Professional Documents
Culture Documents
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1
Pagina 1 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
1
Iulian Văcărel, Gabriela Anghelache, Gh. D. Bistriceanu, Tatiana Moşteanu, Florian Bercea, Maria
Bodnar, Florin Georgescu – Finanţe publice, Ediţia a III-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001,
pag.31.
Pagina 2 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
2
Iulian Văcărel, Gabriela Anghelache, Gh. D. Bistriceanu, Tatiana Moşteanu, Florian Bercea, Maria
Bodnar, Florin Georgescu – Finanţe publice, Ediţia a III-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001,
pag.33.
3
Iulian Văcărel, Gabriela Anghelache, Gh. D. Bistriceanu, Tatiana Moşteanu, Florian Bercea, Maria
Bodnar, Florin Georgescu – Finanţe publice, Ediţia a III-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001,
pag.34.
4
Iulian Văcărel, Gabriela Anghelache, Gh. D. Bistriceanu, Tatiana Moşteanu, Florian Bercea, Maria
Bodnar, Florin Georgescu – Finanţe publice, Ediţia a III-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001,
pag.35.
Pagina 3 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
5
Iulian Văcărel, Gabriela Anghelache, Gh. D. Bistriceanu, Tatiana Moşteanu, Florian Bercea, Maria
Bodnar, Florin Georgescu – Finanţe publice, Ediţia a III-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001,
pag.36.
Pagina 4 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Sunt probleme interesante şi utile pentru dezvoltarea economiei în ansamblul ei, dar şi
pentru orientarea poziţiilor întreprinzătorilor privaţi.6
6
Cezar Basno – Introducere în teoria finanţelor publice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997,
pag.9.
Pagina 5 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
7
Alexandru Lăzărescu – Finanţe publice, Editura Naţional, 2000, pag.8.
8
Augustin Tătaru – Fenomen economic şi fenomen financiar, pag.23.
Pagina 6 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
10
C. Botez, I. Saizu - Pagini vitale de cultură economică. Congresele ec. din România, Ed. Litera, Bucureşti
1983, pag.137, pag.137.
11
Costin Murgescu - P.S. Aurelian, Opere economice, - Editura Academiei, R.S.R. Bucureşti, 1967, pag.LV.
Pagina 7 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
CAPITOLUL 2
Pagina 8 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
consumatori în tentativa lor de a-şi maximiza profiturile. Consumatorii depind la rândul lor
de alţi consumatori, dar şi de producătorii în intenţia de a-şi maximiza utilitatea. Datorită
interdependenţei dintre comportamentele consumatorilor şi cele al producătorilor, analiza
externalităţilor are o mare importanţă.
Externalităţile sunt acele câştiguri şi pierderi suportate de o parte din indivizi ca
urmare a acţiunilor iniţiate de producători, fie de consumatori, fie de ambii, şi pentru care nu
se plăteşte nici o compnesaţie.13 Externalităţile se pot naşte atât din activitatea de producţie,
cât şi din cea de consum.
Satisfacerea nevoilor membrilor societăţii nu se poate realiza întotdeauna pe seama
bunurilor private, prin mecanismul pieţei, şi de aceea se recurge la prestaţiile efectuate de
diferite autorităţi publice specializate, care se călăuzesc în activitatea lor, după deciziile
autorităţilor publice. Participarea autorităţilor publice la satisfacerea nevoilor sociale
(colective) este determinată de imposibilitatea sectorului privat de a oferi anumite bunuri şi
servicii, deoarece:
- nu este organizat sub aspect tehnic să desfăşoare astfel de activităţi;
- nu poate stabili cu exactitate beneficiarii acestora pentru a le solicita plata preţului
datorat;
- deşi este capabil să producă anumite bunuri şi servicii , nu-şi asumă o asemenea
sarcină, din cauza incapacităţii beneficiarilor de a suporta costul acestora.
În toate aceste cazuri, producerea bunurilor şi a serviciilor este încredinţată de
autorităţile publice sectorului public, care încasează costul acestora de la fondurile de resurse
financiare publice, iar nu de la fiecare beneficiar în parte.
Într-o economie mixtă, raportul dintre producţia de bunuri şi servicii publice şi cea de
bunuri şi servicii private suferă modificări de la o perioadă la alta. Prin urmare o piaţă
perfectă nu există decât în teorie, în realitate este imperfectă determinată de:
- existenţa bunurilor publice şi a externalităţilor;
- competiţia imperfectă care face ca beneficiile să crească peste măsură;
- informaţia incompletă a agenţilor şi incertitudinea.
Aceşti factori fac necesară intervenţia statului în viaţa economică în tripla sa calitate:
producător, consumator şi de autoritate care dirijează funcţionarea pieţei.14
Prin urmare este justă şi corectă aprecierea lui Musgrave în legătură cu rolul alocativ,
distributiv, regulator şi stabilizator al guvernului.
Pagina 9 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 10 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
16
Iulian Văcărel, Gabriela Anghelache, Gh. D. Bistriceanu, Tatiana Moşteanu, Florian Bercea, Maria
Bodnar, Florin Georgescu – Finanţe publice, Ediţia a III-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001,
pag.63.
Pagina 11 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
17
Iulian Văcărel, Gabriela Anghelache, Gh. D. Bistriceanu, Tatiana Moşteanu, Florian Bercea, Maria
Bodnar, Florin Georgescu – Finanţe publice, Ediţia a III-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001,
pag.64.
18
Iulian Văcărel, Gabriela Anghelache, Gh. D. Bistriceanu, Tatiana Moşteanu, Florian Bercea, Maria
Bodnar, Florin Georgescu – Finanţe publice, Ediţia a III-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001,
pag.66.
Pagina 12 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 13 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
20
Iulian Văcărel, Gabriela Anghelache, Gh. D. Bistriceanu, Tatiana Moşteanu, Florian Bercea, Maria
Bodnar, Florin Georgescu – Finanţe publice, Ediţia a III-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001,
pag.72.
Pagina 14 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
21
Constituţia României.
Pagina 15 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
CAPITOLUL 3
MECANISMUL FINANCIAR
Pagina 16 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
constituie; - după destinaţie; - după forma de proprietate; - după titlul cu care se fac prelevări
la fonduri şi plăţi de la acestea.
După nivelul la care sunt constituite, există fonduri: la nivel macroeconomic sau
central (fondul bugetului de stat, fondul asigurărilor sociale, fondurile asigurărilor de bunuri,
persoane şi răspundere civilă, fondurile de creditare); la nivel mediu (fondurile bugetare ale
judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor); - la nivel microeconomic (fond de rezervă
etc.).
După destinaţie: - de înlocuire; - de dezvoltare; - de consum; - de rezervă; - de
asigurare; - de intervenţie.
După forma de proprietate: - ale proprietăţii private; - ale proprietăţii publice.
După titlu cu care se fac prelevări de fonduri şi plăţi de la acestea; - cu titlu definitiv; -
cu titlu rambursabil.
Pagina 17 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 18 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 19 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 20 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
CAPITOLUL 4
POLITICA FINANCIARĂ
Pagina 21 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 22 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 23 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
CAPITOLUL 5
Pagina 24 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 25 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
condiţiile unor nevoi de resurse financiare sporite pentru învăţământ, protecţie, sănătate, etc.;
- factori demografici a căror influenţă asupra resurselor financiare se manifestă prin creşterea
sau scăderea numărului populaţiei active, a numărului de contribuabili plătitori de impozite şi
taxe; - factori politici şi militari care pot influenţa creşterea producţiei şi a veniturilor,
sporirea contribuţiilor asupra asigurărilor sociale, creşterea fiscalităţii etc., ca urmare a
măsurilor de politică economică, socială şi financiară adoptate; - factori de natură financiară,
care reflectă de fapt, în mod sintetic, influenţele celorlalte categorii de factori, îndeosebi prin
dimensiunile cheltuielilor publice, a căror creştere atrage după sine necesitatea sporirii
resurselor financiare publice.38
Pagina 26 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
statelor de tip unitar sunt formate din: resurse publice ale bugetului central şi din resursele
publice ale bugetelor locale.43
În funcţie de natura bugetelor la care sunt mobilizate şi prin intermediul cărora sunt
gestionate, resursele financiare publice se grupează în: - resurse financiare ale bugetului de
stat; - resursele financiare ale asigurărilor sociale de stat; - resurse financiare cu destinaţii
speciale; - resursele financiare ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.44
În ţara noastră principalele categorii de resurse financiare publice sunt: - resursele
bugetului administraţiei centrale de stat; - resursele bugetului asigurărilor sociale de stat; -
resursele bugetelor locale; - resursele fondurilor speciale; - resursele bugetului trezoreriei
publice; - resursele instituţiilor publice autonome.
Resursele bugetului administraţiei de stat centrale sunt constituite din: A. Venituri
curente. 1. Venituri fiscale: a) impozite directe: - impozite pe profit; - impozit pe salarii; -
impozit pe venit; - alte impozite directe; b) impozite indirecte: - T.V.A; - accize şi impozite
pe circulaţie; - taxe vamale; - alte impozite directe. 2. Venituri nefiscale: - vărsăminte din
profitul net al regiilor autonome, de la instituţii publice; - diverse alte venituri. B. Venituri din
capital: - venituri din valorificarea unor bunuri ale statului.
Resursele bugetului asigurărilor sociale de stat constau din: A. Venituri fiscale –
contribuţii pentru asigurări sociale de stat; - alte venituri fiscale; B. venituri nefiscale: -
subvenţii.
Resursele bugetelor locale sunt formate din: - venituri curente proprii fiscale şi
nefiscale; - prelevări de la bugetul de stat; - subvenţii cu destinaţie specială de la bugetul
statului; - cote adiţionale la unele venituri ale bugetului de stat şi ale bugetelor locale.
Resursele fondurilor speciale sunt constituite din: -venituri fiscale; - venituri
nefiscale.
Resursele bugetului trezoreriei publice constau din: - fondurile sau depozitele
corespondenţilor; - emisiuni de bonuri de tezaur; - avansuri acordate de banca centrală.
Pagina 27 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
CAPITOLUL 6
IMPOZITELE
Pagina 28 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
financiare necesare statului pentru acoperirea cheltuielilor publice. În plan economic, rolul
impozitului se manifestă ca instrument de stimulare sau formare a unei activităţi. În plan
social, rolul impozitului se concretizează prin utilitatea lui de către stat ca instrument de
redistribuire a unei părţi importante din P.I.B.
Din definiţiile contemporane date impozitului45: 1. După Gaston Jèze – impozitul
este o prestaţie pecuniară, pretinsă pe cale de autoritate, cu titlu definitiv şi fără
contraprestaţie, în vederea acoperirii cheltuielilor publice.
Ioan Talpoş – impozitul reprezintă o formă de prelevare silită la dispoziţia statului,
fără contraprestaţie directă şi cu titlu nerambursabil a unei părţi din veniturile sau averea unei
persoane fizice şi/sau juridice, în vederea acoperirii unor necesităţi publice.
C. Tulai – impozitele reprezintă, ..., obligaţii pecuniare pretinse, în temeiul legii, de
către autoritatea publică, de la persoane fizice şi persoane juridice, în raport cu capacitatea
contributivă a acestora, preluate la bugetul statului în mod silit şi fără contraprestaţie imediată
şi folosite de către acesta ca resurse pentru acoperirea cheltuielilor publice şi ca instrument de
armonizare a interesului public cu interesele individuale ale oamenilor*.
În ceea ce priveşte teoriile în legătură cu impozitul din literatura de specialitate
reţinem: 1. Teoria impozitului schimb – se bazează pe presupunerea că impozitul este preţul
plătit de fiecare contribuabil pentru securitatea şi serviciile primite din partea statului.
Reprezentanţii ai acestei teorii: Th. Hobbes; Vauban, J. Locke; J.J. Rousseau, A. Smith,
Montesquieu.2. Teoria surplusului economic – conform acestei teorii trebuie taxat ceea ce
depăşeşte “ce este fizic şi moral necesar pentru a garanta utilizarea factorului de producţie
producător de venit pentru proprietarul acestuia”. Adept J.A. Hobson; 3. Teoria impozitului
solidaritate – această teorie conduce la necesitatea ca impozitarea să ţină seama de
capacitatea contributivă a contribuabililor şi să se recurgă la o progresivitate a impozitului
care să constituie un instrument de redistribuire şi egalizare a avuţiei în societate. În afară de
impozitul progresiv, teoria impozitului - solidaritate poate apela la impozitul negativ.
Impozitul negativ constă într-o alocaţie degresivă destinată să asigure beneficiarilor ei un
venit minim garantat.
*
C. Tulai, H. Tulai – Probleme actuale ale fiscalităţii în Finanţele şi controlul financiar în actualitate, Tg-
Mureş, 1998.
Pagina 29 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 30 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 31 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi
cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile
neimpozabile şi se adaugă cheltuielile nedeductibile.
Cota de impozit pe profit este de 25% cu următoarele excepţii. În cazul BNR cota de
impozit pe profit este de 80%; 5% pentru contribuabilii care deţin venituri din activităţile
desfăşurate pe bază de licenţă în zona liberă (până la data de 31.XII.2004); 6% pentru partea
din profitul impozabil care corespunde activităţii de export (această cotă va fi de 12,5
începând cu 1 ianuarie 2003 şi de 25% începând cu 1 iunie 2004).
Plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a
primei luni din trimestrul următor cu excepţia BNR şi a băncilor care efectuează plata lunar,
până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se calculează impozit.
Pagina 32 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
6.2.2.2. Accize49
Accizele reprezintă taxe speciale de consumaţie care se datorează bugetului de stat
pentru anumite produse din ţară şi din import. Produsele pentru care se datorează accize sunt;
alcoolul brut, alcoolul etilic rafinat, băuturile alcoolice şi orice alte produse destinate
industriei alimentare sau consumului, care conţin alcool etilic; produse din tutun; produse
petroliere; alte produse. La plata accizelor se are în vedere echivalentul/U.M., iar cota e
stabilită prin acte normative.
6.2.3. Taxe
6.2.3.1. Timbru judiciar50
Timbru judiciar se aplică acţiunilor, cererilor, actelor şi serviciilor de competenţa
tuturor instanţelor judecătoreşti, Ministerul Justiţiei, Parchetului de pe lângă Curtea Supremă
de Justiţie, precum şi actelor notariale ce se îndeplinesc de către notarii publici.
Au fost prezentate foarte succint o parte din impozite directe, indirecte şi taxe.
Motivaţia o constituie schimbările dese legislative din domeniul fiscal.
Cu toate acestea nu putem trece cu vederea ceea ce afirma David Ricardo în legătură
cu impozitele, respectiv „Impunerea tuturor mărfurilor, fie că ele sunt obiecte de primă
50
Legea nr.123/1997 (M.Of.nr.149/11 iulie 1992).
Pagina 33 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
necesitate, fie obiecte de lux, atâta timp cât valoarea monedei rămâne neschimbată, va ridica
preţurile acelor mărfuri cu o sumă cel puţin egală cu impozitul.”51
51
David Ricardo - Principiile de economie politică şi de impunere, Ed. Antet XX Pres, pag.165.
Pagina 34 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Principii ale politicii financiare sunt acele condiţii sau cerinţe de natură financiară pe
care trebuie să le îndeplinească un nou impozit şi anume să aibă un randament fiscal ridicat,
stabilitate şi elasticitate. Un nou impozit introdus în practica fiscală va avea un randament
fiscal ridicat dacă pot fi îndeplinite condiţiile: - universalitatea impunerii; - stabilitatea
impozitului şi elasticitatea. Universalitatea presupune ca noul impozit introdus în practica
fiscală să aibă un caracter universal. Stabilitatea presupune menţinerea constană a
randamentului fiscal, adică să nu crească odată cu sporirea volumului producţiei în perioadele
de avânt economic şi să scadă în perioadele de criză. Elasticitatea presupune adaptarea
permanentă la necesităţile de venituri ale statului.
Principii ale politicii economice, adică prin nivelul şi structura impozitelor se poate
influenţa direct sau indirect volumul producţiei unor bunuri economice, echilibrul economic
poate fi afectat sau se pot corecta unele dezechilibre.
Principii socio-politice urmăresc realizarea unor obiective sociale, demografice şi
politice.
6.4. Elementele impunerii
În vederea realizării de către stat, prin intermediul impozitelor, a unor obiective
financiare economice şi sociale, este necesar ca la caracterizarea şi individualizarea fiecărui
impozit în parte să fie cunoscute şi respectate atât de organele de specialitate ale statului, cît
şi de contribuabili plătitori, a reglementărilor fiscale privind: a) persoanele obligate să
plătească impozitul; b) materia impozabilă; c) mărimea relativă a impozitului; d) termenele
de plată a impozitelor; e) sancţiunile aplicabile persoanelor fizice şi/sau juridice care nu-şi
onorează obligaţiile fiscale la termenele stabilite sau care sustrag materia impozabilă de la
impunere.
La constituirea şi individualizarea fiecărui impozit în parte trebuie să se ţină seama de
următoarele elemente tehnice ale impunerii, şi anume: a) subiectul impozitului; b)
suportatorul impozitului (destinatarul); e) obiectul impunerii; d) sursa impozitului; e) unitatea
de impunere; f) cota impozitului; g) asieta fiscală (modul de aşezare a impozitului); i)
termenul de plată a impozitului.
Subiectul impozitului este acea persoană fizică sau juridică ce are obligaţia legală să
plătească impozit.
Suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana care suportă în mod efectiv
impozitul.
În cazul impozitelor indirecte, suportatorul efectiv al impozitului este persoana care
cumpără produsele sau achită serviciile ce sunt supuse impozitării, iar subiectul sau plătitorul
Pagina 35 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
impozitului este persoana care are obligaţia de a plăti impozitul. În cazul impozitelor directe,
suportatorul impozitului este una şi aceeaşi persoană cu suportatorul acestuia.
Obiectul impozitului constă în materia supusă impunerii ce poate fi veniturile, averea
iar în unele cazuri cheltuielile.
Sursa impozitului indică sau arată din ce se plăteşte impozitul: din venit sau din avere.
La impozitul pe venituri, sursa impozitului coincide întotdeauna cu obiectul impunerii. În
cazul impozitelor pe avere, sursa impozitului nu coincide, de regulă, cu obiectul impunerii.
Explicaţia rezidă în faptul că, în aceste cazuri, impozitul se plăteşte din venituri realizate, ca
urmare a utilizării averii respective (chirii, dividende etc.).
Unitatea de impunere este reprezentată de unitatea de măsură în care este exprimată
dimensiunea obiectului impozabil (exemplu: mp, kg, litrii, etc.).
Cota impozitului este mărimea impozitului stabilit pentru fiecare unitate de impunere
(exemplu: proporţional, progresiv, regresiv).
Asieta fiscală (modul de aşezare a impozitului) constă în ansamblul măsurilor luate de
organele fiscale pentru identificarea fiecărui subiect impozabil în parte stabilirea
dimensiunilor materiei impozabile şi a mărimii impozitelor datorate statului.
Termenul de plată reprezintă data până la care impozitul datorat statului trebuie plătit.
Pagina 36 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 37 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 38 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
constante sau chiar cu venituri mai mari decât cele iniţiale. În anul 1980, el a transpus grafic
(“curba Laffer”) o idee exprimată prin 1776 de către Adam Smith, conform căreia rate ale
fiscalităţii prea ridicate distrug baza asupra căreia acţionează fiscalitatea.
Curba Laffer este un grafic care înfăţişează relaţia dintre ratele impozitelor şi
veniturile totale din impozite. Laffer estimează că există un prag al presiunii fiscale maxime
de la care încolo orice creştere generează o diminuare a randamentului fiscal.
53
Xavier Greffe, op.cit., pag.163-164
Pagina 39 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
55
N. Hoanţă – Economie şi Finanţe Publice, Editura Polirom, 2000, pag.165.
Pagina 40 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Presiunea fiscală este în general dată de rata fiscalităţii, care se calculează ca raport
între încasările fiscale (de la nivelul central şi cel al colectivităţilor locale), inclusiv
contribuţia la asigurările sociale de stat, într-o anumită perioadă, de regulă un an, şi valoarea
produsului intern brut (PIB), realizat în aceeaşi perioadă, de o economie naţională. O astfel de
presiune fiscală la nivel naţional mai poartă numele de presiune fiscală globală şi se
calculează astfel:
Pagina 41 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
toleranţei la impozite. Cel mai adesea, acesta din urmă ia forma presiunii fiscale individuale,
care este raportul dintre totalul prelevărilor fiscale suportate de către contribuabil şi totalul
veniturilor obţinute de acesta înainte de impozitare.
Presiunea fiscală individuală exprimă sacrificiul pe care contribuabilul este nevoit să
îl consimtă privitor la avuţia obţinută de el în cursul unei perioade date. Ca urmare, expresia
presiunii fiscale individuale dă posibilitatea să se ţină seama de elementele subiective ale
vieţii sociale*.
Prin simpla sa existenţă, impozitul este în măsură să modifice comportamentul
economic şi social al contribuabilului prin influenţa exercitată asupra consumului şi gradul de
economisire al acestuia. Din acest punct de vedere trebuie luată în considerare şi noţiunea de
presiune marginală, şi ea este legată de existenţa progresivităţii impozitului.
Această formă de presiune trebuie să fie tratată separat de presiunea fiscală globală,
deoarece între ele există deosebiri esenţiale. Astfel, în timp ce presiunea globală poate fi
ridicată, rata marginală poate fi scăzută şi invers. De asemenea, poate fi nesemnificativă
referirea la o rată medie de impozitare fără a se ţine seama de presiunea marginală, care este,
psihologic, cea mai resimţită de către contribuabili.
Presiunea fiscală apare totuşi şi este foarte dificil de a fi fixată între anumite limite cu
precizie, atât timp cât ea rămâne tributară unor elemente aleatorii care ţin de diversitatea
prelevărilor, caracterul adesea ocult al incorporării lor în preţuri, volumul de servicii pe care
contribuabilul îl primeşte din partea colectivităţii şi care este foarte dificil de evaluat, de
elementele subiective cât şi de intenţiile tehnice de încasare, care anihilează sensibilitatea
fiscală a subiectului impozabil56.
Presiunea fiscală individuală nu trebuie analizată numai într-un mod rigid matematic,
ca raport între veniturile prelevate de la contribuabili şi veniturile primare obţinute de aceştia.
Presiunea fiscală individuală, mărimea acesteia, este relevantă mai ales dacă este
analizată în strânsă corelaţie cu puterea de cumpărare a veniturilor monetare nete (rămase
după impozitare), adică gradul în care veniturile individuale după impozitare satisfac nevoile
de subzistenţă, de petrecere a timpului liber şi de economisire/investire.
De exemplu, o presiune fiscală de 40% trebuie judecată într-un fel în cazul unei
economii în care cele 60 de procente de venit rămase contribuabilului nu-i asigură acestuia
decât mijloacele indispensabile subzistenţei, şi în alt fel în cazul unei economii în care cele 60
de procente de venit acoperă toate nevoile de trai ale contribuabilului şi permit, în plus,
economisirea/investirea unei părţi din veniturl net57.
Pagina 42 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Nivelul presiunii fiscale la care este supusă o firmă (PFF) se calculează cu formula:
Pagina 43 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
finanţare a unor cheltuieli publice cu tendinţă crescătoare este nerelevant în privinţa presiunii
fiscale care, pe termen lung, are aceeaşi tendinţă ca şi cheltuielile publice.
Pagina 44 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
CAPITOLUL 7
Pagina 45 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
∑C pj = C pt
conform relaţiei j=1 . Cheltuielile publice totale consolidate se stabilesc, prin
deducerea, din această sumă a transferurilor între componentele sistemului de bugete,
C Cpt =C pt − Tig C cp ; C ip ; C lp ; C pt =
conform relaţiei , unde: Cpj = cheltuieli publice:
C cpt
cheltuieli publice totale neconsolidate; = cheltuieli publice totale consolidate; Tij =
transferuri între administraţiile publice centrale şi locale; j = numărul treptelor de bugete sau
fonduri speciale.
Pagina 46 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
60
Iulian Văcărel, Gabriela Anghelache, Gh.D. Bistriceanu, Tatiana Moşneanu, Florian Bercea, Maria
Bodnar, Florin Georgescu – Finanţe publice, Ediţia a III-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001,
150-153.
Pagina 47 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
consum definitiv de produs intern brut şi trebuie să se reînnoiască anual. Cheltuieli de capital
se concretizează în achiziţionarea de bunuri de folosinţă îndelungată destinate sferei
producţiei materiale sau nemateriale. Cheltuielile administrative cuprind în general
remunerarea serviciilor, a prestaţiilor necesare funcţionării instituţiilor publice. Cheltuielile
de transfer reprezintă trecerea unor sume de bani de la buget la dispoziţia unor persoane
juridice, unor persoane fizice sau a unor bugete ale administraţiilor locale (vezi Anexa 3).
Clasificaţia funcţională – foloseşte drept criteriu domeniile, ramurile, sectoarele de
activitate spre care sunt dirijate resursele financiare publice sau alte destinaţii ale cheltuielilor
legate de efectuarea unor transferuri între diferite niveluri ale administraţiei publice, plata
dobânzilor la datoria publică sau constituirea de rezerve la dispoziţia autorităţii executive. Ele
reflectă obiectivele politicii financiare ale statului (vezi Anexele 1-2).
Clasificaţia financiară – în funcţie de momentul în care se efectuează şi de modul în
care afectează resursele financiare publice, cheltuielile publice se grupează în: cheltuieli
definitive; cheltuieli temporare şi/sau operaţiuni de trezorerie şi cheltuieli virtuale sau
posibile. Cheltuielile definitive sunt cuprinse ca posturi distincte în bugetele publice.
Cheltuielile temporare nu figurează în bugetele publice ci se gestionează separat prin
trezoreria publică. Cheltuielile virtuale reprezintă cheltuielile pe care statul se angajează să le
efectueze în anumite condiţii (exemplu –garanţiile acordate de stat pentru împrumuturi).
Clasificative după rolul cheltuielilor publice în procesul reproducţiei – cheltuielile se
împart în reale (negative) şi economice (pozitive). Cele reale se referă la menţinerea aportului
de stat în cele pozitive la înfiinţarea unor unităţi economice, având efect crearea de valoare
adăugată.
Clasificaţia folosită de instituţiile O.N.U. – au la bază două criterii principale:
clasificaţia funcţională şi clasificaţia economică.
După forma de manifestare, cheltuielile publice pot fi: cu sau fără contraprestaţie;
definitive sau provizorii, speciale sau globale.
Înscrierea cheltuielilor publice în buget se efectuează conform principiului
“cheltuielile sunt plafon maxim” deoarece nivelul cheltuielilor aprobate de Parlament, ca
limită maximă, poartă denumirea de credite bugetare.
Suma totală a cheltuielilor efectuate este formată din repartizarea resurselor financiare
interne la care se adaugă intrările de credite externe (Cpt = Cp int + CR ex). Deficitul total se
determină astfel:
Dt = Da + C R ex
, unde Da este deficitul anului.
Pagina 48 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
C pi
gs
C pi = ⋅100
C pt
, unde:
gs
C pi
- ponderea categoriei de cheltuieli publice i, în totalul cheltuielilor publice
Cpi – cheltuieli publice ale grupării i
Cpt – cheltuieli publice totale.
i = 1,…..,n – grupări de cheltuieli.
gs
C pi
Cu ajutorul ponderilor se poate stabili în ce proporţie au fost orientate
resursele financiare ale statului spre anumite obiective: sociale, administrative, militare,
economice etc.
Determinarea structurii cheltuielilor publice serveşte la urmărirea în dinamică a
modificărilor opţiunilor bugetare sau extrabugetare ale statelor.
C np
financiare a fiecărui stat, în diferite perioade, îl notăm cu . Deoarece preţurile curente
61
Iulian Văcărel, Gabriela Anghelache, Gh.D. Bistriceanu, Tatiana Moşneanu, Florian Bercea, Maria
Bodnar, Florin Georgescu – Finanţe publice, Ediţia a III-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001,
pag.161.
Pagina 49 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
sunt influenţate de inflaţie, pentru expresia efortului financiar real, cheltuielile publice se
recalculează în preţuri constante, care exprimă volumul cheltuielilor publice în expresia reală,
C rp
notat . Transformarea valorilor din preţuri curente în preţuri constante se efectuează cu
ajutorul indicelui PIB deflator, care măsoară modificarea nivelului general al preţurilor în
anul considerat 0 sau 1, faţă de anul de bază, pentru preţurile constante, notat Cst.
Indicele PIB deflator este calculat conform relaţiei:62
IPo/Cst = PIBo/PIBCst · 100
IP1/Cst = PIB1/PIBCst · 100
unde:
IPo/Cst – indicele preţurilor anului 0 faţă de anul Cst
IP1/Cst – indicele preţurilor anului 1 faţă de anul Cst.
unde:
C rp o
- cheltuielile publice reale anului 0;
C rp1
- cheltuielile publice reale anului 1.
Indicatorul cheltuieli publice în expresie nominală sau reală este util pentru a reflecta
volumul acestora în monedă naţională şi serveşte la efectuarea de analize pe plan intern,
naţional. El nu are putere de comparaţie internaţională.
Indicatorul care poate exprima o caracterizare a nivelului cheltuielilor publice
şi a dinamicii acestora în fiecare stat, într-o anumită perioadă, este ponderea cheltuielilor
publice în produsul intern brut. Calculul se efectuează pe baza relaţiei:
C np
brut; - cheltuieli publice în expresie nominală; PIBn – produsul intern brut în expresia
nominală (în preţuri curente).
Un alt indicator sugestiv îl constituie cheltuielile publice medii pe un locuitor, în
dolari SUA, şi se calculează pe baza relaţiei:
Cp / loc = C np
, în $/N = $/loc;
în care:
Pagina 50 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
C np C np
locuitori ai anului pentru care se efectuează calculul; în $ = : numărul de unităţi
monetare naţionale/$.
Pagina 51 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
C np1 C rp1
1/ 0 = ⋅100 1/ 0 = ⋅100
n r
IC Cp IC Cp
C npo C rpo
calculat astfel: → pentru cheltuieli nominale; →
pentru cheltuieli reale.
Creşterea nominală relativă se calculează astfel:
∆C np1 / 0
C nrcp = ⋅100
% C nr cp = I nc p1 / 0 −100 C np 0
sau .
Creşterea reală relativă se calculează astfel:
∆C rp1 / 0
%C r
rcp = ⋅ 100
% C rr cp = I cc p1 / 0 −100 C rp 0
sau .
Modificarea ponderii cheltuielilor publice în PIB – calculul se efectuează astfel:
∆ C p/ P I B = C1p / P I B* ⋅ 1 0 0− C p0 / P I B ⋅ 1 0 0
PIB - 1 0
unde :
∆C p / PIB
- modificarea ponderii cheltuielilor publice în PIB.
unde:
∆Cp / loc = modificarea nivelului mediu al cheltuielilor publice ce revin pe locuitor.
Pagina 52 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
∆gsC pi
- modificarea ponderii cheltuielilor publice ale grupării în totalul
cheltuielilor publice.
e cp >1.
Pagina 53 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 54 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 55 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
la problemele sociale în timpul perioadei de transformare. Astfel guvernul îşi exprimă scopul
programului său de îmbunătăţire a condiţiilor sociale pe baza percepţiei electoratului faţă de
nivelul tolerabil de impozitare, mai mare decât în perioada anterioară, capabil să finanţeze
niveluri înalte de cheltuieli publice determinate de scopul de consum al guvernului şi datoriile
existente.
Teoria poate fi aplicată fenomenului creşterii cheltuielilor publice şi presiunii fiscale
înregistrate în perioadele de criză economică, contribuind la explicarea presiunii fiscale în
asemenea perioade.
Pagina 56 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
CAPITOLUL 8
Pagina 57 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 58 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 59 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
care au realizat stagiul complet de cotizare şi care şi-au desfăşurat activitatea, total sau
parţial, în condiţii deosebite de muncă au dreptul la pensie pentru limită de vârstă cu
reducerea vârstelor standard. Vârstele de pensionare reduse nu pot fi mai mici de 50 ani
pentru femei şi 55 ani pentru bărbaţi. Reducerea vârstelor standard de pensionare operează
numai în condiţiile realizării stagiului complet de cotizare.
Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite şi speciale se aprobă prin hotărâre
de guvern.
Locurile de muncă în condiţii deosebite se stabilesc prin contractul colectiv de muncă,
prin decizia organului de conducere constituit avizat de inspectoratul teritorial de muncă. Prin
lege s-a stabilit lista locurilor de muncă în condiţii speciale, respectiv: în unităţile miniere;
cercetarea, explorarea, exploatarea materiilor nucleare; aviaţia civilă; activităţi artistice
(civile); activitatea de pe platforme petroliere marine. Asiguraţii care şi-au desfăşurat
activitatea într-unul dintre aceste locuri de muncă şi care au realizat un stagiu complet de
cotizare de cel puţin 20 de ani în aceste condiţii, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă
începând cu vârsta de 45 de ani.
Totodată beneficiază de reducere la vârsta de pensionare persoanele cu handicap.
Pensia anticipată – asiguraţii care au depăşit stagiul complet de cotizare cu cel puţin
10 ani pot solicita pensia anticipată cu cel mult 5 ani înaintea vârstelor standard de
pensionare.
Pagina 60 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 61 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
CAPITOLUL 9
Pagina 62 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 63 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 64 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 65 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
CAPITOLUL 10
SISTEMUL BUGETAR
Pagina 66 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
cheltuieli se efectuează după expirarea anului bugetar. Această problemă este soluţionată
diferit de la o ţară la alta. Astfel, unele state practică aşa numitul sistem “de gestiune”, iar
altele sistemul “de exerciţiu”. Primul presupune că la finele anului bugetar, bugetul se închide
în mod automat, iar veniturile neîncasate şi cheltuielile angajate dar neefectuate urmează a se
reflecta în bugetul anului în care se vor realiza. Cel de-al doilea presupune existenţa unei
perioade de 3-6 luni din momentul expirării anului bugetar până la încheierea controlului de
exerciţiu bugetar, timp în care se continuă încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor.
Pagina 67 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
cea privată, iar pe de altă parte semnifică un proces de dezangajare a statului prin glisarea
unor cheltuieli publice din bugetul general spre bugetele anexe şi conturi speciale de
trezorerie. Bugetele anexe sunt bugetele distincte de bugetul general al statului, votate separat
de parlament şi supuse controlului puterii legislative (exemplu bugetele unor întreprinderi
proprietate de stat). Conturile speciale de trezorerie evidenţiază încasări ce nu reprezintă un
venit propriu-zis pentru bugetul de stat şi plăti care nu au un caracter definitiv. Bugetele
extraordinare sunt distincte de cele ordinare în care se înscriu cheltuielile considerate
excepţionale, ocazionate de situaţii deosebite, cum sunt: crizele economice, calamităţile etc.
Bugetele autonome sunt elaborate de întreprinderile publice cu personalitate juridică şi cu
largă autonomie funcţională.
Pagina 68 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 69 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Proiectul de buget este elaborat de Guvern, prin subsistemul instituţiilor publice aflate
în structura acesteia.
Pentru armonizarea alocării şi utilizarea eficientă a resurselor bugetare, deosebit de
important este elaborarea proiectului de buget în raport cu rezultatele obţinute în domeniile
economico-sociale finanţate de la buget. În acest scop e necesar structurarea cheltuielilor
fiecărei agenţii guvernamentale pe programe specifice atribuţiilor acesteia, precum şi
formularea de criterii concrete de performanţă, adoptate la particularităţile fiecărui sector de
activitate, pentru evaluarea eficienţei, eficacităţii şi economicităţii programelor cu finanţare
bugetară şi pe ansamblul bugetului. Semnificaţia noţiunilor de eficienţă, eficacitatea şi
economicitatea este următoarea:
R
Ef =
- Eficienţa (Ef), M;
unde
R = rezultate (efecte) obţinute;
M = mijloace (eforturi) consumate.
Rr
ET =
Rp
- Eficacitate (ET), ;
unde
Rr = rezultatul efectiv realizat
Rp = rezultatul prevăzut.
Mr
ET =
Mp
;
unde
Mr = mijloace efectiv utilizate (consumate) şi
Mp = mijloace programate a fi consumate.
Pagina 70 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 71 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 72 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
CAPITOLUL 11
FINANŢĂRI INTERNAŢIONALE
Pagina 73 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 74 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 75 din 76
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 76 din 76