You are on page 1of 545

ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE

COMISIA PENTRU STUDIUL FORMARII LIMBII SI POPORULUI ROMIN
V

DICTIONAR
o\omAsTIC
ROMINIESC 410
N.A.CONSTANTI NESCU

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMiNE

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
DICTIONAR
ONOMASTIC
ROMINESC

www.dacoromanica.ro
ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE
COMISIA PENTRU STUDIUL FORMARII LIMBII $1 POPORULUI ROMiN
V

N. A. CONSTANTINESCU

DICTIO\AR
ONOMASTIC
ROMINESC

EDITURA ACADEMIE! REPUBLICII POPULARE ROMJNE
1963

www.dacoromanica.ro
PREFA TA

1. Un nume de persoana sau de loc trebuie Mutat in cele trei parti
din care se compu,ne Dictionaral : I-a, Hume calendaristice (biblice), a II-a,
Nume laice, a III-a, Nume rar folosite. Prin caractere de tipar se disting :
numele-tulpina sedate en majuscule aldine (capitale), derivatele acestora
in cursive, trimiterile in minuscule aldine, etimologiile (cuvinte, nume) in
aldine cursive sau in alfabet strain.
Derivatele formeaza o familie in jurul numelui tulpina, dar trimiteri
in ordinea alfabetica s-au facut numai pentru acelea a caror legatura cu
numele-tulpina, nude ele an fost inserate Si documentate, era mai greu,
uneori imposibil, de gasit.
2. Pentru a lamuri f iliatia numelor derivate, care pot fi destul de nume-
roase la un nume-tulpina, s-a folosit linia genealogicet prin care se pune in
evidenta, fara a recurge la explicatii pentru fiecare dintre ele, inrudirea for-
maid (morfologica) cu numele-tulpina, cum fi derivarea succesiva, a unor
forme de nume, in conformitate cu regulile valabile in antroponimia romina
ce s-au consemnat in studiul introductiv.
3. Aplicind aceasta sistema, nu mai poate fi vorba de clasificarea
numelor in raport etc functia for (prenume, nume unit, nume de familie,
patronim etc.) ftiut fiind ca toate prenumele, mai rar in trecut, destul de free-
vent astazi, lard nici un adaos de sufix, an servit on servesc ca patronim
Si ca nume de familie, si invers, patronime cu sufix Si chiar uncle nume
de familie s-au aplicat noilor na'scuti ca prenume.
4. Derivatele s-au insirat dupa ordinea alfabetica a sufixttlui folosit,
netinind seama de vechimea lor, adica de ordinea cronologica a aparitiei
tor in izvoare, care a lost intimplatoare ; de aceea, in inla'ntuirea genealogicei
a derivatelor, un nume din actualitate poate face veriga intre cloud forme de
nume istorice, ceea ce inseamna, ca numele actual respectiv a circulat in trecut
fara sa fi avut sansa de a fi fost consemnat in vreun document ori ca
documentul s-a pierdut.
5. Pentru a imbratisa intreg materialul antroponimic din secolele XI
XIX s-au inclvs si uncle toponime formate din antroponime exists fi
V

www.dacoromanica.ro
nume de persoana formate din toponime sau, din termeni topografici de
pe teritoriul locuit de romini. Relatia dintre acestea a Post expusa in
art. Rap ports entre toponymes et anthroponymes" din Contributions
Onomastiques, Ed. Academiei R.P.R., 1958.
Numele hagiografice s-au dat asa cum se gasese in vechile ceasloave
Rau in sinaxarele mineelor ce an servit ca izvor direct, in decursul secolelor,
la alegerea unui mime de botez(prenume) ca Tadeu, Teodor, Varvara (in toe de
Thadeu, Theodor, Barbara) ; aceasto, forma ealendaristie6, romineasca, redo,
cu putine diferente, forma slava, sau greats a numelor hagiografice (Gheorghie
din sl. Gheorghit, gr. reeopyLoO. Era deci fastidios Si inutil a repeta dupa fie-
care nume explieatia forma calendaristicei", s/. eutare" sau gr. Mare",
Mei textele rominesti religioase slant uncle traduse din slava , altele direct
din izvorul grec bizantin ; modernizarile de nume din calendarul ortodox Ca :
Ambrozie, Laurentiu, George in toe de Amvrosie, Lavrentie, Gheorghe s-au
trecut ea forme actuate. Nestabilitatea izvoarelor noastre in ce priveste
transcrierea formei corecte a unor sunete : ca in Loghin fi Lovin din lat.
Longinus, prin intermediul gr. AoyyNoc se lamurese in studiul introductiv.
Pentru numele laice din partea a II-a s-a Nat ca baza forma actualci
a numelui sau vocabula and numele-tulpina rezulta dintr-un substantiv, verb,
adje4iv etc.
6. Numele mai interesante s-au documental in paranteza cu mai multe
izvoare spre a fixa vechimea fi raspindirea for geografica , notind regiunile
onomastice.
7. Este posibil ea, uneori, doua-trei eitatii din volume diverse sit pri-
veasea acelasi document, reeditat, in diverse editii, 0 ca forma numelui unei
persoane sa apard cu diferente de scris, la diversi editori ai aceluiasi izvor,
caci verificarea acestor cazuri este uneori imposibila on grew de executat.
Pentru a inlesni identificarea unui nume sau a persoanei respective s-a add' ugat,
adeseori, in prescurtare sau numai eu initiala, numele insotitor (prenume,
patronim etc.), care ne ajuta sa recunoastem fi functia numelui in acel
document ; uneori functia se indica, prin euvinte : pren(ume), n(ume unit),
fam (n. de tamale), s(at), t(oponim) etc.
8. Forma unui nume-tulpino, poate sa apara in acelasi limp ca forma,
derivata a altui nume sau a mai multora, cum este cazul cu Area (Arcoe
Arcesti) provenit din substantivul arc, ca si din Arcadie, sau Monea care vine
deopotriva din Filimon, Pantelimon, Solomon. Cazuri similare exists si in an-
troponimia altor popoare. S-au notat toate originile posibile ale unei forme.
9. Trecerea lui a in a din tema unor forme in cazuri cc n-au raport
cu accentul (Ddnul Si Danut) precum si alunecarea lui a in 1, produe o mare
confuzie in distingerea originii unor forme de nume omografe sau omofone.
10. Deoarece formele eu a sau I slant adeseori echivalente, adica, privesc
aceeasi forma de nume, n-am modifieat grafia sau transcrierea dup4 chirilica
din editiile de documente, 0 am asezat formele eu i imediat dupa, cele cu a :
arlam, Varian Virlan < Varlaam, Barla Barle Barla < Bar-
laam, Barna Boirnut Birna < Barnaba, Varvara Varvara Vir-

IV
www.dacoromanica.ro
Tara. Documentele aduc surprinzatoare identifica'ri intre doua-trei forme
'de nume purtate de aceeasi persoana , identificare ce nu s-ar putea admite tetra
expresa marturie a izvorului.
11. Indicarea genului masculin (b) fi feminin (f) a lost necesarci
deoarece prenume in forma feminina sint purtate de barbati (Parasehiva
logofat) Si inners, nume obisnuit barbatesti ca : Preda, Sima, Stoica, apar
uneori la femei. Nu rareori numele cu flexitime de gen reprezinta origini
diferite pentru fiecare gen : Nita vine de la loan, dar Nita de la Anita
(Ana) ; Tincu < Eftimie, dar Tinca < Ecaterina etc.
12. Anul se noteaza uneori spre a fixa vechimea aparitiei in documents
a unui nume sau a unui suffix de imprumut. Cum uncle colectii de documente
privesc numai o domnie, o epoca sau o regiune, citatia izvortaui este sufici-
enta pentru a indica timpul Si locul. Regiunea se indica prin prescurtarile :
ar, ard., ban., buc., dobr., mar., mold., mot, munt., olt. sau printr-uv, nume
le sat, raion, on de judet pentru cele disparute.
13. Accentul este uneori necesar, desi lipseste in izvoare, spre a dis-
tinge omonime ea : Baba < baba si Baba (Novae) < tc. baba tats ", precum
si uncle sufixe omografe ca : -iu (din genitivul gree -tou) in Vasiliu, Gheorghiu,
si -iu feira accent din lat. -ius, in Todiriu ; s-a folosit Si semnul 1 (i scurt)
kind era necesar.
14. Izvorul citat se &I in paranteza, conform tabloului bibliografic :
cifrele romane indica volumul, cele arabe pagina. Daca pagina lipseste
inseamna ca, volumul are index complet. Toponimele de origine antroponi-
mica, aflate in 31arele Dictionar Geografie sau aiurea, s-au notat numai cu s
(= sat fi catun) si t (alte toponime).
15. La numele frecvente, larg raspindite in izvoare si pe teren, s-au
citat doua-trei izvoare mai vechi ; la numele mai interesante, a caror derivatie
este mai dificila, s-au citat cit mai multe izvoare, spre a dovedi freeventa
for fi raspindirea geografica sau caracterul regional.
16. Citarea unui singur izvor, la un nume straniu, face dovada ca, el
s-a ga,sit numai odata, si ca autenticitatea lui, supusa cautiunii, depinde de
starea manuscrisului sau de seriozitatea editiei.
17. Aplicarea stricta a ordinei paragrafelor in sistema genealogica
I, II etc. Si 1, 2, 3 etc. a suferit schimbari cind interesul apropierii sau inru-
dirii unor ramuri a cerut-o.
18. Pentru con ciziune si claritate am folosit, de altfel ca fi Albert
Dauzat in Dictionnaire des noms de personae et de famille, Paris, 1951,
termenii clasici : afereza , apocopti, sineopa etc., expusi de J. Marouzeau
in Lexique de la terminologie linguistique, Paris, 1933. In Zoo de pa-
tronimic inset am preferat forma scurta patronim, nediscordanta fata de
termenii similari: omonim, sinonim, paronim, toponim ; forma se intil-
neste fi la Dauzat (op. cit., p. XVII) fi ea eirculii fi in neogreacd :
VII
www.dacoromanica.ro
7CCCTe vup.oq alitturi de- 1.1.1,x0c (Emile Legrand, Nouveau dietionnaire grec
moderne francais, Paris). Spre deosebire de maestrii citati am fcst nevoit
sd creez doi termeni noi : adelfonim si mime marital (gamonim) pentru
cazuri particulars onomasticii romine ; ei disting un, nume dupil (rate
sau dupli sotie. Lipseste un termen special pentru fenomenul frecvent in
acest domeniu : schimbarea de terminatie" sau substituirea de svfix".
Aparifia acestei lucrciri se datoreaza," sprijinului cald si indicatiilor utile
din partea presedintetui Comisiei, acad. prof. Iorgu Iordan ; multumiri
datorez si pentru revizia de specialitate ce i s-a fcicut de ditre acad. prof.
E. Petrovici si prof. Gh. Ivanescu.
Menit a servi, inainte de toate, cercetarilor istorice si lingvistice,
prin material'ul documentat fi sistematizat, Dictionarul utilizeazci pentru
iv,iiia oars izvoru/ hagiografic, confirmil prin documente numeroase forme
de nume derivate fi etimologii care in mod formal ar piIrea neverosimile
fi revizueste o sums de explicciri eronate cuprinse in lucreiri anterioare
de onomastics (v. fi art. Revizuiri antroponimice" din revista Limba
rominti", 1962, nr. 5). El se poate considera si ca un rezultat al cursului
de Atiinte Auxiliare ale Istoriei ce am predat la Universitatea din Bu-
curesti precum fi al studiilor privitoare la Istoria claselor rurale" din
Sud-estul europeav,.
N. A. CONSTANTINESCU
februarie 1962

www.dacoromanica.ro
I N T R O D U C E R E

BAZELE ISTORICE ALE ONOMASTICII ROMINE

I. ORIGINILE SISTEMULUI ONOMASTIC ROMIN
§ 1. Onomastica este studiul tuturor numelor proprii de persoang
(antroponime), de alte Mate vii (zoonime) si de locuri (toponime). Unii
lingvisti intrebuintau insar in mod impropriu termenul onomastics
numai pentru prima categoric de nume, cele de persoang, si astazi Inc,
el se mai foloseste, cu sensul acesta restrins ; eel mai recent studiu so-
vietic In acest domeniu, al 1-u.i V. K. 6i6agov, limiteazg Ins onomastics
la primele doug categorii de nume 1, neincluzind toponimele. intrueit
priveste limba roming, deoarece materialul antroponimic este partial
repetat in toponimie §i, rovers, din uncle toponime s-au treat nume
de persoang, am folosit, uneori, pentru conciziune, termenii onomasticg
i onomastic in sensul vechi, restrins, ea si Ci6agov, pentru numele
de persoang.
§ 2. Cercetarea numelor de persoang rominesti a devenit o preo-
cupare mai vie la Inc eputul acestui secol2, dar numai in al patrulea
deceniu an apgrut doug incercari de sintezg regionalg 3, fgrg insg ca
vreuna din acestea sg ajungg a stabili baza hagiograficg §1 nisi prin-
cipiile ce doming aceastg ramurg a onomastics. In ambele lucrgri se
acceptg farg rezervg etimologii sau deductii, privitoare la antroponime
rominesti, ale unor cereetgtori strgini, ca Miklosich si Maretia sau ca
Weigand, care afirmase ca poporul romin nu are un sistem onomastic
propriu 4. Nu s-a luat in consideratie, in acestea sau in alte luergri,
necesitatea colectgrii pe teren a materialului onomastic din Ora', nici
1 Ha Huropvin pyccitux EWE', OTtleCTB I Ifiamlimin, Moscova, 1959, cap I, § 1.
2 In 1930 $t. Pasca constata O epoca de Inflorire a studiilor onomastice"
(Dacoromania, VI, p. 448), referindu-se la cele de antroponime.
3 V. notele 2 si 3, p. XII. 0 naiva clasificare pentru Ardeal, In 19 capitole,
a dat Al. Viciu, Etnografica. A. Nume de familie la Romlnii ardeleni... Blaj, 1929.
4 G. Weigand, Die bulgarischen Rufnamen (Jahresbericht Rum. Sprache, vol. XXVI
XXIX), 1921, pp. 104-173. Trecind sub eticheta bulgaril tot elementul slay din onomastica
romlna, el afirma ca Influenta bulgarei asupra limbii romine, lndeosebi In ce priveste
numele, atIt porecle eft Ii cele de familie, a fost extraordinar de mare" (ib., p. 105). Cf.
art. Revizuiri aniroponimice (Limba romIna", an. XI, nr. 5).

Ix

www.dacoromanica.ro
a celui foarte abundent, continut in izvoarele sense din sec. al XI-lea-
pins in al XIX-lea.
§ 3. In dezvoltarea antroponimiei romine se pot distinge patru faze
In epoca de formare a poporului §i a limbii romine au circulat nume
daco-romane, ca cele mentionate de inscriptiile aflate in proviinciile dung,-
rene romanizate, precum §i nume de sfinti, indeosebi ale martirilor cre§tini
din aceasta regiune. Transformate ulterior dupa legile fonetice ale limbii
romine, acele nume s-au mentinut, ca §i toponimele ce cunoa§tem din opera
istoricului Procopius, ping in epoca de convietuire cu slavii, clisparind
treptat din uz, in curs de citeva secole epoca fara documente guise.
Dintre acele nume n-au supravietuit in grai, pins in epoca izvoarelor scrise,
decit putine nume de sfinti §i de sarbatori, care circa] au insa §i ca nume de per-
soana : B arbura, Barb u, Craciun, Flor, Giorzu ( Singeorz, Semjordzu, S'inzor,
Zorj), Simzian, Indrea, Intoni, Maria, Marin, Medru (Simedru), Nicoara,
(Simnicoara), Pa§tiu, Paul, Pietrul (Sempietru, Simpetriu)1, Toador (Sin-
toader) etc. §i Inca unele care se pot confunda cu numele transmise grin
calendar, ea : Adam, Darla, Gordu, Lazar, Marcu, Tit etc. Tot din
epoca formarii limbii romine pot proveni §i unele nume laice formate din
cuvinte de origine traca : Bitu, Brad, Bum; Cota, Mos, Murg sau din
limba latina, privind culoarea ca : Albu, Caruntu, Negrea, rudenia : Fatu,
Fecior, Fratu, Sora, Tatu etc., sau alte motive : Aura, Bunea, Corbu,
Cucu, Faur, Leu, Luna, Lupu, Micu, Miinea, Martu, Paun, Puiu, Soare,
Serb, Ursu, Vulpe etc. 2
A doua faza incepe dupa mezarea slavilor in Dacia §i in cele
doua Moesii. Sub influenta convietuirii en slavii, o data cu toponimia
slava s-au transmis rominilor §i numeroase nume de persoana, de origine
veche slava ca : Boga, Bogdan, Bran, Buda, Cernea, Dobre, Dragu, Neagu,
Preda, Radu, Stan, Stoe, Stroe, Vilcu, Vlad, Voia etc. Tot in acest timp s-au
primit de la pecenegi-cumani o serie de toponime cum §i nume de persoana
ea : Batie, Basarab, Berindei, Coman, Talaba, Tartaba, Tincaba, Uzu
etc., apoi de la unguri §i ucraineni altele.
A treia faza este dominata de influenta cults a ierarhiei bisericii
ortodoxe de limba slava din statele romine, intemeiate dupa 1185 §i
din voievodatul Ardealului : in acest timp biserica ortodoxa impure
onomastica de forma greco-slava, continuta in cartile de ritual sla-
von (Ceaslovul §i sinaxarele Mineelor), a§a-zisele nume biblice sau nume
calendaristice, ifornite astfel dupa calendarele care incep sa circule
de la inceputul secolului al XIX-lea. Alaturi insa de numele purtate In
forma oficiala, cults ca : Antonie, Dimitrie, Gheorghie, Joan, Vasilie
etc. se adauga o sumedenie de derivate ale acestora, unele create de romini,
altele imprumutate de la vecinii sirbi, bulgari, greci, albanezi, ru§i, unguri
ai sa§i. Incepind din secolul al XII-lea §i ping in secolul al XIX-lea, antro-
ponimia romina, sub influenta culturii biserice§ti, capata progresiv un
aspect hagiografic precumpanitor, In raport cu numele laice de creatie
populara romineasca, sau imprumutate de la vecini.
Ultima faza, cea moderns, se deschide cu seria de nume luate din
istoria romans, sub influenta §colii ardelene" ; seria aceasta este urmata
1 0. Densusianu, Probleme de toponimie, Curs, p. 154, crede ca aceste nume Oa pastrate
nu atit in onomastica eft in calendarul nostru", deci ca nume de sarbatori.
2 S. Puicariu, Dacoromania VI, pp. 527, 533, enumera o parte din aceste nume laice.

X
www.dacoromanica.ro
de un val de nume exotice aduse de modes in decursul epocii capitaliste,
sub influenta culturii apusene, dupes 1848, val care a sporit necontenit
ping la alterarea majoritatii numelor de botez ale 'burgheziei de la ora§e,
extinzindu-se apoi progresiv la satele supuse influentei urbane. Se con-
stata §i o reluare, fares discernaraint, a numelor istorice : Decebal, Radu,
Bogdan, Mircea, Dan, Anibal etc. Acest aspect nou nu prezinta nici un
interes pentru studiul de fates.
§ 4. Cercetarea materialului antroponimic continut in marturiile
scrise din secolul al XI-lea ping in al XIX-lea proiecteaza o lumina noug,
in ce prive§te originea, filiatia i sensul celor mai familiars nume de persoa-
ng actuale, precum i a multor toponime derivate din acestea, care ade-
seori au fost gre0t intelese in studiile istorice. IT§urinta cu care s-a
procedat, citeodata, la explicarea antroponimelor noastre este surprinza-
toare. Miklosich, folosind Documentele salvo-romine, editate de Venelin
In 1840, trece la sirbe0i nume Ca : Bucuria, Dragul, Dinul, Secul, Marin,
Mare§, on la bulgare sau sirbo-bulgare nume ca : Bratul, Brincovan, Neagul,
Pirvul, Radul, Raducan, Tatul, Vlaicul etc. Pentru Tiktin, Marcuta, dimi-
nutiv din Marcu, famine un nume enigmatic, pentru ca a denumit, ping,
la 1910, un azil de alienatil. Ovid Densusianu trece intre iranice citeva nume
de origine biblica : Fanu, Galea, Sim 2, iar N. Iorga atribuie origini trace
la vreo 40 de nume din aceea0 categorie3, pe eind G. Weigand considers
bulgare§ti nume ea : Secul, Bunea §. a., sirbesti nume ca Barbul, Frate,
grecesc numele Cocona, iar N. Draganu prime§te etimologia, data de altii,
-pentru Vlasia, nume de vale §i codru, din Viasi, pl. slav< Vlah care, de fapt,
derives din numele calendaristic Vlasie = lat. Blasius.
§ 5. Desi cercetarile de amanunt sporeau, o sintezg, fie dupes mode-
hal dat pe la jumatatea secolulai precedent de Fr. Miklosich, pentru
onomastica slava (de fapt sirbo-croatg, bulgarg §i cella)4, de T. Maretk
pentru cea sirbo-croata s §i, mai de curind, de G. Weigand pentru cea
bulgarg6, sau o expunere de popularizare ca aceea a lui Ath. Buturas pentru
onomastica neogreacg 7, nu s-a incercat la noi. Impresionat de marele
numar de nume necunoscute noua, care se intrebuintau odinioara"
0, cu drept cuvint, nemultumit de faptul ca nimeni nu folosise ping atunci
listele onomastice" adgugate la volumele editate de dinsul, sau de altii,
N. Iorga incerca, in 1934, a schita o clasificare a for in browra : Numele
de botez la Romini, deosebind citeva perioade" in evolutia onomasticii
romine pe care o clasifica in mai multe categorii de nume" ; deli interne-
iata pe criterii deosebite, ea merits a fi luatg in seams, Ins cele mai
multe nume prezentate ca inexplicabile prin vreuna din limbile strgine,
ceea ce ar justifica pentru dinsul originea for tracica, sint simple scurtari
sau deformari din nume calendaristice. De altfel §i cele patru studii straine,

1 H. Tiktin, Rum.- deulsches W6rterbuch.
2 Curs de toponimie, pp. 174-175.
a N. Iorga, Nume de botez la Romtni, Bucuresti, 1934.
4 Die Bildung der slavischen Personennamen (Denkschriften der Akad. Wiss., Phil. Classe,
X. Band, Wien 1860).
5 T. Maretie, 0 narodnim imenima i prezimenima (Rad. jugosl. Akad. Zagreb, vol. 81
.82 (1886-7).
6 Die bulgarischen Rufnamen (Jahresbericht des Sem. far rum. Sprache, XXVIXXIX),
Leipzig, 1921.
7 Ath. Buturas, T& veoaXlvoca x6pLoc 6v61.urra, Athena, 1912.

XI
www.dacoromanica.ro
de care am vorbit mai sus, prezintA o lacuna, de seama, in ce priveste cate-
goric numelor crestine (calendaristice), tratate numai tangential 1.
In anul urmator, abia, apar cele dou5, studii amintite la inceput :
al lui Para 2, folosind un material abundent, adunat personal din satele
Tarii Oltului" si din documentele vechi ce o privesc, lucrare sistematicl
§i model pentru acest fel de monografii locale, si al lui I.-A. Candrea 3,
pe un cadru mai larg, privind Oltenia si Tara Hategului, dar cu o slab
informatie asupra onomasticii actuale i referindu-se prea putin la docu-
mente. Tratarea elementului biblic, folosind numai dictionarul lui Timus 4,
este piing, de erori 5. Prezentind rolul regulilor de scurtare (afereza, apocopa,
sincopA) in modificarea numelor derivate, Para n-a observat c6, excep-
tind un mic numar de nume laice, aceste reguli se aplica, numai numelor
biblice. Acelasi lucru se poate spune despre cercetarea lui I.-A. Candrea
care confunda un nume persan Arsache cu gr. Arsenie, iar derivatele din
Elena ca : Ilina, Ilinca, Lina, Linea, le explicg, din Ilie sau din Ilarie.
§ 6. Necesitatea de a cunoaste formele vechi ale numelor din docu-
mente, in scopul de a gasi etimologia unui nume si derivatia formelor,
a relevat-o V. Bogrea, vorbind Ins despre toponime. Fara cercetarea docu-
mentelor, zice el, etimologiile cele mai plauzibile in aparentA pot fi false
de fapt si, din contra cele mai neverosimile se pot dovedi juste" 6. Cu
dreptate el incheie : Ajutorul in dezlegarea enigmelor toponimice trebuie
cgutat in documentele istorice, care oferg forma arhaicg sau una interme-
diary ce denuntg, originea" 7. Acest principiu este cu atit mai valabil
in studiul antroponimelor pentru ca ele circulA in vorbirea curent6 mai
frecvent decit toponimele, se repet5, la infinit i dau nastere unor forme
derivate, numeroase. Documentele mai fac dovada ca unele sufixe create
in limba rominA si parte dintre cele imprumutate de la vecini sint mult
mai vechi de cum se crede, ca si unele forme de alintare, §i ca multe ipo-
coristice c6pAtaserg rolul de patronime Inca din secolul al XV-lea sau si
mai inainte.
Prin metoda criticii istorice se explic6 de asemenea sensul si derivatia
multor nume ce ni se par stranii, exotice, inexplicabile.
§ 7. Adunind materialul onomastic din colectille de documente,
din studii si din tot felul de izvoare editate sau inedite i grupind for-
mele in jurul numelor-tulpings, laice sau calendaristice, prin apli-
carea metodei comparatiei si a spitei genealogice, an iesit in evidenr6
1 G. Weigand derivd : Antul < Antim, Fetka < tc. feta, Mika< Maria, Mann < Maria,
Ghiga < Grigorie, Nanul < Antim, Stratil < Stratimir, Savina < Savva, Sentila < Poly-
xenia, Stere < gr. as-Epz6g solid", in loc de, respectiv : Anton, rus. Fedka (< Theodor), rom.
Mica, Marin, Ghigantie, Anania, Stratilates (Theodor), Sabina, Auxentius, Stelian. Maretie
deriva Sako < Sabbas, In loc de Isak, Vlah confundat cu Vlasie < Blasius, si ignoreaza ori-
ginea la Makul < Makabaeus, Matul < Stamatie, Mitul < Dimitrie s. a. Cf. f r t. Revizuirt
antroponimice, de N.A.C. In Limba romina", an. 1962, nr. 5.
2 Nume de persoand gi de animale in Tara Oltului, 1936.
8 I.-A. Candrea, Onomastica romtnd, cu privire speciald la onomastica Olteniei. Curs lito-
grafiat. 1935-1936, 196 pp.
4 Gh. Timus, Diclionarul hagiograf ic, 1898, emnpilatie Vara valoare. Cf. insd tabloid
sumar : Calendar cu loft sfinfii... din Biserica Rdsdritului" de Gr. Popescu, in Biserica Orto-
doxa Romind", an. 74, nr. 1-2, 1956, pp. 151-196.
5 Asinetei, nume ebraic, i se dd etimologie greacd iar numele calendaristice, de origins
greacd, ebraica, latind etc., se dau ca bulgare, sirbe, din cauza formei for greco-slave.
6 In sprijinul acestei asertiuni Dicfionarul aduce numeroase exemple cum este acesta :
Isac zis 5i Sacul din °testi", 1625 (17 A V 27).
9 Dacoromania I, p. 211.

XII
www.dacoromanica.ro
o serie de principii sau reguli de scurtare Si modificare datorita carora
s-a format raultimea derivatelor din acele nume de persoana mai frecvent
folosite de romin, principii care disting un sister onomastic specific poporu-
lui romin.

IL EVOLUTIA ONOMASTICII ROMINE
§ 1. Onomastica popoarelor europene moderne nu mai infatiseaz'a
acea unitate care se observa la popoarele vechi : evrei, greci §i roman.
Datorita calendarului ortodox, comun ariei de, culture bizantino-slave
sau ortodoxa pentru rasaritul Europei §i a calendarului catolic pentru
apusul i centrul Europei, datorita insa §i unor puternice influente etnice
care s-au exercitat in bloc asupra mai multor popoare, precum a fost cea
germana in Apusul neolatin i cea slava in Rasarit, antroponimia fiecarui
popor modern are un aspect eteroclit. In consecinta, aspectul antroponi-
miei istorice romine se prezinta, cu acest caracter, in aceeai masura ca §i
antroponimia popoarelor romanice din Apus, chiar dace poporul romin,
prin situatia lui geografica, a fost cu mult mai expus influentelor externs
decit celelalte. Dace in locul calendarului catolic punem pe eel ortodox
§i in locul influentei germanice pe cea slava situatia este echivalenta,
sub raportul onomastic, intre cele doua romanitati, dar nu cu elemente
comune. Calendarul ortodox de o parte, eel catolic de alts, apoi influenta
etnica germana in apus §i cea slava in rasarit creeaza, sub raportul antro-
ponimic, doug, regiuni in Europa ; fiecare din acestea ofera un fond comun
onomastic popoarelor din aria respective.
§ 2. In aria culturala sud-est europeana, fondul comun onomastic
este alcatuit din calendarul ortodox, adica din elemental hagiografic in
forma greco-slave, §i dintr-un numar de nume slave de persoana, comune
in primul rind popoarelor bulgar, sirbo-croat §i ucrainean, nume dintre care
unele an patruns i la greci, la albanezi §i unguri. Cultura bizantina al
carei produs este calendarul ortodox, folosirea limbli slave in adrninistratie
§i biserica, exceptind pe greci, cum §i influenta primita de la popoarele
turcice care an dominat succesiv in aceste regiuni, toate acestea au
contribuit la formarea acelui fond comun in antroponimia popoarelor
din sud-est, fond care difera putin la suprafata, de la un popor la altul,
astfel ca, este dificil a distinge aportul fiecaruia in creatiunea unor forme
derivate ce an la baza fondul comun.
La acel fond comun, poporul romin a adaugat motenirea veche
pastrata din prima faze dar §i o bogata creatiune populara in necontenita
cautare de forme noi §i de adaptare a elementelor primite de la vecini.
§ 3. Impregnarea antroponimiei romine cu elemente vechi slave, sau
cu elemente mai noi : bulgare, sirbe §i ucrainene, apoi cu elemente tura-
nice, ungure0i §i neogrece§ti, nu este insa mai accentuate in raport cu
impregnarea care se observa in onomastica popoarelor romanice din Apus cu
elemente germanice ; caci atit la noi, eft §i la apuseni, moda a jucat in toate
epocile un rol important in acceptarea de catre clasele dominante a numelor
strain. Influenta modei, semnalata de N. Iorga pentru unele epoci 1, este
un fenomen obi§nuit in onomastica, ea'ruia Albert Dauzat i-a dat cea mai
1 Revista istorica, XIII, p. 195, r. 30-40.

XII1

www.dacoromanica.ro
clara formulare, referindu-se la raportul dintre Galia roman §i Franta,
primelor doua dinastii. Moda facu pe gall sa paraseasca vechile nume §i
sa accepte pe cele romane zice el. Cind vin barbarii, galo-romanii
la rindul for iau nume folosite de aristocratia franca ; mai tirziu burghezul
boteaza copiii cu nume folosite in familiile nobile, taranul imita pe bur-
ghez" 1, fenomen intilnit §i la noi in trecut, dar mai evident in peri-
oada capitalists.
§ 4. Tot pentru Frauta, Giry constata germanizarea onomasticii
galo-romane in curs de patru secole (V VIII) ping, la completa disparitie-
a numelor de origine galica si greco-romana, exceptind pe cele hagiogra-
fice 2 j fenomenul s-a petrecut far/ ca patura dominants franco-burgundy
sa fi alterat limba romanica din care s-a nascut limba franceza. Un feno-
men similar se observe §i in onomastica italiana de pe urma regimului
longobard in nordul peninsulei sau franco-normand in sudul ei, precum si
in onomastica spaniola din ea-Liza stapinirii vizigotilor 3.
§ 5. Nu este de mirare deci ca fenomenul disparitiei onomasticii daco-
romane s-a petrecut intr-o egala masura i la noi, ca o consecinta a convie-
tuirii poporului romin cu slavii in faza ob§tiilor satqti, apoi a colaborarli
in voievodatele slavo-romine din secolele IXXI. Dar, sa nu uit'am ca.
anele nume, sau laice sau calendaristice, au o valoare enorma de circulatie,.
marcata §i de multimea derivatelor (numele Ioan prezinta peste 650
forme), pe trod circulatia altora este mai mica sau numai regional/ (numele
Bogdan e folosit numai in Ardeal §i Moldova). Prin urmare : nu cantitatea.
sau numarul de nume, ci valoarea for circulatorie are important/ in
onomastica ; rezulta din aceste premise ca teoria circulatiei cuvintelor,
din vocabular, treats de B. P. Ha§deu §i reinnoita de D. Macrea cu date.
noi 4, se poate aplica §i In antroponimia romina 5.
§ 6. Conform principiului admis, derivatele unui nume, indife-
rent de provenienta, fie ca slut romine, albaneze, slave etc., sint grupate
in dictionar la numele-tulpina, deli uneori nu se mai poate distinge, in mod
cert, data unele forme de nume sint creatiuni romine§ti, folosind teme on
sufixe straine, sau dad, s-au imprumutat tale-quale de la vecini. Multe-
dintre acestea s-au format pe aria sud-est europeana, care a prezentat,
incepind din secolul al VII -lea ping, in al XIII-lea, cele mai complicate
§i variabile granite etnice, cu infinite enclave, cu nebanuite stramutari
etnice de la un capat la altul, rezultind din aceste conditii o intrepatrun-
dere reciproca a influentelor §i o panic colaborare a popoarelor de pe.
aria cultural/ bizantino-slave, fenomene u§or de inteles, dar greu de ur-
marit, din lips/ de informatie, in intensitatea §i conturul lor. 6 La sporirea
fondului onomastic comun, poporul romin §i-a dat contributia sa, transmi-
1 Les noms de personne... Paris, III ed., 1928, p. 9.
2 Manuel de Diplomatique latine, p. 356.
3 P. Aebischer (apud Pasca, op. cit., p. 34) constata disparitia aproape desavIrsita a
elementului latin In onomastica Cataloniei, prin secolele IXXII, Inlocuit cu nume de origine
germanica".
4 Fizionomia lexieala a limbii romane, in Transilvania" an 73 (1942), nr. 4, pp. 268-288
si In Studii si cerc. lingvistice", 1956 (7).
5 In statistica facuta pentru Tara Oltului, $t. Pasca nu tine seams de acest fapt si nici
nu distinge numele calendaristice de cele laice and stabileste nurnarul celor de origine slava (op..
cit., p. 37).
° Un fenomen similar cu Teoria inovatiilor paralele si independente, ivite In dialectele
unei limbi" formulate de Al. Rosetti (JLR, IV, p. 79) s-ar putea invoca spre a explica prezenta
unor derivate similare In aria sud-est europeana.

XIV

www.dacoromanica.ro
find vecinilor sirbi, bulgari i greci, forme de nume din creatia sa proprie ;
ele spar in documente pe un vast teritoriu ce se intinde de la golful de
Corint ping la Raguza si pins in Slovacia.1 0 usoard influenta apuseand, ce,
radiaza din aria de cultura romano-catolica, prin franco-italieni si unguri,
s-a mai exercitat asupra onomasticii noastre.
§ 7. In concluzie, In ceea ce priveste raportul dintre numele calenda-
ristice i cele laice, contrar celor afirmate in mai vechi discutii asupra rarita-
tii numelor crestine in comparatie cu cele de origine strains i, de asemenea,
contrar afirmatiei lui G. Weigand privind pretinsa ,,influentd covirsitoare"
din afard asupra antroponimiei romine 2, aceasta apare, atit de la prima,
vedere, cit i dupd o examinare critics, cu un aspect propriu, un sistem
propriu i cu o precumpanitoare proportie de nume calendaristice. Numai
in cele doug volume de documente ale lui Stefan eel Mare, editate de Joan
Bogdan, proportia este de 64% nume calendaristice si 36% laice, inclusiv
poreclele, la un total de 1950 nume, iar I.-A. Candrea a ardtat ca, din
numele culese pe teritoriul Olteniei, 70 % din bdrbati poarta' numele Joan,
iar 75% dintre femei numele Maria ! 3. Acest calcul este concludent pen-
tru valoarea teoriei circulatiei numelor de persoand.

III. COLORITUL PROVINCIAL AL ONOMASTICII
§ 1. Coloritul provincial se observd la numele de persoand atit
sub raportul fonetic cit si in preferinta acordata unor nume sau influentei
stfaine ce s-a exercitat indeosebi asupra unor regiuni. In Banat si Oltenia,
se resimte vecingtatea cu sirbii, influenta fiind accentuate i prin subor-
donarea bisericii ortodoxe ardelene , citva Limp si a celei oltene, pe timpul
stdpinirii austriece, catre ierarhia sirbeascd din Carlovdt ; astfel se explicd
folosirea sufixului -ovici, la unele nume de familie, care se mentine piny
astki in aceste regiuni. Din alt punct de vedere, Banatul impreund, cu
fostul judet 1VIehedinti vi cu. Tara Hategului formeazd o regiune onomastics
ce se caracterizeaza prin frecventa sufixului transcris literar -oniu.
§ 2. Transilvania cu Crisana, i Maramuresul formeazd o regiune
In care convietuirea cu ungurii, in pofida deosebirii confesionale, a lasat
urme sensibile. Se disting totusi inauntrul ei trei subdivizi-uni : 1. marginea,
sudicd (Sibiu, F'agdras, Tara, Birsei) este mult apropiata de onomastica
Munteniei ; 2. Tara Motilor, are un caracter aparte, prin folosirea unui
strat de nume exotice, recunoscut prin studiile lui Frincu si Candrea
si ale lui Ov. Densusianu ; 3. Maramuresul, uncle influenta ucraineand se
resimte in fonetism, ca $i in nordul Moldovei. Leggtura intre aceste dead
provincii se face si prin stratul de nume imguresti adus In Moldova prin
colonizkile succesive pornite din Maramures, conduse de Dragos si de
Bogdan. in fondul for comma onomastic se observI insg, si unele diferente
neintelese nume ca Dan si Radu, cu derivatele lor, abundl in Maramures,
dar lipsesc in Moldova ; lipseste aci gi fonetismulmaramuresan g > d.' din
D'ord'e, D'erman, And'ilina (Anghelina), Sid'it (Sighet) etc., fonetism
care se prelungeste ins6 gi prin Ardeal (Ngsgud).
1 T. Maretid reeunoaste In colectia sa de nume sirbo-croate ea vreo 90 de nume yin din
limba romIna".
2 Vezi p. IX, nota 4.
3 op. cit., p. 96.

XV

www.dacoromanica.ro
§ 3. Moldova se distinge limpede de Muntenia, incluzind Vrancea
§1 radiind patrunderi fonetice in Dobrogea. Ca moldovenisme citam ;
Leciol (Liciul), Ioniti, Vasali, Vraghii (Vrabie), Zaneca (Zinica), Frasina
(Frusina), Lizor (Lazar) 1, Cavul (Cahul), Leavul (Leahul) etc. 2. Yn afara
de cazul numelor derivate din teme paronime, trecerea vocalei a din
tema in a sau i nu ne da dreptul sa cautam o etimologie deosebita pentru
variantele numelor B andea-B ande a, B ant as -B ant e-B int ea, B ara-B gra-
Bira, Barda-Barde, Bazu-Bazu, Bazga-Bazga-Bizgu, Candre-Candre- Cin-
drea, Danu-Danul, Dragul-Dragul, Fratea-Fratea, Gagu-Gagul, Galda-
Gilda, Pacul-Pacul, Racul-Racul, Rade-Radea, Taba-Taba, Taraba-
Tambul-Timba, Tarbu-Tirbu, Tatul-Tatul, Vlaga-Vlage-Ylige etc. ; in
variantele verbului : parpali, perpeli, pirpali este insa alt caz.
§ 4. In general vorbind, creatiunea derivatelor este mai bogata in
Moldova, dar cea din Maramures este surprinzatoare prin fonetismul
local ; apar si nume neasteptate din Vechiul Testament ca Efraft, Iudita,
dubletul Iacob-Israel etc.
§ 5. Gratie unui bogat pomelnic din 18593, onomastica dobrogeana
prezinta un aspect deosebit, insa mai apropiat de cea moldoveneasca.
§ 6. Onomastica aromina, cea mai particularista dintre toate, a fost
pusa lac contribatie numai in. ce priveste elementele comune eu daco-
romina si cele aduse in tarile romine prin curente de imigratie destul de
vechi sau prin elementele mai noi aduse de companiile grecesti" de comert,
in Oltenia si Ardeal : nume ca Goga, Goma, Caliani, Laguna, apoi cele
precedate de cara-, papa- §i hagi. Ea cere un studiu aparte.
§ 7. Onomastica urbana prezinta un caracter eteroclit, datorit
elementelor alogene : unguri, sasi la orasele de munte si in special balcanici
in celelalte orase, deci strain fondului rominesc. Ca exemplu tipic de pene-
tratie etnica de origine balcanica citam pomelnicul bisericii Adormirea
din tirgul Draga'sani, redactat de Dionisie Eclesiarhul intre anii 1794-1800
§i editat de Th. Balasel 4 ; el con-tine numeroase elemente sud-slave, alba-
neze si grecesti, neincetatenite la noi, deoarece urmasii desnationalizati
le-au parasit ; elemental rominesc este insa precumpanitor. In genere,
toate pomelnicele bisericilor de oral din Tara Romineasca si Moldova
contin asemenea elemente, dar in proportii mai reduse.
§ 8. Total deosebita apare si onomastica tiganilor robi, din care
s-a ales numai ceea ce pare ca apartine limbii romine ; Inca din secolul
al XV-lea multi tigani poarta nume autentic rominesti, uneori ele capata
la dinsii o forma distincta. Ca si robii din epoca sclavagista, ei imprumuta
deseori numele stapinului.
In concluzie, se poate afirma ca deosebirile regionale privind varian-
tele (fondul fund aproape acelasi) nu altereaza unitatea onomastics
romine. Raraine de cercetat circulatia interdialectala a unor nume §i a
unor forme care ar dezvalui interesante curente de emigratie in diferite
secole, de la o regiune la alta, asa cum indica' unele nume aromine ca
Papana, Tramindan etc.
1 N. Iorga, Studii ;i documente VII, p. 97, deli in unele cazuri 1 transcris a are va-
loarea de I.
2 Doc. Ist. Rom. 17 A IV 210, 216.
3 Publicat in Revista istoricd X, pp. 204-220.
4 Yn Arhivele Olteniei XIV, pp. 272-294.

XVI
www.dacoromanica.ro
IV. ASPECTUL NUMELOR CALENDARISTICE
§ 1. Mineatul bizantin, colectia celor 12 minee lunare" cu slujba
pentru fiecare dintre cele 365 de zile ale anului, cuprinde la sinaxarul zilei
peste 1200 mime de sfinti, unele de origine ebraica, altele din greaca veche
si din lating, iar citeva numai din persana, egipteand, siriand, neogreaca
on slava ; toate Ins au primit forma impusa de fonetismul medio -grec,
in care : b ebraic, grec vechi sau latin este redat cu v, ca in Abraam
Avraam, Bakchos Vakchos, Barbara Varvara ; ce §i ci latin este
redat cu ke, ki : CelsiusKelsios, gegi latin cu y : Germanus l'EN.LavOc
au §i eu latin sau vechi grecesc cu av ev : Augustus Atiyoucrrog si
invers Eutropius EU-rpOrctoc, grupul bi latin cu p/ : Publius 1-1670Loc,
v latin, adeseori, prin u : Valerius-0606pcoc. Traducerile slave ale cartilor
de ritual accepts toate aceste fonetisme bizantine, cu toate ca vechea
slava dispunea de sunetele b, ce, au, eu etc.
§ 2. Cartile slavone nu prezinta alts modificare specifics limbii
slave decit redarea lui & bizantin in slava rus5, cu ft sau f ca in Fteodor
Fedor < Ozoa6poc §i, bineinteles, a terminatiei greco-latine us, -os
§i a lui -ius, -ios ij. De observat cal in sinaxare gi ceasloave, y cirilic are
valoare de v sau u, de obicei in diftong, si de i inauntrul cuvintului, ca
fn Akylina Kris gf Akilina (rus Akulina), Anykit, Akyndin, Kyril etc.
§ 3. Traducerile in limbo, romina, avind ca model cind textul medio-
grec, cind eel slay, prezinta fonetismul grec b > v, ce > ke, ge > gh, dar
pe 3 1-au transcris cu th sau t (rareori cu ft, ca Dosoftei < Dositheos),
pe e?) grec cu ey, ev, ef, pe ad) cu ay, av, pe nt latin uneori prin fonetismul
neogrec nd (ca in Andonie < Antonios, Constandin < Constantinos),
iar terminatia gr. cod, slay ij, a redat-o en ie (ca in 'Aar too Aleksij
Alecsie) ; tot asa s-au format : Gheorghie, Antonie, Vasilie etc. Grupul
grec yy (lat. ng) in Aoiyivo; (< Longinus), din ignoranta a fost redat
uneori cu g, de unde rezulta Loghin i, prin hiperurbanism, ghi > vi, forma
Lovin(escu). Exceptin.d numele terminate in -ios, toate numele Mra ter-
minatia greco-latind -os, -us, pastreaza forma original* nealterata, din
sinaxarul bizantin : Adam, Avraam, Luca, David, Simon etc. iar numele
de origine jatind : Candid, Cassian, Co(n)stantin, Flor, Iustin, Maxim,
Silvan, Tit, Victor etc. se reproduc ca in textul grec, dar fara terminatie.
In aceste conditii, numele crestine din sinaxarele slavone, pe care onomastica
roming le-a folosit eel putin din see. al XII-lea sau din sec. al XIV-lea,
de and s-a organizat ierarhia bisericeasca romind, impreuna cu derivatele
lor, create in urma, alcatuiese un fond de provenient0.,carturareascet , cults,
fond care nu se confunda cu derivatele religioase primite direct, pe cale
populara, ca imprumut de la popoarele vecine, cum shit : Ivan, Iani,
Hanes (Ioan) 1.
Numele de sfinti deci, acceptate direct din cartile de ritual : din
Mineat, din Orologhion (Ceaslov) sau din Calendar, in forma originara,
reprezint5, un produs al culturii bizantine, traditia bisericii ortodoxe ca
un tot unitar gi, In consecinta, nu este just a le confunda cu numele,
tot religioase, care s-au primit pe cale populara de la vecinii bulgari, sirbi,
1 $t. Pasca, op. cit., p. 37, passim, trece toate numele acestea terminate in -ie, la cate-
goria celor primite din slavona", pe altele le considers primite direct din greceste", on din
latina", Vara a distinge traditia cults, adica transmiterea for prin intermediul cartii. Tot asa
Candrea, op. cit., p. 79 , passim.

a. 1237
2
XVII
www.dacoromanica.ro
greci, unguri, ucraineni. Intrucit ele au circulat in curs de secole sub,
influenta directs a Cartii de ritual, din care, dupa 1800 s-au trecut in
calendare, le numim 1i calendaristice. Aceste forme culte au Inlocuit de
timpuriu numele crestine de origine latina populara, formate ca mostenire
latina in sinul limbli romine, si din care an ramas putinele vestigii amin-
tite mai sus Nicolae inlocuind pe Nicoara, Gheorghie pe Georz etc..
§ 4. Desi calendarul este, en putine deosebiri, acelasi la toate popoa-
rele ortodoxe, formele derivate ale unui nume-tulpina capata aspecte
diferite in graiul fieckrui popor. In sectiunea formelor derivate din numele
calendaristice distingem doua categorii : cele create de poporul romin,
adick formate pe aria limbli romine ca : On(u), Onea, Ionics, Onica,
Nica Ionac, Nacu, Oniga, Niga, °nip, Nip, Oana, Oancea, Oanes etc..
toate din Joan c cele, tot de creatie populark, dar imprumutate de la
vecini, ca sl. rus. blg. Ivan, srb. Iovan, ung. Ianos, sas Han(es), ngr.
Tani c Ene, toate din greco-lat. Ioannes. A.ceasta, subcategorie din urma,
(elemente straine de creatie populark) a intrat in circulatie la poporul
romin cu putine modificari, cerute de particularitatile foneticii romine.
Important de retinut insa este ca o limits sigura, intre cele doua subca-
tegorii nu se poate trage sau este prea greu de stabilit 1.
§ 5. Sistema de clasificare in antroponimia romina se prezinta deci
astfel :
I. Nume crestine : A. Populare, vestigii din latina vulgara, din faza I.
B. Calendaristice : a) nume-tulpina, in forma oficiala ; b) derivate populare,
create in limba romina ; c) derivate populare imprumutate de la vecini..
II. Nume laice : A. Fondul vechi de mime, formate in faza I,
din cuvinte de origine trac'a sau latink. B. Creatia noug, romineasck din
faza a II-a si a III-a. C. Nume laice imprumutate de la vecini : a) de la
vechii slavi (in sec. VII X) ; b) de la popoarele vecine din sec. XI XIX..
§ 6. Numele calendaristice, servind din secolul al XII-lea incoace
ca Indreptar sau izvor la alegerea unui nume de botez, toate formele
care an circulat in textele bisericesti an devenit prototip al numelor tulping,
folosite de poporul romin. Inca fn cele mai vechi traduceri rominesti
apar unele modificari la numele calendaristice sub influenta graiului popular
si a grafiei ; ele constau din modificari de sunete si de articujatie : ca in
Alixandru, Aritina, Aura < Avra, Costantin, Lauru, Loghin < Longhin,
Calea < Calista, Dinu < Dima, Ditul < Diu si Dias, acomodat cu Dii
Vidinul, Furtunian < Fortunian, Miercurie < Mercurie, Silevestru < Sil-
vestru, acomodat cu Sile < Vasile, Septemin <Septimiu, Prepadoamna
< Prepodobna etc., sau calificative traduse ca : Chelsie Coconul",.
Doan Colibasul" (Calivit), Joan Scararul", Domnitoarea", Make etc.
§ 7. Ca fenomen specific de adaptare fonetica se considers acomodarea
terminatiei slave -ij, si a sufixului gr. -ios .= lat. -ius de la numeroase
nume calendaristice in -ie, care s-a redus apoi in -e, ca la : Antonie, Ata-
nasie, Dionisie, Gheorghie, Vasilie, Vlasie etc. Terminatia romineasek
1 Netinfnd seama de teoria circulatiei numelor, adica de coeficientul de repetitie al lor,
nici de categoria specials a numelor de calendar, pe care le include In bloc la numele slave sau
bulgaresti, $t. Pasca calculeaza gresit proportia numelor de botez de origine strdind la doua
treimi (op. cit., p. 37). Desi recunoaste ca incongruenta formelor slave cu cele rominesti e semni-
ficativa", vorbind de ipocristice (derivate) la numele biblice, el este dispus a conchide ca multe
dintre ele, de forma identica si la slavi shit la not de Imprumut", §i citeaza, ca exemplu de-
Imprumuturi straine : Ghita, Nita, Nica (op. cit., p. 125), care sfnt formatiuni romfnesti.

XVIII
www.dacoromanica.ro
-ie is functia de sufix cind se apnea la alte nume, calendaristice sau
laice, care la origine se terminau in consoana: Arghirie din Archir < Ahikar,
prin acomodare cu Arghirie. Tot prin acomodare, calendaristicele in
-entie i etie : Arventie, Meletie, Dometie, schimba partea finals
in -inte: Arvinte, Terinte, Melinte, Dominte, proces de incadrare morfolo-
gica (la declinarea III) 1 iar biblicele : Daniel, Gavriel, 1VIihael, Rafail,
se modifies in Danila, Gavrila etc. 2.

V. I ZVOARELE
§ 1. Colectarea materialului onomastic din documentele editate intim-
ping mari dificultati datorite mai multor cauze : a) in primul rind lipseste
o bibliografie generala a documentelor editate, multe Rind risipite In
diferite publicatii periodice (reviste, buletine, anuare, ziare) sau in extrase,
in afara de colectiile, marl sau mici, speciale ; b) in al doilea rind, multe
din colectii n-au un index de nume sau, daca au, forma for este defectuoasa,
prezentind lacune grave, trimiteri gresite i lipsa de ref erinte necesare
etc. ; index model gasim, in ce priveste vechile editii ante 1945, numai la
volumele editate de Ioan Bogdan si de Mihail Costachescu ; c) nestabilitatea
formelor numelui la aceeasi persoana, constatata, pe de o parte in insusi
izvorul hagiografic care a servit de model, pe de alts in documente.
Cu atit mai grew se poate folosi materialul inedit din arhive i depozite ;
ca manuscrise am folosit mai mult colectiile adunate personal si pomel-
nicele din biblioteca Academiei R.P.R. Istoricul literar va putea preciza
motivele variantelor la unele nume calendaristice care apar in acelasi
sinaxar : Atinoghen Antinoghen Autoghen, Asincrit Asigrit,
Adrian Andrian, Antonie Andonie, Alifie Alfeu, Alipie Alimpie,
Antip Andyp, AvxentieEvxentie, CodratCondrat, Kintilian Kindi-
lian, Eyfimiia Ethimia Efimia, Poplie P uplie Puple < Publius etc. ;
d) nestabilitatea se observa mult mai des in documente, cu deosebire in
textele de limbs strains : latina, polona, germana, ungara : Sorban (Serban)
Bokor (Bucur), Berszan (Birsan), Belan ( Belan), Bretoi (Bratoi), Bredicean
(Braducean) etc., din care unele au ramas in circulatie (Tiberiu. Bredi-
ceanu). Un caz interesant este al enigmaticului Dugoiu dintr-un docu-
ment latin, solul lui Petru Musat in Polonia ; un mare boier Dragoiu se
afla pe timpul lui Alexandru cel Bun 3.
§ 2. Uneori variatia formelor numelui la aceeasi persoana se dato-
reste particularismului ortografic al sla-vei documentelor in care lipseste
semnul (g) inlocuit prin z : Jurja pentru Giurgea 4, si in care ra si to an
iu

doug valori fonetice : Deirdul §Si Dradul pentru Dridul, on Bernat, Bernat
§i ung. Bernat pentru Bernard, sau Carste, Crdste, Cirste pentru Cristea.
Sint cazuri cind este dificil a se restaura forma autentica intre Baldest
1 Fenomenul a fost lainurit expus in §1 : Adaptarea fonetica, din studiul prof. Gh. Iva-
nescu si L. Leonte, Fonetica si morfologia neologismelor romfne de origine latina qi romanicd,
Studq §i cercethri stiintifice, Filologie. Anul VII, fast. 2, 1956.
2 V. §i cap. XI, suf. -ild, adaptare morfologica moderns semnalatd de Gh. Ivanescu.
a I. Bogdan, Documentele lui ,tefan cel Mare I, p. 68, Indexul toponimic al colecliei
de Docurnente, editat de Academia R.P.R. pentru volumele din sec. XIIIXVI, B. 1956,
prezinta destule cazuri de nestabilitate; dar indexul antroponimic nu s-a editat pins azi.
4 Joan Bogdan, op. cit., noteaza necontenit la index aceasta identitate.

XIX
www.dacoromanica.ro
§i. Bladesti, Brazul si Barzul (BCI III 81), Brazesti §i Birzesti ; unii dieci
Inlocuiesc pe o cu u : Ruman, Cuman, i invers, ca in : Negol, on scriu
ruseste cu e pentru lo : Cebrau in be de Ciobrau 1.
§ 3. Adeseori varietatea formelor pentru aceeasi persoana ajunge a fi
deconcertanta si este greu a stabili data ea se datoreaza nestiintei, sari. altor
cauze. Astfel : Slabciul = Slavciul §i Maniul = Manul ; inlocuirea lui
-u sau -u/ final cu o se considers eleganta de stil Patrasco, Dumitrasco
etc., probabil §i Calo fiul lui Nan Gaut" 2. Notam inca unele exemple
interesante : fit. Tabard vornic de poarta se scrie i Tabara sau, ca in slava,
Tabora (Sd XX 246-250), Cleopa devine Clapa, Clap §i Clipe (Sd XXI),
Marena = Marina, Marica = Mariuta (Sd XXI 300, an 1540), Fugusila
= Fugusel (Giur. 117, 120), Farcenii = Freteenii = Frincenii in 1502
(C. *tef) ; un Dreighici schimba sufixul la fiecare pas in : Dragos, DrligUsan,
Dragomir i Dragu (*t. Greceanu p. 345, n. 1); lane devine Ian°, Con-
drea < Cudre, iar Hrizu < Hris §i Hirsu (Cat) ; Nan Pascal se mai scrie :
Pashalie ti chiar Peical ; Mirceadevine Milco (Div. 73, 79), iar Albu devine
Negrild (ib). Bulcoiu < Bule + suf. -oiu e scris in cinci forme, ca si topo-
nimul Bumbueni < Bumb etc. Mai inexplicabile sint cazurile de alunecare
la alta tema, in variantele numelui aceleiasi persoane, ca in : Iarcu =
larcia = Ercea ce se pot explica din sl. jara primavara" + suf. -cu,
-cea, sau din srb. jarka cant" ; cf. insa i turc Iarkin.
Boierul Vilcsan Florescu sau al Florei este identificat cu Vilcsan
Florev, cu V. Viorin (Div. pp. 41, 89, 101, 120) si cu Vilcsan Vlorin (T.
Rom. 128). Palatalizarea lui fi in hi provoaca confuzii si mai grave :
Fiera, nume derivat din fier, se scrie Hiera, Hera, Herea, iar satul Fie-
1.604 r. Oltenita : Hierasti, Heresti, Haresti, ducind la confuzie cu Hir-
testii din Muscel scris Hartesti si Herkti. Cel mai interesant este cazul
lui loan, vornic de Suceava, care vrea sa impace toate gusturile variindu-si
prenumele in : Ona, Oana, Yana, Ivan, Ioanis, Ianus ; chiar Miron-Voda
Barnovschi da cinci forme numelui sau in pecetie i in semnaturi (A Gen
II 277). Uneori s initial se elimina, ca In Scolofendie, Scutelnicu s.a.,
sense i flea s, on se adauga ca In Scarpenisanu. Mai gray este insa cind
pe Stanciul Moenescul un editor it descifreaza in Stoica Ciulmoenescu" 3,
pentru ca altul ca saute o etimologie acestei lecturi gresite 4, in roc de
a o corecta.
§ 4. Procedeul slavizarii creeazg, Inca o dificultate in cautarea formei
autentice a numelui. Limba slava bisericeasca, folosita si in cancelarii,
fiind considerata ca limba literara, asa cum era latina In tank catolice,
nu este de mirat faptul ca de multe on diacul traduce in slava un nume
de be sau de persoana. Privitor la toponime este de ajuns ca sa amintim ci-
teva cazuri. cunoscute : Dilgopole (= Cimpulung), Slam-Rimnie (=R. Sarat),
Vel-Ocna (= Ocnele Man), Star-Chiojd, azi Chiojdul-Mare, numit in
Actele Drajnei, Chiojdul eel Batrin5, apoi Gorj si Dolj, doua foste judete
oltene, care in actele din secolul al XVII-lea apar in forma de « Jiiul de
sus » §i « Jiiul de jos », sau nume mai putin cunoscute : Dolbisca (= Bisca de

1 L. Boga, Documente, XI, p. 37.
2 Doc. Ac. Rom., sec. XVII, B III 477.
3 Revista Arhivelor, II, p. 73.
4 St. Para, op. cit., sub voce Ciulmoenescul.
5 Ade Drajna, mss. nr. 91.

XX
www.dacoromanica.ro
jos) 1, Cearealsov (= Cerasu) etc. Istoricii si filologii sint de acord a recu-
noaste cg, traducerile in slavoneste ale toponimelor latinesti din limba
noastra- sint foarte frecvente in documentele slave de pe vremuri" 2 deoa-
rece cancelaria slavong a slavizat nomenclature mai mult decit se crede3.
Era firesc sg, descoperim in actele vechi, prin urmare, slavizari si la numele
de persoang. Bejan Rosul devine : Bejan Rufus intr-un act latin si Bejan
Cerven intr-unul slavon ; diacul Stan Rosu semneaza in 1533 Stan Cerven
(Cat.) ; Fetita, nume de femeie, este tradus in Doeica Elea", si aiurea
in Deava fatg," 4. Alte cazuri sint semnalate de Ioan Bogdan, ca Danciu
Cernii Negrea", Jurj Dolha Giurgea Lungul" etc. 5, iar alipirea sufi-
xelor slave -vici, si - ovici, in loc de - escul, era o mode pentru dieci sau
pentru boierii cArturari in formarea numelui de familie : Gr. Fierescu
semneazA : Fierovici sau Fieravici, Hdriste Nasturel : Ngsturelovici,
iar Dinicu. Golescu : C-tin Radovici din Golesti, Margire Malai : Malaevici.
§ 5. In urma acestor constat'ari se impune incheierea d elementul
slay in onomastica roming este rezultatul unei stratifidri de lung5, durath,.
La vechiul strat Slav pe care-1 avem in comun cu bulgarii si sirbo-croatii
s-a adaus altul, in epoca folosirii limbii slave in cancelarii si biserid,
ping, in secolul al XVII-lea : unul de forma sud-slavg, in Muntenia, altul
datorit influentei ucrainene, doveditg prin deasa aplicare a supranu-
melor si prenumelor rutene la familii curat rominesti", nume care s-au
rominizat apoi cu timpul ca Ciortoriiski, care devine in 1490 Ciortorescul°,
aceasta in special pentru Moldova si Maramures. Ultimul strat, al treilea,
este rezultatul imigratiei de elemente osta'sesti sirbo-bulgare, lefegii din
sec. XVII incoace, in Tara Romineasd si influentei exercitate, dupe
1700, de ierarhia sirbeascg, din Carlovh,t asupra Banatului si Ardealului,
sau de administratia austriad, in Bucovina'.
§ 6. Pentru a cunoaste prototipul numelor de origine calendaristia
ce au servit ca izvor preotilor la alegerea unui nume de botez, este necesar
sa recurgem la drtile slave care au circulat la not pe timpuri si la cele
mai vechi traduceri ale lor, precum sint sinaxarele Miniatului tipgrit la
Buzau in 1698 de Mitrofan, in care numele aceluiasi sfint apare in doug-
trei forme diferite (dovada ca autorul folosea citeva versiuni diferite
de traduceri mai vechi), variante ce apar si in unele editii vechi ale Ceas-
lovului (Orologhion) 8. Am utilizat astfel, pentru intlia oars, onomastica,
hagiograficg ortodoxh, in forma ei autentid, aceea care a servit de model
si a avut un rol precumpanitor in formatia numelor de botez la romini.
1 N. Iorga, Studii ;i documente XVI, p. 73. Bezdead fail mos", deci fare drept la corn-
posesorat intra probabil In aceeasi categoric.
2 Iorgu Iordan, Nume de locuri, p. VI, n. 1.
8 N. Iorga, Reuista Istoricd X, p. 74. Traducatorul de acte slave Pavel Debrit scrie Gabrove
in suretul din 1816 In loc de Carpinis, ca In actele din 1818. (C. Bobulescu, In Rev. Arhivelor
I, p. 271).
4 Doc. Ac. Rom., 16 A I 492.
5 Doc. tut Stefan eel Mare, vol. II, la index.
6 G. Weigand, Flussnamen, p. 52 ; el mai citeaza prenume ca : Andrejko, Fedko, Fedor,
Iurij, Ivan si derivatele lor.
7 Moda numelor cu finals slava" la romfnii din Bucovina intre 1775-1830 : V. Radevici,
Ch. Daschevic:, I. Onciul Alexandrovici (B -rdz, 11, 16, 19).
8 .,Orologhion" ed. 1703, text slay cu explicatii In limba romfna si Ceaslou (romfnesc) ed.
1715 de Antim ;, la p. 204 gasim termenul minologhion adica synaxar (=calendar). Dictio-
narul lui G. Timus a modernizat lard criteriu multe nume de sfinti.

XI/
www.dacoromanica.ro
Materialul continut in documente, incepind cu secolul al XI-lea pins la
jumgtatea secolului al XIX-lea, face dovada ca numele vechi de persoana
erau la not infinit mai numeroase si mai variate decit acelea aflate astazi
in circulatie.
Nume actuale, culese din graiul viu sau din publicisticg, nu s-au
folosit decit in masura in care ele au servit de veriga Inlantuirii formelor
ce se derivg succesiv dintr-un nume tulping.
§ 7. Destinat In genere antroponimiei istorice, dictionarul imbratiseaza
intreg domeniul onomastic vechi, utilizind din actualitate numai putine
nume in legatura cu evolutia formelor vechi. Dar si limitele acestea,
se restring mai mult, lasind la o parte : a) numele al cgror sens, destul
de clar, n-are nevoie de explicatie ; b) cele formate din numirea ran-
gului, functiei sau ocupatiei, din acelasi motiv ; c) cele formate din topo-
nime cu adaosul sufixului -anu, -eanu, -aru, al caror numar este infinit ;
d) o serie de nume enigmatice, intilnite o singura data in texte i multe
dintre cele de origine straina, acoperind originea straina a insului, cu deo-
sebire din mediul urban ; e) nume de tigani-robi, de aspect exotic. Cimpul
se largeste in alts directie, imbratisind numeroase toponime, care la
origine au fost nume de persoana, sau formate, prin adaos de sufixe,
din acestea 1.
§ 8. Conditii favorabile pentru un studiu de ansamblu s-au treat
§1 prin editarea corpului de documente interne de Care Academia R.P.R.,
privind secolele XIXVII ping la anul 1625 al cgrui index n-a apa'rut
Inca. 0 culegere sistematica a imensului material documentar era ceruta
in interesul cercetarilor, atit istorice cit i lingvistice, iar necesitatea unui
dictionar general al limbii romine ce se pregateste astazi a fost semnalata,
de Ovid Densusianu Inca din anul 1929 2. Culegerea pe teren a numelor
de locuri si de persoand famine un desiderat Inca si de prima ordine.

VI. REGIMUL $1 FUNCTIUNEA NUMELUI

A. NUM_ELE UNIC

§ 1. In stadiul comunei primitive popoarele foloseau numele unit
la care, incidental, se adauga acela al clanului, al tribului sau al tatalui.
La greci, patronimul format cu sufixul -ide, pus la numele tatalui, este
frecvent in poemele homerice (Odiseu Laertide, Atrid Menelau, Tidid
Diomede), dar de regula circula numele unit : Solon, Licurg, Pericle
etc. ; spre a nu se crea confuzie intre persoane, el se repeta foarte rar,
pins intr-o epoca, tirzie (cea helenistica). Romanii se foloseau de regimul
numelui triplu (praenomen, nomen gentilicium si cognomen, ca in : Caius
Julius Caesar, sau quadruplu, cu un agnomen in plus, ca in : Publius
Cornelius Scipio Africanus, adaugind uneori i patronimul : Marci filius.
1 Aceastd latura a problemei a fost tratata in articolul meu : Raports entre toponymes et
,anthroponymes din Contributions onomastiques", 1958, Ed. Academiei R.P.R., pp. 115-123.
2 Este greu de urmarit numele de persoana spune el fiindca nu avem un dictionar
complei in care 0, gasim derivafia §i infelesul unui nume in fiecare tars" (Curs de toponimie si
.onomastica, 1928 1929, p. 113).

XXII
www.dacoromanica.ro
§ 2. Popoarele din evul mediu intra in istorie tot cu numele unic,
care este un prenume : Clovis, Runk, sau o porecla : Atila ; dupg un timp
se adauga la prenume patronimul on un supranume sau numele de aparte-
_nenta locala (dupa satul sau mo§ia de re§edinta, pentru nobili) ca de ex. :
Carol Martel, Pipin de Landen, la franci. Data in cronicile noastre domnii
celor doua principate se caracterizeaza prin epitete sau porecle : Mircea
eel Batrin, Mircea Ciobanul, Petru Schiopul, in mod oficial, in documente,
incepind cu Alexandru-Aldea, ei adauga la prenume numai patronimul
precedat de fiul lui", sau numele bunicului cum face Radu-*erban nepo-
tul prey bunului Basarab Vvd", fiindca tatal sau n-a fost domn. Rareori
ei se disting prin epitet in textul diplomatic : senior, junior, respectiv
sfarii, mlad : cel batrin, cel tinge etc. 1.
Prepozitia slava of «de, de la» apare in actele noastre vechi atit pentru
boieri cit §i pentru mopeni sau razed, Mira a designs un titlu nobiliar ca
in tarile catolice. La popoarele ortodoxe, cu exceptia Imperiului Bizantin,
numele unic dainnie§te citeva secole dupa intemeierea statului, dar la
TUO patronimicul apare de la inceput, format cu sufixele : -ov, -ovici, -ici
care i§i pastreaza functia patronimica ping, astazi ; totu§i unele patronime
din acestea au devenit nume de familie (ca in cazul fam. Orlov.). Cele
trei sufixe slave s-au folosit §i in cancelaria moldoveand, pentru patronime,
in secolele XIV §i XV, in concurenta cu sufixele -ea, -escul, de obicei ele
Bind adaugate la patronim de care scriitorul actului slavo-romin 2.
Trecerea la regimul numelui dublu se face pe nesimtite, in curs de secole,
inca din secolul al XV-lea, folosindu-se cind numele unic, cind eel dublu,
adaugind la prenume un patronim sau o porecla ; uneori, linga prenume,
apare numele de apartenenta locala : Isvoranul sau functia : Badea Vame-
-fov ; in aete boierii fara titluri sint aratati numai pe numele de botez
insotit de epitetul jupan" 3.
§ 3. Pins in secolul al XIX-lea satenii apar in documente cu numele
unic, care este un prenume, mai rar o porecla, ea Ratundul, Talmaciu ;
numai cind era necesar sa se indice rota -parte a insului intr-o devalma§ie,
se adauga patronimul, on numele bunicului, al mamei, al sotiei sau al
fratelui chiar, dupa cum dicta interesul juridic. Sufixele onomastice
-a, -ea, -otd, -ici se pare ea an avut la inceput functie patronimicd ; in
epoca documentelor scrise ele apar insa §i la unele patronime folosite ea
prenume pentru barbati : Lupa, Badea, Badici, Calota, Dragon'', Draghici,
Manea, atunci cind patronimul respectiv a fost aplicat ca nume de botez,
alaturi de : Lupu, Radu, Calu, Drag, IVIanu, prenume in forma initials.

B. NUMELE DUBLU
§ 1. incepind din secolul al XVI-lea regimul numelui dublu devine
tot mai frecvent fn clasa stapinitoare in masura in care se constituiau
familiile cu domeniu ereditar, despartit de hotarul ob§tei devalmme a
mo§nenilor sau raze§ilor. in curs de doua secole exemplele sporesc de la
1 I. Bogdan, Relafiile TCrti Romtnesti cu Brasovul... in sec. XV si XVI, Bucuresti, 1905,
pp. 47-53, 139-177, 332-335, 337-339.
2 Vezi I. Bogdan, Documeritele lui Stefan cel Mare, vol. II, la index.
3 C. Giurescu, Studii de istorie socials, ed. 1943, p. 244. In actul mold. din 15 oct.
1426, 14 boieri apar cu nume unic 51 alti doi omonimi cu n. dublu.

XXIII
www.dacoromanica.ro
20% la 40%. Accentul cade fns' tot pe prenume, intrucit patronimul on
supranumele apare numai atunci cind este necesar a se face distinctie
intre doi sau mai multi omonimi. Este cazul celor 12 boieri i curteni ai
lui *tefan eel Mare, care purtau toti prenumele Duma: dintre ei singur
vArul domnului, Duma Vlaiculovici fiul lui Vlaicu", apare in acte numai
cu prenumele, pe cind ceilalti se disting regulat prin adaugarea fie a.
patronimului format cu suf. -ici, -escul : Benici al lui Benea", Braevici
al lui Brae", Isalescul, Ma'neseul, fie a unui supranume ea : Brudur, Ne-
grul, a numelui de mosie : rat6ranul, on de functie : clucerul si de ru-
denie var sau frate cu x, sau prin transformarea prenumelui in dimi-
nutiv ca la Dumsa postelnic.
§ 2. Din cele aratate mai sus putem conchide ca, in regimul numelui
dublu, al doilea nume se putea forma in vase moduri : a) din patronim_
pus la genitival slay: Jurj Husiva, Marina Husulova ( tef. I 373, II 55)
on la genitival romin Vladul Caplii, sau format cu sufixele de filiatie : -mut,
-ov, -ici, -ovici, sau Mira suf x, precedat de sin fiul lui" ; b) din numele
functiei : Badea Vamesov ; c) din numele bunicului ; d) din supranume :
Coman Gurg, Bejan Rosul 1 ; e) din numele mosiei format cu sufixul
-ianul, sau precedat de prepozitia de, de la, din : Stan de Codru,
Gligorescu de Grunagzoae, Stan de Clue 2; f) din numele fratelui, al
mamei vaduve, al socrului sau al altei rude de seams.
Nume dublu se poate considera si eel domnesc, format la suirea
pe tron, prin adaosul unui prenume de traditie dinasticg., la prenumele
purtat pin'a atunci ca : Basarab, Radu i Vlad in Muntenia (Basarab-
Neagoe, Radu-Paisie, Vlad-Vinti16,), Alexandra i Stefan in Moldova_
Cronicile dau ambele nume, dar in documente apare numai numele cel non
cu filiatia. Prenumele loan (I&) era un element al titulaturii domnesti,
ca Caesar la primii impgrati romani.

C. PRENITMELE
§ 1. Temelia onomasticii o formeazg numele de botez sau prenumele,
care, in diverse cazuri, ajunge a lndeplini gi celelalte functiuni, cu sau
fara anumite modificari. Prenumele se formeazA din nume crestine sau.
laice. Cele dintli apar in forma transmisa din limba latina vulgara (Medru,
Nicoarg), de regard, insg in forma calendaristicA, (Dimitrie, Nicolae), sau
modificate prin derivatie din acestea Mitru, Nicu ; uneori se is ca prenume
chiar numele skbaloarei : Craciun, Simpetriu, Simnicoara, Simedriu,
Simtion, Sinziene, Fetion, Aghiana, Ispas, Obreja, Blaga, Florea, Mosu,
Pasta, Pobreajen, on numai termenul de stint ca in Sfetea, Fetea, Sfintea,.
Fintea etc., ba chiar unele calificative ale sfintilor ca : Sirul (Efrem),
Damaschin (Joan), Colibasul, Bogonos, Bogoslov, Trihina, Tiron, Botez,
$i nume de locuri socotite ca sfinte : Ierusalim, Iordan, Tabor, Sidon,.
Sinai, Samaria etc.
§ 2. Dintre numele laice unele sint de traditie straveche (Albu,
Bucur), on de vechi imprumut de la slavi (Dragu, Radu, Vlad), din Cartile
1 I. Bogdan, Relajiile Tarn Romtnesti cu Brasovul gi cu Tara Ungureascd, index.
2 N. Iorga, Studii qi documente XXI, pp. 394-5; Anuarul Institutului de istorie, Cluj,,
III, p. 739.

XXI V

www.dacoromanica.ro
poporane (Alexandru, Roxana, Archir), din creatia mai veche sau mai
noun (Coca, Fatul, Fecioru, Soare), si chiar nume de conjurare a piezei-rele
(Balaur, Groza, Ursu, Urita, LepAdat, Prodan, Razvan). 0 categoric
interesantg, de nume de botez o formeaz5, etnonimele, luate pentru faima
neamului respectiv : Arman, Arvat, Cazacu, Grecu, Leahul, Rusu, Sasu,
chiaul, Sirbul, Taut, Turcu, din care s-au format si feminine : Armanca,
CAzaca, Greaca, Munteanca, Rusca, Sasca, cheia, Sirbca etc.
§ 3. Numele se poate repeta intr-o lists de sateni f6r5, alt adaos :
sau in aceeasi familie ca in cazul lui Iancu Voda de Huniad al carui frate
se chiama loan 1. Sub influenta grupului numeros de nume terminate
in -ie sau in -e (Gheorghie, Gheorghe) si alte nume au luat forma acestora :
Petre < Petru i Ioane < Ion ; acesta apare des in Ardeal in secolele
XVIII si XIX ; dar foarte numeroase, indeosebi in Moldova, sint cele
scrise cu e final in Inc de -ea, ca Bade, Bance(a), Marce(a).
§ 4. Spre deosebire de catolici care dau mai multe prenume unei
persoane, la romini, ca si la celelalte popoare ortodoxe, prenumele este
unic ; citeva exceptii intilnim la domni : Nicolae-Alexandru, Petru-Aron,
Nicolae-PAtrascu, sau la doamne : Maria-Oltea, mama, si Maria-Voichita,
sotia lui Stefan eel Mare, apoi la fli de dome : Bogdan-Vlad, fiul prece-
dentului, i Mihail-Pg,tru fiul lui Alexandru Lapusneanul. Citeva cazuri
ggsim i in familiile boieresti : Ana-Eftimia, fiica lui Ganea 2, cneaghina
Marta-Candachia 3, Odochia-Roxanda 4, Loghina-Domnita 6, Solomia
ce-i este porecla ei, Draguta" 6 etc. Nu este aid. cazul unei dublari a
prenumelui laic cu unul calendaristic, procedeu observat in antroponimia
ruseasca veche 7. Numai in doua cazuri ggsim incercarea neizbutitg de a
repeta in numele dublu, un nume calendaristic considerat echivalent,
farA, ca 0, fie : Ignatie zis Iuga vistierul 8 si Udriste Msturel ce-§i zice
uneori Orest sau Uriil" 9.

D. PATRONIMUL LUAT CA NUME DE FAMILIE
§ 1. in primele doua secole dupg intemeierea farilor romine traditia
de familie se observa, numai la, cele doua dinastii, in care se repetg numele
intemeietorilor Basarab i Radu, Bogdan si Stefan. Atit domnii cit si
boierii foloseau in acel timp numai patronimul, astfel c5, numele se schimba,
la fiecare generatie : Manea Udristev este tatal lui Dragomir Manev, care
abia mai tirziu Y i va zice i Dragomir 17driste". Niel supranumele nu se
transmite : Constantin FandArac fiul lui OAHU F5,c616, 11. Abia in secolul
1 I.-A. Candrea citeaza cazul a opt frati dintre cari doi se nurn3au Stanciul si doi
Lupul (op. cit., p. 68).
2 Documente privitoare la Istoria R miniei 16 A II p. 111, an 1558.
8 Idem, 17 A IV pp. 443, 418.
4 Idem, ibidem, p. 147.
5 Idem, 17 A IV p. 408.
6 Idem, 16 A II p. 12. Cf. si Despina-Calea soacra lui Matei Basarab.
' V. K. 6kagov, Ha ucTopuu pyccuux umeu, cap. II.
8 I. Bogdan, Documentele lui Stefan cel Mare II, index.
9 P. S. Ndsturel, Insemndri din Hindu ,fi Imprefurimi fn Monumente si Muzee I.
pp. 218-220.
10 I. Bogdan, Relafiile Tdrii Romtnesti cu Brasovul ,si cu Tara Ungureascd, pp. 290-293.
11 N. Iorga, Studii si documente XXI, p. 355.

XXV

www.dacoromanica.ro
al XVI-lea se consolideaza marile familii boieresti, Craiovestii, Buzestii
f.a. Patronimul is atunci functia de nume de familie, iese in relief fats
de prenume si apare uneori ca nume unit Fruntes, Gangur, in be de
Ion Fruntes, Radu Gangur cum se zicea in secolul precedent 1.
§ 2. Patronimul format cum s-a aratat mai sus (A 2, 3 si B) a
fost studiat, pentru onomastica romina, de I. Biletchi-Albescu care
aduce o bogata documentatie din izvoarele istorice si din actualitate 2 ;
studiul sau, deli are uncle scaderi, poate servi ca punct de plecare pentru
.capitolul urmator in care se vor dezvolta alte laturi ale problemei.

E. CONFUZIA FORMELOR DE GEN PENTRU AMBELE SEXE
§ 1. De multe on izvorul nu permite sa, cunoastem sexul persoanei,
.este cazul mai ales cu pomelnicele care contin numai liste de prenume.
Faptul acesta da be la confuzii in determinarea sexului persoanei deoarece
in afara, de numele calendaristice terminate in -a si cunoscute ca hind
purtate numai de barbati, ca Cosma, Duca, Foca, Luca, Toma etc., apar
unele nume feminine, ca gen gramatical sl ca uz, terminate in -a, dar
care se aplica, uneori si la barbati, fara sarsi schimbe forma. Inners, avem
prenume terminate in -a, -ea, -ie specific barbatesti, dar aplicate uneori
si femeilor. In Coate aceste cazuri este vorba numai de prenume, iar nu de
acelea care an servit de regula ca nume de familie precum : Cuza, Dinga,
Ghica, Goga, Inca, Sturza. Distingem astfel grupele urmatoare : a) nume
specific masculine dar purtate rareori si de femei : Mina, Preda, Sima,
Sofronie, Badea, Nedelea, Oprea, Petrea etc. ; b) nume feminine, care
apar si la barbati : Fira 3, Gherghina, Ghinda, Lucia, Paraschiva, Para,
Petrica, deli exista alaturi masculine ca : Firu, Luciu, Paraschiv, Petrica
etc. ; c) nume de gen feminin purtate de barbatii robi-tigani : Lica, Nagara,
Romasca, Iola etc.
§ 2. Confuzia in ce priveste sexul apare si la nume cu forma distinct'a,
pentru genuri la nominativ, dar care primesc aceeasi flexiune la cazul
oblic, deoarece si Fira si Firu nearticulat pot face in genitiv-dativ
al, a Firii ; se distinge uneori o forma de alta prin mentinerea diftongului
din tema : fem. Neagra gen. Neagrei si masc. Negrea, gen. Negrii ; Fomea
gen. Fomii ( foame sau sl. Foma = Toma) si Foame, gen. Foamii.
Avem si genitive neregulate : Doltii de la Dolca, Armantii de la Armanca.
§ 3. Interesul de a discerne sexul este si mai sporit cind dou'a forme
de nume asemanatoare vin de la teme sau radicale deosebite, cum este
cazul cu Nita masc. < Ionita si Nita fem. < Anita, care fac genitival
la fel : Nitii. Astfel de nume avem : Ghinut < Ghenadie, si Ghinuta
< Evghenia ; Lica < Vasile, Lica < Steliana sau Vasilia ; Litu < Ilie,
Lita < Calita ; Miu < Mihu si Mia < Eftimia sau < Eufimia ; Mitu <
Mitru si Mita < Domita sau Mita mr. < D-tra ; Saftu < Hrisanth si
Safta < Elisabeta ; Tincu < Timotei sau din Eftimie si Tinca < Ca-
tinca (Ecaterina) ; Vuta, < Iacov si Vuta < Eva ; lasam la o parte ipo-
coristice ca Ica, Cuta, Uta, care se pot deduce din mice nume.
1 I. Bogdan, Documentele lui .5tefan eel Mare II, index.
2 Un ca pit, 1 de patronimie romtneascd, Cimpulung mold., 1935.
3 Documenle privitoare la Istoria Romtniei 17 BI 2-14, 22 §i 16 B II 1.

XXVI
www.dacoromanica.ro
§ 4. Claritatea in ce priveste cunoasterea sexului este evidenta
.cind numele se modifica schimbind articulatia masculine cu cea feminine
-(Radu > Rada) si invers. : a) la femininele formate cu articolul a din
masculine : Ioana, Stana, Rada, din : Ioan, Stan, Radu etc., sau on termi-
natia -ins, -ica, -ita : Vasilina, Vasilica, Gherghita ; b) la masculine formate
din feminine : Catrinul, Ileanul, Paraschiv, Evdochiu, Despinul ( < Des-
pina). Nume alintatoare in forma masculine pentru femei ca Irinel, din
nuvela lui Delavrancea, gasim si in trecut : Dochiiul fata Craitei" 1
§ 5. In sistemul onomastic al satelor, matronime ca : Ionita al
Voichii, D-tru Chirii, Petre al Cretii sint redate i prin numele mamei -S
sufixul -an : Voican, Chiran, Cretan, complicind astfel categoria numelor
in -an, ca Dragan < Drag-u etc.
VII. FORMELE DE PATRONIM

A. PATRONIMITL IN GENITIV SLAV CU -a
I CONFUZIA LUI CU PRENTTMELE IN -a
§ 1. Seriitorii actelor slavo-romine n-au urmat nicio regula in redarea
numelor rominesti de locuri si de persoana pe care uneori le traduc in
slava sau carora alteori le adaoga numai flexiunea slava, in locul celei
rominesti. Patronimul apare i cu genitivul rominesc : N. sin Bizdigaei 2,
dar de multe on in forma slava : Joan sin Vasilieva (sic). Fie din ignoranta 3,
fie din constiinta ca numele nu trebuie tradus, un nume ca Jumatate
primeste, de cite on se scrie, alta terminatie : -ev, -evici, -ici 4, de unde
rezulta ca numele a circulat fare vreuna din acestea. De aici se isca greu-
tatea pentru vechii traducatori de acte slave (autorii suretelor), ca gi
pentru cei de astazi, cind vor sa restabileasca numele autentic, deoarece
documentul, fiind un instrument juridic, din interesul de a se proba iden-
titatea persoanei in relatiile de proprietate, punea in circulatie forma
numelui din originalul slav, unde fusese tradus total sau partial, dind
uitarii forma autentica, ca in exemplele Cerna pentru Negru", Cauia
pentru Cauiu, Porca pentru Porcu 5.
§ 2. Desinenta genitivului slav -a apare la patronime, in actele slave,
indiferent dace numele este sau nu articulat : Buciuma, Fruntesa, Albula,
Bratula, Minzula, Niatedula6 acestea sint exemple dinainte de anul
1500, in loc de Buciumei, al lui Fruntes, Albului, etc. Numele intr'ind
in circulatie in forma acestea, -a isi pierde sensul de genitiv patronimic
gi astfel se constitute o noua subcategorie a numelor terminate in -a.
Cea dintli este a numelor calendaristice : Cosma, Duca, Foca, Luca, Mina,
Sava, Toma, etc.', a doua a numelor de origine albaneza : Ghica, Leca
1 Documentele privitoare la Istoria Rominiei, 16 A III, pp. 159-160.
2 Damian Bogdan, Glosar, sub voce, din 1640.
3 Cf. cazul citat de I. Bogdan, op. cit., I p. 494.
4 Idem, op. cit., I, pp. 499-500.
5 I. Bogdan, op. cit., I 451 §1 II 122, a schimbat pe Cauia din text in UMW, dar a lasat
pe °aria Porca 1Oand al lui Porcu"].
6 O. Densusianu, Histuire de la langue roumaine, I, p. 395.
7 Cf. masculinele latine in -a create in sec. I e. n., din forme In -us, -es ca Iunia,
Prisca, Herma etc. dupe analogia lui Aquila, Barnaba (Novum Testamentum, Epistula b.
Pauli .ad Romanos 16, 3).

XXVII

www.dacoromanica.ro
etc., si aromine : Balaura, Bira, Bira, Buia, Bura, Busia, Mana, Miha,
Meta, Nota, Pana, Tega, Tuta, etc. care au si forma in -u. La fel s-ar
explica altele ca : Fulga, Ursa, Frata, Draca etc. ; neputind sa le ex-
plice, Capidan conchide ca fenomenul (articularea cu -a onomastic) a
putut sa fie general in limba roming. Name masculine terminate in -a
se gasese pretutindeni la poporul roman, afirma Sextil Puscariu, citind :
Bdra, Duca, Floca, dar el adauga i citeva terminate in -ea, fged sa di-
stinga cazurile dud e apartine temei 1. Acest fel de nume masculine se
gaseste azi si la moti : Boca, Costa, Mota, Potra, Rauca, si in alte
regiuni, cum sint cele aduse de Bil-Albescu ; Boba, Boga, Baltaga, Berbeca,
Burlaca, Dorca, Gala, Grumaza, Haraga 2 etc., nume care eirculd si cu
terminatia in -u. Spre a completa categoria, putem aduce inca unele nume
scurtate din calendaristice : Alexa(ndru), Arca(die), Chesa(rie), Condra(t),
Costa(ndin), Chifa(nie) < Epifanie, Ghera(sim), Ghiga(ntie), Hara(lambie),
Iorga, Igna(t), fra(clie), Laza(r), Maca (vei), Miha(i1), Misa(il), Nasta(se),
Necula(e), Pala(die), Pana(it), Para(schiv), Stama(tie), Tara(sie), Varna(va)
Zaha(ria) etc., precum i alte scurtari in care -a lipseste din tema, dar se
adauga : Blaga, Clima, Flora, Fota, Gavra, Gherga, Giorza, Griga, Iosipa,
Siva ( < Iosiv), Lupa, Mira ( < Miron), Nica, Nistra, Ona, Sima, Toda.
etc. Aceste subcategorii ale numelor terminate in -a pot da nastere unor
confuzii insolubile in ce priveste originea si explicarea for : astfel Jurja
(= Giurgea) in loc de Jurj, presupune sufixul -ea, dar Maria-Cazaca
poate fi sau un prenume femenin dublu, ca Maria-Vochita, sau un
patronim : Maria Cazacului ; tot ca patronime formate cu -a din genitival
slay trebuie intelese Odochia Ciurca" i Ilisafta Clanta" 4 §i deci traduse :
Evdochia lui Ciurcu, Ilisafta lui Clanta.
§ 3. In cazul lui Jurja ( =-- Giurgea) se afla i alte flume terminate
in -a, precum : Sturdza < Sturdzea, 52 Cuza < Cuzea, Balsa < Balsea,
Groza < Grozea.

B. PATRONIMUL DIN N1JME TERMINATE IN -ea
Numele de persoang terminate in -ea cu functie de patronim pot fi
derivate din adjective §i substantive cu terra in -a, in -u sau consoana,
in -e, precum si din alte nume de persoang terminate la fel ; o categorie
deosebita formeaza cele provenite din genitival patronimic slay in k.
§ 1. to prima categorie intra cele formate din epitete sau porecle ca :
bard, bared, both', buca, bur* buza, durla, falcd, geana, ghiata, ghinda,
groaza, gura, hora, pita, rinzsd, secard, : Balea, Berzea, Botea, Bucea,
Burtea, Buzea, Durlea, Falcea, Genea, Ghetea, Ghindea, Grozea, Gurea,
Horea, Pitea, Rinzea, Seca'rea ; vin apoi numele formate din substantive
si adjective terminate in consoana ca : alb, albul, ban, bob, bun, corb,
drag, drat, fir, floc, git, g'ind, gol, geaman, jos, lemn, mat, mot, motru
muc, murg, must, neg, negru, orz, picior, por, pore, rac, sus, tamp, vint :
1 Dacoromania, II, pp. 697-8.
I Bil.-Albescu, Alte aspecte ale patronimiei romtneqti, 1937, pp. 3-5.
3 Documente privitoare la Istoria Romtniei, 17 A IV 418, 443.
4 Idem, 17 A IV 448-9, 456.
5 Mutatia diftongului -ea In -a, la Sturza, s-a explicat de Gh. Ivanescu (BIFR I 166).

XXVIII
www.dacoromanica.ro
Albea, Albulea, Banea, Bobea, Bunea, Corbea, Dragea, Dracea, Firea,Tlocea,
Gitea, Gindea, Go lea, Gemenea, Josea, Lemnea, Motea, Motea, Motrea,
1VIucea, Murgea, 1VIustea, Negea, Negrea, Orzea, Piciorea, Porea, Porcea,
Racea, Susea, Timpea, Vintea. Ele circul6 ca porecle sau nume de familie,
rar ca prenume. La aceasta grupI se aratufa §i numele de persoanl ter-
minate in consoalA sau in u lung : Bal§, Costu, Cristu, Dona, Lupu,
Petru, Todu, Flom, Giurgiu, Hus, Hot, Macru, Man, On, Radu, Stan,
Tint, Voicu, care, primind suf. -ea, devin : Bal§ea (§i Bal§a), Costea, Florea,
Giurgea, Husea, Hotea, Macrea, Manea, Onea, Tintea, RAdea, StAnea,Voicea.
O alt6 categoric se formeaza, i din apelative terminate in -e ca : bade,
bufte, dinte, foale, foame, folte, frate, fu§te, gide, miine, munte, etc.,
care primind sufixul -ea, fac : Badea, Buftea, Dintea, Folea, Fomea,
Foltea, Fratea, Fu§tea, Gidea, Miinea, Muntea ; apoi din calendaristice
terminate in -e ca : Alexe, Ene, Frone, Ile, Mate ( < Stamate), Pate
( < Ipate), Pante ( < Pantelimon), Sile §i Vase ( < Vasile), Stele §i Stere
< Stelian), Tone ( < Antone), Udre ( < Adrian), -Me ( < Julie) etc.,
sau cu fornag de vocativ, dar folosite ca nominativ : Alde, Criste, Done,
Lupe, Mitre, Petre, Tode ( < Toader), etc. DupA exemplul carte cartea
ele s-au articulat cu -a, on au primit sufixul -ea, de ex. : Aided-ea, contras :
Aldea.
§ 2. A doua categoric este a numelor formate din genitivul slay in
continute in documentele slavo-romine precum : Cauia din Caui 1,
DrAculea", epitet sau patronim aplicat lui Vlad Tepq, ca fiu al lui Vlad
Dracul, deli in privinta aceasta s-au emis §i pgreri contrare 2. Expresia
bilingva : Nastea nepoata Mihaila Buzea" cuprinsg in textul slav, deci
in archetip 3, este redatA de I. Bogdan : N.n. lui Mihaila Buzea" ; de
fapt §i patronimul se putea reda printr-un genitiv al Buzei" de la masculi-
nul Buza,, deoarece Buzea a devenit un genitiv cristalizat ; tot gre§itg
poate fi traducerea dativului Irkr8AS A8mil prin lui Neagul Dumia",
din acelai act, in loc de : lui Neagul Dumei", adica prin genitivul
patronimic 4. Aceste doua exemple de patronim ilustreaa, in chip conclu-
ent p6trunderea in circulatie, datorita, cliecilor care seriau documentele
slavo-romIne, a genitivului patronimic slay, §i cristalizarea lui In forme
care se confund6 cu numele formate prin sufixul -ea, -ia, din prima categoric.
§ 3. Prin analogie cu Gallia din Caul i Dumiia din Duma putem
xplica formele : Malaia, Melia, Ochia, Puia, Puchia, nume barlAte§ti
provenite din uncle patronime mai vechi, formate din porecle :
mein, ochiu, pain, puchiu. Aceste patronime se intilnesc in ceea ce prive§te
forma, cu numele calendaristice : Zaharia, Isaia, Ieremia, pronuntate
-iia. Pentru formele in -ea, -ia, Sextil Pu§cariu are o singur6 explicatie :
Nume ca Grapini, Seni, Negri, Negruti, Reli nu-s decit genitive de la :
1 I. Bogdan, Documentele lui .Stefan cel Mare I, p. 102, n. 1.
2 E stabilit precis ca epitetele : Dracut §i Drdculea se aplicd, in izvoarele contemporane,
primul tatalui si al doilea fiului, (I. Bogdan, Vlad repeq, pp. 60-61) exceptind cloud cazuri chid
ele se aplicd invers (I. Bogdan, Rela(iile..., pp. 250, 324) ; sa nu uitam ca epitetul Teper s-a
treat mai tirziu, in cronici ; loan Bogdan explica primul epitet (Dracul) ca forma literary st pe al
doilea (Drdculea) ca populard, dar I. B.-Albescu pare sa fi vazut just in Drdculea un genitiv
slay patronimic, ipoteza respinsd de ySt. Pasca (Dacoromania IX, p. 338), care ignoreaza izvoarele
istorice.
3 I. Bogdan, Documentele lui ,Stefan cel Mare II, pp. 54-55.
4 Idem, ibidem.

XXIX
www.dacoromanica.ro
Agripina, Xenia, Neagra, Negruta, Reaua [de fapt < Hreli] ... care
ne coning ca Florea . e fiul femeei numita Floare 1, explicate nein-
destulatoare pentru a lamuri originea tuturor subcategoriilor cle nume-
terminate in -ea.
§ 4. Daca unele din acestea s-au format, dup5, cum am vazut, in
cancelaria slavo-roming, nu contestam ca altele s-au primit i din slava,.
interpretate de I. Iordan ca diminutive bulgare, pentru a explica numele
Valcea, al solului lui Basarab III, sau ca adjective posesive feminine
slave, asa cum E. Petrovici a aratat pentru acelasi nume, ca §i pentru alte-
toponime ca : Cneja, Cobiia, Cozia, Orlea, Oslea, Voia, Vrancea 2. Daca
pentru toponime, explicatia data de E. Petrovici este logica, ramine de
15,murit numai raportul dintre cele doua functii, ca sa zicem asa, ale acestor-
nume, deoarece mai toate circula in aceeasi forma, si ca toponime i ca
antroponime.
§ 5. Cunoscind obiceiul diecilor de a folosi genitivul slay patronimic,
de origine diplomatica, carturareasca deci, in locul genitivului rominesc.
in -ei, -lui (ca in Husei, Husului) putem admite ca multe genitive de acest
fel terminate in -ea au patruns in circulatie, i s-au mentinut pins azi,
confundindu-se in celelalte subcategorii produse din articularea en -a
sau cu sufixul -ea. In aceasta situatie ele si-au pierdut sensul patronimic,
pentru motivul ca flexiunea venea dintr-o limba straina ; considerate apoi
ca echivalente cu prototipul (Lupu = Lupea, Badu = Badea) ele s-au
putut folosi apoi in functia de prenume. In aceeasi categoric intra i patro-
nimele cu sufixul compus : -cea < -cu + ea : Doncea, Marcea, Mincea,
Oancea, Stancea, Stoicea, Voicea, Vrancea, formate din : Don(cu), Marcu,
Mincu, On(cu), Stan(cu), Stoi(ca), Voi(cu), Vran(cu) < Vrana.
§ 6. Alaturi de grupele de mai sus trebuie sa consideram i moldovenis-
mele terminate in -e in loc de -ea : Base, Bere, Bobe, Busne, Buze,
Codre, Cuze, Foce, Giurge (in documentele slavo-romine : Jurj), One
Mane, Mise, Sturdze 3, Urse etc. In a treia faza Sturze Sturzea devine
Sturza 4. In ce priveste Cuze aceasta pare sa fi fost forma initiala care se
intilneste in acte piny la jumatatea sec. al XVIII-lea 5 paralel circua
insa forma Cuzea (la genitiv Cuzei), intre 1688 si 1784, alternind, la acelasi
personaj, cu prima forma 6, iar forma Cuza apare in sec. XVIII in alter-
nant.6 cu ambele forme, ping ce le inlocuieste definitiv 7. La fel se intimpla
cu numele Bals, Balse, Balsa. Sufixul -ea, dupa ce a indeplinit functile
de mai sus, pare a se fi specializat astazi in formarea supranumelor (poreele),
cum ar fi : Coltea, Dintea, Ciutea etc.

1 Dacoromania II, p. 698.
2 E. Petrovici In Studii lingvistice, IV, pp. 65-76, 80 -83; I. Iordan, Nume de locuri,
p. 172 si Rum. Toponomastik, p. 279, passim.
3 Cf. G. Istrate, Note despre articularea tui Neculce-a in BIFR IV, p. 60 n. 1 referindu-se
la cursul prof. Iorgu Iordan. Vezi $i G. Ghibanescu, Surete VII, p. 269.
4 Gh. IvAnescu, BIFR I, p. 166 prin mutarea lui ea In a".
5 Toader Cuze in 1717 (Surete VII, p. 266), Ion Cuze 1742 (ib., p. 272), R. Cuze 1748
(ib., p. 473).
6 Dumitru Cuzea 1688 (ib., p. 264), Miron Cuzea (ib., p. 266), Ion Cuze In 1742 serfs Cuzea
In 1784, (ib., p. 257).
7 Miron si Toader, citati mai sus, se scriu Gaza la 1720 (ib., p. 267) ca 5 alti membri
al familiel (ib., pp. 272, 473).

xxx
www.dacoromanica.ro
C. PATRONIMUL CU SWi'IXELE -in, -joi
§ 1. Cind vaduva transmite o mostenire, in acest caz, pentru a-si
afirma dreptul de succesori, fiii isi formeaza numele dublu cu matronimul,
in loc de patronim ; asa s-a intimplat cu dinastia Musatinilor, nuraita
dupg Murata-Margareta, fiica lui Latco Voda ; tot asa se intimpla si
and fiul postum sau un bastard se riclica in vaza prin energia mamei
sale. Matronimul se formeaza cu terminatia -in, de adjectiv posesiv feminin
slay : Musatin < Murata, Dobrin < Dobra. Sufixul -in se mai adauga
si la nume masculine in -a : Cosma > Cosmin, Fota > Fotin, precum si
la cele in -ea, ca : Badin ( < Badea), Codrin ( < Codrea), Cristin ( < Cristea),
care vor fi circulat ca patronime.
§ 2. Pentru a caracteriza mai precis functia de patronim a unui
nume, scriitorii actelor slavo-romine recurg la flexiunile slave ce
implinesc acest rol : -ov, -ovici, -ev, -evici, -ici (sufixele posesivului
slay masculin), inlocuind sufixul rominesc -escul, a carui functie patroni-
mica nu era clara : Popov si Popovici in loc de : ,,al Popei, sau Popescul"
sau : Braevici, Danovici, Manev, in loc de : al Manii, Danescul, Brae-
scul", on : Birlici, Draganici, Hudici etc. echivalate de _Loan Bogdan
in editiile de acte vechi cu. : Birlescul (Oanta), Draganescul, Hudescul.
§ 3. Hrisoavele si toate actele de proprietate Mad instrument&
probante in justitie, atit in vorbirea curenta cit si la traducerea actelor,
numele de locuri si de persoane din act trebuiau mentinute riguros in
forma data de diploma domneasca (izvorul autentic), spre a evita confuzii
sau contestatii ; datorita acestui motiv sufixele slave patrund in graiul viu.
Spre a restabili forma autentica a onomasticei romine din secolele al
XIV-lea alXVII-lea, editorii moderni de documei ite au pro cedat cu multa
prudenta la revizia partiala a acestor sufixe slave. Astfel Ioan Bogdan
reds pe Stubeeva prin al lui tubei 1, si la : BIrlici, Braevici,
Costici, Danovici, Draganici, Dulcici, Hudici, Julici, Jumatatevici,
Manevici, Rugasevici, *andro-vici, *erbici, Tautulovici, Tricolici, Mien-
lovici etc. el inlocuieste sufixele slave cu -escul, iar cind este cazul
traduce si tema : Levici al Leului", Cholovatii Capatina" (sic) 2 etc.
Pe temeiul experientei de editor, N. Iorga, in Observatiile" aduse volu-
melor de acte editate de M. Costachescu, procedeaza la unele rectificari
schimbind: Hentauti, Grigorauti, Tominti, Negsinti, Grinco, Spenea etc.,
in Hintesti, Grigoresti, Tomesti, Necsesti, Hrinco, Spinul etc. 3, forme
care probabil an circulat in realitate.

D. PATRONIMUL IN GENITIV CU FLEXIUNE ROMINA.
§ 1. De cele mai multe on diecii nu traduc in textul slay flexiunea
mining, de genitiv : -lui, -ei, -id pentru formarea patronitnului ea, : Radului,
Codreei, Eremiei, Isaiei, Manei, Nechitei, Oancei, Tomei, Luc/el, Mogaei.
Stoii etc. 4, toate acestea Irma precedate de termenul slav sin fiul" ;
1 I. Bogdan, Documentele lui Stefan cel Mare, I, p. 117.
2 Idem, op. cit., II, la index.
3 In Buletinul Comisiei Istorice X, pp. 82, 88.
4 0. Densusianu, op. cit., la index.

XXXI
www.dacoromanica.ro
sin a intrat In traditia onomastics §i s-a pastrat apoi chiar In actele
redactate In limba roming ping la jumatatea secolului al XIX-lea, rareori
fiind mnlocuit cu fiul sau feciorul. Cuvintele sin, fiu, feeior s-au folosit
apoi §i ca nume de persoana, 1.
§ 2. in loc de articol enclitic ga,sim uneori articolul proclitic de genitiv
cu sau MIA' sin : Apostu sin lui Sirghie 2 ; Radu a Va,siiu, arma§ in 1523 3.
intilialin §i forme dialectale ce par hibride ca : Dan al Chircg in loc de
al Chircai, sau farA a/ : Oancea Gaojanii 4, cum se zice §i asta,zi in Banat :
Nicolae Savii pentru N. al Savului.
§ 3. Mai tirziu articolul proclitic se va lipi de patronim spre a area
forme not : a) cu articolul enclitic : Alupii §i Alupului, Albutii ; b) sau flra,
el : Algeorge, Almarinoiu. Potrivit cu unele exemple din 1605 ca : Toma
Alivan, vataf §i Alloy 5, s-ar putea explica §i Toma .Alimo§ din balada,
grin al lui Mo§" dialectal a -/i -Mos ; gasim §i forma Lufratie §i
Lupetrut 6. in sistemul onomastic de uz local, pe care-1 creeaza satenii
pentru a distinge pe omonimi 7, se folosesc ambele forme de mai sus,
dar §i cele ce urmeaza.
§ 4. Patronimul articulat cu flexiune de genitiv, faxa, al, este astazi
Irecvent In Ardeal, cind este precedat de un prenume terminat in u sau
articulat : Alexandru, Mitru, Iuonu, de ex. Nitu Savului 8. Astfel de patro-
nime fara" sin ga'sim mai rar in documente : Stoica Barbului, Dobre Birlii 9,
Lupu Galei, Coman Manului1O, cu sau farg articol proclitic : Grigora§
Savii sau a Savii 11. Forma se mentine in balada. Avem uneori §i formula
bogat'a, cu ambele articole : a lui Isaac Stircii", sau ,,Vasiian feciorul lui
Joan Policeanului" 12. Prin simplificare se ajunge la patronimul In genitiv
Mfg articol proclitic, dar aceasta, forma duce la o confuzie din cauza nesi-
gurantei accentului genitivul lui Cicala, Durla, Floru, este Cinlei, Durlei,
Florei, forme care se confunda" cu sufixul -Oiu din Ciuleiu, Florau etc.
§ 5. Ca procedeu pur cgrturgresc, datorit diecilor, care voiau sa,
simplifice forma patronimului, dupes cum s-a va,zut, destul de nestabila,,
consideram inlocuirea genitivului cu nominativul precedat de sin fiul
[lui]", formula, ce apare de timpuriu, Inca, din sec. al XVII-lea §i se men-
tine, in actele scrise romine§te, ping la jumatatea sec. al XIX-lea, dind
s-au inlaturat toti termenii diplomatici de origine slaves, : sinfi, bratfi,
zet i, vnukfi, tizfi, leatfi etc. fiu, frate, ginere, nepot, idem, an". Formula
de patronim, simplificat6 astfel, dupes 1850, fara sa, mai exprime filiatia
(fill, feciorul) §i fara flexiunea de genitiv, a devenit regula, in registrele
1 Sin, -escu, -esti, -cu, -ca, Sinca etc., Fiul, -escu, Fecioru etc.
2 N. Iorga, Studii st documente XXI, p. 489.
a St. Nicolaescu, op. cit., p. 254.
4 N. Iorga, op. cit. XXII, p. 343 si Documente priviloare la Istoria Rominiei, sec. 16 B IV.
5 L. Boga, Documente II ; I. Velichi, Documente de to .Stefan cel Mare, 1934.
8 St. Pasca, op. cit., art. Petru.
7 H. H. Stahl, Arhiva pentru reforma sociald XII, p. 1-2. Cf. Documente inedite din
Pucioasa nr. 397 (Muzeul de istorie Ploiesti).
8 Documentele inedite din Pucioasa nr. 397 (Muzeul de istorie Ploesti). In sistemul
onomastic din Selilte (Turda) se zice : Florica lu David, dar mai ales Al-dru Mutului, Mitru Sfa-
tului, Petru Nonului, luonu Marinii etc. (E. Petrovici, Nume proprii de barbafi articulate
(Dacoromania, V, p. 580).
9 N. A. Constantinescu, Acte si monumente buzoiene, n. 10 1941, p. 42.
10 Bulelinul Comisiei Islorice, II, p. 257.
u I. Codrescu, Uricarul XXII, p. 384.
12 G. Ghibanescu, Surete VII, p. 256 $i Doc. Ist.-Rom. sec. 17 A III 209.

XXXII
www.dacoromanica.ro
de stare civila si in actele oficiale redactate pe baza lor, datorita ignorantei
scriitorilor de acte, producind -an haos onomastic in actele publice, cad
lolosirea acestui patronim negramatical a scos din uz vechile nume tradi-
-tionale de familie i supranumele prin care se distingeau intre ele diver-
sele ginti sau spite ale comunitatii satesti de alts data. On totul spo-
radic, ca nume dublu, formula aceasta aparuse din sec. al XV-lea :
Dragomir Udriste 1, Toma Cinde, scris uneori i Cindea 2.

E. PATRONIME CU S IXE
§ 1. inainte de a se constitui numele de familie, patronimul se
putea construi i cu alte sufixe : -escu -oiu §. a. Din sufixul plural -esti
care designa, nu oficial, ci in vorbirea curenta, pe -armasii unui ins :
Albestii, etc., ulterior va intra in uz singularul -escul, pentru
fiii lui Ion sau Albu : Ionescul, Albescul 3. Constatat documentar din sec.
XIII 4, el se intilneste frecvent in Moldova incepind cu sec. XV, inlocuit
Insa adeseori cu sufixele slave aratate mai sus ; dupg ce a servit ca sufix
patronimic, -escul devine sufix al numelui de famine, atunci cind patro-
nimul se transmite ereditar.
§ 2. Si alte sufixe vor fi indeplinit la inceput functia de patronim,
paralel cu sufixele -a, -ea .i -escu; in documente mai apar ca sufixe ale
numelui de familie : a) -oiu, -oi, care in Banat, in Mehedinti i tara Hate-
gului suna : oiu, a t, transcris -oni, car in : Mroni < Lazaroira, Boloni <
Balo iu < Bala etc. E. Petrovici deriva pe or1 < lat. -oneus sufix care
deriva supranume patronimice" i arata ca, in acest domeniu, functia lui
este identica cu functia ce o avea sufixul -esc, astazi cristalizat in nume
de famine", iar -oiu < sl. -oj se adauga numai la prescurtari de nume
slave" 5 ca Radoi, Stanoiu, Vladoi etc. Probabil insa ca cele doua forme
ale acestui sufix cu origini deosebite s-au contopit on s-au confundat,
pentru ca -oi sau oiu se adauga si la nume calendaristice : Costoiu, Ghitoi,
Mitroi. h) Suf. -ar(iu), ca patronimic este frecvent in Bucovina : Bara-
riu, Catrinar, Gheorghinar, Fetitar, Maricar, Marcar, Mincar, Monaru,
(< Monea), Piticar etc. e) Sufixele : -otci, ca in Balota, Calot5,, Gerota,
Inota etc. -ad, ca in Baila, Murgila etc. si -lea: Muslea, Caplea, Mislea
.( < Misail), Steflea etc., se intilnesc adeseori in nume de familie pro-
-venite din patronime sau din porecle. d) Tot patronime creeaza si
flexiunea de plural feminin : -ele, -ile. (Exemple la p. LXVI).

F. INLOCUIREA PATRONIMULUI CU MATRONIMUL,
CU ADELFONIMUL, SAU CU NUMELE MARITAL
§ 1. Documentele ofera numeroase cazuri in care numele dublu se
formeaza adAugind la prenum.e numele mamei, al fratelui sau al sotului
1 I. Bogdan, Relagile..., la index.
2 I. Bogdan, Documentele lui ,5'te fan cel Mare II, la index.
3 Vezi mai departe, la F, si cap. VIII, § 2, 3 si mai departe, cap. IX, § 2, 3.
4 Iorgu Iordan, Nume de locuri, p. 120: Lucescul" nume de sat, la an. 1280. Nesta-
bilitatea se vede In cazuri ca al lui teful Cernat, zis In alte acte Cernatescul (I. Bogdan,
_Docum,miele lui .Stefan cel Mare II, la index).
5 In Dacoromania V, p. 576.

-3--c. 1237
XXXIII
www.dacoromanica.ro
(respectiv al sotiei). Beneficiul domnesc sau confirmarea posesiunilor
castigate prin cumpgrgtoare se acordl uneori unui grup de frati i nepoti §i,
Yn acest caz, actul se adreseaa, fratelui mai mare, in calitate de cap al
cetei composesorale si de pgstrator al actului ; documentul enumerA apoi
pe ceilalti frati : lui Micul cu fratii sgi anume : Vladul si Stan si Serban,
fiii lui DrAgan din Tomsani" 1. In aceasta" situatie cei trei frati insirati
dupa titular nu-si pot valorifica dreptul far/ sa facg uz de numele fratelui
care de fine actul, cApetenie in composesoratul familial ; relatia se exprima,
prin termenul diplomatic brat frate", care precede numele fratelui pus
in genitiv sau nominativ ; in listele de martori trecuti fn josul actului,
fratii mai mici yin dupg el, cu formula : brat ego fratele lui". Pentru cg,
acest soi de formatie onomastics inlocuieste patronimul in multe cazuri,
11 putem numi adelfonim. Termenul se transmite actelor scrise in limba
romans care-1 mentin, ca i pe sin fiu", pin6, la jumAtatea secolului al
XIX-lea. Bratul e folosit i ca nume de botez, paralel cu Frate.
§ 2. and actul domnesc se adreseazA unei vaduve, fiu §i nepotii
i§i asum5, fn loc de patronim, numele mamei, titulara actului, care este
detinatoare in linia intiia a dreptului de proprietate ; pus in cazul geni-
tiv, precedat de termenul sin fiu", numele mamei constituie astfel un
matronim cu valoare juridicA, deci obligator pentru urmasi, deoarece
prin el se afirm5, $i se legitimeazA dreptul de cop6rtas la mostenirea mamei.
Folosirea matronimului se obisnuieste i in cazul chid nu exist/ un atare
act, data mama a fost personal detinatoarea unui fond insenmat on numai
administratoare timp indelungat a averii sotului rgposat. Fiji postumi
sau bastarzi poartg de regulg matronimul : a Irinii, a Stanc6i, a Stra-
tinii ; dupa un timp articolul de genitiv al, a se lip este de nume formind
un singur cuvint : Airinii, Astratinli, AstancAi. In documente intilnim
i articolul genitival feminin proclitic ii, i ca in Ionu. i Marie" 2.
§ 3. Vechiul sistem onomastic rominesc a creat §i pentru sotie
o forma de nume, alipind la numele sotului sufixele : -aia, -anca, -easa,
-bad, -oaia, -uia, redate in graiul moldovean ca : -oae, -oi, -ue, en sau fafa
prenumele respectivei sotii : )'erbaia (este sotia lui Serbu) ; tot asa : Brgfa-
sanca, Petreasa, Luponeasa ( < Lupone), TudorineasA, Niculgias6, Ilioasa
etc. Ele apar din sec. al XV-lea : Ana Nenagiasa, Naroteasa 3 ; Ursoaia
Lupoaia 4, Mitroaia, Badioae, Cretoae, Timpoae, Spiridonoi, Mihglciue ;
sau in forma : jupinita Laudatoaia anume Maria", jupineasa Neaga,
vorniceasa Mitrei vornic", numitg, intr-alt act : lVlitra vorniceasa" ( = a lui
Mitrea), sau jupineasa Mitroaia" 5. i in Banat-Hateg sufixul
varianta lui -oi, formeazg nume pe care le vom numi maritale pentru
femeie, din prenumele sotului i rovers 6, pentru Yarbati, in anumite cazuri
numai, din prenumele sotiei
§ 4. Uneori sufixul se adaugg, la functia sotului : Bgneasa, Stolni-
ceasa, etc. Acestei formatiuni de nume i se potriveste termenul de gamonim
sau nume marital, cgei el formeazg o traditie in diplomatica routing pentru
1 Documente privitoare la Istoria Romtniei (17 B I, p. 274).
2 I. Coteanu in Studii i cercetari lingvistice 1-2, an VII, p. 57.
8 I. Bogdan, op. cit., II.
4 Dacoromania I, p. 472.
5 Doc. privind Istoria Romtniei sec. 16 BI, p. 155 §i 17 B II, pp. 1, 19.
6 E. Petrovici, Sufixul ofiu in onomasticd. (Dacorom. V, p. 577) unde (la ca ex. Min-
doana, nevasta lui Minda".

XXXI V
www.dacoromanica.ro
designarea sotiei 1. Rareori vreunul din aceste sufixe serveste pentru a
forma un patronim al femeii precum : Floarea Cosotoaia sin Radu
Cosotg" 2. In actele moldovenesti sufixul marital -oaia se scrie -oae:
Bgdioae, Davidoae, Donoae, Grosoae, Iroae, Lupoae, Moisoae, Pgtroae
etc. Dacg numele marital se formeazg din porecla sau din numele profe-
siunii sotului, i se adaugg sufixul -ita : Chihgita, Ciobgnita, Dascglita,
Olgrita. Numai In mod exceptional -ita se adaugg la nume obisnuite :
Neacsa Stroevita s, Stana Scgunita etc.
§ 5. Tot un mime marital este si acela al bgrbatului care, instalat
fn casa si averea sotiei, ia numele sotiei la care se adaugg sufixul -oiu :
Prohiroiu, Catrinoiu, Dochitoiu 4 etc. ; Radu [Buzescu] Floricoiul" era
sotul Floricai, fiica lui Mihai Viteazul ; aceasta ins pare o numire fami-
liarg deoarece, in mod oficial, sotul 4si adaugg, fn. loc de patronim, numele
socrului precedat de termenul slay, de uz diplomatic, zet ginere".
§ 6. Numele marital se poate transmite fiilor in functia de matronim
pus in cazul genitiv format cu articolul genitival al, a si flexiune : N. a
Mitroaei, a Neculgesei, a Ilioasei, a Fatroaei, a Iroaei, a Grosoaei etc.,
a Ciobgnitei. In imensa for majoritate aceste nume maritale folosite ulte-
rior ca matronime sint moldovenesti ; din Muntenia notgm forme ca :
Stan al Tudoroaei, Dan al Stanesei 5 etc.
§ 7. Aceste formatii de matronim au traversal o serie de schimbgri,
ilustrate grin exemple numeroase culese din publicistica actualg de I. B.-
Albescu 6. In a doua fazg, articolul genitival se lipeste de nume :
Alinei, Airinei, Airoaei ; in a treia fazg el se suprimg : Mihai Neculgesei ;
in a patra cade si articolul genitival enclitic, revenind la maritalul din
care se formase matronimul : M. Niculaiasa. Cele patru faze se rezumg
astfel : din numele marital Mitroaia, se formeazg succesiv : a Mitroaei,
Amitroaei, Mitroaei, Mitroae. Prin aceasta evolutie se explicg numele
actuale de familie : Ilioasa, Neculgiasa, Iroae etc.
Matronimul si numele marital pgrgsesc astfel forma oblicg si dupg
cum un patronim ca Ionu. Badii devine Ion Badea, tot astfel Gh. Airinei
devine Gh. Irina ceea ce sung straniu. Ajungem astfel la ultima fazg de
simplificare a patronimului si a matronimului, cind ele se reduc la un
simplu prenume masculin sau feminin ; dacg se transmite la citeva gene-
ratii, el ia rolul de nume de familie.
1 Elena Ciobanu, Observant asupra formelor de nume de familie feminine de la masculine,
In Studii si materiale privitoare la formarea cuvintelor In limba romIna", I, 1959, p. 142, zice :
forma feminine" a numelui sotiei apare aproape cu regularitate numai rareori cea mascu-
line" ca procedeul acesta e vechi In limba romlna". DInsa constata cinci sufixe folosite la
aceasta formatie de mime 1) -a (Lungu Lunga, Brailoiu BrAiloaia, Ionescu Ioneasca) ;
2) -ca la n. de familie In -eanu (Baleanca) ; 3) -easa (Poenareasa, Longhineasa, < Poenaru,
Longhin) care, la numele terminate In -u, se articuleaza : HIncu HInculeasa ; 4) -ina la numele
grecesti (Paleologhina) ; 5) -oaia < lat. -onea, la prenume (Vasiloaia). Se noteaza gi pluralul
acestor feminine : Neacsele, Brailoaele, Delencile etc., la care trebuie sa alAturam : Toancele
(< Toncu < Anton) ; cf. cap. VII E § 2.
2 Condica Belu, Arhivele Statului, nr. 55, unde sin fiu lui" to loc de fiica" are un
sens juridic, fata fiind socotita ca baiat, cu drept deplin de mostenire.
8 Documente privind Istcria Romtniei, ibid., p. 230.
4 Exemple la I. B.-Albeseu, Un capitol de patronimie, p. 19.
5 Al. $tefulescu, Gorjul istoric, p. 101 ; Adele Drajnei, nr. 32.
6 Op. cif., pp. 9-16.

..Y.XX V

www.dacoromanica.ro
VIII. NUMELE DE FAMILIE
§ 1. Inainte de a se fi statornicit tratlitia numelui de familie, ml
personaj de seamy era designat prin prenume §i porecld (sau patronim),
addugind uneori numele bunicului : Radu Zmaul, fiul lui Albul, nepot
lui Neagul" 1, sau numai cu porecla ambilor : Ioan Paguba§, fiul lui Dra-
goman Paparet 2 j Draghici al Stoicdi (Stoicov), numit in alt loc Vinti-
lescu (Vintilov) este fiul lui Stoica Vintilov 3 j notdm §i un C-din Milona
cu fiul sau Teodor Dinculet, unde Dinculet, hat ca patronim, este dimi-
nutivul lui Costandin.
Incercdri de a statornici un nume de familie din patronim cu sufixul
-escul se cunosc din secolul al XV-lea ; formula aceasta s-a mentinut
secole de-a rindul fiul lui jupan lorga din Cimpina semneazd la 1800 :
Scarlat Iorgulescu §i ea se folose§te §i astazi pentru a crea un nume
nou de familie. Acela§i lucru s-a petrecut in onomastics bulgard noun
cu patronimul in -ov §i -ovici 4. Fratii Buze§ti (Radu Buzescul, Preda,
Stroe) sint Ins fiii lui Vladul, mare ban 5.
§ 2. In evolutia semantics a sufixului -escu gasim oglindirea
conditiilor social-agrare din trecut : el deriva din sufixul adjectivului
posesiv -esc aplicat §i la proprietatea colectivd a unui sat sau a unei cete
devdlma§e ca in formula : hotar telegesc", al Telegei, hotar diaconesc",
al cetei care scoboard din Negoitd Diaconul de la 1800 §i care intemeiazd
un sat nou, pe la 1820, ling Pucioasa. Ceatd ti sat primesc numirea de
ff Diacone§ti" (faza a II-a) §i, abia mai tirziu, la a treia generatie, cind
se sparge devalmkia, una din familiile componente i§i asumd numele
de familie Diaconescu" (faza a III-a). In consecinVa, forma de plural in
-e,sti pentru designarea cetei, a precedat, din cele mai vechi timpuri, pe
aceea de singular in -escul, caci logica sociald diferd de cea gramaticald.
Numai a§a s-ar explica §i o serie de nume bizare ca : Stan Cortofle§ti din
1472 6, on Toader Scorte§ti, din 1663', Iura§co Ba§ote§ti 8, Ion GrAme§ti
cu ceta§ii for 6, Ichim Bobe§ti 10 etc.
§ 3. Gentiliciul in -e,sti, format din numele mo§ului", titular initial
al composesoratului, serve§te mult timp ca nume al cetei devalma§e.
Partea de sat posedata odinioard de stramo§ul Ghiga se nume§te mo§ul
ghighesc" ceea ce este echivalent cu hotarul ghighesc" ; ceta§ilor dev61-
ma§i ai acelui composesorat li se zice, in colectiv : Ghighe§ti, fdra ca vreunul
dintre ace§tia sa poarte numele de familie Ghigheseu ; tot ma este cazul
cu mo§u1Macde§ti" 11 etc. Faptul este §1 astazi confirmat de sistemul
onomastic rural, in care gentilicul in -esti se mentine in circulatie pentru
1 Al. Stefulescu, op. cit., p. 340.
2 Documente privind Istoria Rominiei, 16, B II 82. Exemple de poreclA dubla sau de
nume de familie Insotit de o porecla In documente latine, ardelene, legate prin alias zis si"
slut numeroase la St. Pasca, op. cit. pp. 67 -70.
3 Gh. Florescu, In Bul. Comisiei lstorice, IX, p. 17.
4 L. Beaulieu, in Revue des etudes slaves, XIX 1-2, 1939, pp. 17-18.
5 Documente privind Istoria Rominiei, 16 B IV 169, 178 ; Buza va fi fost porecla lui.
6 I. Bogdan, Relaiiile..., p. 270, nota ; cf. $i Hrisovul, vol. I, p. 135, Stanciu Cortoflesti_
7 C. Caradja, Dosarul unei moqii, Racaciuni, p. 19.
8 Documente privind Istoria Rominiei, 17 A III, p. 187.
9 Revista istoricd XXII, pp. 331, 334.
10 Ibid, VI, p. 53.
11 Revista istoricei, XII, p. 233.

X.XXVI
www.dacoromanica.ro
ceata, in timp ce fiecare familie in parte poarta numele movului fara sufix :
grupul de familii ce descind din movul Cazan" sau movul Furtuna"
se chiama Cazanevti vi Furtunevti, cota for din hotarul satului movul
cazanesc" sau movul furtunesc", dar fiecare familie in parte poarta
numele movului fara sufix 1.
§ 4. in secolul XV gasim incercari de a crea un nume de familie
cu numele localitatii, aclica al domeniului, ca in cazul lui Dragomir Isvo-
ranul din Muntenia 2, Ioan Buoreanul, loan vi Giurgea §i Pam Oniceanul
din Oniceni" 3, cu sufixul de apartenenta locals ianul, -eanul, -anu,
ea sa lasam la o parte numele format cu sl. ot, de", de la", pus inaintea
toponimului. Uneori scriitorul oscileaza, ca in cazul lui Mihai logofat
din sat din Bratia", in sec. al XVII-lea, scris in acelavi act : Mihai Bratiia"
vi, in altul, Mihai log. Bratiianur 4. In lista marilor familii" de boieri
data de Sulzer (in fragmentul privitor la Oltenia) 90% au numele format
din numele satului cu sufixul -eanu. Tot astfel s-a format numele fami-
liilor : Greceanu, Balaceanu, Brincoveanu, dupa satele Greci, Balaci,
Brincoveni. Numeroase cazuri se afla in Catagrafia" boierilor munteni
din 1829.
Sufixul -eni, la plural se aplica unei ob§tii de movneni sau unui sat 8,
dupa numele unui ipotetic mo§ : Scortea Scorteni, BordeaBordeni,
sau dupa un termen topografic ca : Valeni < vale, dar numele de familie :
Scorteanu, Bordeanu nu s-au format din antroponim ci din toponim.
Este impotriva specificului limbii procedeul de a crea patronime sau
nume de familie adaugind suf. -eanu la un antroponim. tin Comaneanu,
veche familie olteana, vine de la top. Comana, dar Comanescu de la pre-
numele Coman. Se obivnuievte insa a se rominiza cu sufixul -ianu nume
de origine strains (Evolceanu, Suchianu, 'ain.eanu). Din adjective ca :
muntean, cimpean, valean etc. s-au format citeva nume de familie, dar
cele formate din toponime cu suf. -anu, -eanu, sint infinite.
§ 5. Exists rareori insa §i cazul rovers : sufixul -escu, prin derogare
de la functia lui patronimica, sa inlocuiasca pe -ianu, -eanu la formarea
numelor de apartenenta locals, alipindu-se la toponime. Astfel din titlul
slay kralevski ban ban al Craiovei", unul din titularii acestei dregatorii
iii formeaza un nume de familie : Barbul Kralevski, tradus in Barbu
Craioveanul", in loc sa-vi zica Craioveanul, potrivit gramaticii roraine 8,
Craiova flind in centrul domeniilor acestei familii 7 ; familia este cunoscuta
in istorie vi sub numele de Pirvulevti, dupa Pirvul, cel mai mare dintre
frati (adelfonim). In acelavi mod s-a format numele lui Andreico Cior-
torovschi, numit intr -un act [de la] Ciortoria" 8 §i un alt nume ramas
in istorie, al lui Miron Vvd 1VIovila, numit §i Barnovschi", pentru ca era
ctitor al mingstirii Birnova. Tot dupa o movie, anume satul Flore§tii,
s-a numit boierul Vintila Florescu din secolul al XV-lea 9. Astfel de cazuri
1 Exemplu luat din satul Scorteni, r. Cimpina.
I. Bogdan, Relaiiile..., index.
8 I. Bogdan, Documentele lui Stefan cel Mare II, la index.
4 Bulelinul Comisiei Istorice II, p. 257.
5 Vezi Iorgu Iordan, op. cit., p. 121 ; Idem, Rumeinische Toponomastik, cap. II § 20.
6 Documente privind Istoria Romlniei, 13-15 B pp. 188, 219, 206.
7 G. D. Florescu, in Bulelinul Comisiei Istorice IX, p. 15.
8 I. Bogdan, op. cit., II la index : Andreico.
9 G. D. Florescu, op. cit., ibid.

"XXVII
www.dacoromanica.ro
foarte rare la Inceput 1, se vor 4nmulti ping in prima jumdtate a secolului
al XIX-lea, cind multi boieri i negustori de origine strains, unii spre
a se impdminteni, ca Proca cupetul" din Tirgoviste zis Branescul",
dupd ce cumparase sfori de mosie in Brdnesti (Doc. Pucioasa nr. 12),
on spre a crea un pretext de inrudire cu mosul eponlin, isi fabricau un
nume de famine din numele satului de resedintd : Balda'nescu din Baldana,
Boldescu din Boldesti, Ruminescu din Ruminesti, s.a. 2 ; este si cazul lui
Tudor Vladimirescu, numit dupd satul natal Vladimiri din fostul judet «Jiul
de Sus*. La fel pare ca s-ar explica numele cronicarului Nicolae Milescu
din satul Milesti, al lui Nicolae Bdlcescu din Bgleestfi-Vilcii, si al lui Dinicu
Golescu, eel care, oficial, isi formase numele cu patronim in -ovici : Con-
stantin Radovici din Golesti, formd corectd, dupd regula onomastics.
Joan Eliade, fiul polcovnicului Ilie Radu, la patronimul format cu sufixul
grecesc -ade, ca elev al scolii grecesti, si-a addugat, ca nume de familie,
Itaduleseu.
Parerea eronatd, a lui C. Negruzzi din schita Daniil Seavinschi" cg
dintre cele cloud sufixe : -escu i -eanu, considerate de el ca echivalente,
primul este specific moldovean si al doilea muntean, la numele de familie,
o repetd si V. .Alecsandri In Istoria until galbdn".

IX. PRINCIPIILE ANTROPONIMIEI ROMINE

REGITLI DE SCURTARE, DE MODIFICARE FONETICA.
*I DE AMPLIFICARE
§ 1. Sistematizarea formelor derivate din acelasi prototip sau nume
tulpind este conditionatd de respectarea unor principii verificate prin
comparatia i frecventa cazurilor similare. In evolutia lui, numele de botez
sau prenumele se modified in trei chipuri : prin amplificare cu sufixe,
prin imbinare cu alt nume, prin scurtare. a) In primul caz el prime§-
te sufixe alint'atoare care produc diminutivele menite etatii fragede ;
ele se mentin pentru unii, pind la Watrinete, chiar In vechile documente :
Cosmita, Ddnucd, Ionel, Marica, Neculaitd, Petrica etc., sau primesc
sufixe ce Implinesc alte roluri : augmentative, peiorative etc. ca : -an,
-oiu, -otel etc. ; b) in al doilea caz prenumele se alatura on se imbind, cu
alt prenume sau cu un patronim, dind nastere la o formd, compusd on
contaminate, obisnuita mai ales la porecle ; c) in al treilea caz, indiferent
de functia ce are, numele se scurteazd, isi modified fonetismul si se amplified
apoi cu tot felul de sufixe.
§ 2. Modificarea numelui-tulpind in acest din urind caz, se face in
trei moduri, potrivit unor norme onomastice, care nu se apnea', toponi-
melor : A. Scurtarea prin : aferezd, apocopd si shismd, sau segmentare.
B. Modificarea foneticdprin : metatezd, asimilare, epentezd, sineopd, contrac-
tie sau alto schimbari de sunete. C Amplificarea temei, astfel scurtare sau

1 Boierul Sinescu din Sinesti (Revista Istoricd VIII, p. 83).
2 Vezi I. C. Filitti, Catagrafie oficiald de loft boierii Torii Romtnesti la 1829 (Revista
Arldvelor, vol. II, p. 290).

X XXVIII
www.dacoromanica.ro
inodificate, adaugindu-i alte sufixe prin substituire de sufix sau prin schim-
barea partii finale, on fara aceasta.
Modificarea numelor, indeosebi a celor calendaristice, prin A) scur-
tare : caderea unor sunete (foneme) ¢i silabe chiar, la inceputul numelui
(aferezci), la sfirsitul lui (apocopei), sau la mijloc (sincopd) ; B) modificare
fonetica i C) amplificaie, produce numeroase forme not ale unui nume ;
cunoscind acestea putem rezolva principial o sumedenie de etimologii.
A nu tine seama de aceste reguli insemneaza sa ratacim calea in cerce-
tarea originii numelor.
Invechiti sau improprii, terraenii ce designa aceste modificari
s-au folosit piny in prezent de lingvisti strain : Marouzeau, in Lexique
de la terminologie linguistique, Paris, 1933, Dauzat, in Dietionnaire des
noms, Paris, 1951 si romini ca I.-A. Candrea, fit. Papa s.a.
A. REGULI DE SCURTAREI

a) Afereza elimina primul sunet, primul grup de sunete sau primele
doua silabe de la inceputul unui nume : Adam Damu, Grigore Gore,
AnastaseStase si Tase. Zilnic aplicam afereza, chiar cind numele eircula
nemodificat ; de regula zicem: Tone, Sandu, Ghit5 pentru Antone, Alexan-
dru, Gheorghe. Deoarece afereza se aplica si in antroponimia altor popoare,
prezenta unui derivat asemanator la doua sau mai multe din popoarele
vecine, ca de ex. gr. Mitros, blg. Mitre, srb. Mitra, rom. Mitru , din Dimi-
trie, nu inseamna ca forma este imprumutata. Imprumutul se recunoaste
numai atunci dud el prezinta caracterul specific al formei strain ca $an-
dru <ung. Sandor pentru Alexandru.
b) Apocopa inseamna eliminarea unuia sau mai multor sunete de la
sfirsitul numelui ca in : Mihai(1), Andron(ic), Ghiga(ntie) etc. In graiul
provincial din Maram-ares se aude pronuntarea fra' pentru frate, in Mol-
dova : Ghio', Ina', pentru Gheorghe, Thane 1.
c) Shisma sau segmentarea este taierea unui nume in dou'a sau in
trei parti, dindu-se nastere la doua sau trei teme secundare din care, apoi
se creeaza mai multe forme derivate. Alecsandru se taie in : Alec (u) si
Sand(r)u ; Pantelimon in trei : I. Pan (Panu-Pana), II. Teli-Telescu,
III. Mon-Monea sau in doua parti : Panteli si Mon, tar Pangratie in Pan
§i Gratie, dar i in Pang, Ratie etc.
Reniarcabil este faptul ca aceste trei moduri de scurtare a temei se
aplica numai numelor calendaristice, din cauza frecventei for foarte marl.
Dintre aceste trei moduri de scurtare numai afereza se aplica, i aceasta
in mod exceptional, la citeva nume laice, dar nu mai molt de zece.

B. MODIFICARI FONETICE

Modificarile fonetice rezulta din : a) metateza ca in Lavren-
tie > Larventie > Arventie, devenit, prin contaminare : .Arpentie ;
din N(icoara) a Pintei avem N. Anpite. b) asimilare progresivei : Iosip
> Iosop sau c) asimilare regresivii Panteliu > Penteleu ; d) epentezel,
cind se intercaleaza un sunet, ca in Izdrail < Izrail. e) sincopd, cind se eli-
1 $t. Papa, op. cit., p. 118.

XXXIX

www.dacoromanica.ro
mina un sunet din mijlocul numelui : Nifor < Nichifor ; sint cazuri cind
se elimina si mai multe sunete : Nae < Nicolae, Costin < Constantin.
f) Aceeasi temg poate suferi doug sau mai multe reguli de scurtare
§i modificare fonetica deodata : afereza i apocopa ca in Manu < Ema-
nuel, sau ambele si in plus o metateza ea in : Arvinte < Lavrentie etc.
g) in afara de cele aratate, se mai produc i alte moclificari de sunete,
cum ar fi trecerea lui e §i ev initial in o, de origine rusa-ucraineang : ca
In Oghene, Odochia < Evghenie, Evdochia ; adaosul unui h parazitar
sau epentetic : Hursu, Pahucesti, Pahulea, on caderea lui h ca in : Ristea
< Hristea, Rast < sl. hrast, Reli < Hrel etc., si alte modificari de
caracter provincial : ca in Hilip, Snip §i Pulp din Filip. h) De multe
on scurtarile si mutarile de sunete produc forme de nume a caror
origine este grew de recunoscut ca in,: Sip, Sib, Siv < Iosip, Iosib,
Iosiv, sau altele cu neputinta de explicat. Sint foarte frecvente cazurile
eind un derivat se poate explica din doug sau din mai multe teme
diverse, ca Mache din Toma §i Stama(te) + suf. -ache, Nache din Stefan
§i Ene, Nitta din Ion si Stefan, Tache<Alitu i Costea, Rasca< Patru,
din Dumitru sau din Grigore + suf. -ascu, Monea din toate numele ter-
minate in -mon, Film din cele terminate in -fil sau incepind cu acesta,
In fine Bache din once nume care se terming in r. Pentru a se cunoaste
preferintele locale ar fi necesar sa se intocmeasca dictionare antroponimice
pe provincii sau regiuni cu material din actualitate, deoarece unele sufixe
sung diferit in dialect, ca oizu pentru Banat, Hateg i Mehedinti, on an sens
deosebit dupa regiuni ca -du ( = -ianu) la Moti unde Tisau designs pe eel
originar din localitatea Tisa.

C. AMPLIFICAREA

Amplificarea numelui-tulpina sau a formelor derivate se face prin o
serie de sufixe speciale, unele create in limba romina, altele inprumutate,
al caror numar, uimitor de mare, contribuie la elaborarea vastului material
onomastic ; sint unele nume scurte, de mare circulatie, ca Dan si Ioan care
pot priori zeci de sufixe, in timp ce altele an o valentg redusa. De o bogie
i varietate neintrecutg, sufixele onomasticii romine aduc un aport consi-
derabil de forme noi provenite din teme vechi care se adauga la crea-tiu-
nea de nume noi.
Numele de mare circulatie din ambele categorii, calendaristice §i
laice, prezinta si o seams de forme derivate avind fonetismul strain sau
sufixe de origine strains ; dar o limits precisa intre cele imprumutate
i cele formate pe terenul limbii romine nu se poate stabili, multe fiind
formate, in diverse epoci, pe aria de convietuire etnica sud-est europeana.

CONDITII DE APLICARE A REGULILOR ONOMASTICE

§ 1. a) Beguile de scurtare, modificare fonetica i amplificare se
splits numai la numele de persoang nu $i la cele de locuri. b) Scurtkile
efectuate prin cele trei procedee : aferezg, apocopg, segmentare, ca si
modificarea fonetica dupa, cele patru procedee, afecteazA numai categoria

XL

www.dacoromanica.ro
n.umelor calendaristice i nicidecum pe cele laice ; dintre acestea numai
afereza atinge citeva nume laice, iar modificarile fonetice la acestea sint
mai toate de alts nature. Amplificarea prin sufixe nu se aplica la toate
numele de persoana.
§ 2. Numele laice la care se aplica afereza shit, probabil, urmatoarele :
1) din Dragu, Draglea > Ragleni, 2) din Barbat, Barbatea i Barbatei >
Batea i Batei, 3) din Bob, Bobeicu > Beicu ; 4) Dobre > Obrescu,
5) Neagu-Neagoe> Guia, Gutu i Goe ; 6) Radu, considerat ea nume domnesc,
si avind o mare circulatie, a produs, prin afereza, mai multe derivate,
dintre care unele se pot explica si prin Vlad, alt nume domnesc : Domir
(< Radomir), Daia, Diea, Dita, Duta, Dutu, Ducu, Doiul, Duica, Duiul,
Dulea. 7) Din Stan : Tan si Tanislav, 8) Toe din Stoe ; 9) Troie din Stroie ;
10) Ladu din Vlad i Laicu din Vlaicu. In mod exceptional documentele
dau : Doba = T.Tdoba, Nezu = Cnezu.
Scurtarea prin apocopa se observe numai la Buell", data admitem
opinia lui N. Draganu, dupa care : Buca, Bucsa i Bucsoiul sint ipocoris-
tice sau alintatoare de la acesta 1.
§ 3. Din numele laice se creeaza, in genre, putine derivate cu aju-
torul citorva sufixe si a unor modificari in tema. Dictionarul tontine
numai 25 nume-tulping laice, mai bogate in forme derivate : Albu, Bain,
Bal, Banu, Bar (Ber), Bob, Bran, Brat, Bud, Dobre, Drag, Fat, Frate,
N"eagu, Negru, Oprea, Radu, Rus, Stan, Stoia, Serb, Vilcu, Vlad, Voia.
§ 4. Pentru a explica un mime derivat, tema calendaristice are
precadere fata de tema laic/ : Ramescu se poate explica mai curind din
Avram, cu afereza, decit din subst. mama, la care nu se poate aplica afe-
reza ; tot asa explicam Doca, Docan etc. din Evdoca (< Evdochim),
care este un nume calendaristic frecvent, iar nu din Handoca, nume laic
fare circulatie.
§ 5. Din circa 1200 nume calendaristice, numai vreo 600 s-au
dovedit a fi in circulatie ; in consecinta numai acestea pot servi
ca prototip sau nume de baza pentru explicarea numeroaselor derivate,
iar celelalte 600, neconstatate in uz, nu pot servi ca etimologie opozabila
unei teme laice. Astfel Roma 2 se poate explica din Roman prin apocopa,
dar din Hromatie nu-i posibil, acesta nefiind dovedit in circulatie ; mai
putin plauzibila ar fi etimologia din sl., hrom schiop", in nici un caz insa
din etnicul rom tigan", care n-a circulat in limba romina.
§ 6. Dintre doua, nume calendaristice care pot servi de prototip,
egal indreptatite prin uz, are precadere cel de mai mare frecventa. Diet
ipocoristic din Todica < Todea se poate deriva din Toader (Teodor),
prin apocopa si din Metodie, prin afereza. Valabila este insa prima etimo-
logie intrucit ea se verifica in onomastica actuala : Dica serveste de ipoco-
ristic al lui Toader, nume frecvent, pe cind Metodie are o circulatie foarte
redusa la romini 3.
§ 7. Numele calendaristice folosite mai rar circula numai in forma
initials ; modificari se constata la cele de mare circulatie. Cu eft un nume
1 Dacoromania, VII.
8 Numele unui sat din r. Cislau, al unei foste statii de posts linga Calarasi si al unui
razes din 1575.
8 Respingem deci ca neintemeiate explicarile aduse de Pasca : Dica ard. 1788 < slay
dika faima", sau : Dicu, ipocoristic slay < Constandin, dupa Weigand, pentru ea Dica, nume
masculin este o articulare cu -a a lui Died sau Dicu, prea obisnuita in trecut la masculine.

XLI

www.dacoromanica.ro
este mai frecvent cu atit derivatele lui s'int mai numeroase, intervenind
succesiv procedeele de seurtare la tema, de modificari fonetice si adau-
garea de numeroase sufixe Scurtarea temei merge succesiv atit de departe
pins ce nu se mai pastreaza decit ultima consoana de care se agate un sufix,
-ca in cazul lui Tache din Dumitru > Mitru > Mitache, sau ca in formele :
Ducu, Ditu, Doiu, Duica din Rad(u)
§ 8. Relatia dintre prototip si o forma derivata nu se admite
pia* ce nu se descopera formele intermediare ; °data stabilite in mod prea-
labil, ca simply ipoteza, ele se verifies, in cursul cercetarii, prin documents,
care le confirms. Nu °data se intimpla ca izvorul fnsu i sa afirme identi-
tatea intro dona forme a caror legatura pare neplauzibila. Etimologia mul-
tor forme derivate ramine o enigma dace nu se pot construi sau descoperi
acele forme intermediare : nu putem explica pe Iftodi pins ce un izvor nu
aduce pe Miftodi, care duce la Methodie scris gi Mehtodi, gr. 0= rus. ft.
§ 9. Se construieste astfel inlantuirea succesiva a formelor derivate,
-care, rinduite sistematic, due la formarea unui adevarat arbore genealogic.
§ 10. 0 categorie specials de nume se formeaza din derivatele care
pierd, prin aplicarea repetata a aferezei, intreaga tema initials, si fac
terna, dintr-un sufix care se alipea de predilectie la unele nume : Canu
i Canute < Radu ; Uta < Tuta < State, sau. Uta < Mariuta ; dar aceste
sufixe se pot adauga la o serie de nume, astfel ca este fare sons a is mai
cauta prototipul.
§ 11. In rezumat, modificarile aduse unei tome prin procedeele de la
§ 2 B a c cele
gi rezultate din adaugarea swrixelor ( § 2 C) se efectueaza
la toate numele de persoana. Ele nu se aplica insa toponimelor, la care se
alipesc o serie de sufixe speciale ; toponimele fiind, de obicei, denumiri
uniee, nerepetate in nomenclature, ca antroponimele, ele n-au trebuinta
de acele mod ifica'ri al caror rost este de a singulariza un nume ce se repeta
enorm de des in acelasi mediu. social. Citeva exceptii pot numai sa con-
firme regula, cum este haplologia : Hurezi < Huhurezi, sau. contractia :
Proava i Praova < Prahova. Cind Salsa un termen geografic este luat ca
nume de persoana, el se supune regulei onomastice : este cazul cu Dum-
brava din care probabil se deriva, Bravesti, Bravicea, Braviceni, Bravita,
nume de sate provenite din acest antroponim ; tot asa : Banda Constan-
tin 1 provenit din toponimul Obirsie.

ETIMOLOGIA

§ 1. TinInd seama de principiile expuse mai sus si de conditiile in
care ele se pot aplica, putem sa cautam si at verificam etimologia unui
nume. In genere se poate zice, ca etimologiile numelor proprii slut nesi-
gure" a spus celebrul lingvist A. Meillet 2 si dovada s-a facut in consecinta
de catre mai toti cercetatorii onomastici. Uneori numele-tulpina sau unul
derivat poate avea doua sau mai multe origini diferite, de care sintem
datori a tine seama, cum de ex. este cazul cu Tatu, nume ce se poate
explica prin trei limbi : cumana, greaca lii roraina. Pentru onomastica
sirbo-eroata gi cea bulgara ,Maretic si Weigand oscileaza intro doua, trei
1 G. Ghibaneseu, Surete IV.
2 Citat de C. Tagliavini, Un name al giorno, p. VIII.

XLII
www.dacoromanica.ro
ipoteze §i nu din cele mai fericite, uneori ; dad, adaugdm §i explicatiile date
,de Miklosich avem de ales intre trei sau patru etimologii pentru acela§i
n.ume, car Hasdeu a prezentat, el singur, in uncle cazuri, *i mai multe,
pentru un nume. Dauzat arata ca, de ex. la numele Bart trebuie admise
doud sau trei origini. Sa nu uitam ins/ ca sint §i cazuri cind nu este vorba
-de o alternativg, ci de o contaminare "titre derivatele unor prototipuri
diferite. De altfel, chiar o etimologie mai mult sau mai putin probabilg
poate fi utila pentru sistematizarea materialului onomastic, ping, ce se va
.descoperi alta mai bung, del enigme etimologice insolubile sint §i vor
Amine intotdeauna in onomastica generals a popoarelor.
§ 2. 0 conditie prealabila pentru a descoperi originea derivatelor
sau cel putin o relatie de care depinde sensul sau explicarea lor, este
stabilirea precise a prototipului calendaristic sau laic.
Cimpul de investigatie insg al cercetgtorului roman, din cauza strinse-
lor raporturi despre care s-a amintit, se intinde §i asupra onomasticii
-popoarelor vecine, putin studiatg la uncle, cu totul necercetatg la altele.
Pentru numele de persoang cu valoare istoricd se impure §i prealabile
studii genealogice. Dar, §i in lipsa unei etimologii sigure, este necesar a
nota variantele grafice §i fonetice, a distinge numele omofone §i circum-
stantele de timp, loc, cauza etc., in care ele au apgrut.

X. CLASIFICAREA ANTROPONIAIELOR

A. CATEGORIILE

§ 1. Dad, am lua de criteriu semantica spre a imparti numele de
-persoand in cele doug maxi categorii : de invocare (mistice) §i de designare
-(indicative), ar famine pe dinafara acele nume, destul de numeroase, al
d'ror sens nu se poate explica.
Dauzat a impartit onomastica francezg dupe origin, in trei mari
grupe : 1) nume mistice, cuprinzind §i pe cele hagiografice 2) nume avind
originea in anumite imprejurari externe §i 3) porecle relevind aspectul
-fizic, caracterul, profesiunea sau obiceiurile individului. Weigand imparte,
dupd, criteria diverse, numele bulgare in cinci categorii : a) biblice,
b) vechi slave, c) prenume luate din regnul vegetal, animal §i mineral,
d) nume formate din verbe, adjective §i cuvinte abstracte, §i e) nume
.date dupg imprejurari externe.
§ 2. Pentru numele de persoand romine§ti se pare mai potrivitd
despartirea in doug mari grupe : 1° creftine sau hagiografice (calendaris-
tice-carturdre0i), impreuna cu derivatele for populare, dintre care
uncle sint imprumutate de la vecini, altele create de romins inclusiv
numele privitoare la cult ; 2° laice, in care intrg : nume de creatie populafd,
nume imprumutate de la vet; i §i citeva luate din cdrti poporane. inglo-
bam aici insa destul de multe nume, stranii in genere, enigmatice ca sens
§i ca origin.
Cele care se intilnesc numai odata sau de doug ori in izvoare s-au
grupat ca anexg la numele laice (Partea a III-a).
XLIII
www.dacoromanica.ro
Aceste doug mari categorii se disting nu numai prin origine, ci k;1
prin caractere formale nete numele laice (cu exceptia citorva) nu se
supun, ca cele hagiografice, acelor norme de scurtare §i de modificari de-
scrise in capitolul precedent ; arborele genealogic al unora dintre cele ha-
giografice poate insuma, cum se intimpla cu numele Ioan, ping la 650
de forme ale numelui.
§ 3. Numele cre§tine (biblice, hagiografice) se subimpart, la rindul
lor, in patru categorii :
I. Strcivechi populare, din epoca forma'rii limbii romine, in legatura
cu sarbatorile mari oficiale sau cu cele populare grefate pe anumite
reminiscence de sarbatori pagine : Bun,-a (< Bunavestire), Crucea, Barbu
§i Barbura, Basea ( < Basilius ?), Foca, Florea §i Florica (< Floriile),
Singiorz sau Giorzu i Zorj ( < Georgius), Simzian §i Simtion §i Sinion
(< Ioannes), indrei §i indrea ( < _Andreas), intoni (< Antonius), Maria.
( < Maria), Marin, -a ( < Marinus), Mop ( < Simbata Mo§ilor), Sumedru_
§i Medru ( < Demetrius), Simnicoara §i Nicoara sau Necora ( < Nicolas),.
Pa§tin ( <Paschae), Paul ( <Paullus), Sempietru §i Pietru ( <Petrus) etc.
II. Carturaresti sau calendaristice. A) nume din Vechiul Testament,
trecute in calendar : Avraam, Azaria, Dania, David, Iacov, Ieremia, Ilie,
Iov, Isaia, Moise, Naum, Rafail, Samuel, Sion, Sofonia, Veniamin ; altele
netrecute in calendar : Adam, Avel, Aron, Asineta, Dan, Eva, Ghedeon
Hamat, Hus, Isac, ludita, Macovei, Manase, Natan, Noe, Rahela, Reveca,
Serafim, Set, Solomon.
B) din Noul Testament §i din martirologii : a) nume vechi : de origine
ebraica, greaca, romana, egipteana, persana etc. b) n.ume elaborate in
epoca cre§tina precum : Cristian, Cristofor, Cristina, Emmanuel, Sotir,
amintind pe Iisus ; nume ce privesc idei sau sentimente creOine, ca cele-
formate cu 6e6s dumnezeu" : Teoctist, Teoclit etc., Dositei, Timotei ;
e) nume ce designa virtuti cre§tine : Agapie, Agapet, Agatope, Climent,
Evlavie, Evloghie, Evsevie, Inochentie, IrMa, Irineu, bust, Iustina, Ma-
carie etc. Este de observat ca unele dintre numele calendaristice circular
in dou'a forme ; cea calendaristica, greco-slava §i cea cu fonetism latin
sub influenta catolica : Abram §i Abram, Gheorghie-George, Sabin-Sabin,
Veniamin-Beniamin etc.
III. Prenume esi porecle create de pcpor. a) Unele constau din
chiar numirea sarbatorii : Botez, Craciun, Dumineca ( = Chiriac =
Nedelea), Duhu §i Pogor §i Sfintu (Pogorirea Sf. Duh), Ispas (inaltarea),
Mucenic (Cei 40 de Mucenici), Praznicea, Sarbatoare, Florea (Floriile),
Pa§tiu, Obrej a (Taierea-imprejur §i Taierea Capului sf. Joan), Obretin-Bretu-
Aflatu (Aflarea capului sf. Joan), Pobraj (Schimbarea la fata), Sinzian
§i Simtion (24 iunie), Simedru, Simnicoara, Singiorz etc. b) Numele calen-
daristice ale sfintilor mai in vaza se repeta in numeroase forme derivate de
creatie populara, unele romine§ti, altele strain, imprumutate de la vecini.
Luind ca exemplu numele calendaristic Ioan, care a circulat mai mult ca
oricare altul, gasim urmatoarele categorii de derivate : a) romine§ti : Oan,
-a, Oanica, -Nica, Ioanita, Nita, Ioanta, Oanta, Ioanca, Oanca, Oance,
-a ; din Ion : On, -A ea, -escu, -u ; Ionac, Onacu, OnacA, Onacea, Naca,
Nacu ; Ionache ; Iona§, Ona§ etc. etc. (3) slave : Ivan, Van, Iva§cu, srb. Iovan,
blg.-rus. Ivan, blg. Itu, srb. Iota ; y) grece§ti : Jane, Ene, Ianachi, Nache
§i greco-venetiene : Zane, Zanet ; 8) ungure0i : Iano§, Ioanq, Oani§,

XLIV
www.dacoromanica.ro
Enas etc. ; e) germane : Han ( < Iohann), Hanea, Hanes, Hantul etc.
O italiene : Gioan, Giant etc.
IV. Nume privitoare la cult, ca : preot, diacon, sfint etc. si la diverse
locuri sfinte" ca Iordan, Ierusalim, Galilea, Samaria, Sinai etc.
§ 4. Numele laice se pot desparti in cinci categorii :
I. De veche creatie romineasca din cuvinte de origine tracg, sau la-
-dna ea : Albu, Aurica, Bradu, Brumar, Bucur, Caruntu, Cerbu, Corbu,
'Cum, Faur, Fat, Fecior, Frate, Lupu, Marele, Martu, Mica, Mamu, 1VIusat,
Negru, Paun, Soare, Sora, Tatu, Ursu, Vulpe etc. 1.
II. De origine carturareasca, luate din carti poporane, sint foarte
putine : Archir, Aladin, Alexandru, Candachia, Cleopatra, Machedon,
Medena, Ruxanda, Sevila ( < Sibila) etc. 2.
III. De origine veche slava, care formeaza grupul eel mai important.
_Ele ocupa acelasi loc, in onomastica romina, ca t elementul germanic
in aceea a popoarelor romance din Apus 3. Numele imprumutate de la
vechii slavi, in epoca migratiunii acestora, au sporit din secolul al X-lea
inainte, imitate prin moda, datorita ascendentei politice 1i culturale a
taratelor din sudul Dunarii care an durat ping, la dezmembrarea i caderea
for sub Turd. ; dupa aceea, s-au adaugat altele prin traducere, datorita
Jolosirii indelungate a limbii slave in stat i in biserica. Multe au fost
-apoi aduse direct de numeroasele elemente sud-dunarene, care cautind
un refugiu de apasarea jugului otoman s-au adapostit la noi, patrunzind
in der, in clasa boiereasca, si in cea negustoreasca, prin tirguri.
IV. V. A patra categorie se formeaza din numele imprumutate
de la alte popoare i a cincea din cele de creatiune romineasca.
§ 5. NUMB slave. Primii voievozi romini i rudele for poarta nume
slave ca : Dragos si Bogdan, Litovoi, fratele lui Barbat, Seneslav i Ti-
homir, cunoscute din documents si cronici ; T.Tdoba, si Voislav au apa'rut
in inscriptiile din necropola domneasea de la Arges. Cele mai cunoscute
nume din aceasta categorie sint : Bale, Bogdan, Bran, Brae, Buda, Buia,
Cerna, Crasnes, Dobre, Dragu, Grada, Hrana, Hod(co), Iaru, Mil, Neag(oe),
Pirvu, Preda, Radu, Slavu, Staie, Stan, Stoe, Stroe, Strez, Tihu, Vilcu,
Vlad, Voia, Voicu, Voina, Vrang, etc., unele din acestea insotite si de o
sums de derivate de origine slava, la care s-au adaugat altele create in
limba romird. Ele au circulat ca prenume ping, in secolul al XIX-lea ;
in secolul nostru numai citeva au ramas ca prenume sau ca nume de
familie, iar altele au iesit cu totul din uz.
Parte dintre aceste nume au fost primite de romini in forma initiala
in care ele circulau la slavi, compuse cu termenii -mir t -slay, pe care
Miklosich 4 ii explica gloriam habeas", nomen habeas" : Branimir,
Budimir, Dobromir, Dragomir, Neagomir, Radomir, Stanimir, Vladimir,
1 S. Puscariu (Dacoromania VI 525) (la o parte din aceste nume, dar Rodia, Rodica $i
Zinca sint derivate din calendaristice, iar nu rustice din epoca romans ", cum afirma dinsul.
2 Ca efect al influentei* carturaresti, putem socoti ¢i numele rezultate din folosirea in
-actele de limba veche slava a unor termeni ca : Brat irate", Sin fiu", Deva fata", Dead
mos", Deat copil" etc.
3 V. §i S. Puscariu in Dacoromania, VI, p. 527.
4 Op. cit., p. 240.

XLV
www.dacoromanica.ro
toate alternind pe -mir cu -slay ; citeva s-au intilnit avind numai terminatia.
-mir : Tihomir, Vitomir, unul singur format din ambii termeni : Mi-
roslay. Tratati in urma ca sufixe, cei doi termeni slavi s-au alipit si la.
mime de alts origine ca in : Aldomir, Bunislav, Stratimir (< calend.
Eustratius) etc.
0 alts serie de nume slave s-a primit, dupa anu11400, de la popoarele
slave vecine, sirbi, bulgari, ucraineni, ca porecle, care au devenit
apoi nume de famine : Begu (< sbeg adapost"), Bejan (fugar), Bol (tare),
Boi si Bor (lupta,), Bui (violent), Drug (tovark), Dub (stejar), Girde
(mindru), Ghizdav, Glav, God, Hrabor, Rote, Iubu, Jite, Lepa, Modru,
Muja, Scorea, Socol etc.
§ 6. Turcice si turcefti : a) de la pecenegi §i cumani : Aga, A.san,
Asian, Baba, Balaban, Basarab, Bas, Buga, Bulat, Borcea, Borza, Buz-
dugan, Cazan, Colceag, Dirman, Duman, Olan ( < oglan fiu"), Posoba,
Selte (dupa un sef peceneg), Taban, Talaba, Tincaba, Togan etc. ; b) de la.
turcii osmanlii : Aman, Baraitar, Caraiman, Mischie, Desliu, Djuvara,
Faca, Hamza, Mardagiu, Maxut, Muruz, Soliman, Sultana etc. Este de
remarcat ca o seams de nume tataresti au vent in Moldova prin armeni,
care purtau In majoritate astfel de nume : Asian, Cerchez, Ciolac, Caracas,
Melik, Misir, adbei, Ulubei etc.
§ 7. Ungurefti Alma§, Arpa, Cananau, Ciomortan, Cionca, Coposu,
Corlat, Delteg, Farms, Firau, Feir, Frent, Ghinais, Habi§, Hang, Hasnk,
Herta, Hodoi, Horga, Hurja, Jinga si Genga, Laslau, Lehaci, Moga,
Mogos, Potra, Raos (eponim al satului Rauseni), Reates, Roita, Suciu,
Tarco ; afara de citeva, acestea sint in genere nume de famine singulare,
fara circulatie.
Mai freevent se intilnesc insa formele unguresti ale unor num&
calendaristice : Blaj (Vlasie), Damacus (Dominic), Dienis, (Dionisie),
Endre§ (Andrei), Gabor (Gavril), Iank (Ioan), I§tfan (tefan), Miclaus.
(Nicolae), andru. (Alexandru), Tama (Tom), Tador (Teodor), sau etno-
nime ca : Arvat (croat), Ora§ (rus), Ratiu (slrb), Taut (slovac).
§ 8. Grece0i. Imigrantii greci au adus mai molt nume grece§ti
moderne, formate din calendaristice in Moldova si Tara Romineasca,
precum : Iorga si Iordachi (< Gheorghe), lard si Ene (< Joan), Mihali
(< Mihail), si mai ales nimitor de raspindita folosire a snfixului grec-
-ache, -achi, adaugat insa numai la numele calendaristice din principate.
Nume laice neogrecesti sint putine : Chera, Chirata, Defte, Frangu,
Iamandi, Mahera, Marghiol, Matraca, Moscu, Pantazi, Zisu etc.
§ 9. Cu totul sporadic apar nume italiene : Baldovin, Loiz (Aloisio),
Medeu (Amedeo), Visentea (Vincenzio) scris si prin fonetism german ::
Fisente ; si germane ea : Aldea (Aldo), Han, -es ( .< Johann), Harman
(Hermann), Dridu (< Dietrich), Luau (< Ludwig) etc.
§ 10. Secolul al XIX-lea aduce in uz nume de origine carturareasca
din istoria romans : August, Aurelian, Cicerone, Decebal, Duiliu, Mariu,.
Octav, -ian, Pompei, Remus, Romulus, Silvia, Tiberiu, Traian, precum
si fonetizarea Latina a numelor calendaristice ca in Cezar (pt. Chesarie)
George (Gheorghe) etc. Pau si Paul ins', au fost in uz din vechime alaturi.
de Pavel. Dupa exemplul dat de latinistii" ardeleni, care §i-au latinizat,

XLVI
www.dacoromanica.ro
numele : Major si Maiorescu din Maier, Treboniu-Laurian si Cipariu din
Trifan i Tipar, apar i alto latinizari fanteziste ca : Paulian, Pomponiu,.
Pretorian, Colorian, Pictorian etc 1.

B. NUMB «ETNICE», ETNONIME
§ 1. Etnicele, sau deunmirile diverselor popoare, folosite ca nume
de familie sau ca simply porecla, nu arata totdeauna apartenenta la
poporul respectiv ci, de multe ori, .zumai tara de undo a vent insul sau
ascendentul ; luat insa ca prenume, fenomen ce se intimpla mai frecvent
in onomastica romina decit in aceea a altor popoare, etnicul exprima
simpatia, prin evocarea calitatilor unei natii straine. Relativ la etnice,
lingvistul sovietic 6i6agov conchide : Nu urmeaza totusi sa credem ca
designarea dupa numele vreunui popor oarecare dovedeste totdeauna,
si in mod absolut, descendenta acelei persoane din acel popor" 2, iar
Albert Dauzat (op. cit., p. X) Numele etnic poate fi o porecla ; cei cu
numele Langlois [Englezul", in Franta] sint prea numerosi pentru a fi
designat totdeauna englezi autentici", aceasta cu toate ca Franta fusese
in bung parte dominata de englezi, in cursul razboiului de o suta de ani.
Sub numele de Bulgar, din cronici i documente, si sub numele de chei,
intrebuintat azi ca toponimic, se ascundea o populatie romineasca",
afirma Gh. Ivanescu, privitor la elemente venite din Balcani 3.
Datorita situatiei geografice, poporul roman cumuleaza in onoma-
stica mai multe nume etnice decit orice alt neam. Atragind atentia
asupra unor etnice folosite ca toponime Shea (explicat din Sirbea,
Sirsca), Rominca, Frantusca, Rusca, Sasca si blg. G'ircina < Greaca,
Vasile Bogrea zice : Etnice, ca nume de femeie [prenume], nu sint
ceva neobisnuit" i aminteste, dupa Jirecek, doug nume de femei in
Dalmatia medievala : Englesa", Ungara" 4.
§ 2. loan B.-Albescu, cercetind in mod special etnicele 5, spune : Nu-
mele etnic in patronimia romans [luate deci ca patronim] semnaleaza
un element alogen, confundat en timpul in masa romineasca si astfel
numele de popor devine nume de persoana i toponim" ; el eiteaza doua-
zeci de toponime formate din etnice : Arman, Arnaut, Arvat, Bulgaru,
Cazacul, Comanul, Frincul, Grecul, Jidovul si Jidul, Leahul, Ovreiul,
Picineagul, Rusul, Sasul, Secuiul, Sirbul, Ta'tarul, Turcul, Tiganul. Spi-
cuind apoi documentele vechi, acelasi cereetator citeaza antroponimele :
Abaza, explicat de Iorga din Abasgi, popor din Caucaz, Balgarin, P.,
din 1434, Grecin, M. din 1436, Rus Toader $i Rusin din 1456, Simeon
Turcul, boier in divan la 1436, Bodea Sirbul opus lui Bodea Runnirul
in 1468 si 1489, Ivascu Armeanul din 1456, Petir Tatarul, Tautul etc.
El puree in legatura pe Gh. Sirbul i doi Sirbescul" cu satul Sirbi si cu
1 Nume date elevilor sai de prof. G. M. Fontaninu din Craiova fntre 1860-1880, v. rev.
Ion Maiorescu", III, 7-8, p. 84. Nu este locul de a aminti numele pe care snobismul burghez
le-a importat din Apus dupa anul 1848. Vezi lista de nume latine si latinizate data de Al. Viciu,
op. cit., p. 13-14.
2 Op. cit., p. 32.
8 BIFR IX, p. 129.
4 Dacoromania, I, p. 213, nr. 1.
5 Nume de popoare §i etemente slave In patronimia romtnd, 1939.

XLVII
www.dacoromanica.ro
Sirbu, boier de divan din 1447. Numele de ungur apare in Moldova in
forme ucrainene : Ugrinul, Ugrinco, Grinco, Hrinco, -ovici, trgrinesti,
Uhrinesti si Hrinea spatar in 1448. Notind formele straine pentru romin",
el citeaza : Costea Valahin, din 1402 identificat cu Costea Viteazul, un
Valahin boier in 1436 si alti Vlasin. Recunoaste apoi in etnicile feminine :
Armanca, Greaca, Rominca etc. calitatea de romance sau cea de roman
in masculinele : Sas-Voda" din 1360 si Tatar din 1368, si admite ca
aceste prenume s-au luat din simpatie", fapt dovedit pentru Constantin
Cantemir de Sever Zotta si pentru boierul Abaza, nepotul lui Vasile
Lupu, de catre N. Iorga. Dupa acestea Albescu stabileste regula ca astfel
de nume pot indica : a) apartenenta etnica imediata sau indepartata,
b) provenienta dintr-o tars, c) o insusire specifics neamului respectiv,
d) simpatie, admiratie sau interes pentru acel popor. Analizind aceste
cazuri la 20 de etnice, Albescu conchide ca numele Cazacul poate indica
alogeni, dar si roman, admiratori ai eroismului cazacese ; Frincul, negus-
tori genovezi sau venetieni Rusul descendenta rusa sau neraineana,
on pe urmasii unuia poreclit Rusu, iar forma ungureasea : Oris, Oris
designs famihi rominizate din Maramures ; ca, in fine, Tautul nu este
slovac, dupa cum Sas-Vocla nu este sas 1.
§ 3. Se poate afirma in mod sigur ca etnicul purtat de femei ea
prenume nu acopera un alogen, ci numai sentimentul purtat unei natli,
cum rezulta din exemplul luminos al celor trei surofi : Armanca, Greaca,
Scheauca, fetele unui razes 2 sau cazul surorilor lui Eremia Movila :
Greaca si cheauca. Deci numele de botez, atit la femei : Armanca, Greaca,
Rusca, Sasca, Tiganca, cit si la barbati : Abaza, Armean, Frincu, Rus,
Sas, Tigan, Tatar etc. nu exprima niciodata apartenenta etnica. Po-
recle ca Ioan-Voda Armeanul si Iancu-Voda Sasul fac aluzie la neamul
mamei acestor bastarzi domnesti.
§ 4. Arbanas si Arnaut designs pe albanez, Armeanu si Armanu,
Armanca, folosite uneori ca prenume, exprima admiratia pentru ele-
mental urban armenesc din tirguri. Arapu (arab") indica culoarea.
Arvat (croat") dupa numele mercenarilor croati din Ungaria, la not
poate fi prenume evocativ, dar si porecla. Baranga ar putea aminti pe
varegli rusi, element militar la Bizant prin secolele al X-lea si al XI-lea :
Bctp'iyy0L.
§ 5. Alte etnice amintesc popoarele turce venite pe la nordul Mara
Negro : Beleuz si Beleuja < tc. Palauz (etim. Bogrea) pe pecenegi, Calmar
si Calmus pe calmuci, Berendei pe berendeii din sec. al XII-lea, Cozar
pe kazarii din sec. X ; Picineag, -a si Coman, -a popoarele respective din
see. al XI XIII-lea, Tatar, luat si ca prenume, pe tatarii din sec. XIII
si cei de mai tirziu : erau si tatari botezati in Moldova. Caraman sau
Caraiman, Turcu si Turculet, designs pe turcii osmanlii, iar Misir, Misirliu
elemente venite din Egipt.
Caucazienii sint amintiti prin nume ca : Abaza si Abazu sau Bazu
(< abhazi), Cerchez pe cerchezi, Grizun, pe gruzini (georgieni), Lazu
pe lazii, veniti ea negustori in Dobrogea prin sec. al XVIII-lea, din Caucaz
(dar si < ipoc. Lazar), Ivireanu pe iberii tot de acolo.
1 I. B.-Albescu, op. cit., p. 16, 19-21. V. $i Tagliavini, Lioagazioni semantiche rumene
e balcaniche, Geneve, 1932, Partea II, p. 10.
2 L. Boga, Documente, V, pp. 35, 43.

XLVIII
www.dacoromanica.ro
§ 6. Popoarele germanice se recunosc in nume ca Aliman (< ala-
mani), Flanda si Flondor (< din Flandra), Heamtu, folosit numai ca
nume de familie, iar Sas si Sasca apar, din Moldova ping in Oltenia, fara
a indica originea etnica, ca o referire la iscusinta sasilor din Transilvania.
§ 7. Francezii si italienii, ra'spinditi in Oriental Latin" si in portu-
rile Marii Negre, se recunosc in nume ca Latinu pastrat numai ca toponim,
dar mai ales in Frincu, asa de raspindit ca prenume, cu variantele lui de
formatie greaca : Fringu, Frangu, Franca. Brancu insusi de la care deriva
numelelui Brincoveanu, pare un sinonim al acestuia prin fonetismul sorab.
§ 8. Litu, Litean, Litva amintesc pe lituani, vestiti razboinici din
secolul al XIII-lea si al XIV-lea. De remarcat ca etnicul ungur" sau
maghiar" nu apare in onomastica roraina decit prin fonetisme rusesti :
U grin, Ogrin, G-rinco, Hrinea etc. 1, si foarte rar : Ungur, -iu; numele
Magiariprovine de la armenii din Ardeal, iar Ungureanu este nume de
familie pentru rominii veniti din Ungaria. Secuiul si Sechil indica ori-
ginea secuiasca, dar si pe rominul din Scaunele secuiesti.
§ 9. Vechii slavi, dar si bulgarii ping in sec. al XIV-lea, sint Schei
si numele acesta apare in onomastica in formele : $cheau, Schiaua,
Schiaul, Scheia etc. atit ca prenume cit si ca nume de familie, precum si
in toponime. Etnicul slay, termen savant din epoca moderns, n-are
circulatie in popor ; iar nume ca Slav, -a si Slavna (Slam,na), Slitviteseu
se pot explica prin cuvintele : slava", a slavi" si prin suf. -slay.
0 neasteptata raspindire la dacoromini are etnicul Sirbu, ca pre-
nume, la barbati de eiteva ori, mai frecvent insa, ca nume de famine ;
prenumele feminin Sirbca, Sirbsca, Sirca, apare si ca toponim. In Tara
Romineasca mai ales, din sec. al XV-lea income, etnicul sirb designa in
genere pe slavii de sud, sirbi si bulgari, iar limbs slavona se zicea
ping in sec. al XVIII-lea : sirbie", limbs sirbeasca" ; .Ratiu, nume folosit
in Ardeal este etnicul maghiar pentru sirb". Alaturi asezgm pe Bosanc
si Bosnit (< Bosnia) si Arvat croat". Leafu si Lehu, tc. Lehliu, ung.
Lenghel, inseamna polon" si indica originea etnica sau sint hate ca
porecla ; apar insa si formele inrudite cu acest etnic : Les (< pl. lesi),
Leavul, Leafu, Leahotet, Leaota, ceea ce denota un sentiment de admiratie
pentru p op orul polon.
0 si mai larga raspindire ca prenume si ca nume de familie are etnicul
Rusu, Ruse la barbati, Rusa, Rusca la femei si variantele lui : Rusan,
Rusin, Busman, Rusoi, luate ca nume de familie. In Moldova s-a raspindit,
prin maramureseni, forma maghiara a acestui etnic : Oras, Oros, Oris,
Oris, de unde deriva si Orasan-a.
§ 10. Green, ca antroponim, poste designa originea etnica, dar si o
poreclg pentru arominii emigrati din tars greceasca" ; Greaca insa, luat
ca prenume feminin, exprima adrniratia pentru finetea culturii grecesti.
Mai inexplicabil ca prenume, socotim etnicul Tigan, purtat de romin' i
(sateni, rgzesi, sau mosneni) ; Tiganca, prenume la femei, apare o data
ca epitet linga numele calendaristic ; s-ar putea banui un sens mistic :
spre a indeparta piaza-rea ; ca porecla el indica culoarea pielii : Tiga nas,
Tionizei Tigdnoiu.
Cu totul sporadic apar curioase etnice ca : Tonguz, Tungujei, Tajic,
numele unor popoare din Siberia (IT.R.S.S.), sau etnicul spaniol", trans-
1 V. mai sus § 2.
4. c. 1237
XLIX
www.dacoromanica.ro
mis prin fonetism grec c bulgar : Ispan, Span §i Spancioc, antroponime,
car S'pantov toponim (cf. lina spanta,") ; acest etnic s-ar putea explica
prin actiunea aventurnas6 a Companiilor Catalane in Grecia din secolul
al XIV-lea, sau a dominatiei aragoneze in regatul de Neapole, de unde
spaniolii exercitau o influents asupra Albaniei.

C. CREATII ROMINE*TI SUPRANUME
E a. CATEGORII BUPA FORMA NIMELOR

§ 1. Numele de formatie romineasca, fiind destul de numeroase,
se impure clasific6ri dup6 doua, criterii : al formei for si al sensului. Din
punctul de vedere al formei ele se disting In nume sau in porecle simple
si supranume compuse. Majoritatea poreclelor au devenit nume de fa-
milie. Din punct de vedere semantic nume §c porecle laolalta se impart in
mai multe categorii.
§ 2. Porecle simple. Inca din epoca formgrii limbii romine dis-
pozitia satirica a poporului a creat supranume a caror utilitate s-a
simtit mai ales pentru a distinge omonimii din toate clasele sociale. Regula
numerotarii fiilor in familie se aplicA extrem de rar si nu era folosita nici
spre a distinge in acte pe domnii ce purtau acelasi nume ; in mod oficial
ei adauga la nume patronimul spre a -1i legitima dreptul la trop, poporul
ins6 c cronicarul ii deosebeste prin epitete : cel Batrin, cel Bun, cel Mare,
cel Tinar, cel Ran, Viteazul ", prin ipocoristice : Bias, Alexandrel, Vlaicu,
tefanita, ori prin porecle : Dracul, Draculea, Tepe§, Tepelu§, Laiotg,
C'Ougarul, Schiopul etc. numiri care au ramas in istorie.
Cum este firesc, poreclele abunda, c pentru boieri, pentru ta'rani
si robi, luate uneori ea nume unit, alteori insotind prenumele ; unele s-au
format din apelative curente, cu sau farg, sufix si, in cazul acesta, n-au
nevoie de explicatie : Arbore, Boul, Fusea, Lemnea, Ma,ciucg, din adjec-
tive : Albu, Bunea, Micul, Marele, Usurelu, folosite uneori chiar ca
nume de botez din verbe : Aflatu, Cadere, Frigea, Laudatu, Lepadatu,
Mergea, Scornea, Svirlescu, Speriatu, Uscatu etc., din profesiuni : Bla-
naru, Cojocaru, Purcaru, din expresii adverbiale : Dendrum, Incasa, etc.
§ 3. Char pentru numele ce par usor de inteles, este prudent a face
legatura cu antroponiine vechi, inainte de a le explica prin cuvinte moderne
sau de a recurge la neologisme ; deci nu vom deriva : Barcut6 < bareA,
CAnesti < cans sau cline, Fatoae < fatg, Fusei < vb. a fi, Gutesti < gut
(porumbiel), HAnesti < han, Julesti < vb. a juli, Nimiresti < vb. a
nimeri, Radeaiu < rgdiu, Raguleni sat, din anu11624 < regulg, Rimesti <
Sacea < sac 1, deoarece critica diplomatic6 aduce etimologii
corecte : Bircg, Raducanu, sotia lui Fatu, Fus, Negot, Han ( <Johann),
Giulea ( < magh. Gyula), Stanimir, Radu, Drgglea, Avram, Isac.
§ 4. Supranumele compuse relevg mai pitoresc si pregnant, prin
metafore, caracterul fizic sau moral al persoanei, o deprindere, un gest,
un cuvint spus la un moment dat, o atitudine. De natura trecatoare la
inceput, supranumele urma'reste pe ins cu tenacitate pin6 cind el insusi,
biruit, 11 accepts, 11 lass mostenire vrind-nevrind, schimbind porecla
in renume", gratie personalitgtii sau activitatii sale in mediul social.
1 Cf. Damian Bogdan, Glosar... ad verbum.

www.dacoromanica.ro
Din cele o suta de exemple culese din documente distingem : supra-
nume formate dintr-un nume comun i un adjectiv : Capalb, Parlat,
Bunamasa etc., dintr-un verb si un substantiv : Frige-vacs, Plinge-
banul etc., dintr-un verb si un adverb : Fuge-bine etc., din doua, verbe :
Calcatinge, din doua substantive : Buzgurila, din expresii ca : Hara-grij,
Rogu -te etc. 1.
0 categoric aparte formeaza numele compuse din doua antroponime,
mai adesea calendaristice, alaturate sau chiar contaminate intr-unul
singur : Antanasii (Anton-Atanasie), Babaoan, Babanica, Babaliescu
(Baba-Ilie), Cosmandin (Cosma-Damian), Celibidache (Celebi-Iordache ?),
Costaforu (Costea-Nichifor), Costapetru, Filipetru, Chirfotea (Chiru-Fotie),
Chirvasuta (Chiru-Vasea), Chiraftei (Chiru-Maftei), Colibaba (Nicola-
Baba), Comarca (Coman-Arca), Ifticar (Eftimie-Carp ?), Iordosia (Iorga-
Teodosia ?), Ionuz (Ion- Uzun), Mitibun (Mitu-Bun), Nastanasie (Nastase-
Atanasie), Nacalie (Nita -Ilie), Stancalie (Stancu-Ilie), Petrulia (cf. expresia :
Petre si Ilie, sfinti mai ea tarie") 2, Silvasan (Sile-Vasan), Silianco
(Vasile-Iancu), Tomoiaga (Toma-Oiaga(), Tomirco (Toma-Mirco), Vla -
dumitr el etc.
Contaminari se produc i intre nume laice de veche traditie : uncle
pe teren slay ca : Dragudan (Dragu-Dan), Dragobrat, Dobroneaga
(Dobre-Neagu), Dobrovoe (Dobre-Voia), Voineagul (Voina-Neagul), altele
in 1. roming : Buzgurila, Radupisc, Staniga Si Stanuga (Stan-Iuga),
Stanigociu (Stan-Iuga + suf. -ocitt), Stanciurea, Vladupiscul, Orghidan
(prob. < Iorga-Dan) etc.

b. CATEGORII DUPA SENS

in aceasta clasificare nu se vor city decit cele mai caracteristice
nume din materialul cunoscut i fara derivatele tor.
§1. Dupa, aspectul fizic : a) Caracterele fetei Albu, Dalbu, Barzu,
Man, Belu, Belgea, Breazu, Caruntu, Cernea, Galben, Laiu, Murg,
Negru, Netedul, Ochesel, Piele-alba ; Barbaalba, Barbalata, Barbarasa,
Barbarosie, Barbaric, Barbosu, Chelu, Cioc, Cretu, Flocea, Mo-tul, Parlat,
Plesea, Bares, Spam, Tunsu ; Capmare, Capgras, Caprosu, Capverde,
Falca, Ratundu ; Fruntes, Fruntelata, Caraochea, Genea ; Ochialbi,
Ochit, Orbul, Sprinceang ; Cirnu, Nasoi, Ciutea, Ciulei, Surdul, Sut,
lireche ; Botea, Buzea, Buzatu, Buza-de-iepure, Coltea, Dintea, Limba,
Stirbei. b) Statura : Grasul, Grosu, Lates, Lungu, Maruntu, Macicat,
Micu, Mititelu, Marele si Mares ; Buftea, Burtea, Foale, Foltea, Pintecel ;
Carnos, Girba, Macrea, Pieleil, Slabul, Uscatul. c) Membrele : Brinca,
Busi, Ciolac, Ciungu, Ciuntu, Cracea, Fundea, Minea, Ologu, Palmes,
Piciorea, Picior-gros, Pulps, Stings, Schiopul, Turlea, Urmes, Vinea.
§ 2. Dupa, insusiri morale : a) Caracterul : Amar, Bunea, Blin-
dul, Bucur, Bucuriia, Barbat, Cap-bun, Caprau, Captare (Capta-
rencu), Chibzuitul, Dibaciul, Dichis, Dulcescul, Fala, Flamindu, Foa-
me, Golea, Gura-molie, Guralunga, Guramulta, Guraneagra, Gures,
1 Altele la St. Pasca, Nume de persoand qi de animate din Tara Oltului, pp. 95-106;
Idem, Dacoromania, VII. Cf. §i I. -A. Candrea, Porecle la romini, neutilizata aici.
2 G. Dem. Teodorescu, Literaturd populard romind, p. 35.

LI
www.dacoromanica.ro
Jalbd, Limbs-dulce, Mindru, Mutit, Nadejde, Norocea,
Oaeblinda, Razbici, Retezat, Singealb, Smucild, Smucicine, Spulber, *ova,
Tdcutul, Third, Turbure, Tipila. b) Lacomi si avari : Bea-zace, Belibaba,
Belibou, Belicine, Belivacd, Bund-mass, Buteseacd, Brinzd-veche, Chird,
Chirvai, Doibani, Frigea, Frige-linte, Frigevacd, Friptulea, Furul, Gurd-
larga, Gurd-gata, Mat-gros, Mate-arse, Mdlai-Mare, Mdlai-negru, Mdlai-
rdu, Manadligd, Maul, Meriacre, Multea, Patru-bani, Paos, Plinge-banul,
Pirlea, Pirligras, Pirboard, Plug-rau, Roade-mei, Roadideal, Roade-oald,
Sacmare, Scobihorn, Scobioald, TarI-lung6, Vai-vai, Vai-de-el etc. c) Le-
nesul este : Cherdivard, Pate-rele, Pacald, Pe*ti-rau, Haragriji. d) Sprin-
tenul : Calcatinge, Fuga, Fugd-td, Fuge-bine, Fuge tare, Fugu*ild, Repede,
Sprinten, Uwrelu, Vioiu. e) Duper', alte imprejura'ri : Azimd-galbend, Bou-
negru, Bou -rou, Calab, Cudalb, Caloripd, Codre-merie, Carterea, Decu-
sard, Doine-mindre, Frunza-latd, Barba-ndeal, Ciobote-noi, Cinta-Vne,
Joacd-bine, Mic-ruptura, Pi*cd-baba, Rogu-te, Sarealbd, *apte-frati etc.
§ 3. Dupa, acte sau invocatii privind superstitiite : piaza rea, deochiul,
boala, moartea trebuia sa ocoleasca pe cei numiti astf el, in familiile bin-
tuite de molime si accidente rele (nomina omina) : Aflatu, Deochetul,
Dragu, Frumosu, Ghioc, Iubu, Laudat, Lepddat, Musat, -a, Negritul,
Nimeni, Prodan, Razvan, Singur, *erbu, Ultat (uitatul"), Uritul,
Urita. Toate acestea au functie de prenume.
§ 4. Prenume de relatie familiala : Bade, Cdtdriga, Coca, Co-
conu, Copilu, Cucoana, Dodd, Doicd, Durla, Fata, Fatu, Fetic, Fe-
cioru, Fiul, Fiica, Firtat, Fldcdu, Frate, Geanadnu, Mamu, Matup,
Nenea, Neniul, Sora, Tatu, Uncheata, Verea : privind ordinea na*terii :
Prim *i Pir-vu, Mezinul, Tirtea, Patrulea, Cinciul, *epticd, Opta*, Zeciul,
luate tot ca prenume.
§ 5. Porecle privind viata ostd*eascd Amu, Buzdugan, Catand,
Cazac, Caldraq, Chivdran, Darabant, Dragon, Durda, Fu*tea, Hinsar,
IIaiduc, Joldea, Levint, Mdciuca, Muscalu, Ostau, Otelea, Para, Palo*,
Pu*cap, Rotompan, Sageatd, Seimen, Spdtaru, Straja, Strejnic, Sulita,
Tints, Tabdrd, Tunaru, Voinic, Voruntar.
§ 6. Dupd ranguri sau titluri i profesiuni : Armau, Banu, Ceauu,
Chiajna i Cneaghina (prenume), Chihaia, Cluceru, Craiu, Crainic, Despina,
Economu, Jude, Jupinu, Logofdt, Mirzea, Postelnicu, Slujescul, Vornicu
etc., Bawl, Brkarea, Cerau, Ciobanu, Cotaru, Dascalu, Faur, Gidea,
Medaru, Mocanu, Pacurar, Plugar, Purcaru, Uricarul, Vatafu.
§ 7. Dupa starea socials : Boieru, Breslaw, Ciocoiu, Cnez, Mazilu,
Mitocanu, Neme*, *erbu, *erban, Robu, Taranu.
§ 8. Porecle dupd, fiinte : Ariciu, Berbec, Bivol, Boamba, Bogza" =
Buhnd, Boul, Breahna, Breb, Buor, Bursue ; Cal, Calota, Capra, Cdtel,
Ceg6, Cerb, Cioard, Ciocirlie, Ciocirlan, Ciovlicd, Ciuf, Ctne, Cirlan, Cocor,
Colun, Corui, Cotoi, Cotofand, Cucu, Cured' ; Epure, Epanu ; Gangur,
Gligan, Graur ; Ied, Juncul ; Leul, Lupul ; Mascurel, Mdgar, Mieru, Mierld,
1VIioara, Mitd, Motan ; Namae, Oae ; Pardos, Pasdrea, Pastrav, Palm,
Pirw, Porcu, Porumb, Puiul, Pupeza, Puchiu, Purcel ; Racul, Stircea,
Sturz, *arpe, *oldan, *oimu ; Taurul, Tapu, Tipar ; Ursu, Vacd, Vatui,
Vidr6, Viezure, Vrabie.
§ 9. Dupg, plante Arbore, Bob, Boboc, Bradu, Brindu*d, Bujor,
Busuioe, Calomfir, Carpen, Gain, Ceapg, Cetind, Cimbru, Ciuperca, Cinepa,

LII
www.dacoromanica.ro
Copaciu,, Creanga, Dafin, Droc, Dud, Fagu, Fraga, Frunza, Ghinda,
Gorun, Iarba, Inoth, Leurda, Mazare, Meiu §i Meiota, Mura, Neghina,,
Orzea, Ovesea, Paiu, PApu§oiu, Pate (< Paltin), Parincea, Pepene, Plop,
Pomut, Pora, Pur, Ruja, Salce, Saminth, Seem* Singer, Socoth (< soc),
Sofran, Tufa, Verzea.
§ 10. Dupg fenomene climaterice §i termeni geografici : Bruma,
Fulger, Fum6rel, Furtuna,, Gerul, Ghiata, Iarna, Lumina, Luna, Negnra,
Nour, Ploae, Recea, Soare, Scintee, Vicol, Vifor, Vijelie, Vintul,
Zorea ; Bahna, Baltg, Bara, Bucovina, Bunget, Calea, Carare, Catuna,
Cirapu, Ciuca, (virf), Dimba, Dorna, Drume, Dumbravg, Grebenea, Gruia,
Holmu, Lunch, Malu §i 1VIalotd, Moghila, Muchie ; Muntea, 0a§ea, Pade§,
Padina, Padure, Piscul, Piriu, Podescu, Poda§cg, Preseaca, Renie, RIO),
Riulet, Runcu, Stinca, Tega, Tilvescu (< tilva), Tutea, Vadescu (< vad),
Vagaunescu, Vali§te, Zavoiu, Zvori§te.
§ 11. Dupa metale, pietre scumpe §i alte obiecte : Aramsd, Argint,
Aurica, (< aur), Balm, -a, Diamant, Fier, Ma,rgArit, -a, Rubin, Safir
(Samfir), Smaragda ; Bards, Cenu§a, Cirja, Cociorva, Cremene, Contu,
Cotiga,, Covaltir, Cujba, Fulga, Furcai, Fusea, Gavan, Ghilt (14), Hirtie,
Horzobea, Pulbere, Roath, RuginA, Scule, Scoarta, Spuza, Teleaga,
Topor, Titeica". Obiecte de imbracdminte : Bumbacea, Caciu15,, Caltun,
Ciltea, Cirpoi, Cojoc, Fa§ie, Fuioru, Ling, Matase, Nasturel, Penes, Petica,,
Pung6, Talpa etc. Alimente : Braga, Brined, Ca§ul, Laptea, Mamaliga,
Pasat, Piper, Pitea, Unte§, Urdea, Zama, Zara
§ 12. Defaimatoare, a) pe terenul limbii romine : Blegu, Capdebou,
Mortu, Nagarea, Natarau, Nebunul, Netotea, Pacoste, Prostul, Raul,
Secul, Tontea, Tutu ; b) imprumutate : Bddarau, Bahnez, Beleuj, Bosie,
Caba, Crast, Durnea, Faca, Sersea.

XI. CREATIA DERIVATELOR PRIN SUFIXE
§ 1. La formarea numelor derivate dintr-un nume-tulpin'a se folo-
sesc, pe linga, snfixele obi§nuite in lexicul limbii romine §i alte sufixe,
specific onomastice, uncle de origine strains. Cele de origine slava, au fost
cercetate §i amplu exemplificate de I. B.-Albescu 1, iar un tablou general
a dat St. Pa§ca 2., ilustrind cu exemple 72 sufixe simple §i 22 compuse,
fara a le fi cuprins pe toate §i a le fi dat cea mai clath definitie.
§ 2. Era de observat, in primul rind, cg numele create din orice
fel de cuvint se folosesc putin, sau de loc, de snfixele obi§nuite in lexic,
luind in schimb pe cele cu functie special onomastics. SA, luam ca exemplu
doua nume, unul format din substantiv, altul din adjectiv. Substantivul
bob i§i formeaed derivatele lui grin sufixele : -ic, -usor, , -ulet, iar numele
propriu Bobul, retine unul din cele patru, folosind in schimb peste 30 de
alte sufixe : -a, -an, -aiu, -and, -e, -ea, -ei, -eia, -eica, -eicef,
en, -ene, -es = -if, -ia, -ic(a), -icesti, -ici, -iciul, -il, -in, -inca,
-isul, -istean, -oiug, -oiul etc. Adjectivul alb prime§te sufixele : -isor,
it, -its, -in, -oiu, -us, -ut, dar ca nume de persoana, Albul, retine
1 Nume de popoare si elemente slave in patronimia romineasca, 1939, pp. 39 -70; Etc-
mente unguresti fn patronimia romineasca, 1941.
2 $t. Pa§ca, op. cit., pp. 135, sqq.

LILT

www.dacoromanica.ro
numai doug din opt sufixe obisnuite si primeste alte 25 speciale : -a, -dia,
-ac, -an, -e, -ea, -ean, -enica , -et, -eu, -ic, -id, -icea, -in, -inet, -is, -isor, -oi,
-oe, -oita, -ota, -otin, -11$ , -urus, -uta -ut.
§ 3. Rolul sufixelor in formarea numelor de persoang din limba
roming a fost considerabil. Numele scurte si frecvente in circulatie primesc
cele mai multe sufixe, iar cele lungi se scurteazg Inainte de a le primi
(substituire de sufix sau de terminatie). Cele mai multe sufixe sint de ori-
gine latina sau slavg veche ; vin apoi cele neogrecesti, ucrainene, sirbo-bul-
gare. Dificultgti la distingerea originii unor sufixe se ivese atunci cind,
identice in formg, dar diferite ca sens on ca funetiune, ele au provenientg
dublg, cum este cazul sufixelor : -an, -at (-ati), -in, -oi etc.
§ 4. Aplicarea sufixelor la un nume format din apelative nu tine
seama de numgr si de gen : Pore apare ca nume de bgrbat in forma femi-
ning : Porca, iar femininul b urtg produce formele de gen masculin : Burtul,
Burtel, Burtin, Burtus etc. ; alte derivate se formeazg din pluralul burti :
Burtea, Burtan, alaturi de Burtea, Burtan, cum este siBuretea din pl. bureti.
§ 5. Doug sau trei sufixe se combing uneori, creind sufixe compuse
cu Bens si functiune deosebitd, ea in cazul diminutivelor : Bgdieean, Bar-
bucean, Drg ghicean, Rgducan, formate cu suf. -ici sau. -uc+ -an ; ele se scriu
gre§it cu -u pe baza analogiei cu snfixul de apartenenta localg (e)anu
din Munteanu. Adaugind pe cele compuse si vaiiantele avem 180 sufixe.
-A, sufix onomastic adgugat la masculine pentru a crew patronimul,
ca in Porca, sau femininul din masciflin ca in Dumitra < Dumitru si
Stana < Stan 1. Multe feminine sint primite in aceastg forma', din afarg,
cum este cazul cu Ioana, Marina, Teodora. S-a argtat la cap. VII A CUM
a fost influentatg onomastica roming de grupul numelor biblice terminate
in -a (Iuda, Sava, Toma) in chipul cgrora sint multe nume stravechi la
popoarele indoeuropene si se ggsese si in lating" 2 ; in acelasi sens a in-
fluentat genitivul patronimic slav in -a. Capidan semnaleazg o serie de
nume la aromini in a : Bura, Gusia, Mana, Mitra, Nota, Pana, sub in-
fluenta albanezei, trecind in aceeasi categorie nume biblice terminate
in -ia : Eremia, Isaia 3.
-ABA, sufix de origine cumang, numai la nume cumane : Talaba si
Toxaba. Basaraba (scris din sec. al XVI-lea incoace Basarab) a fost
explicat ca nume cuman din cauza sufixului ; din acelasi motiv pot fi
cumane : Tincaba, Turtaba si Posoba. Acesta din -uring circulg si fgrg
sufix Posa, Posesti.
-AC, sufix en. origine dublg : lating (alintgtor), slav (peiorativ),
in Mac, BrAtae, Bubulac, Budac, Dirdiiac, Geracu, Ionac, Ngstac,
Tanacu.
-ACHE, (-ACHI), snfix neogrec de alintare, apare Inca din sec. al
XVI-lea, la alogeni4; el se rgspindeste In Muntenia si Moldova, treptat,
in asa masura, mai cu seams in epoca fanariotg, inch, in sec. al XIX-lea
pgtrunde, prin modg, in pgtura de jos la orase si la sate, adaos la prenume,
ca un sufix dintre cele mai productive. Din prenume unde-si are functia
1 T. Capidan, Dacoromania II, p. 500; St. Pasca, op. cit., p. 135.
2 S. Pu§cariu, Dacoromania III, p. 697.
8 Capidan, ib., pp. 500, 698.
4 In epoca bizantina. -dott,q, sporadic din sec. a1 VII-lea.

LIV
www.dacoromanica.ro
semantics, se fac i multe nume de familie : Veniamin Costache, Costachi
Negruzzi, Costachi Conachi etc. Aplicat de regul6 la nume calendaristice
din care a rezultat o serie de ipocoristice ca : Lache, Mache, Nache,
Pache, Rache, Sache, Tache, a ca'ror temg, este greu de recunoscut, el
nu apare decit exceptional la nume laice, ca in Condurachi, StAnachi.
-ACIU, sufix de origine lating ca in stingaci : Bunaciu, Corbacm,
Spinaciui.
-ADE, -IDE, sufix vechiu grec patronimic, neproductiv la romini,
spare exceptional, ca forms savants, in numele lui Joan Eliade Radulescu,
fiul lui Ilie Radu si al editorului de acte, Stoide.
-AG(A), cf. suf. rus -aga din brodiaga vagabond" si srb. -aga 2,
apare sporadic : Vanaga, i probabil in : Boboiaga 1i Tomoioagas sau
< Toma + -oiu, -agd, sau < Toma + Oiaga.
-AIE, -AIA, sufix pentru nume maritale : Bfatae, DrAgae, ICadaia,
StAnae, Vla'dae si Vladaia, formate din numele sotului : Bratu, Dragu,
etc. ; uneori apare in prenume si matronime. Nu poate fi acelasi cu cel din
toponimele : Suhaia, Suraia 3.
-AI(U), -AICEA, AILA,- in Albeaiu < Albea, Bobaiu, Cotaescu
( < Cotai), Dragai.
Compus : + suf. -cea : -aicea, Dragaicea ; + suf. -ad : ca in
DrsagAil'a.
-AL(A), suf. de origine slavg : BArbala,, Cotal, Dirdalg, ; dar in PAcal5,
si Tindal:6, -aid este tematic.
-ALE, ca in Agale, Dunale, Darmale.
-AN, -ANTI, -ANCIT, -ANESCU, -EAN, -ENIS. Snfixul -an cu sens
augmentativ i peiorativ, ca in. /ungan 4 : AdAman, Alexan, Bklan, etc. nu
trebuie confundat cu suf. -anu (= -eanu, -ianu) din Cirtan, Cincan, Cun-
tan, Dejan, nume de famine derivate din toponime (C'irta, Cincu, Cunta),
care indica apartenenta locals. Sufixul augmentativ -an ad'augat la
prenume ca in : BrAtan, Dumitran, Dobran, Ghergan, Lupan, Opran,
Pascan, R6ducan, Visan, Vitan etc. da, impresia ca avem a face cu pa-
tronime. Prin analogie cu sufixul similar de apartenentg localg -anu,
unele din acestea se scriu gresit cu -u final, ea : Opranu, Pascanu, Radu-
can-u.. AdAugat la nume In -ea ca : Radea, Stanea, produce un suffix cora-
pus : -ean : Mclean, Stanean (vezi si suf. ean(u)). Sub influenta numelor
de origine Latina in -ian ca Adrian, Traian, aceste nume apar dupg 1850
in mediul urban si in forma : Radian, Stanian. Avem ins5, trei nume
vechi inexplicabile din sec. al XVI-lea : Neagoe cu fii sai Batian i Nea-
ga" (16 BI 46) ; (v. suf. -ian).
Trebuie sa, amintim aid i formatia de matronime in -an (cap. VI
E § 5). Categoria numelor folosite in decursul vremii ca prenume sau patro-
nime, formate cu sufixul augmentativ -an este atit de numeroasg in.cit
s-a putut intocmi o lists de cca. 300, fa'r5, a le cuprinde pe toate 5. In schimb
1 5t. Pzsca, op. cit., p. 136.
2 Al. Belie, In Archiv fur slay. Philologie, vol. 23, p. 140.
3 $t. Pasca citeaza numai nume de animale : Balaia, Lunaia, etc. ; v. si V. Bogrea,
Dacoromania IV2, p. 866.
4 0. Densusianu, Histoire de la lanjue roumain2, I, pp. 249, 254; Gh. Pascu, Sufixe
.romine§ti, la suf. -an citeaza nume de vite, formate cu -an : Bolan, Cerban, Joian, Marian, Floran
etc. ; la care adaug : Miercan, Vinerean, Duman.
5 N. A. Coustantinescu, Sufixul -AN In Limba romIna", 1963, sub tipar.

LV
www.dacoromanica.ro
cele de familie, formate cu spfixul de apartenentg locals -an, -eanu, -ianu,
sint, prin firea lucrului, infinite
Compuse : + suf. -cu = -ancu : Bobancu ; + suf. -escu : Scurta-
nescul ; + -is = eni? : Stoieni§ < Stoia.
-ANDRU, snfix cu sens de simpatie, adgugat la substantive 1; 1a
nume de persoana se confunda cu derivate din Andronic.
-ANT (cf. -inti), sufix de origine sirbeascg pentru mime de apar-
tenenta locals : Gataiant < Gataia, Rimneant < Rimna, Serbantu etc.
-AR(IU), -AREA, sufixe de orig. latina, deriva nomina agentis (de
ex. albinar, care pot deveni toponime ca Bu§tenari etc.) : Berbecaru, Pu§-
cariu. Pus la toponime ce se terming in -n (-na, -ni) acest snfix uzurpa
functia lui -eni, in derivate indicind provenienta : Cainar < Caianul Mic 2,
Obedenaru < Obedeni ; el designs §i grupul social : Valenari, Bordenari,
al celor din Vgleni, Bordeni dar aici poate fi o disimilare a sufixului
-eni spre a evita repetitia 3 j in alte cazuri : Silistraru top. < Silistra. In
Bucovina el are functie patronimica (v. cap. VII E § 2 b) : Barariu, Piticar,
Ruxandariu, Tonegar ( < Toniga) etc. ; la Irinar §i. Sindilar nu este snfix
( < Irinarh, Sinde-Ilariu) ; insaBarcaru deriva din top. Berea + suf. -aru,
sau din barcar pastor" sau < subst. bare padure".
Compus : + suf. -ea -area : Bragarea, Purcarea. Cf. art. V. Bo-
grea (DR In p. 804-807). '

-AS, -ASA, -ASCU-, -ASIN ; -as este sufix diminutiv (ca in copila§),
sau indica profesiunea (alarm, est* ; in antroponimie are acelea§i sen-
suri : Dumitra§, Martina§, Grigora§ etc. sau : Cimpoia§u, Fluera§, Pu§-
ca§; tot cu sens calificativ in : Mindra§, Alba§, Lunga§; din Dobre +
-asa avem Dobrea§a. Compuse : a) + -co : Dumitra§cu, Grigora§cu, Io-
na§cu, Patra§cu, Roma§cu, etc. ; b) -I- -in = -asin : 12oninitra§in, Vilca§in,
Vulpa§in etc.
AT -ATI, suf. de orig. lating la nume ca Fiiat, Fgrtat, prin care
s-ar explica §i forme ca : Banat, Mu§at, Nec§at, Unchiat, Ursat, apoi
feminine ca Bunata, Murata, §i plurale ca Urlati, Ursatii. De origine
greats la nume calendaristice : Anghelat, Cosmatu, Vasilat (> s.Vasi-
lati) ; la Tohilat este tematic < Teofilact ; -at este §i de origine slava in
nume laice ca : Orlat. Prin analogie cu toponimul Vasilati < Vasilat,
s-ar putea explica, in mod logic, toponimele Galati §i Romanati din sin-
gularele : *Galat §i gr. Romanat. Conf. §i Danaiat < Danau, Bangtoiu.
< Banu + -at + oiu, ca Boebloiu < bogat.
AREA, v. -AR(IU).
-AS, -ASAN, apare in : Buda§ < bardo§ = barza, Banta§, Bon-
ta§ < bout, Brat explicat de Pawn. < brat's var, firtat".
Compus : + -an sufix augmentativ, Brgta§an(u).
-Au, -AUS, ca in : Brinzgu, Buzau, Danau, Matg'u, Vladau ; cf. §i
Miteu. Compus + -us : Bratgu§, Codau§.
-AUT, sufix slay toponimic ca in : Patrauti, Radauti ; antropo-
nimele terminate in -du ca : Danaut, Miraut, se explica prin suf. -uF
(Danau + -ut).
1 S. PuKariu, Dacoromania, II, p. 698.
2 Iorgu Iordan, Notes de toponymie ruumaine (BL VI 30).
8 S. Pu§cariu, Dacoromania, I, p. 327.

LVI
www.dacoromanica.ro
-CA si -CA (din suf. slay-. -fait, -kit) in nume slave imprumutate
Balc(a), Borca, Crimea, Danca, Donca, Giurca, Iarca, Milca, Raical. Sub
influenta acestora si a etnicelor feminine in -eanca : armeanca, tiganca, ol-
teanca etc. c6ci etnice ca bulgarca, rusca sint forme imprumutate ; suf. -ca
a devenit productiv in limba rominl la nume a ekor functie nu este clarg :
Cotorca, Florinca 2, FrAtcan ( < *Fratca), Lupca, Necurca (< Necora),
Negrusca, Rosca, Tatorca, Mira', etc.
-CO, -CU, acelasi sufix, masculin, eircull in forma originar5, la nume
slave imprumutate : Boico, Bilco, Boico, Rodeo, Hrinco, Iatco, Ivanco,
Latco, Panco, Pasco, Petco, Raico, Vlaico,Voico ; acomodat in limba ro-
ming in -en, la Coate formele imprumutate, nu este posibil a distinge formele
straine de cele rominesti, ea in : Bancu, Bencu, Braicu, Iarcu, Milcu,
Mircu, Staicu, Stancu, Tincu 3. Diecid afectau insa, si dupa acomodarea In
-eu, sa foloseasea forma slavg, spre a marca o pretentie savants, ca in
erbco, ce apare si in forma ierbaco schimbind si pe compusul -afen in
-afeo :'%Dumitrasco etc.
-CIU, -CEA, sufix slay ( -q) la name direct imprumutate ea : Donciu,
Stanciu.4, sau formate in limba romina ca : Banciu, Danciu, Onciu.
Compus, --I- -ea = -eea, sufix care inlocuieste adesea sufixul -ciu din
numele mai sus amintite : Grigorcea, Mincea, Oancea, Stancea, on se ada-
uga la alte nume : Buncea, Vrancea etc. V. Bogrea invoca fArg temei
trei derivate cu acest sufix : Capcea, Tomcea, Topcea, paralele cu Cap-
p, Tomsa, Topsa, spre a explica (gresit) pe rom. Mircea din srb. Mr16a,
< Marcus 5.
-CMC, sufix ucrainean, mai non, patruns in onomastica roraing din
Bucovina sub regimul austriac : Sauciuc < Sava, Vacarciuc < Vacaru etc.

-E, -EA. Numele terminate in -e pot fi vocative ca Petre din Petru
si Ioane (frecvent in Ardeal) de la Ioan, sau fonetisme moldovene, in
loc de -ea, ca in : Balse, Brate, Carpe, Chinde, Ciure, Cuze, Lupe, Lupse,
Mane, Nietile, Sturze, Tite etc. sau variance grafice Cirje 6, sau tematice :
Bade.
-EA, -IA, -EAG(A), sufix studiat de E. Petrovici, S. Puscariu 7 si
Al. Graur 8, foarte productiv in limba romina la elteva nume calendaris-
tice : Petrea < Petru, dar mai mult la cele laice : Badea < Bade, Bar-
batea < Bkbat etc. unele cu valoare de patronime sau simple supra-
nume : Albea, Cernea, Negrea. Cu aceast5, terminatie se potrivesc si unele
forme provenite din genitivul patronimic slay in -ea, -ia 9. Caplea si teflea,
an sufixul -lea.

1 I. Bil.-Albescu, Name de popoare si elemente slave..., p. 46.
2 Florinco, in Balada Miului (Gr. Tocilescu, Materiale folcloristice..., I, pp. 61, 185).
8 Pentru circulatia acestui sufix in I. romina, v. Th. Capidan In Dacoromania, 1, p. 204.
4 Exemple la I. Bil.-Albescu, op. cit., p. 41.
5 In Dacoromania, IVs, p. 863.
6 Parerea lui I. Bil.-Albescu, Patronime cu sufixe ungurefti, p. 48, ca acestea au re-
latie cu suf. ung. -e, nu este admisibila.
In Dacoromania, II, pp. 697-8 si V, p. 900.
8 In BL, IV, p. 80 si V, p. 60.
9 V. cap. VII, B, §§ 1-3, 5.

LVII

www.dacoromanica.ro
Compus : + -ag = eag(6), sufix diminutival, ca in Toleagg ( < Pos-
tolea).
-EAN(A), -EAN(IT), -TANA -TANU, -EANCA. Sufixul -ean cu
1

variantele lui derivd* in genere nume de familie de apartenentd local din
toponime Albeanu. < Alba, Budeanu < Buda, Cimpeanu, Bdicoianu
etc. ; tot asa David Davideanul din Davideni (16 A IV 167). In Dobrean
avem suf. augmentativ -an pus la Dobre. La numele terminate in c, s, f,
sufixul de apartenentd locald -eanu is forma -an : Surducan, Husan <Husi,
Cuntan < Cunta etc. In Bddicean, DrAghicean, avem Ins sufixele
ici + -an ; in Bdlcean (din Bale) suf. -ea + -an augm. ; v. si suf. -an.
Sufixul -eanci in Cruceand < cruce, TAlceand < tile.
-EASA, -ESU, sufix de origine latina, creeazd nume maritale pentru
femei : Bdneasa, Luponeasa, mai frecvent in Bucovina ; ele devin topo-
nime. Din acesta se reface un masculin -esu, in functia de matronim,
provenit din marital.
-EATA, sufix de origine latind : Dobrineatd, Mineatd < Mina.
EC, sufix slav pentru diminutive : Danec, Simenec, Voitec ; in
Bddeca Eji Coteca poate fi grafie pentru -ica.
-ECI(U), sufix diminutival (cf. troneci hambar mic") de origine
slavd 1 : Bedeciu, Berheciu, Direciu, Comaneci, Ioneciu, MAneci, Moeci,
Staneciu, Stireciu, erbaneci, Tigheci, Todeci.
-EGA, -EGEA, -EGIU, in : Patega, Varega2, Armega §i Tomegea
< Toma ; Rdtegiu < Ratea ; cf. si top. Coslegiu. 0
-EI, sufix format si sub influenta numelor calendaristice : Andrei,
Matei, Timotei. I. Bil.-Albeseu eiteazd vreo 30 de nume, care se pot admite
numai dacd, accentul cade pe sufix -a, intro care : Albei, Aldei, Bodei,
Brdtei, Featei, Cirdei, tirbei, Strimbei etc., la care addugara : Bdrbdtei,
Brinzei, Ciulei, Florei(u), Gidei, Gorovei, Galei, Macrei, Scorei, Spinei,
ovei, Ursei ; sufixul -ei se poate confunda in scris en genitival unor nume :
Manea Manei gi cu pluralul numelor in -el : Calugdrei < Cdluggrel ;
in cazul lui Dragomir P'intei (16 B I 102) nu stim dacd este flexiune de ge-
nitiv,; sau sufix, accentul nefiind notat.
Compus : + suf. -a = -eia : Bobeia, Popeia, Rddeia.
-EL, -ELEA, sufix diminutiv de origine latina, folosit la citeva nume
vechi : .AlexAndrel Vvd., Bucurel, Radel, Onela, dar foarte frecvent
actualmente.
-ENCU, -ENCIU, este sufixul ucrainean -enko, pdtruns in Moldova
prin nume strdine : Boicencti; Cazacenco : el s-a aplicat i unor nume romi-
nesti : Captarenco < cap tare, Cerbulenco < cerbul, Cherdivarenco <
pierde-vard, Focenco, Sirbulenco, Taranenco etc. ; s-a modificat in
encu : Bobencu, Cuparencu, Dumencu, Gafencu (din 1672). V. si -incu.
ESC, -ESCU(L), sufix patronimic vechi (v. cap. VII C § 2 ; E § 1;
VIII § 1-3) apare uneori in forma -esc : Staesc etc. Al. Graur 3 §i Iorgu
Iordan 4 11 considerd de origine tracd ; el se adaugg la nume articulate si
nearticulate : Bddescu i BAduleseu < Badu, Lupescu gi Lupulescu <
1 N. Draganu, Rimlnii in veacurile IXXIV, 1933, p. 279, n. 2.
2 Nume actuate din Gorj.
8 Yn BL V, p. 60.
4 Yn Nume de locuri, p. 120. Gresit 11 socotea de data reeenta", Th. Capidan In Dacoro-
mania, I, 208.

LVIII
www.dacoromanica.ro
< lup etc. Numele cu teme terminate in -a sau -u pierd vocala finales :
Savescu, MArcescu (v. cap. VII E 1 si VIII 1-3).
-ES, sufix neaccentuat, de origine slaves, dupes Pasca ; cunoscut si
la toponime de origine maghiara, ca : Ghimes, Tulghes si la nume ca Nemes,
Vermes, el devine productiv in romineste la adjective ca : gures, verdes,
si la nume de familie ca : Bobes, Cindres, Metes, RAdes. V. Bogrea citeazA
alte 40 de nume printre care : Bades, Bunes, Codres, Danes, Dumes,
Na es, Pades, Petrel, Bares, Septes, Temes, Vremes 1 etc.
- R* accentuat ; Pasca Il distinge de precedentul, ca sufix diminutival,
eitind : Andries si Manes, la care adaog : Ries.
ATE, sufix de origine latin si slay/ ca in scAete, puete : BUnete,
Bfaete, Buzete, Bulete, Ciucurette, CrAete, Frunzete, Ionete, Marinete,
MArculete, Nicorete, PAsculete, Robete, Sorete, Sulete etc. ; + suf.
-a, Serbetea. In Ranete ( < Araniti) ortografiat Ranetti, -ete apartine
temei.
ET, -AT, sufix latin indicind calitatea, in adjectivele : maret, padu-
To etc. dar in slaves este diminutiv : Dobret, Ionet, Lungulet, Manet,
Mihulet, Onet si Radet ; scris cu a in Stirbal, din 1691, Girbovat (1479),
GhizdavAt (1476).
- EV, -EVICT, sufixe slave cu functie patronimicg, folosite de dieci
In documentele slave spre a forma patronime : Manev sau Manevici pentru
al Mardi" sau al lui Manea", Udristev etc. Neproductive in limba ro-
minA, ele s-au impus sub regimul austriac in Bucovina, slavizind multe
nume de familie.
-I, snfix unguresc pentru nume de familie formate din toponime
= rom. -ean), s-a impus de timpuriu, cu acelasi sens, unor familii supuse
influentei maghiare din Transilvania : Dordai, Patai, sau: Fratai ( < Frata),
Tordai < Turda (in loc de FrAteanu, Turdeanu), ca si in numele scriito-
rilor : Joan Budai-Deleanu (« de la Buda »), Gh. Sincai (« de la Sinca »)
si al pictorului Carol Pop-Szatmari (« Sgtm6reanu»). I. Bil.-Albescu citeaz6
numeroase exemple circumscrise la Ardeal si Banat, multe insg, din
acestea nu sint patronirne ci prenume, terminate in -i final, de alt6 natures :
Cornell., Creti, Gavriluti, Mogosi, Morari, Petri, Tudori etc., sau la porecle,
ca : Berari, Ciotori 2. Cu sens nelamurit, acestea forma apare si in Mol-
dova inca din sec. al XV-lea : Birai la 1499, Bunai si Cioflai 3.
-IA, v. -EA.
-IA, aceentuat la aromini : in Bataria, Artaria si, neaccentuat, ca ter-
minatie de aspect ortografic latinizant, In nume ardelene : Leucutia, Morutia ;
totusi apare si in name de familie mai vechi muntene : Mafia, Stsaniia.
Un grup deosebit fac femininele create in limba roming cu suf. -ia, din .

masculine terminate in -a, ca : Savia si Varsavia, din Sava si Varsava4,
.sau din cele terminate in. -ie : Anastasia, Vasilia, din Anastasie, Vasilie.
1 In Dacoromania, IV, p. 868 si In Revista Istorica, VI, p. 227-8.
2 Op. cit., pp. 56-57.
3 Th. Codrescu, Uricarul, XV, p. 265.
4 $t. Pasea, op. cit., p. 135.

LIX
www.dacoromanica.ro
-IAGA, v. -AGA.
-IAN, -IANA, v. la suf. -an, -ean. Cu alt sens, si probabil de alta.
origine, in prenume vechi ca : Bratiian din 1497, Dobrian, Opriian si
in prenume feminine : Opriana, Trestiana. Dupes 1850, in nume de fa-
milie ca : Provian < Proava, Radian, Radulian, Stanian ; acestea s-au
format si sub influenta unor calendaristice ca : Adrian, Casian, Chi-
prian, Demetrian, Emilian, Stelian etc.
-IA4, in: Dobriasul.
-IC, -ICA, -ICA, -ICU, -ICEA, -ICEL, sufix ipocotistic de origine
latina ca in bunic, 4 : Baclica-Radu Vvd, Banica, Costica, Dobric,
Fetie < fat, Toni* Mitica, Stanica, Ticu ( <Costic-u). Frecvent la pre-
nume feminine: Anica, Florica, Marica, Rodica, Stanica etc.
Compuse : + -ea = -icea :"Dobricea, Serbicea ; ± suf. -el = -icel : Dobricel.
-ICI. -ICEAN, -ICINA, sufix de origine slava cu doua sensuri
in onomastica roming. La sirbi si la rusi formeaza patronimul : srb. Paq6,
Ristio, rus. Alexii Levici Tolstoi desi la origine era diminutiv. In actele
slavo-romine apare cu acelasi rol, explicat de Joan Bogdan prin -escul :
Hudici (Hudescul), Julici (Giulescul), deci ca patronim 1; fiind dovedit
ca diecii slavizau uneori patronimele, nu se mai pot distinge cazurile cind
numele slay a fost imprumutat in aceasta forma si cind sufixul este adau-
gat de un diac la un nume rominesc, ca de ex : Babici, Birlici, Hudici,
Julici, Radici, Stravici, Stroici etc. Cu atit mai intemeiata este presupu-
nerea ca multe nume cu suf. -ici in actele din secolele al XIV-lea si al XV-lea
vor fi circulat in graiul zilnic fares -ici ca : Albici, Badici, Badilici, Balici,
Bolfich Bradici, Bunici, Ca'potici, Culici, Mateici, Milici, Misici < Misail,
Minotici < Mina, Mintici ( < minte), Nichitici, Pirlici, eptelici (< al
saptelea), erbici, Severici, Tighici, Vintici etc. La unele din aceste deri-
vate snfixul -ici pare alintator ca in subst. glumici, pacalici etc.
0 dovada ca sufixul nu era in grai gasim in faptul ca in sec. al XIX-lea
numai citeva nume de familie, din cele vechi, mai pastreaza snfixul
-ici : Donici, Negulici, Ponici, Virgolici, si citeva prenume : Draghici,
Badici, Cirstici, Mitici, Radici, Stanici ; acestea din urma sint consi-
derate ca alintatoare si nu sintem siguri daces ele an jucat rol de patro-
nime. Tot ca diminutive considers Pasca numele ortografiate latinizant :
Comaniciu, Nicoliciu. La acelasi sufix G. Pascu citeaza ca nume de agent :
Pacalici < vb. a pacali, asemeni caruia putem adauga : Clipici, Sdrobici,
Tremurici, Zorici, formate din verbele respective, si altele din substantive
cat Pacurici, cu toponimul Pacuricea. Acelasi sens pot avea o parte din,
cele 70 de nume citate de I. Bil.-Albescu 2 din care citam : Badici, Codrici,
Cuculici, Morarici, Negrici, Rotarici, Totolici, Udrici etc.
Compuse : a) -iscu< -ici + -eo : in Velicico, fratele lui Miron Costin,
Onicico, Mindricico ITa., nume moldovene, sub influents ucraineana ; sufixul
s-a modificat ulterior in -iscu : Veliscu, Oniscu etc. b) -icean < -ici + -an,

1 Documentele lui Ste fan cel Mare, vol. II, index.
2 I. Bil.-Albescu, op. cit.

LX
www.dacoromanica.ro
sufix augmentativ, adaos la prenume ca : Badicean, Baicean, Beldicean,
Draghicean, gresit scrise cu -u final, prin analogie cu derivatele in -eanul,
sufix de apartenenta locals. e) -icina < -ici ± -Ma, in nume ca Dobricina,
Petricina etc.
-IE si -E, terminatie frecvent la numele calendaristice, devine
.(acomodare* cind se adauga unor nume terminate in consoana ca Archir,
scris in documente Archirie, prin analogie cu Arghirie si Adamie < Adam,
acomodat dupe Avramie < Avram, care insa este nume calendaristic.
< Tot asa Tudorie, Ion, 1890 din Pacureti, cf. cap. IV § 7.
-IGA, -IGA, -IGAN, -iga, sufix de origine slava la apelative luate ca
supra-nume : Cotigg, Chitiga, se adaoga si la nume crestine ca in Oniga <
Ioan, Maniga < Mann. Alte exemple : Baniga, Beriga, Bibiliga, Buliga,
*Staniga > Stanigoiu si toponimul Scariga. Dar in Barliga avem
un schimb de terminatie din Barliba, ca in Basaraga, < Basaraba.
Compus : + -an = -igan : Petrigan, Vasigan, dar nu in Beligan.
-ILA., -ILA, sufix de origine slava pentru diminutive, ca in rotila <roata,
indica insa i calitatea (lungila, setila) ; este frecvent la antroponimele
formate din acest fel de apelative : Buzila, Desna, Fugila, Gerila, Mindrila,
1VIurgila, Negrila, Pasa'rila, Plesnila, Setila, Vintila, Zorila etc., sau de alts
nature : Badila, Bancila, Bucurila, Cornila, Cirstila, Curcila, Moisila, Onila,
Puadila, Stoichila. Acest sufix a inlocuit, prin acomodare fonetica, tenni-
natia numelor biblice -id, ca in : Danila, Gavrila, Mihaila, Rafaila. Din
verbul a tiri, cu forma -i/a' : Tirila 2.
- IN, -INEA. Sofixul -in are doug origini : una greco-latinar la
numele calendaristice de origine greaca sau latina : Antonin, Constantin,
Eufrosin etc., de la care a trecut si la unele derivate din mime calenda-
ristice : Florin < Flor, Galin < Gal, Timotin, Tudorin, Vlasin, on la nume
laice : Stamatin, SErbin, Ursin. Paralel cu acesta se distinge sufixul slay
-in din flexiunea genitivului feminin slay ea in : 111-ufatin !fiul Musatei",
cf. Dobrin 3 ; acest sufix s-a adaugat si la masculine terminate in -a :
Cosmin < Cosma, sau in -ea : Belcin, Bodin, Falcin, Husin, on in consoana,
ca : Draghin, Dragusin. Compus : -inea < -in + -ea : Radinea.
-INA, sufix latin pentru feminine, ca in Anghelina. In Radina si
Stamina, avem prma ferainina, de la masculinele terminate in -in.
-INCU, -INCA, sufix slav, cf. suf. ucr. -encu, in nume de familie ca :
Bratincu, Buzincu, Petrasincu, sau. : Bobinca, Bojinca, Buzinca (1637).
-INTI, -INTA, sufix slay ca si -ant, formeaza nume de apartenenta
pe teren slay i rominesc ca in toponimele : Mehedinti li Mehe-
dinta < Mehadia. Yn documentele lui Stefan eel Mare apar multe topo-
nime cu acest sufix : Basinti, Bintinti, Birlinti, Brainti, Gidinti, Oprisinti,
Sipinti, Strointi, Tominti, Vaculinti ; alte exemple mai aduc Bogrea

1 V. nota 5 p. LV.
2 V. §i valorosul studiu : Sufixul -Ha de Mioara Avram In Studii privitoare la formarea
cuvinlelor In limbo romina, II, 1960, pp. 149-178.
3 G. Pascu, Istoria literaturii qi limbii ran-line din sec. XVI, Bucuresti, 1921, p. 165,
considers pe Dobrin BI Dobriin", act din 1576, ca greseli" de diiac care a amestecat pe rom.
Dobre cu adj. slav dobriin al lui Dobre".

LXI

www.dacoromanica.ro
si Capidan1, toate provenite din antroponime. Compus : -intel < 474
+ -el, in Stointel.
-IS, -ISAC, -ISEL, -ISITA, -ISOI, -ISOR. Snfixul
-4 apare in nume ca : Longhinis, Opris, Petris, Smarandis, Stanis(esti) ;
mai frecvent insa, in compuse : a) + ac, Oprisac, b) + -an, Oprisan, Do-
brisan, Dr'aghisan ; c) -el, Stanisel ; d) -itel, Oprisita ; e) -oi, Opri-
soi ; f) + -or, Albisor, Badisor, Bunisor, Onisor, Petrisor, Radisor, Sta-
nisor, Stancisor.
swfbr de origine slava, in apelative, cu accent, ca in cinipiste,
si fa'ra, accent ca in iniste 2 ; accentuat probabil la nume de persoana, ca :
Berliste, Calistea < Calea, Catariste, Eniste < Ene, Macoviste < Macovei,
Melisteni < Melea, Obriste < Dobre, Prediste < Preda, Raciste < rac,
Siliste (< Sile) feciorul lui Crucian" (17 A III 143), Udriste < Udrea,
Va'liste < vale, Vroiste, Zvofiste ( < izvor) ; cf. si Nadaiaste ; dar Batiste
< it. Battista.
-IT, in : .Anghelit, Neagoit, Negrit, Slavit, &Alt, Stoit.
-ITA, -ITA, sufix diminutival. Pentru masculine -its : Chirita, <
Chiru, D'anita si Danita% < Dan, Gheorghita,, GrigoritA, Ilita <
< Ilie, Ionita, Onit, Lupita, Mgnit(a), Udrita, etc. ; pentru feminine
-tta : Anita, Dochita, Efimita, Marita, Luxita, Sita, Zefirita, Stanita etc.
-IU, fara accent, adaptare morfologica, moderns a terminatiei nume-
lor calendaristice in -ie, refficute dupa, modelul latin : Antoniu, Arcadiu,
Claudiu, Corneliu, Dionisiu, Ignatiu, Iuniu, Iuliu, Metodiu, Patriciu,
Terentiu, Valeriu, etc. ; este suprimata, in limbajul curent, la unele dintre
acestea : Anton, Cornel, Ignat, Valer ; adaugat de ardeleni si la nume
laice : Vulcutiu < Vile etc.
-113, accentuat, provine din genitivul grec patronimic, grin care se
formeaza, nume de familie grecesti ; s-a folosit ca sufix patronimic abia
in secolul al XIX-lea, sub influenta greacA In mediul urban si mai ales in
Moldova de sud, la nume ca : Anastasiu, Atanasiu, Diraitriu., Eftimiu,
Gheorghiu, Grigoriu, Vasiliu etc., unele din acestea fiind nume originale
grecesti3. Inexplicabil in toponimul Unguriu din r. Cisrau.
-IUC, sufix de origine ucraineana), rar in actele vechi : Frenciu.c,
mosul lui Singer si al Stanei, din 1490 ; el s-a impus in Bucovina sub
regimul austriac la nume rominesti pentru a forma patrordme : Ariciuc,
Babiuc, Bogdaniuc, Buraciuc, Cozmiuc, Crainiciuc, Greciuc, Negriuc,
Sauciuc (< Sava), Ursaciuc < Ursachi etc.
-IVOE, terminatie slava, apare in nume de formatie straina,: Berivoe,
Brativoe.
-LEA, sufix pus la teme scurte, de o silaba : bic, cap, mic, mac,
mir, muc, din care provin : Biclea, Caplea, 1VIiclea, Maclea, Mirlea, Muclea,
sau la scurtate laice : Buhlea < buh (a"), Codlea < coada,, Caplea < ceapa,
si calendaristice : Goglea < Gogu, Mislea < Mis(ail), Steplea < Step(an),
teflea < *tegan), Raflea < Raf(ail), Triflea < Trifon. Se adauga, si
1 Dacoroman' a, I, p. 218.
2 Schiopul, Rondnii to secolul XIII XIV .
8 G. Sion, In Arhondologia Mcldovei, citeaza multe exemple de nume de familie romi-
nelti formate dupa cele grece§ti.

LIU
www.dacoromanica.ro
la nume cu origine nesigura : Droslea, Dub lea, Giuglea, Jib lea ( < Jipa),
Ruflea, Teglea, Tiflea. Burlea Ina < Burla, + suf. -ea.
-LIE este terminatia citorva nume compuse cu Ilie : Nicalie, Pintilie,
Stancalie, Vasalie (sau < Vasilie), luind aspectul unui sufix.
-MAN, scris si -oman in unele studii 1, sufix cu sens augmentativ
ca in hotoman ; cf. germ. -mann in : Allman, Cirloman < Karlraann, tc.
-man din : Caraman, Osman etc. si srb. -man din : Vukman. Productiv
in 1. rom., creeaza nume ca : Beldiman, Chiciorman, Cotroman, Cotman,
Dragoman ( < Dragu), Ghitiman, Fratiman, Petriman, Badman, Bus-
man, Stenoman ; cf. Turcuman feciorul Turcului" 2. V. Bogrea aduce o
serie de alte exemple : Aldoman, Butiman, Chircoman, Darman, Gotman,
Marghiloman, Neguman, Nicoman, Todorman, si un Cojman < Cosma
(DR IV 2 p. 859),
-MIR este terminatia vechilor mime slave, explicate la cap. X A § 5.
-OAE- -OAIA, -OAICA, feminin al sufixului -oiu, folosit pentru a
deriva numele marital al femeei : Badioae, Cretoae, Goioasa, Ionoaia,
Lupoaia, Timpoae, Ursoaia etc., de la numele respective : Badea, Cretu,
Goia etc. Compus, + suf. -ea Corboaica, cu acelasi sens.
-OARA, -ORITA, sufix diminutiv feminin : Marghioara ( < Marga),
Marioara ( < Maria). Compus, + -ita: Mariorita.
-OASA, sufix cu acelasi rol ca -oaia : Ilioasa, Goioasa din Ilie si Goie.
-0C(A), -OCEA, sufix de origine lating : Bacioc, Bartoc, Bondoc,
Catoca, Ionoc, Stancioc ; cf. Manioc. Compus : + suf. -ea, Radocea.
-0 G, -0 GA, -OAGA, -OGAN, -OGEA, de comparat cu suf. -ag(4), in :
Finog si Mirciog ; Handoga, 1Viantoga ; Bacioaga, Cirloaga, Cirtoaga si
Mincioaga.
Compuse : a) + suf. -an = ogan : Cirlogan, Mociogan ; b) ± suf.
-ea = -ogea in Finogea.
-OIE sau -OE din suf. slay. -oje, frecvent la sirbo-croati in nume
ca : Beroje, Bogoje, Branoje, Budoje, Dobroje, Radoje 3. Sufi-Kul
patrunde in onomastica romina impreuna cu aceste nume slave sau sir-
besti, apoi se adanga si altora de aceeasi origine, devenind productiv
la romini : Baboe, Bratoe, Dragoe, Neagoe, Radivoe. E. Petrovici observe
ca sufixul slay -oje deriva ipocoristice din prima silaba a numelui intreg
slav ca Dragoje din Dragomir 4. SfifiX11.1 -oe circula un timp in acte cu
aceasta forma, apoi se scrie -oiu prin confuzie cu vechiul suf. rominesc
-oi(u) = : Baloiu, Bratoiu, Dragoiu, Neagoiu si Negoiu, Radoiu, Sta-
noiu, Vladoiu etc.
-0IU, -OAE,, -DANA, -OICA, -OICEA, -OANEA, suf. de ori-
gine latina, din lat.. -oneus, derivind, in legit, nume masculine din feminine :
ciora din cioara, si augmentative : buboi < bu.ba. In antroponimie el
formeaza nume maritale : Sturzoae < Sturza (v. mai sus), patronime :
Costoiu < Costea si matronime : Profiroiu, fiul Profirei. In Banat, Hateg
1 Dacoromania, II, p. 882 §i III, p. 835.
2 Documente din 1660, L. Boga, Documente, XI, p. 11.
8 Rad, vol. 82, p. 116.
4 Dacoromania, V, p. 577.

LXIII
www.dacoromanica.ro
i parte din jud. Mehedinti se mentine insa forma arhaica in -oh, scris
-on(iu), -one, ca In exemplele : Albon, Barbon, Ignaton ; Angheloni, Todoni,
Zaroni ( < Lazar sau < Zaharia), Iovitone, Oprone, Imbroane, Trimbi-
toniu ; Intr-un document oltean : fiii Miclausoanei" (16 B I 102). Privitor
la acest sufix. E. Petrovici arata ca : a) In Banat sufixul -o,i designs un
patronim sau nume de familie, inlocuind pe -88C11, 1, b) ca In patronimele
mocanesti din Cara Oltului : Dobroiu, Gramoiu, Gogoiu, Marcoiu, Oncioiu,
oprbiu, Procoiu, el arata apartenenta familiars 2 ; c) ca tot prin el se deriva
numele femeii din al bkbatului (numele marital) ca in exemplul Min-
doana < a lui Minda, sau rovers, In cazul clad femeia este mai bogata,
ex. : Balasonii 3 ; tot el arata ca S. Puscariu a gresit explicind sufixul
-oiu, din Baloiu, Cretoiu, de la slay. -oje, Mincing distinctia intre sufixul
slay r i eel latin o da sensul, eel slay deriva ipocoristic..." i anumedintr-o
tema slava, dar Cretoiu ar suna in Banat : Cretoti i Dimoiu : Dimon. 4.
Numele Mute cu suf. -oiu din substantive : Catanoiu, Garofoiu, care
nu pot fi Mate nici ca augmentative nici ca diminutive, sau Imprumu-
tate din slava, Al. Graur le considers masculine refacute din femininele
in -oaia (n. maritale), deci cu seas de filiatie : Cernatoiu este fiul Cernkoaei,
dar nu pentru ca femeia ar fi fost mai bogata 5. Alte patronime mocanesti :
Andritoiu, Floroi-u, Ispasoiu, Patrascoiu, Stoicoiu 6 ; tot prin colonizki
de ardeleni se -coate explica frecventa sufixului -0i/a la Valenii de Munte :
Bartom, Chivom, Onoiu, Ogirnoiu, Slamnoiu, Ticoiu, igoin etc.'.
Compus : + suf. -a = oana : Badeoana ; ± suf. -ea = -oica : 116,-
toica < Brat ; + suf. -cea = -oicea : Dragoicea ; + suf. -ea = -oanea :
Grecoanea, Turcoanea.
-OLEA, sufix format din terminatia verbala -oli, ca in pirjoli:
Ciogolea, Mozolea, Pirjolea ; de la acestea sufixul s-ar fi extins la alte
nume : Bibolea, Modolea, ilzolea 8 ; la care putem adauga : *Bobolea
i> top. Bobolia), Dragolea, Neagolea, Ursolea.
-OS, suf. de origine slava, dupa G. Pascu : Andros, Bancos, Barton,
Belos, "Bo-bos, Dragon, Hodos, Neagos, Pipos etc. 9.
-OT, -OTA, -OTICI, -OTEI, -OTIN, sufix de origine slava, pentru
care Maretie citeaza vase nume sirbesti : Balota, Bratota, Brzota, Kalota,
Dragota, Hranota 10, dar care se Intilnesc si la romini Ghibanescu citeaza
40 de nume in -ota din colectiile sale, dind unele etimologii gresitell. Siffix-ul
formeaza porecle, patronime si nume de familie. El se adauga : a) la nume
de origine slava : Bealota, BIrzota, Cernota, Dobrota, Hromota, 1V1ilota,
Neagota, Radota, Sirota, Slipota, Voiota, ; b) la derivate calendaristice :
ogota, Lomota, Marcota, Manota, Nanota, Pancota, Palota, Pancota ;
1 E. Petrovici, Dacoromania, V, p. 576, VIII, pp. 182, 577.
2 Idem, ibidem, vol IX, p. 339.
8 Idem, ibidem, vol. V, p. 576; exists insa ¢i masculinul Balasu.
4 Idem, ibidem.
5 Al. Graur, BL, vol. VIII, p.108 ; cf. studiul aceluiasi, In vol. VII (1939), pp. 105-114 :
.Extinderea suf. -oiu In sud-vestul Ardealului, Banat, Oltenia si vestul Munteniei.
6 V. Bogrea, Dacoromania, I, p. 414.
7 Pomelnicul bisericii Minastirii din acest ofasel.
8 Citate -de V. Bogrea, Dactromania, IV, 2.
9 Cf. I. Bil.-Albescu, Patronime cu sufixe ungureqti, p. 52.
1° Rad, vol. 82, p. 125.
11 Surele qi izvoade, XXIII, pp. 2-3 ; cf. si V. Bogrea, In Dacoromania, I, 212.

LXIV
www.dacoromanica.ro
c) la teme necunoscute : BArhota,, Borbota, Cosofa, Grgnot, Horhotg,
Lopot5, ; d) dar mai ales la nume vechi romine§ti : AlbotA, Balotg, Barbotl,
Ba§otA, Boot6 < bou, Bumbota, Calota< cal, CapotA, Ca§ota, Cocotg,
Co§otA, Cretota,, Dracotg, EpotAi (Iapotg), Fumota, Gerotg, Inota, JacotA,
Junota, Laiot'a, Leota, Malota, MarotA ( < mar), Me§ota, MeiotA, MicotA,
Narot6 ( < nara), Ochiota, Oota, Oprota, Piscot6, Plumbota, RacotA,
Sacotg, Secotg, Socota, *erbotg, Tacot6, Ticota, VacotA. Unele dintre
acestea sint toponime provenite din nume de persoan'61. In Arnota,
ins1 -ot este tematic < ung. arnot.
Compuse : + -ei = -otei, erbotei ; + -ici = slid,, Dobrotici ; + -in
= -otin, Dobrotin.
-OV, -OVICI, -OVAN, sufix slay patronimic la nume purtate de
alogeni ; neproductiv in limba romin6 ca §i -ev (-evici), -ov ; s-a folosit de
died. la formarea patronimelor dintre care unele vor fi ramas in uz 2.
Este limpede ca Varbatii purtind astfel de patronime in actele vechi pot fi
ru§i on slavi de sud, insa nu putini sint autohtoni ca : Stoica Vintilov din
1452, Varticov din 1546, Barbulov, Buzatov, Ianovici, Limbovici, §i multi
altii. Sufixul s-a pAstrat la citeva patronime : Ioanovici, Petrovici §i mai
frecvent Popovici. Administratia austriaca supunind biserica din Bucovina
patriarhiei sirbe§ti de Carlov4 la 1783, de care depindea §i biserica rorainA,
din Banat, §i citva timp, cea din Ardeal, s-a ajuns la- slavizarea, in epoca
mai noua, a multor patronime romine§ti din aceste provincid ca de ex.
Barbulovici, Blajevici, Ciupercovici, Diaconovici, Iancovici, Iorgovici,
Marcovici etc. ; in deosebi in Bucovina, pe timpul episcopului Danilo Vla-
hovici" (1789-1822)3, s-au slavizat, zice Biletchi-Albescu, enorm de
multe nume in Bucovina, dintre care citeazg : Albovici, Minovici, Proco-
povici, Turcanovici, Sidorovici, Tanovici ( < Stan) etc. Familia buco-
vineang Onciul i§i adauga patronimul Alexandrovici 4. Inca un contingent
de nume cu aceste sufixe aduc elementele sud-dunarene refugiate la not
din cauza jugului otoman (ca Minovici). Faptul este relevat de Carcalechi
la 1830 prin fraza Nu toti sint bulgari, a caror nume iasa in -vial ; multi
dintr-ace§ti sint curati roman" 5.La inceputul sec. al XIX-lea Inca, sufixul
-ovici spare sporadic, ca mods, sub influerrta rusa, la unii boieri : Dinicu
Golescu, fiul lui Radu, semneaza C-tin Radovici din Gole§ti", iar fiul lui
Vasile Bal§ : A. Bal§ovici.
Compus : + -an = -ovan :Borgovan, Petrovan, Tatovan.
-SAN, pare a fi sufix in : Bicsan, Vilcsan.
-SIN (sau -OSIN), de asemeni, in : Dragosin, Dragsin (scris §i Draxin)
§i in Marosin.
-SLAV, ca §i -mir, este al doilea element in componenta unor nume
slave ca : Dragoslav, Miroslav, Vladislav etc. V. cap. X A § 5.

1 Cf. E. Petrovici, art. In Contributions on9mastiques, Bucarest, 1958, p. 33.
2 De ex. Hodco Cretean din 1436, scris si Cretovici 5 Cretescul (Damian Bogdan, Acte
moldovene.gi din anii 1426-1502, Bucurelti, 1947).
3 I. Bil.-Albescu, Elemente slave..., p. 65-66.
4 N. Iorga, Boieri razqi in Bucovina... An. Ac. Rom. Mem. s. ist. t. 35, 1912, pp.
11 12 si 17 19.
5 Bibl. rom., VIII, p. 25 seqq., apud N. Iorga, Istoria Rominilor, VIII, p. 362.
5c. 1237
LXV

www.dacoromanica.ro
-SCHI, sufix slay, folosit In actele slavo-romine, in local prepozitiei
de, de la, alipit la toponime pentru a designs functia : ban Kralevski, de
Craiova", sau originea locals la boieri : Birlea Ifirlovski din llirfau.".
Apare la numele de familie strain : Krupenski, Vocinski, si roreori la cele
rominesti : Cuculschi, Dragulschi, Baculinschi, Corbinschi, Mociulschi,
Porcinschi, Uthitchi etc.', si in numele scriitorului Daniil Scavinschi.
sufix slay, socotit ca albanez de cgtre S. Puscariu 2, dill suf. -s
+ -ea in Balsa, el aduce exemple a este productiv in limba rorning atit
in lexic cit si la nume proprii : Balsa, Capsa, Focsa, Lupsa, Micsa, Popp
etc. Adlugam : Bocsa, Bucsa, Dump (< Duma), Neags/u, -a modificat
in Neacsu, -a, Pursa, Roma < Roman, Simla < Simon, Toma < Toma.
-UGA, -TJGOIU, cf. suf. -igo : M'anugg, StAnugg.
Compus, + -oiu = - ugoiu, Radugoiu.
-TIC, -UCA, -UCEA, sufix diminutival de origine lating la mascu-
line : Ionuc, Ra'ducu $i -"tea la feminine : BAluca, Chivuca, Firuca,
Mindraca.
Compus + -ea = -ueea : Rgducea ; cf. si Bnuciu.
-III, -ITIUL, -UIAN, -1TICA., -ITINEA, sufix diminutival ca In
fagui : Cutui, Nutui, Tugui ; Raduiul, Sta'nuiul.
Compus + suf. -an = -uian : Ursuian, Tutuian ; + suf. -ell = :
Raduic4, TangsuicsA ; + suf. -in, ea : Raduinea.
-UL, -ULEA, articol masculin rominesc, considerat ca sufix in ono-
mastica sirbo-bulgar13, este frecvent in onomastica veche la prenume :
Albul, Budul si la patronime : Andreescul, Necorescul etc.
Compus + -ea = -ulea : Banculea, BArbulea, Burdulea, Budulea,
Manciulea, Radulea etc.
-ITN, sufix, ca In : Bociun, Bodun, Borciun, Dobrun, Mann, rAtun.
-UR, pare a fi sufix In Biliciur (< Bilcea), Brudur, Budur etc.
-URA, -UREAC, ca in tefura. Compus + -ao : tefureac.
-Us, -13-*IL, -1UWR, in : Anghelus, Andrus, B-urcus, Dobrus(a),
Lep6dus, Pielmus, Trepgdus.
Compuse : + -Oa = -wi,/(d) : ; + -or = -usor, formeazO" dimi-
nutive : Nicusor etc.
-UT, -UTA, -TITAN, sufix de origine Latina : Ad'Omut, BAlu.tu si
Balutg, DAnaut, Dobrut, Mir'aut, Negut, Radut, StAtutu, Ursut, Vadut ;
si feminine : Marga, < Mara, Stancuta, < Stanca etc.
Compus ± -an : Ra'dutan.
FLEXIUNEA -ele, -ile, formeazg, patronime pentru un grup de
fiice : Albutele ( < Albotg), BAnesele, lacovile, IvAneatele, NAculele,
Nechitele, Niculitele, Onelele, Preutesele, Procopioaele, Toancele, So-
trile, VAronicele, toponime ; Antanasiile (sgrb. 17-18 ian.).

1 I. Bil.-Albescu, Elemente slave..., pp. 67-69,
2 In Dacoromania, III, p. 821, explicatie ignoratA de $t. Paica, op. cit., p. 143, dupa
care ar fi slay §i neproductiv In limba romina. Cf. $i N. Draganu, Nume cu suf. la (ISFR II
p. 269) si brosurA, Cluj, 1933.
2 V. Dacoromania, IV.

LXVI
www.dacoromanica.ro
B IBL IO GRAF IE*
Ac Bz = N. A Constantinescu, Acte qi monumente buzoerte [Buzau], 1941, Partea I.
Acte Bor = Colectie de acte din satul Bordeni, mss la Muzeul de Istorie, Pioie$ti.
Acte Sc = Colectie de acte din Scorteni, r. Cimpina, mss (in Arhiva autorului).
AECO = Archivum Europae Centro Orientalis I, Budapest.
A Gen = Arhiva Genealogicd, III, Ia§i, 1912-1913.
A Ist Arhiva Istoricd, III, Bucure§ti, 1867.
Am -- N. Iorga, Corespondenla lui Dim. Aman (Sd XXV).Bucure§ti, 1913.
An C = Anuarul Institutului de Istorie Nafionald, Cluj, I. 1922, IIVI.
An Cm = Anuarul Comisiei Monumentelor Istorice, Bucure§ti, 1942.
An Corn = Anuarul Invaietmtntului comercial din Romtnia, Bucurqti, 1927, index.
An Pit = Anuarul Sc. Normale de bdiefi din Pitedi, 1928, index.
An PI = Anuarul Liceului S-lii Petru qi Paul din Ploiedi, 1936, index.
Ant Ar = Tache Papahagi, Antologia aromtnd, Bucure$1, 1922, index.
AO = Attitude 011entei, an. I XXII, Craiova, 1922-1943.
Ard = N. Iorga, Scrisori ,si inscriplii ardelene gi maramureone, III, 1906
(Sd XIIXIII) index necomplet la vol. XIII.
Arh. = C. Sion, Arhondologia Moldovei, ed. Gh. Ghibanescu, Iasi, 1892.
As Br = Emil §i Ion Virtosu, Aqezamintele Brtncouenedi, Bucure§ti, 1938.
BA gen = I. Biletchi-Albescu, Un capitol de patronimie romtneascd: Genitivul patro-
nimic, in Anuarul Liceului Dragq-Vocla, C-lung mold., 1935.
BAP IL =-, P. Girboviceanu, Biserici cu avert proprii, vol. II, Bucure§ti, 1910.
BA sl = I. Biletchi-Albescu, Nume de popoare ,ci elemente slave [sufixe] In pa-
tronimia romInd, in An. Lic. Drago§-Voda", 1939.
BA ung = Idem, Elemente unguredi fn patronimia romtnO, ibidem, 1941.
Bal = T. Balan, Documente bucovinene, I din anii 1507-1653, II, 1519 1662,
III, 1573-1720, IV, 1745, V, 1760, VI, 1760 1833, index.
BCI = Buletinul Comisiei Istorice a Romtniet, vol. I XV, Bucure§ti, 1915-1936.
B Cr = C. Bobulescu, Crucea de sus, Bucure§ti, 1926.
Bez I = G. Bezviconi, Din alte vremi.
BG = Buletinul Soc. R. R. de Geografie, Bucurqti, 1934.

* Operele care au index s-au citat, in Dictionar, numai cu volumul (In cifre latine),
Para pagina (cifre arabe), trimiterea privind indexul la numele netrecute In index s-a dat
vol. vi pagina.

LXVII
www.dacoromanica.ro
Bi A = I. Biletchi-Albescu, Alte aspecte ale patronimiei romtne, In Anuarul Li-
ceului Dragon-Voda", C.-Lung mold., 1937.
Bianu = I. Bianu, Documente romfnesti, Ii, Bucuresti, 1907.
Bibl. rom. veche = I. Bianu, Nerva Hodos, Bibliogralia romina veche I III.
BIFB =-- Buletinul Institutului de filologie romina, Iasi, vol. I, 1924.
Bih = N. Iorga, Vechimea... elementului romtnesc in Biharia, Bucaresti, 1921.
BIR = Buletinul Institutului romtn din Sofia, An. I, nr. 1, Bucuresti, 1941.
Bis R = N. Iorga, Istoria Bisericii romtnesti, I, Valenii, 1908, II, Bucuresti,1932, index.
BIr = Pr. I. Antonovici, Documente birladene, I II, 1911 1912 ; III 1915 ;
IVVI, 1924-26, Birlad, index lacunar.
BL = Buletinul Linguistic, Bucuresti.
Bogr. = V. Bogrea, articole In revista Dacoromania, Cluj.
Bord = Informatii orale din s. Bordeni, r. Cimpina.
Br = N. Iorga, Primii ani In Braila romineasca, Bucuresti 1930.
Bras = Idem, Acte rominesti si grecesti. Compania de comer! din Brasov, Bucu-
resti, 1932.
B. raz, = Idem, Boieri si razesi (An. Acad. Rona., Mem. ist. s. II, t. XXXV), 1912.
Brock = Der grosse Brockhaus, Berlin.
Buc. = I. V. Stefanelli, Documentele din vechiul ocol al Cirnpulungului moldoue-
nesc, 1615 1840... 1915, index.
Bucur = Acte gi inscriptii bucurestene (mss).
Buf = Informatii din Buftea, reg. Bucuresti (mss).
But = 'AO. MnooToupocc, Tx veoE)Nrpotdc xupice 6v6v.cx-roc Atena 1912.
Bz = Informatii din fostul judet Buzau (mss).
Calendar = Gr. Popescu, Calendar cu toff sling . . . In revista Biserica Ortodoxa
Romtna, Bucuresti, 1956.
Cand = I. A. Candrea, Onomastica romtna cu priuire speciald la onom. Olteniei,
curs litografiat, 1935-1936, cu index.
Cant = Vezi Fil C
Cara = I. Caragiani, Studii istorice asupra Rominilor din Pen. Balcanied, Bucu-
resti, 1899.
Car M = P. Caraman, In Balcania, VI, Bucuresti, 1943, p. 464-497.
Cat = I. R. MircLa, Catalogul documentelor Tarii Romlnesti 1369-1600, ed. Arh.
Statului, Bucuresti, 1946, cu index.
Cat gr I. = Arhivele Statului, Catalogul documentelor grecesti din Arh. Statului de la
Brasov, vol. I, Bucureiti, 1958, cu index.
Cat mold = Catalogul documentelor moldovenesti din Arhiva ist. centrald a Statului,
vol. I, 1387 -1620; vol. II, 1621-1652, Bucuresti, 1957, 1959.
Cat tc = M. Guboglu, Catalogul doc. turcesti, vol. I, Bucuresti, 1960, ed. Arh. Statului .
C Bog = M. Costachescu, Documente moldovenesti, de la Bogdan II 1/ yd., Iasi,
1940, cu index.
C Dom = Curtea Domneasca din Arges (BCMI an. X XVI) Bucureiti, 1923.
Cat Bras =-- Catalogul documentelor rominesti din Arhivele Statului de la Orasul Stalin

[Brasov], vol. I, 1521-1799, Bucuresi 1955, ed. Arh. Stat. fara index.
Ceas = Ceaslou, tradus de Antim Ivireanul, Bucuresti, 1715 si Orologhion din 1703.
Cep = D. Furtuna, Documentele mosiei Ceptura, Bucuresti, 1934.
Cern .= Athanasie Mironescu, Istoria Mtnastirii Cernica, Cernica, 1930.
Cieagov = V. K. C3iagov, 1/13 TICTOpHH p yccii IX nmen, OVieCTB H cliaMI4JIHX, Mos-
cova, 1959.
Cimp = St. Teodorescu, Monografia orasului Ctmpina, CImpina, 1924.

.LXVIII
www.dacoromanica.ro
CL = Th. BA' lan, Noui documente ctmpulungene [din Bucovina], 1929.
Cl =-- C. Radulescu-Codin, Ctmpulungul- Muscelului. Istoric. C-lung, 1925.
C Lit = Convorbiri Literare, Bucuresti, 1941.
C. Neam = M. Costachescu, Documente moldovenesti din judeful Neamf, 1940 [III
extrase din reviste].
CO == Academie de la R.P.R., Contributions Onomastiques, Bucarest, 1958.
Cob = G. Potra, Mtndstirea Cobia, Bucuresti, 1936.
Col. == Sabin Dragoi, 303 colinde, Craiova, 1925.
Costin = Miron Costin, Opera, ed. critics Bucuresti, 1958, cu index.
Cotr = G. M. Ionescu, Istoria Cotrocenilor, Bucuresti, 1902.
Gras = Al. Stefulescu, Schitul Crasna [din Oltenial, T. Jiu, 1910.
C raz. = V. Caraivan, 0 delegage de rcizesi to capitala, Buc., 1911.
C. Stef = M. Costachescu, Doc. moldovenesti de la Stefan cel Mare, Iasi, 1933, index.
C. stef = Idem, Documente moldovenesti de la Stefanifa act, Iasi, 1943, index.
C 10 Stef = Ides, Zece documente de la Stefan cel Mare, 1948.
D Buc = G. Potra, Documente privitoare la Istoria orasului Bucuresti (1594-1821),
Bucuresti, 1961, index.
Deal = C. Nitescu, Manastirea Dealul si Liceul Militar, 1932.
D ec = Documente privitoare la economia rarii Romfnesti (1800-1850) vol. III,
Bucuresti 1958, ed. Arh. Statului.
D Cpol = P. Mihail, Documente moldovenesti de la Constantinopol, Iasi, 1948
(anii 1607-1800).
DG = Lahovari, Gh. I., gen. C. I. Bratianu si Gr. Tocilescu, Mare le Dicfio-
nar Geografic al Romtniei, 5. vol., Bucuresti, 1898 1902 (numele de
sate din Dictionar si din Indicatorul Statistic al Rominiel, s-au citat
numai cu s, alte toponime cu 1).
D Gorj = Al. Stefulescu, Documente slavo-romtne relative la Gorj ( 1440 1665 ), -
Bucuresti, 1908, index.
Dice. j Pra- = Bratescu, P. si C. Moruzi, Dicfionarul geografic al judefului Prahova,
hova Tirgoviste, 1897.
DH = G. Timus, Dic(ionar hagiografic, Bucuresti, 1898.
Div. = G. Florescu, Divane dornnesti din Muntenia In sec.' XV, studiu In Revista
Arhivelor, II, pp. 50 125, 360 388.
DLR = Dicfionarul limbii romtne, Ed. Academiei Romine, tom. III, 1910-1914 ;
materialul inedit s-a consultat In mss, la Institutul de lingvistica.
DLRM = Dicjionarul limbii romtne moderne, Ed. Academiei R.P.R., 1958.
DM = I. Bogdan, Documente moldovenesti din arhiva Brasovului, pfna la 1500,
Bucuresti, 1905.
Dm = M. Costachescu, Documente moldovenesti fnainte de Stefan cel Mare, III,
Iasi, 1942, index la v. II.
Doc = Documente privitoare la Istoria Romtniei, Ed. Academiei R.P.R. (indica1ii
pentru volume v. la sfirsit pp. LXXIV LXXV).
Dos = Dosoftei mitropolitul, Vilafa st petrilacerea svinfilor, . 1682.
DR = Dacoromania, Cluj, IVII, 1921, Cluj.
Drag = C. RAdulescu-Codin si I. Rautescu, Dragoslavele, Cimpulung, 1923.
Drag =-- N. Draganu, Romfnii In veacurile IX XIV pe baza toponimiei si a ono-
masticei, Bucuresti, 1933, index.
Drj = Dosarul Drajnenilor... mss, fotocopii la Muzeul de istorie al orasului
Bucuresti, cf. Acte Dreijnene, ed. A. Sacerdoteanu in BCI XIII.

LXIX
www.dacoromanica.ro
DZF = D. Z. Furnic5, Industria si dezvoltarea ei In Tari le romtnesti, Bucuresti,
1926, index.
EI = Enciclopedia Ita liana, Roma, 1938.
Enc = I.-A. Candrea, Dicfionarul Enciclopedic Cartea Romlneasca", Buc., 1931.
Enc. Brit. = Enciclopedia Britanicd, Chicago, London, 1950..
Erb = C. Erbiceanu, Cronicarii greci to epoca fanariotd, Bucuresti, 1888; index.
FArs = Th. Capidan, Nume de persoand la Ftwroli, In Dacoromania, vol. VI,
Fil = I. C. Filiti, Catagrafie oficiald de toll boierii Tarii Romtne§ti la 1829,
Bucuresti, extr. din Revista Arhivelor, II, pp. 290-388.
Fil A = Idem, Arhondologia Munteniei 1822 1828, in Revista Arhivelor, II.
Fil C = Idem, Arhiva Gh. Gr. Cantacuzino, Bucuresti, 1919, index.
Flor = G. D. Florescu, vezi Div".
G. Dem -= G. Dem. Teodorescu, Poesii populare romtne, Bucuresti, 1885.
Giur a C. Giurescu, Studii de istorie sociald, Bucuresti, 1943.
Glos -..-- Damian C. Bogdan, Glosarul cuvintelor romtne0i din documentele slavo-
romtne, Bucuresti, 1946.
Gorj = Al. Stefulescu, Gorjul istoric qi pitoresc, Tg.-Jiu, 1904.
Graff a Graiul nostru, Texle... de I.-A. Candrea III Bucuresti, 1906, 1908.
Gr Buc ..-- E. Grigorovita, Dic(ionarul geografic at Bucovinei, Bucuresti, 1908.
Grd = D. Ionescu, Anuarul Scala Normale din Grddigtea-Vlasca, Bucuresti, 1930.
Grins = Boris Grincenko, CaoBapb yisparam}coro Hamm, 1909.
G Ros ._--- G. GhibAnescu, Rosiestii, documente moldovenesti,
Grs = A. Sacerdoteanu, Pomelnicul bisericii Grusetu, In Arhivele Olteniei, XII.1933.
Guide =- Ch. Macrides, Guide de la Grece, Athenes, 1899.
Has = B. P. Hasdeu, Magnum Etimologicum Romaniae, Bucuresti, IIII.
Hat = N. Iorga, Condica Halegului, 1725-1847, Bucuresti, 1940.
Hris a Hrisovul, vol. I, Buletinul coalei de Arhivistica, Bucuresti, 1941.
Hur = N. Iorga, Htrtii din arhiva mtndstirii Hurez (Sd XIV), Bucuresti, 1907,
Hurm a Hurmuzachi, Eudoxiu, Documente privitoare la Istoria Romtnilor, Ed.
Academia RomInA, vol. III etc. index.
I Bot r.-- N. Iorga, Numele de boles la Romtni, Bucuresti, 1934.

Ind 13-16 B a Academia R.P.R., Indicele numelor de locuri la volumele documentelor din
secolele XIII XV I B (Tara RomlneascA), Bucuresti, 1956.
Ins = N. Iorga, Inscripiii din bisericile Romtniei, I, Bucuresti, 1905 ; II, 1907,
(vol. II = Sd XV 1908).
I0 = I. Ionascu, Biserici, chipuri si documente din Olt, Craiova, 1934,
Iorga 1X. = N. Iorga, Istoria Romtnilor I X, Bucuresti, 1936-1946.
IS = M. Popescu-Spineni, Contribu /iuni la Istoria Invateimtntului Superior,
Bucuresti, 1928.
Isp = G. GhibAnescu, Ispisoace ;i zapise IVI, Iasi, 1906-1933 index lacunar la
fiecare volum : 11 1400 1600 ; 12 1600 1632 ; 111 1631 1641 ;1121641 51 ;
1111 1651 63 ; 1112 1663 75 ;IV 1675 92 ; IV2 1692 94 ; V1 1694 1780 ;
V2 1695-1803; VI1 1730-1837; VI2 1766-1814; volumele cuprind
documente moldovene. Index la fiecare volum, cu erori.
Ist Rom. = Istoria Romtniei III, Editura Academiei R.P.R., 1960, 1962.
IT = N. Iorga, Izvoarele contemporane asupra miscarii lui Tudor Vladimirescu,
Bucuresti, 1921.
I Div = Arhivele Statului, Inaltul Divan at Principatului Valahiei, 1831 1847,
Bucuresti, 1958, index.
Jiul ard. = Nume de familie culese din valea Jiului ardelean, mss. Inst. Lingv. Cluj.

LIX
www.dacoromanica.ro
K og = Cronicele Romtniei, ed. de M. Kogalniceanu, I III, Bucuresti, 1872 1874.
LB = I. D. Suciu, Literatura banafeand, Bucuresti, 1940, index.
Lex = Lexiconul slavo-romtnesc, mss 312, Bibl. Ac. R.P.R.
Lex. Paleosl. = Miklosich Fr., Lexicon Palaeoslovenico-graeco-latinum, Viena, 1866.
LeM = Letopiseful rarii Moldovei, 1661-1705, ed. C. Giurescu, Bucuresti, 1913.
Loc = Iorgu Jordan, Nume de locuri romtne§ti, Bucuresti, 1952.
L PI = St. Teodorescu, Istoricul Liceului din Ploesti, Ploiesti, 1940.
LU = Letopiseful Tarii Moldovei. . . de Sintion Dascalul, dupd Gr. Creche, ed.
C. Giurescu, Buc., 1916.
Mag Br = Arhiva Magistratului orasului Brasov. Inventarul actelor netnregistrate,
vol. I, Bucuresti 1959, Editura Arh. Statului.
Mano = C. G. Mano, Documente din secolele at XV I XIX-lea privitoare la familia
Mano, Bucuresti, 1907.
Mar. = I. Birlea, Irtsemndri din bisericile Maramureqului, Bucuresti, 1909
(= Sd XVII).
Mest Cr. = Me§tequgari si negustori din trecutul Craiovei, Documente (1666 1865),
Bucuresti, 1957, Editura Arh. Statului.
Met = St. Metes, V ieafa agrard qi economicd a Romtnilor din Ardeal, I, 1508-1820,
ed. 1921.
Met BTr = St. Metes, Istoria Bisericii romtne§ti din Transilvania, I, [19351.
Mih. = P. Mihailovici, 8 documente moldovenesti dinainte de Stefan cel Mare, 1933.
Mild. = Fr. Miklosich, Die Bildung der slavischen Personennamen (Denk. Ak. Wien,
Ph.-hist. Classe, X, Wien. 1860).
Mild. 0 = ldem, Die slavischen Orisnamen aus Appellativen, ibidem, XX, 1872.
M. mar. = Mihaly de Apla, Diplome maramureqerte din sec. XI V qi XV, Bucuresti, 1900.
M. 0. = Monitorul Oficial, cu datare si pagina.
Morl. = N. A. Constantinescu, Despre Morlachi, Craiova, 1921 (in Omagiu N. lorga).
Mot = T. Frincu si G. Candrea, Romtnii din M -f ii Apuseni, 1888.
Moxa = Hronograful lui Mihail Moxa, ed. N. Simache, T. Cristescu, Buzau,1942.
Mss 1081 = Sinaxar cuprins in mss 1081 BAR fol. 64 seqq.
Mss 1668 = Inceputul sinaxarului" to mss 1668 BAR fol. 130 seqq.
M Put = Dim. Dan, Mtniistirea si comuna Putna, Bucuresti, 1905.
Mus = C. Radulescu-Codin, Muscelul nostru, Cimpulung-Muscel, 1922.
Mz PI I = Din activitatea Muzeelor noastre, I, Ploiesti, 1956.
Mz PI acte. = Acte mss In dep. Muzeului de Istorie al orasului
Nepos = G. Istrate, Graiul din salul Nepos-Ndsdud (BIFR IV, p. 82).
Nif = Gr. Popescu, Monografia Seminarului Nifon, Bucuresti.
Ocina = Mss. Pomelnicul bisericii din comuna Ocina, r. Clmpina.
O Dens. = Ovid Densusianu, Histoire de la langue roumaine I, Bucarest, 1929, index.
O Dens. T. = Idem, Curs de toponimie, litografiat, Bucuresti 1928-9, cu index.
Olt = T. G. Bulat, Contribufii documentare la Istoria Olteniei, sec. XVIXVIII,
Rfmnicu-Vilcea, 1925.
Olte = Oltenia, revista, I, nr. 8, Craiova.
OR = Al. Philippide, Or iginea Romtnilor, I, II, Iasi, 1925.
OS = Mat. Hilleri, Onomasticon Sacrum, 1706.
P. Gov = Pomelnicul [scris de ieromon. Visarion] m-rii Govora, studiu de Aure-
lian Sacerdoteanu (dupa mss nr. 257 BAR din 1777), cu lista de nume :
boierii lui Radu de la Afumati Matt de turd", notati cu anul 1523 j
cei vii cu 1521-29" in Mitropolia Olteniei, XIII nr. 10-12.

LXII
www.dacoromanica.ro
Pomelnice msse In Biblioteca Academiei R.P.R. :
131 = Pomelnic muntean nr. 1258 din sec. al XVIII-lea.
p2 = Idem. oltean, din Costesti, 1831, nr. 1245.
P3 = Idem, muntean, nr. 1257.
P4 = Porn. mtnastirii Hurez, din 1699, nr. 1396.
P5 = Porn. minastirii Pionul (Hangu), nr. 1530.
p6 = Porn. moldovean din sec. al XVIII-lea, nr. 1554.
p7 = Porn. Mitropoliei Moldovei din 1754, nr. 1567.
P8 = Porn. oltean din sec. al XIX-lea, nr. 2066.
P9 --. Porn. mlnastirii Brincoveni, nr. 2076.
p10 = Porn. muntean (din Arges) din sec. XVIII, nr, 2081.
p11 = Porn. Mitropoliei Tlrgoviste din 1697, nr. 2101.
p12 = Porn. minastirii Bistrita (Moldovei) din sec. al XVI-lea, nr. 5698.
p13 =_ Porn. munteci,, din Buzau 1806, mss 4385.
Pas = 90. Pasca, Nume de persoane §i de animate din Tara Oltutui, Buc., 1936.
Pac = A. Niculescu, Monografia comunei Pacurefi, Ploiesti, 1912.
Pas = M. C. Bacescu, Pdsdrile fn nomenclatura ;i viafa poporului romin, Buc., 1961.
Passe = N. Pasculescu, Literatura populard romtneasca, Bucuresti, 1910.
P Bor = Pomelnic mss din biserica Bordenii-Mici, cca. 1834 1838, 115 p. (cu
lipsuri) H- VIII p. nenumerotate, continind liste de familii cu pomelnic
din 20 sate, din fostul Jude. Prahova, depus la Muzeul de Istorie
Petr. = E. Petrovici, Kumele de persoand Laiotd to toponimia romineasca, Romano-
slavica, III, P. 13-20, Bucuresti, 1959.
Pol = Al. Stefulescu, Polovragii [m-real, Tg-Jiu ; 1926, index.
Porn. = vezi P 11.
PP = P.P. Panaitescu, Mircea cel Blitrtn, Bucuresti, 1944.
Prah. = Informatil culese din satele fostului judet Prahova.
P. suf. = G. Pascu, Sufixe romtne#i, Iasi, 1916.
Puc. =_- Documentele Pucioasei, colectie de acte mss, inventariate de autor, depuse
la Muzeul de Istorie al orasului Ploiesti.
Pusc. = loan Cay. de Puscariu, Fragmente istorice despre boierii din Tara Faga-
ra§ului, Sibiu, vol. IV, Documente.
RA = Revista Arhivelor, cifrata fara sistema : vol. I, an I, nr. 1 2, Buc., 1924-5,
si an. II nr. 3) 1926 ; vol. II = nr. 4 5 ; vol. III = nr. 6 8, 1936 7 ;
vol. IV (1-2) 1940-1 ; vol. V (1-2) 1942-3 ;.
vol. 1112 = 8b18 1939 ;
vol. VI (1-2) 1944 -5; vol. VII (1-2) 1946 -7; fara index la acte
Rad = T. Maretie, Narodna imena i prezimena, Rad jugoslovenska Akademija,
vol. 81 si 82, Agram, 1886.
Rac = C. Caradja, Dosarul mo§iei. Rdcdciuni, Bucuresti, 1926.
R Crit = Revista criticd, dir. Giorge Pascu, Iasi.
Rel = I. Bogdan, Retaftile Tdrii Romine§ti cu Braqovul qi cu Tara Ungureasca,
I, 1413-1508, Bucuresti, 1905.
Rep D = Marta Andronescu, Repertoriul documentelor Tarii-Romtne§ti, publicate
ptna azi, I, 1290-1508, Bucuresti, 1937.
R Gr = Radu Greceanu, Viafa tut Constantin Vvd. Brtncoveanu, Bucuresti, 1906.
RI = Revista Istoricd, dir. N. Iorga, an. I XXXII, Valenii de Munte, Bucuresti,
1915-1943, Cara index la documente *.

* Adj. dobr" indica nume dobrogean, In lista din RI XI, pp. 205-215.

LXXII
www.dacoromanica.ro
R On -= M. Th. Mor let, art. In Revue internationale Onomastique.
Sauvageot, A. ---- Dictionnaire general hongrois-francais IIe partie, Budapest, 1937.
Scriban = Aug. Scriban, Dictionarul limbli romtnegli, Iasi, 1939.
Sc = Informatii din satul Scorteni (r. Cimpina).
Scan = Istoria lui Gh. Castriota Scanderbei, traducere 1847, Bucuresti,
'flume luate din lista de prenumeranti.
Sd I XXV = N. Iorga, Studii gi documente cu privire la Istoria Romtnilor, Bucuresti
[doc. interne si externe, cu subtitluri la unele volume] I Socotelile Bistritei ;
II Acte priv. la cultul catolic, 1901 ; IV. Legaturi cu Ardealul (1601 1692)
1902 ; V. Carp domnesti, Zapise, partea I (1427-1820) ; VI idem (1467-
- 1820), 1903-4 ; VII idem (1582-1833), 1904 ; VIII. Scrisori care
casa Hagi Pop, 1906 ; IX. Povestiri, scrisori, 1905 ; X. Brasovul si RomInii ;
XI. Cercetari si regeste... In mare parte mold. 1906 ; XV. Inscriptii din
bisericile Rominiei, vol. II, 1908 ; XVI. [Documente, regeste,
inscriptii], 1909 ; XIX Documente felurite si inscriptii, 1910 ; XXI Docu-
mente interne, 1911 [p. 1-107 muntene, 107-531 moldovene] ; XXII
Doc. interne 1913 [pp. 64-5, 359-377, muntene ; pp. 45-52 si 141 203,
oltene ; [p. 53 63, 97-141, 204-359, 378-402 moldovenel*.
Serbia --- Name de vlahi din documentele farilor Stefan Milutin (1318) gi Stefan Dugan
(1325 1355) reeditate In Dacoromania ; vezi si VI. Srb,
SIngeorgiu = Acte mold. din Colectia fostului muzeu Saint-Georges.
Stavr = P. V. Nasturel, Biserica Stavropoleos, Bucuresti, 1906.
Sucev = Dim. Dan, M-rea Sucevifa, Bucuresti, 1923.
Sur = G. Ghibanescu, Surete at izvoade I XXV (1906-1933) : I 1410 1700,.
A. muntene, B. moldovene ; II XXV numai moldovene : II 1433-1632 ;
III 1632-54 ; IV 1488-1670 ; V 1423-1690 ; VI oltene 1474-1715 ;
VII Cuzestii ; VIII 1400 -1828; IX. bas. ; X. Racovitestii ; XI. bas. ;
XII Dorohoiul ; XIII 1600 -1830; XIV, XV Vasluiul ; XVI, XVII diverse ;.
XVIII 1400 1546 ; XIX 1546 1587 ; XX 1587-1618 ; XXI 1400 1653 ;
XXII 1412 1722 ; XXIII (Pomirla) ; XXIV 1428 1757, XXV 1529-1878 ;
index la fiecare volum, cu erori si lacune.
Syn = Synaxarele sfintilor In cele 12 Minee sau mineate slavo-romIne*, Ian. -
Dec., tiparite de episcopul Mitrofan, Buzau, 1698.
Syn Del = Hippoliti Delehaye, Synaxarium ecclesiae Constantinopolitanae e codice
Sirmondiano. Propylaeum ad Acta Sanctorum, Bruxellis, 1902.
chei = Sterie Stinghe, Documente privitoare la trecutul Romtnilor din Schei
(1700-1783) vol. IIV, Brasov, 1901-1903, cu index.
Sez = A. Gorovei, Lista de name actuate din judeful Baia In rev. ,ezatoarea an. II,.
Falticeni.
$incai = G. Sincai, Chronica Romtnilor, III, Bucuresti, 1886.
Stet = I. Bogdan, Documentele lui Stefan cel Mare III, Bucuresti, 1913, index.
5oirn = Pomelnicul mss al bisericii din s. Soimari, r. Cricov.
Tagl. = Tagllavini, Un nome at giorno [Roma, 1955].
TC = Teodor Codrescu" rev., an, I (1915) V (1936), Iasi.
Tec = C. Solomon si C. Stoide, Documente tecucene, I II, Birlad 1938-1939-
Tel 58 = Cartea de Telefoane pe anul 1958 Bucuresti.
Tg-Jiu = T. Gilcescu, Anuarul Liceului Tudor Vladimirescu", Tg.-Jiu. 1935.

* Celelalte volume privesc acte externe, on slut citate aici cu alte prescurtari. Unele volu-
me n-au index, altele cu index necomplet.

LXXIII
www.dacoromanica.ro
Tik __ H. Tiktin, Rumeinisch-deutsches Worterbuch, Bukarest, 1903-1911.
Tis = Al. $tefulescu, M-rea Tismana, Bucuresti, 1909, index lacunar.
Tit-Bud = T. Bud, Poesii populare din Maramureg, Bucuresti, 1908.
Top = I.-A. Candrea, Vrincipii de toponimie, Curs litografiat, Buc. [1935].
T-Rom = P. P. Panaitescu, Documentele 7'drii Romtnegti, I, Bucuresti, 1938.
Traci DRI = G.Mateescu, I traci nelle epigrafi di Roma In Ephemeris dacoromana I, Roma.
Tut = I. Antonovici, Documentele fostelor schituri din judeful Tutova, Blrlad, 1929.
Ul = Gh. Nestor, Monografia corn. Ulmeni, Buzau, 1938.
Ur = Th. Codrescu, Uricarul, vol. XV, XXII, Iasi 1893.
Var = G. Niculescu-Varone, Monografia s. .Faulefti, plasa Deua, Bucuresti, 1945.
V Bistr, = Nume de familie din Valea Bistritei-Bicaz, mss la Inst. de lingvis-
tica Cluj.
Vel = I. Velichi, Documente de la .Stefan cel Mare pind la Ieremla Movild, Bucu-
resti, 1934, index.
Viciu = Al. Viciu, Etnografice. Nume de familie la Romtnii ardeleni, Blaj, 1929.
Vieri = N. Iorga, Din viafa mognenilor vieri ai finutului Sdcuenilor, An. Ac. Rom.
Mem. ist. s. II, t. 34, 1911.
Vigouroux = Vigouroux, Dictionnaire de la Bible, Paris, 1912-1928.
Vit = Al. Vitencu, Vechi doc. moldovenegti (1601-1768), 1925.
Vit B = Idem, Doc. moldovenegti . (1667 1848), 1929.
Vlah PB = S. Dragomir Vlahii din Pen. Balcanicd In evul mediu. Bucuresti, 1959.
Vl-Srb = Dania lui $i. Milutin, 1318 (Convorbiri literare an. 1890, p. 488).
VM = Pomelnice mss aflate la bisericile : MinAstirea, Bemeni §i Valea Gar-
dului din Valenii de Munte.
Vr = A. Sava, Documente putnene, vol. I: Vrancea, Odobelti, Fociani etc.
1929, index.
Vra = N. Iorga, Din Vrancea, articol In revista Cuget Clar", I, nr. 1-4, VAlenii
de Munte, 1928.
Vr C = C. Constantinescu Mircesti H. H. Stahl, Documente vrtncene, I, Bucu-
resti, 1929.
VT = Emil Vtrtosu, Tudor Vladimirescu, Bucuresti, 1927.
Weig = G. Weigand, Die bulgarischen Rufnamen. . Jahresbericht d. Institute
far Rum. Sprache, vol. XXVIXXIX, Leipzig, 1921.
Weig-Flus. = Idem, F I ussnamen (ibidem, pp. 15-100).
Xen = A. D. Xenopol; Istoria Romtnilor, Bucuresti, ed. III-a, 1925-1930.

11-17 A, B, C. Academia R.P.R., Documente privind Istoria Romtniel, A : Moldova,
B : Tara RomIneasca, C : Transilvanla, din secolele XIXVII, MA index.

SERIA A. MOLDOVA
14-15 A I Veacul XIVXV (1381-1475) ed. 1954.
15 A II pp XV vol. II (1476-1500) ed. 1954
16 A I SY XVI ,, I (1501-1550) 1955
16 A II " XVI II (1551-1570) 1951
16 A III VP XVI ,, III (1571-1590) 1951
16 A IV XVI ,, IV (1591-1600) 1952

LXXIV
www.dacoromanica.ro
17 A I Veacul XVII vol I (1601 1605) ed. 1952
17 A II XVII II (1606 1610) ,, 1953
17 A III XVII III (1611 1615) ,, 1954
17 A IV PP XVII IV (1615 1620) ,, 1956
17 A V ,, XVII ,, V (1621 1625) *

SERIA B. TARA R 0111INEAS CA

13 15 B Veacul XIII XV (B.) (1247-1500) ed. 1951
16 B I PP XVI B vol. I (1501 1525) 11995511

16 B II XVI B II (1526 -1550) 1951
16 B III XVI B III (1551 1570) 1952
PP

16 B IV XVI B IV (1571 1580) ,, 1952
16 B V XVI B V (1581 1590) ,, 1952
16 B VI XVI B VI (1591-1600) 1952
17 B I , XVII B I (1601 1610) 1951
17 B II ,, XVII B II (1611 1615) PP 1951
17 B III XVII B III (1616 1620) ,, 1951
17 B IV ,, XVII B IV (1621 1625) ,, 1954

SERIA C. TR ANSI Ly/A VI A

11 13 C I Veacul XI XIII C I (1075 1250) ed. 1951
13 C II XIII C vol. II (1251 1300) 1952
14 C I XIV C I (1301- 1320). 1953
14 C II ,, XIV C II (1321 1330) ,, 1953
14 C III PP XIV C III (1331 1340) ,, 1954
14 C IV ,, XIV C IV (1341 1350) ,, 1955.

PRESCURTARI
act. = actual asem. asemanare
adj. = adjectiv as. progr. = asimilare progresIva
afer. = eereza as. regr. = asimilare regresiva
alb. = alb anez
an. = anul b. = barbat
antr. = antroponim BAR = biblioteca Academiel R.P.R.
ap. =--- apelativ ban. = banatean
apoc. = apocop bibl. = nume biblic (V. Test.)
ar. = aromin blg. = bulgar
ard. = ardelean bot. = termen botanic
arhim. = arhimandrit buc. = bucovinean
arm. = armean Bucur. = Bucuregti
* Consultat In regestul dat In Cat mold II.

LXXV

www.dacoromanica.ro
calend. = calendaristic, nume hagiografic ib. = ibidem
cu fonetism greco-slay. inform. =-_-- informatie data de
cat. = catolic infl. en influents
cap. = capitan ipoc. = ipocoristic
cca. = circa ipot. ipoteza, ipotetic.
celt. = celtic iran. iranic
ceh. = cehoslovac Imp. = Imparat
cf. = confers (compara) inv. = invatator
corn. == comuna
cont. == contaminat jud. judetul
cr. = croat jup. = jupan
j-sa jupineasa
dial. = dialectal j-ta == jupinita
dim. = diminutiv
disp. = disparut I. limba
dobr. = dobrogean lat. =-- latin
doc. orig. =--. document original lat. med. latina medievala
=---
dr. == dacoromin _-=-- nume latin din calendarul ca-
lat.-cat.
ed. = editat de tolic
ebr. = ebraic lit. s. = literatura strains
eg. ==. egumen
lit. pop. = literatura populara
log. = logofat
egipt. = egiptean
elem. = element
epent. = epenteza m. = mare
ep. = epis cop magh. = maghiar
etim. = etimologie mar. = maramure§an
etn. = etnic masc. = masculin
ex. = exemplu meh. = mehedintean
expl. = explicare data de met. metateza
=-_--

mit. = mitologic
mitr. =-_ mitropolit
f. =-__- nume de femeie
mod. = modern
fam. = nume de familie
mold. = moldovean
fern. = feminin = monah
mon.
fi. fiul lui
=---
mona. = monahie
folc. = folcior
folio, la msse.
mop. = monean
fo =..-.
mss. = manuscris(e)
fon. = fonetism
munt. = muntean
fr. = francez
frecv. = frecvent
n. = nume unic sau de familie
gen. =..-. genitiv neg. = negustor
germ. =--- german ngr. = grec modern
gr. =-- grec num. numeral
gram. gramatic
=..-.

g-ral == general obscur = tema obscura
gr.-sl. = greco-slav, forma calendaristica olt. = oltean
orig. = origine
hateg. = hategan ort. = ortodox (calendar)
hiperurb. =--- hiperurbanism ortg. lat. = ortografie latinista

LXXVI
www.dacoromanica.ro
pah. = paharnic sec. = secolul
p. fin. = partii finale sine. sincopa, sincopat
pirc. = pIrcalab sl. = slay
131- = plural srb. = strb(esc)
pol. = polon sf. = glint
pole. = polcovnic s-ta. = sflnta
porn. = pomelnic subst. = substantiv
pop. = popular(a) suf. = suf ix
post. = postelnic
pr. = preot v.a. = si altele
pren. = prenume t(t.) = toponim(e)
presc. = prescurtare tat. = tatar(asc)
prob. = probabil term. = terminatia
prof. = profesor 1 tc. turc(esc)
prot. = proteza tr. = trac
prov. = provincial rig. = tigan
por. = porecld
pt. = pentru ucr. = ucrainean

r. = raion v. = vezi
raz. = razes var. = variants
reg. = regional, regiune vb. = verb
TOM. = romln(esc) vist. = vistier
TOM. --= nimbi" vs., vo = verso
voc. = vocativ
s(s). --= sat(e) vol. = volum
sarb. = sarbatoare V v d. = voievod

SEMNE
* asterisc, la o forma neatestata sau repeta numele precedent Intreg.
neuzuala. repeta tema sau o parte din numele
) izvorul folosit. precedent.
= Intre variantele de num,e ale aceleiasi -I- In contaminare cu numele sau sufixul
persoane. ce urmeaza.

1 Nume de profesori luate din Almanahul trivagimintului, Bucurelti, 1890.

LXXVII
www.dacoromanica.ro
Partea I
NUME CALENDARISTICE

www.dacoromanica.ro
A
ABEL bibl., cbr. Hebei fiu". 1. Forma ort. Aehita v. C hiriac hi 2.
Aye! (Syn) ; Ant lu (Nif). 2. Forma lat-cat. : Acidina v. A chin din 4.
Abel (Pa$) ; cf. Abila mona., mold. (RI V Acniia v. A gni 4.
225), fern. din Abel sau din lat.-cat. Babila Acob v. I ac ov II 2.
(Vavila). Acsenie v. Avxinie I I.
Abesalom v. A v e s a 1 o m II. Acsica v. Avxinie II 8.
Abraham, Abram v. Avram III 1, 2. Actimie v. Eftimie III 2.
Abrosie v. Amvrosie II 1.
ADAM ebr. hums" (?) nume frecv. in fol-
Abrozie, Abruzachie v. A m v r o s i e II 3, 7.
Absalom, Absolom, Absolon v. Av e s a clor. 1. -escu, -achi (Arh), -iu, -oiu, -uf.
I o m II 1,2. 2. Addmul, Neagoe (BCI IV 114). 3. -an :
Aburel v. A vr am III 3. Adelman, Mircea olt. (Sd. VII 49) ; - Oprea
(16 B VI 381) zis Ii Oprea Dama (ib 377) din
ACACHIE gr. sAx,5xtoc. 1. Acachi eg. Pitesti ; cu afer. : Daman, Ion (17 A V 56)
(BM II). 2. + Aga > Agachi, sau < Agapie. 4. Adama f. (C Stef). Derivate cu afar.:
Dama, pren. (1311 verso fila 14) ; Damu. ar.
Acadia v. Arcadie 2 (Cara 268 ; Cat. gr. I) cf. ngr. Aecti.oc (But) ;
ACHILA, gr. AxAa, lat. aquila vultur". Damciu, Costa (Cat gr I) $i Damcea fam.
1. Akyla (Syn). 2. Cu afer : Chilu mold. act. (Jiul ard). 5. Damsa, I., ban. (LB) ;
3. -ie : Chilie (17 A I 79 ; Sd VI 143) Dennis s. ; Ddmici t. (Dm). 6. Adamild:
mold. ; Chilia f. (16 A I 536) ; feciorii Chiliei Ddmil/a, -esti ss. (Vr. ; Ur XXII 178) ; -eni s. ;
(Sur XVI) ; Chiliia f., dobr. RI XI 206). 4. cu o < a : Domilescu (An Com). 7. + -oc :
Chilias, E. (I. Div) prob. < subst. chilie. Damocu s. 8. + -u(: Adamuf, -e ss. 9. Add-
maiu (Pas) ; Adamori ban. (Cand 80). 10.
ACHILINA lat. Aqui/inn 1. Achylina (Syn Damfeni s. < Adamut cu sine. lui u. 11.
4 iul), cf. rus. Anyuna ; Achilina f. (16 A Din forma magh. A d a m u s : Adamus
III 397). 2. Cu schimbarea p. fin. : Achiliana s. ard. $i Damusifa s. (C Bog). 12. Adamia eg.
(16 A IV 239). Cf. ucr. Iimmua si Rymnia< (TC V 164), nume acomodat cu term. -ie,
Aiinanua (Grins); Culina, fam. act. ; dupa A vramie < Avram.
Achim, -ian, -ie v. I o a c h i m I, 3, 4. Adamian, -oiu, -ul -el, -ut v. Adam 2,
3, 8.
ACHIND1N gr. Cc-xEvaovoq «fara pericol». Adaniloael v. Dan IL
I. Achyndin (Syn). 2. Cu met. : Anchinida
1, 1664, mold. (Bal. III). 3. Chindina t. ADJIJD ortogr. gresita pentru Agiud, oral,
(Bal II). 4. Acidina, modern 5. Cu afer. : < magh. Egyed < lat. Egidius (RI XIII
Chidin, ard. act. (Nepos). 196). 1. Agiud tt (Hurm XI ; Met. 230).

e -c. 1237 3

www.dacoromanica.ro
2. Ajud b. (Dm ; Tec II) ; Ajudii, tinutul Cimpina (17 B IV 203). 7. Udristoiu, act. ;
(16 A I 197). 3. Egidiu, nobil din Sincel, Udristio, 1688, ard. (Pas). 8. Cu metat. : Urdis-
catolic (14 C IV 371). teciu. act. 9. Cu it protetic :Hudrea si Hudrici
A donoaia v. Ant onie III 2. (Mot) ; Hudres, Vas. (Mr I). 10. Udriu, -1
Adrelana v. Adrian I 1. (Kog I 23, 69, II 13), orasul Adrianopole
la cronicarii Miron §i N. Costin : Andrian
ADRIAN, lat. Iladrianus. I. Forma co- imparat au Mout Udriul pe numele sau".
recta apare rar in doc. vechi. Synaxarul din 11. Cu mutarea lui an initial In alte vocale,
1697 pune Adrian la 17 apr. §1 26 aug. iar la -
sub influenta lui Andrei Indrei Indrea-
3 febr., Andrian forma provenita din transcrie- - Undrea : a) Cu i < an : Idrea < Udrea ;
rea greaca v8 a lui d latin ; ea apare la toate Idrea b. (Cat) ; - din Ru§etu (16 B II 397) ;
popoarele ortodoxe ;cf. gr.'AvapLavOg< 'A8pt.a.- Idrea zis Edrea, mare spatar (ib. 375, 386)
v66 (But) ; pentru epenteza lui n, cf. §i fr. b) ia<an ladre,
: pentru Andrei, la istroromfni
Andrinopl e, format Vara contaminare cu (Bogrea, DR IV2, p. 871, nr. 2) ; Iadra t. la
Andrei, cad grupul grec nt sau nd reds latinul Chiojd (Ind 13-16 B) ; c, e < an, + -ici :
d nu pe -nd-. 1. Adrian din Baia, catolic, 1526 Edrici s. (Isp. 12, V2) ; Idriciu sau Iadriciu
(C tef); Adriieana sau Adriiena, sotia vorn.
vale in r. Falciu (Stet) ; Idriceanul (Isp. V2).
Serban Cantacuzino din 1710 (BCMI XXIV Adrunie v. An dronic I 3.
122 si Ins 926), corectat A(n)driiana de M. Aenoaei v. loan VI B 9.
Romanescu (AO XX, 40, 43) pentru a sustine Afemia v. Eufimia I 7.
teza eronata ca numele provine din Andrei Alia v. Agatha II 5.
+ -iana ; Adriiana (P3 fila 3°°) ; Adreiana Afimia v. Ey f imia I 7.
(Popescu-Runcu, Catagrafia jud. Dimbovila, Allan v. Atinodor 3.
p. 7 §1 62) ; Adrian, Imp. (Nic. Costin). 2. Aflatu v. Obretenie 5.
cu nd : Andriian Imp. (Moxa) ; - b., munt. Afloarei v. F 1 o r II 2.
(Cat. ; T -Rom 392 ; -
munte, doc. din 1468 Afrem, Afrim v. Efrem 3, 6.
(AO XX 40 ; vatag mold. (Isp. ; raze§
Afrenie v. Efrem 9.
(16 A I 513 ; 17 A IV 415) etc. ; Andriiana Aftan v. Nat an 2.
(RI XI 95 ; Bal II ; Hur 83) etc. ; cf. srb. Aftanasie v. At anasie I 3.
Andrijana (Rad. vol. 82, p. 89). 3. Aftanom, Aftonom v. A v t ono m.
Prob. Andrian, sihastru 1788 (M. Put, 104) Aftemie v. Eftimie II D 1.
4. Cont. cu Andrei : Andre ian (Cat mold. II). Aftenie, -le v. Eftimie II D 3, 4.
II. Forma rom. veche directs sau prin Aftidor v. Atinodor 1.
filiera slava. 1. Udre < lat.-gr. Andrianus, Aftim v. Eftimie II D 2.
ca Undrea < Indrea < Andreas (cf. §i Bo- Aftimila, -e v. Eft i m i e II C 2, D 2.
grea DR IV2, p. 871) ; Udrie (C *tef) ; -ea Aftinla, -e -1, -ia v. Eftimie II D 5.
(Mot ; Pas) ; frecv. mai mult In Oltenia ; -escu; Aftira v. E s t er a .
-esti s. 2. Udrica, St., act. ; -n b. (Sd. XIX 44) ; Aftodor v. M e t o die 8.
-ni, str. In Bucureitii vechi ; Udrecan clucer, Aftoghen v. At ino ghe n, 2.
1734 (Ins 290). 3. Udrita comis, 1534. 4. Aftonla, -1, -elu v. A gat h o n I 5.
Udroiu, act. ; Udroae, Marica, mold. 5. Cu 'Manta v. A vxentie I 1.
afer. : Droia (Sd XXII 245). 6. iqte : Udriste
zis siUdre post., 1569 (BCI 52) ; Udriste AGA ipoc. comun celor §apte nume, rezul-
Nasturel, marele carturar muntean, din sec. tat din scurtarea for Agapet, Agapie, Aga-
al XVII-lea care-§i zice uneori Uriil n. ebr. §i pion, Agatha, Agathon, Agathope, Agav ;
Orest n. grecesc (Monumente §i Muzee I, p. el apare din sec. XIV, chid nu era cunoscut
219, n. 7) ; inacceptabila derivarea Uriil tc. aga". 1. Aga Ban, 1400 §i 1415 (T. -Rom.
< big. Udriil < Adrian, (Bogrea DR IV2, 79, 105) ; Barbul, fiul lui Aga din A ge§t
p. 870) ; Udriste, Becer (16 B III 7); Udristi, proprietar in sat (16 B II 341) ; Agesti
olt. (ib. 193), frecv. olt. (Sur VI) ; Udreste din s. (17 B IV 216) ; Aga megie§ (17 B IV 19) ;

4

www.dacoromanica.ro
Aga din Soc, 1696 (AO XVII 311) ; - fam. fin. prob. : Poni fam. mold. ; Ponea, M., muut.
but. (M. Put. 131) ; Agate satean (17 B II (RI XII 114).
78) cf. si adv. agale. 2. Agoiu t. (Sur V).
3. Agu, P., mold. act. ; Agus (G. Dem. 611) ; AGAPIT gr. sAyoo-crirk iubit, amabil"
Aguqifa (Past). Agapet, mold. (Sd. XXVI ; Sur VII).
Agaehie v. Agapie si Acachie. AGATHA gr. 'Ay4.07) (<(!cyccOck bun")
Aga% -a la v. Agatha II 3, si Aga - I. 1. Agatha ; cu afer. : Gatha (17 A II 89). 2.
pia 2. Agafta (Mar) ; cu afer. : Gafta (ib ; 16 A III
Agafina v. Agatha III 1. 19; Sd XVII, ard) ; Gaftea (Pal) ; &Pita
Agafonia v. A g a t h on I 2. (Isp m1). 3. *Agafa, cu afer.: Gafa (Dm ;
Agafta v. Agatha I 2. 16 A I 463 ; 16 A III 26) ; matronim Agarei,
Agaftia v. Agatha II 2. Ion (17 A V 26). 4. * Agaha, cu afer. : Gaha
Agafton, -a, Agaftin v. A gat hon I 2, 6. (Sur III). 5. Agata, cu afer. : Gala (16 A III
Agahia v. A gat ha II 4. 214) ; cu suf. slay -in, ca in Mulatin : Gdtin,
Agate v. Aga 1. Lazar mold, cca 1620 (TC II 82).
II. + -ia, (sau + Agapia) ce apare chiar
AGAPIA < gr. 'Ayxaia < et14.11-fj, afec-
In sinaxar : 1. Agathiea (Syn) ; Agatiia
tiune, agapa". 1. Agapi, -ja (Sur XI),
(Sur V) ; cu afer. Gatia (16 A I 130) 2.
Agapileni, -oaia, -oasa tt. Cu afer. Gapia Cu fonetism slay. th > ft > f. Agaftia (Sd
(Isp V2) 2. Cont. cu A g atha > Agaftia*>
Agafia (16 II 36) etc. ; cu afer. : Gafie (ib. 144
-
XVI) ; Ball 1817 (Sd XIX 71) ; cu afer.
Gallia, mold. 1628 (BCI VII 19). 3. Agafia
si Sd. XVII) ; Gafia (Sd XXII ; Pas). 3. Cf.
(C. ref ; RI II 204 si VI 251) ; Agafia (Tec) ;
Anafia f. (Olt) ;- dobr. (RI XI 208) probabil cu fon. sl. a > o : Ogafia (P11) ; Agafifa (BM
cont. cu A n a. IV), cu afer. Gafia, Gafie (Sd. XXII) ; Gafifa
AGAPIE < gr. ciriTcl. 1. Agapie rumln, P5); Gafiula (Mar). 4. Agahia (16 A III 62 ;
olt. 1655 (AO nr. 13 ; P 1 ; Sur V) ; Agapiescu. Sd XI 273); Ahahila (Sd. VI 57) ; cu afer ;
M-rea Agapia numita dupa ctitorul ei, mo- Gahie (Ard I 245) ; Gahia (Sur III) ; Gahifa
nahul Agapie. 2. Cu afer. : Gapie, 1634 (Sur (Sd XXI). 5. In Maramures : Gafie, Gahie,
III, Isp III1). Gapia f. Gapini snd" TC II Gasie si, sub infl. ucraineand, Hafie, Hahie,
150) 3. Agapin, act. 4. Agachi ; Candrea ci- Hahica (Mar) ; cu afer.: Afia dobr. (RI XI 209).
teaza documente din 1776, 1777, 1783-7 III. 1. + -ina : 1. Agafina, Vlasa (R. Lib.
(Isp 1112 p. 163 etc.) unde alterneaza A g a - 14 apr. 1953) ; cu afer.: Gafina (Mar ; BM
pie cu un Agapie zis si Agachi. Cu III). 2. *Agaftina ; cu afer. : Gaftina (Sd
aceasta forma de nume mai avem : Agachi XVI ; Pas) 3. *A gaf in cu, cu afer. :
(Sd XXII) ; -e 1675 (Isp III2) ; -e popa si Gafincu (Sd XXI) ; Gafencu, Miron 1711
Agache (ib.) Fara sa indite cum s-a produs (Gane) ; Gafenco (Hal V). 4. Galin, Lazor
foneticeste, Candrea admite derivarea lui (Sur III).
Agachi din A gap ie, iar Hasdeu < tc.
a g a -a c hi e, (Has) etim. incorecta, pen- Agathiea v. Agatha II 1.
tru ca suf. -ache nu se aplica la nume comune AGATHON papa, gr. 'AyoKkov < &reek
ca aga, ban etc. ; si terminatia achi(e) sau bun" si AGATHONIC gr. 'Ayoce 6vtxoc.
- ache de la acest nume nu este sufixul I, 1. Agaton ; -a f. (C Bog) ; -a f. (17 A I
dim. grec, ci provine din fon. p urmat de ie 57 Ii 143 ; C. 5tef) ; cu afer : Gatona b (P5) ;
ca In chfept < piept. din mold. Agapi, Tec. I. f. (16 A III 910). 2. Agafton (Bal II) ; -a,
Agapinv.Agapie. mold. (Sur II) ; cu / < ft : *Agafon,
-ia f. (Sur 1V). 3. Cu afer. : Gafton (Ard) ;
AGAPION gr. 'AygcnEwv. 1. Contaminat cu -a (Dm ; Sd XVI) ; Gavtona f. (17 A I 258 ;
A p ion si P i o n i e ar da toponimul Pionul, BM III). 4. Gafton (etim. Pal) -a foarte frecv.
m-te §1 m-re. 2. Prin afer. si schimbarea partii (Cat mold H) ; + ia : Gartonia, f. (ib).

5

www.dacoromanica.ro
5. Aflona = Athona b. (Isp ; Afton/ razes pina (Sd XXI) ; Grdpeni s. (Dm); Grapina
(Isp. VII ; Sd XVI) ; Aftonelu, olt. (AO XII f. mold. ; Grapini (An Corn ; DR II 698) ;
243). 6. Agaftin ep. (Sur XXIV). c) forma ucr. Hrapina, dobr. (RI XI 209)
H. Cu afer. si schimbarea p. fin : 1. Gaftef si Horpina (ib. 210). d) cu met. : Garpiian b.
1668 mold. 2. Gaftif (Bir I). 3. Gaftoi, -escu. (Mar). 5. Ipoc. : Pina, Pinica; Pind f. ar.
act. 4. Cu sinc. lui 1: Gape, Neagoe (17 B (Fars) ; Pinca Greceanca (I 0 237).
IV 286). II. Contaminari : 1. Agrifina (Pas).
2. Agritina (Pas).
AGATHOPE < gr. ,iya6o-TcoL6c binefa-
cAtor". Prin diviziune probabil s-au format Agu, -s lila v. A g a 3.
doua nume : Aga si Thop e. I. Aga, v. Agustin v. Avgustin 1.
mai sus. II. Tope, care se confundA cu AHIIA ebr. (V, Test.) 1. Ahias (Syn);
Top a, v. T eo an 8 si Partea II-a: T o- Ahie (Sd XVII) mar. 2. Prob. Achiea, f.
pan. (AO XIV 287).
Agastin v. Avgustin 3. AHILIE gr. 'Axi.)ask numele eroului
Agesti v. Aga 1.
Iliadei. 1. Ahilie si Ahil (Syn). 2. Cu afer. :
Aghenia v. Evghenia 3. Hilie nepot lui T. Rohat (Sd VI 143) mold. ;
Aghiana v. A n a III 1. Tanasa fecior lui Hilii Rohota (RI XXXI
AGHIE gr. 'Ar(Eag si 'AyEocc Cu afer. : 192). Hilei b. (16 A III 63). Hiliia s. (Sd VI
Ghia; Ghiufd Moldovan, 1760 ard. ; cf. si 160) mold.
calend. Agheu.
.Ahimiay.Eufimia I 8.
Aghiniel v. Evghenia 3. Aiave v. Ehova 2.
Agiu v. Hagi 2. Aiftinc/a, -el v. Eftimie II C 5.
Agiud v. Adjud 1. Aioanei v. Io an IX 3e
AGLAIE, < gr. &yAa6c stralucit". 1. Ajud v. Adjud 2.
Aglaia Ghica (sec. XVIII). 2. Aglaita, act. Alaci v. Alexandru IV 3.
Alehia v. Helchia 2.
AGNI lat. Agnes gr. 'Ayv.i) casta", Alampie v. H a r al a mb i e I 4.
nume folosit numai din forma ngr. 'Avga
(But). 1. Aneza (AO XIV 277). 2. Anezina ALDO In calendarul catolic, V. A 1 d e a,
fam. din FAgaras (RI VIII 144) < ngr. Partea II-a.
'AvgCNice (But.) 3. Anzeana f. (ib.). 4. Alec, -a, -u v. Alexandru I 4.
Prob si AcniIa (P32 fila 45). Cf. din lat. A g - Aledar, -esti v. Iliodor 2.
n e s , n.pt. f.<a gnus miel", din care de- Alena v. Elena III 2.
riva it.Agnese,fr.Agnes,span,Ine s. Alent v. Valentin I 3.
Agoiu v. Aga 2. Aleodor v. Ilio dor 2.
Agostin v. Avgustin 3. Aleon v. Leon I 2.
Agrapina v. A gripina I 4 a. Aleonte v. L e o n t i e I 3.
Agrifina, Agritina v. Agripin a. II 1. Alessiu v. Alexia I lb.
Alestar, -i v. A r i s t a r h 4.
AGRIPINA lat. Agrippina < agrippa Alevit v. Calivit 2.
nascut cu picioarele Inainte ". I. 1. a. Agri- Alexia, -A v. Alexandru I 3 si Ale
pind f. (Ard); b. cu afer. : Gripina, tig. (16 x i e I, 1 e.
A III 7, 63); c. Gtrpina f. (Mar). 2. *A g r i - Alexanv.Alexandru I 3.
p en a; cu afer.: Gripena (Mar). 3. Agripd
f. (Ard); cu afer. : Gripd, Vasile, 1820 (Sur. ALEXANDRA < Alexandru 1. - (Sd XI
XI); cu apoc.: Grip b, act. ; Griple (Sur II 279) ; Ha (17 B IV 66) etc. ; Alixandra
si III) ; -eiu b. (17 B I 329). 4. a) Agrdpina, (Syn. ; Sd XI 75 ; Bal III) ; Alicsandra
dobr., 1859 (RI XI 206); b) cu afer. : Grd- (B Cr 75) ; Alisandra (P2); cu afer. : Lixandra.

6

www.dacoromanica.ro
2. Alexandria (Syn.) ; Alixandria (Syn.) Alic- III. Din magh. S Ando r, Lyon forme ras-
sandriia f. (B Cr 75). 3. Actuale Alexan- pindite In Ardeal si Moldova : 1. + Alecu
drina, Lisdndrina > Drina si, familiar : Didina Alecsandor, L., preot (Mar 145) din sec.
si Dida; Sandra (P4), din Ruxanda sau XIV-XV. Cu a in tema : crrtdra (Dm ; Stef ;
Casandra, si Sanda. C Stef ; Pas) etc. ; ..andre, -a, 5andrica (Ste");
5andrescul (Stef) si mai rareori cu d : $iindru
ALEXANDRU gr, 'A3gavapoc <adj care ,andrea (Dm I 50) ; 5andrela, ard. (Pas) ;
protejaza pe oameni" (Bailly). Nu me domnesc in $andriolea, -uc, -ucd, ard. (Pas) ; $an-
ambelet.ari, luat sub influenta earth pop orane, dresor = .5endrisor (Dm) ; .pndrorl (Hateg ;
Alexandria, dar boierii si poporul preferau Cand 94). 2. Numele este redat cu e in surete :
derivate si ipocoristice ale numelui. 5endre, -a, 5endrijca, -ca, -co, -sor, $indrea
I. 1. Alexandria Vvd. Basarab ; -escu, (toate In Dm). 3. in secolul XVII formele cu e
Gr., poetul ; ca i neexplicat Alexandri, boier se folosesc si in acte originale in mod curent
muntean (Sd V 344) ; mold., 1630 (Sd XI .Fendre, .5andreia (Pas ; Tec II) ; .Fendroiu, Sen-
100) ; Alecsandri V., poetul ; -ni act ; cu afer. : drIeni, -uleni, -iceni, ss ; $endranul (16 A IV
Drini, D., olt. (Sd. V 489) ; Alexandrliu act. ; 174). 4. Cu afer. $endre zis Endria (A Gen
oiul (Vr C 53). 2. Olexandru (Stef.) cu o < a II 71).
fonetism rus. 3. Scurtat; Alexan, N., act. IV. Alte influente : 1. Ucraineana : *O-
s. (Cat) ; Alexa (Stef ; C Stef ; Sd XI 276 ; 1e s a, > Oleslesti, -eni ss. ; Olehno, Olesco,
16 A III 26) si Alexa (Bir I) sau din Alexie; Oliusca = Olusca (Stef), forme ce apar numai
4.Alecu frecvent ; Aleca b., 1576, mold.(C Stef) ; In sec. XV, acoperind uneori si originea etnica
forme identice la greci, sirbi, bulgri. a) Cu strains. 2. Din turc. I s k ender; Schindir,
afer Lec, Leclo (Tec) ; -ulescu olt. : Leca, Maxin sluga" (16 A III 10) ; Schindir, frate
din Oradea, 1235 (lorga III 135 si 11-13 cu Sima, Andrei si Mihuta (16 A I 158).
C I 55 ; P Bor 7 ; Pas) ; aga, 1619. Frecv. 3. Cf. sirb. A 1 a c < Alexander" (Rad vol.
mold. (Sd. XVI ; Arh) etc. ; b) Leca, Lexi, 82 p. 86) : Alaci act ; v. acesta Partea II-a.
Lexu ar. (Fars) ; e) Leceni s.; Lechifa b.,
ard. (Pas). Cf. alb. L e k a. ALEXIE, gr. "A?Atc.
II. 1. Alixandru (Syn 25 feb), cu afer. : I. 1. a) Alexle, frecv. ; -a (Sd IV 42 ; LU)
Lixandru frecvent ; Lixdndroiu (Drag ; RI -ani, s ; -anal (R. Gr) ; b)* Alexi, -anu, -ci, -a;
XII 113) ; acomodat cu term. calend. -ie : cu ortogr. latinista Alessiu, Alessianu.
Alicsandrie D. Ghica Vvd. 1842 (Ac Bz 59) e) Alexa, sau din A I e x a n d r u; cu
2. Ipocoristice : a) Droiu, Droia v. si A - protetic : lalexa (Mar), ca Iorest pt. Orest ;
dria n. b) Druca, 5t., act. ; c) Druid cf. srb., blg. A 1 e k s a. d) Alexoi, V. (Buc.) ;
b, mold. ; Drutu, N., act. ; -1 (17 A II 102) ; -al, N. (Puc), -a, Toader, 1663, mold. (RI II
Drule, I. (Sur IV) ; -a (16 A II 49 ; III 144). Alexoae, sotia lui Alexa (17 A V 156) ;
22 si 153). 3. Alisandru, cu afer : Lisandrlu, Alexo(n)iu (Cand 95). e) Alexu, ar. (Fars).
-escu, M. (AO XV 140) ; Scurtat Sandra, 2. Altxd, dobr., 1859 (RI XI 215), Alixeni s.
I., act ; f. Sandra (134) sau < C a s a n d r a. (16 B V 464). Alexiea, mona. (AO XIV 277).
a) Sandrin (Mar ; G. Ros 46) ; - Vvd, fiul II. Din forma ucr. Anexca Olexa (Ard ;
lui Stefan cel Mare, numit Sandrinus" In mar ; Sd XVI, mold.).
doc. Latin 1488 (Stef) ; cu afer. : Andrino,
olt., 1640 (Sur VI), cf. it. Sandrino. b) Alex/oi, - oniiu, -u v. A 1 e x i e I 1 d, es
scurtat : Drina, Marin (Fil A) ; Drina b.,
Alibiana v. Olimpie 2.
Alifia v. Alipie I 3.
1662 (Sur III si IV) ; - f. actual. 4. Sandu, Alimescu v. Alipie II 2.
Sandujlescu ; -testi, -lent ss. ; Sdndoiu, I. act. ; Alimpescu v. Alipie II 1.
scurtat in Doiul, sau < Radoiu, Vladoiu ; Alin/a, -escu v. Elena III 3.
Sdnducu si Ducu, act. ; Sdndule( act. ; Asande, Alion, -escu v. Leon I 1, 4.
V., act.; Sdndache (Sd XXI), Sdndulache. Aliontie v. L e o n t i e ,I 1.

www.dacoromanica.ro
ALIPIE Stilpnicul, gr. 'AAUrreoq, numele Ampul v. Haralambie II B 5.
plantei ce calmeaza durerea. I. 1. Alipii eg.
(Sd XXI). 2. Cu afer. : Lipie sf Lipioaia AMVROSIE, episcop de Milan, lat. Ambro-
marital, olt. (Cand 96) ; cf. Lipia s. r. Bu- sins, adj. mirositar ca ambrosia". I. Forma
zau etc. 3. Cont. cu Alfie sau cu Alf eu: ortodoxa : Ambrosie eg. (Sur VIII) ; mon.
Alifia, mona. (AO XVI 277). (AO XV 34) ; Amprosd, Toader (B raz. 68).
IL Cu epenteza lui m: Alimpia stolpnic II. Forma lat.-cat. cu b pt. a, folosita
(sinax. slay in Mss 1668) ; cf. §i srb. Alimpi e, numai to Ardeal §i Moldova : 1. Ambrosie,
sub infl. lui Olimpie: I. Alimpescu fam. 1604 (Sur XIX ; PGov f0 28) ; fiul Avramiei
act ; Alimpesti s. dupa Hasdeu <Alipius (Isp III1, V1) ; - Andrei, 1709 (Sur VIII) ;
+ 0 limpi u s. 2. Cf. Alimescu, Simeon Ambrosi, mold. ; sine. Abrosie, 1645 (Sur XV) ;
1763, mold. (Bal V). Brosu (Tel 58). 2. Ambrus, Dim.-Bondoc, ard.,
Alisie v. Elisei 9. 1794 (Cat gr I) ; Ambrus (BA ung 7) si cu
Alistar, -h, v. A r i s t a r h 3. afer.: Brosu, Ion, ard., act. ; Bruju, Bruja,
Alivan v. loan VB 3. ard. (ib.), sau < subst. ard.-mold. b r u j
Alixandra, -ilndria v. Alexandra 1,2. bulgare" (corn. de Al. Cristureanu) ; Bre§ st
Alixandru v. A l e x a n d r u II 1. Broj, -u, ard. (Pad). Cf. croat. A m b r ()aid
Alixla, -eni v Alexia I 2. (Rad vol 82 p. 134) ; acestea sub influenta
Alontle v. L e o n t i e I 2. pronuntarit magh. s > g. 3. Ambrozie eg.,
Alpidia v. Elpis 2. Bucuresti, 1839 (I Div) ; sine. : Abrozie (Sur
Altfilesti v. Antonia II 2. XV, cu explicari) Ambrogiu, fam. act.
Alvireseu v. A r g h i r 6. (Bicaz). Aceeali persoana cu trei forme de
Amalei v. M a 1 7. nume : Ambrosie, fiul Savei, 1642 =-- Abrosie,
Amblasoae v. Amvrosie III 2. fecior Savului, 1641 = Abrozie, fiu Savului...
Ambrino v. Lambru 5. stranepot Tomei Prigorcei, 1671 (Sur XV)
Ambroel v. Amvrosie II, 6. Cu afer., probabil, Rozu (Puc) ; Rozescu, T.,
Ambrofie sf Ambrohie v. Amvrosie II act. ; Rozin, N. (act.). 4. Ambrohile, mold.
4, 5. (Sd VI 108 ; 16 A IV 84 ; Isp. III1 si VI) -a b,
Ambrosi, -e v. Amvrosie II 1. 1610 (Cat mold I). 5. Ambrofie megias (16 A
Ambrozie v. Amvrosie H 3. IV 84 ; Sd VI 108 ; Isp III'). 6. Ambroci, 22
Ambrus v. Amvrosie II 2. familii mold. act. 7. Abruzachie (Cat mold II)
din cont. cu Hurmuzachi.
AMFIAN, zis II Al IAN si Apian (DH). III: 1. Pentru toponimul Rosila, Rosilel
Fianu> Fieni s. ( Blsca), serfs eronat Blsca Rozilii, afluent al
Amfilohie v. Amfilohie 3. rlului Buzau, se poate presupune tema Am-
AMFILOHIE gr 'A.r.cpEXoxoq 1. Amfilohu brosild. 2. Ambldsoaii, Anicai, dublu genitiv
ep. de Radauti (Sur XX). 2. Cu afer : Filohie (Sd V 70) mold., pare a fi un marital din
(Sur XXIV) ; Filofi mon. (RI XIII 285). *Amblosie, cu 1 = r.
3. Amfilolie ep. (16 A IV 175) ; cu afer. :
Filofi, mold. ; -e (17 A III 182) ; Amfilomfie ANA ebr. Hannah indurare" sau buna"
1586 (AO VII 305). 4. Anhilohie (17 A IV 119)
(Cand). I. A. Ana ; Anesti s. In folclor zlna
slep. 1666 (BM I II) ; cu afer.: Hilofie (RI Ana §i sarbatoarea pop. Ana-foca (Has).
IX 275). 5. *A nhilofi e; cu afer. : Hilofie B. Derivate : 1. Anica, frecv. ; cu afer. : Nica f.
fecior Vintului" (Sd VI 22) mold. ; + F i 1 o- (Pas) ; Nicuta (ib ; RI XI 206). 2. Anisca si
t e u: *Anhilotie, cu afer.: Hilotie (17 Nisca, ard. (Pas) ; Anisor, mar. (SdXVII) ; An i-
B III 493 ; Isp III1) 6. Cilotie (Sur IV). Si soara. act, 3. Anita, sopa lui C. Cantemir Vvd,
formele scurte due la Amfilohie. pe dud era serdar ; - 1681 f. mold. (Sd VI 35) ;
frecv. buc. (LM) ; Anifei, V., act. ; Anifan,
Amfim v. Antim III I. T. (CL) ; Anifeseu; Anifoiu (Drj 52) cu afer. :
Amion v. Simeon I 6. Nifa a Nitului (As Br 186) ; Nila (AO XI 83).

8

www.dacoromanica.ro
dar si din A n i s i a. 4. Anuca, olt. (Cand 98). XI 206) ; -ul, t. (16 B III 239); aceste doul
5. Anuca (Sur XI) ; cu afer. : Nusa (16 B II 32). cazuri sint decisive pt. derivarea formelor
6. Forma ucr. : Anucca (Dm ; Stef ; 16 A II 103 ; Nan, Nanes, Nanas, Nanis, Nancu etc., care
Sd XI 272) ; cf. si magh. Annusk a. 7. Anufa, circula si la bulgari ; ele pot deriva si din alte
Bibeasca (Sd VI 490) ; cu afer. : Nufa si teme. Cf. si ucr. A ir a u (Grine).
Ufa ; Anuf f (Cand 98). C. Nume de fam. : II. 1. Nan (Ard ; Rel ; Mot, etc.) ; = Nanul
1. Anufei, G., act. 2. Anufoiu, I. (Puc 297). (Flor 37-39) ; Nanu, frecv. ; -I (Dn; tef ;
3. Anoca, D., pr. (Mar). 4. *A noiu: Anoaica, T. Rom 134 ; Tec) ; -lescu; Nanea, Ion, act. ;
Floarea, act. si cu afer. : Noica, D. (act.) sau < Nanlescul; -esti s. ; Ndndu, Gr. (T-Jiu) -I t. ;
Noe,cf. blg. Nojka <Noe (Weig)sisrb. f. Nana (P4) sau < subst. nana (= lele) ;
A n o j k a (Rad 82 p. 122, fara etim.) marital : Ndneasa. 2. *A n a n a s, cu afer. :
5. Aneasa, olt. (Cand 98). Nanase.sti = Nanisesti s. (Cat ; 13-15 B 200) ;
II. -ca : 1. Anca, frecv. In doc. si actual. + cu Nanascu (Mar); Nanctsca f. (16 B V 8),
2. Diminutive : Ancusel, Florea (cbei I) ; sau < subst. nanas. 3. Nanes (Dm ; 5tef ;
Ancula (Porn) ; fiica lui Radu Serban si Cat ; Tec II) 4. Ndnild, olt. 1626 (Sd VI 467) ;
a lui Ct. Brincoveanu Vvd (AO XI 312) ; - N anilesti = Nenelesti s. (16 B V 89). 5. Nanis
olt. (Sd VI 491) ; cu afer. : Cufa > Cufescu; (17 B I 355) ; Nanisest i(v. mai sus) ; Neurisori s.,
si Ufa, etc. 3. Contaminari :± E f i m i a : cu ortogr. gresita : Neni;ori. 6. Nanifa (Tec I).
Anaf imie ; +Sofia: Anafia f. (Olt) ; - dobr. 7. Hananic (Mot). 8. Nanoescu, E., act. 9. Na-
(RI XI 208). notd (Dm ; 16 A III 177 ; Cat mold. II ; Tee I ;
III. Aghiana < gr. dcyice "Avvcc, cu Sd XI 257) ; Namnotd, Oancea (Sur XIX) ;
sens ca In t. Slntana. 1. - (RI XI 94-5) Nanofi s. (16 B I 159). 10. Nanuca, tig.
In pomelnicul lui Andrei Buzianu ; prenu- (16 B II 3). 11. Nartufa b., olt., 1620 (Sd VI
mele apare la familii de origine balcanica : 465). 12. Nartusel (17 B III 517). 13. + -cu :
(P13 fila 18 ; PBor 11) ; Aghiarta fam. (Tel 58). Nanc, -a, Nandi" In gen. (17 B I 317) ; Nan-
2. Mai frecv. In forma de hiperurbanism cul popa (16 B IV 50) ; -escu, act.; Neancu
Aviana : - (P13 fila 11 ; PBor 11 ; Cotr 77 ; 1726, ard. (Pas). 14. + -ciu : Nanci, Al.,
Ul 63 si RI XI 94) ; Aviiana preoteasa (As act. ; -u (Cat ; 17 A III 101) ; -ul (Rel ; Giur
Br 111) ; Aveana, f. (Hur). 3. Aviona f. (AO 160 ; 16 B I 168 ; Puc). 15. Ndncioiul s. Cf.
XIV 287) In pomelnicul lui Arnautu". big. Nanko; - eo.
4. Ighiiana (PBor 57). III. Prob. + Udr ea: Nandrea ; + T A-
nase: Ndnasd, dobr. (RI XI 215) ; Cf.
Anaehi v. loan VI A 8. Nanora, Radul, 1619, olt. (Sur VI).
Analla v. Ana II 3.
Analimie v. A n a II 4. Anasie v. A tan asie I, 4.
Anaisa v. Anisia 4. Anasaia, Anasia v. A n i s i a 3.
Anan, -ul v. Anania I 3. Anastas /aehi, -A v. Anastasie I 1,
II 4.
ANANIA, ebr. Chanania I. 1. - (11-13
CI 107 ; 17 B II 117, 234 si III 576 ; B51 IV) ; ANASTASIA fern. de la Anastasie, I. 1. -
Ananie, Vuc. (AO IV 316); Aninie diac fiica lui Latcu Vvd. ; Anastasia, mold. (P5; C
(Mar 156); cu o < a, ca oltar < altar: Stef). 2. Cu afer. : Nastasia (C Stef). 3. Mari-
Onanie popa (17 A IV 411). 2. Cu afer. : tal : Nastasoaia. 4. Nastasca (Dm ; 16 A I 216).
Naniescu, Iosif, zis Naniat, ierom., 1857, 5. Cu apoc. : Nasta (Tec II ; P3) ; Naste, -a (Dm).
viitor mar. (AO IV 192); frecv, In Bucovina 6. Nastasaia (Tec.). 7. Cu afer. Tasdia si
dublat de ipocoristicul Nani, si In Mara- Tasia, dobr., 1859 (RI XI 205); Siia (PBor 54) ;
mures (M mar). Cu afer si apoc. Nani, Tastia (Sez) ; Stia, ard. (Pas). 8. Nastasica,
boier mold. (Sd XXI) ; Nania, munt., doamna ; cu afer.: Sica, Sila, munt. ; Sled
1627 (RI X 128) ; - Marin (BAP II 303) ; f. ar. (Fars) ; Siica f. (Vieri 69 ; BCI V 220)
Nan*, mold. (Sd XXI) ; -anu, B. (AO 1693. 9. Naste + -ina sau cont. cu C r
XVI 64). 3. Cu apoc. : Anan, dobr., 1859 (RI s tin a: Nastina.

9
www.dacoromanica.ro
H. Forme maramuresene (Mar. 83, 141, III. Alte forme actuale si compuse : 1. Ana-
154, passim) : 1. Nastasie, cu afer. : Tasia. stasianfam. act. 2. Cu afer. : Tassian, Al. (act.).
2. Naste, -a. 3. Nastaca, Ndstacufa. 4. Cu 3. Anastasiu, cu suf. gr. -iu. 4. Anastasachi
sine. : Ndstufa, Nastafti. 5. Naslahie. 6. Ndstafd, boier 1760 (Sd XIX 43); de unde prob.
Nestafd, Nustafd, Nastdfula. 7. Nesteca. Asachi (Arh). 4.+Atanasie: Ndsta-
nasie, Vlad, log. (Drj nr. 7) si cu afer. : Sta-
Anastasiau, Anastasiu v. A n a s t a si e nasie, 1623 (Sd V 15).
III 1, 3. 5. Din alb. Ts at se: ar. Tafu act.
ANASTASIE gr., 'Avo:crrOotoc<civoToccuc
Anatodie v. An at olie 9.
tnviere". I. 1. Antstasie vist., 1692 (Sd VII ANATOLIE gr. 'AvccrOXLoq < civccroXii
297) ; Anastasa, mold. (Sur VII). 2. Anastase; rasaritur. 1. Cu afer. : Netolea, Filep, (Ard).
Andstase (P Bur 8) cu afer. : Nastase, frecv. ; 2. Din tc. An a dol: a) Nadolu, act. ; cu
Nastasa (A* Br 178) ; Ndstasleseu; -eni, -esti apoc. : Nadu, C. (act.). b) Cu afer. formele p-la 7 s
ss ; Nastasioiul, N. (Buc ; Cand) ; - ar. (Ant Dolu b. (Mar) si s. ard. ; Dole (17 B1 381); -.
Ar). 3. Cu afer. de doua silabe Stasii, Vasile, S. ()Mr I) ; -a, Scarlat (AO III 531) Dold,
act.; Stase, Gored, munt., 1840 (BCI X 113) ; fiica lui M. Pojar (16 A II 108) ; Dolesti s
Stasi, mold. ; -e, V., mold., act. ; cu i protetic (Sd XVI) ; Doliesti s. (C Bog); 3. Doleian,
Istasie, b., 1662 (Sur X); + -ac : Stasacu fam. act. 4. Dolinescu, act. 5. Dolete, M. boier
ar. (RI IX 114). 4. Cu afer. de patru sunete : (Fil 40); 6. ± man : Doluman (16 A 1V 239).
Tasie si Tasia (Ard I 248); Tasi, ar. (Fars.) ; 7. + cu, Dolcu (Ur XXII; Gorj 350); Dolca f.
Tase, ar. (ib.) si munt. act. ; Tasu fam. (C. Stef ; Ur XXII 394 ; Sd XVI 298 ; 17 A II
act. 5. + -cu : Anastascu (Has), cu derivatele 218 etc ; b (cat. mold II) si n. de catea
grin afer. : Stasco, (16 A IV 239 ; 17 A IV 368) ; In balada ; Dolcesti s. ; Dulca (Giur 274).
Tamu pren. ar. act. ; Tasca fam. mold. (Bin I), 8. Odoleanu (16 B IV 133) anadolean, din
probabil de orig. ar. ; Tdsculesti, fam. (Tee Anatolia". Derivatele 2-8 n-au raport cu
II) ; cf. blg. si srb-cr. Ta;ko (Rad vol. 82). calendarul. 9. Probabil : + Met odie: Ana
6. Cf. si Tascau si Teiscau, olt. (Cand 99), < todie, pirlu (C Stet).
<* Ana s t as + -co, redat gresit In loc de
Tdscdu (T-Jiu). 7. Prob. Tasa, St. (Drag 126) Anea v. Ana II 1-2.
si Tapia, ar. (AO VII 219). Ane/a*, as, -au v v. Joan VIA 10.
Anebinida v. A chin din 2.
II. Segmentat In Anast als i e : A. 1. Aneul, -escu, v. loan VI A 10.
Nasta (C Stef ; Sd XVI 157 ; Fars) ; Naste Aneu*a v. loan VIA 10.
(Dm ; C 5tef ; 16 A I 237) ; -a (Stef ; C Stef ; Ancuta v. A n a II 3.
Sd XVI 157; 17 B II 44) etc. ; Nasta b, olt. Andanut v. Ant onie IV 4.
si haleg. 2. Nastu, ar. (Fars) ; munt. (P") ; Andea v. Constant 3.
ard. (Ard). 3. Nastoiu, olt. (Cand) ; - ar. Anderea v. Andrei I 4 bis.
(Ant Ar). 4. ± -ac : Nastac, -ul, -esti (Tee II) ; Andian v. Adrian I 3.
Ndstacu, Toader, mold. (RI XXIII 177). Andilina v. An gh el II 5.
5. Prob. cu afer. : Tacu, ar. (Fars ; Sur XIII) ; Andim, -ir v. Ant i m II 1, 2.
Taco, St., munt., 1388 (Rep D 25) ; Mut Andin v. Ant i m I 5 1i C-tin I. B 3.
(17 B II 28) ; Tdcea, act. si Taciu, Vas., Andipat v. An tip at r u 2.
act. ; cf. si blg. Taro sint. < A n a s t as e Andon, -I, -ie etc. v. Ant onie III 1.
(Weig). 6. + -old : Tacold, olt. (Sd VI 507) ; Andonin v. Ant onin 1.
Buturas deriva gr. T a k o s < D i m i t r i e, Andor/a, -nae v. Andrei II 4.
etim. care poate fi eronata. 7. Nesteac (Dm; Andrae v. Andrei I 3.
BM I ; Sur V) etc. Andras v. Andrei II 1.
B. 1. Sie ; -sti s. (RI XI 264) ; Silo, fiul Andre, -a v. Andrei I 1.
lui Moran (16 B IV 301). 2. Siicul pren. Andreea v. Andrei III. 3.
ard. (Met B Tr.). 3. Sica b. (17 B II 21). Andre/eseu, -esti v. Andrei 1 1.

10

www.dacoromanica.ro
ANDREI gr.'Av8?.i.ac < ci). ,3?clu barb atesc" si U dr ea<A dri a n avem in cazul spata-
I. 1. Andre, -i (C Bog) ; -a (Rel ; C Stef ; Sur V ; rului Indrea (D Gorj la 1549), scris Idru (ib,
17 B I 283) ; -escu ; -esti s. ; Ndrea, b, ar. 1552) si ludrea In doc. munt. din 24 aug.
(Far§) ; forma mold. Andrif ; -escul (Stef) ; 7059 (1551).
2. + -a§ : Andriias (Rel); Andrids Ii Andrilel
(Stef ; C. Bog ; Pas) ; -escul, I., prof. ; Andrii- Andreian, -a v. Andrei IV C.
sanul, I. (Isp 12) ; Andreia;, act. 3. Andrae, I., Andreia;, v, Andrei I, 2.
act. ; cu afer. : Draia (Mot) ; Drdesti (17 B III Andreic/a, -A, -o v. Andrei III 1.
73). 4. + -ica : Andric la, olt. (Gorj p. XX) ; Andreicuth v. Andrei III. 2.
- ard. ; cf. gr. 'AvapIxoq (But) ; -d, Andreoiu v. Andrei I 7.
Angal (17 B III 212) ; -u, olt. (AO XIV 275) ; Andres, -Asti, Andri; v. Andrei II 2.
-u, Pan (C 5tef). 5. Andrilla (Stef ) ; olt. Andreucii v. Andrei I 12.
(Cand 101) ; -oiu (Std.). 6. Andriu, dobr. Andean, -a v. Adrian I, 2.
(RI XI 206) ; -§ (Sur VIII) ; -fa, olt., 1690 Andrl/a ;, -ia;, -le;, v. Andrei I 2.
(Sur VI) ; Andriiu (C. Bog). 7. Androae (Sur Andri/ca, -ea, -el, -cu v. Andrei I 4, III 3.
VII) ; Andreoiu, olt. (Cand 101). 8. Andru, Andril v. Andrei I 1.
S., act. ; -1 (17 A V 193) ; -fu, A., act. ; cu afer. : Andril/ca, -eu v. An d r e i III 4.
Druful (Sur XXIV) ; Dru(e, I. §i -a diac (Sur Andrii ;anul v. Andrei II 2.
IX) ; Formele de la 7-8 pot veni §i de la Andrina v. Alexandru II 3 a.
Alexandru sau de la Andronic. 9. Andris Andri ;, -or v. Andrei I 9.
(Cand) ; -or (Pal). 10. Andrii Ica b., mold. ; Andrita, Andritoiu v. Andrei I 5.
cu (Stef). 11. Andrici, Z., munt. (BCI X -uta v. Andrei I 6.
Andri/u, -us,
115). 12. Andreucd (Pas). 13. Cf. Andreidar Androae v. Andrei I 7.
b. (D Buc). Androin/a, -ic v. An d r o n i c I 2.
Andron, -ache v. An d r o n i c II 1, 2.
II. Sub influenta magh. Andras: 1. An- Andron/e, -i -le etc. v. Andronic II
dras (BA ung. 7-8). 2. Andres, (Cand) ; 1 a, b.
-dsti s. (R Gr). 3. Ondras, ard. < magh. A n-
d r a s. 4. Andora b. ard. (Viciu 31) §i + -ca : ANDROMC 'Av6p6vt.xoc, ,,victorios"<
Andorca b., ard. (Pas) ; + N a e : Andornae
f am. mold. act.
+ voch, I. 1. Andronic, -
escul (Bc ; CL) ; -a
f. ; hateg (Cand 103). 2. Cu epenteza lui I :
-(1
III. Sub infl. slava : 1. Andrei Ica b. (tef ; Androinic (Dm ; 17 A I 139) ; cu apoc. : Andro-
C. Bog ; 16 A I 63) ; f. (AO XV 276) ; -cd pah. ina, 1632 (Sur II). 3. Cu sine. : Adrunic popa
1489 (Isp ; -co (Stef ; C Bog). 2. Andreiculd (Sd XI 276) ; cu afer. Dronic b (Cat. mold II).
1474 (ib). 3. Andreca, olt. (Cand 101) si cu II. Pierde finalul -ic, tratat ca sufix, spre
metat. : Anderca (Mot ; M Mar) sau < ung. a primi altul : 1. a) Andronie (As. Br. 111 ;
Anderko. 4. Andrusco (Stef) ; - HIrlau (C tef). Tis ; 17 B I 202) ; Androni (Tee I) ; Androniu
IV. Forma veche rom. A. Cu fn- 1. Indreiu, vist. (16 B VI 26) ; b) Andron (Ac Bz 37 ;
1676. mold. (Sur XXII) ; - de Tatareani (Sur Ard I) ; -e, 1613 (Giur 271) ; -e mold. act. ;
XVI) ; Indreiasa f., marital (Ard II 191). 2. -ii, mold. (BCI IV 190) ; -ile (Cand 103) ;.
Indrilu (Ard). 3. + -es : Indreesi (Ard. II 142). -oiu (ib) 2. Andronache (17 B III 586), suf.
4. Indriess (Mar), 5. + -ca : Indreica (Ard) ;v. si -ache apare sporadic in sec. 17 ; Andrunache,
S. Puscariu (DR III p. 387). B. Cu in- 1. Indre mold. (Tee. I) ; Adronie (P2). 3. cu afer. :
spatarul (Cand 102) ; -a, 1469 (14-15 A 365) ; Dron (< An d r on) pr., Bucuresti ; Drona
-a, N. (Met 129). Cf. Un d r e a, numele b., mold. ; Drone, Pitic (Sur IV) ; Dronea
popular al lunii Decembrie ; v. si Petrovici (DR (Sd XI 76). 4. + -ca, -ciu Dronca (Sur
IX p. 339 seqq). 2. Indrei (Met 146 si Mar) ; VII) ; Dronciu (Bal III). 5. + -fa, -fu : Dronfa
Indrii (Ard II 191). 3. Indries (Mot) ; Indres f. (16 A IV 197 ; 17 A II 214 ; V 291, 302) ;
(Ard II 130). 4. Indrul, 1579 (16 A III 117). Dronf b. (Sur VII) ; Dronfu (Sur XXIV).
C.+Adrian: Andreian ; -a (RA I 57); 6. Cu apoc.: Andru (Mot) ; Andruf (Mar).
sau gr, fie neogr. Contaminare cu I d r ea 7. Cu afer. : Drufu, Nemis (Sd VII 89) ; -1

1.1

www.dacoromanica.ro
(Sur II) ; Drule, Ion (Sur IV) ; -a, mold. 44). 3. Deformare : Angdl a lui Andrica
(Hasdeu, Cuvente den betrani p. 28). (17 B III 212) ; Angdlina f. (C. Dom) ; Anigdl,
HI. Din ucr. Angpyunco: Andrusco (Stef ; 1596 si Angl (Sur VI).
Bal II ; 16 A III 9) ; Druscd, Lupul (17 B IV. An ghelut a, dim. divizat In: A n-
III 155) ; Drusca, St. munt. (17 B IV 23), ghe-Lu(: a : 1. Anghe, -a, forma cont. cu
sau din Andre i. A gheu, scris A g g h e a =Anghea (Ceas]ov)
Andru, -1, -se°, -ut v. Andrei I 8, III 6 sau cu A g h e u ('Ayytaq, scris gresit Aghie,
i Andr onic II 6, II11. la DH). Cf. si alb. An g j e (Cand) si srb.-cr.
Andurca v. Al ex andr u III 5. A n d' a (Rad. vol. 82 p. 82). 2. Anghei geni-
Andyp v. Anti pa 2. tiv < Anghe (17 A III 117) ; Anghie 1613
Aneasa v. Ana I C 5. (Isp III) ; Anghioiu (Tel 58) 3. + Ion :
Aneseul v. loan VI A 4. Anghion (Isp III) si deformat Angoneseu
Anesia v. Anis ia 2. (Arh). 4. Anghina f.,1690 (RI XII 243 ; Rae 8).
5. + E v ghe nie : Angheni (Puc) ; -ci,
ANIISTI gr.'Av.,!-crrtg cinviatn< XpLor6c ecve-
mold., 1690 (RI X 275) ; -e (Tec) ; Anghene,
o-r-i) 1. - Hagiopol, gr. sau ar. (AO III 531) P., act. ; Anghinesti s. ; Anghenia f.
Aneste serdar, 1828 (RI XIV 151) ; - Anghel, (Sd XV 184) si Anghinia (Isp si Vl ;
act. 2. + -in, Anestin, V.3. Cu afer. : Nestea Sd VI 92). 6. Lufei (partea finals de la Anghe-
t. 4. + -an ; Nestian. 5. Prin analogie cu adj. :
nestiut : Nestian, N. (IS 264) ; -
C., 1805
luta) : -
(Vr) ; razes (Isp V2) ; Lula (Ard) ;
Lulea postelnic munt. (Sd V 519) ; Lufea
(Isp V2). sin Lufiia din Buzau (Sd V 528) ; Lu /ia,
Anez/a, -Ina, Anzeana v. Agnes. Ilie, prof. buc. ; Lu /as, ard. ; Lufoiu (Am 157
Anfimu v. Ant i m III 1. si T. Jiu) ; Lu /i (Tut) ; Lufescu fam. ; Lufeni
Angal, -Ina v. An g h el III 3 a. s. ; acestea s-au putut crea si din alte nume
Angel -a v. An g h el IV 7. terminate In -I ca : Gavriil, Mihail etc. 7. Mo-
Angeresti v. A n gh el III 1. dern : Angel, -a, escu ; scurtate : Gelu, Angica
Anghe, -i, -a v. Anghel IV 1, 2. ard. (Pas).
Anghen/e, -I, -ie v. An g h e I IV 5.
Angheresti v. A n g h el III 2. Anghi/e, -oiu v. An g h el IV 2.
ANGIIEL gr. 'AyysAoq, lat. angelus. 1. Anghina, -esti, -ia v. An g h e l IV 4, 5.
1. Anghel ; -a, -ea (Pas). 2. Derivate : -escu ; Anghion v. Anghel IV 2.
-i /a f. (RI V 225 si XI 207) ; -lu, N. (I Div) ; Angi/ca, -In v. An gh el II 2, IV 7.
-oiu, act. -us (Past) ; -usa f., mold. ; -u /i Angonescu v. An ghel IV 3.
(Tec. 1) ; -u /a act. 3. Cu afer. : Ghelea (Ard ; Anhilohie v. A mf i l o hi e 4.
Tec. II); Gheleful (17 B II 78). 4. Cu sufixe gre- Anica v. Ana I B. 1.
cesti : Anglzelit negustor din Curtea de Arges
(17 B IV 63) ; Anghelache (17 B II 353) si ANICHIT < gr. 'Avfx-fyro nebiruitul" :
Anichita t. (Bogrea DR IV', 170).
act. 5. Anghile boier argesan, 1638 (AO XIV
125).
Anigal, Angl v. An g h el III 3.
II. Feminine : 1. Anglzela (Hur ; VM ;
P Bor). 2. Angila, 1822, munt. (Sd XXII). ANIN sau ANINA (DH) gr. 'AvEvag
3. Ngeld, ar. (Fars). 4. Anglelica (I Div) ; Anghe- 1. Anina (Syn) ; b., olt. (Sd VI 472) ;
lina (Olt ; 16 A IV 47) ; Anghilinla (Bal III ; Aninu, mold., fiul lui Damacus (C Bog.) Cf.
17 A III 207); -d (Ard II 175). Cf. gr. 'ArrzlEva si subst. anin ; Aninoiu, olt. (RI VI 262).
(But) si srb. And'elina (Rad. vol 81 p. 82). 2. Cu afer. : Ninu, dobr. (RI XI 208) ; -I,
5. Cu di<ghi (caDorde<Gheorghe): Flori (Ard II 94) ; N inea prep. (Melt Cr) ;
Andilina (Mar) ; Angileana, ard. (Nepos) 6. afereza vadeste originea calendaristica a for-
Anghelusa (P5). melor de la § 1 ; cf. si N i n .
III. Cont. cu I n g e r : 1. Angeresti fam.,
olt. (AO XV 65). 2 Angheresti t. (16 A III Aninie v. Anani a I 1.

12
www.dacoromanica.ro
ANISIA gr. 'AvuczEoc (Syn Del), 'Av Ilcua, cf. derivate din civOoq Hoare" ca de ex. Anthuza.
,Corilatac.Spoe, epitetul Demetrei dona ferens" ; 1. *Anthim> Anfimu eg. (Sd V 248) ; Amfim
Buturas o pune In leg. cu gr. diveoc floare". arhim. (D Buc) cf. $i Athem (Ceaslov 3 sept.),
1.- (Sd XXII; 16 A III 26) ;. Anisiica (Isp scris gresit pentru Antim. 2. Anthamia f.
1112), Anistia buc. ; Anisdia numita si Anifa (17 A I 199).
-(Tec. I- II), care vine de la A n a. 2. Aneslia Antimlie, -ir, -irescu, -iu v. Ant i m,
-(16 A I 528) ; -iia (Sd XI 87 ; 16 A III 162). I 2, 3.
-3. + Ana : Anasia (*tef ; 16 A I 96 ; Bal Antinla, -escu, -la v. Antim I 4 si A n -
VI) ; Anasdia (Sd XI 87). 4. Cu metat. Anaisa tonie I 2 e.
,(As.Br. 204). 4. Niesila, fata Dascului,
1806, f., mold. prob. < Aniesiia. ANTI011 gr. 'AvTEoxoc. I. 1. Obisnuit In
Moldova din sec. XV, numele este la moda
Ani/sca, -sor etc. v. Ana I B 1-3. la finele sec. XVII-lea" (Has). Antioh Voda
Anita v. Ana lb siAnisia 1. Cantemir ; Antiohi (Tee. I) ; -e, N., clucer
Anistasie v. A n a s t a s i e I 1.
(Bal III) ; -e, Al. aga (Isp VI2) ; -el hatman,
Anoalca, Anoca v. Ana IC 3, 4. 1693. 2. Sincopat Antoh (Sd VII 64) ; -esti
Anoilit v. Noe 5. s. ; -e (Biz) ; -e (Stef ; etc.) ; -ie (Tee I) ; -ild
Anpite v. Pantelimon IV E 3. (Sd XXII). 3. Cu h> f : Antof olt. (Cand
Ansentie v. A v x e n t i e IV 5. 105 ; Mar) ; cu afer. : Tofia t. (16 B I 52) si
Anta, -the v. Ant onie I 2 a, d.
Tofic (Sd VI 262). 4. Antofifti, In folclor
Antahe v. Anti oh II 2. (Past). 5. Antofoiu, olt. (Cand 105). 6.-1-
Antal, -a v. Ant oni e II 1. Antofil, -ie (Puc ;) -oiu, act.
Antanasie pt Antimasille v. Ant on IV
-3 si Atanasie III 1, 2. II. Diverse contamina'ri It deformari : 1.
Antel/i, -elti v. P ant elimon II 4. Antosiia b. (Isp. III1) si f. 1646 (Cat mold
Antemia v. Antim I 2. II). 2. Antahe, loan act. 3. Antoci, G.,
Antesv.Antonie I 2 e. mold. act. < Antofi ; v. si Ant onie I 2
Antha v. Hr is ant I 3. g. 4. Cf. Tohace, N. (17 B IV 368). Gresit ucr.
Anthamia v. Ant im III 2. Awrox < Anton (Grins.).
Antillesti -ie v. Pantelimon II 4, 6.
ANTIPA gr. 'AvrErcaq In locul tatei"
ANTIM gr. wAv-rt.uoc. I. 1. Nume monahal, (Hil). 1. - (Arh) ; cu afer. : Tipa, D., 1707
- mitropolit 1708-1716. 2. + -iu ; Antimiu (M. Put 210), -Al. (MO. 10 feb 1949) ; Tipei,
(Tel 58) ; + -ie : Antimie, Dumbrava (16 A ca G I el e i< GIdea ; prob. : Tepei, Stan,
III 311) ; rig. (Vit 11). Frecvent. fern. 1472 (Div. 91) ; Tepeiu (Mar ; T. Rom 353, an
mold : Antimia (Sd XVI) ; Antemia (Sd 1486) 2. Andyp (Syn.).
XIX 27). 3. + suf. slay - mir ca In S t r a-
timir < Evstratie) : Antimir (Vr; Antita v. Ant onie I 2 c.
Ac Bz 50) ; -escu, M., act. ; Coca Anti- Antinas v. Ant onie IV 2.
.mireascd s. Bz. 4. Cu disimilatie rz < m Antenna v. Ant onie I 1.
Anti /na s. ; -escu, Z., prof. ; -ia f. (Ard) ; Anto/ce, -chi, -ei v. Ant onie I 2 1, g,
cf. si Constantina sau de la Anton ; prob. siAntioh II 3.
Antiniza f. (P Gov fol 47 vo) 5. Cu fon. Antof, -11, -Bola, -ifi, -oiu v. Ant i o h
:gree. : Andin, rig., 1702, mold. (BCI IV 41) ; I 3, 4.
V. si Constantin IB 3. Antoh, -e, -1, -le, -11a v. Ant i o h I 2.
II. Cu fon. grec : 1. Andim Cobiianu, eg. Antoni/ada, -da, -u v. Ant onie I 1 bis.
(Cob. 60) ca Andone < Anton. 2. Andimir
.(16 B III 99) < Antimir ; cu afer. : ANTONIE lat. Antonius. I. 1. Anton; -a
Dimir (16 B V 163). f., olt. (Sur VI) ; -as (Tee II) ; -e, -escu ; -icd
III. Contaminat cu gr. Anthemios (Sd XXII) ; -iic4 f. (17 A V 378) ; -ifa f.
-< civE .411o)v Inflorit" sau cu nume grecesti (Al Br 204) ; -oe (God 10) ; -oiu (Cand 106);

13

www.dacoromanica.ro
-u (Sd XI 176) ; Antoana f., olt. (Cand 106 ; aceleasi sufixe ca si Ton : a) Don Cotoara
D Buc). 1 bis. Cu sufixe grecesti : Antonliada (Met 290) ; Don Duca Supil si Don Todor
f. (17 A III 82) ; -ida f. (Bal II), -iu fam. Stanescul (Div 80) ; Donut, V. (Sur XVII) ;
2. Cu schimbarea partii finale : a) Antul, b) Dona b., 1646 (An C 746 ; 17 B II 80 ;
sec. XIV (DR IV), cf. srb-cr. Antul (Rad P8) ; F. (16 A III 117) ; caldras, 1655 (Sd V
vol. 82 p. 127) ; Antha (P11) ; Anta, Iota, 23); b. ar. (An Ar); f., 1646 (16 A I 232) ;
din Siria (BA ung 8) ; b) *A n t ule> Tule Doand b., olt. (Cand 107), Dond, Marin,
(17 A V 298) ; Tulesti (Sd XVI) ; Antula 1804, olt. (AO XXI 172) ; c) Don /e) (C Stef ;
Hagiica, f. (A$ Br 203) ; prezvitera (AO Arh ; Ant. Ar ; A Gen 106) ; -ea b. (C..
XII 95) ; f., olt. (Sd VII 28) ; c) Anti /a (Var *tef) ; -ea ard. (Pas) ; -ea f) (16 A I 327) ;
21 ; Arh. 170 ; RI X 266) ; + -in : Antinescu, -escu fam. ; -esti s. d) Doneci pah., 1790
Z., prof., 1890 ; cf. ucr. AHTHH. Antina s*) ; mold. (BCI IV 127) ; e) Doni, Pan,
V. $i Antim ; d) + -ache : Antache, act. ; e) Antes 1641 (D Buc) ; Donie (R Gr ; Fil 42 ; Bal VI) ;
(Ard) ; f) + -oc : Antoce, act. ; Antoci, C., mold., vistier, 1755 (BAP IT 207) ; I., munt.
ar. ; g) Antochi, St., act.; formele e, g se (Fil 42) ; f) Donic pren. (Isp VI2 ; -a, G.,
pot referi $i la Antioh II 3. Cf. §i srb. -cr Ante. 1668 (Sur XVI) ; Donici, 1619 (BiA 56 ;
3. Cu afer.: Ton, 1766 (Pas); ar. (Ant Ar) ; a) Sd XVI 391) ; comis (17 A I 57) ;
Ton /a b. (16 B VI 154) ; f. (17 A IV 271) ; -ea Nicoard parcalab (17 A II 96) ; fa-
b. (ib. 112) ; -e frecv. actual ; -ea s.> Toneanu, bulistul Al. ; prenume, (17 A I 100);
act. ; -i act. ; -ie (Pas) ; -ifa pictor ; -u, act. ; Doniga, Z. (IS 274) ; Donoiu si Don /u
-u/ fam., mold. b) + -ca, -cu : Antonca f. olt. (Cand 107) ; Doni(d, Doni(oiu (ib). g).
(Bezv XVII p. 15); Tonca (Dm) ; Toncu, loan Donca b. (16 A I 225 ; Mot) ; Donal, olt. (RI
(Cat gr. I). e) din fern. *T o a n c a (cf. Antoana VI 263). h) Donce t. ; Donclescu, S., act ;
$i Doanca) s-a format un plural feminin -esti s. (Stef) ; -ea, P., ard (Var 35) ; Donciu
Toancele, toponim pentru cheile Bistritei, nume (Dm) ; Doncioiu, Gr. (Puc).
luat probabil dupa stapfnele locului pe vre- IV. I. Forma veche rom. cu suf. -ie :
muri ; cf. forme similare citate In Introdu- Intonie (Ard II 154). 2. Contam. cu A t a -
cere, cap. VII E, F § 4 n. 7 ; gresita explica- nase: Anttnas, 1587 (Sur XVI). 3. Antdnd-
tia< toand (Gh. Pascu, Sufixe, etc.) d) + -cea, ndsiile, zile nefaste, 16-17 Ian. (Has).
-cia : Ton /ce (Dm) ; -escu, act., -esti neam 4. + -uf Andanuf ; -d, olt. (Cand 106).
brasovean (BCI XII 88) ; Tonciu b. (Ard)
2 ss ard ; -lescu, act. ; Toncian, act. ANTONIN lat. Antoninus, -a. 1. Andonin,
H. Din magh. Ant al : 1. Antal (Sd -a (Syn 20 apr., 1 mart), pe MO forma cu t.
XXI) ; -d fam., mold. ; 2. Cu disimilare n > 2. Ninul si Nina v. $i Anin.
/ Altalesti s. (17 A III 87). Antosiia v. Ant i o h II 1.
Antul, -a v. Antonie I 2.
III. Cu fon. grec. nt > nd : Andonie (Syn Arnica, Anusa, Anuta etc. v. Ana I
23 febr), forma ce apare si in doc. slavo-romine B 4-6, C 1, 2.
din sec. XIV si in vechille sinaxare din ambele Aoneloaei v. loan HI B 9.
tari, paralel cu Antonie. 1. Andon (Has) ; Aonofriesei v. 0 nuf r ie 2.
olt. (Sd VI 504 ; 17 B IV 4) ; (Arh) ;
Apetroaia v. P et r u IV 10.
-ie (13-15 B ; Stet' ; Bal II ; etc.); -iu (Arh).
2. Sincopat : *A done > Adonoaia (DR I APION, gr. 'AnnEcov < lat. ApPiun. Cu
458) sau < *al D o n o a i e i ; Donoaia, afer.: Pionul, sau<Agapion.
M. (Bal VI). 3. Cu afer. : Ndona b., ar. (Fars).
4. Ipocoristice : prin afer. : Don, care primeste APOLON gr. 'And?ao) v. 1. (RI X 215).
*) N Cartojan. Cdrti vanorane . . . . p. 229 derivk Apopii v. Popa III 9.
numele satului Antina din Mena at ckrel nume apare
In ac..astk form& in legenda Alexandriet". dar pe Apoputeaia v. P o p a H 13.
aceasta cale nu se putea da nume unui gat Cf. gr Apost, -a, -ari, -e, -lea, -iu v. A postol
'Aveiivcr nume de persoana Yn Epir 9i Tracia (But). I 3, 4, 5.

14
www.dacoromanica.ro
Apostioala, -oiu, -ul v. A p o s t o 1 I 3, 4. Arampie v Haralambie I 4.
Aranghel v. Arhan g el 3.
APOSTOL gr. 'Arc6a-roXoq trimesul,
solul ". I. 1. Nume purtat In sec. al ARCADIE gr. 'Apxatoq, lat. Arcadius.
XVII-lea de diversi boieri ; - spAtar, 1672, 1. v. §i Arcadi ; -an, act. 2. Cu sine.: Acadiia
is si Post o l a chi, frate cu Nic. (Hur 83). 3. Cu apoc. Arca §i derivatele lui sau
Milescu (RI XXXII 114). 2. Cu sufixe : din Mar cu (v. si Arc Partea II-a).
Apostollache (17 A III 1) si s. ; -achi, mold.,
din care ipoc. L ache, dar si din M i h a l e Archip v, Arhip 2.
si V asile ; -escu, -eanu. 3. Cu apoc., : Arculin v. Er culin 1.
Apost Mila (Ard II 174) ca pren. ; -u (PBor Ardan, -livid v. Mar d a r i e 7.
52) ; -14 I. (Ocina) ; -u/ (Bir V) ; -u/, Uzum Ardar/e, -le v. Mar d a r e 2, 4.
(GRos 69) ; -a mona. (Sd XV). 4. Cu schim- Ardiinestl v. I o r d a n 5.
barea p. finale : Apostle (Pas) ; -icd (Cand) ; Maul v. A r t emie 1 b.
-iu (Tel 58) ; -oiu (Cand) ; -oaia, marital (RI Arefte v. Ar eta 3.
V 225). 5. Apostari s. 6. Postollea (Pas) ; Aremla v. Ieremi a II 4.
-iia f., 1782 (BCr 75) ; Pustoli, ar. (Fars). Arentie v. L a vr ent ie I, 2.
II. Cu afer. si apoc. *P o s t : 1. Postul Arestea v. Aristion 3.
Lupul (Isp V2) 2. Cu sufixe : Postan, E.,
.buc. ; 3. Post lea, -la (Hur 99,128) ; -escu ARETA, zis si Hari t, gr. 'Aper vir-
(Hur 47) ; 4. Post leca (Sd XXII 355) ; tute". 1. - eg. (17 B II 182) ; - mona.
.5. Poqtescu (Ard II 174). 6. Post /icd, mold. (Sd XIX 62). 2. Areti (Pas) ; Aretha mona.
( Sd XVI) ; -ici, mold. act ; -lid, mold. ; -drescul (P5 f5 19°) sau < Filareta. 3. Arefle fam.,
(Vel) ; - 1605 (RI XX 257). olt. (Bul. Soc. geogr. L III 157) ; grupul ft dup5
analogia cu dubletele altor nume In ft §i 1.
III. Cu afer. a doua silabe Apos/tol
1. Tolu (AO XVI ; I Bot). 2. Tolan (Ard ; Aria, v. Marta 3.
Pas) ; -u t. (Gorj 214). 3. Tola; act. 4. Tollea, Arfenescu v. P a r t e n i e III 2.
1492 (Flor 313) ; -ea, I. (Sd I- II) ; -escu, Arfip v. Arhip 3.
M. (T-Jiu). 5. Toleac diac (Cat ; 16 B IV Arghel v. Arhanghel 6.
343) ; Tolecanu, C., act. 6. Toleaga, 1566 Arghle v. Arghir 4.
(Gorj 374). 7. Tolled (Tel 58). 8. Tolici, Arhir, -e, -I, -ie v. Arghir 5.
olt. (Cand 108) si prob. prin reduplicare :
Totolici fam. act. 9. Tolocicd, Dinu (Tel 58). ARGHIR<gr. 'Apyupbc, argint", numele
modelat din vechiul Tolocico, Sandre (Dm ; de fam. al imp. bizantin Roman II (1028-
C Ste° ; Sendrica (17 A IV 421 ; RI XI -34), intrat In hagiografie numai la 1720
322). 10. Tologea, S. (Tel 58). 11. Tologacl (Arghira) si 1806 (Arghir). 1. - §i -I (Bir I) ;
(16 B IV 483), cf. si vb. mold. a tologi. - a, doamna lui Radu Mihnea (17 B II 75) ;
12. Toloi Grecul (17 B I 291) din TIrgoviste, - escu. 2. Arghirie, (Sd XVI) + -ie, calenda-
13. To/of (16 A IV 37 ; AO XXI 188) ; -ca ristic. 3. Cu afer. : a) Ghira b. ard. (DR II 697) ;
(17 A V 201), cu suf. -qca < -cica). 14. Forme
.aromIne : Toll (Cara 34) ; Tull, -a (Ant Ar) ;
-
Ghirea (16 B VI 338) ; mosu, 1598 (AO X
128) ; - Arhip, mold., act. ; Ghirleqli (C
Tuliu, Nusi, scriitor. Scurtarea Tol poate tef) ; -easca s. ; b) Ghiricoiaq, loan, act. ;
proveni si din An ato 1, care este un nume c) Ghiru /a, 1694 .(Sd V 95) ; d) prob. Ghirca
trial rar.
(16 B I 127). 4. Cu schimb. de sufix : Arghie,
APRILIE, luna, lat. Aprilis. 1. Aprilian, Stan, olt. (Sd VI 482). 5. Modificat dupa
Ioan, act. ; -a, Medianu, (act.) 2. Aprier, Archirie (v. Partea II-a) : Arhirie, 1690
luna (Ard II 205). (Sur VII) ; Arhir le b. ; -a f. (Sur IV) ; -i
Placintl, 1725, mold. (BCI VII 19). 6. Prob.
Apsolon v. A ves alom II 3. Alvirescu, cu disimilarea r > 1 §i ghi > vi,
AptAenie v. E f t i m i e II 1) 6. ea hiperurbanism, nu din Elvira.

15

www.dacoromanica.ro
ARHANGHEL subst. 1. - cap. (Sur XII) ; ARON < ebr., fratele profetului Moise..
-u/ (17 B III 618). 2. Arhanghil (17 B II 30). 1. Petru-Aron Vvd ; Aron-Voda gi Aroneanu,
3. Aranghel §i Haranghel, sarbatoarea. 4. m-rea Intemeiata de acesta. 2. Aronifa, soli&
Varanghelul t. (17 B IV 69). 5. Cu afer. unui Aron (Ard). 3. Arontea (Ard II 194),
Ranghela b. din Chiojdeani, 1620 (Sd VII formatie ca L eont e din Leon ; 4..
271), cf. srb-blg. Rand'el (Rad vol. 82, p. Cu afer. : Ronta (Mot). Cf. R one, R on-
135) ; Rtnghilegti s. (RI IV 110) neprobabil c e a, la tema Ron.
din R in g a 1 a, doamna Iui Alexandru Arodv.Irodion 5.
cel Bun. 6. Sine. prob. Arghel, clisiarh Arpanti v. Lavr ent e II 3.
(16 B I 171). Arpentl, -e, Arpintie v. La v r en tie IT
1, 2.
AM:IMAM:MIT subst. 1. Arfiemandritul
M-rea, nume vechi al bis. S-tii Apostoli din ARSACHIE pers. Arsakes.11. Arsachi (Sd
Bucuresti (Stavr 23). 2. Arhimandrescu, D. XVIII) 2. Arstici, Munteanu (Vr C).
(Mot Cr). Ars /anca, -eanca v. Arsenie I 2.
Arsiinti v. Arsenie II 3.
ARHIP gr. ''Apxyrc cel care conduce cal"
1. - mold. (BCI VII 10 ; Arh) ; 2. 'Archip, ARSENIE gr. 'Apaivt,o; < tema &ppevo.
T., act. ; -escu, V. act. 3. Arfip (Tocilescu, =-- barbat. I. 1. Arseni s. olt. 2. Arseni.
Mat folc. I). 4. Arsip (16 A I 524). mold. (Tec I); Arsanca §i Arseanca tt., olt,
din nume marital, iar nu de la adj. a r s .
Milton v. Hariton 3. 3. Arstni, buc. 4. Arsin, -efti t. ; -easa, mold..
Arimera v. I eremi a III 2. (Sd XXI) si -ca f. (Cand 109) ambele n.
Ariml/e, -a v. I er e rn i a II 4. maritale < A r sin . 5. Arsu, ard., 1726 <
Arlon v. Visarion 3 b. A r s en e (dupa Pasca), nu din srb.-blg._
A r s o (cum crede Candrea la p. 109). 6. Din
magh. A r z én Cllf <S: Arfanu, olt. (Sd
ARISTARH gr.'Ap tccapxos. aoptimus prin- XXII) ; Ar$ani, Ar§asca tt , olt. Cf. si Ar-
ceps)) 1. Aristarho ban (Giur 236) ; 2. Aris- janu, Banul v. Partea II-a.
tarchi, N. (Sd XI) ; 3. Alistarh (BM IV ; P5) ; H.+ Axenti: 1. Arsentie, ard. (RA II
Alistar, Ciulei (Sur VII): cf. si explicaiile 411) deforrnat : Astrenie cojocar (Mest Cr).
date de G. Ivanescu (BIFR I 166). 4. Alestar 2. Arsinte, ard. (An C II); -scu, If., act.
cap. (B raz 30), Alestari mold. 3. Arsanti (Ard II 161.).

ARISTION < gr. 'ApLaTion, < a.ptcroc cel Arsentie v. Arsenie II 1 si Avxentie
mai bun" 1. Aristia, C., grec. traduce IV 6.
Iliada 1837. 2. Aristila, Romanescu, artistd Arsin, -ea, -easa, -esti v. Ar s ante 14.
dram.; cu afar.: Ristifa (Bz). 3. Arestea
Arsineta v. Asin et a 3.
(AO XIV 284). Cf. si gr. mod. 'Aptcrsea
Arsinte v. Arsenie II 2.
(But). Arsip v. A r hip 4.
Arsini v. Arsenie I 3.
Arsu v. Arsenie I 5.
Arnim' v. H a r it n a 1. Arsanu v. Arsenie I 6.
Arlton v. Hariton 1. Artan v. Artemie 3.
Arlzan v. Hriz a 7.
Arjanu v. Arsenie 6. ARTEMIE gr. 'ApT6iicog (cf. si Art e m a
Armag, Armega v. P a r m en i u 4, 5. Art emidor, nume cu aceeasi tema : 'ApTeltt;
Armen /escu, -e5tI, -la, -le, -iu v. P arm e- = Diana), 1. a) Artimi, dobr. (RI XI 210) ;
n i u 2, 3 b. -a f. (BCI VI 51); b) Ardimi, ard. 2. a) Arte-
Armin v. Parmeniu 3. nie, mold. (Sd XXI) ; - T. (Sur XV); -
Armulal v. Erma 2. Bantas (RA I ; Sd VI 251) ; b) Hartenie (Sd

16
www.dacoromanica.ro
XVI); - razes, 1659 (BCI IV 218) ; c) Artina nose cap. (Ins 337). 3. Aftanasi (BM II) ;
t. ; Artinie (Ard I ; BCI IV 208). 3. Arian t. -e eg. (Bir III); Aftdnasie (BCI I); cu afer. :
si s. Forme le 2, 3 pot proveni si din P a r - Ftanasie popa. 4. Cu sine. : Anasie, $t. (Tel
tenie. 4. Prob. Artiu, dobr. (RI XI 215), 58); deformat : Afuftasie (Ard II).
sau <Carti u. 5. Cu afer : Tenie, v. si
Eftimie III 7, 8. II. 1. Atdnasie. 2. Cu afer. : Tdnasie (Olt).
2. Atanase, 1760 (Ins 338) ; Tdnase, free.
ARTEMON < gr. 'Arreticay. Artimon eg. 3. Tdnas (Tee); Tan& lescu ; -oiu, act. 4. Cu
(Sd V 413). afer. : Nasul, 1680 (Pas) ; Nasa f. (ib) ; v. si
Partea II < subst. nas. 5. Tdndsicd, act.
Artenie v. Artemie2a si Partenie I 2. 6. Ipocoristice Mica, Sicd. 7. Tdndsuicd,
Aram! v. Artemie 1. olt (Erbiceanu, Cronicarii greci). 8. Tdndsucd
Artimon v. Art emon. (Sd. XXI). 9. Tdnasca fam. act.; Tdnascd,
Artin, -ascii v. Martin I 2. D. (Cl) ;*Tanascu> Nascu ar. (Has),
Artinie v. Ar t e m i e 2 c. sau <Ionascu. 10. Probabil, cu sincopa
Artiu v. Art emie 4. lui s: Tanacu s., ca Nastacu <Nas-
Arva v. Varvara I 6. t a s c u ; Talmud pren. mold. (BCI IV 20) ;
Arvasl/a, -e v. Ght rvasie 8, 9. cf. si srb.-cr Tanak (Rad. vol. 82 p. 78);
Arvint/e, -le v. L a v r e n t i e I 5. 11. Cu afer. : Nacu, derivat la aromini din
Arxana v. Avxenie II 9. Tanacu (<Atanas) dupa Weigand
si Capidan (DR II 803) ; cf.si gr.1\11xog folosit
ASACHI Gh., Numele scriitorului mold., In regiunea macedonica (But) pe cind In
contras din Anast asa chi sau din I s a- dacoromina Nacu este ipoc. din Ionac u.
chie. Bogrea (DR II) 11 pune In legatura cu 12. Pentru femei : Tanasia (P2); Tdndsiia
patronimul tatalui sau, Lazar Isakievici, cu (Olt; Sd XXII); Tanasia (Ins 342) si Nasia
etim. lui Hasdeu, Asanachi si cu titlul Sul- fam. ard. (Pas), Thanasiia mona (P Gov
tanei favorite, tc. assaki. Cf. Insa H a s a k I, fol 30).
cadiu turc (Tis 358) si aga tc. (Cat tc). III. Contaminari si sufixe straine. 1. ±
Ant o n i e: Antandsiile nume colectiv pentru
Asaftei v. Elisav et a 10. unele sarbatori mici (Bogrea DR IV') 2 An-
Asande v. Alexandru 114. tanasie, olt. (Candrea, care explica forma prin
Asenie v. A vxinie II 4. epenteza lui n). 3. + suf. grec. -iu : Atanasiu,
Asimendria v. Dimit rie V 3. frecv., mold. Inlocuind pe At a n a s escu ;
Tdndstu (Bir I). 4. + suf. grec -ache : Tdnd-
ASINCRIT gr.'Amyypt.roc <lat. a seeretis. sache si ipoc.: Sadie, Sachi (Sur XV).
cf. Exaporitul, Ca sens. 1. - (Syn 4 Ian) > 5. Forma strains, din srb-cr. T ac a (c.---t) <
Scrita, Scritea tt. (Ind 13-16 B); Sicrita s. > Athanasie (Rad vol 81 p. 84) : Tat
< Secrefeanu, C. act. 2. Asygrit (Syn. 8 mai). sapunarul mold. (Sd VII 67). Cum este greu
a admite o influenta pop. sirba In Moldova,
ASINETA ebr. bibl., sofia lui Isaac. 1. Asi- se poate explica mai usor ca formatie pen-
-
nefta (Ard II 43 ; Sd XVI) ; mona. (Bir tru masculin din fern. ucr: Tauu <Tati-
V). 2. cu afer : Sinefta si Nefta (Pas); Stnefta ana (Grinc).
f., ard. act. (Nepos) 3. + Arsenie Arsineta
f. act (V. Bistri(ei-Bicaz). Athanail v. Nat anail 1.
Atimle v. Ioachim 13.
Astratinil v. Evstratie II 5. Atina v. Atinodor 2.
Astrenie v. Arsenie II 1.
ATHIN OD OR gr. 'AO o3Wp o darul
ATANASIE si ATANASIA, gr. 'Aeave<amc Athenei". 1. Aftidor (Tee. I, II). 2. Atina f.
< &Clow cxaEtxnemurire". I. 1. Athanasie ( Syn mar. (Sd. XVII) 3. Cu fon. ucr.f < ft : Af ina
18 Ian) si Athanasia (lb). 2. Cu afer. : The- dobr. (RI XI 206), sau < snbst. a fin.

17

www.dacoromanica.ro
ATHINOGHEN gr. 'ANvoyNoc 1. F ino- afer. Gust, Martin sas (Mag. Br) ; Gust,
lhen, act. 2. Aftoghen, mold. act., sincopat fam., Gustea (Arh ; Sur XVI) ; v. si Gust
din*Aftinoghen, cu ft < th. 3. Antino- (Partea a II-a). 6. Prob. Stineru, C., din Ba-
ghen, in unele calendare (si in DID cu epen- cau, act. cu afer. < germ. Augustiner
teza lui n, nascut de Athena*. calugar din ordinul Augustinilor".
Athona = Aftona v. A gathon I
Aviana, Aviona v. A n a III 2.
Atimle, v. Ioachim I 3. Avirelti v. A v e r c h i e 4.
Audea v. A vdela 2. Avisalo/m, -n v. A v e s a l o m I 1, 2.
Auvran v. Avram II 7.
AVACUM ebr., 1. - buc. sec. 17 ; preot AVIV ebr.? cf. Tel-Aviv. Cu afer., ipotetic :
(BA1 V). V i v, -escu, C., act. ; -ian (act.) ; Viviful, olt.
(16 B VI 360).
Avastitel v. S e v a s t i a n II 3.
Avar v.Averchie 3. AVRAAM patriarh biblie, ebr. Abraham
Avarvarei v. V a r v a r a I 1. tatal este innalat" (R On). I. 1. Avraam,
Aveana v. Ana III 2. olt., 1710 (Sur VI). 2. Avramescul, D. (BM V) ;
Aver, -e, -elti, -escu v. Averchie Avramlica, -ior, -114, -oiu, forme oltene (Cand
-3, 4, 6. 117) ; -u fa, buc.; cu afer. : Vramoai, Ileana
AVERCHIE 1. - (Sd XVI 356 ; 17 B I (Mr II 380) ; Vreimuf 1722 (Pas); Avrdmdscul,
449) ; - neg. (Olt) ; - eg. (Cat) ; - mon, ar. mar. (Ard) ; Avram /eani s. (Dm) ; -ild diac
(17 A IV 477). 3. Avreuniiel fon. dialectal buc.
la 1865 In Bucuresti. 2. Cu schimbarea p.
finale : Averche (Pas) ; Averca (Isp IV1) 3. Cu 4. Avramuq, M., olt. (AO VII 305). 5. Aura-
apoc. : Ay& §1 Aver (Stef ; C. Stef ; Isp I1). miasa nume de plants si de zina (Has).
4. Avereqti 11 Aviresti ss. (Dm) ; Averescul, 6. Avran, dobr., 1859 (RI XI 208, cu m > n
Dragota (16 A I 347) ; Oancea (16 A II cf. Virlan <Varlaam). 7. Auvran,
.63) ; - Mihail (ib. 117) ; Averescu (17 A III I., 1683, mold. (Has).
88 ; Arh) ; - Alex., act. 5. Prob. Vdr4ti s. H. Probabil cu afer. silabei av- :1. Reirnescul,
6. Avere, I. (Isp V1) prin etim. populara. Socol (Giur 158) ; litunefti s. (16 B II 79), sail
Rtme0ii s. (Hur) prin etim. pop., dupe subst.
AVESALOM ebr. bibl., fiul lui David, Ab- r i m a. 2. + -§ea : Ramlea pops (16 A III
saltim (OS) I 1. - (Porn ; p11) ; Avisalom 398).
(Porn) ; - Serb (Ard). 2. Avisalon (I Bot 11). III. Din lat.-cat. Abraham : 1. - (Mar 145).
3. Cu afer. : Visalon, ard. (Pas) si scurtat
2. Abram (Ard) ; Abreuniasa, Murga (Ard II
Loin (ib).
255), marital ; Abrarnovici, Craciun, mold, din
II. Din forma lat.-cat., Abesalom: Polonia (Bel VI). 3. Din arm. A b r o <
1. Absalom 1i Absolom, in sec. XIV, ard. (Pas). <Abraham : Aburel, Fl., mold. (An
2. Absolon 01 -I, ard. (Pas). 3. Ap§a s. < Corn), etim. H. Siruni (corn. orala).
A p s o 1 o n (etim. Pasca). 4. Basellom, V.
1674, mold. (Isp 1112). AVRAMIE< gr. 'Af3pc'uoc< ebr. Abraham.
Avghinia v. Evghenia 3. 1. -
nume monahal. 2. Avramia f. (17 A III
24) ; Avretmiia (16 A III 29 ; Has) ; Avramie
AVGUSTIN lat. Augustinas cognomen ro- (Isp IV1 ; Vit. 20) ; Avramiut (Cand 117).
man < Augustus. I. - cu soia Frenghita
(16 B IV 188). 2. Agustin din Buzau Avran v. Avram I 6.
(17 B II 235) ; 3. Agastin t. ii cu fon. Avram/aseul, -eani v. A v r am 2.
magh. s < : Ago0in t. ; cu afer. Gostin, Avram /escu, -Ia, -kat -ila etc. v. Avram 2.
Hannes, sas (Mag. Br) ; Gostinu s. munt. : Avrentie v. Lavrentie I 2.
cf. si sl. go stl oaspe"-E in, v. Gost (Partea Avrigv.Lavrentie I 8.
II-a). 4. Avgusti, Sofia (Al Br 204). 5. Cu Avrintle v. Lavrentie I 4.

18

www.dacoromanica.ro
AVTONOM < gr. AUTov6p,og autononn). Axina (BCI IV 192) ; Axinifa (Rac 8).
I. Aytonom=Aftonom (Synl2sep). 2. Axenia (17 A III 136 ; C. Sta.); Acseniia
2. Aftanom dobr. (RI XI 210). 3. Antonorn (17 A IV 68); Axenie, frecv. (Mar; Ard I 258) ;
Georgescu, act. (comunicare Iorgu Iordan). Axene (ib. p. 4, 5, 8. 35) ; Axena (Ard I 255;
Mar 20). 3. Axenie (Ard I 258 etc.) ;
AVXENTIE< lat. Auxentitis gr. Agivrtoc
< adrri crestere" I. 1. Avxentie (Syn
Axdnia si Axana, dobr. (RI XI 206) ; -
mold. (Sd XI 280) etc. 4. Asenie (Ard I 259).
14 feb) ; Evxentie (Ceas) ; Avxente si Afxente
5. Cu afer. : Seni, genitiv cu functie de
(R Gr). 2. Axentie mon. (AO XV 34). 3. nom. (S. Puscariu, DR II 698) ; G. Oxana,
Axinte, frecv ; - Uricarul ; -a, doamna lui
mold. (Sd XVI) si dobr. (RI XI 206)
Stefan Tomsa ; Axintele s. 4. Axanti si Ocsii, Radul (Cat. Bras.). 1762 ; Ocsine
Axanti mold. ; Axdnte (RI XIII 286). (RI XI 215), cf. ucr. Ancona 0 Chicano.
II. *A xint u: 1. Xintu (Olt). 2. Sintie. 7. Axanina, d-na lui Temp Vvd. ; Axantna
mold. (Sd XXII) ; Strife (Pas) ; -a (BCI II (Sd XV 14); ipoc.; Axa (Ard); 8. In
225) ; Sintesti s. 3. Sentu, an. 1202 (11-12
Maramures; Axenia, Axene, Axena si Acsica
C I 26) ; Sente (Pas) ; Sent!, Tatiana, act. ; (M mar), Axenie 1i Axene (Mar), numai
-I (Ard) 4. ,entescul = Sintescul, St. (16 B
pt. femei. 9. Probabile : a) Arxana f. mold.
II 79) ; Sintea (Sur XV) ; Sintesti s. (16 B (Sd VI 225) : b) Axemiia (17 A IV 68) ;
IV 266) ; Sentesti (13-15 B 144). 5. Sinfea
c) Xenia, dar st < Xenia si < Polixenia.
i Sinfisor, Gl. (RI II 197). Formele cu
initial sub infl. fon. magh. s < s. III. Smut:AM prin afereza s1 schimbare de
III. 1. Cu fon. grec. nd <nt : *A xinde> terminatie justificate prin forma interme-
*S i n d e : Sindesti t. Vaslui, 1630; diary A s e n i e, cu afer. Seni : 1. Sena
Sindiia s. (Giur 338) azi Dirza. 2. Cont. t. (Dm) ; Send f. ar. (Fars) din Asenie
cu I1e si Ilie: Sindile, Ion munt, si Ac sena . 2. Sand f. ar. (F'ars) ; Sdniia
1814 (Sd VI 136) ; - I. act., Sindile. R., f. (Sd VII 338) ; Seinduti s. si Sdnescu, N.,
1745, din Drajna (BCI XIII 189) ; Sindild, mold., act. toate din Axana li Axani a.
Manea, din Bucov, 1718 (BCI XI 67) ; Sindel 3. &Mita b., ard. (Mot ; Pas) si Sdnui, P.
(Sd X) d.n Bina. 3. ± Ilie : Sindilie (17 B (Ard II 103), tot din acelea. 4. ± :

II 77); Sindiile (Tis 217). 4. Prin etim. pop. Sancaufi s. (Sur XXII). 5. + -icy : Sinica f.
subst. sindild: Sindil, G. (Tec I) ; Sin - mold. ; Senecduli toponim. cu fon. mold. :
dild (Mined). 5.-F -ar : Sindilaru, v. Ilari e. din A x i n, Axene etc. 6. + -lc, -as :
4. indelari, v. Ilarie 5. Sdnicas fam. (Am), din Axanie.
IV. Sub infl. slava, a > o : 1. Oxentia
t. (16 A III 36) ; Oxtritia s. ; Oxintea s. (17 Ax, -a, Axan/a, -Ina, -Ina v. Avxinie
A IV 196); Oxindie Vizirescu armean 1690 I 4 ; II 3, 7.
(lorga Ist. Bis. Rom. I 408). 2. Oxdnte, mold. Axanti si Axanti v. A v x e n t ie 14,
(RI XIII 287). 3. Octintie (Sd XXI) s., mold. Axanila -e v. Avxinie II 3.
4. Ostntia s. (ib). 5. Prob. sub infl. lui A n - Axemiia v. Avxenie II 9 b.
t o n : Ansentie, Oiaga, 1705 (Sd VII 106). Axen/a, -e, -ia, -ie v. Avxinie II 2, 8,
G. + *A r s en e : Arsentie, Ilie, ard., 1757... Axentie v. Avxentie I 2.
Axlm v. Maxim 1.
AVXINIE episcop, gr. lat.(?) I. 1. Acsenie, Axin v. Avxin le I3 si Maxim 4.
.Radnic (Ard. I 262). 2. Cu afer. Sent, ard. Axin/a, -ia, -ita v. Avxinie II 1.
(An Cm 12) 3. Prin didere succesiva a Axinte, -le v. A v x e n t i e I 3.
silabe:or -ie, -inie, tratate ca sufixe : Axin,
1726 (Pas), sau de la Maxim. 4. Ax, fam. act. AZARIE ebr. Chazaria. Azar ie, pr.
II. Numeroase forme pt. femei : 1, Axinia (Ard);- autorul Letopisettdui Moldovenesc ;
(Ard. ; Sd XI 278 ; Sd XXII ; Mar) etc. ; Azaria post. mold. (Hurm XI).

7-c. 1237
19

www.dacoromanica.ro
B
Bah, -ova, -n v. Vach II. Dupnita ii cu Armanca" din Tg. -Neamt ;
Balas/achl, -1a, -In, - Inelti v. Vlasie Bdrlibaq, mold. (Sd V 15 ; 17 A II 81) ; - C.,
TV 5. din Focsani, 1650 (RI II 161) ; prin confundarea
Balint, -ele, -esti v. V alent 4. p. fin. cu tc. b afi a: Blrlibaqa (C Bog.). 4. Ber-
Balosin, -esti v. VI a s i e IV 5, libaq s. (Ard). 5. Cu schimbarea p. fin., as >a,
Wad ca sufix : a) Barliba, Tg. Neamt, act. ;
BALTASAR hibl., n. chaldeian, Balthas- Barliba, tag. (Sd. VI 251) ; b) Berliba, D-tru,
aar 1. Boldisar (Ard I 269) ; Boldiqar (Sd act. ; c) Btrliba fam. act. (Nif). 6. Prin etim.
XXII) ; ard., 1578 (Pas) < magh. B o 1 - pop. dupa vb. a bIrlig a, sau prin schim-
dizsa r. 2. Boldojar, Ivan, 1838 (P Bor 89) ; barea p. fin. -ba In -ga : Barliga, tig. (Tec)
Boldojar (Ard II 252) ; Boldujariu, magh., Barliga b. (16 A IV 289).
-
doc. rom. (Sd. III 3) ; de Clmpina" (17
BARAC bibl. ebr. fulger" ; cf. $i subst.
13 IV 263). 3. Boldizar din Deta, ban., act.
' Toate variantele vin din Ardeal sub infl. ard. barac rasa de cline < tc. baraq cline",
formei maghiare < lat. Balthasar. 4. Cu ei srb. cr. Barak ipoc. <Barth olomeu s.
schimbarea p. fin. : Baltasiu, act. 5. Modern ; 1. Barac, olt., 1679 (Sd V 305) ; - N., elev
Ballazar, act. 6. Armean : Bagdasar, act.
(Dealu 130) ; -u/ t., munt. ; -eqti t. 2. Barac,
loan, scriitor ard. ; -u, N., dobr. (RI XI 212) ;
BAPTISTA (Ioannes) lat-cat., it. Battista Barac/ea, -el tt.
1. Batiste C-tin, 1630 mold. (TC I 53) ; -a, Barb, -a, -ea etc. v. Barbura II 1, 3.
Veveli grec levantin (Costin) ; - C-tin, 1621 Barbalea v. Barbura I 4.
(17 A V 5) ; - Nestor, 1665, mold. (Sd Barb/fir, -ur v. Barbura I 3.
V 578). 2. Cu fon. grec, Vaptista, C-tin, Barberi v. Barb u r a I 3 c.
boier (17 B IV 126) ; prin studii genealogice Barbel v. Barbura III 4.
s-ar stabili raportul de rudenie sau identifi- Barb/olovici v. B a r b u r a III 21.
carea persoanelor. 3. Batiste, biserica ii strada Barb/ocea, -ovsehi v. Barbura III 7, 21.
in Bucuresti, mai probabil<subst. batist e. Barbon/a, -cea, -le v. B a r b u r a III 8.
Barbos v. Barbura HI 9.
BARABAS lat. -cat. < ebr. Bar-abbas Barbuc, -a, -in, v. B a r b u r a III 10, 12..
fiul tatalui". 1. Din magh. B a r a b a s: Barbuia, v. Barbura III 19.
Barbaq, ard. ; cf. Barabaq hatman cazac Barbul, -ov v. Barbura II 2, III 21.
(Costin). 2. < magh. B arlab a ssy (Hurm
XI) : Barlabas comis, 1460 (Flor 175) zis BARBURA, nume de traditie popular&
gi Barlabas comis (Div 84). Aceasta forma duce < lat. Barbara, In calendar : Varvdra.
la Inrudirea cu mold. Barlibas §i variantele -
I. 1. f. (AO XIV 276). I-A. Candrea
lui. 3. Barliba$ (16 A II 173) frate cu Ion deriva Barburd < *Barbora <*Bar-

20
www.dacoromanica.ro
bard, ca botez <*batez, si tot asa confunda cu barbos". 10. + uc : Bar buc
masc. Barbur pastrat numai la bulgari", I. (An PI 116) ; -a, b. munt. (RI X 136) ; BarL.
din care avem Barbul, prin disimilare (Cand 13,0)1 t. <*B Arbucut; 11. + -ucea :
118-120), sau -I fiind luat ca articol. 2. Bdrbuci (17 B I 368) ; olt. (Cand 121) ; Bar-
Barbureaua t. 3. Barbur s-a pAstrat insa un bucea, ard. 1680 (Pas) ; -cesti s. (17 B II 235).
timp si de romini pentru ca-1 gAsim, cu mica 12. + -ucea + -an : Barbucean pren. olt. (Cand
modificAri, In toate regiunile, ba IncA intr-o 121) ; - Stirbei, 1825 (RI XIV 115) = Barbu
forma mai apropiata de prot.otipul latin, Stirbei ; - Nic., ard. (Schei III) ; cf. si
a) Barbar, ard. (Ard. II 86), cu derivatele Barbucin,Pay., 1841 (BAP II 272). 13. + -ui :
Bdrbaresti (16 B III 5 ; AO XVI] 305) si Bar- Barbuiu, Ursu, mold., 1618 (Sd V 15) ; -I
barigeni ss. ; b) Barbari, mold. act. c) prob. (Sd XXI) ; Barbuia (17 B I 167 ; IV 132 ;
ar. . Barberi (Cara 34), redat ¢i cu fon. grec : Giur 86) ; ban. (17 B II 186) ; Barbuea (AO
V arveri, nume actual. 4. Prin disimilare din XIX 158). 14. + -uicd : Bdrbuicd, olt. (Cand
Barba'. < *BarbAl cu derivatele Barbolea, 121 ; Sd XXII). 15. + -uicea ¢i - uincea :
ard. (Pas) ; - St. (Ard. II 94) ; Barballescu Barbuicea, Barbuin lcea, -cesti s. (Giur 315).
(Puc) ; -Au! t. ; -Ai, -ani, -eni, -etesti ss. 5. 16. + -uifa Barbuila (17 B I 186). 17. +-us :
Contaminat cu Barbu : Barbnlea, 1670 Barbul, mold act. ; ard., 1680 (Pas) ; -a (Ur
ard. (Pas) ; munt., 1596 (Sd VII 270 ; 16 B XXII 224) ; -ani s. (Dm). 18. + -us + -ca,
II 161 ; Cat) ; olt. (Cand 121). -co : Barbus Ica, -co (16 A III 197, 215). 19.
II. Barbul nume strAvechi de traditie rom., + -uf : Barbu f, act. (Pas) ; -11, act. ; -oiu
format prin disimilare din * Barbur forma (Cand 121). 20. Asemanari : Barbuza, Banul,
constatata de Candrea la bulgari (Cand 118), munt. (Sd V. 176). 21. Cu sufixe slave : Bar-
iar finala -ui, tratata ca art. masc. 1. Barb, bulov ; Barbovschi (BA1 II ; Arh) ; Barbolovici,
1582, ard. (Pas), nume format la noi (nu adus ard. (Ard.) 22. Reluare din magh. B o r b a
din Italia, cf. lorga, RI XIII 194), frecvent < B or bala Barbara" (Drag, Pas) : Bdr-
si la sudul Dunarii, unde primejte sufixe bola (etim. Pas).
slave. 2. Barbul, boier (Dm ; Rel ; Ard II 141),
cu derivate : Barba lescu ; -testi s. -let (Pas). Barba v. Varlaam III I.
3. + -a : Barba fam. act. 4. Cu art. fern. Barlabas v. Baraba 2.
-a, Barba f. (16 B V 197) care nu poate fi Barl/an, -e -ea, -escu, -efti, v. V arl a -
din barba". 5. Derivate : Barbea (Pas) ; a m III 2.
Barbascul (Isp. III 1) Barb lescu ; -esti s. (Gr. Barliba, -s v. B a r a b a 3, 5 a.
Buc), iar cu asimilare regresiva Berbesti Barliga v. Baraba 6.
(Dm ; Ard 21, 117 ; Hur ; 17 B II 376) si Barnat v. Bernard I 2 e si II I.
Berbescu (Hur). Barn/a, -A, -e, -eay.Varnava II 1 3.
III. Derivate din Barba cu diverse sufixe : Bart, -a, -A, -le etc.v.Bartholomeus
1. -an ; Bdrbanul, Dragusan (17 A II 63, 67). I 1.
Barbemescu, ard. 2. + -du : Barbera, T., mold.
(Sd VII 304). 3. + -el : Barbel, I., ard. (An C BARTHOLOMAEUS ; lat-cat. < ebr. bar,:
III). 4. + -es : Barbel (17 A I 148). 5. + -led : Thoimaj fiul lui T. I, fon. ortod. Vartolomei ;
Barbicesti s., olt. (Sd XXII). 6. + -io r Bar- Forma latina trecuta din Ardeal in Moldova
ghior, mold. (RI V 225) ; - PAdure, mold. -
sau adusa de strAini boieriti la noi ca Bar-
(Sd VII 65). 7. + -ocea : Barbocea, mold. (Sd. tolomeo Brutti, mare stolnic sub Radu Mihnea,
VI 15). 8. -I- (< oniu) + suf. -a : Barbona numele acestuia variind In acte, cu a trecut
(Puc) ; Barbonie, M. (Grd. 11) ; Bdrbon le in e sau i. Varietatea formelor face dovada
olt. (Sd VI 491) ; -ie (I Div) ; Barboane, ca numele, introdus prin sec. XV, a fost
act. (Jiul ard) ; + -oiu Barboiu, Ursul adoptat si de romini, de la unguri si sasi dar
(Isp I 2), Beirboiu vornic (Costin) ; + -cea : numai In formele ipocoristice Barba, Berta.
Barboncea (16 B IV 402). 9. + -os : Barbos Pentru originea acestora v. B L II 38. I.1. Bart,
fam. mold. act. ; Barbosea (Mano 23), care se Peter, sas (lorga VIII 94) ; -a (16 A I 285 ;

21

www.dacoromanica.ro
DM 62 ; Star ; 17 A V 202); -a, Toma (BCI Barb/anul, -anescu,-au v. Barbura
VII 25) ; -d, Gh., mold. act. ; -ic, olt. (Sd III 1, 2.
VI 474) ; -ic, Cazan, olt. (Sur VI) ; Barticu- Barbari v. Barbura I 3 b.
testi (16 B VI 333) ; Bartoe (17 B III 309) ; Barbileuti v. Barbura III 10.
Barton (Dm); B arias, M sas (C Stef). 2. Barbal/aul -Si -ani, -eni, -etesti v. B a r-
Darla = Btrta = Berte, Para (Cat); Ballet bur a I 4.
Gh., dobr. (RI XI 212) ; Bartan, olt. (17 B Barbar/esti, -igeni v. B a r b u r a 1 3.
II 314) ; -u/ (A Gen II 79).; BOUM, S. (17 . Barbel v. Barbura III 3.
A V 351) ; Bartoc (Mar) ; Bartus din tg. Trotus Barbieesti v. B a r b u r a III 5.
(Sur II ; Pas). 3. Blida, Patru, din Birtcovesti Bilrbosea v.B a r b ur a III 9.
(13-15 B 179) ; rn (10 13 III 342) ; Btrtoi Barbuc/ea, -ean, -I v. B a r b u r a III
buc. sec. 18 ; Btrtos, mold, (RI V 224). 11, 12.
II. Cu e tema : 1. Bertolomei, braso- Barbu/ica, -incea, -ita v. Barb u r a III
vcan (Rel) ; Bertolomei = Bartolomeu Brutti 13 -16.
(17 B IV 261 ; Sd V 519) si Bertolomi (Sd Barbalea v. Barbura I 5.
V 6). Din aceasta forma S-a treat ipocristicul Barbus, -a, -ani, -ca v. B a r b u r a III
Berle. 2. Berte, Sp. (Mr I); Berte scris si Btrta, 17-18.
Btrta, P., munt. (Cat ; T-Rom 342 ; 13-15 Barbut, -á -oiu v. B a r b u r a III 19.
B 179); Bertea popa, munt. (Sur 1) ; - P., Barbuza v. Barbura III 20.
mold. (C Ste') ; - ard. (Pas) ; - fam. mold. Barghior v. Barbura III 6.
act. etc. ; Bertea gi Bertesti ss. ; Berta, I., Barlabas v. Baraba 2.
companist, 1780, ard. (Bras) ; Bertha, St. Barliba, -s v. Baraba 3, 5 a.
(Ard I 269). Berte = Bertea = Beartea, mold. Barliga v. Baraba 6.
1645 (RI II 143) ; Bertescul, Stanciu (Drj. Barnad -e v. Bernard 1 d.
nr. IV). 3. Berti, S. (Tut) ; Bertil, fain. act., Barnat v. Bernard I 2, H 3.
-d, S. (17 A V 365). Pt. aceste forme cf. si Biirnoul v. V a rn a v a II 4.
Berth < Alberto, Umberto (Pallazi, Diz. it.). Barnut v. V a r n a v a II 6.
Bart/a, -au, -e, -ilk -oc, -us v. B a r t-
III. 1. Forma magh. Bertalan in uz la holomeu I 2.
ardeleni (BA ung 9), a dat : Birtalan, mold. Basalom v. A v s a 1 om 4.
(C Bog ; Sur XX ; 16 A I 346 si IV 220).
Cf. si Birtolomei Brutti (Sd XI 100) ; Birto- Bais/a, -an, /ascul, -eni, -oe -ol v. Vasilie
VIII.
lom ard (Viciu). 2. Bartolomeu Dragffy, voie-
vod ard., aliat cu Stefan cel Mare In 1492, Bedea v. Benedict II 11.
numit in cronici Birtok (Rog I 144, 146, Bedreag, Bedros, Bedrule, -a v. P et r u
V 6.
171, 285), < magh. B Erto k, diminutiv <
<Bartholomaeus (com. de Al. Cris- Rena v. Benedict II 10.
tureanu). 3. Birtoc, 1698 (Vr C) ; - I., aprod. Benart v. Bernard I 2 e.
1634 (Tee I). 4. Varianta dialectala Ghirtoc, Bent /ea, -esti, -iul, -ul v. B en e di c t
loan - (Sd VII 64) $.a. (Sur X). 5. Birt, II 7 8.
Gh. (Mag Br); -a, ban. (AO III 481) ; -ic, Ben/e, -ea, -elti v. B en e di c t II 1, 2.
Gh. (Sd VII 324). Benedee v. Benedict I 3.
Bart/oe, -os, -in v. BartholomeuI 1. BENEDICT forma catolica < lat. Bene-
Bas/a, -A, -ea -Ica, -Ina, -cu -oc, Basu, dictus cognomen In uz din primul secol al
v. Vasilie VIII. erei noastre ; ortod. V en e diet de Nursia
Batiste v. Baptist 1, 2. (Syn.) I. 1. Benedict ; -a (11-13 C I 147) ;
Blidragan, Biidro v. P et r u V. 6. cu apoc. : Benedic, toponim linga m-rea Vintila
Biiiint, -eseu, v. V al en t 4. Voda (16 B IV 102) numit si M en e di c<
Barac v. B a r a c 2. magh. maned a k adapost", corupt in
Maims v. Baraba 1. M e 1 e di c; Benedict, ungur, 1660 (Sd 1V

22
www.dacoromanica.ro
3). 2. Benetic (cont. cu v e n e t i c) borer Bernal post: Borisi (Sd XI 89,- Isp ; Benart
mold. (17 A II 201 si IV 279) fratele lui Ber- (Bat II) ; d) Bdrnad (17,B II 182) ; -e (ib. 135) ;
nard Borisi mare post. ; Benetiuc (Cand 14) ; Btrnade (ib. 211) ; e) Barnat (17 B II 195) ;
olt., 1638 (DGorj). 3. Benedec, ard. (Sd V Barnat (16 A III 140) ; f) Brdnad m. post.,
514) < ung. Benedek ; munt., 1495 (Rel). 1613 (Sd XXII) ; Branat (Sd XXII) ; g)
II. Cu apoc. : 1. Bene, mold. (Sd XI si XXI), Vernadea m, post., 1612 , (Cern. p. XIII),
cf. magh. Bene, 1135, (BL II 38). 2. -a, Cf. gr. cretanul Vernardos tipograf la Iasi
mold. si munt. (Dm ; Stec ; Sd XIX si XXI ; (N. lorga, Hist. dcs Roumains VIII 284).
Drj nr. 28) -a, I. (Pas ; Ard) ; -sti s. 3. Benia, II. Numele e acceptat In Moldova ca si
Bente ss. ; Beniuc fam. act. Cf. si blg. B e n - acela al lui Vitoldi mare duce lituan din sec.
j o (<Benedictus (Weig). 4. Benici XIV, sau al mirzacului tatar Cantemir de la
(Dm ; tef) ; - Duma din 1529 (C. Stef) 5. inceputul sec. al XVII-lea. I. Barnat fam. mold.
+ -iga, Beniga 1680 (Pas) si + -ild: act. 2. Btrnat, gig. (17 A III 17)., 3. Barnat
Benild (ib.). 6. Benu (P Bor 27) ; Benul (Puc). diac, 1622. sep. 11 (Sur XXII). ,4'. Bernart,
7. + cu : Bencul, orasan (16 B V 219). 8. C-tin, olt. 1780 (acte valea .I.2.1es), 5. Prob. Btr-
+ -cea, -ciu : Bencea (Mot ; Puc) ; Benciul, nariu b. (Mar) si m-tele ; Barnum (Puc).
mold. ; Bencesti s. (17 B II 383). 9. Din Din srb. -cr. Brle <Bernard u'S (Rad.
magh. Bence < Benedict, (cit. Bente) ; Benful vol. 82 p. 110) Pasca deriva nume ardelene
t ; Benfa pren. ard. act. (Var 22) ; - mold. Btrlea pren., 1534, Btrlescu sl .trle(, 1726 ;
(Sur X); Bente (17 B II 286) ; Ben /ea 1758, cf. insa Varlaam 111. Cu aPocopri s-ar
-
ard. (Pas) ; Drag. (Isp Ir) ; -Gr. (17 A IV explica 'insa" si iTBRI\IA (Partea II-a).
197) ; 10. Bena (11-13 G I 25 Dm) ; pt.
acest ipoc. cf. si magh. b dna olog". Pentru Bernarea v. Bernard I 2 a. ,
derivatele II 1 -9, Capidan admite etim. lui Bernet. v. Bgrn ,a r d I 2 .e.
Miklosich < tema si. CEH a ucide' , mai pro- Bertalan v, Bartholomeu III 1.
babila insa etim. < Benedietus, In legatura Bertha, Berti, -lii v. .13 artholomeu
cu influenta catolicismului in Moldova, forme II 2, 3.
adoptate si de ardeleni. 11. Cf. ard. Bedea < Bert/e, -ea, -emit,' -esti V. B'a rthol -
magh. 13 e n e d e k (etim. Pas), putin probabil. m e u II 2.
Bertolom/ei, -I v. Ba rthol o me ti II 1.
Benefacii v. Bonifatie 3. Beta v. Bonifatie 4.
Beneti/c, -fie v. Benedict I 2. Bethlehem, v. Vitleem.
Beni/a, -e, -ci, -ga, -la v. Benedict II 3-5. Bgirosin v. ,G herasi m. I 4. .

Beniue v. Benedict II 3. Bic/a, -an, /A, -45, -u v.Iacov II 8.
Bent/a ; -e, -ea, -ul v. Bendict II 9. Bincea, Bint/escul, -Intl, Mu v. V i c h e n-
Benulv.Benedict II 6. t i e 4. .

Berliba, -s v. Baraba 4, 5 b. Birtla, -iev. Bartholomeu III 5.
Bernad, -ie v. Bernard I 2 b. Birtillan v. Bartholomeu III 1.
Bernaldinus v. B ern a r d I 1. Birtoe v. Bartholomeu III 2, 3.
Birtolomei v. Bartholomeu III 1.
BERNARD lat. cat. <it. Bernardo < germ. Birl/a, -ea, -escu, -et v. Bernard III
Bernhard. I. 1. Nume purtat de straini : si Varlaam III 3.
primul este Bernaldinus, plredlab de Get. Birliba v. B a r a b a 5, e.
de Balta sub Stefan ecl Mare (Stef) zis si Ber- Birnade v. Bernard I 2 d.
nardus (C Bog). 2. Al doilea, Bernardo, Birn/a, -ea, -ecru, -ova v. V a r n a v a II 5.
Borisii, mare post. sub Iancu-Sasul Vvd., Birnarul v. Bernard II 4.
nepot marelui post. Bartolomeo Brutti al- Birnat v. B er nard II 2
banez italienizat, care semneaza Bernard. Birt/a, -an v. Bartholomeu I 2,
Numele acestuia este deformat in acte astfel ; 3 si II 2.
a) Bernarca, ca Ore. de Neamt. (Iorga V 191) ; Birtcovesti v. Bartholomeu' I 3.
b) Bernad (17 B II 176); -ie (ib. 209) ; el Birt/ol, -os v. Bartholomeu I 3.

23

www.dacoromanica.ro
BLAGOVESTENIE <sl. finarorktponne. var. ierte# 1. Bogdaprostesti neam" mold., 1795
Blagoveste.Segmentat in Blago-Veste. 1. (BCI IV 224).
Blaga apare ca nume b. In Ardeal si Mol- Bog /ea, -eiu, -esti v. Boje II.
dova (Dm ; 17 A II 233 ; Sd XI si XVI ; Bogo/e, -escu, -iu v. Bogoslov.
Rae 15 ; Ard), rar in Muntenia : f. (Sd XI
87 ) $i s. 2. Blagu pren. (ID 255) ; -I BOGOMATERI slay. Sub infl. ucr. g > h
(Ard II ; Met. 96). 3. Derivate : Blagea t, ; Bohmatea, Cazan, 1538 (Sur III) ; Bohmatescul.
Blagan, Bldg /eni, -esti, -eri, Blagoi ss. 4. G. (Sur V) ; Bolunote.,sti s. (Isp. 12 si Sur V).
Probabile Blaghe, Dragul (17 B IV BOGONSIE epitet slav, traduce pe gr.
485) ; + sl. 4-krs dar" Blagodesti s. (17
B II 241) ; + -old, Blagot, I. (Sur XXV).
-
Theoforos. 1. (Isp 12 ; 17 AI 15). 2. Bo-
gonos (Arh) ; - loan mold. (A Gen I 167) ;
5. Prob. Blaha, N. act. ; Biased, ard., -acestea
Gh., olt. (Sd XXII).
sub infl. ucr. si slovaca (corn. G. Ivanescu).
II. 1. Vestea, T., olt. (Sd XXII 351). Cont. cu BOGORODITA slay. <(Ma;ra Domnului#.
subst. vest e : Vest /ea., act. ; -escu (Scan). I. Bogorode, R., 1789 (AO XII 381) -a, I.
(ib. XV 152). 2. Bogorocla megias, 1654 (Puc).
Blaha v. Bla go vest enie 5.
Blab -a, -anl, -arm, -e. -ea, -eni, -eri, eu, -iul, Bogos u. Pave I. IV 3.
v. Vlasie IV 1, 2.
Blanca v. Blagovestenie 5. BOGOSLOV slay, calendaristic, traduce
Illasul si Blaz v. Vlasie IV 6. pe gr. Theologos, epitetul lui loan evanghe-
Blaj/el, -eni -eri, -esti -Writ v. Vlasie listul si a] lui Grigorie de Nazianz. I. 1. -b.
IV 1, 3. (AO X 129, XI 217 ; XXII 129) ; -Gr. (17
Blej/a, -an, -eru, -0511, -ol v. Vlasie IV 4. B IV 469) ; - Patru, munt. (BCI V 199) ; -
si -a (Ard II 74, 184).
BOG-BOGOI scurtare onomastics din : II. Scurtari : 1. Bog, Ion (Ard II 202) ;
I. Bogoiavlenie, #Boboteaza# gr. 'ErcLcpXyLa -ul, vlah din Serbia, sec. XIV (DR IV).
folosit deseori In cronici ; 2. Bogomateri. 3. Cu sufixul -a sau in genitivul slay : Boga.
Bogonosie, Bogorodifa, Bogoslov ; v. derivatele pren. (16 B I 144 ; Poen ; P11 fila 27) ; neg.
la Bogoslov. In T-viste (16 B III 177) ; aprod. mold. (Isp
Bog -a, -an v. Bogoslov II 1-3. III 1) ; munt., din r. Buzau (17 B IV 32) ; idem
(17 B 193) ; - Leon, ar. act. 3. + -an : Boga-
BOGDAN traducera in slava a gr. Theo- nul, Sandu (Bir II 385). 4. Bogo /e (Vr ; 16
doros, ebr. Nathanael, lat. Deodatus, numele B VI 39) ; -escu, act ; Bogoiu (16 B IV 324).
insa nu e calendaristic. Din Maramures, unde 5. Cf. $i Bugoiu act. (Sc) 6. Bogor (Buc), dar
apare intii, si Ardeal, el trece in Moldova, cf. si magh. b o g o s noduros" (B A ung 18).
prin intemeietorul statului moldovean. Con- 7. Bogus, 1422 (Dm ; Isp II). 8. Bugmoi din
form unui obicei propriu turcii au numit, Chiojd (Mz P1 I 44) probabil din expresia slava
dupa dinsul, Cara, Bogdania (Kara-bogdan) $i bog-mo i. 9. Din forma blg. si ucr. Box- :
pe locuitori Bogdani. 1. Bogdan 1200-1235, a) Bohan s. (17 B II 289) ; -ul, D. mold.
in Bihor (Iorga III 135) ; free. In Tara Oltului (Sd I-II); b) Balms, 1436 (Sd XIX 11).
(Pas) ; -u, -a ss.; BogdOnleasa, -el, -esti sate
vechi ardelene moldovene. 2. Tratata ca Bog/os, -us v. Bogoslov II 6 7.
sufix, terminatia -an se suprima Bogd 'al, Boh, -an v. Bogoslov II 9.
vlah din Serbia, 1318 (DR IV) ; -a b. olt., Bohomat/ea, -eseul V. Bogomateri 1.
1598 (AO X 127) ; Bogde (16 B V 447) ; -a Bohu§ v. Bogoslov II 9.
(16 B I 129 ; VI 337) etc. ; -a, Ursulovici,
vlah din Serbia (DR IV). 3. Bogddneful t. BOJE vocativ < sl. Eon, I. 1. Boje b.
(AO XVI). (16 B III 157) ; -a (Cat). 2. Boja b. (16 B
III 241 ; Sd XV 31) si s. 3. Derivate ; Bojan
BOGDAPROSTI formula slava de caritate pren. (AO XIV 275 ; 16 B VI 155 ; VT) ; -a
cresting < sl.
sork AA npoelliTH <(d -zeu sa f., de origine balcanied (ib. 287 ; P2). Boji

24
www.dacoromanica.ro
cap. de lefegii (Costin); Bojian (Bal VI) ; BOTEZ subst.--_ Boboteaza"; -(Sinaxar,
Bojicd (16 B II 33 ; 17 B II 43) ; BojileI (Tec I) Mss. 1081 BAR f° 64) numele se dadea noilor
$i s. ; Bojin (16 B III 221) ; - popa (17 B convertiti. 1. - pren. (Sez) si n. frecv in
IV 132) ; Boj /eni s. ; -esti s. (Dm). Bojinca, sec. XIII In Ungaria (Drag). Botez, ard.
Damaschin, ban. - D. (Sd XVIII) ; S., In Ungaria, 1233, comes ; Botez = Botiz(a)
ard.; Bojdariu, Tudor, 1634 (AO XIX 118) eel BdtrIn (16 A II 107) ; S. (Sd. XI 55) ;
< blg.-srb Boncligap (Weig) ; Bojdaresti pe Botezlasti, Ir., mold. (Sd XXI) ; -oaia
Rant (Cat. mold H) ; Bojoiu, D-tru (AO XVI) ; (Buc) ; Botedz, I., 1686 (RI III 145). 2. +
Boju s. 4. Cf. Bujoiu fam. $i s. ; Bujan ar. 5. -an, Botezan, Ioan, ard. act. 3. Botezatu (tef ;
Matcdbojd (BA sl 38), forma blg. noun Pas ; D Buc) ; Botezdtoae, G. (BIr I) din vb.
tt maica domnului >. a b o t e z a, marital. 4. Botegiune t. (Bir II).
II. 1. Bogescu, Gh. (Bir V). 2., Bogea, 5. Din arm. Ovanes M a g a r d Ioan Bo-
Bogeiu, Bogesti ss. tezdtorul" nume pt. armeni Mdgdrdici,
arm. 1788 (RI IX 129); Mogtrdici (Sd XXI);
Boji, -ed, -la v. Boje I 3. - prieten lui Manuk-bei (Cat tc).
Bojin, -ea v. Boje I 3.
Bojoiu, Boju, -ea v. Boje I 3. BrAja v. Obrejie I 5.
Boldajar v. B a l t a s a r 2. BrAnad si Branat v. Bernard I 2 1.
Boldi/jar, -sar, -ear, -zar v. B a l t as ar Breajen v. P obreaj en 2.
1, 3. Breajie v. 0 b r e j i e II 2.
Boldojaru, Boldujariu v. Baltasar 2. Breaten v. Obretenia 5.
Bolintin, -eanu v. V a l e n t in 2. Brejan v. 0 br ej ie I 8.
Bona v. Bonifatie 2. Brew v. Amvrosie II 2.
Bonaventura v. Vent u r a Bretoi v. Obretenia 5.
Broj, -u v. Amvrosie II 2.
Brosu, Brosu v. A m v r o s i e II 1, 2.
BONIFATIE lat. Bonifacius, transcris Broz v. Amvrosie II 3.
Bonifacius < adj. lat. bonifatus ,,cu destin Bruj/a, -u v. Amvrosie II 2.
-
fericit" (ROn). 1. Milostivul (Syn) ; Boni-
fatili (Lex) ; -a mona (Ard II 255). 2. Cu BRUMAR numele popular al lunil noiem.
apoc. : Bonea, R. (AO XVII 307) ; Bones brie. - b. (Dm ; tef ; Mar ; 17 B I 58,324);
fam., 1688 si Bonea, ard. (Pas). 3. Bonifafia, - Gh. (Sd XV 241) ; -u, C. (AO XVI 369) ;
1765, ard. < blg. Bonif acij (Weig), -iu, Vlaicu (Sur XVIII).
sau magh. B o n i f a c (Sauvageot). 4. Beta,
ard., 1725 < blg. B et o ipoc. din B e n e- Bug/mol, -oiu v. B o g o s l o v 5, 8.
f a cij (Weig)lat. Bonif acies cu fata Buj /an, -olu v. Boje I 4.
buna". 5. Vonifatie (Lex), variants ortodoxa. Bu§iefi v. Harlambie II B 4.
Barbota v. Bar b u r a II 22. Buta v. I a c o v II 9; v. Partea II-a.

www.dacoromanica.ro
C
Cadachia v. Can da chia 7. IV 259) ; Ullman (C Bog ; 16 A I 555). Cf.
Gdliman, alunecare fonetica, olt. (Donat AO
CAIAFA bibl. ebr. §i subst. c a i a f a, XX 281). 2. + -old : Calota, pren. (Ps ; PBor
porecld. -
Matei (AO IX 190) ; Radu, olt. 45, 93, 97) ; n. fret., sau din subst. cal (DLR),
(Sd VII 37) ; t. (NL 201). ca : Booth', Iapota ; numele se gaseste si la su d-
slavi ; alte etimologii : V. Bogrea din gr. KoM
CAIN bibl., ebr. - gig. (RI XV 168). Frumoasa", Mu§ata" (DR II), Mikiosich
Cajpar v. Gaspar 5. din sl. rcanz negru", iar Mareti'. de In Calinic.
Calton v. Agat hon I 4. V. §i C a 1 c e (Partea II-a).
Calan v. Nicolae III 12. Calen v. Calinic II 5.
*CALE tema comund din ; Calist , Calestru v. Calistr a t 2.
Calistrat, Calinic §i Caliopi, CALIAN etim. nec. 1. Callan (Dm ; Mar ;
Calisa, Calista, Calistena ; cf. §i
Pai) ; -u prof ; -dull s, azi Cdlinesfi r. Boto-
Calia (Syn Cf. §i frecv. neogr KaXXL6 §ani ; -1, s. (Ard). 2. Ca/Lin (13-15 B 67) ;
ipoc. acestora. I. Pentru barbati : 1. Calie
(Sd XVI) ; Caliia, jig. (16 B I 139 ; P12) ;
- 1743 (AO XXI 189). 3. Callan (Dm ; Std.;
Sd XXI ; Mus ; 16 B I 159) ; -t (Tec) ; -u/ t.
Caliu (it.. 12 ; 17 B IV 434). 2. Cale, A. (Gimp (Mus). 4. Mean (C Bog) ; Cdlien/i, -eqli ss.
183) ; -dobr. (RI XI 210) ; -a, Radul (17 (Dm). Legat de tema comund Cale <Ca-
B IV 160) ; - b. act. Cii/eseu/, N. (Gras) ; - list , acest nume se apropie §i de Caloian
Mihu (Gorj) ; - Necula, olt. (Sur VI). §i apare din sec. XV in cele trei tari. Callan
3. Cdlea, 1625, munt. (Sd VII 272). 4. Ctlea este §i varianta mold. din Caloian.
(Sur V).
H. Pentru femei : 1. Calea, frecvent pre- Calinfa§, -tea, -ita v. Calinie II 2.
tutindeni - chiar In Maramurel - §i in baladd.
Calla f., sec. XVII (P Gov f° 12). 2. Ca- CALINIC gr. KaAX(vLxoc glorios, invin-
lifa (BM VI ; IO 43 ; 17 B III 388 etc.) ; gator". I. 1. - n. monahal. 2. Calinic (Am).
dobr. (RI XI 205).Podul Cali fii in Bucure§ti, azi 3. Calinichia, doamna lui Radu I. 4. Cu mu-
Calea Rahovei, numit, prin etimologie populara tatia k > g : Galinicu, dobr. (RI XI 210)
§i Podul Calicilor" ; Califa f. (Ps) ; Califoiu, II. Din contaminarea cu blg. Hamm, deri-
D. (AO XVI) n. marital sau matronim. Cf. vat de Weigand <Kallinikos §i cu blg.
ncogr. KaX(Tacx. xaninia afind" sau sora sotiei" (Cand 124-
III. Derivate probabile : 1. + man : Cd- -6) rezulta : 1. Calin (C Stef) ; vataf -
liman, nume balcanic purtat in dinastia Asa- (16 A IV 116) ; - popa (17 B II 440 ; IV
nestilor de loan Ullman Asan (sec. XIII) ; 320) etc. ; :a 1. (16 A III 30) §i t. 2. Calinaf,
munte; -e§ti ss; Calim(an) (16 B G. (But). 3. Calincea (*tef). 4. Calinifa (16

26

www.dacoromanica.ro
A Il 187). 5. Ca len din Ur lap cu e < Canan5u v. Canonic.
Ca si In exemplul Crecov (ib, BCI V 201). Canda, -111, -le v. Candid, I 2, 3.
6. Tot din K allinikos, Weigand derivd CANDACHIA gr. KocvExt, titlu etiopian
blg. Ha.aord, Haag°, Haaso, Pe care Miklosich dinastic pt. regina Etiopiei, care se crestineaza
le explica < sl. sane negru". (Fapt. Apost. 8, 27) prin apostolul Filip
III. Win, frecvent In toate regiunile, (fie (Dos 4 sept), amintita si In Alexandria" ;
cd se explicd din Calinic sau din subst. nume frecv. la femei in familiile boieresti.
c Ali n), 0 -6 : (5tef ; Mar ; Pas) etc.; Calinla 1. Candachia (N. Iorga, Cronici muntene, 86 ;
1. ; -esti s. ; -uld f. (Mar) ; -oiu (Ard). 17 A II ; C. Bog ; Bal III ; Tec I ; Ur. XXII,
CALIST gr. KdOaurroc prea frumos" si 184 ; 16 A 42 si 80). 2. Candachie (Dm ; 17 A
CALISTA. 1. Calistu mitr. (Dm). 2. Calistea III 169 si 222 ; P14). 3. Canduachiia (Ard II
s. (13-15 B 167) ; terminatia -sta s-a schimbat 169) ; - din Baldiceni (DR I). 4. Cantachia
cu sufixul -isle. (Sd XI 74) soacra lui Vasile Lupu. 5. Candafia
ard. (Var. 23). 6. Candela j-sa Ghiocai Ocna-
CALISTRAT gr. KoOata-cpccro frumoasd riul (AO VII 32). 7. Cadachia cneaghina (5-La ;
oaste". 1. Calistru mon. (CL) ; eg. (Stef) ; 17 A V 28, 157). 8. Canlachie b., 1622 (Cat.
preot (Sd XXII 242) etc. 2. Calestru, mold. ; mold. II)
- Vlad (BCI X 107) ; vatav, 1679 (RI II Candela v. Candachia 6.
145). 3. Stratul (C tef), sau < E v s t r a t i e.
CANDID lat. Candidus, alb, curat". I.
Calitia, -Wm v. Cale II 2. Forme noi, dupd synaxar : 1. Candidia f.,
Calm v. Cale, I 1. ard. (Nepos) ; cu afer. : *D i d u > Didesti s. :
vezi si tema Didi. 2. cu apoc Canda b.
CALIVIT < gr. xcaufilEsnw ,,locuitorul unei
(16 B II 30 ; 17 B III 289) ; Canda din Te-
colibe" epitet tradus Colibasul (Syn 15 I).
1. - (16 B V 422 ; Sur HI ; Sd VII 305) toi, 1640 (Pol 39) zis si Cfnda. 3. Derivate :
Candin, Magda (Met 96) ;
-ierom. (PGov, fo 25). 2. Alevit, V. diac.
II. Forme vechi, cu apoc. : 1. Ctndu si
-
(Isp III)) ; bacalul (DZF). 3. G&W, D.,
Mao (13-15 B 143 ; 16 B III 147 ; AG
ard. (Cat gr. I). 4. Coliban, D. (Schei III)
XVIII 474 ; Cat ; Giur 266, an. 1535 ; Ard II
cu schimbare de sufix din Colibas.
166 ; Cotr ; Olt ; Gorj 298) ; - din Hateg (AO
Caloi v. Cale IV 1, 3. XVI 231) ; olt. (16 B III 147) ; post. (RA V).
2. Uncle, fam. ard., sec. XIII (RI XII 68) ;
CALOIANU subst. Numele vine de la sar- -T., 1452 (DM 38) ; V. (Met 65) ; Cfndea,
batoarea populara Caloianul" (Ist. Bis. R. I frecv. ; comis, olt. (AO XVI 93) m-te (ib.
1957 p. 45),< gr. xoc),.6q frumos", Ph..)6vve 236) ard. 1534 (Pas) ; mold. (P14) Ctndescu,
cu sensul Ioan eel Viteaz", dupd cum rom. C., log. (AO XVI 331) ; -1 (Dm) ; Cfndlesti, fratii
Fat-Frumos inseamnd Tindrul Viteaz", epi- (Ard II 166) ; -eni s. Cfndea = Condea (Ind
tet purtat de Imparatii loan I Comnenul sl 13 -16 B). 3. *Cindelea: Cfndelesti S.
Ionita. 1. Caloian (Dm ; R Gr ; Sd X, 1313; Ctndilifd si Ctndulef, ard. (Pas). 4. Cdndea,.
Cat ; - fiul lui Mihu (T-Rom 103) ; Caloean 1761 (Acte Sc) ; - I. (Ard. II 38) ; Cdndoiu
(Rel) ; ca prenume (Vr ; Ac Bz) ; -a b., diac. 1482 (Ard) ; Cfndonii, 1504 (16 B I 22).
(Flor 243 si 13 -15 B 173). 2. Wotan (Tec I) III. Relatie prob. : Candrea si Cfndres
Sur VI). 3. Caloinescu, act. 4. Cdldian (Sd b. ; Ctndreni t. Pt. Cindea<Candidus (OR I).
VI 484), forma vrinceand pentru C a 1 o i a n V. si Chindeas. Kende = Candidus (M mar
(comunicare G. Ivanesc u). 5. Cdluian 70). Pentru numele lui Chendi, Ilarie, scriitor
(Vra), dar cf. m-ra Galata. 6. Callon s. (Sin- ard., cf. magh. K end e f y< rom. Ctndescul.
cal III 305). Ene, din refrenul Ene -C a 10-
e n e " nu este un prenume, ci abreviere ca Candin v. Candid I 3.
In Lie-Ciocirlie". Candit v. Cantidie 1.
Candrea v. Candid III si C o d r at 1 3..
Calota v. Cale HI 2 si Calinic II 6. Canduaehia v. Candachia 3.

27

www.dacoromanica.ro
CANONIC termen modern < lat. canonicals, subst. c a s 5, c a s. 3. Prob. Cosian vecin,
Din magh. kanonok: Canandu (Ath ; Sd 1633 (D Gorj).
XVI) lam. de boieri mold. ; acte privind pe II. Feminine : 1. Casiiana f. (As Br 112) ;
Iancu Canandu (Sd XXI pp 187-500). Cf. Casdiana, mona. (Sd XIX 62). 2. Cu apoc.
gi Kavav6g eponin bizantin, din care s-ar de-
Casia f. (RI XI 92) ; a Cdsdii, mold, (Sd
riva neogr. KavavIio (But); v. si ZELOS. XXI) ; Casufa (Sd XVI $i XXII).
Cantaehl/a, -e v. Candachia 4, 8. Casan v. Casian I 2 c.
CANTIDIE gl CANTIDIAN 1. Cu metat. : Cassia, Casia v. Casian 11 1, 2.
Candit (Ard ; CO 59). 2. cf. Cdnta (17 B II Cash' v. Casian I 2b.
205) ; Cdntea, Albu 1820 (Vieri 84). Cf. Val-
Casu v. Casian I 2
ceaua Ctntii zisa si a Ctndii" (Sc). 3. Ctntu, Cat/a, -ea, -I, -Ina, -inca v. E cat e-
Ctntel mosneni (AO XVI). rina II 1, 2, 5, 6.
Catalina v. E cater in a III 1.
Caragiani, Carlani v. loan IV C 4. Catarina v. E cat erina I 1.
Caralvan v. loan V B 11. Catarina v. Ecaterina 12,
Carapan, eea v. Pa nt elimon V A 5. CatIna v. Ecaterina II 3.
Carloan v. Ioan IV C 4. Catirina v. E cat e r i n a I 1 b.
Catioca, -olu v. Ecaterina II 9, 12.
CARP gr. K*Toc < xup7r65 fruct". 1. - CatIrlet v. G h e o r g h i e IV F 4.
fam. (BAI VI), -esti (16 B II 19). 2. Carpu Catrea v. Ecaterina I8.
Brenevig, mold., 1660 (Sd VI 105). 3. Carpe, Catrin/a, -ar, -u, -eseu v. E c a terin a
I. (Buc). 4. Cu met. : Crdpesti s. (Cat) sau I 1 b 3, 5.
< subst. c r a p. 6. Prob. Carp is (Arh) ; Car- Catu v. Ecaterina II 2.
pig, V. (Ard). Uneori p1 ca prescurtare din Cabulea v. I a c o v II 11.
Policarp. 7. Cdrpina f. (Ant Ar) sau < subst. Cildrea v. Co drat II 2.
carp en. Cale, Calaeasa v. Nicola e III 13.
Carstofie v. Grist of or IV 2. CAIAlan v. Callan 5.
Cart/ea, -eul v. Carta 2, 3. Calameant v. Climent III 3.
Cal/ea, -eseul v. Cale I 2.
CARTU, tema provenita din calendaristi- Cali/an, -ean v. Calian 3, 4.
cele : Guar t, lat. Quartus al patrulea" sau Oilman v. Cale III 1.
din C art e r i e, < lat. quartarius patrar", Cann etc. v. CalinicIII.
o masura latina. 1. Cartu, apa (AO XVI 326) ; Callon v. Calian' 7.
- C., prof., 1875; -1, V. (Bir VI), -1 disc (Sur Caliva v. C alivit 3.
XIX). 2. Cartea, Orbul (Cotr 82) ; 3. Carteul CAlolan v. Caloianu 2.
t. (17 B IV 424). 4. Cartufa (Tel 58). 5. Cartiu
t. In raionul Tirgu Jiu. Cartianu fam. 6. +-un : CALUGAR subst. 1. Cdlugdrul, Vlad Vvod. ;
Cartunesti s. (13-15 B 213) Ii cu metateza -a t. 2. Derivate : Calugarleiu movie (AO
Catrunesti s. ;7. Cartojani s., ipotetic prin for- III nr. 11) ; -enii s.
ma intermediary * Cartogani, din Cartu +
suf. ov > og, ca In Cirlogani din Cirlojani (AO Calulan v. Calian 6.
XVII 299). CandAfla v. Candachia 5.
CAnd/ea, -oiu, -onil v. Candid II 4.
CASIAN lat. Cassianus < Cassius, cf. eas- Uinta v. Cantidie 2.
sus gol". I. 1. Casian (Arh.) ; Cdsiian pren. Caprilan, -a v. Chip r i an 3.
(17 A IV 128). 2. Cu apoc. : a) Casu (Ur Careor v. Crigorie VC2.
XXII 338 ; Arh) ; -1, mold. (Sd XXII) ; -1, Cariu V. M a c a r i e 3.
Nica (An. C III 740) ; b) Casin spatar, 1576 Carpi§ 4. Carp 6.
(Sur XIX) ; -pin. (16 A III 465). c) Casan Carstia, -Ana, -e, -ea v. Grist of or
fam. mold. Cf. Casota, Casota ss. sau de in II A 1, 2.

28
www.dacoromanica.ro
Carsti/an, -na v. Cristo f or II A 2. 1586 (Tis) ; vornic, 1613 (Gras) ; mosn. (16 B
Carst/ocea, -one v. Cris tof or II A III 300) ; Al. (Fil A 27) ; ie, H. (IS 270)
:3, 4. 2. Chesaru t. (Mus) ; Chesariu (fez). 3. Cu
Ciirstov v. Cr ucea II I. apoc. Chesa, M. act.
Cartunestl v. Cart u 6. II. 1. Chisariu (Isp ; Chisar, frecv.
CArtuta v. Cart u 4. (Giur 280 ; AO XIV 114 ; Sur VI ; Isp. Vl
Casfanie v. Epifanie 4 a. etc.); - din Taulesti (BCI V 187) ; -
Casilan v. Casian I 1. pah. (17 B II 30) ; 2. Chisar fam. (din
Casuta v. C asian II 2. Bailesti) ; -esti s. (G. Ros 70). 3. Chisdroaia,
Cat/a, -escu, -HA, -ina, -Incea, -ita v. E c a- mosie (Cat.) 4. Chisa, M., ard. ; Chisul (Sur
terina II 2, 4, 8.
1, VI) 5. Cisar, 1636, munt. (BCI V 190). 6. Che-
Malin, -a v. E cat e r i n a III 2, 4. sarion eg. (Cat. mold. II).
CatIna v. E c a t erina II 3. III. Forme frecvente, scurtate : 1. Isarie
Catrea, -nu v. E c at ering I 8. -
(Vr ; Tut ; Pas TC II 5) ; grec (A Gen II
Catlin, -a v. E c at erina I 6. 188). 2. Isariu (Ard. ; RI XI 204). 3. Isar
Ciltrior v. Ec at erina I 8. (Isp V2 ; Tec; Ard; Pas) ; - Posa (din Po-
Ciltrfnau v. E cat erina I 7. sesti) ; - vames (BCI IV 176) ; log., 1697
Catrunesti v. Cart u 6. (AO V 31) etc. ; Isar /a b., 1655 (Sd IV 39) ;
Catu/lesti, -1u, -ta, -tu v. E c at e r i n a - a f. (P2 fila 143 ; Cony. Lit. 1922, p.
II 3, 10, 11. 410) ; -escu, act. ; -esti s. (Tis).
Chealsia v. Chelsie II 2. IV. Cu afer. : 1. Saru (Cat) : stolnic, 1426
Chefa v. Chifa 2 si Petru V5. (T.-Rom. 149) ; munt., 1601 (17 B I 71);
Chelemen v. Climent III 1. -1, vlah Serbia sec. XIV (DR IV') ; Sarul,
jupan (AO XI 219), -testi s. 2. Sard (Sd XVI
CHELSIE lat. Celsius mai Malt '. I.
157) ; Saria b., 1695 (I() 135) ; Sdrescul,
1. Chelsie, mold, 1708 (BCI) 2. Chelsoiu (Ur. Drag. (17 B IV 368) ; Sardsti s. (17 B II 344).
XXII 401) ; Chelsioi, I. (CL) ; Chelsienii s. 3. Sdroiu, munt. (BCI IX 112) ; Sdroaia t.
II. Forme pt. femei : 1. Chelsia mona. (16 4. Sarogea, I. (Tg-Jiu). 5. Sdriian, mold. (Sur
A II 64) ; Chelsiia (Sd XI 258 si XVI ; Buc ; VIII). 6. -I- -lea: Sarlea, Al., act. Toate acestea
17 A I 106 ; BCI I) ; - fata Giurgii PAcu- n-au relatie cu subst. sare - dar unele pot
rariului" (RI VI 75). 2. Chelsiea Chilsde
fi din Visarion.
(Isp ;Chealsia (Sur XXIV) ; 3. Prob.
cu i <e : Chilisia, fiica Urltei (17 A IV 456). Ghetr/lan, -oiu v. Petru I B 6.
4. Chelstna f., 1609 (Cat mold I). Chidin v. A chin din 5.
Chelsoiu v. C h e l s i e I 2. Chidu v. Nichita III 1.
Chende v. Candid III. Chieruna v. C h i r an a 4.
Chendi si -rion v. Chentirion 2. CHIFA (Syn) si numele ebraic al lui
CHENTIRI ON lat. Centario, < -onis, grad Petru, piatra". 1. Chifa, b. (17 A IV
militar, a Sutasul>>. 1. Chentirion (Dos). 198) ; rig. (Sd V 542). 2. Chefa (gen. Chefii),
2. Chendirion (Syn 20 aug., 4 sept. etc). In St., munt., 1658 (BCI XII 104). DarChiful
relatie cu CIndea si Chendi.
Ghihul< Epif anie; v. siPetru V 5.
Chifan,-A, -e, -le v. E p if anie 3.
Cherana v. Chirana 2.
Cheran, -o, -oiu v. C h i r i n HI. Chifor v. Nichifor 4.
Cherbe, -lea, -let v. C h i r II 4. Chiful v. Epifanie 3.
Cheruvica v. H e r u v i m 2. Chihulv.Epifanie 4b.
Cbervasie v. Gh er v a sie 10. Chilat v. Pilat 2.
Chili/a, -am, -e, -la v. A chila 3, 4.
CHESARIE gr. IC aLacipLog < lat. Caesar, Chilian, -a, -ea Luc hilian.
i. 1 Chesar (Sur VI ; 17 B I 2 ; Pu ; - log., Chiliment v. Climent III 2.

29

www.dacoromanica.ro
Chilisia v. Chelsia II 3. prob : Prie (Ard ; Mar 143) ; Nan al Prid
Chilsfie v. Chelsie II 2. (17 B I 282) ; Molu Priea (Olt) ; Pria t. (16
Chilu v. A chila 2. B II 28). Cf. si srb -blg. Prij a < tema_
Chim /a, -el, -oae, -u v. I o a c him II 5. slava spa- favere" (Mild). V. si PREIA
China v. Trihin a 2. (Partea II-a.)
Chin/a, -ea, -Ie, -u v. I o a c him III 4.
Chind/a, -A -e, -ea, -esti, -lei v. C h i n t I- Chiprin v. Chiprian 2.
lian II 1-4 §i Chindeas 1.
CHIR Kilpoq, (Cyrus) n. persan si gr. xiipoc
CHINDEU gr. K (Nadi:cc, lat. Quindeus, autoritate". I. 1. Chirus mold. sec. 17 ; Chiru
nume probabil trac (Barnea si P. Nasturel, (Bir I) ; -1(P3) ; -lescu, act. 2. Chire (Bir I) ; -ear
in rev. Ortodoxia VI p.586) ; cf. si Kt.vacctocc sau olt., lit. pop. ; -escu fam. 3. Chirifd ($tef ; Sd
Ktva oc. 1. Prob. Chinda b., olt. (RI VI 263). XXII) ; -escu ; -eqti s. ; Chirifoiu, G. (BAP II
2. Cu s protetic : Schinda t. In m-tii Buzaului. 210) ; cu afer. : Ri(oiu, Stan, dobr., 1838 (Sd
3. Pentru Ctndea propus de P. NAsturel ca de- XV 54). 4. Chiroiu, act. ; cu afer.: Roiu.
rivat etimologic din Chindeas, v. Candidus II. 5. Chiraq (17 A III 219); - I. (Buc) ; 6.
Chirufd (Bal. III si IV). 7. Chireful, I., mold.
Chindi/e, -lia v. Chintilian I 2, II 5. (BCI II 214).
Chindina v. A chindin 3. II. Porecle. Calificativ de respect, rar Irr
Chint/ea, - escu, -ila v. C hint ili an I 2. sec. XVII, mai des in see. XVIII, pentru
CHINTILIAN, lat. Quintitianus < quintus domnul, d-le luat in sens peiorativ dupa.
al 5-lea". I. 1. Chintilian, Chindilian si Chin- 1850, Chir a produs nume compuse : 1. Chi-
dinian (Syn. 13 apr. si 2 aug.). 2. Prin schim- ratcu<chir Datcu. 2. Chiraftei puscar" (17
bare de suf. : Chintila fam. ; Chintea (16 B VI B II 278) si sat, <chir Maftei. 3. Prob. Chi-
154) ; - Trifan (C Bog ; 16 A I 74) ; Chintescu, rateu, C., act. de la expresia chiraleisa"-
P. (AO X 401 ; I Div) frecv. ; Chinteqti s. (Creanga, Amintiri) <gr. kirie eleison doamne
miluieste". 4. Chiribelea, I. (Mus 11) ; Cherbel lea
(AO V 115) etc. 3. *C hindi I/A, -lia, sora
lui Lupul (17 A V 17). -ef (16 IV 160) si Cherbe (17 B I 341). 5. Chi-
II. 1. Chinde, T. (Sur II); -a, Adam (Ard ribon, Ion, mold. (BCI XII 182). 6. Chirfole-
II 111). 2. Chinda, b. olt. (RI VI 263) ;-po- judet" (17 B I 51). 7. Chirion pren., ard.
recIA f. (s. Scol(eni); Chinde ti s. (Dm). 3. (CO 59) ; Chirvan, olt., 1570 (Sd VI 457)
Chindici (Mar) ; 4. Chinde, -a, zis gi Chide <chir-Ivan. 8. Chirvai, Ig., ard. act. <c h i r-
(C $tef). 5. Chindie (Sd XVI) sau <subst. v a i I (Oracle). 9. Chirvasiu, M., act. ; Chir-
chin di e, depinde de accent. Pentru tema vasia (Pas), ChirvOsufa, <chir-V a sil e, sau.
cf. si Chindeu. <Ghervasie (v. 10).
Chipra v. Chip r le 1. CHIRA gr. Ka (febr. 28). 1. f. (Ard ;
Mar), frecv. ; b. jupan Chira (Sd XV 313).
CHIPRIAN lat. Cyprianus < ins. Cyprus. 2. Chiri(a f. frecv. 3. Chiria f., dobr. (RI XI
1. -a, t. (Sur. XIX); Chiprieni s. (Dm); 206). 4. Chiran, porecla pt. fiul on sotuli
cu afer. : Prian, Gh., mold. (Sd XXII 392); Chirei. 5. Compuse : a) Chira-Chiralina (G..
Prianut t. ; cf. si pr i an nume de bou bal- Dem 643). < Chir a + Elena ((doamna
rat". 2. Cu schimbare de suf Chiprin (Dm ; Elena)). b) Chirivana f. (Isp 1\4). < Chir a
C Bog); -a (Sd XVI). 3. Prin etim. pop. + I v a n a, c) Firulina, horea Firulinei"
Cdprian, mon., 1848, (Acte Pietroasa de sus- (cintul Chiralinei), (Tit Bud). d) Chirianca s.
Bz) ; Cdpriian, mold. (Sur V) ; dobr. (RI XI <Chira+Ianca; Chireanca f., 1483
211) ; -a sau Chipriana, m-re. 4. Ciprian n. (C 10 Stef 34).
actual.
Chiraftei v. Chir II 2.
CHIPRIE gr. Kiircpcoc din Cipru". 1. Chi- Chiraleu v. Chir II 3.
prd, $t., mold. (RI XXIII 94). 2. Cu afer. Chiran, -o v. Chira 4; Chirin II 1, 3.

30
www.dacoromanica.ro
CHIRANA 1. Ghiranc. f. (Grd 6 ; P Bor 5. Chirici, curtean, 1667 (BCI VII 37) ; cf.
116), sau <Chira+Ana; Chirena f. If alb. K i r it s (Weig).
Chireana f. (Cat mold II). 2. Cherana f. (16 II. Chiric pruncul si mama sa Iulita",
B I 60 ; III 53) sau un feminin format din zis Ciurica. 1. Ciuried, Cornea (Melt Cr) ; - b.
Cheran (Partea II-a). 3. Cherana-Ana, d-na (17 B III 32) ; Ciuricesti s. (Cat). 2. Ciurecul
lui Vlaicu-Voda. 4. Cf. Chieruna j-(a (17 B (17 B IV 132). 3. Probabil sincopat : Ciurcu
IV 525). U. Bogrea (RI XII 7 n. 2). fam. mold. (Tee II); - ard., editor Sibiu ;
Ciurca f. (17 A V 198). v. si Partea II : Ciurc.
Chirac t. Chir 5. 4. Prin schimbarea p. fin. -ic luat ca sufix ;
Chiratcu v. Chir II I. a) Ciura fam. ard. (Pas) si Ciurea ; b) Ciurel,
Chiran/a,, -us v. Chir in II 4. G. (act.) ; Ciuresti, Ciurii ss. e) Ciurild, ard.
CHIRCA tema comuna din Chiri c, din (Pas) ; acestea Irma prin contaminare cu
:arrn.Kirkor Grigorie" sau < blg. Hnpxo subst. c i u r. Pentru ultimul v. Chiri 1.
<K iriakos (Weig) sau< srb. -cr. Kirko CHIRIENA gr. KupEccLvot (1 nov. si 13 dec.)
<Cyrillus (Rad vol 82 p. 146) ; cf. si sau< poq-y ev barbs ". 1. Chirighena, f.
china, griul de primavara. 1. Chirca pren. (Sd XI 273) an. 1600 ; Chirighina, f., 1605
,(P15; Rel ; Tis ; 16 B II 15 ; 16 B IV 423). (RI VI 251), poate aceeasi persoand. 2. Chi -
Chirca = Chirca (17 B I 258). 2. Chired, frecv. rig/a, -el, olt. (Cand 128). 3. Chirigina, b.
3. Chircan ; Chirclani, -ea, -esti, -desti ss. (Cat. gr I).
.4. Chircea (Pile); Chirciul (Am ; Sd XI 77).
.5. + -ete Chirculete, olt. (Cand. 128). Chirigel v. Chiriena 2.
Chirighena v. Chiriena 1.
Chirean v. Chirin II 2 ; -ca v. Chir a
5 d. CHIRIL fratele lui Methodiu, apostolii
Chir/e, -ea, -escu v. Chir I, 1, 2. Slavilor, gr. KISpt.),Ao, v. Chir.
Chireaea v. Chiri a chi 5. 1. Chiril/d, frecv. ; -eni s ; -can fam.
Chirfote/-a v. Chir II 6 si F o t a 3. (Buc.); -eanu, Gh. T., folcloristul ; -oae, M.,
Chir/ia, ita v. Chira 2, 3. act. 2. Ciriil (P1). 3. Prin filiera slava din
CHIRIAC < gr. Kupotx65 duminical", cf.
tema Koyp <Kyrillus sau .<Ky-
lat. Dominicu s. 1. Frecv. ca n. si pre- riakos (Rad vol. 82 p. 91) : Curea, 1725,
ard. (Pas) ; Curoiu of Curulea, 1633, ard. (ib.) ;
nume modern. 2. Chiriaca f. (16 A I 203 ; III
352 ; Sd V 481). dar acestea s-ar putea deriva si din rom.
Bucu r. 4. Din srb.-cr. Cirko < C y -
CHIRIACHI < gr. Kuptaxi) duminica". r i 11 u s (Rad vol. 82 p. 136) : T irca, orto-
1. Chiriachifa. 2. Cu afer. : Achifa f. (balada grafiat de ardeleni cu 6 : Circa, Ioan, pr. ard.,
N. Pasc). 3. Chita f. sau din Dochifa< E v - 1700, calvinist. 5. Prin fonetism vechi rom.
d o c h i a; cf. pren. gr. KEracc (But). Ciuril, 1318, vlah. Serbia ; -a (Dm) ; -e§ti s.
(C Bog ; 17 B IV 372). Cf. Ciurla (17 A I 147)
Chirianea v. Chir a 5 d. si prin fon. sirbesc = T urlea (Ard II; B-raz
Chiribelea v. Chir II 4. 47) ; + -ic : Ciurlic (17 A IV 284). Cf. sl
Chiribon v. Chir II 5. srb.-cr. Cure < Cyr illus (Rad vol. 82
p. 98), din care s-ar putea explica gi un nume
CHIRIC gr. Kiwuxog < x9914 crainic". ca : Tura, b. ; v. si Partea II-a.
I. 1. Chiric, Capsa (Sd VII 259) ; -esti s. ; sin-
copat, Chircesti s. sau < C h i r c a. 2. Chi- CHIRIN lat. Quirinus. I. 1. Chirina f. (16
ricla (Ard ; 17 B II 357) ; -d (P5; P11; 17 B A IV 169); olt. (Cand 129).
III 614) ; -d fam. act. 3. Chiricel (Tee I). 4. Chi- II. Cu schimbarea p. fin. : 1. Chiran (Mar.)
riculla, act.; -u, C. (Bit IV ; 17 B III 176); 2. Chirean, 1608 (Sd XI 276); -a (Sd XXII);
Chiric a nu este un diminutiv din Chir 1605 (RI XX 257). 3. Chiranfojup. (17 B III
cu suf. -ic, -icd Chiru cel mic", etim. gre- 441) ; -ov (17 B II 349). 4. Chiremuq, I. (Bfr
,sita (DR IX 339) ci nume plin calendaristic. III); Chiranaf, Nas. (Sd VII 304);

31

www.dacoromanica.ro
III. Contaminat cu Ch e r a nume bar- Cindries, -eni v. Candid III 1i Co-
bAtesc (Partea II-a) : 1. Cheran (Olt) ; -a ar. drat II 1.
2. Cherano Irate cu Tudor, PAtru 1i Dobra Out/ea, -el, -u v. Cantidie 2, 3.
(17 B II 416). 3. Cherdnoiu, C. (Tg.-Jiu).
CYRNELEGI subst. 1. Ctrneleagd, Stan,
Chirion v. Chir II 7. olt., 1611 (Sd VI 461). 2. Cdrnileaga, V.
Chirlt/A, -escu, -oiu v. Chir I 3. (Vr C 182). Cdrndleagd, R., 1684.
Chirivana v. C h i r a 5 b.
Chirman v. Gherm an 6. first/a, -e, -ea, -can v. Grist of or If
Chir/oiu, -u, -uleseu, -utA v. Chir 1, 4, 6. C 2.
Chirvai v. Chir II 9. Cirstita, -an, -ana, -eel, -ci v. Cris-
Chirvastia, -iu, -uta v. Chir II 9 si V a - tofor II C3-5.
silie VII 1. Cirsti/eni, -enesti, -IA v. C r i s t of or II
Chis/a, -ar, -ar, -ul v. C h e s a r i e II B 5, 6.
1 -4. Cfrstin, -a, -oh' v. Cristofor II B 7, 8..
Chiseop v. Episcop 4. Cirstita, Cirst/oaee, -oeea v. Cristo f er
Chit/a, -an, -A, -ea v. Nichita I 5. II B 9, 10.
Chitila v. Nichita I 6. Clrst /oiu, -ul, -ulieea v. Grist o f or II
Chita, -na v. Chiriachi 3 si Ev- B 11, 12.
dochia I 17. Cirstov v. C r u c e a II 2.
Chit/an, -A, -A§ v. Evdochim II 6, 7. Clrstu, -1 v. Cristofor II C 1.
Chit/escu, -oiu, -u, -uleseu v. E v d o - Cirstulicea v. Cristofor IV C 12.
chim II 7.
Chiul v. Evdochim 114. CLAUD/IE, -IAN lat. Claudius, -dia-
Chiv/a, -u, -uleseu v. P a r as c h e v a nus < claudus schiop". 1. Claudian, mod.
I C 3, III 4. 2. Claudatu, cu suf. neogr. -at.

CHR- v. CR- Cleamintioi v. Clim en t I 5.
Clej/a, -an, -ani v. Eclesia 1, 2.
Chrestus v. Cristofor II I. Clem/an, -u v. Clime n t I 4, 6.
Deli v. loan VI B 13.
Cifor v. Nichifor 5. CLEOPA gr. KAc67zoeq < KXcorrdc-rpo glo-
Cilimon v. Filimon 4. ria patris" (On S). 1. Prob. Clapo, I., zis Clapa
Cimoca v. Simon II 3. §i Clipa, (Sur XXI) < Cleopa, cu sincopa
CAmon, -ea v. S i m on II 3. lui e si metateza ; Clapa, I. (Bir I) ; Clapciniasa,
Circa (Tirca) v. C h i r i 1 4. Baba (Bir II 347) marital < *C IA p a n.
CirvasA v. Chir II 9; G h e r v a s i e 10. 2. Clipa, Gr. diacon (Sd VII 300) ; -V. (WO
Cisar v. Chesarie II 5. VI) ; - ard, 1726 (Pal) ; v. si Clipa. (Partea
Clur/a, -ea, -el, -esti v. Chiric II 3, 4. a II-a). 3. Glipa b. (16 A III 129).
Ciurc/a, -u v. Chiric II 3, si Partea II Clesie v. E clesia rh 3.
Ciurc 1.
Ciurecul v. Chiric II 2. CLET al III -lea papa* al Romei. Clit6, Istra-
Ciurie/a, -A, -esti v. Chiric II 1. tie, feciorul Iliei" 1654 (RI XII 236).
Churn v. Chiric II 4.
Cluril, -A, -esti v. Chiril 5. Clijan v. Eclesia 3.
Ciurlie v. Chiril 5. Clim, -a, -e v. Clim e n t II 1, 3.
Cilea v. Gale I 4.
Cind/a, -e, -ea, -u etc. v. Candid II CLEMENT gr. KX-illi.nrcoc < lat. Clemens
1 -2, Chindeas 2 si Chintilian blind". I. 1. - (Sd XVI 76 ; Olt 182) ; 2.
If 4. Clirnentie, popa (17 A II 3). 3. Climinte dobr.
Cind/ele, -ilitii v. Candid II 3. (RI XI 206). 4. Cleman vecin (17 B II 159) ._

32
www.dacoromanica.ro
5. Cleamintioi pitar (Sd XXII 273). 6. Cu a lui C Andre a", etim. I. Bogdan (,Stef).
apoc. : Clemu, ard. (Pas). 2. Cudrea (Rel). 3. Prob. Contra, T., ard.
4. Cont. cu co d r e a n: Condrenu, Sandu
II. Cu apocopa sau < CLIM (23 feb) 1. :
(Tec I).
Clim, Gr. (BM IV ; Dm); -a (Sur VII ; Tg.-
Jiu). 2. Climu (Sd XXI). 3. Climle, -escu, Codr/e, -ea, -eanu, -escu, -es v. Codru.
fam., -esti s. 2, 3.
HI. Din magh. K elem en <Cle- Codrie/a, -el v. Co d r u 3.
mens: 1. Chelemen, Tanasie, olt. (17 B IV Codr/in, -Ilan etc. v. Co d r u 5, 6.
310). 2. Chiliment, olt. (Cand 129). 3. -I- C A -
liman: Cdldmeant, Ion, gojman" (Ard CODRU gr. Koapc4. 1. Codrus (Ard);
II 182). (Codru (Pas) ; Ion-C o d r u Dragusanu, ard.
2. Codre (Ard) ; -a (17 A IV 67 ; DR II 697 ;
Clej. -a, -ani, v. Ec 1 e si a.
Climinte v. Climent I 3.
Drag 118) ; -
log. (Mano 23 ; Cat) ; din
Codresti (16BV 54). 3. Codr /escu, -eanu
Climu v. Climent II 2. fam. ; -ana f. (Ard II 130); -enifa, Tofana
CDs/ern, -u v. E c l e s i a r h 4, 5. (Bir I) ; -ica, Panait (Sd I-II) ; Codricel (17 B
Clita v. C 1 e t. III 149). 4. Codres (Cat) ; -an, rig. (16 B II 250)
Clolan v. Nicolae VIII B 2. -esti t. (Cat). 5. Codref por. ard. (Viciu 33).
Cluj v. Nicolae VIII 11 1. 6. + -in : Codrinescu (Arh). 7. Codris Ian, tig.
Clusoi v. Nicola e VIII B 1. (16 A IV 260), -asti s. (16 B IV 476). Apela-
Coban v. Iacov II 2. tivul codru, contribute In mare masura la for-
Cob/es, -et, -lea v. 1a c ov II 7. marea acestor nume, cum este cazul si cu si-
Cocea v. Constantin IV 1. nonimele : pddure, dumbrava.
Codicil v. Constantin II A 21.
Collin, -lea v. Constantin II A 21. Coica, Coie v. Constantin IV 4.
Codrana v. Co d r u 3. Colan v. Constantin IV 5.
Cola, Colic -ea, -escu v. Nicolae III 14.
CODRAT gr. KoSprii.To < lat. Quadratus,
Col/ea, -cea, -cesti v. Nicolae III 10,
nume b. patrat" ; cf. si retorul latin, tran- 15.
scris in 1. greaca, ca mai sus. I. Grafia greaca
Coles, -a, -iu v. Nicola e III 4, 14.
pentru d latin a produs forma cu nd In cea- Cole/ti, -ti v. Nicolae III 16.
slov si unele minee. 1. Condrat (Ard ; Lex) Colibaba v. Nicolae III 16.
-
- dobr. (RI X 207) ; N., mold. (R1 VI 87) ; Colib/an, -all! v. Calivit 4.
Condratesti s. ; Condrachesti, cu the < te. s. Colici v. Nicolae III 9.
2. Cu apoc. : a) Condre (Sur XI ; C Bog ; Sd Colin v. Nicolae III 6.
XVI ; Arh) ; b) Condrea = Condra, Alix. (Ins Colintina v. Nicolae III 17.
323) ; e) Condrea (Dm ; Stef I 413 ; 16 A III Colita v. Nicolae III 8, 14.
182) ; - Bucium (16 A IV 40) ; Rugina
(16 A III 63, 69), Ca prenume ;(17 A IV59) ; COLIVA subst. - Chirila, cap., 1677, cu
Condreni s. (cf. Cindreni) ; Condrean (Ins 325) ; multi urmasi (Sur 1 ; BCI IV 187) ; - Mihai,
d) Condrifa, mold. (Isp 112; RI I 225) si s. ; razes (17 A IV 11).
Condroae f. marital (Sd XI 87) ; 3. Formele
cu -n-, frecvente in sec. XV XVII dispar Comandare v. C omindare 1.
apoi ; recent apare Candrea.
II. cu o>u sau l : 1. Condrea, MalitA, pren. COMINDARE sau comtnd, subst., datina
zis Cudre (16 A I 6) ; Cudre (Dm) ; - Mitre, ortodoxa. 1. Comandare, sau Comandare I:oa-
mold. zis si Cudrea, D-tru (Sd VII 239; ten" mold. (Isp 1112) ; ComindOresti s. (Dm).
16 A I 6, III 84); Cudrea (Dm ; Stef) ; 2. Comtndasescu, M. (Mus 11). 3. Cf. 1i Co-
- bAtrin" din s. Cudresti (17 A IV 404), mendarie (Syn); cf. Atanasie Comendarisie
Cudrescul (Dm) ; C u d r e este forma rusa (Syn).

33

www.dacoromanica.ro
Comindas v. Comindar e 2. ipoc. act ; Andin, ban t 1523 (PGov 14) sau
Coma v. Iacomi 4. <Antim I 5.
Conea v. Constantin IV 3. II. Divizat Costan - Tin sau Costan - Din.
Condra, -t v. Codrat I 1, 2. A. 1. Costan (Mot ; Met 96 ; Hur 72 ; CL ;
Condre, -a, -an, -ni v. C o drat I 2 b, e. Ard ; Mar ; Pas ; Vr C 200 ; RA II 418 ; ,ez)
Condrilii v. Codrat I 2 e. etc. ; - Grasul (Mz P1 I 65) ; Costana f. (AO
Conomu v. E c o n o m u. XII 46). Aceasta forma, frecventa, va fi
contribuit la popularizarea numelui Stan,
CONON, gr. K6vol. ; n. monahal ; Conon socotit ca o scurtare a ei. 2. Prin caderea lui
laic (RA V 380) ; -ou s. (Sd VI 165). n final : Costa b., frecv. (Ard I 271 ; Tec I;
Contra v. Co d r a t II 3. Mar ; M mar ; Met 15 ; Ant Ar) ; Costa f. ar.
(Fars). 3. + -ac : *C o s t a c; -ea, 0., act. ;
CONSTANT lat. Constans,-tis, imparat Costacan, Iancul, mold. 1666 (RI VI 77)
roman, fiul lui C-tin cel Mare. 1. Constant 4. + suf. grec -ache : Costache, Veniamin mitr. ;
popa, 1800 (JO 7), -e, Tiberiu, act. ; -a f., frecv. Ca prenume in sec. XIX -XX ; Costa-
dobr. (RI XI 205). 2. Constant preot mold. child', act. ; < Stachitd, olt. (AO XXI 162);
1783. 3. Costand (AO XVI 373) ; diacon- dar Tachipi<Tache<Mitache<Dumitru ; Cos-
tachel si Costdchescu fam. actuate. 5.-F -ar : Cos-
(Grs 12) ; - Danciu (AO XVIII 153) ; Cos-
Janda f. (16 A III 24 ; Sd XI 272 ; Pl ; BCI IV tariu (Mot). 6. ± -al : Costas, olt. (Sd V 406 ;
206 ; 17 A IV 112 ; Ac Bz 50) etc. ; Costandie D Cpol; + -as -cu, ( -co) : Costascu Tur-
(Syn) ; Costand popa (Cat mold II), -a f. (Ac culet (LM) ; Costasco Pancul (Sd V 226) etc.
Bz 50); cu afer. : Andea, Traian, ban. act. 7. Coste (Dm ; Stef ; C Bog etc.) ; -a, frecv.
4. Costandoiu (Loc) ; Costandache (Tee I). (Dm ; Xen III ; Sd I 2 etc.) ; -an boier f 1523
(P Gov 14); Costel, cca. 1400 (Giur 215) ;
CONSTANTIE dupa lat. Constantius ard. 1771 (Pas) ; Costela t (Sur III) ; Costlei,
Chlorus imparat roman, tattil lui C-tin cel Mare, -eni, -esti ss. ; -escu. 8. Costoiu, munt. (Sc) ;
redat, la Moxa (p. 113) si In Synaxare : Cos - Costoae (Mot). 9. Cost/ forma ar. ; -an, munt.
tnntie sl Costandie. Deli nu este calendaristic, (Cat tc) ; -escu, Gr. (Fil). 10. Costiu/ (17 A I
ca precedentul (Constant), pentru marea 154, IV 148). 11. Costicd, frecv. act., scurtat :
faima a imparatului Constantin, ambele au Tica (Pas) ; Tica Costin (17 A III 182).
fost folosite chiar ca nume monahale. 1. Con- 12. Costici (Dm ; C Stef) ; Costic /ea (16 B 11140 ;
stantie (Sd XV 120). 2. Cf. Costida in DR II 697) ard. ; -eni s. 13. Ticu < *Costicu,
pomelnic (Sucev 174). 3. Costandie eg. (Sur 1789 (Pas) ; Ticusul s. Vezi si Tic (Partea
XV) ; modern : Constantin. II-a). 14. Costild (17 A IV 148). 15. Costistel ;
-or, ard. (Pas). 16. Costita (ib). 17. Costuc,
CONSTANTIN imparat roman, lat. Con - 1g. (Isp IV1). 18. Costu/ (17 A IV 276) ; -eni s.
stantinus. I. A 1. Constantin /escu, Gh., 1759 19. Costu + -in : Costin, frecv. mold. Ii ard.
(Bal V), 2. -atd log. (Sur XII), cu suf. -eat&
3. Fara n; in genere n se suprima pins la ju- (Dm ; C Stef ; Mot ; Mar) etc. Miron Costin,
matatea sec. XIX, cind reapare ca forma cronicarul ; Costinas (Mar) ; Costina f. (Mot ;
culta : Constantin (Syn) ; pren. (Sd XXXI 34) ; Met 48 ; 16 A III 22 Ii 162 ; IV 289 ; 17 A
olt. (Sur VI) ; -esti s. ; -as, T. (Buc) ; -ache, IV 96 ; 17 B II 184 ; Cat mold II ; P Gov 36) ;
Caracas. 4. -I- suf. blg. -ciu : Constantinciu, Cost mca f., rig. (13-15 B 144) ; Costin /escu,
V. (Bir I) ; cf. Costandinciu Fittovanul -ia, -oiu, act. 20. Costtn (Mar) ; -a s. (Dm) ;
(din Sistov") (Bir II 349). -as (Sd XI 77). Coincidenta pentru formele
B. Cu nt > nd (sub infl. fon. grecesti, ca § II, cf. dac. Costas. 21. Codin frecv., scur-
Andone<Antone): 1. Costandin, frecv. tat din Costandin, forma populara actuala ;
(Sd XV 210, 216) ; -a f. ar (Fars) ; -a mona. Codina f. (Buftea) ; Codinicd popa, olt.
(pa) ; -esti s. (I() 21). 2. Cost andinija, b. nepot (BCI XII 160), §i prob., cu fon. olt. : Godi-
hlilescului (RI XIII 375). 3. Cu afar. Tandin nesti, etim. Donat (AO XX 281) ca lat. Gaius

34

www.dacoromanica.ro
< Caius ; Codicd rar. Dicta, -u si derivatele sec. XV (Rel) < srb.-cr. Kofo, Kofka (v. si
acestora provin din Todica < Teodor. Coin (Partea II-a). 5. Golan, N. (17 B III
B. TIN, partea finala de la Constantin : 95) ; I. (Gimp) ; - ard. (T-Rom 366), <
1. Tin /a, -ica f., frecv. ; -icd razes (Bir I). < srb.-cr. Kole, Kolan < Konstantinus (Rad
2. Tinasco -May (Sur XIV). Dar : Tincu, vol. 82 pp. 90, 98).
Tincea < Eftimie.
CONSTANTA < lat. Constantin stator-
C. DIN < Costandin : 1. Din frecv. dr.
nicie" n. latin de femee, si a patru orase in
si ar. (Ant Ar) ; Dina f. (P Bor 71 etc.), cf.
Imperiul roman. 1. Constanfa 9 Tanfa, f.
$i Dina biblic ; Dinauff s. ; Dinecifd, loan, act.
actual si orasul. 2. CostOncioard----Costanfariu
2. Forma special olteana folosita si in Moldova,
b. (Am 157) 3. Stanfica (16 B H 156) dintr-un
din sec. XV XVII : Dnlad, -cu, ultima Math
vechiu Costanta.
si Ca ipocoristic pt. C-tin, fiul cel mare al
lui Constantin Brincoveanu. Dinlcd b. (Olt) ; Conut, v. Diaconu 7.
ca f. (Ins 344 ; 17 A IV 119) ; -cani s.; -coniu, Cop /cea, -$a v. Pr o c o p i e 6.
hateg (Cand). 3. Dinicea (17 B I 201 ; Dm ; Ard Copul v. Procopie 6.
II 194) ; -cescu, act. ; -ciul (CL). 4. Dincu Corasia, -e v. Cores i 4.
(Tec I ; Vr) ; -/ (U6 B III 177 ; P3) ; -lescu, olt., Cord/i, -u v. Gordie I 5.
act ; -testi s. ; -/oiu, C. (Olt). 5. Dini /cd : -cu,
1660 (C. Lit 1922, p. 410). 6. Dinifd (P13). CORES bibl. ebr., cf. g rec. Kopa%,
7. Dinoci, S., act. ; Dinoiu, olt. (Cand ; Ocina) ; (Gerland, Erzbistum Patras, la index) 1. Cores
Dinuf, -d, olt. (Cand 131). 8. Dintu, frecv. ; log., 1581 (Sd XI 100) ; neg., 1499 (RS
icd si -icu pren. 3i fam. ; Dinullescu ; -icd 78). 2. Coresi diacul, 1525 (16 B I 192) ;
(Cand 131) olt. ft. Dinuliu. Cf. formele balca- - Diaconul. 3.Corefi (17 B K 499) 4. Cf. Co.
nice : gr. N-rEvoc' (But), blg. glom°, alb. Dini resie, rig. (17 B I 97); Corasia morn. (16 B IV
(Weig) etc. 326).
III. Alte scurtari : 1. Custe, Gide (Sur I) ; CORINTENI (Epistolele lui Pavel catre -)
Custandini ar. (Ant Ar) ; Slandin (P Bor 4). < orasul gr. Corint. Corintescu, Gh. (S 273).
2. Tandin (Sc); Tand (M Mar) ; acesta folo-
in expresia : Tanda gt Manda".
si t si Corita v. Nicolae I B 3.
3. Compuse : ar. Costa-Foru ; Costa-Petre Corneala v. Cornili e 3.
([0 68). 4. Cu sincopa lui s, probabil : a) Cola,
ar. (Ant Ar) ; Colon, I., diac (Isp ; -
GI., cortmuE, lat. Cornelius. 1. (17 A -
1691 (BCI VII 10) ; Cotdnic, R. (Isp IV). Cf. IV 63 ; Puc nr. 16) ; - Brailoiu zis Cornifd
§i big. KoTa, RoTe (Weig). b) Prob. Cotela (AO XV 37). 2. Prin schimbare de sufix :
diac (Sur II) ; Cotelin (ib) ; Cotelea t. (Isp II). Cornild (Bras. Pas). 3. Corneald, act.
e) Cotin, V. (Isp IV].) ; -a t. (Sur II) ; -ici, N.
(Isp. ; Cotenciu, ott. (Cand 130). d) Coru v. Nicolae I 1.
*Cotean : Coteanescul, Oprea, viltaf de Cote- CosInziana v. loan IV 6 §i VI.
nesti (Muscel) stapin al muntelui Coteanul
(RI VII 177) ; Cotenescu fam. (Muscel) ; COSMA .,doctorul fora arginti" < gr.
-esti s. Coincidente : Cotus, Cotys, Cotelas, Kospic4, cf. x6agoc, ordine, podoaba" ; sarba-
regii traci. toare populara, (1 nov.). I. 1. - frecv. 2.
IV. Forme sirbo-bulg. 1. Cocea, 1766 < Cosmache ; cu afer. : Osmache, mold. (Sd X 160 ;
blg. Hog° < Konstantinus (Weig), sau subst. Ard) ; iar afer. Macke, sau de in Toma. 3.
coc +suf. -ea (etim. I. Iordan) ; v. Coce (Par- ±Cosman, act. 4. + -at, Cosmatu, D. act. 5.
tea II-a) 2. Cola, 1788, ard. (Pas) < blg. -srb. -ac, -onto: Cosmacon buc. sec. 18. 6. Cu alte
K of a < Konstantinus (Weig. si Maretid, sufixe : Cosinlesti s. ; -ie (Mar) ; -in, Codrul t. ;
Rad. 82). 3. Conea, ard., 1633 (Pas). cf. sr.cr. -oiu, act. ; -apt ¢i -ulescu act.
K on j a (etim Pasca) sauscurtat din <subst. II. Contamindri : 1. +Damian : Cosmandin,
coconea. 4. Coie, Coica, boieri munteni din in folc. 2. + Mirea COsmiresti t. (16 B I

9-c. 1237
35
www.dacoromanica.ro
96) ; Cosmirin (Dm). 4. Deformat : Cosuma Cotfirleel v. Gheorghe IV F 4.
(11 -13 C I 44). Cot/eanul v. Constantin III 4 d.
III. Cu z : Cozma, frecv. (Dm) ; Cozman, Cotel/a, -ea, -in v. Constantin III
Stan. ard. (RI VII 210) ; - Popei (17 A V 4 b.
367) ; Cozmea (C $tef) ; -escul (Dm) ; -eni, Coten /ciu, -eseu, -WI v. Constantin
-esti ss. ; -in b. (16 A I 404) ; -is, -ifei (Dm) ; III 4 c, d.
-ifa (DM 38 ; $tef ; Tut) ; Cozmufan (Mar). Cotin -a, -Id v. Constantin III 4 c.
2. Cf. Cozna f., dobr. (RI XI 209). 3. Sub Cola v. Constantin IV 2.
influenta ucr. Hy:31:Na > Hyasa. (Grine) : Cova, -n v. I a co v I 1, 2.
Cuzma, ard. (11-13 C I 171) ; olt. (AO XIX Cov/lea, -Ieseu, -u v. I a co v I 1, 3.
85) ; Cuzmulescu, Iovan (AO IV 181) ; Cuz- Coz/a, -fie, -ea v. Co s m a III 5.
mescu, Gh. (AO III 427). 4. Cf. etim. DrA- Cozma si derivate v. Cosma III 1.
ganu Cuza < Cozma, la bulgari. Cozna v. Cosma III 2.
Cratiia v. Pan er a tie I A 2.
Cosman, -din v. Cosma I 3, II 1.
Cosmir, -in v. Cosma II 2. CRACIUN subst., personificat In folcor :
Costa, -acea, -ache, -actin v. Constan- Mos CrAciun. 1. - frecv. (Dm) ; ar. (Ant Ar) ;
t i n II 2-4. -escu ; -el, -eni, -esti, -eii ss. ; -oiu (Puc).
Costa /fora, -petre v. Constantin III 3. Crdciuna b. (17 B III 495) ; f. (AO XVIII 124 ;
Costan, -a v. Constantin II A 1. P'2 fila 33) ; dobr. (RI XI 205) ; - cetatea
Costand, -a, -ie -oiu v. Constant 3, 4. Crdciunei. 2. Craciunas fam. mold. (CL ; Buc. ;
Costandin -a etc. v. Con s t an tin I 17 A II 256) ; ard. (Cat Bras 100) ; Craciunu,
B 1. Alba (Ard II 191). 3. + crap : Crapcinne§ti s.
Costant v. Constant 2. (Dm). 4. Probabil cu metateza Rdcdciuni
Costantin, -ache, -as v. Constantin s., din ung. Karacsony Craciun" 5. Nascut,
I A 3. b. (Sb X 94) < Nascutul, sinonim cu Craciun.
Costa:41e v. Constantie 3.
Costariu v. Constantin II A 5. CrApelunesti v. Cr A c inn 3.
Costas, -co, -Cu v. Constantin II Crapesti v. Carp 4.
A 6. Crest/ea, -esti v. Cr istof or II B 1.
CostA, -can v. Constantin II A 2, 3. CrAst/iian, -Ina, -ocea v. Cristo f or
Costach/el, -eseu, -I1A v. Constantin II 11 2, 3.
II A 4. Crest/ina, -Ina, -u v. Grist of or IA 2.
Coste, -a, -1, -1, -ni etc. v. Constantin CRETIN, subst. 1. fam. (I. Bot 7) ;
II A 7. - Stan, munt., 1572 (Glos), -u (Sez) ; -a f.
Cos ti/an, -c5, -eea, -con', -el v. C o n - (Ard ; Pas).
stantin II A 9, 11, 12.
Costilii v. Constantin II A 14. Crezantu v. H r I s ant III 2.
Costin, -a, -as, -ea, -eseu, -iu, -olu v. C o n - Crina v. Macrina 1.
stantin II A 19, 20. Crisant, -a v. H r i s ant III 1.
Costl/sel, -s or, la v. Constantin II
A 15, 16. CRISOGON, lat. Chrysogonus, < gr. Xpu-
Costiul v. C on st antin II A 10. aoydvoc < xp6cm-y6voc nascut din aur". 1.
Costin, -a, -at; v. Constantin II Crisius (in doc. latin) satean ard., 1216 (11-13
A 20. C I 105) ; Crisul, Vasile, 1856 (Ac Bz 50). 2.
Cost/oae, -olu v. Constantin II A 8. Cris (Mot ; Mar) si Crisan (ib), folosite ca pre-
Cosine, Costul, -eni v. Con s t a n t i 11 nume ; Crisu, act. (v. Bistr.) Draganu ad-
II A 17, 18. mite pentru Cris, -an etimologia lui Jire-
Cosuma v. Cosma II 3. cek < latin Criscius < gr. Xpuaoy6vog <
Cot/a, -an, -fink v. Con s t nantin III Chrysogonus (ort. Hrisogon), pAtruns prin
4 a. srb.-cr. Kris, omofon cu numele rlului Cris

36
www.dacoromanica.ro
< lat. G r i s i a. Dar antroponimul se putea (Dm ; Rel, etc.) Cfrstean al lui Capusa (17 B
transmite in 1. romlna pe cale populara 1 489) ; Cfrstanesti s., olt. (Sd XXII). 3.
din aceeasi tema cu toponimul. 3. Crisanul b., Ctrstici (16 B IV 484 ; Cirsticel (Puc.) 4.
r. Buzau (17 B I 499). Numele Cris poate sta Cirstia b. (16 B I 100). 5. Ctrstian (P11; Pas,
In legatura si cu Crischent, (Syn. 4 ian) sau BM VI) ; - munte (AO XVI 259) ; -u, -a tt,
Crischend (Syn 15 april), lat. Crescent i u s. (Mus) ; -a f. (16 B VI 117). Cfrstienli -esti ss.
4. Cristior s. pe Crisul Alb < Criscior, dimi- 6. Cfrstila (Cat ; 16 B IV 306 ; 17 B II 395).
nutiv < Cris, (etim. Al. Cristureanu). 7. Ctrstin, S. (Buc) ; -a (Mar). 8. Clrstinoiu
(Mus). 9. Cfrstifa f. (pomelnic din Bucuresti).
Crlstache, C.ristilnel v. Cris to f or I 10. CIrstocea (Pas ; 16 B I 450, II 101);
B 3, 5. Cirstoace (17 B IV 83). 11. Ctrstoiu (Pas) ;
Crist/e, -ea, -el, -escu, -esti v. Cristofor Cfrslui fam. (Bucur); 12. Cfrstulicea (17 B
I B 2. si Hristodul. III 326).
Crist /iian, -ina, -ior, -iu v. Cristofor D. 1. Cristea, frecv. (Dm ; C SStef ; Mar) ;
I B 5-7. Crfstoaia (16 B II 56) ; 2. CrIstocea (17 B II
Cristocea v. Grist o f or I B 8. 429).
Cf. etim. data de Al. Graur (BL IV 80) :
CRISTODOR formatie ngr. dupd Theodor.
Cristea si Cirstea < Christianus printr-un
1. Cristodor, -escu. 2. Istodor (Sd VII 3 ; Gorj
intermediar bulgar.
256 ; AO II 217) ; -escu, N., act. ; Istudoru,
III. 1. Fonetism ngr. Hristofor (Dm). 2.
Drag. (Pietroasa de sus, r. Mizil).
Cu afer. si metateza Istro for, Ilie, munt ;
Cristodn1 v. Hristodul 1 2. 1800 (Sd VII 283). 3. Cu afer. : Fordscu
Fordsti s. sau< Nichifor. 4. Hrist t. (D Cpol) ;
CRISTOFOR gr. XptaTo-cp6poc I. Scurtat : -u, act. ; Hrista (M4); Hristea (Dm) ; Hristan
A. cu e in terra : 1. Chrestus M. Aurelius (in- (Sur XX) ; cf. si gr. X.u.ay.ccv6; si X?taTiva.
scriptie, RI XIII 194) si Cristus b. inscr. 5. Hrfste (Dm). 6. Horst (16 B II 16). Cf. §i
la Trop. Traiani (OR I 560). 2. Crestu, dobr. formele bulgare Xpnc'r /o, -a, -lora, PncT/0,-a ;
(RI XI 211) ; Crestina f. (AO XV 37 ; Ard II si cele albaneze: R ist o, R it si, Tsik o
194) ; Crestina f. (Tut 116). (Weig). 7. Fara h: Rista (Sd XVI) ; Ristea,
B. cu i : 1. Cristul scris si Crdstiul (Sur XV). Cucu (Acte Sc), Ristache (P Bor 118) ;
2. Gristle, C., mold. (RI V 58) ; -ea, frecv. ; Rdstea (16 A IV 15). 8. Cu afer. : Istina (Sd
-escu; -esti s. ; Cristel, act. 3. Cristache, act. VII 222) ; - mold. (Isp IV1) ; - dobr. 9.
4. Cristlifan (C tef) ; -ian, frecv., ard. (Pal) ; (RI XI 205) etc. ; Istinii, loan al -, mold.
- olt. 1500 (P Gov 10) si munt. act. 5. *Cris- (RI XIII 287) ; acestea si din I u st in a.
tin ; Castanet, vlah din Galitia, 1476 (Drag IV. Din magh. K r is to f; 1. Cristof (Pas).
649) ; Cristin/a (C. Stef ; Sur III) ; -esti s. 2. Carstofie, Cristea, 1798 (Draj).
8. Cristiu si Cristiu (Tel 58). 7. Cristocea (ib.)
3. Cristoman, I., act. Crist/oman v. Cristofor I B 9.
II. Cu r semivocalic transcris din slava Cristul v. Cristofor I B I.
In patru forme : Cris, -an, -anul v. Cr i s o g o n 2, 3.
A. 1. Cdrsta jup. (RI XI 46), Carste, -a Cristi/u v. Cristofor I B 7; -or, v.
(CL ; P Bor 11). 2. Carstian pren. (131 ; P2) ; Crisogon 4.
- cu sora Cdrstina (Div 379) ; Carstana (17 A I Cristof v. Cristofor IV I.
218); Carstian Supitul (16 B I 194) ; 3. Car- Crist/ea, -oaia, -ocea c. Cristof or 11
stocea (17 B III 212). 4. Carstone (16 B II 207). D 1, 2.
B. 1. Crdstea (C Bog) ; Creistesti (ib). 2.
Crdstiian (BCI VIII 10) ; Crdstina (5tef). 3. CRUCE subst. I. I. Cruce, Nastasie (Sur
Crdstocea (Olt). 4. Crustian, 1629 (A Gen IV). 2. Pren, cu suf -an, ca Dragan < Dragu ;
II 188). Crucian fiul lui Draghici, mold. (Sd VII 61) ;
C. 1. Cfrstu (16 B III 149) ; -1(17 B II 209). Crucean (16 A IV 93 ; 17 A III 143) ; - Ionita,
2. Ctrsta (Acte Sc); Ctrste, frecv. buc. ; -a zis 1' Cruceriul (Tec I); - fiul lui Petrick

37
www.dacoromanica.ro
mold. (Sd VIII 323); - D-tru (Sur IV); Culaiu v. Nicolae IV 2.
flume unit, 1676 (BCI VII 8) ; Crucian pren. Cule/ea, -eseul, -iul v. Nicola e VI 8.
ard. (Viciu). 3. Crucifd (Mot). 4. Crucieru, Culetu v. Nicolae V 3.
Patin (Sd XXII 147) ; Cu afer. prob. : Ruceri, Culici v. Nicola e VI 4.
Hie (17 B IV 329). 5. Cruciatu pren. in Lo- Culin, -a, -A v. Nicola e VI, 5.
viltea (BG vol. LIV 159). V. Clucer 2. (Partea
II-a).
Culita v. Nicola e VI 6.
II. Slay. bis. IiplcTon.gems : 4 ziva cru- Culue v. Nicolae VI 2.
di )). 1. Ceirstov boier (17 B III 32). 2. Ctrs- Cululi v. Nicolae VI 7.
boy, olt. (AO V 29). 3. Ctrqtou al Raduhd (17 Cupa, -n v. Procopie 3, 11.
B IV 83), prenume. Cup/as, -ce, ul v. Pr osopie 4.
Crueiatu v. Cruce I 5. CUPRIE. 1. Coprie (Syn 23 sept). 2. + -in :
Crueleru v. Cruce I 4. Cuprin clucer, 1512 (Deal 18), cf. rus Hynpnu,
Crucitli v. Cruce I 3.
Crustian v. C r i s t o f or II B 4. scriitorul.
Cuart v. Cart is.
Cul/a, -a, -ea, -eseu v. Nicolae VI Cur/ea, -oiu, -ulea v. Chiril 3, M e r -
1, 2. curie 2, si Bu cur (la Partea a II-a).
Cuba, -fie v. Iacov II 10. Curie v. Mercurie 2.
Cudr /e, -ea, -eseul v. Co dr at II 1. Custandini si Custe v. Constantin
III 1.
CUCUZEL (Joan) din Durazzo. Cucuzel, D., Cuta, Cutescu v. A n a II 3.
1811, mold. (BCI VIII 11). Cuzma si derivatele v. C o s m a III 3.

www.dacoromanica.ro
D
Daeu v. David II 6. In Maramure§ si In Moldova In forma Dan
Daghid v. David I 3. (Dm, C Bog) si derivatele. 2. Dana f. (Cat ;
Daid v. David II 1, 3. 17 B III 167 ; RI VIII 199); Dann ($tef ;
Dam/a, -ciu -ga, -u v. Adam 4, 5. Arh); -I, sec. XI (Mori 6). 3. Danes (Tec I).
Damaneus v. Dominic 6. 4. Cu suf. Latinist -in : Dangiu, I., ard. act.
5. Danic (17 A III 162) ; -a b. (fiul Danic/ei"
DAMASCHIN gr. Acet.tacrwt)vdc din Da- 17 B II 49) ; -el, mot act. 6. Danis (Tec I) ;
masc". 1. - frecv. ; 1718 (BCI IV 208) ; -a f. -or (13 -15 B 54) boier. 7. Danifa (17 B II
(P1 ; Sd XXII 262). 2. Cu afer. : Maschin, olt 168). 8. Daniul (C Bog ; 16 A I 98). 9. sine. :
(Cand 131) ; prob. Mascan popa (17 B II 45). Danfescu (Puc) ; Danfis (Vr). 10. Danovici
3. Prob. Schina batman (Hurm. XIII) ; dar (Dm). 11. + -ie, -ia : Dan lie pren. (Cat mold
Shiva (Arh) < gr. axot,v6Eg frInghier". 4. Cf. II) ; Dania f. (ib. I).
Mischie act. < tc. otel de Damase". III. Dan + suf. -co, -ce : 1. Danco (Stef ;
Isp J2; BM III) ; Danc /u, -1 (Mz P1 I 94) ; -us
DAMIAN medic, gr. Anttavoc, cf. Acy..ice, (Ard). 2. Danca b., 1483 (TC I 35) ; Dancd, $t.,
zeita. 1. Damian (Bir I) ; Dtanienli, -esti ss.; b. (17 A IV 344) ; - f. (16 B III 170) ; -s, ard ;
-escu. 2. Demian, Joan, act. 3. Cu asim. regre- Dancanef, olt. (Cand 132). 3. Dancov ; -ici
siva : Dimian, A., act. ; -a t. ; Dimieni s. 4. (Isp I'). 4. Dance, Danciu, -I (Dm ; Stef ; Mar ;
Domian (Buc). 5. Cu schimbarea p. fin. : P2; Vlah PB) frecv. munt. §1 ard. (Jiul ard.) ;
Damen, Berbea, mold. (Sd VII 329) ; Deme- Dancea b. (17 B II 395 ; RI X 260 ; - f. (17
nescu, I., act. ; Deminescu, act. (Jiul ard); B II 256) etc. ; Danci (Met 39); Dance, olt.
Diminescu, D., act. (Pas).
IV. *D A n : 1. Ddnescul ($tef) ; Dan Masa,
DAN, ebr. judo" si DANIEL, ebr. Danihel -esti ss.; -ese (Mar). 2. Ddnul Bole (16 A III
judecator-domnul". I. 1. Dantil judet. (AO 37) ; -ef (Arh ; Bir I), -escu fam. ; -esti s.
XVI 114) ; Daneil, mold. (BCI II 220) ; con- Pentru Danac v. Partea III-a. 3. Ddnae, T.
tras : Danil (Dm ; Ard II 181) ; - Herteg = (Vr C 72). 4. Danaias, Lupul (Sd VI 478).
Danila H. (C Bog); Danilescu, act. ; Addni- 5. Dandial, Lupul (Sur VI). 6. + -as, -el :
loaei, act. 2. Ddnil CIrstii (Bir III) ; -d (Cat ; Ddnasel, I. (Tg.-Jiu ; Puc). 7. .13611610in (Gorj
Dm ; Pas; Mar); -esti s. ; cu afer. : Nita (Pas); 9). 8. Danau (Isp IIIi ; 16 A IV 28) ; olt. act.
Danealescu (Buc). 3. Danaild (Sur III) ca Danaufd, mold. 9. Daneiu (17 B IV 468).
Manaila < Manuel ; - scris Si Danailu (P Bor 10. Ddneciu, olt. 11. Danef, P. (Tg.-Jiu) ;
12, 51) ; - Prepeleac (folc). 4. Danale, D., act. s. ; Danafi s. (16 B IV 275). 12. Daneufd, V.
5. Denild (Tec I). (Isp IV1). 13. Dania). 14. Danicel, olt. (Cand
II. D a n, sau scurtare din Daniel : 1. Dan 132) ; -cei s. 15. Daniel, Cr. (Isp Il). 16. Danis
I Vvd. si Danestii, dinastie munteana ; frecv. t. (Mus) ; -or (Puc). 17. Danifa ard. act. ;

39

www.dacoromanica.ro
-(a s. 18. Ddniu1 t. (Mus), cf. subst.ard. &lulus f. (16 A III 303) ; s. (Isp VI2) ; -el, Al., mold.,
(..-sanius) (corn. de Al.Cristurean). 19. Ddnoiu, 1687 (RI VII 44; BA1 VI). 2. David, -eni s.;
olt. 20. Danuf (Mar etc.) ; -a, mold. ; -eni s. -escul (Dm ; 16 A II 10). 3. Dialectal : Daghid ;
V. Tema D a n + suf. -co, -ce : 1. Ddncdu, Dagyid, 1766 (Pas) ; cu apoc. : Daghii (Sd
olt. (Cand). 2. Ddnceu, Sava (17 A IV 267); XXI).
Ddnc /ei, -qtt, -eni ss. (C Bog) ; Ddnceu = II. Scurtari : 1. Daid, Ion (Puc 286) ; -u
Ddncioiu, olt. (Cand 132). 3. Dancilld, -loiu, Fr. (Ard II 122 ; Pas). 2. Didu <Davida
olt. (ib.). 4. Ddnciu (17 A II 136) ; -lea (17 (etim. Viciu si Pasca). 3. Cu apoc. : Davlul t.
B III 422). 5. Dancus (Mar). 6. Prob. Dd- (Puc) ; -el, munt. (BG LIII 157), fam. act ;
ndricu, G. (Tg.-Jiu) ; Ddndrtcu, olt. (RI VI -ifa f., tig (Sd VII 273 ; 17 B I 242) ; -iioiu,
263). 7. Prob. Binding s.; Dinceu (17 A III G. (Tg.-Jiu) ; -oca fam., Bz. 4. Cu afer., (vezi
217). 8. Ddn(al (Vra). tema V id (Partea II-a). 5. Detu ipoc. ard.
(Waniil din Babilon )), biblic, este deajuns < David (etim. Pasca) ; cf. satul ban. Dela.
de popular pentru a nu mai invoca etimologia 6. Din blg. gago < David (Weig) : Da(u,
Dan < Bogdan, cu exceptia tinutului Ma- 1533, ard. (Pas) ; din blg. gaico < David
ramures unde circula ambele mime. (Weig), v. tema Dacu (Partea II-a).
Dan, -a v. si I o r d a n. Dav/ita, -itoiu, -oca, -ul v. D avid II 3.
Dana, -Cu v. Dan II 1, 2. Dajan v. Disiderie 4.
Danale v. Dan I 4. Daman v. Adam 3.
Ilaneanet v. D a n III 2. Damile/a, -eni, -Ian, -us v. Dominic
Dan/ea, -eas v. D a n III 2. 2, 3, 7, 9.
Dance, -a v. D a n III 4. Damtincus v. Dominic 6
band, -u, -ul v. D a n III 4. Damen v. Damian 5.
Danco, -v, -via v. D a n III 1, 3. Mull /an, Damien, -esti etc. v. Damian 1.
Dancu, -s v. Dan III 1. Dam/id, -Ha, -is, -ocu, -teal, -usila v.
Dan/eil, -es, -etiu v. Dan I 1, 3, 4. Adam 4-11.
Danis, -a, -el, -el v. D a n II 5. Damid v. Diomid 1.
Dani/el, -II, -1 v. Dan I 1. Dan/ac, -ae v. Dan IV 3, 4.
Danis, -or, Danlita, -ul v. D a n II 6-8. Dfinal/as, -at v. D a n IV 5.
Danoviel v. D a n II 10. Diinalla v. Dan I 3.
Dant/escu, -is v. D a n II 9. Dlinarieu v. D a n V 6.
Dann v. Dan II 1. Dlintisel v. D a n IV 6.
Darla, -ul v. Dar i a II 6. Dantill v. D a n IV 11.
Danatoiu v. Dan IV 7.
DARIA si DARIE gr. boxpetoc, n. persan. Dilnilu, -la v. Dan IV 8.
I. Darla b. (17 B IV 104) ; -n, act. Dariia f. Dancau v. Dan V 1.
(17 B I 100). Danc/ei, -eni, -esti, -eel, -eu v. D a n III 4.
II. 1. Dante, frecv. (Dm ; Isp ; Bal III, V 2.
Pas ; Arh) ; Dari, V. (BAP II 169) ; - Miron Dancil/a, -ohs v. Dan V 3.
(BM 1V) ; Ddriescul, C. (Sd XIX 8). 2. Darin, Dan(4u, -lea v. Dan V 4.
A., act). 3. Dariciu,1763 (Pas). 4. Derioiu Dlineus v. Dan V 5.
=-- neamul lui Dante (Drag 304). 5. Pentru tema Danealeseu v. D a n I, 2.
cf. si Darie imparat din Alexandria" si Mar- Drinfeasa, -ese, -eseul v. D a n IV 1.
darie. Vezi Partea II-a : Dana. Danleciu, -emu v. D a n IV 9, 10.
Darn v. Mardarie 4. Pallet v. Dan IV 11.
Dato v. David II 6. Daneuts1 v. D a n IV 12.
Dave! v. David II 3. Danie/a, -el, 4 v. D a n IV 13-15.
Dann, -á v. Dan 12.
DAVID bibl. rege-profet, ebr. iubit". Danis, -or v. Dan IV 16.
1. 1. Davidle§ti, -oaia, -u ss.; -escul (tef); -a Militia, -a v. Dan IV 17.

40
www.dacoromanica.ro
Daniu v. D a n IV 18. II. Cu mutarea lui e In o, prin etim. popu-
Daneiu v. D a n IV 19. lark asemanat cu vb. a dospi 1. Dospina f.
Dfintas v. Dan V 8. (I0 169 ; Ins 332) si act. 2. Cu term. de
Danul, -escu, -et v. D a n IV 2. masculin Dospinu b. (Sd XV 34). 3. Dos-
Danut, -a, -eni v. D a n IV 20. pinescu (Puc ; Arh). 4. Dospinoiu, act.
DArleiu v. Darla II 3. matronim ca Floricoiul" < FloFica. 5. Dos-
Darleseul v. Darla II 1. chin, Zanet si -u/, Gh. mold. (I31r II).
Diispina v. D ., spina 1.
Davideseul v. David I 2. DESPOT < gr. AEa7Cerli 5, titlu princiar
Deae, -onu, -a/ v. Diaconu I 2; II 4. acordat membrilor familiei imperiale la Bi-
Dennis v. Dionisie VI 9. zant si celor Inruditi cu aceasta prin easatorie
Deconul, v. Diaconu I 3. calificativ acordat prelaPlor ortodocji, tradus
Deinis v. Dionisie VI 3. prin sl. vladica", rom. stapinul". 1. Despot
Dej, -a, -an, -esti etc. v. D i s i d e. r i e (Voda), asumat ca nume domnesc de loan
2, 3. Vasilie Eraclidul. 2. Dispot = Despot, fiul
Dejenariu v. Disiderie 3. lui ulan, munt. (17 B I 175, III 612) etc.
Del/a, -anu, -u v. Nedelea I 3, 5.
3. Dispod(i) b. (17 B III 141).
Dele/a, -A, -ea, -eseu v. Nedelea II Desiul v. Disiderie 5.
2, 3. Det /a, -u v. David II 5.
Dele/a, -anu, -ni, -ncea v. Nedelea
I 5 si Pantelimon VI 2. DIA, DIU < gr. Dios divin". La forraarea
Demeeul v. Dominic 7 c. derivatelor din aceasta tema au contribuit
Demenescu v. D a m i a n 5. alte nume de calendar ca Avdie, Eladie,
$i
Demeleo v. Dominic 8. Ghenadie, Metodie, sau acelea care Incep cu
Demetr/eanu, -Ian v. D i m i t r i a n. Dio Atk, genitival < gr. Zzk : Diodor, Dio-
Demian v. Damian 2. ghen, Diomid, Dion, Dionisie. 1. Dia japan
Demisie v. Dionisie IV 3. (13 -15 B 135, 231) ; log., 1464 (Div 86) ;
Denighie v. Dioghe n. ard. (Pas). Diia si Dia ss. (Index 13-16 B).
Denila v. Dan I 5. Diia folosit ca prenume olt., munt., mold.
Denis, -eu, -e v. Dionisie IV 4, VI (Sur VI; Bin I; Tec II; Arh ; Cat). 2. Die
10. (ib ; ib ; Pa0 ; din Braila (Cat mold II) ; log.
Deodor v. Diodor. (Sur VIII). 3. Diea s.; - Popa (RA IV) ;
Deodosie v. Teo d o s i e I 3. acestea pot proveni §i din Radia cu afer.
Deodul v. Teo du I. (v. Partea II-a). Srb.-cr. Dija n-are terra In
Deomid v. D i o rn d 1. limbile slave. 4. Dianu s. ; -1, b. olt. (Sd VI 484),
Deresen v. Teodor II D 9. prob. nume de apartenenta locala < Dila
Derioiu v. Dania 4 §i Teodor II (Vidin). 5. Diiul satean olt., eronat la
D 8. nr. 12 §i 13 de Bulat (Olt). Forma Diiul
Deseu v. Teo dor V 2. se afla In Synaxar 19 iulie In loc de D i a.
Desp/a, -an, e, -ea v. Despina I 4. 6. Diminutive probabile : Diicul boier (PGov
11) ; - spatarul, 1630 - 60, munt ; Diicu,
DESPINA gr. blarcoLva, epitet luat de so- Gh. (I Div) ; Diculescu zis si Diiculescu (ib) ;
pa sau fiica unui despot" ; In mediogr. v. §i Teodor II G 3 si Radu, Partea II-a.
Madona )). I. 1. Despina, Milita, sotia lui
Neagoe Voda ; - Calea, soacra lui Matei- DIACONU, subst., frecvent luat ca patronim
Basarab. 2. Despinian, IonitA, mold. (Sd VI §i nume de familie, scurtarea diac indiclnd
92). 3. Dospina f. (16 B III 210). 4. Scurtare pe scriitorul de cancelarie. I. 1. Diacon, Gr.
populara : Despa f., act. ; Despe f. (Olt) ; -a (Bal VI) -eqti s., -escu; numele catunului
b., olt.; Despan, Gr. (Puc.). 5. Sub influents Pucioasei, serfs deseori In acte Diiconeqii,
ucr. : Odespa (Tut). (eponim Nastase Diaconu) se poate lua In

41
www.dacoromanica.ro
consideratie si pentru a explica pe Diicul; Manciul (Cat ; Am 108) ; Mancioiul s. ; Manco
(v. acesta). 2. Deaconu (Sc). 3. Deconul, (Cat < *Dimanco, dar aceste patru forme pot
Oprea (Puc 317). proveni si dintr-un nume tataresc. 7. + -cea :
II. Scurtat. 1. Diacul (CL ; Mar ; Dm) luat Dimcea clucer (A Gen I 106). 8. + -achi :
Si acesta ca nume ; Diiacul (Ard ; Buc) ; Dieac, Dimachi (Isp 1112) cf. gr. ba)t.iiiwt)c < Dimitrios
M. act. 2. Dieci, Diecheni ss. ; Dieceanul, n. (But). 9. Dimoiu s. 10. Dimuf, Gh. (Isp ;
de apartenenta locala (17 A I 9). 3. Diacduti -e, Gh. (Cat mold II). 11. Cont. cu Dominic :
(act. Briceni) s. (Cat mold II). 4. Sub infl. Dimicel, Craciun (BM VI). 12. Cont. Cu
magh. : Deac, 1711, ard. (Pas) ; Deacul (Gr. Timofte : Dimofte, dobr. (RI XI 206) si
Buc.) In Ardeal siMoldova deac si diac, frecv. mold. ; Dimortiu si Dimoltache, act.
cintard de biserica" si scolar" ; Diacoi 13. Dima si Dimu la aromlni ipoc. < Dumitru
fam. (ib.). 5. Cu afer. Conuf (v. Bistr.). (Cara 25); V. si N i c o dim 1.
Dianif v. Dionisie VI 8. Dimfieeni v. Dominic 9.
Dianu, -1 v. D i a 4. Dimcea v. Dima I 4.
Die/a, -eseul v. Teodor II G 3. Dimian v. Damian 3.
Dieu, -lescu v. Teo d o r II G 3. Dimiceni v. Dominic 9.
Did/a, -e, -ea, -esti v. Didim 1, 2 §i Dimidenii v. Diomid 1.
Candid I 1. Diminescu v. Damian 5.
Didi, -ea, -la, -lica v. Didim 4-6. Dimir v. An tim II 2.
Dimisie v. Dionisie IV 3.
DIDIM gr. 1. Dida (Mot). 2. Dide b. (17 B
III 344) ; -a, rig. (16 B I 60), -a olt. (< C-tin DIMITRIAN v. Dimitrie + suf. latin -anus.
etim. Pasca dupd Weig) ; -scu, act. 3. Didu 1. Cu afer. Mitrian (Sd XI 55, 60). 2. Modern :
pren. ar (Cara 34). 4. Didi, C., neg. (Sd XXII) ; Demetrian ; Demetreanu prof., 1876 (cu suf.
-ca fam. (Hur 128) ; -cescu, V., act. ; -111 si -eanu pentru -ian).
licd (Buftea) -testi s. 5. Didoi, D., act. 6. Di-
diliciu (17 B I 59). Cf. si Candid. DIMITRIE gr. 6.1ttiycpte6 ; primii cu acest
nume : D. din Phalera si D. Poliorketes, regale
Did/o1 v. Didim 5. Macedoniei,< A L c Yj P, zeita Ceres. I. Ter-
Didu v. David II 2, Didim 3 si minatia calend. -ie se elimina In practica. 1.
Candid I 1. Dimitrlu, frecv. (Rel ; 16 B I 30) ; -a f. (Dm ;
Die, -a v. D i a 2, 3. ; -an (16 B I 79) ; -ana, j-ta (Sd XI 101) ;
Dieac, Dieci, v. Diaconu I 1; II 2. -escu -esti s. 2. + fu, sufix grec : Dimitriu, va-
Dienis v. Dionisie VI 2. rianta la Dimitrescu.
Dileoneseu v. D i a c o n.
II. 1. Dumetru, cu e In tema, ca Sumedru
Diieu v. D i a 6.
Diinet v. Dionisie VI 7. (17 B IV 191). 2. Dumetras, unchias, munt.
Diiul v. D i a 5. (Sd XXII 371). 3. Literar : Demetr /it, -iescu.
Dijanul v. Disiderie 4. III. 1. Dumitrlu, b., -a f., este forma co-
mund, cea obisnuita ; -e (Mar) vocativ, (ca
DIMA,gr..6.71[4616 siAijuoc (But). In Synaxar Petra), -escu ; -escul, Matei fiul lui Hrizea,
sub forma : D i m u. La greci si bulgari 1692 (RI XII 253) ; -esti, -eni ss. ; -ica. 2. Cu
Dima este ipocoristic din Dimitrie. 1. Dima, afer. si sincope progresive Mitru a) Mitra
frecv. (Pas ; Sur III ; P Bor 9 ; Bal V ; zis jupan (16 B IV 417) ; - f. (P2) ; dobr.
si Dema (Tec II). 2. Dimu (Am) ; -1 t. ; -lescu; (RI XI 210) ; - f., olt. (AO XV 368) ; Mitru
-testi s. 3. Dimaci s. (Dm ; Tec I) ; -u/ b. (Sur si Mitra ar. (Fars) ; Mitr /e (Bir II) ; -ea ;
XXII) ; cf. Maciu fam. act. 4.-1- -an: Diman -eni si -esti ss. ; Mitroi, act. ; *Mitroniu >
(16 B VI 234 ; Ard). 5. + -cea : Dimancea ; Metroniu, Aurel. b) Mita, frecv. (Dm) ; -t
+ Duman : Dumanciu, loan (Cat gr I). (Dm ; Sd XXII 385) ; -1, vlah Serbia (DR IV') ;
6. Derivate cu afer. : Mancea (Ur XXII 70) ; Mita Ins- < Domita < Dometie ; Mita f. ar.

42

www.dacoromanica.ro
(Fars) ; b. ( Sd XVI); Mitt, ar. (Ant Ar). +-ac; zis Ii Stancioniu, act. ; Dumitreasa, marital.
Mitacu din Iasi (Cat gr I) ; + -ache : Mitache 14. + Mind : Mintronuf, S. buc. s, c. 18.
(Bir II) > Tache Ionescu ; Mitachi > Tachi. IV. Din lat. Sanctus D e met r i u s:
ar (Fars) ; cf. gr. Mx% (But) ; e) MUM ; -ea ; 1. Sdmetru, sarbatoare (Enc.). 2. Samedru,
-escu, Filon, prof. ; -esti s. ; Miti/cd, frecv. idem (Cara) ; Simedru sarb. olt. ; Simiedriu
-ci, -ciu (Bir I si II) ; Milted > Tied ; Ticoiu, sarb. ard. (Ard II 74) ; Stmedrea b. (Mot) ;.
5t. (VM) ; e) Mitiu, dobr. (RI XI 204) ; Sumedru, ar. (Ant Ar) ; - Tec I ; Ard ;
- Gh. (Schei III) ; f) Mitoi ; g) Mi- R Gr) ; Sumedrea (Viciu 31). 3. Simedru
tus ; -a f. (16 B I 36) ; -ca, Badea (id. ibidem) ; - fiul lui St. Dragoes (17 B
(17 B III 213) ; > probabil Tuschie (17 B II 1) IV 410) ; Simedriu, vecin (17 B III 54 ;
si Tusa f. (16 B I 36) ; h) Mituc, S. (Mih ; C. Ard II 194) ; Simedrea, fam. act ; Simi-
Bog) ; i)+ adj. bun; Milligan, Stan, 1616 (Mus 50). dreni s. (16 B I 181) ; m-rea Simidreni, 1524.
3. Dumitrache, frecv. Mitrache (JO 47) ; 4. Medru, Nezu, munt. (BCI XII 141) ; Medra,
Mitraichi (Am) ; Trache, Ceresanu (BC1 XII S. (Met 179) ; Medre, S., ard. (Met 100) ; -a,
141) ; - din Maned ; Trdchioiu (Ceras, r. pictor. 5. Apropieri : Mddrin, olt.; Medrega,
Teleajen). 4. + -an : a) Dumitran, munt., D. (Gras 124). 6. Prin metateza Semendria
1604 (17 B I 2;II 408 ; BC1 X 99) ; oral sarb pe Dunare, < * Simendru < Sin-
- mold. (ib. IV 185) ; ard. (Ard I 238) -a (P medru scris si Smederevo (An C III 283, 511).
Bor 41, etc.) ; b) Milian (Am) ; calaras, 1655 Cf. si Asimedria nume ar. de persoana In
Sd IV 38) ; Mitrand, St. (Mz P1. acte) ; Mitrani, Macedonia" greaca (But), si Smedorova
act. ; Mitrdnescu, M. ; Mitrangesti mosneni (cetatea veche din tg. Roman (< *Sumedro-
(17 B I 91). Mitrana f. (Sd XI 264; Puc) ; cu va), amintita de D. Cantemir.
sincopa lui r, Mitana f. (RS) ; e) Tranea (Ard) ; V. 1. Ipocoristice la aromIni Mitri si
Trdnescu, act. 5. a) Dumitras (Sd XXII 156). Mitrus bb., Mitra f., Mitu, Tusla si Tuqiu
b) -co, Dumitrasco, frecv. In doc. li cronici ; (Cara). Cf. ngr. Mlyrpoc, cu met. IVElpToc ;
c) Dumitrascul (AO XXII 156) ; d) Mitrascul Miycoc, M711_41q, ipocoristice din Dimitrios
(Ard ; Pas) ; e) Trasca, Morcov (AO XXII 78) ; (But).Mirta b. (D Cpol). 2. Din gr. Mlu*
T rdsculescu, loan, act. ; prob. /co (Sd XI 77) ; a) Mima, rig. (16 B I 8) ; b) Mimi, Nicoli-
I) +-asin :Dumitrasin (16 BVI47). 6. Dumitrel, loan, bira'u al Companiei de negot (Bras) ; -
-ea (17 B II 410) ; + Vlad : Vladumitrel (Pas). Ianachi, 1821 (Sd XXII ; Am 58) ; Mimil,
7. Dumitrica : Mitrica (Melt Cr) ; Mitrecu t. (Mus) ; -u t. linga Iasi (Sd XV 116) si
(Vit 5) ; Tried (Sur XXII). 8. Dumitrifli, s. ; Mimiu cartier In Ploesti. 3. Din blg.
MHIVI ipoc. < Dimitrie (W eig) : Milu,
Lupul (AO XV III 474) si numele unei plante ;
ard. (Pas).
Mitrifd, Constantinescu, prof. ; Trifa, Farina,
act. ; 9. Triful, 1727 (Pas). Sincopat Mitifd ; Dimon/ache, -e, -1, -iu v. D i m a 12 §i
Ti(d (Buc.). 10. *Dumitrucu ; Trucu, Cindea Timotei I 4.
(An C III 315) ; Trued, R. si Truca (16 B I 144) ; Dim/olu, -u etc. v. D i m a 1, 9, 13.
Truica, Vas., act. ; Truicul (16 B V 366) ; Din, -a, -Auri v. Constant in II C 1.
prob. cu sincopa lui r : Dica, C-tin (Pas) Dinea, -ni, Dine/A, -ea, -eseu, -iu v. G o n
11. Dumitru : a) -el (17 B I 306) ; Truseni, stantin II C 2, 3.
Trusesti ss. b) Trusan din Laiova (16 B I 80 ; Dincoidu v. Constantin II C 2.
17 B I 172) ; s. Trusdneanu (Sd XXI). Mum, -leseu, -loin etc. v. Con stantin
a) Trusca (Am) ; - Bratu, frate cu Dumitru II C 2, 4.
Bratu (AO XXI 199) ; Trusco (C Stef) ; -vici Dineara v. Constantin II C 1.
(Dm) ; Trosca act. Trusculescu, C., act. 12. Dint /ca, -en, -IA v. Constantin II C
Dumitrufa cu afer. succesiva Mitruf (Melt Cr) ; 5, 6.
Trufa, loan, mot (Met 100) ; Trufd §i Trufu, V. ; Dinisu v. Dionisie IV 1.
Trufea (13-15 B 44) ; Trulie boier (Div 50) ; Dials, -co v. Dionisie VI 5, 6.
Trufescu, act. 13. Dumitrul > Trulescu, olt., Din/oci, -olu v. Constantin II C 7.

43

www.dacoromanica.ro
Dinu, -Ieseu etc. v. Constantin II 6. DiRifC0 (Dm) ; cu afer.*Niscu>Nivou t., sau
C 8. < loan. 7. Dane, aga (Sur XVIII) ; Dienet t.
(C Bog). 8. Diani§ spat. (C Bog ; 16 A I 231).
DIODOR gr. ,At68cupo darul lui Zeus"' 9. Deanis log., 1436 (Sd XIX 11). 10. Denis=
Deodor (Syn) ; - b (17 B IV 202). Denis (Dm) ; Deniqd, Tofan, 1663 (Sur IV 97).
DI 0 GHEN gr. At oyiv% nascut din Zeus". Diorde, -I v. Gheorghie I D 2.
I. Dioghen sau Diogen, act. 2. + -ie Dioghenie,
cu met. sau cont. cu Denisie : Denighie (Hur). DISIDERIE lat. Desiderius < desiderium
dorinta", dar cu derivate numai din forma
DIOMID gr.b. Lot.t-h8-%. 1.Deomid (Romano-
magh. Ders o. 1. Dej b. olt. (16 B IV 208) ;
slavica III 289). 2. Domide. pr. 1918. 3. *Da-
orasul ard.Dej. 2. Deja, Dejeu, Deja, fam. (Mus) ;
mid : Damideanii = Dimidenii s, (17 A IV
+ suf. magh. i, de apartenenta locals Deji
438, 444).
ard. (Pas) ; Dej, -a, -an, -e§ti, -oiu, Win ss ;
DIONISIE gr ALovOaLoc < At.dvuaog Bac- Dejiiul s. (Sd XXII) 3. Dejica, I., act. ; Deje-
chus". I. I. Dionis (Dm) ; -ie pren. (Sur IV); nariu, I., act. < sat. Dejan. 4. Dijanul,
-ia mona. (16 A III 356 ; 17 B IV 76) ; -lia f. Stanciul, din Dijani, 1453 (13-15 B 127).
(C Stet) ; -iu (Fil A 34) ; Dionis s. (Dm). 2. Dio-
Ddjan (Sd IV 38). 5. Prob. De§iul s. (Gorj
neq(i, sine. (Tec I). 3. Diunease, D. (Isp. 1111). 352). Draganu deriva 1-3 din tema slava
II. 1. Donisie (AO XII 243). 2. Donisd b. AEC -, cf. Desi-slav, -mir, -rad, fara a explica
ard. act. (Nepos) ; - Condre (CL). 3. Donisan, trecerea lui s in I (j).
N. (CL) ; -V., buc (act). 4. Cu afer. : Onisie Dispodi v. Despot 3.
ard. ; - R. (s. Racovi(A, R.-Sarat) ; Onisia b. Dispot v. Despot 2.
(Isp IV1) ; Onisei, V (Sur X). 5. Oniscu, dobr. Diu v. D i a.
(RI XI 207). 6. Cu afer. : Nisi ar. (Ant Ar) ; Diunease v. Dionisie I 3.
Nisioi, buc. ; Nisioiul = Nesaoiu (Buc). Diurdea v. Gheo rghie I D 2.
III. 1. Dundsde, 1676, mold. (Sd VII 297), Dixaehe v. E v do xie 5.
2. Dunasia mona. (17 B IV 491). Maul', Dineen v. Dan V 7.
IV. 1. Dinisu (17 A I 141). 2. Cu afer. : Doe/a, -an, -ant, -A v. Ev d o c jh i a I 8
- Nisa b. ar. (Fars) ; - $t., ard. (Met 271) ; si Evdochim III 1-3.
± -an, Nisanul, 1722 (Pas) ; Nisescu, N. act. Doe/ea, -iul v. E v d o chim III 4.
3. Dimisie, I. (Sd XXII) si Demisie, Ig. (Sur Doeh/e, -Ie, -ia v. Evdochia I 13, 16.
IV). 4. Denise, Deniscu (Dm) Deniase Dochian, -a v. Evdochim II 3 §i
fam. act (Jiul ard.). Evdochia 16.
V. 1. Donos (Arh) ; -d (Tec I); -e, A., act. ; Dochieru v. Evdochim II 5.
-oe = Dosoe, 1601 (Isp 12). 2. Onose si Onosei Dochilul v. Evdochim II 4.
(Arh). 3. Onosul mold. 4. *Onosie :Nosievici, Dochlm v. Evdochim I 1.
*t. 5. *Onosica : Osica s. (17 B HI 591). Dochina v. Evdochia 16.
Importanta acestui nume in sinaxar jus- Docia v. Evdochia I 13.
Utica ipoteza ca formele Onisie, Onisei si Doc/oe, -oiu, -u, -ul, -ulet v. E v d o chi m
celelalte care Incep cu 0, shit ipocoristice de III 1, 2, 4.
la Dionisie, iar nu derivare din Onisif or. Doeuta v. Evdochia I 15.
VI. Din magh. Dienes, Denes, cu s > f (cf. Doder v. Teo dor II B 4.
BA ung 9). 1. *Dienes : Neu b. (pom. St. Dodorici v. Teo d o r V 5.
Elefterie, Bucur.) ; + F -cu Ne§cani s. mold. Dohia v. Evdochia I 3.
2. Dieni§, 1428 (C Stet ; Bal I; C Bog ; 16 B Doichia v. Evdochia I 14.
II 85) ; spat., 1437 (Sur XVIII) ; - log. (Isp Doiul v. Alexandru II 4.
11). 3. Deini§ (16 B VI 381). 4. Diini§ (C Bog ; bold, Dole/a, -e0, -u v. Ana t olie
16 B III 191 ; Ur XXIII 255). 5. Dini§ (Dm) ; 3, 7.
- Vas. (Sur IV); cu afer. Ni§ul (Gras 88). Dol/e, -ea, -ete, -ian v. A n a t o 1 i e 3, 5.

44
www.dacoromanica.ro
Dol/iesti, -ineseu v. A nat olie 3, 4. mincul, morlac sec. XIII (Mori 6). La daco-
Doloteiu v. D or o t e i 7. romini numai prin magh. D o m o k o s. ¢i
Dolu, -man v. An a t oli e 2 b. lat.-cat. Dominicus (cu s> s). 2. Domencu§ stol-
Doruacus v. Dominic 7 b. nic 1411, scris pi Domocuq, Deunacu§, Damacu§
Domen, -ells v. Dominic 2, 3. (C. Bog 133 ; Mih 4). 3. Cu apoc. : Domen (C.
Doment/e, -I v. D o met i e II 1. Bog), din D o m en cu s si Thlmaca (Romanosla-
Domentian v. D o m et i an 1. vica III 289) din Damacus. 4. Domoncu§ =
Domencu§ (C Bog 133). 5. Domuncu§ (RI I 48) ;
DOMETIAN, lat. Domitianus. 1. Domentian Dumuncu§ (DM 38). 6. Deunemc4 (Dm) ;
iierom. (16 A I 403). 2. Doment ian eg. (Dm ; Damancuc Tader, fiul lui Domocus" (ib) zis
Cat). Cf. lat. vulgar Domentiolus (Cronicarul si Damacus. 7. Cu denazalizare < magh.
,bizantin Theophylactos). 3. Prob.*Dometian : Domokos : a) Domocos (Dm ; tef) ; b) Do-
.n) Metiana ep. ard ; b) cu schimb. de term. macu§, 1436 (Sd XIX 11) ; c) Dameicas (Stet ;
Metal de Suceveni (16 B VI 144) ; c) Mefulescu, RI VI 184 ; BCI X 35 ; Blr IV) ; -eni s. ard. ;
,G., act. 4. Domitian, A., act. -escul, St. (Stef) scris pi Demecuqescul. 8. Cu
Buturas deriva gr. Mc-rato5 din Thomas. schimbarea p. fin., Demem (C Bog) ; Domoc§ita
t. (16 A III 36). 9. Apropieri : Ddmacian, G.
DOMET1E lat. Domitius < domitio in- (Tec. II) ; Deurtaceni, s., mold. scris gi Di-
toarcere acasa, In patrie". I. 1. Domete (Braila). n:6cent, Dimicent (Cat mold II), prin conta-
2. Cu afer. : Omet, I., act. (Bucur). 3. Cu afer. minare cu Dim a (v. Dima 11) ; Dimaci s.
silabei Do- : Meta, Gh., act ; Metu, Anghel (ih). 10. Nume echivalente Ca sens : Dumi-
(Mest Cr) ; Metea, olt. (Sd VI 494) ; - ard. neck Chiriac si Nedelea.
.(Ard ; Pas); Mete§ti = Mate§li s. (Bz). 4. Dominte v. Dometie TI 2.
Metulescu, act. 5. -e§ : Mete§, C. (Met 96) ; Domit v. Dometie I 6.
- $t., prof. ard. 6. Mclidge§ti s. (17 B II 331) ; Domitian v. Dometian 4.
Mete§ doua sate ard. ; Meti§ s., nume dis-
.cutat de DrAganu (DR IV 1130), $i de Giuglea
DOMNICA, lat. vulgar Domnica. Cf. si
(ib. 1154) care-1 considers sasesc. 7. Meteul t.,
DOMNA. 1. -vistireasa (Gimp 180) ; frecv.,
-olt. (Am ; Sd XXII 199). 8. Metin, A., act.
ard. 2. Dumnica f., ar. (Fars). 3. Cu schim-
9. Domit (11-13 C I 25) ; -a, dobr. (RI XI barea p. fin. sau diminutiv din doamna : Dom-
205) ; Mita (P Bor 104) sau fem. < Mitu. nifa f., ard. (Ard ; Mar ; P Gov P. 47) ; - fiica
10. Cu schimbarea p. fin. Dolma f. (Mot). lui Gr. Ghica Vvd. (R Gr). 4. Dumnila L,
II. Cu en pentru e, rezultat din acomodarea dobr. (RI XI 206) ; 5. Adomnichti, V. (Tel 58).
cu Terentie, Axentie pi alte nume la fel : 1.
Domenic (Braila) ; - dobr. (RI XI 211 ;) DOMNU let. Domuns. forma din lat.
Domenti, mold. (BCI XI 4). 2. Dominte (Mar) ; populard, gr. hi61..tvoc 1. Domne§ti s.
Duminte (Buc). 3. Cu afer. : Mint (Tel 58) ; 2. Dumne§ti s. (17 B III 423). 3. Domnariul
-a f. (Sd XVI ; 17 A IV 304) ; Mint' ea b. (ib P., ard. (Sd IV 15). De fapt 1 si 2 pot fi n.
115) ; -escu, I. (Vit --329) ; Mintici, A., de ,,sate domneiti ", proprietatea domnului.
mazil (Vit. 13. 53) ; Maffei, Ax. (ib) ; Mintoiu, Domoe/os, siia, -us v. D o mini c 2,
1787 (RI I 21) ; Mintuta, I. (IS 263). 4. Do- 7 a, 8.
menfian eg., 1441 (Rep D 71) ; Minfica b., olt.
(16 B II 400).
Domoncus v. Dominic 3, 4.
Domsa v. Dometie II 3.
Domian v. Damian 4. Domuncui v. Dominic 5.
Domide v. Di omid 2. Don, -a, -a, -e, -ea, -eel, -escu v. Ant o ni e
Donaleseu v. Adam 6. III 4 a- c.
Domineul v. Dominic 1. Don/ea, -ee, -cea, -cesti, -eiolu v.
Antonie III 41, g.
DOMINIC lat. Dominions < domini- Doni, -e, -0, -el v. Ant o n i e III 4 d, e.
.cus dies duminecau. 1. Cu sine. lui i : Do- Donlga v. Antonie III 4e.

45

www.dacoromanica.ro
Donis/an, -6, -ie v. Dionisie H 1 3. Drin/a, -1, -u v. Alex ndru I 1 $iIL
Donll6, -toiu v. Ant onie III 4g. 1, 3 b.
Donoaia v. Ant onie III 2. Drola, Droiu v. Alex an dru 1l 1 a
Donoiu, Dontu v. A n t o n i e III 4 g. si Adrian II 4.
Donos, -a, -e etc. v. Dionisie V 1. Dron, -a, -e, -ea, -ea, eiu v. An dr onic
Dora, -n v. T e odor III 7 b gi II F 2. II 3.
Doran v. Teodor II F 7. Dront/a, -a, -u v. A n d r o n i c II 5.
Dore/a, -os v. Teo dor II F 9.
Doreescu v. Teo d o r III 7 c. DROSIDA fiica imp. Trojan, gr. e4t5-
Dord/a, -e v. Ghe o r g hie I D 3. L80c,< 8.:Oaoc roua" 1. Drozila (Syn).
Dori /a, -ea, -ta v. Teodor III 7 b. Numele urm. yin din neogr. Drosos.
Dorlft v. Dorotei 4. 2. Dros /ul postelnic (AO XV 35 ; Tis 356 ; 17
B I 90 si 402) etc. Drosu (Arh) ; -1 (P4 fila
DORIMEDONT, gr. AopugZcov. (Dori)
26) ; Drosescu, act. ; Drosina f. 3. Drozu,.
Popovici, buc. actual.
Er. (17 A I 240).
Dorin, -a v. Teodor II F 5.
Doroatese v. Dorotei 6. Drozul v D r osid a 3.
Doroiu v. Teo dor III 7 b. Druca, Druld v. Alex an dr u II 2 b, e.
Dorofei v. Dorotei 5. Drute, -a, Brutal v. A l e x a n d r u II
Dorofte v. Dorotei 2. 2b, c; Andrei I 8 siAndronic Ili.
Dorosan v. Teo do r V 4. Dueu v. Alexand u II 4.
Dudure v. Teo dor IV 6.
DOROTEI, gr. Act) po0-6oc = 4Teodon, «Bog-
daro>1. -u, State (Puc) ; -u al BocAl, ard. (RI DUH 1. Doha cel batrin, mold., 1670 ;
IX 104) ; - ui s. (Dm) ; -a, P., 1703 (AO XVI Popa Duhu (I. Creanga, Amintiri). V. si Duh
323) si s. 2. Dorofte (Sur X) ; - Ion (Isp V1) ; Partea II-a.
Doroftia f. (Sd XXI; 17A II 267). 3. Probabil
cu afer. + suf. -iana : Oroftiana s. 4. Dori ft, DULA, cf. gr. Aoi5Aoc sclav". Coincidente.
Suteu, act. 5. Dorofei (Buc). 6. Dorodteascd, trace : Dulus, Dula, Dules (An C III) si ira-
fam. (17 B IV 17). 7. Cu r > 1 Doloteiu (16 nice : Dula (0 Dens T). 1. Dulo b. (17 B I
B VI 199). -
368). 2. Dula, mot (0 Dens T) ; tig. (16
B II 29). 3. Dulea, sau ipoc. < Radulea. Cf.
Dora, -1 v. Teodor HI 7b. blg. Ayasa prob. de aceeasi origine.
Dosanesti v. Teodosie II 4.
Dosehin v. Des pina 5. Dulea v. Anatolie 3 e.
Dos/el, -escu, -ie, -inescu v. Teo d o s i e Duman v. Dumineca 5.
II 4. Dumetr /ab, -u v. D i m i t r i e II.
DOSITEI, gr. AwcrE,5eo4, sens ca Dorotei ;
n. monahal. 1. Dositheu arhiereu (P6). 2. Cu DUMIN1CA, personificata in folklor. 1.
fon. sl. ft<th : Dosoftei mitropolitul Moldovei. - Gh. (Drag 305) ; calaras, 1655 (Sd IV 38) ;
olt. (Hur 47). 2. Dumenicd (Sd XVI).
Dospin/a, -u, -eseu ,-olu v. Despina II 1 4. Dumenecd b. (Glos ; 17 B III 382) ; Dumineca
Dos, -lea v. Evdo c him III 5. b. (P11). 3. Duminicatu, M., act. 4. Prob.
Dote, Dotie v. Evdo c him II 1. Duman b. (Hur ; AO XX 145; Sd XVI 298>
Dotosia . Teo dosie I 3. cu derivatele Dumdnescul (Sd XVI), Dumeni
Doxachi v. Evdoxie 4. s. ; Duman, n. preferat pt. vita ce se naste-
Drain, Driiest1 v. Andrei I 3.
In ziva aceasta ; cf. si tc. duman negura"
DRAGAICA subst. 1. - f. (17 A IV 160) ; ca Magurean, Murgan etc. Pt. sens cf. Ne-
- sora cu Danciu 1638 (D Buc). delea, Dominicus (magh. Domokos) gg Chiriac.

46

www.dacoromanica.ro
Duminte v. D o m e t i e II 2. Balosesti (17 B VI 144) ; Dumnezau, Vasile,
Dumitra, -n v. Dimitrie II 1, 4 a. din DrAgoesti, 1638 (Cat. mold. II)
Dumitras, -co, -eul, -in v. Dimitrie
III 6 a, b, e. Dumnelti v. D omnu 2.
Dumni/ca, -ta v. D o m n i c a 2, 4.
Dumitr/e, -ease, -el, -escu, -esti, -ita v.
Dimitri e 1111, 6, 8, 12. Dununeto v. Dominic 5.
Dumitr/ueu, -ns, -utfi, -All v. Dimitrie Dunfisfie v. D ionisie III 1.
III 9-14. Dunusia v. Dionisie III 2.
Dur/a, -an, -fiscul v. T e o d o r IV 6.
DUMNADZAU, 1. Simion di Patras- Dur/e, -i1A, -oiu, -u v. Teo d o r IV 6.
cant, vinde ocini din Sarbdnesti, Branesti $i

www.dacoromanica.ro
E
Enna v. Joan VI B 4. Ioan, poetul ; Cdtina s. (r. Cislau), nu < subst,
Eanache v. loan VI A 8. catina. 6. Catinca f. (P13 ; P Bor 29), frecv.
In genere. 7. Cu afer. : Tinca f. si s. act ;
ECATERINA gr. Abtocsspiva, nume trans- - si Tinca fam. (Jiul ard). 8. Cdtincea b., olt.
cris si cu e initial, socotit ca feminin de la (Cand 133). 9. Catoiu, ard. (Pas). 10. Cdtuiu,
`Exevrepoc sau "Exccso care loveste de de- Gh. (Vr C 126). 11. Cala', V. (Tg-Jiu), -u s ;
parte" atributul lui Apollo, sau Ca derivat din -a f. (Ard). 12. Cdtoca b. (Vr), < ung. Ka-
`Execs/ zeita (Tagl). I. 1. Ecaterina (Mar) ; toka ipoc. < Ecaterina.
Catarina j-ta (17 B III 524) ; Catirina --=Ca- III. Forma cu I < r, comuna limbilor :
Irina (17 B III 226). 2. Icaterina, dobr. (RI romina, albaneza : Katalina, spaniola : C a t a-
XI 211) ; Caterina si Catrina, act. 3. S-a for- 1 i n a (Palazzi, Nuovo diz. della 1. italiana 1940)
mat si un masculin : Catrinu, destul de frec- si ungara (K a t ali n) : 1. Catalin fam. buc. ;
vent pentru a produce derivate : Catrin/escu Catalina, f. ar. ; ard. - (RI VIII 144) ; -munt.
(Drag 302) ; -oiu, act. ; Muntii Catrinului, (17 B II 316 ; P11) ; olt. (Grs 12). 2. Catalina
supranume ar. pentru m-tele Olimp, numit (Mot). 3. Catelina f. (Mar ; 17 A V 19). 4.
si Codrii Cadrinului" in epos (AO IX 65) Cdtalin, -a (Sd XI 272 ; 16 A II 124) ; -a
dupa portul Ecaterina, centru pastoral aro- doamna lui Radu cel Mare (BCI VII 68) ;
min, situat la poalele lui. 4. Cu afer.: Trina -oiu (Cand 133).
f. ; Trinea b., olt. (Sur VI) ; Trinu s. r. Teleajen.
5. Trifled b. (C Bog ; Sd V 40 ; Isp IV1) si Echemet v. I o a chim II 4.
t. (Bez I 23) ; Trincea (ib) ; Trincu, A., act. Echim v. I o a chim II 3.
Trincoi (Tec I). Cf. Trtncd, ard. (Pas). 5 +
-ar : Catrinar (Buc) ; - Dochita, act. 6. Cdtrin ECLESIA lat. eeelesia biserica" ; prin
b. si -a f. (Mar) ; cu afer. : Rina ar, (Weig) ; filiera magh. : c k l A z s i a parohia". : eclejie
7. Cdtrtndu (17 B III 208) 8. Catrea f. (17 A I subst. ard., cu var. clej ie, clej a sesie parohiala' '
88 ; V 112) ; Catrea b. (16 B IV 193) ; -nu (corn. de Cristur.). 1. Clej fam. act.; -a, Ioan,
(Am). 9. *Catrior, -esti fam. (17 B III 73). ard. si s. 2. Clejan, Preda Popa Radu (AO
II. Sub infl. germ. K a ty, rus Harn si magh. XXI 171) ; -i s. ; -ul, fit. (Cat. mold. II).
Kati, Katica. 1. Cali (Ard; AO XI 3. Clijan, G. act.
219) ; Cala f. (Pas) ; Catea fam. (Scurtesti
Bz) ; Catija, T. ; Cella f., ard. (Var 22) ; -fam. ECLESIARH subst., functie clericals.
ban. (Iugoslavia). 2. Catu Joan, act. Cdt/escu, 1. -ul, Dionisie, cronicarul ; Eclisierescu,
act.; -easca s. 3. Catulesti s. (Mus 24). D-trache, 1826 (RI XIV 145). 2. Prob. cu
4. Cdtil /d, b. (16 B V 119) ; -esti (Sur III). apoc. : Valea lui Ecle t. Rucar (Mus). 3. Clesie,
5. Catina, ar. (Weig) ; Catina, Miclaus (Dm; M., mold. (Sd XII). 4. Clisu, V., mold (Graf I).
tef) ; - ard., 1338 (Drag 57 nr. 1) ; Catina, 5. Cliseru, N. (Puc 396), < subst., para-

48

www.dacoromanica.ro
cliser". 6. Gliseru (Mus), prin alternanta c/ Men/e, -Ia, -oiu v. E f t i m i e II B 1,
- gl la unele nume proprii (Loc 201).
EFTIMIE gr. Eir91Splo5 < c6061.m.ce voe-
ECONOMU, subst., titlu bisericesc. bunt' I. 1. Egthymie (Syn) ; cu y < u
1. - frecv. fam. 2. Iconomu. 3. Conomu Eutimie (16 B IV 174). 2. Cu e < ev : Etimia
mr (Cara 34). f. (C Bog); trunchiat, Mia. 3. Etheme (Vr C
Ecobescul I a c o b II 1. 109) ; Ethimie (P6). 4. Ithimie mon. (17 A I
Eeobicl v. Iacov II 6. 129) ;cf. Ethimia (Syn 16 sept.) = Efimia ;
Ecsarhu v. Exarh. Hindi, gig., 1675 (M Put 232). 5. Ethenca
Ecu§anl v. Iacov I 5 d. (17 A III 146) si ILhinca f. (F5).
Edochia v. Evdochia I 7. IL Cu of < ev. A. 1. Eftim /ie, -escu, -ta,
Edrea, Edrici v. Adrian II 11. act. 2. Efteme, 1. (Ul 19) ; Eftemia I. (Sur IX ;
Efemi, -a v. Eufimia I 4. A§ Br 178). B. 1. E Ilene (Ard) ; Eftdne, seimen,
Elimita v. Eufimia I 3. (D Buc) ; Eftenliia (A§ Br 178) ; -oiu, olt
Efrasla v. E u f r a s i a 1. (Cand 154). 2. Eftinla,-ia f.; ard.(Pas). 3.-F -ea,
Efraim v. Efrem I 1. -cu : Eftinca (17 A 11183 ; Sd XVI). 4. *Eftined
> Tincu, Velea, ban. (LB). 5. + -cea : Tincea,
EFRAFT bibl., ebr. Ephrath podoaba", 1568 (RI I 21). 6. Cu apoc. : Efta (P11) pren. ;
supranume al orasului Bethleem <( Casa - C., act. ; Eftana f. (17 B. 99). C. 1. Iftemi/e
Efraftului*. Ifraft (Ard II 194). V. (BCI VII 59) ; -i (CL 94). 2. Iftimlie (Tee
II ; Buc) ; -escu, act.; -ia sau Aftimia f. (Tee
EFRASIE gr. ElippecaLog < eiicppao(oc
II). 3. Iftenle (MO 16 nov. 1944) ; -ie (Hur).
veselie". I. Frasie, boasaf, act. ; Frasian --= 4. Mine (Ur XXII 193) ; Iftini (Sd XXI).
Frdsdian (Vit. 15,30). 2. Frdsican Pirjolta 5. Iftinca (AO XVIII 124; Sd XVII ; Tee
(17 A 1 258). 3. Frdsuleni s. 4. Frasie, S., I; Sur VII) ; Aiftincei, P., mold ; Aiftinca
act. Acestea pot fi In legatura Si cu Eufrosin. (Tel 58). 6. Iftincdi, I. (Buc). D. Cu af.< ef-
EFREM< ebr. Efraim< vb. phareh a fruc- 1. Aftemile (C Bog) ; -a (BM II; Sd XVI)..
tifica". 1. Efraim post. (Bal VI) ; Efrem mon. 2. Aftim (Bal VI) ;_ -ie (Sd XI 279 ; BCI VII
2. Ifrem (AO III nr. 11) 3. Afrem, olt. (RI 63 ; Tut 98 ; BIr III ; -ia, olt. (Sd. V 406) ;
VI 263). Cu afer : Frem (Pas) ; -ul (17 A V mold. (Bal IV). 3. Afteni (Sd XVI) ; -e, mold.
284). 4. Efrim (Sd XVI 185) semnat Frimu" ; (17 A I 169; Sd XXI) ; olt-(Sd VII 59);
- (Sur IV si XXII) ; -escu, C., act. 5. lefrim -a f. (Tec I). 4. Aftene episcop ard. 5. Aftinle,
t. (Mus). I frim, frecv. mold. ; -esti s. 6. Afrim Popa (Met 100) ; -i, mold. ; -ia, f., dobr. (RI
(Ard II 175). 7. Ofrim (Mar), sub infl. XI 204) ; Aftina (Mar). 6. Aptgenile b. hateg
ruteana (o < a). 8. Cu afer. : Prim G., oct. ; (Cand 134). E. Cu s<f : 1. Estimia f. (Sur V).
-a b. (17 A II 253) ; -u §1 -ul (Sd XVI ; 17 2. Istenle (Pas) ; -ire (Ard) ; Istinca f. (Sur IV).
A IV 371) ; -oiu, olt. 9. Prob. : Frumoiul 3. Fara 1: Isimila (Sur II) ; -e (Ard II 86).
(17 B II 230) : si Framie, I., diac (C Bog) III. Alte deformari : 1. Cu o < ef, sub
1690 < Efrem + Avrarnie. 1". + Sofronie : infl. ucr. annit : Otimie (Mar). 2. Aclimie

Ifronie, dobr. (RI X 210). 10. Afrenie, Ilie f. (Mar). 3. Ifticar, V. (CL) < Iftincu + -ar.
(Tel 58). Cf. ucr. OxpnM < Efrem (Grine). 4. Cu afer. : Timicd artist dram. sau< Timotei.
5. Cu afer. + suf. oo, -an : Timovan, Gr., ard.
Efrim v. Efrem 4. 6. Cu afer. §i apoc. : Tem, Popa, ard. martir
Efrosin, -a, Efrus, -Ina v. Euf rosin in rascoala din 1848 zis si E f t e m i e P o-
2 a 1, 4. povic I. 7. Cu afer. : Tent (Bir I) ; Tenie,.
Efstatl v. Evst atie I 2. C. (Bb. I) scris si Tanie; Tenie, prof., 1890 ;
Efstrati v. Evstratie 2. -munt., 1846 (BCI XII 140) ; Ten /ea, -escu,
Efta, -na Ef timie II B 4. act.; Tend Brumaru (Mot). 8. Tenciul (16
Eftasia v. Evtasia. B IV 403). 7 $i 8 se pot raporta ethnologic la
Efteme, -la v. E f t i m i e II A 2. Artenie (< Artemie) si Partenie, dar nu este

4f
www.dacoromanica.ro
probabil, sub raportul importantei eponi- 134). 2. Leanca f., frecv. si fam. ; Leancu fam.
mului. 9. Neflinia este prcnume f. (AO XV (Ard) ; Liancd, I. (B raz 5). Lencufa f. 3. Elincd
290). f. (Cat. mold. II). 4. Ilinca, frecv., munt.
Eftinia, -ea, -ia v. Ef timie II B 2, 3. 5. Cu afer. : Linca, olt. (AO XII 240 ; Pas) ;
Egidiu v. A dj u d 3. -nu, Al., mold. act. Lincariu fam. ard. (Viciu
Egnatie v. I gn ati e I 2. 16). 6. Linda (17 B III 10) ; -u, F., act. ;
Ehava v. Ehova. -ufa (Ard) ; -olu (Cand 134). Lincesti neam
brasovean, 1770 (BCI XII 88). 7. Cu afer.
EHOVA ebr. zeul unit. Ehava, rig. (Dm) si suf. -cea -ciu : Lin/cea s., -cioiu, olt. (Cand).
8. Ilincel, Antohi, olt. (Sd VII 220). Cf. blg.
Eidoxia v. Evdoxie 1. .TIumco.
ELADIE gr. T7`XX6r.ot; < 'EAXdc Grecia". B. 1. Rena (P13) ; Menu ; cu afer. frecv. :
1. - (Sd XVI) ; - deregator, 1665, mold. Lenufa. 2. Lenfa f., mold. ; fam. (Bal I) ;
(BCI IV 169) scris si : Eladia dregator (Bir Lenfa, D., fam. (17 A IV 82) ; Lenfa b. (Isp
III). Eladescu act. 2. Prob. Ladu, ce poate 12) ; Lentil (Arh) ; Len( /e (17 A IV 294) ; -ea
fi si din Vladu. (Dm) ; -esti s. ; Lenfoe n. marital (17 A III
177 si IV 294). 3. Leanfd = Lenfea staroste
Elavay.Elisaveta 13. (17 A I 10. Cat mold I) Lean /ea (Dm).
4. Linfa (Ard ; Pas) ; dobr. (RI XI 210) ;
ELEAZAR < ebr. (4D-zeu e ajutorul* la gen. Lin /ii f. (17 A 177).
(Cand). Ilizaru b. (Sur IV).
III. Alte influente : 1. Din magh. : Ilona

Elefterle v. El ev t er ie 2. (Ard II 194). 2. Forme, de infl. ucr. : Olena
Elemaftu v. Ilie III B d. (16 A II 134) ; Olina (Sur II ; 16 A III 4 ;
RI XI 206) ; Oliana (16 A III 414) ; Alena
ELEN < gr."EAsvog 1. Elenescu si Elinescu, Drag) 3. Olenca b. (16 A I 338, III 39 ; Sur
act. 2. Ilinu, Banta, munt. (BCI VIII 35 II; Ard II 175). 4. Olin /escu Al. but.; --in,
-
si XII 114) ; fam. (Drag 159) sau < Elena ; Toma (17 A I 143). 5. Prob. si Attnla, Rosetti,
cu afer. : Linu : v. si Elena I 6. 1888 ; -escu < Alena ; la catolici AlMa <
Adelina (Pallazzi, Diz. italiano).
ELENA, mama imp. Constantin eel Mare,
'EX-Lvl, lat. Helena. I. 1. Elena, cu afer. : Elen/ca, -eu v. Elena II A 1
Lena (17 B IV 61) ; Lend, ar. (Fars) ; Lenesti Elesia v. Elisei 2.
s. (16 A IV 83). 2. Elina doamna lui Radu-
Mihnea si a lui Matei Basarab ; jitelnita (17 ELEVTERIE gr. 'EX cuOip Luc liberal,
B I 492 si III 6). 3. Eliana (P6) ; Ileana generos". 1. Elytherie (Syn) ; Eletherie (P6
(BCI VII 75), forma cea mai frecventa in fila 22). 2. Elefter /ie, -escu. 3. Lefler, -ia.
popor ; In epos : - Cosinzeana ; cu afer. act. : 4. Lifter, dobr. (RI XI 208) ; -ie (Sur VII).
Leana ; Ilena (P Bor 51) ; Herd s. ard. ; Ileanu
tam. olt. (Sd XXII ; Tg-Jiu) ; -I (Sd XXII ; Eliade v. Ilie III 3.
Tis 419). 4. Cu afer. : Lean fam. (Mot). 5. Elan v. Ilian 3.
Ilanea si Ialena (Mar). 6. Ilina (P Bor), frecv., Elina v. Elena I 2.
ard., 1688 (Pas) ; munt, (Pli ; Puc. 37) ; dobr. ElineA v. Elena II A 3.
RI XI 206) ; Ilinu fam. (v. Elen). 7. Derivate : Elisaf/a, -iia, -ta v. Elisaveta 6,
Ilinufa, Basota (RI IX 32) ; Ilinoiu si Linoiu, 7, 12.
olt. (Cand). Cu afer. : Lina f. frecv. act. si Elieseu v. Ilie III 1.
Linu b. (16 B III 141) sau + subst. lin. Elies v. I 1 i e III 1.
II. + -ca, -ifa, -ufa : forme apropiate Elimbu v. Olimp 2.
de cele balcanice : A 1. Elenca ; forma
rusa : Elencu (Puc etc.); Lenca (Dm) ; Lenca ELISAVETA mama lui Man Botezatorul
si Lenchifd (Hur) ; + -an : Lencan, olt. (Cand ebr. Etileiva (Pallazzi, Diz. it.). 1. Elisava

-50

www.dacoromanica.ro
(M mar). 2. Ilisavela, dobr. (RI XI 205) ; Endria v. Alexandra III 4.
cu afer. : Lisaveta, frecv. gi Saveta (Pas). En/e, -ea ; -escu v. loan VI B 1.
Forma moderna :Eliza si Liza (dupa fr. Elise, Eneloiu v. loan VI B 7.
din germ., In Ardeal). 3. Divizat In doua Eni, -ca, -u v. Ioan VI It 3.
teme secundare : a) Elisa §i Lisa f. (17 B IV
557 si s ; b) Veta, act. 4. Elisavla (P11). 5. Cu ENOH fiul lui Cain, bibl., ebr., v. apocriful
.afer.: Savta Neculea (RI XII 20). 6. Elisafla Kartea tainica a lui Eno10. 1. - mon. ;
(Stef ; C Bog) ; - (Ilisafta) doamna lui Ieremia diacon, 1615 (Sucev 131) ; b., ar. (Ant Ar).
Vvd. (RI VI 80). 7. Elisafa (C Stef). 8. Ei- 2. Inoh, mon. (17 A III 187).
.safta (Dm ; 16 A II 131 ; Sd XI 183).
'9. Salta act. ; Saftia 1., 1782 (BCr 75) ; Saftica Enoiu v. loan VI It 9.
if. §i s. ; Saftifa, olt. (Cand) ; derivat Ti(a Enuleseu v. loan VI B 8.
f. (etim. Pas) sau < Sevastia. 10. Asaftei, Enus v. loan VI B 10.
N., act. 11. Ilisahla (16 A III 186) ; Ilisatha Enut, -a, -I v. Joan VI B 4, 11.
mona. (RI VI 86) ; Satha f. 12. Elisafiia Eodoc/a, -chla v. E v do chia I 6, 8.
(16 A III 372). 13. Prob. Elava (RI XI 205). Eofimia v. E u f i m i a I 2.
Pentru Saftu b. si derivatele lui v. Hrisant. Eoniehie v. I oanichie 2.
Eonu v. loan II 7.
ELISEI bibl. ebr. 1. sau Ilisdi (IspIII1). Eosaf v. Ioasaf 2.
2. Elesia (Ard II 176). 3. Ilisie, L. (Ard) ; Epatie v. Ip at i e II 1.
- 1726, frecv. (Pas). 4. Iliseiu Cantacuzino,
1826 (Sd XV 228). 5. Ilisdu Sacota (16 A EPIFANIE gr. 'Errc ?zvco5 < brupicvet.ac
I 114) ; Ilislfiu (Sd XXI) ; Ilisai, Buna (Isp 4Aratarea*. 1. - (17 A IV 123 ; V 161) ; diac
V1). 6. Ilisel (Pas) ; Ilisoi fam ard. 7. Cu (Isp 12) etc. ; armas (Sur III) ; olt. (AO XI
afer. Lis, N. si -u, M., mold. act. 8. La 217) ; etc. 2. Ipifanie (Isp IV1) ; - Gh (Sur
Lisei leaga bobul grlului" (9 iunie) folc. (AO IV ; Sd XI 69, XXII 62). 3. Cu afer. : Chi fanie
XXII 260). 9. Alisie, 1788 (Pas). (Sur VIII ; 17 A III 238) ; Chi fan, V., act. ; -a
(DR IV2 870 ; Sur VIII) ; -e (Isp V1; Sur
Elinor v. Ilie III 2. VIII) ; -escu, Gh. act. Terminatia -an,
-anie, -and, deli tematica, privity ca sufix
ELPIS < gr. 'EArric-lo speranta". augmentativ, este suprimata ; Chifu fam., -1
1. Elpidiia mona. (Sd XIX 62). 2. Cu fon. (Pu ; RI VIII 118 ; Bal VI ; 17 A II 325).
rus a < e : Alpida f. (Vaslui). 3. Tradus 4. Prob. a) Cdsfanie < Chifanie, etim. Ghi-
Speranfia, Th ; v. si Nadejde. banescu (Sur VIII) ; b) Chihul < Chiful
fam. ($ ez).
EMANOIL sau EMANUEL bibl. < ebr.
immunoit (Cand 134). Vezi : Manuel Ii EPISCOP subst. 1. Piscop t. (17 A IV
derivatele 55). 2. Cu afer. : Scopul (Isp. V2) ; - Ionita,
Eme, -lian v. Emilian 2. mold. (Sd VII 61) ; Scopescu (AO XXII 78 ;
I Div). 3. * Piscup, cf. arhipiscup" (Sd.
EMILIAN lat. Aemilianus < Aemilius, XV, 10) ; Piscupesti s. (Glos). 4. Chiscop
1. Emelian (Syn) ; cu apoc. Eme, preot (Sd. XVI). 5. Cu fon. magh. < paspak
(Gimp 183). 2. Modern Emil,-ia. Cu afer. Milian Piscop t. (Sur XVI). 6. Prob. Ipiscoe b.
fam ; Milu (Pas) ; Miluf, ard. act. (Nepos), (17 B III 572).
Milia f., Milica fam. mold. ipoc. < Emilia.
Epolite v. Ipolit 2.
Enaeaehe, Enachie v. I o an VI B 3, 6. Epot /eseul, -esti v. Ipatie II 1.
Enacu v. loan VI B 5.
Enas/el, -escu v. loan VI B 7. ERACLIE gr. 41-Ip&xXcLc4 < `1-1pcixX1, n.
Ene/ea, -Ica, -iu v. loan VI B 13. semizeului Heracle. 1. Racles (Isp V8) < ngr.
Encu, -lescu v. loan VI B 12. Pc:cx)olg (But) ; Raclin, Eftimie pribeag la 1711 ;

- C. 1237 51

www.dacoromanica.ro
- cap. (Cat, mold. II) 2. Prob. Rtcle fam. Estioan v. Stefan V 2.
(Isp. V2). Rade, V. (G. Ro§ 70). 3. V. §i Rale Etheme v. Ef timie I 3.
(Partea II-a). Ethenca v. Ef timie I 5.
Erbieeni v. G h e o r g h i e VII C 2. Ethimle v. Ef timie I 4.
Etimia v. Ef timie I 2.
ERCULIN lat. Hereutinus. A dat numai Eudii v. Evdochia I 5 a.
nume actuale 1. Arculin fam. act. Cf. Erca Eudochia v. Evdochia I 5.
§i derivatele (Partea II-a). 2. Erculescu, C. Eudotdu v. Evdoxie 6.
(L P1 388), -1e§ti s., sau < Iarca. Eufemia v. E ufimia I 1.
Eremeiu v. I er e mi a I 2 a. EUFIMIA < gr. Eiktbriploc vorba buns,
Eremile, -e -in, v. Ieremia I 1, 2 b. lauds ". I. 1. Eyfimiia sau Ethimiia (Syn) ;
Eren/a, -uc v. Irin 4, 5. Eufemia (Puc); Eofimia. 2. Eofimia (Bibl.
Ereteiu, v. Ierot e i 1. rom. veche III). 3. Efimifa, act. 4. Efemi b.
Erimi/a, -ea, -escu, -tul v. I e r em i a I 4. (Sur IV); -a (Ceas. 16 sept.). 5. Ifimie (Mar);
Erimin, -u v. I e r e m i a II 2. Ifemie, Gh., mold. (Sd VII 334). 6. Ifenie,
Erin/a, -1 v. I r in a 5. mold., 1687 (RI II 146). 7. Afemia j-ta
(17 B I 45) ; Afimia (Hur 193 ; 17 B I 478).
ERMA Tema comuna la 12 nume calenda- 8. Cu f>h: Ahimia (Sur III ; Ard II). 9.
ristice < gr. `I-Ipuilq- Hermes : Erman, Ermi, ± Iustina : Eustenia f. (valea Bistritei-Bicaz).
-a, -e, -1, -n, -p ; Ermo/crat, Ermoghen, Ermo- II. Cu afer. : 1. Fimia (17 B III 8).
lae, Erminigheld gotul ri Ermiona. E r in 0 2. Rimia f. (Sur II). Cf. ucr. )(rm <Evfimia
E r in u. 1. Ermon b. 1483 (Flor 265) ; -efti (Grine). 3. Fima b. (13-15 B 212 ; 16 A II
t. (Cat) §i s. < Erman cu schimb. de termina- 79) ; -n (17 B II 88, 160) ; Fimeqti t. 4. Cu
tie, dar cf. m-tele Hermon din Palestina §i u<y : Fume, Gl. (Sur IV), ca Aculina < Aky-
subst. er(o)monah, cu eliminarea lui o, Int11- lina. 5. Cu afer. : Mia f. ; dar Miu < Mihu <
nit uneori (Tec I). 2. Armulai, 1726, ard. Mihail. 6. Cu n pt. m :Finie =-- Fenii b., 1710
(Pa§)<Ermotae, 3. Asemanari : a) Ermurachi (BCI VII 37). 7. Fenie; Fene popa (Sur III).
batrtn" raze§, 1801 §i vornic, 1802 (Isp
VI2), cu un r parasitar ; b) Erneiu s. (Ard) cu EUFROSIN sau Evfrosin, gr. eocppoauvoG
n < m, ca Eftene < Eftimie ; e) Ernild (Tec bucuros, vesel", cf. Eufrosina. 1. Eufrosin,
1) ; Ernescu (Puc), sau de la subst. iarna. -a modern. 2. Efrosin, grupul Eyf- citit
4. Hermeqti s. (17 A II 164). Euf §i Evf- redus la Ef-; cu apoc. : Elms
(porn. Bucur); 3. Ifrosi, mold. ; -e (Sur
Ermon v. Erma 1. IV ; Tec II) ; Cornii (BCI VII 38) ; -n
Ermurachi v. Erma 3 a. (16 A IV 37). Ivrosin (Isp IV), sub infl.
Ern/eiu, -lla v. Erma 3 b, e. lui Amvrosie. 4. Frosin (BCI V 187 ; Puc).
Erodi/a, -e v. I r o d i o n 1, 4.
5. Frusin mon. (P10) ; Frasin (Vr). 6. Frujin
Erosia v. Eufrosina 10. popa (17 B IV 246) ; -a f. (16 B VI 189 ; 17 B
Ervasia v. G h er vasie 7. II 281) etc. ; -ia f. (AO XII 239) ; Frujana
Esaula v. S a u 1 8.
sotia lui Udriste Somanescul (Sd VI 492) ;
Escu v. I o sif II 4. Fruja b. (16 B IV 118) Cf. blg. cDpyarna
Esfan v. Stef an V 2. fiul lui Si§man tar 1402. (Iorga IV 18).
ESTERA bibl. < ebr. Ester stea" (El)
Aftira, fata lui Toader Calma§, 1727 ; cf.
EUFROSINA gr. EiuppoalSvii bucurie".
fenom. invers f> s: Estimia pt. Eftimia. (una din cele trei gratii). 1. Eyfrosina (Ceas.) ;
Efrosina (Stet). 2. Frosina (AO XII 241 ;
Estimla v. E f timie II E 1. 16 A I 81) ; Frostna §i Frosa ff. (Mar). 3. Ifro-
Estivan v. S t e f an V I. sina (Isp 112). 4. Efrusina (P Bor 83) ; cu
Estrada v. E vstr at ie I 4. afer. : Frusina (ib). 5. Ifrdsina f., dobr. (RI

52
www.dacoromanica.ro
XI 206). Frasina popadia (Sd V 80) ; Frasina frecv. (Mar ; Ard) Odochifa (CL). 12. Contras
(16 A NI 460) ; Frdsinica, mold. Frdstna, Ochifa. 13. Cu nazalizare Ondochie f., mold.,
mold. ; - olt. (Cand 135) ; cu sine.: Fdgtna 1607 (BIR 231) ; cu afer. Dochia, frecv. ;
(Mar). 6. Frasiana (BM V). 7. Ftrsina, olt. Baba -, folclor ; Dochie, Doche (May 38) ;
(Cand 135). 8. Cu rotacism : Frdsira (16 A I Docia f., ard. (Nepos). 14. Doichia, olt. (Cand
225). 9. Cu fon. ucr. Hrusina, dobr. (RI XI 136) ; Chita (Sur IX). 15. Doc* = Dochifa
210). 10. Cu sine. lui f : Erosia mona. (AO (Isp VI2) ; Dochifa 1. (Tut 117). 16. + -iana :
XV 370). Dochiana, dobr. (RI XI 207-8); + -Ma,
Dochina (ib ; Ra VI). 17. Cu afer. : Chita,
Eugen, -la v. E vghen I e 4 a, 5. frecv. ; cf. dobr. (RI XI 205) si ar. (Ant Ar);
Eul v. Evvul 4. - Portareasa, 1711 (Ins 342) ; Chi Tana f.,
Euloghle v. Evloghie 3. mold. (Sd V 89).
Eusebiu v. E vs evi e.
Eustatiu v. E v st at ie V I. EVDOCHIM dreptul, din sec. IX-lea, gr.
Eustenla v. Euf imia 9. d.)86xLtto5 ,,stimat". I. 1. Ivdochim, dobr.
Eustratie v. E vstr at ie 3. (RI XI 205). 2. Cu afer. : Dochim, buc.
Eutimie v. E f t i m i e I 1. II. Dar un masculin raspindit s-a format
mai ales de la Evdochia, legendara patroand
EUTROPIA gr. EirrponEoc caracter bun". a zilelor babei". 1. Dote gi Dotie (pronuntat
Evdropia mona. (P5). Doche si Dochie) la maramureseni (Mar),
frecv. la barbati. 2. Evdochiu, olt. (Cand 136).
EVA ebr. Chuvva viatA" (etim. Cand). 3. Cu schimb. de term. Odochean, G. (CL) $i
I. - (P3 ; Cand 136). - (C Stef). 2. Evufa f. cu afer. : Dochian, olt. (Cand). 4. Cu afer.
(Ard). Evufan (Mot) ; Evulian fam, ban. 3. Dochiiul nume masculin, dar purtat de o
Prob. Evi, -an act. ; Evoescu act. femeie fata Cr5itei" (Isp 12); Dochiu b.
(Vr ; Cand 136) ; cu afer. : Chiul, Ion b. (Sur
EVANGHEL si -IA gr. EligcrteXo bine IX). 5. Probabil : Dochieru, olt. (Cand 136).
vestitor". 1. Ivanghele, dobr. (RI XI 21b) ; 6. Child b. (16 B IV 39). < *Dochita sau ca
2. Vanghel, -e. cf gr. B -i,yeAoc.' (But). 3. Ghelea, masc. format direct de la Chita ; Chi fan (Sur
St., act. Gheliescu (Hur). Cf. alb. Gjeli (Cand IV) ; Chita§ (Sur IV) ; Chifegti s. (17 B II
136). ; 4. + Anghenie Evanghenie. 290) ; Chifescu (Fil A 43) ; N., 1826 (RI
XIV 145). 7. Chi ful, frecv. dr. ; - ar. (An
Evanghenle v. E van g h el 4.
Ar ; Cara 24, 25) derivat < Tache (etim.
EVANTIA, gr. Etio:v0Ece < sUotv.&74 bine Cara) ; alte derivate : Chifulescu, Chifoiu, act.
inflorit". 1. - actual. 2. Sub infl. lui Evantie III. Cu c depalatalizat, ca In Eodoca, Doca,
Imparat" din Alexandria" : Vantie b. mold. forme mold.< Evdochia : 1. Docu si Doca, ar.
(Cara 34, 42), derivate gresit din Handoca ;
Evda v. Evdochia I4. Doca, frecv. mar. si Docati (Mar). 2. Doca,
Gh., olt. (Sd XV 67) ; -I pah. (Sur III). 3.
EVDOCHIA Samarineanca etc. gr. E6Sorxto: Docan razes din satul Docani (Arh) ; - (16 A I
buns vointa". 1. lvdochiia (17 A IV 183). 545 ; Sur VII) ; Docdneasa s. 4. Docoiu, Docoe
2. Evdohia, dobr. (RI XI 209). 3. Ivdohia (ib. gi Doculef (Vr). 5. -cea, -ciu : Docea, act. ;
208) ; > Docia (Tee I). 4. Evda f., mold., 1660 Dociul (Sd I- II ; Bal II ; Ur XXII 69);
(Sur IV ; 17 B III 528) ; 5. Eudochia (Mar) ; -escu. 6. Din blg. gonia <Evdokim (Weig) ;
derivate : a) cu apoc.: Eudii, M., b (Mar) ; Dog, P. (Met 138) ; + -lea : Doglea, Ion, act.
b) cu afer. : Udochia, 1633 (Sd XXII 206-7). (MO 14 mart 1944).
6. Eodochia (Ard) ; 7. Edochia (17 B 1 242 Ii
IV 281). 8. Eodoca (Mar); cu afer. : Doca (17 EVDOX1E gr. EUKt,o celebru, glorios".
A V 116). 9. Ivdoha, dobr. (RI XI 209). 1. Eydoxie (Syn) ; Eidoxia f. (Moxa). 2. Evdoxie
Odochia (Dm ; 16 A I 541 $i III 34) ; Odochie (calend). 3. Idoxie (17 B III 269 ; Pue) ;
10. (Ard) ; mar. (Sd XVI). 11. Odoche Odotie, Idoxii gramatic (Sd VII 272). 4. Doxachi

53

www.dacoromanica.ro
Hurmuzachi (Sd XI). 5. Dixaclze, lord. (Bal 265) ; Euloghi, Gh. (Sd XI). 2. Cu afar.:
VI). 6. Eudoxiu, act. Loghi, Chimon, pictor. 3. Euloghie megias
(16 A III 331) ; - frecv. (C Bog). 4. Ivloghie
Evdropia v. Eutropi a. ep. (17 A V 204 ; Cat mold II). 5. * Evloga
Evfimia v. Eufimia I 1. > Loga, I. (C Stef) ; C. Diaconovici-Loga,
Evfrasia v. E u f r a s i a. ban. ; Loyal (Isp V2).
Evfrosin, -a v. E u f r o s i n.
Evoeseu v. E v v u 1 3.
EVGHENIA gr. Ehevioc < coyevix no-
bil". 1. - (Syn ; 17 A I 194) ; Evghenifa, zisa EVPRAXIA gr. Eorcpgioz fericire, succes"
si coana Vienita" Poenaru, 1830 (AO XXI 1. mona (P5) ; Praxia f. (Ard II 184) ;
133) ; lughenia (lsp II'). 2. Iovghina, dobr. mona. (16 A IV 227) ; s. si t.
(RI XI 206) ; 3. Cu au-< eu- : Avghinia (id.
ib ; 17 A V 221) ; Aghenia f. (Sur III ; AO EVSEVIE gr. Eocr43(oc < ei)aa=petoc pie-
XV 291) ; Aghiniei, N. (Tel 58). 4. Cu afer. : tate". 1. Evsebie (Lex). 2. Eusebiu, act.
Ghenia f. (Tec II) ; ard. (Var 23) ; Ghena (A$
Br 113) ; Ghenufa 3 Ghinufa (Buc). 5. Euge- EVSTAFIE personaj din sec. XIII cu
nia, Gena, Genica, forme actuale. nume deformat din Evstatie (v. acesta II 1).

EVGHENIE gr. EirivLoq. 1. - (Syn.) ;
EVSTAHIE gr. MGrazor; cu spice fru-
moase" (Bailly), transcris lat. Eustachius,
cu afer. : Ghenie (Ard II 147). 2. * Eoghenie
(cf. Eodochia) > Oghenie (Vr) ; Oghene, H.
(dar catalogul Gr. Popescu da Eustatie
(Sd XV 210). 3. Cu afer. : Ghene (17 B II
marturisitorul din sec. IX, la 29 mart.) ; In
300 ; Bir I ; Sd XVI) ; -a, Copilul (17 B
Synaxar poate fi contaminare din Evstatie
1363); Ghenu, dobr. (RI XI 206) ; Ghenoiu,
(I 1-4) cu Stahie ; v. aceltia.
T., act.). 4. Ogene, fam. act., Buftea ; Eugen EVSTATIE gr. Etics719-Loc < ei)a-c14.sca
Si Genu, act. fermitate", explicat de Kretschmer prin
lvac CITOCq C-1.)v (But) avind acelasi Sens ca
EVGRAF < gr. eilepacpog bine scris". n. Oprea. Numele s-a confundat cu altele
Graful (Mr I 368) sau < germ. Graf apropiate in forma, dind naltere la derivate
((Conte)). a carar legatura precisa este greu de fixat.
Evil, -ian, -oescu v. E v a 3. I. 1. Eystatie (Ceas 20 sep.) ; Aystatie
(ib. 13 dec). 2. Efstati vames (Bir V). 3. Is-
EVLALIE gr. EliVatoc < el5XaXo bine tatie, episcop (16 A III 89 ; Sur II etc.).
vorbitor, vorbaret". In contaminare cu tc. Prin afer. lui ev- se confunda cu S t a t i e <
1 a 1 a, 1 a 1 a mos, unchiu", cu ar. 1 a 1 a un- lat. Statius ; v. acesta.
chiu", alb. tats ". II. Numele Evstafie (provenit la sirbi din
1. Lal (Cat; T-Rom 259; BCI III 78, gr. Evstathios) arhiepiscop Orb, sec. XIII,
din an 1539 ; 16 B I 52, IV 157 ; 17 B II este trecut la Synaxar pentru Evstathie-
261 ; Gorj 241) ; Lallu (Dm); -a b. (16 B Placida. 1. (P5 ; *tef) ; Evstafie (M Put 118)
III 206); ar. (Cara 34) si s. ; -escu, Traian, 2. Cu afer. ; Stcifii, 1676 (BCI VII 8) ; Start,
prof. ; -esti, -oiaia -of, -ova ss. 2. Lales munt. mold. (Sez); - olt. (P Gov 24); munt.
act. 3. *L a 1 0 6. -elul t. 4. Lalufa (Ard). (Sd IV 38) ; Stafiescu act.
III. Confundat cu Stahie : Evstahie
EVLAMPIE gr. EUXIg.rct.oc < ei0oculri, (Syn). 1. Stdhii, mold. ; State (Stef ;
stralucit". Vlambie boier (Fil). Ur XXII 401 ; Puc; Sd XXI); Stahiescu,
D. (IS 279) ; 2. Cu afer. : Tahie (Mar.).
EVLOGHIE gr. EtV6r.oc < siaoyEa fru- 3. Stdchii, N. (Tec ; CO 59); Stachiea f., mold.
moasa vorbire, elogiu". 1. - (C Stef) ; diac (Sd V 87) ; acestea pot deriva < lat. Eus-
(Isp 11, Sur XXII) ; dasc5I, 1761 (16 A IV tachius, dar aceasta forma este numai in ca-

54
www.dacoromanica.ro
lendarul catolic. 4. Cf. Stcicescu, E. (IS 278) olt., rumin (Sd V 443 ;. P Gov f0 18 vo).
sau < Stancescu denazalizat. 3. Stratomir, mold. (Sur XIX).
IV. Sub intl. ucr. 0 wran : 1. Ostafie (Sd
XVI ; 16 A III 461). 2. Ostahi frate cu Lohan EVTALIA din Sicilia. 1. Taliia P. mold.
(17 A IV 454) ; -e, mold. (Sd XI 278) ; Os- filen lui loan g:udele 1628 (TC I 55) ; T alea s.
tahei (Tec I). 3. Ostap, I., mold. (Sd VII 239) ;
+ -cu : Ostapcu (Dm) ; Ostdpciani s. (16 A EVTASIA gr. Eti.9aaix. Eftasia mona.
IV 256). (Sd. XIX 64).
V. 1. Modern : Eustafiu, pronuntat gre§it
cu accent pe ultima, sub infl. suf. -tu. Evteehie v. E v ti hi e.
2. Alte contaminari posibile v. Anastasie I 4. Evtbymie v. Eftimie I.
$i Evtihie 3.
EVTIHIE gr. Eimixtoc fericit, prosper".
EVSTRATIE gr. EliaT.poiTtoc bine armat" 1. Evlyhie (Syn). 2. Evtechie (Olt). 3. Cont.
sau oaste frumoasa". I. 1. Ivstratie (16 B cu Evstahie a dat forma din Ceaslov : Evstihie,
III 349). 2. E (strati (RI XV 137). 3. Eustratie din care deriva : a) lestihie eg. (Sur V) ; b)
popa (17 B II 342). 4. Estrati le gram. (16 cu afer. Stihi (Arh) raze§ mold. ; (Sd
B I 185) ; -i (B -raz 8). 5. Istrafie, 1764 (AO XVI) etc. 4. Cu afer. : Tihia (BCI IV 165) ;
XXI 223) ; Istrafa, olt. (Cand 136) ; Istrafoiu Tichie b, 1683 (D Cpol).
(Sc). 6. Istrat (Tec I) ; -i (Arh ; 17 B I 201) ;
Evut/a, -an, -ian v. Ev a 2.
-e, munt. act. ; -e, ard. (Pas) ; Istratescu. Evulescu v. E v vul 1.
II. Contaminat cu Straton si Stratonic,
sau cu Calistrat, prin afer 1. Stratie (Tec) ; EVVUL gr. DiflouXo de bun sfat". 1. Evvu I
Stratei, M. (Met 114) ; 2. Stratul (Sd V 89 §i Efvuli (Syn) ; Evulescu. 2. *V u1ut;
etc.) ; Stratul, mold. (Sd XVI ; Tec ; etc.) ; Vuluf fd (Arh) ; -asti s. ; ..i (Bir I) ; 3. Prob.
Stratia f (Sc) ; - dobr. (RI XI 207) ; Stra- V alufd fam., sau din Pavel. 4. Eut, Lucia,
lila (Sc). 3. Stratil la (Step ; -escu. 4. Stratin act.
mold. (17 A II 71 ; Sd XXI) ; -a, f. (ib. ;
Sd VI 88). 5. Astratinii fam. act. 6. Strelian, Evxentie v. A v x en t i e I 1.
Florea, diac, 1512 (Deal 18). 7. Strafiul =
ila (16 A I 304). EXARH, titlu ecles. < gr. 'Eocpxoc Ec-
III. Din blg.-srb. OrpaTumnp < Efstra- sarhu (Arh) ; Exarhu act. ; Esarcu, C., diplomat.
tie (etim. Weig) : 1. Stratimirul, olt., ispravnic
de Craiova, 1642 (Sur VI). 2. Strafimir boier, EZECHIIL bibl. ebr. J e ch ezk el (Brock).
1437 (T-Rom 177 ; AO XVII 289) ; Strafimir, Ezechiel, mon. (BCI I).

www.dacoromanica.ro
F
FABIANUS, In calendarul catolic, < lat. Farvara v. V a r v a r a I. 4
Fabius < faba bob". Nume purtate de cato- FAsina v. Eufrosina 9.
lici. Fable, din calendarul ort., n-a circulat. Fatea v. Teodor VI D 1.
1. Fabian (11-13 C I 110) ; ban. (14 C I 304).
2. Fabian, pirgar In Baia, (sas) (16 A III FAURAR luna Februarie, numita si Fa-
310) ; -judet (Dm) ; mold. (Arh) ; frate cu diacul yore, Intr-o inscriptie din anul 1814 (BCI II) ;
Bahluian, 1754. 3. Fdbian din Belceni-Falciu cf. Faur n. lam.
-
(17 A IV 406) ; soltuz de Bacau (Cat mold Fed /ca, -eo v. Teodor VI A 4.
II) ; prob cu afer. : Bianu, I., act. Fede, -a, iti v. Teodor VI A 3.
Fade' v. Tadeu 3. Federca v. Teodor VI A 5.
Fedor, -a, -ea, -el v. Teo dor VIA 2.
FALON var. la subst. felon (( vesmtnt Fedurco v. Teo d o r VI A 4.
bisericesc>>, dialectal cu a. 1. Falon (Mar). Featea v. Sf int III B 3.
2. Paton (Ard ; Isp IV1) ; -esti s. (ib.) 3. Fd- Feltin (Fealtin) v. Valentin II 3.
ldnica s. Cf. si Valan, Falan, n. etnic pt. Fen/e, -ie, -ii v. Eufimia II 6, 7.
Cuman. Feodor v. T e o dor VI A 1.
Feolipt V. Teo cli t.
Fan, -a, -aca, -A v. 5 t ef an I 2. Feonat v. T e o n a 4.
Panda v. Stefan I 11. Feotoca v. T e o t e chi 3.
Fane, -a, Fan' v. Stefan I 2. -ul v. Firm 2,
Ferm/A, -le, 3.
Fermin v. Firmin 2.
FANTIN sec. 1X -X. 1. Cu schimb. de sufix Fetea v. Teodor VI D 2.
_Pante, Gh., 1865, mold. (RI I 13) ; -a, Gh. Fet/e, -ea, -es, -esti v. S f I n t III B 2, 3.
(Gorj 267). 2. Fdntoi, olt (Sd VI 500). Fetie v. Stint III B 5.
Fetion v. loan VAL
Fanu, -lui V. St e f an I 2. Fetochie v. Teotechi 2.
Fedor, -a, -aseul v. T e o d o r VI B.
FalAnica v. Falon 3. FEVRONIA, fiica Imp. Heraclius, gr. 643-
Mon v. Falo n. pcfma<lat. februo a purifica". 1. - f. (16
Ffinaehl v. Stef anI 7. A I 115). 2. Frivonia f., ard. (Vales Bistri %ei.
Fame' v. Stefan I 11. Bicaz) ; Frivonica f., ard. (Var 23). 3. Cu fon-
Filn/el, -escu v. 5 tef an I 2, 3. ucr. Hevrona f., dobr. (RI) XI 210), sau <
Filnle/a, -A v. Stef an I 4, VI. Hebron, muntele. 4. Febronie b. (Lex).
FunlIA v. Stefan I 5.
Fantol v. F anti n. Fia v. Sofia I 7.
Flireas etc. v. L u p u III. Fie'a, -A, -Au v. Sofia I7; Filip V 3.

56

www.dacoromanica.ro
Flesin v. F ilip V 3. FILIMON gr. anx-hticov, cel ce sdrutd"
Eiden v. T eo dor VI C 2. (OS) 1. - diacon (BM III); N. - scrlitorul ;
Fidor v. Te odor VI C 1. - frecv. in urbariile ardelene. 2. .Hilimon
Fieniv. AmfiansiSofiaI2. (Dm; Sd XI 86; 16 A III 9; Ard ; Isp II1 ;
Filact/aehe v. T e of il a ct 5, 6. Mar) etc. - esti (tef.) 3. .5ilimon (16 B IV
Filacton v. Filoctimo n. 212) ; ±Sile < Vasile Silomon episcop mar.
4. Cu s = 6 : Cilimon vAtaf mold., 1639 (Sd
FILAGRIE gr. cpbocypoc care iubeste VII 364). 5. Limonea b. (Pas) ; Limonia fata
.ogorul" 1. Fildga (Pom), cu schimb, partii lui Serban Selarul, 1795 (BAP II 102) sau am-
finale. 2. Prob. Griesti s. bele < Pantelimon, poate $i din neogr.
XeLtedv: lAmle".

FILARET gr. :pacfcpccoc virtuos" 1. CIm-
pul. - ; cttiva prelati ; Filariotis mitr. munt., Filion v. F ili mon 6 si Pamfilion.
1761 (Cat tc) 2. Finareta f. (Vaslui); (TC I 9)
3. Ftnareta f., act. FILIP gr. <DEAcrcrcog iubitor de cai" I.
1. Filipii, sArbatoare populard ; Filiplescu
fam. ; -eni, -esti ss., -oiu t. ; -ea t. (Dm) ;
File/a, -e, -o, -u v. F ilic 5.
Fil/ea v. Flute 1. Filipa f. (P2) ; b. tig (16 B IV 265). 2. Fill-
pas (Dm ; 16 A II 170); -oiu t. 3. Filipan
Filep v. Filip V 1. (16 B VI 193) ; cu afer. : Lipan, 1626 (Glos ;
Fill, -as, -orul etc. v. Filic 2.
-
Sur VI); C. (A Gen I 103); Lipan/esti
s. ; -escul, G. (BCI X 106); cf. si subst. lipan.
FILIC < gr. cptgxooc atent, ascultdtor 4. Filipin, Ec. (AO XVI 31); -a f., act. 5. Fi-
cu pldcere". Tema fil amic, iubitor" intrd lipsanu = Filisanu (In doc. de Ia Matei Basa-
In formatia multor nume calendaristice (Filic, rab), cf. Filiesanu.
Flip etc., sau Teofil, Pamfil etc.), si a servit II.. Cu hi < fi 1. Hilip (Sd XXII ;
Ia formarea unor nume. 1. FIIM (I Bot 6) ; 16 A III 466 ; Mar ; Ur XXII 70 ; Buc)
-ea (16 B III 5 ; Pas) ; -eni (Giur 43 ; 17 B si act. popular ; Hilip/esti de Tlrg (16 B II
I 31, 360) ; -esti s ; -eanca t ; -ufd pren. ; Ta- 272) etc. ; -decal, Matei (Sd V 107). 2. Hi-
tomir al Filei (AO XVII 293). 2. Fili (Ard lipef (17 A III 40). 3. Hilipiel (Isp 111).
II 37) ; -a§i, -oara, -0001, -ul ss; -u(d, act. ; Cf. si XEMT:Tcoq (But), evident nume de aro-
Filiias, D-tru, stolnic, 1649 (BCI XI 62) ; mM. 4. Contras : Hilina, cf. ngr. cDr.XEva <
-of, D. (Mano 20) ; Filiesanul = Filisanul fam. OLM7rEog, (etim. But), v. Filic. 3. 5. Cu s <h:
olt. de la Filiasi" (Gras 41) 3. Cu hi < fi, $elip, Gay. (Sur XIV) ; Snip, ard. (DR V
ca Hilip < Filip : Hilie b. (D Cpol) ; Hill;, 582).
Rohota (RI XXXI 192); Hilina (Isp 1112 III. Cu pi < fi, cf. trac. Pulpudeva <
si V2; C Bog ; Sur XXIV) ; Hilian (Isp ; Philippopolis : 1. Pilip (17 B II 172); Pilipi
Hilias Gh. (BCI VII 53) ; Hilifa, Hiliufi ss.; sau Hilipi numele sArbatorii populare (14 -
Hiliufd(BIr I). 4. Cuhi>si : Hili§eu=Sii4eu 16 nov.). 2. Pilipcea s. (16 A I 216).
(Sur XIV). 5. + -ca, -cu, -cea : Filca, Craso- 3. Probabil, cu apoc. : Pilea, v. acesta.
vean, ban. (AO III 481 ; Filco (Sd XV 61) ; IV. Scurtari gi contaminari : 1. cu afer.
Filcu (Sd XVI si XXII 208) ; Filce, V., mold. Lipa b., olt. (Cand 137) ; Ilipescu, olt. (Sd
(Bal IV); -a, munt. (P Bor 26 ; AO X 128); XXII). 2. Lipoiu ; Lipoianu, C. (Clam 180).
-a diac (Cat ; Rep D 122). 6. Cu hi < fi §i 3. ± sl. -ov Lipov, Gavril (Sur XVI) si
suf. -ce, -cea : Hilce (16 A III 165) ; -a (Ur Lipov /a, -ul ss. (Sur VI), scurtari din Filipov,
XXII 72 ; Sd XVI) ; Hilcesti, 1469 (T-Rom mai putin din sl. Mina teiu" 4. + -an :
270). 7. Cu afer. prob. : Liul, P., olt. (Sur VI) Lipovan, popa, mold. (Sur XVI ; 17 A V 330)
< * Hiliu. 8. Forma greacd : Filos diac, din an 1625, strain de secta cu acest nume
1392 (T-Rom 59) ; - logofdt (Flor 15), grec ce apare pe la anul 1650. (d.ipovenib>, numita
de origine. tot dupd un Filipov, Intemeietorul ei.

57

www.dacoromanica.ro
5. Lipia s. < Filipia sau<Alipie. 6. + Petru : FINIC, subst. 1. popa (Sur XII) < finic
Fiipetru (Ard II 103). sau smochin, nume ce aminteste Floriile.
V. Diverse origini : 1. Dupd magh.
Ftilop : Filep (Ard) ; Filep zis ¢i Hilip (Sd XXII Finoghen v. Athinoghen 1.
248-9) ; Hilep, munt. (Sd XI 119). 2. Prob. Fint/ea, -esti v. Sfi n t II 4, 6.
Fulea, ard. (RA II 419). 3. Dupa blg. (NIKO< Fin( /esti, -I, -ul v. Sf i n t II 5, G.

< Filip (Weig), sau ca ipoc. din Sofiica Fiote v. Filothei 5.
- Sofica : Ficd, Tamas, mold. (Sd VII 63) ; Fira, -an v. P o r f i r i e 1 1 2 ; Rahela
Fiat!, Iacob (Sur II) ; cf. Ficsinescu (Puc.) 6 siSafir (Partea a II-a).
4. Din spaniol. Pepano < Filip" : Pepano, Firidon v. Spiridon I 4.
Paon (Stavr 23) ; Pand-Bucur 1670 (BCI
XI 31) : Pepanul, Donea (Cotr 56) ; cf. Peponas, FIRM lat. Firmus tare" 1. Firmul Var.
Ion, ar. (RI V 75). zova (AO VII 463) 2. Fermul (11-13 C I
24) ; Fermd, M. buc. sec. 18.. 3. + ie : Fer-
Filip /an, -in v Filip I 3, 4. mie, T., idem.
Filipetru v. Filip IV 6.
Filipov v. Filip IV 3. FIRMIN lat. Firminus < firmus. 1. Fir-
Fililanu v. Filip 15. min (Olt). 2. Fermin (Syn 25 iun).

FILOCTIMON gr. '1211,),ox-r+, tic.) v lacom"
Firon, -a si Firoana, Firina v. Filon
Prob. Filacton (Ard) sau din gr. cpoXeotTlIc paz-
2 si Veronica 2.
nic".
Fir, -olu, -u v. P orfirie II 2.
Firulina v. C h i r a 5 c.
Filo% -e ; Filohi, -e v. Am filohie 2, 3. Fisente, -ea v. V ic h ent ie 3.
Filoftei v. Filothei 2. Fitelti v. N e o f it 4.
Filoftia v. Filoteea 3. Fition, -esti v. loan V A 1.
Fifa v. Sofia I 7.
EILON gr. '1111X6.1v iubit,
drag". Finareta v. Filar et a.
1. - Mitescu, prof. 2. Firon (Bz) ; -ie, mold., Firsina v. Eufrosina 7.
1667 (Sd XXII) sau < Fir (Sanfir). Floar/e, -es -ea v. Flor I 14 ; II 1.
FLOR lat. Florus. Antroponimul sta in
FILOTEEA gr. aluXo6icc pioasa" 1.- zis si
legatura si cu subst. floare I. 1. Flor, mold.
Holoteia (17 A IV 226; Sur II). 2. Filofteia ;
Teia, act. 3. Filoftia, olt. (Cand) ; Tia, act.
(Sd XV 31) ; - G. (Met. 70) ; Flora (Syn.
4. Hiloti mona. (Cat mold II). 18 aug ; Mo(.) ; Lora (16 B II 213) ; Flor la,
I. (Met. 70) ; -ea, frecv. ; -escu ; -esti s ; Florlu
FILOTHEI gr. (Lit,X69eo piosul" 1. Fi- pren. (P6) ; -ul (Sd XVI) ; -ea si cu met. :
lotei ep. (Bis R). 2. Filoftei, ierom. (17 A Forlea (Mar.). Florescul, Vintild, 1483 (T-Rom
IV 247). 3. Filoti, act. 4. Hilotei (Sd XI 55) ; 338) ; - Socol, popa (Sur IV). 2. Florae, I.,
Hilote (Isp V2) ; Hiloti, Gr., calaras (Sur XV ard. 3. Floran s. 4. Cu suf. -ciuc Florciuc,
259) ; -e, Bene (Cat mold II). Hilotoae f., ma- Nifor (BM III). 5. Floreciu, Gay., soltuz (Sd
rital (Sd XVI). 5. Prob. contras : Fiote, TA- VII 376) ; Flcriciu, Gh., mold., act. 6. Florei
nase, dobr. (RI XI 204). (16 B I 59) ; -ul m-te (Sd XXI). 7. Latinizat ;
Florian (cf. lat. Florianus) mod ; cu afer. :
Filos v. Filic 8. Lorian, I., act si Orian, Nelu act. ; Orian
Fillip v. Filic 1. Andrei, scolar la Blaj 1755, ard. (RA II 407)-
FIm/a, an, -esti, -ia v. Euf imi a II 8. Floricd b. ; Floriceni s. ; Floricul t. ; Flo-
1, 3. ricoiul, Preda (AO VII 289) sotul Floricdi
nutty. Serafimi II 3. fiica lui M-Viteazul, n. marital al sotului chip&
Finareta v. F i l a r e t. sotie. 9. Florie, mot., act ; Flurie (TC II 177),
Flute v. Eufimia II 6. Floriul t. 10. Florin, A., act. ; > Lorin (17

58

www.dacoromanica.ro
A HI 89) ; Florin feu; -ca f. (Mot) ; Lorinca For/Aseu, -fist', -esti v. Cris t of or HT
t. ; Florcescu, I., 1820 (AO IX 39). 11. Florild, 3 si Nichifor 6.
-
C., act. ; foaia si Floroaica ss. 12. Floroiu Forlea v. Flor I 1.
(Schei I). 13. Rotacizat : Frorea diac (Cat) ; Formi/nte, - tescu v. Fru m ent ie 1, 2.
- preot (Sd XV 85) ; Frorica f. (ibid.), alaturi For/ov, -u v. Nichif or 6.
de alti _Korea 5i Florica. 14. Floares, loan,
act. 15. Vlorin VIlcsan = Vllcsan al Florii FORTUNAT < lat. Fortunatus noroco-
(13-15 B 76 si 96 si T-Rom 128) an. 1421 ; sul". 1. Furtunat, razes, 1644 (M Put 197).-
zis si Florei Vlacsan, 1434 (Div 67) ; numele 2. Furtund (v. Partea a II-a).
Vlorin genitiv slay feminin< alb. Vlor a, ca
Musatin < Musata. Pentru Vlora (vezi Ba-
FOTA si FOTIE, gr. cDdyreoc < cpk-"coc
Iota, Albanica I). 16. Cu It < /: Hloru, Leo-
lumina". 1. Fot, 1152 (etim. Drag. < lat. foe-
nard (Cat gr. I)
tus, gresita ca si a lui Lukinich-Galdi Doc. p.
II. 1. Feminine : Floara (Grs 15) ; Floare LXIII) < magh. folt ; Fota pren. (1311) ; - n.
-
(Glos ; Pu ; fiica Iui Efr. Huru (16 A II (Giur 73 ; Tls ; Ard ; Hur 47 ; Pn ; Fars) ;-Bal-
79) ; Floarea, frecv. 2. Afloarei, Anton, 1792 cescu, olt., 1716 (AO III 19) si F. Balacescu (God
(AO XXI 198). 3. Florica jitelnita", fiica 237) ; -Rugina, 1722 (Pol 121) ; post. (SdV
lui Mih. Viteazul (17 B II 78). 4. Florina ; 480) zis si Fote si Fotin, m. post. (17 B I 80)
5. Fiorito (17 A V 184) ; Florufa (Mot). si Foti (17 B II 6). Cu afer. : Ota mosnean
(16 B VI 122). 2. Foie (Sd XVI ); -a (Arh) ;
FLORENTIE lat. Florentius Infloritor". cu afer. : Otea (17 B I 90, 248) ; - ard. (Pas) ;-
1. Florente (Sc.) 2. Florint s., 1572 (AO XXI olt., din Hurezi (Sd VI 474) ; olt. (Sur VI) ;
126) ; -a t. (Gr. Buc ; Bal IV) ; -esti s. (16 Fotescu ; < Otescu act ; Fotesti s.; < Otesti
A I 342 ; C Bog). * Fiorent, -ina f. (Puc). (Sur XX) ; Otesani s. ; Fold 1. ar. (Fars)..
3. Florenfa, I act. ; Florenfi (C 10 Stef 52) ; 3. Chirfotea (17 B II 371 ; BCI X 99). 4. Fo-
Florin(, mold. (RI VI 77), acestea In conta- tache, D. (Olt). 5. Fotu, ar. (Fars) ; Fotu mare
minare cu Lorent. ar. (Cara 25) -1; Otulescu, act. < Otuleascr
(B raz 10) 6. Fotoiu (Am) ; < Otoiu, act..
Floren/tii, -1 v. F 1 o r en t ie 3. Fotoriu, olt. (Cand 139). Otoescul, Stroe (17
Florint, -a v. Floren tie 2. B III 557). 7. Foti, I., ar. ; -mold. (Sd XXI) ;
cf. gr. Ourril. 8. Fotin (Arh) ; < Otin, Cr.,
FOCA gr. 0:130coxErk, cf. pdxi foca". Prin act. ; cf. si Hotu pentru derivatele cu afereza.
etim. populara, opa'rator de foc, de incendib). 9. Otincelescu, A., act. Forma 1. poate fi in
I. Foca ; -n, St. (An C III 739-746) ; -nul, relatie cu gr. T« (I) vice Luminile" adica Bo-
Sava (As Br 156) ; -ziescu, C. (Mus 11). boteaza. 10. Pasca da etim. Otea < Hoti-
2. Foce (Isp V2), -a (Isp 12) ; Sd XVI 62 ; 17 mir, dar cf. ucr. Xopiu < FotiI (Grinc). 0
A V 180) ; -a uricar (Sur III) ; soltuz (Bir contaminare cu Telea (< Pantele) ar explica
IV). 3. Cu suf. ucr. -enco : Focenco (Sd XVI top. Otetelis. Afereza Iui f In formele Ot-
62) ; Focinco, mold. 4. Foculef (Sd XXII) ; s-a impus pt. eufonie.
Focusor. 5. Foq la, frecv. (Isp Vi) ; -an, olt.
(Cand 138) ; -an, Gh. (Ard I 200) ; -ani oral ; FOTINA gr. ctIcoTt.v- luminoasa". 1. Fo-
-asca s. ; Focfea (Sd XVI 62) ; Focsescul, tin/a f., mold. ; -ia (P3) ; -ica (Ard). 2. Fo-
I. (Sur XVII); Focsimei s. two f. (16 A I 286). 3. Cf. ucr. X oTinia.
< Fotina (Grine).
Foe°, -a, -neo v. F o c a 2, 3.
Foes/a, -an, -ea etc. v. F o c a 5. Foil, -n v. F o t a 7, 8.
Focu/lei, -sor v. F o c a 4. Fotoc, Fotochl v. Toot e chi 4.
Fodi v. T eo dor VI C 4. Fotosca v. Fot inia 2.
Fodor, -in v. Teo dor VI C 3. Fotu v. Fota 5.
Fon/e, -ea, -escu, le v. S o f o n i e 2, 3. Framie v. Ef r e m 9.

59)

www.dacoromanica.ro
Frasi/an, -e v. Efrasie I. FRUMENTIE lat. Frumentius < fru-
Frasina v. Eufrosina 5. mentum cereale" 1. Forminte, I. (CL ; Buc).
Frasfilan v. Efrasie 1. Cf. it. Formento, Gr. genovez ante 1400
Fritsl/ana v. Eufrosina 6. (13-15 B 9). 2. Formitescul, Ianes (Schei II).
Frasl/ean, -e v. E f r a s i e 2, 4. 2. Frumendie (Syn) : Frumandi, mold. Frume,
Friisin, -a, -lea v. E u f r o sin 5; -a 5. olt., 1620 (Sd VI 465) ; Frumeii, ceata
Frasira v. Eufrosina 8 de momneni (Gorj 356-7) ; Fruma, fiica lui
Friisuleni v. Efrasie 3. Laudat, 1545 (Gorj 356). -n, N. (Deal 130).
Frem v. Efrem 3. 3. Fromei (genit. < Froma) b. (16 A III 30).
Frim etc. v. Efrem 8.
Frivonlea v. F e v r o n i a 2. Frumoiul v. Efrem 9.
Fromei v. Fr umenti e. Frusin, -a v. E u f r o sin 5; -a 4.
Fron/ea, -eseu v. S of r o n i e I 3. Ftanasie v. AtanasieI 3.
Fror/ea, -lea v. F 1 o r I 13. Fteofan v. Teof an 2.
Fros/a, -Ina, -Ina v. E u f r o s i n a 1, 2. Ftudor v. T e o d o r III 6.
Frosin, -a v. Eufr osin 4; -a 1. Fulea v. Filip V 2.
Fruj/ana, -in, -Ina v. Eufros in 6. Fume v. Eufimia II 4.
Frum/a, -e, -ell v. F r u m e n t i e 3. Furtun/at, -ft v. Fortuna t.

www.dacoromanica.ro
0
Cab/a, -fir v. Gavriil IV 3, 10. GALACTION gr. Taldex,stov <yAoc -x,rog
Caber, -a v. Gavriil IV 3. Iapte".1. Galation (Ceas). 2. Galaftion eg.
-Gabi, -a v. GaVrill IV 10. (17 B II 144); Galafton zis Garafon, mold.
Gaboran v. Gavriil IV 5. 3. Galanton, mold., 1804 (Iorga, Sd XXI).
Gabre, -a v. Gavriil IV 6. 4. Calateen eg., schit Tarcau, 1851. V si Galatie.
abrian v. Gavriil IV 8.
Gabriel v. Gavriil IV I. Galaft /Ion, -on v. Galaction 2.
Gabrov, -I v. Gavriil IV 7. Galan v. Galie I 3.
Gabru v. Gavriil IV 2. Galanton v. Gala ction 3.
,Gab/u, -ur, -urii etc. V. Gavriil II 4, 10.
Gala v. Agatha I 3. GALATIE cf. gr. rocAcl,s1c (But), nume
Gafencu v. Agatha HI 3. format din Galaction In contaminare cu
Gall /a, -e v. Agapia 2 si Agatha Galatea (nimfa), cu Galata, ethic scats si Gala-
II 3. tenii, cdrora se adresau epistolele apostolului
Galin/a, -cu . Agatha III 1, 3. Pavel, acomodat cu term. -ie dupa cele calen-
Gaii/ta, -uta v. Agatha II 5. daristice. 1. Galatie, 1693 (Hur ; Ard 22).
Gafta v. Agatha I 2. 2. Galata b. (17 B II 5) : Stoica al Galatei" ;
Canes v. A gathon II 1. cf. si m-rea Galata, zisa si Galatia (16 4 III
Gaftia v. Agatha II 2. 92 ; 17 A V 40), numita dupa cartierul Ga-
Galtina v. Agatha 1E1 2. lata din Constantinopole ; Gal& leeti, -eni ss.
Gait/is, -on, -oi v. A g a t h o n I 3 si (17 B IV 292) ; -escu, D., act. 3. Galati (plural
II 1, 3. de la sing. *Galata), 3 sate ard. si orasul ;
Gaha v. Agatha I 4. Galati, Gh., transcris in magh. GaIdczy Gh.
Gah/iarie, -ita v. A gap ia3 si Agatha functionar la 1600 In orasul ard. Bistrita
al 4, 5. (Sd I 36) ; cf. si etim. lui Philippide (OR II
Gale/a, -u V. Gale 2. 373). Galatescu, act. din pluralul Galati ;
GOldlutul t. (17 B II 309). Cf. si sl. rans
GALE lat. Caius cit. Gaius, cont. cu subst. "negru" + suf. srb. -at, ca in Radat, Mla-
gale. 1. Gaiu, 1 (Bfr I-II); -1 li Gaefti ss.; denat (etim. Drag 280-1).
Gaia fam. (Mot ; Isp V2) ; s. (Giur 317) ;
alia (17 B IV 540). 2. + -ea, -cu: Gaicu- Galation v. Galaction 1.
leseu, act.; -1e0i s.; Gaica boier (17 A IV Galati v. Galatie 3.
52) ; Gdiceana s. 3. Forma cultd, mod. : Gale, -a, -I v. Galie I 1, II 3.
Caiu fam. (Puc) ; pren. Gains Brediceanu. Galenia v. Galini 2.
Gailian b. Galian 3. GALERIE lat. Gargrius < galerus cas-
Galaclu v. Galie I 1. cheta de piele" ; cf. si adv. gr. raepttig ,,calm,

61

www.dacoromanica.ro
senin". I. mon. (Sd VI 93 ; Isp IV' $i Galesesti s. (Dm) ; Galesoaia s. (Sd XXII)-
VI'; P5); eg., 1601, mold. (Hurm XV1 786) : 6. Galls (Dm); Galisesti s. (C Stec); Gall--
tot eg. 1705 (Sd VII 105); popa (Isp 1/1). sisti s. (16 B I 164). 7. Galin b. (Stef ; Arh
2. Galeri, Toader, mold. (Sd VII 259) ; Sd XXI Puc) ; - mon. (Sur V) ; cf. calend.
I. (Bir I) ; C. (Bel IV ; Sur XX) ; -i fam. Galina, si blg. Panne. 8. Galli ard. sec. 18 ;
(17 A V 89). 3. Galer (Arh) ; Tudor, mold. -a fam. act. 9. Halifa fam. s. Cf. sl. radurra
(RI VIII 118) ; - Mih. (B raz 70); - Lupu, = exsilire §i subst. galita. Pentru formele
ante 1750 (BM VI) 4. Prob. Ghelerie, mold. cu h = g vezi E. Petrovici, Romanoslavica
5. Cu apoc. : Ler /ul t. ; -a b., olt., 1662 (AO IV 45 : *Halu > Haleasa; adaug t. Hales.
XVII 311) ; - b. din Patirlage (16 B III 267) ; 10. Galsa s.
Lera, popa (16 B IV 206); - I. (Tg.-Jiu) ; II. Cu a si t : 1. Galu, olt. (Sd VI 484) ;
Ler /escu, Dined (Fil) ; -easca t. ; -eni, -escu, Gale, popa (16 B III 322) ; Galea (17 A III
-esti, -isani ss. Galer, numele Imp. roman, per- 182) ; Galan (An C II) ; Galiesti neam (Isp
secutor de crestini, apare des ca nume mona- V2). 2. Gtle fam. (Isp2 V) ; -a (16 B II 16).
hal si laic ; nefiind n. de sflnt, el trebuie pus 3. Cf. Galea n. iranic la moti (0 Dens T).
In relatie cu Valerie, (la Syn Ualerie), sau
cu Valerian si Valerin. Frecventa lui explica GALILEU, etn. de la ebr. Galicea, provincie
derivatul Ler. Exists si Kaleria, din Cesareea a Palestinei. 1. Galileo, rig. (16 B II 16) ;
Palestinei (Sinaxar), care ar putea explica fo- Galilesti s., mold. sau < tc. Halil, fiind pe-
losirea numelui la monahi ; pentru g < k hotarul lui Halil-Pala" ; aceste nume s-ar
grit 91 alte example. Pentru Lerul Ler" explica t( < Gal + - tie. Pentru Liliesti s.
din colinde, - duplicarea cu Ler" fiind o s-ar putea presupune un *Lille < Galllle..
-
simple reducere ca in lie ciocirlie" ; -
v. gi etim. lui Al. Rosetti din subst. aleluia. Galin v. Galie I 7.
Gales v. Galie I 5. GALINA gr. To:Alvy) < adj. yaXtvk se-
nin" 1. Galina f. (17 A III 172) fiica lui
GALIAN lat. Gallienus <Gallia. 1. Stoica Roman Plesea. 2. Galenia mona.
al lui -
1495 (Flor 347). 2. Galion, 1680,
mold. (Isp IV1), cf. lat. Gallion proconsul. Galinicu v. Calinic 4.
3. + Gae : Gailian (Ard). Acest nume din Galion v. G a l i a n 2.
Syn. lipseste In DH In recentul Catalog al Galls, -esti v. Galie I 6.
lui Gr. Popescu.J Galit, -a v. Galie I 8.
Galsa v. Galie I 10.
GALIC lat. Gallicus gal" 1. Galicea s. ; Galu, -1 v. Galie I 1.
Galicia s., olt. (Ind 13-16 B); Barbulestii
de - s. (17 B II 303) ; 2. Galicieni s. GAN tuna obscura, contaminate §i cu
forma bulgara fans, -e < Ghergana <
GALIE lat. Gallus + suf. calend. -ie ; cf. Gheorghe (Weig). 1. Gan (Mot). 2. Gone, Costea
lat.-magh. Gal < Gallus, pentru Ardeal (DR 1524 ; - N. scriitorul ; -a (17 B II 422 ; Arh) ;
V). I. Din forma eatolica 1. Gal (Dm ; Cat ; -a, Taurul, 1487 (T-Rom. 366) ; -es (Mot) ;
Ard) ; -u 1i -ul ss. ; -e b., (16 B II 179) ; -ea Ganescu, I. (Am) ; Ganesti, Ganeasa, Ganicel
(Mot. ; Ard ; 17 A I 90 etc.); -ei, Lupul (AO ss. ; Ganeasa (16 A II 8). 3. Ganul (13ih ; Ard ;
IV 182) ; West( (C Bog) ; Galescu (Dm ; Star ; Bal III) ; Ganuleasa f., mold. (Sd XXI).
Arh ; Puc) ; Mic- (C Stef). 2. Galaciu t. (Vr C Gania s. (M mar); Ganufa f. (Tut 89). 4. +
118) ; tialacescu fam. (I Div) si Galiceasca t. (ib). -cu, -ciu : Gancul (Mar 50) ; Ganciu (ib).
3. Galan, F., act. 4. *Galas : Galas eni s. ; 5. Forme apropiate : Gtnea (16 B VI 139);
-escu (Petr 15) ; -esti s. (Dm). 5. Gales (Dm ; Gtneci, V. act. ; Ganeci, G. (An Pit. 27).
Stef ; Cat ; Giur 46 ; Isp I'; Tis ; Hur ; 16
A II 74 ; Met 15) ; -escu (R Gr ; Sd X) ; Gane, -a v. Gheorghie I B2, si
-esti (Stef) ; cf. si adj. gales, mold. galls ; Gan 2.

62

www.dacoromanica.ro
,Gapiia, -e v. A gap i/a 1 ; -e 2. III. Sub infl. ucr. : 1. Havrillesti s. (Dm) ;
Garafon v. Galaction 3. -aufi s. 2. Havris (17 A IV 373 ; Isp Vla)
Garasim v. Gherasim III 1. 3. Hovrileta t. (Tut 70-71) ; Hovrileafii apa,
In genitiv (Tut). 4. Cf. prob. prin metat. :
Garbul v. Gavriil IV 9. Hovtrla munte. Vezi si E. Petrovici (Roma-
Gardul v. Gordie 4. noslavica IV 45).
Garplian v. A grip in a I 4 d. IV. Din lat.-magh. : Gabriel - Gdbor : 1.
Gasie v. Agatha II 5. Gabriel, Valahul, doc. Latin (C. Bog), forma
rasp. In Ardeal si Moldova, sub influenla
GASPAR, unul din cei trei magi, gr. catolica. 2. Gabru s. 3. Gab& (Ard ; Sd XVI ;
rciouplic din iranicul gcszbar vistier" Sur III si VII) ; Gaber, I., act. ; -a s. 4. Gabur,
(Tagl). 1. - (Dm ; Sd I- II ; Giur 120) ; mold. (Sez) ; -(1 si -esti s. (BA ung 10) ; cf.
,,vecin", olt. (17 B IV 511) ; din Bucur. Gabur Batar = Gabriel Bathory (17 B II
(BCI V 196). 2. Gaspar (AO XVIII 141) ; 258). 5. Gaboran (M mar). 6. Gabre 1722 si
Gasper = Gaspar (Dm). Formele cu s sub infl. -a fam. ard (Pas). 7. Gabrov s. (17 B 1 405) ;
lat.-magh. 3. Gaspar ($tef ; RS 69 ; Hur 47 ; -i b. (16 B IV 128) ; cf. orasul blg. Gabrovo,
Sd XI 69) ; - Lupul, olt. (Sur VI); - T., gi, dupa colonistii veniti de acolo, ulita Ga-
.diac (Isp ; G. Gratiani Vvd. Gaspdroiu broveni" in Bucuresti. 8. Gabrian, I. (Met
1821 munt. 4. Gaspar si Gasper, olt. (Cand 277). 9. Cu metat. : Garbul (Mar) ; Garbul,
139), 5. Cajpar, S. (Sur XV 270). M. (16 B I 79); 10. Ipoc. : Gaba, Gabi b. si
f. ; Gabu (Puc) ; Gabia f. (Tee I). 11. Prob.
Gasp/ar, -er v. Gaspar 4. -unea : Gabunea, C. (I0 139); Gobanea
Gata, (Gatha) v. Agatha I 1, 5. (Sd X).
Gatia v. Agatha II 1. V. Din blg. ratio sint.< Gavriil (Weig) :
Gatona v. A gathon I 1. 1. Gafu, Stan (Sd XXII) ; fam. (Sur XXV).
Gat/ea, -ul v. Gavriil V 1, 3. 2. Gala b. (17 B II 175). 3. Gafea, mold.
Gav, -a, -a1M, -ig v. G a vriil II 7. (Sd XI 48). 4. Gdifild (ib 74).
Gavr/a, -ea v. Gavriil II 2.
Gavr/ina, - ineea, -is, -ita, -ite v. Gavriil
GAVRIIL ebr. Gabhri1 I. Gavril II 3, 4.
1.-6 (C Bog); -as (Sd XI 49 ; Arh) ; -ean fam. Gavr/ul, -tit v. Gavriil II 1, 4.
(Buc.) ; -ei (CL) ; -escu; -esti s. ; -i/a (Sur Gavtona v. A g a t h o n 3.
IV); -isoae, mold. ; -icior, mold. (Sd XXI) Gab/anea, -unea v. Gavriil IV 11.
-iu, act. ; -oiu (act.) ; -on, hateg (Cand 139) ; Galtoe v. Agatnon II 4.
-ugd, P., mold. (Grai I 474). 2. + -cea : Ga- Gaiceana v. G a i e 2.
vrilcea (16 A IV 138 ; Bal II ; Sd XVI). Gal/an, -e, -ea v. Galie II 1.
II. Gavru: 1. Gavin!, mold. (Sd XV 210). Gal/aseni, -escu, -esti v. Galie I 2.
2. Gavr la, ban. ; -ea (Hur 102 ; Sd XXII); Gfilat/esti, -eni V. Galat ie 2.
-escu (Hur 101) cf. si gr. rappk (Hurm XIII) Giilat/escu, -uiul v. G a l a t i e 3.
3. + -in, -ince : Gavrin /a f. (16 A IV 200) ; Gallica v. Gall e II 2.
-cea b. (AO XII 448) etc., Gavrince (Mar). Galiman v. Cale IV 4.
4. Gavr Ifs ard, frecv. In f. jd. Somes (in- Galina v. Galina 1.
form. Cristureanu) ; -i fa b., mold. 1638 (BCI Gane/asa, -seu, -sti v. G a n 2.
VIII 71 ; Sd VII 91); -ila (Sur II si 1V) ; Giineci v. Gan 5.
-ife, T. (Ard II 135) ; -uj (Sur IV). 5. Gdvroi Gttn/icel, -uleasa v. G a n 3.
(Hur 102) ; GIivrus (Mar). 6. Cu metat. Gtrva, Garbul v. Gavriil IV 9.
D. (17 A IV 458). 7. Cu apoc. ; Gay si -a Garton' v. Gheorghie III 6.
(Sd XXII); -a, ar., act. ; -alias neg. (T-Rom Garmaniasa v. G h e r man 12.
134); -ig, Man, act. 8. + -an : Gdvan (v. Par- GAtin v. Agatha III 4.
tea a II-a). Glit/a, -lid v. G a \Trill V 2, 4.

63
www.dacoromanica.ro
Gfivan etc. v. G a vriil I 7. Ghelerie v. G a l e r i e 4.
Glivrinee v. Gavriil II 3. Gheletul v. An g h el I 3.
Gavr/ol, -us v. G a vriil II 5.
Gean/e, -et, -I, -oglu v. loan VI C 3.
GHENADIE, gr. revvdcati:4, cu sens ca
Gen/a, -lea v. Evghenia 5. si Evghenie : nobil".
Genet, -e v. loan VI C 3.
Georza v. Gheorghie VIII 3. -
I. 1. (Bis R II). 2. Ghenadiu (Arh).
3. Cu apoc. si in contam. cu alte nume ca t
Gervasl/a, -u v. G her v a s i e 5. Evghenie, Dioghene, Theaghene : GBEN : a)
Gerveseu v. G her vasie 5. Ghen /ea ; -escu ; -eu, mold. (Mr IV) ; -es
Ghedeiu v. Ghedeon I 2. (Schei I) -oiu (Pas) ; Ghenlu, -oiu, -ovici
(Schei III) sau < Evghenie ; b) + -ca,
GHEDEON judecator bibl., ebr. gidhom -cea, -ciu : Ghenca (Pas) ; Ghen /cea (G. Dem
Mere". I. I.- (Hur ; 17 B IV 135) ; cinci
623) ; -ciul (16 B IV 498) ; cf. blg. Feimo,
-
prelati (Bis R) ; mitr, 1664 (Bal. VI) -- Temio < gr.Gennadios (etim. Weig).
Ghedion (Rac 19) ; Ghedeoni fam. (Schei IV). H. Ghinadie (17 BI 109 ;Vit 13). A.
2. Cu schimbarea fin. : Ghedeiu, 1. (Sur
Cu apoc. : Ghin.
XXII) ; Ghediul din Ocna (17 B II 37).
-
3. Ghidion (Stet; 16 A II 102) ; ep. (Isp
1. Ghin (17 B I 56, IV 216 ; Pia) ; - boier,
1521-29 (P Gov 17) - Diaconu, 1659 (AO
112) ; -a/ s. ; -escu fam. 4. Ghidioanu Taoanu
XXI 219) ; popa (17 B II 270, III 24).
(16 A I 237). 5. Ghideon, 1647 (Rae 15 ; 2. Ghin /e (17 B I 311) ; -ea vist. lui Matei
Sd XV 120 ; Buc) ; - Papa (17 A II 309). Basarab ; -ea (P Bor 28 ; Olt ; 17 B I 311, II
6. Ghidinescu, I., munt (BCI VIII 34). 319) ; -ea fam. ard. (Pas) ; -escu; -esti s. ;
II. Cu apoc. : 1. Ghidu s. ; -I (16 A I 3. Ghinia (Isp IV1) ; Ghinifla b. (BCI VII
454, II 67 ; Sur XVI ; Isp 1112) ; - C. (BCI 24) ; -d (Sez) ; Ghiniu (16 B II 322). 4. Ghinu
XI 35 ; RI XV 270) ; - comis, 1643, olt. (Sd Ear (DR II) ; Ghiniu, Ion (Schei III). Ghinoiu
V 299) etc. - leni s. 2. Ghid /a s., ard. -an, (Ard) ; Ghinuf, buc. 5. + -cu Ghinlcul ;
V. (Isp 112) ; -e (133) ; -ea (Dm; Stet) ; -eia, -cdufi s. 6. + -cea : Ghincea (16 B VI 312 ;
N. (17 B III 102) ; -el, C., act. ; -esti s. (Dm). Sd V 451 ; Ard ; Hur 99) ; - clucer (RI VIII
3. Ghidia, olt; Ghidiu, A., ban. (LB) ; - C. 170) ; - Valeanul, 1684 (AO VII 124) etc.
(Gorj 117). 4. Ghidoneni s.(Sd XXI). 5. Ghi- 7. -I- -ciu : Ghinciul (17 B III 167). Cf. si alb.
doul (17 B I 184). 6. Ghidus, -eni s. (17 A ghin spats ".
V 222). 7. -I- Banu : Ghidiban, Sim. (16 A IV B. Cu afer. : 1. Nadia f. 2. Nad (17 B I
204). 8. + Gole : Ghidigol (Dm). 214) -u, C., act. 3. Prob. + -es if : Na-
desu, I (C -tef); Nadis 1497 (Dm ; 16 A II
Ghedi/on, -ul v. Ghedeon I 1, 2. 207) ; -a s. (Dm). Acestea nu pot fi in relatie
Gheiorghie v. Gheorghie I A 3. cu magh. n a das stuf", exceptind toponimele-
ardelene si t. din raionul Moinesti.
GHELASIE ngr. yeXaado) a ride".
I. Ghelasde (17 A III 170). 2. Ghelase act. Ghene, -a v. Evghenie 3.
3. Cu apoc. Ghelea (Tec. II ; Ard) sau< Anghel. Ghen/ea, -es, -ca, -eea, -elu v. Ghen a-
4. Velase fam. mold. act. 5. Ghilasie (Sur die I 3.
XV 255, XVI ; Isp Hi) ; Ghilasa, mold. Ghent /a, -e v. Evghenia 4 si I.
6. Ghilea (v. Partea II) sau < Anghel. 7. + Ghen/olu, -u v. Evghenie 3 si G h e-
Mafei sau Timofei : Ghtlafei, Dubau, 1765 nadie I3.
(An C III 767 ; RA I 276). Ghelafi Dubau Ghenovla v. Zin ovie 6.
(Cat mold II) 8. Cu afer. : Lasie (Sd IV 38) ; Ghenuta v. Evghenia 4.
Laseascu, olt. (Sd XV 40). Gheordache v. Gheorghie IV E 2.
Gheordlev. Gheorghie ID1IiIVEI.
Gheleay.Anghel I 3.siGhelasie 3. Gheor/e, -oe V. Gheorghie IV B 1,2.
Gbel/ea, -ieseu v. E v an ghel 3. Gheorgan, -I v. Gheorghie I B 1-

64
www.dacoromanica.ro
GHEOBGHIE gr. re(Lpycog agrieultoe etc. ; - Ungurul ; - Sasul (17 B II 37, 225) ;-
I. A. Gheorghe forma comuna ; -a Ghergh /easa, -esti ss. (Sur II) ; -escul (Bfr III).
(Ard II 146). 1. Cont. cu Gherghel Gheor- 4. Gherghei, V. (BCI VII 10). 5. Ghergrie (17
ghelas (p. Dm 591). 2. Gheorghi forma mold. ; B IV 302). 6. Gherghes, frecv. (M mar) ; -an,
-e forma cults, literara ; cu afer. : Orgide, P., dobr. (RI XI 208) ; Gherghis diac (D Buc) ;
munt. (BCI XI 20) ; Gheorghi /es (Sur IV ; ez) ; Gherghisanu, act. 7. Gherga sasul, transcriere
-an, Preda, buc., 1790 (Bal VI) ; -an, Iosif. a germ. Geor g, burgmelster din Sibiu (RS 77) ;
mitr. ; Gh,orghi Ina (Cand 141) ; -oiu, T. (Vr Ghergani s. 8. Gherghiu pren. (RI XV 137).
C 103) ; -on, hateg (Cand 141) ; Gheorghisor 9. Ghergul, V. (Bk. IV) ; -escu act. 10. Ghergus.
V. (AO XXI 173 ; Sc) ; - I. (U1 137) ; Ghar- (C Dom ; 16 B VI 160). 11. Gherghin, Chelbe
ghiu, Ian. (BCI X 106) ; - Coste (BAI VI) ; (AO XXI 143), In contaminare cu subst.
Gheorghiu, + suf. ngr. -/u, obi§nuit la nume gherghin, -A ; Gherghina pren., 1664 (Acte Sc ;
straine §i raspindit la noi, prin imitatie, in P Bor 50) etc. ; - boier (Rel ; Giur ; 17 B I 1) ;
locul lui -escu, in sec. XIX. 3. Gheiorghie Par- diac (Cat) ; - f. ; Gherghena b. (17 B I 243) ;
toaca, munt., 1629 (BCI V 187). 4. Gheorghinla Gherghinica jude (Cat) ; Gherghinoiu, olt.
f. ; -oiu (Am) ; -escu act. 5. Gheorghi /a, f. (VM). 12. + -ar ; Gherghinar fam. (Buc).
(Gr§ 12 ; T Div) ; -d (Dm), frecv. act. ; -an. 13. Gherghind (Cand 140) ; -a tirg, -oiu, olt.
6. Cu afer., ipoc. obi§nult : Ghifd, frecv. act ; (Cand 140). 14. + Grighentie : Gherghentie,
- nume unit (17 B II 317) ; Ghildu fam. (Ra- R., mold. (Isp 112). Forma Gherg - se poate
covita r. R-S) ; Ghiia, ar. (Ant Ar) ; -n, olt. explica §i prin germ. Georg, ca mai sus, prin
(Cand 142) ; Ghifka (Dm) ; -escu, llie (BA! VI) ; ngr. Tep-yEou, prin alb. Gyergi, Gergj, sau
-esti s. ; Ghlies megia§ (16 A III 331) ; Ghif / oi ; blg. I'epra. 15. Ghirghi (17 B I 19) ; -
diac
-oiu, olt. ; -uicd ; -un, Gh., act. ; -ulescu, act. ; (ib 183 ; 424) ; -e, vornic (Sur V). 16. Ghirgiu,
-ulan (Cand 141) ; -aide (ib) ; cf. GI fuleseu, T. Stepan (BCI IV 108).
(Bir I). III. Cu o<eo : GORGHE, forma ce apare
B. *GHEORGA : 1. Gheorgan, 1789 (AO deseori ca eroare de scriere sau scurtare, dind
XIX 108) ; - N. (AO XII 385) ; Gheorganii lui g chine valoarea de ghe; este evident insa
fam. olt. (AO XV 65). Cf. blg. reopra (Weig). ca forma a circulat §i In graiu. 1. Gorghie (Mar
2. Cu afer. : Gane, -a, cf. blg. Pane (Weig) ;
v. G a n. 3. + -man : Gheorgoman (Cat.)
183 ; Isp P ; 17 A II 206) ; - Iura (Ard I 242).
2. Gorghe (133; Sd XVI 189, 192, XV 243 ;
C. + -ice/ : 1. Gheorghicet, mold. (Sd XXI) ; Ard I 45; 16 A I 441) ; Gorghea (Ard II) ;
- olt. (Cand 141). 2. Cu afer. : Ghica mosu Gorghesti s. ; Gorgesti s. (C Bog) ; Gorgea el
(16 B IV 295), forma ce se intilne§te cu alb. Gorjea, mold. (16 A I 441) ; Gorgescu, 1644
GIIDEA, adus de emigranti din Albania ; bo-
(RI XIII 279) ; Gorgiulescu, act. 3. Gorga
ierul Ghika 1§i is numele, ca Domn, Gheor- (Pal; 13-15 B 223 ; 16 A III 129 ; 17 B I
ghe Ghika", facind din prenume un nume de 346 ; III 371 ; (Puc) ; f. §i fiica sa Ana ;
familie Ghicule§tii" ; Ghica pren., 1746 (B Cr Gorgoae, Ana (Cat mold II) ; Goarga t. (Mus).
53, 74). 3. Ghican (Bibl. rom. veche III) ; 4. Gorghi = Gheorghi (Sd XVI 189) ; Gorghie
- V. Balaru (Soimari) ; s. 4. Ghicul, Coman,
(Cat mold II) ; Gorghifd (Isp 1112) ; Gorgula
1658, munt. (BCI XII 104) ; -el (Sd XVI) ; (17 A III 162). 5. Gorgul (Sur XII). 6. Gorgon
-escu, L. (IS 274). (P12 Bir III ; Kog I 308 ; Tis) ; -u, Stan, zis §i
D. Cu fon. ard. ghe > di : 1. Gheordie (Hur Gorgon (Puc nr. 286, 323) ; cu afer. Orgon;
222). 2. Diorde si Diurdea (Mar 183) ; Diordei Gargan (17 B III 354). Pentru etim. cf. §i subst.
An., ard. act. 3. Dorda f., mold. act. ; Dorde gorgan §i cal end. Gorgonie. 7. Gorgoiu (Puc) ;
-a, I., act.
(Mar 183) ; Gorgoesti t. (Mus). 8. GorghinO, tig (Vit 30).
H. GHERGHE : 1. Ghierghie banul B A- 9. Gorgoceald (17 B I 297). 10. + -ota : Gorgota
leanul (Al Br 34) ; Ghierghe (Mano 20). (Minastirea), §i Gorgotescu, A. (Puc nr. 37) ;
2. Gherghi spatar (16 B II 194) -e (Porn ; 16 A cf. insa. sl ebr. Golgota cu rotacism §i srb.-cr.
II 72). 3. Gherghe (Dm ; Cat ; Rel ; Sd XVI Grgota derivat din Grigorie (Rad vol. 82 p.
140 ; Ard I 59 ; 17 B II 77 ; An C III 746), 125). 11, Pt. Gorgos (Vr ; Isp VI2) si Gorghias,

65
www.dacoromanica.ro
Ion, mold. (Sd V 263), cf.si gr. yOr-yO Vehe- 5. Ghiurea (Met 135 ; Mot) ; cf 51 magh.
ment" si gr. Pop-flag. 12. Cu mutarea lui g In Gyurka.
h : Horghie, Stan, cAlaras din RU§ii de Vede C. GIURA, cf. blg. D'zuro, DZurko (Weig).
zis si Horghea (BCI XI 18), 51 cu afer. : Orghie 1. Giura pren. (P4) ; Giur lea, - escu'; -esti,
(Pas) ; se poate conchide si la o relatie Intre -oiu, ss. ;Giurau, act. ; Giuran (VT) ;
Horga, Orga (v. Partea a II-a) si Gorga. Giurul, mold. ; Giurica, olt. (Cand). 2. Giurcl
IV. Forme de origine balcanica. A. GOG/U, (Dm ; Cat ; Mot ; Sd X; RS 14; Mar) :
-A. 1. Gog, -a fam. (Ard ; Pas). 2. Goga, frecv. Glared rumin (AO III nr. 73) ; Glared sau
ar. (AO VII 224) ; - munt. (16 B IV 53, 444 ; Jared Pintece (Stef). 3. Giurcu, -lescu.
17 B I 463, III 54 ; Am) ; - mold (Sd XVI 4. Giurcanu (Vr ; Cand 141). 5. Giurconiu, P.
160 ; Cat mold II ; Arh) ; ard. sec. 18 ; topice : (Tg-Jiu). 6. Jurca, mold. (P Gov 18) ; Jur-
pirlu (Stef) 5i sat lingA RIfov. 3. + -an chescu, R. ; Giurcani = Jurcani (Std.).
Gogan, I., munt. (RI XVI 372) ; -u/ t. ; cf. D. IORG(A) -U, fonetism ngr. 1. Iorgu, ar.
arm. gogan prunA salbatica" si antroponim (Cara 28) ; - frecv. dr. ; -lescu. 2. Iorga pren.
(DR II). 4. Gogancea, act. 5. Gogdnici (Giur (P2; P Bor 7, 55) ; - ar ; - mold ($ tef ; Ara) ;
274). 6. Gogea, T. (17 A II 95) ; Goya ar. (Fars) ; - olt., 1604 (17 B I 120) ; lorga post., unchiul
+ -cold : Gogealea, "Vlad, 1721 (Pol 117) ; Go- lui Vasile Lupu ; - (RA II 277) ; lorga f., ar.
gean (Vr) ; Gogescul (17 B I 368) ; Gogiulescu, (Fars). 3. Iorgea (Sur V) ; prob. Orgeqti (Sur
olt. (Nif) ; Gogioiul, I. (Puc 364) ; cf. si subst. IV) cu afer. 4. + -ociu : Iorgociu, I. (Tg-Jiu).
gogea (de sare). 7. Gogd, N. (Ocina) ; Goagd 5. + suf. gr. -ache : Iorgache (Sd XXII) ; -Ma-
comis, originar albanez (Cotr 45) ; Goaga, vrodin (Ins 278) < gr. I'Lcopyd;x7x (But) ; cu
C-tin, ar. (Cat gr I), cf. subst. mold. goga (coaj afer. : Orgache zis lorga (17 B III 442), iden-
de nucA). 8. Gogolea, C., 1643 (Vit 7) ; Goglea titate ce confirmA derivatia Orga < lorga,
(Nif) ; Gogolina s. ; cf. si rus Foroab. 9. Gogoiu prin aferezd ; lorgachi = lurgacht (Cat mold
(AO XII 83 ; Vr ; Pas) ;- s. (Dm). 10. Gogon- II). 6. + -an : Iorgan, olt. sihateg. (Cand 142).
.cea (Vr ; 17 B I 168). 11. + -old : Gogota 7. Iorghiceni = Iurghiceni (Cat mold II).
(Sd XXI ; Mar) ; - ard., 1726 (Pas) ; Gogotan E. Cu g>d : IORDACHE. 1. Iorda armas
Mar) ; Gogolea, olt. (Sd XXI). 12. Gogu, Mihail (D Buc) ; -Pelin, mold. (Sd V 226) ; cf. Gheordie
(Cat mold) II) ; -ar. si dr. act. ; Gogul (C Stef ; (Hur 222). 2. + -ache : Gheordache popa, 1760,
Teel ; Sd XXI ; 17A V322) ; -escu. 13. Goguf munt. (RI XI 516) ; leordache ; lorgachi devine
Ii scurtat : Gufd user, mold. (Sur V) ; Gufd olt. din sec. XVII, lordache (P Bor etc.) frecv ;
(17 B II 274 ; P Bor 59) ; dar Gufu si Gufan < - Cantacuzino, doi cu acest nume dupa 1600.
Negutu sau < Griguta. 14. Gogh este si su- Iordachia f. (Grs 9 ; Pl ; P2). 3. Iorciacufd (Sd
-pranumele dat aromInilor de cdtre albanezi, XVI) ; lordachlescu ; -esti, -eni ss. ; -ioiu, act.
cf. Gogii aromInii vestiti zidari" (BIFR I Cf. alb. Jordi, pren. lui Gheorghe Castriota.
70) ; obisnuit la arbmIni, numele apare de tim-
F. Din srb.-cr. JUKO (Rad v. 82, p. 111) :
1. luca (Dm) ; vistierul lui Dim. Cantemir ;
puriu In Vrancea (Gogoi, -asa, -esti etc.) si Yn
Lucas (Dm ; Step ; lucasanul, CIrstea (16 A
genere In Muntenia si Moldova. 133) ; lucul,1750 (Pas). 2. /ucus, T. (16 A II
B. Cu sincopa lui g final : 1. Ghcore, ard. 86) ; locuseni si leusent ss. (Sd XVI). 3. Iuc§a
(Pas). 2. Gheoroe, Stanciul (17 B I 240) zis (Dm) ; Iucsa Pites (16 A 1 133). Cf. blg. 10na
si Ghioroae (17 B II 60 ; Cand) ; Gheoroaia 1. (Weig) si srb. 10E0 < Gheorghie (Rad 82
(16 A I 304). AceastA forma se IntIlneste si p. 135 -6). 4. Din tc. kideelez sarbatoare mu-
:se confundA cu cea slrbeasca Diora, Diura sulmana la 23 april, prima zi a primdverii" :
(Rad v. 82 p. 83) si srb.-blg. Dypa, riopa a) Cattrlef nume vechiu al portului Sf. Gheor-
-(Weig). 3. Ghiura, 1489 (T-Rom 377; Cat ; ghe ; b) Cohlrleci mosier buzoian (16 B I 153).
Ard) ; - caldras, 1655 Sd IV 42) ; - pahar-
nic (16 B II 67) ; - log. zis si Giura (Cat ; 16 V. GIURGIU, cf. it. Giorgio. 1. Giorgia,
B II 128, 130, 233, 390 ; 17 B 1453) ; Ghiura, ar. (Ant Ar) ; Giorgiu, mold. (16 A III 379).
ar. (RI IX 144). 4. Ghium, mold. (Sd XXI). 2. Giurgfea, mold. (Dm ; $tef ; CBog) ; -ea($tef;

66
www.dacoromanica.ro
Mot ; Ard ; 16 B II 160) ; -escu, act. ; -eni, B. 1. Jora b. (Stef ; Tec ; Arh) ; s. ; - frecv.
-esti ss. 3. Giurgi, olt. (Cand 141 ; 17 B IV 18) ; (Bal II; Tut ; ez). 2. Joran (Deal 127). Cu
Giurgi/ca (Dm) ; Giurgild, olt. (Cand 141). grafie gresita Ioranu (deputat in Adunarea
4. Giurgeaca, D., munt. (Sd VI 528) ; Giurgeald ad-hoc). 3. Jora = Jorea, 1669, mold. ;
b. (16 A I 542, III 171). 5. Giurgeu, Moga Jorea, Sim. (16 A IV 268) ; - I. (Isp 11,),
(Sd IV 16). 6. Giurgin (Sur V). 7. Giurgila s. Jordsti s. 4. Jorifd (C Stef). 5. + -ca : Jorca
8. Giurgioana s. 9. Giurgiu b. (Dm, frecv ; Mot ; vornic (Isp 12). Cf. srb. Zore (Rad vol. 82,
M mar) ; - ban. (Cat) ; -testi s. 10. Giurgiuca, p. 99).
Em., poet ; cu afer.: Giuca Z'anescul, olt. C. IURG. 1. Iurg (C Stef) ; -a b. (17 B II
(Sd VII 6) ; Giucd, olt. (Am) ; 11. Giurgiuman 125) ; -a fiul lui Dinga (17 A V 276) ; Iurghiu,
(Isp VI2; 17 A I 97). 12. + suf. sl. -ov : Giurgiuv Iles (Ard) ; + Iorgachi Iurgachie (D Cpol).
5i Giurgiov (forma cults pentru orasul Giurgiu 2. Iurghici (Dm ; Stef); Iurqhiceni, devenit
in doc. slave : v. N. A. Constantinescu, prin etim. pop. Erbiceni s. (Dm I 467) >
Cetatea Giurgiu, 1916). Giurgiuv / -ul, munte Erbiceanu, C.
(Drj V) ; -an (Bal VI) ; -ean, locuitorul D. Din ucr. 10p, 10pa, 10pi11, 10poo
orasul Giurgiu. 13. Giurja pacurar mold. (Grinc) : 1. Tura (Dm ; Stef ; Ard ; Mar) ;
(Sd V 212) ; Giurjea (17 A I 149) si cu me- /ur(ini s. ; Iurascu (Sd XVI ; Dm ; Bal II) ;
tat. : Jurgea (v. mai jos). 14. Girgina cu lectura gresiti iorctscu (Tec II) ; cu afer. :
(16 A II 8) ; cf. blg. roprulla. 15. Ghiurghiu si Urascu (Cat mold II). 2. Lurie, Iurii, frecv.
-le(, bb. ard. (Pas) 16. Giurg, ar. ; -achi (Ant Ar)). (Dm ; Stef ; C Bog) ; - Davidescul (Stef) ;
Inainte de a se introduce litera 11 in scrierea Iuriescul, Gay. (17 A II 293). 3. Cu afer. :
eIrilica a doe. slavo-romine, consoana g era Urie cleric (Bis R) ; Uriia s.; Uriian, Mincul
redata Cu +1, Cu gm, Cu Al, Cu Ads sau (As Br 139) ; Urianu (An C III 747 ; x Div ;
simplu a: (v. loan Bogdan, Doc. lui Stefan 10 32) ; - Iancu (AO X 382) ; - Istrati (RI
cel Mare II, numele Giurgiu, la index. Gra- I 22). 4. 'arias (16 B III 134 ; C Stef) ; lure
f ia cu at a avut ecou In pronuntarea Jurja (Ard ; Mar) ; *Iurea > Urea, Gh. (AO XXI
pentru Giurge(a) si Jurcd pt. Giurcd, etc. 222) ; Iuresti s. ; lurescul (BM II ; 16 A III
VI. Cu g >j : JURG, JURJ, cf. srb-cr. Zurg 152). 5. Lures (Stef). 6. Iuriceni s. (Dm).
< Georgius (Rad II p. 135). 1. Jurg Costi 7. Iurincu (Sur II). 8. Iursla (Dm ; Stef ;
(Sur XV) ; Jurga (Bih). 2. Jurgea (C Stef ; 16 C Bog) ; -u, ard., 1696 (Pas) ; cf. srb.-cr.
A III 413, IV 263). 3. Giurgea zis si Jurja Iuros > Uros (Weig). 9. -I- -cu lure, -a, -a
vornic (Stef); Jurj, frecv. (Dm ; Stef ; C Stef ; (Dm ; C Stef) ; -ani, -eni, -esti ss. (Dm), -o
Ard II 42 ; Bal II ; Sur XIX). 4. Jurja, (C Bog ; 17 A II 260) ; -u (Orh). 10. Cu o<u :
frecv. mold. (Stef) ; - Tomascul (16 A IV lore log. (Tut) ; -u (CL) ; -ani s. (Dm). Formele
258) ; Jurja (C Bog) ; Jurjiu (Mar); Jurjoaia derivate din ucr. Iurg si Ituie au patruns in
(13d1 IV) ; 5. Jurje (Dm ; C Stef) ; -a (17 Maramures si Moldova la persoane cu pa-
A IV 105) ; -a Stravici (16 A III 157) ; Jur- tronim rominesc. Din ucr. Ir, -Ia ipoc. din
huff Irea, v. Ire.
jesti s. (Tec I), 6. Jurjani s. (T-Rom 366) ;
E. IUGA. luga, frecv. mar. si mold.
Jorjanii s. (16 B I 5) ; Jurjanescul, act. ;
(Mar ; M mar ; Dm ; Stef ; CL) ; ard, 1680
Jurjon, hateg (Cand 141). 7. Jurjuman (16 (Pas) ; olt. (13-15 B 153 ; Sd VII 50).
A III 310). 8. Jorj, ar. (Cara 26-28) ; -a, Ignatie zis luga mare vistiernic" (Stef I
mold. (C Stef 136) ; -a boier, 1436 (Sd XIX 70, 211). lug /ani, -esti, ss. 2. him (ard).
11) ; Jorje (Tec I) ; Jorjeni = Giurgeni s. 3. Iugsa (Dm ; Sur II).
munt. (Cat). F. Din blg. Foul), Pogo, Pomo, row),
VII. Sub infl. ucr. A. 1. Jura f am. act. sintome < Gheorghie ; 1. Gociu, -1, Gociesti,
(Jiul ard).- (Ard ; Mar). 2. Jurea, jig. (Stef); -ild, Goceanu, care se pot raporta si Ia
.lurescul (16 A IV 201) ; Juresti (Sur II) si s. subst. Gociu (DLR), v. aceasta (Partea a
1. Jurel, ard. (nu din juratu, etim. Pas). II-a). 2. Go(/a, -ul, -e, -eald etc., care se
4. Jurca (Ard ; Mar) ; Jurcd = Giurcd. pot raporta 5i la subst. Gota (var. la gogo-

10 - C. 1237
67

www.dacoromanica.ro
TO), v. aceasta (Partea a II-a). 3. Goslu, -ea -an act.; Gherea, inv., 1890 ; Ghereanu (Puc) ;
-oiu, -esti, cf. expresia gos-gogea (Partea a IIa). Gherleni, -esti ss. (Dm). 2. Gheroiul (Sd XXI).
4. Got, -a, -e, -ea, -es, -ar etc., care se pot ra- 3. Ghereiesti s., mold. 4. * Gheras, -anca t. (Mus).
porta si la Sava Gotul, si la scurtarea Gota < 5. Gherusa f. (Isp Il ; 16 A III 111). 6. + -cu :
Neagota, v. Got si Neagu (Partea a II-a). Ghercu, St. act. 7. Ghercea munt (17 B I 186 :
VIII. Direct din lat. Sanctus Georgius Sd XI 263). Aceste scurtari se pot raporta $i
1. Stngeors (Mar) ; Stngeorz, T. (RI XIV 159). la : Ghervasie, Gherontie si Gherman. Gherciu,
2. Stngeorz (Mar ; cf. si DR VI 321) ; b., P., act. ; Ghercesti s. Cf. srb.-cr. Dena < Ghe-
munt., 1593 (Cat) ; - olt. (Hur 240); -eni s. rasim sau Gherman (Rad vol. 82 p. 83) si
mold. ; Stngeordz s. (Nasaud) ; Singeor(d)z, sar- blg. repqo (Weig). 8. Gherachina b. 1523
batoarea (Candrea, Enc.); Seimgiorz, Toader (P Gov fol 14) < *Gherache sau cont. cu
(Isp VI2; Sur XI) ; Singirogi ar. (Ant Ar) ; Achim.
Stngeorgiu, ard. 3. Fara stn : Giorzu, olt. (17 III. Din ucr. rapaclim (Grinc) : 1. Gara-
B IV 84) ; mold. (16 A IV 229); -1 (Sur V) ; sim, mold. (Sd XXII 356). 2. Cu g = h : Ha-
Giordzu b. si Giordzesti s. (17 A III 24) ; Giordzu, rasima f., dobr. (RI XI 210). 3. Harasam
zis §i Giorgiu de Urzici (16 A III 379) ; Georza b. dobr. (ib).
(Mot) ; 4. Cu g pentru ge : Gorza (M mar) ;
cf. Groza, ca metateza (Y). 5. Semjordzu din Gherazie v. Gherasim I 5.
Placicoi (16 B VI 64) ; Stnjorz, sarbatoare Gher/fie§ti, -apnea v. G h e r a s i m II
(Ard II 187) ; Jordzeanul (16 A I 428) ; Stn - 3, 4.
jorj razes dorohoian (Arh). redat la 1711 In Gheriis/eni, -in, -oiu v. Gherasim
forma : Ion sin Giorziu (Acte mss Sin- I 2, 3.
g e orgiu). 6. Somdiordz, meglenoromln (DR I). Gherg/a, -ani, -Ae v. G he or g h i e II
7. Stnzor, dating (Sc). 8. Zorza stolnic, 1400 5, 7.
(lorga III 267 ; T-Rom 79) ; Prob. cu grafie Ghergh/e, -easa, -ei v. G he or g hi e
germana Sors, V. ard. (Met 69) ; Zorzi, Iancu, II 3, 4.
zis si Jurge, I. vornic, 1837 (Bir II). 9. Zorge Gherghel, -eu, -I v. Grigorie V B 1, 2.
zis §i Zorj mold. (Sur VII). Zorzila s. (Gorj). 10 Gherghena v. Gheorghie II 11.
Prob. Zuze, Zuza mar. (Ard I 258-9). 11. Gherghentie v. Gheorghie II 14 si
In cont. cu forma calendaristica : Sanghiorghii. Grighentie.
Joan, mold. (RI XIII 286) ; Singheorghe, Gherilbet., -an v. Gheorghie II 6.
Ileana (Acte Sc). Gherghi, -e v. Gheorghie II 2.
Gheorgoman v. Gheorghie I B 3. Gherghileu v. Grigorie V B 1.
Gheorma, -n v. Gherman II 1, 2. Gher/eea, -ciu, -cu v. Gherasim II 6, 7.
Gher/a, -aehi v. Gherasim II A 1. Gherghin, -a, -ar, -lea, -oiu v. G h e o r -
Gheran v. Gherontie 3. g hi e II 11.
GherasAm v. Gherasim I 1. Gherghitia, olu v. G h e o r g hi e II 13
Gherase, -a v. Gherasim I 3. Gherghiu v. Gheorghie II 8.
Ghergul v. Gheorghie II 9.
GRERASIM gr. repeanvoc, cf. yipa dar Ghergu$ v. Gheorghie II 10.
de onoare" si ycpecap.toc onorat". I. 1. -
(S tef) ; Gherasdm (Tec I ; Bis R.). 2. Gherilsin ULM-MAN lat. Germanus frate". I. 1.
(Ard II 161). 3. Cu apoc. : Gherase, frecv. ; - post. ($tef) ; - comis (17 A I 17) ; Ghermdn1
-a (17 A 1 21); Gherasi act. ; acomodat cu escul, Sava, din -esti (ib) ; Cu ct : Berman, Sava
term. -ie: Gherasie (Olt) ; Gheraseni s. ; (Ard II 123) ; I. 1646, mold. (Sd VII 292).
Gherdsoiu (Nif). 4. Bgirostn, fon. ard. (Pe- 2. Gdrmdniasa, T. (Isp III2). 3. Jermonesti s.
trovici, DR V). 5. Gherazie, ard. sec. 18 (16 B II 393).
6. Ghersa (etim. Drag). II. Cu e > lo, fon. rus : 1. Gheorman log.
II. Scurtat : GHER : 1. Gher la, mold. ; munt. (Sd XI 101) ; olt., 1622 (RI VI 244) ;
olt., 1679 (Sd V 305) ; -achi, C. (Sur XII); Ghiorman (17 B IV 178, 511). 2. Cu apoc. :

68

www.dacoromanica.ro
Gheorma banul, sec. XVII, mold., scris si Ghica, -n v. Gheorghie I C 2, 3.
Ghiorma mold. (Sd V 85) ; Ghiorma (pm.; Pas Ghicul, -eseu, -et v. Gheorghie IC 4.
chei I) ; - pah. fiul Ghiocai cap., 1671 Ghid/a, -an, -ca, -eia, -el v. G h e de o n
(Cotr. 13) ; - fiul Fierei cap. (Cotr 54). II 1, 2.
3. Ghiurman comis (Sur II), scris si Ghiorman Ghideou v. Ghedeon II 5.
§i Ghiurma (17 B 1 251, 264) ; Iorman, olt. Ghidi/a, -ban, -gol v. Ghedeon 3, 7, 8.
(Cand 142), ca Iorga < Gheorga. 4. Cu apoc. : Ghidineseu v. Ghedeon I 6.
Ghiurma (17 A I 11) ; Ghiurmescul, lane (17 B Ghidio/anu, -n v. Ghedeon I 3, 4.
IV 174). 5. Giurnfla, -oiu < Gherman (etim. Ghido/neni- ul v. Ghedeon II, 4, 5.
Cand. 143). 6. Cu ch<gh : Chirman (RI XIII Ghid/u, -ul, -u5 v. Ghedeon II 1, 6.
396). 7. VeneraL in Bulgaria ca reminiscenta Ghiergh/e, -ie v. Gheorghie II 1.
a cultului unei divinitali trace (Weig) , cf. Ghig/a, -fiesti v. Ghigantie 1, 3.
pt. datini . Candrea (op. cit. p. 143).
GHIGANTIE gr. Tty;.v-rto < *a; gi-
Gheroiul v. Gh er a sim II 2. gant". 1. Ghiga (Sd XXI si XI 56; Tg-Jiu ;
I Div ; IS 282). Ghigei, frecv. (Tut) : neamul
GHERONTIE gr. repeArri.oc < y4o.ls.) Ghigatesc (ib). 2. Ghigul (17 B I 409 ; Pas),
batfin". 1. Gherondie (Syn) ; eg. - (Stef ; Ghigula (CL). 3. Ghigoiasca t. (Cat) ; Ghigoe.gi
Dal II ; Buc ; Lex). 2. Ghirodie (Vr) ; Ghigaesti s. (Step. Pasca (dupd Rjednik) deriva
Gherodie (Cat mold II). 3. Cu afer : Ronte, N. Ghigul < srb.-cr. Gigo < Grigorij. 4. Prob.
(Sur XX IV) ; cf. Ronta (Mot) si Runlea s. Ghigonla f. (17 A II 290).
(13 -15 B 198). 4. Gheroniia mona. (B Cr 80).
Ghigoi/asea, -e5ti v. Ghigantie 3.
Ghersa v. Gh er a sim I 6. Ghigonia v. Ghigantie 4.
Gherusa v. Gher a sim II 5. Ghig/ul, -up v. Ghigantie 2.
Gherv/an, -ar v. Ghervasie I 2. Ghilafei v. Ghelasie 8.
Ghilas/A, -ie v. Ghelasie 7.
GHEBVASIE lat. med. ,Gerrasius, prob. Ghilea v. Ghelasie 4.
< germ. ger-was lance puternica" (Pallazzi Ghin,-a v. Gheorghie II 10 5i Ghe-
Nuovo Diz. italiano) sau < gr. Te4f3c7cc (ROn). nadie II A 1.
1. Gltervase act. ; Ghervasdia (17 A I 169) ; Gher- Ghinadie v. Ghenadie II 1.
vasae b., mold. 2. Cu schimbarea p. fin. : Gher- Ghine/ea, -iul v. Ghena die II A 6, 7.
v/an, M (Buc) ; -ar, I. (CL). 3. Ghervina diac Ghineul v. Ghenadie II A 5.
(Cat) ; cf. germ. Gervinus. 4. Ghirvasd, mold. ; Ghin/e, -ea v. G h e n a die II A 2.
cu apoc. : Gturva (Dm). 5. Gervasiu, ard. (11 -13 Ghin/i1:1, -iu v. Ghenadie H A 3.
C 1 6) ; Gervasia (Ur XXII 71) ; - cneghinea Ghin/u, -uf v. Ghenadie II A 4.
porn. (Sucev 189) ; Gervescu Inv., 1890. Ghinuta v. Evghenia 4.
6. Hervasia (Sur XIX). 7. Ervasia (Sd XVI). Ghiorm/a, -an v. G h e r m an II 1-3.
8. Arvasia f. (16 A I 578 ; 17 A I 211 ; Sd XI Ghioroae v. Gheorghie IV B 2.
272 ; Sur IV ; Isp VI2) ; strabuna Calimachilor Ghiotu v. Pana ghiot II 1.
(Sd VI 553). 9. Arvasi /e b. (17 A IV 107) f. Ghiprina v. Agripina III.
(17 A V 283) ; -a f. (Cat mold II) ; Arvasii, Ghir/a, -ca, -ea v. A r ghir 3.
mold. (Sd VII 218). 10. Cirvasa (Sur II) ; Ghirghi, -e v. Gheorghie II 15.
cont. cu Chir-Vasii Chervasie (Sd XI 100 : Ghirghilieea v. Grigorie V B 4.
Cat mold II). 11. Servaste mon., mold. (BCI I). Ghirgiu v. Gheorghie II 16.
Nume de origine neclara, german sau grec Ghiricola5 v. Arghir 3.
(Tag!). Ghirodie v. G her ont ie 2.
Ghirtoe v. Bartholomeu III 3.
Ghervina v. Ghervasie I 3. Ghirva, -sa v. Ghervasie 4.
Ghia, Ghlufft v. A ghi e. Ghit/ii, -ea, -eseu, -e5, -oi, -nick -un, -ulan
Ghlarghil v. G r i g or i e V B 3. v. Gheorghie I A 6.

69

www.dacoromanica.ro
Gh lur/a, -ca, -e§ v. Gheorghie IV GLICHERIA. 1. Glichera (Ceasl). 2. Cu
II 3-5. u < y : Glucheria (Lex); 3. Cu afer. Lucheria
Ghiurghlu, -lef v. G h e or g h i e V 15. f., dobr. (RI XI 210); Lucherie f. (P14 fila
Ghlurma, -n v. Gherman II 3, 4. 24). 4. Luchiria, boier 1521-29 (PGov f°17)
Ghlurmeseul v. Gherman II 4. cu fon. ucrainean y -=u; cf. rus JIyueplla f.
Gioan v. loan IX I. (Cehov, Opere). 5. Lachira (ib).
Giol, -fa v. J o 1 2.
Glor(d)zu, -I v. Gheorghie VIII 3. GLICHERIE ngr. TAuxkpL og < yXuxsp6g
Giorgi/a, -u v. G h e o r g h i e V 1 §1 dulce". 1. Licherie (Sur III); Licherii, dobr.
VIII 3. (RI XI 210). 2. Lichiri mosn. (AO X 130 ;
Girgina v. Gheorghie V 14. 16 B VI 339); -e, ard. (Viciu 14) ; -e (lased).
Giuc/a, -A v. Gheorghie V 10. (D Cpol); Lichireqti s., azi orasul Calarasi,
Giul/a, -eS, -e, -ea, -escu, -e5ti v. I u li e etim. data de N. Iorga. 3. Glicula armas (17
II 1, 2. A V 228). 4. Licer, Popa, 1701 (Mano 470);
I uli e II 3.
Giuli/ci, -u v. Licerio (C Lit 1922, p. 410). 5. Sub infl. ucr.
Giur /a, -an, -Au v. Gheorghie IV Glieenco (17 A I 210 si III 119); - T (16 A
C 1. IV 267). 6. Luchiria 1530 (P. Gov f° 17).
Giure/a, -anu, -A v. Gheorghie IV
C 2-4. Glieuta v. Glicherie 3.
Glure/oniu, -ul v. G h e or g h i e IV Glig/a, -an, -ana, -á v. Grigorie IV
C 3, 5. A 1, 3.
Giure/a, -e!ti v. Gheorghie IV C 1. Gligaee v. Grigorie IV A 4.
Glighira v. Grigorie IV A 7.
Giurg, -achl v. Gheorghie V 16. Gligor, -an, -as -e v. Grigorie III 1, 2.
Giurge, -a, -aca, -ala v. G h e or g h i e Gligoree, -a v. Grigorie III 3.
V 2-4 5i VI 3. Gligor/ia, -ie v. Grigorie III 1.
Giurg/eni, -escu, -e5t1 v. G h e o r g h i e Gligoruta v. Grigorie IH 4.
V 4 5i VI 8. Gligul v. Grigorie IV A 2.
Giurgeu v. Gheorghie V 5. Gliguta v. Grigorie IV A 5.
Giurgi, -ca, -IA v. Gheorghie V 3, 4. Glipa v. Cleo p a 3.
Giurgin v. Gheorghie V 6. Glircea v. Grigorie HI 3.
Giurgioana v. Gheorghie V 8. Gliseru v. Eclesiarh 6.
Giurgiov, -an, -ul v. G h e or ghie V 9. Glucheria v. Gli ch eri a 2.
Glurgita v. Gheorghie V 7. Goaga v. Gheorghie IV A 7.
Giurgiu, -ea, -le5t1 v. Gheorghie V Goarga v. Gheorghie III 3.
9, 10. Godineiti v. Constantin II A 21.
Giurgluman v. Gheorghie V 11. Gog, -a v. Gheorghie IV A 1, 2.
Giurgiuv, -an, -ul v. Gheorghie V 12. Gog an, -cea v. Gheorghie IV A 3, 4.
Giurica v. Gheorghie IV C 2. Gogfi, -nici v. Gheorghie IV A 5,7, 14.
Giurj/a, -ea v. Gheorghie V 13. Gog/ea, -ealea, -can -escul v. G h e o r-
Giurm/a, -oiu v. G h e r man II 5. ghie IV A 6.
Giurul v. Gheorghie IV C 1. Gogioiul v. Gheorghie IV A 6.
Gilo, -a v. Galle II 2. Goglea v. Gheorghie IV A 8.
Gin /ea, -eel v. G a n 5. Gogoiu v. Gheorghie IV A 9.
Girpina v. A grip in a I 1 C. Gogol/ea, -ina v. Gheorghie IV A 8.
Girva v. G a vriil II 6. Gogoncea v. Gheorghie IV A 10.
Gogot/an, -A v. Gheorghie IV A 11.
GLAFIRA gr. rXctcptp cc delicatA". Gogotea v. Gheorghie IV A 11.
1 . - Nacu act. ; mona (P5) ; - (Bicaz). Gogu, - lescu, 4 v. G h e o r g h i e IV A
12, 13.
Glieenco v. Glicherie 5. Gole, -a v. Grigorie I 16.

70

www.dacoromanica.ro
GOLIAT bibl., ebr. 1. Golfo(' (Arh). 2. Gorza v. Gheorghie VIII 4.
Goilav < Goliath (etim. Iorga, An C III 513). Graful v. Evgr a f.
Gratin/a, -i v. Agripina I 4 b.
Gora, -n, -s v. Grigorie I 2, 3, 7. Gratia, -ia, -le, -lest', -ii v. P an era ti e
Goren v. Grigorie I 9. I B 1.
Gorse, -a v. Grigorie 110. Gratin, -esti v. P an cr atie I B 2.
Gorci/a, -la, -u v. Grigorie I 10. Gratin/a, -u v. Agripina II 2.
Gord/asu, -e, -en, -in v. G o r die I, 1, Graga v. Grigorie II 2.
2; II, 1, 2. Grap/eni, -Ma v. Agripina I 4 b.
Gratiana v. Pancratie I B 3.
GORDIE lat. Gordius, la origine numele Greta v. Grigorie V A 1.
unui rege frigian. I. 1. Gorde (Vr). 2. Gordasu, T. Grin /a, -ea v. Grigorie II 9.
(Hur 129). 3. Gordul (Tec I ; Tut ; Sur IV ; Isp Griesti v. Filagri e.
V2) ; 4. Gordul = Gardul, I., vornie, 1779 GrIg/a, -A v. Grigorie II 1.
(BCI VII 55 ; Bir III). 5. Prob. Cu c=g: Grig/aciu, -as v. Grigorie II 5.
Cordi, A. (Ard H 185) ; -n, Sdcalus (17 A IV
413) ; Cordul, mosul fain. Meleghi, mold. (Sur GRIGHENTIE ep., cf. lat. Agrigentum
XI 137). 6. Gordi(d (Mot). Gordild, olt. (16 oral. Contaminat cu Gheorghe 1. Gherghentie
B VI 276). 7. Hordou satul poetului Gh. mon. (17 A IV 494 ; Sur IV). 2. Gherghintie
Cosbuc, expl. de E. Petrovici (Romanosl. IV mon. (P5).
49) < ucr. ropAift + -oy < -08.
II. 1. Gordin, D-tru (17 B I 346 si III 417) ; Grigoe v. Grigorie 11 6.
-esti s. 2. Gorden (17 B I 490). Pentru acestea Grigole v. Grigorie I 16.
cf. si subst. gordin (un soi de struguri). Grigoran v. Grigorie I 3.
Grigorascu v. Grigorie I 8.
Gordi/16, -n, -la v. Gor die I 6, II 1. Grigorce v. Grigorie I 10.
Gordul v. G o r die I 3, 4.
Gore v. Grigorie I 4. GRIGORIE gr. rpry6py4 treaz, ve-
Gorge, -n v. Gheo rghie III 3, 6. ghetor"< vb. yvineopho ,,veghez". I. 1. Grigor
Gorg/ea, -eseu,-esti v Gheorghie III 2. (Dm ; Stef ; Ard ; Mar) ; -escu ; -eni, -esti ss. ;
Gorghe, -a, -esti v. Gheorghie III 2. -fu, act. ; cu afer. si art. : Gorul t. 2. *Grigora
Gorghias v. Gheorghie III 11. cu afer. : Gora b. (Bat IV ; Vr ; Ur XXII 87 ;
Gorghle v. Gheorghie III 1. Sd XXII 248 ; 17 B II 166) - nobil (Mag
Gorghina v. Gheorghie III 8. Br). 3. Grigoran, mold. ; olt. (Cand 144) ; cu
Gorghita v. Gheorghie III 4. afer. : Goran ($tef ; Hur ; p12) R. (16 B II
Gorgiulescu v. Gheorghie III 2. 34) ; - Turcu (RI XI 44); Goran, Stanciu
Gorgocealal v. Gheorghie III 9. Oltenescul, log., 1699 (Tis) ; Goranul t. ;
Gorgo/esti, -Iu v. Gheorghie III 7. Gordnescu (Breaza). 4. Grigore, forma comund.;
Gorgon v. Gheorghie III 6. cu afer. : Gore, Pavel, mold. ; Gorea act. ;
Gorgos v. Gheorghie III 11. Gorescu (Sd XVIII). 5. Grigori, mold. ; -as
Gorgot/a, -escu v. Gheorghie III 10. (Mar); eu afer. : Gori (RI XI 220). 6. Grigorie,
Gorgul v. Gheorghie III 5. forma literara, culta ; cu afer. : Gorie, C.
Gorguta v. Gheorghie III 4. (Isp II2) ; - Plnzarul, mold. (Sd VII 341) ;
Gorl, -e v. Grigorie I 5, 6. Gregorie (Tis) ; cu afer. : Oriesti (17 A IV 22).
Gorilla v. Grigorie I 11. 7. Grigoras (Dm) etc. ; cu afer. Goras fain.
Goritd v. Grigorie I 12. 8. + -cu : Grigorascu, mold. si de ad, prob.
Gorjea v. Gheorghie III 2 . Rascu (v. acesta) ; Grigordscu (B rAz 33).
Goroi v. Grigorie I 14. 9. + -ca : *Grigorca, cu afer. : Goren, Ursul
Goroveiu v. Grigorie I 17. (Bal IV) ; Gored, Stase, munt. (BCI X 113).
Goruia v. Grigorie I 15. olt. (Cand 144) ;
10. -I- -cea : Grigorce, mold. ;
Gorul v. Grigorie I 1. Cu afer. : Gorce, mold. (Sd XXII); -a (Dm ;

71

www.dacoromanica.ro
Mot ; Ur XXII 64 ; Sd XVI) ; Gorcia (17 B I 98). 2. Liga f., 1490, mold. (Sd VI 139; 16
167) ; Gorciu act. ; Gorcild, olt. (Sur V). A I 310); Liga, I. 6 (Sur XI). Coincidente :
11. +-ila,siafer. :Gorild, Joan, act. 12. + -i(d : Liga, Ligomarus (OR I 569).
Grigorila (Mar) ; cu afer. : Gorifa, R. (Vr C 53), V. Forme straine : A. licrainene : 1. Gresa,
si Grill Guduman (Tec I), prenume etc. Ilie, olt. (AO XV 66) ; - mold. 2. Grisani s.
13. + -ufd Grigorufa, olt. (Cand 144) si prin (Dm). 3. Grisca b. (Dm). 4. Hriscan b. si
asim. regresiva Guru(d act. 14. + -oiu si s. (Dm). 5. Grifa (Mar); a) Hrifa b) (Dm);
afer. : Goroi, act. si Roiu. 15. -uia : Goruia Hrillanul fam. (Sur XX) ; -eni s. Hrifoae
s. (16 B II 366) altil afer. Rule t. (v. $i Par- t. (Diet. Frunzescu); b) + -co : Hrillco
tea II). 16. Cu disimilare : Grigole (Ard II 94 ; (Dm) ; -cani si Grifcani s. ; c) + -one :
Pas) ; cu afer. : Gole, -a pren. ard. (Pas). Hrifone (Dm) ; d) Hrea(ca s. 6. Hrihul (Dm)
17. -I- -ov, -ei afer. : Gorovei (Arh ; Sd XVI < Grigul. 7. fibrilla, -esti s. (Dm) < Grigorild.
300) ; -u, 1665, mold. (Sd V 88). 8. Prob. Gurca b. (Mar 203).
IL Cu apoc. *GRIG : 1. Griga (C Stet ; B. 1. Din magh. G e r g e l y Grigore" :
Mar ; 16 A III 25 ; Sur IV ; Sd XIX 21) etc. ; Ghergheli, mold. (BA ung 10) ; Ghergheleu s.
la genitiv Grigdi ; Griga (Isp 1II1). 2. Grdga (Dm) ; Gherghildu t. (Mus). 2. Gherghel (Sd
(17 B III 349). 3. Grigul (16 A III 26) XXII) ; - nemis (Ard I 234) ; - Gabr., ard.
4. Frecventa formelor 1 - 3 explica afereza lui (Sd VII 63) ; -escul, 1602 (17 B I 59).
g In formele ; Riga (Pile) ; - cap. (D Buc) ; 3. Ghiarghil, St. (Sd V 34). 4. Ghirghilicea, act.
Rigu (AO XVIII 128 ; BAP II 246) ; Regea
b. (Cat mold II). 5. + -aciu, -as : Grig /aciu, C. Din srb.-cr. G r g ur : 1. Gurgur, R.
-as (Mar). 6. Grigoe (Isp MI). 7. Griguld (Olt XIX 166 ; 17 B II 132). 2. Gurga (17 B I
318) ; Gurgu Gurguld act. 3. Gurgoi, Barbul
(Mar ; Ard), cu afer. : Gula. 8. Grigus (Mar).
9. Prob. Grica (Mz PI I 44) ; Gricea vatag (16 (16 B IV 100). 4. Cont. cu goangd Gurgongd
A II 226). (17 B III 166). 5. Din arm. K irkor:
Carcor, mold. sec. 18.
III. Cu r>1: 1. Gligor (Stef) ; -e, forma
comund ; -ea, -esti ; cu afer. lui g : Ligore (Buc); Grigul v. Grigorie II 3.
Gligorla (16 A III 246) ; Gligorie (Dm ; Mar). Grigus v. Grigorie II 8.
2. Gligorlan, olt. (Sd XXII) ; -as (Sc). 3. Gli- Griguta v. Grigorie II 7.
gorce (Isp IV1) ; -a (Sd XVI) ; Contras : Grip, -a, -e, -eiu, -ena v. A g r i p i n a
Glircea, mold., 1623 (RI II 142). 4. Gligorufla,
I 1 b, 2, 3.
mold. (Sd XXII) ; -a (ib 334). Cf gr. r),-tjy6p-ilc
Gripina v. A gripin a I 1 b.
(But).
Grisanl v. Grigorie V A 2.
Grilea v. Grigorie V A 3.
IV. A. Cu r>1 61 apoc. : 1. Gliga (Dm ; C Grita v. Grigorie V A 5.
*tef ; Mar ; D Gorj ; Mot ; CL ; Buc ; Sur XVI ; Gurea v. Grigorie V A 8.
16 A II 92 etc.) ; Gligd fiu Onului (Isp 11). Gurgur v. Grigorie VC 1.
2. Gligo (13-15 B 227) ; Gligul (16 B VI 125 ; Gurlanul v. G u r i e 2.
17 B I 368). Frecventa acestor forme explicd
ipocoristicul Liga. 3. + -an: Gligan (Mot) ; GURIE ebr. Gurion. 1. Gurie monah ;
-a b. (Sur XVI) sau <subst. gligan. 4. -I- -ace : Gurianul mold. 2. Cu gh trecut In h sub infl.
Gligace (Sd XI 85); cu afer. *L i g a ce: ucr.: Hurie eg. de Sucevita (Sucev 138),
hotarul Ligdcesc (16 B II 167) si, cu g>h : scris si Hurea (ib. 201). 3. Prob. Hartz
Lihaceni (ib. 183) ; v. Partea II-a : Leh, (v. Partea II).
Lehaci. 5. Gligu(a b. (17 A III 182, IV 415).
6. Cu asim. regresiva Glighira (Mar). Curl, -A v. Grigorie I 13.
B. 1. Liga b. ( < Gliga) mold. (Arh; A Guruta v. Grigorie I 13.
Gen I 79 ; BIr I) ; - olt. (Sd XXI ; AO Gusti, Gust/ea, v. A v gust in 5.
XVIII 132). - I., mold. (Sd VII 101) ; - Gutilv. Gheorghie IVA13 Gri-
munt. (17 B I 409) ; Mirciu Liga (16 A III gorie II 7.

72
www.dacoromanica.ro
H
Hafie v. Agatha Ha. A. (17 A I 21). 4. Prob. cont. cu Hira : Hdra
(BM I ; RI I 276) ; Hare (Sd XVI) ; -a (Bal II) ;
HAGIU subst. < tc. haci pelerin", luat Hareqti s. care se confunda cu Herelti
ca epitet, In compunerea unor nume, mai ales < Hiera < filer. 5. Haruca (Vr).
de aromIni $i de balcanici In genere : Hagi- B. 1. Lambul (Giur 317 ; 17 B III 349).
Tudose, Hagibira, Hagiioanu, St., Papahagi 2. Lamba b. (Tee I ; Gimp ; Olt ; Bal II ;
etc. 1. Hagiul t. 2. Cu afer. : Agiul portar Acte Sc). 3. Lambi, ar. (Ant Ar) ; Lctmbe§ti s. ;
(D Buc). Numai In 2 vol. de doe. (I Div si Lambouici, Badea, 1677 (BCI VII 9). 4. Cu
Cat gr I) gasim 110 nume compuse cu Hagi. afer.: Busied, ar. (etim. T. Papahagi, Ant
Ar). 5. Ampul (Ard) < Lampu, nu din Anghel
Hahie, Hahica v. Agatha II 5. (etim. gresita Iorga).
Hal/easa, -es, v. Galie 9.
Hali v. Mihael VII 1. Haralap v. Haralambie I 2.
Halita v. Galie I 8. Haranghel v. A r h a n g h e l 3.
Haramb v. Haralambie I 3.
HAMAT bibl. ebr. - medic ; librar ; u Haras/am, -ima v. Gherasim III 2, 3.
(Sur V). Haratini v. H a r i t i n a 2.
Har/au, -ea, -ia v. Zahari a 5 si Ha-
Han, -a, -fi, -ea v. loan VIII 1. ralambie II A 1.
Hananic v. Anania II 7. Haret, -a v. H a r i t 1, 2.
Han/cea, -ce .lti v. Ioan VIII 4. Harintov v. Hariton 4.
Hanci/oe, -u, - ulescu v. loan VIII 4.
Han/co, -en v. loan VIII 4. HARISIM gr. ; - (B raz47). Harisia mona.
Han/es, -is v. Ioan VIII 2. HABIT gr. X4E,g, vvo gratie" sau< arm.
Hanet v. Ioan VIII 3. v. Hariton. 1. Haret, 1647 (Vr) ; -u, Parfeni
Hanoi v. loan VIII 2. (Isp V2). 2. Hareta b. (17 B I 366); - eg.
Haul, -a, -ac v. loan VIII 6. (17 B III 40) ; zis ci Harita b. (Cat mold II).
Harm, -I v. loan VIII 1. 3. Haritiea f. (Mar 179).
HARALAMBIE, gr. Xa2aXecu.n1g. I. 1. Ha-
HARITINA gr. XceptwEvri < xciptq. 1. Ari-
i alampie (Syn). 2. Haralap, dobr. (RI XI tina (Syn), forma curenta. 2. Haratini f.
207). 3. Contras, Haramb (Syn 7. II). 4. Fara (Lex).
h: Arampie 51 Alampie, olt. (Cand 96).
II. Segmentat : Hara-Lamb : A. 1. Harea, HARITON gr. XapETwv, cf. arm. Harutium
mold. (RI VI 76) ; Haria (Sd XI 77) sau < Za- Inviere", (expl. Siruni).
1. Hariton, 1661
haria. 2. Hariu,dobr. (RI XI 215). 3. Haruful, (Isp HP); Ariton (Sd XXI ; Tec I ; Nepos) c u

73

www.dacoromanica.ro
afer. : Ritan (Pas). Aretonea, 1670, pren. (D Hilotie v. Amfilohie 5.
Buc). 2. Cu met. : Hiraton, satean (Sur V) Himia v. Eufimia II 2.
3. Arif ton (Pas). 4. Cu met,. si suf. -ov : Ha- Hina v. Trofim 8.
rintov mot (Cand 145). Hint/a, -ea, -escu, -esti v. S f i n t II 6.
Him v. Hahela 2; v. si Partea II-a :
Harin v. Haralambie H A 2. S afir IV 13 15.
Harnav v. V arna va I 2. Hiraton v. Harit on 2.
Hartenie v. Artemie 2 e. Hirind v. Irina 6.
Harutul v. Haralambie II A 3. Hirotei v. ter ot ei 2.
Hay/Vilest', -is v. Gavriil III 1, 2. Hitioana v. Ioan V A 2.
Halael v. Alexandru IV 3. Milieu, -I v. Ioan VIII 5.
Halehiu v. Helchi a.
Hfin/eseu, -esti, -testi v. Ioan VIII 1, 6. HMS nume derivat din Hrisant sau din
Hanut v. loan VIII 3. Hrisostom, (Gurd de our ") epitetul sf. Ioan
Eldr/a, -e, -ea, -esti v. H a r a la m bie II 4. patriarhul Constantinopolului, cu mutarea
Hars/eseul, -ova, -u v. Hirs 2, 3. grupului Hri In Hir, ca la Cirstina < Cristina,
Rant v. CriEtofor III 6. Cf. $i gr. Xptial-xpLaoc aur". XPirlaLc folo-
Iliirsesti v. H I r s 4. sire" sau xpicn ungere" $i antrop. gr. Xpomoc.
Haruea V. Haralambie II 5. 1. Htrs, vlah Serbia ; %ig., 1508 (16 B I 43) ;
-u (16 B V 102 ; Pas) ; -ul (Cat); -ulescu, P.,
HELCHIA nume biblic (I-a Paralipomene 1775 (AO XVI 328) ; Htrs /a, -eni, -eqti ss.;
IX 11), ebr. Iiilkiali. 1. Halchiu s. ard. Htrsova f. (Tis 376-8 ; - preoteasa (Gorj
2. Cu afer. : Alchia, N. (Melt Cr.). 390). 2. Hdrsu, Gh. (chei I) ; Hdrsescul (16 B
VI 296). 3. + -ova : Harsova f. (P4; Sd XV 9 ;
Hentelti v.S I Int II 6. AO XX 104 ; BCI VIII 23) ; - jupinita,
1650 (Ins 209). 4. Aceastd forma se Inlocuieste
Heraelu v. Ira clie 3.
Here/e, -esti v. Er culin 2. uneori cu cea In : Hlrsa, I., ard. ; Harqe§ti
Hermesti v. Erma 4. (Tec I) ; Htrsova f. (Gorj 217) ; sat In r.
Vaslui II orasul dobrogean. 5. Prob. cu afer.
Herovin v. Heruvim 1.
?oom fam. act.
HERUVIM, ebr. Cherublim. 1. - b. ifirs/a, -ova v. H 1r s 3.
(Scan) ; Herovin, I. act. 2. Cheruvica f., pren., Hloru v. Flor I 16.
din heruvic" cintare bisericeasca. 3. Reroute,
Badu (1. Div). HOLOFERN bibl., din asiriand. Want-
pren. act., ard. (Pas).
Hervasia v. Ghervasie 6.
Hevrona v. Fevronia 3. Holoteia v. Filof tee a.
Hicol v. Vico 1. Hom/d, -ea, -escu, -esti v. Pahomie 5.
Hlina v. Trofim 8. gi Partenie II 4.
Hike, -a v. Filic 6. Hom/ita, -ul v. Pahomie 5.
Hilep v. Filip V 1. Horban v. U r v an 4.
Hill/an, -na v. Filic 3. Hordou, v. G o r d i e 7.
Billie, -iia, -ei v. Ahilie 2. Horga, Horgh/ea, -le v. Gheorghie
Hilimon v. Filimon 2. III 12.
Hilina v. Filic 3: Filip II 4. Horila v. Grigorie V A 7.
fillip si duly. v. Filip II, V 1. Horpina v. A gripina I 4 e.
Hilivfistru v. Silv estru I 8. Hortolomei v. Vartolomei III 1.
Hills, -eu v. Filic 3. Hortomel v. Vartolomei HI 2.
Hilita v. Filic 3. Horul v. Pr ohor 3.
Hilofie gi Hilohie v. Amfilohie 4, 5. Hotina v. Fotinia 3.
Hilote, -I v. Filoftei 4. Hotu v. F ot a 7.

74

www.dacoromanica.ro
Hovir la v. Gavriil III 4. HRIZA nume ce poate deriva din Hrisant
Hovril/eta, -eata v. Gavriil III 3. sau din Hrisostom, cu mutarea lui s In z,
Hriipina v. Agripina I 4 c. In cadrul limbii grecesti. 1. Hriza (Sd X ; Giur
Hreatea v. Grigorie 5 d. 170) ; cu afer. : Riza pren. (Puc) ; - olt. (Sd
Hreazea v. Hriza 2. XXII). 2. Hrize log. (17 B II 224) ; -a si
Hrihul v. Grigorie V A 6. Hreazea (Hur) ; Rizea, frecv., pren. 3. *Hrizu
Hris, -a, -ava v. Hris an t II 1. > Rizu, dobr. (RI XI 210) ; boier, 1674
Hrisaftu v. Hr is ant I 4. (Fil C 286) ; ar. (Cara 34) ; -1 t. ; -lui, Piscul,
Hrisanfi v. Hr i s an t I 8. t. ; Rizescu (Puc) ; Rizoiu, act. 4. Hrizan
Hrisanft, -ia v. Hrisant I 3. (Mann 21); armas munt. (Sd I- II) ;
Hrisandu v. Hris ant I 2. - post. munt., sec. XVII (RA I 221) ;
HRISANT gr. Xpucrocv3j;g, floare de Rizan (17 B II 308 ; Sur XX) ; - CIrstoiu
our ". I. 1. Hrisantie (Ard). 2. Cu fon. gr. Hri- (Sd XV 243) ; cf. Rizan (C. Stef). 5. Hrizicct
sandu eg. (Cob 26). Hrisanft eg. (Bal V) ; -u spatar (Sd IV 36) ; Hrizicu ar. ; cf. gr.
pren. b. (P13) ; -ia f. (Ard II 184). 3. Cu afer. : Xpum.xC aurae. 6. Rizescu si < Izescu
Antha (P11). 4. Hrisaftu arhiereu (RI X 192) ; act. 7. Arizan, A. (Tel 58) a lui Rizan".
cu afer. : Saftu (Am 97), nume ard. Si munt. Hrize, -a v. Hriza 2.
5. &Viotti (Gras 104 ; Gorj 101 ; Fil 56) ; Sap Hrizi/ca, -cu v. H r i z a 5.
tescu (Tg-Jiu). 6. Saftel, jup., 1638 (AO XIX Hrlste v. Cristofor III 5.
119). 7. &Tian, mold. (Sez), sau <subst.
saftian, marochin". 8. Hrisanfi ($tef). 9. HROMATIE gr. Xpa)[LOCTCOV .,de culoare"
Hrisafi, P., act. 10. + Sofia : Hrisofia f. Prob. Hrom (Sd XVI) etc., sau < sl. XPOM
(I Div). Cf. si Hrisaf. schiop", v. Partea II-a Hrom.
II. Cu apoc. : 1. Hris (tef), cf. gr. Xpticrq ;
-u (Dm) ; -a b. (16 B I 4) ; -in, G., act. ; -icu, Hronesen v.S of ronie 4.
V., ar. act. ; -ava, dobr. (RI XI 205) ; -cu (ibid). Hrusina v. Eufrosina 9.
2. Hristia, Cehan, f. (Tut 107). Hudr/ea, -es, -lei v. Adrian II 9.
III. 1. Crisant (DR II), -a f. act. 2. Cre- Hurban v. Urvan 4.
zantu fam. 1915. Vezi 61 Hrizan II Hirs. Hurtund v. F ortun at 2.
Hur/ea, le, Huru v. G u r i e 2, 3; v.
Hris/eu, -icu, -in v. Hrisant II 1. 11 Huru (Partea II).
Hristia v. Hr is ant II 2.
Hrisofia v. Hris ant I 10. HUS ebr. fiul lui Ham ; loan Hus re-
Hrisogon v. Crischent 4. formator ceh ; cf. ceh si ucr. Xyc < rya.
Hrist/a, -an, -ea v. Cristofor V 1. glsca". 1. Hus (11-13 C I 147 ; Dm) ; -ova
Hristina(sinaxar)gr.Xpic rlvteveziCristofor. s. (C tef); -u/ (Dm ; Star ; Bal II ; C Bog) ;
HRISTODUL, gr. XptaTOSouAog (4robul lui
-ea (Dm ; Ard) ; -ea, Stanciu (Sur IX) ; -an,
Oghene, mold. (Sd XV 210). 2. Hasa, I., ar.
H.)). 1. - diiac (16 B IV 177). In onomas-
(Cara 92). 3. Huscorici, D-tru (16 A IV 255).
tica neogr. apare §1 Xpi.crroq, XprijaTo ca
nume de pers. de unde vine Xpurrecx% (But).
4. Husin (tef ; Bal III). 5. Husia s. ard. ii
-ni s. (C Bog) ; Husei s. ; Husesti (Husesti)
Direct sau prin intermediu blg. avem Hristea
si Cristea sau < Cristofor. 2. Cristodul, act.
(Ur XXII 288) ; Husii s. si oras < Husiti,
3. Acomodat cu numele terminate In -dor dupd I. Bogdan (Stef II 191). B. P. Hasdeu
gi Iorgu Iordan admit expl. top. Husi < an-
ca Teodor : Hristodol Hristodor (i Div) ;-escu.
troponim Hus, dar E. Petrovici (Romano-
Hristofor v. Cristofor III 1. slavica IV 51-2) 11 deriva < ucr. rycn
Hrist/a, -an, -ea, -u v. Cristofor III 4 Ate* . Forma Husa la aromlni ar justifica
gi Hristodul 1. originea biblicd a numelui.
Hriscan v. Grigorie V A 4.
Hrita gi derivatele v. G r i g or i e V Hus/esti, -i v. H n s 5.
5 a- d. Hutu v. Mihael ILI 17.

7,5

www.dacoromanica.ro
I

MO. v. Iacov I 5 b. f. (Sur XXI) ; 0 Iaxa, M (Met 172) ; formele
Iaehim, -eseu v. I o a c h i m 12. e si f sint strbesti. 6. + Codin : lacodin
(G Ros 69 ; Sur XXI ; Arh).
IACHINT gr. `Ycb.vaoc iacint" 1.- mitr.
II. Forma lat.-cat. 1. Iacob (Stet') ; -escul,
Ungrovl., 1360. 2. Iacint, mod.
Luca (Stef) zis si Ecobescul (C tef); -eni,
Iacin v. Iacov I 5 0. -esti, -oaia ss. ; -an (Buc) ; -ica, -uf (Cand 146) ;
Jacob, -an, -Ica etc. v. Iacov II 1. Iacobdscul, Fetea (16 A I 75). 2. Cu afer. :
lacodin v. Iacov I 6. Acob (17 B I 491). 3. + -an : Iecobdn (CL) ;
Icoban (CL). 4. Cu afer. : Coban(Sd XXII 334 ;
IACOMI lat. Jacomus, varianta lui /a- Isp III'). 5. + -oniu; lecoboti, hateg (Cand
cobus, din care deriva it. Giacomo. 1. lacom 146). 6. + -ici : Ecobici (Tg. Jiu). 7. Cu afer.
(Ard II 198) ; -achi, 1679 (BCI VII 9). 2. Ia- si alte sufixe : Cobes, Neagul (Sur XXIV) ;
comi, grecul 1619 (D Gorj) ; - b 1662 (Isp Cobef, E. (An Pit 24) ; Coblea, olt. (Cand 146).
III1; 17 A IV 16, 105) ; -e, mold. (Sd XI 8. lacobica, cu derivate prin afer. citate
88) ; lacomi, dascalul lui Dim. Cantemir ;- de Candrea (p. 146) : Bled, Bicu, Bican,
sluger (T. Div). lacumi pircalab 1645 (DCpol). Biala, Bicas, folosite in Oltenia. Bica f.
3. Cu sine. si suf. -an : Icoman (16 B II 57). (P1-3; s. Catina Bz ; I Div) ; Bicu, N. si
4. Comu (P'1). Bicesti, ceata (I Div). 9. lacobut, -á (Cand
Iaeos v. Iacov 15 d. 146), din care se pot explica : Bu(a f. (P3) ;
Bufd b. (Sc) ; v si Buld Partea II-a ; Bufu
IACOV ebr. Ya'aqobh, tiitor de calciti", (Viciu 15) explicat de acesta < Iacob.
geaman", patriarh biblic, lat. Iakob. I. Forma 10. *Iacub, din care s-ar explica : Cuba, I. ,act.
ortodoxa : 1. Iacov, satean (17 B III 54 etc.); si Cubde f. (Bogrea An C III 766) ; -porecla
-esti s. vechi ; -escu ; pl. feminin : lacovlile s Anei, sotia lui G-tin Cantemir Vvd, ca serdar
ca Toanccle > Anton ; s. ; -ifd, olt. (Cand (RA I 67) ; Cuboaie f. ard. (DR III 799).
146) ; -ache (Arh). 2. Cu afer. : Covu act. ; 11. Prob. Cdbulea, V., act. < magh. lakab.
Cova (Tel 58) ; Covan (Cand 146). 3. Cu afer. :
$i suf. -lea : Covlea (Gorj 94). 4. Vufd, act.
Iac/os, -us, -ul v. Iacov I 5 a, c.
5. Cu apoc. sau schiinbarea fin. -ov, tratata ca
Iaeovile v. Iacov I 1.
suf. : a) Iacul (17 13 I 282) ; b) Thai, Marie
Iaea v. Iacov 15e.
(Ard II 104) ; c) + -in. : lacin qolluz (16 A
lad, -a v. I o a d.
IV 238). d) tacos vist. (Isp I1)=Iacus (Dm);
Iadr/e, -a, -kin v. Adrian II 11.
- vist. (C Stef ; 16 A I 85) ; Ecusani s. IAFET bibl., fiul lui Noe. - (ard).
(16 A I 85) ; azi kuseni ; lcusesti s. (Dm).
e) Mesa, olt. (Tis 379) ; - cap. zis si Iasco, Ialena v. Elena I 5.
lasca (AO III 10, 332) ; lacsa din Suceava Ialexa v. A l e x i e I 1 o.

76

www.dacoromanica.ro
Ian/a, -A v. loan VI A 1, 5 si B 4. 2. Razo (16 B I 81) ; Razu, mold. ; (Buc ;
Ianacachi v. Ioan VI A 8. -
Giur 236 ; Olt) ; V. (Vit. 47) ; Raz le§ti s.
Ianachle, -I, -le v. loan VI A 8, si B 3. (C Stet) ; -oaia, f. mold. 3. Reizu§ prof. 4. Rlzea
'arias v. loan VII A 1. (Ard). cf. si Rizea < Hriza 2, 3. si subst.
Iancea v. loan VI A 12. ard. rIza otreap5.'". 5. + -an : Rtzan, C.
Iandul v. Ioan VI A 11. (C -tef) ; Rdzana t., nume de Orin si de ttrg
Iane, -a, -o v. loan VI A 10. mold., cu variantele din documente : Rdzina,
Ianeu, -len v. Ioan VIA 10. Rezina, Rizina, Rtzeni.
Ian/e, -ea, -es, -ls v. loan VI A 1, 2,
'VII A 2. Ierciuleseu v. Er eu 1ln 3.
Ianev v. loan VI A 9.
Iani, -u v. loan VI A 2, 3. IEREMIA, ebr. Iiirineyah Inaltarea d-
Iano, -11 v. loan VI A 2, 7. lui", lat. leremias (El). I. 1. Eremie (Stef) ;
Ianos v. loan VII A 1. - Movila Vvd. (In cronici) ; -escu act.
Ianotal v. loan VI A 6. 2. Eremeiu (Mar) ; E., ard. act. ; Eremic
Ianov /a, -id v. loan VII A 9. (Mar 171) ; leremica, Jora (B raz 46) ;
Ianpola v. loan VI A 6. Eremin sec. XVII (P Gov fol 13 vo) Ieremild,
Ianu, -Id v. loan VI A 2, 7. ard. sec. 18. 3. Iremie, ard. (Pas) ; Irema
lanul v. loan VII A 1. b. (17 A IV 368). 4. Ierimie (Met 132) ; Eri-
Iaremia v. I er e mi a II 4. meseu act; Erimica (Ard II 180) ; Erimilul
Iasal, Iasof v. I o asaf 3. (Buc) ; 5. Irimia, frecv. ; Irimte 11 Irizlie (Pas) ;
Iaseo v. Iacov I 5 e. Irimescu ; (Sd XVI) ; -e vornic (Sur
Iaxa v. Iacov I 5 t. IV) ; -ea, -el ; Irimifel act. 6. Irimaqul t.
Icaterina v. E cat erin a I 2. II. Sub influenta fon. slay, dela Arimin-
Ichim, -eni, -WI v. Io a chim II 2. d e n I : 1. Arminden numele sarbatorii de 1 mai ;
leant v. I gn a Lie 3 5. 2. Ormindea s; Erimin (17 B III 421) ; -u,
Icoban v. Iacov II 5. 1787, munt. (RI I 22). 3. Irmin (16 B IV 198).
Icoman v. I a co mi 3. 4. Din au. FIpema (Grine) : laremia (Hur
Ieuseniv. GheorgheIVF 2 slIacov 129) ; Aremia b. (16 A I 266, IV 34) ; Arimia
-5 d. b. (Sur II ; 17 A I 170 ; Sd XVII ; Tg-Jiu) ;
Ida, Idu v. I u d a 2. Arimie, mold. (Sd VII 61). 5. Din ucr. Bepemili
Idita v. Iud ita 3. (Grinc) : Virimia, dobr. (RI XI 207).
Idor v. Is idor 4. III. Probabile 1. Seurtari : Irea, Menu;
Idoxile, 4 v. Ev do xi e 3. -e§ti, -easca ss. ; cf. §i ebr. `frd vigilent".
Idrea, Idrieeanu, Idrieiu v. A d r i a n II 11. 2. Contaminari : Arimera ard. (Pas).
Iechimauti v. I o a chi m II 1.
Iecob/itn, -on v. Iacov II 3, 5. Iereml/ca, -td v. I e r e m i a I 2 b, e.
Ienfiehila v. loan VI A 8. Ierimle v. I er emia I 4.
Iefrim v. Efre rn 5. IERONIM gr. lepWvuti.o nume dint".
Iencea v. loan VI A 12. 1. Ieroni m-te (Tis). 2. Roni, vezi acesta.
Ien/e, -ea, -u, -la v. loan VI B 2. 3. Prob. dim. Nimel, 1725 (Pas).
len/ilte, -olu v. Ioan VI B 2.
Ienuta v. loan VI II 11. IEROTEI gr. Cep65 august (dint) $i
Ieordaehe v. Gheorghie IV E 2. 8e6g d-zeu". 1. Intel (Syn) ; Ereteiu mon.
(Sucev. 179). 2. Hirotei, Soldan, eg. (Sd
IEIIAZ, gr. I ep rxa , acomodat cu subst. heath VII 365). 3. Irofti, Pia, act.; -e t. ; Irofteia
-var. munt. la ires = eres. 1. Irezul din Glrleiti eg-na m-rii Etcani (BM V).
,(BcI VII 10). Irizul, loan, mold. (Sd VII
323) ; Irizan, Matei (I Div) : putem apropia IERUSALIM oralul, gr. lepocrOAtvoc <
-de acest nume prin afereza, urmatoarele : ebr. 1. Ieruselima (Syn). 2. Rusalim. ard.

77
www.dacoromanica.ro
Pas) ; pren (Hat 65). 3. Rosolim (Ard). III. 1. Cont. cu magh. Ignacz : Ignafi,
4. Scurtat : Silim (Sd XV 85). 5. Rusalin mar. ; cu afer. Nafii, mar. (Ard I 200) ; Ignanr
pren. ard. (CO 60). 6. Cu apoc. : *Rusalu > (17 B I 222) ; Nalul, E. mold. act. ; Ignafel
Rusalesti s. (I Div). sau < Rusalii (Sur I) ; Ignalei s. 2. Prob. din ucr. DiaT
(Grine) : Nalco (17 A III 42) $i /nate°, Irate
Iestihie v. E v t i h i e 3 a. cu Grozav, mold., 1644 (BCI X 41). 3. Ognat,
Ievon v. loan III F 6. dobr. (RI XI 210). Dovada segmentarii sta
Bernie, Ifenie v. Eufimia I 5, 6. in forma Nat si Natii din Ignat, pe chid in
Ifimie v. Eufimia I 5. ucr. Filar s-a produs numai afereza lui I.
Ifraft v. E f r a f t.
Ifrasina v. E ufr os in 5. 'gnat', -tu v. I gnat i e III 1.
Ifrem, Ifrim v. Efrem 2, 5. Ignat/el, -ei v. I g n a ti e III 1.
Ifronle v. E f rem 10. Igoiu, Igul v. Ignatie II A 2, 3.
Ifrosl, -e, -n, -na v. Euf rosin 3; -a 3. Ihnat v. Ignatie I 4.
Iftemie v. Ef timie II C 1. Iiuova v. loan V C 4.
Iften/e, -ie v. Eftimie H C 3. Ilanea v. Elena I 5.
'akar v. Efti timie III 3.
lftimie v. E f t i m i e II C 2. ILARIE lat. Flilarius, gr. DyZpLoc.< iXoc-
Iftin/ca, -cal, -e v. Ef timie II C 4-6, pk vesel" 1. Cu afer. : Larie (16 A IV 31 ;
Iftodie, -ie, -lu, -u v. Met o die 7. Isp ; Lare ; Lap, Nistor (Ard) ; Lorca (17
Iftodor v. Met o die 8. A 1 141). 2. Ilaris, In text latin, (11-13 C I
Iga v. Ignatie II A 2. 25). 3. Ileroe b. Bz. (17 B III 553). 4. + Sinde
Ige/seu, -sti v. Igna tie II A 4. (Axente) : Sindilar, mold. (RI VIII 119) ;
Ighiiana v. A n a III 4. -u, I. (MO 16 mart 944). 5. Cont. cu apel.
Igiescu v. I g n a t i e II A 4. 004114 : indilar, Ion (Schei I); $indelart
Varnava mon. buc. (Suceava 183).
IGNATIE lat. Ignatius, in latina veche
Egnatius, refacut in raport cu ignis foc", ILARION < gr. `IXapicov < iAap6c ve-
prin etim. pop (Tagl). I. 1. Ignatie zis Iuga, sel" 1. -
ep. de Arges, 1821. 2. Larion,
mare vist". (5-La). 2. Egnatie episcop (Mano mold. (Sd XI 77, 289 ; RI II 146) ; ard.
20). 3. Ignat, forma populara, Ignatul porci- (Ard II 161 ; Sd XV ; Mar) ; fiul Ulianii,
mold.; - Ticla (CL) ; - din Vernelti (17 B
lor"; escu; -eni, -esti ss.4. lima! (Ard) ; mold., II 286) ; Lariion, ard. act. (Nepos). 3. Larior
1609 (Sd VI 58, XI 87). 5. Icnat (Ard); -e (Mar). 4. Cu met. : Ration (Ard I 72 ; Sd XV
(Cand 147). 6. Igna (Mot) ; Ignea ban (P5; 68). Rarion Plescar (Cat mold II). 5. Cu
An Corn) ; Ignul (16 A IV 81). 7. Ignarel schimbarea p. fin. $i afer. Arianu, D. (IS 279).
(Sur I) ; Igamlfei s. 6. + Leonte : Lariontesti s 1611 (Cat mold I).
II. Segmentat In : Ig-Natu. A. 1. Iga
(Mot ; Ard II 185; Pas). 2. Igul (Sd X; Ilas, -eu V. Ilie II 1.
16 B I 164) ; s. (Sd XXII). 3. Igoiu s. (Hur) ;
Ile /a, -u v. Ili e II 4, 5.
Igoianul (Sd XXI) ; cf. si magh. iga jug" si
Eche, Ilcilor v. Ilie II 5.
blg. lira din ecainta aglica" (dupa Weig).
Ile, -a, -as v. Ilie II 2.
Ilean/a, -u v. Elena I 3.
4. *Igea > Igesti (Gr. Buc); Igescu, I., mold. Ilenuta v. Elena II B 1.
act.; Igiescu (Bin' I).
Ileni v. Elena I 3.
B. 1. Nat, Valea lui, t. Nath, Teodor, Ileroe v. Ilarie 3.
ard., 1566 (Hurm XI 586) Nate, munt. (BG Iles, -escu, -ut v. Ilie H 3.
LIV 195) ; -a, ard. (Viciu) Natu (Drag) ; - Ilga v. Olga 2.
Florea, ard. -/ (16 A III 7 ; 17 A II 416 ;
Isp 1V'). 2. + -in : Natin, I. (Isp III') ; cf. ILIAN lat. Aelianus, > Aelius n. roman.
sl subst. (ard) nat om" ins''. 1. Ilian (Syn) ; - Al. act ; -a f. (17 A III 12) ;.

78
www.dacoromanica.ro
Iliianu (P2) ; -ul, 1688 (Pas). 2. Liana, C. (Mar ; Ard II 103). 3. Iles, V. (Sur V) ; -escu
(Tg-Jiu) ; -1, Nicola (AO XXI 163). 3. Mod. (Ard II 102) ; -ul (Mar) ; cu afer. : Les s. ard. ;
Elian. -u s. si fam. actor ; cf. si magh. Illes. 4. Ilcu
(Stef) ; Ilca f. (Dm ; Mar ; Vr ; Std. 16 A II
Illana v. Ille I 3 si Ulan 1. 29) etc. ; -b (PGov f° 18 vo. ; cf. blg. Haim
Ili/a, -ea v. Ilie I 2. (Weig), iar pentru Ardealul de NV cf. magh.
Ilias/a, -A v. Ilie I 11. Ilka < Elena. (com. de Al. Cristurean).
Hint v. Ilie III 4. Sine : *Icu > leas si lcusesti s. (Dm).
Ille/a, -el v. Ilie I 4, 9.
5. Ilche (M mar) ; Ilcisor (17 A I 108).
6. *His : Ilisldscu (Sez) ; -eni, -ua
ILIE ebr. Eliyaha > Elohim Yahve.
ss. ; Lisu, olt. (Bailesti). 7. hilt, mold. :
(Tagl). I. 1. Ili le, frecv. ; -escu ; -esti, -eni ss. ; Lila pren. (P2) ; ib. (Gat) si s. ; Lila b. ard.
cu afer. : Lie, sfint Ilie", folcIor (Co116) ; Lie,
(Pas) ; Lila si Lila f. (Fars) ; *llitu Lift+
mold. (C Bog ; Pas ; Sd XI 87). Liei, dativ (Ard ; Buc) ; -1 fam. frecv. (Buc). Lifescu Inv.,
(16 B II 404) ; Lia si Lie f. ar. (Fars) ; Liescu
1890. 8. *Ilitica Lilica prof. ; sine. : Liica
<Tg-Jiu ; Cat mold II ; Liesti (C Bog). 2. Ilia (C Bog) ; - din Gherghita, 1650 (Sd IV 35).
comis (16 A I 64) ; - Vvd. (Sur II) ; Ilila (P11;
9. lloiu, C., munt. (BCI VIII 34) ; Loiesti
Sd XIX 70) ; mold. (Sd XI 257) ; ar. (Cara s. (17 A IV 300) ; Iloaie, Ilinca (BM V). Pudul
34) ; - Hristea, munt. (RI XIV 192). Iloaei, oral, este o etimologie pop. pt. Podu-
3. Liia b. (16 A II 52). 4. Feminine : Leloaii zis si Podul li Leloae" (Isp IV').
Ilica (Bal VI) si Mulct, luate si ca matronime ;
10. Hut; -a, G. act.
Iliiana f. (17 A III 23) ; Illana fiica Neniului
(17 A IV 117) ; Liiana f. (AO X 22) ; Ilioara III. Elie, sub influenta gr.-lat. Hellas.
s. 5. Ilias, frecv. (*tef) ; Ili Iasi, -es, -eas Vvd. A 1. -escu act. ; Elies, Condre (CL). 2. Elinor,
(C Bog) ; Liasu-Voda (RI VII 38). 6. + -co : ard. 3. + suf. gr. -ade : loan Eliade (Heliade)
Masco (Sur V) ; Iliascu (Dm). 7. Ilies (sub Radulescu. 4. + suf. gr. at : Iliat, C., mold.
infl. magh. I 11 i e s) ard. si mold. (Mot ; Mar ; (Sd XXII).
Bal VI) ; mold. - (Sd VI 279) ; -i s. ; -escul B. Combinat cu stnt < lat. sanctus
(Dm) ; -esti s. disparut ; Iliesiu, Tustin poet. a) Stntilie, Filip, ard. (Hat 82) ; Stntilite,
8. Iliicd zis si Leica b., munt. (BCI V 203) ; ziva ; Stntilia munte (Mus) ; Stntilia s. In Vala-
Liica (RI XVIII 24) ; Liica (Sd VI 507 ; hia Mica a Slavoniei medievale (Mori 14) ;
-
16 B II 389) ; - diac (Cat) ; t. (17 B I Stntilie, Sirbu, [romIn venit din Serbia] ard.
(Met 100) ; Stntiliel, Albul feciorul, mold.,
369) ; Liiceni s. ; prob. Liacesti (17 B II 59).
J. Contras : Ilica f. (Mar); Meet (Bir 1) ; cu 1665 (BCI IV 169 si A Gen II 66). b) Sim-
afer. : Lica b., munt. (Sd XVI ; P Bor 74) ; tilia, biserica la Suceava (17 A III 153) ;
Lica b. (17 B II 205) ; f. (17 B II 285) ; Licescu sau Sintelila (ib. 131) ; Stmptilia t. (Muscel).
(Ard II 141) ; Licoi t. Bz ; -ul (Ard). Aceste c) Cont cu Axinte : Sindile (v. Avxentie). d)
ipocoristice reprezinta si pe Vasile, Iuliu + Maftei : Elemaftu popa, 1822 (Puc 54).
etc., astazi. 10. //ioiu (satul Maned ; Pas) ;
Ilion (17 A II 293) ; Ilioniu, I. mold. sec. Ilina v. Elena I 6.
18. Ilioae (Pas) 1725 ; Ilioe (Pas ; Ard II llin/ca, -cel v. Elena II A 4, 8.
94). 11. Maritale : Ilioara ; Iliasa ; Masa Ilin/oiu, -u v. Elena I 6.
(13a0 ; Liasa f. (16 B II 281). 12. //iu, I., Ilioa/e, -fa v. I I i e I 11.
act. ; Liu, C. act. ; Iliucd (Pas) ; Liuca mu- Ilioara v. Ili e I 4.
rariul (16 A IV 229). 13. Mu/ (Pas) ; -a Ili/olu, -of), -oniu v. Ili e I 10.
(Sd XI 258) ; -d, buc ; Liula fam. (5ez).
II. Il : 1. Ild, Nita din Slon (RI XVIII ILIODOR gr. `1-1XL6S(.4poq darul soarelui".
39) ; Bag, C., act. ; + -co, -cu : fiasco, P. 1. lloodor (Syn 28 sep.) 2. Aleodor (Has) si
(CL) ; Itasca (Buc ; *ez) ; cu afer. Lascu si Aledar, -esti s., < Iliodor (etim. Has).
Lasculi (Am157). 2. Ile (Dm ; Mar); -a (Dm ;
Stef ; BA' II ; Sd XI 276 ; Tec I etc ); fleas Ilipescu v. F i i i p IV 1.

79

www.dacoromanica.ro
ILIRIE lat. Illyritts, etnic < 11111ria IOAD bibl., ebr. cont. cu subst iad"
*Ilir > Liresti s. disp. reg.Bucure§ti, 1645 lad din Chiojd, 1636 (Sd XIX 85) ; ladul b..
(BCI XI 60). din Argq (Sd VII 352) ; Iad s. ard. in r.
Nasaud ; lada, jupineasa (D Buc).
Illsafta v.E lis a v eta 6.
Ilisahta of Ilisatha v. Ells a v et a 11. IOAN ebr. lochanan sau Johanna, gr.
Illsaveta v. Eli s a v eta 2. loannes. I. IOAN. Numele
Io.)&vv.T4, lat.
Ills/Alu, -Au, -el, -el 4e, -oi v. Elisei eel mai frecvent la romlni ; repetat in dinastia
1, 3-6. Asanestilor, devine supranume domnesc, Irv,
Ills/aseu, -eni, -esti, -ua, v. Ilie II 6. la munteni, parte integranta a intitulatiei.
Illta v. Ilie II 7. 1. loan, forma cults ; - Gura-de-aur, b. dobr.
Ilizara v. Eliazar. (RI XI 208) ; cu afer. : Oan, sluga" (curtean)
Iloael, Bottle, Iloiu v. Ille II 9. mold., 1461 (M Put 175) ; fratele lui D. Bratu
Ilona v. Elena III 1. (AO XXI 199). 2. loana sau boana, f. luat
Du v. I o i 1 2. §i ca nume barbatesc, cu afer : Oana b.
Ilut, -a v. Ilie II 10. (Mot ; Pas) ; Preseaca, mold., 1463 (Sd
Ilvodor v. Ilio dor 1. V 386) ; Oand nume purtat de 25 boieri at
Inas/ul, -eseul v. loan VI B 7. lui Stefan eel Mare s.a. (Dm ; Stef). 3. loane
Inalco v. I gna tie III 2. (Mar), vocativul pt. nom., ca Petre < Petru,.
Indr/e, -ea, -0, -es, -le% -ii, v. Andrei forma curenta ard. intre anii 1850 -1870;
IV B 1-4. Oane (Mar ; Buc ; CL) ; -a (Ard ; Mot). 4.
Indrul v. Andrei IV B 4. loanete (Mot). 5. ± -es, sau contam. cu magh.
Milos : loaner, ard. (Pal); Oanes, Tudoran
INOCHENTIE lat. /nnocentius < inno- (16 A IV 128 ; Sd XVI); prob. Nes, Haideu
censinofensiv". 1. Inochint, I. (Bir II). 2. + (AO XXI 198) ; Nevi, M. (I Div) ; -I vatav
loan : Ioanichentie ep. (Isp ; BCI IV); 1679 (BCI VII 9) : Nesu (cu s pt §, grafie
lonichintie mon., mold. (Sd VII 107). 3. Cu strains) 1671 (Pal). Ioanas (Ard). 6. *Ioa-
afer. : Chint, -escu sau < Chintilian. nica : loanicesti s.; Oanica (Dm) ; Oaneca (C
Bog). 7. Ioarein (Ard I 248). 8. Tarul
Inochint v. Inochentie 1. loanifd, redat Yn latina Ioannicius rex ; Ioa-
Inoh v. Enoh. nifiu, act., sub infl. sufixului grec -fa. 9.
Ioanfa (Ard) ; Ocinfa (Dm ; C Stef ; Mar ;
IOACHIM bibl., ebr. Jels5jakim. I. 1. Oachim Vel) etc ; Oanfa (Dm ; t.ef ; 17 A III 89) ;
act. ; lochim, dobr. (RI XI 210). 2. Iachim Oanfe, I. (Ard); -a (ib.) ; Oanful s. 10. Cu u
(Dm ; 5tef ; Ur XXII 382 ; 17 B II 28, 357) ; pentru o, prob. : Unfldsti, -eni ss., v. 11 Uncu,
-escu (5tef). 3. Cu afer., Achim (RS 20) ; Unce. 11. loanca fiul lui Cosma, ard. (14 C
+ -ie ; Atimie, (Mar). 4. Achimian (Puc). I 18) ; Oanca (Stef) ; Oanca, T., mold. (RI
II. 1. *I echim; -dull (5tef). 2. Ichim, XI 315) ; -Turcul (16 A II 121). 12. -I- -cea ;
act. ; -eni, -esti ss. 3. Echim (Bit. IV ; Isp 12; loarzcea (I Div) ; cu afer. Oance (Mar ; Stef) ;
Tec I; Sd IV 38, XI 54 si XVI 182; Mar). -a, frecv. ard. (Pal) Ii mold. (Dm; Stef T.
4. Echemef (Mar). 5. Cu afer. Chima (17 B I Rom. 128 ; P Bor 55) ; Ioanci (Pas), cf. magh.
169 §i III 586 ; Met 303 ; Pu ; Chimu, 4 si Iancsi.
Chimoae (Pas) ; Chimel (Tel (58). II. ION 1. - free. (Dm) si act. ;-escu ;frecv. ;
III. 1. *0 a h im. 2. Ohim (Mar). 3. Prob. -easa, -easca, -esti ss. 2. luon forma curenta
Vachim, Dijmarescu, 1765 (AO XIX 100) ca Yn urbariile din Ardeal (Met 39 ; Pal ; Ard)
Iuvon < Ion. 4. Cf. si tema Chin < Chim < etc. luonea, luoneasa (Pal). 3. luvon, ard.
loachim, ca Aftene < Eftemie §i Antin < (Pal). 4. On (Ard ; Met 95 ; Sd XVI, etc.) ;
< Antim : Chintz diacon (17 B II 225) ; China, On, Isa (Ard II 123); On, Birza (Met 95).
Al., 1871 (L PL 354); Chin lea fam. si munte 5. Iona b. (P Bor 34); Ona f. ar. (Fars); Ona
(Ard) ; -escu (IS 282). 5. cf. Chinie, V. (IS 281). b. (Dm ; C Stef ; 13-15 B 158 ; P Bor 2, 64) ;

80

www.dacoromanica.ro
- diacu, 1734 (Acte Sc), sau din Iona pro- (Dm ; C Stef ; BA1 I) etc. - D. istoricul ;
fetul. 6. Ionea (Mar); - munt. 1596 (Sd Vonciul = Onciul buc. (Bras 19). 7. Oncica,
VII 270) : One, -a (Dm ; Stef ; Ard ; Vr ; Sd Staicu (P Bor 97); cu afer. : Cica, ard.
XI 27 si XV) ; Oneasa f. (16 B II 43 ; Cand (Pas) ; Cicu, mold. actual (Sez). 8. Oncild
156), marital ; Niasa, 1688, ard. (Pas) ; Onesc, (Ard II 172 ; Pas) ; Voncild vecin (16 B III
hateg. (Cand 156) ; Onescu luat ca prenume 175 ; 17 B III 54 etc.). 9. Oncioiul (Pas ;
dobr. (RI XI 215); -I fam. mold.; -1, olt. Drag 308); Aoncioaei, Gh., mold., act.
(17 B IV 511); Oneasca t. ; Onoae fam. (Pas). 10. Cu u pentru o initial : Uncu, V., prof. (Nif) ;.
7. Eonu, mold., 1692 (BCI XV 87) ; Onu (Ard) ; Unculd, P. act. 11. *Unce Uncescu (Puc) ;
-1 (16 A II 89). Unce§ti = Oncesti si Unciul ss.
III. Derivate din ION : A. + -ac (1-3), C. + -ec, -eciu, -encu, -el, -ete, -ef, -eafd :
-ace (4), -ache (5)-a (6) : 1. Ionac fam. mold.; 1. Onecu, mold. ; V. (Tee. II). 2. Io-
Onac ;-a (Sd XI 87 ; 17 A III 84, IV 189, neaca, V., act. 3. loneciu, G., act. ; Oneci,
291, V 275 ; BCI IV 204) ; -a f. mold. (Sd olt. (Cand 156) ; Neciu, D., act. ; -lea 1500
XI 87) ; Onacd (17 A II 233) ; Naca b. (17 A PGov f° 10; Necea, rig. (13 15 B 144).
II 217 ; Sd VI 30 ; P Bor 6) ; Naca, Nacu, 4. Ionencu, I., act. 5. Prob. Nenciu fam.
Nachi, ar. (Fars) ; lonacu (Mar) ; Onacu (ib) ; Bran ; -lesti s. -lescu boier, 1821, munt. 6..
Nacu (Mar ; Mot ; Pas ; Cara 96) ; - olt. (Sd Ionel, frecv. (Mar ; Mot ; Buc ; CL ; Isp III ;
XXII); -1 (Tec I ; Ur XXII 69) ; Ion Ferdi- 17 A II 6), frecv. dim. actual ; Onela (Mot ;
nand Nacul boier mold., 1672 (Sd I-II); 17 A III 84) ; Onelele s. (D Ec) ; lune!,
+ -a : Ndcula (Puc) si Ndculele m-te Bz. Petre (Vit V 114); Nela (11-13 C I 25) ;.
sau < Nicolae. 2. lonticani = lonicani s. mold. Nelu (Pas) frecv. act. 7. Ionete pren. olt.
(BCI IV 132). 3. Naculu (Sd XVI) ; Ndcufa (BCI VIII 49) ; - fam. (Grd 11) ; mot -
f. (17 A IV 149) ; Nacoe, rig. (16 B II 16). (Cand) ; Onet mot si -e, olt. (Cand 156) ; -e,
4. Onacea (17 A V 330 ; Sur XXIV) Ionaciu, I. (An Pit 27); -ie (Sur XXIV) ; -ea (Drj
St., din Putila (Bal VI) ; + -ian ; Nacian, I., 30); londte (Ard); Onetica pren., 1664 (Acte
prof. 5. + -ache : brioche (17 B III 523); Sc); Ionetecu (Drag 311) ; Nete, I., act ; -a
Nache, ar. (Weig) si dr., sau < Enache; prof. ; Nete§ti si Netoesti ss. 8. lone( (Tec I) ;
Onachi, mold., 1642 (Isp 112) ; Nachi, ar. - sin Lupului 1768 (Sucev. 148) ; Onef
(Ant Ar). 6. bona (Mar ; Stef ; Ard ; Tis ; (Mot); -a (Ard) ; Nefu (Mar); - Catana,
16 B V 155); Ionasiu (Mar); Onaf (Ard); 1810 (10 115) ; Ionefd = lonifd (Bir I) ; Nefd
lonas (Ard); - olt. (Cand); One§an (Cand f. ar. (Fars). Nete < Ionete si Nefu < Ionefu
156); Iona§el (Mar ; *tef); londslesti, - eni n-au raport cu blg. Herm si Hem) sintome
ss. 7. Iona + -co, -cu : Ionasco (Dm ; Mar ; < Hum date de Weigand ; + -cu : Netcu,
Stef) ; Onasco Bucelescul, mold., 1623 (RI I. act. 9. loneafa, N., din Teleorman, act. ;
II 143).; Nasco .(Ard II 194) ; Patru Ndscai, Oneafa, (Cand 156) ; -V. (oimari); loneald zis
munt., 1581 (Sd VII 269); Nafcoi, I. (Sur si Neafd (Tirleyti). Neafd, Ion, act. 10. Prob.
IV); lonascu (5tef) frecv. (Cat mold II) ; *Ionez : Nezu, Medru, munt. (BCI XII 141).
Ona§cu (16 A III 443 ; Sd XVI) ; Iorl§cufd, D. + -ica,-iga, 416, -is, -ifd, -in : 1. lonica
I. (Sur XIII); - CupArelul (Costin). (Ard) ; Onica pren. (5tef) ; Nica (Ant Ar) sau din
B. + -cu, -cea, -cel, -ciu : 1. Oncu (Mot ; formula greaca nikd invinge" ; Onica (Dm ;
Viciu 16); -1 (P5 fila 23); Ionca (Hat 71); C Stef) ; Nicd, act. ; + Ilie Nicalie (Bordeni)
Onca (16 A III 9, IV 35 ; P Bor 30. 64) ; Onic, Gl. (Sur XIV); Onicea (Mar) ; Onicel,
V onca (Dm);
. 2. loncea (Mar; R Gr ; P act ; lonicescul (Hur 92) ; Onicescu (Arh) ;
Bor 2, 6). 3. Once (Dm ; C Stef); - mon. Oniceni s. ; Oniceanul (5tef) ; Onicu, I., act. ;
(Acte Sc); Oncea (Pas ; 13-15 B 44; Rel ; de aci se poate forma : Nicu, -fa, ca in Tara
16 B I 41, 69 ; Tis ; Cat ; AO XVII 321 ; P Oltului (etim. Pasca), de regula Insa Nicu <
Bor 12, 13, 35). 4. Ioncel (Pas). 5. Ioncescul, < Nicolae. 2. Ioniciu (Mot ; Gorj 109), ca
Ilie (Bal VI) ; Oncescul. 6. Ionciul, 1514 (AO Draghici, Mitici, luat ca prenume ; Oniciu
XX 91 ; Cat mold II 16 A IV 14); Onciul (16 A I 44 ; Mot) ; Niciu, N., mold. (An Corn) ;.

81'

www.dacoromanica.ro
Nicioaia t, ; Onicila (Dm). 3. d --Ca, -co : E. ± -oc, -oiu, -ot : 1. Ionocu, P. (L P1 381).
Onicica = °nick° boier mold. (Dm ; Stet) ; 2. *Ionolu > Onoiu (VM) sau < Donea cu
Onicica (ib) ; cu s< ci ; Onisca (17 A II 14) ; afer. + oiu. 3. *Ionot, cu afer. : Noti, ar.
Oniscani s. ; Niscani (Sd XXI) ; + -or : (An Ar) ; cu sine.: Ionia (Ard) ; Ontea, Ion
Niscov, Vlad 1757 din Zarnesti (Cat Bras. si Onleni s. (Sur VII) sau < Leonte.
100, 116) ; piriu Bz ; Nicicov t. (Cat. mold II) ;
F. + -uc, -us, -ut, -ut : 1. *Ionuc : Onucu ;
Niscoveni s. 4. *Ioniga Oniga (Ard) ; Oniga,
Onucd s. ; Nuca, M., ard. act. ; Nuc (Mot).
(Cat mold II) ard.; Niga (11-13 C 1 25; 2. 'onus (Pas) ; + -ca Onusca, 1606, mold.
Buc) ; Oneaga s.; Onigas, Ionasco (Isp 112) ;
(Sd VI 126). 3. lonut, mold., 1605 (RI VI
cf. arm. Onnig (imprumutat) ; Nigu a lui 251) ; cu afer. : Onut s. mold., 1626 (BCI X 22).
Tudor (16 B III 141) ; Oncgus (Cat mold 4. lonuf (Mar ; Met 22 ; 17 A I 214, IV 176 si
II) ; Nigean, V., act. ; Nigesti s. ; *Nigoe :
V 331) ; -12 (17 A IV 268) ; Ionufa f. (Mar);
Nigoesli s. (16 A IV 252). 4b18 + -sa :
Onuf (Mot ; Mar ; Ard II 123) -a mot (Cand) ;
*Nigs/a, -ant t. (Sd XIX 93) ; cu gs > cq, -u s. ; popa Onuta scris si Vonulu, ard. (RI VII
ca In Neacsa < Neagsa : : Nicsa b., 1503 55, 56) ; Nu( popa ard. 1848 ; -á (Sc; P Bor
(16. B I 20, 131 ; - olt., 1606 (Sd VII 4) ; rig. 43, 74) ; -u (Mar ; Ard) ; -iu, act. ; -led, M.,
(Cat ; 16 B I 131) ; Nicsul pircalab (17 A IV
act.; Nufciscu, G. (Buc) ; Vonuf, Nemes,
231) ; Nicsana, Nicsoaia si Nicseni ss ; Nicsoiu,
zis si Nemes al Vonului (Ard II 122). 5. Sin-
Ionita, ar. (RI V 113). 5. *Ionila ; lonil (16 copat : Onfa (Dm ; Vr) ; Onf, esti, -eni ss.
B V 296) ; Onild (16 A III 9 ; 17 A I 232) ; (Dm ; Step ; OnfOnii s. (16 A IV 126); On-
Onila (Met 95). 6. *Ionic : Onis, frecv. (Mar) ; testi = Unfesti (Dm) ; V onuf cur protetic
-a (M mar) ; Ioniloara b., olt. (Cand). Onisor din fonetism maghiar. 6. Ion + Vonu : loon
(Dm ; Mar) ; -
carturar ard. (Bis R) ; Nista (Aril ; Mar) ; -as (Mar) ; -escu (BM VI) ; levon
1666 (AO VIII 296) ; coincidente, fara relatie : (ib). //won (Ard II 122) etc. forma frecv. in
Nis oral In Serbia < lat. Naissus si blg. urbariile din Ardeal (Met. passim).
Hutu° < Nikola (Weig) ; Nisului, Florea al IV. Forme de traditie din mostenirea la-
(Gras 88) ; Nisa, D., olt. act. ; - f., 1716, Una.
munt. (BCI XV 62) ; Nisulcscu, A. (Tg-Jiu).
A. Din Sanctus loannes: 1. Stm(ion,
-6 his. - Cu suf. -it Nitul Palcau (Cat
silrb. (DR I 438, S. Puscariu), luat si ca pre-
mold II) : Nitesti s 1604 (ib I). 7. Ionifu, nume ; Simtion morn, 1598 AO X 128) ; - olt.
ard., 1766 (Pas) ; Ionifiu, P., act. ; Onif (Ard ; (Sd V 305 ; 16 B VI 183) ; - ard. (Ard) ; Sizn-
Mot); - Nicoara (Sur XIX) ; -iu (VT) ; Ilona f. (ib) ; Seuntion pren (P2 fila 8) ; Stmcion
luonife 1766 (Pas) ; Ionifoiu, olt. (Cand.) ; = Sincion sarbatoarea, ban. (AO III 382).
Onifoiu (Mus) ; Nifoiu, N. (Buftea) ; Nifu, 2. Stntion b. (Sd XVI) etc. ; Stntioana f. mot.
1700 (P Bor 57 ; P4 fila 29); -1 (G Dem 305); act. ; Stntion si Stntion bb. (133; Met 152) ;
-1, C., 1801 (DZF 208) ; -lescu ; -lest( S. ; Sintiona s. (Sd IV 17) si f. (Arh) ; - popa,
Nificu, Stan (Soimari) ; Niluca, Lupul (CL) ; ard. (An C III 61). 3. Stnion, Anita (Acte Sc.
+ -co : Onifcani s. 8. /onita (Dm ; Mar), Grefa IV); Stniuon, cu frate-sau Ion" (Met
frecv. act. ; Onifa (Dm ; Stet ; Mar ; Sd V 39) ; - pren. frecv. In urbariile ardelene (Met
220 ; 17 A I 149) ; Ionifa b. (Pas) ; Onifa (M passim). 4. Simnizion ard. (Nepos).
mar); - din Tintesti (Cat mold II; Onilesti B. Din Sanctus dies Ioanni (etim. Cand) :
fam. (ib). Nita b. frecv. ; - f., ar. (Fars) ; 1. Scinziene (DR I) ; Stmziene, Stmzuiene,
Nita fam. (Mot) etc. ; - f. (P2; P Bor 73, 90) Stnziene, Stnzenii, toate folosite ea nume al
sau < Ana ; Nifan, ard. sec. 18; Ionifescu ; Ni- unei sarbatori (Candrea, Enc). 2. Stmzian b.
fescu ; Nifeni s. ; -I- if, -ar ; cu afer. Nifari, (Mot) ; -a b. (Vr) ; -d: Stnzioana f. (Mar).
fam. (Jiul ard). 9. *Ioniu : Oniu, mold. (Sd 3. Stmzeand, tig. (16 A II 73) ; Stntzinesti s.
XVI si XXII) si act. ; -I (16 A III 24 ; 17 A (DG). 4. Simzian (17 B III 403) ; -a (Ard;
II 31 ; Sd XI 86 ; Bal II) ; Niut t. (r. ; Glos ; 17 A II 233) ; Simdziana, mold., 1609
Niuld, Isac (Cat mold II). (Sd XI 87); Simzean b. (17 B IV 409) ;-a f.,

82
www.dacoromanica.ro
munt., 1805 (D Due). Simziana f. (17 A IV B III 510) ; v. si Parascheva III 5, cf.
96) ; BCI IV 206) si prob. cu afer. : Zana, fam. ; blg. 1/Ina < Ivan (Weig). lout si Ivoesti s. v.
Simzea (17 A II 231). 5. Stnzian fu, M., act. ; Parascheva (ibidem). 10. + -aciu si -ac :
-a f., mot. act. ; Iana Sinziana (Pgsc 182) in Ivaciu (Ard) ; Iveichesti s. 11. Compus cu tc.
epos. 6. Costnzeana, Deana (in epos) ; cu afer. : kara negru" : Caraivan, Pancu (RA IV).
Osinziani s., mold., 1701 (RI VIII 144). 12. Din srb.-blg. Hro sintoma < Ioannes
7. Prob cu apoc. : &Irma din Orhei (17 A I (Weig). : /la pren. ard., 1726 (Pas) ; -1 (Dm ;
153). 8. Ziianu mom. (16 B I 60) ; Zeanu ; 17 B Ill 41 ; Ard II 178) ; Hut din
din Lipanesti, 1843 (RI XIV 205). 9. Zan Itesti (16 A III 300) ; Itesti s. (Isp IV1) ;
tong veche in onomastica romina : a) Zana lieu s. ; Ileanu fam. ; Itivoiul din Drajna,
t. (16 B I 165); - f. ; Zand, Gr., olt. (Tg-Jiu ; 1673 (BCI XIII 184) ; Iota, ipoc. < srb.-cr.
Gorj 360). b) + -ce, -ciu : Zance (,Stef) ; -a lovan (AO XVI 3 cf. si Loc) ; v. si Panaghiot.
(ib ; 16 A I 15); Zanciu, I. (17 A II 171, 13. Din srb.-cr. Ioca, loco < Ioannes si
182, zis si Z in ci u) ; -1 (Dm ; C Stef). c) lovan (Rad vol 82 pp. 83, 136) : ar. act. Iola.
prob. Zane°, dobr. (RI XI 206). 10. Zan coin- C. In Oltenia Ivan se confunda cu srb. Io-
cide si cu forme mai noi ce pot proveni din van :Ivan zis si lovan (Sur VI). 1. lova bo-
influente sud-dunarene prea noi spre a explica ier sec. XVI (PGov f° 70 vo). Jove si Iovan
pe cele de mai sus. Vezi cap. V C. (Tis ; Mot ; Sd XI 261 ; 16 B I 67) ; forme
V. Sub infl. slava : A. Din awn, Team sirbesti din Joan, s-au extins in Banat, muntii
Sfete Ion. 1. Fetion boier (Stef ; Tec I ;16 A I Apuseni 9i Oltenia, prin contaminare atit cu
253); Fetion = Fitton, 1660 (BCI VII 8) ; bibl. boy, tit si cu formele ardelene cu v (Iuon,
Fitton (ib 334 ; Bir III); -esti s. 2. Hitioana Iuvon, Ivon, Vonu) ; Iovan slrbul" (17 B
(17 A I 48). I 364) ; - Latinul din Bosna (Giur 341) ;
B. IVAN. Ivan, frecv. (Dm ; 5tef ; Ard ; Iovan Iorgovan al baladei; lovana, fiica lui
etc.). 1. Ivanlescu; -esti, -e /u, -easca, -us,
Neagoe Vvd (P Gov 1° 8 r) ; - f. (17 B
-usca ss. 2. Ivan /co, si -cu (Dm ; Stef) ; -co I 181, 276). 2. Iovan /ciu (IT) ; -cea (Sd XV
Dobrotici despotul (1360-85); -cu, vlah, 70) ; Iovan /escu act.; -i /a (Ard). 3. lo-
guvernator bizantin in Filipopole, la 1200 si vinla (Sur XXI); -escu, act. 4. Prob. lava
fratele Mitos (N. Akominatos VIII 2). Ivanlcul, (16 B V 313 ; 17 B I 213, 283) ; liuova (17.
1711 (C Bog ; Pas) ; -ca (Dm) ; v. Tanen.
B II 166) ; Iuovan (16 B V 113). 5. Cont.
3. Alivan, Manciul, 1546, nepotul lui Manciul cu Evepalin, numele originar al Iovei Chipro-
Maica (16 A I 458) ; - vataf (17 A II 225) ; viceanul (Sd XV 213), asezat in Craiova, a
- T., mold., 1605 (RI XX 256). 4. Cu afer. : dat variantele : lovipalin (ib. 315), lovepale
si lovipale (Ard I XIV), nume de fam. actual.
Van (Giur 268) ; Van, b. 1432 (Sucev. 121) ;
- Julici (CL) ; -a portar" de Suceva (Cat VI. IAN. Sub infl. greats mod., Ficevvix<
avem doua forme, cu i si cu e initial :
mold II); -á (17 A I 11) ; -a, -ea (Dm ;
Stef); Vaniul (C Bog) ; Vanco (16 B IV 104) ; I ane si E n e, dar forma veche din Ardeal
Vanca, P. (Met 70) ; Vancu, -le/ (Dm ; Vel). si Maramures, Ian, indica de bung seams
5. Ivanc /e, -ea (Dm ; Hurm XI) ; - esti, -eni alts origine ; cf. magh. Jani si pol.
ss. ; Ivancia,1622 (RI VI 244) ; Vancea (Dm) ; Ian < loan. Pentru Iana Cosinzeana v. Tagli-
- popa (AO XIX 118). 6. + Ioneata : avini (DR VI 453).
lvdneale, stolnic, 1563, mold. (Sd V) ; 7. ± A. 1. Ian calaras, 1655 (Sd IV 38) ;
Onis : lvanis (Dm ; Div 100, etc.); boier (P -6 (Ard II 191 ; 17 B I 15, 436); -u
Gov f° 12) : - Ivanis (16 B II 361) ; ludnoiu, (Cand 155) ; -u/ (16 B I 156) ; -ulescu ; Iana
I. (Ocina); Iveinus (P Bor 107). 8. Ivasca f. (Soimari ; P Bor 27 : I Div etc.) ; Ia-
(Ste! ; Ard ; C Bog ; Mar); loosen (Dm ; nufa f., dobr. (RI XI 205); land b., mar.
Stef, etc.) ; Vascu pren. ard ; Ivascescul, I. (Ard I 264) ; lane (P11; P2; Cand 155 ; 17
(AO XVI 369) ; Ivascan (Mehedin(i). Cf. blg. B I 14, 120, 254). 2. lani = lanu = lano,
IInaumo (Weig). 9. Cu apoc. : Iva b (17 B mare ban (Cat); lano din Pitesti (17 B II
III 510 ; Gorj 12) ; - f. (16 B IV 118 ; 17 43) ; lani si lanota, ar. (Cara 96); Ianota,

11 -c. 1237
83

www.dacoromanica.ro
ban. (Petr 15) ; lani (Ard) ; Ianea (Ard ; coo ici. 6. + -ache : Enachie (Sur IV) ; Nachie,
Hur ; 17 B II 314 ; AO VI 426) ; Iania ste- olt. (Gras 60 ; Sd XXII) ; Enache, frecv.,
gar (17 B III 539). 3. Ianiu (Giur 282 ; olt., munt., mold. etc. ; cu afer. : Nache; Na-
Tis ; 16 B IV 104; 17 B I 111, 247 ; IV 11; chescu (Deal 138) ; cu suf. dublu Enacache
Sd V 305) ; -
cotovlah din Tirgoviste", Cantacuzino (CL). 7. + -el : Eneislel, C. (Tg-
1644 (Viata Feudahl, 1957 ; p. 167); Iani= Jiu) ; -escu act. ; Enesoiu (Sd X) ; prob.
-u = lenisor paharnic (16 B VI 68-9). 4. Inasul (Sd XI) si Inclsescut (Drag 121) <
lanescu ; cu afer. Anescul, Giurca, 1696 (AO *lenas., cf. si subst (ard) inas ucenic" de
VII 292). 5. Feminine : 'aria (pa ; Pl ; orig. magh. (corn. de Al. Cristurean). 8. *Enul ;
P2 ; AO XIX 89) ; -lig. (BCI XI 76 ; 17 B I -escu, act. 9. Enoiu (Bras) ; Aenoaei, mold.
398 ; Olt etc). 6. Ianota morn. (17 B IV act., matronim. 10. Enus = 'anus Hagi, neg.
583) ; - ar. (Cara 96) ; cont. cu Iapota : din Sibiu, sec. XIX (Cat tc). 11. +
Ianpotd, Ivan (16 A IV 69). 7. Ianoli (Sd Emit, -6 (Sd XXII 305 ; Hur) ; Ienula Gra.-
XI 51) ; -u (Arh) ; Ianula f., ar. (Fars). 8. ciunescu. 12. + -cu : Encu, Marin (Mz Pl.
± -ache : lane zis Ianache, 1408 (T-Rom 103, acte) ; Enculescu, act. 13. ± -cea : Encea ;
134 ; R Gr) ; Ianache mare spatar (17 B I Encica ; > Cica, ard. (Pas) ; Enciu, cf. blg.
400 ; Sd XV 29) ; lanachi, 1601 (17 B I Eng°. Cele cloud forme : Ian, -e si Ene
1 ; Tec I) ; -e (131-) ; cu afer. : Anachi (16 B cu derivatele for au rezultat din influente
I 195 ; M Put 207) ; Eanache zugrav (10 145 ; complexe : cf. blg. Elle < gr. Jaw (Weig),
cu dublu sufix Ianacachi (Olt) ; lenachita, gr. Icev,-t apoi si rom. Iene din Sinziene.
Vacarescu, poetul. 9. Cu sufixe slave : Ianev, C. Din neogr. Z73s5, ZoZvoc; < venetian
tig (16 B II 16) ; lanova s., Ianovici, mold. Zanni it. Gianni, : 1. Zoan sardar, mold. ; (Isp ;
(Sd XXII). 10. Cu suf. slay -co ,-cu ; Ianco VI2 ; Sur VII). 2. Zane ; a) Zanne, Iuliu, autorul
(16 A IV 174), care poate proveni si din scur- colectiei Proverbele Rominilor" ; Zania, Lucia
tarea lui Ivanco : lane (Met 39) ; -a (Cand (Sur XV) ; Zanet, V. (131r II) ; -e (Tec) ; Za-
156) ; lancu (Stef ; Sur V, etc.) - ar. (Weig) ; nica, I. (Bin II). Cf. Zanet Zaraful, care sem-
lancu-V oda de Huniad si lancu-Vodti Sasul ; neaza greceste, pitar, 1815- (B1r I) ; Wei-
lancul /eu, Al. (Isp V2) ; -escu ; cu afer. : Ancul gand explica blg. Sane < Zacharia ( 2). b)
-I- Joan lonzan (16 A II 115). 3. Prob.
(16 B VI 242 ; 17 B III 277) ; -escu, M. (Tel
58) ; Anceif si Ancdu lam. (Mot) ; Ancas, I.,
-
Geani, Latcar (AO VI 51) ; T. (Bin I) ;
Geane (Olt) ; Geanoglu (Am) ; Geanet, Iordachi
act. ; Ancovici, Dimciu, bulgar din Brasov AO (VI 51) ; Genet, -e (131r I), nu din tc. djani
(Cat gr I) ; Anew, R. (LB). 11. Ianciul criminal" (etim. DR I 287), cf. Zanetto
(16 A II 70) ; olt. (Sur VI; 17 B IV 511). dimin. venetian < Giovanni : Zanet, V.
12. lancea (Ard) ; Iencea Sibiencea, supra- pitar (Bin I- II) ; -e (Tec I). 4. -I- tc. Kara
nume de balada a lui Iancu Voda de Huniad. negru" : Caragiani si Caraiani ar. ; Caroian,
Pentru 11-12 se poate lua In seams forma Ion, mold.
srb-blg. mai de graba de eft magh. Iancsy. VII. Din magh. Milos si sub infl. lui.
B. ENE scris si I e n e, frecv. 1. Ene
(P Bor 22) ; -ea, Joan, act. ; -escu. 2. Iene, A. 1. lams = _rands (Bal VI) ; lanasu
GI. (Bill III) ; Ieni, Gay. (Bill V) ; Tica, (Schei I) ; Ianus, olt., 1655 (AO III 13, 243 ;
Gorj 368) ; vornic de Suceava, redat si sub
post. (Bez I 28) ; lenia, Canna, ban. (LB) ;
lenescu (IT) ; Iene, -a, 1766, ard. (Pas) ; -a, numele : Ion, Oari, Ona, Vana, Ivan, loanis
olt. (Cand) ; -iste lenistea, C. (Hris I) ;
(Dm I 85. 118; II 625); Lanus Negrescul,
mold. 1495 (Stef) ; lands, munt. (16 B IV 104 ;
lenoiu, C. (Camp 138), 3. Eni postelnic (Bill
VD; Enica, 0., act. ; Eniu banul, zis si Ena- BA ung 10). 2. lanes, 1478 (Flor 225) ; hints,
chie Ii lanachi (16 B III 52, 87). 4. Feminine : olt. (Sur VI).
Eana (Ins 342) ; Jana si Enufa, dobr. (RI B. Contaminari cu Ioannes al doc. la-
XI 209). 5. Enacu (Sur V) si scurtat : Nacu, tine, prin fonet. magh. : 1. Ioanos boier (P
cf. gr. NOcxo (But), v. m. sus III 1 ; Ena- Gov f° 10 vo); (Mar) ; Ioanal (Sur I) ;

84

www.dacoromanica.ro
Ioanes si Iaonis (Dm) ; °anis, olt. (Sur VI) ; garu (AO VI 429) ; Cu afer. : Onichie vist. (17 A
loands (Dm ; Rel) ; loants (Stef). 2. + IV 388) ; - mon. (RI X 118). 3. + Ionac
Ion : Ionds (Rel) ; -esti, -eni ss. 3. + Ene : Ionachia sulger (16 B VI 8). 4. Onuchia,
Ends si Enus, v. mai sus. 1618, f. mold. (RI XI 311).
VIII. Din germ. Johann, -es, Hannes,
Hans : 1. Han (16 B I ; Mot) ; - David, 1418 Ionit/ii, -iu v. loan I 8.
(Flor (65) ; - rig. (16 B I 13) Vas. (C Ioanin v. loan I 7.
raz 13) ; Hana Hopandei (Rel) ; Hand (Stet) ; Ioanos v. loan VII B 1,
Hanu, ard (Pas) ; -1, tig. (17 A IV 166) ; -I Ioanta v. loan I 9.
Gavril, fiul Dolcai (17 A IV 124) ; Hanea
(Dm ; C Stef ; Ard) etc. ; Hanlescu (Mus 11) ;
IOASAF personaj legendar al romanului
esti s. Nu este probabila etim. < subst. han, religios Varlaam si Ioasaf", fiu de rege in-
avind In vedere derivatele urmaloare. 2. Cu dian, increstinat, georgian I a d a s a p <pehl.
s, prin fon. magh : Hanes, sas (Rel) ; ard. Bodhisattva, o forma a lui Buddha (EI).
(Pas) ; -ul t. (Petr 15) ; Hands, nume de ro-
1. Iosaf (Stef). 2. Eosaf mon., mold. (Sd VI
64). 3. Iasaf (Stef) ; Iasof (16 B VI 354).
mini brasoveni (Rel. Dm) ; Hanis (Dm) ;
Handseni s. (Dm) ; forme explicate din GANE 4. Isaf eg. (Sd XXI 149). 5. /osurat arhim.
de E. Petrovici (Romanosl. IV 45); Hanos. Snagoveanu (Bir V) < ebr. YehOkiphat (EI).
3. + -ef, -uf : Hanel, Miraut, mold., 1722 Ioehim v. I o a c h i m I 1.
(RI VII 53) ; Hanuf, act. 4. + -co, -cu, Iocuseni v. G h e o r g h i e IV F 2.
cea, -ciu : Hanco (Stef) ; Hancu (Dm) ; Han- lof, -cea, -u, -ul v. I o v I 4.
ciu, I. si Hanciulescu, act.; Hance°, 1527 folea v. I oil 3.
(Pas) ; - I. (Sd XV 107 si XXI) etc. ; Han-
cesti s. ; Hancioc, P., mold. act. cf. Hanca -
IOIL ebr. 1. eg. (Cat ; Dm ; Bill III) ;
f. (la armeni). 5. Prob. Htncu fam. (Sez) ; -evict, Jurj (Mill 22) ; Ioeld pren. ard. (CO 59) ;
Htncul, mold. (A Gen I 61); - I. (Isp V2) ; cu afer. : (Moll catun Bz. 2. lilu, popa (Ard
- Armeanul (Sd XIX 35) 6. Din germ. II 155). 3. Ioica, popa (Cat ; 16 B III
Hans: Hansani (17 A V 155); Han[ (Dm; 321). 4. Tole, 1630 (Pas).
Met 15) ; -a, fain. (Mar ; Isp I Il ; Sez) ; -ac si
- ic (Mar) ; Hanful (Sur XVI) si s. Cf. I osif II 2.
Ioj /a, -Ica v.
loanta si Oanta, I 9. Joie v. Ioil 4.
IX. Alte forme : 1. Din ital. Giovanni Ion v. loan II 1.
prob. : Gioan, boier (Sd XVI) ; - Ianachie Iona v. loan IX 6.
(Isp V12) ; si contras : Giona = Zona f. ju-
pineasii, 1668 (BCI VII 52). 2. Cf. tc. logan IONA ebr. Jonas porumbiel". 1. Iona
(loan) Bogdan, cadiu (Cat tc). Femininul (Sd XVI ; P11) ; - Mircea (Hur 47) ; 2. Ona
Ioana se formeaza < loan, ; Oana f. ; Aioa-
(Dm). Lipsind accentul in scriere, numele
nei, C. (Tel 58) matronim ; Iona f. (16 A
se confunda cu formele in -a dela loan.
III 24) < Ion ; Ioneasd f. (Ard), marital. Ionac, -u v. loan III A 1.
Ioana f v. Io a n IX 5. Ionache v. loan III A 5.
Ioanas v. loan I 5, VII B 1. Ionachia v. I o a n i c h i e 3.
loan/ea, -ci v. loan I 11, 12. Ionaciu v. loan III A 4.
Ioan/es, -etc v. loan I 4, 5. Ionas, -co, -en, -iu v. I o an III A 6.
Ioan/es, -is, -is v. loan VII B 1. Ionileani v. Ioan III A 2.
Ioanichentie v. Inochent ie 2. Ionas, -cut, -el, -eni, -esti v. loan III
A si VII B 2.
IOANICHIE lat. ioannieius. gr. 'Icoizvvi- Ionate v. loan III C 7.
xLo. 1. Trei prelati romini ; - Kogilniceanu, Ion/ea, -cea, -eel v. loan III B 1, 2.
ieromonah, in mirenie lanache (Sd VI). Cu Ioneescul v. loan III B 5.
afer. : Oanichi (16 A I 598). 2. Eonichie, Calu- Ionciul v. Ioari III B 6.

85

www.dacoromanica.ro
lonea, -ea v. loan II 6, III C 2. Iorman v. Gh er man II 3.
Ion, -easa -escu ect. loan II 1. losa, -si v. Iosif I 3.
Ioneata v. loan III C 9. Iosaf, -at v. I o a s a f 1, 5.
Ioenciu v. Ioan III C 3. Ios5p, -escu v. I o sif 4.
Ionel v. loan III C 6. Iosib v. Iosif I 8.
Ioneneu v. Ioan III C 4.
lonete, -cu v. loan III C 7. IOSIF fiul lui Iacov, patriarh biblic, ebr.
Ionet v. loan III C 8. Yoseph id-zeu s5 adaoge (Tagl) ; contrac-
Ionic /a, -eni v. loan III D 1 si A 2. tie" din losiphjiah (R0). I. 1. Iosif, -escu ;
Ioniehintle v. Ino eh entie 2. Osif (Ard II 170) -ovici, mold. Otef); cf. alb.
Ioniciu v. loan III D 2. S i f. 2. /osu, olt. (Cand 157); -1, 1680, ard.
Ionll v. Ioan III D 5. (Pas) ; losa s. ard., cf. srb-cr. Joso (dupa
lonisoaril v. loan III D 6 Rjeenik, apud Pas). 3. Iosip (16 A III 29 ;
Ionit/a, -A, -escu, -oiu, -u v. loan D7 b. Tee I ; Sd XI 257) ; - Motoc (16 A III
lonitiu, v. loan III 7 a. 141) ; -a (Sd XXI). 4. Cu afer : Osip (Sd
Ionoeu v. Ioan III E I. XI 53) ; cu afer. : Sipeni s. ; Iosip (Sd
Iontil v. Ivan HI E 3. XXI), -escu. Cf. Saptnia s. (Mar) Ii numele
Ionus v. loan III F 2. lnrudite : Siptnca b. (16 A III 10), Sepen-
Ionut v. loan HI F 3. fa, V. (Mar 81) 0 Septnfat, V. (ib). Cf. gr.
lonut, -a v. loan III F 4. IcLael-co (Tagl) ; cu s > q, fon. magh :
lonzan v. loan VI C 2 e ; B 10 e. Sipenif 1i Sipinti s. (C tef). 5. lusip (Isp
'opal v. Iosif I 13. ; - olt. (Cand 157) ; - Corlalescul
Ior/anu, -aseu v. Gheorghi e VII B 2 (17 A I 96). 6. losupeni s. ; Osup, mold. (Sd
,siD1. XV 28) ; cu afer. : Supu, 1711, ard. (Pas). 7.
lore, -ani, -u v. Gheorghie VII D 10. Iosop, V. ard. ; cont. cu subst. isop Isop,
Iorda, -she, -chic v. G h e or g h i e IV Ion-Udrea (t Div) ; Isopescul, buc. 8. Iosib
.E 1, 3. (Hur) ; Cu afer. si + -an : Siban (ib). 9.
I ORDAN 111.11 dint, ebr. Iordane s< ebr. /osiv diacon olt. (RI XI 50) ; Iosia si losift.
garden cu dou'd repejuni" (OS) 1. - (P3; olt. (Pas). 10. Sic, munt. (Sd XV 324) ; -u,
Hur) ; -a (Sd XXII) ; -ca f. (Cand 157) ; lor- ard. (Ard II 194 ; Sd XXII 342) ; -oi, olt.
(Cand 157) ; Siva (Sd VII 91 XVI). 11. lo-
danlescu ; -eqti,-eni ss. ;-ete, I., act. 2. Cu schim-
sov, hateg. (Cand 157) ; losuc, ard. (DR
barea p. fin. lordian(Tec I) ; Iorddicel (Am 157).
V 580). 12. /osim, olt. (ib). 13. Prin caderea
3. Cu apoc. : lorda, M., act. ; prob. prin dif-
lui si : Iopul sau lupul (Sur XXI) <Iosip, lusip.
tongare gi afer. : Oardd (Bajeseu-). 4. Cu afer.
ti o > u : Urdan (Buc) ; cf. si subst. urda. 14. Cf. Sipot 1i Iosip, mold., 1661 din satul
S. Prin fon. o > a : Ardanesti (Bid IV) azi Sipotent, prob. < Sipu (Iosif) + suf.-old.
s. lordanesti. 6. + Teodosia : lordosia 1. (16 A II. Alte forme straine : 1. Din tc. Yusuf :
IV 258, 17 A I 214). Iusuf Apostol, 1815 (Sur XIII) ; Isuf (Hur 129);
- post. (16 B IV 167). 2. Din magh. I 5zsi
Iordriehleseu, -eni, -loin v. Gheorghle Iozsika, Ioska : loja, ard. (Pas ; Ard II 191) ;
IV E 3. Iojica li Iolca, ard. 3. Din srb.-cr. I ovIa:
forth-mita v. Gheorghie IV E 3. Iosa 1i Iasi, 1726, ard.(Pal). 4. Din ucr. ECHII,
Iordian v. I or d a n 2. Betio Ii Ecua (Grins) : Escu, fam., v. si Partea
lordosia v. I or d a n 6. a II-a ; pt. Iscu v. Iscoos.
lord, Iorest v. O r e s t 3, 4.
lorg /a, -ache, -an, -A v. Gheorghie Iosim v. Iosif I 12.
IV D 2, 5, 6 $i E 2. Iosip, -a v, I os i f I 2.
Iorgea v. Gheorghie IV D 3. los/iv, -Iv v. Iosif I 9.
Iorgoeiu v. Gheorghie IV D 4. Iosop v. Iosif I 7.
Iorgu, -lescu v. Gheorghie IV D 1. Iosov v. Iosif I 11.

86
www.dacoromanica.ro
Iostin v. Iust in 2. IPERCHIE, gr. 'Y-rcepi.ztoc, cf. gr.
Iosu, -I, v. Iosiv I 3. i7-c6poxoc; superior". Prob. Iperie s. mold.
Iosupenl v. Iosif I 6. (Sd XXI).
1o§/a, -ea, -i v. Iosif II 2, 3.
Iota v. Loan VD 12. Iperie v. I p erchi e.
Iota v. Loan V B 13. Ipifanie v. E p i f a n i e 2.
Ipiscoe v. E p i s c o p 6.
10if eel drept, ebr. /yyeibla dorinta mare"
gr. IcoP, lat. lob. I.1. /ou (Sur VI) ; -u (Pas) ; IPOLIT gr. 'Irc7-6Xuro care dezleaga
-u/ (ib) -escu (Ard) ; -esti = I uvesti s. (Tec I) caii". 1. - mon. (Sucev 179). 2. Epolite
azi Ive§ti; 401 ifa, 1758 (Pal) ; -i /a cala- erom. mold. (Sd VII 106).
ras 1655 (Sd IV 38) ; -ifiu prof., 1890 ; cu
afer. : V ifd, st., act ; 2. Viciu, prob. < IRACLIE gr. IlpaxViCog < "1-1pa,xX6m,-
*Iovici ; cu acomodarea -ie : Thole, mold. (P11).
gloria zeitei Hera". 1. Iracle. 2. Raciest
3. boa f. (Pas) n. folosit In Ardeal §i mold. (Sd V 55), cf. ngr. 61-Ipax7* (But) ;
Oltenia (Cand 157). 4. Iof, -u < lov Raclis, act. ; cu fon. magh. Raclis, G. (BAP
(etim. Pas), sau din Iosif contras ; loful, mold. II 169). 3. Heraclu, Vasilie Despot (LU) ; dar :
(Sd VII 340); -I- -cea, Iofcea, 1579 (AO XXI Rdclufa s. < racla tarla", cu metateza La-
187). 5. lobuleasa, 1785, munt. (RI I 22), crifa > Lacrifeanu, 4. Rali fam., ipoc. ngr.
din forma lat. lob. (PCOAr,) < Eraclios ; v. Partea II-a.
H. Confundat cu srb-cr. Jova Ioan"
aceasta forma s-a raspIndit In Oltenia ca Iraniuc v. Irina 4.
h e l l v. I r e 2.
mime barbatesc boa comis, 1460 (T Rom
238) ;spatar (13-15 B 131) ; - olt. (Tis). IRE forma derivata din teme Ca : Irimia,
boa b. §i iovoiu/ (Sd XV 310-311). Irina, Iraclie, Spirea §i ucr. Hp, -Si < lOpitt
< Gheorghie (Grine). I. Irea, Irescu, lam. ;
Iovan, -a, -cea, -du v. loan V C I, 2. Iresti si Ireasca ss. ; Iristea s. (cont. cu ini§te).
Iov/e, -escu, -esti, -inu v. loan VC 1, 2. Imo, olt. (G Dem 609), cf. big. Cimpua.
3, §i Iov I 1. 3. Cf. §i Iricioe b. (17 A III 162).
lovipalle, -1, -in v. loan V C 5.
Iovghina v. E v g h e n i a 2. Irem/a, -ie v. Ieremia I 3.
Ip, -u v. Ip a tie II 4. Ir/escu, -e§ti v. Ieremia III 1 §i Ire 1.
Ipatele v. Ip at i e I I. Irezul v. Ier az 4.
Irieioe v. I r e 3.
IPATIE gr. 'Ync'vrt.oG < 5TraTO consul". Irimia v. Ieremia I 5.
I. 1. - Murgulet (BCI X 30) ; Ipate ; -le. s. Irlmi/ea, -ce, -cea, -eel v. IeremiaI 5.
2. Cu afer. : Pate (Braila 71) ; -a (16 B III 2). Irimita v. I e r e m i a I 5.
Ipdtescu, Ana ; Pdtescu, Ion (1 Div) ; Ipd-
testi si Pdtesti ss. ; Patila (Cand 157). IRINA gr. El7i-,v1 pace". 1. Irina f.,
H. 1. Epatie (16 A IV 270) ; Epotesti azi Irinel, ipoc. feminin act. : Irinesti s. ; cu afer. :
Ipote§ti s. (Sd V 180, 191 ; 10 39 ; 16 B Rina. ar. (Fars). 2. Irinoi, I (CL). 3. Irinca
II 302). Epotescul, doe. 1617, mart. 2. 2. Op& ( Mar) ; - Ion, ard. (Var 20). 4. Erenuc =
te§ti s. (17 B I 266) < Epotesti. 3. Prob. prin = Iraniuc, Gr., raze§ (Vit B 28). 5. Erina
etim. populara, cont. cu verbul a pati (C Bog) ; 16 A I 206 §i II 16 ; Mar ; Ard
Palesti s., 4. Ip, -u ss., ard. (la Dra- etc.) ; Erini (Ins. 320) ; Erena (Tec I : Isp 12) ;
gum < Ipolit), etim. neprobabila, nume rar cu afer. : Reni b. (BCI I). 6. Hirind (Mar).
la monahi. Cf. expresia pop. Stan patitur 7. Orena f. (17 A V 215) cu fon. slay.
zis §i a Ipate* la Ioan Creanga).
IRINARH gr. e1p.rivcipxog politai" In
Ipateseu, Ipate§ti v. Ipatie I 2. Egiptul vechiu. Irniar (CL), prob. pt. Irinar.

87

www.dacoromanica.ro
Irlzian, -ul v. I e r a z 5. Saceni s. ; Sdceanu act. Cf si ucr. Can, -a <
Irwin v. I er emi a II 3. Isak (Grins).
Irniar v. I r i n a r h.
Irod, -la v. Iro dion 1, 2. ISACHIE gr. 'Iaagtxtoc 1. Isachie si Isa-
chee (Sur IV) ; v. si Asachi. 2. Prob. prin
IRODION Itipo.)SEwv < `1166,89)c, patroni- disimilare : Sapie fiul lui Bandor (Isp IV2).
mic < "Hpco semizeu" (Bailly). 1. Scurtat :
hod Toadir, diacon (Tec I), prin contami- Isaf v. Ioasaf 3.
nare cu numele regelui iudeu ; Erodie, Prico- Isai/u, -co, -en v. Isaia 6.
pie, mold. (RI XII 243) ; -a f. (AO IV 191). Isail v. Isaia 8.
2. Cu schimbarea p. fin. : Irodia f. (Isp 11; Isanie v. Isaia 10.
17 A I 36 ; Sd XXI) ; Irodie f. sotia lui Bur- Isar, -a, -ie, -iu, etc. v. C h e s a r i e III
celus (BCI IV 211) ; C. fiul Irodiei (BCI VII 1 - 3.
49) ; lrodiea pren. act. (Sez) si in refren de poe- Isau, Isavea v. I s a i a 7.
zie pop. (Past) ; - ard. (Var 23). 3. Frecventa Isileseul v. I saia 1.
n. feminin Irodia explica ipocoristicul Ro- Isador v. I s i d or 1.
dica (< Irodica), popularizat prin idila lui V. Isaila v. Isaia 8.
Alexandri ; gresite etim. lui S. Puscariu <
rodie -ica si Pasca < sl. pogl, generatio". ISAIA, ebr. Yshayals Iahve e mintuirea,
4. Erodie b., 1690 (Rae 25) ; Erodia f. (17 (etim. Tagl). 1. Isaiea, frecv. (Din ; 5tef ; Isp
A Il 197). 5. Cu a pentru i, ca Arminden V I2) ; Isaiescul (Dm) ; Isdescul (Std. Isp VI2) ;
< Irimin-dent Arod (Sd XIX 82) ; Arodia
mona. (Sd XIX 63). 6. Prob. Rodea post.
- Duma (16 A I 75). 2. Cu afer. : Saiia (Ard
II) ; Saia pitar mold., 1689 (Sd V 86 ; VII
1482 (Cant) ; Rodescu, act. 7. Radivon (veche
337) ; Saie Negrild (BCI IV 169) ; Saesti s. (Dm).
firma Bucuresti), cf. ucr. Pagnoon < Iro-
dion (Grins). 3. Prob. prin aspiratie : Sahiia, Alex., scriitorul.
4. Saki, R. (VT) ; Saica (RS 78). 5. Isai
Irofteia, -I v. I er o t ei 3. (Stef) ; -u (ib ; C Bog ; 16 A I 3). 6. Isaico
Irotel v. I er ot ei 1. (5tef ; Sd XVI ; 17 A II 304 etc.); lsaicu
Isa, -nie v. Isai a 10. (Pas ; Sur XXII) ; Isaicani s. ; Isdicufa b.
( Sur IV). 7. + Isav (fratele lui Iacov) : Isau
ISAC patriarh biblic ebr. Isaak (Vs Wig). (Hur) ; Isavca (Pom). 8. Isdild (Sur III si
1. Isaac (16 A I 317) ; - Balica (17 A II IV ; Isp II2) ; Satld, I. (Isp V2) ; Isail razes
252). Saac b., 1743 (RI IX 133). Un dot. pre- (16 A III 342) ; -Vulpas (Cat mold II).
zinta Urlatii sub numele Saac"- este explica- 9. + Irimia, sau prin disimilare Isimia,
bila acum forma Saac, variants sau obisnuita fata Helgiului (Sur III). 10. Prob. Isanie,
prescurtare pentru jud. Sacueni, desfiiirtat in Mirza (lsp VI2) ; Isa, On (Ard II 123).
1844, dupa un ipotetic jude S a a c. 2. Isca vist.
Otef) ; frecv. mold. (Bal II) ; Isac = Isa ica ISCARIOT supranumele lui Iuda, originar
(5tef) ; Isacli, -ova ss. ; -u (P Bor 62) ; Isdcescul, din Keriot < ebr. isk-gerInIat omul din K".
mold. Isac zis si Sacul din Otesti, 1625 (17 (El). 1. + suf slav-skil : Skariotskii, din care
A V 327). 3. Cu afer. : Sac s. de ses in Banat, s-a format rom. Scaraotchi, epitet pentru
(din subst. sac, dupa Cand. 45) de fapt un ipoc. diavol ; Scariotschie, Petrea, staroste (17 A
din Isac ; tot asa, + art. -a : Saca, An. (Isp III 177 ; Bal II). 2. Cu d parazitar : Scara-
; Sacescul , Andr. 1633 (Cat mold II) ; dosche pircalab in 1612 (B raz 21).
Sdceni s. (Sur XXIV) ; Sacul, rig. (16 B II
250). 4. Sdcuful, mold (Sd VII 285) ; Sa- ISCOOS sau ISCON, cf. top. Oescus din
cului, Fundul s. (BCI V 186) 4. + -1u: Moesia, sau Iscos (OR 1 433). Isco (Syn) ;
Saciu pren. (P Bor 121). 5. + -old : Sacold (16 Iscu (I Bot 6) ; - (Bal VI) ; /scu/ log.
A III 101 ; Gorj 356 ; 17 A IV 11), - llisau (AO XVII 298 ; 17 B II 24), sau < ucr.
(16 A I 114) ; Sacoli s., 1711 (AO XX 138) ; FICE103 < losif (Grine).

88

www.dacoromanica.ro
Iseu, -1 v. I s c o o s. Istioan, -a v. Iustin V si Stefan
Isdrail v. I s r a iI 1. V 4.
Istodie v. 'AI et o die 9.
ISIDOR gr. 'Iatacopo darul lsidei". 1. Istodor v. Crist odor 2.
Isador (Vr) ; Sador dobr. (RI XI 207). 2. Si- Istrat, -e, -i, Istratie v. E v s t r at i e
dorie, 1595, mold. (Sd XI 68 ; Bal I). 3. Si- I 5, 6.
dor (Giur 270) ; -ovici ; Sidor, mold. (Dm) ; Istrat/a, -01u v. Evstratie I 5.
- ard. act. (Nepos). 4. Cu sine. : Idor Busiioc, Istrea, Istrita v. Nis tor II 2.
munt. (BCI VIII 33). Istrofor v. Cris t o f or HI 2.
Isuf v. I osif H 1.
Isimiia v. E f t imi e II E 4 si I s a ia 9. Isefan, Isfan v. Stefan V 3.
Istfan v. Stefan V 2.
-
ISMAIL n. ebr. 1. (Syn) ; Todiriu, Istifan v. tef an V 2.
Istion, -eseu v. Stefan V4 si I u s t in 5.
act. ; -(1 pren., 1758 (Pas). 2. Smail aga,
serdar de Galati (Sd XXII 124). 3. Ismail, Istoc v. Stefan V 5.
este si nume musulman, impus de Turci ce- Isvan v. t ef an V 3.
tatii zidite la satul Smil pe Dundre ; el amin- Ita, Iteanu v. P an a ghio t III B.
teste pe fiul lui Avram cu serva sa Agar, stra- It/eanu, -esti, -ev, -ivoiu, -u v. P a n a-
mosul Ismaelitilor. ghiot III B si loan B V 12.
Ithimie, Ithinea, 'timid v. E f t i m i e I
Isopescul v. I o s i f I 7. 4, 5.
Itodie v. Met o die 9.
ISPAS < slay; blg. CnaconAenb 1. Ispas, Iuca, -s, -sanul v. Gheorghie IV F 1.
1599 (Glos) ; -iu, Clime, act. ; Ispasoc, ard. Iue/s-a, -us v. Gheorghie IV F
(DR V 582). 2. + -oiu : Ispoqoiu, act, cont. 2, 3.
cu vb. a ispAsi. 3. Spastul, Manoli, 1842, mold.
(BI XIII 287). TUBA < ebr. Y ehiiddis celebratio" (OS ;
EI) 1. ludul, frate cu Pddure, olt. (17 B III
Ispilsoiu v. Is pas 2. 504) ; ludul = Idol din Damiiani, r. Buzeu
Ispir, -escu -i v. S p i r i d on II A 3. (mss. 3699 p. 29, BAR) ; 2. Ida sau luda s.
ISABIL bibl. supranumele lui Jacob, ebr. in reg. Cluj. luda t. ; cf. si termenul lucid"
risraet, glupta cu Elohime. 1. Israil b. ; -a pt. surpaturd sau rIpa abrupta (Vilcana, r.
Pucioasa). 3. + -ca : Iudca, P. (Dm ; 5tef ;
f. (P Bor 47) ; Isdrail, act. 2. Izdrail, Mii-
Bill J).
nea, pr. ard., 1658 (Met BTr) ; - diacon
zis si Iacov (Ard II 155) ; - Die (AO XVI Iudca v. luda 3.
349). 3. Israld (AO XV 369). 4. Zdrdild ludifta v. Iudita 2.
(Ard II 178) ; - Rucur (Bras). 5. Zddraild
tig. (BCI IV 152). 6. Prob. Rail& Rai- IUDITA bibl. ebr. ..Tvdith femee din (orasul)
lean, buc. sec. 18 si Rdileanu sau < adj.
Jehud". 1. luditha (P1'). 2. ludifta si Iudita
ran + suf. -fa (Pas). 3. Idila (Ins 282 ; Tis ; Ard II 175 ;
AO XXII 156) ; Idila sora Calpei (AO XVIII
Isralii v. Israil 3. 454).
Istasie v. A n a stasie I 4.
Istatie v. E v st at i e I 3. Iudul v. Iuda 1.
Istivoiu v. ,Stefan V I. Iuga, -ni v. Gheorghie VII E 1.
Istrn/e, -ie v. Ef timie II E 2. Iugas v. Gheorghie VII E 2.
Istemineasa v. St e f an HI 2. Iugesti v. Gheorghie VII D 3.
Istfan v. Stefan V 2. Iugsa v. Gheorghie VII E 3.
Istina v. Crist of orIII 2 si Iustin 3. Iula v. Iulie I 1.
Istinca v. Ef timie II E 3. Iuleesti v. Iulie II 4.

89

www.dacoromanica.ro
IULIAN lat. hilianus 1. luliian(SurXXI). nanie, munt. (Sd XXII). 3. Cu afer. : /Wu/
-a f. (C *tef ; 17 A V 181). 2. Cu afer. Ulian, s. 1723 (AO III 117); Unica fam. (5ez).
C., act. ; -a f. (16 A II 166); Uliiana f. (Sd
VI 92 si XVI; Mar 83); Uleiana, mold. (Sd. Iuon, -ea v. Ioan II 2, 3.
VI 88); Uliena f. (17 A II 253); Ulianca f. Iuonite v. loan III D 7 b.
(17 A V 303). 3. Lien b. (17 B IV 206) ; Iuovan v. loan V C 4.
Liana f. Cf. ucr. Valais < Iulian (Grine). Iupul v. Iosif I 13.
Tura -ni, -seu v. Gheorghie VII D 1.
JULIE lat. hdias n. de fam. roman < lure, -ii, -a, -ani v. Gheorghie VII
/u/us fiul lui Aeneas, scurtat din hivaius(OS) D 9.
I. 1. lula (11-13 C I 19 si 81). 2. Cu afer. : Iure/eni, -esti v. Gheorghie VII D 8, 9.
Ule, I. (Sur XVII) ; -N. (Tee I); Ulea b. Iure/o, -u v. Gheorghi e VII D 10.
(Stet ; 17 B IV 153); f. (16 A I 327 si III Iur/e, -ea, -eni, -escul -es v. Gheorghie
117) ; Ulesti s. 3. Uliia (Pa); Uliesti s. ; VII D 4, 5.
Uliea (Bir I 18). 4. *Iuliu : U/iu, 1722 (Pas) ; Iurg, -a v. Gheorghie VII C 1.
- jude mold., 1448 (Glos) ; unele dintre aces- Iurghi /ei, -u v. G h e o r ghle VII C 1, 2.
tea cont. cu subst. uliu. 5. Ulic, C., act. Iurias v. Gheorghie VII D 4.
6. Ulina f., mold. Cf. si ucr. YJIH < Iuliian Iuricen1 v. Gheorghie VII D 6.
(Grine). 7. Prob. U/i/d, Pascal (Drj 93) < Iuri/e, -escul, -1, -neu v. Gheorghie
Iulija ; Ulifesti t. ; cf. si subst. ulita.
VII 13 2, 7.
II. Din magh. Gyula = Iuliu, cf. Drag. Iurs/a, -u v. Gheorghie VII C 5.
p. 508: 1. Giula (M mar) ; Giul /e (Dm ; C
tef); -ea (16 B III 382 si VI 185 ; Dm ; lusip v. losif I 5.
Cat) ; -escu (Hur ; I Div) ; - N olt. 1824 IUSTIN lat. Iustinus < Justus drept".
RI XIV 143) ; -escul (Sd XI 54) -esti s. (Cat). 1. Tustin si Ustin (Moxa 127, 130); 2. lostin
2. Giulcd, P. (16 A I 537). 3. Giuliu si Giu-
lici (Dm); Ghiula, arges. (Pu). 4. Iulcesti s. (17 A V 131), probabil transcriere gresita
(C Stef) ; hilts, Eremia (Isp II'). 5. Ulisasti pentru lustin (so cirilic = iu). 3. Istirt, -a
s. (16 A II 8). (Ard 11 87). 4. Ustin (Mar). 5. Stinea, act. si
III. Prin fonetica si grafia slava: j pentru Stino fam. Braila, sau < Augustin; Stineiu,
# : Giulesti = Julesti s. pe Birlad (16 A IV act. (Jiul ard). 6. + loan : Istioan, mold.,
263). 1. Jul batrInul (Sur XXI); -a b. (Din ; 1610, si Istionescu (Ard) sau < magh. I s t van
C Bog, Mot ; Vel; 16 a II 144). 2. Jula zis = Stefan. 7. Justina (sic) f. 1601 (Cat
Julea si Julca Pintece (5tef); cu afer. : Ulca mold I).
f. (16 A I 327; C Step. 3. Julici = Julescul
(Din; Stef ; CL etc). 4. Julei, P. (Buc.) ; IUSTINA fern. < lat. Iustina. 1. (Ins
Julisor, M., zis Julea eel Mare (16 A II 96. 342); Iiuslina (Sd XXII). 2. Ostinia f.,
dobr. (RI XI 205). 3. Stina f. (Puc).
IULITA cf. gr. 100XL-1771g < EouXt, uu
peste. 1. Ulita f. (17 B II 81) ; Ulitestt s. Iusuf v. Iosif II 1 si I o v I 1.
(16 B IV 271). 2. Ulida b. mom. (17 B III Iuv /a, -esti v. loan V C 4.
375); cf. ucr. Y.anTa (Grinc). 3. Olita f., Iuvon v. loan II 3 si III F 6.
dobr. (RI XI 206). Iva, -ciu v. Ion V B 9 si Paras-
c hi v a III 5.
Iunanie v. Iunia 2. Ivan, -ca, -co, -cul v. loan V B 1, 2.
Ivanee, -a, -eni, -esti V. loan V B 5.
IUNIA n. calend., masculin, lat. lunias. Ivanghele v. E v a n g h e l 1.
1. Iuniea (Syn); mai curind din nu- Ivanis v. loan V B 7.
mele lunii iunie yin formele de mas- Ivan /ca, -eu v. loan V B 8.
culin Iunie, P., ard. 2. -I- Anania Iu- Ivachesti v. loan V B 10.

90
www.dacoromanica.ro
Ivan, -easea, -esti, -etu, -u$ etc. v. loan Ivloghie v. Evlo ghie 4.
V B. Ivoestl v. Parascheva HI 5.
Ivaneate v. loan V 11 6. Ivon, -as, -eseu v. IoanIlIF6.
IvAseeseul v. loan V B 8. Ivrosin v. Euf r o sin 3.
Ivasean v. loan V B 8.
Ivdoehila v. E v d o c h i a I I. Ivstratie v. Evst r at ie 1.
Ivdoehim v. E v do chim I1. Ivu, -1 v. Parascheva III 5, 4.
Ivdoha v. Evdoc hi a I 9. Izdrail v. I sr ail 2.
Iv/e.sti, -oesti v. loan V B 9 si I o Izeseu v. Hriza 6.
1 1.

www.dacoromanica.ro
I

INCHINATU. 1. -calificativ dat celui care Indreesi v. Andrei IV A 3.
a facut pelerinaj la Ierusalim. 2. Proschinitu b. Indrei/ea, -u v. Andrei IV A 1, 5.
(RI JAI 206). < gr. Tcpooxuwirns, cu acelasi Indries v. Andrei IV A 4.
sens ca ,,h gi" oi Inchinator", epitete din Indrifu v. Andrei IV A 2.
pomelnice (AO XIV 283). Intonie v. Ant onie IV 1.

J
Jermonesti v. Gherman I 3. dor/ea,41 v. Gheorghie VII 13 3, 4.
Jinca v. Zinaida 5. Jorj, -a, -ani, -e, -eni V. Gheo rghie
Joffe v. Sofia I 8. VI 6, 8.
Juj/a, -an, -escu, -lea, v. S u s a n a 2.
JOI, ziva (cf. Drag). 1. Joi, Anastase ; Jul, -a, -ca, -ea, -el v. Inlie III 1-2, 4.
- Criste (AO XV 38) probabil aromlni ; Joie, Jul/iei, -isor v. Iulie III 3, 4.
Fronescu (Acte mss M-rea Mislea) ; Joia, b., Jura v. Gheorghie VII A 1.
rig. (Sur III); Joica b., rig. (16 B II 250); Jure, -a, -ani, -a v. Gheorghie IV C 6.
Joicel t. (16 B IV 421) ; Joianu, VI, mold. Jur/ea, -el, -escul v. Gheorghie IV
act.; Joiana b, sau f. (?) 1521 (P Gov f° 17). A 2, 3.
2. Gioi = Joi b., ar. (Ant Ar) ; Gioita s. mold. Juni, -a v. Gheorghie VI 1.
(Sd XXI). 3. Zoila [< Zoe] zisa gi Jolla Jumea v. Gheorghie V 13, VI 2.
(BAP II 116). Jurj, -a, -11 v. Gheorghie VI 3, 4.
Jurjan, / -escu, -i v. Gheorghie VI 6.
Jolla v. Z o e 4, 5 si J o i 3. Jurj /e, -ea, -esti v. Gheorghie VI 5.
Jor/a, -an, -ea Gheorghie VII 13 1, Jurjiu, -joaia v. Gheo rghie VI 3.
2, 5. Jugmi v. Gheorghie VI 6.
Jordzeanul v. Gheorghie VIII 5. Jurjuman v. Gheorghie VI 7.

www.dacoromanica.ro
L
LABAN bibl., ebr. alb" (OS), fratele lui Lamu v. Varlaam I 2.
Avraam. Laban, dobr. (RI XI 212) sau Laor v. Laur II 3.
din subst. labs + suf -an. Laorentie v. Lavr en t e I 1.
Lac/ea, -iu v. L a z a r IV 6. Lar, -ca -e, -le v. Ilarie 1.
Lari/on, -or v. Il ari on 2, 3.
LACHE ipoc., cu suf. -ache din : Anghel, Lascu, v. Lazar IV 2.
Apostol, Mihale, Vasile, Manole, ca Aposto- Laseaseu v. Ghelasie 5.
lache, etc. Vasalachie" zis si Lachie (Ard Lasie v. Ghelasie 5.
I 189, 193) ; Ldchioaei, Maria (ibid). Lasco v. Vasilie II 3. a.
Lam, v. Lazar IV 3, Mihail I 1
Lachev.Apostol I 3,Mihail VII 2, si Vasilie II. 3, a.
Manuel II 4. Lateu v. Lazar IV 1.
Lachira v. Glicheria 5.
Lacrita v. Iraclie 3. LAUR - LAVRU, < lat. Laurus, laur".
Lad/a, -u Eliade 2; Paladie 3; I. I. Lavru scris Layru (Ceas). 2. + -ie : Laurie
v. si Vlad (Partea a II-a). b. (16 A 224) ; Lavric (Tut) ; Lavre#i s. (Dm);
Lae v. Nicolae VII B I. Lavre§ti zis §i Laurent s., ard., mold. 3. Prob.
-u etc., v. Evlalie.
Lal, -a, Lam, V., ard. (Grd 42).
Lamba v. Haralambie II B 2. II. 1. Laur, 1443 (Dm ; Glos ; 16 A IV
Lamb/a, -ad, -oi v. L amp a die. 44 ; Bal I) ; - si Laurel (Vlah PB) ; Laurla,
Lamb/esti, -i v. Haralambie H B 3. t. ; -escu, act. 2. Lauran prelat ; Laurent s.
Lambr/a, -e, -ea v. Lambru. 3. Laor (17, A II 75). Forma Laur s-a men-
Lambri/no, -or v. Lambru 3, 4. tinut si prin infl. subst. laur. 4. Laurian,
Aug. Treboniu, formatie culta.
LAMBRU neogr. Aaprpil PWele", < gr.
Aaprck stralucit". 1. Lambru. 2. Lambre Laurenti v. L a vr entie III. 2.
(Ac Bz 30) ; -a ; Lambra (pomelnic) ; Larnbrila Laurentiu v. L a vr en tie III. 1.
Inv., 1890 ; 3. Lambrior, Al., prof. 4. Lambrino Lavrantie v. L a v r en tie I. 3.
(Bfr I; Arh ; Rae 20) <Aai.otpLvq. 5. Cu
afer. Ambrino, L., mold. 1705 (Sd V 99). LAVRENTIE, lat. Laurentius, nume amin-
tind cetatea Laurentum ; dupes Diehl < Tau-
Lamb/a, -ul v. Haralambie II B 1. rus + -entius, supranume pentru atleti ca si
Viencentius (ROn) I. 1. Laorentie eg., 1816 (AD
LAMPADIE gr. Aap.Tr.O.SLov faclie mica" VIII 212). 2. cu afer. : Avrentie (Has) ; - 1825
1. Lambad (Syn). 2. Lamba (P11) sau din (Cep) ; Arentie (17 B IV 72). 3. Lavrantie (Mar
Haralambie. 3. Lamboii fam. Baicoi. 94) ; 4. Lavrintie = Avrintie (17 B IV 102) ;

93

www.dacoromanica.ro
Avrintie (Sur II). 5. Cum et.: Arvintie, 1679 (Sd -d si Zorica. f. ar. (Far0, derivat de Ca-
XI 279) si Arvinte, frecv., ca Terinte < Terentie pidan din Lazor. 2. Zori b., mold. 3. Zorea
C. Livrintul t. (Mus). 7. In legatura cu acesta (Din ; 16 B I 178 ; 17 B I 439). 4. Zorel
dupd V. Bogrea (An C I) : Neurintul, padure In (17 B I 66); Zorescu, act. : Zoreni, Zoresti
Banat, si Nevrinfi s. 8. Iar, dupd Hasdeu (Has) ss. 5. -ca : Zorca (16 B I 178) ; Zorcesti s.
Avrig s., prin filiera <Avric< rus-ucr. (ib). 6. Lazoreci (17 A III 182). 7. Cu disimi-
< Lavrentie. de fapt din JIaspo = Laurus lare : Lazol Pitarel (Sd XI `,74).
(Grinc). C. 1. Lazur (Ard) ; Lazuresti s. ; -escu
II. Cu pin loc de u, contaminat prob. (I Div). 2. Lazurea, mold. (Sd XXII). 3. La-
cu Panti, Penti : 1. Arpenti, mold, act. ; -e zurcd (Sd XX 282). 4. Lazer, Gh. (Rac 29).
pirgar de Neamt (Sd VII 374) ; -e, ginere III. Cu apoc.: L a z : 1. Lazu (Arh ;
lui Ponici (Sur III). 2. Arpintie post. mold., Sd XXI si XXII) ; -ul, N. si C. (Kog III
1610 (Sd V 11) ; Prajescul (17 A I 315); 64 ; P6 fila 20); Laz/a G., act. ; -e
Arpindiu, Sandul (Bir II 377). 3. Arpanti (17 B I 311 si II 124 ; Met 224) ; -ea (Sd XVI ;
In sec. XVI (Mil I). G Ros 79 ; Pa; ; Dm ; Mot ; Stef) ; -ia, pan
III. Din forma latina, direct, cf. L a u - (16 A III 63) ; -ie (Sd XVI). 2. Lazascu ;
rentius comes de Longo Campo la 1300, Lazoae, I. (Buc). 3. Leman, mold. (Sd XXI) ;
probabil sas de origine. 1. Lauren(iu (Dm). Lazanla t. ; -u pren. (Tut). 4. Laziian (17
2. Laurenti staroste, 1746 (Sd V 414). A I 99) ; Ldzian 1613 (Sur II). 5. Lazau (Mot).
IV. Din magh. Larincz: 1. Leurint, un- IV. Din srb.-blg. Lacko = JIagito (folosit si
gur din Hirlau (BA ung 12). 2. Leurinf (Stef) ; de unguri) < Lazar (Weig) : 1. Lafcu, olt. (Sur
Leorint s. ard. ; Lerinf, pirgar Baia (16 A III VI ; Sd VI 467). 2. La(co = Latcu fam. ard.,
310). 3. Liurinf vieru (Sur II) ; Liorinf1 (16 B 1789 (Pas) ; Lafcu Lazea, munt., 1785 (RI
III 247). 4. Lorin! (16 B I 85 ; Mar) ; - I 22). La ardeleni si moldoveni insa Latcu
diac ard. discipolul lui Coresi ; - Jipa, < magh. Lack, ipoc. <LAsz16 = Vla-
post., 1633 (RI X 264) ; Lorin! si Marcu, disl a v (BL II 38) cf. si Iorga (I Bot 14).
fiii Lorei f. si ai lui Curalici (17 B IV 291, 3. Lafcu zis si Latcu (Stef II 11) ; Latcu
352) ; Lorinfe, fiul popei Cirstian (ib). Aproape Danila, razas de Scortani, 1782 (Sur XI 142) ;
Coate formele (IV 1-3) acoperd originea Lafc, frecv. mar. (Mar) ; La(co Vvd., fiul lui
etnica strains. Bogdan I, domnul Moldovei ; Laic°, munt. (Giur
Lavri/e, -e v. L a u r I. 2. 90 ;16 B I 24 ; 17 B I 364) ; - diac (Cat) ;
Lavrintie v. L a v r e n t i e I 4. - ard. (Ard) ; Lafcu jupan (Olt) ; - mold.
Lava v. Laur I 3. (Stef ; Dm); Lafcani s. (Stef) azi Lafcana.
Laz, -a, -ea v. Lazar III 1. 4. Lascau, Lascoiu, si Lascuf, ard. (Pas), acestea
Lazan/a, -u v. L a z a r III 3. pot fi in legatura si cu Lascar. 5. Lazu s.
Lazar, -ul v. Lazar I. 1. (Constanta), fost Laz-mahale ante 1878,
< etn. Lazii, popor caucazian 6. Din blg.
LAZAR cf. Simbata lui Lazar" ; aramaic Ratio sint. < Laz, r (Weig) : Laciu, Nicu.
Lazar, presc. < ebr. Eletizar n. teoforic < ar. (Cat. gr I) ; Lacescu (Tg-Jiu) ; Lacea M.
<el, (soar a doamne ajuta r (Tag!). I. 1. Lazar (Gras 46) ; m-tele Lacei t. ; Draganu II deriva
(Mot) ; -ul, C (RI XII 287). 2. Lazar, frecv. ; < slovac VI a6a <V I a di a a etim. posibila
3. Lazarea s. 4. Lazar /el, -tea, -iciu, -uc pentru toponimele din Ardealul de Nord.
(Pas) ; -oiu, olt. (Sd XXII) ; -oniu, hateg. ;
-u( (Ard II). 5. Zdroni, hateg. 6. Lard- Lazer v. Lazar 11. C 4.
reanci (Ard. II 191) ; Lazdrina f. (Grd 11). Laz/ia, -ie v. Lazar III 1.
II. A. Lazar = Lazor, frecv. (Dm) ; Lazor Laz/oae, -u v. Lazar III 1, 2.
(Stef ; C. Stef. CL ; Mar ; Ard ; 16 A I 48 ; Lazol v. Lazar II B 7.
Vit 28). Lazor v. Lazar II A.
B. Lazor din cauza frecventei se scur- Lazoreci v. Lazar II B. 6.
teaza In Zor, cf. §i subst. pl. zorl. 1. Zor Lazu v. Lazar IV 5.

94
www.dacoromanica.ro
Lazur v. Lazar II C 1. (17 A IV 377); - G. (Sur I) ; - D., mold.
',Han v. Lab an. (Sd VI 19). 3. Din ucr. JIeB : Lev/a, -o t,,
Laity v. Nicolae VII B 2. -us (C Bog). 4. Prob. Lef, Gh. (Cat gr. I)
Lal /esti -oal a, -uta v. Evlalie 1 -4. si Lef, lacov (I Div) ; Lefescu, act.
Lamtiseni v. Varlaam I 3.
Liimat/escul -esti v. V a r 1 a am II 2. Leoncea v. Leon I. 3.
Lamot/ii, -escu, -esti v. V a r 1 a a m II 1
Lanesti v. V arlaam I 6. LEONTIE lat. Leontius 1. Leontie (P6).
Lariontesti v. 11 a r i o n 6. Leonties, G. (Buc) ; Liontie, 1642 (Rae 14) ;
Lase/au, -oiu, -ut v. Lazar IV 4. Aliontie (Giur 144). 2. Alontie, Pojar (16 A
Laseuti v. Ilie I 6. III 139). 3. Leontle (Dm) ; -esti s. (16 A I
Lauran v. Laur H 2. 310) ; -escu, act. Aleonte t. 4. Ontle : -ea, I.
Laureni, Lavresti v. L a u r I 2. (16 A I508 ; C Bog) ; -esti s. (ib 44); Ontild,
Lfizan v. Lazar III 3. D. (17 A II 324) ; Onteni s. 5. Leunte, mold.,
Lazarea v. Lazar I 3. 1803 ; - Oxiinte, mold. (RI XIII 287).
Llizaseu v. L a z a r III 2. 6. Leontin (16 A II 107) ; -esti s. ; -a.f. 7. Len-
Luzareanci v. Lazar I 6. tea, Lenlul. tt.
Lazar/el, -lea v. Lazar I 4.
Lazarina v. Lazar I 6. Leontin, -esti v. Leontie I 6.
Lfizar/oiu, -oniu, -ut v. Lazar I 4. Leorint. v. Lavrentie IV 2.
Lazian v. Lazar III 4. Ler, -a, -eni, -escu, -ul etc. v. G a l e r i e
Lilzur/cii, -ea, -esti v. Lazar II C 2, 3. 5. si Valerian I 2.
Lean, -ea, -cu v. Elena I 4, II A 2. Lesu v. Ilie II 3.
Leant/a, -ea v. Elena II B 2, 3. Leul v. Leon 11 1.
Lee, -a, -o, -5, -uleseu v. Alexandru 14. Leunte Leontie I 5.
Leurint v. Lavrentie IV I.
Leceni, Leehila, Lechinta v. A 1 e x a n- Leurint v. Lavrentie IV 2.
dr u I 4 c. Lev, -a, -esti, -us v. Leon II 3.
Lef, -escu v. Leon II 4. Lexi, Lexu v. Alexandru I 4.
Later, -iu v. Eleft erie 3. Lian, -a, -11, -ul Elian 1l,si Iulian 3.
Leloa/e -ii v. Ilie II 9, Lolian 4 si Lianca v. Elena 11 A. 2.
L al 3 (P. a II-a). Liasa v. Ilie I 11.
Len/a, -a, -esti v. Elena I 1. Liasu-Voda v. Ilie I 5.
Lenc/a, -an, -A v. Elena II A 1. Liaeesti v. Ilie i 8.
Lenebitil v. Elena II A 1. Lie/a, -A, -escu v. Ilie I 9 si ilie
Lent/e, -a, -ul v. Leontie I 7. II 7, b.
Lent/a, -5, -e, -ea, -esti v. Elena II B 2.
Lentoe v. Elena II 2. LICARION gr. Auxciriov <Atixo hip"
Lenuta v. Elena II B 1. 1. *Licar + : Liarefi, C. (AO XVII 329).
Leoa Leva v. Leon II 2. 2. Prob. Licoard, mold., 1610 sub influenta
lui Nicoara. 3. Licura s. (13-15 B 107).
LEON, papa, lat. Leo, -WS len", ideea de
fond si curaj. I. 1. Leon (Tomsa) Vvd., zis Lieer, -io v. Gli c h e r i e 4.
Alion-V oda (Sd XV 366). 2. Aleon Vvd. (AO Lieherie v. Glicherie 1.
XIX 130) ; - fam. (Sur XI). 3. Leoncea, Lichir/esti -i, v. Glicherie 2.
Oancea, munt. (Sd XXI). 4. Lion, Gr., mold. Lieoara v. Licarion 2.
(Sd VII 334); Alionescu, olt. (Cand 160). Licoi, -ul v. Ilie I 9.
II. Din sl. Au,. (Syn), tradus in Leu : Licura v. Licarion 3.
1. Leu pren (P13 fila 13) ; Leul (BCI V 185).
2. Leoa zis 0 Leva, C-tin aprod. (Sur VII LIMA gr. AuSia nume etnic. 1. Lidiei, va-
209 ; A. Gen II 79 ; 17 A V 212 ; - Gavr. lea (17 B II 93); cf. Lidoul t.

95

www.dacoromanica.ro
Li/e, -escu, -esti v. Ili e I 1. v e r i u s, nume folosit de srb-croati,
Lifter, -ie v. E 1 e vt erie 4. de ex. Oliverita (Rad 81 p. 107).
Liga v. Grigorie IV B 1, 2.
Ligacese v. Grigorie IV A 4. Liv/eni, -escu v. Olivian 2.
Ligore v. Grigorie III 1. Livian v. 0 I i vi an 1.
Lihaceni v. G r i g o r i e IV A 4. Livrea v. L iv er i e 2.
Liia v. I 1 i e I 3. Livrintul v. Lavrentie I. 6.
Liiana v. Ilie I 4. Liza v. Elisaveta 3, a.
Liie/a, -5, -eni Ili e I 8. Lixandru, Lixandroiu v. Al e x an d r u
Liliesti v. G a lil eu . II 1.
Limbi/ada, -c v. 01 i m p i e 3. Log/a, -ul v. Evloghie 5.
Limon/ea, -ia v. Fi lim on 5. Loghi v. Evloghie 2.
Limpianu v. Olim pi e 4. Loghin, -a, -eseul etc., v. L on g h i n 1.
Lina v. Elena I 6. Loiesti v. Ili e II 9.
Linea, -nu -riu v. Elena II A 5. Lola v. Lolian 1.
Lincea, Lincioiu v. Elena II A 7. Lolca v. Lolian 5.
Line/o, -oiu, -u, -uta v. Elena II A 6. Lol/e, -ea, -escu, -esti v. Lolian 2, 3.
Linoiu v. Elena I. 6.
Linte v. M el e t i e 5. LOLIAN lat. Lollianus : cf. si Loliort
Linta v. Elena II 4. < lat. lotium neghina". Daca se admite
Linu v. Elen 2 si Elena I G. apocopa terminatiei -ian, avem urmatoarele
Lion v. Leon I 4. derivate. 1. Lola b. (Din) ; f. (16 A I 515 si
Liontie v. L e o n t ie I 1. 16 B III 36). 2. Lole, tig. (17 B II 69) ; -a
Liorinli v. Lavrentie 3. (17 B I 408 ; Sd XI 77) ; la genitiv a lui Lolii"
Lip/a, -an, -fineseul v. Filip I 3. (ib). 3. Lolul, Stan (Cat Bras 111) ; Lo-
Lipia v. Alipie 2 si Filip IV 5. lescu, Tegan (17 V I 377) ; Lolesti s. (Gras).
Lip/ie, -ioaia v. Alipie 2. 4. Lol lin t. (Dm) ; -is (Mot) ; -icd, T., ard. ;
Lipoianu v. F ilip IV 2. Lot loin b. ard. (Viciu 34) ; t. (Dm) ; -oiui,
St. (Sd XI 119) ; -oaia, -oiasca, -oesti ss. ;
Lipov, -a, -an, -ul v. F ilip IV 3. -usa s. (16 A I 515) ; Podu-Loloaii, azi prin
Liresti v. Ilirie. etim. pop. : Podu-Iloaei. G. Pascu (Revista
Lisa, -veta v. Elisaveta 2. Critics XIII 164) sustine ca la origine a fost
Lisandru v. Al e x a n dr u II 2. Eloai, bazat pe o greseala de copist, - cu e
Lisandr/escu, -Ma v. Alex an d r u IL
si Alexandra.
pentru i, obisnuita la moldoveni deci -
forma cu e se reduce la Iloai ; forma Eloaia
Lis, -ei -u v. Elisei 7, 8. nu exists. 5. + -ca : Lolcla (Dm) ; -a, Marena
Lisievici v. Elisei 1. (16 A II 96). Pentru 2-5 cf. subst. (ard).
Lisa, v. Ilie II 6. lola sorsa, tat'" (DLR).
Lit/a, -a, v. Ilie II 7 si Natalia.
Liteseu v. Ilie H 7. LoWea, -in, -is v. Lolian 4.
Litica, Litea v. Ili e II 8. Lol/oaia, -oesti, -oiasea,-oiul v. L oli an 4.
Litu, -1 v. Ili e II 7. Lolusa v. Lolian 4.
Liu, -1 v. F ilic 7 si V asilie V 3. Loan, -ei Avesalon I 3; Varto-
Liu, -ea, -th Ili e I 12, 13. lomei II B.
Liurint v. Lavrentie IV 3. Lomotlil, -esti v. V a r 1 a am II. 4.
LIVERIE lat. Liberius, rt. derivat din lat. LONGHIN lat. Longinus <longus lung".
Mier. 1. Liver Casap. (16 B 476) ; cf. si rus. Grafia greaca-yy- pentru -ng la tin a impus chiar
annep ficat". 2. *Liverea, sine. Livrea vist, in sinaxare forma Loghin. 1. Logghin (Syn
(Sd XV 367 ; 17 B II 86 si 298) si Livril 24 apr. si 16 oct.) ; -
sotnic (in Mss
Radul, munt. (Sd VII 31). Prob. si din 1668 BAR f° 132) ; Loghin (Syn. si Ceas. ;

96
www.dacoromanica.ro
16 A III 29 ; 17 B I 436 ; Sd XVI) ; -a LUCHIAN lat. Lucianus, cognomen latin
f. (Mar ; Ard II 161 ; 17 A IV 224, 408) ; cnea- din Lucius, adoptat si de greci (Tagl). 1. La-
ghina (17 A III 128) ; -al t. ; -escul, mold. chian mon. (Isp ; stolnic (Sur X) ; -u
(Sd XI 77). Lughin b. (Cat mold II). 2. Lo-
(Tec I ; Sd XVI) ; -a b. (Sd XVI ; XXI ; Mar);
ghinis (Sez). 3. Ca mime frecvent, prin hiper-
-a, f., mold., 1691 (DZF 211). 2. Luciani s.
urbanism devine Lovin (Mar ; Puc) ;
diacon, mold. (Sd VII 237) ; - Glicherie (16 B I 59 ; IV 310). Lucianca s. 3. Cont.
mold (An C VI 762) ; -escu, Eugen. 4. Act. : cu subst. plur. in forma mold. lupchi < lup :

Longhinescu si Longinescu. Lupchian, G., act.
Longinescu v. L on g h i n 4.
Lora v. Flor I. 1.
LUCHILIAN, lat. Lucitlianus ca si Lu-
Lorian v. F 1 o r I. 7. chian, in leg. cu lux lumina." ; Chilian b. (Vr ;
Lorin v. F 1 o r I. 10. 11-13 C I 25 ; Isp III') ; - Vasile din
Lorinca v. Flor I. 10 si Lavrentie Tichiris-Vrancea, erou 1917. -a f., mold. ; -a
IV. 4. sau Chilianca t. (Cob. 38) ; Chilieni t (I Div).
Lorint, -o v. Lavrentie IV. 4. Pentru Ardeal, cf. si Kilian <Chilianus Scolus
Lovin, -escu v. L on ghin 3. In calend. cat. (Pas).
Luau-116i v. V a r 1 a a m II. 3.
Luci/a, -ia v. Luc h i a 3.
LUCA lat. Lucas, ipoc. din Lucanus, etnic Lucian /ca, -I v. Luchian 2.
<Lucania, sau < Lucius. (Tagl.). Sarb. popu- Lucina v. Luc hia 4.
lard Lucinul" 18 oct. I. 1. Luca b. (Dm) Lucia v. L u c hi a 2.
Luchesti s. (Sur VII) ; - ceata, olt. (I Div). Lucoci v. Luca I 5.
2. Luculesti s. 3. Lucan (RI XX 246; Mar ; Lue/sa, -salneasa, -solu v. Luca I 4
Vel ; Buc ; CL ; Cand 162); -a, olt. (Cand) ; Lucuci v. Luca I 6.
-al (Buc) ; Lucdnescu, act. 4. Luceni, Lucesti Lueulesti v. Luca I 2.
ss. 5. + -sa : Lucsa si Lucsoiu (Cand 162) ; Lueuta v. Luca H 3.
Lucsaneasa f. (14-15 B 187). 6. + -oci : Lughin, v. Longhin 1.
Lucoci (Dm ; C Neamt) ; - T., diac (16 A Lumas v. V ar la am I 3.
IV 197) etc. 7. Luczici (cf. Tecuci) (17 A I
230). 8. Lucas, fam., buc. LUMINATUL. 1. -N. pentru cel nascut
H. Din magh. Lukacs si srb.-cr. L u kat- : In saptamina luminata". 2. Luminifa f. act.
1. Lucaci, Craciun, din Bereg, 1360 (Iorga (Valea Bistritei-Bicaz).
III 23) ; Lucaci (Dm ; Stef ; 16 B II 362 ;
Pas) ; - ban 1424 (Rel) ; Luccicesti, Lucdceni Lumot, -A v. V a r l a a m II 1, 5.
ss. 2. Lucacila t. 3. Prob. + -at Lucuta,
Joan, act. cf. ar. Ucuta. 4. + -lef, Lucalef, R. LUNI, ziva. 1. Lunea, ceaus, sec. XVIII,
(Schei II). 5. Cu rotacism, probabil: Ru- munt. (RA I 273).
cdrea, R. ($chei I) si RUCAE s.
Lucaci v. Luca II 1. LUP< lat. Lupus din Novae (Sistov), sec.
Lucan etc. v. Luca I 3. VI (P. Nasturel In Monumente si Muzee I).
Lueac/esti, -eni, 415 v. Luca II 1. 2. Desi este un nume foarte frecvent ca Ursul,
Luc /eni, -esti v. Luca I 3. Vulpea etc., derivatele lui, in legatura cu ca-
Lucheri/a,-e, Luehiria v. Glic her ia 3,4. lendarul sau cu superstitia populara, s-au
Luchesti v. Luca I 1.
trecut In Partea II-a. Acomodat cu suf. -ie :
Lupie pren. (Cat mold II).
LUCHIA si LUCHIE lat. Lucius, Lucia
de la tux, -cis lumina". 1. Luchiet. 2. Lu- Lupatrut v. Pet r u III 16.
cia b (16 A I 267) si s. 3. Lucia" f., act. Lupchian v. Luchian 3.
4. Lucina b. (16 A I 46). Toponimele : Luciu, Lut/a, -as, -5, -ea, 4, -oiu v. An g h e 1
Lucia deriva din adj. Luciu. IV 7.

www.dacoromanica.ro
M
Maca, -vet v. Ma co v e i I 1, 2. II. 1. Macovei, frecv. ; -es (Ard); Macoviste
s., ban. ; Macoveanca t. 2. Macuvei (Ard I ;
MACARIE, gr. Maxdcptoc fericit" I. Ma- RI XIV 207). 3. Mdcui (T-Rom 344) ;
carie, nume mai ales calugaresc ; - doi egu- cuescu, Barbu, 1593 (Gorj 365).
meni (Stec); Macel r lescu, -esti s. 2. Macare,
olt. (Cand 164). 3. Cu afer. : Carius, Maria Macro /a, -iu v. Ma c r i n a 3.
(Sur XIII).
Mace -a v. M a t e i V 1. MACRINA< lat. macer slab" 1. Macrina
Macedon v. Machidon 3. cu afer. : Crina. 2. Macril an (16 B VI 309).
Machev.Cosma I 2 siStamate 6. 3. Cu schimb. p. fin. : Macriu, D. (Bir I);
Machedonu v. Ma chidon 1. Macreiu (Sd XI 56). 4. Cu apoc. Macra
(Mot) ; Macri armas, mold. (Sd XI 274).
MACHIDON gr. MaxeSdw, lat. Macedo, 5. Macrea (Mot ; Glos ; 13-15 B 182) ; - din
u. etnic, celebru ca supranume al eroului .Macresti (16 A I 280); Meicresli s. ($tef) ;
macedonean. 1. Machedonu, Nechifor (17 Macrulesti s. 6. Macres (17 B I 390).
A V 284). 2. Machidon (Syn ; 17 A V 367 ;
Tec I; Sd VII 272; 17 AI 102; Met 259 ; BM Macuvei v. Mac ovei II 2.
I) ; -esti s. 3. Macedon si Macidon, 1750, MADONA ital. - (17 A IV 304). - f.
ard. (Pas ; Nepos). 4. + Marcu : Marchidon tig. (16 A II 132).
t. (Mus).
Matte /a, -i v. Mat e i IV 1.
Maci/co, -o v. Mat e i V 2, 3. Maftena v. Mat ei IV 2.
Macinic v. Mu c e n i c 4. Mag, -a v. Magdalina 10.
Maciu v. Dima I 3 si Mat ei V 2.
MAGDALINA Maria, lat. Magdalene,
MACOVEI bibl. ebr. Maechabaei, fratii. chip cetatea .Magdala (Migdol), patria sa.
I. 1. Macavei (Syn ; Ard) ; -u (Pas). 2. Cu afer. : 1. Magdalin /a (Dm ; Stef) ; -escu, I. (AO V 223).
-
Mac, M. (I Div) : buc. ; Maca (Sd XVI), 2. Magdalia folc. (DR II). 3. Scurtat : Magda
cf. gr. Maxk, si maca : 1° ziva Macoveilor, (C tef ; Sd XI 272). Magda b., ban.
si 2° joc de carti (DLR) ; la genitiv : al 4. Meigdoiul (17 B I 16). Cu schimb. p fin. :
Machiei" (17 B I 497). 3. Maca (Sur IX); 5. Magdacesli s. 6. Mdgdasani s. (Dm); Mag-
Mdcaesti mosul" (RI XII 233) ; Maclescu disanul, Ivan (16 A II 140) ; Magdusca f, (lb.
si -esti ss. (I Div) 4. Metcaef (Ard). 5. Macau 565). 7. Ma gdul, hateg. Cand 165). 8. Mad&
(Dm ; C tef ; Sur III ; DZF), cf. subst. reg. lina f. (RI X 275); Maggalena (P Bor 73);
macau = toiag. 6. + -lea : Maclea (Mot) ; Madaluf a f. (Sd XI); Mandalina (P Bor 6) ;
Maclescu, M. (AO XXI 171). Magalina (Pas). 9. + Marga : Margalina (Pap.

98
www.dacoromanica.ro
10. Prob. Maga, b. 1722 (< Magdalina, dupa boier, 1450 (13 -15 B 118) ; Maluscd b
Weigand) ; May, Ion, act., sau < subst. (Step. 7. Amalei, In genitiv (C Bog).
mag ; Maga raz. (G raz 13).
Mala v. Malahia 4.
Magdu, -sca v. Magdalina 3, 6. Malaeh/e, -I, -le v. Malahia 2, 3.

MAGHERUL < gr. MecycipoS ,,bucatar". MALARIA sau MALEARI 1. Mdlahi
(Syn 1 IX). I. Magherul, Evfrosin (Dos. 11 (Tec I) ; -e (Sur VII 239). 2. Malachie, C.,
sept). si Magheru, Gh., genera], accentul pe e hagi (Sd XV 307). 3. Malache, T. act. ; Ma-
este necorect. 2. Magher, Gh., olt. (AO IV lachi = Mdldcd (Ard). 4. Malahila sau Ma-
111) ; Magheras (Ard) ; Magheresti s. 3. Md- lahie f., 1680 (Sd NH 320 ; Sur XVII ; BCI
gher (Hur) ; -iu, I. (Gorj 394-5) ; -itct t. (Mus); VII 9); scurt., Mala f. (Dm ; Tec I). V. si Mal.
Mdghirescu. 4. Mdgheariul, P., olt. (Sur VI).
5. Prob. Maghirilesti (Sd XXII). 6. Maghe- Mal/oman, -osu, ota v. M a 1 4 6.
rtu act. (Jiul ard).
MAMANT gr. M0111.11"70c De acest nume
Mahtei v. M at e i IV 5. poate fi legat M a n t a, cf. gr. M &vco5 cu
derivatele lui, iar nu, cum crede Buturas
MAI, Luna : Maiu b., 1750, ard. (Pas) ; (p. 144), exclusiv de Diamant ; acesta va fi
numele evoca ziva de 1 mai. contribuit, pe aria 1. grecesti, la formatia
lui Manta, nume obisnuit la greci si bulgari
Maierul v. Major 2. (Weig) ca si la romini. 1. Mamant, Dimitriu,
act. 2. Cu afer. : Mantlu Costea hagi (I Div) ;
MAICA. In multe zile se aminteste In -ul (Bib ; B1r); -ea, ard. (Pas); Mtntulescu.
sinaxare eft o maica" anonima, cu fiicele" 3. Mcinta. ard., 1216 (11-13 C I 119) ;
sau coconii" sai. 1. Maica f., mold., 1645 Banul Manta, capitanul lui Mihai Viteazul.
(RI VI 87). v. M A M A, partea a II-a. 4. Manta f., sora jup. Manta ; sotie : Stanca
2. Maican boier 1521-29 (P Gov f° 14 vo). Mintuleasa (Ins 324). 5. Mantle, -ea, -escu,
act.; Mantie boier (17 A IV 52). 6. Mtntea
MAIOR lat. Maior. 1. Mairu, (Sd XXII) ; (17 B III 167). 7. Mdntul, Glig., 1718 (BCI
de regula Insa In Ardeal numele Maior IV 208) ; -e (Ard II 172) ; Mantel (ib 207).
-escu este latinizarea lui Maier < germ. Mayer
locuitor de suburbia". 2. Maierul, N. (Ard MAMONA ebr. miimon Iume" cIstig
II 59).
-
lumesc" (Enc. brit). Aga Ienachi (Sd XXII
Mairu v. Maior 1. 117) ; -
Lascar, grec. (Hurm XIII) ; Alex.,
1633 (Fil C 273) ; Maman, por. ard. (Viciu 34).
MAL, cont. si cu subst. mal. 1. Malu, A.
mold. (Sd XXI) ; -I, ban. (AO III 481); -lescu, Man/a, -ac, -ache v. Manuel III 1. 7.
,5erban (AO IV 466) ; cf. subst. mal. 2. Male Manaflea v. Man a s e 4.
f. ( 6 A II 8) ; Mali f. (16 A II 228); Manar v. Manuel III 14.
-a b. (17 B IV 343). 3. Malea b. (Dm ;
16 B II 56 ; Mus ; BCI XI 58 ; An Pit 27) ; MAN.A SE bibl. Manasseh, eponim al unuia
f. (16 A I 277 ; 16 B II 262 P31; C Bog din cele 12 triburi din Israel. 1. Manasle ;
etc.); Maim (Stef ; 17 B IV 343) ; Ma- -escu, I. (AO XVI 361). 2. Manasi popa (D
testi s. (Dm) ; Mdleasa t. (Dm). 4. Malotd Buc) ; -e arenas, olt. (Sur VI) ; -esciz (I Div) ;
b. (17 A V 57); - 1636, din Chiojd (Sd XIX Manasila egumen (16 B IV 343); - vecin,
85); calaras, 1655 (Sd IV 307); - t.(Sc) 1715 (ibis 1 204) ; olt. (Sd VI 483) ; mona.
5.+ -man : Maloman, mold. Cf. prin asimi- (P5); Manas/ia, -iesti ss. 3. + Mina : Minasia
lare regresiva : Moloman (17 B III 309). mona. (Sd. XIX 61). 4. Prob. Manalica,
6. Din alte teme : Malosu t. (Mus) ; Maleus 1859 (P2).

12 - c. 1237
99
www.dacoromanica.ro
Man/ea, -eas, -ells v. Ma n u e l V 2. III. M a n, cf. ipoc. gr. MxvoS si sl. Mano ;
Maneea v. D im a I 6 si Manuel coincidente : trac. Ma n i u s (An C III Onom.
V. 3. traca). 1. Man (Mar) ; - jude (16 All 67) ;
Manelu, -1, -lescu v. M a n u e l V 4. -a, rig. (17 A III 152) ; Man /e, mold. (Dm) ;
Mane/o, -u v. Manuel V, 1. -ea, frecv. ; -escul (Stef). 2. Mane, (17 B
Mandalina v. Ma gdaIina 8. II 349). 3. Manevici (Dm). 4. Maneciicd
Mandrea v. A d r i a n IV. (Cand). 5. Manela, tig. (16 B II 16). 6. Manl-
Mane, -a, -aka, -la v. Manuel III escu; -esti s. ; -easa (17 B II 114) ; -easa, I.
1, 4, 5. (RI XI 317). 7. Manac, act. ; Manache ete-
Manega v. Manuel IV 16. rist (IT); Manefa b. (16 B VI 329). 8. Mani,
Man/eseul, -et, -evici v. Manuel III olt. (Gaud ; Met 58); Manioaia s. 9. Manila
1 -3. (17 B IV 406) ; Manifiu, ard. (Pas) ; cf. subst.
Maneta v. Manuel III 7. manita stold groasa" (Tiktin) si ngr. t.t.gtvvra
Man Ii v. Manuel III 15. manson" ; prob. cu sincop6 : Manful, mold.
Mani -ta, -tiu v. Manuel III 8, 9. (Sur VII). 10. Mania (Tis; Mot ; Ard ; Pas),
Maniga v. Manuel IV 16. Maniu este o lectura gresita sub influenta
Manioc v. Manuel IV 9. suf. grec -iu; -I (Giur 256 ; 16 B I 86) ; Ma-
Mani/u, -ul, -us v. Manuel III 10. nia! = Manul, 1525 (Gorj 269). 11. Manu,
Manliu v. Manu el IV 20. munt. (P Bor 73); ard., 1534 (Pas) ; Manu =-_
Manoll, -a, -escu v. Manuel I 1. Emanoil (C Stef) ; Manul (Mar); -e (Tec ;
Manolaehe v. Manuel 4. -a f. (P Bor 11) ; Manuf (Sez). 12. Manul/esti
Manol/e, -ea, -easa v. Manuel II 1. s. (Tec) ; -et (Isp 12) ; -escu. 13. + -usca : Ma-
Manol /ieS, -itA, -iu v. Man o 1 e II 1, 3. nusca (17 B II 357 ; Sd XX1).
Ma ntia, -e, -ea, -escu v. Mama nt 3 -5.
IV. M a n u : 1. Mandesti s. (Ste') < *Ma-
Mantle v. Mamant 6. n a e. 2. Mdnea, munt. (Cat ; Sd XI 263).
antul v. Mamant 2. 3. + -eciu : Maned, fiul Iui Mitan (17 B IV
Manful v. Manuel III 9.
382), omofon cu numele satului act. 1\ilneciu
Manu v. Manuel III 11.
din r. Teleajen, scris in documente : 1425 Ma-
MANUEL ebr. Emmanoil. I. Caderea n/each/1 (1 -Rom 147) si Maniaciul (13-15 B
lui e initial s-a produs in greaca medie, 83) < Man + -eciu (etim. S. Puscariu DR
ca in numele imp. Manuel Comnen. 1. Manoil VII 114), care s-ar putea explica din vb.. a
(Dm ; Stef; Cat; C Bog ; Cand etc.); -6 minea, sau mineca, satul flind situat la ul-
(Dm ; C Stef) ; -escu ; -esti s. ; -easa (Cat). timul popas al vechiului drum de negot cu
2. Cu afer. : Oilesti s. 3. Manuil (Syn); Brasovul, prin Bratocea sau Tabla Butiilor ;
-o (Dm; C Bog) ; -6 (Mar); -d zis si Manoil Alexe (Sur XVI). 4. Manes, 1722
si Manaild, cu asim. progresiva pircAlab (Pas). 5. Prob. Manetu t. (Mus). 6. Manic
de Neamt (Stef); Manaild (D m ; Mar; (Pas) ; -a, I. (ale 253) ; Manic/ea -esti ss. ;
Ard ; 16 B II 22 etc.). 4. Minail id (Mar ; -el (Pal); Manicial (17 B II 380). 7. Mdnie,
Ard); - pan 00 VI 43) ; -esti s. (G ur 237); R. (17 B IV 18). 8. Manila (Pas ; 17 B II 304).
Mdniila, Ghightl, 1763 (Tut 37). 5. Cu 9. Manioc 1437 (13-15 B 97). 10. Minis (17 A
apoc. Marna (17 B IV 3). IV 352) ; -or (Olt ; Ard I 189 ; Pas) ; -ora t.
II. Manole, frecv., cf. ngr. MavdOcric (16 B III 296). 11. Mani! (Ard I si II 146) ;
1. Manol, -ea (P11; Ard ; Cand 135) ; -a f. (P -escu, act. 12. Manoe (17 B II 380) ; Mazola
Bor 73) ; -easa (Puc) ; -ica; -iu. 2. Cu afer. : (Cand 138) ; -I (Drag 121). 13. + -ota : Mano-
Nole pircalab de Roman, 1617 mart. 12 ; -a si testi s. (16 B IV 188). 14. + -uc: Manucu,
Nolicd (Cand 135) ; Candrea it d6 ca ipoc. < Ma- Ion, act. ; -1 s. 15. + -us Manusoaia t. ;
nole. 3. Manolifa (17 B I 437; Cand 135); Manusca b. (Giur 281) ; - f. (16 B IV 247 ;
-efu. (Cat mold II) 4. + -ache : 1VIanolache ; Manusca (17 B IV 462). 16-18 Contarninari
ipoc. Lache ; Manalachi Costachi vornic 16. +lugs.: Maniugu (16 B II 181); -1
(B raz 29). (17 B III 116); prob. Maniga, mold. (Sd V

100
www.dacoromanica.ro
251) ; ard. (Pas) ; Maniga, Gr. (Bir III) ; Marehidon v. Ma chi d on 4.
Manega fam. (I Div) ; Maruzga, olt. (16 B V 37).
17. + Negoi MOneguia b. (17 B III 356). MARCIIIL lat. Marcellus, dim. din
18. + Neguf : Maniguf (Ard II 146-7). 19. numele zeului Marte. 1. Marche( t. 2. Marchel
Contaminari neclare sau apropieri Maneaza, (16 A II 151).
munt., 1581 (Sd VII 269) ; Manicir (17 B IV
448) ; Manioniul Cristian (Mag Br). 20. Man- Marehis v. Mar cu 12.
liu, I., autorul gramaticilor, n. latinizat dupa Marci v. Mar cu 11.
lat. Manlius <Maniliu s, n. gentiliciu Marcion v. Mar chian 2.
format din 1\tanius < m a n e dimineata" Marcoci v. Marcu 13.
sau < zeii Mani (Tagl) ; sau scurtare din Marcoiu v. Mar cu 14.
Caramanliu. Marc /on, -ode v. Mar cu 14.
V. Man + sufixele : -cu, -ca, -cea, -ciu :
Marcos, -ul v. Mar cu 15.
1. Mapco (16 B I 109 ; 17 B II 27) ; Mancu, V.,
Marcot/a, -et v. Mar cu 16.
ard. sec. 18 ; cf. si tatar M a n k u : Manculescu
MARCU lat. Marcus, n. ce inseamna e de-
(Nif). 2. Manca (16 B II 70) ; Mancas (Sd
XXII) si Mancas, act. 3. Mancea (Ur XXII dicat zeului Marte. 1. Marc (Mot ; Fars).
70) sau < Dimancea; Mancea, Mancete si 2. Marca f., olt. (AO XI 219) ; f. ar. (Fars) ;
Manicioiu, olt. (Cand). 4. Manciu, olt. (Cand) ; IVIarca act. (v. Distr.), ± -an, -as : Marcanas
-I (16 B II 31) ; - pren. (Dm ; C Stef) ; ar. (ib). f., mold. (16 A III 229). V. si Arca. 3. Mar-
(Cara 99 ; Mot) ; -lescu. cu, frecv. ; Mdrcul escu ; -esti s. Mar-caul t s.
VI. Mtn = 1. Manea se confunda si cu 4. Marco, forma cults (Syn ; Dm ; Stef ; Tis) ;
Mtnea provenit din subst. mind sau mtine : Marco Vvd. ; - Balaur (C Stef). 5. Marco
Manea zis Mtnea pren. (Dm 333 ; RS 28). (Sur VII). 6. Marce (17 B I 328 ; Ard I 51) ;
Mtnea, mold. (Dm ; C Stef), scris si Mtinea, -a b. (16 B I 162 ; 17 B 1 479 si III 392 ; RS
munt., olt. (T-Rom 263 ; Giur 273 ; 16 B II 67) ; -a post. (AO XII 444) etc. ; Marcea f.
249, 281, 385) ; popa (Tis 265) ; rig. (16 B I
59) etc.
(16 B III 217) ; lllareeni, Marcesti ss., Mar -
cioiul- Schiaul, Patru, 1629, mint . (DZF).
Manuil, -a v. Manuel I 3. 7. Marcan, olt. (Gaud) ; -ul t. ; t. (Tec I).
Manul, -e v. Manuel III 11. 8. Maras (16 A I 511) ; Maras (Ard). 9. Mar-
Manusea v. Manuel III 13. car, mold. (Sd XXI), ca Barcar < bare.
Manut v. Manuel III 11. 10. Marcdu, hateg. (Cand. ; Viciu 34). 11.
Mar/a, -di v. Mar ana 1. Marci, Patru (RA V) ; -u (17 B I 204) ; -ul,
MARANA (la DH) sau MARATO (la 1485, munt. (Rep D 181). 12. Marchis (Mar).
Calend. Gr. P) ; aramaic : miirana-thit (Brock). 13. + -oci, Marcoci, rig. (Vit 30) ; -ul t., cu
I. Mara (Dm ; 57 ; Cat ; C Stef ; Mot ; 16 B rotacism < M a l c o c i; Marcoceni s. (Dm).
14. + -oi: Marcoiu (Pue); Mdrcoiu, 1633
VI 81 ; 17 B I 334) etc. ; - doamna lui Mircea
(Pas) ; Marcori, hateg. (Cand) ; Marcone s.
cel Batrin. 2. M6ra (17 B 1 354) ; t. (Mus) ;
Alarm (16 A III 449). Mardi, 13adea (17 B (Dm). 15. + -of, Marcos, -ul t. 16. ± .-118 :
II 270). Acestca pot fi si din Maria sau Sma- Mdrcota, mold. (Sur XXV ; Isp V2) ; Marcot,
randa. Gr. (Sur VII 209) ; pren. (ib 211) ; -6; Mar-
coteful t.; Marcotoaia 1631 VI 19 (mss Sin-
Mareilu v. Mar cu 10. georgiu). 16. Marcus, I. ; -u/ (RI I 22) ; -a s. ;
Marce, -a, -ni v. Mar cu 6. -in (16 B VI 326). Formele : 8, 15, 16 : Marcas,
Marcos, Marcus par influentate de lat.-ung.
MARCHIAN lat. Marcianus < Mareius Marcus (s = s), d. Bogrea (DR II 425 n. 4).
sau Marcus consacrat lui Marte". 1. - cf. si Moarcas (Cat Bras). 17. Marcuf ;
(17 B III 289) ; - Folescu, prof. 2. Sub infl. (Sd XVI) ; -a (mandstirea lui Marcu Vvd.) ;
italiand Marcion diac (Cotr 554). -iu, act.

101
www.dacoromanica.ro
Mardal/e, -i v. Mar d a r i e 5. 17 B IV 266); cu afer. : Rufica, ard. (etim.
Mardan v. Mar darie 6. Pas). 11. Marula f. (Sd XV 97), fiica Tudorei
din TIrgsor, la an. 1600, sotia banului Mi-
MARDARIE gr. MccpUpLog. 1. - Cozianul, halcea (17 B I 233). 12. Alte ipocoristice :
autorul Lexiconului slavo-romIn. 2. Cu afer. : Mia ; Mila (Cotr 55) ; Rift etc. 13. Marioara +
Ardarie, Goldescul (C Bog), al carui nepot Marga : Marghioara. Unele diminutive ro-
semna : Precopie Ardarievici Glodescul (17 A mInesti au trecut la greci In epoca fanarion :
I 75); Mardaria, Cerboae, f. (BCI VII 10). Mapixa, Mocpkacc, IVID:pcthp«, Mczpu.optrace
3. Mardari, P., act. ; -u, act. 4. Daru, R. (MO (But). 14. +Ioane : Marioane, act. (Jiul ard.).
10 feb. 1949) < *Mardar ; Ardare, C., act. ; H. Masculine : 1. Mariescu (M mar). 2.
Mardari (Tec I) ; Mardarescu. 5. Cu disimi- Maricu b. (17 B 1357) ; olt. (Cand). 3. Marica
lare : Mardale (UI 134 ; I Div) ; Meirdale,
b. (Sur VI) ; Maricesti s. 4. Maras (<Marius),
Florea, olt., zis Mardeali si Mardile (Sd XXII) ;
Ion (Vr C). 5. Marusein, Dan, mold., 1606,
Mardalli, I. (C. Lit. 1941 p. 1387) ; -e (Cand) ; matronim si -a f. (16 A I 426) marital, format
-escu ;Mardaloiu, olt. (RI VI 262), cf. si din n. precedent. 6. Maricar, I. (Buc.). 7.
subst. vechi pl. : mardale vechituri" ; cu Marifa cojocar, 1620, munt. (Viata Feudald
afer. : Ardaloaia (Gr Buc). 6. Cu met. : Ma l-
1957 (p. 54), sau < adj. mare.
daresti s. 7. Scurtat si cu schimbarea finalei :
Marda, olt. (AO XVI 361) ; Mardasti (Puc) ; MARIAN, lat. Marius, luat azi ca un de-
Mardan (Isp ; ard. (Pas) ; Ardan t.; -esti rivat din Maria. 1. Marian, 1676 (BCI VII
t. (Cat mold II) (16 A III 48) ; Ardanovici 8) ; s. (Tis); Martian, I. (AO XIX 110);
(Dm ; Stec) ; cf. si Iordan. Mardan (17 B I - D. (Ard II 123, 146), frecv. In urbariile
490 ; Cand). 8. Cf. Mordan fam., In Chiojdu ardelene ; cAlaras, 1655 (Sd VI 38). 2. Mariana
Mare ; -a t. in Catina, r. Cislau. 9. Medardie mona (P7 fila 20); Marianca si Marienesti ss.
(Ceas) In loc de Mardarie. Marienescu, Ath. 3. Marien diacul, discipolul
lui Coresi (Iorga, Ist. Lit. rom. I 203).
Mar/ea, -ena, -enea v. Marina 2, 3.
Marghioara v. Maria I B 13. Marianea v. Marian 2.
Marie/a, -ar, -ii v. Maria I B 1 si II
MARIA, ebr. Maryam cu sens neclar. 3, 6.
I. A. Din lat. Sancta Maria : Simtd-Marie (BCI Marielea v. Maria I B 3.
II 212) si Sintamiirie sau Stamarie. Feminine : Marian v. Maria II 2.
1. Maria si Maria (C tef); Marie (tef); Marieuta v. Mari a I B 2.
Marie si Rie f. (A Gen II 71). B. Diminutive : Marien /eseu, -esti v. Marian 2.
1. Marica, d-na lui Brincoveanu ; Marica (Dm ; Mariam v. Maria II 1.
C tef); Mariica (C Stef ; 16 B II 379) ; Ma-
riica (C Stef ; 16 A III 54) ; Mewled, olt. (Sd MARIN, lat. Marinas. Numdrul patronilor
XXII). 2. Maricufa (16 A III 460 ; Bal II ; calendaristici exclude o influenta dalmatind,
Ard I 212 etc.); Metric/4u. 3. Maricica, ard. propusa de N. Iorga (RI XIII 194), In ce pri-
(Pas). 4. Marifa (*tef ; C Bog ; Pas ; 16 A I veste raspIndirea numelui in not ; nu poate fi
430 ; 17 A II 279) ; Marifa = Marica (17 A vorba nici de o rela(ie cu Maria. 1. Marin,
I 219) ; scurtat, Ella (Ard ; Cand 166) ; frecv., actual, nu lipseste In doc. ; derivate :
Rifesti s. Dm ; 16 A 53). Marifica si 7'ica -esti, -eanca si -ici ss. ; -escu. 2. Diminutive :
(etim. Pas). 5. Marioara (Pas) ; cu afer. : Marinfete, I., olt., act. ; -ica; -cu ; -cea ; -cel
Oara (Pas) ; Mariorila (Sd XIX 126). 6. act. ; -ciu, act. 3. Mann &hei I) ; -as (Hur
Mariucd si Uca (etim. Pas). 7. Mariufa ($tef) 47); -el (Schei III) ; -oiu ; -icul, olt., 1620
si Mariufa (16 A I 400) ; Mariufa si Ufa (Pas ; Sd VI 465). 4. Marincas (Mar) ; Marincu, Gr.
Cand); Mariufan, Gh. (D Buc) ; 8. + -ca si (16 B II 260). 5. Mariniciu, Gr. (16 A I 578).
cu sinc. : Maruca Rosetti. 9. Cu sine. lui 6. Martnca, T., ard. (Ra II 418) ; Marinoglu,
i -wet : Marusca si Marusca (Dm ; ; Hr. (Fil A). 7. Din lat. sanctua Marinas
etc.). 10. + si cu sine. : Manila (C 5tef ; Sumarin (13-15 B 93 ; Rel) ; - Bratu lui (Isp

102
www.dacoromanica.ro
IV p. 97) ; -esti s. (Cat ; 16 B 1 43), ca Sume- 141) ; Mtrtana t. (Mus) ; + -anus : IVIartanus,
dru < Sanctus Demetrius. 8.Prob. sau din lat.-magh. Martinus s. 4. Mdrtoiu (Vr ;
Samarina s. in Pind, cu asimilare regre- Sd X ard).
siva < Sumarina. Cf. Samarinesti s. in Me-
hedinti (Sur VI). Martel v. Mar tin II 1.
MARINA lat. Marina. 1. - §i Marina MART, Marta", numele lunei Martie la
(Stef) ; Marina, G., act. 2. + -ca : Marinca aromini < lat. Martina, cf. Martisor sau Marti.
(Dm ; %$tef ; C. Bog ; Mar ; Ard etc.); Marinca 1. Marfu, Danica (17 B IV 467) ; - N., act.
(16 A HI 30) ; -,Marenca sau 111arenca (Stet). 2. + -ea : Marfea, Bucur (Met 284). 3. + -in :
3. Marena (Dm ; 16 A I 236 ; Sd XXII) ; Ma- Marlin; + -ian : Martian, Pop Iuliu (AO
rena (16 A III 457). 4. Marincea f., mold. XVI). 4. + -iu : Marfiu, I., din Baia (16 A
(Sd XI 274). 5. Maronca f. (17 A IV 454). III 365) - acesta prob. si sub influenta
magh. Marcius luna martie". 5. Marfesti s.
Marioara v. Mari a I B 5. 6. Mirfea, olt. (17 B II 240) ; Mtrlani s.
Marit/a, -lea v. Maria I B 4. 7. Marfcan jup. (16 B VI 160). 8. A Merfencei,
Mariu/eil, -ta v. Maria I B 6. mold. (Sez). 9. Prob. Morfun, mold., din
Baia (Arh) < Mart + -un ca In tatun, sau
MARTA, sora lui Lazar din Betania, ebr. < magh. marcona feroce, salbatic" ; - Pavel,
Marta domina" (OS) sau < siriaca Martha 1758 (M Put 188). 10. Din forma calendaris-
(Tagl), cf. si lat. Marta cogn. din epoca repu- tied a numelui lunii Martie, jude, 1462 (C 10
blicand (R On). 1. Martha (P1) ; Marta (Stef ; 16 Stet 12).
B II 187) ; la genitiv Radul Marti(i), 1748 (AO
XXI 217). 2. Cu afer. prob. : Arta, act. Maruca v. Maria I B 8.
3. Forma slava cu ft <th : Marfta (16 A 111 152) ; Marula v. Maria I B 11.
din ucr. Mapcba : Marfa (Dm ; 16 A I 372 ; ltlarusea v. Maria I B 9.
BCI VIII 73) ; prob. cu afer. : Arta b. (16 Marusein v. Maria II 5.
B II 116). Maruta v. Maria I B 10.
Masai v. Mi sail II 2.
Martin v. Martin II 3. Mascan v. D am a s c hin 3.
Martea v. Martin II 1. Massim v. Maxim 8.
Martian v. Martin II 1. Mas v. Toma I 3.
Martie v. Mart 10. Mata v. Mat ei II B 2.
MARTIN, lat. Martinus, nume derivat MATATIA bibl., unul din Macabei, ebr.
din Marte, zeul rasboiului. Martinlii de Matatici (16 A IV 57).
iarna, sarb. populard ; I. 1. - (Dm ; Stef ;
Vr C) etc. ; 1408 (1 -Rom 103) ; -ul s. ; Matcaboja v. B o j e I 5.
-a f. (16 A III 9). 2. Cu afer. : Arlin, C., mold., Mate, -a v. Matei II A 5.
act. ; -escu prof. 2. Martin calaras, 1655 (Sd
IV 38; 13 -15 B 183) ; fiul lui Martinifa MATEI ebr. Matithyah, gr. MaTO aloq
din Birsa (Sd X) ; Martin /ul t. (Mus) ; -escu ; lat. Matthaeus. I. 1. Matei, frecv. ; -u (Stet
-esti, -eni, -is ss. 3. Diminutive ; Martin /as, ard., etc.) ; -ul t. (Mus) ; 2. Scurtat Teiu, act.
- ifa. 4. Samartin s. (Ard II 107), rominizat (etim. Pas ; Cand). 3. + : Mateias, fiul

din magh. Szent-Marton. 5. Martina, fiica lui Matei Basarab Vvd ; t. 4. + -ca :
lui Alex. Lapusneanu. *Mateica > Teica (16 B III 367) ; Teican,
II. Cu schimb. de sufix, terminatia -in tra- Florea, mold., act.
tata ca sufix : Mart /ea, V., act. ; -ian (Lex) ; II. A. 1. Cu eliminarea lui i final : Mate/escu,
- is (Tec I) ; -u/ (17 B IV 306). 2. Mart + -ac -esti, -eni, -u/i ss. ; + -es, Makes, olt. (Cand) ;
Martacesti, cf. si subst. martac. 3. + -an : -escul (17 A V 134) ; -ifa 1. (Bz) ; 2. + -ito,
Marian (Vra ; BCI XII 181) ; Martin (Ard II Mateifd Portarescul (AO XXII 79). 3. + -oiu,

103
www.dacoromanica.ro
Mateoiu (Sc); Matioiu (17 B I 199); Mation Matriana v. Matron a I 2.
(17 B III 443) ; Mateoniu, olt. (Cand). Matrina v. Mat r o n a I 2.
4. -I- -uca, Mateaca (Pas). 5. Mate Giurgiu,
mold. (Sd VII 63) ; -a, ard., act. etc. ; -s mot., MATRONA lat. Matrona< mater mama".
act. ; -siu, Avr (An Corn), forma comund §i
Nume familiar la ru§i, derivatele lui sint
aproape omonime cu unele toponime §i cuvinte
la bulgari §i sirbi. Prob. Maches, M. (Met 12).
B. Cu schimbarea finalei : 1. Matiul, olt. din limba romina de alts origine. I. 1. Matrona
(Gorj 269 §i Isp 1112). 2. Mate t. §i b. (Am ; f. (Ard). 2. Cu schimbarea p. fin. : Matrina f.
Sd XVII 29). 3. Matu 1830 (RA III 272) ; (16 A III 54) qi Matriana, dobr. (RI XI 207).
Matul, -id (Vlah PB). 4. Matica si -n, olt. 3. Scurtat : Matra, TAnase (Met 290); simili-
(Cand). 5. Matui, P. (Met 150). Pentru § II tudini : masivul Matra.
cf. §i Mafia.
II. Cf. 'UM Moiporra, MoTpynnu, MOTpFI
<Matrona (Grine). 1. Motrita fiica lui St. TA-
III. Derivate din tema Mat : 1. Malian rita (17 A II 290) ; Motrea f., mold. (Isp III ;
(16 B Il 225) ; -ea (Ard ; 16 B I 108) ; -ei, 17 A IV 112 ; RI XV 162 ; 16 A I 306, 541).
frecv. (5tef ; Met 152) ; -eica II -eican (Am 2. Motruna f., mold. (P14 fila 18 ; Dm; Bal I),
157) ; -esti s. (Hur) ; -eutu (17 A 1V 380). cf. adj. motrun posac"; Motronea, ard.
2. Matili (Stef) ; -/u (16 A III 9) ; -eni s (DR II 697). V. §i Motru (Partea a II-a).
(Stet) ; -esti (Hur). 3. Mdt-ocul, I. (Gorj 344).
4. Matuian, I., munt. (BCI XII 141); Ma- -leseu v. Mat e i II B 3, 5.
Main, -i,
tulesti s. ; -escu, Maria (I S 281). 5. Mttei Matuiea v. St amat e 3.
(Ard). Matvei v. Mat e i IV 3.
IV. Din forma slavA cu ft<th folosita rar Mavr/a, -ea v. Mavru 2.
In Moldova : 1. Maffei, act. ; Ma flea, mold. Mavriebi v. Ma vru 3.
2. Maftheiu (P Bor 66) ; Maftena b. (Dm ;
C Bog). 3. Maffei (Stec) ; Matvei, Cantacuzen MAVRU lat. Maurus, n. etnic. Cf. si M a -
,(Braz 58) ; Mat feu (Tee I ; Arh). 4. Din srb.-cr. vr a, Mavros Si Mavrichie. 1. Mavrus
M a t i c a, ipoc. din Matei (Rad 83 p. 107) : preot (AO XVI 355); -co boier (C Nean4 14).
Matifa s. 5. Mahtei (P Bor 46). 2. Mavra t. ; Mavrea, Neagul (17 B IV 359) ;
rig. (16 B VI 147). 3. Mavrichi < Mavrichie
V. Din ruso-blg. Mug() sint. < Matei
calend. < lat. Mauricius; - Ion (Sd
(Weig) : 1. Mace, ar. (Cara 99); -a, rig. (16
B I 187) §i s. 2. Macio, A. (B rAz 58) ; Maciu,
XII 54 1i XVI) ; - fam., mold. ; -e (I Div).
act. ; Mac /esti t. (Cat) ; -escu, olt. (Am ; AO Maxa v. Ma xim 2.
V 228 ; Sd XVI) ; cf. Maceu s. 3. + slay -co : Maxen, -a, -iia v. Ma xim 5.
Macic /o Si -u (Mateiar) Rusul din Maci-
cauti (Dm ; 17 A IV 220), deci forma est §i MAXIM, lat. Maximus superlativul lui
ucrainean5. magnus, vechiu supranume roman, luat apoi
VI. Din magh. mkryAs ; I. Matias Corvin. Ii ca prenume. 1. Maxim vatav (Sur IV) ; s.
2. Milos (Dm ; C 5tef). 3. Maties (16 A II 8); (16 B II 238) ; -u popa (17 B III 257). Cu afer. :
-.escul (17 A III 15 ; Sd VII 104.) Axim ard., 1726 (Pa/). Maxdm, mold., 1733 ;
Maxan (P Bor 48). 2. Cu apoc. : Maxa f.
Mate/olu, -oniu v. Matei II A 3. sau b., mold., 1611 mart 20. 3. Maximesti
Mates v. Mat ei II A 5. s. 4. Maxin (Syn ; C Stef ; 16 A II 67) ;
Mateueii v. Mat ei II A 4. Maxin /eni si -esti ss. (Stet); -oiu, A. (I Div).
.Matfe/l, -u v. Mat ei IV 3. Cu afer. Axin, 1726, ard. (Pas). 5. Maxen
Mathis v. Mate/ VI 1. (Sc); -a f. (16 A II 108) ; -ila f. (17 A V 277).
Matiea, -n v. Mat ei II B 4. 6. Mexana f. (Sur XI). 7. Maxin (Mr I).
Mati/olu, -on v. Mat e i II A 3. 8. Massimu, loan, prof., in ortogr. latinista.
Matita v. Mat e i IV 4.
Matiul v. M at e i II B 1. Maxin v. Maxim 4.
Matra v. Matrona I 3. Maxin v. Maxim 7.

104
www.dacoromanica.ro
1111 Ware, Maicareseu v. M a c a r i e 2. Manoe v. Manuel IV 12.
Muck -esti, -et, -u v. Macovei I 3-5. Manoiu, -I v. Manuel IV 12.
Macenie, %Mein v. Mu cenic 3. Manotesti v. Manuel IV 13.
Mac/eseul, -esti, -eu v. Mat e i V 2. Miintei v. Mamant 8.
Maches v. Mat e i II 5. Mantle! v. Dometie II 2.
Maeresti v. Macrina 5. Mantul v. Mamant 8.
Macri/na, -ian v. M a c r i n a 1, 2. Manucu, -1 v. Manuel IV 14.
Maeui, -eseu v. Macovei II 3. Milnugil v. Manuel IV 16.
MAdAl/ina, -uta v. Magdalina 8. Manui v. Manuel I 5.
Madrin v. Dimitrie IV 5. Manul/eseu, -esti, -et v. Manuel III 12.
Alagalina v. Magdalina 8. Manus/ca, -ea, -oaiea v. Manuel IV 15.
Magda/eesti, -rani v. Magdalina 5, 6. Mara v. Marana 2.
Milfidalga. -ina, -inescu v. Ma gdal:na Maraut v. M i r o n IV 3, b.
1, 2. Marean, -ul v. Mar cu 7.
Magdisanul v. Magdalina 6. Mare/as, -ar v. Marcu 8, 9.
Mitgd/oiul, -ut v. Ma gdalina 4, 7, Mare/Auti, -esti v. Mar cu 3, 4.
Mfigher, -ita v. Magherul 3. Milre/o, - ulescu v. Mar cu 5, 6.
Miighireseu v. Ma gheru 1. Murchel v. Mar chil 2.
Milgirdiei v. B o t e z 5. Mare/us, -ut, -uta v. Marcu 16, 17.
Maila v. M i h a i 1 H 3. llIfirdari, -a v. Mar darie 2, 4.
Malahi v. M al ahla 1. Mardaloiu v. Mar darie 5.
Malan/ea, -ia v. Melania 2, 3. Mard/eali, -lie v. Mar d a r i e 5.
Which v. Mala hi a 3.
Malan v. Melania 4, b. Marenca v. Marina 2.
Illargalina v. Magdalina 9.
Mal/ea, -ease, -esti v. M a 1 3. Mari/a, -ea v. Maria I A, B 1.
MAIdaresti v. Mardarie 6. Marieesti v. Maria II 3.
Manfiesti v. Manuel IV 1. lllaricuta v. Maria I B 2.
Manaila v. Manuel I 3. Marie v. Mar ia I A.
lilainalachi v. Manuel II 4. Milrilan v. Marian 1.
Man/cea, -cete v. Manuel V 3. Marin, -as v. Marin 3.
Alanculescu v. Manuel V 1. Marin/a, -A, -ea v. Marina 1, 2.
Man/ea, -eci v. Manuel IV 2, 3. Marineea v. Marina 4.
Ithinfeasa, -eseu, -esti v. Manuel III 6. Marin/eu, -ieiu, -icul v. Marin 3-5.
Maneguia v. Manuel IV 17. Mariorita v. Maria I B 5.
Maneaza v. Manuel IV 19. Marita v. Maria I It 4.
Man/es, -etu v. Manuel IV 4, 5. Mariut/a, -a Maria I B 7.
Manic, -a, -ea, -el, -esti v. Manuel Marinea v. Maria 6.
IV 6. Miironea v. Marina 5.
Manieioiu v. Manuel V 3. Martan v. M a r t i n II 3.
Manieir v. Manuel IV 19. Miirtacesti v. Martin II 2.
Manielul v. Manuel IV 6. MArtanus v. Mart in II 3.
Manie, -giant v. Manuel IV 3, 7. Martin, -as, -ita v. Martin I 2, 3.
Manigut v. Manuel IV 18. Martoiu v. Martin II 4.
Manliacul v. Manuel IV 4. Martean v. Mart 7.
Manilla v. Manuel I 4. Martesti v. Mart 5.
Manila v. Manuel IV 8. 31Artisor v. M a r t.
Manioaia v. Manuel III 8. Maxus v. Maria II 4.
Minis, -or, -ora v. Manuel IV 10. Maschin v. D am a s chin 2.
Manit, -eseu v. Manuel IV 11. Magill v. M o i s e 5.
Maningu, -I v. Manuel IV 16. Mataehe v. St amate 3.

105

www.dacoromanica.ro
Miit/an, -ea, -el, -eiea v. M at e i III 1. fam. act. 3. Medinfi s. la Morlachi
Mate /0i, -up' v. M a t e i III 1. (Mori 14) ; Medin Ile, -fi, meedinti", este
Alrai/aS, -es v. Mat e i VI 2, 3. termenul care desemneaza pe banatenii din
111fiti/i, -en!, -esti v. Mat e i III 2. Mehadia (G. Pascu, Revista Critics XIII
AIiitioe/a, -ul v. Mat e i III 3. 122). 4. Cf. toponimul vasluian Valea Me-
Matu/lan, -leseu, -Iesti v. M a t e i III 4. hediei" pe Telejna (Sur VIII si XV) si Medics-
Aleefi, Meehe, Alechiia v. M i h e e a. tii, sat disparut (Sur VIII). Prezenta albinei
Mecola v. Nicolae VIII B 3. In sterna fostului judet Mehedinti, data s-ar
Meetly. Nicolae VIII 113. raporta la etimologia din magh. me/.. albina"
Medardie v. Mar darie 9. fixeaza heraldic o legends etiologica. 5. Mihi-
Medr/a, -e, -ea, -ega v. Dimitrie IV 4. dinful din Francisti (17 B III 574).
Medrihan, Medru v. Dimitrie IV 4, 5.
Mediate, Medinti v. Al eh e dint 3. MELA - scurtare din numele Mel, Melton,
Meitodi v. Met o die G. Melanip, Melasip, Meletie etc. 1.*Mela : Patru
Mehtodie v. Met odic 5. al Meiji (17 B I 213) ; klelea (ib 282) ;
vataf, 1734 (Gimp) ; Melescu (Dm). 2. +-ild :
MEHEBINT derivat prin suf.-ini din nu- Meleild (Mar). 3. + -es : Meleseni s. ; Mete-
mele cetiltii Mehadia bilnateand si, din sec. sest i fam. (Cat). 4. + -escu : Melescu t. (Dm) ;
XIII, aplicat judetului vecin, care o cuprindea > Melescani s. 5. + -iste, -eni, Melisteni
la Inceput In limitele sale, ajunge mai tirziu (Dm). G. + -in : Melia, ard. ; -escu act.
nume de persoand ; originea lui pare a fi Ca-
lendaristic5, deoarece Mehadia apare In docu- MELANIA gr. negrita". 1. Milania mona.
mente Intli In forma Mihcild (1323- 1428), (Sd XXI 62). 2. Mdlania (Sd XVI). 3. Cu
explicate de Dragarm prin magh. Mihdly schimbarea p. fin. : Melana (Dm) ; Milana
Mihail", + suf. magh. -d ; ca si satul vecin
Mehadica ce se numea Kis-Mihald /rare anii
---= Milanca = Mdlanca, dobr. (RI XI 210 -
215) ; Melasca f. (16 A I 542). 4. S-au
1400-1600. Draganu atribuie aceiasi ori- creiat si masculine : ll lelan, I., munt., 1738
gine si Mehadiei din Vaslui, pe care Bogrea o (BCI XI 69) si Medan, dobr. (ib. 211).
explica prin ucr. Mehed < Methodius (DR I).
Dupd ambii, deci, originea numelui este tot Melasea v. Mel a n i a 3.
calendaristica. 1. Mehedin(, Radu, 1610 (BCI Mele/a, v. Mela 1,
-115 2.
XI 53 ; 17 B I 223) ; - Stanciu (Sd V 479) ; Melentie v. Meletie 3.
log. Mihai Mehedinf (17 B I 254 si 354) ; Melet /ica, -in v. Al e 1 e t i e 2.
alt Mehedinf In porn elnicul olt. din s. Grusetu
(AO XII 46) ; Mehedintul b. (16 B III 81) ; MELETIE gr. I/eV:T.1 grijA" 1. Meletie,
- Calota, olt. log. In 1612 (AO XIV 112) ; n. monahal ; Melitie eg. ; cu asim. regr. Mi-
- Milos, 1517 (Ard) si un alt Radu, alaturi litie, olt. 2. Cu apoc.: Meletu (Ard II 150) ;
de mai multi cetasi, toti cu numele de fam. derivate : Melitescu, act., Meletica b., mold.,
Mehedintu, la 1800 (AO XXI 177). Intocmai Meletin s. ; -a f. (P8) ; Miletin riu. 3. Cu naza-
asa se numea marele spiitar Lupu, capul fa's- lism, dupe Terentie si Maxentie : Melentie
coalei contra grecilor din 1618, cunoscut In (Sd XVI ; Mar ; 16 A III 348) ; Melentii
istorie In forma gresita Mehedinteanul". (Lex). 4. Cu r < 1, sub infl. lui Terentie :
Un document din 1643, pentru satul PonorAlul, Merentie (Mar); Merintia (Ard II 160). 5.
primit de el In dar de In Mihai Viteazul, II Cu schimbarea p. fin. : Melinte (Pas ; BCI VII
numeste clay Lupul Mehedintul" (AO XVIII 7) ; > Linte, N., mold., act. ; 6. Melinliana f.
430 si 449). Alt Mehedini apare In fostul jud. (Sur V ; Isp III). Cf. si calend. f. Metitina.
Sacueni (16 B II 31 ; Ac Bz 49) prob. mos al 7. Milenti, munt. (Cand) ; Milente, mold.
satului act. Mehedin fa ; alt Mehedinf olt., (Sd XXI). 8. Militenie (C. Lit. 1941 p. 1384).
la 1834, Gh. M. (AO XVI 353). Deci 7 per-
soane, o famine, clteva sate si un judet Meletin v. Meletie 2.
po arta acest mime. 2. Cf. Mehedincu Mel /escu, -eseanl, -escu v. Mela 1, 4.

106
www.dacoromanica.ro
Melidon v. Melit on 1. (Sd XXI). 7. Cu afer. : Iftodie (Tec I);
Melin, -escu v. M e 1 a 6. zis si Millodie 1642 (Cat mold II); Iftode
Melinte v. M e l e t le 5. (Isp V2); - C. (An Pit 78); Iftodu,
Melintiana v. Meletie 6. (Rae 29 ; RI XII 247) ; Iftodiu, D., act.
Melisteni v. M e 1 a 5. 8. + Todor : Aftodor, (Tel 58); Iftodor (Isp
Melit/escu, -le v. M e 1 e t i e 2. V'). 9. Iftodie §i Itodie (Cat mold II).
Folosit exclusiv In Moldova, acest nume
MELITON gr. MaiTwv, cf. p.eXi.sacc me-
lisa" 1. Melidon. N., act. 2. Milidon Huetu, nu poate justifica ipocoristicul ard. Metea
ard. act. (Var 20). (explicat < MLthodius In blg. de 'Weigand)
derivatele lui, creat la not din Dometie,
Melulia v. Mil I 13. nici ipoc. Todu cu derivatele, creiat din popu-
Menedie gf Meledie v. Benedict I 1. larul Todor - Toader.
Menesti, Menca v. P a r m e n a 6.
Mera v. M iron II 3. Metrolan v. Mit rof an 1.
Mercore v. Mercurie 3. Metroniu v. Dimitrie III 2 a.
Metuleseu v. D o m e t i e 4.
MERCURIE lat. Mercurius, zeul negotului Metianu v. Dometian 3.
< merces marfil". 1. Miercurie (Ceas. 24 Metul, -escu v. Dometian 3.
nov). 2. Cu afer. : Curie Cralciun (Isp 1112) ; Mexana v. M axim 6.
Curie, C. (An P1 130) si probabil Cdrea (RI Mia v. Maria I B 12.
I 22), sau din Bucur. 3. Mercore §i Mercus, Mi/a, -esti, -uleseu v. E u f i m i a II 5.
mold., act. (Sez). 4. La 1100-1150 se mentio- Miai v. Mihail II 3.
neaza un Mercurius princeps ultrasyilvanus Miehe, -a v. Mihee a.
In Ardeal (Lukinich-Galdi, Doc. p. LVI), Miebita v. Nichit a I 3.
dupd care se va fi numit Miercurea Ciucului, Mielau, -s v. Nicolae VIII A 1.
prin retraducere din magh. 5. Mierclan,
311014,1, Mielaus, -ani, -eni, -oala v. N
-Cfnesti, mss (Mz Pl., Actele Chiojdu) provine
direct din Miercuri, n. pt. cel nascut in aceas-
c olae VIII A 2.
Miel/e, -ea, -escu, -elti v. Nicol a e VIII
ta. zi.
B 5.
Mereu. v. Mercurie 3. Mieleus v. Nicolae VIII A 3.
Merea v. Miron II 2. Mielin v. Nicolae VIII B 6.
Merentie v. M e l e t i e 4. Miclos/ani, -u v. Nicolae VIII B 2.
Mereuta v. Mir on IV 3, c. Miclu, -la v. Nicolae VIII B 6.
Merintia v. M e l e t i e 4. 'Aldus v. Nicolae VIII B 1.
Merislint v. Miron II 11. Mienea v. Mihail IV A 2.
Mersu v. Miron II 9. Micod/ani -im, -in, -oiu v. N i c o dim
Merteanea v. Mart 8. 2, 3.
Met/a, -ea, -es, -eul, -in v. D o m etie Micola v. Nicolae VIII B 2.
I 3, 5-8. Micora v. Nicolae I B 5.
Methodiu v. Met o d i e 4. Mictor v. Victor 5.
Mieud v. Nicodim 4.
METODIE apostolul slavilor (f 885), gr. Micul/a, -0 v. Nicol a e VIII B 4.
Aile"rog < 11.6.5030 ,,cercetare, metoda". Micul/ca, -eea v. Nicolae VIII B 4.
1. Metodie, doi episcopi (Bis R); pIrc. (Sur Miculetin v. Nicolae VIII B 4.
XXII) ; Metodica t. 2. Mitodi (Vr). 3. Mithodi, Miculit/a, -ea v. Nicolae VIII B 4.
Dichiu, mold. (Sd XXI); -e popa (17 A IV Micurici v. Nicolae I B 5.
247). 4. Methodiu t. (17 A V 2). 5. Meh- Miellii v. Mihael V 5.
todie t. (17 A IV 29) ; cf. ucr. MeXTor( (Grine). Mierimta v. Mir on V 3, d.
6. Cu ft < th : Meftodi (Vr); Mi flodi (Bir ; Miercan v. Mercurie 5.
CL) ; -e (17 A IV 306 ; Sd XVI 160); pren. Miftodi -e v. Met o die 6.

107

www.dacoromanica.ro
MIGDONIE, cf. gr. Mil, Scov popor trac : nea, Gh. (AO XVII 318; P Bor 55).
Mivdonila mona. (Sd XIX 63). 3. Mihna (Cat ; 16 B VI 33);
f. -
j-sa,
1688 (BCI XI 65). B. Contaminari : 1. Mi-
MTh, -a v. Mihail III 1, 2. horca, olt., 1623 (Sd VI 465). 2. Mihoarcd
Mihai, -Ca v. Mihail II 1. (Gorj 101). 3. Mihord/a : -ea (Isp V2). 4. Cu
met. : Mihodr /a si -ea ss. (Dm) ; Mihodriciu
MIHAIL gr. MI.xx-i,A < ebr. Mikna el, (Stef).
mime teoforic < mi khce el (Tagl), sau
Mikhdyait (EI). I. 1. Mihail, -a (Dm ; Stef) V. MIU, scurtat < Mihu, cf. M i h u-
frecv., act. ; -escul (Tec I) ; -al, frecv. (C 5tef) ;
ceni s., zis si Miuceni. 1. Miu, Cio-
cirlan (Acte Sc) ; Miul Cobiul, din balada ;
-esti s. ; -ctscu (Nif) ; ipoc. Lascu sau si < Vasile ;
-escu; -esti, ss.; Miesti s. 2. Miuf, 1687
- es (CL). 2. Mihail (Rel ; Tis 36) ; -6 ($tef ;
(AO III 149) ; (AO VI 361); -a, Coto-
Tee I) ; -as (Step ; -as Vvd. IVIovila ; -efu t. ;
raga (Sd XI 269); Mir/pin (Cand). 3. Miia
-eanca, -eni, -esti ss.; -ori, hateg. (Cand) ;
(16 B II 156) ; - jig. (16 B I 156). 4. Mitzi/
- u/ (17 A II 102).
(G Dem). 5. Mieila (TO 136). 6. Stn-Mihai
II. MIHAI : 1. - frecv. ; -ca b. (16 B (Col 115) si Simihai s., ard. (Bis R), < magh.
VI 274). 2. Mihaes (Mar); Mihd /eni, -esti Szent Mihaly.
ss. ; -escu ; -ef (Ard II 78). 3. Diminutiv : VI. Din magh. Mihaly (cit. Mihai) si
Mihai/a; sinc. : Maga, act. ; Mihaiasa f. ca filiatie + : Mihail al lui Mihai"
marital (BCI VII 81) ; Miai (Ard I 89). (expl. Al. Cristurean), sau <ucr.; Mihali forme
III. MIHU, cf. ngr. Mize.; 1. Mih, olt. ardelene si moldovene : Mihali (Mar); Mihala
(Cand) ; -u (Cat ; C Std. ; Pas ; Cand) ; (17 B II 102); Mihal/e, -escu, act.; -ea s.
-o Cotraceanul (17 B I 5) ; Mihul, frecv. 2. Mihdleni s. 3. Mihal (Dm) ; -as (ib ; RI VI
($tef) ; -a f. (17 A III 164); -eni s.; -escu; 78); -asa s.; Mihalas, -a s. (Sd XXI) ; -eni
-ef. 2. Miha (Mar; Cara 96, 268; 17 B I s. 4. lllileole, Gh., act. 5. + -uc : Mil/Mucci,
432 ; Ur XXII 288 ; Sd XI 258) ; Miha Ciogolea (Arh).
(Rae 24 ; RI XII 242). 3. Mihasco (Sd XXII ; VII. Din gr. 1111txdOo% si XgOo% : forme
17 A II 33) ; Mihasca b. dobr. (RI XI 210). aromine : 1. Mihali si ipocor. Hali Miha-;

4. Mihau ($tef). 5. Mihovla, -eni ss.: Mioveni lina f.. 2. + -ache, Mihalache si Lache.
s. (Mus). 6. Mihea. 7. Miheci, C., mold. (RI VIII. Cu sufixe slave -co, -cea, din ucr. sau
XI 314) 8. Mihef (Mot ; Pas). 9. Mihel =-- sirbo-blg. : 1. Mihal/co (C $tef ; 17 B I 320);
Mihil (Sd VI 485); Mihil (Dm; Ard ; -cu ($tef) ; -ca (M mar). 2. Mihallce (C $tef);
Giur 325; Sd X; Sur VI si VII) ; - ca- -cea Banul, capitan sub Mihai Viteazul ; -cea
laras, 1655 (Sd IV 42) ; olt. (Sd V 451) ; Pausasca, f. (AO XIX 130). 3. Mihallceni,
Mihellie (Sur XXII); -ea (Pas). 10. Mihi, -Celli ss. ; -cescu (R Gr). 4. Mihallcioiu, Gh.
C., act. ; -ul (17 B II 357). 11. Mihicescu boier, (Ocina) ;-ciue baneasa (17 B IV 123).
1829 (Fil). 12. + -oi Mihoi ; -ul, olt. (Sd
XXII). 13. + -on: Mihon (Mot). 14. + -oc : IX. Din srb.-blg. Mama ipoc. < Michael.
Mihoc (Ard ; Mar ; Met 120); Mihociu (C $tef ;
1. Mila b., ar. ; - f., ard. (RI VIII 145).
2. Misu, Gh.. ar. (RI V 78). 3. Milea b. (Dm) ;
Tec I) ; Mihocel, V. (Sur IV) ; lard h Mioc,
G. (An Corn) ; -u, R., ban., act. 15. Mihuc,
Milescu (Hur 128). 4. + -ea: Milca b. (Sd
ard. (Bras) ; -eni s. 16. Mihuf (Cand ; Ard) ;
XI 57) ; Milcul, olt (Sd XXII). 5. + suf.
turc -oglu : Misolu (Arh). 6. Ipoc. act.
-in; -esti s. ; -d (Dm 57 ; $tef) ; -a, b., ban.,
act. ; prob. cu afer. : Hu /u, Pachita, act.
Misu reprezinta pe fr. Michel.
17. Mihancea, de V. (Pusc. ; Pas) ; Mihanciu Mihailas, -Cu v. Mihail I 1.
(Pas). 18. Cf. Mihart (Tis ; Giur 104, 145 ; Mihail/a, -es, -esti v. Mihail I 1.
Sd XI 261 ; AO XXI 193) etc. 19. + -lea : Mihal, -ache v. Mihail VI 3 si VII 2.
Mihlea, I. (Met 30). Mihal/as, -asa v. Mihail VI 3.
IV. Alte forme : A. MIHNEA I. Mihne Mihal/a, -e, -ea, -escu v. Mihail VI 1.
(Mar); -a (Dm ; Cat); Mihnea Vvd. 2. Mic- Mihal/ca, -ce, -eea v. Mihail VIII 1, 2.

108

www.dacoromanica.ro
Mihal/co, -cu v. Mihail VIII 1. stor, Ermil, Romil etc. precum si tema slava
Mihail, -na v. Mihail VI 1 si VII 1. mil misericors" (din care avem mild si alte
Mikan /cea, -du v. Mihail III 18. cuvinte) sau terminatia slava -ma a unor
Mihart v. Mihail III 19. nume slave ca Bogomil.
Mihasc/a, -o v. M ihail III 3. I. M i 1 1. Mi/u (Dm ; 5tef ; Ard I
WM, -u v. Mihail III 2, 4. 174 ; Vr) etc. ; -N. (Sur XXV) ; - 1 (Ur XXII
MihNeni, -escu, -es, -esti, -et v. Mihail 341) ; -1 vecin (17 B III 532). 2. Mile
II 2. (Dm ; 5tef ; 17 B II 190); ar. (Cara 88).
Mihaliasa, Ali v. Mihail H 3. 3. Mile = Milea (16 B V 175); Milea
MihAil, -as, -a, -eanca, -eni, -esti -etu mold. (Dm ; 5tef); ard. (Sd X ; Ard) ; olt.
v. Mihail I 2. (Hur ; Sd XXII) ; munt. (P3) ; &Maras, 1655
Mihail/oft, -ut v. Mihail I 2. (Sd IV 38). 4. Milo fam. (Sd XXII) ; Milo
Mihfilas, -a, -eni v. Mihail VI 3. Milu stolnic (Sd XVI) ; Milo, 1. (Isp VI2);
-escu, -esti v. Mihail VIII 3. lord. (BCI VII 82) ; Milo" artistul dram.
ItlihAl/ciolu, -ciue v. Mihail VIII 4. din Iasi. 5. Mila b. (P1 ; Ard 174) ; vecin (17
Mihaleni v. Mihail VI 2. B I 432 si III 68) ; Mild al Iovaei, olt. (Tis
MihAluca v. Mihail VII 3. 316) ;Milai, Virful, olt. (Sd XXI 310).
1111h/ea, -eci c. Mihail III 6, 7. 6. + -as : Maas (16 A IV 221). 7. -1- -es : Miles
boier, 1424 (T-Rom 135) ; -euti s. 8. Mile!
MIHEEA ebr. Mikaya. Michea vames vist. (13-15 B 78; Flor ; Tis). 9. Alte de-
(Gimp) ; - mare vistier, Michia,
serfs : rivate : Mil /eni, -esti, -eanca ss. ; Milescu, N.
Miche, Mechiia, Meche, -a, Mechiul, Mecd cronicarul ; -1, Barbu, m. ban, 1684 (AO
(17 B III 233 - 255) ; Michiu = Mighiu, Ion VII 124) ; Milia fam. (Am 157) ; Milie, mold. ;
(Sur XVII). - Ion, zis si Milo, mold. (Sd XI 258).
10. Milici, I. (Bal II ; Am 157). 11. Miffed
Mihel, -ea, -ir v. Mihail III 10. b.,Milicescu, C. (I Div.) 12. Mllis (Din) ; Mi-
Mihet v. Mihail III 9. lifoara sec. XIV (DR 1V1). 13. Compuse :
Mihi, -cescu, -ul v. Mihail III 11, 12. Milodan, mold., 1800 ; Milostan (Grs 14) ;
Mihidintul v. M eh e dint 5. Miletin t. ; Milingd ar. (Cara 268) ; Miluha
Mihil v. Mihail III 10. si Meluha, mold., 1617 mart 12. 14. -+ -oiu,
Mihlea v. Mihail III 20. -oniu : llliloiu (Vr); &amen, olt. (Sd XV
Mihna v. Mihail IV A 3. 327); Miloicii, Lupul (AO XVIII 474). 15. -1-
Mihne, -a . Mihail IV A 1. -ota, Millota b. (Din) ; -otina jupineasa (AO
Miho, -oaia v. Mihail III 1, 13.
MihoareS v. Mihail IV B 2.
-
XIX 95) ; otine.yti s. (Dm). 16 -1- -on :
Milona, C-din, cu fiul sau Teodor Dinculet
Mihoc, -el, -iu v. Mihail III 15. (AO XXI 143). 17. + -un : _Mauna, Dima
Mihodr/a, -ea, -iciu v. Mihail IV B 4. (17 B I 237). 18. + -us : Mi/usu (Ard II
Mihoi, -ul v. Mihail III 13. 141).
Mihole v. Mihail VI 4. II. Forme slave : 1. sirb. : Milos, mold.
Mihon v. Mihail III 14.
(DM 57) ; munt. si olt (Flor ; 17 B II 364 ;
Mihorca v. Mihail IV B 1.
Mihord/a, -ea v. Mihail IV B 3. 16 B V 39 ; Gorj); + -ca Milosca (16 B III
87). 2. Mil + -co, -cu : Milco (Cat ; 16 B II
Mihov/a, -eni v. Mihail III 5.
Mime, -eni v. Mihail III 16. 238 ;III 126 ; Hur ; 17 B II 139) ; stolnic,
Mihul, -a, -eni, -escu, -et v. Mihail III 1. 1489 (13-15 B 196) ; diac (ibid) ; Milcul
Mihut, -a, -5, -esti, -iu v. Mihail III 17. (Olt) ; - G. (Sd XXII 150). 3. + -ca : Milca
Miia v. Mihail V 3. b. (Stet; 16 B I 79); Milcoiu s. ; Milcosan
Mihul v. Mi hail V 4. boier (AO III 516). 4 .-1- -cea : Milce (17 B
I 368) ; Milcica (Hur 129); Milciu (Bir I);
MIL, tema comuna In care se Imbina el- Macin, 5t. (Dm ; Stef) ; Mac/esti s. (Din ;
teva nume de calendar : Mil, Emilian din Duro- ,Stet). 5. Mi/cov popa (17 B IV 173); riul ;

109

www.dacoromanica.ro
sate (Olt) ; t. (17 B II 318) ; -a s. (16 B I orig. ar. 4. Mindciu, act. 5. -ar : Mi-
79) ; -eni s.; -ici, act. 6. Contam. Milcudija, riam( t. (Mus) ; Minar fam. act. 6. ± -ica;
R. (Sd XXII 69). 7. Feminine, de orig. sirba. : Minica b. (17 B III 137) ; f. (Sc). 7. + -oiu :
-
Malta f. (16 B III 220) ; doamna lui Nea- Minoiu (Cand) ; Minoesti fam. olt. (AO XV
goe Vvd. ; MHO b. olt. (AO XVIII 124) ; 65) ; Minoniu (Cand). 8. Minu (AO XV 278) ;
Milostina j-sa (AO XVIII 474). 4 (P14 fila 17) ; -lescu, I. poetul ; -tic/ (Buftea) ;
Minluf Cojocariu (AO XV 283) ; -ufescu, N.
Mila v. Mil I 5. 9. Mind, Oprea (Schei II). Miniul 1505 (D
Milan/a, -ea v. Melania 3 Gorj).
Milania v. Melania 1. II. + -cu, -co : 1. Minco (Dm ; Bal II) ;
Mil/as v. Mil I 5, 6. Mincu pren. (Sd XVI ; P3) ; -lescu. 2. Mined,
Mil/a, -ill v. M i 1 I 5, 6. Stan (RA III 272) ; b. (Buftea) ; f., ar.
Mile/a, -e, -esti v. M i 1 II 3, 4. (Fars) ; Mince, T., fam. act. ; ,,cucoana Minca
Mil ei/ ea, -n, -u v. M i 1 II 4. zisa si Mica (BCI XI 81). 3. + -ar :
Milco, -iu, -san v. M i 1 II 2, 3. Mincarul t. (Mus). 4. -1- -uf: Mincufoaia t.
Milcov, -a, -eni v. M i I II 5. (Mus). 5. Prezenta de timpuriu in Moldova
Mileudija v. M i 1 II 6. a derivatelor in -cu, -cd, denota o influenta
Mileul v. M i 1 II 2. slava mai veche cleat cea moderns bulgara,
Mile, -a v. Mil I 2, 3. careia s-ar datora formele cu suf. -ciu,
Mil/eni v. Mil I 9. -cea: Mincea, fam. munt. Minciu, act. -1,
Milent/e, -I Melet i e 7. mar. (Drag) ; -lescu act. ; Minceni s. si
Mil/eseu, -es, -esti v. Mil I 7, 9. Mincioagd fam.
Miletin v. Meletie 2 si Mil I 13.
Milia, -n v. Emilian 1. Minaeiu v. Mina I 4.
Miller' v. Mil I 11. Alinarul v. Mina I 5.
Milidon v. Meliton 2. Minasia v. Manase 3.
Mill /e, -ci v. 117 i 1 I 9, 10. Aline/a, -á v. Mina II 2.
Milinga v. Mil I 13. Minearul v. Mina II 3.
Mills, -oara v. Mil I 12. Mine/ea, -eni v. Mina II 5.
Militenie v. Meletie 8. Mineioaga v. Mina II 5.
Militia v. Meletie 1. Minciu, -I, -lescu v. Mina II 5.
Militia, -a v. M i 1 II 7. Mine/o, -u v. Mina II 1.
Milo, -dan v. Mil 14, 13. Mineuj v. Mina II 4.
Mil/oiu, -ona v. M i 1 I 14, 16. Minea, -ia, -sa v. M i n a I 1.
Milostan v. M i 1 I 13. Mineala v. Mina I 2.
Mllostina v. M i 1 II 7. Min/es, -esti v. Mina I 2, 3.
Milos, -ca v. M i 1 II 1.
Milot/a, -ins v. M i 1 I 15. MINEU gr. MLvaiog (OS) < ebr. Minai
Milu, -I v. Mil 11. Minei, C., act.; cf. si subst. mind.
Miluha v. Mil I 13.
Aliluna v. Mil I 17. Mino/esti, -iu v. Mina I 7.
Milusu v. Mil I 18. Minoniu v. Mina I 7.
Mim /a, -Ii, -u v. Dimitrie V 2. Mintronuj v. Dimitrie III 14.
Minovici v. Mina I 3.
MINA gr. 1111v64. I. Mina b. si f. ; Mint/a, -ea, -id, -du, -uja v. D o m e t i e
accentul mutat pe prima In toate derivatele,
chid nu este atras de anumite sufixe ca : II 3.
-dciu, -oiu, §.a. 1. Minea (Sd XXII) si Minjiea v. Domet ie II 4.
frecv. act. ; Mineaia t. ; Mineasa, Orin. Minu, -leseu, -lid v. Mina I 8.
2. Mineola b, ipoc. (Sc) ; 3. Mines (Ard) ; Minul, -eseu v. Mina I 8.
Minesti s. ; Minescu, act. ; Minovici fam, de Mioe v. Mihail III 15.

110

www.dacoromanica.ro
Mioveni v. Mihail III 5. (17 B I 113). 10. + Don< Andonie : Mirodon
Mira, -n, -ncea v. Miron II 3, 4. (Isp IV1). 11. Tema slava man pace", intra
Mira/esti, -ul v. Miron III 1. indiscutabil in compunerea numelor slave
Mirriut, -a, -I, -id v. Miron IV I. imprumutate ca Miroslav, Dragomir, Stanimir.
Mire/a, -an v. Miron II 7, 8. Vladimir : Miroslav (*tef ; Sd XVI) ; - vis-
Mire, -a, -asa, -asea v. Mir on II 1, 5. tier (Flor 88 ; BCI IX 87) ; -a, s. ; Miroslovleni,
Mir/eni, -escu, -es, -esti v. Miron II 5. -esti ss.; Merislau b. (Ard) si 1Vlirisidu s., ard,
Mireu, -tv. Miron II 5, IV 3 a. III. Derivate din Miron, prin schimbarea
Miri, -a v. Miron III 2. partii finale -on cu diverse sufixe : 1. Miraul;
alirie/a, -an, -A v. Mir on III 3, 4. Miraesti s. (Tec I) ; Miri din Bughea (Sd XV
Mirieuta v. Mir on III 4. 243); Miria pren. (Hur 128) ; Mirioara t.
Milli, -a, -ii, -esti, -RA v. Miron III 5. (Mus). 3. Mirica pren. (P Bor 54 ; BCI X
Mirin v. Miron II 5. 113); - f. (P3) ; Mined (Hur ; pomelnic
Mirioara v. Mir on III 2. Bucuresti) ; -
paharnic (As Br 3). 4. Miri-
Mirion v. Miran I 2. can (17 B II 75 ; AO XVII 297); Mineola,
Mirislau v. Miron II 2. 0. (U1 20). 5. Miril, -a t. ; -a, -esti, -ila ss.
Miri/an, -ea, -iel v. Miron III 7. (T-Rom 298); -ea vecin (17 B II 313). 6.
Mirodon v. Miron II 10. Mirifa (Drag 162 ; P3 fila 13). 7. + -lea:
Miroiu v. Miron II 5. Mirlea (17 B I 178) ; Mirlan (16 B IV 104);
Mirlici (17 B IV 139).
MIRON gr. Miiptov, cf. [Liipov parfum IV. Miron cu apoc. + suf. -duf, ca in RA-
lichid". I. 1. Miron (Dm; C Stef) ; -as, anti : 1. Mirauf, mold., 1656 (RI VI 86 ;
mold. ; -easa s. ; -escu; -es, I., ard. 2. + Ion : Bal I); -a, T., scris si Merauf, T., 1746, mold.
Mirion, Goia (Met 70). 3. + -cu Mironcu (RI II 148-9); -á b., munt. (17 B II 204 ;
(Sur III). Sd XVI) ; -1 diac (17 A IV 35) ; m-rea,
11. Derivate ce se pot explica din Miron mold.; Mirduful popa (Sd V 222). 2. Deri-
scurtat, sau din sl. map% pace", din subst. vate : Mirdulleni s. ; -oi (Buc ; CL). 3. Va-
mir (de ungere) sau din subst. mire insu- riante : a) Mireuf (Tec I ; Sd XXI); - din
ratel". Capidan explica pe Mire b., 1348 Esi (Vr) ; b) Marauf (Sd XI 91); c) Mereufd,
prin ar. Mir u si alb. mire bun, frumos" ard. (Sd XVI); d) Mierdu /d, Cosescul, mold.
(DR II). 1. Mire b. sec. XIV (DR IV1). (Sd VI 126). 4. Frecventa numelui Miraut
2. Mirea (C Stef ; Pas) ; Mirea = Merea in citeva variante si originea lui calendaris-
(Dm) ; Mirea pictor. 3. Mira b. (Hur ; Sd Bea, justifica scurtarea, obisnuita la aceasta
XVI) ; -ar (DR II); - f., munt. (16 B VI categorie de nume, in ipocoristicul : Raul
285 ; P3; P Bor 9, 35, 50) ; f., dobr. (RI XI din Birsa (Sd X) ; -u (17 B IV 290) ; Mold
208) etc. Mira = Mera, m-re pe Milcov sau (P3 fila 23 verso ; Sd XXI ; 16 B IV 252 ;
n. luat dupa Mira Lichiei" titlu arWeresc BCI VIII 35 ; Drag 80, 128); Rauflel, -eni
in partibus" dupa 1280, cf. Matei al Mire- ss. ; -escu, P. (Mus 11). - (Drag 80, 128);
lor" < gr. Miipa, pecov pl. 4. Miran, T. (RI Rdufi, C., olt. (BCI XII 110) ; t. (Bz) ; Rau-
X 274) ; -cea, Joan, act. 5. Mireasa, Mireasca Iola, act.; Reulu (Puc), forme ce n-au relatie
ss., nume maritale ; Mir /eni, -esti ss. ; -escu; cu adj. rdu.
Mires s. Bz cf. si magh. nyres nucet" (corn. Miron/al, -en, -easa, -escu, -es v. 117 i -
de Al. Cristurean); Mireu t. (Revista Critics ron I 1, 3.
XIII 160); Mirin, act.; Miroiu, act. ; Mi- Miroslav V. Miron lI 11.
roaia s. 6. Miru b., ar. si ban. ; -1, mold. (Sd. Miroslov /eni, -esti v. Miron II 11.
XVI; Isp 111 85-6) ; -1, munt. (17 B II 77). Mirsu v. Miron II 9.
Mir(on) sau din sl. map% pace" + sufixe :
7. + -ca: Mirea b. (17 A 226) ; Gay. - MIRT ipoc. gr. Miipv:4 din Dimitrios.
(Sd VI 13). 8. + -ca + -an : Mircan (17 B 1. Mirto, 1960, bacan (Sd XVI). 2. Mirtea
II 75). 9. + -sa : Mirsu zis si Mersu, Stan boier, 1570 (Olt). 3. Mirlian (Mar).

111

www.dacoromanica.ro
Mint, -I v. Mir on II 6. MititA v. Dimitrie III 9.
Misa, -iu v. Misail II 1, 3. Mitioi, -u, -uc, -us v. Dim i t r i e III
MISAIL ebr. Altura, I. 1. Misail eg. 2 b, 1-h.
(Stef) si patru episcopi (Bis R) ; free., mold. Mitodi v. Metodie 2.
(Isp INT1) ; aprod (RI XX 252) ; -á (Tg. Jiu ; Mitra v. Dimitrie III 2 a, V 1 si M i-
Isp V') ; -easa (Isp II1). 2. Cu sine. : Misale, act. trofan 2.
H. Gratie frecventei se scurteaza : 1.
Mitran, -a, -a, -eseu, -I, -gesti v. Dimi-
Misaiu, ca Mihai < Mihail : - Irimie, mold. tri e III 4b.
(Sd V 63 ; DZF) ; - de Buhusesti (Sd XI Alitra(i)ehe v. Dimitrie III 3.
68) ; frecv., act. munt. 2. Variante Mizai,:
Mitraseul v. Dimitrie III 5 c.
Lazar, dobr. (RI XI 212) ; Masai, Al., ard., Mitrie, -ea, -ecu, -eni, -esti v. Dimitrie
cu asim. regresiva. 3. Misa (BCI X 90) ; - HI 2 a, 7.
Mitrian v. Dimitrian.
boier, mold. (Sd V 394). 4. Mise, -a (DM 57 ;
Dm ; Stef ; Sd XIX 11 ; Bal II ; 16 B II 30). Mitri/ea, la v. Dimitrie III 7, 8.
Misfit (Vlah PB) ; Mis fed Iarca (Cat Bras MITROFAN gr. M7)(ipocp1v% mama-torta"
224) ; Miseac 1588 (TG II) ; Misescul, Voico 1. Metrofan, Lupul, 1798, mold. (Sur VII).
(16 B II 288) ; Misesa s. 2. Cu schimbarea finalei Mitrofie, mold.
III. Cu schimbarea p. fin. : 1. + -ac : Mi- (Sd XXII). 3. + Motrea : Motro fan, V.,act.
seac (16 B V 349). 2. Misie, Duca (17 B II 4. Cu afer. : Trufan (Ard).
270); Mislu, ar. (Cara 34). 3. Misicu, act. ; Mitrofie v. Mitrof an 2.
Misici, M. (Stef ; Bal I). 4. + -lea, ca in Mitroi v. Dimitrie III 2 a.
Steflea < Stefu, formeaza numele Mislea, Mitru, -ea v Dimitrie III 2 a, 10.
justificat prin frecventa 'temei scurtate, Mitus, -a, -ea v. Dimitrie III 2 g.
Misea, fara relatie cu vb. sl. AMICAIITH a Mitia v. Maria I B 12 ; -n v. Dimi-
gtndi ", nici cu srb.-cr. Mislen < Mislay (Rad trie V 3.
v. 83 p. 102) ; Mislea, pren. gasit in porn. Alin, -ceni v. Mihail V 1.
log. Al. Lamotescu de la m-rea Gavanu-Bz. Miulieseu, -esti, -eti v. Mihail V 1.
(RI XI 94) ; WW1 si m-rea Mislea ; Misleanu Aliut, -A, -oiu v. Mihail V 2.
designarea egumenului acestei m-ri ; Mis- Mivdoniia v. M i g d o n i e.
leanca, toponime, mosiile m-rii Mislea. 5. Ct. Mizai v. Misail II 2.
Miso, Misco (Dm). 6. Misuc, Moisa, ard. Miinea v. Manuel V 1.
Misale v. Misail I 2. Minail/ii, -esti v. Manuel I 4.
Misehie v. Damaschin 4. Minea v. Manuel VI 1.
Misco v. Misail III 5. Mint/ea, -uleasa, - ulescu v. M am a n t 4, 7.
Mise, -a, -ac v. Misail II 4, 5 si III 1. Mirtana v. Martin II 3.
Mis/escul, -esti v. M i s ail II 4. Mirtani v. Mart 6.
Misi/ei, -eu, -e v. Mis ail III 2, 3. Mirlea v. Marl 6.
Mislea v. Mis a il III 4. Mitei v. Mat e i III 5.
Miso, Misue v. Misail III 5, 6. Aloeeiu v. Moise IV 4.
Mis/a, -ca, -cul, -ea, -eseu, -olu, -u v. M i - Moeneseul v. Moise III 3.
hail IX. Moes, -esti v. Moise V 2.
Mita v. Dimitrie III 2 b si Do- Moftei v. Timotei I 2.
metie 9. Moftinul v. Timotei I 5.
Mitach/e, -I, Mitaeu v. Dimitrie 1II 2 b. Mofie v. Timotei I 6.
Mita v. Dimitrie III 2 b. Moi, -a, -an, -asa v. Moise III 1-3
Alit /e. -ea, -eseu v. Dimitrie HI 2 c. Atoka, -n v. Moise IV 1, 2.
Mithodi v. Met o die 3. Moic /eni, -escul, -esti v. Moise III
MU, -bun v. D imitrie III 2 b, f. 3, IV 3.
Miti/earel, -s, -u v. Dimitrie III Moieo v. Moise IV 1.
2 d, e. Moii v. Moise III 1.

112

www.dacoromanica.ro
Moin/escu, -esti v. Moise Moisi, -ci, -1, -n v. M o is e I 1, II 3.
Moisa v. Moise II I. Moiseiu v. Moise I 3.
Moisili, -u v. Moise I 2. Moisi/a, -ea v. Moise I 4, II 3.
Moisiu, -c v. M o is e 12, 3.
MOISE ehr. Mosheh < rad. egipt. ms(to) Moisin, -ea v. Alois e II 3.
,,fiu" nu scos din apA", explicatia lui Fl. Mois/o1u, -on v. Moise II 3.
Josephus (EI si Brock), gr. Mceuaij5 si Mo.usfij Moisue v. Moise II 3.
I. 1. Moisi, frecv. (Sd XXII ; RS 45 ; P5) Mois, -a, -A, -escul v. M o is e IV 1.
etc. Accentul original pe ultima a produs Mol/a, -ica v. S amuil 8.
formele : 2. Moisiu pronuntat Moisdi, Moi- Moloman v. M a 1 6.
saiu (Mar ; Bir II). 3. Moisei si Moiseu (Syn
23 feb) ; Moiseiu (Mar ; Sd XVI, XXII) si MON tema comunA, formata din termi-
s., ard. 4. Moisia b. (16 A I 266 si II 197) ; nalla numelor : Pantelimon, Solomon, Fili-
Moisica f. (D Buc). 5. Moiseiu, zis si Mdsi`iu mon, Simon, Timon, Paramon etc. 1. Mon /e
(17 B IV 576). (Mar); -escul, M. (16 A III 457 ; 16 B IV
119). 2. Monea (Ard ; 16 B V 17 ; Pas) ; -sa
II. M o i s e. 1. Moisa (Buc) ; - rig. 2. s. 3. + -ar : Monaru s. (Ard). 4. + -ild
Moise, frecv. ; cu afer. : Oise (Ard). 3. Deri- Monila (16 B VI 452). 5. + -ca, -cea, -ciu
vate : Mots -ica ss. ; -in, mot. (Mot ; Monca ; Moncea (16 B I 161); Monciu, act.
Pas) ; Moistn (RA V); -ea (Sur III) ; Moisici,
M. (Dm) ; Moisil fam. ard. < *Moisila ; Moi- Monaru v. M o n 3.
siuc buc., act. ; Moisoiu, Moison si Moisuc, Mon/e, ea, -easa, -eseul v. M o n 1, 2.
hateg. (Cand). 4. Cu sine. Mosd (Ard II 174). Mone/a, -ea, -iu v. M o n 5.
III. Scurtat : M o i 1. - b. (Giur 109) ; Mordan, -a v. Mar d ar e 8.
Moii s. (ib) ; 2. Moia, act. ; Moiasa t. 3. Mortun v. Mart 9.
Derivate : Moi /an pren. (P14 fila 16 ; Ard) ; Mosa v. Moise II 4.
olt. (17 B I 24) ; - munt., si Moenescul, Moseu v. Moise IV 3.
1440 (13-15 B 109); Molar', ard., 1726 Mosoiu v. Toma I 13.
(Pas) ; - din Moenesti (16 A I 336) ; cf. si Monilii v. M o n 4.
Mota, -s, Motils, -fist' v. T i m o t e i II
srb.-cr. Mojan < Moyses (Rad vol 81 p. 91)
4. Cu met. sau < subst. moind : Moina, I. B 1, 2.
act. < Moian ; Moinea, I. (VM) ; Moinesti Mot /ca, -esti v. Timotei H B 3.
s. ; Moinescu (Am) ; - I (Dm ; C Stef). La Mot/ica, -in, -is, -isan v. Timotei II
fel blg. MOE.° < Moisi (Weig). B 4-6.
IV. 1. + -co : Moico = Moica (Dm ; SS tef ; Motin v. Timotei II 2.
P14; AO VI 425) ; Moica (16 B II 33) ; vornic Motoc. -a, -1, -esti v. Timotei H B 7.
Moto/escu, -esti, -iu v. T i m o t e i II B 8.
(16 A I 458). 2. + -an : Moican, fratele Toc-
sabei (17 B I 393). 3. + -cea : Moiceani si Motoseni v. Timotei II B 9.
Moiceni, Moicesti ss. ; Moicescul (Dm ; Stef).
Motr/a, -ea v. Matrona H 1.
4. + -eciu : Moeciu s. Pt. tema Moico cf. Motriia v. Matrona II 1.
calend. Moico, sf. din Dacia si Moicus, nume
Motrofan v. Mit r of an 3.
Motronea, Motruna v. Ma t r o n a II 2.
iliric sau celt (BiA 25).
Motu v. Timotei II B 1.
V. 1. Moil (Mar ; Ard) ; -a s. (Stef) ;
-escul (Sd XVI) ; -ea (17 A II 196) ; -d filosoful, 111UCENIC subst., termen calend aristic.
cu fiii Danciul si Marusca, probabil un pro- 1. Mucenic pren. (Mus 11). 2. Mucinicu, Z.
fesor al uricarilor nostri" (N. Iorga, BCI (AO XIV 104). 3. Mucenic, ard. (RA Il 419) ;
X 85) ; -an, Costin (17 A IV 387) ; 2. Moes olt. (Sd XXII) ; Macinic (Viciu 16); cu apoc.
(Mar) ; -esti s. (Cat ; 16 B III 335). 3. Moscu, Macin, t. 4. Macinic (Ard ; Met 70). Cf. ital.
ar. din blg. Mocko< Moisi (etim. Capidan - Mocenigo, dogele.
Weig). Musolu v. Toma I 15.

113

www.dacoromanica.ro
N
Naca v. loan III A 1. Nanea v. An ania II 1.
Nandrea v. An ania III; Adrian IV.
NACE 1. Nace (Mar); -a (Ard) ; -a arma- Nanes v. An ania II 3.
tol ar. (Ant Ar) ; Naciu (Mot) ; Ndcescu (G Nani, -a, -anu, -at, -e, -escu v. A n a n i a l 2.
Dem). 2. Nacian, C. (L Fl). 3. Compus : Nani v. An ania II 5.
Papanace, ar. Cf. blg. Hatt° sintoma < Ata- Nanoescu v. Anania 11 8.
nase (Weig). Daca aromlnii 1-au imprumutat Nanota gJ Nanoti v. An a n i a II 9.
de la bulgari, famine neexplicabila etimo- Nanu, -ca, -ta, -1, -Ieseu v. Anania
logia aceasta pentru Maramures gJ Ardeal, II 1, 10, 11.
unde numele poate proveni din formele Nas/a, -ul v. At anasie II 4.
Naca, Nacu < Ionac si din Ioneciu (< loan). Nasia v. At anasie II 12.
Nasta v. Anastasie 13.
Nach/e, -1, -ie v. loan III A 5 ; VI II 6. Nastae, -a, -ul, -esti v. An a s t a s i e
Nacian v. loan III A 4 si Nace 2. 16 si Anastasia 113.
Nadu v. Nace 1. Nastahie v. Anastasia II 5.
Nacoe v. loan III A 3. Nastas/ia, -Sin, -ca, -ie v. An a s t a s i a
Naeu, -1 v. Atanasie II 11; loan I 1, 4 -6, II 1.
III A 1; VI B 5. Nastasioiul v. A n a s t a s i e I 2.
Nad, -e§, -1a, -is v. Ghenadie II B Nast/a, -ae, -e, -ea v. Anastasie II
1-3. 1,41i Anastasia 15,11 2.
Nadeja v. N A d e j de 2. Nastina v. Anastasia I 9.
Nadolu si Nadu v. Anatolie 2 a. Nast/oiu, -u, v. Ana s t a s i e II 2, 3.
Nae v. Nicolae VII A 3. Nase/o, -u, -ul v. loan III A 7 si Ata-
Naftaila v. Natanail 3. nasie II 9.
Naftali v. Natanail 4 a. NATALIA < lat. Natalis (dies) 1. fiica -
Naftan v. Natan 2 si Natanail 4. lui loan Movila, 1680, n. redat §i In forma
Naftanail, -A v. Natanail 2. Nedelea, din necunoasterea sensului (RI XIII
Naltanain v. Natanail 4 c. 48). 2. - actual; ipoc. Natalifa, dar ipoco-
Naftanase v. N at anail 4 d. ristice ca : Lit/a, -A, -oiu, ce par corecte lui
Naft]ila, -oila v. Nat an ail 3, 4 b. Candrea, din Natalia, nu se explica decit
Naftue v. Natan 3. prin Hip < Ilie, nume de mare frecventA.
Naieu, -Ieseu v. Nicolae VII A 4.
Naiu v. Nicolae VII A 3. NATAN ebr. Nathan d-nul a dat".
Nan, -a, -ascu v. An a n i a II 1, 2. 1. Natan sihastru (Bis R). 2. Naftan ail 136);
Nanc, -a, -1, -Jul v. Anania II 13, 14. > Aftan, (Met 39). 3. Cu schimbarea p. fin. :
Nancu, -1 v. An a n i a II 13. Naftuc (Pa§ ; Bras). 4. Nei taneln, D. (I Div).

114

www.dacoromanica.ro
NATANAIL ebr. Nathanael dat de d-nul" Nanasca, Nanasesti = Nanisesti v. A n a -
(Brock), N6than'el (E. IEI) zis si Simon ni a II 2.
Zilotul" (Syn). Nfinau, -1 v. Anania II 1.
1. *Nathanail, > Athanail eg., mold. (Sd Naneioiul v. Anania II 15.
VI 87). 2. Naftanail Comanici (Met 259) ; Nan/easa, -escu, -esti v. Anania II 1.
-d (Ard). 3. Scurtat : Naftaila, munt. (Sd Nanila, Nanilesti = Nenelesti v. Ana-
XXII) ; Gr. (BCI XV 166) ; Nathfaila ni a II 3.
§i Naftoila (P Bor 29 si 93). 4. Cu schimb. p. Nanisesti, Nfinisori = Nenisori v. A n a -
fin. : a) Naftali, N., act. b) Naftila (Pas ; ni a II 5.
Met 277). c) Naftanain (Pas). d) Atanase : Nfinita v. Anania II 6.
Naftanase (Pas). Nanusel v. Anania II 12.
Nfis/olu, -ulea v. At anasie II 4.
Nat, -eo v. Ignatie II B 1 ; HI 2. Nfistaeu v. Anast asie II 4.
Nathfaila v. Nat an ail 3. Nitstanasie v. Anast asie III 4.
Nat/in, -ul v. I gnat II B 1, 2, Niistafa v. Anastasia II 6.
Nat'l, Natul v. Ignatie III 1. Nfistas/a, -e v. Anastasia I 2.
Nasta/euta, -luta v. Anastasia II
NA1.7111, ebr. Naum; -escu, act. 3, 6.

NAVI bibl. ebr. Navin, Popa, pren. (Ard Nfistasieseu, -eni, -esti, -oaia v. Alias-
II) ; - 1726, ard. (Pasca admite etim. lui t asie I 2, 3.
Nastatii, Nastuta v. Anastasia II 4.
Weigand < big, HeStx nemuritor" I
-oi v. loan III A 7.
Nate /al,
Nazaret, v. Nazarie 5. Natfinetu v. Nat an 4.
Navrutul, v. Diavo 1.
NAZARIE ebr. nazar consacrat d-nului" Nazar, -e, -1 v. Nazar ie 2.
1. Nazariia f. (Sd XVI 160) ; Nazarie f. (P5). Nazareneu v. Nazarie 4.
2. Cu apoc. Nazar, dobr. (RI XI 206) ; -e Ndona v. Ant on i e III 3.
($tef); -i I., mold. (Sd XIX 89). 3. Mill- Ndrea v. Andrei I 1.
rioaia, marital, s. 4. Nazareneu (Ard II 191) Neada v. Nedelea III 3.
sale < nazarinean. 5. Nazarica, ard. act. Neadejde v. Nadejde 4.
(Nepos). 6. Nazaret b. (D Buc), dupa orasul Neat/a, -u v. loan III C 9.
biblic. Necanul v. N i c a n or 2.
Neat, Necu, -ia, -1u, -ta v. Nicolae
Naceseu v. N a c e 1. IV 5.
Nfieheata v. Nichita IV 2. Neeea v. loan III C 3.
Niieheseu v. loan VI B 6. Neehid, -an, -ul v. Nichita I 2; III
Naeul/a, -ele v. Ioan HI A 1 si Nico- 1, 2.
lae IV 6. Neehif/or, -fir v. Ni chif or 2. 3.
Naeut/a, -u v. loan III A 3. Nechit, -uc, -ul, -us, -uta v. Nic hit a
NADEJDE gr."EXTct4-18oc tradus Na- I 4, 5.
dejde (Syn) < subst. nadejde (speranta). Neehit/a, -a, -al, -elea v. Nichita H
1. pren. (Isp II1) etc. 2. Nadeja f., dobr. 1-3.
(RI XI 210). 3. Nedeajdea, Credinta si Neciu v. loan III C 3.
Dragostea si maica for Sofia" (Dos, 16 sept). Necoar, -a v. Nicolae I A 1.
4. Neadejde, V. (Buc); Nedejde (Isp IV1) ; Naseut v. Crficiun 5.
Nadejde (Puc) ; - I., prof. 5. In traducere Neeola, -e v. Nicolae II I, 2.
Sperantia, Th. D., folclorist. Necor/a, -escu, -ieiu, -it, -ita v. Nico-
lae I A 1.
Na/eni, -escu, -esti, -ita v. Nicolae Necul, -a, -ache, -ae, -aiu v. Nicolae
VII A 3. IV 1-3.
13 c. 1237
115

www.dacoromanica.ro
Neeulee, -a v. Nicolap IV 4. Nedel /escu, -ian, -oiu, -u v. Ned e 1 e a
Neculciolul v. Nicolae IV 4. 1 3, 4, 6.
Neeul/ea, -eata v. Nicolae IV 3. Nedeu v. Nedelea III 4.
Necul/eni, -ele, -escu v. Nicolae IV 2. Ned/iel, -in, -ital v. Nedelea HI 6.
Necul/i, -ita v. Nicolae IV 2, 3. Nedioglu v. Nedelea III 6.
Neeul/oae, -oiu, -10 v. N i c o la e IV 3. Ned/oiu, -on, -u v. Nedelea III 1 - 6.
Neda v. Nedele a III 2. Nefta v. A sin et a 2.
Nedeajdea v. Nadej de 3. Neftinia v. Eft imie III 9.
Nedealea v. Nedelea I 2. Nel/a, -u v. loan III C 6.
Nede, -a, -leo, -feu v. Nedelea III Neneiu, -lelti v. loan III C 5.
2 -5. Nenelesti = Nnullesti v. An a n i a II 3..
Nedela v. Nedel ea I 2. Nenisori = Nanisori v. Anania II 5.
Nedel/cea, - ceseu, -eu v. Nedelea II
2, 3. NEOFIT, gr. ve6cpuoro5 convertit nou"
1. - paharnic (Sur XVI). 2. Nofit neg.
NEDELEA numele slay ficAtma al du- (16 A IV 134). 3. Nofit = Nofit, mold. ;
minicei, gr. Kuptaxil. I. Feminine : 1. Nedele Nofit (Tec I; Isp IV1 ; 17 A II 119 ; RI XI
f. (BCI VII 10) ; -a, doamna lui C-tin Serban 207). 4. Cu afer. : Fite§ti t., mold. (Sd VII 238).
Vvd. (RI VI 183) ; -a f. (17 A IV) ; -a b.,
ard. (Pas) ; Nedealea (P2 ; Ard II 176). 2. Neofrie v. Onufrie 5.
Nedela f., dobr. (RI XI 205). Cf. blg. Nedella
(Weig). 3. Nedelu, Oprea (RA V 390). NEONILA gr. NzovEXXa. 1. Neonil mon.
Delu, Barbu (Melt Cr). 4. Derivate : Nedel/- 2. Cu afer. : Onil din Hirinu, mold.
escu, -oiu, olt. 5. Cu afer. : Delea, olt. (Cand) ;
- Danciu, mold. ($tef ; 16 A I 17) ; Delea gl Nesaolui v. Dionisie I 5.
Delea/ni ss. (Dm) ; -nu prof. ; -ncea (Ard I) ; Nestafa v. Anastasia II 6.
Dela $i Delanu (Hur 129) etc. ; Nasta De- Nestea v. An e s t i 3.
Nesteae, Nesteea v. Anast asie II 7.
loae (17 A IV 398) ; Delifa, mold. Aceste Nestian v. Anest i 4.
scurtari se pot explica si din Pandele. Nestor, -a, -escu v. N i s t or III 1.
6. Nedelian, H. (Sd VII 61) ; cf. Nedelean, Nestra, Nestruti, Nestur v. N i s t or III 2.
ca Ii Duman, bou nascut dumineca" (RI Nes v. loan I 5.
VI 184). Nes/eani, -u v. Dionisie VI 1.
II. Masculine : 1. Nedel b. (Ard II 147). Neta v. Nichita IV 3.
2. + -cu, -ca : Nedelcu, 1726 (Pas) ; -frecv. ; Nete, -a, -stl v. I o an III C 7.
cu afer. Delcu, fiul lui Vasile (RA IV) ; Netetea v. Nichita IV 1.
Nedelca (Ph) ; Nidelca (Drj 32) ; cu afer :
Netit/a, -esa, -uca v. Nichita IV 1.
Netolea v. Anatolie 1.
Delca f. (RS) ; Delca b. (Cand). 3. + -cea : Netu v. Nichita IV 3.
Nedelcea, olt. (Cand) ; cu afer : Delcea (ib) ; Net/a, -u v. loan III. C 8.
Nedelcescu. Nevrin/tul, -t11 v. L a v r en ti e I 7.
HI. Cu apoc. NED, forme sud-slave : 1. Nezu v. loan MC 10.
Nedu. 2. Neda b. (Hur 129) ; Neda = Nedea Ngela v. An gh el II 3.
f. (16 B III 265) ; Neda Saraca, f. (Hur 100) ; Niasa v. loan II 6.
Neada b. (As Br 83). 3. Nede (Ard I 264) ; Nica v. Ana IB 1 si loan HI D 1.
-a (Ard ; G Dem 550). 4. Nedeu b. (17 B III Nicalan v. Nicola e III 12.
556). 5. + -co, -cu : Nedeico (16 B III 199) ;
Nedeicu (17 B I 453). 6. Cu alte sufixe : Nedici, NICANOR gr. Ncxcivcop < vixrl victorie",
Gh., prof. ; Nedin, P., act ; Nedifa, Gl. (RI diNcopoq precoce" 1. -(17 A V 276). 2. Nica-
XII 245 ; Rac. 27) ; Nedioglu, Gh., prof. ; nor = Nicanul = Necanul mon. (P5 fila 15)
Nedoiu Ii Nedon, olt. (Cand). i mitropolit (17 A II 216, 242). 3. Cu apoc. ;

116

www.dacoromanica.ro
Nican, St., mold (RI VIII 147); s. ; -ul NICODIM apostol, gr. Nixo8,WoS cu
(17 A I 183). 4. Nica b. (Sd XVI) ; olt. (Sur acelasi sens ca Nicolae. Nicodim eg. Tismanei,
VI). 5. Prob. Nicea si Niciu fam. (act.) ; Ni- organizatorul vietii monastice in Tara Rom..
cioaia t. Cf. pt. tema si Nicandru. (Intre anti 1360-1406). 1. Derivate : Dima,
Dimescu socotit ca ipocoristic din Dimitrie..
Nic/ii, -alie v. loan III D 1. 2. Sub influenta slava, ca In Micolai, sau print
Nicalau v. Nicolae III 13. metateza : Micodim t. (17 A III 159) ; Micodirr
Nictirus v. Nicolae I B 6. (BG LIII 156) ; olt. (Grai I 13 ; Tg-Jiu).
Nic/ea -ioaia, -fu, v. Nicanor 5. 3. Probabile : Micodani s. (Dm) ; Micodoiu,.
NICHIFOR, gr. NExirpopoq' victorios". act. 4. Prob., prin apoc. si cu u < o : Miami
1. Nichiforescu (Hur 47); sine.: Ni for Flor- (16 B V 220) ; - 1639 (An C III. 739) ;
ciuc (Bal III). 2. Nechi for (Stet) ; -eni t. 3. - popa (17 B III 239).
Nechifdr, olt. (Cand). 4. Cu afer. : Chi for (Ard NICOLAE,' arhiep. de Mira Lichiei, gr.
I 242 ; Mar) ; olt. (Cand). 5. Cifor (?) (Ard II Ntx6Accoc I. Din lat. Nicolas : A. 1. Necora
161). 6. Cu afer. : Foru boier, 1436 (Sd XIX (16 A II 60) in text slay ; aceasta forma cir-
11); Fordscu, Alecu (I. Creanga) ; Foresti s. ; cula In Moldova In sec. XVII ; Necorescu,
Forov (16 A 1 385) ; For < Nichifor sau Jurja sau Giurgea (Stet ; C Stet ; Sur XI);
< Cristofor. -I (P Bor 23, 37) ; Necorif, -a f. (Tec I) ; or
Niehil v. Nichit a IV 4. hatman, 1628, mold. (RI VI 84) ; Necoriciu
(17 A I 11) ; cu afer. : Coru, Vlad, 1808 (Acte
NICIDTA gr. Nt.x.iyni4 biruitorul". Sc). 2. Necoar, frecv. (Sur IV) ; -a t. ; (P
I. 1. Nichit/a; -eni, -oaia ss. 2. Nichit = Ne- Bor 64 ; Sur IX). 3. + -ca, Necurca, Costin,
chid (DR II). 3. Cu in < n, 'ca sl. Alhowyna mold., 1606 (RI VI 76) sau eroare pt. Necurea.
<Nikolaos : Michita, mold. 4. Nechit b. (Pas) B. 1. Nicoard frecv. mold., din sec. XIV
si s. ; -a b. (Stet ; Ard) ; f., mold., -u (Pas) ; (DM 57 ; Dm ; Stet) ; ard., 1726 (Pas). 2.
-u/ t. ; -oaia s. ; -us (Ard ; CL). 5. Cu afer. : Nicoard, curent in to ate reg. ; Nicora = Nico-
Chita b., ar. (Ant Ar) ; Child, olt. (Cand) ; rie (Mar). 3. Nicor, mold. (Sd V 223) ; -a b.
Chitea (17 B III 347) ; Chitu Predescul (AO ard., 1616 (Mo(; Pas) ; -a, olt. (AO XV 290);
XX 126); -I, Lupul (Sur IV) ; + sufixe : -d (Ard I 264) ; -e (P Bor 107) ; Nicorela
Chitan, Chituc, Chituld, olt. (Cand). 6. Chitila = Nicoard m. vornic ; Nicorlescu, Nicula
s < *Nechitila. (Giur 105) ; -esti s. ; -ina f. (17 A I 52) ; -ete,
II. Scurtari din dim.' Nechitita : 1. Nechifd, I. (Bir II) ; + -ici : Nicorici, Braha diac
G., mold, act. 2. Nechildl, D., pin. mold (Sd (Cat mold 11) si cu afer. : Corici, N. (Sd
VII 376) ; Nechifele, vornicul, mold., 1683 XXII 150) ; Coricescu, I. (Tg-Jiu); Nicoriciu
(Kog II 30) ; -a, Ursul (Isp III). 3. Nichita (M mar); Nicorifd armas (Coslin) ; - (LM);
f., dobr. (RI XI 206). cu afer. Cori(d, T. (Sur VIII). 4. Nicoarea
III.. Nichit = Nechid (Dm) ; Nechidul t. b. mold. ; Nicoara f. (D Buc). 5. Cu m pentru
munt. (Sd VII 284) ; cu afer : Chidu, Toma n : 'lllicora, 1726 (Pas) ; Micurici, loan, olt.
(RA V 386) ; 2. Nechidan, mold., variants a (RI XI 51). 6. Niceirus si Nicurus, ar. (Fars).
rui Nechit ; In unele cazuri, Nechid nu se leaga C. Din lat. Sanctus Nicolas. 1. Simnicord
de tc. n e k i d miser (etim. lui Bogrea DR ctitor (Ins 346); Simnicoard, olt., nepot 113
II). -
Nadaiaste (Sur VI) ; olt. (Sd VI 474); -
IV. Cu fonetism maramuresan ti < chi : - din Buzau (Sd V 526) ; - 1615 (Sd XVI);
1. Netita, Netetea, Netitesa, Netituca (Ard I - mosnean In jud. Saac (17 B II 77)-
4, 247 etc). 2. Ndcheatd (ib, 124). 3. Netu 2. Stmnicoard b. (Mar) ; - din Bucuresti (16 B
(Mot); Netd f. (Fars). 4. Prob. : Nichil, vdit" V 440). 3. Stmnicoard si Stnicoard (Enc).
(Dm), sincopat din *Nichitila. 4. Stmnicon, ban. (AO III 382). 5. Sem-
nicoard b. (17 B I 460).
Nici/oaia, -u v. loan III D 2. II. 1. Necola (Sd X 261 ; Cat ; Ur XXII
Nieoar/ii, -ea v. Nicolae I B 1, 2. 215) ; - pirc. olt., 1639 (Sd 262); jup.,

111
www.dacoromanica.ro
1638 (AO XVII 79 ; XIX 91). 2. Neeolae -ufa, poet, 4. + -cea : Neculce, Ioan, croni-
(Cat). 3. Neca, Al. (D Buc). carul ; -a (17 B II 138) ; -a pren. (P1); -a t.
111. 1. Nicola (Cat ; Mot ; Olt) ; - stol- (Mus); Neculcioiul, D. (AO XIX III) ,
nicul Rominul" mold., sec. XVI (Iorga V Neculce = Necolce = Nicolce (17 B II 242).
158) ; -e, forma oficial calendaristica ; Nico- 5. Cu apoc. : Necu lord. (D Buc); - Andrei
1 /aiu, mold. ; -aescu ; -aeni, -aesti ss. -diasa f. si Necuiu, D., munt. (BCI XV 143, 155) ;
(Sur VII) ; Nicolau loan, 1688 (D Buc). 2. Nicula s. (Hur); Need, Ion, act. ; Necula
Nicol /eanu poet, cu sufix de apartenenta b. (Tec I). 6. Ndcula, R. (Puc 192).
locals, din s. Nicoleni ; -escu ; -esti, -eni, V. 1. Nicula (Rel ; Cat ; Dm ; Mot ; Cand ;
ina, -infi ss. ; -easa f. mold. (Sd XI 279); Olt) etc.; - judetul", 1571 (RJ I 60); -e
-easca si Ccileasca, I. (Bal VI), nume maritale. si Culae, munt. act. ; Culai, Ionita. 2. Nicu-
3. Nicola Vvd., fiul lui Mihai-Viteazul, scris lea (Dm) ; -eni, -esti ss.; -escu ; -ina f. ; -i /a
Nicula, Necula sau Nico/ae-Patraseu (CL ; Pas) ; -ifel (Sd XVI) ; -ifele t. 3. Niculcea,
Vvd" (17 B II 82, passim). 4. Coles, munt. olt. (Cand). 4. Niculici, olt. (Cand). Niculef,
(BCI VII 34) < *Nicole§ ; Colesiu, P. (17 B Miron (Sucev 147).
I 395) ; Colesa (17 B II 172). 5. Nicole!, N., VI. Alte ipocoristice din Necula si Nicula :
1635 (Sur XVI). 6. Nicolin (Puc) ; -a f. 11 1. Cula f. (AO XV 291) ; - t. (Dm); - b.
s. ; Colin b. (Sur XI). 7. Nico/is olt. (RI VI (Pas) ; Culea, Ap., act. 2. Culd si Cute, olt.
263). 8. Nicolifil, act. ; Coll& (P4 fila 26) ; (Cand) ; Culescu, P., act. 3. Culefu, P., act.,
-6, olt. (Cand); Nicolifel D-trescu, act. ; dobr. 4. Culici, olt. (Cand). 5. Culin si -6,
- t. dobr. 9. Nicolici, act. ; Nicolilcioiu, olt. (ib) ; -a, A., act. 6. Culifa (Pas). 7. Culusi,
(C. Lit 1941, p. 1386) ; -cescu (IT) ; cu afer. : ar. (Ant Ar). 8. + -cea : Culcea (RA IV) ;
Co/ici (Dm; Sur XV). 10. Nicolce (17 B II Culciul s. ban (14 C I 199) ; Culcescul, lane,
242) ; -a (Tis ; Pas ; Sd XV 85) ; -a, ban (LB) ; munt. (Sd VII 351) ; cu afer. : Ulcescu : Dru-
cu afer. : Colcea (Sd XXII 373); Colcesti mul Ulcestilor" (BCI XI 27), cf. si ulcea.
(Sd XI 85) ; Nicolcioiu, olt. (Cand). 11.
_Nicoloiu, olt. (Cand). 12. Nicalan, Ioan, act.; VII. Segmentat : Nicu - Lae : A. 1. Nicu,
din acesta prob. : Caton s. 13. Nicalau (Pas) ; mold., 1610 (BIR 244) Floarea sin Nicului" ;
cu afer. : Cdlae si Caldeasa, M. (Puc). 14. - pren. (P13 fila 43) si ipoc. act. : - fam.,
Alte ipocoristice : Cold si Cole bb. olt. (Gaud) ; 1511 (Pas) ; -1 din Glogova, olt., 1658 (Sur
- mold., 1683 (BCI IV 206) ; Cole, -a, Colife
si Colescu (Bir I, II) ; Colesti s. 15. ± -Ca,
VI). 2. Cu sufixe Nicoman (Dm ; Sur I) ;
Nicui = Nicula (Isp III.) SI Nicula t. (Cat) ;
Nicucel, olt. (Gaud) ; Nicusor pren. act. ;
Colca, olt. (17 B II 389). 16. Cola, Colea,
Nicufu si Culu, 1726 (Pas) ; + -ar ; Nicu /art
Coleti si Cole /i, ar. (Cara 27) ; + Baba : Coll-
t. 3. Cu sincopa < Nicolae Nae pren. si
baba, St. (Sur XI). 17. Prin analogie cu Bolin-
tin, probabil : Colintind t. (16 B II 372) azi
fam. act. ; Naie (P Bor 8) ; Ndeni si Ndifa
(Tec) ss. ; Ndescu, V., act. ; Naiu, Ioan., act ;
Colentina piriu si cartier (Bucuresti) ; pentru
terminatia -tin(a) cf. Miculetin la VIII 7 si Ni-
Mild (Sur VII). 4. + -cu, -co : Naicu act ;
colantin, Ant. 1770 olt. (Iorga, Scris. de neg.) -lescu, act. B. 1. Lae, Chiorul, ard. (Goga).
2. Ldifd, ard. (Pal).
IV. 1. Necula b. (Cat ; Sur IX; Sd XI
271 ; Pas) ; - log. munt., 1655 (RI I 60); VIII. Forme straine. A. Din magh. Miklos
- f. (C. Lit. 1922, p. 410). 2. Necul (Tec I) ;
-a pitar (D Buc); -ae (C Step ; -ai si -aiu
si srb cr. Miklaug < lat. Nicolaus : 1. Miclaus
Faur (C Stef); -oana f. (16 B I 102), marital.
actuale cu afer.: Culaiu, 1730 (Vr C 14); 2. Mic/dus (Stef ; Ac Bz 6 ; AO XVIII
.Neculau (Bir I, II) ; Neculi (Puc 203) si t. 474 ; BCI IX 87) ; - Sacuianul (17 A IV 73) ;
(Mus); Necul /eni, -ele ss.; -escu, Al. (Fil ; -ani, -eni, -oaia ss. 3. Micleus (16 B II 211)
Arh). 3. Neculache, 1622, Ore. de Neamt. etc. ; cu apoc.: Miclau, Miclau, fam. act.
(17 A V 163) ; Neculea, Savta (RI XII 20); B. Din sr-bcr. MilduJ : 1. Miclus (Dm) ;
-fa (17 A III 34) ; Neculifd, act. ; Necul/oiu, cu afer. : Cluj, orasul < sl Mu§ < Mik-
Gh. (Bras) ; -oae, Micul, 1658 (BCI XII 104) ; lua" (etim. Drag 440-441) sau < germ.

128
www.dacoromanica.ro
Niklaus ; pentru Cluj, Iorga (III 48) propune NIFON patriarhul (f 1508) gr. Ni;f:povo,
etim. < lat. Clausae chef" ; Cluj, Ella, act. ; Nifon satean (17 B III 309) ; m-rea din -
C/usoi, 1722 (Pas). 2. Din srb-cr. Mikrog : Buzau ; mitropolitul primat al Rominiei
Micloslu, -ani ss. ; cu afer. : Closan fam. ; t 1875.
s. olt. ; Closenesti s., zis gi Cldjenesti (AO IV
323 -5). 3. Din sl.itimionaii Micola (16 B II Nifor v. Nichifor 1.
375) ; Mecola (AO XV 367 ; P4) ; cf. ar. Mecu Nig/a, -it v. loan III 1) 4.
fam. 4. + adj. mic Micula, Miculif /a, .ea
: Nig/ean, -esti v. loan III D 4.
(Dm) ; + -ca, -cea : Miculca (16 A III 436) ; Nigoe5ti v. loan III D 4.
Miculcea (P14). 5. Prob. sincopat : Miele (M Nigsani v. loan III D 4.
mar ; 5tef ; Met 30) ; -a (Dm ; 5tef ; Mot ; P
Bor 5) etc. ; Miclea, Costin Costan, ard. (RA NIL nume egiptean, frecv. ca n. monastic
II 418) ; Micllescu (Stef) ; -esti s., 6. Miclu b. (Bis R).
(Vra) ; Miclula (Mot) ; Miclin (Bal I).
7. Prob, Miculetin, Gr. (L PI 354). Mla v. Dan I 2.
Nimel v. I er oni m 3.
Nicola, -e, -eni, -escu, -iu v. Nico-
1ae III 1. MN 1. Ninul, 1725, ard. (Pas) ; Nineasa
Nicolaiasa v. Nicolae III 2. t., n. marital ; Ninici b. (16 A IV 134). Cf. $t
Nicol/ce, cea, damn v. N i cola e III 10. sl.-blg. 1-Innocaan (Weig.). 2. Fern. Nina,
Nicol/eanu, -easa, -easca, -eni, -escu, < calend. f. Nina, an 335, georgiana si ipoc.
-esti, -MO v. Nicola e III 2. < Antonina.
Nicole( v. Nicola e III 5.
Meoli/ei, - cesen, -eioiu v. Nicole III 9. Ninu, -1 v. Anina 2, Antonin si
Nicolin, -a v. Nicolae III 6. Nin.
Nicoli/ta, -(el, -$ v. Nicolae III 7, 8. Nis/a, -an, -escu v. D io n is le IV 2.
Nisi, -ol, -oiul v. D ionisie II 5.
Nicololu v. Nicolae III 11. Nisim v. Onisim 2.
Nicoman v. Nicola e VII A 2. Nispor/eui, -eseul, -esti v. Onisif or I.
Nist/oaia, -oiu v. Nis t o r.
NICON gr. NExwv. 1. Nume monahal. -
(Lex) ; ard. (11-13 C 84). 2. Prob. cu m <n NISTOR gr. Mcs-rcap. I. 1. Nistor (Syn);
si suf. -ie : Nicomie, olt. (16 B VI 125). -a f. (Ard II 153) ; fam. (Mot). -escu ;
< Orescu sau din Teodorescu ; -esti s. ; cu
Nicol., -a, -a, -escu, -esti, -ete, -eta, -ieiu,
cu apoc. Nista boier (P
afer. : Storesti s. ;
-ina, -ita v. Nicolae I 13 3.
Nies/a, -ana v. loan HI 1) 4. Gov P 10 vo). 2. + -an ; Nistoran, P.
Nic9 /eni, -oaia, -oiu v. loan III D 4. (AO IV 323) ; -i s. ; scurtat : Torana, Stana,
Nicu v. Joan HI D 1 si Nic olae 1746 (AO XVII 314) ; Nistoreni s. (17 A IV
VII A 1. 403). 3. + -oiu : Nistoroiu (BCI VI 54;
Nieu/cel, -1, -ia v. Ni cola VII A 1, 2. Vr). 4. *Nistorin < Storin artist dramatic.
Nicul/cea, -id v. Nicola e V 3, 4. 5. Nistoriu (Mar) ; StOria, N., ard. 6. Stornesti
Nicul/a, -ae, -ea, -eni, -escu, -esti, -ina, s. (Dm ; BCI I) probabil din Nistorin.
-Iia,-itel, -itele v. Nicola e V 1, 2. 7. Nistur (17 A III 108) ; cf. Sturul t. 8. Cu
Nieurus v. Nicolae I B G. p <1: Nispur b., 1400 11 nepotul sau Stein'
Niculor v. Ni c o l a e VII A 2. Nisporescul (C Stef) ; Oanta (16 A I 155)
Nieuta v. Ana I II 1-3. Nisporlesti -eni ss., ; cu afer. Isporelti s. (17 A
Nieut/ari, -u v. Nic o I a e VII A 2. 1V 317).
Nicuta v. loan III D 1. II. Cu schimbarca p. fin. : 1. Nistru b.
Nidelea v. N e del e a II 2. (16 A I 461) Ii sat in Bihor ; Nistru de Cacova,
Niesiia v. A n i s i a 4. 1654 (Olt) ; Nistra s. ard., si b. mold. (Isp

119

www.dacoromanica.ro
11) ; Nistre b. (16 A IV 277) ; -a (Stet ; '16 A, NOE bibl., 'ebr. Noach consolatie" (OS)
III 63 ; Isp III ; etc.) 2. Cu afer. : Istria L Noe, act. 2. Noi t. ; -ani S. (16 B I 60).
fam. greaca (?) fn Tracia sec. XIX (Cat tc) ; 3. + -ac : Noiacul (Tec II). 4. +-an:, Noian,
Istrea b., 1660 (C Lit., 1922, p. 410). 3. -I- -ifd, Die (Mag Br) ; + Ianos : Noianof ard. 5.
c...3 In Mitrea > Mitrita, ar da "Istrita, accentuat Anoifd, Moise, ard. sec. 18. 6. + -ca : Noica
ca In balada Gheorghelas (G Dem), numele (17 B III 495) ; Nuica, C., olt. act. cf.
plaiului fstrita, daca s-ar lamuri mutarea blg. Hernia < Noe (Weig).
accentulul. 4. Nistrina, Oprina, 1824, mold.
(Sur XXV). Nofit v. Neof it 2.
III. 1. Nestor, -escu; -a f. (Ard II 176). Nobit v. Neof it 3.
2. Nestur (Puc) ; Nestra b. (Sur VII) ; dimi- Noia/eul, -nos v. N o e 3, 4.
nutiv, Ndstrufi, V. 3. Cu apoc. Nistu Noica v. Ana I C 4 siNoe 2.
Nistoiu §i -oaia ss. Prob. cu afer. : Struqco, Nol/e, -ea, -lea v. Manuel II 2.
pg. (17 A III 17).
NON si NONA gr. 116vv/o., -a' < lat.
Nistrla, -e, -ea, -Ina v. Nist or II 1. 4. nonnus tatA" norms mania" 1. Nona.
Nistru v. Nist or II 1. C-tin, 1763 (BCI XI 37 ; D Buc) ; - Otescu,
Nistur v. Nistor I 7. muzician ; - fost s. Ilfov ; - jup. din Bra-
sov, 1690 (Stavr 24) ; - 5t., neg. din $chei-
Nisa v. loan III D 6. Brasov (DZF 31). 2. Nonea (Cept 36). 3. Nonu,
Nlsca, -n1 v. Ana IB2 si loan III 3.
M., act. sau o forma < ard. Juan (E. Petro-
Niscov, -eni, -ul v. loan III D 3 si D o - 1
vici, DR V 580).
aisle VI 6.
Nisul, -escu v. Ioan III D 6. Nosieviel v. D i o n i s i e V 4.
Nita v. Ana I II 3. Noti v. Joan III E 3.
Nil/a, -an, -ft, -eni, -escu v. loan III D 7 b. Nuc, -A v.. loan III F 1.
Nitieu, Nitnea v. Ioan III D 7 a. Nustafa v. Anastasia II 6.
Nitoiu v. loan III D 7 a. Nusa, Nuta v. Ana I B 5. 6.
Nitul, -escu, -esti v. loan III D 7 a. Nut, -a, -Aseu, -iu, -u v. loan III F 4
Niul v. loan III D 8. si Stefan I 9.

www.dacoromanica.ro
0
Oachim v. Io a chim I 1. mold. (Sd VI 84). 4. Obreaje, mold., 1642
Oan, -a -it v. loan I 1. (Rae 12). Nume specific moldovenesc, cu
Oane, -a v. loan I 3. unele forme venind poate si din termenul
Oanca v. loan I 11. geografic ard. obreajd thietura" de pAdure,
Oance, -a v. Ioan I 12. ca In expresia : hotarul merge pe obrejie"
Oaneea v. loan I 6. (16 B I 81), sau muche de deal", cum s-a
Oanes v. Joan I 5. explicat cuvintul.
Oanica v. loan I G.
Oanlehl v. Ioanichie 1. OBRETENIA (Aflarea) capului lui loan,
Oanis v. loan I 5. popular Cap de primavarA", < sl.
Oant/a, -a, -e, -ul v. loan I 9. Gap b-num < vb. sl. ogrkcTa a descoperi".
Oarda v. Iordan 3. 1. Obretina f. (Dm ; 16 A 1 265) ; Costin, fiul
Obrilj v. Obrejie I 5. Obreatinei (C Neamt 8). 2. Obretin (Cotr 101 ;
ObrAte v. Obretenia 4. 16 A III 297 ; Hur 128) ; 3. Obreatd
Obreaj/e, -le v. 0 b rejie U 1, 3. b. (17 B II 271). 4. Obrati b. (Cat mold II)
Obreajen v. P obreaj en 1. Obrdte, dobr. (RI XI 215). Cu afer. : Breaten
()breath v. Obretenia 3. (17 B IV 420) si prob. + -oiu : Bretoi §i
Obreazie v. 0 b r ejie I 2. Bretu ; pt. ambele v. Brat 25 (Partea II-a).
Obrej/a, -an, -5, -ea v. 0 b r ejie I 4, 8. 6. Nume tradus : Aflatu, personaj In lit. pop.
(C Lit 1941, p. 1390) < subst. aflatul (Aflarea
OBREJIE < sl. Osirksassu circumcizie" capului lui loan).
I. 1. Obrezania (Syn), s. : 2. Obrejenia
Barb. (AO XXI 261). 3. Obrejie b. (16 AI Obrijeni v. Obrejie I 7.
262 si III 29) etc. ; - b., 1698 (Vr C 7) ; - V.
(Sur VIII); pren. (17 A I 102; IV 119, 425 OCHEAN gr. 'thccotv65, zeul marii. 1. -
si V 374). 4. Obreja b. (Tut) ; Obreja, ard. (Pas) - (Syn); - b. vecin (17 B III 54) ; - M.,
si s. si fam. mold. (Arh) ; dr. Obreja, Alex. ; mold. (Vr C 71); -a, mold. (Sd XXI )
Obrejea, act. 5. Obrdj &Maras, 1655 (Sd IV 38) ; etc. 2. Ochian, Sandul, mold (RI VIII
cu afer. : Brdja (17 B III 54). 6. Obrej, -e 147); -i s. (C Bog); -u t. (Bz) ; -ul (17
(Tec II). 7. Obrijeni s. 8. Obrejan, I. (An P1 B II 139). 3. Ocheianul (17 B IV 544). Aceste
128) ; cu afer. : Brejan, Gay. (BM VI). forme se pot deriva si din Odochean < Evdo-
9. Prob. Obaja mold., (Sd XXI). chim prin afereza ; cf. si subst. ochiu.
II. Cu -ea In temA : 1. Obreazie, fiul lui
Ghitivoe (Isp III). 2. Obreajie, mold (Sd VI Ochita v. Evdochia 12.
89) b. -1650 (RI II 161) ; - fiul Stanei, mold, Ocsil, Ocsine v. Avxinie II 6.
(RI XII 257). 3. Cu afer. : Breajie b., 1663. Octintie v. A vxent ie IV 3.

121

www.dacoromanica.ro
Odea v. T e o do r II 2 2. Prob. Liuescu (Pm; ; Arh); Liveni s.
Odespa v. D e s p i n a 5.
Odina v. Teo dor II 5. Oma, -t v. Toma I 1, 4.
Odoehe -an v. Evdochia 11, Evdo- Omdta v. Toma I 14.
chim II 3.
Omea v. Toma I 1.
Odoehi/a, -e, -ta. v. E v do c hia 10, 11.
Omet v. Dometie 12.
Odoleanu v. Anatolie 8. °moat v.Toma I 14;VarlaamII4.
Odotie v. Evdochia 11. Omsu v. Toma II 3.
Odorv.Teodor III 7asi Iliodor 3. On, -a, -A v. loan II 4, 5 si Iona 2.
Odrea, Odriiu, Odristi v. Adrian III 1. Onac, -a, -A v. loan III A 1.
Ofrii v. Onufrie 6. Onaeea v. loan III A 4.
Ofrim v. Ef rem 7. Onachi v. loan III A 5.
Ogenev.Evghenie 4. Onacu v. loan HI A 1.
Oglien/e, -le v. Evghenie 2. Onanie v. An a n i a I 1.
Ognat v. I g n a t i e III 3. Onas, -cu v. loan III A 6, 7.
Ogost v. August 6. Onea v. loan HI B 1.
Ohim v. I o a chim III 2. One/e, -ea, -escul v. loan III 11 2.
I oil 1.
Oilesti v. Onci/ea, -IA v. loan III B 7, 8.
Oise v. Moise II 2. Oncioiul v. loan Ill B 9.
Olehno, Olenea v. Alexandru IV 1. Onciu, 1- v. loan B 6.
Olen/a, -ea v. Elena III 2, 4. Ondochie v. Evdochia I 13.
Olentie v. V alent 2. Ondras v. Andrei II 3.
Olesla, -esti, -eni, -co v. Alexandru IV 1. One, -a, -asa v. loan 6.
Olexa v. Alexie II. Oneaga v. loan III D 4.
OnealA v. loan III C 9.
OLGA <rus. aahr a <scand. Edge. 1. Olga Onee/iu, -n v. Ioan III C I.
f. (Dm ; Stef) 2. Prob. forma ucr. Ilga (Din). Onel/a. -ele v. loan III C 6.
Oliana v. Elena III 2. Onese, -ul v. Ioan II 6.
Olifern v. Holofern. Onet, -e, -ie v. loan III C 7.
Onet, -a v. loan III C 8.
OLIMP gr. 0auitr oS, nume dat unor munti, Onie, -a, -A v. loan III C 1 D 1.
derivat din tema XCep.17- a straluci" (Bailly) Onle /ea, -el, -eni, -eseu v. loan III D 1.
1. - (Ant Ar) si act. 2. Cue pentru o : Elimbu, Oniehie v. I o a ni c hi e 2.
ar. (Ant Ar), dupd numele muntelui In greaca Onicie/a, -A, -o v. loan III II 3.
vulgara. thatch., -u v. loan III 11 2.
OLIAIPIADA, gr. '0Autint&g,-&aoS locui- Onicu v. loan III D 1.
toare in Olimp". 1. Olimbiada (P2). 2. Lim- Onig/a, -as, -A v. loan III D 4.
biada sau Lipiada ff act. (V Bistr.). Onil v. Neonila 2.
Onil/a, -A v. loan III D 5.
OLIMPIE gr. '0X61./.73(4 1. Olimbie (Sd Onis/ei, -ia, -ie, -cu v. Dionisie II 4, t.
XVI). 2. Cu a pt. o, + -ana : Alibiana f.,
ard. (Pas). 3. Cu afer. : Limbic f., mr. (Fars). ONISIFOR gr. dv-rIaLcpOpoc care aduce
4. Limpianu t. (Mus). 5. Scurtat : Pia munte folos". 1. - act. 2. * Nispor, cu p < f ca
la Bisca si Pieseu (Tis 39) mu < Alipie. Iosip < Iosif, scurtat prin afer, si sine. lui
Olin/a, -escu, -in v. Elena III 2, 5. i < (0)nis(i)for, sau < Nistor : Nisporescul,
Olita v. Iulit a 3. Oanta (16 A I 155).
Oliusea, Oluiea v. Alexandru IV 1.
ONISEAI gr. 'Oviptl.i.o util, profitabil ".
OLIVER, v. Partea a HI-a. 1. Onisim (Syn; 17 B V 43). 2. Cu
OLIVIAN lat. (ilivianus < otiva mas- afer. : Nisim, F., act.; + Ion : Ionisim, mon:.
lin". 1. Lillian fiu de domn (Sd XVI). (Sucev 180).

122

www.dacoromanica.ro
°nil, -a, -or loan III b 6. (17 A II 330). 3. Orendi, Iuliu, armean din
Onisefani, -A v. Ioan III D 3. Ardeal (Revista de cultura armeand I).
Onit/a, -A v. loan III D 71).
Onit, -cant, -iu v. loan III I) 7 a. OREST gr. 'Oganlg, cf. bpsa'rtk mun-
Onitoiu v. loan HI D 7 a. tean". 1. - clisiar(h) (BGI III 84) ; -u ep.
Oniu, -1 v. loan III D 8. (Sd V 51). 2. Oris = Orestie, olt. megias, 1680
Onofie v. Onufrie 6. (Hris I p. 199-200). 3. Cu i protetic : forest,
Onofrie v. 0 nutria 2. cinci prelati (Bis R) ; - stranepot lui Tazlau
Onoiu v. loan III E 2. (G. Ros 69) ; - Nasturel (Udriste) (Ins 91) ;
Onos/e, -el, -ul v. Dionisie V 2. Ioriste, 1726 (Pas). 4. Cu caderea p. fin. :
Ontilit v. Leontie I 4. Iorei Rosul, 1697, megias (AO V 29).
Onte, -a, -ni, -sti v. L e o n t i e I 4 si
I o n III E 3. °quiche v. Gheorghie IV D 5.
ant, -a, -Anil, -eni, -esti v. Ioan III F 5. Orgesti v. Gheorghie IV D 3.
Onu, -ca, -eu v. loan II 7; HI F 1. Orghidan v. Gheorghie IV D 7.
Onuchie v. I °ante hie 4. Orghie v. Gheorghie I A 2.
Organ c. Gheorghie III 7.
ONUFRIE pustnic egiptean, Ca si Pinufrie, Urian v. Flor I 7.
lat. finuphrius < egipt. Onnophris, cali- Orist v. Orest 2.
ficativ al zeului Osiris (Tagl 190). 1. Onufrie Ormindea v. Ieremia II 2.
dichiul (Puc 17). 2. Cu asim. progr. : Onofrie Oroftiana v. D o r o t e i 3.
(Sd XXI) si Aonofriesei, D., mold., nume Osica v. Dionisie V 5.
marital, act. 3. Cu asim. regr. : Unufrie
(Bibl. torn. veche III). 4. Cu mutari de vo- OSIE ebr. (EI). Osiescu (Giur 84)
cale Unofrie (16 B III 142). 5. Variante : sau < Teodosie cu aferez5.
Neofrie eg. (16 B III 174) ; Onufrei (Ard) ;
Onofrei Vranceanul (17 A IV 125), si s.
Osif v. Iosif I 1.
Onofreesti. 6. Deformari Onofie b. (Ard) ;
Osinziani v. loan IV B 6.
Ofrii, in genitiv, t. (BCI XI 20).
Osip v. Iosif I 4.
Osintia v. Avxent e IV 4.
Onus v. loan III F 2. Osmache v. C o s m a I 2.
Onut v. loan III F 3. Ostafie v. Evst at ie IV 1.
Onut, -a, -A v. loan HI F 4. Ostah/ei. -i, -le v. E v s t at i e IV 2.
Opatesti v. I p at i e II 2. Ostap, -cu, -ciani v. Evst at ie IV 3.
Ostinia v. lust ina 2.
OR. 1. Oral, munte. 2. Orescu si Ordscu Osup v. Iosif I 6.
fam. ; Oreasca si Oresti ss. (Cat ; Giur 267). Otefa, -escu v. F o t a 2.
Acestea se pot explica si din alte nume ca : (Retell: v. Fot a 10.
Orion, Orest sau din cele cu terminatie in Otimie v. Eft imie III 1.
-or : Nestor, Nicanor, TeodOr etc. Otin v. Fot a 8.
Otolu v. Fot a 6.
Orfineseu v. Teodor II F 3. Otulescu v. F o t a 5.
Orriseu, Orescu v. 0 r si Teo d or III
7 d ; Nistor I. 1; Grigorescu, Ni- OZAN nume biblic. (I-a Paralipomene VII
corescu etc. 24) : 1. Ozana piriu mold. 2. Ozanulo (Vlah
Orban, Orb5n v. Urvan 2. PB).
Orena v. Irina 7.
Orendi, -e v. O r e n t i e 1, 3. Oxana v. Avxinie II 6.
Oxalate v. A v x e n t i e IV 2.
ORENTIE gr. 'OpArrioc. 1. - (Syn 25 Oxentia, Oxindie, Oxintia v. A v xen-
(un) si Orendie (ib). 2. Cu afer., prob. : Rentea t i e IV 1.

125

www.dacoromanica.ro
P
Path /e, -lin v. P ar aschev a I C 3. PALADIE gr. lIcOaatoq < rICcAX04 Athe-
Pafom, -ei, -I, -ie v. Pahomie 8. na". I. Pdladi (Giur 236 ; Sd V 107 si XXII);
Pahole/e, -esti v. Pahomie 7 e. -e (Sd XI ; Bir I ; Ard) ; Pd16.dilesti neam (Sd
XVI 191) si s. ; -ula (Sur XI). 2. Palade (Arh ;
PAHOMIE nume egiptean. 1. - munt., Mot) ; Palade, mold. (Sd VII 60). 3. Cu afer. :
vale (Drag 34) ; mold., 1668 (RI V 120) ; ceaus Ladu II Lada sau < Vlad ; L6dula, olt., 1620
(RI XV 271). 2. Pahomete Brehoe, mold. (Sd VI 465). 4. Paladian, act. 5. + Pelaghia :
(Sd VII 231). 3. Pahomiu, I., ard. (RA II Palaghian (CL). V. si Pala (Partea a II-a).
404) ; Pahomi mon. (Buc); - Crupenschi (Sd
XXII). 4. Pahome, act. 5. Cu afer. : Homd Palaghla, -n v. Paladie 5 O. Pela-
(Sd XVI) ; Homescu (Tg-Jiu), -1, I. (Tis 338); ghia II 1.
-egti s. munt. si mold. (RI VIII 200 ; Dm) ; Palagbi/e, -la, -oiu v. Pelaghia II
Homea, St. (16 B V 48) ; Homul (16 B III 1, 5.
208) ; -ila b. (Dm) ; cu o > u : Humulegti; Ho-
mot& fam.; v. Partenie II 4. Cf. ucr. XoMa PALAMON gr. IlccXcituov, cf. gr. Trociciv.:;)
< Thoma (Grinc). 6. Pahon, -e §i -i, act ; -ie palmA, mina". Scriitorul Al. Pelimon, semnat
(17 B III 406). 7. Cu apoc. *Pahu : a) + -lea : §i Palemon (la 1860 sub poema Traian In
Pahulea jup., 1450 (13-15 B 117) ; (16 B I
Dada"), ambele forme disimilate din Palamon.
56) ; jup. (17 B II 411) ; b) Pahul + -as :
Pethuleagi, Radu lu", munt. (RI XIII
Pal, -eau, -en v. Pavel IV 2.
391) ; c) + -cea : Pahulcea, Ion (17 A II 46) ; Palemon v. Palamo n.
Paholce, olt. (Sd V 400) ; Paholcegti s. mold.
(Sd XXII 235). 8. Pafom mitr. (Sd XXII
118) ; frecv. (17 A I 38) etc. ; -ie ep. (17 B PAMFILIE gr. rIalicpt!)Atoq originar din
III 352) ; Paromei (Romanoslavica III 289). Pamphylia". 1. Pam fill (Tec I). 2. Scurtat :
9. Prob. : Pavon b. (Isp. 112). Fillu, Filiasi, Filenii ss.- v. Mc. 3. Panhil,
mold. (Sd VII 324) ; -6 (Tec); -e mold. (Sd
Pahon, -e, -I, -le v. Pahomie 6. VII 65) ; -ie (Sd XVI ; Sur X ; Isp II') ; cu
Pahulcea v. Pahomie 7 e. afer. : Hilie (Sur VIII); Hilii, Rohota (RI
Pahulea v. Pahomie 7 a. XXXI 192). 4. Cu apoc. : Pampu pirlu (Mus)
1. - Frecv. n. mon. (Bis R). Si fam., < *Pamfu, ca Pilip < Flip.
PAISIE
2. Pais (Ard I 280) ; olt. (RI VI 262); -u, PAMFILION gr. Ilap.cpUALov, acelali sens.
mold. (Isp V) ; Paiseni s. 3. + -an : Paisan.
Scurtat Filion (Hur); -escu.
Pal, -ache v. Paul IV 1.
Paladian v. Paladie 4. Pampu v. Pamfilie 4.

124

www.dacoromanica.ro
PAN temg formata din Pancratie, Pa- si derivatele lui; in legatura situ srb Ilro
naghia, -ot si Pantelimon, cu derivate ase- sintoma < Ioannes (Weig), v. loan V B 12.
mangtoare In mining si limbile balcanice ;
cf. gr. IThoc < liccvtz6zrIc (But), blg. Shoe -go Panagutg v., Panaghiot 2.
< Panajotis (Weig), srb.-cr. P an a < Pante- Panait, -ea, -escu v. Panaghiot II 3.
limon (Rad vol. 82 p. 84). Mai verosimilg pare Panai/ote, -ut v. Panaghiot II 1, 3.
ultima etimologie. I. 1. Pann, Anton, folclo- Pallas v. Pan II 2.
ristul ; Pan boier (Tis ; Olt 115) ; - izbasa Pane, -a,.-ea v. Pantelimon V A
(TO 75). 2. Panu, Anastase, boier mold. ; 1-5.
-I, 1451 (BM I) ; -I, N. (AO IV 322); Panu Pan /eiova, -du v. Pantelimon V
si Pand, ar. < Panaghia (etim. Caragiani) ; A 6.
Panu s. ; Pand, zis si Pano (17 B II 226) ; Pan/co, -ota, -u, -uleseu v. P a,n t eli-
Pand b., frecv. act. ; Pana f. (17 A III 12 ; mon V A 1.
B ra'z 65). 3. Pane (Sd XVI) ; -a (17 A IV 106) ;
Panesti s. ; Pdnescu (Hur). PANCRATIE gr. < IlayxpwriA a-tot pu-
ternic". I. A.,1. Pancrate (Sur IX). 2, Scurtat :
11. Cu sufixe : 1. Panaclu s. ; t. 2. Pand Cratiia, Mic., b. (1,6 B III 230). 3. Pangrati/e
(16 A III 298 ; 17 A III 82). 3. + -to : Pd- (Syn ; oft. (Cand) ; -a t. (r. Buzau) ;
nascoae f., marital (C Stef). 4. Panica, Gh. Pangrat mare vist., 1594 (D Buc). 4. Cu met. :
(Bir I) ; Panici (Dm). 5. Pdnoi, mold. ; -u Prangat /i (Arh) ; -e (Bit II).
(Puc ; I Div). 6. + -old : Panotesti s. (16 B
III 372) ; dar cf. Pdndtdu s. < subst. tin- B. Segmentat Pan-Gratie. Pentru Pan, v.
guire". 7. Panu(d (Sd XVI 41) ; Pdnu(d, act. acesta. Din Gr at ie: 1. Grata b. (Sur III) ;
8. Prob. Penesor si Penisoara 1b (Cat mold Gratan s. (Sur XXII); Gratii b. mold., 1617 ;
II) ; Penescu, sau < subst pang, pl. pene. - Toader, din niamul 5apte-Epi", mold.
(Sd VII 222); Gratlie, T., mold. ; -ea, And.
Panacu v. P a n II 1. (Sd VI 264); Gratesti s. (Tis) ; Gratia s. ;
Panaet, -e v. Panaghiot II 3. Gratiesti s., mold. 2.-1- -in : Gratin, C. (Sur X) ;
Panaghia v. Panaghiot I 1. Gratinesti s. (Sur VP,. 3. Grdtiana f. (Cand 171).
II. A doua segmentare, Pang-Ratie : A. I.
PANAGHIOT < gr. licevaii.dynN derivat Panga b. (16 B III 107, 243) ; Pangu (Cand
la rindu -i din rIavriyoz Iprea sfintas. I. 1. 171) ; Pdngulesti t. 2. Panghe, Al. (U119,133) ;
Panaghia f. (Mar ; Tec ; RI XI 205); f., (1g. Pdnghifd, G., mold. act.
(16 A IV 173) ; s. (AO III 118) si piscul cel B. R a t i e. 1. Ralik (Sd VII 50); -escu,
mai limn al muntelui Pionul din masivul -esti ss.; Ratia si Valea Ratii (BCI IX 108) ;
Ceahlau ; Naca fiul Panaghiei (Sd VI 30). acestea s-ar putea explica mai greu, con-
2. Panighia f., dobr. (RI XI 208). form sistemului, din Bratie, Bratia, Bratia.
II. Masculinul, purtat numai in sec. XVIII, 2. Rata, genitiv Ratei (17 B I 165) ; Rate
este cu mull mai vechi si a venit la not prin (ib 366 ; Drj XIV) ; Ralea (Cat ; 16 B IV 40 ;
greci, Inca din sec. XVI. 1. Panaghiot stolnic Drj XI ; 17 B I 417, II 215) ; - Mircea
(16 A IV 40) ; cu afer. : Ghiotu, ar. (Cara 28), (13-15 B 170). 3. Rdlea (16 B I 139) ;
adoptat sub forma Panaiot (17 B IV 176, Rat/escu ; -easca, -soli, -eni ss. 4. Rdteiul t.,
III 23) ; -e, Cantacuzino (P6); -ache (LM) ; cf. si Brateiu. 5. Ratan b. (17 B IV 133) <
Panaiut (17 B II 200); -ea, Sandul, 1776, Gratan ; cf. si Bratan (17 B I 449). 6. Ratina
mold. ; -ea (P5); Panaiuli = Panait (17 B b. (Cat si 13-15 B 111), cf. Gratin v. mai
I 258). 2. Cu schimbarea p. fin. : Panagu(d, sus, sau < subst. rating. Mai apropiate de
S. (Buc). 3. Din ngr. Ilava6T16 (But) : Panaet Bratu par derivatele : Ratulesti, Rativoiul,
(17 B I 226, III 32) ; Panait, -escu, act. ; Rativoesti, Retivoiu, Rategiu.
-e (tef). III. Din magh. Pongracz < lat. Paueres-
Divizat Pana-Itu. A. Pana, conta- tius : Pingarafi m-re, sau Pangarafi (16 A
minat cu Pan < Pantelimon, v. Pan. B. Du. IV 39) si Pongrati vist. (AO XIX 84).

125

www.dacoromanica.ro
Pande, -le v. Pantelimon VI 2, 7. Identitatea Intre forme o dau li
Pandelimon v. Pant elimon VI. Documentele lui Stefan cel Mare" (ed. loan
Pandit) v. Pantelimon VI 4. Bogdan), aceeasi persoand fiind denumita cu
Pandi/ehlu, -co v. Pant elimon VI 6. mai multe variante ale numelui : Pantelei se
Pandolion v. Pant oleon 3. scrie si : Pentelei, Pintelei si Pinte, iar Pante
Pandu, -1, -sea v. Pantelimon VI se mai scrie : Pantea, P/ntea. Teme secundare
5, 7. scurtate : Pantele, Tele, Telimon, Mon.
Panga v. Pancratie II A 1. IV. Scurtarea : Pante, Pante, Pinte, Pinte.
Pangarati v. Pancratie III. A. 1. Panta (16 B VI 319 ; Hur 123) din Pan-
Panghe, Pfinghila v. P a n c r at i e II taleon, n. initial din care ital. Pantaloni.
A 2. 2. Pante, -a ($tef ; Dm.; Mot ; Ard ; Sd XVI).
Pangratie v. Pancratie I A 3. 3. Pantes, olt. (Cand). 4. Pantie (Hur) ; Pantia
Pandu, -lesti v. Pancratie H 1. (Ard I 210) ; Pantiul (Sd XVI ; Isp HP).
Panhil, -A, -e, -le v. P a rn filie 3. 5. Pantoc, olt. (Cand).
Panica v. Pan II 4. B. 1. Pantea (Sd XI 271 si XXII).
Panighia v. Pan aghiot I 2. Panti (Vit 32). 3. Pantel, munt. (Sd
Panta, -leon v. Pantelimon IV A 1. 2.
XXI).' 4. Pdntosesti s. (Bih).
Pantie, -ea, -es, -ie, -oe v. P ant elimon
IV A 2-5. C. Pintle (Dm ; 16 A I 351) ; olt. (Cand) ;
-ea ($tef ; $ez) ; -escu, act.
PANTELIMON gr. rIonrreAettwv, I. Pan- 1). 1. Pente (Mar) ; -a, zis Pantea, I.
teleimon : A. Scurtat In Pantelei, Pentelei (Isp 112). 2. Pentin (16 B VI 87) ; Pentenoaica t.
sau Pintelei : 1. Pantelei zis si Ptntelei (Stet) ; E. 1. Pinte, frecv. mar. (Mar ; Met 114) ; -a,
Panteleiu (16 A III 186). 2. Pantelei, olt. frecv. (Ard). 2. Pinta, loan, act. ; Pintescul
(Cand) ; mold. (Sd XI 87 ; Sd XVI) ; -u (17 (Bal II). 3. Pinteiu (Mar) ; Pintei, Nicoara, In
A V 143); -iu, mold. (Sd V 533). 3. Pante- genitiv (Mar) si cu met. : Anpite, Nicoarli
leesti (16 A I 117) ; Ptnteleesti s. ($tef). (ib. si Mar 117). 4. Pinlie postelnic (17 A
4. Pantilei, mold. (17 A III 239). II 314). 5. Pintoi, ard.
B. Scurtat In Pentelei : 1. Pentelei, 1600, V. Divizat In : Pan-Telimon. Vezi tema
mold. (Sd XXII 205 ; 16 A III 219, IV 70) ; Pan : A. Derivate cu sufixele -co, -en, -ca,
-u ($tef) ; -iu (17 A II 143). 2. Pentele (M cea, -eta, Imprumutate(?) de la slavii din Pen.
mar) ; -u, Lupu (BIr II 45) scris si Pinteleiu, 13alcanica : 1. Pane (M mar) si s. ; Panco (Sd
L. (ib. 31) ; Penteleu, muntele. 3. Penteli /i XVI) ; Pancu (P Bor 123 ; Sd XI- 73) ; -1,
(17 A IV 119) ; -e (Sd XVI ; Sur IV). - lescu, act. si PInculeseu (An P1 123). 2. -I- -oi :
C. Scurtat In Pintelei : - (Bit I) ; calaras, Pancoi (16 A I 548). 3. + -old : Pancota (M
1655 (Sd IV 38) etc. ; -iu (P2) ; -u Puiul, mold. mar) ; Ptncota s. ; Pancauft s. (Dm). 4. Panca
2. Pinteleu (Mar); Pintelescu, P. (CL). (.,'1638 (AO VII 29) si s. 5. Pancea, $tefoae,
3. Ptntelei ($tef). f. (17 A IV 127) ; Pancesti s. 6. Panciu oral ;
IL Panteli(mon), Pantili- sauPentili (mon). - M., act ; Panciu, 1638 (AO VII 29) ; -lescu,
1. Pantele] ph.c. (16 A IV 79). 2. Panteli, -e' act.; Pandora, Radu, din Brasov (Sd XI) si
act. 3. Cu met. : Telipan, Ioan, act. 4. Cu afer. : oral ban. 5. -I- tc. Cara negru" : Carapan li
Anteli frati neg. (AO XVI 301) ; Antelesti s., Carapancea, act.
1670 (BCI I) ; Antilesti s. (Dm). 5. Pantilimon, B. *Telimon, defurmat In : Teliman (Isp
olt. (Cand). 6. Pantilie (Ard II 232 ; Cimp) ; V2; Arh) ; Teleman = Teliman 1851 (Gorovei,
- hateg. (Cand) ; cu afer. : Antilie, Oprea Falticeni p. 125) ; Tillman (Isp 112 ; Bit. I) ;
(17 B III 197). 7. Par-Lillie (Ur XXII 76) ; olt. Tileman, P., act. ; aceste variante, determinate
(Cand) ; Pdntelie (16 A III 37). 8. Pentilicul t. de formele .Pantelf, Pantili, Pantile, iar
III. + Ilie : 1. Pintilie, frecv. mold. si sufixul -man fiind activ In 1. romIna, fac
mar. (Mar) ; -scu. 2. Pintilei calatoru" (Grai dovada ca Teliman nu e de origine tc.-cu-
I 269). 3. Pintiloaia t. ; Pintiliu (Tec I) ; mana.

126

www.dacoromanica.ro
C. Din Telemon, segmentat In : Tel, mold. (17 A 1 153) ; - Brincoveanu, tats
(Teli, Till, Tele) Ii Mon : 1. Tell, general Voievodului ; Papescu (L P1 381) ; Paapa, V.,
Cristian, nu din tc. lel colina", etim. V. Bo- filantrop prahovean. 2. Papeni s. (16 B VI 40) ;
grea (DR I) ; Tel ail 134) ; -u/ (Tee I) ; Papesti s. 3. Papoe, Gh., 1782 (AO III nr. 12).
Teloe (16 B IV 345) ; Teloae, Neaga (16 B V 4. Pap In Ardeal si Maram., < magh. Pap
199). 2. Tel le, P. (16 A I 237 ; 17 A IV 35 ; preot" ; Papu (Mar).
Sur XI) ; -ea (17 B I 228) ; -ean (Pas) ; -eanu, II. In compunerea unor nume de fam. ar.,
Ion (An P1 118) cf. Teliiunu, nepot Ieremiei + ngr. Irouck preot". 1. Papactrstea (17 B
Rugina (17 A V 45) ; Telescul, olt. (Sd XV 323 ; IV 210) negustor ; Papacos(ea, Papadimitriu,
17 B I 144) ; Teleasca, Telesti ss. ; Taleiesti Papagoga, Papahagi, Papanaumi, nr. (RI
(17 A II 63) ; -es *Tales : Telelca (Buc) ; IX 182), Papanicu, Papasirna, Papavornic,
Telesleu, -euca, -mani ss. ; -4. -ef : Telelul t. 1450 (13-15 B 117) ; pentru alte n. coin-
3. Din Teli : Teli b., mold. (Sd XXI) ; Telifa s. ; puse cu Papa v. Cat. gr. I si Y Div. Ia index.
Telifoiu, G., olt. act. ; Teliu s. ; Teliuc s. ;
Teliuta, G., act. 4. Tili (< Pantilimon) : Tile, Papanaee v. N a c e 3.
I. (Sur VII) ; - Mihu, 1677 (D Buc) ; Tilea, Papela v. Papil 1.
Nirtor, 1781, olt. (AO III nr 13) ; - ard., 1726 Papfiu v. Popa. V 3.
(Pas) ; Tilia fam. (Mus 11) ; TilicfA, A., act. ;
-esti s. (13-15 B 179) ; Tiloiu, olt. (Cand 172) ; PAPIA lat. Papia b. si f. < lat. papa
Tilichi, E., act. tatA". 1.- I., act. 2. Papiu, Ilarian, istoricul,
D. Pentru derivatele lui Mon, din segmen- sau < magh. Pap + suf. -iu. ; Papiu, C. (L P1
tarea Panteli-Mon sau : Pan-Teli- Mon, v. 370) ; 3. Probabil : Papuia, St. (16 B IV 266) ;
Mon, -ea. cf. lat. Papus b.
VI. Pandel /eimon cu nd <nt (PGov f° 46) ;
1. - -imon sorb. (Cob 62) ; - Negoescu PAPIL §i -IN lat. Papilus < papa tats ".
1. Papela, S. (Tis 217). 2. Papilian, fam. act.,
(R Gr). 2. Cu apoc. : Pandel/e, frecv. in medial
urban ; -escu (Sd XVI) ; en' afer. : Delea, v. si nume de forma culla.
Nedelea ; cf. si adj. gr. TcocwrAric perfect".
3. Pandalia neg. (16 B V 181) sub influenta
Papiu v. Papia 1, 2 §i Popa V 3.
Pap Joe, -u v. Papa I 3, 4.
subst. pandalii. 4. Scurtat Pandia, C. (Olt).
1
Papuia v. Papia 3.
5. Pandu b., ar. (Fars) ; -1 (17 B III 601) etc. Par, -a. -ea v. P ar a scheva III 1, 2.
6. Pandic (17 B IV 310) ; Pandichiu, zis si
Pandico, olt. (17 B II 109), cf. si gr. TceniStxoc
PARADIS gr. rroco68:.tcoq grAdinA, raiu".
prea just". 7. Pandusca f. (17 A 182) ; Pande
1. Paradis Saula (-= al lui Saul), mold., 1633
1., ar. (Fars).
(Glos). Parades = Parades = Parodic din Ba-
PANTOLEON gr. IIccv-coVoiv. 1. - (Syn) loleni (Isp Ill).
numele dinti al lui Pantelimon. 2. Pan -
Parase/a, -an v. Parascheva I 11 2.
lolie, olt. (Cand 172). 3. Pandolion (la
II 5.
Synaxar).
Pantolie v. Pant ole on 2. PARASCHEVA, din calendarul ortodox,
Panula v. Pan H 7. dupd numele grecesc al zilei vineri, IIctpaaxcuil
Paos v. Paus 1. pregatirea" care Ia slavii de Sud se cheama
Pap v. Popa V 3. Petka a cincea" [zi] din saptaminA = vineri.
Din numele femenin s-a treat un mas-
PAPA lat. papa, PaPPG ,,tata". I. I. Papa culin , frecv. munt. $i mold.
jup., 1450 (13-15 B 117) ; - spAtar (16 B I I. Feminine : A. 1. Paraschiva si cu ;
104) ; mosn. (16 B III 139) ; - din Schei (16 B (P Bor 29). 2. Cu schimbarea p. fin. : Papas-
IV 309) ; - 1690 (Ins 342) pren. si n. frecv. chevia (131°). 3. Paraschi la (Dm) ; -ia (16 A
in Oltenia (Sd VI) ; munt. (P Bor 16) ; - Ion, IV 15). 4. Paraschifa (CL ; 16 A III 389) ; cu

127

www.dacoromanica.ro
afer. : Schifea b. (16 B IV 66)'; Chita Irma este Parasch /ia, -isa v. P ar a s c h. I A 3, 4.
Ipoc. < Evdochia. 5. Parastifa (Sd XV 218). Parasehiv, -escu v. Parascheva II 2..
6. Parasiia (16 A IV 256). 7. Sincopat : Parava Parase/ovea, -u v. Parascheva IB 1,
s. : Paravii, Toader, zis Puravii si Purava II 6.
(17 A IV 453). Parasia v. Parascheva I A 6.
B. Forme maramuresene si ardelene de Parasuca v. Parascheva I B 2.
orig. ucraineana : 1. Parascovea (Mar 192). Parava v. Parascheva I A 7.
2. Parasuca si Parasca (Mar ; Dm ; 5tef) ; Parfeni, -e, -I v. Part e n i e III 1.
Parasca (CL; Ard ; Sd XVI si XXII). Parhon v. Partenie 4.
3. Parosca (16 A II 214) $i prob., prin defor- Paristina v. Parascheva I C 4.
mar e, Paruschi act.
PARMENIU gr. Horpti.evEr,)v, cont. cu subst.
C. Segrnentat : Para-Schiva. 1. Para
f., act. ; + Lqa, * Parana > Pdrasesti s. (16 armean : 1. Parmenesti s. (Isp IV2). 2. Cu afer. :
B VI 367). 2. Schiva, mold. (Tee : Sd V Armenesti s. (Dm); Armenescul (Sur X) ; Ar-
215, VI 88, VII 326, XI 258 ; C Raz 9) ; meniu s. (Sd XII -XIII) ; f. Armenia (16 A
dobr. (16 A IV 138). 3. Alte ipocoris-
I 347 ; 17 A IV 271 ; P7 fila 34 vo. ; P14). 3. Cu
tice : Chiva, Chivufa, Vufa, ard. (Var 22) ; schimbarea par(ii finale : a) Armina f. (Sd'
P ache f. ; Pachifa, mold. (Sd XXI). 4. -I- Ins- XVI 401) ; b) Armeni, I., diacon (Tut) ; -e.
(ib) ; -i b., mold., 1683, din Folesti (BCI IV
tina : Paristina (Pas). 5. Paragtifa f., 'ard.
206) ; -ca b. fiul Gligorcei, 1692 (Isp Iv1).
(Nepos).
4. + -ega : Armega (Isp VI2) ; -popa (Sur
II. Pentru barball : 1. /a forma feminina.
In special la rnunteni : Paraschiva , b. olt.
VI si Sd VI 488); - ban al Craiovei (Cat) ;
olt. (17 B I 371, 402) ; ban, 1589 (16 B V 420)
(Sur VI) cinci persoane ; - mester, 1729 (As zis si Armag Banul, 1589 (AO III 437). 5.
Br 12, 29) ; paharnic, fiul Agai Neagul + -ag : Armagul serdar, mold. 6. Cu afer.
-
(R Gr 339-340) ; - log. (Gimp) ; popa (17 primei silabe : *Mena > Menesti s. (17 A II
B I 121); - calaras, 1655 ; - arenas (17 B 234) ; + -cd : Dima al Mencai (AO V 233).
III 137). 2. In forma masculine : Paraschiv,
frecv. act:; -escu ; -esti, -eni ss. 3. Pereschiv Parosea v. Parascheva I B 3.
(Sur XXII) ; -ul (Tec I) si t. 4. Cu apoc. Parseul v. Parascheva II 4.
F -cu, s'au din segm. Paras-Chiv : Parascu,
mold. (Sd XV 292) ; Parasca log. (D Bue) ; PARTENIE gr. Hccp06vroq ,,virginal".
Pdrasco, Er. (Sur XXII) ; Parascan, G., ,I. 1. Partenie mom. (16 B IV 210) ; - frecv.
act. 5. Sine. : Parscul (Ard). mold. (Sur II). 2. Cu afer. : Artenie mon. (17 B
III. Masculin segmentat : Para-Schivu IV 531) sau < Artemie. 3. Scurtat : Tenie v.
(Chivu, Ivu). 1. Para post. (17 B I 113) ; Eftimie III 7, 8.
- pah. (An C III 739) ; clucer (17 B IV 222). II. Ipocoristic. 1. *Partea > Partesti s.
2. Par jupan, 1557 (Olt); -u, V., mold. ; (Dm). 2. Parton, ban. m-re (LB), cf. si subst.'
-ea (17 A II 17). 3. Schivu, dobr. (RI XI 208). (ard) partos < partas, reluare din magh.
4. Chivu b. frecv., ; -lescu. 5. /vu, I., ar. (RI (inform. Al. Cristurean). 3. Partea (Am 108).
IX 144) ; -/ (Cat ; 13-15 B 180 ; 16 B I 134 ; 4. Pdrtin, munt., 1620 (Sd XI 261). 5. Pro -
17 B I 368 ; Dm; Stef) ; Ivesc fam. act. babil : Ptrtan §i Ptrtea (Dm) ; Ptrtesti s.
(Jiul ard) ; Iveqti s. ; !molt s. (16 A II 51) ; III. Parthenie, cu fon. slay : 1. Parfeni mon.
v. si Than V B 9. mold., 1654 ; -i (Tec I) ; -e (Sd VI 251). 2. Cu
IV. Din blg. HeTtca(-Ho) : 1. Petca f. (17 A afer. : Arfenescu, G., log., 1693 (Cob 34).
II 92) ; - b., pfrealab (17 A IV 9). 2. Patca, 3. Feni (Isp 112); Fenil §i Finie (BCI VII 37).
Petca, Petco (Ard ; Mot). 3. Petcu, -1, -lescu, 4. Din ucr. Hapxoma < Parthenie (Grine),
-leasa, si -leqti ss. 4. Petcus, act. ; Petcani fam. ; prob. Parhon, C. I. ; cu afer. prob. It oma
Peel adica Petcu", Anghel (Ard I 159) ; (explicat de Grincenko < Thoma v. si Pa-
Peciu fam. homie 5.

128

www.dacoromanica.ro
Partesti, N. P a r t e n i e II 1. (Sd VII 321). 8. La moti si hategani Pascal,
Parton v. P ar t enie II 2. Pdscdiu, Pdscuiu, Pdscuj, -a (Mot ; Cand
Para v. Parascheva III 2. 173). 9. Pdscdu, -aesti neam (Hur 59 ; I0
Pase, -a, -a v. Past e III 1, 2. 110) ; -descul, Pana (AO XXI) ; -daft s.
Pascal, -e, -ie, -Ina v. Paste IV B 1. IV. A. Din ngr. 1-Excrxcar.ec ziva de Pasti" ;
Pasehiia, Pasel v. Past e III 3, 5. I. Pashalie (Ard). 2. Pashale (13-15 B 161).
Pashal/e, -ie, -ul v. Past e IV A 1 -3. rg. Pashul, Burunici, olt. (Sd VI 492). B. Din
Pase/ol, -ota, -ul v. Paste HI 2-4. gr. IlacncciAq,-Xf.voc., cf. si Italian Pasquale,
Pastul v. Past e II 7. -lina : 1. Pascal, -ina (Sd XVI 245) ; -ie vornic
Pasa v. Pavel IV 5. (Deal 21) ; -e (17 B I 272) ; -e dobr. (RI XI) ;
Pasta, -n v. Paste II 1. -060, meh. (Cand 173). 2. Pascdlina f., frecv.
Pas/co, -cu, -cal v. Paste II 1 -3 si (16 A III 123; 17 A II 77; Sd VI 92; Bal
Pavel IV 5. II) ; - dobr. (RI XI). 3. + Para(schiva) :
Prascalina si Rascalina (Acte Mislea).
PASTE < lat. Paschae < ebr. Pesah.
1.1. Paste, n. de persoana (Gras ; Sd VI 486) ; V. si Lambru.
- Radul (17 B II 389) zis si Radul Pastii
(Giur 271), adica R. fiul lui Paste ; - Dra- Pasti/n, -u v. Past e I 3, 4.
gota, 1613 (Gorj 191) ; Pasti b. (Mot). 2. Pas -
tea, G., pr. ard., 1918. 3. Pastiu, pr. ard.,1677 ; PATA tema de origini diverse : a) Pa
4. Pastiu, S. act. ; Pdstina f. (P5 fila 23 ; b) Ipatie e) blg. HaTo ipoc. < Pascha
Pas) ; Postesti fam. (Gras 72) 5. Compuse d) ar. < alb. pats gIsca", e) subst. pat.
Paste-Rau supr (16 B IV 168) ; Pasta-golea 1. Pata, -s, ss. ; Patea b. ; Pdtleani, -esti
porecla (Sc). ss. (Cat). 2. Patifd (Ard ; Mot ; Met 48).
II. Din contaminarea Paste + Pascu :Pascu 3. Patin, P., act. 4. Patapie, (Cat mold II) ;
poate fi si sub infl. lui Lupascu dar cf. si prin afer. s-ar putea explica top. ban. Ta-
ipoc. ucr. Hamxo < Pavel (Grine). 1. Pascu pia s.
ard. si mold. (Dm ; C Stet ; P5) ; 4 (Rae
25 ; RI XII 243 ; Mar) ; art. 4.alterneaza la Pate, -a v. Ipatie I 2 si Pata I.
aceeasi persoana, cu forma cults Pasco Pat/in, -11a, v. Ipatie I 2 si Pata
(Dm ; C Stet ; DM 57 ; Mar ; Stet ; Sd VI 73 ; 1-3.
17 A IV 35). 2. Pasta, ard., olt. (Mar ; Hur). Patra, -na v. Pet r u IV 7, 8.
3. Cu suf. augm. -an : Pascan mold., (Dm ; Patranic v. P e t r u III 4.
C Stet ; Buc) ; -u (Sd XVI) ; -i s. mold., azi Patraroi v. Pet ru VII 5.
oral. 4. Peisca, V. (Stet); -n (Dm ; 16 A I Patrase/o, -u v. P e t r u III 6.
447) ; -nul, pren. (17 A V 155) ; diminutiv Patraulea v. Pet r u VII 3.
Petscdnei s. (Sd XI 54). 5. Pdseu (Dm ; Stet ;
C Stet) ; Pasco (ibid) ; Pdscalat, Ion (5 chei III).
6. Ptscu, alternativ cu Ptsca (Dm; C Stet). PATRICHIE lat. patricina patrician",
gr. IIvrptxt.oq.
7. Nesigure : Pastul (grafie strains pt. *Pas-
tiul), Flor, ard. (Met 7.0) ; Pescuf (Ard), -gra-
1. Patriche (Sd XVI) ; -ni s. 2. Scurtat
Trichioiu, M., act. 3. Patrichia f. (17 A IV
fie strains pt.,*Pascut. ; Paschifa, Ilie (t Div)
96). 4. Forma act. Patricia.
III. Din subst. pasta : 1. Pasc si -a b.
ard. (Mot ; Cand 173). 2. Pascd si Pascal Patrleiu v. P a t r i c hie 4.
(Ard) ; Pascu, frecv. ; Peiscullescu ; -esti s.
3. Pasci (?) mot. (Cand 173). 4. Cu sufixe : PATROVA lat. Patroba. 1. Patrol, fa
Pascotd (16 B III 195 ; AO XII 87) ; - Barbul, -an (ib). 2. + Petru : Petrovan, act.
(Mar) ;
mold. (RI XII 257) ; Pascoi (16 B III 195).
5. Paschlia, olt. (Sd VI 495). 6. Pascal (16 Patruseni v. P e t r u IV 3.
B III 322). 7. Poscan, mold. (Rae 18) ; munt. Pau, -I, -lian v. Pavel II 1, 4, 8.

129
www.dacoromanica.ro
PALS, subst. 1. - S. (Schei II). Paos Pml/e, -u v. Pavel III 1, 2.
vornic (LU). 2. Cf. Pous (11-13 C I 24); Pavon v. P ahomie 9.
-a, Stefan (14 C IV 263). Pavu v. Pavel I 5.
Pav/a, -ea v. Pa v el I 5. PAGIN subst. 1.- fam. ; + suf. -isle, raal-
Paval v. Pavel I 2. nifte, oronim Lam (M. Put 245). 2. Din magh.
pogcing pagin" : Pogan, munt. (17 B I
PAVEL-PAUL lat. Paulus §i Paullus < 320) ; mold. (16 A II 6 ; Sd VI 88 ; Isp ;

adj. paultis ink". gr. HcaiXoy. I. Din forma -u si -g ss. ; Pogdn /el (Stef)- esti, satul lui Ne-
calend. 1. Pavel, -escu; -esti s. 2. Pavel (C coara Pogan (Tut), acomodat azi prin etim.
Stef ; Isp 112). 3. Pdvallas (Sd XV 54) ; -el,
pop., in Pogonesli.
rig. (B raz 47) ; -oiu (UI 20) ; -oae, marital P5huleasi v. P a h om ie 7 b.
(Cand) ; -on hateg. (Cand 173). 4. Pdvelescul, Prdadie, -I -ie v. P al a die I.
Stan (16 B I 144). Scurtari din Pavelica : Pftlag /a -it v. P el a g hi a II 6.
Vclicd, Branza (Bar I) ; + -an ; Velean (16 PA16di/esti, -util v. P al a die 2.
B VI 306),v. si Vel (Partea II-a). 5. Cu apoc. ; Pithigula v. Pelaghia II 7.
Pava (Sd VI 243) ; Pavea, -tig. (16 B II 16) ; Pan6t/au, -esti v. P a n II 6.
Pavu etc. 6. Paveu (Mot), explicat de 0. Piincesti, Piin/ciu, -leseu v. P antel i-
Dens. (Curs 180), ca iranic. m on VA 4.
II. Forma veche romineasca Paul < lat. Pantile v. Pantelimon VI 6.
Paullus ; 1. - frecvent in sec. XVI- XVII Piinieseu, -esti Pan I 4.
(16 B I 30, 125 si IV 176) ; -
mold. (16 A rano; v. Pan II 5.
I 524) ; - olt. (Sur VI) ; reluat ca n. modern Paint/ea, -el, -I, -os v. P an t e 1 im on IV B.
Paul, Paulica. Paul cel batrin din Pdulesti Pantelei etc.v.PantelimonIA 2-4.
(17 B II 361). 2. Pdulel, I., mold., 1605 (Sur PAnu v. Pan I 1.
XXII ; 17 A I 36, V 313); - Lupul (Isp Papadiia v. P op a II 14.
112). 3. Paulovich (Vlah PB) ; Pdul /escu, Mo- Pap/eni, -esti v. Papa I 2.
gos (Sur VI) ; - eani s., 1597 (Hasdeu, Cuv. I. Paipone v. Popa II 6.
79) -easa, -esti, -eni ss. ; -es act. ; -ef, P., mold. Piirad/es, -ie v. P a r a d i s 2.
(Sd VII 63) ; -icd (Sez) ; -ina f. (Mlneci) ; -is Pitrasica, -co v. Parascheva I B 2,
s. ard. (An C V). 4. Fara -1, socotit ca ar- II 4.
ticol : Pau (17 A I 36) ; pren. : - Basarabescu Pars esti v. Parascheva I C 1.
(AO XXI 192) ; Piscul Paului (RA V 71) ; Parastita v. Parascheva I A 5.
v. si Donat (AO XX 281). 5. Paula f. mold., Ptirt/ea, -in v. P art en i e II 3, 4.
(Sd XXII 355). 6. + -uc Pauc, Pducescu, Pfisc/an, -aescul v. Paste III 7, 9.
dar cf. si rus. nays paianjen". 7. + usa : Plisefilina v. P a ste IV B 2.
Pausa, Pciusesti ss., cf. subst. paus si blg. Ptiscion, -uiu, -ut, -ul v. P a ste III 6; 8.
naps ciocan mare". 8. Actual : Paulian. Pase/a,-Alat, -o, -u v. P a s t e II 4, 5.
III. Din gr. Iicei5Xoc : 1. Pavlu, C., act. Pastina v. P a st e I 4.
2. Pavle, rig. (16 B II 16). 3. Pdvligu (Am 157). Pfiteil v. Parascheva IV 2.
IV. Alte origini : Din magh. P a 1 : I. Pal, Pat/eani, -esti v. P A,t a 1.
Virfu lui Pal t. (Bz). 2. + -ache, Palache din Pat /escu, -esti v. I p at i e I 2.
Cotenesti (16 B IV 308). 3. + -cu : Palcu Milli v. P e t r u V 2.
(Ard) ; Palcdu, Ion (Bit. I). 4. Din arm. Patirlage v. P etru V 4.
B o g o s ,,Paul" : Boghos, Seb., armean (RI Paltra, -na v. Pe t r u IV 7, B.
IX 132) ; Bogos, mold., 1750. 5. Din rus Hama, PStran, -a, -1e, -oiu v. P e t r u III 2, 3.
Pala act. ; din ucr. Hamm < Pavel : Pascu, Patras, -can, -co, -eu v. P etru III 4- 6.
v. Paste II. Pittrase/an, -oiul v. P e t r u III 6, 7.
Patrau, -s v. P e t r u III 9.
Paveu v. P a v el I 6. Pittreasa v. P e t r u IV 10.

130

www.dacoromanica.ro
Patri/ca, -15 v. P et r u III 10, 11. Peon m-te (17 A III 64), sau cu fonetism mold.
Patrol, -oaie v. Petru III 12, si IV 10. e < i, din Pionie.
Patros v. Petru HI 13.
Patru, -cat v. Petru III 1, 14. Pepano v. Filip V 4.
Patrus, -a v. Petru III 15.
Patrut, -a, -an -ean v. Pet r u III 16 si PEREGRIN lat. Peregrines strain". 1.
IV 9. Pelegrin, vlah 1348 (Serbia) cf. it. Pellegrino
Patu, -leseu v Petru V 1. si lat. med. Pelegrinus.
Patesti v. I p at ie II 3.
Paucescu v. Pavel II 6. Pereschiv v. Parascheva II 3.
Paul/el, -eni, -escu, es, -esti, -e(, -led, -ina
v. Pavel II 2, 3. PERSU n. etnic, epitet purtat de : Iacob,
Paus/a, -esti, Paula v. Pave 1. I 5, 7. Anastasie si Dometian. 1. Penn, olt. (RI VI
Pfivill/as, -el, -oiu, -on v. Pavel I 3. 263) ; , Anastase (Cat gr. I) - Ion (Hur 128) ;
Pavelescu v. Pavel I 4. -1 (17 B III 535) ; -1 Gh. prof. (± 1903).
Pavligu v. Pavel III 3. 2. Pers /e (M mar) ; -escul t.
Peatra v. Petru I B 5.
Peel, -u v. Parascheva IV 4. Pescut v. Paste II 7.
-ul v. Petru V 3.
Pei /a, -eu, Petca, -ni v. Parascheva IV 1, 2.
Pel/a, Pella v. Pelaghia 2 e. Petro, 'Peteu etc. v. Parascheva IV
Pelaga v. Pelaghia I 2 a. 2-4.
Peteu, 1, Peti/a, -s, -uta v. P et r u V 2.
PELAGHIA gr. licAccyfoc, marina" < Petr/a, -ea, -easa v. Petru IV 12, 10.
< naccyoc marea". I. 1. Pelaghie f. (Mar Petra, -n v. P et ru I B 1, II B 1 si IV 1.
83). 2. Cu schimbarea par(ii finale : a) Pelaga Petrache, -sti, -1 v. Pe t r u II B 4.
(Mar 83) ; b) Peliga, mold (Sd VII 218) ; Petras, -co ,-cu, -ineu v. Petru II B 3.
e) Pela b (PGov f0 32) si Pella, act. ; Pelea Petril, -ea, -ia v. P et r u II B 2.
(17 A I 101)etc. ; 4) Peleas5, N. (An Pit 80). Petriidaia v. Petru VII 2.
Cf. si srb.-cr. Pela < Pelagia (Rad vol 82 Petr/a, -ean v. P et ru II A 2.
p. 98).
Petr/e, -ea, -easa v. Petru II C 1, IV 10.
II. Cu asim. regresiva : 1. Palaghia (Tec I ; Petreman v. P et ru II D 11.
Buc ; 17 B I 429) ; starita (16 B III 174) Petree, -ani, -eseul v. Pet r u II C 3.
2. Palaghie f. (16 A II 114) ; Ard ; (Mar) etc. Petr/eni, /escu, -elan, -esti v. P et r u II
3. Palaghian (CL). 4. Palaghifa, neam (CL). C 1, 2.
5. Palaghioiu (Buc). 6. Pdlagd f. mold., 1634 Petresa v. Petru IV 10.
(Sd VII 90 si XVI ; 16 A III 167) ; Pdlagea Petreu v. P et r u II C 4.
f. ard. (Nepos). 7. Pdldgu /a f. (Ard.) Petria v. Petru IV 3.
Pelea v. Apelie si Pel aghia 2c. Petrie, -a, -a, -an etc. v. Petru II II
Peleasa v. Pelaghia I 2 4. 1, 2 si IV 4.
Pelegrin v. Peregri n. Petrie/ea, -eaico, -el v. Petru II D 3, 4.
Peliga v. Pela g h i a 1 2 b. Petrici/an, -ea v. Petru II D 5.
Pelimon v. Palamo n. Petrici/n, -na, -oiu, -ua v. P et r u II D
Penc /a, -iu, -u v. P et r u V 1. 6-8.
Peneseu v. P a n II 8. Petrigan v. Pe t ru II D 9.
Pent/e, -ea, -in v. P ant elim on IV D. Petril, -a etc. v. Petru II D 10.
Pentelei etc. v. Pantelimon I B. Petriman v. Petru II D 11.
Pentenoaia v. P ant e l i m on II 9. Petrina v. Petru IV 6.
Petrin, -ea, -co v. P et r u II D 12.
PEON gr. Ilockuv, cf. 11ccti5v vindeca- Petrinda v. P et r u II D 13.
torul", epitetul lui Apollo, sau < etnic IIodoveq. Petrini v. Petru II D 14.
14 - c. 1237
131
www.dacoromanica.ro
Pettis, -ana, -or v. Petru II D 15. mot (Cand) ; Petraslco (Dm); -cu (Stef ; Ard ;
Petriul v. P et r u II D 16. Pas) ; Petrasincu, ar. act. 4. Cu suf. grec
Petr/oi, -oman v. P et r u II A 7. Petrachle ; -esti s. ; Petrdchel, olt. (Cand);
Petrolie v. P e t r u VII 4. - mold. (Sez). 5. Cu suf. slay : Petrov, -an,
Petrusae v. P e t r u VII 1. -ici, -icescu, nume actuale.
Petrov, -an v. P etru II B 5 ti P a - C. Petre, voc. 1. - frecv. act.; -a (Dm ;
trova 2. Ste) ; Petr lescu ; -esti, -eni ss. 2. Petresan
(Pat). 3. Petrec, -an (17 B II 495) ; -anu
PETRU apostolul ; lat. Petrus gr. rfrspoq, fam. (I Div) ; -escul, Gh. (17 B I 324).
nume create spre a traduce pe ebr. K e p ha 4. Petreu s., ard.
stinca, piatra", nefolosite anterior ca nume
de persoand (expl. Tagl). I. Din lat. sultans D. Petri. 1. Petrie (Cand ; Mot ; Bal II) ;
Petrus 1 : A. 1. Stmpietru sarb. ; Sempietru b. -u (Mar). 2. Petricla b. (Step ; -an (Sur
(17 B I 355) ; Simpetriu ti Simpetru din XXIV) etc. ; -d (Dm ; Step ; -dnesti s. 3.
Barbut (16 B VI 86, 185) ; - vecini (17 B Petricea, ard. (Pat), cf. ti Pietricea s. <
IV 116, 525) ; Simpetriu ti Simpietru, mold. piatra ; Petriceaico log. (Bal I ; Isp ; Pe-
(Sd XXI 486, 489) ; Simpdtru, Ion, olt. (RI triceicu, Stefan-Vvd. 4. Petricel din Pelinei
XI 49). 2. Sinpetru razes (Sur VII). 3. San - (BCI VII 54). 5. Petrician, loan, vistier (16
pdtru, C. (Sd XXII 144). 4. Sanchitru = San- A II 87). 6. Petricicd, olt. (Cand) ; Petricioiu
chetriu (Sd XXI 498). 5. Sum-Chetru sar- (ib) ; Petriceni s. 7. Petricin (Bal I) ; -a, Ion
batoare la ar. (Ant Ar). (Sur I ; Isp II). 8. Petriciva popa (17 A V 155)
B. Din lat. Petrus : 1. Pietrea din Baletti sau eroare de scris u pt. n. 9. Petrigan (Sur
(16 B VI 132) ; Pietra = Petra b. (17 A II V). 10. Petril (Cand) ; -d (Dm ; Pat) ; -a, -eni,
115) ; Pietra f. (Sd VII 59 ti XI 87) ; - -ova ss. ; -esti s. (Stef). 11. Petriman, mold.
fam. (Isp IV'). 2. Pietro (Sur XXII) ; Pie- (tef) ; -
olt., 1425 (T-Rom 145) ; munt.,
trul batrin (Sur VII). 3. Pietrana f. (17 A 1603 (BCI X 99) ; Petreman mot In tinutul
IV 105). 4. Cu sufixe : Pietrilesti s. ; Pie- Iatilor, 1808. 12. Petrin, mot. (Cand) ; Petrinlcd
trimanul, olt. t. 5. Piatra f. ti fam., - (Bal I ; Met 39) ; -co (Stef) ; -coe (16 B VI
Iatco (16 A I 414, 485) ; Peatra, Gh (Dm ; 326). 13. Petrind s. ; -a, Danciul (16 A I
C Stef). 6. Chetrian ti Chetroiu (Vr). 275). 14. Petrini, Paul, prof. 15. Petris, b.
II. Forma calendaristica : A. Petru 1. (S$' chef II) ti hateg. (Cand) ; -or (Dm ; Stef ;
- frecv. (Dm ; Stef etc.) ; -1; -lian, -ice (Mot). Pat); -oral si -ana ss. ; cu afer. : Triton (Dm).
16. Petriul (Sur VII ; 17 A V 190 ; Sd XVI).
2. Petruc, -a f. mold. (RI II 14) ; -d, St., act ;
-ean (Mot). 3. + -ori Petronia, Dichilul, act. III. Patru. I. - (Stefan ; C Stef ; Mar).
1691 (Acta Hina-Subin (mss. Ac. R.P.R.) ; 2. Patron (Mar ; 16 A III 137) ; -a f. ti Pdtranoiu
(U1 55, 63). 3. Patranic, R., munt. (BCI V 191).
-ea : Petrunea s., cf. lat. Petronius. 4. Pe-
4. Patras (Ard ; 16 A III 60) ; - Petru (Ard
tr loi, -oaica, olt. (Cand) ; Petrosul, mot ; Petro-
II 94) ; - Cautit, mold. (RI II 146) ; -eni
set, olt., cf. ti subst. (o pasare). 5. Petruse
s. 5. Pdtras /co (C Stef) ; -cu (Cand ; Ard II 94) ;
(Mot). 6. Petrus, mot. (Cand) ; -or (Ard) ; -ca, -cu Vvd ; Patras lcu (C Stef) ; -co (Mar). C.
act. 7. Petruf, ard. (Cand) ; -a f. : cu afer. : Patrascan, 1657 (Sd IV 38, VI 64, VII 294);
Trufld, -escu, sau < Dumitru, Peitrascan (Vit 11) ; - Ursul (RI X 194) ;
B. Petra. 1. - b., ard. (Horia Petra- -ul (16 A III 164) ; -i s. ; cu afer. : Ratcanu.
Petrescu) ; Petra al Hudei (17 B I 130) ; 7. Patriiscoiu,' olt. (Cand). 8. Prob. Rascu <
Petran, ard. (Mar) ; -i s. 2. Petra-Voda, mold. Patratcu. 9. Patrdu, Gay. (Sur XXII) ; -
(BCI IV 170) ; Petrdcd b. (Ard II 123) ; Pe- Cirlig (17 A I 68 ; Sd XXI) ; Peitrdus (Mar).
trdia aga (Sur X). 3. Petrels (Mar ; Stef) ; 10. Patrica (Mar) ; ipoc. Tried sau < Mitru.
11. Patrild (BCI V 243) ; - Coletiu (17 B
I S-a dat precAciere acestei categorii pentru el de-
rivatele trecute la categoriile II -IV se pot confunda I 395). 12. Pdtr /oi, -oaia, -oaica, olt. (Cand).
cu cele provenite direct din lat. Petrus. 13. Pdtros, Vlad, popa (BCI X 106).

132
www.dacoromanica.ro
14. Patrucd (Pas). 15. Patruq, mold. (RI VI 86) ; V. (Buc). 6. Pe.:realeqti s. mold 1641 apr. 22
-eni s. 16. Pdtrut (Ard; Pas) ; articulat : (mss Singeorgiu).
Lupdtruf, 1726 (Pas) ; Patruflan (Ard) ;
eon, ard. (RA II 409). Potts v. Petru V 2.
Pia, Piescu v. Olimpie 5.
IV. Feminine. 1. Petra (16 A II 196). Piatra v. P et r u I B 5 si IV 5.
2. Petrea preuteasa (16 A II 131). 3. Petri /a Pietr/a, -ana, -ea v. P et r u I B 1, 3
(17 B IV 97) ; -ia (P3). 4. Petrica (Sd XXII) ; si IV 5.
-na (P Bor 50). 5. Petra (Ur XXII 76) ; Pietrl /le.ti, -manul v. Pet r u I B 4.
Pietra (16 A III 381) si Piatra f. (ib 32), < Pietro v. Petru I It 2.
< Petru contam. cu subst. piatra ; tot asa
s-ar putea explica si top. Piatra-Olt (unde PILAT, procuratorul Iudeei : Pontius Pila-
nu exists stilted, asa cum este cazul la Piatra- tus. 1. Pilat, mold. (Dm ; Bal II ; 16 A I
Neamt, Piatra Craiuiui etc. 6. Petrina (17 B 260) ; -u (Giur 73) ; diac (16 A II 18) ; munt.
I 152). 7. Patra (Mar 11) ; Pdtra, olt. (Cand). (17 B II 276) ; -a f., 1599, mold. (Sd X1 272).
8. Patrana, sotia lui Palaloga (17 B IV 455) ; 2. Chilat, I., mold. 3. Vezi Pile.
Patrana (17 B II 245 ; Mar ; Gimp). 9. Pa-
trufa (1312 fila 39). 10. Maritale I Petreasa Pil/ea, -co v. P i 1 e 5.
(Sd XVI 100) ; - fata lui Patru Sterpul (16
B III 235), rt. luat aci ca patronium ; Petresa PILE tema comuna formats din Pilip
(Ard) ; Pdtreasa (Mar) ; Pdtroaia s. (gresit (< Flip), Pilat si Spiridon. 1. Pile (Hur
scris Pietroaia) ; Apetroaia, C. act. 129) -a (16 A I 216 ; Ard ; Sd XXII ; Olt);
V. Din forme straine : 1. Din blg. Ilettito- lam. ar. Pili, Pilea, (Fars ; Cara 96) ;
< HeTpyinto (Weig) Penca (Sd IV 304) ; - log (Cat ; 13-15 B 71). 2. Pileiu (Ard I
Pencu,-lescu, act.; Penciu, ard., 1582 < blg. 194). 3. Pilul (17 B I 172, 341 etc.) Pilescu,
Ileum() (Weig). 2. Din tema HeT comuna Dr., olt. (Sd VI 481). 4. Piloiu (Puc ; BG
la rusi, bulgari, albanezi (big. Hero, rus. LIII 156). 5. Pilca (16 A I 542) ; Pilco (17 A I
Hem alb. Peti) : Petta, Petiq ss. ; Petu 106). Cf. alb. Pillo ipoc. < Spiridon (Weig),
(11-13 C I 84) ; Peteu, 1428 (Cat ; dar numai pt. formele in uz la aromini.
'J' -Rom 152) ; Peteuf, Fat (Met 30) ; Pe- Pilea v. Filip III 3; Spiridon II AS.
tiula t. buc. ; Patu (Ard II 175) ; -lescu, Pill v. Pil e 1.
V., act. sau < subst. pattil ; Pdtiul (C Stef). Pilip, -eea etc. v. Filip III.
3. Din srb-cr. P e j a < Petrus (Rad vol 84 Pil/olu, -ul v. P i 1 e 3, 4.
p. 98) ; Peful romin din Serbia (ib 127) ; Peia Pin/a, -a, -lea, -ea v. A grip in a I 5.
Pu ; Peicu, ard., 1722 (Pas) < blg.. Haim. Pint/ie, -oi v. Pantelimon IV E
4. Din germ.-magh. Peter: Peittrlage<*Pe- 4, 5.
terlager sau Peterlak salasul lui Petru". Pint/a, -ea, -eiu, -escul v. Pant el i-
5. Din ebr. K e ph a : Chifa, Iacob pr. ard., m o n IV E 1 -3.
1918 ; Chefa (Drag 126 ; 17 B II 171), sau < Pintelei, etc. v. P ant elim on I C.
Epifanie. 6. Din arm. Bedros: Bedros, ar- Pintilie etc. v. Pant elim on III.
mean Mold. (Sd XXI) ; - N. (Sur VII) ; PIONIE gr. Maw, lat. Pion-nis. Numele,
Bddro, Ionasco, soltuz in Dorohoi (RI XI probabil de origine tracer, repeta pe al ora-
323) ; -I- -lea: Bedrule (Buc) ; -a (Buc ; CL ; sului Pioni/e -es, din Mysia. 1. Pion, munte
Sd XXI) ; + suf. -eag sau < rus. 6powira in masivul Ceahlau ; - plai in Vrancea ;
vagabond" : Bedreag act.; -a, M. (Hur 98), -escu, invatator, 1890 ; toponimul poate
Bddrdgan, mold. (din Gdesti). deriva si din Agapion, sau Apion. Pionul,
VI. Contaminari sau compuse : 1. -I- Isac ; m-re amintita in doc. din 1638, 1641 (Revista
Petrusac, A., mold., 2. + Daia Petradaia Critics XIII 159), numita, se crede, duper
t. olt. 3. -I- Ulea Patraulea, munt. (RI I egumenul fondator ; etimologia lui G. Pascu
si XXI). 4. +Hie : Petrolie. 5.-proiu : Petraroi, < gr.11miiiv nu pare acceptabila, caci varian-

.133

www.dacoromanica.ro
to Peon, citata de dinsul apare odatA In POLIELEU subst. multa mils (chit litur-
loc de Pion $i poate fi gresita sau este gic) < gr. 11oX6 si ac6o.) a avea mils
datorita fonetismului provincial cu e pentru, Poleleu, Joni-VA, mold. par (Sd VI 165).
i ca in Mere < Milt. V. si Peon.
Politen1 v. Polixenia 3.
Pionul v. Apion si Agapion.
Piseop, Piseup v. E pi s cop 1, 3. POLIXENIA gr. HoXuUvt) prea ospi-
Pistesti v. 5 t e f an V 6. taliera". 1. Xenia, frecv., sau < Avxinie.
Pineulescu v. P ant elimon V A 1. 2. Polexe (Mus 11). 3. Cf. Polifeni (?) s.
Plate, -a etc. v. P ant elimon IV C. (16 A III 296).
Pinteleesti v. P a nt elimo n I A 3.
v. Par t en ie
Pirt /an, -ea, -esti II 5. POMANA subst. Pomanas, R. (RI XI 44).
Plse/a -u v. Paste II 6.
Platln v. Plat on 3. Pompe, -I v. P ompie 3, 4.
PLATON, gr. I1Xciccov < 70,Ovro4 larg si POMPIE lat. Pompeius. 1. Pombie (Syn).
plat". 1. Platon, munt. (BCI VIII 34) ; mold. 2. Cf. tema Bie. 3. Pompe, N., 1812
(17 A IV 149 ; Sd XI 87) ; - Ctrstea (17 A (Hat 65). 4. Actual : Pompei.
II 245) etc. ; -a f. 2. Platonifa si Platanesti
tt. 3. Prin schimbarea partii finale : Platin, 8t., Pomplie v. Puplie 3.
act. Pon/I, -ea v. A gapion 2.
Ponta v. Terapont 2.
Pilitanesti v. Platon 2.
Pobrajie v. Po breaj en 3. POPA subst. I. 1. Popa si Popescu, cloud
din cele mai frecvente nume de familie,
POBREAJEN < slay ; nptospaatean trans-
Inca din sec. XV (Dm ; C Stab folosite de
figurare", schimbare la feta,.
1. Preoobrajeniia (Syn) ; cu afer. : Obrea-
urmasii unui preot ; In Moldova, Ardeal si
jen b. (16 B VI 272) ; cu apoc.: Poalele Banat de obiceiu cu sufixul slav-vici : Popovici.
Pobreajii t. 2. Scurtat : Breajen Vas. (Sol- Adaugam si derivatele ce pot veni din apela-
mari), luat aici ca prenume. 3. Cu met. : tive asemandtoare ca : pop, popoiac, popic,
Probajie, fam. olt. act. din Probaj, alt nume popic, pop onete etc. fie ea slat Inrudite sau nu,
al sArbatoarei. precum si contaminarile. 2. Popadia, (Sd XI
272), < gr. nom. a8Ea preuteaaa". Pdpadiia f(P6)
Pogan v. P Agin 2 a. 3. Popace (Ard). 4. Popard, -tig. (16 B II 16).
Pogfin/el, -esti v. P Agin 2 b. 5. Popascul (Dm ; 5tef ; Buc) ; diac (17 A II
Pogonesti v. P Agin 2 b. 245) ; Popescul, Radu, cronicar muntean.
Poleltul v. P olieuct 2. 6. Popi, Pop /easa, -easca, -eni, -esti, -oiu
Poleleu v. Polile u. cca. 50 toponime ; -ina t. Pochi t. (Dm) ;
Polaxe v. Polixenia 2. In genitiv Popei, Ioana (Buc). 7. Pop,
Polhlre v. Pulheria 2. nume de fam. ard., sub infl. magh. pap pre-
Poliefet v. P olieuct 1. ot" ; -a/ (16 A IV 253). 8. Popazu frecv.
(Schei IV) -1, mold. (Sd XXI) ; - Pala (17
POLIEUCT gr. 11a6Eux,roc mult dori tul"
B IV 195), cf. planta popaz si gr. 7rovrac
1. Polievct si Poliefct (Syn). 2. Probabil prin
etim. populard : Poleitul, T., mold., 1739. II. Cu sufixe : 1. Popea, ard. ; Popeea,
ard., act ; Popiia, Sandu din Sacele (RI XI
Pollfroni v. Polihroni e. 95) ; Popiea (Sd XV 245). 2. Popeiu
Poliblr v. Pulheria 3. (Isp 111') ; Popeica, act. ; Popeea, G., act. ;
Popew.a. N., olt. (Sd VI 488). 3. Popica
POLIBRONIE gr. 1IoAuxp6vt.o; care vie- (Ard) ; Popicd, loan, act. ; Popiciu (Sd XVI) ;
tuieste mult". Polifroni (Sd XV 195). cf. popic, -e. Popcesti (Sd XVI). 4. Popisul

134

www.dacoromanica.ro
(Giur 256). 5. Popif ; -u, I., mold. (Sd VI Popandron v. Popa III 1.
263 ; 16 A IV 13) ; (Pas) ; -esti fam. (17 Poparad v. Popa III 7.
B III 572); Popefii s. 6. Popoe, zis si Pdpone, Poparda v. Pop a IV 3.
%ig. (16 B I 187). 7. Popoiul (17 B II 429; Poparosea v. Popa III 7.
Bir I). 8. Popoiac (17 B III 182) ; Popoicul Popaz/u -oglu v. Po pa I 8, V 1.
(Isp 11). 9. Popec, ard. (Pas) ; Popocea din Popandri v. Popa III 2.
Blrsa (Sd X). 10. Poponea, C., act. ; Poponef Popaniciu v. Popa II 14.
t. (16 A IV 287) ; - Ion (Glos). 11. Popo- Popataru v. Popa IV 2.
lea (16 A III 294) ; - diac (17 A III 142). Popeesti v. Popa II 14.
12. Poponfia, 5t. mold. 1693 (Sd XV 9). Popdan v. Popa III 1.
13. Poputlea, -ia, tig. @tef) ; Apopufeia, Popeanta v. Popa IV 4.
loan mold. 14. + -an : Popan (M mar); - Pop lea, -eea, -eea, -ei, -den v. Popa
Ion, (Vr C 174); -a, 1680 (Pas) ; + -ici, Po- I 6, II 1, 2.
paniciu (Pas). Parte din acestea se pot ex- Popelean v. Popa IV 5.
plica si prin compunere : Poponea (< Popa Popenciu v. Popa III 3.
Onea), Poponef (< Popa Ione(:) etc. 15. -I- Popentea v. Popa IV 4.
-la : Popsa (Dm ; tef ; Ard ; 16 A I 542) ; Popetii v. Popa II 5.
Popse, feciorul lui Petrila (16 A II 124); Popi, -ca, -a, -ciu, -ea v. Popa I 6,
-esti (Dm ; Sd XVI). 16. Popp,' (Pas) ; - II 1, 3.
vist., 1394 (13-15 B 54) ; -i t. (Glos) ; -ul, Popincea v. Popa III 3.
Toader (16 A II 124). Popionea v. Popa III 5.
III. Compuse : 1. + Andron : Popandron Popirtea v. Popa IV 8.
(Drag 346) ; + Dan, Popdan (Drag 346). 2. Popistan v. Popa III 8.
+ Andrei : Popandri (17 B III 572). 3. + En- Popisul v. Popa II 4.
ciu : Popenciu (Pas) ; - I., ard. ; Popincea, Popiseani v. Popa IV 9.
N. (Puc 364) ; cf. si subst. popinci = un soi Popisteanu v. Popa IV 10.
de bureti. 4. + Iuga Popoiugii s. (Dm ; Isp Popi/16, -tu v. Popa II 5.
III') si prob. Popoiuc (Dm). 5. + Ion, Ivan : Popicea v. Popa IV 1.
Popionea si Popivan (Pas). 6. + Luca : Pop - Popinzelesti v. Popa IV 6.
luca (Drag 346). 7. + Radu si Rosca : Po- Popird/a, -ea v. Popa IV 3.
parad (Pas) ; Poparosca (Ard). 8. + Stan : Popirlan v. Popa IV 7.
Popistan. 9. Apopii, Iuon (BM V). Poplie v. Puplie 3.
IV. Alte derivate sau compuse neintelese Popluca v. Popa III 6.
1. Poptcea (17 B II 429), cf. interj. poptc I
Popoe, -ea v. Popa II 9.
2. Popdtaru (Sd XXII 333). 3. Poparda, P., Popoe v. Popa II 6, 7.
mold. act.; Poptrda (Ur XXII 409) ; Poptrdea, Popo/lac, -Teal v. Popa II 8.
V. (An PI 131). 4. Popeanfd, T. (17 A IV 159) ; Popolu/e, -gli, -1 v. Popa II 7, III 4.
- Gh. (Buc) ; Popentea (Isp HP). 5. Popelean Popolan v. Popa IV 5.
(M mar); Popolan, D. (Hur). 6. Poptnzelesti Popon/ea, -et v. Popa II 10.
s. (17 B II 317). 7. Poptrlan, act. 8. Poptrlea Popontla v. Popa II 12.
(17 B IV 439). 9. Popiscani s. (Dm). 10. *Po- Poprad v. Popa III 7.
pistea > Popisfeanu tam. Pops/a, -0, -esti v. Popa II 15.
V. Cu sufixe straine : 1. + tc. -oglu fiu" : Popsor, -I, -ul v. Popa II 16.
Popazoglu refacut din Papazoglu. 2. Cu sufixe Poputea v. Popa II 13.
slave : -vici : Popovici ; -ov : Popoveni si Popov /eni, -lei v. Popa V 2.
Popauli ss. 3. Din magh. pap popa" : a) Porlie v. P orf irie I 2.
fonetic Pop ; b) scriptic : Pap, I., ep. ; Pap f iu,
Iustin act. < magh. Papfy. PORFIRIE gr. Ilopoptoc <Tcopcplipet pur-
pura". I. 1. Por fir ; -a f. li t.; -à (Mar ; Ard) ;
Popan, -ii v. Popa II 14. -iu (Bir I); -u (Br 85) ; -i b. mold. act. si -iu,

135
www.dacoromanica.ro
act. 2. Scurtat, Porfie f. (Ard). 3. Porhira f. 1749 (Gorj 198) ; -n, olt. (Sd VI 489). 5. Pre-
(Mar ; Sd XXI) ; Porhirila f. (P13) ; Porhiril dusca, N. (Met 297). 6. Predoiu (Ard) ; - Ion
b. (Buc). (BCI 39). 7. Predula (Hut. 124). 8. Predelel
II. Cu met. : 1. Pro fir vames, 16 44, mold. fam. 9. Prediste t. (16 B V 32). 10. Predoana,
(RI VI 86) ; -a, -e, -a, olt. (Cand) ; Profit, Piscul, t. 11. Nume asemanatoare Predooici
Cojocaru (D Buc). 2. Cu afer. : Firu, Fira, log. (16 A IV 250) ; Prida (Ard II 90) ; Pre-
Firan, Firoiu, olt. (Cand) sau < Sanfir ; doleanu fam. act. 12. Arm. Garabet, cu acelasi
3. Prohir, Gay. (RI XXIII 181) ; -a si -oiu sens.
(Sc). 4. Profer, Ion (Buc). 5. + Prohor Pred/ea, -escu, -esel, -iste v. Pr e d a II 1,
Profor (Sur XXI). 6. Cf. Profa s. > Profeanu 2, 8, 9.
fam. Pred/etiel, -idiei v. Preda I 2.
Prcd/oana, -oiu, -oleanu, -oleseul v. P r e -
Porhlr/a, -ia, -11 v. P or f i r i e 3. d a 11 6, 10, 13.
Postan v. Apostol II 2. Predu/ca, -sea, -Iii v. Pre d a II 4, 5, 7.
Postarescul v. A p o s t o l II 6.
Post/ea, -eca, -escu, -lea, -lei, -10 v. PREOT subst. 1. -escu ; -easa ; -esele t.
Apostol II 3, 4, 6. 2. Preuta m-te (Olt) ; -escul (Dm). 3. Din
Postol/achi, -ea v. Apostol I 6. pl. preuti Preu /escul, St. (Dm ; C 5tef).
Postul v. Apostol H 1.
Posteseu v. Apostol II 5. Prepia v. Teoprepi e.
Potrop/esti, -opesti v. Pr o t o p o p 2. Prian, -ul v. C hip r i a n 1.
Pous v. Paus 2. Prieoch/e, -i v. Procopie 12.
Pranifat/e, v. P an cr a ti e I B 4.
-1 Pricop, -an, -ul v. Pr o cop i e 9, 10.
Praxis v. Evpra xi a. Pricu v. Procopie 13.
PrAeulest1 v. Procopie 8. Prida v. Preda II 12.
Preacopie v. Pro cop ie 2. Pridon v. Spiridon I 5.
Preeop, -ie, -ul v. Procopie 2, 5. Prie, -a, v. Chiprie 2.
Precu, -1 v. Pr ocopie 7.
Precupul v. Procopie 3. PROCA tema comuna formats din : Pro-
copie, Procul gl Proclu. 1. - (Dm ; Isp IV2 ;
PREDA n. frecv., provenit din sl. IbrkAlerEvii 17 B III 169 etc.). 2. Procu popa (17 B II 207) ;
inainte mergator" (expl. de N. Iorga), (Syn Procegti s. (Dm). 3. Cu afer. prob. : Roca fam.
7 ian.); la 24 iunie scris numai Prediteci, ar. (Cara 88) si s. ; - Traian (Buc). 4. Prin
Para Ioan (mss 1081 fol. 64, BAR). I. 1. Pred- schimbarea parlii finale -ca, luata ca sufix
teciul si Predetici (Syn). 2. Predidici, Ioan, si inlocuita cu suf. -ciu : a) Rociu, ard.; -/ s.
lb., 1847 (Puc 364 ; I Div) ; Predetici, loan argesan. b) Roce, Preda, 1780 (IC) 7); -a, F.,
Ochei II). act. ; Rocescu (Grs 13). 5. + -old : Roelof, R.
(17 B II 222). Pentru Roca, Rociu, cf. subst.
H. Dupa Miklosich si Weigand Preda < sl.
rociu plasa de peste" (Pas) sE magic. roka
nptAi antiqua pars", ceea ce n-are sens ; vulpe".
cf. 1nsa blg.-srb. Predimir, Predislav si ceh.
Preda. Numele Preda apare la not In Oltenia, Prod /elti v. Pr o c a 2.
Muntenia si Ardeal pentru ambele sexe. Procopan v. Procopie 10.
-
I. b. frecv. olt. (Sur VI) ; - Buzescul ; - b.
ord. (Pas) ; Preda f., sotia lui Radu Buzescu, PROCOPIE gr. lipox67Loc < npoxonll pro-
tfiica Banului Mihalcea (17 B I 232, III 397) ; gres". 1. Procop, -e, -ie (Dm ; tef) ; cu apoc. :
- f. (AO XV 282); Predlescu ; -esti s. 2. Proca (etim. S. Pulcariu DR II). 2. Precopie
Predea postelnic (17 B I 326). 3. Predan, ard., (13-15 B 189); Preacopie (Sd XXII 233).
1219 (11-13 C I 92) ; - Oprea, olt. (Sd XXII 3. Precupul, sarbatoarea ; fara art. Precup
342) ; - Mitu (lb). 4. Predica, rig. fiul lui b. ard. act. (inform. Al. Cristurean). 4. Cu
Prebusila (BCI XI 74) ; Preduca, Romanescul, afer. : Cupa (Mar) ; Cupul, Cupa (Ard) ; Cupan

136

www.dacoromanica.ro
(16 B III 176). 5. Precop, mold. (Sd XI 276 ; Protar, -le v. Prot eri e.
CL ; 17 A III 1). 6. Cu afer. : Copul si Copla
ss. ard. ; Copcea < Pricop (etim. Paica). PROTASIE lat. Protasius, < gr.np&rctatg
7. Cu apoc. : Mos Precu (M. Sadoveanu);
Precut, Marin (BCI XV 162). 8. *PrAc u,
protasa". 1. - mon. (Cotr. 555) ; - 1674
(R5c 24). 2. Protasiu, V. (Gimp). 3. Purtasia,
-testi t. (Mus). 9. Pricop (Mar ; Pas); -ul s. mold. (Sd VI 146). 4. Cu sine. : Prosie, Gh.
(16 B I 60). 10. + suf. augur. -an : Pricopan, (Cat gr I).
muncel in Dobrogea ; cu apoc. : Pricu, I.
(Schei IV). 11. Procopan, Eugen, mold. 12. PROTERIE cf. lat. protero a zdrobi".
Pricochli (Sd VII 304); -e, mold. 1i dobr. (RI 1. Protarie (Syn). 2. Protar, rus.
XI ; Bir I). 13. Cu apoc. : Pricu, Ion (An Corn
92). 14. Actual : Procopliu ; -iescu, -ioaia, PROTOPOP, subst. 1. - (Dm); -a, I. (C
-ioaele ss. Stef) ; -escu. 2. Potropopesti si Potropesti
ss. (Dm).
Prof/a, -eanu v. Porfirie II 5.
Profer v. P o r f i r i e H 4. Puleherie v. Pulheria 4.
Profit, Profir, -a, -5, -e v. P or f i r i e
CI 1. PULHERIA lat. Pulcheria frumoasa".
Profor v. Porfirie II 5. 1. Pulheria mona. (Sd XIX 61); - doamna
Prohar v. P r o h o r. lui Nic. Mavrocordat (Sd XV1 46); Pulheriia
Prohir, -a, -oiu v. Porfirie II 3. - Profira Bratasanca (BCI XI 80-81). 2. Pol-
hire, -a (Moxa 118). 3. Polihir, Stan, olt.
PROHOR diacon, gr. 11p6Xopoc < 7rp si (RI XI 315). 4. Puleherie (Ins 10).
Xopog cel ce conduce corul" (OS). 1. - eg.
(16 B IV 208). 2. Prohar (17 B III 254) sau PUPLIE, lat. Publius, prenume roman In
eroare de mss. 3. Prin afer. s-ar putea explica leg/itura cu adj. publicus. 1. Puplie = Puple
Horul, Horia etc. (v. Partea a II-a), dar Prohor (Syn). 2. Puplion (Syn). 3. Pomplie zis si
nu este atit de venerat, nici numele frecvent Poplie (Sd XXI 29). S. Puplina, Ghica
spre a justifica acele scurt5ri. (RI VI 261).

PRO OROC, subst. 1. -ul (NL. 203) ; Proroci Puplina v. Puplie 4.
s. (17 B IV 177). Purava v. Parascheva I A 7.
Purtasia v. Pr ot asi e 3.
Prosie v. Pr ota sie 4. Pustoli v. A p o s t o 1 I 6.

www.dacoromanica.ro
R
Rab/i, -lea v. R a bul a. RAHELA, Sotia lui Iacob, ebr. rahel pe-
cora". (Tagl). 1. Rahila f. (Ard ; Pas) ; Rahillia
RABULA sirian -. Cu b In Synaxar 1699 mona;-/eb.1609 ;-escu act. 2. Rahila (P2 ;Ard ;
(in calendar cu v). De aceasta temd se Pas) ; cu afer. Hira (etim. Pas) sau< Porfirie
apropie : 1. Rabi, Gavr., ard. 2. + -lea : ori< Safir(v.Partea a II-a) ; Rahiresti t. (Mus).
Rablea (17 B II 171). 3. Prin schimbarea partil finale : Rachina
pren. ard. (Pas) si Rafina (Hur 129). 4. Hi-
Bache v. Teodor III 1. perurbanism: Rafila (Mot ; Var 23) si Rafira
Raehina v. Ra hela 3. (Ard; Pas). 5. Cu afer.: Fira $i Firuca (ib).
Rael/es, -is v. Ira clie 1, 2. 6. Rafiroiu pr., 1916.
Radion v. R o d i a n 2.
Radivon v. Irodion 7. Rahil/a, -ie v. Rahela 1.
Raf/a, -II v. Raf ail 5. Rahir/a, -esti v. Rahela 2.
Raillii, -eanu v. I sr ail 6.
RAFAIL ebr. R ephael, gr. PacpailA (Tagl Ralion v. I 1 a r i o n 4.
362). 1. - b. ; -6 s. ; -escu. 2. Rdfdila t. (Tis Ramsea v. Avr am II 2.
285). 3. Cu contractla ai >i : Rafil b. (Ard Ranghela v. Arhanghel 5.
II 86) sau < Rahila. 4. Cu sinc. lui i + suf. Rarion v. Ilarion 4.
- et : Rafalet, act. 5. Cu apoc. : Rafa, Rafd si Rasealina v. Paste IV B 3.
Rdfilesc (Cand < Rafael) ; Rafea, Minta (Sur Rasie v. Tarasie I.
XXI). 6. + -eiu : Rafei viltav (Sur XXI) ; Rasova v. Tarasie 4.
Rafeiu (Stef ; 17 A I 51 si V 171) etc. ; f. Rast, -I v. Er ast 1.
Rafieasa (17 A III 194). 7. Rafei b. (Tis 361); Raseuv.Grigorie I 8 siPetru III 8.
rig. (17 B I 97) ; -u (17 A IV 123 si 214 ; V 17) Rata, -e, -ea v. Pancratie II B 2.
- Cobaleanu (16 A I 545). 8. + -lea : Raf/lea, Rati/a, -e, -escu v. P ancr at ie II 1.
-lescu, -testi (Tec I) ; Rallei b. 1628 si Raflesti Ratina v. Pancratie II B 6.
s (Cat mold II). 9. Prob. Raf + suf. dublu Raviea, Raviea v. R e v e c a 1, 2.
- acea : Rafacea m-te. 10. + -in : *Rafin > Raz/o, -u v. I e r a z 3.
Raftnesti s. (Isp V12). 11. Cf. *Rif. + -ov : Raehila v. Teodor III 1.
Rtfov = Rlhov s. (16 B II 342). Rael/e, -uta v. Iraclie 3.
Radea v. Rodion 4.
Rafalet v. R af ail 4. Rfilaeea v. Raf ail 9.
Rafeiu v. Rafail 6. Ratan& v. R a f all 2.
Rani v. Rafail 3. Raf/ei, -ieasa v. Raf ail 6, 7.
Balla, Rafi/na, -ra v. Rahela 3, 4. Rafilese v. Raf ail 5.
Rafiroiu v. Rahela 6. Ralm/eseul, -esti v. Avram II.

138

www.dacoromanica.ro
RASP OP subst. < vb. a raspopi. 1. - (Ard) Riz/oiu, -u v. H r i z a 3.
Calificativ luat ca nume unit sau de familie Ride v. Era cli e.
frecv. ; -a si -d (Dm ; C $tef) ; -ul, Isar (17 B I Itilov v. Raf ail 10.
237) ; -escul (Hur 124) ; -eni s. (Dm). 2. Ras- Rimata v. R e in e t 3.
pochi s. (Dm). Illmesti v. Avr am II 1.
Bastiei, -eni v. E r a s t 2.
Rimeti v. Bernet 1.
Ilinghilesti v. A r h a n g h el 5, v. si Par-
Ratan v. P ancr a tie II B 5. tea a II-a : Rang 5, 6.
Rilt/ea, -eni, -escu, -esti v. P an c r a t i e
RIzian, -ea, -eni v. I e r a z 5, 6.
II B 3.
Itateiul v. P an cr atie II B 4. Boana v. Veronica 2.
Ratiesti v. P an gratie II B 1. Roca v. Pr oca 3.
Rant, -a, -1, -oiu v. Miron
Roc/e, -ea, -escu v. Proca 4 b.
V 4.
Raveca v. Reveca 1. Binh:a v. Proca 5.
Raz/esti, -oaia, -us V. I e r a z 3, 4. Rociu v. Proca 4 a.
Razina, Razana v. I e r a z 6.
Rodca v. Rodion 5.
Rode, -a v. Rodion 4.
RAZVAN < sl. raz-zvan rebotezat", (dupd Rodeseu v. Irodion 6.
Pasca), deci anabaptist ; - I., mold., 1726 Rodian v. Rodion 1.
(RA IV 262) ; - por. ard. (Viciu 34). - Stefan Rodica v. Irodion 3.
Vvd., domnul Moldovei ; cf. arab Rizvan
(AOr). RODION cf. 'Oa Log, din ins. Rodos sau
Regea v. Grigorie II 4. de trandafir". 1. Deformat : Rodian (Syn).
2. Cu met. : Radion (P11- fila 30). 3. Cu
REMET< magh. remete sihastru" < lat. apoc. : Rod, A. (Ard II 225). 4. Derivate :
eremitus. 1. Remetea si Remelt, Rtmefi di- Rode (13-15 B 174) ; - R. (16 B IV 269) ;
verse sate si toponime In Ardeal. 2. Deformat -a (Giur 247 ; Tis) ; -a jupan (Div 100), scris
probabil : Remotla, si -ea bb. (Pas). 3. Cf. si
si Melee', 1476, 1482 ('f -Rom 295, 324, 329,
t. Rimata (s. Pucioasa) contaminat cu verbul
a lima. 332). 5. -ca : Rodca (Sd XVI); v. Irodion.
Remot(a, -ea v. Remet 2. Rohl v. Grigorie I 14.
Rani v. Irina 5.
Rentea v. 0 r entie 2. ROM terra comuna de la : Roman, Ro-
Reut v. Mir on V 4. mano, Romil si Romul, lat. Romanus, Ro-
milus, Romulus. 1. Romul (Ur XXII
REVECA sotia lui Isaac, ebr. Rebekka 239). 2. Roma, razes mold. (16 A III 44) ; -
splendoare" (OS). 1. Raveca, Raveca si
V eca, ard. (etim. Pas). 2. Ravica si Reveica f.,
din Strbi, 1575, b. mold. (C Raz 9) ; - I. (A
dobr., 1859 (RI XI 210). 3. Riveica, act. munt. Gen I 61-65) si s. r. Cislau. 3. Romeea, C.,
Popa Ion, preot (AO XVI 355). 4. + aga : Ro-
Bezina v. Ier az 6. maga (CL ; Buc) ; 5. + -otd : Romota b. (Pas) ;
Rite v. Maria I A.
Riga, -ni, Rigu, v. Grigorie II 4. Romotea (Pas ; Gorj 104). 6. + -cea Ro-
Rina v. Ecaterina I 6 §i Irina 1. mcea, ard. (Pas) ; din Birsa (Sd X) ; olt.,
Rist/a, -ache, -ea v. Grist o f or VI 1. 1619 (Sd V 439, VI 464 ; Gorj 118) ; Si 1638
Riton v. Hariton 1. (AO VII 29) ; munt. (16 B V 385) ; Romceni s.
Rita v. Maria I B 4. (17 B IV) si Rumceni sat disp. r. Buzau (RA
Ritoiu v. C h i r 3. I 210). 7. -I- -§ct : Rom§a (Sur IX ; Isp 112),
Riveica v. Reveca 3. cf. Insa Hromsa < Hrom (Partea a I1-a).
Bizan v. Hriz a 4.
Riz/ea, -escu, -ina H r i z a 2, 3 si I e - Roma v. R o m 2.
r a z 6. Romaga v. Roman 4.

139

www.dacoromanica.ro
ROMAN lat. Romanus, etnic. 1. Nume Aron, Sofron(ie), Andron(e) etc. 1. Rone b. ;
raspIndit din sec. XIV In Moldova, Ardeal, rar Rona s. 2. Roncea, Ronciu, Roncioiu forme
In Oltenia. Roman I, Vvd. (Dm ; Stef ; Mot) oltene (Cand 108), pe care Candrea le deriva
etc. ; - vecin (17 B) ; -esti ss. ; -ul oras ; din Roincea (vezi Rom 6.) atestat In Oltenia,
-escul, Pr. (Gorj 198) ; -a, f. mold. (p14). pe chid Roma este obisnuit In Moldova (Cand
2. Romdnel (C Stef) ; Romdnescul, Nicoard (Stef ; ib) ; Ronda, D-tru (Schei II).
Sd XVI ; 16 A I 508). 3. + suf. maritale
Romaneasa f. (ib) ; Romanesei, Oprea (BCI Roni v.I er onim 2.
VII 44) ; asimilat cu roman : Romineasa f. Ront/e, -a v. Gher on tie 3.
(16 B II 176) ; Romdneasca, Marica, In doc. Rosila v. Amvrosie III 1.
slay 1617 (17 A IV 109). 4. + -ete : Romdnete Rafl/ea, -eseu v. R a f ail 8.
(Pas). 6. + -co, -cu, -ca : Romanco, -cu, -ca Rosolim v. I eru salim 3.
(BM II) ; -coval s. (tef). 7. + -aqco : Romasco Rovin v. Ruvin 2.
(17 A IV 160) ipocoristic mold. din Roman. Roz/eseu, -in, -u v. Amvrosie II 3.
8. Romascani b. (17 A V 216) < romascan, Rubina v. Ruvin 3.
originar din orasul Ii tinutul Roman. 9. Ro- Ruearea v. Luca II 5.
mascel, V. (17 A V 262 ; Isp II1 ; Sur XXIV). Rueeri v. C r u c e a I 4.
Romanea. -eu v. Roman 6. RUFU, lat. Rufus rosul". 1. - M. (Sur
Romaseo v. Roman 7. X) ; Rufa f. (Pom). 2. Rufeni t. mold. (Sd
Romiln/easa, -el, -eseul, -ete v. Roman XI 78) si o bisericA In Iasi (Sd XV 193).
2-4. 3. + -ina Rufina f (Sucev 177). 4. + -lea :
Romalcan v. Roman 8. Ruflea pren. (VM).
Rom5seel v. Roman 9.
Rome/ea,-enl v. R o m 6. Rut /a, -eni v. R u I u.
Romeea v. R o m 3. Ruia, v. Grigorie I 15.
ROMIL, lat. Romilus : Romild, mold. Rumeeni v. R o m 6.
( Sur VII). Runta v. Gherontie 3.
Rusalim, Rusalesti v. I eru salim 2, 5, 6.
Romlneasa v. Roman 3. Rutiea v. Maria I B 10.
Romota, Romotea v. R o m 5.
Romsa v. R o m 6. RUVIN bibl. ebr. Reuben fiul lui Iacob.
Romul v. Rom 1. 1. Ruvin, 1792 (Pas) ; Ruvim eg. (I Div).
2. Rooth (Pas). 3. Sub infl. romano-cat. : Ru-
RON tema comuna din finalul numelor bina f., 1680, mold. (Isp IV1).

www.dacoromanica.ro
S
Saba v. Sava 9. SAMARIA ebr. tinut si oral In Palestina :
Sabian 0 Sabin v. S a v in 6. cf. si sorb. Dumineca Samarinencel, 1. Sa-
Sac, -iu, -ota, -ul, -utul v. I s a c 4, 5. maria f. (Drag 100) ; Samaria mona., zisa
si Samara (Sd XVI 77-78 ; D Buc) ; cf. Si-
SACHELAR/IE titlu clerical. - ; -escu. meria s. 2. Samara f. si s. (Hur) ; Samara s.
3. Sarnaranca s. (17 A III 194).
Saesti v. Isaia 2.
Salta v. F,lisaveta 9. Samarin/a, -esti v. M a r i n 8.
Saft/el, -u v. Hr i s an t I 4, 6. Samaseani v. S e m a n 1 8.
Sacihin, -a, -escu v. S a v in 2. &mai v. Samuil 5.
Sahiia v. Isaia 3. Samoll, -6 v. Samuil 2.
Sal/a, -ea, -e, -ia v. I s al a 2, 6. Samonida v. Simon III.
Sain v. S a v in 4. Sampson v. Samson 1.
SalaliSaliv. Solomon I411 leru-
salim 5. SAMSON judecator in Israel, ebr. Shim-
Salevestru v. Silvestru I 5. sohn solar" < shernesh soare" : (EI).
Salivastru v. S ilvestru I 4. 1. Sam 'mon (Ceas l Syn) ; - pivnicer (17
A II 30), cf. gr. ct.i4& ; - oralul Samsun
SALOMIA ebr. SatiTme domnia pAcii" din Anatolia, ngr. Sampson (But). 2. Sanson,
(Brock). 1. - f. (17 B I 489 ; Pal). 2. S-a for- ard. si mold. (Ard II 43 ; Isp 112; 17 A V 207) ;
mat 1i un masculin : Salom, V. (Isp 12 ) ; - I. - 1652, mold. (RI II 142) ; -el (Cat mold II).
(Isp 112); vatav, mold., 1652 (RI 11 142) sau 3. Cu afer. : ard. Son (v. si Pas) ; Son, Von
< Avesalom. 3. Solomia (Sur XI ; Sd XVI ; (Met 69). Son fam. act. ; elev (Deal 132);
Mar ; Var 23) ; Solomia poreclita Draguta - firma Cimpina ; Sonea, act. ; Sonescu
(16 A II 12). 4. S olomca f (Cat mold II). prof. 4. Cu s < s fon. lat-magh. : prob. $ona
s. ard. > Soneru,1722 (Pas) locuitor In Sono" ;
Salomon v. Solomon I 2. ,ona fam. ard., 1738 (Pas), dar nu din germ.
Schtinau. .5onea, Bucur (BCI IV 13) ; .onessu
SALONA lat., cf. orasul Salona. 1. Salun (1st P1 360) ; $onca, M., olt. (Tg-Jiu).
de Cindesti, 1663 (RI II 144) zis li Xalom
In 1686 (ib). 2. Cf. Serund (Mot) cu e In loc SAMUIL ebr. Sh'emu el (Brockhaus).
de a, ca Sevut pt. Savut, amintind numele 1. Samuild, olt. 2. Samoil (Ard II 43 ; 16 A
arotnin Samna pentru Salonic. III 10); -A (Ard I 200 ; Mar ; Isp 112) si Sa-
moila (Cand). 3. Samoil /a ban. si t. (Mus 55);
Salun v. S al on a 1. -eqli (Sur VII Ii 16 A III 126) ; -eni s. (16 B
Sam v. Samuil 6. III 368). 4. Cu met. : Somalia t. (16 B IV 259).

141

www.dacoromanica.ro
5. Cu apoc. : Samai, Zaharie (Ard II 150) ; lat.-magh. : Saul t. (Mus). 8. + Isau :
pren., 1771 (Pas). 6. Trunchiat : Sam, $i -ul Esaula b. (Cat mold II).
(Mar); Samesti (Dm). 7. Cu fon. lat.-magh. Saur v. Saul 6.
Sarnu (Ard II 86). 8. Cu afer. : Mold, Molica
(etim. Pas). SAVA popular Sinsava", gr. EcipPa; rege
Sarnia v. S a muil 6. hindus. 1. Say, Medre, ard. (Met 100) ; -a si -u,
San v. Vlasie II 3. frecv. ; -ucd, mold. (Sd XXII) ; -u/ (P2).
Saila v. Avxinie III 2. 2. Say I a (Ard) ; -a, C-tin (AO VII 33) ; -escu,
Sanadin v. Sinai 4. -ulescu, -oiu fam. (Y Div) ; -roll, -eni ss.
Sanate v. S ineto s 3. 3. Savdscul (C Stef ; Sd XI 73). 4. Savancea
Sanda v. Alexandra 4 $i Ru- (Pas). 5. Seoul (Mot) ; Sevdscul (16 A III 45) ;
xanda. Sevescul (Sucev 142) ; Sava zis Soban, I. (16 A
Sandr/a, -in, -u v. Alexandra II 3a III 63). 6. + -ca : Sauca = Sauca b. (16 A
$i Alexandra 3. III 26 ; 17 A IV 214) $i s. ; Sauca, -cell! ss.
Sandu etc. v. Alex a n dr u II 4. 7. Cu sine. lui v : Saoiu fam. act. ; Sdoani pa
Sanson v. Samson 2. Siret s. (16 A III 285) ; Saunica (ib. 310).
Saoiu v. Sava 7. 8. Sdotescu, D. (AO XIII 130). 9. Sub infl.
Sapie v. I s a chi e. cat. Saba, M., ard.
Savasti/a, -an v. Sevastian I 1,
SARA sotia lui Avraam, ebr. printesa" II 2.
(Brock). 1. - f. 1618 (AO XIX 88 ; P Bor 73). Savasti/ta, -u v. Sevastian I 2,
2. Sub infl. fon. lat.-magh. Sara $i Sarica II 3.
(Pas). 3. Dim. : Sarica t. dobr. sau < subs t. Savastu v. Sevastian I 2.
sarica, depinde de accent.
Saraeinesti v. S e r a f i m 4. SAVATIE gr. Ec43(36c.rtoq < trac Sabbatius
Sarafim, -a v. S er a f im 2. (tatal lui Iustinian), cf. Sabadios = Sabazios,
Sarafinesti v. S er a f m 4. zeul trac (OR I 4 n). 1. - (Pu) ; eg. (Cob 6).
Saraftin v. S er a f im 7. 2. Sdvatie (Sd XVI). 3. Savatin fam. 4. Forma
Sarapion v. S er ap io n. lat. Sabatie (Sucev 179).
Sarica v. Sara 3. Savea v. S a v a 6.
Sar/il, -ia, -u v. C h es a r i e IV 1, 2.
Sarebez v. S e rgh ie 10. SAVEL cf. lat. Sabe/Ius. 1. Savel (Ard ; Sd
Sar/lea, -ogea v. Chas a r i e IV 4, 6. XI 51 ; I Bot 11).
Sauca v. Sava 6.
SAVIN lat. Sabinus, etnic. 1. Savin (Sd
SARANDI < neogr. csocpcoproc cei 40". XXI) ; -escu ; marital; Savieneasa (Sd XVI)';
1. - fam. (Isp IV2 ; RI XIV 147). 2. Sdranda Savinesti s. 2. Saghin (IS 270) ; -escu (Puc) ;
batrin in f. jd. Faith' 1744 (Sur XXV) ; -a f. (Sd VII 65) etc. ; -a, Mara, buc. act.
t. (D Cpol) 3. Sarandino boier 1430 3. Cu fon. lat.-magh. ; pentru s : ,F agh in es c u.
(T -Rom 162). 4. Scurtat Sain, Rad-Pinciu (Ard). 5. Sub
z

infl. latinista, Sabin, Andrei, cap. tllmaciu la
Satha v. Elisaveta g. 1800 (Stef) si Sabian, Alexe (Tee I). Modern
SAUL ebr. giant obtinut" (Brock). Sabin, -a.
1. Saul (Ard) ; -escu (Arh) ; -esti s. 2. Saula
b.(16 A I 177 si III 320 ; 17 A IV 412) etc. ; f.
SAVINIAN lat. Sabinianna < Sabinus.
(C Stef). 3. Saute, Toader (16 A I 76) si nepotul
Cu sincopa lui a : Savinin, flul Tacului (16 A
sau Sautes (16 A II 22). 4. Saulea = Saula III 339).
(Stef) ; Saulea (Puc 286 1i 386 ; Vr) etc. Savta v. Elisaveta 4.
5. Seulescu, act. 6. Cf. Saur, I., act., poate direct Savu, .aa v. S a v a 1.
din lat. Saulus, pe tale populara. 7. Cu fon. Sador v. Isi do r 1.

142

www.dacoromanica.ro
Saftian v. Hris an t 17. Saphila v. losif I 4.
Safti/ca, -fa v. Eli s a v et a 9. Sarafhn v. S er a f im 3.
Saftoiu v. Hris an t I 6. Saranda v. S a r an di 2.
Sala v. I saia 4. Saraein, -elti v. S er a f i m 6.
Saiastra v. Sevast ia II 7.
Saila v. Isaka 8. SARBATOARE subst. 1. - b. (16 B III
Saimanu v. Seman I 7. 100) ; - Florea (Hur 99). 2. Toponim : Piscul
Sillaman v. Solomon I 3. Seutatorirei (16 B 1 122) sau al Sarbaloarei
S lv e stru I 6.
Salavastru v. (ib 119).
Sale v. Vasilie II 5. Sar/eseu, -lien, -oiu v. C he s a r i e IV
Salevestru v. Silv es t r u I 4. 2, 3, 5.
Salle v. Vasilie I 2.
Saliman v. S olom on II 6. SARINDAR subst . < gr. aocpawripL.
Salioan v. Vasilie VII 2. 1. Sarindar (Bih) ; -u 5colearu dascalul"
Samanul v. Seman I 7. (explic. N. Iorga, Sd VII 326) ; -iu, lig. (16 B
Samara v. Samaria 2. I 8).
Samail/a, -eni, -esti v. S a m u i I 3.
Samillia v. Samuil 4. Sarghi/e, -r v. S erghi e 2, 9.
Saman v. Seman I 9. Sarlici v. S er g hi e 7.
Samaranca v. Samaria 3. Saue/a, -esti v. Sava 6.
Samartin v. Martin I 4. Saul, -eseu, -elti v. S a u 1 1.
Samedru v. D i m it rie IV 2. Sauniea v. S a v a 7.
timer, -ul v. Seman II 4. Sava, -tie v. Sava 2 si S a vat ie 2.
Samesti v. Samuil 6. Savastria v. S ev a st i an II 7.
Sfinviorz v. Ghe or ghi e VIII 2. Salvaneca v. S a v a 4.
Samina v. Simeon II 1. Siivascul v. S a v a 3.
Sami/on, -oana v. Simeon 17. Savastru v. S ilv est ru II 3.
Sammetru v. D imitri e IV 1. Sav/eni, -eseu, -elti v. Sava 2.
Samoilli v. Samuil 2. Saveri v. S e v e r I 2.
Mullion v. I o an IV A 1. Savinesti v. S a v in 1.
Silnat, -a v S in et os 2. Sfiv/oiu, -ulescu v. Save 2.
Sfinadon v. Sinai 2. Searadosche si Seariotsehie v. I s c a r i o t.
Saniit/auca, - escul, -esti v. S in e t o s 2. S pirido n II A 6.
Sehida v.
Sfinauti v. Avxinie III 2. Sehina v. Damaschin 5.
Sanbatis v. Simbat a 3. Sehinda v. C hinde as 2.
Sfinhotin v. Simi) at a 2. Schindir v. A 1 exan dr u IV 2.
Sancauti v. Avxinie III 4. Sebiridon v. Spir i don I 2.
Sunehetriu si Sfinehltru v. P et r u IA 4. Sehitea v. Parascheva I 3.
Sand/ache, -oiu, -nen, - ulache, -Wet etc. v. Schiy/a, -u v. Parascheva I C 2,
Alexandru II 4. III 3.
Snneseu v. Avxinie III 2. Seopleseu, -ul v. E p is c op 2.
Siinetesti v. Sinetos 1. Seridon v. Sp iridon I 5.
Sanghiorghli v. G h e or g h i e VIII 11. Serit/a, -ea v. A sin cr it 1.
&bakes v. Avxinie III 6. Seamen v. Seman II 3.
SAW/in, -la v. Avxinie III 2, 3. Seaverin v. Sever II 2.
Siinpaltru v. Pet ru I A 3. Sebastian v. S e v a stian I 3.
Sanut v. Avxinie III 3. Sefron v. Sof ronie I 2.
&taxa v. loan IV B 7. Selevestru, Selivestri v. S i 1 v e s t r u I 3.
Sanziene v. Joan IV B 1. Selvestru v. Silve s t r u 13.
Saoani v. Sava 7. Sema v. Seman I 2 si Sim I 3.
Saotesen v. S a v a 8. Semae v. Seman I 6.

143
www.dacoromanica.ro
SEMAN-SEMEN. Tema incerta, de origine Seni v. Avxinie I 2.
complex:1, cf. ucr. CeMen < Simeon (Grinc), Sent/e, -I, -ii, -u v. A vxent ie II 3.
omofon cu Semen de alts origine, In uz la Sepenta, Sepintai v. I o s i f I 4.
moti si criseni (0. Dens) ; cf. si unele cuvinte Sera, -cin v. S e r a f i m I 6, II 1.
ca : subst. semen si verbele omonime : a se- Ser/an, -ian v. Serafim II 2.
mana (a, pune saminta" si a fi la fel").
I. Seman : 1. - munt. (16 B II 160) ; calaras, SERAFIM t,br. Seraphim p1. din seraph
1655 (Sd IV 38) ; judet" (17 B III 353) ; ardere" (EI). I. 1. Serafim, T. (Hat 65). 2. Sa-
olt. (Hur) ; - vatAmanul 1634 din Chelmesti, rafim (Tec) ; eg. (BCI V 217) ; -a f. olt. (Sd
mold./1 si un sat. 2. Scurtat : a) Sema (16 B VI XXII). Cu apoc : Saraful, P., 1823 (RI
312) ; - vames (17 A IV 217) ; b) Semul din XIV 139) sau < zaraf. 3. Serafim (Sd XI
Paia, olt. (Sur VI). 3. + Andrei sau Andron : 58 si XXI). 4. Sarafinesti sau Saracinesti
Semandra, A., act. 4. Seman, munt. (16 B II Sur XIX 62) fost Sorocinautt s. 5. Serahin
233) ; cf. Semanauca t. 5. Semeanu, I., munt. act. 6. Cu c < 1 : Saracin, mold. si -esti s.
act. (Mz PI I 138). 6. Cu schimbarea partii (C Bog); - Radu, olt., 1828 ; Seracin, olt.
finale : Semac (16 B VI 254). 7. -I- subst. (AO XX 281). 7. Saraftin, D. (Ard).
seimen : Saimanu, loan, act. si Samaria!, 8. Serafil, eg. Arges (16 B V 68).
Gh., mold., 1804 (Sd XXI). 8. Cu schimb. II. Divizat in : Sera-Fim. 1. Sera, Bot-
p. fin. : Samascani s. 9. Somali, munt. naru, mold. ; Serescu, Isaia (Puc 259). 2. +
(16 B I 100). -an si -ian: Seran, Elena, ard. (act. ; Ser/an,
II. Semen : 1. - olt. (Rel ; Tis ; 13-15 B R. (G. Dem). 3. Fimu (Pas).
97 ; 16 B I 100, II 53, 233) ; - ard. (0 Dens) ;
1202 (11-13 C I 25) ; boier (Flor 95) ; -escul, Serahin v. Serafim 5.
Vlad, mold. (16 A II 138) ; - zis Seman, Si-
meon si Simion stolnic (15 B 97, 105 etc.) an. SERAPION gr. Eeparckov < zeal Serapis.
1437-45). 2. Semenea si Seminea b. (C Bog) ; Sarapion ierom. (Flor 15).
Semenea si Semeni ss. Cf. m-tole Semenic din
Banat. 3. Seamen, Virlan, olt. (AO III 249). Serg/escu, -iu v. Serghie 8.
4. Semen, Miloiu, olt. (Sd XV 327) ; -u, I. si
-ul, C., olteni (Sd XXII). 5. + -sa : Semsa din SERGIIIE lat. Sergius, de la tribul Sergio.
Rasnicel, olt. (Sur VI). 1. Serghi (Sd XI 279), -escu, Ionita (t Div);
III. Srb.-cr. Semk o, Simk a< Simeon -esti s. 2. Sarghie (17 A II 17). 3. Strghie
(Rad 82 p. 147) : 1. Semca spatar (16 B I 62, (Sd XVI si XXI ; C tef ; 16 A I 164).
IV 367) ; sulger (ib 131) ; olt. (Tis).
4. Strghe (Sur XIII). 5. Prin schimbare de
sufix : Strgul, C., log., 1814 (Sur XVIII).
2. Semcula b. (Ard). V. si Siminic Partea II-a.
6. Sirghie (Buc; Ur XXII 409) ; Sirghii
Semandra v. Seman I 3. (Tec). 7. Cf. Sariici, mold. (16 A III 299).
Semitn, -uca v. Seman I 4. 8. Actual : Sergiu, Sergescu. 9. + Arghir
Seme/a, -ula v. Seman III. Sarghir fam. (Sez). 10. Dim arm. Sarkis <
Semeanu v. Seman I 5. Sergius: - b. (RS 35 ; 17 B I 305, 491, II
Semen, -ea, -escul, -i v. Seman II 1. 83, 218) etc. ; - Stanciul (AO XIX 120) ;
Semendria v. Dimitrie IV 6. Sarchez, popa (16 B III 159) ; - ostas (P
Seminea v. Seman II 2. Gov f° 18).
Semion v. Simeon I 2.
Scmjordzu v. Gheorghie VIII 5. Seruna v. S a l o n a 2.
Setunicoara v. Nieolae I C 5. Servasie v. Ghervasie 11.
Sempietru v. Pet r u I A 1.
Setup v. Seman II 5. SET fiul lui Adam, ebr. Shit repositus"
Semul v. Seman I 2 b. (OS). 1. Sit (Tis) ; -a, -ani, -oaia ss.;
Sen/a, -fi, -ecauti v. A u x i n i e III 1, 5. -escu, L. (Tg.-Jiu). 2. Sitea (Ard) ;

144
www.dacoromanica.ro
- I. (Giur 266) ; - Stan, olt. (Sd V 305) ; - I. SEVER, 1. -a f. mold., sec. XV (Stef).
Badea (17 B IV 552), zis si Sete (ib 193). 2. &Wert, 1674 (Rae 24). 3. Actuate : Sever,.
3. Sitild (Mus) ; Sitilesti ceata de mosneni -a, -ia (Pas). 4. + -an : Severani (16 A IV
In Chiojdu. 4. Sita, N. (Met 259). 5. Sete 250) sau Severeni s. (Stef).
(13-15 B 231). Aceste nume se pot lega si II. SEVERIN, frecv. Incepind din sec XVI.
de apelativele site/ si sete. 1. - mar. (M mar) ; -mold. (Sd V 221) ;
- cu sora-sa Dronta (16 A IV 196) ; - munt.
Sete v. S e t 2, 5. (16 B II 304 si VI 26 ; 17 B II 69 si III 491 ;
Seulescu v. S a u I 5. Puc ; etc.) ;Ivan (Sd XVI 217) ; - ard.,
Seva v. Sevastian 14. 1726 (Pas, Ard) ; - olt., 1636 (Sd VII 5) ;
Severin sat morlac (Mort 14) si -u fost s. lingo
SEVASTIAN si SEVASTIANA lat. Se- T-viste (17 B III 112). 2. Seaverin clucer,
bastianius -a < gr. azucLaTdc venerat". 1719, mold. (Sd VII 339). 3 -Ca : Seve-
I. Cont. cu Sava : 1. Savastian (Sur X) ; rinca f. sec. XVII (Tut 90).
- mon. (RI XI 94). 2. Savastiu, dobr. (ib 208).
III. SEVERIAN. 1. Sevirian (Syn).
3. Modern : Sebastian, -a. 4. Cu apoc. :
2. Severian diacon (Bal I) ; Severitan (17 A
Seva, Muchia, neg. T-viste, 1424 (13-15 B
V 303) ; mon. (17 A III 187) ; pren. act. (Pas).
77). 5. Sevastos (Arh) < ngr. 43aq-cog.
Severian v. Sever III.
II. Fern. 1. Savastia /ni (Syn) ; -na Sevestreni v. Silvestru II 1.
(P9. 2. Cu schimb. partii finale Savastia f. Sevut v. Sava 5.
(RI XI 91) mona. (Sd XIX 62), cf. gr.
Scylla v. Sibila.
Eepaaril Augusta". 3. Savastifa ; Avastifei, Sffintoai v. S f I n t II 2.
V., mold. ; Savastu b. (Tec) ; cf. Savasta (P Sfeteu v. S Int III B 4.
Bor 122). 4. Sevastia Calimachi ; Sevastie Sfetea v. Sf Int III B 3.
Badulescu (As Br 204) ; cu afer : V astie b. Sfeti/cescu, -ci v. S f t n t III B 6.
(I Div) ; Sevastifa (Sd XV 234). 5. Ipocoristice : Sfetuleseu v. Sff n t III B 1.
V astifa, Tifa (P3) ; Tifoiu b. olt. ; Stiea (VM) ; Sfintfeni, -es, -oai v. S I I n t II 2, 3.
Tiia. 6. -1- Stana : Sivistana mona. (Porn). Stintescu v. S f Int II 5.
7. + -stru, -stra : Stivastria, mold. (Sd XI 54).
Cf. Sdiastrd, end In folc. mar. (DR IV). SFINT -SINT subst. I. Cu subst. vechi
8. Mod. Sevastie, olt. (Cand) ; Sevastiana, romtnesc sunt- (stn-, stmt-) < lat. sanctus
cu afer : Vastiana. ard. (Pas). s-au format numele unor sarbatori In compu-
Sevastos v. Se vast ian I 5. nere cu numele patronului zilei Slntion,
Sevastru v. Silvestru II 2. Sintamarie, Shipietru etc., luate uneori si
Sevaseul v. Sava 5. ca prenume sau nume de familie ; fora nu-
mete patronului aflarn clteva cazuri, care
SEVER si SEVERIN lat. Severus si Seve- s-ar putea explica si prin Axinte ( < Auxen-
rinus < adj. severus. Sinaxarul ortodox con- tius) : 1. Stntu s. ard ; SIntescu, Ion, 1783,
tine trei nume Sever, doi Severin si trei ard. iobag (Var 14). 2. Prezenta acestei forme
Severian ; aceste nume explica satisfacator In numirea unor sate ardelene ca Sintandrei,
pe cele de mai jos, folosite In trecut si chiar SIncrai, Sindominic, Stntimbru, Slnmihai etc.
astazi, pentru locuri si persoane, spre a nu se explica prin romtnizarea toponimelor
mai recurge la alte etimologii ; In calendarul unguresti, formate sub influenta confesiunii
catolic este si Severinus din Norte, dupa care catolice, cu magh. szent Milt". Pen tru top.
un rege ungur a botezat castrul Severin, ard. Savadisla < Sanvadislav, vezi Petrovici
construit la 1230-33. Gresita etim. lui D. Dan, (Balcania, VIII 233).
dupa tribul slay Severi, si a lui Draganu din II. SFINT, ca nume de persoand : 1. Sftntu
sl. severe vInt nordic" (Drag p. 261- 264). (Sd X). 2. Sfantoal =Sfintoai, Balasa, n.
Forma calendaristica explica suficient topo- marital (Sd XXII 62, 64) ; Sfinteni s. vechi
nimele iugoslave, unguresti si romtnesti ; mold. 3. Sf intes pren. (P13 fila 43 ; Ac Bz 42).

145

www.dacoromanica.ro
4. Cu afer. : Fintea jupan (13-15 B 62) ; Siliivestru v. Silvestru I 2.
Fintesti s. (ib 229). Derivatele lui Fintea s-au Silca v. Vasilie VI 1.
confundat cu cele formate din alt nume, Sil/e, -ea, -eni, -i v. Vasilie II 2, 3 d.
Fintea, probabil de origine ungureasca Silevestru v. Silvestru I 2.
(v. Partea II-a). 5. Din pluralul SFINTI : Sfinf I Silianco v. Vasilie VII 3.
escu fam. ; -eni si -esti ss. (Ur XXII 176). Silica v. V asille II 7 b.
6. Cu afer. : Fin /i, artist dramatic ; Fin /ul Sili/e, -oana v. V a silie I 1, VII 2.
(Sd XVI) ; - N. (Bir III) ; Fin /esti s. Silim v. Ierusalim 4.
(r. Buzau), numit In acte vechi Fintesti Silimon v. Vasilie VII 4.
(16 B I 23, II 166) sau Hinlesti si Hen /esti Silinesti v. V a silie II 3 t.
(Sd XVI) ; cf. Hinfa s. olt. (16 B 11392) ; Hinfea Silioan v. S ilu an 2 si Vasilie
b. (C Stef ; 16 B I 15, 127) ; Hinf lescu, VII 2.
Lupasco (As Br 155) ; - esti s. (C Bog). Silion v. Siluan 3 1i Vasilie
III. Din sl. svent CHAT% sftnt", forme straine : VII 2.
A. Sub influents cults, 1. Svinfiu, T. (IS Silivestru v. Silvestru I 2.
276). 2. Sventesti s. (16 B II 373 si V47). Siloan v. S ilu an 1.
B. Forma populara : S fete < sl. esAvrk : Silomon v. Filimon 3.
S f et ulescu, 1642(Gorj. 366) 2. *Sfete,
Fete b. (Dm ; Stef ; C Stef) ; Fete, R. (16 B I SILVAN gr. Et.Aciuocv6q < lat. Siivanus,
zeul padurilor. 1.. Siluan (Dm ; Sd XXII) ;
79). 3. Sfetea, C., ard. librar ; cu afer. Fetea
(16 B 1 153 ; 17 B I 388 ; Tec) ; Featea b. - eg. (Bis R) zis si Siloan. 2. Siloan zis si
Silioan, v. Vasile ; Siloian mon (P. Gov f°
mold., 1636 (BCI V 189) ; Fetes, I. (Sur VII) ;
28). 3. Silion, v. si Vasile VII 2. 4. Silvan
Felesti s., sau din Fatu, Fata. 4. + -Cu :
Sfetcu, si Fetcu. 5. + -ic *Sfetic > Fetic act. In calendarul modern.
sau din fat, fats. 6. + -ici : Sfetici, Giura, SILVESTRU lat. Silvester, de padure,
balcanic (Hur 100) ; S feticeseu zis Sfetifescu, salbatic". I. 1. Silvestru, act. 2. Silivestru
G. (Hur 124, 129). (Syn ; Lex ; Pas) ; Silevestru (Syn) ; Slid-
Siban v. I o sif I 8.
vestru (Sd XVI 135). 3. Selvestru (BCI
V 204); Seleves Itru, mold. (5tef ; Sd XI 272) ;
SIBILA < lat. Sibylla In lit. relig. apocrifa : -treani s. (Stef). Selivestri s. (Dm). 4. Sale-
Sivila si Savila. 1. Sevila b. (VM). forma vestru (Dm) ; Salivdstru (Tec). 5. Salevestru
a numelui si la M-rea Sucevita : Sevila ta- (Vr). 6. Saldvastru, mold. (Tec II ; Sd XXI).
rita" la pictura exterioara ; tar la M-rea 7. Solovastru s. (Ard) ; cu sine. lui o : Sly-
Vatra Moldovitei : Sivila, privind legendara vastru, Ioan, act. 8. + Filip : Hilivdstru
Sibila (profetita unica) ; in alte texe apar (Pas).
zece sibile. (Dan I. Simonescu, Sibilele in II. Scurtat : 1. *Sevestru, Sevestreni s.
lit. rom., Buc. 1928). (13-15 B 133) ; Sevestrean, act. 2. Sevastru,
act. 3. Savastru (Tec I) ; Sdvdstreni s. ard.
Sie/a, -A v. Anastasia I 7, 8 1i 4. Cf. ipoc. Vestir b. (CL).
Atanasie III 2.
Sierita v. A sinc rit 1. SIM tema comund formats din trun-
Sidor, -ie v. I s i d o r 2, 3. cherea numelor : Simeon, Simon, Zosim,
Sila v. Anastasia I 7. Gherasim. I. 1. Sim (Mot.; Ard II) ; -esti
Sie, Slia, Slie/a, -ul v. Anastasia s. (Dm) ; -escu. 2. Simu, ar. (Ant Ar ; tiara
I 8 si Anastasie II 1 -3. 92) ; -1, TicAu, mold., sec XVIII ; -lescu.
Silulul v. Vasilie III 3. 3. Sima b., frecv. pren. mold. (Dm ; Stef ;
Mar ; M mar ; P Bor 42) ; ard., 1138 (11-13
SILA lat. Sylla. Sila b. ard., 1722 (Pas). C I 3) ; olt. (Hur 324) ; f., 1713 (Sd XV
SUM, -ea, -eni ss., sau < Vasila (v. Vasilie 88). Sima sopa lui Stroe stolnicul Buzescu.
II 1). Sima = Sema sora lui lane (17 B II 267);

146
www.dacoromanica.ro
.5ima ere' (PGov f° 40 vo). 4. Stma = Sima Simeria v. Samaria 1.
b. (16 A I 587) ; + -ache : Simache, N., prof. Simi, -an, -e v. Simeon II 5.
5. + -an: Simon (17 B IV 183) ; -ul t. si Simihal v. Mihail V 6.
fam. (16 A III 133), mold., (Sd VII 343) ; Similie v. S i m e on H 7.
-u (Sd XVI) ; Simdneasa f. (17 A II 238), Simin, -a, -el, -escu, -ie etc. v. Simeon
marital. II 1-3.
II. Cu sufixe : 1. + -ac t Simaca, Gh., Simnicescul v. Simeon II 6.
mold. (Sd V 416). 2. + -asco Simasco 16 A Siinnic/ora, -oars v. Nicola e I C 1, 2.
III 331) ; - viltamart (BM II). 3. + -co :
Simco si Simcd (17 B I 93, 137) ; Simca b. SIMON Zilotul, ebr. Shim,-on Implinirea
(Dm ; *tef ; 16 B I 112 ; 16 A III 332) ; + (dorintei)" (EI) I. 1. Simon, frecv., ard.
-cea Simcea (Hur 324) ; Simcelescu, act. (M mar ; Mot ; Pas) ; log. (Dm I) zis si St-
4. + -feel : Simicel, pictor. 5. + -is + man : mion (Dm II 73) si Sima log. (Dm H 116).
Simismart (Ard II 150). 6. + -oc Simoc, 2. Derivate : Simonesc, hateg. (Cand) ; -u,
act. 7. + -ota : Simota, ar. fam. (Cara 88). Dan prof.
8. Cu fonetism lat. magh. s < s :.,Sima (16 B H. Cu fon. magh. In Ardeal ante sec. XV,
IV 361) ; .imanu (Mar 8) ; -/, Oana, b. (Sd -
cu s < s : 1. ,Simon, ard. (Mar ; Ard ; Pas) ;
X 347) 9. Probabil + -ild : Simlila t ; -ilea olt. (Rel ; Sd VI 455). 2. + -ea : .yimonca
b. (Grd 11) ; ilescu ; -ileasca ..; -ilarhi (Arh). adv. romin ard. din Bekes-Csaba, < magh.
Simonka Simionel" (inform. Al. Cristu-
SIMEON ebr. v. Simon. I. 1. Simeon
reanu) 3. Cu fonetism provincial: Cimon,
Wtef ; Cand) ; - Molina Vvd. ; -a f. (Cand).
-ea, Cimoca (Mot).
2. Cu met. : Semion (17 B I 313). 3. Cu asim.
progresiva : Simion (Dm ; M mar) ; -escu ; III. Fern. Samonida, mama lui Radu (ere
-esti ss. ; -as (Mot) ; -el (16 A III 396 ; Hurm ban Vvd. (16 B I 128) < Simonida.
XV1 787) ; -ild (Vra). 4. Simioana, mold. f.
(Sd XI 273). 5. + Oancea : Simioancea (17 A Simpetriu, Simpietru. v. Pet r u I A 1.
II 196). 6. Simion zis Amion Buza (17 A II Sim(p)tilia v. Ilie III 5 c.
295) ; Simion zis Sion calugArul, munt., Simtion v. loan IV A 1.
1642 (BCI V 193). 7. Simion (C Bog) ; S dmi Ion Simzana v. loan IV B 4.
(Vr) ; -oana (P2). Simz/ea, -ean, -ian v. Joan IV B 4.
II. Cu eliminarea lui o : I. Simin, fiul
lui Voicu (17 B IV 262) ; -a f (Tec I ; P13; SIN, tema comuna formats din terminatia
Al Br 186) ; Sdmina f., dobr. (RI XI 206) ; numelor Eufrosin, Sisin(ie), Avxin(ie) si a
Manna b. (C Bog), sau din Sinmina < sf. celor care Incep cu Sin : Sina, Sinetos, Sinesie
Mina ; Asiminei, C. (IS 271); Simincea, etc. ; s-a mai contaminat si cu slavul MIA%
Iovu (Schei II) ; Simionce (Cat mold I si II). flu", termen folosit In actele vechi roml-
2. Siminel, act. ; Simin/escu mehed. ; -esti nest', alaturi de brat frate", zet, etc., dar
s. (Dm). 3. + -ic Siminic, (Ard) ; - I. nu cu blg. cxxb albastru", gresit propus de
(Buc); -a Coca (CL 1i Buc) ; -eni s. ; Weigand ca etimon la blg. CHB°. Coincidente :
-escul (Buc) ; cf. si plantele siminic si simi- trac Sinus si Sinno, din Ratiaria (OR I
noc. 4. + -ariu : Siminicariu (Sez). 5. Cu 535, 584).
schimbarea partii finale : Simi, P. (Sd 1. Sin b., mold., munt. si olt. (Dm ;
XXII 345) ; -e (Ard) ; -art, fam. olt ; 5tef ; Cat ; RS 72; Giur 147; Rel ; Olt ; Hur ;
Simianu (Mar ; M mar ; Hur 206). 6. Cu sin- -
Tis); ard. 1633 (Pas) ; Sinoaia f., (Pas)
copa lui -io- : Simnicescul, Oprea (17 B I marital. 2. + sufix onomastic -a : Sina ar.
170). 7. Cu sincopa lui o din Simeon : Simen, pren. (Cara 87 ; Ard II 126) ; Gh., ar.
1758, ard. (Pas ; Ard) ; + -ec : Simenec (17 (RI IV 7) : baronul Sina ar. (Bis R) ; Sinna b.,
B III 249). 7. + Ilie : Similie, ard. (CO 59) ar. (Ant Ar); munt. Sina b. (17 B I 489 ;
8. Cimon, -ea, mot (Viciu 14). V. si tema CL). 3. Sin /u (Mar); -ul (Dm ; Ste° ; -ulef,
S eman. Gh., mold. (Isp III1) ; -escu (Arh ; Sd XVI) ;

15 - c. 1237
147

www.dacoromanica.ro
-auti ss. (Dm) si act. ; Sinisteanu fam.,
.e§ii, protostrator la 1342 In Bulgaria, unchiu al
act. < Sinest I s. 4. + -ea : Sine, Danil tarilor loan Alexandra si St. Dusan, din
(Met 150) ; - mos In Sinesti (16 A I 487) ; Sinai* (expl. I. Bogdan (Rel 280).
Sinea, ard. (Pas ; Ard II 126); - s In Slo-
vacia. 5.+-eciu, Sineciu, ard. (Pas). 6. + suf. Sinaia v. S i n a i 1 si S i n 7.
slave -ov, -schi : Sinovla, -schi ss. (Dm). Sinat, -a, -esti v. S i n e t o s 1.
7. Feminine : Sine, ar. sau < Frusina ; Si- Sine/a, -a, -o, -ulet v. S i n 8.
naia, la romInii din Craina (Jugoslavia), n.
marital sotia lui Sin". IL + -co, -cu, -cd : Sin SINCLITICHIA < gr. EurOoirLx6g se-
zis si Sinco (Dm) ; Sinco zis Sinco, probabil nator". 1. - cneaghina (17 A II 228, IV
lard' raport cu blg. sinko fiu-meu" ; Sinca 436) ; Bilae vornic (Sur XXI) si cu met.
b (Cep 14) ; - popa (BCI V 193, 231) ; si s Sinticlichia Bildiasa (Cat mold II).
(Dm ; 17 B IV 107) ; Sincd, unchias (Hur) ; -
Sind/el, -esti, -Ha v. Avxentie III 1, 2.
Gh., ard., 1916 ; Siinca, portar (D Buc) ;
Sinculef, P., act. 9. Cf. si Slncu (Dm) ; pentru
Sindiile v. Avxentie III 3.
Sin /co, -cu, vezi si S I n 4 (Partea II-a)
Sindilaru v. Ilarie 4 si A vx en-
10. Cu mutarea lui s In 8, prin fonetism t i e III 5.
lat. magh, in numele calendaristice, se poate Sindil/a, -e, -ie v. Avxentie III 2,
explica si numele Sinca, antroponim si topo- 3 si Ili e III 4.
nim totodata : a) .Sinca parcklab., 1615 (RI Sin/e, -ea, -eeiu, -esti v. S i n 4, 5.
X 60), si cloud sate ardelene : Sinca veche Sinefta v. Asinet a 2.
si nouA, scrise si ,Ftnca In acte (Ard) ; etim. Evocnog. 1. Sinesie, ep.
SINESIE, gr.
din germ. Schenke cIrciuma" data de Dra- (Gras), si ep. de Arad (Bis R) ; - Grozav,
ganu (p. 443) pentru toponim, ignoreazd
ard., luptator la 1848, din Aciuta.
originea antroponimicd. Cazuri de mutarea
s > s gasim si la nume laice : Segarcea, Ser- SINETOS, gr. auvi-coc inteligent" si,
dan, Sisesti, care se pronunta si cu s initial. coincidentd : Sinai, principe gal din Galatia
11. + suf magh. -i de apart. locals : incai, (Plutarh, apud Bailly).
Gh., istoricui ardelean, care Inseamnd Gheor- 1. Aceste doud nume s-ar putea pune In
ghe de la Sinca". V. si Sin in Partea II-a. relatie cu enigmaticul Sinai din doc. moldo-
SINA, persan de origine. 1.
venesti din sec XV (Dm ; 5tef ; C 5tef) ; -
1467 (RA I 117) ; - mos In Sdnetelti (16 A
Sina, baronul, ar. (Bis R) ; - boier I 268) ; Sinai /a b., -esti (Tec I). Aceastd indi-
f 1523 (PGov f° 10). v. si Sin. catie justified identitatea Sinat = Sanat,
Sinad/in, -on v. Sinai nume ce apar In acelasi timp In doe. moldo-
1 -3.
vene. 2. Sdnat, -a, b. (Dm) ; Sandtlesti s,
SINAI muntele ; variants greaca Etvoi -escul (Ard ; Hur ; Sd X), nume dovedit in
(Hurm XIII). cele trei taxi romlne, fare legatura cu subst.
sanatate, dat ca etimon, prin haplologie, de
1. Sinaia t (orasul si m-rea) ; Sinaitul, I. A. Candrea ; Sanatescu, Ianache, olt (Fil
St. (Mag Br) ; - Samuil (I0 48) zis si
A si RI XIV 147) In 1827. Cf. Sdndtduca s.
Sinadon", epitet bizantin echivalent, de- 3. Senate, mot, n. de origine iranica, dupd 0.
signind persoana care vine de la m-rea din
Dens. (Curs 164).
m-tele Sinai. 2. Sinadon, mold. cf. s-t Mihail
marturisitorul de la Sinad" (Viata Feudala, Singeorz v. Gheorghie VIII 1.
1957 p. 517) ; Sinade oral In Anatolia (Ist. Singheorghe v. Gheorghie VIII 11.
Rom. 1962 II 665); Sdnadon, Nicodim mon. SIngiorz v. Gheorghie VIII 6.
(DCpol). 3. Sinadin al Capitanului, sec. Siniea v. Avxinie III 5.
XV (Rel) ; - megias din Calugareni (17 B I
48). 4. Sanadin (Porn ; Pu) ; cf. Euvcc871v66 SINOD subst., for suprem bisericesc.
supranume bizantin : Theodor Synadinos Sinodie Silvan, eg. mold (Bis R).

148
www.dacoromanica.ro
Sinov/a, -schi v. S i n 6. 491); Sambotin = Simbotin (Schei I) 3. Cf.
Sint/e, -ea, -esti, -le v. A vxintie II 2. Sanbatis, Mulat (16 B V 221).
I lie III 5 a, h.
Sintili/a, -e v.
Sintlon, -a v. loan IV A 2. Simeion v. loan IV Al.
Sintoader v. Teodor It A. Simedr/ea, -u v. Dimitrie IV 2.
Sinul, -et v. Sin 3. Simgeorz v. Gheorghie VIII 2.
Simicoard v. Nicolae I C 4.
SIONIE < ebr. Sion, muntele. Simieon, v. Nicola e I C 5.
1. Sion (Tec I ; Arh) ; - sluga" (16 A II Simidreni v. Dimitrie IV 3.
Simina v. Simeon II 1.
113 Samoil, and (BCI II 215) ; -u (Puc). Simionv. Simeon 17 si Simon I1.
2. Siion, Barsan (Ard II 35) ; v. si Simeon 6. Shanicoara v. Nicola e I C 2.
Simnitlon, v. loan IV 4.
Sipeni v. Iosif I 4. Simpietru v. P etru I A.
Sipot, -eni v. Iosif i 13. Slmtoader v. Teo d o r II A.
Sipinea v. Iosif I 4. Sination v. loan IV A 1.
Sirea v. Sirul 1. Simzeand v. Loan IV B 3.
Sirghie v. S e r g h i e 6. Simzian, -a, -A v. Loan IV B 2.
Siria, Siriian v. Sir al 2, 3. Siniziene, Simzuiene v. loan IV B I.
Sirina v. Sir u 1 4. Simzinesti v. loan IV B 3.
Sinai v. Sir ul 2. Sineion v. loan IV A 1.
Singeorgesan v. Gheorghie VIII 3.
SIRUL etnic, .irian" < gr. Eupta. Singeor(d)z v. Gheorhie VIII 2.
-
1. epitetul scriitorului bisericesc Efrem Singeorgiu v. Gheorghie VIII 2.
din Siria ; Siru (Pue) ; Sirea (16 B VI 259) ; - Singeors v. Gheorghie VIII 1.
Vijdea, ard., 1916 ; in cazul genitiv a Sinicoaril v. Nicolae I C 3.
Sirei" (17 B I 300). 2. Coincidente Siria Sinion, Siniuon v. loan IV A 3.
s sl Siriut munte in m-111 Buzaului. 3. Siritan Slnjorj v. Gheorghie VIII 5.
ginerele Soldei de Solesti (BCI IV 189) ; - Sinjorz v. Gheorghie VIII 5.
Sinmihai v. M i h a e l V 6.
fiul lui Profir (Cat mold II). Cf. Neeman Sinpetru v. P et ru I A 2.
Sirianur , pomenit in Noul Testament. 4. + Sint/eseu, -u v. Mat I 1.
-inc t: Sirina b., mold. Sintili/a, -e v. 11 i e III 5 a.
Sintioana, Sintlon v. loan IV A 2.
Sit. -a, -ani v. Set 1. Sintoader v. Teodor II A.
Sit/ea, -eseu, -esti v. S e t 2.
Sitil/a, -esti v. S e t 3.
Sinvasilu v. V a silie III.
Sita v. Anastasia I 8. Sinzenii v. loan IV B 1.
Sinzian/a, -u v. I o a n IV B 5.
Siv, -a, -oi, -u v. Iosif I 10. Sinziene v. loan IV B 1.
Sivila v. Sibil a. Sinzor v. Gheorghie VIII 7.
SivIstana v. S ev a s t Ian II 6. Slrgh /e, -le v. Serghie 4.
Sidor v. I si dor 3. Sirgul v. Serghie 5.
Slatted v. V a s i l i e I 2. Small v. Ismail 1.
Sima v. Sim I 4. Smedorova v. Dim1trie IV 6.
SiMBATA subst.
Sobtea v. Sofia III.
1. Simbotin b 1409 (13-15 B 55 ; Giur SOFIA gr. Eoptoc Intelepciune". I. Femi-
135 ; Ard ; /Mr I ; 17 B II 55, 357 ; 17 B nine : 1. Sofia f (5tef) 2. Sofian gi Sofieni ss.;
III 477) ; -a f (16 B V 221) ; nume 19 pentru cu afer. Fieni s. ; Sofianlu (Arh); -a f. (P5
vita ce se naite intr-o simbata. 2. Sdnbotin fila 23). 3. Sofie (Mar) ; Sofila (C Stef). 4.
pren. (BCI V 218) ; -cap., munt. (Sd V Sofiiata $i Sofiica (5tef ; 5ez). 5. Sohila (P

149
www.dacoromanica.ro
Bor 15) ; Sohica (Sd XV 28) ; Sohiica (Sd SOLOMON rage In Israel, ebr. Salonao <
XVI ; etc). 6. Contras : Soia < Sohia pren. SheriimOh pacific, norocos" (RI). I. 1. So-
1671- (Pas). 7. Ipocoristice actuale : Sofica, lomon /escu ; -esti s. 2. Salomon, -esti s.
Fica, Fla, Sofifa, Fifa. 8. Forme maramu- 3. Saldman (Syn). 4. Prob. cu apoc. Sala,
resene : Sohia, Sosia, Jo fie <ung Zsafi (Mar). V, sulgeariul mold. ; - act., mot ; Sala
II. S-au creat si masculine : 1. Sofie loan = Szalay Ianos" (Costin) ; Sali (Mot) ;
Popescu, elev (Nif). 2. Sofica b. (16 B I 102) ; cf. si S a 1 a, biblic, nepot lui Sem (Luca 3, 33)
Sofiicu (Arh). 3. Sofioiul (16 A II 8). 4. Sohian si trac. Salas si Salu (OR I 27, 28). 5. Cu s>
fam. (lsp ; Sohulef (ib). dupd fonet. latino-magh. : a) Solomon ($tef) ;
III. Forme ucr. : I. Sobfea fata lui Iuga -u (16 B VI 155 ; 17 B I 385, II 85) ; b) Su-
romin (RI I 48). 2. Sopfea.. Sofia" (C Bog). lomon, V., mold. (Sd VII 292) ; c) Salomon,
loan, ard (RA II 418). 6. Cu schimb. partii
Sofi/ea, -A, -e v. S o f i a 1 3 , 7 , 1 1 1 , 2 . finale : Solominca f. si s. (Sur III si XIX) ;
Sofilata v. Sofia I 4. scurtat Solomca f. (Tut 114 ; 16 A I 542 ;
Sofii/ca, -en v. Sofia I 4, II 2. 17 A II 104 ; V 193) ; - fiica lui Vladica
Sofioiul v. Sofia II 3. (17 A IV 158).
Sofila v. Sofia I 3, 7. II. Cu eliminarea silabei -lo- : 1. Somon
(17 A V 13) ; -is s. (17 B III 269) ; -esti si
SOFONIE ebr. Zephania. I. SofOnea ard. Somonesti ss. (AO X 20). 2. Cu s> : Somo-
(Pas). 2. Fonie (17 B I 223). 3. Fmk, -ea, nescu Dinca (Sd XI 253). 3. Somon /escu, Sava,
-escit. olt. ; -esti (Tis ; Gorj). 4. Scurtat In *SOLON :
Solonea (B rAz 48) ; Solun din Focsani (17 B
Sofran/a, -ea v. Sofronie II 2. II 197. 5. Solonca f., mold. (16 A III 158 ;
17 A IV 43 ; RI XII 238). Pentru explic. for-
SOFRONIE gr. ad.)copcov cu spirit sanatos, melor II 4 si 5 cf. calend. Solohon. 6. + tc.
-
intelept". I. 1. (Sd XXII 355) etc. ; - log. Soliman : Stillman birar, olt. (Sur VI).
(BCI V 236) ; Sofronea (P Bor 53). 2. Sefron III. Divizat In Solo-Mon. A. Sol, cf. si
,(Ard). 3. Cu afer. Frone, (Y Div) ; - Sarban coincidenta cu dacul S o 1 a. I. Soli Rusul,
Acte Pietroasa de sus, r. Mizil ; Fronlea, -escu, mold. 1618 (BCI IV 204) ; Solea, act. ; So-
act. ; -iu Dinu (Y Div). 4. Cu f>h : Hronescu, lescul, T (C. Std.), Solesti s. 2.+-ic :Solicesti s.
Gh. 1827 (RI XIV 150). 5. Feminine : So- 3. + -in : Solin (Tee). 4. Cu fon. ung-lat. s <
froniea (Ard ; Tec I ; Ur XXII 70) ; Sofro- Sole 1478 (Mus 32) ; -a b. (Cat ; T-Rom 303 ;
nica, ard ; Sofronie f. (16 A III 9). 13-15 B 161 ; Mot ; Bz) ; Solea s. in Arges ;
II. Cu s> s sub infl. lat-magh. : 1. .ofrOn Solescu. 5. + -ca, -ce : Solca, Ivul, boier (Stef) ;
1780 (Pas) ; -ie (CO 59) ; -a, -ia f. (Ard). Solca satean (Bras) ; s. (Buc) ; - f. (A
2. + subst. sofran : Sofrana, Sofranea b. (Pas). Gen 67) ; Solce b. (Sd XVI ; -a, Radul (13 -15
3. Cu schimbarea partii finale : *Sofroc B 196 ; AO XVII 291). 6. ,Solca f. (16 A I 259)
.Sofracleni, -esti ss. (Dm), azi Sofracesti s. si s. B. vezi : Mon si derivatele lui.
Sohia, -n Sofia I 5, 8 ; II 4. Solon/ea, -ea v. Solomon II 4, 5.
Sold/ea, -lea v. Sofia I 5. Solovaistru v. Silvest ru I 7.
Sohulet v. Sofia II 4. Solun v. Solomon II 4.
Soia v. Sofia I 6. Som9iordz v. Gheo ghie VIII 6.
Sol/ea, -ee, -eea v. Solomon III 5. Somon, -eati, -is v. Solomon II I.
Sol/ea, -escul, -esti v. Solomon III 1. Son, -ea, -escu v. Samson 3.
Soli v. Solomon III 1. Soptea v. Sofia III.
Solleestl v. Solomon III 2. Sorocinauti v. Serafim 4.
Solin v. Solomon III 3. Sosana v. S u s a n a 1.
Solomea v. Solomon I 6. Sosia v. Sofia I 8.
Solomia v. Salomia 3. Spastul v. I s p as 3.
Solominca v. Solomon I 6. Speranlia v. Nadej de 5.

150
www.dacoromanica.ro
Spilea v. Spiridon H A 4. dobr. (p. 211) ; Matache (folosit ca ipoc. si
Spirit', -ca, -ea, -eseu, -esti v. S p i r i d on pt. Matei si Dumitru). 4. Cu apoc. Stoma (Ard)
II A 1. 2. si Sterna, I., olt. (AO III 45) ; Stamu (Braila 48 ;
I Div ; Grs 8). 5. Stamulea, act. ; cf. ar. Stamuti
SPIRIDON gr. ErrupiScav < 6713PC; taoq
paneras de pline". I. 1. Spiridon, act. ; -i, (Ant Ar). 6. Cu schimb. partii finale : Stamache,
-esti ss. ; -escu. 2. Schiridon (Pas) ; vatasel C. (Graf I 489) ; > Mache ; Stamin, M., act. ;
Stamala f., dobr. (RI XI 207).
(BCI VII 67). 3. + Sterie : Stiridon (Pas).
4. Cu afer. lui s si cu f pentru p (cf. Filip-Pilip) Stamin v. Stamate 6.
Firidon (Pas ; Nepos). 5. Spridon, de unde Stamu, -lea, 41 v. Stamate 4, 5.
Scridon, prov. mold. 1648 (TC II 102) ; Pri- Stanasie v. Anastasie III 4.
don, G., act. Standin v. Constantin III I.
II. Prin segmentare : Spiri-Don : A. Spirt, Stantlea v. Constant a.
cf. gr. mod. Emipog. 1. Spirlu si -a ar. (Fars) ; Stas /acu, -e, -ii v. Anastasie 1 3.
-ea, act. ; -oiu ; -escu ; -esti s. ; Dealul Spiri t. Stas/co, -1 -ie v. E vs t at i e II 5 si
(Bucuresti). 2. Spirca < blg. Cnnpica. 3. Cu i Anastasie I 3, 5.
protetic, sub infl. turca Ispir, pren. (131 fo Stata, -chin v. S t at i e 4.
5 vo) ; -escu folcloristul (nu din tc. ispir groom"
propus de Bogrea, DR I) ; 'spirt, N. capitan STATIE lat. Statics < statio repaos,
(Sd XV 193). 4. Cu 1 pentru r Spilea popa oprire". 1. Statie (BM II) ; - clucer, 1668 (BCI
(17 B I 59 si II 44 ; D Buc) ; -
Vlaicul din VII 7); Stall, razes mold., 1803. 2. Statu (Sd
Pitesti (16 B V 468). 5. Cu afer. Pilea, cf. alb. XVI ;- Ins 338) ; -1 fiul lui Chelariul, mold.,
Pitio < Spillo §i gr. mod. II6Xtog (But). Vezi 1709 (BCI IV 214). 3. Statiul calaras, 1655
si Pile. 6. Schida fam. (Sur VIII) < Schidon (Sd IV 38). 4. Stata f., dobr. (RI XI 211).
(< Spiridon)" ipocoristic dat de Ghibanescu 5. -achi : Stalachi, mare vistier (16 B VI 59) ;
(ib). B. Don : terminatia numelui a contri- -u mold. act. 6. State, frecv., act. ; derivate :
buit In formarea derivatelor din Andone Stilt/ escu ; -ecti s. ; -u /a b. 7. Cu afer. Tufa b.,
I. Don, Donicd (Pas), Donciu, Dona, Donici, Tufa f. (P3) ; Tufescu. Actual Tufi f. < Veta.
Donescu etc. ; v. Anton. 8. + Isar : Statisar, orasan (16 B V 431).
9. Cf. Staci, Goria, mold., mos, 1605. Toate
Spridon v. S p i r i don I 5. aceste nume se pot referi ca sens si etim. si
Stachi/ea, -i v. Evstatie III 3. la Eustatie, prin afereza.
Staci v. Statie 9.
Statile, 4 v. Evstatie II 2. Statisar v. St at ie 8.
Statu v. Statie 2.
STAHIE, gr. avixoc spit" sac < Eiicrraxuc. Stavin. v. Stavru 1.
lat. Eustachius cu bun spit ", fr. Eustache ; Stavrat v. St avru 4.
v. si Evstatie III 1 -2. I. Stahi mold., pictor act. Stavre, -sett v. St a v r u 2.
Stavriia v. Stavru 2.
Stama, -ehe v. Stamate 4, 6. Stavrinos v. Stavru 5.
STAMATE gr. mod. /Tocti.OTlc nume grec STAVRIJ gr. 6railpo4 truce ". 1. Stavdr
avind acelasi sens ca rom. Oprea si Statie. (16 B IV ; 16 A V ; Tee I ; Arh. etc.) ; - ard.,
Pentru sens cf. Buturas (op. cit.) 1. Sta- 1726 (Pasta); cu etim. gresita < stavar her-
mate frecvent, act., munt. si mold. ; dar Mate, ghelegiu" (Pas) ; Stavartz insa < subst. stavar,
Matesti s. si Miltea b. (16 B I