Universitatea Titu Maiorescu Teofil Panc Facultatea de psihologie Curs: Psihologia Invatarii Anul III, Semestrul II

Lect. Univ. Drd. teofil.panc@utm.ro

Tematica, Evaluare, Ghid de documentare, Bibliografie I. TEMATICA:
Tabla de materii

1. 2.

Problematica invatarii umane Teorii asociationiste si behavioriste ale invatarii ( Pavlov, Watson, Thorndike, Skinner, Tolman) 3. Teoria socio-cognitiva a invatarii (A. Bandura, M&D) 4. Teorii constructiviste ale invatarii (Piajet, Vagotski, Bruner) 5. Teorii gestaltiste ale invatarii (Wolfgang Koler) 6. Teorii cognitiviste ale invatarii ( Craik/Laockhart, procesarea informationala) 7. Teorii umaniste ale invatarii (Rogers, Maslow, R. May si I. Yalom) 8. Metacognitie si invatare (John Flavell, Monitorizare, flux, informative, nivel obiectual, nivel meta) 9. Strategii de invatare (comprehensiune, monitorizare, metacogniţie, gândire critica) 10. Teoria intelegentelor multiple si stilul de invatat (Gardner, Dominanta stilului de invatat ) 11. Teoria invatarii experientiale (Stiluri de invatare, David Kolb) 12. Relatia dintre preferintele emisferice cerebrale si stilul de invatat ( Ricki Linksman, Richard F. Thomson ) 13. Invatarea accelerata (Georgi Lozanov)

I.

EVALUARE: EVALUARE Forma de Examinare REFERAT

Invatamant la Distanta

1. Fiecare student va pregati un REFERAT pe o tema la alegere din TEMATICA propusa pentru curs sau pe o alta tema la alegere compatibila cu domeniul Psihologiei Invatarii conform criteriilor din Ghidul de Documentare 2. Referatul va trebui sa aiba o pagina de interfata care va contine informatii precum: Universitatea, Facultatea, Forma de invatamant, Centrul teritorial, Anul academic (2010-2011), Semestrul, Disciplina, Titlul temei alese, Numele strudentului (integral-dupa cum apare in catalog). 3. Pagina a II a va contine Cuprinsul 4. Urmatoarele pagini, vor contine Introducerea ( prezentare generala a temei) si continutul efectiv al referatului. 5. Pagina de Concluzii – scrieti concluziile aferente temei prezentate in referat. 6. Pagina de Bibliografie – Referatul va contine cel putin 6 referinte bibliografice. Termenul de Depunere: 20.05.2011 – la secretariatul centrului territorial ID – cu semnatura individuala in borderul pus la dispozitie de secretariatul territorial care va trimite in termen de 3 zile referatele si borderoul la secretariatul central al facultatii. Dupa aceasta data nu vor mai fi primite referate!

Material de studiu recomandat pentru orientarea studentilor in acest domeniu al psihologiei: Sălăvăstru, D. (2009), Psihologia Invătării. Teorii si aplicaţii educationale, Polirom, Iasi

III.

GHID ORIENTATIV DE DOCUMENTARE:

1. PROBLEMATICA INVATARII UMANE Sintagme / Cuvinte cheie: invatare, instruire, interdisciplinaritatea invatarii, paradigme dominante, modelare/achizitie comportamentala, adaptare, strategie, primise neuropsihofiziologice, dezvoltare, personalitate, explorare selectiva/creatoare, scheme actionale, pattern, expectanta. Studentii vor trebui sa raspunda la urmatoarele intrebari: Ce este invatarea? Cum se realizeaza invatarea? Care este diferenta intre invatare si instruire? Care este relatia dintre invatare si adaptare? Care sunt premisele neuropsihofiziologice ale invatarii? Care este continutul invatarii? Care sunt formele si tipurile de invatare? La ce se refera invatarea simpla, dar cea complexa? Bibliografie specifica recomandata: Salavastru, Dorina (2009), Psihologia invatarii, Polirom, Iasi 2. TEORII ASOCIATIONISTE SI BEHAVIORISTE ALE INVATARII: Sintagme / Cuvinte cheie: comportament, stimul, raspuns, asociere, intensitate, frecventa, repetabilitate, conditionare, conditionare clasica, conditionare operanta, invatare, adaptare, schimbare, reflex conditionat, reflex neconditionat, stimul conditionat, stimul neconditionat, intarire/consecinta intaritoare. Studentii vor trebui sa raspunda la urmatoarele intrebari: Cine este fondatorul behaviorismului ? La ce se refera asociationismul ? La ce se refera behaviorismul ? Care este obiectul de studiu al behaviorismului si de ce? In ce conditii se instaleaza o asociere in relatia de cuplu stimul - raspuns? La ce se refera aparitia unui stimul la un prag de inalta intensitate, dar aparitia unui stimul in conditii de frecventa mare? In ce conditii apare conditionarea? Ce este un reflex conditionat, dar un reflex neconditionat? Ce este conditionarea clasica, dar conditionarea operanta?

In ce conditii apare fenomenul de invatare in conditionarea clasica dar in cea operanta? Cine este autorul conceptului de conditionare clasica, dar autorul conceptului de conditionare operanta? In ce conditii apare fenomenul de invatare in conditionarea clasica dar in cea operanta? Bibliografie specifica recomandata: Salavastru, Dorina (2009), Psihologia invatarii, Polirom, Iasi 3. TEORIA SOCIO-COGNITIVA A INVATARII: Sintagme / Cuvinte cheie: schimbare comportamentala, adaptare, mediu, mediere cognitiva, factori de mediu, interactiune, sistem de recompense, stimul, sistem de convingeri, cognitii, expectante, atitudini, psihobiografia intaririlor, personalitate, rolul individului, autodeterminare, responsabilizare, cunostinte declarative, cunostinte procedurale, simbolizare, modelare sociala, anticipare, autoreglare, autoreflectie, invatare. Studentii vor trebui sa raspunda la urmatoarele intrebari: Cine este autorul teoriei socio-cognitive a invatarii? La ce se refera medierea cognitiva si interactiunea factorilor de mediu in teoria sociocognitiva a invatarii ? Care sunt factorii de mediu interni, dar factorii externi de mediu in teoria socio-cognitiva? In ce consta rolul individului in teoria socio-cognitiva? La ce se refera in teoria socio-cognitiva a invatarii conceptul de autodeterminare? Care sunt in teoria socio-cognitiva a invatarii capacitatile personale cu relevanta in autodeterminare? Cum se realizeaza invatarea in teoria socio-cognitiva a invatarii? Bibliografie specifica recomandata: Salavastru, Dorina (2009), Psihologia invatarii, Polirom, Iasi 4. TEORII CONSTRUCTIVISTE ALE INVATARII: Sintagme / cuvinte cheie: constructivism, autoconstruire, schimbare comportamentala, scheme cognitive, experienta, reflectare, mediere, sensibilitate, rezolvare de probleme, adaptare, invatare, cunoastere, realitate, forma, ordine, procesare informationala, semnificare, constructivism cognitiv, constructivism social. Studentii vor trebui sa raspunda la urmatoarele intrebari: Care sunt reprezentantii constructivismului? In ce conditii se realizeaza construirea realitatii in teoria constructivista a invatarii? Ce sunt schemele cognitive? La ce se refera cunoasterea prin experienta, dar cunoasterea prin reflectare in teoria constructivista a invatarii?

similaritate. TEORII GESTALTISTE ALE INVATARII: Sintagme / cuvinte cheie: gestalt. scheme cognitive. intelegere. adaptare. Dorina (2009). Iasi 5. modelul structural al memoriei. Polirom. dar o schema cognitiva sau un scenariu cognitiv? Bibliografie specifica: Salavastru. Iasi . Polirom. Studentii vor trebui sa raspunda la urmatoarele intrebari: Realizati schema modelului strutural al memoriei si descrieti-o! Descrieti modelul sistemelor mnezice multiple! Descrieti modelul nivelului de procesare a informatiei (dupa Craik si Lockhart) Ce este o retea semantica. scenarii cognitive.Care este relatia dintre construirea realitatii si rezolvarea de probleme in teoria constructivista a invatarii? Care este relatia dintre rezolvarea de probleme si adaptarea la mediu din teoria constructivista a invatarii? Care este modelul invatarii in teoria constructivista a invatarii? Bibliografie specifica recomandata: Salavastru. Dorina (2009). inchidere. invatare. modelul sistemelor mnezice multiple. Psihologia invatarii. mediu. experientiere. retele semantice. pregnanta. restructurare. TEORII COGNITIVISTE ALE INVATARII: Sintagme/Cuvinde cheie: mecanisme cognitive. memorie episodoca/semantica/explicita/implicita. Psihologia invatarii. Psihologia invatarii. concepte. Iasi 6. semnificare. Studentii vor trebui sa raspunda la urmatoarele intrebari: Care sunt reprezentantii gestaltismului? La ce se refera conceptul de gestalt? La ce se refera conceptul de insightful learning? La ce se refera legea similaritatii? La ce se refera legea proximitatii? La ce se refera legea inchiderii? La ce se refera legea pregnantei sau a bunei forme? Care este modelul invatarii in teoria gestaltista a invatarii? Bibliografie specifica recomandata: Salavastru. Dorina (2009). Polirom. insightful learning. proximitate. sistem cognitiv. procesari cognitive de informatie.

dar cea de operare semnificanta in teoria umanista a invatarii? Care este modelul invatarii in teoria umanista a invatarii? Bibliografie specifica: Salavastru. operare valorica. operare semnificanta. autorealizare. mediu. invatare automata. invatare cognitiva. demnitate. Strategii de invatare ( doar tipologia lui McKeachie) . experienta. nivel obiectual. Teorii umaniste ale invatarii Sintagme / cuvinte cheie: fiinta. invatare. Studentii vor trebui sa raspunda la urmatoarele intrebari: Ce este metacognitia? Ce reprezinta invatare automata? Ce reprezinta invatare autodirijata? Ce reprezinta invatare autoreglata? Care sunt componentele metacognitiei? Dati exemple de cunostinte si abilitati metacognitive. Bibliografie specifica: Salavastru. Studentii vor trebui sa raspunda la urmatoarele intrebari: Care sunt reprezentantii teoriei umaniste a invatarii? Care este obiectul psihologiei umaniste? Care este specificul fiintei umane in teoria umanista a invatarii? Care sunt principiile teoriei umaniste a invatarii? Care este rolul motivatiei in invatare La ce se refera sintagma de operare teleologica. Iasi 9. motivatie. adaptare. Polirom. alegere. Dorina (2009).7. creativitate. schimbare. invatare autoreglata. invatare experientiala. Psihologia invatarii. metoda IMPROVE. Psihologia invatarii. invatare autodirijata. dezvoltare personala. flux. Dorina (2009). Polirom. Metacognitie si invatare Sintagme / Cuvinte cheie: metacognitie. monitorizare. informatie. Iasi 8. operare teleologica. control. nivel meta-cognitiv. interese.

inteligenta corporala-kinestezica. 11. 2. Descrieti stilul Reflexiv. 3. inteligenta intrapersonala. Descrieti stilul Pragmatic. Studentii vor trebui sa raspunda la urmatoarele intrebari: Ce sunt strategiile de invatare? Care sunt dupa McKeachie strategiile cognitive de invatare? Care sunt dupa McKeachie strategiile metacognitive de invatare? Care sunt dupa McKeachie strategiile de gestionare a resurselor in invatare? Bibliografie specifica: Salavastru. inteligenta naturalista. activi/acomodatori. Psihologia invatarii.Stiluri de invatare dupa David Kolb Sintagme / Cuvinte cheie: teoreticieni/asimilatori. inteligenta vizuala-spatiala. 4. Dorina (2009). Teoria inteligentelor multiple si stilul de invatat (Howard Gardner) Sintagme / Cuvinte cheie: 1. inteligenta logicamatematica. Polirom.Sintagme / Cuvinte cheie: strategii de invatare. . 5. 7. pragmatici/convergenti. inteligenta interpersonala. inteligenta verbala-lingvistica. 8. Invatarea experientiala . Descrieti stilul Activ.lingvistica? Prin ce se caracterizeaza inteligenta inteligenta logica-matematica? Prin ce se caracterizeaza inteligenta vizuala-spatiala? Prin ce se caracterizeaza inteligenta corporala-kinestezica? Prin ce se caracterizeaza inteligenta inteligenta muzicala ritmica? Prin ce se caracterizeaza inteligenta interpersonala? Prin ce se caracterizeaza inteligenta intrapersonala? Prin ce se caracterizeaza inteligenta inteligenta naturalista? Care sunt caracteristicele de invatare specifice fiecarui tip de inteligenta? Bibliografie: Vezi Anexa 1. reflexivi/divergenti Studentii vor trebui sa raspunda la urmatoarele intrebari: Descrieti stilul Teoretic. inteligenta muzicala ritmica. Iasi 10. Studentii vor trebui sa raspunda la urmatoarele intrebari: Prin ce se caracterizeaza inteligenta verbal . 6.

cale optima de procesare informationala. auditiv. stil de invatat (vizual.Important: utilizarea testului in scop didactic ! (Vezi Anexa 3) 12. verbal). preferinta emisferica cerebrala.emisfera 8) kinestezic emisfera dreapta stanga Important: utilizarea testului in scop didactic ! (Vezi Anexa 2) . superlegatura de invatare Studentii vor trebui sa raspunda la urmatoarele intrebari: Ce reprezinta dominanta emisferica cerebrala? Care sunt caracteristicile de procesare informationala a emisferei cerebrale stangi? Care sunt caracteristicile de procesare informationala a emisferei cerebrale drepte? Ce reprezinta stilul de invatat? Ce reprezinta superlegatura de invatare? Descrieti superlegaturile de invatare conform tabelului de mai jos: Stilul de invatat si preferinta emisferica cerebrala 1) vizual – emisfera 5) vizual – emisfera dreapta stanga 2) 3) auditiv – emisfera 6) auditiv – emisfera dreapta stanga tactil – emisfera 7) tactil – emisfera dreapta stanga 4) kinestezic . kinestezic. Relatia dintre preferintele emisferice cerebrale si stilul de invatat (Ricki Linksman Sintagme/ cuvinte cheie: dominata emisfera cerebrala.

c) au o operatie cheie sau un set de operatii ̧ ̧ ̧ ̧ cheie identificabile (operatiile cheie = identificabile ca mecanisme de calcul sau operatii ̧ ̧ mintale). persoane autiste. populatii exceptionale. Este vorba de un alt mod de a aborda elevii tinând cont de ̧ ̧ diferentele dintre ei. p. 1999. în ̧ ̧ functie de valorile unei anumite culturi. la clasă se induce că unii sunt destepti. Baia Mare Prof. e) au o istorie a evolutiei si plauzibilitate a evolutiei.ANEXE: Documentatie si Teste utile Anexa 1.asm. ei ̧ ̧ ̆ sunt considerati ”nascuti inteligenti”.care vor fi sau nu vor fi activate. drd. el si-a nuantat ̧ ̧ definitia. Viorica CHIOREAN.md/ftm/vol3nr1-2/6%20fizica%20in%20scoala. ̧ CELE 8 CRITERII («SEMNE» DE EXISTENTA) PENTRU O ̧ ̆ INTELIGENTĂ . de la Piaget încoace. Inteligenta ≈ modul de a rezolva o problemă sau de a crea un produs. Gardner isi concepe ̧ ̆ ̆ ̧ inteligentele ca fiind: «potentialuri – probabil neurale . f) pot fi identificate prin ̧ ̧ ̧ sarcini de lucru / experimente psihologice. de oportunitatile disponibile în acea cultură si de ̧ ̧̆ ̧ deciziile personale luate de indivizi si/sau de familiile lor. 1999). de profesorii lor si de altii» ̧ ̧ ̧ (Intelligence Reframed. Sursa bibliografica: http://sfm.(GARDNER) ̧ Inteligentele: a) au localizare pe creier. b) sunt observabile în forme izolate la: savanti. 1983). g) pot fi identificate prin cercetari / teste ̆ . Recent. Florinela MICU. De multe ori. Se ̧ ̧ ̧ consideră destept cel care are note mai bune sau punctaj mai mare la testele de inteligenta.pdf TEORIEI INTELIGENTELOR MULTIPLE ̧ Prof. Initial el a definit o inteligentă ca fiind: «abilitatea sau seturi de ̧ ̧ ̧ abilitati care permit unei persoane să rezolve problemele sau să creeze produse care sunt pretuite ̧̆ ̧ în unul sau mai multe contexte culturale» (Frames of Mind. 34). d) au o istorie de dezvoltare distinctă (au un set de performante finale de tip expert ce ̧ pot fi definite). copii ̧ ̧ minune. Gardner utilizează termenul de inteligentă ’intelligence’ ̧ ̆ ̧ ̧ ̧ datorită conotatiilor pozitive. Braila ̆ Teoria inteligentelor multiple este considerată cea mai profundă patrundere în domeniul ̧ ̆ educatiei. Cuvântul ‘potential’ «ne sugerează ̆ ̧ că inteligentele nu sunt lucruri care pot fi vazute sau numarate». iar altii nu. Acum el vede inteligenta ca fiind: «un potential bio-psihologic de a prelucra informatia ̧ ̧ ̧ ̧ care poate fi activat intr-un context cultural pentru a rezolva probleme sau a crea produse care sunt de valoare într-o cultura» (Intelligence Reframed.

kinestezică (corporala). A avea empatie. Logico-matematica. A gândi în sunete. (Pentru a-l întelege complet pe ̧ ̧ ̆ ̧ Shakespeare. ecologi. Celelalte nu explicau personalitati ca Darwin. Abilitatea de-a gândi în ̧ ̆ ̧ ̧ trei dimensiuni. Implică abilitati de gândire deductivă si inductiva. Oamenii cu inteligentă logico. crea si reproduce muzica ̆ ̧ ̧ ̧ ̧ si ritmurile folosind un instrument sau vocea. Elevii care au această inteligentă dezvoltată sunt adesea etichetati ca fiind elevi cu ̧ ̧ ̆ ̧ ̧ deficiente de atentie. în manipularea ̧ ̆ ̧ ̆ ̧ obiectelor. Abilitatea de a se monitoriza în relatii interpersonale. fizicieni. Intrapersonala. A interactiona eficient cu ̧ ̧ ̧ ̧ ̧ fiinte vii si a discerne scheme legate de viată / fortele naturii. Kinestezica. ̧ ̧ 5. Abilitatea ̆ ̧ ̆ ̧ ̧ ̧ de-a recunoaste si de-a clasifica indivizi. Ei nu operează cu simboluri. intrapersonala. ̧ ̧ ̧ ̧̆ 2. ca Einstein. animale si studii stiintifice. Un ̧ ̧ ̧ ̆ profesor bun trebuie sa aibă această inteligenta. logică (fizica . sportivii. au dovedit inteligente matematică ̧ ̧ ̧ si spatiala.. lingvistică (verbala).). ̧ ̆ ̧̆ astronomi. Abilitatea de-a recunoaste. în scoală ̆ ̧ ̧ intensitatea. Implică monitorizarea si controlul ̧ eficient al gândurilor si al emotiilor. trebuie 6-8 inteligente. Interpersonala. scheme sau formule matematice. ̆ ̧ ̧ ̧ ̧ ̧ Abilitatea de-a calcula. interpersonala. Cei cu inteligenta interpersonală “tare” sunt conducatori. Implică simtul ̆ ̧ ̆ ̧ ̧ ̧ timing-ului si al coordonarii în miscari ale întregului corp si ale mâinilor. O au ̧ ̧ ̧ ̧ artistii. O au dansatorii. ̧ ̧ 4. Este ̧ ̧ inteligenta cea mai des folosită în comunicare. ̧ 3. Spatiala. incluzând plante. învată limbi straine. de-a transforma perceptiile si de-a recrea aspecte ale experientei vizuale cu ̧ ̧ ̧ ajutorul imaginatiei. ritmuri. Sensibilitate pentru întelesul si ordinea cuvintelor. A fi constient de punctele tari si de cele ̆ ̧ ̧ ̧ ̧ slabe. ̆ ̧ ̆ 1. A gândi despre alte persoane si a le întelege. a întelege relatiile dintre actiuni. Copiii cu inteligentă lingvistică învată repede ̧ ̧ ̧ limba materna. fiind sensibil la motivele. arhitectii.. ̆ ̧ ̧ ̆ ̆ ̆ muzicală (ritmica). cuantifica. A gândi în imagini si a percepe cu acuratete lumea vizuala. între ̆ ̧ prieteni sau colegi. A întelege lumea naturala. Implică o interactiune eficientă cu una sau mai multe persoane în familie. obiecte si idei. A gândi în miscari si a folosi corpul în moduri abile si complicate. dezvoltă abilitati ̧ ̆ ̧̆ lingvistice si i-si aleg cariera în functie de capacitatile lingvistice. dar si la manipulare. Muzicala. înaltimea si timbrul sunetului.matematica). matematicieni. ̧ ̆ 7. a planifica eficient atingerea obiectivelor personale. Lingvistica. sonoritatea. E ̧ ̧ ̧ vorba de cunoasterea de sine si de luarea deciziilor pe baza cunoasterii. A gândi la cauză si efect. h) sunt susceptibile de a se codifica în sisteme de simboluri (un sistem de simboluri = cheia unei inteligente). biologi. ̧ Există urmatoarele tipuri de inteligente: spatială (vizuala). în mediul de lucru. ̧ ̧ ̧ 8. Pot fi abilitati motorii de finete sau ample. precum si capacitati critice si ̧̆ ̧ ̆ ̧ ̧̆ ̧ creative de rezolvare a problemelor. psihologi. intentiile si ̧ ̧ ̧ ̧ starile lor.psihometrice. Implică ascultare activă si existenta unei legaturi ̧ ̧ ̧ ̆ puternice între muzică si emotii. Matematicienii buni. ̧ 6. a recunoaste ̆ ̧ ̧ ̧ diferentele dintre oameni si a aprecia modul lor de gândire. folosesc de timpuriu metafora. A gândi în cuvinte si a folosi limba pentru a exprima si întelege realitati ̆ ̧ ̧ ̧ ̧̆ complexe. evalua propozitii si de-a efectua operatii matematice si logice ̧ ̧ ̧ ̧ complexe. chimisti. fotografii. ca fizicienii . Naturalista. ̆ ̆ ̆ naturalista. sculptorii. citesc. Capacitatea de-a întelege relatiile din spatiu. ritmurile limbilor. existentiala. specii si relatii ecologice. ̧̆ ̧ Actoria este mai mult kinestezică si mai putin lingvistica. A fi sensibil la tonuri. Ei înteleg modul cum “functioneaza” oamenii.matematică dezvoltată devin ̧ contabili. A lucra cu obiecte. melodii si rime. Inteligenta naturalistă a fost a opta ̧ ̧ ̧ ̧ ̧ inteligentă în ordinea identificarii. se pricep la ̧ ̆ ̆ motivarea oamenilor. A gândi despre si a se întelege pe sine. vânzatori.

În această categorie se includ si maestrii bucatari. ̧̆ C . Inteligentele se pot schimba. Teoria ̧ ̧ ̧ inteligentelor multiple a atras atentia datorită faptului ca: “nu suntem toti la fel. oferim mai multe sanse pentru a reusi ̧ ̧ codificarea. etc. sau produsul!). Codificarea: dacă prezentam în mai multe moduri. Nu putem da informatii pană nu-i atragem.. Revenire (fixarea informatiei): daca stii ceva. 7. ci mai degrabă organizează tiparele observate intr-un mod care diferă de cele ale ̧ celorlalte stiinte “exacte”. Toti posedam inteligente. ̆ ̧ ̧ Majoritatea oamenilor pot sa-si dezvolte fiecare inteligentă pana la un nivel adecvat de ̆ ̧ ̧ competenta. folosim si metode ingineresti). D . nu sunt fixate din nastere. 2. Existentiala. Noi exteriorizam ̆ ̆ . ̧ ̧ ̧ B . Inteligentele ̧ ̧ ̆ ̧ ̧ actionează împreună în interactiuni complexe în diferite parti ale creierului. (ex.la începutul lectiilor obisnuite se poate folosi o activitate care stimulează diverse inteligente ̧ ̧ ̧ în scopul de a creste motivatia elevilor (folosirea inteligentelor multiple ca “punct de plecare“). nu “talentul” elevului pe acel cod.in cadrul unui proiect de grup fiecare elev ̧ ̧ îsi va realiza sarcina de lucru dinperspectiva si cu mijloacele inteligentelor “tari”. teorema lui Pitagora poate fi exprimată prin: IMPLICATIILE EDUCATIONALE ALE INTELIGENTELOR MULTIPLE ̧ ̧ ̧ 1. E . Secretul este sa-i implicam ca ̧ ̧ ̆ pe profesionisti. Nici una dintre inteligente ̧ ̆ ̧ ̆ ̆ ̧ nu este mai mare decât cealalta. ̧ ̧ ̧ ̧ ̆ 9. îsi deranjează ̧ ̧ ̆ ̧ vecinii. De exemplu.exploatarea unei teme interdisciplinare realizată intr-un grup constituit din elevi reprezentând diverse inteligente “tari’ care vor colabora în realizarea sarcinii prin coduri de simboluri si din ̧ ̧ perspective diferite. Atragerea atentiei: unii elevi nu sunt atenti daca începem lingvistic: viseaza. În general tindem să dezvoltam una sau două dintre inteligente. cei ce pun întrebari despre sensul fericirii. ̧ ̆ 5. Daca ̧ ̆ ̧ ̧ folosim metode autentice ale disciplinei înseamnă că folosim inteligentele multiple. ̆ Probabil spiritualitatea apartine acestui tip. Putem folosi inteligentele multiple pentru a ̧ ̧ începe lectia în mod captivant. într-o masură mai mare sau mai mica. dar nu a reusit sa-i stabilească ̆ ̧ ̧ ̆ legatura pe creier. ̧ b. poti comunica cel putin în doua sisteme de ̧ ̧ ̧ ̧ simboluri diferite. altii imaginea. Unii preferă limbajul. De aceea vorbeste despre ea ca despre “o jumatate de inteligenta”.pe parcursul orei-învatarea si verificarea învatarii prin produse realizate prin coduri de ̧̆ ̧ ̧̆ ̆ simboluri diverse si din perspective diferite (atentie la evaluarea elevilor în acest caz – evaluam ̧ ̧ învatarea.în cadrul unui proiect individual prin care fiecare elev îsi va realiza tema ̧ diperspectiva si cu mijloacele inteligentelor “tari”. Există mai multe moduri de a fi inteligent. 8. celelalte fiind ascunse. O posedă ̆ ̧ ̆ ̧ ̆ mai dezvoltată filosofii. daca se tine ̧ ̧ ̆ ̧ seama de aceste diferente în activitatea si capacitatea mintala. 3. ̧ c. altii o poveste. originea Universului. la majoritatea oamenilor educatia este mai degrabă eficienta. 4. Ele sunt ̧ ̧ ̆ ̧ independente una de cealalta. ̧ ̧ ̆ MODEL DE PROCESARE A INFORMATIEI ̧ a. daca predam ceva despre inginerie. ̆ ̧ Inteligentele puternice pot fi folosite pentru a trezi si întari inteligentele ascunse.sau chimistii. decât dacă acestea sunt ignorate”.exploatarea unei teme la nivelul fizicii prin coduri de reprezentare. F . ̧ MODALITATI DE APLICARE A TEORIEI INTELIGENTELOR ̆ ̧ ̧ MULTIPLE ÎN LECTIE ̧ A . nu avem toti ̧ ̧ ̆ ̧ ̧ acelasi fel de minte. 6. Gardner e convins ca e o modalitate de cunoastere.

Invatarea experientiala / testul Kolb . p. Principiile modelului andragogic de instruire vin să confirme faptul că instruirea adulţilor trebuie să difere de cea a preadulţilor.md/art. 143). „Inteligente ̧ ̧ multiple”.htm&ad=efcinracdeo00000. este un cadru conceptual util în organizarea modalităţii în care este percepută instruirea adulţilor. Pentru a face mai comprehensibilă această afirmaţie propunem următoarea prezentare comparativă: . Boston. dezvoltării şi socializării” (Beder. Putem sa îi ajutam pe ̧ ̆ ̆ ceilalti să devină constienti de punctele lor tari si să îi motivam sa.aceste moduri în diferite combinatii. în speţă. ANEXA 2.si dezvolte profiluri mai ̧ ̧ ̧ ̧ ̆ ̧ puternice de inteligente si abilitati. Darkenwald. de regulă. arta şi ştiinţa de a-i ajuta pe adulţi să înveţe. Knowles susţine că adulţii diferă de preadulţi prin modalităţi diferite de abordare a învăţării. ea este fundamentată pe convingerea că profesorii ar trebui să orienteze instruirea spre expectaţiile societăţii. este determinat în funcţie de rolurile sale sociale şi responsabilităţi. o experienţă anterioară profundă şi vastă (adulţii au o experienţă de viaţă deja acumulată). Modelul andragogic Andragogia.stf&display=4&page=1 KOLB Literatura de specialitate promovează ideea conform căreia instruirea adulţilor trebuie abordată într-o altă modalitate decît cea a copiilor şi adolescenţilor. Teoria andragogică a lui Knowles încearcă să diferenţieze modalitatea prin care învaţă adulţii de cea a preadulţilor. Suntem caracterizati de un profil de inteligenta. Teoria ̧ ̧ ̧ ̆ inteligentelor multiple este o teorie bazată pe cercetari empirice.Documentatie si test: Sursa bibliografica: http://www. Knowles (1984) a pus bazele dezvoltării celui mai elocvent model de instruire a adulţilor – modelul andragogic – fundamentat pe ceea ce pare a fi. Howard Gardner. Cercetătorul M.php3?f=%2Ffiles%2FPerfectionarea%20cadrelor%2Fexodul %20adultilor%20in%20instruire. ̧ ̧ ̧̆ BIBLIOGRAFIE 1. motivaţie intrinsecă. „Intelligence Reframed”. asumţiile filozofice asociate psihologiei umaniste şi teoriile instruirii adulţilor. Octavian Patrascu. 1999. 2. În continuare vă propunem analiza principalului model de învăţare a adulţilor. 9. Contrastînd „metodele andragogice” (centrate pe educabil) cu cele „peda gogice” (centrate pe profesor). urmînd întocmai curriculumul standardizat. Pedagogia este definită ca arta şi ştiinţa de a educa copiii şi. Afirmaţia că profesorii care învaţă adulţii ar trebui să utilizeze alte stiluri de predare decît cele pe care le folosesc instruind preadulţii este bazată. 1982. 10. pe „opiniile profesioniştilor. în „opoziţie” cu pedagogia. la o primă analiză. caracterizat prin autoconceptualizare independentă. iar experienţa anterioară a copiilor are o importanţă infimă. 2001. spre deosebire de andragogie. Andragogia se bazează pe asumţiile umanistice despre adult ca „educabil”.proeducation. un puternic montaj psihologic pentru a învăţa şi orientarea spre un scop bine definit care.

nepotrivit pentru adulţi.. implicîndu-se în procesul de instruire. iar profesorul – doar să faciliteze instruirea. – Adulţii sînt foarte responsabili. Subiecţii acestor studii erau profesori care lucrau atît cu copiii. p. sarcini sau probleme dat fiind faptul că montajul pentru instruire al acestora este condiţionat de necesitatea de a şti sau de a face ceva. instruirea acestora necesitînd alte tipuri de tehnologii educaţionale. Referinţele de rigoare. Ambele studii au . Modelul pedagogic tradiţional este. În acest scop s-au realizat numeroase studii. – Adulţii au un respect profund pentru profesori. deci. dar. la rîndul lor. – Adulţii au o vastă experienţă de viaţă acumulată de-a lungul anilor care trebuie „exploatată”. – Adulţii tind spre o orientare educaţională centrată pe viaţă. conexiunile cu experienţa de viaţă vor contribui la eficientizarea procesului de instruire. Ei trebuie să fie liberi să se direcţioneze în mod independent.Contrastele sînt prea evidente pentru a fi neglijate.1. (vezi Schema nr. care sînt aceste diferenţe?” Informaţiile au fost obţinute prin metodele autochestionării (profesorii făceau un autoraport) şi a observaţiei (efectuată de cercetători). nici practicile de predare nu pot fi similare. – Adulţii sînt selectivi şi atenţi la relevanţa cunoştinţelor.56) O dată ce învăţarea adulţilor diferă semnificativ de cea a preadulţilor. cît şi cu adulţii. două dintre care vor fi analizate în continuare. simt necesitatea de a fi respectaţi de aceştia. au un grad mai înalt de conştiinciozitate. Ei au fost solicitaţi să răspundă la următoarele întrebări: „În opinia Dvs. profesorii îi instruiesc pe adulţi în mod diferit decît pe copii? Şi dacă răspunsul e afirmativ. în baza numeroaselor cercetări. Mai mult decît atît. – Adulţii. putem enumera şi anumite specificităţi ale adulţilor implicaţi în procesul de instruire: – Adulţii sînt autonomi şi autodirectivi. au o motivaţie intrinsecă şi sînt orientaţi spre un scop bine definit.

Mai mult decît atît. Deşi profesorii îi percep pe adulţi ca fiind „diferiţi”. • adulţii studiază cu mai multă străduinţă şi sînt mai perseverenţi. Valorificaţi tezaurul intelectual şi practic al educabililor. adulţilor li se dau mai puţine directive şi li se oferă un suport emoţional relativ mai mic. se pierde mult mai puţin timp pentru stabilirea disciplinei. cît şi cu adulţii. iar conţinutul şi structura materiei de studiu se ajustează în funcţie de feedback-ul educabililor. mai eficiente şi utilizate de facto de către profesor. să cunoască lucruri noi. Determinaţi scopul implicării adultului în procesul instructiv sau într-un training de perfecţionare. mai curînd. aceste percepţii „se traduc” automat în modalităţi „diferite” de a aborda predarea la adulţi şi la copii. în a şti care sînt scopurile şi în ce condiţii acestea sînt mai pertinente.). respondenţii au raportat diferenţe semnificative în ceea ce priveşte stilulurile de predare la adulţi şi la preadulţi. Utilizaţi metode centrate pe educabil (discuţii în grup.). profesori de gen feminin. Consideraţii practice Este oare instruirea adulţilor distinctă de cea a copiilor? Bazîndu-ne pe studiile de specialitate. 4. • sînt mai motivaţi să înveţe. astfel. de asemenea. aranjaţi mobila într-o modalitate nontradiţională. îşi asumă responsabilitatea pentru calitatea însuşirii cunoştinţelor. În baza observărilor din sălile de curs s-au făcut şi constatări adiţionale: • profesorii care au o pregătire mai formală tind să utilizeze în instruirea adulţilor metode ale abordării clasice – centrate pe educabil. Problema reală nu rezidă în universalitatea metodelor centrate pe educabil. aplicate de profesorii care instruiesc adulţii. să cunoască sau să facă. în clasele de adulţi. • profesorii care sînt mai flexibili şi mai înţelegători atît cu copiii. sarcini pentru grupuri mici. Modalitatea optimă este de a reformula întrebarea de mai sus. ar fi mai adecvat să ne întrebăm: „Instruirea adulţilor ar trebui să fie diferită de cea a copiilor şi adolescenţilor?”. • ştiu exact ce doresc să înveţe. În urma analizei datelor obţinute s-a stabilit că: • adulţii au un grad mai înalt de curiozitate epistemologică. profesori de psihologie. • adulţii sînt mai receptivi la aplicaţiile practice ale cunoştinţelor teoretice. 3. Cîteva sugestii practice pentru profesorii care instruiesc adulţii 1. ci. adresaţi-vă pe nume etc. Ţineţi cont de diferenţele fiziologice dintre copil şi adult (adulţii au un grad înalt de concentrare. realizează cu uşurinţă sarcini mai dificile. fapt de o importanţă incontestabilă. Astfel. 2. . răspunsul ar fi şi „da” şi „nu”. fac parte din următoarele grupuri: profesori cu o mai mică experienţă de lucru. pot lucra şi individual etc. în comparaţie cu cele de preadulţi. structura activităţilor de instruire este mai flexibilă şi profesorii variază mai frecvent tehnicile de predare.investigat percepţiile profesorilor despre diferenţele învăţării la aceste două categorii de vîrstă (adulţi şi copii).

cu efort minim şi rezultate maxime. Favorizaţi deschiderea adulţilor spre schimbare. astfel încît fiecare să dispună de multiple resurse de învăţare. Stilurile de instruire a adulţilor Stilul de instruire este definit ca un set de caracteristici individuale ale modalităţilor de răspuns la situaţiile de învăţare şi de prelucrare a informaţiilor. Împărtăşiţi-vă sentimentele şi opiniile cu educabilii. dar nu-i dominaţi. • adulţii învaţă cel mai productiv atunci cînd subiectul constituie pentru ei o valoare cu aplicabilitate imediată. 6. de aceea am făcut o succintă incursiune în principiile şi tezele ei fundamentale. avînd rolul de facilitator. 7. cît şi pe profesori. 10. • adulţii învaţă mai bine experimentînd. • adulţii sînt mai interesaţi de subiectele care se referă la profesia sau la viaţa lor personală. Teoria behavioristă. Este cert faptul că fiece situaţie educaţională constituie un univers aparte. 9. • adulţii abordează învăţarea ca un proces de rezolvare a problemelor. Sarcina dvs. Psihologia dezvoltării. iar andragogia nu este o teorie exclusivistă. aici însă ne vom referi doar la cele mai importante.5. Creaţi oportunităţi egale pentru toţi educabilii. 8. specifice fiecăruia în grade diferite. Echilibraţi componentele intelectuale şi emoţionale ale instruirii. contextual şi cu maximă pertinenţă. Teoria umanistă. Andragogia şi Constructivismul. dar nu şi în orice condiţii. Dintre teoriile menţionate. Principiile modelului andragogic de instruire a adulţilor trebuie aplicate situaţional. cea mai relevantă şi actuală este considerată Teoria andragogică. Creaţi condiţii de confruntare directă cu problemele practice. Pedagogia feministă. cea mai elocventă. creştere personală şi profesională. oamenii dezvoltă un stil aparte de învăţare care le scoate în evidenţă anumite abilităţi de instruire. “Design-ul” instruirii adulţilor trebuie să ţină cont de următoarele: • adulţii au nevoie să ştie de ce trebuie să înveţe un anumit lucru. sociale sau de cercetare pentru a vă asigura că instruirea este eficientă pentru educabilii dvs. Orice fiinţă umană poate învăţa la orice vîrstă. De-a lungul anilor. Teoria criticii sociale. Nota bene! Există mai multe teorii care au studiat problematica instruirii adulţilor: Învăţarea din experienţă. este de a stabili un climat favorabil învăţării. Mulţi cercetători au încercat să “catalogheze” stilurile de instruire a adulţilor şi asta pentru că există multe taxonomii ale acestora. . • adulţii trebuie implicaţi în planificarea şi evaluarea activităţilor lor. Cunoaşterea stilului de instruire a educabilului îl ajută atît pe el. Reflectarea critică. • instrucţiunile pentru adulţi trebuie să se focuseze mai mult pe proces şi mai puţin pe conţinutul ce urmează să fie însuşit de ei. deoarece astfel se pot utiliza strategiile cele mai adecvate de învăţare.

D.Cea mai mare contribuţie în teoria stilurilor de instruire a adulţilor a avut-o David Kolb. elaborat de el (Learning Style Inventory) îşi au fundamentele ştiinţifice în lucrările lui Kurt Lewin. Modelul se focusează pe felul în care oamenii percep şi prelucrează informaţia. a lua decizii. asimilator şi acomodator. iar la extrema cealaltă – conceptualizarea abstractă.2 . chiar dacă uneori acestea pot varia în funcţie de situaţie. Stilul de instruire se dezvoltă pe parcursul adolescenţei şi maturităţii graţie interacţiunii individului cu mediul înconjurător. Jean Piaget şi Carl Jung.Kolb a stabilit principiile acestora. Modelul dezvoltat de Kolb se bazează pe teoria învăţării experenţiale. de la implicare Schema nr. în procesul de instruire. 3) Conceptualizarea abstractă: a crea teorii pentru a explica cele observate. 4) Experimentarea activă: a utiliza teoriile pentru a soluţiona probleme.2. Teoria lui Kolb şi inventarul stilurilor de instruire. p. iar la cealaltă – observarea reflexivă.57). 2) Observarea reflexivă: a observa pe alţii sau a se observa pe sine însuşi. Cercetătorul susţine că există două dimensiuni primare ale procesului de instruire: prima reprezintă experienţa concretă la o extremă. Instruirea este concepută ca un proces ce decurge în patru etape. Înainte de a elabora teoria stilurilor de instruire. subiectul se află într-o mişcare continuă. Fiecare preferinţă este alcătuită dintr-o dimensiune bipolară – conceptualizarea abstractă versus experienţă concretă şi experimentare activă versus observarea reflexivă (vezi schema nr. conceptualizîndu-le ca un continuum. John Dewey. care descrie procesul de învăţare ca un ciclu. “reţinîndu-se” mai mult sau mai puţin la unele din aceste extreme: de la actor la observator. Percepţiile şi procesarea informaţională influenţează procesul de instruire şi sînt buni indicatori ai preferinţelor de învăţare. Astfel. Stilurile descrise de autor sînt următoarele: convergent. divergent. după cum urmează: 1) Experienţa concretă: a fi implicat într-o situaţie experenţială inedită. cea de-a doua are experimentarea activă la o extremă. iar stilul de învăţare este preferinţa pentru două etape “vecine”.

Aceste patru dimensiuni relevă cele patru etape de procesare a informaţiei. Ei consideră că abordările teoretice sînt inutile şi preferă să trateze fiecare situaţie drept un caz unic. şi ele îşi au caracteristicile sale definitorii: Emoţiile şi Simţurile (Experienţa concretă) – subiecţii “doar” percep informaţia. dar evită autorităţile. cea de jos – gîndirea (emoţiile gestionate). parcurgînd calea pe orizontală şi bazîndu-vă pe sarcină. Or. aceşti subiecţi se bazează pe . Ei tind să relaţioneze cu colegii. Aceste persoane învaţă cel mai eficient atunci cînd li se aduc exemple concrete şi cînd se pot implica în activităţi. Kolb face referinţă la patru procese fundamentale de învăţare: observarea. Extrema de sus a dimensiunii este emoţia (emoţiile spontane). De exemplu.specifică la detaşare analitică generală (Kolb. O apropiere mare de această dimensiune indică o tentativă imparţială şi reflexivă de abordare a instruirii. puteţi gîndi prin prima dimensiune. emoţia şi acţiunea. Instructorul/profesorul are doar rolul de “salvamont” în instruirea unor astfel de educabili – autodirectivi şi autonomi. A doua dimensiune este poziţionată vertical şi se bazează pe procesele de gîndire şi pe emoţii. Pentru a stabili cele patru stiluri de instruire. 1989). în speţă. gîndirea. aşa cum este demonstrat mai jos. Observarea (Observarea reflexivă) – indivizii reflectă felul în care informaţia va afecta anumite aspecte ale vieţii. Apropierea maximă de această extremă relevă faptul că persoanele fac raţionamente. în baza emoţiilor şi sînt empatice. în timp ce extrema din dreapta “vizualizează” sarcina (observarea). În elaborarea raţionamentelor. Extrema din stînga acestei dimensiuni realizează sarcina (acţiunea).

una dintre ele însă rămîne preferenţială. un concept. lectura le este foarte utilă. De exemplu. în care putem înscrie cele patru stiluri personale de instruire a adulţilor. Printre dînşii sînt mai mulţi extroverţi care ar vrea să atingă. mai tîrziu. lecturile teoretice şi exerciţiile de reflectare îi ajută mult pe educabilii din această categorie. apoi. Exemple: . sînt frustraţi şi însuşesc mai puţin atunci cînd trebuie să exerseze sau să simuleze. dorind ca acesta să le fie şi ghid. el experimentează probleme similare. astfel încît fiece educabil să beneficieze de suficient timp pentru a “savura” din plin propriul stil de învăţare. O instruire ideală/un training ideal ar trebui să includă aplicaţii pentru toate aceste modalităţi de percepere şi prelucrare a informaţiilor. Gîndirea (Generalizarea abstractă sau conceptualizarea) . iar performanţele lor să fie evaluate prin intermediul criteriilor din exterior. Acţiunea (Experimentarea activă) – subiecţii se gîndesc în ce fel informaţia nouă ar putea să le ofere şi modalităţi inedite de a acţiona. autoevaluarea şi autodirecţionarea sînt preferinţele acestui tip de educabili. în final. teme pentru acasă sau discuţii în grup. ei învaţă mai eficient atunci cînd sînt direcţionaţi de o autoritate şi în situaţii impersonale care accentuează teoria şi analiza sistematică. detestînd lectura. Aceşti subiecţi sînt mai mult orientaţi spre obiecte şi simboluri.subiecţii compară felul în care informaţia corespunde experienţei anterioare. conceptuale despre învăţare. Aceste două axe se intersectează şi formează patru cadrane. el reflectează asupra acestei experienţe. să pipăie totul. Feedback-ul colegilor. O apropiere maximă de conceptualizarea abstractă indică prezenţa unei abordări analitice. Activităţile de instruire sau de training ar trebui să fie flexibile. Ei preferă astfel de situaţii de învăţare ca lectura şi scrierea. Studiile de caz. Ei învaţă mai eficient atunci cînd se pot angaja în proiecte. care corelează semnificativ cu gîndirea logică şi evaluarea raţională. ciclul poate începe cu implicarea personală a educabilului într-o experienţă concretă. căutînd o semnificaţie.observaţii minuţioase. Educabilii din această categorie aşteaptă de la profesor interpretări experte. ce rezultă din noi experienţe concrete. Fiind introverţi. • Teoreticienii (sau Asimilatorii) • Activii (sau Acomodatorii) • Pragmaticii (sau Convergenţii) • Reflexivii (sau Divergenţii) Este necesar să menţionăm că instruirea are loc prin intermediul tuturor acestor patru tipuri de experienţă. educabilul aplică acest concept pentru a elabora o concluzie logică şi. şi maestru în repartizarea sarcinilor. şi mai puţin spre oameni.

Stilul asimilator – conceptualizare abstractă şi observare reflexivă: abilitatea de a crea modele teoretice şi raţional-inductive este punctul forte al asimilatorilor. Abilitatea de a aplica ideile noi este punctul forte al acestora. de asemenea. Divergenţii posedă. la formarea unui gestalt semnificativ. deseori ignorînd faptele dacă acestea nu corespund cu teoria.Adepţii modelului experimental al lui D. Asimilatorii nu pun accentul pe aplicarea practică. ei preferă să mediteze. rămînînd relativ “reci”. abilitatea de a integra eficient informaţia într-un tot întreg. Convergenţii sistematizează informaţia prin intermediul raţionamentelor ipotetico-deductive.Kolb susţin că oamenii manifestă anumite comportamente în cadrul procesului de instruire şi acestea pot fi grupate în patru stiluri distincte: Stilul convergent – conceptualizare abstractă şi experimentare activă: subiecţii convergenţi acumulează cunoştinţele prin analiză şi apoi aplică noile idei/concepte în practică. Stilul divergent – experienţă concretă şi observare reflexivă: divergenţii acumulează cunoştinţe cu ajutorul intuiţiei. Ei pun un accent deosebit pe gîndirea raţională şi concretă. Punctul forte al divergenţilor îl constituie abilitatea lor imaginativă. Ei învaţă prin analiză. să inventeze ceva. prin sinergie. Subiecţii care preferă acest stil de instruire îşi utilizează la maxim aptitudinile imaginative şi abilitatea de a vedea situaţii complexe din mai multe perspective. fiind consideraţi opuşii convergenţilor. Decît să “irosească” timpul cu oamenii. Aceşti subiecţi sînt emoţionali şi excelează în artă şi literatură. . planificare şi reflectare. ci se focusează pe dezvoltarea teoriilor. ajungînd.

acomodatorii vor ignora teoria. Alţi discipoli ai lui D. observaţii asupra fenomenelor din natură. simulaţii etc. Din toate aceste patru stiluri. studiind în profunzime teoria originală a acestuia. McCarthy şi S. Litzinger şi Osif (1992) studiindu-i teoria. 3) Pentru conceptualizatorul abstract – lectură. Punctul forte al acestora este abilitatea de a realiza ceva şi de a se implica într-o nouă experienţă. Ei obţin cunoştinţe mai curînd de la alte persoane decît prin intermediul abilităţilor lor analitice. Kolb. lucru cu analogiile etc. lucru pe subiecte. Discipolii lui Kolb. Leflar. au alcătuit o diagramă a acesteia. scriere. filme ştiinţifice etc. 4) Pentru experimentatorul activ – studiu de caz. acomodatorii sînt cei care-şi asumă riscuri. . dacă faptele nu coincid cu aceasta. cercetătoarele B. brainstorming etc.Stilul acomodator – experienţă concretă şi experimentare activă: spre deosebire de asimilatori. 2) Pentru observatorul reflexiv – ţinerea unui jurnal personal. stă la baza multor compendii pentru profesori. care însă se pot combina uneori între ele. teme pentru acasă. fiind una dintre cele mai populare teorii ale stilurilor de instruire a adulţilor. În tabelul ce urmează propunem prezentarea celor patru tipuri “pure”. Acomodatorii abordează problema într-o manieră intuitivă. Hartman (1995) a încercat să facă un rezumat al acestor indicaţii: 1) Pentru experimentatorul concret – lecţii de laborator. au elaborat în baza ei descrieri pentru patru tipuri fundamentale. Teoria lui Kolb. mergînd pe calea încercărilor şi erorilor. Subiecţii stilului dat excelează în situaţiile în care trebuie să aplice teoriile ştiute unor circumstanţe specifice.

care împreună cu trăsături de personalitate şi emoţionale. responsabilitate etc. preferă instruirea interactivă şi discuţiile. 1979). a căror convingere de bază este că educabilii posedă anumite preferinţe fizice. iluminare. orientat spre scop. Aceşti cercetători clasifică educabilii adulţi în cinci tipuri distincte: • Încrezător (pragmatic.Modelul lui Kolb a fost fundamentat.) • Ambientală (sunet. persistenţă. Similar acestor două modele. introspectiv. concurează cu sine însuşi.) • Sociologică (semeni. Dunn şi Dunn. • Educabilul în tranziţie (manifestă independenţă. pe prelucrarea cognitivă a informaţiei. 1986. îi plac trăirile pe care i le oferă experienţa de învăţare). În literatura de specialitate se cunosc două astfel de modele (Keefe şi Monk. formează stilul de instruire individual. alimentaţie). în special. • Afectiv (cooperează cu plăcere şi în mod voluntar în cadrul activităţilor de instruire. Alte modele ale stilurilor de învăţare a adulţilor le descriu ca fiind multidimensionale. biologice şi ambientale. Endorff şi McNeff (1991) au elaborat un alt model al stilurilor de instruire. inclusiv multe fiind noncognitive. . are dificultăţi în stabilirea scopurilor personale de învăţare. temperatură.) • Fizică (modalităţi perceptive. posedă abilitatea de a-şi identifica necesităţile educaţionale. Ambele modele clasifică elementele stilurilor de învăţare în următoarele arii specifice: • Emoţională (motivaţie. autorităţi etc. care subliniază atributele emoţionale şi sociologice. rejectează gîndul de a fi sătul de informaţii). manifestă preferinţe pentru metodele interactive de învăţare). design-ul etc. nu cu semenii. cuprinzînd o serie de variabile. perioada zilei. autodirectiv.

După cum am menţionat mai sus. Adulţii preferă instruirea tкte-a-tкte şi sînt mai puţin receptivi la comunicarea prin utilizarea filmelor video sau a înregistrărilor audio. Adulţii învaţă mai eficient atunci cînd procesul de predare este individualizat. Oricum. Educabilul în tranziţie: • oferirea posibilităţilor adecvate de a experimenta. implicării în activităţi. • oferirea instrucţiunilor şi activităţilor individuale. cere să fie recunoscut ca fiind un colaborat bun). Educabilul integrat: • oferirea posibilităţii de a se autodirecţiona. încercînd să facă ceea ce fac colegii. experienţă şi pregătire profesională. • Hazardat (adoră noi aventuri şi este nerăbdător să înveţe ceva nou. Date fiind aceste particularităţi. • încurajarea flexibilităţii. • crearea situaţiilor în care trebuie să ia decizii şi să-şi asume responsabilitatea. • încurajarea participării. Atmosfera de învăţare 1. • colaborarea cu el şi încurajarea colegilor să facă la fel. 2. Educabilul afectiv: • repartizarea sarcinilor individuale. • oferirea oportunităţilor pentru interactivitatea cu semenii. • provocarea experimentării. Endorf and McNeff recomandă stiluri specifice de predare şi strategii care ar răspunde necesităţilor unice şi preferinţelor acestor cinci tipuri: Educabilul încrezător: • repartizarea sarcinilor trebuie să aibă un scop bine definit. Educabilul hazardat: • oferirea sarcinilor care să-i susţină individualitatea. 4.• Integrat (este interesat de succesul personal. există multe teorii privind stilurile de instruire a adulţilor. preferă situaţiile de învăţare în colaborare. dar aceştia se deosebesc foarte mult prin felul în care achiziţionează cunoştinţele noi. 3. Adulţii preferă un orar flexibil care să nu le perturbe programul zilnic. are suficientă încredere în sine). . Adulţii obţin beneficii din interacţiunea cu alte persoane care diferă de ei ca vîrstă. o sinteză a constatărilor efectuate în urma cercetărilor vizînd instruirea adulţilor poate fi rezumată la următoarele: Structura experienţei de instruire 1. de aceea nici o teorie nu poate cuprinde întreaga diversitate a educabililor. Adulţii învaţă mai eficient atunci cînd se află într-o atmosferă de ajutor mutual şi au suportul semenilor.

Adulţii preferă să lucreze în grupuri mici. Educabilii adulţi au expectaţii bine definite în ceea ce priveşte atmosfera şi localul în care are loc instruirea şi aşteaptă de la profesori/traineri ca acestea să fie realizate. 2. Focusarea pe instruire 1. se fac multe speculaţii referitoare la decalajul dintre bărbaţi şi femei . în epoca hegemoniei masculine. Diferenţe psihosexuale/gender în conceptualizarea învăţării Exist ă numeroase studii care relevă diferenţele dintre adulţi şi preadulţi în ceea ce priveşte învăţarea. fapt ce contribuie la procesul de instruire propriu-zis. Adulţii au ocazia să se angajeze şi în situaţii de învăţare socială. Adulţii simt necesitatea de a cunoaşte cît de relevante sînt activităţile pe care le realizează şi de a vedea progresul înregistrat de ei în fiecare zi. 2. de a reflecta asupra celor spuse de alţii şi de a le generaliza. 4. 4. Strategiile de predare-învăţare 1. Adulţii apreciază înalt rezolvarea de probleme şi învăţarea prin cooperare. Educabilii adulţi apreciază metodele de predare care le sporesc autonomia. 5. Adulţii apreciază invitaţia de a-şi exprima punctul de vedere şi acceptă opiniile celorlalţi. Actualmente. analizei şi examinării critice. ceea ce le facilitează asimilarea informaţiei noi. 3. Adulţii sînt capabili să asocieze noile cunoştinţe cu experienţa anterioară. 3. Adulţii învaţă eficient atunci cînd se implică activ în procesul de instruire.2. Dat fiind faptul că adulţii îşi asumă riscuri fără tragere de inimă. ele fiind condiţionate de particularităţile psihosexuale. 3. climatul psihologic ar trebui să fie unul de încredere reciprocă şi acceptare necondiţionată. În ultimii ani s-au efectuat şi studii care pun în evidenţă faptul că astfel de diferenţe există chiar şi printre adulţi. care le oferă posibilitatea de a-şi împărtăşi experienţa. Adulţii obţin beneficii majore din metodele de instruire care le valorifică experienţa prin intermediul reflectării.

oricum. “fură” prea mult din timpul predestinat studiilor. • Interes cognitiv: majoritatea adulţilor învaţă de dragul învăţării. în special. • Organizarea orarului: obligaţiunile de serviciu. • Lipsa banilor: în prezent există un număr infim de instituţii care acordă servicii gratuite de instruire. în ţările cu o economie şubredă. familia necesită mult timp. pentru a ţine piept concurenţei. • Responsabilităţi familiale: grija pentru copii. de a fi util societăţii. Motivele evocate cel mai frecvent de adulţi • Lipsa timpului: indiferent dacă sînt cursuri serale sau de scurtă durată. şi sacrificii etc. adulţii îşi găsesc salvarea în învăţare. caută informaţii noi pentru a-şi satisface curiozitatea. Şi asta pentru că aceste două categorii de vîrstă au surse de motivaţie variate. mai multe bariere în angajarea într-un proces instructiv. • Refugiu sau stimulare: pentru a scăpa de plictiseală. un eşec care nu poate fi uitat sau alte lucruri care au marcat adultul.. obligaţiunile casnice etc. implicit. de fapt!). Motivaţia adulţilor pentru învăţare Un alt aspect de o importanţă incomensurabilă a instruirii adulţilor este motivaţia. • Avansarea profesională: adulţii se angajează în procesul de instruire pentru a obţine beneficii materiale. îl va împiedica pe acesta să-şi învingă frustrările şi temerile. de aceea problema banilor este una din cele mai importante. • Expectaţiile sociale: adulţii se angajează în activităţi instructive la insistenţa unei autorităţi. pentru a evita rutina de acasă sau de la serviciu. În cele ce urmează ne vom referi însă la diferenţele ce există între aceste două categorii sexuale în ceea ce ţine de particularităţile învăţării. • Bunăstarea socială: pentru a-şi dezvolta disponibilitatea de a fi în serviciul comunităţii. relaţiile cu soţul/soţia. Sursele motivaţionale ale adulţilor • Relaţiile sociale: adulţii vin la cursuri de perfecţionare/reciclare sau la alte activităţi instructive pentru a-şi face noi prieteni sau pentru a fi împreună cu prietenii/colegii/rudele. adulţii fac cursuri fără tangenţe cu profesiunea de bază. adulţii au mai multe responsabilităţi. la sugestiile prietenilor. somează adultul să “piardă” ceva timp (să piardă cîştigînd. . care diferă mult de cea a preadulţilor. la recomandările soţului. iar implicarea în procesul de studiu implică şi modificări de orar. • Lipsa încrederii în sine: stima de sine redusă. avansare profesională. Studiile de specialitate efectuate în acest scop relevă următoarele: Bariere în instruirea adulţilor Spre deosebire de copii şi adolescenţi. fapt ce creează. prestigiu social.privind performanţele intelectuale. • Probleme de motivaţie: adultul trebuie să înveţe pentru că a fost forţat să o facă.

demonstrîndu-i educabilului adult corelaţia dintre activitatea de instruire şi realizarea cu succes a scopului. să se găsească acele resurse interioare care să ne mobilizeze. denaturînd realitatea. Esenţial este să aplicăm strategiile eficiente şi pertinente stilului propriu de instruire. să tindem să descoperim alte Americi. el va putea găsi strategii de motivare. vă poate conduce spre concluzii greşite. ieftine şi epavante. Anexă inventarul stilurilor de învăţare (după Colb) Instrucţiune: Citiţi cu atenţie afirmaţiile ce urmează. alte biciclete şi noi teorii ale chibritului.Cea mai eficientă modalitate de a motiva adulţii este cea de a spori numărul argumentelor în favoarea angajării în procesul instructiv şi de a micşora numărul factorilor-barieră sau chiar de ai înlătura. Contează să dorim cu adevărat a cunoaşte azi mai multe decît am ştiut ieri. dispunem de un potenţial încă neexplorat pînă în profunzimi. avem o gîndire infantilă etc. ne pierdem memoria. Nu există argumente valide că o dată cu înaintarea în vîrstă ne scad şi performanţele intelectuale. pentru un anumit fel de executare a sarcinilor şi obligaţiunilor. Sînt doar nişte subterfugii de-ale noastre. Nu există răspunsuri corecte sau greşite. Putem învăţa. deoarece raţionalizarea excesivă. Calculaţi numărul total de: răspunsuri EA _____ răspunsuri OR _____ Numărul cel mai mare indică preferinţa dvs. . să putem face mîine ceea ce nu am reuşit azi. Vă sugerăm doar să nu chibzuiţi prea mult asupra fiecărei afirmaţii. Este bine ca profesorul/instructorul să cunoască atitudinea adultului pentru învăţare. Astfel. Orice fiinţă umană poate învăţa la orice vîrstă orice materie de studiu. Alegeţi unul din răspunsurile propuse şi în coloana din dreapta tabelului înscrieţi (cu litere majuscule) codul afirmaţiei care vă caracterizează cel mai bine. SECVENŢA I Alegeţi afirmaţia care vă descrie cel mai adecvat şi înscrieţi codul ei (EA sau OR) în spaţiul din dreapta tabelului.

Faust. S. Stedman. • Dacă aveţi cele mai mari scoruri la răspunsurile de tip EA şi CA. (1998).. sînteţi Teoretician. MODELUL KOLB. Kuchcinski.. 2. P. Keil. Peer assistance and review guidebook. V.2 (Spring. Knowles. Lohr. M. Beder.Learning Styles Inventory Evaluare rapidă pentru învăţarea experienţială . ADULT EDUCATION 32.. 40-47.. Torento: Wall & Emerson.. 3. Schincariol-Randall. • Dacă aveţi cele mai mari scoruri la răspunsurile de tip OR şi EC. A. S.. sînteţi Activ. Working with Adult Learners. Repere bibliografice: 1. pp. vă axaţi pe Observarea Reflexivă (OR) şi Conceptualizarea Abstractă (CA). G. Procedura de scorare Scorurile cele mai mari (preferinţele şi priorităţile) obţinute în baza răspunsurilor dvs. J. The art and Science of Help ing Adults Learning. Czerniak. 1982): pp. L. no.. utilizînd preponderent stilul de învăţare preferat.. San Francisco: Jossey-Bass. Sullivan. L. & Richter. OH: Ohio Department of Education. 1992.. sînteţi Reflexiv şi vă focusaţi pe Observarea Reflexivă (OR) şi Experienţa concretă (EC). N. H. 1984. G. la afirmaţiile celor două secvenţe vă determină stilul de învăţare: • Dacă aveţi scorurile cele mai mari la răspunsurile de tip EA şi EC. Calculaţi numărul total de: răspunsuri CA _____ răspunsuri EC _____ Numărul cel mai mare relevă prioritatea pe care o acordaţi gîndirii sau simţurilor..142-155. Differences between Teaching Adults and Preadults. Columbus. P.. W. adică vă focusaţi pe Experimentarea Activă (EA) şi Conceptualizarea Abstractă (CA). 4.SECVENŢA II Alegeţi afirmaţia care vă descrie cel mai adecvat şi înscrieţi codul ei (CA sau EC) în spaţiul din dreapta tabelului. • Dacă aveţi scoririle cele mai mari la răspunsurile de tip OR şi CA. Important este să ştiţi că putem învăţa prin intermediul tuturor acestor patru stiluri totuşi învăţăm mai bine şi mai eficient. M. Stroot. Orel. and Darkenwald.. 13-15. vă axaţi pe Experimentarea Activă (EA) şi Experienţa Concretă (EC). sînteţi Pragmatic.. G. R. Cranton..

cititi cu atentie fiecare propozitie si sa notati raspunsul care vi se potriveste cel mai bine. c. Va rugam. Când învăţ: a. ITEMI : 1. de învăţare. Mi se potrives te perfect 4 Mi se potrives te perfect 4 Mi se potrives te perfect 4 Mi se potriveste destul de bine 3 Mi se potriveste destul de bine 3 Mi se potriveste destul de bine 3 Nu mi se potriveste prea bine 2 Nu mi se potriveste prea bine 2 Nu mi se potriveste prea bine 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Nu mi se potriveste deloc 1 Nu mi se potriveste deloc 1 .Numele_________________________________________________________Data__________ _____ Varsta_________________Profesia__________________________________Sex:___________ ____ Localitatea___________________________________________________________ Instructiuni: Va prezentam mai jos 5 propozitii care descriu stilul dvs. imi place sa dezvolt idei. iau in considerare sentimentele mele la momentul respectiv Incercuiti raspunsul ( cifra ) care vi se potriveste cel mai bine: b. imi place sa întreprind lucruri.

c. Invăţ cel mai bine când: a. potrives te perfect 4 ma incred in intuitiile Mi se si sentimentele potrives mele. a. te perfect 4 ma bazez pe Mi se gandirea logică. imi place sa fiu atent/ă si sa ascult. Nu mi se potriveste prea bine 2 Nu mi se potriveste prea bine 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Nu mi se potriveste deloc 1 b. potrives te perfect 4 In timp ce invat: îmi place să gasesc Mi se logica lucrurilor. potrives te perfect 4 muncesc din greu ca Mi se sa imi ating scopul. 3. privesc si ascult cu Mi se atentie. potrives te perfect 4 Nu mi se potriveste prea bine 2 Nu mi se potriveste prea bine 2 Nu mi se potriveste prea bine 2 Nu mi se potriveste prea bine 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Nu mi se potriveste deloc 1 Nu mi se potriveste deloc 1 Nu mi se potriveste deloc 1 b.d. Mi se potrives te perfect 4 Mi se potriveste destul de bine 3 Mi se potriveste destul de bine 3 Mi se potriveste destul de bine 3 Mi se potriveste destul de bine 3 Mi se potriveste destul de bine 3 Mi se potriveste destul de bine 3 Mi se potriveste destul de bine 3 Nu mi se potriveste prea bine 2 Nu mi se potriveste deloc 1 2. . d. potrives te perfect 4 sunt tăcut/ă şi Mi se rezervat/ă.

te perfect 4 am reacţii şi Mi se sentimente potrives puternice.c. d. te perfect 4 Mi se potriveste destul de bine 3 Mi se potriveste destul de bine 3 Nu mi se potriveste prea bine 2 Nu mi se potriveste prea bine 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Nu mi se potriveste deloc 1 . mă simt Mi se responsabil/ă pentru potrives ceea ce fac.

Mi se potrives te perfect 4 Mi se potrives te perfect 4 Mi se potrives te perfect 4 Mi se potrives te perfect 4 Mi se potriveste destul de bine 3 Mi se potriveste destul de bine 3 Mi se potriveste destul de bine 3 Mi se potriveste destul de bine 3 Mi se potriveste destul de bine 3 Mi se potriveste destul de bine 3 Nu mi se potriveste prea bine 2 Nu mi se potriveste prea bine 2 Nu mi se potriveste prea bine 2 Nu mi se potriveste prea bine 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Nu mi se potriveste deloc 1 Nu mi se potriveste deloc 1 Nu mi se potriveste deloc 1 b. . ceea ce simt. privit. activitate practica. Mi se potrives te perfect 4 Nu mi se potriveste prea bine 2 Nu mi se potriveste prea bine 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Nu mi se potriveste deloc 1 b. potrives te perfect 4 evaluez lucrurile. 5. Invăţ prin: a. Când învăţ: a.4. gândire. mă implic în ceea ce Mi se fac. d. c.

b. d. d.Learning Styles Inventory Evaluare rapidă pentru învăţarea experienţială Numele_________________________________________________________Data__________ _____ Varsta_________________Profesia__________________________________Sex:___________ ____ Localitatea___________________________________________________________ ITEMI : Scrieti cifra care corespunde fiecarui “item” si calculati apoi valoarea pe fiecare dimensiune ( CE. 2. AE. d. c. AC. c.c. a. îmi place să observ. 3.MODELUL KOLB. RO ) 1. (CE) (AE) (AC) (RO) (RO) (CE) (AC) (AE) . îmi place activ/ă. sa Mi se potrives te perfect 4 fiu Mi se potrives te perfect 4 Mi se potriveste destul de bine 3 Mi se potriveste destul de bine 3 Nu mi se potriveste prea bine 2 Nu mi se potriveste prea bine 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Nu mi se potriveste deloc 1 ETALON . a. b.

d.a. a. 5. a. d. (CE) (RO) (AE) (AC) (CE) (AC) (RO) (AE) AE = _____ AC = _____ RO = _____ CE = _____ . b. b. c. c. c. d. b. (AC) (RO) (AE) (CE) 4.

sînteţi Reflexiv şi vă focusaţi pe Observarea Reflexivă (OR) şi Experienţa concretă (EC).Active Experimentation) doresc sa experimenteze ceva nou si sa atace probleme reale. • Dacă aveţi scoririle cele mai mari la răspunsurile de tip OR + CA. Indivizii reflectă felul în care informaţia va afecta anumite aspecte ale vieţii. structura si sa planifice in detaliu.Reflective Observation) le place analiza. al feedbackului. aceşti subiecţi se bazează pe observaţii minuţioase. • Dacă aveţi cele mai mari scoruri la răspunsurile de tip OR + EC. Aduna informatie si ajuta la generarea ei. şi maestru în repartizarea sarcinilor. În elaborarea raţionamentelor. O apropiere mare de această dimensiune indică o tentativă imparţială şi reflexivă de abordare a instruirii. Se implica in analiza experientelor avute si apreciaza avantajul recapitularilor si discutiilor. . Activii sau acomodatorii (AE. • Dacă aveţi cele mai mari scoruri la răspunsurile de tip EA + CA. sînteţi Pragmatic. nu le place sa li se aminteasca ca e nevoie sa-si clarifice obiectivele. vă axaţi pe Observarea Reflexivă (OR) şi Conceptualizarea Abstractă (CA). detestînd lectura. sînteţi Teoretician. Se plictisesc de proiectele pe termen lung. dorind ca acesta să le fie şi ghid.• Dacă aveţi scorurile cele mai mari la răspunsurile de tip EA + EC. Ei preferă astfel de situaţii de învăţare ca lectura şi scrierea. iar performanţele lor să fie evaluate prin intermediul criteriilor din exterior. Subiecţii se gîndesc în ce fel informaţia nouă ar putea să le ofere şi modalităţi inedite de a acţiona. Fiind introverţi. teme pentru acasă sau discuţii în grup. dar nu vor sa fie primii care iau cuvantul sau sa aiba presiunea timpului. autoevaluarea şi autodirecţionarea sînt preferinţele acestui tip de educabili. să pipăie totul. sînteţi Activ. vă axaţi pe Experimentarea Activă (EA) şi Experienţa Concretă (EC). adică vă focusaţi pe Experimentarea Activă (EA) şi Conceptualizarea Abstractă (CA). Reflexivilor sau divergenţilor (RO. Educabilii din această categorie aşteaptă de la profesor interpretări experte. compararea lor. Feedback-ul colegilor. lectura le este foarte utilă. Ei învaţă mai eficient atunci cînd se pot angaja în proiecte. Printre dînşii sînt mai mulţi extroverţi care ar vrea să atingă. colectarea datelor. dar le este dificil sa inceapa un proiect.

sînt frustraţi şi însuşesc mai puţin atunci cînd trebuie să exerseze sau să simuleze. ANEXA 3. pentru a intervieva. Apropierea maximă de această extremă relevă faptul că persoanele fac raţionamente. Test: Preferintele emisferice cerebrale si stilul de invatat (Ricki Linksman) CHESTIONARUL PENTRU PREFERINTA EMISFERICA CEREBRALA (Ricki Linksman) Numele_________________________________________________________________ _____Data________________ Varsta___________________Profesia __________________________________________Sex:_______________ In continuare. Ei consideră că abordările teoretice sînt inutile şi preferă să trateze fiecare situaţie drept un caz unic. spre exemplu. Subiecţii compară felul în care informaţia corespunde experienţei anterioare. ei învaţă mai eficient atunci cînd sînt direcţionaţi de o autoritate şi în situaţii impersonale care accentuează teoria şi analiza sistematică. Au pareri foarte bine conturate.Abstarct Conceptualizatiaon) sunt atrasi de problemele complexe. Ii supara actiunile si discutiile fara scop. veti parcurge chestionarul dedicat preferintei emisferice cerebrale.Teoreticienii sau asimilatorii (AC. Studiile de caz.Concrete Experience) le place sa construiasca planuri de actiune pentru problemele reale in care au expertiza. Aceşti subiecţi sînt mai mult orientaţi spre obiecte şi simboluri. conceptuale despre învăţare. dar nu li se pare normal sa piarda atata timp pentru singura experienta manageriala. dar evită autorităţile. Aceste persoane învaţă cel mai eficient atunci cînd li se aduc exemple concrete şi cînd se pot implica în activităţi. planifica sau prezenta. Ei tind să relaţioneze cu colegii. Nu vor un proiect simplificat si cred ca sunt prea putine oportunitati de a generaliza. Pragmaticilor sau convergenţilor (CE. în speţă. în baza emoţiilor şi sînt empatice. ci abilitatile de care dispun. Nu folosesc teorii si modele. lecturile teoretice şi exerciţiile de reflectare îi ajută mult pe educabilii din această categorie. O apropiere maximă de conceptualizarea abstractă indică prezenţa unei abordări analitice. Instructorul/profesorul are doar rolul de “salvamont” în instruirea unor astfel de educabili – autodirectivi şi autonomi. şi mai puţin spre oameni. care corelează semnificativ cu gîndirea logică şi evaluarea raţională. pentru a afla care emisfera cerebrala o utilizati cu predilectie in procesul de intelegere si .

Asigurati-va ca nu le alegeti pe amandoua doar pentru a termina mai repede testul. Folosirea culorilor. culoarea rosu sau un obiect rosu 2. oameni sau obiecte 3. Inchideti ochii. Puteti folosi imagini si schite. ci trebuie s-o faceti dupa note b. Sunteti mai atent la cuvinte si eliminati comunicarea nonverbala b. sau pur si simplu sa va apucati de treaba fara sa consultati nici un material ajutator 5. Cand asamblati ceva : a. Sunteti mai atent la comunicarea nonverbala-expresiile chipului. formelor. sau poate nimic. Daca este abolut necesar sa alegeti ambele raspunsuri. Cand cititi literatura a. sau nimic. veti alege raspunsul care vi se pare cel mai firesc si mai confortabil. Ce zariti ? a. Puteti canta dupa ureche. sau numarul 3. In cazul in care cantati. deoarece nu-l puteti vizualiza b. Cand cineva va vorbeste a. Daca sunteti absolut sigur ca ambele raspunsuri va descriu la fel de bine. Literele t-r-e-i. Sunteti mai priceput la : a. Astfel. Stanga . r-o-s-u. Ce zariti ? a. Trei animale . daca este necesar 4. limbajul corpului si tonalitatea vocii. Vedeti trei. cifrelor si cuvintelor b. deoarece nu le puteti vizualiza b. 6. Vedeti caretea derulandu-se ca un film mental 8. Inchideti ochii. selectatile pe amandoua. Auziti cuvintele parca rostite cu glas tare in minte b. vocal sau la un instrument : a. faceti-o cu conditia sa examinati atent cazurile. 1. Cu care mana scrieti ? a. Folosirea literelor. imaginilor si obiectelor 7.stocare a informatiilor noi. Trebuie sa utilizati si sa cititi instructiunile scrise b. Vedeti rosu. Dreapta b. Nu puteti canta dupa ureche.

S-o abordati cu cifre si cuvinte b. Cand rezolvati o problema de matematica. sau sarind de colo-colo 15. Faceti ceva. va irita daca nu ajung repede la ideea principal 16. S-o abordati folosind materiale concrete. obisnuiti sa : a. Daca nu va spune nimeni ce sa faceti : a. Va place sa cititi o care sau o revista : a. De obiceti. sau a unei retele. sunteti punctual b. Cum este camera sau masa dumneavoastra ? a. Schitarea sau enumerearea elementelor in ordine b. Faceti lucrurile in ultima clipa. sau dupa cum aveti chef si / sau doriti sa continuati lucrul. 13. O faceti perfect fara sa fi vazut produsul in stare finala b. Folositi un program pe care sa-l respectati cu strictete b. Daca nu va spune nimeni ce sa faceti. Ordonata si ingrijita b. Discutati despre ideeile dumenavoastra ? b. De obicei. Trebuie sa vedeti produsul final. inainte de a-l putea face 17. iar cand alti va povestesc ceva. totusi stiti unde se afla fiecare lucrusor 12. Celorlalti le pare dezordonata.9. cu cercuri intrepatrunse 18. cum va este mai usor ? a. Va place sa spuneti ideea principala a unui eveniment. De la coada la cap. Ce metoda de araanjare a insemnarilor preferati ? a. Va place sa povestiti evenimentele sau sa ascultati relatarea lor cu toate detaliile prezentate in ordine b. intazitati 14. preferati sa : a. obiecte fizice 10. Prefereati sa : a. Cand primiti instructiuni pentru a face ceva si aveti posibiliatea de a opta. chiar daca timpul pe care i l-ati alocat s-a sfarsit. Urmati instructiunile . Realizarea unei harti mentale. Cand rezolvati un puzzle sau cand intreprindeti un proiect : a. cu obiecte reale ? 11. De la cap la coada b. Ce atitudine va descrie cel mai bine ? a.

Ce atitudine va descrie cel mai bine ? a. va lasati pe spate in scaun. Decideti lucrurile in ultima clipa. Proiecte artistice ce va ofera libertatea de a creea ce doriti 25. gandindu-va la ceva asociat acestuia 23. Creeati propriile dumneavoastra refrene sau cantece 26.litere sau numere 21. Va plac : a. Va place sa : a. ori faceti cea ce aveti chef in clipa respectiva 24. vocal sau instrumental. In majoritatea cazurilor rostiti cuvintele si scrieti numerele corect b. amestecati literele sau numerele. Uneori. Schimbati subiectul discutiei. va lasati dus de curent. Faceti planuri si sa le respectati b. Sporturile cu instructiuni sau reguli stricte. Va place sa inteprindeti : a. Sporturile ce va permit sa va miscati liber. Lucrati pas-cu-pas pana ajungeti la produsul final . Discutand cu cineva. bazandu-va pe note sau pe cele invatate de la altii b.amestecati cuvintele intr-o propozitie sau spuneti altceva decat intentionati.b. Stati cu spinarea dreapta b. Rostiti cuvinte corect si in ordinea cuvenita b. Ce va caracterizeaza mai bine ? a. desi stiti cu precizie ce anume doreati sa spuneti 22. Cand suteti asezat la birou : a. Uneori. Va place sa : a. Cantati. ori scrieti inversate unlele cuvinte. obisnuiti sa: a. fara reguli stricte 27. Va aplecati peste birou. Va place sa : a. Proiecte arstistice in care urmati indrumarile sau instructiunile pas-cu-pas b. sau chiar partial in afara scaunului incercad sa va simtiti confortabil 20. pas-cu-pas b. Va mentineti la subiect b. Va ganditi si incercati alte cai de realizare 19.

Cate un proiect pe rand b. Mai multe proiecte simultan 36. in care totul este ordonat. Ai inventat sau produce ceva cu totul nou 35. Va pricepeti mai bine la : a. Va place sa a. in care se respecta un program si efectuati proiectele pe rand. Vedeti mai intai tabloul de ansamblu sau produsul final. Va limitati la fapte concrete b. Sunteti : a. Priceput la descifrarea comunicarilor nonverbale b. pas-cu-pas si in ordine . Invatati de la lume. si apoi sa reveniti si sa parcurgeti etapele 28. Le stiti intuitiv fara sa va puteti explica de ce sau cum 30. De obicei a. Urmariti cu atentie trecerea timpului b. De obicei lucrati la : a. Unul structurat. Va imaginati posibilitati deocamdata inexistente 31. Mai priceput la indicatiile oferite prin intermediul imaginilor 34. sau la ceea ce poate fii creat in viitor 29. In care dintre urmatoarele ambiente ati prefera sa va desfasurati activitatea ? a. Ce atitudine va descrie cel mai bine ? a. Sunteti : a.b. Pierdeti notiunea timpului 32. Putin priceput la descifrarea comnicarilor nonverbal 33. Va ganditi la fapte si evenimente petrecute cu adevarat b. A fi creativ cu materialele existente si a le combina intr-un mod nou b. iar cineva va spune ce aveti de facut. Va ganditi in mod imaginativ si inventiv la ceea ce s-ar fi putut intampla. Mai priceput la indicatiile oferite verbal sau in scris b. de la alti oameni sau din lecturi b. Cunoasteti multe lucruri deoarece : a.

in care sa va tineti bunurile pesonale asa cum doriti si sa va implicati in oricate proiecte simultan. dovediti o preferinta pentru folosirea emisferei cerebrale drepte. dovediti o preferinta pentru folosirea emisferei cerebrale stangi .b. Daca punctajul dumneavoastra cel mai mare se afla in categoria “b”. dovediti o folosire intergrata a ambelor emisfere cerebrale . in care puteti fi pe cat de creativ si imaginativ doriti.CHESTIONARUL PENTRU PREFERINTA EMISFERICA CEREBRALA Numele_________________________________________________________________ _____Data________________ Varsta___________________Profesia __________________________________________Sex:_______________ Notati cu un punct fiecare intrebare la care ati raspuns doar cu “a” si scrieti totalul : __________ Notati cu un punct fiecare intrebare la care ati raspuns doar cu “b” si scrieti totalul : __________ Notati cu un punct fiecare intrebare la care ati raspuns atat cu “a” cat si cu “b” ( egalitate ) si scrieti totalul : ________ Daca punctajul dumneavoastra cel mai mare se afla in categoria “a”. Unul nestructurat in care aveti libertatea de alegere si miscare pentru a lucra ceea ce doriti. fara vreun program prestabilit . Daca punctajul dumneavoastra cel mai mare se afla in categoria “egalitate”. ETALON .

mixta. mixta favorizand dreapta. sau cuvintele sale c. atunci este postibil sa dovediti o preferinta mixta si sa utilizati fiecare emisfera cerebrala pentru functii diferite . sau actiunile ei . ce va frapeaza prima data la ea? a. aveti o preferinta mixta ce favorizeaza emisfera dreapta sau o preferinta mixta ce favorizeaza emisfera stanga. Daca va este dificil sa va decideti asupra unei variante de raspuns. Scrieti-va preferinta emisferica cerebrala :____________________________________________. Incercati sa va limitati doar la un raspuns. alegeti raspunsurile sau optiunile care vi se par mai firesti si confortabile. ( optiunile sunt : stanga. Felul cum vorbeste. Daca puctajul din coloana “a” il depaseste pe cel din coloana “b” cu 1-2 puncte. Modul cum se comporta persoana. ceea ce spune. Cand intalniti o persoana necunoscuta. in cazurile in care sunteti foarte siguri ca va corespund mai mult mai multe optiuni le puteti bifa pe toate. mixta favorizand stanga. ) CHESTIONARUL PENTRU PREFERINTA STILULUI DE INVATAT (Ricki Linksman) Numele____________________________________________________Data_______________ _ Varsta___________________Profesia___________________________Sex:________________ Incercuiti varianta de raspuns preferata. dreapta. integrata ( egalitate ). sau invers.Daca ati avut aproape un numar egal de puncte pentru “a” si pentru “b” ( fara sa includeti coloana “egalitate” ). 1. Ceea ce simtiti despre ea d. Infatisarea sau modul cum se imbraca b.

sa scrieti sau sa faceti (schite. Profesorul explica totul verbal si va permite sa discutati subiectul si sa puneti intrebari. Profesorul va da sa cititi ceva pe hartie sau pe tabla si va arata carti. sa cititi. Le oferiti ceva la care sa priveasca. in camera d. in scopul invatarii 5. Ceea ce ati facut impreuna cu ea. cum procedati? a.. daca i-ati uitat numele sau chipul 3. Ce activitati au loc inauntru si ce anume puteti face acolo 4. sa explorati. Le demonstarti o actiune in mod practic si le cereti s-o faca impreuna cu dumneavoastra 6.2. imagini. Profesorul va permite sa scrieti sau sa desenati informatiile. obiectele sau sa faceti ceva cu mainile d. Profesorul va permite sa va sculati din banca pentru a executa proiecte. sa faceti descoperiri ori activitati care va ingaduie sa va deplasati. fara a le oferi materiale vizuale c. grafice. fara explicatii verbale ori discutii. chiar daca i-ati uitat numele sau chipul d. sa jucati jocuri. Ce tip de carti preferati sa cititi? a. Cum v-ati simtit alaturi de ea. La cateva zile dupa ce ati cunoscut o persoana. Cand ii invatati pe altii. ce va atrage cel mai mult atentia? a. imagini filmulete) c. dar nu au loc discutii si nici nu se scrie nimic b. Carti continand informatii exacte.un obiect. cum trebuie sa procedati? a. Carti care contin descrieri menite sa va ajute sa vizualizati cele ce se intampla b. sau cu un nivel redus al acestora b. Cat de comfortabil va simtiti. Desenati. Chipul b. Le explicati verbal. Felul cum arata interiorul b. Sunetele sau discutiile dinauntru c. Cand invatati ceva nou. emotional sau fizic. ce anume va amintiti cel mai bine despre ea? a. Numele c. desene sau obiecte. o imagine sau un grafic. dar nu va ofera nimic sa priviti. experiente. harti. simulari. Cand intrati intr-o camera in care n-ati mai fost niciodata. scrieti sau va folositi de maini pentru a le explica d. sa atingeti in mod direct materialele. sa interpretati personaje si situatii din viata reala. istorie. sau cu multe dialoguri .

Trebuie sa va simtiti confortabil . in majoritate va uitati in jos. remarcati culorile. despre sentimente si relatii. vorbiti tare. Sunteti sensibi fata de sentimentele oamenilor. si va pricepeti la culori si modele b. sa desenati. Oriunde v-ati afla. si. casetofonuletc. a zgomotelor sau a unor conversatii. d. Carti despre sentimentele si emotiile personajelor.) Priviti direct chipul interlocutorului si doriti ca si el sa va priveasca Priviti interlocutorul doar scurt timp. c. d. relaxat si puteti lucra cu sau fara muzica. sau deschideti radioul. sau in lateral. sa dactilografiati. pentru a-i vedea expresia.c. Carti scurte cu multa actiune. intr-un hobby sau sa va dezvoltati intr-un anumit talent 1. Cand vorbiti cu cineva. sau despre perfectionarea mintii si a corpului d. in ce directie vi se deplaseaza ochii? (Puteti ruga pe cineva sa va a. sau sa jucati un joc folosindu-va de intregul corp 2. relaxat si puteti lucra cu sau fara muzica.pentru a lucra – aveti nevoie sa va simtiti iubit si acceptat .. formele si desenele. nu va puteti concentra cand altii nu va plac. Care dintre urmatoarele atitudini va descrie cel mai bine? a. b. a zgomotelor sau a unor conversatii. sau carti ce va ajuta sa va perfectionati intr-un sport. Nu puteti suporta linistea si. deoarece le eliminati mintal b. fredonati. ori sa faceti ceva cu mainile Sa faceti sport. Ce preferati sa faceti in timpul liber? Sa cititi o carte ori sa rasfoiti o revista Sa ascultati un talk-show radiofonic. dar va distrag activitatile sau miscarile din odaie 3. dar daca exista activitate sau miscari. Trebuie sa va simtiti confortabil. deoarece nu le eliminati mintal c. priviti in directia respectiva 4. sa construiti ceva. cantati. la stanga si la dreapta Priviti interlocutorul doar scurt timp. Nu puteti studia in prezenta muzicii. observe. b. propriile dumneavoastra sentimente sunt ranite cu usurinta. Puteti studia in prezenta muzicii. apoi ochii vi se deplaseaza dintr-o parte in cealalta. apoi va feriti ochii Priviti arareori interlocutorul. sa ascultati sau sa interpretati muzica Sa scrieti. pentru a va ajuta sa raspundeti la intrebare. televizorul. atunci cand vi se pare ca un loc este prea tacut. pentru a mentine un stimul auditiv in ambient c. c. dar va distrag sentimentele negative ale altora d. a. Care dintre urmatoarele variante descrie modul in care puteti citi sau studia cel mai bine? a.

Sa fiti nevoit sa priviti si sa ascultati.Un loc inconfortabil din punct de vedere fizic sau emotional d. Rememorati o amintire fericita de viata. fara explicatii verbale sau discutii c. locurilor si obiectelor b. Dupa ce ati retrait episodul. Va foiti si nu va gasiti locul cand sunteti silit sa ramaneti nemiscat si nu puteti sta prea mult timp in acelasi loc 6. Ce anume va deranjeaza cel mai mult? a. Remarcati daca imbracamintea oamenilor nu este asortata. precum picuratul robinetelor sau zgomotul aparatelor casnice c.d.Actiunile si activitatile intreprinse de dumneavoastra si miscarile corpului 9. Va vine greu sa stati nemiscat pe locul dumnevoastra. sau care nu ofera suficient spatiu de miscare 7. replicile dumneavoastra si sunetele celor din jur .Sa asculati o expunere neinsotita de materiale vizuale b. precum si felul cum v-ati simtit. va foiti.Un loc prea tacut c. Un loc dezordonat b. sau sa faceti insemnari. va miscati mult picioarele. Rememorati o vacanta sau o calatorie. chiar daca nu le veti reciti niciodata d. Petreceti cateva secunde cautand sa va amintiti cat mai multe detalii. Cele vazute – descrierile vizuale ale oamenilor. fizic si emotional d. Dupa ce ati retrait episodul.Un loc in care nu se permit activitati. fara a va putea clinti 8. locurilor si obiectelor b. Care dintre urmatoarele atitudini va descrie cel mai bine? a. replicile dumneavoastra si sunetele celor din jur c. sau bateti tactul cu varful pantofilor in podea 5. ce amintiri ies in evidenta? a.Sa nu vi se ingaduie sa desenati. daca nu va puteti parasi scaunul.Cele vazute – descrierile vizuale ale oamenilor. Cele auzite – dialoguri si conversatii. trebuie sa va miscati mult.Ce va deranjeaza cel mai mult atunci cand cineva preda un subiect? a. ce amintiri ies in evidenta? a. sa atingeti ceva cu mainile.Senzatiile de pe piele si corp.Cele auzite – dialoguri si conversatii. Lacrimati la episoade triste din filme si carti d. Petreceti cateva secunde cautand sa va amintiti cat mai multe detalii. sau daca parul le este ravasit si adesea doriti sa rectificati asemenea situatii b.Sa fiti nevoit sa cititi in tacere. sa mazgaliti. Va deranjeaza cand cineva nu vorbeste corect si sunteti sensibil fata de anumite sunete.

Mimandu-l. sa cititi cu voce tare. in care se desfasoara activitati diferite. sau sa explorati si sa descoperiti lucruri noi. Daca ar fi necesar sa va reamintiti un cuvant nou.) Numele____________________________________________________Data_______________ _ Varsta___________________Profesia___________________________Sex:________________ Instructiuni privind evaluarea testului . sa construiti machete d. sa jucati jocuri cu litere. sa recitati fragmente din piese sau filme etc.c. sa participati la dezbateri. sau sa jucati in piese sau spectacole.Vazandu-l b. sculpta sau crea obiecte artizanale. Imaginati-va ca ati fi nevoit sa va petreceti timpul in unul din urmatoarele locuri. sa efectuati experiente. dame etc.Un loc in care puteti desena. talk-show-uri radiofonice sau TV. sa efectuati activitati ce implica mainile. vocal sau la un instrument. sa rezolvati puzzle-uri vizuale. precum si felul cum v-ati simtit. fizic si emotional d.. asa cum sunt cantatul la un instrument.Un loc in care puteti sa faceti sport. care implica miscare trupului. Unde v-ati simti cel mai confortabil? a. harti. b. opere de arta. grafice si fotografii. sa construiti sau sa reparati diverse obiecte.Un loc in care puteti sa cititi.L. sa jucati jocuri cu mingea. ori jocuri de actiune.Senzatiile de pe piele si corp. sa scrieti sau sa dactilografiati. sa priviti tablouri. Un loc in care putei asculta muzica.Scriindu-l d. sa participati in activitati de echipa cu caracter competitiv 11. jucatul de sah. sa cantati.Actiunile si activitatile intreprinse de sumneavoastra si miscarile corpului 10.Auzindu-l c. sa efectuati proiecte in care sa va miscati constant. sa jucati jocuri verbale. vi l-ati aminti cel mai bine: a. mintal sau fizic ETALON .CHESTIONARUL PENTRU PREFERINTA STILULUI DE INVATAT (R. ori stiri. de felul labirinturilor sau descoperirii fragmentului lipsa dintr-un tablou. sa efectuati decoratiuni interioare etc. c. de tip scrabble. picta.

sunteti o persoana auditiva. Daca inregistrati punctajul cel mai mare la categoria „b”. (Observatie: Unii indivizi au dezvoltat cateva sau toate stilurile de invatat. Daca inregistrati punctajul cel mai mare la categoria „c”.Adunati rezultatele testului dupa cum urmeaza (daca la o intrebare ati oferit mai multe raspunsuri. de aceea este posibil ca doua. sunteti o persoana vizuala. Daca inregistrati punctajul cel mai mare la categoria „d”. Aranjati categoriile in ordinea descrescatoare a punctajelor.) Stilul meu de invatat ______________________________________________________ este: BIBLIOGRAFIE GENERALA: . sunteti o persoana tactila. adunatile pe toate): Adunati toate raspunsurile notate „a” si scrieti totalul: __ Adunati toate raspunsurile notate „b” si scrieti totalul: __ Adunati toate raspunsurile notate „c” si scrieti totalul: __ Adunati toate raspunsurile notate „d” si scrieti totalul: __ Daca inregistrati punctajul cel mai mare la categoria „a”. trei sau chiar patru stiluri de invatat sa fie conectate. sunteti o persoana kinestezica.

Presa Universitar Clujeană. D. M. Bucureşti 7. Iucu. (2009). G. (1977). Strategii metagognitive în procesul învăţării la elevi. Prelegeri Pedagogice. A. Reprezentarea şi comprehensiunea textelor narative. NY 5. 243-252. Feldman. Creier. M. Iaşi 6. Surse de acurateţe şi iluzie în monitorizarea metacognitivă. (3). Creier. Comportament. Ed. (2000). Radu. C. N. Introducere în neuroştiinţele cognitive. . Bucureşti. Polirom. Fundamente. Comportament. Ricky (1999). Psihologie Generala. (pp 101-121) 16. Polirom. Joita. (2008). Perspective teoretice si aplicative. învăţarea textelor.1. aplicaţii pentru vârsta şcolară mică. (2). Sălăvăstru. Bucureşti 8. Creier. Ştiinţifică. 9. 12. (2001). Ed. si Chomsky N. Creier. Iasi 4. Iaşi 14. Teorii si aplicaţii educationale. & Bozdog. Iaşi 3.Dobridor. & Pânişoară (2001). Radu. Mih. (2008). Power Learning: Strategies for success in college and life. Mih. I. Teorii ale invătării. Edit Politica. Radu. Miclea. în Studii de didactică aplicată. & Dobridor. Comportament. R. Iaşi. (1996). B. (2005). Psihologie şcolară. Delacour. The McGraw – Hill. Polirom. J. (3). R. Ştiinţa Invătării. I. (2003). 11. (2002).155-174. 10. I. Strategii. Psihologia Invătării. Lemeni. (2002). Piaget. (2006). Psihologie cognitivă. V. (1988). I. S. I. Cogniţie. Cogniţie. (1999). Cerghit. Bucureşti 15. Negreţ . Mih. V. (3). Polirom. Linksman. Instruirea constructivistă – o alternativa. I. (2002). Iaşi 2. 235-250. Edit. I. & Bozdog. Analiza mecanismelor cognitive comune implicate în procesele de comprehensiune şi memorie de lucru. (coord. Cogniţie. J. & Neacsu. D. Instruirea şcolară. Cogniţie. Invătare rapidă. O. Memorarea vs. Teorii ale limbajului. Polirom. Teora.Ionescu. Polirom. Salade) Cluj-Napoca.. V. Cosmovici. E. & Pânişoară. Aramis. Iasi. 13. Comportament. C. 17. I. Polirom. De la Teorie la practică. 283-304.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful