Tema “Igiena. Obiectul de studiu. Scopul.

Obiectivele” Igiena studiaza influenta factorilor mediului ambiant asupra sanatatii omului si elaboreaza masuri de asanare, normative si legi sanitare menite sa fundamenteze un mediu igienic optim de viata si de munca. Igiena este stiinta medicala care are ca obiect de studiu sanatatea si factorii ce o conditioneaza. Scopul final al igienei este pastrarea si promovarea sanatatii. Masurile de asanare, normativele, legile sanitare elaborate in domeniul igienei au ca scop: 1) prevenirea imbolnavirilor si depistarea lor in stadii incipiente, reducerea morbiditatii, mortalitatii, marirea longevitatii si a duratei vietii biologic active 2) mentinerea si fortificarea sanatatii 3) sporirea capacitatii de munca si aportului social in colective In plan teoretic igiena studiaza: 1. sursele de poluare a mediului 2. influenta diverisilor factori cu caracter natural si social asupra circultiei substantelor nocive in biosfera 3. studierea efectelor acestei influente 4. studiaza legitatile tranzitiei substantelor toxice dintr-un lant al biosferei in altul 5. legitatile generale ale actiunii nocive a diversilor factori asupra organismului Aceste aspecte teoretice determina sarcinile igienei:  elaborarea bazelor stiintifice ale legislatiei sanitare  elaborarea normativelor sanitare penru factorii de mediu ce au o influenta asupra organismului uman  elaborarea bazelor pentru inspectia sanitara preventiva si curenta Sarcinile concrete sunt:  supravegherea respectarii normelor de igiena si antiepidemice privind conditiile de trai, de munca, de aprovizionare cu apa potabila, de alimentatie si altor factori de mediu care influenteaza sanatatea populatiei si recomandarea masurilor necesare  aplicarea masurilor antiepidemice cu caracter preventiv privind asanarea factorilor de mediu  aplicarea masurilor de combatere in focarele de boli infectioase  desfasurarea activitatii medicale preventive in timpul si la locul de munca in intreprinderile industriale si institutiile de invatamint, precum si in unitatile care asigura cazarea si alimentatia pentru aceste colectivitati  urmarirea adaptarii elevilor si studentilor la procesul de invatamint si a muncitorilor in procesul de munca  desfasurarea activitatii de educatie sanitara si de protectie a muncii, antrenarea activului sanitar obstesc si a intregii populatii la realizarea masurilor profilactice Igiena este strins legata cu notiunile:  Sanitaria (sanitatia) – activitatea practica in care se supravegheaza respectarea normativelor, regulilor si realizarea masurilor de igiena; igiena in practica.

Sanatatea – este o stare de complet bine fizic, mintal si social si nu numai lipsa bolii Particularitatile sanatatii populatiei:  cele mai raspindite erau bolile infectioase, epidemiile erau distrugatoare afectind populatia multor tari si chiar a continentelor, pricinuind pagube enorme societatii  pe parcursul secolelor, in special a ultimelor, stiinta medicala a descoperit cauzele

alcoolizarea. ocrotirea sanatatii. abuzul de medicamente. prevenirea bolilor. schimbari ale conditiilor climaterice. Mortalitatea sporita la virsta apta de munca. fumatul. b) patogeni – acei care au actiune nefavorabila asupra organismului si duc la alterarea starii sanatatii. de risc legati de asistenta medicala – incompetenta profesionala.8% revin bolilor contagioase. a creat premize pentru a tine sub control procesul epidemic  a inceput elaborarea de masuri de combatere. Dupa gradul de influenta asupra organismului f. otravirile Mortalitatea infantila a manifestat in ultimii ani o tendinta de reducere (18-14/1000 in ultimii ani) Factorii de mediu: 1. Criza economica din URSS a afectat si sanatatea populatiei. Prevalarea mortalitatii la virsta apta de munca la barbati. inclusiv medicina. folosirea drogurilor. Profesorul roman Manescu considera f. Diferentierea teritoriala a indicilor mortalitatii cu indici mai superiori in nordul tarii. Prevaleaza:  bolile cardiovasculare  tumorile  bolile aparatului digestiv  traumele. In RM numai 1. iar ulterior si de prevenire a celor mai periculoase maladii infectioase cota deceselor cauzate de bolile infectioase in structura morbiditatii si mortalitatii s-a redus esential. de risc au fost clasificati in: 1) modul de viata nesanatos – supraalimentatia. de 2. externi – factorii ce actioneaza asupra organismului din exterior a) fizici b) chimici – elemente si substante chimice naturale sau sintetizate de om c) biologici – bacteriile. de risc sau capabili de a produce imbolnavirea. plus a noastra. reducerea consecintelor in caz de . virusii d) sociali – rezultatul actiunii omului asupra mediului sau al interrealatiilor dintre oameni 2. Cunoasterea lor are o importanta deosebita in mentinerea si ameliorarea sanatatii.8 mai mari decit la femei.7-2. modul de viata sedentar 2) f. 4) f. Indiferent de originea si felul lor se impart in: a) sanogeni – acei care au actiune benefica asupra organismului. E caracteristic ca majoritatea deceselor sunt cauzate de starile morbide prevenibile. conditiile climaterice nefavorabile. consitutionali care determina afectiunile genetice. Astfel pe primul loc in structura mortalitatii s-au plasat alte stari morbide. In RM este 11-12 decese la 1000 locuitori. contribuind la mentinerea si fortificarea sanatatii. interni – factorii genetici. necontagioase. biologici – ereditari si predispunerea personala 3) mediul ambiant nefavorabil. poluarea intensa a aerului. expunerea excesiva la razele solare etc. Succese in acest domeniu au obtinut multe tari. patogeni f. Mortalitatea e semnificativ mai sporita in mediul rural decit in cel urban. ca urmare in toate republicile unionale indicii mortalitatii din cauza bolilor infectioase au sporit.6-1. asistenta medicala tirzie  Profilaxia – in intelesul deplin al cuvintelor este ansamblul masurilor orientate spre promovarea sanatatii.procesului infectios  dezvoltarea stiintelor. Cunoasterea lor ofera posibilitatea de a-i inlatura si a limita actiunea lor asupra organismului.

experimentale – pentru stabilirea normelor sanitare si mai ales a concentratiilor maximal admisibile a substantelor Normarea igienica trebuie sa asigure un nivel al factorilor nocivi in limitele inofensive pentru organism. sociala si profesionala a bolnavului. nu produce senzatii subiective si nu afecteaza capacitatea de munca a omului. la aparitia starilor prepatologice sau dupa aparitia bolii. le impart in 2 grupuri:  a factorilor de mediu – a fost inceputa cu observatia sanitara (descrierea. Corespunde in plan aplicativ medicinii de recuperare. Au urmat metodele de laborator. fiziologice. Au urmat metodele chimice. medie anuala  conc. tertiara – reprezinta masurile de recuperare. epidemiologice la cercetarea fenomenelor morbide care au un caracter de masa cu scopul de a indica mijloacele de combatere si profilaxie  m. secundara – este prezentata de masurile ce se iau in momentul declansarii starii morbide. O descriere a obiectului de fata. ce depind de acuitatea organelor de simt a cercetatorilor. avertizarea sanitara). pentru determinarea componentei chimice a substantelor. dar nu si cantitatea. care ne dau precis date despre starea obiectelor.  p. care este cea mai mare conc. Apoi metodele biologice – cercetarile microbiologice. 30 min  conc. Aceste concentratii maximal admisibile se stabilesc dupa criterii fiziologice. Etapele profilaxiei:  preventia primara – include prevenirea aparitiei bolilor prin cresterea rezistentei specifice si nespecifice a organismului. care se folosesc la manifestarile functionale ca raspuns la modificarile mediului  m. 12 probe minimum  conc. de reabilitare biologica. ca determinarea temperaturii. Teoria normarii igienice este bazata pe principiile:  p. Pot fi:  concentratia maxima momentana. medie zilnica – valoarea medie a poluantului timp de 24 ore. dar realizata de toata societatea. complex Concentratia maximal admisibila de poluanti reprezinta acea concentratie determinata prin metode moderne si care nu exercita efecte directe sau indirecte asupra sanatatii. parazitologice etc. Dupa aceasta au inceput sa se foloseasca metodele organoleptice. Metodele de cercetare folosite in igiena Unii autori. Ea corespunde medicinii preventive si fiind promovata de serviciul sanitaro-epidemiologic.  a reactiei organismului la actiunea acestor factori:  m. permisa in interval scurt. statistice – se folosesc la studierea structurii si stadii dinamice a sanatatii  m. umeditatii etc. de garantie al sanatatii  p. prin combaterea f. . Cel mai des se stabilesc concentratii admisibile pentru doi sau mai multi factori. de diferentiere a concentratiilor maximal admisibile  p. de risc. sistematizind metodele de cercetare.boala si evitarea deceselor premature. incepind cu metodele fizice. Dupa Gabovici normativul igienic prevede limitele strict determinate ale factorului mediului care actioneaza in mod optim sau este cel putin inofensiv pentru activitatea si sanatatea persoanei sau a populatiei. clinice si de laborator pentru aprecierea dereglarilor ce se produc in organism sub actiunea factorilor nocivi  m.  p. de avertizare (alarma) – atrag atentia populatiei in conditii de poluari excesive.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful