UNESCO -, ~~~_'~':~_ secolul XXI

:.' a;: in interiorul unei lnchiso ri aprnape e--e: cinchise, rornanii deceniului IX al acestui ::e:::, si-au ales ca tel suprem, tireste, supra.e:~-ea. Care nu putea ofi aslqurata de individul s - gi-r de 0 familie, trebuia mai mult dedit atat, 2. • eote ale societatii au intrat In autoorganizare: -e irnpartearn putinul pe care il aveam, rnai 3. es in intormatie, ne impartaseam unu! altuia uasiunile. visele - libertatea nu putea fi gas ita jecat in intenorul craniului tiecaruia dintre noi: asa au aparut. in Romania anilor80. cenacturile de Science Fiction, peste 0 suta. socielate civila preqatind viitorul, structura din care, dupa revolutia din decembrie 1989. sau ales 'ideri naturali, jurnatisti de prestigiu, politicieni de perspectiva. oameni pe care. din instinct, societatea li preqatise pentru 0 viitoare schimbare.

AI doilea exemplu. la scara planetei: toarte respectatii scouts, cercetasii pe care un vizionar din . secolul trecut l-a proiectat pentru nevoile de ascciativitate ale cetateanului terestru din acest secol.

Sau, "Greenpeace" :;;i cornunitatea internationala a .verzilor', cei care destasoara 0 lupta fara frontiere. pent. U ca Terra sa rafT'~H1,l nu numai Edenul copilarie) ornului ;,1 gradlna - paradis in car-e vor trai 'Ulm:J~?ii ncstri

~iinchei cu un all exernplu din lara mea, 0 asociatie de urrnarit meteo riti, tineri uruti de pasiunea de a privi cerul; stablliti, anut trecut, lntr-o tabara In aer liber, pe vartul urnu rnunte, 200 de tineri rornani au asteptat cu Intriqurare. trur-o anume noapte de august, la 0 anurnita ora a noptii. 0 anuntata ploaie de stele :;;i chlar daca la rnomentul culrninant cerul l-a rasplatit doar cu 0 ploaie cu galeata, .vanatorii de meteoriti" n-au piecat cu inirn» zdrobita, s-au CUIlOS cut Intre ei, s-au slrntit bine, si-aulmpartasit idealurile, si-au pus la cale alte ispravi astro. nomice rninunate

Elementul cornun care ~:e po ate citi in aceste exernple este: asociativitatea. Am s-o rnai desenez odata, tolosind dralogul Micului Print .cu Vulpea: "apprivoise-moi", II roaqa Vuipea .Ou'este - ee que c'est apprivoiser?" intreaba

E.T. (Micul Prin], va arnintiti, venea din atara Parnantului -- n.a.) "C'es! une chose trop oubliee",' ofteaza Vulpea: "Ca veut dire: creer des liens ... ".

Anticipajia

e f'C(1):!Li'AlL

~

.. Nu, dragi prieteni de pe tot Parnantul, asociativitatea nu este un lucru uitat, dlrnpotriva: scapat de grija asiqurarii supraviejuiril, cetateanul simplu lntloreste, sub ochii nostri, transIorrnandu-se in Homo sapiens superior, stapan si prieten al planetei sale. Dar, singur, singurel nu poate sa ajunqa la a-si stapanl propria-i - irnensa .- persoana. Are nevoie de 0 mana 'intinsa de un Irate, de un prieten, de un vecin, de zeci, sute, mii, chiar milioane de concetateni planetari. Asociativitatea se atla aici, deci, In genele si cromozomii ADN-ului speciei :;;i este adevaratul motor prin care individul :;;i coleetivitatea ajunq la acea dorlta sinergie descatusatoare de energii individuale si capabila de a impune 0 autoorganizare dinarnica si perpetua a societatu Un fluviu urias, miscator, compus din brats, curenti, vartejuri, ochiuri de apa alcatuite din stropi de ratiune - asa se prezinta societatea Terrei in aceste momente de starstt de istorie .

De starslt dar :;;i de inceput de istorie - pentru ca noi traim acum, probabil, cele mai irnportante momente din viata planetei noastre.

Caci ne atlarn la sapte ani de la caderea ZirJului Berlinului- :;;i mii de .alte .ziduri ale Berlinului'' cad de atunci, eu zgomot, in sufletele celor 5,6 miliarde de locuitori ai Parnantului. Planeta este in fierbere rationala iar un principiu al fizicii nurnit principiul vaselor comunicante, aplicabil si in societate, ne face sa credem ca, purtate de valurile ~i curentii rapizi ai ratiunii, talazuiesc spre to ate meridianele :;;i paralelele: mformatia, apficatii!e descoperirilor stiintitice :;;i tehnice, sco ala :;;i cuno asterea, in general, respectul pentru aproapele tau, dernocratia (acum de tip reprezentativ dar pe care extraorciir:; 'ra explozie a rnijloacelor informatice 0 vor transforma, toarte, foarte curand, In dernocratie direct participativa) .

In sens invers ranflueaza: traditllle, cuceririle locale in cunoastere particularul, diversitatea. eres,te mobilitatea, odata cu aparitla noilor generalii de aeronave, TGv-uri, ~i a re\elei de autostrazi care deschid, la maximum, orizonturile.

Cres.te speranta de viala - deci posibilitatea ca tiecare fiinia rationala sa-si poata folosi mai indelung, pe parcursul unei vieli, propria rajiune

Tcata aceasta adevarata revolu]ie impune nevoia unei reorqanizari administrative planetare,

Am ajuns noi, specia Sapiens, departe .- 9i trebuie acum sa facem un scurt popas, pentru a scruta orizontul,

lnstitut!i stravechi - $coaia, Justi\ia, Biserica, Statui - trebuie sa se transforme din temelii, poate sub conducerea unui viitor guvern planetar - care rnsa trebuie sa lucreze altfel decat 0 fac acum guvernele existente.

Cum? .

Probabil asa cum lucreaza UNESCO, ministerul de educatie, cultura ~i ~tiin\a al Pamantului

Un minister care a renuntat la clasica puamida adrninlstrativa pentru a merge pe strazlle satului planetar, pentru a strange mana tiecarui cetatean planetar, pentru a-l saluta a-t lntreba, a-i prelua ideile, a-i oferi.

A-i oferi ce?

Roadele minlii ~i inimii fiecarul cetatean al planetei ~i posibilitatea de a-si dezvolta, fiecare, propria-i faptura, Penlru a-i cferi 0 civilizatie a tolerantei, a 1nlelcgerii,inlelepclullii. 0 lume in care el sa se bucure de sinqura !?i irepetabila lui viata. 0 societate care sa-s: pazeasca cu strasnicle viitorui.

Cum?

Durnneavoastra ~tit.i mai bine Un guvern, fie §i al Terrei nu po ate da raspunsuri globale. Dar durnneavoastra, asociatii, organizalii, tun datlf, adunand in randuri atatea .trestf qanditoare" puteti da, fiecare, raspunsuri partiale.

Un grup de tineri ingjneri, arhltecti, paisagi§ti se poate organiza pentru a perm 0 bataiie pentru proiecte planetare: un pod pe s te Gibraltar, 0 societate transoceanica de transport marla cu zepelinuri, iriqarea unui mare desert, instalarea unui satelit energetic deasupra Tarii de Foe -", iata proiecte care pot starni tantezia, galvaniza interes e, amenaja

. spatii - viitoare - pe care In mod obfiqatorlu 'lor creste pacea sl lntelegerea, ca Iructe ale progresului.

Orqanizati - mal bine zis: dezorqanlza]i -In grupe risipite pe tot uscatul ;;i pe toate apele,

2

ecoloqisti de toate naliile :;;i categoriile vor pune la cale - 0 fac deja - ... sabotarea industriilor iresponsabi!e, pentru ca, citez: .rnereu mai mull polueaza vatorile ... ". 0 Carta a Mediului 1nconjurator, un campionat mondial al iniliativelor ecologice - pot Ii actiuni prin care ONG-urile patrund In subtila adrnlnistratie a .rnirusterului" UNESCO.

La fe!, un concurs mondial pentru cele mai reusite jocuri :;;i juc"irii antirazboinlce ar putea f pus la cale de catre Organizalia Mondlala a Scouts· liar si rncurajat de UNESCO _. ar fi 0 incununare a batalie: victorioase pe care ONU §i UNESCO au dat-e pentru pacea - viitoare - a Parnantului.

$coala -- nu numai In curtea scolii !?i a universitapi ci In vani forrne. cuprinzand tabere de vacanja active, cursuri de formare, reciclare ~i reconversii prin radio ~i teieviziune (de ce nu Radloscoala planetara UNESCO? Telescoala planetara UNESCO?) pe care eu Ie vad puse in miscare de grupuri dinamice de pe to ate contrnentore, capabile sa impuna individului Sapiens din secolul a! XXI-lea conceptul educatie! p errnanenta, ai dinamisrnului perpetuu S;i alinoirti continue Ei tiecarut individ i~eta\ean planetar, a societatl. In ansarnblu,

"Medici fara frontiere", multipticati In sute de ONG-uri, pazind sanatatea rnondiala, rnai ales prin educatie: born non smoker poate deveni 0 miscare care sa ouca 121 transtorrnarea plantei de tutun intr-o specie pe cale de disparitle: ,Sanfitate prin spurt" este o orqaniza]ie, dar ocate Ii un generic p entru activitatl ale UNESCO ~I ONG,urilor, inevitabtl incununats de succes

Mobilitate: Connaitre Ie rnonde et l'aimer nu este treaba quvernelor, ci a tinerilor care nu incap ln propriul lor spatiu: 3 Ie deschide larg u~ile tuturor orizonturilor pianetare este 0 batalie pe care trebuie sa 0 ducem noi, eei interesat: de eaeveretut metabolism al planetei. Mai

" ales ca accasta tebutoesi; cornoara care este timpul nostru liber - In cre:;;tere- trebuie valoriticata pentru a ne muliumi vielile dar !?i pentru a lnvata, mai mutt. pentru a ne pregall pentru viata.

$i inca: .Cluburi 2020", pentru adolescenti, unde cei rnai expiozivi mernbri a: speciei umane sa-s: poata proiecta viitorurile. organizaf tntr-o adevarata rniscare mondiala a visatorilor liberl; intocluburi pe INTERNET §i pe alte rete Ie 'in care bilii vagabonzi Ii leaga pe oarneni: ace ste infoONG-uri pot conduce birouri (info, tireste) ale tortei de munca, tunc-

-====

.- Anticipatia

lonand tara frontiere: ar fi un amestec al insi-

· d.csu'ci .. minister" UNESCO In treburile "ministei~,0; rnuncii de pe Terra" (care intr-o zi va tree -' .r.ventat, Orqanizatia Mondiala a Muncii "e~"and pasul cu rapida transformare a socie:2.:;,) amestec obligatoriu, caci pe cerul secoul:';1 viitor va fi scris eu litere de foe amenin[a torul cuvant: soma]: nuelee de luptatori :;;i

pro.ectanji ai destabilizani biroeratice, si implicit administrative - ONG-urile 19i pot asuma, In fieeare veriga :;;i palier de sistem, in fiecare lara sarcina fluidizarii metabolismului guvernant actual, venind cu idei noi, tehnologii noi; cluburi de inventatori 9i inovatori care sa grabeasea irnplernentarea noului, care sa irnpuna 0 pclitlca a dinamicii Inoirii :;;i care sa puna la lndemana tuturor .produse" mereu proaspete ale cautatorilor de nou (un singur exemplu, Ii reiau, de fapt, 11 propun, in cautare de ONG-uri cu care sa colaborez: tare i-ar sta bine "ministerului" UNESCO daca ar sprijini 0 campania de .recoltare" a invenjiilor 91 inovatiilor tradi[ionale, de pe tot cuprinsul Parnantului - veIl

· vedea ca lntelepclunea populara este capabila de rezolvari simple :;;1 geniale, care pot fi user rasnandite prin mass media - ea, de pilda, .rnedicamentul compus printr-un doza] homeopatic din sare ~i zahar contra diareei, inventat pe undeva, prin india; barajele de lut §i paie din Pakistan: pornpa eu dopldri cu mare randament pentru tantant, din Romania, vopselurile natu-

rale arabesti etc. etc.), .

Este enorm de lucru pentru societatea clvila UNESCO, pentru ONG-urile purtand stindardul .ministerului Educatiai, Culturii §i Stiin]e!" Republicii Terra.

o Universitate deschisa, destasurata anul trecut In Romania, eu13 rnanltestari diferite la care au participat 7000 de tineri ai Republicii Terra de astazi s-a incheiat eu Congresul Mondial al Feoerattet Mondial a Ctuburilor UNESCO §i cu, fireste, 0 masa rotunda privind -- ce altceva? - vtitorul. Concluziile finale converg spre o traza cornuna, slntetizand aspiratiile prezente pentru 0 zl de maine acceslbila tuturor: ne tre-

· buie pace (intre natruni, Intre grupuri, Intra oameni), respect (de sine. fala de aproapele tau), eduoatle (pentru a Invata sa devenim), clvtuzatle (ell asptratia omului de a tra: In armonie cu natura, In contact fizic :;;i de convie!uire cu alii oameni, pentru a descoperi §i tmpartasi cultura lntr-un demers progresist); :;;i nu: razbol, dispret, barbarle, ignoranla (razboi - dad vorn continua, noi, societatea urnana, sa inarrnarn lari!e eele rnai vulnerabile, eele carora

AnticipaJio

Ie este sete de apa §i de cunoastere: dispretul fata de cultura :;;i tradiptte seculare, reprezentate de mincritatl: barbarie - unde eonfortul unora se bazeaza pe viata altora; ignoranla - care face ca dorninatla celor puternici sa se bazeze pe menjinerea unui mare nurnar de oameni "In necunoasterea trecutului dar mai ales a prezentului).

Doamnelor :;;i domnilor, consldera]l ca acesta a fost un exercitiu de Science-Fiction aplicat.

Pe care am slrntit nevoia sa-l fac impreuna cu durnneavoastra pentru ca:

-- avem, toti, 0 adevarata foame de vise, de spectacol pentru minlile :;;i sufletele noastre;

- este, in lume, 0 devastatoare nevoie de lrnaqinatle;

- pentru ca ne dorirn, toli eolaboratorii .mlnisterului" UNESCO, 0 lume verde pe un eer albastru (prietenul meu, Arthur Gillette a vrut, canova. sa ma coreeteze: " ... sub un cer albastru": eu am insistat: .pe un eel' albastru" - cacl asa sper ca 0 vor vedea, de sus de tot, In a! XXI-lea secol, cosmonautii §i extraterestrll):

- pentru ea fiii ~i fiicele noastre, spionii viitorului, vor sa alba in fala ferestre prin care sa priveasca catre ziua de maine :;;i pe eare sa Ie deschida pentru a-sl eonstrui autcstrazile. soselele, drumurile de tara sau simplele poteci catre viitorurile pe eare §i Ie vor alege ~i de care trebuie sa-l ajutarn sa S8 lndraqosteasca:

- pentru ca noi, astazi, aiei, cei mal inteligenii, eei mal blanz: :;;i buni la suflet, cei mal frurnosi, noi, societatea civilB. UNESCO suntem eapabiii sa preqatirn soeietatea civila terestra, adevaratul guvern al Terrei de maine, cel care urrneaza sa ia marile deeizii ale omenirii.

Chinezii spun: .Catatorta cea mai importanta lncepe eu un singur pas".

Aeesta.

Din viitor, cu dragoste, Alexandru Mironov

.,/ Conteririt« susjinutii la 4 XI 1996 la sediul UNESCO, Paris, cu ocezis 7nta.lnirii Federetie! Mondiale a Cluburilor UNESCO

3

VOICU BUGARIU

AUTORi ROMAN i (III)

entru unii comentatori, Danu] Ungureanu (n. 1958) este setul qeneratiei sale literare sau, In orice caz, autorul eel mai talentat, In

favoarea unor aflrrnatii de acest tip exista argumente. Primul ar fi complexitatea iesita din comun a textelor. Cum se stie, atunci cand

- folosesc rnodalitati si motive SF, autorf romani recurg de regula la rezolvari narative si scrilturi relativ simple. Aceasta obrsnulnte are cauze obiective, dar se nutreste §i din climatul permisiv al rnlscarii SF de la noi, AI doilea argument este talentul literar evident, nu tocmai raspandit printre autorii de gen. In fine, ar fi de invocat stlinta si instinctul de scriitor, de asemenea nu neaparat exprimate In textele ce tolo s e sc modalita]t §i motive SF.

Volumul de debut al lui Danu] Ungureanu (Marylin Monroe pe a cutbe incnise. Societatea "ADEV ARUL" SA, 1993) contine dovezi In sprijinul celor de mai sus Povestirile pot fi valorizate In feluri diverse, dar nici una dintre ele nu se afla la nivelul exercltiului literar §i nu cere nefericita condescenta sefista fala de textele modeste, dar salutare ca acte de lnreqlstrare in rnlscarea SF. Frapeaza scri.tura bogata, chiar luxurianta, evidenta mai ales In povestirile unde este lrnaqlnata rnaterialitatea unor lumi crepus-

. culare. In mod special impresionante, din acest

4

punct de vedere, sunt ultimele trei tsxte ale volumului: Soare sub tlense, Prin pulberea de aripi §i Din nou acasa Descrierile rninutioase ale unor medii apocaliptice sunt covarsitoare, in ciuda unor accente cornice Om nou acasa este o plesa de virtuozitate. in ea. Danut Unqureanu se dovedeste a fi un adsvarat poet al putridului, iar .scriitura sa atinge incandescenta. Deserierea minutloasa a unui Parnant devenlt groapa de gunoi a Galaxiei este exceptionala. Realizand-o, autorul qasoste tonailtatea eea mai personata: "Gunoaiele, dezolante prin lntlnderea lor, starseau prin a fi toate ia tel, Acolo se naruiau lncet, In ele insele,lncet, ca ceturi de frunze moarte. Impresia era puternica mai ales In orele tara vant, cand aburul venit dinspre ocean S8 prelunqea acurnulandu-se lntre cocoasele de rnoloz Ceea ce putuse sa arda arsese demult, mocnit, din cauza lipsei de ozigen. Ceea ce nu rezistase apei se dizolvase ori ruqinise lent. pana ce se transformase In pulbere Dar rarnaneau miliardele, obiectele a carer agonie masura secolele. [ ... J La lnceput vazusera capsulele de acceleratle, folia de bismut, baltcacels de mercer. Vazusera forrnele de sticla vanadica :;;i resturile rez ervoarelor antisoc :;;i ccnteinere imbuc:1ta\ite de toate tipurile ori rnarimile posibile. Scuturasera puful papadiilor de azbest rasa rite in rnanunchluri compacte de sub carcasele lnnegrite de focurile spatiului. Cristalele memoriilor risipite pareau nestemate, supratetole etansarilor, cate nu corooasera, scanteiau ca aurul §i argintul."

Anticipo/io

'L este vorba de calofilie, cum ar putea aprec.a un aiergic la frumos (nu §i la sublim), ci de zcorul liber al unei scriituri artiste.

Scriitura bogata ~i irnaqinatia debordanta apar ;;i ln alte povestiri. In clipa cand paraseste jomeniul unde exceleaza (construirea poetica a unor lumi degradate), lnsa, Danu] Ungureanu nu mai are slquranja unui maestru. Cano trarnele se cornplica dincolo de anumite limite, apare impresia ca autorul nu s-a oprit la timp sau a mizat prea mull pe ambiguitate, riscand mco erenta. Un exemplu este Ceara, unde vechiul motiv al .Jrurnoasei lara corp" este asociat cu acela, tipic SF, al lumilor paralele. Imaginile unui oras unde drumurile oamenilor se Tntretaie cu ale unor umanoizi de ceata sun! absolut memorabile. Spre regret, recile cornpllcatii epice las a impresia de lucru adauqat, parazitand simbolul poetic. Lucruri asernanatoare se pot spune ~i despre povestirea titulara, un text de alttel bine scris ;;i foarte ingenios conceput.

Romanul A§teptand in Ghermana (Nemira, '93) contirrna disponibilitatile din povestiri. De aceasta data, autorul concretizeaza un proiect mult mai arnbitios. Nu este vorba dear despre nurnarul de pagini. Cornp licatiile epice sun! mult mai mari. Danu] Ungureanu pune Tn rniscare personaje numeroase ~i construieste cu miqala un mediu material stutos. Healizarea lui este cu totul altceva decat un roman "sup! din unghii", adica un text tusarit la repezeala, prin Tmbinarea unor locuri cornurie. l.urnea de cosrnar a unui viitor, cane oamenii vor Ii laculi In eprubeta, drogurile vor relativiza realitatea, iar unii vor obtine nemurirea, este rninutios lnfiintata, autorul dovedind aptitudini de prozator realist. Pe buna dreptate, un cornentator al romanului a constatat ca Asteptend in Ghermana este un text ce pare a deschide 0 posibila serie: .Cartea se preteaza lnsa la serlallzare. Pentru autor, riscul ar fi ca unei aserne-

. nea tendin]e comode sa i se dea ~i curs." (Mircea Oprita, In Anticipetie romeneescs. Un capitol de istorie titerers, Editura Dacia, ClujNepoca, 1994, p. 317) Daca prima parte a afirmallei lui Mircea Oprita este corscta, a doua poale fi discutata Aceasta fiindca decorul imaginat de Danu] Ungureanu este toarte bogat si, In mod evident, ar putea Jmplica, ba chiar ar pretinde, niste continuari, In mod normal, cu premizele materiale de care dispune, A$teptend in Ghermana ar Ii putut "suporta" patru sau chiar cinci sute de pagini. A!?a stand .ucrurile, una sau mai multe continuari n-ar Ii

Anficipafia

deloc semne de comoditate, ci cons ecin]e Iiresti ale unui remarcabil act de Tnfiinlare literara. Ar fi de dorit ca autorul sa Ie produca.

Exceptand ultimul capitol, romanul este scris la persoana Intai, naratorul fiind unul ~i acelasi cu un politist mutant, lnzestrat de ereatorii lui cu darul nemuririi. Conflictul nu este original. Genetiah Yablonski, politlstul, este cavalerul justitiar intrat In diverqenta cu superiorii sai ~i cu unii dintre puternicii zilei, EI face tala unei lnfruntari de tipul unul lmpotriva tuturor ~i lzbandssts. Aventurile sale sunt realmente pasionante ~i bine conduse.

Autorul preia cat eva ticuri ale prozei americane recente. Naratorul ~i celelalte personaje ale sale vorbesc 1n argoul bortasilor de la noi. Vorbele lor sun! cat mai agresive cu putinta. Cele rnai multe durlta]: de limbaj Ii apartin lui Yablonsky. Aceasta exprirna, folosindu-Ie, un amestec de greala exlstentialista ~i sictir postmodernist. EI spune "sa bag ceva ln mine" In loc de "sa rnananc", face cornparatli de tipul .cerul ne supse ca pe un supozitor" ~i qaseste perifraze de felul: "Cineva s-ar putea simji foarte rnulturnlt ca dimineata sa-si Incalte papucii In pieile noastre asternute langa pat." 'Peate ca felul de a vorbi al personajelor a folosit la vanzarca cartii. I se poate reprosa, Ins a, 0 contradic]!e fundarnentala. Cum de vorbesc mutantii dintr-un spatiu fara nici-o leqatura cu Romania ~i dintr-un viitor foarte indepartat exact ca niste bortasi din Bucurestii de azi? Apare 0 contradictie greu de depaslt cand este vorba despre perioade mult indepartate In viitor. Cine parcurge bine lucratul roman al lui Danu] Ungureanu nu poate sa n-o remarce. Este adevarat, nu se vede cum s-ar exprima altfel agresivitatea de limbaj. Cu toate acestea, la lectura se naste ~i persis ita un sentiment de frustrare.

Ca §i ln povestiri, punctul forte al autorului nu sunt dialogurile, desl, dupa cum am aratat, eforturile sale Tn aceasta dlrectie sunt considerabile. Cele mai reusite pagini sunt cele unde naratorul, unul ~i acelasi cu lansatorul unor cruditali de limbaj, se transtorrna, din necesita]i narative, In povestitor. A§teptand in Gtiermens coniine fragmente descriptive deosebit de

5

reusite, Politistul cam limitat se dovedeste a fi un ins cu mult spirit de observatie, ba chiar un

. poet al aqlornerarilor umane. lata un exemplu graitor: In aer stapanea 0 muzica slaba ca un vaier §i oarecum toxica. In fapt, era suma scurgerilor eliberate de 0 suta de maqhernite muzicale §i vocile miilor de zbanghii ce forfoteau printre pereti. [ ... J Erau orele turtisagurilor, tepelor, dlstractillor marunte, zqarleturilor usoare cu suriul, primelor fumuri de «iarba». Orele pipaitulul, tatonarii, 'fntelegerii. Se taceau §i se destaceau cuplurile, qastile. [ ... J lar ceva mai tncolo, noaptea aducea ceasurile afacerilor tabuloase, a (sicl) loviturilor rasunatoare §i, ce sa-t faci, a (sic') bereqatilor taiate. [ ... J Cativa vanatori de recompense, printre care cel putin un fost lUll, l§i cautau viclimele ignorand CLI profesionalism curgerea derutanta a reclamelor luminoase, hologramele obscene. dro qat!i lipili de asfal! ca nlste abtib ilduri. Fetele expunandu-si jartierele Intes ate de rubine sintetice. Herrnatroditf cu ochi oblici tre cand mandri $i singuratici, invallli\i In zarnbete subtiri."

Spre starsttul rornanului, Yablonski da la iveala 0 a treia dimensiune a discursului sau. EI lanseaza niste tirade de politician populisi. atirrnand ca se simte solidar cu cei mulli $i nedreptatiti de elite. In fine, a patra ipostaza a naratorului este eea de am cu slmtut umorului. Oeazional, apare $i ea. [ntrebarea este daca aceste patru .personalitati" nu sunt cumva contradictorii, tacand din personaj 0 aparitie' incapabila sa se structureze suficient. Desigur, 0 critica permisiva n-ar trebui sa exprime asemenea indoieli. Una exiqenta, da. lata de ee, salutand reusita earte a lui Danu] Ungureanu, Ii sugerez autorului sa dea mai mulla atentie arhiteeturii in viitoarele sale romane. Cred, de asemenea, ca ar fi interesanl sa lncerce un roman scris in stil obiectiv. Talentul sau de povestitor ar fi sup us astfel !a proba adevarului.

Quadrat

A aparut primul nurnar al revistei Quadrat. 8enzi desenate. S. F. - Fantastic - Aventura ._

6

Umor. Pubticajia este patronata de Editura QUADR,II.. T. Redactor sef: Cristian l.azarescu. Printre colaboratori: Tudor Popa, cel mai bun ilustrator SF al rnornentulul,

Intr-un editorial semnat de Cristian t.azarescu avem ocazia sa citim: .Tlmpurile se scbirnba: ta lei, emil ~i oamenli. Ce dainuieste, tnsa, e t\VE~HURA. Wa!kman-ul, CD-ROM-ul §i pagerul jaloneaza starsitul de secol. In prag de 2000, Tntre pulsul vizual at MTV, cultura tot rna] copiata la indigo ~I virtualitatea jocurilor pe calculator, banda desenata rarnane cea mai pura forma a aventurii. E tot ce ne mai rarnane pentru a vorbi Intr e noi, pentru a no colora lumea, pentru a sfida necunoscutul ce va sa vina." A§30 Ii. '

Priviti'i S;i ciUta ln csea ce Ii este propriu, revista este excelenta Grafi::::a se situeaza la un nivel Inalt, iar textels au (I salutara lipsa de tesut adipos. in moe special mteresante sunt serialele ce-si plas e a z a actiunlle lntr-o Homanie a viitorului ma: mull sau rnai putin indepartat. Textele respective - in care lrni permit sa vad e courl tarz!i d!': icieii lansate ln Anficipatia - sunt cete mai . atinqatoare" pentru citltorul roman Unii autori cie la noi se silesc sa del/ina nlste american: care scnu dintr-un accident netericit. in rornaneste Rsalizarile lor sunt uneori lrnpreslonante. Cu toate acestea, cititorui roman nu poate sa se schilodeasca interior intr-un asemenea hal heat sa devina un american locuitor In Romania. Exista niste limite ale respective: tendinte de sincronizare. Desnajionalizarea intelectuala nu poate fi dusa pana la capat nici macar de cei st3bilili in alte lari. lata de ce serialul Aranca (scenariu $i desene Tudor Popa, text Cristian t.azarescu) este d~ departo eel rnai bun. eel putin deocamdata. In el atlarn lucruri neotacute. dar intere-: sante. In respectivu! scenario . poporul sovietic" 3 fost sters de pe supratata Pamantului, locul lui fiind luat de niste mutant: extrem de agresivi. Acestia din urrna ataca RegHtlif valaho-Boman. Desi vaduvit de Ardeal, regatul rezista Inca .,navalirii hoardelor barbare din est" Desenele sunt toarte reus ite (0 nota sp sciala pentru lemeile lui Tudor Popa, toate mclusiv cele de pe coperlele Nemirei, dotate cu bordaje respectabiie). Urnorul nu lip seste Aranca are drept mota un proverb bulgar: "Sa nu-ti lei cal arab §i nevasta rornanca."

Anficipa!ia

Desen de Titus Udrea

- Fir-ar dracu' al dracului!

Sigur ca stiu ca esti ARZ! E:;;ti destul de batran ~i de important ca sarneriti asta! Dar esti ~i singurul destul de destept ca sa rezolve totul fara riscuri!

- Pai, asta :;;i fae! chicoti Isaac, manqaindu-si tacticos favorijii carunti - vechiul tic care Ii trada buna dispozitie. Cacl se amuza copios, se delecta privind masca pe care. furia 0 asezase pe chipul Coordonatorului - cute!e adanci de la radacina nasului, cele adunate manunchi in coltul ochilor, purpuriul nesanates al obrajilor, maxilarele crispate .. Crede-rna, setule, e cazul sa te relaxezi. Chiar sa

. te culci pe-o ureche. De Mol - inegalabilul tau zvoner de rang I, care s-a lasat prins in lat ca o cicara prcasta - e mai mult decat preqatlt. E buirnaclt, enervat, incitat, gala sa jure ca totul e putred, gata sa s e agate de cea mai nebuneasca expticatte. lar pusto aica --

Anticipa!ia

acuzata, cu dovezi in regula, de refuz de cooperare si sabotaj - e hiperconditionata ~i preqatita pentru leleportarea in p 11. Tarasenia se va destasura pe schimbul lui Ruy, care 0 s-o materializeze chiar sub nasul lui De Mol. E specialist in treburi de-astea. Le zice .aranjarnente rnatrimoniale" :;;i, cand e rost de unul, face are suplimentare chiar daca nu i-o cer Orqanizatia ~i Coordonatorul. Cat despre Lish, a fost printre cei mai buni la medicina 8. $i e experta in locoportarea 8-T-8!

- Expertal pufni celalalt, In jocurile voastre de laborator, cu roboti, soareci ~i, eventual, caini?

- E vreo deosebire intre un om st-un caine din punct de vedere al principiului portarii, fie ea tele sau loco, T-T, 8-T sau T-8?

- La dracu', rnorrnai Coordcnatorul. Oricurn, nu-i acelasi lucru,

:

:

I :

de ANA VERONICA MIRCEA

7

- Ce? lntreba Isaac, calm, schlrnband mana cu care i~i explora favorith.

- NU-i totuna daca 0 taci tu, care esti de-al noastru, sau dac-o face 0 pustoalca oarecare, care ...

- Care are tot interesul sa joace cum Ii cantarn. $i nu-i 0 pustoalca oarecare. Toemai a absolvit cu brio Academia de Medicina Cornpleta. IIi spun ca ea ~i Ruy vor face tre aba buna, $i e coreet sa fie treaba lor, pentru ca am aranjat ca ea' sa fie direct interesata, iar el e inca ARM. Nu-i un batran ARZ ca mine, ca sa se retraqa intr-un Sanatoriu de Regenerare Neuro-Psi. ° sa-rni priasca tratamentul, sun! sigur. La fel de sigur ca de actul asta - ia uite-I, are parata 18nga

. parafa - dragala~ul asta de act care-mi garanteaza pensia maxima dupa externare!

xxx

Lish inca nu terminase de inspectat cabinetul, cand auzi clip-elap-ul vatu it izvorand de pretutindeni. Privi usa. Se albastrea incet, p arca absorbind culoarea din canaturi - semn sigur ca, de partea cealalta, primul pacient a~tepta sa i se perrnita accesul. .

- Liber! cornanda cu voce pe care ar fi dorit-o impersonala ~i terma, dar care tremura suparator, ca lntotdeauna cane era ernotionata.

Oricum, era vocea ei, ~i usa tocmai fusese proqrarnata sa i se supuna; glisa brusc, ca . supra de peretele de deasupra, ~i rocazu imediat ce barbatul pa~i inauntru.

Era tanar ~i bine clad it. Ei, nu era chiar ceea ce Lish In lelegea prin .barbatul fatal", dar faptul ca arata cum arata nu avea darul sa-l spulbere tracul Ar fi preferat ca primul pacient din cariera ei sa fi fost rnacar un mosneaq, daca nu 0 femeie.

- la te uita: exclarna el in loc de salut, cu glas pe care

8

Lish 11 percepu ca pe un sunet din alta lume. Am scapat de ursuzul vraci Hubo: Noroc pentru noi ~i ghinion pentru tine! Ce dracu' cauti In iadul asta.fetito?

II privi taios, sirntind cum Ii ard obrajii ~i sperand prosteste ca, de, data asta, nu se lnrosise. Ii zarnbea tara raulate," oarecurn amuzat. $i parea la locu: lui acolo, in raja u~ii, lntre euler :;;i iotoliu, ca ~i cum ar fi fost zuqravlt, alaturi de ele, pe fundalul unui decor demodal. Totusi, putea sri se miste, pentru ca se aseza - neinvitat -- pe fotoliu.

- Sunt Lish Harb, pronunta ea raspicat, dar nu atat de rece cum ar fi doril. Dr. Harb pentru dumneata, domnule ...

P-Alf, cornpleta el prompt. Asa sunt inreqistrat aiei. Nu-mi amintese alt nume. Nu-mi amintesc nici ce taceam lnainte de a ma ... materializa in valea asia. Dar lmi amintesc o rnultlrne de chestii despre ... lume si viata. Ranji, masurando eu obraznicie. Stiu, de exemplu, ee trebuie sa taca un barb ats i 0 femeie ca sa se sirnta bine impreuna. Doar ca n-am mai tacut-o de mult cu 0 femeie sanatoasa - vreau sa spun, niei nu stiu daca inainte de a rna pomeni aici am facut-o vreodata.

- IIi place sa sochezi. nu-l asa? intreba ea, evitand sa-l prlveasca.

Intre timp torrnaso indieativul lui pe claviatura fisierului, 9i acum ecranul tocmai se umpluse cu litere rnarunte:

"P-ALF == anul IV de internare == sanatate p ertecta = pragramat pentru cantrolul de rutina."

- Imi plac femeile frumoase. $i tinere ... ca ... durnneavoastra, dr. Harb Pe-aici vezi rar asa ceva, poate v-a

povesti! batranul Rubo. .

- Doctorul Isaac Ruboviei mi-a fost instructor, nu partener de sueta, replica Lish sec, dupa ee ehibzuise, pre] de

catsva secunde. ca nu risca nimic lasandu-ss antrenata In dlscutie. $i nici rnacar nu l-am tntalnit cand l-am preluat tndatori rile.

- $i Rubo? Ce s-a ales de el?

Lish se stradul sa ignore amintirea bartelor prinse din zbor 'in timpul procedurii de anqajare ;;i arunca, detasata:

- Habar n-am. E un subieet care I,U rna intereseaza. in sehimb, adauqa, sirnjinduse destul de stapana pe sine ca sa ridiee ochii spre pacient, rna intereseaza tot ee spui dumneata. E datoria mea de vindecator, ~i stlu sa aseult cu rabdare, Asadar ... ?

- Nimie! se lncrunta barbatul. Lui Rubo i-am vorbit oren sir, am diseeat in Iata lui toate lndoielile ~i temerile mele. Nu m-a ajutat cu nimic, I1U rni-a raspuns niei rnacar la a sinqura intrebare. Nu ered eel tu, dragula Harby, estl mai breazal

Lish surase. Nu i se mai spusese Harby din vremea primului eiclu de scolarlzare. La urma urmei, tipul asta avea hazul lui. Poate asa erau tot! Poate ca se alesese IlU numai eu un post bine platit, ei ~i eu 0 ocupatie interesanta.

- De ce esti asa sigur, Alfy? Pune-rna la lncercarel

- Te-as lneerea lntr-un singur fel, morrnai el, ridicanduse. Porni spre ea zarnbind lntro parte ~i avand in oehi acelasi lica r pe care Lish 11 vazuse destul de des ea sa stie ca lnsearnna dorinja neeontrolata.

,,0, Doamne, sper ca tntradevar nu poate ie9i de acolo!", i~i spuse, inffcranduse, desi stia ca 5e lasa prada unei spaime idioate.

Chiar atunci, P-Alf se oprt, eu trupul lipit de un obstaeol invizibil.

.Ca un personaj care nu poate paras: tabloul", cuqeta lish, recapatand certitudinea ca elnsiquranta, desl () sen-

Anticipa/ia

zatle stranie, un soi de presentiment stupid, continua, vag, sa 0 nelinisteasca,

- E bine ca cel putin nu razi, se consola el, pasind lnapoi. Tlcalosul ala de Rubo era sa lesine hohotind prima, oara cand m-am repezit ca 0 rnusca-n geam. Si, poate ca stii, poate ca scrie acolo, pe ecranul ala la care te holbai adineauri, nici acum nu-s mai destept ca musca, nici acum nu pricep ce se tntampla. l.arnureste-rna tu, dr. Harb. Explica-mil

- Dar e simplu! se precipita ea, amlntindu-si regulamentul de ordine intertoara. E doar protectia acordata Oerotitorilor, cei care vindeca ~i allna ...

- Povestil Mi Ie tot Indruga ~i Rubo! De-aia l-as fi suclt gatul! Nu zic ca n-as fi preferat sa scap lumea de-o [avra din soiul .care-alina", dar alea sunt doar ochi vorbitori, Incrusta]i lntr-un perete ...

.Ctudat", T~i spuse l.lsh, Intriqata. .Fisterul nu rnentloneaza ca e un pensionar-' problema! Ce interese 0 fi avut Rubovici sa treaca peste asta?"

- Oricum, continua el, n-am venit aici sa rna spovedesc. Am fost... poftit pentru un "control de rutina", Asa ca, hai, Harby, deschide cutiuta ferme-

. catal ,

Se protapt langa cabina neaqra, ca un sicriu vertical, atlata pe linia obstacolului care-i s~vilise Tnaintarea.

- Acces perm is, cornanda Lish, socotind ca e rnai Inlelept sa-t asculte, ~i se preqati sa se instaleze In dreptul vizorului lncastrat in acea fala a aparatului care Ii era acceslbila,

Atunci, din interior, II auzi chicotind.

- Ce te dlstreaza? lntreba brusc irttata, In timp ce tacea reglajele ~i-~i lipea ochiul de cereul transparent.

- Distractie P! Ti-o doresc tie! Nu suport sa fiu qadilat - de tapt, sunt niste tumicaturi

Anticipa/ia

blesternate: Parca m-a~ ... umfla dintr-o datal

Cutrernurandu-se, l.ish observa nu numai ca vocea lui devenea din ce In ee mai umaria, ci ~i ca imaginea organelor lui interne capata relief, ca !?i cum 0 antlca ptansa anatomica soar fi metamorfozat, vazand cu ochii, lntro holoqrarna de cea mai buns calitate. Desigur, stiusa ca asta avea sa urrneze. Totusi .. Se Intr eba daca Isaac Rubovici lntr-adevar lnnebunise.

- Terminat, articula intr-un tarziu,

- La dracu', acum parca ma dezurnflu, bornbani P-Alf inainte ca incinta sa se deschida, ellberandu-I.

- Esti sanatos tun, 11 anunta Lish. Ma rog, adauqa ezitand, poate nu [i-ar strica 0 vizita la'unul din eel-care-alma. Chiar te-as statui ...

EI rase.

-- Multurnesc, am Inleles.

o sa-l anuntt - :;;i 0 sa prirnesc

o .Jnvitatle", Bunavointa Ocrotitorilor e nernarqinital

$i n lntoarse spatele.

- Liber! spuse ea, perrnilandu-!?i sa-sl tradeze agasarea printr-o qrimasa.

xxx

In Incap er ea inalta ~i inqusta, pierdu]] In moliciunea unei canapeie lungi, Irei barbati !?i doua fernei priveau In gol, ascultand scancetele unui instrument cu coarde. p .. Alf abia trecuse pragul, cand unul dintre ei se rldica grab it, se repezi spre u:;;a !?i se sprijini cu palrnele In canaturi, resernnat sa. astepte pana ce intra rea In cabinet avea sa-l fie perrnisa.

- 0 sa avetl 0 surprlza, mielusellor! trarnbiia P-Alf, tacandu-i sa trssara. $i astia care vindeca dispar! Fara urma:

II privira \inta 9i Intrebarile lor se incruclsara. lesi fara sa

Ie raspunda. Nu-i placea sa zabovaasca In Palatul Ocrolitorilor. Pe de-o parte, Oerotitorii, eei cu chip urnan, aratau altfel, nu putea defini eum; sirntea difer enta, dar nu 0 putea 1nlelege. Pe de alta parte, el lnsusi se sirntea eiudat, excitat :;;i nellnistit, de parca dezlegarea tuturor tainelor ar fi fost mai aproape ca niciodata, dar mai inaccesibila ea oricand.

Se rasuci pe calcaie, aproape nemaisesizand infimul rastimp In care l!?i sirntea umerii striviti ~i burta lndepartata de spate, !?i privi, injurand printre dinli, tatada Palatului: rnata, fara ferestre, cu usits Ingropate In firide stralucltoare, !?i, rnai ales, irnensa - leqand unul de altul muntf ce strajuiau valea !?i unind parnantul eu cerul.

o clipa se simii nelnsemnat :;;i nevolnic, gata sa cedeze ispitei de a se prosterna In chilia unui ochi-care-alina... Dar gasi taria sa Injure din nou !?i se lntoarse, intruntand aceeasl senzatie neplacuta, dar tarniliara. Porni catre sat, pasind fara qraba, ea un muntean obisnult cu urcusul, Caci, des: drumul serpuia pe fundul aproape plat al vail, cand te indeparta: de Palat oboseai repede, ea !?i cum ai fi urcat 0 panta abrupta; iar cand aveai Palatul lnainte erai atras de el, tentat sa alergi ea un copil care coboara dealul In fuga.

In tata lui, aerul se lnvolbura deodata, torrnand un turbion suierator. Incremeni. $tia despre ce era vorba, dar niciodata un nou venit nu se materializase atat de aproae, tncat sa-l poata antinge doar lntlnzandu-si mana.

Ca de obicei, totul se termina tulqerator. t.anqa el statea deja 0 femeie foarte tanara, aproape 0 copila, purtand tradltlonala rochie bleu-eiel, scurta, strarnta !?i decoltata,

- Bun sosit! spuse el de-

9

zinvolt, in timp ee 0 oeolea cantarind-o eu oehi de expert. Poate vrei sa ~tii unde-ai nimerit? E un sanatoriu pentru amneziei, fetiio, asa ca e inutil sa-rni spui ca habar n-ai cine e~ti.~i de unde-ai aparut.

Ii prinse mana stanqa ~i-i privi earaeterele implantate la

· Incheietura. Ea nu se lmpotrivi. Se multumea sa-l fixeze, preocupata.

- P-Shreya, eiti barbatul.

A~a 0 sa te cheme Oerotitorii. Noi 0 sa-Ii spunem doar Shreya. lar eu 0 sa te strig Shry. Tine minte asta, pentru ca 0 sa locuiesti la mine, inlelegi?

Ii cuprinse umerii eu bratul stanq. Cu dreapta Ie dadu cu tifla eelor trei duzini de barba]! care se buluceau, alerqand; dinspre sat. Se oprira tojt, blestemandu-l,

- Ii vezi? rase el. Au auzit suierul, i-a ehemat nadejdea ca a sosit 0 femeie. Sunt putine pe aiei, ~i cea noua apartine eelui care 0 atinge primul. Cine calca legea asta moare - ~i Ocrotitorii sunt de

· acord sa-tornorarn eu pietre!

Dar nu e interzis sa lnjuri, ~i ala se racoresc, sarrnanii!

Fata se stranse langa el, deodata tnsutlejlta.

- Acum imi amintese! exclarna. Chipul tau! $i glasul! E~ti P-Alf, pe tine te caut!

- Ce spui?' urla Alf, zqat[alnd-o. Iti amintest!?' Ma cunosti?l Ma cauti?'

- Da, da! Incuvilnta, bucuroasa.

- Asculta, tacu el, prinzandu-i qatul in rnaini, estr vreun nou soi de Ocrotitoare? Iii bali joc de mine?

_. Nu! Nuuul scanci ea, speriata.

Ii dadu drumul. .Dcar n-o s-o ueid Inalnte de a afla ee ma intereseazal Chiar daca e de-a lor, e una neprotejata - :;;i

· e in rnalnile mele!"

- Hai! i:;;i infipse degetele in bratul ei, srnucind-o. Starn de verba altfel, ~i in alta parte!

70

- Ce faci, idiotule! N-o sugruma, lasa-ne-o nouat

Era P-Jix, rivalul lui dintotdeauna. Un ranjet vulgar ii umfla mai tare obrajii ~i ii sticleau oehii mici, pierdu]! sub fruntea bornbata. Din spatele lui, cellal]i aruneau priviri rau prevestitoare. Alf i~i regreta deopotriva ~i gesturile nesabuite care ii starnlsera, ~i tulburarea care lIimpiedicase sai observe apropiindu-se.

- Ii apartin lui! se surneti

Shreya. .

o privi mirat. I~i infipsese ochii intr-ai lui Jix, triurntatoare. .

- Ii apartin, si-mi place ca are mana grea ~i stie sa arate ca e stapanul! Dati-vii la 0 parte!

Atinse pieptul lui Jix eu dosul palmei, lrnpinqandu-I. Matahalo sul inspir a adanc, stranse din falci, privi nehotarat in jur ~i, in starsit, se feri din calea femeii. Scrasnind din dinti, cellal]! se rasfirara. La urma urmei, era noroeullui Alt, ~i nici rnacar nu calcase lnteleqerea, nu vatarnase ace I bun pretios care era femeia.

EI trecu printre ei continuand sa str anqa bratul Shreyei.

- N-o sa ai parte prea mult de ea, striga Jix din urrna. Le umfli burta prea jute! Nu stii cum sa te bueuri de ele!

Auzl :;;i hohotele $i aplauzele gloatei. Shreya inalla caput spre el, lntrebatoare.

- Vorbim in casa, Ii suiera, E a cincea din dreapta. Hai, rnisca-te mai repede!

Usa, deja intredeschlsa, se despica lnaintea lor, ajutata :;;i de mainile Wadei.

- Una noua, sigur, carat ea, masurand-o pe Shreya eu rautate. Cu cine te-ai batut pentru asta? Sau a scuipat-o norocul in bratele tale?

- Taei, temeie! Alf 0 privi amenintator, indepartand-o :;;i lnchizand usa. Tu stai acolo, ii arata Shreyei un sea un, ~i vezi cum imi lamuresti povestea

aia ciudata!

- '[i-ai luat rnasun de prevedere, nu? continua Wada, netulburata. $tii ca sunt proqramata azi la control, ca EI 0 sa afle, cil. 0 sa plee de-aici pentru totdeauna! ... Poate or sa rna omoare!

- Aiurea! Nasterea e genul de soc care readuce memoria! N-o sa te mai Intorcl, pentru ca o sa tii vindecatal

- Nu-mi mai vorbi ea unul de-al LOR! De cand crezi tu ee lndruqa Ocrotitorii?

- Nu cred! $i n-ai sa te duci la control! $tiu unde sa te ascund. Ai sa nasti aici, in sanatoriul astal

- P-Alt, asta-i 0 inchisoare!

- Ce zice?! tresari Wada.

- Nu stiu, baigui Alf, :;;i

arnandoi se intoarsera spre Shreya.

Statea In picioare, etalandu-si tineretea :;;i nevinovatia ca pe 0 stidare, :;;i se uita la ei ca un copil in asteptarea laudelor binemerilate.

- Ce tot spui, Shry? se rastt barbatul. As saz a-te ~i la-o de la capat. Tu, Wada, dai ceva de rnancarel

-- Mai tarziu. Vreau sa aud :;;i eu. Ma intereseazal

- Daaa .. ? Iacu Alt, rldlcandu-i barbia. $tii ce? Ori rna ascutti, ori te cari! Acum! Ca sa nu tntarzu la controlul de rutina!

Cu un gest scurt, Wada Ii arunca mana.

- Sa te ia dracu', caine' ii ura si disparu In cornpartirnenlui distribuitorului de hrana.

- E 0 lnchisoare, relua Shreya, continuand sa stea in picioare. Imi amintesc. Trebuia sa te caul. Pe tine. Neaparatl $i sil-\i spun asta! Ne apar at tiel

, . 0 scruta ironic :;;i nelncrezator, scoase de sub pat 0 funie subtire, se apropie de ea tacticos, 0 lmbranci pe neasteptate ~i, chicotind, prinse sa 0 lege de scaun cu lndernanare.

- Ce cauti aici daca ai

Anticipa/ia

amintiri? Ce cauti aici, vipera

.rnlca? Ii susura In timp ce-si lncalcea mana In pawl ei des, traqand cu sete. Hai, spune-l tot tatucului Alfy, felilo!

- Rubo mi-a spus coo sa ma bati, srniorcai ea. Acurn miaduc aminte'

Alf Ii dadu drurnul 9i se lasa sa cada Iftnga scaun.

- la te ulta: exclarna, ca pentru el, 91-9i lncolacl, visator, genunchii cu bratete. t.asa plansul, pustime l Nu-]i fac nirnic daca lncepi cu lneeputul!

- Prorniti? Shreya Ii?i trase. nasul §i, luand "lhl"-ul iui drept leqarnant, turui pe nerasutlate:

Mi-a aratat ho!ograma tao A zis sa te eaut. M-a prevenit e-o sa-rnl amintesc numai cane dau eu ochii de tine. Ca 0 sa rna batl 9i n-o sa rna crezi. M-a lnvatat sa rabd §i sa-Ii spun ca te numesti Alfred De Mo! 9i ca

. aici esti inchis, ca [i-au furat trei grade de libertate, ca Osooistti te vor salva, ca un Ocrotitor 0 sa te-ajute, coo sa uit tot cand 0 sa ajung la COIltrolul de lnregistrare.

xxx

Zece controale de rutina.

Cu exceptla primului, nici unul nu-i starnise interesuL lish se intinse, relaxata. Cu mana stanga bajbal dupa telecoman ... da video-cercetatorulul 9i ceru o vizualizare a s alii de asteptare.

Era goala. Gel de-al unsprezecelea pacient continua sa intarzie,

"P-Wada - control de rutina", citi Lish singurul rand ramas pe aflsierul sarcinilor de serviciu.

Oricum, nu se scursesera decat patru din cele sase ore de consultatli. Nu avea nicl un rnotiv s-o Inscrie pe aceasta PWad a in vreuna din categoriile de pensionari-problerna -- Tn atara de cele ce i se povestisera despre obiceiurile locului:

"Toli se qrabesc sa scape de controlul de rutina; pentru ei e

Antictpa/ia

o sarcina neplacuta. in a doua parte a pr o qr arnului 0 sa te ocupi de consultatille la eerere . - asteasunt rare, §i vin mai ales ipohondrii - 'iii, la spartul tarqului, cate un control de inregistrare. "

Amanunte!e i Ie dad use Marusia Grovko, $efa Personalului, specializata in coerdona rea cchilor-care-altna, 0 ferneie cu chip sever, fara varsta, care 0 tratase cu bunavointa glaciala.

- Presupun ca 0 sa te descurci, 1i rnai spusese, dupa ee o evaluase dintr-o privire. Esti tanara, nu cred sa te debusoleze contactul eu 0 lume diterita. in rest, e un loc catdu] -> vreau sa spun, aproape monoton prin lipsa de problerne.

Ei bine. se Ielicita Lish, de data aste chiar daduse lovitura! $i pentru un §ef de promo]ie ern noroe chior sa capete un asemenea post. Fosilele din comisie strarnbau din nas si eonchideau: "Totu~i, e mull prea tanarl" Dar pe ea, desi clasata abia a treia, doctorul In rnedlcina cornpleta Isaac Rubovici 0 prezentase astfel inca! aproape 0 rugasera sa nu reluze!

- Medic de lnchisoare, bodoqanise rnaica-sa, nemul[urnita. Total nepolrivit pentru o nevar stnica asemeni lie! Dar, rna rog, omul trebuie sa traiasca, se imbunase attand ca salariul depasea visele lor cele rnai lndrazne]e. Macar de-ar fi avut norocul tau 9i Shreya!

Lish etta. Shreya! Micuta raSf[l!ata, careia coeficientul de inteligenla submediocru nui permisese sa treaca dincolo ~e prirnul ciclu de scolarizare. In schimb, frurnusejea leslta din comun §i neoblsnuitul simi al ritmului, exploatate cu fler de un instructor uns cu toate a!ifiile, Iacusera din ea, la 0 varsta Iraqeda, atractia Visului Erotic, celebrul lupanarcabaret frecventat de elita

societatll. Fireste, micuta nu era obliqata decat sa danseze - prudsntt, mama, sora cea mare §i desteapta §i instructorul impresar se straduisera ca asta sa figureze In contract ea 0 clauza speclala. Numai ca, ia fel de liresc, Shreya cazuse In piasa cui nu trebuia: cu saptesprez ece ani mai batran, lnsurat, notoriu pentru amestecul in alaceri dubioase - In care ea se lasase va rata pana-n gat, doar din devotamentul nascut din dragoste preamulta §I minte prea putlna. $1 inca n-ar II test nimic, daca nu s-ar fl lasat convinsa sa devina lap lspasitor. 0 arestasera de un an §i ceea ce Lish numea .cruzimea absurda a legii" nu perrnitea lamiliei sa aile unde §i pentru cat timp era inchlsa,

Cand i se oferise postul, Lish lncepuse sa spere, nebuneste, In sansa de a 0 descoperl pe Shreya. Dar visul i se surpase din temelii cane 0 anuntasera ca se va ocupa exclusiv de placile P - cele cu deiinuli politici.

Totusi ... Ca sa-sl omoare timpul, cornanda listarea pensionarilor P. Nu era nici 0 Shreya! Se consola cu gandul ca ar fi putut f lnreqistrata sub alt nurne - pentru ca imediat sa selase doborata de Ideea ca, oricum, n-ar f putut lntalni decat 0 Shreya rupta de trecut, careia i-ar fi fost straina. Toata lumea stia ca detinutli nu aveau amintiri, ca n-ar fi putut rezista daca ar f inteles cum tusesera transforrnati §i unde erau sill!i sa traiasca.

Semnalul melodios 0 tacu sa se dezrneticeasca. Sfar§ltul programului?! Deja?!

Starsltul programului - §i P-Wada nu aparusel La nalba cu posturile caldutel Acum va trebui sa taca ore suplimentare: sa scotoceasca cu videocercstatorul, sa suplineasca lipsurile aparatului rnobillzand echipa de paza - cei sapte detinutl-rnodel, oevotap Ocroti-

11

torilor - sa se prezinte personal pentru raport la Marusia Grovko ...

xxx

All tlulera indelung, incantat. Goala, rnlcu]a Shry era, o rninunatie. a atinse delicat, cu sfiala ~i picsenie, ca pe 0 statu eta sacra, fragila - uitand cu totul ca incercase s-o sugrume, ca aproape 0 batuse, ca 0 tasase cateva ceasuri bune legata strans de un seaun incomod. Dar se strarnba cand lata se lipi de el,

. alintandu-se pisiceste Nu-si amintea sa-i f placut vreodata genullinge-mana-care-Iove~te. De lapt, nu-si amintea prea multe. $i toate erau generalita]i, nimic nu se lega de el Insusi, de cele pe care Ie tralse. Dar stia, de pi Ida, despre conditionare, Poate ca asta era! Shry fusese condi[ionata. De Rubo! Ghiujul tlcalos: Ghiujul care 11 tntaratase, care rasese de nedumeririle lui - pentru ca lntr-o buna zi sa dlspara ~i sa-l tri-' mlta 0 pustoaica superba, lndruqand chestii greu de crezut ~i acceptand deopotriva dragostea ~i chinul.

a indeparta user. Fata tacu un pas inapoi, tara sa protesteze, ~i rarnase asa, astaptand. All otta. "E nesa-

. rata papusa asta de carpa!"

Totusi ... Nu-si putea permite sa astepte aparitia altei lemei, mai ales ca era loarte putin probabil sa se repete norocul pe care-t avusese eu ea ... Ei bine, 0 s-o dreseze intr-un lei sau altul!

Tocmai intinsese mana spre Shry, cand usa glisa eu un poenet sec ~i P-Jix navaf inauntru eu acotl]ii lui cu tot. Vestitul sextet de pazal

- Ce dracu' vreji? rnarai All, lnversunat ea un caine, care i~i pazeste osul. Cu ee drept ali tortat accesul? .

Nu raspunse nimeni. Ineremenlra cu ochii bulbucati,

72

parca trupul Shreyei i-ar Ii atras, scotandu-i din orbite. .Jix baigui .ceva neinteligibil ~i balele i se prelinseril P'::J la coltul gurii intredeschise.

Alt rase.

- Va zgai\i, ai? N-ali mai vazut de mult 0 muiere qoala' Prapaditilor!

Cei sase tre sar ira. j~i dezliplra privirile de Shreya, devenind brusc interes ati de albastrul pal al peretilor Jix indrazni chiar sa infrunte ochli lui Alf.

- Suntem in misiune. cocosule: Cautarn una din gainile tale! Aia mai batrana: Unde e Wada, Ally baiatule?

- Zau ca n-am habar, Jixy!

Nu lin lemeia sub eheie. cum faei tu cand S8 Inta mpla sa prinzi una! $i, poate ai observat, am ceva mai bun de tacut decat sa port grija Wadei!

- Sa inleleg ca retuzi sa colabol ezi? lntreba Jix, rnirnand un zarnbet arnabil,

- Am spus eu asta? se mira Alt, In tlmp ce a:unea un coarsat peste goliciunea Shreyei.

- N-ai spus, recunoseu Jix, fara sa-l slabeasca din ochi pe All, care se strarnba, ridicand din umeri. Apoi li concedie pe ceilalti cinci cu 0 tluturare a mainii ~i strecura pnnlre dinti: ourerea e CEt n-ai spus nimic din ee trebuia. Da' e durerea ta, Inteleqi?

All se concentra, straduindu-se sa nu-si sehimbe expresia felei. Jix stia ceva, avea 0 banuiala bine Intipta sub [easta tesital $i era In stare sa raporteze ca el, Alf, refuza colaborarea - ceea ce l-ar Ii adus 0 invita]ie in cornpartirnentu+Bondet Psi. Alf nu cunostea pe nimeni care sa f trecut pe aeolo, dar se zvonea ca sondajul readucea memoria in stadiul tabula rasa, anuland toate sansele de vindeeare.

a privi pe Shreya. vindecare? Sanatoriu? $1 daca pustoaica nu aiura, daca erau tntr-o lnchisoare? 1\11 nu price

puse ee era eu gradele de libertate, nu-s: amintea sa fi auzit vreodata de Osooisti, ~i numele Allred De Mol nu-l spunea nimic, desi relatia All - Alfred era qraltoare. Dar eredea ca stie ee este 0 lnchisoaresi in\elesese ca cineva, unul dintre acrotitori - poate dragala§a Harby? poate ghiujul Rubo? - avea sa-l scape din valea ala, lie ea ternnlta sau azil pentru amnezici.

Oricurn, nu trebuia sa riste.

Era lipsit de sens sa riste libertatea lui ~i viata Wadel. Pentru ca va reusi eumva sa-l convinqa pe Ocrotitorul transtorrnat Tn samaritean s-o scoata ~i pe ea din capcanal

- Treei dincolo, Shry, spuse, apoi Ii arata lui Jix un scaun,

Fara sa se mal pretaca. celalalt urrnari eu ochi sticlosi fata care iesea, i§i sterse cu dosul rnalnli saliva iarasi prelinsa pe b arbie , se trantl pe seaun §i articula ragu~it:

- Te scot basma curata, Ally. Daca-rni dai tata. Nurnai ~i numai daca rni-o dai. Asta-i pr etul -- §i n-arn chef de tocrnealal

- Ma scott basrna curata?' Nu inleleg, olungi All.

- Nu injeleqi ca esf rnurdar?1 mugi Jix. Minciuna mur dareste , cocosule: lasa pete, intra in si sub piele! oa' io te spal. 10, care stiu ca rnintl, pentru ca te-am vazut. Pentru ea v-arn vazut, pe tine ~i pe Wada, cocotandu-va pe Muntele Stang, spre padure. y-am vazut ~i v-arn urrnarit lnteleqi, istetule?

All lnjura in qand Tarasenia se ineurcase urat. Totu~i

AI' Ii putut s-o predea pe Wada Sa-i strige pe cei de ala ra, sa recunoasca in prezenta lor ca banuieste unde e lerneia, sa-l conduca la ascunzatoare. $i, liind atat de cooperant, nimeni n-ar Ii erezut ca Jix l-ar Ii acuzat CEi e cornplice cu lugara. Ar Ii fost

Anficipa/ia

lasat in pace. l-ar fi rarnas pustoaica iiii speranta evadarii. .

t-ar fi putut lasa pe Jix sa piece cu Shry. l-ar fi rarnas Wada, sansa de a-si vedea copilul. .. $i speranta evadaril.

Si-o lnchlpu] pe Shry In bratele celuilalt. Inchise oehii. Ii revazu mijlocul firav, rotunjimile delicate $i arrnonloase,

· ochii umezi ~i blanzi, de cluta ran ita. II vazu pe Jix rnozollnd-o, strivind-o sub trupul lui butucanos,

Clipi ~i-~i trecu mana peste frunte. Vedenia se sterse, dar 11 coplesi imediat amintirea Wadei, a noptllor In care dormise cu ea in brate, a vocii In care Ii tremura spaima cand 11 anuntase ca e insarcinata - aceeasi spairna care-t mustea In profunzimea ochilor, revarsandu-se in lacrimile prelinse spre coltul buzelor, de' unde ea Ie aduna cu limba, copilareste - a disperaril cu care mana ei reee se Inclsstase Intr-a lui in timp ce urcau muntele, a groazei ghicite In spatele vorbelor prin care "iI implorase sa n-o abandoneze acolo, In cotlonul din

· preajrna Zidului Invizibil.

Shry §i Wada... Putea alege. Trebuia sa a tacal

De fapt, pustoaica 11 speria.

Era prea trumcasa, pre a docila,_ debita chestii prea stranill II rascolise, 11 umpluse de speran]e ilogice, Ii lrnbatase, 11. .. Poate totul era 0 tarsa de prost gust, poate II tara In capcana ... Se lasase deja tarat, 1mbrobodit, Ii tusesera qandurlte departe cand plecase cu Wada, iqno rand cele mai elementare masuri deprevedere, lasandu-se vazut :;;i urrnarit de Jix - tocmai de JiXI

$i-I imagina dand buzna in ascunzatcarea Wadei, urmat de trupa lui de brute. 0 vazu zbatandu-se In mainile lor - $i aproape Ii slrn]l privirea arzandu-I, i se nazari ca 0 aude

· blesternandu-l printre suspine: - Sa te ia dracu', caine! Wada ... Wad a $i Shry ...

Anticipatia

Chiar trebuia sa aleaqa!

xxx

- Ai ghinion. Sau aduei ghinion, spuse Marusia - plat, eR un robot furnizo r de intermatii $i adrese utile.

- Se intarnpla rar? intreba Lish, ca sa nu taca.

- Relativ. Cam douazeci :;;i noua la suta din cele care se stiu Insarcinate 58 ascund Au presentimentul mo rtf aproelate:

. - lnsarclnata?' Lish se zbarlt. $i adauqa, lnsutletinduse: Eu as putea intra. Am tacut inlreruperi de sarcina in conditii normals. Sun! sigura ca reusesc $i In B. Teoretie cunosc ...

- Nici sa nu te qandssti' io reteza cealalta,

- De ce?! Profesorul Rubovici ne-a explicat ca riscul e minim cand stii la ce sa te astepti :;;i ai certltudinea ca po] scapa oricand de a colo. /1, experirnentat. $ocul existentei In 8 poate fi suportat §i de cei cu memoria lntacta, doar indivizf cu psihic foarte labil risca sa-st piarda ccntrolul. Ar trebui sa intru acum! AI putea fi deja tarzlu, stiu ca In B a treia luna de sarcina e tatala:

Marusia 0 prlvl ca pe 0 tosila vie.

- Nu poate Ii prea tarziu.

Controalele de rutina se fac din patruzeci In patruzeci de zile, $i, crtcum, P-Wada e condarnnata la rnoarte. Alttel n-ar fi fost lnchisa fara a Ii steril izata,

Lish ofta.

- Macar sa nu rnoara asa, ca un caine ... $i copilul..

Marusia li arunca aceeasi privire ciudata. Pe urrna se rldica, potrivi un pahar In dreptul orificiului eu eticheta "calmant" al dozatorului $i, dupa ce fu plin ochi, i-l intinse.

- Stai jos :;;i bea. lncep sa rna lntreb ce-o fi fost In capul lui Isaac cand te-a recornandat pentru postul astal

l.tsh se supuse. Cealalta avea ceva, In voce l?i in gesturi, ceva care nu admitea lmpotrivire. Si, printre lnghiliturile rnarunte cu care sorbea lieoarea galben-portocalie, lncerca 0 justificare:

- Eu.. rna qandearn ... doar. ..

Marusia duse un deget la buze, ii tacu semn sa dea paharul peste cap :;;i hotari sa i se adreseze punandu-si In glas pl;ltina caldura;

- In ordine. lntele q. E prima ta zi de serviciu. 0 zi cu ghinion, [i-arn spus-o. Dar nare sens sa te agili In halul asta. Femeia e condarnnata $i va ispas! Cat despre copil, avem tot interesul sa-l salvarn. Sper ca n-o sa incerci sa-rnl spul ca nu stii nimic despre asta!

Lish prinse curaj - banui ca 0 datora calmantului - $i reusi sa surada.

- Cunose teoria. De la cursul protesorului Hubovici, Fatui conceput In Bidirnens ioriala l?i supus, 0 data cu mama, portar!l Bidimensional---Tridimensional are. de regula lncepand cu a patra luna de vlata extrauterina, capacitatea de autoportare ternporala, lnainte-lnapoi, Pi" intervale care, la inceput, sunt de ordinul zecilor de secunde, dar care, la maturitate, se pot extinde pana la cincisprezecedouazeci de ani. lar deplasarea, Initial dinjata exclusiv de subccnstient, devine perfect constienta :;;i controlabila, pentru cei mai dotati, chiar de la pubertate. Profesorul e rnacinat de do rinta de a descoperi :;;i imbunatati mecanismul dobandirii acestei aptitudini, care cert nu eo rnutatie, pentru CEi des cendentil nu 0 rnostenesc niciodata. $i considera excesiv de suparator faptul ca mama nu supraviejuieste nasterii, pentru a fi iara$i T-B portata, in vederea contactarii unei noi sarcini. Nea relatat :;;i despre munca lui

73

::> (J (/) Ql C

E

I~ ., ~

2'

l~

~----------------.

din Sanatonul Experimental. ..

- Hm! pufni Marusia. Mil intreb §i daca v-a povestit ca rezultatele obtinute sunt nule! Eu, una, cred ca de ciuda i s-au zdruncinat nervii 9i a slrnjlt nevoia sa se p ensl-' oneze!

- Ne-a vorbi! despre e!?ec in ultimul curs, marturisi Lish. Dar e convins ca, pana la urrna, unul din elevii lui 0 sa reuseascal

Marusia se stramba, strangandu-§i buzele subtirl

- Isaac e un visator batranl Solutta pentru cresterea numarulul de copii cu aptitudini de auto-tempo-portare am qasit-o noi, a§tia mai ancora]i in reali!ate, §i am reuslt s-o vedem legiferata. De maine, legea intra in vigoare!

- Ma tem ca nu lnteleq ... - spuse Lish, lncurcata. Nu prea vizionez $tirile !?i. ..

- E simplu. Colonia de pe Marte a adoptat legea de doi ani. Toate femeile incarcerate in B sunt condamnate la-

74

I

I I I

---__j

rnoarte!

o clipa. Lish mcrement. .Shreya!" Pe urrna Sfc: !:ni~?tl. constieritizand cil sora-sa era tnctusa de un an. pentru 0 intracjiune de gravitate medie, 9i ca, fara doar si poate, fusese deja sterilizata.

- Mda ... - b~ligui. Dar asta nu va duce la scaderea delincventei feminine? In fond, frica ...

- Povestil in zilele noastre toti au tendinta sa S8 supraaprecieze. Nimeni nu se considera destul de bieg ca sa pice in piasa oamenilor legii! $i asta nu e doar ° teorie. Ne bazarn pe expertenta colonistiler de pe Marte.

Lish zarnbl, spa!?ita Marusia rase §i i!?i dadu seama c-o auzea razand pentru prima data.

- Accepti U90r intranqereal Deduc ca licoarea si-a tacut efectul. $i ca te poli tntoarce in cabinetul dumitale. Ar cam fi timpul sa fie gasita p. Wad a - §i acum e:;;ti specialista noas-

l I

!

I

Ira in B-T portare!

l.ish Tnghili in sec. Descompunerea in plan, recompunerea in spatiul $i retur! Desi se baza pe acelasi principiu, nu era un proces instantaneu !?i insesizabi! pentru subiect, ca teleportarsa, fie ea T-T sau T-B. I:;;i aminti de P-AJf, de turnlcaturile care-t sacaiau, de senzatia stranie pe care 0 avusese privindu-i transformarea. Noroc ca el era imobilizat. in aparatul ala ca un ccsciuq, de unde nu putea vedea exteriorul, nu se putea vedea nlci macar pe sine. Oare cum ar fi reactionat daca ar fi inteles ce se petrece?

Paras: biroul Marusiei obsedata de intrebarea asta, chinuindu-se sa-l gaseasca alte si aile raspunsuri, din ce in ee mai fanteziste, mai bizare.

Cand intra in cabinet toemat :;;i-! lnchipuia pe Alf scapand din sarcofag 9i repezindu-se spre ea, de data asta ca un barbat real, nu ca 0 pats orntr-un tablou inchiscare: A:;:a ca lipa cane un barbat chiar se ridica de pe scaun. ie:;;indu-i In Intampinare.

- Lini$ti\i-va, dornnisoara Harb, Sunt HuyLos, tehnician teleportator Ne-am cunoscut azi dimineap.

-- $1 C8 cauti atci? se rasti Lish, nadajduind ca era suticient de autoritara, amintindu- 91 ca omul ii era inferior In iararhia personarutut :;;i ca nu avea dreptul sa patrunda in biroulei din proprie iniliativa.

- Imi pare rau Tehnicianul nu parea intimidat. Lish sesiza ca scuzele erau pur formale. Planuis ern sa va astept la lesire, dupa terminarea programului, dar tevatura asta cu femeia lipsa a transformat totul intr-un caz de forta majora.

.Doarnne, ce zi!" cuqeta Lish, detasata, inca sub efeclui calrnantului baut rnai devrerne. "Asia ce-o fi vrand de la mine?"

Anticipa/ia

- Cred ca e doar un caz de indisciplina, spuse, §i am sa raportez superiorilor ...

- Eu, interveni barbatul cu obraznicie, m-as feri sa pomenesc de indisciplina daca as avea 0 sora in puscane:

- Am declarat asta in autobiografia prezentata la anga-· jare, II intrunta ~ish. N-am nimic de ascuns. lncearca 'in alta parte cu santajull

o rnasura amuzat.

- N-ai ghicit! Am venit sa-Ii propun ceva, hai sa-l zicem ilegal, dar nu e vorba de santa]. Un targ, mai deqraba,

- Nu rna interes ...

- Sa-l spunem ajutor reci-

proc. Mai concret, libertatea Shreyei in schimbul cotaborani tale!

In ciuda calmantului. Lish se pameni trernurand.

- Te rog sa lesi, domnule Los. Sora mea l§i va rscapata libertatea dupa expirarea termenului de detentiel tar E'll voi mentlona In raportul meu de activitate propunerea ...

Hazand, tehnicianul 0 Inlrerupse i8 (a§i.

- Te terni de (l cursa: rvlo§ Isaac nu ml-a spus ca ai putea fi atat de prudenta. Oricum, nu cand e vorba de micuta Shreya, al care: termen de detenjie expira peste patruzeci §i noua de ani\ Evident, 0 nirnica toatal

In fond, chibzui Llsh, outsa

. intra in jocul lui, Putea descoperi daca era un provocator, caz in care ave a sa i-o ia Inainte, raportand ea totul. lnspira adanc :;;i l§i lnfipse unghiile in pal me, concantrandu-so pan a ce lsi invinse tremuratul.

_. Ce §tH despre Shreya? 11 lntreba, pe cel maitaios ton de care era In stare. $i de Linde stii? Cum de ai aeces la date secrete? De fapt, cine 8'?tl

durnneata, domnule Los? .

- Po]l sa-rni spui Ruy.' Doar suntem pe eale sa intrarn In aceeasi oala. lar Shreya e aici, In placa P11, asta la care

Anticipa/ia

ti-e conectat acurn cabinetul!

- Sub ce nume? Am citit lista pensionarilor si.

- Sub numele ei. Nu prea se osten esc sa Ii-I sehimbe. Dar flU e pe nici 0 lista. Maine -va sosi la controlul de [nregis·trare, irnpreuna cu barbatul care 0 va declara ca co-habitanta.

- Min\i, Ruy! 11 acuz a, triurntatoare. Sora-mea e arestata de un an, nu de cateva zile!

Barbatul lsl puse mana pe a ei.

- A§ vrea, pentru lnceput, ' sa taci §i sa ma asculti. Se poate?

Ea aproba cu 0 rnlscare a capului.

- Shreya a fost in Sanatoriul Experimental, la doctorul Hubovlci,

Lisn suspina :;;i se lasa rnoale pe un seaun.

-- NtJ te speria ca proasta! o repezi Ruy. E:;:ti medic, ce dracu': Doar §tii ca experi- 81llele nu periclitcaza vta]a 9i sanatatea subiecjilor! Shreya a fost Iecunuata artificial In T, portata 111 [3 In a patra luna ce sarcina. lasata acolo trei luni $1 re adusa 1n TI unde a nascut un copil sanatos, dar nlra aptitudini speciale. $: [:-3 rna: vrut - peritru ca asa 3 fost conditionata - .. sa semil8ze acor" dul pentru 0 a doua 1118:'3- rnantars. A test acuzata de sabota] $1 refuz de colaborare, incadrata la politici, sterilizata, §i au am teleportat-o T -8 azi dirnineata. Rubovici a aranjat totul. Tu 0 s-o locoportezi B-T (fala returl) §i 0 s-o scoji din cutia ala. lrnpreuna au tnsotitorul ei. Ala ne intereseaza. CL:lndeste-te ea ai norocl NOrGe ea iesirea din placa se poate face numai prin locoportatorul din cabinetlSi no roc ca mos Isaac e ARZ §i n-a vrut sa-: scoata e! pe omul nostru:

Dacl. dupa ce-i veziin T, 11 aduci la postu! de teieportare :;;1 eu va expediez pe toti trei intr-un loc sigur. Nu risti nimic,

Inteleqi? Ii condltlonezi sa te asculte §i sa para prapaditi. Daca va lntalni]t cu careva, spui ca sunt contaqlosl §i trebuie teleporta]i la lzolare, Cred ca e simplu §i ciar, nu?

Ea se scutura, bulmacita.

- Nu. Nu Inleleg nimic. Cei aia ARZ? Ce urmari\i, tu, fostul meu protesor §i detinutul caruia i-a]i planuit evadarea? Cine sunteti?

- ARZ inseamna agent cu rise zero. Eu sunt ARM - agent cu risc maxim. Detinutul a fost zvoner de rang I, 0 piesa de baza in orqantzatia noastra, Cred ca ai auzlt de OSOO! Orqanizatia pentru Subminarea Ordinii Ofieiale!

l.ish sirn]! ca i se tale picioarele sl se bucura ca era asozata. OSOO era inamicul public numarul 1, caruia i se pusese dintotdeauna In carca tot raul din lume! Totusi, se zvonea ca nu existase dintotdeauna, ca aparuse 0 data CLi descoperirea teleportani Tridimensional-Bidimensional §i cu [nauqurar ea asa-numitelor lnchisori-Plane Atunci, aoica cu numai un seeo! in urrna, ornenirea socotise binevenita econornia de spatiu, cacl to!i detinutii planetei Incapeauln trei euburi in care placile destinate lor stiiteau aliniate ca volumele dintr-un raft, grosimea acestora fiind, de fapt, cea 8. culoarelor de acces !?i a instalatiilor care Ie deserveau, plan-portand alimente §i creand iiuzia succesiunii zinoapte §i acele pseudo-plane care permileau existenta locuin\elor ~i a ascunzatorilor (afunsitele de ascunzatori in care adesea nu se putea patrunde cu vldeo-cercetatorul). $i se considerase bineintentionata sterqerea memoriei .pensionarilor", care traiau cu impresia existentel in Tridimensional, intr-un Sanatoriu de Recuperare, sub obladuirea Ocrotitorilor, cei-care-vindeca §i cei-care-alina. $i se tacusera -- inca se mai taceau: -

75

bancuri pe seama faptului ca. cei lnchisi erau priva]i, la proprlu, de trei grade de libertate.

Numai Oscoistf echivalau detentia in Plan cu 0 monstruozitate, acuzau pe fata Coordonatorii Terrei si ai coloniilor Selena ~i Marte pentru CEt sistasera oheltuielile necesare terratormani celorlalte planete,

· qenerand astfel penuria de spatiu locuibil, spuneau ca exlsta planuri pentru portarea T-8'a unor intregi erase suprapopulate si, mai ales, ucideau copiii cu capacitate de autotempo-portare, Insinuand ca se preconiza folosirea lor in scopul modiffcarll trecutului ~i al dirijarii evenimentelor viitoare.

- Am auzit, raspunse, dupa aproape un minut de tacere. -$i?

- Nu stiu daca sunteji ataf

de rai cum sustin Oficialii. Nu stiu nici daca aveti dreptate. Nici cu mama nu indraznesc sa vorbesc despre asta! lar acum mi-e tnca: Frica sa fac ce mi-ai cerut, frica coo sa se afle ca te-am ascultat, ca n-am dat alarma in clipa cand ai pro-

· nuntat initlalele aleal

- Mai qandeste-te, spuse Ruy, atlnqandu-i iarasi mana, eu blandete. Nu te pripi. Hotaraste-te abia cand 0 vel vedea pe Shreya. $i nu te osteni sa-l pui lntrebari. E condtttonata sa ulte cand va pasi in cabinetul asta, chiar ~i Intarnplartle zilei de azi. Prlveste-o doar, ~i qandestete cum va fi ca ea sa lmbatraneasca aici, sub ochii tal, cum va fi sa 0 8- T -8 locoportezi din patruzeci in patru-' zeci de zile, ca pe 0 detinuta oarecare, cum 0 sa te considere ea doar caa-care-vlndeca, adica 0 inacce sibila Ocrotitoare, poate chiar una antlpatical Gandeste-te ca. in ziua penslonarii tale, Shreya va mai avea de vegetat Inca

· douazect ~i patru de ani In .Iabloul" asta, In Valea dintre

· Muntil Stang ~i Drept, Intre

76

Palatul Ocrotitorilor ~i Cascada-tara-tund. Gandeste-te bine!

xxx

AI! privi Cascada-tara-tund ceasuri intregi. Asculta bocetul apocaliptic al apelor pravalite, ~i Ie inchipui ca pe 0 navala de lacrimi argintii _ .. pana ce luna drsparu dincolo de munte, luandu-le stralucirea. Atunei 5e dezlipi ~i el de Zidul Invizibil. cel menit sa impiedice vreun arnnezic disperat sa-sl 18 zilele, sa rind in valtoare. (Se spunea ca tot pentru protectla lor erail ~i zidurile de sus, de pe piscurile din dreapta ::?i din stanqa, ca nu curnva sa se azvarle sau sa alunece in prapastla banuita de cealalta parte.)

Porni agale prin valea adorrnita. f\J-avea chef sa se intoarca in casa pustie. Pentru ca ShIV cea ascultatoara plecase. Ii explicase ca trebuia sa piece cu .lix, sa II as culte orbeste. FU'38se sirnplu sa 0 convinqa ca astfel ji tacea lui, lui Alf, 0 mare bucurie! Ea aruncase cearsatul. !I iasase pe .Jix sa: pipaie sani: ,?i eoapsele - in timp ce ii zarnbea lui Ai!, convinsa eft lui scena Ii tacea placere, apoi 5e imbracase ::?i plecase de mana cu rnatahala, fara impotrivire.

Cu gandul dus, All aiunse langa Palatul Oerotitorilor. Apoi observa ca mijeau zorii. si ca din chilia unui ochicarealina iesea cmeva. 0 femeie. Wada! '

Vazand rosu lnaintea ochilor, se repezi la ea. I se propti in lala.

- Ce-ai Iacut?' Muiere lara minte!

Ea-si pleca ochii.

- M-am ternut, $tii ca mi-e frica de intunerie. $i de hniste. Din vaqauna In care m-al aseuns nu se zarea luna. Am ieslt. Am vazut umbrele copaeilor. Erau 0 lrnpletitura hidoasal $i a trecut 0 pala de

vant,~i s-au zbatutl Parca erau vii ~i incercau sa rna Instacel Am tugi! in vaqauna 9i am incercat sa dorm. Am visat rnonstn: M-am trezit tipand ~i striqand-o pe mama. $tii, Alt, nu-mi amintesc de mama. Poate a muri!. Poate nici n-arn cunoscut-o ...

Pe urma am iesit iar. Luna ineepuse sa eoboare. M-am temut c-o sa innebunese cand o sa fie bezna. Ca, daca n-o sa-rru pierd rnintile In prima no apte, 0 sa mi se intarnple sigur intr-una din celelalte, una din rnulte!e nopti de sinquratato pe care Ie aveam inainte! $i rn-arn qandit ca poate tu n-o sa mai vii, ca n-o sa-Ii mai pese, ca estt vrajit de tata aia pe care ai adus-o acasal

AII,5e poeni peste Irunte ~i rase. Indelung, [inandu-se cu mainile de burta.

, Wad a 11 privi speriata. Pe urrna olta a resemnare, se aseza pe 0 piatra, l§i sprijini barb!a in purnru §i astepta, rabdatoare

Nu rna: am fata, orcastol spuse el, Inca hohctind. .Jix ne-C) V8zUt §i ne·a urrnarit. lam dat .. o lui, ea sa nu ne tradez e. Adica am dat marqatitare poreilor! De dragul tEW, idioato! De unde sa stiu c-or sa te apuce spaimele si-c sa !i S8 nazara sa te spovedesti _ .. sa te nenorocestl' Sa ne nenorocesti, adical

- Despre tine n .. am pomenit, 11 contrazise femeia. Am zis ca rn-arn ascuns sinoura. $i eel-care-anna a lost bun eu mine .. Mi-a spus ca n-are rest sa-rni fie tcama, ca lmi amana prograrnarea la control eu trei zile. ea sa am raqaz sami yin In tire. $i c-or sa rna mute lntr-un lac unde-o sa liu bine lnqrijita. $i ca toate femeile care au nascut s-au vindecat 9i s-au Inters In lume!

Alf se ghemui langa ea.

-- Proasto, spuse, pronunland ocara ca pe 0 alintare. Astea Ie 9tiai dinainte! Le spun

Anticipafia

Ocrotitorii dintotdeauna!

- Dar nu intrasem nicio-

· data la un ochi-care-allnal Mia spus-o altfel. Am slrntit ca nu minte!

EI 0 privi lncurcat. Rata 0 lncercare de zambet, apoi ln8.lia din umeri §i-i manqaie parul.

- Hai acasa, Wada! Sa dormim §i sa vis am ca tu ai dreptate!

,,$i ca Shry nu m-a rnintlt", adauqa pentru sine. "Ca unul din Ocrotitorii ast!a afurisi]i chiar 0 sa rna ajute!"

xxx

Dupa ce aflase de spovedania Wadei, Lish rarnasese in cabinet. $i dormise. Nu mult, dar destul ca sa 0 viseze pe Shreya. 0 Shreya cu douazeci de ani rnai batrana,

· capatand velum In limp ce ea ll cerceta organele interne, de parca ar fi studiat 0 cultura de microbi sub microscop. Apoi, In loc sa redevina plana, Shreya crescuse, sparqand placa P11 §i pereiii cabinetului, dararnand lnchisoarea. Ferlclta, Lish aplaudase, §i atunci Shreya lncepuse sa se dezumfle lncet, tasaind,

Imediat ce se dezmeticise, cercetase lista activitatilor din ziua aceea. Controlul de Inregistrare figura ultimul, §i dimi-. neata trecuse tarandu-so ca melcul. Ush fusese lot timpul cu qandul dus, cane amintindu-si visul, cand irnaqinandu-si momentulln care l§i va revedea sora.

Cand, In starstt, Shreya aparu - §i 0 privi, ca toti ceilalti, ca pe 0 str aina care Ie

· parea, fara sa stie de ce, diferita - Ush nu slmtl nici bucurie, nici durere. La lnceput 0 sperie lipsa ernotiilor, faptul ca se sirntea rupia de cele vazute, ca §i cum ar fi asistat la 0 holoproiectie plictisitoare. Pe urrna o napadi furia §i lntelese ca 0 scotea din sa rite mutra de idiot a tipului care 0 insotea pe

Anficipa!ia

Shreya, §i care spusese ca se numea P-Jix. Ce naiba, pentru individul asia tamp se agita temuta OSOO?

In fine, n-avea irnportantal lmportanta era doar sansa oterlta Shreyei!

I§i reqasi calrnul. $i Ie zarnbi celor doi, aratandu-le cabina:

- Intra]! lmpreunal Trebuie sa fiu siqura ca suntetl compatibili. Acces perm is!

Pe urrna, in loc sa Ie urrnaraasca transformarea, dirija spre ei un flux intens de unde conditionate.

$i abia cane Shreya fu langa ea, cand putu sa 0 atinqa, fericirea §i spaima 0 cuprinsera deopotriva, §i nu stiu care dintre ele Ii silea inima sa se zbata lnnebunita.

Deschise usa cabinetului §i Ie tacu semn sa 0 urmeze. Se supusera, apatici ca doua rnomai muribunde. $i asa mer sera In urma ei, pe culoarele pustii, pana la postul de teleportare

-.In starsit! Ii intampina Ruy. Incepusem sa fiu lngrijorat!

Lish vru sa-t explice ca 0 conditionare nu se face cat ai bate din palme, dar tehnicianul dadu cu ochii de Jix lnainte ca ea sa deschida gura.

- Sfinte Sisoie! Da' cu asta ce-i? De ce mi I-ai adus pe asta?

- E omul tau! se burzului Ush. Co-habitantul Shreyei!

- Baga-mi-a§ ... ! sudui Ruy.

Nu-i asta! Nu asta trebuia sa fie! Cum rna-sa s-o fi Iacut incurcatura asta?

- Nu stlu: lipa Lish. $i nu ma lntereseazal Eu am tacut ce mi-ai cerut. lar tu teleporteaza-ne odatal Avem timp sa ne larnurirn cand 0 sa fim in siquranta!

- Nt! se strarnba Ruy.

Trebuie sa-i duci lnapol, ca sa nu starnirn banuie!i. 0 scoatem pe Shreya altadata, impreuna cu zvonerul nostru.

-- Nici nu rna qande sc!

Crezi ca sunt dispusa sa risc In fiecare zi? N-ai decat sa duci barbatul lnapci! Pe noi doua scoate-ne de aici! Doar ai promis, fir-ar sa fie!

- Dornnlsoara Harb, fii rezonabila, te rog! Era yorba sa ne ajutarn reciproc, 1ntelege ca nu se poate sa ne las: balta! Uite, nici nu e nevoie sa defilezi iar cu _ei pe coridor. Du-te slnqura. Ii leleportez eu In sectiunea bidtrnensionala a cabinetului. Spune-mi doar cum sa Ie anulez conditionarea.

Cu ochii sticlind a triumf, Ush surase:

- Ma tem ca n-ai de ales, Ruy. Conditionarea Ii se anuleaza doar In timpul telepcrtarii T-T. Mi s-a parut solutia cea mai simpla - 9i acum in\eleg ca fost cea mai desteaptal

- $i eu rna tem ca n-am de ales. Pacat ca n-ai qaslt 0 solutie mai proasta, ottaRuy §i apasa butonulde alarms.

- Ce faci?!! urla Ush.

- Salvez ce se mai poate.

Adica, pe mine, apuca el sa raspunda lnainte ca patru gardieni sa dea buzna.

- Ce-i? intreba cel cu Insemne de set.

- Do rnniso ara doctor insista sa-l teleportez pe a9tia doi. Dar mi-a dat coordonate false. Nu-i yorba de un spital, ci de un punct de pe autostrada!

xxx

- Teleporteaza-i pe ata doi In Sanatoriul Experimental, la sectia Deconditionare, ordona Marusia Grovko.

Ruy se inclina respectuos 9i iesi, ascunzand un zarnbet sub rnustata. Draqalasii de la Sanatoriu se vor trezi cu doi pacienti gata decondltlonati, §i Ii vor lnjura de mama focului pe idlo]!i de la lnchisoare! Rase singur, surprins de sine lnsusi, de propria sa capacitate de a se amuza dupa un esec stupid, de care, mai mult

77

ca sigur, OSOO avea s3-1 taca raspunzatcr Dar nu-I vor lnlatura, Aveau inca nevoie de el, pentru ca era .curat". $i asa avea sa rarnana, Din fericire, aturlsitu de doctori stlau cum sa-9i inch ida mintea In tata sondei psi. Puteau sa Ie stearqa memoria, dar ceea ce constientul lor nu voia sadezvalule se ducea pe apa sambetei odata pentru totdeauna! Cat despre posibilitatea ca Lish sa vrea sa-l tradeze ... Ei bine, asta nu ar fi Imbunatatit sltuatla ei nici cal negru sub unghiel $i nu se temea de dorlnja idloata de a ucide §i capra vecinului, nu

. dupa ee recunoscuse in ochii ei privirea jucatorului care sl-a mizat vlata pe 0 carte §i caruta lnfranqerea l-a ucis pana §i setea de razbunars:

xxx

Dupa plecarea tehnicianului, Marusia studie lndelung chipurile celor convoca]i de urgenta in biroul ei confortabil. Asta Ii lua ceva timp - de fapt adunase tot personalul lnchisorii. Nu putea sa nu-si reproseze ca nu cercetase destul de minutlos fizionomia noii angajate. Poate atunci ar fi descoperit ceea ce acum era siqura ca nu deslusea la eellalli, adica un cal de vag semn care sa tradeze predlspozljia

. spre indisciplina, refuzul obedienlei §i intentlile rauvoitoare.

Re!ativ rnuljurnlta, Ii se adresa pe tonul poruncitor la care renunta rar, caci nu se tntampla in fiecare zi sa-l lnrnoale ceva inima asa cum tineretea §i deruta lui Lish 0 tacusera ell nici douazecl si

patru de ore lnalnte: -

- In P11 s-au petre cut lueruri dubioase. Vreau sa fie rnaturata toata placa eu un fascicol de unde psi! Sa dispara din mintea pensionarilor de acolo tot ce nu line de' rutlnal $i sa fie chemat un cornplet de [udecata pentru

78

doctorita Harb! Urgent, pentru ca e perlculoasal Parea neajuterata ca un ied, ~I n-a avut nevoie niei de doua zile ca sa orqanizeze 0 evadare!

xxx

De trei nop]t dormea singur. Wad a plecase sa nasca intr-un lac mat sigur. $i era rau fara ea! Avea vise ciudate, in care cel-care-vindeca S8 transforma tot timpul: acum era barbatut stlut, acum contururlle i se invalmaseau, :;;1 se reoornpunea ca femeie, tanara ~i frurnoasa, asa cum Wada nu fusese niciodata. Asa cum In valea ala nu fusese niciuna, niciodata. Adica ... acurn era una. De doua zile. Nu S8 materializase asa, ca toata lumea. Venise 0 data cu Jix, cand ala se lntorsese de undeva, de la un tratament special, despre care nu era in stare sa dea arnanunte. Ceilalli numisera imediat fata medicamentul lui Jix, ~i Alf se fntreba daca toli sufereau ca el cane i~;j imaginau minunea aia contopita eu bruta rnataha'oasa'

Po ate, i§i spuse Alt, poate ca visul lul era profetic. Tocmai auzise ca batranul vlncecator fusese sehimbat; nu cu 0 femeie, dar, oricum, cu unul mai tanar!

Parasi piateta satului dornie sa bata cararite muntelui, singur cu gandurile lui. II ispitea ideea unui controlla cerere. Sirntea nevoia sa-si povesteasca visul. Po ate era un pas spre vindecare, 0 sansa de intoarcere In lumea eelor eu minte-tntreaqa'

Sau, cine stie? poate era mai bins sa-s: deschida mai lntai sufletul 9i mintea in chilia unu: ochi-care-alina ...

in tata lui. aeru! se lnvolDura decdata, Iormand un turbion suierator. Increment. $tia despre ce era vorba, dar niciodata un nou venil nu se materializase atat de aproape lncat 33-1 po ata atinge doar lnt!n-

zanou-s: mana.

Ca de obieei, totulse terrnina fulqerator. Langa el statea deja 0 femeie. Tanara. Nu atat de frageda ca miraculosul medicament al lui Jix, totusl. .. $i Ii parea cunoscutal

Ii parea cunoscuta pentru ca sernana leit cu aiter-ego-ul vindecatorutul din vis. La draeu'!

- la te uita! exclama dezinvolt, in loc de salut. Ce naiba cauti in iadul asta, fetitq_?

Ea II fixa, zapacita. Ii zambi Incurajator, apol 0 ocoli cantarmd-o cu ochi de expert.

- Poate vrei sa ~tii unde-ai neimerit? E un sanatoriu pentru amnezici, papuso, asa ca e inutil sa-rni povestestl ca nu §tii cine e§ti §i de unde-ai aparut:

Ii prinse lncheietura rnainii stangi 9i apuca sa citeasca caracterele impiantate inainte ca ea sa si-c srnuceasca, spedata.

- P-Lish. Asa 0 sa te cheme Ocrotitorii. Noi 0 siHi spunem dear l.ish. $i eu 0 sa te strig tot asa. Imi place! $i lmi placi! Tine minte asta, penIru ca 0 sa tocuiestl la mine, Intelegi?

Ea scanci, privind undeva, in spate. Alf se lntoarse §i, Inainte ca lovitura sa-I doboare, deslusl cu coada ochiului un barbat cu 0 batao

Lish lipa. Celalalt Ii lua • mana.

- Nu te teme! Cu mine 0 sa-]! fie mai bine decat cu Alf, sa still Oricine [i-o poate spune:

-- Alf? se mira ea. $tii, lrnl arnintese ceva. Parca s-a lntamplat adineauri. Nu §tiu unde erarn, dar un barbat m-a lmpins, intr-o cutie 9i rni-a spus: .Incurajeaza-l pe Alf. E tot ce pot sa fac pentru el - §i pentru tinet"

Anticipa/ia.

antul incepuse sa bata in rafale printre stpcile peretilor de lemn, printre fragmentele cenusli de acoperisuri, printre

ghemotoacele de paie ce ramasesera In toe de patrui, mese ~i scaune. Candva, aiei traisera oameni, insa acum ulitele satului erau pllne de balarii. Prin frunzele lor se juca vantul, asa cum pe chipul straniu al unui adult se [oaca man uta fragila a unui bebelus. Dar [ocul inceta brusc cand

VICTOR TORO$

particule miniaturizat, pe urrna aparatele grele, rnaqnetll uriasl ~i firele de felurite eulori pe care Ie conectara la bate ria automobilului.

Cand terrninara lucrul, era miezul zilei.

Privira inca 0 data desenele cireuitelor de putere, Indepartara trunzele uscate, crenqutele 9i orrce altceva care s-ar fi putut aprinde repede, dupa care multumlrea Ie insenlna chipurile. Schema era func[ionala.

- E timpul, Degas.

- Curand, un pas epocal va fi realizat

ultimul ceas din noapte se scurse pe [urnatate.

Pe drumul ce trecea pe langEi sat, toemai aparuse 0 lumina slaba, stravezie. Lumina rnicuta S8 marl, apoi se divize in doua :;;i, nu peste rnulta vreme, aparu 0 masina, $oferui Ineetini !?i oprl in cele din urrna, ehiar la intrarea in sat. Coborara doi barbati In costume negre, se dezmortlra intinz and m ainlle catre cer 9i

. lasandu-se pe spate alene, miscart lipsite de ritm. Soarele aparu, un sfert de disc auriu, din spatele munplor tociti, batrani.

Cei doi sco asera din portbagajul masinii componentele acceleratoru'ul de

Anficipa!ia

79

~i omenirea ne va ridiea In slavi' raspunse Degasunei Intrebari nepuse.

o ctipa ochii Ii scanteiara, iar celalalt lsi intoarse tala de la el, caci soarele 11 impiedica oricurn sa vada in directia aceea. .Da." gandi, .pf anurile sunt coreete, inventia este gata :;;i ai dreptate, va ti un pas epocal."

Mandru, Degas lsi scoase haina :;;i 0 lasa sa cada pe p arnant, departe de accelerator. Se lndrepta catre aparate, se aseza In centrul constructle] con ice §i intinse rnainile in lateral, atinqand eei doi maqneti.

• - ACLlm, Rene, rosti el Inchizand oehii.

$i Rene apasa, cu 0 for1a care depasea cu mult necesarul, pe butonul'rosu de pe micul tab lou de cornanda. Circuitele se inchisera cu un pocnet prevestitor de rele.

Urletul, raqetu! de ftara -exploda lesind atara din plamanii lui Degas. Acceleratorul cr apa furneqand ~i Instatatii!e cazura arse, distruse.

l.iniste.

Intr-un tarzlu cineva tusi, tacandu-si drum printre rarnasl]«. Era Degas. l~i cauta din ochi prietenul. II ridica de sub . tabloul de cornanda. Era In regula, cu

exceptia catorva vanatal.

Peste un timp pornira arnandoi pe jos, In directia din care venisera, caci bateria masinli era pe deplin si irernediabil consurnata: buca!i din ea zaceau In neoranduire pe marginea drumului. .. I{mga 0 parte din volanul automobilului ~i 0 treime de sasiu.

- Imi pare rau, spuse incet Rene.

Celalalt nu Ii raspunse.

- Poate ca data viitoare ... mai facu el o Incercare de conversatie.

Pe chipul lui Degas aparu 0 usoara umbra de speranta.

lnventia nu Ie reusise, traiasca inventia.

- Da, poate.

Rene zarnbi. Incepura sa mearqa mai repede.

In urma lor, satul prinse a frernata de viata. Balariiie disparusera, vantul devenise brlz a, casele pareau mai solide $i aveau toate acoperisurile In regula.

o qospodina intindea sarrna pentru rufe. Se auzeau glasuri de pretutindeni, acoperind [ipatu] unui copil dupa mama sa ..

lar aparatele, cate erau, au rarnas 0 vesnicie in paraqina, stricate ;;i uitate la 0 margine de sat.

20

Desen de M'.igur2! [lionisi'?

Anticipa!ia

Mihai-Dan Pevelescu

palele personaje sunt ideile - dar idei la care nu v-atl gandit pima acum f?i pe care, poate, Ie veli diqera chiar mai greu, tntrucat Egan nu se [oaca: el va arunca in lala mecanicii cuantica, cosmologie f?i neurobiologie, adica stiintele care s-ar putea sa ne afecteze viilorul in aceeaf?i rnasura ca f?i calculatoarele lui Gibson, chiar daca acum ni se par desprinse din .rnaqia" lui Arthur C.Clarke.

Penlru toli impatirnijii SF-ului deschisi spre nou, care vor aprecia un autor pe care nu rna sliesc sa-l consider unul dintre cele mai stralucitoare noi nume din domeniu, lata si cateva dale bio-bibliogralice.

In 1983, edilura australiana Norstrilia Press a publica! An Unusual Angle (Un unghi neobisnult), rornanul de debut al unui scriitor foarte tanar, Greg Egan. Cartea n-a avul un mare rasunet §i Egan a rarnas mai daqraba necunoscut cititorilor. lncepand eu 1990, un nurnar de povestiri tot mai mature :;;i mai bine scrise au Inceput sa apara in Isaac Asimov's Science Fiction Magazine (cea mai irnportanta revista SF americana), contribuind la stabilirea reputajiei lui Egan. Nascut in Perth, Australia, In 1961, Greg Egan a absolvit maternatica la University of Western Australia dar, pasionat de film, a abandonat cariera $tiin!ilica dedicandu-se realizar!i unor filme de amator pe 8 $i 16 milimetri, iar din 1992 devine scriitor prolesionist.

In 1992, Greg Egan publica al doilea roman Quarantine (Carantina), urmat apoi de al treilea. Permutation City (Orasul permutarllor). aparut in 1994. an In care vede lumina tiparului si culegerea de povestiri Axiomatic. Cel mai recent roman allui, Distress (Distres), a lost publicat in 1995.

In 1984, cand Neuromantul ciif?tiga toate rnarile premii SF, PC-urile ,,386" inca nu aparusera, Ou toate acestea. William Gibson scria nonsalant despre rete Ie de

calculatoare, realitali virtuale. implanturi de solturi :;;i virusi, Realmente, la momentul acela cititorul SF mediu din Romania - binisor ramas in urrna tehnologiei informaticii - citea paginile lui Gibson simjind pe propria-i piele celebra afirmajie a lui Arthur C.Clarke: .Orice tehnologie suficient de avansata nu se poate deosebi demagie." Nu exagerez absolut cu nimic aflrrnand cii scriitorul american a fost In cei 3-4 an: de varf ai sai un vizionar al genului science fiction, din categoria extrapolarilor pe lermen apropiat. lnfluenta lui asupra contemporanilor (scriitori sau nul a test atat de mare, lncat In siajul sau a aparut un Intreg curent literar (ciberpunk). transtorrnat ulterior.in sub-

cultura, j

Care tnsa este leqatura cu Greg Egan? Una singura cu adevarat importantii. Greg Egan schimba rsul istoriei SF-ului. extrapoland in mod coerent :;;i o alta' paqina din viitorul nostru irnediat.

Impactullui.a fost deja resirntit pe cea mai mare plata science fiction mondlala, cea anqic-saxona, el dorninand-o (Ia fel ca Gibson !a inceputul carierei!) prin textele scurte aparute inca din 1990. De vreo treizeci de ani (de la explozia New Wave-ului britanic). nici un alt scriitor ne-american n-a patruns atat de autoritar in revistele SF de specialitate, celebre prin .xenolabia" lor laja de tot ce nu este Made In the USA. Greg Egan scrie despre noile probleme ale unei omeniri pentru care tehnica de calcul este la lei de integrata In cotidian ca ~i banalele antinevralgice sl, .. se irnplernenteaza in acela§i mod!

Gitind povestirea de lala, veji regasi genul de I hard SF oarecum clasic, In rnasura In care' princi-

I __ . ... ._ ... __ ... __ ... __ ._. __ . ._ ... _. ._j

" iir-! ,f'

lin. iCiPOJ 10

27

1

Abia trecuse de ora cinei cand am coborat colina dinspre statia Eastwood. Cerul se arata palid §i incolor. Venus se pierdea lent in est, totusi strada insine a rata exact ea la lumina zilei. Atat doar ca era inexplicabil de pustie. $i vagonul in care calatorisern fusese pustiu. Ora ulti-

mulul-om-de-pe-Pamant. .

In tufele luxuriante ce marqlneau coridorul caii ferate, ca §i in labirintul de parcuri lrnpadurite intretesute in suburbiile inconjuratoare, pasarile ciripeau sonor. Multe parcuri aduceau eu padurile virgine - totusi, fiecare arboresi fiecare tufis fusese reproiectat: pentru cele mai mici secete, rezistent la foc §i fara sa lase in jur mizerii de felul crenqutelor, scoartei sau frunzelor inflamabi!e. Tesuturile moarte ale plantelor se resorbeau §i refoloseau; Ie vazusern intr-o expunere de !unga durata (un gen de fotografiere pe care nu-l de\inusem nlclodata): 0 ramura lntreaqa, cafenie §i vesteda retraqandu-se in tulpina vie. Majoritatea copacilor generau 0 cantitate rnodesta de elec-

. tricitate, In esenta totosolara, desi proeesele chimice erau complexe, iar eliberarea energiei stocate continua douazeci §i patru de ore pe zi. Radacini specializate cautau superconductorii subterani ce serpulau prin parcuri §i-§i aduceau obolul. Doi volti §i un sfert constituia valoarea intrlnseca maxima a unei energii electrice inofensive, lnsa, pentru 0 transmisie eflcienta, rezis-

tenta trebuia sa fie nula, .

o parte a faunei fusese, de asemenea, modiflcata; cototanele erau docile chiar §i primavara, tfmtarii ocoleau sanqele mamiferelor, iar rnajoritatea serpilor veninosl nu puteau face rau copiilor. Micile avantaje asupra rudelor salbatice, a80- ciate biochimiei veqetatiei reproiectate, garantau dominarea speciilor modificate in aceasta microecologie - iar micile handicapuri prevazute Ie opreau sa se dezvolte din plin daca evadau vreodata tntr-o rezervatie cu adevarat salbatica, departe de asezarlle ornenesti.

Inchiriasem 0 midi unitate, dintr-un grup de patru, situata lntr-o gradina cu grad de lntretinere

. zero care se contopea perfect cu un tentacul al zonei parcurilor, aflat la capatul unei tundaturi. Locuiam acolo de opt ani, de cand capatasern prima cornanda de la SeeNet, totusi conlinuam sa rna simt un intrus. Eastwood se alla la numai optsprezece kilometri de centrul lui Sydne~, car~ - desi tot mal putlnl oameni aveau mO~lve s~ calatoreasca acolo - rnentinea un avans inexplicabilln privinta prejurilor proprietatilor mobiliare; eu n-a§ fi putut curnpara unitatea nici lntr-o suta de ani. Chiria (de abia) acceptabila reprezenta un norocos produs secundar ce tacea parte din

22

cornplicatele scheme de evaziune tiscata ale proprietarului; probabil ca era numai 0 chestiune de timp pana ce bataia unor aripi de fluturi pe pietele financiare mondiale avea sa asigure retelelor ca!?tiguri mai putln generoase, sau pana ce proprietarul meu avea sa alba mai putina nevoie de castiqurt suplimentare, iar eu urma sa fiu azvarnt cinclzect de kilometri spre vest, lnapol in periferiile carora Ie apartlnearn,

M-am apropiat prudent. Dupa evenimentele noptii, cas a ar fi trebuit sa mi se para un sanetuar, totusi am ezitat aproape un minut in fat a usii, cu cheia In mana.

. Gina se trezise, era trnoracata §H~i lua dejun.

N-o vazusern de ieri, dela aceeasi ora; parca nici nu lipsisern de acasa,

- Cum au fost filmarile? se interesa ea.

Ii trimisesem un mesaj de la spital, explicanou-l ca, In starsit, avusesem noroc.

--- N-arn chef sa discut despre ele.

M-am retras in salon §i m-am lasat intr-un fotoliu. Actiunea asezarf paru sa se rederuleze In urechile mele interne; continuam sa cobor, din nou 91 din nou. Mi-am atintlt privirea asupra desenulul covorului; treptat, iluzia a disparut,

-- Andrew? Ce s-a Intarnplat? Ma urma In odaie. S-a lntamplat ceva rau? Trebuie sa mai filmezi 0 data?

- '[i-am zis ca n-am chef sa ...

M-am oprit. Am privit-o :';Ii m-am slllt sa rna concentrez. Gina era derutata, totusl inca nu se enervase. Regula numsrut trei: Spune-i totul, oticet ar fi de neptecin, cu prima ocezie. Inditerent daca ai sau nu chef. Orice allceva va fi tratat ca 0 excludere tntentionet« $i eonsiderat un airont persona!.

-- N-o sa mai fie nevoie de filrnari, S-a termi-

i1at.

l-am povestit ce se petrecuse. Paru socata,

-- Fii rezonablla, i-arn spus. E un material extraordinar, nu-I pot arunca. pur §i simplu. In plus, detin toate drepturi!e de lntrebuintare. Am avut acordul participarll, atat de la politie, cat §i din partea spitalului. Voi obtlne §i acceptul familiei ...

-- Adiea vrei sa spui ca avooatii retelel Ii vor baga in sperlef ea sa semneze un fel de accept de renuntare "in interesu! public".

Nu aveam ce sa-l replic; exact asa urma sa se lntample.

-- Tu esti cea care tocmai a deelarat ca reinvierea este obscena, t-arn atras atenpa. Vrei s-o vezi interzisa? Asta l\i poate doar ajuta cauza. Este 0 doza de Irankenstiinta buna pentru orice luddlt imbeci!.

Gina paru atectata: nu-mi puteam da seama daca juca teatru

- Mi-am luat doctoratulln s,tiinle materiale,

Anficipa/ia

tarane, asa ca nu ma face pe mine ...

- Nu te-am tacut nimic. $tii bine la ce rna refeream.

- Daca cineva este un luddit, ala esti tu.

Intregul tau proiect lncepe sa sune a propaganda Edenista. .Ntmicun ADM' Care-l subtitlul? "Co9" marul biotehnologic"?

- Pe aproape.

- Ceea ce nu Intele9 este de ce n-ai putut

include un singur caz pozitiv ...

- Am mai discutat asta, l-am raspuns obosit.

Nu depinde de mine. Relelele nu curnpara nimic dace. nu exista un punct de vedere unitar §i sustlnut. in cazul de faia, e_ vorba de partea lntunecata a biotehnologiei. Asta-i sublectul asta va prezenta. N-am intentionat sa fie ,.echilibral",

. Echilibrul Ii deruteaza pe cei de la marketing, I'Ju po] face reclarna unui produs care coniine doua mesaje contradictorii. Cel putin, ar putea contracara imnurile de lauda la adresa ingineriei genetic~, pe care, in ultima vreme, Ie inalla toata lurnea. In plus, arata cu adeviirat lntregul tablou. Adauqand ceea ce au om is laudele.

Gina nu putea fi clintita,

- Asta-i 0 fa\arnicie. "Senzalionalismul nostru echilibreaza senzajionallsrnul lor." Nu"'i adevaratl Pur §i slmplu, polarizeaza oplnlile. Ce-i gre§it In expunerea calma §i ranonala a fapteior, care ar putea ajuta la interzicerea reinvierii ~i altor catorva atrocltati flagrante, tara sa invoci vechiul rahat al transqresarilor impotriva naturii? N-ai decat sa araii excesele, dar prezinta-Ie in context. Ar trebui sa-i aMi pe oameni sa ia decizii informate in leqatura cu ceea ce doresc de la autorltajlle reglementatoare. Nimicuti ADN pare mai deqraba sa-l inspire sa arunce in aer cel mai apropiat laborator bioteh,

M-am ghemuit in fotoliu §i am lasat fruntea pe genunchi.

-- Bine, cedez. Tot ceea ce spui este adevarat, Sunt un [urnalist care maniputeaza, agit~l spiritele §i se opune §tiin\ei.

- .Se ppune §tiinlei"? se tncrunta ea. N-a§ merge chiar pana acolo. E§ti corupt, lenes §i iresponsabil, totusl n-ai ajuns Inca materia! bun pentru Sectele lqnorantei.

- Credinta ta ma misca,

Ma lovi eu 0 perna, afectuos cred, apoi reveni in bucatarte. Mi-am acoperit rata ell palrriele 9i odaia a pornit sa se incline.

Ar fi trebuit sa jubilez. Se terminase! Reinvie rea fusese ultirnul subiect ce trebuia filmat pentru Nimicuri ADN. Gata cu miliardarii paranoici transformandu-se in ecologii umblatoare autonome. Gata cu firmele de aslqurarl ce proiectau implanturi personalizate pentru supravegherea regimului ali men tar, exercitiilor fizice §i expunerii la potuantl - de dragul interminabilelor

Anficipa!ia

recalculari ale datei calendaristice §i cauzei cele mai probabile a rnortii purtatorutui Gata cu Autlstii Voluntari rnilitand pentru dreptul mutilarii chirurgicale a propriilor creiere, astfel lncat sa poata atinge, in final, ace a stare pe care natura nu le-o putuse acorda .. ,

Am intrat tn camera de lucru §i am derulat ombilicalul de fibra optlca din partea laterata a consolei de rnonta]. Mi-am ridicat carnasa §i mi-am curatat buricul de niste reziduuri indefinibile, apoi am scos cu unghiile dopul de culoarea pielii, dezgolind tubul scurt din olel lnoxidabil care se terrnina printr-un port laser opalescent.

- lar destasort activita] contra naturii cu masinaria aia? striga Gina din bucatarie.

Ma simteam prea obosit ca sa ma gandesc la o replica inteligenta. Am cuplat conectorii §i consoia s-a activat.

Ecranul derula totul pe rnasura ce recepjiona.

Opt ore de lnregistrare In saizsci de secunde - majoritatea sub forma unei cete incomprehensibile, dar mi-am ferit oricum privirea. Nu ma lncanta iaeea de a retrai evenimentele noptll, indiferent cat de concentrate ar fi fost.

Gina intra, aducand 0 farturie cu paine prajita; am atins un buton, ca sa ascund imaginea.

- Tot rna Tntreb, rosti ea, cum poti avea patru mii de teraoctetl RAM Tn cavitatea peritoneala, tara niei 0 cicatriee vlzibila?

Am coborat ochii spre mufa coneetoare. - Ti se pare ca asta-l invizibila?

-- E prea mica. Cipurile de opt sute teraocteti

au latimea de !reizeci de milimetri. Am consultat un catalog de tabnca.

- Sherlock puncteaza din nou! Sau, mai bine, sa zic Shylock? Cicatricile pot fi lndepartate. nu?

_.- E adevarat, Dar .. , li-ai fi distrus tu semnele

celui mal important ritual de ini\iere?

- scuteste-rna de aiurelile antropologice.

- Am si alta teorie.

- Nu confirm 9i nici nu neg nimic.

Consola piui. M-am decuplat. Gina rna privi eu interes; probabil ca expresia de pe chipul meu tradase ceva.

- Asadar, aduce cu sexul. .. sau Cll defecarea?

- Eu as zice ca, mai deqraba, cu spovedania.

-- Nu te-ai spovedit In viata ta,

- Nu, dar am vazut spovedanii In filme.

Glumearn ... Pur §i simplu, nu seamana cu nimic.

I§i consulta ceasul, apoi rna saruta pe obraz, iasand acolo firimituri de paine prajita.

- Trebuie sa fug. Culca-te, tarnpltule. Arali lnqrozitor.

Am rarnas locului §i am ascultat cum se misca de colo-colo. In fiecare diminea!a, mergea

23

nouazecl de minute cu metroul pana la ~tatiunea de cercetare a turbinelor eoliene CSIRO , In vestul Muntilor Albastr! Oblsnuiarn sa rna scol §i eu la aceeasi ora. Era mai bine decat sa te trezesti singur.

o iubesc, rn-arn qandrt. $i daca ma concentrez, daca respect regulile, nu existe nici un motiv pentru car~ n-et putea dura. Recordul meu de optsprezece luni era undeva sus, dar nu reprezenia un motiv de tearna. Aveam sa-l spulberarn,

. cu usurinta.

Gina reaparu In cadrul u§ii.

- la spune, In cat timp trebuie sa-l montezi

pe asta? _

- AM ... In exact trei saptamanl, lncepand de azi.

N-a§ fi dorit sa mi se rearnlnteasca.

- Azi nu se pune la socoteala Du-te §i culca-te,

Ne-am sarutat, Ea pleca. Mi-am rasucit seaunul spre consola dezactivata, Am schlopatat In dormitor §i rn-arn dezbracat. Mi-am atarnat hainele pe rackul de curatire §i t-arn pus In tunctiune. Polimerii din diversele materiale I§i elimlnara plcaturile de apa in vapori umezi, apoi cornpactara rnurdaria rezultata §i uscara transpiratia lntr-o pulbere fina pe care 0 lndepartara electrostatic. Am privit-o plutind In jos, lntr-un recipient; avea Intotdeauna acelasi albastrui surprlnzator - era ceva legat de rnarirnea particulelor. Am tacut un dus rapid, dupa care m-arn bagat In pat.

Am potrivit desteptatorul la ora doua dupaamiaza. Farmul de langa ceas rna lntreba:

- Preqatesc 0 rnedlcatie cu rnelatonina pentru revenirea la orarul normal pana maine seara? -Oa, bine.

Mi-am varat degetul mare In tubul de prelevare a esantloanelor; de abia am sirntit Intepatura prin care mi s-a luat 0 proba de sanqe. Modelele RMN** fara contact direct aparusera de cati.va ani pe plata, dar continuau sa fie prea scumpe.

- Doresti ceva care sa te ajute sa adormi?

-Oa.

Farmul bazal tncetisor, producand un sedativ corespunzator actualei mele start biochimice, lntr-o doza contorrna duratei de somn stabilite. Sintetizatorul interiortolosea 0 varietate de catalizatori programabili, zece miliarde de enzime reconfigurabile electronic, legate de un cip semiconductor. Imersat tntr-o cuva rnlcuta de molecule parentale, cipul putea asambla catsva miligrame din zece mii de medicamente. Sau, cel

• Commonwealth Scientific and Industrial Research . Organization: Orqanizatia pentru cercetari stiintitice ;;i industriale a Commonwealth-ului (ntr.).

•• Rezonanla magnetica nuclearii (n.tr.).

24

putin, dintre cele pentru care aveam software, sau atata vreme cat platearn taxa de licenta.

Maslnaria scuipa 0 tableta mica, Inca putin calduta. Am muscat din ea.

- Aroma de portocale dupa 0 noapte grea!

N-ai uitat!

M-am Intins §i am asteptat ca medicamentul sa-si Iaca efectul.

2

Candva, vazusern In vitrina unui muzeu 0 Moviola din anii 1950. Celuloidul lat de treizeci §i cinci de milimetri urma un drum lntortocheat prin rnaruntaiele aparatului, deplasandu-ss Inainte sl lnapoi Intre doua bobine acponats de 0 curea de transmisie, lin ute de brats verticale lnapoia rnlcutului vizor. Bazaitul rnotorasului, scrasnetul rotltelor dintata, [acanitul ca de elicopter al paletelor obturatorului - sunete provenind de la un audio-video rulat pe un display alaturi de vitrina In care era expus aparatul - tacusera sa semene mai mull cu 0 rnasina de distrus documente, decat cu una pentru montaj.

o notiune atraqatoare. imi pare teribil de r1iu ... dar scena aceea a fast pierdute pentru totdeauna. A fnghiJit-o Moviola. Binetnteles, practica standard fusese de a lucra doar cu 0 copie a oriqinalului filmat de aparat (oricum, de obicei era un negativ ce nu putea fi vizionat), totusl, ideea unei alunecari a unui dinte care sa transforme metri de celuloid pretios In confeti lrnl rarnasese de-a pururi In minte ca 0 fantezie rninunata, secreta.

Consola mea de montaj, Affine Graphics 2052, avea 0 vechime de trei ani §i nu putea distruge absolut nimic. Orice cadru pe care-l descarcarn In ea se Inregistra pe doua cipuri indspendente de memorie de unica scriere, simultan Incriptate §i expediate la arhive aflate In Mandela, Stockholm §i Toronto. Fiecare decizie de montaj ce urma, nu Insemna decal 0 rearanjare a referintelor din originalul intangibil. Puteam cita din metrajul neprelucrat (rarnasese denumirea de metraj, desi diletantf foloseau neologisme pretentioase precum .octa]"), oricat de selectiv doream. Puteam parafraza, substitui §i improviza. lnsa nici rnacar 0 totoqrarna a originalului nu avea sa fie atectata sau rnoditicata, astfel incat sa nu poata fi reparata, recuperata.

Cu to ate acestea, nu-l invidiam pe omologii mei din epoca anterioara: mecanicismul chinuitor al meseriei lor m-ar fi Innebunit. Etapa cea mai lenta a montajului digital 0 reprezenta deeizia urnana, iar eu invatasern sa obtin aprecierile eorecte la cea de-a zecea sau a douasprezecea

Anticipa/ia

incercare. Sofware-ul putea altera ritmul unei scene, reqland fin taieturlle, slefuind sunetul, inlaturand din cadru personajele nedorite; ba

· chiar deplasand cladiri intregi, daca era necesar.

Partea tehnica era asiqurata: nu exista nimic care sa te distraqa de la realizarea contlnutului,

Ca atare, pentru a monta Nimicuri ADN, mie nu-mi rarnanea decal sa transform 0 suta optzeci de ore de timp real in cincizeci de minute de sernnificatie.

Filmasem patru subiecte §i Ie stiarn deja ordinea din documentar: 0 proqresie qradata de la cenusiu la negru. Ned Landers, biosfera ilmblatoare. Implanturile actuariale SanoPaza. Grupul militant Autistii Voluntari. Reinvierea lui Daniel Cavolini. SeeNet ceruse excese. transqresari, frankenstiinta ... Nu avea sa-rni fie greu deloc sa-l ofer exact ceea ce dorea.

Landers se imbogalise din calculatoarele fara curent, nu din bioteh, tnsa ajunsese sa achizitioneze cal eva corporatil de cercetare-dezvoltare lntensiva in domeniul geneticii moleculare pentru a-t ajuta in objinerea transtorrnarli personale. Ma implorase sa-l filmez lntr-un dom geodezic etans, continand bioxid de suit, oxizi de azot §i cornpusi ai benzilului; eu purtand un costum de scafandru,

· iar el in slip. Incercasem, dar vizorul ca§!ii mi se aburea in exterior cu reziduuri petroliere canoeroase, asa tncat fusesem nevoi!i sa araniarn alta Intalnire, in centrullui Portland. De§i domul otravit paruse atat de prornitator, cerul azuriu, imaculat, de deasupra statului care se lntrecea cu California in privinta legislali8i, asiqurand gradul zero al noxelor emise la toii poluantii cunoscu]i, se dovedise a fi un decor mult mai supra realist.

- Daca doresc, nici nu trebuie sa respir, rnarturlsise Landers, inconjurat de aer curat §i proaspat.

II convinsesem sa facem interviullntr-un parcute] plin de verdeata, vizavi de sediul modest al Grupului NL. (In fundal, niste copf jucau totbal, dar consola urma sa supravegheze toate problemele legate de continuitate, oferind solutil pentru majoritatea lor printr-o singura apasare de tasta.) Landers se apropia de cincizeci de ani, lnsa avea aspectul unui barbat de numai douazeci §i cinci de ani. Cu un trup robust, par auriu, ochi albastri §i piele trandafirie, stralucitoare, aducea mai deqraba cu versiunea hollywoodiana

· a unui termier din Kansas (din timpurile buns) decat cu un boqatas excentric al carui corp viermuia de alge modificate §i gene straine, L-am privit pe ecranul bidimensional al consolei §i I-am ascultat prin difuzoare stereo simple. Mi-a§ fi putut introduce redarea dlrect In nervii optic §i auditiv, tnsa majoritatea spectatorilor aveau sa foloseasca un ecran ori 0 casca inteqrala, §i trebuia sa rna asigur ca softul realizase cu ad~viirat

Anticipajla

o grila de pixeli continua, plauzibila §i rectilinie din stenografia vizuala extrem de comprlmata a retinelor mele.

- Slrnblontu ce traiesc in sanqele meu pot converti la nestarsit bioxidul de carbon In oxigen. Ei primesc 0 parte din energie prin piele, de la soare, si ellbereaza glucoza care Ie prisoseste. Totusi, asta nu-l de ajuns pentru ca sa traiesc, ei necesitand 0 sursa alternative de energie atunci cand sunt In intuneric. Aiel intervin sirnblonpi din stomac 9i intestine: am treizeei s.i sapte de tipuri diferite, care pot rezolva absolut oriee. Pot manoa iarba. Pot manoa hattie. A'§ putea trai numai cu anvelope uzate, daca le-as taia in buca]] lndeajuns de mici pentru a fi Inghilite. Daca maine toata flora 9i fauna ar dlsparea de pe tala Parnantului, as. putea supravietut limp de 0 mie de ani consurnand anvelope. Am 0 harta a tuturor depozitelor de anvelope uzate din America de Nord. Majoritatea sunt destinate remedierii biologice, dar am introdus deja actiuni judecatcresf ca sa asigur ca 0 parte din ele vor rarnane neatinse. Pe langa motive Ie mele personale, consider ca reprezinta 0 parte a rnostenirli noastre ce trebuie pastrata pentru qeneratiile viitoare.

M-am lntors §i am inserat metra] lilmat la microscop, cu algele modificate §i bacteriile ee-l populau sanqele §i traiectul digestiv, ca 9i irnaginea hartii cu depozitele de anvelope, pe care rni-o aftsase pe notepadul lui. Am vizionat !?i 0 ammatte preqatita in prealabil, 0 reprezentare a ciclurilor sale personale de carbon, oxigen 9i energie,_totu§i nu eram inca sigur asupra locului ei.

II indemnasem:

- Asadar sunteti imun inaintea foametei 9i extinctiei In rnasa, dar ce spuneti despre vlrusi? Ce spuneti despre armele biologice, sau despre , 0 rnolirna accidentala?

Am taiat lntrebarea; era redundanta si preteram sa intervin cat mai putin posibil. Schimbarea subiectului fiind oarecurn brusca, am sintetizat 0 imagine a lui Landers spunand: "in privinta totosirii slrnbiontilor", pe care am lipit-o de raspunsul sau real:

- lmi lnlocuiesc treptat celulele din corp care prezlnta potentialul cel mai ridicat pentru intectii virale. Virusii sunt cornpusi din ADN sau ARN: ei detin aceeasi chimie fundarnentala ca to ate orqanismele de pe planeta. Din acest motiv, ei pot ataca alte celule umane pentru a se reproduce. Dar ADN-ul 9i ARN-ul pot fi tabricati printr-o chimie camplet noua, intrebuintand perechi tundamentale non-standard, care sa preia locul celor normale. Un nou alfabet pentru codul genetic: in loc de guanina cu citozina, adenina cu tlrnina - in loc de G cu C, A cu T - poti avea X cu Y, W cu Z.

l-am modificat cuvintele dupa "tim ina" In: " ... po]! tolosi patru molecule alternative care nu

25

apar deloe in natura." Inlelesul rarnanea acetast, dar ideea se evidentla mai limpede. Cu toate aeestea, dupa ce am vizionat noua scena, nu mi s-a parut deloc naturale, asa ea am reveni! Ja original.

Fiecare jurnalist i§i paratrazeaza sublsctele; daca as fi refuzat sa utilizez tehnica respsctlva, n-as mai fi lucrat. Toata srnechena era s-o faci cu onestitate, cam la fel de dificil ea §i impunerea acelorasi eriterii asupra procesului de montare

privit in ansamblu. .

Am inserat din artuva 0 grafica moleculara a ADN-ului obisnult, figurand atomii din bazele perechi ce uneau spiralele dubie, §i am atribuit eulori cod ate §i etichete pentru cats un exemplu - aJ fiecarel baze. Landers refuzase sa specifice bazele non-standard pe care Ie utiliza, tnsa gasisem destule posibilitali in literatura de specialitate. Am pus softul grafic sa lnloculasca patru baze din spirala cu altele noi, plauzibile, §i am

. repeta! transfocarea lenta §i rotirea din prima imagine cu acest lan] ipotetic al ADN-ului Landers. Apoi am revenit la chipullui vorbind:

- Desigur, nu ajunge 0 slrnpla inlocuire a bazelor in ADN. Celulele au nevoie de enzime noi pentru a sintetiza noile baze, far majoritatea proteineJor care mteractloneaza cu ADN §i ARN trebuie adaptate modflcarlt, asa ca genele pentru acele proteine trebuie trans/atate, nu- doar

rescrise in noul alfabet. .

Am improvizat 0 grafiea pentru ilustrarea ideii, lnsusindu-rnl exemplul unei leqaturi nucleare a proteinelor dintr-un articol citit tntr-o revista, dar redesenand moleeulele in alt stil, pentru a evita problerpele de copyright.

- Inca n-am reusit sa ne ocuparn de absolut toate gene!e umane ce necesita translatle, totusi am tacut cateva linii de eelule speeifiee eare se descurca perfect eu mini-cromozomii continand doar genele absolut necesare.

Saizeci la suta din celulele fusiforme din rnaduva spinarf §i timusul meu au fost inlocuite cu versiuni ce utitizeaza neo-ADN. Celulele fusi-

. forme dau nastere celulelor sangvine, lncluzand celulele sistemului imunitar. Temporar, am fost silit sa-ml comut sistemul imunitar lnapol, la 0 stare irnatura, pentru ca tranzitla sa se destascare lent - am reluat unele faze de sterqere clonala din copllarie, pentru a lndeparta orice ar fi putut cauza un raspuns autoimunitar - dar, in esenta, acum sunt capabil sa rna il'ljectez cu HIV pur §i sa glumesc despre asta.

- Exista ins a un vaccin foarte bun ...

- Bineinteles.

Mi-am talat replica §i l-am tacut pe Landers sa spuna:

- Blnelnteles ca exista un vaccin pentru asta.

26

Apoi:

- Oricum, am sirnbion] care-mi asigura un al doilea sistem imunitar, independent. Dar cine stie ce mai poate aparea ... Voi fi pregatit, indiferent despre ce ar fi Yorba. Nu anticlpand la nivel de detalii - nimeni nu poate a§a ceva - dar asigurandu-ma ca nici 0 celula vulnerablla din corpul meu nu mai vorbeste acelasi grai biochimic cu indiferent care virus parnantean.

- Dar pe termen lung? Pentru a va asigura cu toate aceste protects, a fost necesara 0 infrastructura costisitoare. Ce se lntarnpla daca tehnologia respectlva nu va supravietul lndeajuns pentru copiii 9i nepotii durnneavoastra?

Erau remarci redundante, asa ca le-arn eliminat.

- Desigur, pe termen lung intentlonez sa Imi modific celulele fusiforme care produc sperma. SOli a mea, Carol, a inceput deja un program de colectare a ovulelor. Odata ce vom translata intregul genom uman §i vern inlocui cei douazeci §i trei de cromozomi din sperms §i ovule ... ceea ce am realizat va putea fi transmis urrnasllor. Oricare din copiii nostn va folos1 neo-ADN pur ~i to!i slrnblontll vor trece de la mama Ia tat, in utero

Vom trans lata si genomurile simbionjilor - intr-un al treilea alfabet genetic - ca sa-t protejam de vlrusl §i sa eliminarn riscul unor schimburi genetice accidentale. Ele vor fi recoltele ~i turmele noastre, dreptul nostru prin nastere, prcprietatea noastra inalienablla, vietuind pentru totdeauna in sanqete nostru.

lar copiii nostri vor reprezenta 0 noua specie de vtata. Mai mult decat'o noua specie - un intreg nou regat.

Fotbalistii din pare chiuire; cineva marcase un gol. N-am modificat coloana sonora.

Landers surase brusc, radios, contempland parca pentru tntaia oara aceasta Arcadia stranie. - Asta creez eu. Un nou regat.

000

Stateam optsprezece ore pe zi in tata consolei §i rna straduiarn sa traiesc ca ~i cum lumea s-ar fi stramtat, nu la dimensiunile odaii de lucru in sine, cl la momentele §i locurile capturate in metraj. Gina rna lasa in pace; supravietuise montajului tacut pentru Supralicitarea- statistici/or sexuale, asa tncat stla cu exaetitate la ce sa S8 astepts.

- Voi pretinde, pur ~i simplu, ca llpsesti din eras, spusese ea voioasa. lar forma aceea din pat nu este decat 0 uriasa sticla cu apa fierbinte.

Farmul imi programase un plasture dermal aplicat pe urnar, care elibera doze de melatonlna atent reg late §i calibrate, sau un blocaj de rnela-

==========================================- Anndpapa

toruna, adauqandu-se, ori scazandu-se din oblsnultul semnal biochimic produs de glanda mea plneala, rernodeland norrnalaunda slnusoidala de atentie Intr-un palier urmat de 0 depresiune foarte, foarte accentuata, ·Ma desteptarn in fiecare dlmlneata dupa cinci ore de somn lmbogatit REM, la fel de alert §i energic ca un copil hiperactiv, cu capul vuindu-mi de 0 mie de vise dezinteqrandu-se (majoritatea fiind remixaje complicate ale montajelor din ziua anterloara), Pana la unsprezece patruzeci §i cinci nu tacearn altceva decat sa case, dar dupa cincisprezece minute porneam cu viteza luminii. Melatonina era

. un hormon circadian natural, mutt mai inofensiv §i mai precis In privlnta efectelor decat stimulentll grosolani de tipul cafeinei sau amfetaminelor. (Incercasem de cateva ori cafeina; rna tacea sa rna cred focaliza! §i energic, dar imi preschimba agerimea in rahat. Larga raspandlre a cafeinei explica multe despre secolul douazeci.) $tiam ca. atunci cand iesearn de sub influenta meiatoninei, aveam sa sutar de 0 scurta perioada de lnsornnle §i moleseala in timpul zilei, tncercan neizbutite ale creierului de a contracara ritmul impus. Cu toate acestea, efectele secundare ale celorlalte poslbillta] erau cu rnult mai nsplacute.

Carol Landers nu dorise sa fie mtervlevata: imi parea rau, tntrucat ar fi rost de-a dreptul 0 lovitura sa palavragesc cu viitoarea Eva Mitocondriala. Landers refuzase sa dezvaluie daca sotia lui incepuse sa utilizeze slrnblontil; poate ca terneia astepta sa vada daca el continua sa tnnoreasca, oridaca avea sa sufere in urma exploziei de populatie a unei variante mutante de bacterie. tntrand in soc anafilactic.

Mi se permisese sa discut Cll cativa dintre

. angajatii cu experienta ai lui Landers, inclusiv cu cei doi geneticieni care raspundeau de majoritatea cercetarllor, Deveneau timizi cand se ajungea la chestiuni ce depaseau cadrul tehnic, totusi atitudinea lor generaia parea sa fie ca un tratament liber ales, ce ajuta la protejarea sanatalii unui individ - §i nu punea in pericol pe cei din jur - nu putea fi contestat din punct de vedere etic. Aveau dreptate, cel putin prin prisma rlscului biologic; lucrul cu neo-ADN elimina hazardui unei recornblnart accidentale. Chiar daca deversau toate experimentele nereusite direct in raul cel mai apropiat, nici 0 bacterie naturale n-ar fi putut prelua gene Ie ca sa Ie utilizeze.

Implementarea viziunii lui"Landers asupra perfectei familii de supravlejuiton nu avea sa se limiteze la cercetare §i dezvoltare. Efectuarea de moditlcart ereditare ingenele umane fusese interzlsa in S.U. (§i multe alte tari), exceptand cateva zeci de .rernediert autorizate" pentru eliminarea unor boli precum distrofia musculara §i fibroza clstlca, Evident, legislatia putea fi orlcand

Anticipa/ia

revocata, desi lnsusl principalul avocat bioteh al lui Landers insista ca modificarea perechilor de baze, ba chiar translatarea catorva gene pentru asimilarea modlficarii respective, n-ar fi lncalcat spiritul anti-eugenic al legii existente. N-ar fi alterat caracteristicile externe ale copiilor (lnaltlrnea, contorrnajia corpului, pigrnentarea). Nu le-ar fi influentat coeficientul de inteligenta, ori personal itatea. Cand ridicasem problema presupusei steriIilali (excluzand incestui), el adoptase pozltia interesanta conform careia in nici un caz n-ar fi fost vina lui Ned Landers daca copiii altor persoane erau sterili fala de ai sal, La urma urmelor, nu existau persoane sterpe, doar cupluri sterpe.

Un expert in domeniu, de la Columbia University, afirmase ca toate astea nu erau decat rahaturi: substituirea de cromozomi intregi, indiferent de efectele fenotipice, ar fi fost, pur §i sirnplu, ilegala. Un alt expert, de la University of Washington, nu manifesta aceeasi siguranta. Daca as fi avut timpul necesar, probabil ca as fi putut colecta 0 suta de parerl ale unor juristl emlnenti, exprimand to ate nuantele posibile de opinie in legatura cu subiectul.

Discutasem cu mai mulli critici ai lui Landers, inclusiv cu Jane Summers, consultants bioteh liber profssionlsta stablllta In San Francisco, membra prosminenta a Biologilor Moleculari pentru Responsabilitate Sociala, Cu sase luni in urma (in netzinul semipublic allui BMRS, pe care investigatorul meu ~tiinlific 11 parcurge lntotdeauna cu atentie), ea afirmase ca detlnea dovezi potrivit carora cateva mii de boqatasl, din S.U. §i nu numai, recurgeau la translatarea ADN-ului propriu, celula eu celula. Landers, sustlnuse Summers, era singurul care tacuse publica operatia, actionand ca un fel de momeala: un excentric singuratie, dszamorsand sublectul, facandu-I sa para fantezia ridicola (totusi aproape donchiiotesca) a unui individ. Daca cercetarea ar fi fost prezentata in mass-media fara a fi asociata unei persoane anume, s-ar fi lntronat paranoia: nu s-ar mai fi putut limita posibilii membri ai acelei elite fara nume, care planula sa se desparta de biostera. Dar fiindca totul fusese dezvalult in public §i pus in carca inofensivului Ned Landers, nu exista nici un motiv de teama,

Desigur teoria prezenta un anumit grad de bun simi, lnsa dovezile lui Summers nu urrnasera. Fara tragere de inima, ea rna pusese in legatura cu 0 "sursa lndustriala", care se parea ca fusese implicata in activitatea de translatare a genelor pentru cu totul alt beneficiar, dar .sursa" negase totul. Cane se insistase pentru oferirea altor indicii, Summers devenise evaziva. Fie ca nu datinuse nicicand ceva substantial, fie ca tacuse 0 lnteleqere cu all jurnalist pentru eliminarea concurentei. Era trustrant, totusi nu

27

avusesem nici timpul ~i nici resursele pentru a urmari in mod independent pista. Daca, lntr-adevar, exista 0 cabala a separatlstnor genetici, urma sa citesc reporiajul exclusiv in Washington Post, ca toata lumea,

Am lnchelat cu un potpuriu de alti cementatori - bioetici, geneticieni, sociologi - care in ge-

. neral ignorau tntreaqa afacere. .Dornnul Landers are dreptul sa-sl ouca propria viata ~i sa-st creasca odraslele asa cUfJl i se pare potrivlt. Nu-l persecutarn pe amishi pentru casatorilte lor intre rude de acelasl sanqe, pentru tehnologiile ciudate, sau pentru dorinta de independenta. De ce atunci l-am persecuta pe el, pentru, practic, aceleasi "crime"?"

Versiunea finala a subiectului avea optsprezece minute. In varianta ce urma sa fie distribuita nu era spattu decat pentru douasprezece. Am redus nernllos, rezurnand ~i simplificand, ingrijindu-ma sa obtin un rezultat profesionist, dar fara sa rna lngrijoreze prea mult pierderea detaliilor. Majoritatea emisiunilor In timp real de pe SeeNet nu aveau decat scopul atragerii publicitatii ~i garantihii recenziilor In unele mass-media rnai conservatoare. Nimicuri ADN fusese programat la ora unsprezece seara, lntr-o miercuri; marea parte a spectatorilor aveau sa se cupleze la versiunea lnteqrala, lnteractiva, cand Ie convenea. Ca ~i versiunea cornpleta putin mai lunga, cea

. interactlva urma sa fie presarata cu derivatl] optionale spre alte surse: toate articolele din revistele de specialitate pe care Ie citisem in vederea docurnentarii (~i toate articolele pe care Ie citau acestea la randul lor), alte ecouri massmedia referitoare la Landers ~i la teo ria conspiratlel elaborata de Jane Summers), principala jurispruden!a In dorneniu, atat in S.U. cat ~i pe plan international, ba chiar ~i piste conducand in rnlastlna cazurilor legislative potential comparabile.

In seara celei de-a cincea zile de montaj - exact dupa program, rnotiv suficient pentru 0 satistactle minora - am incheiat finisarlle ~i am rulat episodul pentru ultima data, Am lncercat sa-rni alung amintirile legate de filmari ~i prejudecatfle, pentru ca sa privesc documentarul ca un spectator SeeNet care pana atunci nu mai vizionase nimic despre subiect (cu exceptia catorva forspanuri publicltare lnselatoare).

Landers starnea 0 simpatie neasteptata. Crezusem ca fusesem mai duro Crezusem ca-i oferisem toate ocaziile de a se autocondamna prin . relata rea deschisa a arnbltiilor sale suprarealiste. in loc de asa ceva, nu parea Incruntat, ci, mai

* Seetii religioasii din Pennsylvania, Ohio, Indiana $1 Canada, descenden]i ai discipolilor lui Jakob Ammann, episcop protestant elvejian care a trait in secolul al XVii-lea (n.tr.),

28

deqraba, eu stmtul umoruiui; lasa chiar impresia ca aprecia glumele facute la adresa lui. Un regim a/imentar de anve/ope uzate? Injecfii cu HIV? L-am privit, surprins. N-am putut decide daca In maniera lui exista cu adevarat un vag curent subteran de ironie deliberata, 0 aluzie autocritlca pe care 0 scapasern pana atunei, sau daca subiectul In sine facea imposibil ca un spectator cu mintea intreaqa sa-l interpreteze cuvintele In mod diferit,

OacEi Summers avea dreptate? Daca Landers nu reprezenta decat 0 nada, un element de distragere, un clovn excelent? Daca, lntr-adevar, mii dintre cei mai boqati oameni ai planetei planuiau sa-si acorde, lor ~i eopiilor lor, izolarea genetlca perfecta ~i imunitatea virala absolute?

Ar fi contat In vreo masura? lntr-un mod sau altul, boqatasii se lndepartasera toldeauna de plebe. Nivelurile poluaril aveau sa continue sa scada, indiferent daca stmbiontll algelor urrnau sau nu sa treaca aerul proaspat in desuelitudine. $i oricine ar fi ales calealui Landers, n-ar fi lnsemnat mare pierdere pentru zest rea genetica comuna a ornenirii.

Mai rarnanea 0 sinqura intrebare micula la care nu se raspunsess ~i am lneercat sa nu rna qandesc mull la ea.

tmunitete vira/a ebsotute ... lmpottive cuI?

3

In mod clar, cei de la Delphic Biosystems fuses era extrem de qenerosl. Nu numai ca aranjasera sa intervievez un numar de membri ai departamentului Relalii cu Publicul ce depasea de zece ori posibilitatile mele de tirnp, dar ma lnqropasera sub ROM-uri continand microqratica atraqatcare ~i anirnatie exceptionala, Organigramele soft pentru implanturi Sano+aza tusesera realizate sub forma de fantezii pictate cu aerograful: masinarf superb cromate, benz; rulante negre deplasand stralucltoare pepite argintii de "date" de la un subproces la altul. Schemele moleculare ale proteinelor interactionand erau lnvaluite eu harti ale densitatii electronilor. delicate ~i rninunate - ~i cu totul nejustificate -- . valuri de aurore boreale roz ~i bleu topindu-se 1?i contopindu-se, transtorrnand cea mai nelnsemnata cununie chirnica lntr-un vis microcosmic. A*~ fi putut asorta totu! cu Wagner, sau cu Blake , trimiland apoi setul membrilor Flenastertl Mistice, ca sa-l ruleze lntr-o bucla infinita oricand doreau sa ramana cu gurile caseate lnaintea unei lncornprehensibilita]i supranaturale.

* William Blake (1757-1827), poet, gravor ~i pictor mistic englez (n.tr.).

=======================- Anticipotia

Am izbutit totusi sa nu rna sufoc sub avatansa aceea ~i In cele din urrna a meritat efortul. Ingmpate sub tehnoporno ~i stiinta-ca-pslnedelic, existau cateva imagini demne de folosit.

Implanlul SanoPazei intrebulnta cel mai recent cip programabil pentru analize: 0 retea de proteine complexe legala de slliciu, aducand mult cu sintetizatorul unui farm, dar proiectat pentru nurnaratoarea moleculelor, nu pentru realizarea lor. Generatia anterioara de cipuri Intrebuintase 0 multime de anticorpi specifici, pmteine In Y plantate In semiconductor intr-o confiquratie tablade-~ah, aducand cu loturile adiacente a 0 suta de culturi diferite. Alunci cand 0 rnolecula de colesterol, insulina sau altceva lovea din tntamplare exact lotul cuvenit, era legata de acesta un interval de timp suficient de lung pentru a se detecta mica schimbare de capacitate electrica, ce se consemna lntr-un microprocesor. Cu timpul, lnregistrarea coliziunilor accidentale estima cantitatile flecarel substante din sanqe.

Noii senzori utilizau 0 proteina ce sernana mai deqraba cu 0 planta carnivora cu creieri,

. decat cusablonul pasiv, unideterminat al unui anticorp. In starea sa receptiva, .Analizorul" era 0 rnolecula lunga In forma de clopot, un tub deschizandu-se lntr-o palnie larqa. Contormatia era metastabua: dlstrtbutia sarcinii pe rnolecula 0 Iacea extrem de sensibila, aidoma unui regulator cu arc. Orice element suficient de mare care se ciocnea de suprata]a interloara a palniei determina 0 unda de deformare avand viteza luminii,

. ce Inconjura ~i Invelea strans intrusul. Sesizand declansarea capcanei, microprocesorul putea dupa aceea sa testeze molecula captiva, cautand o forma a analizorului care SAO incatuseze ~i mai fix. Nu mai existau collzilmi irosite, interpretate eronat; moleculele de insulina nu se mai ciocneau de anticorpii colesterol fara sa ofere nici 0 inforrnatie. Analizorul stia intotdeauna cine 11 lovise.

Progresul tehnic merita sa fie comunicat, explicat, demistificat. Indiferent care ar fi fost impticatiile sociale ale implantului SanoPaza, ele nu mai puteau fi prezentate lntr-un vid, separate de tehnologia ce tacuse posibil dispozitivul.

. Odata ce oamenii incetau sa inteleaqa modul real de functicnare al aparatelor din jur, lumea pe care 0 locuiau Incepea sa se destrame In peisajul de neinteles al unui vis. Tehnolcgia depasea controlul, depasea discutlile, evocand doar veneratia sau ura, dependenta sau lnstrainarea. Referindu-se la 0 posibila intalnire cu 0 clvilizape extraterestra, Arthur C.Clarke sugerase ca orice tehnoloqie suficient de avansata l1-avea sa poata fi doosebita de magie, dar daca un jurnalist 1?tiiniific detinea 0 responsabrlitate primerdiala, aceea nu putea fi decat sa opreasca apli-

Anficipa/ia

carea Legii Clarke la tehnologia ornului, In ochii omului.

(Sentimente nobile ... iar eu colportam acum trankenstunta, fiinc!ca aceasta era nisa ce trebuise cornpletata. lnii salvam constiinta, sau 0 arnortearn pentru 0 vreme, cu platitudini despre cai troieni §i modificarea sistemului pornind din interior.)

Am preluat grafica Delphic Biosystems ce arata analizorulln actiune ~i am pus consola sa lnlature zorzoanele excesive, asa tncat sa fie posibil sa se vada ce anume se petrecea. Am eliminat comentariile entuziaste §i le-arn introdus pe ale mele. Consola le-a debitat folosind dlctia aleasa pentru toata naratiunea din Nimicuri ADN, clonata din esantloane ale unui actor englez, Juliet Stevenson. Spre deosebire de orice dialect britanic contemporan, de multa disparuta pronuntie engleza "standard" rarnanea inteligibila In vasta lume anqlotona. Cu toate acestea, orice spectator care dorea sa auda alta voce 0 putea Inlocui cu u§urinla; adeseori, eu lnsumi aseultam programe dublate "in accentele regionale care lrni produceau cele mai mari necazuri .- din sud-estul S.U., nordul Irlandei, centrul §i estul Africii - sperand sa-rra obisnuiesc urechea cu ele.

4

Auzisem ca Londra fusese puternic atectata de aparitia retelelor, totusi era un oras mai putin fantomatic decat Sydney. Desi mai intinse, Ruinele erau exploatate mult mai sarqutncios: chiar §i ultimele turnuri din sticta-st-alurniniu construite pentru bancheri ~i agenii bursieri la starsitul mileniului, iar ultima dintre tipografiile "de lnalta tehnologie" ce .revolutlonasera" publica rea ziarelor (inainte de a deveni complet depaslte) fusese etlchetata .Jstorica" ~i luata sub aripa industriei turistice.

Nu avusesem totusi timp sa vizitez mormintele tacute de la Bishopsgate sau Wapping. Zburasem direct la Manchester, care parea sa lntloreasca. Balanta dintre preturlle bunurilor imobiliare 9i costurile infrastrueturii tavorlzass orasul in anii douazecl ~i rmi de companii inforrnaponale - cu 0 mas iva forta de munca navetlsta, avand lnsa nevoie si de mici birouri centrale -- se rnutasera acolo, venind din sud. Renasterea industriala afectase ~i seetorul academic, Universitatea din Manchester fiind recunoscuta ca vart mondial In cel putin 0 duzlna de domenii, mciuzand neurolingvistica, chimia neo-proteinelor §i genera rea avansata de imagini medicale.

Am rulat Inca 0 data metrajul filmat in centrul orasului - un furnicar de pietoni, biciclete ~i eva-

29

dricicluri - ~i al1) ales cateva scurte imagini pentru identificare. Inchiriasem eu lnsumi 0 blclcleta, de la un depou automat din exterlorul.Garf Victoria; pentru zece ecu, ramanea a mea toata ziua. Era un model Whirlwind recent, 0 rnaslnarie mlnunata: usoara, eleganta ~i aproape indestructiblla, tabricata In apropierea lui Sheffield. Dupa dorinta, putea simula 0 blcicleta claslca (0 opliune banala care-i fericea pe masochistii puristi), fara sa existe nici 0 legatura mecanica lntre pedale ~i roli; In esenta era un electroscuter, func[ionand pe baza energiei umane. Bucle superconductoare de curent ascunse In sasiu stocau energia pe terrnen scurt, usurand sarcina ciclistului $i profitand din plin de tranele solicitante de enerqie. Viteza de patruzeei de kilometri pe ora nu necesita un efort care sa depaseasca In intensitate 0 plimbare vioaie, iar dealurile erau ca ~i inexistente, tntrucat urcusurile ~i coborasurile se anulau reciproc In prlvinta energiilor pierdute ~i ca§tigate. Pretula, probabil. vreo doua mii de ecu, dar sistemul de naviqatie, ernitatoarele de ghidaj ~i slqurantele erau aproape imposibil de furat fara ajutorul unei mici fabrici ~i al unui doctorat In criptologie.

Tramvaiele orasului ajungeau cam peste tot, dar acetasi lucru se putea spune !?i despre benzile acoperite pentru ciclisti, asa lncat, la lntalnirea din dupa-amiaza aceea rna deplasasem cu Whirfwind-ul.

James Rourke era Ofiterul Mass-Media al Asociatiei Autistllor Voluntari. Un barbat slab §i uscatlv, abia trecut de treizeci de ani, el rna socase prin stanqacia dureroasa, utilizarea rara a contactului vizual si limbajul redus al corpului. Articulat la nivel verbal, totusi departe de a fi telegeniC.

Privindu-l lnsa pe ecranul consolei, mi-am dat seama cat de mull qreslsem. Ned Landers oferise 0 interpretare stralucita, atat de iscuslta §i lip-

. sita de cusur, tncat nu lasaloc lntrebarilor referitoare ia cele ce se aflau lndaratul fatadei. Rourke nu juca absolut nici un rol, iar efectul era simultan fascinant §i extrem de tulburator, Urrnand eleqantilor sl fermilor purtatori de cuvant ai lui Delphic Biosystems, episodul ave a sa fie precum trezirea brusca din visa rea cu ochii deschisl, cauzata de un sut In cap.

Trebuia sa-I mai atenuez cumva.

Aveam eu lnsumi un var comp!et autist, Nathan. Ilintainisem 0 slnqura data, in copllarie. Fusese unul dintre pulinii norocosi care nu suferlsera alte leziuni cerebrale congenitale !?i .pe atunci Inca locuia cu parinlii sa.i In Adelaide. Imi aratase calculatorul lui, cataloqandu-i ill mod exhaustiv particulantatite, sunand pres putin diferit de alii tehnofili entuzlasti de treisprezece ani care au 0 [ucarle noua, Cand lnsa Incepuse

30

sa-rnl demonstreze programele favorite - pas iente ridicole, alaturl de teste bizare de memorie ~i puzzle geometrice care semanasera mai degraba cu ni§te teste dificile de inteligenla decat cu orice altceva ce consideram recreere - comentariile me Ie sarcastice nu-I atinsesera catusi de pulin. Eu 11 insultasem, din ce In ce mai rautacios, dar el se multumtse sa. priveasca ecranul §i sa zarnbeasca. Nu atat tolerant, cat indiferent.

Petrecusem trei ore intervlevandu-l pe Rourke In mlcutul sau apartament; AV nu aveau .birou central" nici In Manchester §i nici altundeva. Existau membri In patruzeci §i sapte de lari, aproape 0 mie de persoane In toata lumea, Insa numai Rourke fusese de acord sa stea de verba cu mine, §i asta doar pentru ca i-o cerea slujba.

Desigur, el nu era complet autist. ifni aratase totusl scanartle lui cerebrale.

Am revizionat metrajul brut.

-'Vedeli leziunea aceasta micuta In lobul frontal stanq? (Un mic spatiu lntunecat, un interstiliu minuscul in materia cenusie, deasupra sagelii cursorului.) Cornparati-o cu aceeasl zona la un barbat de douazeci §i noua de ani, complet aut ist. (Un alt spatlu intunecat, de doua-trei ori mai mare.) $i acum lata un subiect non-autist de aceeasi varsta ~i sex. (Nici 0 leziune.) Patclogia nu-i lntotdeauna atat de evidenta - structura poate fi rnalforrnata, mai deqraba decat absenta In mod vizibil - dar aceste exemple subllnlaza exlstanta unui fundament fizic precis pentru revendicarlle noastre.

Imaginea se deplasa de la notepad la chipul lui. Softul meu de lnregistrare asigurase tranzitia lina Intra "unghiurile obiectivului", la fel cum elimina §i sacadarlle: rniscarile rapide §i brusts ale globilor oculari, scanand §i re=scanand fara oprire scena, chiar atunci cand, subiectiv vorbind, privirea era fixa.

- Nimeni nu va nega ca ali suferit leziuni in aceeasi regiune a creierului, am spus. Dar de ce nu sunte]i rnultumit ca-l vorba doar de leziuni minore ~i lasali lucrurile ca atare? De ce nu va conslderati norocos ca puteti functiona In societate, continuandu-va viata?

- Asta este 0 Intrebare cornpticata, Pentru inceput, depinde ce anume lnlelegeli prin .Junctionare"?

- Nu trebuie sa traili In spitale. Pute!i lndeplini munci calificate.

Principala ocupatle a lui Rourke era In cercetare, asistent al unui academician lingvist; nu ' tocmai 0 slujba lips ita de griji.

- Asa este, a raspuns el. Daca n-am putea face asta, am fi clasiflcati drept cornplet autisti, Acesta e criteriul de definire al .autisrnului partial": putem supravietul in societatea obisnuita. Deticlentele noastre nu sunt coplesitoare §i, de

Anticipa/ia

obicei, putem simula multe dintre lucrurile care ne lipsesc. LJneori ne putem chiar autoconvinge ca nimic nu este in nerequla, 0 vreme ...

- 0 vreme? Aveli slujbe, bani, independenta. Ce altceva este necesar pentru a tunc-

liona? .

- Relaliile interpersonale.

- Va referili la relatiile sexuale?

- Nu neaparat. De:;;i sunt cele mai dificile. $i

eele mal. .. iluminatoare.

A atins 0 tasta a notepadului; se ivi 0 harta neurala complexa,

- To]! oamenii, sau aproape toti, Incearca in mod instlnctlv-sa-i inleleaga pe cellalti. Sa Ie ghiceasca gfmdurile. Sa Ie anticipeze reactiile. Sa ... "sa-i cunoasca". Oamenii construiesc in creiere modele simbolice ale altor indivizi, atat pentru a Ie folosi drept reprezentari coerente, asociind toate informatiile observabile din exterior - modul de vorbire, gesturile, actiunlle anterioare - cat :;;i pentru a-l ajuta sa faca deductii fundamentate despre aspectele ce nu pot fi cunoscute In mod direct: motive Ie, intenliile, ernojlne.

Tn limp ce vorbea, harta neurata s-a dizolvat ~i s-a retacut ca diaqrarna functlonala a modelului unui .tert": 0 retea complexa de dreptunghiuri

Anticipatia

etichetate cu trasaton obiective :;;i subiective.

- La majoritatea indivitllor, toate acestea se intampla in urma unui efort constient minim sau chiar inexistent: exlsta 0 abilitate innascuta de a modela aile persoane. Ea se pertectloneaza in copilarle prin folosire, iar totala izolare i-ar afecta dezvoltarea ... in acelasi mod In care intunericul total atecteaza centrii vizuali. Totusi, exceptand soiul acesta de abuz extrem, educajia nu constituie un factor. Autismul poate fi provocat doar de leziuni cerebrale congenitale, sau de ulterioare leziuni fizice ale creierului. Exista factori genetici de rise care Imptlca susceptibilitatea la infectii virale in utero, dar autismul in sine nu este 0 sirnpla boala ereditara.

Filmasem deja un expert In halat alb spunand cam aceleasi lucruri, lnsa cunoasterea detaliata pe care 0 detineau membrii AV asupra propriei . starl constituia 0 parte cruciala a scenariului ... , iar explicaliile lui Rourke erau mai limpezi decat ale neurologului.

- Structura cerebrala implicata ocupa 0 regiune mica din lobul frontal stanq. Detaliile specifice care descriu individul sunt distribuite prin creier, ca toate amintirile, lnsa aceasta structura reprezinta singurulloc unde ele sunt integrate :;;i

37

interpretate In mod automat. Daca ea este alectata, actiunile altor persoane pot fi In continuare percepute :;;i reamintite, dar I:;;i pierd serrmiticatla

· speciala. Nu mai qenereaza aceleasi lrnpllcajli .evidente", nu mal produc acelasl fel de pricepere imedlata.

Harta neurala a reaparut, de data aceasta cu o leziune. S-a transformat din nou lntr-o diagrama tunctlonala, acum vizibil dizlocata, acoperita cu zeci de linii rosii punctate ce ilustrau conexiunile pierdute.

-- Probabil ca structura respectiva, a -contrnuat Rourke, a tnceput sa evoiueze catre forma ei umana, rnoderna, la primate, desl avea precursari In cele dintai mamifere. A fost identificata si studlata pentru prima oara la cimpanzei, In 2014, de catre un neurocercetator pe nume Lamont. Versiunea umana corespondenta a fost cartata dupa caliva ani.

Poate CEt lntalul rol crucial al zonei Lamont a fost sa taca posibila minciuna, sa te lnve]e cum sa-Ii ascunzi adevaratele motive prin lnteleqerea felului cum te percep allii. Daca stii cum sa pari servil sau cooperant, indiferent care li-ar fi intentiile reale, ai 0 sansa mal buna de a fura niste mancare sau de a intrejine un contact sexual

· rapid cu partenera altuia. Apoi, lnsa ... selectia naturala ar fi plusat miza, tavorizandu-i pe cei care puteau sesiza lnselatoria. Odata ce fusese inventata minciuna, nu se mai putea da lnapol. Dezvoltarea urma prin efectul "bulgare de zapada",

- Deci complet autistul, am spus eu, nu poate minli, sau aprecia daca altcineva minte. Dar partial autistul. .. ?

-- Unii pot, allii nu. Depinde de speciticul leziunilor. Nu suntem cu to\ii identici.

- Perfect. Ce se lntarnpla insa in privlnta relatiilor?

Rourke :;;i-a ferit privirea, de parca subiectul ar fi fost insuportabil de dureros, totusi a continuat fara sovaiala, sunand precum un orator public experirnentat care rosteste un discurs familiar:

-_. Modelarea tncununata de succes a altor indivizi ajuta cooperarea, dar §i minciuna. Empatia poate actiona pentru lrnbunatatirea coeziunii socia Ie la toate nivelurile. Dar pe rnasura ce primii oameni au dezvoltat un grad superior de monogamie, comparativ cu stramosii lor irnedlatl,

· Tntregul ghem de procese mintale irnplicat in formarea cup/uri/or s-a incalcit. Empatia fala de partenerii de reproducere a dobandit 0 pozitie speciala: In anumite cl_rcumstanle, viata lor putea f la fel de irnportanta pentru transmiterea gene lor personale.

Binelnteles, majoritatea animalelor l:;;i prote[eaza puii, sau perechea In mod instinctiv, cu riscul vietii - altruismul este 0 straveche strategie comportarnentala. Dar cum sa asigun compatibilitate

32

Intre altruismu/ instinctiv ei constiinta de sine a omului? Odata ce In planul doi al flecarei actluni exista un eu inmugurit, un sim] crescator al sinelui, cum poate fi el oprit sa nu adumbreasca totul?

Raspunsul este urmatorul: evolutia a inventat re/aJii/e intime. Acestea fac posibil ca unele, sau toate calitalile irezistibile asociate eu-ulul - modelul sinelui - sa poata Ii atasate modelelor altor persoane. $i nu numai posibil, ci ~i placut, 0 placere intarita de actul sexual, dar nu limltandu-se la el, cum este orgasmul. $i nici rnacar lirnitandu-se la partenerii sexuali, In cazul oamenilor. Relaliile'intime nu sunt decat credln]a, rasplatita de creier, ca-l cunosii pe oamenii pe care-i iubesti In aproape aceaasl rnaniera In care te cunosti pe tine.

In mijlocul expunerii sociobiologice, cuvantul .Jubesti" venise ca un soc, El lnsa 11 utilizase fara ironie ori intentie, de parca izbutise sa contopeasca perfect, lntr-un smqur grai, vocabularele ernotiei ~i evolutiel.

- lar asta e imposibil pana :;;i pentru partial autismul? Pentru ca nu-i poti model a pe tol! indeajuns de bine ca sa-l cunosti cu adevarat?

Rourke nu credea ln raspunsurite ferme de tipul da-sau-nu

- Repet, noi nu suntem identici. Uneori rnodelarea esle destul de co recta - la fel de co recta cu a tuturor - lnsa nu-l rasplatita: lipsesc acele parti din zona Lamont care ll fac pe majoritatea oamenilor sa se sirnta bine in relaliile intime :;;i sa Ie caute In mod activo Persoanele respective sunt considerate .reci'', .distante". Uneori este adevarat ~i reversul: oamenii sunt lrnpinsi sa caute relatille intime, dar modelarea lor este atat de slaba, tncat nu pot spera niciodata sa Ie gaseasca. Poate ca Ie lipsesc talentele sociale de a cladi relatii sexuale durabile. Sau chiar daca sunt lndeajuns de inteligenli :;;i inventivi pentru a ocoli problemele sociale, creieru/ insu§i poate aprecia ca modelul e imperfect :;;i refuza sa-l rasplateasca. In felul acesta, pornirea nu-l niciodata satlstacuta, intrucat asa ceva este imposibil din punct de vedere fizic.

- Belatille sexuale sunt dificile pentru tbli oamenii, am spus. S-a sugerat ca voi n-ati tacut altceva decat sa inventa]i un sind rom neurologic ce va permite sa abdlcati de la responsabilltatea fala de problemele cu care, de fapt, se contrunta toata lumea.

Rourke a privit podeaua :;;i a zambit tolerant: - $i ar trebui sa ne reunim tortele 1?i sa ne straduirn rnai mult, nu-i asa?

- Ori asta, ori sa apelati la autogrefe pentru corliarea leziunilor.

Din creier se puteau extrage, fara probleme, un mic nurnar de neuroni :;;i celule gliale, care erau regresate la starea ernbrionica, multiplicate

Anficipa/ia

In culturi de [esuturi f?i apoi reinjectateln zona atectata. Gradien]! artificial rnentinuti de hormoni indicatori embrionari puteau pacall celulele, tacandu-te sa creada ca se qaseau in creierul aflat in stare de evolutie, conducandu-Ie spre 0 noua lncercare de realizare a conexiunilor sinaptice necesare. Rata de succes nu era impresionanta la cornpletii autistl, lnsa la persoanele cu leziuni relativ red use se apropia de patruzeci la suta.

- Autistli Voluntari nu se opun optlunli respective. Noi nu facem campahie decat pentru legalizarea alternativei.

- Martrea leziunii?

- Da. Pana la, §i incluzand, extirparea com-

pleta a zonei Lamont. - Dece?

- 0 alta lntrebare cornplicata, Fiecare are alt

motiv. Pentru lnceput, as spune asta ca 0 chestiune de principiu, ar trebui sa obtinern domeniul . maxim de optiuni, Precum transsexualii.

- Rezultatul final al oricarei operatii asupra transsexualilor, am spus, este un barbat sanatos. sau 0 femeie sanatoasa. Asta nu-i tocmai acelasi lucru cu a deveni autist.

Rourke a contracarat.

- Exact ca transsexualii, §i noi suferim de 0 nepotrivire. Nu lntre corp §i creier, ci intre pornirea catre intimitate :;;i incapacitatea de obtinere a ei. Nimeni, cu exceptia catorva fundamentalisti reliqiosi, n-ar f atat de crud incat sa-: spuna unui transsexual ca va trebui sa se resemneze sa tralasca asa cum este ~i ca interventia rnedicala reprezinta 0 autoindulqenta imorala.

- Dar nu va opreste nimeni sa alegeli interventia rnedicala. Grefa este legala, iar rata de succes se va trnbunata]l, cu slquranta.

- Am rnai spus, AV nu se opune la asa ceva. Pentru unii oameni reprezinta alegerea corecta.

- Cum tnsa ar putea fi 0 a/egere gre$ita? Rourke a ezitat. Fara lndolala, qandise :;;i repetase tot ceea ce dorea sa declare, dar acum ajunsesem In miezul problemei. Ca sa alba cea mai mica speranta de obtinere a unui spriiin pentru cauza sa, trebuia sa taca audienta sa priceapa de ce nu voia sa fie vindecat.

- Multi cornpleti autisti, a lnceput el cu grija, sutera de atectiuni cerebrale suplimentare :;;i de diverse tipuri de retardare rnlntala. In general, noi nu lnreqlstram asa ceva. Indiferent ce leziuni ale zonei Lamont avem, cei mai multi dintre noi sunt lndeajuns de inteliqen]i ca sa ne lnjeleqern starea. Noi stim ca non-autistil sunt capabili sa creada ca au dobandit intimitatea. lnsain AV, am decis ca am duce-o mai bine tara capacitatea respectiva.

-Dece?

- Pentru ca nu este altceva decat 0 auto-

Anficipa/ia

arnaqire.

- Daca autismul repreztnta incapacitatea de a-i 1nlelege pe cellalti. am spus, iar vindecarea leziunii v-ar asigura acea cunoastere pierduta ...

Rourke m-a Intrerupt:

-:- par cat anume este cunoastere :;;i cat este amagtrea cunoesterirt Heprezinta intimitatea 0 formad~ cunoastere, sau nu-i decat 0 credinta fals allnatoare? Evolutia nu este interesata daca noi pricepem sau nu adevarul, decal In sensul cel mai pragmatiC. $i pot exista neadevaruri la fel de pragmatice. Daca, sa zicem, creierul trebuie sa ne transrnita 0 senzatie exaqerata asupra capacitatii noastre de a ne cunoaste reciproc, de a face Imperecherea cornpatiblla cu constiinta de sine, el va mlnti fara ruslne, atat cat este necesar, pentru ca strategia sa reuseasca.

Arnutisern, nestilnd ce sa raspund. Acum 11 priveam pe Rourke asteptandu-ma sa continui. Desi parea la fel de stanqaci :;;i timid ca lntotdeauna, In expresia lui exista ceva care rna Infiora. EI credea cu onestitate ca starea sa Ii conferise 0 lntuitle pe care 0 persoana obisnuita n-o putea tmpartasl Daca nu ne competimee capacitatea neurala de autoarnaqire tericita, era imposibil sa nu se considere ca detinand viziunea cea mai limpede §i cuprinzatoare,

- Autismul, am inceput ezitand, este ... 0 invaliditate traqica. Cum 0 puteti. .. romantiza lntrun fel de ... altern at iva viablla a modului de trai?

Rourke era politicos, lnsa ferm:

- Nu fac asa ceva. Am cunoscut peste 0 suta de complet autistisi familiile lor. $tiu cala suterinta este implicata. Daca as putea $-0 desfiintez maine, as face-c.

Totusi avern problemele, istoriile §i aspiratlile noastre. Noi nu suntem complet autlsti, iar extirparea zonei Lamont la maturitate nu ne va transforma In persoane identice celor care sunt asa din nascare. Cei mai multi dintre noi am tnvatat sa cornpensarn prin modelarea constienta, explicita a oamenilor. Necesita mai mult efort decat capacitatea tnnascuta, totusi, cane vorn pierde :;;i acest putin pe care-I avem, nu vom rarnane nea[utoratl. Sau "e90i:;;ti", .nernllos!", .Incapabl!i de compasiune" or] alii termeni cu care ne denumesc murdoch-ii . lar daca ni se va accepta operatia chlrurqlcala pe care 0 revendicam, nu va lnsemna ca ne vom pierde slujbele :;;i nici nu va fi nevoie sa fim interna]i In spitale. Asadar, comunitatea nu va cheltui nici un ban ...

- Cheltuielile reprezinta partea cea mai neinsernnata, I-am Intrerupt iritat. Este vorba despre faptul ca, In mod deliberat, chirurgical, va lipsi]: de ceva ... fundamentaluman.

Keith Rupert Murdoch (1931-), australian, magnat al mass-media mondiale, detmano trust uri 1n Australia, SUA, Marea Britanie si Hong Kong (n.tr.).

33

Rourke a inaltat privirea din podea ~i a lncuviintat cairn, de parca, In sfar9lt, spusesem ceva cu care se declara intru totul de aeord.

- Exact, a aprobat el. De asemenea, am trait, decenf lntregi, eu un adevar fundamental referitor ia re/aiiiie umane, pe care am optat sa nu-l schunbarn pentru efec!ele alinatoare ale unei qrete cerebrate. Acurn nu dorim decal sa completam a!egerea respective. Sa lncetarn de a fi pedepsin psntru refuzui nostru de a ne amagi.

000

Cumva, am dal 0 forma interviului. Ma Ingrozea sa-l paratrazez pe James Rourke; la rnajoritatea oamenilor, lmi venea destul de U90r sa judec ce anume era cinsti! ~i ce nu, insa aici ma gaseam pe un teren nesigur. Nu avearn niei rnacar siquranta eli l-as fi putut imita convinqator; cane incercasern sa folosesc consola, limbajul eorpului paruse cornplet anormal, de parer aprecierile impiieite ale software-ului (utilizate, de obieei, pentru a tncarna un protil gestic semicomplet lntrezarit 1<1 subiect) emu introduse exclusiv pentru a umple vidul Am sfar9it prin a nLJ modifica nimic, rnutturnindu-ma sa extrag replieiie cele mai bune 91 sa ie montez In all material, rezurnandurna In naratiune, cand nu avearn alta modalitate.

Am comandat consolei sa-rni arate 0 diagrams a s8gr;:entelor lntrebuin1ate In versiunea montara. a~:chii raspandite prin lunga secventa iineal'a a metrajuiul brut. Fiecare scena, fieeare eadru neintrerupt de filrnare, a lost clar "definita': etichetata cu ora ~,;i tocu: inreqistrari', precum S;i 0

. totoqrarna esantion 13 inceput 9i starslt, Existau putine scene din care IlU extrasesern chiar nimic; le-arn vizionat pe toatG pentru ultima data, ca sa ma asigw ca nu scapasem nimic important

[ntr-una (jir ele Rourke rna condueea in .biroul" stu un co!! 31 apartarnentului de doua carriere. Observasern 0 ;otografie a lui, probabil In [uru' varstei de douazeci de ani, ataturi de 0 femeie de aceeasi elate. '

L-am intrebat cine era, -- Festa mea sotie,

Cuplui S8 qasea pe 0 plaja aotornerata, eu aspect rnedileranean. Se tineau de mana 9i lncercau sa priveasca obiectivui. dar Iusesera surpnnsi, incapabili de a schimtia cautatur: furiss, conspirative. incarcate de soxuaiitate. dar .. :;;i cunoscetoere. Daca acesta nu constituia un portret al relalillor intime, era 0 irnitatle faarte buna,

Uneori ne putem convinqe cttier pe no; tnsine ca nimic nu-i in neregulEi. 0 vreme ...

--- Cat timp all fost rnsurat?

- Aproape un an

34

Fusesem curios, blneinjeles. dar nu inslstasem pentru amanunte. Nimicuri ADN era un documentar 9tiint,ific, nu un reportaj indiseret; viata lui particulara nu ma privea.

Mai exlsta, de asemenea, 0 convorbire neoficiala pe care 0 avusesem cu Rourke a doua zi dupa interviu. Ne plimbasem prin parcul universitaiii, imediat dupa ce lnregistrasem un metraj de cateva minute cu ella masa de lucru, aiutand un calculator sa cerceteze relelele de limba hindi in cautarea vocalelor mobile (0 operatiune pe care, ide obicei, 0 facea de acasa, insa fusesem disperat dupa 0 modificare a fundalului, chiar oaca asta insemna distorsionarea realltajli). University of Manchester avea opt campusuri separate raspandite prin oras; noi ne gaseam in cel mai nou, unde arhitectii pelsaqisti 0 luasera razna cu veqetatia reproiectata, Pana 9i iarba era imposibil de tuxurlanta 9i verde; in primele secunde, seena Irnl paruse chiar :?i mie un compus prost trucat: cerul filmat in Anglia, iar solul inregistrat in Brunei.

- Sa :?titi ca va invidiez meseria, spusese Rourke. Cu AV sunt sllit sa rna concentrez asupra unui domeniu lngust de schimbare. Dumneavoastra lnsa detineli 0 privire de ansamblu general.

- Asupra cui? Va referi!i la progresele bioteh-

nologiei? ,

- Bioteh, irnaqistica, IA ... toate. Intreaga

batalie pentru termenii-O. - T ermenii--O? Surasese enigmatic.

-- Cel mie ~i cel mare. Asa va fi rearnintit seeolul acesta. 0 batalie pentru doua cuvinte. Doua defini!ii.

-- N·am nici cea mai mica idee la ce va referi]i, Treceam printr-o padure miniaturala in rnl]focul curtii de onoare; densa ~i exotica, la fer de capricioasa ~i amenmtatoare ca orice jungla pictata de un supra realist.

Rourke se tntorsese catre mine.

- Care-l lucrul cel mai condescendent pe care-l putetl oferi celor cu care nu suntef de acord, sau pe care nu-l in!elege!i?

- Nu stiu. Care est~?

-- Sa-i vindeca]i. Asta-i primul termen-O.

Ocrotirea sanataJii. -Aha.

- Tehnologia medicala se va transforma

lntr-o supernova. In caz ca n-ap observat ... Atunci la ce va fi utitizata toata energia respectlva? La rnenpnerea sau crearea "sanata!ii". Dar ce inseamna .sanatate"? Sa lasarn deoparte rahaturile evidente eu care este de acord toata lumea. Odata ce vor disparea vlrusu, parazitll :?i oncogenele, care va ramane obiectivul final al .vlndeoarir'? Sa ne jucam cu tOlii rolurile prestabilite Tntr-o .ordine naturala" edenica - se oprise

Anlicipo/ia

pentru a gesticula ironic spre orhideele :;,;i crinii care Infloreau III jur - ill scopul de a f readusi la starea pentru care este optlrnizata biologia noasIra: vanatoare, cules 9i moarte la treizeci sau patruzeci de ani? Asta sa fie? Sau.. sa deschidem fiecare mod de existenta posibil din punct

. de'vedere tehnic? Acela care pretinde autontatea de a defini qraruta dintre siiruitete 9i boa/a pretinde ... totul,

- Aveli dreptate, aprobasem, termenul este lnselator, intetesul.e interpretabil.. 9i probabii ca va fi contestabillntotdeauna.

Nu puteam argumenta nici in privinta lui candescendent; Henasterea Mistica se of ere a permanent sa .vindece" oamenii de .amorteatalor psihica'', transtorrnandu-ne pe toli In fiinle omenesf "perfect echilibrate". Altfel spus: cepit perfecte ale lor, cu aceleasi credlnte, aceleasi prioriUili §i aceleasi nevroze §i superstitii.

- Care este celalalt termen-O? Cel .rnare"? Lasase capul pe un urnar §i rna exarninase siret.

- Chiar nu pute]i qhici? Poftim un indiciu.

Care-i modul eel mai cornod din punct de vedere intelectual la care va pute]i gandi pentru a castiqa o disputa?

- Trebuie sa mi-l spunef ehiar durnneavoastra. Nu sunt priceput la ghicitori.

- Spui ca interlocutorul este lipsit de amenie. Arnutisern, brusc ruslnat, sau ee! putin stan jenit, tntrebanou-ma cat de tare II of ens as em cu unele din lucrurile spuse cu 0 zj In urma i'lecazui eu lntalnirile post-interviuri era ca, adesea, interlocutorf If?i petreceau rastimpul scurs de !a intervlu reconslderand lntreaga discutle 'in detaliile eele mai infime §i concluzionand ca nu se descurcasera deloc bine.

- Esle eea mal veche arrna sernantlca, continuase Rourke. Gandi\i-va la toate categoriile sau oamerni care au fost clasltica]i non-umerii. in diverse socletati §i la diferite mornente. Cei din alte triburi. .. Cej cu alta culoare a pielii. .. Sclavii ...

Ferneile Bolnavii mintali .... Surzii .. Homo-

sexualii Evreii ... Bosniecii, croatu, sarbii,

annenii, kurzli ...

- Nu credetl ca exista 0 mica diterenta, lncepusem pe un ton defensiv, lntre a trimite pe cineva In camera de gazare ~i a folosi expresia pe un ton retoric?

- Binelnteles ca exista. Dar sa presupunern ca dumneavoastra rna acuzati de "Iipsa de orne-

. nie". Ce lnsearnna asta de fapt? Ce as fi putut face? Sa fi omorat eu sange rece pe cineva? Sa fi inecat un catelus? Sa fi mancat carne? Sa nu rna fi irnpresionat Simfonia a Cincea de Beethoven? Sau, pur §i simplu, sa nu Ii reuslt sa detin, ori sa caut, 0 via!a emotlonala identica din toate punctele de vedere cu a durnneavoastra? Sa fi

Anticipa!ia

esuat In a va irnpartas] toate valonle 9i aspirathle?

NU-i raspunsesern. Blciclisti], zumzaiau prin jungla intunecata dinapoia mea; lncepuse sa ploua, dar frunzi9ul ne proteja.

Horuke connnuase satistacut

._ Raspunsut este: .toate eele menjionate".

De aceea 9i este ala! de ai dracului de eornod. Punand la lndoiala .ornenia' curva, Ii asez: pe aceea~i treapta eli uciga;;;ii In serie, fiind astfel seutit de grija de a mal trebui sa adauqi ceva inteiigent despre opiniile persoanei, In plus, la~i sa se inieleaga un vast ccnsens, 0 rnajoritate scandalizata atlata lnapola ta, qata sa te sustina pana la capat. Atunei cane afirrni ca Autistit Voluntari cauta sa scape de umsnitetee lor, nu nurnai ca definesti lerrnenul ca :;;i cum at avea dreptul divin de .. a 0 face ... dar sugerezi eEl toli eei de pe planeta, cu exceptia reincarnarilor lui Adolf Hitler f;'i Pol Pot, sun! de aeord cu tine In toate privintele. A destacut bratele ,?i a declarna! catre copaci: .Les« bistutiul, te imp/or ... In numele

lntregii omenlri" •

-- Bine, rostisern jairuc. Peate ca ieri ar fi trebuitsa torrnutezaittel anurntte lucru.ri. N-arn intentionat sa va Insult.

Rourke clatinase din cap amuzat,

_ Nu rn-arn suparat. La urma urrnelor este un razboi, nu m5 pot astepta la 0 preoare ins tan .. tanee. Sunteti credincios unei definilii limitate a Marelui O, ba crua. C'.'.~·;fe ~~;o;,a"di s{~, credetl cu toata onestitatea ciS ~,j cQilal~! ca dU~11- neavoastra. FL, sum pe~~ltr~~i zatoarc. Sunk.rn lie C.1'..<J!d ,<,',i11 ,11 nezacord. f\je vedern In transee.

L!mitatii? Deschisesern gura ;;21 neg acuzapa,

dar ru stiusem cum arumc') 11 nutut apara.

Ce 3;; fl putut ~·,pune? Ca. . iacusern un

documentar pun Yntf~!i~KH~r~:' tat{~ iie emiqrantii s sxuali? (CiHit L::nav,)inl~: ]_um trebuia sa .. ' contrabarar.sez ':;u ') pi ~.'~k ::e franken§tiintfi despre Auk?tii von.ntan

r\~a lncat 8! avus eseuttirr.u: cuvant (ehiar daca nurnai in (;!TIP real). Inl! .:'_\\vase mana ~i

ne despartisern. _ ~

Am rna! \'~',.'jcr"'J~ inca C flCiTr_': iotu.. Rourke S8 dovedea rernU'-iii,;I dE' aproape charismane in reiu!,,' straniu, sitot cuea ce spusese era relevant. -c·:,tci:;;i terrnir.cloqia proprie, izbucnlrile dernente pareau pre! bizare, dezordonate ~i provocatoare.

f\!-arn tolosit metrajul ;:i nlci n-arn citat din e!

(Fr a:lrne~it.'d~n Distros. rornJ.fi ','n curs de apanlie

_ ia Fditura Teara)

Treduceres:

Mibai-Den Pevclescu

35

RARE}' SZEI1Z

A

~ a sapte ani batuse la poarta

LrnE'.nastirii ell sfiala, La a saptea bataie Ti raspunse , prudent §i bin8vOli(I in acelasi tirnp, tratele loachim.

Nu 8VG2l pe ntrneni, nici acum si nici atunci. ~~i numai Dumnezeu Ii calauztse

S()fn in~in{i:3tirea (JC(:"C~8 din creierul "nuniilor uncle tusese prirn!t eu blande]e, l,jor;t~tt de' calug,:iri ~i indrumat intru eele sfinte. A::L,r(1 era unul din eei sapte calugari a: manastirii cu hramul slantul tacob.

La do.sprezece ani dupa ce patrunsese iil manastire simtise fenomenul acela straniu. La umbra clopotului ciudat, In dangatul neparnantesc, se prabusi in genunehi, trernurand, eu bataile inimii ritrnate de 0 rnelodie parceputa numai de el. Apoi S8 scufunda In extazul divin, spontan. Era o stare harazita nurnat sfintilor. De atunci, din ce Tn ce rna! des, minunea S8 repeta. Fratii considerau asta drept slintenie dar arniereul Flavian era de parere CEt este un lucru perieulos pentru sanatatea lui 9i Ii lnterzise aceesulln clopotnita.

~ . .

..........

• • •

36

Turnul biserieii continua sa se inal]e 9i sa se modifiee Era rninunat sa vezi cum, din zi In zi, devens-a mai zvelt, mal neted rnai arqintiu, sf:dand legiie degradarii, ale qravitatiei $1 ale timpului. Ca orice constructie din secolul al XVi lea ar fi trebuit sa S8 chirce asca, sa 5e Ineqreasca. Dar nu ia iel Sf' lnrampla 9i eu manastirea Sfantu: lacob si asta era consicJerat un miracol. AUZ!nd :;;i constatand, ;:. c,triarhu! dE: la Constantinopol 11 ridicase pe fondatorul bis e ricii, Iacob din Calchedon, in randul stintilor ~i II trecu in calendar la data de 7 iulie.

Cniar si c.opotul suna din ce in ce rnai ciudat. uneori batea singur, lent, intr-un ritrn nefiresc, rnai cu searna noaptea. $i de asta 8I"a considerat un loc cu har. Urrnand aceeasi neftreasca lege a intineririi pe care o urrna eu obstmatie Intreaga cladire , clopotui, ln lac sa se cocleasca, sa se uzeze, devenea tot mal alb ~i mai stralucitor, ajunqand aserneneajnercurului ucis" din textele saddhi-lor tantriei.

.t •• : •• !. • • •

Anticipa/ia

Apoi, 0 noua minune incepu sa se produca. Noaptea, fulgerefluide coborau din inalt ~i se lnfasurau pe turnul bisericii intr-un dans ritual tacut. $i era atata tancrete In acest dans de lumina, Incat numai lui Dumnezeu i 5e putea atribui atata eleganta si mister.

+++

Se apropia ziua hramului ~i Orfanul sau fratele loan, cum fusese rebotezat, devenea tot mai agitat, Inqrijor andu-l pe arhiereu. Cade a tot mai des In starea aceea de extaz mistic ~i refuza hrana zile de-a randul. Arhiereul Flavian II scuti de participarea la ruqaciunile comune ~i dadu dispozj]!e ca unul dintre frati sa il supravegheze permanent. Mai erau cateva zile pana la sarbatorirea hramului. loan cazu intr-o stare de extaz comatos. $edea de mai bine de doua zile lungit pe patul simplu din chilie cu tata lurninata de 0 stralucire interioara, respirand rar.

.t. .t •• 1 •. • •

In preziua hramului, poienile din preajma rnanastirii se urnplura de corturile pelerinilor, veniti spre ultimul loc stant din lume, singurul care mai comunica cu Dum.nezeu. Calugarii erau ocupati pana peste cap cu preqatirile ~i cu rugile din ce

. In ce mai prelungite.

.1 ... t •• !. • •

In noaptea de dinaintea hramului, limbi prelungi de materie eterica linsera turnul bisericii ~i clopotul i~i inqana bataile acelea ritmate dupa Dumnezeu stie ce cda cereasca. Pelerinii, in nurnar de cateva mii, cazura in genunchi in tata luminii. Cativa, dupa ce fenomenul lnceta, povestira ca au vazut turaul rotindu-se, subtiindu-se ~i crescand, infiqandu-se cu inca 0 palma Tn cer, ~i nimeni nu se sfii sa-l creada.

Anticipa/ia

.t. + .t.

• •

Caluqarul care states de veghe la capataiul Orfanului observa cum corpul acestuia Tncepe sa ernita lumina proprie, eclipsand lumanarea, apoi se acoperi cu un giulgiu de raze aurii. Arhiereul Flavian nu se mai indoi de stlntenia Orfanului 9i puse sa fie seos, cu tot cu pat inaintea rnanastirii, ca multi mea sa poata beneficia de apropierea acestui stant, ultimul pomenit in decursul catorva secole de istorie laica. Fratii prinsera sa se roage necontenit In tata icoanei stantulu: lacob.

+++

Cu putine minute inainte de ora sapte Orfanul deschise ochii ~i se ridica. Privi multi mea cu 0 mila nestarsita. De~i nu rosti nici un cuvant, orice murmur Inceta. Orfanul merse, aproape plutind, si intra in rnanastlre. Rugile miilor de credinciosi se lntetira. In bataia piezisa a soarelui, aura fratelui loan deveniaproape imperceptibila. Nimeni hu lndrazni sa-l urmeze. Cu 0 bucurie nebuna in suflet, urea scarile clopotnitei, una cate una. Bucuria, un fel de orgasm stant, il chema sa urce, sa urce.

Ajunse In umbra clopotului. Acesta incepu sa vibreze. Se desprinse de la locul lui ~i Incepu sa coboare spre Orfan, care astepta Incremenit. ClopotuL deveni mai mic. Zurnzaind imperceptibil, se aseza pe umerii fratelui loan, acoperindu-i capul, sudandu-se cu carnpul luminos care II Inconjura. Instinctiv, Orfanul se aseza pe un scaun foarte moale, care nu fusese niciodata acolo. $erpi flexibili II lncolacira.

• • • . , ...... ,.

In coltul vizorului, mesajul rosu clipi: '07 sec. Fratele loan impinse mansa lnainte.

In tata: stelele, In spate: un crater radioactiv cu cateva mii de cadavre calcinate.

37

I

I I

IN~/Jff!jltltf@fI

I

I

I

I

I

I

l _

38

I

--~

aport inaintat I.A.-ului, aflat in dotarea CONSILIULUI, spre decodificarea termenilor necunoscuti limbajului scau-

rian:

.Totu' s-a petrecut lntr-o tractiune de secunda; mai Intai un tentacul, apoi un brat cheratinic 9i p'orma tot restu' organismului s-a topit in LUMINA si-a tasntt sub forma unei radia]!i concentrate spre inima qataxiel-ttnta, strapunqand un culoar invizibil prin tenebrele subspatiutui: a fost 0 invartejire scurta, a' fost cateva scantei liliachii dansandin juru' meu, apoi RECOMPUNEREA; am devenit din nou MATERIE si-am avut grija sa verific daca nu cumva vreun tentacul Irni fusese plantat in gat, sau vreun brat galbui mi 5e ilea din omoplatu' drept, asa, ca 0 .banata" eroare a lntellqentei Artificiale ce asistase operapunsa, da' spre imensa mea bucurie, totu' era la locu' lui, ~i cand spun totu' nu am in vedere ~i codlta solzoasa ce mi se revarsa peste tala din crestetu' "scatarliei" ... insa, unde rna aflam, caci am privit in jur, da' materia alba, putoasa, care rna lnconjura, nu-mi of ere a prea multe indicii, asa ca t-arn contactat mental pe CEILALTI, folosind subspajiul ~i le-arn transmis primele impresii de la raja locului, da' raspunsu' care rni-a parvenit prompt ~i care spunea:

"Experiment teleportare reuslt balatu' ... trei mii ani lumina SCAURUS" rn-a lasat nilel .rnasca" pen' ca-rni prornlsesera un impuls minim, cel mult zero-dol ani lumina, cat sa ma poata recupera la nevoie, utilizand 0 misiune de croaziera, da' uite, rna trezeam, pur ~i simplu, aruncat undeva, tocmai in marginea Universului Cognoscibil, aidoma unui deseu al dracu' de toxic, asa ca nu m-am putut abtlne sa nu Ie zic: .Bine, tipilor, experlenta a fost tncantatoare, m-ati sutat la naiba-n praznic, a fost distractiv, din cale-atara de distractiv, da' acu' va rog din fundu' sufletului, Inca putintet efort ... $1 CARATI-MA INAPOI ACASA PEN' cA MONOTONIA ASTA MONOCOLORA MA DEPRIMA TERIBIL", da' vezi, idio]!' naibi' nu-si pusese' niciodata pana atunci intrebarea cum avea sa rna aduca lnapoi, ~i ca un netrebnic clasa-ntai nici chiar eu, lnsa dupa cateva momente rn-a' statult: .Baiatu', esti un tip haios, asa ca distreaza-te si matale pe-acolo cum poti-cu ce po]i, ornoara-tl plictiseala, ca noi ne strotocam de zor ~i-ii cararn curu' napoi", da' 0' fi fost [acni]! ori ba, eu i-arn ascultat. crept pentru

Anficipa/ia

care m-am gandit e-ar fi toemai nimerit sa arune 0 privire prin jur si-atuncl am gasit CREATURA aia cvadritentaculara, am deseoperit-o

· repede la mica distanta de loeu' unde rna telecortasera cand de sus ineepuse sa cad a materia alba in bucatele miei §i moi, iar gazu' ala eiudat, care forma atmosfera planetei, lzbea In mine mai putln furios §i CREATURA - .Pustlu'", .Bucataru" sau .Hoopy", cum 11 numea' adesea semeni' lui - belea ochl' printrun eomplieat sistem de stiele de apropiere a imagini', fiind astfel limpede pentru mine -ca se ratacise §i lncerca sa se orienteze, asa ca l-am seanat mai lntai creieru', pen' ca oricat.de nefirese ar parea AVEA un CREIER, s-am dat peste 0 rnulpme de rninunajll aeolo, lnlauntru' lui, imagini menta Ie reprezentand lucruri de 0 neasemuita frurnusete, mii de cornbinatf eoloristiee §i de forme §i de mirosuri §i mii de sunete, ohh, to ate aeestea rn-au asaltat, .Oh, arata-mi toate as tea" l-am spus, §i el a devenit dintr-o data constient de prezenta mea §i s-a speriat un pic, da' p'orrna i-a trecut, s-a obi§n~it repede eu forma mea care era "de rnoluscam i riapod-m i ros ito a re-d ezg usta to r -de- u rata",

· si-a mai zls ca oricurn nu eonta asta, atata vreme cat n-aveam ganduri rele eu el, ca "ur:?I' polari" ce misuna' prin zona lntorneta]i, dupa care rni-a explieat ca venea de departe, dintrun loe "USA", ea toata lntinderea aeeea alba din juru' nos!' se numea "POLUNORD' §i e_a mesena sa era de .bucatar' la 0 "staliepolaradecereetaremeteo", da' ca tot invartindu-se pe langa .avion" dupa un "puidefoca". rata.cit, _ s-a ratacit el lnsusi prin .visco I" §i tare I-ar fl placut sa fie atunei lnapoi In "usa" §i nu aeolo discutand .beatcrtja" cu un "namete" In forma de .rnoluscauratadezqustatordeurata", si-n timp ce spunea asta cantarea lntre tentaculele superioare un recipient ciudat, pe care era' niste semne aurite, orbitor de stralucitoare, "johnnywalkereineistele", si-am fost de aeord sa-l due pana unde voia, numa' sa-rnl arate si mie qrozavitle alea stoeate In ereieru' lui peoTnti~dere de "cincimegabili", asa ca mi-am desfasurat eele trei mantii de pe spinare_§i l-am tntasurat inauntru, la adapostu' lor calduros, unde el s·a slrnjit mai mult decat agreabil pe

· perioada cat rn-arn deplasat in directia indicata, dupa care-am ajuns In "usa", sau 'in ait toe, nici ei nu stia prea bine daca era "Oregonsaualabama", sl-acolo totu' era alttel, totu' era plin de mirosuri nol, imagini, sunete, gusturi, forme, totu'-era-plin-peste·tot-de-ele, ohhh, si-am "simiit" "Iiveziledeportoeaii", si-am gustat arnandoi "gutuiaurii" .mererosietice", .calsepufoase", lueruri moi §i umede-zemoase, §i multe chestii eu gusturi, arome !}i senzatii Innebunitor-

Anticipa/ia

de-mutts, si-am plutit irnpreuna peste .orase", locuri forfotind de CREATURI aidoma lui .Hoopy", am "simlit" .oceanealbastre" §i .coamernuntoaselnzapezite", oh, si-am plonjat in adancurilo .Jacuri!or", am penetrat materia rece a "ghetarilor", apoi ne-am inallat printre .pasaruevazouhulur' :;;i chiar mai sus, pana-n "ucigataarelecentu riderad iaii ivanallen" si-am "simli!" .Iava" linuturilor subparnantene, protejandu-l pe el lndaratu] mantiilor mele transparente In tot tirnpu' asta, am "simlit" .zacarnintedepetrol' :;;i .Jiloanedeaursidrarnant", §i nici eu §i nici el nu ne rnai saturarn de imagini, de SENZATII, da' timpu' a curs, a tot curs, ° notiune abstracta pentru noi scaurieni', :;;i el parca incepuse sa se schimbe, si-ntr-o zi a spus ca trecusera multi, mulli ani de cand eram Irnpreuna, doar noi doi, eEl .Jrnbatranise" §i CEl eu nu cuno steam transformarea aia, eram .nernuritor", iar curand el n-avea sa mai existe, da' eu da, lnsa uvea sa .moaratericit" CEl doar vazuse 1ntr-o "viala" cat allii intr-o suta, si-atunci tare rau parutu-rni-a auzindu-I astfel graind, peri'ca rna obisnuis ern sa-: "simt" alaturi de mine, cu mine, in mine ... da' peste pulina vreme, intr-o zi cane ne destatarn ell deliciile .padurii-tropicale", cand primu' tentacul mi s-a transformat in lumina, i-am strigat sa se departeze de mine, da' el s-a apropiat, a vrut sa rna "Slmta' Inca 0 data, un fel de rarnas bun, sl-atunci am devenit tot LUMINA, ~i-am saqetat din nou UNiVETiSU' sup' de torta mvizibila a TELEPORTAR I' care m-e: I ecornpus aproape instantaneu pe Scaurus, In rnijlocu' semenilor mel ce salta' de bucuria reus itei lor, ca rna vedea', in sf~!r!?lt, 'jnapoi,intt81:1 ;;i. rn-a' privit decdata stranlu, de narca ceva S8 schimbase la mine, de parca nu mal erarn eu ala pe care-I trlmisesera in necunoscut, s.-atunc., plecandumi privirea in jos, inspre pc:rJ,tu!in care I~i cancentra' ei atenlia lor, am or.s ervat capu' lu' .Hoopy-pustiu'<bucataru'" ras.irindu-mi din torace si uitandu .. se In jur bu.mac, dezorientat, cu ochi' cl:pinc1 c!es-iniacrin1\i s: uite, a trecut cava vrerne de car:e! C\);",jictu!I'1 Tn simbioza asta pertecra. motiv per+ru care ruqarn CONSILlU' sa nu ia VfE'O rnasura care ne-ar putea despar]i, caci suotern UNUL, chiar daca experti' a' zts ca mi-am pierdut puterea de a transmite imagini mentale ~i ca ne-ar putea descornpune §i recompune /a lac - ca mal lnainte -, nu ered ca ne-ar face placer e. nic: mie §i nici IU' .Hoopy' nu cred, pen'ca el e-acurn NEMURITOR prin mme insurni. iar ell UMJI,N prin el, oQ, 9i pen'ca acurn ... acurn SUNTEM PERFECT!"

39

-_._-----

HYDE PARK

lnauguram in numarul de fata al revistei aceasta rubrica de opinii asupra fenomenului SF romanesc.

HYDE PARK din Londra este un Ioe unde oricine, "de la vladica, la opinca", poate sa spuna orice, neavand a se teme de vreo sanctiune penala sau morala.

Redactia va respinge doar textele plieticoase.

Prima interventie ii apartine, dupa cum se poate vedea, eunoseutului seriitor Mihail Gramescu.

Drept tfrziu la replica

MIHAlL ORAMESCU

FANDOM POSTDEGEMBRIST GRITIGA GRITIGII GRITIGE

A CRITIGULUI GRITIGAT

(sau DESPRE GURAJUL OPORTUNIST)

a voi scrie aici despre mutatiile postrevolutionara in .stilul" critic al domnului

VB. ugariu Voicu (parca pseUdonirT. 1, daca lin eu bine min. tel - cu. noscutul re-autor al povestirii cu titlul Noepte butui, Sofia! de Lino Aldani (vezi Lumea lui Als . Obb) , de la sarcasmul deplasat §i insidios al tonului lntatuat al Antologonului (vezi Robert Esearpit - 'Litetet $i societ; - in eare-i dadea lectii de seris proza-

torului Mircea Ciobanu eu un aplomb de duleus - eu aeea vielenie castrata de buna-credinta a ,,§colii crohrnalniceaniste" multilateral dezvoltate (vorba garde au coeur-istulUl: .Foaie verde ~i-u!! den urn, nu renunt, mal, nu renun]!"), la sobrietatea boanta din pastilele din AnticipaJia CPSF II

'lfelicit pentru primirea sa in rlndurile ex-uteciste ale aeestei publica]ii §i Ii urez succes lntru promovarea sa catre celemailnaltefuncliialeacesteiorganiz:.Ilii plna la cea de mernbru supleant al unitalii de pionieri a sectorului 3, pentru care prezinta reate aptitudini velertare: malitie §i lirnba de

. , __ .. ~ .. , __ .'" __ .. '_' •. _._ _~_. __ ._ .. _,_._ _ .. , __ ._ .. ~ __ ,._, __ • __ .,._._ _ .. ,, __ , ,_.~'" __ ._. _.H·~'·._~·,_. __ ,·_ "_.

40

===.,-=====

Anficipa/ia

/Iemn" ~, ' . ~ A ,'-.~ I .Trucurt de traducator (nr. 526) - capitolul .Un nou trsducstot": .Inainte de deeembrie '89 nu I I exista 0 critica a tradueerilor SF, parind de la sine Inteles ca verslunile rornanesti sint reusite". I

(Halda-del lnformatle eronata v Sa mai caute prin fanzine :;;i reviste.) .Creditu: moral era justificat de exi~tenl~ une.i i~sti~uliI a tradud'ttoril~:>r"" (E~ista :;;i u~a a turnatoril~rA - II anuntam de domnul Ii Buganu. Sa nu fie insa trist - ambele .Instttupl" de profit functioneaza In continuare). ( ... ) .Jar 0 editura nu accepts un rnanuscris realizat dupa 0 traducere" (formulare contuza. $i ce accepts edilura? ~u?lai u~ manu~cris reali~at lnainte de 0 traduce. re) (. .. ) "La fel ca multi alii sefi.:;;ti con-j ternporaru (inclusiv autori), traducatorul toloseste verbe la pertectul compus acolo unde splrltul limbii romans ar fi cerut alte timpuri. Apar asttel nlste disonante stilistice asernanatoare celor cornise de vorbilorii pentru care limba rornana nu este lirnba materna". (Urrneaza un exemplu I neconcludent - nu ea formularea de mai sus a domnului Bugariu, care e 0 mostra de exprimare improprie - cu un citat destul de coreet gramatical, dar al carui sens se pare ca i-a scapat marelui exeget. Domnul Voicu propune, deci, generalizarea unei Ars Poetica proprii: revenirea la perfectul simplu popular - .In spiritullimbii" -In loeul perfectului compus allimbii culte.)

Atlarn din titlul urrnatorului capitol de un "SF neortodox", Exista, Inleleg, un Sf'drept credincios, unul eretie :;;i unul ateu de SF.

Urrnatorul titlu de capitol este :;;i mai interesant: "Seth?ti $i setutture" - constructia "sefulturii" sugerlnd 0 cornpozitle constricta lntre sepultura :;;i fulton-culture. Autorul nu mai revine in text cu I precizarl, descoperind acest hiatus de sens abia intr-un nurnar ulterior al fanzinului Antictpeti«, printr-o explozie de autornaqulire extaziata inaintea propriei .Jnventil" sernantlce,

lata, In continuare, un exemplu de "stil" bugarian"bombastic-emfatic-confuz: ,,0 carte recenta

( .. .) ne arninteste ca exista 0 parallteratura SF torrnata din texte neortodoxe, ce-:;;i escarnoteaza marca narativa". (Virgula intre subiect :;;i predicat este, probabil, 0 sugestie de nostalgie dupa ortografia ceausista), Dupa care, dornnul Voieu da sfaturi de cenaclu autorului polonez tradus - cum sa-si Imbunatateasca textul editat. In finalul discursului atirrna: ,,0 teorie a expansionismului I SF ar fi interesanta", Bine. Sa. ne-o tina :;;i pe asta. Sau sa ne-o taca.

Domnul Bugariu mai da :;;i intormatli defeetuoase (despre Motocentaurii pe ecoperisul lumiis: .Autoril :;;i editorii slnt setisti din grupul format :;;i consolidat de revista Jumetul SF." Intruc1t "editorii" au abuzat :;;i de numele meu la rejetarul de redactie, precizez ca eu am fost "format" In alta parte :;;i .consolidat" de Uniunea Scriitorilor dln Romania In 1990, .Exasperati de suceese exclusiv cenacliere, sefistii qrupati in rniscarea "Quo Vadis? .. " - bre, nea Voieule, pe merit sau nu, SebiC,O. a eiugulit Euroconul 95 :;;i Premiul Nemira pe acelas an, precum :;;i citeva premii nationals la lntllnirlle cenacliere. Tu Ie ai? Restul observatiilor fiind relativ corecte: Motocentaurii :;;i mie mi se pare ca slnt un subprodus cultural tara cine stle ce valoare estetica (eel mult, poate, cu una de .Avanqarda") - daca dl. Bugariu nu tacea atita tevatura pe seama acestui volum obscur nici nu s-ar fi stiut ca a aparut, ta cele c1teva zeci de exemplare vindute. Insa, fiind seas pe banii autorilor, treaba lor ce tlmpenii publica, Numai ca .antoloqla" NU ESTE ,,0 prelungire publicitara a JSP', cum afirrna Voicu Bugariu, ci 0 tentativa culturala a grupurilor Taracila -ploiesti, Alternativ - lasi :;;i a domnilor Sebastian A Corn si lonut Banuta, Bucuresti-Buzau (alias .Jequ] 8anula, cum Il zic eu, eodificat, cenzorului meu care se da de ueenic pastistnd :;;i Iurindu-rnt texte si idei).

Cit despre .testur Alte Romsnii (vezi Norman Spinrad - Alte Americi aparut dupa vizita in Romania) pe tema 2050 (probabil de la formarea primului stat dac sub condueerea lui Burebista) (dl. Bugariu este un nostalgic ~i al sarbatorilor ceausiste) - eu, desi marele sfetnic SF mi-a .cerut texte" - i-am respuns negativ (deci, slava Domnului, slnt sanatos, rnacar la aeest "test').

Intram In Europa, dornnule Bugariu! Cum zice :;;i domnul ministru Mironov In Trenul Progresului (CPSF 523) "de buna voie :;;i nesiliti de nimeni" - dansarn bam cu ea, '~e rnai una alta, .purtlnd cu noi bagajele averii nationale" - eu Marea Neaqra, cu Crinul Halaicu, cu rnilionul lui Vacaroiu, cu liganii nostri, .cu 23 miliarde datorie, cu motocentaurii de pe acoperisul blocului, eu 700 000 de tosti securisti, cu patru.- cine: milioane de tostl cornunlsti (plus 7 - 11 rnilioane de -utecistl), tn frunte cu tovarasii Nicu Gecse :;;i Ghidoveanu, cu porno-fictionul lui SeblCorn :;;i eu ex-tovarasul membru supleant In CC al UTC IEAlbeseu! Apropos - 0 Federetie Europeene tara State Ie Unite :;;i China Hosie n-are nici un chichirez. Sa fie invitate :;;i ele, sa sint .pamlnt din vechi pamint" (cu T din a :;;i a din e)! Degeaba tace domnul Voieu Bugariu (fost tov. Buga,riu - I colaborator al Procuraturii ceausiste din Cluj) "Critica de directie", Noi sintem .pe tinie". Sintem

I trenulete: Sintem ,'vletrorex, Nu deraiern. Aceasta este calea cea buna. .Se-ndreapta Romania

Anficipajia

47

-----------------

spre FSUE in zbor"! Vine anul 2000, clnd .noi nu vom mai fi cop it, vom f originale autentificate prin notarial. Ce ne tot vinde atita cartofi SF expandati? Noi implodarn (vezi tirajele)!

.Crnic« de direciie" (CPSFA 523) - .Iusertnd u: repezeala text dupa text" (de remarcat folosirea de neologisme .zernoase - Irnboqatirea lexicului prin neo-barbarisme rebarbative). "Mihnea Columbeanu (un abil minuitor al Iimbii romane) a tasat sa-l scape 0 lntreaqa colecjie de agrarnatisme, rmproprietati 9i stlnqacii stilistice" In contextul acestei propozltll autodefinitorii ii propun dlui. B9. sa lnlocuiasca .rnlnuitor" cu manipulant.

"Marirea cererii a dus la aparitia unei p/eiade de traducaton Improviza]i". (Folosire improprie a termenului .pteiada" - ca n-or fi doar 7 ciurucuri In lara asta - avem, tovarasi, avem f?i noi cretinii nostri: - .pletora" cred ca voia sa spuna maestrul B.). Aflarn §i de .un reputat anglist' (probabH de la enqrezescul "ungle" = unghi, ca, daca era de la .enqleza", ar fi fost anglieanisQ. Nu e vorba ca VB nu are drepta!e - intr-adevar, proaspetfi .anqlist!" ai culturii romans sint, uneori, totalmente neculturatizati, dar critics asta trebuie lasata pe seama unui stilist autentic, nu a unui critic-de-duminlca §i cultura ceausista ca d-sa care, nici el, n-o prea bunqheste pe rornaneste,

( ... ) .Imperialisrnul SFului de limba enqleza, Cum orice SFist rnai rasarit" (de unde .rasarit"? din est?) .reuseste s6. citeasca in enqleza" - eu nu reusesc sa citesc in engleza - ce face cu mine? rna da af,'.ri'. din Par:iciu: Imperial Sefist? Mai departe dl. VB se Ingrije§te de soarta traducatorului SF -, ce se va.tace traducatorul anglo-sefist clnd engleza S8 va generaliza? va fi el obligat sa treacs in sc"it(i~:lor originali de limba rornana, sau va fi primit in Academie? in care din ele? i Cutev encu= asa cum a fost primit domnul lIiescu, sau IEFS - ca Mi§u Constanttnescu'>,

Ce-are, oornne, nea Bugariu asta cu cmeastll? Ce, el nu stie ca l.azarescu :;;i Columbeanu slnt cineasti, nu scriiton? $i ce oaca traduc prost? Ce, n-au voie? Filmele Ie fac, lnsa, bine. Pal, n-a vazut ce SUCC()S a avut Liceenii trose and zbang? Eee!

Din Ars Po etlca vo.cu-buqariana: .Cu toate acestea, SFi§tii n-au motive sa se simta

I $IFONAF' (a 58 rernarca grijs autorului pentru Imboqatirea terminologiei critice; VB putea scrie :;;i .vexatr', sau, ~i mai poporanist hiperurbanist .ofuscati", dar el este un 'TELECTUAL). .Aceasta fiindca structure G8 terna ell vartatiunl a literaturii SF, criticabila pe plan estetic, are un rol sociologic esenjial" (nu nl se spune care: ce rol social [oaca SF-ul? rolul de ciocanar al noii societati socialiste multilateral dezvoltate? ce construieste el SFul? ce edifica?). "Supravieluirea fenomenului SF este asiqurata de un specific literar ce permite 0 inittere rapida :;;i creeaza apoi un efect de oependenta". (daca dl. VB crede ca e asa de simplu sa parcurgi cel mai fecund compartiment al scrisului conternporan de ce nu face dlnsul 0 istorie exhaustiva a "genului"? - cit despre .,efectul de dependenta", eu stiu persoane care, dupa ce au citit prima aiureala cu siqla SF n-au mai vrut sa auda de tirnpenla asta niciodata), "Este incomparabil mai U90r sa devii autor SF declt autor non SF". (Fa!s! Uite, dlnsul pretera sa fie autor non SF tacil 9i oportunist 9i critic la Anticipeiu: CPSF declt setist.) .Maxtmausrnut estetic n-are ce cauta acolo unde prirneaza prozelitisrnul". (Sa explicarn aceasta assrtiune sapientiala In Intreaga ei profunzime: acolo unde tunctioneaza regula ,,8 el prost, da-i prostul nostru", nu mai functioneaza regula "cine e cel mai tembel autor roman de SF ~i cel mai curva? - corect! lista ar fi prea lunga §i s-ar lupta prea multi pentru locul i). "La mainstream 8 mai simplu". Cine a fost cel mal mare rnincator de spanac din Epoea de Aur a zilelor de fior 9i tis? Acela care si-a luat angajamentul solemn sa scrie "viata f?i opera preamaritului conducator iubit" - 9i n-a sens-e (recte VB - vezi i.uceetiirut de dupa Bevolutie, seria veche, miirturiile veselului critic din textul August - Deeembrie 1990. Aici lucrurile slnt clare. Doar in SF e mai confuz. Sa fie Wells eel mai mare utopist? Nu, fiindca scria distopii. Sa fie Marx? Nu, ca a dat faliment Ceausescu, Uite, plna ~i trepadusii ~i lingaii din mainstream, ca rasufla!ii "critici" VB sau Croh., In SF stnt .consldera]i" (Vezi CTP - Adeverul sclnteii Ptevtiei de Bucuresti) - Ie dau fanii apa la moara sa se dea §i ei de specialisti tmportantl. Cum zice 9i VB In articolu' sau: .Aceeasi regula tunctioneaza 9i In cazul cititorilor Jipsili de veleitatea de a deveni autori" E clar pentru cine spune Voicu asta! "Trage tare in ciocoi, tu-i marna lui!" Sa fie primit in Quo Vadk;?.1

"Intr-un timp relativ scurt' (150 de ani de la nasterea lui Wells). .amatorii de literatura SF devin cornpeten]i sau, cel putin, caoata sentimentul ca au deveni! A§a stlnd lucrurile, conceptul de cultura SF, ades.ea invocat dE.; mandarinii genu!ui, se cere r.ediscutat". (.AiCi cam are drePtat~ Bugariu, ca 9i eu am boala pe Ghidoveanu - ;;i el e .rnandarina" care a venit cu aiureala asta: "cultura SF" - adica n-ai vole SEI scrii 0 nazbltie pini:\ nu citesti toate cretinismeie de traduceri publicate de el - ca Voicu Bugariu ell ,.cultura :;;ahisla' - adica n-ai voie sa i-o tragi la a Int1lnire

'---' - ~"

42

Anticipa/ia

---------------------------------,

amlcala .proteslontstutur' candidat pentru ca n-ai citit nu sttu ce-a SPliS nu stiu cine despre I doamna Polihroniade, sa zicem. Apropo, Planeta aia $ah flU sr-a inspirat curnva titfu! dupa 0 I planetii_numita Anticip_ajia (vezi A!ex~nd~u Miro20v)? (Dr~pturi de autor aylatit'?) "Sf:' pare ca un 'I' cunoscator al structunlor n-are nevoie sa devina un erudit, pentru a II Sf'ist competent. Un argu- , ment in acest sens este lipsa mizei stilistice"_ DI. VB S8 vrea, pnn aceasta, .un SF;st erudit" Dar! e cam incompetent, fiindca .rniza stillstica" a domniei sale "este mare, este suoerba __ dar I lipseste eu desavlrsire", cum ar spune ILC. Pai doqrnatisrnul structuralist al SFu!ui (apropo de ;

, cuvlntul structuralist - rna simt obligat sa-I corectez pe Uviu Radu care, intr-un articol din JSF iI i face "existentialist" pe""levi-Strauss, Claude-levi-Strauss este structuralist, cee:~ ce e cu totu! ! altceva) nu l-a promovat chiar domnul VB eu bazaconia ala de articot din Aimanahul Anticipatia I (parca) despre .caracterul de arta rnanierista al SFului"? $i, in cazul baladelor, $R zicem, sau al I sonetului, asa e: :;;tii forma fixa - 0 aplicl. Doar nu rni-o pretinde acurn sa citesc tc"J;e sonetele I di~ lume in~inte. sa rna ,,~ve~t~rez" sa-l ~c:iu yi !'U unul iublt~i? Dar nu_ no-a editlcat, ln~a, ~i pe I no I, care naiba-i forma ala f,xa a SF-uIUl :;;1, pma nu 0 pune In eVlden\a,eu nu-l cred eel SFul e i manierist, mai ales dupa ce a afirmat ca e, de fapt, experimentalist. i

Dar sa citarn :;;i clteva bugarisme rebarbative (ACPSF): "CONSECUTIA T!MPURILOR II VERBALE", de exemplu.

Linga Trenul progresului 2 in care domnul Mironav ne povesteste Incurajator df"i.;pre concer- I tul corului simfonic dirijat de la Snagov unde rnaestru cintaref din Nliremberg au stabilit in mod [ armonios sa ne inhume la acelas jug pe to]': cerbi :;;i caprloare, boi :;;i prtvichetori, cion 9i I cototene, ca alttel vine nenea nas-acar :;;i ne arunca peste bard (stlut fiind ca trenurilo au bard), I ~i solieitindu-ne noua sfatul-medicului cum sa taca el asta mai bine, VB i:;>i continua prezentarea I' cioburilor critice. EI nu ii da sfaturi domnului Ministru cum se, .Jncurajeze populana din zona rurala sa ia hotartrt privind activitapte economice" - adica unde sa-si investeasca rni!ionu! guver- r nului Vacaroiu: In vaci sau In boi, In lupi sau In ursi cu care sa tracteze spre (;[,10 rnai noi cuceriri i ale spajlului cosmic .rnasina" socialismului capltallzat (sau a capitalisrnului monopotizat us : cornunlsti) ci persevereaza in a .prolifera" critica sa .,CLl caracter g!obal" (Grt?()!)pe8cao;') de genul I "Intern-ET" (vezi pct. 14 din trenuletul cu acelas nume din rubrica Pottticue.: Frections) .rnonetizind intormatla" pina la demonetizare. .Atenue: ( ... ) Strategiile pe termer; lung ale celor mal multe tari europene sunt deja dernodate" - ne avertizeaza dornnul Minlstru Al.()xiIilCrU Mironov (vezi dlctlonarul Teora de expresii de argou in engleza ~i americana -- GM96) ca ne avortlzeaza ALvin Tofler in AL treilea val (de emigranti evrei rus: spre Israel - cu z din s ct. noii grafii)_,Sa sperarn, deci, ~a executorii DeclaraJiei de la Snagov (Pare sau SaP) .vor tine ,':'"am.? do treptele care trebuie SARITE" (NB!) .pentru ca qenerattlle carpato-danubiene-viitoare'-" '-upa g1tul pentru a .prinde, totusl, trenul Progresului" - care Ie-a luat-o mult ina.nte In manovra de prabuslre in haurile fara de sflrsit (cu 1 din a) ale capitalismului alia! .pe buza prapastiei"t

.Asocierea lui Cioran cu lkeratura SF poate sa para un semn de frivo!itate intelectuala", zice Voicu, dar ne consoleaza ca Cioranut face parte, totusl, "IN MOD F,o:r:$" (oeci nu,du0manos") dlntr-o .cateqorie" inedita, inventata de mister Buq., a distopiilor de ide!" (~'pif~ deo sebire de distopiile de partid §i de stat, de distopiile de rnarfuri ~i obiecte, precum 9i de alte dlstopii cu ea racter mai putin judicios). Domnul Bug. este un ameli! ("cu to ate accstea ,'IMETEALA I INTELECTUALA" (vezi Robert Escarpit) (ratai dracu' de teJectuali!) .ce ne cuorlnde" (nu ne da I numele grupului cu care a tacut chermeza) .atunci clnd citim unele viziunl cioraniene asupra viitorului este inrudita cu aceea qsnerata de miturile eshatologiee ale literaturii SF"_ (sicl) Intrueit dinsul nu da exemple la ce .mituri" ale literaturii SF face reterinta In poezia sa postrncdernista In vers alb, imi permit sa citez eu, aici, dEl pi Ida, Nepoiii nepoiilor nostri de I. §i S Safronov (ed. .

I, Tineretulul - 1961 - aparut - .rnitul", vreau sa zic - sub tehnoredactarea Constantei Vu'canescu i in 30.200 exemplare, brosate 28.070 + legate 2.130 - carte de mare sucees de public 91 critica, vinduta integral).

DI. Voicu propune un nou concept estetic: "groparu! taxtuiul" (nici 0 aluzie 13 dra Oaniela Gropariu). Oupa pretenpa ca editura Nemira (actualul trust editorial Nemira-- ACPSF- $T de pe linga CC al UTC - GM96) ar fi "ini\iat conquista SF in Romania" ("adevar" tats: conquista ala de I care zice dumnealui a fost "iniliata" de editura Albatros sub cornanda Gutiveruiui Intte chitici I Sintimbreanu (cu in din i), ca 0 continuare a politicii de culturatizare a satului ini!iata de tovarasui i

I Victor Zednic - pai se pot compara tirafele de 30.000 de exernplare ale itisulei cutretnutetot -- \ , Feher KI~r~ (in rornaneste ?e Ion Chinezu, ba! - ~ezi cTrciu;nadin spatele autoservirii_c!e vizavi I' I de cofetana Scala) ed. TIn. 1962, cu spanacurile alea oe tiraje ale Nemireti>. Cit despre

I I

c__ ------,-. ---_. __ .. _ .. _~ __ . ._,_,._, ._:__,

Anticipolio

43

disparitia din scena a .Expertului" - asta s-o creada nea Bugariu! Ea este un ideal al societatii socialiste multilateral dezvoltate, sau al Crestinismului apocaliptic vizionar ("sa-nceapa-al lumii vechi apus" - vezi /nte'rnaJiona/a). Ceea ce numests el "Expert" este, de fapt, 0 imagine deformata tendentios a tovarasului Dulea (Ou/eus - vezi "Ou/ail' de t.ancranjan - cu a din e cf. Bibliei "Ferdinand-Carol 11".). Ca unii cenzori (consilieri editoriali, in terminologie standard - vezi Robert Escarpit - Literar s! societ; slnt aqrarriati :;;i lncompeten]i (ca dornnii critici :;;i exeqe]i de la Anticepesefe) asta e alta problema. Ei slnt cazuri particulare ale nobilei tagme a cenzorilor, trnprospatata post-revolullonar cu torte noi recrutate dintre ofiterii :;;i subofiterii nedreptati]i de vechiul regim de teroare a tristei amintiri (vezi cazurile Ghido, Pay, etc).

Atlarn, In continuare, din articol, ca .Lequin nu se lndeparteaza deloc de reietele hegeliene" (de dreapta sau de sHnga?) .pledlnd cur abdare" (sic! grafia Imi apartlne :;;i este destinate sublinierii elsqantel stilului exegetului nostru) .benedlctina" ( ... ) etc. Precizarn ca incadrarea hegelienilor la benedictini este novatoare, daca nu chiar arbitrara, Ipoteza Ii apartine in lntregime dlui Bug ", Teza, altfel origin.ala, ar Irebui sustinuta cu exemple concrete din Istoria Culturii. Marx, de exemplu, dupa cite stiu eu, a fost iezuit. Kierkegaard, alt hegelian (de dreapta, de asta data) era protestant. .

Am remarcat cu placuta surpriza, lnsa, in textul cultului :;;i peqantulu: exeqet VB grafia interesanta a lui .nici-o" In loc de "nici 0" sau .nicio" recomandate de /ndreptar. " felicit pentru curajul de autor. $i pe mine rna aqaseaza, uneori, dogmatismul conventional al acestui produs al Academiei RSR (care alta?).

Reproduc in continuare, in tntreqirne, poanta Ilnala a capitolului lmproprtetsii, exprimiui semidocte, cacofonii, traduceri brute cu care criticul cornpleteaza exemplele celuilalt cu 0 apoteoza ge galil]1atii specifice sie: .Probabil ca traducatorul ne invite" (de veriticat daca nu cumva e INVATA In loc de .Jnvita" GM96) "O/N ME_RS cum e cu verbe/e :;;i, IN GENERAL, cu limba rornanallterara". (Ei, cum e? ia zi tu, neat) "In timpul scolarizarf sale, mulli scriitori autentici vor soma", (? - GM96) "iar criticii vor avea parte de texte stupide. Paradoxurile tranzlpei!' (Ce gluma I veselal Sa rldem cu Volcu Bugariu, de Voicu Bugariu :;;i pentru Voicu Bugariu!)

in ultimul capitol al criticii sale 0 poetice a SFu/ui, domnul Bug. Irnboqajeste limbajul critic cu Inca 0 expresie plastica superba, luata din Intreprinderile cu foc confinuu: .Nu este exclus ca el sa dejinaun asemenea program, capab'il sa-t dea subiecte de povestiri si romane, PE BANDA RULANTA", Se poate observa legatura subtila cu industrialismul postindustrialist din articolul critic de prezentare a celui de-al treilea val al sefistului Toffler de la inceputul memorabilului numar al ACPSF ("Le plus captivant") pe coperta caruia recuncastern, in personajele desenului alegoric, 0 imagine ldealizata a doi membri ai colectivului de redactie al publlcatiel: tovarasa Viorica Podlna :;;i ex-tovarasul loan i!:remia Albescu, actualul tovaras-dornn loan Albescu, lnarrnati cu sabll :;;i sutite in vederea ofensivei .conquistei SF". La ABCul graficii SF de la Posta redacjiei, cunoscutul critic ("recomandat") Walter Riess (cu doi s conform noii grafii) da sfaturi practice tinerelor gospodine care vor sa se apuce de arta plastica. Avem :;;i 0 schema de tunctionare de principiu a sisternului: "Cum?" sa infigem 0 saqeata In desen, ne arata Walter Riess, .Pe ce?", pe Anticipajia, .Ce?" .continut" :;;i .cu ce?", cu .scule diverse". Din asta iese .riesenul tiparit", pe care ni-l arata domnul Alexandru Mironov, pe pagina urrnatoare, pe coperta AA (cu un aer nu foarte lnclntat, e drept), secondat de "gorila" sa Vasile Andru, de la Viaja Bomeneesce (setut sectiei de proza a Uniunii Scriitorilor din Romania - vezi l.uceeterul de dupa alegerile de la Adunarea Generala de acum trei ani :;;i ceva).

In numarul 525 al ACPSF, sub titiul Skull City de Lucius Shephard, domnul Mironov face publice .condltlile de angajare la firma" CFR - Progresul III, cu 0 cifra de afaceri .frurnusica": 400.000.000 lei (impozabili). Aflu, In continuare, ca slnt cel mai publicat autor roman (adunat cu Florin Pltea - cu 1 din a) din ultimele 23 de numere ale fanzinului AnticipaJia (sub 5.000 ex. tiraj*) , cu 5 texte (corec!! ce, domnul Mironov e autor? e roman? sau Mihai Dan Pavelescu? sau Walter Riess? - pai nurnai cite posts ale redactlei au publicat oamenii astias) rna luau la numarul de aparitii' Slava-Dornnului ca nu slnt autori, sau rornani, ca altfel nu rnai cl:;;tiga el dornnul Octavian Mogo:;; din 'Braila concursul! Dar asa, el este fericitul beneficiar al telicltarilor Excelentei Saledomnului Ministru al Tineretului :;;i Sportului). Dupa care domnul Voicu Bugariu ne dezvalule fragmentele critice Paradoxulliteraturii SF. la sa-l vedem :;;i noi, dornne!

Paradoxul SF este ca: 0 autoare SF debutanta ca N. Lee Wood (sau mai pe rornaneste, Nela Padure), .este chernetii sa echilibreze doua forte contrare", prima centrifuqa, a doua centripeta - centriftlga .arneninta sa-l dizolve textul" :;;i sa-l rapeascs cititorii" (a se remarca eleganta rezo-

• In realitate, tirajul revistei Anticlpatia depassste cu mult aceasta cifra (n.r.).

44

Anficipajia

------------------"._.'",_."--,,-,---,-----' .. ,,._ .. _---""_'. "_ .. ,--,--,, ..... '-,._ .. _,---,.,_

i nanta cacotonlca), centripeta ,» impinge" la "vaduva de ~ITERARITATE" (concept critic bugarin) (GM96 -- Cum 0 fi recomandlnd adjeclivizarea noul Indreptar al Academiei: "bugarin" sau .buqaresc" cu I din a?) Allam ca: .Daca este prea talentat, autorul iese din SF", (nu ni se spune unde se duce la iesirea din SF), daca este prea ingenios, iese din literatura" (laras: fara preclzare unde se duce), Concluzie: In literatura n-au acces declt tembelii plati si In SF doar aqrarnajii fara talent E paradoxal? Este. .Asernenea afirmatii nu sint butade, cum ar putea sa para:', ne asiqura VB In continuare\ "Tine de natura SFului un echi!ibru dilieil de pastrat lntre L1TERAFiIT ATE' (de ce nu .Jiteraturltate'Y) "s,i speculatia intelectuala" (exista, domne, s,i specutanf din astia, luE' i-ar dracu'! existal), ,,1ntre expresivitate s,i extrapolate rece" (iats. bazele a Inca doua noi concepts 8!e esteticii buqaresti: "extrapolarea rece" §i extrapolarea calda).

"Copiii lui Faraday dovedeste ca lucrunle stau lntr-adevar asttel. Cartea sernnata de N. Lee Wood este am de reusita In sens pur literar, inclt cititorul SF standard" (nu ni S8 spun srass-urile sale, stnt secrete de stat) "se lntreaba daca nu curnva este plea titeratura s,i prea pupn Sf:", Intrucit amicu' Voicu nu da citate, completez eu, la lntlrnplare, cu unul de ta pagina i 23 a capodoperei: ,,- Nu-rn' multumi. Nu-m' nirnic. M-atingi, te fac farirne (cu I din a), mort, 11 avertiza ea, Te-ajut, rn-ajuti. Tirq. 'Stai lot."

Calitatea cartii doamnei miss Lee Wood nu sta In rafinamentul scrittuul. CI 'III autentlcitats, cred eu,

"Traduce rea este onorabila, desi corttine destule negiijenle. in cornparatie eu alii traducatori SF de azi, Mircea Stetancu poate fi considerat un maestru", Dac,j domnul Buqariu e un fan atit de convins al lui $Iefancu, poate-rni spune 9i rnie despre ce e yorba in Lumina vtnuote a lui Gibson, ca din varianta $teiancu nu S8 lnle!ege nirnic,

In privinta .stllului" dlui VB: .punte ernpatetica". Daca vine de la empetle, In spiritu'

bugarine ar fi mai interesanl empetitice. Oricum, ideea este pasionanta: cituorii se puntd ~'i

incearca sa afle ce sirnte puntea. Pacat ca fecundul critic nu is,i dezvolta ideea mai explicit Remarc, In schimb, caraeterul bombastic sl gongoric al limbajului dlui Bug" care, uneori,

seaman a la stil cu un crainic sportiv: .Jar relatia de tip ura-iubire, existents h*'~ . ar ~i

par\;lt rnai deqraba FASTITIOASii. (noi am adauqa .chla. PLETORIFV\;')_

In. capitolul Etectut de enclsve (remarca]i inffuentele terminologiei politice asupra urnbajulu: critic), Buqa. soune (citez): "Mora!J{itii SF spuneau acum sase ani, CLi DREPTA fE, Ct, dictatura ii impiedica pe roman: sa citeasca rnarile carti ale qenulul". Cine sint, domne, "MORALi$fi aia SF? Fiindca, daca aveau curaj sa-, spuna lu' Ceasca, Inca de acum sase ani, eft '3 un (JIctator, apai aveau curaj, nu qlumal Voicu i-a zis? Oricum, lata inca un concept inedit al c!i,':ecLcii bugarine: "Morali~til SF".

lar bombastic: .perrrusivitatea consubstantiata mentalitatii SF',

"Cit prlvests efeetul de enclava, lucrurile stau cam asa. Cunoscatorul in materie ae literatura SF are foarte mull de citit plna doreste sa devina :;oi sa rarnana un om informal. Carlile care-t intereseaza fiind toarte numeroase, nu-i prea mai rarnine timp pentru lecturi non SF", etc - pai cum rarnlne cu teza ca .Jnltierea in SF e usor de Iacut" din celalalt articol?

In continuare atlarn de .provlnclalizarea" SFista a "scriiturii artiste", lar nu se prscizeaza nominal cine e tovarasa asta, s-o cunoastern si noi pa scriitura ala artista,

"De aici si pin[! la dispretul pentru text nu mai este declt un pas. Spre regret, In Hornani« de azi, acest pas a fost tacut", Aici are dreptate, voicu. Dar daca se relera la dispre]: .. 'i meu peritru gargarele critics cam ca ale dumisale, aces! pas a fost tacut Inca diu Romania de ieri, de pe vremea cind i-arn citit Antologoanele .anqajate politic" N-as, vrea sa se creada ca am de gind S2 iau apararea traducerilor atacate. Nu. Ele sin! execrabile. Dar cino spune asta tocrnai 'mneatul si asa cum 0 spune, parca rnlnjeste .Cauza"> ca atunci cind pevnarele estet al realismului SOCii list", Crohmalniceanu, l-a apucat sefismul, dupa ce douazeci (\te' ani a baqat oaruani ra apa ca .nu oglindesc realist viata omului nou" "constructor constient' al tu naiba sa-l ra, Oportunisrnui unuia concureaza ell nesirntlrea aluilalt. la uite: .Cartea aparut» la Craiova semnaleaza un moment de apcqeu. Este greu de imaginat ca 0 traducers editata ar outea f Inca !?t Ira nereusita". (Sa se poate! Cite$te-Ie pe-ale domnului Ghidoveanu Sau pe ale lui $tefal1cu, lnto: i

. deauna este loc $i de .rnai bine", adica mai rau In cazul de tata.) ,.c;u pam C2 lucrurile 8.U ajun ,

! atlt de departe, incit 0 reactie dln partea publicului este inevilabii';' [':,";)IUL>:T!'i ,je tlei :

l surcele al eenzorului Buqariu este dezinforrnat - publicut de muit nemai- ,

. curnpartnd cele mai multe din spanacurile editate. Vlnzarile de carte din uIl:mul an Ie $tie durn- i

nealui? Dar tirajel~:~~nult dec'~ am ~~~~~'~I_~~_P~~te cJ~c~~~~~a ia ~utul_i~~~~':=I~~uc;it~~ $!J

Anficipa/ia

I edito~~sa asIa n~re s~ns - fiindca oricum acestia talimenteaza destul de repede lnclt sa nu I fie nevoie de aesturi extremiste.

Cit des pre "iiteraritatea textului SF" .- malntreb dad'! literaritatea textului lu' Bughi-bughi ii permi!e sa discute desore 39G Cr;V8. Cind atirma: .aceasta puollcatie (JSF) si-a doblndit 0 taima prin pertorrnanjele sale in materia de agramatism §i semidoetism", oare domnul Bugariu nu-sl da seama ca publicatia unde scrie dinsul, §i ehiar eeea ee serie domnia sa, slnt eel putin la fel de blamabile In acetas sens invoeat? Pentru a avea dreptul sa scoti paie din oehii altora ar trebui

II· sa-Ii scoti tu, mal intli, birna, cum serie in Bib/ie.

Cit despre tupeul de a S8 erlja 111 postura de sfetnie duhovnieesc al rniscarf SF, decretlnd in

I A/manatwl Amicipeiie 1095 (editat de gruparea .ateist-satanlca $i apocaliptica UTC"): "Cit timp I este "Secta crestina" :;Ii "crede"in iiteratura, rniscarea SF ramine ceva de lnleles pentru eititorul I obisnuit, precum un sectam baptist, sa z-cern, pentru un crestin ortcdox" - mi se pare' caraghios I sa aud preleqeri reiigioase !?i acuzatu si anaterne toemai din partea unui ateu care, pe deasupra, I nici nu Irecventeaza lntllnirile S>=' 9i nu le-a frecventat decit In scopuri fie erotiee (ca la Cluj In ! 1983, pares) fir] de servici - trimis de cine i-o fi platind sa bage strlmben ga~ca.

I .Desiqur, litefd\ura rill eS'f Du!.nnezeu, lar setlstii nu tale cocos: negri la miezul noptii, Cu

I toate acestea, metafora es\e c:o:',ct'.1".

Desi L.ITE:l-') 1."'.'\ c.Sl [- [)~Jr'J1I\lEZEU ("La lnceput a test Cuvlntul, l' Cuvlntul era IE! I Dornnezeu s- :):,inlh),~eU era Cuvintul" - !oan), .rnetatora" domnului Bugariu .este corecta" din i punctut Sal! ~!c' {pdere - cii. BU~lariu "taie cocosi la miezul noptii" §i se pretinde (sau e) selist. I Nurnai ca. clcl .. b ",I e sectarrt: ~;Ci.J budist, sal! ce e, nu vao de ee noi, ceilal]i, care sintem evrei I dreptcredincics: CLue trecventa« sri Sinagcga, §i Teetrui Evreesc de Stat trebuie sa-l suportam i propaganda ,);:) !'coftt pretms cresnn De ctnd yoghinii slnt preocupajl de sectantisrnul crestin? I Ca la ~~Gnb'.i';isn(!lje mina S':'(}':i a! lui, sec!ele slnt l~curaj~te inca de pe vremea tov?ra~ei i indira '.lha; ,d, ';1 a .vizrtelor de lucru'' ale tovarasului Mano Vasilescu, .prietenul" lUI loan Erernia

. i Albescu ~i a: tovarasei (Jodin,j

I ACPSF nr. :":?7 - Aile fio!7:iir:i! - Ltteretiue SF sau setutturer: .Culmsa in materie de pseudoestetica 0 r._ljinEui Grarnescu ln nr. 183" ( ... ) "Ma lntreb chiar caca bravii nostri teoretieieni I au auzit de etnuiii lor Irancez.". - eu nu rna ernulez, domne, cu nimeni: Da' tv ai auzit de Sile

I, Cuntaru? Da' de Gig; VarzE17 Da' de Martnlca Chioru? De' de Tref!a 81ond~17

.Mihai: C;;rarmo:.cu un autentic poet 'in prozele sale, a sartt peste cal, nu pentru prima oara. I lncurajat de taptu: Cd ,:!~SF Ii r:,unca absolut TOT S:E SCRIE" (de unde ;;Ue tova:a§ul~? are acc~s i 18 manuscnsele 11"8:e ,) ,,13-a avanturat III directii necunoscute. Om cure $1 simot« ignoranta, , nirnelll ciir' It;Hlaqie r-a t de searna C8 eseul sau este incoerent". Lasin« la 0 parte ca I tovarasul Buqa. :';8 cam repeta -- aceleasi .acuzatii" i Ie aducea $1 lui Mircea Ciobanu acum 10

I ani In Antoiogon- ca e poet In proza, acica - eu zrc: cit despre incoerenta, rna: bine ineoerent (daca asa crede durnnealui, desi, conform propriei afirrnatii, el este singUll'i care vede asta) I decit AC:;F;/\fviAT, r_:;a ;ovar3:;;ul critic arogant, tn ultima afirmatie.

, Poleniici SF: ,.Inainte vrerne. !a not nu prea existau polemiei". (Nu, la noi existau pole-mari.

I Dar, dupa cit se arata. voicu.nu prea stie ce eaceea polernica - asa cum rezuita din text). ( ... ) "Blinzii sefi~ti" (zice Bl1ndui [:len), .care nu doreau declt so. partlcipe la convenlli, s-au radicalizat. I lntre ei au aparut dispute apriqe".

I tnspirat de aceste rTnduri mi- am propus sa rneditez cu privire la urmatoarele teme: incompe- I

Ii tenta potitrucilor obrazntcl, ~I stahanov.srnut (proletcultismul grandilocvent) din "opera" I rornanesca antorevo.utionara a Blindului Ben, At1t.

I 14 noiembrie - 1 decembrie 1995 II

.1 (text cenzurat de Jurnalu! SF;;i pastisat apoi, treptat, In

suita de articole sernnate de Cataiin lonescu In aceeasi publicatie - GM96)

I

I PS Precizez ca toxtul GLORiA, oreluat de Almanahul Anticipapa lara sa mi se ceara permisi-

I unea a test SUS.trdS. de ".';JrnnUi Cristian t.azarescu fara tncuvuntarea mea de la casa editoriala I i Nemira unde j! predasern cu ani In urrna, dupa ce fusese respins de tovarasut Mihal Dan

I Pave!escu de 18 ACPSF infre limp textul. a mai f~st publicatin zlarul Evenimentul de lasi, care ar

I trebui sa-i acorce protectie conform Leg!! dreptutilot ae autor. I

,_ 17 septembrie 1996

!_---,--~ .. ----.---.---, .. "- ... ,--- .. --.-.--,- .. ~."---.' .. ,~., .. -".- ._----- ... "._--':.._---,---------_ ... _,--,--_._-_.,-_.-------------__j

46

Anficipa[ia

DAN D. FARCA$

01

1=a..nra..sricul

S -au lntrebat rnultl cum se explica lasclnatia pe care literatura de anticlpatle sau cea ,,~tiinlifico-fantastica" 0

exerclta asupra cititorilor, mai ales a celor tineri, mal ales a celor cu oarecare scoata Raspunsul nu este simplu.

Desigur, nu sunt de neglijat capacitatea actiunll de a tine cititorul cu sufletul la qura, calitatile literare, trumusetea personajeior. Dar acestea sunt comune intregului gen epic.

S-a vorbit, cu ceva mai multa Indreptatire, de evazionism. S-aspus ca sufletele fragile, confruntate cu 0 reaiitate care nu Ie mai pro-

. mite prea rnulte perspective, simt nevoia sa se refugieze pe taramuri imaginare, sa se identifice eLI eroll unor intamptart extraordinare, sa exploreze, alaturi de acestia, lumi necunoscute, sa invinga forte ale raului, sa participe la descoperiri epocale. Sub acest unghi, literatura SF era un fel de drog, menit sa dea 0 rezolvare iluzorie inadaptarll la probleme cotidiene. Pana In '89 aceasta acuza plana asupra intregii miscart SF din lara noastra. in loc "sa puna umarul la edifiearea socletatii socialiste multilateral dezvoltate" - se spunea - tineretul se refugiaza, mental, pe Marte, in Atlantida, intr-un viitor lndepartat, sau cine mai §tie unde ...

Dar cred ca explicajla nu este sutlcienta.

Exista numeroase alte genuri de literatura evazlonista. EXista, de pilda, romanele care ne ajuta sa evadarn tntr-o rea!itate cat de cat atestata: In lumea opulenta a miliardarilor, in jungla plina de crocodili, in epoci de marete lstorii s.a.rn.d. Literatura SF pretera insa lumile fictive, cele in care omul poate crea, cea care poate fi mobllata cu [ucartlle nemalvazute ale fanteziei autorilor (~i ehiar ale cititorilor). Poate nu e valabil pentru toli oamenii, dar exista multi pentru care aceasta dimensiune ludlcii si, in

Anticipa/ia

acelasl timp, demiurgidi este cava fala de care n-ar putea trai. Creetia, in sonsul eel mai nobll al cuvantului este, deci, fara rndotata. 0 parte a raspunsului pe care-t cautarn. Dar numa: 0 parte. Vutqarlzandu-se aceasta ijee, s-a spus ca In epoca moderna un Jules Verne sau eei co l-au calcat pe urrne, emu vtzlonarii care pret'Qurau viitoarele lnventii, opereie lor hind curnva 0 taza prernerqatoare, mal mutt Bau mai i_WPt! obliqatorie, cercetarii ,?tiin\,tic,.· ~I propresutut tehnic. Falimentul acestui GUllet de vedere s-a vadit prin jenantele subprocuso SF fabricate (~i lntr-o perioada chiar pubtlcate) de) cei ce si-au tacut din el un crez .

Exista, deei, ~i 0 alta clrnensume esentiala relevata de Insa9i denurnireaue ,.SF", c~a ,~ tentesticului, a misterului, a necvnoscututui. Pe langa tasclnatia dernlurqicului. ornul, eel care 19i onoreaza aceasta conditio. d fost inzestrat sl cu tescinetie cunoestetii. Cand va t: ece pe langa 0 pestera nu-s: va putea reprtma curiozitatea de a afla ce se ascundern adancurile ei chiar daca se teme si, ori de care 01'1 T:;>i-va ridi~ ea privirea spre bolta lnstelata se va infiora de fantomele infinitului din h .. lUI iie sale. Este. poate, un paradox, dar 'In secolul no stru, In care ~tiinia a repurtat mal multe v.ctorf decat 1n tot restul istoriei sale, chernaroa de siren!'! a fantasticului, uneori irational, nu ca un viclu ...

Sau poate nu e un paradox $Goala are adesea 0 vlz iune cam tr iumf alista asupra cunoastern lumli, vizlune pe CElie 58 straduieste s-o Intlpareasca adanc ln mintile no astre. Pentru absolventul de liceu, qtiin\a apare adesea ea un edificiu lnchelat, care exotica tot ce se lntarnpla In [urul nostru, poate Tn' atara unor detalii Resemniticative care, lnsa. vor fj larnurite cat de curand. Intr-adevar, stilnta are atatsa

/17 --f/

merite, incat greu am gasi cuvinte care sa Ie aprecieze la adevarata lor valoare. Dar tocmai aceste me rite exerclta 0 adevarata hipnoze asupra noastra, a tuturor celor ce ne-am adapat la izvoarele sale, 0 hipnoza datorita carela uneori, pur §i sirnplu, nu mai suntem in stare sa vedem ca stiinta are §i limite. lar cand ne lntalnim cu ceva ce §tiinta noastra nu poate explica

. patirn exact ca in faimoasa anecdota cu taranul care a mers la qradina zooloqlca, a vazut pentru prima oara in vtata 0 girafa §i, cu siquranta cunoscatorulul, a declarat sententios - animalul acesta nu poate exista!

Unii dintre oameni pastreaza, totusi, 0 anume ingenuitate, scapata miraculos de hipnoza colectiva a cllseelor scolil. Nu rna qandesc la iqnoranti, ci, dimpotriva, la cei bine tnzestraf §i instrul]! Acestia intuiesc perenitatea misterului care rarnane lndaratul cunoasterii oficiale §i nu numai ca accepta, dar §i cauta cu asiduitate fantasticul.

Ei se impart in amatori de "fiction" §i de "nonfiction". Prima categorie se recruteaza dintre cei carora Ie e tearna totusi sa intalneasca fantasticul fala in fala. 0 astfel de intalnire le-ar zdruncina echilibrul sufletesc intemeiat pe certitudinile lnsusite in scoata. Ei pretera sa se defuleze citind literatura de gen sau cea SF, adesea fara a pune prea mare pre] pe logica §i coerenta ingredientelor §tiintifice, zicandu-si ca

. fantasticul din carti este, la urma urmei, doar 0 conventie, 0 sirnpla scorneala, precum in basmele copilariei.

Dar exista §i amatorii de fantastic de tip "nonfiction". Pentru acestia narajiunea, lncarcatura ernoticnala a conflictelor interurnane, atat de importante in "fiction", cad pe planul doi, confruntate cu frisonul constientizarii faptului ca in jurul nostru se lntarnpla uneori §i fenomene stranii, care nu pot fi explicate prin ceea ce cunoastern din scoala. Fiind foarte rare, ele puteau fi expediate pe vremuri ca simple halucinatii; dar la ora actuala lumea a devenit un "sat global" dupa expresia lui·McLuhan. Mass media ne ajuta azi sa atlarn ca un cutare fenomen rar §i inexplicabil s-a petrecut, aidoma sau aproape aidoma, in cat eva sute sau cat eva

48

mii de cotturl ale lumii. In acest caz nici un cercetator de buna credinja nu mai are voie sa aplice politica strutulul ... lata de ce la ora actuala ~it~ratura tantastica "nonfiction" traieste 0 noua tinere]e. In liorartile occidentale a devenit deja obisnulta rnentiunea "nonfiction" pusa chiar pe cotorul carli lor, pentru a distinge literatura SF de nararea sau comentarea unor lntamplarl fantastice petrecute aievea: fenomen~ p~~ranormale, lntalniri cu OZN-uri §i ocupantn sal, viata de dupa moarte etc.

Cele doua categorii de iubitori ai fantasticului reprezinta doua rnodalitati complementare de a practica 0 cunoestere nestenaerdizete. Oa~enii de azi nu-si dau inca pe deplin seama de Ime~~a ~aloare a acestui tip de cunoastere, cople~l\l. f."nd de trurnus ete a §i succesele §~ml~1 oticiale. Abia urrnasii nostri vor inlelege ca, dl~colo de qandlrea riquroasa, calea spre a~evarata. descoperire cere respectarea, cautarea 91 explorarea sistematica a fantasticului.

Abordarile "fiction" 9i "nonfiction" ale fantasticului se potentaaza reciproc. Stim bine ca sunt situatii in care fantezia autorilor de literatura SF a depasit de departe ceea ce a creat ~at~ra (vezi, de pi Ida, varietatea vietatilor ~ntellgente imaginate in Cosmos) 9i sunt situatf In care natura releva surprize care nici unui autor de SF nu i-au trecut prin cap. In primul caz, autorilor Ie-au scapat anumite leqaturi obligatorii care lin de bcqatia realltatii. In al do ilea ~az, h~ipnoza 9tiinlei i-a impiedicat pe autori sa vada niste adevaruri dintre care unele se pot manifesta chiar sub ochii lor. lata de ce cred ca uneori este interesanta 9i utila alaturarea abordarilor "fiction" §i "nonfiction" intr-o revista de antlcipajie. Propun, deci, cititorilor revistei Antlclpetie, lncepand cu numarul urmator, cateva comentarii pe marginea fantasticului de langa noi, uneori mai straniu dscat cel inventat, sigur mai datator de frisoane, deoar~ce nu este vorba de un fantastic exllat pe tararnul vecin benignelot legende 9i bas me, ci de. unul "~u care ne-am putea lntalni noi lnslne chiar maine. Comentarii Insotite eventual de 0 dezbatere din care, sunt convins, am avea cu totii de castiqat.

Anticipa/ia

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful