CAPITOLUL I: ETICĂ

ŞI

MERCHANDISING

I.1. ETICA Etică, (din grecescul ethos=datina,obicei)1, este una din principalele ramuri ale filozofiei şi poate fi numită ştiinţă realităţii morale, ea se ocupa cu cercetarea problemelor de ordin moral, încercând să livreze răspunsuri la întrebări precum:ce este binele/raul?cum trebuie să ne comportăm? Etica este un termen generic, pentru a înţelege şi examina viaţa morală .Unele abordări sunt normative iar altele non-normative. Abordările normative, se referă la modul de reacţie al oamenilor, determina normele morale şi atitudinile exprimate în practică profesională. în timp ce abordarea non-normativa implica o analiză a limbajului, concepte, metode si rationamente . Etica este definită ca fiind ştiinţa care se ocupă cu studiul teoretic al valorilor şi condiţiei umane, din perspectiva principiilor morale şi cu rolul lor în viaţa socială2. Etica este privită ca un mod de comportament în societate bazat pe principii şi valori morale, universal acceptate ca fiind valabile. Primele abordări ale eticii provin din antichitate, de acum mai bine de 2400 de ani, etica fiind parte componentă a doctrinelor filosofice. Socrate, care a dezvoltat teoria eticii 3, prin încercarea de a fundamenta noţiunile de bază precum bine, datorie, onoare, virtute, cinste, Platon, discipolul său şi continuatorul meditaţiei asupra problematicii eticii, Aristotel, care a întemeiat o morală practică – sunt nume de rezonanţă în domeniul filosofiei şi al ramurii sale. O mare contribuţie în dezvoltarea eticii normative, a avut-o Immanuel Kant, care sustine ca etica este întemeiată pe raţiune, de fapt pe o raţiune practică, ce ne impune anumite legi morale, cu caracter universal. Alte contribuţii notabile în gândirea filosofică despre morală au avut: Friedrich Hegel, Friedrich Nietzsche, Bertrand Russell, Jean-Paul Sartre şi alţii. Ce înseamnă cuvântul „etică”?

1 2

Vulcanescu Mircea Enciclopedia libera,Etica,31 mai 2010 http://ro.wikipedia.org/wiki/Etic%C4%83 DEX Academia Română, Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan” Ed. Univers enciclopedic, Bucureşti , 1998; 3 Popescu Take, Etica – teorie şi practică în diverse ţări ale lumii,februarie 2010 http://finante1528.ablog.ro/2010-02-05/etica.html

7

Sociologul Raymond Baumhart a pus această întrebare unor oameni de afaceri americani şi a primit următoarele răspunsuri tipice4: „Etica are de-a face cu ceea ce sentimentele mele îmi spun că este bine sau rău”. „Etica este legată de credinţa mea religioasă”. „A fi etic înseamnă să respecţi legea”. „Etica reprezintă modelele de comportament acceptate în societate”. „Nu ştiu ce înseamnă acest cuvânt”. Niciunul dintre aceste răspunsuri nu este corect(exceptand-ul pe ultimul) 5,afirmă cecetatorul Dan Crăciun. Deseori, oamenii sunt tentaţi să asocieze etică şi sentimentele cu diferite stări afective, ceea ce este greşit.Acestea sunt schimbătoare, capricioase şi nu pe deplin supuse raţiunii ,astfel încât frecvent tocmai sentimentele sunt acelea care ne îndeamnă să ne abatem de la normele etice:să fim invidioşi faţă de cei care ne sunt cumva superiori, să-i detestăm pe unii oameni datorită faptului că fac parte dintr-o anumită categorie socială, să simpatizăm soţia prietenului mai mult decât trebuie etc. Etica nu se afla într-o relaţie necesară nici cu religia.Majotitatea religiilor susţin standarde etice înalte.Dar dacă etica n-ar fi fost decât o parte a religiei, atunci ea nu ar fi valabilă decât pentru persoanele religioase , ori etica se adresează în egală măsura tuturor oamenilor. În acelaşi timp, a avea un comportament etic, nu este acelasi lucru cu a respecta legea. Nu rareori legea incorporează anumite cnvingeri morale, pe care le împărtăşesc numeroşi cetăţeni ai unui stat. Dar, asemeni sentimentelor, legea se poate abate faţă de ceea ce este etic. Sclavia negrilor din America , discriminarea femeilor din ţările islamice oferă exemple groteşti de relaţii sociale inumane , impuse prin forţa unor "legi"inacceptabile din punct de vedere etic. În sfârşit,a fi etic nu se confunda cu a te conforma pe deplin unor modele de conduită acceptate în societate.În multe cazuri , majoritatea oamenilor cultiva tipare comportamentale juste sub aspect etic, dar nu întotdeauna.Uneori aceste modele sociale de comportament se pot afla în conflicte cu principiile etice.Dacă a te comporta etic, ar fi totuna cu a imita modelele social acceptate,atunci pentru a şti ce este corect din punct de vedere etic ,individul, ar trebui să afle ce anume se considera acceptabil în societatea în care face parte.

4 5

http://www.scritube.com/economie/business/Ce-este-etica-in-afaceri512152116.php Dan Crăciun, Vasile Morar, Vasile Macoviciuc, Etica afacerilor, Editura Paideia, Bucureşti, 2005

8

Etica in afaceri. În urma unui studiu efectuat de R. altruismul etc. Pop. de regulă.despre înţelesul eticii . negociabile.Trecând peste opiniile curente ale oamenilor de afaceri americani. precum: Putem fi morali? De ce să fim morali? Cum să fim morali? Ce este binele şi răul. „Să nu furi!“.august2009http://www.Faptele reale ale situaţiei nu sunt întotdeauna limpezi. Reflecţia etică îşi propune să clarifice cu instrumente teoretice o serie de probleme. 6 7 Olearu. omul de caracter şi regulile de comportare justă. „Respectă-ţi întotdeauna promisiunile!“ etc. rău definit şi în consecinţă nefolositor. În primul rând . in cazul unui manager care în mod nejustificat şi-a mărit contul propriu de cheltuieli zis în interesul firmei a determinat necesitatea unui comportament etic în afaceri. se prezintă ca fiind un sistem de principii morale şi metode pentru aplicarea acestora.Astfel de cutume tradiţionale există şi în domeniul economic. tocmeala dintre vânzător şi cumpărător este aproape obligatorie.De pildă în lumea occidentală culoarea de doliu este negru. mărinimia. pare pentru cei mai mulţi oameni de afaceri. Raţionamentele şi judecăţile etice mature. „Respectă-ţi părinţii!“. În al doilea rând. etica.scribd. V . demnitatea sau mărinimia? Etica.Management si dezvoltare. dreptatea.com/doc/11893672/Etica-in-Afaceri Pop. ca urmare etica.etica se referă la aşa numitele "moravuri" şi obiceiuri tradiţionale specifice diferitelor culturi .albul..Baumhart7.în Extremul Orient . În sensul său propriu. „Creşte-ţi copiii aşa cum se cuvine!“. concepţiile şi metodele care dau capacitatea individului de a efectua decizii morale. lansând o chemare a colegilor şi a managerilor de corporaţii să dezvolte un cod de conduită în afaceri . Ulterior M. La noi termenul etica are cel puţin 3 semnificaţii diferite6. prin termenul „etică“.Blumenthal. În Occident. în Orient. sinceritatea. În această accepţiune. într-o anumită societate. se înţelege ansamblul de valori şi norme care definesc. ca fiind ceva subiectiv. plăcerea şi datoria. etica promovează anumite valori – precum cinstea. nu sunt întotdeauna uşor de făcut. a peste 1700 de manageri de vârf. sau filosofia morală este o interpretare teoretică a ethosului şi a fenomenelor morale. a căror încălcare este blamabilă şi vrednică de dispreţ. preţurile afişate în magazine nu sunt. C.cuprinde limbajul. spre a face anumite distincţii lămuritoare..Editura Tipo Molova Iasi 2007 9 .trebuie să ne întrebăm ce se înţelege în mod curent prin cuvântul "etica" în româneşte. demnă şi vrednică de respect. dreptatea. a opinat pentru necesitatea unui cod al eticii în afaceri. curajul. „Ajută-ţi aproapele!“. – încercând să facă respectate norme de genul: „Să nu minţi!“.

Promovarea celor capabili şi competenţi. Lewis este de altă părere.salariaţi şi lege. este un domeniu. R. situează etica în afaceri la nivelul unei simple descrieri. specialişti. având propriile sale probleme şi teme de discuţie. etica în afaceri în acest al doilea sens se referă la ceea ce oamenii ar trebui să facă în afaceri (Lewis.În urma acestei acţiuni .. Autorul. publicaţii. la nivel individual sau colectiv”. notăm că. Cu sentimentul că totul devine din ce în ce mai derutant. T. drept „perspectivă etică. 1985). Evaluarea impactului corporaţiei asupra societăţii. a ceea ce declară şi face efectiv un agent economic. În acest sens. care ar trebui să guverneze conduita în afaceri. de a sesiza principiile care constituie etica în afaceri “ 10 . El defineşte etica în afaceri drept „acel set de principii sau argumente. o varietate de curente sau şcoli de gândire.defineşte etica în afaceri. P. ETICĂ ÎN AFACERI Etică în afaceri. I. dintr-o societate bazată pe economia de piaţă. V. Impunerea şi respectarea adevărului. după Lewis. unul dintre autorii cei mai proeminenţi în acest domeniu. Crisp sugerează că „etica în afaceri se referă la străduinţele filosofice ale fiinţelor umane. centre de cercetare şi. a unei companii sau a unui individ ce face afaceri”. desigur. aproape toate marile companii şi-au elaborat propriul cod de etică la baza lor stând următoarele principii: 1 2 3 4 5 6 7 Repectul faţă de semeni. care urmăreşte să clarifice problemele de natură morală ce se ridică în mod curent în activitatea agenţilor economici. fie enunţată explicit. etica în afaceri îşi delimitează problematica la nivelul normelor de comportament moral.1. Respectarea clauzelor contractuale. De George. Roger Crisp. fie implicită în comportament. Îmbunătăţirea imaginii corporaţiei prin întărirea răspunderilor sociale. Promovarea unor preţuri rezonabile. în raport cu anumite considerente etice. care indică agenţilor economici ce trebuie şi ce nu trebuie să facă în activitatea lor specifică. Dacă suntem de acord că există numeroase lucruri pe care oamenii de afaceri nu ar trebui să le facă. susţine că etica în afaceri este un domeniu de investigaţii filosofice.1.

ce provine dintr-o ţară în care climatul de afaceri este puternic afectat de corupţie. în poziţionarea pe o piaţă şi comercializarea produselor proprii. este faptul că vor întâmpina dificultăţi. În urma unui studiu efectuat în mai în anul 1999 pe 25000 de cetăţeni. o autoare americană: „Etica în afaceri este studiul modului în care normele morale si personale se aplică în activităţile şi scopurile întreprinderii comerciale. În consecinţă. 2005 11 . ci studiul modului în care contextul afacerilor pune persoanei morale.Editura A. propriile sale probleme specifice”. N. Iată ce spune Laura Nash. relaţiile cu toţi cei implicati pe canalele de achiziţie şi distribuţie. s-a ajuns la concluzia că responsabilitatea socială şi etica afacerilor reprezintă principalul factor care determină imaginea unei companii.E. Un aspect foarte important de care trebuie să ţină cont managerii unei companii.Simpla lectură a definiţiilor de mai sus ar putea să explice de ce atât de mulţi oameni de afaceri sunt sceptici în ceea ce priveşte relevanţa eticii în afaceri.comportament neetic. transparenta financiară. devansând o serie de alţi factori cum ar fi calitatea/reputaţia mărcii şi fundamentele afacerii8. cele mai importante componente ale responsabilităţii sociale şi comportamentului etic în afaceri sunt următoarele:caracteristicile generale ale managementului companiei. sprijin pentru depăşirea perioadelor de criză.Etica in afaceri . creşterea vânzărilor şi îmbunătăţirea performantelor organizaţionale. cu măsuri “vizibile”. creşterea atractivităţii pentru acţiunile companiilor. fac parte acţiuni ca:recrutarea şi menţinerea celor mai buni salariaţi. relaţiile cu ONG-urile. investiţiile pentru comunitate . nu toate definiţiile eticii în afaceri sunt chiar atât de „profunde” şi de încifrate.S. dialogul cu acţionarii. Bucuresti. abordarea etică a activităţilor de marketing. şi decizia de cumpărare este influientata în mare măsură de imaginea pe care compania o are privind modul de exercitare a responsabilităţilor sociale şi comportamentul etic în afaceri . iar acestea nu vor putea fi depăşite dacă firma nu-şi dezvolta strategii proprii. prin care să se detaşeze de climatul economic de ansamblu al ţării de provenienţa. 8 Craciun. faţă de problemele lor curente şi faţă de dilemele practice cu care se confruntă în activitatea lor. Nu este un standard moral separat.impactul asupra mediului. promovarea tranzacţiilor şi a iniţiativelor strategice. valorile etice. Din fericire. ce acţionează ca agent al acestui sistem. . Din categoria efectelor comportamentului etic şi ale creşterii responsabilităţilor sociale ale companiei. Deşi exista deosebiri de la o ţară la alta..

pun capăt celor descoperiţi că practică un comportament incorect. (publicitate incorectă. A European Perspective. O problemă de suprafaţă a eticii afacerilor.Editura Sedcom Libris.înşelăciunea nu se uita şi mai ales nu se iartă uşor. luate intru-un cadru dat şi raportate la un sistem economic. pot fi împărţite în şase categorii10: . se pot rezolva prin dezbateri şi discuţii. cu mult timp înainte nu erau evaluate în acest mod. Astfel. greşelile sunt sancţionate prompt. eficienţă etc. securitate personală. Andrew et Matten. cinstea şi încrederea faţă de partener. segregarea rasială şi discriminarea în muncă bazată pe criterii de sex sau rasă.). care. poate duce la scăderea performantelor organizaţionale pe termen lung.De George considera că problemele eticii afacerilor.Management-concepte si aplicatii . nevoi. încălcarea legislaţiei) este dăunătoare orcarei organizaţii. comportamentul neetic. 9 10 Panaite Nica. Dirk. dreptate. abilitate etc.Al doilea set de probleme. Aceasta înseamnă că anumite „cazuri dificile”. . (alocarea resurselor şi a veniturilor să se facă în funcţie de merit. efort. 2004 12 . -degradarea imaginii publice.Nevoia de moralitate9 în afaceri este mai accentuată datorită urmatoareleor aspecte: -la baza oricărei relaţii fructuoase de afaceri sta respectul. acţiune care vizează fundamentele dreptăţii Distributive. Desi ar putea să pară costisitoare pe termen scurt.Aurelian Iftimescu .Al patrulea tip de probleme morale.Categoria a treia de probleme morale din domeniul afacerilor. Business Ethics.ca urmare a unui comportament neetic.Determinarea corectitudinii distribuirii resurselor. produse de slabă calitate sau care pun în pericol siguranţa consumatorului.Asemenea greşeli.). În acest sens Richard T.Iasi 2008 pp 68 Crane. se referă la conflictul dintre diferite valori (liberatate. -in lumea afacerilor. -o atitudine neetică faţă de proprii salariaţi. vizează principiul clar circumscris al dreptăţii la cazuri particulare. o reprezinata scandalurile financiare şi îmbogăţirea” peste noapte” a unor persoane. productivitate. egalitate. sunt practici considerate acum imorale. merit. bunăstare. . ce au in vedre probleme morale. Oxford University Press. cel al capitalismului actual. . etica în afaceri este profitabilă pe termen lung. implicarea în scandaluri de corupţie. apare ca urmare a dezvoltării intuiţiilor morale şi a sarcinii de a le aplica la practicile anticipate anterior.

Putem afirma că. aşa cum este ea denumită de specialişti. etica este disciplina care se ocupă cu ceea ce este valoros în viaţă.Categoria a şasea de probleme. ci ele implică interacţiuni umane care constituie baza societăţii umane şi toate aceste acte de comerţ şi afaceri se întrepătrund cu viaţa politică şi socială. dileme şi responsabilităţi in afaceri http://www. 1990 Saseanu AndreeaCultură. Responsabilitatea etică. de a se folosi de poziţiile pe care le deţin în interiorul firmelor pentru a-şi avansa propriile interese? -sunt practicile bazate pe folosirea unor informaţii privilegiate imorale? În practică. Totuşi. trebuie să acceptăm că o astfel de concepţie prezintă o viziune îngusta ataâ asupra eticii. cât şi asupra afacerilor. cu ceea ce merită să dorim şi cu regulile ce ar trebui să guverneze comportamentul uman. În concepţia acestor profesori.Show şi Vincent Barry. 11 12 R. de multe ori se afirmă că. poluarea şi ruină urbană)? . corect şi echitabil chiar dacă nu întotdeauna aceste atitudini sunt reglementate de un cadru legal. în procesul de globalizare este deosebit de importantă etica în afaceri şi aceasta ţinând cont.A cincea categorie de probleme morale.ro/upload/lucrari/820063/20.este legitim dreptul angajaţilor.. Conform aceleiaşi gândiri. includem minciuna şi furtul. După profesorii William H. luarea de mită şi alte comportamente care constituie acte imorale.pdf 13 . De asemenea.uab. etică. afacerile nu sunt numai o problemă de bani.oeconomica.este obligată o firmă. respectiv firmele. cu dimensiunea morală a societăţii în general12. „Business Ethics”. de articole de comerţ şi de profituri. Macmillan. Există astăzi posibilitatea de a distruge rasa umană ca şi mediul înconjurător astfel încât el să nu mai poată fi suportul generaţiilor viitoare. New York. micro şi macro-morale cuprinde modul în care se aplică valorile morale acceptate în chip obişnuit şi se referă la interdicţiile care se impun în conducerea afacerilor şi a întreprinderilor. 3 rd Ed.. „etica nu are nimic de a face cu afacerile”. inclusiv tehnicile societăţii informaţionale şi cele de manipulare genetică. problemele tipice eticii 11 afacerilor sunt: . în primul rând. În procesul de globalizare a economiei mondiale. mediul de afaceri a suferit şi suferă schimbări rapide cu noi responsabilităţi sociale şi obligaţii etice ale firmelor. În această categorie. datorită acestor schimbări rapide din lumea afacerilor. de schimburi economice. . este cea creată de consecinţele pe care le aduc cu ele noile produse tehnologice. de exemplu. în afacei exista posibilitatea de a se consuma resursele naturale neregenerabile. sărăcia. să ajute în lupta cu problemele cu care se confruntă societatea (cum ar fi inegalităţile de venit.De Goerge.T. să facă în activitatea lor tot ceea ce este just. obligă oamenii de afaceri.

Creşterea numărului de acţionari.de multiculturalitatea ce există şi operează pe diverse pieţe internaţionale. Etica managerială. Etica în afaceri. a dus la delegarea funcţiilor executive unor grupuri de manageri. Ř Încrederea investitorilor-Investitorii de astăzi vor evita o companie care nu este responsabilă si etică. Ř Acceptul public -Companiile care tolerează practicile neetice vor fi aproape sigur expuse. 13 -Fără valori etice puternice. s-au intensificat scandalurile mediatice privind moralitatea şi etica unor manageri faţă de acţionarii acestora. folosirea în muncă a minorilor.Adesea este dificil să determinăm ce este corect şi ce este incorrect. Câteva motive întemeiate pentru a conduce o afacere într-o manieră etică sunt:13 Ř Litigii/Evitări acuzatoare acuzaţii. concursul national Etica în afaceri. Ř Încrederea furnizorilor/partenerilor -Într-o eră a corporaţiilor virtuale. aceasta depinzând de standardele specifice acceptate de societate. 2004. este determinată de regulile şi principiile care definesc conduita corectă în afaceri. care au un singur interes „obţinerea de profit pe termen scurt”. a dus la apariţia de speculaţii bursiere şi de multe ori. a rezultat în parte de la îngrijorări privind practicile contabile ne-etice. sunt foarte diferite de acele valori existente în ţările din Orientul Mijlociu. construind modele în care acţionarii şi salariaţii firmei şi-au pierdut investiţiile şi încrederea consumatorilor faţă de firmă. care în concepţia europeană constituie o atitudine imorală. Exemplificăm în acest sens. În ultima perioadă. în firme. nici o companie nu este suficientă de una singură. a parteneriatelor şi a întreprinderilor extinse. grupul de manageri însărcinaţi cu conducerea activităţii firmei au conceput operaţiuni care să asigure câştiguri fabuloase. 14 . pe când in unele ţări asiatice. Declinul recent al pieţei. această chestiune de moralitate este diminuată. Ř Libertatea regulatorie -Atunci când cetăţenii şi guvernele sunt dominate de un comportament în afaceri iresponsabil şi neetic. care au responsabilitatea de a conduce efectiv activităţile curente ale firmei. apoi boicotate şi pedepsite pe piaţă. Parteneriatele de succes sunt construite pe încredere şi menţinerea acesteia. rezultatul este o mai mare birocraţie şi înăsprirea legislaţiei. De exemplu. atitudinile şi valorile de etică şi morală existente pe piaţa din Europa. companiile ajung uşor la extreme legale – zone periculoase în care evitarea şi încălcarea legii duce la procese şi material Junior Achievement Romania.Apariţia pe piaţă a multor investitori.

creativ şi etic.Etica in mediul romanesc de afaceri. după criterii de performanţă. Ř Performanta angajaţilor -Oamenii dau cel mai mare randament într-un mediu deschis. se pot mândri într-adevăr cu realizările lor. a ne raporta critic la ele. Ř a raţionaliza procesul de decizie. disponibilitatea şi alţi factori nu sunt suficienţi pentru a menţine loialitatea clienţilor. a ne asuma propriile repere în domeniile în care operăm. dacă s t i u Ř Este corect Etică în câteva idei simple se bazează pe următoarele principii: Ř a fi liber şi a putea alege. că nu au încălcat legi. pe angajat. în termeni de drepturi şi responsabilităţi. Ř a defini spaţiul dintre persoane în termeni de drepturi şi responsabilităţi.9 septembrie 2006http://evado. pe concurent – cu valorile şi interesele lor. Ř a te respecta pe tine şi pe celălalt: a-l îngădui pe celălalt – aşa cum este. aşa cum gândeşte. prin autoreglementare Ř a-l respecta: pe acţionar. Aceştia analizează. pe partenerul de afaceri.Ř Loialitatea clienţilor -Calitatea. Ř a defini raporturile de afaceri. Principalele activitati ce caracterizeaza etica in afaceri sunt urmatoarele: 14 Ř a putea deţine şi a putea obţine profit. cu aşteptările lui. Companiile care au o proastă reputaţie se confruntă cu dificultăti în atragerea şi reţinerea talentelor de top. Ř a te respecta ca profesionist. costul. 14 Diaconu Bogdan. Ř a cuminţi riscul deciziilor care sunt luate în viaţa de zi cu zi. de asemenea. reputaţia companiei. Ř a respecta legea şi autoritatea – şi. totodată.ro/?p=148 15 . administrând deschis şi transparent. apărând autonomia pieţei în raport cu statul. Ř Mândria personală –Liderii şi angajaţii companiilor. nu au trişat şi nu au făcut rău oamenilor pentru a-şi atinge scopurile. Ř a aşeza repere pe traseul acţiunilor oamenilor. a respecta valorile breslei şi standardele comunităţii din care faci parte. pe client.

urmăriţi pe plan internaţional. privatizarea PHOENIX-BAIA MARE” pe 100 000 de dolari. concluzionam că toate comportamentele conforme cu standardele morale. situaţiile întâlnite pe piaţa din România unde. înşelarea cumpărătorilor prin practicarea unor preţuri foarte mari şi calitate necorespunzătoare. înşelarea statului român prin neplata impozitelor. trebuie privite ca reguli elementare de comportament în afaceri şi nu drept bariere comerciale ce împiedica firmele să-şi desfăşoare firesc activităţile. după privatizare. iar cele contrare unor delapidatori 15 Andreescu Gabriel. social-agregate sunt etice şi acceptate de societate normelor sunt catalogate ca fiind imorale. Exista un număr considerabil de patroni şi manageri de firme. http://carti.Extremismul de dreapta in Romania.creând dificultăţi în sistemul concurenţial de piaţă. în acest sens.2003. urmărind adesea înşelarea partenerului prin neplata mărfurilor achiziţionate. “privatizarea TEPRO IAŞI” şi închiderea acestei uzine. Standardele de etică. vis-à-vis de practicile firmelor româneşti în tranziţie. Exemplificam.pdf 16 . înşelarea băncilor prin nerestituirea creditelor. acestea constituie un subiect foarte aprins. în strategii de câştig pentru toţi. asistăm la scandaluri privind piaţa bursieră. În final. proiectându-l pe termen lung.x6. care consideră că în economia de piaţă. în ceea ce priveşte etica în afaceri. Câteva cazuri care ridică probleme majore de etică sunt extrem de cunoscute şi anume15: 1 2 3 4 5 “afacerea SAFI” din 1994 . a TVA -ului. “afacerea DACIA FELIX” .ro/cartea/g/Gabriel-AndreescuExtremismul-de-dreapta-in-Romania/Andreescu.2 ETICA AFACERILOR ÎN ROMÂNIA Dezbătând acest subiect în contextul managementului comparat internaţional. ca fiind normale. a face afaceri profitabile şi a avea un comportament etic sunt lucruri care se exclud reciproc.Ř a însănăto şi profitul. I. influenţată de modul în care unii manageri au înţeles să-şi ducă la îndeplinire responsabilităţile. “afacerea FNI” .1.

ca proprietar este foarte preocupat de suparavieţuirea firmei pe termen lung. într-o economie de piaţă concurenţială şi în condiţii de globalizare. În prezent mai mai mult de 200 din cele 500 de firme din topul revistei Fortune au fiecare propriul cod de etică17. s-au remarcat dileme şi dispute asupra responsabilităţii etice ale acţionarilor şi grupurilor de manageri.Firmele încearcă să dezvolte la proprii salariaţi un comportament etic. 16 17 Panaite Nica. a creat dileme între conceptul de acţionar – investitor şi responsabilitatea grupului de manageri care asigură conducerea operativă a firmelor. Pentru asigurarea caracterului etic al afacerilor.Codurile de etică ale firmelor se adresează atât personalului propriu.În concepţia actuală. politicilor.apelarea la specialişti pentru analiza comportamentului etic. Acţionarul. impunând. Prin cod de etică. a dus la creşterea spectaculoasă a numărului de investitori. managerii trebuie să interprinda următoarele acţiuni:formularea clară a obiectivelor .Editura Sedcom Libris. unul dintre elementele definitorii pentru succes îl constituie corectitudinea16.CODURILE DE ETICĂ ŞI RELAŢIILE PE CARE LE DEZVOLTA ETICA ÎN FIRMELE DE COMERŢ Într-o economie concurenţială modernă. din ultima perioadă.Management-concepte si aplicatii . legile.1. încurajarea salariaţilor să promoveze un comportament etic. servind în procesul de încadrare pe funcţii promovare şi salarizare cât şi partenerilor de afaceri. parteneri. I. Putem concluziona că dezvoltarea economico-socială. având în acelaşi timp sentimente de responsabilitate faţă de angajaţi.Managementul strategic al resurselor materiale . obiceiurile.Aurelian Iftimescu . respectarea unor norme de etică şi morală în afaceri.utilizarea standardelor etice în procesul de evaluare a salariaţilor . se înţelege un ghid privind comportamentele acceptate într-o organizaţie.3.asumarea de către manageri a responsabilităţii privind abaterile de la etică. regulilor şi a codului de conduită. convingerile şi modelele decomportament ale societăţii unde îşi desfăşoară activitatea. consumatori.Editura Economica 2000(pp 17-19) 17 . firmele fiind obligate în acelaşi timp să respecte diversitatea culturală.iniţierea unor programe de pregătire etică pentru toţi salariaţii.Iasi 2008 pp 73 Marilena Porumb .

supermarketurile şi hipermarketurile au fost adesea acuzate de practici care eludează principiile de etică în relaţiile cu furnizorii. -sa-şi achite obligaţiile către furnizori la timp şi în concordanţă cu raporturile contractuale.acţionarilor. -sa caute. Etica în relaţiile cu furnizorii Pentru a păstra o relaţie de afaceri foarte bună cu furnizorii.obţin încrederea şi bunăvoinţa publicului consumator. -sa asigure furnizorii de implicarea firmei. -sa creeze relaţii de afaceri corecte. de lungă durată. ale căror practici în relaţia cu personalul angajat respecta demnitatea umană. clauze privind relaţia producătorilor cu alţi parteneri.com/doc/10946593/Principii-etice-in-relatiile-cu-angajatii-firmei-cupartenerii-de-afaceri-si-cu-institutiile-publice 18 . inclusiv în ceea ce priveşte preţurile. Pentru că toată lumea să acţioneze în conformitate cu normele de etică.cu partenerii de afaceri si cu institutiile publice. o firmă ce activează în domeniul comerţului şi nu numai.scribd. preţurile extrem de scăzute impuse de hipermarketuri etc. Etică în relaţia cu competiţia 18 Puscas Oana.Pentru a deveni firme cu comportament etic. licenţele şi alte drepturi. acestea îşi atrag angajaţi talentaţi. sunt analizate principalele domenii în care apar probleme privind etica firmelor. de interesele angajaţilor. fără presiuni şi litigii inutile. În România. cu furnizorii ce respectă principiile şi etica interprinzatorului. câştigă loialitatea consumatorului şi a furnizorului . trebuie să se bazeze pe respect reciproc. managerii se confrunta cu aspecte complexe cum ar fi cele legate de etică personală.Principii etice in relatiile cu angajatii firmei.În acest sens. Cele mai multe critici aduse se referă la: taxe ascunse percepute producătorilor. -sa schimbe informaţii cu furnizorii şi să-i antreneze în procesul de planificare al firmei.ianuarie 2009 http://www. este important ca guvernul. asociaţiile de comerţ şi firmelele private să stabilească o anumită conduita unanim acceptată. interprinzatorii au o serie de responsabilităţi şi anume18 -sa caute corectitudinea în toate relaţiile cu furnizorii. În continuare. să încurajeze şi să prefere furnizorii . de cea a firmei. În soluţionarea dilemelor legate de etică deciziilor.

-sa nu facă afirmaţii false sau să interprinda acţiuni care ar putea să afecteze imaginea sau prestigiul competitorilor. şi informaţiilor. software. -neacceptarea nici unei forme de discriminare. din punct de vedere social şi al protecţiei mediului.Prosperitatea şi progresul se bazează pe o competiţie dreaptă.Responsabilitatea firmei de comerţ în relaţia cu competitorii vizează respectarea următoarelor principii 19: -sa promoveze un comportament competitiv benefic. care să ofere un grad de satisfacţie profesională.scribd. orientat spre performanţa. -evidentierea spiritului de echipă. -mentinerea în cadrul firmei a unui mediu corespunzător. -sa stimuleze orientarea angajaţilor. -sa nu caute favoruri care să garanteze"securitatea"competiţiei.cu partenerii de afaceri si cu institutiile publice. prin elaborarea unui sistem de politici salariale şi de stimulente materiale. faţă de competitori.şi a obiectivelor comune. proceduri)optime în funcţie de raportul efort-efect. proporţional cu efortul depus în cadrul firmei. Etica în relaţiile cu autorităţile statului 19 Puscas Oana. metode. -incurajarea comunicării şi a opiniilor libere şi deschise. spre protejarea proprietăţii bunurilor.ianuarie 2009 http://www. -utilizarea tehnologiilor de lucru(hardware. -recompensarea performantelor .com/doc/10946593/Principii-etice-in-relatiile-cu-angajatii-firmei-cupartenerii-de-afaceri-si-cu-institutiile-publice 19 . -sa refuze procurarea informaţiilor comerciale prin mijloace neoneste şi nonetice. Etică în relaţiile cu angajaţii Se bazează pe următoarele principii: -promovarea unei culturi în care fiecare angajat.Principii etice in relatiile cu angajatii firmei. -receptivitate la opiniile celorlalţi. să ştie că este respectat şi apreciat corect. -sa dovedească respect. -sa respcte atât proprietatea tangibilă cât şi pe cea intelectuală.

-supradezvoltarea şi supraconsumul este principalul factor care generează distrugeri asupra mediului. se are în vedere publicitatea. -lipsa educaţiei ecologice-principiile protejării mediului nu sunt cultivate aproape deloc în mediile de învăţare ale copiilor şi adolescenţilor. -siguranta şi sănătatea angajaţilor. Interprinzatorul. echitabil.controlul poluări. demnă şi corectă. deoarece acesta determina achiziţionarea sau formarea unei anumite păreri despre un produs/serviciu. Principalii factori sunt: -lipsa de răspundere a cercetarii. ar trebui să adopte o atitudine cooperantă.Dorinta de a obţine profit umbresc efectele unei mari realizări. în relaţia cu autorităţile statului.El se va conforma legislaţiei specifice domeniilor activităţii sale cum ar fi: -activitatea comercială . creşterea consumului şi ameninţă să distrugă resursele naturale şi să ducă la o creştere.şi conştiinţa se trezeşte prea târziu.managementul riscului.i -managementul ineficient. are dreptul la un tratament corect. -evitarea conflictelor de interese. fără precedent a nivelului poluării. Etica faţă de consumatori Când se vorbeşte de etică faţă de consumatori. -siguranta mediului. -tehnologia printr-un consum tot mai mare de energie care duce la slăbirea mediului.Fiecare interprinzator. -fiscalitate. -asigurari sociale. Etica faţă de mediu Exista numeroşi factori care generează efecte de distrugere asupra mediului. -securitatea şi condiţiile de muncă. -lipsa responsabilităţilor sociale a firmelor. fără abuzuri din partea autorităţilor statului.Totul pleacă de la lipsa principiilor şi continuă cu o înlănţuire de elemente care sporesc gravitatea şi au impact negativ asupra mediului în modul cel mai direct posibil. 20 .

sunt greu de interpretat şi deci potenţial înşelătoare. "ridica nivelul sistemului imunitar". care transpune Directiva 2000/13 privind etichetarea.Tot mai des. "întăreşte rezistenta organismului". într-un mod care să-i determine pe consumatori să ajungă la concluzii false. deliberat. tocmai pentru a satisface exigenţele de gust cerute de consumatori din ţările respective . informaţii incomplete privind compoziţia produselor. Declaraţii de genul: "Îmbunătăţeşte memoria". elementele obligatorii care se înscriu prin etichetare sunt următoarele: 1 .Acest lucru n-ar deranja pe nimeni atât timp cât se transmit informaţii corecte despre un anumit produs. Conform HG nr. care îl pot face pe cumpărător să creadă că obţine o cantitate de produs mai mare când de fapt ea este mai mică.cele referitoare la slăbire.Un exemplu banal în acest sens ar fi Coca Cola. are reale proprietăţi terapeutice în combaterea stărilor febrile ale gripei. Comisarii din cadrul instituţiei Protecţiei Consumatorui. ambalajele supradimensionate. celebra băutură care are gust total diferit dacă este cumpărata din Austria de exemplu. "Ambalajul vinde marfa". 2 . fraierul nostru". comparativ cu cea care se găseşte pe piaţa românească.106/2002. privind concluziile false induse consumatorilor îl constituie. a bolilor de rinichi. în curele de slăbire şi ajuta la fortifierea organismului" (oţet de mere şi miere). pentru aprobarea Normelor privind etichetarea alimentelor. pupulatia. unii comercianţi mergând pe deviza"clientul nostru. "graţie vitaminelor şi componentelor biotic active din compoziţia sa. au reţete sensibil diferite. În România. declaraţiile de genul "recomandat de pediatri".În cadrul politicii de produs unele societăţi comerciale ignoră cerinţele eticii şi acţionează. 20 Hotararea 1529 publicata in Monitorul Oficial din 20 decembrie 2007 21 . însă acest lucru nu se respectă întotdeauna. Un exemplu tipic. "efect de armonizare a metabolismului". "sunt folositoare în circulaţia sângelui şi bun pentru inima".lista cuprinzând ingredientele. în funcţie de ţările unde este distribuit. prezentarea şi publicitatea produselor alimentare20. sunt de părere o parte din comercianţi care. depistează frecvent asemenea nereguli ca:vânzarea de pruduse cu gramaj necorespunator. optimizarea vânzărilor/maximizarea profitului. pentru a-şi vinde produsele. Obiectivul principal al comercianţilor îl reprezinta. recurg la aşa-zisele "ambalaje mincinoase".denumirea sub care sunt vândute alimentele. se confrunta cu astfel de situaţii când companii multinaţionale începând chiar de la acelas produs. "Ajuta la creşterea concentrării". sau declaraţii înşelătoare sau care nu puteau fi verificate.

atunci când acestea necesita indicaţii speciale. -transmiterea de informaţii false. fără a exclude prezentarea acestora şi în alte limbi. sau în cazul alimentelor care din punct de vedere microbiologic prezintă un grad înalt de perisabilitate. 5 .condiţiile de depozitare sau de folosire. referitoare la băuturi spirtoase. Cerinţele suplimentare de etichetare. (omiţându-se esenţialul sau părţile negative cu implicaţii mari pentru consumator). sucuri şi nectaruri din fructe etc. -folosirea aşa-numitelor mesaje subliminale (influientarea subconştientului potenţialilor consumatori). 4 . priveşte ritmul destul de alert de înlocuire.cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente care dau specificitate produsului. 8 . 10 . gemuri. 6 . Informaţiile de pe etichetă vor fi înscrise lizibil. Toate menţiunile făcute prin etichetare. Un exemplu evident mai ales în rândul tinerilor din România.concentraţia alcoolică şi menţiunea care să identifice lotul. următoarele: -conceperea de mesaje publicitare.instrucţiuni de utilizare. cu scopul de a induce în eroare consumatorii. data limita de consum ( termen de valabilitate).acte normative armonizate cu legislaţia europeană. O altă problemă de etică este cea a învechirii planificate a produselor. la nivelul computerelor. în gândirea consumatorilor cu privire la originea sau provenienţa reală a alimentului.cantitatea netă pentru alimentele preambalate.denumirea sau denumirea comercială şi sediul producătorului sau ale ambalatorului sau ale distribuitorului. dacă omiterea acestuia ar fi de natură să creeze confuzii. sunt stabilite prin acte normative cu caracter special.3 . se înscriu numele şi sediul importatorului sau ale distribuitorului înregistrat în România.data durabilităţii minimale . trebuie să fie redactate în limba romana. 7 . aşezate în mod vizibil şi nu trebuie acoperite sau separate prin alte indicaţii sau desene. 9 . -reclame cu conţinut agresiv(scene violente sau de altă natură).locul de origine sau de provenienţa ale alimentului. inteligibil. Ar putea fi considerate abateri de la codul eticii faţă de consumatori . care să cuprindă informaţii incomplete. Introducerea unor îmbunătăţiri este puternic 22 . în cazul produselor din import.

O altă critică etică. Reducerile de preţ. priveşte inducerea unei anumite stări de nelinişte. Editura Polirom. astfel încât. care anunţă reduceri de preţ până la 70%.promovată. o strategie frecventă a societăţilor comerciale. lipsa încrederii în sine etc. 2006. constituie unul dintre domeniile cu numeroase practici neetice. În perioada reducerilor. acţiunile societăţilor comerciale ce comercializează anumite tipuri de produse. 221. Y. 21 Vrânceanu D. 207-228. mulţi dintre posesorii de calculatore. 2006 op.un mit? în Frontiere etice ale capitalismului. O serie de critici 23 . Y.: Marketingul etic . p. Editura Polirom.edumark. în Revista de Marketing Online – Vol. Un exemplu în acest sens îl constituie societăţile comerciale de asigurări care exploatează anxietatea consumatorilor când „vând” poliţe de asigurare de viaţă sau împotriva accidentelor. p. pp. dar în realitate există unul sau două produse pentru care se acordă reducerea de 70%. 29 http://www. Iaşi.ase. cariile dentare. iar realitatea era că 70% este doar o limită maximă a reducerii realizate.ro/RePEc/rmko/3/5.: Marketingul etic . Această strategie constă în a stabili preţul unui produs cu cifre care se termină după virgulă în 9 deoarece consumatorul se va gândi că produsul costă mai puţin.1/2007 Nr. 23 . acest magazin a afişat cu litere enorme „Reducere la toate produsele de -70%” dar pe liniuţa dinainte de 70% era scris cu litere extrem de mici „până la”. consideră publicitatea ca fiind manipulatoare. O altă practică neetică.: Rolul eticii în deciziile de marketing. informând consumatorii despre existenţa unor produse şi servicii şi determinându-i să cumpere lucruri pe care aceştia nu le doresc cu adevărat. Prin aceasta se creeaza consumatorilor impresia că reducerea de 70% era la toate produsele aflate în magazin. sunt dispuşi să le înlocuiască. 23 Darmon R.un mit? în Frontiere etice ale capitalismului. este promovată de magazinul Îl Passo ce comercializează încălţăminte pe piaţa din România. cea mai mare parte a produselorpentru care se aplică această tactică beneficiind de reduceri mult mai mici. cit. Unele practici legate de preţ – în esenţa lor neetice – sunt acceptate fără probleme de publicul larg. 3. nesiguranţă în rândul consumatorilor. diferenţa respectivă fiind de fapt neglijabilă22. deşi nu au nevoie de îmbunătăţirile aduse21. Un exemplu în acest sens îl constituie folosirea preţurilor psihologice. Sunt considerate lipsite de etică. Iaşi.pdf 22 Darmon R. faţă de diferite probleme: cum ar fi mirosul corpului.

2005. Societăţile comerciale responsabile. Astfel atât consumatorii.com/category/etica-profesionala/ Mureşan L. 2007.1. Armstrong G. cu completările şi modificările ulterioare. Poţincu C.Responsabilităţi etice ale firmelor Responsabilităţile etice. cât şi agenţii economici trebuie să fie informaţi ca afişarea. pe care este scrisă sintagma "Marfa vândută nu se schimbă". se confruntă cu decizii dificile legate de asigurarea unui raport optim între satisfacerea dorinţele consumatorilor şi afirmarea responsabilităţii sociale. să se îndrepte către concurenţă şi să evite pe viitor produsele companiei. Se întâmplă că de multe ori. pretinderea către vânzător a remedierii sau înlocuirii gratuite a produselor sau serviciilor achiziţionate. ce desfăşoară activităţi în spiritul concepţiei de marketing. De multe ori. 24 .. societăţile comerciale. Oficiul pentru Protecţia Consumatorului. a fost sesizat de existenţă în unele magazine a unor afişe. ca urmare a deficientelor constatate în cadrul termenului de garanţie sau de valabilitate. descoperă ceea ce doresc consumatorii şi răspund cu oferte de bunuri şi servicii ce conferă satisfacţie şi valoare consumatorilor în condiţiile unei activităţi profitabile26 . Saunders J. în marea majoritate a cazurilor. 169-170. pp. PreticeHall. Fourth european edition. 24 25 http://studentsonmarketing. corect şi echitabil chiar dacă nu sunt silite să procedeze astfel de actele normative existente la un moment dat25.Utilizarea de către angajaţi a practicilor incorecte în relaţia cu clienţi. 36 26 Kotler Ph. I. să se comporte în mod corect în relaţiile cu consumatorii şi să nu folosească practici comerciale abuzive..: Etica în afaceri. care prevede ca un drept al consumatorului.. reduce credibilitatea orgnaizaţiei24 şi îi determină pe aceştia.4.Agenţii economici sunt obligaţi să pună pe piaţa numai produse sau servicii care corespund caracteristicilor prescrise sau declarate. să dăm peste anunţuri care ne avertizează să ne gândim bine înainte de a cumpăra un produs.: Principles of Marketing. de a întreprinde ceea ce este just. Editura Universităţii Transilvania din Braşov. p. constituie o încălcare a drepturilor consumatorilor stipulate în Ordonanţa Guvernului 21/1992. a anunţurilor de tipul "nu primim marfa înapoi" sau "marfa vândută nu se schimbă". obligă societăţile comerciale. Un pas înapoi nu se mai poate face odată tranzacţia încheiată. Wong V. în unele magazine. când mergem la cumpărături. Harlow.wordpress.. precum şi despăgubirea aferenta pierderilor suferite.

şi reprezentanţii Romalimenta. Semnatarii codului. I.. În cazul maşinilor. COD DE BUNE PRACTICI intre furnizori şi supermarketuri Reprezentanţii producătorilor şi ai supermarketurilor care acţionează pe piaţa românească. Patronatul Naţional al Viei şi Vinului. Carrefour. Cora. este negociabil cu fiecare supermarket. de obicei.1..şi prevede ca preţul de vânzare sa fie negociabil.hotnews.Wong V. Societăţile comerciale au fost acuzate că vând prea multe bunuri private în defavoarea bunurilor publice. parcări şi servicii ale poliţiei etc.5. cat şi de costurile generate de 27 28 autorii menţionaţi Kotler Ph. ce tinde să se generalizeze şi în România. Din vânzarea prea mare de bunuri private. Saunders J. moarte şi pagube provocate de accidentele rutiere. Real Hypermarket. Spre exemplu: creşterea posesorilor de maşini necesită mai multe şosele. Selgros Cash&Carry. Un exemplu de acţiune împotriva acestei tendinţe.. aceste costuri includ: congestii excesive ale traficului. priveşte existenţa de prea puţine produse sociale. Odată cu creşterea bunurilor private. Patronatul Roman al Cărnii de Porc şi Uniunea Naţională a Crescătorilor de Păsări. Codul. Asociaţia Patronală din Industria Laptelui. Codul prevede că: Preţul de vânzare al producătorului. consideră că rezultă noi „costuri sociale”. prevede28 .Codul de bune practici intre furnizori si supermarketuri. documentul care "optimizează şi clarifica" relaţiile comerciale dintre aceştia. din partea patronatelor din industria alimentară. Asociaţia Romană a Cărnii. acestea cer mai multe servicii publice ce nu sunt. taxă care a determinat reducerea cu 40% a congestionării traficului în centrul Londrei. din partea retailerilor. Blajan Anne-Marie. cit.O problemă etică.htm 25 . au fost reprezentanţii Metro Cash&Carry. au semnat pe data de 2 iulie 2008 -Codul de bune practici intre furnizori şi comercianţi. El ţine cont atât de discount-urile şi bonusurile acordate de acesta. Kotler şi colaboratorii săi27. Rompan. control superior al traficului.susţin Ph. Auchan şi Kaufland.de marketing şi deschiderea unoi noi magazine . îl constituie măsura adoptată în Anglia în anul 2003 de a se introduce o taxă anti-congestionare de 5 lire pe zi. elimina obligativitatea ca furnizorii să nu vândă sub preţul oferit supermarketului.2 iulie 2008 http://economie. poluarea aerului. pp.ro/stiri-companii-3406676-update-codul-bune-practici-intre-furnizori-supermarketurifost-semnat-intra-vigoare-dupa-aprobarea-consiliului-concurentei. 178-179. furnizate în cantităţile cerute.: op. precum şi obligaţia ca producătorii să plătească acele taxe ascunse până acum . Armstrong G. existenţa unui contract cadru.

Delistarea unui produs. considera că activităţile de marketing iniţiate de magazin. dar şi reciproca este valabilă. poate solicita furnizorului o taxă pentru promovarea produsului. de alte amenajări. În plus. termenii unui contract cadru. orice producător va putea cunoaşte termenii contractului. Condiţionalitatea care i-a deranjat cel mai tare pe producători a fost eliminată. producătorii. iar baza de calcul a discount-urilor şi contravaloarea serviciilor va fi definită în termeni clari şi stipulata în contract. apare doar atunci când furnizorii nu au respectat termenele de livrare şi/sau cantităţile comandate şi acceptate. nu mai sunt obligaţi să nu îşi vândă produsele sub preţul la care îi vinde supermarketului. renovări. renovarea supermarketurilor sau deschiderea unor noi unităţi. Eliminarea pentru producători a taxelor. ei pot participa la costurile acestor activităţi de marketing. dintre un potenţial concurent al său cu supermarketul. acum ei pot vinde altor comercianţi sub preţul oferit supermarketului. nu mai poate solicita producătorului o taxă prin care să compenseze volumul mic de vânzări al produsului în magazin faţă de cel prognozat.serviciile prestate de comerciant şi facturate furnizorului. Producătorii. astfel încât. dacă producătorul este dependent de vânzarea prin supermarket. Cu alte cuvinte. În plus. astfel încât. sunt necesare pentru creşterea volumului vânzărilor. se face prin notificarea prealabilă a producătorului. prevede ca delistarea să fie justificată într-o perioadă rezonabilă de timp. pentru produsele agroalimentare. la cerea acestuia. nu sunt "obligaţi să contribuie la costurile de deschidere a unui nou magazin sau la cele legate de creşterea suprafeţei de vânzare. furnizorii nu pot condiţiona supermarketul să aibă un anumit preţ de raft. oferit de un supermarket unui producător vor putea fi aduşi la cunoştinţa altui producător a aceleiaşi categorii de produse. Supermarketul. Excepţia. Termenele de plată. de la caz la caz şi va asigura un mediu concurenţial sănătos". Supermarketul. numai după ce producătorul va fi de acord cu acea promoţie. să nu depăşească 30 de zile. 26 . ascunse până în acest moment. Pe de altă parte. se arătă în document. În acelaşi timp. Discount-urile şi taxele de promovare ale unui produs sunt stipulate în contract. Producătorii nu pot fi obligaţi să contribuie la costurile de marketing ale magazinului. schimbări ale codurilor de bare". "În aceste condiţii negocierea preţurilor intre furnizori şi comercianţi va permite practicarea unor preţuri diferite. iar neîndeplinirea lor să ducă la penalităţi a căror valoare să apară negociata în contract. contractul nu trebuie să prevadă o cantitate minimă de comandă. privind marketingul magazinului. Codul. dacă producătorii. acesta să îşi poată reconsidera strategia comercială. Pe de altă parte.

dacă însa aceasta nu se bazează pe nişte valori puternice sau dacă ele nu sunt implementate printr-un cod de etică cu un real impact decizional. intră în contradicţie cu rolul de „membru al unui corp profesional”. -cultura organizaţiei şi a ramurii. -conflictul de roluri – multe dileme etice care apar în organizaţii sunt în realitate forme ale conflictului de roluri care ajung să fie rezolvate neetic. Universitătii din Oradea. În plus. nu pot fi impuşi anumiţi agenţi comercianţi agreaţi de vreuna din părţi. O formă răspândită de conflict al rolurilor care generează comportamente neetice apare atunci când „rolul birocratic” al angajatului într-o organizaţie. 2003. Oradea. Astfel pentru a descoperi care sunt soluţiile în înlăturarea comportamentului neetic. folosindu-şi puterea pentru promovaarea interesului personal mai degrabă decât pentru binele întregii organizaţii. ceea 29 30 Abrudan. Management international. Ed. să fie tentaţi să evite deciziile neetice.html 27 . În condiţii normale. iar cei cu o mare putere personală vor fi mai disopuşi să ia decizii neetice.ro/cursuri/comert/curs_4_etica_in_comert_international-31797. Tigu Gabriela. p.producători sau supermarketuri .5. fixarea preţurilor între competitori sau încălcarea prevederilor de monopol sunt mai frecvente − personalitatea – oamenii puternic orientaţi spre valorile economice sunt mai expuşi la un comportament neetic decât ceilalţi. atât în sectorul public. în general este de aşteptat să se adopte decizii neetice. grupurile.regielive.1.Niciuna dintre părţi . este raţional să ne aşteptăm ca oamenii ce sunt mai conştienţi de problemele morale. Cauze şi factori ai comportamentului neetic La fel cum etica se aplică în toate sferele activitătii umane. − competiţia puternică pentru obţinerea de resurse deficitare poate stimula un comportament neetic. la fel apare şi comportamentul contrar eticii şi moralei sănătoase.138. cât şi în cel privat. subgrupurile. mai ales când se anticipează un câştig consistent şi.Etica in comertul international. în abordareaa chestiunilor morale de către oameni. fiecare contribuind la cultura firmei. În alte cuvinte. în condiţiile existenţei resuselor economice limitate sau ale declinului unei industrii. trebuie să fie identificate care sunt cauzele şi factorii care îl determină.nu se poate obliga reciproc să cumpere/vândă de la/către vreo terţă parte. Printre cauzele apariţiei acestuia se regăsesc29: − câştigul – care duce la numeroase tentaţii. liderii organizaţiilor pot fi modele de comportament. organizaţia poate cădea pradă culturii de tipul “succes cu orice preţ” 30. I.2002http://facultate. există puncte de vedere diferite. Maria – Madela.

deşi vânzătorul nu este prezent sau nu exista vânzător la punctul de vânzare. De asemenea merchandisingul reprezintă un ansamblu de tehnici orientate spre a pune produsele la dispoziţia consumatorului . permite că produsul să se prezinte singur şi să se ofere mai bine clientului. Merchandisingul constituie un ansamblu de tehnici pentru rentabilizarea şi gestionarea la maxim a punctului de vânzare.Reprezintă toate măsurile la punctul de vânzare.termenul “merchandising” este format din substantivul “merchandise”care semnifica.1Concept şi evoluţie Merchandising-ul este un termen anglo-saxon al cărui traducere propusă în franceza este mercantizare. în cantităţile potrivite . imaginaţie şi creaţie . de prelucrare a ţiţeiului şi de automobile. văzul reprezentând 80% din percepţia umană . Finalitatea tehnicilor de merchandising. De-a lungul timpului s-au conturat o varietate de definiţii cu privire la acest proces. mirosul şi gustul.Este rezultatul unui parteneriat intre distribuitor şi fabricant caracterizat prin pragmatism şi preocupare (atenţie) rigoare.marfa . extractiva.2. la timpul potrivit şi la preţul potrivit. MERCHANDISING I.Un bun plan de merchandising.într-un sens larg . este de a influienta publicul într-o manieră constantă . I. 2. pentru a “sprijini”vânzările. în scopul rentabilizării magazinului. 28 . obţinând o rentabilitate la investiţia făcută în magazine. Din practica internaţională se poate deduce că disponibilitate mare spre încălcarea normelor exista în industriile alimentară. Procesul de vânzare nu este decât un proces de comunicare vizuală. Merchandisingul. foerestiera.ce înseamnă că va fi dispusă la comportare neetică. Etimologic . serveşte pentru a vinde mai mult şi mai bine în mod direct.respective ansamblul de produse ce constituie asortimentul unui magazine şi radicalul “ing” care exprima acţiunea voluntară a comerciantului de organizare a activităţii sale . auzul implică 10% . Una dintre cele mai cuprinzătoare definiţii este dată de Asociaţia Naţională de Marketing din SUA conform căreia merchandisingul reprezintă “totalitatea tehnicilor şi previziunilor necesare pentru a se vinde marfa potrivită la locul potrivit . iar restul de 10% simţul tactil .

cultura). Evoluţia consumatorului (mentalitate. Această abordare trebuie să respecte 3 principii de bază 1.vânzarea în rate.educaţie. Pentru atingerea acestui obiectiv trebuie urmărită realizarea şi aplicarea principiului celor 3M31.produsele trebuie să fie dezirabile(preţul.Daniela Corodeauna Aghiorghiesei .profunzime a devenit problemă majoră a comerciantului de care depinde tot mai mult eficienţa activităţii unui magazine.Merchandising –teorie. Motivele apariţiei acestei tehnici constau în : 1 2 3 Cerinţele crescute ale consumatorilor (dorinţa de a cunoaşte ceea ce cumpără).Merchandising-ul oferă această posibilitate prin apropierea mărfurilor de ochii şi mâinile cumpărătorilor .prezentarea şi condiţionarea produsului să răspundă motivaţiilor pentru care clienţii se adresează magazinului) 2.nu doar ca lungime ci şi ca inaltine.produsele să fie uşor accesibile (vânzarea în autoservire . Specialiştii sunt de părere că folosirea raţională a fiecărui metru liniar de mobilier . 1 2 3 MMM = Modern Merchandising Method(metode moderne de vânzare) MMM=Move More Merchandise(a “mişca”mai multe marfuri-rulaj mare) MMM=Make More Money(a face mulţi bani) Pentru că acest demers să fie eficient trebuie avute în vedere 3 componente: -ceea ce se vinde:produsul -locul unde se vinde:ambianta create prin organizarea interioară a magazinului -maniera în care se vinde:metodele şi tehnicile de vânzare. Scopul principal al merchandisingului.Editura Tehnopress Iasi 2008 pp 11 29 . la fel şi participarea clientului în procesul de cumpărare. îl reprezintă optimizarea contactului intre oferta(produs/serviciu) şi consumatori.asigurarea unor suprafeţe de parcare corespunzătoare) 31 Valentin Nita . în vederea luării deciziei efective de cumpărare de către aceştia .Aceasta înseamnă că vizualul este fundamental pentru a vinde . Creşterea diversităţii mărfurilor(pe orizontală şi în profunzime)care implică libertatea de alegere a consumatorului).produsele să fie liber oferite 3.metode si instrumente pentru eficientizarea punctului de vanzare.

Tocmai de aceea.MERCHANDISINGUL ÎN PRACTICĂ Merchandisingul este un domeniu extrem de important astăzi. fie din motive financiare. 35% vor cumpăra alt produs şi doar 15% pot fi bănuiţi că vor încerca mai târziu Ř clienţii aleg în primul rând cu ochii33.Merchandising. când spaţiul de vânzare a devenit şi spaţiu pentru promovarea mărcilor şi a produselor. de obicei. Ř raftul este mâna întinsă spre buzunarul clientului .2009 Dumitriu Marian. elaborarea dosarelor de merchandising.2004.trei sferturi din merchandising se bazează pe acest al doilea adevăr simplu. pentru ţigări de exemplu.concentrarea în spaţiu a produselor proprii determina un impact mai puternic asupra consumatorului prin efect de masă. Acest lucru nu este de cele mai multe ori posibil. Pe al patrulea sfert stau simţuri precum : auzul. 50% vor căuta în altă parte. pentru a acoperi intervalele de aprovizionare.ro/lessons_merchandising. S-a constatat. fie din motive legate de gusturile şi pretenţiile factorilor de decizie din magazin. impresia pozitivă data de cumpărarea anterioară a unui produs poate trece mai uşor asupra altui produs din aceeaşi gamă. cât şi pentru specialişti.2. pe care. Cele mai răspândite sunt rafturile tip "gondola". Ř unirea face puterea .2.Gauderique Paris Practica Merchandisingului Editura Polirom. În plus. Merchandisingul în practică se bazează pe câteva idei simple: Ř marfa care nu este disponibilă nu se vinde: marfa trebuie să fie în permanenţă disponibilă atât pentru vânzarea imediată cât şi în stoc.http://digitalelf. mirosul.efectul maxim l-ar avea rafturile proiectate special pentru marfă ce urmează a fi expusă.I. le vedem în magazinele alimentare. 32 33 Dominique Mounton . Volumul propune metode şi soluţii practice pentru organizarea de la A la Z32 a unui punct de vânzare sau a unui raion.html 30 .pluto. Produsul poate fi chiar diferit. pipăitul. optimizarea spaţiului şi îmbunătăţirea comunicării cu colegii şi clienţii. ca în cazul în care consumatorii nu găsesc produsul la raft. multe firme îşi concentrează sortimentele chiar dacă magazinul respectiv nu este organizat după marci ci după tipuri de produse. Un exemplu tipic este al firmelor de cosmetice. Numeroasele exemple şi studii de caz fac din Practica merchandisingului un ghid util atât pentru începătorii în domeniu. dar fabricat sau distribuit sub aceeaşi marcă.

reclamă sonoră. ce preţuri.studierea dispunerii produselor la raft – facing ( se poate analiza dacă a crescut sau a scăzut numărul de fete la raft.com/management/marketing/PROMOVAREA-COMERCIALA-Publicit541092318.sesizarea stocurilor false ( diferenţa între stocul scriptic din sistemul magazinului şi cel numărării sau . modul de dirijare a clienţilor. lumina.calculul unei vânzări medii pe o anumită perioadă pentru un articol sau mai multe. indicator important al eficientei activităţii de merchandising ) . animatori.Ř preţul potrivit la locul potrivit Ř natura materialelor de semnalizare şi de publicitate folosite la locul de vânzare34: etichete. având stocurile de la un raport la altul ( furnizorul îşi face o părere asupra rotaţiei unui aticol ) . atmosfera intimă Un aspect important în activitatea magazinelor îl constituie realizarea de rapoarte privitoare la efectele aplicării tehnicilor şi principiilor de merchandising.evoluţia unei promoţii ( transmite care este locaţia şi cantitatea plasării secundare şi dacă acestea respecta înţelegerea avută şi preţul promo ) .php 31 . video. dacă au plasări speciale. Pentru furnizori. obiecte promoţionale etc. postere.dimensionarea corectă a comenzilor analizând stocurile din rapoarte şi comenzile recepţionate ( reprezentanţii de vânzări ai furnizorului pot merge în magazine sau pot suna managerii faptic. Ř modul de aranjare/planul şi designul magazinului. afişe. blocarea sau deblocarea la comanda a unor articole. produse deteriorate. potenţiale retururi de marfă. Raportarea activităţii de merchandising este un serviciu foarte important.informarea asupra activităţii concurentei sau info concurenţa ( ce promoţii au. atât pentru furnizor – cel care beneficiază şi plăteşte aceste servicii – cât şi pentru firmă de merchandising. decoruri. dacă au sortimente noi. livrări greşite. raportarea reprezintă un instrument eficace pentru departamentul de vânzări şi conţine informaţii utile la : . pliante. broşuri. cea care urmăreşte şi optimizează activitatea merchandiserilor în magazine. sau adică corectitudinea şefii cel de raion obţinut preţurilor pentru în ( a dimensiona urma promo corect comenzile efective nu ) ) ) .scritube. fluxul servirii.alte informaţii care atrag atenţia şi pot fi de folos furnizorului ( produse care au intrat în ultima treime a termenului de valabilitate. probleme legate de întârzierea recepţiei mărfii. culorile folosite. de depozitarea acesteia etc ) 34 Promovarea comerciala-Publicitatea 2010 http://www. dacă au apariţii în cataloagele reţelei etc ) .

aceste 2 noţiuni trebuie privite ca un tot unitar. raportarea reprezintă oglinda activităţii merchandiserilor. Pentru că o afacere să fie de success.Pentru firma furnizoare de servicii de merchandising. Rapoartele pot spune dacă merchandiserul şi-a făcut treaba sau nu. Termenul “merchandising” acoperă o serie de factori relativi la caracteristicile punctelor de vânzare şi legaţi strâns de obiectivelede marketing ale firmelor (amenajarea spaţiului de vânzare. Merchandisingul este considerat un instrument al planului de marketing integrat distribuţiei produsului. 35 punerea în Purcarea Theodor. El este văzut că un mod de a reflecta în comun (pe fondul evoluţiei de la “win-win”c a tre “win-win-win”. alegerea unor servicii de oferit. respectiv animaţie (promovarea specifică integrand strategia firmei) si logistica (mai bună gestiune a stocurilor: adaptarea la frecvenţa de livrare. selectarea unui anume loc pentru un anume produs şi aranjarea vitrinei ţin de merchandising.scribd.2009 http://www.com/doc/26511449/Distributie-Si-Merchandising 32 . deplasarea facilă a acestora către raioane. etalarea ofertei şi gestionarea acesteia. alăturându-se altor două domenii privilegiate. funcţiune a schimbului electronic de date etc. Distributie si merchandising. repartizarea liniarului intre produse). dacă a respectat instrucţiunile şi recomandările sau dacă activitatea sa poate fi îmbunătăţită.).câştig consumator) asupra sortimentului începând cu poziţionarea firmei şi cu ţinta sa. asigurarea diversităţii sortimentale potrivit cu cerinţele clienţilor. I. instrument de marketing aplicat în punctul de vânzare. câştig producător .3. detalii precum hotărârea asupra cantităţii de produse de expus.ETICĂ ŞI MERCHANDISING Cele 2 concepte de etică şi respectiv merchandising se afla în interdependenţă. adaptarea cantităţilor livrate la nevoile magazinului.câştig distribuitor . Merchandisingul este considerat un domeniu privilegiat35 al dezvoltării parteneriatelor intre producători şi distribuitori asupra gamelor de produse în vederea anticipării şi satisfacerii cererii consumatorilor. Merchandising-ul va rezolva probleme precum: maniera de a structura unitatea comercială în raioane. realizarea unui echilibru între estetic şi funcţional al dispunerii raioanelor şi mărfurilor. rentabila şi în acelas timp clienţii să fie mulţumiţi. selectarea mobilierului adecvat.

cheltuieli cu procesul de vânzare. iluminare şi simplitate. de exemplu. investiţia de capital pe magazin. punct focal.de exemplu.de comportamentul vânzătorului sau a personalului orcarei unităţi în tratarea clienţilor . totodată. etica va trebui să ţină cont de logică şi raţiune. O abordare a eficacităţii merchandisingului vizual. în relaţiile de parteneriat. de exemplu. Astfel. cum sunt:ec hilibru. Cercetătorii furnizează mereu noi dovezi ale impactului inventarului asupra vânzărilor. cât şi producătorii de bunuri de consum. este necesară respectarea principiilor etice în toate domeniile.Se considera ca mărfurile sunt locul logic pentru a începe o discuţie despre avantajul concurenţial pe piaţă. planurile şi tacticilor concentandu-se pe segmente discrete de consumatori cu planuri şi oferte ţintite). managementul fiind cel care trebuie să recunoască schimbarea şi să o identifice într-un mod care este compatibil cu strategiile de merchandising. începând cu mijlocul anilor nouăzeci a fost sesizată din ce în ce mai bine oportunitatea câştigurilor de productivitate prin optimizarea liniarelor şi a fluxurilor. accentul se pune pe „cum să”. indicele sentimentului de consum asupra vânzărilor.relaţiile dintre aceştia trebuie întreţinute sau chiar îmbunătăţite. Atât retailerii. mai degrabă decât pe „ce” şi „de ce”.dimensiune a obiectelor. estimând. Întreaga filosofie de merchandising şi postura strategică a managementului îşi asuma. proporţia inventarului nou. o importanţă critică în planificarea factorilor de lărgime sortimentală. inventarului şi marjei brute). culoare. devin mult mai centraţi pe consumator în modul în care îşi definesc şi-şi îndeplinesc planurile de vânzări.Sub presiunea concurenţei (“hard discounters”) şi a crizei economice. Preocuparea centrală consta în a sesiza legătura dintre aspectele operaţionale şi creative ale merchandisingului: din cauza naturii artistice şi creative a merchandisingului. Nu există domeniu sau activitate care să poată fi independente faţă de etică Aplicarea principiilor etice în economie (având drept finalitate tocmai eficienţa economică) este acum necesară şi mai importantă decât oricând având în vedere necesitatea apropierii societăţii de un nou model economic. În acelas timp. presupune considerarea unor elemente. marketing si merchandising ( încep să apună zilele merchandisingului şi marketingului după formula “aceeaşi măsură se potriveşte tuturor”. abaterile de la principiile morale ducând la dezechilibre grave cu 33 . deoarece fără acestea nu poate exista un stabiliment de retail. efectele variabilelor explicative (cum sunt creşterea magazinului. Retailerii şi producătorii realizează că există câştiguri semnificative dacă lucrează împreună să ţintească şi să încânte consumatorii.

Revista Business Ethics Nr.23 februarie 2008 34 . Comportamentul etic. reprezintă o acţiune consistentă cu un cod de comportament acceptat. parteneriatul etic firmă consumator va firecunoscut ca val necesar al viitorului durabil. cât şi nivelul de dezvoltare a codului şi maniera de sprijinire şi aderare la acest standard.Pe măsură ce fenomenul transformării atitudinilor etice în comportamente etice va căpăta amploare.Dimensiunea etica in afaceri.operând cu principii morale de bine şi rău.consecinţe nefaste în toate planurile. trebuind să fie clarificate atât procedurile de monitorizare şi implementare. Respectarea principiilor etice36 conduce la menţinerea afacerii pe termen lung şi la îmbunătăţirea eficienţei. Simpla existenţă a unui cod de comportament etic. 36 Stanciu Ion. nu rezolvă insă problema. etica fiind cea care introduce evaluarea acestora.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful