SUBIECTE PROPUSE PENTRU LICENŢĂ FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

TEMA NR. 1: Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete
1. Prevalenţa şi incidenţa crescută a cariei ocluzale se datoresc interacţiunii următorilor factori: A. imposibilităţii realizării unei curăţiri foarte bune DA B. poziţiei posterioare a dintelui pe arcada dentară NU C. capacităţii de reţinere a microorganismelor şi alimentelor (în fosetele şi şanţurile adânci) DA D. concentraţiei mai mici a fluorului în smalţul ocluzal decât în cel proximal DA E. cantităţii de smalţ mai mici între suprafaţa dintelui şi joncţiunea smalţ/dentină în cazul şanţurilor (comparativ cu cantitatea de la celelalte suprafeţe) DA 7- 8 2. Tehnica odontotomiei profilactice constă în: A. prepararea mecanică a tuturor şanţurilor şi fosetelor dinţilor nou erupţi DA B. pregătirea unor cavităţi superficiale DA C. obturarea cavităţilor cu materiale compozite fotopolimerizabile NU D. crearea unei cavităţi minime imediat după apariţia unui proces carios NU E. lărgirea şanţurilor şi fosetelor adânci cu instrumentar rotativ NU 11 3. Indicaţiile odontomiei profilactice sunt: A. copii cu policarii care au o igienă orală proastă DA B. copii handicapaţi psihic DA C. existenţa unor dubii în legătură cu prezenţa sau absenţa unei carii DA D. imposibilitatea efectuării unor controale periodice regulate DA E. pe dinţi ce prezintă carii profunde NU 11 4. Calităţile unui material de sigilare sunt: A. calităţi fizionomice satisfăcătoare DA B. fluiditate DA C. aderenţă bună la suprafeţele gravate DA D. expansiune termică crescută NU E. să nu perturbe ocluzia DA 15 5. Calităţile importante ale sigilanţilor din categoria cementurilor glass-ionomere sunt: 2

A. capacitatea continuă de a elibera ioni de fluor DA B. efect fizionomic foarte bun NU C. duritate foarte bună NU D. timp de priză prelungit NU E. adeziune chimică la structurile dure dentare DA 28 6. Dintre timpii operatori ai sigilării fac parte: A. curăţirea suprafeţelor dentare cu paste ce conţin fluor NU B. izolarea DA C. gravajul acid al suprafeţei de smalţ cu H3PO4 20- 30% NU D. controlul în relaţie ocluzală DA E. controale periodice DA 33 7. Timpul de spălare a acidului folosit în gravaj este de: A. 60 secunde dacă demineralizantul a fost sub formă de soluţie (după Meixlor citat de McDonald şi Avery) DA B. 90 secunde dacă demineralizantul a fost sub formă de gel (după Meixlor citat de McDonald şi Avery) DA C. 20 secunde (Bratu şi colab.) DA D. 60 secunde pentru dinţii permanenţi NU E. 120 secunde pentru dinţii temporari NU 39 8. La controalele periodice, o sigilare poate fi verificată astfel: A. clinic - prin examen cu sonda DA B. paraclinic - prin utilizarea de fuxină bazică 0,25% DA C. clinic - prin inspecţie NU D. paraclinic - prin utilizarea de izotopi radioactivi C14, S35 DA E. paraclinic - prin utilizarea de raze X DA 41 9. În enameloplastie lărgirea şanţului ocluzal se poate face cu : A. freza cilindro-conică fină DA B. freza sferică 1/4 DA C. freza sferică 2/4 NU D. freza cilindro-conică fină diamantată - freza Sorensen DA E. freza sferică 3/4 NU 43 10. O sigilare efectuată corect durează: A. şase luni NU B. câţiva ani DA C. aproximativ un an NU D. până la atriţia dinţilor NU 3

E. variabil în funcţie de materialul utilizat NU 42 11. Sigilarea se recomandă în următoarele situaţii clinice: A. şanţuri şi fosete adânci în formă de "I", amforă, picătură DA B. când sonda „agaţă‖ dar nu sunt alte semne de carie dentară DA C. şanţuri şi fosete aberante DA D. persoane care prezintă semne de activitate carioasă scăzută NU E. şanţuri şi fosete adânci cu proastă coalescenţă DA 56 12. Obturaţiile preventive cu răşină: A. reprezintă cea mai conservativă metodă de tratament pentru cariile "mici şi discrete" din şanţuri şi fosete DA B. se realizează numai pe dinţi temporari NU C. se realizează numai pe dinţi permanenţi NU D. se realizează pe dinţi integri NU E. se realizează imediat după erupţia dinţilor NU 62 13. Sigilările trebuie efectuate: A. între 6 şi 15 ani (după Martens) DA B. între 3 şi 4 ani pentru molarii temporari (după Simonsen) DA C. între 6 şi 7 ani pentru molarii permanenţi (după Simonsen) DA D. între 4 şi 12 ani (după Martens) NU E. între 11 şi 15 ani pentru molarii 2 permanenţi şi premolari (după Simonsen) NU 58 14. Obturaţiile preventive cu răşini tip A se realizează: A. când leziunea de carie în şanţ şi fosetă este minimă DA B. când leziunea de carie în şanţ şi fosetă este cantonată numai în smalţ DA C. atât pe suprafeţele ocluzale cât şi pe cele proximale ale molarilor NU D. când există dubii în privinţa existenţei cariei DA E. când leziunea a traversat joncţiunea amelo-dentinară NU 63 15. Obturaţiile preventive cu răşini tip B se realizează: A. când leziunea a ajuns la joncţiunea smalţ-dentină NU B. când leziunea de carie a progresat în dentină, dar este încă mică DA C. când leziunea are o extindere mare în dentină NU D. în cazul eşecului unei sigilări NU E. în cazul contraindicaţiei odontotomiei profilactice NU 63 16. Obturaţiile preventive cu răşini tip C sunt indicate: A. când leziunea are o extindere mai mare în dentină DA 4

demineralizarea în vederea aplicării sigilantului DA D. palparea exploratorie pentru a preciza întinderea procesului carios DA C. îndepărtarea dentinei alterate DA B. nu se aplică sigilant NU E. Cerinţele obturaţiilor preventive cu răşini sunt: A. demineralizarea smalţului şi a dentinei NU E. periaj profesional cu pastă cu fluor NU B. diagnostic corect DA B. În cazul obturaţiei preventive cu răşini tip 3: A. aplicarea în porţii mici a răşinii compozite granulare DA 65 20. aplicarea obturaţiei de bază cu hidroxid de calciu sau zinc oxid eugenol NU C. Tipul 1 de obturaţie preventivă cu răşini constă în: A. demineralizarea smalţului DA D. când leziunea a deschis camera pulpară NU E. în cazul eşecului unei obturaţii preventive cu răşini tip A NU sigilării NU 63 17. experienţă clinică DA C. în cazul C. igienă orală foarte bună DA E. îndepărtarea cât mai conservatoare a ţesutului alterat (cu o freză sferică) DA B. sigilantul trebuie să se aplice imediat după fotopolimerizarea compozitului NU C. aplicarea bondingului (agentului de legătură) NU E. când leziunea a traversat joncţiunea smalţ-dentină NU contraindicaţiilor D. aplicarea obturaţiei de bază când procesul carios a ajuns la dentină DA D.B. aplicarea agentului de legătură DA E. sigilantul trebuie să se aplice imediat după introducerea compozitului în cavitate DA B. aplicarea sigilantului DA 64 – 65 19. sigilantul se aplică după ce peste compozit a fost aplicat agentul de legătură NU D. Tipul 2 de obturaţie preventivă cu răşini presupune următoarele etape: A. sigilantul se aplică strict peste compozit NU 66 21. îndepărtarea ţesutului alterat DA C. obturarea cavităţii cu material compozit granular şi sigilarea şanţurilor şi fosetelor ocluzale cu material compozit negranular DA 63 18. Tehnica obturaţiei preventive cu răşini constă în: A. respectarea tuturor detaliilor de tehnică DA D. sursă de iluminare naturală NU 68 5 .

umectarea şi sterilizarea aerului DA C. arhitectonicii speciale DA B. apariţia ocluziei adânci acoperite NU D. apariţia hipersecreţiei salivare NU 6 . Alimentarea artificială a sugarului prezintă unele inconveniente: A. musculatura masticatorie şi oasele maxilare sunt dezvoltate mai puţin DA B. 2: Rolul factorilor functionali în formarea aparatului dento-maxilar 1.TEMA NR. structurii osului maxilar NU C. abraziunea fiziologică lipseşte sau este foarte redusă DA C. efectul de tiraj asupra aerului aflat în cavităţile nazale şi sinusale NU 323 4. creşterea secreţiei salivare NU D. ţesutului venos erectil DA E. ingestia unei cantităţi de aer (aerofagie) NU C. retroalveolodonţia superioară DA D. structura osului alveolar NU E. lipsa de eficienţă a buzei superioare DA C. ocluzia adâncă acoperită NU E. reducerea globală a debitului de aer la nivel pulmonar DA D. poziţiei mandibulare NU 318 2. funcţiilor glandulare DA D. absenţa stimulilor funcţionali de propulsie a mandibulei DA E. copilul execută mişcări de retropulsie DA B. Trecerea coloanei de aer prin cavitatea orală se soldează cu deficienţe în ceea ce priveşte: A. reglarea cantităţii de aer DA B. o acţiune directă asupra bolţii palatine DA B. Aerul inspirat pe gură are ca efect: A. Pasajul aerian nazo-faringian poate realiza adaptarea curentului de aer datorită: A. prezenţa deformaţiei rahitice a maxilarelor DA 332 5. tulburări de erupţie dentară NU 321 3. Intensitatea forţelor masticatorii ca factori predispozanţi pentru producerea anomaliilor dento-maxilare intervin prin mai multe căi: A.

absenţa sau dificultatea de efectuare a unor mişcări masticatorii DA C. O mişcare completă a corzilor vocale (ciclu) se compune din următoarele faze: A. coborârea limbii în planşeul bucal NU B. dinţii pot leza direct mucoasa de pe maxilarul antagonist DA E. glotografia electrică DA E. prezenţa ocluziei echilibrate NU 345 7. unda peristaltică a limbii DA E. linguopalatograma NU 370 10. un potenţial de creştere normal NU D. faza de elongaţie maximă DA D. faza de depărtare a corzilor vocale (abducţie) DA B.E. Ipoteze pentru a explica transportul bolului de pe dorsum-ul lingual în faringe sunt: A. întârzieri în maturizarea musculară şi nervoasă DA B. migrări verticale şi orizontale ale dinţilor cu apariţia blocajelor în mişcările mandibulei DA 341 6. Dislalia parţială poate îmbrăca forme variate : A. laringoscopia stroboscopică DA B. Metodele de explorare a corzilor vocale sunt: A. faza de neutralitate NU C. reducerea suprafeţei de contact ocluzal DA B. Anomaliile dento-maxilare pot micşora eficienţa masticatorie prin mai multe mecanisme: A. limitarea mişcărilor masticatorii prin blocaje DA D. Prelungirea şi permanentizarea stadiului de deglutiţie infantilă s-ar datora următoarelor cauze: A. ortopantomografia NU D. faza de apropiere (adducţie) DA E. deplasarea bolului este asigurată prin contracţia muşchiului milohiodian DA C. unda peristaltică faringiană DA 355 8. cinematografia lentă a corzilor vocale DA C. obiceiul vicios de sugere a degetului DA 360 9. faza de acolare DA 373 11. prezenţa echilibrului între musculatura extra-orală şi a limbii NU E. sigmatismul DA 7 . prezenţa tulburărilor rino-faringiene DA C. deschiderea epiglotei NU D.

utilizarea aparatelor ortodontice activ mobilizabile NU C. frecvenţa impulsurilor nervoase care ajung la muşchi DA E. modificarea ariei de acţiune (incompetenţa labială) DA C. durata şi cronologia apariţiei potenţialelor de acţiune la diferiţi muşchi DA 412 14. prin aplicarea indirectă a forţelor musculare prin intermediul sistemului dentar DA 405 13. Principiile comune tuturor tipurilor de aparate funcţionale sunt: A. Consecinţele obiceiului de sugere a policelui sunt: A. contribuie la normalizarea funcţiilor perturbate DA D. modificările de poziţie şi formă ale organelor componente NU C.B. energia cinetică NU D. utilizarea aparatelor ortodontice fixe NU E. Pe o electromiogramă se pot aprecia: A. expansiunea activă a maxilarelor NU 416 16. descompune forţele verticale DA C. Obiectivele terapeutice urmărite în echilibrarea acţiunilor musculare sunt: A. stimularea erupţiei dentare NU E. modificarea comportamentului neuro-muscular al grupelor musculare deficitare DA D. stabilirea unui echilibru adecvat privind tonusul grupelor musculare antagoniste DA B. folosirea contracţiei musculare ca sursă de energie în vederea corectării modificărilor morfologice DA 415 15. Muşchii aparatului dento-maxilar au o influenţă complexă asupra oaselor maxilare în dinamică prin următoarele modalităţi: A. declanşează în mod reflex contracţii musculare DA B. dislalia labialelor DA D. rinolalia închisă NU E. prin intermediul articulaţiei temporo-mandibulare NU C. retrodenţia superioară NU D. prin poziţia de echilibru a mandibulei NU E. tip anormal de deglutiţie (sindrom protruziv anterior) DA E. amplitudinea potenţialului electric DA B. rotacismul DA C. prognaţia mandibulară funcţională NU 8 . prin aplicarea directă a presiunilor musculare pe suprafeţele osoase DA D. disritmiile NU 384 12. prin intermediul inserţiilor osoase DA B. tonusul labial scăzut DA B.

3: Dezvoltarea ocluziei dentare 1. întârziere în erupţia dentară NU C. modelarea funcţională a articulaţiei temporo-mandibulare NU 444 19. reduc erea spaţi ului prim at. o extensie a capului DA E. E. factor teren. modificarea formei arcadei. Pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase trebuie întrunite mai multe condiţii: A. poziţia de echilibru a mandibulei NU D. Efectul interpoziţiei obrajilor între părţile laterale ale arcadelor determină: A. a doua înălţare a ocluziei dentare. B. C. Prezenţa vegetaţiilor limfo-epiteliale ce împiedică funcţia respiratorie poate determina: A. o deplasare distală a mandibulei DA 325 A. prezenţa tulburărilor de fonaţie NU D. modificarea lungimii arcadei. Prin erupţia molarilor de 6 ani se produc următoarele schimbări dento-alveolare şi dentodentare importante: A. plasticitatea oaselor maxilare DA C. Prin erupţia molarilor de 6 ani se produc următoarele schimbări dento-alveolare şi dentodentare importante: . oprire în dezvoltarea verticală a arcadelor în sectoarele laterale DA C. retrognaţie mandibulară funcţională NU D. ocluzie inversă laterală DA 443 18. o deplasare înainte a mandibulei DA B. E. D. intensitatea şi durata cu care este practicat DA B. 9 TEMA NR. bilanţul forţelor oro-faciale DA E. Răspuns: A. D. reducerea spaţiului primat. a doua mezializare a ocluziei dentare.439 17. 2. B. proalveolodenţie superioară NU B. apariţia unei supraocluzii incisive accentuate DA E.

încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei. a doua mezializare a mandibulei. deschiderea ocluziei frontale. deglutiţia de tip adult. C. D. un comportament muscular anormal. E. 6. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare. D. D. C. a doua mezializare a ocluziei dentare. prima înălţare a ocluziei dentare. Erupţia molarilor doi permanenţi poate produce: A. D. Răspuns: A. a doua înălţare a ocluziei dentare. B. C. C. E. 10 . B. Răspuns: A. E. D. B. D. D. reglarea relaţiei de postură. a treia înălţare a ocluziei dentare. B. B. incongruenţa dento-alveolară terţiară. Erupţia primilor molari permanenţi poate produce: A. un comportament muscular anormal. D. C. B. B. În prima etapă a dentiţiei mixte se instalează o ocluzie psalidodontă dacă nu există: A. C. a doua mezializare a mandibulei. E. Răspuns: B. Absenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi poate produce: A. C. a treia înălţare a ocluziei dentare. E. E. modificarea lungimii arcadei. 7. o malocluzie clasa a III-a. Răspuns: A. o ocluzie cap la cap. Răspuns: B. modificarea formei arcadei. decalaje mari între erupţia grupului incisiv inferior şi superior.B. o ocluzie cap la cap. E. B. C. 4. 5. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare. a doua înălţare a ocluziei dentare. În prima etapă a dentiţiei mixte se instalează o ocluzie inversă frontală dacă există: A. caria dentară. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare. decalaje mari între erupţia grupului incisiv inferior şi superior. o malocluzie clasa a III-a. 3. Răspuns: D. C. D. o ocluzie adîncă.

E. B. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei. B.9 – 1. Evoluţia relaţiei ocluzale a molarilor primi permanenţi depinde de următorii factori: A. D.5. 11 . 1.7 – 2. 10. C. C. B.9 – 1.5. 1. Absenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi poate produce: A. agravarea fenomenelor existente în interiorul arcadei dentare.7 – 4. E. a treia înălţare a ocluziei dentare. 0. 12.7 – 2.8. 13. Spaţiul de derivă sau de rezervă Nance rezultat din diferenţa diametrelor mezio-distale ale dinţilor deciduali şi permanenţi pe maxilar este de: A.9 – 2. D. D. 0. 1. D. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare.7. B.9 – 1. Prima perioadă a dentiţiei mixte este în intervalul de vârstă: A. 1. a treia înălţare a ocluziei dentare. Răspuns: B. Răspuns: C. 6 şi 8 ani. E. Evoluţia relaţiei ocluzale a molarilor primi permanenţi depinde de următorii factori: A. creşterea scheletală. 9. C. B. 9 şi 11ani. B. 0. creşterea scheletală. D. valorile dimensionale ale dinţilor temporari şi permanenţi. spaţiul de derivă Nance. Răspuns: A. C. E. Spaţiul de derivă sau de rezervă Nance rezultat din diferenţa diametrelor mezio-distale ale dinţilor deciduali şi permanenţi pe mandibulă este de: A. 11. 1.7 – 4. E. deschiderea ocluziei frontale. 6 şi 10 ani. E. D.9 – 1.7. C. Răspuns: A. C. deschiderea ocluziei frontale. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare. agravarea fenomenelor existente în interiorul arcadei dentare. 0.7 – 2-4. Răspuns: A. 0. B. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare.

8 şi 10 ani. E. distalizat. B. cuspid la cuspid. cuspid la cuspid. prima mezializare a mandibulei. psalidodont. mezializat. distalizat. Răspuns: A. D. 15. cuspid în şanşul intercuspidian. 19. D. cuspid în şanşul intercuspidian. Erupţia molarilor doi permanenţi poate produce: A. neutral. 14. D. Răspuns: B. 6 şi 10 ani. A doua perioadă a dentiţiei mixte este în intervalul de vârstă: A. D. C. D. B. cuspid la cuspid. B. Răspuns: B. E. E. 6 şi 9 ani. Răspuns: D. Răspuns: D. E. C. distalizat. Erupţia primilor molari permanenţi poate produce: A. cuspid în şanşul intercuspidian.D. Planul postlacteal în treaptă distalizată oferă un raport molar: A. Răspuns: C. mezializat. deglutiţia de tip adult. 6 şi 9 ani. 12 . a doua mezializare a mandibulei. 16. 9 şi 11ani. reglarea relaţiei de postură. 8 şi 10 ani. C. C. C. mezializat. B. Planul postlacteal în linie dreaptă oferă un raport molar: A. neutral. B. 17. 18. E. 9 şi 12 ani. a doua înălţare a ocluziei dentare. E. Planul postlacteal în treaptă mezializată oferă un raport molar: A. a doua mezializare a mandibulei.

retenţia prelungită a dinţilor temporari. pierderea prematură a dinţilor temporari. D. B. a doua mezializare a mandibulei. E. C. Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: 13 . C. B. caria dinţilor temporari. D. 4: Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare. 4. 20. C. modificarea formei arcadei. C. Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A. retenţia prelungită a dinţilor temporari. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare.B. D. D. B. Răspuns: B. Erupţia molarilor trei permanenţi poate produce: A. Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A. deglutiţia de tip adult. deglutiţia infantilă. C. 3. pierderea prematură a dinţilor temporari. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare. E. anomaliile gentice. a treia înălţare a ocluziei dentare. E. B. deglutiţiile atipice. pierderea prematură a dinţilor temporari. C. D. Răspuns: A. Răspuns: C. sugerea policelui. TEMA NR. Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A. C. Răspuns: E. a treia înălţare a ocluziei dentare. E. caria dinţilor temporari. a doua înălţare a ocluziei dentare. a doua înălţare a ocluziei dentare. E. Răspuns: B. 2. modificarea lungimii arcadei. D. deschiderea ocluziei frontale. D. factori locali 1. caria dinţilor temporari. E. C. retenţia prelungită a dinţilor temporari.

respiraţia orală. Întârzierea erupţiei dinţilor permanenţi poate produce: A. D. interpoziţii ale părţilor moi. C. E. funcţiei respiratorii. B. migrarea dinţilor limitrofi. Răspuns: C. D. E. 14 . E. migrarea dinţilor antagonişti. D. C. dimensiunii verticale faciale. Răspuns: B. D. migrarea dinţilor limitrofi. E. 6. D. E. E. B. întârzieri în reglarea ocluziei. interpoziţii ale părţilor moi. C. D. de deglutiţie. 8.A. E. Întârzierea erupţiei dinţilor permanenţi poate produce: A. respiratorie. fizionomice. bariere fibroase. B. pierderea prematură a dinţilor temporari. D. Răspuns: A. Răspuns: A. 5. caria dinţilor temporari. Răspuns: A. masticatorie. 9. B. C. B. migrarea dinţilor limitrofi. funcţiei fonatorii. angrenaje inverse. funcţiei de deglutiţie. 7. relaţiei tridimensionale a ocluziei dentare. Retenţia prelungită a dinţilor temporari poate produce: A. D. D. migrarea dinţilor antagonişti. Caria dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect pierderea: A. angrenaje inverse. D. C. B. E. încongruenţa dento-alveolară la distanţă. C. Caria dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect pierderea funcţiei: A. retenţia prelungită a dinţilor temporari. Răspuns: B. B. fonatorie. C. bariere osoase. B. sugerea policelui. interpoziţii ale părţilor moi. ocluzia distalizată. D.

Răspuns: A. malpoziţia dintelui permanent. 11. incluzia dintelui permanent. instalarea disfuncţiei fonatorii. malpoziţia dintelui permanent. E. D. instalarea disfuncţiei fonatorii. anclavarea dintelui temporar. 12. Caria ocluzală din zona de sprijin lateral poate produce: A. întârzieri în reglarea ocluziei. încongruenţa dento-alveolară la distanţă. incluzia dintelui permanent. C. 15. C. Retenţia prelungită a dinţilor temporari poate produce: A. malpoziţia dintelui permanent. B. D. Caria aproximală din zona de sprijin lateral poate produce: A. E. scurtarea arcadei dentare. 14. malpoziţia dintelui permanent. D. B. C. 15 . Caria ocluzală din zona de sprijin lateral poate produce: A. scurtarea arcadei dentare. incluzia dintelui permanent. incluzia dintelui permanent. E. D. C. D. Răspuns: D. 13. instalarea disfuncţiei fonatorii. B. Răspuns: B. Răspuns: C. E. Răspuns: E. instalarea ocluziei adânci. scurtarea arcadei dentare. malpoziţia dintelui permanent. supraerupţia antagoniştilor.10. C. instalarea ocluziei adânci. B. C. C. incluzia dintelui permanent. B. D. scurtarea arcadei dentare. deschiderea ocluziei dentare. B. instalarea ocluziei adânci. E. D. dezechilibru în dinamica mandibulară. pierderea spaţiului de rezervă Nance. E. dezechilibru în dinamica mandibulară. Caria aproximală din zona de sprijin lateral poate produce: A. instalarea ocluziei adânci. Caria ocluzală din zona de sprijin lateral poate produce: A.

instalarea ocluziei adânci. scurtarea arcadei dentare. disarmonia dento-alveolară. incluzie dintelui permanent. instalarea ocluziei adânci. E. incluzie dintelui permanent. D. E. 17. D. E. Răspuns: B. 19. Răspuns: C. instalarea ocluziei adânci. C. Traumatismele dinţilor temporari pot produce: A. Răspuns: A. Perturbarea timpului de exfoliere a dinţilor temporari poate produce: A. instalarea ocluziei adânci. supraerupţia antagoniştilor. incongruenţa dento-alveolară. Inserţia frenului buzei superioare pe creastă poate produce: A. instalarea ocluziei distalizate. Răspuns: C. E. instalarea ocluziei adânci. Incisivul lateral superior în formă de cui poate produce: A. B. 20. 18. 16. obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare. supraerupţia antagoniştilor. diastema interincisivă. C. malpoziţia dintelui permanent. C. Bridele şi cicatricele ţesuturilor moi pot produce: A. E. diastema interincisivă. dezechilibru în dinamica mandibulară. supraerupţia antagoniştilor. 16 . obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare. B. scurtarea arcadei dentare. D. C. Răspuns: A. supraerupţia antagoniştilor. Răspuns: D. malpoziţia dintelui permanent. B. D. malpoziţia dintelui permanent. D. incongruenţa dento-alveolară.E. C. incongruenţa dento-alveolară. B. B.

exoalveolie. 6. proganţie. exognatie. proalveolie. proalveolie. D. prognatie. C. C. Care terminologie este corectă pentru caracterizarea mişcărilor dentare în sens vertical ? A. E. Răspuns: B. E. 5. C.TEMA NR. E. 2. B. 17 . endoalveolie. B. C. C. prochilie. endoalveolie. Care terminologie este corectă pentru caracterizarea profilului bazelor scheletale ? A. endoalveolie. B. progenie. D. retrognaţie. progenie. Care terminologie este corectă pentru caracterizarea arcadelor alveolare ? A. Care terminologie este corectă pentru caracterizarea profilului arcadelor alveolare ? A. E. 5: Clasificarea anomaliilor dento-maxilare 1. Răspuns: B. C. 4. D. D. E. prognatie. E. retrognaţie. vestibulo-versie. retrocheilie. D. endocheilie. endoalveolie. Răspuns: A. C. E. B. E. Răspuns: B. Care terminologie este corectă pentru caracterizarea bazelor scheletale ? A. exognatie. D. retroalveolie. exognatie. Care terminologie este corectă pentru caracterizarea profilului labial ? A. B. D. E. vetibulo-versie. retrognaţie. progenie. 3. Răspuns: B. retroalveolie.

retrognaţie. poziţia vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul primului şanţ vestibular al molarului prim permanent inferior. suprapoziţie. C. Răspuns: B. egresie. vestibulo-versie. mezio-palato-rotaţie. B. C. B. C. D. E. B. Care terminologie este corectă pentru caracterizarea poziţiei mentonului ? A. palato-gresie. D. egresie. C. Răspuns: B. Relaţia de ocluzie neutrală – cheia lui Angle – este definită prin: A. D. palato-ocluzie. C. B. vestibulo-ocluzie. 18 . progenie. E. laterogenie. mezio-gresie. Răspuns: A. B. retrogenie. D. poziţia vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul primului şanţ vestibular al molarului prim permanent inferior. 11. Care terminologie este corectă pentru caracterizarea ocluziei dentare ? A. E. mezio-ocluzie. E. poziţia vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul şanţului molarului prim permanent inferior. endoalveolie. E. infra-ocluzie. Care terminologie este corectă pentru caracterizarea ocluziei dentare ? A. suprapoziţie. D. Care terminologie este corectă pentru caracterizarea mişcărilor dentare în sens orizontal ? A. Răspuns: A. C. disto-ocluzie. vestibulo-versie. mezio-palato-rotaţie. 10. D.B. C. infrapoziţie. C. E. 7. E. E. supra-ocluzie. Răspuns: B. palato-gresie. E. 9. 8. C. palato-gresie.

Clasificarea anomaliilor dento-maxilare după şcoala germană are la bază criteriul: A.D. 12. raport distalizat molar. B. false şi adevărate. raport lingualizat molar. E. E. sindroame. raport neutral molar. normale şi anormale. Răspuns: D. C. D. Răspuns: A. 16. D. B. Răspuns: B. raport distalizat molar. Răspuns: C. relaţiei ocluzale. Clasa a II-a a anomaliilor dento-maxilare după Angle este definită prin: A. B. Răspuns: A. raport vestibularizat molar. raport mezializat molar. E. 14. B. E. raport neutral molar. C. 15. Răspuns: B. D. E. D. poziţia vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul cuspicului vestibular al molarului prim permanent inferior. raport mezializat molar. clase. funcţional. false şi adevărate. C. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare după Angle împarte anomaliile în: A. 13. D. subdiviziuni. diviziuni. sindroame. Clasa a III-a a anomaliilor dento-maxilare după Angle este definită prin: A. poziţia vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul primului şanţ vestibular al molarului prim permanent inferior. normale şi anormale. C. relaţiei molare. planului sagital. raport vestibularizat molar. 19 . B. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare după şcoala germană împarte anomaliile în: A. C. raport lingualizat molar. clase. E. etiologic.

E. Răspuns: C. E. B. B. Răspuns: E. D. 18. poziţia vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul cuspicului vestibular al molarului prim permanent inferior. poziţia vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului prim permanent superior în faţa primului şanţ vestibular al molarului prim permanent inferior. C. C. 19. poziţia vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior în faţa primului şanţ vestibular al molarului prim permanent inferior. raport mezializat molar şi ocluzie inversă frontală.17. 20. E. Răspuns: D. raport vestibularizat molar şi ocluzie adâncă în capacde cutie. C. poziţia vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior în spatele primului şanţ vestibular al molarului prim permanent inferior. Răspuns: D. raport neutral molar şi ocluzie adâncă. poziţia vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul şanţului molarului prim permanent inferior. poziţia vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului prim permanent superior în faţa primului şanţ vestibular al molarului prim permanent inferior. D. Relaţia de ocluzie mezializată este definită prin: A. raport lingualizat molar şi ocluzie adâncă acoperită. Relaţia de ocluzie mezializată este definită prin: A. poziţia vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul primului şanţ vestibular al molarului prim permanent inferior. C. raport distalizat molar şi ocluzie adâncă în acoperiş. 20 . poziţia vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul primului şanţ vestibular al molarului prim permanent inferior. raport mezializat molar şi ocluzie inversă frontală. raport vestibularizat molar şi ocluzie adâncă în acoperiş. poziţia vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul cuspicului vestibular al molarului prim permanent inferior. raport distalizat molar şi ocluzie adâncă acoperită. D. B. poziţia vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul şanţului molarului prim permanent inferior. D. E. B. Diviziunea 2 a clasei a II-a a anomaliilor dento-maxilare după Angle este definită prin: A. raport neutral molar şi ocluzie adâncă. raport distalizat molar şi ocluzie adâncă în acoperiş. Diviziunea 1 a clasei a II-a a anomaliilor dento-maxilare după Angle este definită prin: A.

C. Semnele care indică o rotaţie de tip anterior pe ortopantomografie sunt: A. dinţi ectopici. D. canal dentar angulat. dinţi incluşi. D. B. E. dinţi malpoziţonaţi. 6: Examenul radiologic in ortodontie 1. 3. B. E. E. B. D. ortopantomografie. condil înalt. 21 . rezonanţă magnetică nucleară. radiografie cu film retro-alveolar. E. C. radiografie panoramică. B. C. E. radiografie cu fim muşcat. unghi mandibular accentuat. Răspuns: C. Răspuns: A. curbură preangulară lungă. condil înalt. C. B. D. D. teleradiografie. D. canal dentar angulat. B. teleradiografie. Răspuns: A. Examenul radiologic în ortodonţie se realizează prin: A. unghi mandibular accentuat. lăţimea ramurii orizontale micşorată. condil înalt. Semnele care indică o rotaţie de tip anterior pe ortopantomografie sunt: A. B. E. 5. curbură preangulară scurtă. dinţi egresionaţi. unghi mandibular accentuat. D. B. Radiografia cu film muşcat este indicată în: A. Răspuns: A. Semnele care indică o rotaţie de tip anterior pe ortopantomografie sunt: A. E. B. radiografie panoramică. Răspuns: A. D. E. B. ortopantomografie. D. E. lăţimea ramurii orizontale micşorată. C. dinţi înghesuiţi. 6. 4.TEMA NR. Examenul radiologic în ortodonţie se realizează prin: A. radiografie cu film retro-alveolar. C. 2.

D. canal dentar angulat. Răspuns: B. coroane dentare mărite. canal dentar drept. 12. 8. Examenul radiologic indispensabil în ortodonţie se realizează prin: A. unghi mandibular accentuat. unghi molar diminuat. unghi mandibular şters. Semnele care indică o rotaţie de tip posterior pe teleradiografia de profil sunt: A. B. C. D. canal dentar angulat. etaj inferior micşorat. 9. E. Răspuns: B. lăţimea ramurii orizontale mărită. E. Răspuns: A. curbură preangulară lungă. E. B. Radiografia cu film muşcat este indicată în: 22 . D. E. C. E. D. 7. corticala simfizei posterioare fină. B. Răspuns: A. E. rezonanţă magnetică nucleară.C. radiografie panoramică. condil lat. ortopantomografie. Răspuns: B. E. D. B. Semnele care indică o rotaţie de tip anterior pe ortopantomografie sunt: A. volum dento-alveolar mărit. teleradiografie. 11. lăţimea ramurii orizontale micşorată. B. etaj inferior mărit. etaj inferior mărit. D. D. D. D. canal dentar drept. 10. C. D. C. ATM plasată înalt. Semnele care indică o rotaţie de tip posterior pe teleradiografia de profil sunt: A. Răspuns: B. C. E. C. unghi mandibular închis. condil înalt. C. E. radiografie cu film retro-alveolar. D. curbură preangulară lungă. C. condil îngust. C. unghi mandibular deschis. C. B. Semnele care indică o rotaţie de tip posterior pe teleradiografia de profil sunt: A.

E. punctul cel mai superior al condilului mandibular. dinţi egresionaţi. punctul cel mai superior al suturii nazo-frontale. E. dinţi malpoziţonaţi. dinţi înghesuiţi. Răspuns: C. Radiografia cu film muşcat este indicată în: A. E. D. Răspuns: E. punctul cel mai inferior şi posterior al suturii nazo-frontale. dinţi înghesuiţi. D. B. E. punctul cel mai inferior al condilului mandibular. punctul cel mai superior şi posterior al conductului auditiv osos. punctul cel mai superior şi posterior al conductului auditiv extern. Răspuns: B. B. relaţie de postură. B. dinţi fracturaţi. dinţi egresionaţi. 13. C. dinţi malpoziţonaţi. D. dinţi incluşi. Punctul radiologic Nasion este definit prin: A. B. D. C. Punctul radiologic Gnathion este definit prin: A. Răspuns: C. punctul cel mai superior al spinei nazale anterioare. B. punctul cel mai inferior al suturii nazo-frontale. punctul cel mai posteior al suturii nazo-frontale. ocluzie terminală. 16. B. 14. punctul cel mai superior al simfizei mentoniere. Răspuns: E. 17. 15. E. C. ocluzie centrică. E. Ortopantomografia se efectuează în: A. D. D. punctul cel mai inferior şi posterior al simfizei mentoniere.A. C. dinţi cariaţi. C. gură deschisă. C. dinţi ectopici. punctul cel mai anterior al suturii nazo-frontale. Răspuns: B. 23 . punctul cel mai superior al conductului auditiv osos. punctul cel mai superior al şeii turceşti. ocluzie habituală. punctul cel mai superior al şeii turceşti. Punctul radiologic Porion este definit prin: A.

TEMA NR. C. Axa de creştere Y uneşte: A. E. Răspuns: B. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizează prin: A. Selle . retrognaţia maxilară. D. 19. D. B.Basion. reducerea diametrelor sagitale. Răspuns: E. E. reducerea diametrelor dentare.Porion. prognaţia mandibulară. C. B. D. reducerea diametrelor dentare. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizează prin: A. E.Gonion. 24 . Unghiul SNA indică: A. 7: Anomaliile dento-maxilare de clasa a II –a 1. analiza scheletului. Selle .Gnathion. Răspuns: B. prognaţia maxilară. Selle .Nasion. reducerea diametrelor alveolare. C. analiza bazei craniului. D. prognaţia maxilară. C. Selle . B. 2. analiza bazei craniuluie. Răspuns: B. E. reducerea diametrelor maxilare. reducerea diametrelor mandibulare. retrognaţia maxilară. D. reducerea diametrelor maxilare. protruzia procesului dento-alveolar. C. Selle . reducerea diametrelor sagitale. Unghiul SNB indică: A. reducerea diametrelor alveolare.18. C. B. D. E. B. analiza scheletului. 20. prognaţia mandibulară.

4. ocluzie distalizată. E. inocluzie sagitală. E. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizează prin: A. 8. C. Răspuns: A. E. B. B. D. D. D. B. ocluzie distalizată. C. Răspuns: A. B. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizează prin: A. 25 . D. B. retrodenţie. etaj inferior micşorat. reducerea diametrelor maxilare. Răspuns: A. 3. Răspuns: A. disfuncţie respiratorie. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizează prin: A. C. ocluzie adâncă. înghesuire dentară. 6. E. D.Răspuns: A. tip mezoprosop. 5. B. C. reducerea diametrelor alveolare. Răspuns: C. protruzia procesului dento-alveolar. E. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizează prin: A. C. retrodenţie. D. D. D. C. E. ocluzie deschisă. E. protruzia procesului dento-alveolar. inocluzie sagitală. reducerea diametrelor maxilare. ocluzie adâncă. profil convex. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizează prin: A. reducerea diametrelor maxilare. D. tegumente palide. C. C. E. reducerea diametrelor dentare. B. profil concav. protruzia procesului dento-alveolar. 7. B. ocluzie deschisă. fantă labială deschisă. profil concav. C. C. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizează prin: A. E. ocluzie deschisă. E. B.

B. 14. E. incivivi laterali superiori vestibularizaţi. C. arcadă dento-alveolară în W. 10. D. Răspuns: E. B. E. incivivi laterali superiori oralizaţi. ocluzie deschisă. B. incivivi laterali superiori vestibularizaţi. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizează prin: A. tip euriprosop. arcadă dento-alveolară în trapez. B. E. tip dolicocephal. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizează prin: A. incivivi centrali superiori oralizaţi. tip hiperdolicocephal. D. 13. 12. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizează prin: A. 9. incisivi superiori vestibularizaţi. incisivi inferiori vestibularizaţi. şanţ labio-mentonier accentuat. C. tip normocephal. E. Răspuns: B. Răspuns: C. E. Răspuns: B. respiraţie orală. mărirea diametrelor dentare. respiraâie nazală. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizează prin: A. 11. C. incivivi centrali superiori oralizaţi. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizează prin: A. E. incivivi laterali superiori oralizaţi. D. arcadă dento-alveolară în M. E. Răspuns: B. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizează prin: A. arcadă dento-alveolară în W. D. 26 . B. tip normocephal. C. tip mezocephal. tip dolicocephal. C. arcadă dento-alveolară în W. C. D. spaţieri dentare.D. tip euriprosop. D. Răspuns: D. E. D. E. înghesuire dentară.

unghi SNB mărit. Răspuns: D. C. tip de rotaţie facială anterioară. tip de rotaţie facială posterioară. D. D. D. arcadă dento-alveolară în W. 17. B. 27 . C. E. arcadă dento-alveolară în V. incisivi inferiori vestibularizaţi. unghi SNA micşorat. E. unghi SNB normal. tip dolicocephal. Răspuns: A. B. unghi SNB normal. 15. arcadă dento-alveolară în M. unghi SNA normal. Răspuns: A. tip mezocephal. canini temporari neatriţionaţi. C. Răspuns: B. C. unghi SNA mărit. unghi SNB mărit. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizează prin: A. ocluzie deschisă. E. D. arcadă dento-alveolară în omega. Răspuns: C. C. angrenaje inverse. spaţieri dentare. 19. C. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizează prin: A. 16. E.B. D. B. 18. unghi SNA micşorat. incisivi superiori înghesuiţi. Răspuns: C. E. unghi SNA mărit. B. unghi SNA micşorat. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizează prin: A. diastemă interincisivă inferioară. D. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizează prin: A. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizează prin: A. arcadă dento-alveolară în trapez. B. tip normocephal. incisivi superiori oralizaţi. unghi SNA normal. E.

Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. E. Răspuns: A. B. unghi SNA micşorat. C. abrazie vestibulară a dinţilor superiori. unghi SNA mărit. ocluzie inversă frontală. unghi IF mărit. facies aplatizat. Răspuns: B. 2. D. C. profil concav. unghi SNA micşorat. ocluzie distalizată. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. B. canini temporari neatriţionaţi. unghi SNA normal. B. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizează prin: A. E. Răspuns: B. unghi SNB normal. unghi SNA mărit. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. C. unghi SNA micşorat. C. B. ocluzie adâncă. 4. 28 . B. unghi SNB normal. ocluzie inversă totală. D. D. Răspuns: A. E. buză superioară înfundată. profil drept. 8: Malocluzia de clasa a III-a 1. 3. B. E. C. E. unghi mandibular închis. D.20. TEMA NR. unghi SNB mărit. E. D. abrazie palatinală a dinţilor superiori. E. Răspuns: B. ocluzie mezializată. D. D. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. C. ocluzie deschisă. unghi SNB mărit. B.

Răspuns: B. lipsa ghidajului anterior. buză superioară înfundată. E. buză inferioară înfundată. B. afectarea periodontală. E. 8. unghi SNA mărit. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. unghi SNB mărit. D. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. Răspuns: A. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. E. afectarea periodontală. 6. D. unghi Tweed mărit. E. C. unghi ANB micşorat. C. D. Răspuns: B. B. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. profil drept. D. C. C. B. treaptă labială inversată. 10. Răspuns: A. treaptă labială inversată. B. unghi SNB mărit. afectarea ATM. B. D. 29 . E. C. unghi SNA mărit. B. unghi Tweed micşorat. D. buză superioară înfundată. unghi SNA micşorat. unghi SNB mărit. Răspuns: A. C. 7. C. aspect de lăţire a feţei. unghi SNA mărit. B. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. unghi IF mărit. D. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. unghi IF mărit. C. C. D. B. E. prezenţa ghidajului anterior. afectarea ATM. D. unghi Tweed mărit. treaptă labială inversată. E.5. 9. profil concav. E. E. E. unghi IF micşorat. B.

B. E. Răspuns: D. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. înghesuire dentară. spaţieri dentare inferioare. prezenţa ghidajului anterior. arcadă dento-alveolară în W. D. 30 . unghi SNA mărit. 16. arcadă dento-alveolară în U. E. mărirea diametrelor dentare. B. Răspuns: E. mărirea diametrelor dentare. B. laterodeviaţie mandibulară. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. C. E. 12. unghi IF micşorat. unghi IF micşorat. buză superioară proeminentă. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. Răspuns: C. C. afectarea ATM. C. 15. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. Răspuns: B. D. Răspuns: B. ocluzie inversă frontală. unghi ANB mărit. B. prezenţa ghidajului anterior.E. D. înghesuire dentară. Răspuns: B. B. unghi ANB mărit. unghi SNB micşorat. E. unghi SNA mărit. 13. D. spaţieri dentare superioare. D. E. C. unghi ANB negativ. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. 14. 11. unghi Tweed micşorat. E. sugerea policelui. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. unghi Tweed micşorat. D. unghi SNB mărit. C. treaptă labială dreaptă. treaptă labială inversată. B.

Răspuns: B. unghi ANB negativ. unghi SNA mărit. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. D. facies mongoloid. E.C. unghi SNGn mărit. D. D. B. unghi SNB micşorat. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. unghi SNGn micşorat. 19. buză inferioară înfundată. ocluzie adâncă. unghi mandibular închis. E. E. unghi ANB mărit. 31 . ocluzie lingualizată. B. D. profil convex. facies aplatizat. profil drept. laterodeviaţie mandibulară. unghi SNB normal. B. B. E. Răspuns: E. D. ocluzie distalizată. Răspuns: B. afectarea cartilajelor de creştere. unghi SNB mărit. E. 20. buză inferioară înfundată. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. C. unghi ANB mărit. Răspuns: E. C. ocluzie inversă totală. Răspuns: C. unghi SNB normal. C. 17. C. 18.

Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. B. aspect de lăţire a feţei. rahitism.TEMA NR. unghi SNA mărit. Răspuns: C. unghi Tweed mărit. E. unghi Tweed micşorat. D. Răspuns: A. 2. 4. ocluzie inversă frontală. unghi SNA mărit. unghi SNB mărit. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. B. ocluzie mezializată. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. D. E. D. 9: Sindromul de inocluzie verticala 1. C. 3. D. E. unghi SNA micşorat. ocluzie deschisă. B. E. Răspuns: A. B. C. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. D. profil concav. E. unghi IF mărit. B. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. deglutiţie atipică. E. inocluzie verticală laterală. unghi SNB mărit. 6. D. tulburări fonetice. D. unghi Go mărit. tip hiperleptoprosop. lipsa ghidajului anterior. treaptă labială inversată. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. C. E. unghi Kdl mărit. inocluzie sagitală. E. 5. B. D. fantă labială deschisă. C. facies aplatizat. 32 . treaptă labială inversată. C. profil concav. Răspuns: A. D. Răspuns: C.

C. afectarea periodontală; D. buză superioară înfundată; E. afectarea ATM. Răspuns: A, C, E. 7. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. prezenţa ghidajului anterior; B. treaptă labială inversată; C. afectarea periodontală; D. buză inferioară înfundată; E. afectarea ATM. Răspuns: C, E. 8. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. tipde rotaţie anterioară; B. unghi SNA mărit; C. unghi SNB mărit; D. unghi Tweed micşorat; E. tip de rotaţie posterioară. Răspuns: B, E. 9. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. unghi SNA mărit; B. unghi SNB mărit; C. unghi Go mărit; D. unghi Tweed mărit; E. unghi ANB micşorat. Răspuns: A, C, D. 10. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. unghi IF micşorat; B. unghi SNB mărit; C. unghi ANB negativ; D. unghi Tweed mărit; E. unghi SNA mărit. Răspuns: D, E. 11. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. înghesuire dentară; B. arcadă dento-alveolară îngustate; C. spaţieri dentare inferioare; D. mărirea diametrelor dentare; E. arcadă dento-alveolară în U. Răspuns: B. 12. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: 33

A. înghesuire dentară; B. ocluzie inversă frontală; C. spaţieri dentare superioare; D. micşorarea diametrelor dento-alveolare; E. laterodeviaţie mandibulară. Răspuns: D. 13. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. unghi IF micşorat; B. unghi SNB mărit; C. unghi SNA micşorat; D. unghi Tweed mărit; E. unghi ANB mărit. Răspuns: D. 14. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. unghi IF micşorat; B. unghi SNB micşorat; C. unghi SNA mărit; D. unghi Tweed micşorat; E. unghi ANB mărit. Răspuns: C. 15. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. prezenţa ghidajului anterior; B. treaptă labială dreaptă; C. sugerea policelui; D. buză superioară înfundată; E. angrenaje inverse frontale. Răspuns: C. 16. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. absenţa ghidajului anterior; B. treaptă labială inversată; C. facies mongoloid; D. buză inferioară înfundată; E. afectarea cartilajelor de creştere. Răspuns: A. 17. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. profil drept; B. facies aplatizat; C. profil concav; D. buză superioară înfundată; E. unghi mandibular deschis. Răspuns: E. 34

18. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. ocluzie distalizată; B. ocluzie lingualizată; C. ocluzie deschisă; D. laterodeviaţie mandibulară; E. ocluzie inversă totală. Răspuns: C. 19. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. unghi Go mărit; B. unghi SNB micşorat; C. unghi SNA normal; D. unghi SNB normal; E. unghi ANB negativ. Răspuns: A. 20. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. unghi ANB mărit; B. unghi SNB mărit; C. unghi Kdl mărit; D. unghi Kdl normal; E. unghi ANB mărit. Răspuns: C.

TEMA NR. 10: Anodontia
1. Care terminologie este corectă pentru anodoţie ? A. agenezie; B. retrognaţie; C. hipodonţia; D. oligodonţia; E. prognaţie. Răspuns: A, C, D. 2. Factorii incriminaţi în producerea anodonţiei totale sunt: A. rahitism; B. sindromul Langdon-Down; C. displazia ectodermală; D. deglutiţie atipică; E. infecţii cronice virale. 35

36 . persistenţa dintelui temporar pe arcadă. E. Anodonţia întinsă este depistată prin: A. Anodonţia redusă este depistată prin: A. C. sindromul compresiunii demaxilar. 5. E. B. 3. E. C. control genetic. sindromul compresiunii demaxilar. Răspuns: C. anamneză. fizionomice şi fonetice. Răspuns: A. B. E. control genetic. dinţi aşezaţi simetric. anamneză. E. Răspuns: B. examen radiografic. 7. C. Răspuns: A. D. D. tulburări masticatorii. şanţul labio-mentonier accentuat. C. şanţ labio-mentonier şters. B. dinţi aşezaţi asimetric. examen radiografic. D. C. C. distrugerea germenului dentar prin infecţii localizate. reducerea filogenetică a dinţilor terminali din serie. distrugerea germenului dentar prin infecţii localizate. infecţii cronice virale. displazia ectodermală. 6. B. B. D. buze înfundate. fizionomice sau fonatorii. etajul inferior al feţei micşorat. Răspuns: A.Răspuns: B. 8. E. tulburări masticatorii. Factorii incriminaţi în producerea anodonţiei redusă sunt: A. B. C. C. şanţ labio-mentonier şters. C. distrugerea germenului dentar prin infecţii localizate. 4. E. D. D. Anodonţia totală se caracterizează prin: A. D. Anodonţia redusă se caracterizează prin: A. Anodonţia totală se caracterizează prin: A. C. E. B. examen clinic. micrognatism. persistenţa dintelui temporar pe arcadă. diastema interincisivă. D.

11: Dinti supranumerari 1. dinţi suplimentari. D. 37 . persistenţa dintelui temporar pe arcadă. paramolari. D. oligodonţia. C. E. Răspuns: C. B. 3. pleiodonţia. C. totale. D. parţiale. E. 2. Răspuns: A. Răspuns: A. 10. B. D. B. C. totale. D. B.D. dinţi suplimentari. D. parţiale. hiperdonţia. Care terminologie este corectă pentru dinţii supranumerari permanenţi ? A. distomolari. TEMA NR. oligodonţia. Răspuns: C. meziodens. E. Răspuns: A. B. monodentare. E. E. examen clinic. meziodentes. E. C. D. Care terminologie este corectă pentru dinţii supranumerari temporari ? A. Formele clinice ale anodonţiei dinţilor temporari sunt: A. reduse. monodentare. 9. Formele clinice ale anodonţiei dinţilor permanenţi sunt: A. reduse. C. B. E. E. Care terminologie este corectă pentru dinţii supranumerari ? A. C. hipodonţia. întinse. pleiodonţia. E. B. întinse.

6. rizalize patologice. C. Răspuns: A. Răspuns: B. teoria mugurilor adamantini multipli. E. B. infecţiile cronice virale. B. D. oligodonţia. C. rahitismul. E. incluzia dinţilor pemanenţi. D. D. distomolari. înghesuirea dentară. distrugerea germenului dentar. B. D. D. paramolari. pleiodonţia. D. E. 5. teoria atavică. displazia ectodermală. E.C. tulburări de deglutiţie. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie. B. C. tulburări de audiţie. distomolari. D. Răspuns: A. E. Prezenţa dinţilor supranumerari pe arcade produc: 38 . Răspuns: B. teoria proterogenetică. C. 8. Prezenţa dinţilor supranumerari pe arcade produc: A. Factorii incriminaţi în producerea dinţilor supranumerari sunt: A. C. diastema interincisivă. D. peridens. tulburări de vedere. C. sindromul Langdon-Down. nevralgii. 7. 9. B. D. necunoscuţi. paramolari. Prezenţa dinţilor supranumerari pe arcade produc: A. B. dens in dente. E. Care terminologie este corectă pentru dinţii supranumerar temporari ? A. teoria evaginării epiteliului adamantin. D. 4. Răspuns: A. C. Factorii incriminaţi în producerea dinţilor supranumerari sunt: A. tulburări de vorbire. B. Răspuns: C. E.

tulburări de deglutiţie. C. Răspuns: A. D. tulburări de vedere. D. meziodentes. C. 12: Incluzia dentara 1. Răspuns: A. inclavarea. tulburări de vedere. Răspuns: B. D. B. incluzia medie. D. E. Incluzia dinţilor supranumerari produc: A. incluzia vestibulară. 39 . tulburări de ocluzie. Care terminologie este corectă pentru incluzia dentară ? A. E. D. incluzia totală. D. oligodonţia. pleiodonţia. TEMA NR. hipodonţia. E. 2. C. oligodonţia. Răspuns: A. C. B. B. C. 10. incluzia orizontală. D. E. C. tulburări de vorbire. Care terminologie este corectă pentru incluzia dentară ? A. B. B. tulburări de audiţie.A. E. nevralgii. tulburări de deglutiţie. Răspuns: A. paramolari. incluzia submucoasă. diastemă patologică. E. E. C. B. pleiodonţie. retenţia primară dentară. C. 3. Care terminologie este corectă pentru incluzia dentară ? A. tulburări de vorbire. incluzia parţială.

5. despicăturile labio-maxilo-palatine. infecţiile cronice virale. configuraţia anatomică defavorabilă. C. poziţia foarte înaltă de formare a germenului dentar. sindromul Langdon-Down. Răspuns: A. C. B. displazia ectodermală. E. teoria mugurilor adamantini multipli. curbura accentuată a rădăcinii. B. E. D. hipotiroidismul. displazia ectodermală.4. D. 9. necunoscuţi. D. nanismul hipofizar. C. E. dinte supranumerar. E. Factorii generali incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. disostoza cleido-craniană. E. curbura accentuată a rădăcinii. disostoza cleido-craniană. B. Răspuns: B. E. Factorii generali incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. osteopetroza. Factorii generali incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. D. C. Răspuns: A. D. B. Factorii locali incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. C. Răspuns: A. persistenţa dintelui temporar. angulaţia corono-incizală. poziţia mezială de formare a germenului dentar. C. Răspuns: A. osteoporoza. teoria atavică. D. E. Factorii locali incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. B. 8. C. E. rahitismul. C. poziţia foarte înaltă de formare a germenului dentar. C. E. D. modificarea axului dintelui inclus. disostoza cleido-craniană. B. D. 40 . B. configuraţia anatomică defavorabilă. 7. C. ţesuturile dense osoase. angulaţia corono-radiculară. Factorii locali incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. E. B. D. 6. angulaţia corono-radiculară. B.

C. nevralgii. distrugerea germenului dentar prin infecţii localizate. B. E. C. tulburări de deglutiţie. B. 41 . B. B. Incluzia dentară produce: A. endoalveolia. aşezarea simetrică a dinţilor. rezorbţii radiculare ale dinţilor vecini. bombarea osoasă vestibulară sau orală. 13. E. E. E. D. E. Factorii locali incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. 11. Răspuns: C. E. D. Răspuns: C. Incluzia dentară produce: A. persistenţa unui dinte temporar pe arcadă. D. B. tulburări de vorbire.Răspuns: B. dintele ectopic. tulburări de audiţie. E. 10. C. nevralgii. D. micrognatismul. înghesuirea dentară. C. înghesuirea dentară. C. B. tulburări fizionomice. D. secvenţele de erupţie nefavorabile. E. E. Răspuns: A. Incluzia dentară produce: A. tulburări de vedere. parestezii. C. compresiunea de maxilar. hiperexcitabilitatea musculară. D. endognaţia. tulburări de vedere. microdonţia. Răspuns: B. 12. Factorii locali incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. E. 14. B. macrodonţia. Răspuns: A.

displazia ectodermală. C. rotaţia congenitală a incisivilor centrali superiori. despicăturile labio-maxilo-palatine. C. E. Răspuns: A. frenul lat cu inserţie înaltă. poziţia foarte înaltă de formare a germenului dentar. B. osteoporoza. diastema vera. D. E. Răspuns: A. E. C. Care terminologie este corectă pentru diastemă ? A. displazia ectodermală. D. D 6. D. Factorii generali incriminaţi în producerea diastemei interincisive sunt: A. D. frenul cu inserţie joasă. hipodonţie. 4. infecţii cronice virale. configuraţia anatomică defavorabilă. 13: Diastema 1. 42 . hipotiroidismul. D. B. necunoscuţi. D. odontomul. D. E. Factorii generali incriminaţi în producerea diastemei interincisive sunt: A. incluzia orizontală a caninului superior. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie. nanismul hipofizar. E. hipodonţia incisivilor laterali. pleiodonţie. Răspuns: A. Factorii incriminaţi în producerea diastemei interincisive sunt: A. 3. 5. C. Răspuns: B.TEMA NR. B. E. oligodonţie. Factorii locali incriminaţi în producerea diastemei interincisive sunt: A. B. D. meziodens-ul neerupt. sindromul Langdon-Down. B. diastemă patologică. frenul lat sau cu inserţie joasă. Factorii generali incriminaţi în producerea diastemei interincisive sunt: A. displazia ectodermală. Răspuns: B. microdonţia. C. 2. E. B.

Răspuns: D. D. tulburări fizionomice. nevralgii. C. meziodens-ului inclus. 9. micrognatism. parestezii. lipsa de spaţiu în baza osoasă apicală maxilară. D. E. malocluzia clasa a II-a diviziunea 1. E. E. E. C. incluzia dinţilor pemanenţi. rezorbţii radiculare ale dinţilor vecini. migrări dentare din parodontopatie. macroglosie. migrări dentare postextracţionale. 7. 10. E. Răspuns: B.C. E. Răspuns: C. Diastema interincisivă superioară patologică apare în: A. D. D. dinţi aşezaţi simetric. îngesuirea dentară. persistenţa unui dinte temporar pe arcadă. canini incluşi în poziţie orizontală. prodenţie. C. Diastema interincisivă superioară patologică apare în: A. Răspuns: A. Diastema interincisivă superioară patologică apare în: A. E. B. tulburări de audiţie. Răspuns: D. B. tulburări de deglutiţie. D. Diastema interincisivă superioară patologică apare în: A. 8. 43 . distrugerea germenului dentar. D. B. E. rotaţia congenitală a incisivilor centrali superiori. C. angulaţia corono-radiculară. D. B. microdonţie.

TEMA NR. 14: Tratamentul cariei dentare
1. Cariile în şanţuri şi fosete pot fi ca două triunghiuri: A. unul cu baza la nivelul joncţiunii amelo-dentinare şi vârful spre camera pulpară NU B. unul cu vârful spre suprafaţa dentară şi baza spre camera pulpară DA C. unul cu baza la nivelul joncţiunii amelo-dentinare şi vârful spre camera pulpară DA D. unul cu vârful spre joncţiunea amelo-dentinară şi baza spre camera pulpară NU E. suprapuse, unul cu vârful spre suprafaţa dintelui şi celălalt cu vârful spre camera pulpară DA 139 C. evoluţie lentă datorită prezenţei smalţului protector NU 2. D. formă de V NU Cari E. evoluţie rapidă datorită absenţei smalţului protector DA a 140 radi 3. Cariile de pe suprafeţele aproximale sunt frecvente la nivelul: cula A. caninilor NU ră B. frontalilor DA se C. molarilor de minte NU cara D. premolarilor DA cteri E. molarilor DA zeaz 140 ă 4. Leziunea carioasă de pe suprafeţele netede se caracterizează prin: prin A. extinsă în suprafaţă DA : B. apexul în formă de V DA A. C. perpendiculară pe lamelele smalţului NU mar D. cu zonă largă de deschidere DA gini E. cu formă de U NU bine 140 cont 5. Caria radiculară se mai numeşte: urat A. carie serpiginoasă DA e B. carie de colet NU NU C. carie senilă DA B. D. carie în croşet DA for E. carie de cement DA mă 140 de 6. Caria radiculară afectează cel mai frecvent: U A. caninii mandibulari NU 44 DA

B. caninii maxilari DA C. molarii mandibulari DA D. incisivii maxilari NU E. incisivii mandibulari DA 140 7. Microorganismele implicate în caria radiculara sunt: A. Actinomyces viscosus DA B. Actinomyces odontolylicus DA C. Streptococcus sanguis NU D. Nocardia DA E. Streptococcus mutans DA 142 8. Echilibrul ecologic din şanţul gingival sau de pe suprafeţele dentare depinde de: A. furnizarea locală de hrană DA B. cantitatea fluidului gingival DA C. calitatea salivei NU D. conţinutul salivei în agenţi microbieni NU E. adezivitatea bacteriilor în placi sau la celule epiteliale DA 143 9. Caria reversibilă poate fi: A. carie superficială DA B. carie nepenetrantă NU C. carie medie DA D. carie profundă DA E. carie penetrantă DA 143 10. Semnele subiective ale cariei dentare sunt: A. sensibilitatea la agenţi fizici sau chimici DA B. aspectul rugos al suprafeţei cavităţii carioase NU C. modificări de volum şi culoare a papilelor interdentare DA D. retenţionarea de resturi alimentare DA E. coloraţie brun-maronie NU 145 11. La inspecţia unei leziuni carioase se urmăreşte: A. coloraţia brun-maronie DA B. consistenţa smalţului şi dentinei NU

C. gradul de sensib ilitate NU D. aspect ul rugos al supraf eţei cavităţ ii carioa se DA E. modifi cările de culoar e pe supraf eţele expus e vederi i DA 145 45

12. Cari a din şanţ uri şi gro piţe, for ma , ,cav itară ‖ se man ifest ă prin : A. prez enţa de gro piţe adâ nci NU B. sma lţ cret os pe pere ţi şi la baz a gro piţel or DA

C. nu apare radiotransparenţa sub smalţul ocluzal NU D. substanţa dentinară moale la baza gropiţelor DA E. coloraţie brun-cenuşie sub smalţul subiacent DA 148 13. Diagnosticul diferenţial al cariei dentare simple se face cu: A. lacune cuneiforme DA B. abrazia DA C. hiperplazia NU D. eroziunea DA E. fracturile DA 151 14. Activitatea carioasă în stadiul incipient se poate detecta prin: A. testări bacteriologice DA B. identificarea demineralizării DA C. capacitatea de tamponare salivară DA D. examen radiografic DA E. examen citologic NU 153 15. Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazează pe: A. integritatea camerei pulpare DA B. teste de vitalitate negative NU C. pierderea de substanţă dură dentinară DA D. dentina dură la palpare NU E. prezenţa petelor cretoase şi marmoraţiilor DA 150 16. Radiografia bite-wing este cea mai eficientă metodă de evaluare a cariilor de pe: A. suprafeţele ocluzale NU B. suprafeţele radiculare NU C. suprafeţele proximale DA D. la nivelul coletului NU E. pe suprafeţele orale şi vestibulare NU 148 17. Caria din şanţuri şi gropiţe "forma necavitară" se caracterizează prin: A. smalţ cretos pe perete şi la baza gropiţelor NU B. nu apare radiotransparenţa sub smalţul ocluzal DA C. radiotransparenţa sub smalţul ocluzal NU D. sonda nu agaţă NU E. coloraţie brun-cenuşie sub smalţul subiacent NU 46

de obicei afectează smalţul NU D. cu dem iner aliz area acid ă cres cută NU C. pregătirea retenţiei DA D. reacţia la un atac de intensitate scăzută NU D. aspectul rugos al suprafeţei cavităţii carioase NU D. tijă NU B. coloraţia brun-cenuşie NU 145 20. mâner DA D. incisivii maxilari NU E. afectează mai frecvent suprafeţele vestibulare. atacul primar al dinţilor DA 188 22. dalta DA 47 . Frezele sferice se utilizează în: A.149 18. începe la distanţă de joncţiunea smalţ-cement NU B. reacţia la un atac de intensitate crescută NU E. bizotatorul de prag gingival NU B. sensibilitate la agenţi fizici (rece) şi chimici (dulce. sonda agaţă NU C. mandren NU C. reac ţia pe ter men scur t. consistenţa smalţului şi dentinei NU B. este mai puţin frecventă odată cu înaintarea în vârsta NU 141 21. gât DA E. caracterizată prin niveluri acide scăzute NU 148 19. îndepărtarea ţesuturilor dure dentare DA B. Caria radiculară are următoarele caracteristici: A. reacţia la carii oprite în evoluţie. bizotarea marginilor NU C. acru) DA E. reac ţia la un atac de inte nsit ate med ie DA B. lamă DA 190 23. Niv elur ile de reac ţie dent inar ă la proc esul cari os sunt : A. lingura Black NU C. Un instrument de mână este format din: A. apoi pe cele proximale DA C. Pentru clivarea smalţului şi a dentinei se utilizează: A. Semnele subiective ale cariei dentinare sunt: A. caninii mandibulari. cel mai frecvent afectaţi sunt molarii maxilari. extensia preparării DA E.

sonda dentară NU 191-192 25. adâncimea leziunii carioase NU 192 26. săpăliga NU D. Freza pară are următoarele caracteristici: A. Reacţia pulpară la instrumentele rotative depinde de: A. săpă liga NU E.D. herpesul DA B. hepatita DA C. unghi de întâlnire cu partea laterală rotunjita DA 48 . bizotatorul de prag gingival DA C. în dreapta (ora 9) DA D. SIDA DA D. îndepărtarea dentinei infectate NU 189 29. toporişca DA B. Freza cilindrică este utilizată în: A. pneumonia NU 196 28. TBC DA E. evoluţia leziunii carioase NU E. În cabinetul stomatologic se pot transmite următoarele boli infecţioase: A. dalta NU E. prepararea cavităţilor în vederea obturării cu amalgam DA B. tipul de instrument activ DA C. În cabinetul stomatologic sunt acceptate următoarele poziţii operatorii: A. în faţa pacientului (ora 6) DA C. prepararea cavităţilor de clasa V în vederea obturării cu compozit NU E. exc avat orul NU 191 24. prepararea cavităţilor de clasa V în vederea obturării cu amalgam NU D. vârsta pacientului DA B. în spatele pacientului (ora 12) DA 198 27. Care din instrumentele de mâna sunt pereche? A. sistemele de răcire DA D. prepararea cavităţilor de clasa I în vederea obturării cu compozit NU C. cu antebraţul sprijinit pe umerii pacientului NU B. în stânga (ora 9) NU E.

La turaţii reduse presiunea efectuată pe instrument trebuie să fie: A. 2 mm NU C. 2. partea frontală convexă NU 189 30.45 mm NU B. lungimea capului de două ori mai mare decât lăţimea NU D. realizarea şanţurilor de retenţie în cavităţile de clasa V NU C. 245 este de: A. Freza cilindroconică nr. 1 mm NU E. lungimea capului de trei ori mai mare decât lăţimea DA E. Lungimea capului frezei nr. realizarea şanţurilor de retenţie în cavităţile de clasa I NU E. realizarea şanţurilor de retenţie în cavităţile preparate la nivelul grupului frontal NU 190 32. 4 mm NU 189 31. 3 mm DA D.B. partea frontală plată DA C.1169 se foloseşte pentru: A. mare NU . realizarea şanţurilor de retenţie în cavităţile de clasa IV NU B. realizarea şanţurilor de retenţie în cavităţile preparate la nivelul grupului lateral DA D.

Cele mai mari creşteri ale temperaturii pulpare sunt generate de utilizarea: A. folosirea obligatorie a sistemului de răcire DA 194 34. frezelor diamantate inactive DA D. creşterea presiunii şi utilizarea spray-ului NU B. frezelor din carbid NU E. intermitentă DA D. frezelor diamantate active NU C. scăderea presiunii DA C.B. La turaţii înalte temperatura este controlată prin: A. continuă NU C. frezelor cu cuţite helicoidale DA 193 49 . tăierea intermitentă DA D. inconstantă NU E. folosirea opţională a sistemului de răcire NU E. nici unul din răspunsurile de mai sus NU 194 33. frezelor din oţel DA B.

Efect bacteriostatic DA 50 C.5-1 mm DA E. mişcare de acţiune prin presiune NU E. Bizotatoarele de prag gingival au următoarele caracteristici: A. sunt toporişti modificate DA B. Linerii cu hidroxid de calciu au următoarele proprietăţi: A. colul instrumentului NU E. sunt necesare două pentru cavitatea mezială şi două pentru cavitatea distală DA 192 36. gâtul instrumentului NU D. lama bizotatorului este curbă DA . Reducerea microinfiltraţiei marginale la obturaţiile din amalgam de argint. conturul capului instrumentului DA B. necesară dacă grosimea dentinei restante este mai mică de 2 mm NU 294-295 40. atunci când sunt aplicate pe plaga dentinară NU D. mişcare de acţiune prin apăsare DA D. sunt perechi DA E. atunci când sunt aplicate pe plaga dentinară şi pe pereţii de smalţ ai cavităţii DA C. mânerul instrumentului NU 188 38.35. Protecţia chimică a plăgii dentinare faţă de bazele de ciment fosfat. Forma părţii active se referă la: A. Protecţia chimică a plăgii dentinare faţă de bazele de ciment fosfat. instrumente sferice NU B. Reducerea microinfiltraţiei marginale la obturaţiile din amalgam de argint. instrumente cilindrice NU C. lama bizotatorului este dreaptă NU D. După designul capului instrumentele sunt împărţite în: A. instrumente abrazive DA 188 37. necesară dacă grosimea dentinei restante este mai mică de 0. Caracteristicile dălţii sunt următoarele: A. instrumente tăietoare DA E. marginea tăietoare şi lama formează un unghi de 90 grade DA 191 39. instrumente cilindro-conice NU D. bizou pe o singură parte DA B. silueta capului instrumentului DA C. bizou dublu NU C. Indicaţiile lacurilor dentare: A. Reducerea hipersensibilităţii dentinare DA B.

B. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente vascoase omogene NU B. Rezistenta la compresiune masticatorie superioara rasinilor compozite NU D. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente cremoase omogene DA C. pH aproape neutru şi efect sedativ pulpar DA D. Prepararea unui liner din ciment ionomer de sticla prezinta urmatoarele etape: A. Linerii din eugenolat de zinc prezintă următoarele caracteristici: A. pH alcalin şi efecte de iritaţie pulpară NU 298 42. rezistenta la compresiune masticatorie superioara celorlalti lineri DA B. Linerii din cimenturi cu ionomeri de sticla prezinta urmatoarele avantaje: A. Atitudinea fata de plaga dentinara in conceptia terapeutica contemporana: A. pH acid şi efecte de iritaţie pulpară NU C. Reducerea microinfiltratiei marginale DA C. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii termice a pulpei dentare DA . La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 15 secunde DA 300 44. Stimularea depunerii de dentină secundară datorită efectului uşor iritant asupra pulpei DA D. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 5 secunde NU E. pH cu valori cuprinse între 6-9. Incorporarea celeilalte jumatati de pulbere si spatularea timp de inca 10-15 secunde DA D. Efect de alcalinizare a mediului prin eliberarea ionilor hidroxil DA C. pH aproape neutru şi efecte de stimulare pulpară NU E. Adezivitatea la dentina DA E. NU B. Alcalinitate crescută care se păstrează şi după priză prin eliberarea ionilor de hidrogen NU 297 41. Stimularea depunerii de dentină secundară datorită efectelor sedative asupra pulpei DA E. Biocompatibilitatea DA 299 43.

B. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare doar in scopul izolarii electrice a pulpei dentare NU D. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii chimice a pulpei dentare DA C. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare doar in scopul izolarii mecanice a pulpei dentare NU 290 51 . sigilarea eficienta a plagii dentinare DA E.

Conductivitatea termica DA C. Biocompatibilitatea NU D. Adeziunea chimica si coeficientul de dilatare termica previn microinfiltratia marginala DA B. PH 6 dupa 48 de ore NU D. Modul de elasticitate crescut NU E. cresterea rapida a adeziunii in primele 24 ore de la priza DA 319 49. Modulul de elasticitate DA E. Adeziune chimica la smalt si dentina DA C. Aderenta la plaga dentinara prin adeziune chimica NU B. Difuzivitatea termica DA B. Adeziunea chimica la dentina este superioara bazelor din ciment policarboxilat NU D. Au modul de elasticitate mai scazut fata de compozitele hibride ceea ce confera rezistenta mai mare la fracturare DA 313 52 . Rezistenta mecanica mare DA 304 47. Biocompatibil prin cresterea PH-ului la 5 dupa ½ ora de la spatulare DA 309 48. Activitate antibacteriana similara eugenatului de zinc NU B. Au rezistenta mai mare la compresiune fata de valorile altor materiale de obturatie de baza DA C. Proprietatile cimentului policarboxilic sunt urmatoarele: A. Spatularea pe o placuta de sticla racita mareste rezistenta la compresiune permitand includerea unei cantitati mai mari de pulbere NU E. Cimenturile cu ionomeri de sticla prezinta urmatoarele proprietati: A. Au modul de elasticitate mai mare fata de compozitele hibride ceea ce confera rezistenta mai mare la fracturare NU E. Biocompatibil prin disocierea redusa a acidului poliacrilic DA E. Rezistenta mecanica DA 302-303 46. Cimentul fosfat de zinc prezinta urmatoarele proprietati: A. Au rezistenta mai mare la compresiune fata de compozitele hibride NU D. Ameliorarea adeziunii se realizeaza prin conditionarea plagii dentinare cu acizi poliacrilici sau cristalizarea unor solutii de fosfat de calciu DA C. Compozitele fluide pot fi aplicate ca obturatii de baza este deoarece: A.45. Aderenta la plaga dentinara prin retentie micromecanica DA C. Au contractie mare de priza NU B. Rezistenta mecanica cea mai mare dintre materialele utilizate ca obturatie de baza NU D. Bazele trebuie sa prezinte urmatoarele proprietati fundamentale: A.

reactivitatea chimica redusa a colagenului DA E. Tehnicile de hibridizare includ: A. Hibridizarea cu pastrarea detritusului dentinar remanent DA D. reactia dureroasa generata de deplasarea centrifuga a limfei dentinare DA 333 53. Hibridizarea cu timpi de lucru efectuati succesiv DA 340-345 54. microinfiltratie DA B. Adezivii dentinari sunt indicati in protectia plagii dentinare datorita: A. Intre baza stratului hibrid si dentina sanatoasa subiacenta DA C. Intre compozit si adeziv NU 339 55. Intre adeziv si portiunea superficiala a stratului hibrid NU E. Capacitatii de sigilare a canaliculelor dentinare superioara lacurilor DA 320 51.50. Biocompatibilitatii pulpare DA E. Obturatii cu cimenturi cu ionomeri de sticla NU D. nanoinfiltratie DA D. Fenomenele care apar in deteriorarea grava a adeziunii sunt generate de: A. Indicatiile hibridizarii plagii dentinare sunt urmatoarele: A. Capacitatii de izolare termica NU B. polimerizarea completa a monomerului adeziv NU D. infiltratii marginale extinse NU 53 . Efectului antibacterian NU D. Hibridizarea fara pastrarea detritusului dentinar remanent DA C. Obturatii coronare adezive cu amalgam DA E. Deteriorarea adeziunii provoaca consecinte clinice grave atunci cand adeziunea se compromite: A. Factori care greveaza eficienta hibridizarii: A. Obligativitatii conditionarii plagii dentinare NU C. percolare NU C. Obturatii coronare adezive cu compozit DA 323-324 52. demineralizarea excesiva a dentinei DA C. Sigilarea curativa a plagii dentinare DA B. Hibridizarea pe smalt NU B. Intre detritusul remanent hibridizat si dentina sanatoasa subiacenta NU B. demineralizarea insuficienta a dentinei DA B. Sigilarea preventiva a plagii dentinare DA C. Hibridizarea cu timpi de lucru efectuati simultan DA E. In masa stratului hibrid NU D.

coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/canalicule dentinare NU E. afinitatea pentru substratul tisular DA B. virsta pacientului DA C. intre rasina compozita si stratul hibrid NU 338 58. a proteja pulpa DA B. intre adeziv si limita superficiala a stratului hibrid DA B. localizarea leziunii carioase NU 332 59. incidenta cariei pe suprafetele radiculare NU D. necesitatile fizionomice DA B. a pastra dintele puternic DA E. Legatura adeziva poate ceda prin compromiterea: A. niciunul din raspunsurile de mai sus NU 339 56. a reduce riscul deteriorarii obturatiei DA 208 61.E. tipul de monomer adeziv NU D. incidenta cariei pe suprafetele proximale DA E. Prepararea conservativa a cavitatilor de clasa I e recomandata pentru: A. coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/strat hibrid DA B. intre stratul hibrid si canaliculele dentinare NU E. Zonele de minima rezistenta mecanica sunt situate: A. gradul de deshidratare dentinara NU C. Utilizarea ameloplastiei in zonele vecine unei cavitati de clasa I ce va fi restaurata cu amalgam va intilni peretii cavitatii preparate intr-un unghi: 54 . a pastra dintele puternic NU C. coeziunii la jonctiunea strat hibrid/canalicule dentinare NU 338 57. factorul economic DA 217-218 60. coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/rasina compozita NU C. intre adeziv si rasina compozita NU D. intre adeziv si limita profunda a stratului hibrid NU C. a folosi o cantitate cit mai mica de material de restaurare NU D. Profunzimea impregnarii dentinei demineralizate cu monomer adeziv depinde de: A. tipul leziunii carioase NU E. coeziunii la jonctiunea smalt/rasina compozita NU D. Utilizarea amalgamului ca material de restaurare in cavitatile de clasa II va tine cont de: A.

frezele trepan NU 214 64. frezele 1/4 NU B. toporisti de smalt 10-7-14 DA B. instrumentar rotativ NU E. Pentru prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce vor fi obturate cu amalgam se utilizeaza: A. Adincimea ideala dentinara axiala a cavitatii proximale la nivelul molarilor si premolarilor: A. In cazul restaurarii cu amalgam la prepararea peretelui gingival in cavitatile de clasa a II-a se vor utiliza: A. cu amindoua instrumentele manuale amintite DA D. 3 mm NU 219 65. mai mare de 120° NU B. nu mai mare de 110° DA 210 62. 1 mm NU C. mai mic de 90° NU C. din motive de rezistenta NU B.6 mm DA B. frezele 245 DA E. Finisarea casetei proximale si a peretilor de smalt intr-o cavitate ce va fi restaurata cu amalgam se face cu: A.distal traverseaza creasta de smalt palatinala DA C. cind fosa distala si santul palato. cind fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte DA E. dalta biangulata 12-7-8 DA C. mai mic de 90° NU E. 0. Prepararea unei cavitati compuse ocluzo-palatinale la molarii maxilari in vederea obturarii ei cu amalgam este indicata: A. 2 mm NU D. frezele 329 DA C.8 mm NU E. 0.distal sunt unul in continuarea celuilalt DA D. frezele 10 NU D. cind fosa distala si santul palato. cu nici unul din instrumentele amintite NU 220 66. frezele 169L DA B.A. frezele 245 DA 55 . mai mic de 80° NU D. pentru asigurarea unei retentii corespunzatoare a materialului de restaurare NU 212 63.

Restaurarea cu amalgam a cavitatii de clasa a III se realizeaza in special la: A. pivoti dentinari NU D.5 mm NU E. pentru restaurarea virfului cuspidian la dintii posteriori DA E. fetele meziale ale caninilor superiori NU D. pentru retentia suplimentara se poate apela la: A. La cavitatile proximale ce vor fi obturate cu amalgam. fetele distale ale caninilor superiori si inferiori DA B. e indicata in cavitatile ce necesita o retentie aditionala DA C. frezele 330 DA E. Coada de randunica orala in cavitatea de clasa III pentru amalgam are urmatoarele caracteristici: A. 0. fetele meziale ale caninilor inferiori NU C. este rezervata cavitatilor extinse DA E. frezele 331/2 NU D. pivoti radiculari NU E. 3 mm NU 228 70. e indicata in orice cavitate. 1 mm NU D.C. frezele 169L NU 219 67. 1. este rezervata cavitatilor cu extensie incizala DA B.5 mm NU C. fetele distale ale incisivilor laterali NU E. 2 mm DA B. indiferent de intinderea leziunii NU D. puturi gingivale DA C. exceptional pe fetele vestibulare ale frontalilor NU B. unghiuri ascutite interne NU 231 71. pentru restaurarea marginii incizale a frontalilor DA 234 56 . nu e necesara in cavitatile mici si moderate DA 231 69. fosele palatinale ale incisivilor laterali NU 229 68. acolo unde atritia a uzat smaltul si a expus dentina DA D. pentru restaurarea foselor hipoplazice ocazionale de pe virfurile cuspidiene DA C. sant gingival DA B. In cazul unei carii extinse reducerea cuspizilor pentru restaurarea cu amalgam este de minim: A. Prepararea cavitatii de clasa a VI-a e indicata in urmatoarele situatii: A.

1/4 NU E. Abordarea cavitatii de clasa III pe canin se va face cu frezele: A. Pentru prepararea cavitatii de clasa V se intra cu: A. sapite NU B. freza cilindro-conica DA B.72. Freza globulara nr. finisarea unghiurilor externe NU D. Pentru realizarea retentiei in cavitatile de clasa a VI-a pentru amalgam se utilizeaza: A. freza 330 NU 233 76. nr.1/4 DA B. dalti taietoare de unghiuri DA E. nr.1/2 NU C. In leziunile cervicale extinse piesele de mana pot fi inlocuite de: A. freza nr. freza para NU C. 1/2 este utilizata pentru: A. dalti de smalt NU C. nr. accentuarea unghiurilor externe NU 57 . 1/4 DA 234 73. accentuarea unghiurilor interne in cavitatile proximale DA B. toporisti de smalt NU D. freza roata NU E. freza cilindrica NU D. 329 NU E.245 NU 230 77. bizotatoare de prag gingival DA 234 74. freza 245 NU E.2 DA B.1/2 DA D. freze diamantate NU 233 75. finisarea marginilor de smalt rugoase in preparari minime DA C. 330 NU C. nr. freza 169L NU D.1 DA C. freza nr. 245 NU B. 33 1/2 DA D. Santurile de retentie in cavitatea de clasa V se practica cu: A. nr.

PH alcalin salivar DA C. inhibarea placii bacteriene NU 38 3. peroxidazele salivare DA 58 . Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de: A. suprasaturarea salivei in fosfati de calciu DA B. Sistemele tampon salivare include A.E. blocarea glicolizei NU E. sistemul macromolecular proetinic DA E. sistemul fosfat anorganic DA C. variatiile PH-ului atins DA B. suprasaturarea salivei in minerale NU D. sistemul acid carbonic/bicarbonat DA D. lizozimul DA B. remineralizare directa a cariilor incipiente NU D. sistemul acid carbonic NU 40 4. pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor DA C. vascozitatea salivara NU 40 5. concentratii salivare mari de fluor DA 38 2. lactoferina DA C. sistemul fosfat organic NU B. valoarea initiala a PH-ului bucal DA D. 15: Etiopatogenia cariei dentare 1. ritmul secretiei salivare DA C. participarea la sistemele tampon salivare DA B. concentratia de imunoglobuline salivare NU E. Factorii antimicrobieni salivari includ: A. Remineralizarea smaltului este favorizata de: A. abordarea cavitatilor proximale NU 230 TEMA NR. Fosfatii salivari au rol carioprotector prin: A. hipersalivatie NU E.

Placa este constituita din: A. continutul scazut de mucina al salivei NU C. grasimile DA D. branzeturi DA 50 8. sorbitolul NU C. faina din cerealele nerafinate DA B. lipide NU 55 11. Constituienti ai placii sunt: A. lipide NU E. zaharul de cuplare DA E. IgG secretorie NU E. amilaza DA 53 10. complexe alcatuite din Ig A. Factorii imuni nespecifici includ A. Prelungirea timpului de clearance salivar poate fi cauzata de: A. proteine DA B. lizozimul DA 59 . faina din cerealele rafinate NU C. xilitolul NU B. ritmul scazut al secretiei salivare DA D. leucocite DA C. eritrocite DA D. Ig G si Ig M denumite opsonine NU 41 6. Alimentele cu rol cariprotector includ: A. particule alimentare NU E. cacao DA E. siropul de porumb DA D. celule epiteliale DA B. glicoproteine anionice DA C. factori retentivi bucali DA E. glicoproteine cationice DA D.D. tipul de hidrocarbonate NU 46 7. Hidrocarbonatele cu cariogenicitate redusa include A. vascozitatea scazuta a salivei NU B. aspartamul NU 51 9.

Teoria biochimica considera ca elementul esential este reprezentat de deficitul de: A. teoria proteolizei-chelatiunii NU E. Teoria enzimatica considera ca anumite excitatii patologice pot produce modificari biochimice in: A. fosfati de calciu NU C. glicoproteine cu greutate moleculara mica NU 12. imunoglobulina A DA C. hidroxilapatita NU D. teoria chelatiunii NU B. compozitia fluidului gingival NU 73 60 . gradul de permeabilitate dentinara NU D. teoria chimico-parazitara NU C. gradul de mineralizare dentinara NU C. fosfor dentinar NU B. teoria proteolizei-chelatiunii DA 71 14. compozitia limfei dentinare DA B. lactoferinele DA D. imunoglobulina M NU E. Teoriile mecanismelor interne in geneza cariei dentare cuprind: A. teoria neurodistrofica DA D. imunoglobulina G NU D. Teoriile mecanismelor externe in geneza cariei dentare cuprind: A. teoria parazitara NU D. teoria chimica NU C. stratul odontoblastic NU E. teoria enzimatica NU E. vitamina B6 NU 74 16. Ig A salivare NU E. opsonine NU 62 13. anticorpii salivari DA B. teoria proteolitica NU B. Apararea specifica depinde in principal de: A. vitamina B1 DA E. lactoperoxidazele DA 61 C. teoria enzimatic-reflexa NU 73 15.B.

carente in vitamina C la adulti NU 33 19. Perturbari in mineralizarea matricei smaltului apar in: A. carente in calciu DA B. insuficiente tiroidiene DA 34 TEMA NR. flora microbiana DA C.17. carente in fosfor DA C. factori morfologici NU 31 18. incetarea durerii dupa indepartarea stimulului NU B. exacerbarea durerii mai mult la cald si mai putin la rece NU 71 2. Hiperemia preinflamatorie se caracterizeaza prin: A. 16: Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti 1. scaderea activitatii metabolice celulare NU 61 . intensitate moderata a durerii DA E. terenul DA B. carente in vitamina C la copii DA C. carente in seleniu NU D. factori locali NU E. persistenta durerii cateva minute dupa indepartarea stimulului DA C. prezenta indivizilor microbieni in pulpa NU E. intensitate crescuta a durerii NU D. carente in vitamina A in forme usoare NU B. Triada Keyes cuprinde urmatorii factori: A. micsorarea volumului odontoblastelor NU B. raport calciu/fosfat 2/1 DA D. carente in vitamina A in forme grave DA E. marirea volumului odontoblastelor si fibroblastelor DA C. Apar perturbari in formarea matricei organice a smaltului in urmatoarele situatii: A. Modificarile morfologice in hiperemia preinflamatorie: A. marginatie leucocitara DA D. alimentatia DA D. raport calciu/fosfat 3/1 NU E.

pulpita seroasa partiala DA E. 74 5. Care din urmatoarele afectiuni pulpare poate fi reversibila: A. percutia transversala este dureroasa NU C. durerea este vie. durerea este vie. hiperemia preinflamatorie DA C. pulpita purulenta totala NU 71.70 3. marginatie leucocitara redusa NU C. localizata DA C. durerea este mai puternica la proba cu fuloarul incalzit NU C. semne de inactivitate odontoblastica in centrul procesului inflamator DA E. testele de vitalitate sunt negative NU 71 4. scaderea permeabilitatii peretilor vasculari NU B. In pulpita seroasa partiala: A. testele de vitalitate raspund la stimuli de intensitate scazuta DA 73 8. durerea apare la intensitati crescute ale stimulilor NU C. hiperfunctie odontoblastica la periferia procesului inflamator DA 72 6. iradiata NU B. pulpita seroasa totala NU B. percutia in ax este dureroasa NU B. durerea dispare dupa indepartarea stimulilor NU D. durerea persista aproximativ o ora dupa indepartarea excitantului NU E. durerea poate tine cateva minute DA E. marginatie leucocitara intensa DA D. testele de vitalitate genereaza un raspuns slab pozitiv NU D. durerea poate tine cateva ore DA 73 7. In pulpita seroasa partiala apare: A. camera pulpara este totdeauna deschisa NU B. In pulpita seroasa partiala: A. In pulpita seroasa partiala: A. Clinic. durerea apare la intensitati mai scazute ale stimulilor DA D. durerile sunt calmate de apa rece NU 62 . testele de vitalitate raspund la stimuli de intensitate crescuta NU E. pulpita purulenta partiala NU D. durerea este mai puternica la proba cu clorura de etil DA B. in hiperemia preinflamatorie: A.

in cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare NU C. Una din afectiunile de mai jos se numeste „turbarea dintilor‖: A. in cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare DA D. la dintii simetrici DA 75 12. la dintii antagonisti NU C. tratamentul cariei dentare si coafaj direct intr-un timp. pulpite acute seroase DA C. Indicatii de tratament in hiperemia preinflamatorie: A. durerea poate sa apara spontan DA C. pulpite cronice deschise NU E. Testele de vitalitate sunt intens pozitive in urmatoarele situatii: A. hiperemia preinflamatorie NU totala DA C. In pulpita seroasa totala. extirpare vitala DA 72 13.D. in regiunea orbitala NU E. caria simpla NU B. 81 63 . la dintii vecini NU B. durerea nu iradiaza: A. pulpita purulenta partiala NU 11. durerea apare intotdeauna provocata NU B. pulpite acute purulente NU D. durerea poate avea caracter progresiv DA E. in regiunea temporala NU D. tratamentul cariei dentare si coafaj direct in doi timpi. durerea cedeaza intotdeauna la calmante NU 75 10. pulpite cronice inchise NU 72. In pulpita seroasa totala: A. pulpita seroasa partiala NU E. amputatie vitala DA E. pulpita purulenta totala NU 75 D. durerea cedeaza la calmante DA 74 9. tratamentul cariei dentare si coafaj indirect DA B. pulpita seroasa B. durerile sunt calmate de apa calduta DA E. durerea are caracter brutal DA D.

Durere localizata DA 79 18. pulpita cronica deschisa NU E.14. Pulpita acuta seroasa DA B. Durerea poate fi spontana in urmatoarele situatii: A. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta prulenta partiala se face pe: A. parodontita apicala acuta purulenta NU 79 16. Sensibilitate la percutia in ax DA E. hiperplazica NU E. pulpita purulenta partiala NU 75 15. Exacerbare la rece diminuare la cald NU C. Imposibilitaea localizarii dintelui afectat NU 64 . pulpita seroasa totala NU D. Gangrena DA E. Care sunt simptomele pentru diagnosticul pulpitei acute purulente totale: A. Durere continua DA B. pulpita seroasa totala DA D. Pulpita cronica polipoasa NU 85 19. Diagnosticul diferential in pulpita purulenta partiala se face cu: A. hiperemia preinflamatorie NU B. polipoasa DA C. Durere pulsatila DA C. pulpita purulenta coronoradiculara DA E. Hipersensibilitate la teste de vitalitate NU D. pulpita seroasa partiala NU C. Caracterul pulsatil al dureri DA B. propriu-zisa NU 80 17. Fractura coronara DA D. ulceroasa DA B. Pulpita cronica deschisa ulceroasa poate evolua spre: A. Din categoria pulpitelor cronice deschise fac parte formele: A. pulpita seroasa coronara DA C. Hipoexcitabilitate DA E. Prezenta picaturii de puroi la deschiderea camerei pupare DA D. scleroatrofica NU D. caria dentara simpla NU B. Pulpita acuta purulenta DA C.

cu exceptia: A. parodontita apicala cronica NU 92 TEMA NR. 17: Parodontite apicale acute si cronice 1. Pulpa cu structura aparent normala NU 84 21. Reprezinta faza initiala a inflamatiei pulpare NU B. Este o hiperemie de tip pasiv NU E. Reprezinta faza initiala a inflamatiei ligamentelor periodontale NU C. Histiocite DA D. Parodontita apicala acuta hiperemica: A. fracturi ale dintelui DA E. Fibre conjunctive DA B. necroza pulpara DA D. Reprezinta faza initiala a inflamatiei septului interdentar NU 104 2. Parodontita apicala cronica fibroasa NU B. Pulpita cronica inchisa hiperplazica poate evolua si complica cu: A. Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturata pot fi enumerate urmatoarele. pulpita seroasa totala NU C. A doua faza in evolutia inflamatiei parodontiului: A. Macrofage DA E. Reprezinta faza initiala a inflamatiei osului alveolar apical DA D. Dureaza intre cateva ore si cateva zile NU 3. Granulom epitelial NU 65 . Este numita ‗timpul mut‘ NU B. Este faza de alterare tisulara primara NU D. Este caracteristica prin manifestarile vasculare si clinice DA 106 C. pulpita seroasa partiala NU B. In stratul patru din pulpita cronica deschisa ulceroasa se gasesc: A. Limfocite DA C. Granulom simplu conjunctiv NU C.79 20. Reprezinta faza initiala a inflamatiei septului interradicular NU E.

Percutia in ax este negativa NU D. Durerea in parodontita apicala cronica poate imbraca urmatoarele aspecte:" A. Absenta NU B. in 70% din cazuri NU E. Nevralgiforma DA C. Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente NU B. in 100% din cazuri NU D. Este diferita functie de factorii etiologici DA B. Este o parodontita apicala acuta seroasa NU 98 9. in 90% din cazuri NU B. Este dominata de durere la atingerea dintelui cauzal DA E. Pulsatila NU 114 6. Se mai numeste granulom intern a lui Palazzi NU D. Senzatie de usoara egresiune DA D. in 50% din cazuri NU 114 5. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice: A. Cel mai concludent este examenul radiologic DA 114 7. Prezinta 4 zone DA E. Percutia laterala este pozitiva NU C. Parodontita apicala cronica condensata DA 114 4. Edemul din parodontita apicala acuta seroasa: A. Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente NU C. Percutia in ax este pozitiva in parodontitele apicale cronice: A. Este o parodontita apicala cronica DA C. Este cauzat de reacutizari repetate ale granulomului simplu DA E. Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma urmatoarele: A. Intereseaza buza superioara pentru dintii incisivi superiori DA 66 . Durere cu senzatie de oboseala dupa masticatie DA E. Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente NU D. Granulom chistic NU E. in 20% din cazuri DA C. Percutia in ax este pozitiva DA 114 8. Abcesul Phoenix: A. Este o osteita apicala cronica DA B.D.

pulpita acuta purulenta partiala NU D. ingustarea spatiului periapical DA D. Durerea este de intensitate maxima in parodontita apicala acuta seroasa: A. Trasatura esentiala a parodontitei apicale cronice condensate este: A. Raspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate NU E. cu spatii trabeculare inguste NU B. in stadiu de fistula NU C. in parodontite apicale cronice DA E. Percutia in ax este pozitiva NU 124 13. Foliculita acuta a dintilor inclusi DA B. Intereseaza aripa nasului pentru grupul incisiv NU C. Parodontite apicale cronice NU C. Imagine radiologica difuza. Nevralgia de trigemen DA 109 14. pulpita acuta seroasa totala DA C. pulpita acuta purulenta totala DA E. radiotransparenta NU C. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: A. Examenul radiologic este elocvent: A. in parodontita apicala acuta hiperplazica DA B. in parodontita apicala acuta purulenta in ultima faza DA 113 12. Parodontita apicala acuta supurata DA E. Intereseaza regiunea mentoniera pentru incisivii inferiori DA E.B. in stadiu subperiostal DA E. Imagine radiologica de osteita circumscrisa. in parodontita apicala acuta seroasa totala NU C. Pulpite acute DA D. in stadiu de hiperemie NU D. Intereseaza regiunea geniana pentru molarii inferiori NU 10. gangrena NU 107 11. in parodontita apicala acuta purulenta in primele faze NU D. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute seroase se face cu: A. pulpita acuta seroasa partiala NU B. in stadiu endoosos NU B. in stadiu submucos NU 109 67 108 . Intereseaza regiunea palpebrala pentru caninii superiori DA D.

reacutizare DA E. Primii premolari superiori NU D. Evolutii si complicatii in granulomul epitelial: A. parodontita apicala acuta purulenta DA B. Semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensitati foarte mari ale stimulului NU E. oprirea procesului inflamator DA C. molari superiori NU 111 20. Traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentarii DA B. Canini superiori DA C. sinuzita odontogena DA C. mobilitatea dintelui DA B. Antisepticele utilizate pe canal DA 116 19. Obturarea corecta a canalului radicular NU E. Parodontita apicala acuta seroasa evolueaza spre: A. Incisivi superiori DA B. Diagnosticul pozitiv in parodontica apicala acuta purulenta A. senzatie de egresiune a dintelui DA E. Durerea are caracter acut DA C. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinata de: A. Durerea este prezenta la percutia in ax DA D.15. Precizati raspunsurile corecte in cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase A. lipsa adenopatiei NU D. nevralgie de trigemen boala de focar DA B. febra DA C. sinuzita de maxilar NU E. Gangrena pulpara simpla DA C. test de vitalitate negative DA 111 18. Utilizarea arsenicului DA D. abces parodontal marginal NU D. cuprinderea apexului dintilor vecini NU 111 17. Este prezenta tumefierea mucoasei si tegumentelor DA 108 16. Premolarii secunzii superiori NU E. Pe canal este prezenta o secretie seroasa DA B. focar de infectie in boala de focar DA 68 . cronicizare DA D. Edemul buzei superioare apare dupa parodontita acuta seroasa la: A.

coafajul direct NU E. Metodele biologice de conservare a pulpei vii sunt: A. cu o exceptie A. pulpectomie vitala NU 136 5. coafaj indirect DA B. eliminarea tesuturilor alterate DA B. obturatia provizorie NU C.121 TEMA NR. tratamentul plagii dentinare DA E. amputatia vitala NU D. pulpita seroasa partiala NU 69 . Coafajul indirect este o metoda terapeutica indicata in: A. Toate metodele de conservare totala sau partiala a pulpei vii respecta urmatoarele principii. extirparea vitala DA C. pe suprafata pulpei descoperite se aplica substante biostimulatoare NU 132 2. 18: Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare 1. coafaj direct DA C. hiperemia pulpara cu camera pulpara inchisa DA C. pulpotomia vitala DA D. Tratamentul hiperemiei pulpare respecta urmatoarele faze: A. caria simpla DA B. evitarea suprainfectarii din mediul bucal NU B. extirparea devitala DA 132 3. evitarea substantelor chimice nocive NU D. Metodele de conservare partiala sau totala a pulpei vii sunt urmatoarele cu exceptia: A. pe suprafata pulpei descoperite nu se aplica substante histofile DA E. pulpotomia devitala NU E. obturatia de durata DA D. evitarea lezarii pulpei NU C. protejarea pulpei prin obturatie de baza cu eugenat de zinc DA 132 4. coafajul indirect NU B.

D. cu radacini in curs de formare DA B. este o interventie chirurgicala contraindicata in cazul pulpitelor acute purulente sau a pulpitelor necrozate DA 143 10. pulpita purulenta partiala NU E. pulbere DA B. la copii si tineri pe molari si premolari. este o interventie chirurgicala prin care se pastreaza pulpa radiculara vie NU C. Coafajul direct este o metoda terapeutica de pansare a pulpei dentare descoperite cu o substanta: A. la copii si tineri pe molari si premolari cu pulpite cronice inchise NU C. inflamatia incipienta a pulpei dentare DA C. este o interventie chirurgicala prin care se pastreaza pulpa radiculara mumifiata DA D. este o interventie chirurgicala prin care se indeparteaza pulpa coronara dupa insensibilizare chimica DA B. pulpita purulenta partiala NU E. insolubila in apa si umorile tisulare NU D. Substantele pe baza de trioxid de arsen folosite in scopul insensibilizarii chimice pulpare se pot prezenta sub forma de: A. deschiderile accidentale ale camerei pulpare NU B. pulpita seroasa totala NU D. cand este indicat coafajul direct. Coafajul direct in doi timpi se recomanda in A. neiritanta DA C. neodentinogenetica DA 137 7. pulpita cronica inchisa NU 140 8. solutie NU 70 . Amputatia devitala: A. pulpita cronica inchisa NU 136 6. izolanta DA B. la pacientii la care nu se recomanda anestezie tronculara periferica NU 142 9. antiinflamatoare DA E. este o interventie chirurgicala prin care se pastreaza pulpa coronoradiculara mumifiata NU E. Pulpotomia vitala este o metoda chirurgicala recomandata A. la copii si tineri pe molari si premolari cu pulpopatii incipiente DA D. pasta DA C. dar acesta nu poate fi efectuat datorita conditiilor anatomo-topografice nefavorabile ale dintelui DA E.

tricrezol formalina NU C. 147 13. extirparea a fost facuta in pulpita purulenta partiala sau totala DA C. Pentru mumificarea pulpei radiculare in cadrul metodei de pulpotomie devitala. trioxid de arsenic NU B.se poate folosi: A. se mentine: A. pulpa dentara se gaseste dupa aplicarea pansamentului arsenical. extirparea a fost facuta in pulpite cronice DA D. iar pulpa radiculara cu total insensibila NU 71 . fibre DA E. pulpa coronara insensibila si sensibilitate a pulpei radiculare in regiunea apicala DA D. in cinci sedinte DA 155 15. triopasta Gysi DA D. intr-o sedinta NU B. atat pulpa coronara cat si pulpa radiculara sunt foarte sensibile . nu putem opri hemoragia pe canal DA 153 14. Pulpectomia vitala se finalizeaza cu obturatia radiculara definitiva. timp de 24 de ore la monoradiculari DA 144 12. insensibilitate totala coronara si radiculara DA B. timp de 48 de ore la pluriradiculari DA B. in diferite grade de insensibilizare: A. in patru sedinte NU E. pulpa coronara foarte sensibila. dupa insensibilizare prin mijloace chimice si se realizeaza A. in doua sedinte NU C. extirparea a fost facuta in pulpita seroasa totala NU B. campul operator a fost inundat de saliva NU E. pulpa are o coloratie rosie. paraformaldehida DA E. timp de 48 de ore la monoradiculari NU C. Pansamentul cu pulbere de arsenic. in scopul insensibilizarii chimice a pulpei dentare. cu exceptia situatiilor: A.D. in trei sedinte NU D. pulpa coronara insensibila si sensibilitatea marcata a pulpei radiculare DA C. timp de 24 de ore la pluriradiculari NU E. In cadrul extirparii devitale. Extirparea devitala este o metoda chirurgicala prin care se indeparteaza in totalitate pulpa dentara. granule predozate DA 143 11. timp de 72 de ore la pluriradiculari NU D. vie DA E. trioximetilenul NU 145.

Obturatie de durata DA 132 17. Dinti cu canale usor curbate NU E. Tratarea plagii dentinare DA C. pulpita cronica inchisa garanulomatoasa NU C. Molar de minte DA B. extirpare in scop protetic DA E. Fazele de tratament in hiperemie sunt: A. dinti fara valoare masticatorie NU C. pulpite purulente DA 154 20. Eliminarea tesuturilor alterate DA B. Extirpare pulpara completa NU E. Cauzele locale hemoragiei pe canal pot fi: A.155 16. pulpita cronica inchisa propriu-zisa NU B. pulpita cronica deschisa granulomatoasa DA D. Contraindicatiile extirparii devitale sunt: A. marimea deschiderii camrei pulpare de maxim 1-1. Molarii persoanelor tinere NU C.5 mm DA D. Apexul dintilor la copi si tineri DA 153 72 . Dintii parodontotici DA D. Cai NU radiculare DA C. Perforarea podelei camerei pulpare DA B. Conditii particulare de efectuare a amputatiei devitale: A. Traumatizarea parodontiului apical DA D. dinte cu hiperemie preinflamatorie ce nu a depasit 24 h DA 139 18. Factori locali ce indica coafajul direct: A. la dinti cu volum mic NU E. dintii accesibili DA B. Deschiderea camerei pulpare NU E. Dinti temporari DA 143 19. Protejarea pulpei prin obturatie de baza DA D.

Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader si plugger DA E.TEMA NR. Condensare laterala NU B. De stimulare a activitatii osteoblastelor periapicale DA D. Individualizarea conului de gutaperca NU B. Bacteriostatic NU B. Proba clinico-radiologica a conului DA C. Condensare simultana laterala si verticala DA D. De patrundere in ramificatiile canalelor radiculare DA 217 3. Sa se opreasca in canal la o distanta de 0. Introducerea cimentului de sigilare pe canal DA E. Toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica DA D.5 — 1 mm de constrictie DA D. Biocalexul folosit ca pansament endodontic are actiune benefica prin efectul: A. Sa nu opuna deloc rezistenta la incercarea de propulsie dincolo de reper NU 224 – 225 5. Sa fie de acelasi calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea de lucru NU B. Utilizarea oricaror tipuri de conuri de gutaperca DA 225 73 . In tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii. Sa se opreasca la constrictie NU E. Cat mai subtire in raport cu volumul canalului NU C. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmareste realizarea obturatiei de canal prin: A. Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul NU 221 4. 19: Obturarea canalelor radiculare 1. conul de gutaperca principal trebuie: A. Sa nu depaseasca constrictia apicala DA E. Bactericid DA C. conul de gutaperca trebuie sa corespunda la proba urmatoarelor criterii: A. Sa fie cu un numar mai mare decat al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea de lucru DA C. Sa ajunga cat mai aproape de constrictia apicala DA D. Condensare verticala NU C. Cat mai gros in raport cu volumul canalului DA B. In cazul metodei ocalexice. Printre timpii operatori ai obturatiei de canal cu un con de gutaperca calibrat se numara si: A. In cazul adoptarii tehnicii de obturatie mixte de canal. Sa se opreasca la 3-4 mm de constrictie NU 215 2. De stimulare a activitatii osteoclastelor NU E.

Indicatiile obturatiei segmentare cu rumegus dentinar sunt: A. Lipsa coroziunii DA C. Dezobturare dificila DA 240 9. Canale foarte largi NU C. Formarea unor produsi de coroziune citotoxici DA C. Falsa impresie de obturatie etansa datorata radioopacitatii conului DA E. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturatii de canal segmentare pot fi: A. Toate acestea NU 244-245 10. Biocompatibilitate DA D. Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) este contraindicate in: A. Nedeformabile DA E. Conurile metalice de argint DA D. Gutaperca DA C. Canale curbe NU C. Canale cu delta apicala NU 235 7. Amalgamul de cupru NU 240 8. Amalgamul de argint DA B.6. De diverse diametre DA C. DA B. Conurile apicale prefabricate de argint sau titan (Messing) sunt: A. Flexibilitate mult mai mica decat a conurilor de gutaperca NU B. Delta apicala NU 74 . Utilizarea conurilor de titan in obturatiile canalare are urmatoarele avantaje: A. Inchidere deficitara a canalelor DA D. Corespund unei singure dimensiuni ISO NU D. Sunt prevazute la baza cu un surub DA 240 11. Sunt netede NU E. Foramen apical larg DA D. Canale cu multe ramificatii NU E. Conurile metalice de titan DA E. Dezavantajele obturatiei canalare cu con de argint sunt urmatoarele: A. Rigiditate inferioara conurilor de argint NU B. Canale curbe DA D. Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm. Canale inguste DA B. Canale inguste NU B.

E. Perforatii ale foramenului apical DA 241 12. Hand Spreaderele au lungimea partii active de circa : A. 10 mm NU B. 15 mm NU C. 20 mm NU D. 25 mm NU E. 30 mm DA 223 13. La introducerea conului de gutaperca principal in canal, in tehnica de condensare laterala la rece, acesta trebuie sa se opreasca: A. la constrictia apicala NU B. la o distanta de 0,5 - 1 mm de constrictia apicala DA C. la o distanta de 3-4 mm de constrictia apicala NU D. in treimea coronara a canalului NU E. in treimea medie a canalului NU 224 14. In lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald Endotec, se recomanda introducerea conului master: A. Pana la limita apicala stabilita prin odontometrie NU B. Pana la 1 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie NU C. Pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie DA D. Dincolo de limita apicala NU E. Pana in treimea medie a canalului NU 229 15. La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden), acesta trebuie sa se opreasca: A. La constrictia apicala NU B. La 1,5 mm de constrictia apicala DA C. La 2 mm de constrictia apicala NU D. La 3 - 4 mm de constrictia apicala NU E. La apexul radiologic NU 235 16. Contraindicatiile Biocalexului: A. Parodontite apicale cornice NU B. Curburi accentuate ale treimii apicale NU C. Parodontite apicale cronice fistulizate NU D. Parodontite apicale acute DA E. Gangrena pulpara simpla NU 198 75

17. Alegerea acului Lentullo presupune: A. Tine cont de diametrul canalelor DA B. De topografia dintilor DA C. De integritatea fizica DA D. Nu intereseaza lungimea acului NU E. Sa fie cat mai gros in raport cu diametrul canalelor NU 125 18. Avantajele tehnici McSpadden: A. Foarte rapida DA B. Obturatie densa si omogena DA C. Obtureaza cea mai mare parte a spatiului endondontic DA D. Buna etanseizare apicala DA E. Nu este laborioasa NU 234 19. Avantajele conurilor de argint: A. Sunt necomprimabile NU B. Mare DA C. Actiune oligodinamica DA D. Radiopacitate intensa a conului NU E. Largire minima a canalui radicular NU 243 20. Inconvenientele obturarii cu gutaperca: A. timp indelungat pentru largirea canalelor DA B. dificultatea obturari canalelor inguste DA C. dificultatea obturarii canalelor curbe DA D. obturatii de canal incomplete DA E. obturatii de canal tridimensiuonale NU 242

TEMA NR. 20: Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice
1. Tratamentul in parodontita apicala hiperemica consecutiva inflamatiei seroase pulpare presupune: A. Drenaj endodontic NU B. Drenaj transosos NU C. Rezectia apicala NU D. Extirpare pulpara DA E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta DA 76

254-255 2. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive inflamatiei pulpare purulente presupune: A. Extirpare pulpara DA B. Drenaj endodontic NU C. Drenaj transosos NU D. Pansament cu antiseptice sau antibiotice DA E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta NU 255 3. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive gangrenei pulpare presupune: A. Tratament mecanic canalar DA B. Aplicarea de pansament cu antiseptice NU C. Aplicarea de pasta cu antibiotice DA D. Pulpectomie NU E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta NU 250, 255 4. In parodontita apicala hiperemica consecutiv acutizarii unui proces cronic preexistent se realizeaza: A. Tratament mecanic cu trepanarea apexului DA B. Tratament mecanic fara trepanarea apexului NU C. Aplicarea imediata de pansament oclusiv cu antiseptice (Walkhoff) NU D. Lasarea deschisa a dintelui pentru cateva zile DA E. Obturatie de canal dupa incetarea secretiei DA 255 5. In cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu antibiotice: A. Se aplica din prima sedinta DA B. Nu se aplica din prima sedinta NU C. Se mentine 48 de ore DA D. Se mentine minimum 72 ore NU E. Se mentine o saptamana NU 250 6. In parodontita apicala acuta purulenta, faza endoosoasa, se realizeaza: A. Drenajul endodontic DA B. Drenaj transosos DA C. Drenaj alveolar DA D. Medicatia analgetica DA E. Pansament cu antiseptice NU 254, 257 7. In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice, se indica: A. Drenajul endodontal DA 77

Expectativa NU B. Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale NU sunt reprezentati de: A. Lasarea deschisa a dintelui DA E. Starea parodontiului apical dinainte de obturatie NU B. Drenaj endodontic DA B. faza subperiostala. Tratament medicamentos cu antibiotice DA C. Cauterizarea chimica DA D. Se fac spalaturi cu antiseptice pe traiectul dinte-fistula DA C. Cauterizarea electrica DA E. Interventia chirurgicala NU C. se realizeaza: A.B. Realizarea unui abces medicamentos NU 259 11. este contraindicata: A. Incizie muco-periosatala DA E. Calitatea materialului de obturatie NU D. dupa obturatia de canal DA 259-260 10. In parodontita apicala acuta purulenta. Se obtureaza chiar daca nu s-a oprit secretia de pe canal NU E. Administrarea de antialgice NU E. Tratament medicamentos cu antiseptice DA B. Se aplica pansament cu antiseptice DA D. In parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului cu material de obturatie. Se poate executa chiuretajul periapical. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase DA acid tricloracetic NU D. Forma pe sectiune a canalului radicular DA E. Infiltratii plexale cu novoacina 1 % NU 78 . Se face tratament mecanic DA B. Pansament cu antiseptice NU C. Obturatie provizorie cu hidroxid de calciu NU D. Volumul de substanta care a depasit apexul NU C. Dezobturarea canalului radicular DA D. Cauterizarea chimica cu C. Obturatia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu DA 259 8. Toate de mai sus NU 254 9. In cazul secretiei seroase moderate din parodontita apicala cronica se practica: A. In parodontitele apicale cronice fistulizate: A. Tipul de reactivitate individuala NU 251-252 12.

in diabet NU B. Cauterizarea electrica NU E. drenaj endodontic DA B. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase NU D.259 16. antibioterapie DA D. Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu NU E. antialgice DA 253 18. Drenaj endodontal NU B. In parodontita apicala acuta purulenta. Paste cu antibiotice NU 258. In cazul secretiei seroase moderate pe canal. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase DA D. drenaj maxilar DA C. Pansament cu antiseptice DA 257 14. Drenaj transosos NU C. drenaj endodontic inefcient DA C. NU se practica: A. faza endoosoasa. NU se indica: A. Drenaj endodontic NU B. In tratamentul parodontitelor apicale cronice cu secretie abundenta pe canal presupune: A. stare generala afectata DA D. Cauterizarea chimica NU C. Drenaj alveolar NU D. drenaj endodontic DA B. Lasarea deschisa a dintelui NU C. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic DA 259 15. drenaj prin fistula medicamentoasa DA 79 . Terapia in parodontita acuta seroasa totala presupune: A.256 13. obturatie cu hidroxid de calciu DA C. In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica. boala de focar DA E. dinte fara valoare functionala DA 254 17. Tratamentul medicamentos cu antiseptice NU B. Medicatie analgetica NU E. corticoterapie NU E. Nu se indica: A. Extractia dentara in caz de parodontita apicala purulenta se indica: A.

este sursa resturilor epiteliale Malassez prezente numai la tineri NU E. deriva din epiteliul adamantin NU C. are rol in formarea radacinii dentare DA B. se formeaza din straturile adamantine DA D. Topografia locoregionala DA D. Teaca Hertwig: A. Patologia dintelui afectat NU E.D. Calitatea materialului de obturatie DA 251 TEMA NR. Parodontal NU C. este format din osteoblaste care contribuie activ la formarea de os NU B. Modalitatile de drenaj intr-o parodontita apicala acuta sunt: A. Transmaxilar DA E. contribuie la formarea cementului radicular DA D. Stratul intern al sacului dentar: A. se formeaza in luna a 3 a de viata intrauterina NU 18 3. chiuretaj apical NU E. Volumul de substanta care a depasit apexul DA C. la monoradiculari se prezinta ca o structura tubulara DA C. formeaza diafragma epiteliala DA 19 2. Combinat DA 249 20. Eruptia pasiva se clasifica in 4 stadii: A. stadiul 1-epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smalt DA 80 . Endodontic DA B. cauterizare chimica sau electrica DA 260 19. Transinusal NU D. capatul sau intern este ancorat in osul alveolar NU E. Starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei DA B. 21: Morfologia parodontiului marginal 1. Factorii de care depinde intensitaea manifestarilor clinice in parodontitele apicale: A.

suprafata cu aspect de ―coaja de portocala‖ DA C. consistenta laxa in zona de gingie fixa NU D. de culoare roz deschis NU B. tipul constitutional NU B. toate de mai sus DA 28 8.epiteliul jonctional se afla pe smalt. baza santului gingival se proiecteaza pe cement DA 4. stadiul 3-epiteliul jonctional este situat in intregime pe cement. incongruentele dento-alveolare DA D. pe smalt si pe dentina NU 81 E. pe smalt si pe cement DA C. mucoasa labiala NU 24 5. mucoasa de pe suprafata dorsala a limbii NU B. varsta DA B.B. toate raspunsuril e sunt corecte NU 22 . mucoasa de pe suprafata ventrala a limbii NU C. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de : A. mucoasa care acopera bolta paltina osoasa DA D. consistenta ferma in zona de gingie fixa DA E. stadiul 4-epiteliul jonctional s-a retras spre apical. Aspectele clinice generale ale gingiei sanatoase cuprind: A. baza santului gingival se proiecteaza pe smalt si cement NU C. numai pe cement DA D. sexul NU C.baza santului gingival se situeaza la nivelul jonctiunii smalt-cement DA D. eruptia dentara NU C. periajul dentar excesiv DA E. traumatisme ocluzale NU E. Epiteliul jonctional poate fi localizat: A. mucoasa jugala NU E. suprafata neteda. numai pe smalt DA B. consistenta laxa in virful papilelor DA 27-28 7. stadiul 2. traumatismele produse de folosirea scobitorii DA 26 6. Forma si volumul papilei interdentare variaza in raport cu: A. lucioasa. Mucoasa masticatorie este formata de: A. traumatisme directe NU D.

imunoglobuline de tip E NU 35 12. se realizeaza prin osteoclaste DA 82 . au fost descrise in 1945 NU B. Cementul primar. adincimea sa este in medie de 1. este dispus pe 2/3 din lungimea radacinii DA C. Ca. declanseaza un raspuns imun nespecific NU E. adincimea clinica a santului corespunde cu adincimea histologica DA E. numai pe dentina NU 31 9. Spatiul dento-alveolar masoara: A. fac parte din epiteliul gingival DA C. Celule Langerhans: A. se realizeaza in principal prin celule mici. fibrilar.25 mm spre apex DA E. 0. acelular: A. este format din benzi de colagen DA 41 13. este spatiul situat intre suprafata dintelui si epiteliu NU B. Resorbtia osoasa: A.E. electroliti:Na. este delimitat intern de dinte NU 34 11. P DA C.8 mm NU D.17 mm spre hypomoclion DA D. grosimea lui variaza intre 54-130 μm la copil NU D. osteoblaste NU D. 0.35 mm hypomoclion NU 42 14. resturi Malassez NU E. glucide DA B. grosimea lui variaza intre 130-200 μm la copil NU E. 0. Urmatoarele afirmatii despre santul gingival nu sunt adevarate: A. 0. se multiplica in cement NU D. adincimea sa variaza in mod normal intre 1-3mm NU C. provin din smalt NU 31 10. K. Lichidul gingival contine: A. 0.17 mm spre apex NU B. multinucleate NU B. este dispus in special in zona apicala a radacinii NU B.35 mm spre coroana dintelui DA C.

sunt defecte prin resorbtia corticalei interne si a osului spongios NU C. Zonele cele mai bogate in os medular sunt situate la nivelul urmatoarelor zone cu exceptia: A. 76-90 % dupa virsta de 40 ani NU E. Urmatoarele bacterii sunt prezente in placa subgingivala: A. treponeme DA B. apar in zonele unde mucoasa este laxa NU E. la nivelul molarilor inferiori NU B. sunt defecte prin resorbtia corticalei externe a osului alveolar DA B. 47-100 % dupa virsta de 40 ani NU D. se realizeaza prin macrofage si osteocite DA D. apar datorita vascularizatiei periostale sarace DA D. 15-20 % la 6-9 ani NU B. este inhibata de prostaglandine NU 46 15. resorbtia osoasa de cauza inflamatorie bacteriana se dezvolta in zonele aproximale ale radacinilor DA 47 TEMA NR. Dehiscenta si fenestratia: A. Candida Albicans NU 69 2. la nivelul premolarilor inferiori NU C. Tartrul supragingival are o incidenta legata de virsta de : A. la nivelul premolarilor superiori DA D. 37-70 % la 9-15 ani DA C. virusuri NU C. este stimulata de o citokina DA E. fungi NU D.C. 22: Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice 1. la nivelul molarilor superiori DA 46 16. la nivelul tuberozitatii maxilare NU E. concomitent. spirochete DA E. 100 % dupa virsta de 9 ani NU 87 83 .

bruxism DA B.3. aparate ortodontice DA 91 8. B6. bascularea dintilor din timpul inclestarii DA B. Tartrul dentar se formeaza mai rapid datorita urmatorilor factori : A. muscarea buzelor NU D. deficienta vitaminelor A.sodiu. cristale de hidroxiapatita NU 87 4. punti dentare incorect realizate DA E. fumatul NU 84 . Matricea interbacteriana contine urmatoarele substante anorganice: A. obturatii sau coroane inalte NU C. variatiile individuale ale lichidului gingival NU E. celule epiteliale descuamate DA E. zinc NU D. proteine salivare DA B.fosfor. sugerea degetului NU E. natura alimentelor DA D. localizarea dintelui pe arcada DA B. leucocite NU D. Matricea placii dentare cuprinde: A. celule fagocitare DA C. dioxid de carbon NU E. alimentatie bogata in hidrocarbonate NU C. Cele mai frecvente parafunctii sunt: A. hipersolicitarea dintilor care marginesc spatii edentate NU D. saruri de Ca DA C. variatiile individuale ale fluxului salivar DA C. glicolipide NU 65 6. bruxismul DA C. saruri de P DA B. consumul de alimente bogate in calciu. aportul de acid ascorbic NU 89 7. PP DA B. Trauma ocluzala primara se produce prin: A. deficiente proteice NU E. reliefului ocluzal NU 88 5. Formarea tartrului este favorizata de: A. saruri de Mg NU D.

psihiatric NU B. imunoglobulinelor din clasa Ig G si M DA E. imunoglobulinelor din clasa Ig G NU 76 12. Bruxismul produce: A. in plan sagital NU D. ocluzal DA E. Cauzele parafunctiilor pot fi de ordin : A. profesional DA 94 14. psihologic DA D. imunoglobulinelor din clasa Ig G si A NU B. Edentatia isi exercita rolul de factor favorizant in aparitia parodontopatiilor marginale cronice: A.93 9. ocluzia cap la cap NU C. iritatii directe DA C. in plan orizontal si vertical DA 92 13. Anticorpii din lichidul santului gingival si tesutul parodontal apartin: A. ischemie NU 95 10. incongruenta dento-alveolara cu inghesuire DA B. in plan orizontal NU C. incongruenta dento-alveolara cu spatiere DA 92 11. imunoglobulinelor din clasa Ig G si E NU C. ocluzia deschisa DA D. in plan oblic NU E. Fumatul actioneaza local prin: A. micsorarea spatiului periodontal NU 85 . cresteri ale mobilitatii dentare fiziologice DA B. in plan vertical NU B. iritatii indirecte NU B. ocluzia adanca DA E. Anomaliile dento-maxilare care favorizeaza producerea parodontopatiilor marginale cronice sunt: A. neurologic DA C. vasoconstrictie periferica NU E. imunoglobulinelor din clasa Ig M si A NU D. depuneri de nicotina DA D.

baze. baze si nitrati NU C. fatete de atritie DA D. periaj dentar traumatic NU D. nu este urmata de modificari adaptative DA 91 17. actiunea traumatica a matricei DA C. fenoli DA D. cresterea fluxului salivar NU B. gingivostomatite NU 91 18. acizi si baze NU B. acizi. baze. Urmatoarele afirmatii privind trauma ocluzala nu sunt adevarate: A. aspirina. acizi. lezarea gingiei in timpul prepararii cavitatilor DA B. tendinta de evolutie a gingivitei diabetice spre forme distructive de parodontita DA D. poate fi acuta si cronica NU C. tulburari in articulatia temporo-mandibulara DA 94 15. este un cofactor patogen si poate modifica evolutia inflamatiei septice NU E. cresterea mobilitatii dentare in limite patologice NU C. ingrosarea laminei dura DA D. aspirina.C. aspirina. aspirina. fenoli. acizi. Trauma ocluzala determina urrmatoarele modificari adaptative: A. gingivoragii si edem gingival NU E. In cavitatea bucala diabetul zaharat determina urmatoarele manifestari clinice A. cai NU in desmodontiu si perforatii interradiculare DA E. se produce atunci cind asupra dintelui se exercita solicitari supraliminare NU B. azotati NU 95 16. senzatie de uscaciune si arsura DA C. nitrati. gingivita cu fenomene hiperplazice DA 98 19. Iritatiile chimice sunt produse de contactul mucoasei cu: A. este un factor decisiv in producerea de gingivite si parodontite DA D. acizi. Factorii iatrogeni pot cauza suferinte gingivo-parodontale prin: A. largirea spatiului dento-alveolar DA B. atritie accentuata NU E. atritie patologica DA E. baze. nitrati.azotati NU E. aspirina. pansamente provizorii incorect etanseizate NU 94 86 .

unele stari generale de imbolnavire impun anumite precautii restrictii in aplicarea locala a tratamentului parodontal DA E. masticatie lenta sau grabita DA C. individuala a parodontiului marginal NU C. Bacteroides gracillis NU 65 TEMA NR. NU C. Are un caracter de testare a unor potentiale imbolnaviri generale DA C. Se realizeaza prin inspectie si palpare NU 105 87 . unele boli generale se manifesta la nivelul gingiei si decelarea leziunilor poate contribui la diagnosticul precoce al bolii DA D. Porphyromonas gingivalis. NU D. In cadrul anamnezei ne intereseaza urmatoarele date despre felul masticatiei si obiceiurile alimentare: A. 23: Diagnosticul îmbolnavirilor gingivo-parodontale 1. masticatie robusta. folosirea dupa fiecare masa a clatirii. dulce) NU B. preferinte alimentare legate gustul alimentelor (acru. un caracter orientativ DA B. Datele asupra starii generale a pacientului cu afectare parodontala sunt necesare deoarece: A. bolile generale nu modifica reactivitatea locala. individuala a parodontiului marginal DA B. Anamneza: A. Conduce la un diagnostic de precizie NU D. Cele mai multe din conditiile de patogen parodontal le indeplineste: A. Prevotella intermedia.20. starea alimentelor consumate NU 102 3. bolile generale modifica reactivitatea locala. Se obtin date importante privid starea civila a pacientului NU E. periajului dentar sau a unor practici de autocuratire DA E. Veilonella. starea parodontala reflecta intotdeauna starea generala a pacientului NU 103 2. NU B. Actinobacillus actinomycetemcomitans DA E. stimulanta pentru parodontiu marginal DA D.

codifica necesitatile de tratament. clar la dintii cu parodontiu marginal normal si de un sunet mat la dintii parodontotici DA D. detectarea si localizarea tartrului subgingival DA B. detectarea cariilor supragingivale NU C. Percutia longitudinala sau transversala este urmata de un sunet distinct. Percutia transversala este urmata de un sunet distinct. Determinarea adancimii pungilor parodontale se face in 6 puncte pentru fiecare dinte: A. la valori sub 10 a indicilor NU B. infundat la dintii cu parodontiu normal NU E. stationara la aceleasi valori ale indicilor inainte de tratament NU 108 7. pe mijlocul fetei vestibulare DA C. clar. mezio-vestibular DA B. stationara la aceleasi valori ale indicilor dupa tratament NU D.4. mezio-palatinal (sau mezio-lingual) DA D. Testul de percutie: A. determinarea indicelui CPITN NU E. Indicele CPITN: A. Percutia longitudinala puternica este urmata de un sunet distinct mat la dintii parodontotici NU C. se inregistreaza cand intr-un sextant este prezent cel putin un dinte NU D. Starea parodontiului marginal se poate aprecia astfel: A. DA 112-113 88 . Percutia longitudinala sau transversala este urmata de un sunet distinct. disto-palatinal (sau disto-lingual) DA 107 6. se inregistreaza cand intr-un sextant sunt prezenti cel putin doi dinti DA C. se inregistreaza cand intr-un sextant sunt prezenti toti dintii NU B. ameliorare. Percutia longitudinala si transversala este urmata de un sunet distinct mat la dintii cu parodontiu marginal normal NU B. ameliorare la valori cuprinse intre 20 si 80 DA E. clar la dintii cu parodontiu profund normal si de un sunet mat la dintii parodontotici NU 107 5. la valori cuprinse intre 10 si 80 NU C. mezial si distal NU E. Sondele exploratorii sunt folosite pentru A. controlul indepartarii in totalitate a tartrului coronarl NU 105 8. agravare. codifica starea parodontiului marginal DA E. masurarea adancimii pungilor parodontale NU D.

Indicele gingival (Loe si Silness) NU C. este realizat dintr-un aliaj de aluminiu . ia in considerare pungi parodontale nu si adevarate NU D. ia in considerare pungile parodontale ade varate inainte de tartamentul microbian NU E. se compune dintr-un dispozitiv intraoral format din doua tije intersanjabile NU 117 14. Mobilometrul dento-parodontal : A. Indicele de igiena bucala (IHB): A. Indicele parodontal (Russell) DA B. ia in considerare pungile parodontale adevarate mai adinci de 3 mm DA 112 10. furnizeaza date despre structura osului spongios NU 115 13. este indispensabil pentru aprecierea starii parodontiului profund DA C. Indicele CPITN DA E.9. masoara deplasarea dentara in sens transversal si longitudinal. este realizat dintr-un aliaj greu de 108 g NU B. furnizeaza date despre morfologia radiculara DA E. avind o greutate de 108 g DA D. Are doua componente: un indice de placa si unul de tartru DA B. NU E. Valoarea indicelui de igiena bucala rezulta prin insumarea valorilor indicilor de placa si de tartru de pe urmatoarele suprafete: 89 . Indicele de prezenta a pungilor parodontale: A. se poate exprima procentual DA B. Indicele de singerare papilara (Muhlemann) NU D. se compune dintr-un dispozitiv intraoral si dispozitive accesorii NU C. se poate exprima in mm NU C. Suprafetele preselectate sut reprezentate si de suprafetele vestibulare ale incisivilor centrali superiori sting si inferior drept NU 109 12. Valoarea indicelul de placa rezulta din insumarea valorilor constate pe 6 suprafete preselectate DA D. poate fi in incidenta izometrica. Examenul radiografic: A. ortoradiala sau panoramica bimaxilara NU D. Indicele de prezenta a pungilor parodontale DA 112 11. Ofera relatii si asupra singerarii gingivale provocate la sondare NU C. ofera date despre spatiul dento-alveolar: forma si dimensiuni si lamina dura DA B. Indicii de inflamatie parodontala sunt: A. Suprafetele preselectate sunt reprezentate de suprafetele vestibulare ale molarilor primi superiori si suprafetele linguale ale primilor molari inferiori DA E.

pentru schitarea gradului de mobilitate. urmareste nivelul de atasare fata de dinte DA 106 18. este un colorant vegetal hidrosolubil incorporat in pasta de dinti sau comprimate sau drageuri Placolor DA C. urmareste aspectul marginii gingivale libere si a mucoasei pasiv mobile NU C. Parodontometria: A. 46 lingual DA C. nu se insumeaza valorile ci se scriu pe o diagrama NU 109-110 15. controlul prezentei placii bacteriene folosind Eritrozina se poate face si de catre pacient DA 114-115 90 . se foloseste numai pentru evidentierea placii bacteriene dupa tratamente profilactice stomatologice NU D. examenul modelelor de studiu care ofera date privind caracterele morfologice normale si patologice ale parodontiului marginal de invelis DA E. se face prin inspectie si palpare DA B. evidentierea placii bacteriene cu eritrozina este un mijloc util pentru imbunatatirea igienei bucale DA E. evidentierea placii bacteriene care foloseste solutii colorante de evidentiere DA 114-115 16. este o metoda de inregistrare grafica a imbolnavirilor parodontiului marginal NU B. reprezinta o diagrama a fetelor vestibulare si orale a arcadelor dentare NU C. 21. 16. evidentierea placii bacteriene cu solutie de fucsina bazica 3% NU B. se insumeaza de pe suprafetele vestibulare ale tuturor dintilor NU E. mobilometria instrumentala care masoara mobilitatea dentara fiziologica NU D. Examenul clinic al parodontiului marginal superficial: A. 26. Eritrozina: A.A. 31 vestibular si 36. 41 vestibular si 36. 46 lingual NU B. Examenele complementare folosite pentru examinarea bolnavului parodontopat sunt: A. 11. intervalul intre doua linii orizontale corespunde unei distante de 2 mm NU E. urmareste modificarile de textura ale suprafetei gingiei fixe DA E. oricare alti 6 dinti dar sa fie din cadrane diferite NU D. 16. intervalul dintre liniile ingrosate situate in zona ocluzala este de 1 mm DA 109 17. a adincimii pungilor parodontale si a gradului de mobilitate DA D. reprezinta o metoda clinica de masurare si evaluare inainte si in cursul tratamentului a retractiei gingivale. 26. palparea gingivala netraumatica se face cu sonda butonata care evita aparitia oricaror semne de singerare gingivala NU D. este un colorant vegetal hidrofil incorporat in comprimate sau drageuri NU B. examenul tomodensitometric bazat pe rezonanta magnetonucleara DA C.

indica necesitatile de tratament DA 112-113 TEMA NR. afectarea osului prin demineralizare sau distructie DA E. recesiunile. aparitia fisurilor Stillman NU C. masoara atat pungile parodontale. aparitia Camphylobacter rectus NU E. se inregistreaza pe sextanti fara a lua in considerare si molarii de minte decit ca inlocuitori ai molarilor secunzi in absenta acestora DA C. creste viteza de replicare a AND-ului viral pentru Cytomegalovirus NU 151 2. cit si leziunile de furcatie NU D. aparitia sangerarii gingivale spontane NU B. se apreciaza cu benzi absorbante de hartie de filtru impregnate cu markeri de culoare DA B. foloseste testul Periogard care este un test biochimic de colorare DA 111 20.19. aparitia tartrului NU D. Pentru masurarea indicelui CPITN: A. Cantitatea si fluxul lichidului din santul gingival: A. este un indicator precoce al instalarii inflamatiei gingivale DA E. se analizeaza folosind teste biochimice care apreciaza prin precipitare gradul de afectare al gingiei NU D. aparitia Eikenella corrodens NU D. Elementul esential de diferentiere si transformare a gingivitei in parodontita marginala cronica este: A. cresc speciile de bacili gram-negativi DA C. daca intr-un sextant exista un singur dinte el este inclus in sextantul analog de pe hemiarcada opusa NU E. cresc spirochetele DA B. 24: Clasificarea bolilor parodontiului marginal 1. mobilitatea dintilor NU 151 91 . nu are nici o semnificatie patologica NU C. este necesara sonda de parodontometrie Williams NU B. Trecerea de la gingivita la parodontita marginala cronica se insoteste de modificari ale componentelor placii bacteriene: A.

tendinta de aglomerare a ribozomilor NU 152-153 6. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale care o diferentiaza de gingivita. DA 153 7. cresterea ARN-ului in stratul germinativ DA D. cu un sant discret la baza. demineralizari ale osului DA E. halena NU 152 4. apar: A. infiltrat dens limfo-plasmocitar DA B. care o delimiteaza de gingia fixa DA D. NU 152 5. papila gingivala are culoare roz-pal datorita slabei vascularizari. este: A. scaderea succindehidrogenazei in zonele epiteliale cu ulceratii DA E. Particularitatile histochimice si histoenzimologice in parodontita marginala cronica superficiala sunt reprezentate de : A. pana aproape de diparitie NU E. uneori papila poate fi desprinsa de pe dinte DA C. degenerescenta filetelor nervoase DA E. Cercetarile de microscopie optica si electrono-optica. alterari ale mitocondriilor. jena dureroasa gingivala accentuata de periaj si masticatie NU D. papila gingivala tumefiata de aspect uneori filiform ―prelins‖ interdentar spre marginea incizala sau suprafata ocluzala DA B. primele manifestari de disjunctie intre gingie si dinte DA B. senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti. cresterea fosfatazei alcaline DA C. vacuolizarea mitocondriilor NU B. creste mobilitatea dintilor NU D. leziuni partial distructive ale unor fibre din sistemul ligamentului supraalveolar DA C. Care dintre urmatoarele caractere definesc aspectul clinic obiectiv al papilei gingivale in parodontita marginala cronica superficiala: A. NU 154 92 . sangerari frecvente ale gingiei la atingeri usoare si la succiunea gingiei NU E. endarterita DA D. vasodilatatie pasiva DA C. insotita de o durere periradiculara si interradiculara. usturimi gingivale NU C. relieful papilei este sters. prurit gingival NU B. papila gingivala are uneori aspect lobulat.3. au aratat ca in parodontita marginala cronica superficiala apar urmatoarele aspecte semnificative la nivelul dermului: A. In parodontita marginala cronica superficiala.

Capnocytophaga sputigena DA E. pot produce soc anafilactic NU E. este asociata cu sindromul Down DA D. granulocitopenia sau hipofosfatazia NU E. se caracterizeaza prin prezenta unei inflamatii gingivale moderate NU C. se caracterizeaza prin prezenta unor abundente depozite de placa bacteriana si tartru NU E. nu se asociaza cu neutropenia. pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman DA B. Endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans: A. este asociata cu sindromul Papillon-Lefèvre DA C. se caracterizeaza prin lipsa unei inflamatii evidenta clinic DA B. se caracterizeaza prin liza osoasa orizontala generalizata NU 156 93 . sunt adevarate: A. Stafiloccocus aureus NU 156 11. semn specific din gingivita ucero-necrotica NU C. se caracterizeaza prin prezenta craterelor la nivelul papilelor gingivale NU D. central axial in mod intrerupt sau continuu DA E. nu pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman NU C.8. Eikenella corrodens NU B. pot produce fenomene de tip boala serului NU D. Ce este halistereza? A. este asociata cu sindromul Chediak-Higashi DA 155 9. Streptoccocus mutans NU C. Actinobacillus actinomycetemcomitans DA D. Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu parodontita prepubertara. miros urat al cavitatii orale. demineralizare care se prezinta sub forma unei radiotransparente cu localizare in aproape totalitatea septului alveolar DA 154-155 10. demineralizare care se prezinta sub forma unei radiotransparente cu localizare in lungul septului alveolar. demineralizare care se prezinta sub forma unei radiotransparente cu localizare la nivelul varfului septului alveolar DA D. ce insoteste simptomatologia din parodontitele marginale cronice profunde NU B. apare la dentitia temporara si mixta DA B. Care dintre urmatoarele bacterii sunt considerate a fi cei doi patogeni implicati in producerea parodontitei juvenile: A. pot produce activarea complementului DA 156 12. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate? Parodontita juvenila: A.

Care sunt zonele in care se pot dezvolta ―pungi osoase‖ in cadrul evolutiei parodontitei marginale cronice profunde a adultului? A. mobilitatea patologica de gradul 2 sau 3 DA B. distructii ale fibrelor Sharpey DA E. a adultului? A. pungi parodontale NU NU B. migrari patologice DA E. Care dintre urmatoarele semne clinice obiective caracterizeaza tabloul clinic al parodontitei marginale cronice profunde. cresterea fosfatazei alcaline NU C. retractie gingivala DA E. mobilitate dentara patologica DA C. Ce tip de exsudat se poate intalni in pungile parodontale adevarate din parodontita marginala cronica profunda a adultului? A. Din punct de vedere histopatologic. pungi parodontale adevarate DA C. resorbtii ale cementului radicular DA D. Bifati care sunt principalele semne clinice de imbolnavire in parodontita juvenila: A. numeroase zone de resorbtie ale osului alveolar DA 157 15.13. hiperestezie dentinara DA 156 14. exsudat purulent DA 158 94 . exsudat seros DA B. zona premolarilor maxilari NU 158 D. exsudat sangvinolent NU E. pungi parodontale adevarate DA D. exsudat sero-fibrinos DA D. afectarea gingivo-osoasa a bifurcatiilor si trifurcatiilor dintilor laterali DA 158-159 17. liniile oblice: externa si interna DA E. creasta zigomato-molara DA 16. in parodontita marginala cronica profunda se evidentiaza: A. prezenta de numeroase resturi radiculare NU D. distructii intinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor supraalveolare si periodontale DA B. exsudat fibrinos NU C. zona palatina in dreptul dintilor B. zona premolarilor mandibulari NU frontali superiori DA C.

activarea complementului NU C. singerare gingivala DA 95 . Gingivita din cursul ciclului menstrual se manifesta prin: A. modificari ale chemotactismului neutrofilelor fata de bacterii DA D. Actinobacillus actinomycetemcomitans NU C. Gingivita la pubertate: A. Cum este descrisa parodontita distrofica? A. fenomen distrofic caracteristic batranetii NU E.simptomatologie în gingivite si parodontite marginale 1. usoara tumefactie gingivala DA D. activarea policlonala a limfocitelor B DA B. inflamatie acuta a tesuturilor gingivale NU B. apare in special la fete NU B. Bacillus forsythus NU E. producerea de autoanticorpi fata de colagen DA 160 19. crestere importanta a mobilitatii dentare fiziologice NU B. rapid progresiva? A. Care dintre urmatoarele mecanisme au fost incriminate in patogenia parodontitei marginale agresive. Fusobacterium nucleatum DA B. inflamatie cronica a tesuturilor gingivale NU C. apare atit la fete cit si la baieti DA C. Prevotella intermedia NU D. 25: Forme clinice . Porphyromonas gingivalis NU 161 20. Care este microorganismul izolat din procentul cel mai mare de situri in parodontita marginala profunda rebela la tratament? A. are drept agent etiologic specii de Actinomyces si Pophyromonas NU E.18. alterari ale functiilor limfocitelorT DA E. inflamatie cronica instalata pe un fond distrofic DA 161 TEMA NR. apare la persoane cu igiena orala buna NU D. are drept agent etiologic specii de Capnocytophaga DA 128 2. inflamatie ce apare dupa instalarea menoipauzei NU D. senzatie de tensiune DA C.

glosita si disfagie DA B. NU B. DA E. In gingivita de sarcina: A. dura la palpare NU 96 . cresterea proliferarii celulare pe mediu de cultura anaerob NU 137 8. gingia este tumefiata. Deficienta de vitamina C are ca efect: A. DA C. neteda sau boselata. friabila NU B. zone de ulceratii si necroza pe mucasa jugala acoperite de nu membrane DA D. mucoasa gingivala este palida DA D. se produc eroziuni si ulceratii care pot sangera cu usurinta la periaj NU D. Gingivita alergica prezinta: A. cresterea glicozaminoglicanilor sulfatati. gingie de culoare rosu deschis de consistenta moale. stimularea factorului de crestere epiteliala. gingivoragii tardive datorate tromcitopeniei leucemice NU 134 6. toate de mai sus NU E.E. incidenta este crescuta in special dupa luna a 3 a de sarcina NU 130 4. scaderea permeabilitatii epiteliului sulcular NU B. favorizarea fenomenelor de demineralizare in parodontiu profund DA E. cresterea sintezei de fibre de colagen NU C. apar leziuni hiperkeratozice NU C. marita de volum. ulceratii orale si faringiene DA C. scaderea chemotactismului leucocitar si a migratiei leucocitare DA D. s-au evidentiat mecanisme imune semnificative NU B. reducerea lumenului capilarelor si arteriolelor NU 133 5. Antagonistii de calciu au urmatoarele efecte: A. Principalele semne din gingivita din leucemie sunt: A. petesii si infiltrate leucemice la nivelul palatului dur NU E. Sindromul PLUMMER-VINSON din anemia hipocroma consta in: A. hiperplazii gingivale localizate in special la nivelul papilelor interdentare NU B. ulceratii in zona mucoasei jugale si la nivelul palatului NU C. ulceratii suprainfectate datorita leucopeniei DA 134 7. gingie de culoare rosu intens. stimularea sintezei ADN si a colagenului DA D.lucioasa DA E. inactivarea acidului folic. lichidul santului gingival scade datorita aparitiei exudatului inflamator NU 129 3.

limfocite. in eruptii medicamentoase prin reactii de hipersensibilizare DA D. la pubertate si postpubertate NU C. NU 145 11. plasmocite. laptos si virusi herpetici NU E. prezinta vezicule cu lichid tulbure. in special fibroblasti. plasmocite si macrofage DA E. apare mai ales la adulti si la batrani. limfocite. senzatie de gust metalic si alterat NU D. DA C. plasmocite. In stadiul de ―leziune initiala‖. Gingivitele descuamative pot sa apara in urmatoarele circumstante: A. rigiditatea fetei si adenopatie regionala DA C. migrarea prin diapedeza. NU D. macrofage si neutrofile NU D. in gingivita hiperplazica idiopatica NU 141 10. condimente. neutrofile. Candida NU B. accentuarea durerii la contactul cu alimente fierbinti. in pemfigus mucos benign DA E. NU 124 13. gingia are o culoare rosu intens numai la nivelul papilelor interdentare NU 140 9. senzatie de uscaciune si arsura la nivelul mucoasei gingivale NU B. marginatie leucocitara. neutrofile si monocite NU C. gingivita cronica se caracterizeaza prin: A. macrofage si neutrofile NU 124 97 . cresterea numarului de celule. papile interdentare cu ―aspect decapitat‖ DA E. infectii cronice: sifilis. este consecinta unei necroze de lichefactie prin veziculatie intradermica. In gingivita acuta ulcero-necrotica sunt prezente urmatoarele simptome obiective A. evolueaza in pusee si se vindeca total dupa circa 2 saptamani. Infiltratul leucocitar bogat din corion este alcatuit din: A.C. limfocite si neutrofile NU B. Gingivo-stomatita herpetica: A. limfocite. in special a polimorfonuclearelor DA E. hiperemie activa. gingia singereaza foarte usor spontan NU E. DA 146 12. NU B. apare dupa o perioada scurta de incubatie de 24-48 de ore NU C. DA B. tumefactie gingivala cu aspect granular DA D. flux de sange moderat in teritoriul capilar si venular. NU D.

gingivita cronica propriu-zisa NU B. Dupa localizare si intindere. cavitati carioase profunde situate vestibular sau oral NU B. prezenta capilarelor de neoformatie DA 128 18. cresterea numarului de fibre de colagen DA C. papilita. oxidarea excesiva a glucozei in gingie NU B. aparitia edemului masiv intra si intercelular NU D. gingivita difuza care cuprinde papila interdentara. ulceratii si sangerari usoare la atingere DA E. DA E. Principalele mecanisme prin care diabetul actioneaza asupra gingiei sunt: A. retentive in apropierea gingiei DA D. frecvent pungi adevarate NU 132 19. consum de oxigen crescut prin cresterea metabolismului local NU 98 . gingivita cronica poate fi: A. contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si gingia dintilor stalpi. Printre factorii de transformare a unei gingivite cronice microbiene intr-una hiperplazica se numara: A. prezenta unui infiltrat inflamator moderat in special in corion NU E. senzatie de mincarime la nivelul gingiei marginale NU B. senzatie de usturime DA D. suportabile. spontane NU C. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza A. cresterea numarului de celule ( in special de plasmocite) NU B.14. Hiperplazia gingivala se remarca in special prin: A. consistenta moale a papilelor DA D. obturatii rugoase. acumularea de compusi cu actiune toxica prin acidoza tisulara DA C. singerari gingivale numai la periaj NU E. singerari gingivale numai la masticatie NU 126 16. hiperplazie gingivala generalizata DA B. Gingivita din diabet prezinta: A. dureri discrete. inflamatia papilei interdentare DA C. impact alimentar indirect asupra papilei interdentare NU 127-128 17.marginea gingivala libera si gingia fixa DA D. obturatii in exces in imediata apropiere a gingiei DA C. gingivita difuza care cuprinde marginea gingivala libera si gingia fixa NU E. gingivita localizata numai la unul din dinti NU 126 15. gingie de culoare palida rosu-deschis NU C.

factori loco-regionali determinanti NU B. scaderea permeabilitatii epiteliului sulcular NU B. varsta DA C. parodontite apicale subacute sau cronice DA 172 2. pulpite acute totale NU B. nevrita diabetica DA 132 20. sex NU 171 99 . Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt: A. hiperestezia dentinara DA D. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice DA B. necroze pulpare DA C. Evolutia bolii parodontale este influentata de : A. favorizarea fenomenelor de demineralizare in parodontiu profund DA E. este localizat numai vestibular NU C. scaderea chemotactismului leucocitar si a migratiei leucocitare DA D. toate de mai sus NU 172 3. este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar DA D.D. cind drenajul pe cale naturala este redus sau blocat DA E. alimentatie NU D. prognostic si complicatii ale parodontopatiilor 1. Deficienta de vitamina C are ca efect: A. cresterea sintezei de fibre de colagen NU C. unele boli locale NU E. abcesul lojii sublinguale NU E. meiopragie capilara si suferinte vasculare arteriale si venoase DA E. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale. Urmatoarele afirmatii despre abcesul parodontal marginal sunt adevarate A. 26: Evolutie. reducerea lumenului capilarelor si arteriolelor NU 133 TEMA NR.

se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale DA E. stimularea prelungirilor odontoblastice din canalele radiculare NU C.4. dintii limitanti sunt indemni de carie NU C. in general. apar frecvent adenopatii locoregionale DA E.5 cm NU B. indemni de carie DA B. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare DA B. apar fisuri dureroase ale comisurilor bucale. mobilitatea fiziologica NU E. tumefactie circumscrisa cu dimensiuni variabile de la 1-2 mm pina la 1. tratamentul consta in drenaj prin punctionare NU 173 9. cel mai corect este evacuarea imediata prin intepare a continutului pungii NU 172-173 8. Prognosticul in boala parodontala depinde in mod cert de : A. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt pozitive numai la percutia in ax NU D. Simptomele obiective in abcesul parodontal marginal nu cuprind: A. Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt: A. gradul de inflamatie al gingiei marginale NU B. nu poate fi intalnit niciodata lingual NU D. adenopatiile loco-regionale sunt frecvente DA D. consistenta abcesului palatinal in primele faze este mai ferma NU 173 6. consistenta abcesului este moale. mucoasa acoperitoare este lucioasa.granitata. NU C. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt negative NU C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor glicoproteine in cursul agresiunilor pulpei dentare NU 100 . percutia transversala a dintilor limitanti este mai dureroasa decat cea verticala DA 173 7. este o complicatie a parodontitei marginale cronice DA B. este localizat cel mai frecvent palatinal NU C. In abcesul parodontal marginal: A. dintii limitanti sunt. igiena orala NU 171 5. gradul de resorbtie osoasa DA C. evacuarea exudatului purulent este impiedicatã de edemul marginii gingivale libere DA E. In abcesul parodontal marginal: A. depresibila NU E. Abcesul parodontal marginal: A. violacee DA D. mobilitatea patologica DA D. ―de prundis‖ NU B. suprafata gingiei este de culoare roz si are aspect granular.

jena dureroasa la masticatie de intensitate crescuta NU C. Urmatorul factor este esential in producerea hiperesteziei dentinare: A. simptomatologie subiectiva zgomotoasa si frecventa NU B. efectuarea detartrajului ultrasonic NU 174 12. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa: A. prezenta placii bacteriene DA C. aspect lobulat al papilelor NU 173 14. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei. iradiaza. prepararea unor cavitati proximale NU C. poate aparea si spontan NU 174 11. prezenta peliculei dobindite NU B. depozite de tartru depuse la coletul dintilor NU E. detartraj DA D. reprezinta o lipsa de substanta DA 174 101 . in abcesul parodontal marginal apar: A. nici unul din cele enuntate NU 174 10. Subiectiv. contact cu alimente calde(cel mai frecvent) NU D.D. Lacunele cuneiforme: A. violente. apar in 1/3 medie a suprafetelor dentare NU B. Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii: A. periaj profesional intempestiv NU E. durerile sunt intense. retractii gingivale DA B. fiind consecinta unor pulpite NU E. gingivectomie DA 173 13. contact cu peria de dinti DA E. fenomenul de fermentatie acida a detritusurilor anorganice depuse pe suprafetele ocluzale NU D. uneori. apar la coletul dintilor DA C. au forma triunghiulara cu baza spre exterior si virful spre axul longitudinal al dintelui DA E. contact cu alimente acre sau dulci DA B. contact cu alimente solide sau lichide DA C. datorita stationarii excesive lichidului dentinar prin tubii dentinari NU E. uneori durerea poate aparea si spontan DA D. apar mai frecvent vestibular DA D.

Pulpitele acute laterale sau retrograde au urmatoarea frecventa din imbolnavirile parodontale profunde: A. sistemului nervos. sunt. Parodontitele apicale pe cale retrograda pot avea urmatoarele complicatii loco-regionale: A. traumei ocluzale. periajul excesiv DA E. detartrajul manual NU 174 17. rupturilor pachetului vasculo-nervos apical la dintii parodontotici DA D. celulite DA B. sinuzita maxilara DA D. Formarea lacunelor cuneiforme are drept cauze: A. sistemului nervos in exclusivitate NU B. indemni de carie DA 102 . Necrozele pulpare ca o complicatie a bolii parodontale sunt consecinta: A. traumei ocluzale in exclusivitate NU D. 22 % NU E. este atribuita: A. septicemie NU E. ca si complicatii ale bolilor parodontiului marginal. uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv.15. traumatismelor mecanice DA C. 0. eroziunii chimice acide DA C. 2 % DA D. colecistita NU 175 19. Formarea lacunelor cuneiforme. eroziunii chimice acide in exclusivitate NU 173 20. septicopioemii NU C. eroziunii chimice acide NU E. stresul si distoniile neuro-vegetative DA B. 6 % NU 174 16. uzurii prin periaj excesiv in exclusivitate NU E. 20 % NU C. periajului intempestiv NU B. Dintii limitrofi ai abcesului parodontal: A. devitalizarea dintilor NU C. leziunilor directe din cursul interventiilor chirurgicale parodontale DA 174 18. trauma ocluzala DA D.2 % NU B. in general.

indepartarea depozitelor de tartru NU D. este o tehnica de periaj gingivo-dentar netraumatizanta. 27: Tratamentul gingivitelor si parodontopatiilor marginale 1. administrarea de antibiotice impotriva bacteriilor ce alcatuiesc placa bacteriana NU C. au o reactie mai dureroasa la percutia transversala decat la cea verticala DA 173 TEMA NR. Periile dentare aspre favorizeaza: A. uzura cementului radicular DA 181 4. retractia gingivala DA C. prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul este situat palatinal NU E. ca mijloc principal de indepartare a placii bacteriene. eliminarea leziunilor inflamatorii gingivale NU 179 3. au reactie pozitiva la testele de vitalitate DA D. se recomanda persoanelor necooperante NU E. este indicata la persoanele care prezinta fisura Stillman NU C. una dintre principalele etape de tratament al parodontopatiilor marginale cronice. indepartarea placii microbiene DA B. indepartarea placii bacteriene DA D.B. evidentierea placii bacteriene DA B. In indepartarea factorilor naturali cu incarcatura microbiana. este indicata pentru copii DA B. stimularea vascularizarii si keratinizarii normale a gingiei DA E. chiuretajul pungilor parodontale NU 177 2. urmareste: A. detartrajul supra si sub gingival DA E. prezinta o coloratie brun-cenusie datorata bacteriilor cromogene implicate in producerea abcesului NU C. indepartarea depozitelor moi DA C. indepartarea depozitelor de tartru NU B. Tehnica de periaj Fones: A. motiv pentru care se recomanda in gingivite si parodontite ulcero-necrotice NU 103 . aparitia de abcese gingivale si parodontale DA E. urmareste: A. suprainfectarea gingivala DA D. se recomanda numai atunci cand sunt prezente coleretele McCall NU D. Periajul gingivo-dentar.

in functie de dexteritatea pacientului NU C. ajutatoare de indepartare a placii microbiene si a resturilor organice? A. se face cu clorhexidina DA D.185 5. NU 195 104 . un con de cauciuc aplicat pe un maner DA D. este o manopera sangeranda DA D. Stimulatorul gingival DA E. o periuta de dinti cu design special NU E. nu este necesara NU B. necesita dexteritate din partea practicianului NU C. Alegerea mijloacelor secundare de indepartare a placii bacteriene interdentare se face: A. in functie de posibilitatile financiare ale pacientului NU B. in functie de scorurile indicilor de placa si tartru NU E. Dusurile si irigatia bucala DA B. se face cu sanguinarina DA E. se face cu hipermanganat de potasiu DA 190 9. in functie de varsta pacientului NU 190 8. sunt adevarate: A. se face cu apa curenta DA C. Care dintre urmatoarele sunt mijloace secundare. Clatirea gurii dupa un periaj dentar corect: A. necesita protectie de antibiotice la pacientii cu risc (RAA. Detartrorul ultrasonic NU 187-189 7. maladii cardiace congenitale. un medicament NU B. Firul de matase DA D. reprezinta una din cele mai importante proceduri ale tratamentului bolii parodontale DA B. Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu detartrajul. Scobitorile din lemn DA C. Ce este stimulatorul gingival? A. o solutie NU C. o tehnica de tratament NU 189 6. tehnicile moderne prevad in exclusivitate efectuarea detartrajului ultrasonic. in functie de cele trei grade de ocupare ale ambrazurii gingivale de catre papila interdentara DA D. etc) DA E.

spectru bacterian asupra germenilor gram-negativi in special DA E. netezirea zonei de jonctiune smalt-cement DA D. Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu Neomicina este adevarata: A. pentru indepartarea tartrului de pe suprafetele mucozale ale corpurilor de punte NU 201 11.10. indepartarea tartrului situat imediat langa sau sub marginea gingivala libera. indepartarea blocurilor mari de tartru subgingival prin fragmentarea acestora DA C. are spectru asupra bacililor NU D. in herpes DA B. dimensiunile si forma chiuretelor permit patrunderea acestora in pungile parodontale DA C. prezinta oto si nefro toxicitate DA 236 105 . Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in privinta chiuretelor parodontale? A. detartraj ultrasonic NU C. uneori pentru indepartarea unor portiuni marginale in exces ale unor obturatii de colet sau aproximale DA E. Pilele sau razusile sunt indicate pentru: A. Administrarea Augmentinului ca tratament medicamentos al parodontitelor marginale cronice profunde. este contraindicata: A. in raport cu alte instrumente DA D. controlul adaptarii obturatiei fata de suprafata dentara DA D. anemie NU E. exista doua tipuri principale de chiurete: universale si speciale DA E. microscopia electronica arata ca prin folosirea chiuretelor se realizeaza cea mai neteda suprafata radiculara. tratament cu alopurinol DA 235 14. nu se asociaza detartrajul ultrasonic cu utilizarea chiuretelor parodontale NU 201-202 12. sunt instrumentele cele mai eficiente in detartrajul subgingival DA B. la efectuarea unei radiografii NU 217 13. Prezenta unei inflamatii a papilei interdentare. sangerarea usoara la atingere in vecinatatea unei obturatii obliga la: A. in mononucleoza infectioasa DA C. leucemie limfoida DA D. este un antibiotic aminoglicozidic DA C. indepartarea obturatiei NU B. la utilizarea firului interdentar NU E. numai cand aceasta este suficient de laxa pentru a permite insinuarea instrumentului DA B. este un antibiotic din grupa macrolidelor NU B.

dupa drenarea abcesului parodontal marginal NU 245 19. tratamentul de reechilibrare ocluzala DA D. gingivite DA B.15. glosite si cheilite DA 243 17. dupa interventii de chirurgie parodontala NU E. cresterea formarii de anticorpi aglutinanti DA D. inaintea tratamentului chirurgical al parodontitelor marginale cronice DA C. glosite. dupa atacul acut al gingivostomatitei ulcero-necrotice DA E. actiune eficienta asupra treponemelor si protozoarelor DA 237 16. cresterea numarului de limfocite T NU 244 18. parodontite marginale cornice DA C. este bacteriostatic NU D. dupa detartraj si extractii dentare DA D. alveolite DA D. cresterea puterii fagocitare a polimorfonuclearelor DA E. este un chimioterapic de sinteza DA C. cresterea rezistentei antiinfectioase DA B. tratamentul complicatiilor DA C. tratamentul antimicrobian si antiinflamator DA 106 . Produsul Cantastim este indicat: A. tratamentul afectiunilor generale NU B. Produsul Romazulan. stomatite DA E. abcesul apical NU B. cresterea valorii complementului seric DA C. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata in legatura cu Metronidazolul: A. inaintea interventiilor de chirurgie parodontala NU 246 20. este bactericid fata de bacteriile anaerobe DA E. tratamentul chirurgical DA E. abcesul parodontal DA C. este indicat in: A. este un antibiotic cu spectru larg NU B. in parodontopatii degenerative de involutie DA B. Tratamentul local al parodontopatiilor marginale cronice cuprinde: A. in perioada de vindecare dupa tratament chirurgical DA D. Imudon este indicat in : A. Tratamentul cu produse imunobiologice urmareste: A.

Un periaj dentar corespunzator este de: A. 45 000 – 60 000 cicli pe secunda NU B. 5-7 minute NU D. carbonat de calciu si magneziu DA E. prevenirea recidivelor NU E. In cadrul profilaxiei primare a inflamatiilor microbiene ale parodontiului marginal sunt cuprinse: A. 3 tipuri de deplasari ale partii active NU C. 20 000 – 70 000 cicli pe secunda NU 212-213 22. 6 tipuri de deplasari ale partii active NU 186 23. Antibioticele cu actiune asupra microorganismelor prin inhibarea sintezei peretelui celular sunt: A. tratamentul abcesului parodontal NU 178 24. sulfat de sodiu NU 191 25. formele incipiente de imbolnavire NU C.177 21. Periile actionate electric au in principal: A. 3-5 minute DA C. carboximetilceluloza NU D. streptomicina NU 107 . azotat de potasiu NU B. 20 000 – 80 000 cicli pe secunda NU D. 5 tipuri de deplasari ale partii active NU E. 5-10 minute NU 180 26. 20 000 – 45 000 cicli pe secunda DA C. ampicilina DA B. Vibratiile aparatului de detartraj cu ultrasunete sunt cuprinse intre: A. monofluorfosfat de sodiu NU C. 2 tipuri de deplasari ale partii active NU B. Care din urmatoarele substante cuprinse in pastele de dinti sunt abrazive: A. totalitatea masurilor de igienizare a cavitatii bucale DA D. 4 tipuri de deplasari ale partii active DA D. 1-3 minute NU B. 20 000 – 60 000 cicli pe secunda NU E. 5-8 minute NU E. slefuiri ocluzale preventive NU B.

NU E. tulburari digestive DA 193 30. profilaxia candidozei bucale la nou-nascuti DA B. NU 193-194 108 . copiii mici DA E. poate determina aparitia de sialoree. NU B. penicilina DA D. coloratii galben-maronii ale dintilor. Clorhexidina: A. Efectele secundare ale clorhexidinei sunt: A. sunt in numar de 4 DA C. gravidele NU D. clindamicina DA 232 27. poate duce la depunerea crescuta de tartru subgingival. stomatita micotica si candidoza esofagiana la sugari.2% DA C. stomatita micotica sub placa protetica DA C. sunt in numar de 3 NU D. bolnavi cu boli infectioase. reactii alergice DA B. copii si adulti DA 239 28. modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar DA E. se poate aplica sub forma de gel timp de 30 minute dimineata si seara in locul periajului. Indicatiile nistatinei sunt: A. sunt in numar de 5 NU B. cefalosporinele DA E. Contraindicatii ale detartrajului cu ultrasunete sunt: A. gingivo-stomatita ulcero-necrotica NU D. sunt in numar de 6 NU E. poate determina coloratii galben-maronii ale dintilor DA D. contagioase DA B. stomatita micotica a nou-nascutilor DA E. reflexul accentuat de voma NU 214 29. se poate folosi in irigatii ale santurilor gingivale in solutie de 0. scaderea depunerii de tartru supragingival NU C. hiperstezie dentinara accentuata DA C. sunt folosite in special pentru indepartarea tartrului supragingival DA 204 31.C. obturatiilor si ale suprafetei dorsale a limbii DA D. Chiuretele Gracey profilactice: A.

stimularea sintezei proteice. mentinand contactul cu dintele mai mult de 5 secunde NU B. Metoda Fones: A. in axul dintelui NU D. Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete sunt: A.inapoi DA E. Pentru detartrajul cu ultrasunete. nu se folosesc excesiv pentru a nu disloca cementul cervical. in fazele incipiente de boala parodontala DA B. Despre detartraj se poate spune ca: A. DA C. este indicata la copii DA C.32. inainte . subgingival trebuie precedat de antibioterapie la unii bolnavi DA E. inhibarea sintezei peretelui celular DA C. deplasarea partii active se face: A. este procedura de indepartare a resturilor alimentare supragingivale NU B. este o manopera sangeranda DA C. DA D. se folosesc pentru a indeparta cementul necrotic care rezulta dupa detartraj. bolnavii hemofilici NU C. circular DA C. NU E. in forma de 8 DA 213 34. se aplica pe fetele dintelui in plan vertical DA B. se face prin miscari circulare DA D.si subgingival. inhibarea permeabilitatii membranei citoplasmatice DA E. se face prin miscari verticale NU 185 35. este supra. DA B. inhibarea sintezei acizilor nucleici DA D. fara pregatire speciala NU 195 33. sensul de rotire se alege asa incat sa fie antrenate spre gingie pentru a lustrui si in spatiul gingivo-dentar NU 211 36. se poate practica in conditii obisnuite. Periutele montate. contagioase DA 109 . bolnavi cu boli infectioase. se face cu dintii in ocluzie pentru fetele vestibulare. se face cu gura deschisa pentru toate suprafetele dintilor NU E. NU 232 37. inhibarea sintezei protetice DA B. in forma de palnie: A. se aplica in rotatie pe fetele vestibulare si orale si se deplaseaza spre proximal DA D. Antibioticele actioneaza prin: A.

DA 214 38. in fazele incipiente de boala parodontala NU E. Parodontita rapid progresiva NU 316-317 TEMA NR. biovitroceramica NU D. ulceratii gingivale de cauza microbiana DA D. urmate de spalaturi cu ser fiziologic DA E. senzatia de gust metalic si alterat NU E. aparitia de candidoze DA D. Ortochrome este utilizat: A. 5-6 secunde. Parodontita juvenila dupa tratament antimicrobian DA E. hiperestezie dentinara accentuata.D. In cadrul bioterapiei de reactivare prin produse de origine animala se utilizeaza: A. Vogan DA 110 . in aplicatii scurte. Arovit NU E. Indicatiile bioterapiei de reactivare: A. alergii DA B. Gingivite cronice rebele la tratament NU B. tulburari hepatorenale. in leziuni herpetice NU 227 40. Tetraciclina are urmatoarele efecte secundare: A. Paradenyl NU B. Parodontite marginale cronice profunde in paralel cu tratamentul complex NU C. 28: Orientari terapeutice principale si scheme de tratament în gingivite si parodontite 1. extract de namol sapropelic DA C. Parodontita adultului NU D. Insadol NU 317 2. tulburari gastrice si intestinale DA 233 39. in fistule apico-gingivale DA C. DA C. in pungi parodontale cu exudat purulent DA B. Care produs nu se utilizeaza in cazul bioterapiei de reactivare prin produse de origine biologica: A.

Ney Pulpin NU D. 1-2 drajeuri/zi DA C. 2-3 drajeuri/zi NU D. Vitaminoterapia presupune administrarea de: A.O. Paradenyl NU D. 1-3 drajeuri/zi NU B. recesiuni ample NU D. zonele inflamate DA 318 111 . Placentex NU C. extract de namol sapropelic NU E. vitamina B2 NU C. vitamina A DA 317 5. Cantastim NU E. Gerovital NU B. E. NU 317 3. 1-3 g/kg corp NU 317 6. Bioterapia de reactivare prin produse de origine animala utilizeaza: A. pungi parodontale profunde NU B. 1-2 g/kg corp NU E. Proneuryl NU C. Ney Pulpin DA 317 7. abcese parodontale DA C. Masajul gingival se contraindica in: A.B. Placentia DA C. Vaduril DA B. DA D.T. Vitamina A se administreaza in urmatoarele doze: A. vitamina E NU E. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala foloseste: A. vitamina K NU D. Insadol NU E. E. parodontite rapid progresive NU E.O. Insadol DA 317 4. acid folic NU B.T.

Masajul gingival se realizeaza cu: A. Novocaina DA 112 . masajul gingival NU C. Gerovitalul contine: A. litiu NU 318 10. fiole de 0. mangan DA E. Xilina NU D. capsule de 0. Profijet NU C. zinc DA C. Mepivacaina NU C. terapie de aditie NU D. ape minerale sulfuroase DA 318 13. instrumentar specific NU 318 12. comprimate de 0. comprimate de 0.100 g NU B. Articaina NU E. fier NU D. insuflatii subgingivale de ozon DA E. Insadol NU E. Vitamina C se administreaza sub forma de: A. Paradenylul contine: A.250 g DA C. Cantastim DA B. Procaina DA B.8. pulpa degetului DA B. Imudon DA D. hidropulsor NU D. Substantele imunobiologice cuprind: A.300 g NU D. Bioterapia prin proceduri balneoterapeutice foloseste: A. Vogan NU 318 9. dispozitiv adaptal la Unit-ul dentar DA E. fiole de 0.500 g DA 318 11. magneziu DA B. Polidin DA C.250 g NU E. oxigenoterapia DA B.

stimuleaza formarea colagenului DA 316 17. de stimulare a mecanismelor imune NU 316 18. Laserterapia ca bioterapie de reactivare: A.are actiune: A. osteoclastice NU E. de activare a regenerarii fibrelor nervoase DA D. de stimulare a neurotroficitatii DA C. Procaina folosita in bioterapia de reactivare are efecte: A. nootrope DA B. grabeste vindecarea DA E. Imudon NU B. cicatrizanta NU D. Apele minerale sulfuroase actioneaza: A. mecanic DA B. Extract de Aloe DA 113 . Ionul SO4. are efect cicatrizant NU C. actiune mecanica DA D. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala se realizeaza cu: A.317 14. stimularea proliferarii celulelor nespecifice NU B. actiune chimica DA 316 19. stimuleaza procesele reparatorii DA D. are efect nootrop NU B. Mecanisme de actiune ale substantelor folosite in bioterapia de reactivare sunt: A. heparinoformatoare NU B. termic DA C. keratolitica DA E. actiune fizica DA E. fizic NU 317 15. antiinflamatoare DA C. chimic DA D. balneoterapeutic NU E. stimularea metabolismului DA C. keratoplastica DA 318 16. Insadol DA C.

tratament medicamentos NU 319 23. 4-5 saptamani DA E. 4-5 zile NU D. la 2 ore dupa periaj NU 319 22. gingivectomie DA D. In cadrul tratamentului gingivitei cronice. la 2 ore dupa periaj NU D. dupa periaj DA E. chiuretaj NU D. tehnici de aditie NU E. Tratamentul gingivitelor alergice cuprinde: A. Nivcrisol-D DA D.D. 4-6 zile NU B. Pentru tratamentul gingivitei cronice pacientul trebuie sa clateasca gura cu clorhexidina timp de: A. Piamfucin NU B. administrare locala de antihistaminice DA B. gingivoplastii NU 322 24. Gerovital NU E. Orthocrome NU E. detartraj NU C. Tratamentul gingivostomatitei herpetice include administrare de: A. 4 saptamini NU 319 21. Volon NU 324 114 . tehnici de aditie NU B. inainte de periaj NU B. 4-6 saptamani NU C. detartraj NU C. Vogan NU 317 20. cu 2 ore inainte de periaj NU C. pacientul trebuie sa clateasca gura cu clorhexidina: A. Gerovital NU C. Pentru desfiintarea hiperplaziei propriu-zise se practica: A. chiuretaj parodontal NU E.

tratament medicamentos antibiotic NU 319 27. extracte vegetale cu actiune antibacteriana DA 322 29. Tratamentul de eliminare al factorilor favorizanti in gingivostomatita ulcero-necrotica include: A. aplicare locala de colutorii complexe DA C. chiuretaj parodontal NU E. gingivectomie gingivoplastica DA D. gingivectomie NU B. indepartarea tartrului sub si supragingival DA C. cauterizare chimica cu acid tricloracetic NU 319 26. Ticiverol DA D. excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale DA E. detartraj manual NU D. Pyralvex NU C. Proparodont DA B. Ticiverol DA D. Tratamentul hiperplaziilor leucemice cuprinde: A. Pentru desfiintarea hiperplaziei propriu-zise se practica: A. colutorii complexe cu antibiotice DA E. operatii cu lambou DA E. Kenalog NU E. Volon NU C. Tratamentul local al hiperplaziilor medicamentoase include: A. substante astringente DA C. Romazulan DA 321 28. Tratamentul gingivitei pubertare presupune: A. Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulcero-necrotice presupune: A. Metotrexat NU 115 . ostectomii NU C. Listerina NU E. solutii antiseptice DA B. repaus la pat NU B. indepartarea acumularii de placa bacteriana DA B. ceai de musetel DA B.25. antihistaminice NU D. spalaturi bucale largi DA 323 30. excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale cu regularizare osoasa NU D.

1ml/minut (Da) 116 . Clorprocaina (Nu) E. Noradrenalina (Da) Pag. Neo-cobefrinul (Da) D.15 4. Articaina (Da) Pag. Inductie suficient de lunga (Nu) B. Anestezicul se injecteaza lent. Agentii vasoconstrictori adjuvanti ai anestezicelor locale sunt: A. Toxicitate sistemica medie (Nu) C.2 2. Felipresina (Da) C. Tratamentul curativ al pericoronaritelor include utilizarea de: A.8 3. Acul se introduce cu bizoul spre tesuturile moi (Nu) B. Sa nu produca iritatii locale (Da) Pag. Mepivacaina (Da) D. instilatii de colutorii complexe antiinflamatorii NU D. Efect anestezic puternic (Da) D.323 31. Piperocaina (Nu) C. Seringa trebuie sa stea in campul vizual al pacientului (Nu) D. Substante anestezice locale utilizate in mod curent in medicina dentara: A. Incidenta scazuta a efectelor adverse (Da) E. Adrenalina (Da) B. instilatii de colutorii complexe antimicotice si antifungice NU 323 TEMA NR. administrare pe cale generala de antibiotice DA C. instilatii de colutorii complexe antibiotice DA B. Acetilcolina (Nu) E. Anestezicul local utilizat in medicina dentara trebuie sa indeplineasca urmatoarele calitati: A. instilatii de colutorii complexe antihistaminice NU E. 29: Anestezia în medicina dentara 1. Lidocaina (Da) B. Locul punctiei trebuie umezit cu saliva pacientului (Nu) C. Cerintele tehnicii anesteziei locale prin infiltratie: A.

Inserarea implanturilor dentare (Da) E. Pacientii cu tratament anticoagulant (Da) E. 20 5. Rezectii apicale (Da) C. Extirparea tumorilor mari si mijlocii din zona laterala a mandibulei (Nu) D. Anestezia intraosoasa (Da) Pag. 24 8. Intreventii chirurgicale parodontale (Da) Pag. Pacientii cu boli cardiace (Nu) D. Mucoasa mobile (Da) Pag. Pacientii cu trismus (Nu) Pag. Anestezia plexala este des folosita pentru: A. Teritoriul anesteziat cuprinde fibromucoasa palatina a molarilor (Nu) E. Procese tumorale sau inflamatorii situate in vestibulul superior sau retrotuberozitar (Da) B. 24 9. Radacina meziala a molarului 2 superior (Da) C. Carligul pterigoidei (Nu) D. Infiltratia anestezicului in lungul liniei de incizie (Da) Pag. Pacientii hemofilici (Da) C. Contraidicatiile anesteziei nervilor alveolari supero-posteriori cuprind: A. Anestezia nervilor alveolari supero-posteriori implica: A.E. Teritoriul anesteziat cuprinde molarii superiori de pe partea respectiva (Da) C. Anestezia intradermica (Da) C. Extractii dentare (Da) B. 21 7. Anestezia ―la tuberozitate‖ (Da) B. Teritoriul anesteziat cuprinde peretele posterior al sinusului maxilar si mucoasa sinusala adiacenta pe partea respectiva (Da) Pag. Anestezia locala prin infiltratie contine: A. Teritoriul anesteziat cuprinde fibromucoasa vestibulara a molarilor (Da) D. Anestezia cu protoxide de azot (Nu) E. Reperele anesteziei nervilor alveolari supero-posteriori cuprind: A.20 6. Mucoasa fixa (Nu) E. 24 117 . Creasta zigomato-alveolara (Da) B. Anestezia paraapicala supraperiostala (Da) D. Anestezia submucoasa (Da) B.

in afara si inainte (nu) C. 1 – 1. Anesteziei nervului facial (nu) B. Dupa ce se ia contact cu osul se patrunde de-a lungul tuberozitatii mentinandu-se contactul osos pana la o profunzime de: A.5 . Cand se practica anestezia la tuberozitate. Nervi alveolari supero-anteriori (da) C.5 – 2 cm (nu) D.5 cm (nu) C. in afara si inauntru (nu) 118 . In sus . 2 – 2. Pentru anestezia nervilor alveolari supero-posteriori pacientul este asezat in fotoliul dentar: A. Marginea anterioara a ramului ascendent al mandibulei (Nu) C. In anestezia la gaura infraorbitara acul strabate partile moi si ia contact cu osul dandu-i-se o directie in trei axe: A. In sus si in afara (nu) B. Cu indexul medicului in mucoasa jugala stanga pentru anestezia pe partea stanga (Nu) Pag. 0. Cu capul in usoara extensie (Da) B. Cu gura larg deschisa (Nu) D. 24 12. reperul osos fixat de pulpa degetului este: A. 24 11. ori de cate ori nu se mentine contactul osos exista riscul: A. In anestezia la tuberozitate. Creasta zigomato-alveolara (Da) D. Marginea anterioara a spinei Spix (Nu) B. Labiale inferioare (nu) Pag 28 15. Nazale (da) E. Rebordul orbitar inferior (Nu) Pag.5 cm (DA) E.10. 3 – 4 cm (nu) Pag 25 13. 1. Marginea inferioara a arcadei zigomatice (Nu) E. In sus. Palpebrale inferioare (da) D. Nervul infraorbitar se exteriorizeaza la nivelul gaurii infraorbitale dand ramuri: A. Cu policele medicului in mucoasa jugala dreapta pentru anestezia pe partea dreapta (Nu) E. Inteparii arterei maxilare interne (da) E. Inteparii plexului venos pterigoidian (da) C. Producerea hematomului la tuberozitate (da) D. Patrunderii in sinusul maxilar (nu) Pag 25 14. Cu mandibula deviata usor de partea opusa injectarii anestazicului (Nu) C. Labiale superioare (Da) B.1 cm (nu) B.

Sunt produse de punctiile anestezice septice (da) B. Parestezii preexistente (nu) D. In anestezia la spina Spix pe partea dreapta. In sus. Lipsa temporara a vederii (da) C. Paralizia pleoapei inferioare (nu) D. Apare la o saptamana dupa punctia anestezica (nu) E. Creasta zigomato-alveolara (nu) D. Mai frecvent apar la gaura nazopalatina (nu) C.D. Trismusul persistent (Da) C. Paralizia de facial (nu) E. Partile moi labio-jugale tinute in tensiune (nu) E. Anestezia ramurei inferioare a nervului oculomotor comun (da) Pag 28 17. Se trateaza in servicii de specialitate OMF (da) Pag 40 119 . Marginea anterioara a ramului mandibular (da) B. Jena la deglutitie (nu) C. Injectitele postanestezice: A. Punctia efectuata mai jos de spina Spix va determina: A. Anestezia nervului auriculo temporar (nu) B. Necroza mucoasei (da) B. cu indexul mainii stangi se repereaza: A. Diplopie tranzitorie (da) B. Complicatiile locale ale anesteziei loco-regionale: A. Planul ocuzal al molarilor inferiori (nu) Pag 29 18. Inapoi. in afara si inauntru (nu) E. Daca substanta anestezica este injectata in grasimea orbitara poate apare: A. Creasta temporala a mandibulei (da) C. inapoi si inafara (DA) Pag 28 16. Toate raspunsurile sunt corecte (nu) Pag 29 19. Injectite postanestezice (Da) Pag 39 20. Determina disfagie (da) D. Alveolita post extractionala (da) E. Pareza tranzitorie a nervului facial (nu) D. Anestezia nu se instaleaza (da) E.

leucemia acuta DA B. retromolar NU D. vestibular NU B. anestezie plexala vestibular si plexala palatinal NU E. lingual NU B. mezial NU E. Pentru extractia caninilor superiori se poate efectua urmatoarea anestezie: A. anestezie plexala si la gaura incisiva DA B. elevatorul curb cu partea activa orientata spre distal DA C. anestezie la tuberozitate si anestezie la gaura incisiva NU C. lingual DA C. elevatorul ―picior de ciuta‖ NU E. elevatorul curb cu partea activa orientata spre mezial NU D. elevatorul Lecluse NU 77 4. Contraindicatiile absolute ale extractiei dentare sunt: A. leucemia cronica NU C. infiltratie plexala si infiltratie palatinala NU 75 3. vestibular DA C.TEMA NR. hemofilia NU E. meziovestibular NU 79 5. axul dintelui NU E. Pentru extractia molarului de minte superior cu o singura radacina se pot folosi doar elevatoarele: A. distal NU 79 120 . Pentru extractia molarului doi mandibular miscarea de basculare va avea o amplitudine mai mare spre: A. distovestibular NU D. Osul alveolar la nivelul molarului de minte mandibular erupt este mai subtire: A. infarctul miocardic recent DA D. anestezie la gaura infraorbitara si la gaura incisiva DA D. insuficienta cardiaca NU 65 2. elevatorul drept DA B. 30: Extractia dentara 1.

radacinile molarului de minte inferior sunt recurbate distal DA B. in ‖T‖ DA B. extractia cu clestele de radacini DA B. Pentru alveolotomie se poate folosi unul din urmatoarele tipuri de lambouri: A. radacinile molarului de minte inferior sunt fuzionate si drepte NU E.6. radacini scurte NU D. radacini situate profund intraalveolar ce nu pot fi extrase cu elevatoareleDA B. radacini situate in vecinatatea sinusului maxilar NU 121 . lamboul rectangular NU C. radacini situate in imediata apropiere a marginii alveolare DA E. Extractia cu elevatorul Lecluse are urmatoarele indicatii: A. Separatia radiculara in cazul molarilor superiori are forma in: A. radacini divergente NU C. lamboul dreptunghiular NU 86 D. radacinile molarului de minte inferior sunt drepte NU C. radacini deformate prin hipercementoza DA C. in ―L‖ NU 81 8. lamboul ―plic‖ DA B. in ―V‖ NU D. in ―Y‖ dublu NU E. radacini convergente NU D. Radacinile dentare pot fi extrase prin urmatoarele tehnici: A. radacinile molarului de minte inferior sunt recurbate spre mezial DA D. radacini situate sub lucrarile protetice conjuncte DA E. lamboul trapezoidal DA 11. extractia prin odontectomie NU 82 9. radacinile molarului de minte inferior sunt divergente NU 80 7. lamboul triunghiular DA E. extractia cu ajutorul sindesmotoamelor NU D. radacini situate profund intraalveolar NU B. radacini cu anchiloza dentoalveolara DA 86 10. extractia prin alveolotomie DA E. extractia cu ajutorul elevatoarelor DA C. in ―Y‖ DA C. Extractia prin alveolotomie este indicata in urmatoarele situatii: A. Alveolotomia cu rezectie marginala limitata a tabliei osoase vestibulare este indicata in: A.

Fractura corticalei alveolare este un accident frecvent in cazul extractiilor din zone cu corticala subtire: A. corticala vestibulara la nivelul grupului frontal inferior DA B. Alveolotomia cu rezectie marginala partiala / totala a tabliei osoase vestibulare este indicata in: A. priza incorecta a clestelui DA E. In producerea accidentelor si complicatiilor extractiei dentare sunt implicati urmatorii factori: A. anchiloze dentoalveolare pe toata lungimea radacinii DA 87 13. prezenta unor lucrari protetice adjuncte NU C. Factorii de risc in fractura radiculara a dintelui extras sunt<. clatirea gurii cu solutie de clorhexidina la o ora dupa extractie NU D. distructii mari coronoradiculare prin procese carioase DA B. corticala vestibulara la nivelul molarului de minte inferior NU 122 . particularitati morfologice ale structurilor de vecinatate DA E. spalatul dintilor dupa 2 ore de la extractie NU E. os alveolar dens DA 17. radacini cu hipercementoza DA E. cudate ―in baioneta‖ DA B. greseli de tehnica DA C. A. leziuni patologice preextistente DA B. radacini scurte si drepte NU E. se mentine pansamentul supraalveolar o ora DA B. particularitati morfologice ale dintelui extras DA 92 15. radacini divergente DA 92 D. Dupa extractia dentara simpla se recomanda pacientului urmatoarele: A. resturi radiculare convergente NU C. anchiloza dentoalveolara DA C. resturi radiculare divergente NU D. manevre brutale in timpul luxarii DA 92 16. particularitati ale dintilor invecinati NU D. resturi radiculare mici situate profund DA B. in ziua interventiei dieta semilichida DA C. se va evita consumul de bauturi carbogazoase in primele zile dupa extractie DA 91 14.87 12. Factorii favorizanti in fractura coronara a dintelui extras sunt: A. prezenta unor obturatii voluminoase DA D. radacini curbe.

pansament compresiv supraalveolar prelungit NU D. Alveolita este favorizata de: A. consumul de alimente fierbinti NU E. hemoragie precoce DA 98 D. extractii laborioase cu traumatizari ale mucoasei si ale peretilor ososi DA 100 TEMA NR. persistenta tesutului de granulatie in alveola DA B. corticala vestibulara la nivelul incisivului lateral superior NU 94 18. incluzia dintilor supranumerari DA 116 2. nerespectarea regulilor de asepsie si antisepsie NU 99 20. corticala linguala la nivelul premolarilor inferiori NU D. incluzia molarilor de minte inferiori NU E. In functie de momentul aparitiei hemoragiei postextractionale aceasta se clasifica astfel: A. hemoragie persistenta nocturna NU E. fractura procesului alveolar DA C.C. hemoragie imediat – prelungita DA B. Dupa criteriul topografic incluziile pot fi: A. infectii preexistente acute sau cronice DA B. Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale ar putea fi: A. incluzii dentare superficiale NU 123 . hemoragie diurna NU C. Dechaume clasifica incluzia dupa dintii interesati: A. luxatia dintelui invecinat NU D. pansament compresiv intraalveolar prelungit DA C. 31: Patologia eruptiei dentare 1. incluzia dintilor temporari DA B. podeaua sinusului maxilar (cand are raport strans cu radacinile dintilor sinusali) DA E. lezarea arterei alveolare inferioare DA E. hemoragie tardiva DA 19. incluzia dintilor permanenti DA C. incluzia caninilor superiori NU D.

Reperele folosite in clasificarea incluziei molarului de minte sunt: A. incluzia mezioangulara (35% din cazuri) odontectomie relativ usoara DA B. curbura radacinilor – creste dificultatea extractiei DA C. zonei premolare DA C. zonei molare DA D. incluzii dentare submucoase DA 117 3. densitatea osului inconjurator DA E. cu atat este mai usoara extractia DA E. Factorii care usureaza odontectomia molarului 3 inferior sunt: A. relatia intima cu canalul alveolar inferior NU E. bazei apofizei condiliene NU 119 4.B. relatia cu molarul de minte de 6 ani NU D. lungimea radacinii DA B. radacini recurbate spre distal NU C. extractia se poate efectua mai usor DA 136 7. radacini conice sau fuzionate DA D. incluzia linguoangulara (6 – 8% din cazuri) odontectomie usoara NU 131 6. zonei frontale superioare DA B. morfologia radacinii DA C. pozitia mezio – angulara DA B. dimensiunea mezio – distala a radacinilor – cu cat aceasta este mai mica la nivel cervical. relatia cu linia oblica interna a mandibulei NU 131 5. In general morfologia radacinii influenteaza dificultatea extractiei molarului de minte prin: A. incluzia verticala (38% din cazuri) odontectomie dificila DA E. incluzii dentare profunde NU asimetrice DA D. spatiul parodontal larg DA 141 124 . latimea radacinii in portiunea apicala NU D. In plan sagital dupa PETERSON se descriu: A. incluzia orizontala (35% din cazuri) odontectomie dificila DA C. incluzii dentare intraosoase DA E. Examenul radiologic cu film ocluzal este indispensabil in incluziile situate la nivelul: A. relatia cu ramul mandibular DA B. ramului ascendent al mandibulei NU E. incluzii dentare simetrice sau C. incluzia vestibuloangulara (38% din cazuri) odontectomie dificila NU D. spatiul periodontal – cand spatiul este mai larg.

de la o punga parodontala de vecinatate DA B. nevralgii dentare DA B. jena in deglutitie DA E. In pericoronarita congestiva bolnavul acuza: A. frisoane NU D.8. jena in respiratie NU E. pe cale sangvina in cursul bolilor infectioase DA 141 10. In pericoronarita supurata bolnavul poate prezenta: A. periostala DA B. radacini convergente NU 9. sinalgii dento – cutanate DA C. Tulburarile senzitive aparute in cursul eruptiei dificile a molarului de minte inferior sunt: A. ligamentara DA C. pozitia disto – angulara DA sunt: B. incluzie osoasa partiala NU C.5) NU 143 12. dureri spontane sau provocate. sindroame algodisfunctionale ATM NU 125 . direct prin sacul pricoronar DA 143 13. trismus discret DA 142 11. de la o pulpita seroasa totala de vecinatate NU C. adinamie NU D. febra usoara (37. radacini lungi si subtiri DA E. de intensitate variabila DA B. de la un focar de osteomielita DA D. Infectia sacului pericoronar a molarului inclus se poate face: A. printr-un traumatism care produce o solutie de continuitate si o comunicare a sacului coronar ci cavitatea bucala DA E. os rigid si dens DA 141 D. febra inalta NU C. Factorii care ingreuneaza odontectomia molarului 3 inferior A. inapetenta DA B. pulpara NU D. jena in deglutitie DA C. medulara NU E. In pericoronarita supurata procesul septic se poate propaga la os pe cale: A.

impingerea dintelui in sinusul maxilar DA E. antibiotice cu spectru larg NU E. in fosa nazala NU 153 18. fractura tuberozitatii maxilare DA C. chist dermoid NU E. Complicatiile tumorale asociate incluziei molarului de minte inferior pot fi: A. incluzie osoasa partiala sau totala DA D. Molarul de minte superior poate fi inclus si la distanta (heterotopic): A. in peretii sinusului maxilar DA E. Anatomo – clinic. tratament cu agenti fizici DA C. trismus NU 145 14. In cursul odontectomiei molarului de minte superior se pot produce urmatoarele accidente: A. capuson de mucoasa subtire NU C. incluzie verticala NU E.D. incluzii ectopice DA 146 16. antiinflamatoare si antalgice DA 146 17. Contraindicatiile decapisonarii sunt: A. impingerea dintelui in spatiul pterigomandibular NU 157 19. decapusonare NU D. In pericoronarita acuta congestiva se recomanda: A. incluzia caninului superior se poate clasifica astfel: A. hemoragie masiva NU D. chist folicular DA C. chist nazopalatin NU D. odontom DA 145 15. otalgie DA E. spatiu retromolar insuficient DA B. incluzie vestibulara DA 126 . in podeaua orbitei DA C. deasupra molarului de 12 ani DA B. ameloblastom DA B. in apofiza coronoida NU D. comunicare orosinusala postextractionala DA B. irigatii cu solutii antiseptice DA B.

sutura secundara se realizeaza in primele 2 – 3 zile de la traumatism NU 314 3. la sexul masculin DA D. la sexul feminin NU B. dintele are putine anomalii de forma sau volum NU E. firele de sutura neresorbabile se mentin 48 ore NU E. corpi straini restanti in plaga DA B. incluzie palatinala. la pacientii tineri DA B. Redresarea chirurgical – ortodontica este indicata: A. incluzie intermediara sau transinusala (vestibulo – orala) DA E. dintele se gaseste in dreptul spatiului sau normal de eruptie DA 165 TEMA NR. mezializata sau distalizata DA C. dintele are o pozitie orizontala NU C. incluzie ectopica NU D. sutura primara a plagii NU E. Factorii de risc pentru vindecarea intarziata a plagilor sunt: A. utilizarea Bulei Bichat NU B. neurorafia pentru nervul sectionat DA C. la adultul tanar DA E. Principii generale ce trebuie respectate in tratamentul plagilor OMF: A. Fracturile de mandibula sunt intalnite mai frecvent: A. varsta avansata DA D. refacerea canalului Stenon DA D. incluzie verticala NU 160 20. diabetul zaharat DA C. 32: Traumatologie OMF 1. la nivelul apofizei coronoide NU 315 127 . incluzia nu este profunda DA D. hemoragii locale NU 314 2. la sugari NU C.B.

fracturi subcondiliene NU B. presiune DA C. statusul dentar DA D. Fracturile corpului mandibular sunt urmatoarele: A. agresiunile umane DA C. flexie DA B. purtatorii de proteze mobile NU 6. Fracturile condilului mandibular sunt: A. fracturi ale unghiului NU 321 9. hemofilia A NU C. odontectomia molarului 3 NU B. fracturi paramediene DA D. Deplasarile secundare sunt determinate de: A. implanturi dentare DA E. fracturi dentare NU 316 7. ale colului condilului DA C.4. Factorii particulari ce determina scaderea rezistentei mandibulei sunt: A. starea generala a pacientului NU D. subcondiliana joasa DA B. intracapsulare DA D. armele de foc NU 318 8. energia cinetica mare NU E. oblice ale ramului vertical NU 128 . Principala cauza a fracturilor de mandibula este: A. ale coronoidei NU E. tasare DA E. musculatura DA B. Fracturile de mandibula se produc prin urmatoarele mecanisme: A. leziunile mucoasei orale NU E. localizarea liniei de fractura DA C. accidente rutiere DA 316 5. fracturi mediene DA C. expulzie dentara NU D. prezenta mugurilor dentari DA 316 D. statusul dento – parodontal DA B. fracturi laterale DA E.

Disjunctia intermaxilara NU E. Semnele clinice comune fracturilor de mandibula sunt: A. mobilitatea molarului 3 inferior NU C. Diagnosticul fracturilor de maxilar se stabileste pe baza: A. examen anatomopatologic NU E. investigatiilor radiologice DA E. perforatii ale boltii palatine DA B. LeFort I NU C. examen microbiologic NU 333 12. Fractura crestei alveolare DA 362 – 363 14. Zonele de minima rezistenta ale etajului mijlociu al fetei sunt: A. arcada temporo – zigomatica DA C. semnelor clinice orale DA B. rebordul orbitar superior NU E. Fractura tuberozitatii DA D. stalpul canin NU B. epistaxis DA D. socul traumatic NU E. investigatii radiologice DA C. Fracturile partiale ale maxilarului sunt: A. jena in respiratie NU D. examene imunologice NU D. Complexul zigomatic este alcatuit din: A. marginea superioara a orbitei NU 129 . osul malar DA B. Diagnosticul fracturilor de mandibula se stabileste pe: A. fracturi ale oaselor lungi NU 322 11. simptomatologie clinica DA B. stalpul pterigoidian NU C.321 10. examenul sangelui NU 369 15. traversa palatina NU D. tulburari ale ocluziei dentare DA C. mobilitatea osoasa anormala DA B. peretii ososi dintre stalpi si traverse DA 361 13.

D. tuberozitatea maxilara NU E. apofiza coronoida NU 379 16. Tipuri de investigatii radiologice obligatorii in fracturile de malar: A. incidenta semiaxiala Hirtz DA B. CT cu reconstructie tridimensionala DA C. Ortopantomografia NU D. Radiografii ale ATM NU E. Radiografii retrodentare NU 382 17. Leziunile dentare posttraumatice sunt: A. fisura coronara DA B. fractura coronara fara expunerea pulpei dentare DA C. fractura radiculara DA D. luxatia dentara NU E. expulzia dentara NU 388 18. Traumatismele tesuturilor parodontale se clasifica in: A. contuzia parodontala DA B. intruzia dentara DA C. avulsia completa DA D. fracturi coronare NU E. fracturi de mandibula NU 390 19. Fracturile radiculare a dintilor temporari au indicatie de: A. supravegherea evolutiei DA B. extractia segmentului coronar mobil DA C. extractia dintelui in totalitate DA D. imobilizare NU E. tratament endodontic NU 390 20. In luxatia cu intruzie se produce: A. deplasarea dintelui spre vestibular NU B. deplasarea in osul alveolar DA C. deplasarea in condilul mandibular NU D. deplasarea in fosa nazala DA E. deplasare in coronoida NU 390 130

TEMA NR. 33: Infectii OMF
1. Flegmonul este: A. O colectie supurativa bine delimitata NU B. O supuratie difuza, extensiva DA C. Prezinta in periferie o membrane piogena NU D. O inflamatie seroasa reversibila NU E. Asociat cu sindromul toxico – septic DA 245 2. Infectiile periosoase pot fi cantonate in: A. Limba NU B. Spatiul vestibular DA C. Bolta palatina DA D. Loja maseterina NU E. Spatial corpului mandibulei DA 247 3. Tratamentul abcesului vestibular consta in: A. Punctie NU B. Incizie, drenaj DA C. Tratamentul cauzei DA D. Extractia dintelui cauzal cu rol de drenaj al puroiului NU E. Antibioterapie sustinuta NU 247 4. Abcesul spatiului palatinal are ca punct de plecare: A. caninul superior NU B. incisivul lateral superior DA C. premolarul unu superior DA D. radacina vestibulara a molarului unu superior NU E. incisivul central superior NU 248 5. In cazul abcesului migrator al obrazului, colectia purulenta poate fi situata: A. la nivelul muschiului maseter NU B. in afara muschiului buccinator DA C. in lungul liniei oblice interne NU D. in dreptul premolarilor inferiori DA E. inauntrul muschiului buccinator DA 253 6. Spatiul genian este impartit de muschiul buccinator in: A. Compartimentul extern DA B. Compartimentul intern DA 131

C. Compartimenul superior NU D. Compartiment sinusal NU E. Compartiment maxilar NU 251 7. Cauzele infectiei lojei submandibulare sunt: A. Generale NU B. Procese septice ale molarilor inferiori DA C. Imunodeficienta NU D. Litiaza salivara DA E. Adenita supurata DA 257 8. Supuratiile submandibulare pot fi drenate prin: A. Incizie cutanata DA B. Incizie intraorala paralinguala DA C. Incizie vestibulara la molar NU D. Incizie transfrenulara NU E. Incizie laterocervicala NU 258 9. Diagnosticul diferential al supuratiei submentoniere se face cu: A. Adenita supurata DA B. Abcesul spatiului mentonier NU C. Abces sublingual DA D. Osteonecroza mandibulei NU E. Stafilococii cutanate DA 260 10. Supuratiile spatiului maseterin au ca etiologie: A. Punctiile anestezice NU B. Infectii la molarii inferiori DA C. Osteomielita ramului ascendent DA D. Tumori chistice osoase infectate DA E. Punctia sinusului maxilar NU 261 11. Supuratiile difuze ale teritoriului OMF sunt: A. Abcesul spatiului pterigomandibular NU B. Angina Ludwig DA C. Flegmonul difuz hemifacial DA D. Abcesul spatiului submentonier NU E. Piodermita NU 270 132

actinomicoza DA 285 TEMA NR. specifice DA D. 34: Sinuzita odontogena si comunicarea orosinusala 1. alveolite NU 282 15. Meningita DA E. cronice nesupurate DA C. tuberculoza DA E. leucemia cronica NU 278 14. Abcesul cerebral DA D. submaxilita acuta litiazica DA C. Tromboza sinusului cavernos DA C. incisivul lateral NU D. acute supurate DA B. sifilisul DA D. molarul 3 DA 133 . molarul 2 DA C. Diagnosticul diferential al adenitei acute supurate submandibulare se face cu: A. Limfadenita NU 275 13. Complicatiile grave ale infectiilor OMF sunt: A. osteoperiostite NU E. adenopatia metastatica cervicala NU D. displazia fibroasa NU B. molarul 1 DA B. Clasificarea osteomielitelor dupa Laskin: A. Mediastinita DA B. sclerodermia NU C.12. Infectiile specifice OMF: A. Dintii cu rapoarte sinusale sunt: A. premolarul 2 DA E. limfom non Hodgkin NU E. abcesul spatiului submandibular DA B.

rinoree purulenta anterioara sau posterioara DA 134 . Semnele obiective clinice majore specifice sinuzitei maxilare acute sunt: A. congestiva DA B. impingerea radacinii sub mucoasa sinusala NU 295 5. chisturi radiculare suprainfectate DA B. Afectiunile dentoparodontale ale dintilor sinusali ce pot determina sinuzite maxilare sunt: A. durerea unilaterala localizata la nivelul etajului mijlociu al fetei cu iradieri DA B. In sinuzita maxilara acuta. enterococii NU E. obstructia ostiumului din meatul nazal mijlociu prin mecanism inflamator sau mecanic DA C. Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi: A. stafilococii DA 296 6. chisturi foliculare suprainfectate NU D. perforarea spatiului subantral prin chiuretaj intempestiv DA E. febra 37 – 38 grade NU C. procesul inflamator trece prin 3 faze succesive: A. impingerea unei radacini in sinusul maxilar in timpul extractiei denatre DA C. simultan cu cresterea secretiei de mucus DA 295 3. comunicare orosinusala neobservata sau incorect tratata DA B. chisturi nazoalveolare suprainfectate NU C. Accidentele si complicatiile extraxctiei dentare ce pot determina sinuzite maxilare sunt: A. alveolita postextractionala NU D. inflamatia cronica sau afectiuni alergice ale mucoasei rinosinusale DA B. cronica NU E. fumatul si expunerea la mediul cu noxe NU D. parodontita apicala acuta sau cronica a dintilor sinusali DA 295 4. pulpita totala purulenta NU E. Germenii microbieni cel mai frecvent implicati intr-o sinuzita maxilara de cauza dentara sunt: A. pneumococii DA D. supurata DA 296 7. candida albicans NU C. diminuarea rezistentei generale a organismului la infectii NU E. scaderea motilitatii ciliare. catarala DA D. ulcerativa NU C. streptococii DA B.294 2.

rinoscopie anterioara DA B. Comunicarea orosinusala imediata in timpul extractiei dintilor cu raport sinusal trebuie diagnosticata imediat pe baza urmatoarelor criterii: A. sinuzita cronica rinogena NU D. O luna NU C. 2 luni NU E. osteomielita maxilarului DA E. durata unei suferinte sinusale trebuie sa fie mai mare de: A. supuratiile geniene de cauza dentara DA C. prezenta sau absenta dintilor DA C. optiunea (experienta) chirurgului DA E. cauza comunicarii orosinusale NU 304 135 . marimea si localizarea defectului DA B. uneori cu aspect aerat DA B. la explorarea alveolei cu un stilet butonat se evidentiaza o senzatie de ―cadere in gol‖ DA E. 2 saptamani NU B. O luna si jumatate NU D. obstructie nazala DA 296 8. radiografiile standard pentru sinusurile anterioare ale fetei DA C.D. Examenele paraclinice complementare in sinuzita maxilara de cauza dentara constau in: A. sangerare mai abundenta din alveola. eliminarea prin alveola a unui continut lichidian serocitrin NU D. examinarea dintelui extras releva rizaliza apexurilor NU 303 12. proba Valsalva pozitiva DA C. examenul CT sau RMN DA E. Pentru a putea cataloga drept cronica. chistul mucos intrasinusal NU 299 11. sinuzita acuta rinogena DA B. cacosmie subiectiva NU E. Sinuzita maxilara acuta de cauza dentara trebuie diferentiata de: A. examen bacteriologic al puroiului si antibiograma DA 297 – 299 10. vechimea comunicarii orosinusale NU D. Alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii orosinusale se va realiza in functie de: A. radiografii cu film muscat NU D. Mai mare de 3 luni DA 297 9.

cu contur neregulat NU C. cura radicala a sinusului maxilar NU D. 2 saptamani NU B. O luna NU C. sutura marginomarginala a gingivomucoasei alveolare DA B. 35: Chisturi. administrare de antibiotice DA C. prescrierea unui decongestiv nazal DA 304 15. tumori benigne si osteopatii ale oaselor maxilare 1. Chisturile odontogene de origine inflamatorie sunt: A. aceasta se va temporiza: A. chisturile maxilarelor DA 299 14. in forma de para NU D. continand cantitati variabile de material opac NU 136 . Chistul anevrismal NU 450 2. aplicarea unei mese iodoformate supraalveolare timp de 5 – 7 zile DA E. Chistul colateral inflamator DA C. Cheratochisturile dau imagini radiografice radiotransparente: A. Chistul rezidual DA D.13. Chistul globulo-maxilar NU E. cu resorbtia radacinilor dintilor adiacenti DA E. chistul mucos intrasinusal DA E. sinuzita acuta rinogena NU D. 6 saptamani NU D. sinuzita cronica rinogena DA B. Daca plastia comunicarii orosinusale nu s-a efectuat imediat postextractional sau in primele 7 – 10 zile. unice sau multiple zone de radiotransparenta DA B. Daca deschiderea sinusala este medie de 2 – 6 mm se impun urmatoarele masuri: A. 2 luni NU E. Sinuzita maxilara cronica de cauza dentara trebuie diferentiata de: A. Chistul radicular DA B. sinuzita maxilara alergica DA C. 3 – 4 luni DA 308 TEMA NR.

Chisturile neodontogene sunt: A. apare frecvent la copii NU D. provine din vestigiile epiteliale localizate intre incisivul lateral si caninul superior NU C. absenta dintelui cauzal NU 456 6. epiteliu pavimentos stratificat DA B. abcesul vestibular DA B. cristale de colesterina NU E. supuratie nazogeniana NU E. chist dezvoltat pe meziodens DA 464 8. se exteriorizeaza frecvent in palatul anterior DA E. tumora maligna NU 137 .452 3. Chistul nazopalatin DA E. fibre dense de colagen DA 469 5. cel mai frecvent chist neodontogen DA B. adenomul pleomorf buza superioara NU C. radiotransparenta uniloculara DA B. zone de calcificare (corpi Rushton) DA C. Chistul nazopalatin este: A. Peretele chistului radicular este format din: A. Chist osos esential NU 464 4. strat conjunctiv fibros DA D. Cheratochisturi NU B. Aspectul radiologic tipic al chistului dentiger este: A. se dezvolta pe seama incisivului central superior NU 464 7. dintele cauzal erupt NU E. Chistul nazo. inconjoara coroana unui dinte inclus DA D. chist odontogen NU B. Chistul nazolabial este: A.labial DA D. radiotransparenta multiloculara NU C. Diagnosticul diferential al chistului nazoplalatin se face cu: A. Chistul median palatinal DA C. chist radicular pe incisivul central superior DA D.

este rezultatul transformarii unor resturi epiteliale DA E. pseudochist NU E. intraosoasa asimptomatica DA D. dintele cauzal ramane vital NU 467 12. apare la copii mai frecvent NU 465 9. nu are relatii cu dintii NU C. de exteriorizare DA E. chistul persistent dupa odontectomia mnolarului 3 inferior NU C. Chistul globulomaxilar este: A. radiotransparenta periapicala DA 466 11. chistul dermoid NU B. chist radicular persistent dupa extractia dentara DA B. chist neodontogen NU C. are contur policiclic NU D. chist radicular sau parodontal DA D. chist parodontal NU E. chist odontogen DA B. Etapele de evolutie ale chistului radicular sunt: A. chist radicular persistent dupa tratamentul endodontic DA D. Tratamentul chirurgical al chistului rezidual consta in: 138 . defect osos NU 465 10. chisturile osoase DA C. Diagnosticul diferential al chistului radicular se face cu: A. radiotransparenta rotunda sau ovala DA B. sinusul maxilar normal DA D.C. scurta. tumora a oaselor maxilare NU 470 14. are forma de inima NU E. chist de dezvoltare DA D. dureroasa NU B. Chistul rezidual este: A. chistul folicular NU 469 13. indelungata DA C. Chistul radicular are urmatorul aspect radiografic: A. chistul mucoid NU E.

leziuni traumatice NU E. radiotransparenta in ―bule de sapun‖ NU D. rezectie de mandibula cu plastie osoasa NU C. radiotransparenta bine delimitata NU C. tumori epiteliale DA B. chist parodontal NU 470 16. tumori cu celule gigante NU 474 17. Formele anatomoclinice ale ameloblastomului sunt: A. tumori ectomezenchimale DA D.A. Intraosos unichistic DA C. sigilarea suprafetei de sectiune a radacinii dentare NU D. keratochist odontogen primordial DA D. carcinoame osoase NU 493 139 E. chistectomie DA B. tratamentul cavitatii osoase postchistectomie DA 470 . leziuni nonosteogene DA C. leziuni tumorale DA D. Intraosos solid (multichistic) DA B. leziuni osteogene DA B. Tumorile benigne neodontogene sunt: A. displazii NU C. Clasificarea OMS (1992) a tumorilor odontogene: A. chistul periapical DA B. dinte inclus NU 484 19. leziuni osteogene maxilare NU E. radioopacitate cu structuri asemanatoare unui dinte DA B. Angiomatos NU E. chistul osos anevrismal DA C. Diagnosticul diferential al chistului residual se face cu: A. Cu celule gigante NU 474 18. Extraosos (periferic) DA D. odontomul se prezinta astfel: A. masa calcificata aparent amorfa DA E. Radiografic. rezectie de condil NU 15. tumori mixte (epiteliomezenchimale) DA E.

exostoze mandibulare NU D. Contraindicatiile relative ale rezectiei apicale sunt reprezentate de: A. parodontopatia marginala cronica (dinti cu implantare compromisa) DA D. leziuni periapicale de dimensiuni mici NU E. carcinom adenoid chistic DA C. corticala vestibulara groasa DA B. chist rezidual NU 506 TEMA NR. 36: Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale 1. Rezectia apicala are urmatoarele obiective: A. leziuni periapicale situate in proximitatea sinusului maxilar DA D. abcesul palatinal DA B. conservarea dintilor pe arcada in cazul parodontitelor marginale cronice avansate NU D. epulis NU E. Contraindicatiile absolute ale rezectiei apicale sunt reprezentate de: A. corticala vestibulara subtire NU C. raport nefavorabil coroana – radacina DA E. lamboul semilunar DA B. lamboul intrasulcular trapezoidal DA 140 . controlul asupra etanseizarii obturatiei corecte de canal DA E. dinti fara valoare protetica DA B. lamboul trapezoidal (Ochsenbein – Luebke) DA C.20. stoparea difuzarii agentilor microbieni din spatiul endodontic prin obturatia corecta de canal DA 174 2. pacienti cu imunosupresie NU 175 4. Diagnosticul diferential al torusurilor se face cu: A. fractura radiculara transversala in 1/3 apicala NU C. fractura radiculara verticala DA 175 3. Tipurile de lambouri utilizate in rezectia apicala sunt: A. conservarea dintilor pe arcada dupa esecul unui tratament endodontic DA C. indepartarea apexului si a tesuturilor patologice periapicale DA B.

departatorul poate fi plasat si pe structuri anatomice adiacente (exemplu pe nervul mentonier) NU D. accesul si vizibilitatea radacinilor este minima DA E. lamboul dreptunghiular NU E. daca este necesar se vor departa si buzele sau mucoasa jugala cu un alt instrument pentru a nu se produce leziuni ale acestora cu instrumentarul rotativ DA 183 9. obturarea retrograda a dintelui NU 141 .D. rezectia bizotata a 1/3 apicale a radacinii NU D. interesarea festonului gingival este completa DA D. incizia verticala nu se va extinde in mucoasa mobila DA E. baza lamboului trebuie sa fie mai mica decat marginea sa libera NU 180 – 181 8. departatorul se va sprijini pe os si niciodata pe lambou DA B. Principiile generale privind incizia si crearea lambourilor in rezectia apicala presupun urmatoarele: A. tensiunea in lambou este mare NU D. lamboul trebuie departat in tensiune NU C. este indicat pentru abordul mai multor dinti DA E. decolare facila NU C. inciziile verticale nu trebuie practicate in concavitatile dintre eminentele radiculare NU D. incizia se va realiza printr-o miscare ferma si continua DA B. Avantajele lamboului intrasulcular trapezoidal sunt: A. Dezavantajele lamboului gingival ―in plic‖ sunt: A. repozitionarea lamboului este dificila NU 179 7. lamboul intrasulcular triunghiular DA 177 – 178 5. daca accesul nu este suficient nu este permis a se prelungi incizia NU E. indepartarea in totalitate a tesutului patologic periapical DA B. incizia poate sa intersecteze o cavitate osoasa deja existenta sau care urmeaza a fi creata intraoperator NU C. obturatie corecta endodontica NU C. Chiuretajul periapical in cadrul rezectiei apicale are ca scop: A. Principiile generale in departarea lamboului presupune: A. sutura interdentara este usoara NU 179 6. mesarea cavitatii postoperatorii NU E. decolarea lamboului este dificila DA B. accesul chirurgical este foarte bun DA B. tensiunea supra lamboului este foarte mica NU C.

planul de sectiune va fi bizotat spre palatinal (45 grade) NU 11. plugger DA D. ultrasunete DA B. fractura radacinii NU 193 15. necroza osului NU E. Principiile generale in sectionarea si indepartarea apexului in cadrul rezectiei apicale propriu-zise includ: A. hemoragie tardiva NU D. sonda dentara NU C. piesa de turbina miniaturizata si freza con invers DA D. sa fie insolubil si stabil volumetric DA 190 13. sonda dentara NU C. escavatorul dentar NU 189 12.184 10. sa stimuleze regenerarea tisulara periradiculara DA E. piesa dreapta si freza con invers NU E. Materialul ideal pentru obturatia retrograda ar trebui sa indeplineasca simultan urmatoarele deziderate: A. planul de sectiune va fi bizotat spre vestibular (45 grade) DA E. Complicatiile postoperatorii imediate ale rezectiei apicale sunt urmatoarele: A. freza con invers NU 190 14. se va rezeca un segment apical de 1 – 3 mm. fuloar DA B. hematom DA C. planul de sectiune va fi intotdeauna orizontal NU D. Pentru realizarea obturatiei retrograde se poate apela la: A. sa fie biocompatibil DA B. edem DA B. este necesara neaparat rezectia apexului pana la limita geodei osoase rezultate dupa 186 chiuretarea procesului patologic DA C. sa nu fie radioopac NU D. Complicatiile postoperatorii tardive ale rezectiei apicale sunt: 142 . rareori mai mult DA B. freza rotunda NU E. Prepararea cavitatii retrograde se poate face cu: A. sa inhibe cresterea microbiana DA C.

molar inferior DA E. necroza osului DA 193 D. molar superior DA D. incisiv central inferior NU C. tulburari de sensibilitate B. fractura radacinii DA 16. Chiuretajul periapical este interventie chirurgicala ce are drept scop: A. osteotomia DA D. premolar superior NU 194 20. sectionarea portiunii coronoradiculare afectate si extractia acesteia DA E. suprainfectarea NU E.A. rezectia apexului NU E. hemoragia postoperatorie NU DA C. indepartarea unor chisturi de dimensiuni mici NU D. 3 saptamani NU E. Chiuretajul periapical are urmatoarele etape: A. inlaturarea materialului de obturatie in exces DA E. chiuretarea oricarui proces apical NU 194 18. Amputatia radiculara consta in: A. incisiv central superior NU B. obturatia radiculara cu materiale neresorbabile NU C. decolarea lamboului DA C. doua luni NU C. rezectia apexului NU B. o luna NU B. rezectia 1/3 apicala a radacinii NU B. Regenerarea osoasa dupa rezectia apicala are loc progresiv intr-o perioada de: A. rezectia totala a coroanei si mentinerea radacinii NU 194 143 . rezectia partiala a coroanei cu mentinerea portiunii radiculare NU D. 3 – 12 luni DA D. rezectia 1/3 cervicala a radacinii NU C. toaleta plagii si sutura DA 194 19. Peste 12 luni NU 193 17. incizia mucoasei DA B. Amputatia radiculara este aplicabila la urmatorii dinti: A.

Exista posibilitatea formarii hematomului (da) 198 2. Extracţia alveoloplastică A. este importantă menţinerea surplusului de mucoasă NU 219– 220 4. Are o creştere lentă. Fibromatoza tuberozitară: A. Se practica pentru frenul lingual (nu) C. Vestibuloplastia la maxilar A. Poate fi realizată numai la pacinţi cu atrofie osoasă moderată NU D.TEMA NR. Regularizarea reliefului osos nu poate fi realizată cu instrumentar rotativ NU 211 5. Se practica pentru frenul labial hipertrofic (da) B. In frenul hipertrofic ce produce diastema se excizeaza papilla interincisiva (nu) E. Apare la vechii purtători de proteze NU C. Este posibilă doar daca lungimea mucoasei mobile maxilare este satisfăcătoare DA B. Trebuie conservat deoarece permite stabilizarea protezelor NU B. Favorizează stabilitatea protezelor mobile DA D. Postoperator nu este necesară utilizarea de proteze modelante NU 144 . Determină adâncirea şanţurilor periosoase NU C. Apare datorită prezenţei molarilor de minte incluşi NU B. Torusul mandibular: A. Permite conservarea osului alveolar DA E. asimptomatică DA D. După îndepărtarea torusurilor. Se realizează concomitant cu extracţia dentară DA B. Este o hiperplazie a mucoasei crestei alveolare din regiunea retromolară maxilară DA C. Vindecarea la nivelul osului alveolar se obtine per primam (nu) D. Tratamentul este numai chirurgical DA E. 37: Tratamentul chirurgical preprotetic 1. Este întotdeauna bilateral NU E. Frenectomia: A. Prin această tehnică se conservă ţesutul submucos NU C. Favorizează creşterea distanţei intermaxilare NU D. Tratamentul constă în incizie ―în felie de portocală‖ perituberozitară DA 204-205 3.

Se poate anticipa adancimea santului realizat postoperator NU 217 11. Este necesară utilizarea de grefe de piele NU E. Se realizeaza numai sub anestezie locala NU D. Plastia şanţului pelvilingual A. Tratamentul chirurgical pentru frenul labial este: 145 . Creasta oblică internă ascuţită la edentaţi: A. Rezecţia modelantă a apofizelor genii hipertrofice A. Utilizarea grefelor de piele determină obţinerea unor rezultate superioareDA 209 7. Poate face imposibilă aplicarea unei proteze mandibulareDA E. Are o creştere rapidă NU 218 10. Poate desfiinţa şanţul pelviliingual DA D. Este localizat pe linia median la nivelul palatului DA B. incizia este plasată la nivelul mucoasei palatinale NU 210 6. Nu determină repoziţionarea inserţiilor muscular NU C. Intraoperator. Este realizată prin decolarea periostului de pe os DA E. Favorizează stabilitatea protezelor mobile NU C. Face imposibilă aplicarea unei proteze mandibulare DA B. Exista riscul hemoragiilor masive ale plexului venos pterigoidian DA E. Nu este necesar un conformator chirurgical NU D. Pentru regularizarea suprafeţei osoase se utilizează pile de os DA D. Poate fi necerară rezecţia modelantă a acestei creste DA 207 8. In tuberoplastie: A. De cele mai multe ori este acoperit de mucoasă cu aspect normalDA C.E. Desfiinteaza santul retrotuberozitar NU C. Permite o mai bună adaptare a protezelor mobile NU E. Sunt repoziţionate inserţiile muşchilor din planşeul bucal DA C. Indicată atunci când osul alveolar are contur corespunzător protezării DA B. Are intotdeauna o forma sferică NU D. Se imbunatateste inchiderea marginala a protezei totale DA B. Este necesară in situaţia atrofiei accentuate a crestei alveolare mandibulare DA B. Torusul palatin A. Este necesară utilizarea grefelor osoase NU 216 9.

A. are consistenta elastica sau ferma DA C. este constituit din tesut conjunctiv dens DA B. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre fibromatoza tuberozitara: A. Nici un raspuns corect NU C. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre frenul lingual: A. este o hiperplazie de iritatie DA B. acoperita de o mucoasa albicioasa. este localizata de obicei in fundul de sac vestibular DA C. mucoasa acoperitoare este neteda DA B. o hiperplazie a mucoasei crestei alveolare din regiunea retromolara mandibulara NU C. lenta a gingiei DA B. Frenoplastia cu vestibuloplastie DA 198 12. cu suprafata neregulata NU 204 15. dintii cu mobilitate crescuta se extrag la finalul interventiei chirurgicale NU 146 . Hiperplazia gingivala: A. afecteaza stabilitatea lucrarilor protetice fixe NU E. o hiperplazie a mucoasei crestei alveolare din regiunea retromolara maxilara DA E. determina tulburari de fonatie DA 200 13. o hipoplazie a mucoasei crestei alveolare din regiunea anterioara NU B. postoperator nu se aplica obligatoriu proteza veche rebazata NU 203 14. Frenoplastia in Z DA E. Frenectomia DA D. incizia initiala se realizeaza perpendicular pe festonul gingival NU E. nu reduce distanta intermaxilara NU D. cauzata de regula de traumatismele masticatorii DA D. poate contine fibre musculare din muschiul hipoglos NU C. poate contine fibre musculare din muschiul genioglos DA D. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre hiperplazia inflamatorie (de proteza): A. este obligatoriu efectuarea unei ortopantomografii DA 204 16. este caracterizata printr-o crestere asimptomatica. pentru leziunile cronice tratamentul este medicamentos si chirurgical NU E. Fibromatoza tuberozitara este: A. Frenoplastia in M NU B. poate fi localizata sau generalizata DA C. in absenta tratamentului nu se asociaza cu resorbtia osoasa a procesului alveolar NU D. examenul histopatologic in cazul leziunilor cu evolutie indelungata nu este obligatoriu NU D. nu reduce distanta dintre tuberozitate si apofiza coronoida NU E.

Afecteaza planul muscular subjacent NU 208 19. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre creasta balanta: A. spina nazala proieminenta NU 210 20. prin aceasta interventie se conserva tesutul submucos NU E. edemul ca urmare a traumatismului operator cu aparitia trismusului NU C. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre vestibuloplastia maxilara: A. nu are aspect inflamator DA C. Principalul dezavantaj al vestibuloplastiei mandibulare este: A. este o zona de hiperplazie DA B.206 17. Indicatiile vestibuloplastiei la maxilar sunt: A. pacienti cu atrofie severa DA C. o conditie clinica obligatorie este ca lungimea mucoasei mobile linguale si a frenului sa fie satisfactoare NU C. modificarea postoperatorie a adancimii santului vestibular din cauza bridelor cicatriceala si stimularea atrofiei osoase la nivelul crestei alveolare DA D. o conditie clinica obligatorie este ca lungimea mucoasei mobile labiale sa fie satisfacatoare DA B. postoperator poate fi modificata estetica buzei NU D. pacienti cu sant neutru DA E. pacienti cu atrofie moderata NU B. este localizata numai la mandibula NU D. durerea postoperatorie NU B. pacienti cu sant vestibular de 10 mm NU D. preoperator nu trebuie evaluat suportul osos NU 206 18. este indicate la pacientii cu atrofie medie NU 210 147 . este localizata de obicei in zonele laterale edentate NU E. modificarea insertiei muschilor genioglosi NU E.

Ramura a II-a DA C. Nevralgia trigeminala idiopatica are predispozitie pentru: A. Iradierea durerii NU D. intre 20 si 30 ani NU 916 4. intre 65 si 70 ani NU D. procese tumorale intracraniene DA E. neurinom de acustic NU B. compresiunea vasculara a nervului trigemen DA D. intre 40 si 50 ani NU C. Nevralgia de trigemen este de cauza: A. Ramura I-a NU B. Topografia durerii DA C. Ramura a IV-a NU E. Neurogena DA B. Cauzele frecvente ale declansarii nevralgiei esentiale (idiopatica) de trigemen sunt: A. Durerea cu caracterele ei bine conturate DA B. scleroza multipla DA C. Semnele vegetative NU E. Occipitala NU E. Varsta medie la debutul nevralgiei idiopatice de trigemen este: A. Raspunsul pozitiv la tratamentul medicamentos DA 917 – 918 148 . 38: Nevralgia de trigemen 1. intre 70 si 75 ani NU E. Diagnosticul clinic pozitiv al nevralgiei trigeminale esentiale se pune pe interogatoriul ce cuprinde urmatoarele elemente: A. Combinatia dintre aceste ramuri NU 917 5.TEMA NR. Prin compresia nervului trigemen DA 916 2. anomalii vasculare DA 916 3. Psihogena NU D. intre 52 si 58 ani DA B. Ramura a III-a NU D. Somatica NU C.

tratament chirurgical DA D. extractia dentara NU B. infiltratia ganglionului Gasser NU D. Tratamentul ―asociat‖ in nevralgia de trigemen consta in: A. Diagnosticul nevralgiei de trigemen simptomatice se stabileste pe baza urmatoarelor criterii: A. electroliza NU E. leucemie NU 917 8. cauzelor dentare NU E. Criteriile de diagnostic ale nevralgiei idiopatice de trigemen sunt: A.919 149 . infiltratii anestezice asociate cu sedative DA B. sialadenectomie NU 918 10. scleroza multipla ( la tineri) DA B. caracteristicele clinice ale durerii DA B. prezenta unor leziuni cauzale DA C. leziuni structurale demonstrate al ganglionlui Gasser DA C. neurinom de trigemen DA D. Tratamentul nevralgiei de trigemen: A. numai medicatie anticonvulsivanta NU C. atacuri dureroase stereotipice la fiecare individ DA 917 D.6. iradierea durerii NU C. craniotomie occipitala NU 918 . blocaj chimic anestezic asociat cu hipnotice DA E. prezenta in criza a ―ticului dureros‖ NU 917 9. prezenta zonelor trigger DA E. topografia durerii NU 7. Nevralgia trigeminala secundara se datoreaza: A. explorarea unghiului pontocerebelos DA E. prezenta ―ticului dureros‖ al fetei DA B. tratament medicamentos DA C. ortopantomografie NU D.

mandibula aluneca usor inainte. dar la un moment dat intra in contact si o pereche de dinti laterali. situatie in care medicul obliga mandibula pacientului sa alunece in linie dreapta si va gasi o interferenta intre toti dintii laterali din partea dreapta NU 150 . DA D. procesul alveolar vertical. plata. care fac o data contact cu dintii frontali. fara torus DA D. NU E. DA B. 39: Etapele tratamentului edentatiei partiale 1. iar in pozitie cap la cap se intalnesc toti dintii frontali NU C. foarte adanca NU 47 3. NU E. DA C. incongruente dento-alveolare. in functie de insertia frenului limbii. adanca. NU C. mandibula aluneca usor inainte. DA D. fenomene de pulpita la dinti fara nici o leziune carioasa. Anemiile genereaza: A. NU 48 4. La examinarea miscarii de propulsie se pot constata urmatoarele situatii: A. apare mobilitate dentara izolata la l sau 2 dinti. angerari gingivale. parcurgand un drum drept. procesul alveolar vertical. mandibula parcurge un drum drept. mandibula parcurge un drum cu o usoara deviere catre dreapta sau catre stanga. In regiunea linguala centrala cel mai favorabil este: A. in forma de „U" NU E. rarefierea proceselor alveolare. ingrosari ale proceselor alveolare. Se constata fenomene de trauma ocluzala atunci cand: A. senzatii de arsura la nivelul cavitatii bucale NU 44 2. procesul alveolar retentiv. in functie de insertia frenului limbii. plata. secretie salivara redusa. NU B. NU B. NU B. Cea mai favorabila protezarii este bolta palatina: A.TEMA NR. DA C. iar in pozitie cap la cap se intalnesc toti incisivii sau cel putin 2 perechi de antagonisti DA B. coloratie rosu intens a mucoasei bucale. DA D. procesul alveolar oblic. cu torus NU C. procesul alveolar retentiv. situatie anormala DA D. NU E. limba palida. NU 51 5. parcurgand un drum drept.

Cummer pentru stabilirea formelor clinice de edentatie partiala se caracterizeaza prin: A. daca al treilea molar este prezent si va fi utilizat ca dinte stalp.E. Applegate: A. DA B. pozitia condilului mandibular in cavitatea glenoida NU D. au fost enuntate cateva reguli de catre O. amprentarea preliminara de exercitiu NU D. spatiu periodontal. include si edentatia molarilor de minte. suprafetele edentate cele mai anterioare determina ordinea clasei de edentatie. tratamentele endodontice si reactiile periapicale DA 56 8. demonstrarea medico-legala a situatiei clinice DA 58 9. Examinarea radiografica in edentatia partiala intinsa va urmari: A. are 4 clase in functie de pozitia dintilor limitrofi. NU 61 151 . coroana) DA E. clasificarea se stabileste dupa realizarea extractiilor dentare. rapoarte ocluzale NU 53 7. NU C. are 3 clase in functie de topografia dintilor restanti NU 59 10. morfologia DA E. dintii stalpi (radacina. se va lua in considerare NU C. neavand antagonist. DA B. a fost prima clasificare.C. DA D.E. Pentru utilizarea clasificarii Kennedy. lungimea DA D. se va lua in considerare DA D. are 4 clase in functie de pozitia liniei care uneste crosetele. La examenul radiografic al radacinilor se vor urmari: A. mandibula parcurge intotdeauna un drum drept cand pleaca din pozitia de ocluzie cap la cap NU 52 6. daca molarul doi lipseste si nu este necesar sa fie inlocuit. numarul radacinilor DA B. precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic DA B. procesul alveolar la nivelul dintilor stalpi DA B. pozitia radacinilor NU C. Clasificarea lui W. daca al treilea molar lipseste. crestele alveolare DA C. Modelele documentare servesc la: A. nu va fi luat in considerare DA E. utilizarea in scop didactico-pedagogic DA C. NU E.confectionarea port-amprentei individuale NU E.

planurile de ghidare. forma arcadelor. NU 87-88 16. osteotomia transmaxilara. paralelografe cu brat vertical fix. DA C. interventii de remodelare si inaltare a crestelor alveolare. confectionarea lingurii individuale. Pe modelul de studiu se pot studia mult mai usor urmatoarele: A. DA 152 . numarul si topografia dintilor restanti. NU E. paralelografe cu brat orizontal articulat. Dupa modul de functionare se disting mai multe categorii de paralelografe: A. interventii de adancire a fundurilor de sac vestibulare. zonele dentare retentive necesare aplicarii portiunii flexibile a bratelor retentive ale crosetelor DA D. DA E. DA 75 14. NU D. realizarea unei proteze acrilice provizorii. NU D. NU 64-75 13. Cu ajutorul modelului de studiu se pot realiza urmatoarele: A. DA B. statusul parodontal. NU 84-85 15. interventii asupra frenurilor si plicilor alveolo-jugale. fizionomie. DA C. DA E. Restabilirea planului de ocluzie in edentatia partiala se va asigura prin: A. DA D. DA E. Axa de insertie a protezei este conditionata de: A. DA B. DA B. interventii pentru chisturi si tumori odontogene. slefuire la nivelul cuspizilor. punctul de contact. DA D. confectionarea machetei din ceara a seilor. NU C. NU 63 12. tipul de paralelograf utilizat. NU C. paralelografe cu brat vertical articulat. Interventiile chirurgicale care fac parte din tratamentul preprotetic se refera la: A. zonele de interferenta muco-osoasa sau dentare. DA C. paralelograf cu brat oblic articulat.11. si rezectia apicala. NU B. desenarea proiectului viitoarei proteze scheletate. confectionarea machetei scheletului protezei scheletizate. gradul de integritate coronara si afectare pulpara a dintilor restanti. DA B. paralelografe cu brat orizontal fix. chiuretajul periapical. DA E.

creste retentive in diferite regiuni. Interventiile chirurgicale asupra osului in edentatia partiala care fac parte din tratamentul proprotetic sunt necesare pentru: A. dinti rotati. DA E. NU C. prepararea lacaselor pentru pinteni externi. NU B. DA 153 . DA C. adancimea 2mm. adancimea l mm. NU 90 18. 1/3 din diametrul mezio-distal. extractia dintelui migrat. NU E. adancimea l mm. Interventiile chirurgicale asupra mucoasei in cadrul tratamentului proprotetic din edentatia partiala sunt necesare in mai multe cazuri: A. 1/3 din latimea vestibulo-orala. DA 90 19. remodelarea dintilor stalpi. bride laterale asimetrice. DA E. NU E. DA C. Realizarea lacaselor pentru pinteni ocluzali se pot realiza pe: A. 1/4 din latimea vestibulo-orala. hipertrofii si hiperplazii existente la nivelul versantilor crestelor. fren labial multiplu in dreptul grupului dentar restant. desfiintarea punctelor de contact interdentare. prepararea fetei ocluzale. In etapa de preparare a dintilor stalpi pentru protezarea mixta se urmaresc: A. DA B. indepartarea lucrarilor fixe necorespunzatoare. torus mandibular si maxilar de dimensiuni exagerat de mari. protezarea acrilica tranzitorie NU 88 17. DA E. 1/4 din diametrul mezio-distal. DA D. gingivectomii sau alveoloplastii şi acoperirea cu microproteze. NU C. NU D.5 mm. DA D. fundurilor de sac sau boltii palatine. realizarea planurilor de ghidare. NU 94 21. 1/3 din latimea vestibulo-orala. Dimensiunile unui lacas pentru pinteni externi trebuie sa fie: A. neregularitati osoase. fren labial inserat aproape de muchia crestei frontale. adancimea l mm. NU D. DA D. 1/4 din latimea vestibulo-orala. DA 91-93 20. rezectia unghiului gonion mandibular proeminent. adancimea l. dureroase la palpare. mai ales frontal. condil mandibular articular atrofiat. DA C.B. fren lingual alungit. NU B. ¼ din diametrul mezio-distal. devitalizari si amputari coronare. NU B.

igiena defectuos intretinuta. DA 154 . punti dentare sau bare fixate la microproteze. pe dinti vecini cu carii in oglinda. DA E. dinti cu pungi parodontale. convexitatea vestibulara mai mare de 1mm necesara pentru orice croset. DA D. dinti inclinati. DA 103 26. NU B. imprecizii de amprentare la nivelul boltii palatine. NU 99 24. DA 98 23. sufluri si retusuri. acoperirea si a papilei interdentare pentru a creste suprafata de contact a microprotezelor. dinti cu obturatii clasa l. DA 22. bule de aer. dintii stalpi din edentatii terminale. chiar daca implantarea este buna. lacas sau lacase pentru pinteni ocluzali. DA D. dinti stalpi indirecti. DA C. NU C. fie cu prag plasat la 1mm de parodontiu marginal. dinti abrazati. DA E. NU E.B. O coroana de invelis metalica pentru dintii laterali in scopul realizarii unei proteze scheletate trebuie sa indeplineasca mai multe conditii: A. utilizarea sistemelor speciale de mentinere. fie perfect plana. fata orala. NU D. DA B. DA C. DA C. DA 101 25. raportul coroana-radacina modificat in favoarea coroanei. NU D. dinti stalpi cu mobilitate moderata. Acoperirea dintilor stalpi cu microproteze pentru tratamentul amovibil al edentatiei partiale se face in urmatoarele situatii: A. cand dintii au anomalii de pozitie. coroanele partiale 4/5 sau 3/4. prezenta cariilor pe dintii limitrofi edentati. solidarizare pe dinti cu afectare parodontala diferita NU C. planuri de ghidare pe fetele proximale dinspre edentatii. NU B. DA E. radacini scurte. DA B. Solidarizarea dintilor stalpi este recomandata in urmatoarele situatii: A. DA B. existenta unor microproteze vechi necorespunzatoare ca adaptare sau nemodelate. cu prag plasat la 2mm de parodontiul marginal. NU C. NU E. DA 95 D. Impreciziile de suprafata ale amprentelor cu alginate sunt: A. fata orala. La solidarizarea prin microproteze se vor utiliza: A.

numai in port-amprenta individuala. DA 346 155 . in sens transversal lingura trebuie sa cuprinda: •pt. Pentru amprentarea functionala in edentatia partiala se recomanda utilizarea elastomerilor de sinteza: A. numai in port-amprenta individuala. sa fie prevazuta cu mijloace de retentie pentru materialul de amprenta. O lingura standard corecta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. NU E.nesustinute de lingura. la aplicarea lingurei in cavitatea orala. •pt.iar lingual sa nu depaseasca linia milohioidiana. DA B. in sens antero-posterior sa acopere: •pt. rasturnarii amprentei pentru confectionarea soclului modelului. NU E. DA E. mandibula: sa cuprinda directia crestelor edentate . marginile lingurii sa fie cat mai la distanta de linia de reflexie a mucoasei si sa deranjeze cat 339 mai putin miscarile functionale . La turnarea modelului preliminar deformarile se datoreaza: A. DA 343 30. DA 338 29. DA B. zonelor subtiri de alginat la marginile amprentei. maxilar: tuberozitatile . DA 28. DA C. DA C. dintii restanti. de consistenta fluida pentru amprenta functionala de spalare. NU D. mandibula: tuberculul piriform fara a deranja ligamentul pterigo-mandibular. de consistenta medie. la indepartarea amprentei din cavitatea orala. imprecizii de amprentare la nivelul dintilor restanti. maxilar: crestele alveolare. turnarea modelului cu gips prea fluid. in timpul conservarii amprentei si turnarii modelului. NU C. DA 321 27. DA C. in timpul "prizei". DA B. vestibular sa ajunga la 2-3mm de linia de reflexie a mucoasei. DA B. DA E. plasarii amprentei turnate in contact cu obiecte dure sau pe suprafete inclinate. tuberozitatile si dintii restanti din regiunea laterala. DA D. Impreciziile dimensionale ale amprentelor cu alginate sunt date de: A. alginatul desprins partial sau total de pe lingura.dintii restanti.linia ""Ah"" .D. fracturile amprentei.inainte de priza gipsului din amprenta. DA D. DA E. elastomeri foarte fluizi pentru corectarea amprentelor. NU D. de consistenta chitoasa. sa asigure o grosime suficienta si cat se poate de uniforma a materialului de amprenta. •pt. la preparare. de consistenta fluida pentru amprenta functionalizata in 14 zile.

deformarea elastica a amprentei cu alginat la insertia pe campul protetic. stimularea secretiei salivare a pacientului pentru prelungirea timpului de priza. In edentatia partiala de clasa a lll-a si a IV-a Kennedy. inregistrarea suprafetei mucoasei acoperitoare. lingura va ajunge in zona vestibulara laterala la 1 mm de linia de reflexie a mucoasei. Adaptarea lingurii individuale in cazul unei edentatii de clasa l Kennedy pentru amprentarea functionala va indeplini urmatoarele etape: A. deretentivizarea la nivelul tuturor spatiilor interdentare. utilizarea unei cantitati prea mici de alginat in raport cu port-amprenta. NU 351 33. DA B. NU D. NU 361 35. mentinerea amprentei cu alginat peste timpul necesar de priza pentru a nu se deforma. NU C. DA B. amprenta functionala pentru realizarea protezelor scheletate va avea ca scop: A. DA E. NU D. DA D. DA E. deretentivizarea la nivelul corpurilor de punte. NU 347 32. Cauze ale impreciziei amprentelor cu alginate sunt: A. redarea formei anatomice a mucoasei crestelor numai in edentatiile partiale de clasa a lV-a Kennedy cu intindere mare. reproducerea corecta a fetelor ocluzale a dintilor limitrofi edentatiei. DA D. reproducerea crestelor edentate. NU E. DA C. Scopul amprentarii functionale in edentatiile terminale clasa l si clasa a ll-a Kennedy se refera la: A. lustruirea dintilor slefuiti la nivelarea planului de ocluzie. o cantitate prea mare de saliva la marginile port-amprentei determina goluri de material. fractura amprentei la dezinsertie prin existenta unor zone retentive. DA C. modelarea vestibulara a amprentei care sa redea relieful buzei superioare. se respecta proportia apa si pudra. dar spatularea este lenta. extinderea amprentei functionale maxilare in zona „Ah"".31. NU B. inregistrarea periferiei mobile a campului protetic. lingura trebuie sa ajunga in zona vestibulara laterala la 2 mm de linia de reflexie a mucoasei. In tehnica amprentarii cu alginate trebuie respectate urmatoarele reguli: A. DA 156 . DA B. reproducerea anatomica a dintilor restanti si a tesuturilor inconjuratoare. NU E. NU 354 34. DA C. redarea formei anatomice a mucoasei crestelor in orice situatie clinica. reproducerea corecta a zonelor periferice mobile la nivelul edentatiei şi dintilor restanti. NU B.

DA E. In cazul existentei unui proces alveolar vertical si rezilienta mucozala minima. 1 mm.3 -2 mm. lingura se va opri la 1 mm de ligamentul pterigo-mandibular. 1. DA 364 D. desi nu este recomandata. in zona linguala laterala.5 mm de model. 0. marginea lingurii se va opri la 1 mm de aceasta NU 36. NU C. se face o amprentare compresiva. 0. 4 mm. marginea lingurii va acoperii ligamentul pterigo-mandibular. NU B. 2 mm. lingura individuala se realizeaza la 2 mm de model. Pentru utilizarea barei linguale inaltimea procesului alveolar este de cel putin: A. DA E. 40: Elementele structurale ale protezelor partiale scheletate 1. NU C.3-3 mm. 4 mm NU 142 2. NU B. 3 mm. lingura individuala se realizeaza la 0. Fata de mucoasa procesului alveolar bara linguala trebuie plasata la o distanta de: A.5-3 mm. NU D. DA B. 0. NU 157 . in regiunea distala. folierea va fi de: A. daca nu se palpeaza linia milohioidiana. NU 142 3. dupa o astfel de amprenta se vor realiza orice fel de proteze acrilice si scheletizate. 10 mm.C. in regiunea distala.1-0.3 mm. NU E. DA C. NU D. DA C. 9 mm. NU D. NU 365 TEMA NR. marginile lingurii se vor opri la adaptare la 2 mm de periferia campului protetic. 8 mm. Amprenta functionala cu alginat. se poate executa in urmatoarele conditii: A. NU E. 6 mm. NU B.

NU B. 1. proces alveolar vertical. DA C.5 mm NU E. 2-3 mm DA B. DA B. semipiriforma DA E. evita elasticitatea conectorului principal DA E. contribuie la sprijinul parodontal al protezei DA B. grosime 3 mm la extremitatea inferioara DA E. Printre rolurile crosetului continuu se numara: A.5 mm. semiluna NU D. Dimensiunile barei linguale sunt: A. 4 mm NU C. 1 mm NU D. NU 143 4. Forma pe sectiune a barei linguale cea mai indicata este: A. toate variantele sunt gresite NU 146 9. Daca procesul alveolar nu este suficient de inalt.distanta barei linguale fata de gingie va fi redusa cu: A. grosime 1 mm la extremitatea superioara. proces alveolar oblic. rezilienta mare a mucoasei crestelor. Caracteristicile crosetului continuu sunt: 158 . 1. NU E. NU 143 5. ovala NU C. dinti usor lingualizati. NU D. solidarizeaza dintii restanti DA D. stabilizeaza proteza in sens mezio-distal NU C. inaltime 4-5 mm.D. grosime 4 mm la extremitatea inferioara NU 144 7. nici un raspuns corect. nici un raspuns corect NU 144 8. inaltime 6-8 mm NU D. proces alveolar retentiv. rotunda NU B. O foliere de 1. DA C.5-2 mm se face in cazul existentei unui: A. dreptunghiulara NU 144 6. NU E.

0. grosime maxima de l mm DA C. 10 mm NU E. 3 mm NU 152 13. DA C.5 mm NU 148 11. presiuni exagerate asupra tesuturilor. schimbarea echilibrului biologic al cavitatii bucale. parodontiul marginal. DA B. forma pe sectiune semiovala DA D. DA E. 1.5 mm DA C. DA C. Zonele de despovarare sunt A. torus exagerat DA D. purtarea protezei permanent. DA 152 14. vestibularizarii dintilor frontali NU B.1-0.4-0.5-1 mm NU D. Bara vestibulara se aplica in cazul: A. latime de 2-3 mm DA 147 10.3 mm NU B. DA 159 . nici un raspuns corect NU 149 12. dintii. 5 mm DA C. DA B. 1 mm NU E. Efectele negative ale conectorilor principali dentomucozali asupra campului protetic sunt determinate de A. 2 mm NU D. In dreptul dintilor laterali conectorul principal metalic sub forma de placuta trece fata de parodontiul marginal la cel putin: A. forma pe sectiune patrata NU E. distalizarea dintilor frontali NU E. papila incisiva. Grosimea placii dento-mucozale mandibulare este de: A. 0. rugile palatine. lipsa de igiena orala. latime de 4-5 mm NU B. NU D.A. 8 mm NU B. lingualizare mare a dintilor frontali DA C. DA D. rafeul median. 0.

DA C. Pentru înregistrarea R.forma sectiunii transversale. NU 3. de ocluzie avem nevoie de A. nici un raspuns nu este corect NU 161 15. edentaţie clasa l când nu mai sunt unităţi de masticaţie suficiente. NU D.M. diametrul bratului retentiv NU C. cu ajutorul şabloanelor de ocluzie se face în A. edentaţie clasa a ll-a când nu mai sunt unităţi de masticaţie suficiente. lipsa modificărilor volumetrice.I. ceară de ocluzie. DA C. nu are nici o legatura cu numarul crosetelor si pozitia lor NU 165 TEMA NR. DA B. DA C. cunoştinţe crescute în timpul înregistrării. în edentaţii reduse clasele lll-lV Kennedy. de ocluzie presupune A. când dimensiunea verticală de ocluzie nu este păstrată. edentaţie clasa a lll-a.I. tipul de aliaj.M. 41: Determinarea si înregistrarea relatiei intermaxilare în edentatia partiala tratata cu proteze scheletate 1. DA 160 . nici un răspuns corect. precizie DA E. DA D. DA E. şabloane de ocluzie. NU E. NU E.E. există cel puţin 4 unităţi de masticaţie repartizate unilateral NU B. pastă de eugenat de zinc. DA B. DA 2. există cel puţin 4 unităţi de masticaţie repartizate bilateral. NU 4. DA D. Gradul de flexibilitate al portiunii terminale a bratului retentiv depinde de: A. se face atunci când A. DA C. rapoarte ocluzale puţin adânci. în edentaţii întinse clasa l şi clasa a ll-a Kennedy. NU D. cuprinderea tuturor dinţilor restanţi. mase termoplastice. DA E. DA B.M. Poziţionarea normală a modelelor funcţionale în I. edentaţie clasa a lV-a întinsă sau extinsă. Inregistrarea R. lungimea bratului retentiv.M. DA B. lacuri fluorurate.I. O înregistrare corectă a R. DA D.

DA E. DA C. DA E. Relaţii ocluzale incorecte se pot obţine: A. creste ascuţite. prin presiuni pe extremitatea distală a şeii şi pe elementele de menţinere directă NU E. Durerea la periferia câmpului protetic se datorează de obicei: A. DA B. rezilienţă mică a mucoasei. DA D. sensibile la presiuni. traumatizări marginale ale modelului şi atrofii ale crestelor. NU C. DA E. unor şei supraextinse. contur neregulat al crestelor (exostoze). să se realizeze contacte de tipul cuspid-pantă cuspidiană. posterioare şi laterale DA B. prin presiuni pe cuspizii vestibulari ai dinţilor laterali DA C. 42: Biodinamica protezelor scheletate în cavitatea bucala 1. DA B. Stabilitatea protezei se verifică: A. DA C. NU TEMA NR. să existe cât mai multe contacte interdentare în intercuspidare maximă şi relaţie centrică. prin presiuni pe extremitatea distală a şeii şi pe elementele de menţinere indirectă DA D. să se acorde importanţă deosebită contactului cuspizilor palatinali superiori cu foseta antagonistă şi cuspizilor linguali inferiori. prin aplicarea de presiuni digitale anterioare. mucoasă subţire şi atrofică. contacte premature şi interferenţe ocluzale. DA 161 .5. Durerea localizată numai la nivelul crestelor se poate datora următoarelor cauze: A. deoarece aceştia contribuie mai mult la stabilizarea protezelor. DA 3. Pentru a obţine o stabilitate a protezelor în timpul masticaţiei se va avea în vedere: A. DA 4. nici un răspuns corect. DA D. conectori principali rigizi. plusuri acrilice pe faţa externă a şeilor. margini ascuţite sau aspre ale şeilor. NU E. NU D. cosistenţa uniformă a valurilor de ocluzie din ceară. NU 2. NU C. consistenţa neuniformă a valurilor din ceară. DA B. să se monteze dinţii laterali strict pe mijlocul crestelor. să se realizeze contacte interdentare numai de tipul cuspid-fosetă. prin presiuni pe extremitatea mezială a şeii. DA B. lipsa de adaptare a şeilor la nivelul crestelor. NU D. datorită rezilienţei mucoasei prin modificarea poziţiei şabloanelor.

când conectorul principal este plasat în zona anterioară a palatului. NU E. Testul de rotaţie al protezei se face: A. DA B. renunţarea la retuşuri datorită unei toleranţe relative la durere a pacienţilor. la mandibulă. DA E. De obicei. sunt următoarele: A. DA D. DA B. aplicându-se presiuni pe extremitatea distală a şeii. NU C. când spaţiul pentru limbă este mare. NU C.5. marginea vestibulară a şeilor din zona premolarilor. durerea violentă nu este întotdeauna legată clinic de un semn de iritaţie care poate fi DA 7. DA B. marginea linguală a şeilor în zona frontală. DA D. căptuşiri reziliente. lipsei de stabilitate a protezei. aplicându-se presiuni pe extremitatea mezială a şeilor. DA E. Întrucât durerea este cel mai frecvent simptom după aplicarea protezei se va preciza: A. când grosimea protezei este mare. la mandibulă. marginea vestibulară a şeilor în zona frontală. toate răspunsurile de mai sus sunt corecte. Acumularea de alimente sub proteză se datorează A. când crestele sunt ascuţite şi sensibile. lipsa de echilibrare ocluzală este cauza frecventă a apariţiei durerii. la mandibulă. marginea linguală a şeilor la nivelul liniei milohioidiene. aplicându-se presiuni pe elementele de menţinere directă. DA D. NU 9. Dificultăţile de vorbire se datorează: A. când dinţii frontali sunt montaţi prea mult spre oral. DA E. DA E. zonele din marginile şeilor asupra cărora trebuie să se intervină. NU 8. DA D. NU C. DA D. când dinţii frontali sunt montaţi prea mult spre vestibular. atrofia în timp a crestei. NU 10. stare generală. în apariţia durerii intervine şi gradul de fragilitate a mucoasei. DA B. lipsei de adaptare a şeilor necorectate prin căptuşire. DA 6. depărtării marginilor şeii de zonele retentive ale crestei. Tratamentul începe cu localizarea zonei dureroase şi apoi înlăturarea cauzei A. NU C. DA E. DA D. cât de mare trebuie să fie retuşul pentru a nu periclita adaptarea şi rezistenţa protezei. apoi tratamentul chirurgical pentru exostoze. DA C. DA C. NU B. DA B. NU 162 . marginea şeilor la nivelul crestei zigomato-molare. căptuşirea şeilor când se constată necongruenţa dintre şei şi creste. la mandibulă. legată de vârstă. aplicându-se presiuni pe elementele de menţinere indirecte. înlăturarea contactelor premature şi a interferenţelor. lipsei de menţinere a protezei. căptuşirea protezei. înlăturarea plusurilor de acrilat.

Durerea care apare la periferia câmpului protetic se poate datora: A. DA B. NU 13. Durerea localizată numai la nivelul crestelor se poate datora următoarelor cauze: A. DA B. răspunsurile A. pintenul ocluzal a fost realizat mai lung decât ¼ din diametrul M-D al dintelui. şei supraextinse.11. doar răspunsurile A şi B sunt corecte. DA 12. DA E. şei supraextinse peste limitele fiziologice. pacientul să muşte pe proteză în scopul aşezării ei pe câmpul protetic. NU C. Desprinderea protezelor scheletate de pe câmpul protetic poate apărea în următoarele situaţii: A. DA B. cu degetele pe croşete la nivelul pintenilor. NU 163 . mucoasă subţire şi atrofică. DA E.B şi C sunt corecte. NU 15. se pot căptuşi doar protezele cu sprijin mixt: dento-mucozal şi muco-osos. unor margini ascuţite sau aspre ale şeilor. proteza va fi împinsă de-a lungul axului de inserţie. dinţii artificiali montaţi la mandibulă sunt prea lingualizaţi. Contactul prematur pe pintenii ocluzali poate apăra în următoarele situaţii: A. prin presiuni uşoare. DA D. pintenul ocluzal a fost realizat prea gros. croşete foarte elastice. contur neregulat al crestelor (exostoze). dinţii artificiali montaţi în afara muchiei crestelor. DA 16. DA E. scheletul metalic al protezei să fie în bună stare şi perfect adaptat la dinţii restanţi. DA E. DA B. Căptuşirile protezelor parţiale scheletate se fac în următoarele condiţii: A. pintenul ocluzal modifică morfologia fosetei şi cuspidul antagonist nu mai găseşte un spaţiu corespunzător. unor margini ale şeilor incorect adaptate din cauza deformării marginilor amprentei în timpul turnării modelului. NU D. NU D. DA C. răspunsurile A şi D sunt corecte. DA 14. DA B. DA D. NU E. ocluzia să poată fi echilibrată prin mici şlefuiri de echilibrare. aplicând proteza cu croşetele în dreptul dinţilor corespunzători. unor şei supraextinse. DA D. NU C. şei corecte privind extinderea şi modelarea marginală. dinţii artificiali să fie în bună stare şi montaţi corect. DA C. DA C. pintenul ocluzal a fost realizat mai lat decât 1/3 din lăţimea V-O a dintelui. doar răspunsurile C şi D sunt corecte. plusuri acrilice pe faţa internă a şeilor. DA C. DA E. unor contacte premature şi interferenţe ocluzale. NU D. margini ascuţite sau aspre ale şeilor. Inserţia protezei parţiale scheletate pe câmpul protetic se face: A. DA B. doar răspunsurile A şi B sunt corecte.

NU D. adăugarea unui strat de acrilat autopolimerizabil la şeile protetice. ceea ce dă un aspect neplăcut protezei. înlocuirea dinţilor artificiali. DA C. când dinţii artificiali sunt deterioraţi sau abrazaţi. NU 19. când s-a produs o atrofie mică a crestelor. ca urmare a unor căptuşiri repetate. când există atrofii mari ale crestelor. DA C. Necesitatea căptuşirii unei proteze terminale se apreciază prin: A. testul de rotaţie al protezelor terminale este evident pozitiv şi sesizat de pacient. înlocuirea atât a dinţilor artificiali cât şi a şeilor.B şi C sunt corecte. când s-a produs o atrofie mare a crestelor. NU D. DA C. înlocuirea şeilor acrilice şi scheletului metalic. DA B. dinţii artificiali sunt deterioraţi. Rebazarea protezelor scheletate constă în: A. NU 18. doar răspunsurile A. NU 164 . Materialele reziliente de căptuşire au următoarele dezavantaje: A. dinţii artificiali fiind păstraţi şi montaţi în aceeaşi poziţie. NU E. NU C. DA E. aspectul protezei lasă mult de dorit. proteza a fost căptuşită şi are un aspect neplăcut.B şi C sunt corecte. Indicaţiile rebazării sunt următoarele: A. legătura slabă între acrilatul şeilor şi materialul rezilient. Căptuşirea protezelor vechi care tratează edentaţii de clasa l şi a ll-a. DA B. DA D. NU C.C şi D sunt corecte.17. DA B. când s-a produs o atrofie uniformă a crestelor. DA E. DA E. Refacerea şeilor protezelor scheletate şi a arcadei dentare artificiale se realizează: A. răspunsurile A. proteze vechi căptuşite sau reparate de mai multe ori. toate răspunsurile sunt NU. miros şi gust neplăcut din cauza porozităţii inerente a materialului rezilient. NU E. testul de rotaţie al protezei. când există atrofii mici ale crestelor. NU B. DA D. presiuni digitale pe extremitatea distală a şeii. răspunsurile A.B şi C sunt NU. refacerea şeilor protetice. datorită consistenţei materialului. DA C. acrilatul şeilor unei proteze noi este poros. NU 20. NU 22. DA B. DA D. schimbarea culorii materialului rezilient în timp. presiuni pe elementele de menţinere indirectă (contrabasculante). DA B. NU E. este indicată: A. NU 21. DA D. când s-a produs o atrofie neuniformă a crestelor. răspunsurile B. starea de discomfort resimţită de pacient.

DA B. NU C. hârtia de articulaţie. 43: Înregistrarea relatiilor intermaxilare în protezarea fixa 1. este o poziţie inconstantă. cea mai anterioară. stentz-ul. DA D.TEMA NR. are o radacină puternică (cea mai lungă). NU C. În cazul in care poziţia CCP este susţinută de un singur incisiv maxilar se vorbeşte de A. are o situaţie topografică privilegiată. În cazul mişcării de lateralitate cu conducere canină. IM şi RC la subiecţii care nu prezintă point centric NU E. DA D. neforţata DA 5. este o poziţie funcţională. DA B. RC la subiecţii care nu prezintă point centric NU 2. DA E. NU D. contact prematur în propulsie pe partea nelucrătoare NU E. este o poziţie care poate fi determinată. IM şi RC la subiecţii care prezintă point centric DA D. DA C. contact prematur în propulsie pe partea lucrătoare DA D. DA B. este un dinte voluminos NU C. Materialele elastice de înregistrare interocluzală (siliconi sau polieteri) se pot utiliza în înregistrarea: A. Despre RC se pot afirma următoarele: A. la distanţă de locul de aplicare al forţei si de punctul de sprijin. interferenţă prematură în propulsie pe partea lucrătoare NU B. este o poziţie diagnostică. contact prematur în lateralitate pe partea lucrătoare NU 3. DA B. cea mai înaltă. parodonţiul caninului este dotat cu o sensibilitate proprioceptivă mai fină si mai specializată decât a celorlalţi dinţi. cea mai posterioară. cea mai joasă. mişcării de propulsie NU B. acest dinte este in stare să suporte singur întreaga mişcare deoarece A. NU C. DA E. NU 6. osul alveolar al caninului este special structurat DA E. NU 165 . În înregistrarea RC se folosesc ca medii de marcare: A. interferenţă prematură în propulsie pe partea nelucrătoare. poziţia de relaţie centrică este poziţia condilului in cavitatea glenoidă: A. mişcării de lateralitate NU C. Conform definiţiei. DA 4. este o poziţie nefuncţională. ceara de ocluzie.

DA C. DA D. nu trebuie să depăşească ecuatorul clinic al dinţilor arcadei. mandibula se plasează in una din aceste poziţii numai câteva minute pe zi. DA E. asincrone DA E. sincrone. DA C. Poziţiile-limită superioare a diagramei Posselt: A. DA E. să existe obstacole dentare (contacte premature sau interferenţe) în RC. sa cuprindă întreaga faţă vestibulară a arcadei. NU B. NU B. să cuprindă întreaga faţă orală a arcadei. Poziţionarea manuală a modelelor (fără o înregistrare specială) in RC se poate realiza numai în mod excepţional. DA 8. NU 12. să cuprindă feţele vestibulare si orale ale arcadei în întregime. NU 10. DA 9. 2-4 cm la nivelul premolarilor. NU E. banda Joffe. Muşchii ridicători şi coborâtori implicaţi în ciclul masticator au contracţiile: A. 2-4 mm la nivelul premolarilor. NU D. sunt raporturile mandibulo-craniene cel mai frecvent utilizate pentru evaluarea clinică a relaţiilor intermaxilare de ocluzie.8 mm la nivelul cuspidului mezio-vestibular al primului molar. sunt determinate de contactele dento-dentare DA C. DA E. modelând contracţia musculară. în următoarele condiţii: A. simetrice. 2. indirect. DA B. pe faţa vestibulară trebuie să cuprindă numai vârfurile cuspizilor. modelând recepţia periferică in timpul masticaţiei. NU C. Direct. sunt patogene. NU C. NU D. DA B. RC coincide cu IM.D. asimetrice. DA D. IM sa fie instabilă. simetrice si sincrone. O înregistrare ocluzală corectă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: A. NU 11. sunt nefuncţionale cu excepţia PM. Valoarea spaţiului de inocluzie are dimensiunile: A. Controlul central asupra masticaţiei se realizează la nivelul cortexului cerebral: A. NU 166 .7-3. NU D.8-2.7 mm la nivelul cuspidului mezio-vestibular al primului molar. NU E. 1. 1-4 mm la nivelul tuturor dinţilor. DA E. prin feedback pozitiv si negativ. DA B. modelele de ghips să fie incomplete. ghipsul NU 7. NU C. NU B. DA D. modelele de ghips să nu aibă plusuri la nivelul feţelor ocluzale.

DA C. DA 18. CCP. 87% dintre subiecţi prezintă LC. parodontal NU D. NU D. DA B. NU B. Ce afirmaţii sunt corecte în ceea ce priveşte ocluzia (IM) de necesitate: A. NU B. este o mişcare de translaţie. molarii. DA C. DA D. 13% dintre subiecţi prezintă LC. DA C. NU D. NU B. înlăturarea precoce a obstacolului duce la instalarea IM iniţiale. 50% dintre subiecţi prezintă PC. DA B. DA C. înlăturarea tardivă a obstacolului nu este urmată şi de revenirea mandibulei la IM iniţiale. Mişcarea Bennett: A. DA D. alveolar NU 167 . NU D. este o IM diferită de cea iniţială. Care afirmaţii sunt corecte în ceea ce priveşte Point Centric şi Long Centric după Dawson: A. NU C. NU E. La ghidajul antero-lateral participă: A. premolarii. unul sau mai mulţi incisivi. articular DA E. NU E.13. NU E. dentar NU C. se instalează din cauza unui obstacol persistent mult timp. caninul si premolarii. DA E. R. este o mişcare de rotaţie. se referă la condilul pivotant. se instalează din cauza unui obstacol recent. Poziţiile mandibulo-craniene din diagrama Posselt care se găsesc in interiorul diagramei frontale sunt: A. muscular NU B. 87% dintre subiecţi prezintă PC. NU 14. NU 15. se referă la condilul orbitant. DM. DA E. DA 16. caninul. PM. IM. apare în propulsie. 13% dintre subiecţi prezintă PC. NU 17. Determinantul posterior al ocluziei este: A.

se efectuează vorbirea NU 20. 23 mm anterior de tragus NU E. nu apar la edentatul total NU D. migrări orizontale sau verticale ale dinţilor DA C. poziţie de relaţie centrică DA D. în sens transversal planul median mandibular şi cranian corespund DA B. poziţie de intercuspidare maximă. nu se înregistrează cu şabloanele de ocluzie NU E. în sens sagital planul median mandibular şi cranian corespund NU C. proteze parţiale fixe sau mobilizabile corect realizate. Marea majoritate a autorilor susţin că RC este poziţia în care: A. 23 cm posterior de tragus NU TEMA NR. Termenii folosiţi în literatură pentru a defini relaţia centrică sunt: A. nu se utilizează testele funcţionale pentru determinare. se efectuează fonaţia NU D. NU 3. uzura exagerată sau provocată de activităţi parafuncţionale DA D. edentaţii parţial reduse NU B. NU 4. poziţie ocluzală NU E. în sens sagital condili centraţi în fosele manddibulare DA 168 . 44: Sistemul disfunctional al SSG 1. În relatie centrică mandibula este reperată în cele trei direcţii ale spaţiului astfel: A. Ocluzia instabilă apare în: A. poziţie de retruzie DA B. edentaţii parţiale întinse cănd dinţii restanţi nu pot realiza contacte ocluzale ca urmare a numărului redus şi/sau a topografiei nefavorabile DA C. punctul tegumentar in care se găseşte axa balama terminală se află la: A. Relaţia intermaxilară fără ocluzie apare în următoarele situaţii: A. 13 cm anterior de tragus NU B. 13 mm anterior de tragus DA D.19. se efectuează masticaţia NU B. se efectuează deglutiţia DA C. poziţie ligamentară sau balama ligamentară DA C. edentaţii parţial reduse NU E. La majoritatea subiecţilor. se efectuează incizia NU E. NU 2. edentaţii parţial întinse DA B. 13 mm posterior de tragus NU C.

este de aproximativ 1 mm DA E. tehnica bilaterală DA E. metoda bimanuală. mecanică DA B. metoda unimanuală. este de aproximativ 0. 45-65 ° NU 10. Reperele relaţiei centrice sunt: A. Metodele de determinare a relaţiei centrice include: A. tehnica cu un deget DA B. tehnica cu două degete NU C. farmacologică DA C. Unghiul format de Jig-ul Lucia posterior şi superior de le planul de ocluzie este de: A. NU 7. în sens transversal centrarea condililor în fosele mandibulare NU E. reper labial NU 6.75 mm. se numeşte wide centric DA D. reper lingual NU D. 45-60 ° DA E. psihologică DA E. metoda unimanuală.D. 25-45 ° NU C. în sens vertical centrarea condililor în fosele mandibulare. reper muscular DA C. NU 8. Relaxarea musculară în determinarea relaţiei centrice poate fi: A. este rapid. metoda unimanuală. se numeşte long centric NU B. simplu şi precis DA 169 . tehnica cu localizatorul centric DA 9. facilitează diagnosticul şi deprogramarea mandibulară rapidă DA C. reper osos DA B. DA 5. metoda bimanuală. 15-30 ° NU B. indusă numai prin exerciţii. ghidarea neuromusculară a mandibulei şi înregistrarea RC cu ajutorul suportului de înregistrare DA B.2-1. reper articular DA E. permite controlul poziţionării autoghidate a mandibulei în RC DA E. numai prin stimulare electrică NU D. 30-45 ° NU D. se numeşte freedom in centric NU C. tehnica cu trei degete DA D. Sistemul OSU de determinare a relaţiei centrice are drept avantaje: A. nu menţine o DV selecţionată NU D. Existenţa unei libertăţi de mişcare a mandibulei în relaţie centrică în sens transversal: A.

30 ° NU C. NU 170 .11. nu depinde de curbura incizală. eliminarea şi împiedicarea recidiveisimptomatologiei DTM DA E. 15 ° NU B. suferă modificări morfologice în timp. poate avea loc în poziţii excentrice mandibulo-craniene DA C. există număr maximal de contacte dento-dentare DA B. nu trebuie susţinută de toţi cei opt incisivi NU C. nu determină dezocluzia dinţilor posteriori NU D. obtinerea stabilităţii ocluzale a la long DA B. transformarea ocluziei de necesitate în ocluzie habituală sau traumatică în cazul persistenţei acestuia DA 15. 45 ° DA E. Mişcarea de propulsie a mandibulei este: A. poate avea loc în poziţii centrice mandibulo-craniene NU D. Tratamentul ocluziei traumatice are drept obiective: A. In tehnica bilaterală de înregistrare a RC poziţia fotoliului dentar faţă de podea este la: A. În poziţia de IM: A. situarea asimetrică a condililor în fosele mandibulare DA E. situarea simetrică a condililor în fosele mandibulare NU D. contracţie inegală a muşchilor ridicători DA B. Suprafeţele dentare de ghidaj sunt reprezentate de: A. versanţii ocluzali ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor şi molarilor maxilari DA E. versanţii ocluzali ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor şi molarilor mandibulari NU C. NU 16. 35 ° NU D. apariţia ocluziei de necesitate DA C. nu suferă modificări morfologice în timp NU E. Prezenţa unui obstacol pe traseul ORC-PIM determină: A. funcţionalitate a ADM satisfăcătoare pentru pacient DA C. numărul dinţilor frontali ce participă la ghidaj nu este relaţionat cu alinierea dinţilor în sectorul frontal NU E. versanţii ocluzali ai cuspizilor linguali mandibulari DA B. obligatoriu revenirea la rapoartele ocluzale iniţiale NU 14. indepărtarea obstacolului ce va duce la revenirea automată la PIM inţială NU D. 50 ° NU 12. DA 13. suprafeţele palatinale şi/sau marginile incizale ale incisivilor şi caninilor maxilari DA D. ghidată de feţele palatinale şi/sau marginile incizale ale incisivilor şi caninilor maxilari DA B. marginile incizale ale incisivilor şi caninilor mandibulari.

DA 21. ghidaj anterior NU B. ocluziei in relatie centrica nu este supusa modificarilor NU 19. edentatia terminala bilaterala redusa NU D. Sunt considerate de natură ocluzală următoarele semne de suferinţă parodontală: A. ghidaj mixt NU E.17. Aplicarea de pelote vestibulare. Prezenţa hipertensiunii arteriale. Aplicarea elementelor de menţinere şi stabilizare incorect concepute şi realizate. Sunt absente suferinţa articulară şi musculară. uzura accentuata a arcadelor dentare DA B. Aplicarea protezelor parţiale mobilizabile acrilice care nu menajează parodonţiul marginal al dinţilor restanţi. NU 171 . DA C. Prezenţa plăcii bacteriene NU B. ghidaj canin DA C. Aplicarea de braţe opozante ale croşetelor care nu-şi exercită rolul de reciprocitate. În cursul mişcării de lateralitate pot interveni următoarele tipuri de ghidaj: A. Patologia ATM. Masticaţia este satisfăcătoare DA C. DA 18. Abaterea de la morfologia ocluzală aunui dinte. Restaurările odontale prin obturaţii necorespunzătoare NU E. Există leziuni odontale coronare reduse ca număr şi profunzime NU E. tratamente protetice incorecte DA E. NU 22. Aplicarea de conectori secundari care transmit forţele în afara poligonului de susţinere parodontală. Mobilitatea dentară. ghidaj de grup DA D. Nu sunt considerate semne de suferinţă parodontală de cauză odontală: A. Disfuncţia ocluzală constă în: A. Suferinţe primare neuro-musculare DA E. NU B. Prezenţa depozitelor de tartru NU D. NU E. DA 23. Retracţiile gingivale DA C. Există stabilitate ocluzală DA B. DA B. edentatia terminala bilaterala intinsa DA C. NU D. Disfuncţia mandibulo-craniană poate avea determinare etiologică legată de: A. Asocieri etiologice complexe. Prezenţa arteritei temporale. ghidaj lateral secvenţial cu dominanţă canină. DA C. Fonaţia este satisfăcătoare DA D. DA D. Factorii care determina modificarea ocluziei in relatie centrica sunt: A. DA 20. Nu se realizează terapie ocluzală specifică atunci când: A.

NU C. NU E. Prezenţa semnelor subiective şi obiective de suferinţă la nivelul structurilor şi funcţiilor aparatului dentomaxilar. pe secţiune are aspect de unghi ascuţit deschis spre vestibulul bucal. NU 28. Disfuncţia temporo-mandibulară de origine musculară constă în: A. NU B. durere miofascială DA C. NU 25. localizare pe faţa vestibulară a dinţilor în zona coletului. De dezvoltare DA B. Hipomobilitate. NU 24. NU D. interesează smalţul şi cementul (după recesiune). Sunt caracteristici ale durerii din cadrul disfuncţiei mandibulo-craniene: A. DA 29. NU E. Miloliza este caracterizată prin: A. hipermotilitate prin fibroză musculară. DA C. NU B. pot fi asociate cu hiperaciditatea gastrică NU 172 . NU B. hipermotilitate antalgică. interesează smalţul şi dentina. DA E. DA B.B. Leziunile cuneiforme adevărate: A. DA E. traumatismele suferite în antecedente. localizare pe faţa vestibulară a dinţilor. carii. NU D. miozită. Abaterea de la morfologia ocluzală a unui grup dentar. DA E. Fisurile / fracturile coronare din cadrul disfuncţiei madibulo-craniene sunt legate de : A. pe secţiune are aspect de unghi obtuz deschis spre vestibulul bucal. traumatizarea ocluzală. NU D. DA D. Dizarmonie ocluzală. DA 26. Se calmează la antalgice obişnuite. Se exacerbează la mişcarea mandibulei. De natură inflamatorie. coexistenţa unor tulburări trofice ce duc la scăderea rezistenţei mecanice a ţesuturilor dure dentare. Ankiloza. Este generalizată. NU C. NU B. DA E. Se exacerbează noaptea la căldura pernei NU D. Abaterea de la morfologia ocluzală a întregii arcade. Prin deplasări meniscale DA C. DA C. NU D. NU C. sunt lipsite de dentină cariată. Bilaterală de obicei. NU 27. prezenţa unui antagonist migrat orizontal. Disfuncţia temporo-mandibulară de origine articulară poate fi: A. spasme musculare.

leziunile periapicale datorate cariei dentare. NU E. apar în special între incisivul central şi cel lateral. oboseală. maseterine. DA E. boselarea proceselor alveolare DA E. obstacolele ocluzale. se manifestă ca o tensiune. reducerea înălţimii coronare. cel mai frecvent cu localizare maseterină. DA C. DA D. asocierea durerii temporale. NU 31. DA B. mobilitatea observată la palpare cu pensa dentară NU C. modificarea dimensiunii verticale de ocluzie în toate cazurile. prezenţa unui ulcer gastric. NU B. NU 33. se manifestă ca o jenă cel mai frecvent la nivelul muşchiului trapez. DA D. Fremitusul reprezintă: A. NU B. NU C. NU 34. ştergerea reliefului ocluzal DA B.D. mobilitatea fiziologică a unui dinte NU B. nu se asociază cu limitarea mişcărilor mandibulei. NU 32. DA E. rezorbţia limbusului alveolar NU 35. DA 173 . prezenţa parafuncţiilor. NU D. gradul de abrazivitate al dietei pacientului. DA D. ingrosarea laminei dura NU D. sunt favorizate de coexistenţa parodontopatiei. accentuarea curbei transversale a ocluziei. întreruperea laminei dura. mobilitatea dinţilor în momentul atingerii poziţiei de intercuspidare maximă. Tremele secundare: A. NU C. Gradul de abraziune nu depinde de: A. DA E. NU E. poate fi urmarea bruxismului nocturn. vârsta pacientului. DA B. mobilitatea percepută prin aplicarea pulpei degetului pe procesul alveolar NU E. NU 30. pot fi asociate cu consumul de băuturi soft carbogazoase. submaxilare se consideră semn patognomonic de disfuncţie ocluzală. mobilitatea apărută în cursul mişcărilor mandibulare cu contact dentar (sesizată la palpare). pot fi asociate cu hiperaciditatea după o cură prelungită cu citrice. Bruxismul se caracterizează prin:. sunt determinate de prezenţa tartrului. Nu sunt semne radiologice specifice disfuncţiei mandibulo-craniene: A. NU D. A. Durerea musculară locală are următoarele particularităţi: A. NU C. rarefacţia osoasă periapicală datorată traumatismului ocluzal. apar secundar edentaţiilor şi migrărilor dentare. apar îndeosebi frontal maxilar ca rezultat al suprasolicitării ocluzale. NU C.

NU D. formei si grosimii marginilor protezei DA C.36. pentru reducerea cuspizilor ―piston‖ (determină impact alimentar la nivelul spaţiului interdentar antagonist). de fonatie DA E. Principiile care stau la baza majoritatii tehnicilor de amprentare sunt: A. sa se obtina o suprafata protetica intinsa la maximum DA B. DA E. dinţi aflaţi în malpoziţie primară care nu produc modificări nefuncţionale ale planului de ocluzie. 45: Amprentarea câmpului protetic edentat total 1. DA B. de mentinere DA D. Coronoplastia se realizează în următoarele situaţii clinice: A. DA TEMA NR. migrările dentare datorate edentaţiei. nifedipin. restaurări odontale care nu interferă cu planul de ocuzie. DA 38. nici una NU 61 174 . fizionomice. fenotiazină. de stabilitate DA C. asigurarea transmiterii armonioase a presiunilor asupra tesuturilor DA E. Amprentarea campului protetic trebuie sa rezolve urmatoarele probleme: A. NU D. determinarea inaltimii. cariile netratate. NU C. Nu reprezintă cauze determinante dentare ale disfuncţiei mandibulo-craniene: A. Există corelaţii ale bruxismului nocturn legate de consumul de: A. NU B. DA 37. DA D. protezarea tesuturilor periferice prin scurtarea marginilor portamprentei NU D. leziunile articulare. carbamazepin. dinţi migraţi în breşele edentate. NU C. dinţi aflaţi în malpoziţie primară ce produc probleme estetice. DA E. alcool. DA E. masticaţia bilaterală. modificările neuro-musculare. DA B. utilizarea materialelor cu priza retard NU 61 2. de sprijin DA B. NU C. amfetamine.

dezinsertia amprentei de pe camp este facila NU E. este bine tolerata de ttesuturile orale indiferent de consistenta gipsului utilizat in amprentare NU 98 7. permite obtinerea unei amprentari fidele a C. dotarea laboratorului NU C. realizarea unei linguri individuale care va necesita cat mai putine manopere de adaptare DA E. copierea cu maximum de exactitate a suprafetei zonei de sprijin DA C. duritatea campului protetic DA E. usurarea punerii in pozitie a lingurii pe campul protetic DA C. Amprenta preliminara urmareste realizarea urmatoarelor obiective: A. Amprentele preliminare cu alginat sunt recomandate: A. este usor de manipulat NU B. cand laboratorul nu are dotare corespunzatoare NU D. obtinerea unei grosimi suficiente si uniforme a stratului de material DA E. este bine tolerat de pacient NU C. amprentarea cu fidelitate a zonelor functionale periferice NU B.P DA D. reproducerea cat mai fidela a pozitiei functionale a portiunilor mobile de la periferia campului protetic DA D. impiedicarea presarii exagerate si necontrolate a materialului de amprentare pe crestele edentate DA D. in campuri protetice cu relief retentiv DA C. aderarea materialului de amprenta la lingura NU B. Plasarea pastilelor de ceara pe fata interna a lingurii au drept scop: A. gradul de instruire a medicului NU D. confortul pacientului NU 67 5. dezinsertia mai usoara a amprentei de pe camp NU 96 6. dotarea cabinetului NU B. Alegerea materialului si a tehnicii de amprentare preliminara se face in functie de: A.3. Avantajele amprentarii preliminare cu gips sunt: A. in cavitatii orale cu hiposialie DA B. cazul pacientilor cu reflexe de voma exagerate DA 99 175 . cand nu exista alt material in cabinet NU E. refacerea intergrala a functiei fizionomice NU 64 4.

8. marginile lingurii vor trebui bine rasucite la nivelul formatiunilor mobile NU 105 10. alginatul DA D. utilizarea unor materiale de amprenta biocompatibile NU 104 9. materiale cu prize retard NU B. realizarea inchiderii marginale a protezei DA E. Metoda de amprentare Schreinemakers se realizeaza utilizand ca material de amprentare: A. extinderea exagerata a marginilor cand materialul este prea vascos DA C. gipsul NU E. marginile lingurii vor fi mult scurtate si distantate de zonele ce trebuie protejate de presiuni DA B. stergerea materialului si deci extinderea minima a marginilor cand materialul este prea fluid DA B. repartizarea egala a presiunilor asupra partilor moi si tari DA C. Modelarile functionale marginale executate de catre medic sunt recomandate: A. conform tehnicii Schreinemakers trebuie sa fie: A. se va aplica un rulou de ceara pe fata interna a lingurii NU E. marginile lingurii vor trebui prelungite pana in fundul de sac NU C. se va aplica un rulou de ceara pe fata externa a lingurii NU D. modelarea imprecisa la pungile buccinatorului DA D. siliconi NU C. In tehnica de amprentare mucostatica: A. pacientilor la care tratamentul trebuie sa se desfasoare cu rapiditate DA E. pacientilor neinstruiti DA B. pacientilor incapabili sa modeleze functional marginile amprentei DA C. obtinerea unei inaltimi corecte a marginilor si extinderea maxima a placii DA B. gravata pe o distanta de 2 mm in latime si adancime la nivelul zonei Ah DA C. Obiectivele amprentei sunt: A. cu grosime de aproximativ 3 mm in zona linguala centrala DA 176 . tuturor pacientilor NU D. pacientilor instruiti si cooperanti NU 107 11. modelarea imprecisa la zona Ah si in zonele linguale DA E. in zona vestibulara cu 1 mm mai scurta DA B. Dezavantajele modelarii functionale executate de catre medic sunt: A. respectarea libertatii miscarii musculare DA D. Marginile lingurii individuale. timp de amprentare prelungit NU 108 12. mase termoplastice NU 108 13.

Zonele periferice de inchidere marginala ―cheie‖ la mandibula sunt: A. prin balansarea mandibulei dreapta – stanga NU 130-151 177 . zona vestibulara frontala DA D. zona linguala laterala NU 126 TEMA NR. zona vestibulara laterala NU C. periferia c. zona vestibulara frontala maxilara si mandibulara NU 114 15. gipsul NU E. Eisenring si p. alginatul NU D. in zona V laterala maxilara NU C. cu 1. nisa lui Ney si Bowen NU E. Testarea miscarii de basculare a sablonului de ocluzie pe campul protetic se face: A. in zona V laterala mandibulara NU D. zona centrala a tuberculului periferic DA B. prin tractiune iin ax ale sablonului NU E. Fisch) DA B. utilizeaza ca material de amprentare: A. prin presiuni O – V executate pe bordura de ceara NU D. siliconii NU C. prin presiuni V – O executate pe bordura de ceara NU B. p. periferia campului protetic in regiunea celui de-al doilea molar (p. apasand alternativ pe suprafata ocluzala a valurilor de ocluzie in dreptul premolarilor DA C. Testul Herbst de deschidere larga a gurii modeleaza: A.5 mm mai scurta in zona pungii Eisenring NU E. periferia c. Amprenta preliminara cu protezele vechi. mase termoplastice NU 122 16.D. materiale cu vascozitate lent progresiva DA B. p. cu grosime uniforma la nivelul tuturor zonelor periferice NU 111-112 14. 46: Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total 1. zona linguala centrala DA E.

numai a dintilor frontali superiori DA E. nici o varianta nu este corecta NU 130-151 5. divergent spre distal fata de planul Camper NU D. incompetenta labiala DA B. 1 – 2 mm in zona frontala NU C. dintilor frontali superiori si inferiori NU D. Spatiul de inocluzie fiziologica dintre dintii antagonisti este de : A. o fonatie minima DA E. aspect imbatranit NU 178 . facies crispat DA D. Nivelul planului de ocluzie are : A.V. incisivilor centrali superiori NU B. o dimensiune egala pentru toti pacientii NU B. deschiderea larga a gurii NU C. structura psihica DA D. nici o varianta nu este corecta NU 130-151 4. o dimensiune egala cu 1 – 2 mm sub buza superioara NU C. o dimensiune variabila in functie de varsta. deschiderea usoara a gurii DA B. surasul fortat NU D. divergent spre mezial fata de planul Frankfurt NU 130-151 6. sex. 2 – 3 mm in zona premolarilor DA B. 2 – 4 mm in zona frontala DA D.O determina: A. vizibilitate redusa a rosului buzelor NU C. paralel cu planul Frankfurt NU C. Nivelul planului de ocluzie reprezinta portiunea vizibila din valul de ocluzie la : A.2. o dimensiune mai mare de 2 mm NU E. In cazul tuberozitatilor procidente planul de ocluzie in zona laterala este orientat : A. paralel cu planul Camper NU B. peste 4 mm in ambele zone NU 130-151 7. incisivilor centrali si laterali superiori si inferiori NU 130-151 3. Supraevaluarea D. Determinarea curburii vestibulare a sablonului superior are ca scop delimitarea ariei de intindere a suprafetei vestibulare a: A. 1 – 2 mm in zona laterala NU E. convergent spre distal fata de planul Camper DA E. a caninilor superiori si inferiori NU C.

toate variantele sunt corecte NU 130-151 179 . accentuarea santurilor peri . V.C DA E. reflexul molar DA B. aparitia zgomotului de ‘‘castagnete‘‘ in timpul fonatiei.C sunt utilizate metodele : A. aspect imbatranit DA E. deglutitia DA E. O determina: A. contact prematur situat in zona frontala a bordurii inferioare NU E.si para labiale cu aparitia frecventa a perlesului la nivelul comisurilor DA B. necorespondenta dintre varful unghiului gotic si R. Pentru conducerea mandibulei in R. contact prematur situat in zona frontala a bordurii superioare NU B. aspect neplacut datorita vizibilitatii dintilor NU D.C are ca dezavantaje : A. Inregistrarea grafica extraorala a R. miscari mai ample decat cele efectuate in timpul masticatiei DA D. memoria tisurara DA D. realizarea unei sectiuni in forma de „V‖ in zona frontala a bordurii superioare NU C. Inregistrarea clinica a relatiei centrice dupa tehnica NEILL presupune : A. masticatiei NU C. masticatia NU 130-151 10. contact initial intre cele doua borduri antagoniste – distal in regiunea laterala DA C. montari incorecte a bordurilor de ocluzie NU 130-151 12. nici o varianta nu este corecta NU 130-151 11. timp de inregistrare mai lung NU C. realizarea a doua sectiuni in forma de „V‖ in zona premolarilor pe bordura superioara DA B. realizarea a doua sectiuni in forma de „V‖ de fiecare parte la nivelul premolarilor pe bordura inferioara DA E. Subevaluarea D. Derapajul anterior al sablonului inferior se datoreaza unui : A. destabilizarea sabloanelor DA B. momentul psihologic DA C. oboseala permanenta a musculaturii DA 130-151 8. contact prematur situat unilateral in zona laterala a bordurii inferioare NU D. oboseala in masticatie prin suprasolicitarea muschilor ridicatori DA 130-151 9. realizarea unei sectiuni in forma de „V‖ in zona frontala a bordurii inferioare NU D.E.

controlul fizionomiei si fonatiei DA D. Proteza mandibulara este mai bine tolerata de catre pacient pentru ca: A. are o buna adeziune NU C. adaptarea mecanica a pieselor protetice NU B. aprecierea exacta a portiunilor ce declanseaza dureri DA B. controlul lor intrabucal NU E. punctul interincisiv NU B.C se face trasand pe valurile de ocluzie : A. echilibrarea ocluzala DA E. placuta inscriitoare plasata in zona frontala a bordurii de ocluzie NU E. realizarea adaptarii biologice NU 224 3. linia mediana DA C. retusarea marginilor protezei NU 223-224 2. zona de sprijin ofera o suprafata mai mare NU 224 180 . are un volum mai mic DA B. 47: Proba machetelor 1. Dupa aplicarea protezei totale in cavitatea bucala se urmareste: A. nu declanseaza reflexe de voma DA E. Aplicarea protezelor in cavitatea bucala este precedata de: A. linia caninilor NU 130-151 TEMA NR. planul de orientare ocluzala NU D. placuta inscriitoare plasata in centrul bazei sabloanelor DA C. are un sprijin si o stabilitate mai mare NU D. placuta inscriitoare plasata pe sablonul superior DA B. Dispozitivele intraorale de inregistrare a R.13. controlul mentinerii stabilitatii DA C. placuta inscriitoare plasata pe sablonul inferior DA D. linia surasului DA E. controlul lor extrabucal DA C. toate variantele sunt corecte NU 130-151 14.C prezinta : A. Verificarea stabilirii R. adaptarea biologica a pieselor protetice NU D.

toate tehnicile sunt corecte NU E. LUBL DA B. BULL NU D. montarea dintilor frontali prea vestibular DA D. Contactele premature inregistrate in I.4. MUDL DA C. toate tehnicile sunt corecte NU E. rascroirea prea larga la nivelul plicilor si frenurilor NU C. marginilor protetice prea scurte NU 226 6. montarii dintilor laterali inafara crestei DA B. BULL DA D. necorespondentei intre suprafata ocluzala a protezei si suprafata crestelor edentate DA D. toate tehnicile sunt corecte NU E. Existenta unui contact prematur in I. nici una din variante nu este corecta NU 225 7. spre anterior pe o distanta de 1 mm vor fi slefuite dupa tehnica: A. existenta unor margini vestibulare prea lungi sau prea groase DA B. sagital. Mentinerea protezei pe camp este periclitata de: A. montarea dintilor laterali inafara crestei NU E. nici una nu este corecta NU 227 8. montarea dintilor inauntrul crestei NU 225 5. nefolierii torusului palatin DA E. M care deviaza proteza oblic spre limba se va slefui dupa tehnica A. LUBL NU B. montarea dintilor laterali inauntrul crestei NU C. MUDL NU C. LUBL NU B.M care deviaza mandibula inafara spre obraz se va slefui dupa tehnica: A. BULL NU D. Existenta unui contact prematur in I. MUDL NU C.M ce deviaza mandibula rectiliniu. Bascularea transversala a protezei se datoreaza: A. nici una nu este corecta NU 227 181 .

de a dispersa simultan si armonios presiunile pe intreg campul protetic DA C. consumarea de alimente moi in primele zile dupa protezare DA E. Slefuirea contactelor premature in I. Igienizarea protezelor de catre pacient se realizeaza prin: A. LUBL NU D. Pentru suprimarea contactelor premature in propulsie se va utiliza tehnica : A.9. starea emotionala a pacientului DA D. reactiile motorii de raspuns care se modifica odata cu varsta DA C. tulburarile functionale complexe pe care le-a generat starea de edentatie totala NU 230 13. adaptarea biologica nu implica acceptarea psihica a protezelor NU E. de a restabili adeziunea si succiunea DA 227 10. spalare cu pasta de dinti si clatire cu apa NU D. experiente stomatologice negative ale pacientului DA E. spalare cu apa si sapun DA B. DUML DA E. nici una NU 228 11. dezinfectarea protezelor cu solutie de cloramina NU E. efectuarea unei masticatii superficiale pentru a asigura o buna digestie NU 231-232 14. de a reface functia masticatorie NU E. varsta inaintata a pacientului NU C. increderea in medicul stomatolog DA 229-230 12. Cauzele neadaptarii psihice a pacientilor la tratamentul prin porteza totala tine de : A. consumarea de alimente dure in primele zile dupa protezare NU D. incizia alimentelor dure NU B. influenta negativa a anturajului NU D. MUDL NU C. slaba comunicare dintre medic si pacient DA B. Adaptarea psihica a pacientilor la proteza totala este conditionata de : A. Indicatiile date pacientului privind masticatia cu protezele totale sunt: A.M are rolul : A. BULL NU B. de a stabiliza protezele DA B. tipul de SN al pacientului DA B. sectionarea alimentelor cu ajutorul cutitului DA C. nu este necesara igienizarea NU 182 . spalare cu alcool si clatire cu apa NU C. de a reface functia fizionomica NU D.

Cauzele fracturarii protezei totale sunt : A. adaugarea de material in anumite zone ale fetei interne a protezei NU D. captusirea protezei prin adaugare de material NU B. Obiectivele captusirii partiale sunt : A. lipaza. celuloza. atrofia inegala a campului protetic DA C. florura de benzol – Konium 2. adaugare de material pe toata fata interna. toate variantele sunt corecte NU 241 3. Termenul anglo-saxon ‘‘refection‘‘ reprezinta A. Captusirea protezei totale efectuate in mod curent presupune : A. captusirea marginala a protezei NU D.233 15. mucozala a protezei DA C.6%. tripsina. proteaza. amilaza. existenta unui torus palatin proeminent DA B. nerespectarea regulilor de igienizare NU 240-241 2. indepartarea materialului in exces de la nivelul bazei NU E. existenta unei arcade antagoniste integre sau cu lucrari protetice fixe DA D. celuloza NU 234-235 TEMA NR. acid acetic. refacerea arcadelor dentare artificiale NU E. Solutia Mc Collum contine: A. acid fosforic 7. bicarbonat de Na NU B. imbunatatirea mentinerii prin refacerea inchiderii marginale pierdute DA B. bicarbonat de Na. EDTA DA D. montarea dintilor inafara crestei NU E. citrat de Na. refacerea succiunii prin adaugare de material la zonele deficitare de inchidere marginala DA B. 48: Stomatopatiile protetice la edentatul total 1. EDTA NU C. tripsina. acid clorhidric 5%. ameliorarea mentinerii prin prelungirea marginilor pana la limitele normale DA 183 . indepartarea surplusului de material de la nivelul marginillor inalte NU 241 4. celuloza. imbunatatirea sprijinului prin cresterea suprafetei de sprijin NU C. lipaza.5% NU E. refacerea totala a bazei DA C.

mase termoplastice NU E. captusiri cu caracter rezilient (temporar.V supraevaluata DA B. conditionarea tesuturilor incapabile sa suporte presiuni NU C. captusiri cu caracter rigid DA C. Contraindicatiile captusirii sunt : A. In vederea captusirii corecte : A.D. mucoasa campului protetic este dezinfectata cu alcool NU E. alginata NU 244 184 . existenta dintilor laterali montati inafara crestei DA D. siliconi DA D. ocluzie dezechilibrata imposibil de corectat DA E. optimizarea mentinerii unei proteze corect confectionata la care campul protetic a suferit o atrofie DA B. Amprenta realizata in scopul captusirii indirecte se realizeaza cu : A. D. definitiv) DA B. inaltarea ocluziei NU E. mucoasa campului protetic este uscata cu comprese sterile NU 243 9. nici o varianta nu este corecta NU 242 6. captusiri elastice NU D. imbunatatirea mentinerii si stabilitatii unei proteze vechi DA D. D. mucoasa campului protetic este vaselinata DA C. refacerea culorii NU 242 5. instabilitatea protezelor pe ambele maxilare DA 243 7. ocolirea cu atentie a formatiunilor mobile de la periferia campului protetic NU E.V subevaluata NU C. captusiri semielastice NU E. Modalitatile de captusire in functie de rezultatul protetic sunt : A. Obiectivele captusirii totale sunt: A. pacientul clateste gura cu apa rece NU B. pacientul clateste gura cu apa oxigenata 2% NU D. toate variantele sunt corecte NU 243 8. ghips NU C. pasta ZOE DA B.

la presiuni de 3. intr-o saptamana NU 246 14. materialul de amprenta se indeparteaza cu jet puternic de apa rece NU D. mentinerea protezei intr-un recipient cu cloramina timp de 3 ore NU D. cu apa calda la temperaturi de 60o C NU B. materialul de amprenta din proteza se indeparteaza complet NU B. in timp de 2 – 3 minute NU B. Captusirea definitiva cu materiale reziliente este indicata la pacientii : A. materialul de amprenta se indeparteaza partial lasand cateva insule de material DA C. cu apa calda la temperaturi de 40o C DA C. 5 zile NU D. toate variantele sunt posibile NU 245 11. in 48 – 72 de ore DA D. umectarea repetata a mucoasei cu lichide protectoare DA E. spalarea protezei cu solutie de acid acetic. cu placi postextractionale recente NU C. materialul de amprenta se indeparteaza cu jet puternic de apa calda NU E. Polimerizarea acrilatului in Hydroflask se realizeaza: A.515 Kg/cm2 NU D.535 Kg/cm2 NU 245 12. spalarea imediata a protezei cu pasta de dinti si purtarea ei NU 244 13. Amprentarea functionala cu materiale reziliente in vederea captusirii se realizeaza in: A. cu mucoase groase NU 185 . 8 ore NU B. 793 Kg/cm2 NU E. 1 – 2 saptamani DA 247 15. Elasticitatea materialului rezilient se pastreaza timp de : A. la o temperatura de 45o C si o presiune de 2.10. 24 ore NU C. a caror mucoasa nu tolereaza contactul cu suprafata protetica dura DA B. in 24 de ore NU E. cu handicapuri fizice NU E. 3 zile NU E. irascibili NU D. Imediat dupa captusirea directa se recomanda pacientului: A. la o presiune de 2. apa si apoi purtarea ei NU C. in timp de 1 ora NU C. nepurtarea protezei pana a doua zi DA B. necooperanti. Dupa turnarea modelului in vederea captusirii indirecte : A.

Au 15% si paladiu 75% NU C.60% si paladiu 9% DA B. Sistemele inlay-onlay ceramice pot fi realizate utilizand : A. aurul fiind moale si ductil poate fi turnat cu multa precizie DA B. reprezinta o optimizare a modului de utilizare a materialului compozit deoarece prezinta urmatoarele avantaje A. Incrustatiile se realizeaza din aliaje nobile de aur deoarece: A. aurul poate genera ioni si astfel colora tesutul dentar NU 191-192 2. Au 40% . datorita rigiditatii materialului DA E. Pret de cost similar NU 194-195 4. Ceramica presata DA D. dar nu favorizeaza fractura DA D. se poate brunisa dupa cimentare si se obtine astfel o adaptare marginala optima DA C. 49: Restaurari unidentare intracoronare si extracoronare 1. Au 20%. Incrustatiile din compozit. dupa tehnica inlay-onlay adeziv. Ceramica polimerizata NU 201 186 . Ceramica sinterizata DA B. aurul are o elasticitate considerabila. lucru care poate determina o deformare permanenta. Aliajele de aur cu temperatura joasa de topire contin: A. Ceramica turnata DA C. paladiu 20% si alte metale 20% NU 192 3. se poate face economie de tesuturi dentare la nivelul istmului. Ceramica frezata DA E. Au 50% si paladiu 45% NU D. Au 9% si paladiu 50% NU E.248 TEMA NR. Realizarea in conditii optime a ariei de contact DA C. Adaptare marginala imbunatatita DA B. Realizarea de suprafete ocluzale functionale DA D. Posibilitatea unei prelucrari si lustruiri optime DA E.

sunt independente una fata de cealalta. DA C. influenteaza concentratia de stress la nivelul intefetei bont-ciment-restaurare . are o valoare optima de 3° . NU D. Retentia si stabilitatea asigurate de bont: A. DA B. Fatetele ceramice sunt indicate : A. Inchiderea diastemei DA E. un dinte se prepara pentru o coroana de invelis doar atunci cand coroana partiala este contraidicata DA C. DA C. Unghiul de convergenta ocluzala al peretilor axiali: A. este necesara intotdeauna prepararea uniforma a suprafetelor axiale ale dintilor NU D. este intotdeauna de preferat preparatia pentru o coroana de invelis DA 546 7. DA E. DA C. rugozitatea suprafetei bontului . morfologia ocluzala a dintelui de preparat . Anomalii de forma DA C. are o valoare optima de 6° . Prezenta de fisuri amelare DA B. trebuie sa fie suficient de mari pentru a se opune fortelor care tind sa disloce sau sa desprinda restaurarea. Conservarea structurilor dure dentare in timpul prepararii bonturilor se realizeaza respectand urmatoarele recomandari: A. materialul din care este confectionata restaurarea DA 549 9. intensitatea fortelor ce tind sa desprinda restaurarea . pot fi controlate de catre medic ca urmare a formei geometrice pe care o confera acesta bontului in timpul prepararii. NU 551 187 . marimea suprafetei bontului . depind in mod decisiv de forma geometrica a bontului . nu pot fi controlate de catre medic .5. peretii axiali opozanti ai bontului vor avea o convergenta ocluzala minima DA E. Retentia unei proteze fixe este conditionata de urmatorii factori: A. DA B. NU D. Predispozitie la carii NU 211 6. nu influenteaza numarul de axe de insertie. NU E. DA B. DA E. se alege acel tip de restaurare care necesita un sacrificiu cat mai mic de substanta dura dentara DA B. DA D. Distrofii de fata vestibulara a dintelui DA D. creste pe masura ce scade retentia . NU 548 8.

Stabilitatea unei restaurari protetice depinde de : A. se va face uniform DA C. impiedica dislocarea restaurarii in jurul axei de rotatie DA D. presupune eliminarea translatiei in sens cervico-ocluzal NU 562. presupune asigrarea unui spatiu interocluzal suficient de mare DA B.10. Prepararea suprafetei ocluzale a dintilor : A. lungimea bontului DA B. DA B. se apreciaza doar in plan mezio-distal. Axa de insertie a unei restaurari protetice: A. au peretii perpendiculari pe directia fortelor care tind sa disloce restaurarea DA 559 13. trebuie sa permita adaptarea perfecta a restaurarii pe zona terminala a bontului. este zona in care cimentul este supus doar la forte de compresiune NU E. trebuie să protejeze integritatea dinţilor vecini . NU 562 14. presupune anularea succesiva si simultana a tuturor posibilitatilor de dislocare a unei restaurari in raport cu stalpul DA B. DA E. sunt aplicate pe fetele vestibuilare si orale ale bonturilor NU B. presupune eliminarea translatiei in sens vestibulo-oral DA D. presupune eliminarea translatiei in sens mezio-distal DA E.556 12. propritatile fizice ale cimentului de fixare DA E. sunt aplicate pe fetele meziale si distale ale bonturilor DA C. NU 555. diametrul bontului DA C.563 15. Santurile si crosetele aditionale maresc stabilitatea restaurarii protetice daca : A. este zona in care cimentul este supus doar la forte de forfecare. presupune evitarea unui design exclusiv circular DA C. DA C. Realizarea unei axe unice de insertie : A. convergenta ocluzala a suprafetelor axiale DA D. Zona de stabilizare : A. este suprafata situata sub linia tangenta NU C. au unghiuri bine exprimate DA E. este suprafata situata deasupra liniei tangente DA B. impune indepartarea unui strat de 2 mm pentru coroanele metalice NU 188 . reprezinta linia imaginara de-a lungul careia se adapteaza sau se indeparteaza restaurarea de pe bont . au o directie paralela cu cea a axului de insertie DA D. nici una din cele de mai sus NU 556 11. trebuie sa protejeze vitalitatea dintelui de preparat DA D.

NU 573 189 . limita preparatiei este bine definita DA B. restaurari integral ceramice DA B. NU 572 20. unghiul intern rotunjit impiedica acumularea de stress DA E. permite amplasarea suprgingivala a marginilor restaurarii NU E. permite asigurarea unei grosimi mai mari a restaurarii la acest nivel DA B. Bizotarea cuspizilor de sprijin: A. sa conserve pe cat posibil tesuturile dure dentare DA 568 18. Avantajele preparatiei en chanfrein sunt: A. se practica doar la dintii cu volum coronar mare NU E. tehnicianul are suficient spatiu pentru modelare DA C. menajeaza biologia pulpara DA D. are in vedere indepartarea completa a reliefului ocluzal. se va face pe o directie paralela cu panta cuspizilor antagonisti DA C. sa admita adaptarea marginala precisa a restaurarii DA C. este eliminat smaltul nesustinut de la nivelul muchiei marginale a bontului DA D. nu reprezinta un pericol pentru parodontiul marginal. limita preparatiei este bine definita DA B. coroane mixte metalo-acrilice NU E. sa necesite intalnirea uni numar cat mai mare de materiale la nivelul muchiei marginale a dintelui NU E. nu necesita sacrificiu mare de tesuturi dure dentare DA C. impune indepartarea unui strat de 2 mm pentru coroanele integral ceramice DA E. 566 17. restaurari metalice NU C. se va face astfel incat sa se pastreze muchia ascutita dintre suprafata olcuzala si cea axiala DA D. presupune o evaluare prealabila a contactelor dento-dentare DA 565. evolutia unei carii in zona cervicala DA 571 19. Forma ideala a bontului trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: A. Prepararea bontului cu prag se indiica in urmatoarele cazuri : A. sa asigure o grosime suficienta materialului din care se confectioneaza restaurarea DA D.D. sa fie usor de preparat DA B. in caz de deficiente ale adaptarii restaurarii nu se mareste . NU 564 16. Pragul cu bizou prezinta urmatoarele avantaje: A. coroane mixte metalo-ceramice DA D. el fiind aproape paralel cu axul de insertie.

70 micrometri NU D. grosimea stratului de material fizionomi aplicat ulterior NU C. este considerata acceptabila din punct de vedere clinic o dehiscenta marginala de: A. 100 micrometri NU 567 24. cresterea latimii ariilor de contact interproximal DA D. prepararea cu prag drep cu bizou a zonei terminale plasate pe suprafata radiculara NU D. supraconturarea coronara a restaurarii NU B. materialul din care se realizeaza restaurarea A. profunzimea spatiului biologic parodontal NU D. In cazul dintilor cu suport parodontal redus se recomanda: A. 60 micrometri NU C. densitatea si directia fibrelor conjunctive interdentare dispuse coronar de creasta osoasa DA B. Raspunsul pulpar la prepararea bontului este conditionat de: A. numarul. prepararea farar prag a zonei terminale plasate pe suprafata radiculara NU E. deplasarea marginilor restaurarii intrasulcular NU E. diametrul coronar al dintelui NU C. aplicarea de portelan de culoare roz la nivelul resturarii NU C. numarul de dinti preparati NU E. NU 614-615 190 . vitalitatea dintilor NU E.21. Raspunsul la extensia marginilor restaurarii in spatiul biologic parodontal :C. prepararea cu prag in unghi obtuz a zonei terminale plasate pe suprafata radiculara NU 615 25. nici una din cele de mai sus. Pentru a atenua efectul nefast al « gaurilor negre » interdentare inregistrat in cazul dintilor cu suport parodontal scazut se recomanda : A. stabilitatea restaurarii NU 578 22. grosimea dentinei restante DA B. prepararea in chanfrein a zonei terminale plasate pe suprafata radiculara DA C. axa de insertie a restaurarii NU 605 23. materialul din care se realizeaza restaurarea NU D. 50 micrometri DA B. 80 micrometri NU E. In prezent. prepararea cu prag drept a zonei terminale plasate pe suprafata radiculara NU B.

Pentru a fi utilă în cadrul elaborării unui plan terapeutic. pacientul nu se plânge de prezenţa unei parafuncţii DA B. muşchiul pterigoidian lateral – interfeţe ocluzale nelucrătoare pe canin. glassionomeri NU p. Raportul coroană-rădăcină clinică se modifică în funcţie de vârstă astfel: A. morfologia radiculară DA B. la copii epiteliul joncţional e la nivelul smalţului DA B. 420 28. stabilitatea PP permite închiderea relazată a buzelor DA D. etiologia edentaţiei NU C.26. absenţa faţetelor de uzură. 422 30. gradul de afectare ATM NU p. În cadrul funcţiei neuro-musculare. ceramica dentară DA E. o clasificare ar trebui să cuprindă criterii cum ar fi: A. burta posterioară a digastricului – interfeţe ocluzale pe faţete de retruzie NU p. marginea anterioară a muşchiului temporal şi tendonul temporalului – contacte premature în apropierea PIM DA B. 417 27. data primei extracţii NU 191 . premolar şi dinţii laterali. pacientul acuză durere doar în deschidere maximă. la maturitate la nivelul smalţului NU E. NU p. aliaje DA D. lungimea şi direcţia alunecării din RC în PIM se înscrie în limite normale DA E. polimeri NU C. răşini diacrilice compozite NU B. marginea anterioară a maseterului – interfeţe lucrătoare în lateralitate DA D. coeficientul de rezistenţă parodontală DA D. 436 29. Materialele care pot păstra integritatea în timp a stopurilor ocluzale sunt: A. la maturitate – la nivelul joncţiunii smalţ-cement NU D. Valoarea parodontală a dinţilor stâlpi este dată de: A. corelaţiile mai frecvente dintre punctele musculare sensibile şi faţetele de bruxism sunt: A. depulparea dinţilor DA E. la adultul tânărepiteliul joncţional este la nivelul joncţiunii smalţ-cement DA C. 422 31. în lateralitate şi în protruzie DA E. Normele care atestă o ocluzie funcţională optimă sunt: A. secundare unei parafuncţii DA C. marginea anterioară a maseterului – interfeţe lucrătoare în PIM NU C. la pacientul de vârsta a III-a – la nivelul cementului DA p.

Atitudinea terapeutică în cazul edentaţiei molarului prim superior este: A. după 18-20 ani – implant DA E. faţa distală a stâlpului mezial şi mezială a stâlpului distal la dinţii laterali mandibulari DA 192 . 440 34. când dinţii antagonişti sunt mobili. rapoarte cu arcada antagonistă DA E. Gingivita şi parodontita adultului trebuiesc eliminate înaintea începerii procedeelor de restaurare. topografia şi întinderea edentăţiilor DA C. restaurare sprijinită de molarul doi şi premolarul doi DA p. La dinţii din zona laterală cu malpoziţie care produc lipsa de paralelism a stălpilor. faţa mezială a stâlpului mezial şi faţa distală a stâlpului distal la dinţii maxilari DA B. 428 32. dispozitive corono-radiculare cu coroane mixte DA p. 456 35. modifică relaţia de postură NU B. bruxism NU C. amprentarea gingiei afectate duce la neadaptarea protezei fixe după însănătoşirea parodonţiului DA E. întotdeauna prin restaurare protetică fixă alcătuită din 2 elemente de agregare pe molarii doi şi trei şi o extensie mezială NU D. Raportul coroană-rădăcină mai mare de 1/1 poate fi considerat adecvat în următoarele situaţii: A. pinledge-uri DA C. arcada antagonistă este reprezentastă de proteze fixe parţiale DA p. 475 36. coroane parţiale DA B. 437 33. induc modificări articulare şi musculare NU p. expectativa NU B. şlefuirile mai importante se fac: A. între 6-8 ani – breşa închisă prin migrarea dinţilor limitrofi DA C. inlay-uri DA D. arcada antagonistă este reprezentată de proteză mobilă DA D. coroane de substituţie NU E. tulburări ATM NU E. mobilitatea dentară interferează masticaţia DA C. afectaţi parodontal DA B.B. prognosticul tratamentului NU p. Elementele de agregare utilizate în edentaţiile frontale sunt: A. valoarea funcţională a dinţilor restanţi DA D. poziţia dinţilor este frecvent modificată DA D. deoarece: A.

Pentru evitarea preparării caninului în cazul rezolvării edentaţiei de premolar prim superior prin restaurare protetică fixă se poate recurge la: A. 477 37. extensie mezială DA E. numărul dinţilor absenţi NU p. protezare mobilă NU C. faţa mezial ăa stâlpul ui mezial şi faţa distală a stâlpul ui distal la dinţii mandi bulari NU D. Restaurările protetice fixe se pot clasifica după următoarele criterii: A. 491 39. lipsa accentuată de paralelism a unor dinţi stâlpi valoroşi DA D. spaţiu protetic diminuat. restaurări adezive DA p. când posibilităţile de igienizare lasă de dorit DA E. Restaurările protetice fixe mobilizabile pot fi solidarizate la dinţii stălpi prin: A. adeziune NU p. implantare DA B. suprastructurile se fixează predominant prin: A. faţa mezial ăa stâlpul ui mezial şi mezial ăa stâlpul ui distal la dinţii laterali maxila ri NU p. colaj NU B. Punţile fixe mobilizabile şi demontabile se indică în următoarele situaţii: A. 492 40. tipul elementelor de agregare DA E. numărul dinţilor restanţi NU C. 482 38. sistem telescopic DA D. ca variantă terapeutică la protezarea mobilă NU p.C. edentaţii parţiale întinse NU B. 497 193 . 458 41. punte imbricată NU D. incrustaţie în incrustaţie DA E. cimentare NU C. În protetica implantologică. pe implante DA C. lipire NU E. înşurubare DA D. modul de fixare DA D. topografia zonei în care sunt inserate DA B. colaj NU C. fixare NU B. culisare DA p. faţa distală a stâlpul ui mezial şi mezial ăa stâlpul ui distal la dinţii laterali maxila ri NU E.

Una dintre caracte risticil e următo are nu este propri e restaur ărilor proteti ce fixe: A. volum ul lor este mai mic sau cel puţin egal cu al dinţilo r natural i NU C.42. fac parte dn restaurările protetice realizate prin tehnici directe DA D. nedefo rmabil e. rupere şi uzură NU B. cu o reziste nţă remarc abilă la îndoire . transmit presiunile masticatorii prin intermediul dinţilor stâlpi osului alveolar NU E. sunt protez e parţial e rigide. înşurubare sau fricţiune NU . sunt fixate la dinţii stâlpi prin cimentare. lipire.

Restaurarea protetică fixă contrazisă de mulţi autori în rezolvarea edentaţiei de incisiv central superior este: A. 453 .p. molar unu. Care dintre următoarele afirmaţii. molar unu. premolar doi. incisivi NU p. 463 45. situaţiile în care suprafaţa radiculară a dinţilor care trebuie înlocuiţi de intermediarii protezei fixe este mai mare decât cea a dinţilor stâlpi trebuie evitate NU D. punte monobloc NU p. premolar unu. molar doi. canin. molar doi. este indicată intotdeauna în cazul dinţilor parodontotici cand se doreşte imobilizarea acestora DA p. punte adezivă pe dinţii limitrofi NU E. premolar doi. incisivi NU E. incisivi DA B. canin. punte fixată prin cimentare NU C. suprafaţa radiculară a dinţilor restanţi trebuie să egaleze sau chiar să depăşească suprafaţa radiculară a dinţilor înlocuiţi NU E. premolar doi. premolar doi. premolar unu. canin. punte adezivă care se sprijină pe mai mulţi de doi dinţi cu mobilităţi diferite DA B. 435 44. molar unu. molar doi. canin. premolar unu. referitoare la protezarea fixă. molar unu. implant NU D. 482 43. orice proteză fixă care înlocuieşte mai mult de doi dinţi este considerată riscantă NU B. canin. molar doi. premolar doi. premolar unu. incisivi NU D. molar doi. este falsă? A. molar unu. dinţii afectaţi parodontal pot fi utilizaţi ca dinţi stâlpi în anumite cazuri bine selecţionate NU C. incisivi NU C. Cei mai valoroşi stâlpi în protezarea fixă la maxilar sunt: A. premolar unu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful