Scribd Upload a Document Search Documents

þÿ

Explore

Documents
 Books - Fiction  Books - Non-fiction  Health & Medicine  Brochures/Catalogs  Government Docs  How-To Guides/Manuals  Magazines/Newspapers  Recipes/Menus  School Work  + all categories  Featured  Recent

People
 Authors  Students  Researchers  Publishers  Government & Nonprofits  Businesses  Musicians  Artists & Designers  Teachers  + all categories  Most Followed  Popular  Sign Up

|  Log In

1
First Page

Previous Page Next Page

/ 47
Sections not available Zoom Out Zoom In Fullscreen Exit Fullscreen Select View Mode

View Mode SlideshowScroll
þÿ

Readcast Add a Comment Embed & Share

Reading should be social! Post a message on your social networks to let others know what you're Readcast this Document

Login to Add a Comment
þÿ

SUBMIT

Share & Embed
Add to Collections

Download this Document for Free
Auto-hide: on

.prin utilizarea deşeurilor şi reziduurilor industriale se realizează şi o depoluare a mediului. . astfel incat biomasa acestei drojdii sa se poata utilize in alimentatia Salmonidelor. Studiul intreprins a urmarit izolarea unei drojdii producatoare de astaxantina si investigarea conditiilor de cultivare care sa permita obtinerea compusului carotenoidic cu randament ridicat. Datele experimentale atestă că proteina din drojdii poate înlocui proteinele vegetale şi animale tradiţionale. S-a constatat că drojdiile sunt capabile să sintetizeze vitaminele hidrosolubile din grupa B. utilizarea lor în nutriţia umană sau pentru furajarea animalelor este de dată mult mai recentă. Pentru utilizare in hrana Salmonidelor.permite obţinerea de proteine cu valoare biologică ridicată din materii prime disponibile în cantităţi mari. Tehnologia obţinerii proteinelor de biosinteză prezintă următoarele avantaje: . în raport cu substratul folosit.JUSTIFICAREA ALEGERII TEMEI Deşi drojdiile au fost folosite din vremuri străvechi la prepararea alimentelor şi băuturilor. drojdia trebuie sa fie producatoare de astaxantina. compus carotenoidic care intensifica culoarea carnii acestor pesti. Microorganismele cele mai frecvent utilizate ca sursă de proteine în nutriţia omului şi animalelor sunt drojdiile. 1 . Deficitul de proteine din timpul primului război mondial a impulsionat cercetările pentru cultivarea drojdiilor în scopuri furajere. În condiţiile adâncirii crizei alimentare. dar şi să le înmagazineze în celulă în cantităţi la fel de mari sau chiar mai mari decât cele din ţesuturile animale recunoscute ca surse importante de vitamine. obţinerii de proteine cu randament mult mai mare în comparaţie cu cele de origine animală. constituite în mare măsură din subproduse sau deşeuri şi reziduuri industriale. fabricarea proteinelor de biosinteză reprezintă una dintre căile de perspectivă pentru asigurarea necesarului de proteine.oferă posibilitatea.

se pot mentiona urmatoarele: . se plaseaza sub . . glicerina si acizi organici. pe care le consuma specific. Data fiind marea viabilitate si adaptabilitate a drojdiilor la diversele conditii de mediu. . Aceste contaminari nu sunt periculoase in masura in care nu conduc la micsorarea randamentului si a continutului in proteine a produsului finit. . ape de inmuiere a porumbului (extract de porumb). specii si chiar genuri de drojdii sau ciuperci pe lesiile sulfitice reziduale si pe prehidrolizate.vitalitate ridicata. La fabricarea drojdiilor furajere se pot utilize si amestecuri de microorganisme din diferite genuri: genulCandida. pentoze) alcool etilic. proportia dintre ele modificandu-se esential in timpul fabricatiei. tulpini. In fabricile de drojdie furajera se folosesc de obicei pentru inoculare amestecuri de 3-4 tulpini de drojdii (Torula utilis. a carei proportie poate creste pana la 90%. Ea asimileaza mult mai bine xiloza in comparatie cu Torula utilis. De obicei. Astfel la cultivarea drojdiei Torula utilis prin procedeul continuu pe borhot de melasa. alcooli superiori.randament de fabricatie si continut de proteine ridicat. radicele da malt.Candida tropicalis realizeaza o productivitate mica. .Mico to rula se dezvlota bine pe medii de cultura care contin cantitati mari de pentoze. chiar si atunci cand initial s-a efectuat numai 2 inocularea cu Torula utilis. Candida tropicalis. Amestecurile deCandida tropicalis. genulTrichosporon. Alte substraturi utilizate cu success la obtinerea drojdiilor furajere sunt reprezentate de subproduse ale industriei alimentare: melasa. mai ales in cazul multiplicarii continue. . sintetizand cantitati mari de acid glutamic si tirozina.Candida tropicalis se multiplica intens pe borhotul rezultat de la fabricarea alcoolului.timp de generatie cat mai scurt. inhibitori si la variatiile calitative ale mediului.sensibilitate redusa la infectii. pot apare in scurt timp si alte drojdii printre care si Candida mycoderma. tipurile de drojdii se aleg in functie de natura mediilor de cultura.CAPITOLUL I MICROORGANISME IMPLICATE IN OBTINEREA DROJDIEI FURAJERE Microorganismele utilizate in procesul de multiplicare industriala a drojdiilor trebuie sa indeplineasca o serie de conditii cum ar fi: . in linurile de multiplicare a drojdiei se gaseste un amestec de Torula utilissi Candida tropicalis. . desi utilizeaza in proportie insemnata zaharurile din solutie (75-80%).Torula utilis (Candida utilis) este cea mai folosita la fabricarea drojdiei furajere. Ea asimileaza diferite glucide (hexoze. aldehide. Candida lypolitica). Dintre tulpinile de drojdii folosite in practica pentru formarea de biomasa. De obicei. se pot cultiva cu rezultate bune diferite rase. Candida arboreeasi T. genul Torulopsiset c. utilis multiplicate in comun.

la suprafata mediilor slab-alcoolice. Poate produce alterari ale sucurilor de mere si capsuni insuficient pasteurizate. cu granulatie fina.5-5. iar cea de crestere optima este de 18-22ºC.3-5µm sau 12-16µm si pseudomiceliu. Rhodotorula glutinis formeaza pe MEA. este larg raspandita pe suprafata fructelor si legumelor proaspat recoltate dar produce rar alterari ale acestora. ca si Rhodotorula rubra. cu suprafata lucioasa sau aspect mucos. precum si acizii organici si uronici. insa asigura o asimilare mai profunda a substantelor organice. maxim 24-36ºC. Se dezvolta in domeniul de temperaturi de la 25ºC la 35ºC in produse cu aw minim de la 0. cutat. cate 5-7-12 celule cu inmugurire multipolara. succinic si citric). Unele tulpini pot forma celule alungite.2 sau in prezenta de conservanti. coloniile ajung la diametrul de 5. a maslinilor. Temperatura propice de inmultire este de: minim 616ºC. Formeaza glucoza. cu suprafata marunt ridata. In timp voalul se destrama si se depune in sediment pulverulent. Nu se dezvolta pe MEA cu 0. Coloniile dezvoltate pe agar de bere sunt de culoare alb-crem. Se intalneste in microbiota epifita a frunzelor si tulpinilor. din punct de vedere morfologic. sub forma de celule oval elipsoidale dispuse sub forma de lant. colonii cu diametrul de 1. galactoza. glicerolul si acizi organici (lactic.10mm dar isi mentin caracterele morfologice. de culaoare alb-cenusiu sau alb-crem. Se pot dezvolta pe mediul Czapek. zaharoza.8mm. in cazuri rare se intalneste in microflora semintelor oleaginoase si cerealiere. maltoza. zaharoza. neregulat cu diameter cuprinse intre 2. Coloniile pe mediu solidificat prezinta un perimetru slab-lobat. Aceste drojdii asimileaza bine atat hexozele cat si pentozele. Acidul benzoic sau acidul sorbic ii inhiba cresterea la concentratii mai mici de 100mg/kgsi pH4. . Poate deci folosi azotati ca sursa de azot. Poate consuma CH3COOH din mediu simultan cu etanolul si are sulfitorezistenta redusa. Sunt drojdii termorezistente. a boabelor de cereale. .5% acid acetic. In mediu lichid formeaza un voal alb (pelicula) subtire. 3 Asimileaza glucoza.Candida mycoderma face parte din microflora epifita a fructelor si a unor legume.5-3mm. in particular a acizilor organici. alcoolul etilic. .92. cand formeaza celule cu dimensiuni de 2. lactoza si poate utiliza etanolul ca unica sursa hidrocarbonata. Suprafata coloniei are un aspect mat. Asimileaza glucoza. .5µm reproducerea are loc prin imugurire pe intreaga suprafata. zaharoza. Celulele dezvoltate pe MEA timp de 3 zile au forma elipsoidala si dimensiuni medii de 45. Dupa 7 zile. Rhodotorula glutinis. Avand un mare randament in biomasa si continut ridicat de proteine drojdia Candida scottii poate fi introdusa in fabricatie industriala atat sub forma de cultura pura cat si sub forma de cultura mixta. celobioza.aspectul epuizarii zaharurilor in zona valorilor satisfacatoare (78%). maltoza. Nu formeaza rafinoza.Candida scottii se prezinta.Trichosporon cutaneum are o viteza de crestere comparativ redusa cu celelalte tipuri de drojdii. Sunt inactivate prin incalzire la 62. convexe. fructoza. dupa 3 zile de cultivare. xiloza. cu perimetru circular. in combinatie cu celelate specii de drojdieCandida. de culaore rosu pastelat. Cresterea este oprita in medii cu pH 2.5ºC timp de 10 min. reprezentand in acelasi timp o compozitie aminoproteica de buna calitate.

1.c-Candida tropicalis 5 CAPITOLUL II MATERIALE SI METODE UTILIZATE IN EXPERIMENTARILE DE OBTINERE A DROJDIEI FURAJERE 2. Microorganisme utilizate in scopul produceri de drojdii furajere . 1.Trichosporon cutaneum .1.4 Fig. b.1. MATERIALE 2. Drojdii utilizate ca drojdii furajere a -Rhodotorula glutinis.

6 .pentru salmonide Phaffia rhodozyma tulpina izolata de pe mere.

2.2. Medii de cultura Compozitia mediilor de cultura si scopul in care acestea au fost folosite in experimentari sunt prezentate in tabelul 1. Medii de cultura utilizate in cadrul experimentelor de laborator Denumire mediu Cod Compozitie pH Utilizari Must de malt cu agar/ Extract de malt cu agar .1. Tabel 1.

MMA/ MEA Extract de malt 30g. descrierea caracterelor morfologice obtinere inocul.5-6 Mediu de cultura de utilizat pentru cultivarea drojdiilor 7 .01% MgSO4·7H2O-0. agar 20g. apa pana la 1000ml 5.005% H2O. Mediu de cultura cu melasa si adaos de uree MMu Melasa-40% (NH4)2HPO4-0.5 Izolarea drojdiilor.~60% Uree 5.02% (NH4)2SO4-0.

01% MgSO4·7H2O-0.5-6 Mediu de cultura de utilizat pentru cultivarea drojdiilor Mediu de cultura cu melasa si adaos de extract de drojdie MMd .~60% Extract de porumb 5.02% (NH4)2SO4-0.005% H2O.Mediu de cultura cu melasa si adaos de extract de porumb MMp Melasa-40% (NH4)2HPO4-0.

02% (NH4)2SO4-0.5-6 Mediu de cultura de utilizat pentru cultivarea drojdiilor Mediu de cultura cu melasa MM Melasa-40% (NH4)2HPO4-0.1.01% MgSO4·7H2O-0. 8 .3. în 1828.01% MgSO4·7H2O-0.005% H2O.02% (NH4)2SO4-0.~60% Extract drojdie 5. creatorul ei fiind Friedrich Wöhler. din substanţe anorganice (cianatul de amoniu -NH4NCO). •prezinta in compozitia sa azot (raportat la substanta uscata) min 46% •este solubil in apa Ureea este utilizata ca ingrasamant de suprafata si ca adaos la mediile de cultura.~60% 5. Acesta : •se prezinta sub forma de granule albe sau slab colorate.5-6 Mediu de cultura de utilizat pentru cultivarea drojdiilor 2. Substante utilizate ca adaos la mediile de cultura Ureea este prima substanţă de tip organic obţinută artificial. în laborator.005% H2O. fiind o excelenta sursa de azot pentru microorganisme.Melasa-40% (NH4)2HPO4-0.

METODE UTILIZATE IN EXPERIMENTARI 9 .Extractul de porumb prezinta aminoacizi ce au rol de biostimulatori si vitamine. dintre care biotina este prezenta in cantitati apreciabile(150 – 200 mg/100g produs) Extractul de porumb este folosit la fabricarea drojdiei de panificaţie cu un consum de 60 kg/t melasă. Se constată de asemenea că proteinele din extract pot lega biotina într-o formă inaccesibilă pentru celula de drojdie.2. poate creşte productivitatea cu 4÷6%. pot mări gradul de aromă şi pot servi ca agenţi de colorare sau antioxidanţi. Alte autolizate de drojdie pot masca gustul amar sau acru. în schimb prezintă inconvenientul că este un produs deficitar şi este folosit preponderent în industria antibioticelor. Extractele de drojdie sunt folosite în principal ca potenţiatori de arome sau chiar arome. 2.

prin diluare in medii lichide sau raspandire pe suprafata mediilor sterile solidificate. Mediul de raspandire este mustul de malt cu gelatina.1. continutul fiecarei eprubete se repartizeaza in cate o . Metoda Koch se bazeaza pe raspandirea microorganismelor recoltate din medii naturale intr-un mediu nutritiv si fixarea distantata a celulelor in urma solidificarii mediului cu formare prin multiplicare de colonii izolate intre ele. fluidificat si mentinut la 35-40ºC. Din proba aleasa pentru izolare se recolteaza celulele cu ajutorul unei anse. Metoda este folosita in special pentru izolarea culturilor pure de drojdii. Dupa inoculare si uniformizare. repartizat cate 20 cm³ in 3 eprubete.2. care apoi este trecuta succesiv in cele 3 eprubete. Metode de izolare Metodele prin raspandire sunt larg raspandite deoarece sunt usor de executat.2. avand ca principiul raspandirea celulelor aflate in populatii eterogene in medii naturale.

cu ajutorul citometrelor ( camerelor de numarat ).2 mm (inscrisa pe fiecare camera ). Peste suspensie se plaseaza o lamela care se sprijina pe cele doua platforme laterale si astfel intre lamela si citometru se creeaza o pelicula de lichid cu inaltime egala cu denivelarea platformei centrale ( 0.2. In functie de densitatea celulelor recoltate initial. Celulele de drojdii si sporii de mucegai se pot numara.1 mm ). prevazuta cu 3 platforme separate intre ele prin rigole in sticla. Rosenthal. iar dupa studiul caracterelor microscopice ale coloniilor reprezentative se face repicarea in ebrubete cu slant agar. in schimb drept mediu de raspandire se foloseste mediul inclinat din 2-3 eprubete. prin examen microscopic direct.1. Metoda in strii se aplica in cazul contaminarii cu microorganisme straine a culturilor pure in timpul conservarii acestora. Se cunosc mai multe tipuri de citometre: Thoma. Türk. Diferentierea dintre tipurile de citometre consta in marimea variabila a suprafetei unui patratel elementar. volumul de lichid plasat pe fiecare patratel elementar este 3 6 10 4 1cm . construite pe acelasi principiu. in dreptul suprafetei delimitate. Citometrul Thoma are suprafata de 1mm² divizata de catre linii in 400 de patratele elementare cu latura de 1/20 mm ( suprafata unui patratel elementar = 1/400 mm³ ). Bürker. Astfel. 3. Pe platforma centrala este gravata o retea de linii perpendiculare. -numararea indirecta (metoda culturala-Koch). Un citometru este o lama de sticla groasa. in care se realizeaza transferul succesiv de celule. Fig. obtinandu-se culturi pure. prin trasarea de striuri la suprafata mediului 10 2. care delimiteaza o anumita suprafata divizata de catre linii perpendiculare in microcelule de forma patratica (patratele elementare ). iar prin solidificarea mediului celulele care raman fixate in gel vor forma prin multiplicare colonii izolate.2 Metode de numararea celulelor Stabilirea numarului de celule de drojdii dintr-un produs sau cultura pura se realizeaza prin diferite tehnici : -numararea directa a celulelor de drojdii. Pentru numarare se plaseaza o picatura din suspensia de celule de analizat pe platforma centrala. Este similara cu metoda scarificata.0.placa Petri. Platforma centrala este denivelata fata de celelalte doua cu o inaltime de 0. in placa a 2-a sau a 3-a pot exista colonii izolate.

Profilul si reteaua citometrului Thoma 2.Recoltarea probelor biologice presupune recoltarea unor mostre in cantitati mici din care sa se izoleze drojdiile cautate. Se fac numarari de celule din mai multe campuri 11 microscopice ( 100 = ∑n ) si se calculeaza numarul mediu de celule pe un patratel elementar ( 16 10⋅ ∑ = n n ). resturi vegetale. 4. Fig. Metode de selectionare a drojdiei producatoare de pigmenti carotenoidici Metodele de selectie a microorganismelor in general . etc). fructe. k. Probele biologice pot consta in resturi alimentare.2. cand in campul microscopic poate fi vizualizat un grup de 16 patratele elementare. nisip.⋅ . Izolarea care presupune parcurgerea mai multor etape: •1. saramura. plante acvatice. Numarul de celule prezente intr-un cm³ de suspensie de analizat se determina cu formula: N= n · 4 · k ⋅ 6 10 In care: n.coefficient de dilutie. 12 a stabilirea sursei de izolare se au in vedere urmatoarele criterii: .3. Preparatul obtinut se studiaza la microscop cu obiectiv cu grosisment x 40. din care se numara celulele a caror suprafata se afla mai mult de jumatate in interiorul careului de 4x4 patratele elementare.numarul mediu de celule pe un patratel elementar. medii specifice (apa de mare. in cazul nostru al drojdiilor urmeaza niste etape prestabilite: A.

De obicei se aplica cultivarea in placi Petri pe medii de cultura cu agar iar drept criterii de selectie se utilizeaza urmatoarele: -dezvoltarea coloniala exprimata prin diametrul coloniei.forma . •2. Selectia propriu-zisa (screening-ul) urmareste identificarea tulpinilor active.pigmentatia.Preselectia (selectia calitativa) se aplica tuturor tulpinilor izolate si urmareste eliminarea tulpinilor inactive. Daca ne referim la o enzima – UA/dm3 mediu de cultura. biomasa.aspectul.unele particularitati privind reproducerea. Pentru a facilita izolarea de tulpini variate se aplica metode selective de izolare.Selectia cantitativa se aplica tulpinilor selectionate in etapa anterioara iar drept criteriu de selectie este randam de biosinteza. b)densitatea microorganismului in mediul din care se face izolarea. Lucrul acesta poate sa ofere date privind puritatea izolatelor si stabilitatea genetica. .diametrul coloniei si caracterele microscopice: . c)variatia densitatii celulelor in functie de conditiile de mediu (pentru a crea acest fenomen numarul de tulpini izolate in aceasta etapa trebuie sa fie de ordinul sutelor si de obicei mai mult de 500).a)o asociere intre microorganism si substrat (amidon-tarate. faina. . . Fiecare tulpina izolata se pastreaza in 2 exemplare si pentru a evita degenerarea acestora se pastreaza in stare liofilizata. paine. . Daca este vorba de un compus extracelular randamentul se masoara in g/dm3 mediu de cultura. -consumul de substrat se exprima semicantitativ printr-un raport consum/ colonie.Controlul puritatii culturii care se realizeaza prin examen macroscopic si microscopic si se studiaza caracterele culturale prin cultivare pe medii specifice cu agar rezultand colonii la care se urmaresc caracterele macroscopice: . Daca ne referim la compusi mintracelulari unitatea de masura este g/g s. Si cantitatea de .2.u. care corespund cerintelor noastre. acesta se exprima in mm sau viteza de dezvoltare coloniala care se masoara in mm/h. etc In urma acestui studiu fiecare tulpina este asociata unei specii si unui gen. Prin selectie se elimina din competitie tulpinile inactive si slab active si se evidentiaza tulpinile inalt active. Tulpinile izolate nu au identitate si poarta denum de izolat. suprafata fructelor etc). . Aceste metode se bazeaza pe prop biologice si de termorezistenta a sporilor. B. Selectia se realiz in 2 etape: 13 1.dimensiunea celulelor.prezenta sporilor.

Lamela se sterge cu hartie de filtru.enzime intracelulare se masoara deasemeni in UA/g s. Cercetarea celulei microbiene in stare vie permite studierea formei ei reale. am observat urmatoarele: .2. Toate manipularile se realizeaza in conditii aseptice.Preparatele umede se mai numesc si preparate temporare. in zona centrala. apoi es lasa sa cada peste aceasta.aspectul coloniilor este rugos si mat. deoarece.pigmentatia: rosu-portocaliu(specifica pigmentilor carotenoidici). .u biomasa.4.forma coloniei este ovoidala.lama curate si degresata se sterilizeaza trecand ambele suprafete prin flacara becului de gaz. studiul trebuie efectuat imediat pentru ca se produce destul de rapid uscarea preparatului.realizarea suspensiei de celule pe lama.Tehnici de executare si studiul caracterelor microscopice 14 Pentru a studia caracterele microscopice ale coloniilor reprezentative s-a folosit un preparat in stare proaspata (preparate umede. In general preparatele proaspete sunt folosite pentru cercetarea miscroorganismelor in stare vie. prin folosirea apei sau a serului fiziologic steril ca lichid de relizare a suspensiei de celule. In aceasta etapa cultivarea se realizeaza pe mediu lichid in culturi pe agitator sau in bioreactoare de mica capacit aceasta insemnand de la 1-3 litri. Tabel 2. In urma selectiei tulpinii de drojdie.dupa obtinerea suspensiei de celule. . se foloseste ansa sau pipeta sterile.5.8 μm. . 2. Pentru recoltarea microorganismelor aflate in mediul lichid. In urma selectiei se mentin in competitie 1-5 tulpini inalt active.diametrul coloniei variaza intre 2 si 4 mm. lamela curata se sprijina si se deplaseaza pe lama la un unghi de 45º. . . . in vederea realizari suspensiei. acestea putand determina aglomerari de celule si ingreuna studiul preparatului microscopic. . Lichidul in exces se absoarbe pe marginile lamelei cu hartie de filtru. Aparatura utilizata in experimentele de laborator 15 Tipul aparatului .pregatirea lamei si lamelei. Un preparat bun nu trebuie sa prezinte bule de aer. preparat intre lama si lamela). pana cand devine tangenta la picatura.realizarea preparatului intre lama si lamela.dimensiunea celulelor variaza inte 4 si 4. Executarea unui preparat umed s-a facut tinand cont de urmatoarele etape: . 2.se depune o picatura de apa sterila pe lama de sticla sterilizata.nu prezinta spori.2. Aparatura utilizata in experimentari Principalele aparate de laborator folosite pentru determinarea diversilor parametrii sunt prezentate in tabelul 2.

-pot fi usor rehidratate cand este necesar. Pentru obtinerea mediilor de cultura uzuale se face dizolvarea conform indicatiilor de pe eticheta.6. Se obtine din faina de malt si apa de retea in proportie de 1:4. -sunt usor conservabile. Se foloseste sub forma lichida sau ca mediu dens. Balanta analitica Balanta precizie 0. Mediile comerciale pot fii livrate si sub forma de medii solidificate si sterilizate in ambalaje de sticla si care necesita doar incalzirea pentru a fi fluidificate.1g Determinari gravimetrice Spectrofotometru Determinari spectrofotometrice pH-metru Determinari de pH ale mediilor de cultura Termostat Cultivarea microorganismelor Centrifuga Separari de biomasa Etuva Determinari de umiditate si uscare 2. pudra. in ambalaje ermetic inchise.Scopul utilizarii Microscop Karl Zeiss Jena Dimensionarea. In locul bulionului de carne se poate folosi extract de carne in concentratie de 3g la 1000cm ³ apa. Se prepara din carne de vita degresata. In lipsa mediilor gata preparate.este un mediu general pentru cultivarea drojdiilor si mucegaiurilor. numararea si fotografierea microorganismelor. Sterilizarea se face timp de 20 min la 121ºC. Se cantaresc 50g faina de malt si se introduc intr-un vas tarat si se amesteca cu 200 cm³ apa cu temperature de 47 ºC.in acest caz se face imediat repartizarea si sterilizarea •sub forma solida Bulionul de carne – este un mediu general pentru cultivarea bacteriilor si actinomicetelor. Folosirea in laborator a mediilor deshidratate prezinta o serie de avantaje si anume: -ocupa un volum redus. tablete. reteta poate fi folosita in laborator pentru obtinerea mediilor respective.001g. Se pastreaza amestecul timp de 24 de ore la rece apoi se face fierberea timp de 30 de minute. repartizarea in vase si sterilizarea. Medii de cultura comerciale Sunt gata preparate si se prezinta sub forma de granule. Mustul de malt . prin adaugare de agenti de solidificare.00. urmate de repartizarea in vasele de cultivare si inocularea cu microorganismele de cultivat . Mediile de cultura se pot folosi: •sub forma lichida . astfel incat . Se ajusteaza pH-ul la 7. Se cantaresc 500g carne tocata si 16 se adauga 1000cm³ apa de retea. Dupa filtrare in strat de vata se completeaza volumul la 1000cm³ si se adauga suplimentar 1-10g peptona si 5g NaCl. Denver Balanta precizie 0.2.

0125g -NH4OH (20%) = 1.2. Dupa zaharificare se face racirea si se adauga apa pana la greutatea finala de 450g. -Ca(HSO4)2 (se poate inlocui cu NH4H2PO4) = 0. peptide.temperatura amestecului sa fie de 45ºC. denumit interval de proteoliza.075g. Pentru cultivarea mucegaiurlor se recomanda must cu 3-4 º Bllg. -(NH4)2SO4 =3 g.1N) = 2 ml .0ml.amilaza) are loc zaharificarea amidonului pana la compusi care nu mai dau coloratie cu solutia de Lugol. -KCl = 0.5 g -Ca(NO3)2 =0. interval in care sub actiunea enzimelor amilolitice (α-amilaza si β.0ml. se adauga 100cm³ cu aceasi temperatura si se mentine la aceasta temperatura timp de 10-30 min. pentru bacterii lactice 8-12º Bllg.9ml.5atm. timp de 20-30 min. Pentru obtinera mustului cu o anumita concentratie se face diluarea corespunzatoare cu apa de retea.15g. Se mentine aceasta temperatura timp de 30 min . -MgSO4·7H2O =0. -MgSO4·7 H2O= 0. pana la 70 º C. -apa potabila = 1000 ml . pentru drojdii cu 6-8 º Bllg. -glucoza = 30 g. -autolizat de drojdie =10ml. Medii industriale pentru obtinerea drojdiei furajere Producerea industrială de drojdie furajeră se realizează în mare subproduse sau deşeuri . -apa potabila =1000ml . cu 1ºC /pe min. aminoacizi). -NaCl =0. Se ridica progresiv temperature. -NaOH(0. -autolizat de drojdie = 5 ml . -CH3COOH (1-10%)= 8.4 g. •Mediul Rieder -glucoza =30 g. sub actiunea enzimelor proteolitice din malt are loc hidroliza protidelor cu formarea de compusi solubili (peptone. Extractul se obtine dupa filtrarea plamezii prin strat de vata sau hartie de filtru cutata. 2.7 g.in conditii de agitare a probei. In filtrate se determina concentratia cu un aerometru Balling sau gradul refractometric. -KH2PO4 =1 g. Sterlizarea mustului se face la 0. Mediile cu care se mai poate lucra in laborator sunt: 17 •Mediul Andreev -H3PO4(1-10%)= 1. In acest interval de timp.7.

A. manoza.2.petrol lampant. măsură din coji de floarea-soarelui. la fabricarea drojdiei plămezile amidonoase zaharificate au fost înlocuite cu melasă. Comăneşti. se folosesc şi cele obţinute din hidroliza cocenilor de porumb şi cojilor de floareasoarelui. În timpul primului război mondial.R. Drobeta Turnu-Severin folosesc apele reziduale de la fabricarea plăcilor fibrolemnoase. Letea . .motorină.zer (deşeu de la fabricarea brânzeturilor care conţine ca sursă de carbon lactoza). zaharoza. în S.alcool etilic. Materia primă utilizată în instalaţiile industriale este selectată în funcţie de o serie de factori. În fosta U. multe secţii şi fabrici de drojdie furajeră ca de pildă Piteşti. Suceava. Piatra-Neamţ folosesc leşiile bisulfitice de la fabricarea celulozei. 4 g melasă (aproximativ 2 g zaharoză) pot contribui la obţinerea unui gram de drojdie de panificaţie Caracteristici fizico-chimice 19 . Australia ca şi la noi în ţară. iar Zărneşti Braşov.. În majoritatea ţărilor producătoare de proteine de biosinteză se folosesc leşiile bisulfitice rezultate de Ia fabricarea hârtiei şi celulozei (S..ape reziduale din industria alimentară. .S.A.metan. în ultimii ani s-au întreprins cercetări pentru biosinteza proteinelor pornind de la fracţiuni de hidrocarburi petroliere. costul şi capacitatea de 18 asimilare. .8. în anumite cantităţi. Europa.U.Bacău.melasă şi borhot de melasă de la fabricarea alcoolului. care avea un preţ mai convenabil şi era mai uşor de depozitat decât cerealele.S. leşii bisulfitice. galactoza. se folosesc leşiile bisulfitice şi borhotul de la fabricarea alcoolului. în afara leşiilor bisulfitice rezultate din hidroliza lemnului.alcool metilic. Blaj. . În paralel cu valorificarea şi diversificarea reziduurilor industriale. . arabinoza. pe care drojdiile le pot folosi ca sursă de carbon şi energie. . ca urmare a faptului că cerealele nu mai erau în cantităţi suficiente. coceni de porumb. Germania). .deşeuri celulozice: hidrolizate de sulf. 2. în urma cristalizării repetate a zaharozei şi din care nu se mai poate obţine economic zahăr prin cristalizare. Componente ale mediului de cultura utilizat in laborator Melasa Prin melasă se înţelege ultimul reziduu care rămâne de la fabricarea zahărului. iar în Bulgaria. . dintre care cei mai importanţi sunt disponibilitatea. .U.ceară de parafină care conţine hidrocarburi saturate aciclice. melasa este principala materie primă folosită la fabricarea drojdiei de panificaţie şi în condiţii dirijate..şi reziduuri industriale ca: . Franţa.În aceste materii prime utilizate ca medii de cultură pentru drojdii se găsesc. xiloza. maltoza. rumeguş de lemn. În prezent. o serie de glucide cum sunt: glucoza. paie de grâu. La noi în ţară.

Compoziţia chimică şi indicii de calitate ai melasei din sfeclă de zahăr Indicatorul de calitate . De asemenea poate fi deficitară în biotină. Reacţia melasei este.3-0.3 10-12 PH 6. Tabelul 3. cu miros plăcut de cafea proaspăt prăjită şi un gust dulce-amărui. având o culoare brună-neagră. % 0. Compoziţia chimică a melasei din sfeclă şi trestie de zahăr Compusul Provenienţa melasei Sfeclă de zahăr Trestie de zahăr Apă.0-8. % 1.4 0. în schimb conţine betaină ce nu este asimilată de către drojdie şi astfel prin deversarea apelor reziduale creşte consumul biochimic de oxigen.2-2.5 20-23 Rafinoză. % 7. Tabelul 4.6 Substanţe minerale. % 0. % 20-25 15-20 Substanţă uscată. Compoziţia chimică a melasei variază în funcţie de materia primă folosită la fabricarea zahărului (sfeclă sau trestie de zahăr) şi de procesul tehnologic aplicat în fabricile de zahăr (tabelul 3). uşor alcalină.6-1.8 Azot total.Din punct de vedere fizic.1-0.6 <7 Melasa din sfeclă de zahăr are avantajul că favorizează obţinerea unui produs de culoare mai deschisă. vitamină necesară creşterii drojdiilor. melasa se prezintă ca un lichid vâscos.6-12. % 44-52 50-55 Zahăr invertit. de regulă. % 75-80 80-85 Zahăr total.

7. % 71. % 40. 0.0 max.5 max.0 46. % 0.0 Zahăr invertit. 1. % 0.3 min. % 2.0 Zahăr (polarimetric).1 10.0 85.0 max. % 9.0 54. 0.0 max. 45.% 2.0 12.4 Azot aminic.Minim Maxim Optim pentru fabricarea Standard România 20 drojdiei Substanţă uscată. 1.5 2. 75. 1.0 74. % 5.0 Rafinoză. 1.4 min.0 Azot total.0 .0 max.0 min.0÷50. 12 Potasiu (K2O).0 5. 1.5 min.4 Cenuşă (fără Ca).0 min.1 min.1 0.

min. factori de creştere.0 max. Glucidele din melasa de sfeclă de zahăr sunt reprezentate în cea mai mare parte din zaharoză.2 max.08 Acizi volatili.9 8.5 Calciu (CaO). 1. surse de azot. Nezahărul melasei cuprinde atât substanţe organice (substanţe azotoase şi neazotoase) cât şi săruri minerale.0 Ph 4. .% 0. totuşi. 0. 7. alături de care se mai găsesc cantităţi mici de rafinoză şi zahăr invertit.07 max.5 1.5÷8.5 max. melasa din trestie de zahăr fiind folosită la fabricarea alcoolului. încât sunt necesare operaţii suplimentare de spălare.0 Melasa din trestie de zahăr este bogată în biotină. la noi în ţară se preferă utilizarea melasei din sfeclă de zahăr la fabricarea drojdiei de panificaţie.3.5 6. Un procent mai ridicat de 1% denotă contaminarea melasei cu microorganisme care produc invertirea zaharozei. 1.1 n la 100ml melasă 2% 0. % 0.01 0. 1.5 min. mg/t 30 125 200 SO2(anhidridă sulfurică). se pot folosi melase cupajate în care se adaugă fosfaţi. care reprezintă procente masice de substanţă uscată dizolvată. 0. în schimb biomasa de drojdie obţinută are o culoare mai închisă.4 10.2 Culoare.0 Biotină.1 1.8 max. 2. % 0. ml iod 0.05 max. Compoziţia chimică a melasei obţinută la fabricarea zahărului din sfeclă de zahăr este prezentată în tabelul 4 Concentraţia în substanţă uscată a melasei se exprimă în practică în grade Balling (Bllg) sau Brix (Bx). Pentru a asigura un mediu optim de creştere.

fosforic. T. Dintre aminoacizi în cantitatea cea mai mare se află acidul glutamic. Din acest motiv conţinutul melaselor în SO2 nu trebuie să depăşească 0. 22 Melasa mai conţine substanţe colorante. tiamina. 1980).Substanţele cu azot sunt reprezentate în special prin produse de descompunere a proteinelor şi în mai mică măsură prin proteine macromoleculare. nedorită. care împiedică funcţionarea normală a celulei de drojdie şi produc o spumă abundentă. uree.008% (Hopulele. melanine. Dintre acestea în 21 cantitatea cea mai mare se găseşte betaina. ş. cât şi nitriţi formaţi prin reducere din nitraţi. Prezenţa SO2 şi nitriţilor este nedorită deoarece inhibă activitatea drojdiilor. pectică. piridoxina şi acidul pantotenic.a.4÷0. Din această cauză. cantitate care este insuficientă pentru nutriţia drojdiei. sulfuric. în timp ce conţinutul ei în magneziu este scăzut. din care azotul asimilabil reprezintă 0.4%. caramel.Un loc aparte în compoziţia melasei îl ocupăcoloizii de natură proteică. apă amoniacală. Melasa conţine cantităţi suficiente de Ca.2 şi 2. Sărurile minerale se află în proporţie de 6÷8% faţă de melasă şi sunt reprezentate de săruri de K.6%. Cantitatea de substanţe azotoase.. Din această cauză este necesară limpezirea melasei. exprimate sub formă de azot total variază între 1. Conţinutul în fosfor al melasei este foarte scăzut. de aceea în procesul de fabricaţie se procedează la corectarea conţinutului în fosfor al melasei prin adaos de superfosfat sau fosfat de amoniu. Deficitul de magneziu al melasei se corectează prin adaos de sulfat de magneziu. Dintre vitamine s-au găsit în melasa din sfeclă de zahăr. care se compun din melanoidine. atât la fabricarea alcoolului cât şi a drojdiei este absolut necesară adăugarea de săruri de azot sub formă de sulfat de amoniu. melanoidinică.a. în linurile de fermentare. Na. ş. Ca şi Mg ale acizilor carbonic. •hemiceluloze şi produsele lor de hidroliză (arabinoză şi galactoză) •săruri ale acizilor organici. cât şi suspensii formate prin coagularea coloizilor şi precipitarea unor săruri anorganice şi organice. în raport cu: . Substanţele fara azotcuprind : •pectine. care poate să ajungă până la circa 5% faţă de melasă. Conţinutul melasei în vitamine prezintă o mare importanţă la fabricarea alcoolului şi mai ales a drojdiei. fosfat de amoniu. Compoziţia şi calitatea melasei diferă de la fabrică la fabrică şi chiar în cadrul aceleaşi campanii. în special atunci când se tratează zemurile pentru purificare cu schimbători de ioni. D ioxid de sulf ce provine din procesul tehnologic de obţinere a zahărului. fiind folosit pentru decolorarea zemurilor de difuziune.

Compoziţia chimică medie a melasei din sfeclă de zahăr (%)  Carbon 33  Azot 1.-calitatea sfeclei de zahăr.3 Vitaminele din melasă sunt reprezentate. -condiţiile de depozitare a melasei. în principal. din biotină. Conţinutul în vitamine al melasei (mg/t melasă) Vitamine Melasă din: sfeclă de zahăr trestie de zahăr Cantitatea necesară pentru un randament optim de fabrica ţie drojdie B7 (Biotină) 40 ÷ 130 2700 ÷ 3200 250 B5 5 *104 ÷ 11*104 5*104 ÷ 6*104 44000 23 . -procesul tehnologic de extracţie a zahărului. -cantitatea şi calitatea îngrăşămintelor aplicate solului.5÷2  Fosfor 0.025  Calciu 0. acid pantotenic şi inozitol (tabelul 6) Tabelul 6. -natura solului pe care a fost cultivată sfecla de zahăr. în principalele microelemente este prezentată în tabelul 5 Tabelul 5. -factorii meteorologici şi climatici. Compoziţia chimică medie a melasei.03  Potasiu 6  Magneziu 0.

1999). denitrificatorii produc respiraţia oxigenată a nitriţilor şi doar la deficit de O2. în primul rând mugurii. La un conţinut în mediu de numai 0. Dintre aceste substanţe cea mai mare influenţă o exercită nitriţii rezultaţi în urma reducerii nitraţilor din melasă.1÷1%. V. . formate în procesul de obţinere a melasei. acidul acetic. acidul butiric. se preferă numai utilizarea melasei din sfeclă de zahăr.0004% reduce înmulţirea drojdiilor de cultură cu 50%. Acţiunea dăunătoare a nitriţilor constă în modificarea morfologiei celulelor. ele trec la denitrificare. inhibă activitatea drojdiilor. Bacteriile denitrificatoare conţin enzime induse. inhibă aproape în totalitate creşterea şi înmulţirea celulelor. La prezenţa în mediu a nitratului şi oxigenului molecular. Rezultă din nitriţi şi sulfiţi care ajung în melasă prin activitatea unor bacterii.. inhibarea înmulţirii şi activităţii fermentative a celulelor de drojdie. Dintre acestea fac parte : -imidodisulfonatul de potasiu. ca nitrat-reductaza şi nitritreductaza. inhibă multiplicarea drojdiilor (Dan. În afară de substanţele valoroase.(Acid pantotenic) B9 (Inozitol) 570*104 ÷ 800*10 4 600*104 1000000 Calitatea melasei. melasa poate să conţină şi substanţe cu efect inhibitor asupra activităţii fiziologice a drojdiilor. Astfel. Industrial. în locul oxigenului. iar în cantitate de 0. se produce reducerea nitraţilor până la azot sau amoniac.02%. în concentraţii mai mari de 0. întârzierea respiraţiei. ca materie primă este deosebit de importantă la multiplicarea drojdiei de panificaţie.02%. Cea mai mare sensibilitate a fost semnalată în faza logaritmică de multiplicare a drojdiilor. care este mai puţin contaminată comparativ cu melasa din trestie de zahăr. Conţinutul în nitriţi de 0. -nitriţii prezenţi în melasă în concentraţie mai mare de 0.0005% este inhibată înmugurirea normală 24 a drojdiilor. care realizează denitrificarea. care în cantităţi mai mari de 5%. în procesul de respiraţie. iar o parte din drojdii mor. Acestea pot folosi nitraţii ca acceptori de hidrogen. inhibă multiplicarea drojdiilor. sub acţiunea bacteriilor denitrificatoare.

Sulfatul de amoniu-(NH4)2SO4 se utilizează ca sursă de azot asimilabil. sub formă de apă amoniacală obţinută prin diluarea amoniacului cu apă în raport de 1:5. mezofile. 47. în UFC/g melasă. 20 mg/kg alte metale grele.7. decadal.0037 la 0. Soluţia apoasă 1% are pH-ul = 4. care se prepară industrial prin tratarea acidului sulfuric cu amoniac gazos. max. 3 mg As/kg.5 g/100 ml la 700C). Este insolubil în alcool etilic. Este o pulbere alb-gălbuie. solubilă în apă. randamentul drojdiei se îmbunătăţeşte cu 8÷10%. -determinarea numărului de drojdii (osmofile) în mediu cu must de malţ şi 10% zahăr. în UFC/g melasă. cu o concentraţie minimă de 25%. În mod curent. de regulă. termostatare 3 zile la 250C. fosfor.5 ajustat la repartizare. în UFC/g melasă. iar soluţia saturată are pH-ul = 3. Amoniacul se adaugă. . .Dacă concentraţia nitriţilor în mediu se micşorează de la 0. Sulfatul de magneziu (MgSO4 · 7H2O) se utilizează ca sursă de magneziu la multiplicarea drojdiei. (NH4)H2PO4 şi (NH4)2HPO4. se efectuează analiza fizico-chimică şi microbiologică la melasa existentă în stoc şi care urmează a fi utilizată în producţie. Se utilizează ca sursă de azot şi pentru corectarea pH-ului. Analizele microbiologice constau în : -determinarea numărului total de bacterii aerobe. cu un conţinut foarte ridicat de fosfor (54% P2O5) şi de azot (21% N2).0005%. cât şi factori de creştere pentru a compensa deficitul substratului în aceste substanţe necesare în cantităţi bine determinate pentru nutriţia drojdiei. 25 Fosfatul diamoniacal tehnic (îngrăşământul complex).a.009 la 0. 10 mg Pb/kg şi max. -test calitativ de evidenţiere a bacteriilor din genul Leuconostoc.examen microscopic al coloniilor caracteristice în scopul identificării. ş. se utilizează ca sursă de fosfor şi azot asimilabil în procesul de multilplicare a drojdiei. Amoniacul (NH3)se comercializează sub formă de soluţie de amoniac de sinteză dizolvat în apă. mediu must de malţ agar cu pH = 3. mediu bulion de carne gelozat. cristalină.002% cu 17÷21% (Notkima. cea de calitate inferioară are peste 3·104 celule/g. magneziu. -determinarea numărului de drojdii şi mucegaiuri.1.. Este un amestec de mono şi diamonofosfaţi. Produsul trebuie să conţină minimum 95 % substanţă pură. 1975). Substanţe nutritive şi factori de creştere Atât la fabricarea alcoolului cât şi a drojdiilor este necesară adăugarea de substanţe nutritive care conţin azot.5 g/100 ml la 500C şi 51. Produsul pulbere trebuie să conţină 16. termostatare 48 ore (350). Melasa are o încărcare microbiană ridicată şi se consideră o melasă bună aceea care conţine până la 2·103 celule/g. Este solubil în apă (42 g/100 ml la 250C. Conţinutul de azot variază între 20÷21%. iar de la concentraţii de 0. max.3% MgO şi să nu conţină arsen mai mult de 0. specia Leuconostoc mesenteroides prin cultivare din diluţii decimale în mediu îmbogăţit cu 15% zahăr. termostatare 3 zile la 250C.001 % în cursul înmulţirii drojdiilor.

Celula de drojdie nu este capabilã sã sintetizeze biotina. ca un component al coenzimei A. piruvat-dehidrogenaza. 27 . ca acidul piruvic. Derivatul tiaminei. Activitatea fosfofructokinazei este afectatã de deficitul în inositol (Ghosh si Bhattacharyya. Tiamina este termostabilã rezistând la sterilizarea mediului. are un rol fundamental în metabolismul aerob al glucidelor. Conţinutul în arsen trebuie să fie de maximum 0. drojdiile sunt dependente de prezenţa în mediul de culturã a unor substanţe numite factori de creştere. Inositolul. În industria drojdiei de panificaţie se utilizează H3PO4 tehnic. acţionează ca un component structural. la 100 g drojdie sunt necesare 200 μg biotinã. Celula de drojdie este capabilã sã sintetizeze tiamina în prezenţa ATP şi ionilor de magneziu.0001% As. Vitamina B3 este unul din cei mai importanţi stimulatori ai creşterii şi activităţii fermentative a drojdiilor.Superfosfatul de calciu se obţine prin tratarea făinii de oase cu acid sulfuric şi este un amestec format din 3 moli de fosfat monocalcic şi 7 moli sulfat de calciu.u. în sinteza acizilor nucleici. Acidul ortofosforic (H3PO4) se utilizează ca sursă de fosfor şi pentru reglarea pHului plămezilor. dacã la aerarea slabã a mediului. saturaţi si nesaturaţi cu lanţ de 16 si 18 atomi de C şi esterii lor etilici adăugaţi împreunã cu acidul aspartic sunt capabili sã înlocuiască biotina în creşterea drojdiilor de panificaţie în condiţii aerobe. utilizându-se sub formă de soluţie prin diluare cu apă în cantitate de 10÷12 litri la 1 kg de substanţă. Eficacitatea aminoacizilor se măreşte în condiţii de aerare intensã. În melasã biotina se găseşte în cantitate de aproximativ 80 μg/kg. acidul α-cetoglutaric. dar prezenţa ei în mediu este necondiţionat legatã de o producţie rentabilã. 26 Biotina intervine în multe din reacţiile metabolismului glucidelor şi azotului şi în biosinteza proteicã (în carboxilarea acidului piruvic. care să conţină minimum 73% H3PO4 şi maximum 0. deficitul în inositol producând o slăbire a metabolismului glucozei atât în condiţii aerobe cât şi anaerobe. Este o sursă de fosfor ce conţine 16÷18% P2O5. în formarea bazelor purinice şi pirimidinice) şi în sinteza acizilor graşi. care conţine aminoacizi dicarboxilici. atunci în condiţii de aerare intensã sunt suficiente 50 μg. Acizii graşi. în special ataşat de lipide.. Inozitolul stimulează creşterea drojdiilor. 1967). în metabolismul glucidelor şi al acizilor graşi. Trebuie să conţină minimum 57÷60% KCl pură. El participã în transferul grupării acyl. Ureea este o sare solubilă în apă ce conţine circa 46% azot din s. care catalizează procesele de decarboxilare: piruvatdecarboxilaza. Clorura de potasiu (KCl) se foloseşte pentru corectarea plămezilor de melasă în potasiu. tiaminopirofosfatul este cofactor pentru multe enzime. Factorii de creştere. De exemplu. Tiamina catalizează decarboxilarea acizilor α-cetonici. Pentru multiplicare. totuşi adaosul de tiaminã în mediu stimulează suplimentar creşterea culturii. Acidul pantotenic influenţează metabolismul drojdiilor atât în condiţii aerobe cât şi anaerobe. Ea se găseşte în melasã în cantităţi suficiente (50 ppm).006%. Cerinţa drojdiei în biotinã scade parţial la prezenţa în mediu a aminoacizilor dicarboxilici (acid aspartic şi acid glutamic).

Mg.obţinut prin concentrarea apelor de înmuiere ale porumbului şi obţinerea de amidon poate fi o sursă de microelemente şi vitamine din grupul B. iar acidul paraaminobenzoic la fixarea polipeptidelor. Tabelul 7. Riboflavina este termostabilă. sunt cofactorii multor oxidoreductaze şi joacă un rol important în reacţiile de oxidoreducere. dintre care biotina este prezentă în cantităţi apreciabile (150÷200 mg/100 g). S. dezaminarea şi transaminarea aminoacizilor absorbiţi. Produse biostimulatoare: Extractul de porumb . conţinutul de riboflavină creşte.u.u. Compozitia chimica a extractului de porumb •Apa 30÷60% •Azot total 2. poate creşte productivitatea cu 4÷6%. în timpul propagării industriale.7÷4. Cu. Se 28 constată de asemenea că proteinele din extract pot lega biotina într-o formă inaccesibilă pentru celula de drojdie. •Acid lactic 5÷11. Co) •Biotină 150÷200 mg/100g Extractul de porumb folosit la fabricarea drojdiei de panificaţie cu un consum de 60 kg/t melasă.u. Extractul apos din radicele de malţ . flavinmono-nucleotidul(FMN) şi alţii. Riboflavina este sintetizată de către toate drojdiile. cum ar fi flavinadenindinucleotidul (FAD). iar creşterea este maximă în faza de creştere semiaerobă. Derivaţii riboflavinei. în schimb prezintă inconvenientul că este un produs deficitar şi este folosit preponderent în industria antibioticelor. P.Piridoxina participã la decarboxilarea. •Cenuşă 8÷10% (Ca.5% s. Atunci când celulele de drojdie de panificaţie sunt transferate din condiţii anaerobe de cultură în condiţii aerobe. Fe.5% s. Zn. •Azot amoniacal 1÷2 % s. Compoziţia sa este prezentată în tabelul 7 În extract se află aminoacizi cu rol de biostimulatori şi vitamine.

proprietăţi dietetice. 29 Tabelul 9.08 Acid folic 2.08 Acid pantotenic (B) 17. Prin concentrare la 50% substanţă uscată se poate conserva.9% glucide/s.u. Compoziţia chimică medie a radicelelor de malţ este prezentată în tabelul 8. vitamina E.Prin obţinerea de extracte 1:10 şi păstrare 2 ore la 500C şi filtrare. filtratul poate conţine 1. şi conţin în cenuşă.5÷73. Germenii de cereale conţin pe lângă lipide. protide. provitaminele A şi D. biotină şi aminoacizi cu rol biostimulativ.65÷ 2.u. Radicelele de malţ conţin vitamine din grupul B. Germenii de cereale sunt subproduse rezultate din procesul de măcinare.7 1.59 . prin aceasta. Compoziţia germenilor de cereale (grâu şi porumb) în substanţe cu rol favorizant în activizarea drojdiei Saccharomyces cerevisiae Vitamine (μg/g) Germeni de grâu Germeni de porumb Niacina (PP) 71.5 1. Tabelul 8.3% azot solubil/s.9 ÷25. şi 2. numeroase substanţe care îndeplinesc rolul de factori de creştere pentru drojdii (vitamine şi aminoacizi). Valorificarea principală a germenilor de porumb o constituie extragerea uleiului care are un conţinut ridicat de acid linoleic şi.Compoziţia chimică medie a radicelelor de malţ Componente g% •proteine 25 •lipide 2 •substanţe extractive neazotoase 42 •celuloză 14 •umiditate 10 Germeni de cereale (grâu şi porumb). microelemente cu rol de activatori ai enzimelor celulare participante la metabolismul fermentativ/oxidativ al drojdiei-tabelul 9. în proporţie de până la 10% din greutatea cerealelor supuse prelucrării. Germenii de grâu sunt utilizaţi şi ca sursă de vitamină E.

0 Tiamina (B1) 22.19 Izoleucina 0.2 Riboflavina (B2) 5.1 12÷16 Germenii de porumb se caracterizează şi prin conţinut deosebit de valoros în substanţe minerale.02 1.27 0.15 0.08 Fenilalanina 0.28 Cisteina 0.42 0.2 Piridoxina (B6) 9.09 0.34 0. Aminoacizi g / 100g extract Arginina 0.51 Lizina 0.36 Metionina 0.28 0.9÷20.44 Treonina 0.97÷24.82 36.76÷6.25 1. cu rol de biostimulatori –tabelele 10-11 Tabelul 10.4 0.26 Leucina 0.31 Tri ptofan .8 Tocoferol (E) 5.38 0.1 Valina 0.31÷10.33 Histidina 0.4.08 0.19 0.

08 Tirozina 0. stabilizând spuma formată.014 ÷ 0. Are o concentraţie de circa 96÷98% substanţă pură.34% K 2. Cu cât melasa este mai bogată în substanţe coloidale şi deci insuficient limpezită cu atât cantitatea de spumă formată este mai mare. 10 mg/kg.092% Mg 0.36% Na 0. sub agitare. Substanţe minerale Concentraţie Ca 0.06 0. . ci în mod treptat acid în apă.35 Tabel 11. Se foloseşte acid sulfuric obţinut prin procedeul de contact care conţine o cantitate redusă de arsen de max.33 ÷ 2.24 0.34 ÷ 2.5 ppm 31 Acidul sulfuri se utilizează pentru corectarea Ph-ului mediilor de cultură.018% P 2. Substanţele antispumante La fabricarea alcoolului şi în special a drojdiei de panificaţie şi furajere se formează cantităţi mari de spumă datorită coloizilor din melasă care se dispun la suprafaţa bulelor de aer care barbotează în mediu.0.1÷1.23% Zn 201 ppm Fe 203 ppm 30 Mn 54 ppm Cu 15. Întrucât la diluarea acidului sulfuric se dezvoltă o cantitate mare de căldură este interzis să se toarne apă în acid.

Ca antispumanţi se utilizează acidul oleic. sub forma unei soluţii alcoolice cu concentraţia de 12÷17% substanţă pură. uleiul siliconic.015÷0.0÷2.4 se realizează. hidrocarburi parafinice. fiind utilizată în doze de 0. cu care se stropeşte suprafeţele utilajelor şi încăperilor tehnologice. Pentaclorfenolatul de sodiu se utilizează ca antiseptic la fermentarea plămezilor de melasă în cantităţi de 60÷90 g/tona de melasă. CAPITOLULIII IZOLAREA SI CARACTERIZAREA DROJDIEI Phaffia rhodozyma . Formalina se foloseşte ca antiseptic în special la fermentarea plămezilor din cereale şi cartofi.5÷5%. Prin adaos de pentaclorfenolat de sodiu se pot fermenta plămezile din melasă fără sterilizare termică. deoarece antisepticul se acumulează în drojdie şi este dăunător pentru animale şi păsări.a. Substanţele antiseptice şi dezinfectante Atât la fabricarea alcoolului cât şi a drojdiei sunt folosite o serie de substanţe cu acţiune antiseptică sau dezinfectantă. clorura de var. laptele de var. se sporeşte eficienţa ei prin introducere de abur în urma tratamentului cu formalină.02% faţă de plămadă si deasemeni se foloseşte ca dezinfectant în soluţii cu concentraţia de 3÷5% aldehidă formică şi chiar până la 10% pentru dezinfectarea conductelor şi utilajelor tehnologice. formalina şi pentaclorfenolatul de sodiu. la care să nu fie influenţată negativ activitatea fermentativă a drojdiei. în doze bine stabilite. Nu se recomandă folosirea acestui antiseptic atunci când din borhotul obţinut de la fabricarea alcoolului din melasă urmează să se producă drojdie furajeră. gustului şi mirosului drojdiei de panificaţie. Prin tratarea laptelui de drojdie cu acid sulfuric până la un pH scăzut de 2. ş.Dintre antisepticii mai des utilizaţi sunt acidul sulfuric. Prin adăugare de acid sulfuric în plămezile de drojdie se creează o aciditate ridicată care inhibă dezvoltarea bacteriilor de contaminare. Substanţele antispumante folosite trebuie să fie inofensive pentru drojdie sau chiar asimilabile. Substanţele antiseptice se folosesc pentru combaterea microorganismelor de contaminare în cursul fermentaţiei plămezilor.Substanţele antispumante se utilizează pentru împiedicarea formării spumei sau pentru distrugerea spumei deja formate. octadecanolul. să nu producă murdărirea utilajelor şi conductelor tehnologice şi să nu influenţeze negativ asupra aspectului exterior. în timp ce activitatea drojdiei este puţin influenţată. Substanţele dezinfectante cele mai des utilizate pentru combaterea microflorei de contaminare la fabricarea alcoolului şi a drojdiei sunt: formalina. soda caustică şi soda calcinată. Fiind o substanţă volatilă. de asemenea. o purificare a drojdiei în vederea însămânţării. Celelalte substanţe se folosesc în concentraţii asemănătoare de 1. Clorura de var se foloseşte sub formă de suspensie în apă cu concentraţia de 13%. polipropilenglicolul.

cu perimetrul circular. Caracteristicile drojdiei sunt in concordonanta cu descrierea drojdiei Phaffia rhodozyma.1. . utilizand metoda de izolare Koch.1. dupa 3 zile de cultivare.aspectul coloniilor este rugos si mat.Phaffia rhodozyma Phaffia rhodozyma formeaza colonii cu perimetru circular iar celulele dezvoltate au forma ovoidala si dimensiuni medii de 4-5µm.2.forma coloniei este ovoidala.1. drojdie izolata de catre Herman Paff in anul 1960 si cunoscuta pentru abilitatea sa de a produce o mare cantitate de astaxanthina. Fig.dimensiunea celulelor variaza inte 4 si 4.in urma raspandirii microorganismelor recoltate din medii naturale pe suprafata unor medii nutritive solidificate 3.2. Multiplicarea drojdiei Phaffia rhodozyma Drojdia izolata dintr-o colonie rosie rezultata din microbiota epifita a merelor a format pe MEA. cu suprafata striata rosu caramiziu.6. Mediul de lucru astfel obtinut sa intodus la termostatare timp de 3 zie la temperaura de 25ºC.8 μm 3. Aceasta metoda se bazeaza pe formarea de colonii. colonii cu diametrul de 1. Fig. . Caracterizarea unei drojdii producatoare de pigment carotenoidic Determinarea caracterelor drojdiei s-a realizat pe MEA la o temperatura de 25°C/timp de 3 zile.diametrul coloniei variaza intre 2 si 4 mm. . Celulele dezvoltatepe MEA timp de trei zile au forma ovoidala si dimensiuni medii de 4-5μm. Crt. reproducerea avand loc prin imugurire pe intreaga suprafata. 35 Nr.pigmentatia: rosu-portocaliu(specifica pigmentilor carotenoidici). cu grosimea de x10 sau x40.5. Studiul microscopic s-a reazat cu obiective uscate. . Drojdie Caractere morfologice Macroscopice . .5-3mm. Izolarea drojdiei Phaffia rhodozyma O drojdie cu caracteristici similare Phaffiei rhodozyma a fost izolata din microbiota epifita a marului. Multipicarea drojdiei Phaffia rhodozyma Pentru a obtine mai mult mediu de lucru s-a facut multiplicarea in 10 eprubete pe mediu MMA.3.

acesteia trebuie sa i se asigure un mediu de cultura cu un amestec de substante care asigura toate componentele necesare pentru procesele energetice ale celulei.8μm Forma ovoidala 2 Phaffia rhodozyma Tulpina industriala Colonie cu Ø 1. substante minerale. acest indice ajuta la determinarea cantitati de glucoza al lichidului cultural. 36 CAPITOLUL IV PRODUCEREA DE BIOMASA DE Phaffia rhodozyma 4.Gratie utilizarii metodelor matematice de planificare a experientelor a fost elaborat un mediu de cultura. In paralel . Cultivarea in laborator s-a realizat pe un mediu pe baza de melasa a carei compozitie si pH sunt prezentate in tabelul 1. acesta fiind tinut pe agitator timp de 48h la o temperature de 25°C .celulei – 4. Inocularea s-a realizat cu ajutorul unui inocul ce contine o concentratie de 1. Dupa sterilizarea mediului de cultura a avut loc inocularea acestuia. si anume surse de carbon.a facut astef incat mediu sa sa contina un numar de 3. Urmatoarea operatie dupa agitare a fost colectarea lichidului de la suprafata mediului de cultura care a fost supus unei citiri cu refgractometrul. . precum si preferintele acestora pentru anumite surse de azot.6·106 cel/cm3 Dupa inoculare paharele Erlenmayer s-au pus pe agitator timp de 24h. conform retetelor de obtinere. Dozarea acestuia s.2. se poate concluziona doar ca drojdiile izolate de pe mere ar putea fi din genul Phaffia.5-5 Perimetrul circular Dim. 4.2· 108 cel/cm3 .celulei 4-5 μm Forma ovoidala In mod normal. la o concentratie a substantelor dizolvate corespunzatoare presiunii osmotice celulare. prin intermediul caruia este posibila majorarea productivitatii in biomasa drojdiei Phaffia rhodozyma.Microscopice 1 Phaffia rhodozyma Drojdie izolata in laborator Colonie cu Ø 2-2. Producerea de biomasa In vederea obtinerii de biomasa de Phaffia rhodozyma. pentru identificarea unei drojdii sunt necesare teste biochimice prin care se pune in evidenta capacitatea ei de a asimila si / sau fermenta anumite glucide. factori de crestere. In lipsa posibilitatii de a investiga caracterele biochimice si fizice ale drojdiei izolate. azot. Medii de laborator Se obtin prin dozarea si dizolvarea succesiva sau suspendarea in apa a unor ingrediente de natura organica / anorganica.5 Perimetrul circular Dim.1. cu valori de pH si rH optime cresterii si multiplicarii microorganismelor de cultivat.

dupa care s-a efectuat o centrifugare la 3000 rot/min/10 min a lichidului final.carotenul (din morcovi) si vitamina A.Astaxanthina Principalul carotenoid produs de Phaffia rhodozyma esteasta xanthina. Extragerea metabolitului s-a realizat prin precipitare. pastrav).1 3 Proba 2 1 Dupa cultivare.cu probele de analizat s-a citit indicele de refractie si la lichidul prelevat de la mediul de cultura neinoculat. Carotenoizi totali (mg/g drojdie) = 10 ml eter petrol · A474 · 100 / 21 · 38. Acest compus mareste pigmentarea animalelor de acvacultura si este cel mai scum ingredient din hrana acestor animale.mediu de cultura neinoculat 3. Procesut a trecut prin trei etape repetitive pana la colectarea finala. Acestea depoziteaza pigmentul la randul lor in piele si tesutul gras. in conditii aseptice.biomasa Carotenoizi totali (mg/g drojdie) = 0. pasari rosii). Rezultatele sunt afisate in tabelul 12 de mai jos: Nr. de metal. 1 Proba martor. dupa care s-a introdus in moara cu bile in vederea distrugerii peretilor celulari ai drojdiei. crevetilor si pasarilor Flamingo culoarea lor roz-rosie. Astaxanthina este pigmentul rosu care da speciilor de salmonide (somon. somon) sau pasari (flamingo. Acesta este motivul pentru care somonul si celelalte animale au culoarea rosie. Pentru determinarea randamentului de biosinteza s-a efectuat o citire la spectrofotometru. Crustaceele sunt la randul lor consumate de catre pesti (pastrav. 38 Astaxanthina este consumata de multe organisme acvatice inclusiv crustacee.3. printer care si crevetele care secreta pigmentul in exoschelete si care ii da culaorea rosie.194 mg / m drojdie 4. Pigmentarea salmonidelor Din punct de vedere chimic are o structura asemanatoare cu β.crt Lichidul supus citirii Indicele de refractie 37 .8 2 Proba 1 1. folosidu-se ca agent de precipitare acetona. lostrita. Fig. pana in momentul extractiei. Extractia de astaxantina s-a realizat amestecand 13 ml suspensie de drojdie cu 6 bile mici.Astaxanth ina nu-si pierde din intensitate si de aceea animalele raman cu . in vederea dezvoltarii cantitatii de astaxantina.03 s.u.9. fiind mai apoi pastrata la frigider. centrifugare si uscare biomasa a fost separata intr-un vas steril.

astaxanth ina este utilizata ca un supliment alimentar. Rezultatele cultivarii sunt cel mai bine reprezentate de figura 8 a) b) 40 c) d) e) f) Fig. extract porumb. repartizat in mod egal in 6 eprubete. Amestecul din fiecare eprubeta a fost repartizat in cate o placa Petri si s-a procedat la inocularea punctiforma in 5 locuri distincte a fiecareia cu drojdia Phaffia rhodozyma. Variatia intensitatii pigmetului la Phaffia rhodozyma. b .0.1 ml.8. e . extract porumb Dupa cum se observa si in imagini culoarea drojdiei Phaffia rhodozyma difera in functie de factorii de crestere folositi.2 ml. Cercetarile arata ca datorita activitatiiasta xanthinei ca puternic antioxidant ar putea fi benefic si in anumite boli cardiovasculare si neurodegenerative.1. diverse adaosuri de: Extract de drojdie Extract de porumb si Uree . pentru om.0. extract de drojdie. Pe mediul cu uree culoarea este mult mai intensa. In prezent.1 ml. pentru imbunatatirea ratei de crestere si supravietuire a puietului.0. Prin includereaasta xanthinei in dieta pestilor. a imunitatii si rezistentei la stres si foarte important a fecunditatii. Astfel am adaugat mediului de cultura. CAPITOLUL V 39 Imbunatatirea compozitiei mediului de cultura in vederea produceri de astaxanthina 5. Imbunatatirea compozitiei mediului de cultura In vederea obtinerii unei cantitatati mai mare de produs de biosinteza. c .0. functionand si ca un puternic antioxidant. uree. in urma cultivarii pe MM cu adaos de diversi factori de crestere a . d . am adaugat o serie de factori de crestere pentru a imbunatati conditiile optime in care drojdia produce cea mai mare cantitate de astaxantina.. f .coloratie roz-rosie.0.0.2 ml. este responsabila si pentru cresterea duratei de viata.1 ml.. uree.2 ml. 41 . extract de drojdie. Cercetarile sustin ca imbunatateste sistemul imunitar prin cresterea numarului de celule care produc anticorpi. placile fiind termostatate timp de 3 zile la o temperatura de 25ºC.

555 mg clotrimazol •in cea de a doua eprubeta 0.67 mg 1g……………………10 mg clotrimazol 0.9 ml clotrimazol y mg……………………100 ml clotrimazol y = 7.x mg clotrimazol x = 0.32 mg clotrimazol 42 0.clotrimazolul.CAPITOLUL VI Obtinerea unui bun producator de pigmenti carotenoidici prin mutageneza Cercetarile efectuate vizeaza reglarea proceselor de biosinteza la cultivarea drojdiilor pigmentate si sporirea continutului cantitativ de pigmenti carotenoidici. In multe tari pigmentii carotenoidici sunt utilizati ca supliment alimentar dar isi gasesc utilizarea si in cosmetologie si acvacultura.x mg clotrimazol x = 0. ei se obtin prin sinteza chimica.102 g……………….2.9 ml clotrimazol y mg……………………100 ml clotrimazol y = 3.032 g………………. care este in permanenta crestere.02 mg clotrimazol 43 .x mg clotrimazol x = 1.67 mg………………….67 mg clotrimazol 0. In functie de natura carotenoidului.067 g……………….32 mg 1g……………………10 mg clotrimazol 0. Aproximativ 10% din carotenoizi sunt precursori ai vitaminei A.1. In acest scop s-au folosit trei eprubete cu continut de mediu initial si 2 % agar peste care s-a adaugat clotrimazol dupa cum urmeaza: •in prima eprubeta 0. impune necesitatea maririi numarului de surse potentiale de obtinere a lor. Imbunatatirea biosintezei de pigment prin mutageneza Pentru obtinerea unui bun producator de pigmenti carotenoidici s-a folosit ca agent mutagen inhibitor al sintezei de steroli sau carotenoizi. Cererea de pigmenti carotenoizi. 6.02 mg 1 g……………………10 mg clotrimazol 0.Carotenoidele Reprezinta unul din cele mai numeroase si raspandite grupuri de pigmenti naturali. sinteza microbiana sau sunt extrasi din materie vegetala.32 mg………………….444 mg clotrimazol •in a treia eprubeta 1. in prezent. 6.

Eprubetele astfel obtinute au fost supuse operatiei de termostatare timp de trei zile la o temperatura de 25ºC.02 mg…………………. Din cele 6 eprubete. Inocularea eprubetelor continand MMA cu drojdia de pe mediul cu clotrimazol Pentru continuarea experimentului s-au pregatit trei placi Petri ce contin mediu cu 2 % agar si diferite cantitati de uree : in prima placa 0. Clotrimazol (g) Numar replicate Procentaj supravietuire 1 0.1. in a doua placa 0.9 ml clotrimazol y mg……………………100 ml clotrimazol y = 11. Inocularea placilor. in mod similar sa procedat si cu celelalte doua placi. Cele trei placi Petri sunt intoduse la termostatare timp de 3 zile la o temperatura de 25ºC.032 5 80% 2 0. Fig. crt. dupa cum reiese din urmatorul tabel: Tabel nr. 11. 45 . iar cea de-a treia este folosita ca placa martor (fara uree).102 5 100% Din prima placa s-au prelevat celule de drojdie si s-a facut inocularea in doua eprubete cu continut de MMA.333 mg clotrimazol Continutul fiecarei eprubete se repartizeaza uniform in cate o placa Petri. Fig.4 ml uree (4 picaturi). Nr.1 ml uree (2 picaturi). cu continut de clotrimazol.13. iar dupa solidificarea mediului se trece la inteparea acestora cu drojdie Phaffia rhodozyma. 10. cu drojdie Phaffia 44 Dupa termostatare s-a facut o observare vizuala.067 5 80% 3 0.

please follow these directions to submit a copyright infringement notice. Report Cancel This is a private document. Clotrimazolul. Inocularea placilor cu continut de uree Printr-o simpla observare vizuala se poate vedea o mai buna dezvoltare si o culoare mult mai intensa a coloniilor de drojdie in placa cu continutul cel mai ridicat de uree. 12.160 Uploaded: . in cele 3 placi.scoase de la termostatare. in concentratiile testate. nu a fost un bun agent mutagen iar in cercetarile viitoare se va incerca imbunatatirea celulelor de drojdie. Fig. in prealabil. Info and Rating Reads: 5. s-a prelevat celule de drojdie si s-au inoculat in mediile pregatite. in vederea producerii de astaxantina. 46 Proiect Diploma Drojdii Download this Document for FreePrintMobileCollectionsReport Document Report this document? Please tell us reason(s) for reporting this document Spam or junk Porn adult content Hateful or offensive If you are the copyright owner of this document and want to report it. cu concentratii mai mari de clotrimazol.

p. . p.06/30/2009 Category: Uncategorized. p. Rated: 1 Rating() Copyright: Attribution Non-commercial utilis drojdie candida utilis hrana microscop cu cu thoma numara microorganismele drojdie furajera (more tags) utilis drojdie candida utilis hrana microscop cu cu thoma numara microorganismele drojdie furajera materie chimica must mediu (fewer) Follow andreeastan Share & Embed Related Documents PreviousNext 1. p. 2. p.

p. p. p. p. p. 5. p. p. More from this user PreviousNext 1. 6. p. 4. p.3. 47 p. p. p. Add a Comment þÿ Submit Characters: 400 .

Other login options Login with Facebook Signup I don't have a Facebook account email address (required) þÿ create username (required) þÿ . and select print from the file menu (PDF reader required).Print this document High Quality Open the downloaded document. Download and Print Sign up Use your Facebook login and see what your friends are reading and sharing.

. Share your reading interests on Scribd and social sites. You can manage these notifications in your account settings. Login: þÿ Submit . We will send you an email with instructions on how to continue. Why Sign up? Discover and connect with people of similar interests. « Back to Login Reset your password Please enter your email address below to reset your password. Sign Up Privacy policy You will receive email notifications regarding your account activity. and occasional account related communications. Email address: þÿ You need to provide a login for this account as well.password (required) þÿ Send me the Scribd Newsletter. We promise to respect your privacy. Publish your documents quickly and easily. Already have a Scribd account? email address or username þÿ password þÿ Log In Trouble logging in? Login Successful Now bringing you back..

com/scribd  facebook. scribd. scribd. scribd. scribd. . scribd. scribd. scribd. scribd.Upload a Document Search Documents þÿ  Follow Us!  scribd. scribd. scribd.com/scribd  twitter. scribd. scribd.com/scribd  About  Press  Blog  Partners  Scribd 101  Web Stuff  Scribd Store  Support  FAQ  Developers / API  Jobs  Terms  Copyright  Privacy Copyright © 2011 Scribd Inc. Language: English Choose the language in which you want to experience Scribd:  English  Español  Português (Brasil) scribd.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful