You are on page 1of 76

Cuprins

1. Controller Programabil Logic (PLC)................................................................................. 5
1.1. Introducere.............................................................................................................................. 5 1.2. Avantajele i dezavantajele automatelor programabile. ........................................................ 6 1.3. Componentele unui automat programabil ............................................................................. 8 Unitatea central ........................................................................................................................ 8 Memoria..................................................................................................................................... 9 Modulele de intrare/ie ire ......................................................................................................... 9

2. Prezentarea modulului PLC de simulare a aplica iei ....................................................... 11
Sursa de alimentare ................................................................................................................. 12 CPU (Central Processor Unit) ................................................................................................... 12 Switch ul CPU ului .................................................................................................................... 13 LEDuri pe CPU........................................................................................................................... 14 Cardul de memorie................................................................................................................... 15 Conectarea echipamentului de programare............................................................................ 16 Asamblarea PLCului.................................................................................................................. 17 Modulul analog de intrare ....................................................................................................... 29 Modulul analog de ie ire.......................................................................................................... 30

3. Moduri de programare ale automatelor programabile ..................................................... 32
3.1. Programarea folosind diagrame ladder ................................................................................ 32 Contactele. ............................................................................................................................... 32 Bobinele ................................................................................................................................... 33 3.2. Programarea folosind lista de instruc iuni ............................................................................ 34 3.3. Alte moduri de programare utilizate în cazul automatelor programabile............................ 36

4. Timere. Programarea folosind timere .............................................................................. 37 5. Num r toare. Programarea num r toarelor .................................................................... 41 6. Func ii aritmetice la automatele programabile ................................................................ 44
Adunarea i sc derea. .............................................................................................................. 44 Înmul irea i împ r irea............................................................................................................ 45 Compararea.............................................................................................................................. 45 Detec ia fronturilor .................................................................................................................. 47

7. Descrierea aplica iei ........................................................................................................ 49 3

Schema de func ionare ............................................................................................................ 51 Reprezentare cu intr ri i ie iri ................................................................................................ 51

8. Step 7 SIMATIC Manager ............................................................................................. 52
8.1. Instalarea Step 7 SIMATIC Manager...................................................................................... 52 8.2. Pornirea Step 7 SIMATIC Manager........................................................................................ 52 Configurarea Hardware (Hardware Configuration) ................................................................. 55 8.3 Programarea........................................................................................................................... 58 Programarea simbolic ............................................................................................................ 60 8.4. Monitorizarea........................................................................................................................ 61 PIW (Peripheral Input Word) ................................................................................................... 63 PQW (Peripheral Output Word)............................................................................................... 63

9. Rezolvarea aplica iei ....................................................................................................... 67 Bibliografie: ......................................................................................................................... 78

4

1. Controller Programabil Logic (PLC)

1.1. Introducere
Ingineria controlat a evoluat de-a lungul timpului. Cândva, în trecut,

oamenii erau principala metod pentru a controla un sistem. Acum, în vremurile noastre, electricitatea este folosit pentru control, iar acest control este bazat pe relee. Aceste relee permit întreruperea sau pornirea energiei f r a folosi un

întrerupator mecanic. În mod obi nuit se folosesc aceste relee pentru a realiza decizii simple logice. Dezvoltarea tehnologiei i implicit a calculatoarelor, ce au cost scazut, a dus la revolu ionara apari ie a PLC-urilor. Progresele tehnologiei la scar foarte larg au dus la posibilitatea simul rii în timp real a multor aplica ii din domeniul industrial. Simul rile în timp real sunt foarte utile atunci când are loc programarea unui proces tehnologic, acestea prevenind sau îndep rtând eventualele defec iuni i/sau blocaje ale sistemului ce pot distruge sau afecta temporar

componentele acestuia. Tocmai din acest motiv are loc reducerea costurilor cu implementarea oric rui proces tehnologic automatizat, fie el simplu sau complex, deoarece verificarea prin simulare nu implic un consum masiv de materiale pentru diversele test ri ini iale. Este evident faptul c se vor ob ine costuri mult mai mici atunci când se folosesc simul ri în timp real a schemelor electrice. Automatiz rile ocup un cadru foarte larg în industrie i nu numai. PLCurile au ap rut la sfâr itul anilor `60 în industria de automobile i astfel s-a ajuns la performan a schimb rii schemelor de comand de la aproape 1 lun la câteva zile. Apari ia microprocesoarelor i utilizarea acestora în construc ia PLC-urilor a dus la dezvoltarea func ionalit ii acestora odat cu reducerea pre ului de cost,

îmbun t indu-se cu aceast ocazie i gabaritul i consumul de energie necesar. In anul 1990 existau mai mult de o mie de produc tori de PLC-uri, fiecare dintre ei având implementat limbajul Ladder Diagram i nu numai. Cele mai cunoscute firme produc toare de automate programabile sunt Mitsubishi Electric, Siemens, Moeller, Schneider, Telemecanique, Omron, General Electric.

5

Avantajele i dezavantajele automatelor programabile. Prin intermediul automatelor programabile este posibil conducerea concomitent a mai multor dispozitive folosind un singur automat programabil.1. Prin utilizarea automatelor programabile aceste schimbari sau corec ii pot fi efectuate foarte usor in program. Avantajele lucrului cu automatele programabile sunt urm toarele: flexibilitate : în trecut era nevoie pentru fiecare dispozitiv care trebuia controlat de un automat care s -l conduc .2. num ratoare i alte func ii pentru sume pornind de la câteva sute de dolari. – PLC Siemens S-300 1. cost redus: la acest cost s-a ajuns in decursul timpului i astfel poate fi achizi ionat un automat cu numeroase timere.Figura 1. Fiecare dispozitiv va avea programul s u care va rula pe automatul programabil. 6 . implementarea schimb rilor i corec ia erorilor: prin intermediul unei conduceri realizat în logica cablat era nevoie de timp în cazul unei schimb ri sau în corectia unei erori.

7 . Viteza de operare este dependent de timpul de scanare al intr rilor. timp care in prezent este de domeniul milisecundelor. pot fi evaluate cu costuri foarte mici erorile care apar precum i posibilita ile de îmbunat ire a programului. documentare: este posibil o foarte bun documentare a programelor prin inserarea de comentarii în spa iile alocate acestora facilitând astfel continuarea i depanarea acestora de c tre al i programatori. respectiv a metodei booleeene de programare a fost facilitat accesul la mediul de programare i pentru cei care nu au cuno tin e deosebite în domeniul program rii. Dintre dezavantajele lucrului cu automate programabile putem mentiona: aplica ii ‘fixe’: unele aplica ii nu au nevoie de automat programabil datorit gradului foarte mic de complexitate neexistând astfel necesitatea achizi ion rii unui automat programabil relativ sofisticat. func ionare ‘fix ’: dac nu apar schimb ri în cadrul procesului de multe ori folosirea automatului poate fi mai costisitoare. Astfel. modul de programare: prin introducerea diagramelor ladder. viteza de operare: este un alt avantaj. securitatea: m rit datorit modului de lucru cu procesul.posibilitati de testare: programul poate fi rulat i evaluat înainte de a fi instalat pe automat pentru a realiza conducerea dispozitivului. probleme de mediu: în unele medii exist temperaturi ridicate sau alte condi ii care pot duce la deteriorarea automatelor programabile astfel c acestea sunt greu sau chiar imposibil de utilizat.

laptop) prin intermediul c rora pot fi scrise programe pentru automate. Aceste module pot fi cuplate direct cu unitatea central sau prin control la distant (dac este cazul pentru un anumit proces).1. modulele de intrare/ie ire: permit interconectarea cu procesul primind sau transmi ând semnale c tre acesta. Componentele unui automat programabil Acestea pot diferi ca num r de la un studio la altul dar elementele care se reg sesc în general sunt urm toarele: unitatea central : reprezint partea cea mai important a automatului programabil i este compus din 3 par i importante: procesor.3. modulele de intrare/ie ire i alte module func ionale adi ionale (dac este cazul). sursa de alimentare i modulele de intrare/ie ire formând entit i separate. unitatea central (cu par ile ei) i module de intrare/ie ire se g sesc într-o singur carcas ap rând ca o unitate compact . memorie si surs de alimentare. Unitatea central La automatele programabile mici. 8 . unitatea de programare: la ora actual este reprezentat în multe cazuri de c tre un calculator prin intermediul c ruia pot fi scrise programe care apoi sunt încarcate pe unitatea central i rulate. În cazul automatelor mai mari doar procesorul i memoria se g sesc în aceea i unitate. Prin intermediul acesteia se realizeaz practic conducerea întregului proces. În cazul în care se doreste o unitate mai usor de manevrat sunt puse la dispozi ia programatorilor (de c tre majoritatea firmelor) console (sisteme de genul . sina: dispozitivul pe care sunt montate unitatea central .

Tipurile de memorie fix i volatile care pot fi întâlnite în cazul automatelor programabile sunt urm toarele: ROM. Astfel: în cazul automatelor mici acestea au viteze în jur de 4 MHz i sunt pe 8 bi i. Este evident c dependent de m rimea memoriei pot fi conduse procese mai complexe sau mai simple. i microprocesoarele care sunt Memoria poate fi împ r it i ea în dou entit i: memoria fix i cea volatil . 8. 32 de bi i). în cazul automatelor complexe viteza e în jur de 50 Mhz i sunt pe 32 de bi i. PROM. Blocurile în care este împ r it în mod obi nuit o memorie sunt: memoria utilizator: destinat programelor scrise de c tre utilizator. 12. starea num r toarelor. RAM. Cea fix este memoria care este înscris de c tre produc torul automatului în timp ce memoria volatil este cea în care sunt înscrise programele utilizatorului. date numerice. senzori în timp ce în cazul celor de ie ire acestea sunt trimise c tre diverse elemente 9 .16 sau 32 de canale. Pe baza acestor date pot fi clasificate componente ale unit ii centrale. În cazul canalelor de intrare semnalele sunt primite de la butoane. alte func ii. Caracteristicile care ne spun cele mai multe lucruri despre un microprocesor sunt viteza (cu ajutorul c reia ne putem da seama cât de rapid execut instruc iuni) i m rimea datelor care sunt manipulate (8. imaginea ie irilor procesului: memoreaza datele care pleac spre proces. 16.Procesorul reprezint “creierul” fiec rui calculator i ‘ tie’ ce are de facut prin intermediul unor programe. Modulele de intrare/ie ire. imaginea intr rilor procesului : memoreaza datele care vin din proces. EPROM. în cazul automatelor medii viteza ajunge la 10 MHz i sunt pe 16 bi i. Un modul de intrare/ie ire are 4. starea timerelor. EEPROM si NOVRAM.

Semnalele care intr sau care ies sunt semnalate printr-o scanare la fiecare apelare a programului ciclu care ruleaza pe automatul programabil. Sursa de alimentare.de execu ie. Figura 1. unitatea central i modulele de intrare/ie ire 10 .2.

Prezentarea modulului PLC de simulare a aplica iei Figura.2. Ansamblu PLC cu toate componentele aferente 11 . 2.1.

CPU (Central Processor Unit) 12 . printre altele de num rul modulelor.Sursa de alimentare Sursa de alimentare ofer 24V DC necesare celorlalte module. Se g se te de asemenea un switch on/off i un switch de selec ie pentru 230/130V AC. M rimea sursei depinde. Exist o conexiune primar pentru 230/130V AC i o ie ire secundar pentru 24V DC la modulele surs de alimentare.

Acest lucru e f cut prin trimiterea unui semnal la modulul de ie ire astfel încât statusul modulului de ie ire devine fie high. CPU verific statusul intr rilor (dac sunt high sau low). Poate fi folosit i pentru a reseta memoria. CPU se uit în program. fie low. 3. CPU face aceasta lucrând în 3 pa i: 1. Programul începe din nou dup al treilea pas. Switch ul CPU ului Switch-ul este folosit pentru a seta CPU în modul (RUN) sau off (STOP) . 2. LEDuri. CPU controleaz ie irile. (MRES) 13 . cardul de memorie i conexiunile pentru programarea echipamentului i sursa de 24V DC pe CPU. Se pot observa de asemenea un switch.Exist un microprocesor în CPU care controleaz ie irile în baza intr rilor i a programului.

LEDuri pe CPU LEDurile prezint starea de operare i erorile în CPU: SF: Eroare hardware sau software. SF vine de la System Fault. DC5V: Exist tensiune de 5V. Aceast stare poate fi dat numai de c tre programatorul care lucreaz cu PLC-ul. FRCE: FRCE vine de la Forced. Acest LED galben arat c o intrare sau o ie ire a fost fortat s aib o stare particular . 14 . Tensiunea de 5Vol i este folosit pentru a alimenta componentele electronice din CPU i modulele de intrare i de ie ire (via BUS).

CPU lucreaz prin intermediul programului (modul run). Când LEDul pâlpâie cu o frecven de 2 Hz (de dou ori pe secund ). Dac LEDul pâlpâie cu o frecven data la dou secunde). Cardul de memorie de 2 Hz (2x pe secund ). Dac LEDul pâlpâie cu o frecven necesit resetare. CPU este în pauz . CPU se de 0. sau de pornire. aceasta însemnând c la scoaterea de sub tensiune. pauz . trebuie ap sat butonul albastru. 15 . Aten ie: MMC-ul se va pune sau scoate din CPU numai când este deconectat de la tensiune. Configura iile i alte date (de exemplu. STOP: Când acest LED este aprins. Pentru a scoate cardul din modul. istoricul sau rapoartele de erori) pot fi de asemenea salvate pe card.RUN: Când acest LED este aprins.5 Hz ( o CPU este în modul de pornire. Cardul de memorie este o memorie non-volatil .5 Hz (1x la 2 secunde) CPU Un program poate fi scris i salvat pe cardul de memorie (MMC micro). Dac LEDul pâlpâie cu o frecven reseteaz . CPU este în modul STOP. de 0. datele vor ramane salvate pe card.

Sunt necesare cabluri cu adaptoare.Conectarea echipamentului de programare Echipamentul de programare. Acestea difer . 16 . un PC sau un laptop. Acesta poate fi folosit pentru a scrie sau a schimba un program în cardul de memorie. poate fi conectat la CPU. în func ie de tipul CPUului.

ap sând în jos i apoi fixând urubul dedesubt. CPU-ul este pozi ionat urm torul. vom vedea cum pot fi combinate pentru a forma un PLC complet. Aceast conexiune este utilizat pentru a transfera datele de la CPU la modulele I/O. Se fixeaz conexiunea magistralei în spate înaintea pozi ionarii CPU-ului. Sursa de alimentare este plasat pe prima in . 17 . lâng sursa de alimentare. Un modul este fixat pe in mai întâi prin atârnarea p r ii superioare peste in .Asamblarea PLCului Acum c tim cum func ioneaz modulele.

18 . Acest conector alimenteaz CPU-ul cu 24V DC.Conect m CPU-ul i sursa de alimentare folosind conectorul.

astfel încât fiecare s fie conectate la conexiunea cu magistrala CPU-lui. Ordinea general a pozi ion rii modulelor este cum urmeaz : . dup cum urmeaz : conect m magistrala în spatele modulelor mai întâi.PS-CPU-DI-DO-AI-AO Cablarea Modulul de alimentare este conectat la 230 V. Pozi ion m primul modul de intrare lâng CPU astfel încât se conecteaz la magistrala de la CPU. Toate modulele de intrare care urmeaz sunt pozi ionate unul lâng cel lalt. Conect m cablurile necesare semnalelor de intrare i de ie ire ale modulelor 19 .Modulele de intrare sunt de obicei plasate imediat lâng CPU.

De obicei se folose te un cablu alb pentru M (-) i unul ro u pentru L (+). O surs de alimentare extern poate fi de asemenea utilizat pentru aceasta.I/O la ie irile de 24 V r mase. Acesta poate fi scos prin strângerea resortului de deasupra i tragerea conectorului în afar . Exist un conector pe modulele I/O. 20 .

Se apas urubelni a.Conectorul este fixat cu o urubelni în mijloc la modulele cu 32 de intr ri sau ie iri. care se va fixa în acel loc când se extrage 21 . cablul în gaur . Cablurile sunt conectate prin ap sarea cu o urubelni mic .

22 .Conexiunile pentru senzori i actuatori sunt prezentate pe partea interioar a u i ei modulelor I/O.

b) Semnal digital 23 .Modulele analogice convertesc semnalele analogice de la intrare în semnale digitale. 2.2. Semnalele digitale pe care CPU le transmite apoi sunt convertite în cadrul modulelor analogice înapoi în semnale analogice pentru ie ire. Fig. a) Semnal analogic. astfel încât CPU s le poat procesa.

2. b) Ie iri analogice. a) Intr ri analogice. aceasta se face fie prin intermediul programului. Fiecare versiune are o manier diferit de a trata intr rile i ie irile. Dac dorim s verific m intr rile i ie irile analogice. Aceasta în contrast cu un modul analogic care poate transmite i citi numai semnale analogice. c) Intr ri/ie iri analogice 24 . fie cu un aparat de masur .3. De asemenea. a) b) c) Fig. nu exist LEDuri de stare pe modulele analogice.Diferen a dintre un modul digital i unul analogic este c un modul digital poate citi i transmite 0 sau 1. Exist trei tipuri de module analogice: Module de Intrare (AI – Analog Input) Module de Ie ire (AO – Analog Output) Combina ie de module de Intrare i Ie ire (AI/AO) Fiecare tip este disponibil în mai multe versiuni.

5. termosensibil cum ar fi PT100) pot fi conecta i la modulele cu intr ri Fig. un regulator de frecven ) pot fi conectate la modulele de ie ire.Numai senzorii care lucreaz cu semnale variabile (analogice) (de exemplu o rezisten analogice. Fig. Senzorul PT100 Doar actuatoarele care lucreaz exclusiv cu semnale variabile ( de exemplu.4. Modul ie iri analogice 25 . 2. 2.

.. dar aceasta nu este un necesar. de exemplu 0. 2.5V sau 0. Poate exista de asemenea o surs de alimentare extern .. Alimentarea se poate face direct de la PLC.20mA sau 4... Alimentarea se face de la PLC. 4. 26 .20mA..10V. 0.. iar semnalul analogic care merge la PLC via alte 2 fire. Un sistem de m surare cu 4-fire se alimenteaz via 2 fire....6. Sistemul de m surare cu 4-fire poate trimite ambele semnale în curent i tensiune la PLC.. Sistemul de m surare cu 2-fire are ca limitare faptul c numai un semnal în curent poate fi transmis la PLC. de exemplu 0..Fig. Aranjament PLC cu Regulator de frecven Senzorii analogici pot fi împ r i i în sisteme de m surare cu 2-fire (Pasive) i cu 4-fire (Active).20mA.20mA. Un sistem de m surare cu 2-fire se alimenteaz via celor 2 fire prin care semnalul analogic merge la PLC.

Sistem de m surare activ Înainte de a fi montate pe in . 2.Fig. Sistem de m surare pasiv Fig. la unele module cu intr ri analogice trebuie seta i parametrii hardware. 27 .7. 2.8.

rezisten partea lateral a modulului.Set rile pentru tensiune. sau temperatur sunt f cute pe Fig. Setarea parametrilor hardware 28 . 2.9. curent.

M+ (pinul de alimentare pentru m sur ri pasive i plusul pentru termocuple) . Fiecare canal de intrare const din: .U+ (intrare în tensiune) .SM331 AI 8x 13 bits . 29 .M.Urm toarele module analogice sunt utilizate în acest modul: .(minusul pentru senzori pasivi) .S.I+ (intrare în curent) .(pinul de minus).SM332 AO 2x 12 bits Modulul analog de intrare SM331 AI 8x 13 bits are 8 canale de intrare.

Fiecare canal const din: .S+ (plusul senzorului) .QI / QV (ie ire comun pentru -20 la 20 mA sau -10 la 10V) . În acest caz trebuie ca aceste dou ie iri s fie conectate împreuna cu QV i împamântarea la actuator.(minusul senzorului) .Mana (masa analogic ) Not Când actuatorul este departe în câmp i au loc pierderi în tensiune. ie irile S+ i S. 30 .S.pot fi folosite pentru a compensa aceast pierdere.Modulul analog de ie ire SM332 AO 2x 12 bits are 2 canale de ie ire.

2. parametrii trebuie seta i software în programul Step 7 SIMATIC Manager în ordine pentru a selecta semnalele dorite i intervalele pentru intr ri i ie iri. Fig. Setarea parametrilor software 31 . cu excep ia celor combinate de tipul SM334 AI 4x / AO 2x 8 / 8 bi i.10.Pentru toate modulele analogice.

contactele i bobinele. contactele pot fi normal deschise sau normal închise ca i cele din figura 3. Sunt cunoscute ca intr ri. În al treilea caz sunt reprezentate contacte care nu sunt doar citite. Contactele. Prima reprezint num rul octetului iar cea de-a doua num rul bitului din octet. ele sunt grupate în octe i sau cuvinte astfel ca pentru recunoa terea lor sunt folosite dou cifre.E sau alt liter .1. i 32 . Diagramele ladder sunt preluate din electrotehnic anumite denumiri i reprezent ri caracteristice acesteia. în cazul diagramelor ladder. Cele normal deschise sunt testate pentru valoarea ‘1’ a semnalului respectiv iar cele normal închise pentru valoarea ‘0’. asupra lor se execut anumite modific ri / reini ializ ri. Prin aranjarea contactelor în serie sau în paralel pot fi realizate opera ii logice asupra st rii semnalelor. Programarea folosind diagrame ladder Programarea folosind diagrame ladder a aparut în cazul automatelor programabile datorit necesit ii de a exista un mod facil de programare care s permita realizarea de aplica ii f r a fi nevoie de cuno tin e complexe de i ‘mo tenesc’ programare. Moduri de programare ale automatelor programabile 3. În continuare vom considera modelul care e mai familiar i limbii române: I. Elementele de baz sunt. Adresele prin care putem face deosebirea între diverse intr ri pot fi notate cu I. putând fi deschise sau închise. Ca i în lumea real .1. Datorit faptului c aceste contacte sunt valori binare. Fiecare intrare a unui modul de intr ri este recunoscut de c tre unitatea central în cazul folosirii diagramelor ladder ca un contact.3.

Din acelea i motive ca i în cazul 33 . Tipuri de contacte Figura 3.2.Figura 3. Acestea sunt de fapt ie irile dinspre automat spre proces. Tipuri de bobine Bobinele. Ca i nota ie cea mai utilizat este folosind litera Q.1.

Bazat pe acestea pot fi construite i altele cum ar fi bistabilele RS sau SR care înlocuiesc anumite func ii logice: Figura 3. 3. bitul de la adresa bobinei este setat doar dac rezultatul este 1 în timp ce în cazul apari iei de litere sau simboluri apare o func ionare adi ional (salt într-un anume loc în program. Bobinele i contactele sunt elementele de baz în cadrul acestui tip de programare.3 Tipurile de bistabile SR i RS În exemplul ilustrat de figura 3. prin dispunerea acestora în retea dar prin folosirea unui bistabil de tip SR sau RS se ajunge la o solu ie mai eleganta. func ii de num rare). Programarea folosind lista de instruc iuni Programarea de acest tip presupune cuno tin e bune de programare fiind foarte apropiat de programarea în limbaj de asamblare.3 putem considera cazul în care avem o instala ie cu dou butoane: unul pentru pornire i unul pentru oprire. Problema putea fi rezolvat doar cu ajutorul contactelor.contactelor sunt folosite dou cifre pentru notarea unei anumite ie iri.2. controlul timerului. Ac ionarea acestora conduce la aprinderea sau stingerea unui led care avertizeaz asupra faptului c instala ia este în stare de func ionare sau este oprit . Este cunoscut sub denumirea de programare în STL (statement list) i folose te un set de instruc iuni 34 . În cazul bobinelor simple.

ON – reprezint un ‘sau logic’ cu variabila negat . Pentru o ilustrare mai bun a modului de programare vom face o paralel între exemplele prezentate pentru cazul diagramelor ladder corespunz toare în limbajul STL: i programele 35 . X – realizeaz un ‘sau exclusiv’ .cu ajutorul c rora se pot scrie programe. Cunoa terea modului de programare STL pentru un anumit tip de automat nu prezint o piedic pentru realizarea de aplica ii folosind alte tipuri de automate datorit faptului c exist doar o nota ie diferit .reprezint un ‘sau logic’. AN – realizeaz un ‘ i’ logic cu variabila negat . În continuare vom lua în considerare setul de instruc iuni folosit în cazul limbajului STEP 7 dezvoltat pentru automatele programabile din clasa SIMATIC. Adresele intr rilor i ie irilor sunt notate la fel ca în cazul diagramelor ladder cu posibilitatea utiliz rii de nota ii echivalente care s fie mai sugestive în cazul depan rii sau complet rii programelor dezvoltate. Pentru exemplificare vom lua în considerare doar câteva dintre acestea pentru a putea face o paralel între cele dou moduri de programare prezentate: A – realizeaz un ‘ i’ logic (prescurtare de la and). O -.

a semnalelor care trebuie s vin din proces i respectiv a modului de r spuns al acestuia. Simboluri pentru programarea în FBD 36 . Utilizarea ‘function block diagram’ – este foarte apropiat de cazul diagramelor ladder. fiecare stare are caracteristic anumite ie iri iar între st ri se execut tranzi iile în momentul apari iei anumitor intr ri. Bobinele sunt înlocuite în acest caz prin cutii simple.3. Datorit faptului c este un mod special de programare în general este livrat separat de pachetul principal de software furnizat pentru un anumit automat programabil (bineîn eles numai dac firma produc toare a prev zut o astfel de posibilitate). programele fiind ob inute prin conectarea mai multor cutii de simboluri. Astfel. Alte moduri de programare utilizate în cazul automatelor programabile Pe lâng cele 2 moduri utilizate în principal pentru programarea automatelor programabile mai sunt folosite i altele printre care se remarc urm toarele dou : Utilizarea ‘function charts’ – se refer la scrierea programelor pornind de la diagramele de func ionare ale acestora numite diagrame de st ri. Principalele elemente sunt cele prezentate în figura urm toare: Figura 3. far interven ia unui programator specializat. Modul acesta de programare este oferit doar de anumite firme i este mult mai facil în cazul aplica iilor care presupun o rezolvare rapid . în acest caz fiind mai util o persoan care cunoa te foarte bine procesul.3.4.

În func ie de tipul de timer ob inem diverse variante pentru interpretarea semnalelor de la intr ri i activarea ie irii. Programarea folosind timere Dispozitivele cele mai utilizate dup contacte i bobine. în cazul program rii folosind diagrame ladder. În cadrul mediului de programare Step 7 sunt folosite urm toarele tipuri de timere: 37 . sunt timerele.4. Timere. Intrarea de reset – oprire timer – R.1. Bineîn eles c nu se schimb situa ia nici în cazul altor variante de programare folosirea acestora fiind foarte important pentru programele de conducere cu automate programabile. Datele care apar în figur sunt: Intrarea de set – este pornit timerul. Programarea unui timer este dat în figura urm toare: Figura 4. Tipurile de aplica ii care impun folosirea timerelor sunt destul de diverse i constau în necesitatea trecerii unui interval de timp pentru a fi schimbate anumite ie iri ale automatului.S. Ie iri. Programarea unui timer de tipul on delay. Memoria limiteaz num rul de timere care poate fi folosit de c tre un automat programabil. Valoarea care este încarcat în timer : TV.

Valoarea scris în timer la un moment dat poate fi citit în cele dou formate disponibile (binary i BCD). Intrarea de reset (R) permite resetarea timerului i a bazei de timp.2. adic are loc o varia ie de tipul S = 1 . Diagrama de func ionare a unui timer on delay Stored On Delay.0 1.4.2. Figura 4.3. func ionarea timerului este întrerupt . Practic acesta r mâne pornit la un impuls de 1 pe intrarea de set nefiind obligatoriu ca aceast intrare s fie tot timpul activ . iar reprezentarea acestuia în figura 4.. Aceea i func ionare ca i la timerul on delay cu deosebirea c în acest caz timerul î i continu decrementarea i la trecerea pe 0 a intr rii de set. Diagrama de func ionare a unui timer stored on delay 38 . Dac îns intrarea de set trece din nou pe 1. Diagrama de func ionare este prezentat în figura 4. Figura 4. timerul va începe decrementarea de la valoarea de presetare. Func ionarea este caracterizat de diagrama urm toare (în care t reprezint timpul presetat).On Delay: dac intrarea S trece pe 0 înainte de epuizarea timpului. Timerul este prezentat în figura 4. a.3.

Figura 4.4. Reprezentarea timerelor stored on delay (a),off delay (b), pulse(c) i extended pulse(d)

Off Delay. Timerul este pornit în momentul în care detecteaz la intrarea de set o valoare de 0. În cazul în care intrarea de set trece din 0 în 1 în timp ce timerul este pornit acesta se va opri iar la urmatoarea re-setare va fi pornit din nou de la început. Func ionarea este asem n toare cu cea de la timerul on delay cu deosebirea c în acest caz func ionarea se bazeaz pe valori de 0 (front coborâtor) i nu valori de 1. Diagrama de func ionare în acest caz este dat în figura 4.5. iar reprezentarea timerului în figura 4.4. b;

Figura 4.5. Diagrama de func ionare a unui timer off delay

Pulse. Pornirea timerului se realizeaz când este detectat o trecere din 0 în 1 la intrarea S. Ie irea timerului este pe 1 în acest caz. Aceasta î i schimb valoarea i trece în 0 dac expir timpul înscris în timer, intrarea de set trece înapoi pe 0 sau apare un semnal de reset (R=1). Diagrama de func ionare

39

pentru timer este prezentat în figura 4.6 iar reprezentarea acestuia este dat în figura 4.4 c;

Figura 4.6. Diagrama de func ionare a unui timer pulse

Extended pulse. Timerul este pornit daca intrarea S este setat (trece pe 1). Ie irea Q este setat i ea pe 1. În acest caz ie irea Q ramâne pe 1 i dac

intrarea S trece înapoi pe 0 dar dac vom avea succesiunea 1 – 0 – 1 la intrarea S timerul va fi repornit. Ie irea Q este resetat dac expir timpul sau dac este activat semnalul de reset. Diagrama de func ionare o reg sim în figura 3.8 iar reprezentarea timerului în figura 3.5 d.

Figura 4.7. Diagrama de func ionare a unui timer extended pulse

Unul dintre avantajele majore în folosirea timerelor în cadrul automatelor programabile îl constituie faptul c timpul care este înscris în ele poate fi o variabil de programare sau o valoare fix de timp. Un alt avantaj îl constituie faptul c intervalul de timp este foarte precis datorit utiliz rii unei tehnologii adecvate.

40

5. Num r toare. Programarea num r toarelor
Num r toarele utilizate de c tre automatele programabile au aceea i func ionare ca i cele cunoscute (integrate). Controlul aplica iilor care utilizeaz num r toare poate fi realizat prin incrementarea pân la o anumit valoare dup care cauzeaz apari ia unui eveniment sau provoac apari ia evenimentului pân când num r torul atinge valoarea presetat . Un num r tor este setat sau resetat în func ie de semnalele prezente la intr rile sale. Frecven a de num rare depinde de timpul de procesare al programului. Num rarea se poate face cresc tor prin aplicarea unui impuls pe intrarea respectiv sau în sens descresc tor pentru intrarea de ‘count down’. Diferen a între num r toare const în tipul de num rare care poate fi efectuat : în sens cresc tor (CU), în sens descresc tor (CD) i în ambele sensuri (CUD). Num r torul prezent în aplica ia din figura 4.2. este unul care însumeaz ambele tipuri de num rare. Prin activarea intr rii I0.2 este setat, adic este înscris valoarea 20 dat de formatul C#20, iar prin activarea intr rii I0.3 este resetat aceast valoare urmând s fie tears . Pentru incrementare este folosit intrarea I 0.0 iar pentru decrementare intrarea I 0.1. Valoarea care se g seste în num r tor poate fi citit prin folosirea variabilei de memorie C1 sau direct pe cele dou ie iri în valoare binar sau în cod BCD. Ie irea Q 0.0 este 1 dac valoarea înscris în num r tor este diferit de 0 i în caz contrar ie irea Q 0.0 este 0.

41

2 i reprezint de fapt doar p r i ale celui de tip CUD prezentat.2. Codul scris în limbaj STL echivalent pentru diagrama ladder prezentat în figura 5.3 1 1 0. a) b) Figura 5.1 1 0.1.Figura 5. Sunt folosite în cazul în care nu exist decât opera ii de acest tip pentru a evita o func ionare eronat a întregului sistem de conducere. Num r toarele de tip CU(a) i CD(b) care pot fi utilizate la automatele din familia Simatic 42 .0 1 0.2 Celelalte dou tipuri de num r toare întâlnite la automatele din familia Simatic sunt redate în figura 5. Programarea unui num r tor de tipul CUD. permi ând doar opera ia de incrementare sau decrementare. este urm torul: A CU A CD A L S A R A = I C I C I C#20 C I C C Q 1 0.0 0.1.

R .incrementeaz valoarea num r torului. 43 . CD – decrementeaz valoarea num r torului. S – încarc num r torul cu valoarea presetat .3 putem observa modul în care se transform valoarea înscris în num r tor de la aplicarea ei la intrarea dat de codul C#127 în acest caz i transformarea binar a acesteia datorat folosirii doar a celor 10 bi i. Bi ii cuprin i între 0 i 9 con in valoarea care este înc rcat în num r tor. Instruc iunile mai importante care sunt folosite în cazul scrierii programelor folosind STL sunt urm toarele: L – încarc valoarea num r torului. CU . Înscrierea unei valori într-un num r tor În figura 5. Limitele între care poate fi cuprins aceast valoare sunt cuprinse între 0 i 999.încarc valoarea num r torului în format BCD. Capacitatea unit ii centrale este de 256 de astfel de num r toare. Figura 5.Num r toarele au o zona rezervat în memoria unit ii centrale.reseteaz num r torul.3. LC . Pentru fiecare adres a unui num r tor este rezervat un cuvânt de 16 bi i.

împ r irea i r d cina p trat . Func ii aritmetice la automatele programabile Automatele programabile de clas medie i mai complex sunt prev zute cu func ii aritmetice.6. Principalele func ii utilizate în programare sunt: adunarea. Adunarea i sc derea. 44 .1.1 în figur ) are valoarea „1” logic. Fiecare adunare a doi operanzi se realizeaz atâta timp cât intrarea de enable (EN) (I0.2 este prezentat un model de adunare a doi operanzi. sc derea.1. înmul irea.2. Ace tia sunt reprezenta i de MW0 i MW2 la intr rile IN1 i IN2. Iar în cazul în care avem o dep ire aceasta este subliniat de ie irea EN0. Pot fi aplicate mai multor tipuri de operanzi i presupun efectuarea opera iilor de sc dere i adunare asupra operanzilor respectivi. am reprezentat blocurile cu care se lucreaz în programarea ladder (în cazul automatelor din familia Simatic) pentru operanzi de tip întreg (a) i real (b). Rezultatul adun rii este prezent la ie irea OUT reprezentat de MW12. Exemplu de adunare a doi operanzi În figura 6. În figura 6. Figura 6. Blocurile folosite pentru adunare cu operanzi reali i întregi Figura 6.

3.4. putem observa reprezent rile în programarea bazat pe diagrame ladder pentru opera iile de înmul ire i împ r ire pentru întregi(a) i numere reale(b). Reprezentarea opera iilor de înmul ire i împ r ire pentru întregi (a) i numere reale (b) Operanzii sunt aceia i diferind doar opera ia care se realizeaz între ei. Numerele sunt comparate intern întro variant similar cu cea de la microprocesoare. În figura 6. în cazul înmul irii a doi întregi: Figura 6.3.Pentru opera ia de sc dere ob inem o reprezentare de acela i tip cu diferen a c reprezentarea poart alt nume (SUB_I pentru cazul sc derii a doi întregi) iar opera ia este dat de: OUT=IN2-IN1 restul pinilor având aceea i semnifica ie.4. rezultat(OUT) sau indicator dep sire(ENO). În cazul opera iilor de înmul ire i împ r ire blocurile sunt asem n toare diferind doar opera iile care se realizeaz . Ceilal i pini au aceea i semnifica ie de validare(EN). Figura 6. existând posibilitatea efectu rii opera iei asupra mai multor tipuri de operanzi. Datele care pot fi comparate sunt de diverse tipuri pornind de la num rul înscris într-un contor vis-a-vis de o dat 45 . Înmul irea a doi operanzi Compararea. Exemplificarea pentru realizarea unei anumite opera ii este facut în figura 6. Înmul irea i împ r irea. Automatele de capacitate medie i complex au prev zute func ii de comparare a datelor care sunt vehiculate.

pentru programarea utilizând diagrame ladder din cadrul limbajului Step 7 iar identificarea fiec rei opera ii se poate face pe baza operatorilor înscri i pe ele.cele dou numere sunt de valori diferite. mai mare sau egal . mai mare – primul operand este mai mare decât al doilea. în programarea automatelor.6. Figura 6.fix sau compararea a dou date de intrare la un anumit interval de timp. Figura 6. În general. inegal (diferit) .5. Cazurile prezentate sunt ilustrate în figura 6. mai mic sau egal – primul operand este mai mic sau egal în raport cu al doilea. Cazurile de comparatoare a dou numere întregi În figur sunt prezentate doar comparatoare a dou numere întregi. Compararea a doi întregi folosind diagrame ladder 46 . mai mic – primul num r este strict mai mic decât al doilea. Func iile de comparare care apar în general la automatele programabile sunt urm toarele: egal – cele dou numare au valori egale. exist comparatoare pentru diverse tipuri de date (real).5.primul operand în raport cu cel de-al doilea.

aceste blocuri transmit un puls cu o lungime de 1 ciclu de timp al PLC-ului. Vom trata urm toarele dou func ii: Positive RLO Edge Detection instruction --(P)-i Negative RLO Edge Detection instruction --(N)-Adic instruc iunile de detec ie a vârfului rezultatului opera iei logice pe front pozitiv sau negativ. Blocurile au nevoie de o loca ie de memorie în care s memoreze în care stare era semnalul de intrare înainte de a se produce o schimbare. Aceste blocuri detecteaz când are loc o schimbare de stare din 0 în 1 sau din 1 în 0.Detec ia fronturilor În partea dreapt se observ un catalog cu toate tipurile de func ii care pot fi folosite în programul PLC. 47 . comparându-l cu starea actual de la intrare. Când aceast schimbare are loc.

Adresa memoriei Intrare Ie ire Semnal intrare Func ia P Durata de ciclu a PLC-ului Adresa memoriei Intrare Ie ire Semnal intrare Func ia N Durata de ciclu a PLC-ului 48 .

ma inile care pleac sunt num rate.4 S5: Senzor presiune I0.0 H1: Motorul deschide poarta Q0. Poarta de acces trebuie s func ioneze în concordan cu urm toarele cerin e. 49 .7. B) Cu ajutorul buclei de detec ie 1 (S1).5 S6: Celula fotoelectric Monitorizare Q0. iar cu ajutorul buclei de detec ie 2 (S2).1 S2: Bucl detec ie 2 (detecteaz ma inile care ies din parcare) I0.5 H6: Locuri parcare pline Q0. ma inile care vin.4 H5: Far intermitent Q0.2 H3: Motorul închide poarta Q0.3 S4: Senzor 2 poarta este deschis I0.1 H2: Poarta este deschis Q0.3 H4: Poarta este închis Q0. Control I0. Descrierea aplica iei La intrarea într-o parcare cu maxim 10 locuri se afl o poart de acces.0 S1: Bucl detec ie 1 (detecteaz ma inile care intr în parcare) I0. iar H1 trebuie s se activeze.6 H7: Locuri parcare libere PQW288 Display 1 Num rul de masini A) Cu ajutorul buclelor de detec ie S1 i S2 poarta trebuie s se deschid . Acest lucru îl facem cu ajutorul detec iei fronturilor pozitive i negative.2 S3: Senzor 1 poarta este închis I0.

E) Dac . becul intermitent H5 trebuie s clipeasc cu o frecven de 2 Hz pân când poarta este complet deschis sau închis . G) Când sunt 9 ma ini sau mai pu ine în parcare. H7 trebuie sa fie activat. în timp ce poarta se închide. Când poarta se închide. H1 trebuie s se dezactiveze i H2 trebuie s se activeze. H2 trebuie s se dezactiveze i H3 s se activeze. H3 trebuie s se dezactiveze i H4 trebuie s se activeze. Aceasta este o masur de precau ie. poarta trebuie s se deschid complet i s se închid automat dup 5 secunde dup ce ambii senzori nu mai sunt activi. num rul ma inilor care sunt pe locurile de parcare trebuie afi at pe display 1. (Valoarea afi at poate avea o mic devia ie care provine din conversia de semnal digital în analog. senzorul de presiune S5 sau celula fotoelectric S6 sunt activate.O ma in este num rat cresc tor/descresc tor Sau – Când nici o ma in nu st pe una din buclele de detec ie când poarta este deschis . H) Dac sunt 10 ma ini pe locurile de parcare. poarta nu ar trebui s se mai deschid pentru ma inile care vin (S1). J) Când poarta este deschis /închis . 1 ma in = 1 V. F) Dac poarta este complet închis (S3) motorul se opre te.) 50 . Când sunt 10 ma ini în parcare H6 trebuie s se activeze i H7 s se dezactiveze.C) Dac poarta este deschis la maxim (S4) motorul se opre te . I) În timpul închiderii i deschiderii por ii. D) Poarta trebuie s se închid automat dup 5 secunde când: .

Schema de func ionare Reprezentare cu intr ri i ie iri 51 .

8. Folosind HUB + USB stick înglobate în module practice. Fig. Folosind CD-ROM i o dischet Sau: 2.2. 52 . Instalarea Step 7 SIMATIC Manager Sunt posibile dou metode de instalare a programului Step 7 SIMATIC Manager.8.1. se d dublu click pe iconi a “SIMATIC Manager” de pe desktop pentru a porni programul. Dac acest link rapid nu este prezent pe desktop. Step 7 SIMATIC Manager 8. Cele dou metode de instalare 8. 1. vom da search pentru a-l c uta.1. Pornirea Step 7 SIMATIC Manager Odat ce instalarea programului s-a terminat.

Aceasta se închide ap sând “OK”. Trebuie s închidem fereastra. Când se creeaza un proiect nou. se va deschide fereastra “Step 7 Wizard: New Project”.Proiect Odat ajun i în program. Fereastra o închidem folosind “Cancel” i cre m un proiect nou. 53 . apare o fereastr în care trebuie introdus numele proiectului. deoarece CPU-ul folosit în modulul practic nu poate fi selectat prin acest wizard.

54 . Trebuie s ad ug m seria PLC-ului cu care lucr m (în cazul nostru. etc. echipamente de control. seria 300). Click dreapta în fereastra proiectului i select m "Insert New Object" => "SIMATIC 300 Station". Putem crea o re ea cu MPI la care putem conecta panourile de control. Dac am selectat seria corect a PLC-ului se va observa o iconi “SIMATIC 300” în fereastra proiectului.Va ap rea acum o fereastr cu o iconi proiect i o iconi “MPI”.

D m click dreapta în unul din cele dou câmpuri goale apoi în meniul "Insert Object". Va ap rea o list cu numere.Configurarea Hardware (Hardware Configuration) Acum d m dublu click pe "SIMATIC 300" => "Hardware" pentru a deschide fereastra de configurare hardware. Apare acum o mic fereastr . D m click pe "SIMATIC 300" => "RACK300"=> "Rail". 55 .

Trebuie s fim siguri c modulele de intrare – ie ire s fie con inute de “SM-300”. Închidem aceast fereastr ap sând “OK”. Not Atunci când este selectat CPU-ul. va fi deschis o fereastr cu set ri care sunt necesare numai pentru Profinet.Acum construim partea hardware în concordan cu modulul. G sim aceste p r i con inute de “SIMATIC 300” din partea dreapt a ecranului în catalog. 56 .

57 .Dupa ce am selectat modulele de intrare i ie ire se observ c intr rile i ie irile sunt adresate automat.

Se va vedea alt fereastr . D m click pe “Download”. configura ia trebuie înc rcat în CPU.3 Programarea Acum. 58 .8. Închidem aceast fereastr ap sând “OK”. Închidem aceast fereastr de asemenea prin ap sarea “OK”. O fereastr se va deschide în care putem trimite configura ia la CPU-ul selectat. În acest moment putem salva configura ia hardware dând click pe "Save and compile" i închidem fereastra.

Set m limbajul de programare în LAD.Deschidem fereastra programului dând dublu click pe "CPU 315-2 PN/DP" => "S7 Program" => "Blocks" => "OB1". Apoi d m click pe “OK”. 59 . Vedem acum fereastra “Properties-Organization Block”.

Adresa. Aici complet m cu numele Simbolului. de exemplu pentru intrarea I 0.Programarea simbolic În tabelul de simboluri. atribuim nume simbolice i tipul de date tuturor adreselor absolute c rora ne vom adresa mai târziu în program. Navig m în fereastra proiectului “example project” pân ajungem la S7 Program(1) i d m dublu click pe Symbols pentru a deschide. Tipul de date (care este introdus automat în func ie de adresa) i Comentariul. 60 .1 numele simbolic Detectie_1. Aceste nume se aplic tututor p r ilor din program i sunt cunoscute ca variabile globale.

Vor ap rea odat curente cu activarea acestei func ii c su e con inând valorile în dreptul intr rilor i ie irilor. Valorile se actualizeaz în timp real. 61 .8. Monitorizarea Se pot vedea st rile intr rilor i ie irilor folosind func ia monitor.4.

Ea poate fi de asemenea setat manual. D m click dreapta în re ea i select m "Representation" => "Decimal" pentru a afi a valorile ca decimale.Afi area valorilor este setat pe automat. 62 .

folosim I0. în configura ia PQW (Peripheral Output Word) este folosit doar s activeze adresele canalelor de ie ire.0 pentru a activa ie irea. Deci instruc iunea PQW 288 activeaz adresa 288 a canalului de ie ire 0. De exemplu.PIW (Peripheral Input Word) este folosit s activeze adresele canalelor de intrare. De exemplu. Canalul de intrare 0 începe deci la adresa de intrare 272. pentru semnale digitale se poate folosi Q0. Instruc iunea PIW 272 activeaz adresa 272 a canalului de intrare 0.0 s activ m intrarea. 63 . Fiecare canal de intrare i ie ire const în dou adrese care împreun au lungimea de un cuvânt (word). 272 este adresa de început a modulului i este salvat hardware.

64 . Acest fapt ar conduce la valori gre ite. adresa 274 a canalului 1 va fi de asemenea activat . deoarece pe lâng aceast adres 273 a canalului 0.Întotdeauna se folose te prima adres a canalului pe care îl dorim activat atunci când folosim o instruc iune PIW sau PQW. A adar nu putem folosi instruc iunea PIW 273 (a doua adres ).

Toate gamele de m surare pozitive (de exemplu 0...10V si 0.20mA) sunt întotdeauna scalate de la 0 la 27648. 65 . Gamele de m surare cu valori negative (de exemplu +/-10V si +/-20mA) sunt întotdeauna scalate de la -27648 la 27648.

66 .O formul care poate fi folosit pentru a calcula valoarea decimal corespunz toare unei tensiuni dorite în gama de m surare 0 la 10V este: 27648 x voltajul dorit / valoarea maxim a gamei = valoarea decimal a voltajului.

1 Block version: 2 Time stamp Code: Interface: 06/03/2009 01:16:42 PM 02/15/1996 04:51:12 PM Lengths (block/logic/data): 00692 00538 00022 Name Data Type Address Comment 67 .9.<offline> "" Name: Family: Author: Version: 0. Rezolvarea aplica iei OB1 .

68 .

4 I 0.1 M0.0 I0.4 Detectie_1 M_front_negativ1 Detectie_2 Mas_care_intra M_locuri_libere/pline M_front_negativ2 Mas_care_ies Bucla detectie 1 Detectie front negativ bucla1 Bucla detectie 2 Masini care intra Locuri libere/pline Detectie front negativ bucla2 Masini care ies 69 .1 M0.5 I 0.3 M0.1 Detectie_1 Motor_deschide S_Presiune C_Fotoelectrica M_locuri_libere/pline Detectie_2 Poarta_deschisa Poarta_e_deschisa Bucla detectie 1 Motorul deschide poarta Senzor presiune Celula fotoelectrica Locuri libere/pline Bucla detectie 2 Senzor 1 poarta este deschisa Poarta este deschisa Symbol information I0.0 I 0.Symbol information I 0.1 I 0.5 M 0.0 Q 0.0 M0.3 Q 0.5 M0.

3 Q0.Symbol information I0.2 Poarta_deschisa Poarta_e_deschisa M_temporiz_5s Senzor 1 poarta este deschisa Poarta este deschisa Temporizare 5s 70 .1 M0.

71 .

2 Q0.0 M_temporiz_5s Motor_inchide S_Presiune C_Fotoelectrica Poarta_e_inchisa Motor_deschide Temporizare 5s Motorul închide poarta Senzor presiune Celula fotoelectrica Poarta este închisa Motorul deschide poarta Symbol information I0.5 Q0.0 Poarta_inchisa Poarta_e_inchisa Motor_deschide Senzor 2 poarta este inchisa Poarta este închisa Motorul deschide poarta 72 .Symbol information M0.2 Q0.2 I0.3 Q0.3 Q0.4 I0.

Symbol information M0.5 M_locuri_libere/pline Locuri libere/pline 73 .

6 M_locuri_libere/pline Locuri_libere Locuri libere/pline Locuri parcare libere Symbol information M0.5 Q0.5 M_locuri_libere/pline Parcare_plina Locuri libere/pline Locuri parcare pline 74 .Symbol information M0.5 Q0.

4 M_intermitenta Motor_deschide Motor_inchide Intermitent Memorie intermitenta Motorul deschide poarta Motorul închide poarta Far intermitent 75 .Symbol information M2.3 Q0.0 Q0.2 Q0.

76 .

3 PQW288 Poarta_e_deschisa Poarta_e_inchisa Nr_masini Poarta este deschisa Poarta este închisa Numarul de masini 77 .Symbol information Q0.1 Q0.

I Reis.Programming Methods and Applications. 2000. Prentice Hall. Webb.siemens.com. Hugh Jack. 6.leerstofnet. R. F. Popescu. D. Programmable Logic Controllers. Ed. J. 8. Fundamentals of Programmable Logic Controllers. 2.com. and Communications 9. 4. Automating Manufacturing Systems with PLCs. 2001. A Guide To Understanding PLCs 78 . 5. PLCs . Automate programabile.nl. Jon Stenerson. 3.Bibliografie: 1. *** Simatic S7 documenta ie Siemens. Platforma de training a Alewijnse Training Center România. Industrial Text & Video Company www.automation. 7. W.industrialtext. http://www. PLC Startup and Maintenance. Hackworth. Hackworth. Sensors. J. Phil Melore. Sitech. http://support.