CUPRINS

:
I. DEPOZITAREA DESEURILOR I.1. Depozitarea deseurilor 1.2. Proiectarea depozitelor de deseuri I.3. Alegerea amplasamentului I.4. Construirea depozitelor de deseuri I.5. Metode de depozitare / descarcare II. TRATAREA DESEURILOR II.1. Tehnici de tratare mecanica 1. Tehnici de maruntire 2. Tehnici de sortare a deseurilor 3. Tehnici de curatare a deseurilor 4. Tehnici de compactare si balotare a deseurilor II.2. Tehnici de tratare biologica 1. Compostarea 2. Tratarea in instalatii de biogaz. II.3. Tehnici de tratare termica 1.Incinerarea deseurilor 2. Piroliza deseurilor 3. Coincinerarea deseurilor 4. Procedeul de uscare III. MANAGEMENTUL DESEURILOR IN JUD. BISTRITA NASAUD III.1. De euri menajere i asimilabile III.2. De euri biodegradabile III.3. Managementul de eurilor III.4. Tratarea i valorificarea de eurilor municipale III.5. De euri industriale III.6. Prognoza privind generarea de eurilor industriale III.7. Impactul activit ilor de gestionare a de eurilor asupra mediului III.8. Îmbun t irea calit ii managementului de eurilor IV. BIBLIOGRAFIE

I. DEPOZITAREA DESEURILOR

I.1. Depozitarea deseurilor Un depozit este definit ca fiind orice amplasament pentru eliminarea finala a deseurilor prin depozitare pe sol sau in subteran. In functie de tipurile de deseuri care sunt acceptate, depozitele de deseuri se clasifica dupa cum urmeaza: ‡ depozite pentru deseuri periculoase (clasa a); ‡ depozite pentru deseuri nepericuloase (clasa b); ‡ depozite pentru deseuri inerte (clasa c). I.2. Proiectarea depozitelor de deseuri Proiectarea unui depozit de deseuri se face in functie de o serie de factori, dintre care cei mai importanti sunt: ‡ cantitatea si natura deseurilor ce urmeaza a fi depozitate - se evalueaza in functie de prognozele de dezvoltare a localitatilor; ‡ caracteristicile amplasamentului - in raport cu eficienta economica (dimensiuni, durata de functionare, distanta de transport a deseurilor) si eficienta ecologica (cerinte legate de protectia fac torilor de mediu si a sanatatii umane) necesar a fi realizate; ‡ posibilitatile de reabilitare si utilizare ulterioara a terenului - se evalueaza in functie de natura deseurilor depozitate, comportarea acestora pe perioada depozitarii, planurile de dezvoltarea pe termen lung etc. I.3. Alegerea amplasamentului Alegerea amplasamentului optim dintre mai multe variante posibile se face pe baza unei analize pluricriteriale care cuprinde: ‡ criterii geologice, pedologice si hidrogeologice: caracteristicile si modul de dispunere a straturilor geologice; structura, adancimea si directia de curgere a apei subterane; distanta fata de cursurile de apa si alte ape de suprafata; starea de inundabilitate a zonei; folosinta terenului; clasa de seismicitate; criterii legate de pericole de alunecare, tasare; ‡ criterii climaterice: directia dominanta a vanturilor fata de asezarile umane sau alte obiective; regimul precipitatiilor; ‡ criterii economice: capacitatea depozitului si durata de exploatare (minimum 10 ani); distanta medie de transport al deseurilor; necesitatea unor amenajari secundare (drumuri de acces, utilitati etc.); ‡ criterii suplimentare: vizibilitatea amplasamentului si modul de incadrare in peisaj; accesul la amplasament; existenta unor arii protejate de orice natura; existenta in zona a unor aeroporturi, linii de inalta tensiune sau obiective militare.

astfel incat sa asigure o exploatare optima. reducerea spatiilor libere dintre acestea si realizarea unei suprafete relativ netede si stabile. ‡ instalatii pentru tratarea levigatului. frecventa de transport.4.sunt utilizate in general in depozite mici. ‡ echipament pentru curatarea rotilor vehiculelor. instalatii pentru distributia apei si a combustibililor. ‡ birouri administrative si constructii sociale. basculante. Aceste facilitati trebuie amplasate. ‡ screpere . dintre care det erminanti sunt topografia si geologia terenului si adancimea apei sub terane. ‡ zone pentru depozitarea deseurilor.5 m) este stabilita prin autorizatia de functionare b) Depozitarea prin inaintarea frontului de lucru . ‡ compactoare cu role . perioada de operare stabilita. in care predomina deseurile din constructii. respectiv pentru colectarea si evacuarea gazului de depozit. cat si pentru alte activitati de mentinere a bunei functionari a depozitului.sunt utilizate pentru maruntirea si omogenizarea deseurilor. dar si in cursul exploatarii.sunt utilizate in principal la amenajarea depozitului. cerintele legale si cele ale autoritatii competente). ‡ echipament de cantarire si echipament de receptie pentru cantitati mici de deseuri. cantitatea de deseuri.sunt utilizate atat pentru depozitarea efectiva a deseurilor. ‡ facilitati pentru verificarea deseurilor si laborator.I. perii pentru curatarea drumurilor. ‡ garaje. ‡ excavatoare hidraulice . instalatii de pompe si conducte. Echipamentele mobile cuprind in general : ‡ buldozere .Cele mai utilizate metode de depozitare / descarcare a deseurilor municipale : a) Depozitarea pe suprafata . diferenta fiind ca deseurile sunt descarcate si compactate pe o suprafata inclinata care se deplaseaza pe masura depozitarii .sunt utilizate pentru excavarea si tr ansportul materialului de acoperire. Metode de depozitare / descarcare Metoda de depozitare propriu-zisa se alege in functie de o serie de factori specifici fiecarui caz in parte. ‡ incarcatoare . remorci. Echipamentul auxiliar cuprinde: tractoare. ateliere si spatii de parcare pentru utilaje. in functie de rolul pe care il au si de caracteristicile specifice fiecarui depozit (marimea si tipul. Construirea depozitelor de deseuri Un depozit de deseuri trebuie sa aiba in componenta urmatoarele instalatii si echipamente fixe principale: ‡ poarta de acces si sistem de paza si supraveghere.prin descarcarea si compactarea deseurilor se formeaza o platforma relativ orizontala a carei inaltime maxima (care de obicei nu depaseste 2. ‡ drumuri interioare.este similara depozitarii pe suprafata.5. I.

aceasta practica avand mai multe avantaje: ‡ creeaza posibilitatea depozitarii unei cantitati mai mari de deseuri in unitatea de volum. a animalelor si pasarilor si aparitia incendiilor. Exemplu de utilaj de imprastiere a deseurilor Figura 2. ‡ reduce impactul determinat de imprastierea gunoaielor pe diferite supr afete. proliferarea insectelor.Nivelarea si compactarea Deseurile descarcate vor fi imediat nivelate si compactate. Exemplu de compactor picior de oaie . ‡ minimizeaza fenomenele de tasare pe termen scurt. Deseurile sunt imprastiate omogen pe toata suprafata celulei de depozitare si apoi sunt compactate. Figura 1.

II. consistenta. utilizarea ulterioara a terenului. Corpul propriu-zis al depozitului trebuie construit intr-un asemenea mod incat sa asigure stabilitatea mecanica a straturilor de deseuri unele fata de altele si in relatie cu zonele invecinate. Asigurarea stabilitatii depozitului. procesele fizice sau chimice la care va fi supus materialul maruntit. Pentru alegerea masinii de maruntire potrivite sunt necesare urmatoarele informatii: ‡ proprietatile fizice ale materialului care trebuie maruntit precum granulatia initiala.1. TRATAREA DESEURILOR II. fragilitatea si fisionabilitatea ‡ scopul maruntirii. Fiecare maruntire serveste extinderii suprafetei exterioare specifice. conditiile de mediu natural. ‡ strat pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale. geomembrana trebuie sa fie ancorata in mod corect. Conditiile pentru o tasare uniforma sunt de obicei real izate prin nivelarea si compactarea deseurilor si prin asezarea corecta a straturilor de acoperire. marimea medie a particulelor sau marimea specifica a particulelor. Natura si grosimea stratului de acoperire se stabilesc in functie de o serie de criterii.geomembrana). atat in perioada de exploatare. gradul necesar de reducere a riscurilor pentru toti factorii de mediu. printre care: ‡ necesitatea ca stratul de acoperire sa poata fi strabatut de fluxul de levigat. ‡ necesitatea ca stratul de acoperire sa nu ocupe un volum prea mare din depozit. reprezinta un factor esen tial. ‡ strat de sol vegetal. a pasarilor. Tehnici de maruntire Maruntirea reprezinta trecerea unui material intr -o granulatie mai fina. ‡ strat pentru colectarea si evacuarea gazului de depozit. Sistemul de acoperire a unui depozit de deseuri este format din: ‡ strat pentru acoperirea deseurilor (geotextil). duritatea. cat si dupa inchidere. precum si pentru a conferi depozitului un aspect relativ estetic. . Caracteristicile materialelor din care este realizat stratul de acoperire se stabilesc in functie de: natura si cantitatea deseurilor depozitate pe amplasament. La baza taluzului. ceea ce ar reduce volumul util al acestuia. imprastierea de catre vant a deseurilor usoare. pentru a face fata la solicitarile mecanice si pentru a realiza o izolare corespunzatoare a masei de deseuri. ‡ caracteristicile necesare ale materialului maruntit precum marimea si distributia particulelor maruntite. ‡ strat de impermeabilizare (argila . Tehnici de tratare mecanica 1.Acoperirea zilnica Acoperirea zilnica a deseurilor descarcate si compactate se realizeaza pentru a preveni aparitia mirosurilor neplacute. ca de exemplu. proliferarea insectelor. respectiv de cel de gaz de fermentare.

mori rapide sau lente de taiere. in vederea grabirii procesului de tratare biologica. Figura 3.a Maruntire prin lovire Pentru maruntirea deseurilor municipale si de productie. 1. cum ar fi deseurile din sticla si deseurile din lemn sunt preferate morile cu ciocane.acest tip de moara s-a dezvoltat special pentru prepararea deseurilor in unitati de compostare. elastic sau dur. deseurilor din lemn. doar dupa tipul rotorului. In ceea ce priveste maruntirea altor tipuri de deseuri casante. materialele plastice sau materialele dure se aduna in raspelul cu sita si pot fi evacuate printr-o clapa laterala a bratelor raspelului. Pentru maruntire se pot utiliza: mori rapide cu ciocane. mori raspel si mori spiralate. Maruntirea are loc intre uneltele de taiere indiferent de tipul materialului: moal e. metalele. de aceea sunt preferate morile rapide de taiere cu cutite.Maruntirea este cel mai des utilizata pentru marirea suprafetei specifice a componentelor deseurilor biodegradabile. tamburi rotativi. in principial.b Maruntire prin taiere Maruntirea prin taiere se face cu mori cu cutite sau tocatoare sau raspel cu sita. Vederea unei instalatii cu moara orizontala cu ciocane 1. Pregatirea prin maruntire a deseurilor biodegradabile in scopul compostarii presupune in special o destramare a materialului. Exista mori orizontale si verticale cu ciocane montate flexibil. Raspel cu sita . textilele. precum deseurile din lemn si sticla morile cu ciocane s-au dovedit a fi foarte eficiente. mori cu bile. etc.Moara poate fi cu arbore orizontal simplu sau dublu. Modul de actionare a unui raspel cu sita poate fi comparat cu cel al unei site din bucatarie. Ele se deosebesc. Prin rotatia in sensuri diferite a arborilor dubli prevazuti cu cutite materialul este atras intre cutite. Acest tip de moara se foloseste cel mai des pentru maruntirea deseurilor din plastic. Mori cu cutite sau tocatoare . . Materialele greu de maruntit.

in special. atunci acestea ar trebui sa aiba in aceleasi conditii initiale aceeasi traiectorie. cat si dupa procesul de maruntire. respectiv aceeasi viteza de coborare. in diverse clase granulometrice propuse. usoara si fina. prevazuta cu orificii asezate geometric. doua tipuri de site pentru sortarea dimensionala: site cilindrice si site cu vibratie. Prin cernerea cu sita se realizeaza separarea in functie de dimensiunea caracteristica a granulelor.a. Sita tambur .acest mecanism a fost realizat pentru separarea deseurilor municipale in trei fractii: grea. Fiecare dintre aceste discuri de antrenare se roteste in golul dintre doua corpuri de discuri invecinate. Viteza de cadere depinde de forma granulei si de greutatea specifica a fiecarui material.sortarea densimetrica este o metoda de clasare care se bazeaza pe echivalenta specifica a materialelor asemanatoare intr-un curent de aer ascendent.Raspelul cu sita se utilizeaza insa din ce in ce mai rar in tehnica de prelucrare a deseurilor. Sortarea densimetrica . Sunt folosite. sortarea densimetrica. ‡ faptul ca raspelul cu sita lucreaza discontinuu.Prin cernere se separa materiale de granulatie diferita. flotarea si sortarea manuala. Sortarea densimetrica se poate realiza si cu ajutorul apei ( hidrociclonul).este o sita cilindrica. Acest proces se mai denumeste si clasare. in prelucrarea deseurilor se folosesc cu precadere 2 tipuri: separatorul cu aer rotativ si instalatia de aspirare. Tehnici de sortare a deseurilor Sortarea reprezinta procesul de separare si clasare a deseurilor in functie de diferentele dintre caracteristicile lor fizice. Debitul si performantele la separare ale unei site tambur sunt determinate de marimea orificiilor. Separarea se realizeaza in functie de viteza de cadere a particulelor. Din multitudinea de instalatii de separare existente. turatia. Sita cu vibratie . sortarea magnetica. Daca particulele sunt echivalente. 2. Sortarea dimensionala . O sita este considerata eficienta daca 70% din materialele cu dimensiunea particulelor mai mica decat ochiurile plasei pot trece prin acestea. . elementele interiorului tamburului si inclinatia acestuia. sortarea optica. Separator balistic .o sita cu disc este un aparat de clasare in cascada care consta dintr-un gratar de clasare cu mai multe site partiale asezate in trepte formate dintr-o multitudine de arbori paraleli plasati la distante egale unul de altul cu discuri de antrenare hexagonale .aceasta sita face parte din categoria masinilor de cernere dinamice si s-a dovedit a fi eficienta ca agregat de cernere a deseurilor care nu se infunda. Acest proces se mai denumeste si clasare. 2. Echivalenta inseamna ca diferite particule vor atinge aceeasi viteza finala de cadere. datorita fapului ca: ‡ efectul de maruntire in cazul acestor dispozitive este mai mic decat in cazul morilor cu ciocane sau cu cutite. In principiu exista sortarea dimensionala. Sita plata cu disc .b. aceasta reprezinta un agregat de clasare verificat care poate fi utilizat intr -o instalatie de preparare a deseurilor. 2. atat in prima treapta de preparare. diametrul. cu ajutorul unei suprafete de separatie.

levitarea sau suspensia magnetica. dar si din fractiunile de deseuri colectate separat. barita. Separator cu curenti turbionari . eliberandu-se astfel. folii din polietilena alba sau colorata etc. sortarea manuala este totusi cea mai de incredere metoda de separare voita si de foarte buna calitate a produselor secundare dintr-un amestec de deseuri.e. cernelurile negre de tipar. astfel intalnim purifcarea mecanica si spalarea in tamburi speciali. PP.la ora actuala. Sortarea magnetica s-a dovedit a fi eficienta dupa maruntire. PVC. comert si institutii. Dar in cazul separarii cu ajutorul curentilor turbionari. sau pierderile datorate curentilor turbionari din transformatoare. dat fiind faptul ca magnetii pot atrage orice fel de greutati. Aceasta sortare este. Acest tip de magneti sunt utilizati in principal pentru presortarea magnetic a grosiera a deseurilor maruntite sau nemaruntite. dar poate indeparta si impuritati sau componente daunatoare. 2. in principal utilizata pentru separarea diferitelor tipuri de materiale plastice: PET.sortarea prin flotatie este avuta in vedere cand densitatile specifice ale unui amestec de materiale sunt foarte apropiate. ori perpendicular. 2. 2. de alte impuritati. sticle de diferite culori sau amestecate. personalul de sortare poate separa diferite calitati de hartie recuperata.sortarea optica are rolul de a separa materialele valorificabile in functie de culoare. Sortare optica . rezultatele sunt la fel de eficiente ca si in cazul separarii metalelor feroase cu ajutorul magnetilor.d. Tehnici de curatare a deseurilor In general curatarea deseurilor se realizeaza pentru deseurile care pot ajunge materie prima secundara intr-un proces de fabricare a ambalajelor alimentare. zgura. LDPE.c Sortarea magnetica .sortarea magnetica se face in mare masura cu magneti asezati deasupra benzilor rulante de transport a deseurilor care sorteaza materialele feroase din curentul de deseuri si le elimina. iar cu ajutorul echipamentelor cu infrarosu se pot sorta si in functie de tipul de material din care este confectionat. Sortarea manuala . Din deseurile casnice sau din mica industrie.tehnologia de separare consta in inducerea unor curenti turbionari in corpuri care conduc electricitatea. In cazul sortarii magnetice a deseurilor casnice. etc. HDPE. 3.o sortare magnetica eficienta se realizeaza atunci cand elementele feromagnetice sunt preluate de magneti in urma unei maruntiri a deseurilor si a unei afanari.f. deseurile din materiale plastice si multe altele. Flotarea . care prin acestea dezvolta forte intr-un camp magnetic. . In acest domeniu sunt mai cunoscute efectele secundare nedorite ale curentilor turbionari: franarea datorita curentilor turbionari. PS. ori paralel cu directia transportorului de deseuri. marimea optima a elementelor este in jur de 10 pana la 100 mm. Flotatia se foloseste la indepartarea impuritatilor din carbuni. minereuri. Marimea elementelor feroase nu este limitata. Separator magnetic .2. Curatarea poate fi realizata cu apa sau fara apa.

3. carton si alte reziduuri fara apa. In functie de tipurile de deseuri prelucrate au fost dezvoltate diferite echipamente de compactare a acestora. costurile de transport si dimensiunile spatiului de stocare necesar. Prin compactare se reduc. in special pentru transportul acestora sau pentru stocare. astfel. care perforeaza deseurile de ambalaje din plastic si usureaza compactarea lor. 4. Figura 5. Vedere instalatie compactare deseuri de ambalaje din plastic . Figura 4. spalarea fulgilor de plastic si sortarea prin flotare a diferitelor tipuri de plastic.acest proces are doua avantaje. Vedere instalatie de purificare mecanica si materialul rezultat 3.aceasta metoda de tratare mecanica a deseurilor din plastic permite indepartarea deseurilor de hartie.b Spalare in tamburi . Instalatiile de curatare a deseurilor pot fi usor integrate in orice tip de instalatie de reciclare a deseurilor de ambalaje. De exemplu. pentru deseurile de ambalaje din plastic sunt recomandati tamburii cu tepi. Tehnici de compactare si balotare a deseurilor Compactarea deseurilor se realizeaza in vederea reducerii volumului deseurilor.Purificare mecanica .a.

ca si depozitarea sau incinerarea. compostarea presupune nu mai o incarcare redusa a mediului inconjurator. 1. poate fi reintrodusa in ciclul natural. apartine procedeelor clasice de tratare a deseurilor. Obiectivul procedeului biologic este pe de o parte valorificarea si pe de alta parte indepartarea reziduurilor. Presele pot fi dotate si cu un mecanism de balotare a deseurilor compactate pentru usurarea transportarii lor. Descompunerea se efectueaza in cadrul procedeului de transformare in compost prin alimentare cu aer. Pe langa compostarea deseurilor municipale. Deseurile biodegradabile cuprinse separat reprezinta un potentia l valorificabil ce poate fi utilizat ca material in instalatii de producere a compostului. Vedere instalatii de compactare si balotare deseuri din hartie si carton Compactarea poate fi realizata cu prese operate mecanic sau hidraulic. In scopul degajarii deseurilor dupa extragerea materialelor utile procedeele biologice sunt in masura sa efec tueze alternativ o asa numita "inertizare rece" a deseurilor ce trebuie depozitate. Comparata cu alte metode de tratare a deseurilor. Este o metoda de tratare ecologica utila deoarece partea biodegradabila din deseuri. alte deseuri biodegradabile descentralizate . Tehnici de tratare biologica Compostarea sau tratarea biologica a deseurilor se bazeaza pe descompunerea substantelor organice de catre diverse microorganisme. in instalatii de fermentare sau in concepte combinate. iar in cadrul procedeului cu biogaz prin inchidere ermetic a ceea ce duce la o reductie a substantelor organice originare. Compostarea. in aceste instalatii se composteaza si deseurile din parcuri.Figura 6. II.2. care reprezinta in jur de 50% din totalul deseurilor casnice.

iar daca raportul C/N este substantial mai mic de 15. ‡ deseuri de gradina si parcuri. La inceputul procedurii de alterare pH-ul va scade datorita crearii de acizi grasi. Deseurile principale ce pot fi utilizate sunt: ‡ fractia biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile. aerarea fortata se realizeaza cu ajutorul unor sisteme de suflare sau de absortie a aerului in sau din interiorul celulelor.volumul porilor de aer trebuie sa se situeze intre 25 si 35%. Insa o . deoarece microorganismele prefera acest raport de amestec pentru metabolism. In cazul in care raportul C/N al compostului utilizat este mai mare de 20.in cadrul celulelor de alterare inchise si a stogurilor. Raportul de substanta nutritiva . Aceasta tehnica este avantajoasa mai ales in zone preponderent agricole a) Conditiile materiale ale compostarii Deseurile. Aceste fractii de deseuri biodegradabile reprezinta de la 50 la 60% din totalul deseurilor municipale. trebuie sa aiba o componenta preponderent biodegradabila si un continut mic de elemente nocive. In sistemele neaerate. Materiile prime pentru alterarea aeroba trebuie sa aiba un raport optim C/N de la 35 la 1. fosfor. ‡ mediu de dezvoltare pentru nenumarate tipuri de microorganisme. ‡ suprafete de absorbtie pentru produsele intermediare si finale din cadrul procesului de alterare. atunci se va furniza azot pamantului. ‡ resturi biodegradabile din industria alimentara. potasiu). ‡ namol orasenesc. din horticultura si din gradinile proprii. ‡ deseuri din piete. ‡ medii tampon alcaline pentru neutralizarea CO 2 si a acizilor organici. Pe langa substantele biodegradabile ce se pot descompune sunt necesare si urmatoarele substante minerale: ‡ furnizoare de substante nutritive (azot. ce trebuie utilizate la compostare. producerii de CO 2 si datorita nitrificarii dar va creste din nou prin restructurarea bacteriilor.trebuie sa se situeze intre 7 si 9. ‡ furnizoare de microelemente pentru microorganisme si plante.datorita faptului ca descompunerea substantelor organice se realizeaza prin microorganisme. b) Conditiile tehnice de procedura Continutul de apa .microorganismele preiau substantele nutritive printr -o membrana semipermeabila sub forma moleculara dizolvata.din agricultura. trebuie sa existe un raport echilibrat de substante nutritive. De o importanta deosebita este raportul de carbon si azot (raportul C/N). atunci se va extrage azotul din pamant. Aerarea . Necesarul de oxigen . motiv pentru care continutul de apa a materiei de compostat trebuie sa fie reglat la 55%. Valoarea pH . alimentarea cu oxigen se face prin intoarcerea stogurilor. respectiv al stogurilor. Volumul porilor de aer .necesarul de oxigen in timpul procesului de alterare aeroba este de 2 g O 2/g substanta uscata (=2 l aer/g material proaspat).

‡ actinomicete. respectiv la formarea de mirosuri neplacute. Se disting urmatoarele faze de alterare: faza de descompunere (1-15 zile). Prejudicierea mediului prin instalatii de compost este foarte mica fata de alte instalatii de eliminare a deseurilor. animale si plante depinde considerabil de durata si temperatura procesului de alterare. iarba neagra sau coaja de copac) si sunt apoi descompuse cu ajutorul microorganismelor localizate in acel portant fix. Separarea materialelor toxice se realizeaza pe un portant fix (de exemplu: compost. sau altfel spus distrugerea germenilor patogeni pentru oameni. Reziduurile lichide din instalatiile de compost reprezinta apa de infiltratie eliminata si apa de ploaie impura. turba. ‡ fungi. modificari induse de temperatura. faza de reconstructie (16-22 zile). respectiv depozitarea. c. faza de constructie (23-30 zile). deoarece acestea sunt prezente in materia de alterare. Procesul de alterare se termina atunci cand activitatea biologica a materiei de alterare s-a incheiat. O injectare a materiei prime pentru compost cu astfel de microorganisme nu este necesara. .pentru o alterare eficienta este necesara o suprafata activa cat mai mare a materiei prime pentru compost. Pe timpul alterarii se pot observa modificari in varietatea microorganismelor prezente la un timp anume. Astfel 1 g de namol orasenesc contine mai multe miliarde de germeni. iar substantele ce se pot descompune usor au fost deja transformate. ‡ alge si protozoare. motiv pentru care deseurile biodegradable vor fi faramitate inainte de depunerea lor in celulele de compostare sau stoguri. Conditiile biologice si transferul de energie pe timpul alterarii Microorganismele care iau parte la procesul de alterare sunt: ‡ bacterii aerobe si facultativ anaerobe. Se caracterizeaza prin incarcatura biodegradabila si continutul ridicat de sare si trebuie tratata fie prin decantare sau prin reintroducerea in procesul de alterare. ‡ absorbtia materialelor mirositoare prin carbune activ. Combaterea mirosurilor se poate realiza prin: ‡ arderea aerului viciat (de exemplu: aerul viciat din buncar poate fi utilizat ca aer ajutator la arderea deseurilor intr-un incinerator). Igienizarea. Cantitatea de apa de infiltratie este cu mult mai mica decat la depozitele compactate.alimentare redusa cu oxigen poate duce la procese de putrezire si fermentare. ‡ filtrare prin pamant (de exemplu: biofiltru). filtrarea prin biofiltru este convenabila si reprezinta o metoda eficienta in combaterea mirosurilor. Din posibilitatile enuntate. Suprafete active .

Vedere biofiltru utilizat la o statie de compostare Compostarea deseurilor biodegradabile a castigat in ultimii ani din ce in ce mai mult interes.aceasta grupa a procedurii cuprinde: ‡ cantar de receptie ‡ capacitati de descarcare a mijloacelor de transport deseuri ‡ buncar pentru desfacerea materialelor livrate si pentru tratare ‡ aparate de prelucrare ‡ aparate de transport e. Livrare . Figura 8. d. stocare. Receptia deseurilor biodegradabile in buncarul de descarcare .Figura 7. Preluarea deseurilor. dozare . Deseurile biodegradabile sunt descarcate in buncare.mijloacele de transport trec peste un cantar la intrarea in incinta platformei de compostare.

Pentru stoguri cu inaltimi mari s-au dezvoltat diferite sisteme de aerare artificiala. Figura 10. Dezvoltarea de compost in celule de alterare statice are la baza d orinta de monitorizare pe cat de mult posibil a procesului de alterare. Transportul deseurilor din buncar la utilajele de prelucrare Necesarul de spatiu depinde de forma stogului. in special pentru compostarea in celule. a cantitatii de deseuri si a timpului de alterare. Celulele de alterare din ziua de astazi pot fi privite ca stoguri modificate conectate la sistemele de alimentare avand un grad mai mic sau mai mare de automatizare. insa cea mai intalnita este aerarea reglabila prin podea. a inaltimii acestuia.Figura 9. in conditii optime. ideea principala fiind adaugarea de aer si apa. Exemplu de celule de compostare .

Compostul este modificat biologic la finalul perioadei de alterare. Tamburii de alterare sunt potriviti in mod special pentru alterare preliminara. In cadrul acestor tamburi are loc o omogenizare foarte buna si o buna explorare mecanica a deseurilor. Datorita faptului ca materialul nu sta niciodata nu se pot forma ciupercile care sa conduca la o alterare totala.se deosebesc doua tipuri de turnuri de alterare si anume turnuri cu etaje si turnuri fara etaje.materia prima este rasucita continuu in tambur si este aerata artificial. . ‡ turnuri de alterare. Principalele procedee dinamice sunt: ‡ tamburi de alterare. Figura 11. Deseurile parcurg turnurile de sus in jos si de regula sunt aerate in mod artificial. deoarece acest lucru se efectueaza prin miscarea de rotatie si prin subansamblele tamburului. Acest procedeu se caracterizeaza printr -o miscare si o aerare continua a materialului. Insa. Turnuri de alterare . astfel compostului rezultat i se asigura o alterare mai rapida si mai eficienta in intreaga masa a stogului si implicit i se asigura calitatea necesara punerii pe piata. tamburii sunt supusi uzurii datorita componentelor mobile si din acest motiv trebuie utilizati la procese de alterare pe perioada relativ scurta. O faramitare preliminara nu este neaparat necesara. Vederea unei instalatii de compostare dinamica cu tambur de alterare Tamburi de alterare . Prin adaugarea unei cantitati de namol orasenesc in tambur se realizeaza o malaxare si o omogenizare buna a materialului. In functie de continutul de substante nocive. de procedeul de prelucrare preliminara si de viitorul domeniu de utilizare exista diferite variante de utilizare in cadrul pregatirii fine.Compostul poate fi intors cu ajutorul unor tractorase prin mutarea acestuia dintr-o celula in alta.

a activitatii solului. 2. ce ar putea duce la influente dezavantajoase asupra consumatorilor. aceasta solicitare poate fi indeplinita prin sortarea materiilor prime corespunzatoare. pe cand deseurile menajere sunt mai umede.Avand in vedere realizarea unui compost de buna calitate si cu un grad de utilizare satisfacator este absolut necesara o cernere ulterioara. Ca si Mg. adica sa nu fie vizibile bucati de materiale sintetice. P. a. ‡ din punct de vedere biologic cea mai mare importanta pentru compost o reprezinta gradul de alterare si dezinfectarea. Se mareste capacitatea de patrunde re si crestere in adancime a radacinilor si pamantul este afanat. b. Instalatiile de biogaz pot fi utilizate pentru tratarea excrementelor de provenienta animalica. deoarece deseurile verzi se descompun greu. la o imbunatatire a structurii pamantului. f. Aceste bacterii sunt obligatoriu anaerobe si pot trai numai intr-un mediu fara aer. pentru stabilizarea anaeroba a namolului orasenesc cu incarcatura mare biodegradabila si pentru compostarea fractiei biodegradabila a deseurilor menajere. materiale solide sau in special de sticla. a capacitatii de prevenire a eroziunilor. In cadrul metabolismului lor acestea sunt dependente de alte bacterii. Compostul duce la o ridicare a continutului de humus. Tratarea in instalatii de biogaz. In ceea ce priveste scopul pentru atingerea calitatii compostului se pot distinge diferite criterii de calitate: ‡ din punct de vedere fizic compostul trebuie sa corespunda. Avantajul este ca instalatiile de biogaz au doua produse finale: compostul si biogazul. Comercializarea compostului Compostul este bogat in substante biodegradabile si nutritive N. Se face o distinctie clara intre deseurile verzi din gradini si parcuri si cele menajere prin capacitatea de descompunere. K. contin mai multe substant e nutritive si se descompun . care ar putea duce la raniri. ca de exemplu in mlastini si in sedimente. Deoarece compozitia chimica a compostului nu poate fi influentata direct sau indirect. a apei si a rezervelor de substante nutritive in pamant. Succesul introducerii procedeului de biogaz depinde de luarea in considerare a tuturor conceptelor diferentiate de degajare a deseurilor. dar si in stomacul rumegatoarelor. a controlului caldurii. In cazul solurilor nisipoase compostul imbunatateste capacitatea de retinere a apei si diminueaza uscarea. Cerinte pentru materia prima Materia prima trebuie sa contina suficiente substante organice pentru a permite un proces de descompunere stabil. ‡ in functie de gradul de alterare se deosebesc diverse tipuri de compost: compost proaspat si compost maturat. Pentru aceasta operatie sunt utilizate cu precadere sitele tambur. in cazul solului argilos acesta mareste capacitatea de permeabilitate a aerului si a apei si reduc prin aceasta spalarile de suprafata. Bazele dospirii anaerobe Bacteriile de metan se gasesc peste tot in natura unde materiale organice se descompun in medii deficiente in oxigen. ‡ din punct de vedere chimic trebuie sa fie eliminate din com post substantele care ar putea dauna plantelor.

proprietatile materialului rezultat din reactor in urma fermentarii seamana cu cele ale compostului obtinut aerob. ca de exemplu o compostare ulterioara a materialului. e. in care mare parte din substanta biodegradabila este dizolvata in apa. de incarcarea bazinului de fermentare. Produse finite Biogazul -recuperarea de biogaz si calitatea acestuia depind de materia prima procesata si de instalatiile utilizate. si recircularea materiei prime. ‡ motoare pentru functionarea vehiculelor. f. Fermentatia umeda prezinta probleme mai reduse prin utilizarea unei materii prime mai omogene si prin posibilitatea separarii substantelor plutitoare sau a celor care se scufunda in etapa de fluidizare. Se remarca faptul ca sunt necesare masuri de igienizare. a concentratiei de biomasa activa si de gradul de descompunere dorit. ‡ fermentatia umeda. Datorita faptului ca dospirea termofila se deruleaza instabil din punct de vedere biologic. deci a concentratiei de materie prima in reactor. ‡ fermentatia umeda in doua trepte. unde substanta solida trece printr -o hidroliza. deoarece in cadrul procedeului mezofil nu are loc o distrugere a germenilor patogeni.mai usor. Compostul . . In cazul fermentatiei uscate un avantaj este necesarul redus de apa si utilizarea capacitatii maxime a bazinului de fermentare. Biogazul poate fi utilizat la: ‡ generarea energiei termice si electrice. Pentru a realiza in reactor temperaturi termofile sunt necesare cheltuieli tehnice si de energie mai mari. omogenizata si pentru fiecare procedeu de fermentare se vor realiza etape diferite. Parametrii procedeelor Deoarece de-a lungul evolutiei s-au format mai multe ramuri de bacterii metanice care se deosebesc prin preferintele fata de temperatura. c. d. unde se adauga apa pana cand se ajunge la un namol orasenesc cu circa 10% substanta uscata. Inainte de a fi introdusa in reactor materia prima este maruntita. Variante de procedee Se deosebesc trei solutii principiale pentru instalatii: ‡ fermentatia uscata. Timpul de stationare Timpul de stationare depinde de temperatura. exista trei domenii de temperatura cu productie ridicata de gaze: ‡ domeniul psicrofil in jurul temperaturii de 10 0C ‡ domeniul mezofil intre 32 si 50 0C ‡ domeniul termofil intre 50 si 70 0C. unde se fermenteaza substratul cu un continut de pana la 65% substanta uscata. ‡ introducerea in reteaua publica de gaze. cele mai multe instalatii puse in functiune se situeaza in domeniul mezofil.

In functie de tipul deseurilor acceptate incineratoarele sunt proiectate special. Pe langa criteriile enumerate mai sus se va mai tine cont si de urmatoarele aspecte: ‡ siguranta functionarii.incinerarea se poate aplica atat deseurilor municipale colectate in amestec cat si numai fractiei de deseuri reziduale.II. Coincinerarea reprezinta valorificarea energetica a anumitor tipuri de deseuri in industrie. Pentru deseurile periculoase. ‡ folosirea valorii calorifice a deseurilor reziduale in vederea protejarii resurselor de energie. Insa. In cadrul pirolizei. deseurile organice se transforma prin intermediul descompunerii termice sub retinerea aerului in produse ce pot fi valorificate energetic datorita continutului mare de energie. ‡ transferarea deseurilor reziduale in materii prime secundare in vederea protejarii celorlalte resurse materiale. ‡ necesarul de investitii. respectiv depozitate in cantitati mult mai reduse. Incinerarea deseurilor . astfel incat sa se ajunga la: ‡ inertizarea deseurilor reziduale. coincinerarea deseurilor si procedeul de uscare. Deseurile ce pot fi tratate termic sunt deseurile munic ipale. deseurile reziduale reprezentand deseurile ramase dupa sortarea deseurilor reciclabile. Punctele de mai sus sunt enumerate in functie de prioritatea lor in managementul deseurilor. ‡ necesarul de spatiu. de aceea este indicata incinerarea deseurilor reziduale din deseurile municipale. in special a volumului. cum ar fi de exemplu. . Tehnici de tratare termica Printre procedeele termice din cadrul tratarii deseurilor se numara incinerarea deseurilor. piroliza deseurilor. ‡ distrugerea materialelor nocive organice. ‡ reducerea masei de deseuri de depozitat. namolul orasenesc. minimizand emisiile in aer si apa. 1. compozitia deseurilor municipale este prepoderent biodegradabila. O instalatie de tratare a deseurilor reziduale optima trebuie sa indeplineasca cel putin primele trei puncte. Pe langa deseurile reziduale sau municipale. deseurile de productie periculoase si nepericuloase. Insa pentru fiecare tip de deseu exista niste caracteristici tehnice bine definite. respectiv deseurile ce nu mai pot fi reciclate material. ‡ cantitati prelucrate posibile respectiv viabile. In managementul modern al deseurilor. Pe departe cel mai important procedeu termic este la ora actuala incinerarea deseurilor. incinerarii deseurilor ii revine sarcina de a trata deseurile reziduale ce nu mai pot fi valorificate. incineratoarele trebuie sa atinga o temperatura de ardere mult mai ridicata decat in cazul incinerarii deseurilor nepericuloase. respectiv concentrarea materialelor anorganice. valorificarea anvelopelor uzate sau a combustibililor alternativi in cuptoare de ciment. incineratoarele pot accepta orice tipuri de deseuri.3.

tratarea emisiilor. peretii camerei de ardere si in partea superioara un plafon. Procesul de incinerare la instalatiile cu cuptor rotativ . 2. recuperarea energiei. In cazul incinerarii cu cuptor rotativ temperatura atinsa in camera de ardere este mult mai ridicata fata de incineratoarele cu grat ar. Figura 8.cuptorul rotativ este intalnit in industria cimentului. cum ar fi eliminarea cenusei. Vedere cuptor rotativ Indiferent de cuptorul ales pentru incinerarea deseurilor. structura de baza a cuptorului este caracterizata de un gratar de ardere la baza. Piroliza si gazarea deseurilor a) Piroliza este cunoscuta din tehnica procedurala industriala.Pentru incinerarea deseurilor se folosesc. instalatiile de ardere cu gratar si instalatiile cu cuptor rotativ. barele gratarului sunt miscate continuu pentru a asigura arderea completa a deseurilor si transferul acestora in cuptor. In cazul gratarului inclinat cea mai intalnita versiune este acea a cuptorului cu gratar cu actiune inversa. de regula.indiferent de sistemul cu gratar folosit. Procesul de incinerare la instalatiile cu gratar . care sa poata functiona si cu cantitati mici de prelucrare de pana la 10 tona/h. etc. In ambele cazuri. de aici fiind preluat si pentru incinerarea deseurilor. Gratarul poate fi orizontal sau putin inclinat. Barele gratarului pot fi racite cu aer sau cu apa. ‡ posibilitatea recuperarii energiei si materiei prime. sunt asemanatoare. . urmatoarele trepte intalnite in procesul de incinerare a deseurilor. In ceea ce priveste tratarea deseurilor s-au dorit printre altele urmatoarele avantaje ale pirolizei: ‡ procedee necomplicate.

insa si un proces partial al incinerarii. ce transforma reziduurile carbonizate in alte produse gazoase. de conditiile de incalzire ale temperaturii de degazare si de durata reactiei. Cu ajutorul pirolizei deseurilor s-a urmarit un scop asemanator cu cel al incinerarii. ‡ reziduuri cum ar fi cocs. este un procedeu de sine statator. Prin transformarea pirolitica a deseurilor iau nastere diverse produse dependente de componenta materialului initial. Degazarea sau piroliza reprezinta descompunerea termica a materialului organic. ‡ evitarea in mare masura a impactului asupra mediului. materii prime sub forma de as falt. aburi. astfel incat degazarea si gazarea sa devina procedee de tratare a deseurilor de sine statatoare. cum ar fi oxigenul. sticla. ele prezinta un continut ridicat de cenusa si unul scazut de carbon. Conditia este insa ca instalatia pirolitica sa se afle in apropierea instalatiei prelucratoare de ulei. La o incinerare conventionala. b) Gazarea Gazarea se refera la conversia la temperaturi inalte a materialelor cu continut de carbon in combustibil gazos. de parametrii de functionare ai instalatiei. ce trebuie utilizat partial la incalzirea propriului proces de piroliza. Insa se are in vedere utilizarea pirolizei in combinatie cu incinerarea la temperaturi inalte. ulei. in functie de solutia gazanta. La piroliza.o singura camera. gaze de ardere. Reziduurile solide din procesul de gazare sunt similare celor provenite din incinerare.900 0C se elimina materii volatile. iar compusi de carbohidrati se descompun. gazare si incinerare au loc intr. Gazarea difera de piroliza prin faptul ca se adauga gaz reactiv. procesele de uscare. metale. ‡ apa de condens cu impuritatile dizolvate in ea. In special uleiurile provenite din degazarea anvelopelor uzate se pot folosi drept materie prima in industria chimica sau petroliera.‡ posibilitatea de depozitare a produselor valorificabile in mod energetic. gaz slab. aerul. Piroliza ca instalatie de tratare a deseurilor nu s-a putut impune in fata incinerarii deseurilor. Gazarea. Acelasi lucru este valabil si pentru gazul pirolitic. ‡ flexibilitate fata de diversele si schimbatoarele componente ale deseurilor. unele dintre aceste procese partiale pot fi executate in reactori separati. gazele pirolitice obtinute se vor folosi intr o a doua etapa procedurala la incinerarea si vitrifierea cocsului pirolitic. . Pentru unele produse provenite din piroliza exista o piata limitata. la fel ca si piroliza. CO 2. Pot aparea urmatoarele produse finite : ‡ combustibil respectiv. Aici. Volumul deseurilor se reduce considerabil si se transforma intro forma ce face posibila o depozitare fara impact semnificativ asupra imprejurimilor. In intervalele de temperatura intre 150 . nisip etc. degazare. din cauza diverselor probleme si a redusei disponibilitati. Produsele ivite ca urmare a gazarii sunt. eliminandu-se compusi. aburul etc. etc.

La sistemele deschise. aburul supraincalzit ori vapori sau aerul. La sistemele inchise cu abur supraincalzit. Coincinerarea in cuptoare de ciment Un aspect esential in fabricarea cimentului il reprezinta producerea clincherului in cuptorul rotativ. Folosirea deseurilor si a combustibililor alternativi este limitata de urmatoar ele elemente: ‡ posibilitatile de stocare a acestora in centralele electrice. gazele reziduale inca fierbinti parasesc uscatorul impreuna cu aburul. La alegerea procedeului este important daca namolul este puternic mirositor sau nu. 4. ‡ comportarea deseurilor pe durata procesului de combustie. ‡ valorificarea energetica a deseurilor acolo unde valorificarea materiala nu este posibila. Coincinerarea deseurilor De cand deseurile si combustibilii alternativi produsi din acestea prin diferite metode de tratare au fost acceptati ca surse de energie. cum ar fi uscarea cu pat fluidizat cu recirculare de vapori. Aici apa transformata in abur poate fi condensata. Insa ele pot fi adaptate si pentru utilizarea combustibililor alternativi.Folosirea deseurilor in sistemele de ardere industriala se numeste coincinerare. . iar mediul fluidizant (abur supraincalzit) este introdus in circuitul procedural. Coincinerarea in centralele electrice Centralele electrice ca uzine prod ucatoare de electricitate sunt proiectate pentru folosirea eficienta a combustibililor conventionali. un condensator realizeaza condensarea aburului in exces. respectiv reducerea procesului de combustie prin depunerea pe peretii cuptorului. fabricile de ciment si otelarii. Avantajele coincinerarii: ‡ reducerea cantitatii de deseuri depozitate. La uscarea cu transmitere. ‡ conservarea resurselor de materii prime necesare pentru producerea energiei. In cazul namolului mirositor se recomanda utilizarea unui proces indirect de uscare. obtinerea clincherului este un proces de conversie in care materialele folosite (combustibili si materii prime) sunt consumate sau integrate in produsul final . Materia prima pentru producerea clincherului este uscata si incalzita pana la 1400 ºC si datorita reactiilor chimice ce au loc se formeaza clincherul de ciment. mediile de uscare cum ar fi gazele reziduale. ‡ cerintele de pretratare a deseurilor pentru a le aduce intr -o forma utilizabila sistemelor de ardere particulare in instalatiile utilizate in centrale. aparitia coroziunii si influentarea sistemelor de epurare a gazelor reziduale. in centra lele electrice. continutul organic al combustibililor alternativi este distrus in totalitate. Mirosurile sunt astfel in mare parte excluse. a. Datorita temperaturilor inalte din cuptorul de ciment. Indiferent de metoda de fabricare. se afla in contact direct cu namolul si preiau apa ce se evapora din acesta. b. sunt folositi tot mai mult ca inlocuitori in procesele industriale.3. Procedee de uscare a deseurilor In cadrul procedeelor de uscare cea mai mare importanta a obtinut -o uscarea namolului. in principal.

SC GCL SA N s ud i prin Serviciile de Salubritate din Prim ria Beclean i Prim ria Sângeorz B i. Colectarea de eurilor menajere se realizeaz cu un nivel foarte sc zut al colect rii selective în punctele de precolectare (aceasta realizându -se doar în localit ile Bistri a i Beclean).La uscarea cu contact. De euri menajere i asimilabile Colectarea i transportul de eurilor .1. uneori nu sunt asigurate împotriva pierderilor de de euri pe traseele de transport. colectare. La nivelul jude ului exist un num r de 5 depozite menajere neconforme în zona urban . ‡ uscator cu banda. iar transportul se realizeaz cu m ijloace auto care.serviciile de salubrizare ale localit ilor (precolectare. BISTRITA NASAUD De eurile sunt generate de activit ile umane i de industrie în cantit i care au crescut constant în ultimii ani datorit cre terii nivelului de consum al popula iei i dezvoltarea industriei. În tabelul de mai jos este prezentat capacitatea disponibil a fiec rui depozit din anul 2005 pân la momentul sist rii activit ii. III. Datorit complexit ii problematicii de mediu identificate. ‡ uscator cu etaje. Namolul si mediul de incalzire sunt separate prin diferite tipuri de pereti. de eurilor li s-a acordat o importan deosebit atât din punct de vedere legislativ cât i tehnic. Aceste depozite î i înceteaz activitatea etapizat. Actele legislative oblig agen ii economici. ‡ uscator cu disc. Uscarea cu contact: ‡ uscator cu pelicula. caldura este condusa direct catre materialul de uscat. 2. ‡ uscator cu suspensii. III. conform prevederilor Hot rârii de Guvern nr. În anul 2006 la nivelul jude ului exista un num r de 5 agen i de salubritate care deservesc circa 35 % din locuitorii jude ului : SC URBANA SA Bistri a. ‡ uscator cu pat fluidizat. In functie de alimentarea cu caldura se regasesc in principal urmatoarele tehnologii de uscare: 1. Uscarea cu transmitere: ‡ uscator cu cilindru rotativ. conducerea sau coordonarea autorit ilor public e locale. MANAGEMENTUL DESEURILOR IN JUD. anul prev zut pentru . În cele mai multe situa ii amplasamentele nu corespund din punct de vedere al distan ei fa de apele de suprafa i localitate. transport i depozitare de euri municipale) se desf oar sub controlul. 349/2005 privind depozitarea de eurilor. SC CODRISOR SRL Bistri a. institu iile i persoanele fizice s gestioneze controlat de eurile de la producere pân la valorificare sau eliminare.

9 0.2. . pie e.3 1.8 0.55 Conform Planului de implementare a directi ei pri ind depozitarea. într-o perioad de maximum 2 ani dup sistarea depozit rii În plus fa de cele 5 depozite. De euri bi egradabile De eurile biodegradabile reprezint de eurile de la popula ie i cele rezultate din activit i comerc iale care sufer descompunere anaerob sau aerob cât i de eurile alimentare i cele vegetale din parcuri.2 10. sunt prezentate grafic mai jos cantit ile de de euri menajere colectate.sist it ii sist rii depozit rii Denumire depozit i suprafa a t tal esti at a fi afectat la momentul An Închidere Capacitate proiectat (m3) Capacitate disponi il la finele anului 2005 (m3) 50 000 260 000 10 000 100 000 210 000 630 000 Suprafa a ocupat (ha) Depozit Urbana Depozit Codri or Depozit N s ud Depozit Sângeorz B i Depozit Beclean TOTAL 2006 2009 2008 2012 2016 258 000 950 000 350 000 150 000 300 000 2 008 000 4. depozitele care vor sista depozitarea se vor închide conform cu cerin ele Directivei 1999/31/CE. 80000 70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 cantitati deseuri colectate (tone) Se constat c în perioada 2003 ± 2006 cantit ile de de euri colectate se men in aproape constante. mai exist inventariate un num r de 169 depozite în mediu rural care vor sista depozitarea pân la data de 16 iulie 2009 urmând salubrizarea zonei i reintroducerea ace steia în circuitul natural Pentru a ob ine o privire de ansamblu.35 3. în jur de 77000 ± 78000 tone/an.33 tone/locuitor/an. pentru perioada 1999 ±2006. III. ceea ce înseamn un indicator de generare de 0. gr dini.

Managementul de eurilor (%) 1999 2000 2001 2002 2003 mediul urban 83.9 89.8% 4.2 90.8 4. SC FRATTELO PETGRUP SRL i SC ECOPR MUS SRL.0 0.7 III. pe baza datelor furnizate de c tre agen ii de salubritate. care în cursul anului 2006 au colectat o cantitate total de 446. 2004 2005 2006 89.8 90.805 tone de euri pe care le -au predat în vederea valorific rii. c ponderea cea mai mare o reprezint de eurile III.8% 3. Compozi ia medie a de eurilor menajere 3.3.1% deseu plastic deseu biodegradabil deseuri inerte alte deseuri Se observ biodegradabile. Rez ultatele estim rilor sunt prezentate în graficul de mai jos.0 0.Con inutul în de euri biodegradabile a fost stabilit prin estimare.7% 8.8 2.De eurile colectate reprezint de eurile generate care sun t colectate prin servicii de salubritate.7 2.0 2.4 84. Tratarea i val rifi area de euril r muni i ale Întrucât în prezent nu este implementat sistemul de colectare selectiv decât la nivelul unor proiecte pilot.1 84.6% deseu hartie si carton deseu sticla deseu metalic 56. De euri necolectate reprezint de eurile generate care nu sunt colectate prin servicii de salubritate (ex. cantit ile d e de euri municipale reciclabile colectate i valorificate sunt sc zute. popula ie rural i urban care nu beneficiaz de servicii de salubritate). Activitatea de colectare a de eurilor de tip PET se realizeaz prin doua societ i. De eurile generate reprezint de eurile colectate din mediul urban i rural + de eurile necolectate din mediul urban i rural.8% 2.2 .2% 20. Managementul de euril r Gradul de acoperire cu servicii de salubritate este un indicator care reflect modul de colectare al de eurilor municipale i se calculeaz ca raport între de eurile generate i de eurile colectate.0 0.4.2 83.0 mediul rural 0.

la nivelul jude ului nu exist instala ii de tratare mecano biologic i cu excep ia compact rii realizate în utilajele moderne de transport. cu respectarea prevederilor legale în vigoare. În ceea ce prive te gestionarea i eliminar ea de eurilor periculoase nu s-au înregistrat situa ii grave de înc lcare a legisla iei. . echipamente cu continut de PCB/PCT. de euri metalurgice. De euri nepericuloase. cantitatea de n mol de la sta iile de epurare.5. cantitatea de de euri stradale. de euri din lemn. Prognoza privind generarea de eurilor municipale ia în calcul o serie de factori dintre care cei mai importan i sunt dup cum urmeaz : -dezvoltarea demografic ± evolu ia popula iei. n moluri de la tratarea chimic a metalelor. Cantit ile de de euri s-au redus semnificativ datorit sc derii cantit ii de de eu de steril rezultat la Sucursala Minier Rodna care a încetat activitatea în anul 2006.sunt repezentate de de eurile din cariere.000 tone. III. -aria de acoperire cu servicii de salubritate. care în conformitate cu HG 1057/2001 a pus la punct sistemul de valorificare a bateriilor uzate la nivelul jude ului Bistri a N s ud i la nivelul întregii ri prin dealerii de pia . cantitatea de de euri din construc ii i demol ri. nisip i zgur . de euri spitalice ti etc. se elimin prin depozitare final pe depozite sau se neutralizeaz de c tre societ i specializate. uleiuri uzate. este de aproximativ 100. existând solu ii de eliminare a acestor de euri. dejec ii animaliere. b. Bateriile uzate sunt recuperate de c tre SC ROMBAT SA. In anul 2006 a fost retras de pe pia o cantitate de 630 tone de baterii auto ie ite din termenul de garan ie. De euri periculoase -principalele tipuri de de euri periculoase care se genereaz în jude ul Bistri a-N s ud sunt reprezentate de baterii i acumulatori uzati. borhot. De eurile pentru care nu s -au g sit solu ii de valorificare se stocheaz pân la g sirea unei alternative. dar s-a constat existen a unor probleme în gestionarea anumitor categorii de de euri periculoase din cauza unor costur i financiare mari.În prezent. -cantitatea de de euri colectate de la popula ie i de la agen ii economici. Cantitatea de de euri de produc ie generat în anul 2006. de eurile municipale nu sunt supuse proceselor de tratare înaintea elimin rii finale prin depozitare. Astfel comparativ cu anul 2005 când s -a generat o cantitate de steril de flota ie de 76267 t în anul 2006 a rezultat doar 28714 tone. De euri industriale a. devenite de euri. Sterilul a fost depozitat în iazul de decantare Valea Glodului. -dezvoltarea economi c ± dezvoltarea industriei i a sectorului economic legat de evolu ia venitului popula iei. de euri metalice. În anul 2006 de eurile nepericuloase s -au gestionat corespunz tor. cantitatea de de euri din gr dini. pie e.

încet rii sau reducerii activit ii unor agen i economici sau modific rilor survenite în activit ile unor sectoare industriale. valorifice sau elimine. Analizând rampele de de euri din jude ul Bistri a N s ud se constat o serie de deficien e: -capacit ile depozitelor se g sesc la limita de epuizare sau aproape de aceasta existând situa ii de depozitare pe vertical . Lipsa instala iilor de colectare i evacuare a gazului metan rezultat în urma proceselor de fermentare anaerob conduc la fenomene de autoaprindere cu degajare de gaze toxice. Miezurile i formele de la turnare se elimin prin depozitare. Impactul activit ilor de gestionare necores punz toare a de eurilor asupra factorilor de mediu se exprim prin poluarea direct a solului datorat depozit rii de eurilor. de eurile ca verig final a tuturor activit ilor desf urate de om.6. prin impurificarea apelor subterane. Impactul activit ilor de gestionare a de eurilor asupra mediului Trebuie con tientizat c în actuala situa ie. se depoziteaz .7. -autoaprinderi accidentale da torate acumul rilor de biogaz. Prognoza privind generarea de eurilor industriale Analiza comparativ a cantit ilor de de euri de produc ie generate în ultimii ani arat o sc dere a acestora. emisii de CH 4. în cea mai mare parte datorit reducerii cantit ilor de de eu de steril rezultat la Sucursala Minier Rodna. -lipsa amenaj rilor tehnice privind etan area fa de nivelul pânzei de ap freatic . praf. de la caz la caz. reducerii i controlului integrat al polu rii. NOx. pe m sur ce vor fi implementate tehnologii curate i se vor aplica principiile prevenirii. prin existen a unor terenuri degradate ca urmare a depozit rilor la întâmplare a de eurilor. rezultând o cantitate de ulei uzat colectat de 45 tone. CO2. -degajare de mirosuri. -pozi iile amplasamentelor sunt în general defectuoase din punct de vedere al apropierii de locuin e sau cursuri de râu. datorit acumul rii lor în cantit i mari de -a lungul anilor i a depozit rii lor în unele cazuri în mod necorespunz tor. . persoanelor juridice autor izate s le colecteze. SO2. Se poate considera c indicele de sc dere al cantit ilor de de euri periculoase generate va fi mai mare. În vederea monitoriz rii modului de gestionare a uleiurilor uzate a fost realizat un inventar pentru anul 2006. III. n molurile chimice. reprezint o problem major pentru protec ia mediului.Uleiurile uzate sunt predate conform prevederilor HG 662/2001 i modific rile ulterioare. NH3. Un alt impact major al depozitelor îl reprezint disconfortul vizual generat de afectarea peisajului de c tre depozitele neconforme. se supun procesului de bioremediere sau se neutralizeaz de c tre societ i specializate. III.

* * * BIBLIOGRAFIE : 1. Consiliul Judetean Bistrita Nasaud . Având în vedere c în perioada urm toare se va implementa la nivelul jude ului sistemul de management integrat. revizuit 2008. În ultima perioad tot mai mul i agen i economici au implementat sistem ele de management de mediu. men ion m c a fost ob inut acordul de mediu pentru acest depozit regional. în cadrul m surii ISPA 2003/RO/16/P/PA013-06 ´Asisten tehnic pentru pregatirea proiectelor în sectorul de de euri în România´. Gabriela Rosu 2. Plan regional de gestiune a deseurilor. ceea ce duce la cre terea calit ii managementului de eurilor.8. problemele din domeniul de eurilor municipale se vor rezolva.Agentia pentru Protectia Mediului Bistrita Nasaud.Conf.ing. Planul Local de Actiune pentru Mediu.Referitor la amenajarea unui depozit ecologic zonal la nivelul jude ului Bistri a N s ud prin proiectul ÄSistem integrat de management al de eurilor în jude ul Bistri a N s udÄ . Tehnologia deseurilor rurale .dr. Regiunea 6 Nord-Vest . . Îmbun t irea calit ii managementului de eurilor Implementarea legisla iei în domeniul de eurilor a condus la schimbarea mentalit ilor i a modului de abordare în domeniul gestiunii de eurilor.Agentia Nationala pentru Protectia Mediului 3. III.judetul Bistrita Nasaud.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful