TESTUL DESENUL PERSOANEI

I.

ADMINISTRAREA PROBEI “DRAW-A-PERSON”-D.A.P.

Administrarea acestei probe este extrem de facilă. Sunt necesare câteva coli de hârtie albă format A4 şi un creion negru. Colile se plasează la îndemâna subiectului, acesta urmând să ia o foaie de hârtie pe care să o aşeze după cum doreşte (vertical sau orizontal). Subiectului i se cere să deseneze o persoană: “Vă rog să faceţi desenul unui om”.Nu este nevoie de nici o altă indicaţie, întrucât scopul este de a furniza subiectului o situaţie nestructurată. La eventualele întrebări puse de subiect privind cum anume să deseneze, li se va răspunde:”Aceasta depinde de tine”....”Poţi face cum vrei ”. DAP este bazat pe presupunerea că un individ va fi forţat să structureze această situaţie relativ nestructurată în concordanţă cu dinamica bazală, tipică şi unică a personalităţii sale, relevând date esenţiale despre el însuşi prin abordarea de către el a sarcinii de a face desenul unei persoane.Se presupune că în desenul unei persoane vor fi prezente – într-o anumită măsură – atât imaginea sa despre sine, cât şi cea despre sinele ideal.El va putea, desigur, să prezinte o persoană semnificativă pentru el: părinte, rudă, soţ, profesor, etc. În timpul examinării, examinatorul observă îndeaproape comportamentul subiectului, înregistrând verbalizările spontane. Întregul comportament complex dezvăluit în timpul situaţiei de testare are nevoie să fie cercetat, evaluat şi interpretat.Conştientizarea totalităţii personalităţii în interiorul cadrului de testare al probei DAP este de o importanţă capitală în interpretarea rezultatelor. În timpul testării DAP, subiectul poate fi prea ocupat cu evaluarea calităţilor artistice ale desenelor lui.El trebuie asigurat că nu este vorba de un test de abilităţi artistice şi că aceste abilităţi nu sunt luate în consideraţie când testul este interpretat.Se pare că cel mai bine este să se explice subiectului că testul este utilizat pentru aprecierea gândirii şi afectivităţii lui. Este esnţial să se împărtăşească subiectului importanţa probei DAP, caracterul său confidenţial şi locul său de procedură de rutină.Altfel, subiecţii pot fi excesiv de rezistenţi la test, desenând figuri schematice sau stilizate sau refuzând în întregime testarea. Când prima figură este desenată, examinatorul îl roagă pe subiect să deseneze o figură de sex opus.El va avea grijă să evite folosirea termenilor “bărbat” şi “femeie”, permiţându-i subiectului să definească prima figură ca fiind bărbat sau femeie.Ocazional, un subiect poate pretinde că prima lui figură nu are sex.Se poate permite subiectului să deseneze altă figură şi să continue apoi cu un desen de sex opus, sau poate considera prima figură de orice sex doreşte el. Dacă desenele subiectului sunt figuri stereotipizate – de exemplu, figuri schematice (beţe, linii), caricaturi sau desene stilizate – este necesară repetarea testului până la obţinerea unei figuri complete. După completarea probei DAP, examinatorul mulţumeşte subiectului pentru cooperare şi marchează desenul pentru indicarea numelui, vârstei şi sexului subiectului, a datei testării şi numărului desenului în serie. Există varietăţi interesante în DAP.De exemplu, uneori este folositor să fie utilizate două foi de hârtie cu o coală de indigo între ele, astfel încât să se obţină o copie a desenului original.Copia relevă examinatorului ştersăturile şi corectările, permiţându-i acestuia să întrebe subiectul dacă doreşte să facă modificări în desenul original; schimbările pot fi comparate cu copia.Asemenea schimbări indică zone de preocupare şi / sau dificultăţi. Indivizii “normali” tind să facă schimbări ce îmbunătăţesc desenele arătând mai mult echilibru şi control; persoane anxioase tind să facă modificări ce relevă control slab, rigiditate, fragilitate şi constrângere. Subiecţii rigizi şi evazivi tind de obicei să evite să se releve pe sine şi încearcă să devalorizeze situaţia de testare, realizând figuri schematice sau reprezentări umane minimale. Acestor subiecţi e
1

indicat să li se ceară să deseneze o figură completă. Acest lucru este oarecum echivalent cu “testarea limitelor” în administrarea probei Rorschach. Un obiectiv al testării DAP este stimularea subiecţilor la producerea mai multor materiale, astfel încât evazivitatea subiecţilor să nu poată acoperi toate defectele. Subiecţii sunt “împinşi” uşor să hotărască dacă să continue să fie rigizi şi în gardă sau să îşi expună resursele. Este indicat să li se ceară subiecţilor să deseneze capete sau busturi detaliate în cazul în care figurilor le lipsesc detaliile capului (feţei). Zona capului este cel mai relevant indicator al concepţiei despre sine şi al abilităţii de a se descurca în mediul social; în teoria DAP-ului, capul este locul sensului Sinelui. Alte variante ale DAP includ:

minoritar). Totuşi, aceste variaţii consumă timp şi adaugă prea puţin la standardul DAP.

•Draw-a-Person-in-the-Rain – (desenaţi o persoană în ploaie); •Draw-an-Animal – (desenaţi un animal); •Draw-a-Member-of-a-Minority-Group – (desenaţi un membru
II.

al unui grup

INTERPRETAREA D.A.P.

Interpretarea rezulatatelor probei DAP apare unora ca dezamăgitor de simplă şi superficială, în timp ce alţii o consideră a fi o sarcină de extremă dificultate şi incomprehensibilă. Un pas iniţial în interpretarea DAP este de a descrie pur şi simplu figurile desenate. Sunt tinere sau bătrâne? Active sau inactive? Flexibile sau rigide? Frumoase sau urâte? Masive sau mici? Vesele sau triste? Formale sau obişnuite? Musculoase sau slabe şi atrofiate? Agresive şi dominante sau pasive? Multe asemenea probleme pot fi ridicate şi pot sugera diferite ipoteze interpretative privind subiectul care a desenat asemenea figuri. Se presupune aici că perceperea imaginii corporale prin desene implică proiecţia unor trăiri personale care inconştient ghidează subiectul în a se descurca cu proba DAP. Unii examinatori le cer chiar subiecţlor să descrie figurile pe care le-au desenat, folosind întrebări precum: “Aţi putea să spuneţi de ce fel de persoane vă aminteşte acest desen?”; “Ce fel de persoană este el / ea?”; ”Faceţi o mică povestire despre această persoană!”. Subiecţii mai “naivi” vor releva adesea date importante care-i privesc pe ei înşişi în timpul unor aemenea proceduri, sporind prin aceasta validitatea clinică a probei DAP. Deşi procedeele de mai sus nu sunt tehnici de interpretare DAP standardizate, ele asigură puncte de plecare folositoare din care examinatorul poate deriva ipoteze mai semnificative. Pe lângă aceasta, ele permit examinatorului să compare descrierile sale cu cele ale subiectului. După această fază iniţială a examinării, psihologul ar trebui să se concentreze pe cele patru zone majore ale desenelor DAP: 1. Capul; 2. Mâinile, braţele, umerii şi pieptul; 3. Torsul (trunchiul); 4. Picioarele şi labele picioarelor. Scopul este aici de a identifica zonele de conflict, exagerare, omisiune şi distorsiune. Care părţi ale corpului sunt scoase în evidenţă în mod special prin haşurare, mărire sau negarea realizată prin omisiune? Unde a făcut subiectul ştersături? Ce linii sunt accentuate? Ce linii sunt slabe? Unde dispare controlul motor? Unde sunt linii vălurite sau întrerupte?
2

Odată ce aceste zone de tratare neobişnuită au fost găsite pot fi puse pe listă ipotezele interpretative. Aceste înregistrări vor fi examinate ulterior, căutându-se inconsecvenţele şi vor putea fi utilizate pentru analize ulterioare. Se vor lua în considerare cele patru zone majore menţionate mai sus: Mai întâi, capul. Este sediul concepţiei despre Sine şi al Eului. Se relaţionează perceptiv cu lumea exterioară. Ochii şi urechile primesc stimuli sau date extrapersonale. Creierul organizează şi interpretează aceste date, asigurând integrarea şi controlul intelectual asupra sistemelor de răspuns. Gura serveşte pentru încorporarea unor lucruri (adică dependenţa orală) şi ca o ieşire a agresivităţii, prieteniei şi a unor emoţii. În zona capului se manifestă aspiraţii şi frustraţii intelectuale. Aici este, de asemeni, acceptată, respinsă sau ignorată dragostea. Astfel este acceptată sau respinsă lumea altor fiinţe umane sau se ia o altă aitudine în raport cu ea. Aspiraţii de strălucire pot fi relevate în detalierea facială. Dispreţul, ura sau agresivitatea profundă pot fi văzute în ochi întunecoşi, sfredelitori. Hipersensibilitate sau chiar suspiciune pot fi remarcate într-o detaliere neobişnuită a urechii. Capul poate să-i furnizeze examinatorului înţelegerea cea mai validă asupra interacţiunii subiectului cu alţii, cât şi asupra imaginii de sine. O a doua unitate este alcătuită din mâini, braţe, umeri şi piept. Ele se combină pentru a forma o unitate funcţională capabilă să execute comenzile corticale sau impulsurile corporale. Pot fi observate mărimea, forma, puterea, gradul de extindere spre exterior, gradul de agresivitate şi semnele conflictuale. Desenează subiectul figurile căutând ajutor? Caută el să se manifeste agresiv? Se ia el “la trântă” cu lumea? Smulge el orice poate de la alţii? Se retrage faţă de ceilalţi şi faţă de lume pentru a se interioriza? Este capabil din punct de vedere fizic sau slab şi inadecvat? Cum este puterea fizică a figurilor faţă de puterea fizică a subiectului? Acestea sunt doar câteva întrebări la care trebuie să se răspundă. În al treilea rând este torsul sau trunchiul. Acesta indică trăsături de putere similare cu cele ale braţelor, umerilor şi pieptului. Aici, îmbrăcămintea acoperă corpul şi este importantă simbolic ca “faţadă” sau “frontispiciu”, partea pe care subiectul o prezintă lumii. Aici este văzută sublinierea liniei mediene la persoanele dependente sau la cele preocupate de dificultăţi somatice. Impulsurile fizice ale corpului pot fi deschise şi accentuate, ca în cazul nudurilor sau figurilor în costum de baie, sau îmbrăcate rigid şi formal, ca în îmbrăcămintea de la Madison Avenue – Brooks Brothers. Indicatori ai constrângerii şi controlului sunt cravatele, cordoanele, bijuteriile care caută să taie (să reteze) impulsurile aociate în mod simbolic cu torsul. În al patrule rând sunt picioarele şi labele picioarelor. Aici sunt indicate autonomia, automişcarea, auto-direcţia şi echilibrul. Cineva care desenează picioare lungi arată tendinţe de autonomie. O figură echilibrată sau care se clatină arată stabilitate, respectiv instabilitate emoţională. Stabilitatea sau instabilitatea pot fi relevate prin simetrie sau asimetrie. La figurile bărbăteşti, picioarele sunt indicatorul masculinităţii sau al dubiilor în ceea ce priveşte masculinitatea; la figurile feminine picioarele indică preocupări sexuale. Interacţiunea celor patru zone corporale este esenţială. Discrepanţele de interpretare între diferitele zone trebuie să fie rezolvate. În acest moment examinatorul ia în considerare mediul subiectului, structura lui familială, nemulţumirile principale, descrierea figurilor şi comentariile spontane. Ajută şi punerea faţă în faţă a reacţiilor tipice ale subiectului la problemele şi frustrările sale cu ipotezele selectate din figurile desenate de el. Intricarea interpretărilor devine evidentă pe măsură ce se observă detaliile, tratarea acestora şi a semnificaţiilor ordonate în catalog. Integrarea cu grijă a ipotezelor într-un tablou complet al personalităţii este absolut necesară. Această sinteză este cea mai dificilă fază a examinării şi interpretării.

RAPORTUL FINAL
Raportul (tabloul) final al DAP include următoarele: • Descrierea situaţiei de testare şi a reacţiilor subiectului la testare;

3

• Descrierea sumară a atitudinii subiectului faţă de DAP – temător, vorbăreţ, autorevelator; liniştit, metodic, impulsiv; a căutat să fie asigurat, a cerut alte îndrumări; preocupat de sine, autodepreciator, rigid, dispreţuitor; a încercat să facă plăcere examinatorului; a întrebat despre timp, despre tipul de desen la care se aşteaptă examinatorul; timpul consumat de aplicarea probei; • Impresia generală oferită de figurile desenate; • Tratarea diferenţiată a figurilor masculine şi feminine – sexul desenat primul; sexul mai atrăgător; mai apropiat de vârsta subiectului; mai capabil, mai activ; sexul cu o dispoziţie mai bună; diferenţele în profiluri, mărime sau plasare; sexul cu care se identifică subiectul; sexul cu care subiectul cheltuieşte mai mult timp sau pe care îl detaliază mai mult şi mai bine; sexul cu cei mai mulţi indicatori de conflict; • Discutarea ipotezelor interpretative găsite în catalog; • Rezumat. Discrepanţele între ipotezele interpretative, aprecierile clinice, istoria trecută, comportamentele prezente ale subiectului sunt rezolvate pe cât posibil în tabloul final al personalităţii integrate.

PRECAUŢII
Nici o interpretare privind comportamentul uman nu trebuie realizată fără aprecierea şi utilizarea globală a datelor despre mediul bio-social al subiectului. Interpretările care contrastează cu impresiile clinice trebuie verificate şi ţinute cu precauţie în rezervă până sunt sau nu probate de dovezi (mărturii, comportamente prezente sau viitoare, testări ulterioare). Deşi DAP furnizează o pătrundere considerabilă în structura personalităţii şi în zonele ce interesează fizicul, nu poate prezice cu acurateţe viitorul din moment ce nu pot fi precizate şi controlate toate circumstanţele care influenţează subiectul. Dacă un clinicianare dovezi rezonabile furnizate de evenimente, el poate intui rezonabil acte şi întâmplări viitoare. Asemenea “ghiciri” pot totuşi să altereze atât comportamentul clinicianului (care devine subiectiv şi se încrede prea mult în propriile expectaţii), cât şi pe cel al subiectului (influenţat de “eticheta” aplicată). Pe baza studiilor şi cercetărilor DAP, nu este recomandabil ca acesta să fie utilizat pentru a categorisi indivizii sau pentru a prezice dificultăţi viitoare dacă datele clinice şi istorice (anamnestice) nu dau o bază puternică concluziilor DAP. Chiar cele mai bizare desene nu indică decât situaţii prezente. Desenele pot fi aproape lipsite de mecanismele utilizate zilnic de un subiect pentru a funcţiona ca un membru productiv al comunităţii sau familiei, acceptabil din punct de vedere social. Pot fi descoperite expresii bizare şi radical diferite ale gândurilor şi trăirilor, dar controalele asupra inabilităţilor aparente pot fi înţelese doar prin cunoaşterea activităţilor zilnice şi a istoriei trecute a adaptării unui subiect. Clinicienii care descoperă o psihopatologie aparentă ar trebui să-şi amintească faptul că descoperirile şi concluziile, oricât ar fi de clare, adesea nu sunt acceptabile de către pacienţi / subiecţi şi în consecinţă au un efect limitat. Forţând indicaţii sau informaţii inacceptabile asupra pacientului, chiar într-o manieră “prietenească” şi cu cele mai bune intenţii, se poate ajunge la dezastru atât pentru pacient, cât şi pentru clinician. O calitate importantă a muncii clinice efective este capacitatea de a asculta, de a aduna date în mod obiectiv şi de a elimina aprecierile subiective. Când interpretările către subiect sunt necesare, prezentarea lor trebuie să fie discretă, respectuoasă şi sinceră, mai degrabă decât spectaculară. Clinicienii ştiu că toţi indivizii au probleme psihopatologice (mai mult sau mai puţin); totuşi, aceşti indivizi funcţionează deoarece posedă, de asemeni, elemente care le contrabalansează, comportamente compensatorii, mecanisme idiosincratice de adaptare. Astfel, este importantă luarea în considerare a modurilor de adaptare adoptate pentru a face faţă slăbiciunilor şi a puterii acestor modalităţi, ce menţin autonomia funcţională. Dispreţul faţă de slăbiciunile celorlalţi indică deseori slăbiciunea celui care dispreţuieşte.
4

III.
• ACŢIUNE ( vezi şi MIŞCARE) : 1. Figură (siluetă) în mişcare: − Femei exhibiţioniste, care pozează; 2. Siluetă activă:

CATALOGUL INTERPRETATIV

− Desenate adesea de adolescenţi cu aspiraţii de strălucire. − Băieţi preadolescenţi; − Indivizi hiperactivi; − Desenate ocazional de indivizi liniştiţi cu dorinţă puternică de putere.

3. Nivel scăzut de activitate:
− − − − Nevrotici rigid constrânşi; Indivizi deprimaţi; Psihotici ereditari; Obezi.

4. Mişcare blocată:
− Schizofreni; − Persoane foarte anxioase care trăiesc cu impulsuri blocate în expresie sau în activitatea sexuală.

5. Caracteristici corporale rigide:
− − − − Persoane cu artrită care simt că impulsurile fizice sunt blocate fiziologic; Catatonici; Paranoici; Nevrotici constrânşi care sunt obsesiv – compulsivi.

6. Siluete cu picioarele bine înfipte în pământ, ieşind în întâmpinarea mediului:
− Comportare normală faţă de lume, în manieră stabilă, realistă.

7. Tratare diferenţiată a acţiunii:
Discuţie : Băieţii desenează siluete mai active decât fetele, care sunt mai preocupate de înfăţişare. De la băieţi se aşteaptă să fie puternici, plini de succes, activi (în sporturi şi meserie); de la fete se aşteaptă să fie liniştite verbal şi active social mai degrabă decât să depună eforturi fizice (Machover).

• AGRESIUNE : 1. Degete – gheare:
5

Trăsături faciale confuze: − Slabă putere a Eului. Nări accentuate: − Furie primitivă. − Probabil agresiunea a fost pedepsită în trecut (tinereţe) şi nu mai este accesibilă pentru moment. Pumni strânşi: − Pumnul strâns al omului furios care încearcă conştient să-şi reprime furia. 3. − De obicei indică dependenţa orală (Machover). Nas turtit: − Agresiune. Siluetă cu picioarele depărtate şi mâinile ridicate în semn de provocare: − Poate indica lupta pentru a avea propriul drum şi / sau pentru stabilirea (afirmarea) individualităţii. NAS. 2. Tratare “rea” (“proastă”. − Poate fi indicatorul unei sexualităţi abundente (desfrâu). Incongruenţă excesivă în tratarea părţilor feţei. Tratare suprasimbolică a fizionomiei. BUZUNARE. Trăsături depresive: − Indicate în special de un nivel scăzut al activităţii. 2.silly) a fizionomiei. Mâini înmănuşate. Oralitate: − Este accentuată. LINIA MEDIANĂ. Indicatori ai unui conflict sexual: − Vezi şi LABELE PICIOARELOR. • ALCOOLICI indicaţi prin : 1. • ANORMALITATEA este indicată de (vezi şi INDICATORII DE ALARMĂ) : 1. PĂR. agresive. “fremătând de furie”. 4. Păr foarte haşurat: − Agresiune şi furie profundă. 6 . − Literal. Imagine (siluetă) cu ochi închişi la culoare şi pătrunzători (străpungători): − Conşiinţă ostilă şi suspiciune faţă de lume. 4. nesofisticată. 5. − Vezi şi DEPENDENŢĂ. 4. întâlnită adesea la paranoici. ascunse sau tăiate: − Control reprimat al tendinţelor de manifestare a unor trăiri ostile.− Ostilitate şi agresiune îndreptate spre lume. 3. 3. Bizarerii ale fizionomiei (siluetei). 2. 7. 6. 8.

4. Dorinţa de asigurare din partea unei figuri cu autoritate. Accentuate: − Obsesiv – compulsivi. 2. − Nesiguranţa bazei (sprijinului) a fost compensată. 2. Figură care se clatină: − Echilibru mental precar. • BARBĂ : 7 . 7. Picioarele strâns apropiate: − Încordare. 6. Strâns: − Rigiditate. conştient. − Rezistenţă la avansuri sexuale. “Este groaznic!”. − Preocupări somatice ale schizofrenilor. Estimare (stimă) de sine coborâtă şi posibilă depresie. linii apăsate. narcisicilor corporali. 3. neimportante şi un control excesiv asupra obiectelor fizice. Picioarele larg depărtate: − Afirmativ.5. “Este caraghios!” arată următoarele : 1. Înveliş exterior dur: − Indică impermeabilitate corporală. restricţie. • ARTICULAŢII : 1. 3. − Sens de integritate corporală defectuoasă şi nesigură. 5. Tensiune excesivă. indică preocupare pentru detalii mici. stângaci. • ATITUDINEA ( POZIŢIA ) FIGURII : 1. artriticilor (Machover). • ARTRITICI indicaţi prin : 1. haşuri. Organele interne văzute prin corp. − Poate ceva-ce-nu-înţeleg preocupările somatice. Cu spatele la privitor: − Respingere şi teamă. Dorinţa de a evita criticile examinatorului. • AUTOCRITICA SUBIECTULUI : Discuţie : Comentarii autocritice cum ar fi : “Nu pot desena!”. obsesiv – compulsivilor. Confuzia profilului cu vederea întreagă a capului (Machover). − Artritici.

este indiciul nevoii de demonstrare a virilităţii (Jolles) . g) apărarea propriului Eu. − Poate indica trăiri puternice de culpabilitate privind sexualitatea sau ostilitatea (Machover). Despicată: − Nevoia şi dorinţa de a munci în vederea atingerii scopurilor propuse. − Simbolul statului . 1. poate indica o supra-preocupare pentru virilitate. 2. f) exprimarea furiei. Puternică. “beatnice” sau schizoide. puterea. b) respingerea altora. Slabă: − Sentimente de slăbiciune. chiar simbolic (Machover). − Poate indica elemente artistice. i) a face dragoste. la bărbaţii batrâni. 1. la unii paranoici închişi (dull). negarea lumii şi refuzul de a se ocupa de ea. • BRAŢE : Discuţie : Tipic. d) “împingerea” altora. h) obţinerea a ceea ce se doreşte. ca şi dorinţă de putere sau slăbiciune. e) atragerea altora mai aproape. • BĂRBIA : Discuţie : Tradiţional. Această semnificaţie se menţine. braţele sunt instrumente pentru : a) “mânuirea” lumii. • BIJUTERII : vezi ÎMBRĂCĂMINTE .Discuţie : Chiar înaintea zilelor lui Samson şi Dalila. proeminentă: − Dorinţă sau nevoie de dominanţă sau ascendenţă. − Poate indica o depresie schizofrenică cu retragere activă faţă de oameni sau obiecte. − Dacă este prea haşurată. mai ales în situaţii (relaţii) sociale. − Simbolul puterii. 3. de obicei în situaţii (relaţii) sociale. Omise: − Poate fi o scăpare din vedere comună (Machover). Barbă: − Substitut falic. bărbăţia. 2. homosexuali. − Poate să apară la adolescenţi. Braţele indică sentimente. părul şi barba simbolizau virilitatea. nu neapărat în relaţiile sexuale. antisociale. 2. Barbă de ţap: − Simbol al virilităţii indicând nevoia de a-şi demonstra masculinitatea într-un mod neobişnuit. 1. Barbă mult haşurată: − Dorinţa de virilitate şi dubii în legătură cu masculinitatea. 3. j) autoerotism. Tratarea conflictului: 8 . bărbia este asociată cu conceptele polare de dominanţă şi supunere. c) căutarea celorlalţi (deschidere către ceilalţi).

4. − Trăire puternică a lipsei de realizare (Machover). Ţinute la spate: − Trăiri de culpabilizare şi dorinţa de a ascunde mâinile (palmele). Îndoite: − Respingerea lumii (Machover). 10. Machover). − Control rigid asupra manifestării violente a impulsurilor. 9 . − Accentuează puterea fizică şi musculară faţă de creier (Jolles). 6.− Se poate produce când subiectul are trăiri ambivalente privind retragerea din mediu sau modul de a face faţă acestuia. − Nevoia de a controla exprimarea agresiunii (Jolles). subţiri: − Subiectul se simte slab şi se dă bătut în faţa vieţii (mediului) (Jolles). Scurte: − Lipsa ambiţiei (Machover). − Poate să apară la figuri masculine desenate de subiecţi feminini care manifestă un “protest masculin”. − Dorinţă de putere. 5. 9. − Ostilitate şi / sau sexualitate. Larg deschise: − Dorinţă importantă de putere (Jolles). − Subiectul cere dreptate şi atenţie. schizoid cu ceilalţi (Machover). drept compensare pentru sentimentele de inadecvare. Accentuarea bicepşilor: − Dorinţe fizice. Slabe. Prea lungi: − Ambiţie. 3. 7. 11. 13. − Homosexuali. Mult haşurate: − Indică uneori un sentiment al pedepsirii (Machover). Lungi: − Ambiţie şi dorinţă de succes (Jolles). Ca nişte aripi: − Contact slab. − Adolescenţi masculi. Deschise către ambianţă: − Subiectul caută afecţiune şi interacţiune socială (Machover). − Îndepartarea lumii şi oamenilor din cauza suspiciunii şi ostilităţii (Jolles). 12. − Sentimente de slăbiciune şi inutilitate (Jolles. 8.

senzual precoce. − Deprivări afective sau materne formează fundalul unor adaptări psihopatice (Machover). Pline: Subiectul este senzual. Desenarea organelor interne. 1.14. dependent. Vanitate. 2. − Tipic în desenele copiilor. 16. 3. • BURTĂ : Discuţie : Burta (stomacul) sau intestinele reprezintă centrul prin care se introduc alimentele. 10 . sub tensiune. − Apar la fete vanitoase (Machover). Largă. − Organicitate. Direcţia şi fluenţa liniilor braţelor: − Indică grade diferite de extensie în mediu (Machover). dependent (Machover). ce poate arăta vid schizofrenic. mai degrabă ia decât oferă în relaţiile emoţionale. − Poate indica nevoia de a avea rolul de femeie gravidă la femeile nesatisfăcute de rolurile prezente. Întinse în afară: − Subiectul are nevoie de suport emoţional când este stresat. Prezente la o siluetă masculină desenată de un bărbat. Accentuate: − Subiect infantil. dezintegrare. − Poate indica dorinţa de a lua cât mai mult posibil. cât şi progeniturile sunt purtate în burtă. dar cu stomac gol sau lipsa stomacului: − Indicator bizar. • − − − − − BUZE : 1. Posibilă supraidealizare. narcisism (Machover). Arcuite cupid (cupid-bow): − Subiect exhibiţionist. Atât mâncarea. destinsă: − Tinde să indice trăiri de slăbiciune fizică şi preocupări somatice ale bărbaţilor involuaţi sau deprimaţi. indică efeminare (Machover) Senzitivitate. 15. • BUZUNARE : − Prezenţa ţigării sau pipei indică o sofisticare mai mare. Mai mari în zona palmelor decât la umeri: − Tind să indice lipsa autocontrolului şi / sau tendinţa de a fi impulsiv (Jolles). Concentrare erotică: − Umbrirea este făcută de subiecţii mai naivi. 2. 1. mare.

− Apare în desenele copiilor (Machover). narcisici. persoane încrezute dar intelectuale. 4. − Tineri cu inadaptări emoţionale şi sociale datorate unor handicapuri în lectură sau în unele activităţi şcolare (Machover). − Posibile trăiri de inadecvare intelectuală. − Apare în desenele deficienţilor mintal. − Posibile tendinţe de grandoare şi atitudini egocentrice bazate pe trăiri de inadecvare. Machover). 3. 5. 1. − Trăiri de inadecvare intelectuală cu accent corespunzător pe realizări intelectuale. − Activitate imaginară considerabilă. − Respingerea situaţiei de test. În desenul capului. o persoană care ia şi nu dă. − Agresiune (Levy).− Adolescenţi cu dorinţă de afirmare a virilităţii care intră în conflict cu dependenţa de figura maternă. indică zona de tensiune (Machover). − Apar la figuri desenate de femei care îşi accentuează independenţa. − Respingerea problemelor ambientale. − Paranoici. cefalee. trebuinţe intelectuale şi încercări de a controla emoţiile. ca sursă de satisfacţie (Jolles). imatură. − Preocupare organică în legătură cu (“mentation”) (Jolles. Întorcându-şi privirea de la observator: − Posibil semn de retragere (Jolles). − Migrene. vină (Jolles). • CAP : Discuţie : Capul este prima parte a siluetei umane pe care copiii învaţă să o deseneze. Machover). preocuparea pentru relaţiile interpersonale şi concepţia despre sine. − Dorinţa de negare a controlului intelectual care împiedică satisfacerea impulsurilor corporale (organice) (Machover). uşoară retragere. Eu lărgit (mărit). Profil: − Posibil indiciu de evaziune. a controalelor intelectuale. Este cea mai “de încredere” parte a corpului desenată şi exprimă nevoi şi receptivitate. Mic: − Obsesiv – compulsivi (Jolles. evaziune. subiectul ilustrează inconştiant elemente de preocupare intelectuală: gradul de preocupare a imaginaţiei. Detaliat sau accentuat excesiv: − Sugerează o imaginaţie activă (Machover). − Dependenţă orală. 2. Este de obicei prima parte desenată şi ultima care se dezintegrează în siluetele desenate de subiecţii cu leziuni organice. • CAZURI CHIRURGICALE : 11 . − Expresia obsesiv – compulsională a dorinţei de negare a sediului gândurilor dureroase şi a trăirilor culpabile (Machover). chirurgie a creierului. Mare: − Arată tendinţe intelectuale puternice.

COAPSE : Accentuate: Posibile tendinţe homosexuale. Accentuat: − Bărbat imatur psihosexual (Machover). Haşurare. . 3.Discuţie : Mayer. a ) Frânte (întrerupte). 3. 12 . Ştersături. Trăsăturile regresive ale siluetelor tindeau să se clarifice sau să se diminueze după operaţie.Mâini. . . Confuzie în linia coapsei: − Posibil conflict homosexual.Preocupări în legătură cu autonomia şi sexualitatea.Nas. 2. Posibile orientări homosexuale deschise sau neacceptate (Jolles). amputări. în special la paranoici (Machover). Omisiuni. • CONFLICT : CELE MAI FRECVENTE ZONE IPOTEZE INDICATORI 1. − Preocupări în legătură cu sexualitatea feminină.Braţe. − − − 2.Picioare.Preocupări în legătură cu adecvarea. Subiectul poate avea tendinţe exhibiţioniste. 3. • 1. 4. . 4. chirurgie a ochiului sau urechii.Preocupări în legătură cu adecvarea. . Toate ariile chirurgicale au fost indicate în DAP ca arii ale anxietăţii. . 1. − Posibile tendinţe homosexuale recunoscute sau neacceptate (Jolles). Încercarea de a reduce impulsurile şi dorinţele la absurdităţi inofensive. indicând eforturile făcute pentru a compensa şi a accepta rezultatele operaţiei. Brown şi Levine au studiat desene făcute de pacienţi înainte şi după operaţii – operaţii ce implicau înlăturare de sân. Posibilă infantilitate psihosexuală la subiecţii bărbaţi. 5. Haşurate excesiv: − Panică homosexuală. Linii. 2. • CĂLCÂI : 1.Preocupări în legătură . Subiectul poate face pe clovnul cu ceilalţi. Inteligenţă şi creativitate peste medie. . • CLOVN : Încercarea de a reduce testarea la absurd.

cu autonomia şi sexualitatea. deoarece separă cele două jumătăţi ale corpului. 2. Constricţia.Preocupări în legătură cu controlul. • CONSECVENŢA ( CONSISTENŢA) în tratarea figurii (siluetei): 1. 2. cordonul / cureaua delimitează partea superioară sau a controlului intelectual de partea inferioară sau a expresiei sexualităţii.Linia gâtului. . cordonul. 3. . • CORDON ( CUREA ) ( vezi şi LINIA TALIEI ) : Discuţie : Tradiţional. organicitate.Ochi. . Sexul opus desenat întâi. simbolizează controlul. 5. deficienţă mintală. – Picioare. Picioarele siluetei feminine mult haşurate. arme sau alte însemne ala controlului sau autorităţii. 2. – Linia taliei. 6.Preocupări în legătură cu pericolele exterioare. Absenţa cordonului: 13 .Preocupări în legătură cu autonomia. c ) Zimţate. • CONFLICT SEXUAL : 1.Preocupări în legătură cu pericolele exterioare. . . Cordon mult haşurat: − Preocupare pentru controlul sexualităţii şi senzualităţii. Lipsa diferenţierii sexuale între siluetele masculină şi feminină. . 4. . . Nuduri.Preocupări în legătură cu sexualitatea.b ) Tremurate. Simbolic. . ambele sexe sunt desenate asemănător. 5. Extremă (la limită): − Poate indica caracterul plat al afectului şi o conformare rigidă.Urechi. haşurarea sau accentuarea pieptului şi gâtului. Bună: − Arată egalitatea relativă a stării de spirit şi a comportamentului. dezintegrarea Eului. Cordonul prezintă un loc pentru portofel.Preocupări în legătură cu controlul. 3. Asimetrie. 1. . Accentuarea sexualităţii.Pelvis. Slabă: − Poate indica impulsivitate.

Asemănătoare unor petale sau unor ciorchini de struguri: − Abilitate manuală slabă. 10. probabil în legătură cu sexualitatea sau ostilitatea (Machover). Detaliere excesivă a încheieturilor şi unghiilor: 14 . În formă de beţe: − Agresivitate infantilă (Machover). Foarte lungi: − Adulţi superficiali în regresie. Înmănuşate: − Reprimarea agresivităţii şi posibilitatea unor izbucniri fugitive de agresivitate. figurativ. − Fluiditate. 3. − Dacă nu există semne contrare. 9. • DEGETE ( vezi şi MÂINI ) : Discuţie : Degetele sunt unelte de manipulare a mediului.− Nu este o trăsătură neobişnuită. puncte de contact social. 5. potenţial de comunicare. nevoi puternice de dominaţie şi o ruptură în contactul cu realitatea. ascuţite sau în formă de gheare: − Trăiri semnificative de ostilitate (Jolles). − Agresiune deschisă (Machover). Mult haşurate: − Vină. poate indica mania grandorii. Ca ghearele: − Agresivitate primitivă (Machover). • COROANĂ : Discuţie : Coroana este rareori desenată. 11. 8. absenţa cordonului indică flexibilitate şi acceptare a sexualităţii. 4. “arătând pumnul lumii” (Machover). Pumn strâns: − Delincvenţi adolescenţi cu spirit rebel aproape de a ieşi la suprafaţă. 6. Mari. 2. este un simbol al puterii. 1. potenţial de agresiune. − Paranoici. exprimare uşoară a emoţiilor. Mai mult de cinci degete: − Foarte ambiţios. 7. Încleştate sau tăiate: − Eforturi îndârjite de a suprima impulsurile agresive. acaparator (Machover). vezi şi “în formă de gheare”.

• DELINCVENŢI indicaţi prin : 1. 7. iubire. Strânse: − Reprimarea unei agresiuni (Machover). Simboluri ale agresiunii: . 3. bastoane (beţe). mărite: − Agresiune primitivă (Machover). receptivă. 2. 5. • DEPENDENŢA este indicată de : 1. supraprotejaţi.Dorinţa de putere şi forţă. Mâini şi braţe slabe: − Inabilitate în adaptarea la mediu. Soldaţi sau cow-boys: .− Încercare de menţinere a unui control asupra ostilităţii. • DEPRESIA este indicată de : 15 . tinereşti: − Respingerea responsabilităţii. în josul liniei de mijloc sau în josul axei corpului. receptivă oral: − Este întâlnită la persoane pasive.Puşti. cuţite. Accentuarea buzunarelor: − Persoană dependentă. 2. 4. 6. 3. care se simt slabi şi neajutoraţi din cauza dependenţei de femei puternice. Trăsături faciale infantile. Ochi goi. aprobare (Machover). • DEGETE DE LA PICIOARE : 1. Gură concavă. receptive. Accent pe mărime şi forţă: . • DEGETUL MARE : 1. 2. Accent pe linia mediană: − În special nasturii. Rigid: − Preocupare în legătură cu masturbaţia (Machover). care nu văd: − Semn de dependenţă şi emotivitate superficială (Machover). Accentuate. care pot deveni parazite şi care pot cere atenţie.Mărimea crescută a corpului indică dorinţa de control intelectual. dominatoare: − Este întâlnită la bărbaţii dependenţi de mamă. Figură (siluetă) mare.

1. Preocupări în legătură cu autonomia. trebuinţe de dragoste. 5. Gura: − Apare de timpuriu. 9. Lipsă de entuziasm (Machover). Detaliere săracă. 13. 14. Degete: 16 . • DESENELE COPIILOR sunt caracterizate prin: 1. 11. Rezistenţă în desenarea corpului. Corp destins şi cu o formă proastă: − Trăire de dezintegrare fizică. Lipsă de energie. Siluete “asemănătoare cu păianjenii”: . 3. 5. lipsă de discriminare (Machover). 12. 7. este accentuată pentru a indica dependenţă orală. Accentuare orală: . sau labele picioarelor: Nivel scăzut de activitate. 9. Picioarele şi labele picioarelor desenate primele. 4. Expresie facială acră. − − − − − Nivel scăzut de activitate. 8. Linie curbă cu capetele întoarse în sus drept gură: − Indică dorinţa de a câştiga aprobare de la aceia pe care copilul îi iubeşte şi de care are nevoie.de aşteptat între trei şi cinci ani. semn de dependenţă. 6. Ochi care nu văd: − Sunt obişnuiţi. Frunte încreţită. Cap: -este mare. 2. Conflict în zona nasului şi picioarelor: − Preocupări în legătură cu sexualitatea. 3. Mâini: -sunt slabe. 2. 8. Braţe şi mâini omise: − Trăiri profunde de inadecvare. afecţiune şi recunoaştere (Machover). Accentuare orală: obişnuită (Machover). 7. 6. Păr . 10. Păr nehaşurat. Postură aplecată sau aşezată. 4. picioarelor. emoţii superficiale. Ochi care nu văd: − Incapacitatea abordării adaptării la lume. Transparenţe: .sunt obişnuite.este normală la copiii mici (Machover). Neacceptarea impulsurilor fizice.

goale. Lipsa completă a detaliilor: − Persoanele sever tulburate şi deprimate realizează doar contururi simple. Organici.Obsesiv–compulsivi care trebuie să structureze – cu greu – o situaţie astfel încât dorinţele lor reprimate să nu scape de sub controalele lor excesive. siluete ale căror figuri exprimă trăiri slabe. trăite de subiecţi. Nivel (standard) scăzut de realizare: Apare la copii. Constricţie nevrotică. Pătarea nu este neobişnuită la desenele copiilor. 1. 2. Evaziune. Depresivi. • DESENE PĂTATE : Discuţie : La adulţi. 4. Activitate: -este obişnuită. 2. Posibilă rigiditate şi constricţie: − Personalităţi nevrotice. • DETALIERE : Discuţie : Silueta desenată cu mai multă grijă şi mai detaliat este de obicei sexul cu cea mai mare investiţie de energie libidinală din partea subiectului. Gândire simbolică extremă: − Schizofrenici deterioraţi (Machover). • 1. 11. în regresie şi normali rigizi. 3. indică abilitatea de a se descurca cu mediul. 4. − DESENE INCOMPLETE : Depresie. 3. Deficienţi mintal. indică hiperactivitatea copiilor mici. 10. • DESENE – DIAGRAME : 1. deficienţi mintal (Machover). 2. aşa cum sunt. − − − − − Detalii puţine: Obişnuite la copii. pătarea implică o notă regresivă şi anxietate severă. Detalieri caracteristice tipurilor de personalitate: 17 . Îmbrăcămintea: -este inexistentă sau lejeră. Excesivă: . Normali evazivi.− De obicei inexistente sau subţiri şi bidimensionale. de altfel.

sunt preocupaţi compulsiv de sexualitate. spre deosebire de adulţii. indicatori anatomici. ei au trăiri anxioase dacă lucrurile nu sunt exact “aşa cum trebuie”. respectiv de conflict intrapsihic. Psihotici: Cei în fază acută pot prezenta detalii bizare. Echilibrul figurii (siluetei): . înfumurare sau alte slăbiciuni ce trebuie compensate (Machover). o concepţie sardonică despre viaţă. Absente: − Incapacitatea de a se descurca cu sexualitatea care provine din neacceptarea sexualităţii în viaţă. copii. deoarece pentru ei “a iubi” înseamnă a-şi coborî apărările contra durerii. oarbe. depresivi. sarcasm muşcător. Adulţi inteligenţi: Desenul include mai multe detalii de tip consecvent. • EXPRESIA FEŢEI : 18 . Deficienţi mintal: Au desene slab detaliate. inactive. − Persoane în timpul unui tratament psihanalitic. suprastilizează părul. Preocupări excesive pentru ele: − Adolescenţi cu preocupări sexuale. • • DIFORMITĂŢI : Sunt întâlnite tipic în zone de diformitate reală. multe ştersături. prezentă sau trecută. psihotici. • DEVIANŢI SEXUAL : Discuţie: Concentarea pe o arie sau pe un organ specifice poate să apară în accentuarea erotismului. • ECHILIBRU : 1. nevrotici. vagi. DINŢI : Discuţie: Un accent pus pe dinţi indică agresiune orală. goale. Gradul de accentuare depinde de intensitatea dorinţelor sexuale şi de experienţele trecute în această direcţie (Machover). cu distorsiune grosieră şi lipsă de echilibru. psihoticii cronici pot fi prea controlaţi pentru a desena mai mult decât nişte figuri schematice sau trăsături uşoare. Depresivi: Desenează figuri slabe. ca nişte reminiscenţe ale desenelor copiilor. din moment ce sunt suprapreocupaţi cu structurarea − − − − − • fiecărei situaţii. 2. Armonie. − Pot indica o sexualitate inadecvată sau impotenţă. DETALII EROTICE : 1. Paranoizi: Detaliază excesiv ochii şi urechile. Relevă dificultăţi reale sau simbolice cu partea corpului desenată ca diformă.− Impulsivi: Detalii amănunţite. sunt preocupaţi de influenţele presupus ostile asupra lor. simetrie proporţie: − Indică gradul de armonie mintală.Este legat de trăirile de echilibru mintal ale subiectului 2. imaturitate psihosexuală sau evaziune psihică faţă de sexualitate. bine proporţionate. − Artişti.

ură. 17) Aspră. 3) Formă: − Ovală. nefericită. entuziasmată. rebeliune. 4) Desenată la urmă: − Subiectul are dificultăţi în relaţiile sociale. liberă. dominantă. descurajată. 13) Rece. infantilă. inertă. Lista adjectivelor de mai jos poate servi ca un ajutor în descrierea figurilor desenate. colţuroasă – indică puterea. angelică. autoritară. blândeţe. determinată. 2) − − − Vagă sau omisă: Evaziv faţă de conflicte care implică relaţii interpersonale (Machover). austeră. centrată pe sine. 14) Slabă. rea. puternică. dură. deprimată. 1) Fericită. supărată. docilă. neproporţionată. veselă. 10) Echilibrată. viguroasă.Discuţie: Această categorie se ocupă de impresiile formate de figuri. 20) Goală. 3) Activă. 12) Caldă. − Impuls interior pentru afirmare socială (Machover). inflexibilă. atrăgătoare. − Compensare a inadecvării.agresivă. 19 . puternică. impulsivă. 16) Dispreţuitoare. nesemnificativă. letargică. plastică. 21) Binevoitoare. sarcastică. neechilibrată. mamut. vagă. pompoasă. 5) Flexibilă. 15) Luptătoare. ea stabileşte tonul desenului prin expresiile de dragoste. dezechilibrată. − Pătrată. plictisită. urâtă. care se complace. sensibilă. confuzie. 4) Apatică. alertă. 9) Respingătoare. slăbită. sardonică. estetică – indică feminitate şi sensibilitate. severă. 7) Severă. plină de năzuinţă. imatură. posomorâtă. prin desenarea unei imagini de sine agresive. 23) Gigantică. slăbiciunii sau lipsei de afirmare. subdimensionată. 22) Mică. colosală. dominatoare. politeţe sau anxietate. albă. nesimţitoare. aspră. blândă. introspectivă. chipeţă. ţeapănă. egocentrică. inimoasă. generoasă. optimistă. Retragere din relaţii sociale. 1) Accentuare puternică: − Preocupare pentru relaţiile sociale şi aparenţele exterioare (Jolles). retrasă. preocupată de sine. 18) Grandioasă. agresivitate. 19) Oarbă. 2) Tristă. teamă. liliputană. “În afara timpului”. care priveşte de sus. caldă. stabilă. ambiţioasă.pasivă. 6) Rigidă. dominatoare din punct de vedere social (Machover). constrângătoare. 11) Ochi de cocoş. dorinţe masculine de putere. de satir. 8) Atrăgătoare. controlată. posacă. snoabă. herculeană. Este cel mai de încredere indicator al stării de spirit din DAP. animată. • FAŢA : Discuţie: Faţa este “faţada” prezentată lumii. copleşitoare. strălucitoare. adolescentă. satanică. copilăroasă. rece. prietenoasă.

Întărită: Nesemnificativă prin ea însăşi cu excepţia faptului că arată preocupare pentru controlul mental. 5) Linii suplimentare la pliul naso-labial: − Dau profunzime şi maturitate feţei. Cei cu migrene. • FIGURI GOALE . − Trăire de lipsă de autonomie. 20 . îndoială de sine. 3) Psihopatie: . • FESE : 1) Accentuate de haşuri. 2) Rigiditate: . Lobul frontal distrus. Regresie. Depresie. • 1) 2) − − − − FRUNTE : Accentuare a proeminenţei frontale: . distrugere cerebrală traumatică. personalitate în stare de flux. • FIGURĂ ( PERSOANĂ ) CARE SE CLATINĂ : sentimentul neechilibrului.indică : 1) Evaziune. mărime sau ştersături: − Pot indica fixaţia stadiului anal. psihastenică. împreună cu imaturitatea psihosexuală rezultantă. 6) Frunte încruntată: − Aspiraţii intelectuale sau accent pe controlul emoţiilor.tind să indice: 1) 2) 3) 4) 5) Evaziune.făcută de cei ce consideră relaţiile interpersonale dezgustătoare (Jolles). instabilă. preschizofrenic (Hammer). • GAMBE ( PICIOARE ) vezi şi LABELE PICIOARELOR: 1) Siluetă fără picioare: − Trăiri patologice de constrângere şi dependenţă (Jolles). − Preocupare faţă de maturitatea emoţională sau o aparenţă de maturitate. Deficienţă mintală. Trăiri schizofrenice de vid. − Persoană îngrijorată cronic. Deficienţi mintal. 4) Insecuritate. găsită la organici.Scopuri şi ambiţii puternic intelectualizate (Machover). • FIGURI LIPITE . − Posibilă homosexualitate.− Doreşte să evite autorelevarea.apărare intelectuală.

− Bună asimilare a impulsurilor (Machover). 8) − − − Mult haşurate: Uneori. de lipsă de autonomie (Jolles). subţire: − Lipsă de coordonare a controlului impulsurilor. pierdere a puterii şi autonomiei datorate degenerării fizice în involuţii şi senilitate (Machover). 7) Atrofiate: − Trăiri de slăbiciune. Consolidare împotriva şocurilor externe. Pot indica preocuparea reprimată pentru sexualitate dacă sunt desenate de o femeie. Poate indica un conflict care priveşte străduinţele de autodirecţionare. Accentuarea nevoii de stabilitate. poate fi un semn de panică homosexuală (Machover).− Sentimentul castrării (Jolles). Negarea insecurităţii. 5) − − − − 6) − − − Depărtate: Sfidarea autorităţii (Jolles). 3) Mari. inadecvare. Respingerea apropierilor sexuale ale altora (Jolles). • GÂT : Discuţie: Gâtul legă capul de corp. 2) Lungi: − Luptă pentru autonomie (Jolles). spre tiparul schizoid (Machover). mai ales însoţit de un guler întărit. late: − Luptă pentru autonomie. 9) Desenate la început împreună cu labele picioarelor: − Pot fi un indiciu al descurajării şi depresiei. Respingerea sexualităţii. 3) Unidimensional: − Lipsă infantilă de control asupra impulsurilor şi dorinţelor. gros: − Atitudine încăpăţânată. 2) Lat. Încrucişate sau strâns lipite: Rigiditate. − Poate semnifica ostilitatea. posibilă rigiditate. 4) Scurte: − Trăiri de imobilitate. furnizează un indicator al coordonării controlului mental cu impulsurile fizice (Machover) 1) Lung. − Ambivalenţă faţă de lupta pentru autonomie (Jolles). 21 . − Dificultatea acceptării dorinţelor sexuale.

sadic verbal. 2) Încheieturi detaliate: − Obsesiv – compulsivi.- 5) Crestătură a gurii: − Ostilitate şi furie. muşcătură. − Narcisism. sexuale sau ostilitate. 2) Accentuat: − Poate indica necoordonarea impulsurilor corporale cu controlul mental. • GENUNCHI : 1) Accentuaţi: − Tendinţe homosexuale (Jolles). 2) Curbă cupidă: − Erotism adolescentin. − Agresivitate. 6) Concavă: 22 . 5) Accentuare prin cravată. Largă. Imaturitate. năzuinţă către tinereţe (Machover). hipercritic. • GURĂ ( vezi şi BUZE ): 1) − − − Accentuată: Erotism oral. • GULER : 1) Înalt. scrobit: − Atitudine de înălţime (superioritate) ce accentuează stăpânirea intelectuală a impulsurilor fizice. − Preocupări somatice. adolescentă vanitoasă. 3) − − 4) − − Dinţi care se văd: Semn puternic de agresiune orală a unei naturi infantile (Machover). coliere sau alte elemente care îl delimitează: − Accentuarea controlului intelectual asupra impulsurilor fizice (Machover). Tendinţe ostile orale: sarcasm tăios. cu colţurile în sus: Afinitate forţată. − Control rigid al impulsurilor fizice la cineva care nu poate accepta nevoi fiziologice. Nevoie puternică de dependenţă.4) Omiterea liniei de bază a gâtului la profil: − Flux liber al tendinţelor bazale împreună cu un control inadecvat (Jolles). Tendinţa de a se prezenta zâmbind. având ca rezultat căutarea de către subiect a refugiului în fantasme de autoapreciere. de a etala o faţadă acceptabilă care să mascheze trăiri mai puţin acceptabile.

− Imaturitate psihosexuală. autocritică. 10) Mică: − O anumită respingere sau negare a nevoilor de dependenţă orală la compulsivii rigizi. − Deprimaţi. Poate fi semn de suprimare sau ostilitate. 2) Anxietate liberă (flotantă): − Este indicată de haşurarea extremă. − Astmatici. − Îndoială de sine. − Respingere severă a oralităţii. Dependent oral. − Negare a dependenţei orale la egoişti şi persoane independente. • HOMOSEXUALITATE : Discuţie: Următoarele aspecte sunt imporatante clinic: această listă de semne homoerotice semnifică doar tendinţe homosexuale inconştiente. dependenţă. Indiferent de gradul sau de extinderea semnelor. − Agresiune. probabil din cauza trăirilor de slăbiciune şi nesiguranţă. 11) Omisă: − Respingere severă a nevoii de afecţiune. 8) Batjocoritoare: − Dispreţ pentru alţii. acoperite. înjurături (Machover). Poate indica o culpabilitate referitoare la felaţie. Informarea persoanelor de tendinţele homoerotice nerecunoscute. Agresivitate orală. • HAŞURAREA indică : 1) Anxietate: − Gradul anxietăţii este dat de tăria haşurării. asemenea informaţii trebuie folosite cu mare discreţie şi cu apreciere clinică sigură. acoperite. − Cere atenţie şi răbdare. sentimentul de a fi incapabil să facă faţă mediului ostil.− Dependenţă orală (Machover). Simptome gastrice. Alcoolici. 23 . 7) − − − − Închisă rigid: Refuzul de a se autoreleva. ostilitate. inacceptabile este nocivă terapeutic şi traumatizantă. − Sentimente de culpabilitate severe. Respingerea nevoilor de dependenţă. sensibilitate. controlate. Dificultăţi sexuale legate de contactele oral – genitale. sau interese estetice. 9) − − − − − − Întărită: Mofturoşi (capricioşi) la mâncare.

catifelată. Coafură îngrijită. “Talie de viespe” la siluetă bărbătească. INABILITATE FIZICĂ ( BOALĂ ) : Discuţie: Mulţi psihologi şi psihiatri care folosesc DAP găsesc inabilităţile şi bolile fizice în desene prin indicatori de conflict sau omisiuni în zona afectată.) ( Levy ). 7) Absenţa labelor picioarelor. 3) 24 Linii schiţate la piept sau la centura pelviană: . 5) Picioare ca nişte beţe. Accentuarea feselor şi a rectului la siluete masculine. Sprâncene arcuite. 8) Degete ca nişte petale. 4) Ochi orbi sau fără expresie. − Figuri cu privirea pierdută. Slabă diferenţiere între siluetele masculine şi feminine. • INADECVAREA este indicată de : 1) Siluete ( figuri ) foarte mici. visătoare. grandioase. 4) 5) 6) 7) 8) 9) • Gură moale. astfel încât să fie mai puţin ameninţătoare. În unele cazuri este vorba de o tachinare sau de o sfidare a examinatorului cu încercări de a reduce examinarea la o absurditate. fără expresie. aceşti indicatori sunt de tip patognomic (psihognomic). De obicei. − Ocazional. − Siluete fără urechi. slabe. 6) Picioare subţiri. mare desenată de un subiect masculin. Levy. 3) Profil masculin înfrumuseţat (fardat. de Martino ). slabe. 2) Indici costali: − De obicei nu sunt consideraţi patologici (Machover). 9) Accentuarea liniei mediene. dar se întâlnesc şi în cazuri rare de subiecţi cu un interes neobişnuit pentru anatomie. 10) Buzunare accentuate.1) Ochi mari şi gene lungi la figuri bărbăteşti ( Machover. 3) Mâini şi braţe slabe. 1) Indici anatomici: − Schizofreni cronici reprimaţi. de Martino ). combinat cu tensiune şi ostilitate. îndreptată în altă parte. etc. în special nasturii. 2) Tocuri înalte la siluetă bărbătească ( Machover. indivizi maniaci activi. ci la figuri (siluete) cu trăsături anatomice clar indicate. 11) Figură ( siluetă ) feminină dominantă. • INDICATORI ANATOMICI : Discuţie: Aceştia nu se referă la nuduri sau la figuri subliniate. 2) Siluete ( figuri ) mari. − Indică probabil un accent pe putere şi frumuseţe la subiecţii masculi. 12) Întoarcere inexpresivă de la lume: − Ochi care nu văd.

3) Siluetă prea puţin îmbrăcată: − Narcisic corporal. • 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) • INDICATORI ISTERICI. indicaţii de strălucire.− Nu sunt considerate a avea semnificaţii patognomice. − Pot să apară la adolescente preocupate de rolul lor feminin. − Îmbrăcămintea este folosită pentru a atrage social sau sexual. IMPULSIVI : Apăsare neregulată a liniilor. introvert. accentuarea părului. Linii zimţate. Trăsături faciale infantile. Îmbrăcămintea de pe siluete indicănivelurile de suprafaţă ale personalităţii. 2) Siluetă prea îmbrăcată: − Narcisic al hainelor (Machover). preocupat excesiv de dezvoltarea corporală. mai puţin controlate de dezvoltare emoţională. Lipsă de precizie. 5) Bijuterii: − Combinate cu trăsături cosmetice. − Adolescenţi cu preocupări sexuale şi curiozitate. Variabilitate mare (detaliere excesivă). 4) Nesiguranţă – dacă trebuie sau nu să se îmbrace: − Poate indica un subiect tulburat de o puternică conştientizare corporală (Machover). − Persoane în cură psihanalitică. − Arată rigiditate. − Schizofreni regresaţi la nivele scăzute. absorbit de sine. arată adaptarea psihopată la femei tinere. 4) Organe genitale la o siluetă nudă: − Pot fi desenate de studenşi în arte plastice datorită antrenamentului şi / sau interesului. el doreşte ca examinatorul să structureze situaţia în locul lui. 1) Maniera de desenare a hainelor: − De obicei este neprelucată. vagă sau sub forma unor reprezentări simbolice (Machover). Tratare neîngrijită a părului. − Pot să apară la femei de vârstă mijlocie care prezintă involuţii şi care sunt forţate să-şi reconsidere rolul lor sexual şi atracţia pe care o generează pentru masculi. Întrebările pot indica nesiguranţă faţă de aşteptările examinatorului. este o ipoteză mai validă dacă trăsăturile sexuale ale hainelor sunt accentuate (Machover). ÎMBRĂCĂMINTE ( HAINE ) : Discuţie: Machover descrie îmbrăcămintea drept compromis făcut de subiect între sentimentele de modestie şi etalarea corpului. Mâini şi braţe slabe. tinde să prefere fantasmele unor întâlniri (contacte) sociale (Machover). • ÎNTREBĂRI: Discuţie: Când un subiect pune întrebări. indică interes curent. nesiguranţă tipică 25 .

anxietate. dar cu discreţie şi judecată clinică. important în desenele realizate de adolescenţi şi bărbaţi mai în vârstă cu preocupări sexuale. confuzie. 2) Semnificaţia simbolică a picioarelor: − Picioarele asigură indicele trăirii motilităţii psihice sau fiziologice. − Femei cu aspiraţii de strălucire. Machover). 3) Omise: − Lipsă de mobilitate sau autonomie. − Nevoie puternică a unui suport (fundament) solid. homoerotici. examinatorul poate răspunde mai complet şi mai specific la întrebări. Labele picioarelor sunt un simbol al autonomiei. 9) Detaliere excesivă: − Obsesie a detaliului (detaliere obsesivă). descurajare (Jolles). 10) Tocuri înalte: − Homosexuali. 6) Foarte lungi: − Preocupare pentru sexualitatea masculină. curiozitate. − Pot fi controlate printr-o detaliere compulsivă. Răspunsurile la toate întrebările trebuie să fie date astfel încât situaţia de testare să rămână nestructurată. susţine ipoteza că ostilitatea reprimată sau trăirile de ostilitate nu pot fi acceptate. 5) Foarte mari: − Indică nevoia ecxesivă de securitate. − Nevoie de independenţă (Jolles. 26 . rigid al sexualităţii. în special faţă de dorinţa de independenţă (Jolles). • LABELE PICIOARELOR : Discuţie: Picioarele asigură oamenilor baza şi instrumentele de locomoţie. − Pot fi prea traumatizante pentru a fi desenate de fete adolescente. grijă. 8) Siluetă pe vârfurile picioarelor: − Ancorare _________ în realitate şi nevoie puternică de a evada din mediul frustrant (Jolles). 1) Simbolistica labelor picioarelor: − Desori simbol falic. 11) Vârfuri depărtate (în direcţii opuse): − Ambivalenţă.subiectului sau evadare din situaţie. 7) Foarte ascuţite: − Combinate cu degete în formă de gheare sau alţi indicatori de ostilitate. − Posibilă dependenţă faţă de ceilalţi (Jolles). La sfârşitul testării. − : deprimare. 4) Foarte mici: − Control constrictiv.

lipsă de vitalitate. Linii încărcate: Revendicativ. schizoizi şi cei care suferă de temeri de depersonalizare (Machover). tipice pentru tendinţe schizoide. Poate indica impulsuri deschis ostile. Înclinat spre spiritual. timid. Ocazional la schizofrenici şi la maniaci excitaţi. Anxios. Poate fi un semn de auto-asigurare. cu apăsare uşoară: − Alcoolici schizoizi (Machover). discontinue. − Copii. • LINII : 1) Consecvente: − Adaptarea poate fi considerată stabilă. Linie “ectoplasmică” – indică regresie şi retragere tipice pentru schizofrenici. Semn de tensiune şi ostilitate (Jolles). 4) Linii groase: − Indică bariere fizice faţă de mediu. tremurate. dominant. Pot arăta un control mental scăzut. utilizează retragerea ca apărare primară. Poate indica anxietate dacă sunt combinate cu umbriri şi apăsare puternică. Pot indica standarde de egalitate scăzute. pierdere a entuziasmului. 8) − − − Umbrire (haşurare) puternică. subiect instabil. nesigur. 6) − − − Linii zimţate: Pot indica anxietate. pătare puternică: Copii. posibilă tendinţă de a se arăta şters şi de timiditate (Machover). Nesiguranţă. 5) Apăsare variabilă: − Isterici sau ciclotimi. luptând pentru putere şi control. 2) − − − − − − − − 3) − − − − − − − − Linii slabe: Lipsa revendicativităţii. 9) Linii neîntrerupte: 27 . impulsiv. semn de agresiune motorie (Machover). Intelectual şi introvertit. 7) Linii neregulate.12) Desenate ca nişte beţe: − Imaturitate şi insecuritate în picioare (în mers) (Machover). Tulburare organică a creierului. Control rigid al pulsiunilor care generează constricţie severă şi subproducţie. cu rezistenţă mică la frustrare (Machover). Psihotici. Nevrotici anxioşi. Depresie. individualităţi slabe. Alcoolici cronici.

Imaturitate emoţională (Machover). − Leziune centrală. 10) Linii uşoare. Machover notează: deasupra liniei taliei sunt zonele puterii fizice a bărbaţilor. în timp ce sub ea se află zonele sexuale. anxietate. întrerupte. căutarea femeii pentru petere şi stăpânire. 4) Vagă: − Persoane mai vârstnice preocupate de declinul lor fizic (Machover).− Determinare. nesiguranţă. La femeie. posibilă leziune centrală (dacă liniile sunt neregulate). • LINIA SOLULUI ( vezi LINIA BAZALĂ ): Discuţie: Linia solului poate indica trăiri de nesiguranţă sau nevoia unui punct de referinţă sau a unei graniţe (Jolles). îşi neagă uşor individualitatea pentru a place unei femei (pentru a mulţumi o femeie). sau schiţare artistică slabă): − Anxietate. 28 . 3) Prezenţa nasturilor de-a lungul liniei de mijloc: − Dependenţă maternă. Dependenţi isterici. 11) Coordonare slabă: − Tensiune deschisă. insecuritate. Posibile trăiri de inferioritate corporală (Machover). 12) Schiţare (mişcări liniare fără sens. 2) Accentuată prin apăsare: − Sugerează conversia agresivă a conflictelor corporale (Machover). Preocupare pentru simptome somatice (Machover). nesigur. • 1) − − − − − LINIA DE MIJLOC : Accentuată: Puternică nevoie de dependenţă. iar sub linia taliei sunt zonele sexuale şi ale reproducerii. • LINIA TALIEI ( vezi şi CUREA ): Discuţie: Linia taliei taie originea impulsurilor fizice. deasupra se află sânii şi laptele matern. inegale: − Temător. pe care îl obţine prin desenul acestei linii. 1) Accentuată: − Control sexual. sentimente de inadecvare. • LINIA BAZALĂ ( vezi LINIA SOLULUI ): Discuţie: Subiectul are nevoie de suport.

nivel energetic scăzut şi Eu diminuat şi slab (Machover). − Poate indica gradul de estimare de sinerealistă. care este evident în izbucnirile temperamentale (Machover). relaţionată la expansivitatea subiectului. Incertitudine şi anxietate la nevrotic. Personalitate ciclotimică. 3) Refuzul de a desena mai jos de linia taliei: − Sexualitate tulburată şi blocată (Machover). CONFUZE : Regresie la un stadiu psihotic. vegetativă. indică rigiditate excesivă şi fragilitate a controlului.2) Mult haşurată sau tăiată: − Control extrem al sexulităţii. − Poate fi legat de implicarea imaginativă a subiectului. Levy). Lipsa spiritului revendicativ. Orice extremă indică psihopatologie (Levy). • MĂRIMEA DESENULUI : Discuţie: Dacă silueta care reprezintă imaginea de sine este mică. 3) − − − Desen diminuat sau foarte mic: Eu contractat (Machover). lipsă de entuziasm şi de energie. subiectul răspunde la presiunea mediului cu trăiri de expansiune şi agresiune. lipsa mişcării. − Combinată cu un conflict în zona gâtului. 5) Extrem de îngustă (strânsă. vanitos. Indiciu de slăbiciune în zona desenată vag. timiditate. 1) Mărime medie: în jur de 18 centimetri. sau între subiect şi figurile părinţilor (Levy). posibil cauzat de sentimente de vinovăţie sau de sentimentul pierderii iminente a controlului sexual. 4) Amânarea desenării: − Un blocaj în a se descurca cu ariile corporale ale sexualităţii. Scizofrenie regresivă. 29 . MARGINEA SUPERIOARĂ A PAGINII : Discuţie: Persoana care atinge marginea de sus sau trece peste marginile paginii încearcă să se supraextindă în relaţiile cu alţii şi manifestă o tendinţă de a avea o viaţă imaginară foarte activă. ipoteza de lucru este că subiectul se simte mic sau inadecvat şi răspunde cererilor mediului cu sentimente de inferioritate. Jolles. − Narcisic. lipsa sau ascunderea mâinilor şi rigiditatea braţelor. cu atitudine rigidă. 2) Raportul dintre mărimea desenului şi spaţiu: − Poate merge în paralel cu relaţiile dinamice între subiect şi mediul său. cu eşec în adaptarea la cerinţele lumii. Sentimente de inadecvare şi preocupări de adaptare la mediu (Machover. strâmtă): − Sugerează control precar. Dacă silueta-imagine-de-sine este mare. Depresie. centrat pe sine. • 1) 2) 3) 4) 5) • LINII VAGI.

Apărare împotriva unei apropieri sexuale (Jolles). − Tendinţa de a fi maniac. − Estimare de sine fantezistă. tipice pentru adolescenţi sau băieţi tineri. poate să apară în desenele copiilor. psihopat (Machover). − Poate fi caracteristic unui maniac ce îşi răspândeşte desenul pe toată pagina sau depăşeşte marginile acesteia. − Dacă este sărac proporţionat. nu vrea să se ocupe de situaţie. atac. • MÂINI ( vezi şi DEGETE ): 1) Mari: − Doritoare de forţă. Vină în legătură cu masturbaţia (Machover). Sens posibil de sindrom de castrare. este posibil să arate lipsa de încredere în realizări şi contacte sociale (Machover).− Depresie profundă. inacceptabile. posibil pentru a compensa slăbiciunea (Machover). 4) În buzunare sau la spate: − Sofisticare artistică (Cook şi Wood). 7) Perturbare în tratarea mâinii − Obişnuită. gol şi sărăcăcios poate semnifica deficienţă mintală sau organicitate. reprimate (Machover). 5) Depăşeşte pagina: − Lipsa capacităţii (abilităţii) de planificare. − Evaziune. − Poate arăta autoapreciere înaltă la psihopaţii agresivi (Machover). ostilitatea. • 30 MIŞCARE : . Trăiri de vinovăţie în legătură cu agresivitatea. 5) Foarte haşurate: − Vină în legătură cu o acţiune reală sau fantastică: masturbaţie. hiperactiv. trăirile sexuale (Machover). 3) Desenate la sfârşit: − Şovăială în descurcarea cu ambianţa din cauza unor trăiri de inadecvare sau negarea unor dorinţe de putere (Jolles). 6) − − − Lângă organele sexuale: Preocupări sexuale (Jolles). 2) − − − Omise: Trăire de inadecvare a modului cum se descurcă cu ambianşa (Jolles). − Tendinţa de a face adaptări rafinate la relaţionări sociale din cauza sentimentelor de inadecvare şi impulsivitate (Jolles). − Grandiozitatea paranoicului cu sentimente de inadecvare puternice. 4) Foarte mare sau mărit: − Încercarea de a se proba pe sine pe hârtie. furt (Jolles).

Cei cu atrofii musculare. 2) Mică. afirmare. o mai mare accentuare a nasului este mai degrabă un simbol de putere decât de sexualitate. Zimţată (tremurată): ostilitate. semn al sentimentului de inadecvare dacă apăsarea este mică. Jolles). MUSTAŢĂ : 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) • 1) Mult haşurată (umbrită): − Străduinţe pentru o sexualitate masculină matură. subiect activ şi întreprinzător social. Presiune verticală: indică determinare. 4) Triunghiular: dorinţe de putere. Scurtă: impulsivitate (Jolles). Absorbiţi de sine. Înspre corp: introversiune (Levy). Narcisişti centraţi pe propriul corp (Machover. semn al ostilităţii faţă de un bărbat dacă este desenată de o femeie. masculinitate. − Apare în desenele unor homosexuali controlaţi. NAS : Discuţie: Nasul este un simbol al sexualităţii. posibilă impulsivitate (Jolles). 2) Hiperactivitate:Efort de compensare pentru a controla lumea şi a spori predictibilitatea. inteligenţi. Schiţată: insecuritate şi anxietate. dar şi al luptei pentru putere. Dinspre corp: extroversiune (Levy). • 1) − − − − − • MUŞCHI : Accentuaţi: Pot să apară la studenţii în artă. preocupare pentru sine. 3) Pasivitate: Simptom al patologiei crescânde la cineva cu trăiri excesive de slăbiciune şi inadecvare. − Ocazional. 5) Turtit: lupte pentru putere care au fost pedepsite. căutarea ascendenţei. 2) Haşurat: posibile trăiri de castrare la bărbatul infantil care proiectează defecte unei femei (Machover). 31 . curată. • MIŞCAREA CREIONULUI : Lungă: control (Jolles). egoism. Apăsare (presiune): indică nivelul energetic (Levy). Homosexuali (bărbaţi). Apăsare puternică: indică anxietate şi tensiune. sexualitate infantilă. 1) Lung: agresiune. îngrijită: − Sexualitate controlată. 3) Cârn: sexualitate infantilă.1) Activitate:Tendinţa de a identifica persoane active care doresc să-şi rezolve problemele. dependenţă copilăroasă.

autorul enumeră câteva caracteristici ale unui DAP sănătos: 1) Mărimea: − figuri de 14 – 18 centimetri înălţime. dar nu mai mare. 7) Ascuţit: tendinţe dominatoare cu posibilă agresiune. în testarea psihologică. imaturitate. Astfel. siluta feminină este puţin mai mică sau cel mult egală cu cea masculină. • NĂRI : 1) Evidente: semne de agresiune primitivă. măsura acesteia depinde de mărime şi haşurare. 2) Plasare în pagină: − Tendinţa de a plasa siluetele în mijlocul paginii spre jumătatea de sus. diagnosticianul sau clinicianul este înclinat să caute patologicul şi poate subevalua indicatorii puterii şi stabilităţii. • NASTURI : Discuţie: Nasturii au importanţă din momentul în care pun o barieră dorinţelor de independenţă la copii. Copilului îi este necesară o maturitate psihică considerabilă pentru a-şi dezvolta sistemul de controale motorii grosiere şi fine necesare încheierii şi descheierii hainelor.6) Accentuat: indicii pentru preocupare falică (Machover). somatice (Machover). Pot indica conştienţă corporală cu preocupări în legătură cu supunerea şi dependenţa faţă de o autoritate (Machover). 3) Punctul de plecare în relizarea desenului: − Cei mai mulţi încep cu capul şi trăsăturile feţei 4) Timpul necesar: − Majoritatea subiecţilor au nevoie de 10 – 12 minute sau mai puţin. 5) Spontaneitatea: 32 . semn de gândire rea şi avară. 2) Accentuare: − Dependenţă. • NORMALITATE : Discuţie: Aproape toţi indivizii “normali” au zone patologice. adolescenţi şi persoane cu teamă de castrare (Jolles). 3) La manşete: − Detaliere compulsivă cu accentuare stereotipă formală asupra controlului. subiectul literal “freamătă de furie”. copilul este forţat să depindă de mamă pentru acest ajutor mult timp după ce a obţinut independenţa în ariile sfincteriene. Pot indica preocupări egocentrice. inadecvare (Machover). Cel mai adesea. 8) Coroiat: sentimentul că îmbătrânirea afecteză sexualitatea masculină. 1) − − − Sub linia mediană (de mijloc): Pot indica dependenţa continuată faţă de mamă sau regresia la dependenţa orală (Jolles). De aceea.

8) Ştersături: − Minime. 20) Urechile neaccentuate. Absenţa nărilor: − Lipsa agresivităţii excesive. cea a subiecţilor. 18) Simţul umorului: − Subiectul poate accepta cu umor deficienţele în desen. 21) Întreaga siluetă desenată. 11) Caracteristici sexuale: − Sexul ambelor siluete este evident: femeia va avea sâni. − Subiectul nu cere îndrumări sau asigurări de la examinator. şolduri rotunde. 19) Labele picioarelor (picioarele) neaccentuate. dar atunci când apar. noua variantă este mai bună. în afara unor arii minore omise. adică este flexibilă. sigură. mişcare. păr mai scurt decât femeia. mai mult timp folosit pentru detalierea sexului propriu decât pentru cel opus. 6) Proporţia: − Tendinţa de a proporţiona realist siluetele. păr mai lung decât bărbatul. Curea la siluete masculine: − Semnul controlului convenţional. fără distorsiuni majore. 33 . 7) Prezentarea estetică: − Tendinţa de a face siluetele simetrice şi plăcute la privit. fără rigiditate. şolduri plate şi va fi mai accentuată haşurarea părului decât la femeie. Subiectivitatea: − Acceptarea siluetelor desenate fără o autocritică nemeritată. 9) Calitatea liniei: − Tendinţa de a face linii consistente. bărbatul va avea pieptul şi umerii mai largi. 12) 13) 14) 15) 16) 17) Vârsta siluetelor: − Aproximativ. dar nu accentuate întunecat. arătând o presiune constantă. Ochii: − Au pupile. Îmbrăcămintea formală: − Indică controlul formal şi tendinţe conservatoare. 10) Sex: − De obicei.− Silueta arată o oarecare animaţie. sexul propriu se desenează primul.

Copii mici (Machover). precizie. nasturi. şireturi de pantofi. accentuaţi: Pot fi ostili şi ameninţători. Ca şi urechile.• NUDURI : Discuţie: Sunt rar desenate. Multe ştersături. ochii asigură date senzoriale pentru a permite Eului să se descurce cu lumea şi sunt un dispozitiv cibernetic de facilitare a feed–back– urilor. indicator al tendinţelor exhibiţioniste. 2) − − − − − 3) − − − − 4) − − − 34 Care nu văd: Imaturitate emoţională şi egocentrism. Deficienţi mintal la un nivel mai jos. cusături. 1) Disproporţionat de mici: − Dorinţă de închidere faţă de lume. puternice şi capete mici: Doresc să ignore controlul mintal rigid. 2) 3) 4) 5) − Accentuarea simetriei. emotivitate superficială. Subiectul poate fi un individ strălucitor. Schizofrenici deprimaţi. lipsă de discriminare (Machover). Posibilă ostilitate faţă de ceilalţi. • OBSESIVI – COMPULSIVI indicaţi prin : 1) Detaliere excesivă: buzunare. Adulţi copilăroşi sau regresaţi. Siluete virile. închişi. preocupaţi de sexualitate. Bărbaţi homosexuali (Machover). Tendinţa de a evita situaţii neplăcute (Jolles). Cei preocupaţi de sex. Mari. Tendinţa de a exclude neplăcerea. încearcă să-l forţeze pe examinator să structureze testul. • OCHI : Discuţie: Ochii sunt consideraţi “ferestre ale sufletului” şi relevă trăiri interioare. Orbi. Persoane psihanalizate ortodoxal. Voyeuri. Ei sunt. cu braţe lungi. 6) Pun multe întrebări. totodată. dar apar la: 1) 2) 3) 4) 5) 6) Studenţii în Arte (Machover). Mult timp pentru a termina. Bărbaţi neserioşi. dureros şi să se supună impulsurilor fizice deschise (Machover). în special la fete. . ascunşi de pălărie sau cu cearcăne accentuate: Reţinere puternică în a privi lumea. nu pot termina desenele. organele care stabilesc contacte cu exteriorul. Dependenţă. echilibru.

2) Capul prea mare. 35 . 3) Linii groase şi simple. 6) Sentimentul importanţei exprimat de către subiect. curiozitate şi preocupare anormale pentru sexualitatea masculină (Machover). • ORGANICITATE : 1) Capul neproporţional. dar cu conştientizare penetrantă la personalităţi paranoide. 7) Crucişi: − Gândire confuză (Machover). • OMISIUNI : Discuţie: Omiterea unei părţi a corpului implică un conflict sau o preocupare în legătură cu zona respectivă. 10) Creionare greoaie a capului. 13) Ştersături puţin frecvente. paranoidă. statutul conflictual al zonei omise. 11) Apăsare neobişnuită. semnificaţiile simbolice ale zonei omise şi alte date pertinente. istoria socială. 12) “Înrămarea” siluetei cu linii suplimentare. Înainte de a dezvolta o ipoteză conflictuală. 9) Fără detalii. 2) Ascuţiţi: . 5) Străpungători: − Stare exagerată de alertă în raport cu lumea. 8) Stereotipie. 6) Ochi crăpaţi: − excitaţie sexuală (Machover).agresiune. trebuie considerată situaţia imediată. posibil conflicte voyeuriste (Machover). 3) Mult haşuraţi: − Preocupare şi dorinţă sexuale. suspiciuni faţă de motivele şi comportamentele altora (Machover). 14) Proporţionare slabă. − Îngustarea viziunii. multe omisiuni. 7) Rigiditatea abordării. • PANTOFI : 1) Detaliere: − La tinerele pubere este semn de preocupare obsesivă pentru obiecte sexuale. 8) Orbite mari cu ochi mici: − Curiozitate vizuală puternică cu conflicte de culpabilitate.− Subiectul poate fi un isteric egoist. 5) Siluete prea mari. 4) Sinteză slabă.

6) Semne homoerotice: − Inversiune sexuală la unii paranoici. Trăiri masculine de impotenţă. • PĂLĂRIE ( vezi şi ŞAPCĂ ) 1) − − − − Pălărie: Ascunde sexualitatea masculină. 5) Detaliere excesivă a părului: − Preocupare deosebită pentru controlul sexual. Compensare sexuală masculină inconştientă (Machover).4) − 5) − Lipsa pantofilor: Agresiune şi sexualitate primitive şi nereprimate. • PARANOICI indicaţi prin : 1) Accentuarea capului: − Compensare emfatică pentru trăirile de inadecvare. “Atenţie!” la ameninţările şi pericolele de la alţii. • PARTEA STÂNGĂ A DESENULUI ( vezi şi PARTEA DREAPTĂ ): 1) Privirea orientată spre stânga: introspecţie. 2) Accentuarea ochilor şi urechilor: − Preocupare excesivă faţă de lume. 7) Degete-gheare: − Ostilitate extremă şi agresivitate direcţionată spre mediu. preocupare pentru sine (Machover). • PARTEA DREAPTĂ A DESENULUI ( vezi şi PLASARE ÎN PAGINĂ ): Discuţie: Partea dreaptă a desenului este partea mediului. 8) Refuzul de a desena. lumea este ostilă şi ameninţătoare. acceptabilă social. 3) Desene din profil: − Evaziune şi suspiciune în situaţia de testare. în timp ce partea stângă este partea Sinelui. Cu catarame: Femeile exhibiţioniste şi narcisiştii decorează mult pantofii. Încercare feminină de ascundere a impulsivităţii sexuale şi de a prezenta o faţadă “bună”. 2) Pe capul unui nud: 36 . 4) Ochi sfredelitori: − Prudenţă faţă de ceilalţi.

7) Zonă acoperită de păr cu un grad de umbrire: − Indică măsura şi adecvarea virilităţii şi dorinţa de virilitate (Machover). răvăşit: − Legată de deşteptarea (apariţia) nevoilor sexuale infantile. atractive din punct de vedere sexual (Machover). centrat pe sine. 6) Păr feminin neîngrijit şi coafură masculină foarte aranjată: − Se întâlneşte la masculi infantili din punct de vedere psihosexual şi indică dezordine sexuală în legătură cu femeile (la femei) şi control în legătură cu bărbaţii (la bărbaţi). ordonat (“periuţă”): − La siluete feminine indică control sexual. adesea de natură sexuală (Machover). 12) Păr nehaşurat: − Depresie.− Indicator de regresie. găsită la alcoolici şi paranoici cu deziluzii centrate pe femei. 5) Ţepos. 8) Ca spuma: − Asociat cu imoralitate sexuală şi cu lipsa controlului (Machover). 9) Abundent. Anxietate în legătură cu gândirea sau imaginaţia. de sexualitate infantilă şi fantasme compensatorii de virilitate (Machover). 10) Păr zburlit. • PELVIS : 37 . 3) Păr ciufulit la siluete feminine: − La adolescenţi indică impulsivitate. − Neîncredere masculină în femei. 11) Multă atenţie acordată părului: − Narcisic. vanitos. 4) − − − Coafură elaborată: Femei sociopate cărora le place să se autoafişeze. Conflict viril cu posibilitatea de evoluţie spre sexualitatea delincventă (Machover). Adolescente cu dorinţe de strălucire. în aranjament liber: − Asociat cu femei active. indicaţie schizoidă. 2) Lung şi nehaşurat: − Ambivalenţă sau ostilitate în legătură cu sexualitatea (Jolles). posibilă sterilitate (Machover). libidou scăzut. vanitate. • PĂR ( vezi şi BARBĂ ): 1) − − − Foarte haşurat: Sexualitate excesivă. Bărbat sociopat sau homosexual căruia îi place să se autoafişeze.

Întrebările puse sunt deschise. tatăl. sau alte persoane semnificative. subiecţii ar trebui să fie întrebaţidespre concepţia lor asupra siluetelor desenate. Examinatorul încearcă să afle dacă siluetele desenate sunt legate de concepţia asupra Sinelui şi asupra altora. etc. Preocuparea femeii faţă de problema gravidităţii. 5) Persoană neplăcută: − Faţă de această persoană subiectul manifestă sentimente ambivalente. Preocupare faţă de graviditate. 1) Ideal sau faţadă: − Persoana care ar fi dorit subiectul să fie sau să apară altora. Adesea. dacă desenele indică concepţii existente sau dorite asupra lumii şi oamenilor. PERSEVERARE : Discuţie: Aceasta se referă la repetiţii neadaptative ale unor răspunsuri. 3) Imaginea autorităţii: − Cineva cu care subiectul trebuie să se înţeleagă. − Poate indica un effort sincer de a compensa defectele. Superioritatea femeii faţă de bărbat.. repetitive. “leagănul civilizaţiei”. • PERSOANA DESENATĂ : Discuţie: Din moment ce desenele au o mare valoare pentru aceia care îşi proiectează sentimentele faţă de oameni în cadrul unui singur desen. şi la simulanţi. 4) Persoană semnificativă: − Mama. fraţi. sediul sexualităţii feminine şi mediul cel mai gratificant pentru bărbat. nespecifice şi nu trebuie să sugereze răspunsuri. la nevrotici care caută refugiu în răspunsuri sigure. 2) − − − − − • Mare: Fecunditatea care dă naştere copiilor (Machover). 7) Persoană pozitivă sau negativă. 2) Imagine de sine.Discuţie: Pelvisul este. Dependenţa bărbatului de mamă sau de imaginea mamei. perseverarea se manifestă la indivizii limitaţi sau deterioraţi mintal. 6) Sexul opus: − Răspunsul la o figură sexuală. 8) Persoană puternică sau slabă: − Confesiunea deschisă a slăbiciunilor şi defectelor. 38 . 1) Închidere pelviană incompletă: − Conflict sexual (Jolles). încredinţate unei zone de activitate limitate şi sigure. − Tendinţe homosexuale cu posibile sentimente de vină şi anxietate. literal.

Buck). bărbaţi activi social. schizofrenicilor. 1) Profil: − Perspectivă mai matură şi mai sofisticată decât vederea din faţă. fără o bază solidă. vină relativă la contactele sociale. deficienţilor mintal gravi. care este relativ mai naivă şi nesofisticată (Machover).− Poate fi în acelaşi timp confesiune şi effort de a se schimba (Machover). − Tulburare mintală (emoţională) severă. Tendinţa de a se retrage din lume (Jolles). • PLASARE ÎN PAGINĂ : Discuţie: încadrarea în pagină arată în mare unde se plasează subiectul relativ la mediul său. 3) Vedere întreagă. 6) − − − 7) − − − Profil al feţei cu vederea întreagă a corpului: Postură încordată. 2) Deasupra mijlocului paginii: − Subiectul se simte lucrând pentru un scop intangibil (Jolles. 39 . uşurinţa de a expune femeia (Machover(. plină: − Tendinţa la exhibiţionism şi de a se arăta la femeile vanitoase. 8) Vedere din faţă a siluetei (faţă şi corp) fără a sugera profilul: − Rigiditate. Jenă socială. 4) Vedere întreagă a femeii. • PERSPECTIVĂ : Discuţie: Perspectiva se referă la acea parte a siluetei desenate pe care subiectul o prezintă lumii. 5) Confundarea profilului feţei cu vederea întreagă a acesteia: − Perspectivă rară. Tendinţa de a se ascunde pe sine. organicilor. 9) Persoană mutilată: − Respingerea conceptului reprezentat de partea mutilată a corpului (Jolles). cu excepţia primitivilor. adolescente. combinată cu profil în cazul siluetei masculine: − Semn de autoprotecţie din partea bărbatului. − Determinarea de a face faţă vieţii direct (Jolles). 1) Sus pe pagină: − Subiectul se simte “în aer”. − Tendinţa de a recurge la imaginaţie pentru satisfacerea nevoii de putere (Buck). 2) Disproporţia profilului: − Slabă capacitate de judecată (Machover). Impulsul de a arăta corpul (Machover). Întreaga siluetă din profil: Ezitare în a face faţă lumii.

• PROFIL : − Evadare controlată. 3) − − − 4) − − − − − 5) − − − − − 6) − − − − În centrul paginii: Insecuritate şi rigiditate. Accent pe trecut (Jolles). Jolles. Tendinţe de retragere nepatologice dacă nu sunt prezente şi alte semne de retragere (Urban). Poate demonstra stabilitate. echilibru (Levy). 7) Colţul din stânga sus al paginii: − Anxios. 1) − − − Figură întreagă din profil: Serioase tendinţe de retragere şi opoziţie (Jolles). Sub mijlocul paginii: Se simte nesigur şi inadecvat. Evaziune controlată sau rezistenţă la autorevelare (Urban). dorinţa de a se feri de experienţe noi şi de a se întoarce în trecut. depresie (Levy). o ambivalenţă care produce confuzie (Urban). Buck). Partea stângă a paginii: Dominanţă emoţională (Jolles). Buck). − Poate indica frustrare extremă cu dorinţă puternică de a abandona situaţia nesatisfăcătoare (Jolles). Concret sau “ancorat în realitae” în viaţă şi gândire (Jolles. − Poate indica optimism în lupta pentru atingerea scopurilor (Machover). Nevoia de a menţine un control atent (Jolles). sau de a căuta satisfacţii imaginare (Jolles). Atitudine defetistă. a unui control şi echilibru solid. Face eforturi mari pentru a reuşi. Partea dreaptă a paginii: Control emoţional (Jolles. calm. cu o oarecare depresie (Machover. Nevoia unor fundaţii solide. Buck).− Poate fi distant şi inaccesibil (Buck). − Poate indica control matur al sentimentelor cu refuzul de a se exhiba. • PUTERE FIZICĂ : 40 . − Poate indica înfumurare sau privire “de sus” a altora (Levy). Orientat către mediu (Machover). sau rezistenţă la relevare de sine. Conştient de sine (Levy). Orientat către sine (Machover). Extratensiv. Tendinţe spre impulsivitate. 2) Profil ambivalent ( o parte a corpului întoarsă în altă direcţie decât cealaltă parte): − Tendinţe introversive şi extroversive. Grad normal de control şi rigiditate.

• REGRESIA ŞI RETRAGEREA sunt indicate de : 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) − Ochi orbi. Cineva sigur de sine într-o zonă fizică specifică nu are nevoie să accentueze acea zonă (Machover. Refuzul de a desena. receptivă. Pot indica teama de sexualitate feminină matură (Machover). Dacă sunt desenaţi de o femeie pot indica respingerea sexualităţii feminine. 3) − − − − Mici: Pot indica avariţie în oferirea iubirii. mai degrabă cu “a lua” decât cu “a da”. 2) Femeie maternă. 4) Cu linie joasă (căzuţi): − Masculi care depind de mamă şi nu se pot desprinde de aceasta. individ care se caută pe sine (Machover). 2) Anxietate. Gură concavă. 1) Haşurare intensă sau lărgime disproporţionată: − Dependent. • SÂNI : Discuţie: Tradiţional. siluetă foarte mică. 5) Încăpăţânare. 5) Accentuare a sânilor şi pelvisului: 41 . degete ca petalele de flori. • RECT : 1) Accentuat: semn rar de tendinţe paranoide sau homoerotice (Machover). Slăbiciune: Picioarele (labele picioarelor) ca nişte beţe. Sânul este asociat cu dependenţa. cu bust mare: − Desenată de masculi imaturi psihic şi de femei crescute în medii unde au fost dominate sau supraprotejate de mame sau surogate de mame. imatur. Pot indica sentimentul respingerii de către mamă (Machover). Jolles). aprobării către copii. • RETICENŢA ÎN A DESENA poate indica : 1) Timiditate. picioare şi braţe slabe. Profil care priveşte spre stânga. sânul asigură laptele dătător de viaţă. simbol al mamei şi al obţinerii obiectelor de la mamă.Discuţie: Puterea fizică este accentuată de cei care se simt inadecvaţi fizic. Profil rigid. 4) Depresie. 3) Evaziune: teama de autorevelare din cauza unor trăiri că lucrurile nu merg bine. afecţiunii. silueta este prinsă “în contemplare”. Mişcare îngheţată.

idealişti. 1) 2) 3) 4) 5) 42 Gene lungi. 2) Desen situat complet în partea stângă a paginii: o trăsătură de intoversiune. Talie de viespe. indică dependenţa de figura maternă şi o căutare puternică a dragostei şi aprobării. bine educaţi sau cu interese estetice. aranjată. − Pot indica respingerea unei sexualităţi feminine mai mature pentru o “iubire liberă” egală cu a bărbaţilor. uneori şi la unii indivizi normali care tind să fie sensibili. 10) Profil confuz. Refuzul de a desena: Rezultă din evaziune sau depresie. 12) Figură – diagramă. cu trăsături statice. ale obsesiv – compulsivilor. 13) Siluetă formalizată: − Indică lupta compulsivă pentru control. Coafură precisă. constricţie (corp contractat). autiste. 15) Dezumanizare. 9) Succesiune confuză (cea normală este de la cap la picioare). 6) Înalţi şi fermi: − Siluetă de femeie tânără cu dorinţe sexuale active (Machover). dominantă. extremă 8) Transparenţă. arătarea organelor interne: − Indică furie şi anxietate convertite în preocupare corporală (Machover). . Gură moale cu buze groase. • SCHIZOFRENIA este indicată de : 1) Mişcare blocată. − De către bărbaţi. 4) Detalierea urechii şi ochiului: − În schizofrenia paranoidă arată preocupare pentru halucinaţii auditive şi vizuale şi suspiciune. • SEMNE EFEMINATE LA SILUETE MASCULINE : Discuţie: Semnele de mai jos indică feminitate sau identificarea cu rolul feminin în societate. indică identificarea puternică cu imaginea maternă productivă. introverte: − Impulsuri spre realizare şi putere bazate pe imaginaţie (Machover). lipsa contactului cu realitatea. 5) 6) 7) − Corp rigid. 14) Reprezentarea organelor genitale. ale paranoicilor homoerotici. 11) Disproporţie grosieră. Aceste semne apar în desenele homosexualilor deschişi. Desen bizar.− De către femei. Sprâncene arcuite. oameni desenaţi ca animale. 3) Cap mărit: − viaţă imaginativă bogată.

ţigara de foi.6) Coapse şi fese mai mari. Nevroză anxioasă severă. rece emoţional. Preocupare sexuală. SIMETRIE : 1) Bilaterală: − Rigiditate şi represie (Machover). − Femei cu contacte heterosexuale limitate. sensibile. care invidiază rolul masculin. Ostilitate faţă de femei. 3) − − − − Tulburare marcată a simetriei: Nevrotici cu sentimente de stângăcie fizică şi inadecvare. delicate. pantofii. 2) Extremă: − Compulsiv. • SILUETĂ FEMININĂ : 1) Mare. 43 . barba. Nasul. ţigara. Hipomaniaci sau isterici cu tulburări impulsive (Machover). pipe. nasul: Frica de impotenţă. Puşca. Impulsuri sexuale: complexul Don Juan. • SILUETĂ ÎN ALERGARE : Discuţie: O siluetă alergând indică un nivel înalt de energie direcţionată primar spre ieşirea dintr-o situaţie neplăcută (Jolles). slabă: − Bărbaţi cu mania grandorii. • 1) − − − − − • 1) 2) 3) 4) 5) 6) • SIMBOLURI FALICE : Puşti. 7) Tocuri înalte. Imaturitate psihosexuală. Părul. Pantofii. Poate indica şi o impulsivitate isterică. SIMBOLURI SEXUALE : Pălăria. masculinizată: − Femei care prezintă protest masculin. Pipa. “Copilării” de isterici. bastonul. − Efecte bizare pot indica schizofrenie paranoidă. sprâncenele. distant (Machover). − Femei slabe. ţigări. bastoane. 8) Trăsături faciale strălucitoare. 2) Mică.

− Scizofren confuz. aspru. Tipic. un stomac plin este asociat cu sentimente de bunăstare. 4) Trăsături faciale desenate la urmă: − Neadaptare implicând reţinere sau incapacitate în a face faţă angajamentelor emoţionale (Machover). − Femei cu aspiraţii de strălucire şi narcisism corporal. posibil neinhibat. Interpretările posibile ale acestei ultime succesiuni în desenare sunt următoarele: 44 . compulsiv (Machover).• SPRÂNCENE : Discuţie: Au conotaţii sexuale. 3) Dezvoltare bilaterală a unor zone foarte mici: − Rigid. 2) Ridicate: − Atitudine dispreţuitoare. 3) Stufoase: − Primitiv. grosolan. • STOMAC (vezi şi BURTĂ ) : Discuţie: Stomacul este acea parte a corpului cea mai susceptibilă la anxietate şi la conversia acesteia în plângeri fizice. de superioritate (Machover). 1) Îngrijite: − Stereotip social care reflectă rafinament şi îngrijire. − Tendinţe schizoide. • SUCCESIUNEA SEXELOR : Discuţie: Levy afirmă că 87 % din 5000 de subiecţi au desenat la început persoane de acelaşi sex cu ele. 2) Succesiune confuză: − Impulsiv. Desenele lor pot releva aceste lucruri. în timp ce un stomac gol este asociat cu sentimente de singurătate şi gol. maniac sau supra-activ. • SUCCESIUNE : Discuţie: Cei mai mulţi subiecţi încep cu capul şi continuă în jos spre picioare. aşa cum se întâmplă în cazul majorităţii persoanelor deprimate şi cu deprivări emoţionale. Psihodinamic. de notat marea incidenţă a afecţiunilor gastro – intestinale cu origini psihogenice. schizofrenii se simt goi pe dinăuntru. Într-un eşantion de 16 homosexuali. − Atitudine interogativă. 81% (13) au desenat la început sexul opus. adesea critice în raport cu exprimarea liberă a trăirilor lor (Machover). 1) Ezitare în a merge mai jos de cap sau de linia taliei: − Reţinere în a face faţă conflictelor legate de semnificaţia simbolică a zonelor evitate (Machover).

activă a sentimentelor. • TEMĂ : Discuţie: Siluetele desenate deseori “spun” poveşti şi prezintă o varietate de teme. obsesiv – compulsivi. Tânjeşte după libertatea de expresie şi responsabilităţile limitate ale copilăriei. organici. maniaci. Ataşament puternic sau dependenţă de un membru al sexului opus (Levy). psihopaţi cu aparenţe nevrotice (Machover). fisură în judecată sau apreciere. desene animate. schizofrenie (Machover). scizofreni regresaţi. 1) Mai des întâlnite la: − Nevrotici. cu funcţia zonei respective sau cu semnificaţia simbolică a acesteia (Machover). Identificare sexuală confuză (Jolles. senili. − Ruptură. adolescenţi. Ataşament puternic sau dependenţă de părintele de sex opus (Machover). 1) Cowboy: − Agresiune în viaţa imaginară îndreptată spre expresia fizică. • ŞTERSĂTURI : Discuţie: Ştersăturile indică anxietate şi instisfacţie deschisă în raport cu zona în care apar. − Copii. 5) − − − • Persoană mai tânără: Folosire a unei apărări infantile. deficienţi mintal. delincvenţi. 2) Om de zăpadă: − Evaziune din problematica somatică. 4) Persoană în vârstă: − Eforturi spre maturitate şi control. TRANSPARENŢĂ : − Tendinţe voyeuristice (Machover). − Poate fi o încercare de mascare a sexualităţii. Imaturitate emoţională. depresivi (Machover). corporală.1) 2) 3) 4) Inversiune sexuală (Levy). Machover). • ŞAPCĂ (vezi şi PĂLĂRIE ) : − Poate indica imaturitate. 3) Clown. figuri caraghioase: − Pot exprima dispreţ sau ostilitate faţă de sine. − Pot semnifica reducerea examinării sau a examinatorului la o absurditate. • TRATAREA FIGURILOR MASCULINE SAU FEMININE : 45 . 2) Mai puţin dese la: − Copii mici.

deoarece indică ariile de conflict privind rolurile sexuale. 4) Foarte mic: − Negarea impulsurilor sexuale (Jolles). exhibiţionişti. − Sentimente de inferioritate şi slăbiciune fizică (Machover). indicând confuzia sexuală şi a rolurilor. inadecvaţi rolului masculin. detaliate. 4) Femei care protestează împotriva bărbaţilor: − Au tendinţa de a desena bărbaţi slabi. promiscuitate sau folosirea excesivă a alcoolului. egoişti: − Desenează figuri feminine slabe. 2) Homosexuali: − Desenează bărbaţi efeminaţi şi femei puternic masculinizate (Machover). 1) Bărbaţi imaturi sexual. idealuri ale Eului. − Pot fi incapabile să deseneze figura aceluiaşi sex. dorinţe de putere şi fixare la niveluri imature ale sexualităţii. Confuzia identificării şi a rolului sexual. simpatice. infantili: − Pot desena figuri bine modulate. Bărbaţi involutivi. − Figuri materne puternice. 2) Lung şi îngust: − Caracteristică schizoidă (Jolles). Pierderea imaginii corporale (Jolles). TRUNCHI : Discuţie: Trunchiul este originea impulsurilor fizice. reprezentând pe cineva de care poate depinde un asemenea bărbat. Imatur psihosexual. posibil să caute divorţ. 5) Foarte mare: 46 . 1) − − − − Omis: Respingerea impulsurilor fizice. − Uneori desenează bărbaţi şi femei împodobiţi. 6) − − − − • Desenează sexul opus mai întâi: Indică o posibilă inversiune sexuală. dependenţă.Discuţie: Tratamentul diferenţiat al sexelor este importantz. 5) Identificare cu sexul opus: − Aceste persoane desenează întâi sexul opus. “încântători”. Ataşament sau dependenţă puternică faţă de părintele de sex opus. 3) Eşec de închidere. Copii (Machover). 3) Bărbaţi cu tendinţe spre grandoare. ostilităţi. de încheiere: − Preocupare sexuală (Machover).

iar cel drept implicaţii masculine. 10) Omiterea unor părţi importante (mâini. braţe. Adolescenţi (Machover). dorinţe de forţă şi putere asupra bărbatului (Machover). picioare). care depăşesc pagina. 1) − − − Mari: Sentimente de forţă. 17) Desene mari. 6) Caracteristici bestiale. preocupare extremă pentru putere (Jolles). După Jolles. 18) Ochi care privesc cruciş. 3) Guri deschise. grandioase. umerii formează un complet care indică dorinţele de putere. 5) Căzuţi. 6) Trunchiul sexului opus mult haşurat: − Ostilitate faţă de sexul opus (Machover). − Luptă pentru dominanţă fizică (Machover). • UMERI : Discuţie: Umerii asigură forţă şi putere. 2) Indicatori anatomici. flexibilă şi bine echilibrată (Jolles). atârnând: 47 . 3) Pătraţi: − Împreună cu indicatori de rigiditate şi ostilitate arată o atitudine extremă de apărare şi ostilitate (Jolles). 2) Mici: − Sentimente de inferioritate (Jolles). 16) Desene mici. 5) Pumni strânşi. La subiecţi feminini indică protest anti – masculin. 12) Lipsa echilibrului. goale. Împreună cu mâinile. impresia de clătinare. umărul stâng are implicaţii feminine. 7) Haşurare extremă. 13) Nuduri cu organele sexuale accentuate. 4) Guri care rânjesc.braţele şi picioarele. pătare.− Multe impulsuri instinctuale nesatisfăcute (Jolles). 9) Degete ca ghearele. 15) Confundarea profilului cu vederea din faţă. 4) Bine proporţionaţi şi rotunjiţi: − O expresie a puterii uşoară. 11) Siluete rigide. 8) Guri crestate. diagramatice. 14) Mâzgăleli. − Lipsa accentuării puterii fizice cu interese compensatorii sau substitutive. • TULBURĂRI SEVERE indicate de (indicatori de alarmă) (vezi şi SCHIZOFRENIE): 1) Ochi care nu văd.

Paranoizi (Jolles. Minimalizare: Refuz de a asculta criticile (Jolles). Machover). Extrema accentuare poate indica halucinaţii auditive. Negarea halucinaţiiolr auditive. 3) Omisiune: − Din moment ce includerea urechilor se face la o vârstă mai mare decât alte trăsături faciale. − Mai des întâlnită la femei şi la persoane dependente social. Nevroticii extrem de sensibili la critici. Negarea preocupării pentru părerile celorlalţi. Ele asigură date senzoriale pentru a se descurca cu lumea externă şi detectează semnalele de pericol. 48 . − Semn de conflict sexual de rol. omiterea lor este mai puţin semnificativă decât omiterea părţilor corporale mai active (Machover). naivităţii. comunicării sociale. Persoane surde sau cu deficienţe de auz (Machover).− Dezechilibru emoţional. 1) − − − − − − 2) − − − Accentuare: Sensibilitate şi receptivitate la lumea exterioară. 6) Ştersături şi întăriri: − Preocupare pentru dorinţe şi impulsuri fizice pentru dezvoltarea corpului şi expresie a puterii (Machover). • VEDERE DIN FAŢĂ : − Implicaţii ale exhibiţionismului. • URECHI : Discuţie: Urechile sunt importante în măsura în care culeg informaţii (conversaţii) ce asigură feed – back-ul cu alte persoane. Ocazional la homosexualii care se simt persecutaţi pentru sexualitatea lor deviantă (Machover).

         NUME : VÂRSTĂ : DATA NAŞTERII : SEX : ADRESA ŞI TELEFON : STUDII : DIPLOME SAU ATESTATE : DATE MEDICALE. PSIHOLOGICE : DATE SOCIO – ECONOMICE : CONCLUZII ŞI APRECIERI REZUMATIVE: Tulburări mentale / emoţionale: Leziuni cerebrale organice: 0-7 8 .14 0–4 5–9 11–16 . CAIETUL DE PROTOCOL AL TESTULUI D.sau + ++ + ++ 49 . NEUROLOGICE.P.A.IV. CĂTRE EXAMINATORI : Această broşură de protocol este desemnată a fi utilizată împreună cu catalogul de analiză interpretativă.

dacă tabloul clinic nu susţine ipoteza psihopatologică. 10 – 16 : Tulburare emoţională severă. ZONE DE DISPROPORŢIE 1 2 3 4 50 DESCRIERE INTERPRETĂRI . 5 – 9 : O tulburare acută. 8 –14 : Probabilitate mare de leziune cerebrală. RECOMANDĂRI : 0 – 7 : Uşoară probabilitate de leziune cerebrală. DINAMICA PERSONALITĂŢII : EXAMINATOR : DATA EXAMINĂRII : DISPOZIŢIA ŞI ÎNFĂŢIŞAREA SILUETELOR SILUETA MASCULINĂ 1 2 3 4 5 6 GREŞELI (MIŞCARE) 1 2 3 4 5 6 GREŞELI (MIŞCARE) SILUETA FEMININĂ PLASAREA SILUETELOR ÎN PAGINĂ SILUETĂ MASCULINĂ : JUMĂTATEA SUPERIOARĂ INTERPETĂRI JUMĂTATEA INFERIOARĂ PARTEA STÂNGĂ PARTEA DREAPTĂ CENTRUL PAGINII OBSERVAŢIE : la fel se procedează şi cu silueta feminină.0 – 4 : Nu neapărat semnificativ.

BRAŢE MÂINI. DEGETE UMERI BRAŢE MÂINI DEGETE ZONE SIMBOLICE SEXUAL PERINEU NASUL PĂRUL PICIOARE (pantofi) FESE TRĂSĂTURI ALE CONTROLULUI GRADUL DE DETALIERE 51 .ALTELE ARII DE HAŞURĂRI PUTERNICE ŞI / SAU ŞTERSĂTURI 1 2 3 4 5 ALTELE DESCRIERE INTERPRETĂRI SILUETA MASCULINĂ : DESCRIERE TRĂSĂTURILE CAPULUI PĂR OCHI URECHI NAS GURĂ BĂRBIE INTERPRETĂRI UMERI.

16) Haşurarea excesivă a ochilor şi urechilor. Sinteză slabă. 6) Fără trăsături faciale. Linii greoaie şi simple. Cap mult prea mare. multe omisiuni. LISTA DE VERIFICARE A UNOR TULBURĂRI SEVERE MINTALE / EMOŢIONALE 1) Arătarea organelor interne. 8) Degete ca ghearele. se adaugă la zonele simbolice sexual cea a sânilor. grandioase. 14) Desene mici. Rigiditatea abordării. 13) Haşurare puternică. 9) Inconsecvenţa profilului facial. 7) Figuri saşii. 2) Siluetă care se clatină. goale. Stereotipie. care depăşesc pagina. Absenţa detaliilor. pătare. . Siluete mult prea mari. rânjită. 4) Siluete dezumanizate. 12) Gură crestată (buze subţiri). 10) Gură căscată. 5) Trăsături bestiale. Simţul neputinţei exprimat de subiect. 15) Desene mari. 3) Organe genitale accentuate la siluete nude. 11) Siluete rigide. diagramatice.PIEPT MANŞETE ATITUDINE CALITATEA LINIEI LINIA GÂTULUI OBSERVAŢIE : în cazul silutelor feminine. TOTAL : LISTA DE VERIFICARE A UNOR TULBURĂRI ORGANICE CEREBRALE 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 52 Cap disproporţionat.

ATITUDINE DEFENSIVĂ: consideră DAP folositor – neutru – criticist M. REACŢIA LA DAP: dornic – interesat – negativ K. ÎNCREDERE ÎN SINE: sigur pe sine – unele dubii – oscilant S. APARENŢA: curăţenie meticuloasă – medie – neîngrijit B. ST RÂNGERE DE MÂNĂ: foarte puternică – puternică – fermă – slabă F. 14) Ştersături neobişnuite.P. : INDICAŢII : Examinatorul DAP încercuieşte acele cuvinte care îl descriu cel mai bine pe subiect. TOTAL : REACŢIA SUBIECTULUI LA SITUAŢIA DE TESTARE D. Fiecare secţiune (A. Y. REACŢIA FAŢĂ DE EXAMINATOR: prietenoasă – plăcută – rezervată – rece H. LIMBAJ: bun – mediu – defectuos U.10) Schiţare greoaie a capului. 53 . ÎNGRIJIRE: curat şi bine îngrijit – mediu – neîngrijit C. X. W.A. 13) Slabă proporţionare. ANXIETATE MANIFESTĂ: frunte umedă – palme umede – tremur G. Secţiunile finale sunt incluse pentru a fi completate de examinator. ABORDAREA DAP: uşoară – spontană – ezitantă – refuz O. ŞTERSĂTURI: nici una – puţine – multe Q. 12) Încadrarea siluetelor cu linii suplimentare. POSTURA: rigidă – dreaptă – medie – aplecată D. RAPORTURILE CU EXAMINATORUL: bun – mediu – rece – suspicios J. DEPENDENŢA DE EXAMINATOR: se bazează pe el însuşi – pasiv – cere ajutor I. Z. COMPORTAMENT: normal – aparte – bizar – artistic T. MERS: enrgic – mediu – ezitant – moale – stângaci E. ATITUDINEA FAŢĂ DE SINE: supraapreciere – realistă – hipercritică R. etc. 11) Apăsare neobişnuită.) ar trebui să aibă cel puţin un cuvânt încercuit. ENERGIE: rapid – rapid şi agil – muncitor – încet P. A. NIVELUL DE INTELIGENŢĂ: alertă – medie – proastă V.C. IMPLICAREA EULUI: serioasă – aparentă – neprovocat N. Spaţiile albe pentru cuvintele descriptive pot fi completate şi înlocuite de examinator. VERBALIZARE: abundentă – medie – fără comentarii L.B.

IMPRESIILE ASUPRA SUBIECTULUI EVOCATE DE FIGURILE DAP DESENATE INDICAŢII : Examinatorul interpretează impresiile sale asupra figurilor DAP desenate de subiect. fiecare linie va avea un “M” şi un “F”. Deci. În fiecare continuum examinatorul plasează un “M” pentru silueta masculină şi un “F” pentru cea feminină pe zona care i se pare cea mai potrivită dintre cele două zone. scriind cei doi termeni descriptivi care limitează fiecare nou continuum pe care experienţa examinatorului îl face pe acesta să creadă că este semnificativ. CONTINUUMURI TREIMEA MEDIE TREIMEA SUPERIOARĂ Viguros Deschis Bine dispus Prietenos Strălucitor Frumos (chipeş) Curat Trăsături regulate Natural Maturitate emoţională Aparenţă adultă Capabil Masiv Drept Controlat Detaliat Perceptiv (“vede”) Sofisticat Sensibil Intelectual Conştiincios (linii îngrijite) Fericit Consecvent în tratare Ştersături puţine Adolescentină TREIMEA INFERIOARĂ Pasiv Respinge Furios Ostil Plat Nepretenţios Neîngrijit Schimonosite Stilizat (afectat) Imaturitate Infantilă Slab Mic Se clatină Impulsiv “Gol” Imperceptiv (“orb”) Naiv Nesimţitor Corporal Dezordonat Deprimat Inconsecvent Multe 54 . Aceste interpretări sunt înregistrate prin aprecieri (evaluări) pe o zonă a continuumului. examinatorul formulează atât o concepţie literală cât şi una grafică a tratării diferenţiate a sexelor. Mai jos se află un continuum între termenii descriptivi ai figurilor DAP desenate. Pe această cale. Liniile adiţionale sunt prevăzute pentru a introduce noi continuumuri .

Concluziile examinatorului privind reacţiile şi răspunsurile subiectului sunt corelate şi integrate. Rezumaţi descoperirile majore ale DAP. Descrierea tratării diferenţiate a sexelor. : 55 . C. B. 1) Care sex este mai aproape de vârsta subiectului: 2) În care desen foloseşte subiectul mai multă energie: 3) În care desen arată subiectul mai multă concentrare: 4) Care desen este mai detaliat: 5) Care desen este mai înalt: 6) Care desen pare mai puternic: 7) Care desen pare mai sănătos: 8) Care este sexul dominant: 9) Care sex arată mai multă mişcare: 10) Care sex arată mai multe pribleme psihopatologice: 11) 12) 13) 14) 15) IPOTEZE INTERPRETATIVE: A. : C. răspunsul sau identificarea acestuia. Utilizaţi ipotezele sugerate în catalogul de interpretare şi / sau impresiile şi experienţa dumneavoastră clinică. : B B B B B B B B B B B B B B B F F F F F F F F F F F F F F F B. examinatorul indică prin încercuire care sex asigură după părerea lui reacţiile subiectului.TRATAREA BĂRBAT – FEMEIE: Folosind continuumurile. A.

56 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful