Lector univ.dr.

Neculita

Mihaela

ECONOMIE EUROPEANA

Universitatea "Dunarea de Jos" Galati 2006

CUPRINS

Capitolul 1. Abordari conceptuale ale integrarii europene .........9 1.1. Stadiile integrarii economice ........................................................11 & Întrebari ..............................................................................................12

Capitolul 2. Bazele istorice ale integrarii europene ....................13 2.1. Europa dupa razboi ........................................................................13 2.2. De la Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului la Comunitatea Economica Europeana (1951 – 1957).............15 2.3. Comunitatea Economica Europeana(1957) ...............................18 2.4. Comunitatea Economica a celor sase(1957 - 1972) .................20 2.5. Europa de la sase la doisprezece ................................................21 2.6. Europa de la doisprezece la cincisprezece ................................23 2.7. Europa celor douazeci si cinci ......................................................24 & Întrebari ..............................................................................................25

Capitolul 3. Tratatele Uniunii Europene .........................................26 3.1. Actul Unic European.......................................................................26 3.2. Tratatul de la Maastricht ................................................................27 3.3. Criteriile de convergenta ................................................................28 3.4. Tratatul de la Amsterdam ..............................................................36 3.5. Tratatul de la Nisa...........................................................................37 & Întrebari ..............................................................................................37

Capitolul 4. Institutiile Uniunii Europene .......................................38 4.1. Parlamentul European ...................................................................38 5

4.2. Consiliul Uniunii Europene ............................................................42 4.3. Consiliul European .........................................................................43 4.4. Comisia Uniunii Europene .............................................................44 4.5. Curtea de Justitie ............................................................................46 4.6. Curtea de Conturi............................................................................46 4.7. Organismele Uniunii Europene ...................................................47 & Întrebari ..............................................................................................48

Capitolul 5. Piata Unica.......................................................................49 5.1. Libera circulatie a marfurilor..........................................................49 5.2. Libera circulatie a persoanelor .....................................................53 5.3. Libera circulatie a serviciilor ..........................................................59 5.4. Libera circulatie a capitalurilor ......................................................61 & Întrebari ..............................................................................................64

Capitolul 6. Politicile comunitare .....................................................65 6.1. Politica Externa si de Securitate Comuna (PESC)....................65 6.2. Politica Agricola Comuna (PAC) ..................................................67 6.3. Politicile de solidaritate ..................................................................68 6.4. Politica privind cercetarea si dezvoltarea ...................................71 6.5. Politica europeana a mediului.......................................................71 6.6. Politica privind transportul .............................................................72 6.7. Politica privind concurenta ............................................................73 & Întrebari ..............................................................................................74

Capitolul 7. Politica monetara ...........................................................75 7.1. Scenariul trecerii la moneda unica, conform Tratatului de la Amsterdam ..............………………………………………...75 7.2. Avantajele monedei unice .............................................................77 7.3. Utilizarea euro .................................................................................80 7.4. Platile în tranzactiile internationale ..............................................81 6

...................................109 9...............................................................1................ Politica economica.........1..90 & Întrebari .........6...................................2..7..........96 8..........4..................2.... Politica monetara si a cursului de schimb.............................115 7 ............................................................................88 7..............................106 Capitolul 9.................114 Bibliografie ................... Perspectivele României ......3....................................................5...........107 9................ Introducerea noilor bancnote si monede în circulatie.............. Sistemul de Derulare al Pla tilor Transfrontaliere TARGET..............107 9.................... Aderarea României la Uniunea Europeana........................................................94 8............................................. Moneda unica............................................................112 & Întrebari ......... Sistemul European al Bancilor Centrale si Banca Centrala Europeana.............. Politica fiscala ....... România în procesul de adoptare a acquis-ului comunitar în domeniul Uniunii Economice si Monetare .....103 & Întrebari ...............93 Capitolul 8.............. Primele zile ale monedei unice........................107 9.............. Structura Bancii Centrale Europene ....................5.......................110 9. preturi diferite .....................................................................

8 .

CAPITOLUL 1. În seria primilor creatori ai termenului se poate înscrie si Alfred Weber care a publicat o lucrare despre teoria localizarii în economie si care utilizeaza termenul de integrare economica a Europei. serviciilor si factorilor de productie. integrare globala si integrare functionala. Realitatile proceselor integrationiste au oferit numeroase întrebari si redefiniri conceptuale a termenului de integrare. Acest raport se pare a fi unul din cele mai solide referiri la termenul actual de integrare economica regionala. trecând prin cooperare si solidaritate pâna la combinare. într-o enciclopedie publicata în 1968 conceptul are mai multe pozitii definitorii: integrare regionala. • Termenul este în strânsa relatie cu tratamentul comercial diferentiat sau discriminatoriu în ceea ce priveste originea si destinatia bunurilor. fuziune si unificare – care au primit acelasi nume: integrare economica. într-un raport al comitetului special de coordonare a strategiei navale a SUA. serviciilor sau factorilor de productie. termenul de integrare a început sa fie uzitat odata cu pregatirea Planului Marshall. Mai târziu. Se poate observa ca exista o familie numeroasa de termeni – mergând de la apropierea economica. • Integrarea presupune libera circulatie a bunurilor. ABORDARI CONCEPTUALE ALE INTEGRARII EUROPENE În domeniul stiintei economice termenul de integrare a fost utilizat înca din 1937 sub forma de integrare industriala. acesta propunând respingerea definirilor prea generale si pledând pentru 9 . adica un mix de sectoare industriale. Una din cele mai cuprinzatoare sinteze asupra definirii conceptului de integrare economica o gasim la Balassa. existând însa un larg consens în rândul analistilor asupra a cel putin trei aspecte: • Integrarea economica se refera în special la diviziunea muncii si specializarea intraregionala si internationala. Cu toate acestea.

adâncirea integrarii sa nu se traduca în sporirea schimburilor comerciale reciproce. integrarea economica serveste la cresterea prosperitatii entitatilor integrate. Libera circulatie a bunurilor si serviciilor este principiul de baza al integrarii economice. Unele progrese în procesul de integrare economica interstatala se pot exprima prin cresterea volumului schimburilor comerciale reciproce. dar gradul de relevanta al rezultatelor poate fi înselator. • Este posibil ca în anumite tari care au o complementaritate economica redusa(gruparile regionale din America Centrala si Asia. Ea se poate referi la absorbirea unei companii într-un concern. etc. integrate. Liberul schimb permite consumatorilor sa procure bunurile la cele mai mici costuri. Expresia de integrare economica acopera mai multe categorii economice. Nivelul de integrare poate fi exprimat prin analiza unor indicatori sau a evolutiei unor fluxuri economice. Literatura de specialitate utilizeaza mai frecvent termeni precum piete comune. dar în masura diferita. integrarea politica si integrarea totala. referindu-se la includerea unei economii regionale într-una nationala. Aceasta libera circulatie presupune de cele mai multe ori efecte pozitive asupra evolutiei participantilor. poate avea o dimensiune spatiala. Fara a fi un scop în sine. precum si la cresterea stabilitatii politice zonale. integrarea factorilor de productie. pentru ca evaluarea costurilor de oportunitate ale productiei si schimburilor comerciale poate fi ignorata(exporturile pot fi subventionate). ajunse la stadiul de piete comune. piete de capital.reducerea integrarii la o stare de fapt sau un ansamblu de procese prin care diferite state constituie un grup sau un bloc comercial regional. 10 . desi comertul reciproc este foarte modest). largeste bazele de selectie si creeaza conditiile unor câstiguri viitoare ca urmare a economiilor de scara. Balassa propunea sa se faca distinctie între mai multi termeni: integrare comerciala. dar trebuie evidentiate doua aspecte: • Nu orice crestere a comertului reciproc cu bunuri exprima un grad ridicat de integrare. conceptul de integrare a pietelor fiind lansat de Vajda care l-a folosit în paralel cu cel de integrare a productiei si dezvoltarii.

negociate si înscrise în tratate. procedurile administrative.Schemele integrationiste tind sa urmeze logica politica mai degraba decât cea economica. se pot folosi pentru a interveni în procesele economice. permitând alocarea rationala si eficienta a fortei de munca si a capitalurilor. devenind obligatorii pentru guverne si cetateni. liberalizare comerciala . angajamentele putând fi redefinite daca mediul economic se modifica.masurile putând fi clar definite. • Politicile de crestere economica si redistribuirea resurselor si veniturilor. Un alt factor important. • Politicile de ajustare structurala. considerat un stimul pentru integrarea economica este si libera circulatie a factorilor de productie. Integrarea pozitiva este mai degraba domeniul politicii si al birocratiei decât al rigurozitatii 1. în cadrul careia obstacolele sub forma de taxe vamale de import si restrictii cantitative sunt înlaturate dintre parteneri. fiecare tara pastrându-si propria politica comerciala fata de terti. integrarea pozitiva implica o participare activa. STADIILE INTEGRARII ECONOMICE Zona de liber schimb. Circulatia interna a produselor este libera. Presupune existenta unor institutii publice care sa adopte masuri dureroase la nivel national. Ratiunile politice pentru debutul unor procese de integrare pe piata bunurilor sunt: • Armonizarea intereselor sectoarelor economice care solicita protectie tot mai mare si înclinatia consumatorilor spre liberul schimb în speranta obtinerii unor produse mai bune si mai ieftine. 11 . Timbergen distingea doua tipuri de integrare: negativa(eliminarea obstacolelor) si pozitiva(crearea de conditii egale pentru functionarea compone ntelor economice integrate). Bunurile care fac obiectul comertului cu tertii trebuie însotite de certificatul de origine.1. Integrarea negativa implica o serie de pasi aparent usor de realizat – reglementare structurala. În schimb. Referindu-se la integrarea economiilor moderne. permanenta si flexibila. barierele netarifare. pot fi mai fezabile daca se pastreaza la nivel national.

paralel cu regularizarea politicilor de coordonare a pietelor. Se uniformizeaza politicile macroeconomice. elimina toate obstacolele din calea liberei circulatii a marfurilor între tarile participante. & ÎNTREBARI 1. Uniunea Economica implica pe lânga o piata comuna si un grad ridicat de coordonare si unificare a politicilor economice sectoriale.Uniunea Vamala. În plus. Eliminarea obstacolelor 12 . 5. În plus. sociale si de redistribuire a veniturilor. Care este diferenta dintre Uniunea Economica si Uniunea Economica si Monetara? 6. Care sunt ratiunile politice pentru debutul unor procese de integrare pe piata bunurilor? 2. 4. ca si în cazul zonei de liber schimb. Definiti integrarea pozitiva. O astfel de uniune presupune un grad ridicat de integrare a politicilor bugetare si a celor macroeconomice. Uniunea Monetara este o forma de cooperare care în stadiul cel mai avansat al pietei comune . Integrarea negativa implica: a. Uniunea Economica Completa implica o completa unificare a economiilor implicate si o politica comuna în cele mai importante domenii. factorii de productie (forta de munca si capitalul) încep sa circule liber în interiorul pietei unice. se elaboreaza si se pune în aplicare un tarif vamal comun fata de terti. Enumerati si explicati stadiile integrarii economice. monetare.stabileste o politica monetara comuna si o moneda unica. Piata Comuna este în primul rând o uniune vamala. Ce reprezinta integrarea negativa? 3. si începe uniformizarea legislatiei vamale. Începe procesul de punere la punct a unor reglementari comune pentru toate tarile membre. Participare flexibila si activa b.când s-a realizat libera circulatie a capitalurilor . Adoptarea unor masuri dureroase la nivel national c.

de valute neconvertibile. migratiei si chiar a comunicatiilor la nivel minim. Dupa aceasta perioada puterile europene si-au pierdut pe rând coloniile iar acest lucru a determinat schimbari majore în economia mondiala. Aceasta datorându-se pierderilor economice imense suferite dupa cel de-al doilea razboi mondial cât si divizarea continentului prin crearea de blocuri politico-militare si declansarea Razboiului Rece dintre Uniunea Sovietica si Statele Unite ale Americii. Aceste evenimente care au devastat Europa în aceasta 13 . Între 7 si 11 mai 1948 s-a desfasurat la Haga Congresul Europei care propune crearea unei Adunari Europene Constituante. În consecinta.1. atât schimbari politice cât si economice. europenii si-au dat seama ca devenise miza rivalitatii americano-sovietice pentru suprematia globala.1 Europa îsi vedea pierdut rolul sau ca centru al puterii mondiale.CAPITOLUL 2. penurie de dolari si prea putine oportunitati comerciale. influenta Europei în economia mondiala a scazut considerabil. de inspiratie socialista. Churchill lanseaza un apel la reconciliere franco-germana si la unitatea continentului. democrat-crestina sau liberala. suferind de probleme de aprovizionare.2 Pe masura ce ruptura dintre Statele Unite ale Americii si Uniunea Sovietica se adâncea. De la planul Mashall la OECE Dupa dezastrele celor doua razboaie mondiale si dupa marea depresiune din anii 1930. dupa aceasta perioada Europa era caracterizata de tarife si contingente apasatoare. EUROPA DUPA RAZBOI La 19 septembrie 1946. Dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial economia Europei era ruinata. BAZELE ISTORICE ALE INTEGRARII EUROPENE 2. la Zürich. Europa fiind astfel divizata de „ Cortina de Fier ” având ca efecte reducerea comertului. S-au creat astfel gruparile federaliste nascute adesea din miscarile de rezistenta.

Cunoscând limitele modernizarii Frantei într-un cadru strict national. Acest ajutor a venit în 1948 din partea Statelor Unite ale Americii prin lansarea planului Marshall care a fost conceput sub forma unei contributii la efortul european de relansare economica. Plasat în centrul unui dispozitiv american de razboi care elaboreaza “The Victory Program”. nici economist. nici OECE nu ar putea sa integreze economic si politic tarile Europei. In consecinta singurele beneficiare ale programului sunt tarile din Europa Occidentala. Planul Schuman (1950) Acceptând ca o parte din suveranitatea lor sa fuzioneze. si pentru a împiedica Europa sa cada sub influenta ideologiei comuniste. Influenta sa asupra lumii politice europene va fi determinata si o va ghida în realizarea Europei comunitare. Parintii fondatori au fost: § Jean Monnet (1888-1979): ocupa un loc deosebit în istoria contemporana. si astfel în acest moment al istoriei s-a produs ruptura decisiva a Europei. care pentru a raspunde la oferta americanilor semneaza Conventia de Cooperare Economica Europeana la Paris in 1948. el va fi calificat de catre de Gaulle ca “inspirator”. Pentru aceasta Europa avea nevoie de un ajutor economic si financiar prompt. 14 . el este numit în 1945 comisarul general al Planului. el constata în acelasi timp ca nici Consiliul Europei. statele au creat o prima comunitate integrata. acest ajutor fiind dat Europei cu conditia unei cooperari intraeuropene. Astfel la Paris se întâlnesc saisprezece tari ale Europei Occidentale si Rusia Sovietica. Rusia Sovietica va refuza participarea la programul planului Marshall iar acest refuz va fi urmat si de refuzul satelitilor1 URSS. Dupa ce a jucat un rol în perioada primului razboi mondial – el înfiinteaza primele organizatii franco-britanice de aprovizionare – este numit secretar general adjunct al Societatii Natiunilor. Monnet lanseaza ideea unei “Comunitati Europene a Carbunelui si Otelului”. El observa repede slabiciunile organizatiilor internationale de natura interguvernamentala.perioada impuneau cautarea de catre europeni a unor solutii viabile pentru a face fata noii conjuncturi internationale. nici om politic.

Concentrând actiunea spre “un punct limitat. ca si premierul italian Alcide de Gasperi (1881-1954). pe fondul “solidaritatilor concrete”. de asemenea. Tratatul de la Paris prin care lua fiinta Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO) este încheiat pentru 50 de ani.§ Robert Schuman (1886-1963): provenind din Lorena si om al granitelor. sunt inspirati de idealul pacii si sunt hotarâti sa reînnoade legaturile care ar face pentru totdeauna imposibila reluarea conflictelor intraeuropene. El este cucerit de un plan redactat de Jean Monnet si îsi asuma responsabilitatea politica a aplicarii acestuia. 15 . Italia si cele trei tari din Benelux. el doreste drepturi egale pentru tara sa. Inventarea sistemului comunitar: metoda planului Schuman este revolutionara în domeniul relatiilor internationale: ea înfiinteaza o autoritate independenta de guverne. § Konrad Adenauer (1876-1967): cancelar al Germaniei Federale. instituind. este supus unei negocieri deschise la 24 iunie 1950 si intra în vigoare la 18 aprilie 1951. Robert Schuman a fost si primul presedinte al Parlamentului European. DE LA COMUNITATEA EUROPEANA A CARBUNELUI SI OTELULUI. de origine renan. Libera circulatie a celor doua produse regleaza problema nivelului productiei din Ruhr. ale carei decizii vor lega statele. “Supranationalitatea” este punctul de plecare al unei constructii mai vaste. urmareste. ministru francez al afacerilor externe. “primele baze ale unei federatii europene indispensabile apararii pacii”. LA COMUNITATEA ECONOMICA EUROPEANA (1951-1957) Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (1951) CECO Planul Schuman. Cei trei. integrarea Germaniei în Estul european si favorizarea reconcilierii franco-germane. Schuman si Monet se hotarasc pentru metoda functionalista.2. însa decisiv”. acceptat fara rezerve de Germania. a fost însarcinat de catre puterile aliate sa gaseasca o solutie în problema germana. 2. Un raspuns la problemele imediate: planul Schuman propunea plasarea carbunelui si otelului Frantei si Germaniei sub o înalta autoritate comuna.

însa fara a pune în pericol proiectul de înfiintare a Comunitatii Carbunelui si Otelului. are cele mai importante atributii de tip supranational dintre institutiile Uniunii. Comunitatea Europeana de Aparare (1954) CEA Planul Pleven si dezbaterea politica în Franta § Originea planului armatei europene: la 25 mai 1950. la 28 mai 1952. Acestea rezulta din delegarea suveranitatii consimtita de state prin intermediul unui proces de negociere a taxelor ratificate de parlamentele nationale. Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate: Înalta Autoritate are competente în gestionarea pietei comune a carbunelui si otelului. Clasa politica franceza se divizeaza însa profund în momentul în care Adunarea Nationala lanseaza apelul de semnare a tratatului. Dupa lungi si dificile dezbateri. care au destabilizat viata politica a 16 § . declansarea ostilitatilor în Coreea agraveaza razboiul rece. CECO. ea a contribuit la redresarea Europei liberalizând productia si schimburile de materii prime (carbunele si otelul) fundamentale în industrie. precum CECO. Pe plan economic. Tratatul care instituie Comunitatea Europeana de Aparare (CEA) este semnat de cele sase state membre ale CECO. Guvernul francez refuza reînarmarea unilaterala a Germaniei si nu concepe redobândirea unei suveranitati militare a Bonnului decât în cadrul unei organizatii comune. ale carei organe au fuzionat apoi cu cele CEE prin “Tratatul de fuzionare a executivelor” intrat în vigoare în 1967.CECO a fost prima organizatie europeana ce dispunea de puteri supranationale. Pentru Réne Pleven si Jean Monet este imperativ sa se raspunda preocuparilor americanilor de a permite Germaniei sa participe la efortul de aparare occidentala. Meritul CECO este dublu: pe plan politic. Ostila renasterii unei armate germane necontrolate. pe 15 februarie 1951. dupa modelul unei comunitati supranationale. Réne Pleven. Dezbaterea politica: propunerea franceza face obiectul unei negocieri initiate la Paris. Franta propune integrarea acesteia într-o armata europeana (declaratia presedintelui Consiliului. Statele Unite fac presiuni ca Germania de Est sa fie repede reînarmata. ea a initializat reconcilierea si cooperarea franco-germana si a pus bazele Europei comunitare. din 24 octombrie 1950).

statele sunt gata sa-si liberalizeze comertul si sa armonizeze conditiile de concurenta dintre economiile lor. Este pretul care trebuie platit.H. pe baza articolului 38 al tratatului CEA. adversarii armatei europene câstiga: Tratatul asupra CEA este adoptat de catre Adunarea Nationala. la 1 iunie 1955. Reculul ambitiilor federale: obiectivul unei federatii europene cuprins în declaratia Schuman nu este retinut în noul text al tratatului. într-o serie de extinderi atât în sudul cât si în estul continentului. în timp ce comunistii si gaulistii (RPF) se regrupeaza într-o alianta de circumstanta pentru a lupta împotriva CEA. radicalii si independentii (CNI) ramasesera divizati în privinta tratatului. Momentul Relansarii. CEE va deveni singura concretizare economica si politica ce va structura vestul Europei si care va atrage în jurul sau alte tari. Începând cu anul 1957. succesul Comunitatii Economice Europene v depasi rapid a sperantele fondatorilor sai. În realitate. care sa includa uniunea economica si politica. Însa institutiile ce ar trebui create vor dispune de puteri mai mici. o Adunare ad-hoc adopta un proiect de “comunitate politica europeana” ce are ambitia de a construi un ansamblu institutional consolidat. Beyen). Cu exceptia republicanilor populari (MRP) care ramasesera fideli CEA. la 30 august 1954. sub forma de compromis. socialistii (SFIO). Spaak si J. dupa esecul CEA. Cei Sase adopta principiul unei noi comunitati fondate pe o piata comuna industriala. Disputa dintre adeptii si adversarii CEA a creat tensiuni puternice în sânul fiecarei formatiuni politice. Messina Ca prim flux al ideii europene dupa razboi.celei de-a IV-a Republici. de catre “pro-europeni” pentru a repune pe sina trenul integrarii europene. La 10 septembrie 1952. La Messina. esecul CEA atrage dupa sine doua consecinte: Reculul momentan al influentei franceze: initiativa revine unor reprezentanti ai Beneluxului (P. 17 . Acest proiect devina însa caduc.

2. Statele membre se declara: § hotarâte sa stabileasca fundamentele unei uniuni din ce în ce mai strânse între popoarele europene. Italiei. printr-o actiune comuna. Tratatul asupra CEE îsi fixeaza obiective ambitioase enumerate în preambulul sau. § o politica comerciala comuna. Frantei. divizata în trei etape a câte 4 ani. pe colina Capitoliului la Roma. O uniune vamala se distinge mai ales printr-o zona de liberschimb.G. reprezentantii R. Belgiei. Uniunea vamala este programata pentru o perioada tranzitorie de 12 ani. § o politica concurentiala. § decise sa consolideze. COMUNITATEA ECONOMICA EUROPEANA (1957) Tratatele de la Roma La 25 martie 1957. § decise sa asigure. tratatele care instituie CEE si CEEA. prin eliminarea taxelor vamale intracomunitare si desfiintarea contingentelor cantitative. prin constituirea acestui ansamblu de resurse. progresul economic si social al popoarelor lor si sa elimine barierele ce divizeaza Europa. § o politica agricola comuna. într-o ceremonie solemna.. Tratatul de constituire a Comunitatii Economice Europene (CEE) Aceste obiective politice se traduc prin punerea în practica a politicilor concrete: § o uniune vamala industriala. salvgardarea pacii si libertatii si cheama celelalte popoare ale Europei care le împartasesc idealul sa se asocieze efortului lor.3. 18 . § preocupate sa consolideze unitatea economiilor lor si sa asigure dezvoltarea armonioasa a acestora. Luxemburgului si Olandei semneaza.F. § sa desemneze ca scop esential al eforturilor lor ameliorarea constanta a conditiilor de viata si de munca ale popoarelor. reducând decalajele dintre diferitele regiuni si întârzierile celor mai putin favorizate. prin implementarea unei protectii exterioare uniforme (tarif vamal comun).

însa aplica în mod distinct cele trei tratate. 19 . Tratatul de înfiintare a Comunitatii Europene a Energiei Atomice (EURATOM) Obiectivul Euratom-ului este “crearea conditiilor de dezvoltare a unei industrii nucleare puternice”. nu doresc sa renunte la prerogative într-un sector atât de sensibil ca cel atomic. Euratom-ul trebuie sa-si limiteze rapid actiunile. § investitii si crearea întreprinderilor comune. un Consiliu. o Comisie. Statele. § aprovizionarea. Baza economica a facut din Europa o mare putere comerciala si a determinat afirmarea comunitatilor europene. Tratatul de la Roma înfiinteaza Comunitatea Economica Europeana (CEE) si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (CEEA). o Curte). Aceste comunitati se bazeaza pe un sistem institutional semanator celui al CECO: Consiliul de Ministri. Ratificarea în Franta Ratificarea tratatului CEE în Franta a provocat dezbateri vii în Adunarea Nationala. în special Franta. La 8 aprilie 1965. § înfiintarea unei piete nucleare. Comisia. cele trei comunitati dispun de un ansamblu institutional unic (un Parlament. El intra în vigoare la 1 ianuarie 1958. Acesta a fost în final ratificat în cele sase tari ale Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului între 5 iulie si 26 noiembrie 1957. aflati înca în opozitie. Alesii RPF. Începând cu aceasta data. Perspectiva unei piete comune se opune traditiei protectioniste a unei parti importante a patronatului francez.Tratatul CEE cunoaste un succes mare si rapid. cu implicatiile sale militare. daca tratatul CECO este încheiat pentru 50 de ani. Cei Sase semneaza un tratat de fuzionare a executivelor care intra în vigoare la 1 iulie 1967. § securitatea. apropiati ai generalului de Gaulle. Parlamentul European si Curtea de Justitie. § punerea la punct a tehnologiilor industriale. Tratatul prevede actiuni comune în domenii variate ca: § cercetarea si difuzarea cunostintelor. tratatele CEE si CEEA sunt întocmite pentru o durata nelimitata. se exprima împotriva tratatului. El însoteste si accelereaza faza de relansare a cresterii economice caracteristica anilor ’60.

COMUNITATEA EUROPEANA A CELOR SASE (1957-1972) Uniunea vamala Pentru realizarea uniunii vamale sunt prevazute trei etape: Prima etapa: 1958-1961 § reducerea taxelor vamale interioare cu cel putin 25%. § reducerea cu 30% a diferentei existente între tarifele vamale nationale si tariful vamal exterior comun (TVC) calculat dupa media aritmetica a taxelor aplicate de fiecare tara la 1 ianuarie 1957. În aceeasi perioada. PNB mediu al CEE creste cu 70%. în 1951 si CEE. La 1 iunie 1968. în 1957. Economiile în domeniul productiei permit specializarea si exportul. § libera circulatie a persoanelor si a bunurilor. A treia etapa: 1967-1969 § eliminarea taxelor vamale interioare. Din 1958 pâna în 1970.4. § cresterea cu 80% a contingentelor de import. la 52% în 1973.2. cu 18 luni în avans fata de ritmul prevazut prin tratatul privind CEE. Aceste rezultate au devenit posibile datorita efectelor deschiderii frontierelor. Cei Sase elimina toate tarifele vamale intracomunitare asupra produselor industrial. îndeosebi în sectoarele bunurilor de consum. a contingentelor si a tuturor obstacolelor din calea libertatii comerciale în interiorul Comunitatii. § cresterea contingentelor globale de import cu cel putin 60%. Partea schimbarilor fiecaruia dintre cele sase state membre cu cei cinci parteneri ai sai creste de la 30% în 1958. în timp ce schimburile CEE cu tarile terte cresc de trei ori. § adaptarea legislatiilor vamale. A doua etapa: 1962-1966 § noua reducere a taxelor vamale interioare cu 25%. efectele eliminarii barierelor vamale sunt spectaculoase: comertul intracomunitar creste de sase ori. § aplicarea generalizata a TVC. EXTINDERILE (1972-1995) Comunitatea Europeana fondata de cele sase state semnatare ale tratatelor privind CECO. 20 .

fara menajamente fata de cele ale partenerilor. cât si cea conservatoare a lui Margaret Thatcher au încercat. „Mecanismul corector”. diferendul 21 .5. 2.cunostea un proces de extindere care a început în 1973 cu aderarea Marii Britanii. a Danemarcei si a Irlandei. cu succes. Piata comuna se largeste. importanta sa internationala creste. contractarea de datorii si subdezvoltarea fac din Grecia un stat care dovedeste ca are dificultati în a se ridica la nivelul partenerilor sai din Comunitate. Sensibilitatea balcanica si mediteraneana a Greciei. Tratatul este semnat la 28 mai 1979 si intra în vigoare începând cu 1 iulie 1981. asociata la CEE din 1 noiembrie 1962. § Aderarea Greciei. CEE a Celor Sase dobândeste o noua dimensiune trecând la un numar de noua membri. avusese relatiile externe înghetate pe „perioada coloneilor” (1067-1974) si îsi depune candidatura pentru aderare la 12 iulie 1975. adoptat la 26 iunie 1984 de Consiliul European la Fontainebleau. aceasta tara ramâne tributara deficientelor economice care fac din ea „lanterna rosie” a CEE: rata inflatiei de aproape 20%. pune capat unei lungi dispute bugetare dintre Londra si partenerii sai. Londra nu ezita sa faca uz de dreptul sau de veto pentru a apara interesele nationale britanice. formându-se Europa celor 9. relatiile sale cu Statele Unite se amelioreaza si se deschid noi perspective în relatiile comerciale cu tarile din Commonwealth. sectorul public hipertrofiat si putin productiv. Însa Marea Britanie a lui John Major ramâne fidela pozitiei rezervate a Regatului Unit în ceea ce priveste dezvoltarea europeana. În pofida importantelor transferuri financiare de care Grecia a beneficiat cu titlul de fonduri structurale. Inconvenientele: atât guvernarea laburista a lui Harold Wilson. Spaniei si Portugaliei Grecia. EUROPA DE LA SASE LA DOISPREZECE Aderarea Marii Britanii: avantaje si inconveniente § Avantajele: acuzata de catre detractorii sai ca nu ar fi decât „mica Europa”. sa renegocieze conditiile financiare de aderare a tarii lor. sectorul privat farâmitat.

Spania regionalizata. Madridul a obtinut astfel. dominata de o logica agrara si etatica. cât si de dezvoltarea unei economii pâna atunci arhaice. insereaza progresiv Portugalia în piata interna europeana. Spania. se alatura CEE la 1 ianuarie 1986. Fondul va completa ajutoarele de care Spania beneficiase deja cu titlul de fonduri structurale ale CEE (fonduri regionale. fonduri sociale. Orientarea radical liberala. se prelungeste pâna în 1976. ea recuperase partial ramânerea în urma care o separa de restul Europei. determina tara sa intre în mars fortat în Europa comunitara. rata somajului de aproape 20%). constituita din 1978 în 17 regiuni autonome. caruia îi succede la putere în 1987 Partidul Liberal al lui Antonio Cavaco Silva. crearea unui fond de coeziune destinat finantarii realizarii proiectelor din domeniul mediului sau al constituirii marilor retele. fonduri agricole) si va contribui la accelerarea modernizarii economice a tarii. reintra în rândul democratilor în 1975. Spania continua sa aiba nevoie de solidaritatea comunitara (subdezvoltarea sudului si regiunilor periferice. care a cunoscut aceeasi izolare diplomatica c a si Spania în urma unui regim autoritar dominat. cu ocazia negocierii Tratatului de la Maastricht. marcata de razboiul civil si izolata de Europa în timpul generalului Franco. dupa razboi. a regiunii Kosovo si a Bosniei. Partidul Socialist al lui Mario Soares. la 1 ianuarie 1986. de catre Salazar. condusa în 1974 de catre ofiteri animati de o viziune marxista si tieromondista. Chiar daca. pledeaza pentru o Europa descentralizata pa plan politic si solidara în plan economic. indiferent daca tara este guvernata de socialistii din PASOK sau de conservatorii din Nea Demokratia.asupra problemei cipriote care o opune Turciei si apropierea sa de zona exploziva a Macedoniei. Portugalia. datorita încrederii investitorilor si dinamismului întreprinderilor sale. da semnalul noului elan politic european al Madridului care îsi ocupa de acum locul sau în rândul institutiilor comunitare. Aderarea sa la CEE. la capatul lungilor negocieri marcate de atitudinea rezervata a Frantei care se teme de concurenta produselor agricole spaniole. Este vorba atât de consolidarea tinerei republici si intrarea sa în rândul democratiilor occidentale. data de guvernul de centru-dreapta la sfârsitul anilor ’80. „ evolutia garoafelor R rosii”. influenteaza profund diplomatia Atenei. 22 .

respinge tratatul referitor la SEE. se negociaza între cele doua parti un Spatiu Economic European (SEE: Tratatul de la Porto din 2 mai 1992). Suedia.6. Astfel. Noile state membre § De ce o noua extindere? q Motivele de ordin politic: sfârsitul comunismului si accelerarea unificarii între Cei Doisprezece în urma Tratatului de la Maastricht fac ca Austriei si tarilor scandinave sa le fie teama de a nu fi tinute deoparte de aceasta miscare istorica. se temeau sa nu fie izolate de marea piata interna care se constituie în cadrul Europei Celor Doisprezece. Calendarul celei de-a treia extinderi. Norvegia si Finlanda la 30 martie 1994. Finlanda: 16 octombrie 1994. 23 § § . Însa. care. deplina lor aderare la CEE (cu exceptia Elvetiei. Avantajele celei de-a treia extinderi: q Noile tari membre sunt dezvoltate economic si nu sunt o povara financiara pentru bugetul Uniunii. fara a fi membri ai Uniunii. Tratatele de aderare au fost semnate cu Austria. Sfârsitul antagonismului est-vest face sa devina caduca neutralitatea care separa înca aceste tari de sistemul de alianta militara care îi leaga pe Cei Doisprezece.2. q Motive de ordin economic: facând parte din pizza interioara din cadrul Spatiului Economic European (SEE). prin referendum. Suedia: 13 noiembrie 1994. doi ani mai târziu. Ele au fost supuse referendumului (Austria: 12 iunie 1994. ele nu pot participa cu drepturi depline la mecanismele institutionalizate si decizionale ale acesteia. Însa tarile din AELS cer si obtin. q Sunt democratii vechi si stabile. Norvegia 27-28 noiembrie 1994) si intra în vigoare la 1 ianuarie 1995. tarile din AELS beneficiaza de întregul efect economic al apropierii de Cei Doisprezece. EUROPA DE LA DOISPREZECE LA CINCISPREZECE De la AELS la SEE Tarile Asociatiei Europene a Liberului Schimb (AELS). Doar referendumul norvegian da un rezultat negativ (52% voturi „împotriva”. principalii parteneri comerciali ai CEE. la 6 decembrie 1992).

Statele care au fost acceptate în 2004 în Uniunea Europeana sunt: Polonia. România. este posibila punerea în practica a unei politici externe adevarate si a unei aparari comune.7. Slovenia. extinderea spre Austria si tarile scandinave este o etapa obligatorie care va duce. Malta. Croatia si Turcia (asociata din 1963 si în uniune dogmala din 1996). Bulgaria. Lituania. ulterior. mai ales în cazul în care statele neutru si-ar asuma presedintia semestriala a Uniunii ? q 2. Republica Ceha si Slovacia. Pentru anumite tari membre. Inconvenientele celei de-a treia extinderi: q Trecerea Uniunii de la doisprezece la cincisprezece membri sa realizat fara reforma institutionala. Tratatul a fost semnat de reprezentantii statelor membre a Uniunii Europene si de cei ai României si Bulgariei la Abatia Neumünster din Luxemburg la 25 aprilie 2005. sunt oficial candidate la aderarea la Uniunea Europeana . q Aceasta extindere confirma atractia exercitata de Uniunea Europeana si functia sa stabilizatoare în centrul unui continent în cautarea unei noi arhitecturi.l aderarea tarilor Europei Centrale si a Tarilor Baltice. Alte patru tari.§ Uniunea îsi extinde zona geografica. 24 . ponderea economica si influenta politica. în special pentru Germania. Ungaria. Letonia. q Noile tari membre nu si-au manifestat clar dorinta de a face sa progreseze Uniunea în sensul obiectivelor stabilite prin Tratatul de la Maastricht. Riscul paraliziei decizionale este mare. Suedia. România si Bulgaria vor deveni state membre cu drepturi depline la 1 ianuarie 2007. q Exista o incertitudine privind dorinta statelor neutre (Austria. Cipru. EUROPA CELOR DOUAZECI SI CINCI La 1 mai 2004 mai sunt acceptate în Europa înca zece state astfel „Europa celor cincisprezece” devine „Europa celor douazeci si cinci”. Finlanda) de a participa efectiv la actiunea organizatiilor europene (UEO) si atlantice de securitate. Estonia. Fara participarea a patru sau cinci state membre ale Uniunii. daca vor îndeplini criteriile de aderare si daca Tratatul de aderare a Republicii Bulgare si României va fi ratificat de catre toate parlamentele nationale ale statelor membre.

1975 c.E? 6. În ce an a intrat Elvetia în UE? a. În ce an s-a semnat Tratatul de la Maastricht? a. Care au fost parintii integrarii europene? 5. 2.& ÎNTREBARI 1. 2000 c. Când s-a realizat Europa celor 15? 25 . 1950 b. nu a intrat 3. Enumerati tarile membre ale Uniunii Europene. Care sunt avantajele celei de a treia extinderi a U. 1993 4. 1975 b.

coordonarea politicilor monetare. ACTUL UNIC EUROPEAN Comunitatea Europeana dorea relansarea ideii de unificare monetara europeana. n Principiul armonizarii minimale a reglementarilor. propunând un “spatiu fara frontiere interioare în care va fi asigurata libera circulatie a marfurilor. în ceea ce priveste coordonarea politicilor se poate spune ca politicile monetare ale tarilor europene au continuat sa aiba fiecare. n Principiul privind competenta de control a autoritatilor de supraveghere din tara de origine. Daca marea piata europeana si-a început cu adevarat existenta în 1993. persoanelor.CAPITOLUL 3. obiectivul tuturor acestor politici fiind însa asigurarea stabilitatii monetare si limitarea la minimum a inflatiei. marfurilor si serviciilor s-a realizat. propriile orientari si caracteristici. Piata Unica Europeana a reprezentat o etapa extrem de importanta. Cooperarea dintre autoritatile monetare europene. înca din perioada imediat postbelica. Comunitatea Europeana. Noul proiect s-a concretizat în Cartea Alba publicata de Comisia Europeana în luna iunie 1985 si adoptata de sefii statelor europene la Luxemburg. care sa mearga pâna la 26 . Carta Alba a prezentat mijloacele necesare realizarii mai rapide a celor patru libertati. Acordul cunoscut sub numele de Actul Unic European reprezinta prima revizuire a Tratatului de la Roma. însa crearea spatiului financiar european a impus adoptarea unor noi forme de coordonare a politicilor monetare nationale. crearea unui cadru institutional adecvat. libera circulatie a capitalurilor. a început. în decembrie 1985.1. dupa cum se stie. a obtinut adeziunea tuturor statelor membre ale UE. iar cea a persoanelor s-a partial. si se referea la desavârsirea Pietei Comune. Chiar daca astazi. TRATATELE UNIUNII EUROPENE 3. fara de care trecerea la moneda unica nu era posibila. Actul Unic European a formulat trei principii: n Principiul recunoasterii reciproce. serviciilor si capitalurilor”.

si s-a stabilit sa fie pus în aplicare în trei etape: Etapa I (de la 1 iulie 1990) 1 Principalele obiective care trebuiau atinse se refera la: Liberalizarea circulatiei intracomunitare a capitalurilor. Bruxelles 1996 27 . TRATATUL DE LA MAASTRICHT Tratatul de la Maastricht.C. iar cea de-a doua la Uniunea politica.M. Acest proiect a obtinut rapid sprijinul clasei politice din tarile europene.). Rolul sau este de a planifica detaliile functionarii viitoarei B.E si înghetarea compozitiei cosului de monede în functie de care este definita valoarea monedei comunitare (E.E. 3. subsumate acestor obiective cuprind: n n n n 1 Union Economique et Monétaire – Commission Européennee. Tratatul asupra Uniunii Europene are doua parti: prima se refera la Uniunea Economica si Monetara. ci trebuie sa tina seama de problematica globala a politicilor monetare comunitare. precursor si embrion al viitoarei Banci Centrale Europene (B. are ca membri toate autoritatile monetare din tarile membre ale U.E si de a monitoriza tranzitia la Uniunea Monetara.C. elaborat în 9-10 decembrie 1991. Întarirea mecanismelor de cooperare în materie monetara (prin extinderea atributiilor Comitetului Guvernatorilor Bancilor Centrale) si coordonarii politicilor fiscal-bugetare nationale.M. semnat la 9 februarie 1992.unificarea monetara si înfiintarea unei Banci Centrale Europene. care. a intrat în vigoare în noiembrie 1993. n o Banca Centrala Europeana. Amplasat la Frankfurt. Functiile sale.E. Integrarea tuturor monedelor nationale în S.).C. prin definitie. I.U. Etapa a-II-a (de la 1 ianuarie 1994) Coordonatele principale ale acestei faze pot fi rezumate astfel: Înfiintarea Institutului Monetar European (I.2.E). nu poate fi în serviciul unei singure tari.M. în pofida caracterului destul de vag al unora din ideile sale principale: n o moneda europeana.E.

C. în numar de cinci priveau principalele domenii ale politicii economice nationale 2: n politica fiscala.E. q Supravegherea functionarii S.U. n Introducerea efectiva a monedei unice . Aceasta pregatire urma sa fie apreciata în functie de criteriile de convergenta. economiile nationale trebuiau sa fie pregatite spre a face fata tuturor exigentelor sale. n Fixarea irevocabila a cursurilor de schimb între monedele tarilor participante. Criteriile de convergenta..E.3. q Formularea de recomandari si facilitarea coordonarii în materie de politica monetara. q Pe parcursul acestei faze. q Pregatirea emisiunii monedei unice.E. sa fie destabilizata ca urmare a admiterii premature a unei tari ale carei fundamente economice nu erau înca compatibile cu o moneda stabila.n n Întarirea cooperarii între Bancile Centrale în domeniul reglementarilor contabile si de supraveghere bancara ca si în sistemele informatice.M. fundamente teoretice si dificultati practice” 28 . Etapa a-III-a (de la 1 ianuarie 1999) Aceasta etapa are trei coordonate principale: n Începerea activitatii B. n politica cursurilor de schimb. q Dezvoltarea utilizarii private a E.E.E. n politica monetara.C. Desavârsirea liberei circulatii a capitalului Asigurarea independentei Bancilor Centrale din tarile membre U. si interzicerea refinantarii de catre acestea a autoritatilor publice.M.EURO. 2 Tribuna Economica -28/1993 – „Criterii de convergenta la UEM. 3.E. are loc transferul gradual al prerogativelor autoritatilor monetare nationale catre B.C.M. CRITERIILE DE CONVERGENTA Înainte de a intra în U. Principala ratiune a acestor criterii a constituit-o evitarea posibilitatii ca U.

daca ea “se diminueaza în mod suficient. se poate spune ca cel mai discutat aspect în timpul si chiar dupa finalizarea negocierilor a fost disciplina bugetara impusa de Maastricht.. Datoria publica sa nu depaseasca 60% din P.F. 104. Consiliul European era institutia îndreptatita sa judece gradul de îndeplinire a acestor criterii. Deficitul bugetar sa nu depaseasca 3% din P. 2. privind retrospectiv.C. în raport cu celelalte monede) pe o perioada de cel putin doi ani anteriori momentului intrarii în U. Evaluarea îndeplinirii criteriilor de convergenta nu a fost un proces automat.B. un deficit bugetar. iar decizia trebuia luata cu o majoritate calificata.O. De altfel. Moneda nationala sa fi fost integrata în S.B. 5.E. apropiindu-se de nivelul de referinta într-un mod satisfacator”.I.1. 104a).5% media ratelor inflatiei a celor trei membrii U.I. 29 . De asemenea o datorie publica echivalenta cu peste 60% din P. însa si formularea acestor criterii a fost facuta de o asemenea maniera încât o anumita flexibilitate era posibila. nu interzicea accesul la U. Consiliul U. cu cele mai stabile preturi.E.E. putea fi acceptabil daca el s-ar fi “diminuat în mod substantial si continuu si ar fi atins un nivel apropiat de cel de referinta”. ) era abilitat sa evalueze programele întocmite de fiecare tara pentru a satisface criteriile de convergenta.I. 4.M. Astfel. si sa nu fi fost afectata de tensiuni severe (cursul sau sa fi fost mentinut în interiorul marjei de fluctuatie acceptabile în interiorul S. fara sa fi fost necesara devalorizarea sa. Rata inflatiei nu trebuia sa depaseasca cu mai mult de 1.M.E.B.I. Dobânda aferenta obligatiunilor de stat pe termen lung si mediu sa nu depaseasca cu mai mult de 2% media dobânzilor corespunzatoare înregistrate în cele trei tari cu cea mai redusa rata a inflatiei. 3.I.E. Astazi.M. atunci când credibilitatea masurilor de convergenta întreprinse în tara în cauza era apreciata pozitiv.B. Aceasta disciplina este axata pe trei principii: n Este interzisa “finantarea directa de la Banca Centrala sau accesul la finantare în conditii de favoare a deficitelor publice” (art.E. chiar excesiv în raport cu procentul de 3% de P.M. al ministrilor economiei si finantelor (E.N. bazat pe un set rigid de conditii.

urmata de Portugalia (un criteriu). fiecare stat membru al U. datorita în principal reunificarii. 30 . n Statele membre vor evita deficitele bugetare excesive (art. “fiecare stat membru este responsabil pentru finantarea datoriei sale publice chiar si în conditiile unei crize financiare” (art. din nou doar Germania si Luxemburg îndeplineau toate criteriile. Danemarca. Olanda. În 1993 Luxemburg a fost singura tara care a îndeplinit toate cele cinci criterii. iar pe lânga pachetele de masuri ale acestor programe (reduceri ale cheltuielilor bugetare. Spania (1 criteriu).E. La sfârsitul lui 1992 doar Franta si Luxemburg au îndeplinit toate cele cinci criterii. Irlanda si Olanda. alaturi de Luxemburg. Franta ramânea la patru. Belgia. aproape toate tarile au dus o politica monetara restrictiva pentru a controla masa monetara restrictiva si a reduce inflatia. suspendarea Italiei si Angliei din S. – votul negativ al danezilor la referendumul de ratificare a Tratatului de la Maastricht. urmata de Germania.M. Franta. Tot trei criterii îndeplineau si Belgia.M. Cele mai slab performante tari au fost din nou Portugalia (1 criteriu). Italia si Grecia (nici unul). Franta a ramas la patru criterii. cresteri ale impozitelor etc. Italia si Grecia (nici nu criteriu). 1992 putine au fost tarile care au reusit sa îndeplineasca macar doua din criterii. Danemarca si Irlanda cu trei criterii. Celelalte tari erau înca departe: Germania doar 3 criterii. Grupul median – cu trei criterii îndeplinite – includea Anglia. La sfârsitul lui 1995. devalorizarea succesiva a monedelor nationale în cadrul S.E. Grecia.E. alaturi de Irlanda.M. a adoptat cel putin un program de convergenta. În acelasi timp. Belgia. alaturi de Irlanda si Danemarca.E.Clauza no -boil-out. Implementarea programelor de convergenta s dovedit a fi destul de anevoioasa. Aceste evolutii au fost determinate de o serie de evenimente cu implicatii negative asupra U. n Pentru a atinge disciplina bugetara ceruta.. îndeplinind numai doua criterii. Destul de aproape s-a aflat Danemarca (4 criterii). Portugalia si Italia (nici un criteriu îndeplinit). Spania a pierdut din viteza. 104b). datorita si -a anilor de recesiune de la începutului deceniului. întârzieri în calendarul britanic de ratificare. În primii doi ani 1991. Olanda. Grupul s-a largit în comparatie cu 1994 – Anglia. 104c). Cel mai prost pozitionate erau Anglia (2 criterii). În 1994 Germania a reusit sa îndeplineasca toate cele cinci criterii.) au fost luate si alte masuri la nivel macroeconomic.

1 66.8 5. se aflau din nou în coada clasamentului. Comisia Europeana a recomandat 11 tari din U.8 1.8 1.4 5.1.4 0.2 1.9 -2. Performantele statelor membre privind convergenta Inflatia Ianuarie 1998 Valoare de referinta Belgia Danemarca Germania Grecia Spania Franta Irlanda Italia Luxemburg Olanda Austria Portugalia Finlanda Suedia 2. Finlanda. Luxemburg.4 -0.Belgia.9 0.5 4.4 1.9 -9.0 66. A doua parte a clasamentului a ramas neschimbata – doua criterii pentru Spania.9 2.9 1.3 1.5 2. Austria – toate cu trei criterii.1 1. urmate de Germania (cu un deficit mai mare de 3% din P. În 1997 Germania a reusit sa obtina un deficit bugetar inferior cifrei de 3%.8 6.4 1.5 6. Portugalia si Suedia îndeplineau doua criterii.3 5. Irlanda.2 3. Anglia si Austria au ramas cu trei criterii. (tabelul 3.6 3.9 -0.7 2.3 108.9 6. Italia si Grecia.8 -0. Spania.0 -0.3 2.8 -2. Danemarca.7 72.) Tabelul 3. Olanda.7 -1.2 1.0 2.2 6.E.7 0.8 1.8 76.7 6.1 -1. nici unul pentru Italia si Grecia. Franta.9 3 2.8 1.5 31 . la 41 de ani de la semnarea Tratatului de la Maastricht.6 -0.1 62.4 2. Austria.2 65.2 5.2 -4.1 -5.8 2.3 -1.2 1.6 6.6 5.0 55.7 68.2 0. Aceste tari au satisfacut criteriile de la Maastricht.3 -2. care sunt pregatite pentru trecerea la EURO: Germania.9 7.7 -5.3 -0.0 -3.8 0. Belgia. unul pentru Portugalia si Suedia. Irlanda.7 2.4 Datorie publica Modificari fata de anul precedent 1997 1996 1995 Rata dobinzii Ianuarie 1998 7.1 -0.8 Deficit bugetar 1997 1997 60 122. În 1998. pe 25 martie.7 1.1. Spania. tinând cont de flexibilitatea criteriilor: Franta. cu nici un criteriu.8 -0.6 9.9 0.I.2 1. Luxemgurg. Belgia. Statisticile din 1996 aratau ca mai multe tari au îndeplinit toate cele cinci criterii.6 2. Finlanda.1 -4. Italia.5 5.7 2.4 -0.6 6.9 4.2 5.5 0.7 -1.5 -1.4 -2.7 4.7 5.B.9 -1.7 1.6 -4.1 61.) si Olanda cu patru criterii.3 121.4 1. Finlanda.5 0.4 -6. Olanda si Portugalia.8 58.2 -6.

0 7.1.4 72. Paris 1995 32 Ma Sue dia rea Bri tan ie Fra nta Irla nd a Be lgia Da ne ma rca Ge rm an ia Ola nd a Au str ia Po rtu ga lia Fin lan da Sp an ia Gr ec ia EU RO .8 2. Financière et monétaire”.0 3. „Comprendre simplement l’ Europe des quinze. JVDS.Marea 1.1 -1. Ed.9 Britanie EURO 1.9 0. Inflatia (%) .2.0 6. „Comprendre simplement l’ Europe des quinze.3 -0. 3. Paris 1995 Deficit bugetar 5 4 3 2 1 0 Ita lia Lu xe mb urg Fig. -1 -2 Sursa: Guy Raimbault. JVDS.8 1.1 Fig.5 3. Ed.6 2.Ianuarie 1998 6 5 4 3 2 1 0 Ita lia Lu xem bu rg Sp an ia Fra nta Su ed Ma ia rea Bri tan ie Be lgia Da ne ma rca Ge rm an ia Irla nd a Gr ec ia Ola nd a Au str ia Po rtu ga lia Fin lan da EU RO Sursa: Guy Raimbault. Financière et monétaire”.4 Source: Commission services 35. 3.

3. Financière et monétaire”. Financière et monétaire”. 3. Paris 1995 33 .3. JVDS.Fig. Ed.Ianuarie 1997 12 10 8 6 4 2 0 Ita lia Lu xe mb urg Ola nd a Au str ia Po rtu ga lia Fin lan da Su ed Ma ia rea Bri tan ie Be lgia Da ne ma rca Ge rm an ia Gr ec ia Sp an ia Fra nta Irla nd a EU RO Sursa: Guy Raimbault. JVDS. Ed. Paris 1995 Fig. Rata dobânzii (%) .4. Datoria publica (si valorile maxime în perioada 1993-97) 160 140 120 100 80 60 40 20 0 Ita lia Lu xe mb urg Ola nd a Au str ia Po rtu ga lia Fin lan da Su Ma ed ia rea Bri tan ie Be lgia Da ne ma rca Ge rm an ia Gr ec ia Sp an ia Fra nta Irla nd a EU RO Sursa: Guy Raimbault. „Comprendre simplement l’ Europe des quinze. „Comprendre simplement l’ Europe des quinze.

8 -6.7 -4.E.5 -2.5 1.2 -7.M.5 -0. în special Germania.5 -0.9 -4.2 -7.5 -0.4 -10.1 -8. Tabelul 3.6 -1. celelalte tari ale U.8 -3.E.7 -2.7 -9.3 -10.2 -2. Anglia si Danemarca au declarat ca nu vor participa la EURO în 1999.E. în ceea ce priveste inflatia si deficitul bugetar.1 1994 -4.3 -6.4 1997 -2.9 -2.0 -12.2.9 -2.2 -4.4 1995 -3. Atena s-a alaturat la EURO în 2001.0 -2.1999 34 .0 -6.1 -2. care au probleme în acest domeniu.8 -3.5 1. Comisia a insistat asupra faptului.2 -2.8 -2.0 -6. Anii Belgia Danemarca Germania Grecia Spania Franta Irlanda Italia Luxemburg Olanda Austria Portugalia Finlanda Suedia Marea Britanie EURO 1993 -7.7 -1. si Belgia.3 -2.9 -0. printre care cel al deficitului bugetar si al inflatiei.2 -0.1 0.9 -5.7 -6.4 -3.7 1.7 -3.1 -2.9 -5.9 -2. Deficit bugetar în tarile U.9 -0. Franta.2 -13..8 -5.5 -2.2 -6.0 -2.9 Sursa: Commission service.3 -5.8 -1.9 1.4 -2.0 -1.0 1996 -3.0 -6.7 -4.0 0.7 -1. în timp ce Suedia nu respecta criteriul apartenentei (cel putin doi ani) la S.7 -9.9 -6.5 -2.1 -2.7 -2.3 -4.2 2. Grecia nu îndeplinea înca mai multe criterii.7 1.7 1.8 -5.8 -2.9 -2. Dintre cele patru tari din U.0 0.6 -3. ca în afara Greciei.2 0.2 -5.9 -2.3 0. si nu doreste sa participe pentru moment la moneda unica.4 1998 -1.4 -10.Institutul Monetar European a insistat într-un raport publicat la Frankfurt asupra necesitatii ca cele 11 tari sa-si consolideze în continuare finantele publice.9 -2. Italia.8 -1. au realizat la sfârsitul lui 1997.7 -4.8 -1.5 -5. ceea ce era de foarte bun augur pentru lansarea EURO. o convergenta a economiilor lor care nu se mai întâlnise pâna atunci.4 -2.9 -2.0 -5.6 -3.E. neselectionate de Comisie.3 -7.7 1.6 -2.

6 48.3 5.2 8. 1993 1994 1995 1996 135.2 6.8 8.7 11.8 7.6 7.0 6.3 108.2 133.7 8.9 6.9 81.1 11.1 8.5 8.2 7.3 89.1 59.7 55.4 111.8 6.0 9.2 1995 7.5 7.3.9 7.9 20.3 48.8 10.9 17.6 78.6 7.4 5.6 5.2 14.2 8.7 6.E.7 68.8 6.2 7.1 61.8 7.4 6.3 110. Anii Belgia Danemarca Germania Grecia Spania Franta Irlanda Italia Luxemburg Olanda Austria Portugalia Finlanda Suedia Marea Britanie EURO 1993 7. Dupa cum declara si Jacques Santer presedintele Comisiei Europene “rezultatul este mai mult decât favorabil”.7 11.4 58.6 60. Rata dobânzii în tarile U.3 6.7 96.2 107.0 6.2 8.Yves Thibault de Silguy.0 50.5 70.4 6.1 45.1 6.8 6.5 52.3 6.6 5.2 6.0 60.3 10. nu este rau”.0 66.5 8.6 6.5 35 .3 5.1999 Tabelul 3.4 11.0 1994 7.3 70.9 10.0 7.6 5.3 1997 5.2 58.7 67.7 6. dar nici o echipa de football (11 jucatori).3 8.9 7.5 131.7 5.5 6.6 9.3 7.2 6.5 8.5 9.1 Sursa: EMI.3 6.5 7.0 62.8 58.E.8 10. Tabelul 3.9 5.2 65.7 Anii Belgia Danemarca Germania Grecia Spania Franta Irlanda 1997 122.5 7.5 1996 6.5 7.3 9.1 73.4 6.2 8.2 Ian. Datoria publica în tarile U.2 5.1 111.3 12.2 6.3 126. comisarul însarcinat cu dosarul monetar declara: “Ne -ar fi placut sa avem o echipa de rugby (15 jucatori).9 6.2 7.3 1998 118.2 6.5 61. Eurostat.0 7.2 6.8 6.9 7.1 82.6 109.6 9.4.2 6.1 59. 1998 5.6 6.2 5.0 10.6 8.6 65.4 8.5 5.7 6.5 23.3 72.3 6.3 7.

C.8 bilioane E.9 58.U.0 55.0 53.1 77. Tratatul avea patru obiective principale : plasarea problemei locurilor de munca si a drepturilor cetatenilor în centrul preocuparilor U.U.9 71.E.1 118.C.0 64.2 Luxemburg 6.9 Olanda 81.9 Britanie EURO 65.0 121.1 62.9 71.1999 124.2 5.6 76.4.3 bilioane E. depasirea ultimelor obstacole privind libertatea de miscare a persoanelor si întarirea securitatii.7 54. s-au angajat prin Tratatul de la Maastricht sa realizeze o uniune monetara.0 124.1 65.Italia 119. în 1995 si la 46. Tratatul de la Amsterdam 3 nu a facut decât sa confirme si sa reitereze vointa statele membre pentru realizarea monedei unice.7 73.1 Suedia 75.1 52. Statele membre ale U.1 7.5 53.6 53. trata în principal problemele sociale ale uniunii.8 3 Pandraud Robert. eficientizarea structurii institutionale comunitare în vederea extinderii Uniunii Europene.C. Aceste plati au scazut gradual de la 50 bilioane E. în 1996.1 70. TRATATUL DE LA AMSTERDAM Acest tratat al U.1 5. la 46.8 76. prezentarea unei voci unice a Europei în problemele mondiale. De altfel. reprezentau mai putin de 1% din valoarea totala a platilor în E.7 60.C. ca urmare a unor studii întreprinse de catre Comisia Europeana.7 69.6 74. deja nu mai era vazut de catre operatorii de pe piata ca o cheie de intrare pe piata de EURO. s-a înregistrat o modesta crestere a acestor plati la 46.0 57.U.2 69. Aceasta însemna ca toate cursurile de schimb între monede sa fie fixate irevocabil si aceste monede sa fie înlocuite cât mai repede de o singura moneda.C.2 65.6 Marea 48.1 Austria 62.U.1 66.6 53.4 72.9 79. În 1997.5 3.2 79.C.2 Portugalia 63. s-a ajuns la concluzia ca platile comerciale în E. în 1994. Se poate spune ca E.0 6.5 65.6 77.7 72. În ceea ce priveste Uniunea Monetara si EURO.”Révisions des traites avant Amsterdam” – treize moins de conférence interguvernamentale 1997 36 .1 69.E.1 124.0 58.U.U.0 77.6 6.E.3 70.9 Finlanda 58.0 Sursa: Commission services.

Acest tratat. definitiveaza reforma institutionala a Uniunii Europeana.C. pe piata a continuat sa scada gradual. & ÎNTREBARI 1.1999. Enuntati si explicati criteriile de la Maastricht. În parte. Care sunt ultimele doua tratate privind UE? 37 . 5.01.bilioane E. suma anuala a platilor comerciale în E. ar trebui sa ajunga în jur de 50-75 bilioane E. activitatea în E. stabilind. 2. 4.E.U. Conform statisticilor Comisiei.C. TRATATUL DE LA NISA Semnarea Tratatului de la Nisa. Care au fost obiectivele Tratatului de la Roma? 6.E. denumit al extinderii. totodata. Enuntati principiile Actului Unic European.U. În concluzie. Explicati fazele trecerii la euro conform tratatului de la Maastricht. 8 si 9 decembrie 2000. Principiile pe care se axeaza disciplina bugetara a U. trecerea la o extindere treptata a U.5. CECO 7. începând cu anul 2003..U. acest lucru a reflectat focalizarea operatorilor de pe piata pe EURO si pe circulatia acestuia începând cu 1. Tratatul de la Roma b.U. document adoptat la reuniunea europeana la nivel înalt din acest oras francez. ce s-a desfasurat în zilele de 7.C. Tratatul de la Maastricht c. Tratatul privind crearea Uniunii Europene este: a. 3. 3.C.

Grecia.1. data reuniunii de constituire a noului Parlament ales prin sufragiu universal direct. Portugalia Danemarca Irlanda Luxemburg 99 87 64 31 25 16 15 6 38 . având functia de a participa la procesul legislativ si de a controla activitatea Uniunii. PARLAMENTUL EUROPEAN Reprezinta forul democratic al UE.CAPITOLUL 4. Parlamentul European numara 198 de membri. toti desemnati de parlamentele nationale. Pâna la 17 iulie 1979. Între 1979 si 1994: Parlamentul European a fost ales o data la 5 ani. simultan în toate tarile Uniunii. (Decizia statelor membre din 20 septembrie 1976. securitati si justitiei Pastrarea si întarirea legislatiei europene 4. Alegerile din 9 si 12 iunie 1994 au desemnat 567 de deputati ce proveneau din douasprezece tari: Germania Franta. conform articolului 138 al Tratatului privind CEE). Marea Britanie. Italia Spania Tarile de Jos Belgia. INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE OBIECTIVELE UNIUNII EUROPENE § § § § § Promovarea progresului economic si social Afirmarea identitatii Uniunii Europene pe scena internationala Introducerea cetateniei europene Extinderea zonei libertatii.

Sediul din Strasbourg a fost confirmat ca locul unde se desfasoara cele douasprezece sesiuni plenare ordinare. afaceri externe.) Deputatii nu se regrupeaza în delegatii nationale. restul locurilor fiind rezervate în vederea extinderii. Parlamentarii sunt repartizati în cadrul celor 20 de comisii permanente (agricultura. Comisiile si grupurile politice se reunesc la Bruxelles. § § § § § § Biroul raspunde de organizarea interna a institutiei. 14 vicepresedinti si 4 chestori. ci în grupuri politice care constituie adevarata structura a Parlamentului. o data cu admiterea Suediei. din care în prezent exista 626 deputati. la Consiliul European de la Edinburgh (decembrie 1992). regionala etc. Conferinta presedintilor grupurilor politice stabileste ordinea de zi a sesiunilor. Grupurile politice din Parlamentul European (noiembrie 1995) PSE – Partidul Socialist European PPE – Partidul Popular European UPE – Uniunea pentru Europa LDRE – Liberalii. Sesiunile plenare sunt lunare si dureaza o saptamâna. Secretariatul general este stabilit la Luxemburg si la Bruxelles. Suedia Austria Finlanda 22 21 16 În urma tratatului de la Nisa numarul membrilor a fost marit la 732. Austriei si Finlandei.Dupa 1995: Paramentul European numara 626 de deputati. Celelalte trei saptamâni sunt consacrate lucrarilor comisiilor parlamentare si grupurilor politice. mediu. economica. Democratii si Radicalii Europeni SUE – Stânga Unitara Europeana V – Verzii 39 . Organele § Biroul este alcatuit din: presedinte.

al acordului de asociere (articolul 238) si. Parlamentul este cel care. Co-decizia este o procedura nou introdusa în Tratatul de Maastricht (articolul 189B). consumatori. dupa o a doua lectura si în cazul esecului procedurii de conciliere (care reuneste cincisprezece membri al Consiliului si cincisprezece membri ai Parlamentului) de a respinge cu majoritatea absoluta a membrilor sai pozitia comuna decisa de Consiliu. acordurile internationale (articolul 228). conform procedurii. Aceasta respingere are ca efect finalizarea procedurii. procedura electorala (articolul 138). Parlamentul are ultimul cuvânt în ceea ce priveste o categorie importanta de cheltuieli (numite „neobligatorii”). ce corespund jumatatii creditelor. cu majoritate absoluta. Ea se caracterizeaza prin dreptul Parlamentului. începând cu Maastricht. Avizul favorabil. care instaureaza o adevarata împartire a puterii legislative între Parlament si Consiliu. în ceea ce priveste cetatenia. programele -cadru de cercetare. mediu. § Articolul 158 al Tratatului asupra Uniunii (Investirea Comisiei de catre Parlamentul European) 40 § § § § . si care este cerut în cazul aderarii unui nou stat membru (articolul 237 al Tratatului asupra CEE). Co-decizia. el poate respinge bugetul. care este dat de Parlament cu majoritatea absoluta a membrilor sai. anumite aspecte ale culturii si educatiei. în timpul sesiunii din decembrie.ARE – alianta Radicala Europeana EN – Europa Natiunilor NI – Neînscrisi Rolul Parlamentului European § Controlul democratic § Participarea la procesul legislativ Consultarea de catre Consiliu asupra unei propuneri a Comisiei (consultare facultativa în efectele sale). sanatate. fondurile structurale (articolul 130D). se exercita în urmatoarele domenii: piata interna europeana. retele transeuropene. din motive importante si poate cere Consiliului sa propuna un nou proiect. Tratatele bugetare din 22 aprilie 1970 si din 22 iulie 1975 au facut din Parlament o adevarata co-autoritate bugetara la egalitate cu Consiliul. decide definitiv asupra bugetului.

41 . întretine relatii cu Parlamentele tarilor exterioare Uniunii. Membrii Comisiei sunt numiti. conform procedurii vizate în paragraful 2. însarcinat sa primeasca plângerile cetatenilor. El corecteaza tentatiile birocratice ale Comisiei si stimuleaza Consiliul de Ministri. 2. sa încheie acorduri tehnice (de exemplu privind desemnarea presedintelui Parlamentului) si sa faca o serie de compromisuri politice. Dupa aprobarea data de Parlament. Parlamentul exercita o functie motrice în procesul unificarii europene. a articolului 144. Presedintele si ceilalti membri ai Comisiei astfel desemnati sunt supusi în comun unui vot de aprobare al Parlamentului European. dupa consultarea Parlamentului European. § Totusi. presedintele si ceilalti membri ai Comisiei sunt numiti. Guvernele statelor membre desemneaza celelalte personalitati propuse pentru a fi numite membri ai Comisiei. de comun acord. Cele doua grupuri politice principale (PSE si PPE) sunt determinate. mandatul lor poate fi reînnoit. de guvernele statelor membre. pentru o perioada de 5 ani. daca este cazul. Forum international. § Reprezentant al opiniei publice. Parlamentul European nu poate fi confundat cu un parlament national în cadrul sistemului parlamentar clasic. Parlamentul încearca sa joace rolul de vox populi pentru Uniunea Europeana. miscarilor cetatenesti si reprezentantilor unor interese. Parlamentul. § Vocea democratica a uniunii § Loc al dezbaterilor si stimularii politice. Guvernele statelor membre desemneaza de comun acord. prin intermediul delegatiilor interparlamentare. § Un Parlament „sui generis” § Parlamentul împarte cu Consiliul puterile legislative si bugetare. El reprezinta „mediatorul”. caruia îi hotaraste programul la începutul si la finalul fiecarei presedintii semestriale. în absenta unui guvern european pe care l-ar investi si care ar putea fi reprezentantul unei majoritati politice. personalitatea luata în considerare pentru a fi numita presedinte al Comisiei. prin importanta lor. Parlamentul European organizeaza audierile publice si este deschis asociatiilor. Tratatul de la Maastricht i-a largit sfera drepturilor în special în ceea ce priveste procedura amendamentelor si fata de Comisie. sub rezerva.1.

Consiliul decide asupra actelor juridice formale (reglementari. Transporturilor. pentru o perioada de 6 luni. COREPER este cureaua de transmisie între diferitele administratii nationale si institutiile comunitare. comitetul actioneaza ca organ subsidiar Consiliului. Consiliul este asistat de catre un organ administrativ esential si anume Comitetul Reprezentantilor Permanenti (COREPER). reunesc ministrii respectivi din fiecare stat membru. decizii) si hotaraste asupra acordurilor internationale negociate de catre Comisie. Fiecare tara exercita presedintia prin rotatie. El nu se poate exprima decât la o 42 . El este asistat de un secretariat general al carui sediu este la Bruxelles. CONSILIUL UNIUNII EUROPENE Este principala instanta de decizie a Uniunii Europene.2. Industriei etc. Mediului.4. format din reprezentantii guvernelor tarilor membre. directive. COREPER În activitatile cotidiene. Economiei si Finantelor. este institutia decizionala principala a Comunitatii Europene si a Uniunii în cadrul carora el exprima în mod special interesele nationale. Alcatuit din diplomati având rangul de ambasadori ai statelor membre. Consiliul „afacerilor generale” Acesta este compus din ministrii Afacerilor Externe ai statelor membre. Consiliile de specialitate Acestea sunt convocate când ordinea de zi solicita tratarea unor probleme mai tehnice: Consiliile Agriculturii. Consiliul se reuneste alternativ la Bruxelles si de 3 ori pe an la Luxemburg. Reglementarile adoptate sunt obligatorii pentru toate Consiliul de Ministri Consiliul de Ministri compus din ministri reprezentând state le membre.

Consiliul. Tarile de Jos. conform Tratatului de la Maastricht. în co-decizie cu Parlamentul European. Anumite hotarâri sunt luate. inaugurat în 1974. Portugalia Suedia. Parlamentul) si locul unde se mediaza între diferitele interese nationale. § Votul cu unanimitate este necesar în domeniile prevazute de tratate: aderarea unui nou stat membru. armonizarea fiscala. Marea Britanie Spania Belgia. revizuirea tratatului.3. utilizarea arbitrara si necontrolata a dreptului de veto ar putea conduce însa la paralizarea sistemului decizional. El permite luarea unor decizii chiar daca un numar limitat de state manifesta rezerve. Italia. Deciziile § Votul majoritar (articolul 148 al Tratatului CEE) este procedura obisnuita: deciziile se iau cu majoritate calificata care atribuie fiecarei tari un vot ponderat: Germania. Deliberarile Consiliului Agricol („maratonurile” agricole putând dura mai mult de o zi) au obligatia de a stabili preturile anuale ale produselor care beneficiaza de o organizare de piata. lansarea unei politici noi. Franta. CONSILIUL EUROPEAN Consiliul European.propunere formala a Comisiei. Consiliul de Ministri este totodata unu din organele triunghiului decizional al Uniunii (Comisia. 4. s-a constituit din practica întâlnirilor regulate ale sefilor de stat si de guvern cu 43 . Irlanda. Finlanda Luxemburg Total 10 voturi 8 voturi 5 voturi 4 voturi 3 voturi 2 voturi 87 voturi § Votul majoritar constituie un element esential al sistemului decizional comunitar. Franta generalului de Gaulle a contestat votul majoritar si a invocat dreptul de veto când uns stat sustinea un interes national foarte importa nt. Grecia. Austria Danemarca. programele -cadru etc.

presedintele Comisiei. A devenit cel mai înalt organ legislativ al U.E. Aceasta practica este institutionalizata prin Actul Unic European din 1987. Tratatul de la Maastricht confirma rolul director al Consiliului European în cadrul Uniunii: „Consiliul European da Uniunii impulsurile necesare dezvoltarii sale definind orientarile politice generale”. Sefii de stat si de guvern, carora li se alatura presedintele Comisiei, se reunesc cel putin de doua ori pe an. Consiliul European adopta „concluzii” care constituie cadrul de stimulare a Consiliului de Ministri si a Comisiilor. Nu este vorba de un organ decizional în sensul formal din tratat, caci concluziile sale (la care se ajunge în general prin consens) se impun celorlalte institutii. Loc al arbitrajului si al compromisurile, Consiliul European este adesea chemat sa transeze anumite probleme care n-ar putea obtine acordul la nivelul ministrilor.

4.4. COMISIA UNIUNII EUROPENE
Aplicând tratatele de fuziune a executivelor, intrate în vigoare la 1 iulie 1967, Comisia este organismul comun celor trei Comunitati europene: CECO, CEE si Euratom. Începând cu 1 noiembrie 1993, ea poarta numele de Comisia Uniunii Europene. Comisia este organul executiv al U.E, compus din colegiu – în Uniunea celor cincisprezece membri – format din cei 20 de comisari(câte doi pentru Germania, Franta, Italia, Marea Britanie, Spania si câte unul pentru fiecare dintre celelalte tari) care sunt numiti de comun acord de catre statele membre. Începând cu 1 ianuarie 1995, membrii Comisiei sunt numiti pentru 5 ani si sunt supusi votului de investitura al Parlamentului European. În urma Consiliului de la Nisa, tarile mari au acceptat, ca începând cu 2005 sa renunte la unul din cei doi comisari, documentul final specificând plafonarea numarului de comisari la 27. Presedintele este desemnat de catre statele membre cu unanimitate, înainte de a fi supus, împreuna cu întregul Colegiu care va fi desemnat în acord cu statele membre, votului de investitura al Parlamentului European. Primus inter pares, el exercita o functie importanta de reprezentare în exterior: participa la lucrarile Consiliului European, la summit-urile tarilor industrializate, îl 44

întâlnesc în mod regulat pe presedintele Statelor Unite. Presedintele îsi prezinta programul anual în fata Parlamentului European. Comisarilor li se repartizeaza diferitele „portofolii” ce corespund principalelor directii generale ale Comisiei. Colegiul se bazeaza pe o administratie puternica: 16.000 de functionari care se ocupa de sarcinile legate de concepere (gradul A), executie (gradele B si C) si de traducere, repartizati în 23 de directii generale. Cea mai mare parte a serviciilor sunt instalate la Bruxelles, altele la Luxemburg, iar birouri de reprezentare Independenta Comisiei fata de statele membre constituie un element cheie al sistemului comunitar. Garant al interesului comun, Comisia are monopolul asupra initiativei legislative. Ea transmite Consiliului si Parlamentului propunerile sale de reglementari si directive. Comisia dispune de o putere de reglementare prin competentele care ai sunt atribuite de catre tratate: ea executa bugetul comunitar, gireaza politica agricola, politica comerciala, piata interna europeana. Comisia dispune de puteri deosebite în ceea ce priveste politica în domeniul concurentei: autorizarea extinderii si recapitalizarii întreprinderilor publice etc. Comisia este „paznicul” tratatelor. Ea dispune de puterea de a sanctiona întreprinderile care nu respecta legislatia comunitara în domeniul liberei concurente. Ea poate urmari un stat sau o alta institutie pentru deficiente, lipsuri sau încalcari în ceea ce priveste respectarea Tratatului. Comisia are competente de a lua numeroase decizii de ordin tehnic (peste 6000 pe an). Aceste decizii – în special privind pietele agricole si piata interna – sunt luate în locul administratiei nationale care, în urma delegarii suveranitatii, nu mai intervin în aceste domenii. Însa responsabilitatile tehnice ale Comisiei nu fac din aceasta o administratie mai tehnocrata decât oricare dintre administratiile nationale. Investita si controlata de catre Parlamentul European, Comisia trebuie sa respecte imperativele transparentei si proximitatii. Complexitatea sistemului decizional comunitar, transferul competentelor serveste adesea ca alibi categoriilor socioprofesionale interesate în denuntarea „birocratiei bruxelleze”. Aceasta exercita totusi o functie de neînlocuit în cautarea interesului 45

comun si în capacitatea de a servi ca intermediar între statele membre pentru facilitatea compromisurilor.

4.5. CURTEA DE JUSTITIE
Instalata la Luxemburg, Curtea este compusa din 15 judecatori, asistati de 9 avocati generali. Ei sunt numiti pentru 6 ani, de comun acord, de catre statele membre: independenta lor este garantata. Curtea de justitie este asistata, din 1988, de un tribunal de prima instanta. În virtutea articolului 164 al Tratatului CEE, Curtea trebuie sa asigure „respectarea dreptului în interpretarea si aplicarea Tratatului”. § Recursul prejudiciar (articolul 177 al Tratatului CEE): când o jurisdictie nationala îsi pune problema validitatii sau interpretarii unei norme comunitare. Acest recurs are ca obiect unificarea aplicarii dreptului comunitar în toata CEE. § Functia de contencios: recursul în anulare pentru incompetenta, violarea tratatelor sau excese de putere din partea unei institutii. § Recursul în carenta: sanctioneaza inactivitatea Consiliului sau a Comisiei în aplicarea unei politici prevazute în tratate.

4.6. CURTEA DE CONTURI
Creata prin Tratatul financiar din 22 iulie 1975, Curtea de Conturi s-a ridicat la rang de institutie prin Tratatul de la Maastricht. Este compusa din 15 membri numiti pe o perioada de 6 ani de catre Consiliu, dupa consultarea Parlamentului. Curtea examineaza conturile tuturor încasarilor si cheltuielilor comunitatii si ale oricarui organism creat de comunitate. Ea asista Parlamentul si Consiliul în exercitarea functiilor de control al executiei bugetare.

46

proiecte structurale (infrastructuri si industrii) în statele membre si unele state terte. Principalul obiectiv este mentinerea stabilitatii preturilor. Începerea activitatii sale corespunde celei a treia faze de constituire a UEM. 47 . Consiliul de la Nisa a stabilit ca acest organism trebuie sa aiba mandatul autoritatilor nationale ale statelor membre pentru o implicare mai adecvata si în probleme de integrare. Avizele sale nu sunt obligatorii pentru membrii. ORGANELE UNIUNII Comitetul Economic si Social Comitetul numara 222 de membri numiti pentru 4 ani de catre Consiliu si este format din reprezentanti ai mediilor profesionale si ai vietii economice si sociale. avizele sale fiind transmise instantelor de decizie ale UE si publicate în Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene. plecând de la capitalurile obtinute prin CEE pe pietele mondiale. Banca centrala a participat la formarea Uniunii Economice si Monetare. la propunerea statelor membre. Banca Centrala Europeana (BCE) Prevazuta de Tratatul de la Maastricht. Are rol consultativ. defineste si implementeaza politica monetara si controleaza sistemul de plati si rezervele valutare ale statelor membre Comitetul Regiunilor Compus din 220 de reprezentanti ai colectivitatilor regionale si locale (24 pentru Franta) numita de Consiliu. Asigura fonduri pentru investitii în special în regiunile mai putin dezvoltate. El este consultat de catre Consiliu si Comisie înaintea adoptarii anumitor acte comunitare. pentru o perioada de 4 ani.4.7. Banca Europeana de Investitii (BEI) Ea finanteaza. Are putere consultativa.

for executiv 4.& ÎNTREBARI 1. Care sunt rolurile Parlamentului European? 6. Parlamentul European este: a. forul decizional 2. for pur consultativ c. Care este diferenta dintre Consiliul European si Consiliul Uniunii Europene? 48 . for executiv 3. forul decizional b. forul democratic b. Consiliul UE este: a. Enuntati obiectivele Uniunii Europene 5. for consultativ b. Comisia Europeana este: a.

eliminarea cotelor vamale. Desi perioada de tranzitie pentru atingerea acestor obiective era fixata pentru 1 ianuarie 1970.1. a capitalului.CAPITOLUL 5. PIATA UNICA 5. astfel ca la mijlocul anilor ’80 înca nu exista nici o reducere substantiala în ceea ce priveste masurile cu efect echivalent restrictiilor cantitative. serviciilor si. libera circulatie a lucratorilor. doar o parte a acestora au fost finalizate anterior acestei date (uniunea vamala propriu-zisa – finalizata la 1 iulie 1968. erau înca în conflict cu reglementarile nationale si variau considerabil de la o tara la alta. LIBERA CIRCULATIE A MARFURILOR În 1957. Libertatea comertului cu bunuri era restrictionata de practici neconcurentiale impuse de autoritatile publice: drepturi exclusive de productie sau de servicii. în anumite conditii. subventii. Aspectele practice ale liberei circulatii a serviciilor. eliminarea cotelor restrictive si a masurilor cu efect echivalent pentru asigurarea unei libere circulatii complete a bunurilor. armonizarea anumitor taxe prin introducerea generala a TVA-ului în 1970). s-au pus bazele unei piete comune care sa elimine barierele comerciale existente între statele membre. cu exceptia anumitor profesii. Celelalte obiective n-au fost atinse nici macar în urmatorii 15 ani. precum si libera circulatie a persoanelor (mai ales a celor angajate). Piata comuna a reprezentat principalul obiectiv al Tratatului de la Roma si avea ca scop o cât mai mare liberalizare a schimburilor de bunuri si servicii între statele membre printr-o uniune vamala (eliminarea taxelor vamale între statele membre si stabilirea unui tarif vamal comun). De fapt. fie de 49 . prin Tratatul de constituire a Comunitatii Economice Europene încheiat la Roma. în scopul cresterii prosperitatii economice si al construirii unei uniuni mai strânse între popoarele Europei. într-o anumita masura. toate barierele comerciale indicau mentinerea frontierelor care erau fie de natura fizica (controlul bunurilor si persoanelor la frontierele interne).

eliminarea frontierelor tehnice si eliminarea frontierelor datorate sistemelor de taxe.natura tehnica (o întreaga gama de reguli nationale). persoanelor. la stabilirea unei recunoasteri reciproce. serviciilor si capitalului sunt asigurate si însotite de schimbari în sistemul legislativ comunitar menite sa asigure adoptarea de masuri necesare finalizarii ei. 50 . Piata Interna a însemnat o revenire la ambitiile enuntate prin Tratatul de la Roma si. Dar lucrurile sunt înca în evolutie. Noua abordare trecea de la armonizarea sistematica a reglementarilor nationale. Comunitatea a hotarât sa utilizeze o abordare mai consistenta. De asemenea. Actul Unic European . Actul Unic European dadea pietei interne un mecanism decizional eficient prin introducerea votului cu majoritate calificata în locul unanimitatii pentru majoritatea aspectelor legate de aceasta.a încorporat conceptul de piata interna în Tratat si a stabilit termenul limita pentru finalizarea acesteia. în acelasi timp. Cartea Alba elaborata de Comisie a fost aprobata de Consiliul European în iunie 1985 si continea nu mai putin de 300 de masuri legislative grupate în cadrul celor trei obiective principale: eliminarea frontierelor fizice. o împingere a acestor ambitii la limita: eliminarea totala a conceptului de frontiera pentru crearea unei zone în care resursele umane si materiale pot circula liber astfel încât sa fie utilizate optim. care va fi rezervata doar cerintelor esentiale precum securitatea si sanatatea.semnat în februarie 1986 si intrat în vigoare în iulie 1987. astfel ca în martie 1985 Consiliul European a fixat ca data pentru finalizarea pietei interne sfârsitul anului 1992 si a cerut Comisiei Europene sa pregateasca un program si un calendar al implementarii acesteia. Întrucât progresele î registrate pâna la mijlocul anilor ’80 au n fost foarte mici. piata interna a fost finalizata la sfârsitul anului 1992. Aceasta a fost stabilita prin Cartea Alba a Comisiei Europene din 1985 si a fost încorporata în Tratate prin Actul Unic European (1986). 31 decembrie 1992. Ideea de piata interna a fost imediat sprijinita de statele membre (care au afirmat acest lucru în 1982). fie legate de sistemul de taxare (mentinerea taxelor indirecte la cote diferite ceea ce determina formalitati de trecere a frontierelor consumatoare de timp si costisitoare). Creata în scopul realizarii unei zone fara frontiere interne în care libera circulatie a marfurilor. cu metode mai eficiente de implementare si a creat piata interna.

nu au fost adoptate. Astfel. au fost întocmite rapoarte anuale ce evidentiau nu numai rezultatele obtinute. Comisia Europeana a publicat comunicarea „Impactul si eficacitatea pietei unice”. Astfel. ci si lansarea programelor de actiune menite sa completeze proiectele ce nu erau înca finalizate. finalizarea Pietei Interne a cunoscut si esecuri destul de serioase. integrare si convergenta – aplicata tarilor vest-europene care au aderat la CEE/UE înainte de aparitia Cartii Albe. Comisia a depus eforturi sustinute pentru a asigura finalizarea completa a pietei interne. fie datorita interpretarii diferite de la o tara la alta. în special datorita utilizarii votului cu majoritate calificata. Dupa 1992. recunoasterea diplomelor de acces la o serie de profesiuni si deschiderea pietelor publice).Pâna la sfârsitul anului 1992. Mai mult. au fost eliminate controalele la frontierele interne asupra bunurilor si persoanelor. circulatia capitalului a fost complet liberalizata. venite în completarea Cartii Albe si recunoscute ca importante pentru finalizarea pietei interne. Cartea Alba pentru pregatirea tarilor asociate din Europa Centrala si de Est pentru integrarea în Piata Interna a Uniunii Europene. stadii ce se transpun în "trei trepte de viteza" în procesul aderarii: 1. 51 . unele dintre actele legislative transpuse corect si la timp în legislatiile nationale au fost implementate gresit de catre autoritatile nationale fie datorita neglijarii anumitor prevederi în practica administrativa. trebuie subliniat faptul ca o parte importanta din directivele adoptate ca reprezentând nucleul legislativ al pietei interne nu au fost transpuse în legislatiile nationale sau au fost incorect transpuse. în octombrie 1996. Cu toate acestea. adoptata la Essen în decembrie 1994 vorbeste despre trei stadii de dezvoltare în abordarea integrarii europene.parcurgerea etapelor cerute pentru îndeplinirea conditiilor de armonizare. 90% din proiectele legislative mentionate în Cartea Alba din 1985 au fost adoptate. Clasica . nici propunerile legislative. înregistrându-se progrese si în ceea ce priveste aspectele practice ale libertatii de stabilire si de prestare de servicii (armonizarea si recunoasterea reciproca a reglementarilor în domenii vitale precum sectorul bancar si de asigurari. În plus. În al doilea rând. document ce a stat la baza planului de actiune pentru piata unica din iunie 1997. Nu în ultimul rând.

3.o zona fara frontiere interne. articolul 7din Tratat defineste Piata Interna a Comunitatilor drept . Baza legala a liberei circulatii a marfurilor este reglementata de dispozitiile Tratatului de la Roma de constituire a Comunitatilor Europene. o libertate de circulatie a persoanelor completa si instrumente legale care sa asigure o functionare eficienta a mediului de afaceri pe aceasta piata. reusesc sa produca efecte favorabile. cu efect echivalent asupra schimburilor dintre statele membre.. Stabilirea de conditii stricte pentru ajutoarele de stat. Cerintele integrarii europene sugereaza faptul ca piata interna ar trebui sa culmineze cu o piata integrata on national lines care ar putea fi denumita „piata europeana autohtona”. bazata în principal pe considerente de decizie politica si care vizeaza "saltul peste etape" al tarilor asociate în procesul de armonizare si integrare. sociala etc. Toate controalele si verificarile sistematice necesare asigurarii conformitatii cu regulile au loc pe piata si nu la frontierele nationale”. atât între statele membre. legislativa. persoanelor. o infrastructura integrata. precum si adoptarea statutului companiei europene.2. Abordarea globala (Global Approach). Noua abordare (New-Approach) introdusa prin renuntarea la reglementarea unitara. pentru a proteja 52 . Astfel. energie si telecomunicatii. Interpretarile Curtii Europene de Justitiessi Legislatia Interna a Statelor Membre. Articolele 9-12 din Tratat cer abolirea taxelor vamale si a impozitelor. un sistem de taxe armonizat. necesare procesului de apropiere si integrare. cât si între cetatenii acestora. serviciilor si capitalului. finalizarea retelelor transeuropene de transport. Articolul 6 din Tratat interzice orice discriminare pe baza de nationalitate. Aceasta ar trebui sa aiba urmatoarele caracteristici: o moneda unica. economica. pentru cazurile precizate). în care este asigurata libera circulatie a bunurilor. Cum introducerea Uniunii monetare a început deja. Legislatia secundara. finalizarea pietei europene autohtone va cere: armonizarea sistemelor de taxare indirecta. centralizata a initiativei legislative comunitare (Directivele) si acceptarea existentei mai multor izvoare de drept comunitar (Tratatul. iar articolele 30-36 interzic restrictiile cantitative si masurile cu efect similar asupra schimburilor dintre statele membre. în conditiile în care – prin "masuri similare" de reforma structurala.

La început. „Orice cetatean sau orice cetateana a Uniunii Europene are dreptul de a se deplasa si de a-si stabili resedinta în mod liber pe teritoriul statelor membre“. 5. si fara a 53 . • întarirea frontierelor externe si cooperarea între administratii. Eliminarea formalitatilor de trecere a frontierelor implica initiative în patru domenii legate între ele: • eliminarea documentelor vamale în comertul intracomunitar. când s-a definitivat uniunea vamala. 2. Practic eliminarea taxelor vamale si a restrictiilor cantitative între statele membre s-a realizat la 1 iulie 1985. în conformitate cu Tratatul instituind Comunitatea Europeana. „Libertatea de circulatie si de sedere poate sa fie acordata. Începând cu 1 ianuarie 1993. Ulterior. Libera circulatie a marfurilor se aplica tuturor produselor originare din statele membre si tuturor produselor din terte tari cu drept de libera circulatie în spatiul comunitar. a obstacolelor în calea liberei circulatii a persoanelor.’’ În dreptul comunitar. • regulile comunitare ce guverneaza libera circulatie a bunurilor. serviciilor si capitalului" si statueaza faptul ca "în scopul aplicarii prezentului Tratat. primele prevederi referitoare la libera circulatie a persoanelor apar în cadrul Tratatului de la Roma (1957). care stabileste "eliminarea. implicând eliminarea taxelor vamale. precum si stabilirea unor tarife externe comune pentru Comunitate. între statele membre. libera circulatie a marfurilor a fost vazuta ca parte integranta a uniunii vamale a statelor membre. LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR 1. marfurile ce trec frontierele interne ale Comunitatii nu mai sunt controlate. accentul a fost mutat pe eliminarea obstacolelor înca existente în calea liberei circulatii în vederea crearii unei Piete Interne – o zona fara frontiere interne în care bunurile pot circula la fel de liber ca pe o piata nationala. a restrictiilor comerciale cantitative si a masurilor echivalente.2. cetatenilor unor tari terte care domiciliaza legal pe teritoriul unui stat membru.integritatea Pietei Interne si obligativitatea state lor membre de a nu face discriminari în probleme fiscale sunt prevazute în articolele 93 si 95 din Tratatul de la Roma.

azil.vize. azil si imigratie. Mai mult. 54 . Libera circulatie a persoanelor în cadrul Comunitatii Europene a fost definita de Actul Unic European (1987) drept una dintre cele patru libertati fundamentale ale Pietei Interne . dar au resurse suficiente de trai). În acelasi timp. pâna la sfârsitul anilor '80 eforturile depuse în acest sens au reusit sa reglementeze partial aspectele legate de libera circulatie a anumitor categorii de persoane: lucratorii si familiile acestora. Conceptul de “cetatenie europeana” a fost prima oara introdus prin Tratatul de la Maastricht (1993) prin care s-a acordat drept de libera circulatie si de libera rezidenta în interiorul Uniunii tuturor cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene. iar Danemarca va participa doar în cadrul masurilor referitoare la politica de vize. cunoscut si sub numele de al Treilea Pilon al UE).aduce prejudicii vreunei prevederi speciale incluse în acesta. indiferent de nationalitate. imigratie si alte politici legate de libera circulatie a persoanelor) si a prevazut o perioada de 5 ani pâna la momentul în care se vor aplica procedurile comunitare si în aceste domenii. Acest nou statut a dus la accelerarea procesului de extindere a dreptului de libera circulatie asupra unor noi categorii de persoane (studenti. furnizorii de servicii si agentii economici. securitate si justitie în care nu mai este nevoie de controlul persoanelor la frontierele interne. Desi Tratatul de la Roma afirma datoria Comunitatii de a asigura libera circulatie a persoanelor. cât si prin semnalarea golurilor legislative. Marea Britanie si Irlanda nu au acceptat sa ia parte la masurile din cadrul Titlului IV al Tratatului de la Roma. Uniunea Europeana are în vedere crearea unei zone europene de libertate.cooperarea în domeniul justitiei si afacerilor interne. Curtea Europeana de Justitie a jucat un rol extrem de important în consolidarea acestui proces. se desfasoara un amplu proces de implementare a unor standarde comune în ceea ce priveste controlul la frontierele externe ale Uniunii si politicile de vize. problematica trecerii frontierelor externe si politica referitoare la imigratie (Titlul VI . Tratatul de la Amsterdam a introdus prevederile legate de aceste aspecte în Tratatul de la Roma (Titlul IV . atât prin semnalarea si eliminarea neclaritatilor. este interzisa orice discriminare pe motiv de nationalitate". persoane ce nu depun activitati economice. Prin politica sa. Tratatul a plasat în domeniul de interes comun al statelor membre si politica referitoare la azil.

dar aceasta nu a dat o definitie abstracta a scopului protejarii drepturilor fundamentale ale individului. Abolirea controalelor la frontiera nu a fost însa pe deplin înfaptuita în cadrul Uniunii. aplicarea si interpretarea legislatiei comunitare. Consiliul UE. libertatea de profesare. dar nici Tratatul de la Roma. libertatea concurentiala). Dar. libertatea de circulatie a persoanelor trebuie însotita de un nivel corespunzator de securitate si justitie. aspecte ale liberei circulatii: tratamentul egal. sociale stipulate întro serie de 55 . libertatea de asociere. economice. nu contin o lista a drepturilor fundamentale. În contextul necesitatii de compatibilitate cu drepturile fundamentale recunoscute si protejate de constitutiile statelor membre. Obiectivul demersurilor privind respectarea drepturilor omului în Uniune este acela de a asigura protejarea acestor drepturi în proiectarea.Libera circulatie a persoanelor constituie una dintre cele patru libertati din cadrul pietei interne si a politicilor comunitare la nivelul Uniunii Europene. aceasta dubla cerinta a fost înscrisa în Tratat sub forma înfiintarii progresive a uni zone de libertate. Cetatenii europeni beneficiaza de dreptul fundamental de a se deplasa si de a se stabili unde doresc. libertatea industriala. nediscriminarea. au aparut probleme în distingerea unui drept economic fundamental de altul si în distingerea acestora de “libertatile fundamentale” mentionate explicit în Tratatul de la Roma – libera circulatie a persoanelor. alaturi de libera circulatie a produselor. libertatea de a furniza servicii si libertatea de stabilire. libertatea comerciala. Curtea Europeana de Justitie a recunoscut o serie de drepturi cunoscute ca fiind fundamentale (ex. politice. În cadrul Consiliului European de la Nisa (decembrie 2000). libera circulatie a serviciilor si libera circulatie a capitalurilor. Toate acestea au facut obiectul unor procese desfasurate în fata Curtii de Justitie. Astfel. La Amsterdam. securitate si justitie. Parlamentul European si Comisia Europeana au semnat Carta Drepturilor Fundamentale. si nici Tratatul asupra Uniunii Europene. document ce aduce într-un cadru unic drepturile civile. pentru a fi cu adevarat în avantajul tuturor. libera circulatie a bunurilor. Protejarea drepturilor fundamentale ale omului reprezinta unul dintre principiile de baza ale dreptului comunitar. Obiectivul a fost realizat doar de câteva state membre în baza Conventiei de Implementare a Acordului Schengen (semnata la 19 iunie 1990 si intrata în vigoare la 26 martie 1995). cunoscut si sub denumirea de Tratatul de la Maastricht.

Libera circulatie a persoanelor este unul dintre obiectivele fundamentale prevazute în dispozitiile Tratatului de la Roma ce trebuie îndeplinit în vederea realizarii pietei comune. deplasare. Sensul conceptului de libera circulatie a persoanelor a evoluat foarte mult de la momentul aparitiei sale. Politica în domeniul vizelor Cea mai importanta etapa în evolutia spre o piata interna reala. munca.documente internationale. în care sa nu mai existe obstacole în calea liberei circulatii a persoanelor. Prin asigurarea unui asemenea regim nediscriminatoriu se realizeaza libera circulatie a persoanelor în spatiul comunitar. Articolul 15 alineatul 1 al Cartei vorbeste despre dreptul oricarui cetatean sau cetatene ai Uniunii de a avea libertatea de a cauta un serviciu. indiferent de orice dimensiune economica sau de diferente legate de nationalitate. în alineatul 3 dispune ca «rezidentii tarilor . Din punct de vedere al sferei subiectelor de drept. de a lucra. Carta nu face nici o deosebire între cetateni. Libera circulatie a persoanelor si eliminarea controalelor la frontierele interne constituie o parte a unui concept mult mai larg. întrunind – pentru prima data – în cadrul unui document unic drepturile tuturor persoanelor care se gasesc în mod legal pe teritoriul Uniunii Europene. Primele prevederi legate de acest domeniu considerau individul doar ca agent economic . europene si nationale. Conceptul initial s-a extins treptat pentru a cuprinde si aspectele legate de notiunea de cetatean al Uniunii. Esenta acestei libertati consta în eliminarea discriminarilor între cetatenii statului membru pe teritoriul caruia se afla acestia sau îsi desfasoara activitatea si cetatenii celorlalte state membre ce stau sau muncesc pe teritoriul acestui stat. Aceste discriminari se pot referi la conditiile de intrare. au dreptul la conditii de munca echivalente cu acelea de care beneficiaza cetatenii sau cetatenele Uniunii Europene».ca angajat sau furnizor de servicii. angajare sau remuneratie.care sunt autorizati sa munceasca pe teritoriul statelor membre. cel de piata interna – ce nu poate fi realizata în conditiile existentei unor frontiere interne si a restrictionarii circulatiei indivizilor. Tot acest articol. este reprezentata de încheierea celor doua acorduri Schengen: Acordul Schengen (semnat la 14 iunie 1985) si Conventia de Implementare Schengen (semnata la 19 iunie 1990 si intrata în 56 . de a se stabili sau de a furniza servicii în orice stat membru.

57 . precum si un schimb eficient de informatii. Aceste masuri implica o politica de vize comuna. posibilitatea procesarii cererilor de azil. Pentru functionarea cât mai eficienta a Conventiei. sistem ce furnizeaza informatii referitoare la intrarea cetatenilor tertelor tari. În prezent Conventia este semnata de 13 state membre. Accesul la SIS este restrictionat în principal la politie si la autoritatile responsabile cu controlul la frontiere. au fost eliminate controalele la frontierele interne ale tuturor statelor semnatare. Controlul frontierelor si migratia Disparitia frontierelor si libera circulatie a persoanelor în tot spatiul comunitar poate duce la aparitia unor probleme legate de migratia clandestina. incluzând bineînteles masuri de întarire a controalelor la frontierele externe. cu exceptia Greciei. În plus. cooperare judiciara si politieneasca. un pas premergator spre adoptarea deplina a aquisului Schengen de catre acest stat. Totusi. iar cetatenii tertelor tari cuprinse în lista comuna a tarilor ai caror cetateni au nevoie de viza de intrare trebuie doar sa posede o viza unica valabila în întregul spatiu Schengen. Irlanda si Marea Britanie nu sunt membre ale Conventiei. fiecare stat membru are libertatea de a cere viza în cazul cetatenilor altor terte tari. In perspectiva crearii unui spatiu comunitar în care controalele la frontiere vor dispare. dar au avut posibilitatea sa opteze pentru aplicarea anumitor parti ale corpului de legislatie Schengen. Pe lânga stabilirea unei liste a tarilor terte ai caror cetateni au nevoie de viza pentru a intra în spatiul comunitar. Din momentul aplicarii Conventiei pentru Italia si Austria (1 aprilie 1998). Implementarea Conventiei Schengen are ca scop eliminarea controalelor la frontierele interne pentru toate persoanele. a fost introdusa o masura tehnica compensatorie esentiala – Sistemul de Informatii Schengen (SIS). cetatenii UE trebuie doar sa prezinte un document de identificare valid.vigoare la 26 martie1995). Islanda si Norvegia (membre ale Uniunii Pasapoartelor Nordice) au statut de membrii asociati. Directiva Consiliului din 28 februarie 2002 reglementeaza cererea Irlandei de a participa la câteva dispozitii ale acquis-ului Schengen. iar libera circulatie a cetatenilor va fi deplina este nevoie de crearea unei securitati a frontierelor externe si de o solidaritate a statelor UE în acest sens. problemele legate de vize si de cooperare politieneasca. La frontierele externe ale spatiului Schengen.

farmacisti. etc. Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale Domeniul recunoasterii reciproce a calificarilor profesionale se refera la sistemele de recunoastere a diverselor calificari si profesii la nivel comunitar. la 1 octombrie 1997 în Austria si Suedia si la 1 ianuarie s998 în Finlanda. azilantii si refugiatii trebuie sa beneficieze pe perioada desfasurarii procedurii de acordare a dreptului de azil. Circulatia fortei de munca Prin Decizia Consiliului din 7 mai 2002 s-a creat un Comitet consultativ pentru libera circulatie a persoanelor care are menirea de 58 . arhitecti. duc la realizarea unei solidaritati între state si la crearea unui spatiu comunitar sigur. asistenti medicali. ori programe de cooperare în domeniul judiciar. Acest domeniu face însa parte din libera circulatie a serviciilor în spatiul comunitar astfel ca tratarea în amanunt a subiectului se gaseste în brosura privind libera circulatie a serviciilor. În acelasi timp. Probleme legate de azil Conventia de la Dublin. Pe de alta parte. ce defineste tara responsabila pentru anali zarea cererilor de azil înaintate într-un stat membru. de asigurarea unui standard minim de viata si de respectarea drepturilor lor. pe baza de reciprocitate. precum EUROPOL. este necesara întarirea cooperarii administratiilor vamale în domeniul problemelor legate de azil si organizarea bazei de date comune întreg spatiului comunitar cu privire la tarile furnizoare de azilanti. Tendinta este de a crea un sistem comun în vederea tinerii unei evidente cu privire la cererile de azil. O serie de Directive reglementeaza libera circulatie a persoanelor care îndeplinesc anumite servicii precum: medici. a intrat în vigoare la 1 septembrie 1997 în 12 state membre. avocati. Conventia stabileste principiul conform caruia un singur stat membru este responsabil cu analiza cererilor de azil. precum programul GROTIUS.au fost luate o serie de masuri privind controlul si securitatea frontierelor UE în tarile ce constituie frontiere externe ale spatiului Programe privind cooperarea între administratiile vamale ale statelor membre sau între serviciile de politie. În acest sens Regulamentul Consiliului CE din 28 februarie 2002 fixeaza câteva modalitati de aplicare si creare a sistemului EURODAC pentru compararea amprentelor digitale.

cât si pentru persoanele fizice si juridice aflate pe teritoriul acestora. jucând rolul de instrumente indirecte pentru apropierea legislatiilor si practicilor nationale. rezolutiile si avizele sunt acte fara caracter obligatoriu. indiferent de nationalitate. la membrii familiei (soti/sotii si copii sub 12 ani). dar numai dupa expirarea termenului de transpunere. carora le este interzis sa adopte masuri de transpunere sau orice alte masuri care ar putea îngradi aplicarea lor directa. aceasta va fi reprezentata de cea de a 20-a zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. 5. care circula în cadrul Comunitatii.3. În text este precizata data pâna la care statele membre trebuie sa adopte masurile de adaptare la directiva în cauza. care se afla împreuna cu un cetatean al unui stat membru care este angajat pe teritoriul altui stat membru al Uniunii. în esenta. 59 . iar altele au caracter general (sunt obligatorii pentru toate statele membre si pentru persoanele fizice si juridice aflate pe teritoriul acestora). lasând la latitudinea acestora modalitatile de atingere a lor.a propune masuri de îmbunatatire si de uniformizare a legislatiei în domeniul circulatiei fortei de munca în spatiul comunitar. ≈ ? eciziile sunt actele cu caracter obligatoriu doar pentru statele D membre sau persoanele juridice carora le sunt adresate. ≈ ?Directivele sunt actele care stabilesc numai obiective obligatorii pentru statele membre. Regulamentele se aplica direct pe teritoriul statelor membre. Directivele se aplica si ele direct pe teritoriul statelor membre. Coordonarea sistemelor de asistenta sociala Exista o multime de reglementari referitoare la punctual mai sus mentionat. Unele au caracter individual (având un singur destinatar sau un numar limitat de destinatari). Libera circulatie a serviciilor În temeiul si în conformitate cu dispozitiile tratatelor constitutive. institutiile UE cu competente în procesul legislativ adopta. urmatoarele acte normative: ≈ Regulamentele sunt actele care au caracter obligatoriu de la data intrarii lor în vigoare atât pentru statele membre. referitoare la aplicarea schemelor de asistenta sociala angajatilor si familiilor acestora. ≈ Recomandarile. Daca în text nu este precizata data intrarii în vigoare.

în conformitate cu competentele stabilite prin tratatele constitutive. Articolul 50 (ex-60) din Tratatul de la Roma (CEE) precizeaza ca prestatorul serviciilor îsi poate exercita si numai temporar activitatea în tara în care serviciul este oferit. Libera circulatie a serviciilor poate fi împartita în doua categorii: libera circulatie a serviciilor active si libera circulatie a serviciilor pasive. Baza legala se regaseste în art. fie numai între statele membre. astfel încât mobilitatea acestora sa permita exercitarea activitatilor productive si comerciale în cele mai favorabile medii sociale. b) Prestatorul trebuie sa fi fost stabilit în spatiul Pietei unice europene. fie de catre acestea si statele membre cu state terte. institutiile Uniunii adopta si alte acte cu caracter obligatoriu. astfel încât sa existe o trecere a unei frontiere interioare UE. Libera circulatie a serviciilor consta în dreptul de a oferi servicii pe teritoriul statelor membre plecând de la un sediu (principal sau secundar) stabilit în Uniunea Europeana. un caracter „rezidual“ sau „subsidiar“. 59-66) din Tratatul de la Roma (CEE). având ca fundament necesitatea unei reparti zari optime a tuturor factorilor de productie la nivel comunitar. 60 . În dreptul comunitar prin notiunea de „servicii“ se întelege ansamblul prestatiilor care nu cad sub incidenta dispozitiilor referitoare la libera circulatie a marfurilor. în afara actelor normative mai sus aratate. dar poate fi clarificata în baza a trei criterii stabilite prin jurisprudenta CJCE de la Luxemburg: a) Prestatorul serviciilor trebuie sa fie stabilit într-un stat membru al Uniunii Europene. Într-o serie de domenii. Acestea vor fi aratate si explicate în cadrul prezentarii domeniilor respective. c) Prestatia trebuie sa fie furnizata contra unei remuneratii. Cea activa este cel mai des întâlnita si presupune ca furnizorul sa fie „activ“ adica sa se deplaseze la clientul care locuieste în alt stat membru decât acela unde se afla el stabilit.≈ Acordurile si conventiile sunt întelegeri în forma scrisa supuse dreptului international dar încheiate fie de catre Comunitati cu state terte.49-55 (ex. Ea are. Ea este o componenta importanta pentru functionarea pietei unice europene. economice si comerciale. capitalurilor sau persoanelor. altul decât acela al destinatarului prestatiei. asadar.

a persoanelor si a serviciilor) si sa favorizeze progresul economic prin alocarea optima a capitalului. libera circulatie a serviciilor nu se aplica. sa contribuie la desavârsirea Pietei Unice europene înlesnind celelalte libertati (libera circulatie a marfurilor. telex. terminale de computer. telefon. telegrama.Libera circulatie a serviciilor pasiva determina clientul sa se deplaseze în statul membru unde se afla stabilit prestatorul pentru a lua contact cu el sau a încheia un contract. certificatele si R celelalte titluri eliberate dupa absolvirea a mai putin de trei ani.4. Fata de oricare alte subiecte de drept. transmitere de publicitate etc. Statul gazda poate cere promovarea unor stagii sau examene prin care sa fie îndeplinite cerintele legislatiei sale cu privire la exercitarea acelor profesii. O varianta intermediara este cea în care nici furnizorul de servicii. 5. nici destinatarul lor nu se deplaseaza într-un alt stat membru al UE. Tratatul de la Roma (CEE) stabileste ca beneficiarii liberei circulatii a serviciilor sunt persoane fizice si persoane juridice care prin specificul sau activitatile lor se plaseaza în câmpul de aplicare al dreptului comunitar. Ea permite crearea unui spatiu financiar de dimensiuni internationale si contribuie la realizarea obiectivelor politicii economice si monetare a 61 . În conformitate cu principiul recunoasterii reciproce. ele sunt însa obligate sa ia în considerare calificarea obtinuta de o persoana într-un alt stat membru al UE si sa aprecieze daca aceasta corespunde exigentelor proprii. În principiu. dar furnizarea serviciilor se produce prin posta. statele membre ale UE au libertatea de a fixa (sau nu) un nivel minim al calificarii necesare pentru exercitarea unei profesii. fax. Directive generale de recunoastere reciproca a diplomelor si a certificatelor Ø ? ecunoasterea reciproca a diplomelor eliberate dupa absolvirea a R minim trei ani de studii Ø ? ecunoasterea reciproca privind diplomele. Libera circulatie a capitalurilor Libera circulatie a capitalurilor îsi propune sa înlature restrictiile care exista în legatura cu circulatia capitalurilor între tarile membre.

Platile curente Distinctia dintre plati curente si circulatia capitalurilor este dificil de realizat. Sunt. precum si cetatenii apartinând unor terte state care au resedinta pe teritoriul unui stat membru al UE. insuficienta difuzare a informatiilor privind sectorul economiilor populatiei. reglementarile restrictive sau discriminatorii privind plasamentele. încât el singur ar fi de ajuns sa împiedice liberalizarea acestor piete. Tratatul de la Maastricht consfinteste liberalizarea realizata prin faptul ca articolul 56 (ex-73B §2) al Tratatului de la Roma (CEE) dispune de acum înainte ca restrictiile impuse platilor dintre statele membre sunt interzise. Miscarile de capitaluri Articolul 58 (ex-73 D) paragraful 1 punctul a din Tratatul de la Roma (CEE) al dispune ca statele membre pot sa aplice dispozitiile pertinente ale legislatiei lor fiscale care stabilesc distinctia între contribuabilii care nu se gasesc în aceeasi situatie în ceea ce priveste resedinta lor sau locul unde sunt investite capitalurile lor. în afara de aceste obstacole. Incidenta este tripla: 62 .Uniunii Europene. Restrictiile care exista pe pietele financiare au cauze diverse: interventiile publice în jocul liber al pietelor. de asemenea. Astfel. Acquis -ul comunitar în domeniul liberei circulatii a capitalurilor. Beneficiarii acestei libertati sunt cetatenii statelor membre ale UE (în conformitate cu articolul 12 al Tratatului de la Roma care interzice orice discriminare fondata pe cetatenie). Libera circulatie a capitalurilor deschide calea unei concurente directe între fiscalitatea statelor membre. ca si acelea dintre statele membre si statele terte. Dar. libere de orice restrictii platile curente dintre statele semnatare ale Tratatului privind spatiul economic european. Stabilirea criteriilor dupa care se acorda dreptul la resedinta persoanelor fizice sau juridice revine legislatiei proprii fiecarui stat membru al UE. platile primelor de asigurare pentru pagube materiale sau pentru asigurarea de raspundere civila sunt plati curente. factorul fiscal produce un efect atât de grav. O efectiva liberalizare a circulatiei marfurilor si serviciilor nu se putea realiza decât prin reglementarea acestor operatiuni. în timp ce plata primelor pentru asigurarea de viata reprezinta o miscare de capital.

). ceea ce corespunde unei veritabile optiuni economice 3) influenteaza modul de plasare (direct sau prin intermediar) Pentru a se realiza aceste efecte este suficient ca anumite valori mobiliare sa fie însotite de sarcini sau avantaje fiscale sau ca veniturile pe care ele le produc sa fie dublu impozitate. totusi. În concluzie. constituie.1) produce efect în ceea ce priveste locul plasamentului efectuat de investitor 2) dirijeaza investitorul catre anumite tipuri de plasament (valori cu venituri fixe sau variabile. Solutiile care se degaja astazi sunt: 1) Suprimarea taxei de timbru pe care o percepeau anumite state cu ocazia emiterii sau circulatiei titlurilor straine pe teritoriul lor. se poate spune ca actiunea legislativa comunitara în materia liberei circulatii a capitalurilor se bazeaza pe urmatoarele principii generale: • ?liminarea efectiva a controlului circulatiei capitalurilor si a e platilor se refera nu numai la restrictiile respective în materie de schimb valutar. • ? instaurarea acestei libertati are ca efect excluderea nu numai a oricarei interdictii generale. o etapa semnificativa pe drumul ridicarii obstacolelor fiscale care frâneaza investitiile productive. câteva exceptii generale la aceasta libertate. Ele se refera în special la politicile nationale de securitate si ordine publica. care genereaza o discriminare efectiva. asupra eventualelor reduceri sau exonerari sau asupra desemnarii statului competent sa perceapa impozitul. asupra determinarii bazei impozabile. Experienta Uniunii Europene trebuie vazuta în lumina schimbarilor care apar pe scena financiara internationala. 2) Armonizarea legislatiilor nationale vizând taxa perceputa cu ocazia constituirii societatilor de capitaluri sau efectuarii operatiunilor asimilate. Ramân. etc. dar nu se extind la aspectele mai generale ale politicii economice. bazata pe originea sau destinatia capitalului. circulatia capitalurilor a cunoscut o dezvoltare 63 . dar si a oricarei proceduri explicite sau implicite de autorizare. Chiar daca acest dispozitiv normativ prezinta înca lacune. Î cursul n ultimilor 20 de ani. totusi. Aceasta armonizare poarta asupra definitiei societatilor de capitaluri. dar si la reglementarile administrative de orice natura. cum ar fi politica monetara nationala sau cea a ratei dobânzii.

masurile de ilberalizare au devenit si mai indispensabile pentru a se atrage capitalul strain. De atunci. Enuntati cele trei stadii de integrare din Carta Alba adoptata la Essen în 1994. Ce sunt regulamentele. iar atragerea capitalurilor face obiectul unei concurente internationale din ce în ce mai intense. 64 . directivele si deciziile adoptate de institutiile UE? 2. Care sunt tarile din spatiul Schengen si când a intrat în vigoare Conventia de Implementare? 3. Este vorba de experienta evidenta facuta de un numar de terte tari care au liberalizat circulatia capitalului la sfârsitul anilor 1980 si începutul anilor 1990. pentru a se asigura integrarea în economia internationala si a se promova dezvoltarea unui sector financiar concurential. Care sunt cele patru libertati ale Pietei Comune? 4.extraordinara. costurile tranzactiilor s-au micsorat. & ÎNTREBARI 1.

§ Modalitati de aplicare: q Consiliul European este autoritatea suprema care. Însa conceptul de „aparare comuna” marcheaza un pas înainte în ambitia de a progresa pe calea unei uniuni complete.1. POLITICILE COMUNITARE 6. q întarirea securitatii Uniunii si a tuturor statelor sale. defineste orientarile generale ale politicii externe. POLITICA EXTERNA SI DE SECURITATE COMUNA (PESC) § Obiective: Tratatul asupra Uniunii Europene fundamenteaza o adevarata uniune politica ce presupune în special aplicarea unei politici externe si de securitate comuna (PESC). Formula prezerva preocuparile statelor care considera necesara afirmarea unei identitati europene în ceea ce priveste apararea si ale celor care nu vor sa-si asume riscul unei diluari a relatiilor de solidaritate. la o aparare comuna. 65 . contracte în cadrul Aliantei Nord-Atlantice. q mentinerea pacii si consolidarea securitatii internationale. prin consens. q Politica externa de securitate PESC trebuie sa poata conduce. Aceste actiuni comune pot face obiectul modalitatilor de aplicare decise prin majoritate calificata. ale intereselor fundamentale si ale independentei Uniunii. însa principiul actiunilor comune care angajeaza Uniunea ramâne valabil. q promovarea cooperarii internationale. ale carei obiective sunt: q „salvgardarea valorilor comune. incluzând dimensiunea strategica si militara. q dezvoltarea si armonizarea democratiei si a statului de drept ca si respectarea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale”. în timp.CAPITOLUL 6.

Uniunea face primul pas catre singurul tip de organizare europeana competenta în materie de aparare. de catre cele cinci state.lea din Tratatul asupra Uniunii Europene) se realizeaza prin intermediul principiului cooperarii interguvernamentale. modifica legile nationale si este supusa ratificarii parlamentare.q Cerându-i „Uniunii Europei Occidentale. la nivelul Uniunii. instaurând un regim de libera circulatie pentru toti cetatenii provenind din statele semnatare si din alte state ale comunitatii sau din tari terte. a regulilor referitoare la imigrare aplicabile cetatenilor proveniti din statele terte. Spania si Portugalia. § punerea la punct. 66 . Germania. tarile Beneluxului. compusa din 142 de articole. 26 martie 1995: intrarea în vigoare a Conventiei dintre Franta. Aceasta cooperare include o politica comuna a azilului si a emigrarii. Conventia organizeaza o colaborare între politii împotriva terorismului si a criminalitatii. 19 iunie 1990: semnarea. Spatiul Schengen „Spatiul Schengen” este realizat progresiv de un anumit numar de state ale reuniunii care vor sa anticipeze realizarea obiectivelor Tratatului de la Maastricht. § cooperarea politieneasca destinata luptei eficiente împotriva criminalitatii transfrontaliere. care face parte integranta din dezvoltarea uniunii Europene. § elaborarea acordurilor de cooperare în domeniul dreptului civil si al dreptului penal. a Conventiei complementare ce defineste conditiile de aplicare si garantiile circulatiei libere. Aceasta conventie. Cooperarea în domeniul afacerilor interne si justitiei Cooperarea în domeniul afacerilor interne si al justitiei (capitolul al VI. Germania si tarile Beneluxului semneaza Acordul de la Schengen care vizeaza suprimarea progresiva a controalelor la frontierele comune. Acest capitole al tratatului acopera în special patru sectoare: § armonizarea în domeniul dreptului la azil. 14 iunie 1985: Franta. sa elaboreze si sa aplice deciziile si actiunile Uniunii care au implicatii în domeniul apararii”.

a jucat un rol determinant în aplicarea sa. q la 1 ianuarie 1971. reunind Statele membre între 3 si 12 iulie 1958. PAC revine în atentie în anii ’80. oua si vin). § § Politica agricola comuna este cea mai veche si cea mai integrata dintre politicile comune. sustinuta de Franta. pasari. a reglementarilor privind organizarea comuna a pietelor agricole (cereale. fructe si legume.Noile dispozitii ale Tratatului referitoare la cooperarea în domeniile afacerilor interne si justitiei trebuie sa faca sa dispara obstacolele din calea liberei circulatii a persoanelor. care nu înceteaza sa beneficieze de o alianta obiectiva între guvernul francez. POLITICA AGRICOLA COMUNA (PAC) § Fundamentele: articolele 38 si 39 ale Tratatului privind CEE formuleaza baza juridica a politicii agricole comune. q la 11 mai 1966. PAC contribuie mult la procesul de unificare europeana în anii ’60. Se precizeaza ca principiile Pietei Comune se aplica în mod egal produselor agricole si ca statele membre trebuie sa implementeze o politica comuna în acest sector. Comisia. traseaza liniile principale ale PAC. vor fi extinse la toate statele membre masurile contractate între statele semnatare ale acordului de la Schengen. Etapele: q Intrarea în vigoare. q “maratonurile” agricole din decembrie 1963 si decembrie 1964 extind lista produselor agricole care beneficiaza de o organizare comuna a pietei. care face politica de integrare comunitara. care o considera drept instrumentul principal al modernizarii agriculturii si o Comisie. 6. Consiliul hotaraste asupra finantarii PAC si a calendarului liberei circulatii a produselor agricole. Conferinta de la Stresa. intrarea în vigoare a regimului resurselor proprii si a regimului definitiv de finantare a PAC. Astfel. carne de porc.2. la 30 iulie 1962. 67 . Victima a propriilor succese si a costului sau financiar.

Reforma din iunie 1992 vizeaza apropierea progresiva a preturilor europene de preturile mondiale. o politica a preturilor mai prudenta si masuri restrictive asupra productiei: întreruperea temporara a cultivarii terenurilor. § 6. a serviciilor si a capitalurilor în Uniunea Europeana. de asemenea. Preferinta comunitara: taxe vamale aplicate importurilor din tarile ce nu fac parte din CEE. care antreneaza excedente structurale costisitoare. Modernizarea muncii agricole. regulile comune de gestiune. presupune. Reformele § Supraproductia înregistrata la începutul anilor ’80. cote. Solidaritatea financiara: sectiunea „garantii” ale FEOGA (Fondul European de orientare si Garantii Agricole) preia cheltuielile aferente organizatiilor comune ale pietei (aproape 50% din bugetul Uniunii în 1994). protejarea mediului si integrarea agriculturii (acordul GATT. preturi comune. armonizarea reglementa rilor sanitare si veterinare. Garantarea preturilor remuneratorii pentru producatori. politicile de solidaritate vizeaza favorizarea dezvoltarii armonioase a factorilor de productie si egalizarea conditiilor circulatiei.3. incluzând agricultura.Principiile PAC § § § Unitatea pietelor: libertatea schimburilor de produse agricole. POLITICILE DE SOLIDARITATE Necesare liberei circulatii a bunurilor. 68 . semnat la Marrakesh în aprilie 1994). Rezultatele § § § Securitatea aprovizionarii pentru consumatori.

§ Tratatul de la Maastricht § Carta sociala a drepturilor sociale fundamentale adoptata de Consiliul European de la Strasbourg. q 29 iulie 1968: adoptarea textelor privind libera circulatie a muncitorilor. Dezvoltarea regionala Politica regionala: desi tardiva. Preambulul Tratatului de la roma fixeaza ca obiectiv „asigurarea dezvoltarii armonioase a economiilor prin reducerea diferentei dintre regiuni si a întârzierii celor mai putin favorizate”. Aceasta abatere n. Spania si Portugalia în 1986. Fondul Social European (FSE) a fost creat în 1960 si de mai multe ori revizuit. cu crearea Fondului European de Dezvoltare Regionala (FEDER). la 9 decembrie 1989. 69 . Grecia în 1981. precum si armonizarea diferitelor sisteme sociale trebuie sa rezulte din însasi functionarea Pietei Comune. q 25 februarie 1964: directivele Consiliului referitoare la libertatea înfiintarii si prestarii serviciilor. ea intervine în 1973. Dezechilibrul regional între Nord si Sud si între zonele centrale si zonele periferice ale Uniunii constituie un obstacol în calea convergentei economice. Interventiile sale se concentreaza asupra celor care sunt someri pe perioade lungi si a tinerilor care nu au locuri de munca. defineste un program de actiune destinat sa aprofundeze dimensiunea sociala a pietei intern eeuropene.Politica sociala: q 11 mai 1960: crearea Fondului Social European. Tratatul de la Roma § Tratatul de la Roma prevedea ca ameliorarea conditiilor de viata si de munca. Criza economica si sociala care afecta Europa a determinat guvernele sa ia masuri mai voluntariste.facut decât sa creasca odata cu aderarea unor tari ca Irlanda si Marea Britanie în 1972. Tratatul de la Maastricht consacra cea mai mare parte acestor obiective (Regatul Unit al Marii Britanii s-a autoexclus de la acest acord).

5. Dreptul la libertatea de asociere si la negociere colectiva. în aceleasi conditii ca si cetatenii tarii gazda. 9. în profitul a trei tipuri de zone: q regiunile cu întârzieri de dezvoltare (obiectivul 1). pentru a exercita orice profesie în tara aleasa din cadrul Comunitatii europene.Aproximativ 20% din populatia Uniunii traieste în zone unde venitul pe cap de locuitor este inferior procentului de 75% din media comunitara. 6. 10. mâna de lucru calificata. q regiunile industriale în declin (obiectivul 2). Fondurile comunitare § § FEDER (Fondul European de Dezvoltare regionala) a fost înfiintat în 1975. q zonele rurale (obiectivul 3). 70 . la accentuarea dezechilibrelor regionale favorizând concentrarea economica în zonele dispunând de atu-uri ca: avantaje naturale. § Carta sociala a drepturilor sociale fundamentale. Dreptul la un loc de munca si la o remunerare echitabila. adoptata la Consiliul European de la Strasbourg (9 decembrie 1989) 1. 4. retele de transport sau fixare de capital. Caraibelor si Pacificului. Uniunea vamala a contribuit. Dupa crearea sa. Dreptul copiilor si adolescentilor la protectie. consultare si participare. 3. de la reforma din 1988. Fondurile Structurale Agricole. Dreptul la pregatire profesionala. Fondurile Sociale) actioneaza. Dreptul la protectia sociala. Fondurile structurale (FEDER. Dreptul la libera circulatie. Dreptul muncitorilor la informare. 8. partial. 24 de miliarde de ECU au fost acordate de la bugetul comunitar regiunilor defavorizate. Relatiile exterioare: acordurile de la Yaoundé (1963-1969) si Lomé (1975) stabilesc legaturi între CEE si tarile Africii. 2. Dreptul la protejarea sanatatii si securitatii la locul de munca. Finantarea decisa la Consiliul European de la Edinburgh (decembrie 1992) aloca un numar de 176 miliarde de ecu pentru actiunile structurale din perioada 1993-1999. Dreptul la ameliorarea conditiilor de viata si de munca. Dreptul la tratament egal pentru femei si barbati. 7.

6. luarea în calcul a exigentelor în materie de mediu în cadrul altor politici ale Comunitatii. POLITICA PRIVIND CERCETAREA SI DEZVOLTAREA Programele Din 1986. § mediu. politica europeana a mediului figureaza în Actul Unic din 1987. Dreptul la un venit minim pentru persoanele în vârsta. Finantarea Programul. 12.4. se bazeaza pe suma de 13 miliarde de ECU.5. Politica comunitara de cercetare se alatura eforturilor nationale concentrându-se pe anumite sectoare strategice pentru viitorul european. Tratatul de la Maastricht largeste competentele Parlamentului European în ceea ce priveste mediul cu ajutorul procedurii co-decizionale. 6. § fuziune termonucleara controlata. § RACE (tehnologia comunicatiilor). § tehnologii energetice. diferitele proiecte de cercetare finantate de CEE sunt regrupate în programe-cadru pe cinci ani care fixeaza prioritatile: § ESPRIT (tehnologia informatiei). 71 .11. pe baza principiilor urmatoare: actiune preventiva. Principalele domenii de actiune ale Uniunii Europene: § poluarea atmosferica. § stiinte si tehnologii ale viului. § siguranta si securitate nucleara. Dreptul la integrare si readaptare profesionala si sociala pentru persoanele handicapate. propus de Comisie pentru perioada 1994-1998. POLITICA EUROPEANA A MEDIULUI Prevazuta din 1982.

6. duratele de sofaj si securitatea. biotehnologia. o piata comuna a transporturilor care asigura o adevarata libertate a prestarii de servicii. în special liberul acces la piata transporturilor internationale si activitatile de cabotaj. în acest sector. Aceasta politica comunitara a progresat foarte greu. adica admiterea transportatorilor non-rezidenti pe piata transporturilor nationale a unui stat membru. raspunde unei functii duble: aceea de a elimina orice discriminari si inegalitati existente în materie de politica a transporturilor în statele membre si care împiedica functionarea Pietei Comune si aceea de a crea. în 1993. eliminarea si tratarea deseurilor. § Realizarile Activitatea Comunitatii s-a concretizat pe libera prestare a serviciilor în domeniul transporturilor terestre. au dat un nou impuls acestei politici. POLITICA PRIVIND TRANSPORTUL Aplicare § Politica comuna a transporturilor. libertatea de înfiintare si de prestari de servicii. Semnarea Actului Unic. si perspectiva înlaturarii frontierelor intracomunitare. poluarea fonica. De asemenea. prevazuta de articolul 75 al Tratatului CEE. în special conditiile de acces la profesie si la piata. pe baza unui recurs în carenta introdus de Parlamentul European la 22 mai 1985. Curtea de Justitie a condamnat Consiliul. care a consacrat în special importanta retelelor transeuropene pentru infrastructurile din transporturi. § Deciziile au fost luate pentru amortizarea conditiilor de concurenta pentru transporturile rutiere..§ § § § § poluarea apelor. telecomunicatii si energie. în 1986. 72 .6. confirmat de Tratatul de la Maastricht. ca nu a satisfacut exigentele tratatului. riscurile industriale.

POLITICA PRIVIND CONCURENTA Baza juridica: articolele 85 si 86 ale Tratatului Comunitatii Economice Europene Prezenta în Tratatul de la roma. împreuna cu Curtea de Justitie. singura sa garantie. Numeroase exceptii au fost totusi prevazute (pentru acordurile de cercetaredezvoltare. ajutoarele cu finalitate regionala etc. În ceea ce priveste 73 . Ea este aplicata de catre Comisia Europeana care constituie. un ajutor public sau un monopol abuziv sa împiedice jocul liber al concurentei în cadrul Pietei Comune. Principiul acestei politici este de a evita ca o întelegere între întreprinderi. 6. adoptarea clauzelor de salvare pentru a se tine cont de obligatiile serviciului public prestat si de imperativele amenajarii teritoriului.§ § Politica comuna a transporturilor aeriene trebuie sa faca fata efectelor dereglementarii transportului aerian american: liberalizarea cerului european se realizeaza pe etape si presupune o împartire mai flexibila a capacitatilor între marile companii. accesul reciproc la piete si libertatea de stabilire a tarifelor. Aceste reguli încearca sa controleze practicile tarifare neloiale (pavilioane de complezenta) însa în acelasi timp trebuie sa faca fata dificultatilor grave cu care se confrunta industria santierelor navale din Europa. Aplicarea § Orice întelegere care cade sub incidenta regulilor tratatului este subiectul unei notificari adresate Comisiei Europene care poate impune în mod direct o amenda pentru întreprinderile care nu-i respecta hotarârea sau pentru lipsa notificarii.7. Transporturile maritime sunt supuse regulilor concurentiale care se aplica în acelasi timp armatorilor europeni.). pentru PME. cât si celor ce navigheaza sub pavilionul unei terte tari. politica comunitara a concurentei este indispensabilul corolar al aplicarii regulilor libertatii schimburilor pe piata interna europeana.

& ÎNTREBARI 5. Obiectivele PESC Enuntati principiile PAC Care sunt fondurile comunitare? Principalele domenii de actiune ale Uniunii Europene în domeniul mediului. 7. 9. Care este principiul care sta la baza politicii privind concurenta în U. 8. Comisia poate sa ceara rambursarea lor. Orice concentrare a întreprinderilor care ar putea crea o situatie de pozitie dominanta (mai mult de 20% din piata comunitara) trebuie sa fie anuntata Comisiei.§ ajutoarele neanuntate sau ilegale. 6.E? 74 .

Olanda si Portugalia. Sistemul European al Bancilor Centrale (S. Franta. Belgia. în timp ce Suedia nu respecta ultimul criteriu. Anglia si Danemarca au refuzat aderarea la noua moneda europeana. Etapa B (1. SCENARIUL TRECERII LA MONEDA UNICA.: Germania. au decis ca trecerea la moneda unica sa se realizeze în jurul a trei date cheie.B.) compus din Banca Central Europeana (B. interventiile 75 .M. Irlanda. 11 tari care sunt pregatite pentru E.2002). Demararea efectiva a U. Banca Central Europeana urma sa-si înceapa activitatea prin emiterea de monede si bilete de banca în moneda unica. În tarile participante. sefii de state si de guverne. dar si-a anuntat intentia de a se alatura la EURO în 2001.01. monedele. Grecia nu îndeplinea criteriile de convergenta. bancilor si institutiilor financiare. Italia. a devenit operational. Austria.U.M. Lansarea U.E. Comisia Europeana a recomandat la 41 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma. preparativele de integrare s-au intensificat la nivelul administratiilor. Luxemburg. În timpul acestei perioade care a durat trei ani. monedele nationale au circulat alaturi de moneda unica EURO.01.M. Finlanda. El definea si conducea o politica monetara si de schimb unica (fixarea ratelor dobânzii pe termen scurt.E. Germania a fost prima tara care a emis EURO pe piata germana. care marcheaza tot atâtea etape. al apartenentei la S.C.CAPITOLUL 7.1999-1.C. Spania. au continuat sa fluctueze unele în raport de celelalte. CONFORM TRATATULUI DE LA AMSTERDAM. În cursul acestei perioade.01. cursurile de schimb fiind fixate irevocabil între ele si EURO.R.01. POLITICA MONETARA 7. la Bruxelles.1. Pe 2 mai 1998.1999). atât ale tarilor participante la EURO cât si ale altor tari membre ale U. (cel putin doi ani).) si Bancile Centrale Nationale.E. Etapa A (1.1998 – 1.E.E.E. În ianuarie 1996.O.

fara alte modificari de termene si conditii stipulate. conturi bancare etc.01. care decurg dintr-o dubla circulatie monetara prelungita. C. în functie de posibilitatile juridice si tehnice existente. Întreprinderile puteau lucra si cu EURO si cu moneda nationala. puteau oferi anumite produse în EURO. cererea publicului a fost influentata de anumite banci si întreprinderi care ofereau servicii în EURO. în acel moment.2002 si timp de sase luni.fata de dolar sau yen etc. principalele sisteme de plati (virament.E. Toate operatiile monetare (salarii. În ceea ce priveste bancile.) urmau sa fie adaptate pentru a putea functiona în EURO. Or aceasta evolutie. Aceasta perioada trebuia sa fie cât mai scurta pentru a minimiza complicatiile pentru utilizatori. retrageri. Noile emisiuni privind datoria publica negociabila se faceau în EURO. În plus.) în EURO.) urmau sa fie exprimate în EURO. s-au introdus n oile mijloace de plata în moneda unica si s-au retras vechile monede nationale. Administratiile trebuiau sa furnizeze operatorilor si consumatorilor informatii necesare privind introducerea monedei unice. Consumatorii au continuat sa utilizeze în special moneda nationala.01. în moneda nationala. tranzactiile lor cu publicul facându-se înca. etc. Totusi. Se spera însa. Tot în timpul acestei etape. ca întreprinderile angajate în comertul international si european sa apeleze rapid la moneda unica. Contractele încheiate în monedele nationale urmau sa fie la rândul lor transformate în EURO conform cursului de schimb irevocabil fixat.C. puteau furniza clientilor lor informatii asupra consecintelor trecerii la moneda unica. Tocmai de aceea s-au propus diverse simulari pentru ca întreprinderile si populatia sa se obisnuiasca cu noua moneda. Instaurarea progresiva a dublului afisaj al preturilor bunurilor si serviciilor a permis familiarizarea cu moneda unica în cursul acestei perioade. Etapa C (1. decât daca moneda unica era total acceptata de catre cetateni. carti de credit. acestea puteau utiliza pe extrasele de cont ale clientilor dubla indicatie (EURO sau moneda nationala). si de asemenea. Începând cu 1. Trecerea la moneda unica nu putea reusi. deranja obisnuintele cotidiene si modifica organizarea bancilor si întreprinderilor.2002) generalizarea monedei unice. Unele 76 .

7. În Franta.25 miliarde DM. o uniune monetara poate aduce avantaje economice însemnate: § se îmbunatateste alocarea factorilor de productie. În acelasi timp. Prin crearea Uniunii Monetare s-a urmarit atingerea a cel putin doua obiective. iar magazinele au utilizat dublul afisaj. având ca scop evitarea socului trecerii la moneda unica. 5% ceea ce înseamna 2. deoarece productia si investitiile nu vor mai fi influentate de evolutia cursurilor de schimb. primul. § cresterea transparentei pietei si a preturilor. Comisia UE apreciaza aceste economii la 20-25 miliarde ECU. sa se realizeze o dinamica mai accentuata a cresterii economice si o utilizare mai ridicata a fortei de munca.firme si-au realizat contabilitatea atât în moneda proprie cât si în euro. au aparut o serie de competitori noi. utilizânduse atât materiale editate cât si suporturi informatice. competitia între cele trei centre de putere economica – Europa. care reprezinta circa 0. ca urmare a eficientizarii fluxului de 77 .2. § scade costul tranzactiilor. care vor duce la cresterea consumului. Sume considerabile au fost alocate pentru campaniile de informare. asa cum s-au practicat în cazul altor tari). iar la transformarea cursurilor si pentru comisioane bancare s-au platit.3 % din PIB al UE. si al doilea. în medie. § piata de capital creste ca spatiu si lichiditati. si scade costul informatiei valutare. SUA si Japonia – s-a ascutit. întrucât nu vor mai cuprinde cheltuieli legate de risc valutar. Fara îndoiala. Odata cu accentuarea tendintelor de globalizare a pietelor. Resursele disponibilizate. § se vor face economii de catre populatie. ceea ce va putea determina reducerea nivelului dobânzii (aceasta nu va mai cuprinde prime contra riscului de devalorizare. AVANTAJELE MONEDEI UNICE. În 1996. germanii au cheltuit peste 45 miliarde DM la calatoriile în tarile Uniunii Europene. se realizau campanii de informare a populatiei. în marile magazine. Uniunea Monetara sa constituie un motor pentru continuarea integrarii politice a Europei Occidentale. cum ar fi “tigrii asiatici” sau unele tari din America Latina.

respectiv Euroland. Anuntul prealabil al cursurilor de schimb bilaterale înca din mai 1998 a avut ca scop o calmare a pietelor valutare în perioada critica dintre mai si decembrie 1998.M. Utilizarea cursurilor de schimb centrale ale S.E. SUA si Japonia.U. Peste 40% din exporturi merg în celelalte tari ale Eurolandului. În Germania.U. acest moment fiind apreciat a fi momentul crucial în procesul crearii uniunii monetare. a continut monede care nu au trecut la EURO în 1999.U a încetat sa mai existe. § crearea euro va contribui la dezvoltarea relatiilor comerciale si financiare între membrii Euroland si parteneri. întrucât tarile membre ale Uniunii Monetare nu vor mai fi afectate de riscul valutar în aceeasi masura în care au fost expuse înainte. Tot la 1 ianuarie 1999 a avut loc si transferarea responsabilitatilor politicii monetare de la bancile centrale nationale la B.E. vor fi folosite în special pentru stimularea cererii si a ofertei.C. Începând cu 1 ianuarie 1999. servicii si capital. alaturi de dolarul SUA moneda internationala de tranzactii. conversia monedelor nationale în ECU nu trebuia sa schimbe valoarea externa a E. Cursul DM/EURO a ramas necunoscut pâna la 1 decembrie 1998. În comertul reciproc. La 1 ianuarie 1999. depozit.U. spre exemplu. 78 . nu înseamna ca DM. § o relatie de mai mare echilibru între principalii actori ai sistemului financiar international.U = 1 EURO.C. 109(4) al Tratatului de la Maastricht.C. Conversia de la monedele nationale în EURO s-a facut prin intermediul E.C. irevocabile.C. va contribui la cresterea responsabilitatii fiecaruia. a fost transformata în EURO la cursul central al E. nu va mai exista risc valutar si. investitii si rezerva. au stabilit cursurile de schimb fixe. EURO a devenit astfel singura moneda europeana în cadrul uniunii monetare.bunuri. dintre monedele tarilor membre si dintre acestea si EURO.C. unul din cinci locuri de munca este legat de activitatea de export. 1 E. deoarece cosul E. exista posibilitatea ca introducerea euro sa creeze noi locuri de munca. cel putin în tarile orientate spre export. Consiliul de Ministri de Finante si ai Economiei (ECOFIN).E. Îmbunatatirea climatului investitional si comercial va duce si la crearea de noi locuri de munca. în vederea asigurarii unui mediu global stabil.C. la propunerea Comisiei Europene si dupa consultarea B.U. Conform art. § euro va deveni.C. iar E.

27 2.U. care s-au stabilit la 1 ianuarie 1999. Astfel.95583 166.U. care. fiind cele stabilite la începutul lunii mai. au ramas irevocabile si nemodificate pe întreaga perioada.C. au rezultat cursurile monedelor celor 11 fata de EURO. respectiv cursurile de schimb centrale din Sistemul Monetar European). a stabilit valoarea E. (cursurile de calculare a E. iar apoi au fost facute publice prin mijloace electronice si tiparite.Joi 31 decembrie 1998.U. Cotatia pentru 1 EURO a fost de 1. Cursul de schimb între dolarul S. în raport cu dolarul S.U. pe care Comisia Europeana le-a comunicat Consiliului Ministrilor de Finante si ai Economiei (ECOFIN) din tarile U.C.30.E. 1 E.55957 1936. într-o conferinta telefonica.A.U.787564 6.U.A. toate bancile centrale ale Uniunii Europene au comunicat.7603 200. si E.A. La 1 ianuarie 1999 au intrat în vigoare urmatoarele cursuri irevocabile de conversie pentru 1 EURO: Cursurile irevocabile ale monedelor europene fata de euro 40. aceste cursuri.17 dolari S. a fost multiplicat cu cursul de schimb al monedelor nationale în raport cu dolarul S.482 5.00.3399 FRANCI BELGIENI DM PESETAS LIRE IRLANDEZE FRANCI FRANCEZI LIRE ITALIENE GULDENI OLANDEZI SILINGI AUSTRIECI ESCUDOS PORTUGHEZI MARCI FINLANDEZE FRANCI LUXEMBURGHEZI Sursa: Banca Centrala Europeana 79 .C. a anuntat. pe baza acestor date. la ora 13. ECOFIN. la ora 11. cursurile de schimb ale monedelor lor fata de dolarul S.U.A. era egal cu 1 EURO.20371 13.3399 1. dupa comunicarea cursurilor bilaterale între monedele europene. când cele doua monede (cea nationala si EURO) au fost folosite ca mijloc de plata.386 0. respectiv de la 1 ianuarie 1999 la 30 iunie 2002. Cursurile au fost comunicate de catre Banca Centrala din Belgia catre Comisia Europeana.U.94573 40.C.U.A. Cursurile de schimb între monedele uniunii monetare si EURO.

E. UTILIZAREA EURO Transformarea monedelor nationale ale statelor membre U.M.163 348 385. La conversia în cont dintr-o moneda nationala U. cheltuielile legate de transferurile internationale au fost destul de mari. nu se percepea comision de schimb. EXEMPLE 1.E.47551 = 305.16 FRF FRF FRF Convertirea dintr-o moneda IN în EURO si înapoi în aceeasi moneda IN putea sa genereze diferente la suma finala.7088271 FRF Rotunjirea în sus 59. în EURO sau din EURO într-o moneda nationala U. era necesara conversia monedei respective în EURO si apoi conversia în moneda nationala U. într-una din cele 11 monede nationale ale statelor membre U.7.M. în EURO se facea prin utilizarea ratelor de conversie fixate irevocabil de la 1 ianuarie 1999 de Consiliul Uniunii Europene si prin utilizarea metodei triunghiului. 235 din Tratatul de la Maastricht. Reguli stricte au fost stabilite într-o Reglementare promulgata în cadrul art.47551 Rotunjirea în jos = = = 305.E.48 EURO × 6.M. în EURO si invers se comisiona.21 EURO × 6. Convertirea EURO într-o moneda IN implica: q multiplicarea cu rata de conversie fixata q rotunjirea conform Reglementarii CE în sus sau în jos 47.E.M.M. Totusi.3. Pentru transformarea unei alte monede care nu apartinea U.71 385. 80 .M. pentru a se asigura faptul ca întotdeauna conversiile între UMN si între acestea si EURO vor fi angajate pe o baza corecta si compatibila. Monedelor celor 11 tari participate la UEM aveau denumirea generica de Unitati Monetare Nationale ( UMN ) în perioada de tranzitie 1999-2001.E.E.M. Transformarea unei monede care nu facea parte din U.E.

Soldurile existente în conturile de corespondent ECU erau transferate în mod automat în conturi euro. cât si în EURO. în monedele nationale ale acestor tari.C. Bancile derulau operatiunile valutare în statele membre UEM prin conturile corespondente deschise la bancile din aceste state.E.47551 = FRF = 1323. bancile. 81 .3622819 204.35 204. nici o interdictie”. Platile în valuta pentru tranzactiile comerciale în raporturile cu entitatile din statele membre UEM erau efectuate în conformitate cu regulile si uzantele uniforme ale C. incasso-urile. si cu respectarea reglementarilor interne. institutiile financiare.M. Platile în tranzactiile internationale Principiul “nici o obligatie. clientii bancilor puteau avea conturi în monedele nationale ale statelor membre UEM.47551 EURO Suma rotunjita în EURO EURO Conversie inversa 204. Datorita statutului legal al euro si al monedelor nationale ale statelor membre U.36 × 6. Conturile deschise agentilor economici în monedele nationale ale statelor membre UEM se mentineau neschimbate.35 : 6.3352236 7. cât si în euro.4.36 1323.I. (Camera Internationala de Comert) privind acreditivele documentare. În perioada de tranzitie.Convertirea FRF – EURO – FRF Suma originala FRF Suma în EURO 1323. garantiile bancare si rambursarile de la banca la banca. societatile comerciale. prevazut în Reglementarea UEM permitea fiecarui client sa decida asupra monedei în care se tinea contul si în care se exprimau ordinele de plata si alte modalitati de decontare în perioada de tranzitie. agentii economici si persoanele particulare erau libere sa utilizeze euro sau monedele nationale IN ca monede de decontare în platile comerciale si financiare.

Consumatorii puteau utiliza fie euro. cât si în monede nationale IN. mai întâi. § În mod optional. 1999. pentru platile prin cecuri.M. în comparatie cu perioada anterioara. prescurtat ERI. 82 . ERI permitea transmiterea urmatoarelor informatii: § Moneda originala (DEM. bilantul si capitalul firmei în euro si sa îl utilizeze ca moneda de contract în noi afaceri. Bucuresti. Sa urmarim. 4 Doina Zenovia Penea. Introducerea euro nu a permis partilor contractante sa modifice sau sa anuleze unilateral contractele (principiul continuitatii contractelor). Platile trebuiau facute. cum a evoluat cursul monedei euro în anul 1999. în Germania a fost adoptata Legea introducerii euro 4. acesta fiind un mecanism prin care se testa credibilitate monedei unice. transferuri bancare. asa cum rezulta si procedurile SWIFT si din conventiile cu bancile straine din UEM. 36. firmele putând sa-si tina contabilitatea. a trebuit sa se includa “Informatia relativ la euro”. în moneda specificata în contract. Întrucât în multe cazuri trebuiau sa se specifice sumele atât în euro. în care cotatia se referea la ECU. Unele tari au reglementat procesul de tranzitie si la nivelul tarii. Începând cu 1999 obligatiunile publice negociabile au fost emise numai în euro. guvernul federal acoperindu-si datoria publica începând cu 1999 în euro. p. de regula. Astfel. Moneda euro.Se aplicau în mod riguros regulile privind întocmirea mesajelor pentru plati. comisioanele si spezele de tranzitie. Editura Tehnica. FRF). card-uri bancare. obligatiunile si actiunile erau cotate la burse numai în euro. Spre deosebire de acestea. fie moneda lor nationala. conversia unei datorii publice mai vechi putea avea loc într-o moneda la alegerea tarii respective. § Suma originala. În tarile U. Bursele de valori din Germania erau capabile în acel moment sa coteze preturi în DM si euro. în mesajele SWIFT pentru perioada de tranzitie de la 1 ianuarie 1999 la 31 decembrie 2001.E.

a productivitatii muncii si chiar a exportului.600 0.5 8. February 2000.50 330. este încrederea utilizatorilor. cu evolutia ascendenta a cresterii altor tari industrializate si cu revenirea în forta a noilor tari industrializa te din Asia. la 1 euro = 1.676 8. a ratelor dobânzilor. a balantelor conturilor curente etc.270 1.644 0. Toate aceste elemente determina marimea cererii si ofertei din respectiva moneda în raport cu alte monede si.51 7.47 1. Principala cotatie. Evolutia ratei inflatiei.692 8. situatia balantei de plati externe. Monthly Bulletin.48 309. media anului 1999. de altminteri.814 8.3 8. Deprecierea s-a înregistrat si fata de alte monede din afara si din interiorul UE.121 1. în general.066 dolari. 48. aveam o anumita explicatie asupra deprecierii nominale efective a monedei euro în raport cu dolarul si cu alte monede din afara zonei.659 8. Explicatia evolutiei cursului euro ca.121 dolari.Evolutia cursului bilateral în raport cu dolarul si cu principalele monede (unitati nationale/ECU sau euro. ratelor bancare.7 8. trebuie mai întâi cautata în situatia factorilor fundamentali care determina. p. în cazul oricarei monede. în special situatia balantei conturilor curente. Daca se compara aceasta situatie cu puternica crestere a economiei americane.1 137. evolutia productivitatii). a aratat o depreciere a noii monede. Indicatorii esentiali.134 1. Important era de urmarit cum s-a prezentat situatia inflatiei.44 325.066 Yen 138. aratau unele reduceri fata dea anii anteriori.92 7. nu de mica importanta. medie anuala) Anul 1996 1997 1998 1999 Dolar SUA 1.568 0.31 Sursa: ECB. exprimata prin Indicele Preturilor de Consum (IPC) se prezenta astfel: 83 .3 Coroana Coroana Coroana Drahma Franc Lira norvegielvetian sterlina suedeza daneza greceasca ana 1.20 1. precum rata cresterii anuale a PIB.81 7.622 0. desi înregistrau importante valori pozitive.03 1.1 146.36 305. aceea fata de dolar.65 7. media pentru ECU a anului 1998.4 121. evolutia preturilor pe plan intern. rata somajului.8 8. de la 1 euro = 1. situatia cursului unei monede: situatia economica generala (rata cresterii economice.

66 Sursa: ECB Monthly Bulletin.99 4.1 0. acestea se prezentau dupa cum urmeaza: Ratele dobânzilor la obligatiuni pe termen lung Anul 1995 1996 1997 1998 1999 12 luni 5.82 5.0 1999 1. 21. tot asa a fost trendul general – în scadere – si în privinta ratelor dobânzilor. în scadere. februarie 2000. astfel ca. februarie 2000.33 3. dar cresterea a fost compensata de ratele foarte mici ale cresterilor de preturi în perioada anterioara.06 4.38 10 ani 8.1 0.73 7. Asa cum a evoluat indicele preturilor.3 euro în primul trimestrul. Se putea constata marea stabilitate a preturilor.39 Obligatiuni pe: 3 ani 5 ani 5.20 3.05 2 ani 5.6 Sursa: ECB Monthly Bulletin.69 4.0 euro în trimestrul IV. p.6 1. Reducerea fata de anul de referinta fiind chiar substantiala. respectiv dobânzile la obligatiuni pe termen lung.1 2. 84 .Evolutia ratei inflatiei.05 3.01 7 ani 7.51 4.87 3. indicele IPC încadrându-se în nivelul fixat prin statului Bancii Central Europene.17 4.38 3.71 4. la 23.06 4.67 4. rezultatul era de stabilitate.16 3.8 1.06 5. erau ratele dobânzilor la termen.62 4.41 5.63 4. În zona euro. În strânsa legatura cu ratele inflatiei se aflau ratele dobânzilor. Semnificative. exprimata prin HICP Anul 1997 Indicatori IPC Bunuri Servicii 1. în medie. de 2%. O anumita crestere a indicelui preturilor s-a înregistrat în ultimele luni ale anului 1999. de la 10.23 5.14 3.97 6.4 1998 1.6 2.48 4. pentru aprecierea gradului de stabilitate. ca urmare a cresterii pretului barilului de titei.22 3.

ceea ce exprima preocuparea pentru respectarea criteriilor de performanta prevazute prin Tratatul de la Maastricht.Situatia finantelor publice si a conturilor curente în zona euro Anul Indicatori Încasari bugetare (% din PIB) Cheltuieli bugetare (% din PIB) Deficitul bugetar (% din PIB) Datoria publica guvernamentala (% din PIB) Conturile curente (% din PIB) Sursa: Eurostat. firesc. acesta a fost cotat la 1. ambianta euforica de lansare urcând cursul acestuia la 1.3 49. ceea ce în mod natural a influentat pozitiv si cursul dolarului în exterior. dar care exprima si un grad ridicat de fiscalitate în cadrul zonei euro. cu efecte asupra competitivitatii externe a produselor europene. lucrurile au evoluat ireprosabil.7 49. ceea ce înseamna un declin de aproximativ 5% fata de moneda americana. SUA s-a prezentat.3 1.19 dolari/euro (New York 4 ianuarie 1999). fiind 85 . În momentul stabilirii paritatilor între valutele componente si euro. 35%).9 Ponderea ve niturilor bugetare în PIB era mult mai mare decât în cazul SUA si Japoniei (cca.0 69. inclusiv fata de euro. corespundea modelului european preponderent social-democrat. la începutul lunii februarie la 1.3 70.30 dolari SUA. ceea ce.0 1. si la capitolul bugetar.5 72.9 2. ajungând.9 1999 46.5 48. 1997 47.1 2. Startul a evoluat fara nici o problema (din punct de vedere tehnic. Dar. S-a constatat ca aproape toti indicatorii de care depindea situatia cursului monedei euro aratau o situatie pozitiva a zonei.5 2.8 1998 46. pentru prima data dupa o lunga perioada.17 dolari SUA. Situatia balantei conturilor curente în zona euro arata un sold pozitiv. Aceasta evolutie nu reflecta o slabire a încrederii investitorilor internationali în euro si nici o slabiciune serioasa a acestuia. fapt deloc de neglijat. Ulterior el nu a mai confirmat previziunile analistilor în devize de a ajunge la 1. cât si a datoriei publice consolidate. în curs de ameliorare.0 1. înregistrând chiar o usoara tendinta de declin.13 dolari SUA. S-a semnalat o reducere atât a deficitului bugetar. cu un excedent în crestere.

Yves Thibault de Silguy6. deoarece frâneaza exporturile. În plus. În ciuda acestei cereri enorme de euro. Americanii au trait foarte bine. Faptul ca euro nu era slab. nr. Cheia problemei: “tensiunile interne proprii unei monede comune. El apreciaza ca. cu un dolar slab. 50/12 martie 1999. Aproximativ jumatate din obligatiunile emise au fost denominate în euro. Acest lucru dovedea ca euro era pentru multi investitori o moneda atractiva.) îsi diminueaza importurile ca urmare a devalorizarilor puternice înregistrate de monedele proprii. fara o politica financiara comuna”5. a ramas. Scaderea cursului euro a fost si o miscare de corectie fata de aprecierea puternica a monedelor euro din vara anului 1998. atâta timp cât slabiciunile structurale politice nu vor fi înlaturate. Multor state exportatoare din Europa li se potriveste mult mai bine un euro mai slab. întrucât diversi indicatori ai pietelor financiare au aratat ca ratele inflatiei în tarile membre vor ramâne în continuare scazute. George Soros (în “The Guardian”) aprecia ca slabiciunea monedei euro se datoreaza si greselilor de constructie a UE. ca urmare a crizei din Rusia. Spre comparatie. decât unul puternic. s-a situat dupa o luna la 4. nr. Nivelul de referinta al dobânzilor în Euroland. rezulta din analiza evolutiei cererii pe pietele de capital. decenii de-a rândul. Handelsblatt. Rusia etc. euro era la mijlocul lunii februarie 1999 cu înca 5% peste nivelul ECU din aprilie 1998.vorba de cea mai mare schimbare de pe pietele financiare din ultimii 30 de ani). si dupa o luna. a aratat comisarul UE în probleme monetare. stabilit de Banca Central Europeana. tot la 3%. O moneda tare satisface orgoliul natiunii. Handelsblatt. ponderea emisiunilor de 5 6 Soros. În ianuarie. euro s-a integrat fara probleme în piata financiara internationala. în Euroland. Cresterea masei monetare. M3. iar având în vedere toate cele 11 tari ale UME. aceasta pondere se ridica la 35%. în conditiile în care pentru tarile vest europene exporturile constituie factorul principal de determinare a cresterii economice si în conditiile în care multe tari (din Asia. deci în apropierea nivelului de referinta de 4. în trecut doar 15-20% din piata obligatiunilor era denominata în DM. dar nu este oportuna din punct de vedere economic. 40/20 februarie 1999. euro va ramâne o moneda slaba. De Silguy. aproape fiecare obligatiune s-a vândut din prima zi.5%.7%. America Latina. 86 .

bancile centrale nu doreau sa-si asume atât de repede un risc. Din punctul de vedere al omului de pe strada. 7 De. în discursul din 24 martie 1999. Faptul ca nu toti clientii marilor banci occidentale au început sa-si deruleze afacerile în euro. q problemele pe care le vor ridica computerele. acesta nu observa nici o îmbunatatire în ceea ce priveste transferurile banesti între tarile europene. conform opiniei unor specialisti bancari 7. Astfel. ostilitatea britanicilor fata de euro s-a mai diminuat. q pozitia sectorului de stat. Konrad Kentmann. La o luna si jumatate de la debutul euro multe banci centrale din Asia de Sud . ramânând totusi majora. altor cauze decât încrederea în euro. Putine si-au schimbat dolarii în euro. cu prilejul v izitei efectuate de Clubul Economistilor Diplomati din Bonn la aceasta banca. conform sondajelor. mai ales în ceea ce priveste impozitele directe. de exemplu în Germania. Dintre sperantele pe care euro nu le-a îndeplinit se numara si cele legate de piata muncii. printre care: q frânele legislative. care a declarat ca va trece numai în perioada finala de tranzitie la utilizarea euro. o multime de impozite catre stat sunt prevazute a se plati în DM si nu în euro. De asemenea. 87 . economist sef la Hambwgische Landesbank. se datora. chiar daca pentru valori mari sistemul de plati functioneaza foarte bine.Est ramâneau legate de DM sau de francul francez. s-au dovedit o pura propaganda. Dupa o luna. Dupa reducerea rezervelor lor valutare. care s-au facut cu câtiva ani în urma. ca urmare a crizei financiare si în conditiile în care toate tarile luptau împotriva recesiunii economice. Motivul retinerii fata de noua moneda era teama de volatilitate.obligatiuni în euro a fost chiar mai ridicata decât cea a emisiunilor în dolari. nu s-au îndeplinit sperantele privind o mai mare întelegere politica în tarile euro. Aprecierile euforice privind stimularea cresterii economice si crearea de noi locuri de munca. gradul de optimism fata de auro a crescut si în tarile care nu au aderat.

dar au dat restul în drahme. 5. 2 si 5 centi ilustreaza Europa. tara care a facut exceptie de la regula a fost Italia. marci sau pan. PRIMELE ZILE ALE MONEDEI UNICE În etapa a treia. piesele de 1. vechile monede nationale si-au pastrat în majoritatea tarilor.5. La Helsinki. Din pacate. Pentru a reduce costurile legate de existenta unei piete cu preturi duale. micii negustori au acceptat plata în euro. în timp ce bancnotele si monedele nationale au fost retrase din circulatie. 7. care a înregistrat cel mai scazut procent de plati în euro. în Germania. imediat dupa traditionalul foc de artificii de la miezul noptii. Irlanda. care voiau sa scoata din automatele de bani noile monede euro. iar în tari precum Germania. în pofida gerului puternic. Monedele sunt de 1. Grecia sau Irlanda.Banca Centrala din Jakarta a anuntat ca nu va introduce euro între monedele de rezerva strategica. 20 88 . Dupa aceasta data. În primele zi ale noii ere euro. de la 1 ianuarie 2002. Olanda. INTRODUCEREA NOILOR BANCNOTE SI MONEDE ÎN CIRCULATIE. suprematia. Din Finlanda pâna în Italia. 2. 10. conversia automatelor de bani si probleme logistice ale înlocuirii monedelor si bancnotelor nationale au constituit un argument în favoarea unei treceri mai lente. Totusi.1262 dolari SUA) În analiza pozitiei tarilor asiatice fata de euro trebuia avut în vedere si faptul ca o treime din comertul sud-est asiatic revenea Eurolandului. bancnotele si monedele euro au început sa fie folosite. 20 si 50 centi si de 1 si 2 euro. Platile în euro în Uniunea Europeana au fost în ianuarie 2002 de 92%. atât timp cât BCE nu va dovedi temperament în apararea euro (se refera la scaderea euro. EURO a fost singura moneda utilizata. Pe partea comuna tuturor monedelor. taximetristii. piesele de 10. oamenii au stat la coada ore în sir în fata filialelor Bancii Nationale pentru a obtine noul mijloc de plata european. în fata bancilor s-au format cozi lungi de persoane. reprezentantii sectorului de desfacere cu amanuntul au fost pentru adoptarea unei perioade cât mai scurte posibil (o solutie bing/bang). în 4 februarie la 1. Finlanda si Luxemburg acest procent a fost de peste 95%. De exemplu. ca parte a globului pamântesc.

§ Stilul roman – biletul de 10 euro. Pe lânga tema nationala. § Arhitectura moderna (sec. § Stilul gotic – biletul de 20 euro. fara a trasa granitele tarilor componente. 8 „ Les billets en EURO: Réponses aux questions les plus fréquemment posées ” 89 . însemnul unitar. iar monedele de 1 si 2 euro.si 50 centi arata U.7 yeni. Biletele euro au fost desenate de artistul austriac Robert Kalina si reprezinta stiluri de arhitectura care caracterizeaza sapte perioade din cultura europeana 8: § Stilul clasic – biletul de 5 euro.8 pence (pe 3 ianuarie 2002).E.7% pâna la 62. împartita pe tari. euro a înregistrat cresteri fata de principalele valute internationale pe masura trecerii sale fara dificultati la statutul de moneda de schimb în numerar. dar crestate diferit pe margini. La început. § Stilul baroc si rococo – biletul de 100 euro. Înca de la început euro “a pus în ceata” lira sterlina printr-o crestere record de 2. § Arhitectura care utilizeaza fier si sticla – biletul de 200 euro. tara si anul de emisie. Pe pietele asiatice moneda unica europeana a fost cotata la 199. Întrucât monedele au si o parte nationala. Toate monedele sunt rotunde. realizate în doua culori. XX) – biletul de 500 euro.E.E. cel mai ridicat nivel din august 1999 încoace. § Renasterea – biletul de 50 euro. partea nationala a monedei include 12 stele. sunt 120 de monede diferite în U. arata U.

presedintele institutiei considerând nivelul actual de 3. Aceasta decizie era asteptata în mare masura de analistii europeni. a fost însa în fata dolarului american. Acelasi echipament de sport purtând marca Adidas se poate dovedi a fi o varianta usor diferita. astfel încât preturile acestora sa poata fi comparate. dominând marcile locale. Un studiu efectuat asupra a 50 de produse din zona euro a relevat diferente medii ale preturilor de 24%.Cel mai important câstig. compararea în cele 12 tari ramâne o problema dificila. cercetarile au aratat ca pretul sarii este de 12 ori mai mare decât în Italia.6. MONEDA UNICA. ceea ce va necesita o reducere a dobânzilor”. Pentru multe produse. de la tara la tara. PRETURI DIFERITE Fragmentarea pietei de desfacere a Uniunii s reflectat în -a preturile sale. Analistii considerau ca acest câstig a fost mai degraba efectul psihologic al transformarii euro. o parte a analistilor preconizau o interventie a bancii asupra dobânzilor în cadrul reuniunii din luna februarie. 7. În schimb. Una din probleme este aceea ca fabricantii schimba. cu 90 . din punct de vedere al imaginii. nu prea exista o marca de tricou vandabila în toata Europa. Banca Centrala Europeana a decis sa mentina neschimbate ratele dobânzilor. Potrivit Reuters. Astfel. Când Economist Intelligence Unit a fost solicitat sa selecteze câte va branduri identice de bunuri de larg consum în câteva tari. Chiar si acolo unde ar putea fi identificate anumite marci traditionale. Biciclete purtând acelasi numar de model au componente diferite. pur si simplu. Studii repetate au demonstrat ca preturile pot diferi în mod considerabil în cadrul UE. în Portugalia. “Este posibil ca inflatia sa înceapa în curând sa scada. de exemplu. el neputând fi sustinut pe un termen lung. ramânând însa alte probleme. fara a afecta procesul de redresare a economiei zonei euro. Euro înlatura problema compararii preturilor în tarile în care circula. unele detalii ale produselor. operatiunea s-a dovedit surprinzator de complicata. a adaugat analistul Commerzbank. una din tarile cu cele mai scazute preturi din UE. iar un sondaj printre directorii de marketing a pus în evidenta o variatie medie de 80% între preturile cele mai mari si cele mai scazute.25% drept cel mai potrivit din perspectiva pastrarii sub control a preturilor.

cu un alt model al zimtilor pantofilor. Panasonic afirma ca fiecare din modelele sale de cuptoare cu microunde este fabricat cu un specific anume pentru o tara anume. exclusa. 91 . distanta dintre producator si vânzatorul en-detail. în timp ce britanicii prefera modelele cu corpuri separate. de felul celor care în Anglia ridica pretul cu 50%. datorita calitatii serviciilor pe cale le ofera. de la ceainice la masini de gatit. mai exista si alti factori dificil de cuantificat. în timp ce în Germania acestea au loc de obicei în magazine specializate. care influenteaza preturile: diferenta de clima dintre nordul si sudul continentului. specificul local face comparatiile complicate. Nemtilor le plac frigiderele cu congelatoarele încorporate în acestea. canalele de distributie a produsului putând modifica tabloul. coordonarea vânzarilor si lichidarea stocurilor. cel mai adesea. Deoarece în Europa exista o mare varietate de preferinte. rate de impozitare diferite.unele modificari de forma. compozitie a materialului. Daca toate acestea nu complica suficient lucrurile. nemtii prefera acest tip de magazine. Preturile unor produse simple cum ar fi benzina sau laptele. sau ale unor produse transnationale standardizate vor fi mai usor de cumparat în toata zona euro si trebuie sa convearga spre un standard european. Existenta euro înlesneste procesul de comparare. o standardizare stricta a productiei este. video si televizoarelor sunt supermarket-urile. Pentru multe produse. Dar acestea vor fi exceptiile. pe când francezii înclina spre modelele cu congelatorul deasupra. astfel încât compararea preturilor acestor produse este cu greu posibila. În primul rând ambalajul poate diferi. Sa presupunem ca se gasesc unele produse cu adevarat comparabile: un anumit CD sau un anumit tip de minge de golf. variatia considerabila de modele complica compararea. dar si de conditii. În al doilea rând. Producatorii vor dispune în continuare de un întreg arsenal de modalitati de a crea diferente si de a mentine diferentele de preturi între tari. Alte doua elemente mai pot sta în calea unei comparari simple. În Franta principala locatie de vânzare a aparaturii audio. Spaniolii utilizeaza masini de spalat cu viteza de rotatie mai mica decât restul europenilor. dar nu prea mult. La fel stau lucrurile cu mai toate bunurile de consum. de exemplu. Desi sunt mai scumpe. Câte mingi de golf se vând într-un pachet? CD-ul pus în vânzare include ca bonus o alta piesa muzicala. cu congelatorul în partea de sus.

italienii care beau mult lapte sunt cei mai dezavantajati din întreaga zona euro.600 cm3 are în Finlanda cel mai ridicat cost de achizitie din zona euro. costul mâinii de lucru.33 euro în Spania. comenteaza Reuters. dar. Preturi mai ridicate sunt practicate în Italia si Irlanda. cheltuielile de transport.700 de euro în Finlanda. în timp ce Germania. un drum lung de parcurs. precum si de competitie. Pretul unui Big Mac este. chiar daca diferentele de la o tata la alta vor fi acum mult mai vizibile. iar în Italia 0. Luxemburg si Franta se situeaza la polul opus în ceea ce priveste pretul acestui produs.52 euro pentru acest produs.38 euro.Europenizarea. La Helsinki o cutie de Coca Cola costa de trei ori mai mult decât la Madrid. 92 . diferit de la o tara la alta. unde pretul acestuia este de 12. la rândul sau.34 euro. Unul din primele efecte ale introducerii efective ale monedei euro este o mai mare transparenta la nivelul preturilor în cele 12 state.6 euro în Finlanda si la 0. cu capacitate cilindrica de 1. înca. În Franta. Aceasta nu poate însemna decât ca discrepantele puternice vor continua sa existe atâta timp cât toti acesti factori vor persista. în timp ce în Irlanda costa numai 0. în vreme ce în Portugalia acesta poate ajunge la 20.59 euro în Grecia. Preturi relativ mici se practica si în Belgia. În schimb. Coca Cola are preturi care variaza între 1. ei platind pentru un litru 1. putând ajunge pâna la 0. în timp ce un Renault Megane.41 euro.18 euro în Finlanda.450 de euro. are.000 euro. automobilul costa 15.780 de euro.700 euro. unde modelul Renault se vinde pentru 13. fara sa mai vorbim de globalizare. Unul dintre motivele pentru care preturile sunt atât de variate în cele 12 tari este faptul ca nivelul acestora este stabilit în functie de impozite. spre deosebire de 21. Cei mai avantajati pentru achizitionarea acestui tip de autoturism par sa fie locuitorii Luxemburgului. care cheltuiesc numai 0. si 0. spre deosebire de portughezi. economistii nu se asteapta la modificari de preturi din partea comerciantilor. O prima constatare a analistilor este ca Finlanda pare sa fie cea mai scumpa tara din Uniunea Monetara Europeana. O alta bautura populara.

& ÎNTREBARI 1. Care sunt informatiile pe care le putea transmite ERI? 5. ECU e. EURO 2. Enumerati etapele trecerii la euro conform Tratatului de la Amsterdam. 93 . 3. Care era moneda comuna a Europei Monetare? d. Enuntati tarile care nu fac parte din Uniunea Economica si Monetara. Care sunt avantajele monedei unice? 4.

CAPITOLUL 8. activitatile bancilor centrale. chiar cu riscul de a reveni asupra propriilor angajamente. 94 . Experienta istoriei a aratat. Astfel. iar ideea ca acest organism care coordoneaza sistemul de plati. probleme politice. Astfel. guvernele si bancile centrale (în conditiile în care bancile centrale nu sunt independente) prefera sa conduca direct politica monetara. însa. în virtutea principiilor democratice. a carei credibilitate depinde de claritatea misiunii ce îi este încredintata de autoritatea politica si de capacitatea pe care aceasta o poate avea în îndeplinirea obiectivelor ce i-au fost conferite. a conducatorilor acestora sunt supuse unui anumit control care le limiteaza puterea. Cedarea de catre guvern a unei parti importante din atributele politice. ca este necesar ca banca centrala sa reziste presiunilor privind utilizarea politicii monetare în sprijinul unor încercari de ameliorare a cresterii economice si sa respinga tentatiile de a crea inflatii neasteptate prin sustinerea unei înviorari economice fara fundament. SISTEMUL EUROPEAN AL BANCILOR CENTRALE SI BANCA CENTRALA EUROPEANA Puterea pe care o detine o banca în cadrul unei economii a suscitat din totdeauna vii polemici. în mod primordial. în special pe cele economice (asa cum este politica monetara) implica retineri ferme din partea politicienilor. s-a impus ideea de a delega politica monetara unei banci centrale independente. iar emisiunea si politica monetara sunt. Poate fi o asemenea independenta absoluta ? În toate tarile occidentale. privind emisiunea ca mijloc de a obtine pe termen scurt o cât de mica crestere economica si cu efectul negativ de a pune în primejdie obiectivele pe termen lung. lichiditatile bancare si conditiile creditului are o independenta totala – nedepinzând nici de puterea politica si nici de cea executiva – întâlneste si astazi multi sceptici.

sarcina pe care opinia publica din Germania o considera prioritara în raport cu oricare alte considerente de politica economica. Teoria economica si practica internationala arata ca independenta bancilor centrale îmbraca doua forme: § Una care cuprinde decizia privind obiectivele si instrumentele utilizate (independenta în sens larg). Independenta Bundesbank era asigurata prin statutul sau. De aici si puternica sustinere publica de care se bucurau actiunile Bundesbank. independenta bancii centrale nu poate fi nici atotcuprinzatoare. pozitia negociatorilor germani a avut la baza rezultatele obtinute de Germania. Cu toate acestea.” Locul Bancii Centrale Europene în sistemul institutiilor comunitare ”. care îi încredinta în mod explicit sarcina asigurarii stabilitatii monedei. participa la sedintele de guvern la care se discutau problemele monetare. numit în mod ireversibil pentru o perioada de timp fixa. nici nedefinita. inclusiv în cazurile de divergenta a acesteia cu guvernul. datorate în special. a carei politica a fost concentrata pe stabilitatea preturilor si limitarea inflatiei. Guvernul federal putea amâna aplicarea unei decizii a Bundesbank. însa pentru o perioada de cel mult doua saptamâni. independentei Bundesbank. În concluzie. Banca centrala în Germania (Bundesbank) se bucura de o mare independenta fata de puterea executiva. Presedintele sau. reprezentantii Germaniei au lasat sa se înteleaga în mod clar ca nu vor accepta diminuarea rolului si prerogativelor Bundesbank prin includerea sa într-un organism dependent de puterea politica. În momentul în care s-a pus problema realizarii Sistemului European al Bancilor Centrale si a Bancii Centrale Europene. § Alta care se refera numai la gestiunea instrumentelor în cadrul unor obiective stabilite de guvern. cazurile în care ministrii de finante au încercat sa se opuna politicii Bundesbank au fost foarte rare. Aceasta politica a Bundesbank a adus marcii germane denumirea de “ancora a sistemului monetar european”9.Cu toate acestea. Evolutiile din marile tari europene au aratat ca existau orientari evidente de a extinde si a întari principiul independentei bancii 9 Silviu Cerna. iar în final s-a impus tot punctul de vedere al bancii centrale. Editura Enciclopedica 1997 95 .

E. La 6 mai 1997. Consiliul de politica monetara compus din 9 membri (dintre care faceau parte guvernatorul Bancii Frantei si doi subordonati). Banca Frantei. noul Cancelar al Esichierului.C. Bancile centrale nationale din tarile participante au devenit de la 1.B.). 8. în cadrul bancii. cu atât nivelul mediu si variabilitatea inflatiei erau mai scazute.1999 membre ale Sistemului European al Bancilor Centrale (S. Potrivit legii. În sprijinul sustinerii rolului bancii centrale în conducerea politicilor monetare s-au elaborat numeroase studii al caror rezultat era cât se poate de clar: cu cât banca centrala era mai independenta. instaurate în Europa de catre Germania. Acest consiliu. potrivit legii din 4 august 1993. 96 . Brown.01. Alinierea bancilor centrale europene la un comportament concertant s-a realizat atât prin vointa cât si prin prisma instrumentelor de politica monetara aplicate în fiecare din aceste tari. s-a realizat Sistemul European al Bancilor Centrale format din Banca Centrala Europeana si bancile centrale ale statelor membre. a decis sa acorde o mai mare autoritate Bancii Angliei cu privire la manevrarea instrumentelor de politica monetara. era investit cu responsabilitatea de a defini politica monetara si de a asigura aplicarea ei. Aceasta lege confirma Bancii Centrale misiunea sa fundamentala: asigurarea stabilitatii preturilor. Banca Angliei a facut obiectul unei reforme institutionale odata cu noul guvern laburist. M. Caracterul colegial al consiliului si mai ales irevocabilitatea mandatului. a devenit si ea pe deplin responsabila pentru definirea si punerea în aplicare a politicii monetare. întareau functionalitatea si autoritatea consiliului. Se interzicea în mod explicit acestuia de a solicita sau accepta instructiuni guvernamentale sau de la alte persoane. totusi. s-a creat. Dialogul si transparenta se realizau pe baza participarii Primului Ministru si a Ministrului Economiei la sedintele consiliului si prin raportul anual al Guvernatorului Bancii asupra operatiunilor bancii adresat Presedintelui Republicii si Parlamentului. STRUCTURA BANCII CENTRALE EUROPENE Pe baza acestor considerente. însa definirea obiectivelor anuale ale inflatiei ramâneau.1. de competenta exclusiva a guvernului.centrale. Franta si Anglia au luat masuri hotarâte de a se încadra în politici monetare ferme.

Prin urmare. Duisenberg a fost numit presedinte (discutiile fiind dificile.C. La 1 ianuarie 1999. În atingerea acestui obiectiv.C. ofera un bun echilibru: decizia este total centralizata pentru ca este unica.C.C.E. are un Birou Executiv si un Consiliu de conducere. Consiliul de Conducere al B.C.7 ani) si Eugenio Domingo Solans (Spania . § Promovarea bunei functionari a sistemului de plati.E.E. acorda credite guvernelor cu dificultati bugetare.B. arata ca statutul S. La summitul de la Bruxelles. a promis ca. bursele. favorizând alocarea eficienta a resurselor si având urmatoarele atributii: § Definirea si punerea în practica a politicii monetare unice. Ca si aceasta. Ceilalti 4 membri sunt: Sirka Kamalainen (Finlanda . S.B. sefii de stat sau de guvern au decis cine vor fi membrii Biroului Executiv ai Bancii Centrale Europene (B.E.C. B. bancile. conditie necesara a cresterii durabile si sanatoase a economiilor tarilor comunitare. Biroul Executiv este compus din 6 membri.E. § B. § B. în ceea ce priveste politica monetara.C.E.). responsabilitatea bancilor nationale centrale. Otmar Issing (Germania . are drept obiectiv final mentinerea stabilitatii preturilor. Olandezul Willem F. vicepresedinte a fost numit Christian Noyer (Franta). pot sa opereze exact în aceeasi maniera. vicepresedintele B. a elaborat politica monetara pentru toate tarile uniunii monetare. Adica.C.6 ani). Într-un interviu publicat în “Le Figaro”.B. Biroul executiv se întruneste la doua saptamâni.C. iar relatiile S. detinerea si gestiunea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre.E.E. va demisiona probabil dupa 4 ani astfel încât guvernatorul Bancii Franceze Jean Claude Trichet sai urmeze).S. a trecut în sarcina Bancii Centrale Europene. pietele financiare la termen etc. Tommaso Padoa Schioppa (Ita lia . Structura bancii este similara Bundesbank.E.E.C. desi a fost ales pe 8 ani.E. fie 97 . are ca sarcina principala stabilitatea preturilor. § Conducerea operatiunilor valutare.C. actioneaza în concordanta cu legile liberei concurente. cu exteriorul sunt larg descentralizate. § B. are independenta fata de guvernele tarilor si organele Uniunii Europene.8 ani).5 ani).B.

C. Totodata.E. Presedintele B. a adoptat o structura federala: în frunte.E. Totusi.E. B. Bancile Centrale Nationale sunt singurele autorizate sa subscrie si sa detina capitalul B. Membri Biroului Executiv au un mandat de 8 ani.E.B.B. care asigura decizia si mai multe picioare. Operatiunile de politica monetara sunt executate în toate cele 11 tari potrivit unor modalitati identice. traduc în practica deciziile de politica monetara luate de Consiliul guvernatorilor al B. dar pentru ca se întâlneste trimestrial (fata de doua ori pe luna pentru Bundesbank). ceea ce face sa nu paraseasca toti o data conducerea B. B. la analiza si prezentarea incidentei politicii monetare unice asupra economiilor nationale.E în fata Parlamentului European si va avea 4 audieri pe an în fata unor subcomitete relevante ale Parlamentului European.E. gestiunea cotidiana este încredintata Biroului Executiv. este format din membrii Biroului Executiv si din guvernatorii bancilor centrale ai statelor membre.E. Volumul acestui 10 Christian Noyer.C. 10 Consiliul de conducere al B. Paris sau în oricare alt centru financiar al uniunii monetare.C. De asemenea.01. s-a prevazut si principiul descentralizarii activitatii sale. În Uniunea Monetara nu exista politici monetare nationale sau regionale. cele 11 banci centrale nationale care vor efectua cvasitotalitatea operatiunilor”. vicepresedintele BCE. Consiliul decide liniile importante ale politicii monetare. va prezenta o data pe an Raportul anual al B.E.E.C. participa la explicarea deciziilor de politica monetara unica si. Practic.C.C. Mandatul primilor membri ai Biroului Executiv se întinde de la 4 la 8 ani.C. EURO. 58/28.ca sunt implantate la Frankfurt. la organizarea S.E. Mandatul guvernatorilor bancilor centrale este de 5 ani si poate fi reînnoit.C. mai ales.N.C. contribuie la pregatirea deciziilor de politica monetara unica.. Capitalul B.C. Membrii Consiliului de conducere nu primesc instructiuni de la autoritatile nationale sau institutii U. B.C. Acest principiu este pus în practica prin atributiile si activitatea specifica a Bancilor Centrale Nationale.E.1998 98 .C. Serviciile de specialitate ale acestora.E. Observator financiar. si sa se asigure astfel continuitatea.N. împreuna cu cele ale B. Bancile Centrale Nationale sunt acelea care executa operatiunile de refinantare. continua relatiile cu institutiile de credit pe pietele financiare nationale. sunt punctul de acces la moneda centrala. nr. “S.C. care nu poate fi reînnoit.

capital a fost stabilit la nivelul de 5 miliarde euro. La începerea activitatii B.C.E. (1 iunie 1998), cele 11 banci nationale din Uniunea Monetara au varsat integral capitalul subscris, iar celelalte 4 banci nationale au varsat doar 5% din acesta, astfel ca B.C.E. dispune efectiv de un capital initial de aproape 4 miliarde euro. Subscrierea bancilor nationale la capitalul B.C.E. s-a facut în baza unei chei de repartitie cu doua criterii, egale ca importanta (populatia si PIB-ul celor 15 tari ale UE). Ponderile rezultate la subscriere au fost11: Deutsche Bundesbank Banca Frantei Banca Italiei Banca Angliei Banca Spaniei 24,4935% 16,8337% 14,8950% 14,6811% 8,8935%

Celelalte 10 banci centrale nationale participa cu ponderi între 4,2780% - Olanda si 0,1492% - Luxemburg. Rezervele valutare ale B.C.E. S-a stabilit ca nivelul acestora sa fie de 50 miliarde euro pentru totalitatea celor 15 tari ale UE, ponderea fiecarei tari determinându-se folosind aceeasi cheie de repartitie ca în cazul capitalului B.C.E. Rezervele transferate la 1 ianuarie 1999 la B.C.E. sunt de 39,46 miliarde euro si provin de la cele 11 tari care fac parte din U.M., celelalte 4 tari netransferând nimic în aceasta etapa. Structura rezervelor B.C.E. este prevazuta sa fie de 15% în aur si de 85% în devize. În fapt, rezervele respective, desi apartin B.C.E., nu au fost transferate efectiv la aceasta, ci au ramas la cele 11 banci nationale, care le gestioneaza exclusiv în contul B.C.E. În viitor, pot fi stabilite rezerve suplimentare, în limitele si conditiile fixate de catre Consiliul UE. Banca Centrala Europeana efectueaza operatiuni monetare, în special sub forma tranzactiilor la termen. Pe lânga tranzactiile la termen, care s-au derulat la un nivel fix al dobânzii de 3%, si care constituie instrumentul principal de control al lichiditatii si al nivelului dobânzii, sistemul european ofera doua facilitati permanente: refinantarea si depozitarea. Acestea pot fi efectuate de catre
11

Basno Cezar, Dardac Nicolae, ” Integrarea Moneter bancara europeana “, E.D.P, Bucuresti 1999

99

institutiile creditoare, prin intermediul bancilor nationale centrale. La începutul uniunii monetare, dobânda de depozitare a fost de 2% si cea de refinantare de 4,5%. În perioada 4-21 ianuarie 1999 coridorul dintre cele doua dobânzi a fost îngustat la 2,75% si 3,25%. Politica monetara în Sistemul European al Bancilor Centrale are ca sarcina principala stabilitatea preturilor. Conform definitiei Consiliului B.C.E, prin stabilirea preturilor se întelege o crestere a indicelui armonizat al preturilor de consum în Euroland cu sub 2% fata de anul precedent. Definirea clara a acestui tel da posibilitatea Parlamentului European de a aprecia succesul politicii monetare si de a face, astfel, eurosistemul si politica sa mai transparente. Pentru atingerea acestui tel, strategia B.C.E. se bazeaza pe doua coloane 12. Prima coloana este constituita din rolul primordial acordat masei monetare. Deoarece inflatia, privita pe termen mediu, este un fenomen monetar, masa monetara constituie o “ancora nominala”. Consiliul B.C.E. a stabilit o valoare de referinta a cresterii masei monetare, prima valoare pentru cresterea M3 fiind 4,5% pe an. Aceasta va asigura o stabilitate a preturilor si o crestere a produsului intern brut real de la 2% pâna la 2,5% pe an. A doua coloana a strategiei monetare se bazeaza pe o analiza ampla a perspectivelor privind evolutia preturilor în Euroland. Vor fi analizate variabilele care ofera informatii asupra evolutiei viitoare a preturilor, dar si a cauzelor care au determinat modificari neasteptate între principalii indicatori economici. B.C.E. analizeaza cu atentie toti indicatorii relevanti, daca modificarile acestora sunt temporare sau permanente, sau daca este vorba de un soc din partea cererii sau a ofertei si, în general, nu considera necesar sa faca transparente aceste ana lize. Vicepresedintele B.C.E, C. Noyer a spus ca este nevoie de aceste agregate, care sunt indicatori necesari pentru pilotarea politicii monetare, declarând ca în adoptarea strategiei monetare au avut prudenta de a nu se rezuma orbeste la un instrument – agregatele -, ci la mai multe, cum sunt ratele de evolutie a salariilor, cele pentru utilizarea capacitatilor de productie etc.13 B.C.E, ca parte a eurosistemului, este reprezentata în institutii si foruri internationale. Astfel, aceasta are deja încheiate acorduri formale sau informale cu Fondul Monetar International, care i-a
12

Willem Duisenberg, presedinte BCE – Referat sustinut la Universitatea Hohenheim, 9-11 februarie 1999 13 C. Noyer, Observator financiar, nr. 58/1999

100

acordat în decembrie 1998 statutul de observator, cu OCDE, cu G-7 si G-10. BCE a initiat numeroase contacte bilaterale cu bancile centrale din alte tari din lume. Banca Centrala Europeana pune un mare accent pe încheierea Pactului de stabilitate si crestere economica, adoptat de Consiliul European de la Dublin (decembrie 1996) si de Consiliul European de la Maastricht (iunie 1997). Pactul prevede mecanisme speciale de coordonare a politicilor bugetare: 1. tarile participante la moneda unica sunt obligate sa întocmeasca programe de stabilitate referitoare la obiectivele bugetare pe termen scurt privind reechilibrarea sau excedentul bugetului administratiei publice si masurile preconizate a le înfaptui; 2. tarile cu derogare (care nu participa la moneda unica), urmeaza sa fundamenteze programe de convergenta având aceleasi orientari; 3. Comisia si Consiliul European sunt abilitate sa asigure urmarirea regulata a evolutiei finantelor publice a statelor membre. În cazuri specifice, comisia elaboreaza un raport asupra situatiei bugetare a statelor, care presupun riscul unui deficit excesiv si face operativ recomandarile necesare statelor membre. Se considera deficit excesiv, atunci când acesta depaseste 3% din PIB. În cazul în care se constata o asemenea situatie, Consiliul face recomandari tarii respective (maxim în luna mai a anului urmator în care a aparut acel deficit), iar aceasta trebuie sa întreprinda “actiuni normale de efecte”, pentru a putea corecta dezechilibrul existent. Sanctiunile posibile a fi aplicate se bazeaza pe urmatorul mecanism: § la pronuntarea privind acordarea sanctiunii, tarile membre constituie un depozit nepurtator de dobânda; § cuantumul depozitului este: q 0,2% din PIB, pentru un deficit de 3% din PIB; q se adauga 0,01% din PIB pentru fiecare transa de depasire cu 0,1% din PIB a deficitului admis initial14;
14

Prin însumare vom avea: 0,3% din PIB depozit pentru deficit de 4% din PIB ; 0,4% din PIB depozit pentru deficit de 5% din PIB ; 0,5% din PIB depozit pentru deficit de 6% din PIB

101

Se prevede o scara de solutii diferite în functie de situatiile exceptionale în care a survenit deficitul. Chiar daca Germania si Franta au probleme cu respectarea unor criterii de convergenta. fiind atribuite proportional tarilor membre euro. Bancii Centrale Europene îi revine sarcina de a mobiliza tot potentialul de crestere economica si de ocupare a fortei de munca disponibil la nivelul Uniunii Europene. conditii de consolidare a baze lor de existenta a unor premise mai ferme pentru o unificare a politicilor pornind de la unitatea politicilor monetare. care nu au avut deficite excesive. tara respectiva îsi poate pleda cauza în fata Consiliului de Ministri. sanctiunile nu s-au aplicat înca. .75% permite tarii respective sa renunte în a beneficia de exceptarea de la sanctiuni.75% si 2%. § diminuarea PIB cu mai putin de 0. Consiliul de la Dublin a stabilit “circumstantele exceptionale si temporare” în virtutea carora tarile pot fi supuse unui regim de exceptie privind sanctionarea. § sumele provenind din amenzi devin venituri ale bugetului general al Comunitatii. cu votul a doua treimi din membri. daca dupa 2 ani deficitul excesiv persista. Se creeaza astfel.q § depozitul se transforma în amenda. mecanismele constituite în sistemul de coordonare a politicilor economice si financiare promoveaza concomitent eforturile de armonizare în orientarile si politicile economice ale tarilor membre în corelatie cu cresterea raspunderilor nationale si comunitare privind eficienta cooperarii în litera si spiritul integrarii. 102 depozitul este plafonat la 0. Hotarârea aplicarii amenzii revine Consiliului de Ministri ai zonei euro. ale carei trepte pot fi exprimate astfel: § diminuarea PIB cu 2% scuteste automat tara respectiva de sanctiuni. în ultima instanta. Dar.5% din PIB. cel ce are hotarârea finala este Consiliul prin votul sau. Dupa cum se vede. deoarece s-a facut apel la situatii exceptionale si temporare. Fara a-i afecta deplina independenta si avându-se în vedere faptul ca a fost atins un grad înalt de stabilitate a nivelului preturilor. § diminuarea PIB între 0.

În acest sens. Daca BCE va reusi sa-si îndeplineasca atributiile. oricare ar fi ora de operare si. Implementarea unei politici monetare uniforme necesita nu numai armonizarea instrumentelor monetare. tehnica ce are semnificatia decontarii ante-compensatie. se urmareste ca sistemul de preturi (costul de operare) al Target si egalizarea zilnica a lichiditatilor sa fie armonizate. cât si în monede locale. Acest lucru 103 . financiare si sociale. În acelasi timp. respectiv reteaua de reglementare interbancara. Iar viitorul depinde în mare masura de modul cum se vor adapta economiile europene la schimbarile care vor surveni. implicit. racpunsurile la toate aceste întrebari le vom afla în viitor. care permite participantilor sa efectueze plati imediate în euro. din cadrul Sistemului Bancilor Centrale Europene. dar aceste tari vor trebui sa-si ajusteze sistemele lor. intitulat TARGET (Trans European Automated Rea-Time Gross Settlement Express Transfer). ci si integrarea pietelor nationale interbancare. Bancile trebuie sa fie în stare sa efectueze tranzactii banesti peste granita (transfrontaliere) în euro. iar politica monetara unica va fi un succes. 8. care se realizeaza printr-o retea speciala de comunicatii (interlinking system). astfel încât sa poata efectua atât plati în euro.Guvernele statelor membre care duc în prezent o politica bugetara disciplinata vor trebui sa sprijine demersurile partenerilor sociali si ale Bancii Centrale Europene printr-o coordonare mai strânsa a politicii lor economice. SISTEMUL DE DERULARE A PLATILOR TRANSFRONTALIERE TARGET Target este sistemul de derulare a platilor mari. daca rezultatele scontate nu se vor lasa asteptate. pentru a evita operatiuni de arbitraj între sistemele de plati nationale.2. la fel de eficient ca si pe piata interna. La sistemul Target au acces si tari membre ale uniunii monetare. posibilitatea de a fi interpretata ca decontare definitiva pentru beneficiar. fapt care înseamna înregistrarea sumei în contul bancii beneficiare în momentul efectiv al operarii. transfrontaliere. Institutul Monetar European a elaborat un nou sistem de plati. Sistemul Target implica înregistrarea platii în timp real.

risc formulat în sensul ca “neîndeplinirea obligatiunilor de plati de catre un participant poate sa provoace dificultati altora. EDP. a creditelor de 24 de ore. care va determina o criza financiara generalizata”. deci. 15 Protejarea împotriva riscului sistemic nu poate fi conceputa decât prin cooperarea constienta si hotarâta a autoritatilor monetare. creste raspunderea bancilor centrale nationale pentru sustinerea comuna a sistemului de plati si protectia împotriva riscului sistemic. În cadrul acestui sistem. Suma este operata definitiv în contul bancii beneficiare. Prima categorie (credite intrazilnice) se acorda automat la sosirea la destinatie a mesajului de plata. respectiv acoperirea platilor angajate prin mesaje în cadrul sistemului de compensare Target. 15 C. fara sa exist de fapt acoperirea necesara. care aloca lichiditatea în functie de ansamblul cererilor. „Operatiuni bancare ”.deschide acestuia posibilitatea de a dispune si folosi imediat suma respectiva. Basno si N. prin încheierea compensarii si onorarea de catre toate bancile a obligatiilor decurgând din compensare. Bucuresti. care sa asigure rezolvarea situatiei. respectiv. Ragazul acordat de 24 de ore implica masuri corelate între bancile centrale nationale si. fapt care duce cu necesitate la stingerea primejdiei de risc sistemic. Toate aceste cereri sunt centralizate instantaneu la sediul BCE. creditul intrazilnic va fi rambursat. Apoi. 232. se va crea acoperirea necesara si. Target permite tuturor bancilor europene sa faca schimburi ale lichiditatilor lor într-o mare piata monetara unificata. în cadrul politicii monetare a S. prin acelasi canal. 1996.B. În fiecare tara. fapt ce devine posibil prin asumarea responsabilitatii de catre BCN. La sfârsitul zilei operative. Aceasta lichiditate este apoi redistribuita electronic.C. în doua etape: § credite intrazilnice. p. § credite pentru 24 de ore acordate bancilor debitoare. de asemenea automata.C.E.E. al bancilor centrale nationale. declansând astfel o reactie în lant.B. bancile se adreseaza bancilor centrale nationale pentru a cere lichiditati. Conditiile de operare preconizate de Target asigura asistenta bancilor centrale de catre S. Soldurile neonorate la compensarea zilnica vor determina acordarea. 104 . Dardac.

Aceasta înseamna ca sistemele nationale vor intra în competitie unul cu celalalt. Target va concura cu sistemele de plati private. Daca bancile nu vor putea sa le plateasca pâna la sfârsitul zilei. Bancilor comerciale le va fi permis sa efectueze plati în euro prin toate sistemele conectate la Target. În ciuda acestor aspecte. TARGET a reusit sa se impuna. prin Target s-a derulat un volum de plati de 400 miliarde euro. La ordinul de marime al tranzactiilor. Conform aprecierii Bundesbank. aceste taxe nu joaca nici un rol. o saptamâna dupa intrarea sa în functiune. respectiv EBA (European Banking Association). tarile membre ale ale Uniuni Monetare cât si cele care doresc sa adere la UE îl folosesc în acest moment. iar EAF 0. Target este. fie. datorate factorului uman. 105 . fie cauzate tehnic. Taxele relativ ridicate ale utilizarilor sistemului Target – la peste 1000 de plati. Au existat. În cazul lipsei de lichiditati. dar ele nu vor fi obligate sa utilizeze Target. în aceeasi zi s-a derulat prin sistemul cel mai mare pâna la Target. problemele s-au datorat si greutatilor întâmpinate de unele banci în aplicarea reglementarilor Target si completarea informatiilor în formularele Target. exceptând platile efectuate în legatura cu politica monetara comuna. Euro-1/EBA costa numai 20 euro/tranzactie. cel mai mare sistem de plati mari transfrontaliere. un dezavantaj. conform Bundesbank. La 11 ianuarie 1999. în primele zile de functionare a Target. Spre comparatie. vor avea acces la facilitatea marginala de împrumut de noapte a sistemului european al bancilor centrale. o rata a dobânzii pe termen scurt absolut identica pretutindeni. iar prin Euro-1. la peste 3000 tranzactii/zi. în special. Pe lânga concentrarea fluxurilor de plata spre sfârsitul zilei. 80 euro/tranzactie. Sistemul Target permite reglarea în timp real a platilor transfrontaliere în euro. bancile centrale national din zona euro vor acorda bancilor comerciale credite de zi pe termen scurt. desigur. respectiv EAF (Electronic Acces Frankfurt).Aceasta ar urma sa asigure. în prezent. un volum de plati de 275 miliarde euro. În acelasi timp. un volum de 204 miliarde euro. imediat ce sistemul va fi rodat. nu ar constitui. anumite probleme.15 euro/tranzactie.

TARGET reprezinta: a. libera circulatie a persoanelor b. Ce reprezinta Pactul de Stabilitate? 4. Care sunt sanctiunile stabilita prin Pact? 5.& ÎNTREBARI 1. libera circulatie a capitalurilor c. Din cine este format Sistemul European al Bancilor Centrale? 2. Care sunt obiectivele principale ale Bancii Centrale Europene? 106 . sistem de facilitare a circulatiei platilor 3.

termenul limita pentru armonizare stabilit de catre România este anul 2004. datoria publica. toate modificarile legislative menite sa faca Banca Nationala a României si sistemul bancar compatibile cu criteriile Uniunii Europene. În privinta armonizarii prevederilor referitoare la independenta bancii centrale. eliminarea finantarii directe a deficitelor temporare ale Trezoreriei de catre Banca Nationala a României si a accesului privilegiat al institutiilor publice la resursele institutiilor financiare.1. cât si cu Statutul Bancii Centrale Europene. Adoptarea deplina a acquis-ului comunitar presupune directionarea rolului primordial al bancii centrale catre un singur obiectiv.2. ADERAREA ROMANIEI LA UNIUNEA EUROPEANA 9. inflatia. ROMÂNIA ÎN PROCESUL DE ADOPTARE A ACQUIS-ULUI COMUNITAR ÎN DOMENIUL UNIUNII ECONOMICE SI MONETARE Pentru aderarea la Uniunea Economica si Monetara. care priveste stabilitatea preturilor în concordanta atât cu prevederile Tratatului care instituie Comunitatea Europeana. care este 1 ianuarie 2007. care în momentul de fata nu sunt înca pe deplin armonizate cu legislatia europeana. POLITICA ECONOMICA Programul Economic de Preaderare Prioritatile politicii economice pentru România în urmatorii ani vizeaza în mod ferm mentinerea stabilitatii macroeconomice ca 107 .CAPITOLUL 9. Pâna la sfârsitul anului 2004 au fost adoptate. România s-a angajat sa adopte acquis-ul comunitar pâna la data propusa pentru aderarea la Uniunea Europeana. conform calendarului convenit. 9. obiectivul intermediar pentru România îl constituie îndeplinirea cerintelor Tratatului de la Maastricht care prevad obtinerea unor rezultate concrete în ceea ce priveste deficitele/excedentele bugetare. ratele dobânzii si ratele de schimb.

toate celelalte institutii subordonate Guvernului sunt în masura sa contribuie la efortul de dezvoltare economica durabila pe termen lung a economiei românesti. au fost discutate. în calitate de tara cu derogare de la moneda unica euro. care. PEP este corelat cu Programul National de Aderare a României la Uniunea Europeana.element fundamental al garantarii cresterii economice si mentinerea economiei pe un trend crescator pe termen mediu si lung. 456/2000). 455/2001).). în principal. calendarul de aplicare a masurilor de reforma propuse etc. precum si crearea premiselor pentru participarea României la Uniunea Economica si Monetara. document care vizeaza continuarea masurilor pe linia îndeplinirii criteriilor economice de aderare la UE. Capacitatea administrativa În vederea îndeplinirii criteriilor de aderare la Uniunea Economica si Monetara. masurile de politica economica prevazute fiind în acord cu programul de adoptare a acquis-ului comunitar. Programul Economic de Preaderare. cel care trebuie sa ia masuri de implementare a actiunilor si masurilor necesare dezvoltarii economice si crearii unui cadru favorabil unei economii concurentiale viabile. Cu prilejul evaluarii s-au avansat o serie de recomandari specifice României privind. În acelasi timp. influenta reducerii inflatiei asupra veniturilor fiscale. în luna martie 2002 cu institutiile participante. care sa faca fata cerintelor si standardelor europene. România a elaborat si transmis la 1 octombrie 2001 prima varianta a Programului Economic de Preaderare (PEP). împreuna cu cerintele de ordin general ale Comisiei Europene. în esenta prezentarea mai detaliata a unor aspecte (problematica mediului de afaceri. Comisia Europeana a facut o evaluare a Programului Economic de Preaderare al României în luna noiembrie 2001. Totodata. a fost elaborat pe baza prevederilor Programului de guvernare pentru perioada 2001-2004 si a Planului de actiune aferent (Hotarârea Guvernului nr. document de referinta privind politica economica a României pe termen mediu. precum si a optiunilor majore ale Strategiei Nationale de Dezvoltare Economica a României pe termen mediu (Hotarârea Guvernului nr. Guvernul României este. 108 .

9. în scopul: ð ? sigurarii independentei institutionale a BNR în elaborarea si A conducerea politicii monetare si a cursului de schimb. în 109 . POLITICA MONETARA SI A CURSULUI DE SCHIMB Armonizarea legislativa România s-a angajat ca pâna la data de 31 decembrie 2004 sa modifice Legea nr. prin definirea explicita . ð ? sigurarii independentei personalului BNR. ð ? Interzicerii finantarii directe a institutiilor publice de catre banca centrala. prevederile unor articole din Legea nr. 101 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana referitor la finantarea directa de catre banca centrala.a asigurarii stabilitatii preturilor ca obiectiv fundamental. În mod concret. prin armonizarea cu A legislatia comunitara a prevederilor referitoare la durata mandatului membrilor consiliului de administratie. 39/1996 privind organizarea si functionarea Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar dispune ca “Fondul va investi resursele financiare disponibile în titluri de stat si în obligatiuni ale Bancii Nationale a României”.3. în sarcina Guvernului României si a Bancii Nationale a României. astfel încât sa se asigure armonizarea cu prevederile Art. Capacitatea administrativa Masurile ce trebuie luate sunt. motivele de revocare din functie. dreptul de contestare în justitie a deciziei de revocare din functie si conflictul de interese. În prezent. în principal. Ne referim aici. 101/1998 vor fi modificate si armonizate conform legislatiei Uniunii Europene. 101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a României (BNR) pentru a garanta deplina independenta a bancii centrale si a defini drept obiectiv fundamental al acesteia asigurarea stabilitatii preturilor. Aceste institutii sunt cele care trebuie sa propuna crearea unui cadru normativ care sa duca la îndeplinirea criteriilor cerute pentru aderarea la Uniunea Economica si Monetara.în conformitate cu prevederile Tratatului instituind Comunitatea Europeana . în conformitate cu prevederile Tratatului privind Uniunea Europeana si Protocolului privind Statutul Sistemului European al Bancilor Centrale si Bancii Centrale Europene. articolul 15(2) al Ordonantei Guvernului nr.

iar numarul de luni de esalonare la plata a obligatiilor bugetare. ≈ extinderea finantarii pe baza de programe. În vederea îndeplinirii angajamentelor asumate în documentul de pozitie. 9. POLITICA FISCALA Armonizarea legislativa În domeniul politicii fiscale. În scopul îmbunatatirii colectarii veniturilor bugetare a fost adoptata Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. Ministerul Finantelor Publice a elaborat un proiect al legii privind finantele publice. Înlesnirile la plata se vor acorda pe baza unui punctaj rezultat din analiza criteriilor de performanta economico-financiara si de disciplina fiscala. 500/2002. Aplicarea prevederilor acestei 110 . care include si perioada de gratie. se determina în functie de raportul procentual dintre totalul obligatiilor bugetare si cifra de afaceri pe baza unei conventii încheiate între debitori si creditorii bugetari respectivi. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare. a fost elaborata documentatia necesara înfiintarii Unitatii de Management a Trezoreriei Statului. care a fost dezbatut si aprobat de Parlament prin Legea nr. care vizeaza în principal o transparenta totala în ceea ce priveste acordarea de înlesniri la plata de catre creditorii bugetari prin stabilirea de criterii clare de performanta economico-financiara si de disciplina fiscala.4. Ministerul Finantelor Publice a propus si un mod nou de prezentare a proiectului de buget.primul rând. În vederea îmbunatatirii capacitatii Ministerului Finantelor Publice de a administra resursele financiare ale statului. bazat pe reguli si principii noi circumscrise urmatoarelor scopuri: ≈ realizarea previziunilor multianuale ale veniturilor si cheltuielilor bugetare. un obiectiv esential este consolidarea stabilizarii macro-economice prin controlul deficitului bugetar. la crearea unui cadru legal care sa confere o independenta totala Bancii Nationale si la o politica monetara în acord cu politica Bancii Centrale Europene în vederea trecerii la moneda unica euro. ≈ restructurarea cheltuielilor bugetare în raport cu posibilitatile si reformele pe domenii de activitate.

masurile luate se refera la reducerea ratei impozitului pe profit si o deducere de 10% din profitul reinvestit precum si la utilizarea ratei unice a TVA de 19% si reducerea numarului de activitati exceptate de la plata TVA. În cadrul Procedurii de Supraveghere Bugetara în perioada de pre-aderare si evaluarii acesteia de catre Eurostat. printre altele. Începând cu anul 2001.În domeniul consolidarii reformei sistemului impozitelor si taxelor. au fost identificate punctele slabe în ceea ce priveste datele sectorului guvernamental. 111 . precum si neincluderea în notificare a datelor privind operatiunile Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB). declararii si colectarii impozitului pe venit prin extinderea sistemului de înregistrari fiscale în vederea includerii platitorilor individuali de taxe si prin informatizarea administrarii impozitului pe venit. taxe si contributii sociale. Notificarea fiscala În vederea îmbunatatirii colectarii impozitelor. autoritatile române au actionat pentru reglementarea procedurilor administrative în domeniul înregistrarii. Gestionarea corecta a politicii financiare – prin aprofundarea si accelerarea coerenta a reformei fiscale. instituit de Consiliul ECOFIN si Comisia Europeana. si anume: lipsa datelor în baza cu privire la impozite. România participa la Dialogul de politici economice cu tarile candidate. crearea unui climat economic favorabil pentru toti agentii economici producatori sau importatori de produse supuse accizelor. Revizuirea legislatiei privind regimul accizelor se înscrie pe linia noilor principii ale politicii fiscale privind simplificarea legislatiei existente. asigurarea unor venituri constante la bugetul de stat si apropierea legislatiei nationale de acquis-ul comunitar în domeniu. cresterea eficientei si transparentei utilizarii resurselor publice pe baza de proiecte si programe viabile si stabilirea unui sistem coerent de prioritati în cadrul acestora – este una din garantiile asigurarii dezvoltarii economico-sociale durabile. Acest cadru pregateste . statele candidate în vederea participarii la Uniunea Economica si Monetara prin familiarizarea si aplicarea efectiva a unor proceduri specifice de supraveghere economica multilaterala executate periodic de statele membre ale Uniunii Economice si Monetare.

PERSPECTIVELE ROMÂNIEI Pe termen scurt. Institutul National de Statistica si Studii Economice este institutia responsabila pentru elaborarea conturilor nationale si pentru calcularea PIB. ð Atragerea unui volum sporit de investitii straine si cresterea exporturilor. asigurarea unui cadru economic stabil.5. iar Guvernul cel care trebuie sa aprobe masurile ce urmeaza a fi luate. institutiile responsabile sunt Ministerul Finantelor Publice. BNR 112 . ð Alinierea deplina la sistemul european de conturi SEC 95. Pentru aceasta sunt avute în vedere: ð Monitorizarea Strategiei Nationale de Dezvoltare Economica a României pe termen mediu si evaluarea rezultatelor implementsrii sale. În vederea întaririi capacitatii institutionale a bancii centrale. ð Realizarea unui management performant al datoriei publice externe. Institutul National de Statistica si Studii Economice si Banca Nationala a României. privatizare si stimularea întreprinderilor mici si mijlocii. ð Realizarea macrostabilizarii consolidate si asigurarea cresterii economice. obiectivele urmarite de România sunt mentinerea functionarii adecvate a politicilor. Ministerului Finantelor Publice si Guvernului României. 9. functional si predictibil si realizarea obiectivelor de politica economica în vederea crearii conditiilor de baza necesare mentinerii si accelerarii tendintei de crestere economica înregistrata de România în ultimii ani. ð Promovarea unui set de politici compatibile cu mecanismele Uniunii Europene. în primul rând. ð Optimizarea substantiala a coordonatelor mediului de afaceri prin ajustare structurala. În privinta notificarii fiscale. Ministerul este cel care trebuie sa propuna îmbunatatirea cadrului legal în domeniu.Capacitatea administrativa Responsabilitatea în ceea ce priveste implementarea politicii fiscale a Uniunii Europene în România apartine.

se are în vedere: ð Urmarirea evolutiei ansamblului de politici promovat. dezinflatia sustinuta va constitui unul din obiectivele principale ale programelor economice românesti. cu sprijinul UE.îsi propune realizarea. ð Finantarea neinflationista a deficitului bugetar. ð Elaborarea unui studiu privind introducerea monedei euro. având la baza progresele pe care le-a înregistrat economia în ansamblu. si asigurarea infrastructurii necesare implementarii acestuia. De asemenea. Un obiectiv important al politicii monetare l-a constituit si remonetizarea economiei românesti prin metode neinflationiste. Sa speram ca România va deveni membru cu drepturi depline la 1 ianuarie 2007. ð Optimizarea managementului strategic al rezervelor valutare. concomitent cu mentinerea sub control a deficitului bugetar. prin prisma monitorizarii stricte a pozitiei bugetare. Pâna în luna februarie a anului 2005. daca se vor îndeplini criteriile de aderare si daca Tratatul de aderare a României va fi ratificat de catre toate parlamentele nationale ale statelor membre. Eurostat si Bancii Centrale Europene. Pe termen mediu.. Acest obiectiv s-a realizat. cresterea economica si refacerea încrederii în moneda nationala. în principal prin atragerea de surse externe. politica monetara urmând sa se consacre cu prioritate acestuia. ð Pregatirea în vederea realizarii obiectivelor Pactului de Crestere si Stabilitate. ð Cresterea reala si durabila a PIB prin asigurarea cresterii economice si realizarea unei macrostabilizari consolidate. a unor proiecte care vizeaza: ð Crearea unui sistem de raportare a datelor statistice pentru balanta de plati. care sa respecte criteriile Fondului Monetar International. Tratatul a fost semnat de reprezentantii statelor membre a Uniunii Europene si de cei ai României la Abatia Neumünster din Luxemburg la 25 aprilie 2005. 113 . ð Îmbunatatirea disciplinei fiscal-bugetare si crearea conditiilor necesare absorbtiei fluctuatiilor ciclice normale. a mentinerii cresterii economice reale si durabile si a convergentei graduale a indicatorilor economici catre criteriile de la Maastricht. 13 state ratificasera tratatul.

Stabilizarea macro-economica se realizeaza prin: a. Unul din obiectivele României pe termen scurt privind aderarea la UE este: a. 114 . Enuntati trei obiective pe care România la are în vedere pe termen mediu. Care sunt tarile candidate la largirea UE? 4. & ÎNTREBARI 1. Controlul deficitului bugetar c.E. Enuntati trei obiective pe care România la are în vedere pe termen scurt. Programul Economic de Preaderare b. realizarea dezinflatiei c. singura optiune viabila în acest moment si în viitor este aderarea noastra la U.Oricum. 5. Armonizarea legislativa 3. remonetizarea economiei prin metode neinflationiste 2. asigurarea unui cadru economic stabil b.

Jinga Ion. Uniunea economica între real si virtual. Editura Carpatica Cluj Napoca 1995. I Introducere în teorie si practica.E. Boissieu Christian. Brociner Andrew. 1998. 1999. Raimbault Guy. 12.BIBLIOGRAFIE 1. Ed. 1999. Uniunea Europeana : realitati si perspective. Benjamin Angel. 15. Borthe Marie-Annick. Commelïn Bertrand. Bârsan Maria. Financiere et monétaire.. Bucuresti. Care sunt efectele crearii monedei euro asupra politicii economice si monetare a României si a întreprinderilor. Penea Doina Zenovia. Boyer R. Bucuresti. 9. 3. 2000. Economica. 8. L`Economie de l`UE. moneda unica Institutul European. Bucuresti. Tehnica. Editura Lumina Lex. Rapport au CGP. DG Economica Comisia Europeana. 14. Euro – moneda europeana. 115 . EDP. Cerna Silviu. 1998 . 1990. Politique monétaire. Ed. Institutul European. Paris. Editura ALL. Constructia europeana de la 1945 pâna în zilele noastre.M. 2002.. Editura Teora. 10. Bucuresti 1997. 7. U. 11. 1999. Bibere Octav. Europa economica. 6. Integrarea Economica Europeana. 2000. 13. Editura Enciclopedica. 1999. Moneda Euro. Fontaine Pascal. Unificarea monetara în Europa.bancara europeana. Bucuresti. Europa monetara SME. Comprendre simplement l’Europe des quinze. Chabot Christian N. 1999. 5. Bruxelles. Institutul European. 4. Encyclopedie économique. 1999. 2. Le gouvernement économique de la zone euro. Economica. Vol. Bucuresti. Dardac Nicolae Integrarea monetar . UME. Editions JV DS Paris 1995. Basno Cezar.

Bucuresti – august 1996. Rollet Philippe Du grand marché à l’Union Economique et Monétaire. 17. Suta Nicolae (coordonator).R.E. * * * “Ghid practic în labirintul U. 116 . Delegatia Comisiei Europene în România. 18.E. Grigore Mora. Economica. Grigore Mora. str. 1999. Ed. Integrarea economica europeana. Seria Europa.16. 19. Bucuresti. “Uniunea Economica si Monetara” Seria Europa.”. “Departamentul de Relatii externe” Oficiul de integrare EURO-ATLANTICA Editura D. * * * Uniunea Economica si Monetara. Delegatia Comisiei Europene în România. 1996. Editions Cujas Paris 1995 . Bucuresti – august 1996. str.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful