Simbolismul si critica romaneasca

Pozitiile criticii vechi, pentru a fi bine intelese, trebuie privite in cadrul istoric in care ele s-au produs. Oricat de limitate ne-ar parea azi luarile sale de pozitie, obiectiviste sau impresioniste, nu trebuie uitat faptul ca formularea lor se face, mai totdeauna, in opozitie deschisa cu ideologia traditionalista, samanatorista si puritana, filistina, mic-burgheza, contribuind din acest punct de vedere la largirea perspectivei si la improspatarea informatiei literare, dand un inceput mai just de orientare. Astfel, in Ardeal, unde domina ideologia nationalist-traditionalista, samanatorista, profund ostila oricarei forme de poezie moderna, chiar si prezentarea simbolismului ca o curiozitate, dar in termeni moderati si descriptivi, cum face G.Bogdan-Duica, reprezinta un inceput de largire a constiintei. El recenzeaza ,,Din trambite de aur” de Al.T.Stamatiad, pentru ca cititorii ziarului ,,Romanul”: ,,Sa-si poata face o idee limpede – si cu vremea, vorbind si despre altii, tot mai completa – despre ce este simbolismul romanesc.”(G.Bogdan-Duica, ,,Un simbolist”, ziarul ,,Romanul”, II, 93, 27 aprilie (10 mai) 1912.) Pe adevaratul camp de lupta, dincoace de munti, in 1907, ,,Convorbirile literare” reprezentau de mult o forma anchilozata de junimism, impermeabila literaturii noi, atacata de directorul publicatiei, S.Mehedinti, cu toate fulgerarile. Devenita o revista mai mult de istorie si filologie, vechile ,,Convorbiri literare” intretineau despre simbolism prejudecatile moraliste curente, intr-un limbaj identic cu ,,Samanatorul” si ,,Floarea darurilor”. Fata de acest obscurantism, dizidenta lui M.Dragomirescu, singurul critic junimist receptiv la arta ,,noua”, are sensul sau pozitiv, nu lipsit de semnificatie. M.Dragomirescu este primul critic care introduce pe Macedonski in manualul de scoala, care ia in serios pe Ion Minulescu, recenzat, si poezie cu poezie si in volum, anexat cu complezenta inventarelor ,,scolii” sale ,,noi”, alaturi de Cincinat Pavelescu, Al.T.Stamatiad, Donar Munteanu. Criticul isi face chiar o mandrie de a fi ,,recunoscut si adoptat” pe Ion Minulescu, cand ,,toti se scandalizeaza”. Poetul in

. acceptat pe plan estetic. sau a amanuntelor care nu fac imagine. observatiile sale sunt cu atat mai notabile. identica cu aceea a traditionalistilor. prin stimularea .. prin sugestie si transpunere. O indreptare a acestei situatii se putea astepta din partea criticii lui G. El este cel dintai dintre criticii vechi care se ocupa cu destula insistenta de . Ion Trivale. cu severitati fata de realizarile efective. . care inscrie printre metodele sale fundamentale si explicarea scriitorului prin mediul social.Dragomirescu este insa incapabil de sinteza. primul care incearca o judecata de sinteza a simbolismului romanesc. pe o latura. in care calitate aduce .noutatii minulesciene”... Simbolismul are deficiente si limite organice.Patrunderea reciproca si fuziunea deplina” intre sufletul uman si natura gaseste de asemenea intelegere.... deoarece dau indicatii cu privire la receptarea noilor idei literare in afara cercurilor . facute dupa canoanele vechi (fond.” Dar primejdii grave pandesc aceasta directie. Dar asteptarile sunt .nu numai o nota noua. cand la constructie . In analizele propriu-zise.. mentinandu-se in limita generalizarilor didactice.intensei activitati a spiritului”..Simbolismul apare – privit sub un anume aspect – ca etapa superioara a artei. Nevenind din partea unui simpatizant.Ibraileanu. M. cu preocuparea de a-I defini programul si estetica de baza.. forma.cauza este cel mai insemnat reprezentant al curentului simbolist (afirmatia dateaza din 1908).colaborator al poetului”.exotism”. Mai receptiv.poezia noua” si ceea ce este si mai remarcabil. ea vine dintr-o lipsa totala de analiza a conditiilor sociala obiective in care simbolismul isi are radacinile. lucid fata de limite. de formulare a . Pozitia lui Ion Trivale este reprezentativa pentru interferenta de optica proprie momentului de afirmare al noului curent.haos”.Vagul si neprecizia” pot duce cand la amorf si .geometrica”. si in tot cazul mai atent este elevul criticului. dar si o armonie si o forma noua”. Cat priveste acuzatia de . de orientare sociologica si materialista... Nu mai putin procedeul simbolizarii.. Astfel. asa cum se prezenta acest curent pana in 1913. Ion Trivale accepta tendinta simbolismului de a face din cititor un .moderniste”. . limba). Aceasta deficienta este de altfel tipica vechii noastre critici in aproape in totalitatea sa.

F.starea muzicala” a receptarii sale critice. A fost tocmai o reactiune impotriva parnasienilor seci si formalisti.poezie noua” aproape intotdeauna numai . proprie metodei impresioniste. neorganizate....Credinta ca poezia simbolista n-are conceptii si sentimente e o grava eroare sau nestiinta. coruptia fina. peisajul antiurban. populatia colosala pur urbana. prin exprimarea pe cale mai mult de sugestie a fondului muzical al sufletului omenesc.. sunt substantial inrudite cu simbolismul..se reduce la un element unic: la expresia unei sensibilitati muzicale. patrunzatoare sub anumite aspecte. urbanismul fara analogie”. simbolismul . ci sub raportul calitatii muzicale a starilor sufletesti. pe care le traduce..Verlaine!. atat al esteticii.” .Maeterlinck! LaForgue!.. maladivului si a sonoritatii. el reprezinta: . dimpotriva. In plus. are insa tendinta sa explice numai de ce conditiile sociale romanesti nu puteau sa duca decat la o poezie artificiala.Lovinescu este cel dintai critic serios al simbolismului romanesc. ele nu sunt totusi de multe ori intemeiate si nici cuprinzatoare.. De fapt.Ibraileanu sa demonstreze in spatiul nostru . vagi.. Criticul..Lovinescu).” Simbolismul nu este nici poezia exclusiva a subconstientului. ele au anumite lacune care provin toate din metoda sa nestiintifica de cercetare.Lovinescu. cat si al realizarilor sale.baudelairismul” si .artificialismul parizian”. Pentru E...limitatie caricaturala”.Aderca afirma: ..Adancirea lirismului in subconstient. primare. Cat priveste interpretarile sale. In dezacord cu toti detractorii (chiar si cu E. nu in intelesul calitatii muzicale a expresiei. Miscarea simbolista a suferit.. de .. culoare: . in care-si gaseste chiar afinitati de esenta: . ii era usor lui G.” In esenta.. E. de un exces de sentiment – Rimbaud!.Simbolismul este de esenta pur muzicala.lipsa extremei artificialitati.noua” autentica si cea artificiala. Ea are si linie. autorul primei adevarate priviri de sinteza asupra acestui curent.satisfacute numai in parte.. tehnica sugerarii concluziei. e o hipertrofie a lirismului in sensul adancirii izvoarelor de inspiratie dincolo de pragul constiintei in elementele vietii animale”. Intelegand prin . lumina. care face o dreapta si foarte necesara distinctie intre poezia .

ca din momentul in care s-a decretat cu violenta divortul realitatii vazute. putem adauga. dar si contributiile pozitive: . un curent inovator.Simbolismul nu elimina nici vechiul – ba. in toate fazele sale.” Multa vreme criticii traditionalisti. dupa cum stim. incat nu este posibil a intelege pe vreunul din poetii mai de seama ai ultimei jumatati de secol. de al realitatii create!” Diferite probleme de estetica si tehnica simbolista si in special cercetari in legatura cu simbolul si alegoria a intreprins si Tudor Vianu. Imprejurarea nu poate fi deocamdata decat afirmativa.. critica actuala reactioneaza prin contributii destul de substantiale. Demonstratia de esenta si continut calinescian este refacuta si de catre Ov. Si impotriva acestei prejudecati. dar ar putea fi dovedita.. autor de articole despre poetii simbolisti. fara a fi desmintiti. precum si unii modernisti.un foarte precis colorit local”.Pillat.. Se impun in legatura cu acestea probleme pasionante. vrednice a fi cercetate.Nu avem inca un studiu complet asupra simbolismului romanesc si mi-e teama ca in jurul acestui curent literar staruie un echivoc. interesante nu numai prin continut. de poza si de import.Crohmalniceanu nu numai prin poezia lui Bacovia. exclusiv de o poezie exotica. dar si cu ajutorul lui I. Dar simbolismul a insemnat. dupa aceasta teorie. au acreditat versiunea ca nu exista si nici nu poate exista un simbolism . la o formula lirica noua. care neaga posibilitatile de creatie originala a poeziei romanesti.. din momentul in care. ca niciodata vizualitatea n-a avut un camp atat de vast si semnificatia aparentei n-a fost atat de adancita. dar si prin metoda. cu .opera de localizare a temelor simboliste in realitatea autohtona. artificiala. Nu voi tagadui ca printre simbolisti au stramtat suprafata lor de atingere cu viata si cu societatea si au saracit astfel si continutul si ecoul poeziei. Macedonski a introdus notiunea si cuvantul in circulatia literaturii noastre. pe la sfarsitul veacului trecut. Meritul sau sta in faptul de a fi atras atentia dupa 23 august asupra necesitatii cercetarii acestui curent si de a-I fi subliniat nu numai limitele. in frunte cu Tudor Arghezi.. care trece si el la o . fiind vorba.S. samanatoristi. fara sa nu tinem seama de influenta simbolista.romanesc”. Contributia simbolistilor la extinderea tematicii si a mijloacelor de expresie ale poeziei a fost destul de mare..” Argumente . cu consecinte insemnate pentru toata dezvoltarea ulterioara a literaturii.

.” . in varianta romaneasca”. El creeaza o noua tehnica.). simbolismul – cu toate contradictiile sale – o depaseste in anumite privinte. se observa un proces de interpretare a .. prin fixarea cat mai nuantata a emotiei. cu adevarat. indeosebi Dumitru Micu si Matei Calinescu.. prin incursiuni mai adanci in teritorii sufletesti. la definirea valorii contributiei simboliste in interiorul literaturii romane. pe de o parte. Numai pe aceste baze se putea trece. aratand cum. da expresie unei noi sensibilitati. in poezia lui Bacovia. Tematica poeziei se largeste.sensibilitatii meridionale.miticismului” (puntul de plecare al observatiei este tot G. temele simboliste devin organice. autentice. pe de alta.Fara a nega poezia romaneasca premergatoare. Si in cazul lui Ion Minulescu.Calinescu). prin anexarea unor aspecte mai putin explorate ale lumii exterioare (mediul urban. . marea etc. pe de alta. vazut prin psihologia . la rezolvarea problemei esentiale a diferentierii simbolismului romanesc pe plan european. pe de o parte. un stil poetic inedit.in acest sens aduc si alti critici.

ale caror izvoare esentiala raman exclusiv cele poetice: Baudelaire.. Legaturile dintre . la generalitati.Originile Desprins de societatea care i-a dat nastere.Inceputurile simbolismului romanesc 1. de pilda. fara documentare speciala.invingerii” si a lipsei de sperante. in ultimele decenii ale secolului XIX... se mentine..” Atat si nimic mai mult. scandalurilor financiare. pana la sufocare. fara izvoare sociale. Facut din dezamagire. simpla problema estetica. de discutat in chip . se si pierde din vedere. apoi afacerii Dreyfus. simbolismul isi gaseste principiul intrun . Cea mai recenta si informata sinteza a simbolismului francez. Ea.decadenti” si cercurile anarhiste sunt atinse in trecere. Tendintele sociale si politice care se fac simtite in literatura celei de-a treia republici se datoreaza . ramanand o enuntare goala. fara legaturi cu mediul.mal du siecle”.aventura spirituala” si experienta estetica. Este evident mai intai faptul ca simbolismul se dezvolta dintr-un nou . nemultumire confuza si iritata de prezent.agitatiei politice”. Pentru Marcel Raymond. reprezentand un fenomen estetic legat de o anume necesitate sociala si morala obiectiva. caci simbolismul este prezentat. aceea a lui Guy Mirchaud. nici documentata. exacerbare a simturilor si nevoie de evadare. neliniste.protest impotriva existentei sociale moderne si contra unei conceptii pozitive asupra universului. Rimbaud si Mallarme. creste pe doua realitati sociale fundamentale: profunda deceptie interioara care a urmat infrangerii din 1870. are cauzalitatea sa sociala precisa. la fel. insa. Verlaine. neincredere in viitor. apoi esecului Comunei. despre care exista numeroase marturii de epoca. aceasta stare de spirit depresiva.. Simbolismul. de altfel.. .. Ideea nu este nici dezvoltata. avantului socialist. constiinta a . si repulsia fata de spiritul filistin al marii burghezii in neta ascensiune in ultimele decenii ale secolului al XIX-lea.ca . aparut in special in Franta.autonom” ca atare.in continuare. simbolismul romanesc a reprezentat pentru cei mai multi critici anteriori doar un fenomen pur literar.

ce-I drept. Sub presiunea sa. D. colectiv. sortita destramarii. care trec la liberali in 1899. adesea de delectare gratuita. inclinata sa priveasca viata dintr-un unghi contemplativ. energetic. mediul prezinta toate caracterele insalubritatii fizice si morale. ei vor fi receptivi indeosebi pentru atmosfera de . El va aluneca in disperare muta. Ion Minulescu etc. In perioadele . Mai exista si o alta cauza sociala a marasmului simbolist la acesti poeti usor predispusi spre deceptie. de melancolie. insasi estetica poetului simbolist incepe sa se schimbe. fie si intermitent. chiar exercitiile formaliste.. asa cum aratau in trecut mahalalele tirgurilor noastre.interrevolutionare”. rentieri. nu integral simbolist). pline de murdarie. mutileaza iremediabil sufletul. Zona din care au iesit destui simbolisti este aceea a periferiei sordide. emotivitatea subtire. In provincie mai ales.Dar in acelasi timp. in unele psihologii. ci si solidarizant. in dezgustul iremediabil. cu cocioabe igrasioase.Anghel.. poezia lui Mihail Saulescu oferind foarte elocvente marturii de toate aceste deplasari ale constiintei. creatoare. Sinecuristi. Un astfel de cadru striveste. sufletul devine. un val de descurajare. in formula . aceeasi a fost si la noi. Ovid Densusianu. pe care ti-l da existenta fara orizont.generosilor” socialisti. Mihail Saulescu si altii se incadreaza. orasul nu actioneaza numai cu efect demoralizant. incepand cu Macedonski (acesta. Iuliu Cezar Savescu.. liberi profesionisti. Orasul sugereaza idei. Daca este adevarat ca Traian Demetrescu. si cu intermitenta. depresiv. De aceea. alti poeti simbolisti romani au avut un alt stil de viata si o alta origine sociala. in constiintele inca neconsolidate si mai ales in cele vag simpatizante (cum este si cazul multor intelectuali care vor scrie poezii simboliste). Aceasta a fost situatia in Rusia dupa infrangerea revolutiei din 1905. probleme. fara zbucium interior. infrangerea vremelnica a fortelor revolutionare atrage dupa sine. fara drame. de tristete. promiscuitate si mizerie. Acesti poeti formeaza o alta aripa simbolista. De aici tasnesc nu putine forte morale. in genere. ei manifesta inclinari estetizante. dupa tradarea . dupa expresia lui Lenin.artistului proletar cult”. exaspereaza. de refugii artificiale.fete galante” si de loc de periferie. gustand din simbolism in special decorurile si atitudinile de rafinament. uneori.. nu rareori hedonista. In mijlocul sau. depresiune resimtita si dupa inabusirea rascoalei taranesti din 1907. cu balti si noroaie. . individualism si izolare. Stefan Petica.

sa-nceapa orgia. dupa aceasta viziune. deceptie. melancolia simbolista reprezeinta un adevarat punct nodal.. ca intr-o contemplatiune dulce inainte unei icoane vechi pe care ai pastra-o in amintirea unor nume religioase. plina de nostalgice . intalnit destul de des la mai toti simbolistii romani. da.. o zona sufleteasca mobila. sunt tanar. sufletul devine trist. Atunci o stare de adanca melancolie il invadeaza. a-l descrie. amorf. preocupati a-l analiza. agravate de toate accidentele depresive ale existentei (noapte. toate indiciile ar pleda numai pentru o iremediabila infrangere morala. singuratatea reprezinta si o forma de autoaparare. Ea prezerva sufletul de descompunere. dar realitatea este mai complexa. el va cunoaste nelinisti si plictiseli sumbre. la Mihail Saulescu. Este inefabilul spleen. dar si un strigat de alarma a constiintei care-si exprima suferinta. nevroza.. spleen-ul simbolist are dialectica sa specifica. voluntariste.Sa cant.doruri”. boala).Savescu. vitaliste. ar ramane prizonierul etern al starii sale depresive incurabile. la Bacovia. profund contradictorie. precum la Traian Demetrescu: . De aceea multi poeti ai acestei generatii sunt in situatia lui I. Poetul simbolist. este tot atat de adevarat ca acelasi spleen – negandu-se pe sine – inspira si reactiuni compensatorii. a-I urmari cauzele si efectele: . blazare. stenice. apatic. Dar ce fac cu plansul ce-n sufletu-mi port. asteptare. de chemari nelamurite. psihologia sumbra invadeaza o buan parte a poeziei simboliste. monotoniei provinciala. a carui fiinta este scindata: . instabila. damnare. Daca este adevarat ca el genereaza inertie.La Stefan Petica.C. o uimire confuza. De fapt. Cantare-as un cantec de mort!” Fapt in genere trecut cu vederea. o mutenie de ganduri nehotarate.Simt un fel de extaz vag – marturisea Traian Demetrescu -. Rupt de impulsiunile mediului. In singuratate. Fara indoiala. ploaie. atat de tipic poeziei simboliste. aratand precis cauzele nefericirii sale.” Privind lucrurile la suprafata si cu o documentare incompleta. pesimism. oferind – desigur – o solutie individualista a crizei. cazut in inactivitate si inertie.

.O frica incepu sa-l preocupe: lipsa de vointa. lesne impresionabil. Temperamentul sau nerezistent.C.” Ceea ce se observa la poetii simbolisti este chiar o inclinare vadita spre autoanaliza. in primul rand fata de propria lor constiinta. Am si trait. am si sperat. Dar. din ce cauza sunt niste invinsi. Ei isi descriu melancolia si blazarea. Fara un caracter energic.Savescu. Tot mai adanc m-am cufundat. O astfel de atitudine demonstreaza. putea sa-l rataceasca adeseori in drumul vietii. Deci astazi zic: De-aici-nainte Nimic in lume nu mai sper. ca aceasta destramare interioara era resimtita cu extrema neplacere. din speranta.. Totul reprezinta o forma de justificare. cum arata si I. neabatut si totdeauna inainte mergator.. Ce-mi foloseste adancimea Dintre pamant si dintre cer!” . la capatul unei serii intregi de ratari: . Ea apare. stiu uneori precis de ce au devenit sceptici si tristi.Si e stiut. in lume. vointa conduce la sfarsituri triste. inca o data. ca om. in speranta.

Totusi nu trebuie pierdut din vedere ca o astfel de idee rasare la noi concomitent cu raspandirea sa in literatura franceza simbolista contemporana. pentru a nu cadea in eroare si a restabili adevarul. s-ar deduce ca muzicalitatea poeziei – unul din articolele fundamentale ale crezului simbolist – era inteleasa mai mult sub forma sonoritatii exterioare. inca din primul an de aparitie al . nu lipsita de finete pentru epoca. de acela al inteligibilitatii logice si al conceptului. al carei pionier si animator a fost Macedonski. cele dintai afirmati de idei simboliste in literatura noastra I se datoreaza in mod incontestabil.Precursori Multe confuzii depsre simbolismul romanesc s-au format si s-au generalizat chiar in perioada de aparitie si de polemica in jurul primelor idei si manifeste simboliste. al imaginii poetice in genere. sub diferite forme.arta versurilor nu este nici mai mult nici mai putin decat arta muzicii”. astfel ca studiul stiintific se vede nevoit sa mearga pas cu pas la izvoare. in care Macedonski si cenaclul sau se complaceau. poetul se face propagandistul ideii ca .armonii imitative”. ele tind sa se sistematizeze sub forma de amnifest. Astfel. a dispcierii planului metaforei.poezia noua”. Reconstituirea si anliza relatiilor existente dintre simbolism si timpul sau devine deci o obligatie prealabila pentru orice act de cunoastere si de definire exacta a curentului care ne preocupa.. ..Despre logica poeziei”(1880). Apoi vor fi reluate. pentru ca – ulterior – sa fie pierdute din vedere si chiar contrazise..Literatorului”.. pe latura mai mult formala. in toate fazele activitatii sale literare.inefabil”. enigmaticul . sa ordoneze si sa trieze intregul ... Dintr-o serie de jocuri prozodice si . Desi Macedonski n-a fost un poet simbolist decat prin putine aspecte ale operei sale. a placerii pur acustice.dosar”.2. in care elementele romantice si parnasiene sunt predomintante. La inceput sporadice si incidentale. Proportia o gasim formulata intr-un articol . Foarte in spiritul esteticii simboliste sunt si consideratiile despre capacitatea de sugestie a poeziei. in contextul general al pledoariei pentru . ilustrare..

El face figura de adevarat teoretician. simbolismul s-a nascut din cauze sociale si psihologice obiective: revolta impotriva platitudinii burgheze..putere suverana. spre a da nastere cu ajutorul ei ideii”. . Pentru noi interesul formulei consta in aceea ca precizeaza si lanseaza o idee.” Ideea de ..simbolismul…este numele modului de a se exprima prin imagini.. Cum se vede. poetul raspunde foarte doctrinar la invinuirea de .instrumentaliste” ale lui Rene Ghil propagandu-se. definitia nu este nici precisa. tainica”. Acest gener. si in aceasta calitate intra in polemici. de purtator de cuvant al miscarii (pe care o concepe evoluand sub aripa sa exclusiva). fie in versuri.Ca si wagnerismul. Macedonski se entuziasmeaza de ele pana acolo inca lanseaza..noutate” contrabalanseaza pe aceea propriu-zis estetica. cand simbolismul numara geniuri ca Baudelaire. Cu toate acestea. fie el numit decadentism sau cum se va voi. Se impune dar a se pune cititorul inteligent in curent cu noul pas pe care poezia il realizeaza in domeniul artei.. nici exacta.. Producandu-se un atac in presa. este ultimul cuvant al geniului omenesc. dupa care .moda” si de confuzie a scopurilor literare urmarite. Se repeta definitia metodei simboliste ca . Textul cuprinde declaratii programatice absolut caractereistice: . a definitiei stricte. fie el in proza.. pare in ajuns sa triumfe. ca belgianul Maeterlinck.Rolul de capetenie in poezia moderna il are poezia simbolista complicata de instrumentalism. provoaca rasete. in 1892. ca Mallarme. ca Moreas si altii. se revine si in acest text asupra capacitatii de sugestie.. Teoriile .. Remy de Gourmont si altii nu aveau o conceptie mai stricta. asociata celor mai noi conceptii estetice franceze: . face precizari. in prelungirea lor. unit cu instrumentalismul. simbolismul . astazi. ca Josephin Peladan.Poezia convinge pentru ca tot ce este frumos ni se impune fara ca nimeni sa-si dea seama in ce mod si pentru ce. dar Moreas.pentru a ne sugera idei… ne infatiseaza una sau mai multe imagini ce se transforma la urma in cugetari. un adevarat manifest simbolist: .. Simbolismul. da explicatii.” Dovada de inteligenta estetica notabila. simbolismul. Departe de a fi o aparitie arbitrara.Poezia viitorului”. Curentul are un continut bine fixat si o estetica precisa.. aparut sub directa sa impulsiune.” Pare neindoielnic ca in aceasta perioada Macedonski tinea sa treaca – si era efectiv – indrumatorul noului curent. cel mai inalt.” Emotia estetica este o .

la fel. articolul defineste simbolismul. impreuna cu mine. desteptarea de imagini.individualism in literatura”. Tarziu. Fernand Severin si altii inca – au avut onoarea. Franz Ell. singura poezie adevarata.. Maeterlinck. ca . spre a ajunge la muzica.. principii curente. In numarul din august 1886 al revistei .. nu fara constiinta exagerarilor posibile.Haine”.. Rodenbach. si se poate zice aceasta cu mandrie si despre unii din romani. Se apasa din noi asupra ideii de muzicalitate... Animat de aceste convingeri. Verhaeren. flexibilizarea si inavutirea formelor existente. drept o reactiune antinaturalista. sa ia parte acum 12 ani la miscarea provocata din Liege de revista . sub emulatia.Guzla”. de senzatii si cugetari.Belgienii. la acea data. Macedonski mai afirmase.Macedonski) Aceste idei erau in Franta. In continuarea aceleiasi atmosfere franceze. Apare acum si ideea de . . crearea de ritmuri noi.”(Al.Macedonski. .Volupte”.Wallonie”. drept . in mod exact. in articolul .Albert Mockel. ..…Tinerea socotelii de valoarea de muzica si de culoare a semnelor grafice.avangarda”.La Wallonie”... .corespondenta”. cu ajutorul formei. imagine si culoare. isi revendica chiar merite de pionier pe plan european: . simbolismul este o inalta expresiune a genului omenesc si unul completeaza pe celalalt”(Al..Ca si wagnerismul. in 1898. din 1899.. principiile sale estetice fiind rezumate astfel: . intr-o faza cand renuntase la orice veleitati de teoretician simbolism (acum chiar va combate o ..Hysterie”.. In rest.. integrate ostentativ cultului Marei Arte. Nu este vorba de nici o mistificatie.Mercure de France”. a wagnerismului: . in 1918. daca n-au fost tocmai ei precursorii miscarii. unul dintre distinsii colaboratori actuali ai marei reviste parisiene .Simbolismul”). si ele incepusera sa circule – cum vom vedea – si in publicistica noastra de . Macedonski.In Pragul secolului”... Giraud. inca vie. Macedonski publicase intr-adevar patru poezii in limba franceza: .sugestie prin imagine. al carei energic si valoros director era dl.individualismul va prima in arta”. au avut meritul de a fi intrevazut din vreme intinderea stralucita ce se deschidea glorioasa dinaintea poeziei viitorului. Remy de Gourmont definise simbolismul.

noul curent literar” nu aflam deocamdata cu precizie.” Fata de aceste binevoitoare luari d epozitie. atunci cand ele incep sa duca la exagerari. Verhaeren.Literatorului”.. se arata ca . S. . care era in fond un precursor destul de instabil si irascibil. In ce consta . La Petica. fata de . in paginile . Totdeauna arta a cultivat simbolul. mai ales. poetul. . El reprezinta . Verlaine. articolele lui Stefan Petica pledeaza pentru simbolism de la un alt nivel intelectual si stilistic. simbolismul este de fapt numai unul din asptectele . simbolism. idealul libertatii intelectuale si sociale la care trebuie sa aspire.. D’Annunzio. facand. tot in 1899. multe deslanate. Publicul cauta acum . alte senzatii si alt ideal. o neinfranta pornire spre gestul mantuitor” etc.. despre care ghicim ca este naturalismul..” Cealalta nota a curentului care atrage pe teoreticienii romani este individualismul.. In prelungirea acceptiei curente.. printr-o afiliere declarata la pozitiile directorului publicatiei. Mallarme. Cauza e . cu alte cuvinte. emancipandu-se treptat de tirania prejudecatilor”. jurnalistice si nu suficient de limpezi. scapandu-i in felul acesta directia miscarii.marile chestiuni umane si sociale. este mereu gata sa se desolidarizeze de principiile lansate.alte vibrari.Noului curent literar” pe care el cauta sa-l defineasca.”.. Macedonski isi mai amintea ca el este totusi unul din creatorii versului liber. in 1880. In acest sens cred ca va evolua arta simbolista a viitorului. care lasa sa se intrevada un nou ideal estetic (. Ibsen. La atat se reduce contributia de pionier a lui Macedonski la introducerea si raspandirea ideii simboliste in literatura noastra. Sunt formule vagi....astfel de idee).josnica arta”. prin publicarea. a poeziei ..Hinov”..Estetismul nu mai e un cuvantl estetismul e o putere”).in fine. cand sunt afirmate prea ostentativ de altii. intrupat in opera lui Walt Whitman. sau.. . va intelege.simbolismul tine seama de exigenta artei cand imbraca notiunile abstracte in forme concrete”.Omenirea. Cu acest procedeu artistul trateaza .procedeu de care arta nu se poate totdeauna lipsi”.o puternica reactiune”.neobositul avant spre frumos. Maeterlinck. Cu atitudini aparent ferme si chiar profetice.Sanielevici. din 1899. . cu argumente istorice si estetice care incep sa se generalizeze. Viele-Griffin. Mai strans la vorbe se dovedeste un alt simpatizant al noii formule poetice.. intr-un articol despre simbolism.

inglobate in categoria generala si imprecisa a .” .O miscare atat de puternica nu poate disparea cu un singur om. mai toate numele de rezistenta ale simbolismului apusean.Jean Moreas etc.. care scrisese recent despre . Mult mai precis si declarat simbolist este Petica in articolul . ..moartea simbolismului”.Poezia noua”.. caci Mallarme a fost numai un genial reprezentant al miscarii.estetilor”. dar nicidecum intruparea si pricina ei. Lista cuprinde de fapt. replica data criticului francez Camille Mauclair. din 1900.. dupa cum se vede.

Initial insa. in formule proprii. cu o fervoare remarcabila. fata de simbolism. cat de o anumita pozitie ideologica si psihologica. originale. Trebuie retinut mai intai faptul ca simbolismul. din 1904. in tot cazul cea mai consecventa si mai tenace tribuna. orientarea sa este net simbolista si ea isi gaseste expresia in articolul program al revistei . inconjurat de un mic grup de discipoli. asupra unei aripi intregi a poeziei noastre. la profesii de credinta simboliste. La inceput. el adera la aceasta formula. Astfel. simbolismul romanesc isi capata daca nu cea mai originala si mai eficace. notiunile pentru cei mai multi adepti si adversari ai formulei confundandu-se. este pe un plan o miscare eminamente de protest. inteleasa si modificata pe dimensiunile unei anumite conceptii de viata.poezia noua” trebuia sa duca.Teoreticieni Puterea de contagiune a simbolismului.3. curent apusean dominant in aceasta perioada.Vieata noua”(1 februarie 1905 – 1925). In paginile sale. dovedind asimilarea certa a principiilor. alimentata in materie de simbolism de expuneri de principii uneori destul de nuantate.Linia dreapta”. Situatia la inceputul secolului era de asa natura incat orice pledoarie pentru . .. prima teoretizare romaneasca a esteticii simboliste. nu lipsita de cauze si semnificatii pentru epoca respectiva.. al carui prestigiu este in crestere. Pozitia sa reprezinta un caz tipic de convertire a unei pozitii ideologice si morale intr-o doctrina estetica. dialectic.. Prin aparitia revistei . in mod inevitabil. Este o identificare si o simplificare a problemelor absolut specifica epocii. se verifica tot mai mult dupa 1900. in care directorul .. Ovid Densusianu. Apoi renunta la ea. mai putin de idei estetice precise si revolutionare. animata. Tudor Arghezi repeta intr-un fel evolutia oarecum paralela a lui Macedonski. o violenta reactiune antisemanatorista si antipoporanista. Curentul are un sens net polemic.Vietii noi” credea ca gaseste esenta insasi a simbolismului. a militat efectiv timp de doua decenii pentru raspandirea simbolismului. de cele mai multe ori ins anumai insistente si jurnalistice. in versiunea lui Ovid Densusianu. ba chiar o si ironizeaza.

publicatiile simboliste (fara a se prezenta totusi ca atare) se inmultesc.Revista celorlalti(1908)”.una din cele mai curate.Versuri(1911)”. decat Ervin(pseudonimul literar al lui Ovid Densusianu) si Ion Minulescu. fruste. Ovid Densusianu colaboreaza cu articole de directiva. si inca numai printr-o parte a operei lor.. Noua orientare prolifereaza si in provincie.Farul(1912)” si . ambele de conceptie net simbolista.. ascunse. . se insarcineaza. ce se prezinta sub forma unor impresii..moderne”. Articolul. a caror frumusete consta mai mult in ideile pe care le simbolizeaza.Rascu. . unde entuziasme tineresti locale fac sa apara . si la cel putin trei dintre ele: .noi”. redactorul revistei .Versuri”. I. o preocupare curat literara. de o inaltare a sufletelor. unde citim si aceasta definitie.. el ii opune necesitatea evolutiei si a . Aceeasi situatie pentru Verlaine si Samain...Versuri si proza” si . analizeaza numai sentimente nelamurite uneori.. In ..” Ne aflam in stadiul cand nevoia de precizie in ideile literare se face tot mai simtita si includerea simplista a simbolismului in sfera genetica a poeziei . care se mentine .Rataciri literare”.poeziei noi” romanesti.Ludo schiteaza un prim istoric al . dau nastere unor imagini bizare.culturii integral superioare”. recunoscut de fiecare data drept spiritus rector.numai pentru triumful simbolismului... psihologiei elementare. devenita curand . de o purificare prin cultura moderna. poetul I. Cu disocierea acestor notiuni.Versuri si proza(1912)”.imitatiei”. De aceea nu se putea sa prinda la noi taranismul.Absolutio(1913)”. contrat celei clasice. in special la Iasi. neobisnuite. Acesta incearca sa precizeze ideea de simbolism (.exprimat chiar in articolul program .Absolutio”. ci si pentru tot ce trebuie sa fie innoirea sufletului omenesc”. era un anacronism. care... Densusianu ii opune poezia orasului. in literatura franceza. Poeziei satului.M.. aratand ca definitiei corecte nu-I corespund.Poezia simbolista. . nu mai satisface.” Ovid Densusianu nu militeaza . ci constituie doar un mijloc de realizare a . probabil primul. dintre romani. Se intelege atunci ca simbolismul inceteaza sa mai fie scop in sine. devenita oarecum stereotipa: .. dupa atatea bajbaieli prin intuneric.. mai ideale si mai perfecte formule de arta ce s-au afirmat pana in prezent”).... Dupa 1908. contopindu-se.Avem nevoie – repeta mereu Ovid Densusianu -.

catolice etc. . Si-a aruncat razele sale departe imprejur. caci formule eterne nu exista.Versuri si proza”.Simbolismul a fost in adevar o inalta si senina expresie artistica. etapa urmatoare fiind aceea a evaluarii critice a curentului si a incadrarii sale istorico-literare.in sfera ideilor cunoscute. in sensul recoltarii de noi adeziuni de princpiu poate fi socotit ca sfarsit. ce si-a gasit adeptii ei credinciosi pe la inceputul penultimului deceniu al secolului trecut…Dar simbolismul n-a fost o formula literara eterna. apoi samburele sau incandescent a inceput a descreste. a luminat vremelnic intinderile. Aceasta a fost faza de pionerat si de militantism teoretic a simbolismului.” Aceeasi tendinta de discociere se gaseste si la Alfred Hefter. Dupa aceasta data. superficiale. a literaturii traditionaliste. asa cum a fost privit in Franta dupa reactiunea . care dureaza aproximativ patru decenii(1990-1920).. sef redactor la . perioada in care au loc dezbaterile si polemicile cele mai arpinse.. Textul este interesant prin faptul ca el dovedeste ca.. mersul ascendent al poeziei simboliste. . respinge etichetarile gresite. pierzand din ce in ce mai mult din caldura si puterea sa de radiere. simbolismul incepea sa fie considerat de unii drept o formula depasita. definitiile sumare. precum si intelegerea statica a simbolismului.scolii romane”. inca in 1914.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful