UNIVERSITATEA BABES BOLYAI , Facultatea de Stiinte Economice şi Gestiunea Afacerilor, Cluj Napoca

COTA UNICĂ EUROPEANĂ

ÎN

UNIUNEA

Pruna Andreea- MCAC Ciulu Georgiana- ECA
~1~

I. Fundamentele politicii fiscale europene Ultimul secol a fost caracterizat, în Europa de Vest, de extinderea rolului sectorului public, prin intermediul reglementãrilor economice și fiscale. În domeniul fiscal țãrile UE au menținut niveluri ale cheltuielilor și veniturilor publice de aproximativ 40% din PIB. Acestea au finanțat parțial furnizarea bunurilor publice clasice, cum ar fi apãrarea naționalã. Însã cea mai importantã parte a creșterii cheltuielilor publice a fost datoratã extinderii funcției de redistribuire a statului (prin protecție socialã). Aceasta se referã la sistemul public de pensii și sãnãtate care genereazã cele mai importante transferuri între generații și intragenerații: transferuri de resurse financiare de la forța de muncã activã cãtre șomeri, cãtre angajații necalificați, cãtre studenți, cãtre familiile cu copii, cãtre agricultori, cãtre angajații în anumite ramuri industriale caracterizate de condiții grele de muncã (cum ar fi construcții navale sau minerit), cãtre locuitorii sau chiar întreprinzãtorii din zonele defavorizate sau cãtre alte categorii sociale. Din punct de vedere fiscal, cheltuielile publice au fost finanțate prin impozitarea consumului (impozite indirecte), impozitarea veniturilor atât de naturã salarialã, cât și a profiturilor firmelor. Aceastã structurã a fiscalitãții în Europa transpune centrul de greutate al sarcinii fiscale asupra menajelor care consumã mult, obțin venituri importante și/sau care dețin proprietãți importante. Desigur, sistemul fiscal european afecteazã diferit categoriile de menaje sau firme datoritã diferențelor structurale, dintre acestea, privind veniturile, consumul și proprietãțile deținute, dar și datoritã diferitelor grade de reglementare, diferitelor moduri de administrare a ramurilor sistemului fiscal și diverselor posibilitãți de evitare a fiscalitãții. Pentru cã astfel de trãsãturi ale sistemelor fiscale implicã pe lângã procesele de redistribuire a veniturilor vizate direct și redistribuiri accidentale. II. Politica fiscalã europeanã Reglementãrile existente La nivelul UE politica fiscalã este subordonatã tratatului de înființare a Comunitãții Europene, care prevede: -eliminarea taxelor vamale între țãrile membre (Art. 3) și a oricãror altor mãsuri cu efect similar; -și asigurarea liberei concurențe în cadrul pieței comune. În acest sens se au în vedere în special impozitele indirecte (TVA și accizele). Impozitele directe fiind doar subordonate scopului de neafectare a liberei concurențe pe piațã, însã se recomandã membrilor încheirea de convenții de evitare a dublei impuneri internaționale. În plus, Tratatul de la Maastricht (1992) impune membrilor uniunii monetare limitarea deficitelor bugetare la 3% din PIB, membrilor neparticipanți la uniunea monetarã fiindu-le recomandat sã evite deficitele substanțiale. Obiectivele politicii fiscale Scopul realizãrii pieței comune și a uniunii monetare a antrenat schimbãri în ceea ce privește fiscalitatea. Înlãturarea restricțiilor privind mobilitatea capitalului a generat teama cã baza impozabilã la nivel național se poate reduce prin migrația acesteia între statele membre, datoritã concurenței fiscale dintre acestea, ceea ce va afecta gradul de

~2~

ocupare și capacitatea de a asigura protecția socialã. De aici s-au conturat obiectivele politicii fiscale: A. Cel mai important obiectiv pe termen lung constã în înlãturarea diferențelor în ceea ce privește cotele și metodele de aplicare al impozitelor indirecte. Obiectivul vizeazã TVA și accizele . B. 1. În domeniul fiscalitãții directe, se urmãrește în principal minimizarea posibilitãților de evaziune și evitarea dublei impuneri, pe baza acordurilor bilaterale între statele membre. B. 2. Scopul avut în vedere de mãsurile de armonizare a politicii fiscale constã în evitarea efectelor negative ale concurenței(1) între statele membre, în special evitarea transferului bazei fiscale prin fenomenul de migrație a firmelor aflate în cãutarea regimului fiscal cel mai favorabil. C. Tratatul de la Maastricht limiteazã strict posibilitatea guvernelor de a finanța cheltuielile publice prin creșterea datoriei publice. Prin Pactul de Creștere și Stabilitate, statele membre participante la zona euro nu trebuie sub nicio formã sã ruleze deficite bugetare peste nivelul de 3% din PIB. Scopul general al pactului este pãstrarea bugetelor echilibrate la nivelul de ciclu economic. Astfel creșterea cheltuielilor publice poate fi finanțatã numai prin creșterea încasãrilor veniturilor publice la nivelul ciclului economic. Deși au acceptat în principiu obiectivele politicii fiscale a UE, totuși, guvernele statelor membre au fost reticente în ceea ce privește pașii principali spre armonizarea fiscalã, iar Pactul de Creștere și Stabilitate prevede cã deciziile cu privire la aceasta trebuie adoptate cu unanimitate în Consiliul Europei. Pentru cã, pe de o parte, politica fiscalã este privitã ca o componentã a suveranitãții naționale, iar sistemele fiscale ale statelor membre se deosebesc substanțial, datoritã diferențelor în ceea ce privește structurile economice și sociale ale acestora și diferențelor conceptuale privind rolul fiscalitãții, în general, și al unui anumit impozit, în particular. De exemplu: gradul general al fiscalitãții și al contribuțiilor sociale, ca procent în PIB, variazã între 34%, în Grecia, și aproape 55%, în Suedia, media UE fiind 42,6%. Impozitele directe, formate în principal din impozitul pe venitul persoanelor fizice și cel pe profitul companiilor, variazã între 9% din PIB în Grecia, la peste 32% în Danemarca, media UE fiind 13,7%. Impozitele indirecte, formate în principal din TVA și accize, variazã între 11% din PIB, în Spania, și peste 19%, în Danemarca, media UE fiind 13,8%. Iar contribuțiile sociale variazã de la 1,7% din PIB, în Danemarca, la peste 19%, Franța, media UE fiind 15,1%. Realizãri A. Politica fiscalã În 1996, Comisia Europeanã a propus o abordare exhaustivã a politicii fiscale. Aceasta a subliniat principalele provocãri cu care se confruntã Uniunea: nevoia de creștere economicã, de a eradica șomajul, de pãstrare a echilibrului bugetar și stabilizarea sistemelor fiscale și de realizare completã a pieței unice. În iunie 1996 Comisia Europeanã a propus Pactul european privind ocuparea forței de muncã. Acesta a subliniat necesitatea de a înlãtura tendința sistemelor fiscale de a impozita prohibitiv forța de muncã anagajatã, ca parte a unei strategii mai largi de creștere a locurilor de muncã la nivelul Uniunii Europene. Noua strategie fiscalã europeanã (numitã „strategia Monti”) a fost publicatã de Comisia Europeanã în octombrie 1997. Pe lângã recomandãrile privind impozitarea dobânzilor și rentelor, acesta a propus un Cod al Impozitãrii Firmelor, care a

~3~

aceasta înseamnă că sunt două feluri de taxe: 0. Din acest motiv ei susțineau faptul că aceasta cotă unică nu va fi mai nedreaptă decât sistemul actual de taxe – din cauza evaziunii fiscale de amploare. povara fiscală va fi mai mare pentru persoanele cu un venit plasat între 30 000 USD și 90 000 USD anual. la începutul anilor ’80. Binențeles. II. Din această perspectivă. Politica bugetarã Restricțiile impuse bugetelor naționale prin tratatul de la Maastricht și prin Pactul de creștere și stabilitate au avut succes în general pânã acum. mai mult. dacă cei mai saraci sunt exceptați. Respectarea sa de cãtre statele membre este monitorizatã de cãtre un organism delegat de cãtre ministerele de finanțe ale statelor membre „Primarolo Group”.Exceptarea populației cele mai sărace de la impozitare este probabil un compromis pentru a se accepta ceea ce autorii recunosc că reprezintă “(…) un avantaj extraordinar pentru elita economică”. ținând cont de faza crescãtoare a ciclului economic. Conform calculelor autorilor. există învingători și învinși în urma introducerii cotei unice. iar în particular se vizeazã dispariția paradisurilor fiscale dintre care o parte sunt direct legate sau chiar sunt teritorii dependente de statele membre ale UE. Totuși. cu toate acestea. dezvoltând o idee lansată inițial de către Milton Friedman.Cota unicã de impozitare Cota unică este o propunere înaintată de către doi economiști americani. aplicată o singură dată . în opinia lor. Cu toate acestea.cota unică. Cota unică. Într-un scenariu neutru privind impactul asupra veniturilor bugetare. Nici statele membre care au adoptat moneda euro și nici celelalte state nu au înregistrat deficite bugetare peste limita de 3% din PIB. Totuși. evaziunea fiscală este o realitate în toată lumea. Este important de remarcat faptul că propunerea lor (lucrarea lor fundamentală a fost publicată într-o ediție revizuită în 2007) s-a justificat. o taxa pe consum ar trebui să conducă la un consum mai scăzut. cota unică “(…) este progresivă acolo unde contează mai mult: pentru săraci”. cât și Banca Centralã Europeanã au atenționat cu privire la efectele negative ce le poate antrena orice relaxare a disciplinei bugetare. Hall si Rabushka. iar cei mai bogați sunt cu siguranță avantajați. se considerã cã toți membrii zonei euro ar trebui sã înregistreze excedente. printr-o trăsătura particulară a sistemului de taxe american existent: “(…) faptul șocant că mai mult de jumătate din veniturile din afaceri nu sunt declarate”. în sensul că este însoțită de o scutire (exceptare) pentru veniturile mai mici de un anumit prag. Ei doreau să înlocuiască sistemul fiscal progresiv. În același timp au fost luate mãsuri în interiorul OECD pentru eliminarea concurenței fiscale dãunãtoare la nivel internațional.fost aprobat de Parlamentul și Consiliul European. câteva au avut chiar excedente. pentru toate veniturile până la un prag. și o altă rată pentru toate celelalte venituri. De fapt. atât Comisia Europeanã. ei nu au încercat să calculeze nici un indicator de inegalitate. iar în prezent este în vigoare. B.cel puțin în propunerea lui Hall și Rabushka. cu o singură cotă uniformă pentru toate veniturile. Hall și Rabushka nu au venit cu probe concludente în susținerea afirmației lor. așa cum a fost propusă inițial. trebuia să ~4~ . creând așadar “stimulente pentru a economisi și a investi”. povara fiscală se mută asupra clasei de mijloc. Cota unică este considerată a fi o taxa pe consum pentru că investițiile noi sunt exceptate din baza de impozitare . care suferă de scăpări și deduceri.

Estonia a fost primul stat care a introdus aceasta cotă unică în 1994. dar a devenit din ce în ce mai atractivă în Europa de Est. Kazakhstan. Caprirolo (2006) și Heineken (2006) au validat acest argument pe baza unor simulări în Slovenia și Olanda. De fapt. O parte dintre state au menținut impozite diferite pe venit și pe profit. și nu de către piață. Din moment ce cotele unice introduse în Europa de Est nu au multe în comun cu cota unică “ortodoxă”. iar afacerile să fie impozitate pe cash-flow. și nu pe profit (Murphy. dupa care Rusia în 2001. Este demn de atenție faptul ca în propunerea lui Hall și a lui Rabushka nu exista nimic care să exceadă sistemul fiscal american. România și Georgia în 2005. este discutabil dacă argumentele originale în favoarea cotei unice (așa controversate cum sunt) se mai pot aplica în aceste cazuri. nici o scutire sau deducere. Republica Slovacă și Ucraina în 2004. Cu excepția Georgiei și Letoniei introducerea cotei unice a fost asociată cu o creștere a deducerilor personale. Serbia în 2003.stimuleze economia pe partea de ofertă. Hall și Rabushka (2007) consideră că exista un consens virtual cu privire la această chestiune. cum ar fi: salariile minime sunt stabilite de către Guvern. nici o taxă pe câștigurile de capital. 33% în Lituania și chiar 37. fiind urmată de celelalte două state baltice. sistemele de cotă unică introduse în Europa de Est au puține în comun cu ideea inițială. Principalul argument în favoarea cotei unice se referă la simplitatea și eficiența sa. iar investițiile noi nu au fost exceptate de la impozitare. acesta variază între 12% în Ucraina. 2006). El menționează o serie de cazuri în care oferta salarială ar putea fi inelastică la o schimbare a ratelor impozitului. urmate în 2008 de Albania și Bulgaria (cu o rata de 10%) și de asemenea de Republica Cehă. Kyrgystan. Însă Theather (2005) nu este atât de convins. nici o taxă pe câștigurile din străinătate. Republica Slovacă se apropie cel mai mult deoarece a introdus cota unică pe muncă. McCaleb (1985) a contestat eficiența superioară a cotei unice susținând că nu ar trebui ignorată interdependența dintre regulile de taxare și cheltuieli. Nivelul de conformitate cu cota unică originală variază de la o țară la alta. Muntenegru. între care: Macedonia. La nivelul anului 2008. În 2007 mai multe state au hotărât introducerea cotei unice. Cota unică nu a fost introdusă în Statele Unite. Rezultatele obținute arată faptul că în țările unde a fost introdusă cota unică această condiție nu s-a îndeplinit.excepție fac un număr de șase state federale. Susținătorii cotei unice invocă destul de des acest argument. nici o taxă pe moșteniri. în acest mod cota unică referindu-se în cele mai multe cazuri doar la impozitul pe venit. întrucât nici unul dintre ele nu îndeplinește toate cerințele pentru o cotă unică pură (din punctul de vedere al lui Hall și Rabushka). Mongolia. o singură cotă este mai ușor de înțeles de către contribuabili și mai ușor de administrat de către autoritățile competente.un exemplu de cum a fost exportată ideea cotei unice înainte de a fi fost testată. venit și consum (TVA). 24 de state au cota unică. și anume: nici o taxă pe economii (nici pe pensii). ~5~ . dintre care și Irak . Un argument puternic al entuziaștilor cotei unice este că aceasta stimulează munca prin scăderea ratei marginale efective de impozitare. structura contractelor de angajare limitează elasticitatea ofertei de forță de muncă. angajații cu un salariu ridicat lucrează deja la capacitate maximă.5% în Islanda. nici o taxă pe donații. Totuși.

un avânt al împrumuturilor. ele au primit un stimulent pe partea de cerere. În următorii ani. Kim și Varsano (2006) demonstrează că. de altfel. Romania. Bazându-ne pe aceste date. respectiv de la 15. mulți ani din trecut de reprimare a consumului.9%. așa cum s-a întâmplat de exemplu în Rusia.3% în anul 2004 la 2. în timp ce au crescut în Letonia. Golias și Kicina (2005) au prezentat detaliat date privind veniturile bugetare din primul an de aplicare a cotei unice. veniturile bugetare au crescut cu 7. Keen. Acest stimulent al cererii a fost chiar evident în România pe măsură ce deficitul de cont curent a crescut de la 8.5% în anul 2004 (anul dinainte de aplicarea reformei cotei unice) la 13. în termeni nominali. contrar logicii cotei unice). de la 18. nu o politică fiscală. o presiune sporită asupra cheltuielilor publice din cauza integrării în Uniunea Europeană). În cazul Letoniei și în cel al Lituaniei explicația este aceea ca în aceste țări nivelul cotei unice a fost stabilit la cea mai ridicată rată marginală de impozitare anterioară reformei (ceea ce este. primul an când a fost introdusă cota unică de 16% pe venit și pe profit. Deși succesul cotei unice nu a fost demonstrat concludent în legătură cu creșterea veniturilor bugetare. Ucraina sau România. și deficitul bugetar a crescut de la 1. ~6~ . după primul an de la introducerea cotei unice. de asemenea. Cu toate acestea.6%. Keen și Kleem (2005) în Rusia. de altfel. iar taxa pe câștigurile de capital a crescut de la 1% la 16%. Aceste pierderi au fost mai mult decât compensate de creșterea încasărilor din TVA (ca pondere în totalul veniturilor) de la 41. Privitor la Republica Slovacă. de fapt. o puternică apreciere a monedei naționale.Un alt argument major al susținătorilor cotei unice este acela că ea ar ajuta la îmbunătățirea colectării prin scăderea evaziunii fiscale și extinderea bazei de impozitare. Georgia. Keen. crescând astfel veniturile bugetare. dar aceste pierderi au fost echilibrate de creșterea masivă a veniturilor din TVA.7% în anul 2007. Kim și Varsano (2006) cred și ei că principalul motiv pentru cota unică este în zona marketingului politic.4% la 12.5%. ele au scăzut. noi nu învinuim numai cota unică pentru deteriorarea deficitelor gemene (alte explicații: creșterea salariilor fără legătură cu cota unică. cea mai puternică creștere a încasărilor din impozitul pe venit nu poate fi atribuită cotei unice. Veniturile provenite din impozitul pe venit și din impozitul pe profit au scăzut semnificativ. ci unei creșteri a salariilor reale fără legătura directă cu introducerea cotei unice.9% la 44. O situatie asemănătoare s-a întâmplat în România în anul 2005. dimpotrivă. Georgia. ca un semnal către exterior al unei schimbări fundamentale de regim. veniturile bugetare provenite din impozitul pe venit și pe profit au recuperat în termeni reali. încasările bugetare din impozitul pe venit (ca procent în PIB) au scăzut în Estonia. Republica Slovacă și Ucraina. este greu de susținut că economiile din Slovacia și din Romania au primit un stimulent pe partea de ofertă. Încasările din impozitul pe venit și pe profit au scăzut în termeni reali (în timp ce au crescut ușor în termeni nominali).4% în termeni nominali. sunt frecvente cazurile în care cota unică a urmat unei schimbări radicale de guvern. Lituania și Rusia. taxa pe dividende a crescut de la 5% la 16%. ca pondere în totalul veniturilor. Potrivit unui studiu econometric realizat de către Ivanova.9% în anul 2007. unele țări continuă să se alinieze la moda cotei unice. spre exemplu.3% la 14. însă numai după ce o serie de impozite au crescut. Murphy (2006) oferă o explicație plauzibilă: cota unică este un obiectiv politic. în general.

COTA UNICĂ: UN NOU TREND ÎN STATELE EUROPENE? Cota unică – denumită în literatura anglo-saxonă „flat tax“ – nu este o inovaţie în politica fiscală. impozitarea veniturilor nu este proporţională. Totuşi. Estonia În perioada recentă. În sens mai larg – cele reţinut în acest articol – prin cota unică se înţelege impozitarea proporţională a venitului impozabil. cel puţin o ţară a adoptat cota unică. în 1994. iar exemplul lor nu a fost urmat de niciun alt stat. Ideea unei impozitări proporţionale (opuse celei progresive) a fost relansată în anii ’60 când Milton Friedman (1962) a propus pentru SUA un impozit federal de 23. Cota unică este prezentată ca alternativa la impozitarea progresivă. Guersney sau Jersey. Motivul este că ~7~ .5%. ceea ce înseamnă că impozitul nu este supus unei cote „unice“ de impozitare. Slovacia. după un secol de impozitare progresivă a veniturilor. dintre care prima este egală cu zero. chiar şi în cazul aşa-numitei cote unice. Ulterior. Principalele caracteristici ale reformelor fiscale din Europa În sens restrâns. va fi argumentată ideea că România este ţara în care cota unică este cea mai ameninţată. De la început a existat o deducere personală de bază care a crescut ulterior. ci doar apare astfel. care înseamnă că rata marginală de impozitare creşte pe măsură ce creşte baza de impozitare. Un caz particular este când cele două rate de impozitare sunt egale. cota unică pentru veniturile persoanelor fizice (26%). vor fi prezentate caracteristicile principale ale reformelor fiscale din ţările care au adoptat cota unică. Impozitarea în cotă unică nu a reţinut atenţia multor cercetători nici măcar după ce Ţările Baltice au adoptat această formă de impozitare la mijlocul anilor ’90. Milton şi Rose Friedman (1979) vor pleda pentru un impozit federal de 20% asupra veniturilor persoanelor fizice. până în 2001. Ca urmare. 1. Ea mai era practicată doar în câteva mici state sau jurisdicţii fiscale. ci uşor progresivă. În toate celelalte ţări există o deducere personală de bază. aproape în fiecare an. Acest exemplu va fi urmat şi de alte ţări (Letonia. Acestea erau trei mici ţări care tocmai îşi câştigaseră independenţa. munca şi capitalul. Hayek (1960) a adus şi el argumente împotriva ideii că impozitarea progresivă ar fi indispensabilă pentru a asigura redistribuirea veniturilor în favoarea celor săraci. Un argument în favoarea acestei situaţii este evitarea distorsiunii induse de fiscalizarea diferenţiată a celor doi factori de producţie. În cele ce urmează. precum Hong Kong. nicio altă ţară nu a adoptat cota unică în sens restrâns. Trecerea Federaţiei Ruse la cota unică a fost un punct de cotitură: începând din acel moment. Estonia a fost prima ţară care a adoptat. iar în cea de-a doua. ceea ce până atunci părea doar un „experiment Baltic“ putea fi considerat ca începutul unei revoluţii fiscale. România). ci la două cote. cota unică (flat tax) înseamnă o impozitare proporţională a veniturilor persoanelor fizice şi a profiturilor. Se poate identifica un trend către adoptarea cotei unice? Care sunt ţările care vor adopta cota unică în viitorul apropiat? Care sunt caracteristicile principale ale reformelor adoptate sau în curs de adoptare? Care sunt ameninţările asupra acestui proces? Care ar fi prima ţară care să abandoneze cota unică? În prima parte vor fi prezentate principalele caracteristici ale reformelor fiscale din Europa. Hall şi Rabushka au făcut o propunere similară.III. Cu excepţia Georgiei. Astfel. acest lucru nu evită distorsiunile fiscale deoarece contribuţiile sociale operează de fapt ca o formă de impozitare a muncii. Impozitul pe profit a fost redus (de la 35%) până la nivelul impozitării veniturilor persoanelor fizice.

cea ce face să nu existe o legătruă puternică şi directă între contribuţii şi beneficii. nu ar exista niciun motiv ca aceste contribuţii să fie asimilate impozitelor. În al patrulea rând. În primul rând. Estonia a fost prima ţară europeană din istoria modernă (şi una dintre puţinele la nivel mondial) care şi-a liberalizat total şi unilateral comerţul exterior. ea a optat pentru cea mai ridicată dintre cotele impozitării progresive (25%). cota unică din Estonia a fost doar o componentă a unui amplu program de reforme orientat spre instaurarea mecanismelor de piaţă. ceea ce reprezintă reducerea maximă a taxelor vamale. este unul dintre cele mai ridicate niveluri dintre toate ţările care au adoptat ulterior cota unică. cota de impozitare a fost redusă la 27% şi va ajunge la 24% începând cu 2008. În cazul unei ipotetici privatizări totale a acestor servicii de asigurări sociale. Estonia a fost şi prima ţară europeană care a instaurat un consiliu monetar încă din 1992. Pe scurt. impozitul pe profit va fi redus până la 20% în 2009. Impozitarea profitului a fost de asemenea cea mai ridicată dintre ţările baltice (29%). ca o modalitate de a preveni şi combate inflaţia. şi anume stimularea efortului productiv şi instaurarea unei fiscalităţi incitative. doar o formă particulară de impozitare. cele două rate au ajuns să coincidă. De asemenea. sănătate sau fondul de şomaj) sunt de fapt mecanisme redistributive. Această facilitate inspirată de curentul „supply-side economics“ a fost menţinută în ciuda presiunilor oficiale şi neoficiale din partea autorităţilor UE şi ale statelor membre cu o fiscalitate ridicată. această reformă a sporit de fapt rata marginală de impozitare pentru veniturile mai ridicate. În al treilea rând. Lituania a instaurat şi ea un consiliu monetar în 1994. deoarece Letonia avea o impozitare degresivă. cota unică a făcut parte dintr-un plan pe termen lung de reducere a ratelor de impozitare. Ea va trebui însă adaptată în 2009 pentru a fi armonizată cu legislaţia Uniunii. Din punct de vedere metodologic. dar angajamentul său în Letonia Letonia a aşteptat până în 1997 pentru a adopta cota unică de impozitare a veniturilor persoanelor fizice. dar a manifestat mai puţin entuziasm în alte reforme. Reforma fiscală din Estonia poate fi înţeleasă mai bine dacă este integrată în contextul mai larg al reformelor întreprinse în procesul de tranziţie care a început imediat după câştigarea independenţei.toate aceste contribuţii (pentru pensii. care va continua şi în viitorul apropiat. Prin urmare. Mai mult. Spre exemplu. dar a fost redusă ulterior la 15%. fiind cu 7% deasupra următoarei clasate (Estonia) şi cu 3% sub nivelul practicat de ţara cu cea mai ridicată cotă unică (Islanda). care este. Urmând exemplul Estoniei. Aceasta pare să fie în opoziţie cu însăşi ideea instaurării cotei unice. pentru a proteja contribuabilii cu venituri mai reduse. ar fi deosebit de dificil ca succesul incontestabil al acestui program să fie atribuit uneia sau alteia dintre componentele sale. ca şi în Estonia. Deşi acest lucru a fost iniţial ~8~ . Ca şi în cazul Lituaniei. una dintre cele mai reduse din Uniunea Europeană2. Lituania Lituania a trecut la cota unică în 1994. deducerea personală de bază a fost mărită în mod semnificativ. de fapt. simultan cu instaurarea unui sistem bazat pe domnia legii. Din 1 iulie 2007. profiturile nedistribuite (adică reinvestite în firmă) sunt scutite de impozit. În al doilea rând. Cu toate acestea. Lituania a urmat deci un drum asemănător Estoniei. dar nivelul acesteia a fost la cel mai ridicat dintre precedentele cote de impozitare în tranşe (33%). Estonia a iniţiat un ambiţios program de privatizare. din 2000. Rata de impozitare a profitului a rămas neschimbată (25%). aşa cum nu există niciun motiv să fie considerate primele de asigurare a locuinţei sau maşinii ca fiind impozite1. Totuşi.

dar a început să fi aplicat şi în sectoare care beneficiau înainte de diverse scutiri4. 2005. al. Letonia a redus rata de impozitare a celui mai mobil factor – capitalul – iar în prezent aceasta este de 15%. Rezultatele reformei fiscale ruse au fost deosebit de surprinzătoare pentru toţi cei care se îndoiau de eventualitatea unui „efect Laffer“. de la 15% la 35%. şi anume 13%. Nu există niciun argument de ordin economic în favoarea acestei triple identităţi. Ca o compensaţie pentru creşterea TVA pentru aceste produse şi a cotei de impozitare pentru veniturile mai mici. deducerea personală de bază a fost multiplicată cu şapte. Rusia În 2001 Rusia a înlocuit impozitarea progresivă a veniturilor (12%.. în scopul reducerii evaziunii fiscale. ziarele. Una dintre cele mai remarcabile caracteristici ale sale este existenţa unei singure rate de impozitare (19%) pentru veniturile persoanelor fizice. Într-adevăr. Deducerea personală descreştea până la zero. cărţile. iar deducerea pentru soţia/soţul aflat în întreţinere a crescut de peste două ori. Cota redusă se aplica în principal produselor de bază. În 2002. în funcţie de nivelul venitului. electricitatea. cota unică este de fapt progresivă. acest lucru ar putea avea efecte nedorite asupra incitaţiilor şi responsabilităţii cetăţenilor. precum alimentele. contribuţiile sociale sunt degresive. Urmând o strategie de concurenţă fiscală. Componenta cea mai nepopulară a reformei a fost unificare ratelor TVA. odată cu creşterea veniturilor. dacă o pondere tot mai mare din populaţie nu plăteşte impozite. Impozitul pe profit este semnificativ mai redus decât cel din Rusia: el a scăzut de la 35% la 25%. cărbunele. dar ei consideră că acesta nu se datorează reducerilor de impozite în general şi cotei unice în particular.. decât eventual să fie făcută mai dificilă din punct de vedere politic o modificare ulterioară a ratelor de impozitare respective. Gaddy and Gale (2005) admit (parţial) succesul reformei ruse. 40%) a fost înlocuită cu o cotă de 13%. 20% şi 30%) cu o cotă unică situată la un nivel surprinzător pentru secolul al XX-lea.6% la 5%. Slovacia Slovacia a adoptat cota unică în 2004 ca parte a unei reforme fiscale mai ample. aceeaşi ca şi în Lituania3. opoziţia faţă de creşterile de impozite sau cererea pentru o mai mare disciplină şi moderaţie fiscală ar putea să scadă la un nivel foarte redus5. Spre exemplu. construcţia de locuinţe etc. iar impozitele asupra dividendelor. Ivanova et. de la 35. Keen et al. cota unică de impozitare este de fapt uşor progresivă. iar peste acesta este proporţională. ei nu identifică vreun efect asupra ofertei de muncă dar estimează o „amploare impresionantă“ („striking magnitude“) în creşterea îndeplinirii obligaţiilor fiscale. situaţia nu durat multă vreme. având drept model reforma din Rusia. medicamentele. Deducerea personală a fost stabilită în mod descrescător. profituri şi pentru TVA. 2006).4 ori venitul de subzistenţă. 2003) şi cu 26% mai mari în termeni reali (Ivanova et al. Pe termen lung. În afară de ~9~ . Sub un nivel al veniturilor mai mic decât 1. Pe de-altă parte. (2005). Impozitul pe profit a fost mărit de la 30% la 35%. ceea ce înseamnă că şi în cazul Rusiei. Ucraina Ucraina a implementat cota unică în 2004. Un contribuabil cu un venit mai mic decât jumătate din venitul mediu nu plăteşte impozit pe venit.în intenţia autorităţilor. Reforma a constat într-o reducere semnificativă a ratelor de impozitare a veniturilor persoanelor fizice (situate între 10% şi 38%) şi a profitului. care erau de 14% şi 20%. veniturile fiscale colectate prin impozitarea veniturilor persoanelor fizice au fost cu 60% mai mari în termeni nominali (Pogorletskyi.

2005) au fost: trecerea de la impozitarea directă la cea indirectă ca principală sursă de finanţare a bugetului statului. România România a înlocuit impozitarea progresivă a venitului persoanelor fizice (procentele fiind între 18% şi 40%) cu o cotă unică de 16%.adoptarea cotei unice. proiectul de lege referitor la reforma fiscală a primit veto-ul preşedintelui Slovaciei. dar blândă pe care o practica (12%. Cel mai impresionant în acest proces a fost faptul că reformele au fost realizate de o ţară confruntată cu o puternică mişcare separatistă şi cu ocupaţie de facto a teritoriului său de către forţe străine. iar din 2006. România a ocupat locul doi în clasamentul reformatorilor întocmit de Banca Mondială şi publicat în raportul Doing Business din 2007. care era de 15% înainte de reformă). Georgia a fost „campionul reformelor“ în 2005-2006. Deoarece nu există niciun fel de deducere personală. a facilitat comerţul exterior etc. Din punct de vedere al strategiei politice. Mai mult. Acest proces oferă o garanţie mai solidă că partidele politice care au promovat cota unică nu-şi vor schimba poziţia şi vor continua să apere reforma „lor“. de la 25% la 16%. mai ales după ce. În consecinţă. Impozitul pe profit a rămas neschimbat (20%)6. cu obiectivul de a întări incitaţiile amintite anterior. Contribuţiile sociale au fost şi ele reduse de la 33% la 20%. dacă firma distribuie întregul profit sub formă de dividende. În timpul campaniei. ceea ce a fost o continuare şi o îmbunătăţire ~ 10 ~ . Dividendele au fost impozitate în 2005 la 10%. Acesta nu este cel mai favorabil cadru pentru un discurs public în favoarea unor politici de tip laissez faire. scutirilor şi regimurilor speciale. Reforma fiscală a fost însoţită de o liberalizare a pieţei muncii şi de o nouă concepţie a programelor sociale. 17% şi 20%) şi a înlocuit-o cu cea mai redusă rată de impozitare (din acea vreme) a veniturilor persoanelor fizice (12%). a investiţiilor şi spiritului antreprenorial. acesta nu a fost un eveniment izolat. eliminarea dispozitivelor fiscale destinate unor obiective nefiscale şi eliminarea dublei impozitări a veniturilor factorului capital (precum impozitarea dividendelor distribuite. Ca şi în cazul Estoniei. cota este de 16%. Ca o consecinţă. Acest lucru reprezintă o dublă impozitare a factorului capital – fapt evitat de reforma slovacă – ceea ce ridică nivelul de impozitare pentru un investitor individual la 29. combinată cu o deducere personală degresivă. Georgia a redus capitalul minim necesar pentru înfiinţarea unei firme.44%. a liberalizat piaţa muncii. un nivel mai redus decât cotele impozitului pe venit. Georgia ocupase locul II în 2004 în cadrul aceluiaşi clasament. principalele elemente ale reformei (rezumate de Golias şi Kicina. reforma fiscală a făcut parte dintr-un program ambiţios de instaurare a unei economii de piaţă. iniţial. impozitarea este uşor progresivă. cota unică din Georgia este cea mai apropiată de modelul teoretic al impozitării proporţionale. a întărit protecţia investitorilor şi respectarea contractelor. 15%. partidele şi ONG-urile care au sprijinit reforma au trebuit să se implice cu seriozitate într-o adevărată „bătălie a ideilor“ şi să o câştige. În 2005-2006. potrivit raportului Doing Business 2007. a simplificat procedurile administrative şi judiciare. în cazul României. Georgia În 2005 Georgia a renunţat la impozitarea progresivă. elaborat de Banca Mondială. Ca şi în Estonia. reforma fiscală a fost inspirată de o abordare de tip supply-side economics şi a fost orientată în mod deliberat către stimularea muncii. eliminarea excepţiilor. Impozitul pe profit a fost redus şi el. cele mai nepopulare măsuri (precum unificarea cotelor de TVA) au fost cele aprobate în prima etapă şi numai apoi au fost luate măsurile populare.

Toate acestea au ameliorat semnificativ poziţia României în clasamentul Doing Business. Cele mai multe reforme au vizat consolidarea economiei de piaţă. 19%. Totuşi. 2. în locul impozitării progresive (5%. transformând fosta ţară comunistă într-un paradis fiscal. această ţară şi-a anunţat intenţia de a reduce şi mai mult cota unică la 10% începând cu 2008. ~ 11 ~ . operantă începând cu 2008.5% în 2009. După câteva luni de dezbateri. De ce este ameninţată cota unică în România? Mai sunt şi alte ţări care au adoptat cota unică sau şi-au anunţat această intenţie. Islanda În 2007 Islanda a adoptat o cotă unică de 36% (care include impozitele locale şi cele pentru guvernul central). 15%. cotizaţiile sociale. şi va scădea cu câte 1% în fiecare an până când va ajunge la 19%. 10%. Bulgaria În 2007 Bulgaria a decis adoptarea unei rate de impozitare a veniturilor persoanelor fizice de 10%. Albania Începând cu 2008 Albania intenţionează să treacă la o cotă unică de 10% în cazul veniturilor persoanelor fizice. Baza de impozitare va fi însă extinsă. Această măsură se înscrie în prelungirea reducerii impozitării profitului la 10%. 25% şi 32%) la o cotă unică de 15%. de la locul 71 la 49. care va fi redusă la 12. Nivelul acesteia este semnificativ mai redus decât ratele de impozitare progresive în vigoare (20%. care este cea mai înaltă rată din „clubul cotei unice“. adică pentru a atrage investitorii străini şi a stimula întreprinzătorii locali. impozitul pe profit va fi redus de la 24% la 21% în 2008. dar în acest articol au fost amintite doar cele din Europa.24%). dar profitul sub forma dividendelor distribuite va fi impozitat cu încă 10%9. Cehia După mai mulţi ani de dezbateri. trecând de la 20% al 10%. reforma este semnificativă deoarece este prima dată în istoria recentă când o ţară occidentală abandonează impozitarea progresivă. prin simplificarea şi accelerarea procedurilor administrative. tot în 2007 Macedonia şi-a redus rata de impozitare a profitului de la un nivel care era deja foarte scăzut (15%) la 12%8. Procentul impozitării profiturilor va fi înjumătăţit. Cehia va trece în 2008 de la impozitarea progresivă a veniturilor persoanelor fizice (12%.a programelor de reformă iniţiate în 2004. spre exemplu. incluzând. 25% şi 30%). Parlamentul a aprobat în 23 noiembrie cea mai redusă rată de impozitare din Europa şi una dintre cele mai scăzute din lume. Macedonia Macedonia a adoptat o cotă unică de 12% pe veniturile persoanelor fizice în 2007. Chiar mai remarcabil este faptul că această reformă a avut loc într-o societate orientată mai degrabă către aşa-numitul model scandinav al statului bunăstării generale. Impozitul pe profit (18%) şi pe veniturile din capital (10%) sunt foarte scăzute faţă de nivelurile practicate în alte ţări membre OCDE7. De asemenea. rata de impozitare adoptată de Slovacia11. Asemenea unui caz-şcoală de concurenţă fiscală. O altă întrebare este dacă reducerea ratelor statutare de impozitare este o condiţie suficientă pentru „competitivitatea fiscală“. Mai mult de atât. când România a fost clasată pe locul opt de către aceeaşi organizaţie. Se poate argumenta că există un trend în adoptarea cotei unice în rândul ţărilor membre UE şi al celor europene în sens larg. realizată încă din 200610.

România şi Slovacia sunt penalizate în ierarhia făcută de „plata impozitelor“ şi de povara fiscală nemonetară (numărul de plăţi pe an. Acest rezultat sugerează direcţia reformelor viitoare în domeniul fiscalităţii. locul ocupat după criteriul „plata impozitelor“ este (mult) mai jos decât cel ocupat în clasamentul general. în funcţie de venit. respectiv. experţii atrag atenţia asupra importanţei competitivităţii unui stat care este influenţată şi de alţi factori. 2006) şi. Într-adevăr. astfel încât să ofere „un stimulent” cetăţenilor care s-ar putea eschiva de la plata taxelor. Cu toate acestea. Aceste două ţări sunt exemplele extreme de situaţii în care impozitele au rate foarte înalte. Potrivit acestui indicator. În ciuda succesului acestor reforme – mai ales atunci când au fost însoţite de alte reduceri fiscale şi de reforme orientate către liberalizarea economiei – există o opoziţie puternică împotriva lor. În general. respectiv ratele de impozitare sunt scăzute.. În grupul celor 8+2 ţări. Deşi o rată mai ~ 12 ~ . la analiza raportului Doing Business. Cota unică este ameninţată în mai multe ţări. succesul regimului cotei unice de impozitare depinde de nivelul acestei rate: cu cât aceasta este mai mică. toate membre ale „clubului cotei unice“ şi cu rate de impozitare relativ scăzute. după „plata impozitelor“ au fost constatate pentru Danemarca (+134) şi Bolivia (–128). timpul necesar conformării cu legislaţia). Este probabil că trendul cotei unice va continua şi în viitorul apropiat. venitul global este impozitat o singură dată. Niciuna dintre ţările care a trecut la cota unică nu a revenit la impozitarea progresivă de dinainte. o astfel de situaţie este surprinzătoare pentru ţări care au fost acuzate că practică dumping-ul fiscal. Slovacia (78 şi 75) şi Letonia (75 de locuri în 2005). Mai mult. plafonul minim de impozitare este destul de scăzut. în afară de Polonia. extremele sunt Slovenia (+91) şi România (–87). în afara cotei unice de impozitare. Mult mai dificil este răspunsul la prima întrebare: dintre toate ţările care au adoptat cota unică de impozitare. atât în interiorul ţărilor respective. ca o formă specifică a concurenţei fiscale. dar costurile conformării cu legislaţia fiscală sunt enorme. diferenţele între cele două clasamente în anii 2005 şi 2006 sunt cele mai ridicate pentru România (82 şi 71 locuri. Ca o concluzie. măsurată în special prin ratele statutare de impozitare (Gwartney et al. cât şi la nivel internaţional. care ar putea fi prima ţară care să renunţe la cota unică? Există cel puţin patru elemente care sugerează că România este unul dintre candidaţii la această poziţie. se va aplica acelaşi sistem – o rată unică de impozitare pentru toate categoriile de profit. cele mai mari ecarturi între locurile ocupate după „libertatea fiscală“.COTA UNICĂ DE IMPOZITARE:soluţia pentru viitorul economic al unui stat european?! Cota unică de impozitare implică înlocuirea setului complex al diferitelor tipuri de impozitare. dar viitorul său pare cel mai sumbru în România. cu un sistem conform căruia statul va declara o rată unică de impozitare a tuturor veniturilor superioare unui plafon anterior stabilit. care este veriga slabă. În ceea ce priveşte taxa pe profit. pentru toţi noii membri continentali ai UE (grupul 8+2). dar sunt uşor de plătit. cu atât mai eficientă tinde să devină. Astfel. La nivel mondial. principalul avantaj fiscal al ţărilor baltice este mai ales numărul redus de plăţi către bugetul statului şi mai puţin nivelul redus al ratelor de impozitare. unul dintre cele mai contraintuitive rezultate este că.Referitor la ultima întrebare. IV. deşi mai multe partide aflate acum în opoziţie au promis că vor face acest lucru dacă vor reveni la putere.

care au afirmat că economiile în tranziţie din Estul Europei îşi pot permite reducerea taxelor. impozitele scăzute vor conduce inevitabil la scăderea veniturilor la bugetul de stat. argument disputat de către statele criticate în acest sens. Multe dintre aceste ţări se confruntă. Serbia (2003).mică de impozitare conduce la fluidizarea fluxului financiar şi creşte dorinţa cetăţenilor de a-şi plăti taxele. Rusia (2001).Favorizează investiţiile în acţiuni (obţinerea de dividende). Finlanda. a afirmat primul ministru ceh. Opinia Ungariei „Pentru moment Ungaria preferă să nu urmeze acest capriciu”. ~ 13 ~ . Germania. deoarece profiturile sunt impozitate o singură dată. Opinia Republicii Cehe „Republica Cehă are nevoie de un sistem de impozitare simplificat. deşi cota unică de impozitare nu reprezintă un leac universal la slăbiciunile economice ale unui stat. După cum se poate observa din informaţiile de mai sus.Oferă stimulente pentru cei ce doresc să economisească şi să investească. Goran Persson. cu deficite bugetare substanţiale. Mai mult. . Stanislav Gross. primul ministru al Ungariei. la sursă. printre care se numără şi cancelarul german Gerhard Schoder şi primul ministru suedez. În acelaşi timp. ci datorită subvenţiilor obţinute din partea UE. . fiind urmată de Letonia (1994). a afirmat Victor Orban. Georgia (2004) şi România (2005). Dacă transpun şi implementează corect reglementările adoptate la nivel comunitar. Ucraina (2003). statele membre sunt libere să aleagă sistemul de impozitare pe care îl consideră cel mai potrivit situaţiei economice existente. Danemarca şi Grecia au decis reducerea taxelor în vederea stimulării investiţiilor şi creşterii consumului. nu datorită creşterii veniturilor la bugetul de stat. printre care şi câteva state membre UE. Opinia Poloniei „Odată cu adoptarea unui nou set de măsuri privind politica fiscală. există experţi. însă.Reduce evaziunea fiscală. . deşi această ţară are o rată de creştere economică de două ori mai mare decât media zonei euro.Reduce inegalitatea (aceeaşi rată de impozitare pentru toţi). Cota unică de impozitare a fost aplicată pentru prima dată în Estonia (1991). iar pentru unele se impune alinierea statutului economic la cerinţele „zonei euro”. o serie de state europene. nu va introduce cota unică de impozitare”. au introdus regimul „o singură taxă pentru toate tipurile de venit/profit”.Elimină toate tipurile de excepţii şi scutiri de la plata taxelor. Italia. Polonia şi-a propus introducerea cotei unice de impozitare la începutul anului 2007” a afirmat Zbigniew Chelebowski. conducător adjunct al grupului parlamentar Platforma Civică din Polonia. Lituania (1994). însă. Austria. . Slovacia (2003).Favorizează persoanele bogate în detrimentul celor sărace. Caracteristicile cotei unice de impozitare . Opinia Comisiei Europene Comisia Europeană consideră că nu este necesară uniformizarea sistemelor de impozitare ale statelor membre UE. .

surplus care a putut fi direcționat către investiții.Poziţia României Conform Ordonanţei de Urgenţă 138/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. • cota unică a produs un surplus la veniturile contribuabililor.premii. cu excepţiile prevăzute de lege. sistem considerat birocratic ducând astfel la reducerea costurilor de prelucrare/procesare a declarațiilor de venit prin renunțarea la globalizarea și regularizarea veniturilor salariale. • nu în ultima instanță. conform aceleiaşi ordonanţe. cota unică a simplificat sistemul de administrare fiscală atât din perspectivă contribuabilului cât și a autorităților fiscale. cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activităţi independente. salarii. pensii. În România. Comparație între România și țările membre ale UE în ceea ce privește tratamentul fiscal al veniturilor din muncă și al veniturilor din activități independente ~ 14 ~ . a descurajat emigrarea fiscală a contribuabililor români și a favorizat rămânerea în țară a specialiștilor. 571/2003 privind Codul fiscal. • atragerea investițiilor străine datorită competitivității cotei de impozitare precum și crearea de noi locuri de muncă.000 de locuri de muncă. coroborată cu o plafonare a contribuțiilor sociale ale angajatorilor și angajaților. cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%. alte surse este de 16% aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă. economisire și consum. • cota unică a descurajat căutarea de soluții de evitare a impozitelor. • coroborat cu măsurile de încurajare a invesțiilor străine cota unică va atrage pe viitor cetățeni ai altor state europene să-și stabilească rezidența fiscală în România și să plăteasca taxe pe veniturile lor globale în Romania pentru a beneficia de un regim favorabil de impozitare. cota unică poate să continue să reprezinte unul din argumentele forte în favoarea relansării investițiilor străine în România. În ceea ce priveşte impozitul pe venit. activităţi agricole. cedarea folosinţei bunurilor. V. Fac excepţie de la prevederile prezentate mai sus cotele de impozit prevăzute în categoriile de venituri din investiţii şi din jocuri de noroc. argumentele pro cota unică au fost și rămân (printre altele) următoarele: • scoaterea din zona nefiscalizată a aproximativ 150.

ele au dovedit în timp o creștere a competitivității economice datorită creșterii atractivității pentru investițiile străine.Așa cum am arătat la începutul materialului.Exemple de țări care aplică cota unică de venit Cota unica de impozitIntrodusa din anul Tara pe venit Letonia 26% 1995 Estonia 21% 1994 Guernsey 20% 1960 Georgia 20% 2005 Slovacia 19% 2004 Romania 16% 2005 Lituania 15% 1994 Ucraina 15% 2004 Mauritius 15% 2007 Cehia 15% 2008 Rusia 13% 2001 Serbia 12% 2003 Kyrgyzstan 10% 2006 Kazakhstan 10% 2007 Mongolia 10% 2007 Bulgaria 10% 2008 Macedonia 10% 2008 Albania 10% 2009 Belarus 9% 2009 Figura nr. Observăm că aceste state au aplicat politici asemănătoare prin aplicarea cotei unice de impozit.Nivelul impozitului pe venit ~ 15 ~ . Tabelul nr. 1. 1. însă remarcăm că sunt și state din Asia care au implementat acest sistem. mai mult. în special din Europa Centrală și de Est. cota unică de impozit pe salariu a fost introdusă de un număr mare de state.

556 directe Existã unii adepți ai introducerii cotelor progresive de impozit pe venit care vor sã demonstreze ca acest sistem este echitabil și mai adecvat pentru România ȋn condițiile actuale. investițiile strãine directe au crescut cu 57% fata de 2004. observãm cã aceasta aplicã o cota unicã mai micã decât România. 3 – Evoluția investițiilor strãine directe ȋn perioada 2003 – 2009 mil EURO An 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Investitii straine 1. un sistem cu cote de impunere progresive nu poate susține aceste obiective. 2 – Nivelul salariului minim și mediu în Europa Centrală și de Est în câteva țări în regiune TARA SALARIUL MINIM/LUNASALARIUL MEDIU/LUNA (2008/EURO) (2008/EURO) Letonia 254 637 Estonia 278 752 Slovacia 295 669 Cehia 311 985 Lituania 232 666 Bulgaria 123 307 Romania 147 421 Daca analizãm situația Cehiei. când fiecare țarã dorește sã ȋși menținã/sã creascã nivelul de competitivitate ȋn scopul atragerii de cât mai multe investiții strãine și de scoatere la suprafațã a veniturilor din economia subteranã. ȋn contextul economic global actual.059 7. ~ 16 ~ .213 9. Tabelul nr. neținând cont de factorii importanți macroeconomici care au ȋn vedere contextele economice ȋn care se aflã fiecare dintre aceste țãri. Bulgaria aplica o cota mai micã cu 6 procente. aceștia ar trebui sã aibã ȋn vedere și factori precum: salariul minim pe economie. eșantioane nereprezentative care le servesc ȋn susținerea concluziilor deja cunoscute.250 9.Din aceasta multitudine de state am extras un eșantion reprezentativ pentru zona CEE. Statisticile aratã cã și România a beneficiat de pe urma introducerii cotei unice. salariul mediu pe economie. deși. prezentând mai jos și o comparație privind nivelul salariilor minime și medii din aceste țări. la un an de la introducerea cotei unice.946 5.183 5. trebuie avut ȋn vedere cã. când sistemul de impunere era progresiv (descreșterea nivelului de investiții raportatã ȋn anul 2009 se datoreazã crizei actuale globale). ȋn raportul Agenției Române pentru Investitii Strãine se arãta cum ȋn 2006. salariul minim și mediu sunt considerabil mai mari decât ȋn țara noastrã. ȋn scopul susținerii introducerii impozitului progresiv.496 4. deși salariul minim și cel mediu sunt foarte apropiate de cele din România. Tabelul nr. Mai mult decât atât. Astfel. pentru anul 2008. precum și repartizarea salariaților pe grupe de salarii brute realizate. Aceștia folosesc adesea.

9 2002 28.722 28.9 404.8 44.9 73.5 2003 28.099 13. Tabelul nr.0 %Procent din PIB Veniturile 10. In anul 2005 creșterea fațã de anul anterior este cu 34% mai mare in PIB.941 22.1 40.337 cel negociat la nivel de bransa Marea Britanie 1.3 79. 5 – Evolutia PIB in perioada 2000-2008 Anul 2008 2007 2006 2005 PIB – RON miliarde 503.499 37.1 50.1 151.7 EURO 2005 2006 2007 28. Cei care susțin introducerea impozitului progresiv invocã un nivel scãzut de colectare ȋn PIB din impozitul pe profit și venit impozitate cu cota unicã.4 97.8 PIB – miliarde USD 200.833 Germania Nu exista un salariu minim in afara de3.1 121.243 fiscale Tabelul nr.857 14.363 Cehia 311 985 Polonia 318 765 Ungaria 269 724 MEDIU/LUNA ~ 17 ~ .2 29. 4 – Evolutia veniturilor fiscale in PIB in perioada 2000-2008 mil An 1998 1999 31.1 2004 27.420 13.6 2001 28.2 166 342.7 80.7 189.2 238.8 Veniturile fiscale in 29.8 40.3 56.0 Tabelul de mai jos prezinta o comparatie a nivelului salariului minim si mediu in tari cu economii puternice din CEE si Europa de Vest.7 121.4 45.850 10.9 2004 2003 2002 2001 2000 287. ȋn momentul introducerii cotei unice.9 48.6 58. motiv care ar duce la plecarea din țarã a companiilor care s-au stabilit ȋn România atrase de beneficiile cotei unice de 16%.4 116.5 29.169 40. Insã conform datelor prezentate de Eurostat pe parcursul a zece ani se remarcã o creștere semnificativã a nivelului veniturilor fiscale ȋn PIB de la an la an.337 2. Ceea ce ignora respectivii autori este cresterea semnificativa a PIB-ului in aceasta perioada si ca urmare a introducerii cotei unice.3 2000 30. Tabelul nr. 6 – Nivelul salariului minim si mediu lunar in anul 2008 TARA SALARIUL MINIM/LUNASALARIUL (2008/EURO) (2008/EURO) Franta 1.schimbarea cotei unice cu impozit progresiv arãtând pe lângã o instabilitate a sistemului fiscal și o ȋmpovãrare a contribuabililor.794 16.8 2008 28.2 37 PIB – miliarde Euro 136.110 2.2 98.581 12.

Romania 147 421 Dupa cum se observã. fiind de aproximativ 10 ori mai mic decât al Franței. Si ȋn privința salariului mediu lunar. ȋn comparație cu aceste țãri. de exemplu. România se aflã la un nivel de aproape 7 ori mai scãzut. este țara cu nivelul cel mai scãzut al salariului minim pe economie. România. ~ 18 ~ .

301 100.EUR<11.000 45.EUR60.529 <17. statele care aplicã impozitarea progresivã au ȋn general o primã tranșã de venit exceptatã de la impunere.730 75.650 64.900 < 19.400 75.400 178.500 <5.900 <745 <4.000 34.265 <11.Rate maxime ale impozitului pe venit aplicabile in anul 2010 Rate maximale de impozit Venit anual Venit anual supus cotei 0% Tara Austria Belgia Cipru Danemarca Finlanda Franta* Germania Grecia Ungaria Irlanda Italia Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Slovenia Spania Suedia Marea Britanie % 50% 50% 30% 55% 30% 40% 45% 40% 32% 41% 43% 38% 35% 52% 32% 42% 41% 43% 25% 50% . ~ 19 ~ .500 .407 63.100 <5.000 20.783 250.500 <15.210 <11.701 54.058 53. De altfel.Cote progresive de impozit pe salariu ȋn alte țãri din UE Tabelul nr.000 RON.300 <2. 7.000 < 7.000 66.707 <44.367 20.623 15.400 69. aceastã tranșã reprezentând o suma generoasã.000 39. salarii la care ȋn multe din statele menționate ȋn tabelul de mai sus.875 <8.885 28. uneori cu mult mai mare decât douasprezece salarii medii pe economie din România.004 <10.900 Dupa cum se vede. persoanele ar rãmâne exceptate de la impunere.330 36.793 <7. dacã se analizeazã repartizarea salariaților pe grupe de salarii ȋn 2008 (tabel mai jos) observãm cã populația cea mai densã de salariați se ȋncadreazã ȋn zona caș tigurilor salariale brute de 4.

14% pentru invaliditate plafonata 1.10% ~ 20 ~ .40% sanatate (10%) 893 Slovenia 16.75% =600 RON Plafon de 2.65%).55 pentru fondul de garantare si de imbolnavire (1.084.538 1. contributia de 0.09% Contributia la pensie si la asigurarea Polonia 20.543. in EURO Bulgaria 17.432.55 683 sau 1.892.80% 4.926 275 Plafon doar la concedii medicale. Plafon de 2. asigurarea de invaliditate.Figura nr.12 pentru pensie.169.75%).2: Repartizarea salariatilor pe grupe de salarii brute realizate *Sursa “Tratat fiscal al veniturilor”. Tabelul nr.00% 1.216 245 Ungaria 27.556 Letonia 24.00% Grecia 28. Plafon de 1.25 sau 5.883 Cipru 5.00% 5. somaj si fond de rezerve (22.000 170 Cehia 34.06% 2.Asigurari sociale datorate de angajator in tari din Europa Centrala si de Est Nivel maxim de Plafon superior stabilit pentru platacontributie datorat.85% fiind aplicata pe max 12 salarii minime pe economie Romania 28. autor Liviu Voinea Contribuții la asigurãrile sociale datorate de angajator și angajat Tabelul urmãtor prezinta situația contributiilor de asigurãri sociale datorate de angajator ȋn câteva din țãrile Europei Centrale si de Est. Tara Angajator % contributiilor de asigurari sociale lunar.09 pentru asigurarea medicala de Slovacia 34. 8.

Figura nr. România este de altfel printre țãrile cu cel mai ridicat procent de asigurãri sociale datorat de angajator. 3: Contributia de asigurari sociale datorata de angajator (plafon) in CEE Exprimat in EUR Figura nr. ~ 21 ~ . 4: Contributia de asigurari sociale datorata de angajator (fara plafon) in CEE Cu excepția Ungariei care practicã o cotã de contribuțtii sociale ridicatã și nici nu aplicã plafonarea la asigurãrile sociale observãm cã restul țãrilor din zona CEE practica ori plafonarea ori cote reduse de asigurari sociale pentru angajatori.

750 pentru Germania 20.15% Franta* 37.36%).97 max.75% Plafon de 2.80% ~ 22 ~ .43% Portugalia 23.6% contributii956.059.765.875%) 957 Irlanda 10.667.77% Danemarca Finlanda 23. lunar.33% 2.49% Contributia se datoreaza doar pentru venituri lunare mai mari de 525 Olanda 19. plafon de 4.9% 31.58 pentru asigurare de invaliditate (6. in EURO EURO Austria 21.max. 5.76 3.35%).58 pentru somaj si asigurare de cresterea copilului (6.500 pentru contributia la pensie si somaj (11.05%).20 pentru orele suplimentare (neplafonate) Pentru tinerii intre 18 si 25 de ani.02%) 613.110 897 Belgia 24. 12.42%.225% contributia la fondul de sanatate (8.Tabelul nr 9: Contributia de asigurari sociale datorata de angajator in alte tari din Europa Nivel maxim de Plafon superior stabilit pentru plata contributie Tara Angajator % contributiilor de asigurari sociale datorat.076.83% 4.885 1.198 plus intre 12% si 23.75 pentru asigurarea de sanatate (7. 3. Plafon de 2. contributiile sunt reduse la 15.75% Spania Suedia Marea Britanie 29.

5: Contributia de asigurari sociale datorata de angajator in alte tari din Europa (plafonata) Exprimat in EUR La fel ca și ȋn cazul țãrilor din grupul CEE. **in sistemul de asigurari sociale inainte sau dupa 1993 Observam ca Romania se afla la nivelul Suediei ca procent platit de angajator. Acolo sunt incurajate și sistemele private de pensii prin deduceri generoase. evident fara a da posibilitate contribuabilului de a beneficia de protectie sociala la nivel suedez. Figura nr.Figura nr. observãm plafonãri ale contribuțiilor sociale datorate de angajatori și ȋn cazul țãrilor din vestul Europei. ~ 23 ~ . 6: Contributia de asigurari sociale datorata de angajator in alte tari din Europa (fara plafon) * Franta aplica un sistem sofisticat de calcul al asigurarilor sociale. in functie de “coeficientul familial”.

169 pentru contributia la sanatate de 4% si plafon de 1.10% 4. Tara de angajat in EURO in EURO Plafon de 2. Asigurarea de sanatate neplafonata.50% Slovenia 22. Daca contributia platita de angajator este mai mica de 1.892. 7.084.10% 1. salariatii platesc Ungaria 17% suprataxa de 14% pentru asigurarea de sanatate 251.Tabelul nr. plafon de 2.000 121.5%.34 contributia plafonata de sanatate pe luna.4%) 333.480 pentru contributia obligatorie la pensie de 9.80% 4. *in sistemul de asigurari sociale inainte sau dupa 1993 ~ 24 ~ . invaliditate si somaj (8%).00 Letonia 9% Polonia 13.71% Romania 16.12 pentru contributia la pensie.216 286. 10: Contribuția de asigurari sociale datoratã de angajat ȋn țãri din Europa Centrala și de Est Nivel maxim Plafon superior stabilit pentru plata contributiilorde contributie Cota datoratade asigurari sociale datorat.60 Bulgaria 12. lunar.631.68 Plafon de 1.30 Cipru 6.55 Slovacia 13.40% pentru asigurare de boala (1.5%.

aplica in general cote reduse de contributii.09 ~ 25 ~ .07% 4. Se constata ca. 7: Contribuția de asigurãri sociale datoratã de angajat ȋn țãrile din Europa Centrala și de Est (plafonata) Exprimat in EUR Figura nr. din nou. de angajat contributiilor de asigurari sociale lunar. 8: Contributia de asigurari sociale datorata de angajat in tarile din Europa Centrala si de Est (fara plafon) In privinta asigurarilor sociale datorate de angajat observam ca majoritatea statelor din zona CEE aplica plafoane maxime pentru aceste contributii.110 743. in EURO Austria 18. 11: Contributia de asigurari sociale datorata de angajat in alte tari din Europa Tara Cota Nivel maxim de datorata Plafon superior stabilit pentru platacontributie datorat. Tabelul nr. iar cele care nu plafoneaza contributia.Figura nr. Romania are printre cele mai mari contributii platite de angajati in CEE.

10: Contributia de asigurari sociale datorata de angajat in alte tari din Europa (plafonata) ~ 26 ~ .00% Figura nr.400 nu se contribuie. 4.543.35%).07% 11.35% 7.750 pentru sanatate si asigurare de invaliditate de 8.00 3.2 3.06 2.875% 957.Belgia Cehia Danemarca Finlanda Franta* 13.538 609.359.25 sau 5.432.080 max. max.75 195.708.00% 10% Minim 2.32 12% 31.55* 582 sau 1. diferenta de la plafon 5% 11% incepand cu un venit minim 523.019 de la care se plateste inca 1% Plafon de 2.00% 8% 8.765.8 pana la plafonul de 4.05 235.500 pentru pensie si somaj (11.12 201. 3.94% 20. 588.23% 16% Irlanda Italia Marea Britanie Olanda Portugalia Spania Suedia 8. 5. pentru un venit mai mare de plafon.18 Germania Grecia * 20.13 Min.15% 11% 6.40% 5.166. 8% aplicat la plafon maxim de 6. 9: Contributia de asigurari sociale datorata de angajat in alte tari din Europa (plafonata) Exprimat in EUR Figura nr.885 maxim 23.556 Sub .250.

preferinta pentru mobilitate si autonomie. munca este masiv supraimpozitata in Romania. pentru expertiza si valoare adaugata adusa de specialisti independenti care prefera sa fie leali propriilor lor competente si nu unor angajatori. nivelul contributiei in Romania ar trebui plafonat. In Romania. pentru antreprenoriat. Venit din activitati independente Consiliului Parlamentului European prin Comunicarea Comisiei sale “Think small first” (Bruxelles 2008) vorbeste despre necesitatea dezvoltarii spiritului antreprenorial in Comunitatea Europeana si defineste un set de 10 principii care servesc drept indrumar de implementare a politicilor la nivel de stat membru. Acest document citeaza printre altele “Flash Eurobarometer” 2007 care arata ca 45% dintre europeni prefera sa fie liber profesionisti (self-employed) – prin comparatie cu 61% in SUA si ca aceasta diferenta se doreste a fi micsorata in viitor prin implementarea unor politici specifice Statele membre sunt invitate sa sustina si sa stimuleze initiativa privata exercitata inclusiv prin intermediul Persoanelor Fizice Autorizate ( “PFA”) sau Persoanelor Fizice Independente (“PFI”). In privinta profesiilor liberale.890 membri (PFI). date fiind beneficiile reduse din contraprestatii in sistemul romanesc. guvernul se obliga prin Programul sau de Convergenta 2008 – 2011 la dezvoltar ea profesiilor liberale si la asigurarea unui mediu legislativ predictibil care sa permita stimularea dezvoltarii spiritului antreprenorial. conform site-ului UPLR sunt actualmente inregistrati 278.319 persoane fizice autorizate sa desfasoare activitati comerciale – spre deosebire de 690.Din nou se constata ca si in Europa de Vest se aplica plafonarea contributiilor datorate de angajat sau cote reduse de impunere. preferinta pentru activitate independenta.021 persoane juridice. cel putin dupa cum arata acest studiu. Cum aceste contributii ale angajatului sau angajatorului nu sunt in fond impozite ci asigurari sociale care ar trebui sa ofere contraprestatie sociala proportional cu marimea primei de asigurare. ~ 27 ~ . Ca o concluzie. Liber profesionismul este asociat indisolubil societatii moderne. tendinta in SUA si in Europa este. In anul 2009 erau inregistrati in Romania la Oficiul National Registrul Comertului 385.

Lipsa de competitivitate poate condamna Romania la subdezvoltare pe termen lung. cu 20% mai mic la PFA (29. Exista insa si convergenta reala exprimata de nevoia de a ajunge din urma tarile avanzate. Fiscalitatea si profesiile liberale Fiscalitatea reprezinta un argument si in ceea ce priveste alegerea formei de organizare pentru cei care au initiative antreprenoriale. ei sunt asa numitii “bogati cinstiti”. un fenomen de “demonizare” a categoriei profesiilor liberale. va avea ca efect descurajarea spiritului antreprenorial. prin armonizare legislativa si conformitate – se intampla deja. deziderat care nu se poate implini fara competititvitate. asa cum este solicitat de anumiti lideri de opinie si analisti. tin de gradul mai scazut de prelevare fiscala.Implementarea unui sistem fiscal nediferentiat intre salariati si persoanele fizice autorizate (PFA si PFI). notari. dar si financiara. Exista doua dimensiuni ale convergentei tarii noastre cu Comunitatea Europeana: convergenta nominala – care prin aderare. medici etc. Se observa. Tocmai lipsa de reprezentare in dialogul social transforma aceasta categorie de mijloc nou formata intr-o potentiala victima a schimbarii sistemului de fiscalitate prin revenirea la cotele progresive si concentrarea impozitarii marginale pe veniturile lor. ~ 28 ~ . a celor care au atins un nivel ridicat de dezvoltare personala. Alte argumente in favoarea acestei diferentieri: prin comparatie cu salariatii. Este evident ca un asemenea exod va afecta competitivitatea Romaniei in Europa si gradul de convergenta. PFI nu beneficiaza de concediu de odihna platit. bazat exclusiv pe forte si merite proprii. PFI este obligat sa plateasca in plus taxe si cotizatii de afiliere la organizatii profesionale fara de care nu-si pot desfasura activitatea. In plus. Ea reprezinta in esenta categoria specialistilor. Aceasta categorie impreuna cu categoria angajatilor de nivel managerial reprezinta o patura care nu este reprezentata in dialogul social si in dezbaterea publica.4% la PJ fata de aproximativ 23. Solutia este reforma statului si reforma mediului social ca parte a reformei statului. Daca in cazul PFA conform Ordonantei 44/2008 exista si alternativa organizarii ca persoana juridica. activitatea unui PFI nu poate fi efectuata decat in urma atestarii calificarii acestuia de catre organismele de resort. in cazul profesiilor liberale aceasta alternativa este limitata conform legilor de functionare a anumitor profesii liberale (ex. De cele mai multe ori.5% la PFA) care insa trebuie coroborat si cu raspunderea patrimoniala nelimitata in cazul PFA.) Argumentele legate de fiscalitate pentru care de multe ori forma de organizare ca PFA este preferata celei de persoana juridica (PJ) – cel putin in stadiile incipiente ale afacerii. precum si pe marirea aberanta a contributiilor de asigurari sociale. din pacate in Romania ultimilor ani. Impactul pe termen mediu si lung – in cazul concentrarii poverii fiscale asupra celor care creeaza valoare – va rezulta intr-un exod al profesionistilor. esentiali in dezvoltarea tarii. Acest argument trebuie avut in vedere si in cazul comparatiei intre sarcina fiscala a unui salariat (care are un nivel mai mare de contributii sociale) fata de cea a unui PFA. justificabila prin raport cu nivelul riscului asumat de PFA/PFI. avocati. Aceasta nu se va putea face insa prin sacrificarea paturii de mijloc. Asta in contextul in care valoarea si retentia capitalului uman este o preocupare atat de importanta in intreaga lume.

85%) Slovacia 44.60% euro 28. lunar.3% +5.85%.Se prezinta in continuare informatii referitoare la taxele si contribuitile platite de cei care desfasoara activitati independente. 13: Contributii de asigurari sociale datorate de persoane fizice autorizate in cateva din tarile CEE Tara Contributii la asigurarile sociale.25 12.17% 252 9% 20.26% pentru contributia la Polonia pensie (11. cota de contributie la pensie. 9. Cipru Letonia Lituania Figura nr.500 Ungaria EUR * In Romania se plateste cota de 31. Tabelul nr.40% Slovenia 6% 9. in Euro Bulgaria 24% 245. este plafonata la 2.5%+0.5%. 12: Cota unica de impunere pentru venituri din activitati independente (CEE) Tara Cota unica de impunere % Letonia 26% Slovenia 20% Slovacia 19% Romania 16% Cehia 15% Bulgaria 10% Tabelul nr.70% intre 198 si 803.5% +6%.3% la suma asigurata.Nivel maxim de % contributie.concediile medicale plafonate la 12 salarii Romania* minime pe economie (0.26%) 31. 11: Contributia de asigurari sociale datorata de PFA in CEE (plafonata) ~ 29 ~ .52 Cehia 42.

Procentul aplicabil este mai mic decat in cazul angajatilor (9%) 28.400 nu se contribuie. 8% aplicat la plafon maxim de 6.620 asigurare voluntara Sub 1. diferenta de la plafon 5% 827 ~ 30 ~ .65% 34. 12: Contributia de asigurari sociale datorata de PFA in CEE (fara plafon) Tabelul nr. pentru un venit mai mare de plafon.250.00% Finlanda France Germania Irlanda 2.52%. 14: Contributii de asigurari sociale datorate de persoane fizice autorizate in alte tari din Europa Tara Nivelul maxim de Contributiile la asigurarile socialePlafon lunar contributie lunar % maxim in EUR in EUR Danemarca 8.Figura nr.

Marea Britanie 8% sau 9% castiguri pe luna sub 500 euro.344.15 max953 267 ~ 31 ~ .0% intre 501 euro4343 8% peste 4.75% Spania 29.80% min 70.92% Portugalia 34. se mai plateste inca 1% 2.728 734 Olanda 26.

printre altele. 14: Contributia de asigurari sociale datorata de PFA in in alte tari din Europa (plafon) Rezulta clar ca. atat in CEE cit si in Europa de Vest. doua principii fundamentale ale Contractului Social si anume solidaritatea si echitatea. activitatile independente sint impozitate cu cote mici sau contribuitiile sunt plafonate. Teoria asigurarilor sociale invoca. 13: Contributia de asigurari sociale datorata de PFA in alte tari din Europa (fara plafon) Figura nr.Figura nr. va fi perceputa ca un abuz asupra notiunii de solidaritate si va periclita increderea acestei categorii de specialisti in contractul social (si care s-au inregistrat ca PFI/PFA pe baza conditiilor de la data inregistrarii). Este evident ca propunerea de a colecta asigurari sociale neplafonate de la PFA/PFI are menirea de a compensa un deficit bugetar prezent si nu tine cont ca va naste datorii viitoare catre aceasta categorie care intelege aceste contributii ca pe o asigurare. Asimilarea veniturilor PFA/PFI cu cele salariale in privinta contributiilor sociale in cazul in care nu va exista o plafonare a acestor contributii. Cu alte cuvinte prin neplafonarea contributiilor. sansele ca statul roman sa fie capabil sa ~ 32 ~ .

veniturile fiscale si bugetare sunt dependente de veniturile din taxele si impozitele indirecte (TVA.4%).44%. nou introdusa în Codul Fiscal si atât de contestata. Cu o rata de impozitare de 16%. Reforma sistemului fiscal naste în continuare multe controverse în România. În prezent. Polonia (19%-40%) iar Bulgaria între 10% si 24%. la fel.2%-52%) si Norvegia (28%-51. Norvegia si Danemarca (25%). în cazul persoanelor juridice.4%). Astfel. cu o rata minima de 10% si una maxima de 14%) si tarile dezvoltate din UE. putem observa ca fiscalitatea din România este una medie fata de tarile Uniunea Europeana. cum ar fi. În România. Dintre cele 12 tari noi membre ale UE (zece care au aderat în mai 2004 si doua în ianuarie 2007).). mai mic decât în Polonia (34. sistemul progresiv. cât si în comparatie cu unele dintre tarile nou-venite în UE în anul 2004. Cehia (35. În acest context. în Irlanda acesta este de 26%. Comparativ cu ratele practicate de statele membre UE. Suedia (30%-55%). Cea mai mare rata a TVA este înregistrata în Suedia. în timp ce. Franta sau Danemarca. taxele pe mediu sunt de 10 ori mai mici în comparatie cu Uniunea Europeana. cota TVA aplicata în România se situeaza la un nivel relativ mediu. în care predomina. mediul economic în ~ 33 ~ . Finlanda (29%-53. Aceeasi rata.9%). rata de impozitare a dividendelor este de 16%. în Uniunea Europeana. daca impozitul final combinat este de 19% în Slovacia. sunt foarte mici -de aici deriva un risc pe care si-l asuma statul roman pentru viitor.3%). Ungaria 16% iar Estonia 22% (trebuie mentionat ca Bulgaria si Estonia nu impoziteaza veniturile din dividende). este întâlnita în Slovacia (unde se practica principiul cotei unice extins si la TVA). Cehia etc. Germania. Bulgaria impune o cota de impozitare pe profitul companiilor de 10%. astfel ca profiturile unei societati comerciale sunt impozitate cu 29. observam ca tarile dezvoltate din UE au un regim de impozitare mult mai restrictiv decât al României. în cazul actionarilor persoane fizice si cu 24. precum Cehia sau Ungaria. accize. contributiile celor trei mari categorii de impozite si taxe (impozite 636j94g directe. VI. Cele mai mari rate de impozitare a veniturilor sunt în Danemarca (38%-59%). Altfel.5%). România are una dintre cele mai reduse cote din UE27 la impozitul pe venitul persoanelor fizice. Suedia. situându-se la un nivel relativ apropiat de Irlanda sau Slovacia (unde se aplica o cota unica de 19% atât pentru venituri. majoritatea au cote de impozitare mai ridicate decât România. România are printre cele mai scazute cote dintre tarile din UE27. Daca avem în vedere rata de impozitare combinata (impozit pe profit + impozit pe dividende). Pentru persoanele fizice.restituie in viitor beneficii pe masura contributiilor facute. Franta (55. 19%. Comparația sistemului fiscal românesc cu sistemele fiscale din tarile UE27 Specificul României fata de tarile UE27 consta în structura veniturilor încasate la bugetul de stat. Cehia (12%-32%). în România. Succesul sau esecul ei depinde de momentul în care este aplicata. legat si de taxa de prima înmatriculare.4%) si aproximativ egal cu cel din Grecia (29%). Astfel. Ungaria are cote cuprinse între 18% si36%. de exemplu. indirecte si contributiile sociale) la formarea veniturilor sunt relativ apropiate. Rata utilizata în România este mai mare decât cea practicata de alte state. Olanda (34. taxe vamale etc. România se afla între Serbia (cu venituri impozitate progresiv. Germania (52. trebuie mentionat ca. cât si pentru TVA) si mult mai redusa atât fata de cea din tarile UE15. Luxemburg si Cipru (15%) sau Marea Britanie (17%). de exemplu. În ceea ce priveste impozitul pe profitul companiilor.4%.

In timp. care au câstigat mai mult ca urmare a aplicarii cotei unice. Cu alte cuvinte nu impovararea suplimentara a celor care produc valoare (care nici macar nu ar creste “debitul” impozitelor colectate in mod suficient) este solutia. imputându-i lipsa de echitate. Romania este o democratie “bugetara” in care prea multi depind de veniturile bugetare. Danemarca este statul european care stă cel mai bine la capitolul încasări de taxe şi impozite. cu încasări de 48. urmată de Belgia. Europa a pierdut mult in competitivitate in raport cu alte grupuri de tari sau state din lume in competitia globala. cu 44. a avut loc un numar foarte mare de pensionari anticipate – cu alte cuvinte un numar prea mare de asistati sociali fraudulosi atenteaza la bugetul statului. O comparatie plasatica: “Atunci cand o conducta e ciuruita. Parerile contra recunosc cotei unice de impozitare doar avantajul reducerii birocratiei fiscale (simplitatea ei administrativa). ci diminuarea drastica a hemoragiei banului public. crearea de locuri de munca etc. Cota unica reprezinta sistemul de impozitare adecvat Romaniei pentru perioada actuala de dezvoltare a tarii in care se doreste recuperarea decalajelor si obtinerea unui grad de ~ 34 ~ . statul danez se află pe primul loc la procentul de colectări de impozite la bugetul de stat. modelul social european a fost abuzat din motive populiste si politicianiste. nu maresti debitul la intrare ci incepi sa o carpesti! “. generate de expansiunea consumului datorata transferurilor banesti de la românii plecati în strainatate si maririi cererii celor cu venituri mari. În mod cert.care este implementata si masurile acompaniatoare – reducerea cheltuielilor publice.Considerente finale Criza financiara globala a relevat nesustenabilitatea modelului social European actual.6 % din PIB. Pe locul doi se află Suedia.6 % din Produsul Intern Brut la bugetul de stat. opiniile pro cota unica vorbesc despre cresteri de venituri la buget.1 % (2009) din Produsul Intern Brut. Cel mai mic nivel de taxare se regăseşte în Bulgaria şi tot Danemarca este fruntaşă la acest capitol. Cu un procent de 49.9 % din PIB. consensul minim privind consolidarea unei strategii fiscale predictibile în România este necesar deoarece concurenta fiscala între tarile UE este din ce în ce mai puternica. „magnet” pentru investitiile straine. Se argumenteaza ca veniturile la buget sau marit prin cresterea încasarilor din TVA. S-au creat silozuri de grupuri sociale care nu au alta preocupare decat aceea de a obtine privilegii si exclusivitati de la buget in contul grupurilor pe care le reprezinta.6 milioane de certificate medicale. Se poate vorbi deja de un atac generalizat asupra bugetului: statisticile anului 2009 au aratat ca sau emis 3. impunerea de constrângeri tari rau-platnicilor. Cheltuielile sociale enorme pe care le are Romania nu produc efectele scontate. care a înregistrat anul trecut încasări de taxe de doar 28. urmat de Suedia şi Belgia. La polul opus se află România. La inceputul anilor ’90. flexibilizarea Codului Muncii etc În România. Aceasta a fost o iluzie amara. tarile din CEE visau sa aiba o crestere economica la nivelul tarilor din Asia de Sud Est si o protectie sociala la nivelul Scandinaviei. efectele nu au facut decat sa sporeasca ingrijorarea specialistilor in legatura cu problemele grave de imbatranire demografica si implicit de asigurare a fortei de munca dar si de sustinere a sistemelor de pensii cu care se va confrunta Comunitatea in viitor. 110 mii de certificate de handicapat. VII.

necesitatea dezvoltarii spiritului antreprenorial este o directie asumata de catre Comunitatea Europeana. pina la un nivel greu de tinut sub control. avind in vedere ca in Slovacia introducerea cotei unice de 19% a atras. nivel destul de "conservator" potrivit Reuters.convergenta reala cu tarile membre. Cota unica va atrage in continuare investitii straine si ne ve mentine gradul de competitivitate in grupul tarilor emergente din CEE. respectiv suma care nu este supusa impozitarii. in cazul Romaniei. A pune acum semnul egal intre veniturilor acestora si cele salariale ar reprezenta practic o incalcare a promisiunilor guvernantilor si o penalizare a celor care produc valoare si constituie capitalul uman pe care se bazeaza dezvoltarea tarii in competitia cu celelalte tari din CEE. Temerile lor sint legate de posibilitatea ca micsorarea impozitelor sa mareasca ritmul de crestere economica. "taxate" prin deduceri mici Cota unica de impozitare aduce salariatilor deduceri personale diferentiate nu doar in functie de numarul de persoane aflate in intretinere. Totusi Fondul Monetar International (FMI) sustine ca. deducerea personala lunara. momentul ales pentru implementarea acestui regim fiscal ar putea fi nepotrivit. nu isi gasesc justificare in procentul neplafonat de contributie. fonduri mai mari la bugetul de stat. informeaza Mediafax. Multi analisti sint ingrijorati ca. care a reusit abia in 2004 sa coboare inflatia sub plafonul de 10%. astfel incit implementarea acestei decizii se va dovedi mai dificila pentru Romania decit pentru alte state din fostul bloc comunist. Economistii cred totusi ca Romania are sanse de a obtine un succes similar doar daca guvernul va lua si masuri de eliminare a unor legi ineficiente si a evaziunii fiscale. primite de cei ce contribuie efectiv. inca din primul an. ci si de marimea lefii. citind un comentariu Reuters. stabilitatea economiei este un obiectiv mai important pentru investitorii straini decit nivelul fiscalitatii. Cota unica introdusa intr-un moment nepotrivit. Analistii straini se tem ca Romania nu mai tine sub control cresterea economica Guvernul roman a ales pentru introducerea cotei unice de impozitare un moment care coincide cu schimbari importante ale politicilor economice. Cu alte cuvinte beneficiile limitate. dar si acela de asigurare pentru batranete. Lefurile mari. in cazul Romaniei. ne plasaza pe locul intai in CEE in materie de magnitudine a contributiei si a costului pentru angajator si pe un loc fruntas in comparatie cu alte tari din Europa. Executivul a estimat ca pierderile inregistrate de veniturile bugetare nu vor depasi 1% din PIB. ~ 35 ~ . Contributiile de asigurari sociale in Romania. dar mai mici de 30 de milioane. Contributiile trebuie plafonate la un nivel rezonabil in asa fel incat sa se atinga atat conceptul de solidaritate sociala. dar si prin faptul ca a permis inca de la inceputul anilor 90 prin creearea unui cadru legislativ pentru diferitele categorii de liber profesionisti. prezente si viitoare. pentru prima data in aproape 15 ani. de peste 8% in 2004.facilitarea si sustinerea unui mediu propice pentru initiativa antreprenoriala. Profesiile liberale . Romania si-a asumat aceasta raspundere nu numai prin preluarea unor masuri pentru profesiile liberale in programul sau de convergenta. neplafonate. adoptarea de catre acestia a formei de exercitare a profesiei in mod independent. Ministerul Finantelor a anuntat ieri ca pentru salariile mai mari de 10 milioane. Acest fapt este in general perceput ca o “amenda” aplicata muncii iar contributia nu se regaseste in contraprestatia sociala.

este cuprinsa intre 6. 100. dacã o companie a platit deja impozitul pe profit de 16%.000 de lei.000 de lei. ceea ce presupune cã. Germania. Niciuna din ţările care au adoptat cota unică nu a revenit la sistemul progresiv de impozitare Cota unică străbate drumul în mai puţin de 15 ani de la "imposibil de aplicat" spre "inevitabil de aplicat". ne-a declarat Dochia. Estonia introduce pentru prima data cota unică de 26%. Ucraina.9 milioane lei. cota unicã a mai fost adoptata de state precum Serbia. practicat de Estonia și-au mutat afacerile ȋn aceastã țarã.urmată de Letonia cu 25% în 1995. Slovacia 19% în 2004. La fel de nemulțumitã este și Finlanda. de exemplu. Reducerea impozitului pe salarii ar trebui sã ȋncurajeze munca și scoaterea la suprafațã a unor avantaje salariale mascate pânã acum. Lituania de 33%. Cea mai mica deducere personala lunara. potrivit BBC News. cota unicã. analistul economic Aurelian Dochia este de pãrere ca lucrurile trebuie privite cu realism. Dezvoltată de Hall şi Rabushka. se aplica salariilor cuprinse intre 29. în anul 1994 Ţările Baltice sunt primele care preiau ideea cotei unice. cât și pe profiturile companiilor este consideratã una dintre cele mai radicale variante de impozitare. țara vecinã cu Estonia și recunoscutã ca având un nivel mare al taxelor. aceasta țarã a devenit mai atractivã pentru investiții. nu este singurul care determinã o decizie a investitorului. investitorii nu ar trebui sã plãteascaã impozite pe dividendele acordate de aceasta.2 milioane lei si 29. deducerile personale sint cuprinse intre 2. Cota unică se propagă repede în Rusia care introduce cota unică de 13% în 2001. magnet pentru investitori România a decis introducerea cotei unice de impozitare la zece ani dupã ce aceasta soluție a fost aplicatã de o țarã din fostul bloc comunist. s-a plâns cã șomajul a crescut dramatic dupã ce multe companii atrase de impozitul de zero la suta pe activitate. Serbia 14% în 2003. El spune ca un impozit mai mic poate determina companii strãine sã vinã sã investeascã ȋn România. Cele mai importante efecte ale acestei cresteri se vor vedea probabil in 2006-2007". Georgia 12% şi România ~ 36 ~ . Ucraina 13% în 2004.5 si 6. oamenii de afaceri finlandezi și-au reorientat investițiile ȋn Estonia. In ce privește România. Atrași de noile perspective. Pentru angajatii ale caror salarii brute lunare sint mai mici de 10 milioane de lei. dupã introducerea cotei unice.5 milioane lei. De atunci. iar optimismul exagerat de pânã acum trebuie temperat. daca salariatul nu are nici o persoana in intretinere. iniţial ca propunere de amendare a stufosului Cod Fiscal american. in functie de numarul persoanelor in intretinere. Mai ales cã guvernul dorește eliminarea dublei impozitãri. Exemplul Estoniei a fost urmat de Letonia.5 milioane de lei si 100. ȋnsã acest criteriu este un argument ȋn plus. evident. Slovacia a fost și ea acuzatã de concurența neloialã și taxe de dumping deoarece. fiecare persoana aflata in intretinere sporeste valoarea deducerii personale cu cite un milion de lei. mai multe fonduri care pot fi folosite pentru dezvoltare si pot duce la o crestere economica. "Reducerea impozitului pe profit pentru companii va ȋnsemna. Lituania. In multe state din fostul bloc comunist. dar sa nu ne asteptam la miracole. Nu toatã lumea a fost incintatã de noua formulã de impozitare adoptatã de fostele state comuniste. Slovacia sau Georgia. dar și de Rusia. Pentru cei ale caror venituri brute nu depasesc 10 milioane de lei/luna. Introducerea cotei unice atât pe veniturile salariaților. Estonia.

Susţinătorii sistemului progresiv evită să ia în calcul salariul minim şi mediu pe economie. dar a favorizat acumularea de capital şi a condus la creşterea eficienţei muncii. . Cota unică nu a simplificat doar administrarea fiscală. iar cei care speră că introducerea cotelor progresive ar putea să le potenţeze se înşală. precum şi repartizarea salariaţilor pe grupe de salarii brute realizate. Încearcă doar să mimeze o protecţie socială similară ţărilor dezvoltate. dar pe care România nu şi-o poate permite încă mulţi ani de aici înainte. Macedonia 12% în 2007 . Susţinătorii sistemului progresiv evită să recunoască public că acesta nu a adus niciodată venituri fiscale mai mari în România ca pondere în PIB comparativ cu cota unică.pe competitivitate economică datorată creşterii atractivităţii pentru investiţiile străine. Bulgaria 10% şi Cehia 15% în 2008. uneori cu mult mai mare decât 12 salarii medii pe economie din România. Statele care aplică impozitarea progresivă au în general o primă tranşă de venit exceptată de la impunere. Ucraina. Cei care invocă echitatea socială mai mare în cazul cotelor progresive alimentează o iluzie amară în absenţa soluţiilor de fond pentru gravele probleme economice actuale ale României.pe gestionarea individuală a surplusului de venituri şi orientarea lor spre investiţii. Chiar în condiţiile crizei financiare.Nicidecum aplicarea cotei unice. evaziunea fiscală şi excepţiile de la cota unică de impozitare explică parte bună din capacitatea redusă de colectare a veniturilor la buget comparativ cu alte state din regiune. economisire şi consum de către contribuabili şi nu de către politicieni/stat. Această tranşă este generoasă.16% în 2005. greşeală pe care România trebuie să o evite. Cu atât mai mult cu cât eforturile în regiune se concentrează: -pe diminuarea cotelor unice.500 euro (dar o cotă progresivă de până la 40%) în 2010.707 euro anual (dar o cotă progresivă de până la 43%) sau al Austriei pentru veniturile anuale de sub 11. ~ 37 ~ . Nu mai adaug ignoranţa lor pentru creşterea semnificativă a PIB-ului şi ca urmare a introducerii cotei unice. . care aplică cotă 0 la veniturile anuale de mai puţin de 17.scăzută apoi la 10%. Vedeţi cazul Spaniei. niciuna din ţările care au adoptat cota unică nu a revenit la sistemul progresiv. Veniturile fiscale ca pondere în PIB au crescut imediat după introducerea cotei unice. La începutul anului 2008 un grup de 9 ţări adopta sistemul cotei unice. Bulgaria.000 euro (dar o cotă progresivă de până la 50%) sau al Greciei pentru veniturile anuale de sub 10. Cehia sau Rusia aplică deja cote unice mai reduse decât în România. Mai degrabă. Ieşirea din sistemul cotei unice în blocul central şi est european ar crea un dezavantaj competitiv semnificativ. Populaţia se concentrează la noi în zona câştigurilor salariale brute la care în multe din statele europene ele rămân exceptate de la impunere.

E. Rao. “Slovak tax reform: one year after”. si M. T.Rabushka (2007). Z.Kim. organized by the Center of Excellence in Finance. London Hall. R.” Quarterly Journal of Economics. The International Center for Policy Studies Gonzales-Torrabadella.Kicina (2005).507-522 Keen. “Flat rate taxes and inequality measurement”. pp.33-46 Davies. M. G. si A. Journal of Public Economics. J. Research on Economic Inequality. organized by the Center of ~ 38 ~ . (2004). P.2. pp.465-476 Hall.317351 Grecu. no.3. “Proportional (flat) personal income tax rate and competitiveness in Slovenia: Towards understanding the policy issues and policy implications”. pp. si M. WP/06/218 Krajcir. no. vol.Keen. si J. J. no. “Flat taxes and inequality in Canada”. vol. (2002) “International Portfolio Diversification And Endogenous Labor Supply Choice.5. paper presented at the International Academic Forum on Flat Tax Rate. “Flat Tax Reforms: A General Equilibrium Evaluation for Spain”. Cato Journal vol.51.Bibliografie Aiyagari.84.303-324 Golias.Klemm (2005). (2006). si R. National Tax Journal. vol.Lynch (2003). pp. no. “Estimating flat tax incidence and yield: a sensitivity analysis”.cefsee.2. “The Flat Tax(es): Principles and Evidence”. vol. Adam Smith Institute.10.Pogue (1998). A. IMF Working Paper. WP/05/16 Jermann.Hoy (2002). Slovenia and retrieved from http://www. Investigaciones Economicas. “Flat tax in Slovakia – case for policy lessons?”. vol. “The Route to a Progressive Flat Tax”.E. vol. si A.Hoy.php?location=1094 Davies. (2006). The Flat Tax. (1994) “Uninsured Idiosyncratic Risk and Aggregate Saving.109. Bled. “Flat Tax – The British Case”. si Y. si M. paper presented at the International Academic Forum on Flat Tax Rate. updated revised edition. Hoover Press Ivanova.3. A. 659-684 Caprirolo. IMF Working Paper.org/index.Pijoan-Mas (2006).46.Rabushka (1985).Varsano (2006). si T. “The Russian Flat Tax Reform”.125-146 Dunbar. pp.30. pp. A.” European Economic Review. pp. R. R. M. Urban. A.

Prosperitas.1425-1458 World Bank (2005). vol.accaglobal. no. Slovenia and retrieved from http://www.cef-see. T. Center for Freedom and Prosperity. (2006). D. (1985).bnr. Europe and Central Asia Region : www. Bled.23.php? location=1094 Ventura.eu/eurostat/ ~ 39 ~ . Bled. organized by the Center of Excellence in Finance. ACCA (Association of Chartered Certified Accountants) Discussion Paper.ro *www.com/pubs/publicinterest/activities/research/publications/tech-ft001.2. T. “The Case of Denmark. pp.cef- Larsen. R. “The Global Flat Tax Revolution: Lessons for Policy Makers”. paper presented at the International Academic Forum on Flat Tax Rate. The case of Estonia”.5. “Flat tax rate. “Slovakia's 2004 Tax and Welfare Reforms”. Mitchell.8. IMF Working Paper WP 05/133 Murphy.com * www.ro * http://europa. “A flat tax for the UK? The implications of simplification”.euractiv. organized by the Center of Excellence in Finance. I. Cato Journal. Bled.org/index. (2006).insse. David. “The quest for equitable growth in the Slovak Republik”. vol. Poverty Reduction and Economic Management Unit. (2006).org/index. (1999). Journal of Economic Dynamics & Control.org/index. see.ro * www.mfinante. Virginia.cefsee. Report no. at http://www. G.1.php?location=1094 Slovenia and retrieved from http://www. “Flat tax reform: a quantitative exploration”. vol.pdf Peichl. Working paper Vanasaun. University of Cologne.32433-SK. Center for Public Economics. “Public Choice Perspectives on the Flat Tax Follies”. “The Distributional Effects of a Flat Tax Reform in Germany – A Microsimulation Analysis”. (2006). no. (2008). A flat tax in Denmark?”. Slovenia and retrieved from http://www. Moore.J.Excellence in Finance.php?location=1094 McCaleb. 2005. paper presented at the International Academic Forum on Flat Tax Rate. A.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful