ORDIN nr. 58/NI DIN 11.03.

1997

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII

TERITORIULUI - MLPAT .

DIRECTIA PROGRAME DE CERCETARE ~I REGLEMENTARITE~CE

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TERITORruLUi

Avand in vedere Avizul Consiliului Tehnico-Stiintific nr. 369/14.11.1996,

GHID DE PROIECTARE CALCULUL TERENULID DE FUNDARE LA ACTIUNI

SEISMICE iN CAZUL FUNDARII DIRECTE

In terneiul Hotararii Guvemu1ui nr. 45611994 privind organizarea ~i functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului,

in conforrnitate ell Hotararea Parlamentului Romaniei nr .12/1996 si a Deeretul ui nr. 591/ 1996,

Indicativ: GP014 - 1997

In baza Raportului Directiei Generale de Reglernentari ~l Atestari Tehnice,

ORDIN:

Elaborat de:

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE IN CONSTRUCTII SI ECONOMIA CONSTRUCTIILOR

- INCERC Bucuresti -

Director genera): Dr.ing.Paul Popescu

Ministrul lucrarilor pub lice ~l arnenajarii teritoriului emile urmatorul

Art.1. Se aproba reglementarea "Ghid de proiectare. Calculul terenului de fundare la actiuni seismiee in cazul fundarii directe" indicativ GP - 014 -97.

DEPARTAMENT PROTECTIE ANTISEISMICA SI

SIGURANTA STRUCTURALA

Director Departament: Prof.dr .ing.Augustin Popaescu

Coordonator §tiintific: Prof.dr.ing.Dan Ghiocel

~f Laborator G.F.: Conf.dr.ing.Maria ~tefanica

Responsabillucrare; Conf.dr.ing.Maria ~tefanica

MINISTRU, NICOLAE NOICA

Avizat de:

DlRECTIA DE PROGRAME DE CERCET ARE SI REGLEMENT ARI TEHNICE

Director: Ing.Octavian Manoiu

Responsabillucrare MLPAT: Insp.pr.ing.Radu Nicolae

2

3

CUPRINS

pag.

GHID DE PROIECTARE. CALCllL\lL lndicativ: GP-014-97

TERENLTLlJl DE fllNDARE LA ACTlllNI inlocui~te: C 239-92

SEISMICE iN CAZllL Fl1ND'\RII DlRECTE

I. GENERALIT ATI 5

2. CALCULUL TERENURILOR DE FUNDARE LA ST AREA LlMITA DE CAPACITATE PORTANTA LA ACTIUNI

SEISMICE 6

3. EV ALUAREA TASARILOR CONSTRUCTIILOR FUNDATE PE PAMANTURI NECOEZIVE LA ACTIUNI SEISMICE .. 9

3.1. Evaluarea tasarilor constructiilor fundate pe pamanturi necoezive nesaturate la actiuni seismiee . . . . . . . . . . 9 3.1.1. Tasarile datorate variatiei volumice, S, 9 3.1.2. Tasarile imediate So' datorate modificarii modulului

de deforrnatie Iiniara al parnantului pentru nisipuri

nesaturate 15

3.2. Evaluarea tasarii constructiilor fundate pe parnanturi

necoezive saturate, la actiuni seismice 17

3.2.1. Tasarile datorate variatiei volumice S" pentru nisipuri saturate . . . . . . . . . . . . . . . . .. 18 3.2.2. Tasari irnediate So' datorate modului de deformatie

liniara a pamantului, pentru nisipuri saturate 20

3.3. Evaluarea tasarilor unui depozit de pamant (teren liber) 20

1. GENERALITA.TI

necoeziv saturat .

1.1. Prezentul ghid de proiectarc stabileste modul de calcul al terenului de fundare sub actiunea fundatiilor directe tinand seama si de etectul solicitarilor seisrnice.

1.2. Prevederile prezentului indrumator tehnic se aplica

terenului de fundare pentru urmatoarcie tipuri de constructii: - civile ~i social-culturale:

- industriale:

- agrozootehnice:

- de tip industrial din cadrul arnenajarilor hidrotehnice.

1.3. Prevederile prezentului ghid de proiectare nu se refera la ealculul terenului sub fundatii de masini.

1.4. Metoda de calcul la starea limita de capacitate portanta in regim seismic (conf.cap.2) se aplica in cazul terenurilor de fundare constituite din parnanturi. In cazul rocilor stancoase ~i a roeilor sernistancoase se utilizeaza metode de calcul adeevate.

1.5. Capacitatea portanta in regim seismic si iasarile terenului de tundare produse in urma unci actiuni seismice, sum in functie de caracteristicile geotehnice ale terenului (greutate volumica, coeziune, unghi de frecare interna, modul de deforrnatie, coeficientul lui Poisson) cat si de acceleratia maxima a miscarii seismice la suprafata tcrcnului, 3,11'" considerata cu 0 perioada medie de revenire de 50 ani).

ANEXA I - INDEX AL SIMBOLURILOR UTILIZATE 21 ANEXA II - DETALlI ASUPRA METODEI DE EVALUARE A CAPACITATn PORTANTE A TERENULUI DE FUNDARE

LA ACTIUNI SEISMICE , 23

ANEXA IJ[ - EV ALUAREA T ASARILOR PAMANTURILOR NECOEZIVE SATURATE LA ACTIUNI SEISMICE .. 41

Elaborat de:

INSTITllTlTL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE iN CONSTRUCTII ~I ECONOMIA CONSTRlICTIILOR

INC E R C BVCllRE~TI

Aprobat de:

MINISTERUL LucRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TERlTORIULUI· MLPAT (U ordinul nr. 58/N din 11.03.97

BIBLIOGRAFIE

4

5

1.6. Metoda de evaluare a tasarilor inregistrare ca urmare a unui eveniment seismic (conform cap. 3) se aplica pamanturilor necoezive.

1. 7. Deformatiile ce apar in masivul de pamant in timpul actiunilor seismice se datoreaza propagarii verticale, de la roca de baza parra la suprafata terenului, a undelor seismice de forfecare (tip S).

Acest tip de solicitare se studiaza in laborator, cu ajutorul incercarilor in triaxialul cielic.

2.2. Presiunea critica in regim seismic se calculeaza cu relatia:

in care:

p" - presiunea critica in regim static calculata conform ST AS 3300/2-85, pct.4.2.1. sau 4.2.2. III

~ - coeficient de reducere, calculat conform punctului 2.3.

(2.1 )

2.3. Coeficientul de reducere ~ tine cont de starea efortului in terenul liber. Prin teren liber se intelege terenul de fundare inainte de executarea constructiei.

Coeficientul de reducere ~ se calculeaza cu relatia: 1-7],

~=- (2.5)

1 -7]0

unde:

11" 7)0 - factori de mobilizare ai rezistenjei la forfecare in momentul seismului si in starea initial a, calculati conform punctului 2.4.

2. CALCULUL TERENURILOR DE FUNDARE LA ST AREA LIMITA DE CAPACITATE PORTANTA LA ACTIUNI SEISMICE

2.1. in calculul fundatiilor directe cu talpa orizontala, se recomanda verificarea capacitatii portante la actiuni seismice, cu relatia;

in care:

m - coeficient al conditiilor de lucru m = 0.9;

J V

P = (2.2)

ef L I X B I

V - componenta verticala a rezultantei incarcarii de calcul provenita din gruparea speciala, in KN;

L', B' - dimensiunile reduse ale talpii fundatiei, determinate cu relatiile:

L'=L-2e/

B'=B-2e2 (2.3)

2.4. Factorii de mobilizare ai rezistentei la forfecare se deterrnina in functie de natura terenului conform relatiilor de mai jos:

a) in terenuri necoezive:

(2.6)

L, B - lungimea, respectiv Iatimea talpii fundatiei, in m determinate conform prevederilor din normativul P 10-86 cap.SI21!

e., e1 - excentricitatile rezultantei incarcarilor de calcul fata de axa transversals respectiv axa longitudinala a fundatiei, in m:

Per.s - presiunea critica in regim seismic calculata conform punctului 2.2 in KN/m2•

(2.7)

b) in terenuri coezive:

1

(2.8)

7]= x--

o 0" +0" + Zc-ctg ¢ sin ¢

6

7

(2.9)

0, - are semnificatia de mai sus

rd - coeficientul de redueere a solicitarii seismice cu adancimea, determinat eu relatia:

in care:

·Ko - coeficientul de impingere al pamantului in stare de repaos Se poate utiliza relatia:

Ko"" I-sin (J

.", - unghiul de frecare interna a pamantului: • c - coeziunea pamantului (KN/m2)

rd=1-0,OlS Z, z fiind adancimea de la suprafata terenului in m.

2.5. Detalii asupra metodei de evaluare a capacitatii portante a terenului de fundare supus actiunilor seismice, cat si exemple de calcul sunt prezentate in Anexa II.

NOTA: - Caracteristicile e si c se determina din incercari consolidate-nedrenate (c. U) tara rnasurarea presiunii apei din pori.

- Caracteristicile geotehnice 0 ~i e se introduc eu valorile de calcul corespunzatoare unui nivel de asigurare a 2: 0,95.

3. EVALUAREA TASARILOR CONSTRUCTIILOR FUNDATE PE PAMANTURI NECOEZIVE LA ACTIUNI SEISMICE

• o; - efortul unitar vertical total in terenul liber (ega! cu sarcina geologica total a) la 0 adancime z de la cota terenului, unde z se deterrnina eu relatia:

3.1. Evaluarea tasarijnr constructiilor fundate pe pamantur! necoezive nesaturate la actiuni seisrnice

z=Df+[BI2 x tg(45 +eI2)]12 (111)

(2.10)

Tasarea unei constructii ca urmare a unei solicitari seismice poate fi exprimata de relatia:

OJ - adancimea de fundare, in m:

B - lalimea fundatiei, in rn;

• ah - efortul unitar orizontal total in terenul liber Ja 0 adancime egala eu z de la cota terenului:

a II X K (KNlml) (2.11)

II""', o

• 1, - efortul unitar tangential mediu indus de actiunea seismica in terenulliber, deterrnmat cu relatia:

1, =0, 65 x E x K, x a, x rd (KNIII1:) (2.12)

unde:

~ - coeficient in functie de tipul fundatiei:

= 1 pentru fundatii izolate ~i continue; :=::0,85 pentru radiere

K, - eoeficient in functie de zona seismica de calcul a ampJasamentului, dat in normativul P 100-92/3, pet. 5.3.4. si Anexa A;

s,=s,.+s, in care:

5, - tasarea total a;

s, - tasarea datorata variatiei volumice cauzata de socurile seismice;

So - tasarea imediata, datorata modificarii modulului de deforrnatie liniara a pamantului.

(3.1)

3.1.1. Tasarile datorate variaiiei volumice, r,

Factorul important care influenteaza tasarile datorate deformatiei volumice (in cazul cand nu apar cresteri ale presiunii apei din pori) este lunecarea specifica indusa in teren, 1', 116/.

a) Pentru evaluarea tasarilor este necesara cunoasterea distributiei pe verticala a lunecarilor specifice produse in teren, in timpul seismului.

B

9

Indiferent de adancime, lunecarea specifica efectiva, 1'er, indusa de socul seismic este estimata cu relatia;

(3.2)

Dad. in formula (3.2) se inlocuieste

T, = 0,65 x K, x o; X rd, relatia propusa de Seed ~i Idriss 161 atunci (3.2) devine:

(3.3)

sau:

Gd 1

Yef (G '-)~0,65 x K, x a,. x rd x --

max Glllax

(3.4)

in care:

-G<I - modul dinamic de deformatie transversal a pentru lunecarea specifica efectiva, 1'er; KN/m2;

-Go,., - modul dinamic maxim de deformatie transversal a (pentru I' < 10.5) determinat prin teste de laborator si teren, conform metodologiei elaborata de INCERC 141

-K, - este dat de normativul P 100-92/3, pet.5.3.4. si Anexa A, in functie de zona seismica de calcul a arnplasamentului:

- (1, - efortul unitar vertical total egal eu sarcina geologica totala corespunzatoare adancimii pentru care se calculeaza 1'<6 KN/m2;

- rd si g au sernnificatiile de la pet.2.4.

In eazul in care nu se po ate determina Go,., prin incercari de laborator pe probe prelevate din ampJasament se poate utiliza valoarea estimata eu relatia propusa de Seed si Idriss in 1970:

Glllar=220(K:JlllaI X ((1'",) 112

(3.5)

(kPa)

in care:

- K2 este un coeficient in functie de gradul de indesare si de luneeare specifica, a carui variatie este prezentata grafie in figura 3.1.

10

~----~---r--------~------~------~

.10 -Ijrodv/ de ?r,c/CJl¥re

Fig. J. f. ZJ/agrol'/JC de vr;Yrld.~e a oa~/icJe/)fu 1</; k'L in l(Jnc!'i~ tie- Iun~ca~Q' ..J?~C/ficC; rnfr<J c/ifer''/Ie '1rcn:1e de 1'nft'e.sO're ale ",'sf/vAu'.

- (J'," efortul unitar efectiv mediu, exprimat prin relatia:

, l+2Ko I

a ~(--) a

'" 3 ,.

(1" - efortul unitar vertical efectiv egal cu sarcina geologica efectiva corespunzatoare adancirnii pentru care se calculeaza 'V

It:fl

utilizand formula (3.4)

11

Intrucat toate datele sunt cunoscute se poate calcula produsul G.

Yef x ~ pentru orice adancirne considerata.

Gmax

Lucrarea specifica efectiva pentru orice adancirne se citeste din graficul prezentat in figura 3.2, in care se intra cu valoarea calculata

Cd

YdX G

11l<L'i_

10'/

r-'

12

l

1 1

~

,J

b) Avand cunoscuta valoarea lunccarii specifice erective se deterrnina deformatia volurnica specifica, t,( %) utilizand grafieul din figura 3.3, in care sunt rezumate relatiile de variatie intre lunecarea specifica ~i deformatia volumica pentru diferite valori ale gradului de indesare, ID, pentru un cutremur earaeterizat de 15 cieli de solicit are uniforms.

Numarul echivalent de cicli de solieitare uniforma, No, a fost stabilit de Seed ~i Idriss /8/ in functie de magnitudinea seismului: valorile sale sunt prezentate in tabelul III .1. din Anexa III.

Gradul de indesare al nisipului se determina in laborator conform rnetodei prezentate in Normativul P 125-84 Anexa A /5/ in cazul in care se pot preleva probe "netulburate" sau din incercarile de penetrate dinamica standard in foraj conform ST AS 1242/5-88122/.

Relatia din figura 3.3 poate fi extinsa pentru cutremure de diferite valori ale magnitudinii seisrnice, prin multiplicarea deformatiilor volumice specitice eu un factor de scad r, prezentat in tabelul 3.1.

fI _ _._ ~ . ._.~ J ._1__j__, 1 .• ~ ...

tryT a+

Tabelul 3.1
Magnitudinea Faetorul de scara F actor de scara pentru
seisrnului pentru raportul deformatia volumica
eforturilor Tm r,=f"N)t"N<= IS
81f2 1,12 1,25
71/2 1,0 1,0
6 ¥.a 0,88 0,85
6 0,76 0,60
5'M 0,67 0,40 hg. J.2. lJiOjrTYma tit: var':ct/ii!- a diomeain/ ~f/t::e efecrr .. e ev fK'0clwu/ r-l<J!;.)

c) Pentru a tine seama de caracterul muldirectional al miscarii seismice valorile obtinute pentru t,.( %) se multiplica cu 2 (se dubleazl!.).

13

d) Tasarea datorata variatiei volumice, s., se calculeaza prin metoda insumarii pe straturi elernentare. Parnantul necoeziv se imparte in straturi elementare de grosime hi pe toata adancimea lui.

-Se calculeaza deformatia specifica volumica f,.,( %) pentru fiecare strat elementar i:

I': sup +1': ill!

I': . ~ \"I ,./ (%.)

" 2

I': 'lip (%) si I': .m( (%) sunt valorile calculate conform pct.3 .1.1 (a-c) P~nlru adanci:nea corespunzatoare limitei superioare respectiv inferioare a stratului i.

- Tasarea s, se determina cu relatia:

fO'l

C·!r-~-'-rr--.---.--,- ...... -.,.----.~~_~

in care:

• Sol - este tasarea absoluta probabila a fundatiei in regim static calculata cu relatia (4) sau (5) din ST AS 3300/2-85 pct.3. 7., pentru moduli de deforrnatie liniara in regim static notati aici cu Fl.

• s<~ - este tasarea absoluta probabila a fundajiei in regim seismic calculata cu relatia (4) sau (5) din STAS 3300/2-85 pct.3.7 in care pentru modulul E, se iau valorile modulului dinamic de deformatie liniara a stratului "i" din timpul solicitarii seismice, Ed, not at aici cu E2•

Valoarea modulului dinamic de deformatie liniara Ed' a terenului, pentru 0 anurnita adancime z se deterrnina astfel:

~ fr, < 80ft In. Of, /0-;_ In. to 7-

~ 1.D= I,ii' r b< JS'j.

1/

S ~~I':(o/t) X h

I" L.., I'I I

1

(em)

(3.6)

3.1.2. Tasarile itnediate s; datorate modificarii modulului de deformatie liniard a/ pamantului pentru nisipuri nesaturate

In cazul in care constructia are Ca sistem de fundare - radier general, tasarile irnediate datorate modificarii modulului de deformatie liniara a pamantului se pot determina aplicand una din metodele urmaroare:

a) utilizand relatia de caleul a tasarii absolute probabile a fundatiilor directe modi ficata astfel:

(3.7)

" .

10-2

" I

/0-'

Fi,9. 3.3. DldJroma de vanC:t_/r~ d tI~f:'rh?a.;:i:/ vo/um/ce steel//ce eu /Ilnecar~a ,s/ef!l/Ica I'enlru d/jel"ile 9rtfrle defno'e.sare ale n/oS1f>ului.

14

15

- cu valoarea lunecarii specifice efective I'd pentru adancirnea z calculata conform metodei expuse la pet. 3.I.1.a - introducand in formula (3.3) se poate atla valoarea modulului dinarnic de deforrnatie transversals G<I' corespunzatoare adancimii z.

- modulul dinamic de deforrnajie liniara Ed in timpul miscarii seismice se obtine aplicand formula:

\/oiOO',-~ ,S,' r, (_) 51 h ( __ -j

. ,

.L..___;__ ,_.L.

00 OJ

Ed

G - ~E

e(- 2(1+v) rI

(3.8)

Coeficientul Poisson v poate fi luat cu valorile din tabelul 6 din STAS 3300/2-85.

b) Utilizand relatia lui Steinorenner modificara:

s =pxBxIx C__l_ -J_)

e 'E~ E]

in care:

• p - presiune medie pe talpa fundatiei, in KN/m2;

• B - lli.timea talpii fundatiei, in m;

• [ - un coeficient de influenta functie de dimensiunile fundatiei,

1

grosimea stratului de pamant ~i coeficientul Poisson, I'.

• E si E, - modulul de deforrnatie liniara al terenului, in regim

1 Of •

static ~i respectiv in tirnpul rniscarii seismice, in KN/m2, conform

pct.3 .1.2.a.

Coeficientul I, se calculeaza eu formula:

(3.9)

Flj. J t,.. lJloJram~/c ck- vQ'rt'cJ./;~ a /o-c/cr//or ..c, <5/ F2 (dl.l,PG Sfeinbrenner)

(3.10)

3.2. Evaluarea tasarilor constructlilor fundate pe pamanturi necoezive saturate. la actiuni scismice

in care:

_ coeficientii adimensionali F1 si Fl, in functie de rapoartele DIB si

LIB sunt dati in graficul din figura 3.4.

- D - grosimea stratului de pamant:

- L si B - lungimea si respectiv Iatimea fundatiei.

Tasarea unci constructii a~e/at~l pc un depozit de nisip in care apar cresteri ale presiunii apci din pori in timpul solicitarilor scismice. dar nu se aj uugc la lichcfierc. poate fi cstirnata apl icaud expresia dill ccuatia 13. I . ). Cclc dou;1 cornponente s. ~] \ se calculcaza dupa metoda l'\PUS~1 in continuare.

17

16

3.2.1. Tasarile datorate variatiei volumice, s.' pentru nisipuri saturate

Metoda de evaluare a tasarilor s, datorate variatiei volumice pentru nisipuri saturate, propusa de Tokimatsu ~i Seed /161 parcurge etapele prezentate mai jos

a) Se calculeaza valoarea efortului unitar tangential mediu

norrnalizat, Ts/Uv' ell relatia: l

T 0

_' = (0 65 x K x _" x r )x r

I ' sid m

0.. 0 I'

(3.11 )

in care:

• a"K"g,rd au semnificatia de la pct.3 .l.l.a.

• o'; este efortul vertical unitar efectiv corespunzator adancirnii z pentru care se calculeaza T, normalizat

• r., - factor de scara pentru un raport al eforturilor depinzand de magnitudinea seismului ~i prezentat in tabelul 3.1.

b) Cu valoarea calculata T,IfJ" ~i gradul de indesare 10 al stratului se intra in diagrama din figura 3. 5 ~i se determina deformatia volumica specifica EJ %) ce se va produce in teren ca urrnare a socului seismic.

Diagrarna din figura 3.5 stabileste relatia dintre efortul unitar tangential mediu normalizat T sl (J' \' cu deformatie volumica specifica, f(%l,., ~i gradul de indesare 10,

Gradul de indesare 10 se determina conform pct. 3.1. 1. b.

c) Tasarea s, pentru nisipuri saturate se calculeaza aplicand

formula (3.6.) pe baza valorilor Ey/"P(%) ~i Ev;inf (%) obtinute conform pct.3.2.l.b.

18

o.!i I

J

I

I

I

I

I

/,0.2- I I

J I

I I

I I O! I I " I I I

r I I

I , I

I , I

, I I

///

:t / I I /

,',I

//

, " , ,

.1/ /'~ '/

, ,

, , , ,

~/.;/

',//

"/,

c:

, ,

2

J)i09rt:1171CT de vor/CY/Xe- t1 d~fo,.mCl !ki val<J~/c:e sl'~c/I/c~ ell efDrt'v1 f/tlifar of- forfr-care l1ormul/zof ~ fIVclvlole til de.sO're tY ,,/.s'i'u/C//.

19

3.':.':. Tasari inicdiau-. s .. datorat c /!Iodifiul!"ii niodulului de de!(J/"/!lu!IC liniart) (/ iuuuantului /1('111/"1{ nisipnr! saturate

\'-,1\ \ 1

Tasarile irnediaie \. datorate rnodificarii modulului de detormatie liniara a pamantului in tirnpul soliciiari: ~ClSIl11Ct: in cazul nisipurilor saturate se dctcrmina conform punctului j 1.2. cu deosebirea ca pentru dctcrmiuarea valorii E: trehuic luata in calcul modificarea valorii () produs.i de l'\ISI<..'IlPI presiunii apci di 11 pori.

"DE:\

.\1. SI \mOI.{ I{II.OR l TIUZ\TF

B [)

E

l~l\llllL'a t:dpii lundatici aLiiull"ll1le;, (iL- lundale

mudulul de dciorm.uic liniar;l <II p.nuantului III rL'_!2I111 qallL"

rnodulul de llcf<lrma\IL' lilliar;l <II pamaniului ill rL'_!2ill1

L.

3.3 Evaluarca tasarilor unui depozit de parnan: (tcrcn liher] necoeziv saturut

SL'IS1111C

(j.C; Ji" . modulul dinamic Lit' dclormaue trans\t'r,:I!;1 pcmru t :

pcntru '/c-:. pcnrru "t ': 111'-]()'

Ii> ~r:ldlll dl' indcxarc

L. - cocficieru de Illtllll'Il\:1

1\.., l'LIl'flUcnlUI de unpinucrc :1 p.unamulu: ill 'LU't' tiL'

fL'p:U IS

L - lun; i mea lalpi I luntia\lei

:\! - numar (iL' cicl i

~ Il 11 1l1{11 de L"lt·1 i l'C III \ akllll

Evaluarea iasarilur UllUI dep(]fil ck pamant nccoeviv saturat.

Hid suprasarcina rteren libcr: ca urmarc <l unci aCjlU111 xcixmic« se poate face si dupa metoda propusa de Lee 'Ii Alhaisa '7 ~i pfC/l'ntata in Anexa III.

num.ir de CiL·1t pcntru produccrca I ILllL'1IlTll accl'lL'ra\la m;t\lm;-t a miscarii WI·'[llicl'. 1;, '.11PI;II<I\<1 lerl'llulul

L - l"IlUiUllea P:iI11,1Il111lul

L', .c . cxccuuiciuuca Il1drcrtri It lr PL' tiircl"\1<1 I r'lIb\CJ"saE,·si

It lllgiludinal,-1

!'- . accclcr.uiu t'-I"a\llil\!Llnalfl

k cnclicicnt seismic

III L"lldieiellt ,II l"Illldqiilllr de II III 11

p prcsiunca pc [;!Ipa tund.uici

P prcsiunca rncd ic \ nllcal;l

p. ]l1"L'siunl';1 UIIIC:t a p.uuautulu: 111 rl'~IIlI'I;nil

P. prcsiunca crilica a pamaiuului ill rcgllll SL'I,'llIL

r cocficicnt de rcduccre a s( II III t:,i"J i .,L· '" III ILL' en

ad ;IIK' i me a

1;!(lor de sClril pcutru rapurtut ctonurilor

20

21

u

z

Au AJ(J' 3c

(J'3<;

(Jd (Jd/2(J' X (J,

(Jh

(J'm

(J' ,

T,

T max

I) l'

~ E,.(%) Eh(% )

"

L'

B'

22

- factor de scara pentru raportul deformatiilor volumice

- factor de scara privitor la deformatia de lunecare

specifics

- tasare totala

- tasare din variatia volumica respectiv din variatia

modulului de elasticitate - presiunea apei din pori

- adancimea de la cota terenului

- cresterea presiunii apei din pori

- cresterea presiunii apei din pori normalizata

- efortul unitar lateral (orizontal) efectiv de consolidare

- efortul unitar axial dinarnic

- efortul unitar de forfecare norrnalizat

- efortul unitar vertical total in terenul liber

- efortul unitar orizontal total in terenulliber

- efortul unitar principal efectiv mediu

- efortul vertical unitar efectiv

- efort unitar tangential mediu indus de seism in terenul

tiber

- efortul unitar tangential maxim indus de seism in terenul liber

- unghiul de frecare interna a pamantului

- lunecarea specifica sau deformarea unghiulara

specifica

- deformatia de lunecare specifics efectiva

- factori de mobilizare a rezistentei la forfecare in stare

de repaos, respectiv in momentul seisrnului

- coeficient de reducere a presiunii critice statice

- deformatie volumica specifics

- deformatie axiala

- coeficient Poisson

- lungimea redusa a talpii fundatiei

- latimea redusa a talpii fundatiei

ANEXA 1I

DETALII ASUPRA METODEI DE EVALUARE A CAPACITATII PORTANTE A TERENULUI DE FlJNDARE LA ACTlliNI SEISMICE

11.1. In metoda simplificata de evaluare a capacitatii portante a terenului de fundare Ia solicitari seismice, se fac urmatoarele ipoteze:

- Parametrii rezistentei la forfecare, (I ~i c, nu se modifica in timpul solicitarii seismice. Acest lucru este valabil in general la solicitarile scurte ~i nedrenante.

- Eforturile unitare tangentiale medii, T" induse in teren de actiunea seismica se calculeaza utilizand relatia propusa de Seed ~i Idriss in 1971 /6/:

Ts ::O,65x T ::O,65x K x a x r

max s v d

in care:

K. - coeficient de zonare seisrnica, conform P 100-92;

(J, - efortul unitar vertical total egal cu sarcina geologica

corespunzatoare.adancimiii z pentru care se calculeaza T

rd - coeficient de reducere cu adancimea, rd=1-0,OI5~, in care z

este adancimea exprimata in m.

(11.1 )

11.2. Presiunea critica in regim static, Per se determina conform STAS 330012-85, pct.4.2.2.:

Pcr::yxB'x A xN xi +q x N xl. xi +

y y y q q q

+ c x N x A x i (11.2)

c c c

Acest Per static s-a obtinut pentru un anumit factor de mobilizare a rezistentei la forfecare, exprimabil prin urmatorul raport (fig.II.l):

23

)1

1<, ~ III \P

H ~1J1"

111.3)

necoeziv caruia i se cunosc caracteristicile geotehnice. Asupra terenului actioneaza 0 fundatie continua de Hitime B aflata la adfmcimea D,.

Metoda parcurge urrnatoarele etape:

a) Se evalueaza starea initiala de eforturi in teren la 0 adancime egala cu B/4 de la talpa fundatiei cu relatiile:

Il.,". ln monumul scislllului. campul de undc prl'\U[1U' unitonn. producr dO\1 llt,lrl';1 d\ In 1I rilor tangcntialc T ,1\.:1 ionand pc SUPI;lrl'lde mi/lllll;liL' \1 vcrticalc ilk clcmcntului lie YOIUlll. fiS II.::'.

Dal;l se face reprczcntarva _!.Crafll:{l. CLL ccrcul lui \l\J!Jr. ;1 cvulutic: ,lfllil de dllriliri de la fL·_!.C I mul statirla (l'l 'CiSlllll·lil!,'.II II sc CI)IlSt:ll:1 II c\p;lIldarL' d cercului cforturilor care Sl' aprll[1ll' dqkl de d rcapt a 11m i 11 sec;1.

Facrorul de 1l1l1htli/;lrc a rL'/ISIL'l1(ei let iortccarc ill ;ICt:-;[ cal \ a

(11.7)

0° =0 ",K x 0(1 =( I-sin 0)0°

J "0 I' I

(11.8)

ill. -\ I

in cazul in care terenul este alcatuit din mai multe strate, avand greutaJi volumice, diferite, sarcina geologica se calculeaza cu formula:

fi:

'III ()

I I. ~. PIL',IUI1L'i! CrlliC;l III leg III 1 seismic SL' P(l;llc l'\ ;tllI;1 Lli rd:t\ia.

P,. =t. \ P;

II I )1

J/

o,,=LY, X hi i ~ I

unde )'1' hi reprezinta greutatea volurnica si respectiv grosimea fiecarui strat.

b) Se deterrnina eforturile unitare tangentiale medii induse in teren de actiunea seismica, folosindu-se relatia din Seed prezentata la pct.Il, I: valoarea Ts este corectata cu un coeficient E, functie de tipul fundatiei:

untie:

P,. - prcsruncu criuc.i ill rCi!im sLIlLC

I YJ. I I)

T,=0,65 x E x KJx a,x r" (11.9)

- pentru fundatiile izolate.r = I

- pentru radiere: f. =0,85

c) Peste starea initiala de eforturi aOI, aO} se aplica solicitarea seismica considerata prin sporul deviatoric conform figurii 11.3, se determina noile eforturi principale al si aJ•

;til'S ;Islkl ill":;I! I' <I \',lriL'/L' liniar spre p.,:

• (':lIld R =R atune: 1:= I si P.=P.

• ('and R. = R. adic:l I, c:: "1',,' at unc i ~ =(J. dcci P = I). lil-ci tcrcnul a Cella!.

I[S Cucficicmul t apartinc deci dorneniului de valori 11).1.1 rezuh and (I capucitatc portanra la actiuui seismice mai 1111l';1 dccat CL';I de 1:1 acriuni q;llll'l'.

(11.10)

II.h. Pcm ru rxctupl ificarc ~e propunc urmanrca ;J1~(l1 iunului lit: dcicrminarv a ~·;tP;ICll~lpi portauic ill rl'gllll seismic pcutru 1111 p.rrn.uu

24

25

a +0

a ~-'-I'-R

~ 2 .1

b) Factorul de mobilitate 710 va avea expresia:

(11.11 )

(ILl S)

:"1 o ; -a" , ~ -. '

R'~\'T-s~(-"-'2-Y=0,5x 'tT- to-.x (1/.:.,)- (11.12)

\ .I' .1

d) In cazul pamanturilor necoezive (fig. II. 3), TIll' reprezinta, asa cum s-a ararat. tactorul initial de mobilizare a rezistentei la forfecare _ exprimat prin:

Dupa aparitia seismului noul factor de mobilizare tinand com si de relatiile (II. 10. II. 11, 11.12), va deveni:

sin 'Y [I (l, air

1111 r- . ---"-- X

S1I1" a, 'air

1 ·kl,

~ --- x

sin (> 1 Tk(l

(ILl 3 )

0,-03

11 -r x

, a I =U \ + 2c x ctg 0

S1I1 (}

(II. 16)

Slll ()

\,4x 1'2". 0L 2( I ktll

~----.- .... - .... - ... ------.-- r --.

0,( 1 t/.:.n) +2c x ctg (j - sin (~

7/, reprezinta noul factor de mobilizare a rezistentei la forfecare exprimat prin:

c) Coeficientul ~ se calculcaza utilizand relatia (11.6)

sin 'Y, a I -03

11, = --. --. z: --.-._- - x

sin 0 01 'a; sin 0 (l,(1 '/.:.1')

\ 4u~/o,i T( I k,i

., -----. ---- ------ x

1 TkJl

2R

<

.\

SIl1 0

d) Presiunea critica in regim seismic se evalueaza cu ajutorul forrnulei nI.S).

(lLl4)

sin 0

c) Presiunea critica in rcgim seismic se calculeaza cu relatia 11.5.

11.7. In cazul pamanturilor coezive (fig.I1.41 datorita coeziunii, expresiile factorilor de mobilizare a rezistentei la Iortccare se modifica asttel:

a) Expresia lui '-I'IJ devine, pentru simaria initiala (tara seisrn):

R" sm 'YII

()()

(l-a

" II

OJ tal, +2(' x etg 0

26

27

EXEMPLE DE CALCUL

II. Presiunea critics in regim seismic se calculeaza:

Exemplul Dr. 1

P"U=~ Per

in vederea determinarii lui ~ trebuie calculate valorile eforturilor unitare verticale ~i orizontale in terenul liber ~i efortul unitar tangential mediu indus in terenul liber de actiune seisrnica.

COla "r" pentru care se calculeaza eforturile:

Se considera 0 fundatie dreptunghiulara BxL=2x3m arnplasata

la 2m de la suprafata terenului.

Terenul de fundare este alcatuit dintr-un pamant coeziv avand:

'Y*=18KNlm3 o*=2r c*=30KNlm1

Incfud.rile de calcul provenite din gruparea speciala, la ni velul

talpii fundatiei sunt:

N=2100KN M=700 Knm

T=O 15·N="315KN

Coeficientul de zonare seisrnica, conform P 100-92, K,=,,0,2

Eforturile unitare in aer liber:

I. Conform ST AS 3300/2-85 presiunea critics in regim static se calculeaza cu formula:

P ~y-B'N .). ./ +qN 'A i +CN'A i

(t YYY '1qq CC(

a,=) . :.=18 . 2,74=49.32KNlmc

a =K·() = (I-sin (}).() = (1-0,374) '49,32=30,87KNII//2

1/ {/ ~ , .

r,,= 1-0,015::. = I-O,OJ5·2, 74=0, 9589

T, = (( '0, ·K) '0, 65rd= 1·49.32'0,2'0,65·0, 96=6, 15Kl\'lmJ

in care:

Factorii de mobilizare ai rezistentei la torfecare:

2M 700

B j=B-2e=B-~-~22'~~ -1,33m

N 2100

pentru ",*=2r L'=L conform Tabel 11

Ny=2,5 Nq=8 N,= 17

conform tabel 12

0.01

'7 ----- '.--~... - X

II 0 + 0- 2<' .r cte (1 sin ()

:" "

49 .. "l,_~ - 30,H7

- -- .. ------- .---- ... x 0.216

49,:n~30)s7+2J02A7 ()J74

4 ._2 ~ T~ (I - k ): I

\ _~ .r _. __ u x-

'7(' t. J .

a,(l +K(J)+_("·ctg 0 Sl11 ()

_ \ 4~«15i;49,32'(I(i:-62o): I

1) --- .. ---- .... ------ -- '0,263

, 49.32(140,626) ~ 2,3()'2,47 0,374

A =A =} O+03·~=1+0,31,33 =1,133

q , 'L! 3

B / 1,33

• =1-04·-=1-04·-·-~O,R2

"-Y , L I ' 3

Conform Anexa F punctul F.2 din graficele din tig.6

i. =0,6 iq=0,78 ic=O,75

[nloc~ind valorile determinate in formula lui P,., rezulta:

P",= 18xl ,33x2,5xO,82xO,6+ 18x2x 1, 13x8xO, 78 + 30x 17xl ,33x xO,7S=717,34KN/ml

Coeficientul de reducere va fi:

28

29

Deci:

p r r.s =U'; =0, 940J J 7, 34 = 6 74, 30KNlm2

lnlocuind valorile in formula lui Pn se obtine:

Pcr= 181,33'28,90,82D,57+ 18,243,3·1,]330,72= ]594,98

Verificarea la starea lirnita de capacitate portanta, in regim seismic va fi:

II.

p' <mP

d u.s

r =~= 2J(.lQ_ =526,3KN/1112

e! L '-8 3·1,33

526,3KNlm 2<(),9·674,30~606,S7KNlm 2

B 0 I

z~D,-+[2 tg(45+"2)]·"2=

") 1

~2 +.:-: ·2,05 =3,025m;

2 2

0, = 183,025 =54,45KN/m~ 00=0,4-54,45=21,78KNim'

T, = 54,45 D.2 D,65 D, 955 = 6, 76KN/m" rd= 1-0,015-3,05=0,955

Factorii de mobilizare ai rezistentei de forfecare:

Exemplu nr.2

o fundatie izolata, dreptunghiulara BxL = 2x3m, cu adancimea de fundare Dt=2m, asezata pe un teren de fundare alcatuit dintr-un pietris cu urmatoarele caracteristici:

._ lk(l. I _ O,ti I

77 --- -- .. - ... ---.--. =0,714

IJ I +ko sin fl 1 ·0,4 0,6

Ko~ I-sin ¢

_ V4(T/aj '(l·kci 1

Y) .... _._. _ .. -. . -'.- ---- ._- =

s I Tko sin @

= _\_4(6·2~):~4,45)C t_(!,~~. ..'. '0,77'(5

1,4 (I,n

(}*=37Q c*=o

1'*= 18KN/m3

incarcarile ~i caracteristicile seismului sunt aceleasi ca In exemplul I.

I. Se calculeaza Pn conform STAS 3300/2-85

P,,='Y~B '~Nr)\-J, +q~Nq~\jq B' = 1,33m

L' =3,Om

pentru () = 31 a

N=28.9 Nq=43,3

Aq=1,133; "_,""'0,82;

i., =0,57; iq=O,72.

Coeficientul de reducere ~ va ti:

(tab. I I - STAS 3300/2-85) (tab. 12 - ST AS 3300/2-85)

. O. 77S ~O 776

0,714 '

Pcr, =0,776)594,98= 1237. 70K/I/lmc

(Anexa E - ST AS 3300/2-85)

r;« =r.: -- 526.3 < 0,9) 237, 70Klv'lm2= J 113, 93KNlm2

30

31

Exemplul3

63 I 'j

.30J~Pa.

r--~-------y

Calculul se efectueaza pentru 0 cladire administrativa Ps-Bctaje. avand forma in plan apropiata de patrat, spre suprastructura alcatuita din pereti structurali (diafragme) si cadre din beton armat, dispuse pe 0 trarna regulata de 3,90 ~i 4,20m, Fundarea se face eu radier general.

Calculul se face pentru intreaga infrastructura intrucat elernentele acesteia (peretii, radierul ~i planseul) conlucreaza irure de,

I

--x

N =61.IOOKN M."= 155.190KNm

303 e,=2.54m

+

I j Z91K.Po

r---'------,

-~'d-

-+-

£78

5=475t

1

N t: '5210t

68

N = fori a gravitationala

N, = greutatea infrastructurii (inclusiv radier) S=forta seisrnica de cod (K,=0,2)

176'

1
~lt-- I--
_l
, I 180 Rezulta urmatoarele presiuni la colturi determinate pentru eforturile ultirne (s-a admis distributia trapezoidala a presiunilor):

32

. -f---X

N=61.100KN M)"O" 149.690KNm

(;9 e)O"2.45m

NO"61.100KN

M," =0, 7x 155x190= = 108. 750KNm M,"O"O,7x149x690= = 105.090KNm

e,= 1,78m

e) = 1,72m

33

m =rn 'oos2 () +m sirr' ()

l. B

2+L 2+20,1

m =~= 19,8 =1 48

L L 20 '

1 +- 1 +____d

B 19,8

2+ B 2+ 19,8

m ~ ____!::_ 20,l = 1 50

B 1 + B 1 + 19,8 '

L 20,1

Se calculeaza pentru seismul oblic care este eel mai nefavorabil.

Exemplul 3.a - teren 1 - nisip fin

N =61.100KN M:= lOS.750KNm My"= 105.090KNm

H =42002+42002 =5940KN V=N

T."=4200KN Ty"=4200KN

tg S = H = 5940 =0 0972 -- arctg 8 =5 55°

V 61100 ' ,

P = Y BIN . A. ·i +q N . A ·i

cr y Y Y q q q

B1=B-2MY=1980-2 105090 16,37m

N' 61100

L JI=L_ZMx =2010-2 108750 1654m

N' 61100 '

entru =250 label 11

P ¢ STAS 3300/2-85

? N; =4,1 '. Nq=1O,7

B = 19,80 =0 985 0,2

L 20,10 '

A =1-04 BI =1-04 16,37 =060

y , L I '16,54'

B I 16,37

A = 1 +0 3 - = 1 +0 3 ~- = 1 30

q 'L I ' 16,54 '

H =v·IJ.+B IL lea

cr r:

,u=0,4; Ca=10KN/m 2

Her =61100 D,4 + 16,37 '16,54'10 =27140KN

6. ",.8m

tg () 1,72 0,l45

10,05+1,78 arctg e =8,27°

m=mL oos2 (}+mB'Sin2 ()=

=1,48 X cos? 8,27°+1,5 X sin2 8,27=1,48

34

35

226KNlm2 < 0, 9x1170= 1053KNlm2 m =0, 9

r; = 19, 15x16, 37x4, lxO, 6x0, 766 + 19, 15x3, 5x 10, 7x 1 ,3xO, 853= ",1386KNlm

Exemplul 3.b. - praf nisipos

N =61.100KN

M,"'" I08.750KNm My"'" 105.090KNm H~5940KN

tg 0"'0,0972 ...... arctg 0"'5,55°>5 Per ="I:B '~N_)\,)) +q~Nq~Aqjq +CPc~Ar~i.

B'",16,37111; L''''16,54

T,"=4200KN T,u"'4200KN

a,.=-Y x z=19,15x11,27=215,82KNlm2

a,,=(l-sin 0) a,.=(i-sin25°)x 215,82= 124, 61KNlm2

Ko=0,58

'd= 1-0, OJ 5x z = 1-0,015xll, 27",0, 831

T ::.: (f x a,x K,)xO,65x 'd f '" 0, 85

r:=O, 85x215,82xO,2x0, 65xO, 831 = 19, 82KNlm2

pentni 0 = 19°

tabel II STAS 3300/2 -85

Ny ~1,58 Nq~5,9 N,=14,04

1] = l-Kf}_ x __ 1_ ~ 1-0,58 .. _1_ =0,629

o 1 +Ko sin ¢ 1 +0,58 sin 25"

VA(r)a,/+(l-Koi. 1 _

1] ~._---

s 1 +Ko Sin ¢

=,):4(19,82/215,82)2 +(1-0,58)1._1_._ =0,687

1 +0,58 sin 2Y

A, '" 0,6; A" = "" = 1,3

Hcr=Vx I1+B~L~Ca 11=0,30; Ca=10KNlml

Her=61100xO,3+ 16, 37.x.16, 54xJO= 21038KN

m=1,48

i ~(I l!._ t~ ¢)111' \ =( 1 59~ tg 19°) U~'l -0.776

i H' 21038 .

cr

i =(I--!!__ tg O)//I~(l- 5940 to 19°)1.45=0860

q H 21038 ,., ,

[I

i =l - 1 -lq =0,86 1-0,86 =0,831

c q Ne· tg ¢ 14,04x tg19°

Prr=21, 78x16,37xl,58x0,6xO, 776+21, 78x3, 5xl,3xO, 860+ + 22x14,04x1,3xO,831 =1099KNlm2

~ = 1 ~1]s _ 1 -0,687 =0,844 1 ~1]o 1 -0,629

P =t' x P=O,844 x 1386=1170KN/m 2

(,1".s ~ CI

pi =~= 61100 = 226KN/m2

ej B!L / 16,37xJ6,54

36

37

98 19° 1

Z~3,5+[~ tg(4SO+2) x 2~1O,44m

a ~21 78 x 10,44 ~227,38KNlm 2

a;, =(1 ~sin 19°) x 227,38~153,35KN/m 2 Kv=O,67

'd= 1-0,015xI0,44=0,843 2 T, =O,85x227 ,38xO,2xO,65xO,843 = 21, 18KN/m

a,.-all 1

-----~x --~

710 a +c +2cx etg ¢ sin ¢ l' II

227,38 -153,35 x 1 ~0,44 7

19° sin 19°

227,38 + 153,35 +2,22 x etg

j4Ts2+a,(I-ko)2 x _1~~

715 av(l +ko) +2c x etg ¢ sin ¢

y/4x21,182+227,38\1-0,67)2 X 1 ~0,521

- 19° SI'O 19°

- 227,38(1 +0,67)+2 x 22 x etg

Fig. j.l.

Cercvr//e lui AlO'Sr rnfrv evo!tJ_#u sloni ole e/orlvr/ ole 10' r'Cgimv 1 .!I<1t.-c /0' ee I Je/:"m/c (c(jUJ (!Jl!hJ:fTYl)

~ ~ 1-715 1-0,521 =0,866 1-710 1-0,447

P ~O 866xl099~952KN/m 2

cr s ,

pi 61100 ~226KNlm 2 m ~0,9

ef 16,37x16,54

226KN/m 2<0,9 x. 952=857KNlm 2

..f'OCO' de kna 0)

fij . ./. 2. Siot-ea" tie ef'or fur! In !ere/) In ./-/'"I'IJ I Jt!('.rh11J /v/.

38

39

ANEXA III

EV ALUAREA T ASARILOR PAMANTURILOR NECOEZIVE SATURATE LA ACTIUNI SEISMICE

__ -,;;a:.,:....V_- -----I a-;

Deformatiile ee apar in masivul de pamant in timpul actiunilor seismice se datorese propagarii verticale de la roea de baza pana la suprafata terenului a undelor seismice transversale.

Acest mod de actiune poate fi studiat in laborator eu ajutorul incercarii in triaxialul ciclie.

Problema tasarii nisipurilor saturate este legata de producerea lichefierii, aeeste doua fenomene fiind studiate irnpreuna.

Lee ~i Albaise 17/, folosind testele triaxialului ciclic au pus la punet 0 metodologie de evaluare a tasarilor probabile, ee pot fi inregistrate la suprafata unui teren nisipos saturat, lara suprasarcina (teren Iiber), metodologie ce este prezentata in continuare.

Fig. 5..J. C~rcvr//e lu; Aloh r: lenfru F",illl<.m· ~coe~;ve

Efectuarea incercarilor de laborator !}i prelucrarea rezultatelor

,--_ .... ~' -r, _--~

III. I. Tasarea nisipurilor saturate datorate solicitarilor seismiee se evalueaza folosind rezultatele incercarilor de laborator prin probe prelevate din depozitul natural, in triaxialul ciclic,

___ .-"-11'-'-- _

m.2. Metoda triaxialuluieiclie, principiu, aparatura, pregatirea probelor, efeetuarea incercarilor eiclice sunt expuse la peL2.4 din "Metodologia de determinare a earaeteristieilor dinamice ale terenului de fundare la solicitari seismice" 141 elaborata de INCERC, in curs de aparitie si in anexa B a "lndrumatorului tehnie pentru studiul proprietatilor pamanturilor necoezive lichefiabile" indicativ P.125-84 lSI.

F~. ff. If. Cerc.u r: ,!C /<li #~hr rnfrt.l r1'nluri

coe zrv e

II1.3. Probele de nisip consolidate la starea de eforturi din teren sunt supuse la un efort unitar axial dinamic, ad' In timpul ciclarii se

40

41

mascara cresterea presiunii apei in pori, ~u ~i deformatiile axiale, ~h' pentru fiecare eielu. Sunt incercate eielie cate 3 probe eu acelasi grad de indesare, fieeare pentru alta valoare (To' eielarea continuand pana la lichefiere.

Pe baza rezultatelor din aceste serii de incercari se traseaza urmatoarele curbe in functie de numarul de cicluri, N, exemplu curbele din fig. Ill, I.

• variatia efortului unitar de forfeeare nonnalizat, ad/2ux;

• variatia presiunii apei din pori normalizata !J./rJ:x;

• cresterea deformatiei axiale ~h'

De asemenea se traseaza curbe de variatie ale presiunii apei din pori normalizata, !J.jax in functie de raportul N/N 1, N - numarul de eieluri pentru care se calculeaza: Nl - nurnarul de eieluri la care s-a produs lichefierea (exemplu din fig.III.3).

Evaluarea tasarilor

IlI.4. Pentru a studia-fenomenul producerii tasarilor in nisipul saturat, se face 0 noua serie de incercari in triaxialul ciclie (probe consolidate si incercate ell (Jd similar eu cele prezentate la pct.III.3, la care cic1area se intrerupe inainte de atingerea Iichefierii, pcntru 0 valoare a cresterii presiunii apei in pori egala cu 60% din valoarea maxima. !J.u=(Jx atinsa in momentullichefierii.

lmediat se deschide drenajul si se mascara variatia volurnica produsa de excesul presiunii apei din pori. In teren aceasta coincide cu fenomenul de tasare produs datorita disiparii presiunii apei din pori prin migrarea apei la suprafata,

Rezultatele incercarilor sunt prezentate in doua grafice (asernanatoare celor din fig.III.2) si anume:

• variatia presiunii apei din pori norrnalizata !J.ju' x In functie de numarul de eieli;

• variatia deformatiei volumice fJ %) in functie de varful presiunii apei din pori !J.j(J' se-

III. 5. Procedeul s implifi cat pentru estimarea tasarilor unui pamant nisipos datorate fenornenului de migrare a apei din pori dupa un evenimet seismic, parcurge urmatoarele etape:

a) Se fac eele doua serii de incercari in triaxialul ciclic ~i rezultatele obtinute se prezinta in diagrarne, conform prevederilor de la pCLIII.3 ~i 111.4.

b) Aplicand procedeul simplificat al lui Seed si Idriss se determina numarul de cicli echivalenti, N., corespunzatori zonei seismice de calcu!'

Procedeul simplificat Seed ~i Idriss 18/ propune ca fieeare magnitudine seisrnica sa fie caracterizata de un numar de eieli, numit numar de cicli echivalenti, No, cu acelasi efeet asupra terenului ea ~i miscarea seismica neregulata, valori preluate ~i prezentate in tabel ul Ill. I .

In normativul P 100-92, in tabelul 1.2 din Anexa A, este data echivalenta intre intensitatea seismica ~i zonarea seismica a teritoriului Rornaniei, caracterizata de doi coeficienti: coeficientul seismic K, ~i perioada de colt TO'

c) Se intra in diagrama de variatie a efortului de forfecare normalizat (Jd/2(J'3c, (diagrarna de tip c din figura 111.1) cu numarul de cicli, N. si se determina valoarea efortului de forfecare normalizata corespunzatoare.

d) Corectand valoarea efortului de forfeeare nonnalizat eu factorul de siguranta F= 1,5 se va obtine 0 noua valoare a raportului (Jd/2(J'le' valoare ce reprezinta rezistenta la lichefiere, pentru care din aceeasi diagrams (tip c fig. III.l) se afla numarul de cicli pentru care se produce lichefierea, NL

e) Cu raportul NjNI se intra in diagrama de variatie a presiunii apei din pori normalizata (tip fig.III.3) ~i se determina domeniul valorilor !J.iu' k corespunzatoare.

f) Din diagrama de variatie a deformatiei volumetrice (tip b fig.III.2) se obtin valorile deformatiilor volumetrice, fJ%), corespunzatoare domeniului de variatie a presiunii apei din pori, ~/(J' Sc-

42

43

g) in conditiile incercarii probei eu deformatia laterala impiedicata (existents ~i in teren), deformatia de volum inregistrata prin migrarea apei, E/%) este egala cu deformatia specifica pe directia verticala.

h) Cunoscand grosimea D a stratului pentru care se calculeaza tasarea probabila S, se aplica formula:

a) creasterea presiunii apei din pori norrnalizata 6.)a'1<' cu numarul de cicli N;

b) deformatie volumica E,. in functie de varfurile presiunii apei din pori normalizate, t!..ja' x"

(III. I)

IV. Evaluarea tasarilor probabile s-a facut in etapele urmatoare: a) din tabelul III. I rezulta cli pentru cutremurul de proiectare corespunde un numar de cieli echivalenti, N<=4 cicli:

b) Pentru Nc=4 corespunde un raport ai2a'"._,=0,35 pe diagrama din fig.Ill.I.c:

e) Tinand seama de factorul de siguranta F= 1,5, efortul maxim de forfecare normalizat care poate fi suportat de teren produs de cutrernurul de proiectare, este numai de 0,35: I ,5 =0,25; caruia ii corespunde un nurnar de deli de lichefiere de N 1 = 38;

d) Diagrama din fig.II1.3 arata ca pentru raportul

N/Nj=4/38=0,105 corespunde 0 variatie a presiunii apei din pori 6.u/a'3e cuprinsa in domeniul 0,1-0,3;

c) Se intra in diagrama din fig.Hl.Zb cu valorilc 6.ja\,=O,1 si 0,3 si rezulta ca deformatiile volurnice = 0,02 % '-;'0,1 %;

f) Tasarea S calculata cu formula S =6. 'E( %) pentru stratul eu 0= 10m, va fi 0 tasare S=2-lOmrn.

Exemplu de calcul

I. In acest exemplu sunt rcdate rezultatele incercarilor de laborator ~i efectuarea calculului tasarilor probabile ce se vor inregistra intr-un depozit de nisip de 10 m grosime, in urma unui eveniment seismic, prezentat de Lee si Albaisa 171.

Caracteristicile fizice ale nisipului sunt:

1. 05()=0,6mm

2. Un= 1,2

3. emd\=0,83

4. cmin=O,S4

II. Rezultatele primei serii de incercari in triaxialul eielie pana la atingerea liehefierii, sunt prezentate in diagramcle (a.b,c) din fig. III. I ~i anume:

a) variatia deformatiei axiale, th' cu nurnarul de deli N;

b) variatia presiunii apei din pori normalizata, 6.ja\c eu N;

c) variatia eforturilor unitare de forfecare normalizat, 0d/2a' 3C cu N.

In diagrama din fig. III.3 este prezentat domeniul de variatie al presiunii apei din pori normalizata,

III. Pentru seria de incercari ciclice oprite inainte de liehefiere urmata de drenare sunt prezentate rezultatele in diagramele din fig.III.2.

44

45

46

u ~ (c

~ B,

\c....-.. r...:-

~~ ~

17ttB;~

.J I. .., "",. ,..,,b.,a.

Nr, c.r<::, ... ~ IV

hg. IF.J. VqriO'/'Q /veslu/?i/ cy>ei dIn J>ori t'ormql/zClIri f'n IlJncp~ oE: 1TY1'0r/v1 tV/Nt

F&. g. 1 IncerCC'~t:I c;c//ca r""nti /q /,cf,t!I/~re

7de!u! or: pI

II) Nr.ww"e,-;;AI b, ifc!'cCI.., ... C'POO .... e-(J" q¥/~mq;,~- ......u- .... ..cc

AiO_9 ,,/Iu d/nc-o ;./umo--ru ! ~/·vO';';'j
.Jt::IJ/T'V/U/ q'c c/cl/ Ale
f------........5. 0t -- .~-- 2- .3
s 5
.-1-.
c J/I; to
71,-2 f5
--
8'/; % Hg. 1j·2. JbCt!"rcarea cie://e:Q ,,~,..;.a tria/ilk de h'cn~f/ere urmO'1"fi.le o're-nare

Vonata rn..lmaru/v/ de c/cll ech/vcde-nl/

~ mO'gn; fuo'/ne-c:l .J"e/~ mIca (dv,PD Je-ed ¥ J"&/rl.u-)

47