Cuprins

CAP I. Schema hidraulica de actionare 1.1. Elaborarea schemei de actionare 1.1.1. Identificarea componentelor schemei hidraulice de actionare 1.1.2. Functionarea instalatiei CAP II. Calculul performantelor si alegerea motorului hidraulic liniar 2.1. Solutii constructive functionale 2.2.Parametrii tehnico - functionali 2.3. Relatii de calcul si proiectare. Alegerea cilindrului CAP III. Calculul si dimensionarea conductelor rigide si flexibile 3.1. Elemente generale de calcul hidraulic si mecanic 3.2. Calculul de dimensionare al conductelor. Alegerea cilindrului CAP IV. Calculul, dimensionarea si alegerea aparaturii de distributie, reglare si auxiliary 4.1. Solutii constructive- functionale 4.4.1. Distribuitoare hidraulice 4.1.2. Supape de siguranta 4.1.3. Supape de sens 4.1.4. Regulator de debit 4.2. Lichidul de lucru 4.3. Calculul performantelor si alegerea filtrelor CAP V. Calculul circuitului hidraulic 5.1. Pierderi energetice 5.2. Calculul pierderilor de presiune CAP VI. Calculul performantelor si alegerea pompei volumice 6.1. Solutii constructiv – functionale 6.2. Parametrii tehnico functionali 6.3. Relatii de calcul si alegerea pompei volumice CAP VII. Calculul performantelor si alegerea rezervorului de ulei 7.1. Solutii constructiv – functionale 7.2. Parametrii tehnico - functionali 7.3. Relatii de calcul si alegerea rezervorului de ulei CAP VIII. N.T.S.M.

CAP I. Schema hidraulica de actionare 1.1.Elaborarea schemei hidraulice

.

SS4 .2.Supapa de siguranta cu comanda directa . Functionarea instalatiei .Identificarea componentelor . SS2.Rezervor R .Filtrele F1 si F2 .Regulator de debit cu doua cai reglabil .Cilindru cu dubla actiune cu tija unilateral .1.Pompa cu cilindree fixa cu sens unic de curgere a fluidului P .Comanda cu electromagnet cu simpla actiune si cu arc 1.1.Distribuitor 4/3 D .Supapa de sens unic cu arc de revenire SS.1. SS3 .1. SS1.

Numarul directiilor in care cilindrul efectueaza deplasarea sub actiunea energiei hidrostatice . cu tija unilateral (c) sau bilaterala (d) . cu piston. prin conductă. Când distribuitorul este închis lichidul este filtrat cu ajutorul filtrului F2 şi apoi se întoarce în rzervor. precum si constructia organului motor determina urmatoarea clasificare: . Solutii constructive functionale Motoarele hidraulice liniare sub denumirea de cilindrii hidraulici transform energia hidraulică de presiune în energie mecanică de translaţie pe care o transmite mecanismelor acţionate. ce trece prin filtrul F1 la distribuitorul D4/3 cu comandă prin electromagnet cu simplă acţiune şi cu revenire prin arc. (g) Cilindrii cu piston realizeaza fixarea capacelor pe teava in solutii diferite care influenteaza nivelul presiunilor de lucru. Surplusul de lichid revine în rezervor cu ajutorul supapei cu comandă directă Ssig . Calculul performantelor si alegerea motorului hidraulic liniar 2.1.b). CAP II. lichidul trece prin supapa S 4 apoi prin regulatorul de debit si prin supapa SS2 . lichidul trece prin supapa SS şi la întoarcere va acţiona supapa SS1 şi SS3 . Când distribuitorul se află în poziţia 1. .Cilindru cu dubla actiune.Cilindru cu simpla actiune : cu piston (a.În schema hidraulică pomp P cu cilindree fixă cu sens unic de curgere a lichidului transportă o anumită cantitate de lichid din rezervorul R. la întoarcere va actiona supapa SCP . telescop (h). gabaritul si tehnologia de fabricatie. .Cilindri tandem in paralel sau in serie (f). Când distribuitorul se află în poziţia 2. cu plunjer (c).

cu blocare în poziţia neutră (b). printr-un distribuitor cu trei poziţii cu blocare în poziţia neutră şi supape anti-şoc (3).Soluţii şi recomandări de utilizare a cilindrilor hidraulici Alimentarea unui cilindru individual poate fi făcută: printr-un distribuitor cu 2 poziţii (1) când sistemul nu poate fi staţionat decât la unul din capetele de cursă (a). printr-un distribuitor cu trei poziţii (2).f) . prin distribuitor cu patru poziţii (6) şi recirculare a lichidului dinspre o cameră înspre cealaltă (fig.e). fig(c) şi supape anticavitaţionale (4) printr-un distribuitor cu trei poziţii şi o poziţie de zero flotantă pentru deplasarea liberă a forţelor exterioare (fig.d). cu ajutorul unor supape de sens (8) pilotate în mod convenabil distribuitorul cu trei poziţii de lucru (7) (fig.

85÷0.95 t = 0.2.µt = randamentul mecano-hidraulic.Parametrii tehnico .Alimentarea unui multiplu de cilindrii cu o singură pompă se poate realiza: pe rând (individual )cu ieşire blocată la poziţia cuplată (fig a). volumic şi total la presiunea de lucru mh = 0.functionali Parametrii tehnico – functionali impuşi prin tema de proiectare sunt: a) Parametrii tehnico – functionali de ieşire • • • • • • • Fa [daN]= forţa nominală de ieşire C [mm]= cursa de deplasare a pistonului vp [m/s]= viteza de delpasare ap [m/s2]= acceleraţia de deplasare ts [s]= timpul de realizare a cursei C Nm [kW]= puterea mecanică produsă µmh .7÷0.85 (1) (2) . simultan (în serie)sau pe rând (fig c) 2. simultan (în paralel) sau pe rând când comandarea simultană a două sau mai multe distribuitoare permite alimentarea simultană a cilindrilor respective (fig b).µv .

Ftot = Fa + Ffr + Ffp + Fcp ± Fi = kf · Fc (3) De unde: kf – coeficent al forţei care ţine cont de faptul că în faza de proiectare nu se cunoaşte participarea forţelor perturbatoare la sarcină kf – 1.diametrul pistonului.puterea hidraulică consumată c) Parametri constructive principali: • D [mm].volumul lichidului din cilindru. Alegerea cilindrului c v Dt D S1 S2 De Având în vedere multitudinea variantelor constructiv.debitul constant pentru a realize o viteză de translaţie ν [m/s] • Nh [kW].diametrul tijei • Dc [mm]-diametrul nominal al orificiilor de alimentare.b) Parametrii tehnico – functionali de intrare: • p [MPa]. trebuie reduse mai întâi la axele cilindrului. constant sau variabilă Ffp [daN] – forţa de frecare dintre piston şi cilindru Fft [daN] – forţa de frecare dintre tijă şi etanşarea în capac Fcp [daN] – forţa de contrapresiunea din camera reactivă a cilindrului Fi [daN] – forţa de inerţie.15÷1.evacuare • Vc [cm3]. Relaţii de calcul şi proiectare.3.presiunea nominală de lucru • Q[l/min].4 Rezultă astfel pentru diametrul calculate al pistonului: D> · sau (4) . identic cu alezajul nominal. conform STAS 7233. Forţele rezistente care trebuiesc învinse de cilindrul hidraulic în regim staţionar şi dinamic: - Fa [daN] – forţa de sarcină activă.funcţionale de cilindri hidraulici în continuare se propun etapizări ale proiectării pentru cilindrii cu simplă şi dublă acţiune. la cursa cmax 2.78 • Dt [mm].

45.4 Ftot = kf · F =1. 225. 120. În cazul schemei hidraulice. 16.30. 32. 280. 125. diametrul pistonului Dcat se stabileşte la valoarea întreagă imediat următoare prevăzută în STAS 7233-84. 200.15÷1. 360. 63. Conform acestui STAS valorile recomandate sunt: Dcat = 6.5 m/s . 180. 163.2·45000=54000N D= = 0. calculul diametrului pistonului se realizează astfel: • Fa = 4550 [daN]= 45000 N ap • pmax = 200 bar= 200· 105 N/m2 pmax = => D= Ţinând cont de randamentul mecan. 20. 320. 25.tije groasă φ= 1.tije subţire Ftot i .55÷1.D> (5) φ= coeficent de grosime a tijei (6) (8) (9) φ= 1. 8. ce conţine gama alezajelor nominale. 250. 40. 130. 110.067m Conform ISO 3320.95 kf – 1. 85.23÷1. 150. 50.65. 400. 12. 100. 70. Ftot t [daN]: forţa necesară la împingere sau tragere În raport cu valoarea calculată D.1975: Dcat = 75 mm Se poate alege un cilindru hidraulic cu piston şi limitare PD007540020033-05212200LC. 10. cu următoarele caracteristici tehnice: Dt = 40 mm Dp = 75 mm c= 200 mm pmax = 230bari vlmax = 0. relaţia de calcul pentru D va fi relaţia (5) D> mh = 0. 141. 80. 90. 220.hidraulic.

plasate spaţial. de comandă şi auxiliare se realizează prin conducte hidraulice care pot fi : interioare elementelor şi blocurilor de legătură şi exterioare când leagă elementele instalaţiei. Conductele rigide se execută din ţevi metalice.1. Legătura conductelor fixe şi flexibile la elementele instalaţiilor precum şi între ele în cazul - .4. Elemente generale de calcul hidraulic şi mecanic Dirijarea mediului hidraulic în şi între diferitele elementele generatoare.de presiune (1.CAP III. rigide cu articulaţii şi flexibile. . înaltă şi supraînaltă (peste 80MPa).construcţii rigide. Calculul şi dimensionarea conductelor rigide şi flexibile 3.5. Conductele flexibile pot fi simple din elastomeric fără inerţie sau cu insercţie textilă şi metalică multiplă în funcţie de presiunile de lucru.0 MPa) joasă. . în toate cazurile fiind necesar un calcul de verificare care consider conductele recipienţi închişi. consumatoare.

viteză.5÷2. lungime. debit. coturi.5)m/s .conducte de retur (de refulare) de la sistem spre rezervor: vu = 1.6 (12) Diametrul interior calculat se va normaliza conform normelor de tipizare a ţevilor şi a tuburilor standardizate astfel ca cel adoptat să fie superior celui calculat Dcn ≥ dc. Diametrul interior al conductelor dc se calculează din relaţia continuităţii astfel: Q= (10) dc = .conducte de aspiraţie de la rezervor la pompă: vu = 0. se realizează prin intermediul armăturilor filetate pentru dimensiuni nominale normale şi prin legături cu flanşe pentru dimensiuni nominale normale şi prin legături cu flanşe pentru dimensiuni nominale mari.lungimea conductei.5(2.) şi caracteristicile fluidului transportat (presiune.2..4 (4) m/s .etc. flanşe.5÷1. Elementele de plecare la calculul diametrului nominal al conductelor Dcn este debitul de lichid Q ce trebuie transportat ( fiind determinat de condiţiile tehnologice de funcţionare a mecanismului acţionat) şi de viteza medie a lichidului prin diferitele porţiuni ale circuitului. Calculul se efectuează pentru cele trei categorii de trasee ale circuitului hidraulic : magistralele către hidromotoare. deoarece acestea solicită debite maxime.diferitelor teuri.conducte de presiune ale circuitului de acţionare: vu = 6÷7 m/s pentru conducte cu l ≥ 100 dc vu = 3÷4 m/s pentru conducte cu l < 100 dc unde l. lungimile de transport ale fluidului. Calculul de dimensionare al conductelor. distribuţia presiunii şi debitului. armături. pentru Q [l/min] şi vu [m/s] (11) dc≥ 4. etc. vâscozitate cinematic sau dinamică. 3. regimurile hidraulice de funcţionare. fitinguri.) Calculul hidraulic urmăreşte stabilirea pierderilor de presiune ale fluidului. Calculul hidraulic al conductelor determină legătura dintre caracteristicile geometrice şi constructive ale conductelor (diametrul. caracteristicile principale pentru alegerea echipamentului de pompare şi a echipamentului de pompare şi a echipamentului de distribuţie şi reglaj. Alegerea conductelor În cazul cilindrului avem: . la calculul diametrului conductelor se recomandă următoarele valori pentru vitezele de curgere prin conducte: . pompe către magistrale şi magistrale înseşi şi numai pentru traseele ce intră în camerele mari (fără tijă) ale cilindrilor hidraulici diferenţiale. densitate etc. Traseele opuse vor fi obligatoriu egale cu primele. deoarece împreună se conectează de regulă la aceleaşi echipamente de distribuţie şi reglaj.

007 m/s vr = 0. rezultă: Qdr = Qdr = Qmax = (13) (14) 30.04m Dp = 75 mm= 0. avem: Qconductă = dc ≥ Considerăm vu =4m/s dc ≥ : = 3.01 m/s Debitul de lichid Q se consideră ca fiind valoarea maximă dintre debitul din dreapta.(14).90·10-6 m3/s 31.1728 mm Conform STAS 9735 – 74 se pot alege ţevi din oţel pentru conducte cu următoarele caracteristici tehnice: - diametrul exterior: 6 mm grosimea peretelui: 1mm diametrul interior nominal: Dcn= 6mm. . (14). respectiv din stânga pistonului date de relaţiile: Qdr Qconductă Qst = Înlocuind valorile cunoscute în (13).075m vl = 0.61·10-6 m3/s => Qmax = Qconductă Conform figurii (13).61·10-6 m3/s 31.Dt = 40 mm= 0.

.…. etc. distribuitoare continue (distribuitoare proporţionale şi servovalve). în conformitate cu ciclul motoarelor alimentate. 8. distribuitor cu sertar 2.1.funcţional.construcţia organului mobil : distribuitoare cu sertar cilindric liniar de translaţie pe departe cea mai răspândită construcţie. astfel: . distribuitoare multiple în construcţie monobloc.comandă manuală MC. . pneumatică. care realizează un număr finit de combinaţii. mecanică. Distribuitoare hidraulice Distribuitoarele hidrauice au rolul de a dirija discret sau continuu lichidul de lucru sau de comandă de la sursa de presiune la organul de lucru sau alte elemente ale sistemului. de legături între conductele care aduc şi preiau agentul hidraulic.distribuitoare discrete (standard). care realizează pe lângă distribuţia într-un număr finit de combinaţii de legături între conducte şi un număr teoretic infinit de poziţii intermediare. numărul de circuite. Distribuitorul 4/3 notat cu 6 în schema de funcţionare va avea următorul cod: DE6-04220/50-S-O. astfel încât prin intermediul rezistenţei reglabile Rh = CD ·π·yS· - se reglează debitul acestuia. electrică (cu electromagnet de curent continuu sau alternativ).3. electrohidraulică sau pneumohidraulică.. Soluţii constructiv funcţionale 4. prin deplasarea relativă a organului de distribuţie. unde: 1. distribuitoare cu supape cartuş (hidrologistorii) pilotate de distribuitoare electromagnetice. 3. reglare şi auxiliar 4. distribuitoarele standard se produc aproape exclusiv în patru şi cinci canale.CAP IV. după realizarea sarcinii de lucru. Calculul. comandă. .1. Clasificarea distribuitoarelor se face în funcţie de principiul constructiv. 5.1. Distribuitoarele sunt codificate astfel 123-4-5*/6*-7-8 Distribuitorul 3/2 notat cu 6 în schema de funcţionare va avea următorul cod: DE6-37220/50-S-O. dimensionarea şi reglarea aparaturii de distribuţie. număruărul de canale (orificii active) 2. 4 etc. distribuitoare rotative folosite pentru comenzi manuale sau cuplări manometre. numărul de poziţii. hidraulică. 4. baterie prin asocierea secţiunilor cu ajutorul unor placi de bază unificate. tipul comenzii MN. . baterie prin asocierea directă a secţiunilor. distribuitoare cu supape folosite în cazul debitelor foarte mari în construcţia pieselor (Q>200-500 l/min).numărul poziţiilor de lucru ale organului de distribuţie 2.numărul de unităţi (secţiuni de distribuţie asociate ): distribuitoare individuale.comandă mecanică H.natura comenzii de comutare: manuală. precum şi de a permite evacuarea acestuia spre rezervor.comandă hidraulică .

50 Hz 220/50-220 V. K. . de a realiza succesiunea automată a unor faze din ciclu de lucru sau de a reduce în conformitate cu cerinţele programului prestabilit. supape de deconectare. 50 Hz 7.la care presiunea este reglată la o mărime de referinţă dată.P. Presiune deschidere 1 pentru 0.diametrul nominal 4.32 4. Supape Supapele de presiune au rolul de a menţine presiunea la o valoare constantă în sistem.Supape cu reglare discretă. supape cu reglare continuă. SU.3 bar 5. S.comandă pneumatică E.montaj cartuş 3.supape de sens unic 2. Supapele de sens permit circulaţia agentului de lucru numai în anumite sensuri şi pot fi: cu sens unic (de blocare. O – seria de fabricaţie 4. .cupla electrică tip Stecker 8.2. închidere sau antiretur) ce permit trecerea liberă a lichidului într-un sens de curgere şi închid trecerea acestuia în celălalt în celălalt sens şi supape de sens deblocabile. unde: 1.Supape cu comandă directă.1.pentru presiuni şi debite mici .24 V.seria de fabricaţie . Schema funcţională 5/6 tensiunea electromagneţilor 012/00-12 V 024/00-24 V 190/00.Supape de presiune de siguranţă şi deversare. prestabilită.Supape cu închidere cilindrică şi supape cu închidere conică. Din punct de vedere constructiv şi funcţional se diferenţiează în: . . la care presiunea este reglată continuu prin reglarea forţei din arc sau a unei forţe de înlocuire prin comandă electrică exterioară.Supape normal închise – care limitează presiunea pe circuitul de intrare ţn supapă şi supape normal deschise – care limitează presiunea pe circuitul de ieşire din supapă .comandă electrică 3.190 V 024/50.20. 6.25. Diametrul nominal 20.16.Supape cu comandă pilotată – utilizate pentru presiuni şi debite mari sau pentru realizarea unor caracteristici statice superioare. supapă de conectare şi supapă de reducţie. supapă de succesiune. O. Supapele de siguranţă se codifică astfel: 1234-567-8*/9*-10 Supapa de siguranţă din schema de funcţionare notată cu 3 va avea următorul cod: SPP6042-3C-220/50-O. pentru care la o comandă externă trecerea fluidului prin sensul respectiv este posibilă.

Regulatoarele de debit sunt codificate astfel: 1234-5-6/* Regulatorul de debit din schema de func’ionare notat cu 4 va avea următorul cod: DR1K6-G-O. . indiferent de variaţia sarcinii asupra mecanismului acţionat hidraulic. Acestea pot fi cu două sau trei căi.montaj cartuş 4. Într-un singur sens (drosel de cale) b.2.20.roată de mână C. Pentru asigurarea acestei condiţii droselul de reglare a debitului trebuie să funcţioneze cuplat cu o supapă specială denumită stabilizator sau regulator. Droselizare a. Reglaj M.4. Se folosesc atunci când viteza de lucru trebuie să rămână constantă chiar dacă mecanismul acţionat primeşte sarcinii variate.3 Regulatoare de debit Regulatoarele de debit sunt elemente hidraulice care au rolul de a regla debitele în instalaţiilehidraulice şi care spre deosebire de rezistenţele hidraulice simple menţin constantă valoarea debitului reglat. K. 4diametrul nominal 10. În ambele sensuri (drosel) 3.serie de fabricaţie 4. Rezistenţe hidraulice – DR 2. O.32 5. unde: 1.1. Lchide de lucru Proprietăţiile fizico-chimice şi funcţionale Cele mai importante proprietăţii fizico-chimice şi funcţionale ale lichidelor hidraulice sunt trecute în tabelul4.1.cap gradat 6.

Tipuri de lichide hidraulice şi caracteristicile lor . Compresibilitatea lichidelor se defineşte prin modul de elasticitate sau prin inversul acestuia [m2/N] modulul de compresabilitate. pentru uleiurile minerale se poate utiliza relaţia: (15) (16) a=1. Unitatea în SI a vâscozităţii dinamice este µ este 1kg·m-1·s-1=1N·s·m-2.Vâscozitatea este proprietate fluidelor de a se opune deformaţiei (mişcării) prin dezvoltarea de eforturi tangenţiale.2. iar unitatea CGS este 1Poise= 1g·cm·s-1. [kg/m3]. având un rol deosebit mai ales în comportarea sistemului hidraului în regim dinamic: (17) Modulul de elasticitate este influenţat de presiune. În intervalul de temperatură 30-50°C.003 pentru uleiuri minerale Densitatea definită prin masa unităţii de volum =m/V. În practică se foloseşte curent vâscozitatea cinematică ν=µ/ exprimata în unităţii SI: 2 1m /s.2. Vâscozitatea lichidului variază proninţat cu temperatura provocând modificări ale parametrilor funcţionali ai instalaţiei hidraulice. temperatură şi de volumul de aer nedizolvat (18) (19) 4. În condiţii normale densitatea uleiurilor minerale este cuprinsă între 830 şi 940 kg/m3 .

.Să aibă rezistenţă chimică şi termică ridicate.Vâscozitatea convenţională la 50°C [°C] :2. Lichidul hidraulic trebuie să satisfacă o serie de cerinţe: . optimă şi maximă pe care trebuie sa o aibă lichidul de lucru.2 . ale modului de conductibilitate şi elasticitate termică. -30 .Să nu conţină. max.Având în vedere contextul în care constructorul de sisteme hidraulice îşi desfăşoară activitatea tehnică. La temperaturi scăzute este necesară folosirea eterului de petrol sau isopeptan sau a heliuui lichid.Tendinţa la spumare la 24°C [cm3].Acţiune corozivă la lama de cupru (3 ore la 100°C). Apa se utilizează în cazurile în care mediul hidraulic se aruncă la fiecare ciclu sau implică un mare consum. uleiuri minerale.Să aibă un conţinut minim de impurităţi mecanice şi chimice.Punct de anilină [°C]. dar şi lichide sintetice utilizate la temperaturi şi presiuni înalte. În acest cazz am ales ca lichid hidraulic aditivat LDH (STAS 9591-80). prioritar fiind domeniul utilajului minier şi în construcţia preselor utilizate în industria siderugică. Uleiul de ricin poate fi utilizat până la presiuni de 2000MPA. max. proporţia de ulei scăzând cu creşterea presiunii.:16 . cu punctul de topire la. iar pentru temperaturi ridicate se recomandă utilizarea metalului lichid. În acţionarea hidraulică a utilajelor mobile şi staţionare se utilizează uleiurile minerale pentru solicitări uşoare . iar cel de fierbere la 850°C.: 0. min. Tipul de pompă care urmează a fi folosită în instalaţia hidraulică ce se proiectează dă una din orientările de bază privind vâscozitatea minimă. Pentru presiuni mai mari se poate utiliza un amestec de ulei de transformator ca petrolul.Să nu fie toxic.Să fie bun lubrifiant. min – .12°C.Vâscozitatea cinematică la 50°C [cst] :23 .Presiune maximă de utilizare: 300[MPa] 4. De obicei se lucrează cu emulsii de ulei în apă sau amestecuri apă.Densitatea relativă la 15°C. un aliaj entectoid NaKa 77. 100 .Indicele de vâscozitate. . . este supusă atenţiei o gamă cuprinzătoare de fluide de lucru precum ape.: 40 .870. să nu absoarbă şi să nu degaje aer în cantităţi mari.Să aibă plajă de vâscozitate. . precum şi uleiuri aditive pentru presiuni şi temperaturi ridicate.glicerină şi apă-glicol. . . max. min. .Să aibă valorile dorite ale indicelui de inflamabilitate. care are următoarele caracteristici fizico chimice şi de performanţă: .8. inclusiv indicele necesar de vâscozitate. O bună comportare o au şi unele lichide sintetice din polimeri ai oxidului de siliciu sau compuşi pe bază de eteri.3.3. Calculul performanţelor şi alegerea filtrelor Filtre pentru acţionări hidraulice .Punct de congelare [°C]. La alegerea lichidului hidraulic trebuie avute în vedere şi indicaţiile privind compatibilitatea unor materiale cu diverse medii lichide.

Din punct de vedere al modului de filtrare. b) Fineţea relativă de filtrare a particulelor de dimensiuni d. c) Filtre electrostatice. sub o valoare admisă de elementele instalaţiei. d. acestea pot fi: a) Filtre mecanice (hârtie. exprimată în procente este dată de relaţia: (20) (20) Nid. aflate în amonte de filtru. Ned – numărul de particule de diametru.Pe circuitul de retur. carton.Pe aspiraţia pompei . materiale sinterizate). Filtrarea privităîn unităţi absolute poate fi: .Medie (d ) . d) Filtre centrifugale. e) Filtre mixte: Fineţea de filtrare poate fi absolută sau relativă: a) Fineţea de filtrare este valoarea care corespunde diametrului celei mai mari particule sferice solide.Sarcina filtrării este aceea de a reduce nivelul de contaminare cu impurităţi a fluidului de lucru aflat sub presiune.Pe refularea pompei .Micronă (d ) . aflate în aval de filtru.Fină (d ) . - .numărul de particule de diametru. împletituri metalice. care nu pot trece prin filtru.Grosieră (d ) . cruţându-l astfel de la o uzură prematură. table perforate. d. b) Filtre electromagnetice.Submicronă (d ) Filtrele pot fi montate în următoarele 3 soluţii: .

Se pot alege filtrele de presiune cu indicator de colmatare cu simbolul FPM040.1 x 1.coeficentul de pierderi hidraulice liniare .Masa 11. în raport cu valoarea sa critică: - - Re (23) - = unde : coeficentul constructiv al vâscozităţii cinematice.015 şi codul 6.v.Tip element filtrant: hârtie . Nicuradase a întreprins pentru prima dată un studiu sistematic asupra acestui - .Presiunea maximă 16MPa . CAP V.diametrul conductei [m] .Debit Qn = 40 l/min .160. pe ţeavă .coeficentul de pierderi hidraulice locale.1. care au următoarele proprietăţi: . corespunzător diferitelor tipuri de rezistenţe hidraulice Regimul de curgere printr-o conductă este caracterizat de valoarea criteriului de similitudine Reynolds.Racord ţeavă sau inel “0” 22.311. exprimate matematic prin formula lui Darcy: hpd = - (21) Pierderi locale hpl .Mod de prindere în instalaţie: pe placă.200. exprimate prin formula lui Weisbach: hpl = unde: (22) l.viteza medie pe secţiune [m/s] . M22 x 1.Fineţea de filtrare .5 .Pierderi liniare hpd (longitudinale sau distribuite).Dimensiune de filtrare: 15 . 5.780. Regimul de curgere poate fi: Laminar Re< Recrt = 2320 Turbulent Re >Recrt = 2320 Problema determinării coeficentului este problema fundamentală al calcului conductelor.Pierderi energetice La curgerea fluidelor reale prin conducte se produc două categorii de pierderi hidraulice: .6.g.lungimea conductei [m] d.acceleraţia gravitaţională [m/s2] . Re . Calculul circuitului hidraulic.5 kg.

pentru 105 <Re<3·106 (26) .Prandtl.4.1.Blasius. regimul de curgere şi rugozitatea relativă şi trasând diagrama cei poartă numele. Conductă hidraulic rugoasă CRIT>200.v.4< CRIT<200.k (rugozitatea echivalentă). dar şi de rugozitatea echivalentă a conductei = . aplicându-se una din relaţiile: . a) Dacă Re< Recrt = 2320.02. presupunându. cetrebuie să corespundă domeniului iniţial admis. aplicându-se relaţia lui Colebrook. În caz contrar se recalculează cu formula noii valori a criteriului. Calculul pierderilor de presiune . coeficentul de pierdere liniară depinde doar de regimul de curgere = (Re).3. stabilind legătura dintre acesta.se cunoscute l. admiţându-se că acesta are o valoare Pentru evaluarea acestui criteriu se aproximează cuprinsă în intervalul = (0. d. face dificilă utilizarea unor formule unice de calcul pentru acesta. . respectiv a noului caracter hidraulic al conductei. 5.coeficent. se aplică una din relaţiile: b. se va verifica vaoarea criteriului lui Moody.pentru Re< 105 (25) .Nicuradse: (29) Având calculat coeficentul cu una din relaţiile prezentate anterior (cazul regimului turbulent). Conductă este în regim de tranziţie de la hidraulic netedă la hidraulic rugoasă 9. Faptul că depinde atât de mult de numărul lui Reynolds cât şi de asperitatea pereţilor. pentru calculul lui se foloseşte relaţia lui Hagen. ce reprezintă natura conductei.2.2.White: (28) b.04) În funcţie de valoarea acestui criteriu.Poiseuille: (24) b) Dacă Re >Recrt = 2320.Konakov –pentru 3·106 <Re<107 (27) b. aplicându-se relaţia lui Karman.0. coeficentul de pierdere liniară depinde de regimul de curgere.CRIT<9. se utilizează criteriul lui Moody: CRIT= Re . Conductă hidraulic netedă . coeficentul de pierdere liniară depinde doar de rugozitatea echivalentă a conductei = .

Solutii constructiv – functionale În sistemele hidraulice de acţionare pompele volumice au rolul de generare a energiei hidrostatice prin convertire a energiei mecanice primită de la un motor electric sau termic.81·82.07 ·105 = 22.Puterile maxime realizate de aceste pompe sunt de N= 3500kW. Calculul performantelor si alegerea pompei volumice 6.61·10-6 m3/s Înlocuind valorile cunoscute în rel. vom avea: p= 870·9. Pompele cu şuruburi se disting prin capacităţii mari de debit şi de presiuni şi prin debit lipsit total de pulsaţii. Sunt cunoscute sub denumirea de orbitrol. având profil hipocicloidal.34 W CAP VI. Ele pot fi realizate cu coroană dinţată fixă. 23. Pompele cu roţi dinţate pot fi cu angrenare exterioară sau interioară. În construcţia acestor pompe se folosesc.977 Pa p= 7. regimul de curgere este de tip laminar şi pentru determinarea coeficentului vom înlocui valorile cunoscute în relaţia 24 = 0. roţi dinţate cu dinţi drepţi.1.478 Deoarece Re< Recrt . funcţionând atât în calitate de pompă cât şi ca motoare lente şi de momente mici.61·10-6 7. Pompele hipocicloide sunt cu roţi dinţate cu angrenare interioară.91 m Presiunea din circuitul hidraulic se calculează cu relaţia: p= (30) Conform relaţiei 30. sau fixă (cu acţiune dublă sau multiplă) când au excentricitate dublă sau multiplă şi deci construcţie echilibrată. rezultă: Re= 1043. cu sau fără compensarea axială a jocurilor.061 Pierderile liniare se vor calcula conform relaţiei 21: hpd= = 82. în special.91= 707611.Pentru calculul pierderilor energetice. . Pompele cu palete pot avea capacitatea reglabilă (cu acţiune simpla) când au o singură excentricitate.12 vom obţine: Np = 31.07611 bar Pierderile energetice din circuitul hidraulic se vor calcula în funcţie de debit şi presiune conform relaţiei: Np = Q·p (31) Înlocuind în relaţia 5. Performanţele pompelor moderne din din sistemele de acţionare gidrostatice ating presiuni de valori uzuale p(25-50)Mpa. se cunosc următoarele date: lc = 10 m Q=Qmax =31. Pompele volumice au o construcţie aproape identică cu cea a motoarelor hidraulice rapide de acelaş tip. la turaţii n=(1000-5000)rot/min şi debite Q=(1-8000)l/min.

care să asigure viteza necesară de acţionare a pistonului cilindrului hidraulic Vg . în care: k.M [daN·m] momentul de antrenare necesar pentru a imprima debitului pompei o presiune p . fapt pentru care sunt puţin utilizate în sistemele hidraulice de acţionare.nmin.presiunea nominală de lucru . Construcţia cu bloc fix şi disc înclinat este mai ieftină şi mai puţin ancombrantă. Construcţia cu bloc rotitor înclinat este robustă şi poate fi folosită atât în circuit deschis cât şi în circuit închis.1-1. Pompele cu pistoane în linie folosesc de obicei.Nm[kW] puterea mecanică vonsumată c) Parametrii constructivi principali: .3.Nh [kW] puterea hidraulică produsă .p [MPa]. Dacă de la aceeaşi pompă sunt acţionate simultan mai multe motoare hidraulice atunci: .Q [l/min] debitul produs la o turaţie n [rot/min] .funcţionali de ieşire: . tot[ %] randamentul mecano-hidraulic. Pompa sistemului hydraulic se allege punând condiţia ca acesta să realizeze un debit de ulei. respective viteza de rotaţie a arborelui motorului hidraulic rotativ . 6. b) Parametrii tehnico. aducându-se la nivelul produselor accesibile commercial date prin catalogul de produse pus la dispoziţie de fabricantul pompei alese.coeficent care ţine seama de pierderile de debit prin elementele de comandă (k= 1. Mărimea pompei (capacităţii Vg) se stabileşte cu ajutorul relaţiilor de calcul. Parametrii tehnico functionali Parametrii impuşi prin tema de proiectare sunt: a) Parametrii tehnico. Sunt pompe robuste. total la presiunea de lucru (pus la dispoziţie de fabricantul pompelor).funcţionali de intrare: .Vg[cm3/rot] capacitatea geometrică (volumul geometric de lucru) .Dc[mm] diametrul nominal al orificiilor de alimentare.2). Relatii de calcul si alegerea pompei volumice Tipul de pompă care urmează a fi utilizat trebuie determinat în funcţie de caracterul solicitat capacităţii acestuia (pompă fixă sau reglabilă) şi de nivelul presiunii maxime de lucru. dar are limite de utilizare în circuit deschis. în cazul în care utilizarea unui dispozitiv este justificat necesară. Pompele cu pistoane axiale reprezintă categoria cea mai utilizată de pompe volumice de presiune înaltă. 6.nmax [rot-min] turaţiile admise de antrenare .evacuare. o distribuţie prin supape de aspiraţie si de refulare.Pompele cu pistoane radiale pot avea construcţii în care pistoanele sunt obligate să urmărească statorul excentric datorită numai efectului de centrifugare sau construcţii în care pistoanele sunt dirijate de o cale de rulare excentrică. v. Debitul de ulei ce trebuie asigurat de pompă va fi: QP = k·QL . de presiune înaltă. volumic.2.mh . dar nereglabile. O atenţie deosebită trebuie acordată alegerii tipului correct de dispozitiv de reglare.

Pentru asigurarea debitului necesar rezultat din calcul se alege o pompă a cărui volum geometric Vg va fid at de relaţiile: . de turaţii de sincronism n rot/min. rezultă: .în cazul pompei de capacitate fixă Vg . Momentul necesar pentru dezvoltarea presiunii p: M= Puterea mecanică consumată (de antrenare Nm) Nm = M· Puterea hidraulică produsă: Nh = p·Q (39) (40) (41) Se allege astfel dintr-o tiposerie comercială electromotorul de putere imediat superioară puterii maxime solicitată de pompă.61·10-6 m3/s Din relaţia 34. respective: Se cunosc următoarele date: n= 200 rot/min= 3. care trebuie să fie mai mică decât turaţia admisibilă indicată în documentaţia tehnică pentru tipul de pompă..33 rot/s Q= 31. QP = Vg ·n·v în care: (33) Vg = - (34) (35) (36) în cazul pompei de capacitate reglabilă Vg : Qmin….Qmax= Vg ·n·v unde: Vg = - în cazul cu excentricitate “e” variabilă: Vg = (37) variabilă: (38) - iar pentru cele cu unghi de înclinare Vg = De unde pompa tipizată de capacitate imediat superioară are Vgcat şi cu aceasta definirea pompei tipizate s-a încheiat.

din aluminiu sau tablă sudată. volumul care este la sistemele de circuit deschis. Pentru calculele aproximative în cazul unor instalaţii de mică importanţă. trebuie să satisfacă următoarele condiţii: . Pentru evitarea încălzirii exaggerate a lichidului de lucru la proiectarea instalaţiei este bine să se asigure:  o aerisire a rezervorului  să se regleze supapele de descărcare la presiuni nu cu mult superioare celor de lucru ( ).2. o decantare a impurităţiilor din lichid şi o evacuare bună a aerului şi a gazelor degajate de lichid. mai mare decât volumul refulat de pompă într-un minut.să aibă capacitate suficientă pentru a înmagazina întreaga cantitate de lichid necesar sistemului. Parametrii tehnico – functionali . Pentru îndeplinirea în bune condiţii a sarcinilor cerute. rezervoarele. 7.  să se descarce pompele fără presiune atunci când debitul lor nu este solicitat de motoarele hidraulice. Solutii constructiv – functionale Rezervoarele de lichid din sistemele de acţionare hidraulică servesc pentru ţnmagazinarea cantităţii de lichid necesar umplerii circuitului precum şi la împrospătarea lichidului evacuate din elementele de execuţie.1.  să permit o umpler şi o golirea comodă  să permit o curăţire şi o întreţinere uşoară. sau ca părţii înglobate amenajate în unele compartimente din batiul utilajului respective.rezervoare deschise : la care presiunea lichidului din rezervor este egală cu presiunea atmosferică . Calculul performantelor si alegerea rezervorului de ulei 7. CAP.  să permit o circulaţie bună a lichidului.42·10-6 m3/rot Conform acestor date se alege următorul tip de pompă: Ff2EXF112. volumul de lichid ala rezervorului se calculează cu relaţia: Vol= (3….Vg = = = 9. Ele se execută fie ca părţi dinstincte ale utilajului din fontă.5)· Qp [l] (42) Qp [l/min] este debitul pompei să asigure evacuarea uşoară a excesului de căldură acumulată în system şi să menţină o temperatură adecvată a lichidului de lucru (pentru ulei circa 5560°). VII. În funcţie de presiunea lichidului din rezervor acestea pot fi: .rezervoare închise : la care presiunea lichidului din rezervor este mai mare decât presiunea atmosferică.

Cl [kcal/ kg°C] căldura specific a metalului. To [°C] temperature lichidului la un moment dat respective temperature mediului ambiant Kr [kcal/ m2h°C] coeficentul de convecţie a căldurii în aer Sr [m2] suprafaţa de radiaţie a rezervorului. Qc =860· (44) Np – puterea pompelor s randamentul total al sistemului hidraulic Cm . este: tr = (48) calculul suprafeţei necesare de radiaţie Sr [m2] şi a volumului rezervorului Vol [l] când nu se impune o valoare T0 [°C] Sr În cazul reyervoarelor cu forme uzuale.8 din înălţime şi având raportul laturilor cuprinse între 1:1:1 şi 1:2:3 Introducând relaţia de mai sus.La rezervoarele deschise cu răcire natural. se obţine: (49) . volumul necesar al rezervorului se calculează pe baza echilibrului termic dat de relaţia: Qc ·dt= dt+ (43) Qc cantitatea de căldură carese degajă în sistemul hidraulic în unitatea de timp în J/N. Temperatura de stabilizare TS ce se atinge aproximativ după trecerea timpului ti este: TS T0 (47) Timpul de răcire tr a uleiului . După o integrare se obţine : TS = T0 + = T0+ (45) Timpul de încălzire ti a uleiului de la temperatura T0 la temperatura de staţionare TS se obţine la de unde ti (46) Reprezentarea grafică a funcţiei: T = f(t) scoate în evidenţă că temperatura uleiului din rezervor se stabilizează la o valoare TS după care nu mai creştr. umplute până la 0.04T0. respectiv a lichidului de lucru mm. de la o temperatură oarecare Tl la o temperatură fonală Tf = 1. desi t=> . ml [kg ] masa metalului respectiv al lichidului Ts .

iar 1 (0.2…0. În practică s-a impus două tipuri de răcitoare: cu aer pentru care se poate sconta pe o diferenţă de temperatură de ulei-aer de 20-25 cu apă pentru care se poate sconta pe o diferenţă de temperatură de ulei-aer de 30-35 Pentru controlul temperaturii se folosesc termometre cu contact sau termostate. e (50) Dacă puterea instalată este Np [KW] şi gen =0. Răcitorul asigură ca temperature uleiului nu trebuie să depăşească limita admisă( ). iar uneori funcţionarea instalaţiei este intermitentă.6m2 şi un volum Vol = 100[l] = 40°C.Kr= 13-15. cum ar fi cele cu elemente hidraulice propoţionale. capacitatea Vol [l] necesară este aproximativ cu cea de mai jos. iar în perioadele de încălzire alternează cu cele de răcire. Asemenea cazuri apar de obicei în circuitele cu rezistenţe hidraulice mari. Valoarea obţinută prin calculul volumului rezervorului cu relaţia de mai sus poate fi diminuatş cu (25.85. Debitul masic Dm [kg/s] al apei necesare. În cazul răcitoarelor de tip ulei. iar Tapă =12-15 Ss suprafaţa efectivă a serpentine [m3] Kr coeficent de cedare a căldurii de la ulei la apă (Kf =100[kcal/ m2h°C] ). astfel că nu se atinge temperature maximă admisă.30)%. care comandă după nevoie răcirea sau încălzirea uleiului.apă debitul de apă ce trece prin serpentina de răcire se calculează cu relaţia: (51) Unde: Tadm creşterea admisă a temperaturii uleiului Tm variaţia medie a temperaturii apei şi a mediului ambient în întreprindere Se alege: Tm (8-10) C considerând că T0 = 20-25 . care încălzindu-se cu t( )un procent 1 din puterea disipată în instalaţie N=N[1-s]. având în vedere faptul că o parte din căldura degajată în instalaţie este evacuată prin convecţie de către elementele instalaţiei. lichidul trebuie racit suplimentar. pentru evacuarea natural a căldurii provenită din 1KW. Atunci când datorită condiţiilor de spaţiu restrains nu se poate folosi un rezervor cu capacitate necesară. la TS –T0 = necesară o suprafaţă Sr = 1. este dat de relaţia: (52) Unde Ca = 4180 [J/ kg grd ] este căldura specific apei.7) uzual. .

Relatii de calcul si alegerea rezervorului de ulei Pentru calculul şi alegerea rezervoruşui se cunosc următoarele date: p= 200 bar= 200·105 N/m2 Q= 31.7(200·105·31.61·10-6) = 442.95 K = 13 kcal/ m2h°C Determinăm puterea utilă furnizată de pompă: Nu = p·Q Deorece pompa este solicitată doar 70 % vom determina puterea utilă cu relaţia: Nug = g(p·Q) Randamentul total este dat de raportul: = (55) Puterea consumată este dată de suma dintre puterea utilă şi puterea pierdută conform relaţiei: Nc = Nug +Np (56) Astfel relaţia 55 va avea forma: = Din relaţia 57 rezultă puterea pierdută: Np = Nug = 0. vom obţine: Np = 442.3.29 W (58) (57) (53) (54) Pentru a obţine cantitatea de căldură în Kcal/h.7.54 23.54 W Înlocuind valorile cunoscute în relaţia 58.7 = 0.02329 kW Cantitatea de căldură c ear trebui preluată de un dispozitiv de răcire este dată de relaţia: Qc = 860 Np [Kcal/h] Suprafaţa rezervorului se va calcula cu relaţia: S= Pentru a calcula volumul rezervorului se va utilize relaţia: (60) (59) . puterea pierdută în system se va exprima în kW rezultând: Np = 0.61·10-6 m3/s TS = 55 T0 = 20 g= 0.

55732 l. .02329= 20.Qc = 860· 0.04402 =0. 0294 Kcal/h S= V= 3 0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful