MANAGEMENTUL SCOLAR

MANAGEMENTUL SCOLAR

Dimensiunile managementului clasei de elevi Managementul conflictelor Programele din scoli pentru solutionarea conflictului Invatare prin cooperare Cauzele conflictelor din scoli. Strategii de interventie
Dimensiunile managementului clasei de elevi
Privitor la managementul clasei R.B. Iucu precizeaza sase dimensiuni1[1]:

a) Dimensiunea ergonomica; b) Dimensiunea psihologica; c) Dimensiunea sociala; d) Dimensiunea normativa; e) Dimensiunea operationala; f) Dimensiunea inovatoare. a) Dimensiunea ergonomica
Atunci cand ne referim la studiul ergonomic avem in vedere dispunerea mobilierului din clasa, vizibilitatea si pavoazarea salii de clasa. Referirile se fac la:

-

dispunerea mobilierului in sala de clasa. Mobilierul este o baza importanta, o baza tehnico-materiala a invatamantului fiind compus din piese de mobila folosite in mediul scolii. Mobilierul scolar cuprinde piese destinate locurilor de studiu, locului de invatare al elevilor si p iese ale mobilierului personal destinat profesorului. Atributele moderne ale mobilierului sunt:    simplitate; functionalitate; durabilitate etc.

-

vizibilitatea este o calitate ergonomica si are in vedere adaptarea spatiului scolar al clasei, mobilierului la necesitatile elevilor. Vizibilitatea este

dependenta si de starea de sanatate a elevilor, de anumiti parametri fizici, biologici, medicali si se au in vedere indeosebi la copii cu cerinte educationale speciale. pavoazarea salii de clasa se refera la stabilirea unui simbol, a unei mascote care sa dea identitatea clasei respective. Fiecare clasa, ca grup organizat, poate sa se identifice la nivelul culturii manageriale printr-un element individual. Clasa de elevi are o cultura care promoveaza valori instrumentale si valori expresive, sloganuri, simboluri, ceremonii, ritualuri de realizare. Cultura expresiva a clasei se poate concretiza printr-un simbol, o medalie preferata, seturi de fotografii cu membrii clasei etc. b) Dimensiunea psihologica Elementele centrale ale acestei dimensiuni sunt reprezentate de: atmosfera, respectarea, exploatarea particularitatilor individuale ale elevilor. Factorul central este capacitatea de munca a elevilor definita ca Äpotential energetic si functional, fizic si psihic, de care trebuie sa dispuna individul uman (elevul) pentru desfasurarea la nivel optim de intensitate, ritm si eficienta a unei activitati (educationale) date´ (Florea Voiculescu) 2[2]. Componentele capacitatii de munca ale elevilor sunt (R.B. Iucu) 3[3]: capacitatea de munca nominala, desemnand totalitatea resurselor energetice si functionale ale organizatiei si ale SPU, ce formeaza potentialul uman de efort fizic si intelectual al elevilor in conditii normale de sanatate; capacitatea functionala de munca, se refera la energia fizica si psihica utilizata efectiv in activitatea scolara.
Masurarea capacitatii de munca se face cu ajutorul instrumentelor psihodiagnostice, dar se mai poate face si prin comparatia cu indicatorii dezvoltarii psiho-fizice a elevilor.

-

De masura in care se concretizeaza capacitatea de munca a elevilor depinde managementul clasei de elevi proiectat si se refera la: 1. Capacitatea de invatare. Managementul clasei este interesat de invatarea in plan socio-relational dar si normativ. Elevii pentru a lua contact cu sarcina de invatare trebuie sa se prezinte si sa fie cunoscute: nivelul lor psihologic, conceptia lor despre invatare si analiza logica a continutului de invatat. Ca determinant structural al capacitatii de invatare se mentioneaza:  resursele intelectuale, informationale din memorie, algoritmul de operare cu informatia, strategii de gandire;

resursele comportamental comportamente. Educatia morala trimite la constituirea unui Äintreg sistem in care deprinderile individului se sprijina si se completeaza unele pe altele. stimularea de catre cadrul didactic a initiativei (disponibilitate. dar la un prim obstacol apare renuntarea. Ioan Nicola. - normele implicite sunt norme produse de viata in comun a grupului si au surse: . grupul mic si altele. conduite). sfarsitul educatiei morale la copil´. Investigatiile sociologice s-au referit la: sintalitatea. resursele reglatorii (trebuinte. interesele. cognitiv. interiorizat. Nu intotdeauna in comportamentul elevului transpar principiile morale. c) Dimensiunea sociala Perspectiva sociologica de studiu a clasei de elevi a fost de mare interes pentru autori ca Emil Paun. Privitor la clasa de elevi distingem : - normele explicite ce se impart in norme substitutive (decurg din caracteristicile procesului de predare invatare) si normele institutionale (decurg din prezentarea scolii ca institutie sociala). instrumentale (deprinderi. Competentele socio-relationale. afectiv. problematica liderilor. calitatile vointei). volitional). spirit de decizie. iar cadrului didactic ii revine sarcina de a trece grabit de la caracterul impus acestora la caracterul acceptat. pentru ca principiile morale pot fi acceptate. Ladislav Duric4[4] stabileste trei pasi in instructia voluntara:  elaborarea unui proiect dupa normele scolare cu stabilirea unui obiectiv pe termen lung si pe termen scurt. Formarea aptitudinilor si a reflexelor morale reprezinta momentul de debut si in acelasi timp. Proble ma vointei are o mare importanta in educatia morala.   In concluzie: vointa se dobandeste prin actiune educationala si capacitatile manageriale ale cadrului didactic transpar privitor la formarea si educarea vointei in primul rand in buna organizare a procesului ins tructiveducativ. Normele explicite se aplica uniform si unitar la toti elevii. curaj. evidentierea perseverentei ori de cate ori este nevoie. Asadar. motive cu intensitati diferite.  2. independenta) in alegerea si realizarea obiectivelor. d) Dimensiunea normativa Clasa de elevi este nu numai o entitate psihologica dar si o realitate sociala si psihosociala ce rezulta din interactiunile dintre membrii sai. Mielu Zlate. competentele socio -relationale se fundamenteaza psihologic pe convingere (element psihologic complex. de aceea pentru a forma la copil deprinderi si reflexe morale trebuie sa se procedeze ordonat si sistematic. Vasile Popeanca etc.

strategia de sustinere morala accentueaza functia moralizatoare a discutiei directe. Nivele . cultura fiind o forma de tratament si de interventie in cazul abaterilor. iar reusita scolara a elevului este asociata cu reusita sa sociala. 4. f) Dimensiunea inovatoare 2. Managementul conflictelor Definirea conflictului. mai frecvent la baieti). comportamente profesionale de prestigiu.  interiorizarea normelor explicite. diagnosticarea la timp a devierilor comportamentale. Profesorul nu trebuie sa excluda cultura elevilor. In plan relational. ci trebuie sa inteleaga elementele culturii lor normative implicite in favoarea si considerarea culturii normative explicite. manifestarile comportamentale sunt in functie de sexul elevilor. Competentele manageriale ale profesorilor se remarca si in identificarea.  interactiunile din viata grupului. terapia ocupationala determina cresterea dinamicii clasei. 3. de supravietuire in c lasa de elevi. 5. inovatia este rezultatul presiunii fortelor sociale inovatoare si al presiunii elevilor care actioneaza din interes. independenta atitudinala si interventia profesorului depind de capacitatile inovatoare ale sale. Cadrul didactic poate adopta una sau chiar doua strategii de interventie mentionate mai jos (R. deschisa) si implicita (ascunsa. strategia de dominare presupune structuri de relationale asimetrice. Iucu)5[5]: 1. Netratarea cu tact a elementelor culturii implicite determina la elevi structurarea a doua tipuri de culturi: proscoala (valorile practicate nu sunt in contradictie cu valorile fundamentale ale scolii) si antiscolara (valorile sunt nonconformiste. strategia bazata pe ritual si rutina. 6. creeaza profesorului predictia si determina adaptarea unor interventii standardizate si uniforme. Managementul clasei de elevi considera dimensiunea inovatoare ca o strategie inovatoare a organizarii interactiunilor si a deciziilor din grupul -clasa. In dimensiunea operationala transpare pozitia divergenta dintre cultura profesorilor si cultura elevilor. In situatiile de criza. fraternizarea practicata de profesorii care alinta pedagogic elevii datorita neputintei de a domina si de a intervenii. deviante.B. practicata de elevii care depasesc limitele de toleranta) ale culturii normative explicite. autoritate. e) Dimensiunea operationala Aceasta dimensiune operationala poate fi privita ca o prelungire a dimensiunilor normative. intr -un alt capitol (cultura organizationala) am trecut in sinteza strategiile de rezistenta. aducerea de norme din exteriorul clasei respective (de la alte grupuri). adaptate de elevi. negocierea cunoaste doua forme: explicita (consensuala.

Virga6[6] sintetizeaza urmatoarele directii de definire a conflictului din organizatie: L. ele trebuie rezolvate deoarece pot fi surse pentru alte conflicte. conflictul este considerat ca potential nociv care impiedica organizatia sa raspunda la nevoile de schimbare de mediu. Ca fenomen pozitiv.In diferite lucrari de specialitate. se cere gasirea unei modalitati de a administra Ä furtunile´ provocate. Steers ± Äconflictul este un proces in care indivizii sau grupurile considera ca alti indivizi sau grupuri au impiedecat sau impiedica (cu suprematie) planurile. conflictul poate fi considerat ca fiind expresia evolutiei dintr -o organizatie. conflictul este abordat ca un fenomen negativ sau ca un fenomen pozitiv. R. directa si personala in care adversarul controleaza scopul sau intentia dorita de ambele parti´. Burke ± Äconflictele se produc in masura cvasi-sistematica intre obiectivele unui individ sau serviciile care se lovesc de vointa altuia vazute ca fiind impotriva intereselor proprii´.M. pentru ca sanatatea organizatiei sa nu fie perturbata. . Ca fenomen negativ. conflictul sumeaza energiile care se pun de bunavoie in joc: dinamismul. Conflictul atractie-respingere este cel mai frecvent in comportamentul organizational.M. Deci. cu valente pozitive pentru subiect. intentiilor sau valorilor partilor oponente. D. ambitiile. Conflictele nu pot fi evitate. scopurile sau activitatile lor´. b. In aceasta perspectiva conflictul nu trebuie evitat. competiti vitatea. Conflictul atractie-atractie presupune prezenta a doua alternative dezirabile. Virga. Stern ± Äconflictul este o forma de opozitie care este centrata pe adversar si bazata pe incompatibilitatea scopurilor. P. Conflictul intrapersonal a. P. conflictul trebuie anhilat din timp. R. Steers (in D. Virga 1997) a identificat urmatoarele nivele ale conflictului: - - 1. Ca fenomen distructiv. generand anxietate cu privire la pozitiile care trebuie adoptate. Virga. dar mai exista si o alta maniera de abordare ca potential distructiv. M. scopurile au aspecte pozitive si neg ative. Ca masuri se recomanda deciziile transante si exercitarea unui sistem de control eficient.

determinate de incompatibilitatea ideilor sau opiniilor intre grupuri. doua companii din sectoare industriale sau economice diferite. d) Conflictul dintre formal si informal. 2. Conflicte cognitive. Conflictul respingere -respingere nu are consecinte importante asupra comportamentului organizatiei. Conflictul de comportament. d. Conflictul afectiv.c. persoana poate sa nu aleaga nici o varianta. 4. R. Conflictul interpersonal ± se intalneste cand doi indivizi nu sunt de acord intr-o problema. Conflictul interorganizational ± se intalneste in disputele intre:    doua companii. doua sau mai multe tari. c. Tipuri de conflicte In organizatii predomina urmatoarele tipuri de conflicte: a) Conflictul ierarhic intre diferite nivele organizationale. intalnit cand sentimentele si atitudinile unei persoane sunt incompatibile cu ale altor persoane. au la baza relatii interpersonale tensionate. Steers specifica existenta urmatoarelor conflicte: a. cand normele informale organizationale pentru performanta sunt incompatibile cu normele formale. cand exista incompatibilitate intre dorintele unei persoane si ale altor persoane. Factorii declansatori ai conflictelor Intr-o organizatie exista numerosi factori care faciliteaza aparitia conflictelor: . 3. cand o persoana sau un grup prezinta conduite inacceptabile. Conflictele de scop. b) Conflictul functional intre diferite departamente functionale ale organizatiei. Conflictul intergrupuri ± se intalneste intre grupuri cand exista dezacorduri intre parti cu privire la scopuri sau la distributia de resurse. Situatia poate fi intalnita si in conditiile incompatibilitatii dorintelor intre doua grupuri. c) Conflictul intre conducere si subordonati. b.

limbajul p rea specializat si transmiterea defectuasa a informatiilor de la un nivel la altul pot constitui surse ale conflictului. b) Competenta pentru resursele deficitare poate fi exprimata prin disputa dintr e subcompartimentele sau dintre serviciile functionale organizationale: conflictul poate fi interindividual sau intergrupal. In organizatia scoala. adesea ocuparea prin suplinire sau titularizare a unui post este privita de colegii din catedra respectiva nu tocmai cu bunavointa. conflictul fiind generat de modalitatile prin care ar fi operationalizat curriculum centrat pe competente. canale inadecvate de comunicare. in scoala se poate ivi un conflict intre c atedra de limba si literatura romana si catedra de limbi moderne. indivizii urmarind aspiratii individuale. departamentele fac tot ce pot pentru a-si proteja valorile proprii sau Ätraditiile´ proprii. grupurile fiind in relatii de dependenta reciproca. fiind vorba de un conflict generat de valorile celor doua tipuri de cadre didactice. Se stie ca puterea are un caracter profund conflictual. iar indivizii. de unde si aparitia unor actiuni de respingere si de rezistenta. grupurile. Autonomia este un factor important in obtinerea satisfactiei oferite de munca. Conflictul se iveste cand mai multe grupuri au obiective si idei diferite. Acest tip de conflict poate fi intalnit intre cadrele didactice pentru a intra in Ägratiile´ directorului in momentul completarii fisei individuale de evaluare. nelinistile. P. De exemplu. avand legatura cu ideea de libertate personala. In scoala asemenea prilejuri exista pentru a genera conflictele. c) Competitia pentru putere si influenta. Virga. Partile interesate Äating´ punctele cheie ale organizatiei. componenta umana a conflictului nu poate fi neglijata. )7[7]. de unde si aparitia de noi conflicte. Schimbarea din profilul unui post. e) Problemele personale. Diagnoza conflictului A diagnostica un conflict presupune a determina dimensiunile sale perceptive. d) Tentativele de autonomie. agresiunile individului organizational. Virga. Dimensiunile perceptive sunt: . realizeaza uneori aranjamente care le protejeaza propriile intere se sau formeaza coalitii agresive pentru a-si atinge obiectivul comun stabilit. potentialele conflicte au surse in frustrarile.a) Compartimentarea organizatiei este determinata de gruparea sau ordonarea activitatilor din organizatie. al unui departament este privita ca o valoare a teritoriului. Acum pot apare conflicte intre noii veniti si cadrele didactice cu vechime. f) Problemele de comunicare sunt generate de: informatiile incomplete. iar grupurile satisfacerea unor scopuri colective. Conflictul devine mai usor de diagnosticat atunci cand exista un numar mare de dimensiuni perceptive aflate la polul usor de rezolvat si bineinteles un numar mic de dimensiuni perceptive la polul greu de rezolvat (D.

Urmarea este irosirea de energie a partilor implicate. constructive intre parti etc. se refera la intinderea in timp a interactiunilor dintre parti. atentia este centrata pe castigul personal mai mult decat pe cel mutual prin colaborare sau reglare de probleme. implicarea emotionala fiind privita ca o irosire de energie. In situatia in care schimbul sau tranzactia este asemenea unei relatii episodice. slab. 3) Interdependenta partilor presupune doua jocuri:  Äsuma nula´ ± cand exista perceptia ca o parte castiga in detrimentul altei parti. pe cand un consultant poate indeplini rolurile de mediator (supervizarea comunicarii intre parti. va determina ca grupurile rebele sa nu participe la solutionarea conflictului. 5) Structurarea partilor.Virga. Virga)8[8]. 6) Implicarea unei terte persoane. gandirea irealista. . se refera la prezenta unui lider car e daca este:   puternic. (D. 2) Marimea mizei. Astfel. Atunci cand un principiu devine punct de criza. P. partile considera ca sunt intr -o interactiune pe termen lung. ofense etc. Efectele mentionate pot fi eliminate prin implicarea unei terte persoane (mediator). va reusi sa rezolve conflictul. daca tranzactiile prezente sunt percepute ca avand o semnificatie redusa. mentinerea unei instructiuni rezonabile. iar pe parcursul derularii conflictului managerii trebuie sa prezinte o seama de solutii cu consecinte benefice pentru ambele parti.  4) Continuitatea interactiunilor. atacuri personale. Äsuma pozitiva´ ± cand exista convingerea ca ambele parti pot obtine beneficii din situatia conflictuala. conflictul fiind usor de rezolvat. comunicarea diferita. 7) Progresul perceput al conflictului. Miza inseamna ce poate fi castigat sau pierdut. Partile trebuie sa fie pregatite pentru a obtine reconcilierea. Cel mai adesea oamenii se implica emotional in conflicte. ele nefiind foarte implicate emotional pot rezolva obiectiv neintelegerile pe care le au. Cel mai bine este atunci cand se realizeaza intelegerea intre parti.). Implicarea emotionala in conflicte determina: perceptiile distorsionate. partile nu vor prezenta nici o dorinta de a se acomoda una cu cealalta. fiecare va incerca sa demonstreze celuilalt ca se afla in eroare cognitiva.1) Problema in discutie vizeaza punerea de acord a principiilor uneori chiar renuntarea la integritatea etica. conflictul fiind dificil de rezolvat. Intr-o organizatie un manager nu poate fi perceput ca neutru daca mediaza un conflict.

comportamentul. rezolvare (colaborare). leader-schip leader-schip slab puternic . adaptarea (acomodarea). Thomas (1977) a elaborat un model al procesualitatii conflictului. compromisul. Stilul ÄConfruntare´ . Acum. fractionata.Interdependenta partilor . in acest stadiu se stabileste strategia. se cauta cel mai bun procedeu strategic.Structura partilor Punct de vedere usor de rezolvat Dezacorduri referitoare la forma problemei Mica Suma pozitiva Relatie pe termen lung Amorfa. evitarea. aparitia unor politici noi etc. 1 Dimensiunile conflictului Procesualitatea conflictelor K. Stadiul 2 Conceptualizarea ± cand partile incearca sa inteleaga natura problemei.Dimensiuni . Caracterizarea stilu lui presupune a raspunde la urmatoarele intrebari: a. lupta pentru resurse. putere treia parti si obiectivitate Tabel nr. K. c. Stadiu 4 Efectele ± cand ambele parti determina masura in care se poate ajunge la rezultate bune. ce posibile solutii se pot da. identificarea de noi reguli. In cadrul celui de-al treilea stadiu. desfasurat in patru stadii:     Stadiul 1 Frustrarea ± poate fi cauzata de diferiti factori ca: dezacordul dintre scopurile performante. Bogathi.Continuitatea interactiunilor . Acum.Marimea mizei . Thomas9[9] a identificat cinci posibilitati de solutionare a conflictului: confruntarea (competitia). b. La care situatie se preteaza? Care sunt consecintele neutilizarii stilului? Care sunt urmarile aplicarii frecvente a stilului? 1. Un conflict viitor poate aparea daca una din parti nu este satisfacuta sau e satisfacuta doar partial.Implicarea unei terte Nu are efect prezenta Determina persoane in criza a celei de-a incredere. Modalitatile de solutionare au fost adaptate de Z.Problema in discutie Punct de vedere dificil de rezolvat Problema principiilor asupra continutului Mare Suma zero Relatie discontinua . Criza. Stadiu 3 Comportamentul ± cand partile lupta pentru a -si realiza propriul mod de rezolvare (competitie sau acomodare) al problemei.

Situatiile in care se practica acest stil:    criza de timp. asemanarea deciziilor. disciplina). cand managerul e convins ca solutia propusa de el este cea corecta. cand se doreste stimularea colaborarii celorlalti. Consecintele utilizarii frecvente a stilului:    rigiditate in gandire si in actiune. puterea detinuta de manager nu este folosita. cand se aplica o masura nepopulara (somaj. cand unele persoane comportament necompetitiv. c. urgenta. Situatiile in care se practica:  interesele celor doua parti sunt foarte importante si se impune gasirea unor solutii comune. nimeni nu mai recunoaste ca a gresit in echipa. Stilul ÄRezolvare (colaborare)´ a. Consecintele neutilizarii stilului: . dar va trebui sa fie autoritar. nu se mai colaboreaza cu ceilalti. cand unele persoane au tendinta permanenta de a manipula. o adeziune generala. promoveaza avantajele unui    b. cand se urmareste obtinerea unui consens general. Consecintele neutilizarii stilului:    se pierde controlul situatiei. pentru ca se gandeste prea mult.    b. cand managerul e perceput ca nepopular. 2.a. problema este foarte importanta si managerul este nevoit sa cedeze.

nediferentierea de catre manager a unor probleme minore sau importante. Situatiile in care se practica:  situatii conflictuale.    b. se vrea un beneficiu mai mare si se renunta la o victorie de moment.   c. prestigiului si autoritatii managerului in raport cu subalternii. chiar daca oamenii au cerut sprijin. la problemele simple se dau solutii simandicoase.  3. ambele tabere au putere egala si vor sa-si puna in aplicare ideile. Consecintele alegerii permanente a stilului:  pierderea increderii. neutilizarea stilului exprima teama de conflict a managerului. se instaleaza incompetenta. situatii exclusiviste. Stilul ÄCompromisul´ a. Consecintele utilizarii frecvente a stilului:    formalism. agasarea managerului si bombardarea acestuia cu problemele subalternilor. managerul nu le -a dat ajutorul. se pierde timpul prin discutarea unor aspecte nesemnificative. Consecintele neutilizarii stilului:    accentuarea sau chiar agravarea unor conflicte.  . anularea unor posibile beneficii in viitor. c. managerul si angajatii nu-si dau seama de avantajele ce le-ar avea din colaborare. care cer parcurgerea mai multor etape de rezolvare temporara. situatii cu un echilibru temporar.

. nu sunt suficiente informatii. 4. poate fi si o alta persoana car e sa rezolve conflictul. evitare-izolare etc. situatia nu va avea o solutionare pozitiva. pierderea colaboratorilor. consecintele conflictului ar fi foarte grave. Stilul ÄEvitare´ a. c. Stilul ÄAcomodare´ a. cand pierderile se minimalizeaza si un castig redus se considera mai oportun. Practicarea frecventa a stilului duce la scaderea sanselor managerilor de a-si realiza interesele.   b. iar acomodarea permite mentinerea relatiilor de colaborare. oricare dintre manageri practica o forma combinata: confruntare-adaptare. consumarea conflictului presupune costuri foarte mari. Situatiile in care se practica:     una dintre parti este foarte puternica. c.   b. practicarea. cand problema este mai importanta pentru ceilalti. cand nu exista o alta perspectiva care sa favorizeze interesele proprii. Situatiile in care se practica:   cand se doreste un climat relational cu partile implicate. Nepracticarea stilului dovedeste ca managerii nu cunosc prea bine parti adverse si pot genera stari emotionale potrivnice. rezolvare-compromis. Observatie: Stilurile prezentate nu exista in stare pura la un singur manager. Practicarea stilului dovedeste ca managerii nu-si pot sustine interesele devenind suspicios de adaptativi. 5. Nepracticarea stilului dovedeste ca managerii nu-si pot sustine interesele devenind suspicios de adaptativi. managerii fac concesii din teama.

Constrangerea presupune renuntarea la respectivul comportament. Programele din scoli pentru solutionarea conflictului . 4. indepartata de grup. Intradevar prin persuasiune se amana problema dar nu se rezolva conflictul. Coalitiile se practica de manager atunci ca nd acesta doreste sa-si dezbine oamenii. Subalternii pot sa adopte un conformism apatic sau sa lupte pentru a-si castiga drepturile. Virga)10[10]: a) Neglijarea sau ignorarea problemei . managerii din graba si din necunoastere aleg modalitati ineficiente de rezolvare a conflictelor. in caz contrar realizandu-se sanctiunea (pedeapsa). dar nu odata. supravietuirea organizatiei etc. P. 2. dar nu se considera ca ar avea consecinte serioase asupra organizatiei. cand persoana implicata in conflict este discreditata. Pe langa strategiile ineficiente mentionate mai sus exista cateva strategii de eficienta minima in rezolvarea conflictelor: 1. Prin aceasta strategie managerul isi pierde cinstea si curand lupta poate fi reluata. Problema este mascata de documente birocratice Äeste in studiu´. 3. e) Asimilarea caracterului. prin care se abate atentia de la problemele in cauza. c) Dubla non-actiune. reiese ca una din masurile managerilor este de a alege strategiile de rezolvare cele mai bune la situatiile si partile importante. cand se stie ca ea exista. retrogradari.Virga. a conflictului. managerul nu numai ca nu rezolva problema dar tine sub control si angajatii. d) Politica secretului. b) Minimalizarea problemei. Exagerarea persuasiunii. apelandu-se la valori ca: cinste. stigmatizata. blocarea recompenselor. subalternii pe care -i franeaza in posibila solutionare a problemei. izolata. ÄCumpararea´ este strategia prin care se ofera adversarilor un anume lucru si i se pretinde renuntarea la lupta. se crede ca prin ascunderea conflictului acesta se reduce. in ideea ca se va rezolva singur.Strategii de minima eficienta in rezolvarea conflictelor Din prezentarea de la punctul anterior a stilurilor practicate in rezolvarea conflictelor. Problema nu se face cunoscuta deoarece ar determina probabil ran irea subalternilor. Printre modalitatile cele mai ineficiente de rezolvare a conflictelor mentionam ((D.

inducerea in eroare. tactica . Turnura constructiva a conflictului este determinata de relatiile de buna cooperare. .cooperare pentru a gasi o solutie de conflict.confruntare fizica. . unul castiga. . O disputa castigata prin violenta va determina ca revansa sa fie castigata tot prin violenta.inselare.conflict suma zero (conflict victorie-infrangere) Strategie. trebuie sa constientizam cauzele si consecintele conflictelor. amandoi pierd. iar un conflict poate fi constructiv sau distructiv. curiosi. Tabelul nr. . In scoli. Programele de instruire sunt caracterizate de urmatoarele elemente centrale (M. .santajul. unul pierde. Indiferent de cat suntem de initiati. amandoi pot pierde. Asemenea programe sunt noi si prea putine cercetari sistematice s -au facut asupra lor. Identificarea tipului de conflict trimite la tipul de conflict:  conflict cu motiv mixt de tipul: amandoi castiga.conflict cu motiv mixt . 226. .solutionarea rationala. In timp trebuie sa invatam sa ne analizam furia prin modalitati care nu sunt violente. 2 Strategii de rezolvare a conflictelor 2. pp.seducerea.solutionarea problemelor. sunt caracterizate prin aparitia conflictelor. . . 237): 1. inevitabil. .Relatiile sociale.  conflict cooperare pura de tipul amandoi pot castiga. industrie s-au elaborat programe de instruire pentru rezolvarea conflictelor.confruntare legala.Deutsch.aplicarea unor principii corecte. . Fiecare tip de conflict presupune folosirea unor strategii redate in tabelul urmator: Conflict . continutul acestor programe difera dupa grupurile de varsta ale elevilor.

pe cand actiunile agresive personale sunt atribuite circumstantelor externe. personalitatii acestuia. Cand ostilitatea dintre partile aflate in conflict este foarte mare implicarea partilor terte au rolul de a concilia.3. Respecta interesele tale si respecta interesele celorlalti . solutionarea prematura a conflictelor. amabilitatea exagerata. e) In timpul unui conflict aprins apar manifestari de jignire ± perceptii eronate. f) Fiecare e bine sa-si dezvolte abilitatile de abordare a conflictului pentru a nu fi disperati cand ne confruntam cu cei mai puternici decat noi. c) Interesele conflictuale sunt o problema reciproca ± ce urmeaza a fi rezolvata prin cooperare. Apare eroarea fundamentala de atribuire exprimata prin tendinta de a atribui actiunile agresive ale adversarului. Diferentele culturale se cer a fi respectate si intelese. 4. neintelegerile de ordin cultural se cer a fi anticipate. evitarea conflictului determina iritabilitate. dar situate pe pozitii diferite. amanarea. . nerespectarea propriilor interese determina indivizii sa defineasca in general conflictele ca lupte pe Äviata si pe moarte´ chiar cand acestea sunt conflicte minore. dar si pe colegii lor. de a micsora neincrederea si ostilitatea. atunci ei vor sti si vor intelege ca ei trebuie sa solutioneze constructiv conflictul. gindire stereotipa care influenteaza comunicarea si scad sansele de solutionare a problemei. Se vizeaza calea comuna din care ambele parti trebuie sa castige ceva. Conflictul determina anxietate si e bine ca fiecare sa-si cunoasca predispozitiile de a raspunde la conflict. a) Exista o diferenta intre interese si pozitii ± pozitiile pot fi opuse dar interesele nu pot fi aceleasi. Cand elevii sunt invatati sa se respecte pe ei insisi. Conflictul este ³aici ± acum . Conflictul nu trebuie evitat ci confruntat . g) Fiecare trebuie sa-si cunoasca reactiile tipice la diferite conflicte. rationalizarea . persistenta problemei. cultura celuilalt trebuie inteleasa asa cum celalalt va trebui sa inteleaga cultura noastra. d) Cand se comunica se cere atentie pentru a fi intelesi ± emotiile celuilalt trebuie captate astfel incat sa avem dovada clara ca el sau ea va intelege modul de gandire sau a simti ca solutionarea constructiva este determinata de sentimentul de a fi inteles si de comunicare eficienta. nu se urmareste dovedirea celui mai bun. b) Interesele proprii si interesele celuilalt se cer a fi analizate ± pentru a se identifica interesele comune si compatibile. tensiune. Studierea intereselor celuilalt creste toleranta.acesta´ si nu este un conflict intre personalitati. 5. Se impune cautarea mijloacelor defensive pentru evitarea conflictului: alegerea.

1986): a. iar elevii lenesi primesc totul pe gratis. c. Invatare prin cooperare Invatarea prin cooperare presupune existenta unor elemente cheie: interdependenta pozitiva. in grup (interdependenta resurselor). b. Lumea adulta este foarte competitiva si invatamantul prin cooperare nu pregateste elevi buni. raspunderea individuala a fiecarui membru al grupului de invatare prin cooperare pentru a se cunoaste materialul ce urmeaza a fi invatat. organizatia din care fac parte. Aceasta interdependenta se realizeaza prin:  diviziunea muncii. alocarea timpului. Chiar daca se da o nota in grup se pot folosi si note individuale. d. a procedeelor de analiza. invata cum sa-i ajute pe altii. elevii buni sunt dezavantajati. elevii sub indrumarea profesorilor isi vor da seama ca este in avantajul lor daca alti elevi invata bine si este in dezavantaj daca unii colegi invata rau. recompense comune (interdependenta     interactiunea fata in fata. Elevii invata ca in viata reusita lor in grup este afectata si de situatiile individuale. a unei prietenii etc. dimpotriva se furnizeaza mai multa experienta in competitia individuala si de grup si invatarea prin coopereare stimuleaza formarea abilitatilor necesare si pentru alte aspecte foarte importante ale vietii: mentinerea unei casatorii durabile. . Contraargumente: elevii buni prin faptul ca ii ajuta pe elevii mai slabi isi intaresc propriile cunostinte. acordarea de recompenselor). elevii buni fac toata treaba. impartirea resurselor materiale. dar si de grupul. celalalt trebuie privit si considerat ca o persoana ce are dr eptul la atentie si dreptate. Invatarea prin cooperare nu implica o invatare corecta. a eficientei grupului respectiv si a masurilor ce pot fi luate in vederea imbunatatirii lucrului. Invatarea prin cooperare faciliteaza lumea intelectuala. In grupurile eterogene. cum sa se respecte reciproc. Contraargumente: notarea in grup poate determina o interpatrundere pozitiva.h) Pe toata durata conflictului nu trebuie sa renuntam la moralitatea noastra. Contraargumente: invatarea prin cooperare nu elimina competitia din scoli.  In defavoarea invatarii prin cooperare s-au creat mai multe mituri (Johnson Holubek. acordarea de sarcini diferentiate (interdependenta sarcinilor).

  persistenta an didactism. autoevaluarii elevilor. neoferirea sprijinului pentru depasirea unor situatii critice in clasa de elevi.M. pedepselor aplicate. sanctiunilor. respingerea unor opinii opuse. conflictele.    nemotivarea notelor.    nerezolvarea unor probleme mai vechi care se pot croniciza. Joita) 11[11]:  cunoasterea empirica a particularitatilor. comunicarea slaba cu parinsii pentru cunoasterea evolutiei copiilor si ignorarea parteneriatului cu parintii. 1994.Contraargument: invatamantul prin cooperare are o responsabilitate individuala: gafa unui elev devine problema grupului. 1999. daca nu li se precizeaza scopul. recurgerea la autoritate in rezolvarea unor probleme.    neclarificarea unor interpretari gresite. obiectivele. in contextul relatiilor profesor -elev.  nevalorificarea creativitatii elevilor. Iosifescu.Joita . modificate contradictorii cu unele opinii ale profesorului.   practicarea frecventa a evaluarii frontale blocandu-se afirmarea unor elevi buni si foarte buni. neintelegerea si lipsa preocuparii profesorului pentru explicarea esecurilor inregistrate de elevi.B. Strategii de interventie Starile tensionale au ca sursa diferite aspecte din procesul educational. sursele starilor conflictuale sunt reprezentate de (E. R. care poate fi solutionata cu ajutorul profesorului. Iucu. E. 1995. finalitatea a ceea ce se doreste. aplicarea brutala a cerintelor formale si reglementarilor scolii.   supraincarcarea cu sarcini dificile pentru nivelul clasei respective. asteptarilor. Cauzele conflictelor din scoli. Astfel. contradictia dintre normele culturii implicite si explicite din scoala si nu in ultimul rand starile tensionate sunt determinate de un management defectuos practicat la nivelul clasei de elevi.  nemotivarea elevilor la inceputul unei activitati. Relatiile interpersonale din clasa genereaza cele mai multe stari tensionale. neinteresarea profesorului fata de anumite cauze comportamentale ale elevilor. 2000). folosirea continua a unui control excesiv. Niculescu. Aceste aspecte pot fi determinate de neconcordanta dintre asteptarile elevilor si asteptarile profesorilor. aspiratiilor elevilor. . nesustinerea autocunoasterii. S. Literatura de specialitate este marcata in ultimul timp de o serie de studii cu privire la aceasta problema (R.

alcatuirea impreuna cu elevii a programului de interventie educativa pe etape. cunoaste sanse de reusita in conditiile elaborarii unui plan comun cu elevii. profesorul trebuie sa-si puna urmatoarele intrebari: - Trebuie sa se intervina? Cum se defineste problema? Care e momentul pentru interventie? Care demersuri se preteaza problemei? Care sunt cele mai adecvate persoane pentru negociere? Caracteristicile negocierii sunt:   preocuparea pentru toata fiinta (caracter holistic). psihopedagogice impreuna cu elevii. din punct de vedere managerial. drept strategie avem:  consilierea este relatia dintre cadrul didactic si elev cu scopul declarat de a -l ajuta.B. Iucu12[12] ofera urmatoarele repere:  identificarea si stabilirea tipului de conflict. Iucu)13[13]. stabilirea deciziei de rezolvare pe baza unor criterii manageriale. medie sau lunga. toleranta de catre profesor a unor stari agresive.B. evaluarea finala.  aplicarea unui stil excesiv de permisiv sau excesiv de autoritar al profesorului. analizarea comportamentului normal si anormal al elevului (caracter complex).    analiza situatiei cu precizarea: cauzelor. a legilor de drept. In situatiile de criza educationala. operatii si cu anumite metode. urmata de o sanctiune cel mai adesea pe cale judiciara. a unor elevi la lectie impotriva altor elevi. a partilor implicate si oferirea primelor explicatii. Astfel. La nivelul managementului clasei de elevi s-a conturat o noua perspectiva integrarea. b) Interventia in cazul abaterilor comportamentale grave. factorilor si a continutului. Astfel se pot realiza: a) Interventia in cazul copiilor cu nevoi speciale in clasa. rezolvarea situatiilor t ensionate se realizeaza pe o perioada de timp scurta. In asemenea situatii. Rezolvarea situatiilor conflictuale generate de cauzele mai sus mentionate. profesorul are la dispozitie strategii de interventie (R.   aplicarea programului cu o permanenta evaluare. Prin abatere comportamentala grava intelegem o atitudine antiscolara de incalcare a regulilor. Inainte de a realiza consilierea. . R. analiza eficientei si a succesului dar si continuarea unei bune colaborari pentru a preveni noi stari prin care se poate redeschide conflictul. Din aceasta perspectiva se urmareste scolarizarea copiilor cu cerinte educationale speciale CES in scolile de masa sub o indrumare atenta a cadrelor didactice de specialitate si pe baza unor programe speciale.

valorifica in functie de cunostintele de psiho-logie si gandeste critic asupra consecintelor. negociatorul cooperant caracterizat prin : transparenta. practice. amenintari.intervine cu cunos-tinte practice si-si foloseste abilitatile metodologice. negociatorul conflictual. dar nevoile nu se negociaza. conflictul scoate la lumina nevoile. . generator de stari pozitive. Formulare Interventie . audierea continutului. face uz de santaj. negociatorul afectiv tine seama de starile sale de moment si se caracterizeaza prin subiectivism fiind dominat de dorinta. Incheiere . Principalele stiluri de negociere sunt (Hassan. . Strategia de interventie elaborata de cadrul didactic este determinata de raspunsurile la urmatoarele intrebari:    Ce ar castiga clasa si ce castig eu ca profesor daca evit conflictul? Ce costuri personale si de grup ar exista pentru evitarea conflictului? Pe ce durata s-ar intinde una sau mai multe alternative si care ar fi beneficiul in urma aplicarii unora sau altora? A. cu centrare pe ceea ce se spune si nu pe modul in care se prezinta problema.intelegerea corecta a situatiilor Ce face cadrul didactic . tine seama de forta si nu de diplomatie. loialitate fata de partener. abuz de forta. Souni.trecerea activa a scopului esential al consilierii.constructia de relatii specifice.asculta activ si accepta elevul. perturbator pentru echilibrul colectivului de elevi. exploatarea rezultatelor descoperirilor din domeniul consilierii (caracter stimulativ)  Faza Clasificatoare Scopul .formuleaza concluzii si continua consilierea prin abordari periodice.clasificarea obiecti-velor. Intelegerea este concluzia oricarei negocieri si prin ea se pot satisface interesele si nevoile comune. Tabelul 3 Etapele consilierii c) Strategii de consiliere in clasa de elevi. Acland si Souni (1998) considera ca interesele sunt intotdeauna negociabile. 1998): 1. 3. Tranzitia spre relatii normale intre elev si cadrul didactic. 2. Eficienta intelegerii creste cand se includ aranjamente realiste. Ca strategii in vederea depasirii lor amintim:   ascultarea fara implicare emotionala din partea profesorului. Cel mai adesea conflictul este un factor destructurant. realizabile.  axarea pe proces si mai putin abordarea comportamentului individului. . . .

Strategii de interventie in plan atitudinal pedeapsa. de aceea subiectii care vor suporta pedeapsa trebuie sa aiba o anumita maturitate psihica. Pedeapsa poate fi abordata din punct de vedere moral si managerial. - Din punct de vedere managerial pedeapsa este un mijloc de dirijare. arestul. duplicitate. daca amenintarile provoaca anxietate. pedepsele educative determina intelegerea valorica a faptelor produse. . Geissler. Un profesor care impune respect. experienta manageriala (pedeapsa naturala). - Din punct de vedere moral are o conotatie de vina. are toate sansele ca aceasta sa aiba efecte pozitive mari. simulare. stimul cu trei acceptiuni (R. mijloc de dirijare. Pedeapsa poate fi o arma foarte buna in mana unui cadru didactic cu experienta. mijloc de corectie (pedeapsa ca norma). atunci cand aplica o pedeapsa. copilul poate sa -si asume responsabilitatea faptelor sale. ispasire.4. Unii autori. Formele pedepsei disciplinare sunt: lucrul. Formele pedepsei educative sunt: privarea de afectivitate. diferentiaza intre pedeapsa disciplinara si pedeapsa educativa. o norma cu influenta educativa. elevii realizau performante din teama de a nu fi pedepsiti. Deci. d) negociatorul demagog face uz de minciuna. dovedeste competenta profesionala. Dar pedeapsa nu se aplica oricui si oricand. Collier. deoarece in caz contrar pedeapsa genereaza efecte opuse celor asteptate. Pedepsele educative urmaresc transformarea in sens pozitiv a vointei celui pedepsit. Iucu)14[14]: dezavantaj (datorita ispasirii). dar s -a creat un mit al anxietatii. amenintarea si pedepsirea prin notare si pedepsirea indirecta prin parin ti. atasament pentru clasa respectiva. manipulare. E. In scoala traditionala pedepsele erau apreciate. repararea greselii si ispasirea.B.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful