EUROPA, RUSIA Si ROMANIA

STUDIU ETNIC I POLITIC

DE

DIM. A. STURDZA

CU T R EI CH A R TI

B-uctiresci
STABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECO
96, Strada Berzi, 96.

1 8 9 O.

www.dacoromanica.ro
EUROPA, RUSIA SI ROMANIA

STUDIU ETNIC *I POLITIC

DE

DIM. A. STURDZA

CU TREI CH A RTI

Bucurescl
STABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECO
96, Strada Berzi, 96.

1 8 9 0.

www.dacoromanica.ro
 EUROPA, RUSIA $1 ROMANIA
STUDIU ETNIC §I POLITIC

Rostislav Fadejew, Puterea militara a RusieT i poitica el militara (1868). Rostislav Fadejew,
Desvoltarea cestiunel orientale (1870). Danilewsky, Rusia §i Europa (1871). Komarow §i Sarjanko,
Charta popcirelor slave (1890). Calendarul ruso-slav pe anul 1890. Barthélémy L'Indo .An-
glaise (1887).Colonel Stoffel, De la possibilité d'une future alliance franco-allemande (1890). Acte r¿i docu-
mente privitoare la istoria., Renascerel Romaniel (1888-1890). Almanach de Gotha (1854 la 1890). Otto
Hiibner u. Iuraschek, Geograpisch-statistische Tabellen (1890). Minoprio, Jahrbuch der Volks und Staats-
wirthschaft aller Lander aer Erda (1880).Kolb, Handbuch der vergleichenden Statistik (1879, 1883),Block,
L'Europe politique et sociale (1869). Retina, Nouvelle géographie universelle (1875). Daniel, Geographie
(1883). Lejean, Ethnographie de la Turquie d'Europa (1861). Vogel, L'Europe Orientale (1881). Mayer's
Conversationslexicon (ultima editiune).Analele Statistice ale Româniel (1865).Petrescu, Estract din Statis-
tica administrativa (1866). Obedenaru, la Roumanie aconomique (1876). Emanuil Kretzulescu. Romania
(1876). Aurelian, Teara noastril. (1880). Mi§carea populatiunel din Romania pe 1889 (1690). Czoernig,
Vertheilung der Voelker.stamme in der oesterreichischen Monarchie (1861). Ficker, die VOlkerstamme der
oesterraichischen Monarchie (1869).Keleti, Statistique dela Hongrie (I873).Schwicker, Statistik des KOni-
greichs Ungarn (1877).Schmitt, Statistik der oesterreichischen Monarchie (1878).

(ÇU TREI CHARTI).

lupta intreprinsd de Rusi pentru

u de asta di dateazd lupta
dintre popoarele din Apusul
si din Rdsdritul Europei; ea
numérd secoli si este o parte a insasi
istorie omenirei.
Dupd ce Grecii aii asezat in mod ge-
nial basele civilisatiunei omenesci, dupd
ce organisarea politicd a statului roman
a dat o forma palpabild si practica a-
ceste civilisatiunl; popoarele greco-la-
tine aú atras spre ansele demente cul-
turale noue. Pe la inceputul ere cres-
cine, Germanii aú nävälit pesee a tot
puternica dominatiune a Rome, care fu
infrintd politicesce, dar care a rdmas
invingdtoare din punctul de privire cul-
tural. Atunci, s'a format acea contopire
a elementelor civilisate i civiliskoare
a Europei, care sd numesce lumea oca-
dentaki , ocupind astgli pe toatd supra-
lata globului positiunea predomnitoare.
In contra aceste formatiuni culturale
s'afi rddicat patru rinduri de furtunl
iruptiunea Mongolilor si a Tharilor, in-
cursiunea Arabilor, invasiunea Turcilor
asigura suprematia europeand.
Mongolil, Tätaril, Arabil ati fost In-
vinsl si_ zac astddi nimicitl.
Mult timp a stat indecisd soarta Eu-
rope, -când Turcii, viteji i sumeti, inain-
tase in al séptespreçliecelea secol pènd
sub zidurile Vienei i credeaii cd sabia
si focul eraii mijloace sigure pentru a
pune coranul in locul civilisatiune eu-
, ropeane. Dupd trei secole de lupte crin-
cene, ei aU trebuit sd se retragd incet cu in-
cetul. Europa a rémas invinotoare. In a-
cele timpurr Românii aU stat multi ani iso-
lati de Europa si esistinta lor era in peri-
col : dar resistinta le-a fost vitejeascd
a contribuit mult la infrAngereq Turcilor.
In urma Turcilor s'ad rddicat Rusil
In contra Europei. Inchipuindu-si cd re-
presintd elementul unel noui civilisatiuni
basatd pe alte principii, pe alte idei, pe
o altd organisatiune de cAe vechea iume
occidentald; Rusii sa cred chemati a
funda o lume noud, lumea ruseascd, seaii
lumea slavond, precum o màf numesc
spre a o face mai ademenitoare. Rusii

www.dacoromanica.ro
4 EUROPA, RUSIA p ROMINIA
nu apar Cu dorinta de a intra in cer-
cul cultural de astadi, contopindu-se cu
civilisatiunea europeana, spre a parti-
cipa la mersul progresiv al omenirei
el vor sa intrerupd §irul acestel desvol-
tar! de mil de anr, i lupta de dol se-
coil pentru a o nimici.
Aceasta luptA a Rusilor cu Europa
formeazd nodul imprejurul cAruia std
astAcji lumea incdieratd. Aceastà lupta
e piing de actualitate. Ne aflarn in mi-
jlocul el, participdm la dinsa. Adese des-
bingrile popoarelor Europe.' civilisate
sint pentru dinsele o causd de sldbiciune
In fata actiunel strins unite a Rusilor,
conclusa de o singurà voinO, constantä.
De aceia multi stilt nedumeriti, cui va
apartine victoria finata. Nu e indoios cá
aceste desbindrì prelungesc o situatiune
care ar putea fi de alt fel ldmurita cu
u§urin0 cAci puterea materiala si trio-
rald a Europei e atát de mare, incát
sigura e inftingerea acelora, carii cautg
sa distruga mdreata clddire, radicata nu
prin nimicirea a tot ce s'a fdcut, ci prin
conlucrarea comunk continud, netermu-
rità a spiritului omenesc.
Dar acum astfel stall lucrurile in-
decise, i in aceasta -situatiune Orientul
european searnAnA une ori espus a'§i
perde individualitatea sa proprie, lega-
mintele sale cu lumea culta, pentru a fi
cuprins tu oceanul rusesc. Românii a-
flând use in acest orient, e de un ifite-
res vital pentru ansii, a esamina de
timpuria i continuu situatiunea, pentru
a'si clarifica positiunea in fata luptato-
rilor si a sci ca- precisiune, ce aft de
acut in fie care moment.
Timpul de fata estel:propicift pentru
o cugetare linititä. Luptaltrurmeaza
cursul pe cdi piezise, laturalnice, ascun-
se; dar ne afilm totusi inteun moment
de répaos. E ca inainte de o incaierare
vie, cAnd adversaril se odihnesc, pentru
www.dacoromanica.ro
a da pept unul in contra altuia. SI e-
saminam deci fortele taberelor i posi-
tiunea Románilor in fata lor, ca sá tra-
gem conclusiunile, in stare sd lumineze
calea de urmat cu o lumina vie, spre
a nu solidi i spre a face ca cuvintul
de -4politicd româneascd, sä fie un a-
devér, iar nu un cuv6nt färä miez, ser-
vid numai de momealg pentru a ade-
meni pe cei nepriceputi seaft pe cei
slabi de Anger
and aruncdm o privire asupra
Europei i tragem o linie dreapid de la
Cap Nord, virful continentului nostru cel
mai apropiat de polul arctic, spre Trieste
punctul de separatiune al Italienilor de
Croatl si de Sirbi pe Marea Adriaticd ;
despdrtirn Europa etnicesce In doue' pAr0
una occidentald, alta orientalg. In Eu-
ropa. occidentala popoarele latino-ger-
mane se afld inteun antagonism, ce nu
s'a alinat; in Europa orientald elernen-
tul slavon predomnesce si intr'acesta a-
cel rusesc are o preponderentä. nein-
doioasa.
In lumea europeana. occidentald An-
gla, Francia, Spania, Portugalia, Italia,
Elvetia, Belgia, Olanda, Germania si
Danemarca formeazá corp compact
asezat in teritoriul cel mal desvoltat
din punctul de vedere geografic, cel
mai favorabil din acel geologic si cli-
materic. Acest corp isi trimite in ldun-
trul lumei ruso-slavone trei brate. Bra-
/1,cl despre Nord cuprinde amindoué tér-
murile Mdrel Baltice, e ocupat de Scan-
dinavi, de Fini, de Leti, de Germani,
si tine lumea ruseascd, depastata de
mare. Bratul despre Sud, legat de cor-
pul principal prin suvina ingusta. a Dal-
matiei e situat in peninsula balcanicd,
e ocupat de Greci si de Turd, de Ma-
cedo-Románi si de Albanezi, i sg tine
de Grecia si de Turcia.
 EUROPA, RUSIA *I.ROMANIA
In mijlocul améndurora inainteazd spre
rdsdrit un al treilea brat, ca un zid,
pare a fost pan acum un obstacol ne-
invins in contra inaintdrif Ru§ilor spre
Constantinopol. Acest zid e ingust la in-
ceput, intre Viena §i Presburg la Nord §i
Marburg la Sud, unde Germanii Austriei
sint strin§i de Celli §i de Sloven! ; dar
sè. ldrgesce acolo, unde locuesce ele-
mentul finic al Maghiarilorl devenind in
partea ocupatd. de Români o adevératd
cetate, a cdreia simbure e Regatul Ro-
mânief, turnul de cdpetenie al acester
cetäti, bine inarmate, bine pdzite, do-
minând jur imprejur intreg teritoriul de
la Marea ...Neagrä pdnd. in Carpati.
Situatiunea de fapt, descrisa mai sus
a fost de mult inteleasd. de Ru§1. De
and s'ati convins, cd incerarile lor de
a cuceri Peninsula balcanied §i Constan-
tinopolul ye mare vor remâne zadarnice,
ei se pregatese -necontenit. Resboielele
lor, and cu Turcia, and cu Europa
occidentald, nu sunt de at incercdrI, in
care eI 41 intdresc fortele. Inaintând
ca o masd greoaie de la Marea Nor-
dia., de la Ural §i de la Marea Cas-
pia., Ru§ii ating §irul nordic al Carpa.
tilor prin Polonezi, §i imping o lance in
trupul Europe!" occidentale prin Cehit
Boemiei. Dar aci se opresce- elementul
ruso-slavon. In Boemia chiar, Cehil 41
impart teritoriul cu Germanii, §i dincolo
de muntil Erzgebirge (in Saxonia) §i
Böhmischer Wald (in Bavaria), Germanii
stag neclintiti in dese §i puternice fa-
lange. Ru§ii se simtesc slabf in aceastd
parte L_ de aceea ef eautd a intoarce po-
sitiunea §i-§I indreapta silintele lor spre
Sud, acolo unde cetatea româneascd
pare a fi slabitä de mai inainte, prin a-
salturile indesite ale Turcilor §i ale Gre-
cilor, uniti acolo odinioarà inteo comuna
opera de distrugere. Ru§ii scig mal bine
decát ori-cine, ce crudd incereare a fost
www.dacoromanica.ro
5
pentru Români epoca FanarioOlor cu
incursiunile ruso-turce §i at de cumplit
ail fost el sguduiti prin intâmpldrile, care
ag curs peste din§iI de la a doa jumdtate
a secolului al cinci-spre-decelea pAnd la
cdderea Sevastopolului in 1856. Ru§ii
ad creçlut §i cred §i astd4i, cd in Ro-
mánia totul e copt, pentru ca fruptul
sa le cada de la sine in brate, pentru
ca Românil sa primeascd cu bucurie do-
minatiunea lor. Antèiul pas in -aceastd
directiune a fost hotdrirea Ru§ilor, de
a indeplini, prin cedarea Bucovinei, lip-
surile, pe care Austria pretindea cä le-a
suferit la impdrtirea Poloniei. Ca o con-
secintd naturalá a urmat al doilea pas,
rdpirea Basarabiel §i stabilirea protec-
toratului rusesc in Principatele Moldovel
§i a Valachiel. Protectoratul s'a desfi-
intat, dar Basarabia se rusificd din toate
puterile. Aceasta e pentru Ru§l o ne-
cesitate de ânt6iul ordin, ad trebue
sd se dovedeased in mod nedubios, cd
d. fost cu putintd sá se sdrobeased dre-
sistinta obstinatd a Românilor, care du-
reazd acum de cinci-spre-dece secole.
Sldbirea §i finalminte nimicirea elemen-
tului românesc a fost §i este unul din
punctele cele mal vNute ale politice!
-rusescl.
Intre zidul occidental, care rdzemat pe
Carpati sä intinde de-a lungul Dundrei
1)8116 in Marea Neagrd, §i teritoriul su-
dic al Peninsulei balcanice, unde tráese
Grecii, Tura', Albanezii §i Macedo-Ro-
mânii, se afid a§ezatä o insulá slavond, cu
Croatia §i Slavonia, Bosnia §i Herzego-
vina, Serbia §i Muntenegrul, Bulgaria
§i Rumelia Orientald.. Boemia §i Polonia
stag legate lant de Rusia: Insula Sla-
vilor din Balcanl e despdrtitd de Rusia
prin cetatea dundreand, conscientd de po-
sitiunea el §i de pericolul ce o amenintd.
Precum forta culturald e necontestat
In panca grupului etnic occidental, pre-
 EUROPA, RUSIA $1 ROM.LNIA
cum posiOunea lui e cea mai avanta-
gioasá pentru desvoltarea puterilor sale,
precum el este mal* puternic a§ezat i in,
fipt in teritoriul sea; asemine §i folla lui
numerica e mdi insemnat6.. Populatiunea
intregei Europel numera. 33 2.196.000
de locuitori. Grupul popoarelor occiden-
tale e de 2 2,5 ori mai numeros de cit a-
cela al popoarelor ruso-slavone: 2341/3
milioane staii in fata a 973/4 milioane,
Elementul oci d m'al se compune din
I o . 708.00o Latini, adecd
40.280.000 Frances1 gi Wat onl,
29.570.000 Italienl,
20.810.000 Spanioll iPortugesT,
11,000.000 Romanl,
48.000 Retp-Romenl.
105.1 30.000 Germani, adeca
63.205.000 GermanT, Olandezl, Fla-
mane,
32.980.000 Englezl,
8.945.000 Scandinavl.
2 7. 2 9.000 popoare adecd
6.575.000 MaghiarI,
5.415.000 Fin!,
4.760.000 Turel i Tetar',
3.12).000 Grecl,
8.150.000 LituanY, LeT i Ourl,
1.942.000 Celtl,
1.316.000 AlbanezI,
556.000 BaseY,
690.000 Alte micY reamitturl de
popoare.
234.367.000 in total
Elementul ruso-slav are :
84.2 00.000 in grupul nonti c , adeca :
65.270.000 Rue i Buten!,
11.581000 Polonezl,
7.220.000 Cehl, Moravl, Slovael,
130.000 Sorbl.
1o.! 5s .000 in grupul balcanic, adeca :
4.230.000 CroatY,
1.800.000 Sèrbl,
2.865.000 Bulger!,
1.260.000 SlovenT i Muntenegrinl.
3.474.000 Israelqii din OrientulEuropei,
97.8 2 9.000 in total.
Israelitil din Orientul Europei
a§ezat in grupul ruso-slav, fiind cA par-
tea cea mai mare a lor locuesce in
Rusia (2.797.880), se rdspAndesc de a-
colo in Austro-Ungaria, România §i Pe-
www.dacoromanica.ro
ninsula balcanica, din causa cà nu
§i,
se contopesc cp nici o n4onalitate,
vin, când trec peste hotarele imperiului
de la Nord, 'un instrument -insemnat de
disolvare a ori-ce aspiratiune na0onalà,
de slAbire a fortelor de resistintd a po-
poarelor g,rupate politicesce in state or-
ganisate §i prin urmare de favorisare a
lucrArei de cotropire a Rusiei prin in-
piurirea lor antin4onala.
'Daca implrtim aceste doue elemente
etnice in diferite grupe, dupa cum ele
se aild a§ezate in descrierea de mal
sus, avem dinaintea ochilor urmAtorul
tabloù instructiv al grupdref popoarelor
europeane:
Grupul occidental se compune din
234% milioane §i anume
8 8 .o8 1.000 Corpul central.
90.708.000 Latinlin afare de Romera
94.185.000 Germanl, In afara do
Scandinavl i de Ger-
manil Ungariel.
1.942.000 Celti,
556.000 Basel
690.000 Miedo fArtimittur! de pe-
Ipbeire.
r 7.5 ro.000 Bratul despre Nord
8.945.000 Sean di navY.
5.415.000 Fin!,
3.150.000 Lituaul, Letl,
18.745.000 Bratul mijloci saü Cetatea
Dundreand i-
10.170.000 Romanl,
6.100.000 in Regat,
2.870.000 in Austro4Ing.
1.000.000,111 Basarabia
200.000 in Serbia, gi
Bulgaria,
6.575.000 Maghiarl,
2.000.000 Get mata.
10.03 .000 Braol despre Sud sail bal-
canje
4.760.000 Turd i Tetar!,
3.125.000 GrecI
1.316.000 Albanezi,
800.000 RornenT Macodonen!.
30.000 RomAnf din Grecia.
Grupul ruso-slav se compune din 9784
milioane §i anume :
87.6 74.00o Corpul nordic, in care se afld §i
cea mai mare parte de JsraeliV,
o. 1 5 5 .000 Corpul balcanic.
 EUROPA, RUSIA *I RODUNIA
Din tustrele bratele etnice, ce se in-
tind de grupul popoarelor occidentale
spre rè'sarit, ca inainte mergAtoare a
ca intdriturf puternice, me-
nite a opri ori-ce veleitAtI de destruc-
iune a culturei, radicatä de dinsele; bra-
tul mijlociii e cel mai numeros, §i in-
teinsul Românil ail puterea, cdcf ei re-
presintg, in cele 183/4 milioane, 54,33 la
sutd, pe când Unguril numai 35 la suta
§i Germanii 10,67 la suta, §i ei ati po-
sitiunea cea mai espusa, fiind cea mal
depgrtata de corpul central.
Din cele doué grupurl slavone, ín-
sula balcanicd cu o populaOune de
10.155.00e locuitori e Onnuitg. la Sud
de bra4u1 etnie occidental, egal de nu-
meros de 10.031.000 §i la Nord de
cetatea dunareana, indoit de puternica
prin numérul el de 18.745.000 locuitori.
Dupg ce s'a larnurit situatiunea real
a popoarelor -Europei In Eta Rusiei, e
de nevoiä sá esaminam, cate sunt pri-
virile Ru§ilor, care sunt planurile poli-
tice ce reiesa dinteinsele ca o conse-
ciqg logicd.
Pentru a ne face o idee clara des-
pre aceste planuri, sd reamintim, in
treacdt, cum Rusia, in timp de una sutä
cincl-deci dd arii de la inceputul seco-
lului trecut 1)611'6 la resboiul Crimeei,
a cotropit in Europa imense teritoril.,
prin arme si tot felul de uneltiri, mic-
§urand sead desfiintand chiar, alte state
purtdtoare de cultura. Aceasta lucrare
a fost sistematica §i Rusia a pus multa
pacientá pentru a '§i ajunge scopurile.
Unde imprejurarile nu eraii propicii, ea
se multumea §i cu cáte o provfncie,
care, ca Besarabia, imputirá importano
§i forta de resistintd a statului, din a
cdruia trup sd rupea. Invinsg de Turd
la 1711, când Petru cel mare fu silit a
www.dacoromanica.ro
7
subscrie Tratatul ru§inos de la Prut,
Rusia a devenit cu incetul un pericol
serios pentru Europa.
Resbelul Crimeei t'acuse de incetase
actiunea ruseascd o bucata de timp. Nu
trecurá insd mal mult de doue decenil
de la 1856 §i aceasta acOune disolvantg
incepu din noti cu o activitate mal mare,
mal deschisd sJ mal fati§a. Mal tnainte
fusese vorba de a libera pe cre§tinii or-
todoxi de jugul musulman; acum sd pun
inainte drepturile de dominatiune a Ru-
§ilor peste toate popoarele slavone, ruse
saü neruse, §i peste aItele, pe care Ru-
§ilor le place a le trage in lumea
vota. Astd41 Rusil proclama dreptul de
a imparti terile §i popoarele dupa bunul
lor plac, dupg vederile lor, dupg inte-
resere lor.
O serie intreagá de scrieri istorice §i
politice apar, desvoltând dogma de ca-
petenie §i nestramutatg a politice! ma-
relui imperia de la Nord. O serie In-
treagg de serien aú de scop a dirige
in acest sens opiniunea publica ruseascg.
§i aceea a 'érilor, menite, dupg. Ru§i, a
le apartine lor intr'un timp mai apro-
piat saü mal departat.
Renumitul general Faa'ejew espunea,
inca de la anul 1868, ca antagonis-
mul dintre Europa i Rusia e creat
prin insu§i faptul ivirei poporulq rusesc,
a unui popor noú, numeros, cu alte
idei sociale, cu o biserica a sa proprie,
incunjurat de elemente etnice ce' l sint
inrudite sail prin asemanare de rasa sail
prin asemlnare de religiune. Ru§iI nu
sint pentru Fadejew numai Ru§il propriil
ciel cuprind pe Slavii rufl
nerufi §i pe cortodoxi». Toti acestia
ail a trdi intr'o naturala §1 vecinica ini-
miele Cu celelalte popoare europeane,
dintre care nici unul nu va deveni in mod
constant un aliat al Ru§ilor. Din aceastd
situaOune reiesa,pe de o parte sim-
 8 EUROPA, RUSIA *I ROILiNIA
patiile EuropeI pentru -Polonia §i Fin-
landia, precum §i trecerea sub tutela
apuseana a Principatelor române §i a
Crescinilor din Turcia,pe de alta parte
necesitatea rusificareI Finlandiel pentru
a o apéra de Scandinavism, a Provin-
ciilor baltice pentru a le apéra de Ger-
manism, a Basarabief pentru a o scapa
de Românism, a Transcaucasiei pentru
a o scdpa de Europa §i de fanatismul
mulsuman, a Polonier §i a Provinciilor
vestice pentru a le scoate de sub com-
plicatiunile unor influinti §i comploturl
pernicioase.
Fadejew declara cd ecestiunea ori-
entalls e cestiunea slavic42, tare nu
e insd o cestiune proprie a Slavilor
meridional", ci a tutulor Slavilor, si
prin urmare a Ru§ilor. De aceea peri-
colele une" ciocnir" intre Rusia §i Eu-
ropa occidentalá din cestiunea orientala
ieasd, printeinsa sè impleticese §i tntrInsa
reintra. Cestiunea orientala e o cestiune
slavona ântâiú, fiind-ca numaf popoare
slave ocupa, dupa Fadejew, teritoriul
Turciel Europeane din Dalmatia péné
la Dunare §i Constantinopol, cu sUngura
esceptiune a peninsulei grecescr, locuita
de GrecI §i AlbanezI, §i al doilea fiind-
ca numaI pravoslavniculuf Czar al Ru-
sieI i se inchina populatiunile, ce se 'n-
tind din România péné 'n Grecia, in
Siria, §i'n Egipet, ca singurulul mosce-
nitor direct al Marelui Constantin, ca
singurülui impérat crescin din Orient.
Naturalmente Greca' §i Romini" sint cu-
prin§i intre Slavi, cae neputincio§i a se
ridica §i a se sustine singurl, aceia§"
inimicI ti amenintd ca §i pe Ru§I. Greca
numai de la Ru§" pot spera scdparea
neamului lor, sub conditiunea de a parasi
fantasia archeologica a imperiului oriental
grecesc fiindca statul rasaritean cres-
cin apartine Ru§ilorl ca unora ce sint
capul §i inima imense rase slavone.
www.dacoromanica.ro
Românii, invdscuO" in carnea Slavismului,
numaI prin ajutorul Rusiei pot sa esiste,
§i independinta ca §i libertatea lor de
Rusia atirng. Singura piedica ce intim-
pina. Rusia in aspiratiunile sale slavone
este separatiunea sa de popoarele slave
meridionale prin Galitia austriaca, vir-
ful spadeI Indreptata in contra Rusiel
de inimicif sei, §i prin România, forte-
reta de la Dunare, care separd pe Ru§i
de Slavii balcanici. Astfel stail strins
unite cestiunea polonezd §i cestiunea
balcanica : nodul amindurora fiind la
termurile Dunare". Fadejew pune Ru-
siei alternativa sail de a '§I intinde do-
minatiunea 1)&16 la Adriatica sal' de a
retrograda peste Nistru. Finalmente el
nu se indoiesceinsa, ca curind saú tarditi
Rusia va proclama domnia Slavismului,
adeca federatiunea tutulor Slavilor §i Or-
todoxilor. Aceasta federatiune s'ar com-
pune din Rusia §i din maI multe state
Aceste, puse sub principi din familia
ruseascd, §'ar 'regula fie-care, interesele
lor cu totul interne in mod independent :
iar capul federatiunel ar fi naturalmente
Czarul Rusiel, care va conduce toate in-
teresele generale, politice §i militare, §i
limba de stat va fi limba ruseascd. Numal
In asemine conditiunI sà poate ridica Ru-
sia, §i pot sd '§i mantie independinta po-
pulatiile balcanice §i dunarene. Conside-
rind, dup. constelatiunile momentului,
pe Francezi §i pe GermanI odatá ca a-
liati, alta data ca adversarr, Fadejew
1§I sprijinesce opiniunea, opuind celor 8o
milioane de Ru§", seail 87.630.000 Fran-
cezi, Austriaci, Belgiani §i Olanclez", sal:"
78.2 10.000 Germani; Austriacl, Belgiani
§i Olandezi.
Danilewski e mal esplicit de-
cit Fedajew, pentru cd scrierea lui e
curat politica, pe cand cealalta e mai
mult militara. Danilewski stabilesce mal
ant6ifi, cg. precum Ru§ia e pentru Eu-
 EUROPA, RUSIA *I ROMINIA
ropa un corp strein; asemine Europa
pentru Rusia nu esistá nici geografi-
cesce, flia. istoricesce, niel ca civilisa-
tiune : cdcI in fata societatilor europeane
individualiste, cu ilusiunea opticä a unef
civilisatiuni senile, sa radica Rusia, alza-
indivi dualista', cu o viatd a ei proprie,
neatinsd de a§a numitul progres civili-
sator al Europel. Ideia Slavismului este,
dupa acest autor, una cu ideia Dumnezei-
ref §i a Bisericelo, §i dih puntul de privire
intelectual national §i politic maI inaltd
§i maf precioasd dedil libertatea, sciinta,
instructiunea §i ori ce alt bun moral saii
material al lumel. Danilewski espune, mal.
departe, cd aceasta este causa, cd Ru-
sia nu poate pdrdsi organisarea el de o
mie de anl, udatd cu singele §i sudoarea
a 8o milioane de suflete de aceia§1 origine,
pentru scopul de a initia la civilisatiunea
europeand pe sdrenturo§il de la Kokand,
Samarkand §i Kiva §i pe doné milioane
de Mongol! vagabonzl, §i cd ea nu poate
vro datá renunta la misiunea el de a
scutura de jugul apdsdtor al sclavief in-
telectuale a EuropeI atit popoarele cu-
rat slavone, precum §i acele populatiuni
neslavone, care, ca RomâniI, Grecil §i
Unguril, sint strdbdtute de elemente
slave §i de voe orl de nevoe sint legate
de destinele popoarelor ruso-slave. De
aci deduce Danilewski , cd cestiunea
Orientului e eminamente o cestiune ru-
seascd, strins legatd §i de slavism §i de
ortodoxie, care pentru acest autor una
sint. El aratd, cd. dacd Grecil §i Ro-
márill. nu sint de rasa slavond, eI totu§i
se nutresc de slavism prin biseria., sin-
gura lor boald fiind pretentiunile P m b i-
Ooase de a '§i mantine individualitatea
prin ajutorul Occidentulusi european, ina-
mic al lumei slavone. Ca dovadd des-
pre aceasta se aduce: adoptarea de
cdtre Români a alfabetulul latin §i schi-
mosirea limbel românesci prin alungarea
www.dacoromanica.ro
cuvintelor slavone din ea §i adoptarea
de cuvinte francese nepotrivite cu firea
limbel poporulul.
Danilewski spune mal departe, cd
Slavismul §i in particular Rusia, sint de-
stul de puternici pentru a se impune
EuropeI. Rusia ar fi mo§tenitoarea Bi-
zantului, cdcl provedinta dupd ce a a-
les pe Otomani peutru a impedeca ere-
siile occidentale sä inlocuiascd in Orient
ortodoxia, i-a fd.cut astAcji inutili prin
rddicarea fortelor slavone cu Rusia in cap.
De aci iard§l reese, cd cestiunea orien-
tului e o cestiune eminamentd. slavond
§i ruseascd. Aceasta fiind misiunea ne-
agaduitd a Rusiei, ea e in istoria orne-
nirel primul stat fdra tendinti cotropi-
toare. Danilewski sè incearca a dovedi
ca. ldtirea succesivá a imperiului rusesc
nu a fost resultatul unor cotropirf, te-
ritoriile ocupate fiind sail nepopulate,
sal' colonisate de slavoni, satl trecute
fdrd. opositiune §i in mod pacific in do-
meniul seil. El aratd,cd Finlanda, he-
avènd niel odatá o viatä istoricd proprie §i
Suedia amenintând'o cu perderea libertd-
tilor el, Rusia nu a atins'o intru nimic
rotunjindu§l despre dánsa hotarele geo-
graficesce, spre a'§i mari strategicesce
siguranta, ca. Provinciile Baldee, nu
ail fd.cut nici-o-data. parte din imperiul
german, sint populate de Estora §i de
Leti, §1 anecsate prin vointa
ati fost
§i cu ajutorul nolAeteI locale, cd po-
pulatiunile Litua)zi ei, Rusiel albe §i Ma-
lo-Rusiei fiind slavone, Rusia §i-a incor-
porat téri, ce naturalminte II apartineaii,
cd. Impdrtirea Polonia a fost pusd in
lucrare de ldcomia Prusiel §i a Austriei
§i cd singura gre§eald, a Rusiel in a-
ceastd imprejurare a fost, de a fi avut
marinimia O. ddruiascd Austrief Galitia
ruteand §i ortodoxd, cd. Basarabia a
fost luatd. de Rusia pentru a smulge
din mânile barbarilor §i sélbaticilor Turci
 10 EUROPA, RUSIA SI RUSLINL9
o populatiune ortodoxa tinutd in sclavie
scoasd din captivitate, precum ati fost
odatd liberati Evreii din captivitatea babi-
lonicd prin Ciru,cd atdt anexarea Ba-
sarabia cât i aceea a Siberia' §i a Tur-
kestanului nu meritd a fi discutate,
fiind-cä nu s'aii distrus prin ele state si
natiuni bine stabiliter cd Caucasul a
fost contopit cu Rusia dupa cererea po-
pulatiunilor, care ail cdstigat in bund
stare si civilisatiune, in fine cd sin-
gura cotropire, fdcutd de Rusia, e aceea
a Cri meei, care in adevér s'a perdut
independinta, insá aceasta din causd cá
aú fortat pe Rusia a se pune in fata
er in legitima apdrare, ceia ce a avut
de resultat victoria finald a imperiuluf
rusesc. Dupd Danilewski, Petru cel
Mare s'a apdrat continuil in contra ini-
micilor séi; Impérdteasa Ecaterina II nu
a avut altd Vntd politicd, decit a nu
se amesteca in afacerile altora si a ur-
mdrit neintrerupt numai scopurf pacifice ;
Impératul Pavel nu a rèsboit decit pen-
tru a scdpa Europa de jugul lui Napo-
leon I; si nici el, nicr Nicolae I, nu ail
avut intentiunea sd lea Moldova si Va-
lachia precum if satuia cu mare drep-
tate Feldmaresalul Kutuzow.
Telul Rusiei in cestiunea Orientului
este dupd Danilewski , de a posede
Constantinopolul, de a impedica recon-
struirea unui imperiú bizantin, si de a
crea marea confederatiune slavond, cu
Rusia cap conducd.tor. Constantinol,olul,
nu poate fi posedat in mod util de &it
de Rusia, fiind-cd numai ea singurà are
un interes real a'l posede, interesul do-
minatiunel slavone; pe când pentru ori
care alt stat, Constantinopolul nu ar
constitui de cât o sarcinä., i anume de
a impedica miscdrile Rusiei. Reconsti-
tuirea in Orientul European a Imperiu-
lid Greco-bizantin e ddundtoare intere-
selor Rusiei si a Slavismului, fiind-cd
www.dacoromanica.ro
resultatul ce'l va da, nu poate fi altul,
de cât a forma in peninsula balcanicd o
configuratiune de stat dualistä in favo-
rul Românilor si a Grecilor. Danilewski
incheie prin a ardta, cum. lumea slavond
(Ana de vigoare si puternicd, are sd
intre numai de cât in luptd crincená cu
vechia lume europeand putrezitd, pentru
a da nascere marei Federaliuni ruso-
slavone, destinata a tine cap intregel
Europei si compusáde urmdtoarele state
I) de Imperiul rus, cu Galicia, par-
tile rutenesci din Bucovina si din Un-
gana, seful si conducdtorul intregel
federatiuni,
de Regatul Ceho-Moravo-Slovac
cu pdrtile slavice din nordvestul Unga-
rid (9 milioane),
de Regatul Serbo-Croalo-Slovean,
compus din Serbia, Muntenegru, Bosnia
si Herzegovina, Vechea Serbie, Albania
de Nord, Serbia Unguréscd, Banatul,
Croatia si Slavonia, Dalmatia, Confiniile
militare, Kraina, Goric'a, Gradisca, Istria,
Triesta, 2/8 a Carintiel i 1/5 a Stiriel
(8 milioane).
Regatul Bulgaria cu Rumelia si
Macedonia, (6 milioane),
Regatul Grecia' cu Tesalia, Epirul,
partea sud-vesticd. a Macedonier, insu-
lele Archipelului, insulele Rodu, Cipru,
Creta si Vérmul asiatic a mdrei Eged
(4 milioane),
Provincia Constantinefiolului cu par-
tile limitrofe a Rumeliei si a Asiel
Cu Dardanelele, Peninsula Gallipoli si
Insula Tenedos (2 milioane),
Regatul Ungaria, compus din pdr-
tile Ungarief i Transilvaniei, neanexate
la Rusia, la Regatul Ceho-Moravo-Slo-
vac, la Regatul Serbief si la Regatul
Româniel (7 milioane),
Regatul România, cuprinOnd a-
fard de Moldova si Valachia, pdrtile
 EUROPA, RUSIA *I ROMANIA
neslave ale Bucovinel, jumatate din Tran-
silvania, o parte a Basarabief, Delta
Dunaref si Dobrogea (7 milioane).
S'ar putea dice : Ce amestecaturg, de
state si de popoare, cu granite greil de
stabilit din capul loculuf si menite a
crea si a intretine certe continue! Dar ce
mijloc practic de a mdntine peste cele
sépte state vasale cu o populatiune de
43,000,000 suflete, a tot puternicia le-
galmente constituita a Rusief cu o Po.
pulatiune, care in urma nouelor anexad,
sd va sui la 92 1/2 milioane !
Inainte de Danilewsky, incä de pe la
i83o, loan Kollar canta patria Slavonilort
Panslavia, care sa intinde peste totf muntif
si peste toate vale de la Atos la Tri-
glav si Pomerania, din câmpurile Silesief
la cámpurile Cosovei, de la Constantinopol
la Petertirg, de la Ladoga la Astracan,
din tara Cazacilor la aceea a Ragusa-
nilor, de la lacul Balaton la marea
Balticg, si la Marea Azow, de la Praga
la Kiew si Moscva, de la Kamciatca la
Japonia, de la picioarele Muntilor Ural
la acel al Carpatilor. Plin de entusiasm
Kollar se intreaba : Ce vom fi nof
Slavii in o sutd de aril ? Ce va fi atuncf
Europa? *i el da imediat re'spunsul
scurt si cuprindaor :Peste o sutd de
anf viata slava ca un potop 41 va in-
tinde imperiul ef peste tot locul.
Cu flor' trebue Romkul sg, citeasca
aceste rindurf, ve'dênd si pipäind de
Cate ori trec peste trupul Românief li-
niile de unire ale luf Kollar !
Cea mal noué lucrare in aceastd di-
rectiune e e Charta populatiuni lor slave
din Europa, de Komarow ,si Sarj anko,
publicata in Decemvrie 1889 de Revi-
sta e Slawianskya Isvestia», sub egida
eComitetula de binefacere2, presedut
de Generalul Ignatiew. Aceasta carte
etnicd cu tabelele ef statistice este me-
nita a popularisa ideile rusescf, care a-
www.dacoromanica.ro
11
par adesea sub numirea de idel pansla-
viste, spre a nu speria acele popoare
slavone, care doresc a trdi viata lor
nationala. si a se bucura de libertgile
publice ale statelor europeane. Charta
Komarow-Sarjanko trebue sd insufle ma-
selor increderea, ca planurile rusescf de
cotropire nu numal sint posible, ci sint
chiar o necesitate, resultând din insas1
firea lucrurilor.
Ceia ce caracteriseaza, aceasta charta
sint urmatoarele puncte. Nume'rul popu-
latiunilor ruso-slavone nu e crescut in
mod esagerat si neadmisibil; dar gru-
parea si unificarea lor la un loc in o-
punere cu restul Europe' neslavone si
lgirea teritoriala a elementuluf slavon
mdresc insemnätatea etnica a Ruso-
Slavonilor si arata in mod plastic, cd
Rusii sint conducatorif si capul necesar
al lor. Acolo unde poporul rusesc e
presarat in mijlocul altor popoare, cum
d. e. in Estlanda, Curlanda, Finlanda,
Polonia si Basarabia, tot el e presintat
ca acel, care domineazd. Micilor centrurf
slavone din alte Off li se da peste tot
locul o importanta teritoriala mal mare
de cat o ati in realitate ; aceasta mal
ales intre Viena si Presburg de o parte
si Marburg in Stiria de alta parte, spre
a indica necesitatea si putinta apropie-
rif Slovacilor de la Nord cu Slovenii
de la Sud. In aceastd charta sá face
abstractiune de fruntarif politice. Ele-
mentele slavo-rusescl sá confunda peste
tot locul si sd presintá legate in mod
firesc unele de altele, ca si cum ar forma
state cu fiinta politica esistenta. Acea-
sta este espus in mod grafic cu atita
mlestrie incat charta Komarow-Sarjanco
a fost luatá drept realitate si a dat loe la
o mare iritatiune la Belgrad, fiind-cá
atribue, in sudul peninsulef Balcanice,
Bulgarilor o bucata de teritoriti cu un
milion de locuitorf, care, dupg. ideile
12 EUROPA, RUSIA *I ROMANIA
S'érbilor, trebue sd le apartie lor, când
se va imparti de Ru§r restul Imperiului
turcesc. Mai are aceastd chartâ o parti-
cularitate, care schimbä cu totul aspec-
tul etnic al Europel. Elementul ruso-
slavon e represintat ca un trup intreg,
grupul nordic legandu-se de grupul su-
dic prin Basarabia, Gurele Dundrel §i
Dobrodja, pe ale cdrora teritoriu Ru§ii
de la Nord daii mâna Slav ilor de la Sud.
Astfel lumea ruseased, devine o apd de
la capul Nord, de la Ural §i de la
marea Caspicd pAnd in Boemia, trecénd
Carpatif, §i inaintând ca un torent de
o putere irestibild prin Basarabia, gu-
rele Dundref §i Dobrodja pentru a inun-
da grupul popoarelor din peninsula bal-
canied pánd. la Triesta, puind in pericol
zidul central al Europa occidentale cu
cetatea româneascd, facènd sa treacd cu
siguran0 in mânile Rusiel Bosforul §i
Dardanelele, §i intindéndu'§I dominatiu-
nea pána in Marea Eged, Mediterana
§i Adriatica. Tura' §i Green' sd trateazd
In mod egal, puind la o parte deosebi-
rile reiigioase dintre din§il.
Pentru a lini§ti pe Sirbii iritati, harta
lui Komarow-Sarjanko a apdrut trite°
noua editiune, quasi oficiald a Comite-
tuluI de binefacere tu Russko-Slavian-
sky Kalendar na 1890 god.»
Acest Calendar a aparut la Peters-
burg in anul 1890 pentru prima oara.
El s'ar putea numi dupa cuprinsul sétl §i
Calendarul BisericeI ortodoxe). El a-
trage atentiunea cetitorulul chiar prin
frontispiciul sèü. Acesta presintd, in mi-
jloc, un munte nalt §i stáncos, pe virful
cdruia vulturul rusesc intinde aripele
sale protectoare peste lumea slavond,
care alearga din toate pdrtile, din dreapta
Slavil de Sud, din stinga Slavii de Nord,
spre a se pune sub conducerea Rusiei,
represintatd prin un téran rus, pd§ind cu
gravitate §i un calugdr bdtrân care Im-
www.dacoromanica.ro
parte pomenl. In fund sunt doué- rindurl
de cetdti, caracterisate prin edificii reli-
gtoase : in dreapta rarigr cu SI.
Sofia, purtând crucea §I rézpándind In
departare raze luminoase, §i Belg-r adul,
In stânga A'i evul §i Moscva.
Incercarea de a impaciui cearta dintre
fratii Bulgarl §i Sérbi se face prin cre-
area in Macedonia a until grup deose-
bit de Slavf. El sè introduc prin urmd.-
toarea interesan A tobservatiune pentru
amid §i acel ce sint defavorabilf Sla-
t vismulub : t Revédénd charta natio-
t nalitatilor slave, acutd de slavi§tI in-
vétati §i de slavi locuind diferitele
slave, s'a constatat erori, inevitabile In-
. teo lucrare cartografica §i lexicograficd,
dar puténd da loc la neintelegeri §i
esplicdrI intentionate. Editorul §i
1-611
tautorul acestel chartl, pdtrun§l de -eel
mat viù amor pentru tot Slavismul §i
dorind sa isbuteascä a publica o chartd
cát mal esacta a nationalitdtilor Slave,
taú decis a publica in curánd o a treia
teditiune a eI. De aceia ei roagd cu
insistintd pe toti amicil §i neamicii, pe
atoti invétatii §i insd cu totii
ccunoscatorì adevérati In intregime
tin parte al patriel lor slave, de a co-
munica Domnulul Visarion Komarow
csaù Societätil de binefacere la San-Pe-
t tersburg observatiunile §i indicatiunile,
care ar trage dupä sine indreptarea §i
t amelior area chdrtif, aducéndu-§i aminte
cd o charta absolut esacta a nationa-
litatilor slave nu se poate face de eat
prin binevoitorul lor concurs §i cola-
. borare. Pasiunile dintre natiunile surori
ale Sérbilor §i ale Bulgarilor fiind
tartate din causa studiuluf neindestu-
ldtor al etnografiel localitatilor atribuite
elor in prima editiune a acestel chdrti;
teditorul §i autorul gräbit, in a-
t ceastd a doua editiune a insemna Ma-
t cedonia cu o coloare speciald, ca o
 EUROPA, RUSIA *I ROMINIA. 13

eférd a cg.reia compunere etnicd nu s'a Slav!), ce sint Inca a se descoperi in

esaminat in mod suficient §i care prin
g urmare provoacd conflicte, ce nu sà
c pot deslega acum, nu numai intre Bul-
egad §i Sérbl, ci incd §i intre alf" Slav'.
Cu toate erorile ce charta confine, Re-
, dactiunea Calendarului Ruso-slav pen-
etru anul 1890, leap aceastd charta de
eacest Calendar in convicfiunea, cd ea
teste foarte utild pentru a da multor ce-
ctitor" nespeciali§ti deslu§irl asupra dis-
eposifiunef §i repartifiunel populafiunef
eslavone de xoo,000,000 §i ca ea va
eatinge esactitudinea cerutd in viitoarele
e edifiunI, . Astfel sd. lasd. Bulgarilor §i Sir-
bilor câmpul liber, de a cduta prin zel In-
focat pentru politica ruseascd §i prin su-
punere oarbd la cerinfele acesteia, sd se
facd demn1 de bucata de pdmint, care
pentru moment se pune sub rubrica unei
dominafiunI incerte, unef hotdriri viitoare,
care sd poate chiar modifica in dauna Bul-
garilor §i a Sêrbilor, §i in favoarea ealtor
Peninsula Balcanicd.
In charta Komarow-Sarjanko RomAnif
din Macedonia stilt inldturaf" cu desd-
vAr§ire, Macedonia fiind ard.tatd ca ocu-
patá numal de Slav". Creare insd a a-
cestor t Slav" Macedoneni, are multa a-
semdnare cu aceea a Grecilor Macedo-
neni de origind romand. Autorif ace-
stei din urmä denumiri, inventatd pen-
tru a ie§i pe cal piezi§e dintr'o situafi-
une despldcutd, nu §'ail dat poate compt,
eä asemenea espresiuni. necorecte §i du-
bioase, care nu ail de bazd realitatea,
niveleazd numa" calea ndzuinfelor rusesci,
fiiind-cä tind a desfiiinfa consciinfa de-
spre starea adevérata §1 reald a lucrurilor.
Statul actual al popoarelor ruso-slave
dupd. Komarow-Sarjanko e presintat in
tabela de mai jos, in care s'aii insemnat,
spre comparafiune §i fixarea diferinfelor,
datele dupd operele cele mai noue ale in-
véfafilor statistician' Hiibner §i Brachelli.

oo
oo Serbo- Ceho- Totalul
Totalul
ti
o o? STATELE Ru sY BulgarY
CroatT
SlovenT Slovad Ve nzY PolonezY populatiund
á' MoravY Slavilor statelor

78,87 Rusia European& . 16 6.388.000 122.000 8.00 - - 20.000 - 5.912.000 72.450.000 91.862.000
6,22 Germania . . . . 15.000 - - - - 60.000 286.000 2.454.000 2.815.000 45.234.000
44,87 Austro-Ungaria . . 3.096.000 30.000 2.960.000 1.260.000 2.224.000 4,783.000 - 2.645.000 16.998.0 37.883.000
0,03 Francia 3.000 - - - - - - 8.00 11.000 37.672.000
0,02 Anglia 1.000 - - - - - - 5.000 6.000 35.412.000
0,11 Italia - - 1.000 30.000 - - - - 31.000 28.731.000
0,02 Suedia-Norvegia . 1.000 - - - - - - - 1.000 6.411.000
1,69 Romlnia . . . , . 16.000 30.000 45.000 - - - - 91.00 5.376.000
22,22 Turcia . . ,. . . . - 1.000.000 - - - - - - 1.000.00 4.500.000
67,23 Bulgaria 1.000 1.846000 2.000 - - 1.000 - 1.350.00 2.008.000
88,80 Serbia - 10.000 1.646.0 - - 1.000 - 1.657.00 1.866.000
97,32 Bosnia - Herzegov. - - 1.197.000 - - - - 1.197.00 1.230.000
70,34 Rumelia -Oriental& - 574.000 - - - - - 574.0 816.000
100,00 Muntenegru . . . - - 260.000 - - - - - 260.0 260.000
- Celelalte state . . - - - - - - - - - 38.302.000

29,161 Toitcá,lisrdZalinzmo a- 69.521.000 3.112.000 6.119.000 1.290.000 2.224.000 4.865.000 286.000 11.024.000 98.441.000 337.563.000
Total dupti Hilbner- 65.270.000 2.865.000 6.030.000 1.260.000 7 220.000 286.000 11.580.000 94.511.000 329.876.000
Brachelli
Diferintele in -I- Beau - 4.251.000 247.000 89.000 30,000 131,000 - I 556.000 3.930.00 7.687.000

www.dacoromanica.ro
 14 EUROPA, RUSIA SI ROMANIA

Deosebirea dintre datele Komarow- fata cu Rusia, nici positiunea diferite-

Sarjanko §i Hilbner - Brachelli
7.687.000 pentru populatiunea intregei
Europei §i de 3.930.000 pentru aceea
a popoarelor slave, adeca. de 2,30/o §i
de 4,2%. Acest spor poate sl fie in
adevèr real, dar el nu schimba intru ni-
mic nici positiunea ocupata. de Europa
e de lor grupuri etnice, de care s'a vorbit
mai sus; ceja ce e cert, e ca numérul
Ruso -Slovenilor din charta Komarow-
Sarjanko trebue sa fie considerat ca o
cifra maxima. Tabela de mal' jos Idmu-
resce aceasta posi%iune in mod foarte
neted :

RUSO-SLAVIf DUPA Deosebire

Httbner-Brachelli Komarow-Sarjanko In plus

65.270.000 Ru§1 69.521.000

Slovacl 2.224.000
4.200.000 7.2 20'000 {Ceho-Moravl. . 4.865.000 87.920.000
130.000 Venzl 286.000
11.580.000 Polonez1. ,. . . . 11.024.000
3.471.000 Israelitl 3.474.000

87.674.000 Grupul Nord 21.394.000 3.720.000

2.865.000 Bulgaril. . . . - 3112.000

10.155.000/ 6.030.000 Serbo-Oroatil . . 6.119.000 10.521.000
I 1.260.000 Slovenil 1.290.000

10.155.000 Grupul Sud 10.521.000 366.000

97.829.000 Totalul . . . . 101.915.000 4.086.000

De observat e, cd. Komarow-Sarjanko Pentru Români charta lul Komarow

sporesc pe Ru§i cu 4.251.000, pe Bul- Sarjanko are o importan0 mal' mare de
garl cu 247.000, pe Serbi-Croati cu cit pentru Bulgari §i Sèrbi, pentru ca
89.000, pe Sloveni 30.000, pe Venzi ea ne presinta in mod plastic ideile-
Cu I56.000, scade pe Ceho-Moravi cu care främintä lumea ruseasca §i o im-
131.000, pe Polonezi cu 556.000, §i ping necontenit in aqiunea el deschisa
arata pe to0 Slavonii §i pe to0 acei §i oculta.
ce aù sa se mai slavoniseze ca uniti In aceasta chartä cele douè brate et-
sub conducerea Rusiel. Ideea panrusista, nice ale Occidentului European de la
caci aceasta e fundul ideei panslaviste, Nord §i de la Sud sint strimtate §i mic-
sd vedereazd incä mai mult din tabela §urate in mod deosebit, §i legdturile lor
urmatoare, aldturatd la chartd, despre cu simburele central sa aflä intrerupt
intrebuintarea alfabetului fatin §i a celui prin Ruso-Slavi. Ast-fel se tinde a do-
cirilic la popoarele Slavo-Ruse : vedi, cä contopirea acestor bra;e occi-
lb dentale cu elementul rusesc este numal
SlaviT cu alfabetul SlaviY cu alfabetul o cestiune de timp, de altmintrelea irisa
cirilic latin
certa §1 neinidturabill. Mai important
Ru§1 . . 69.521.000 8.496.000 Croatl este insa, cd. zidul etnic, ce occidentul
BulgarI. . 3.112.000 3.514.000 Slavonl
Serbl . . 8.623.000 4.865.000 Cehl intinde spre rdsdrit §i care la Marea
286.000 Venzl Neagrd sá termina cu cetatea roma-
11.024.000 Polonez1
76.256.000 22.185.000 neasca, sa preface inteo limbá ingustd,
98.441.000 bauta de amindoue pdrtile de torentul

www.dacoromanica.ro
 EUROPA, RUSIA SI ROMANIA
slavon, menitá a fi mai curind sail mai
ardifi inghiPtI de ddnsul. In imprejuri-
mile Vienei, Slavii din Nord si din Sud
sunt aratati mai apropiati de cdt reali-
tatea si continuitatea dintre ansii este
intretinuta prin mal multe grupuri sla-
vone, care latinduse cu incetul vor in-
tiri pe Germanii Austriei din teritoriul
ce ocupá astadi si vor tdia completa-
mente pe Maghiari si pe Roindni de
lumea europeand. Astfel aceste din urma
doué popoare usor vor putea fi intro-
duse in lumea ruso-slavd, parte prin iso-
lare de restul lumei culte si prefacerea
zidului si cetAtiI, puternice ()data, inteo
insula espusd din toate pdrOle, asaltu-
rilor rusismului,parte prin cuceriri ve-
nind de la Prut sub forma de schimbarl
teritoriale sail de protectorate religioase
si politice. Zidul si cetatea dunareana
disparind, elementul slavo-rus se va putea
revArsa cu o putere iresistibild asupra
Europe', spre a realisa visul Panslavisti-
lor si a Rusilor. Aspectul ce va lua atund
intreaga Europa, va fi nu numai cu totul
diferit de acel de astadi, dar si de acel
represintat prin charta Komarow-Sar-
janko, destinata, a ardta telul, pentru
a face un nod pas, inainte.
Ideile espuse de acesti scriitori rusi
nu slut elucubraOunile unor spirite a-
prinse si estravagante, scriind si lucrind
In afard de realitate. Acestl barbati ail
concretisat numai. si ail esprimat in mod
ciar si 8istematic cugetdrile si ideile se-
filor conducatori din Rusia, fie acestia
barbati politici sail agitator' de meserie
fie ei intr'o posiOune oficiala sail lucrand
ca membri si agent.' al renumitelor so-
cietgi de bine-facere, ale cdrora centru
este in Moscva.
Spre a dovedi unitatea de idel si de
eluri ale Rusilor si ale Panslavistilor
oficiali si ne oficiali din toate timpurile,
nu avem de cat sa recetim actele diplo-
www.dacoromanica.ro
15
matice ale guvernului din San-Petersburg
si sa le alaturam la scrierile citate mai
sus, unde credintele sail dogmatisat, spre
a deveni ma" populare. Vom aminti aci
numai trel asertiuni oficiale.
La luarea in stapAnire a Basarabiel,
in i8 i 2, instructiunile Impè'ratului Ale-
xandru I gldsuiail astfel : «Admini-
«strA.nd Basarabia trebue cugetat, cd O.
« aseaza fundamentele unuf edificiil mai
eintins. Poporul acestei provincii trebue
«sa primeasca bine-facerile unei admi-
t nistratiuni parintesci si liberale, ca ast-
« fel O. fie atrasa eu dibacie atentiunea
epopoarelor limitrofe asupra fericirei el..
«Bulgaril, Moldovenii, Muntenii, SCr-
tbil eau/a o patrze, sa le usurdm ca lea
« ca sà. o afle. Trebue sd esaltArn prin
e toate mijloacele aceste populatiuni, spre
«a le aduce la telul ce ne propunem :
«sa le promitem independinta, intemeie-
«rea unui regal slay, recompense pe-
« cuniare barbatilor celor mai influinvi,
« decoratiuni si titluri convenabile pentru
«sefi si pentru ceila10,.
Cancelarul Rusesc comitele Nesselrode
scriea in 12 Fevruarie 1830 Marelui Duce
Constantin urmatoarele : «Telul rea-
«tiunilor noastre cu Turcia este fixat
«prin tratatul de Adrianopole. Depindea
«numai de no", sd inaintdm cu armata
espre Constantinopol si sd rdsturndm
«imperiul Turcesc. Nici o putere nu s'ar
« fi opus, niel un pericol imediat nu ne
« ameninta, daca am fi dat ultima lovi-
«tura monarchiel otomane in Europa.
«Dar opiniunea Impératului este, cd si.
ecuvine mai mult pentru interesele noa-
« stre politice si comerciale, ca aceasta
«monarchie sa fie reclusa, a nu mal esista
«deck sub protecOunea Rusiei si a nu
«mai esecuta de aci inainte de cit do-
«rit4ele noastre. OH ce alta combina-
«Oune noué, ar substitui imperiului oto-
«man deosebite alte state, care peste
16 EUROPA, RI:MIA
«putin timp ar rivalisa cu imperiul ru-
«sesc ca putere, ca civilis4une, ca in-
« dustrie, ca bootie. 2
Impératul Nicolae I gicea in 21 Fe-,
vruarie 1853 ambasadorului Angliei :
«Constantinopolul nu poate fi nici a
cAngliei, nici a Francief, nici a vre
«une! alte puteri, dar nici nu voiii
«admite o incercare seafi de a reconstrui
«Imperiul bizantin, seaii de a mdri Gre-
«cia §i de a face din ea un stat puter-
«nic, seaii de a preface Turcia in mai
«multe republicb, §i adauga «ca, in cas
«de disolutiune a imperiului turcesc,
«principatele Moldova §i Valachia pot
« rdmáne ceia ce sint de fapt, un stat
«independinte sub protectiunea Rusiei,
«Serbiel i s'ar putea da aceia§i forma
e de guvern, §i nimic nu s'ar opune ca
«§i Bulgaria sä devinä astfel indepen-
« dentd.,
Precum sä vede programul e tras de
mult Cu precisiune §i sd urmdresce cu
consecintd §i. tenacitate. La ori-ce infrán-
gere, Ru§ii s a reculeg-, dupd espresiunea
devenita celebra a Cancelarului Principe
Gortchacow, pentru a relua din noti fi-
rul acOunel lor cu aceia§1 vioiciune ca
§1 mai inainte.
* 872 milioane.
Inainte de a ajunge la conclusiune,
sä impune a justifica prin date positive
numérul de 1 1 .000.000 a gintei Ro-
mâne. Aceastá justificare e necesará
pentru a se intdri convicOunea, ca Ro-
mánii represintá nu numai o fort& mo-
raid §i plinä de energie, ci tot-odata
o forta numerica, care le innaltd im-
portarga geograficd §i politicd. Rominif
sint a§ezdmintul etnic cel mai inaintat
al Europei Occidentale spre Räsarit §i
ocupa punctul cel mai espus, de la care
sa cere *i sd asceaptd o resistinta ho-
tdritoare §i continud. Astfel semnifica-
www.dacoromanica.ro
I ROMINIA
rea politicd, a Románilor a crescut cu
pericolul ce vine pentru Europa despre
Rusia, §i desvoltarea Românilor a fost
o consecinta a ndzuintelor Rusiei de a'i
atrage spre sine in lumea ruseascd. Na-
poleon III a 4is, sint trei decenii tre-
cute, ca Principatele române trebue sa
devie Bulevardul Europei occidentale in
contra colosului de la Nord ; iar un alt
bdrbat de stat a accentuat inca mai
mult aceastä asertiune addogind, ca Re-
gatul román e poarta de o%el, care in-
chide Ru§ilor calea spre Constantinopol.
E necesar dar sd stabilim numérul Ro-
mânilor, pentru a constata, cd ei repre-
sintá o forta de resistin0., cu care tos',
amicI §i inimicl, trebue sd compteze.
Numè'rul Románilor e socotit in mod
foarte diferit de diversii scriitori, carI s5,
ocupa fie de geografie, fie de statistica,
fie de etnografie.
Lejean in 1861 crede cd numérul
?
total al Românilor nu trece mult peste
7'/2 milioane; Obedenaru, in 1876 il a-
ratd de aproape 9 milioane; Kolb in 1883
de io milioane ; Emanuil Kretzulescu
in Buletinul Societatii geografice ro-
mâne in 1876 de io milioane; Block in
1878 §i Hiibner in 1890 11 fixeazd la
Sa esamindm fie-care din terile lo-
cuite de Români in parte.
Popula0a Regatului Rorran numèra in
1844 dupg. Aurelian. . 3.578.95 I suflete
1854 dupg. Aurelian. . 4.000.000 >
dupg. Almanacul
de Gotha . . 4.000.000 2,
1857 dupd Aurelian. . 4.424.961 *
/86o clufitt Recensem. . 4.421.961
186i dupd. Petrescu. . 4.4 2 4. 961 .
1861 dupa Lejean. . . 4.025.000 2,
1867 dupd. Almanacul
de Gotha . . . 3.864.848 3
1869 clupa Almanacul
de Gotha . . . 4.605.510 >
 EUROPA, RUSIA *I ROMA.NIA
1870 dupa Block. . . 5.000 000 suflete
1874 dupd Almanacul
de Gotha i . . 5.073.000
1875 dupa.EliasReclus 5.234.000
1876 dupd Emanuil
Kretzulescu . . 5.073.000
1876 dupä Obedenaru 4.300.000
i88o dupd Minoprio. . 5.376,000
ï881 dupa. Almanacul
de Gotha . 5.376.000
188i dupd Vogel . . 5.500 000
1883 dupd Daniel 5.376.00o
O e
18.83 dupd Kolb . 5.376.00o
1889 dupa. Meyer. . 6.218.000
si 5.500.000
1890 dupd Hilbner-Iu-
raschek . . . . 5.000.000
1890 dupa. Almanacul
de Gotha . . . 5.376.000
In mijlocul acestui labirint nu e usor
a afla adevdrul. In genere se crede cä
populatiunea regatului român trece peste
5.000.000 si e de observat, ca aceastá
cifrá este indicata. in toate actele oficiale,
incá de la 1857, când Comisiunea in-
ternationald europeand cerceta dorintile
si trebuintele poporului rorran din ac-
tualul regat. E cert tusa chiar pentru
un observator mar superficial a stdrei
Româniel, cá populatiunea regatului a
crescut in aceste trei din urma decenii
inteo proportiune simtitoare. Afard de
Obedenaru nime nu s'a incercat sA lim-
pezeascd aceasta cestiune. Vom urma
aci metoda acestul scriitor distins si scru-
1
pulos, aducAnd si alte dovedi puternice,
spre a ardta cá asta.di pentru Regatul
Roran cifra minimald a populatiunel e
de 6'/I milioane.
Singurele date pentru a stabili calcu-
lele in aceasta privintd sint : ântgiii recen-
semêntul general din 1860 cu miscarea
anualä a populatiunei, publicate de Mini-
sterul de Interne, si al doilea rolurile de
contributiuni ale Ministerului de Finante.
www.dacoromanica.ro
17
Rolurile de contribuabill ale ministe-
rului de Finante, ale cdrora recensernint
sd face din cinc i in cinc! ani, nu re-
presinta suma efectiva a tutulor capilor
de familie, ci numal pe acei locuitorl,
cari dupa lege aii a pldti darea per-
sonala, numitä in mod impropriu contri-
butiunea pentru cdile de comunicatie.
Astfel nu sint cuprinsi in rolurile acestor
contribuabili acei, cari sint scutiti de
darea personald, precum clerul mirean
si monacal de toate treptele, militarii
de diverse categorii, reservistii resbelu-
lui din 1878, pdrintii caldrasilor in ac-
tivitate, si persoanele farä mijloace de
traiù din cause de infirmitate sati bdtri-
flete. O altá nepotrivire a acestui re-
censemint curat fiscal cu o numArare
esacta a tutulor capilor de familie, e pro-
dusd si prin timpul indelungat ce se in-
trebuinteazd pentru a'l efectua, ceia ce
face, ca multi locuitorl scapd ca printre
degete de inscriere in roluri. Astfel nu-
métul contrlbuabililor e cu inult inferior
numéruhii capilor de familie, si de aceea
este pentru Romdnia o eroare de a in-
multi numérul contribuabililor Cu 5 pen-
tru a avé populatiunea Intreagd a tèrel.
Aceastd procedere, urmatd Orlé acum,
da o cifrá mult sub realitate, care de
abia se atinge luind ca muitiplicator nu-
mérul 7.
Doue dovedi pipaite O. pot da intru
sustinerea celor dise ad.
Ca ântale dovadd va servi recense-
mintul, fazut in anul 1890 de munici-
palitdtile de Bucuresci si de Galati pen-
tru aceste doué orase.
Numérul contribuabilor era dupd ro-
luri :
In 1876 In 1881 In 1886
de 19.81 2 24.932 24.6 I I in Bucu-
resci si Oltenita.
de 4.738 6.136 6.742 in Galati.
Daca inmultim datele pentru anul
 18 EUROPA, RUSIA *I ROMINIA

1885 cu 5, avem pentru Bucuresci si anul 1887 inscrie la roluri numai 835.996,
Oltenita 123.055, pentru Galati 33 720 1888 , 827,138,
locuitori: daca le inmultim Cu 7, Bucu- , 1889 824.137,
rescii si Oltenita numérd 172.277, Ga- adeca dupa trei ani un minus de 74 013
lata 47.194 suflete. Recensemintul muni, sail de 8,2%.
cipal al anului 1890, care si el e sub E vederat, cá metoda recenseméntu-
realitate, dupd cum aceasta s'a constatat lui e vicioasa, si- viciul fundamental con-
in mod nedubios, da Bucurescilor 194.633 std in, obiceiul autoritdtilor comunale de
si Galatilor 6o.000 locuitori. Deosebi- a 'si reserva un fond de contribuabill
rea la casul intAii1 e de 71.578 (37%) In dispositiunea lor.
si de 26.280 (44°/.), in casul al doilea Multipiicând Cu 7 cifra recenseminte-
de 22,356 (II%) §i de 12 806 (20/0 lor cincenale, populatiunea regatului nu-
Pentru a corespunde mal mult cu re- méra
censemintul municipalitatilor, numèrul 5.346.376 locuitori in 1876,
contribuabililor din rolurile anului 1886 5-520.564
ar trebui inmultite cu 8, ceia ce ar da 6.287.050 & ) 1886,
pentru Bucuresci si Oltenita 196.888, si care cifre se pot considera ca minimale.
pentru Galati 53.936 locuitori. Daca luam ca punct de plecare ulti-
De aci resultd, ca inmultind cu 7 nu- mul recensemint general al populatiunel
mérul coutribuabililor din roJurile de con- Regatului, acel din anul 186o, si addo-
tributiune a ddrei personale, capètdm o gdm la dinsul crescerea anuala dupa
cifra a populatiunei, care sa apropie de cum ea sd constata din tablourile mis-
realitate. cdrei populatiunei si din imigratiunea
O alta dovadd, cAt de mult sub ade- anuald, ajungem la urmdtorul resultat :
var sint- rolurile de' contributiune pentru
i860 - 4,424 961 4- 44.204
darea personald sá da prin diferintele I - 4.469.165 + 50.344
cele marl ce sa constata in rectificarile 2 - 4,519.509 + 52,745
rolurilor in intervalul celor patru ani 3 - 4.572.254 + 31.235
urtnatori anului de recensemint. Totdea- 4 - 4.603.489 + 65.394
una aceste rectificar' presinta o scadere 5 - 4.668.883 + 54.964
din cifra constatata..
In 1876 recensemintul da 763.768
6 - 4.723.847 - 7.181
7 - 4.716.666 + 47.181
contribuabill.
8 - 4.763.847 + 54.735
In 188r recensemintul da 789.569 9 - 4.818.582 + 61.371
contribuabili adecá un spor de 3,3% in
al 5-lea an, insd. 1870- 4.879.953 + 55.589
anul 1882 inscrie la roluri numai 785.550, 1 - 4.935-542 + 50.434
1883 , ) 768.790, 2 - 4 985.976 + 26.576
1884 , , 779.124, 3 - 5.012.552 + 19.773
1885 , , , 770.298, 4 - 5-032.325 + 17.195
adecd dupd patru ani un minus de 19.271 5 - 5.049.520 + 49.862
sail de 2,5%. 6 - 5 099.382 + 58.690
In 1886 recensemintul da 898.150 7 - 5.158.072 + 45.409
contribuabili, adeca un spor de 12,1% 8- 5.203.481 + 19.417
In al 5-lea an, ,insa 9 - 5.222.898 + 55.633

www.dacoromanica.ro
 EUROpii, RUSIA Ì ROMAITIA
1880 5.278.53i 4- 28.014
5.306.545 4- 88.614
2 5.395.159 4- 76.809
3 5.471.968 + 100.238
4 5.572.200 + 97.605
5 5.669.805 + 109.767
6 5.779.572 -E» 98.081
7 5.877.653 + 73.804
8 5.951.457 + 86.984
9 6.038.441 86.984
1890 6.125.425
Ajungem deci cu acest tabloù la un
minimum de 672 milioane, adecd la o
diferinta dintre i 86o si 1890 de 1.690.467
locuitori, sexi.' la un spor anual mijlociii
de 1,28°/2, ceia ce este o sporire mé-
suratd.
Daca sd iea crescerea populatiunei
drept 1720/0 pe an, adeca o indoire a
ei in 66 de ani, populatiunea regatului,
minimum de 472 milioane in 1860, tre-
bue sa atinga in 1890 cifra de 672 mi-
lioane ;, si daca populatiunea regatulvi a
fost la 186o de 5 milioane, ea trebue
sd fie in 1890 de 71/4 milioane.
Numérul locuitorilor Regatului romli
()datä stabilit, pasim inainte la fixarea nu-
mérului Românilor din Austro-Ungaria,
din Rusia, din Bulgaria, din Serbia, din
Turcia si din Grecia. Aci intimpindm
greutdti incd mai mari pentru a afla
realitatea, caci ndzuinvi inamice cautd a
micwra importanta elementului românesc
din acele téri. Adese olí in scrieri
harti sä pdzesce o dala tdcere asupra
populatiunei românesci, care cu toate
aceste trdesce, sè mica §i are consci-
intd de esistinta sa. Daca in Ungaria
esistd tendinta, de arata pe Români in-
tr'un numér inferior realitatii, in térile
dincolo de Dundre ei sint, mai ales in
timpurile mai noue, cu desevdrsire o-
misi.
Vom cita un esemplu. Almanacul de
Gotha, care primesce notitele sale sta-
www.dacoromanica.ro
in
tistice de la insesi guvernele diferitelor
state, noteazd in 1883 si 1884, popula-
tiunea Bulgariei cu 1.998,983 locuitori
si pe Románi Cu 1,36/0 adecd cu numdrul
de 25.986. Acelasi Almanac noteaza in
1885, 1886, si 1887, cd. 2,44% din po-
pulatiunea acelui Principat, adecd 48,993
suflete din 2.007.919, sint Romani. In
1888 Almanacul fixeazd anume num'é-
rul Românilor la 49.064 din totala po-
pulatiune a Bulgariei de 2.007.919.
Toate aceste cifre poartd ca data a cu-
legerei lor anul 1881. Cu anul 1889
Alamanacul de Gotha inscrie vopuiatiu-
nea Bulgariei si a Rumeliei Orientale
CU 3.154.375 suflete, din care 2.326.250
Bulgari, 1069 Rusi, 2142 Sêrbi, 2.557
alti Slavi, 607.319 Turci, 58,338 Greci,
23.546 Israeliti, 50.291, Tigani 2245
Germani, 544 Francesi i 80.074 alte
nationalitati. Certamente e foarte carac-
teristic, cd pe când se face distinctiunea
dintre Rusi, S'èrbi i alti Slavi, pe când
se citeaza anume 544 de Francesi ; cei
49 064 de Români cari esista5 la 1888
sint eliminati i amestecati in denumi-
rea generald de t alte natlonalitati.2
Cine consulta Almanacul din 1890 poate
se rdmind cu convictiunea, ca. in Bul-
craria nu esista Români, cu toate cd nu
ar avé sa visiteze decit tot lungul
malului drept al Dundrei pentru a se
con vinge de contrariti. Scrierile gre-
cesci asupra Macedoniei, Tesalief si E-
pirului rare ori amintesc despre nume-
rosii Români ce locuesc in acele provincii.
Cifrele ce ddm aci sint fard Indoiald
minimale.
Ficker, bdzindu-se pe recensemintul
din 1857, fixeazd numérul Románilor
din Austro-Ungaria la 2.902.400 si a-
nume :
1.300.80o in Ungaria,
1.200.400 in Transilvania,
147.000 in Confiniile militare
20 EITROPA, RUSIA *I ROILLNIA
205.800 In Bucovina,
40.000 in armata activa,
8 400 in celelalte provincii,
Czoernig in r 86 r scade numérul Ro-
mânilor la 2,454,540 suflete i anume :
526.760 in Ungaria,
397.459 in Banat,
1.201 785 111 Transilvania,
113.723 111 confiniile militare,
184.718 in Bucovina,
27.300 in armata activa,
2.795 in Istria.
Keleti in 1873 si Schmitt in 1878
suie numérul Románilor la 2.685.600
anume :
2.477.700 in Ungaria i Transilvania
201.800 in Bucovina,
6.roo in celelalte provincii.
Almanacul de Gotha din 1890 in-
seamnd pe Románi cu 2.516.637 su-
flete si anume :
2.325.838 in Ungaria,
190.799 in Austria.
Am citat aci datele cele mai oficiale.
Mersul populaOunei Austro-Ungariei de
la 1857 incoace, nu accentueazd insd
o scddere §i e cert, cd populaOunea ro-
máneascd din acest imperiü cresce mai
cu osebire. Schwicker aratd, cà crescerea
populaOunei dintre anii 1857 1870
(adecd in 13 ani), ati fost in Ungaria
de 12, 440/0 si in Transilvania de 7,13 Vo.
Daca calculdm sporul de la 1857 0116
la 1890 luAnd de basa aceastd ultima
cifra, crescerea in 23 de ani a trebuit
sd fie de 12,610/0 seati de 365.992 su-
flete, carii adunati cu cifra 2.902.400 al
annlui 1857, dd. 3.268.392 locuitori de
n4onalitate romând pentru Austro-Un-
gana. E prin urmare cert, cd. numarul
Românilor din monarchia vecina nu p6te
fi astadi inferior cifrel oficiale date de
Ficker in anul 1857, i ca numérul de
3.000.000 e de sigur conform cu reali-
tatea. Pentru a fi insd in tot casui in
realitate admitem, ca peste tot locul in
aceastá lucrare, ca minimum 2.870.000.
www.dacoromanica.ro
Populatiunea Basarabiei sä inseamnd
de Almanacul de Gotha din 1890 cu
1.526.462 locuitori, de Statisticeski Sbor-
nic din 1879 Cll 1.822.231. Aceastd din
urnid scriere aratd numérul Românilor de
1.200.000. In tot casul cifra de r .000.000
de Români pentru Besarabia este de
sigur sub realitate.
In Peninsula Balcanicd Românii for-
meazd un grup etnic important.
In Bulgaria si Rumelia Orientald ei
numérd certamente 50.000 suflete; in
Serbia, dupd datele oficia1e 150.000.
Din popula0a de 5.575.000 a posesitme-
lor imediate ale Turciei europeane, 150/0
sunt Români, ocupánd päili importante
din Albania, Epir si Macedonia. In Al-
bania un district intreg, numit Muzákia,
care se intinde dealungul Adriaticei
cuprinde orasele Durazzo, Avlona si Be-
ratul, e locuit de Români. In Epir Ro-
mânii sunt asezati pe amindoé coastele
Pindului de la orasul Samarina péné
la fruntariile Greciei. In Macedonia Ro-
mâni patru grupuri: acel
dinprejurul oraselor Bitolia , Crusova,
Muloviste, Gopesi, Magarova, Tirnova,
Vlaho-Clisura, Neveasta, Blap,acel din
Megleni i Nanta, linga Salonic, cu Ro-
m'ami sulmani, acel din 'Seres si din di-
strictul Giumaia, i acel de la muntele
Olimp. Numérul tutulor acestora sà suie
la 800.000, i anume 200.000 in Albania,
250.000 in Epiri 350.00o in Macedonia.
In fine in Nordul Regatului Greciei
locuesc ca la 30.000 de Români.
Resumdm numérul total al Românilor :
6. r oo.000 in Regatul Român,
2.870.000 in Austro-Ungaria,
1.000.000 in Besarabia,
150.000 in Serbia,
50.000 in Bulgaria,
Soo 000 in Albania, Epir si Macedonia,
30.000 in Regatul Greciei.
11.000.000
 EUROPA, RUSIA I ROlta.NIA 21

Espunerea de mai sus e suficienta, careia tendinti seculare o imping a trece

pentru a proba positiunea importanta mai departe peste trupul României. Tra-
a Romanilor §i a Regatului Roman in tatul cu Cantemir din 171 t, Epoca res-
lumea europeana. boaielor ruso turce §i a protectoratului
In cele trei bra;e infipte de Occi- rusesc, Tratatul de San Stefano stall
dent spre rasarit in lumea ruso-slava dovada. intru aceasta. Ca sg. implânte
dincolo de unja Cap-Nord-Trieste, Ro- Czarul crucea ortodoxiei rusesci pe virful
manif sint poporul cel mar numeros. Sfintel Sofiel din Constantinopole, trebue
Din cele 46 1/4 milioane locuitorl (1 7 1/2 sa fie suprima0 Românii ca ginte, Rega-
milioane bratul despre Nord, io mili- tuI roman ea stat; cad Ru§ii nu pot sá se
oane bratul despre Sud, 18 3/4 milioane ie pe Bosfor far& a'§i asigura spatele,
bratul dunarean) o patrime (2 3,6 6 Vo) relatiunile neturburate cu ei in§if. Sla-
sint Romani, iar popula;iunea Regatu- visarea Românilor e dar o necesitate
lui roman cuprinde a §eptea parte din neinlaturabila pentru Ru§1. Din contra,
totalul mentionat. siguranta Europel Occidentale despre
Prin originea Tor, Românil se in Colosul de la Nord cere, ca Românii
de Europa Occidentala, cu care el sint O. prospere, ca Regatul roman sá se
steins legati prin cultura §i prin interese. consdlideze din ce in ce mai mult. Res-
In privinta culturala faptul istoric, boiul Crimeei aú facut cu putiro, ca
care sare la ochI, este acela, cá Ro- vtilturul roman sg, intinda din noù
mânii nu s'ait deslipit de mersul civili- aripele §i sa'§I iea sborul. In aplausele
satiunei europeane, nici chiar in timpurile Europei occidentale s'a proclamat Re-
cele mal nefaste ale traiului lor, ca el ati gatul roman, radicat prin virtutea fiilor
avut necontenit relapuni Cu lumea a- sél sub focurile Plevnei, unde ei aü sdro-
puseana i ca de la dinsa eI primit bit lanturile legamintelor cu Poarta, ail
impulsiunile. In secolul actual din Oc- dat ajutor la renascerea until popor vecin
cident §i printeinsul luminat legioa- §i aú scApat onoarea militar6 a unei pu-
nele, din ale clrora. muncl §i luptá a ternice impératil.
le§it statul roman modern ,; iar acesta Dar §i prosperarea materiala a Re-
de la Occident a cApatat sprijin in mo- gatului român e intemeiata pe rela0u-
mente periculoase, prin Occident s'a , nile sale cu Occidentul. Precurn tineril
radicat politicesce §i pe interese politice Romani nazuesc a se instrui §i a se
de antéiul ordin ale Occidentulul el NI cultiva in tèrile apusene, iar nu in Ru-
reazdmg. necesitatea existintel sale. Ru§ii sia; aseminea §i comequl Regatului ro-
vroieaa, ca legamintele politice dintre man cu acele tari e mai considerabil.
Romania §i Turcia, cuprinse de diplo- Drept dovada. irecusabild pot servi ur-
matie sub nutnirea improprie de eSu- natoarele douè tablouri a mijlociei im-
zeranitate §i vasalitatel, sá se desfiin- portului §i a exportului Romaniel pentru
tole, dar numai pentru ca Romania anii 1884, 1885, 1886, 1887 0 i888:
intre in legaturi analoge cu Rusia, a
a). in tone
Total Cu Rusia Cu Orientui Cu Occidentul
0/0
0/0 0/0
Exportul . L,716,601 69,094 4,00 115,059 6,70 1,532,448 89,3o
Importul 517,144 19,372 3,74 62,247 12,00 435,525 84,26
Totalul . 2,233,745 88,466 4,00 1'77,306 7,90 1,967,973 88,10
b). in valoare de Lei
Exportul 242,029,2521 9,529,864 4,00 18,514,123- 770 1 213,985,265 88,30
Importul . 297,016 371 8,977,757 3,00 15 272,502 5,14 272,766,112r1,86
Totalul . . 539,045,623 18,507,621 3,45 33,786,625 6,26 486,751,377 90,29

www.dacoromanica.ro
 22 EUROPA, RUSIA I ROIsLANIA.
Din aceste date resulta., ca 9ho din
totalitatea daraverilor comerciale ale
Romania' se fac u OccidentuI Europa'
(Anglia, Austro-Ungaria, Belgia, Elvetia,
Francia, Germania, Italia, Olanda, Spa-
nia, Suedia §i Norvegia), §i numai lho
Cu Orientul, iar tn aceastd decime ieaii
parte Bulgaria, Serbia, Grecia, Turcia
§i Egipetul cu % §i Rusia cti Vs. Rela-
tiunile comerciale cu Rusia formeaza
deci numal 8/100 din intregile daraveri
ale Romania cu strdindtatea.
Astfel toate interesele, toate aspira-
tiunile, precum §i toate temerile con-
duc pe Regatul roman a se feri de Ru-
sia §i a rémâne strins legat cu Occiden-
tul Europei; iar criteriul cel mal sigur
a unei politici nationale este, ca Româ-
ni nu serveasca nici direct, nici in-
direct planurile cotropitoare ale impe-
riului rusesc, pentru cà realisarea ace-
stora ar fi desfiintarea §i nimicirea sta-
tului roman.
Insa nu Aumai istoria §i instinctM de
cdnservare spun Rornânilor aceste, nu
numal Ru§ii le-o striga necontenit cu
voce puternicd, care rdsund pAnd in
mari departan i; §i barbatif de stat cei
mai insemnati §i scriitorii politici cei
mal cu renume ai Europe! necurmat vor-
besc §i serif' in acest sens.
Barthélemy Saint-Hilaire , investiga-
tor insemnat al timpurilor vechi §i noue
fost Ministru al afacerilor streine a Fran-
ciei in timpuri de grea incercare, ami-
cul lui Tiers , espuind nu de mult
in 1887, importanta intreprinderei En-
glejilor in India din punctul de privire
general al umanitA01 §i al civilisatiunel,
arata. ca pericolul despre Rusia e
numai o cestiune engleza, pe când lua-
rea Constantinopolului de cdtre Ru§i ar
fi o loviturd cumplita data tutulor pu-
terilor occidentale, cu Anglia la un loc,
o lovitura din care nici una nu s'ar mai
www.dacoromanica.ro
putea radica. El constatd tot odata ca.
Ru§ii, cautând a'§i asimila civilisatiunea
occidentala ramaind lanoiti de barbaria
§i corupOunea asiatica, aü devenit o pu-
tere colosala cu tendinta naturala a se
scobort de la Nord spre Sud, §i inain-
teaza in cotropirile Ion in mod sistema-
tic, sprijinindu-se in acest mers pe un
guvern organisat.
Barthélemy Saint-Hilaire intreaba daca
Europa nu trebue sa se 'Ate cu mai
multa grija §i spaima la progresul im-
periului rusesc in Europa, decit Anglia
la acela ce el face in Asia, cad Rusia
sd IAA spre Constantinopol de o mie
de ori cu un don mal aprins de cit spre
India. El aratd cum Rusia, incepAnd de
la Petru cel mare, nu §i-a ascuns nici
odata planurile sale §i cum astddi ea
le ascunde Inca mal putin, cum Rusia
de doi secoll nu a incetat de a fi in
résboiil cu Turcia, cum Rusia smulgea
Turciei Crimea in 1774 pentru a §i-o
b.ndxa diece mai tardiii Si a ca§tiga
astfel dominaOunea esclusivd a marei
Negre, cum telul de ajuns a fost de
mult scris cu litere marl pe arcul de
triumf ridicat de Potemkin Impératesei
Ecaterina II la Kherson (Ad e calea
spre Byzant,, cum Rusia nu a ajuns
Inca a posede Constantinopolul, dar
cum s'a apropiat de Bosfor, ocupind tot
termul nordic §i rasaritean al Mdrei-Ne-
gre, cu cetatea Batumului, sucursala Se-
vastopolului §i portul militar al insemna-
tei posiOuni a Caucasului, cum Rusia
nu a putut conserva Moldova §i Vala-
hia, dar a recuperat partea Basarabiel
perduta in 1856, malul sting al Duna-
rii, prin care domineaza gura Kiliei,
Bulgaria cu Rumelia orientala, pe care
le trateaza ca §i cum ar fi supuse do-
minatiunei sale absolute.
_Mai departe invétatul academician fran-
ces espune ca nici o putere europeana
 EUROPA, RUSIA $i ROMiNTA
nu poate privi Cu indiferintd perspec-
tiva ludril Constantinopolulul de cara
Ru§1, cdci aceasta ar fi ruina intregei
Europei, §i ca de aceia toti bdrbatii de
stat ar trebui sd clica cu Napoleon I
e Constantinopolul ! Constantinopolul !
Nici °data. Constantinopolur e Imperiul
lumel! (Thiers. Histoire du Consulat et
de l'Empire, livr 27). El aduce aminte
cum Thiers incd din anii 1842 §i 1851
indica . monstrul ambitiunei moscovite,
ca infrico§ind lumea, §i amenintând té.-
rile cu care se invecineazd,.
Esaminând consecintele imediate §i
inevitabile ale intrdrei Ru§ilor in Con-
stantinopol t Barthélemy Saint-Hilaire
dice : eConsultand numai conditiunile
egeografice e cert, ca invingdtorul se
«va substitui indata invinsului in toate
iteritoriile din Europa. Bulgaria Ru-
. melia, Macedonia, Albania, Epirul cu
eMuntenegrul deja de tot devotat, vor
. pica sub dominatiunea slavd, care in
i acela§ moment, -sé va intinde din mare
.Eged in marea Adriaticd, a§ezindu-se
«pe amindol. sprevali§urile Balcanilor,
«pe Dundre §i in Cornul de am'. Dar
eaceasta ar fi tot? De sigur nu. Poate
.cineva s5.-§i inchipuiascd, cd stdpènul
.Bosforului nu va trece dincolo , pe
.térmul asiatic, §ica Bosforul nu va
.trage dupa sine stapanirea totald a
. mat-el Negre, care ar deveni astfel un
lac rusesc?.. . Turcii mAtura0 din Eu-
e ropa, nu vor mai puté resiste Ru§ilor
inici in Siria nici in Arabia, §i acestia vor
.inainta victorios cu atAt mai u§or spre
«marea Ro§ie §i golful Persici cu tit
.Persia a ajuns a fi chiar asta41 vasa-
dul lor... lar cu staptnirea marei Negre,
.a Bosforului, a mare de Marmara §i a
e Dardanelelor, a Ormurilor mare Egee,
a Asiei mid §i. a Siriei, suprematia a-
«supra marei Mediterane ,§i a Canalu-
dui de Suez' va trece 1a Ru§I... Atunci
www.dacoromanica.ro
23
.Rusia va posede toate mdrile vechiu-
flui continent Glaciala, Baltica, Me-
e diterana, Ro§ia, Persica, va ajunge la
.0ceanul Indiei §i la acel Pacific, va
eposede ca lacurl interne marea Neagrd
«§i de Marmara, marta Caspicd §i de
. Aral, va avea intrarea libera in Ocet-
. nul atlantic prin Baltica §i Mediterana.
.Cu ce greutate va apasa atunci Rusia
i asupra EuropeQ Care putere va fi in
«in stare sal resiste? i tare ar fi coa-
.1itiunea in stare a se forma in, contra
.acestei mase sdrobitoare?»
Barthélemy Saint-Hilaire resumd. ast-
fel i aceste realitAti incontestabile, pe
.care nu e permis nimului a le neglige. :
*Imperiul Rus este cea mai intinsd im-
iparatie de pe suprafata globului; el
ce cel mal populat dintre tèrile care
.së in de civilisatiunea noastra; el sé
iintinde peste tot Nordul Europe' §1 a
.Asiei; el posedd aproape singur Ori-
centul continentului nostru; el ocupd
«in Caucas o positiune care amenintd.
. deodatd §i rdsdritul apusul, domi-
§1
s nati in mod egal de aceastd. forteretd
4 muntoasA §i inaccesibill ; el pd§esce
. Cu decisiune spre luarea Constantino-
« polula and aceasta mostenire, din
e care a rupt p6n8 acurp multe bu-
cdti, 'I va pica intreagd in mani, a-
.tuncl va fi sfir§ita §i independinta Oc-
(cidentuluI, care nu va fi sciut sa se apere
e contra barbariei. Acele doue puteri,
«cele mai interesate la acest viitor, me-
enit a le distruge pe amindoue, sint
«Austria §i Germania, vecine cu Rusia,
.§i ale cdrora alianta recenta izvoresce
: dinteun pericol comun ; dar pericolul
. de care Anglia are a se teme in Indii
Ǥi pe marea IVIediterand nu e mai
. mic. Unirea acestor trel puteri, carora
.s'ar putea alipi §i altele, ya ajunge
coare pentru a opri §i a da inddrdt to-
. rentul ? Numai Dumnegleil poate sci a-
 24 EUROPA, RUSIA 1 ROKINLA.
«ceasta : dar fara a prejudeca In mod
ttemerar scopurile nepdtrunse ale pro-
evedintei, omul poate cel putin observa
isimptomele, prin care ele sd desvalesc
«vederei noastre cele! slabe,.
Un militar, Co/one/W. Stofel, ale ca-
nal raporturf cdtre guvernul frances, aù
devenit celebre prin precisiunea ob -
servarilor §i a conclusiunilor, desvolta
inteo scriere recentd tpericolul care
amenintA natiunile culte despre rdsdrit«.
El dice cd acest pericol cresce con-
tinuu, incet insa cu certitudine ; si ca
se poate afirma cd gratie divisiunilor
dintre celelalte popoare, Rusia va pune
mina 'fine() di pe provinciile de la Du-
flare, si cd din acea di, Rusia va do-
mina peste Europa de la marea Bal-
tica pènè in Archipelag, intindéndu-se
ca o pata de uleiù, spre termurile A-
driaticei pènè la Trieste. «SA. alba Ru-
esia in acel moment, urmeaza Stoffel,
«un Czar cuceritor ; cum vor puté re-
.resiste ataculuI formidabil al rasa la.,,
«vone popoarele occidentale desunite?
tAcel résboiii va fi résboiul civilisatiu-
tilei in contra barbarie!. Acea °ail va
«fi oara In care se va indeplini pentru
«Europa profetia lui Napoleon I «Re-
« publicana sat"' casaca,... Pericolul e
astadi mai mare, cad Rusia are mij-
loace mg puternice de invasiune de
«at in 1816 si popoarele Europa' sint
tot atit de sasiate intre dinsele, pre-
«cum erail atunci. Aceste sfisierì con-
estitue tocmai pericolul,. Colonelul Stof-
fel termina astfel remarcabila sa scriere:
0 liga a Statelor Europeane devine
enecesard, cu peptul inainte spre rasa-
tit, tot deauna gata a impedeca -pe
«Rusia in intreprinderile ei amb4ioase
«si mai ales de a pune mâna pe pro.
vincule Dunarene. Aceasta liga ar fi
«liga libert4ii si a civilisaOunel euro-
« peane,.
www.dacoromanica.ro
Comí/ele Cavour, unul din gigantii
politici a! lumel, in momentul in care
rddica Regatul Italia din fardmatu-
rile in care frumoasa patrie a fur Tacit
si a lui Dante picase, vedea in forma-
rea une! Romani!' la Dunarea-de-jos un
mijloc puternic de a 'si ajunge sco-
pul seil si de a incorona cu succes si-
lintele marelui se! Rege Victor Ema-
nuel.
and Comitele Cavour fu atacat in
Parlamentul din Turin asupra participa-
re! armatei sarde la rdsboiul Crimeei,
de cdtre opisiOune, care nu admitea Ile-
cesitatea amestecului Sardiniei inteo ex-
peditiune atat de nebuloasa, el re'spun-,--
se adversarilor s'él in 6 Fevruarie 1855
urma.toarele : «Inainte de toate avem a
«examina dacá résboiul, care sd p6rtd a-
«cum in Orient, intereseazA in realitate
«Sardinia si daca in adeve'r esistd pen-
«tru nol interese materiale si politice,
(care ne indica a lua parte in aceasta
«lupta. si a conlucra la %copul ce'si pro-
«pun a obOne puterile occidentale. SA
tadmitem, cd actualul resbel ar avea un
«resultat fericit pentru Rusia si ar avea
«de consecintd, de a conduce acilele
«victorioase ale Czarului la Constanti-
tnopol. E evident ca Rusia ar cdpata
tprin aceasta, predomnirea absoluta asu-
tpra Mdrei Mediterane si o preponde-
tran%a iresistibila in consiliile Europe!.
«Am6ndoue aceste consecinti insa nu pot
tfi altfel judecate, deck ca de tot fa-
«tale pentru interesele Piemontelui si a
«Italia. In adevér, cand Rusia va de-
«veni stApAna Constantinopolului, ea va
«fi si stdp5.na Mediteranei , pentru ca
va domina in mod absolut cea mai
4 considerabill mare interna, care esista
«pe suprafao globului, anume Marea
Neagra. Marea Neagra va deveni a-
«tuna un adevérat lac rusesc, si eind
lacest mare lac rusesc va intra in ma-
 EUROPA, RUSIA I ROMINIA
nile unei natiunI, care numdrà 70 mi-
elioane de locuitori, ea se va preface in
putin timp in cel mai mare arsenal ma-
tritim din lume, in contra_ druia toate
.celalalte puteri maritime la un loc nu
vor mai putea lupta. Marea Neagra
devenità ruseasca prin inchiderea Bos-
« forulul, ale cdruia chef vor fi In mOnile
unui autocrat, va fi certamente portul
t Sevastopolului lärgit in proportiuni gi-
. gantice. Dar ni sd va slice : ce ne
eimporta predomnirea Mediteranei? A-
t ceasti. predomnire tot nu apartine Sar-
t diniel, §1 este astadi impdrtitd intre An-
. glia §1 Francia; In loe de duoi stapAni
tMediterana va avea trei. Et' nu cred
«ca asemine simtiminte vor afla un ecoil
in aceasti. camera: del ar fi a renunta
«la aspiratiunile viitorului, ar fi o do.
vadl de nesimtire pentru relele, de
care a fost lovita Italia prin résboaiele
continentale, rele, despre care un mare
t poet modern, descriind urmdrile résboa-
ielor purtate de strdini pe pimintul
In fata unor populatiuni indiferente
«la triumful noilor cotropitori, dice cu
o elocinta rard : stdpinul cel
anlocuesce pe cel vechiü,si un noll po-
«por a pus genunchiul pe ceafa celui-
lalt Când Rusia va ajunge sa aibä
preponderanta pe Marea Neagrl, a-
. tunci e vor putea aplica cu multá re-
talitate aceste versuri asupra noastra.»
Trite() scrisoare din 4 Septemvrie j856
cdtre Comitele Corti, ambasadorul Re-
gelul Victor Emanuel la Londra, Ca-
your dicea
«Unirea Moldovel §i a Valachiei va a-
. vea de resultat stabilirea n*onalitdtil
trománe... Principatele dundrene consti-
tue o nationalitate a parte.... Un Ro-
t mOn si un Slav ail unul pentru altuf
mai puçiná simpatie, de cit un Român
pentru un Turc. RomAnii constitue un
tobstacol in contra tendintelor de unire
www.dacoromanica.ro
25
.care animá diferitele ramuri ale marel
familii slave. Nationalitatea româna este
o peded, care utild Portil, utila Eu-
tropel sé opune desvoltarei periculoase
a panslavismului, SA asvirle cine-va o-
st chi! asupra chdrtii Europei si va. vedea,
(cd rasa slavd se intinde de la Ural si
de la Marea Nordici. 'And la Marea A-
(driatica, ard alta intrerupere de cit
taceea a térilor locuite de rasa ro-
cmând.. Panslavismul fiind, fárä dubiu,
t un pericol, nu numai pentru Turcia,
ci pentru intreg occidentul ; nu este
oare de cel mai mare interes de a in-
, fiinta, in mijlocul popoarelor slave, o
nationalitate, care simpatiseazA numai
si numai cu occidentul si care ar putea
constitui un obstacol real In contra u-
nirei popoarelor cu tendinti puternice
espre o actiune comuna, care le ar con-
tduce, poate, a subjuga restul lumii
ecivilisate, ?
Bazindu-ne pe aceste cercetili putem
dice acum, de ce fel trebue sA fie fio-
Utica. româneasca
Viata ori.caruI om, ca §i viata or!
drei natiuni constä in munca continuA,
In lupta neincetata. Acel care,inceteazO
a munci sead lingezesce in mund, acela
care abandoneazd lupta de a face bine
si mal bine si tot mai bine : acela s'a
terminat viata inainte de a muri. Ase-
mine si natiunile si statele care sè des-
vata a lucra pe dmpul desvoltdrel o-
menescf, care inceteaza de a mai lupta
pentru a '§I sustine si a '§i asigura e-
sistinta, care nu maI aù conscfinta de
geniul lor conducdtor si pentru care
calea viitorului incepe a deveni intune-
cati. saU invelitl de nod grosi t§i tutu-
neco§i : acele natiuni, acele state aft in-
cetat de a mai fi, independinta lor e
numai nominald, §i ele slut destinate a
deveni prada altora.
Munca si lupta sint steagul sub care
.26 EUROPA, RUSIA *I ROMANIA.
oamenii troesc in lume, sub care na-
tiunile cresc, sporesc §i semnifica ceva
In viata lor. Cine 56' pune pe viatA
moale §i placuta , acela Cu pa§f re-
pedl sa duce spre mormint. Natiunile
§i statele, care ail uitat a V incorda
puterile morale §i materiale, pentru a
réspunde in fie-care moment cerintelor
until mers ascedent, acele natiuni §i
state pica in piroteala §1 se sting.
Románil i'§i ail de mult rostul lor in
lume. In virtu tea acelul rost ei §'ail
inaltat positiunea §i importanta. Fall
lupti aceasta positiune nu a putut fi
ml.nOnuta in trecut; faro luptä ea nu
va putea fi pastrata §i intarita in vii-
tor. Acest fapt trebue fie-care roman
sal aiba necontenit ciar §i limpede di-
naintea ochilor.
De aci resultá ca aceea ce unil nu-
mesc .ftolitica' de neutralitate, este nu
numal un non-sens, dar o cale care duce
de-a dreptul la tradarea statului roman,
la tradarea intereselor celor mat vitale
materiale, morale §i politice ale naOunil.
Neutralitate, uncle e vorba de a lupta
din toate puterile sale §i cu toata vir-
tutea sa isentru a fi, aceasta este am
putea 4ice sublimitatea prostief ome-
nesci.
Statul roman exista astd4i, cu totl
inamicil marl §i micl cari de optspre-
dece secole il incunjura, pentru ea el
a sciut aV apara existinta Cu putere,
cu agerime §i conscient de pericolele
ce'l ameninta §i de fortele geniului s'éll.
Acesta e adevarul cel mal adevarat,
care reiesä din istoria Româniel.
Poetii stilt profetif natiunilor. Marele
Goethe a dis când-va, cá acel care do-
resce a se mantine la inoltimea cultu-
rel omenescl, ar trebui in 6e-care di sft
citeasca o poezie buna, sa vacid o pic-
turd frumoasa §i sa amid o bucata de
muzica armonioasa. Nol credem, ca Re-
www.dacoromanica.ro
r__
gatul -rornân foarte s'ar intari, cAnd fie-
care cetatean, in loc slisi bata capul cu
nasdravdnii searbede ca aceea ce sa
impodobesce cu titlul de neutralitate,
ar ceti ()data pe septOmána urmOtoa-
rele versuri ale cântaretului natiunei
noastre :
e Cine e§t1 ? de unde e§ti ?
e Pe la noi ce ratacescI ?
(Sint Roman §i sint otean,
t De-a 'mpératuluf Traian,
e Maica Roma cea batrina
«Mi-a pus arma asta'n mana
(5i mi-a dis Cu glasul sétl .:
t Fiul meil ! Alesul meil !
«Tu, din to0 af me! copiI
« Cel maI tare 'n vitejil 1
tMergi 'in Dacia, grabesce7
«Pe barbarl del rasipesce,
t5'apor vecinic privegheaza,
eSentinela mult viteaza.
«5i te-a0ne la botare,
t Ca s'aud in departare
(Resunând du§mane pasurl,
(Menintând barbare glasurl. D
e Venit'am §i am invins !
«Pe barbarl pe tot' i-am stins,
(5i pe térmurile lor
t Acum, Domn stapinitor,
tAscept oardele avane,
tAscept limbele du§mane,
e Care vin din rdsarit
« Ca potop nernarginit,
eSa cuprinda, O. innece
(Tot pamintul unde-or trece!,
t 0 viteze neferice !
( AL sé peel in câmpi aice !»
(Eil sé per? eil? nicl °data!
(Vie-o lume incruntata,
t Vie valurf marl de foc...,
(Niel ca m'or clinti din loc.
 EUROPA, RUSIA *I ROMANIA. 27

(Tot cel verde s'a usca,
(Riurile vor seca,
(5i pustiul tot merefi
(S'a läi 'mprejurul
Dar ezi vefinic in picioare
(Pintre valuri argetoare
Voiti lupta lupta-voiti foarte
iFeirs a fi atins de mark,
(Ccici Romc2n sin/ in ',Were,
Ronanu'n yea nu 'ere!,
Lupta va fi deci partea §i a Statului ro-
mán modern precum ea estè partea off
stat, care vrea sd vieze viaçá trainicd,
temeinic5., sigurA, cu viitor deschis, .Dar
lupta Românilor din Regat §i afard din
Regat a fost, este §1 va fi, aldturea cu
Occidentul -cult, in contra aspiratiunilor
cotropitoare ale Rasdritului incl necult.
Nu RomAnii vor provoca aceastd luptd,
cdci ei nu ail provocat nici °data pe
vecinii lor, dar cand vor fi chema0, ei
trebue sA fie pregAtiO i °tat!, gata,
a sustine lupta §i a invinge. RomAnii
sd nu uite nici odatd, cd nu Czarul Ru-
siei i-a megat la Dundre pentru a fi
sentinela totdeauna treazd a lumei civi-
lisate, ci cel mai mare Impérat al Ro-
mel Traian.
Aceasta este politica româneascd, o
alta nu esista i nu poate esista.

BucurescT. In August T890.

www.dacoromanica.ro
30 25 20 15 10 5 0 6 10 15 20 35 40 45 50
\

Europa ocrielentalc7
Crop& Crup.ul Grupid li.uptd
realral botranit
188 7& /8 l' fo &

Occidental&
t
1
Cermara; Tathu4 228i.7 nil g-
''.i 1,
c, k. g.:

9f 9 8 i vve* 2 ,:i 3 2f ''' 1 113°

232 fiAtiztoanoTfo.0) A-i.11: 1

fhpoare sr% 5%
25 35 40 45
X

CHARTA ETNICA A EUROPEI

www.dacoromanica.ro
 Th
rbia 01/4 NEAGRAI
- -. 1 Bu ........,-
-",\e ,- aria, P.

-c c ira 1

RA N

10 15 25 - 30
Wit y rtif 4h:cared,

CHARTA EUROPE' DUPA KOMAROW-SARJANKO

www.dacoromanica.ro
30 25 20 15 10 5 0 5 10 15 20 35 40 45 50

[Octhidivtla.""Pa 1' EELS?, v o -Mrs Y 17P411ill -

1944. ifilt.
188 6. 14 .? i 84., Mg /0 V!. a

; ..g !.',..4
t

'I
Z., ..i.
'tS, .'' '
,..1 't t' ''''
it I
'''..
't' ',' ki_ Co ,.'' *
...q

a sc. rusifica
10 30 35 40 4.5

30Z4,9 tabityrcyf:XY.- cec,

CHARTA EUROPEi VIITOARE DU PA IDEILE PAN SLAVISTE

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro