CAPITOLUL I ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC A INTREPRINDERILOR INDUSTRIALE

1.1. SISTEMUL ENERGETIC. AVANTAJELE UTILIZ RII CURENTULUI ALTERNATIV FA CONTINUU
Energia electric constituie principala form de energie utilizat în întreprinderile industriale. Acest lucru se datoreaz urm toarelor avantaje pe care energia electric le are în compara ie cu alte forme de energie i anume: randamentele la care se produce, se transport transportul i distribu ia se realizeaz u or; pre de cost redus (energia electric este de 6-7 ori mai ieftin decât energia aburului i de 3-4 ori mai ieftin decât cea pneumatic ). Energia electric este preluat din cadrul sistemului energetic na ional (S.E.N.), care a luat fiin prin interconectarea pe teritoriul rii a tuturor centralelor electrice (indiferent de natura lor) precum i a liniilor de transport i distribu ie a energiei electrice spre consumatori. Interconectarea în cadrul S.E.N. a centralelor electrice (C.E.) precum i a liniilor de transport i distribu ie spre consumatori prezint urm toarele avantaje: m re te siguran a in func ionare; asigur continuitatea în alimentarea cu energie electric a consumatorilor; permite producerea energiei electrice în unit i mari care func ioneaz cu indicatori tehnico-economici ridica i; permite utilizarea combustibililor inferiori prin amplasarea centralelor lâng ace tia; reduce necesarul de putere de rezerv . i se distribuie spre consumatori sunt mult mai mici în compara ie cu alte forme de energie;

DE CEL

1

Schema cea mai general a unui sistem energetic este ilustrat în figur :

Fig.1.1. Schema general a sistemului energetic. 1 ± element primar (surs de energie); 2 ± sistem de transport; 3 ± generator sincron (de curent alternativ); 4 ± transformator ridic tor de tensiune; 5 ± linie de transport i distribu ie a energiei electrice; Dup natura lor, liniilor electrice pot fi: linii electrice aeriene (L.E.A.); linii electrice în cablu (L.C.);

6 ± transformator coborâtor de tensiune; 7 ± consumatori de energie electric Elementele 3 i 4 formeaz împreun C.E. (centrala electric ), 4, 5 i 6 formeaz re eaua electric , 3, 4, 5, 6, 7 constituie sistemul electroenergetic,1 ± 7 formeaz sistemul energetic. Dup natura sursei de energie, adic a elementului primar, se disting urm toarele tipuri de centrale electrice: termocentrale, hidrocentrale, centrale atomice, centrale eoliene. În stadiul actual de dezvoltare a tehnicii, este ra ional din punct de vedere tehnic i rentabil sub aspect economic, ca energia electric produs în C.E. (indiferent de natura lor) s se fac la un nivel de tensiune de 6, 10, 15 kV. În schimb pentru transportul i distribu ia energiei electrice la puteri mari i la distan e mari este indicat s se utilizeze înalta tensiune. Din acest motiv în schem se introduce transformatorul ridic tor de tensiune 4. Explica ia const în faptul c la înalt tensiune curentul este mai mic i va rezulta o sec iune mai redus pentru astfel o conductoarele liniilor de transport i distribu ie a energiei (elementul 5),(rezult cele de putere pe elementele de re ea.

economie de material conductor). Altfel spus la înalt tensiune scad i pierderile de tensiune i

2

Un transformator lucreaz pe legea induc iei electromagnetice:

e!
Dac se neglijeaz

dJ dt

(1.1) puterea (1.2)
2

pierderile dintr-un transformator se poate scrie c E1 ™ I1 ! E 2 ™ I 2

electromagnetic din primar se transmite integral în secundar.

Dac transformatorul este ridic tor de tensiune vom avea

"

curentul fiind mai mic, i sec iunea conductoarelor liniilor de transport i distribu ie a energiei va fi mai redus rezult economie de material conductor. Astfel în S.E.N. pentru transportul puterilor mari (zeci i sute de MW) la distan e mari (zeci, sute de km), se utilizeaz tensiuni de 440, 220, 110 kV. Pentru transportul puterilor mai reduse la distan e mai mici, se utilizeaz tensiuni de 80, 60, 35 kV. În apropierea consumatorilor 7 se prev d transformatoare coborâtoare de tensiune 6 care reduc nivelul tensiunii la cel necesar, astfel în întreprinderile industriale se utilizeaz urm toarele nivele de tensiune: tensiuni înalte (6, 10 sau chiar 15kV) cum ar fi excavatoarele, podurile transbordoare din cariere, instala iile principale de extrac ie, sta iile principale de compresoare, ventilatoare, pompe precum i transportoarele de mare capacitate. tensiuni de 1440, 660, 500, 380 V pentru consumatorii de for compresoare de mic cum sunt ma inile unelte capacitate, din atelierele electrice, ma inile miniere din abataje, transportoare cu band sau raclete, capacitate, pompe de evacuare a apelor de mic ventilatoare de aeraj par ial. tensiuni de 220, 127 V pentru consumatorii de iluminat (pentru iluminatul la suprafa 220 iar pentru iluminatul fix din subteran 220 sau 127). tensiuni nepericuloase mai mici de 42 V utilizate în instala ii cu pericol sporit de electrocutare cum sunt instala iile de semnalizare, telem sur , telecomunica ii, automatizare, comand la distan , iluminat portabil. În instala iile de for mondial o tendin de 1140 V. Un ansamblu de aparate electrice interconectate între ele într-un spa iu dat reprezentând un tot unitar cu o func ionalitate bine determinat , reprezint o instala ie electric (I.E.). i de joas tensiune (care sunt sub 1000 V), exist în prezent pe plan de cre tere a nivelului de tensiune, ajungându-se în prezent pân la tensiunea

3

 

 

1

  I2

I 1 , prin urmare

industria textil . echipament electric antiexploziv Ex II. instalare si montare. industria mor ritului i panifica iei. instala ii electrice pentru medii industriale poten ial explozive. energia termic . instala ii electrice de înalt tensiune. instala ii electrice de foarte înalt tensiune. de curent. dispozitivele i receptoarele electrice interconectate între ele cu ajutorul re elelor electrice. denumit i antigrizutos simbolizat Ex I. Receptorul electric este un ansamblu electric care absoarbe de la re ea energia electric energia luminoas . Dup nivelul de tensiune instala iile electrice se clasific în: instala ii electrice de joas tensiune. linii de curent alternativ monofazat sau trifazat.110 kV. tensiunea de lucru sub 1 kV. tensiunea de lucru 1 .20 kV. i o transform într-o alt form de energie util cum ar fi: energia mecanic . Liniile electrice fac leg tura între diversele elemente ale unei re ele sau ale unui sistem electric. 4 . Liniile sau re elele electrice sunt de mai multe categorii. aparatele electrice. Mediile industriale poten ial explozive pot s apar în mai multe industrii: industria petrochimic . dup natura curentului care tranziteaz circuitul electric. tensiunea de lucru 35 . Din punct de vedere al curentului se deosebesc: linii de curent continuu. dup modul de amplasare. instala ii electrice de medie tensiune. dup nivelul de tensiune. dup modul de protec ie. Dup acest ultim criteriu instala iile electrice se împart în dou mari categorii: instala ii electrice pentru medii normale. industria minier subteran . de func iunile pe care le îndeplinesc sau de construc ia lor. în func ie de tensiune.Elementele componente ale unei instala ii electrice le constituie: ma inile electrice. dup natura curentului electric. Instala iile electrice se clasific din mai multe puncte de vedere i anume: destina ie i rol func ional. Instala iile electrice destinate atmosferelor industriale poten ial explozive se împart în dou categorii i anume: echipament pentru industria minier . tensiunea de lucru mai mari de 220 kV.

a). au o raz de curbur mare i se utilizeaz la alimentarea utilajelor cu caracter sta ionar sau i se utilizeaz la alimentarea utilajelor semista ionar.Din punct de vedere al func iunilor pe care le îndeplinesc liniile i re elele electrice pot fi de transport i de distribu ie. ro u ± cabluri de peste 1 kV. Utilizarea exclusiv a curentului alternativ se explic printr-o serie de avantaje ale acestuia în compara ie cu cel continuu i anume: simplitatea construc iei i costul mai redus al generatorului sincron fa curent continuu. Cablurile flexibile nu prezint aceast arm tur cu caracter mobil.f). medie sau înalt tensiune. re elele de distribu ie sunt de medie tensiune i joas tensiune în timp ce re elele de transport sunt de înalt tensiune. o el aluminiu. Valoarea coeficientului de corec ie cu temperatura se poate calcula din rela ia acestuia sau se pot lua din literatura de specialitate. Liniile electrice aeriene sunt (L. Cablurile armate au sub înveli ul exterior de izola ie o arm tur metalic din o el ( sub form de tabl sau fire de diferite forme) cu rol de cre tere a rezisten ei mecanice a cablului. În func ie de nivelul de tensiune la care se utilizeaz . conductoarele fiind multifilare. Liniile în cablu (L. albastru ± cabluri pentru circuite cu mod de protec ie siguran intrinsec . Din punct de vedere al construc iei liniile i re elele electrice pot fi : linii aeriene. În cadrul sistemului electroenergetic al rii noastre se folose te numai curentul alternativ la diferite trepte de tensiune. de generatorul de 5 . La cele din o el aluminiu firul de o el este central peste care se înf oar conductoare de aluminiu. curentului maxim admisibil din punct de vedere termic i se aplic coeficientul de corec ie al temperaturii c (vezi rela ia 2). În cazurile în care temperatura mediului ambiant unde se instaleaz conductorul este diferit de temperatura tabelului ( 0 =25oC). o elul având rol de m rire a rezisten ei mecanice.E. În general. aluminiu. gri ± cabluri pentru teleinstala ii. cabluri flexibile (c.C) se realizeaz din cupru sau aluminiu i pot fi: cabluri armate (c.A) sunt realizate din cupru. linii în cablu. cablurile se identific dup culoarea înveli ului exterior i anume: galben (dar poate fi i negru) ± cabluri de joas tensiune (sub 1000 V).

nivelele de tensiune normalizate utilizate de c tre consumatori.E. Alimentare prin S. condi ii meteorologice deosebite (vânt. ploaie. prin mai multe 6 . robuste i mai ieftine decât cele de curent continuu. natura i regimul de lucru a receptoarelor ( regim de lung durat . configura ia terenurilor înconjur toare. de la care prin intermediul unor transformatoare coborâtoare de tensiune. Distribuirea energiei electrice spre consumatori (C) se realizeaz posibilit i: direct la consumatori. transformatoarele T1 coborâtoare împreun cu echipamentul de colectare i de m sur alc tuiesc sta iilor de transformare (ST) respectiv distribu ie (SD) i distribu ie i transformare (SDT). regim de scurt durat . 1.A sau L. SCHEME DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRIC A ÎNTREPRINDERILOR INDUSTRIALE. Cerin ele specifice de care trebuie s inem seama la definitivarea schemelor de alimentare cu energie electric a instala iilor industriale sunt: num rul.N. preponderen a consumatorilor care folosesc motoare asincrone simple. Barele colectoare de racord. printr-un transformator coborâtor de tensiune i dup caz tablou de distribu ie generator (TG). se valorific printr-un racord format din unul sau mai multe linii electrice (1) construite sub form de L. chiciur ).2. regim de func ionare cu ocuri).E. Configura ia general de principiu a schemelor de alimentare i de distribu ie pentru consumatorii industriali se prezint în figura 1. energie electric este distribuit direct consumatorului de înalt tensiune (C1 ) sau distribuit prin racorduri adânci în centrele de consum (2).- posibilitatea transform rii cu u urin a energiei electrice alternativ de la o tensiune la alta în ma ini statice (transformatoare). amplasarea i puterea receptoarelor de energie electric . prezen a unor agen i periculo i pentru atmosfera înconjur toare în locurile de amplasare i de exploatare.2.C.

Tipurile constructive ale acestor echipamente din cadrul IE trebuie s muncii.1.2. corespund condi iilor de mediu i exploat rii. tipuri care sunt reglementate prin Normele de securitate a Fig. 7 . Schema de principiu de alimentare i distribu ie a energiei electrice la consumatorii industriali i de uz general.

(anclan area Fig.3. Schemele instala iilor de racordare la sistemul energetic.A. Schemele instala iilor de racord cuprind: L.Instala iile de racord la sistemul energetic sunt prezentate în figura 1. Dac unit ile industriale sau agen ii economici sunt de grad mare de importan .3. A.E.C. sau L. 8 . LII) sau cu transformator de rezerv având barele colectoare sec ionate cu cupl longitudinal (CL) sau cupl transversal (CT) cu sau f r automat a rezervei).A. se recomand s se utilizeze scheme electrice cu element de rezerv (LI.R.20 kV) sau cu transformator (35 ± 220 kV).1. de racord radiale sau duble f r transformator (6 .

Schemele electrice radiale sunt prezentate în figura 1. Schemele radiale ale instala iilor de distribu ie de medie i înalt tensiune 9 . Fig.1.4.4.

Dup necesitate se pot prevedea cuple longitudinale (CL) sau asigura rezerva de alimentare. magistral ) de distribu ie a energiei electrice de înalt i medie tensiune.Aceste variante ale instala iilor de distribu ie pentru medie i înalt tensiune pot fi cu o configura ie simpl nesec ionate (a). Fig. sec ionate cu mai multe linii (b) sau cu distribu ie mixt (c). 10 .1. Schemele cu linie principal (coloan .5.

Aceste scheme pot fi cu o configura ie simpl nesec ionate sau sec ionate cu mai multe linii. (B. Schemele de alimentare cu linie principal . având consum atât de înalt tensiune cât i de joas tensiune. dificultate în utilizarea automatiz rii i comenzii centralizate a instala iei electrice. mic orarea pericolului de electrocutare i manevrele din sta ii mai pu in dificile. În figura b sunt introduse i bobinele de reactan Schemele buclate sunt prezentate în figura 1.7. curen ilor de scurt circuit. cantitatea de echipament i volumul sta iilor mai reduse. Avantajele acestor scheme sunt urm toarele: investi ii mai reduse pentru construc ia re elelor electrice. posibilitatea reducerii pierderilor de energie electric . Schemele cuprind: . LR ± de rezerv ). coloan sau magistral de alimentare i distribu ie a energiei electrice de medie i înalt tensiune sunt prezentate în figura 1.Pentru unit ile industriale cu puteri instalate foarte mari se practic o schem de alimentare i distribu ie mixt .scheme cu linii principale pentru re ele de joas tensiune.R.) care sunt folosite la limitarea i simpl (figura a). În figur sunt prezentate dou variante i anume: buclat cu o singur surs denumit buclat complex (figura b). cu elemente de schem nesec ionate i unele elemente de schem sec ionate (de regul se utilizeaz pentru consumatorii de categoria a III-a. . Dezavantajele sunt: greut i mari în realizarea unor protec ii sigure i sensibile. a II-a i par ial categoria I-a).scheme radiale pentru re ele de joas tensiune. Se trece la coloane duble de baz (LD. siguran mai redus în func ionare pentru asigurarea rezervei în func iune corespunz toare categoriei de consumatori. 11 .6. Pot fi cu o alimentare de la o singur surs numindu-se în acest caz buclate simple (pentru consumatori de categoria I i II) i scheme cu mai multe surse pentru unit ile industriale de importan foarte mare. Ele mai poart denumirea de reactoare.

buclat complex Fig.6.b.1. Schemele buclate de distribu ie a energiei electrice de înalt i medie tensiune. 12 .

Fig. Schemele buclate ale re elelor de joas tensiune.7. 13 .1.

Un exemplu al schemelor de electrificare îl constituie schemele de alimentare i distribu ie a energiei electrice pentru 14 .Fig.1.8. Schema principial a configura iei sistemului de electrificare a unei exploat ri miniere subterane. Pentru fiecare dintre acestea sunt ilustrate variantele din figur .

D.T. precum i mic orarea volumului de produc ie. (S. . victime omene ti.D.).Sm ± mobile.consumatorii din categoria a II-a de importan a c ror întrerupere în alimentarea cu energie electric are ca efect nerealiz ri ale volumului produc iei. se pun sub tensiune printr-o linie dubl barele de 35/15 kV ale sta iei de transformare de la suprafa 6 kV se alimenteaz : -consumatorii de 6 kV de la suprafa (Me ± ma in de extrac ie. volum care nu poate fi recuperat la restabilirea aliment rii.S) .Sb. Cp ± sta ia principal de compresoare . a c ror întrerupere în alimentarea cu energie electric incendii. A a sunt de exemplu sta iile principale de ventilatoare. prin intermediul unui transformator consumatorii de joas tensiune (Cjt). Elementele importante ale acestei sta ii sunt transformatoarele coborâtoare de tensiune care reduc treapta de tensiune la 6 kV.).consumatori de categoria zero de importan importan (special ) în care intr consumatorii de mare poate provoca explozii. De la S. consumatorii electrici se împart în urm toarele categorii de importan : .A). . distrugeri de utilaje.T.exploat rile miniere subterane cu produc ie i adâncime mare i care utilizeaz în mod obi nuit sisteme de alimentare pe pu ul de extrac ie sau de aeraj prin cabluri de înalt tensiune. În aceast categorie intr toate receptoarele de energie electric care deservesc fluxurile tehnologice care se desf oar în mod continuu. sus ineri mecanizate. sta ia principal de ventilatoare V.3. Cjt ± consumatorii de joas tensiune). figura 1.H. de pompe pentru evacuarea apelor precum i instala iile de extrac ie pentru personal. Energia electric este introdus în subteran la 6 kV prin cablurile armate la barele sta iei de distribu ie din subteran (S.N.Sf). volum care îns poate fi 15 .Sb. consumatori de iluminat.D.I.E.8.) si a unor posturi de transformare de sector (P. precum i prin intermediul unor puncte de distribu ie de abataj (P. se alimenteaz : la 6 kV sta iile principale de pompe (P).sta ionare sau P. agregate hidraulice (A. De la barele S. De la barele de . 1. etc. energia electric se distribuie la consumatorii din abataj (ma ini de abataj.prin intermediul unor sta ii de distribu ie interne (S.T. CATEGORII DE IMPORTAN A CONSUMATORILOR ELECTRICI Din punct de vedere al importan ei i al necesit ii de a le asigura continuitate în alimentarea cu energie electric .D.consumatorii din categoria I de importan la care întreruperea în alimentarea cu energie electric produce dereglarea proceselor tehnologice care se desf oar în flux continuu.

I-a i în caz extrem a celor de categoria . . a II-a.ref cut dup restabilirea aliment rii cu energie electric . 16 .. A a sunt de exemplu consumatorii de iluminat de la suprafa ma inile unelte care deservesc procesele auxiliare ale întreprinderilor industriale. Normele de protec ie a muncii prev d ca pentru consumatorii de categoria .0´..consumatorii din categoria a III-a de importan importan care cuprind consumatori de mic precum i a c ror întrerupere în alimentarea cu energie electric nu au efecte imediate asupra procesului de produc ie. Aici intr receptoarele ce deservesc sec iile prelucr toare din întreprinderile industriale. De asemenea în cazul unui deficit de putere în sistemele de alimentare cu energie electric se va produce la început deconectarea de la re ea a consumatorilor de categoria a III-a.0´ s existe o alimentare de rezerv .

z pad . ea va fi determinat de criteriul care ii ofer valoarea cea mai mare.). dimensionare sec iunii conductoarelor pe baza înc lzirii admisibile (criteriul termic). verificarea sec iunii conductoarelor la stabilitate termic în regim de scurt circuit. chiciur . 2. dimensionare sec iunii conductoarelor pe baza pierderii admisibile de tensiune (criteriul electric). Astfel. 6. Criteriile de dimensionare i de verificare ale sec iunii conductoarelor sunt: 1. care poart denumirea de conductor. CRITERIILE DE DIMENSIONARE A SEC IUNII CONDUCTOARELOR. verificarea sec iunii conductoarelor în regim de pornire a motoarelor. 2. Sec iunea conductoarelor trebuie s îndeplineasc concomitent toate condi iile. 3. criteriul mecanic ce se aplic de regul la liniile electrice care sunt supuse agen ilor climaterici (ploaie. conductoarele oric rei re ele electrice (indiferent de natura ei) trebuie s criterii de dimensionare. o dimensionare sec iunii conductoarelor pe baza reducerii pre ului de cost a energiei electrice. De obicei în func ie de natura i tipul re elei electrice exist criterii prioritare. o dimensionare sec iunii conductoarelor în ipoteza densit ii de curent constante.CAPITOLUL II CALCULUL RE ELELOR ELECTRICE DE DISTRIBU IE A ENERGIEI ELECTRICE ÎN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIALE. vânt. de exemplu pentru re elele electrice scurte. preponderent dimensionarea se face pe baza înc lzirii 17 .1. verificarea sec iunii conductoarelor la stabilitate electrodinamic în regim de scurt circuit. Pentru o func ionare corect din punct de vedere tehnic i rentabil sub aspect economic. etc. 4. 7. 5. criterii economice dintre care amintim: o dimensionare sec iunii conductoarelor în ipoteza consumului minim de material îndeplineasc concomitent o serie de condi ii de dimensionare sau de verificare a lor.

dat de rela ia: Wc ! c ™ F .N. de obicei în aceste re ele sunt prev zute protec ii electrice mult mai complexe. La trecerea unui curent I prin rezisten a R a unui conductor în timpul t. II) se utilizeaz i criterii economice. [J] O parte din aceast cantitate de c ldur e înmagazinat de masa conductorului având ca efect cre terea temperaturii sale. precum i pe baza verific rii în regim de pornire a motoarelor. precum i a unui consumator electric de mare importan (categoria 0. Vom nota Wc ± energia cedat mediului înconjur tor. adic s fie verificate la stabilitate termic . În cazurile în care re elele electrice sunt prev zute cu protec ii temporizate. Pentru re elele electrice utilizate în S. DIMENSIONAREA SEC IUNII CONDUCTOARELOR ELECTRICE PE BAZA ÎNC LZIRII ADMISIBILE (CRITERIUL TERMIC). se degaj o cantitate de energie (de c ldur ) Wd (d .2. deci pe baza criteriului termic.) utilizate la suprafa i care sunt supuse ac iunii agen ilor climaterici.E. Calculul mecanic se utilizeaz de obicei la liniile electrice aeriene (L. circuitele de baz le constituie dimensionarea pa baza pierderii admisibile de tensiune (criteriul electric).E. I. electrodinamic în regim de scurt circuit. Pentru re elele electrice lungi. iar o alt parte este cedat mediului înconjur tor.admisibile.A. sec iunile acestora trebuie verificate i la ac iunile curentului de scurt circuit. 2.degajat) care este dat de legea Joule Lentz: Wd ! I 2 ™ R ™ t ?W ™ s A.

[J]. temperatura conductorului cre te în timp. [m2]. [oC]. La un moment dat se ajunge la un regim sta ionar când temperatura conductorului nu mai cre te i r mâne la o valoare U ! U m   c în acest regim sta ionar întreaga cantitate de c ldur dezvoltat în conductor e cedat mediului. la apari ia regimului sta ionar se poate scrie: 18 . dar o dat cu aceasta va cre te i temperatura cedat mediului înconjur tor. t ± timpul. [s]. W C ™ m2 .  U 0 ™ t U ?W ™ s A.temperatura conductorului. F ± suprafa a lateral a conductorului. . În concluzie. Ca urmare a dezvolt rii continue a cantit ii de c ldur . unde: 0 c ± coeficient de cedare a c ldurii. o ± temperatura mediului ambiant în care e instalat conductorul. [oC].

Wd= Wc. înlocuind vom avea: U I 2 ™ R ™ t ! c ™ F .

m  U 0 ™ t Vom nota: l ± lungimea conductorului [m]. d ± diametrul conductorului [m]. ± conductivitatea materialului [m/ F când aceste nota ii rela ia precedent devine: mm2] I2 ™ l ! c ™ T ™ d ™ l.

m  U 0 U T ™d2 K™ 4 R! l T ™d2 .R! K ™S 4 L . S! . T ™d2 K™ 4 T 2 ™d3 I !c ™ K .

m  U0 U 4 2 F ! T ™ d ™l Extr gând radicalul vom avea: I! T c ™ K .

Observa ie: Aceste tabele i anexe mai con in în plus urm toarele date: rezisten ele specifice r0 [ /km] pentru sec iunile standardizate i pe anumite nivele de tensiune. pozate într-un anumit fel dau valoarea curen ilor maximi admisibili (I) pentru o anumit temperatur ( 0) a mediului ambiant i pentru o anumit temperatur maxim ( m) admis pentru conductor. deci modul de pozare influen eaz coeficientul (c) de cedare a c ldurii. pentru o anumit temperatur maxim admis pentru conductor ( m). denumit curent maxim admisibil din punct de vedere termic.curentul nominal maxim al siguran ei fuzibile care se poate monta pe o anumit sec iune standardizat atunci când acesta reprezint unica protec ie la suprasarcin . poate fi îngropat în p mânt. Un conductor poate fi pozat în tuburi de protec ie. etc. confec ionate din diferite materiale. pentru un anumit material ( ). poate fi montat aparent. 19 . curentul Infmax . De obicei aceste tabele sunt întocmite pentru o temperatur a mediului ambiant 0 =25 o C. m  U 0 ™ d 3 U 2 (1) Rela ia (1) ne arat c pentru o anumit sec iune a conductorului (d). distan ele medii geometrice i nivele de tensiune. Pe baza rela iei (1) în literatura de specialitate sunt întocmite tabele care pentru sec iunile standardizate ale conductorului. Dup modul de pozare al conductorului are loc i schimbul de c ldur dintre conductor i mediul înconjur tor. pentru o anumit temperatur a mediului ambiant ( 0 ) i un anumit mod de pozare a conductorului (c). reactan ele specifice xo [ /km] în func ie de sec iunile standardizate. exist un curent (I).

pozate în acelea i condi ii. din considerente sanitare i de protec ie a muncii (evitarea incendiilor. i vom face raportul lor. Vom nota Io1 ± curentul =25oC i cu Io2 ± curentul maxim admisibil al aceleia i în acelea i condi ii dar la temperatura maxim admisibil din punct de vedere termic a unei sec iuni standardizate S care este amplasat într-un mediu ambiant cu temperatura sec iuni 02 01 standardizate S pozate  01.77 I Cu K Cu 53 I Al ! 0. pentru Temperatura considerente: din cauza îmb trânirii termice a izola iei conductorilor. din cauza oxid rii locurilor de îmbinare i de înn dire a conductorilor. electrocut rilor. vom ob ine: I Al K Al 32 ! ! ! 0. pentru c < 1. pentru conductoare cu izola ie din cauciuc m =55oC. pentru conductoare cu izola ie de hârtie m =50 . deci vom avea: Io2 = c Io1 Coeficientul de corec ie cu temperatura c are urm toarele valori: c > 1.În practic temperatura 0 o îns exist cazuri când temperatura mediului ambiant este diferit de =25 C. Dac vom scrie rela ia (1) pentru dou conductoare de aceia i sec iune S. 02 02 m < > 01 01 maxim admis pentru conductori este limitat din urm toarele dar unul realizat din aluminiu (Al) i cel lalt din cupru (Cu). pentru conductoarele neizolate avem m =70oC. i poart denumirea de coeficient de corec ie cu U m  U 01 (2) temperatura. temperatur pentru care sunt întocmite tabelele. Dac vom scrie rela ia (1) pentru cele dou cazuri i vom face raportul dintre curen ii Io2 i Io1 se ob ine: I 02 U m  U 02 ! I 01 U m  U 01 Vom nota: U m  U 02 ! c U . Astfel. la aceia i temperatur a mediului ambiant 0.77 ™ I Cu 20 .80oC în func ie de nivelul de tensiune. exploziilor precum i faptul c praful ce se depune pe conductoare se poate descompune viciind atmosfera).

Scf ± sec iunea cablului flexibil prin care motorul M este racordat la re ea. Exemplu: S se dimensioneze prin criteriul termic sec iunea cablului flexibil de Cu al = 0. Pentru sec iuni pân la 16 mm2. o C . Într-o figur .76 ± factorul de putere.temperatura locului de instalare. deoarece economia de material conductor care ar rezulta ar fi prea mic . iar al patrulea colorat distinct (de regul jum tate verde. adic motorului de ac ionare al unui mecanism. dac motorul electric are urm toarele date: PN = 22 kW . Dimensionarea sec iunii conductoarelor pe baza înc lzirii admisibile (criteriul termic) se realizeaz astfel: din caracteristicile consumatorului cu rela iile de la electrotehnic .În concluzie. jum tate galben) este utilizat pentru circuite de legare la p mânt.76 ! 44. Cos 0 =25 0 =25oC). uzina constructoare nu face distinc ie între sec iunea celor 4 conductoare. curentul maxim admisibil din punct de vedere termic la Al este cu 23 % mai mic decât la Cu. PN ! 3 ™ U N ™ I N ™ cos N IN ! PN 3 ™ U N ™ cos N ! 22 ™ 10 3 3 ™ 380 ™ 0. UN = 380 V ± tensiune nominal . care are curentul maxim admisibil din punct de vedre termic: I = 50A > IN = 44. situa ia se prezint astfel: I cf I ± aparat de comuta ie (întreruptor). Se alege un cablu de tipul CMCCHEf = 3 x 6 + 1 x 6 21 . Cablurile flexibile sunt prev zute cu 4 conductoare dintre care 3 pentru circuitul de for .03 A Din tabele vom alege un cablu flexibil cu conductoare de cupru cu sec iunea de 6 mm2. se determin curentul care parcurge conductorul iar apoi dintr-un tabel corespunz tor se alege o sec iune standardizat pentru care curentul maxim admisibil din punct de vedere termic este cel pu in egal cu cel calculat (acest lucru este valabil dac temperatura locului de instalare a conductorului corespunde cu temperatura pentru care e întocmit tabelul. Scf = 6 mm2 Cu.03 A.puterea nominal . Conductorul de legare la p mânt trebuie s aib o sec iune standardizat ca m rime cel pu in 50% din cea a conductoarelor active.

3 x 95 + 1 x 50 3 x 70 + 1 x 35 3 x 120 + 1 x 70 Codul culorilor la cabluri: galben (dar poate fi i negru) ± cabluri de joas tensiune (sub 1000 V). f ± flexibil.5. 16. 35. HE ± ecran de grafit semiconductor. 95. Valoarea coeficientului de corec ie cu temperatura se poate calcula din rela ia acestuia sau se pot lua din literatura de specialitate. În cazurile în care temperatura mediului ambiant unde se instaleaz conductorul este diferit de temperatura tabelului ( 0 =25oC). ro u ± cabluri de peste 1 kV. C ± manta exterioar de cauciuc. curentului maxim admisibil din punct de vedere termic i se aplic coeficientul de corec ie al temperaturii c (vezi rela ia 2). medie sau înalt tensiune. gri ± cabluri pentru teleinstala ii.CM ± cablu minier. albastru ± cabluri pentru circuite cu mod de protec ie siguran intrinsec . 6.3. 50. 2. Sec iuni standardizate 1.««. DIMENSIONAREA SEC IUNII RE ELELOR ALIMENTATE PE LA UN CAP T PE BAZA PIERDERII ADMISIBILE DE TENSIUNE (CRITERIUL ELECTRIC) 22 . 25. C ± izola ie individual de cauciuc pe fiecare faz . 4. 2. 70.5. 10.

ri. por iunii de re ea cuprinse între surs consumatorul i. dar i la consumatorii de iluminat. 23 i .3. CALCULUL RE ELELOR DE CURENT CONTINUU I CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT CU COS = 1 PE BAZA PIERDERII ADMISIBILE DE TENSIUNE Re elele de curent continuu se întâlnesc la consumatorii de for . Se disting urm toarele 2 cazuri: a) Cazul re elelor cu sarcini concentrate.1. b) Cazul re elelor cu sarcini uniform distribuite. Linie electric de curent continuu sau curent alternativ monofazat cu sarcini concentrate. lungimea. S consider m o re ea de curent alternativ monofazat care alimenteaz izvoare de lumin cu incandescen a a cum se observ în figur : I1 I2 I3 U i1 i2 i3 Re eaua considerat reprezentat monofilar are forma: Fig.1.2. ii ± curentul la consumatorul i. Re elele de curent alternativ monofazat cu cos iluminat care utilizeaz izvoare de lumin cu incandescen .2. Ii ± curentul pe tronsonul i. Ri. = 1 se întâlnesc în cazul re elelor de 2. Vom nota: U ± tensiunea de alimentare a re elei.1.3. Li ± rezisten a.1. CAZUL RE ELELOR CU SARCINI CONCENTRATE. li ± rezisten a respectiv lungimea tronsonului i.

constant ). 2. în caz contrar problema este nedeterminat din punct de vedere matematic.. Având în vedere c re eaua considerat are dou conductoare. este posibil numai dac sec iunea este constant pe toate tronsoanele (Si .. pierderea de tensiune în cazul în care avem i consumatori.num rul de consumatori. Dimensionarea sec iunii în re elele de curent continuu i curent alternativ monofazat pe baza pierderii admisibile de tensiune (criteriul electric). adic avem mai multe necunoscute decât num rul de ecua ii pe care îl putem scrie.i = 1. ! 2§ I i ™ ri i !1 i!n . 3.. pierdere notat cu U va fi dat de rela ia: (U ! 2 I 1 ™ r1  I 2 ™ r2  I 3 ™ r3  .n.. n . «««.

.. I 2 ! i 2  i3  i4  ...... Pe baza primei teoreme a lui Kircchoff se pot scrie rela iile: I 1 ! i1  i2  i3  ........ (3) n ± num rul de consumatori.. I 3 ! i3  i 4  i5  . Înlocuind rela ia (4) în rela ia (3) vom avea: (U ! 2 .

.  i 2  i3  ... ™ r1  ..

.i 2  i3  i4  . ™ r2  ....

... ! i (4) ? A 2?i1 ™ r1  i2 ™ .... ™ r3  .i3  i 4  i5  ....

r1  r2  i3™ .

.r1  r2  r3  ....A ! R1 R2 R3 ! 2 ™ i1 ™ R1  i 2 ™ R 2  i3 ™ R3  ... ! 2§ ii ™ Ri i !1 ....

pe baza pierderii admisibile de tensiune (criteriul electric). K ™S Expresia rezisten ei por iunii de re ea cuprins între sursa de alimentare i consumatorul i este dat de rela ia: 24 . este posibil numai în cazul în care sec iunea este constant pe toate tronsoanele. ± conductivitatea materialului. i !n (U ! 2§ ii ™ Ri i !1 i !n (5) Dimensionarea sec iunii în re elele de curent continuu i curent alternativ monofazat cu cos = 1. Si = constant. inând cont de rela iile de calcul ale rezisten ei de la electrotehnic se poate scrie: ri ! li . Si ± sec iunea tronsonului i.

vom avea: Din rela iile (6). (7) se observ c sec iunea S variaz invers propor ional cu pierderea de tensiune U. Pentru a avea o sec iune cât mai redus (economie de material conductor) ar trebui ca pierderea de tensiune U s fie cât mai mare. (9). (8). Dac dorim s (10) 25 . Pierderea de tensiune îns nu poate s creasc prea mult întrucât influen eaz tensiunea la bornele consumatorilor i deci i func ionarea acestora. Dac vom înmul i i împ r i membrul drept al rela iei (6) i (7) cu tensiunea de alimentare U a re elei. (7).Ri ! Li K ™S Înlocuind aceste rela ii în expresia (3) i (5). pierderea de tensiune U««««««««««100 U[V]«««««««. vom avea: 2 K ™ U ™ (U 2 K ™ U ™ (U i !n S! S! § i !1 i!n i !1 §p În rela iile (6). U[%] U ™ (U ?% A 100 exprim m pierderea de tensiune în procente vom ine cont de urm toarea regul de "trei simpl ". acestea devin: U ! 2 K ™S 2 K ™S i! n Din aceste expresii se poate explicita sec iunea S. (U ? A ! V ¢ ¡ §I i !1 i!n i ™ li (3') (U ! §i i !1 i !n i ™ Li (5') S! 2 K ™ (U §I i !1 i ™ li (6) S! 2 K ™ (U i!n §i i !1 i ™ Li (7) i ™ li ™ Li (8) (9) Pi = U · Ii pi = U · ii Puterea activ pe tronsonul i respectiv la consumatorul i i U se introduce în V.

Vom nota: L ± lungimea re elei cu sarcin uniform distribuit .2.3.2. Linie electric de curent continuu sau curent alternativ monofazat cu sarcini uniform distribuite. Curentul i parcurgând elementul infinitezimal de re ea produce pe acesta o pierdere de tensiune infinitezimal pe care o not m cu d( U) i care e dat de rela ia: 26 £ 200 2 K ™ U ™ (U ? i!n (U ?%A! 200 i ! n § K ™ U 2 ™ S i !1 i ™ li i ™ Li . w[W/m]. devin: S! i !n 200 § I i ™ li K ™ U ™ (U ?% A i !1 (6') S! i!n 200 § i i ™ Li K ™ U ™ (U ?%A i !1 (7') S! A i !1 § Pi ™ li (8') S! i!n 200 § pi ™ Li K ™ U 2 ™ (U ?%A i !1 (9') (U ?%A! 200 K ™U 2 ™ S i !n §p i !1 2. S consider m de exemplu o re ea electric cu sarcin uniform distribuit de forma celei din figur : Fig. (9). rela iile de calcul (6). La distan a l de cap tul re elei vom lua un element infinitezimal de re ea de lungime dl. CAZUL SARCINILOR UNIFORM DISTRIBUITE În practic exist i cazuri în care sarcina electric este uniform distribuit de lungul -a re elei.1. Sarcina uniform distribuit se exprim fie sub forma: a [A/m]. iar curentul care parcurge elementul infinitezimal de re ea este i = a · l. (8). (7).inând cont de rela ia (10). Conform primei teoreme a lui Kircchoff curentul total ce parcurge re eaua este I = a · L.2. a [A/m] ± sarcina uniform distribuit de-a lungul re elei.

d( U) = m · i · dR. unde: m ± coeficient care depinde de felul re elei si care are valoarea: m = 3 .pentru re ele trifazate 2 ± pentru re ele de curent continuu i curent alternativ monofazat dR ± reprezint rezisten a electric a elementului infinitezimal de re ea considerat i este dat de rela ia: dR ! dl K ™S U de-a lungul întregii re ele cu sarcin Pentru a determina pierderea de tensiune uniform distribuit va trebui s efectu m integrala: L L L (U ! ´ d .

(13). (13'). re ea care arat astfel: 27 . S! 100 ™ m L ™I ™ 2 K ™ U ™ (U ?%A 100 ™ m K ™ U 2 ™ (U ? (13) S! A ™P™ L 2 (13') În rela iile (12). În rela ia (12) i (12') pierderea de tensiune U se exprim în vol i (V). coeficientul nu se alege în func ie de felul re elei.(U ! ´ m ™ i ™ dR ! ´ m ™ a ™ l ™ 0 0 0 dl m ™ a L2 ! ™   P ™S K ™S 2 (11)   (U ! m™a L m L ™ ! ™I™ K ™S 2 K ™S 2 2 Din rela ia (11) se poate explicita sec iunea S: S! L m ™I ™ 2 K ™ (U (12) Înmul ind i împ r ind membrul drept al rela iei (12) cu tensiunea de alimentare a re elei. Pentru a exprima pierderea de tensiune în procente (%) vom ine cont de rela ia (10). Rela iile (12). (13). (13'). (12'). dar care are sarcin concentrat . vom avea: S! m L ™P™ K ™ U ™ (U 2 (12') P = U · I ± Puterea activ a întregii re ele. (12'). ne arat c re eaua cu sarcin uniform distribuit considerat în figur se poate înlocui printr-o re ea echivalent .

lungimea por iunii de re ea lipsit de sarcin . L ± lungimea por iunii de re ea prev zut cu sarcin uniform distribuit a [A/m]. amplasat la distan a L0  alimentare al re elei. a a cum se observ în figur . Sarcina total a re elei este I = a · L. Corpurile de iluminat ale acestor re ele amplasate echidistant au între ele o distan mult mai mic decât lungimea întregii re ele. L de punctul de 2 Ca exemplu de re ele cu sarcin uniform distribuit se pot da re elele de iluminat ale autostr zilor. 2. DETERMINAREA PIERDERII DE TENSIUNE ÎN RE ELELE TRIFAZATE CU SARCINII CONCENTRATE I ECHILIBRATE 28 .3.2. Vom nota: L0 . ale bulevardelor i ale galeriilor de min . Aceast re ea poate fi înlocuit cu o re ea echivalent cu sarcin concentrat de forma celei din figur .În practic exist i cazuri când re eaua cu sarcini uniform distribuite are la început o por iune liber adic o por iune f r sarcin .

factorul de putere al tronsonului i.3. Vom nota: UA ± tensiunea de alimentare a re elei. Sarcinile monofazate ale re elelor trifazate au puteri mult mai reduse decât consumatorii trifaza i. S consider m de exemplu o re ea trifazat cu sarcini concentrate simetric reprezentat monofilar a a cum se observ în figur : i echilibrat .factorul de putere al consumatorului i. Fig. ii . în cadrul conexiunii Y se poate utiliza un conductor de nul a c rui sec iune s fie de cel pu in 30 ± 50 % din sec iunea conductoarelor active. În cazul în care avem de-a face cu re ele amplasate în subteran. i . În concluzie se poate afirma c re elele trifazate cu sarcini concentrate utilizate în industrie se pot considera simetrice i echilibrate.tensiunea la consumatorul i. printr-o transformatoarele de sudur repartizare uniform a consumatorilor monofaza i de-a lungul celor 3 faze se ob ine în final o re ea trifazat cu sarcini concentrate simetrice i echilibrate. 29 . i consumatorii monofaza i de puteri comparabile cu a celor trifaza i cum ar fi i consumatorii de iluminat. Re ea trifazat cu sarcini concentrate. Ii ± curentul pe tronsonul i.2. i . Ui .În re elele electrice industriale majoritatea consumatorilor sunt reprezenta i prin motoare asincrone iar în unele cazuri chiar sincrone. Pot face excep ie re elele mixte care în afara consumatorilor trifaza i.curentul la consumatorul i. În unele re ele de la suprafa în care cele 3 faze nu sunt înc rcate uniform pentru a înl tura disimetria sup r toare a tensiunii de faz . astfel c re eaua trifazat se poate considera ca fiind simetric alimenteaz i echilibrat . i în aceste cazuri îns . dezechilibrul de înc rcare al fazelor e cu mult mai mic astfel c la conexiunea Y se utilizeaz re ele cu 3 conductoare cel de-al patrulea fiind utilizat pentru legarea la p mânt de protec ie.

Pentru a determina tensiunea de alimentare a re elei (UA) vom proceda astfel: vom alege ca origine de faz tensiunea U2 adic tensiunea la cel de-al doilea consumator. Pentru determinarea pierderii de tensiune în re elele trifazate cu sarcini concentrate. Fig.ri. acest arc de cerc intersecteaz direc ia vectorului U2 în punctul B.. În acest fel se ob ine tensiunea U1. 2.4. Cu vârful compasului pe punctul O i cu deschiderea OC ducem un arc de cerc. «. i = 1. Xi ± rezisten a respectiv reactan a por iunii de re ea cuprinse între surs i consumatorul i. Se define te drept c dere de tensiune pe re ea diferen a vectorial dintre tensiunea de alimentare (UA) i tensiunea la ultimul consumator adic tensiunea (U2). Vom proiecta punctul C pe direc ia vectorului U2 i g sim C'. 3.n. adic pe rezisten a r2 i reactan a x2 a acestuia. simetrice i echilibrate vom considera la început c re eaua trifazat are doar doi consumatori. 30 . 4.2. La aceast tensiune vom aduna vectorial c derile de tensiune pe cel de-al doilea tronson. În continuare la aceast tensiune U1 vom aduna vectorial c derile de tensiune pe primul tronson adic pe rezisten a r1 i reactan a x1 a acestuia i vom ob ine în final tensiunea de alimentare a re elei UA. n ± num rul consumatorilor. Diagrama vectorial pentru o faz a unei re ele trifazate cu sarcini concentrate i echilibrate. Ri. xi ± rezisten a respectiv reactan a tronsonului i. adic tensiunea la primul consumator.

Pierderea de tensiune de faz este dat de rela ia: (U f ! OB  OA ! U A  U 2 ! AB Deoarece unghiul scrie: este mic. Se poate (U f ! OC d OA ! AC d  Pierderea de tensiune pe faz . diferen tensiune. care este egal cu segmentul AC' nu reprezint altceva decât proiec ia pe direc ia vectorului U2 a liniei frânte cuprinse între A i C. Se poate scrie: (U f ! AC d I 2 ™ r2 ™ cos N 2  I 2 ™ x 2 ™ sin N 2  I 1 ™ r1 ™ cos N1  I 1 ™ x1 sin N1 ! ! ! I a1 ™ r1  I a 2 ™ r2  I r1 ™ x1  I r 2 ™ x 2 Ia1 = I1 · cos Ia2 = I2 · cos 1 2 Ir1 = I1· sin Ir2 = I2 · sin 1 2 i reprezint componentele active respectiv reactive ale curen ilor de pe tronsoane. simetric consumatori. arcul CB se poate aproxima cu semicoarda CC'. 3 ori mai mare decât pierderea de tensiune de Pierderea de tensiune de linie este de faz . pierderea de tensiune de linie este dat de rela ia: i!n i !1 i echilibrat are n (U l ! 3 § . (U l ! 3 ™ (Uf În cazul în care re eaua trifazat cu sarcin concentrat .Aceasta o vom nota (Uf !UA U2 ! AC care poart denumirea de pierdere de În practic este important de determinat îns diferen a algebric dintre tensiunea de alimentare i tensiunea la ultimul consumator.

I ai ™ ri  I ri ™ x i (14) Pierderea de tensiune de linie pentru o re ea cu n consumatori. dar în func ie de curen ii de la consumatori are forma: i !n (U l ! 3 § .

(15) cu tensiunea U. vom ob ine: (U l ! § i !1 .i ai ™ Ri  iri ™ X i i !1 (15) Iai = ii · cos Iri = ii · sin i! n i i componente active i reactive ale curentului la consumatori Dac vom înmul i i împ r i membrul drept al rela iei (14).

i ™ ri  Qi ™x i U ¤ (14') 31 .

(U l ! § i !1 i!n .

qi ! 3 ™ U ™ i ri În concluzie din rela iile (14). deci se poate scrie: Ul = Ua + Ur i!n i !1 (16).pi ™ Ri  qi ™ X i U (15') Pi ! 3 ™ U ™ I ai Qi ! 3 ™ U ™ I ri p i ! 3 ™ U ™ iai puterile active respectiv reactive de pe tronsonul i i ale consumatorilor i. i una reactiv ( Ur ± al doilea termen din membrul drept). (15'). pierderea de tensiune de linie într-o re ea trifazat cu sarcini concentrate i echilibrate are dou componente i anume: una activ ( Ua ± primul termen din membrul drept). i!n i !1 (U l ! 3 § . (14'). (15).

I i ™ ri ™ cos N i  I i ™ xi ™ sin N i ! 3 § .

I ai ™ ri  I ri ™ x i (14) (15) (U l ! 3 ™ .

ii ™ Ri cos] i  ii ™ xi ™ sin] i ! 3 § .

i ai ™ Ri  iri ™ X i i !1 i !n i i (U l ! i !1 U i !n (U l ! § i !1 .

Sec iunea constant pe toate tronsoanele: Si = constant. V. cos i = constant. cos i = constant. IV. Explicitarea sec iunii (S) din expresiile pierderilor de tensiune nu este posibil decât în unul din urm toarele cazuri particulare: I. VI. Sec iunea constant pe toate tronsoanele i factori de putere egali cu unitatea (consumatori pur activi): Si = constant. II. i ¥ § . x $ 0. i reactan a neglijabil : Si = constant. de linie atât prin valoarea rezisten ei cât i prin valoarea reactan ei. cos Sec iune variabil Sec iune constant Reactan a neglijabil : x $ 0. p i ™ Ri  q i ™ X i U Ul = Ua + Ur Sec iunea conductoarelor intr în expresiile pierderilor de tensiune. Sec iunea constant pe toate tronsoanele i factori de putere constan i: Si = constant. III.

cos i = 1. i factor de putere = 1: Si  constant.P ™ r i! n  i ™ xi (14') (15') (16) = 1. cos i = 1. 32 . cos i = 1.

(U l ! 3 ™ r0 § I ai ™ l i  3 ™ x 0 § I ri ™ l i (17) (18) (U l ! 3 ™ r0 § iai ™ Li  3 ™ x0 § iri ™ Li i !1 i !1 i!n i!n (U l ! r0 § i !1 (U l ! r0 § p i ™ Li  x 0 § q i ™ Li i !1 i !1 i! n II. inând cont de rela iile anterioare. expresiile pierderilor de tensiune de linie devin: I. IV. i !n i !1 i !n i !1 i consumatorii i [km].Vom particulariza expresiile pierderilor de tensiune de linie pentru primul caz. (U l ! 3 ™ r0 § I i ™ li ! 3 ™ r0 § ii ™ Li i !1 i !1 (U l ! 3 § I i ™ ri ! 3 § ii ™ Ri i !1 i !1 n ¦ n i!n i ™ l i  x 0 § Qi ™ li i !1 i!n U i! n (17') U (18') n n n 33 . (U l ! 3 § ( I i ™ r0 ™ li ™ cos N  I i ™ x 0 ™ l i ™ sin N ) i !1 n (U l ! 3 ( r0 ™ cos N  x 0 ™ sin N )§ I i ™l i i !1 n (U l ! 3 ( r0 ™ cos]  x 0 ™ sin] ) § ii ™ Li i !1 III. Li .lungimea por iunii de re ea cuprins între surs li ± lungimea tronsonului i [km]. Valoarea rezisten ei specifice (r0) i a reactan ei (x0) se calculeaz cu rela iile de la seminar sau se aleg din literatura de specialitate. x0 .reactan a specific a liniilor electrice [ /km]. În acest scop vom ine cont de rela iile: Ri ! r0 ™ Li X i! x 0 ™ Li ri ! r0 ™ l i xi ! x 0 ™ l i În care: r0 ± rezisten a specific a liniilor electrice [ /km].

3. Aceste varia ii au forma din figur : 34 . r0 ! 1000 [ / km]. Sec iunea conductoarelor liniilor electrice intr în expresiile pierderilor de tensiune de linie atât prin valoarea rezisten ei specifice (r0) cât i a reactan ei (x0).V. DIMENSIONAREA SEC IUNII ÎN RE ELELE TRIFAZATE CU SARCINI CONCENTRATE I ECHILIBRATE PE BAZA PIERDERII ADMISIBILE DE TENSIUNE (CRITERIUL ELECTRIC) S-a v zut c re elele trifazate cu sarcini concentrate utilizate în industrie se pot considera simetrice i echilibrate. În caz contrar problema este nedeterminat din punct de vedere matematic deoarece num rul de necunoscute dep e te num rul de ecua ii care se pot scrie. (U l ! 3 ™ § I i ™ ri ™ cos N i ! 3 ™ § ii ™R i ™ cos] i i !1 i !1 n n (U l ! 3 ™ r0 § I i ™ l i ™ cos N i ! 3 ™ r0 § ii ™ Li ™ cos] i i !1 i !1 n n 2. Dimensionarea sec iunii în aceste re ele pe baza pierderii admisibile de tensiune (criteriul electric) nu este posibil decât dac sec iunea este constant pe toate tronsoanele (Si = constant). K ™S 2 Dmed  0.0157 [ / km]. VI. d x0 ! 0.3. În aceste cazuri sec iunea se adopt prin apreciere urmând a determina în continuare pierderea de tensiune de-a lungul întregii linii care în nici un caz nu are voie s dep easc pierderea de tensiune admisibil ( Uadm) dat în problem .1445 ™ lg Explicitarea sec iunii din expresiile pierderii de tensiune este dificil de realizat i din acest motiv la dimensionare se pleac de la varia ia grafic a rezisten ei specifice (r0) i a reactan ei (x0 ) în func ie de sec iunea S.

în schimb reactan a specific variaz foarte pu in cu sec iunea (la cre terea (S) r mâne constant ).reactan a specific pentru liniile electrice în cablu. inând cont de acest lucru la dimensionarea sec iunii în re elele trifazate cu sarcini concentrate i echilibrate pe baza pierderii admisibile de tensiune (criteriul electric) se parcurg urm toarele etape. iar pentru L. Se observ din diagram c rezisten a specific (r0) variaz în mod apreciabil cu sec iunea (S) a liniei.C.08 specific (U r ! 3 ™ x 0 § I ri ™ l i ! 3 ™ x 0 § i ri ™ Li i !1 i !1 (19) (U r ! x 0 § Qi ™ l i i !1 i!n U ! x 0 § qi ™ Li i !1 i !n U În continuare în etapa a III-a inând cont de pierderea de tensiune admisibil dat în problem precum i de rela ia (16) se determin pierderea de tensiune activ : Ua = Uadm . pentru liniile în cablu x 0 c $ 0.38 [ / km]. ea depinzând doar de natura liniei astfel: la L.reactan a specific pentru liniile electrice aeriene.A. x0la .E.C. i anume la cre terea (S).) se alege o reactan medie i anume: pentru liniile aeriene x 0la $ 0.E.2.08 [ / km].5. (18')) se calculeaz pierderea de tensiune reactiv Ur.38 [ / km]. (17'). în func ie de natura liniei (L. (18).Ur 35 .A. sau L. În prima etap . În a II-a etap cu una din rela iile cunoscute (al II-lea termen din membrul drept al rela iilor (17). (r0) scade. se poate considera o reactan [ / km]. Dependen a valorilor specifice ale rezisten ei i reactan ei re elelor de sec iunea conductoarelor r0 ± rezisten a specific a liniilor electrice (linie în cablu sau linie electric aerian ). i !n i !n medie x 0la $ 0. x 0 c $ 0.Fig. x0c .

Cu aceste valori cu una din rela iile cunoscute ((17). (18')). în func ie de pierderea de tensiune activ în procente. la dimensionarea sec iunii în re elele trifazate cu sarcini concentrate i echilibrate pe baza pierderii admisibile de tensiune nu mai trebuie s parcurgem 36 ¨ 100 K ™ (U a ?%A™ U 2 § 1 K ™ (U a ™ U i !n i ™ li ! 1 K ™ (U a ™ U i !n §p i !1 i ™ Li (10') § I ai ™ li ! i !1 i!n i !n 100 ™ 3 K ™ (U a ? A™ U i! n §i i !1 i!n ai ™ Li (20') i ™ li ! 100 K ™ (U a ?%A™ U 2 §p i !1 i ™ Li . Pentru a exprima pierderea de tensiune în procente vom scrie o rela ie asem n toare cu rela ia (10). din calcul 27 mm2 deci se alege 25. 25. În aceste situa ii. pierderea de tensiune Ua se introduce în V. Observa ie: În expresiile de calcul ale sec iunii S (una din rela iile 20). (18')). 50. 10. cel mult egal cu pierderea de tensiune admisibil . 35. în caz contrar suntem obliga i s alegem sec iunea standardizat imediat superioar . 16. (18). (17'). V (U a ? A ! (U a ? A™ U 100 inând cont de (10') se mai pot scrie urm toarele rela ii de calcul ale sec iunii S. se expliciteaz sec iunea S: S! 3 K ™ (U a § I ai ™ li ! i !1 i !n 3 K ™ (U a i!n §i i !1 ai ™ Li (20) S! § i !1 În etapa urm toare dup determinarea sec iunii cu una din rela iile (20) se trece la standardizarea ei i anume se alege sec iunea standardizat cea mai apropiat chiar dac este mai mic . S! 100 ™ 3 K ™ (U a ? A™ U S! § i !1 În practic exist trei cazuri particulare când se poate neglija pierderea de tensiune reactiv ( Ur).Din expresiile pierderii de tensiune active (primul termen din membrul drept al rela iilor (17). (18). se determin valorile exacte ale rezisten ei specifice (r0) i ale reactan ei specifice (x0). se determin pierderea de tensiune real pe linie Ureal care trebuie s fie mai mic . Pentru sec iunea standardizat aleas cu rela ia de la seminar sau din tabele. (17'). Ureal e Uadm (21) Dac aceast condi ie este îndeplinit rezult c sec iunea aleas este corect .

Varia ia acestor doi parametri în func ie de tensiunea la bornele acestora arat ca în figur : 37 . Ur). FUNC IONAREA CONSUMATORILOR LA TENSIUNI DIFERITE DE TENSIUNEA NOMINAL Consumatorii de energie electric se împart în dou categorii i anume: a) Consumatori de iluminat. se poate neglija reactan a. III. S| 1 (U Pentru a avea o sec iune cât mai redus (economie de material conductor) ar trebui ca pierderea de tensiune U s fie cât mai mare. i cos u 0. În cazul consumatorilor pur activi cos = 1. VARIA IILE ADMISIBILE ALE TENSIUNII LA CONSUMATORI. 2.prima etap (nu se mai calculeaz Ua = Uadm I. Tensiunea la bornele consumatorilor de iluminat influen eaz dou caracteristici ale acestora i anume: fluxul luminos i durata de func ionare D. Aceast pierdere de tensiune nu poate s creasc prea mult deoarece scade tensiunea la bornele consumatorilor influen ând i func ionarea acestora. cos = 1. U ± pierderea de tensiune pe elementele de re ea cuprinse între surs i consumatori.4. b) Consumatori de for . i din diagram c r0>>x0.1. a) Consumatorii de iluminat.4. 2. în aceste condi ii pierderea de tensiune activ Ua va fi egal cu pierderea de tensiune admisibil dat în problem : Pentru sec iuni mai mici de 50 mm2 (S < 50 mm2 ). Pentru conductoarele care sunt pozate în tuburi de protec ie i care din cauza distan ei medii geometrice reduse (Dmed).8 (sin e 0. Tensiunea la bornele consumatorilor (UC) este dat de rela ia: UC = UA ± U UA ± tensiunea de alimentarea re elei care alimenteaz consumatorii . cum se observ II.6). Din formulele de dimensionare ale sec iunii conductoarelor s-a v zut c aceasta variaz invers propor ional cu pierderea de tensiune U.

aria iile admisibile de tensiune la consumatorii de iluminat. nu se admite deoarece scade fluxul luminos a acestora. Sc derea tensiunii la bornele consumatorilor de iluminat cu mai mult de -2. fiind condi ionat de sarcina ma inii. motorul intr în regim de scurt circuit i dac nu este deconectat se arde înf urarea. i dac acesta devine mai mic decât cuplul rezistiv Mr. M | U 2 p U q  M qq  M M r   R sc la sc derea tensiunii de alimentare.5% din tensiunea nominal . Aceast expresie e dat de rela ia: P ! 3 ™ U ™ I ™ cos N ! const U q  I o Cre terea tensiunii la bornele consumatorilor de for nu se admite cu mai mult de +5% din tensiunea nominal deoarece cre te curentul absorbit de motor de la re ea i înc lzirea © 38 . sunt cuprinse între -5% i (motor Varia iile admisibile ale tensiunii la bornele consumatorilor de for +5% din tensiunea nominal UN.5% i +5% din tensiunea nominal UN.5% i +5% din tensiunea nominal b) Consumatorii de for . Cre terea tensiunii la bornele consumatorilor de iluminat nu se admite cu mai mult de +5% din tensiunea nominal deoarece scade durata de func ionare.2.Fig. Sc derea tensiunii la bornele consumatorilor de for - asincron) nu se admite cu mai mult de -5% din tensiunea nominal din urm toarele motive: la sc derea tensiunii de alimentare U cu p tratul ei. curentul I absorbit de motor de la re ea va cre te i înc lzirea ma inii va dep ii limitele admise. varia iile admisibile ale tensiunii la bornele consumatorilor de iluminat sunt cuprinse între -2. Matematic acest lucru se observ din expresia puterii active (P) care trebuie s fie constant . În concluzie. Varia iile admisibile ale tensiunii la bornele consumatorilor de iluminat cuprinse între -2. Majoritatea consumatorilor de for sunt reprezenta i în industrie prin motoare asincrone. va sc dea cuplul motor M.6.

i o component reactiv urma tensiuni. În re elele cu caracter temporar. H ± intensitatea câmpului magnetic propor ional cu valoarea curentului reactiv I Q .7. se poate admite o sc dere de tensiune cu -10% cu condi ia verific rii valorii cuplului motor M care nu trebuie s 39 . varia iile admisibile ale tensiunii sunt cuprinse între -2.ma inii poate dep ii limitele admise. Curentul nominal IN are o I QN decalat cu /2 în a tensiunii ( U). La o cre tere mic I QN la IQ . curentul reactiv cre te mult de la valoarea component activ (IaN) în faz cu tensiunea. Influen a tensiunii asupra valorii curentului de magnetizare i a celui total la motoare asincrone. În re elele mixte care alimenteaz i consumatori de for i de iluminat.F. curentul total absorbit de motor de la re ea va fi I care este cu mult mai mare decât IN i înc lzirea ma inii va dep ii limitele admisibile. Motorul func ioneaz la parametrii nominali în punctul de func ionare P. I QN .5% i +5%. a) Caracteristica de magnetizare B=f(H) a ma inii electrice B ± induc ia magnetic propor ional cu fluxul magnetic i cu tensiunea de alimentare.curent reactiv nominal). Acest lucru se poate explica pe curba de magnetizare a ma inii i pe diagrama vectorial aferent . la bornele consumatorilor de for scad în nici un caz sub cuplul rezistent Mr.2. Dac curentul reactiv cre te de la IQ I QN la IQ . Fig.tensiune nominal . comprimând vectorial componenta cu aceia i component activ IaN care trebuie s r mân constant fiind condi ionat de sarcina ma inii. pe cotul curbei de magnetizare (UN .

ar trebui ca pierderea de tensiune (U s fie cât mai mare.1.2. S| 1 (U Pentru a rezulta o sec iune cât mai mic .4.2. 230. 400. 220. unde UA ± tensiunea în punctul de alimentare a re elei. respectiv din secundar. Pentru a rezulta totu i o pierdere de tensiune cât mai mare. în practic se procedeaz la ridicarea tensiunii în punctul de alimentare al re elei. Tensiunea la bornele consumatorilor Uc este dat de rela ia: Uc=UA . De exemplu pentru tensiunea consumatorilor de 127.4.(U . PRIZELE DE REGLARE ALE TENSIUNII LA TRANSFORMATOARE Tensiunea secundar la mersul în gol a unui transformator pe care o not m cu U20 este dat de rela ia: U 20 ! U 1 ™ n2 n1 (22) unde: U1 ± tensiunea din primar.4. 6300V. 2.2. Se observ din rela ia (22) c tensiunea din secundarul transformatorului se poate modifica schimbând num rul de spire fie din primar. REGLAREA TENSIUNII ÎN RE ELELE ELECTRICE 2.2. 40 . Aceast pierdere îns nu poate s creasc prea mult deoarece influen eaz tensiunea la bornele consumatorilor si deci i func ionarea acestora. 380 i 6000 V corespund tensiunile surselor de 133. n2 ± num rul de spire din primar. RIDICAREA TENSIUNII NOMINALE A SURSELOR Din formulele de dimensionare ale sec iunii conductoarelor (rela ia 20 i 21) s-a v zut c sec iunea S a acestora variaz invers propor ional cu pierderea de tensiune (U .2. n1. Astfel tensiunile nominale ale surselor de alimentare i ale transformatoarelor sunt standardizate. ceea ce înseamn economie de material conductor. cu 5% mai mari decât tensiunea consumatorilor pe care îi alimenteaz (acest lucru se realizeaz constructiv). fie din secundar.

05U 2 N (23) n1 N U1N ± tensiunea nominal din primar. La punerea comutatorului k pe priza +5 vom avea: U 20 ! U 1N n2N 1.8. care permite modificarea num rului de spire din primar cu 5% din num rul de spire nominal n1N.05 (24) La punerea comutatorului k pe priza -5 vom avea: U 20 ! U 1 N 1. n2N ± num rul de spire nominal din primar.95 ™ n1N 0.95 (25) În concluzie.05 ™ n1N 1..05 ™ U 2 N n2 N ! ! 1. U2N ± tensiunea nominal a consumatorului care se racordeaz în secundar (rela ia 23 are loc datorit frazei subliniate).10 ™ U 2 N 0.S consider m de exemplu un transformator monofazat coborâtor de tensiune i care e prev zut în primar cu un comutator de spire k. respectiv din secundar. La punerea comutatorului k din primarul transformatorului pe priza de .05U2N 41 +5 U2N 5% permite ob inerea în secundar a unei tensiuni centralizate în tabelul . Fig.10U2N 0 1.2. n1N.05 ™ U 2 N ! ! U 2N 1. Principiul regl rii tensiunii la transformatoare prin schimbarea num rului de spire. comutatorul k din primar care permite modificarea num rului de spire nominal n1N cu urm tor: Priza U20 -5 1.0´ vom avea: U 20 ! U 1N n2 N ! 1.

Transformatoarele coborâtoare de tensiune au prev zut în primar comutatorul de spire k care permite modificarea tensiunii la valorile centralizate în tabelul anterior. Comutatorul de spire k se introduce în primar deoarece în primar curentul este mai mic. puterea electromagnetic din primar se transmite integral în secundar. La pornirea motorului asincron prin cuplare direct la re ea. 2. adic putem scrie: E1 ™ I 1 ! E 2 ™ I 2 Transformatorul fiind coborâtor de tensiune. apare un oc de curent care este cuprins între (4 ± 8)IN ± curentul nominal al motorului. are loc în condi ii mai bune.5. (cu exemplificare la o re ea electric minier de sector) Majoritatea consumatorilor din industrie sunt reprezenta i prin motoare asincrone. vom scrie: 1 " Curentul fiind mai mic în primar. scade cuplul motor M i dac acesta devine o pornirea motorului asincron prin cuplare direct b) Cre terea pierderilor de tensiune pe elementele de re ea poate s conduc la sc derea tensiunii la bornele bobinelor aparatului de comuta ie sub valoarea tensiunii de re inere a   2   I1 I2 ocul acesta de curent prezint urm toarele loc (vezi varia iile admisibile ale tensiunii la consumatori). procesele de comuta ie care au loc la trecerea lui k de pe un plot pe altul. Cre terea pierderilor de tensiune în timpul pornirii prezint urm toarele consecin e: o scade tensiunea la bornele consumatorului i func ionarea acestora nu poate avea o la sc derea tensiunii cu p tratul ei. elemente care sunt cu prinse între punctele de alimentare i bornele consumatorului. mai mic decât cuplul rezistent Mr motorul intr în regim de scurt circuit i dac nu este deconectat 2 de la re ea se arde înf urarea. VERIFICAREA RE ELELOR ELECTRICE ÎN REGIM DE PORNIRE A MOTOARELOR. . Dac neglij m pierderile din transformator. dezavantaje: a) cresc pierderile de tensiune pe elementele de re ea.

la re ea poate s produc perturba ii asupra consumatorilor care sunt în func iune.M | U   U qp M qqp M M r   regim de scurtcircuit). 42 .

Rezult deci c re eaua electric trebuie verificat în regim de pornire din dou puncte de vedere i anume: 1. (nedorit ) a S consider m de exemplu o re ea electric minier de sector de forma celei din figur . poate sc dea sub valoarea tensiunii de re inere a arm turii în pozi ia atras . Având în vedere c la un motor asincron cuplul este propor ional cu p tratul tensiunii. 3.T.4 kV). este amplasat în postul de transformare de sector (P. se poate scrie: 2 M p min M pN ! U min UN 2 (26) Din aceast expresie vom explicita tensiunea minim : U min ! U N M p min M pN .S i punctele de distribu ie de abataj (P. tensiunea la bornele bobinei contactoarelor care intr în dotarea întreruptoarelor I1.9. ± celul de înalt tensiune.c.T.fi. ««. 2.Mp min ± cuplul de pornire minim corespunz tor tensiunii minime Umin de la bornele motorului. În acest scop vom nota: . ± cablu armat ce face leg tura între P. putând avea loc deconectarea intempestiv .D. (i = 1.I1. Determinarea valorii minime a tensiunii la bornele motoarelor.Î. putând avea loc deconectarea intempestiv acestora. Din cauza cre terii de tensiune pe transformatorul T i pe cablul armat c. I4 ± aparate de comuta ie ± întreruptoare i contactoare. I2 sau I3. I3.a.c. «.2. împ r im sub radical cu MN. 43 .) ± cabluri flexibile de alimentare a motoarelor M1. I2.S) (poate fi i post de transformare de sector mobil). ..MpN ± cuplul de pornire nominal corespunz tor tensiunii nominale UN. .A). . . M2. M3. . Schema electric va fi reprezentat monofilar: Fig.T.C.T ± transformator de for coborâtor de tensiune (de obicei 6/0.arm turii în pozi ie atras . Re ea de joas tensiune .a.

5 ± pentru transportoare cu raclete. Pentru motoarele care ac ioneaz cuprinse între 1. Aceast tensiune se determin fie cu rela ia (27) în vol i.M p min U min ! U N MN k !UN M pN kN MN (27) k! M p min MN . 0.7 ± 3.2 ± 1.2 ± 1.3 ± pentru trolii. kN are valori - kN . Tensiunea la bornele motoarelor în regim de pornire.o caracteristic a motoarelor de ac ionare i se d de regul în catalog de uzina constructoare. 1. 1.k ! M pN MN În rela ia (27) tensiunea minim Umin se exprim în vol i (V). vom scrie: U min ?%A ! - U min k ™ 100 ! 100 UN kN y y y y y (27') k ± coeficient ce depinde de felul ac ion rii i are urm toarele valori: 1 ± 1. mecanisme miniere.2 ± 1.6 ± pentru pompe i ventilatoare. fie cu rela ia (27') în procente.5 ± 0.4 ± pentru transportoare cu band . Pentru a exprima tensiunea minim în procente din tensiunea nominal . nu trebuie s scad în nici un caz sub tensiunea minim Umin. 1. tensiune pe care o not m cu Umot. Verificarea acestei condi ii se face cu rela ia: U mot ! U al  .2 ± pentru pluguri i combine de abataj.

(U T p  .

(U ca p  .

S i P. Upr ± pierderea de tensiune din secundar datorit prizelor de reglare din primar (vezi prize de reglare a tensiunii de la transformatoare).D. i bornele motorului.T.S. U cf ( p u U min (28) d U a lim entare ! U al 0  (U pr Ual0 ± tensiunea sec iunii la mers în gol al transformatorului din P. ( Uca)p ± pierderea de tensiune pe cablul armat dintre P.A.T.. ( Ucf)p ± pierderea de tensiune pe cablul flexibil dintre P. ( UT)p ± pierderea de tensiune pe transformatorul T în regim de pornire a motoarelor.A. 44 ..D.

În acest scop trebuie verificate condi iile: 1. Verificarea condi iilor de men inere în pozi ie atras a arm turii contactoarelor.A. Aceast verificare e necesar pentru a nu avea loc deconectarea intempestiv a aparatelor de comuta ie. contactoare care intr în dotarea aparatelor de comuta ie din P.D.2. .

25 ).A.6 ™ U N $ 0. în regim de pornire. Verificarea celei de-a II-a condi ii în regim de pornire se face cu rela ia: .D. kS ± coeficient de siguran ( k S $ 1. UN ± tensiunea nominal a bobinei contactorului care intr în dotarea aparatului de comuta ie (a întreruptorului). 2.75 ™ U N (29) (UP.)p ± tensiunea din P.U PDA p u k s ™ U re ! 1.D.25 ™ 0. Observa ie: Tensiunea de eliberare a arm turii de c tre bobina unui contactor este de regul aproximativ 60% din tensiunea nominal .A.

U PDA p ! U mot  .

iluminat). exist dou metode: A. Metoda aproxim rilor succesive. se face considerând c motorul cel mai mare i mai îndep rtat porne te iar ceilal i consumatori func ioneaz în regim de sarcin nominal . dar este mai pu in exact ca metoda impedan elor echivalente. Întrucât exemplul pe care-l consider m se refer la o re ea minier de sector. uzina constructoare indic în catalog curentul de pornire nominal IpN care se d de regul la tensiunea nominal UN. Verificarea re elelor electrice trifazate radiale alimentate la un cap t . c porne te combina iar ceilal i consumatori (transportoare. 2. U cf ( p u 0. lucreaz în regim de sarcin nominal . Aceast metod este o metod mai simpl . trolii de manevr .5.75 ™ U N (29') ( Ucf)p ± pierderea de tensiune pe cablul flexibil în regim de pornir e. 45 . B. agregate hidraulice. METODA APROXIMA IILOR SUCCESIVE. Metoda impedan elor echivalente. Pentru motorul care se consider c porne te.1. dac abatajul este mecanic. se consider . care alimenteaz mai mul i consumatori. Dac re eaua ce se verific în regim de pornire are n consumatori. se consider c motorul cel mai mare porne te iar ceilal i n-1 consumatori func ioneaz în regim de sarcin nominal . Pentru verificarea re elelor electrice trifazate în regim de pornire a motorului.

2.a. tensiune ce se determin cu una din rela iile cunoscute (27. 27'). Observa ie: În practic este suficient ca aceste calcule s se repete aproximativ de 2 ± 3 ori. Scriind propor ionalitatea dintre curen i i tensiune. Acestei tensiuni îi corespunde un nou curent de pornire d I d I pN ™ p ! d d U mot . Din aceste motive i curentul de pornire Ip va fi mai mic decât cel nominal IpN dat în catalog: I p { I pN .S.5. Din acest motiv vom considera la început. cablul armat c. din cauz pierderilor de tensiune pe elementele de re ea (transformator de for din P. UN = 380 V.A. În aceste condi ii. tensiunea la bornele motorului (Umot ) egal cu tensiunea minim (Umin).. Cunoscând curentul real se trece la verificarea celor dou condi ii (28 i 29). de alimentare a motorului care porne te).2.S. i P.În realitate îns . pe p cablul armat c. Dup cum arat i numele. dar mult mai exact . dac motorul M1 porne te. Pentru schema electric considerat în cursul anterior. Este o metod mai laborioas .D. din aceast rela ie se determin Ip: UN I p ! I pN ™ U mot UN Cu acest curent I d se determin din nou pierderile de tensiune pe transformatorul T.T. UN În aceast rela ie exist dou necunoscute Ip i tensiunea Umot. i cablul flexibil c.f. U mot ! U min   rela ia precedent devine: Ip I pN ! U min . la început re eaua electric ce se verific în regim de pornire se înlocuie te printr-o schem sub form de impedan e echivalente. dintre P. i pe cablul flexibil ob inându-se o valoare mai exact a tensiunii la bornele motorului pe care o not m U''mot. vom avea: Ip I pN ! U mot . tensiunea la bornele motorului va fi U mot { U N (de regul mai mic ). Calculele se repet pân când diferen a dintre dou valori consecutiv ale e UN curentului este mic (câ iva amperi) astfel c ultima valoare ob inut poate fi considerat ca fiind curentul real de pornire al motorului. METODA IMPEDAN ELOR ECHIVALENTE. 46 .a.T. vom avea urm toarea re ea reprezentat monofilar.

10. RT. x0ca ± rezisten a respectiv reactan a specific a cablului armat în /km. Dac se respect unitatea de m sur . se ia din tabele 47  X ca ! x 0 ca ™ Lca X cfi ! x 0 cfi ™ Lcfi .D. de regul tensiunea din secundar. SN X ! usc ± tensiunea de scurt circuit a transformatorului care se introduce în procente. rezultatul pentru RT i XT se ob ine în . Rca.S. reactan a transformatorului de for 2 10 3 ™ (PCu ™ U N 2 SN T din P. XT ± rezisten a.2. de regul la secundar. Schema electric echivalent a re elei de joas tensiune din fig.T. raportat la tensiunea din secundar.9. r0ca.S.T.Fig.2. se calculeaz cu rela iile cunoscute: Rca ! r0 ca ™ Lca Lca ± lungimea cablului armat în km. SN ± puterea nominal aparent a transformatorului de for care se introduce în kVA: 2 10 ™ u sc ™ U N . Xca ± rezisten a respectiv reactan a cablului armat dintre P. Acestea se iau din tabele sau se calculeaz cu rela ia urm toare: RT ! PCu ± pierderi în cuprul transformatorului care se introduc în formul în kW. care se introduce în kV. SN ± puterea nominal aparent a transformatorului în kVA. Rcfi. UN ± tensiunea nominal a înf ur rii la care se face raportarea. UN ± tensiunea nominal a înf ur rii. x0cfi ± rezisten a respectiv reactan a specific a cablului flexibil. r0cfi. Xcfi ± rezisten a respectiv reactan a cablului flexibil care se calculeaz cu rela iile: Rcfi ! r0 cfi ™ Lcfi [ /km]. i P. care se introduce în kV.A.

Pentru a determina rela ia de calcul a impedan ei unui motor care func ioneaz în regim de sarcin nominal .3) ± impedan a motorului ce func ioneaz în regim de sarcin nominal . factor de înc rcare. Aceasta se calculeaz cu rela ia: Z m1 p ! Uf I pf (30) Uf ± tensiunea de faz . b. Z mY ! Ul 3 ™I l Puterea cerut Pc de motor de la re ea este dat de rela ia cunoscut : Pc ! 3 ™ U l ™ I l ™ cos N ! P ± puterea util la arbore. impedan a se determin cu rela ia: Z mY ! Uf If . dac motorul este conectat în stea Y. Din rela ia precedent vom explicita curentul de linie: Il ! F ™ PN 3 ™ U l ™ L ™ cos N . Uf ± tensiunea de faz . PN L ! randamentul. Ul 3 . Înlocuind curentul de linie în expresia impedan ei: Z mY ! 3™ Ul F ™ PN 3 ™ U l ™ L ™ cos N ! U l2 ™ L ™ cos N F ™ PN (31) 48 . motiv pentru care ele se pot uni. Zm1p ± impedan a motorului care porne te. c sunt puncte de poten ial nul. If ± curentul de faz . dup modul de conexiune al acestuia se disting dou cazuri.Lcfi ± lungimea cablului flexibil în km. inând cont c la conexiunea stea exist rela iile: U f ! Ul. I f ! Il . Zmi (i = 2. Observa ie: Punctele a. F ! P ! L P™ PN PN F ™ PN ! L L P . curentul de linie. Il ± tensiunea de linie.

Cunoscând impedan a rezultant a re elei. impedan a motorului care func ioneaz în regim de sarcin nominal este dat în rela ia: Z m( ! Uf If . rezisten a i reactan a sunt date de rela iile: R mi ! Z mi ™ cos N i . care este curent cerut de la transformatorul T din P. re ele Zr. 2 Z( ™ Z( Z( Z ! ! ( Z Yl ! 3 Z (  Z (  Z ( 3Z ( Z mY ! 3 ™ U l2 ™ L ™ cos N U l2 ™L ™ cos N ! 3 ™ F ™ PN F ™ PN (32) Comparând rela ia 31 cu 32 se trage concluzia c indiferent de modul de conectare a motorului (Y sau ) aceasta se calculeaz cu una i aceia i rela ie (31 identic cu 32). . cos p = 0.S.- În cazul conexiunii triunghi .35 p Xm1p = Zm1p . Pentru motorul care porne te vom avea: Rm1 p ! Z m1 p ™ cos N p . cos p ± factorul de putere al motorului care porne te (în regim de pornire mult mai mic decât regimul de sarcin nominal ). i ! 2. curentul e dat de rela ia: În continuare.T.3. În continuare inând cont de triunghiul impedan elor de la electrotehnic se determin rezisten a i reactan a motorului. se calculeaz curentul cerut de la surs . Dac transformatorul T este conectat în stea. I f ! Il 3 . sunt valabile rela iile: U f ! U l . Pentru conexiunea Z m( ! Ul ! Il 1 3 3 ™ Ul F ™ PN 3 ™ U l ™ L ™ cos N ! 3 ™ U l2 ™L ™ cos N F ™ PN Vom transforma conexiunea în conexiune Y. cu rela iile de la electrotehnic se determin impedan a rezultant a întregii IY ! U al 3 ™ Zr (33) Dac transformatorul T este conectat în triunghi ( : 49  mi ! Z mi ™ sin N i . sin Pentru motorul care lucreaz în regim de sarcin nominal .

se calculeaz circuitul de curent în re eaua dat .D. (35) - verificarea tensiunii în P.2. În continuare.I( ! U al 2Z r (34) Ual ± tensiunea din secundarul transformatorului din P.T.S. cu ajutorul teoremelor lui Kircoff. se face cu rela ia: . cunoscând curentul cerut de la surs . i ! 1.3..A. Cunoscând circuitul de curen i în re eaua de sector se trece la verificarea primei condi ii: tensiunea la bornele motorului Umot i trebuie s îndeplineasc condi ia: U mot™i ! 3 ™ I i ™ Z mi u U min .

U PDA p ! 3 ™ Ii ™ .

R cfi  R mi  .

Pierderea de tensiune maxim pe faz va fi: (U 1 ! §p L¨ 1 1 ©  ©S KU fn ª 1 S 0 f1 ¸ 1 ¹ ¹ 2KS U º fn 0 .75 ™ U N 2 2 (36) Verificarea re elelor electrice trifazate în regim de pornire (metod aproximativ ).6. Sec iunea conductorului neutru se alege între 30 i 50% din sec iunea conductoarelor de faz . în regim de pornire se face prin metoda impedan elor echivalente.X cfi  X mi u 0. 2. deoarece sarcina maxim poate s existe la un moment dat i pe alte faze. Sec iunile conductoarelor de faz vor fi determinate în func ie de pierderea de tensiune a fazei care lucreaz în condi iile cele mai grele. CALCULUL SEC IUNII ÎN RE ELELE TRIFAZATE CU SARCINI DEZECHILIBRATE PE FAZ Asemenea cazuri corespund în practic re elelor mixte (pentru for i lumin ).

35) 50 .§ p f2 L  § p f 3 L (2.

CALCULUL SEC IUNII ÎN RE ELELE DE DISTRIBU IE BUCLATE SIMPLU Dac pentru figura 2. Cazul general al re elei cu alimentare de la ambele capete (fig. í Sarcinile în punctele 1.2.10 se pune condi ia c pierderile de tensiune pe tronsonul 1 i 2 s fie egale i se scrie legea a II-a a lui Kirchhoff. 2. lâng sarcina 3. Z4 (au forma Z ! r  jx ). í Impedan ele circuitelor pe diferite por iuni ale re elei: Z1. Z3. Pentru aceasta se presupune problema rezolvat aproximativ.12) í Tensiunea punctelor de alimentare A i B este diferit . 51 . I2 ! I Z1 Z1  Z 2 (2. i c punctul de separare al curen ilor se afl .2. i2.11.36) Fig. Z2.2.7. i3) au factori de putere diferi i (au forma i ! ia  ji r ). în punctul b se ob ine sistemul: (U 1 ! (U 2 ! I 1 Z 1 ! I 2 Z 2 I ! I1  I 2 din a c rui rezolvare se ob ine: I1 ! I Z2 Z1  Z 2 . 3 (i1. í Se urm re te aflarea curen ilor ce pleac din punctele de alimentare A i B.

Fig.2.12.

í Se noteaz ca în figura 2.12 impedan ele: Z 1 , Z 1 , Z 2 , Z 2 etc. i se ob in urm toarele rela ii:

IA !

3 (Z1  Z 2  Z 3  Z 4 ) 

Z1  Z 2  Z 3  Z 4

IB !

U A U B 3(Z1  Z 2  Z 3  Z 4 ) 

i1 Z 1  i 2 Z 2  i3 Z 3 Z1  Z 2  Z 3  Z 4

sau în general:

IA !

UA UB 3 Z AB 

§ iZ
Z AB

'

IB !

U A U B 3 Z AB 

iZ Z AB

Dac sarcinile sunt exprimate în puteri aparente, se înmul esc rela iile 2.37 cu ob ine: SA ! U n (U A  U B ) Z AB

§SZ 
Z AB

'

52   

UA UB

i1 Z 1  i 2 Z 2  i3 Z 3  

(2.37)

3U n i se

(2.38)

SB ! Cazuri particulare:

U n (U B  U A ) Z AB 

§SZ
Z AB

í Tensiunile punctelor de alimentare coincid ca faz
UA !UB :

i sunt egale între ele, adic

IA !

§ iZ
Z AB

'

; IB !

§ iZ
Z AB

(2.39)

SA

§ SZ !
Z AB

'

; SB !

§SZ
Z AB

(2.40)

í Reactan ele inductive i rezisten ele active specifice sunt constante pe toat lungimea; se ob ine:
IA ! ( r0  jx 0 )§ iL' ( r0  jx 0 ) L AB

§ iL !
L AB

'

(2.41)

IB !

§ iL
L AB

sau:
SA

§ SL !
L AB

'

(2.42) SB !

§ SL
L AB

unde: í L ; L' sunt dep rt rile consumatorului fa í L AB este distan a între cele dou surse; í S este puterea aparent a consumatorului. Dac se scrie S ! p  jq din rela ia 2.42 se ob ine: de sursa A, respectiv B;

53

PA !

§ pL ;
L AB
'

'

PB !

§ pL
L AB (2.43)

QA !

§ qL
L AB

;

QB !

§ qL
L AB

Not . În cazul re elelor de curent continuu sunt valabile acelea i rela ii, dac se face q ! 0 i ir ! 0 . Determinarea sec iunii conductoarelor se face în mod asem n tor ca la re elele radiale; pentru aceasta, presupunând sec iunea constant , se determin cele dou re ele radiale corespunz toare, luate de la sursele A i B pân la punctul de separa ie.

2.8. CALCULUL SEC IUNII ÎN RE ELELE DE DISTRIBU IE BUCLATE COMPLEXE 2.8.1. METODE DE TRANSFIGURARE
Aceast metod const în faptul c o re ea buclat complex , cu mai multe puncte de alimentare, este adus , prin transform ri succesive, la o linie alimentat pe la dou capete. Apoi, prin transform ri inverse, se determin repartizarea real a curen ilor sau a puterilor în re eaua dat . În cele ce urmeaz se dau elementele necesare aplic rii metodei transform rilor. 2.8.1.1. Reducerea sec iunii conductoarelor, adic raportarea unui conductor de o anumit lungime i o anumit sec iune la un conductor egal ca rezisten , îns de o alt lungime i de o alt sec iune, se face pe baza egalit ii:

l l ! 1 , KS KS 1

în care: í l i S reprezint lungimea i sec iunea ini ial ; í l1 i S1 reprezint lungimea i sec iunea echivalent ; Rezult :

l l ! 1 S S1

54

deci:

l1 ! l

S1 S

(2.44, a)

2.8.1.2. Înlocuirea mai multor linii care debiteaz

asupra unui punct, printr-o linie

echivalent . Fiind da i curen ii IA, IB, IC, se cere s se determine curentul echivalent Ie i impedan a echivalent Ze, astfel încât tensiunea în nodul O s fie aceea i, atât în re eaua transfigurat cât i în cea ini ial (fig.2.13).

Fig.2.13. í Cazul când tensiunile punctelor de alimentare sunt egale: Deoarece: U A ! U B ! U C , liniile func ioneaz în paralel: Ze ! Z A Z B ZC Z A Z B  ZB ZC  ZC Z A (2.44, b)

iar:
Ie ! I A  IB  IC

í Problema invers : sunt date curentul echivalent Ie i impedan a echivalent Ze. S se determine curen ii IA, IB, IC. Deoarece: I A Z A ! I B Z B ! I C Z C

I A ! Ie

Ze ZA

; IB ! Ie

Ze ZB

; IC ! Ie

Ze ZC

(2.45)

55

iar pentru schema transformat (fig. spre exemplu.8.2. b): ' I A1 ! ' i1' (Z 2  Z 3  Z 4 )  i3 Z 4 Z1  Z 2  Z 3  Z 4 . În figura 2. ' deoarece condi ia ini ial este I A1! I A1 ' i1 ( Z 2  Z 3  Z 4 )  i2 ( Z 3  Z 4 )  i3 Z 4 ! i1' ( Z 2  Z 3  Z 4 )  i3 Z 4 (2.14. Fig. cu condi ia ca în sectoarele A-1 i B-3 c derile de tensiune i curen ii s aib aceea i valoare în ambele scheme.3.2.2.46) ' i i1  i 2  i3 ! i1'  i3 Dup rezolvarea sistemului de ecua ii (2.13.46) se ob ine: i1' ! i1  i2 Z3 Z2  Z3 ! i1  i21 56 . sarcina i2 poate fi mutat .14 Se presupune c punctul de divizare al curentului ar fi punctul 1. în punctele 1 i 3.2. deci pentru schema ini ial (fig. a): I A1 ! i1 ( Z 2  Z 3  Z 4 )  i 2 ( Z 3  Z 4 )  i3 Z 4 Z1  Z 2  Z 3  Z 4 . Schimbarea sarcinilor dintr-un punct în altul sau înlocuirea unei sarcini cu altele echivalente.14.1.

2.1. i invers.(2. se face pe baza rela iilor: Z1 ! Z 12 Z13 Z 12  Z 23  Z 31 57 . Fig.4.47) ' i3 ! i 3  i 2 Z2 Z2  Z3 ! i1  i23 Din expresiile ob inute se vede c : i21 ! i2 Z3 Z2  Z3 (2.15.48.15). Transfigurarea triunghiului intr-o stea echivalent í Transformarea triunghiului în stea (fig.8.48. b) 2.2. a) i23 ! i2 Z2 Z2  Z3 iar când linia are sec iunea constant : i21 ! i 2 l3 l 2  l3 i i23 ! i2 l2 l 2  l3 (2.

I 23 ! I 2 Z 2  I3 Z3 Z 23 .49) Z3 ! Z 31 Z 32 Z 12  Z 23  Z 31 í Transformarea stelei în triunghi se face pe baza rela iilor: Z 12 ! Z 1  Z 2  Z1 Z 2 Z3 Z 23 ! Z 2  Z 3  Z2 Z3 Z1 (2.52) 58 . I 3 ! I 31  I 23 (2.51) Curen ii care trec prin laturile triunghiului: I 12 ! I1 Z 1  I 2 Z 2 Z 12 . I 31 ! I 3 Z 3  I1 Z1 Z 31 (2.50) Z 31 ! Z 3  Z 1  Z 3 Z1 Z2 Curen ii în ramurile stelei: I 1 ! I 12  I 31 .Z2 ! Z 21 Z 23 Z 12  Z 23  Z 31 (2. I 2 ! I 23  I 12 .

L1 p2+jq2 ( (U a 2 ) p3+jq3 ( (U a 3 ) R2.2. Pentru eliminarea determin rii se pun unele condi ii suplimentare. L3 Fig. x2. L2 R3. Se consider re eaua din figura 2.2.9.16. CRITERII ECONOMICE 2.9. X3. P1+jQ1 UN r1.16. x3.53) iar:  59 . X1. l1 S1 P2+jQ2 P3+jQ3 r3. x1.1. Volumul de material trebuie s fie minim: ! 3S1 L1  3S 2 L2  3S 3 L3 (2. l2 S2 p1+jq1 ( (U a1 ) R1. X2. l3 S3 r2. CALCULUL SEC IUNII RE ELELOR DE DISTRIBU IE PE BAZA VOLUMULUI MINIM DE MATERIAL CONDUCTOR S-a v zut c la criteriul electric trebuie s se adopte aceea i sec iune pe întreaga linie (în caz contrar problema este nedeterminat din punct de vedere matematic). cum sunt volumul minim de material sau cheltuieli de investi ii minime.

í se determin pierderile de tensiune reactive ( (U r ).57) S1 ! C P P1 . 60 . eroarea de calcul se men ine în limite admisibile. S 2 ! C P P2 . ( (U r $ 0 ) i deci (U a $ (U adm . S 3 ! C P P3 .55) Pentru optimizarea acestei func ii de material (Vmin ) se aplic metoda derivatelor: xV ¾ ! 0± x ( ( U a1 ) ± ± ¿ ± xV ! 0± x ( (U a 2 ) ± À (2. Pentru aceasta se procedeaz astfel: í se adopt o reactan specific medie ( x 0 m ). se reduce la aflarea constantei CP. í se determin pierderile de tensiune active ( (U a ).56) Rezolvarea sistemului conduce la : S1 P1 Pentru Än´ tronsoane avem: ! S2 P2 ! S3 P3 ! CP (2.54) Înlocuind in V: 2 3VP1l12 3VP2 l 2 3VP3 l32   U N (U a1 U N (U a 2 U N ( (U a  (U a1  (U a 2 ) V ! (2. S n ! C P Pn În concluzie determinarea sec iunii în ipoteza volumului minim de material conductor.(U a ! (U a1  (U a 2  (U a 3 e (U adm (2. Observa ie: Literatura de specialitate arat c la liniile electrice realizate din cabluri. ««. dac se neglijeaz (U r .

..Deoarece V1 ! V 2 ! V 3 ! .58) Se poate trece deci la aflarea valorilor sec iunilor: S k ! C P Pk (2. care trebuie s îndeplineasc condi ia: (U real ! 3 § ( I ai ri  I ri x i ) e (U adm i !1 i !n (2...59) Aceste sec iuni se normalizeaz . În cazul în care se lucreaz cu sarcini exprimate sub form de curen i.61) unde Ian este curentul activ pe tronsonul n. se adopt sec iuni imediat superioare i se reia calculul lui ¨Ureal.. 61 . Cu aceste valori se determin pierderile de tensiune reale pe întreaga linie ( (U real ).... n ± num rul tronsoanelor) se poate scrie: i! n (U a ! § Pr i !1 i i Un ! V Un i!n § Pi i !1 li V ! Si U n i !n § i !1 Pi Pi l i Si ! V Un i !n § i !1 Pi li V ! Si Un Pi i!n § i !1 Pi li CP de unde: i!n i !1 CP ! V § Pi l i U N (U a (2. s fie verificate i din punct de vedere al criteriului termic. ! Sn I an ! CI (2... rezult rela iile: S1 I a1 ! S2 Ia2 ! S3 I a3 ! . iar pentru sec iunile standardizate se adopt din catalog valorile parametrilor r0 i x0.60) Dac condi ia nu este îndeplinit . Se recomand ca sec iunile rezultate pe tronsoanele re elei.. ! V n ! V (materialul fiind acela i..

Pentru re elele radial arborescente (figura 2.  l n I an 2 1 a1 (2.63) Dimensionarea sec iunii în re elele trifazate pe baza consumului minim de material conductor se recomand la liniile electrice de lungime mare pentru ca economia de material conductor s acopere costul pierderilor de putere.16) formulele analitice de determinare a sec iunilor optime a liniilor electrice..Constanta CI se calculeaz cu rela ia: CI ! 3V (U a i!n § i !1 I ai l i (2. S 3 ! C I I a 3 . ««. cu una din metodele matematice de optimizare i au urm toarele expresii: k !n M0 S0 ! a (U a 0 M 0I0  §M k !1 k Lk M 0 L0 (2.65) l0 I a0 unde: a ! V este constant ce depinde de material i nivelul tensiunii. UN 62 ..62) Sec iunile sunt date de rela iile: S1 ! C I I a1 .64) sau indirect. S 2 ! C I I a 2 . cu ajutorul pierderii de tensiune activ : (U a (U a 0 ! 1 2 l I  . se deduc prin c utarea extremului func iei de material (V). S n ! C I I an (2.

.. ««. M n ! Pn L n í momentul electric al tronsoanelor.17. S1 P1 P0. M1..  S n Rezult o linie cu S ! ct.2.L1. S3 L2. adic : S 0 ! S1  S 2  .. În cadrul acestei metode se adopt ipoteza suplimentar prin care sec iunea coloanei principale S0 este egal cu suma sec iunilor ramifica iilor. S0 P2 L0. S2 L4.. S4 Fig. M2.. M 0 ! P0 L0 . M4. M 1 ! P1 L1 . (2. . dar cu lungimea echivalent care se calculeaz . M0 P3 P4 L3. M3.66) 63 .

67) Volumele de material conductor ale celor trei tronsoane vor fi: V1 ! 3S1l1 . S 2 ! 2 . l3 S3 II DE CURENT CONSTANTE I2 I3 Consider m o re ea electric trifazat cu urm toarele date i parametrii (figura 2. V2 ! 3S 2 l 2 .2. astfel încât pierderile de putere sau de energie s fie minime. X3. S3 ! 3 . L3 Fig. X1. L2 R3. x3. L1 R2. x1.18 Se pune problema s calcul m sec iunea acestei linii. l1 S1 r2. V3 ! 3S 3 l 3 . S1 ! V1 V V . 3l1 3l 2 3l 3 Cu aceste nota ii pierderile de putere au expresia: 64 .2. Pierderile de putere activ . X2. x2. CALCULUL SEC IUNII RE ELELOR DE DISTRIBU IE PE BAZA DENSIT I1 UN r1. l2 S2 r3. pentru aceast linie. sunt date de urm toarea rela ie: (P ! 3r1 I 12  3r2 I 22  3r3 I 32 (2.18). i1 i2 i3 R1.2.9.

economic . Densitatea de curent se poate i calcula.70) Rezolvând sistemul pentru Än´ tronsoane se ob ine: I1 I I I ! 2 ! 3 ! .71) unde: j[A/mm2 ] í densitatea de curent.. potrivit c reia minimul func iei de material este dat de valoarea variabilelor ob inute din rezolvarea sistemului urm tor: x ( (P ) ¾ ! 0± xV1 ± ± ¿ ± x ( (P ) ! 0± ± xV2 À (2.. func ie de natura materialului i num rul de schimburi lucr toare. ! n ! j ! ct .68) Volumul total de material conductor al liniei este: V ! V1  V 2  V3   V3 ! V  V1  V 2 Înlocuind în expresia pierderilor de putere. Cunoscând natura liniei. S1 S 2 S 3 Sn (2.. Aceasta se poate adopta din literatura de specialitate în func ie de normativele de proiectare.. vom avea: 2 2 9 Vl12 I 12 9 Vl 2 I 2 9 Vl32 I 32   V1 V2 V  V1  V2 (P ! (2.. procedându-se analog ca i la determinarea constantei CP. 65 .. Problema se pune în continuare de a afla densitatea de curent Äj´. se adopt x0m i cu una din rela iile cunoscute se determin pierderea de tensiune reactiv ¨Ur.69) Aplic m metoda derivatelor.(P ! 2 2 3Vl1 2 3Vl 2 2 3 Vl 3 2 9 Vl12 I12 9 Vl 2 I 2 9 Vl 32 I 32 I3 ! I2  I1    V3 V2 V1 V1 V2 V3 3l1 3l 2 3l3 (2.

í se calculeaz densitatea economic de curent. trebuind s fie satisf cut inegalitatea: (U real 1  (U real 2  (U real 3 ! (U real e (U adm (2. etapele algoritmului de calcul sunt: í se definitiveaz configura ia liniilor. sarcinile i pierderile de tensiune admisibile. í se determin pierderile de tensiune reale pe fiecare tronson. Acest criteriu se recomand la re elele cu sarcini i întinderi mari.73) În caz contrar se trece la adoptarea unor sec iuni mai mari.72) În concluzie. adoptându-se sec iuni imediat superioare. í se calculeaz sec iunile Sk.Se determin pierderea de tensiune activ : (U a ! (U adm  (U r Se poate scrie: i !n i!n i!n i !n Vl i I ! 3V § li cos N i i ! 3V § li cos N i j Si Si i !1 i !1 (U a ! 3 § I ai ri ! 3 § I i cos N i i !1 i !1 de unde: (U a 3V § li cos N i i !1 i!n j! (2. deoarece numai în aceste cazuri cheltuielile legate de materialul conductor pot fi acoperite prin reducerea pierderilor de putere. se stabilesc lungimile. 66 . í se normalizeaz sec iunile g site prin calcul. í se compar apoi aceste pierderi de tensiune cu pierderile admisibile.

3. iar pentru u urarea calculelor în unele economice de curent. indirect cu ajutorul densit ii economice de curent: jec ! I max 3 ™X ™ c ! 10Kb( p a  p r ) S ec (2. CALCULUL SEC IUNII RE ELELOR DE DISTRIBU IE PE BAZA CRITERIULUI CHELTUIELILOR ANUALE DE EXPLOATARE MINIME Acest criteriu prezentat în numeroase lucr ri de specialitate const în alegerea sec iunii de cabluri electrice a re elelor pentru care cheltuielile anuale de exploatare (CL) sunt minime: pa  pr I 2 ™ l ™X ™ c ( a  b ™ S )l  3 max [lei / an] 100 100K ™ S CL ! (2.9.2.75) cu una din metodele matematice de c utare a solu iei optime. în cazul sistemelor de electrificare cu PT centralizate sau când aceste posturi se amplaseaz la distan e mari fa locurile de munc .74) Sec iunea optim economic se calculeaz cu ajutorul rela iei ob inut prin rezolvarea func iei obiectiv C L ! f (S ) analitic : (2. de ri s-au normat aceste densit i 67 . care are urm toarea expresie S opt ! S ec ! I max 3 ™X ™ c 10Kb( p a  p r ) (2.76) sau.77) Domeniul de utilizare se refer la cablurile armate magistrale.

78) i au forma: S opt ! I max 3 ™X ™ c pa  pr ¸ ¨ ¹K ™ b ™ 10 3 © pn  100 º ª ¨ p  pr ¸ pn  © a ¹ ™ K ™ b ™ 10 3 100 º ª 3 ™X ™ c (2.4. cât i a celor de exploatare legate de re eaua electric de sector. Analitic s-a constatat c modelul matematic al cheltuielilor de investi ii i de exploatare a liniilor electrice de sector. p a  pr 3I 2 ™X ™ l ™ c [lei / an] ( a  b ™ S )l  max 1000KS 100 Z L ! pn (a  b ™ S ) I  (2.78) Expresiile analitice ale sec iunii optime i densit ii economice de curent rezult din modelul matematic al cheltuielilor anuale de calcul (2.2. folosindu-se anumite rela ii de leg tur între sec iuni i 68 .81) Acestea se exprim aceste pierderi.9.79) j ec ! I max S ec (2. sistemul de restric ii completându-se cu condi ia ca abaterea tensiunii s fie men inut în limitele admisibile în regim normal i de pornire etc. adic : în func ie de pierderile de tensiune repartizate pe tronsoanele sau ramifica iile re elei electrice de sector. CALCULUL SEC IUNII RE ELELOR DE DISTRIBU IE PE BAZA CRITERIULUI CHELTUIELILOR ANUALE DE CALCUL MINIME Metodologia de calcul urm re te optimizarea sec iunilor cablurilor electrice prin minimizarea atât a cheltuielilor de investi ii. care are urm toarea form pentru tronsonul sau ramifica ia i: Pci2 ™ l i ™ X ™ c ¨ p  pr ¸  p n ¹c af ™ S i ™ l i  Zi ! © a 2 1000KS iU M cos N i ª 100 º (2.80) În ultimii ani se prezint anumite perfec ion ri ale acestui criteriu.

83) unde: Ai.84) cheltuielile anuale de calcul sunt dependente de pierderile de tensiune ¨Uai. func ia de dependen fiind în general neliniar .84) Dup cum se observ din ecua ia (2. dep easc pierderea § (U ai e (U aR (2.Si ! l i ™ Pi 2 10K(U ai ™ U M respectiv expresia cheltuielilor de calcul (2. l 2P ¨ p  pr ¸  p n ¹c af i ci 2 Ai ! © a ª 100 º K 10U N Bi ! Pci ™ X ™ c 100 ™ cos 2 N i Pentru toate tronsoanele sau ramifica iile re elei de sector. care constituie variabilele problemei de optimizare.85) 69 . Bi í coeficien i caracteristici elementului i.82) Zi ! Ai  Bi ™ (U ai [lei / an ] (U ai (2.81) devine: li2 ™ Pi 2 P ™ (U ai ™ c ™ X ¨ p  pr ¸  p n ¹c af  ci Zi ! © a [lei / an ] 2 100 cos 2 N i ª 100 º 10K(U ai ™ U M (2. Restric iile sau limitele care trebuie îndeplinite sunt: í pierderile de tensiune pe toate tronsoanele nu trebuie s admisibil de tensiune ¨UaR. cheltuielile anuale de calcul sunt date de rela ia: n ¸ ¨ A Z i ! § © i  Bi ™ (U ai ¹ § ¹ © (U i !1 ª i !1 º ai n (2.

.87) (2. S 2 ...86) § (U ai i a cheltuielilor de calcul §Z i . adic : (U ai ! (U aE . când pierderea de tensiune ( (U ai ) este egal cu valoarea care minimizeaz func ia (2.... sec iuni standardizate aproximativ egale cu valoarea minim adic S oi } S i min .86).. S 0 n ) u (U aR  ( S1 .. S i .. rezultat din sistemul de inegalit i urm tor: S ti u S i min u S iE S tsi u S i min u S iE în care sec iunea SiE se determin cu ajutorul formulei (2.. Determinarea sec iunii optime a cablurilor s-a propus a se afla cu ajutorul metodei gradientului din programarea neliniar ..... sub forma §Z i ! § (U ai ! f ( S1 .. S n ) (2...84). rezult c : f ( S 01 .... S 2 . (U aE ! Alegând pentru toate tronsoanele sau ramifica iile re elei.88) Ai / Bi 70 . Stsi este sec iunea stabilit în regim de scurtcircuit pentru tronsonul sau ramifica ia i. prin minimizarea func iei neliniare (2.. S i . S n ) i la ini ializarea unui procedeu de calcul iterativ folosindu-se sec iunea minim posibil Simin. în regim normal i de scurtcircuit: S i u S ti .í sec iunile calculate ale cablurilor trebuie s fie stabilite din punct de vedere termic.. S i u S tsi unde: S ti este sec iunea calculat dup criteriul termic.84). procedându-se la scrierea pierderilor totale de tensiune urm toare: (2... S 0i .

fiind necesar s se mic oreze aceste pierderi, pentru a asigura îndeplinirea condi iei (2.86). Practic, în cazul re elelor electrice radial-arborescente sau cu linie principal ramifica ii, îndeplinirea acestei condi ii se poate atinge pe dou c i: í prin m rirea sec iunii tronsonului principal i men inerea sec iunilor ramifica iilor invariabile; í prin modificarea sec iunilor ramifica iilor tronsonului principal. În ambele procedee se urm re te ca valoarea cheltuielilor de calcul pentru varianta definitiv s fie minim . Problemele de baz sunt legate de determinarea direc iei de deplasare pentru care descre terea func iei f (sau F) s fie cea mai rapid în procesul iterativ de calcul i alegerea valorii pasului p care minimizeaz func ia într-o anumit direc ie, respectiv intervalul de 0,5 ± 1% pentru (U ai i intervalul între dou sec iuni standardizate (S0i ± S1i). Algoritmul de calcul preconizat este: í se m re te sec iunea de la S0i la S1i, pentru anumite sectoare ale re elei electrice; í pentru fiecare sector se determin cre terea func iilor Z i ! F ( S i ) i (U ai ! f ( S i ) , adic :
(F (S i ) ! F ( S1i )  F (S 0 i )

i

i men inerea neschimbat

a sec iunii

(f ( S i ) ! f ( S 0 i )  f ( S1i )

í se determin cheltuielile relative ( (H ) pentru fiecare tronson ( S i ) sau ramifica ie a re elei:
(F ( S i ) (f ( S i )

(H ( S i ) !

í cu ajutorul acestor cheltuieli relative i prin analiza concret se determin tronsoanele sau ramifica iile la care urmeaz s m rim din nou sec iunile; í se m resc sec iunile cablurilor din aceste sectoare ale re elei cu o treapt standardizare; í se verific dac este îndeplinit condi ia (2.85) eliminându-se în acela i timp partea din cheltuielile de calcul corespunz toare sectoarelor de tranzi ie, socotind noile sec iuni definitive. 71 de

Calculul se repet în acela i mod pân când este verificat condi ia (2.85) de c tre to i consumatorii, rezultând astfel sec iunile optime c utate. În calculul iterativ apare permanent trecerea de la o sec iune la alta în condi iile în care se urm re te minimizarea cheltuielilor de calcul, fapt pentru care se propune utilizarea în acest scop a gradientului acestor cheltuieli:
x x x ,..... ,..... ) x(U a1 x(U ai x(U an

grad (U (

Egalarea cu zero a gradientului ne indic efectiv un extrem în punctul de coordonate ( (U ai ) de pe hipersuprafa a corespunz toare gradientului cheltuielilor. Datorit condi iilor (2.85) i (2.86) i a faptului c se lucreaz cu sec iuni standardizate pot ap rea anumite erori a a c se recomand deosebit aten ie. Pentru a u ura calculul se poate proceda la determinarea aproximativ a func iilor cheltuielilor de calcul în hiperplanul de varia ie corespunz tor domeniului de varia ie considerat al variabilelor utilizând rela ia:
( S 01 ,....., S 0 i  S ,....., S 0 n )  ( S 01 ,....., S 0 i ,....., S 0 n ) ( x ! $ f ( S 01 ,....., S 0 i  S ,....., S 0 n )  f ( S 01 ,....., S 0 i ,....., S 0 n ) x(U ai ( ( (U ai )

La trecerea la urm toarea sec iune prin m rirea relativ a expresiei (2.88) în spa iul func ional se face trecerea la cea mai simpl devia ie a vectorului gradientului de la pozi ia ini ial . Metoda prezentat are avantajul c îmbin condi iile economice cu cele tehnice i c se încearc utilizarea sec iunilor completând foarte mult criteriul de optimizare

standardizate fapt ce confer metodei un caracter mai practic. Calculul propriu-zis se simplific foarte mult dac se utilizeaz calculatoarele electronice.

72        

2.10. CALCULUL MECANIC AL CONDUCTOARELOR RE ELELOR ELECTRICE 2.10.1. SARCINILE MECANICE ALE CONDUCTOARELOR.
Sec iunea conductoarelor se determin în mod obi nuit în baza calculului electric al re elei. Liniile de cablu nu se verific deloc la rezisten mecanic , întrucât prin construc ie ele rezist la for ele electrodinamice, iar prin modul de montare se descarc de greutatea proprie i sunt ferite de solicit rile datorate agen ilor climatici. Liniile aeriene îns fiind supuse unor solicit ri mari, provocate de greutatea proprie i a chiciurii, de presiunea vântului i de varia iile de temperatur , trebuie verificate la rezisten mecanic . For ele electrodinamice nu se iau în considerare, întrucât la distan e mari la care nu se amplaseaz conductoarele re elei, aceste for e sunt neglijabile în compara ie cu cele exterioare. Având în vedere solicit rile care apar curent în conductoarele re elelor electrice la construirea sau exploatarea lor, normele prescriu o sec iune minim admisibil din punctul de vedere al rezisten ei mecanice, pentru fiecare gen de re ea i de tip conductor. Pentru a putea compara efectul for elor exterioare uniform repartizate, care ac ioneaz asupra unor conductoare de sec iuni i lungimi diferite, se obi nuie te s se raporteze m rimea acestor for e la valoarea sec iunii i lungimii conductoarelor, ob inându-se sarcinile specifice exprimate în daN/mm2.m.

Fig.2.19. Sec iune prin conductorul acoperit cu chiciur . Astfel sarcina specific g 1 datorit greut ii specifice proprii a conductorului, având

greutatea G, o sec iune de S i o greutate specific de g 2 , se determin cu rela ia: g 1 ! (1,02  1,03) * K [daN / m * mm 2 ] 73

cu deosebirea c l imea suprafe ei laterale se m re te cu dublul grosimii chiciurii. pentru b>20mm b-grosimea stratului de chiciur [mm]. g 3 ! g1  g 2 Presiunea vântului în direc ia orizontal perpendicular pe sec iunea longitudinal a conductoarelor este dat de rela ia cunoscut din aerodinamic . ob inem sarcina specific rezultant . pe conductoare se calculeaz cu rela ia g4 ! a *k *d *v2 * 10 3 16 * S [daN / m * mm 2 ] Sarcina specific datorit greut ii proprii i presiunii vântului g 5 . datorit presiunii vântului asupra conductorului acoperit cu chiciur .în care: factorul (1.care se ia din literatura de specialitate în func ie de zona meteorologic . care se poate depune în jurul conductorului sub forma unei coroane circulare. iar sarcina specific datorit acestuia g 4 . K ch . Compunând cele dou sarcini specifice verticale. este: g5 ! 2 g 12  g 4 Analog se determin sarcina specific . pentru b e 20 mm 0.02-1. 74 .greutatea specific a chiciurei.85. datorit greut ii i presiunii vântului asupra conductorului acoperit cu chiciur . are o grosime de b [mm] i o sec iune transversal egal cu g2 ! L * T * b ( d  b) * K ch * 10 3 S [daN / m * mm 2 ] unde: T .coeficient care are valorile:1. S-sec iunea conductorului. Chiciura. Asem n tor se ob ine valoarea numeric conductorului înc rcat cu chiciur g7 ! 2 2 g3  g6 a sarcinii specifice. g 6 .0638 * v 2 * ( d  2 * b) S * 10 3 v-viteza vântului. g6 ! 0.03) ine seama c la conductoarele multifilare lungimea unui fir K -greutatea specific a materialului din care este confec ionat conductorul component este cu (2-3)% mai mare ca i a conductorului.

7 cm.²fig. Din acest motiv.teritoriul rii noastre a fost i împ r it în regiuni climatice.2. s ge ii i gabaritului unei re ele. ECUA IA DE STARE A CONDUCTOARELOR. Pentru re ele amplasate la altitudini peste 1000 m. Compunerea sarcinilor specifice ce ac ioneaz asupra conductoarelor re elei aeriene. între dou puncte de aceia i cot . Definirea deschiderii.21.10. iar în zona II. În figur se indic de asemenea s geata f a conductorului si gabaritul h al re elei. se admit acelea i pentru tot teritoriul României. grosimea chiciurii se admite de 1. Pentru cele dou zone. de 1.2.Fig. delimitate cu aproxima ie de lan ul Carpa iilor Orientali Meridionali. m surat pe orizontal se nume te deschiderea re elei. normele prescriu de asemenea vitezele vânturilor.2. S consider m un conductor monometalic suspendat rigid.21. Din cele expuse rezult c sarcinile specifice ale conductoarelor depind de grosimea stratului de chiciur i de viteza maxim a vântului. În zona I.20.3cm.cea minim de -30 grade i la care se formeaz chiciura de -5 grade. 2. 75 . situat la est. iar temperaturile de calcul cea maxim de 40 grade.2. Fig. se admite o grosime a stratului de chiciur egal cu 3. Distan a între stâlpi.4 cm.

76 lungimea L I a conductorului. în care E este modulul de elasticitate al materialului conductorului. Notând cu L0 . astfel c avem. se încarc conductorul cu sarcina g I . notate cu indicele I: g I . L' ! L0 (1  E * U I ) . lungimea devine L' . s consider m c un conductor se g se te într ±o anumit stare pe care o vom caracteriza prin sarcina specific . coeficientul de elasticitate. 8W 384W l3 * g 2 l5 * g 4  . lungimea conductorului desc rcat de iar lungimea conductorului este egal cu L!l În care W este efortul specific din conductor. l2 * g 8W orice efort specific. în care E este coeficientul de dilatare liniar . ceea ce este valabil la deschideri i denivel ri nu prea mari ale punctelor de suspensie. înlocuind deci l n i orul cu o parabol . acesta va suferi o alungire elastic specific definit de legea I ! (L' / L' ! W I / E ! F * W I . vom admite c efortul specific în conductor este acela i în orice punct al deschiderii. W ! 0 . Cu aceste defini ii i aproxima ii. s geata are expresia. Dac apoi. W I U I . este inversul s u. f ! i L!l l3 * g 2 24W 2 De asemenea . astfel încât în el apare un efort specificW I .(de ex. Din ultima rela ie rezult specific W I . 24W 2 3840W 4 La deschideri normale ale re elelor electrice. iar F . la temperatura U I i efortul . a ezat pe o suprafa plan ) i la o temperatur U ! 0 0 C . conductorul ia forma curbei l n i orului. f ! l2 * g l4 * g3  . În acest caz. s geata i lungimea conductorului se pot calcula neglijând termenii superiori ai acestor dezvolt ri în serie. prin înc lzirea sa pân la temperatura U I . efortul specific i temperatura respectiv .Se tie c în ipoteza unui fir flexibil i inextensibil.

i neglijând produsul dintre dou m rimi foarte mici E . inând seama c L0 } l .U . reducând pe l i împ r ind apoi cu . g I ) . Aceast rela ie este valabil pentru orice stare. W l 2 * g I2 E l2 * g2 ! W1   (U  U I ) 22 FW 2 24 FW I2 F Aceast egalitate constituie a a numita ecua ie de stare a conductorului i d leg tura ce exist între m rimile g I . la anumite valori alese a temperaturiiU i a sarcinii g. punând W I ! W a i i a sarcinii g ! g II . U I i W I . în care A i B sunt ni te m rimi cunoscute. W1  l 2 * g I2 24 FW 2 I ! E *U I F Aceast egalitate ne d rela ia între m rimile g. Aceast ecua ie cubic în raport cu W 77 . F se ob ine. avem l l 3 * g I2 24W I2 ! l (1  E * W 1  F * W i ) Împ r ind cu l. ecua ia de stare cap t forma. corespunz toare condi iilor de alegând valorile temperaturii U ! U II W  B /W 2 ! A montare a conductorului. se poate determina cu ce efort trebuie montat conductorul.U I . temperatur putem scrie c în general. astfel încât Sc zând din ultima rela ie pe cea precedent . temperatur i efort specific a acestuia. efortul specific ce apare trebuie s fie cel pu in egal cu valoarea admisibil pentru materialul conductorului (W I ! W a ) .L I ! L'  (L' ! L' (1  F * W I ) ! L0 (1  E * U I )(1  F * W I ) Pe de alt parte. W În starea cea mai grea a conductorului. i F . i o anumit sarcin specific g I cunoscute.. dintr-o anumit stare a conductorului i cele corespunz toare oric rei alte st ri de înc rcare. W l2 * g2 E ! 2 F 22 FW i solicitare. Cunoscând deci condi iile de solicitare maxim (U I . condi ionat de o anumit temperatur . rezult .U i W care corespunde unei anumite st ri de înc rcare. LI ! l  l 3 * g I2 24W I2 Egalând ultimele dou rela ii. pentru ca efortul în conductor s nu dep easc valoarea sa admisibil în cazul cel mai dezavantajos. lungimea conductorului în starea I se poate scrie pe baza expresiei lungimii arcului de parabol .g. folosind ecua ia se stare.

i De multe ori m surarea s ge ii cu care trebuie montat conductorul este mai u oar pentru determinarea ei se introduce valoarea efortului specific dat de ecua ia precedent în formula s ge ii. 0 C .22. 78 .«.W 3  A *W 2 ! B permite determinarea efortului specific cu care trebuie montat conductorul în condi iile alese de temperatur i înc rcare. în literatura de specialitate se trateaz calculul mecanic al conductoarelor cu sec iune neomogen (conductoare bimetalice) sau cu puncte de suspensie la cote diferite. În afar de cazul cel mai simplu studiat aici.25. Având în vedere c montarea se va face la diferite temperaturi ale mediului ambiant.5. trasându-se a a numitele curbe de montaj fig. Fig.2.15. Varia ia efortului specific i a s ge ii conductorului în func ie de temperatura mediului ambiant. pentru ca în condi iile de solicitare maxim s nu fie dep it efortul specific admisibil pentru materialul s u. sarcina specific g II se ia egal cu cea dat numai de greutatea proprie a conductorului g 1 .10. diagrame de montaj.2. Deoarece montarea se face în lipsa chiciurii i a vântului. cu care trebuie întins conductorul la montare. se determin eforturile i s ge ile cu care trebuie montat conductorul la temperaturi de 0. Din cele expuse rezult c în fond calculul mecanic al conductoarelor const în determinarea s ge ii sau a for ei de trac iune (T ! W * S ) . ce survin pe terenuri accidentate.

astfel c putem scrie. Evident .. la deschideri mari. Aceast cale cere timp.În acest caz. efortul specific depinde numai de temperatura conductorului. exist dou st ri de solicitare extrem a conductoarelor:la înc rcarea maxim datorit chiciurii i a vântului i la contrac ia maxim ce apare la temperatura minim de . În consecin .Determinând cu ajutorul ecua iei de stare solicit rile în aceste dou cazuri i comparând rezultatele. este necesar s se cunoasc la ce temperatur i înc rcare a acestora apare starea de solicitare maxim . S consider m mai întâi. folosind no iunea de deschidere critic .Împ r ind ecua ia de stare l 2 i f când apoi l ! g se ob ine: W ! g *W I gI W ! f (g ) Efortul specific. se poate admite în ce condi ii atmosferice apare solicitarea maxim a conductoarelor. solicitarea la sarcin maxim este mai mare ca cea corespunz toare temperaturii minime i deci se poate scrie l!g W g max W U min 79 . depinzând numai de sarcina conductorului. ecua ia de stare devine.10. fiind maxim la temperatura minim . solicitarea la temperatura minim este mai mare ca cea corespunz toare sarcinii maxime. În acest scop s studiem influen a deschiderii asupra eforturilor specifice în conductor la sarcina maxim (W g max) i la temperatura minim (W U min) . cazul unor deschideri foarte mici (teoretic l=0) .. f r a fii necesar rezolvarea ecua iei de stare. întrucât este legat de rezolvarea de dou ori a unei ecua ii cubice.3. DESCHIDEREA CRITIC Pentru determinarea condi iilor de montare corect a conductoarelor.2. atinge valoarea cea mai mare la sarcin maxim .. Exist îns posibilitatea de a stabili condi iile în care survine solicitarea maxim a conductoarelor. l!0 W U min W g max S consider m apoi cazul deschiderilor foarte mari (teoretic l ! g ). Rezult deci c la deschideri mici. W !WI  E * (U  U I ) F W ! f (U ) Adic .

iar cealalt stare. U I ! U min ! 30 0 C . i la Întrucât cele dou curbe au un punct comun de intersec ie rezult c exist o deschidere. starea corespunz toare temperaturii minime. starea corespunz toare sarcinii maxime.2.inând seama de aceste dou concluzii referitoare la valorile eforturilor specifice la l=0 sau l !g. Eforturile fiind egale în ambele st ri i având valorile cele mai mari ce pot apare în conductor. Fig. Wa  2 2 l cr * g 7 l 2 * g 12 E ! W a  cr  ( 5  U min ) 2 2 24 FW a 24 FW a F 80 . putem stabili aliura curbelor de varia ie a func iilor W U min ! f 1 (l ) i W g max ! f 2 (l ) fig.26. în func ie de deschiderea re elei. se pune condi ia ca ele s nu dep easc efortul specific admisibil. g I ! g 1 g ! g max ! g 7 . Varia ia eforturilor specifice în conductor la temperatur minim înc rcare maxim .maxim .23. care se bucur de proprietatea c efortul specific la temperatura minim este egal cu cel la sarcin .2. F când în ecua ia de stare înlocuirile. astfel avem: l ! l cr W U min ! W g max Expresia acestei deschideri critice se stabile te folosind ecua ia de stare în care se ia drept starea I.U ! 5 0 C W1 ! W ! W a l ! l cr se ob ine. denumit critic (l cr ) .

TEMPERATURA CRITIC Pentru determinarea în l imii H de suspendare a conductorului. în vederea realiz rii gabaritului h al re elei prescris de norme. 81 . iar dac deschiderea re elei este mai mare decât cea critic solicitarea maxim apare la sarcina maxim . sub sarcina datorit greut ii proprii.de unde rezult . introducând no iunea de temperatur critic . H ! h  f max S geata maxim a conductorului poate apare în dou cazuri. E . deci la o temperatur de  5 0 C Valoarea maxim a s ge ii se poate determina calculând s ge ile în aceste dou cazuri extreme i comparând rezultatele ob inute. de valoarea sec iunii acestuia (prin g 7 ) i de condi iile atmosferice (prin valoarea temperaturii minime . Aceast cale este dificil deoarece necesit rezolvarea de dou ori a ecua iei cubice pentru determinarea efortului specific din ecua ia de stare a conductorului. Astfel din ultima figur rezult c . lcr ! W a 24 * E * ( 5  U min ) 2 g 7  g 12 Se constat c deschiderea critic depinde de felul materialului conductorului (prin m rimile W a . trebuie s se cunoasc valoarea s ge ii maxime f max a conductoarelor c ci. când conductorul se întinde mult sub influen a sarcinii specifice verticale maxime g 3 .când conductorul se dilat puternic. se stabile te în ce condi ii apare solicitarea maxim a conductorului. la l  l cr la l l cr W max ! W U min W max ! W g max Deci dac deschiderea re elei este mai mic decât cea critic solicitarea maxim are loc la temperatura minim . g1 ).10. 2. la temperatura maxim a mediului ambiant (U max ! 40 0 C ) . Este posibil îns s se stabileasc direct în ce condi ii apare s geata maxim . sau la formarea chiciurii. U min i a sarcinii g 7 ce apare în prezen a chiciurii i depinde de grosimea ei i de viteza vântului) Calculând valoarea deschiderii critice pentru re eaua ce se verific din punct de vedere mecanic i comparând-o cu valoarea adoptat pentru deschiderea re elei.4. necesar pentru alegerea stâlpilor.

în compara ie cu s geata la înc rcarea cu chiciur . Fig. s ge ile pe care la face conductorul la diverse temperaturi. Varia ia s ge ii conductorului înc rcat numai cu greutatea proprie. f g 3 i varia ia s ge ii în func ie de temperatur la sarcina datorit numai greut ii proprii f g1 (U ) . deci. U cr ! W 3 * g F * (1  1 ) * 5 E g3 82 .24. ne vom folosi de egalitatea s ge ilor în condi iile ar tate. f g3 ! l 2 * g3 l 2 * g1 ! f g1 ! 8W 3 8W 1 W1 ! W3 * g1 g3 Introducând ultima rela ie în ecua ia de stare scris pentru cele dou st ri extreme. g ! g1 U ! U cr W ! W1 i g I ! g 3 U I ! 5 0 WI !W3 se ob ine W3 * 2 2 g1 l 2 * g 12 * g 3 l 2 * g3 E  !W3   [U cr  ( 5)] 2 2 g3 24 FW 3 g12 24 FW 3 F din care rezult expresia temperaturii critice. în func ie de temperatur .27. Evident s geata conductorului cre te cu temperatura din cauza dilat rii sale.s geata corespunz toare sarcinii maxime la temperatura de  5 0 C . Din figur se constat c exist o temperatur .2. denumit critic U cr . la care s geata conductorului neînc rcat cu chiciur este egal cu cea a conductorului înc rcat cu ea.Vom reprezenta într-o diagram fig.2. la U ! U cr f g 3 ! f g1 Pentru a g si valoarea temperaturii critice.

Astfel în baza ultimei figuri. s geata maxim a conductorului are loc sarcina proprie. acest raport se impune de rela ia k! f cp f ca e 0. s geata maxim a conductorului are loc sarcina ce apare când conductorul este înc rcat cu chiciur . U cr U max . se poate scire c . fie modificând (dac este posibil) coeficien ii de siguran admi i în calcul. atunci f max ! f g 1 (U max ) i. iar dac temperatura critic a re elei este mai mare ca temperatura maxim a mediului ambiant.95 Dac aceast condi ie este realizat . 2. observa ia c trebuie respectat raportul impus k dintre s geata conductoarelor de protec ie f cp i s geata conductoarelor active f ca în toate st rile atmosferice (30 0 C   40 0 C ) . În caz contrar se reia calculul fie m rind sec iunea conductorului de gard . Acest raport depinde de coronamentul stâlpului i este impus de m rimea unghiului de protec ie la stâlp. astfel încât conductoarele active s fie în interiorul unghiului protejat firul de gard împotriva loviturilor directe.10. În practic .Se observ c temperatura critic este o m rime caracteristic pentru condi iile specifice de proiectare a re elei respective. se poate preciza în ce caz apare s geata maxim a conductorului. înseamn c conductorul de protec ie este bine dimensionat. Calculând valoarea temperaturii critice pentru o anumit re ea i comparând-o cu valoarea temperaturii maxime a mediului ambiant. 83 . . dac temperatura critic a re elei este mai mic ca temperatura maxim a mediului ambiant. atunci f max ! f g 3 ( 5 0 ) Adic . dac U cr  U max .5 CALCULUL MECANIC AL CONDUCTOARELOR DE PROTEC IE Calculul mecanic al conductoarelor de protec ie se face în mod identic i cu folosirea acelora i rela ii ca i pentru conductoarele active.

Curbele sau graficele de montaj. În acest fel se pot determina eforturile specifice ( ) i s ge iile (f) ce corespund temperaturilor de montare (-10°.25. în baza ecua iei de stare Wn  2 2 l 2 * gn l 2 * gm E ! Wm   * (U n  U m ) 2 2 24 FW n 24 FW m F unde stare n corespunde succesiv temperaturilor de montare.2. starea m corespunde solicit rii succesive (gmax. este necesar s se cunoasc s geata f[m] sau for a de trac iune T ! W * S [daN ] cu care trebuie s fie întins conductorul LEA în cazurile concrete de montare ( 0 0 . 0 C ) pentru ca în condi iile de solicitare maxim s nu fie dep it efortul specific admisibil W a pentru materialul de construc ie al conductorului.2.5 0 .28.10.6.10 0 . 10°««°C) sub ac iunea greut ii proprii (g1=gp) i cu aceste date se traseaz graficele sau curbele de montaj ca în figura 2. Pentru aceasta. Fig. max = adm) cunoscut din calculele anterioare. 0°. 84 . TRASAREA CURBELOR DE MONTAJ Pentru a se realiza montarea corect a liniilor electrice aeriene (LEA).15 0 .

11.1. PARAMETRII ECHIVALEN I AI ELEMENTELOR DE RE EA 2.2. trebuie cunoscu i parametrii echivalen i ai elementelor de re ea. rezisten ele conductoarelor din materiale nemagnetice se g sesc în tabele corespunz toare diferitelor sec iuni sau se determin cu ajutorul rela iei: R ! r0 l [Ÿ] V r0 ! S 1000 [Ÿ/km] r0 ! KS (1.2. PARAMETRII LINIILOR ELECTRICE Transportul i distribu ia energiei electrice se realizeaz cu ajutorul re elelor electrice .1.1. conductoarele funie au o lungime a firelor componente cu 2-4% mai mare decât a conductorului i deci trebuie s se corecteze rezisten a de acela i ordin. înglobate în sisteme electrice i energetice.1. Fig. resursele de combustibil i lacurile de acumulare ale centralelor hidroelectrice. Pentru a determina valoarea rezistivit ii la orice temperatur se folose te rela ia: 85 .11. 2. în calcule se ia un coeficient de 1. Rezistivitatea materialului îns este dat la temperatura de 20ºC. Sistemul energetic cuprinde. Schema cea mai general a unei instala ii de transport a energiei electrice este reprezentat în figura 1. se ine seama de urm toarele considerente: Din cauza r sucirii.02. legate între ele prin liniile re elelor electrice. sta iilor i receptoarelor de energie electric . Sistemul energetic reprezint totalitatea centralelor. Conductoarele liniilor func ioneaz la diferite temperaturi în func ie de sarcini i de condi iile de r cire. REZISTEN A LINIILOR Rezisten a unui conductor se calculeaz cu rela ia: R!V l [Ÿ] S (1.11.2. b) Când se face calculul pentru determinarea rezisten ei conductoarelor liniilor electrice.1. de asemenea. La calculul curentului de scurtcircuit fie în instala iile de joas tensiune fie în instala iile de înalt tensiune. a) Pentru calculul liniilor.1.

Aluminiu «««.2) În calculul liniilor se aleg sec iunile standardizate.7 Adoptat în calcul [Ÿmm2 /km] 18. Rezisten a în curent alternativ este mai mare decât în curent continuu. pentru orice a ezare a conductoarelor.3) (1. Pentru a evita erorile datorit fenomenelor ar tate mai sus.6 lg Dmed  0. Ql Li ! este inductan a interioar a conductorului. conform tabelului al turat (Tabelul 1.1 Materialul Conform standardelor [Ÿmm2 /km] Cupru«««««.11.1. datorit efec tului pelicular. 18 29. al cablurilor i al re elelor interioare obi nuite.. care depinde de permeabilitatea 2 materialului conductorului.1).2. pentru conductoare din orice material.8 31.5 Q r )10  4 [Ÿ/km] r în care: 86  ! [L ! 2TfL (1.2 [m/Ÿmm2 ] 53 32 2. inând seama de rotirea lor (de transpunerea lor). calculele se efectueaz cu rezisten ele în curent continuu. REACTAN A INDUCTIV A LINIILOR LINII CU SIMPLU CIRCUIT Reactan a inductiv a unei faze dintr-o linie trifazat se ob ine din rela ia: Inductan a proprie a unui conductor dintr-o linie cu dou conductoare este: L ! Le  Li în care: 2l  1) este inductan a exterioar a conductorului. care sunt de obicei mai mari decât sec iunile rezultate din calculul pentru conductoare. se determin cu rela ia: Le ! 2 Q 0 l (ln x 0 ! [ ( 4. Reactan a inductiv a unei faze pentru 1 km de linie trifazat .V t ! V 0 (1  Et  F t 2 ) (1..4) . Tabelul 1. care depinde de r dimensiunile geometrice ale liniei. se adopt pentru valori m rite. influen a efectului pelicular i de apropiere fiind neglijabil . Dar în cazul liniilor aeriene.

3. Dmed se determin astfel: Dmed ! 3 D ™ D ™ 2 D ! 3 2 D 3 ! D 3 2 ! 1. Al) Q r ! 1 .1445 lg 2 Dmed  0.1445 lg  0.4) va lua forma : D x 0 ! [ ( 4. deci expresia (1. reprezint latura triunghiului (figura 1. c).Dmed este distan a geometric medie dintre axele conductoarelor (figura 1. fiind mai mare din cauza golurilor din vân . b).6) d nu se determin din suprafa a sec iunii 2 transversale a conductoarelor multifilare.3) Fig. La materialele nemagnetice (Cu. de aceea se ia din standardele corespunz toare. b) 87 . dac se înlocuie te r ! 2 x 0 ! 0.7. a) (1.3. cu distan a D între ele (figura 1.0157 (Ÿ/km) (1.1445 lg D4 2 D1 D2 rD3 D4 D2 D7 rD5  0.14  50 ! 314 . În cazul a ez rii conductoarelor în acela i plan.4. b) Distan a medie geometric Dmed între axele conductoarelor pentru orice fel de a ezare a lor (figura 1.5)10  4 [Ÿ/km] r d i [ ! 2Tf ! 2  3.4.3.0157 [Ÿ/km] d (1.1. a) x02 ! 0.6 lg med  0.7. se ob ine: i.0157 (Ÿ/km) (1.5) În cazul a ez rii conductoarelor în vârfurile unui triunghi echilateral Dmed ! D. Se men ioneaz c raza exterioar r! LINII CU DUBLU CIRCUIT x01 ! 0.3. 26 D (1. a) este dat de: Dmed ! 3 D12 D23 D31 (1.

1445 lg D med 0.4 Ÿ/km .8) (1.4.12 Ÿ/km.0157 [Ÿ/km]  rech n 1 n 0 n 1 n m CABLURI Inductan a cablurilor se calculeaz ca i la liniile aeriene. când ambele circuite sunt alimentate de la acela i sistem de bare.1.5 4  )10 [H/km] rech n în care: rech ! r ™ d iar reactan a: X 0 ! 0. í cabluri trifazate de 35 kV: 0.4.7. În practic se obi nuie te s se ia inductan a din tabele.9) . care se înl tur prin transpunerea celor dou circuite. apar disimetrii. (1.1445 lg D 4 2 D6 D7 rD3 l  0. În cazul c cele dou circuite func ioneaz separat i mai ales dac se transport pe ele puteri diferite. Mai multe conductoare pe faz echivaleaz cu m rirea diametrului conductoarelor.x 03 ! 0. 88  ! x 0 l (Ÿ) Fig. Inductan a pe faz în acest caz este: L ! ( 4. b) Conductoarele jumelate (cu mai multe conductoare pe faz ) se construiesc pentru a m ri capacitatea de transport. din cauza influen ei r sucirii (de obicei se poate neglija).08 Ÿ/km .6 lg Dmed 0.0157 (Ÿ/km) (1. í cabluri trifazate de 6 í 15 kV: 0. c) Aceste rela ii sunt valabile pentru cazul reprezentat în figura 1. cu fazele uniform înc rcate i sec iuni identice. În calculele aproximative s-au adoptat urm toarele valori ale reactan elor inductive: í linii aeriene de 6 í 200 kV: 0. INFLUEN A CONSTRUC IEI CONDUCTORULUI ASUPRA INDUCTAN EI a) Conductoarele-funie au inductan a pu in mai mare decât a conductoarelor masive. ceea ce înseamn c se mic oreaz reactan a inductiv a liniei.

4) s-a stabilit expresia reactan ei inductive a conductoarelor din orice material. iar în conductoarele extreme la o tensiune mai mare cu 6% decât U cr . Stabilirea pe baz de calcul a acestei interdependen e este dificil i de aceea în practic se utilizeaz valori ob inute pe cale experimental .3.10 se deduce c tensiunea critic depinde de doi factori determinan i în construc ia liniei: Distan a D între conductoare (intrând sub semnul logaritmului. provocate de imperfec iunea izola iei i ionizarea aerului (efectul corona). 2.8 pentru timp umed (cea . etc.11) Aceste rela ii se aplic în cazul conductoarelor a ezate în vârful unui triunghi echilateral. inductan a interioar ( X i ) depinde de permeabilitatea magnetic a materialului. depinde de valoarea curentului.CONDUCTOARE DE O EL Mai sus (rela ia 1. cu conductoarele dispuse în vârfurile unui triunghi echilateral.1 kV/cm la temperature aerului de +25ºC i presiune normal . ploaie. care i aceasta. Intensitatea critic a câmpului electric ( Ecr ) la care începe ionizarea aerului este de 21.8 í 0. Din rela ia 1.11. m 2 este un coeficient care corespunde st rii atmosferice. M rirea corespunz toare a acestei distan e ar duce la cre terea costului liniei f r reducerea corespunz toare a pierderilor. se calculeaz dup expresia: U cr ! 84 m1 m 2Hr lg D [kV] r (1.) 0. În cazul în care conductoarele sunt a ezate în acela i plan.1. 273  t r este raza exterioar a conductorului.95 pentru conductoarele monofilare i 0. Dac U cr ³U (tensiunea nominal a liniei). H ! 1 ). în afara pierderilor Joule (în rezisten a conductoarelor) exist i pierderi suplimentare de putere activ . pierderile prin efect corona sunt nule. având valorile: 1 pentru timp uscat (frumos) .87 pentru conductoarele funie . Pierderile pe linie datorit efectului corona cresc o dat cu tensiunea nominal . CONDUCTAN A LINIILOR ELECTRICE În re elele de înalt tensiune. polei.93 í 0. Aceste pierderi pot fi g site dup formula lui Peek: H ! Pcor ! 241 r ( f  25) (U  U cr ) 2 l10 5 [kW/km] D H (1. 89 . influen a lui D asupra lui Ucr este neînsemnat ). chiciur .10) în care: m1 este un coeficient care ine seama de starea suprafe ei conductorului i are valorile 0.386 ™ b í densitatea relativ a aerului . efectul corona apare la conductorul mijlociu la o tensiune cu 4% mai mic decât U cr (calculat cu formula 1. 0. La conductoarele din materiale feromagnetice.10). la rândul ei. în cm (la t ! 25 ºC i b ! 76cmHg . Tensiunea critic a efectului corona pentru liniile trifazate de curent alternativ.

în ANEXA 8 se dau susceptan ele capacitive pentru diferite cabluri de înalt tensiune. Raza conductorului intr în formul atât sub logaritm cât i sub forma unui factor simplu.). etc. Susceptan ele liniilor aeriene b0 ! [C 0 .12) CAPACITATEA LINIILOR În calculele practice ale re elelor electrice. În calcule mai precise i pentru cazul liniilor de tensiune foarte mare se iau în considera ie i pierderile prin conductan a G0 dat de rela ia: G0 ! (PG0 U2 (1. Al. Aceste pierderi sunt foarte mici i se pot neglija. De aceea se m re te diametrul aparent al conductorului pe faz prin utilizarea conductoarelor jumelate. Totu i la proiectarea re elelor de cabluri se obi nuie te ca valorile capacit ilor de serviciu s fie luate dup datele fabricilor constructoare. provocate de curen ii de scurgere prin izolatoare i pierderi în dielectricul acestora. capacitatea de serviciu a liniei trifazate aeriene. pentru diferite materiale (Cu. sunt prezentate în ANEXELE 1í8.13) Parametrii liniilor electrice de distribu ie a energiei la consumatori. raportate la 1 km de linie. determina i cu rela ia: I c ! U f b0 l [A] (1. Deci se poate considera c tensiunea critic este propor ional cu diametrul.02415 6 10 ! 10 [F/km] Dmed 2 Dmed lg lg r d (1.58 10 6 [S/km] D lg med r (1. Afar de pierderile prin efect corona exist i pierderi de putere activ .15) Puterea reactiv debitat de susceptan a capacitiv este dat de rela iile: Qc ! 3I cU f [KVAr] sau 2 Qc ! 3U f b0 l ! U 2 b0 l [KVAr] (1.02415 6 0. Ol. se pot ob ine i din tabele (ANEXA 7) (susceptan a unei linii de lungime l este B ! b0 l [S] ). se determin cu rela ia: C0 ! 0. Capacitatea re elelor de cabluri poate fi determinat în mod asem n tor ca i la liniile aeriene.16) 90 . raportat la 1 km de lungime. Susceptan ele date în tabele sunt calculate cu rela ia: b0 ! 7. Prin m rirea diametrului conductorului se poate ob ine eliminarea pierderilor prin efectul corona.14) Susceptan a capacitiv a liniei provoac pe fiecare faz circula ia curen ilor capacitivi.Diametrul conductorului.

11.11.2. 91 . iar r2' ! k 2 r2 L'2 S ! k 2 L 2 S Un transformator real poate fi înlocuit printr-un transformator ideal cu dou bobine. SCHEMELE ECHIVALENTE ALE TRANSFORMATOARELOR Dac se raporteaz înf urarea secundar cu w2 spire i un curent i2 la cea primar cu w1 spire i curentul i1. în locul lui r se ia o raz echivalent determinat cu rela ia: n r ! rech ! n rd m1 din mai multe (1.5). pentru ca fluxul principal s nu se schimbe.17) 2. sau (figura 1. Transformatoarele cu dou înf ur ri pot fi reprezentate prin scheme echivalente în T. PARAMETRII TRANSFORMATOARELOR 2. având rezisten ele r1 i r2 i reactan ele egale cu cele de sc p ri L1S i L'2S .La calculul susceptan elor liniilor cu faze jumelate (faza format conductoare). Dac se raporteaz înf urarea secundar la cea primar se ob ine schema echivalent a transformatorului raportat la tensiunea nominal primar .2.1. trebuie respectate rela iile: i1 w1 ! i2 w2 w 1 ' i2 ! 2 i1 ! i2 w1 k w unde: k ! 1 w2 ' e 2 ! ke2 ! e1 Puterea în înf urarea raportat : 1 ' ' P2' ! e 2  i2 ! ke2  i 2 ! e 2 i2 k este egal cu puterea secundarului.

schemele echivalente ale transformatoarelor se pot simplifica prin neglijarea conductan elor (figura 1.18. raportat la tensiunea înalt sau la cea joas . în S pe faz . se folose te rela ia: 2 (P Cu ! 3I n RT ! 2 Sn RT U2 92 ! (1. în Ÿ pe faz .6). Fig.5 nota iile au urm toarea semnifica ie: RT este rezisten a înf ur rilor de înalt i de joas tensiune.2.Fig.6. În cazul c se face numai un calcul orientativ. XT este reactan a inductiv de sc p ri.2.11. BT . BT este susceptan a inductiv .1. a) . T din schemele echivalente ale transformatoarelor. 2.1. în Ÿ pe faz .5. T . În figura 1. într-o instala ie de transport este necesar s impedan a total Z i admitan a total Y : Z ! RT  jX T Y ! GT  jBT     UR RI se cunoasc Deci trebuie s se cunoasc parametrii: RT . în S pe faz . GT este conductan a determinat de pierderile active în fier. PARAMETRII TRANSFORMATOARELOR CU DOU ÎNF Pentru calculul electric. Pentru determinarea rezisten ei active echivalente RT . raportat la tensiunea de baz aleas . determinat de pierderile de putere prin curen ii de magnetizare. raportat la tensiunea înalt sau la tensiunea joas .

La transformatoarele mari. în [KVA] sau: RT ! 10(U R %U 2 Sn (1. În tabele (ANEXA 11) este indicat tensiunea de scurtcircuit. tensiunea U .19) în care: (U R % ! I n RT 100 este c derea de tensiunea activ Uf în transformator. se porne te de la c derea de tensiune inductiv în transformator: (U x % ! In XT S X 100 ! n 2 T 100 Uf U de unde: dac se exprim U în kilovol i i S n în kilovolt-amperi.20) % (1. care au rezisten e mici i reactan e mari.22) . din valoarea tensiunii de scurtcircuit U sc ! U R  (U X se deduce: 2 2 (U x ! U sc  (U R Conductan a GT se determin din pierderile în fier la mersul în gol: 93 % $ XT ! 10U x U 2 Sn # & " (1.21) (1. în [kW]. Pentru determinarea reactan ei echivalente T .18. se poate considera: U sc ! (U x i deci: XT ! 10U sc %U 2 [Ÿ] Sn 2 2 La transformatoarele mici.i rezult : (PCu U 2 [Ÿ] RT ! 10 2 Sn 3 (1. b) în care: pierderile (PCu . în [kV]. fapt pentru care nu se g se te indicat separat în tabele. puterea aparent S n . exprimat în procente i care este egal procentual cu (PCu .

în [kVA] . în [kV].25) (1.24) [S] (1. iar tensiunea în kilovol i. în [%] . iar tensiunea în kilovol i. S n este puterea aparent a transformatorului. susceptan a echivalent a transformatorului este dat de rela ia: G2 BT ! Y  G } YT  } YT 2Y 2 T 2 T 2.(PFe ! 10 3 U 2 GT .8). se ob ine: BT ! 10 3 U 2 Admitan a echivalent a transformatorului YT se determin astfel: YT ! I0Sn 2 10 5 U n unde: I 0 este curentul de mers în gol al transformatorului.7 i figura 1.3.1. ) (Q ( (1. U n este tensiunea nominal . Dac se cunoa te conductan a i admitan a.23) ' e [S] (1. 94 Fig.1.26) UR RI . devine: ! (P e [S] 10 3 U 2 T Susceptan a BT a transformatorului la puterea de magnetizare (QFe se determin prin ecua ia: Q Fe ! U 2 BT Exprimând puterea de magnetizare în kilovar.8. Fig. când pierderile sunt luate în kilowa i.2.7. PARAMETRII TRANSFORMATOARELOR CU TREI ÎNF Transformatoarele cu trei înf ur ri pot fi reprezentate prin scheme echivalente în stea (figura 1. de unde conductan a activ a transformatorului.11.

5 RT (1.5 R1 1.75 RT În cazul transformatorului de tip IIb: R1 ! R3 ! 0.7% 66.7% 100% 66. În tabelul 1. În cazul transformatorului de tip I. În practic se consider c tensiunea de scurtcircuit este egal cu c derea de tensiune reactiv .3 sunt date valorile tensiunilor de scurtcircuit între înf ur ri (în %). rezisten ele acestora vor fi: R1 ! R2 ! R3 ! 0.Aceste transformatoare sunt de trei tipuri.3 Tensiunea de scurtcircuit între înf ur ri.7% joas tensiune 100% 66. pentru transformatoarele ruse ti i române ti.2 Puterea nominal a fiec rei înf ur ri.30) Reactan ele inductive ale transformatoarelor cu trei înf ur ri sunt determinate în func ie de c derile reactive de tensiune. R2 ! R3 ! 1.27) în care: RT ! 10 3 (PCu U 2 2 SN În cazul transformatorului de tip IIa: R1 ! R2 ! 0. 100%).5 RT .2).29) R1 ! RT . în procente din puterea nominal a transformatorului înalt tensiune I IIa IIb III 100% 100% 100% 100% medie tensiune 100% 100% 66.28) (1. R2 ! 0. 100%. puterile înf ur rilor de joas . medie i înalt tensiune fiind egale (100%. în % Tipul IT í MT 1í2 95 IT í JT 1í3 MT í JT 2í3 .7% Tipul transformatorului Rezisten ele active ale bra elor stelei din schema echivalent a transformatoarelor cu trei înf ur ri depinde de puterile înf ur rilor luate separat. în func ie de puterea fiec rei înf ur ri (Tabelul 1. R3 ! 0. Tabelul 1. Tabelul 1.5 RT .83 (1.75 RT În cazul transformatorului de tip III: (1.

pentru transformatoarele de putere utilizate în exploat rile miniere subterane. U sc13 . În ANEXA 12 se prezint aceste caracteristici i parametrii. Caracteristicile transformatoarelor cu trei înf ur ri se g sesc în tabele. X 13 ! X 1  X 3 .3. 2.5 17 6 6 Tensiunile de scurtcircuit sunt indicate pentru perechi de înf urare: U sc12 .31) în care: S n este puterea nominal a transformatorului cu trei înf ur ri (puterea înf ur rii de puterea cea mai mare).32) Unele caracteristici tehnice i parametrii transformatoarelor de putere. în [V]. U sc 23 . cu dou sau trei înf ur ri sunt prezentate în ANEXELE 9 í 10. U este tensiunea la care se raporteaz schema. PARAMETRII BOBINELOR DE REACTAN (ALE REACTOARELOR) Bobinele de reactan sunt reactan e practic pure ce sunt utilizate în instala iile electrice (reactoarele) de înalt tensiune pentru limitarea curen ilor de scurtcircuit. X 23 ! X 2  X 3 i rezolvându-le. rezult reactan ele fiec rei înf ur ri: X 12  X 13  X 23 ¾ ± 2 ± X 23  X 12  X 13 ± X2 ! ¿ 2 ± X 13  X 23  X 12 ± X3 ! ± 2 À X1 ! (1. Bobinele de reactan sunt utilizate i la bobina motoare.1 2 17 10. Pe baza rela iei stabilite la transformatorul cu dou înf ur ri se ob ine: X 12 ! X 13 X 23 10U sc12%U 2 ¾ ± Sn ± 2 ± 10U sc13%U ± ! ¿ Sn ± 2 ± 10U sc 23%U ± ! ± Sn À (1.5 10. Problema limit rii curen ilor de scurtcircuit e o problem caracteristic instala iilor de înalt tensiune unde curen ii de scurtcircuit au valorii mult mai mari 96 . Scriind ecua iile: X 12 ! X 1  X 2 . în [kVA].11.

97 . Din rela ia (25) vom explicita reactan a absolut în i vom avea: (26) dat în X ! X *N ™ X N ! X *N ™ UN 3 ™ IN UN. IN ± tensiunea nominal respectiv curentul nominal al bobinei de reactan catalog de uzina constructoare. de tipul BR ± 6 ± 200 ± 4. reactan a raportat la datele nominale X*N = 4%. Exemplu: Se consider o bobin de reactan tensiunea nominal UN = 6 kV.decât în instala iile de joas tensiune.04 ™ 6000 3 ™ 200 ! 0. Vom utiliza rela ia (26). Reactan a raportat la datele nominale se noteaz cu X*N i este dat de rela ia: X N ! X . S se calculeze reactan a absolut în .04 ™ 30 3 ! 1. curentul nominal (IN) precum i tensiunea nominal (UN). Simbolul unei bobine de reactan într-o instala ie electric este cel din figur : Uzina constructoare de bobine de reactan nu indic în catalog reactan a absolut în ci indic reactan a raportat la datele nominale în procente. utilizând rela ia (26) se poate determina reactan a absolut în acesteia. Cunoscând reactan a raportat la datele nominale (X*N). relee ce intr în dotarea aparatelor de comuta ie. XN (25) X ± reactan a absolut în .69.2 3 ! 0. (X) a X ! X *N ™ UN 3 ™ IN ! 0. XN ± reactan a nominal . curentul nominal IN = 200 A. În instala iile de joas tensiune de multe ori apare problema invers i anume cea a m ririi curen ilor de scurtcircuit din cauza imposibilit ii regl rii protec iilor prin relee.

scurtcircuit în re elele de înalt tensiune a întreprinderilor. Deci trebuie s avem: . ( 3) I scA I.4. Având în vedere cea de-a II-a ipotez de la fenomenul tranzitoriu. S consider m de exemplu urm toarea schem electric monofilar : S. este alimentat intermediul întreruptorului general I. care este curent de scurtcircuit trifazat în punctul de montare al întreruptorului adic în punctul A din figur .E.2.I. PARAMETRII SISTEMULUI ENERGETIC De cele mai multe ori la calculul curen ilor de scurtcircuit.11.I. în instala iile electrice de înalt trebuie s inem cont i de parametrii sistemului energetic de la care se alimenteaz întreprinderea industrial . La calculul curen ilor de scurtcircuit pe partea de înalt tensiune nu se poate neglija reactan a sistemului. va trebui s sistemului în S. parametrii sistemului energetic sunt caracteriza i de fapt de reactan a sistemului (XS) de la care se alimenteaz întreprinderea. prin inem cont de parametrii se pune problema calcul rii curen ilor de inem cont de reactan a sistemului XS.G. de la care se alimenteaz .G. I.E. adic s Întreruptorul general este astfel ales încât s fie capabil s întrerup curentul de scurtcircuit maxim din re eaua întreprinderii. A I.E. Dac de la sistemul energetic S. ± întreprinderea industrial .

3 I rup u I scA 98 .

I rup u UN 3™ XS   XS u UN 3 ™ I rup ! 2 UN 3 ™ I rup ™ U N ! 2 UN S rup (27) În concluzie. Vom folosi rela ia 27: U2 . cunoscând datele întreruptorului general. cu rela ia (27) se poate determina reactan a sistemului. = 35 [kV]. Exemplu: S se determine reactan a sistemului energetic de la care se alimenteaz o întreprindere industrial dac întreruptorul general este un întreruptor de tipul IUM ± 35 ± 600 ± 400. Srup = 400 [MVA]. IN = 600 [A]. I:U.M.

XS u N ! S rup 400 400 ™ 10 6 2 99 .06.35 ™ 10 3 ! 35 2 ! 3.

). Cauza comun a scurtcircuitelor o constituie distrugerea izola iei echipamentului electric. În timpul scurtcircuitelor. etc. Scurtcircuitele mai pot s apar într-o instala ie electric de poten ial a unor obiecte bune conduc toare de electricitate. i datorit conturn rii izolatoarelor prin acoperirea lor cu i datorit unor manevre gre ite un strat de material lichid sau solid (ulei sau praf de c rbune) bune conduc toare de electricitate.CAPITOLUL III SCURTCIRCUITE ÎN INSTALA IILE ELECTRICE INDUSTRIALE 3. între care exist diferen de poten ial. 100 .). Din acest motiv este necesar verificarea elementelor de re ea (transformatoare de putere. Scurtcircuitele sunt regimuri de avarie care apar la unirea a dou puncte dintr-o instala ie electric . bare colectoare.). scurtcircuite trifazate (figura c. atât la stabilitate termic cât i la stabilitate electrodinamic în regim de scurtcircuit. TIPURI DE SCURTCIRCUITE Dup num rul fazelor care particip la scurtcircuit în instala iile electrice pot s apar urm toarele tipuri de scurtcircuite: scurtcircuite monofazate (figura a. printr-o impedan de valoare foarte mic . ale aparatelor de comuta ie precum i datorit interpunerii accidentale între punctele cu diferen 3.). curen ii cresc de zeci i sute de ori fa de valoarea din regimul de sarcin nominal . de m sur . scurtcircuite bifazate (figura b. datorit agen ilor chimici ce ac ioneaz Scurtcircuitele mai pot s apar asupra materialelor dielectrice precum i datorit solicit rilor mecanice excesive. datorit supratensiunii. CONSIDERA II GENERALE. aparate de comuta ie.2.1. datorit îmb trânirii termice.

monofaza i) se ob in scriind legea lui Ohm în curent alternativ în figurile a. b. Tipuri de scurtcircuite Vom nota Uf ± tensiunea de faz care reprezint diferen a de poten ial dintre faz de nul ..3. Astfel curentul de scurtcircuit trifazat .Fig. Ul ± tensiunea de linie care reprezint diferen a de poten ial dintre dou faze.1.0´. bifaza i. Valorile efective ale curen ilor de scurtcircuit (trifaza i. Zp ± impedan a circuitului care se închide prin p mânt. Zf ± impedan a unei faze. c.

3 care îl vom nota I sc va fi dat de rela ia : i punctul .

1) . I sc3 ! Uf Zf ! Ul 3™Zf (3.

2 Curentul de scurtcircuit bifazat notat I sc este dat de rela ia: .

2) .2 I sc ! Ul 2™Z f (3.

.1 Curentul de scurtcircuit monofazat notat I sc i care poate s apar numai în cazul sistemului trifazat care are punctul neutru . va fi dat de rela ia: .0´ legat la p mânt.

1).3) este valabil Comparând rela iile (3. (3.3) se ajunge la concluzia c .2) inegalitatea: i (3.1 I sc ! Uf Zf  Zp ! Ul 3™ Zf Zp (3.

.

3 .

1 I sc > I sc2 > I sc Dac facem raportul dintre curentul de scurtcircuit bifazat i curentul de scurtcircuit trifazat vom avea: 101 .

I sc .

3 I sc .

2 Ul 2™Z f ! Ul 3™Zf ! 3 $ 0.87 2 .

2 .

de p mânt este mai avantajos din punct de vedere a de electrocut rii în cazul atingerii de c tre om a unei faze. Deoarece normele de protec ie a muncii prev d ca în subteran s se utilizeze sisteme cu punctul neutru izolat fa de p mânt rezult c în acest caz în astfel de re ele pot s apar numai scurtcircuite unde se utilizeaz sisteme trifazate cu trifazate i bifazate.0´.. FENOMENUL TRANZITORIU AL CURENTULUI DE SCURTCIRCUIT...0´ are în permanen poten ialul p mântului adic .E. În schimb în re elele de la suprafa Sistemul trifazat cu neutrul izolat fa punctul neutru .0´ legat la p mânt i în cazul în care o faz este pus la p mânt. Acest lucru nu ar fi fost valabil dac întreprinderea industrial ar fi alimentat de la o central proprie care ar avea o putere comparabil . La studiul fenomenului tranzitoriu se fac urm toarele 4 ipoteze fundamentale: 1. adic sistemul se dezechilibreaz .3. X>>R.. adic reactan a X este cu mult mai mare decât rezisten a R.0´ legat la p mânt poate s apar în plus i curent de scurtcircuit monofazat. Ipoteza sursei de putere infinit se poate aplica la toate întreruptoarele inclusiv care sunt alimentate de la S.4) În concluzie curentul de scurtcircuit bifazat este 87% din curentul de scurtcircuit trifazat. ipoteza sursei de putere infinit prin care se în elege c în timpul scurtcircuitelor tensiunea r mâne constant (ca valoare efectiv ).N. 3. Acest lucru nu poate s apar în cazul sistemelor trifazate cu neutrul legat la p mânt deoarece punctul . I sc = 0. Curentul de scurtcircuit monofazat poate s apar numai în cazul sistemului trifazat care are punct neutru . cercet rile efectuate asupra curentului de scurtcircuit au ar tat c scurtcircuitele cele mai puternice au loc atunci când sarcina (consumatorul) are caracter pur activ. în sectoarele de înalt tensiune elementele de re ea au un caracter reactiv.87 I sc3 (3. a c rui putere este cu mult mai mare decât puterea întreruptorului. Acest sistem cu neutrul izolat fa p mânt are îns dezavantajul c dac fazele nu sunt înc rcate uniform poate s apar tensiunea de deplasare a punctului neutru. 3. 2. 102 .

4. i punctul de scurtcircuit K u A ! U m ™ sin .2. cercet rile efectuate asupra curen ilor de scurtcircuit au ar tat c scurtcircuitele cele mai puternice au loc dac se produc în momentul trecerii prin 0 a tensiunii. b) schema electric monofazat . Re ea avariat de un scurtcircuit trifazat (surs generatoare de putere infinit ) a) schema electric trifazat . Vom nota: ZK ± impedan a unei faze cuprins între surs (R rezisten a. S consider m de exemplu o surs S de putere infinit care alimenteaz un consumator trifazat simetric i echilibrat iar în re eaua de alimentare a acestuia se produce un scurtcircuit tripolar simetric în punctul K a a cum se observ în figur . Sursa S func ioneaz în sistem trifazat simetric i echilibrat de tensiuni care sunt date de rela iile. X ± reactan a). ZR ± impedan a pe faz a receptorului.3. Fig.

[t  E u B ! U m ™ sin [t  E  2T uC ! U m .

3 [ ™ sin .

Dac scurtcircuitul are loc în punctul k ± i vom scrie teorema a II-a a lui Kircchoff în valoarea momentan . uB. ± unghiul de decalaj dintre curent i tensiune care depinde de caracterul sarcinii. t ± timpul. Um ± valoarea maxim a tensiunii. uC ± valorile momentane ale tensiunii de pe cele 3 faze.5) uA. t  E  4T 3 (3. vom avea: u ! R ™i  L™ di dt (3. U m ! 2 ™ U . ± pulsa ia.6) 103 . U ± valoarea eficace a tensiunii.

Se mai poate scrie: L ln i aR ! t  ln c d L ln i aR  ln c d t ! L ln i ! t cd R a inând cont de defini ia logaritmului vom avea: 104 .Rela ia num rul 6 este o ecua ie diferen ial liniar neomogen de ordinul I. o vom nota cu isc i care din punct de vedere fizic reprezint valoarea momentan a curentului de scurtcircuit tranzitoriu.7) în care.solu ia particular a ecua iei diferen iale liniare i care depinde de forma de varia ie a termenului liber u. iar din punct de vedere fizic reprezint valoarea momentan a componentei sta ionare a curentului de scurtcircuit tranzitoriu. care are termenul liber u=0 i care din punct de vedere fizic reprezint valoarea momentan a componentei aperiodice a curentului de scurtcircuit tranzitoriu iar ig . vom considera ecua ia diferen ial omogen . ia ± solu ia general a ecua iei diferen iale liniare omogene. u ! R ™i  L ™ di dt Pentru a determina solu ia general a ecua iei diferen iale liniare de ordinul I. Se poate scrie: R ™ ia  L ™ L™ di a !0 dt di a !  R ™ ia dt Vom separa variabilele deci se poate scrie: L di a ™ ! dt R ia Integrând ambii termeni vom ob ine: L d ln i a ! t  c d R c'' ± constanta de integrare. Aceast solu ie este dat de rela ia : isc ! ia  ig (3. adic are termenul liber (tensiunea u) egal cu zero.

L i aR ! e t cd i ! c d t ™e Vom ridica atât membrul stâng cât i cel drept al rela iei precedente la puterea R i vom avea: L L R a ¨ ©i © ª L R a R R t™ ¸ ¹ ! .

În concluzie solu ia particular a ecua iei diferen iale liniare de ordin I va avea forma: ig ! I g™m ™ sin .c d ™ e L L ¹ º t L R R L ia ! c ™ e T ! R t ™ L ! c™e ! c™e  t T (3.5) se observ c termenul liber. adic tensiunea u are o varia ie sinusoidal . ia = Ia0 = C.8') În continuare se va determina solu ia particular a ecua iei diferen iale liniare care din punct de vedere fizic reprezint valoarea momentan a componentei sta ionare a curentului de scurtcircuit tranzitoriu isc. unde prin Ia0 s-a notat valoarea ini ial a componentei aperiodice a curentului de scurtcircuit tranzitoriu. deci rela ia (8) devine: ia ! I a 0 ™ e  t T (3.constanta electromagnetic de timp a circuitului. R Pentru a determina constanta c vom pune condi iile ini iale i anume vom determina valoarea componentei aperiodice a curentului de scurtcircuit tranzitoriu (ia) la momentul t = 0. Solu ia particular depinde de forma de varia ie a termenului liber care este tensiunea u. Pentru t = 0. Din rela ia (3.8) L .

unde: I g™m - valoarea maxim a componentei sta ionare a curentului de scurtcircuit tranzitoriu i care este de 2 ori mai mare decât valoarea efectiv deci se poate scrie: I g™m ! 2 ™ I g I g .valoarea efectiv a componentei sta ionare a curentului de scurtcircuit tranzitoriu. 105 .[t  E  N .

În aceast condi ie rela ia (3.inând cont de ce-a de-a III-a ipotez curent. E va fi nul: E ! 0 . elementele de re ea au caracter reactiv (X>>R) rezult c unghiul este T : 2 N! T .9) Având în vedere c în conformitate cu cea de-a IV-a ipotez care spune c scurtcircuitele cele mai puternice au loc dac se produc în momentul trecerii prin zero a tensiunii rezult c este logic ca în acel moment i curentul de scurtcircuit tranzitoriu s fie nul.7) devine: . În 2 concluzie solu ia particular a ecua iei diferen iale liniare de ordin I va avea forma: T¸ T¸ ¨ ¨ ig ! I g™m ™ sin © [t  ¹ ! 2 I g ™ sin © [t  ¹ 2º 2º ª ª (3. i anume de faptul c scurtcircuitele cele mai puternice au loc dac sarcina are caracter activ rezult c unghiul de decalaj dintre tensiune i inând cont de cea de-a II-a ipotez care spune c în circuitele de înalt tensiune.

isc t !0 ! .

ia t !0  .

În continuare vom reprezenta într-o diagram panoramic varia ia componentei (ia) ia componentei ( ig ).9) vom avea: I a0  2 ™ I g ! 0 I a 0 ! 2 ™ I g ! I g™m În concluzie valoarea ini ial a componentei aperiodice a curentului de scurtcircuit tranzitoriu este egal cu valoarea maxim a componentei sta ionare a curentului de scurtcircuit tranzitoriu. Vom alege ca origine a axelor de coordonate momentul trecerii prin zero a tensiunii conform ipotezei a IV-a.8') i (3.8'') Pentru a determina forma de varia ie a curentului de scurtcircuit tranzitoriu (curentul isc) vom ine cont de rela ia 7. de i conform primei ipoteze. adic va trebui s facem suma dintre cele dou componente i anume componenta aperiodic (ia) i componenta sta ionar ( ig ).ig t !0 ! 0 inând cont de rela iile (3. deci rela ia (8) devine: ia ! 2 ™ I g ™ e  t T (3. Dup producerea scurtcircuitului nu vom mai reprezenta varia ia sinusoidal în timp a tensiunii u. 106 . adic ipoteza sursei de putere infinit tensiunea exist i în continuare.

Varia ia curentului de scurtcircuit isc=f( t) Dac vom reprezenta grafic rela ia (8'') vom ob ine curba ia care reprezint varia ia în timp a componentei aperiodice a curentului de scurtcircuit tranzitoriu. Astfel: pentru t = 0. Pentru a ob ine forma de varia ie în timp a componentei sta ionare ( ig ) a curentului de scurtcircuit tranzitoriu. i a ! pentru t = g . Pentru a determina valoarea curentului de oc se scrie: . ia = 0. vom reprezenta grafic rela ia (9). Dac vom face suma dintre componenta aperiodic (ia) i a componentei sta ionare ( ig ) se ob ine curba isc care nu reprezint altceva 2 ™ I g ! I a0 decât varia ia în timp a curentului de scurtcircuit tranzitoriu. ig !  2 ™ I g În continuare curba ( ig ) are varia ie sinusoidal .3. Diagrama a fost întocmit doar pentru una din faze pentru celelalte dou faze fiind identic . Se observ c dup jum tate de perioad apare un vârf de curent denumit curent de oc (Isoc). pentru t = 0.Fig.3. deoarece s-a men ionat c scurtcircuitul din punctul K este un scurtcircuit tripolar simetric.

[t ! T de la producerea scurtcircuitului isoc ! .

i sc [t !T ! .

ia [t !T  .

ig [t !T [t ! T   t ! T [ 107 .

k oc variaz ca în figur : Fig.4.isoc ! 2 ™ I g ™ e  T [T T  ¨ [T  2 ™ I g ! 2 ™ I g ©1  e © ª ¸ ¹ ! 2 ™ k soc ™ I g ¹ º (3.3. coeficientul de oc. ¹ º Se observ din expresia coeficientului de oc c valoarea acestuia depinde de constanta electromagnetic de timp (T) a circuitului. k soc $ .coeficient de oc. Coeficientul de oc are urm toarele valori: pentru circuitele de joas tensiune unde raportul X pentru circuitele de înalt tensiune unde raportul X R R e 2.10) isoc ! 2 ™ k soc I g T  ¨ k soc ! ©1  e [ T © ª ¸ ¹ . Varia ia coeficientului de oc al curentului scurtcircuitat în func ie de raportul X/R al circuitului. În func ie de raportul dintre reactan a X i rezisten a R a circuitului.

1 u 10.2 .  1. k soc $ .

Din reprezentarea grafic se observ c acest curent de scurtcircuit tranzitoriu (ic) are s varia ie nesinusoidal . . Din acest motiv valoarea sa efectiv va fi egal cu radicalul sumei p tratelor valorilor efective ale armonicelor sale (vezi descompunerea în serii Fourier). 1 Cunoa terea valorii de oc a curentului de scurtcircuit tranzitoriu este necesar pentru verificarea la stabilitate electrodinamic în regim de scurtcircuit a elementelor de re ea.8  2 . trebuie cunoscut valoarea efectiv a curentului de scurtcircuit tranzitoriu (isc) în prima perioad . La determinarea valorii efective curentului de scurtcircuit tranzitoriu în prima perioad vom considera doar armonica de ordin 0 i 1 i de asemenea vom considera în mod acoperitor c 108 . Pentru verificarea la stabilitate termic în regim de scurtcircuit a elementelor de re ea.

egal cu I a0 ! 2 ™ I g Valoarea efectiv a curentului de scurtcircuit tranzitoriu în prima perioad se noteaz : . adic cu Ia0.valoarea componentei aperiodice nu se amortizeaz în timp ci r mâne în permanen valoarea sa ini ial .

I .

3 sc 0 Considerând doar armonica de ordin 0 i 1 se poate scrie: . .

I .

! 3 sc 0 2 I a20  I g ! .

4. curen ii cresc de zeci i sute de ori fa de valoarea din regimul de sarcin nominal . În literatura de specialitate în func ie de forma de varia ie a curentului de scurtcircuit tranzitoriu (isc ) se dau o serie de diagrame din care se pot determina valorile timpului fictiv t.11) În concluzie. tf ± timp fictiv. STABILITATEA TERMIC ÎN REGIM DE SCURTCIRCUIT În timpul scurtcircuitelor. adic întreaga cantitate de c ldur dezvoltat este înmagazinat de masa acestora se demonstreaz c verificarea elementelor din re ea la stabilitate termic în regim de scurtcircuit se face cu rela ia: S! Ig ™ t f k (3. Cantitatea de c ldur dezvoltat în timp în cazul scurtcircuitelor cre te i din cauza existen ei în cadrul instala iilor electrice a unor protec ii de temporizare. Dac vom considera înc lzirea p r ilor conduc toare de curent ca fiind un proces adiabatic. 2™I  I 2 g 2 g 2 ! 3I g ! 3 ™ I g (3. Pentru re elele de cabluri cu tensiunea pân la 10 kV. k ± coeficient care depinde de natura materialului.valoarea efectiv a curentului de scurtcircuit sta ionar. 3. k = 165 pentru Cu. I g . Din acest motiv i cantitatea de c ldur dezvoltat conform legii Joule ± Lentz în elementele de re ea este cu mult mai mare decât în regim nominal i din acest motiv se impune verificarea la stabilitate termic în regim de scurtcircuit a elementelor de re ea. f 109 . valoarea efectiv a curentului de scurtcircuit tranzitoriu în prima perioad este cu 73% mai mare decât în regim sta ionar. coeficientul k are valorile: k = 88 pentru Al.12) S ± sec iunea p r ii conduc toare de curent.

componenta aperiodic scrie: tf = t = tap La stabilitate termic în regim de scurtcircuit se verific p r ile conduc toare de curent (conductoare.5. bare colectoare.). De asemenea la 110 a curentului de scurtcircuit Isc se amortizeaz foarte rapid astfel c practic cele dou suprafe e au acelea i baze adic se poate - reprezint cantitatea de c ldur degajat de curentul de scurtcircuit sta ionar (I g ) în timpul fictiv tf .3. e Din punct de vedere fizic suprafa a S0456 ± reprezint cantitatea de c ldur degajat de curentul de scurtcircuit real (Isc) în timpul t de existen al s u. t f $ t ap Deoarece degajarea cantit ii de c ldur se face conform legii Joule ± Lentz în care curentul intr la p trat. S0456 = S0123 Întrucât în unele tipuri de industrii (de exemplu industria minier ) constantele electromagnetice de timp (T).12).Timpul fictiv tf este timpul în care curentul de scurtcircuit sta ionar (I g ) degaj aceia i cantitate de c ldur ca i curentul de scurtcircuit real (Isc) în timpul t de existen al s u. Conform defini iei timpului fictiv cele . etc. Pentru cazurile care intereseaz industria minier timpul fictiv tf. vom reprezenta într-o diagram 2 varia ia p tratului curentului de 2 scurtcircuit sta ionar ( I g ) precum i a p tratului curentului de scurtcircuit real ( I sc ). Fig. Explicarea cauzei egalit ii timpului fictiv cu timpul real de existen scurtcircuitelor în cazul re elelor miniere. Din punct de vedere fizic suprafa a S0123 dou suprafe e trebuie s fie egale. se poate considera ca fiind egal cu timpul de existen adic se poate scrie: a scurtcircuitelor adic cu timpul de ac ionare a protec iei (tap). verificare care se face cu rela ia (3.

14) 111 .stabilitate termic se mai verific aparatele de comuta ie (pe baza unui curent limit termic It pe care fabrica îl d în catalog). la distan a d între ele i care sunt parcurse de curen ii care au valorile momentane i1. For ele electrodinamice într-un sistem trifazat de conductoare. f13 ± for ele electrodinamice specifice ce ac ioneaz între conductoarele 1 i 2 respectiv 1 i 3. i2.01 ™ i1 ™ i 2 ™ l ™ 10  8 ?N A d (3. ob inând for a electrodinamic specific dat de rela ia: f 12 ! 12 l ! 20. a ± distan a dintre conductoare.13) Pentru a putea compara efectul for elor electrodinamice care ac ioneaz asupra unor conductoare de lungimi diferite se procedeaz la raportarea for ei electrodinamice la unitatea de lungime. i transformatoarele de putere. f32 .for ele electrodinamice specifice ce ac ioneaz între conductoarele 3 i 1 respectiv 3 i 2. se stabile te o for de interac iune de natur electrodinamic dat de rela ia: F12 ! 20. Între dou conductoare rectilinii i paralele de lungime l. situate în acela i plan. f12.3. a a cum se observ în figur : Fig. 0 (3.5. f31. i transformatoarele de m sur de curent (uzina constructoare indic în catalog un factor de 3.01 ™ i1 ™ i 2 ™ 10 8 N m d ? A S consider m un sistem trifazat de conductoare situate în acela i plan i care sunt parcurse de un sistem simetric de curen i. FOR ELE ELECTRODINAMICE ÎN REGIM DE SCURTCIRCUIT.6. Se mai verific la stabilitate termic stabilitate termic kt).

Pentru a determina for ele electrodinamice specifice rezultante care lucreaz asupra conductoarelor.01 ™ ™ 10 8  20. (3. I ± valoarea efectiv . vom alege un sistem pozitiv pentru for e indicat în figur prin s geat . f23 .f21. Cele trei conductoare sunt parcurse de un sistem simetric de curen i a c ror valori momentane sunt date de rela iile: i1 ! I m ™ sin [t 2T ¸ ¨ i2 ! I m ™ sin © [t  ¹ 3 º ª 4T ¸ ¨ i3 ! I m ™ sin © [t  ¹ 3 º ª Im ± valoarea maxim a curentului. vom avea: i1 ™ i 2 i ™i ™ 10 8  20.01 ™ a 2a 4T ¸ » « ¨ sin [t ™ sin © [t  ¹ 2 ¬ Im 2T ¸ 3 º¼ ¨ ª ¼ ™ 10 8 ! ! 20.15) 2 ori mai mare decât valoarea eficace. de I m ! 2 ™ I .for ele electrodinamice specifice ce ac ioneaz între conductoarele 2 i 1 respectiv 2 i 3.01 ™ ™ ¬sin [ t ™ sin © [ t  ¹ a ¬ 3 º 2 ¼ ª ¬ ¼ ­ ½ 2 I ! 20. For a electrodinamic specific rezultant ce ac ioneaz asupra conductoarelor marginale (conductoarele 1 i 3).01 ™ 1 3 ™ 10 8 ! a 2a 2T ¸ 4T ¨ ¨ 2 2 I m ™ sin [ t ™ sin © [ t  I m ™ sin [t ™ sin © [ t  ¹ 3 º 3 ª ª ! 20.01 m N .

t ™ 10 8 a f 1 ! f 3 ! f 12  f 13 ! 20.16) c for a electrodinamic specific rezultant ce ac ioneaz asupra conductoarelor marginale (conductoarele 1 i 3) este variabil în timp întrucât în rela ie apare func ia (t) care este o func ie de timp. Studiind cu ajutorul derivatelor extremele acestei func ii.16) Se observ din rela ia (3.01 ™ ¸ ¹ º ™ 10 8 ! (3. se ajunge la concluzia c aceast func ie (t) are o valoare extrem care în modul este: N .

t max ! 0. (conductorul din mijloc) având în vedere sensul pozitiv pentru for e. For a electrodinamic s geat se poate scrie: specific rezultant care ac ioneaz asupra conductorului 2. indicat în figur prin 112 .81 .

01™ ! 20.i2 ™ i3 i ™i ™ 108  20.17) 2 I « ¨ » 2T ¸ 4T ¸ 2T ¸ ¨ ¨ ! 20.01™ 2 1 ™ 108 ! a a 2T ¸ 4T ¸ 2T ¸ ¨ ¨ ¨ 2 2 I m ™ sin©[t  ¹ ™ sin©[t  ¹ I m ™ sin©[t  ¹ ™ sin[t 3 º 3 º 3 º ª ª ª ! 20.01™ ™ 108 ! a a (3.01™ ™ 108  20.01™ 2 Im ™] .01™ m ¬sin©[t  ¹ ™ sin©[t  ¹  sin©[t  ¹ ™ sin [t ¼ ™ 108 ! a ­ ª 3 º 3 º 3 º ª ª ½ f 2 ! f 23  f 21 ! 20.

17) se trage concluzia c i for a electrodinamic specific rezultant care lucreaz asupra conductorului din mijloc (conductorul 2) este de asemenea variabil în timp întrucât în rela ie apare func ia de timp (t). Studiind cu ajutorul derivatelor extremele acestei func ii se ajunge la concluzia c ea admite o valoare extrem care în modul este: ] .t ™ 108 a Din rela ia (3.

t max ! 0.87 În concluzie. conductorul din mijloc este mai este mai solicitat din punct de vedere electrodinamic fa de conductoarele marginale. deoarece: ] .

t max " N .

87 ™ 10 8 ! 17.06) nu este ra ional s se adopte sec iuni diferite pentru conductoarele marginale în compara ie cu conductorul din mijloc. vom adopta valoarea de oc a curentului de scurtcircuit tranzitoriu în cazul unui scurtcircuit trifazat. valoare care are loc dup timpul [ .t max Deoarece diferen a dintre extremele acestor dou func ii este mic (0.18) Dac vom ine cont de fenomenul tranzitoriu al curen ilor de scurtcircuit pentru valoarea maxim a curentului Im. Din acest motiv toate cele trei conductoare se verific din punct de vedere electrodinamic la for a electrodinamic specific maxim care este dat de rela ia: 2 Im I2 ™ 0.40 ™ m ™ 10 8 a a f max ! 20.01 (3.

t ! T . I m ! i soc .

3 În aceste condi ii rela ia (3. 40 ™ 2 isoc .18) devine: f max ! 17.

18') La stabilitate electrodinamic în regim de scurtcircuit se verific p r ile conductoare de curent. cum sunt conductoarele liniilor electrice precum i barele colectoare din dotarea sta iilor electrice.3 8 ™ 10 a (3. 113 .

3. ace ti curen i trebuie urm ri i pentru verificarea capacit ii de rupere a aparatelor de comuta ie. ace ti curen i maximi sunt curen i de scurtcircuit trifaza i. adic la capetele tronsoanelor i la bornele motorului. fie sub form din momentan .curen i de scurtcircuit maximi ± care sunt curen ii de scurtcircuit trifaza i în punctele de montare ale aparatelor de comuta ie. În instala iile electrice se calculeaz urm toarele valori ale curen ilor de scurtcircuit: . El poate fi sub form de valoare efectiv I . Aparatele de comuta ie (întreruptoare. În re elele trifazate cu punctul neutru izolat fa capetele tronsonului i la bornele motorului. foarte multe ori. Re elele cu neutrul legat la p mânt sunt utilizate la suprafa . CALCULUL CUREN ILOR DE SCURTCIRCUIT ÎN RE ELELE ELECTRICE DE JOAS TENSIUNE La calcularea curen ilor de scurtcircuit în instala iile de joas tensiune nu se ine cont de elementele de re ea ce se g sesc pe partea de înalt tensiune. Indiferent de modul de tratare a punctului neutru al sistemului. Verificarea acestora se face pe baza unui coeficient de stabilitatea verific la stabilitate electrodinamic în regim de scurtcircuit pe baza unui curent limit dinamic care este dat în catalog de uzina constructoare.6. scade de foarte. curen ii minimi sunt curen ii de scurtcircuit bifaza i în punctele cele mai îndep rtate adic la 3. CALCULUL CUREN ILOR DE SCURTCIRCUIT ÎN INSTALA IILE ELECTRICE. Explica ia const în faptul c impedan a elementelor de re ea de pe partea de înalt tensiune prin raportarea la partea de joas tensiune. separatoare) se i transformatoarele de de curent. a a cum se observ din rela ia: 114 . se verific m sur electrodinamic (kdin ) care este dat în catalog de uzina constructoare. .1.6. relee care intr în dotarea aparatelor de comuta ie. de p mânt ce se utilizeaz în subteran.La stabilitate electrodinamic în regim de scurtcircuit.curen i de scurtcircuit minimi ± care trebuie cunoscu i pentru reglarea protec iilor prin relee. Ace ti curen i de scurtcircuit în re elele trifazate cu neutrul legat la p mânt sunt curen ii de scurtcircuit monofaza i în punctele cele mai îndep rtate.

T. În rela ia (3.3.7.d Z tr ! Z tr Z tr Z ! ! tr 2 2 225 k ¨ 6000 ¸ © ¹ ª 400 º (3. trebuie calcula i curen ii de scurtcircuit bifaza i în punctele K1 «K4. Pentru calculul curen ilor de scurtcircuit în instala iile de joas tensiune.) ± cabluri flexibile de alimentare a motoarelor M1.6. k ± raportul de transformare a transformatorului de for . (post de transformare) care are rezisten a RT i reactan a XT. (punct de distribu ie) cu rezisten a Rca i reactan a Xca. METODA ANALITIC . I4 ± aparate de comuta ie (întreruptoare).19) Ztr ± impedan a elementelor de re ea de pe partea de înalt tensiune.I4.3 ).T. I1. Schema electric pentru calculul curen ilor de scurtcircuit.19) s-a considerat un transformatorul de for metode i anume: a) metoda analitic . I3. De exemplu curentul de scurtcircuit bifazat în punctul K1 este dat de rela ia: .. exist dou 3. adic transformatorului de for . din primarul raportate la coborâtor de tensiune 6/0. I2. În aceast re ea se calculeaz urm toarele valori ale curen ilor de scurtcircuit: .1. Z'tr .. 2. i P. c. ± cablul armat dintre P.D. M2. S consider m de exemplu urm toarea schem electric reprezentat monofilar: Fig. cfi (i=1.impedan a elementelor de re ea din primarul transformatorului de for secundar. 3«. b) metoda cu ajutorul monogramelor. care au rezisten a Rcfi i reactan a Xcfi (i = 1.pentru reglarea protec iilor prin relee din dotarea lui I1.4 kV. T ± transformator de for din P.a. M3.1.

2 I scK 1 !   Ul ! 2Z f Ul 2 .

R T  Rca  Rcf 1  .

X T  X ca  X cf 1 2 2 (3.20) 115 .

Curentul de scurtcircuit bifazat în punctul K4 e dat de rela ia: .

2 I sc 4 ! Ul ! 2Z f Ul 2 .

RT  Rca  .

De exemplu curentul de scurtcircuit trifazat în punctul K4 este dat de rela ia: . I3.pentru verificarea capacit ii de rupere a întreruptoarelor I1. iar pentru verificarea capacit ii de rupere a lui I4 ± trebuie calculat curentul de scurtcircuit trifazat în punctul K5.21) .D.X T  X ca 2 2 (3. trebuie calcula ii curen ii de scurtcircuit trifaza i în punctul K4 adic P.. I2.A.

3 I scK 4 ! Curentul de scurtcircuit trifazat în punctul K5 este dat de rela ia: .

Ace ti curen i trebuie cunoscu i pentru reglarea protec iilor prin relee. 1 Ul 3™Z f ! 3™ Ul . relee ce intr în dotarea aparatelor de comuta ie (comutatoare i întreruptoare).6. Aceste nomograme sunt întocmite pentru diferite tipuri i puteri ale transformatoarelor de for de la care se alimenteaz instala ia de joas tensiune.2.3 I scK 5 ! 3.1. METODA CU AJUTORUL NOMOGRAMELOR. Nomogramele sunt diagrame care ne dau varia ia curen ilor de scurtcircuit minimi în func ie de lungimea redus (lred) a re elei de cabluri cuprinse între surs i punctul de scurtcircuit. Exemplul fiind considerat pentru o re ea trifazat care func ioneaz cu punctul neutru izolat fa de p mânt rezult c cel mai mic curent de scurtcircuit este curentul de scurtcircuit bifazat în punctul cel mai îndep rtat (la capetele tronsoanelor sau la bornele motorului).

RT  Rca  .

X T  X ca 2 2 (3.22) Ul 3™Zf ! Ul 2 3 ™ RT2  X T (3.23) 116 .

conductivitatea materialului.S consider m de exemplu o nomogram de tipul celei din figur : 2 I SC [ A] (2 I SC)1 M S1 (U 1 ) S 2 (U 2 ) l red 1 l red [m] Fig.3. determinat l l ! red . Aceste monograme pot fi întocmite în dou variante: 117 .24) Coeficientul de reducere are urm toarele valori: kr > 1.8. K ™ S K ™ 50 l ± lungimea real a re elei de cabluri cuprins între surs practic ). . Lungimea redus a re elei de cabluri cuprinse între surs în ipoteza rezisten ei constante. kr = 1. inând cont de formula rezisten ei electrice de la electrotehnic se poate scrie: i punctul de scurtcircuit este acea lungime echivalent determinat pentru o sec iune conven ional S = 50 mm2. 5 l ™ 50 ! kr ™ l S (3. în care : i punctul de scurtcircuit (existent în Din rela ia precedent vom explicita lungimea redus : l red ! kr ! 50 . pentru S > 50mm2 . kr < 1.coeficient de reducere. Varia ia curentului de scurtcircuit bifazat în func ie de lungimea redus a re elei. pentru S = 50mm2. S ± sec iunea real a re elei de cabluri existent în practic . pentru S < 50mm2 .

în instala iile electrice de înalt tensiune.pentru diferite tipuri i puteri aparente ale transformatorului de for instala ia de joas tensiune (puterile aparente sau notat cu S1 i S2). celule de înalt tensiune). adic impedan a unei faze cuprins între surs i punctul de scurtcircuit este aproximativ egal cu reactan a unei faze cuprinse între surs de scurtcircuit. 2. . se calculeaz urm toarele valori ale curen ilor valoarea curen ilor de scurtcircuit minimi care sunt necesari pentru reglarea protec iilor prin relee din dotarea echipamentelor de comuta ie (întreruptor. în instala iile de înalt tensiune. 3. curen ii de scurtcircuit minimi sunt curen ii de scurtcircuit monofaza i în punctele cele mai îndep rtate adic la capetele tronsoanelor sau la bornele motorului. Din acest motiv se poate face aproxima ia: Z f $ X f .2. Dac re eaua trifazat func ioneaz cu neutrul izolat fa curentul de scurtcircuit minim este cel bifazat dat de rela ia: 118 de p mânt (ca în subteran) . Dac re eaua trifazat func ioneaz cu neutrul legat la p mânt. La calcularea curen ilor de scurtcircuit în instala iile electrice de înalt tensiune se ine cont de urm toarele particularit i: 1.. Din acest motiv i valorile curen ilor de scurtcircuit pe partea de înalt tensiune sunt mult mai mari decât pe partea de joas tensiune. tensiunea are valoare cu mult. pe partea de înalt tensiune. elementele de re ea au caracter reactiv. - i punctul de scurtcircuit.pentru diferite tipuri ale transformatoarelor de for ce alimenteaz care alimenteaz instala i de joas a tensiune dar care au diferite tensiuni în secundar (tensiunea U1 sau U2). adic reactan a cu mult mai mare decât rezisten a (X>>R) (vezi cea de-a doua ipotez de la fenomenul tranzitoriu). În instala iile electrice de înalt tensiune. 3.25) Xp ± reactan a circuitului ce se închide prin p mânt.6. CALCULUL CUREN ILOR DE SCURTCIRCUIT ÎN INSTALA IILE ELECTRICE DE ÎNALT TENSIUNE. Ul 3™ Zf  Zp $ Ul 3™ X f  Xp (3. cu mult mai mare decât în instala iile de joas tensiune. valorile impedan elor elementelor de re ea sunt cu mult mai mici decât valorile impedan elor elementelor de re ea pe partea de joas tensiune. Curentul de scurtcircuit monofazat e dat de rela ia cunoscut : I sc ! Xf ± reactan a unei faze.

.

26) Xf ± reactan a unei faze. Observa ie: La aparatele de comuta ie de pe partea de joas tensiune uzina constructoare indic curentul de rupere (Irup). Curen ii de scurtcircuit maximi în punctele de montare ale echipamentelor de comuta ie (întreruptoare. celule de înalt tensiune) care sunt curen i de scurtcircuit trifaza i în punctele de montare ale acestora i care trebuie cunoscu i pentru verificarea capacit ii de rupere. iar la aparatele de comuta ie de pe partea de înalt tensiune. . uzina constructoare indic puterea de rupere (Srup). I sc2 ! Uf 2™Z f $ Ul 2™ X f (3.

S rup ! 3 ™ U N ™ I rup (3.27) în regim de Curentul de scurtcircuit trifazat se calculeaz cu rela ia urm toare: .

k oc = 1. valoarea de oc a curentului de scurtcircuit în instala iile de înalt tensiune va fi: i soc ! 2 ™ k soc ™ I g ! 2 ™ 2 I g ! 2. Se aminte te faptul c în instala iile de înalt tensiune raportul ¨X¸ valoarea coeficientului de oc. 119 .82 ™ I g $ 3 ™ I g (3.3 I sc ! Ul 3™Z f $ Ul 3™X f Pentru verificarea elementelor de re ea la stabilitate electrodinamic scurtcircuit trebuie calculat valoarea de oc a curentului de scurtcircuit tranzitoriu (vezi X u 10 i R fenomenul tranzitoriu).8 ± 2 (vezi diagrama de varia ie k soc ! f © ¹ ! [T .28) În concluzie valoarea de oc a curentului de scurtcircuit în instala iile de înalt tensiune este de aproximativ trei ori mai mare decât valoarea efectiv a curentului de scurtcircuit tranzitoriu. ªRº În aceste condi ii.

33) 120 . de obicei se alege puterea aparent de baz (Sb) i tensiunea de baz (Ub).29) (3. Pentru a elimina neajunsurile men ionate anterior. I Calculul în unit i relative a curen ilor de scurtcircuit este o problem caracteristic instala iilor de înalt tensiune. nu permite o compara ie u oar a valorilor acestora (dac ace ti curen i de scurtcircuit sunt mari sau mici). în instala iile de înalt tensiune se practic frecvent calcularea curen ilor de scurtcircuit în unit i relative.30) Puterea aparent raportat la m rimea de baz se noteaz S*b i e dat de rela ia: S b ! S . adic în a impedan elor elementelor de re ea cuprinse între surs i punctul de scurtcircuit. Sb (3.32) Curentul raportat la m rimea de baz se noteaz I*b: I b ! I Ib (3. Deoarece în rela iile de calcul într trei m rimi.3.31) Tensiunea raportat la m rimea de baz se noteaz U*b: U b ! U Ub (3. puncte care au tensiuni nominale diferite. Exprimarea în valori absolute. CALCULUL CUREN ILOR DE SCURTCIRCUIT ÎN UNIT RELATIVE. nu permite evaluarea aproxima iilor pe care le putem face în calcul.7. adic prin raportarea acestora la anumite m rimi alese arbitrar i care se numesc m rimi de baz i se pot exprima i procentual. De asemenea calculul curen ilor de scurtcircuit în diferite puncte ale instala iilor electrice. dou dintre acestea se pot alege arbitrar. Dup alegerea acestor dou m rimi de baz din rela iile de la electrotehnic se determin : Curentul de baz : Ib ! Impedan a de baz : Zb ! Sb 3 ™Ub Ub 3 ™ Ib (3.

36) Dac vom înmul ii membrul drept al rela iilor precedente cu 100 vom ob ine valorile raportate la m rimea de baz în procente care se noteaz : S*b[%].34) Rezisten a raportat la m rimea de baz se noteaz r*b: rb ! r ! Zb r Ub 3 ™ Ib ! (3.Impedan a raportat la m rimea de baz e dat de rela ia: Z b ! Z ! Zb 3 ™ Ib ™ Z 3 ™ U b ™ I b ™ Z Sb Z ! ! ! 2 ™Z Ub Ub U b2 Ub 3 ™ Ib 3 ™ Ib ™ r 3 ™U b ™ I b ™ r Sb ! ! 2 ™r Ub U b2 Ub (3. Z*b[%]. este dat de rela ia: U . Curentul de scurtcircuit trifazat raportat la m rimea de baz . r*b[%].35) Reactan a raportat la m rimea de baz se noteaz x*b: xb ! x ! Zb x Ub 3 ™ Ib ! 3 ™ Ib ™ x 3 ™U b ™ I b ™ x S b ! ! 2 ™x Ub U b2 Ub (3. I*b[%]. U*b[%]. x*b[%].

3 I sc ! I ! Ib 3 sc U b ™ U b U ™ I ™U U 3™Z ! b b b ! ! I Ib 3 ™ Ib ™ Z 3™I ™Z 3™ ™Z Ib (3.37) Dac vom alege corect m rimile de baz alese anterior vom avea: .

3 I scb ! U b ™ I b ™ U b 3™I ™Z ! U b ™ I b ™ U b I ! I b ! Ib U b ™ U b (3.38) Dac tensiunea de baz se alege ca fiind egal cu tensiunea treptei la care se face calculul curen ilor de scurtcircuit atunci tensiunea raportat la m rimea de baz va fi: U b ! U U ! !1 Ub U În concluzie având în vedere cea de-a II-a ipotez de la fenomenul tranzitoriu i anume caracterul reactiv al elementelor de re ea (X>>R) se poate face aproxima ia: Z b $ X b Alegând convenabil puterea aparent de baz i tensiunea de baz . calculul curen ilor de scurtcircuit în unit i relative în instala iile de înalt tensiune se reduce la aflarea inversului 121 .

Curentul de scurtcircuit trifazat raportat la m rimea de baz e dat de rela ia: .reactan ei tuturor elementelor de re ea cuprinse între surs i punctul de scurtcircuit.

iar prin înmul irea cu 2 ™ k soc se ob ine valoarea de oc a curentului de scurtcircuit. motiv pentru care în multe cazuri este imposibil verificarea condi iilor de sensibilitate la reglarea protec iilor prin relee. Dup stabilirea acestor puncte se va face o inventariere pe nivele de tensiune precum i o inventariere a puterii transformatoarelor de for .40) la calculul curen ilor de scurtcircuit în valori relative este alegerea În schema în care se pune problema calculului curen ilor de scurtcircuit.8. În instala iile electrice de joas tensiune. se stabilesc la început punctele de scurtcircuit ki (i = 1. aceast problem nu se pune ci din contr apare problema invers m ririi curen ilor de scurtcircuit. se pot ob ine valorile absolute ale acestora. Ca tensiune de baz Ub se alege tensiunea corespunz toare num rului cel mai mare de puncte de scurtcircuit.39) Cunoscând aceste valori prin înmul irea cu 0. 3. care sunt date de rela ia: I ! I b ™ I b De o mare importan corect a celor dou m rimi de baz Sb. Func ionarea individual a transformatoarelor de for precum i a liniilor electrice legate în paralel sau desfacerea buclei în re ele inelare pot s conduc la limitarea curentului de 122 i anume cea a .87 se ob ine curentul de scurtcircuit bifazat. Limitarea curen ilor de scurtcircuit în instala iile de înalt tensiune se poate realiza prin oricare mijloace care conduc la cre terea impedan ei elementelor de re ea cuprinse între sursa de alimentare i punctul de scurtcircuit. «n). 2. Problema limit rii curen ilor de scurtcircuit este o problem caracteristic instala iilor de înalt tensiune unde valorile curen ilor de scurtcircuit sunt mari. relee care intr în dotarea aparatelor de comuta ie. Cunoscând valorile raportate ale acestor curen i precum i curentul de baz . Din cauza lungimilor mari ale re elelor de joas tensiune valorile curen ilor de scurtcircuit sunt mici. Ub. (3.3 I sc b ! 1 X b (3. Limitarea curen ilor de scurtcircuit în instala iile de înalt tensiune se poate realiza prin urm toarele metode: a). Puterea aparent de baz Sb se alegea puterea num rului cel mai mare de transformatoare cu aceast valoare. 3. LIMITAREA CUREN ILOR DE SCURTCIRCUIT.

9. Separatorul S decuplat .3. astfel normele de protec ie a muncii prev d ca cele dou (S.Sb) de la sta ia de transformare de la suprafa Fig. adic în punctul K din figur va fi dat de rela ia: .Sf) s func ioneze individual adic au separatorul S deschis.T.scurtcircuit. linii în cablu ce alimenteaz sta ia de distribu ie din subteran (S.în acest caz curentul de scurtcircuit trifazat pe barele sta iei de distribu ie din subteran.D. Utilizarea sistemului cu bare colectoare sec ionate în vederea limit rii curen ilor de scurtcircuit. Se disting urm toarele dou cazuri: I.

3 I scI ! Ul 3™Zf ! Ul 3 ™ .

Separatorul S cuplat: .41) II.X T  X L (3.

41) i (3.42) în care: XT ± reactan a transformatorului de for suprafa raportat la secundar. Comparând rela iile (3.D).42) se ajunge la concluzia c valoarea curen ilor de scurtcircuit pe barele sta iei de distribu ie din subteran (punctul K) când S este cuplat e mai mare decât în cazul I adic când S este decuplat.Sf) i sta ia de distribu ie (S. din sta ia de transformare de la XL ± reactan a unei linii în cablu care face leg tura între sta ia de transformare de la suprafa (S. .T.3 I scII ! Ul 3™Zf ! Ul X ¸ ¨ 3 ™© XT  L ¹ 2 º ª (3.

3 .

1' sau 2 . Separatorul S este necesar a fi introdus în schem pentru ca în cazul avariei unei linii dup deconectarea acesteia de la re ea prin intermediul aparatelor de comuta ie 1 .2' s 123 .3 I scII " I scI Din acest motiv normele de protec ie a muncii prev d ca cele dou linii în cablu s func ioneze individual adic cu separatorul S decuplat.

bobinele de reactan se introduc la începutul re elei. Dac de exemplu linia de alimentare a sta iei de pompe se avariaz se procedeaz astfel: la început se scoate de sub tensiune linia avariat prin decuplarea întreruptoarelor 2 . Dac vom nota cu rr i cu xr rezisten a reactorului în regim de sarcin nominal e dat de rela ia: (3. În continuare se cupleaz separatorul S care va permite alimentarea consumatorilor de categoria zero prin intermediul celeilalte linii.2' de la cele dou 2 capete. Limitarea curen ilor de scurtcircuit se poate realiza prin orice mijloc care conduce la m rirea impedan ei (a reactan ei) elementelor de re ea cuprinse între surs reactan (a reactoarelor).43) respectiv reactan a reactorului se poate scrie: . Astfel limitarea curen ilor de scurtcircuit se poate realiza i cu ajutorul bobinelor de (U rN ! 3 ™ .pierderea de tensiune pe bobina de reactan i punctul de scurtcircuit. Pentru a avea un efect ferm pentru o întindere de re ea cât mai mare.se poat asigura alimentarea de rezerv a consumatorilor de categoria zero. b). De exemplu în schem se observ dou pompe P care intr în dotarea sta iei principale de pompe pentru evacuarea apelor i care sunt consumatori de categoria zero.

43¶) tinde În concluzie. este dat de rela ia: (3.44) (U rsc ! 3 ™ . În concluzie tinde c tre 1 i deci sin pierderea de tensiune pe bobina de reactan în regim de sarcin nominal va fi: (U rN ! 3 ™ I N ™ x r ™ sin N Primul termen din rela ia 38 este practic nul. iar al II-lea e foarte mic deoarece sin c tre zero. De asemenea tinde c tre zero.pierderea de tensiune pe bobina de reactan în regim de scurtcircuit. (3. .I N ™ rr ™ cos N  I N ™ x r ™ sin N Deoarece bobina de reactan în regim de sarcin nominal cos e o reactan practic pur . în regim de sarcin nominal pierderea de tensiune pe bobina de reactan dat de rela ia (38') are valori reduse. rezisten a rr $ 0 .

În 124 . I sc "" I N De asemenea inând cont de cea de-a II. iar sin tinde c tre 1. cu mult mai mare decât valoarea curentului în regim de sarcina nominal .ipotez de la fenomenul tranzitoriu (caracterul reactiv al elementelor de re ea) N ! T 2 i deci cos tinde c tre zero.I sc ™ rr ™ cos N  I sc ™ xr ™ sin N unde: Isc ± valoarea efectiv a curentului de scurtcircuit trifazat i care e cu mult.

suma pierderilor de tensiune pe i punctele de scurtcircuit (acestea sunt bobine de în cazul unui scurtcircuit în în i linia electric de alimentare a motorului M2). Ursc2 ± reprezint pierderea de tensiune pe bobina de reactan punctul K2. Se define te tensiunea remanent elementele de re ea cuprinse între surs reactan la bare (Urem). reprezentat monofilar: Fig. Se observ din diagram c în cazul în care 3 ± reprezint diagrama de varia ie a tensiunii în cazul unui scurtcircuit în punctul de montare a bobinei de reactan minim . 2 ± reprezint diagrama de varia ie a tensiunii în cazul unui scurtcircuit la bornele motorului M2.10.concluzie pierderea de tensiune pe bobina de reactan în regim de scurtcircuit are valori ridicate i e dat de rela ia: (U rsc $ 3 ™ I sc ™ x r (3. adic în punctul K2. Varia ia tensiunii într-o re ea prev zut cu reactoare în regim nominal (N) i de scurtcircuit (Sc) 1 ± reprezint diagrama de varia ie a tensiunii în re eaua prev zut c bobin de reactan u regim de sarcin nominal . adic în punctul K1.44`) S consideram de exemplu urm toarea re ea prev zut cu reactor. Tensiunea remanent minim este dat de rela ia: scurtcircuitul are loc în punctul de montare a reactorului. Urem min.3. tensiunea remanent la bare are valoare U rem™min ! (U rsc1 ! 3 ™ .

sc ™ x r I .

3 0 în care: (3.45) .

I .

3 sc 0 . 125 .valoarea efectiv a curentului de scurtcircuit tranzitoriu în prima perioad (vezi fenomenul tranzitoriu).

rela ia 40 devine: U rem™min ! 3 ™ .inând cont c uzina constructoare indic la un reactor valoarea raportat în procente.

sc ™ xN I .

IN ± reprezint constructoare.3 0 unde: UN. Tensiunea remanent minim în procente din tensiunea nominal este dat de rela ia: 3 3 ™ I sc 0 ™xN ™ U rem™min? A! Urem™min ™100! UN 3 sc 0 N . nu trebuie s scad în nici un caz sub 50 ± 60% din UN pentru a nu conturba func ionarea normal a celorlal i consumatori. UN 3 ™ IN (3.46) tensiunea respectiv curentul nominal date în catalog de uzina Condi iile de alegere ale bobinelor de reactan sunt urm toarele: .tensiunea nominal minim la bare. racorda i la bare (motorul M).

UN 3 ™ IN ™100 UN .

I .

™ x ?%A .

bobina de reactan trebuie astfel aleas încât s .50  60% ! IN Din aceast expresie se expliciteaz reactan a bobinei de reac ie: X  N ?% A! 50  60% ™ .

I .

3 sc IN (3. notat Isc adm.reactan a raportat la m rimea de baz . i curentul nominal IN trebuie s îndeplineasc condi iile: . bobina de reac ie trebuie s aib reactan : ¸ U ™I ¨ S % xN ? A ! © b  xb ¹ ™ b N ¹ U ™I ©S º N b ª rup Sb ± puterea aparent de baz . (3.48) x b .tensiunea nominal UN 126 . Valoarea curentului de scurtcircuit maxim admis în re eaua prev zut cu reactor se calculeaz din puterea de rupere Srup a întreruptorului general prev zut în schema respectiv . Se demonstreaz c pentru a limita curentul de scurtcircuit la o valoare maxim admis .47) s limiteze curentul de 0 fie capabil scurtcircuit pân la o valoare maxim admis .

Ir ± reprezint tensiunea respectiv curentul din re ea.bobinele de reactan se verific i la stabilitate termic în regim de scurtcircuit.51) ia forma: I t™ ™ t u I g ™ t ap tap ± timpul de ac ionare a protec iei.49) unde Ur.51) I g . Uzina constructoare indic în catalog un curent limit dinamic sub form de valoare i din u 2 ™ k soc ™ I g (3. deoarece pentru celelalte. Verificarea se face punând condi ia ca valoarea cantit ii de c ldur pe care o p oate suporta aparatul s nu fie dep it în nici un caz de cantitatea de c ldur degajat în timpul scurtcircuitului.51') 127 . .valoarea efectiv a curentului de scurtcircuit trifazat. Uzina constructoare indic în catalog un curent limit termic It pe care reactorul îl poate suporta un timp de t secunde (de regul t = 10 sec).50) I g .UN uUr IN u Ir (3. . (3. Acest curent limit dinamic trebuie s îndeplineasc condi ia: trebuie s fie verificate i la stabilitate electrodinamic în regim de scurtcircuit.bobinele de reactan momentan . tf ± timpul fictiv. idin. Deoarece degajarea cantit ii de c ldur se face pe baza legii Joule ± Lentz se poate scrie: 2 rr ™ I t2 ™ t u rr ™ I g ™ t f I t™ ™ t u I g ™ t f (3. Observa ie: Pentru cazurile din industria minier rela ia (3. Observa ie: Verificarea la stabilitate electrodinamic se face numai pentru bobinele de reactan xN ?% Ae 3?% A.valoarea efectiv a curentului de scurtcircuit trifazat. uzina constructoare garanteaz rezisten a mecanic .

128 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful