~: cu plumb, eaza elemente :'j;: ~i cele sereCIZle penCAPITOLUL 11

:2 fi taluzati'\
CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE

~. ~ap. 9), in i: disponibile. e. impuse de '.'~nalitate ale tU de imbuna-.o.a executarii

'~rialului din exemplu, in ~zare, pea. In cazul ~t",:>i abI'lD"ate r:uare (pTIoti f"~!ui etc.

Dupa stabilirea adincimii de fundare, pe baza criteriilor examinate in capitolul anterior, urmatorul pas in proiectarea unei fundatii de suprafata il constituie stabilirea dimensiunilor in plan ale fundatiei. Ansamblul de verificari care trebuie efectuate in acest scop reprezinta calcalul terenulw: de fundare. Se considera 0 fundatie supusa unei incarcari centrice P. Suprafata A a talpii fundatiei sau presiunea p pe talpa trebuie astfel alese incit sa fie indepJinite simultan doua. conditii: --'- fundatia sa fie pusa in siguranta fata de pericolul de pierdere a stabilitatii prin refularea terenului (fig. 11.1, a); - tasarea s a fundatiei sa fie limitata la valori compatibile cu structura de rezistenta ~i cu cerintele exploatarii normale a constructiei (fig. 11.1, b). Celor doua condi~ii Ie corespund doua laturi ale calculului, terenului de fundare: calculul capacitatii portante i;>icalculul tasarilor.
-':>

I
EI

11.1.CAPACiTATEA
\ \'-. ". /1.1.1. MODURI

PORTANTA

A

FUNDATIILOR

DE SUPRAFATA

'!"lnd, in mod

;~ :"",iTl.Jme'" 11ltt'/' io are :a ada~ll
"~are poate fi ~ t:'xenll,iei- si ~- ,

(\~' lL
',__
p~

DE CEDARE CARACTERISTICE PI; CALE~XPERIMENTALA

PUSE iN EV[DENTA

.

®

..;.
.~~ ••• It

r

I'

I

~\
Q

-, '- --.,- -----...
•.....••.

-~r- .' / ;' /' /

Cunoi;>tintele actuaTe privind moduI in care se produce ceclarea. terenliTUld8 fundare se bazeaza aUt pe analiza cauzeloI'_ unoI" a.ccldente woduse la cladlrLcarei;>l-aupIer ut e aceasta cale.stabihtatea;:-. Cl . mal a es pe interpretarea. ~~!3or m:..a. )ncercan mtreprmse la scara' red._l!~a.Asemenea incercan se etectueaza, de.regula,._ in canale Yltrate, culelol' de pammt utllizindu-se .. I. S
11'1

IP

tel1mci.c..are hmlta,a··-su-

b

i -----~~_ •. r,

! . ;~. Il-ilL~
p

j§'miL Yizu"I;, ?"'-:'"aipGLO';']?' _,,",\io prafetelor de' alunecare. Pe aceasta baza,.
1j-au Jef~Jlit clteya _d.~nd,in principal,

.!.nc:~!i..!?~~_dar~ care d
-]~_.!1.!it.llDL.ieLeJllll~i.

FijI. 11.1. Fundalie solicitata centric._Fiec~:ui}:~v(~_~_~.:"_~~I~e!~Caresl~u12.~.e~-~i_a-

(!) a. Cedareacantm jEt care un.este_.muc i8:' fundatie completa sau ~enera§-.-Sub dealunecare fundcifiei
(fig. 11.2, a). Salidar cuJundatia,se. in stadiu] elastic i;>iimpinge zanele
, .• -., .•...•.••. _~.

gr am~ -1.nc~c ar~!~scy.:~ ..2~.C. a.QtenstJ.fa. se formeaza 0 su rafata 'cli" I' terenului. a " n: 'amine de pamint adiacente. Cedarea se produce
-. _I~

241

bl'Usc..sLarB UILcal'acteLcatastrofal, ducind la ieI'deI'ea de stabilitate a fun< atiei. Datonta neomogemtatll merente a tel'enului sau excentI'icitatH incar~al"ll, ce(~area poate-prBallce ~UllilinaI'J~~dati~ -'-' .QlII'ba incarcare-tasare care insoteste acest mod de cedare (fig. 11.2, b) pune in eVIdenta in mod cllstmct 0 incarcare limita Pcr.J la~.care ~_1!§~:.e)Ldevine_ '.' rfeafil6ftIzata. Tranzitia intre porp -tiune a-initiaJa, cv~si-liniarii a diagramei '~i punctul corespunzator lui Pcr este scurta. Acest mod de cedare este ca-o:cacteristic_ terenului de __ fundar~alci'ituit din aminturi utin de- ormabile nisI uri indesate. ~ieQ -~ n~uri, argih:u:le. c.Qnsistenta-ridic. ~f' ! ~ata, I'oci semlstincoase s<!u sUn· i coase). b. Cedarea l}rin poansonan~o Cind fundatia este asezati'i pe un ! eren foarte com Jresibil nisip i a mat, paminturi argiloase-praIi oase de consistenta I'edusa etc.), I - acesta se com prima pe masma b 11ce cI'e~te incarcarea. Fundatia trun e in teren ca un piston, farii . FifJ.IJ.2. Ccdarc complcta san generaE!:

con"·f:~ trebuie dispo,.i

care- t a

In

@.

©

I

,j

1-

panii elastica;

2-

snprafa(il

de alunec<ll'e.

!::';(iJ ull~Ge msa ang'a se forma mintu1'{UI m Jur si fara a al'ea P&·11.3, a); ,Bici curba de in('ijl\CaI'e'.0 ... _~'-'

i

~Jl~ea,

p

r
Fi!J:- II.:}. Cedare

@' prin

poansonarc .

.a.ceste suprafete se inchid in masa pamintului, deoarece cre9terea incarcarii ,este insotita de 0 comprimar8 yerticala importanta a pamintului (fig. 11.~ a). Cedarea nu ar,e caracter hrm'''' , _ ,. c'n 11 din fi ura 11.' a <::i,la fel ca in cazul din figurH 11.3, a, se manifesta prin atingerea unei viteze
:242

I

in cxtinderc <'(vind lungimea L > > B stare a de tensiuni int'r-un cime z sub talpa fundatiei. 5 I'ig.rJlllnm:e..~rruneaza . fund_atie. denumiti lacton' . Pnl Per p Y(I:. PI'esiunea Ppl P. 11. (fig.1) = yBlVl yDLVz cLV3. 11.itate a zo~or de und.tim_CLig.\' Presiunea-pe-talp-a-co-I'espunzatoare- unei-J:Jxtinderi Jiq]..!:~~' Per Po Volumul 1 (fig~ 11.7.hij!un. ~i de adineime D S8 exprima punct i1l al terenului de fundare. ~~ell' calcul a presiu/ ' _ . f 11~6)~i~UlibruLIimitiL S8neglijeazagl'eutatea E!:Qpeie a celol' doua volume. ''1'.r..e. b): sin <D I Po 1 244 . Presiunea pr.. conditia ca aeest punet sa de rupere).\In anexa If cientilor-J"\\.Jinga DULG. devine Per' Relatia dintre Per ~i tensiunea nOI'mala orizontala Po se obtine din conelitia cle rupere (fig. Pentn! determinarea peesiunii PPI pe talpa unei fundatii de l&time B.a-wpstpi rLI:.l (problema plana). 1Y2.=! \ ! func!~t@.datiei.. atingerii coI'cspunzi'lloare sta~ii ---= P. 8 limita intr-un punet d n pi'l1uint aflat suo muchl j'lInda~il'i.de siguranta. a) atinge starea limita activa cine! tensiunea !lOl'mala verticalii. I + + -COI in caee LVl. !l.' cOl'espunziitoarc '-!ntr-!W::::-1ll1llctdin masivul de pamint aflat suh muchia fundatiei.:~dieJl a_unei presiuni ee nu mai trebuie afeetaUi un II}' . al'lat la 0 adineu relatii deduse in teoria elasticitatii ~i se pune apartina zonei plastice (prin indeplinirea conditiei se exprima sub forma: (11._PP1. (--") b.._are semnifieatia uneidimensiunilor de plancoel'ieient plastice sub dadi se U1'maee~te determinarea pres-iuni acceptab'i!e-P. PentrLl kt. ~_..fill.m~dJJiilein caee doua volume de pamint aflat~. '4' .. Schema de echilibru masivul de nii Pcr -_.7. 11.. ele c:r: ~ prezinta modul de deteeminal'e a lui PPI ~i valorile eoel'i~i iY3 corespunzatoare extinderii zonelor plastiee pe 0 adin- eime egalii eu ~ din latimea fundatiei. Presiunea Ppl corespunziHoarc UnoI' zone plastice laminali'l sub fundatic: 1zona plastica. de unghiul de I'recal'e interioara..fYz iV3 sint coefieienti functie de capacitate portanta. talpa in ale fun.(.cLa. FiU. '.

.

B "'9--..epiruie. inlocuit printr-o supraincarcare Metodele pentru determinarea pe cale analitica a presiunii critice. neglijeaza fl'ecal'ea intre piimintu1 aflat deasupra cotei de fund are 91 fata 1ateral& a fundatiei (EB). . Schema de calcul a presiunii Per corespunziltoarc unci cedilri generale. Pel exprimat cu relatia (11..• --- 8 V7~/~/ I .~ _ /~ ~ ~_~_c. .1).Dnpi1 r. 9i anume starea activa la stinga perete1ui. + \ Cele dona plane de alun~~are. p'r I'''!(f \Q'silJnii J ~-~/ _:. rupere "/ = crtg <D .".-- - _ D ill' Fig.Din conditia Po = P~ rezulti'i: / Per aceluia~: cata 0 ~ 4c" = + yD/ (H.--.tiv. ne _ ~ - -- ~ ~ . l1. citeva ipoteze: . . admit forme diferite ale suprafetei de cedare. in afara limitelor fundatiei . __ Y'__ GJ : ~ / c.-illLsi Pvl calculat cu relatia (11. pe care este aplicaUi 0 supraincal'eare Pa 9i de a 0 egala eu rezistenta pasiya Pp aferenta 246 + ~) In aeead (y o. 11.8L-nu d. :~i .~) fata de orizontala.nT1J RP com. perfect lueios (fara freeare) BD. _ cu £orr::u) = . piimintul aflat deasupra cotei de fundare poate fi q = yD.in fiecare punct a1 suprafetei de cedare se indepline9te conditia de c. corespund aparitiei in masivul de pamint a unoI' stari de eehilibru limita Rankine de 0 parte 9i de alta a unui perete vertical fir.9) se accepta. 11..-£Le liitimea B a fundatiei.tatii.-\flarea Ini Per reyine cleci la a exprima impingerea activa Pa in spatele unui perete vertical BD limitat de 0 suprafatii orizontala. Prcsinneap corespunziitoare unci in lungul unei suprafete precritice Pcr cr corespunzatoare cediirii cedari generale In calculul care debugeazii la suprafata terenului (fig. prezentate in continuare. inclinate 'cu.se neglijeaza rezisten~a la forfecal'e a piimintului de deasupra cotei de fund are 9i suprafata terenului (pe portiunea CD). ~~ ~ I . Cu ipotezele fiicute.. Valorile presiuI?-}lor Per obtinute pe aceastii cale_au.r: _ talpa funilatlel. 11. a) Cind suprafata de eedare este aleiHu)tii din doua plane (fig.5) smL{1i.1 0.fO)..~-9"--'.~ /' . semnificatia unOI' presium acceptabile .>{ 45° 9i resp-eetlv'( 45° . . fig...8) .9.se..se neglijeaz& free area intre pamintul de deasupra cotei de fundare 91 piimintul aflat dedesnbt (pe portiunea BC).. sub funclatie 9i starea pasivii la clreapta peretelui. in mod obi9nuit.

.

] .12. (11. 2 .13).-\d expenm zone d~i DU-:J unde Xc e) = 5..a) \ ' in 31 Nc 5i f s~ au fo::~ Z Fi!l.' Cind suprafata de cedare aleiituitii dintr-un are de spiraJii Jogaritmiea raeordat eu o pan a elastieii solidarii eu fundatia 5i cu un plan corespunziitor unci Zone Hankine (fig. 11. B ~I nor"ITio care ::=> cond~~ 11. . -J i1 <: P. in cazul piimintului care poseda ilUmai coeziune (<D= 0. Se considerii piimintul fiirii greutate. sub suprainciircarca q. Expresia Jui Per este: Pcr instlt = qNq + eNc.if.14.12) Fig. iar adiacent fundanei. care f8~ poate .b) .are de spira1i1 logaritmiea .14. avind eentrul in muehia fundatiei. b = -2 1 yBNy. 11..11) cste cunoscutii in teoria plasticitatii sub numele de formula lui PrandtI.12). 11.'[ raeordat cu 0 panii elasticii so1idarii cu fundatia ~i cu un plan COl'l'spunziitor unci zone Rankine. j In \ ar. Se eonsidera parnintul avind greutate 5i frecare interioarii. 3 .pana elastica. spiraJa Jogaritmica se transformii in arc dc cerc (fig. 0 zonii pasiva de echilibru limita Rankine.13. 11. q (11. Suprafatii de cedare alcatuitii dintr-un arc de cere racordat cu doua pJane (in cazuJ pamintuJui avind numai coeziune). In aeest caz Per es te da t de expresia: Per pe talp'.b.11. Formula (11. Uiri.~ irecu~. " t a."" ~eral~ tii di::J ~1e . Suprafata ]- de cedare aJcatuita dintr-un arc de spiraJa Jogaritmica racordat cu doua plane: plan lie aluneeare delimitincl 0 zona Rankine.:: denu~!1 a~ 5tabiJi- I 248 . ~ 2 Fi!I' 11. iar expresia lui Per dcvine: Per = eNc + q.'. (11.plan de alunecarc delimitlnd 0 zona Rankine.14).11.b) Cind suprafata de cedare este alcatuitii dintr-un arc de spiralii logaritmicii racordat cu douii plane corcspunziHoare unoI' zone Rankine (fig. dar lipsit de coeziune. Suprafata de eedare alciituitii dintr-un are de spiraJii Jogaritmie. raeordate eu un arc de spirala logaritmid\. 2 .'. Sub fundatie apare 0 zona activa de echilibru limita Hankinc.:.are de spira1i1logaritmica. 11. e = 0).

.

r.a nisip mare 9i nisi}) mijlociu yalorile sint date in functie de gradul de indesare (pentru mS1puri indesate 9i de inclesare medie). 11. " ~ F. Fiecareia dintre cele doua sfere din str'aiul 2.0.2.e..' / \.alvl'. ..siem -irica. contine m:-ID. .l. a incarcare concentl'ata liniara P. asigura cons1rucpierdere a stab1litatii. e Soar aprop1a n:iJ de forma derare a d~ pe aceas:<i plica1.paminturI coeZiYe~LBlal:iluint date in functie de indicele IlQ.J. 'metooa-b azafa)"etabelula e pxesiullLc9 rr~. u_~ . tot ]"'. ii revine efortul P/2. clefinesc }lteJiiunile com-entionale pentru urmatoarele tipuri de terenuri de fundare: ~.16.._l ~ poor'. 250 .'~~ interioru: I ce cre~:e - - sup~ I incarcarii .Q-i sti~se.'entionale.d..6 .~.1!L§i aflata la adincimea D f..c i.. 1..umpluturi.-s.r:E-:C C rezu::i': : Fiy.n::.610r eo-pentrti~.. II)) ..e~D.lli1e1iprincare se tine seama e lIlflllill1~aJatimii9i. <::ImiiCle fundare (Y.sint valori de baZ(l care corespund unei fundatii cu latimea B = 0. pe care reazema pl'in:a sfeI'ii.. .iimin. anexa stratul -3. ::\Iasivul de piimint asimiJat cn ~iruri de sfere suprapusc.i vU!Jl'inseintre O.. se aplica.Bl-.. se va examina modelul din figur'a 11.2. '.ca dimensionarea fundatiilor cladirilor ohisnuite )e haza unoI' )I'esiuni )e :al~ egale sau perIcolul unoI' tasari inacceptahile. --~irLs.J.LQ. I rlme !!::e!'J d e p•. -=-p. D-e!"".\ \ .16.illlP-ii gradul de umidit ate.tltI)datij.tLde risGul da fiITe atTEIa~a ae apropiate ca yaloare e ce ~ 1Il standard.tu6_necoezh:e_.S 9i 1. tehnologia de executie..cJgul paminturilor coezin.:' in 5tratu~ : se repreZl~ incarcarea in~l'E Cu toa:<:> d deplin . S'i'i intre pGl:j IJ Ca:r~:E eel al CO"~ = iul dE- s:'~ Jus~if.1. . yalorile se diferentiaza in functie de natura pamintului de umplutura 91 ae.ig ---evidenfaaepenaenpfcapaCifKfll portante de liitimea fundatiei 9i de adincil1}ea_il.L}lrOCedeaza la 0 dubla interpolare.xalocile-diniab. Pamintell se considera alcatuit clintr-o infinitate de sfere.Lll. Ie. \. diferii.-alorile sint diferel}tiate inJ}lus 9i . l'ezemate fiecare in cite doua puncte pe sferele stratului aflat dedesubt.0.fuI1Ilar:.-.mintului p~!lku care se cere aflarea 1m Pm". In unclE ("".. ..r.o-:::-z. pentru Ie = 0.roci semistillCDase.£~lol~iLe.. EFORTURI UNITARE iN PAMiNT DATORATE iNCARCARILOR EXTERIOARE Pentru a intelege modul cum 5e repartizeaza in pamint eforturile generate de incarcal'ile exterioare. daca .A:tit soluiiile teoretice.Q.ILt.l "JiIo . REPART/ZAREA EFORTURILOR IN INTERIORUL DE PAMINT MASIVULUI 0 a.. Forta P se transmite integral sferei pe bare este aplicata.. . 9i de indicele de consistent. cit 9i cele experimentale pl..e.JlJL(L.o--rrl.~LL~~pcl. fori teoriei e13 ..adin: . red ate in anexa II... ciL9i-1. 11.'... La suprafata "zidal'iei" astfell'ealizatcl..) -- ro • 11.. Yalo1'11edin tabel ale IJresiunilor connntiiillale. la mS1pul flIl ~i nisipul fin prafos.5 9i Ie = 1.

~tratul 3.17) rezulta: (11. elastic. Formule pentru calculul eforturilol' unitare in pamint stabilite pe baza teoriei elasticitatii. eforturile vertic ale sint maxime in dreptul indircarii exterioare ~i se atenueaza spre marginile suprafetei. Cu taate acestea. 11.16).. S-ar putea incerca modificarea modelului de mai inainte. 251 . P14.suprafetele pe care. astfel: . iar incarcarea repartizata pe fiecare supraf ata elementara se inlocuiei}te cu 0 fortii concentrata echivalenti't. se imparte suprafata de incarcare in suprafete elementare. Acest model constituie obiectul de studiu al teoriei elasticitatii. Pentru forta concentrata cr la sllprafata terenllllli (fig. . 11. In stratul 4. 3P18. anexa II) . la patru sfere Ie revin P18. a carui marime intervine in calculul deformatiilor yerticale (tasarilor) ale masivului de pamint.19). PI8 etc. sint prezentate in continuare. luarea in consideI'are a deformatiilor ansamblurilor de particule sub incarcare etc. Expresiile pentru calculul efortului cr. pentru a-I apropia mai mult de paminturi.=1 1 (11:16) Pentru incarcarea repartizata dllpa 0 lege oarecare lasllprafatasemispatillllli (fig. Un calcul pe aceasta baza al stiirii de eforturi in mediul dispel's ar fi extrem de complicat. eel al corpllllli continllll. ntre modelul acesta ~i paminturile reale exista evidente deosebiri. de exemplu.2 Z2 unde k este un coeficient adimensianal (v. 3P18.: cr. 11. pina la 0 anumita marime a incarcarilor exterioare.pentru 0 adincime data. calculat ~i tabelat in functie de rlz Pentru mai mlllte forte concentrate aplicate la sllprafata terenllllli (fig. Calculele se simplifica daca se accepta pentru pamint un alt model.. In figura 11. prin: admiterea unoI' particule de forma oarecare in contact cu celelalte pe toate directiile. S-a stabilit ca la 1 cm3 de nisip fin sint circa 5000000 de contacte intre particulele soEde. se constata 0 relatie de proportionalitate intl'e incarcare ~i deformatie. se folose9to tot relatia ('11. din examinarea figurii 11. Justificarea utilizarii formulelor din teoria elasticitatii la calculul repartizarii eforturilor in masiyele de pamint 0 constituie faptul ca. considerind incarcarea P = 1. ca ~i in cazul corpurilor continue elastice.15) • = 2" l1 3 +(: r r~ II P P -=k-. rezuJti'i. se transmit eforturile vertic ale Cresc pe masura ce cre~te adincimea. forta P se repartizeaza la trei sfere carol' a Ie revin l!/4. l:zotrop.16 rezulta doua concluzii pedepEn valabile ~i in ceea ce priYe~te repartizarea eforturilor vertic ale in interiorul masiYelor de pamint. ::. P12.18) = 2" B kiPi' Z . Pentru ca1culul efortului unital' cr. I a.16 se reprezinta yariatia eforturilor pentru primele cinci strate. omogen.

Metoda punetelor de colt. iar z adincimea punctuJui considerat (v.a tcrcnului. anexa II). 11. ~l Fig. integ['at~. apEcatc B t-1 ~ M (incilr.~ . expresia de tipul (11.punctul 111 se afla pe conturul suprafetei incareate (fig. n' ~ : ~ PentTn ra 11. suprafa1. 1L13.17) se poate caleula efortul Uz in orice punet al semispatiului. Incarcarc rcpartiznt[.ii o-----l I unde ._" • pI ~1 gura <-funda. 1J. For\a concentrata la suprafa\a terenului. Fig. la FiU. in afal·'" Fi!J.i ~nital' Uz pe :-ertic~la ce coJtuJ suprafetel dreptunghruJare de mcarcare 0 rela\le de forma: (11. 11. respectiv.17) !~ .ntru calcuJ~1 efol'LuJu.20). B hind lungimea.17. }Iai l11ulte forte concentrate la Sll prafaia tcrenului. In functie de pozitia fata de supl'afata de de cota z. se disting trei situatii: . unde kc este un coeficient adimensionaJ caJculat 9i tahelat in functie de rapoartele LIB 9i zlB: 1. trece prm incarcarca uniform repartizata pc suprafata dreptlmghiulal'll (figucaz particular al cazului anterior. in acest caz.16) a fost obtinindu-se pe.18) 252 FlU· II.21.Cu Jelatia (11.r p ~ pI supJ'&fa~~ -p punc-tu. 11.20. a). in care se cere anaineareare pe eare a are proiect ia Jl a punetului rea efortuJui.151. Ji'ilimea dreptunghiului. suprafata se imparte in doua dreptunghiuri (11. Jnc£ircarc uniform reo partizatii pc suprafa\a dreptunghiuJara.

.

21. 11. se obtin cUl'be denumitei::-obare. punete z t z=2.258 1.22) y=O b. Se imparte suprafata mash'ului Intr-un earoiaj cu ochiuri dese (fig.2 p. 11. 1:. Pllnetele situate in bulbul de presiune au efortul mal mare dedt eel corespunzator izobarei. Alura curbei de variatie a lui Gz in lungul planului este asemaniitoare.24.:e nului. La suprafata t erenului se aplicii doua fi~ii de incarcare.'': miter~ ' = lip"". luind 0 axa de referinta verticala. izobara efortului Gz = 0. cforturile Gz deYin practie nule. -28 (11. avind ordonata maxima pe wrticala axei fi~iei de incarcare. iar eele situate in afara bulbului au un dort mai l11ic.~ ! Fund::. Fie 0 fi~ie continua cu 0 incarcare uni2. Diagrame de variatie a efortului Gz sub o fi~ie continua uniform incarcata.0 B ~i se procedeaza in mod similar.24).O 8 in care se calculeaza efortul crz.::' efortu::-. la 0 adincime ::. Se z reprczinta la scara 'eforturile astfel Fig. Este evident cii aeeasta adincime depinde de liitimea fi~ici incarcate.25). Daea se calculeaza efortul Gz pc verticala ce trece prin axa f!~iei incarcate. Fie un teren neoll1ogen.Pentru aeela~i eaz de ineareare.25 B ~i se fixeaza pe accst plan citeva puncte.1.oOB form repartizata p (fig. La 0 anumita departare de aceasta axa. praf argilos in stare plastie-curgiitoare).. [zobare.1lI[ strat de pamint foarte eompresibil (de exemplu. se extinde pin a la 0 adineime egalii eu aproximatiY 3B.508 0. Ordonata pc axa fi~iei cste mai mica decit in cazul anterior. ayind aeeea~i intensltate p.758 1. 254 . Se considera un alt plan. Aeeasta se datoreaza faptului cii suprafata de eforturi delimitata de fiecare din eele doua eurbe trebuie sa fie egala eu suma presiunilor aplieate asupra fi~iei de latime B. Studiul izobarelor efortului Gz este important. f. = Fig. prin unirea extremitatilor vectorilor Gz se obtine 0 curb a de felul ceJei'~ din partea dreapta a figurii 11.50B fiind dirij ate dupa biseetoarea si normal la biseetoarea unghiului 2~ sub care se ved e fi~ia inei'ireata de latime' B. Se considera un plan la adincimea z ~ = 0. 1. atit in limitele fi~iei ~ 3. DiagI'ume de \'uriatie U clortm'i!or unitare in interiorul masivului.. eit ~i in afara fi~iei. Daca se unesc punctcle de egal dort. la diferite adlncimi ::-~i se reprezinta eforturilc la scara. 1. 8. numit unghi de redere.sin ·2~). deoarece permi Ie sa se aprecieze adincimea pin a la care se resimte efeetul incarciirilor exterioare. IT 0"2 =L (2~ . calculate. Pentm fieeare nod al earoiajului se eaJeuleaza efortul unital' crz. rilor '[.l)t~. De exemplu.-. dar latimi diferite /' Fig l • inca" ': ~ adir.'. Unind cxtremitatite eforturilor crz se obtine 0 curb a sub forma de clopot. = E (2~ + sin 2~) .. eforturile unitare prineipale intr-un punet din interiorul masivului se determina eu relayiile: 0"1 (fig. 'urma' sub .008 incarcate. in schimb punctul in care cfortul Gz deyine ncglijabil se gase~te la distauta mai mare de axa. Suprafata delimitata de fi~ia de incarcare ~i izobara poarla numele de bllib de presUme. II.75 B 0.258 0.: Varia{ia pc vcrlicalii a eror/lllili crz._ p!ar. caraeterizat prin prezenta la 0 anumita adlneime a l!.:.008 1.

.

.2. (]) 8+2 Fig.:2H.:l morsai moabi Y· z ~n c-q IInpen Relatia (11.29). Efo1'tul Gz se considera constant la baza trunchiului de piramida astfel format ~i se d ete1'm ina cu reI atia : (jz clIO! I I Z/ I ) .2.. Variatia efortu:ui ugz l11asivul <Ie piimlnt stralificat.24) 11.:10.21:. CALCULUL EFORTURILOR UNITARE DIN GREUTATEA PROPRIE fioca~ modifi volumica are aceea~i valoal'e pe directie verticala la adincise noteaza IgZ ~i se calculeaza (11. Varla\ia efortu]ui Gyz in l11asivul cle piimint ol11ogen.Ietod~l aproximaliya pentru caJculullul: In cazul problemei in spatl\!. pl'?~mJ caku:t " I ~c T • -LI I z v ogz =OZ Fin. dat de greutatea proprie a pamintului. in 256 .25) A PAMiNTULUI Se considera un masiv omogen (greutatea in toate punctele masi\"ului). = (L p·L·B + z) (B + z) (11.SCl'iind conditia 1 de echilibl'u B· a eforturilol': ~ :. Efortul GgZ se mai nume~te ?i presillne geologica sau presillne litologicii. (11.I . 11". cu relatia: crilZ ==-= la q Co. 11. 11. FiU.' tg 55°· po B· = Gz' 1 + 2· Gz = GAB + z tg nuce 55°).25) indica 0 variatiu JjniHI'u cu adincimea a efol'tului cr9Z (fig. B tg 55° Pentl'u calculul repartizarii efoI'tului Gz sub 0 fundatie izolata (problema spatiala).28). 11. 0 metoda apl'oximativa consta in a duce prin laturile fundatiei patru plane de inclina1'e 2 : 1 (fig. Efo1'tul unital' mea z.23) untie de leaza p l-+-. j. 11.

.

'I- : limi:e:~ 5tra:=.funda\ie absolut rigida. Problema evolutiei in timp a tasariIor.earaeteristieile fiziee ~i-mecaniee ale paminturilor. 11. In aceastii metoda se iau in consider are doar tensiunile cr" neglijindu-se efectul tensiunilor crx ~i cry asupra deforma~iilor pamintului.!. de aeeea. determinarea starii de tensiuni in interiorul masivului de pamillt se apliea relatiile din elasticitatii. dupa cum se poate intelege din urmatoarele exemple: .3:1. egala in fiecare punct eu sageata talpii. 11. In STA. Distributia presiunilor pc talpa unei funcIatii perfed flexibilc. caz particular al problemei cunoscuta in teoria elasticitatii sub numele de probleme de contact. tasarea terenului. ~i anume: pentru teoria terenul de fundare se eonsidera ca reprezinta un rnediu Iiniar-deformabiI. De asemenea.fundatie perfect fIexibiIa. Aceasta ultima ipoteza echivalcaza cu a considera incarcarea aplicata direct asupra terenului sau aplieata prin intermediul unei fundatii perfect fIexibiIe. . Fie 0 funda~ie de la~ime B. supusa la 0 incarcare uniforma (fig. METODA iNSUMA. Problema formei rcale a diagramei de presiuni pe talpa fundalid. In eele ee urmeaza se examineaza problema ealeulului lasari/or finale.! (fig. momentului in care tensiunile suplimentare generate in pamint de incarcarile transmise de fundatie sint integral preluate de scheletul mineral.R~II'. sint lleeesare date privind forma ~i dimensiunile in plan ale funda~iei. a fost mentionata la capitolul 4. 11. De asemenea. Pentru ea tasarea sa fie uniform a.3. Calculul deforma~iilor probabile" sint reeomandate metode pelltru-caleulul tasarilor ce vOl' fi prezentate in cele ce urmeaza. aflata la adincimea D. presiunea pe talpa trebuic sa fie neuniforma:mai mare la margine ~i mai mica in ccntru. ac~ionata la nivelul tiilpii de 0 incarcare normalii 258 d~ LJ':'_ .33). corespunzatoare . este neuniforma. In realitate.repartizarea presiunilor pc talpa fundatiei se admite a fi Iiniara. supusa la 0 incareare uniform. eventualele supraincarcari eu caraeter permanent aplieate in veeinatatea funda~iei etc.relatiiIe din teoria elasticitatii se pot aplica eu conditia ea presiunea pc talpa fund aplasticc sub tiei sa nu depa~easca valoarea care conduce la 0 extindcrc Iimitatii a zonclor fundane (de exemplu Ppl pentru zmax = B/4). 11. .ti "---PE STRATE ELEMENTARE -_ iunda-:axc'. distributia presiunii pe talpa fundatiei depinde de rigiditatea fundatiei.'TASARILOR ~ /}/ a~:: l. cE'ntricci terenuJu fundal i< e~te ar~ fITITTTTT t I I I \ rTTITf-q ~HHIHjHHjlllr Fig. ~·l 11. se considera deforIl1a~iile laterale impiedicate.32. talpii .1. . pc La baza metodelor clirent aplicate pentru calculul tasarilor stau cUeva ipoteze. - unci".s 3300-77 "Teren de fund are. Presiunea pe talpa estc uniforma ~i egaUi in fiecarc punet cu q. specifidi pihninturilor coezive (consolidarea argilelor). incarcarile transmise de funda~ie la teren. va fi examinat~1 la capitolul privind calculul fundatiiIor de suprafa\a. Distributia presiunilor talpa unei funcla\ii rigide.32). Fin.

.

.-. 2 . zona activa se limiteaza la adincimea Zo sub talpa fundatiei. 11.--' = d f .=: Fig. Potrivit STAS 3300-77. Examinind diagramele lui. a). ca urmare a indesarii pamintului sub presiunea geologica. unde k este un coeficient adimensional dat in tabele in unctle e . la care valoarea tensiunii datorata incarcarii fundatiei devine egala cu 20% din presiunea geologica ugzo la adincip1ea respectiva (fig. B Z B L) c) Pe haza diagramelor uyz ~i Uz se define~te zona actira. Uz se calculeaza cu 'relatiile stabilite in teoria elasticitatii. Rezulta ca. de la 0 anumita adincime. adica acea parte a terenului de fundare in cuprinsul careia tensiunile Uz sint suficient acum ---. Uz ~i uYZ se constata ca cele doua tensiuni au variatii opuse: pe masura ce Uz scade. (.strat foarte compresibiI. 11 dia:. UyZ cre~te. Dctcnninarea zonei active sub talpa fundatiei: 1 .strat practic incompresibil. in mod normal. 11.35. modulul de deformatie liniara E cre~te eu adincimea. Pe de alta parte.L- Fig. de mari pentru a fi luate in consider are in calculul tasarilor. De exemplu. in cazul unei fundatii dreptunghiulare: Uz k· Pnet.35.pornind de la cota de fundare. deci neglij abile. tensiunile Uz devin atit de mici in eomparatie cu uYz1 incit tasarile pe care le-ar produce ar fi de ordinul fractiunilor de milimetru. deci: 50 260 . -.

.

.38). pentru ~ B Zo ~ 2.-----Fi!j. r.38) lui Boussinesq: este un 'coeficient dat in tabele (Y.25 ~i 1 in func\ie .1 B . dc rapoartele - B . (11. .. chiar ~i atunci cind coloana stratigrafiea nu pune in evidenp un strat rigid. 262 . 11.Tasarea s se calculeaza cu exprrsia: (11.Er '. Problema in care J{ ~I-L ~ ~ . Pentru eazul stratalai elastic de gras/me {/nil'l.~ po. pus a sub forma: S > 1~ A. patrata.. L Valorile lui [{ sint intabelate.::. iar [{ estc un coefieient care depinde de forma funda\iei ~i de raport1l1 =0 Pentr.-nz - 5 ~ormatfi. . 11. rile te. drcptunghiulariJ. pentru r = 0.. In cawl fortei concentrate BUl1ssinesCja stabilit urmatoarea distan\a /' de forta: P aplieate la suprafata semispaliului elastic (fig.p . pentru funda\ia pentru Zo B = 0 . de rigiditatea fundatiei (perfect elastica sau absolut rigida). AsHel.39) se refcra la situatia in care in cuprinsul stratului elastic se intilnese mai multe strate cu caraeteristici E ~i v diferite (fig. B~' J{--Il'l Ei 1- (1 - "D. practie incompresibil.12) (lU7) PotriYit eeualiei (11. este aplieata solutia gasi ta de Schleicher: _ p' B· s . Simbolul :E din expresia (11. in cazul unei fundalii care transmi te la teren 0 ill ciircare uniform rcpartizata p. anexa 11) ~i care depinde de forma funda\i ei (circulara. tasarea este infinita. In praclica lutii obtinute sint utilizate integrarea alte so1.39) bazaie : soan if: de ('(I~~de iund formo~~ met€{:r- in care m reprezinta un coeficient de corectie care depinde de raportul intre grosimea Zo a stratului deformabil ~i la\imea B a fundatiei. tasarea unui strat / rezulta ca diferen\a intre tasarea calculata in ipoteza ca straLul / ar incepe'~hiar de la talpa funda\iei ~i tasarea corespunziHoare unui' strat aYind caracteristi~ile de deJorinabilitate ale stratului i (Ei' Vi) ~i care se intinde de la talpa funda\iei pina la limita supcrioan'i a stratului i. (11. . in aeest caz. precum ~i de pozitia punctului a carui tasare se calculeaza (in eentru sau pc eontur). rectangulara). -1-1-:~I"'-' ~ x prin ecua\iei (11:36).ii =m . anexa II)..:'\6) s bc lic de ~p = ~~ Sz d:.5..(Y. B tate po=tode iL . 11. Valorile lui In sint cuprinse intre 1. litate. este cl1noscutii solutia lui EgoroY. se poate considera cii grosimea stratului deformabil e5te finitii. aflat in apropiere de talpa fundapei.5.37. in reaSolu\iile BoussinesCj ~i Schleicher se refera la un strat elastic de gros/me /nf/nila. S P:o.37).- [(1 E fi v2) . in punetul de aplicare a fortei. expresie pentru tasarea unui punct al suprafe\ei anat la Inasi Y :100 tratulm s 1'(1 =-----.37). 0.

APLICAR ()' .-.' [ J{1 E1 -(l-vi)+.)~"~e !orJl1atii~ care se determina eapaeitatea portallt_~ a fu~.i_1 din expresia (11.~ . s=m·p·B B.] . Apliearea mctodei Egorov cstc rccomandata in STAS 3300-77 in urmatoarele situatii: .../' //-.J . EiJVj £id.In cazul masivului 6\ neolllogen. Exista ins8. cit ~i metodele bazate pe solutii obtinute in teoria elasticitatii. gnip~r~le ....:J9. I l{z Ez' J{1 - .1 £"Y... M~TODEI.· ~i (~.r --calculelede. ..~c aeplIni. Metoda Egorov. J{i ~i K. s-au referit la deformatii ale terenului produse de incarcari statice transmise de constructii. ~ LlMlfA .. ~ sitlla\iilc. 11. . 'B B . R lie de .:ub rile lcrcnUIiii de fundare.'ca: mi~cari te~tonice.rapoartele (!.:19) ~i. ~~pacgl!!g_portJlmi! 263 . ~ 11. I(!/ -.sau tas~sau_<.. 11. Calculul tasarii eu metoda Egorov pcntru un masiv aleatuit din trei strate.\- ~_cc-r:{\ 'J. deformatii prin inghet-dezghet ~i contractie-umflare sub influenta factorilor meteorologici.~STARILOR "'::-. aleatuit stratului al trcilca (fig.tcrenului <k fundarc.!e_de- se implln~arca eal~~or de.fundatia arc latimca (sau diamctrul) B ~ 10 m. yibratiilor ~i altele. .. __ "'-.l{z E3 ig.._rczulta: .• ..in euprinsul zonei active apare un strat praetie ineori1presibil (avind E > 1 000 daN[emZ).vn+.. t ~''''i ~/t\?. Pentru estima 'ea marimii probabile a deformatiilorpsoduse de aceste c. prezentate in acest paragraf./ . " Procedeul se aplica masiv neomogen.4._ .. 0slrntul i-I (j)Stratul . ~entru ~a:a--5l~tode in proicctarc slnt ncecsarc prccizari Cll privire la. iar stratul care eonstituie zona aeUva sc caracterizeaza prin valori E> 100 daN[emz. Zi_L) . si alte numeroase cauze ale deformatiilor terenului de fundare. @Strolul i. caractcristicile· paminturilor ~ carc trebuie iIitroduse in difcritc formule de caIeul.38. deplasari'de teren.eapaci\:: tate.mi~cari seismice. J{3.Yi-l Ei~1'Yi •. -. deformatii datorate actiunii apei subterane. Fie cazul unui din trei strate. p<?rtanta ~L de deforma\ie ale . L} CALCULUL TERENULUI !I-.1 ~:J Fig.39) s~~scot din tabel in fune- . > AUt metoda insumarii tasarilor pe strate element are. In paragrafcIe prcccdcntc s-au cxaminat '''DE''FUNDARE I11ctodele uzualc privind .. Zi) pentru toate stratele aflate in cuprinsul zonci active. limita inferioara a zonei active se ana in cuprinsul 11. (1. se utilizeaza metode speciale de calcul.----(l""-v§)..:.auze. p II.

lin n('('stor s1!!r. de gradul de omogenitate a stratului. ~I DE CALCUL IUle~en!. se detcl'lninii __ n. in conformitate cn STAS 8316-li.a satisf::tCL.. Ii.1egate de des-' tinatia stabiIita sau aparitia unor perie'ole pentru viata. teristicil geotehnicil mai multe ~ .earnevalori.2reeoltati'i dintr-un son'daj sauprintr-o .!!l.-. -se obtin :pentru fiee.Principii . ~gurant. metoda stasilor limitii se distinge prin doui'! triis:'ituri ~ esentlale: - - .. stilri limitil ultime.. cocficientul de sigurallili cstI'. ~J (I \ ') ~ f'. . P~ODti~liYelului dc asigurare ce~ut.-. -. incereare pe teren.~.::J - .al n:zisten~ei la forfccarc .de_ sigurantil. .-"'----> --'. 11. Dupi't enm se arata in STAS 1010010-75 .) ~~1 ell_metoda CclOl:-!!!()i i~i piHralc in _cazul~l'ara2~clri1ur <I> ~C'.ariabilitatl'a' aetiunilor si 'earacteristicilor mate. de calcul "..s~fe!.a-st~bilitiltii -'formei unei parti a con~trnctici sau constructiei in ansamblu. Principii fundament31. in primul rin~ v. pierderea stabilitiltii pozitici (prin rasturnare.1. in concordan(il limid: $i~.Teren de fundare..QI~zeze0 CI'l'5: t.c.1 5i 11.:.lncit sa s~"re.-"-- ~ ranta se eonsidera in mod sistemalic diferitcle stiiri'limitii posibilc pcntrn 0 eonstructie dat:'i: se considen'i 'in ':Tiod inClepelident"V. e.de exploatare..pentru matcriale 5i coeficienti 3i condi(iilor de 1ucru. CARACTERI!TICILE GEOTEHNICE 'RMATE ALE TERENULUI ..milrime. ~alorile ~ de ealcu1 sint-nmi 'jnici decii:' valorile normate. se.. Se intelege prin stare limitii 0 stare a carei atingere im lid ierderea r' .1J:ria15i!i.re asig~"nt:~:.ondLtille.J -~ ::s ~4 -::!. -r.'toarea normatil 1a un coefieient. ill ('alculul terenului defundare se utilizea"a metoda semiprobabilistica a starilor limitii. in cuprinslll~~-strat gc'ologi~. respectiv pentru bunuri materiale sau cullurale a earor conservare depinde de constructia respectivii.-- 264 . care implicil seoaterea din lucru a eonstruc'iei etc.-1J -:.1e fi produs:l de deplasari statice sau dinamice excesive sau de fisuri excesive. -~i ~ • \'aloarea de c~!cllCa unei earactcristiei geot~c obtine imparJfud v. a.e.. Starile limita se impart de regula in doua cate!!orii: -.~ •• - ---'- . care corespnnd 'epuizilrii capaeitiltii_ portante sau unci aile pieEderi ireversibile a calita ilor necesare ex loatarii construc iiJor' a aritia aces tor stari limitii "'- poate i produsa de ruperi de diferite 'naturi ..II .a earacteristici se obtine prin incerearea in laE. 1\£.DE FUNDARE o valoare individuala a rator a uneT'pi'iilie de piimint ~ ' Pe unmiiplasament dat... de fel~11celor prezentate la subeapitolele generale ale metodei stilrilor Jimiti'i. sau saniltatea oamenilor. introduc coeficienti de sigurantii diferen~~i ~i anmnc: coefici~n\i ai inearciirii ~i eoeficienti de grnpare nentr~l_ iQ9iirc~ coeficienti-l!£. Aplicarea ia terenul de fundare a calculului la stari limilil nu implicil metode noi pentru determinarea deformatiiJor probabile sau a capaciU'i(ii portante.calcu~ale caracteristicilor geotehnice. limit. Prin prelucrarea statisticil a valorilor individualc se obtin valori normate 5i v(11ori. ----. ci doar utiJizarea formulelor cunoscute. Aceste valor! individuale nu slnt utili'zate nemijlocit in calculul terenului la stilri Iimi ti'i.: (" ' ~ - --=:I ":'-.. Potri\Tt acestui standard. douil stari ~area limitii de deformatii 5i ~tarea limitii de ~~~citate portanta.. intotdeauna _~upraunilar. '1 cazul parametr~lol' <P sl c. ---< .. lV.1eexp]03tarii normale.-.:~. numilrul ae~stora depinzlnd de natura ~i de suprafa(a in plan a construetiei..:1 '7:-. . E etc./~ .0areanonnatii.Aceste precizari sint facutc in STAS 8316-1] .-' .~~erale de ycrificare ~ sigurantei constructiilor". SLcO Cll prinripiile {~ 11.. de deforma'ii sau fisuri remanente excesive. de.!iea in cazul ca:ae~isticnor geotehnicc care se determini'i separat (y.~erder. luneeare). ei doar dupa' ce sinCs"upuse unei prelucrari statistice. care corespund i~treruo('rjj caoaeitiitii de asi!!urare a unei exnloatilri normale a eonstrnetiilor: anar. .rialeIQr.4.still'. ii san ireversibila a capacitatn unel..•.l'eprezintil 0 valoare medie obtinutil ca medic aritm~e. c5~nstructiLdc. ~ •. ' Ir V.. -=1 ~ =. limit!! p"..!ntp3 diicr1tilorfactori care afecteaza si~uconstruetiiJor ~i. Pentru terenul de fundare se deosebese.. cilrui.

.

-ci..ineO}l!Jiel'ea l'elativa i reprezinta raportul intre sageata ~i lungimea partii dhu.=._ caraCteristiee prin dimensiunile in plan ~i Ineareari. Ge exemplu. r:ultri ~ .?i.42.n::Enarea [undatieL:.. 11. ram)r- ~ ~.. aeeasta _~~.poate ealcula ca:-medie ponderata .'pl:in__ sllJ11:~f(Jele Ai ale fundatiilor_iz_QlaJe IEz.a cel putin lrei fundatii izol~e ale comb-uctiei.41).. incofC)~ IT 03 2 L 266 = i 2L (11.asarea relati~'eprezinta diferenta As a tasarilor la . c - 0'. pentru voierea relativa se exprima eu relatia: talpa continua a unci cladiri (fig.• ~ za: - ..reprezinta d~ferenta dintre tasarile a doua punete extren~ ../ 1 -I smax .1-- I -1 / -.-lT. latimea sau diametrul fundatiei). L~~ Jiil()r lun.43). fara schimbare de semn.distanta 1 dintre axele fundatiilor (fig. e!3. care reprezinta ~dia tasarilor:absolutc. tata J..nndaFig.:. c.41. Tasare absoluta.42: ~~ (11. I . 5 - 11 /poZi!ia~edefOrmal-. 11. Tasare relativa. ~ I' I I .....43. tE. 11.we f!~'. • .:portata la distanti dintre el'i' (lungimea.. -_J ' ~ ~-Ji .42) .I.-1ncovoierea rclativa a fundatiei flexibile.!ll:l&J.r1~1ip\. Inclinarea fundatiei.9 -: la~a!:£~llledie Sm. II. 11. flexibile ide exemplu.' Fig..~.43) r.:. 11.j.40. pentru radierul general al eonstructiei-turn din figura 11.-.. -In (11... acest mod de deformare este caracteristic .nt~i.5 ~-c_ .tg e.ie care se Incovoaie.:----1-- " Sdgeala f L -rl=-:~~ Ii'" fit.41) IV s T ----Fig.i. absolute a doua fundatii. Fig.

.

lalc-.-16) din actiunile ~!P.Ji V au semnificatia aratata. ~ . .f e'Xpresia (11.la prafuri argiloase ~i nisipuri argiloasc).~Pef rezultii din cea mai . nentei yerUeale a incarcarilor eea mai defayorabila: ~in gruRarea speciala '''C.iCiC~m.£~u e~..4.forma\iilc ar lrcbui calculatc cu metode care sa ia in.grupiir~]e. ~efavorabila qruuarc de inciir.tiilor. si ~-" . . (11.j' [Pel ~ niePe.1 C' ficient'de sigurantii. 'rezultata . iT construc~tr<!nsll)i!in.car~.ctii fundate pe t~rel:!1!!iJ9fltle . .(C I /"'\)r "'. <==.8 . Calculul la starea limita de capacitate portantii trcbuie cfcetuat in trd situaPi.46) deviue :' in care (Pe! reprczinta Q f1~e:t:::: presiunea +J. stabilirea dimensi~.•. \ dc ca}Jacitatc portanta se. f.1Lt~ren(v.term~nU!Un..de..: 1Irt~"iij Intrucit inexpreSia(11.46). fata de.0 Ia argile prafoasc ~i nisipoase.CIl: / p~~nea criticii.u. @ /Ju. _ -::- indeplinirea J~~ n!~J( carcarea de calculflsupra tcrenului de funda~e~proYsnilii (11. stabilitii cu 0 formula dc Upul (11.5 ~ >'Yv.13).47) I' 7 ~'f81'VJ·ttJI---1-'~I-)". i ~ . anexa II). pc teren.< . wrificii @ .-~-.comprcsibile 'VW'-u'(1 lep-€ ~ 60 . I :) r Jj Nq -AT 1- e~cient al eondi\iilor de lucrufgal cu unitlt. devine: orizontalc imp~rtan~c (Ii> 0.considcrarc exislcnta ma§jnilui dc pamint elasto-plastic sub fundatic. L~ 1-.[... e> 1. e> 0.i. iar Per se determma pe baza \'alorilo~ de calcul ale paramc\. in care II respectiv vcrUcale ale incarcarii pe talpa fundaFei).ITA DE CAPACITATE PORTANTA .5268 cQ~~ictcnt al condi.z \ •\ Y < relatia (11.:rJ I 'iJ..2.47). !-r Erin calculul terenului eondi\ici: in carc reprezintii " Xl / la starea limita J '•• -:-- 111. Ie corespund forme parUculare ale relatiei (11.I m. d.46) in care Ii. IY sau Y definite conform STAS 1010010-75). carora (.\ coeficient de frecare intre talpa f\l2.nului de fundar~.! 2. construetia este obi~nuita (din clasele de importanta III.d"a\iei.-Le. ~. afectata ~i dc l \ A . iar terenul nu punc probleme (se incadreaza in unul din --~ cdc 8 Upuri definite in STAS 8316-77).- .'.::-. Q (11..lli1or de l1l. calcul fara yerificarca la stare a lim~tii. reprezentind cea mai redusa valoare a capaCitatii portante a terel1ului.1 V). -1.~ CALCULUL LA STAREA LI . coeficienti care tin scama de forma fundatiei.1.ij?J) La • ~i .:. de deformatii.<+~ 'iUn impartirea A.c '('": U ..<1 -I' . deo~~e de 0 part!:.: .~alculul la slarca limita de deforma\ii se cfectueaza pentru constructiile {undate Ps terenuri nestincoase.c_~rcari reprezinta componentele orizontalc.!!:.. provenita medic verUeala r} L~./.•. _~iguranta se~ se~tein ambli. coeficientul condi~r de luc. de calcul.egalita\ii (11. --l.:ln rcaIitate.-0 ~tr~!. .(rl i IIi) -I· '. ' n anexa/ll se reprodu'~tabelele priyind clasele deimportantii ale constructiilor ~i tipurile de terenuri de fundare pcntru care nu este necesar calculul la stare a limita de deformatii. ~ A\\...' . Atunci etnd studiulgeotehnic nu cuprinde datele necesare penlru efecluarea calcultllt.47){mc = 1 s-ar parea cii in calcul nu mai interyine nici Ull coe· II.7.i Ia argile. compo- ~::= 6-·2 e. metodc inca neintroduse in practica de_PJoieclare curentii. trilor <I> c.j ~ - I .pericolu c pierdcre a stabil~ta\ii. capaettatea portantii de calcul a ten.'/l c.: !-Ie. Ie 0.(1'1 ~ .-" ~I t '- ' "'.1~~ -.~.48) .ilor in {?Ian ale fundatiei se JJgale face p~a presiunilor conycn ioJ.

.

. 0 schema logicii in care siut sintctizatc fundare.•. relallile: iIi""gruparea spcaalii'-.:\o~ Dae._~or.. 0 - c:.ui~" . . se yerifica l.v'\'l\4 \] • ..:!! de fundare '---.a..~alcul~rl1n~rea ~ . IHic etapclc'-calculului tel'cnului de \ I/~ A 1'--:-W~. IV .pi.. . :: Se statilesc dime~lsi~n:.au V.:.• . . -.. \( .n'· - .i.~..!.---' ... \ ' clupa STAS 8316·77..• ..:o"'"""'~"'-:-=--~.\ La exeentrieJJi'iJi dupii.J: •••• / '-' a. '. _rcl]...ileiundatiei t diri de . _~ L00 ~ pconv..... /~ _.5 Pconv.!:t direelic..'-_ .).. . rclaliile sint: La excentrieita\. indircari orizontale·mari etc. .1 J. Inai __:~ .{ri.- ~ mH.•..cii. \. ~ ~:# ~ 1. ~ ~ GPConstqleli~1 ('~t(' de dasa III. ~ cu' presiunile conYPl1t~nale... se incadreaza in unul .-: la . .• G1.upa doua djrc~t~i._ ..~iLiu1crYine de capadtgte portanta una din sUJlil1iilc-care.~••.'c6ri 7er.~.>:!:. _.iiile sint: p efrnax ~ L~~~B-R~~~' 1.00 \ " j ~ IUI'." -.=. ~ m~~: ~ reproduce.. ia~ul din cele 8 tipui'i definite in STAS 8316~77.""" • <? •.... imPlln ~i cfectllarea calculului la~starc~JiJPlti! (term foartc comprcsitil. . ':----a. 1..e:-rezuJtii. ~ ~:Ir.izontale marL sc vcrifiea si indeplinirea ----- eonditic~.~_?!. ·'---r.._.4 ~J ~ singll. la.""d. fort.a fund' "- ' " s\l.ct.•••••.."'-....

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful