1 .Bronsita acuta este: a. o inflamatie acuta a mucoasei bronsice interesind de obicei bronhiile ma ri si mijlocii si frecvent traheea; b.

sindrom clinic caracterizat prin tuse, cresterea secretiei bronsice; c. afectiune caracterizata prin dilatarea bronhiilor mici si mijlocii si in fectarea lor. 2. Bronsita acuta poate fi provocata de: a. factori infectiosi; b. factori alergici: c. aer viciat prin scaderea de 02 sau excesul de C02. 3. Cele mai importante cauze favorizante ale bronsitei acute sunt: a. frigul, fumul, praful, umiditatea, excesul de tutun, eforturile vocale; b. frigul, umiditatea, alcoolismul, insuficienta cardiaca, c. scaderea rezistentei organismului, frig, deformari toracice, denutritie. 4.Simptomatologia bronsitei cronice este caracterizata ds a. faza de coriza. faza de cruditate, faza de coctiune; b. tuse si sectie bronsica, cel putin 3 luni pe an; c. frison unic, junghi toracic, febra. 5. Faza de cruditate in bronsita acuta este caracterizata prin: a tuse u scata, spasmodica; b. durere vie retrosternala; c. tuse insotita de expectoratie mucoasa. 6. Faza de coctiune in bronsita acuta este caracterizata prin: a. usoara ascensiune termica, jena la deglutitie; b. tuse uscata spasmodica; c. tuse insotita de expectoratie, mucoasa sau mucopurulenta. 7.Tratamentul simptomatic al bronsitei acute in faza de cruditate este reprezent at de : a. calmante ale tusei, antipiretice, analgetice; b. dezinfectante nazo faringiene; c. expectorante. 8.In faza de coctiune a bronsitei acute tratamentul simptomatic consta in : a. corticoterapie; b. siropuri expectorante; c. bauturi calde. 9 Tratamentul bronsitelor comice consta in: a. combaterea focarelor septice, sinusale si rinofaringiene; b. corticoterapie; c. combaterea componentei alergice, antibioterapie. 10. Ca tratament calmant al tusei in bronsita acuta se foloseste: a. Codenal, Tusarmag; b. Berotec, Ventalin; c. Bromhexin, Bisolvan. 11. Bronsita acuta poate fi provocata de urmatorii factori infectiosi, cu ex ceptia: a. haemophilus influentzae; b. streptococci, stafilococi, pneumococi, c. bacilul Koch. 12. Bronsita acuta nu poate fi provocata de urmatorii factori: a. factori iritanti; b. factori alergici; c. factori imunologici. 13. Bronsita acuta se intilneste frecvent in urmatoarele boli, cu exceptia: a. tuberculoza pulmonara; b. viroza respiratorie; c cancer bronho- pulmonar. 14. Urmatcarele substante iritante nu pot determina aparitia unei bronsite a cute: a. azot;

b. fum de tutun; c. clor si amoniac. 15. Aspectul clinic de rinebronsita evolueaza in : a. 2 faze; b. 3 faze; c. 4 faze. 16. Catarul rinofaringian din bronsita acuta dureaza: a. 1-3 zile; b. 6-8 zile; c. 2-4 zile. 17. Componenta alergica din bronsita acuta se trateaza cu urmatoarele medica mente, cu exceptia; a. Nilfan: b. Feniramin; c. M i of i lin. 18. Bronsita cronica este definita ca : a sindrom clinic caracterizat prin tuse oermanenta sau intermitenta, insotita de cresterea secretiilor bronsice; b. inflamatie acuta a mucoasei bronsice: c. afectiune cronica caracterizata prin dilatarea bronhiilor mici si mijloc ii. 19. Caracteristic bronsitei cronice este: a. tuse 3 luni pe an, timp de 2 ani de la aparitie; b. tuse, la inceput uscata, chinuitoare, urmata de expectoratie mucopurulen ta abundenta; c. tuse uscata, chinuitoare, cu expectoratie viscoasa, albicioasa. 20.Bronsita cronica apare mai frecvent la: a. femei peste 40 ani; b. barbati peste 40 ani; c. barbati peste 50 ani. 21 .Bronsita cronica este provocata de : a. factori iritanti, factori alergici; b. factori infectiosi; c. inhalarea unor pulberi minerale sau organice. 22.Simptomele principale in bronsita cronica sunt: a. tusea; b. expectoratia mucopurulenta; c. febra. 23. Care dintre urmatorii germeni sunt raspunzatori de acutizaril bronsit a cronica: a. streptococ; b. Haemoplilus infulumzae; c. Klebsiella. 24. Factorii iritanti in bronsita cronica sunt reprezentati de: a. tabagism, alcoolism; b. pulberi minerale sau organice; c. frig,umezeala,curenti de aer. 25.In bronsita cronica expectoratia este de obicei: a. mucopurulenta; b. viscoasa, albicioasa; c. rosie ruginie. Bronsita cronica afecteaza: a. bronhiile mici; b. bronhiile mari, mijlocii; c. bronhiile mici si mijlocii. 27. Bronsita cronica cu afectarea bronhiolelor este dominata de a. tuse violenta; b. dispnee; Medicinii generala c. expectoratie purulenta.

23. Infectia din bronsita cronica: a. poate fi microbiana sau virala; b. se grefeaza de obicei pe o mucoasa bronsica nealterat de iritatia cronic a; c. poate fi determinata de pneumococ. 29. Alergia din bronsita cronica: a. actioneaza prin sensibilizare la pneumoalergeni; b. nu actioneaza prin sensibilizare la alergeni microbieni; c. nu este un factor cauzal. 30. Tusea din bronsita cronica are urmatoarele caracteristici, cu exceptia ; a. apare la inceput dimineata si ulterior permanent; b. se accentueaza-in anotimpul rece ; c. nu este insotita de expectoratie mucopurulenta; 31 .In bronsita cronica: a. bolnavul este de obicei afebril; b. dispneea nu creste progresiv; c. cianoza apare precoce. 32.In bronsita cronica, ascultator se deceleaza: a. raluri ronflante si sibilante: b. raluri subcrepitante; c. raluri crepitante si ronflante. 33. Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza: starea generala este buna; toracele nu este de aspect normal; persista febra. 34. Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza: cresterea VEMS; semne de disfunctie ventilatorie obstructive; c cresterea debitului ventilator maxim pe minut. 35.Primele semne care anunta insuficienta respiratorie din bronsita cronica sunt : a. agitatia. transpiratiile profuse, anxietate, bradicardie, scaderea TA; b. somnolenta, transpiratiile profuse, tahicardia si scaderea TA; c. agitatia. transpiratiile profuse, anxietatea, tahicardia,, _ cresterea T A. 36.Intr-un stadiu avansat din bronsita cronica se evidentiaza tabloul clinic ae BPOC, care arata ca: a. procesul este difuz, extins si la bronhiolele distale; b. procesul este extins si la bronhiile mari si mijlocii; c procesul nu est e extins si la bronhiolele distale. 37. Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza: a scaderea debitului ventilator maxim pe minut, scaderea VEMS; b semne de disfunctie ventilatorie restrictive; c. cresterea debitului ventilator maxim pe minut, cresterea VEMS. 38. In bronsita cronica fiecare puseu infectios accentueaza fenomenele obstr uctive prin: a. scaderea secretiei de mucus, relaxare bronsica; b. hipersecretie de mucus, spasm bronsic si decompensare cardiorespiratorie ; c. spasm bronsic si scaderea secretiei de mucus. 39. In bronsita cronica, semnele care arata instalarea BPOC sunt urmatoarele , cu exceptia: a. agitatie si polipnee; b. somnolenta si transpiratii profuze; c. dispnee, eventual cianoza. 40. Astmul bronsic se defineste ca un sindrom clinic caracterizat prin: a. reducerea generalizata.variabila si reversibila a calibrului bronhiilor; Medicina generala

Astmul bronsic este: a. b. 51 . c. infectiosi (bronsite. capul pe spate si sprijinit in mâini.eliberatoare. c. b astmul bronsic extrinsic si astmul bronsic intri nsic. craf b.narile dilatate.v urmat de 200-400 mg/24 . hipersecretiei bronsice. o hipersensibilitate bronsica fata de doze minime de mediatori chimici. edemului mucoasei bronsice. b. b. C02). c. un sindrom. 42. c. 45. insuficienta respiratorie. astmul bronsic.ochii injectati. 49. suieratoare.Astmul cu dispnee continua se trateaza cu: a. toxici (gaze sufocante: clor. dispneea faringiana. b. astmul cardiac. sinuzite). b. pozitie sezanda. unui agent patogen. pneumotoraxul. Medicina generala 53. rozata. o boala.In cazul unui prim acces de astm bronsic se intervine cu: a. b pozitie sezanda. corticoterapie in doze minime. un teren atopic care presupune o reactivitate deosebita antigene. b. crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante. 46. 48.Semnele clinice caracteristice pacientului in criza de astm sunt: a. respiratorii. 50. c. cianoza. polipnee zgomotoasa. dispnee inspiratorie severa survenita brusc. persistenta crizelor sub influenta ccrticoizilor si simpaticomimeticelor . alergeni alimentari. jugulare turgescente. 44. c. toracele imp ins inainte. polipnee zgomotoasa. obstructive si alergice. perturbari ale volumelor plamatice si ale debitului expirator (in specia l scaderea VEMS).In astmul bronsic se descriu urmatoarele forme clinice: a. factori iatrogeni (hipen/olemie prin supraincarcarea sistemului vascular ). b. c. Conceptul de bron'nopneumonie cronica obstructiva nespecifica cupr inde: a. turgescenta jugularelor. 43. benzen. c. c. aerata. 47. un concept. tuse uscata (in prima faza) urmata de sputa spumoasa. c. miofilin. bronsita cronica si ernfizemul pulmonar. In starea de rau astmatic se intervine de urgenta cu: a. polipnee cu expir prelungit si tiraj. c. antispastice.b. Diagnosticul de astm bronsic se pune pe baza urmatoarelor criterii: a. dispnee paroxistica expiratorie si frecvent vespero. dispneea ne vrotica. tuse si expectoratie mucoasa filanta. medicamentasi pulberi. astmul bronsic. astmul bronsic pur si astmul bronsic complicat. pozitie sezanda cu g ambele atarnand. raluri subcrepitante. bronsita cronica si edemul pulmonar acut. Bronhostenoza din astmul bronsic se datoreaza: a. dispnee paroxistica bradipneica cu expiratie fortata. Etiopatogenia astmului se bazeaza pe : a. Criza de astm bronsic se caracterizeaza prin: a. hemisuccinat de hidrocortizon 25-100 mg i. bronhodilatatoare. 52. b. sete de aer. bronsita astmatiforma. infectioase. c. Factorii determinanti ai astmului bronsic sunt: a. transpiratii profuse.nocturna. simpaticomimetice. astmul bronsic. c. bronhodilatatoare. 41. b. Complicatiile bronsitei cronice sunt: a.

hipoxie. tahipnee. c. infarctul miocardic. alterarea functiei centrului respirator. intoxicatii cu CO. edem pulmonar acut. nu apar modificari ale amplitudinii miscarilor respiratorii. frecvente si superficiale . neaparat sa se nasca din parinti cu IRA. c. c. b. 56. 60. anemii. cianuri. Medicina generala 66. o singura cauza. 58.In tratamentul astmului bronsic de electie sunt: a. c. bradipnee inspiratorie sau expiratorie. b. b. Educatia sanitara pe care asistenta medicala trebuie sa o faca pacientul ui cu astm bronsic cuprinde: a. corticoterapia. Cauzele de origine bronhopulmonara a insuficientei respiratorii acute su nt reprezentate de : a. respectarea igienei bucale si a tegumentelor. Dispneea din insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza pr in : a. Cianoza din insuficienta respiratorie acuta poate lipsi in : a. In insuficienta respiratorie acuta ralurile bronsice crepitante sunt ase manatoare cu : a.Insuficienta respiratorie acuta este : incapacitatea plaminilor de a face fata schimburilor fiziologice de gaze . c. c.In etiologia insuficientei respiratorii acute intervine: a . 64.In cadrul insuficientei respiratorii acute apare : a. Insuficienta respiratorie acuta de origine cardiaca este determinata de : a. 54. zgomotul ce se aude cand frecam intre degete o suvita de par. b. astmul cardiac. 55. oxigenoterapie. propaganda antitabagica.stari de soc hipovolemic. emfizem pulmonar. intoxicatii cu barbiturice. tranchilizantele si neurolepticele. b. b. opiaceele. BPOC. c. 52. b. apare ca fenomen compensator. tiuitul vintului . 59. inundarea brutala a alveolelor de catre un transuda!' sangvinolent necoa gulat din capilarele pulmonare .respiratie asistata. hipercapnie. prezenta unei colectii gazoase in cavitatea pleurala. b. Astmul bronsic se complica cu: a. 65. polipnee. b. c.ore in perfuzii cu solutii de glucoza. infectii bronhopulmonare. edem pulmonar acut. Miscarile respiratorii din insuficienta respiratorie acuta pot fi a. antitusive. sindrom asfixie. evitarea expunerii la noxele respiratorii. stenoze functionale si organice ale cailor aeriene superioare. o cauza multifactoriala . 51. c. c. 57. traheotomie.Ce rol joaca tahicardia in cadrul insuficientei respiratorii acute : a. . c. b. c. b. rare si ample . 53. zgomotul ce se aude cand se sufla intr-un tub de sticla plin cu apa. b.

75. edem pulmonar acut. Insuficienta respiratorie acuta este : a. stari de soc hipovolemic. Dispneea din insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza pr in : a. Cum trebuie asezat bolnavul cu insuficienta respiratorie acuta centr u impiedicarea caderii inapoi a limbii : a in decubit dorsal. 73 Cianoza din insuficienta respiratorie acuta poate lipsi in : anemii. asistenta medicala trebuie . HHC (100-300mg iv in perfuzie ). morfina. incapacitatea plaminilor de a face fata schimburilor fiziologice de gaze . 71 . b. in decubit ventral. bradipnee inspiratorie sau expiratorie. inundarea brutala a alveolelor de catre un trans. neaparat sa se nasca din parinti cu IRA. c. 70. la administrarea oxigenulu i . c. Care sunt semnele clinice ce depind de cauza care a determinat insufi respiratorie acuta. 73. c.In cadrul insuficientei respiratorii acute apare : a. b. a. stenoze functionale si organice ale cailor aeriene superioare . curatarea orofaringelui cu ajutorul degetelor infasurate in tifon. in caz de spasm bronsic . sa asigure umidificarea oxigenului (2/3 apa si 1/3 alcool etilic ). hipersonoritate . 72. hipercapnie. alterarea functiei centrului respirator 77. 'c uscaciunea gurii. miofilin 2-3 fiole in 24 ore. c. 74. 79. c. b. pozitionarea pacientului in pozitie semisezanda sau sezanda . La un pacient cu insuficienta respiratorie acuta. sa stimuleze medicamentos absorbtia oxigenului . c. cu capul in hiperextensie b. intoxicatii cu CO. c. Cauzele de origine bronhopulmonara a insuficientei respiratorii acute su nt reprezentate de : a. 57.b. hipersalivatie. b. b. o. prezenta unei colectii gazoase in cavitatea pleurala. infarctul miocardic. intoxicatii cu barbiturice. b. 69. nu are semnificatie in IRA. astmul cardiac. c. tahipnee. cianuri .In etiologia insuficientei respiratorii acute intervine: a. in decubit lateral cu capul mai jos fata de trunchi. sindrom asfixie. hipoxie . c. cienta este primul semn ce apare . o singura cauza. sa verifice debitul oxigenului .udat sangvinolent necoagulat din capilarele pulmonare . o cauza multifactoriala . In insuficienta respiratorie acuta ralurile bronsice crepitante sunt ase . polipnee. c. 76.In orice forma de insuficienta respiratorie acuta grava rara stiopaîogeneza se aplica unele masuri terapeutice. b.Tratamentul in insuficienta respiratorie acuta se face cu : a. b. BPOC. c. Dintre acestea distingem : a. c. Insuficienta respiratorie acuta de origine cardiaca este determinata de : a. intubatie orofaringiana cu canuia Guedel . 58.

b raze ultraviolete. infectie totdeauna endogena. zgomotul ce se aude cind se sufla intr-un tub de sticla plin cu apa. c. b. 87. b evidentiaza BK in coloratie galbe n pe fond verde. c. frecvente si superficiale . este primul semn ce apare. c. c. Contaminarea cu bacilul Koch se face: a. b.Factorii care contribuie ia aparitia tuberculozei sunt: a. sancru de inoculare. c. b. c. prin contact sexual. zgomotul ce se aude cind frecam intre degete o suvita de par. uscaciune. in decubit dorsal. nu apar modificari ale amplitudinii miscarilor respiratorii. 90 Bacilul Koch este sensibil la : a. Dintre acestea distingem : a. corticoterapia. in decubit ventral. asistenta medicala trebuie : a sa verifice debitul oxigenului. a. Care sunt semnele clinice ce depind de cauza care a determinat insufi cienta respiratorie acuta. frig. 85. pe cale aeriana. tiuitul vintului . aparitia complexului primar. nu are semnificatie in IRA. b antibioterapia. hipersonoritate . b sa asigure umidificarea oxigenului (2/3 apa si 1/3 alcool etilic ). miofilin 2-3 fiole in 24 ore in caz de spasm bronsic . rare si ample . Ce rol joaca tahicardia in cadrul insuficientei respiratorii acute : a. 82. 81. c. b. . b. pe cale digestiva. 88. apare ca fenomen compensator.manatoare cu : a. b. 80. 83. 84. curatarea orofaringelui cu ajutorul degetelor infasurate in tifon: c. c nu produce nici o leziune. intubatie orofaringiana cu canula Guedel . evidentiaza BK sub forma de bastonase fine. La un pacient cu insuficienta respiratorie acuta la administrarea oxigenului . reactie pozitiva la tuberculina. c. caracterul contami narii. Miscarile respiratorii din insuficienta respiratorie acuta pot fi: a. in decubit lateral. uscaciunea gurii.NIELSEN. 91. cu capul mai jos fata de trunchi. Paîrunderaa bacilului Koch in organism produce: a. morfina: b. l a fierbere. c. 36. 92 Tuberculoza primara se defineste ca: a.In orice forma de insuficienta respiratorie acuta grava fara etiopatcgeneza s e aplica unele masuri terapeutice. se face utilizând coloratia ZiEHL. b. cu capul in hiperextensie.Tratamentul in insuficienta respiratorie acuta se face cu ' a. hipersalivatie. 8'j Examenul bacteriologic al bacilului Koch: a. Cum trebuie asezat bolnavul cu insuficienta respiratorie acuta pentr u impiedicarea caderii inapoi a limbii : a. c HHC (100-300mg iv in perfuzie ). c. pozitionarea pacientului in pozitie samisezanda sau sezanda : b. b. sa stimuleze medicamentos absorbtia oxigenului .

inapetenta. tuberculoza fibroasa. Formele clinice ale tuberculozei sunt: a. Clasificarea cardiopatiei ischemice recomandata de OMS: a. forma nedureroasa. malign. prognostic benign. c. 97. ¦ 99. cu aspect floconos. cu febra 39° Celsius. c. dieta Nperglucidica. boala a arterelor coronariene. redusa in perioada de stare. HTA. sindromul intermediar si infarctul mioca rdic. 96. hipercolesterolemia. b. debut cu leziuni nodulare apicale. c.Leziunile provocate de tuberculoza sunt de tip: a. DZ. forma ischemica . c. diseminare pa cale sanguina a bacilului Koch. fumatul. c. b. b insuficienta cardiaca stanga . b. endocardita bacteriana. Complicatiile primoinfectiei sunt: a. boala de nod sinusal. b. manifestari clinice (insuficienta cardiaca. 103. prezenta complexului primar. obezitatea. 95.c. . mucopurulenta. 100. obezitatea. pneumonie fibrocavitara. 93 Adenopatia traheo-bronsica este: a. 33. adesea fiind descoperita radiologie. b. b. hipotiroidismui. c. b. c. perforatii ganglio-bronsice. stresurile emotionale. bronho-pneumonii cazeoase. sindrom ischemic. ¦<06 Factori de risc in cardiopatia ischemica sunt: a. Formele nedureroase (asimptomatice clinic) de cardiopatie ischemica prez inta : a. debut brusc. aritmii si blocuri. exsudativ. 94. amenoree. forma dureroasa. moarte s ubita). c. Tuberculoza miliara se caracterizeaza prin : a. 101 Cardiopatia ischemica este: a. evolutie tacuta. b.Sindromul de impregnare bacilara se manifesta prin: astenie. c. nu apare in absenta sancrului de inoculare: c. productiv.Primoinfectia TBC se defineste ca: a. tuberculoza infiltrativa. c. manifestari simptomatice. b. ansamblu de modificari clinice si anatomice la primul contact cu bacilul Koch. Expectoratia in tuberculoza secundara este: a. aparitia nodulilor miliari egal dispusi in ambii plamani. reactie cutanata la tuberculina. HTA. subfebrilitate. DZ. d. Medicina generala ¦'05 Forma dureroasa a cardiopatiei ischemice cuprinde : a angina pectorala de efo rt. modificari EKG . ischemie periferica. b. tuberculoza cariochinetica. hipercolesterolemia. b. b. Cardiopatia ischemica este cunoscuta si sub numele de: a. c. forma aparte a tuberculozei. dieta hiperlipidica. pierderi ponderale. 102. ischemie miocardica de origine aterosclerotica.

coronarita rickettsiana. c mobilizarea bolnavulu i. 110. 109. dispneea. emboliile sau anomaliile congenitale ale arterelor coronar e.Simptomatologia caracteristica a angorului pectoral e repezentata de: a. coronarita reumatismala. diabetul zaharat.In IMA simptomul cel mai caracteristic este : a. trombangeita obliteran ta. deoarece nu toate formele de IMA au evoluti imprevizibila .Principala cauza determinanta a infarctului miocardic : a. c. c. c. scaderea TA. Cardiopatia ischemica are ca substrat leziona! si alte cauze in afar a aterosclerozei: a. b sindrom clinic ce tradeaza o suferinta miocardic a. b. hipertensiunea. 45-55 de ani.Perioada de stare in infarctul miocardic acut dureaza 4-5 saptamini si se ca racterizeaza prin : a. nitroglicerina. b. absolut in primele ore si zile (2-3) . determinata de un dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului inimi i si aportul coronarian . b. 114. c. dislipidemie cu hipercolesterolemie. AVC ischemic. 1 l l. b. necroza ischemica in miocard prin obstruarea brusca a unei vene coronare . infarctul miocardic. hipotensiunea. asteniei si normalizarea TA . 119. marirea nevoilor metabolice. Cardiopatia ischemica afecteaza mult mai frecvent barbatii decât femei le cu maxim de incidenta intre : a.107. prin obstruarea brusca a unei artere coronare. anginele pectorale si dislipidemiile : b. c. ameliorarea starii generale. b. durerea. 115. sufocare nocturna si la eforturi mici . c. ateroscleroza . ateroscleroza coronariana si cardiopatii valvulare. 45-50 de ani . coronaritele. ia dureri . c. Manifestari clinice ale cardiopatiei ischemice apar si in cazul unor coronare normale prin : a. disparitia febrei. de la durere sau disconfort. b. hipercolesterolemia. c. insotit de administrarea de sedative .Angorul pectoral este: a ateroscleroza coronariana . necroza ischemica a unei portiuni din miocard.Semne clinice esentiale in IMA: durerea. c. c sindrom clinic ce tradeaza o suferinta coronariana. mialgin. arsura sau sufocare. 108.Cauza determinanta a angorului pectoral include : a. 115. 117. scaderea debitului cardiac. b. 118. 112. b. algocalmin. c. 1 13. 50-55 de ani . durerea cu carater constrictiv ca "o gheara''. b.In IMA repausul va fi: a. Infarcul miocardic este provocat de: a. partiala. febra. durere variabila ca intensitate.Combaterea durerii in IMA se face cu : a. b.

angina pectorala Prinzmetal (spontana sau cu orar fix). Durata durerii anginoase se incadreaza intre : a. c. c. c. b. cu virful unui deget. cafea in exces. c. bolnavul o poate indica: a. crizele asmatiforme. dispnee.Cauze favorizante in angorul pectoral : a. emotii. b. de 2-3 min. palpitatii. cantitatea de aer primita si de a mentine un debit sanguin corespunzator nevoilor organismului . 120. b.Sediul durerii in angorul pectoral : a. radioscopie toracica. b. lipotimie. 124. c. b efort fizic. caldura excesiva si expunerile solare 126.In spital se vor elucida problemele de diagnostic diferential si diagnostic etiologic in cazul angorului pectoral prin : a. tabagismul. efort. EKG si examen echocardiografic . paloare . b. c. umpleri venoase satisfacato are . mese copioase. EKG si radiografie pulmonara . in repaus la pat. transpiratii. tulburarile de ritm. de 4-5 min. mai rar pina la 15-20 min . valvulopatiilor. expuneri solare. d. dispneea.atroce. in conditiile urei umpleri arteriale satisfacatoare. EKG . edemelor pulmonare repetate. regiunea precordiala.Angorul pectoral apare pe fondul unei insuficiente coronariene cronice dator ita: a. cantitatea de singe primita si de a mentine un debit corespunzator nevoi lor organismului. emotional. bolile aparatului digestiv. b. lipsa de aer. frigul este un factor precipitant al durerii . 129 Criza dureroasa in angorul pectoral apare de obicei dupa: a. cu intreaga palma . alcool. simptomatologiei clinice . consta in : a. intreaga cantitate de singe primita si de a mentine un debit sanguin cor espunzator nevoilor organismului. mai rar pina la 10-15 min. HTA ischemica. VSH. disparitia durerii dupa administrare de mialgin .Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic care rezulta din imposibilitate a de a expulza : a. 123. regiunea retrosternala mijlocie si inferioara . 131 . DZ. frig. 127. coronarografie-metoda de exceptie. Precizarea diagnosticului in angorul pectoral se face pe baza : a. 128.digestiv. b. c. efortul fizic . c. cu iradiere in mandibula. Durerea din angorul pectoral. varsaturi. b. hipotensiunea arteriala. cu ambele palme. c. glicemie.In afara formei clasice de angor pectoral se descriu diverse forme ca: angina de efort. disparitia durerii dupa 2-3 min. Criza anginoasa e insotita de : a. b. EKG si transaminaze. regiunea gitului. de 2-3 min.In majoritatea cazurilor. 122. eructatii. transpiratii. 125. c. mai rar pina la 10-15 min . b. angina pectorala instabila (sindrom intermediar). 130. . 132. b. criza anginoasa se instaleaza concomitent cu : a. efort fizic. c coronarelor stenozate.Testul clinic de diferentiere a durerii din angorul pectoral fata de cea din infarct si sindromul intermediar. administrarea unor medicamente. in conditiile une. palpitatii. disparitia durerii la administrarea de nitroglicerina in 2-3 min. 121. etc . leucocite.

b. aportul mare de lichide . c. insuficienta cardiaca globala. c. de la administrare . in exces. b.v.Mentionati cele mai folosite tonicardiace din tratamentul : insuficientei cardiace : a. dispneea. lipsa singelui in organe si tesuturi .Insuficienta cardiaca este decompensata cind semnele clinice apar : a. efec tul incepe in: a.Scaderea debitului cardiac in insuficienta cardiaca duce la . 137. IV stadii. digitala . b. b. sindrom clinic caracterizat prin cresterea presiunii i singelui in arter e. 10 min. scaderea volemiei . III stadii. 136. c. b. 12-15 min. scaderea debitului cardiac. c. furosemidul. 1 Semne fizice in insuficienta cardiaca dreapta acuta: a turgescenta jugularelor si ritm de galop . de la administrare . c. durerea si transpiratia . b. 140.insuficienta cardiaca este compensata cind: inima este capabila sa faca fata solicitarilor obisnuite . a. cresterea eficientei inimii cu preparate digitalice. 3-15 min.1 Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in: a. sindrom clinic caracterizat prin scaderea presiunii . b. c tusea.Cauze determinante ale insuficientei cardiace sunt: a. ! 146. unilaterala: c. insuficienta cardiaca stanga. peste valori normale. existenta. procesele inflamatorii si metabolice. 141 . c. b. cauze mecanice ce afecteza dinamica cardiaca si ulterior miocardul . administrare de diuretice . 135. 134.Simptomele functionale in insuficienta cardiaca cronica stanga sunt: a. b. c. scaderea debitului de umplere venoasa . a furosemidului in insuficienta cardiaca.Factori precipitanti in insuficienta cardiaca. inima nu este capabila sa faca fata solicitarilor obisnuite inima este capabila sa faca fata eforturilor mari. . controlul retentiei hidrosaline prin restrictia aportului de -1 _i. c. b efortul fizic .133. : 147.Clasificarea insuficientei cardiace dupa localizare este: a. de la administrare. HTA este: a. a singelui in organe si tesuturi . strofantina . globala. sistolice si a cel ei diastolice. globala. 138 Principala consecinta a scaderii fortei de contractie in insuficienta cardia ca : a. c. la solicitari obisnuite si chiar in repaus. insuficienta cardiaca bilaterala. 143 In insuficienta cardiaca tratamentul urmareste a reducerea muncii inimii prin activitate normala. a. aportul mare de sodiu.Insuficienta cardiaca are : a. edeme declive. V stadii. ' 145 In cazul administrarii i. administrare de cortizon . b hepatomegalie. la efort. cauze mecanice ce afecteaza miocardul : b. 139. in timpul unui efort de intensitate mica . b reducerea muncii inimii prin repaus: c. c. b. lipsa 02 in tesuturi si organe. dreapta.

etapele fiind parcurse in : a. deseori. b. b. aiabetul zaharat.In functie de cauza determinanta.in cazul unui stop cardio-respirator putem intalni urmatoarele semne clinice : a. 1-3 ani. 162. c. complicatii cardiace. ¦ 50. . incetarea batailor inimii. b. oprirea miscarilor respiratorii. HTA are evolutie rapida. HTA secundara. oprirea reversibila a respiratiei si a circulatiei. 1 148. b. b.Stadiul prehipertensiv poate fi afirmat pe baza : ascendentei ereditare hipertensive . c.in HTA maligna se intilnesc frecvent: a. stopul respirator si stopul cardiac apar in acelasi timp. " nici un raspuns nu este corect. toracice si abdominale. astenie. moartea biolo gica. b. complicatiile se datoreaza : a. j 149. reanimarea resoiratorie poate avea succes in urmatorul interval de timp: a 1-5 minute. vasoconstrictia arteriala . oprirea respiratiei si oprirea inimii . b. vascdilatatia arteriala. a. a. c. infarctului miocardic. '51 In forma maligna. 3-10 sau chiar 12 minute. c.Eliberarea cailor aeriene este suficienta pentru ca victima sa-si reia respi ratia: a. i 59 Etapele stopului cardio-respirator au urmatoarea succesiune: a. midriaza fixa. 15. b. stopul respirator este inevitabil urmat de stop cardiac in 20-30 secunde : b. aparitia unor puseuri tensionale trecatoare . sindrom clinic caracterizat prin cresterea presiunii sistolice si a cele i diastolice. HTA esentiala. c oboseala. stopul cardiac este inevitabil urmat de stop respirator in 20-30 secunde : c. complicatii abdominale. trombozei cerebale . leziuni ireversibile in creier si in alte organe . fara ascendenta ereditara. 1 = 5 in cazul unui stop respirator fara oprirea inimii. Stopul cardio-respirator este determinat de : a pierderea constientei. coronariene. 5-10 ani . b. c. cefalee occipitala.In HTA benigna. insomnie .c. peste valori normale. tulburari de comportament. infarctului de mezenter. encefalopatia hipertensiva si hemoragia cerebrala . c. c. ici. 1-5 ani . 152. complicatii cerebrale si renale . a. . b. absenta pulsului la artera carotida. c. mioza cu globi oculari mobili. HTA se caracterizeaza prin aparitia complicatiilor . HTA se clasifica in: . 150.Moartea biologica se caracterizeaza prin : a. insuficienta cardiaca si insuficienta renala. HTA medie. b. b. tulburari de memorie .In stadiul al III -iea. '55 Semne cerebrale in HTA maligna sunt: a.Modificari fundamentale locale ce stau la baza hipertensiunii sunt . 2-7 minute. cornee opaca si aparitia petelor cadaverice. c. ' "v Stopul cardio-respirator corespunde cu: a moartea clinica. oprire a respiratiei. 153. cresterea continutului peretelui arteriolar in apa si sare c.

c. c. b. pe coaste.Edemul pulmonar acut apare prin inundarea brutala a alveolelor: a. lipsa curentului de aer la nas sau gura : c. absenta miscarilor respiratorii normale. expir greu. in mijlocul regiunii presternale.b.Introducerea pipelor oro. Edemul pulmonar acut se clasifica dupa etiologie: a. 156. provocata de cresterea presiunii sângelui alveolocapilar. ' disparitia miozei . malformatii ale oaselor cutiei toracice. niciodata.Semnele obstruarii cailor aeriene sunt: a. 173 Edemul pulmonar acut este declansat de : a. la copii mici. b. c. i cclie gazoasa masiva. c. severa. Medicina generala b. i 33. de natura cardiogena. b. ''ti indicatiile masajului cardiac extern sunt: 1 leziuni grave ale peretelui to racic cu fracturi costale. de transudat sanguinolent necoagulabil. Manifestarile clinice in edemul pulmonar acut sunt: dispnee intensa. Edemul pulmonar acut lezional este provocat de : gaze sufocante toxice. brusca. dispnee. zgomotos. numai la bolnavii inconstienti. pe 1/3 inferioara a sternului. spre apendicele xifoid. hipertensiune arteriala. b. 175. intubatie oro-traheala. de la o inaltime de 20-32 cm. 165.La inceputul reanimarii oricarui stop cardio-respirator: a. : 1 . reflexe periculoase de tuse. la adulti.In cadrul manevrelor de resuscitare a stopului cardio-respirator pipele orof aringiene. . insuficienta vebtriculara stanga. varsaturi: c. 172. c. b. 80-100/min. balans intre torace si abdomen. cauze neurologice. 164. intotdeauna. :n/ : 1 Eficienta respiratiei artificiale si a masajului cardiac extern se n prin: i aparitia pulsului la vasele mari.Frecventa compresiunilor in masajul cardiac extern este de : a. cat si cele nazofaringiene se pot introduce: a numai la bolnavii cons tienti. preinfarctul miocardic . se efectueaza masajul cardiac extern combinat cu respiratie artificiala. peste 120/min la adulti. 153. 60-70/min. b. tulburari de rimt cardiac paroxistice. b disparitia midriazei si recolorarea tegume ntului. datorata ruperii capilarelor pulmonare: c. se aplica o singura lovitura usoara cu pumnul. indiferent de starea de constienta a bolnavului. c. torace si abdomen imobile. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii.' c. pentru reluarea functiei respiratorii cat mai r epede. 171 . b.si nazofaringiene pot declansa la bolnavii constie nti: a. de natura lezionala. de natura anafilactica. b. dispnee zgomotoasa. in stanga sternului. 167 Compresiunea din masajul cardiac extern se face: a. 174.

!Edemul pulmonar acut de deglutitie apare la : a. '31. b de cauze uremice. b. Tratamentul in edemul pulmonar acut la inecati cu apa de mare a. c intoxicatii cu plumb. b. Tratamentul in edemul pulmonar acut toxic cuprinde : scoaterea pacientului din mediu nociv. . EPA cardiogen. periodicitate. c morfina. 192. hipotensoare: dopamina. Ulcerul gastro-duodenal este boala caracterizata prin aparitia unei ulce ratii: a. Tratamentul in edemul pulmonar acut bacterian este: a. pe stomac si portiunea inferioara a duodenului . sangerare 300-500 ml. dopamina. Tratamentul in edemul pulmonar acut cu TA crescuta este: digitalice. oxigenoterapie intermitenta pe sonda endotraheala. pe partea inferioara a es ofagului sau ansa anastomotica a stomacului operat. 190. alimentatie neadecvata. contraindicata. 139. antibiotice.Clasificarea EPA lezional este: a. c. cremul pulmonar acut de cauza toxica este provocat de : a intoxicatii cu CO: b i ntoxicatii organo-fosforice. se administreaza numai dupa umiaificare . aextran 70. pe stomac si portiunea superioara a duodenului . 32. 176. 179. diureza osmotica. ritmicitate. b. infectii pulmonare. oxigenoterapie. b aerosoli antispumanti. 130. tonicardiace. b. diuretice. Oxigenoterapia in EPA este: a. In tratamentul edemului pulmonar acut cu FA scazuta sunt contraindicate: morfina. In ce forma de EPA este contraindicata morfina: a. Durerea in ulcerul gastroduodenal se caracterizeaza prin: a. b transfuzii: c. paraplegici. c. 191. SIDA. perfuzii. 178. sangerare 300-500 ml : b. deoarece creste presiunea in alveole: b. 133 Edemul pulmonar acut iatrogen este provocat de : a. c. oxigenoterapie. corticoterapie. b. c. comatosi. b. EPA uremie. c. c. Conduita de urgenta in edemul pulmonar acut cuprinde: se aspira secretiile si se curata orofaringele. se practica pe respiratie asistata. oxigenoterapie pe sonda endotraheala ventilatie artificiala. se aplica garouri la radacina a trei membre. c copii mici. '. ' :2 Tratamentul edemului pulmonar acut la bolnavii uremiei este: a oxigenoterap ie.respiratie polipneica zgomotoasa. de cauze toxice. : Edemul pulmonar acut infectios este provocat de : a gripa: b. morfina. Tratamentul in edemul pulmonar acut neurologic este: a. 177. anticoagulante. c card iogen. c. EPA infectios. .

lipotimie . Perforatia acoperita a ulcerului gastro-duodenal poate fi gasita in urmatoarele situatii: a. 202. continuitate . Cea mai frecventa forma a perforatiei ulcerului gastro-duoden este: a. varsaturi postprandiale cu continut alimentar . cand orificiul de perforatie se face pe un ulcer netratat. pirozis. varsta de 20-50 ani . 205. 195. c. cand orificiul de perforatie este mic si suplu. c. c. b. paloare. cand orificiul de perforatie se deschide in stomacul plin. c. 197. ulcerul duodenal perforat 205. b. c. 203. barbati . slabirea factorilor de aparare. Ulcerul duodenal se caracterizeaza prin: a. a antecedente ulceroase. b. ulcerul juxtacardial. imobilitatea respiratiei in etajul abdominal superior. 194. 195. avand o durere violenta in epigastru. 204. in organele din vecinatate. Conditiile necesare pentru aparitia ulcerului gastroduodenal sunt reprezent ate de : a. scaderea secretiei peptice .zisu l "abdomen de lemn '. pofta de mancare scazuta. caracterul durerii si fenomenele digestive. cauza a :emlui gastroduod enal. durere nocturna. b.c. d. Diagnosticul prezumtiv clinic de perforatie ulceroasa se sprijin a. b. starea generala a bolnavului si prezenta fenomenelor digestive. apendicita acuta. 2 ' Diagnosticul de certitudine al ulcerului gastro-duodenal perfor ^e sprijina pe. intarirea factorilor agresivi. b. in peritoneul liber. c. femei. Prezenta contracturii abdominale pe toata aria abdomenului. accelerarea pulsului. Ulcerul gastro-duodenal este mai frecvent la: a. punctia abdominala pozitiva si prezenta p neumotoraxuiui. foame dureroasa .Daca un bolnav se prezinta in urgenta. c. c. durere postprandiala. cu iradiere in hipocondrul drept. Ulcerul gastro-intenstinal se manifesta prin a. 3 Autodigerarea mucoasei sub actiunea sucului gastric. sta la baza teoriei : a mecanice . inhibitori de antirecept ori H2. : ingestia de substante alcaline (bicarbonat de sodiu). b clorhidroptice. c. c. Medicina generala Senzatia de foame dureroasa" apare in : a ulcerul duodenal. n e gândim la: pancreatita acuta. ulcerul micii curburi . ecografie . formând asa. 193. se intalneste in: a ocluzia intestinala. . caracterul durerii. Durerea in ulcerul gastroduodenal poate fi calmata de : a ingestia de alimente. c. Examenele efectuate pentru stabilirea diagnosticului de'ulcer gastro-int enstinal sunt: a examen radiologie. perforatia acoperita. b. b. semnele de peritonita si antecedentele ulceroase. caracterul durerii si fenomenele digestive. b. disparitia matitatii hepatice. o inflamatorii . ca o "lovitura de pumnal". gastroscopie . b.

Hepatita virala A. barbati decât la femei. fiind obligatorie a declarare nominala . c. b. Forma latenta a litiazei biliare se manifesta prin : a. digestiva: c. c. C si D se transmite pe ca! a. jena dureroasa in hipocondrul drept. Masurile profilactice in litiaza biliara sunt reprezentate de : a. hepatita cronica colostatica. 6 luni. 2-6 saptamani. c. circumcizie contact intim. sedentarismul . <. c. b.Litiaza biliara este mai des intilnita la: a. hipercalcemie . hepatita C. 215. piocolecist . ' . b izolare in spital. c. barbierit. Staza in litiaza biliara se realizeaza prin : a. b. cbstructii cistice sau oddiene . sarut. b. 'ur . cistografia . tineri sub 30 de ani.6 luni . transpiratii si extremi tati reci. sexuala .Factorii favorizanti ai litiazei biliare sunt. evitarea abuzurilor alimentare . I saptamana: b. senzatie de plenitudine in hipocondrul drept. b. >3 Hepatitele acute virale sunt boli infectioase. .Litiaza biliara este o afectiune provocata de : a. dezvoltarea unor calculi biliari in vezicula . b. 45 zile . a. E se transmite pe cal 207. abuzul de antibiotice cu eliminare biliara 217. femei decât la barbati. hipocolesterolemie. parenterala. b. 2'2 Incubatia in hepatita A este de : a. a.Examenele de laborator in litiaza biliara arata a. 213 Incubatia in hepatita B este: a. formare de calculi in canalul Wirsung.ns^. hiperbilirubinemie . 215.ea neiatrogena a virusului hepatitei B se face prin ' Mdf1echiura. abuzul de grasimi si proteine . c agitatie. c. d 2 saptamani. Complicatiile litiazei biliare ce pot apare la nivelul cailor biliare sunt: a. 222. digestiva. b. dezvoltarea de calculi in caile biliare extra sau intrahepatice . c. tumori ale organelor de vecinatate . digestiv. Examenele radiologice care deceleaza litiaza vezicularâ sunt: a. hepatita B. 218.-Horii cronici de virus hepatitic sunt in hepatita A. declarare numerica. sarcina . parenterala: b. c. 2 19. tatuaj . ulcer gastro-duodenal perforat. 221. b. 10 zile. c. ) Pi hepatita virala B. colecistografia.apendicita acuta perforata. lunar. b. evitarea ortostatismului prelungit. c. respiratorie. 2 i. angiocolita acuta . duodenocolecistografia .

31 Alte cauze de declansare a colicii biliare pot fi reprezentate de : a. 22-1 Tratamentul medicamentos in litiaza biliara consta in : a. greturi. 2. c. suferinta acuta a ficatului. cand fenomenele nu ceaeaza 236. cu exceptia ' a. dupa 24-36 de ore de ia debut. 237. Dieta unui pacient cu litiaza biliara consta in : a. c. c. 234 Pentru reducerea inflamatiei si combaterea infectiei. la debutul colicii. c. ileus biliar. c.La nivelul tubului digestiv litiaza biliara poate ca urmatoarele plicatii : a pancreatita acuta hemoragica: b. c. durere violenta in epigastru: c. Ir litiaza biliara tratamentul hidromineral : a este recomandat imediat dupa ult ima colica. infi amatia acuta a peretelui vezicii biliare: b parazitoza intestinala. c.nu este recomandat. administrarea de antibiotice. b consum excesiv de alcool. hepatita cronica colostatica. c la barbati. nitroglicerina.-îcjrcsficul diferential al litiazei biliare se face cu: a ocluzia intesti nala: b colecistita cronica necalculoasa: c duodenite si gastrite cronice . 22~7 Complicatiile litiazei biliare la nivelul ficatului pot fi reprezentate ce a. infectioase. 232. b.60 ani . 22. a. a intre 45 . ? -: ri. aplicarea pernei electric in regiunea hipocondrului drept. aiskinezi a biliara. . c. 229 Colica biliara se manifesta prin. reducerea consumului de grasimi. calculi in vezicula biliara. coleretice. administrarea de laxative in caz de constipatie persistenta.c.In colica biliara interventia chirurgicala este obligatorie. 235. 230.Cauzele aeclansarii colicii biliare sunt: a. b. tratarea corecta a tulburarilor endocrine . b. c. b. b. tulburari functionale la nivelul pilonului. in colica biliara este indicat : a. durere in omoplatul drept si umarul drept. durere in hipocondrul drept sau epigastru . scobutil compus. varsaturi cu continut alimentar sau bilios c tulburari majore d e tranzit intestinal 233. evitarea consumului de alimente si lichide prea reci.Simptomatologia colicii biliare este reprezentata de : a. cauze dismetabolice. Ciroza hepatica apare preponderent. b. durere acuta violenta in hipocondrui arapi: b. . regim hipoglucidic. hepatita supurata difuza. aplicarea unei pungi cu gheata pe hipocondrul drept. 223. 233. prezenta calculilor in caile biliare intra si extrahepatice. c. b calculi in rin ichiul drept.In colica biliara pentru calmarea durerii se administreaza : morfina. suferinta cronica cu evolutie progresiva. ileus biliar. Ciroza hepatica este: a. c se recomanda la 1 luna de la ultima colica . administrarea obligatorie de antibiotice . b la femei . administrarea de antispastice. disfunctie hepatocitara. b. Cauzele declansarii cirozei hepatice sunt: a. in peritonita biliara.

b sunt cianotic e numai periferic: c. hipertensiune portala . in functie de gravitate. administrarea citostaticelor 246. stelute vasculare si eritroza . combaterea varsaturilor. 245. anurie temporara. regimul hiperlipidic. ciroza ascitogena. 243 in insuficienta renala acuta diureza este : a. prajeliior: c. hiperazotemie si oligurie sau anurie. b. b. fortarea diurezei prin administrarea de lichide abundent r-miu K ontroleaza zilnic: a. sunt albe. c. c. corectarea dezechilibrului electrolitic fara rezultate de laborator. c ascita. La pacientul cu insuficienta renala acuta este contraindicata: ¦ . 243. 24 ! Edemele unui bolnav cu ciroza hepatica : a. facies vultuos . 243. ¦24 . sub 50ml urina/zi. Bolnavul diagnosticat cu ciroza hepatica prezinta: a. ciroza biliara tertiara . repaus la pat. este obligatoriu : a. pr9Venir ea hiperhidratarii in insuficienta renala acuta se a. b.butul cirozei hepatice se manifesta prin: a sindrom asteno-nevrotic. b fenome ne hemoragipare. c. b tumorile d e vecinatate afectand ambele uretere. scaderea TA. Medicina generala dintre urmatoarele afectiuni reprezinta cauze postrenale in 253 Cai Y\ disuria. aplicarea sondei Blackmore. condimentelor. sindrom meningian. insotesc ascita. calculoza ureterala bilaterala. 244 In tratamentul igieno-dietetic al cirozei hepatice. icter. peste 1000ml urina/zi. se efectueaza: a. 247. b. ci. glomerulonefrita. pulsul arterial.¦ ' . Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin: a. fortarea diurezei prin administrarea de lichide abundente. c. interzicerea sosurilor. La un bolnav cu ciroza hepatica care se exteriorizeaza prin hematemeza s au melena. b. sub 400ml urina/zi. scaderea treptata a cantitatii de urina eliminate pana la anurie. c. c. greutatea corporala. b.Semnul esential al insuficientei renale acute este oliguria pana la anurie: nicturia. b. temperatura. moi. erea insuficientei renale acute? a. 250. de cateva minute pana la 2-3 ore. a. b. b. deteriorarea rapida a functiei renale de excretie.Formele clinice ale cirozei hepatice sunt: a. in insuficienta renala acuta calea de administrare si compozitia lichidelor . ciroza hiperslenomegalica. c. c. 242 Pacientul cu ciroza hepatica prezinta: a. administrare hemostatice .

in functie de examenul sumar de urina. a. dupa administrarea de vasodilatatoare. 251 Interventiile asistentei medicale Ia un pacient cu insuficienta i .-nala acu ta constau in : a efectuarea bilantului hidric: o diminuarea catabolismului proteic prin epurare oxtiarenala hemodializata si dializa peritoneala. insuficienta renala acuta. 1017-1020. c.In cazurile in care in insuficienta renala acuta diureza este pastrata. c. b. 264.In insuficienta renala cronica urinile sunt: a poliurice si palide . ureei sanguine . b.Suprimarea functiei renale in insuficienta renala acuta survine ca urmare a: . . bradicardie. înainte de corectarea volemiei. reducerii filtratului giomeruiar. poliurice si hpercrome. b. 266. izostenurie. aritmii.In faza de izostenurie.258. i 41 j259. 40 :'". b. hipolipidemie . b. poliuria.w. b de catre medic .iUa renala acuta.In insuficienta renala acuta cresc proportional cu agravarea ifunctiei rena le: I a. 265. 1015-1017. hematurie. c.in vederea mentinerii echilibrului hidroelectrclitic vor fi stabilite. nicturia . hiperlipoproteinemie. c. defi citul calitativ consta in: a. scaderii reabsorbtiei tubuiare . creatininei sanguine . hipostenurie. densitatea urinei oscileaza intre : a. acidul uric. disurice si hematurice : c. nplkntii calde in regiunea lo mbara . b. Care dintre urmatoarele tulburari metabolice se intalnesc in insufici enta renala cronica ? a. 255. b.Care dintre urmatoarele tulburari cardio-vasculare apare in insuficienta ren ala acuta? a. . c. uree sangvina. diureticele se vor administra: -l 'lupa corectarea volem iei. 255. c. b. 259.Suprimarea brusca a functiei renale se intalneste in: I a. 257.Poliuria insotita de hipostenurie si ulterior de izostenurie este simptomul principal in : a infectii urinare . 263. c. calcemia. insuficienta renala cronica . 1010-1011. j b. disuria . 270. reducerii permeabilitatii glomerulare. c. Cel mai important semn in insuficienta renala cronica este : a. tahicardie. 262. a. c. hiperlipidemie . b. insuficientei renale cronice . pielonefritei acute.Uremia este stadiul terminal al : a. in functie de ionograma.In retentia azotata intalnim in sânge valori crescute al(. pielonefritei cronice .

exercitii fizice intense. retinerea in organism a substantelor toxice rezultate din metabolism. b diabetul. deteriorarea rapida a functiei renale de excretie . stare generala alterata. diuretice in deshidratarea extracelulara . 277.Interventiile asistentei medicale in insuficienta renala cronica este un ele ment important al activitatii medicale. r tgq _tGP.c. contractii musculare. a. b. usturimi la mictiune.Analiza sângelui in insuficienta renala cronica pune in evidenta : a.insuficienta renala cronica ? b insuficienta renala cronica.7 insuficienta renala cronica este o boala provocata de : 250. . b. intoleranta digestiva . c. febra. calciu). 2. alterarea echilibrului acido-bazic prin degradarea functiei^ tubulare . anemia si unele tulburari hemoragice . conditii fizico-chimice care favorizeaza cristalizarea (oligurie. frison. b. colica nefretica. staza urinara). 274. insomnia . barbati intre 30-50 ani. igiena riguroasa a tegumentelor. c. prezenta in urina a unor coloizi protectori care sa împiedice cristalizare a. 273. bicarbonat de sodiu in acidoza metabolica . prezenta in urina. c . c. se face cu : a. b. b durere cu caracter de colica nefretica. a. scaderea progresiva a capacitatii functionale renle.A. Etiopatogenia litiazei renale este reprezentata de : a.Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru c a insuficien ta cardiaca acuta . miros amoniacal al aerului expirat.Insuficienta renala cronica se caracterizeaza prin: a edemul pulmonar. b. insuficienta renala acuta? . valori crescute ale ureei si creatininei . adenomul de prostata. clorura de sodiu in deshidratarea extracelulara . Educarea pacientilor se refera la : a. stare generala profund alterata. c. 272. c glomerulonefrita. valori scazute ale ureei si creatininei . b. stari ccnfuzionale 1 b.R. 276. Manifestarea caracteristica in simptomatologia clinica a litiazei urinar e este. agitatie. c. oligo-anuria. Corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si acido-bazice in I . neliniste. ' . in exces. fosfati. alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic. a. necesitatea restrictiilor alimentare . somnolenta. a unor substante care pot cristaliza (acid uric. b g 0merulonefrita cronica : a. Medicina generala "7-'' Diaonosticul pozitiv clinic in litiaza renala se bazeaza pe : q oolakiurie . toleranta digestiva dispnee. sustinute . Dintre cele mai periculoase complicatii ale insuficientei rena le cronice fac oarte . c.Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru . 261. b. c 0bstructia cailor urinare. Problemele pacientului cu insuficienta renala cronica pot fi : a. edemul cerebr al. ' . 275. Categoria de populatie la care se poate intalni mai frecvent litia za renala este : a. b. alterarea integritatii pielii .-. c. mictiuni frecvente si dureroase. 271 . c hematuria. b. acid oxalic. barbati intre 50-70 ani. femei intre 30-50 ani. 278. cefalee precoce. c. c.

b..Morfina). decubit dorsalc.hematurie si uneori eliminarea calculului.--. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile bi liare.¦ ' ..Litiaza renala se defineste ca fiind: " a. . infectia urinara.. 285. opiacee (Mialgin. obstructia cailor urinare.. MS® . numarul calculilor renali. balonari abdominale. . localizare lombara unilateral cu iradiere de-a lungul ureterului spre or ganele genitale externe. c. compozitia calculului. fasole.-'. 284. : ' c.' ' . c.. Scobutil).. ' ' . b. . c.3000 ml/24 ore . . . U .. si infiltratii paravertebrale cu Novocaina. localizare suprapubiana cu iradiere in tot abdomenul inferior. cafea.. Algocalm in). 288. ** [ H ' b. diurocard sau acid mandelic. a.Conduita de urgenta la pacientul in stare de colica renala ista in administrarea de: . Alimentele ce se vor evita in litiaza oxalica sunt: cele sarace in acizi nucleici (carne.-. . c.' 287flh tratamentul litiazei renale se va tine seama obligatoriu de: ' a.. la indicatia medicului. 283.. numarul si marimea calculilor.»: j 'SMlSBIf 1 mia mei^'* b. boala de baza... 231 . . culcat in decubit lateral cu membrul inferior flectat. constipatie.Cele mai frecvente complicatii ale litiazei renale sunt: a. 230 Evolutia in litiaza renala depinde de urmatorii factori: a. b.¦¦¦¦.Indicatiile tratamentului chirurgical in litiaza renala sunt: a. manifes tarea acuta. aparitia infectiei. atunci cand este afectata functia renala si medical nu da rezultate. icre). afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si vezica urinara. 282. regimul alimentar. laptele. la aparitia infectiei urinare sau cand calculii ureterali nu se elimina mult timp. analgezice (Aminofenazona.. substante cu actiune litica asupra calculilor (Cystenal. ciocolata. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in ' -bazinet si in caile urinare. ceaiuri diuretice si ape minerale 2000 . w» >89. analgezice antispas tice. . durere lombara asociata cu manifestari reflexe: varsaturi.Caracteristicile durerii in colica renala sunt: localizare lombara. bilaterala. b.. 286. 1 '¦> b. decubit ventral v . radacina a coapsei. Medicatie indicata in litiaza urica este: acidifianta urinara (acid fosfaric). antiinflamatoare. l^g'-jF*-. hidronefroza. cu iradiere anterioara in tot e abdomenul... alcalinizanta urinara (bicarbonat de sodiu). ' JfjfT' . c.' )?itia antalgica in colica renala este: a. la producerea unei recidive. antispastice (Papaverina.Renogal). . malformatia cailor urinare. anuria.Sfei. c. Tratamentul colicii nefretice in litiaza renala consta in.

' Medicina generala b. mictiuni frecvente si dureroase; c. mictiuni frecvente. 292.Manifstarea clinica caracteristica litiazei renale este: a. infectia urinara; b. insuficienta renala; c. colica renala. 293.Sediul durerii in colica renala se afla in: a. regiunea lombara; ' r: b. regiunea toracala; - c. regiunea suprapubiana... ¦ ¦j-yVV .. ¦> 294.Prin tenesme vezicale se intelege: a. nevoia imperioasa de mictiune; b. mictiuni frecvente; c. mictiuni nocturne. 295.In colica renala, principalele semne sunt: a. durere, disurie, hematurie, meteorism ; - hipertensiune^poliurier durere, anxietate;" c. durere, neliniste, tenesme vezicale, varsaturi, uneori febra moderata . v 296.In colica renala, dintre tulburarile mecanismelor eliminarii urinii pot apar e.: . ,,. ¦ ¦ &' fraa..^ .a. polakiuria; b. izostenuria; 'c hipostenuria i/wNi'Uc/pii ¦¦¦ ' t ¦' ¦¦ ¦ ¦ i-i*ww'<><j*mp4mmw ¦ > - - - , --..¦ ..Aj^rtyv^w* IH'WKW^-' 297.In colica-renala, tratamentul de urgenta este: a. repaus la pat, calmarea durerii; '^PlpWHg" b. sonda uretro-vezicâla, combaterea durerii; c. repaus la pat, ingerarea de lichide din abdhdentâMHMp ftmmh c^awiips 298.Colica renala este : , dureros acut, paroxistic, de obice ..¦temixH'»»-» 312. Ce diferenta este intre diabetul zaharat si diabetul insipid ? a. in diabetul zaharat avem hiperglicemie; b. in diabetul insipid densitatea urinei este scazuta, c. in diabetul zaharat densitatea urinei este scazuta . 313. Ce deosebire este intre diabetul zaharat si diabetul renal ? a. in diabetul zaharat exista hiperglicemie; b. in diabetul renal proba hiperglicemiei provocate este normala; c. in diabetul renal poliuria este nocturna. 314. In ce conditii putem incadra un bolnav in prediabet ? a. ambii parinti sunt diabetici; b. mamele care nasc copii cu o greutate peste 4,5kg; c. unul dintre parinti are ciroza hepatica. 315. In diabetul zaharat iatrogen sunt incriminate : a. antibioticoterapia prelungita; b. tratamentul cu tiaziaice (Nefrix); c. corticoterapie. 316. Complicatiile acute ale diabetului zaharat sunt: a. coma diabetica acidocetozica; b. enterocolita acuta; c coma hipoglicemica. 317 Complicatiile cronice ale diabetului zaharat sunt: a ciroza hepatica; b glom eruloscleroza diabetica; o. retinopatia diabetica

' I a/n prodromala a comei diabetice este exteriorizata clinic prin a. polidipsie, poliurie; b. senzatie de foame; C. polipnee cu halena acetonica. " Tratamentul de urgenta in coma diabetica consta in a '-ministrarea de insulina in doza de : a 20 ui I.V. si 20 ui S.C.; b 20 ui S.C.: c 20 ui I.V. .320 Starea clinica a unui pacient in coma hipoglicemica se cara ;terizeaza alat uri de alte manifestari si prin: a. tegumente uscate, hiperemice: b. pupile dilatate ; c. tensiune arteriala normala sau crescuta. 321. In mod obisnuit, la un pacient diabetic, glucoza administrata ir PEV se tam poneaza cu 1 -ui insulina la 2 grame glucoza. Deci un lacon de 500 ml de glucoza 5% va fi tamponat cu : ; a. 24,5 ui insulina; b. 12,5 ui insulina; c. 10 ui insulina. ! 322. Administrarea insulinei Ia un bolnav diabetic se face in genera! , dupa u rmatoarea schema: a. de 3 ori pe zi, dupa caz si doza, cu 15 min. înaintea meselor principale; b. de 2 ori pe zi, la 15 min. dupa mesele principale; c. de 3 ori pe zi, la 15 min. dupa micul dejun si cu 15 min. inaintea mesel or de prânz si de seara. : 323. In cadrul examenului fizic general, mirosul are valoare importanta in stabilirea unui diagnostic. Astfel, in coma diabetica, ; mirosul e ste de: a. usturoi: b. fructe coapte, acetona; c. amoniac. 324. In coma diabetica, simptomele evolueaza cu. a. agitatie psiho-motorie si dezorientare psihica, b astenie, somnolenta pana la coma. c. pierderea cunostintei. 325. Faza prodromala a comei hipoglicemice este exteriorizate clinic prin: anxietate; transpiratii; c anorexie totala. 325. Conduita de urgenta in coma diabetica impune si recoltarea urmatoarelor pro be de laborator: a. glicemie; b. ionograma; c. fibrinogen. 327. In cazul in care diferentierea intre coma diabetica si cea hipoglicemica este greu de facut, diagnosticul se poate stabili prin administrarea a: a. 20-30 ml glucoza hipotona(5%); b. 20-30 ml glucoza hipertona( 20-40%); c. 10 ui insulina . 328. In coma hipoglicemica debutul este: a. lent (mai multe zile); b. brusc, sau la cateva ore dupa administrarea de insulina, c. brusc, imediat dupa administrarea de insulina. 329. Coma diabetica poate fi declansata de: a. corticoterapie; b antibioterapie; c oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina. 330. Conduita de urgenta abordata in spital la un pacient in coma diabetica, vizeaza: a. combaterea alcalozei; b. combaterea acidozei; r hidratarea. Fenomenele digestive intalnite in coma diabetica sunt 3 ¦ u.~- .1:oarele: .i senzatie de foame; :: greturi; c varsaturi.

3 1 Coma hipoglicemica are tablou caracteristic de coma a. "u3cata"(tegumente si mucoase uscate) si "calma"; b. "umeda" (tegumente acoperite de transpiratii profuze): c. hipertona (convulsii, hiperreflexie osteo-tendinoasa, hipertonia globilo r oculari, Babinski pozitiv bilateral). 3 : i Socul este definit ca: a grava tulburare functionala a intregului organism; c suferinta grava a'creieru lui cu conservarea pa.tiala a functiilor vitale; c. reactie organica post-agresiva decompensata. 334 Obiectivul principal al tratamentului in soc este: a combaterea insuficiente i cardiovasculare; b. restabilirea perfuziei organice a tesuturilor; c. combaterea hipoxiei cerebrale 335. Clasificarea etiologica a socului este urmatoarea: a. hipovolemic, cardiogen, toxico- septic, anafilactic, reurogen; b. cardiogen, hemoragie, septicemic, toxic, anafilactic, psihogen; c. hipovolemic, cardiogen, neurogen, infectios, anafilactic. ,336.Care dintre urmatoarele semne nu fac parte din tabloul clinic al ^socului: a bradipnee superficiala; ; b. hipertermia; 1 c facies palid, buze uscate si cianotice. î 337. Socul traumatic compensat asimptomatic si nemanifest clinic este caracteriz at prin: y . a. echilibru biologic care impiedica aparitia socului recompensat: b. faza imediat postagresiva; c. perioada in care nu se face tratament antisoc.' 333.Conduita de urgenta in socul traumatic cuprinde : a. inlaturarea factorului socogen; b. combaterea durerii; c. evaluarea rapida a leziunilor. 3--:? 339. Pretratamentul socului se aplica: la locul accidentului si pe timpul transportului ; numai in unitati U.P.U si T.l. ; imediat dupa agresiune, cand nu se manifesta semne de gravitate; 347 340. Refacerea volemiei in socul traumatic se face cu : Dextran 70 cu timp de injumatatire 8-12 ore: Dextran 40 cu timp de injumatatire 6-8 ore ; preparate de gelatina. 243 341 Punctionarea unei vene cu ac de mare calibru este un gest de mare urgenta de oarece : a. scade tensiunea venoasa prin hemoragie masiva ; b. este necesara mentinerea unei cai venoase libere ; c. in etapa decompensata a socului venele se colabeaza si .34' se punctione aza greu. ¦'42 Terapia analgetica in soc : ; a. sedeaza bolnavul ; ¦ b. inlatura frica si agitatia ; 135 c. nu preintampina decompensarea socului. î -3. Factorii etiologici in socul cardiogen sunt: < a infarctul miocardic acut; b. insuficienta cardiaca acuta, c. embolia pulmonara cu tromb sanguin Socul cardiogen se poate instala : a, o data cu debutul I.M.A.; b in cursul evolutiei I.M.A.; c in cursul aparitiei edemului pulmonar acut.

aparitiei insuficientei vasculare acute. soc hiperdinamic. in crese si gradinite. Clostridium. b. b. 353. compensat. b. psihice. diureza. w . c. completarea anchetei preliminare cu investigatii si masuri eficiente si incheierea o data cu limitarea focarului . efectuata in cadrul triajului 350. puls. infectii asociate fungii. tahipnee. stafilococi. b. Debutul clinic al socului anafilactic cuprinde: a. c se administraza adrenalina subcutan 0. informarea privind eventualele contacte la domiciliu . calmarea durerii cu analgetice majore : mialgin. c. tahicardie. tulburari metabolice. inainte de intrarea in colectivitate.cianoza : c. corticoterapie . dupa intrarea copiilor in colectivitate: c. hipotensiune arteriala. .¦ . administrare de antipiretice . tulburari digestive. c. ce creeaza probleme de sanatate publica. facies. încheierea o data cu limitarea focarului . tegument uscat si calc. b. respiratie. c. boli . a... b. supravegherea functiilor vitale : TA. ~ . Conduita de urgenta in socul anafilactic cuprinde: a. oxigenarea pe sonda nasofaringiana. c. ex. b. tulburari cardiovasculare. 159. diureza. preexistenta altor leziuni . antibiotice . 354. hipotermie. acidoza marcata. se efectueaza : . anxietate: b.bacterii . in crese si gradinite. supraveghere directa 24 ore . c. bolile cu raspandire mare in populatie. c. masurarea T. c. ¦ In socul anafilactic : a are loc o exsudare de lichid interstitial. sinuciderile etc. Stadiul I al socului septic se caracterizeaza prin : a. Epidemiologia este o stiinta medicala care studiaza : a. neoplaziile. tegumentelor. fortral b. Ancheta epidemiologica definitiva presupune : a este efectuata de catre medicul de familie . perturbând dezvoltarea normala a societatii. patrunderii bruste in torentul circulatiei a bacteriilor si toxinelor lo r. vasodilatatie. 53 Triajul epidemiologie presupune : a. zilnic. b. cavitatii bucale si conjunctivelor. manevra epidemiologie. Tratamentul socului septic se face cu: a. puls. b. heparina. hipertermie. aplicarea de garouri. termometrizarea. intubatie endotraheala . accidentele rutiere. Socul septic apare ca urmare a : imunitatii scazute a pacientului.Triajul epidemiologie se efectueaza : a. 351. Neisserii.Termometrizarea zilnica. bolile cu raspandire in populatie . Socul septic este provocat îndeosebi d.A. c. enterococi . b.Primul ajutor in socul cardiogen consta in: a culcarea si sedarea bolnavului. vasoconstrictie.5-1 mg tratamentul socului cardiogen presupune : a. . prabusirea tensiunii arteriale. la prezentarea'copiilor in tabere si la reinceperea cursurilor dupa vaca nta . boli cardiovasculare.

c false membrane . prin mijloace fizice.Dezinfectia urmareste : indepartarea agentilor patogeni de pe tegumente si de pe diferite obiect e din mediul extern. : b c. masuri tranzitorii care inceteaza o data cu stingerea focarului de infec tie.v. iradierea cu ultraviolete pentru dezinfectia aerului .r g. 364. anginele se clasifica astrel: ce vin in contact cu bolna vul. * o. spalarea. b. ?' v ^ b. j. b. 365. Dezinfectia prin metode chimice se realizeaza prin : 3-. supravegherea si controlul preventiv al factorilor epidemiogeni . de catre asistenta medicala . masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei I boli infecti oase. chimice si mecanice..Mijloacele mecanice de dezinfectie sunt: . 356. prevenirea unor noi cazuri secundare: j c. hidroliza si precipitare P congestia i ntensa a fundului de gat.->!rest8 : b scufundarea in substante dezinfectante. examene clinice . b. masurile permanente cu caracter genera! si educatie sanitara . af ectiuni întâlnite numai la copii . prin mijloace fizice si c himice.r-. cele mai frecvente infectii streptococice. neutralizarea agentilor patogeni de pe toate suprafetele 3-2 Cin punct de vedere clinic. 355. i c. c. 356. b. saptamanal. c. . indepartarea si distrugerea agentilor patogeni de pe tegumente si diferite obiec te din mediul extern. Metodele fizice de dezinfectie : ' r" Manifestarile locale cele mai frecvente in angina streptococica a. Profilaxia generala presupune : a. RBW.a. se a.a. niciodata.na ulceronecrotica. aerisirea. inflamatii ale istmului faringian. la copiii suspecti sau bolnavi din crese si gradinite 351. a.Sterilizarea urmareste : . a cu mult mai rar. angine : rosii. distrugerea agentilor patogeni din profunzime. masurile indreptate impotriva spectrului de morbiditate . ecografie abdominala . a.pulmonar. zilnic. umeda gl r " si radiatii u. se realizeaza prin denaturarea proteinelor. 57 56 363. albe.Profilaxia speciala se refera la : a. rx.. ulceroase: . ventilatia. sunt reprezentate in principal de caldura uscata. ' a odinofagia. frecvent: c. folosind agenti chimici.Controlul medical periodic anual al personalului din sectcru alimentar se fa ce prin : j a. b. ca forma a anginei streptococice. j c. spalarea si / sau stergerea cu substante dezinfectante . stergerea umeda a suprafetelor. se bazeaza pe reactia de oxidare. . coproculturi. 352. . radiatii ultraviolete r neis sunt. c. la copiii din crese si gradinite. 3:" c.

micropapuloasa.! b. cu elemente purpurice dispuse linear" la nivelul pli cei cotului si inghinal. catifelata la pipait. c. . b. ! T 382. o dunga albg pe gingii (dunga Appert). atenuati. Exantemul scarlatinos apare mai intai : a. respectând fata . b. . c. pe gat si torace. pentru b. scarlatina . 367. de catre medical scolar. cefalee.b. . 377. tetraciclina si cloramfenicol. var saturi. Koplik . Masca Filatov. 368. veziculara . penicilina. va sugereaza : a. Angina rosie + febra + eruptie micropapuloasa pe trunchi.Pentru scarlatina distinctiv este semnul : a. metode genetice . a ngina. varicela. distrugerea tuturor microorganismelor patogene si . 335 25 z 336 c. febra mare. . medicala. tahicardie. la domiciliu . albe . Dezinsectia de combatere utilizeaza in mod curent: c. Copilul cu scarlatina este tratat: a. 379. 380. c streptococul alfa hemolitic din grupa B. aspra la pipait. b. anatoxine. vaccinuri preparate din toxine detoxifiate.Pastia. eruptie fugace. varsaturi. a. b. \ a angina. membre superioare. 378. ambele raspunsuri sunt corecte . a. 373 Eruptia in scarlatina este: 53 58 1 3J a.roseata difuza a mucoasei bucale. '5 . b. c. 1-2 zile. Perioada de incubatie in scarlatina dureaza: a. vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii. * c. doxiciclina. transformate in (375. chimice si biologice . obligatoriu in spital de catre medical specialist. fata anterioara a toracelui si abdomen.Scarlat ina se manifesta clinic in perioada de debut prin . a . b. Grozovici . b. : a streptococul beta-hemolitic din grupa A: b stafilococul auriu. { c febra. metode fizice. micropapuloasa. nepatogene inclusiv a sporilor de pe obiecte cu utilizare " c. Vaccinoprofilaxia utilizeaza : . o.374 Scarlatina este o boala infectioasa produsa de : c. c 3-6 zile . necrotice. c. febr a moderata.}33 . b. vaccinuri din culturi de germeni vii neatenuati. angina. Manifestarile clinice in scarlatina sunt determinate de actiunea :. angine: ros ii . eficienta sporita. s 381. 1-10 zile. rujeola. angine : rosii . inactivarea agentilor patogeni existenti pe suprafata '373 Tratamentul anginei streptococice consta in administrarea r e instrumentelorchiurgicale . semnul Pastia si ciclul lingual. c.

testarea receptivitatii se face prin testul intraderrnic Dick . c eritematoas a difuza. b. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin : a. supraveghere facultativa a bolnavului . catar (nazal. bronsic. encefalita. b. diaree. imunitate. administrarea de hidrocortizon acetat.In scarlatina. febra moderata. poliadenopatiei occipitale . lue ta. febrei si catarului respirator . 399 392. toxina scarlatinoasa (Dick) eliberata de streptococul beta-j. cat si in locuinte .'.ile de la debu tul bolii si pot fi: a. lucioasa. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se . 390. b reumatismul articular a cut. Complicatiile scarlatinei pot fi: a. nici una dintre afirmatii nu este corecta . poliartrita. I 394. streptococilor alfa. glomerulonefrita difuza acuta. 3S9 Interventiile asistentei medicale pentru prevenirea complicatiilor la un pac ient cu scarlatina sunt: a. c hiperdinamie. I b. postinfectioase. b.! b. smeurie. septice. c. 102 c. test de: a. streptococci beta -hemolitici.posterior. b. tCC c. administrarea de penicilina. febrei. cefaleeei si durerilor ia deglutitie: b. tratam ent cu penicilina al purtatorilor. c. c. 391 . Complicatiile imunoalergice ale scarlatinei se instaleaza la 15 . enemtem. sângerânde. c. rosie inchis. de supraveghere a contactilcr timp de 10 zile . crup. febrei. febra +catar + semnul Koplick. b. b. Problemele pacientului cu scarlatina pot fi: a. toxice. limba smeurie. 393. asuri de izolare. cel putin 7 zile . c. c colica biliara . b. 'r dianosticul scarlatinei de importanta majora este ciclul lingual r-^atoarele caracteristici: limba saburala. agitatie legata de starea toxica . cu false membrane aderente care se refac rapid. alterarea confortului legat de d urerea de cap si febra.--ira din scarlatina are urmatoarele caractere: rosie. combatarea pruritului. eritromicina. îngrijirea unui bolnav cu scarlatina include : a aplicarea de comprese reci pe fru nte. reliefare a papilelor fungiforme: limba saburala ce se descuameaza in sens antero. dezinfectia in focar de tip continuu si terminal.Tratamentul etiologic in scarlatina cuprinde : a. catar nazal. suprainfectii bacteriene. regim hiperprotidic.a. febra inalta. cresterea mare a febrei.hemolitici. ocular). alergie . c. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin : a. de 2 ori pe ora. la indicatia medicului. b rosie sau eritemato-pultacee. Profilaxia scarlatinei include : a. repaus la pat.Tratamentul simptomatic in scarlatina se adreseaza : a. la externare tratamentul se continua cu moldamin . c. rar ulcero-necrotica . 395. efect teratogen. combaterea pruritului cu lotiuni de alcool mentolat. atat in colectivitati. îngrijirea cavitatii bucale.hemolitic grupa A. b varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infec tios. i e s . extensive la pilieri.

dupa urechi. c. tegumente palide.noortanta rubeolei este data de : ^ efectul teratogen asupra sarcinii in primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii congenitale . o nu este insotita de prurit. dispare: a in prima zi de eruptie . Medicina generala cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie ir. n rujeola eruptia : a. I b. pe frunte s i obraji .torace: c. c. imobilitate. 405. 63 b urmarirea contactilor nevaccinati sau care nu au trecut prin boala . 404. c. Cresterea febrei in perioada de stare si de palire a eruptiei : a este normala.P generalizeaza descendent in 3 zile . c. septice postinfe ctioase . a infectioasa. nazo-bronsic. eruptia micropapuloasa cu fond congestiv. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii. tusei. pigmentara cafenie si descuamatie foarte fina . in perioada de convalescenta . varsaturi. umidifica aerul din incapere. . este insotita de prurit. 403 Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructii cailor resp iratorii. b i n a treia zi dupa ce eruptia paleste. spital.Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola.Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizear a. reechilibrarea hidro-electrolitica. ] transpiratii. !n rujeola. j. c. virala. b complicatiile toxice.Rubeola este o boala : . Eruptia maculopapuloasa in rujeola incepe la : a fata . c. fara urme. nu produce prurit. patognomonic in rujeola. Evolutia eruptiei in rujeola este: descuamatie furfuracee precoce. c catar ocular. modul de transmitere este : a aerogen. in lambouri tardiva. b 8-11 zile: c 14-21 zil e. tahipnee. ^. aplica comprese hipotermizante .in perioada eruptiva din rujeola apare: a. 409. febra. gat). b. stare de neliniste. administreaza medicatia prescrisa de medic .dupa urechi.Problemele pacientului cu rujeola pot fi: a. i b. 405. i c. evolutie asimptomatica . b semnul Koplick. b. perioada de incubatie dureaza : a 3-6 zile.in perioada de incubati e sunt: * a. c. exantemul . * c. cu adenopalj eruptie micropapulo asa fugace si febra inconstanta . o gat . reci. administrarea de imunoglobuline dupa 5 zile de la j contact. imobilizarea pacientului in perioada eruptive. este lipsita de importanta . nervozitate. Semnul Koplick. La ivirea unui caz de rujeola se procedeaza la : a izolarea bolnavului la spital sau la domiciliu pe perioada contagiozitatii. greturi. c. este semn de complicatie prin suprainfectie bacteriana. frisoane. :. dispnee cu polipnee cauzata de febra: b. inapetenta. j b cu izolare la domiciliu . apatie. \ b. membre . > rubeola. potential de deficit de lichide legat de varsaturi. 407. aspra la pipai'' 62 l p raqnomonic pentru rujeola este : a semnul Barsieri. c. hipotermie .macule de culoare rosie (pe fata. dureri abdominale. polipneei sunt: a. ce evolueaza favorabil .

varicela.2 419. c. c. rubeola. rubeola. nominal. c. febra inalta la adulti. Eruptia in rubeola are'urmatoarele caracteristici : a. animalele. dupa pubertate complicatie a parotiditei epidemice. c digestiv. a. varicela. 421 Eruptia este pruriginoasa in : . rujeola. iernii.Febra + catar respirator + adenopatie va sugereaza ¦ rujeola. poliaaenopatia. etiologic. apare la: 418. digestiva. un alt simptom cardinal in rubeola este : a. J23 Tusea convulsiva. prin picaturi din se cretiile respiratorii expulzate prin tuse. b purpura trombocitopenica si meningoencefalita. prin obiecte recent contaminate . in 24 ore de la depistare.P! si atinic a. . verii. 14. vezicule clare ori tulburi si cruste hematice apar in : a. ' 3 Tratamentul rubeolei este : a simptomatic. micropapuloasa. b. a. Legislatia actuala prevede ca raportarea cazurilor de rubeola r iL. b. eruptia cu aspect polimorf: maci. raguseala. rujeola. In perioada de stare. sursa de infectie este sa se efectueze: » ' " ' hnlnay rn fnrmp> tinir.b prin contact cu obiecte recent contaminate de secretii. b. 417. reumatism articular acut.. apar in : trunchi si radacina membrelor) apare in : ' a. scarlatina. i5 Dintre rarele complicatii ale rubeolei se pot mentiona . aspect "facies plâns". 3 '. c. prin mâini murdare . Medicina generala £. trimestrial. evolueaza endemo-epidemic cu " ingrosari" Epidemice la sfa rsitul: a. numeric. c. fara tendinte la confluente. 2-3 saptamani: b 1-2 saptamani. c. c. macule mici de culoare roz. maculopapuloasa.Alaturi de eruptie. cu fond congestiv . subfebrilitate. * b baieti. c. b. c igienic. b. rubeola.1 Orbita urliana g fete. a omul bolnav cu forme tipice si atipice. nominal . angina. 1 sapta mana . b tuse convulsiva. ciclul lingual . lunar. b."cubatia in rubeola dureaza : a. Calea de transmitere in tusea convulsiva este : a aerogena. c. cu tendinte la confluente . primaverii. b. injectie 420. sea convulsiva. tuse. papule. poliartrita. c. b. 12? Semne catarale respiratorii : rinita. b. scarlatina . Distributia centripetal a eruptiei (sunt mai multe elemente pcrjunctival a. c purtatorii faringieni de streptococ .

febra. b.'romul encefalitic . rubeola. agitatie. la 2 luni interval. fecal-orala. c parenterala. adulti peste 40 ani. aerogena . apare in : a a hepatita acuta virala. prin contact intim la inceputul bolii . 435. b. 423.iarna . A treia vaccinare pentru poliomielita se face : a. c. 1 437. greata. Meningita pneumococica detine prioritate ca frecventa i4 etiologia meningitelor purulente la : a. c: b.tioasa. 23 izvorul epidemilogic in poliomielita este omul infectat. copii. orale. b. b.Sindromul meningean . Simptomatologia afectarii meningiene cuprinde : a. ' c.o inmanunchere de semne si simptome. b. i( Medicina generala . cefalee si jena lojile par otidiene apare in: a spondiloza cervicala. \T c. tetanos .. meningita tuberculoasa. larna-primavara.. cefalee puternica. toamna . 30. z c.-"xorima afectare a creierului de cauza infectioasa si . febra. 436.Poliomielita face parte din categoria bolilor transmisibile: a cu declarare nominala obligatorie. tratament la domiciliu si iz olare obligatorie . hematogena . b internare si tratament obligatoriu in spital . meningita seroasa .$ 1 432. c. c. . copii. 422. Meningita meningococica detine primul loc ca frecventa i etiologia meningitelor purulente la : 4 a. oreion. b. tineri . 431. varsat. 433. maturitate. c. Parotidita epidemica este cunoscuta si sub numele de : a. varsaturi si somnolenta pana la coma. Primovaccinarea in poliomielita se face in doua administra". parotidita epidemica. b. scarlatina. c. nou-nascut si sugar. c. c toxiinfectie alim . c. prin contiguitate . c. in primul an de scoala. 434. b. aerogena. i «r u b. Tabloul clinic cu debut relativ brusc. Calea de transmitere a meningitei poate fi : 4 a. vara. liceu. rubeola. varicela. calea de yansmitere fiind : ¦t a.-.a. adulti peste 40 ani. fotofobie.toamna. pojar.un grup de simptome si semne. b encefalita. subfebrilitate. in lunile de : i a. apai in : a. b.

\ Scaune numeroase.alimente se face prin pastrarea la temperatura de : '454. a chimioterapie antivirala. b febra tifoida. o boala produsa de Rickettsia Prowazekii. 5grade C. .le : 1 hepatita acuta virala. sallmonela. b. prin ingestia unor alimente in care germenul s-a dezvolta^. prin ingestia toxinei eliberata in aliment. animal. boala transmisibila cu declarare obligatorie. -". Rol primar in transmiterea dizenteriei ii au: a. In feora tifoida este obligatorie: a.455. sallmoneloza. c parotidita epidemica. specifica omului. apare in a. om. holera. peritonita. subliniaza sindromul clinic din : c. cu asp ect omogen. toxiinfectie alimentara. Calea de transmitere a dizenteriei este: . 448. b. cefalee. c. hepatita virala. Toxiinfectiile alimentare survin in urma urmatoarelor situat patogenice : a. b.entara. b varicela: c hepatita virala A. colectivitati ide copii. rujeola. om si animal. . prin recoltarea 445. 45Q. oligurie. contaminarea hainelor. -10 grade C. scaune diareice. mustele. a. 455 Pentru bolnavii care lucreaza in sector alimentar. in egala masura. împiedicarea proliferarii agentului patogen existent in unele c. parazitoza intestinala a. scaune diare ice verzi ca in " zeama de mazare". este obligatoriu controlul. iblou clinic cu varsaturi. o.Bacilul tific are patogenitate exclusiva pentru . 447. c. c. dupa tratament. c. c. imobilizarea pacientului. c. Tabloul clinic ce cuprinde scaune frecvente. c imunoterapia cu imonoglo buline specifice . 448. atamentul encefalitei consta in . dizenterie. spitalizarea. febra. 4 c. Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma ¦ mului de alimente contaminate cu diverse bacterii se ste: a. b. a. varsaturi. tulburari de senzori u. b.: a re in a. 0 medicatie antiinflamatorie si antiedematoasa. febra tifoida se transmite pe cale : a digestiva. b aerogena. colici abdominale. de culoare galben verzui. b. 449. c greturi. b. parenterala. Febra tifoida este: a. f _'cn 3îars toxica. c consta in protec tie generala prin vaccinare specifica . c. -Sgrade C. scarlatina. urmareste combaterea vectorilor. diverse paralizii . mâinile murdare. toxiinfectia alimentara. declararea nominala. mucopiosanguinolente. [rcefalitele acute postinfectioase survin in convalescenta unor ¦ 'ectioase precum: n rujeola. c. cuprinde protectia celor expusi prin masuri generale sau prin vaccinuri formolate. ' "" " a îetanos. b. lichide abundente. in foarte mare cantitate. tenesme si uneori b. Profilaxia encefalitelor virale : a. b. moi. b convulsii. "j'cloul clinic in encefalita cuprinde : a. dizenterie. omogene.

luxatie antero-superioara. vârstnici. b fecal-orala. imobilizare la pat. . scarlatina. c. copii sub 5 ani. digestive. aerogena. 451. b. c.: c. (de .Cea mai frecventa fractura a antebratului este: a. 463. Fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os este: a fractura spiroida. scarlatina. 169 470 47 ¦ i. luxatia soldului. anatoxina tetanica.a. fractura cominutiva. b. declarare nominala obligatorie. verorab. b. luxatie postero-inferioara. fractura Pouteau . osteosinteza centromedulara. 1 coprocultura. b. mijlocesc . c. b. de obicei lent. Hemartroza se intalneste in : a. a. tetanos. 462. cu coapsa in flexie de 90° pe bazin. parenterala. 459 Solul. scazut foarte mult 460. ¦6' pr^ c. mai mare la : l a. anatoxia difterica. "Rasul sardonic" apare in : a. . b. Morbiditatea prin tetanos generalizarea vaccinarii cu: a. c. cu "trismus" precedat uneori de tresar :mn patognomonic pentru : musculare la nivelul plagii este se a. fractura in 1/3 medie a radiusului. regim alimentar strict . dizenterie. sporilor prin: a. b fr actura prin infundare. rujeola. . c.patrundere ) tegumentelor. c. luxatie postero-superioara. 71 70 453. Tetanosul impune : a. c. leziuni ale b. obiectele contaminate. i 457 Receptivitatea la dizenterie este generala.Colles. r fractura diafizei femurale tratamentul consta in: a imobilizare in aparat gips at femuropodal. 464. Debutul. praful. c. fractura extremitatii inferioare a radiusului.In ce varietate de luxatie de sold membrul inferior este in adductie si rota tie interna. c. tetanos. 5 coproculturi. izolarea obligatorie in spital . 3 coproculturi. aerogen. b. barbati. !{ b.

c gradul de profunzime a arsurii. disparitia edemului. deplasare permanenta a extremitatilor articulare. O entorsa incorect tratata poate determina: a. c. intrerupere a continuitatii unui os. c. varsta bolnavului. c. recidivare.b. c. b. 472. articulatia situata dedesubtul focarului de fractura. b. adolescenti. luxatie. 474. dezbracarea se incepe cu membrul bolnav.Imobilizarea pentru luxatia scapulo-humerala este: a.imbracarea se incepe cu memb rul sanatos. gravitatea unei arsuri se apreciaza dupa : a intinderea in suprafata a arsurii. articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului c fractura. artroza. 473. . cu continut serocitrin.Se considera cea mai buna atela pentru imobilizare : atela din material plastic. se insoteste de usturime. usturime.. bandaj Dessault: b. t imbracarea se incepe cu memb rul bolnav.ara din arsura de gradul IV : i -uprinde epidermul si dermul.Imobilizarea gipsata a unei fracturi trebuie sa cuprinda: a. cu continut sanguinolent. articulatia situata deasupra focarului de fractura. Fracturile in 1/3 medie a gambei sunt mai ales: a. c. b. La un pacient cu luxatie de police. Hemcconcentratia din arsuri: . 476. Secul din arsuri este: a. c. flictena alba". cu inf undare. flictena. persoanele in varsta. b spiroide. c. b. c. c.. b anafilactic. b. b. nu are importanta ordinea . c natura agentului etiologic. fractura olecranului. semnul caracteristic este a. reluarea miscarilor. hipovolemic. ¦i Medicina generala ¦.Arsura de gradul II are ca semn caracteristic: * a. r are o culoare ce variaza de la alb la negru. police asezat in forma de L. aparat gipsat brahio-antebrahio palmar. k.Prin entorsa se produce: a.Semnele vindecarii fracturii sunt: a. Arsura de gradul IV evolueaza cu: a. invaliditati grave. c. police asezat in forma de U. traumatic. cicatrici vicioase. 475. \<b. + atela Cramer. epitelizare spontana la o suprafata de peste 5 cm2. c. t>b. . b. police asezat in forma de Z. bandaj compresiv. copii.lmbracarea si dezbracarea unui pacient cu fractura de membr se face astfel: 4 a. tf5 ( c. intindere a ligamentelor si a capsulei articulare. atela gipsata. } 478. c. tulbure. Fractura de col femural este mai frecventa la: a. oblice. hipertermie. luxatia de genunchi. c. dezbracarea se incepe cu membrul sanatos. 477.

c. un ml solutie pentru fiecare procent suprafata arsa X greutatea corporal . 487. nu se acopera cu pulberi. a. mai mult sau mai putin dureroasa. c. complicatii hepatice. 493. b. b. escara galben-bruna. arsuri.Prelucrarea chirurgicala a unei arsuri consta in: a. poate aparea edemul pulmonar acut. c. este influentata de suprafata arsa. b. nu depinde de varsta si echilibrul psihic al bolnavului. Cî 490. se caracterizeaza prin hipoxie. c. . 486. varsaturi. administrarea de ATPA si sedative. c. b.Arsura produsa de acizi se caracterizeaza prin: a. b. 489. badijonare cu alcool 70%. c. i 492. : 36%. b. 491. c. calmarea durerii prin aplicare de albastru de metilen.Care dintre urmatoarele zone nu se panseaza in caz de arsura. u Traheostomia trebuie practicata la bolnavul cu : a.Prognosticul vital al bolnavului ars se calculeaza in functie de a. indepartarea flictenelor. Evolutia unei arsuri: a. zonele de flexie. b. oligoanurie. recoltarea probelor de laborator. neutralizarea acizilor cu amoniac 1% sau bicarbonat de sodiu. arsuri profunde ale fetei si gatului. arsuri circulare ale trunchiului. prin acoperirea cu o patura.Tratamentul arsurilor incepe cu: a. 18%. aplicarea unui pansament umed.a. profunzimea arsurii. c. moale. hidratata. Medicina generala b. c. este in functie de locul unde se produce arsura. In calcularea suprafetei arse. cu exceptia: a. dupa explozii in spatii inchise. ser fiziologic. hemoragie digest iva. b este influentata d e calitatea si promptitudinea tratamentului aplicat. spalaturi abundente cu apa sterila. toracele posterior reprezinta: a. b. se badijoneaza cu alcool dublu rafinat. este prezenta in prima perioada. fata. }7. 9%.Faza de soc postcombustional: a. badijonare cu alcool sanitar si violet de gentiana. escara alba. se considera primele trei zile de la arsura.o Tratamentul arsurilor chimice prin acizi se face cu: a. b. flictena cu continut sanguinolent. edem pulmonar acut. b. insuficienta renala acuta. c. inaltimea si greutatea arsului. c. ¦ 5. regiunile perineale.Stingerea arsului cuprins de flacari se face: prin rostogolire prin nisip.Complicatiile arsurii prin erori de tratament sunt. se accentueaza daca bolnavul prezinta hemoragii digestive. marimea suprafetei arse.In acordarea primului ajutor in arsura: a.Cantitatea de lichide ce trebuie administrata in caz de arsuri se î^culeaza: a. b. prin stropire cu apa. se unge cu substante grase. c. 488.

scaderea brusca a tensiunii arteriale. intratis ulara. sângele are urmatoarele caracteristici: a. pot fi cu sânge rosu in . c. hemoragia care se dezvolta numai sub piele. b. 6 I. Atat hematemeza. b. felul vasului lezat si cantitatea de singe pierduta. sangerare difuza greu de stapanit. sânge aerat cu elemente caracteristice sputei. t c. b. In hemoragiile arteriale. nu tine seama de examenul de laborator. nu este influentata de evolutia clinica. locul unde se dezvolta si se evidentieaza hemoragia. b. b.Cantitatea de sânge pierdut intr-un timp scurt este mai mare in a. 5 10. polakiurie.1/2 din cantitatea de sânge din organism. b sânge incoagulabil. functie de locul unde se dezvolta.In cazul hemoragiei venoase. c. c. hematurie. 504. se pierde numai 1/3 din cantitatea de sânge din organism. interna. exteriorizata: L hemoragie externa. 505. 503. greutatea corporala a ind ividului si viteza cu care se produce pierderea de sânge. 502. se pierde 1/3 din cantitatea de sânge din organism. arteria la. urmatoarele situatii: a hemoragii abundente cand sângele stagneaza in stomac. 5 I. interna exteriorizata. 2 Irtr-o hemoptizie caracteristic este : a. b hemoragii abundente cand sângele nu are timp sa stea in stomac.Gravitatea unei hemoragii este data: a. Corpul unui barbat cu greutatea de 80 kg contine urmatoarea cantitate d e sânge: a. hemoragia venoasa si capilara. c toate sunt de aceeasi gravitat e. smoragia intratisulara este: a. c. numai de viteza cu care se produce pierderea de sânge 506. sângele are urmatoarele caracteristici: culoare rosu inchis. b. se pierde 1/3 . se pierde o cantitate neinsemnata de sânge. b. numai de cantitatea de sânge pierduta. c he . ca zatul de cafea c aoaritio * c.3. c. intratisulara. c.Consideram o hemoragie mare atunci cind: a.In cazul hemoragiilor de mai jos. felul hemostazei. c tisneste sincron cu sistola si cu o forta concordanta cu TA. 501. cea mai grava este Medicina generala c pierderea de 400 ml sânge la un copil de 10 kg. . c. se pierde mai mult de 1/2din cantitatea de sânge din organism. hemoragia arteriala.a astfel: a hemoragie capilara. intratisulara: c hemoragie externa.Hemoragia din caile urinare se evidentiaza prin: a. b.a. 71. culoare rosu inchis. hemoragia poate fi -V. daca singele este evacuat foarte repede. 500. cat si melena. Se considera o hemoragie mica atunci cand: a. c.Hemoragiile pot fi clasificate in functie de: a. hemoragia venoasa. tasneste sincron cu sistola cardiaca. de raportul dintre cantitatea de sânge pierduta. hemoragia este numai capilara. culoare rosu deschis. b.

" 517. care duc la ischemie p si infarct cardiac. oxigenare insuficienta a creierului. ca7ijl unei hemoragii intraperitoneale pot apare: a contractura si aparare muscu lara. b matitate abdominala deplasabila.Bolnavii cu hemoragie mijlocie prezinta: a. b. b. senzatie de caldura in regiunea epigastrica. 3!' 519.Intr-o hematemeza intalnim: a. vasoconstrictiei. urina este hiperconcentrata 3. muschi). muschi). ritmul cardiac si pulsul au urmatoarele carac teristici: j a. cand T. etapa volemica. scaderea C02 din sânge si tesuturi . in faza d: inceput a hemoragiei se datoreaza: a. filifaorm.-crater. pulsul este aritmie. 5 518. c. etapa de refacere a fierului. c. I an Medicina generala b ritmul cardiac este foarte rapid : 120 . splina. scade sub 60-80 mm ' Hg. c. b. dureaza 3-4 luni . E:apa de refacere a organismului la situatia anterioara oragiei care are loc in primele 5-6 zile. c. apar tulburari de irigatie a cordului. .130 batai / minut. revarsarea sângelui in cavitatea pleurala. 5 c. mobilizarii singelui din depozite (ficat.A.ortostatism.Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragie este dat de : a. 5 c. Hemostaza spontana este: a.In cazul unei hemoragii mari. Cauza tahipneei in cazul unei hemoragii este: a.In cursul unei hemoragii mari. b. lipotimie in clinostatism. pericardica). c. E:3oa hematologica de refacere a organismului la situatia rioara hemoragiei poat e avea urmatoarea durata: a refacerea este imediata. cresterea C02 in sânge si excitarea centrului respirate'' din bulb. manevra prin care se poate opri pentru un timp limitat o hemoragie. revarsarea sângelui in cavitatea pericardica. rinichiul r eactioneaza astfel: a. f ~ c i : a.moragia care se dezvolta in interiorul unor cavitati (pleurala. c pulsul este slab batut. ameteli in. . b. pierderea de 11 sanae b nn" 513. oate fi considerata hemoragie interna urmatoarea situatie: a. b. vasoconstrictia arteriala. apare insuficienta renala acuta. paloare. c. c. b. c meteorim accentuat. este: a etapa hematologica. dureaza 1-2 luni. vasoconstrictie. sânge amestecat de multe ori cu resturi alimentare si care coaguleaza greu . dupa oprirea hemoragiei. c. acumularii de C02.A. b. scaderea masei circulante. b. Mentinerea sau chiar o usoara crestere a T. hemoragia care se dezvolta sub piele sau in interior ul unor organe (ficat. functioneaza normal. hematom la nivelul mezenterului. senzatie de caldura in regiunea retrosternala 514. 515.

c. Medicina generala . 3 527. in 4-5 minute. cu scaderea brusca a TA.Hemostaza definitiva se realizeaza prin : a. comprimarea pe plan osos. brusc. b. Primul ajutor in cazul unui accidentat incepe cu: a. b. b. ridicarea l ui se va face : a. oprirea provizorie a hemoragiei. cauterizare. 20 minute. c. pansament compresiv. c. c oprirea hemoragiei prin aplicarea unei compresiuni pe vas. minute. c formarea coagulului rosu. . ridicarea cit mai incet a garoului. = : realiza hemostaza definitiva urmatoarele procedee: a administrarea de hemost atice.b. c. navalirea singelui central in zona de dedesubtul garoului* la scoaterea acestuia. compresiunea pe vas. cauterizarea si forcipresura. c. b. se incepe circular din jurul plagii. comprimarea pe plan osos.Pentru a preveni socul prin garou vor fi luate urmatoarele precautii: a. c. identificarea agentului causal. o ligatura si sutura vaselor. 529. c. Badijonarea cu iod: a. c este prima etapa in t .In segmentul de sub garou se pot produce urmatoarele fenomene: 5: a. Hemostaza provizorie este: a. in 2-3 minute.. capilare.. stabilirea felului si gradu lui leziunilor: b calmarea durerii. 5 531 . îf î 532. '" . 3 528. scoaterea accidentatului din mediul nociv. Hemostaza spontana este posibila numai pentru: a. compresiune pe vas. Pentru a realiza hemostaza provizorie. putind duce chiar la moarte. tromboza vaselor.-03taza definitiva se poate realiza prin : î cauterizare. inchiderea vasului care singereaza. b. : radiatii ultraviolete. se realizeaza pe o distanta de 20-30cm de plaga. 530. dilatarea paralitica a vaselor. artere si capilare. c. c. pina la l hemostaza defi nitiva. oprirea fara vreo interventie a unei hemoragii. Hemostaza provizorie se poate realiza prin: a. c substante chimice (nitrat de argint sau perclorura de fier 4%). vasodilatatia. mentinerea garoului pe o durata cit mai mica. fcrcipresura si legarea vaselor. aplicarea garoului. b. tratamentul plagilor nepenetrante este urmatorul: a. toaleta locala minutioasa. oprirea singerarii prin închiderea vasului care singereaj' oprirea singerarii pentru un timp limitat. La hemostaza spontana contribuie urmatorii factori: a. b. 5 b.. ' c. 1-2 ore. vasele mici si mai ales pentru vene.terizarea in scopul nemostazei definitive se face cu : a termocauterul. formarea trombusului alb.In cazul in care garoul a stat aplicat mai mult de 30 de minute. garoul poate fi mentinu maxim: a. ridicarea rapida a garoului.oprirea singerarii pentru 24 de ore. b. b.

. reprezinta conditia pe care trebuie sa o indeplineasca o compatibilitate de grup. b. se exploreaza plaga. va fi cat mai strâns pentru a asigura hemostaza. c. Solutiile folosite in pansamentul plagilor: a. Pansamentul absorbant este indicat in: a. La un bandaj nodul prin care se termina fasa: a. b daca nu s-a administrat ATPA. Coexistenta unui aglutinogen cu aglutinina corespunzatoare (A sau B si b) la ace easi persoana : a. b. fracturi deschise. se imbiba cu ser fiziologic sau apa oxigenata. b. c. b. se toaleteaza plaga cu solutii dezinfectante. partial. c. nu se face in zona pe care sta bolnavul. prin muscatura t animale. c. c. sa nu aiba sfaceluri. O plaga se considera infectata: a daca sunt mai putin de 6 ore de la accident. se imbiba cu alcool sanitar. absoarbe secretiile plagii. c.oaleta plagii. c. la plaga recenta. b. determinarea grupei sanguine a donatorului. La sfârsitul pansamentului: plaga trebuie sa fie curata. Conduita fundamentala a oricarei transfuzii este : a. 542. daca donatorul are grupa sanguina 0(1) Rh negativ. se va plasa la distanta de plaga. 546. se vor schimba zilnic. b. vor fi pregatite in cantitate mare. R4 Medicina generala pentru a desface compresele aderente de plaga: a. c. nu se scot fragmente osoase. b. la o plaga ce pare curata si a fost pansata st? dupa producere. b. 543. numai la plagile infectat. sangeranda. 540. Un bun pansament: a. fara secretii. b. protector.Sutura per primam se realizeaza: a. ocluziv. 545. rivanol. compresiv. la o plaga cu semne de inflamare. b. plagi operatorii. c.In cazul unei plagi. cloramina.ATPA se admministreaza la: a. Pentru pansament cu scop antiflogistic se foloseste: a. sa fie cat mai strâns ca sa nu alunece. la locul accidentului: a. plagi cu edem. se face o baie calduta in vas steril cu solutie diluata de KMn04. c se pastreaza in sticle de culcare inchisa. se realizeaza cu materiale sterile. secretante. c. tinctura de iod. 544. Pansamentul ce izoleaza complet o plaga de exterior este: a. 541. b. plagile infectate. determina aglutinarea hematiilor de care sunt fixate aglutinogenele. nu mai este necesara determinarea grupei primitorului. b. determinarea grupei sanguine a primitorului. c daca este mai veche de 6 ore. toate plagile murdare cu pamant.

aglutinina prezenta in plasma sanguina. prin înteparea pulpei degetului. 555. intrucat incompatibilitatea de * factor Rh poate produce accidente posttransfuzicnale . pe lama se"c>: observa ag lutinare intre picatura de plasma din sangeie de cercetat jV. c. persoanele Rh-negative dupa transfuzii repetate cu sânge Rh-pozitiv.c. a valorii hemoglobinei. sangeie face parte din grupa B(lll). amestecarea serului sau a plasmei primitorului cu eritrocitele cunoscute din grupele A(li) si B(lil).. In conditiile in care nu este posibila transfuzarea de sânge ^p izo-Rh. conti nând aglutincgenul Rh. Piasma bolnavului si donatorului se obtine recoltând sânge : 11 a./min. v 557. bacii Koch. b. A si B. nu este posibila . 30-60 pic. al caror fat este Rh-pozitiv. important de cunoscut. a.Factorul Rh este: l a. i'/ladicin 3 gzn-jrsij :>jv-3nta aglutinarii intra picatura cie sar anti-Rh si picatura cin . eventual 80 pic. in cantitati mari. transfuzia de sânge este verificat înainte . o bservând unde se produce aglutinarea: c. a stimularea hematopoiezei. a grupei sanguine pri n metodele Beth-VIrcent si Simonir: t. c H8V.Rh apar la: femeile gravide Rh-pozitive. va fi . ricm rapid. c. cat s ¦gele din punga) : 2. cand patul vascular trebuie umplut repede. b.restabilirea masei sanguine si asigurar . sangeie face parte din grupul AB(IV): 7 b. transfuzia de sânge 0(1): i se face numai in cantiîafci limitate : 500-S00ml sânge. si eritrocitele st andard din grupele A (II) si B (III): a. un aglutinogen care se poate gasi in eritrocite . c. nu este compatibila cu viata. prin punctie venoasa. 10-15 pic. b. deoarece eritrocitele celor cu grupa 0(1) e sunt lips ite de aglutinogene: c. o arata ca persoana este Rh-pozitiva: c nu are importanta . f b. . deasupra caloriferului. infect iile : "3 HIV. amestecarea serurilor standard 0. cie cerce tat: ¦ri arata ca persoana este Rh-negativa.c:tare ptr. Gangele destinat ptr.::mul de administrare a sângelui este de. b. Determinarea grupelor sanguine in sistem OA3 prin proba directa.it: a la flacara . 554. prin punctie venoasa. r. b. cons ta in: a. pentru a evita reactia de aglutinare a aglutininelor a si b cu hematiile primitorului. ransfuzia de sânge are urmatoarele indicatii. c. c. amestecarea eritrocitelor primitorului cu serurile standanr 0. c. jet continuu. al caror fat este Rh-negativ: * femeile gravide Rh-negative. sangeie face parte din grupul 0(1). c. Compatibilitatea de grup intre sângele din purga si sângele arului implica determina rea (atat in sângele p-initorului.ngele care urmeaza sa fie transfuzat intr-i:r. in eprubete fara anticoagulant. ia. !¦ 555.Aglutininele de imunizare anti. in termostat. fer 553. c restab ilirea nivelului normal al glicemiei. Daca ia o proba de determinare a grupei sanguine. in eprubete cu citrat de sediu. A si B cu plasma primitorului. HCV./min. a probei ce compatibilitate directe Jeanc reau si a probei biologice Oeiecker./min.

::ro-pericondrita se caracterizeaza prin: a insomnie. seringa Guyon. c înrosirea si tumefierea accentuata a pavilionului si a conductului auditiv. foarte puternic si apare de obicei la 1-2 ore de la terminarea transfuzi ei de sânge. -ejatirea prealabila în vederea l aringoscopiei directe consta 1 administrarea unui calmant-somnifer cu 30 cie minute înainte. stari de soc. n aplicatii de caldura local. i 569. dureri toracice si tuse chinuitoare insotita de hemoptizie % si febra.1 sub anestezie generala. unei plagi neglijate. b fatigabilitate. c. 37-38 grade Celsius. se manifesta astfel: a. r aoasatoare de limba. pstiir. reactiile antitoxice si antiinfectioase .irentele cele mai frecvent utilizate în sfera O. intensificarea schimburilor celul are. canula de aspiratie cu apasator perforat. anestezie locala (pulverizare de cocaina 2%). diabet zaharat. B.ea numarului de eritrocite necesare pentru transportul oxigenului in caz de hemo ragii. : administrarea de antibiotice. semn precoce al socului hemolitic . o. cianoza brusca. c.5 a. Transfuzia de sânge este contraindicata in urmatoarele afectiuni: a. diminuarea ritmului de administrare a sângelui si injectarea intravenoasa de Co rtizon sau Romergan. hemoliza intravasculara cu blocaj renal. b. cefalee. g-. frisonul este: a. sunt: j oglinda frontala. ondro-pericondrita se datoreaza: a unui traumatism violent al pavilionului urech ii. frison. Transfuzarea sângelui neincalzit. badijonari locale cu tinctura de iod. 0 rahianestezie. acumularea in cantitate mare de substante toxice exogene sau autogene. c.tarea neintarziata a medicului. 568. pense cudate. pirozis. c.b. : nu se face pregatire preala bila. Transfuzia de sânge stimuleaza: a.In otita medie supurata acuta. poate provoca hemoliza intravasculara cu blocaj renal £ 570. /'-irmgoscopia si laringoscopia indirecta se executa: . stilete. accident superacut al transfuzarii unui sân ge alterat. 566. anemii. nu este urmata de accidente. insuficienta cardiaca.tub Kehr. s pecule nazale.RL. . b. o administrarea cu 10 minute înainte de hemostatice. specule auriculare. dure re.In cazul incompatibilitatii de grup 0. 5" b. acidoza metabolica sau chiar stop* cardiac. 567. asiste nta medicala trebuie sa ia urmatoarele masuri: a. 565. trocar. ^n. daca administrarea se va face picatura cu p icatura (perfuzie). soc posttransfuzional. : unei otite supurate netratate. precedat de senzatie de frig si apare chiar in timpul tr transfuziei de sânge. i b. temperatura se ridica la: a. . dureri lombare. reactiile metabolice ale organismului.In cazul aparitiei unui accident transfuzional sau posttransfuzional. acufene. diapazon. febra. edem pulmonar acut. ratamentul în furunculoza conductului auditiv extern consta în: a radiatii cu raze u ltrascurte. la temperatura joasa: . c. Embolia pulmonara cu cheaguri. 577. stare generala alterata. Medicina generala întreruperea imediata a transfuziei. b. A.

vertije. ' Conjunctivita acuta se manifesta prin: a hiperemia vaselor conjunctivale si secretie conjunctivala care se aduna in unghiul intern al ochiului. 580. streptococul. c. Stafilococul. disfonie.Simptomele otitei medii supurate sunt: durere. 582.PEV. b sialoree. stare generala alterata. acufene. inflamatia glandei Meibomius. trismus. anxietate. de corp strain in ochi. sindrom Meniere. surd itate. Haemophilus influentzae. ¦ 5-ruzita incorect tratata poate da complicatii ca: i epistaxis. 39-40 grade Celsius. ¦ Germenii microbieni'care determina sinuzitele sunt: a. tulburari de echilibru. osteomielita temporala/occipitala. c. vitaminoterapie. c Escherichia Colii. neregular. Tratamentul otitei medii acute supurate consta în: a. hipoacuzie. 592. timpanotomie.Tratamentul antiglaucomatos consta in: a. nistagmus. . c. administrarea locala si generala de antibiotice. senzatii de puls. b. hipoacuzie de transmisie. infectie a labirintului urechii interne. c. frisoane. chiuretarea portiunilor de cartilaj necrozat.Otomastoidita supurata acuta se caracterizeaza prin: a. febra. odinofagie. tumefactie la nivelul sinusurilor. Atitudinea de urgenta in arsurile oculare: a. ¦ mfectie a celulelor mastoidiene. b. bolnav afebril. b.Labirintita este: a. hipotensiune. Simptomatologia Sindromului Meniere consta In: j vertij accentuat. senzatie de corp strain. simpaticomimetrice. b. 5 c. '5 c. febra. c. b. paralizii ale nervului facial. c ulceratie corneana cu aspect dendritic. febra de tip inflamator-supurativ. angina Ludwig. administrarea de miotice. respiratie dificila. antromastoidectomie. pirozis. Simptomele sinuzitelor supurate acute sunt: a. frison. antiinflamatorii. c senzatie de arsura si usturime. tratament medicamentos. debut brusc. sialoree. 583. frison. Agentul microbian care declanseaza otomastoidita supura: acuta este: a. neutralizarea agentului caustic si administrarea unui calmant. 581 . 591 . b. dispnee. c. lacrimare intensa. administrarea de antiemetice orale in caz de varsaturi. :' b. torticolis. meningite. disfagie. 534. septicemie. instilatii auriculare cu glicerina boricata 3% sau Boramia c. b osteoperiostite. durerea. labirintita.Principalele complicatii ale mastoiditei acute sunt: a. b. tulburari ale mirosului. b frisoane. febra. arteriale în ureche. anxietate. disfagie. disfagie. disfonie. Medicina generala complicatie a otitei medii supurate netratate. Simptome pe care le intalnim in keratita herpetica: a. antibioterapie. paralizia nervului facial. b. puls filiform. b stafilococul. pneumococul. 579.b. Escherichia colii. tromboflebite ale sinusurilor cavernos.Tratamentul osteoflegmonului consta în : a. fotofobie. abcese extradurale . 5. instilarea de miotice. Proteus. c. subfebrilitate. 578.Manitol 20%. leucocitoza ridicata. usturime locala.

castigarea încrederii bolnavului in personalul care îl ingrijeste si-I va op era. biconcave . gatirea pshihica a bolnavului chirurgical internat are ca convingerea ca intefventia chirurgicala este benefica si dupa efectuarea ei isi va putea relua activitatea anterioara in conditii mult mai bune. leucemii. Miopia se corecteaza cu lentile: a.593. aport mare de lichide: bere. stabilirea datei si felul interventiei chirurgicale. Densitatea urinei poate scadea sub 1015 in urmatoarele situatii: soc hemoragie si traumatic. vite zei de se dimentare a hematiilor. b. c. 595. interventiile de urgenta si asociatia de boli. 597. cilindrice-convergente. agentilor patogeni prezenti in sânge. acomodarea cu conditiile de spitalizare si inlaturarea fricii de spital. apa. V. b soc septic si alergic. Cresterea anarhica a numarului leucociteior. 594. bolnavi sa fie de aceeasi categorie. are valorile cele mai mari in: apendicita acuta. insuficienta cardiaca . agranulocitoza. neutrofilelor. hemoragii. secretia purulenta la nivelul conjunctivei si a tesuturilor adiacente. intoxicatii. crearea conditiilor care sa impiedice producerea de traume psihice. stabilir ea diagnosticului. interventie chirurgicala mica sau mijlocie la un pacient fara tare organice. . arsuri. cu evolutie normala. c. oceratie majora la un pacient care prezinta o boala de sistem nepericuloasa sau compensata. c scleroze pulmonare. 605. . acomodarea cu p ersonalul spitalului si respectarea disciplinei spitalicesti.In ingrijirea preoperatorie a bolnavului se tine cont de urmatoarele reguli: a.^compensata. 603. biconvexe . b. bolnavii neoperati sa fie amplasati in saloanele cu bol navi ocerati. cu preocupari asemanat oare. imposibilitatea corectarii preoperatorii a deficientelor. c. durerea. conditiile de viata si munca. b. Hemoglobina poate avea valori scazute in urmatoarele afectiuni: hipertensiune arteriala.Factorii care contribuie la cresterea riscului operator sunt: a. anemii. putem incadra in Riscul II urmatoarele afectiuni: Medicina generala -reiatie majora la un pacient cu boala cie sistem . lizele hematologice cuprind determinarea : numarului de hematii . 604. explorarea clinica si paraclinica pentru stabilirea diagnosticului.Dupa schema lui Adriani. marul de hematii poate fi crescut in urmatoarele afectiuni: a poliglobulie esent iala. reclasarea unui bolnav in salon se va tine cont ca : bolnavii tineri sa fie asez ati linga cei in virsta. eritemul conjunctival sau periocular. traumatisme toracice. cu deviere spre stinga poat e fi intalnita in: hemoragii. 596. pneumonie. neoplazii. eozinofilelor. 607. c.H. b. lizele de laborator si examinarile paraclinice au ca scop: aprecierea starii fun ctionale si modul de raspuns la anestezie si interventia chirurgicalae. scaderea acuitatii vizuale. In infectiile cronice intalnim o crestere a : limfocitelor. 606.S. infectii cronice.0 infectie oculara se poate recunoaste prin: a.

620. b. b. ulcer gastro-duodenal in criza. Ecografia abdominala are ca scop: a. hipertiroidism. c. c diverticuli colici.iuni: a.::. 618. b. palpabile. chist hidatic hepatic. b. polipoza colica. stabilirea naturii chistice sau solide a unor formatiuni tumorale abdomi nale. b. EKG efectuata cu electrocardiograf cu 6 canale. c rigiditatea unui segment al peretelui gastric.Radiografia abdominala pe gol ne poate furniza date "s . c. c.7 g%. astm. $ . depistarea sediului si cauzei unei septicemii.diabet zaharat. 617.irigografia poate evidentia: a. fibroza pulmonara. intoleranta la iod. c.50 voi. insuficienta renala acuta . r 'I Valorile normale ale rezervei alcaline in sângele arterial sunt: a. 619. glicemia este de 125-140 mg%. :r ' Scaderea indicelui Tiffeneau cu capacitate vitala normala . EKG de efort in cardiopatie ischemica. c. c. £ ' in cazul unui cancer de stomac putem intalni urmatoarele s9 radiologice: I a hipertrofia mucoasei gastrice. £xamenul citologic al sputei are ca scop: a. C -. c. inlocuinc metode mai putin agreabile (colangiografia. identificarea germenilor din sputa. b. arteriografia). Co2/100 ml sânge arterial. b. depistarea celulelor neoplazice. soc cu hipovolemie si hipotensiune. "f 'Electrocardiograma Holter reprezinta: a.. inregistrarea pe banda EKG in timpul unei ziie de activitate a bolnavulu i. imagine lacunara. glicemia este de 80-120 mg%. La pacientul cu diabet. 609. 70-80 voi. b. diabet insipid. bolnavul are TBC renal. nu folosesc substante de contrast. C02/100 ml sânge arterial: b. precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv. perforatie de organe cavitare. ocluzie intestinala. . densitatea urinei este sub 1015. c. Avantajul principal al explorarilor endoscopice ale tubului digestive es te: a.0liguria si anuria pot aparea in urmatoarele afectiuni: a. 608. urmarirea in timp a unor aspecte patologice. ajutind la stabilirea diagnosticului hist opatologic. Urografia intravenoasa se poate executa atunci cand: a. b.:mentare in veder ea precizarii diagnosticului in urmatoarele r. dinamica colica. b. Medicina generala ¦ . b..5 mg%. C02/100 ml sânge arterial. Efectuarea colecistocolangiografiei are urmatoarele contraindicatii : a. c. diabet insipid. . vnm in: a. disfunctie ventilatorie obstructive. c. nu folosesc raze X. boala Crohn. glicemia depaseste 1. icter cu bilirubinemie ce depaseste 2. apare glicozuria in urmatoarele situatii: a. permite prelevarea de biopsii. 45. 50-60 voi. b cancer de colon.

stenozele esofagiene postcaustice si tumorale. Deosebirea dintre anemia acuta si cea cronica este: a. b. cel putin 2 luni de la reducerea ei. 621. care are focare de -tie (dental. 630. c. b. masa eritrocitara. c. intraoperator si postoperator se face tratament cu antibiotice. ambele se produc prin pierdere de sânge. c. In cazul in care este greu sau imposibil de acorectat denutritia. cel putin 3 luni de la accident. In cadrul pregatirii preoperatorie a bolnavilor anemici in etapa Polemica se va efectua : a perfuzie cu ser fiziologic si glucozat 5-10%. Nodulii reci tiroidieni pot fi dati de: a. stricturilor ureterale. b. administrare de anticoagulante: vit. Dintre afectiunile de mai jos. transfuzie cu singe. b. 632. c. 'i c. c. necesitând ratament preoper ator pentru combaterea acesteia: a. c preoperator. normalizarea diurezei.) se stabileste in functie de: a. chiar compensat. urea depaseste 70 mg%. Ureteropielografia retrograda si pielografia ascendenta ne dau . 1 an de la producerea lui. infarct miocardic. chist tiroidian. boala de inima este compensata. tnterventie chirurgucala intr-o stenoza pilorica ulceroasa se va face in functie de urmatoarele elemente: a. c. Medicina generala In cazul unui bolnav cu apendicita cronica. existenta hidronefrozei. Riscul operator la un cardiac. b. prezenta de tumori si calculi vezicali. 629. boala de inima este decompensata. inten/entie precoce. bolnavii cancerosi in stadiul I. rinichi etc. anomalii congenitale ale ureterelor si rinichilor. pot duce la denutritie. b. intestin. b.C. insuficienta cardiaca. 628. Interventia operatorie in cazul unui cardiac este contraindicata in urma toarele situatii: a. stenoza pilorica. interventie chirurgicala pentru inlaturarea afe ctiunii cauzale.Ca. regim alimentar hipercaloric si apoi interventie chirurgicala. ionogramei. transfuzie intra si postoperator. care necesita interventie pe alt organ (s tomac. informa tii referitor la: a. infarct miocard. Pregatirea preoperatorie a bolnavului cu HDS cu anemie severa cu tendint a la soc consta in: a. adrenostazin. 3 622. normalizarea TA si EKG. anemia cronica apare cand pierderea de sânge este in timp.. adenom toxic tiroidian. transfuzie de sânge total conservat.K. imbunatatirea starii generale si cresterea in greutate. b. cancer tiroidian. fistule digestive. se asaneaza focarele de infectie si dupa asanare se poate practica apenc licectomie. aducerea la norma! a starii de denutritie postoperator.c. In pregatirea preoperatorie a unui bolnav pulmonar ce urmeaza a suferi o . c. afectiunea pentru care se opereaza. rocedeaza la: a. b. c. tumorilor renale. b. transfuzie de sânge total. anemia acuta se produce prin pierdere importanta de sânge intr-un timp scu rt. 631. sin usal) se va proceda astfel: se face tratament cu antibiotice si se opereaza de apendicita. hematocritului. c.

dezechilibrul hidroelectrolitic si acido. hipoproteinemia. c. anesteziei generale. incertitudine cu privire la reusita operatiei. frisonului. acupunctura. linistirea bolnavului.T. primele 24 ore. b. indicatiei operatoii. perna electrica si punga cu gheata alternativ. 641. regim hidric. b. b. b. b. Regimul alimentar al bolnavului in preziua operatiei consta in: a. tipul de operatie. b. realizarea tehnicilor de respiratie si tuse. primele 2 ore. b. Durerea postoperatorie trebuie tratata in functie de: a. utilizarea agentilor mecanici si fizici. Pentru calmarea durerii se recurge la: mobilizare imediata . In seara percedenta interventiei chirurgicale se va administra: a. c. 644. asezarea lui in pozitii de menajare a pârtilor dureroase. punga cu gheata. La un bolnav renal urmeaza a fi corectata preoperator urmatoarele defici ente: a. 642. 645. primele 3 zile. schimbarea pozitiei. c. aspirina.bazic. 635. fenobarbital. tratament medicamentos calmant. paracetamol. Cel mai grav simptom al hipotermiei este aparitia: a. iar seara regim hidric. b. hipotensiune postoperatorie. uscarea completa a secretiilor. 633. romergan. anesteziei locale. tulburari de coagulare.A secundara. infectiei acute. Dintre metodele fizice folosite pentru tratarea durerilor. c. deraparea unui fir.interventie pe alt organ. b. c. 634. Intensitatea maxima a durerii postoperatorii apare in: a. b. c. reducerea secretiilor sub 50ml/24 ore. c. nu se dau alimente grele cu 24 de ore inaintea operatiei. tremuraturilor necontrolate. Dintre agentii fizici folositi in combaterea durerii mentionam: perna electrica. 636. pierderea obisnuintelor zilnice. Restrictia alimentara este impusa in cazul : a. forma de administrare a anesteziei. linistirea bolnavului. c. 640. . dimineata si prinz regim obisnuit. durata. Pentru calmarea durerii in postoperator se va recurge la: a. b. b. enumeram: a. tonicardiace. 643. edemele si H. c. hipotensiunea arteriala. 639. se va urmari: a. 638. heparina. c. 646. 637.Sangerarea imediata in postoperator poate fi data de : a. c. b. Dintre cauzele care pot exacerba durerile pacientului prin stres si anxieta te fac parte: a. intensitate. c. asezarea acestuia pe partile dureroase. oprirea sau rarirea tusei. Risc mare in producerea hematoamelor prezinta bolnavii tratati cu : a.

clisma seara dinaintea operatiei si in dimineata operatiei. aplicarea sondei vezicale in conditii de asepsie perfecta: c. Tratarea sughitului se face prin: a. c. ss introduce intraoperator o sonda de aspiratie continua. 651 .C. diabetici.c. administrare de mialgin si algocalmin. hipertensivi. b. mobilizarea precoce a bolnavului. starea confuzionala are ca manifestari: a. administrare de purgative postoperator. Printre interventiile efectuate in prima faza postoperatorie a tulburari lor respiratorii sunt si: a. b. 650. Pentru prevenirea infarctului miocardic postoperator se iau urmatoarele masuri : a. .Tratamentul preventiv al bolii troboemboiice este: a. administrare pe sonda nazala a unui amestec de 5%C02 si 95%02 cite 5 min ute pe ora. Tratamentul profilactic al infectiilor urinare in postoperator const a in: a. Medicina generala 648. c. c. b. aspiratia secretiilor c. infiltrarea nervilor frenici cu novocaina. propranolol. Tratamentul chirurgical in stadiul de colectie al abcesului fesier c onsta in : a. stimularea expectoratiei. corectarea tulburarilor hidroelectrolitice. 657. sutura partiala a inciziei pentru efectuarea hemostazei: c evacuarea pur oiului. Tratamentul general in evisceratii consta in : a. aerosoli. reechilibrare hidroelectrolitica. Combaterea ileusului paralitic in postoperator se face prin: a.In postoperator atelectazia pulmonara se combate prin: a. antibioterapie. pansament. b. 658. spalarea cu apa oxigenata.G. mobilizare precoce. administrare de sedative centrale. aspiratie gastrica. incizie larga in partea cea mai decliva a colectiei. c. evitarea operatiilor de lunga durata. gimnastica respiratorie. 649. tuse comandata. b. 652. spalaturi gastrice. aplicarea de pipa orofaringiana. in perspectiva sondajelor repetate se va prefera sonda a demeure. mobilizare precoce si imediat ce este posibil miscarea bolnavului pe pro riile picioare. c. b. 656. 655. c. Pentru prevenirea meteorismului postoperator se vor lua urmatoarele masu ri: a. asezarea bolnavului in pozitie Trendelenburgb. b. 647. schimbarea pozitiei si miscari pasive in cazul imobilizarii la pat timp mai îndelungat. b. b. suprimarea durerii. c. monitorizare E. administrare de medicatie antisecretorie. Dupa operatiile pe stomac si intestin prevenirea stazei gastrice se f ace prin: a. punga cu gheata pe abdomen. executarea EKG la bolnavii chirurgicali care depasesc 45-50 de ani. 654. b. aspiratie gastrica. aplicarea sondei vezicale la toti bolnavii indiferent ele tipi operatiei . hipertermie. pregatirea preoperatorie corespunzatoarea bolnavilor cu cardiopatie isch emica. obezi. Postoperator. c. 653. desfiintarea fundurilor de sac. drenaj.

urmatoarele operatii: rezectia gastrica. c. c. b masarea zonelor reflexogene.b. b. b. 666. La pacientii inconstienti. 667.In urma interventiei chirurgicale bolnavul urineaza spontan dupa : a. c. aseptizarea plagii. 669.Scoaterea firelor de sutura in cazul apendicectomiei cu incizie mica. 664. Folosirea de analgetice opiacee prezinta reactii adverse ca: a. se administreaza doar medicatie injectabila. scurtarea tubului. 4-6 ore. greata. asistenta trebuie sa cunoasca: a. b. 660. b. c. caracterul durerii. c. introducerea tubului de gaze. Medicina generala c. Recuperarea starii confuzionale postoperatorii consta in: a. iaurt. somnolenta. 665.La 6 ore dupa operatie. in functie de tipul de anestezie efectuat. 671.6-a zi. clisma zilnic. se fac e in a: a. interzicerea consumului de alcool. c. piureuri semilichide: c. se ancoreaza tubul de dren cu un fir la pielea bolnavului la sfirsitul o peratiei. 663. la 48-78 de ore. operatii ce se executa in cavitatea toracica. 5-a . operatie pentru varice. peristaltica va fi stimulata prin: a. suprimarea durerii. la 4-5 zile dupa interventiile efectuate cu rahianestezie. b. 66S.20 grame in 2 prize zilnic. localizarea plagii.Masurile adoptate pentru tulburarile de mictiune postoperatorii sunt: a. rezectie gastrica. stadiul de inflamare. starea nutritionala a pacientului. 4-a . voma. din prima zi dupa operatie. agitatie.La efectuarea pansamentului unei plagi. c stimulare medicamentoasa. c. 561. b.AIimentatia va fi reluata mai rapid in: a. 670. se va aplica pe tub un ac de siguranta. 659. b. Dupa operatie tranzitul intestinal se reia in mod obisnuit: a. b. 2-3 ore. Pentru a preveni caderea tuburilor de dren in cavitatea abdominala sau toracica se va proceda astfel: se fixeaza cu leucoplast. b. Dupa operatia pe colon. amDutatia de mamela. 662. c. monitorizarea functiilor vitale. lichide in cantitati mici: b. operatie pentru hemoroizi. 672. alimentarea orala consta cin : a. 1-2 ore. . administrare de ulei de ricin 15 . medicamentele sunt introduse stomac: a. mobilizare.5-a zi. Aspiratia continua a secretiilor care se evacueaza prin tubul de d ren se efectueaza in. Obiectivele îngrijirii unei plagi sunt: a. dilatatie anala facuta la sfirsitul inteventiel chirurgicale. hipertensiune. c. 3-a-4-a zi.

hematoame subperitoniale. pulsul radial ramane perceptibil. b. hemoragie in "doi timpi". 678. numai in perfuzie. c. 686.b. abdomen imobil in timpul respiratiei. hematoame subcutanate. Pentru puctionarea unei vene. b. garoul se strânge pana cand: a. b. prabusirea T. rupturi musculare si aponevrotice. afectiunile care evoluea za catre stare de soc grav sunt: a. 679. c. Care semne conduc la diagnosticul de peritonita. b. prezenta lichidului peritoneal la punctia abdominala. intinse. apa oxigenata. 685. hematoame subcutanat. rupturi musculare si aponevtotice. c hematoame periviscerale. Contuziile abdominale pot provoca peretelui abdominal urmatoarele l eziuni: echimoze. 677. 676. Dezvoltarea unui sindrom hemoragie in cazul unui traumatism abdominal se caracterizeaza prin: a. c.este: a. infarctul intestinal si torsiunile de organe. rupturi partiale sau complete de organe. Daca dupa 6-8 ore starea generala a unui pacient cu traumatism abdomi . hemoragie in "doi timpi". 682. durerea extinsa in tot abdomenul. Leziunile peretelui abdominal pot fi: a. infectate.rectai sau vaginal. prin sonda impreuna cu alimentele. 684. c. soc. hematoame periviscerale. hemoragie lenta. b. c. 673. dureri la tuseu. b. pancreatita acuta necrotica. c. peretele abdominal contractat. b. b. c. mobitate deplorabila abdominala. hemoragie masiva. Contuzia abdominala poate determina moartea in citeva zile prin: a. Tegumentele sanatoase din jurul unei plagi se dezinfecteaza cu: a. c. Medicina generala 674. administrare de antialgice. Contuziile abdominale pot provoca organelor viscerale urmatoarele leziun i: a. b. b.A. circulatia venoasa se opreste complet. uneori excavat. apendicita cronica. interventie chirurgicala. hematoame periviscerale. Apa oxigenata este un antiseptic eficace in cadrul plagilor: a. c. in cazul unui trauma tism abdominal inchis: a. b. cloramina "B". disparitia mobitatii hepatice. pulsul nu se mai simte. 680 In cadrul abdomenului acut chirurgical netraumatic. Contuzia abdominala poate determina moartea in citeva minute prin : a. alcool iodat. echimoze. paloare accentuata. c. c. c. b. b. contractura abdominala. peritonita.Inspectia unui pacient cu traumatism abdominal arata: a. c. reechilibrare hidroelectrolitica.. urme de echimoze sau hematoame parietale. Conduita de urgenta in cazul unui pacient cu traumatism abdominal care prezinta contractura abdominala. 681. necrotice. peritonita. 675.

dar nu lasa nici o urma pe peretele abdominal . daca radiografia abdominala (pe gol) arata: a. 696. de partea traumatismului.sau subcapsulara. prezenta lichidului in cavitatea peritoneala. se efectueaza interventie chirurgicala exploratorie. c. 698. c. locul si marimea plagii abdominale. . c. Cele mai frecvente hemoragii "in doi timpi" sunt cele: a. cele care intereseaza numai peretele abdominal. b. ruperea capsulei si evacuarea sângelui in cavitatea abdominala. 689. se externeaza pacientul.La un pacient cu abdomen acut. sarcina extrauterina rupta. sângele curge liber in abdomen. ale ficatului. infarctul intestinal. a. 694. e ste contraindicat sa se administreze: a. ale splinei. Care dintre plagile abdominale prezinta o mai mare gravitate: cele perforante. b. 695 Radiografia abdomenului in cazul unui traumatism abdominal pune in evidenta: a. Bolnavul care a suferit un traumatism abdominal va fi asezat core ct in pozitia: a. intereseaza si deschide peretele abdominal. cu genunchii flectati. timpul intai consta in. tinut sub observatie si tratament. c. b. cele penetrante. 690. nu intereseaza peretele abdominal. barbiturice . tact rectal. nici nu se inrau tateste: a. nici nu se amelioreaza. b. Plagile abdominale penetrante sunt plagi care intereseaza: pielea.Sub denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile determi nate de un traumatism care: a. tact vaginal: c. Care dintre afectiuni evolueaza catre o stare de soc grav. hemoragia intra. b. b. ale pancreasului. Colectia lichidiana in fundul de sac Douglas poste fi pusa in evidenta prin : a. aerul patruns in cavitatea peritoneala. 692. mialgin). b. 691 . se administreaza antialgice si se reia alimentatia Medicina generala 587. a. la care diagnosticul nu s-a precizat inca. palpare. prezenta aerului in cavitatea peritoneala. c. . c. pentru a asigura compresiunea abdome nului. nu arata nici o modificare. 688. de decubit lateral drept sau stâng. 697. organe intraabdominale. peritoneul dar nu lezeaza organe. antialgice. muschi. semisezanda. produce leziuni viscerale. aponevroze.nal. La hemoragia interna "in doi timpi". sarcina extrauterina. b. c. prezenta unui corp strain metalic in cavitatea abdominala. Care dintre afectiuni evolueaza catre o hemoragie interna: a. b. torsiunile de organe.Unui pacient cu traumatism abdominal inchis i se poate pune diagnosticul de ruptura de stomac. c. b. 693. de decubit dorsal cu membrele pelviene usor flectate (sub genunchi se as eaza o patura rulata sau o perna). o. antialgice majore (morfina.

c. contractura pe toata aria abdominala. c. 712. b.Aspectul anatomo. este accentuata de miscarea membrului inferior drept.Tratamentul medical in cazul colecistitei acute este reprezentat de: antibiotice. c. c. c.Durere lombara sau lomboabdominaia. o.in cazul plagilor penetrante cu evisceratie posttraumatica vor fi luate urma toarele masuri: a. c. b. 710. c. a. disparitia matitatii hepatice. c. 699. se men urinare sau genitale intalnim in : a. transpiratii reci.In evolutia unei apendicite acute. nu vor fi executate manevre de reducere a anselor in interior. br -apend icectomie.Diagnosticul de certitudine al ulcerului perforat se pune pe. apendice congestionat. apare in hipocond rul drept. c.Semnele functionale in ulcerul perforat sunt: a. Plastronul apendicular este: a. apendicita gangrenoasa. peritonita plastica. fosa iliaca de multe ori nsdureroasa. peritonita acuta poate aparea. durere violenta in epigastru. pancreatita necrotica. perforatia in peritoneul închistat. 700. b. ruptura de varice esofagiene. vor fi aplicate câmpuri mari imbibate cu solutie cald:. b. b. durere violenta in epigastru. a. 711 . apendice marit de volum. imobilitate respiratorie in etajul abdominal super ior. Prin termenul de "abdomen de lemn" intelegem: a. vor fi executate manevre de reducere a anselor in interior. punga cu gheata. 701. perforatia in peritoneul liber. 703. apendice de culoare neagra.In cazul unui plastron apendicular se impune : a. corticoizi. b. colecistectomie. odata cu peritonita plastica localizata. apendicita acuta pelviana.patologic al unei apendicite acute flegmonoase este: a. 702. disparitia matitatii hepatice. cu aspect de "limba de clopot". 705. antialgice. c. tumora apendiculara. antibibterapie. pneumoperitoneu evidentiat radiologie.In colecistita acuta durerea are urmatoarele caractere: a.b. c. c. accelerarea pulsului. disparitia matitatii hepatice. perforatia acoperita. contractura abdominala . urmarirea evolutiei. 707. b. apare in etajul abdominal superior. b. apare in epigastru. in primele 24-48 ore de la debutul crizei apendiculare. 706. Tratamentul chirurgical al colecistitei acute consta in : a. Medicina generala b. antispastice. apendicita acuta la copii. b. b. 713. b. apare in fosa iliaca dre apta. 709. De obicei durerea in apendicita acuta : a. inaintea declansarii simpomatologiei apendiculare.:ta izotonica. Care este cea mai frecventa forma de perforatie a ulcerului: a. c. iradiaza in omoplat si umarul drept. colecistocolangiografie. 704. 705. Un plastron colecistic se poate trata astfel: .verzuie si aspect de "frunza vesteda". apendicita acuta retrocecala. colecistostomie.

b. completat cu tratament chirurgical. invaginarea unei anse intestinale. c.Volvulusul intestinal apare la nivelul: a. c. Medicina generala peste 6-8 saptamani. 717. un inel de eventratie sau hernie. 722. c.Ocluzia intestinala functionala poate fi: a. 726. un process tuberculos. 715. 721.Ocluzia functionala este determinata de excitatii date de : intoxicatii voluntare sau profesionale. oprirea tranzitului intestinal. b. hematemeza. c. a. 724. dupa "racire" 714. b. 723.Volvulus intestinal se traduce prin: a.Varsaturile fecaloide apar precoce in ocluziile: . interventie chirurgicala de urgenta. rasucirea anselor. 718. b. bilioase. c. ati tudinea ele urgenta consta in: a. b. b. varsaturile sunt: a. scaderea Cf sanguin. c. anselor intestinale subtiri. ocluzia intestinala. ducând la soc. b. c. montarea unei sonde de aspiratie gastrica. colonului ascendent.In evolutia sindromului ocluziv. rasucirea anselor intestinale. insuficienta respiratorie. c. un proces inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala.Obstacolele intrinseci care determina ocluzia mecanica sunt reprezentate de : a. recoltarea sângelui in vederea determinarii unor probe de laborator si cal marea durerii.Obstacolele extrinseci care determina ociuzia mecanica sunt. alimentare. Care din urmatoarele semene sugereaza o ocluzie intestinala a. Alte semene de ocluzie sunt: a. 716. c. paretica. hemoconcentratia. spastica. regim alimentar. antibioterapie. regim alimentar. c. b. un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala.a. intestin. sigmoidului.In ocluziile intestinale vechi. c. obstructiva.Oprirea completa si persistenta a tranzitului intestinal pentru materii feca le si gaze apare in : a. sunt: a. 725. constipatie alternata cu diaree. b. fecaloame. acord venos pentru recoltarea sângelui in vederea efectuarii probelor de laborator si montarea unei perfuzii pe ntru reechilibrarea hidroelectrolitica. 720. antispastice. varsaturi alimentare. b. colecistita acuta. cresterea fC si a ureei. fecaloide. b. o brida de neoformatie. toxicomanii. scaderea Ca\ 719. contractura abdominala. tratament medical. b. c. se face direct interventia chirurgicala. scaune sanguinolente. ulcerul perforat. tulburarile electrolitice care influenteaza negativ starea bolnavului.In cazul unei ocluzii intestinale mecanice instalate de mai multa vreme.

leucopenie. interventie chirurgicala. intestinale inalte.Forma cea mai grava a pancreatitei acute este : a. dureri abdominale violente in etajul abdominal superior.Examenele de laborator in pancreatita acuta arata: a.durere "in bara". c. intestinale joase. b. cand bolnavul se prezinta la medic imediat dupa debut si procesul acut n u evolueaza. tulburari de tranzit. c. bolnavii cu ulcer perforat. greturi. b. 730. scobutil. Tratamentul ocluziei functionale consta in: a. Pentru calmarea durerii din pancreatita acuta internata in spital. antibioterapie. forma hemoragica. In pancreatita acuta este caracteristica: a.a.In pancreatita acuta administrarea de mialgin sau morfina poate da: a. c. nitroglicerina. b. bolnavii subponderali. cu iradie re in spate . c. durerea este continua si de intensitate mare. contractura musculara. piafen. numar mare de hemat ii si hematocrit crescut. atropina. amilazurie crescuta. 733. spasmul sfincterului Oddi. alimente. b. c. c. varsaturi. atropina. se p oate administra mialgin. hiperglicemie. 732. tratamentul causal al afectiunii abdominale. papaverina. forma necrotica. alterarea marcata a starii generale. xilina. in caz de dubiu. Medicina generala b. forma edematoasa. intestinale functionale. s e intervine chirurgical pentru tratarea litiazei biliare: b. o. 735. stare de soc. b. Pancreatita acuta apare la persoanele: a. c. 737. b. oprirea tranzitului intestinal.In ocluzia intestinala examenele de laborator releva: a. cand se oscileaza intre diagnosticul de pancreatita acu ta si alta afectiune acuta abdominala. 739. durerea este violenta. adultii obezi. care consuma in exces alcool. abdomenul devine rigid. c. cu litiaza biliara. tulburarea constantelor ionice. c. b. mascarea procesului inflamator acut. . "de lemn". papaverina. cand pancreatita acuta se datoreaza unui vechi proces litiazic biliar. b. b. peste 45 ani. 729. 728. 731 . reechilibrare hidroelectrolitica. aspiratie gastro-intestinala. 736. 727. c.lntr-o pancreatita acuta este indicata interventia chirurgicala in urmatoare le situatii: a.Semnele intalnite in pancreatita acuta sunt: meteorism abdominal. b. c. Tratamentul preoperator al ocluziei intestinale consta in: a. dar pentru anularea efectului spastic al acestuia se ma i adauga: a. reechilibrare hidroelectrolitica. c. b. Persoanele predispuse la imbolnavirea de pancreatita acuta sunt: a. 738. 734.Pancreatita acuta se manifesta prin : a. amilazemie si amilazurie crescute. durerea abdominala cu localizare in etajul superior "in bara".

proteinemia. Medicina generala 741. internat in spital. atrofie musculara. c. colonului. leziuni profunde ale tesuturilor prin irigarea insuficienta datorita com primarii lor mai indelungate. intestinului mezenteria! si colonului. b. c. c. La un pacient cu pancreatita acuta. Care dintre examenele de laborator permit aprecierea gravitatii hemoragi ei digestive superioare: a. uterului. instala te. hematemeza: b. b. 8-10 ore de la instalarea semnelor de peritonita. 5-6 ore de la instalarea semnelor de peritonita. sonda de aspirati e gastrica. repaos la pat. efectuarea de exercitii active si pasive (dupa caz). leziuni superficiale intre proeminentele osoase . 743. sangerare provocata sub presiunea hematomului splenic. stomacului. atitudinea de urgenta consta in: a. Pacientul imobilizat poate prezenta: a. interventia chirurgicala este obligatoriu sa se practice in: a. cu semne de peritonita . mioclonie. c. In cazul unui abdomen acut chirurgical. 746. hemoglobina . necrozarea pancreasului. 748. 742. b. 10-12 ore de la instalarea semnelor de peritonita: b. 751. stomacului si duodenului. c. c. 747. b. b. b. c. Escarele sunt: a. b. 749. c. tripsinogen. tripsina. c. . Pentru evitarea escarelor de decubit se indica urmatoarele. ataxie.cu exceptia: a. c. leziuni superficiale ale tesuturilor prin irigarea insuficienta datorita comprimarii lor mai indelungate. sangerare subcapsulara masiva si ruperea capsulei sub presiunea hematomu lui. Forma acuta a hemoragiei digestive superioare se exteriorizeaza prin: a. Un abdomen acut chirurgical cu sediul durerii juxtapubian arata o perfor atie a: a. recoltare de sânge pentru probe de laborator de urgenta. 744. c. asigurarea igienei tegumentelor si a lenjeriei de pat si de corp. c. perfuzie.740. completarea investigatiilor si pregatire in vederea interventiei chi rurgicale. Pancreatita acuta hemoragica se caracterizeaza printr-o: a. In perforatia carui organ din cavitatea abdominala nu apare radiologie p neumoperitoneul: a. 750. melena. inflamarea pancreasului. calmarea durerii. hematocritul. Tulburarile in evacuarea secretiei pancreatice in duoden. autodigestia pancreasului. veziculei biliare. hemoragie oculta. administrarea de calmante per oral. sangerare peritoneala. amilaza. prin dereglari functionale ale sfincterului Oddi duc la: a. Pancreatita acuta se produce prin autodigestia glandei de catre: a. 745. regim alimentar. b. gheata. b. b. schimbarea pozitiei pacientului la interval ae cateva zile.

doza ce insumeaza necesarul pe 24 de ore. Asistenta medicala are grija: a. 7S1 . c. menajeaza bolnavul de intepaturi. inainte de administrare. 760. ofera supozitoarele pacientului pentru administrare c. b. are efecte nedorite: c. 764. degradarea acestora. Printre factorii cei mai favOrizanti ai aparitiei escarelor sunt: a. b poate iniocui cu un alt medicament cu efect asemanator. scapulara. 754. 765. Prelungirea intervalului de administrare a medicamentelor: a. regiunea ischiatica. la preluarea acestora. . Asistenta medicala: a. muschi. sacrata. asistenta medicala: a. stabileste orarul de administrare respectind somnul pacientului. b. un alt medicament inlocuitor. trezeste bolnavul pentru administrarea medicamentelor etiologice. solutiile si picaturile. administreaza imediat fiolele deschise. vase. b.interna si externa a genunchilor. Ulceratia necrotica din cadrul escarei poate ajunge pana la : a. Asistenta medicala noteaza in condica de predare: a. doza prescrisa. priveste in mod direct medicul. 753. sa informeze pacientul despre timpul in care se va instaia efectul medic amentelor. determina fenomene cumulative. os. c. b. Cind administreaza tratamentul. respecta intocmai me dicamentele prescrise.752. c.Asistenta medicala: este nevoita sa trezeasca bolnavul pentru administrarea medicamentelor s imptomatice. respecta ordinea succesiva de administrare a medicamentelor. b. c. Medicina generala c. c. incontinenta de urina si fecale. la externarea pacientului. lasa la pacient intreaga doza zilnica. regiunea trohanteriana. se efectueaza pansamente bio-oclizive. duce la complicatii locale la locul injectiilor. Asistenta medicala trebuie sa faca identificarea medicamentelor ad ministrate: a. Regiunile predispuse escarelor in decubit dorsal sunt: a. 759. Nerespectarea cailor de administrare a medicamentelor: a. b. se face toaleta pacientului. duce la transformarea. apoi injectiile. administreaza intai tabletele. favorizeaza eliminarea relativ rapida a medicamentelor. se asigura alimentatie si hidratare adecvata. c.In administrarea medicamentelor. 755. caldura si transpiratiile abundente. Pentru prevenirea escarelor: a. sa atraga atentia asupra efectelor secundare ale medicamentelor. precipitarea. c. utilizeaza preparate identice care circula sub diferite denumiri. 763. 758. obezitatea. b. 756. administreaza personal supozitoarele. 762. b. nu influenteaza intensitatea efectului medicamentelor: b. regiunea occipitala. 757. picaturile pentru ochi si nas. b. medicamentul. c. b. calcaneana . sa corecteze dozele prescrise. b. c. Asocierea mai multor medicamente in aceeasi seringa: a. duce la scaderea nivelului util al medicamentelor in singe. asistenta medicala: a. c.

scopul urmarit. b. c. compatibilitatea tesuturilor organismului cu substanta injectata. atingerea nervului trigemen si a ramurilor sale. inundarea alveolelor pulmonare cu exudate : c. c. asistenta medicala trebuie . b. c. Calea subcutanata nu se utilizeaza pentru administrarea antibioticelor din cauza: a. verificarea solutiei injectabile. intradermica . b. c. hematom. 771. atingerea nervului sciatic si a ramurilor sale. Efectele medicamentelor administrate pe cale bucala pot fi : a. intrarectala. c. tumefierea brusca a tesutului perivenos. resorbtiei rapide din acest tesut. Alegerea caii de administrare a injectiilor depinde de : a. asocierea a doua antibiotice pe baza antibiogramei in scopul acoperirii unui spectru cat mai larg de germeni. intravenoasa. alegerea unui singur antibiotic. b. Cu ocazia administrarii antibioticului. pe ba za antibiogramei. c. intravenoasa. c. 770. c. a. greutatea pacientului. bolnavul refuza inghitirea medicamentelor. terenul alergic. Medicina generala 767. Injectia cu oxigen se administreaza in caz de : a. rapiditatea necesara instalarii efectului prescris. b. flebalgia. 768. Caile de administrare a injectiei cu oxigen pot fi : a. calea de administrare . b. b. b. Regulile generale de pregatire si administrare a injectiilor prevad. Caile de administrare a'medicamentelor pe cale parenterala sunt: a. resorbtiei neregulate din tesutul subcutanat. antibioticul folosit sa expuna cel mai putin la aparitia rezistentei mic robiene. pregatirea cu 30 min. diaree . astupare vremelnica a cailor respiratorii. imediate. stop cardiorespirator. inainte de administrare. preferinta bolnavului. toxicitatii antibioticelor. Accidentele survenite in urma injectiei intravenoase sunt: a. intoleranta digestiv. c. generale. supuratia aseptica. 769. b. toleranta bolnavului la medicamente. locale. c. cel mai activ si mai putin toxic. b. patrunderea cu acul intr-un vas sanguin. manifestarile aparute la testele de provocare (cutanate si serologice). 776. a. 777. La stabilirea antibioticului ce urmeaza a fi administrat trebuie sa se tina seama de anumite reguli: a. 775.766. b. c. b. Medicamentele se administreaza pe cale rectala in caz de : a. 779. Accidentele survenite la administrarea injectiilor intramusculare sunt.Stabilirea diagnosticului de alergie la un antibiotic se bazeaza pe: a. subcutanata. c. Calea de administrare a medicamentelor se alege in functie de : a. 774. 772. injectarea imediata a continutului seringii. 773. subcutanata. b. 778.

c. c. permanenta. Administrarea antibioticului trebuie sa fie precedata de: a. b. c. nefrotoxica. administrarea per orala a antibioticului cu spectru larg se va f ace împreuna cu: a. \ 781 . Gentamicina. identificarea germenului patogen cauzator al bolii. b.Intervalul dintre doua administrari de doze de antibiotic trebuie sa fie: a. mai ales din ciuperci. 790. inhiba numai inmultirea lor. unitati. b.Un nivel constant ideal de antibiotic in sânge se poate obtine: a. 792. 782. b. distruge microbii si inhiba inmultirea lor. bacteriostatic. prin perfuzie rapida. egal cu timpul necesar pentru dezvoltarea unei generatii microbiene. b. 788. Medicina generala 780. 791 .Contraindicatiile corticoterapiei sunt: a. determinarea sensibilitatii germenului patogen la antibiotic. Cantitati!e de antibiotice si chimioterapice se exprima întotdeauna in : a. mililitri de solutie. b. vitamina A. 784. c. grame sau submultipli ai acestora. Antibioticele sunt medicamente cu efect: a. ototoxica. mai mic decât perioada de dezvoltare a unei generatii microbiene. b. c. permanenta. din culturi de celule vii. soc anafilactic. c. 787. Un antibiotic sau chimioterapie are efect bactericid daca: a. vitamina C. b. urticarii. hipertensiune arteriala severa. numar de tablete sau capsule. prin perfuzie lenta. fiind expus la: a.sa cunoasca : a. b. c. c. distruge microbii. mai mare decât perioada de dezvoltare a unei generatii microbiene. c. ulcer gastric sau duodenal. bactericid. Antibioticele sunt substante obtinute: a. intre administrarile de antibiotice sa existe un interval de cel putin 2 -3 ore. 786. diuretica. c. doza totala pe zi de antibiotic ce trebuie administrata unui pacient. vitamine din grupul B. b. cantitatea exacta a unei doze. prin perfuzii la intervale de 6 ore. administrarea sa se faca per os. prin selectarea tulpinilor de germeni foarte rezistenti .Hidrocortizonul intrebuintat sub forma de hemisuccinat de hidrocortizon fiol . 789.întrucât antibioticele distrug de obicei si flora intestinala care suntetizeaza unele vitamine.In cazul in care sunt indicate asociatii de antibiotice. dermite profesionale. b. 783. c. prin sunteza chimica. este bine ca: fiecare substanta sa fie administrata separat. b. administrarea medicamentelor cu efect antipiretic si antiemetic. Kanamicina au actiune: a. 785. durata tratamentului . c. hipotensiune arteriala.Personalul care manevreaza antibiotice poate sa se sensibilizeze fata de ac este substante. de stimulare a imunitatii.

in doze egale. prednisolon . 801. Calcularea dilutiiior atat pentru ACTH. tratamentul cu cortizon se face cu: a. c. c. c. 795. alcool. 12. dupa caz si doza. cu 15 min. b. tinand cont de cantitatea de ACTH exprimata in unitati cuprinsa in fieca re ml. cortizonului. la 15 min. c. de 2 ori pe zi. b. pentru a obtine o stimulare constanta a scoartei supraren ale. ACTH se administreaza in primele zile: a. Deci un flacon de 500 ml de glu coza 5% va fi tamponat cu : a. scazand apoi cantitatea pana la doza minima de intretinere. 794. ACTH si cortizonul: a. c. b. de 3 ori pe zi. hormonilor glandelor suprarenale cu exceptia cortizonului. retin potasiul si spoliaza organismul de sodiu. Cortizonul se administreaza: a. coma diabetica. In mod obisnuit. in doze mai mari de la inceput. la un pacient diabetic.e de 25 mg. soc.In caz de insuficienta hepatica. hidrocortizon. b. 802. apoi in doze egale pana la sfarsitul tratamentului. b. dupa mesele principale. fie si in cantitati infime. b. 797. cat si pentru preparatele d e cortizon se face: a. c. c. cortizonului si a altor hormoni ai glandelor suprarenale. c. de 3 ori pe zi. 803. Administrarea insulinei la un pacient diabetic se face in general: a. metoda reactiei intracutanate. in doze egale. b. Administrarea hormonilor corticosuprarenali esteTndibata in: a. tinctura de iod. de solutie . in doze progresive. are indicatie in urgentele : a. in primele zile in doze progresive.5 ui insulina. c. . scazancl apoi cantitatile pana la doza minima de intretinere .5 ui insulina. glucoza administrata in PEV se tampmoneaza cu 1 ui insulina la 2 grame glucoza. b. proba Thorn . osteoporoza. 798. la fel ca in cazul antibioticelor. 10 ui insulina . b. Hormonul corticotrop sau adrenocorticotrop hipofizar (ACTH) stimu leaza secretia : a. pentru ca stimularea scoartei suprarenale sa nu se f aca brusc. c. in functie de durata tratamentului. 24. Toleranta organismului fata de ACTH se testeaza prin: a. stare de rau astmatic. Insulina este inactivata de: a. b. 800. pentru a obtine o stimulare constanta a scoartei supraren ale. afectiuni alergice. b. spoliaza organismul de potasiu. c. afectiuni reumatice. dupa micul dejun si cu 15 min. b. inaintea mesel or de prânz si de seara. retin sodiul in organism . marind eliminarea iui. 799. cortizon acetat. 793. la inceput in doze mai mari. inaintea meselor principale . la 15 min. metoda reactiei subcutanate.

fetele anterioare si laterale ale bratelor. 804. la loc uscat.La copii si adolescenti se contraindica tratamentul cu: a. Locurile de electie pentru administrarea subcutanata a insulinei sunt: a. c. in 20-30 min. stergerea aceteia cu un tampon de vata fiert in apa si apoi uscarea regiunii de injectare. solutie rivanol. Accidentele dupa administrarea de insulina sunt: a. 806. 809. la temperatura camerei. 816. la frigider. este c ondus : a. eritem la locul injectarii. b.Daca un bolnav diabetic elimina prin urina 20 gr. b. Asistenta medicala semnaleaza complicatiile datorate repausului la pat c . in locuri de electie care se schimba periodic. 815.Insulina administrata subcutanat isi incepe activitatea hipoglicemianta: a. numite monocomponente. numai dupa valorile glicemiei. in momentul injectarii. el va a vea nevoie de : a. c. b. b. la 10 min. 805. spre deosebire de insulina romaneasc a. lipodistrofia hipertrofica sau atrofica. vor fi spalate cu : a. Locul injectiei precum si dopul de cauciuc al flaconului de insulina. sterilizarea zonei de electie cu alcool. b. c. 808. 811 . nu dau reactii alergice. de la injectare. înainte de administrarea insulinei pe calea subcutanata trebuie respecta te urmatoarele reguli de asepsie: a. in functie de glicozurie. prezinta avantajele. pot fi administrate in doza unica. c. b. 812. in locuri indicate de catre medic . c. 814. imediat dupa injectare. la intuneric. insulina cu actiune rapida care se administreaza in doze repartizate pe 24 ore. glucoza in 24 ore. c. jumatatea superioara a abdomenului. dupa o schema pe care sio va face bolnavul. c. la 15 min. fata anterioara si latero-externa a coapselor. infectii locale (flegmoane) datorita lipsei de asepsie: b. apa sterila. Medicina generala b. c. in functie de diureza . spalare pe mâini cu apa si sapun. 50 ui insulina obisnuita. cu complicatii renale . c. c.Insulina administrata intravenos isi incepe activitatea hipoglicemianta : a.Insulinele pure. b. b. 813. Flacoanele de insulina se pastreaza tot timpul: a. de la injectare. solutie cloramina 1/°°.Tratamentul cu insulina la bolnavii vârstnici.Injectiile subcutanate cu insulina se fac: de obicei in acelasi loc. 807. insulina cu actiune medie. nu dau rezistenta. sterilizarea dopului de cauciuc de la flaconul de insulina cu alcool. de la injectare . in 1 ora de la injectare .c. a. 10 ui insulina obisnuita. rivanol. insulina cu actiune lenta care administreaza intr-o singura priza pe zi. b. du pa curatire si degresare chimica. 20 ui insulina obisnuita. c. 810.

Supravegherea membrelor peiviene comporta: a. c. c. Medicamentele pentru care este necesara supravegherea biologica sunt: a.Nefropatia tubulara apare dupa administrarea : a. urina . b. .alcool. Medicina generala 817. soc anafilactic. entorsa. bolnavii imobilizati. c. b.Eliminarea medicamentelor din organism se face prin: a. 824. ergotamina. b. procese tromboembolice. c. Retentia acuta de urina se produce frecvent la : a. mobilizarea de mai multe ori pe zi a diferitelor articula b. masaje locale pentru evitarea flebitelor. 825. 818. 820. rectii imunologice. anemii. 822. bolnavii casectici. apar si fenomenele secundare mentionate . chinina: b. febra. potiuni in solutii zaharate. bolnavii tineri. reactii de intoleranta. La administrarea medicamentelor asistenta medicala trebuie sa cunoa sca : a. anticonceptionalele orale. 821. c. la vechii prostatici.Intoleranta la medicamente poate provoca : a. bolnavii cu staza pulmonara pronuntata: c. c. independente de doza. Regulile de administrare ale medicamentelor precizeaza ca: se respecta intocmai medicamentul prescris : se respecta calea. singe venos: b. aerul expirat. 830. preparate pe baza de solvent. schimbare de pozitie la 2-3ore. betablocante: c. Complicatiile infectiilor bronhopulmonare apar la: a. doza care determina fenomene toxice: doza ce se administreaza in 24 ore . b. 828. indicatiile si contraindicatiile . 82S. c. c. dozajul si orarul de administrare. c. bolnavii cu eroziune corneeana. fara sa apara fenomene toxice. c. b. lipsa mobilizarii. paracetamol. 823. b. fractura. vincristina. analgetice in doze medii. schimbarea frecventa a lenjeriei. Evitarea escarelor se face prin: a.Insuficienta cardiaca poate apare dupa administrarea de: a. preparate prin infuzie in apa fierbinte. schimbarea de pozitie la 10 ore.a fiind: a. 825. Medicamentele care se prezinta sub forma ce TIZANE sunt a. b. 819. b. anticoagulantele. 827. Ce reprezinta doza maxima: cea mai mare doza suportata de organism. indelungata de aminoglicozidice. b. infectii bronhopulmonare. Reactiile adverse idiozincrazice sunt: a.

834. respectarea regulilor de tehnica aseptica in efectuarea tratamentelor pr escrise. stare de necesitate de a administra permanent un medicament. 835. Dupa mecanismul producerii. caderea parului. b. astmul bronsic. bolnavilor imobilizati. c. 833. toxic e. 838. de tip idiosincrazic. 843. fenomenele de intoleranta . 839. anticoagulante. 837. de tip endogen. c. b. utilizarii indelungate. extinderea tumorilor maligne.Criteriile pentru diagnosticul de pneumonie.Atributiile asistentei medicale in prevenirea infectiilor nozocomiale cuprin d: a. Efectele toxice ale medicamentelor pot fi provocate de : a. ca infectie nozocomiala. infectia care se refera la orice boala datorata microorganismelor. cresterea tumorilor maligne. 840. b. examen radiologie. de prescriere. lupus eritematos cu determinari pulmonare: c. examen de sputa. de administrare. 842. oficinele: 832. stupefiantei c. radiologice si de laborator . Efectele cancerigene ale medicamnentelor pot aoare in cazui: a. existentei unei predispozitii. c. tulburare care apare la întreruperea administrarii unui medicament. b. b. a. acnee. c. b. c. b. reactiile adverse se clasifica astfel: a.b. c. c. Toleranta la medicamente este. b. ^ supravegherea aplicarii tratamentului cu antibiotice in /^^lunctîe'de antibiograma . citotoxice anticanceroase. de tip toxic. c. b. c. sindrom Cush ingoid. aminoglicozideie. Starile patologice ale sistemului respirator produse ce administrarea de medicamente sunt: a. de asociere. asocieri medicamentoase. c. 831. efect benefic terapeutic scazut. infectia dobandita in spital si diagnosticata dupa iesirea din spital. terapiei combinate.Infectia nozocomiala este : a. epicriza. b.Sterilitatea ca efect secundar este data de administrarea de: a. antisecretoriile. c. Reactiile cutanate diverse aparute ca urmare a administram medicamentelo r sunt: a alopecie. 836. Efectul chimioterapiei impieaica: a. includ : a. Dupa gradul de toxicitate medicamentele se clasifica astfel: a. calea de administrare. lupus eritematos diseminat. c. b. supravegherea mentinerii conditiilor de igiena si a toalete. b. 841. combinatii diferite ale unor dovezi clinice. infectia contactata in spital sau alte unitati sanitare cu paturi .Se cunosc urmatoarele incompati'cilitati medicamentoase: a.

dupa scoaterea mânusilor de protectie . prevenirea transmiterii infectiilor nozocomiale . 848. alcatuit din halat si incaltaminte de spital . b. prevenirea transmiterii infectiilor. c. lichid peritoneal. Msdicina generala 844. personal infectat cu Hbs. Scopul aplicarii Precautiunilor Universale este: a. Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera : toti pacienti potential infectati. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. sputa. lichid amniotic. toti pacientii sunt potential sanatosi . corect. secretii nazofaringiene . 847. Echipametul de protectie este : bariera intre lucrator si sursa de infectie. prevenirea transmiterii infectiilor cu cale de transmitere sanguina . utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie. b. numai la intrarea in sen/iciu . complet. c. in unitatile sanitare cu paturi .si evolutia clinica a bolnavului. 845. utilizarea echipamentului de protectie adecvat. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare . inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor. 846. Spalarea mâinilor si a altor parti ale tegumentelor. LCR. se efectueaza . Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala . lichid sinovial. . la locul de munca al personalului . cu cale de transmitere aerogena. 849.In cadrul Precautiunilor Universale este considerat la risc contactul tegume ntelor si mucoaselor cu urmatoarele produse : a. sperma si secretii vaginale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful