Situatia de comunicare

Orice situatie in care se transmite o informatia - poate fi : y Fictionala y Non- fictionala ( reala ) Tipuri de comunicare y y y Verbala ( orala / scrisa) Non-verbala (grafic , sudo-muti ... etc ) Paraverbala ( mimica , gesturi )

Elementele situatiei de comunicare y y y y y y emitator ( cel care transmite informatia ) receptor ( cel caruia i se adresea emitatorul ) - receptorii pot fii specializati sau nespecializati canal ( oral / scris ) = mijlocul material prin care se transmite informatia cod = sistemul prin care este transmis limbajul ( lb romana , de ex ) mesaj = secventa prin care se transmite informatia referent = tema textului

Functiile comunicarii y Functia emotiva , expresiva sau reflexive - concentrata pe emitator - se prezinta capacitatea emitatorului de a particulariza enuntul si de a se exprima clar , logic si nuantat - marci discursive : utilizarea verbelor la persoana I ( sc si pl ) si a formelor pronominale la aceiasi persoana; interjectii , interogatii si exclamatii retorice y Functia conativa, persuasiva sau retorica ( / de apel ) - focalizata pe receptor - denota capacitatea mesajului de a realiza un contact , o conexiune intre cei care dialogheaza ; de asemenea se incearca influentarea receptorului - marci discursive : prezenta verbelor si formelor pronominale la persoana a2a , a
1

verbelor la imperativ . acum . La ce te referi? " . " Nu se spune Nu fa! . cu rol instrumental y termenii sunt preponderent denotativi 2.. "Se vede la tabla?" y y Functia reflexiva . stilistica sau estetica . se recunoaste prin sintagme precum : "Atentie !" .vizeaza contextul .se recunoaste prin constructii de tipul : " nu inteleg . mediile lingvistice ." . precum si a intonatiilor si a exclamatiilor retorice y Functia referentiala .vizeaza canalul . culturale si estetice . "Sa vedeti ce s-a intamplat" .Indeamna la visare.marci discursive : cuvinte care numesc spatiul social sau timpul (aici .este orientata asupra mesajului . sau are rolul de a verifica functionalitatea canalului .. pronume personale sau de politete y Functia poetica . utilizand un amalgam de figuri de stil y Functia metalingvistica ( de comentariu ) . "Alo!" . a vocativelor .vizeaza capacitatea enuntatului de a actualiza resursele expresive . ci Nu face! " Functia fatica . denotativa sau cognitive . etc ) .in comuncarea scrisa . filosofare Tipuri de texte ( I ) 1.vizeaza domeniul semantic .centrata pe cod . "Ei bine . " Ce intelegi tu prin <metatext> si <enunturi explicative> ? " .denota capacitatea cde a cotrola si a mentine contactul dintre receptor si emitator . persoane implicate in dialog direct sau indirect ( pron si adj pron demonstrative ) . Texte non-literare y caracter non-fictional y referent real y instantele comunicarii reale y functia principala : informativa y scop pragmatic y limbaj comun . refectie. azi . ieri . Texte de granita 2 .prezinta capacitatea enuntului de a transmite informatii prin apelul la un cod cunoscut interlocutorilor .

comentarii de pres . discursuri. articole. Texte literare y caracter fictional y referent fictionala y instanta de comunicare este reala si fictionala y functia principala este poetica ( stilistica sau estetica ) y scopul comuncarii este estetic y limbaluj este artistic cu rol stilistic y sunt prezentate calitati particulare ale textului y sunt prezente registre stilistice diferite ( figurile de stil ) TIPURI DE TEXTE ( II ) 1. în func ie de raportul obiectiv/ subiectiv.nu este identificabil propozi ia cu rol de concluzie. de aceea. deci. mese rotunde etc. Dativ etic . Tonalitatea este neutr .propozi ie care exprim ideea de baz cu valoare de a"dev r. a unei no iuni.y y y y y caracter non-fictional referent real functia informativa si estetica marci stilistice si subiective ( propozitii incidente . pentru c . deoarece. 3 . scrieri filosofice. .teoretice = fac apel la o teorie tiin ific sau la o concep ie general despre lume. Un text nu este argumentativ dac : . Discursul argumentativ con ine indicatori de argumentare. dezbateri. 2. defini iile pot fi: . memorii sau eseu literar ) 3. a unui concept. . texte unde poate ap rea argumenta ia: expuneri. b. pamflete. a adar i se încheie printr-o propozi ie cu rol de concluzie. Text descriptiv (de tip defini ie). Text argumentativ = are o ipotez / tez . fn con inutul textului se afl argumentul/ argumentele i exemplul/ exemplele. Textul argumentativ poate fi folosit în urm toarele tipuri de texte: a. complicitatea receptorului cu emi torul (acceptarea opiniilor). Discursul de tip defini ie porne te de la întrebarea ce înseamn ceva.propozi ia care exprim ideea de baz nu este urmat de alte informa ii în text care s o sus in în mod conving tor. prezentarea unei lucr ri. editoriale. polemici. marci ale eului liric discurs personalizat ( jurnal personal .nu sunt prezen i indicatorii de argumentare i nici conectorii. ce este? Defini ia se compune dintr-un ansamblu de propozi ii care analizeaz în elegerea unui termen. ce reprezint . Scopul textului argumentativ este de a convinge/ a persuada. Pozi ia lectorului/ a receptorului: reflexivitate i spirit critic sau receptare afectiv . întrucât. prezent ri de carte. texte specifice: eseuri. cronici.

Cel care define te intervine în text prin diverse m rci ale subiectivit ii. Text explicativ = text cu baz informativ . Instantele comunicarii y y autor = persoana reala care scrie un text literar narator = persoana fictiva care nareaza evenimentele 4 . întreb rile care eviden iaz specificul textului sunt: Despre ce se informeaz ?. poezie) / texte de grani (memorii.persuasive = urm resc inducerea unei atitudini favorabile sau defavorabile definitului. jurnale). admirativ .are func ie narativ . descriptiv sau argumentativ. Cine?.un peisaj în acord cu o stare de spirit. subliniind psihologia personajului. anun uri. întreb rile care eviden iaz textul explicativ: Ce se explic ?. Text informativ = transmite un mesaj într-o manier organizat . Pozi ia lectorului: docilitate sau spirit critic. Unde?.ton neutru.subiectiv : prezen a implicit sau explicit a naratorului. Se intersecteaz cu textul informativ.portretul. ierarhizat . pe urm ). 4. prospecte. manuale. satiric . Focalizarea (cine vede?) determin tipul descrierii: . Se poate combina cu texte de tip explicativ. De ce? Tipuri de texte: manuale' colare. Tipuri de texte: articole de pres . instruc iuni de instalare/de folosin a aparatelor. portret. manuale. Text injonctiv = indic un mod de ac iune. descrierea poate fi: ‡ contemplativ . publicitate. Informa iile transmise nu vizeaz stabilirea unei concluzii. descriptiv sau argumentativ. . texte tiin ifice. prospecte pentru medicamente. în care emi torul dore te s -l fac pe receptor s în eleag un fenomen. ‡ realist . un mod de întrebuin are a unui produs. 5. 6. liric . ‡ prezen a unor articula ii care introduc cronologia (mai întâi.obiectiv : efectul documentar. apoi. Cum?.. Ce?. con ine un set de informa ii despre produsul/fenomenul a c rui folosin /întrebuin are o indic . Cine?. ‡ poetic . Tipuri de texte unde se folose te: re ete de buc t rie. ‡ folosirea cu preponderen a timpului prezent. Tipuri de texte în care sunt folosite defini ii: dic ionare. în acest context. o problem . Text descriptiv (alte tipuri de descriere).anticipeaz o ac iune printr-o serie de semne distinctive. ‡ critic . De ce? M rcile lingvistice întâlnite des: ‡ estomparea complet a emi torului . Tipuri de texte literare (proz . 3. ‡ lexic specific domeniului tematic.

prezen a unor verbe sau expresii impersonale.lipsa elementelor afective. Distinc ia între literar/ nonliterar Stilul beletristic sau al literaturii artistice se afl în opozi ie cu celelalte stiluri func ionale. 4. . cronologic . 3. Scopul comunicarii y y y y scop informativ ( în iruire de idei cu scopul de a informa receptorul ) scop persuasiv ( se urm re te convingerea receptorului ) scop predictive ( Verbele sunt folosite la indicativ viitor ) scop emotiv ( urm re te s creeze o stare emo ional necesar în elegerii mesajului ) Nivelul stilistic Registre stilistice y popular y regional 5 .lipsa subiectivit ii. . 2. . care sunt nonliterare. Textul nonliterar are dominant caracterul informativ (eventual i persuasiv). neutr . istoric .folosirea cuvintelor cu sens denotativ. Pentru a argumenta c un text este nonliterar se pot stabili urm toarele tr s turi: .obiectivitatea . obiectiv / subiectiv .registrul de stil standard: f r arhaisme. tiin ific .folosirea dominant a modului indicativ. regionalisme sau expresii populare. 5. . spre deosebire de textul beletristic/ literar care urm re te s impresioneze cititorul (caracter emotiv). .lipsa figurilor de stil.y y personaj = persoana fictiva care participa la actiune cititor = persoana reala care recepteaza textul literar Perspectiva din care autorul poate prezenta faptele/ ideile/ opiniile poate fi: 1. .

1. 6 . . Are urm toarele caracteristici: . Stilul beletristic/ artistic este folosit în operele literare i este cel mai cuprinz tor. este modul particular de folosire a mijloacelor lingvistice în diferite domenii de activitate. lat. Func ia principal a comunic rii este cea estetic .folose te un limbaj conotativ. emo ii puternice. coloc-vial. argotic sau jargon.y y y y y y y cult neologic colocvial ( familial ) arhaic oral argou ( limbaj codificat .condei) reprezint felul propriu în care se exprim o persoan . fara conjuctii subordonatoare si fara ghilimele STILURILE FUNC IONALE ALE LIMBII ROMÂNE Stilul (din gr. omonimie sau bog ie sinonimic .utilizeaz imagini artistice i figuri de stil pentru a transmite sau sugera st ri afective. Stilurile func ionale sunt variante ale limbii literare folosite în diferite domenii de activitate (limbaje func ionale). apelând la toate registrele stilistice: popular. utilizat numai de anumite grupuri cu scopul de a nu fi inteles de catre ceilalti ) jargon ( expresii si cuvinte straine cu scopul de a impresiona ) Stil direct ( vorbire directa ) y reda in mod direct vorbele cuiva y semnele de punctuatie specifice sunt : "" y apar verbele ded declaratie "a zice". fiind o oglind a celui care transmite mesajul). " a spune . etc y intre propozitii predomita raportul de coordonare y alterneaza persoanele I cu a2a Stil indirect (vorbire indirecta ) y modalitate ded transpunere a vorbelor cuiva y trecerea de la persoanele I si a2a la persoana a 3a y apare raportul de subordonare care leaga propozitiile prin conjunctii subordonatoare de verbele de declaratie ( " mi-a spus sa vin") Stil indirect liber y modadlitate de redare a spuselor cuiva de catre narator fara a le face dependente de verbe de declaratie. styius . arhaic. oral.folose te un vocabular variat. dup cum spunea naturalistul francez Buffon.le style cest l'homme meme. cult. scris. stylos = instrument de scris. cuvintele primind sensuri noi prin polisemie. !-<. regional. Stilul este omul însu i . subordonând celelalte func ii: func ia tranzitiv (de a transmite un mesaj) i reflexiv (de a îndemna la reflec ie.

de ridiculizare a personajelor prin limbaj. . cele mai multe apar inând zonei unui limbaj interna ionalizat.claritate i precizie (nu pot exista dou interpret ri ale mesajului). Domeniul de utilizare: tiin ele exacte.preocuparea pentru frumuse ea exprim rii sau pentru expresivitate i noutatea îmbin rilor de cuvinte. specifice domeniului respectiv. mai ales în leg tur cu evenimentele recente.insisten a asupra preciziei i adev rului informa iei. administrativ-juridice. 3. lipsa figurilor de stil i a oric rei preocup ri de a înfrumuse a mesajul. Stilul administrativ (oficial) îndepline te func ia de comunicare în sfera rela iilor oficiale.enun ul este organizat judicios (de exemplu. paragrafe). .cuvintele sunt folosite exclusiv cu sens denotativ. pleonasm) pentru a crea anumite efecte estetice sau satirice. simplitate. puncte. .caracter obiectiv. exprimare prolix . . 2. a circumstan elor în care se desf oar un eveniment sau o situa ie. contribuind la formarea sau exprimarea opiniei publice. Are caracteristicile urm toare: . alineate.terminologie specific (stil func ional conservator) i prezen a unor cli ee/ formule verbale obligatorii pentru un anume tip de redactare oficial . Stilul tiin ific îndepline te func ia de comunicare în domeniul tiin ific i tehnic. .respectarea normelor de comunicare. impersonal.respectarea normelor de comunicare.respectarea normelor de comunicare. Stilul jurnalistic sau publicistic îndepline te func ia de informare. impersonal (nici un fel de nuan subiectiv ). care descoper ideile în expresia figurat i sugestiv a textului. corectitudine. terminologie specific . Domeniul de utilizare: în mass-media i publicitate 7 . în lege con inutul este organizat în articole. Caracteristici: . . Caracteristici: . 4. ce se caracterizeaz printr-un num r mare de neologisme. Domeniul de utilizare: în rela iile administrative. oficiale.claritate i precizie (nu pot exista dou interpret ri ale mesajului). Reprezint felul de comunicare între autorit i i cet ean sau între dou institu ii administrative.obiectivitatea relat rii". având ca rezultat originalitatea. . lipsa figurilor de stil i a oric rei preocup ri de a înfrumuse a mesajul. corectitudine i simplitate.permite abateri de la norm (dezacord. . Domeniul de utilizare: literatura. .caracter obiectiv. . .. anacolut.se adreseaz mai ales imagina iei i sensibilit ii cititorului. corectitudine i simplitate.

cuvinte sau expresii enun ate gre it: servici. a ortografiei în vigoare.alternan a între dou tendin e contrarii: economia de mijloace i dorin a de a transmite cât mai precis mesajul.. se apropie de stilul artistic. ceea ce produce digresiunea. corectitudine. Mesajul oral este întotdeauna mai pu in îngrijit decât cel scris. dar lipse te cu des vâr ire.posibilitatea fragment rii discursului prin digresiuni... 2. Stilul colocvial este utilizat în sfera rela iilor cotidiene. PRECIZIA = capacitatea de a folosi cuvintele strict necesare comunic rii.. gesturile) sau paralingvistice (intona ia. e sublim . 3. ‡ stilul echivoc = confuzie în exprimare. logic i coerent pentru în elegerea deplin . apelând la sensul propriu. pauzele. claritate = accesibilitate. Prin posibilitatea exprim rii sentimentelor. Voltaire îl numea o mare de cuvinte într-un 8 . este stilul conversa iei uzuale. = folosirea cuvintelor cu sensurile lor de baz .. a subiectivit ii. de a g si acele cuvinte care s exprime cei mai bine ideea ce urmeaz a fi transmis . difuz. Abaterile se produc din cauza necunoa terii sensurilor unor cuvinte i duc la un stil impropriu (liber-schimbist înseamn pentru Ca avencu elastic în concep ii). folosirea incorect a acuzativului: cartea care am luat-o.5. Abaterile de la precizia exprim rii pot duce la: . De ex. in ceea ce privesc problemele. Abaterea de la corectitudine duce la solecism. în func ie de gradul de educa ie i de cultur al vorbitorului. printr-o aglomerare obositoare de cuvinte inutile. . bine cunoscute.stilul prolix. greoi..utilizarea unor mijloace nonlingvistice (mimica. pauze. bombastic. putem zice. construc iile fiind mai simple. CORECTITUDINEA = respectarea normelor de exprimare. PROPRIETATEA = utilizarea mijloacelor lingvistice'potrivite. astfel încât nu se poate ti exact la ce se refer vorbitorul. propozi ii sau expresii incidente. Definind un astfel de stil. f r sens. 4. cel mai potrivit al cuvântului. ‡ nonsensul = exprimarea f r logic . accentul).. a cuvintelor cu în elesurile lor de baz . . CLARITATEA = formularea limpede. deseori aberant : Industria român e admirabil . având ca principal form de manifestare dialogul.. = calitatea stilului privind folosirea cuvintelor care exprim exact ideea. Abaterile de la claritate sunt: ‡ obscuritatea = stil confuz. Domeniul de utilizare: rela ii interpersonale în planul vie ii cotidiene CALIT ILE GENERALE ALE STILULUI 1. dezacordul: ziari tii a participat la manifestare. doar c pune în mai mic m sur accentul pe frumuse ea exprim rii... respectarea strict a regulilor gramaticale. chiar cu abateri de la corectitudine. Alte caracteristici: .

5. discre ie i elegan . lapidar . conferind exprim rii delicate e. ce încânt auzul i este ilustrat mai ales în poezie. .pleonasmul este gre eala de exprimare prin repetarea inutil a unor cuvinte ce exprim aceea i idee. 4. CALIT ILE PARTICULARE ALE STILULUI Stilul particular asigur originalitatea operelor literare. Abaterile de la aceast calitate a exprim rii reies din incultur . fiind receptate cu u urin i cu pl cere de cei c rora le sunt adresate. DEMNITATEA = este dat de folosirea cuvintelor cuviincioase. 9 .pustiu de idei. Abaterile de la naturale e duc la un stil c utat. dar este necesar i în exprimarea cotidian . bombastic. 1. umflat. 3. adic al turarea sup r toare a unor grupuri de sunete ce poate deveni uneori vulgar . scriitorilor i vorbitorilor. fireasc . PURITATEA = este dat de folosirea strict a cuvintelor admise de sim ul cultivat al limbii=uzul curent. ARMONIA (MUZICALITATEA)'= este dat de sonoritatea cald . de a acorda o aten ie sporit în alegerea riguroas a cuvântului care s exprime cel mai elocvent ideea sus inut .retorism formal. din lipsa lecturii. neologisme.pre iozitate. din imitarea f r discern mânt (faci mi to!). nec utat i curg toare a ideilor. 6. tradi ia literar . teatral sau la un stil emfatic. logic i clar. referindu-se la be ia de cuvinte. . iar Titu Maiorescu. 2. ce se înl n uie coerent. NATURALE EA = este exprimarea fireasc . barbarisme. SIMPLITATEA = capacitatea de a folosi cuvinte accesibile. precum i din folosirea nejustificat de provincialisme/regionalisme. Abaterea de la aceast calitate duce la o exprimare vulgar . arhaisme. declamator. = utilizarea mijloacelor lingvistice strict necesare în exprimare. de prost gust. fine e. individualizându-i i conferindu-le personalitate. Abaterea de la armonia fonetic duce la cacofonie. sup r toare. afirma c boala se nume te lipsa de idei. CONCIZIA = exprimarea concentrat . care apeleaz numai la cuvintele absolut necesare transmiterii ideii spre a fi în eleas corect de receptor. .

5. zeflemea. 7. ORALITATEA = folosirea în scris a unor particularit i ale graiului vorbit. 6. persiflare. 8. care produce o impresie acustic pl cut . 9. IRONIA = exprimare care con ine o u oar batjocur la adresa cuiva. sensul. apelându-se la aluzie. RETORISMUL = o exprimare influen at de arta vorbirii în fa a unui auditoriu. EUFONIA = succesiunea armonioas de vocale i consoane. urmând ca cititorul (interlocutorul) s descopere esen a comunic rii. 10 . FINE EA = se realizeaz prin întrebuin area acelor cuvinte ce exprim în mod subtil ideea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful