CONTRIBUTII LA STUDIUL FARMACOGNOSTIC AL CEAIULUI ANTITUMORAL

Plan de redactare INTRODUCERE Contributii la studiul farmacognostic al ceaiului antitumoral Capitolul I 1. Date generale privind ceaiul antitumoral 1.1. Raspandirea speciilor producatoare 1.2. Descrierea speciilor producatoare 1.3. Actiunea farmacologica si utilizarile materiilor prime vegetale Capitolul II 2. Studiul farmacognostic al ceaiului antitumoral 2.1. Determinarea identitatii 2.1.1. Examen macroscopic 2.1.2. Examen microscopic 2.1.3. Analiza chimica calitativa a solutiei extractive apoase 2.2. Determinarea puritatii 2.3. Determinarea calitatii

Capitolul III Corelatii intre principii active si actiunea ceaiului antitumoral Capitolul IV Concluzii Bibliografie

INTRODUCERE Tumorile reprezinta mase tisulare anormle care apar printr-o proliferare autonoma, progresiva si exageraata a celulelor organismului. Diagnosticul si diferentierea tumoilor se bazeaza pe diferite criterii de clasicare, dintre care cele mai importante sunt morfologia(structura microscopica) si istogeneza(evdentierea tesutului din care provine tumora). Aceste criterii trebuie sa permita diagnosticul exact a tumorii, sa contina informatii privind prognosticul si eventual date legate de terapia tumorii. Cel mai important criteriu de clasficare al tumorilor este comportamentul biologic al tumorii. Din acest punc de vedere, tumorile se clasifica in tumori benigne si tumori maligne.

Caracterele tumorlor benigne si maligne: Tumorile benigne cresc lent. Din aceasta cauza tumorile benigne contin foarte putin mitoze(diviziuni celulare caracterizate prin aparitia cromozomilor). Strucura interna a nucleelor celulelor tumorale benigne(cromatina, nucleol) se deosebeste putin sau deloc de structura tesutului din care provin tumorile benigne. Din cauza ca tumorile benigne sunt formate din celule mature, proprietetile celulelo tumorale benigne sunt foarte asemanatoare cu cele ale tesuturilor de origine. In tumorile epiteliale benigne, un caracter foarte important este patrunderea legaturii intre epiteliu si tesutul conjunctiv. Aceasta proprietate se datoreaza faptului ca in tumorile epiteliale benigne are loc concomitent cu inmultirea celulelor epiteliale si o proliferare a tesutului conjunctiv. Tumorle benigne cresc expansiv, adica comprima tesutul inconjurator( de ex. Compresia uterului prin tumori ale uterului sau ovaului). Tumorile benigne nu dau tulburari functionale in afara de cele corelate cu modificarile locale, de exemplu compresia exercitata de tumorile uterine asupra circulatiei din jur, hemoragii produse de unele tumori benigne ale tractului digestiv sau urinar, xceptie de la aceasta proprietate fac tumorile benigne ale glandelor endocrine care pot secreta in exces homonii produsi de glandele endocrine unde apare tumora respectiva.

Tumorile maligne prezinta, cu numeroase exceptii de la regula, o crestere rapida. Din aceasta cauza apar frecvente mitoze. Datorita perturbatii intracelulare cu pierderea reglarii cresterii anormale, se gasesc numerose atipii ale nucleilor citoplasmei.Aceste atipii nucleocitoplasmatice constituie o caracteristica importanta a tumorilor maligne. Modificarile citoplasmatice constau in: aparitia de forme celulare variabile(polimorfism celular), colorabilitate variata a citoplasmei(policromazie) de obicei cu cresterea colorabilitatii citoplasmatice(tahicromazie). Modificarile nucleo-citoplasmatice decurg paralel cu evolutia in timp a tumorilor maligne; dn ceasta cauza ele sunt folosite in aprecierea graviditatii si a

In tumorile maligne. Deoarece simptomele apar reltiv tarziu. terapia acestor tumori ramne adesea fara succes. Stenozele cailor biliare produc icter mecanic. capacitatea de diferentiere celulara este mai mica decat in tumorile benigne.se insotesc de tulburari mari. . Comportamentul este determinat de localizare.Odata cu infiltrarea si distrugerea tisulara apare si denumirea tumorala sau motastazarea.Caracteristica decisiva a tumorilor maligne consta in infiltratrea tesuturilor peritumorale si distrugerea lor. stenozele bronhice. deoarece. retentie de mucus si inflamatie. tumorile se evidentiaza clinic tocmai datorita acestor urmari. comprima tesutul Infiltrativ-destructiva peritumoral Absente Frecvente Pot apare Frecvente Simptome clinice Durata bolii Functii celulare specifice Cresterea Metastaze Recidive Consecinte locale si generale ale tumorilor Urmarile locale si generale ale tumorilor pot avea mare insemnatate. duc. Lipsa totala a proprietatii de diferentiere celulara poarta denumirea de anaplazie. in creier) In general putine. datorita hipoventilatiei la atelectazie pulmonara. Printre cele mai importane consecinte ale prezentei tumorilor. Manifestate. adeseori in stadii nespecifice tardive Lunga(ani sau decenii) De obicei scurta(luni) Relativ frecvent prezente De obicei lipsesc Expansiva. mentionam: Stenozele . Aceasta apreciere a graviditatii poarta denumirea de standializare tumorala. Diferentierea intre tumorile benigne si tumorile maligne Caracteristici Sexul Varsta Localizarea Tumori benigne Tumori maligne Fara importanta Fara importanta Predominant la tineri Predominant la varstnici Tumorile benigne si maligne pot apare in toate organele.prognosticului tumorii respective. uneori. de ex. In special in tumorile organelor interne aparitia primelor simptome este corelata cu localizarea tumorala si cu viteza de crestere. O tumora histologica benigna poate deveni maligna prin localizare(de ex.

Exista insa dovezi ca boala canceroasa poate debuta prin focare multiple. care insa se clasifica dupa criterii variable: citogenice. microscopice si macroscopice. fie din confluenta mai multor sedii neoplazice. tumora maligna a tesutului gras este liposarcomul. hematurie. lipomul se dezvolta intr-un singur loc. Tumorile maligne ale tesuturilor epiteliale sunt denumite carcinoame. Terminatiile Äom´ se pastrezaza si la tumorile epiteliale benigne. in cancerul renal sau al vezicii urinare). dezvoltarea uni sau multicentrica poate avea consecinte terapeutice importante. a tesutului osos. .datorita necrozelor si infiltratiilor tumorale pot da hemoragii(hemoptizie. Fistule . Cancerele tesutului mezenchimal poarta denumirea de sarcoame(sarcos = carnos). Pentru tumorile benigne de origine epiteliala problema denumirii este ceva mai dficila. Nomenclatura si clasificarea tumorilor Nomenclatura tumorilor se face pe baze histogenetice si citogenetice. in cancerul bronhic. La om. cancerul poate apare fie dintr-o singura zona neoplazica. Exemple tipice sunt: fibromul cu punct de plecare intr-un singur loc si fibromatoza care apare medular. de asemenea. Aparitia uni si multicentrica a tumorilor Tumorile benigne se dezvolta de obicei intr-un singur loc. mentionam cancerele cutanate multiple ale fetei dupa expunere cronica la radiatii. carcinoamele multiple intestinale care apar pe terenul unei polipoze familiale multiple. etc. tumora benigna a tesutului fibros este denumita fibrom. Tumorile benigne sunt denumite prin adaugarea terminatiei Äom´ la numele tipului celular sau tisular.Ulceratiile . cu mai multe sedii. tumora maligna a fibrocitelor este fibrosarcomul. in cancerul gastric. De exemplu. dar nu rareori pot prezenta sedii de dezvoltare multiple. Astfel. In cazul tumorilor maligne. Nomenclatura tumorilor maligne urmeaza aceeasi schema ca si pentru neoplaziile benigne.rezulta prin infiltrarea si necroza tumorala. in timp ce lipomatoza apare cu sedii multiple. cancerul hepatic cu focare multiple dezvoltate pe terenul unei ciroze hepatice. hematemeza. Uterul miomatos prezentand noduli multiplii este un alt exemplu.In epiteliul de tranzitie al cailor urinare pot apare de asemenea tumori multiple.In acest sens. O metastaza limfatica precoce poate stimula o tumora primitiva de dimensiuni mici. Terminatia Äom´ inseamna tumora. osteom. concomitent sau succesiv. tumora benigna a tesutului adiops este denumita lipom.

Extinderea acestor observatii la om se loveste insa de multiple dificultati. perturbari produse experimental in sinteza hormonala a tiroidei duce la o hipersecretie a hormonului tireostimulant hipofizar care determina care determina o hiperplazie a celulelor tiroidiene. 2-acetilaminofluorenul care determina cancerizari in diferite organe la animalele de laborator. Aceste substante cancerinogene sunt prezente nu numai in gudroane. Hormonii pot deterna aparitia tumorilor in organele tinta pentru acesti hormoni: de exemplu. 1. Agentii chimici pot produce de asemenea la hiperplazii celulare si la tumori benigne. de exemplu cancerele profesionale. Substantele cancerinogene din gudron sunt: 3. De exemplu. incat in afara de cazuri izolate. Virusurile produc tumori benigne la animalele de experienta. Cauzele si aparitia tumorilor benigne Tumorile benigne pot apare din diferite cauze: Influente hormonale in organele endocrine si in organele tinta hormonodependente. Mecanismul de aparitie al tumorilor benigne produse de virusuri consta in faptul ca virusurile determina o crestere celulara. La om. Cauzele tumorilor maligne Importanta cauzelor exogene in aparitia tumorilor maligne a fost recunoscuta de Virchow care a constatat ca tumorile maligne se dezvolta cu iritatiile cronice. care trece de la hiperplazie la formarea unui papilom. cele mai importante sunt: a) Hidrocarurile aromatice. Dintre acestea fac parte: beta naftilamina care produce cancerul vezicii urinare. b) Aminele aromatice. Aceste adenoame pot produce hormoni. Dintre acestea. In 1917 se obtin cancere cutante la iepure prin pensularea indelungata a pielii cu gudroane. extrogenii deermina aparitia ibromiomului in uter sau a fibroadenomi in mamela. hiperplazia se transforma in noduli adenomatosi tiroidieni. chiar cand stimulul care le-a dat nastere a disparut. nu se pot preciza cauzele aparitiei cancerului la om.Cauzele tumorilor Cercetarile experimentale au identificat numeroase cauze care produc tumori la animalele de laborator. Cu timpul. virusurile pot fi cauza unor tumori ca: papilomul laringean si molluscum contagiosum. . derivatii azo(galbenul de unt) si in special. ci si in produsele rezultate din arderile incomplete: de exemplu.4-benzpirenul si 3-metil colantrenul. in fumul de tutun sau in gazele de esapament de la motoarele cu ardere interna. In przent exista cateva sute de substante cu actiune carcinogena. Agentii chimici.

care in doze mari. Energia radianta transforma liniile celulare in vitro si produce neoplasme la animalele de experienta. Au fost identificate numeroase virusuri ocogene care pot fi impartite in virusuri ADN si virusuri ARN. produce neroze tisulre. In afara cancerigenilor mentionati. unde determina aparitia tumorilor nervoase si de asemeni pot trece prin placenta producand tumori la embrioni(cancerizare diaplacentata). Reprezinta cancerigeni puternici care actioneaza pri intermadiul enzimelor organospecifice. exista si alte substante care produc cancere: Arseniul (carcinome cutanate. pe cand in doze mici determina cancere hepatice.Rezultate asemanatoare s-au observat dupa terapia cu iod radioactiv in bolile tiroidei sau dupa fosfor radioactiv in tratamentul policitemiei. Astfel. d) Produsele naturale. radioizotropii reprezinta o cauza bine cunoscuta de carcinogeneza. ca lumina solara. gastrice sau renale. la 3-5 ani dupa radioterapie pentru afectiuni netumorale. s-a constatat o crestere se 10-12 ori a frecventei leucemiei la acesti bolnavi. 3. Mecanismul de cancerizare al r nitrosaminelor se bazeaza pe metilarea guaninei.c) Nitrosaminele. Acesta ciuperca contine o toxina denumita aflatoxina. Agentii fizici. 2. plumbul si cromatii. Investigarea unei intoxicatii cu caracter epidemic in 1960 in Anglia. Nu s-a putut evidentia pana in prezent efectul cancerigen al aflatoxinei la om. de exemplu la primii radiologi care lucrau neprotejati fata de actiunea raelor X. care a determinat moartea unui numar mare de curcani. fisiunea nucleara. Energia radianta. Radiatiile ultraviolete din lumina solara pot determina aparitia cancerelor cutanate. razele X. ambele avand proprietatea de a de se introduce in genomul gazdei. asbestul(cancer pulmonar). Aflatoxina actioneaza prin legare de ADN si perturbarea sintezei ARN. . In ultimii ani s-a constatat prezenta unor substante carcinogene in produsele naturale. carcinome si hemangiosarcome hepatice). Expunerea profesionala la iradiere duce de asemenea la o crestere a frecventei cancerului. Virusurile ocogene au un rol bine precizat in aparitia cancerului la animle. Iradierea terapeutica este un factor de crestere al incidentei cancerului. e) Alti cancerigeni. a evidentiat prezenta in hreana acestor pasari a unei ciuperci din genul Aspergillus flavus. Deoarece nitrosaminele contin legaturi hidrosolubile pot patrunde in sistemul nervos.

In cursul perioadei de latenta au loc urmatoarele etape: a) Defectele din aparatul genetic celular se raspandesc prin diviziunea celulelor la un numar mare de celule fiice. chiar daca se utilizeaza doze mari de substante cancerigene. Este important ca perioadele lungi de latenta pot fi scurtate datorita unor iritatii nespecifice care favorizeaza proliferarea celulara. infiltrarea celulelor tumorale in tesuturile vecine ducand la distrugerea acestora si aparitia metastazelor. Initierea tumorala reprezinta perioadele de actiune ale cacinogenilor care. Debutul dezvoltarii tumorale se caracterizeaza prin aparitiaunor noi proprietati ale celulelor: pierderea reglarii cresterii. Deoarece intre momentul actiunii carcinogenilor si aparitia tumorilor se gaseste faza de latenta in care au loc numeroase diviziuni celulare. c) Modificarile nucleare si citoplasmatice incep sa devina vizibile. 3. b) In cursul aceste perioade are loc o selectie celulara.Aparitia tumorilor maligne Aparitia tumorilor(carcinogeneza) se desfasoara in trei etape: 1. Perioada de latenta poate fi scurtata numai pana la o anumita durata. rezulta ca actiunea de initiere tumorala se extinde si asupra celulelor fiice. . Acest fenomen este denumit sincarcinogeneza. se pot insuma. ceea ce a dus la concluzia ca in cursul transformarii maligne au loc mutatii somatice. Actiunea de initiere este deci corelata cu aparatul celular genetic. in unele cazuri. 2.

CAPITOLUL I Date generale privind ceaiul antitumoral Compozi ia ceaiului antitumoral(conform producatorului): Napraznic Busuioc de camp Busuiocul cerbilor Sanziana Catina Tataneasca Rostopasca Nuc Talpa gastei Potbal Porumb Morcov de camp Galbenele Urzica moarta Urzica vie Lichen Plop Turtita Coada soricelului Musetel Coriandru Fenicul Patrunjel Aloe .

urm rind principiile active cu eventuale propriet i citostatice (flavonozide. Date generale privind ceaiul antitumoral Materialul vegetal analizat a fost constituit din produsul ÄCeai antitumoral´. procurat dintr-o farmacie comunitar i Äinfuzia´ preparat conform indica iilor men ionate pe ambalajul secundar. . repaus 10 minute´) a fost supus unor analize chimice calitative i cantitative. În scopul stabilirii identit ii componentelor ceaiului. Solu ia apoas preparat conform indica iilor (Äo linguri plant la 200 mL ap clocotit . compu i volatili. ar putea fi reg site în aceast form de administrare. adus la reziduu i reluat cu metanol. Proba analizat a fost un extract în acetat de etil. pe baza solubilit ii lor. s-au efectuat examenele macroscopic i microscopic. Flavonozidele au fost analizate calitativ (reac ii specifice). alcaloizi) care. Taninurile i alcaloizii s-au determinat calitativ prin reac ii specifice.1. acizi polifenolici. taninuri.

Romania era printre primele trei tari mari producatoare de nuci. pe langa garduri. In majoritatea tarilor. Juglans nigra In lume. Leonurus cardiaca Talpa gastei este o planta erbacee. locuri poienite. pe terenuri tasate. Turcia. pe marginea proprietatilor.U. Plantatii comerciale exista in putine tari si pe suprafete relativ restranse. perena. exista suprafete relativ mari de paduri crescute spontan sau plantate in fondul forestier.U. NUCUL. comuna in tara. la marginea padurilor. fiind utilizata inca din antichitate in medicina populara. si intr-o oarecare masura Franta. comparativ cu celelalte specii. intalnita prin locuri umbroase din paduri. etc. in toate celelalte tari. Printre tarile mari producatoare de nuci se numara: China. ziduri. productia de nuci este stabilita prin evaluare si nu prin inregistrare exacta. Printre acestea. intalnita pe marginea drumurilor si cailor ferate. majoritatea pomilor crescand izolat in vatra satelor. . pe langa garduri si drumuri. tufarisuri. exceptand S. Intr-o serie de tari din arealul de raspandire naturala a nucului. de-a lungul cursurilor de apa.A.1. dar nu si excesul acesteia. dar nici aici nu exista o inventariere precisa. Persia de Nord. in zona de campie si deal. Asia de Vest din Caucaz. Iran. solicitand in permanenta apa. in jurul asezarilor omenesti. cu pietris si chiar cu nisipuri. Chelidonium majus Rostopasca .Chelidonium majus este o planta erbacee. ROSTOPASCA.A. pana la altitudinea de 500-600 m. Raspandirea speciilor producatoare CATINA. Romania. cultura nucului are un caracter extensiv. a drumurilor. Urali. ruine. de la campie pana in zona montana. gradini.A. spontana.1. Franta . Asia de Est si pana in Himalaya. pe terenuri necultivate.. Hippophae rhamnoides Catina este un arbust cu numele stiintific Hippophae rhamnoides cu un areal foarte mare de raspandire: Europa.U. la altitudini maxime de 800-1000 m. ocupa primul loc pe glob sub aspectul suprafetei de livezi organizate si a productiei de nuci. Siberia de Sud pana in Altai. perena. S. Pana in deceniul al saselea si al saptelea al secolului XX. Evitand lumina directa rostopasca se instaleaza pe soluri usoare cu suficienta materie organica.Rostopasca prefera in sol si in aer un grad mai mare de umiditate. S. TALPA GASTEI .

utilizata de mii de ani in India. Florile feminine se g sesc la subsoara frunzelor. În mijloc prezinta o tulpina care se termina în flori de culoare galben-rosie de forma cilindrica. carnoase. Tulpina înalt i groas . inalta de 40-100 cm. Florile femeie ti se g sesc mai jos pe tulpin . fiind considerata de aceea ca un veritabil medicament natural. original din Europa i Asia cultivat intens în zonele de origine i în America de N. Coriandrul este o planta erbacee anuala. cu marginile în forma de dinte de fierastrau. Florile barb te ti sunt grupate în vârful tulpinei într-o inflorescen numita spic cumpus ramificat. Porumbul apar ine familiei Poaceae. Fructele ajung la maturitate i se recolteaz în lunile iulie ± august. din familia Umbeliferae. ALOE. grupate în inflorescen . cu florile mici albe sau roz si fructe globuloase bogate in uleiuri eterice Planta se cultiv pentru fructele utilizate în scopuri condimentare i pentru extragerea uleiului sedativ. Iran si China. pe dealuri insorite si in zone nu foarte bogate in precipitatii. cu 12-15 frunze late. greutatea fiecarei frunze atingind 700-1500gr.PORUMBUL. Alc tuirea plantei: frunzele sunt mari i liniare. Inflorescen a este sub forma unui spic sau panicul.Aloe Vera are frunze carnoase în forma de lance care cresc direct din pamânt.5 metri. porumbul comercial este cultivat la o în l ime maxim de 2. Aloe vera Aloe Vera creste indeosebi in zonele subtropicale.2. cu frunze lungi i ascu ite la vârf. Coriandrum sativum Coriandrum sativum L. dar este deja binecunoscuta în multe tari pentru efectele sale terapeutice extraordinare. CORIANDRU. este o plant anual . De i unele variet i de porumb pot cre te pân la 7 metri în în l ime. Florile masculine se g sesc în varful tulpinii. Mays Este o cereal originar din America Central cultivat azi în multe regiuni ale lumii ca plant alimentar . industrial i furajer . reprezinta alaturi de grau 80% din productia de cereale. Descrierea speciilor producatoare . aspre. numit tiulete. care se numeste popular: "cocean". Zea mays ssp. Porumbul dulce este de obicei mai scurt decât variet ile de porumb de câmp. 1. Pe aceia i plant se g sesc flori feminine si flori masculine pe aceeasi tulpina. La origine este o planta care creste in Asia. Aloe Vera este o planta inalta de aproximativ 1 m. neramificata.

CATINA. In compozitia chimica a fructelor de catina predomina vitamina C cu o serie de pigmenti carotinoidici care le dau culoarea portocalie. acid folic. ele constituie un aliment accesibil tuturor..in stare proaspata sau uscata. creste catina. De la aceasta planta se folosesc fructele . marmelada. acizi grasi si fitosteroli. insa pe masura coacerii si mai ales dupa caderea primelor brume devine mai placut si capata un miros asemanator ananasului. ROSTOPASCA. fructele de catina sunt considerate ca o polivitamina naturala. coaste rapoase. lichior etc. ulei volatil etc. gem. numita in unele regiuni si catina alba. Datorita acestei compozitii chimice complexe.fructus hippophae . inozitoli si acid nicotinic. Sub forma de suc. Chelidonium majus . in prudisuri. Ele sunt folosite in multe tari in scopuri terapeutice si alimentare. vin. vitaminele B1 si B2. un ulei gras in care sunt dizolvati acesti pigmenti. sirop. Gustul lor este acru-astringet. Hippophae rhamnoides Pe malul raurilor.

Uscarea se face la umbra. coptizina. Uscarea artificiala la 35-40°C. sanguinarina. inalta pana la 100 cm. intalnita prin locuri umbroase din paduri. rezine. homochelidonina. Evitand lumina directa rostopasca se instaleaza pe soluri usoare cu suficienta materie organica. in strat subtire. ulei volatil. pe terenuri tasate. spontana. gradini. NUCUL. dispers-paroasa. de preferat in aprilie-mai. in jurul asezarilor omenesti. cantitati mici de berberina. cu pietris si chiar cu nisipuri. mezoxichelidonina. vitamina C. in contact cu aerul. tufarisuri.Rostopasca . saruri minerale.Chelidonium majus este o planta erbacee. pe fata inferioara glabre sau dispers-paroase si flori de culoare galbena. sparteina. de preferat in poduri acoperite cu tabla. cheleritrina. protopina. de la campie pana in zona montana. fiind utilizata inca din antichitate in medicina populara.Toatepartile plantei contin suc laptos (latex) de culoare galbena. dar nu si excesul acesteia. pe langa garduri. ruine. se brunifica. ziduri. Rostopasca dezvolta frunze alterne. Juglans nigra . cand planta poseda cea mai mare cantitate de principii active. Ramurile si tulpinile tinere de rostopasca se recolteaza in faza de inflorire deplina. perena. oxichelidonina. Se intorc la doua-trei zile. Rostopasca contine alcaloizii chelidonina. la altitudini maxime de 800-1000 m. Avand o tulpina ramificata.Rostopasca prefera in sol si in aer un grad mai mare de umiditate. care. alocriptopina. cu doua-cinci perechi segmente inegale-crenate. solicitand in permanenta apa.

Talpa gastei este un rizom lignificat. Frunzele de nuc . TALPA GASTEI . tanin. juglona. creasta cocosului. talpa lupului. In diabet. Sub forma de comprese se folosesc in boli de ochi. ele au proprietati astringente. in general preferand solurile revene pana la reavan-jilave.5 cm). antitumoral si antidiareic. gros (1-1. Are cerinte reduse fata de sol si umiditate. scurt. Baile generale facute cu frunze de nuc intaresc organismul. urme de ulei volatil care le transmit mirosul placut. caroten. santa. Datorita acestei compozitii chimice. pana la altitudinea de 500-600 m. din care pornesc multe radacini .Nucul este un arbore originar din Persia. pe terenuri necultivate. hidrojuglona. somnisor. asociat cu bai locale. intalnita pe marginea drumurilor si cailor ferate. un principiu amar. tirozina. Singure sau impreuna cu frunze de salvie micsoreaza transpiratia. comuna in tara.Folium Juglandis . Leonurus cardiaca Talpa gastei este o planta erbacee. buruiana de bleasna. Talpa gastei este o planta moderat-termofila. caracteristic. Frunzele de nuc intra in compozitia ceaiurilor dietetic. lingorica.contin vitamina C. Se mai numeste apucatoare. buruiana boltului. locuri poienite. au proprietatea de a scadea zaharul din sange. pe langa garduri si drumuri. Frunzele de nuc sunt un bun tonic in scrofuloza si rahitism. perena. ulceratii. ajuta la vindecareadiferitelor boli de piele. in zona de campie si deal. ajuta la vindecareascurgerii albe (leucoree). antileucoreice si hipoglicemiante. Ceaiul de frunze de nuc. ca eczeme zemuinde. Cojile verzi ale fructelor se intrebuinteaza din vechime in scopuri medicinale. la marginea padurilor. flavonoide. iarba de dat. vegetand bine in plina lumina si fiind rezistenta la semiumbra.

Se pastreaza in saci de panza. Pe soluri umede. laringita. substante minerale. La ele isi cauta albinele si alte insecte prima lor hrana. limba-vecinei. cariere de pietris. cenusoara. in strat subtire. din iunie pana la inceputul lui august. Datorita proprietatilor lor expectorante si antiinflamatorii. PODBALUL. gusa-gainii. Uscare artificiala la 35-40°C. . Se va taia doar varful inflorit. rezine. brustan. podbeal. C. sunt palmat-lobate avand aspectul unei labe de gasca.070 %). Tulpina erecta. la tuberculoza pulmonara incipienta.Florile sunt roz. brustur-de-riu. cu peri aspri si petiolate. faringita. vitaminele A. podbalul este primul care-si scoate la lumina la inceputul primaverii potirele galbene. Atunci cind campiile si povirnisurile noastre n-au inca nici un pic de verdeata de primavara.050-0. E. rotungioare. dupa ce s-a ridicat roua. galbinele. lungi de 6-12 cm si late de 4-10 cm. goala in interior. care apar din pamint cu mult inaintea frunzelor. iar ochiul de-abia daca re-cunoaste cite o umflatura foarte timida de mitisor de salcie.brune. Se intorc la 12 zile fara a se sfarama frunzele. Se usuca la umbra in soproane sau poduri acoperite cu tabla. brustur-alb. Pod-balului ii prieste numai pamintul argilos. ulei volatil. Frunze opuse. pamant intelenit. Din talpa gastei se recolteaza partile aeriene inflorite pe timp frumos. reprezentati de leunucardina si stachidrina. lutos. laposel. tanoizi. heterozizi cardiotonici. paroasa pe muchii. dispuse cate 10-20 localizate la baza frunzelor din partea superioara a tulpinii. acizi organici. Planta contine alcaloizi (0. glicozide amare. lungi pana la 30 cm. el reprezinta caracteristica solurilor de argila si lut. ogoare paragihite si grohotisuri de panta se gasesc perne intregi de flori de podbal. le putem folosi cu mare succes la bronsita. papalunga. astm bronsic si pleurezie. cu patru muchii. Tussilago farfara Denumit si bruscanis. subtiri. de aproximativ 20-25 cm lungime.

din cauza continutului lor bogat in vitamina C. in luna mai. le utilizam. Mays . verzi sus si alb-argintii pe partea de jos. Intrucat frunzele contin mai multe substante active decit florile. PORUMBUL. cind apar si frunzele linoase. sunt culese si pentru a se putea folosi un amestec de flori si frunze la prepararea ceaiului. Zea mays ssp.Mai tarziu.

albumine. Alc tuirea plantei: frunzele sunt mari i liniare. magneziu. Florile femeie ti se g sesc mai jos pe tulpin . porumbul comercial este cultivat la o în l ime maxim de 2. reprezinta alaturi de grau 80% din productia de cereale. Florile barb te ti sunt grupate în vârful tulpinei într-o inflorescen numita spic cumpus ramificat. Florile masculine se g sesc în varful tulpinii. Stigmatul pistilului este foarte lung i formeaz m tasea porumbului. germenii sunt utilizati pentru extragerea uleiului. Porumbul contine multe hidrocarburi. Porumbul dulce este de obicei mai scurt decât variet ile de porumb de câmp. adaptabilitate la conditii diferite de clima. care se numeste popular: "cocean". numit tiulete. zinc i potasiu. importanta planta melifera si medicinala. fier. reactioneaza foarte puternic la irigatii. neramificata. URZICA VIE. cu frunze lungi i ascu ite la vârf. substan e proteice i uleiuri. numar relativ redus de boli si daunatori. grupate în inflorescen . amidon. utilizat in alimentatia dietetica. Pe aceia i plant se g sesc flori feminine si flori masculine pe aceeasi tulpina. Magneziul. vitamina E. valorifica bine ingrasamintele organice si minerale. foarte multe vitamine din grupa B. a spirtului. glucozei si dextrinei . Particularitati fitotehnice : rezistenta buna la seceta si caldura. Porumbul apar ine familiei Poaceae. constituie o buna premergatoare pentru multe plante.5 metri. lasa terenul curat de buruieni. Boabele de porumb sunt utilizate in industria amidonului. prin cantitatea mare de polen pe care o produce. coeficient de inmultire foarte mare. Urticae folium . De i unele variet i de porumb pot cre te pân la 7 metri în în l ime. Fructul este o cariops care con ine amidon. fosfor. industrial i furajer . Tulpina înalt i groas . care este prezent în cantit i mari în porumb completeaz într-un mod excelent lipsa acestui element datorat bolilor legate de îmb trânirea organismului.Este o cereal originar din America Central cultivat azi în multe regiuni ale lumii ca plant alimentar . Inflorescen a este sub forma unui spic sau panicul. aspre. fiind prasitoare. Florile feminine se g sesc la subsoara frunzelor.

frunze opuse. Astfel reduce inflamatia si iritarea mucoasei cavitatii bucale. acid formic. Florile mascule sunt dispuse in panicule. de culoare verde. clorofila. iar cele femele formeaza inflorescente pendente. dioica. steroli. Infloreste din iunie pana toamna tarziu. Mg. Agrimoniae herba . Lichen islandicus Lichen islandicus prin substantele mucilaginoase pe care le contine. saruri minerale (de Ca. rezine. lanceolate sau oval-lanceolate. ulei volatil. Fe. P). cu rizom ramificat. ameliorand simptomele la nivelul gatului. Acest strat protector al mucoasei afectate previne invazia germenilor patogeni. tulpina simpla. TURITA MARE. carotineode. Florile sunt mici. petiolate. vitamine (B. margini separate.Este o planta perena.C. Perii urticanti contin substante proteice necunoscute. formeaza o pelicula protectoare. aminoacizi liberi. cu varf acuminat. Frunzele si tulpina sunt acoperite de peri urticanti. acetilcolina si histamina. Fructul este nucula cu perignon rezistent.K). LICHENUL. Principii active: Contine flavonoide. proteine.

cvercetina libera. marind secretia biliara. foliolele sunt sesile. hiperina si rutozid. avand . Infuzia de coada-soricelului are si o actiune stimulenta supra ficatului. Se recomanda in diferite afectiuni ale stomacului si intestinelor.Flores Millefolii . Avand si un principiu amar (achileina). eliptice sau ovate. vitaminele C si K. Sepale ovat triunghiulare. Datorita continutului in ulei volatil. apropiindu-se de cele ale musetelului. care se gaseste in cantitate mai mare in frunze.Turita mare ± tulpini obtuz costate sau rotunde cu diametrul de max. acid nicotinic. indesuit foliate. cu 6-13 dinti. moi.si planta cu frunze si flori . La turita mare. Inflorescenta pana la 30 cm lungime.Herba Millefolii. gust amarui. glicozizi ai apigeninei si luteolinei. bogat in azulen. Contine taninuri catehice. ca eneterocolite si gastrite. 4mm. bioxid de siliciu. COADA SORICELULUI. paroase. Miros slab. dispers paroase sau cenu iu pubescent-tomentoase. ajuta la eliminarea gazelor si restabileste pofta de mancare. Achillea Millefolium Planta creste pe marginea drumurilor si pe locuri necultivate. late de 4-8 cm. coada-soricelului are proprietati puternic antiseptice. are proprietati tonice si stimulatorii asupra apetitului. In Banat i se mai spune alunele. datrorita credintei ca ar vindeca alunitele de pe fata oamenilor. substante amare. urme de ulei volatil. Frunze de 8-16 cm. cu 59 foliole mari intre care sunt adesea 6-10 foliole mici. acid ursolic. petale obovate de culoare galbena. Se recomanda in stari alergice. simple sau ramificate spre varf. Calmeaza colicile stomacale. In alte parti ale tarii se umeste sorocina. De la ea se folosesc florile . Ceaiul de coada-soricelului influenteaza in bine menstruatia neregulata. uneori cu glande pe partea inferioara. astringent. calmand in acelasi timp spasmele care dau colicile hepatice. galotanin si elagitanin.

anticolitic. Florile . Compresele cu acest ceai calmeaza tenurile inrosite si iritate. Pentru hemoroizi se recomanda un amestec de coada-soricelului cu funze de uzica. Ceaiul se bea dimineata pe stomacul gol. in anumite stari nervoase. exeme zemuinde. pe langa case. de culoare albastra. hepatic. antitumoral. Datorita acestor insusiri. In caz de constipatie se adauga si coaja de crusin. in toate afectiunile stomacului si intestinelor. Creste pretutindeni. este una dintre cele mai vechi si folosite plante medicinale.Flores Chamomille . ogoarelor. dezinfectante si antiinflamatorii.contin ulei volatil. In unele regiuni ale tarii se gasesc campii intinse cu musetel. in boli ale vezicii urinare. impreuna cu anason sau fenicul. care datorita unui principiu numit azulen si a unui glicozid de natura flavonica (apigenina) au proprietati antispasmodice. ceea ce face sa scada febra. in general. Azulenul din uleiul de musetel prezinta un efect favorabil in unele stari alergice. ulcere varicoase si abcese dentare. pe marginile drumurilor. In tuse si bronsita. musetelulu se . Datorita proprietatilor antiseprice (calmeaza durerile si reduce inflamatiile). ceaiul de coada-soricelului aduce o stare de imbunatatire. Proprietatile antiseptice si bactericide ale musetelului sunt mult apreciate in medicina stiintifica. infuzia de musetel calmeaza spasmele muschilor stomacului provocate de gastritele si colitele insotite de colici. se da copiilor pentru calmarea colicilor si eliminarea gazelor. cu efecte calmante. de cele mai multe ori in asociatie cu frunze de menta. Chamomillae flores Musetelul. O infuzie mai concentrata facuta din 10 g planta la 100 g apa ajuta la eliminarea viermilor intestinali. Infuzia de musetel se recomanda contra diareei si. diferite plagi purulente. se foloseste sub forma de bai sau comprese. O actiune binefacatoare aduce si in bolile de ficat.proprietatea de a regla hemoragiile abundente si calma durerile. hemoroizi. Coada-soricelului intra in compozitia urmatoarelor ceaiuri: antiastmatic. gastric. Are proprietatea de a regenera tesuturile. In cura de primavara ajuta la curatarea sangelui. antiinflamatoare si dezinfectante in arsuri. Extern. numit in unele locuri romanita. din care se dau 2-3 ceaiuri pe zi. m tricea sau moruna. MUSETELUL. astmul bronsic al copiilor. ceaiul de musetel provoaca transpiratie. In raceli si gripa. diuretic si laxativ-antihemoroidal. anestetice. Ceaiul de musetel.

conjunctivita etc. La cele verzi dezagregabile. FENICUL. leucoreea. rareori supravietuind in cel de-al doilea. pectine etc. Fructele au culoare galbena sau galbena-maronie-deschis. globulos sau sferic cu diametrul de 4-5 mm. in conditii de climat uscat si cald. durerile de gat. antitumoral. anticolitic. clisme. imediat ce fructele sunt coapte. are tulpini drepte. continutul in flavone este mai ridicat in florile tubuloase decat in cele intregi. 90 de zile dupa insamantare. 10% amidon. gargara si bai in diferite afectiuni. Cercetari mai noi au dovedit ca florile de musetel sitate. arsurile. Pentru frunze. gastric. sunt influentate in bine de musetel. dipentene. sunt mai active decat florile intregi. flexuos ondulate si 4 coaste intercalate pronuntate si crenelate.Florile sunt mici. caracteristic. felandren.20-1% ulei volatil format din 60-70% dlinalol sau coriandrol. Florile de musetel intra in compozitia ceaiurilor contra colicilor pentru adulti si copii. ramuroase.Coriandrul contine 0. diferitele ulceratii ale pielii. gargara si a diferite produse cosmetice. geraniol. planta se seamana vara. Ranile cu puroi. placut. cu carpofor intreg si doua mericarpe (achene) concave la partea comisurala si convexe la partea exterioara. O indicatie a momentului coacerii este aparitia aromei placute. Coriandrum sativum Coriandru are fruct glabru. De asemenea. In partea superioara a fructului se observa stilopodul. 15-20% lipide. 4-5% substante minerale. Foeniculum vulgare . Coriandrul se inmulteste prin seminte. de cele mai multe ori unite. Atinge inaltimi medii de 60 cm. din care se elimina coditele si receptaculul prin sitare. acid petroselinic etc. chiar inainte ca acestea sa cada. de culoare verde stralucitor. hemoroizii. Pentru recoltarea de seminte este semanat primavara si nu are nevoie de multa ingrijire.foloseste extern sub forma de cataplasme. Se recolteaza la cca. terpinen.. cimol. pinen. abcesele dentare. Aceasta se datoreaza faptului ca celulele cu ulei volatil continand azulen sunt fixate numai pe aceste mici floricele. sudorific. Coriandrul este o planta care traieste doar un an. Fiecare mericarp este prevazut cu 5 coaste primare longitudinale. roz. care se desprind de pe receptacul in timpul sitarii capitulului floral. bleu pal sau albe si se aduna in ciorchini de forma unei umbrele. cele inferioare sunt late si trilobate.Frunzele superioare sunt fin divizate.Mirosul si gustul la fructele uscate aromat. CORIANDRU.

placut mirositor. Extern. La noi in tara creste numai cultivat. ulei gras si zaharuri care-i dau gustul dulceag. cunoscuta inca din vechime pentru funzele si fructele sale folosite in alimentatie. Feniculul intra in compositia ceaiului pectoral. calmand durerile si restabilind apetitul (pofta de mancare). Acelasi efect are si asupra adultilor care se simt balonati dupa masa. inrudita cu anasonul. Fructele sunt bogate in ulei volatil. de la aceasta planta se folosesc fructele . molura. avand actiune antiseptica.Feniculul este o planta ierboasa. Fructele au si o actiune calmanta asupra spasmelor muschilor bronhici. feniculul se foloseste sub forma de bai in tratamentul unor boli de piele. anason-dulce. PATRUNJELUL. Dupa regiuni. secara-de-gradina. In tulburari digestive ceaiul de fenicul aduce o linistire a spasmelor stomacului si intestinelor. fincen. chimen-dulce. Petroselinum crispum . a celui contra colicilor si a pulberei laxativ-purgative. Singur sau in sociatie cu chimionul se recomanda malelor care alapteaza. Totodata usureaza expectoratia in tusea bronsitica. in inflamatiile gatului si bai de ochi. feniculul poarta numele de: anason-mare. Feniculul are proprietatea de a stimula secretia laptelui (galactogog) si de a mari diureza. linistind tusea convulsiva si astmatica. hanus. In scopuri medicinale. In acelasi timp feniculul absoarbe gazele ce se formeazain stomacul sugarilor.Fructus Foeniculi. linistind astfel crampele (carminativ). Fiind placut la gust se recomanda mai ales la copii. originara din sudul Europei. antitumoral. anason-nemtesc. gargara.

. fier si mangan (100 g de patrunjel proaspat contine 200-240 mg vitamina C.Este diuretic (eliminand apa.Practic cu 25-30 mg patrunjel acoperim necesarul zilnic de vitamina C (60-70 mg).Regleaza ciclul menstrual. antianemic. iod. are proprietati antitumorale si antialergice indeplinind un rol important in distrugerea radicalilor liberi. . Patrunjelul contine apiol.Este antiinfectios. alte vitaminwe (B. Patrunjelul este de 4 ori mai bogat in vitamina C decat portocala. antirahitic si antiscorbutic.Patrunjelul este un tonic general. Proprietati ale patrunjelului: .Antiseptic al sangelui. . E). fosfor. 60 mg provitamina A.Antitumoral. . . 19 mg fier si 0. un antioxidant si un purificator al organismului. provitamina A.Stimuleaza expectoratia eliminand din bronhii si plamani substantele daunatoare. . clorofila precum si un aminoacid numit histidina care franeaza dezvoltarea tumorilor. . acidul uric si clorurile) si depurativ curatand corpul de toxine.5 mg mangan). sodiu.Elimina sau limiteaza procesele inflamatoare.Stimuleaza sistemul nervos. . principiu estrogen. iar continutul de fier este mult mai mare decat cel din spanac. sulf. potasiu.Vasodilatator. .Intareste sistemul de aparare al organismului. al tubului digestiv si al cailor urinare. . Compozitie chimica: Este bogat in vitamina C.Datorita compozitiei sale el intareste imunitatea. ureea. calciu. magneziu.

In plus. fiind considerata de aceea ca un veritabil medicament natural. acesta fiind capabil sa valorifice cele 240 de substante active. . Datorita compozitiei sale naturale.Stimulent al fibrelor musculare netede (intestinale. are un efect preventiv durabil asupra organismului. Frunzele de Aloe Vera contin componenta cea mai valoroasa a plantei. . ea asigura combaterea numeroaselor probleme de sanatate si este capabila sa vindece si sa amelioreze multe boli si anomalii.Favorizeaza cresterea transpiratiei contribuind si in acest fel la eliminarea toxinelor. Traversand organismul.. creeaza organismului posibilitatea de a se regenera. .Este regenerator capilar. Prin intarirea sistemului imunitar. În mijloc prezinta o tulpina care se termina în flori de culoare galben-rosie de forma cilindrica. greutatea fiecarei frunze atingind 700-1500gr. vegetale. dar este deja binecunoscuta în multe tari pentru efectele sale terapeutice extraordinare. cu 12-15 frunze late. uterine). regenereaza vilozitatile intestinale si detoxifica organismul.Neutalizeaza efectele nocive ale tutunului si alcoolului. conform necesitatilor sale. cu marginile în forma de dinte de fierastrau. normalizeaza tractul digestiv si favorizeaza absorbtia alimentelor. antiinflamator si poate chiar stimula regenerarea celulara. Aloe Vera creste indeosebi in zonele subtropicale. biliare. .Impiedica uscarea conjunctivei si a corneei. Aloe Vera este o planta inalta de aproximativ 1 m. Aloe Vera tine corpul intr-o stare fiziologica sanatoasa. carnoase. Aloe vera Aloe Vera accelereaza si normalizeaza metabolismul. faimosul gel de aloe . dezinfectant. Prin efectele benefice. echilibreaza starea generala.Vermifug. ALOE. planta are efect antiseptic. Aloe Vera hraneste. .Aloe Vera are frunze carnoase în forma de lance care cresc direct din pamânt. urinare. detoxifica.

zona zoster. Primul tratat medical antic care mentioneaza planta de aloe vera si efectele ei vindecatoare se numeste "Papyrus Ebers" si se estimeaza ca a fost redactat în jurul datei 1553-1550 î. eruptii cutanate. cataracta. combaterea efectelor secundare ale chimioterapiei si radioterapiei.20 minerale. unghie incarnata. Prima atestare "documentara" a plantei miracol aloe vera o gasim încrustata în piatra pe o placuta descoperita într-un mormânt egiptean de acum 3500 de ani. inflamatii cutanate. artroze. boli carentiale. diabet zaharat. piele uscata. psoriazis. ligamente.un secret stravechi Planta naturala de aloe veraVechii egipteni o numeau "planta nemuririi" si o puneau printre darurile funerare înmormântate împreuna cu faraonii. scleroza multipla.vera. insomnie. furunculoze. Actiunea farmacologica si utilizarile materiilor prime vegetale . hepatita cronica. keratroza. faringite. astm. intepaturi de insecte. colita intestinala.3. afectiuni ale unghiilor. cistite. keratite. pentru a asigura. chiar si dupa moarte. viroze. herpes. abcese. foliculite. cefalee. varice. escoriatii. entorse. sanatate spiritului faraonului. artrite. crampe musculare. vergeturi.d. Medici celebri ai antichitatii si personalitati istorice remarcabile au fost fascinate de puterea curativa a acestei plante. Aloe . hemoroizi. Aloe Vera este utilizata in terapia diferitelor afectiuni: alergie. constipatie cronica. 200 componenti activi. gingivite.18 aminoacizi si 12 vitamine. urticarie. intinderi musculare.H. bronsite. depresii. Cu sute de ani în urma africanii agatau planta în manunchiuri deasupra usii pentru a alunga spiritele malefice. afectiuni ale prostatei. foarte bogat de substante necesare organismului: peste 75 nutrienti. infectii fungice. pancreatita cronica. anemie. 1.

Decoctia de seminte este folosita ca purgativ. flavonoide. antileucoreice si hipoglicemiante. urticarie. Tussilago farfara . ca adjuvant in tratarea tuberculozei pielii.Folium Juglandis . ajuta la vindecareascurgerii albe (leucoree). ranilor. NUCUL. TALPA GASTEI . in unele boli de piele. ajuta la vindecareadiferitelor boli de piele. Are efecte antitumorale de tip colchicinic. antitumoral si antidiareic. urme de ulei volatil care le transmit mirosul placut. In unele tari ceaiul de catina se recomanda in diaree. Leonurus cardiaca Talpa gastei . hidrojuglona. Hippophae rhamnoides Din fructe de catina uscate se fac ceaiuri placute la gust care se folosesc in avitaminoze. ele au proprietati astringente. ulceratii. In diabet. antimitotic. Baile generale facute cu frunze de nuc intaresc organismul. arsurilor. Rostopasca este folosita in combaterea negilor. Ceaiul de frunze de nuc. Datorita acestei compozitii chimice. ROSTOPASCA.contin vitamina C. caracteristic. durerilor reumatice. bataturilor. Sub forma de comprese se folosesc in boli de ochi. cheliei (alopeciei). juglona. ca eczeme zemuinde. Singure sau impreuna cu frunze de salvie micsoreaza transpiratia. tirozina. asociat cu bai locale. Juglans nigra Frunzele de nuc . un principiu amar. tanin. au proprietatea de a scadea zaharul din sange. Frunzele de nuc intra in compozitia ceaiurilor dietetic. reumatism. Chelidonium majus Extractele din rostopasca au efecte antibiotice pe un mare numar de germeni patogeni.CATINA. PODBALUL. caroten. Frunzele de nuc sunt un bun tonic in scrofuloza si rahitism.Leonurus cardiaca este folosita pentru tratarea contuziilor. Sucul proaspat este un bun caustic impotriva negilor.

Compresele cu infuzie concentrata din frunze de podbal sunt utilizate in ulcerul scrofulos. aplicat local. Rezultatele acestor comprese sunt uimitoare. a mu chilor. In homeopatie se utilizeaza. Carbohidratii cuprinsi în porumb dau energie i nu permit depunerea gr simii. Se apreciaza ca urzica are si actiune hipotensiva rapida. Lichen islandicus Lichen islandicus prin substantele mucilaginoase pe care le contine. podbalul este pretuit in mod unanim. lumbago. care are efect asupra func ion rii sistemului nervos. 150 de grame de porumb acoper aproximativ 25 % din cantitatea necesar de vitamina B1 pentru un adult. in cosmetica. Zea mays ssp. mai ales în vitamina B1. ale aparatului respirator. foarte apreciata pentru bogatia in proteine. exectorante. formeaza o pelicula . vitamine si minerale. antihemoragice. cicatrizanta si deodoranta. la om si animale. LICHENUL. Mays Porumbul are efect împotriva stresului. si care amelioreaza durerile pentru multe ore. Radacina se utilizeaza in tratamentul adenomului de prostata (actiunea se explica prin prezenta sterolilor). Extern. Porumbul con ine de asemenea un antioxidant de frunte i anume vitamina E. fiind consumata de om si animale. URZICA VIE. Frunzele sale proaspete si spalate. colagoge. antireumatismale. dar de scurta durata. ajuta in orice boala grea de plamini. Introducerea porumbului în meniul zilnic mic oreaz riscul apari iei bolilor de inim i a cancerului. Se utilizeaza ca infuzie in afectiuni ale cailor urinare. Favorizeaza schimburile metabolice. puse pe piept. atit de la flori cit si de la frunze. care ne protejeaz împotriva artritei. Urticae folium Frunzele de urzica au proprietati diuretice. Are actiune astringenta prin continutul de tanin. Partea aeriana serveste la obtinerea industriala a clorofilei utilizata ca si colorant alimentar. favorizeaza eliminarea acidului uric (actiune favorabila in tratamentul gutei). trebuie inhalati de mai multe ori pe zi in cazul bronsitelor cronice cu accese dese si in insuficienta respiratorie sufocanta. stimuleaza activitatea glandelor endocrine si functia hematopoetica. sciatica. in medicina pentru actiunea antiseptica. a inimii i asupra produc iei de globule ro ii. Urtica Urens (urzicuta. Urzica este o planta alimentara. in erizipel si leziuni ale tesuturilor cu umflaturi vinetii si chiar in inflamatii ale bursei sinoviale. catar gastro-intestinal si adjuvant in tratamentul diabetului. PORUMBUL.De la medicii naturisti ai antichitatii si pina la preotul Kneipp. se poae folosi sucul iritant in caz de reumatism. urzica mica). Vaporii de podbal. Este bogat în vitaminele din grupa B.

ceaiul de coadasoricelului aduce o stare de imbunatatire. Acest strat protector al mucoasei afectate previne invazia germenilor patogeni. Pentru hemoroizi se recomanda un amestec de coada-soricelului cu funze de uzica. Coada-soricelului intra in compozitia urmatoarelor ceaiuri: antiastmatic. bogat in azulen. MUSETELUL. In tuse si bronsita. Calmeaza colicile stomacale. in boli ale vezicii urinare. exeme zemuinde.protectoare. Ceaiul se bea dimineata pe stomacul gol. ameliorand simptomele la nivelul gatului. in anumite stari nervoase. Indicata in afectiuni cronice stomacale si ca eupeptic amar. care se gaseste in cantitate mai mare in frunze. Infuzia de coada-soricelului are si o actiune stimulenta supra ficatului. cu efecte calmante. Se recomanda in diferite afectiuni ale stomacului si intestinelor. Are proprietatea de a regenera tesuturile. ajuta la eliminarea gazelor si restabileste pofta de mancare. hepatic. Astfel reduce inflamatia si iritarea mucoasei cavitatii bucale. Achillea Millefolium Datorita continutului in ulei volatil. In cura de primavara ajuta la curatarea sangelui. Compresele cu acest ceai calmeaza tenurile inrosite si iritate. coada-soricelului are proprietati puternic antiseptice. Agrimoniae herba Turita mare are proprietati astringente datorita taninurilor si stimulente ale apetitului datorita substantelor amare. TURITA MARE.Intra in compozitia ceaiului antidiareic. Ceaiul de coada-soricelului influenteaza in bine menstruatia neregulata. antiinflamatoare si dezinfectante in arsuri. Se recomanda in stari alergice. 2. din care se dau 2-3 ceaiuri pe zi. Chamomillae flores . Extern. antitumoral. O infuzie mai concentrata facuta din 10 g planta la 100 g apa ajuta la eliminarea viermilor intestinali. ca eneterocolite si gastrite. avand proprietatea de a regla hemoragiile abundente si calma durerile. are proprietati tonice si stimulatorii asupra apetitului. COADA SORICELULUI. diuretic si laxativ-antihemoroidal. diferite plagi purulente. In caz de constipatie se adauga si coaja de crusin. marind secretia biliara. antitumoral si hepatic nr. ulcere varicoase si abcese dentare. calmand in acelasi timp spasmele care dau colicile hepatice. gastric. Avand si un principiu amar (achileina). anticolitic. se foloseste sub forma de bai sau comprese. hemoroizi. apropiindu-se de cele ale musetelului.

Utilizat si in industria alimentara ca aromatizant si condiment. din care se elimina coditele si receptaculul prin sitare.contin ulei volatil. Intra si in compozitia apei aromatice cu care se prepara apoi tinctura de malat de fier. O actiune binefacatoare aduce si in bolile de ficat. utilizat si corectiv pentru unele medicamente (uleiul volatil). de cele mai multe ori in asociatie cu frunze de menta. gastric. se da copiilor pentru calmarea colicilor si eliminarea gazelor. ceaiul de musetel provoaca transpiratie. Ceaiul de musetel. ceea ce face sa scada febra. Datorita proprietatilor antiseprice (calmeaza durerile si reduce inflamatiile). de culoare albastra. Proprietatile antiseptice si bactericide ale musetelului sunt mult apreciate in medicina stiintifica. FENICUL. anestetice.Flores Chamomille . care datorita unui principiu numit azulen si a unui glicozid de natura flavonica (apigenina) au proprietati antispasmodice.Florile . sunt influentate in bine de musetel. anticolitic. musetelulu se foloseste extern sub forma de cataplasme. dezinfectante si antiinflamatorii. continutul in flavone este mai ridicat in florile tubuloase decat in cele intregi. arsurile. astmul bronsic al copiilor. In raceli si gripa. 2 si in ceaiul tonic aperitiv. sunt mai active decat florile intregi. durerile de gat. conjunctivita etc. diferitele ulceratii ale pielii. clisme. leucoreea. in general. infuzia de musetel calmeaza spasmele muschilor stomacului provocate de gastritele si colitele insotite de colici. Cercetari mai noi au dovedit ca florile de musetel sitate. antitumoral. Datorita acestor insusiri.Indicat in anorexii si dispepsii.Intra in compozitia ceaiului contra colicilor pentru copii. impreuna cu anason sau fenicul. abcesele dentare. in toate afectiunile stomacului si intestinelor. gargara si bai in diferite afectiuni. hemoroizii. Infuzia de musetel se recomanda contra diareei si. in ceaiul gastric nr. care se desprind de pe receptacul in timpul sitarii capitulului floral. gargara si a diferite produse cosmetice. CORIANDRU. Aceasta se datoreaza faptului ca celulele cu ulei volatil continand azulen sunt fixate numai pe aceste mici floricele. sudorific. De asemenea. Are proprietati bactericide si fungicide. Foeniculum vulgare . Azulenul din uleiul de musetel prezinta un efect favorabil in unele stari alergice. Ranile cu puroi. Coriandrum sativum Coriandrul are actiune carminativa si stomahica. Florile de musetel intra in compozitia ceaiurilor contra colicilor pentru adulti si copii.

PATRUNJELUL. echilibreaza starea generala. celulita. supe si ciorbe). gargara. batranete. surmenaj fizic si intelectual. linistind astfel crampele (carminativ).El diminueaza secretia lactata si o poate chiar opri daca pe sani se aplica frunze de patrunjel strivite. reumatism. dezinfectant. afectiuni renale sau ale vezicii urinare. boli ale sangelui. ALOE. Patrunjelul contine substanta numita apiol care stimuleaza contraciile uterine. In tulburari digestive ceaiul de fenicul aduce o linistire a spasmelor stomacului si intestinelor. antitumoral. In acelasi timp feniculul absoarbe gazele ce se formeazain stomacul sugarilor. Fructele sunt bogate in ulei volatil. ea asigura combaterea numeroaselor probleme de sanatate si este capabila sa vindece si sa amelioreze multe boli si anomalii. regenereaza vilozitatile intestinale si detoxifica organismul. detoxifica. astenie. CAPITOLUL II . Fructele au si o actiune calmanta asupra spasmelor muschilor bronhici.Totodata usureaza expectoratia in tusea bronsitica. convalescenta. calmand durerile si restabilind apetitul (pofta de mancare). Aloe vera Aloe Vera accelereaza si normalizeaza metabolismul. Singur sau in sociatie cu chimionul se recomanda malelor care alapteaza. Feniculul are proprietatea de a stimula secretia laptelui (galactogog) si de a mari diureza.In scopuri medicinale. stari infectioase. boli de uzura. anemie.Traversand organismul. atonie a vezicii biliare. dureri articulare (in special cele din timpul menopauzei). ulei gras si zaharuri care-i dau gustul dulceag. colicistita). Aloe Vera hraneste. Feniculul intra in compositia ceaiului pectoral. feniculul se foloseste sub forma de bai in tratamentul unor boli de piele. alergii.Fiind placut la gust se recomanda mai ales la copii. afectiuni hepatice (hepatita. Petroselinum crispum Patrunjelul ajuta in toate starile cu imunitate slabita. placut mirositor. antiinflamator si poate chiar stimula regenerarea celulara. avand actiune antiseptica. Prin efectele benefice. normalizeaza tractul digestiv si favorizeaza absorbtia alimentelor.Fructus Foeniculi. a celui contra colicilor si a pulberei laxativ-purgative. Extern. Curele cu patrunjel sunt contraindicate femeilor insarcinate si celor care alapteaza. menstre dureroase. guta. In plus. ciroza. linistind tusea convulsiva si astmatica. in inflamatiile gatului si bai de ochi. planta are efect antiseptic. ciclu menstual neregulat. In aceste cazuri se poate consuma totusi patrunjel dar in cantitati normale ( adaugat in salate. de la aceasta planta se folosesc fructele . Acelasi efect are si asupra adultilor care se simt balonati dupa masa. oboseala.

frunzele i fructele de p trunjel). necunoa terii concrete a organelor vegetale folosite. Clematisalpina. dar mai ales datorit nepreciz rii denumirilor tiin ifice ale speciilor. în unele cazuri. Astfel. efectul terapeutic.2. Examen microscopic Produsul Äceai antitumoral´ se prezint sub forma unui amestec de produse vegetale concissum. Clematisrecta sau Clematisvitalba. Totodat . busuiocul de câmp poate fi Prunellavulgaris sau Galinsoagaparviflora).1.Studiul farmacognostic al ceaiului antitumoral 2. mecanismele de ac iune.1. fapt care a condus la ambiguitate. r d cina. de la aceea i specie se pot folosi organe vegetale diferite (exemple: r d cina i partea aerian de rostopasc . conform literaturii de specialitate. În urma examenelor macroscopic si microscopic a fost stabilit identitatea a 14 produse vegetale (tabelul I). forma i modul de administrare. Examen macroscopic 2. Macroscopie: Microscopie: Papile si epiderma cu cuticule grauncioare polen stomate si peri tectori Tabelul I. Determinarea identitatii 2.1. aceea i denumire popular corespunde cu mai multe denumiri tiin ifice (exemple: Än praznic´ reprezint denumirea popular a speciilor Chrysanthemumcorymbosum. Produse vegetale identificate în Äceaiul antitumoral´ . Este condi ionat în pungi de hârtie (30 g) i apoi în cutie de carton.1.Ambalajul secundar prezint men iuni privind compozi ia calitativ (tabelul I). Nu au putut fi identificate toate componentele acestui amestec datorit num rului mare de specii listate (24).

crt. Componentele produsului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 n praznic busuioc-de-câmp busuiocul-cerbilor sânzian c tin t t neas rostopasc nuc talpa-gâ tii podbal porumb morcov-de-câmp g lbenele urzic -moart urzic -vie lichen plop turi coada.oricelului mu e el coriandru fenicul p trunjel aloe Produs vegetal identificat Symphyti radix Chelidonii herba Juglandis folium Leonuri herba Farfarae folium Zea mays Calendulae flores Lamii herba Urticae folium Lichen islandicus Agrimoniae herba Millefolii flores Chamomillae flores Coriandri fructus Foeniculi fructus - 2.3.1.Nr. Analiza chimica calitativa a solutiei extractive apoase .

2. sau contin principia active cu character toxic. Factorul de imbibare se determina prin diferenta intre volumul final si volumul initial. Se pune in contact produsul vegetal maruntit cu un volum corespunzator de apa. probabil datorit cantit ilor mici. sau produsul vegetal respective. am determinat ca este pur.5 mg acizi polifenolici/100 mL Äinfuzie´ (exprimare în acid clorogenic). Dozarea flavonelor . Factorul de imbibare al Ceaiului antitumoral este 8. impuritatile fiind sub 0.10. Con ine flavonozide.Extractul apos ob inut din ceaiul antitumoral conform indica iilor produc torului este o solu ie de culoare galben-brun .739 mg flavonozide/100 mL Äinfuzie´ (exprimare în rutozid ) i 10. cu miros pl cut aromat i gust slab amar. taninuri catehice. apoi se citeste volumul. Determinarea impuritatilor se face conform regulilor impuse de farmacopee sau alte norme interne. Nu s-au identificat alcaloizi i constituen i volatili. Consider m c aceste procente sc zute nu pot justifica în totalitate o ac iune citotoxic . Se urmareste separarea si identificarea impuritatilor: atat cele apartinand aceleiasi specii cum ar fi produsele vegetale care nu contin principia active.Dozarea principiilor active Determinarea factorului de imbibare Factorul de imbibare reprezinta volumul ocupat de 1g produs vegetal si mucilagiul aderent dupa imbibarea cu apa.3. 2. fragmente de nisip. 2. S-a determinat un con inut de 0. se lasa in repaos timp de 4 ore. pamant.Determinarea puritatii Determinarea puritatii este o etapa importanta in stabilirea calitatii preparatului fitoterapeutic. Nu dispunem de date privind eventualele studii preclinice i clinice prin care produc torul sus ine eficacitatea terapeutic a formulei. acizi polifenolici. insecte.719 . Mod de lucru: In FR X se precizeaza un repaos de 4 ore si folosirea cilindrilor gradate de 25 ml.1 . mucilagii. dar alterat sau degradat.0. De asemenea se cerceteaza daca produsele vegetale care intra in component Ceaiului antitumoral au si impuritati exogene cum ar fi: parti din alte specii.1%. In urma analizarii a 10 g de produs vegetal prelevat de la Ceaiul antitumoral produs de Hypericum Impex(30g).

3919g Ep=0. se lasa in repaus aproximativ 15 minute si se filtreaza in balon cotat de 100 mL si se completeaza la volum cu apa -se ia o proba de 1 mL solutie extractiva in balon cotat de 10 mL -se adauga 0.Tehnica de lucru: -1 g produs vegetal se extrage cu 100g apa sub forma de infuzie.6 mL sol AlCl3 2.106746 mg% flavone exprimate in rotozide . Cp=ag/1000 Rezultate: a=1.263 Et=0.5% si se completeaza cu apa la 10 mL -in paralel se realizeaza si o proba martor: 1mL sol extractiva se aduce in balon cotat de 10 mL si se completeaza cu apa -se lasa in repaos 30 min si apoi se citesc extinctiile la spectrofotometru la 427 nm.137 C%=0.

CAPITOLUL III .

impreuna cu principiile active din ele (demonstrate prin reactiile chimice corespunzatoare).Corelatii intre principii active si actiunea ceaiului antitumoral Ceaiul reuneste plante folosite traditional. Componentele ceaiului au actiuni terapeutice caracteristice. CAPITOLUL IV Concluzii . prezente in Ceaiul antitumoral alcatuiesc o combinatie perfecta cu efecte terapeutice asupra tumorilor. de a ajuta la inhibarea diviziunii celulelor cancerigene. tanin catehic. saponozide) si actiunea terapeutica a ceaiului. Toate aceste plante.-uri. depurarea organismului de reziduri care raman in urma administrarii citostaticelor si in acelasi timp potentarea efectului medicamentelor de sinteza. O.D.P. proprietatea de a inhiba carciogeneza prin stimularea unei enzime. Determinarea calitativa si cantitativa. precum si stabilirea puritatii ceaiului ajuta la exemplificarea corelatiilor intre pnricipiile active identificate (substante cu caracter reducator. foloseste ca adjuvant in tratamentul preventiv si curativ al bolilor canceroase prin stimularea imunitatii organismului (cresterea fagocitozei). oze. asociate si dozate optim. mucilagii.

Nu se justific num rul mare de componente. Au fost identificate principii active care pot justifica o eventual ac iune citotoxic . Bibliografie . Studiile fitochimice efectuate nu sus in în totalitate recomand rile produc torului. dar procentul lor în Äinfuzia´ preparat conform indica iilor produc torului este relativ mic. în limba latin ).Analiza farmacognostic efectuat asupra Äceaiului antitumoral´ a permis identificarea unora din produsele vegetale care alc tuiesc acest amestec. Consider m c atât denumirea acestui produs cât i indica iile terapeutice ar trebui revizuite. Se impune precizarea complet i corect a produselor vegetale selectate (denumire binar .

335. xxx ± European Pharmacopoeia 5. 1998. 1051-1055.F. Council of Europe. Jork H. Universitar ÄCarol Davila´. p. Ed.Farmacognozie Baze practice vol I. p. xxx .E. 2006. U.1. Bucure ti.. Du u L. p.L. 2005 5.. vol. Medical . Bazele farmacologice ale practicii medicale. 2005... 1137-1190 2. Gîrd C. . Tez de doctorat. Popescu M. 217. 2000.Thin-Layer Chromatography Reagents and Detection Methods vol. . Ancuceanu R. Du u L. Ed. 1a.0. Medical . 2006 6. Bucure ti. Funk W. Ed.Farmacopeea Român edi ia a X-a.. Bucure ti. Pavel M. Wimmer H. Stroescu V. 1990.M. Universitar ÄCarol Davila´. Pavel M.E. Dobrescu D. I. Ed.. Ed. Popescu M. în scopul preciz rii speciei cu cel mai mare poten ial citostatic.... 20-34 4.Farmacognozie Baze practice vol II. 177-183 3. 1989.E. 1027 8. Corela ii între metabolismul unor specii de Cuscuta indigene i metabolismul gazdelor lor. Farmacoterapie practic . Gîrd C.V. edi ia a VI-a. Weinheim Germany.L.E. 277-283 . Medical . 1064 7. . Strasbourg..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful