NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI CLIMATIZARE

Indicativ: I 5-98 Înlocuieşte: I 5-79 Cuprins 1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prevederile prezentului normativ se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare din construcţiile civile şi de producţie. 1.2. Prevederile normativului se aplică: • • la instalaţiile noi; la instalaţiile care se modernizează, se reabilitează sau se transformă, precum şi la efectuarea reparaţiilor capitale.

1.3. Prin proiectarea şi execuţia instalaţiilor de ventilare şi climatizare se va asigura realizarea următoarelor cerinţe de calitate: • • • • • • rezistenţă şi stabilitate; siguranţă în exploatare; siguranţă la foc; iginenă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului; izolaţia termică, hidrofugă şi economia de energie; protecţia împotriva zgomotului.

1.4. Prevederile normativului au, în general, caracter de recomandare. Fac excepţie, fiind obligatorii, cerinţele de calitate indicate la art. 1.3. 1.5. La proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare se vor respecta şi prevederile cuprinse în reglementările din anexa 1 a normativului. 1.6. Nu fac obiectul prezentului normativ instalaţiile speciale de ventilare şi climatizare, cum sunt instalaţiile de dezodorizare, de sterilizare a aerului, de transport pneumatic, ventilarea construcţiilor agrozootehnice, camerele curate, ventilarea în mine precum şi instalaţiile pentru evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi în caz de incendiu (desfumare). [top]

2. CALITATEA AERULUI DIN ÎNCĂPERILE VENTILATE SAU CLIMATIZATE ŞI CONFORTUL TERMIC
2.1. Instalaţiile de ventilare şi climatizare vor menţine în zona de activitate a încăperilor o calitate a aerului, care să se încadreze în valorile indicate în tema de proiectare pentru clădirile civile şi de "Normele generale de protecţie a munci (NGPM) pentru clădirile de producţie.

1

Concentraţiile de substanţe inflamabile şi explozive în aerul încăperilor nu vor depăşi valorile din NGPM. 2.2. Instalaţiile de ventilare din clădirile civile şi de producţie vor asigura în zona de activitate umană următorii parametrii de stare a aerului: • • temperatura aerului, în perioada de iarnă conform STAS 1907/2, iar pentru perioada de vară, în funcţie de natura activităţilor depuse, conform NGPM sau a celor prevăzute în anexa 3A; viteza aerului, conform NGPM sau a celor prevăzute în anexa 3A.

2.3. Instalaţiile de climatizare vor asigura temperatura, viteza şi umiditatea relativă a aerului, după cum urmează: • • în clădirile civile, în zona de activitate, conform temei de proiectare; în clădirile de producţie, unde climatizarea este cerută de natura procesului de producţie, în limitele necesare desfăşurării acestuia.

2.4. Aerul înante de a fi introdus în încăperile ventilate sau climatizate va fi, după caz: • • filtrat şi încălzit în cazul ventilării mecanice; filtrat, încălzit sau răcit şi umidificat, răcit şi uscat/umidificat în cazul climatizării.

2.5. Recircularea aerului se admite numai cu respectarea prevederilor NGPM şi a normelor igienice privind calitatea aerului din încăpere. Nu se admite recircularea aerului în următoarele cazuri: • • • • dacă aerul din încăpere conţine substanţe toxice, iritante, cu miros neplăcut sau cu microorganisme patogene; dacă concentraţia de substanţe nocive în aerul recirculat introdus în încăpere depăşeşte 30% din concentraţiile normate; dacă în încăperile ventilate este posibilă o degajare bruscă de substanţe nocive; pentru încăperi cu procese tehnologice de categoria A,B şi C de pericol de incendiu.

2.6. În cazul recirculării aerului, debitul minim de aer proaspăt exterior va fi de cel puţin 10% din debitul total al instalaţiei. [top]

3. ALEGEREA SISTEMELOR DE VENTILARE ŞI CLIMATIZARE
3.1. Sistemul de ventilare sau climatizare se va alege pe baza modului de ocupare a încăperilor ventilate sau climatizare sau a analizei procesului de producţie, astfel ca soluţiile adoptate să fie economice, eficiente corelate şi coordonate cu soluţiile constructive de realizare a clădirilor. 3.2. Ventilarea naturală neorganizată realizată prin infiltraţii de aer exterior şi deschiderea ferestrelor este admisă la clădirile de locuit, clădirile civile fără aglomerări de persoane, precum şi pentru clădirile de producţie fără degajări de noxe şi aglomerări de persoane, cu condiţia asigurării unui schimb orar minim de 0,5.

2

3.3. Prin ventilarea naturală organizată se poate asigura: • • evacuarea căldurii degajate de sursele interioare sau pătrunsă datorită radiaţiei solare; evacuarea gazelor şi vaporilor, când aceste degajări sunt însoţite de degajări de căldură la nivelul zonei de activitate, care asigură prin tiraj natural debitele de aer necesare pentru realizarea pe întreaga perioadă a anului a concentraţiei normate în zona de activitate considerată. evacuarea gazelor sau vaporilor din încăperile cu suprapresiune creată de instalaţii de introducere mecanică a aerului proaspăt; evacuarea prin ventilare locală a gazelor produse de procese tehnologice sau combustie; introducerea aerului proaspăt de compensare în încăperi cu instalaţii de evacuare pe cale mecanică; ventilarea dependinţelor din clădirile de locuit şi cele asimilate acestora, conform STAS 6724/1.

• • • •

3.4. Ventilarea mecanică generală se prevede pentru a asigura: a) un debit de aer constant în timp (sau pe anumite perioade) în încăperile sau spaţiile ventilate, ceea ce permite o diluare permanentă a noxelor; b) filtrarea şi încălzirea/răcirea aerului introdus; c) posibilitatea menţinerii supra/subpresiunii în incintele ventilate; d) controlul mişcării aerului în interiorul încăperilor; e) recircularea parţială sau totală a aerului evacuat. 3.5. Prin ventilarea mecanică generală se poate asigura: • • • • • încălzirea cu aer cald a incintelor; introducerea aerului pentru a asigura în zona de activitate condiţiile de calitate a aerului cerute de NGPM şi prevederile temei de proiectare; introducerea aerului de compensare; evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi în caz de incendiu; presurizarea căilor de evacuare pentru împiedicarea pătrunderii fumului în caz de incendiu.

3.6. Ventilarea mecanică locală poate asigura: • • [top] evacuarea prafului, gazelor sau vaporilor de la utilajele de producţie; crearea unor zone de protecţie prin perdele sau duşuri de aer.

4. RECOMANDĂRI PRIVIND AMPLASAREA ŞI CONSTRUCŢIA ÎNCĂPERILOR SAU A CLĂDIRILOR VENTILATE SAU CLIMATIZATE
Generalităţi

3

Se recomandă orientarea încăperilor ventilate natural organizat cu latura mare perpendicular pe direcţia vântului dominant din perioada de vară.4. ventilate mecanic sau climatizate 4. Limitele admisibile şi parametrii de izolare acustică" şi cu "Normativul privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice ale clădirilor" C125. Se recomandă ca admisia aerului exterior să se asigure prin amplasarea prizelor de aer proaspăt pe laturile lungi ale încăperilor ventilate natural organizat.6. Pentru reducerea aporturilor de căldură din interior. prevederea unor elemente de umbrire a unor vitraje reflectorizante. a "Instrucţiunilor tehnice pentru proiectarea şi executarea sălilor de audiţie publică din punct de vedere acustic" – P123. 4. 4. şi tehnico-administrative" – P122. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale.11. a "instrucţiunile tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi antivibratilă la clădiri industriale" – P121. Încăperi sau clădiri încălzite cu aer cald. asigurându-se izolarea împotriva zgomotului conform STAS 6156 "Acustica în construcţii.8. Luminatoarele sau deflectoarele pentru evacuarea aerului din încăpere se vor ampalsa cât mai aproape de sursele de căldură. se va încadra în prevederile "Instrucţiunilor tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare fonică la clădirile civile.10. La amplasarea construcţiilor trebuie să stea în atenţia arhitecţilor şi constructorilor şi necesităţile impuse de realizarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare. 4.7.9. socialculturale. 4. Încăperi sau clădiri ventilate natural organizat 4. la clădirile climatizate se recomandă soluţii arhitecturale cu un grad redus de vitrare. porţi sau goluri tehnologice. pereţii exteriori ai încăperilor climatizate orientaţi spre nord etc. 4. 4. Dimensiunile încăperilor ventilate sau climatizate stabilite tehnologic sau arhitectural se vor verifica şi din punct de vedere al posibilităţilor de ventilare sau climatizare.3. Prin proiectare se vor aplica soluţii care reduc schimbul de căldură cu exteriorul.12.5.1. Încăperile ventilate natural se vor prevedea cu deschideri pentru intrarea aerului exterior şi cu deschideri pentru evacuarea aerului viciat. soluţiile constructive aplicate putând conduce la economie de investiţie şi energie. Nivelul de zgomot admis în încăperile ventilate – climatizate. 4 .4. Accesul aerului exterior în încăperea ventilată natural organizat se va asigura prin prize de aer proaspăt amplasate astfel încât să nu fie obstrucţionate de clădirile anexe sau construcţiile învecinate. 4. camere tampon sau perdele de aer la uşi. Pentru a preveni infiltraţiile de aer exterior în încăperile ventilate sau climatizate se recomandă a se prevedea perdele de protecţie.2. camere tampon faţă de exterior. 4. În încăperile cu sarcini diferenţiate în plan se va asigura pătrunderea aerului proaspăt exterior în zonele mai reci şi circulaţia acestuia în interiorul încăperii din zonele reci spre zonele calde. precum şi infiltraţiile de aer exterior. 4.

14.gruparea utilajelor cu degajări de noxe din halele necompartimentate astfel încât să se formeze zone curate în zone impurificate distincte şi despărţite prin culoare de trecere. Comanda motoarelor electrice care acţionează ventilatoarele se va face fie din apropierea acestora.13. În încăperile cu instalaţii de ventilare locală (hote. 5.2. fie de la distanţă dacă se asigură semnalizarea funcţionării ventilatoarelor. 6. Se va evita comunicarea directă între încăperile cu degajări de noxe şi încăperile fără degajări de noxe.dispunerea proceselor de producţie cu degajări de noxe în încăperi separate. dacă există posibilitatea verificării funcţionării normale a agregatelor.5. Utilajele de producţie care degajă noxe se recomandă a fi carcasate pentru evacuarea noxelor prin dispozitive de aspiraţie locală. INSTALAŢII ELECTRICE ŞI AUTOMATIZARE AFERENTE INSTALAŢIILOR DE VENTILARE SAU CLIMATIZARE 6. 5. 4.4. Locurile de muncă în care nu există degajări de noxe se recomandă a fi protejate prin: . 5.3. Se recomandă ca utilajele prevăzute cu dispozitive de aspiraţie locală să se amplaseze în zonele de circulaţie redusă a curenţilor de aer.6. 5. dispozitive de aspiraţie laterală etc. Pentru accesul în încăperile cu degajări de substanţe toxice. Instalaţiile de ventilare sau climatizare din încăperi de categoria A şi B pericol de incendiu se vor dota cu sisteme pentru semnalizarea opririi accidentale a ventilatoarelor. inflamabile sau explozibile se vor prevedea camere tampon conform reglementărilor de specialitate. dacă pot apare curenţi de aer care să perturbe evacuarea aerului prin aceste instalaţii.) se vor prevede pereţi despărţitori sau ecrane de protecţie. 5. [top] 5. 5 .2. Utilajele de producţie care expun zona de lucru la radiaţii termice cu intensitate mai mare de 700 W/m2 se recomandă a fi separate de restul compartimentului cu panouri protecţie etc. INSTALAŢII DE VENTILARE ŞI CLIMATIZARE DIN CLĂDIRILE DE PRODUCŢIE 5.4. Utilajele cu degajări de căldură amplasate în încăperi de producţie se recomandă a fi izolate termic.1.1. nişe. . [top] 6.

cabinele şi dulapurile vizitabile utilizate ca mijloace de ventilare locală. . spaţiile şi compartimentele pentru centralele de ventilare sau climatizare. vor fi corespunzătoare categoriei pericol de incendiu în care este încadrată clădirea ventilată sau climatizată. Comanda motoarelor electrice care acţionează echipamentul de ventilare sau climatizare se va face cu sisteme de interblocaj electric. . Se va asigura funcţionarea pe timpul incendiilor a instalaţiilor pentru împiedicarea pătrunderii sau pentru evacuarea fumului prin măsurile indicate în "Normativul pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumatori cu tensiune până la 1000V – I7. Instalaţiile de ventilare sau climatizare pentru încăperile de categoria A. din locuri accesibile. cu măsurile de securitate impuse de natura substanţelor degajate şi a condiţiilor de lucru.pornirea ventilatoarelor înaintea utilajelor racordate la instalaţiile de desprăfuire şi oprirea acestor utilaje înaintea ventilatoarelor. Nişele. vor fi prevăzute cu iliminat local.pornirea ventilatoarelor înaintea bateriilor pentru încălzirea aerului cu rezistenţe electrice şi decuplarea rezistenţelor electrice înaintea ventilatoarelor. explozii. . la care iluminarea generală a încăperii nu asigură condiţiile de lucru necesare.7. Încăperile. 6.4. vor fi prevăzute cu instalaţii de iluminat artificial. Instalaţiile şi echipamentul electric din centralele de ventilare sau climatizare.punerea în funcţiune a instalaţiilor de aspiraţie înaintea celor pentru introducerea aerului şi oprirea instalaţiilor de aspiraţie în urma celor pentru introducerea aerului. a ventilatoarelor în caz de incendiu. conform prevederilor din Normativul I. pentru a se asigura: . . Analog se va asigura constinuitatea în alimentarea cu energie electrică a instalaţiilor de ventilare – climatizare a căror oprire ar putea cauza incendii. 6. ventilatoare. intoxicaţii ale persoanelor din încăperi (clădiri) sau pagube procesului de producţie.7. în cazul încăperilor cu regim de suprapresiune. Elementele instalaţiilor de ventilare (canale. precum şi în cazul încăperilor cu regim de depresiune.6. [top] 7.5. cicloane etc.3. 6. 6. 6. VENTILAREA NATURALĂ ORGANIZATĂ Generalităţi 6 . 6.6.9. în cazul încăperilor cu pericol de incendiu şi explozie.) vor fi legate la pământ.8.punerea în funcţiune şi ieşirea din funcţiune a perdelelor de aer simultan cu acţionarea mecanică a deschiderii şi închiderii uşilor din halele industriale. B sau C pericol de incendiu vor fi prevăzute cu mijloace de oprire.punerea în funcţiune a instalaţiilor pentru introducerea aerului înaintea celor de aspiraţie şi oprirea lor după cele de aspiraţie.

4. cota inferioară minimă fiind de 0.ferestre cu ochiuri mobile.8. fără a ţine seama de presiunea vântului.3. Elementele instalaţiei de ventilare organizată vor fi prevăzute cu organe de închidere şi reglare accesibile şi cu manevrare uşoară. se vor amplasa deasupra parapetului. pentru perioada de iarnă. . Elementele sistemului de ventilare naturală organizată se vor dimensiona prin considerarea numai a presiunii termice. Dacă direcţia vântului dominant în perioada de vară este cunoscută (de exemplu în cazul căldurilor ampalsate în văi). Prin construcţie se va asigura deschiderea ferestrelor la un unghi de 45o-90o. Elementele componente ale instalaţiei de ventilare naturală organizată 7. jaluzele fixe înclinate spre exterior la 45o sau grătare dirijabile se vor amplasa în parapetul construcţiei. Prizele de aer exterior. Prize pentru introducerea aerului exterior vara pot fi: .surse de căldură. Prizele de aer exterior se vor amplasa pe exteriorul clădirii astfel încât să fie înlăturat pericolul introducerii în încăpere a unor substanţe nocive. b. 7 . La amplasarea prizelor de aer exterior se va urmări să nu existe în dreptul acestora: .prizele realizate din goluri în elementele de construcţie. 7. se vor realiza din ferestre cu ochiuri mobile ce se deschide la un unghi de 15o – 30o. de la nivelul pardoselii.6. Instalaţia de ventilare naturală organizată se va realiza din următoarele elemente: a. marginea inferioară a ferestrei amplasându-se la 3-6 m înălţime de pardoseală.9.2.7.10. prize pentru introducerea aerului exterior în perioada de iarnă. 7. 7. c. 7.1.uşile exterioare de acces. Prizele de aer exterior protejate cu plase de sârmă. 7. ele fiind prevăzute la faţa interioară cu o uşă ce se va închide etanş în perioada rece a anului. . se va urmări ca prizele de aer exterior să fie amplasate pe laturile expuse vântului. Ferestrele cu ochiuri mobile utilizate ca prize de aer exterior vara. inclusiv sub acţiunea vântului. inflamabile sau explozibile. toxice. Ele se vor concepe astfel ca să nu permită pătrundrea apelor meteorice în încăpere sau în grosimea peretului. 7.7. 7. fiind preferate cele cu posibilitatea de rotire în jurul unei axe orizontale.5.40 m faţă de trotuar. deflectoare sau iluminatoare cu ochiuri mobile pentru evacuarea aerului din încăpere. 7. prize pentru introducerea aerului exterior în perioada de vară.

cu luminatoare pentru introducerea aerului proaspăt. Atât defectoarele cât şi luminatoarele cu ferestre cu ochiuri mobile vor asigura: . Încăperile cu degajări mici de căldură (sub 25 W/m3) se vor echipa după caz cu deflectoare sau luminatoare cu ferestre cu ochiuri mobile.evacuarea aerului viciat din încăperea ventilată.2.înlăturarea posibilităţilor de pătrundere în zona de activitate a degajărilor de noxe sub acţiunea vântului. 7. prizele de aer exterior vor fi distribuite proporţional cu fluxurile termice emise de surse.12.14.11. Nu se recomandă ca acelaşi luminator să acopere atât zonele calde cât şi cele reci. . precum şi împotriva blocării cu zăpadă. inclusiv sub acţiunea vântului. În încăperile în care zonele calde alternează cu cele reci. deasupra zonelor calde se vor dispune cu luminatoare pentru evacuarea aerului viciat iar deasupra zonelor reci. iar cele cu degajări mai mari de căldură se vor prevedea cu luminatoare cu ochiuri mobile. Se recomandă amplasarea prizelor în zonele verzi sau în vecinătatea acestora.1.. 8.13. 8 . Prizele de aer vor fi protejate împotriva radiaţiilor solare directe.obstacole tehnologice sau constructive. INTRODUCEREA AERULUI Prizele de aer 8. luminatoarele cu ferestre cu ochiuri mobile se prevăd numai deasupra surselor de căldură. Prizele de aer proaspăt se vor amplasa în zonele cu impurificarea minimă a aerului exterior. . 7. a pătrunderii precipitaţiilor atmosferice şi a corpurilor străine în instalaţie. Se va asigura o rezistenţă aeraulică minimă a acestor echipamente. [top] 8. În încăperile cu zone în care se produc sau se pot produce degajări de noxe se va asigura circulaţia din zonele curate spre zonele cu noxe.înlăturarea posibilităţilor de pătrundere a apelor meteorice în încăperea ventilată. 7. iar de aici spre exterior. Luminatoarele se vor închide la capete cu paravane pentru a preveni pătrunderea aerului exterior sub acţiunea vântului. Dacă luminatorul are peste 25 m lungime se vor prevedea paravane intermediare din 25 în 25 m. Încăperile mari cu o dispunere a utilajelor cu degajări de căldură ce creează zone calde alternativă cu zone reci. Dacă degajările de căldură sunt neuniform repartizate în spaţiul încăperii. VENTILAREA MECANICĂ GENERALĂ A ÎNCĂPERILOR A. 7.

5 m de al nivelul pardoselii (latura inferioară a gurii de introducere).3. În încăperile în care se desfăşoară procese de producţie cu degajări de căldură permanente care depăşesc cedările de căldură ale încăperii. funcţiunea de încălzire cu aer cald. 8. 8.8. fără depuneri de praf. În toate cazurile se va urmări realizarea încălzirii uniforme a încăperilor. Când instalaţia pentru introducerea aerului proaspăt are funcţiunea de a compensa aerul evacuat prin dispozitive de aspiraţie locală şi.9. 8. prin baterii suplimentare de încălzire montate în tubulatura de distribuţie sau alte mijloace. prin corpuri sau aparate de încălzire independente de instalaţia de ventilare. instalaţiile de ventilare combinate cu încălzirea prin aer cu jeturi limitate spaţial. În situaţiile în care amplasarea prizelor de aer pe pereţii clădirilor nu este posibilă. distribuţia aerului proaspăt se va face uniform în toate zonele încăperii. indiferent de modul de repartiţie al debitelor de aer evacuate din diferitele zone ale halei.5. 9 .3. amplasarea gurilor de introducere şi evacuare a aerului. schema de introducere a aerului în încăpere. Fac excepţie de la aceste recomandări.12. şi când temperatura aerului introdus. În încăperile cu degajări de căldură sau de vapori de apă. Când instalaţia pentru introducerea aerului proaspăt are funcţiunea de diluţie. 8.5/1. În situaţia prevăzută la art. În cazuri excepţionale. 8. corelaţi. se va urmări ca debitele de aer introduse în diferitele zone ale încăperii să corespundă necesarului de aer al zonelor respective. 8.4. Introducerea aerului în încăperile ventilate se va face astfel încât curenţii de aer ce se formează în zona ocupată. 8. Distribuţia aerului în încăperi 8. 8. se recomandă introducerea aerului la partea inferioară. temperatura aerului introdus în încăpere se recomandă a nu fi sub 15 ÷ 16oC. În încăperile în care se desfăşoară procese de producţie fără degajări de căldură sau umiditate.10. prin guri de introducere situate la o înălţime maximă de 1. 8.8.. asociată cu viteza curenţilor de aer. Ca regulă generală. în perioada rece a anului. la o distanţă de cel puţin 5 m de căi de comunicaţie şi cu respectarea condiţiilor de la art. la nevoie. N-E sau N-V. În cazul platformelor industriale prizele de aer pot fi amplasate în turnuri industriale.6. prizele de aer vor fi prevăzute în pereţii exteriori ai clădirilor de preferinţă în pereţii orientaţi către N.7. Prizele de aer vor fi situate cu latura inferioară la o înălţime de sol de cel puţin 2 m. înainte de introducerea sa în încăperi. cu obligativitatea de a se filtra aerul de praf. uniformitatea încălzirii încăperii se va realiza. simultan. nu poate crea condiţii de inconfort la nivelul gleznelor. temperatura aerului introdus şi condiţiile de curgere a aerului în amonte de gura de introducere se indică în "Instrucţiunile tehnice de proiectare pentru ventilarea sau încălzirea cu aer cald prin jeturi orizontale" I. să nu creeze condiţii de inconfort. cu temperatura încăperilor.11.8. prizele pot fi situate cu latura inferioară şi la 1 m de sol. În situaţia unor pardoseli curate. prizele pot fi amenajate la capetele unor turnuri de aer amplasate de preferinţă în zone verzi. 8. se va prefera amplasarea gurilor de refulare la înălţimea minimă de 150-200 mm de la nivelul pardoselii (latura inferioară a gurii de introducere). lăţimea maximă a spaţiului ce poate fi ventilat de un jet.

. explozive.repartizarea lor cât mai uniformă în zonele viciate.sursele tehnologice degajă substanţe volatile. corozive sau cu toxicitate sporită. .distanţarea faţă de locurile de muncă stabile. B. cât şi la partea inferioară a încăperii. Instalaţiile comune pentru introducerea aerului proaspăt în încăperi cu degajări de substanţe diferite sunt permise numai dacă nu se pot produce amestecuri inflamabile.montarea la distanţe minime posibile faţă de sursele de degajare.14. indiferent de densitatea substanţelor degajate în raport cu aerul. B sau C de pericol de incendiu sau reprezintă săli aglomerate. La amplasarea în plan a gurilor de aspiraţie aparţinând instalaţiilor de ventilare generală se va urmări: . .poziţionarea lor faţă de gurile de introducere a aerului proaspăt astfel încât să se asigure posibilitatea spălării zonei viciate cu aer curat. Gurile de aspiraţie din încăperile fără surse tehnologice de căldură se vor amplasa la partea inferioară a zonei de lucru (sau chiar la nivelul pardoselii) şi la distanţa minimă posibilă de sursele de degajare dacă: . când există pericol de acumulare a unor gaze sau vapori având densitatea mult mai mică decât a aerului şi degajate în volum mare. În zonele cu surse tehnologice de căldură.8. În cazurile în care se pot produce concomitent degajări de noxe cu densităţi mai mari şi mai mici decât a aerului se vor prevedea guri de aspiraţie atât la partea superioară. . 10 . Instalaţiile pentru introducerea aerului proaspăt vor servi de regulă încăperi cu caracteristici similare de puritate sau viciere. Gurile de aspiraţie se vor amplasa la partea superioară a încăperilor fără surse tehnologice de căldură.există posibilitatea unor degajări bruşte şi în cantitate mare a unor noxe cu densitate mai mare decât cea a aerului.13. 8. De asemenea nu se admit instalaţii comune pentru introducerea aerului proaspăt pentru încăperi cu destinaţii diferite dacă acestea se încadrează în categoria A.distanţarea faţă de utilaje care pot împiedica evacuarea aerului. ASPIRAŢIA AERULUI Captarea aerului viciat 8. . prin combinarea acestor substanţe.15. gurile de aspiraţie ale instalaţiilor de ventilare generală se vor amplasa în general la partea superioară a încăperilor.16. 8.

În cazurile în care nu este posibilă amplasarea gurilor de evacuare deasupra acoperişului.20. Refularea în atmosferă a aerului viciat care conţine substanţe toxice. adecvate cerinţelor arhitectonice.5 m.23. peste punctul cel mai înalt al construcţiei (coama acoperişului. Conductele de evacuare în suprapresiune ale instalaţiilor de aspiraţie se vor monta de regulă în spaţii în care vicierea produsă de eventuale scăpări prin neetanşeităţi. pericol de deteriorare a construcţiei. vor fi prevăzute cu dispozitive de protecţie pentru evitarea pătrunderii corpurilor străine.8. corozive sau inflamabile se va face prin dispozitive de evacuare care asigură o mişcare verticală. Aerul viciat cu praf. 8.). 8. 8. dacă este posibil. Conductele de evacuare care transportă aer încărcat cu vapori vor fi izolate termic pe porţiunile montate în exterior sau în spaţii închise neîncălzite. Stabilirea poziţiei gurilor de aspiraţie se va face cu respectarea cerinţelor funcţionale. Gurile. în sus (dispozitive de evacuare cu jet vertical). Amplasarea gurilor de evacuare pe acoperiş se va face cu respectarea următoarelor condiţii: . Instalaţiile comune de ventilare generală pentru aspiraţia aerului din încăperi în care se pot produce degajări de substanţe diferite din punct de vedere chimic sunt permise numai în condiţiile art. 11 . nu crează pericol pentru sănătatea oamenilor. vapori va fi epurat înainte de evacuarea sa în atmosferă. Gurile de evacuare a aerului viciat montate pe acoperiş se amplasează la o înălţime minimă de 0. gaze. În cazul evacuării unor substanţe nocive se va înălţa conducta de evacuare peste umbra aerodinamică creată de construcţiile învecinate.25.să fie situate. cu respectarea următoarelor condiţii: .amplasarea în plan orizontal şi vertical faţă de prizele de aer proaspăt şi faţă de direcţia şi sensul vântului dominant să nu permită introducera în clădirea ventilată sau în clădirile învecinate a noxelor evacuate. 8.13.22. coama luminatorului etc.26. 8. de incendiu sau explozie.17. Debitele de aer evacuate prin gurile de aspiraţie vor fi repartizate în încăperi în mod proporţional cu debitele de aer proaspăt introduse. 8.24. 8. 8. Evacuarea aerului viciat 8.19. în toate cazurile în care se depăşesc concentraţiile maxime admise. 8. . ţinând seama de încadrarea în arhitectura încăperilor. intruziunilor şi precipiraţiilor atmosferice. în zonele de presiune negativă create de vânt.18. se admite amplasarea acestor în elementele exterioare de construcţie.să se asigure posibilitatea de evacuare permanentă a aerului viciat printr-o protecţie adecvată împotriva acţiunii nefavorabile a vântului. Gurile de evacuare a aerului viciat vor fi protejate împotriva pătrunderii impurităţilor.21.

. cu 0. cu dimensiunea particulelor de peste 50 micromi (maşini de ascuţit. se recomandă în special pentru absorbţia substanţelor cu nocivitate ridicată. La sistemele de desprăfuire se vor folosi cu precădere. Dispozitivele de aspiraţie laterală se vor monta astfel: 12 . care să poată evacua substanţele nocive fără pericolul scăpării acestora în zona de lucru.) [top] 9.1. plasaţi la jumătatea distanţei dintre două racorduri de aspiraţie alăturate.hotele montate deasupra surselor cu degajări bruşte de gaze sau vapori vor avea volum de acumulare. 8.27. cu fanta de aspiraţie pe perimetru. VENTILAREA MECANICĂ LOCALĂ A. 9. .4 h (h fiind înălţimea de la sursă la deschiderea de aspiraţie a hotei).5. acoperiş etc.să nu pătrundă aerul evacuat în încăperi prin ferestrele situate pe aceeaşi faţadă. Aspiraţia locală a gazelor.3. se vor prevedea cu dispozitive de limitare a răspândirii prafului în locul dispozitivelor de ventilare locală.4.hotele cu lungimi mai mari de 300 m vor fi prevăzute cu mai multe racorduri de aspiraţie situate la distanţa maximă între axe de 1500 mm. asigurând totodată prevenirea accidentelor de muncă. vaporilor. pe toate laturile libere. 9.marginile hotei vor depăşi limitele sursei de degajare.2.).. 9. se poate folosi montarea la partea superioară a hotei a unei conducte orizontale cu guri de aspiraţie reglabile. polizoare etc. . Construcţia şi amplasarea dispozitivelor de aspiraţie locală va realiza evacuarea cât mai completă a noxelor fără a impiedica procesul de producţie. Utilajele care generează cantităţi reduse de praf. . pe baza analizei tehnico-economice. fumul şi prafului se va realiza prin carcasarea utilajelor puse în depresiune prin dispozitive de aspiraţie locală de tip parţial închis sau deschis. La evacuarea aerului viciat din încăperi cu un conţinut ridicat de umiditate se va evita amplasarea ventilatoarelor în exterior (pe terasă. agregate individuale de aspiraţie şi filtrare în locul celor centrale. La proiectarea hotelor se va ţine seama de următoarele cerinţe: . 9. amplasarea la distanţe de peste 25 m unul de altul şi care efectuează operaţii auxiliare procesului tehnologic. Hotele se vor monta numai deasupra surselor cu degajări de căldură şi de vapori sau gaze cu densitatea mai mică decât a aerului.hotele duble.6. VENTILAREA PRIN ASPIRAŢIE 9. 9.unghiul de deschidere al hotei va fi de maxim 60 grade. Hotele vor fi compartimentate prin pereţii verticali despărţitori.

VENTILAREA PRIN REFULARE Duşuri de aer 9. .) nişele vor fi prevăzute cu aspiraţie inferioară.7. prin uşi sau goluri tehnologice când nu este posibilă folosirea perdelelor de protecţie elastice sau construirea de camere tampon şi anume: 13 . când aceasta are o lăţime cuprinsă între 500 şi 1000 mm. Temperaturile şi vitezele curenţilor de aer create de duşurile de aer se vor stabili în conformitate cu NCPM. precum şi în toate cazurile de degajări de căldură în interiorul nişelor.11.10.12.8.13. dacă nu pot fi aplicate măsurile prevăzute la art. vapori sau praf. Se prevăd perdele de aer pentru a preveni pătrunderea aerului rece din exterior în încăperile încălzite. Duşurile de aer nu se vor utiliza ca mijloc de protecţie locală împotriva degajărilor de gaze.4. şi 5. 9. şi în cazurile în care nu se cunoaşte exact natura şi densitatea substanţelor degajate. Nişele vor fi prevăzute cu mijloace pentru asigurarea aspiraţiei uniforme pe întreaga deschidere de lucru.3. Nişele cu aspiraţie combinată (la partea inferioară şi superioară) se vor folosi în cazul unor degajări complexe (grele şi uşoare). Nişele cu aspiraţie pe laturile verticale se recomandă pentru cazurile în care generarea noxelor se face brusc. B. masă de lucru etc. indiferent de modul ei de amplasare. în funcţie de intesitatea radiaţiei termice.) când aceasta este amplasată cu una din laturile mari lângă un perete şi are o lungime de cel mult 800 mm sau când sursa este amplasată departe de pereţi şi are o lăţime de cel mult 500 mm. Când degajările din interiorul nişelor au densitate mai mare decât aerul (praf etc. Instalaţiile comune de aspiraţie locală de la sursele cu degajări de substanţe diferite din punct de vedere al compoziţiei chimice sunt permise numai în condiţiile art. 9. duşuri de aer individuale sau colective. de categoria muncii şi perioada de funcţionare din timpul anului.pe o latură a sursei (baie industrială.pe ambele laturi ale sursei. 5. 8. Când degajările din interiorul nişelor au densitate mai mică decât aerul. expuse la radiaţii calorice mai mari de 700 W/m2 se vor prevedea. Pentru ameliorarea condiţiilor de lucru în locurile de muncă fixe..9. Perdele de aer 9. 9. acestea vor fi prevăzute cu aspiraţie superioară. 9.

. [top] 10. Perdele de aer orizontale montate pe latura superioară a uşilor se vor prevedea la deschiderile de acces în clădirile comerciale. Perdelele de aer verticale. Ventilarea mixtă prin introducerea mecanică şi evacuarea naturală în suprapresiune se va realiza în încăperi care necesită o ventilare mecanică de diluţie şi care nu comunică prin uşi. se vor prefera celor unilaterale. VENTILAREA MIXTĂ 10.pentru uşi cu frecvenţa şi durata mai mare de deschidere (peste 5 minute într-o oră). Ventilarea mixtă prin evacuarea mecanică şi introducerea aerului exterior prin uşi.2.pentru încăperi cu degajări de vapori de apă la care este necesară deschiderea frecventă a uşilor. 9. când există locuri de muncă fixe afectate de deschiderea acestora şi când nu sunt posibile alte măsuri de protecţie (paravane etc. .1. 9. 9.18.pentru golurile în pereţi situate la nivelul zonei de lucru când nu este posibililă închiderea lor şi când dimensiunile golurilor.17. de utilitate publică etc.15. se poate realiza în încăperi cu degajări de noxe pentru a împiedica răspândirea acestora în încăperile adiacente şi la care pătrunderea aerului direct din 14 . Acest tip de perdele nu se va folosi când mijloacele de transport staţionează în deschidere.).. În halele de producţie. La clădirile civile şi publice. intrarea şi scoaterea din funcţiune a perdelelor de aer va fi corelată cu acţionarea mecanică a uşilor de acces în hală. ferestre sau alte goluri special amenajate. 9. fără praf. indiferent de frecvenţa şi de durata deschiderii uşilor sau porţilor şi indiferent de temperatura aerului exterior.13. Nu se va utiliza acest sistem când aerul exfiltrat din încăperea ventilată poate crea prejudicii mediului ambiant sau din calculul tehnico-economic reiese că folosirea căldurii recuperate din aerul recuperat printr-un sistem de ventilare mecanică este mai avantajos.14. respectiv distanţele lor faţă de locurile de muncă cele mai apropiate pot determina condiţii de inconfort termic.16. pot fi utilizate la uşi cu lăţimea până la 3 m. . să nu creeze condiţii de inconfort. asociată cu viteza curenţilor în deschidera uşii. indiferent de lăţimea uşilor şi se vor folosi în special când mijloacele de transport pot staţiona în uşă. dacă nu se prevede staţionarea temporară a mijloacelor de transport în uşă. din motive tehnologice. 9.3 grade C sau mărirea vitezei curenţilor de aer în zona de lucru. Perdele de aer verticale montate pe o singură latură a uşii de acces. aerul va fi încălzit până la o temperatură care. bilaterale. 9. . ferestre sau goluri tehnologice cu alte spaţii închise. Perdele de aer orizontale pe latura inferioară a uşii de acces se vor prevedea în halele cu pardoseli curate.când nu este admisă scăderea tempeaturii aerului cu mai mult de 2. 10.. când există posibilitatea aplicării unor măsuri de protecţie împotriva pătrunderii impurităţilor în conducta de distribuţie.

în toate încăperile din construcţiile civile. Încălzirea cu aer cald se poate folosi în paralel cu corpurile de încălzire statice când este necesară satisfacerea unor condiţii de confort termic în zonele perimetrale ale încăperii.exterior nu poate afecta defavorabil calitatea aerului interior şi dacă se asigură încălzirea aerului proaspăt exterior.debitul de aer necesar pentru uniformizarea temperaturii aerului din încăpere. sau nu asigură o repartiţie corespunzătoare a temperaturii aerului în zona de activitate se va realiza: . De asemenea. 11. . 11. ţinând seama de existenţa corpurilor de încălzire statice şi de căldura necesară încălzirii aerului proaspăt exterior introdus de instalaţie.necesarul de căldură al încăperii. 11. Totodată încălzirea cu aer cald se poate folosi când corpurile de încălzire statice nu pot asigura singure necesarul de căldură. . 15 .1.5. Debitul de aer al instalaţiei de ventilare şi încălzire cu aer cald se va stabili ţinând seama de: . Dacă debitul de aer necesar ventilării generale nu asigură acoperirea necesarului de căldură al încăperii. Încălzirea cu aer cald se realizează.6.4.2.mărirea debitului de aer proaspăt (când nu este admisă recircularea aerului). publice şi de producţie prevăzute cu sisteme de ventilare mecanică de introducere a aerului. . [top] 11.creşterea temperaturii aerului introdus în încăpere (aer proaspăt amestecat cu aer recirculat) fără depăşirea temperaturii aerului admis în zona de activitate. În cazul încăperilor care necesită temperaturi de introducere diferite. Necesarul de căldură la sistemul de încălzire cu aer cald se stabileşte pe baza bilanţului termic.debitul de aer necesar pentru ventilarea încăperii. . 11. de regulă. se vor prevedea baterii de încălzire suplimentare pentru încăperile care necesită temperaturi de introducere mai ridicate. condiţii funcţionale sau mod de folosire nu permite folosirea eficientă a altor sisteme de încălzire. astfel încât să nu se depăşească limitele de temperatură recomandate pentru aerul introdus în zona de activitate. ÎNCĂLZIREA CU AER CALD 11.3. Debitul de aer cald pentru încălzirea încăperii – când nu este necesară ventilarea – nu va fi sub limita necesară unei distribuţii satisfăcătoare aerului în încăpere.recircularea aerului. 11. încălzirea cu aer cald se prevede pentru încăperi ale căror dimensiuni.

Agregatele de aer cald şi aerotermele nu se amplasează în încăperi în care nivelul de zgomot produs prin funcţionarea acestora depăşeşte nivelul admis.temperatura maximă să corespundă prevederilor din NCPM. La amplasarea gurilor de introducere şi evacuarea a aerului se vor avea în vedere prevederile din "Instrucţiunile tehnice de proiectare pentru ventilarea sau încălzirea cu aer cald prin jeturi de aer orizontale" – I. trape) a căror acţionare se face prin topirea unui fuzibil. astfel: . 11. În cazurile în care instalaţia de aer cald este combinată cu ventilarea şi are funcţie de diluţie a noxelor degajate neuniform. sau a căldurii.26. În aceste cazuri agregatele se amplasează într-o încăpere alăturată şi se racordează la o tubulatură de introducere.15. 11.9. folosind aparate de inducţie. încălzirea cu aer cald va fi realizată astfel încât (temperatura. Aceleaşi măsuri se vor lua şi pentru elementele de protecţie la foc (uşi.10. la care prepararea centralizată a aerului se face la o temperatură mai ridicată decât cea de refulare (dar sub limita impusă de normele igienico-sanitare şi de NCPM). 16 . respectiv din "Instrucţiunile tehnice pentru proiectarea instalaţiilor de încălzire a halelor industriale cu jeturi de aer limitate spaţial" – I. 11. La instalaţiile de încălzire cu aer cald care funcţionează exclusiv cu aer exterior şi care nu sunt utilizate continuu timp de 24 ore.12. se refulează în încăpere un amestec de aer transportat şi aer recirculat. se pot utiliza agregate pentru aer cald suplimentare independente de instalaţia de ventilare mecanică generală sau baterii de încălzire secundare.distribuţia prin canale a unui debit mai redus de aer la o temperatură mai ridicată şi apoi la locul de utilizare. Aerotermele şi generatoarele de aer cald nu se vor amplasa în încăperi cu degajări de vapori sau gaze combustibile. când temperatura de aprindere a acestora poate genera explozii sau incendii. distribuţia debitelor de aer se va face în funcţie de cantitatea şi calitatea nocivităţilor degajate în diferitele zone ale spaţiului respectiv. Temperatura de introducere a aerului cald în încăpere se stabileşte astfel ca: . Pentru a realiza o economie de energie termică în exploatare se recomandă ca temperatura aerului introdus în încăpere să nu depăşească 45-55 grade C. temperatura acestuia să se încadreze în temperatura ambiantă cu valoarea impusă de viteza aerului în zona respectivă. îndeplinirea prevederilor de temperatură minimă urmând a fi verificată şi în condiţiile perioadei de tranziţie a încălzirii.14. 11.13.11.8. Se pot folosi variante ale sistemului de încălzire cu aer cald şi distribuţie prin canale. . 11./1. se recomandă să se prevadă recircularea aerului pentru a asigura încălzirea încăperii înainte de începerea activităţii. în care este necesară repartizarea neuniformă a debitelor de aer cald. În construcţiile prevăzute cu instalaţii automate de semnalizare şi stingere a incendiilor. 11.temperatura minimă astfel la pătrunderea jetului în zona de activitate. obloane. 11. În instalaţiile de încălzire cu aer cald combinate cu ventilarea mecanică.7.5. viteza şi direcţia de deplasare a aerului cald) să evite intrarea greşită în funcţiune a acestora.11. 11.

Încălzirea cu aer cald a spaţiilor are nu necesită ventilare se recomandă a se realiza prin prepararea locală a aerului cald fără tubulatură (generatoare. cum ar fi: băncile. Încălzirea cu aer cald utilizând jeturi de aer limitate spaţial. VENTILAREA CU RĂCIREA AERULUI 12.17.19. Încălzirea încăperilor cu suprafaţă sub 100 m2 având cerinţe de climatizare (birouri. prin răcirea continuă a aerului. Ventilarea cu răcirea aerului se poate realiza fie pentru răcirea încăperilor cu aer rece exterior printr-o ventilare intensă în timpul nopţii (supraventilare nocturnă). folosind un agent termic sau energie electrică. renunţându-se la instalaţia de climatizare. . în conformitate cu "Instrucţiunile tehnice pentru proiectarea unor sisteme de introducere a aerului în hale industriale în scopul reducerii consumului de combustibil" – I. fie printr-o instalaţie de răcire. 11..39. .introducerea aerului cald direct în zona de activitate. 11.1. în perioada de funcţionare cerută. [top] 12. 11. La încălzirea cu aer cald se va urmări reducerea consumului de căldură prin: .26. cu posibilitatea unei reglări automate locale. pentru încăperile înalte (peste 5 m înălţimea) şi împiedicarea stratificării termice se recomandă a se realiza prin introducerea aerului în zona de activitate cu jeturi verticale de sus în jos sau prin folosirea unor aparate speciale sau a unor ventilatoare pentru destratificare etc. 11.soluţia cu două canale de aer – cald şi rece – care prin amestec trimis prin gura de refulare aerul la temperatura necesară. 12.) se poate asigura prin agregate locale de climatizare. În lipsa unui agent termic se pot folosi generatoare de aer cald în care încălzirea aeruli se face prin arderea unui combustibil (lichid sau gazos). 12. agregate de aer cald sau aeroterme). 17 .recircularea aerului cald din zona superioară a încăperilor înalte (peste 5 m înălţime) cu respectarea prevederilor art. magazine etc. Supraventilarea nocturnă se prevede în încăperi sau clădiri cu un grad ridicat de inerţie termică. în spaţii admise prin reglementări de siguranţă la foc.16. birourile de proiectare etc.3. utilizarea lor fiind limitată la prima parte a zilei (orele 7-16). 2.. instituţiile publice. 11.2. Pentru asigurarea unui microclimat adecvat supraventilarea nocturnă se poate aplica pentru încăperi sau clădiri care nu sunt folosite în timpul nopţii. se poate folosi în hale industriale în conformitate cu "Instrucţiunile tehnice pentru proiectarea instalaţiilor de încălzire a halelor industriale cu jeturi de aer limitate spaţial" – I. având bătaie mare. Asigurarea omogenităţii aerului.6.18.20.recuperarea căldurii conţinute în aerul viciat evacuat.

6. În multe cazuri este recomandabilă folosirea unui aparat de răcire în locul instalaţiei de răcire. 12. fără dispozitive de ecranare împotriva radiaţiei solare. restaurantele etc.răcirea aerului recirculat. 12. filtru de praf. . dar utilizarea lor se întinde pe parcursul întregii zile. 18 . V. cu orientări defavorabile vara (S. baterie de răcire.De asemenea. cu un dispozitiv cu ceasornic combinat cu elemente de sesizare amplasate în încăperile climatizate. La utilizarea agenţilor de răcire se va ţine seama de reglementările internaţionale privind înlocuirea treptată a celor cu acţiune distrugătoare asupra păturii de ozon din atmosferă. De asemenea.8. SE. bioxid de carbon).4. Se va asigura colectarea şi evacuarea pe cale naturală sau forţată a condensului rezultat pe suprafaţa exterioară a bateriei de răcire. utilizarea direct în bateriile de răcire a agenţilor de răcire vătămători pentru organismul uman (amoniac. Sursa de frig pentru instalaţia de răcire poate fi după caz: . .5.12. Instalaţia de supraventilare nocturnă combinată cu instalaţia de climatizare poate utiliza aceeaşi tubulatură şi guri de ventilare ca şi instalaţia de climatizare. Nu este permisă în instalaţie de ventilare sau climatizare. foarte rar gheaţă. cu grad redus de izolare termică şi cu degajări importante de căldură. 12. 12. nu se va utiliza la încăperi cu suprafeţe vitrate mari. Se recomandă prevederea unui separator de picături după bateria de răcire pentru a împiedica antrenarea acestora în instalaţie. SV. .apa de la reţea sau din puţuri de adâncime. se recomandă utilizarea ventilatoarelor cu două turaţii. 12. 12. 12.răcirea aerului exterior.freon în baterii cu detentă directă. 12. filtru de praf. Instalaţia de răcire va asigura după caz: . motorul de antrenare. Supraventilarea nocturnă va funcţiona în cursul nopţii asigurând un număr mare de schimburi de aer care să conducă la răcirea încăperilor respective. Instalaţia de supraventilare nocturnă se compune din ventilator.9. sistemul se poate realiza în încăperi sau clădiri care nu sunt utilizate în timpul nopţii.10. Instalaţia de răcire se compune din ventilator. guri de aer şi tubulatură (în cazul racordării la o reţea de canale).apă răcită sau saramura.7. pentru reducerea sarcinii frigorifice a instalaţiei de climatizare. Sistemul de ventilare cu răcirea aerului cu instalaţia de răcire.11. . tubulatura şi gurile de introducere. cum ar fi magazinele. 12.. NV).răcirea aerului amestecat. motor de antrenare. Trecerea de la supraventilarea nocturnă la climatizare se poate realiza manual sau automat.

.[top] 13.utilizarea camerelor de umidificare. 14.pulverizarea apei prin duze (cu sau fără aer comprimat). b. răcirea aerului cu ajutorul unui agent de răcire a cărui temperatură este inferioară temperaturii punctului de rouă al aerului supus răcirii. Reducerea conţinutului absolut de umiditate se poate realiza prin: a. Instalaţiile sau aparatele pentru uscarea aerului au ca scop reducerea conţinutului absolut de umiditate al aerului introdus în încăpere. Se vor prevedea dispozitive de captare şi evacuare a vaporilor de apă condensaţi. . VENTILAREA CU UMIDIFICAREA AERULUI 13. absorbţia vaporilor de apă din aer. Pentru sarcini mici se pot utiliza aparate transportabile construite pe principiile arătate la art. 13. Ventilarea cu umidificarea aerului se poate prevedea pentru încăperi în care procesul de producţie necesită realizarea în anumite limite a umidităţii relative a aerului sau pentru a împiedica încărcarea aerului cu sarcini electrostatice. 13. În cazul utilizării unei instalaţii – aparat folosind procedeul indicat la art. 14. 14. discuri în mişcare (pulverizare mecanică) sau pulverizare cu ultrasunete.4. Umiditatea aerului se poate realiza prin unul din următoarele procedee: .injectarea de abur viu (produs de generatoare electrice sau preluat din reţelele de abur) în aerul încăperii sau în canalul de refulare.3. 14.11.2. silicagel) sau lichide (cloruri).5.9. 19 .. 12.12.2.1.3.1. Instalaţia sau aparatul adoptat nu trebuie să pulverizeze picături de apă pe suprafeţele metalice (pericol de coroziune).4. utilizând substanţe desicante solide (alumogel.8. 14.2. 13.2 (a) se vor avea în vedere prevederile art. 12. VENTILAREA CU USCAREA AERULUI 14. [top] 14. 13. utilizându-se de regulă o maşină frigorifică. 12. 12. La instalaţiile mari. funcţionând cu apa în regim de recirculare. se vor introduce substanţe inhibatoare pentru a împiedica formarea de bacterii şi germeni patogeni.

aparate de fereastră. NOTĂ: În practică şi în cataloagele comerciale se utilizează pentru aparatele de climatizare totală sau parţială.dulapuri de climatizare. termostatele aparatelor se vor regla pe aceeaşi temperatură pentru a evita ca un aparat să asigure încălzirea. . răcirea şi uscarea aerului supus tratării. umidificarea. [top] 15. 15.2. . . Climatizarea unei încăperi se poate realiza cu un aparat sau mai multe aparate identice sau de capacităţi diferite. Sistemele de climatizare se pot realiza cu: . Sistemul de climatizare parţială realizează: încălzirea. a cărei destinaţie se modifică pentru un interval scurt de timp.3. sau chiar pentru aparate numai de răcire. Se asigură introducerea/evacuarea căldurii şi evacuarea de vapori de apă (când se realizează răcirea şi uscarea aerului) pentru a menţine temperatura prescrisă şi a nu depăşi o anumită umiditate relativă.sisteme split.1. pentru menţinerea unui microclimat impus de condiţiile de confort termic sau de procesul tehnologic. răcirea.4.aparate mobile.centrale de climatizare. În cazul utilizării pentru aceeaşi încăpere a două sau mai multe aparate.14.2 (b) se vor prevedea două unităţi (una în funcţiune. În cazul folosirii procedeului indicat la art. Aparatele mobile de climatizare se pot utiliza pentru răcirea aerului într-o încăpere existentă. 15. 14. Climatizarea încăperilor poate fi parţială sau totală. Aparate mobile 15. iar celălalt răcirea încăperii. . cealaltă în regim de regenerare). CLIMATIZAREA ÎNCĂPERILOR Generalităţi 15. Climatizarea totală presupune utilizarea unui aparat care realizează într-o anumită succesiune încălzirea. răcirea şi uscarea aerului.5. 20 . considerată maximă. aceeaşi denumire: "Aparate de climatizare".

printr-un furtun în exterior sau la canalizare. Dacă grosimea peretelui exterior obturează parţial grilele de aspiraţie. aparatele se vor monta astfel încât gura de aspiraţie a aerului interior să se afle pe faţa de jos a aparatului. În acest scop se va prevedea o gură de evacuare a aerului. La amplasarea aparatelor de climatizare deasupra ferestrei. se va asigura legătura prin conducte flexibile între unitatea interioară şi cea exterioară. 21 . La alegerea numărului de aparate şi a amplasării acestora se va avea în vedere ca jetul de aer refulat de aparat să nu creeze o senzaţie de inconfort pentru ocupanţii din încăpere. sub nivelul ferestrei sau deasupra acesteia. Se va acorda o atenţie deosebită etanşeităţii în jurul aparatului.9. care va fi evacuat în exterior printr-o tubulatură. 15. De regulă aparatele de fereastră nu asigură împrospătarea aerului din încăpere. Aparate de fereastră 15. răcite cu aer exterior.5. Se va prevedea un aparat de fereastră pentru răcirea aerului în una. Condensatul din aparat se colectează într-un recipient ce se goleşte zilnic. 15. pe porţiunea grilelor. ci cel mult filtrarea acestuia. 15.6. 15. Încăperile mari (peste 25 m2) se pot prevedea cu mai multe aparate de climatizare de fereastră. pentru ca acestea să fie complet libere. Aparatele de fereastră se pot amplasa la partea de jos a ferestrei (într-un ochi de geam). La montajul în peretele exterior se va avea grijă ca partea exterioară a aparatului să fie complet liberă pentru a asigura aspiraţia şi refularea liberă a aerului de răcire. Totuşi unele aparate de fereastră cu clapetă pentru aer exterior. Se va asigura evacuarea liberă a condensului (colectat de sub bateria de răcire). tip monobloc. La aparatele de climatizare mobile de tip Split. două sau trei încăperi alăturate sau un număr restrâns de aparate de fereastră pentru încăperi situate în diverse puncte ale unei clădiri. Aparatele de fereastră asigură răcirea aerului dintr-o încăpere şi în unele cazuri şi încălzirea acestuia.10.8. 15. dacă sunt prevăzute cu o celulă filtrantă. Se poate prevedea o unitate mobilă pentru răcirea succesivă a mai multor încăperi. permit introducerea unui debit de aer proaspăt. se va decupa peretele sub un unghi de 45o.Se va ţine seama că aparatele mobile. Condensatorul se răcoreşte cu aer exterior.7. sunt răcite cu aerul extras din încăperea răcită. în anumite limite ale temperaturii exterioare (dacă sunt prevăzute în sistem de pompă termică sau conţin rezistenţe electrice). când prevederea unui dulap sau a unei centrale de climatizare nu este posibilă sau justificată. aceste aparate asigurând doar răcirea aerului nu şi împrospătarea acestuia.

15. În cazul racordării aparatului la o tubulatură de ventilare se va asigura posibilitatea unei demontări uşoare. trei sau patru direcţii (cu jaluzele reglabile) amplasate într-o cutie de distribuţie aflată la partea superioară a aparatului. .grile pe una. introducerea şi evacuarea aerului se va realiza prin canale şi guri de ventilare.) pentru a reduce eventualele vibraţii. două. Se recomandă ca dulapurile de climatizare să fie aşezate pe un material absorbant (covoare de cauciuc moale etc. Dulapurile de climatizare se vor amplasa în apropierea unui perete exterior pentru racordarea prizei de aer proaspăt. abur sau cu freon (în sistem pompă termică). refularea aerului se va face prin: . 15.pardoseala dublă.13.12. Dulapuri de climatizare 15. 15. 15.19. iar cele split cu aer exterior.15. în situaţii speciale. Dulapurile de climatizare se prevăd pentru a asigura într-una sau mai multe încăperi alăturate. Dulapurile de climatizare pot fi monobloc sau în sistem split. 15. Se va verifica dacă compresorul şi ventilatorul sunt prevăzute prin construcţie cu panouri fonoizolante. 15.16.). 22 . .15.17. în vederea intervenţiilor. Răcirea aerului se realizează cu apă răcită sau baterii cu detentă directă (caz în care bateria de răcire constituie evaporatorul unei maşini frigorifice). luânduse măsuri pentru asigurarea acestei cerinţe (covor sau garnituri de cauciuc etc.14. Nivelul la zgomot produs de aparat trebuie să fie inferior celui admis în încăpere. Dulapurile de climatizare se vor racorda la canalele de ventilare prin intermediul unor elemente elastice care să împiedice transmiterea vibraţiilor mecanice către canalele de aer. în cazul unor încăperi mari. 15.11. Priza de aer proaspăt va asigura cel puţin 10 ÷ 25% din debitul de aer al aparatului. Aparatele monobloc sunt de obicei răcite cu apă. La amplasarea în încăperea climatizată. La amplasarea într-o încăpere separată. La amplasarea dulapurilor de climatizare în încăperea climatizată nivelul de zgomot va fi inferior celui admis pentru încăperea respectivă. condiţiile de temperatură şi umiditate a aerului prin răcirea/încălzirea şi umidificarea / uscarea aerului exterior sau a amestecului de aer exterior cu aer recirculat. Dulapurile de climatizare se pot amplasa în încăperea climatizată sau într-o încăpere alăturată. apă caldă. Dulapurile de climatizare pot realiza încălzirea aerului cu baterii alimentate cu energie electrică.tubulatura şi grile reglabile.18.

.20. . ca mediu de răcire a condensatorului utilizându-se aerul exterior sau apa de răcire.la răcirea cu aer exterior. compresor etc. apă răcită cu circulaţie forţată/freon. pe balcon sau pe terasa clădirii.tip casetă pentru montat în plafonul fals.22.23.termocontact înseriat cu înfăşurarea motorului compresorului pentru protecţia împotriva supraîncălzirii. 15. Tava de colectare a condensatului (de sub bateria de răcire) se va racorda la o conductă care va elimina gravitaţional condensatul format. Dulapul de climatizare va conţine următoarele elemente de siguranţă: . Pe cel puţin două laturi ale dulapului de climatizare se va asigura spaţiul necesar pentru intervenţii la filtru. .24. Sistemul split 15. a masei aparatelor utilizate şi a spaţiului necesar pentru amplasarea aparatelor în clădire. apă caldă cu circulaţie forţată/apă fierbinte/abur. Umidificarea aerului se realizează cu duze de abur încorporate în dulap (aburul este produs electric) sau printr-un distribuitor aflat într-un modul separat. ventilator. 23 . la energie electrică. după caz. În acest scop se va realiza racordarea dulapurilor de climatizare. pentru protecţia contra presiunilor prea joase sau prea înalte ale agentului frigorific. Unitatea interioară (de vaporizare) se va alege după ca: .la răcirea cu apă într-o încăpere alăturată.de colţ pentru montat la plafon. suspendat la partea superioară sau la plafon). 15.Maşina frigorifică se va amplasa în exteriorul clădirii la dulapurile de tip split ori în partea inferioară a dulapului la cele monobloc.pentru montat pe perete (la nivelul pardoselii. Aparatele de climatizare în sistem split se pot prevedea pentru răcirea aerului din una sau mai multe încăperi. Sistemul split se recomandă pentru reducerea zgomotului din încăperi climatizate. 15.21. . Unitatea exterioară (de condensare) se va amplasa: . baterii. Aparatele pot fi cu sau fără împrospătarea aerului din încăperile climatizate. pe un perete exterior al încăperii. 15. .termostat de protecţie împotriva îngheţului atât după bateria de încălzire (când instalaţia nu funcţionează) cât şi după cea de răcire cu detenta directă (la funcţionarea numai cu aer exterior sau la debite de aer mai mici decât cele nominale). abur pentru umidificare izotermă.presostat de joasă şi înaltă presiune în circuitul agentului de răcire.

. 15. Unitatea exterioară va fi prevăzută cu un număr de compresoare egal cu numărul unităţile interioare. aspiraţia fiind centrală... 15.jeturile de aer să parcurgă toată încăperea sau porţiuni de încăpere deservită şi să nu fie îndreptate direct spre ocupanţi. Aparatele pentru montat în plafonul fals. fără carcasă. NE. Unităţile interioare ale aparatelor split.30. Ele funcţionează cu freon. Aparatele de tip split pot fi minisplit pentru încăperi mici de circa 20-25 m2 sau multisplit pentru încăperi mari sau mai multe încăperi).să fie posibilă eliminarea liberă a condensatului (dacă eliminarea condensatului nu se poate realiza prin gravitaţie. gaz).3 anemostate pe plafon. Aparatele de tip casetă pentru montare în plafon fals. unitatea exterioară să se amplaseze într-un loc umbrit sau pe o faţadă mai puţin expusă radiaţiei solare (N. din considerente acustice şi de întreţinere. Legarea între unitatea interioară şi untiatea exterioară se va realiza prin două conducte de cupru (lichid. se va prevedea o pompă pentru evacuarea acestuia). izolate termic. în sistem pompă de căldură (sau numai răcirea) sau cu apă rece/caldă. precum şi cele amplasate la partea superioară a încăperii sau pe plafon se recomandă să se prevadă cu telecomandă.29. . astfel încât fiecare unitate interioară să aibă compresorul propriu.28. 15. Aparatele split tip casetă pentru montat în plafon fals se pot prevedea pentru răcirea/încălzirea încăperilor de dimensiuni mari în plan şi refulează pe patru direcţii. 15. E). Se va evita montarea unui aparat de perete pe plafon şi invers (tava de colectare a condensatorului având de regulă o poziţie corespunzătoare montajului). 15.25.26. Se recomandă amplasarea aparatului nu în încăperea climatizată. iar pe partea electrică prin circuitele de alimentare cu energie electrică şi de automatizare. se racordează prin tuburi flexibile la 1.31. 15. dacă în prospectul aparatului nu se specifică în mod expres că este contruit pentru ambele tipuri de montaj. Se recomandă a se prevedea o unitate exterioară pentru alimentarea cu frig a mai multor unităţi interioare – multisplit – sistem [2 ÷ 4(6) unităţi interioare] sau sistemul VRV (5-12 unităţi interioare). pentru montaj pe perete sau la plafon se vor amplasa ţinând seama de următoarele considerente: . NV.Se recomandă ca la răcirea cu aer. La suspendarea de plafon se va ţine seama de dimensiunile şi masa aparatului precum şi de faptul că au piese în mişcare. ci într-o anexă.să se poată interveni cu uşurinţă la aparat. 24 . 15. Diametrul conductelor de legătură şi distanţele maxime pe orizontală şi verticală între unitatea interioară şi cea exterioară vor fi în limitele prevederilor din prospectul aparatului. Se recomandă ca la amplasarea unităţii exterioare pe una din faţadele principale ale clădirii să se realizeze ţinând seama şi de cerinţele arhitectonice.27.

iar sistemul VRV se prevede la o unitate exterioară 5 . (cu acordurile de aspiraţie şi refulare pe verticală sub aparat) sau la nivelul solului (cu racorduri laterale). 15. Aparatele modulare au de regulă două ţevi pentru colectarea condensatului (pentru montaj orizontal sau vertical). Aparatul modular se va amplasa astfel încât să se asigure o depanare uşoară (schimbarea filtrului. 15. indicate în prospecte. ori gaze sau combustibil lichid. Acţionarea ventilatorului se va realiza cu curele trapezoidale sau se va folosi un ventilator cu rotor exterior.41. iar altele vertical.). atenuator de zgomot..Aparatele Split modulare 15. ventilator. Variaţia turaţiei se va realiza cu regulatoare de turaţie sau cu motoare cu modificarea numărului de poli. Aparatele split modulare sunt constituite din mai multe module (camera de amestec. acţionarea jaluzelelor de aer proaspăt şi recirculat etc. Unitatea exterioară va respecta distanţele de amplasare faţă de elementele de construcţie. refularea aerului făcându-se prin intermediul unei tubulaturi. care să decupleze compresorul la atingerea temperaturii de +2 . uscarea şi încălzirea aerului. +3o C pe circuitul de aer.) care se asamblează la faţa locului. Agregatele de acoperiş se pot prevedea pentru montaj pe acoperiş. 15. dacă acest dispozitiv nu a fost prevăzut prin construcţie). debitul minim de aer va fi cel puţin egal cu debitul (indicat de furnizorul bateriei) ce trebuie să spele rezistenţa electrică. spre a permite circulaţia nestânjenită a aerului exterior pentru răcirea condensatorului.34. prevăzute cu baterii electrice de încălzire. Ele sunt concepute pentru a fi montate pe orizontală sau verticală. 25 . Se recomandă prevederea unui termostat de protecţie împotriva îngheţului la bateriile de răcire cu detenta directă. 15. Ele realizează răcirea şi uscarea aerului sau răcirea.32.) 15. cu refulare în sus sau în jos. 15.37... Din motive acustice şi de economie de energie se recomandă ca aparatele modulare să fie prevăzute cu regulatoare de turaţie (în trepte sau cu acţiune continuă.35. La sistemul multisplit pentru mai multe încăperi se prevede o unitate exterioară şi 2 .. Agregate de acoperiş 15. modulul ventilator montându-se pe direcţia regulării. Aparatele modulare se pot plasa în încăperea climatizată. 15. baterie de răcire.. înlocuirea rezistenţelor electrice.33. racorduri elastice din pânză hidrofugă etc. baterie de încălzire electrică etc. filtru. Se va avea grijă ca decuparea carcasei aparatului să se facă în dreptul ştuţului corespunzător montajului. În acest sens pe una din laturile lungi se va lăsa un spaţiu de deservire având lăţimea egală cu adâncimea aparatului.39. 15. În lipsa spaţiului unele module se pot monta orizontal.38. baterie de încălzire. La agregatele cu debit de aer variabil.36. 4(6) unităţi interioare (câte o unitate interioară pentru fiecare încăpere). La momentul aparatului modular se vor lua măsuri împotriva vibraţiilor (vibroizolatoare din cauciuc. arcuri elicoidale din oţel.. 12 unităţi interioare.40. Încălzirea aerului se realizază în sistem pompă de căldură şi/sau cu rezistenţe electrice.

Recuperarea căldurii sau a frigului.. concentraţia de noxe etc. 8. 3 m. Agregatele de acoperiş se vor monta pe un schelet metalic dimensionat corespunzător şi asigurat împotriva deplasărilor în caz de seism. viteza aerului.44. 15. 4.. La alcătuirea sau alegerea agreagatelor se vor avea în vedere următoarele criterii: 1. 15. Diverse cerinţe tehnologice. Microclimatul ce trebuie realizat în încăpere (temperatura. Posibilitatea de amplasare a agregatelor în interior şi în exterior (se va ţine seama de riscurile amplasării în exterior). pe grupe de încăperi sau unică. Unităţi exterioare răcite cu aer sau apă. 15. Agregate centrale 15. Tubulatura exterioară de ventilaţie (aspiraţie şi refulare) se va izola termic. combustibil gazos.. 10.43. 3.45.46. Nivelul de zgomot al aerului preparat. Sursele de alimentare cu energie: electrică. cu stocarea frigului etc.48.42. compresoare. 15. Agregatele de acoperiş se vor amplasa faţă de elementele de construcţie sau alte agregate. 5. Agregatele se pot realiza în următoarele variante: 26 . 9. 7. Agregatele centrale pentru preparea aerului climatizat se pot folosi pentru climatizarea mai multor încăperi sau a unor încăperi de dimensiuni mari. Priza de aer proaspăt a agregatului se montează fie pe peretele camerei de amestec fie pe canalul de aspiraţie. 2. Modul de reglare a temperaturii interioare: în fiecare încăpere în parte. Deasupra ventilatoarelor condensatorului se va asigura un spaţiu liber de 2 . iar termoizolaţia se va proteja cu tablă zincată. 15.) se va corela cu clima exterioară. termoficare. Sistemele de climatizare a încăperilor ("numai aer" sau "apa-aer"). umiditatea relativă. baterii electrice. Agreatele de acoperiş sunt asigurate prin construcţie împotriva propagării vibraţiilor.47. Tubulatura se va racorda prin racorduri elastice. tablouri de comandă etc.Temperaturile exterioare minime de funcţionare şi gradul de acoperire a sarcinii termice pentru încălzire se indică în prospectul aparatului. 15. 6. Gradul de filtrare al aerului preparat. la o distanţă care să permită accesul la filtre.

umidificarea şi vehicularea aerului. compresor şi ventilator axial (unul sau mai multe unităţi în funcţie de capacitate).pentru asigurarea confortului termic sau în scopuri tehnologice. . Din motive economice se recomandă răcirea cu aer a condensatoarelor. Grupurile de răcire sunt alcătuite din condensator. se va folosi răcirea cu apă (furnizată de un turn de răcire). prevăzute în interior cu izolaţie termică şi fonică. în majoritatea cazurilor se realizează cu aer. .50..25. 15.55. 27 .folosind ventilatoare radiale în loc de ventilatoare axiale şi tubulatura de ventilare. 15.refularea aerului liber prin grile sau racordarea la tubulatura de ventilare.40 kg/m2) şi o izolare fonică care să asigure un nivel acustic de sub 40db(A). Uşile camerelor de climatizare vor fi cu deschidere spre exterior pentru o mai bună etanşare la presiuni negative. acestea se pot monta şi în interior în următoarele variante: . Camerele de climatizare se vor realiza dintr-un schelet metalic şi plăci de tip sandwich. astfel încât noaptea. iar umplutura: vată minerală.asigurând accesul liber la condensator a aerului şi canale de evacuare de la ventilatoarele axiale. Pentru debite mari (peste 1 m3/s) se pot folosi camere de climatizare realizate din elemente prefabricate care se asamblează la faţa locului. funcţie de temperatura exterioară. La clădirile civile.. Răcirea condensatoarelor. ţinând seama de nivelul de zgomot creat se vor asigura distanţe corespunzătoare faţă de locuinţe. conform indicaţiilor din prospectul acestora.49. în consolă pe zidurile exterioare sau la nivelul solului). Plăcile vor fi din tablă zincată sau din aluminiu. deschiderea normală devenind imposibilă.. .5 m2K/W (masa cca.sisteme monobloc sau sisteme split.51. filtrarea. Dacă condiţiile tehnice şi tehnologice nu permit răcirea cu aer. când temperatura este mai scăzută. . care asigură amestecul aerului proaspăt şi recirculat. 15. 15. Unităţile de condensare se montează de regulă în exterior (pe acoperiş. La depresiuni mari (peste 300 Pa) pentru a nu bloca persoane la funcţionarea ventilatorului se recomandă deschiderea uşilor spre interior. Pentru unităţile mari se recomandă (din motive acustice) cu ventilatoarele axiale ale condensatoarelor să aibă turaţie reglabilă. răcirea. Se va asigura debitul şi temperatura apei de răcire pentru o funcţionare corectă a compresoarelor.. turaţia să fie mai mică şi nivelul de zgomot mai redus. asigurând o rezistenţă termică de cca 1. încălzirea.3.. vată de sticlă. 15. Aceste camere de climatizare conţin elemente componente.52.54. poliuretan expandat etc. Grupurile de răcire 15.53..pentru funcţionarea numai vara sau în tot timpul anului. 15. Dacă nu există posibilitatea amplasării în exterior a grupurilor de condensatoare răcire cu aer.

) se poate realiza prin: . de regulă.ventilarea naturală neorganizată.60.ventilarea mecanică de aspiraţie pentru dependinţe. . Răcitoarele de apă se pot monta pe acoperiş. ce poate fi combinată şi cu încălzirea cu aer cald sau/şi cu climatizarea parţială sau totală.62. 15. . La răcitoarele de apă în sistem split pentru a proteja de încheţ. iar unitatea exterioară. Răcitoarele de apă se vor asigura împotriva deplasărilor orizontale în caz de seism. în mod corespunzător cu cochilii (protejate la exterior) sau vor fi prevăzute cu termoizolaţie care se va tencui. Ventilarea clădirilor de locuit şi a celor asimilate acestora (vile.58. Deşi prin construcţie răcitoarele de apă sunt asigurate împotriva transmiterii vibraţiilor. Evaporatorul maşinii frigorifice este un schimbător de căldură la care circuitul primar este parcurs de freon. unitatea care se contează în interior conţine compresorul şi evaporatorul (fiind formată din una sau mai multe bucăţi).64. la nivelul solului sau în interior (dacă sunt în sistem split).ventilarea naturală organizată a dependinţelor. închis. iar circuitul secundar de apa supusă răcirii. se recomandă ca în clădirile civile să se ia măsuri suplimentare. .59. 15. Răcitoarele de apă (chillere) reprezintă maşini frigorifice care au ca scop răcirea apei utilizate în sistemele de climatizare cu ventilo-convertoare sau climaconvertoare. 15. Temperatura exterioară până la care vor lucra (cu scăderea corespunzătoare a puterii termice) va fi acoperitoare faţă de valoarea indicată de furnizor. Unităţile de răcire a apei ce se realizează în sistem de pompă termică vor furniza în sezonul rece apă caldă pentru încălzire.61. răcită cu aer. Conductele de apă răcită (ducere şi întoarcere) se vor izola termic. 15.56. Răcitorul de apă se va monta pe o fundaţie metalică şi se va cere avizul proiectantului de rezistenţă când se montează pe un planşeu. conţine condensatorul şi ventilatorul axial aferent (constituită de asemenea din una sau mai multe bucăţi).1.15. camere de hotel. camere de spital etc. 15.57.63. 15. 15. VENTILAREA CLĂDIRILOR DE LOCUIT 16. 15. gletui şi vopsi. cămine. terasă. 28 . ca şi vasul de expansiune. [top] 16. Pompa de circulaţie a apei răcite se va monta în centrala de climatizare.ventilarea mecanică generală.

cerut de art. Ventilarea mecanică generală a clădirilor de locuit şi a celor asimilate acestora se va organiza astfel încât aerul proaspăt să fie introdus în încăperile de locuit (dormitoare. bucătării).6. Circulaţia aerului din camerele de locuit spre dependinţe se va asigura prin gurile reglabile. pentru dependinţele cu ferestre spre exterior dar având utilaje de preparare a hranei sau a apei calde cu flacără liberă (băi. Pentru climatizarea clădirilor multifamiliale sau a caselor unifamiliale de mari dimensiuni.3. sau prin prevederea unor fante în partea inferioară a uşilor.2. [top] 17.1. Comanda instalaţiilor de avarie va fi manuală sau automată atât în interiorul cât şi din exteriorul încăperii ventilate prin dispozitive amplasate lângă uşile de intrare. INSTALAŢII DE VENTILARE DE AVARIE 17. 16. încăperi cu duş. a camerelor de colectare a gunoiului şi a subsolurilor. 16. Ventilarea mecanică cu ventilator central de evacuare.2. Ventilarea naturală organizată a dependinţelor. sufragerii). care să asigure total sau parţial necesarul de energie termică a clădirii. 16. pentru camerele de colectare a gunoiului. Prescipţii de proiectare" sau cu prevederile standardului SR 6724/3 "Ventilarea dependinţelor din clădirile de locuit. 3. Prescripţii de proiectare".5. camere de zi. Se recomandă combinarea ventilării mecanice generale clădirilor de locuit şi a celor asimilate acestora. 29 . cu încălzirea cu aer cald sau/şi cu climatizare. iar aerul viciat să fie evacuat prin dependinţe (băi. Ventilarea naturală. a sistemului multisplit sau a unor centrale de climatizare. precum şi pentru subsoluri. Pentru climatizarea unui apartament sau a unei case unifamiliale se recomandă prevederea unui aparat de fereastră. Este obligatorie ventilarea naturală organizată sau ventilarea mecanică de aspiraţie pentru dependinţele fără ferestre spre exterior (băi. se va realiza în conformitate cu prevederile standardului SR 6724/1 "Ventilarea dependinţelor din clădirile de locuit.4. cămări). a unui dulap de climatizare racordate la o tubulatură de ventilare sau utilizarea sistemului split. 16.2.7.9. Ventilarea mecanică de aspiraţie pentru dependinţe se va realiza în conformitate cu prevederile standardului SR 6724/2 "Ventilarea dependinţelor din clădirile de locuit. birouri. dintre aceste încăperi. precum şi a celor asimilate acestora se recomandă a se analiza prevederea unor dulapuri de climatizare. 16. 16. 17. 16. Vor fi prevăzute cu instalaţii de ventilare de avarie încăperile în care este posibilă degajarea bruscă a unui volum de substanţe toxice sau inflamabile pe care instalaţiile de ventilare dimensionate pentru un regim normal nu-l pot evacua în perioada de timp necesară pentru restabilirea condiţiilor normale de lucru şi evitarea pericolului de incendiu sau explozie. încăperi cu closet. Ventilarea mecanică cu ventilatoare individuale de evacuare.16. bucătării). încăperi cu closet şi lavoar.8. amplasate în partea inferioară a uşilor sau a pereţilor despărţitori. Prescripţii de proiectare". Ventilarea naturală neorganizată este admisă dacă se asigură schimbul orar minim. closet şi lavoar.

17. Nu se admite prevederea unor sisteme comune de ventilare sau climatizare pentru mai multe încăperi cu degajări de substanţe care în amestec mecanic sau combinaţie chimică pot provoca aprindere sau explozie. Aerotermele.. 18. generatoarele de aer cald.3. favorizarea sau propagarea incendiilor şi a exploziilor în conformitate cu prevederile "Normelor tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului" NTPRCPAF – 118.3. amplasate în încăperile de categoria A.). precum şi utilizarea unor materiale. (canale.1. Pentru încăperile de categoria C de pericol de incendiu. aparatele de climatizare. La proiectarea instalaţiilor de ventilare – climatizare se va elabora un scenariu de siguranţă la foc în funcţie de categoria de importanţă a construcţiei. în amestec mecanic sau combinaţie chimică pot provoca o aprindere sau o explozie. Instalaţiile de avarie vor fi de regulă. guri de ventilare etc. Evacuarea prin aceeaşi instalaţie de ventilare a substanţelor care. La realizarea sistemelor de ventilare sau climatizare se va asigura reducerea posibilităţilor de formare a amestecurilor explozive şi de propagare a incendiilor prin canale de ventilare. B şi C de pericol de incendiu sau care ventileazăclimatizează aceste încăperi. 18. condiţiile de utilizare privind riscurile potenţiale de incendiu şi posibilităţile de intervenţie a serviciilor mobile de pompieri. MĂSURI PENTRU PREVENIREA INCENDIILOR ŞI A EXPLOZIILOR Prevederi generale 18.2.5. 30 . 18.4.4. 17. Admisia aerului de compensare se va face numai pe cale naturală prin ferestre şi uşi exterioare sau prin goluri special prevăzute în acest scop. elemente şi echipamente corespunzătoare. precum şi aparatura de comandă vor fi în construcţie antiexplozivă şi vor fi prevăzute cu dispozitive care împiedică transmiterea flăcărilor prin elemente componente. independente de alte instalaţii de ventilare din încăpere. Se vor utiliza sisteme de interblocaj electric astfel ca instalaţia pentru introducerea aerului în încăpere să nu poată funcţiona în timpul purjării încăperii. B şi C de pericol de incendiu vor fi separate de cele ale categoriilor D şi E de pericol de incendiu. nu este permisă. agregatele de răcire. vapori sau gaze combustibile. [top] 18. aceste prevederi se aplică numai dacă în încăperi pot apare degajări de praf. Se admit excepţii de la această prevedere dacă menţinerea unei anumite temperaturi în încăpere în timpul purjării este determinată de condiţiile de producţie. Instalaţiile de ventilare sau climatizare a construcţiilor şi/sau spaţiilor (încăperilor) de categoriile A. etc. Instalaţia de avarie poate avea elemente comune cu instalaţia de ventilare din încăpere. Instalaţiile de ventilare şi climatizare vor fi astfel proiectate şi executate încât să evite izbucnirea (producerea). dacă această soluţie este determinată de considerente economice şi numai în cazurile în care funcţionarea ventilării de avarie nu poate fi prejudiciată în nici o situaţie previzibilă. 18. Sistemele de ventilare vor asigura limitarea propagării fumului în spaţiul încăperilor ventilate pe căile de evacuare în caz de incendiu.

restaurante. depozite de materiale inflamabile. biblioteci. În instalaţiile de ventilare – climatizare nu este permisă recircularea aerului extras din încăperile care prezintă risc ridicat de incendiu (încăperi de producţie de categoria A. de spaţii cu altă destinaţie sau de încăperi de categoria C. Pentru încăperile de categoria C de pericol de incendiu. B şi C de pericol de incendiu. vor fi independente de celelalte instalaţii de ventilare – climatizare ale construcţiei. Aceleaşi măsuri se vor adopta şi în cazul camerelor tampon care separă încăperile fără degajări de noxe de cele cu degajări de noxe. garaje.7. 18. dependinţe) a garajelor etc. holuri. Aerul curat va fi adus din exterior (încălzit în perioada rece a anului). concomitent cu comanda opririi instalaţiei. La teatre şi cinematografe. manipulează sau se prelucrează sisteme combustibile. la ventilarea generală a construcţiei sau a încăperilor cu altă destinaţie nu este permisă. încăperi cu bunuri de mare valoare sau de importanţă deosebită. sau din încăperi fără degajări de substanţe nocive. 18. instalaţiile de ventilare şi climatizare vor fi prevăzute cu dispozitive de închidere în caz de incendiu (clapete antifoc) şi de semnalizare a închiderii acestora. bucătării. Instalaţiile de ventilare sau climatizare a încăperilor în care se depozitează. clădiri înainte şi foarte înalte. Este permisă amplasarea în aceeaşi centrală de ventilare sau climatizare a ventilatoarelor sau a agregatelor de ventilare – climatizare aferente acestora. 31 .8. 18. posturi de transformare. 18. clădiri ce adăpostesc persoane ce nu se pot evacua singure. Aerul extras din sălile cu aglomerări de persoane. Racordarea ventilării magazinelor (spaţii de vânzare şi depozitare). Hotele prevăzute deasupra maşinilor. Camerele tampon care separă încăperile de categoria A sau B de pericol de incendiu. magazine.Aceste prevederi se vor coordona cu "Norme generale de protecţia muncii" NGPM şi cu "Normativul privind proiectarea.). a restaurantelor (săli de mese. B şi C de pericol de incendiu. Aerul extras din casa scărilor şi din căile de evacuare în caz de incendiu nu poate servi la ventilarea spaţiilor cu alte destinaţii. D sau E de pericol de incendiu vor fi prevăzute cu instalaţii independente pentru introducerea aerului curat care să menţină camerele tampon într-un regim permanent de suprapresiune. arhive. săli de cazane. se poate recircula cu condiţia prevederii de clapete antifoc între instalaţia de introducere şi cea de evacuare a aerului sau cu condiţia ca prezenţa fumului în aerul recirculat să determine automat evacuarea acestuia în exterior.11.). a forjelor. 18.10. evacuarea gunoaielor etc. camere de comandă etc. executarea şi recepţionarea instalaţiilor electrice în medii cu pericol de explozie" – I. a băilor de tratament termic şi tubulatura acestora vor fi realizate din materiale incombustibile şi izolate faţă de elementele şi materialele combustibile alăturate. ventilarea scenei şi a cabinei de proiecţie se va realiza cu canale de ventilare independente de cele ale sălii de spectacol.D.. bucătării. 17. vapori sau gaze combustibile. La clădirile monobloc sau blindate din categoriile A. a sălilor aglomerate şi a încăperilor cu aparatură de mare valoare sau importanţă deosebită (centre de calcul. a cuptoarelor. faţă de încăperile de categoria A sau B.9. parcări subterane. aceste prevederi se aplică numai dacă în încăperi pot apare degajări de praf.

etanşarea golului din jurul canalului urmând a se face conform indicaţiilor de la aliniatele precedente. . 18. canalele de ventilare se vor executa din materiale incombustibile.la trecerea prin pereţi sau planşee. a clădirilor ce adăpostesc persoane ce nu se pot evacua singure sau persoane cazate temporar.69 – 21. Canalele de ventilare nu vor traversa etajele clădirii prin încăperi care conţin materiale combustibile.17. . În clădirile de gradul I . Camerele de colectare a gunoiului şi crematoriile de ardere a gunoaielor vor fi prevăzute cu coţuri de evacuare a fumului în exterior realizate din materiale incombustibile şi rezistente la foc. iar pentru clădirile foarte înalte limita de rezistenţă la foc va fi de minimum 60 minute. 21.canalele de ventilare pozate în ghene.trecerea canalelor de ventilare prin pereţi şi planşee antifoc se va face astfel încât să se evite dislocări ale unor porţiuni de perete sau planşeu.15. Reţeaua de canale de ventilare va fi astfel alcătuită încât să nu constituie o cale de propagare a incendiului de la un nivel la altul sau dintr-un compartiment de incendiu în altul. a sălilor cu aglomerări de persoane. rezistente la foc cel puţin 30 minute. Prevederi speciale pentru canalele de ventilare 18. în urma dilatării canalelor sub efectul încălzirii datorită unui incendiu. 18. Elementele şi materialele de construcţie utilizate pentru protecţia. .14. 18.16. pereţii ghenelor trebuie să fie incombustibili (C0) cu limita de rezistenţă la foc de minimum 15 minute.III de rezistenţă la foc. 18. conform SR 6724/1. 32 . În cazul clădirilor înalte.18. având limita de rezistenţă la foc egală cu cea a peretelui sau a planşeului străpuns. golul din jurul canalului se va închide etanş cu materiale incombustibile.spaţiile libere din jurul canalelor de ventilare se vor executa din materiale incombustibile. Pe porţiunile de canal care traversează pereţi sau planşee nu se vor face îmbinări. a spaţiilor ce adăpostesc obiecte de valoare deosebită.75). în cazul în care aceste traversări nu se pot evita se vor lua următoarele măsuri pentru evitarea propagării incendiilor în compartimentele învecinate: . cu excepţia cazurilor când instalaţiile de ventilare servesc aceste încăperi. la trecerea prin planşee se vor închide prin diafragme de zidărie sau beton cu o limită de rezistenţă la foc egală cu cea a planşeului antifoc. a încăperilor de categoria A şi B pericol de incendiu. golul din jurul canalului urmând a se închide etanş asigurându-se o rezistenţă la foc egală cu cea a elementului traversat şi de cel puţin o oră şi 30 minute.în interiorul canalelor de ventilare în dreptul trecerii prin pereţi sau planşee antifoc se vor prevedea clapete antifoc (art. lungimea tronsonului incombustibil fiind egală cu cel puţin 3 diametre echivalente dar nu mai mică decât grosimea elementului traversat plus câte 300 mm de o parte şi de alta a acestuia. închiderea şi mascarea canalelor de ventilare trebuie să fie combustibile şi cu o rezistenţă la foc egală cu a elementului sau a materialelor de construcţie utilizat. limita de rezistenţă la foc va fi de cel puţin 30 minute. Nu se recomandă traversarea pereţilor şi planşeelor antifoc de către canalele de ventilare.18. 18.13. la montarea tubulaturii de ventilare în ghenele pentru conducte. Trecerile canalelor de ventilare prin pereţi şi planşee care nu au rol de protecţie antifoc se obturează cu elemente incombustibile (C0).12. . De asemenea.

precum şi uşile sau gurile de curăţire etanşe ale canelelor de ventilare se prevăd din materiale incombustibile. precum şi alăturarea acestora de canalele de fum. [top] 19. poate fi folosit pentru introducerea sau evacuarea aerului necesar climatizării. în conformitate cu STAS 6793. şi nu se amplasează pe scări sau în încăperile tampon de acces la acestea.1.). a flăcărilor. prin posibilitatea întreruperii locală a funcţionării instalaţiei în caz de incendiu. 18. sălile cu aglomerări de persoane. vapori sau gaze combustibile ori inflamabile nu este admisă montarea conductelor de încălzire. 18. Terecerea prin canalele de ventilare a conductelor pentru lichide sau gaze combustibile nu este permisă. PROIECTAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE SAU CLIMATIZARE A. vapori sau gaze combustibile ori inflamabile vor fi executate cu luarea măsurilor speciale de etanşare a îmbinărilor indicate la art. Uşile de vizitare practicate în pereţii ce delimitează golurile verticale. cămine. 18. 20.21. 18. şi 60 minute pentru clădirile foarte înalte. Canalele de ventilare se izolează faţă de canalele de evacuare a fumului şi faţă de elementele combustibile ale construcţiilor. va fi executată din materiale incombustibile. a canalelor de ventilare. grupată. precum şi a circuitelor electrice.19. GENERALITĂŢI 19. D sau E de pericol de incendiu. spaţiul creat între grinzile planşeelor de beton armat prin închiderea la partea inferioară cu tavane suspendate incombustibile sau combustibile dar tratate cu substanţe ignifuge. obiecte de valoare deosebită. cabane etc.24.30. În proiectarea instalaţiilor de ventilare sau climatizare se vor urmări următoarele principii de bază: 33 . În interiorul canalelor de ventilare prin care se transportă praf. rezistente la foc. 30 de minute pentru clădirile înalte. În încăperile de categoriile C. a scăpărilor de gaze fierbinţi. astfel încât să nu conducă la incendii datorită transmiterii de căldură. clădiri ce adăpostesc persoane ce nu se pot evacua singure sau persoane cazate temporar (hoteluri. Termoizolaţia conductelor. încăperi de categoria A şi B pericol de incendiu. Canalele de ventilare prin care se transportă aer încărat cu praf.20.18. a căror trecere prin canalele de ventilare este permisă. 18. conform STAS 6793. a gazelor fierbinţi şi a fumului de la un nivel la altul. Se admite montarea alăturată. În canalele de ventilare ale sălilor aglomerate şi ale clădirilor înalte sau foarte înalte nu se admite montarea circuitelor electrice. scânteilor etc. ventilării sau încălzirii cu aer cald cu condiţia de a se asigura împiedicarea propagării incendiilor.23.22. Limita de rezistenţă la foc a acestor uşi sau guri va fi de cel puţin 15 minute pentru clădirile obişnuite. STAS 9072 şi a celorlalte reglementări tehnice din acest domeniu.

evacuarea aerului din încăpere se va realiza cât mai aproape de sursele de degajare a nocivităţilor.5. când aceasta este cerută de natura utilizării încăperilor şi când sistemul de ventilare funcţionează continuu.curenţii de aer creaţi în încăpere de instalaţiile de ventilare sau climatizare vor avea de regulă o mişcare pe verticală în acelaşi sens cu substanţele emise de sursele de nocivităţi. 19. Sistemele de ventilare sau climatizare vor crea în încăperi un regim de presiune convenabil. cât mai aproape de zona de activitate. . Dacă acumulările de nocivităţi prin partea superioară a încăperii pot pătrunde în zona de activitate sau pot crea pericol de incendiu sau explozie. sau cu uscarea aerului.4. în limitele eficienţei economice globale. ţinând seama de temperatura de lucru a acestora.2.aerul proaspăt se va introduce în porţiunea curată a încăperii. . Se va urmări realizarea unei calităţi omogene a aerului în zona de activitate a încăperilor. cu recuperatoare de căldură pentru preîncălzirea sau prerăcirea aerului exterior.6. cu umidificarea aerului. prin utilizarea potenţialului termic al aerului evacuat sau al surselor tehnologice secundare.5/1. De asemenea la ventilarea cu răcirea aerului şi la climatizare. se va realiza o omogenizare a aerului în întreaga încăpere astfel încât să se asigure reducerea concentraţiei substanţelor periculoase sub limitele normate. atât pentru încăperile ventilate sau climatizate cât şi pentru încăperile învecinate. REGIMUL DE PRESIUNE 19.pentru a proteja încăperea ventilată sau climatizată de pătrunderea substanţelor nocive sau a fumului din încăperile învecinate. B. 19. 8 "Ventilarea mecanică generală şi încăperilor" şi de "Instrucţiunile tehnice de proiectare pentru ventilarea sau încălzirea cu aer cald prin jeturi de aer orizontale" – I. Instalaţiile de introducere a aerului proaspăt pentru diluarea noxelor degajate şi pentru compensarea aerului evacuat prin sistemele de ventilare locală vor realiza totodată ventilarea şi încălzirea spaţiului.când este necesar a împiedica infiltraţiile de aer din exterior pentru a menţine condiţii riguroase de stare sau de puritate a aerului în încăperea ventilată sau climatizată. 19. 19. în următoarele situaţii (anexele 2B şi 2C): . precum şi a celor de climatizare se va ţine seama de prevederile cap.. 34 . la proiectarea distribuţiei aerului în incintă se va verifica dacă jeturile reci nu sunt deviate prematur în zona de activitate de obstacole constructive (grinzi) creând curenţi de aer rece şi dacă viteza aerului la intersecţia axei jetului cu limita superioară a zonei de activitate nu depăşeşte valoarea admisă.3. . Instalaţiile de ventilare sau climatizare cu introducerea şi evacuarea mecanică a aerului vor fi prevăzute. 19. Se va asigura un regim de suprapresiune în încăperile ventilate sau climatizate.7. La proiectarea instalaţiilor de ventilare cu răcirea aerului.

Se vor studia şi aplica soluţii care să conducă la diminuarea debitelor de aer şi implicit a consumurilor de energie. . (conform STAS 1907/2). rezultate din volumul producţiei. prin reducerea cantităţilor de substanţe nocive şi a sarcinilor termice în spaţiul ventilat.parametrii aerului interior în zona de activitate a încăperii.modul de tratare a aerului (umidificare izotermică sau adiabatică dacă este cazul).parametrii de stare ai aerului recirculat (dacă se admite recircularea aerului şi ţinând seama de proporţia admisă).9. . răcirea prin evaporare a acoperişurilor. se va evita folosirea în calcule a valorilor pentru cantităţile de substanţe nocive sau de căldură.8. C. Se va asigura un regim de depresiune în încăperile ventilate sau climatizate în următoarele situaţii: . diagramele de evaporare a substanţelor volatile. factori de simultaneitate etc.).12 şi 4. folosirea de substanţe absorbante/absorbante.pentru menţinerea suprapresiunii în camerele tampon specificate la art. 4. Când degajările au caracter intermitent sau prezintă variaţii în timp. . Cantităţile de substanţe nocive sau de căldură degajate de la procesele de lucru şi care stau la baza calculului debitelor de aer necesar pentru ventilarea generală a încăperilor. pentru a se realiza consumuri minime de energie termică şi electrică. Instalaţii de ventilare generală şi încălzire cu aer cald 19.dacă degajările din încăperea ventilată sau climatizată prezintă un grad ridicat de periculozitate. bilanţul termic al utilajelor cu ardere proprie.când este necesar a proteja încăperile învecinate de substanţele degajate în încăperea ventilată sau climatizată. diagramele de răcire ale materialelor fierbinţi.11. conform STAS 1907/2 (temperatura aerului). 35 .. CALCULUL INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI CLIMATIZARE Prevederi generale 19. consumurilor sau pierderilor medii anuale. Pentru dimensionarea instalaţiei de ventilare generală şi încălzire cu aer cald se au în vedere: .în încăperile dotate cu instalaţii de ventilare de avarie. Determinarea debitelor de aer se va face pe baza unor calcule exacte.10.parametrii aerului exterior. carcasarea utilajelor. . . 19. se vor determina prin considerarea condiţiilor de degajare în timp (variaţia fluxului de materiale şi materii prime.13. 19. recurgându-se în acest scop la: izolări termice. răcirea adiabatică a aerului. recuperarea căldurii etc.

pierderile de căldură. jeturi descendente verticale. 19. c) Modul de propagare a jetului şi în cazul jeturilor orizontale se aplică metodologia de calcul adecvată cuprinsă în "Instrucţiuni tehnice de proiectare pentru ventilarea sau încălzirea cu aer cald prin jeturi de aer orizontale" 1. Dacă evacuarea căldurii se realizează prin ventilare naturală organizată. f) Sarcina termică a bateriei de încălzire şi de reîncălzire (în cazul umidificării adiabatice). valorile indicate în SR 11573. b) Schema de distribuţie şi spaţiul încălzit de un jet.14. distribuitoare de aer amplasate în zona de activitate etc. viteza şi temperatura de introducere a aerului în încăpere. prin compararea cu concentraţia normală.parametrii aerului introdus în încăpere ţinând seama de modul de distribuţie a acestuia. Se verifică dacă acest debit asigură diluarea corespunzătoare a degajărilor de noxe şi vapori de apă din încăpere şi a unor degajări accidentale de căldură. de regulă.). plafoane perforate. 19. luându-se în considerare pentru temperatura exterioară valorile din STAS 6648/2.12.. anemostate. jeturi limitate spaţial. jeturi orizontale limitate superior de o suprafaţă plană orizontală. fără considerarea presiunii vântului. Dacă ventilarea naturală organizată preia şi funcţiunea de diluare a noxelor. constă din degajările de căldură din care se scad consumurile de căldură ale încăperii. Se stabileşte: a) Necesarul de căldură pentru încălzire al încăperii care.5/1. e) Diametrul gurii de introducere. d) Modul de evacuare a erului din încăpere. indicate de diagramele şi ecuaţiile de confort termic. adoptându-se un debit corespunzător.modul de distribuţie a aerului cald în încăpere (prin jeturi libere orizontale. iar pentru temperatura interioară. pe baza relaţiilor de legătură între aceşti parametrii în funcţie de modul de propagare a jetului de aer cald.13. Temperatura şi viteza de introducere a aerului din încăpere se determină plecând de la vitezele şi temperaturile aerului din zona de activitate a încăperii. se vor verifica concentraţiile probabile ce se pot stabili la debitele de aer vehiculate natural în toate perioadele anului şi se va decide asupra oportunităţii suplimentării cu o ventilare mecanică. ţinând seama de parametrii aerului exterior. Temperatura de evacuare a aerului din încăpere se va considera egală sau mai mare decât temperatura aerului din zona de activitate a încăperii în funcţie de amplasarea gurilor de evacuare a aerului. încălzirea materialelor reci etc. Instalaţii de ventilare generală pentru evacuarea căldurii 19. . 36 . Degajările de căldură dacă nu reprezintă o permanenţă certă şi constantă se neglijează. debitele de aer se determină pe baza bilanţurilor termice ale încăperilor. Debitele de aer la ventilarea naturală organizată se vor calcula pe baza presiunii termice.

. debitul de aer se va determina ca valoarea raportului dintre debitul mediu al substanţei periculoase introdus în spaţiul ventilat pe durata unei ore şi concentraţia normală a acestei substanţe stabilită în conformitate cu al.în cazul susbtanţelor chimice care prezintă pericol de aprindere şi explozie. c) Dacă în încăpere se degajă simultan mai multe substanţe nocive. limitele de explozie specificate în NGPM. debitul de aer pentru ventilarea generală va fi reprezentat de valoarea cea mai mare rezultată din comparaţia debitelor de aer calculate conform al. .15. b) Dacă în aerul din încăpere se degajă o singură substanţă periculoasă. din care s-a scăzut concentraţia aceleiaşi substanţe în aerul proaspăt. Dacă evacuarea căldurii se realizează prin ventilare mecanică generală. concentraţia maximă admisă. se va lua în considerare diferenţa dintre temperaturile aerului în starea admisă în interiorul încăperilor şi în starea cu care se introduce în încăperi. În cazurile când se degajă numai căldură sensibilă (perceptibilă).în cazul pulberilor.în cazul gazelor şi vaporilor nocivi sau toxici. e) Dacă într-o încăpere se degajă simultan substanţe specificate la al. debitul de aer pentru ventilare generală se va determina prin însumarea debitelor parţiale necesare pentru diluarea fiecărui constituient în parte sub limita admisă de NGPM. 37 . Instalaţii de ventilare generală pentru diluarea noxelor 19. Debitele de aer ale sistemelor de ventilare mecanică pentru diluarea nocivităţilor se vor determina prin metoda concentraţiei normale indicată în NGPM după cum urmează: a) Prin concentraţia normală se înţelege: . (c) şi (d). concentraţia medie pe durata unui schimb de lucru specificată în NGPM.16. Aporturile de căldură prin însorire se vor lua în considerare la stabilirea bilanţurilor termice ale încăperilor numai în măsura în care aceste aporturi pot determina temperaturi în zona de activitate.toxice sau iritante. specificată în NGPM.cu pericol de incendiu sau explozie. debitele de aer se vor determina din raportul între fluxul termic degajat în unitatea de timp. (c) şi (d). . în afara limitelor de confort şi a celor indicate în NGPM.netoxice sau neiritante cu efect sinergic de tip aditiv. rezultat din bilanţul termic al încăperii şi fluxul termic ce poate fi preluat de unitatea de masă sau de volum a aerului. . d) Dacă în încăpere se degajă simultan mai multe substanţe sub formă de gaze sau vapori: . netoxice şi neiritante şi au efect sinergic de tip neaditiv sub formă de gaze sau vapori.19. (a). debitul de aer se va determina prin considerarea acelei susbtanţe la care corespunde debitul de aer maxim.

dar este prea mic pentru a acoperi necesarul de căldură al încăperii. care trebuie să asigure oxigenul necesar respiraţiei şi diluarea bioxidului de carbon la atingerea concentraţiei normate. fie se măreşte corespunzător debitul extras de instalaţia de aspiraţie locală.pentru dispozitivele de aspiraţie locală deschise.20.când debitul de aer proaspăt de compensare nu este suficient pentru diluarea noxelor specificate la aliniatul precedent.f) Dacă noxa este constituită de vapori de apă. debitul de aer pentru ventilare generală se va determina prin raportul dintre cantitatea de vapori degajată în încăpere în unitatea de timp şi diferenţa dintre conţinutul de umiditate al aerului din încăpere. dacă recircularea aerului nu este posibilă.19. conform anexei 2 va putea servi doar la proiectele în faza iniţială.când debitul de aer proaspăt de compensare este suficient pentru diluarea noxelor necaptate de dispozitivele de aspiraţie locală. pe bază de date experimentale sau comunicate de producătorul utilajului dotat cu absorbţie locală. corespunzător stării care se doreşte a fi menţinut şi conţinutul de umiditate al aerului introdus în încăpere. b) e preia o parte din pierderile de căldură cu aparate de încălzire. . 19. 19. Instalaţii de ventilare locală. 2. Numărul de schimburi de aer (volume pe oră). în lipsa acestora. debitul instalaţiei de introducere se va mări la valoarea cerută de diluţia ce trebui realizată şi. Pentru sălile aglomerate. pot fi respectate. pe baza câmpurilor de absorbţie şi a vitezelor de antrenare în punctele de generare sau. debitul de aer introdus se va stabili pe baza debitului evacuat. La determinarea debitului de aer pentru ventilare generală a încăperilor cu degajări de noxe. se admit două alternative: a) debitul instalaţiei de introducere se măreşte la valoarea impusă de condiţia de temperatură şi se foloseşte recircularea aerului. nu se recomandă folosirea metodei numărului minim de schimburi de aer.17. Debitele de aer evacuate prin dispozitivele de aspiraţie locală se vor calcula după cum urmează: . 38 . fie se prevede o instalaţie suplimentară de aspiraţie generală: în ambele situaţii se va respecta regimul de presiune necesar în încăpere. folosind datele din anexa 2. dacă prescripţiile art. . 19.21. sau de unele surse neprevăzute cu asemenea dispozitive şi când temperatura de insuflare este cuprinsă în limitele admise de NGPM şi asigură acoperirea necesarului de căldură al încăperii. 19. în limitele admise ale temperaturii de introducere. Debitele instalaţiilor de ventilare generală pentru introducerea aerului proaspăt în scopul compensării aerului evacuat de instalaţiile de aspiraţie locală se vor determina după cum urmează: .5. debitul instalaţiei de introducere va rămâne cel stabilit după criteriul temperaturilor de introducere şi. în funcţie de regimul de presiune necesar. 19. Utilizarea numărului de schimburi pentru determinarea debitului de aer al sistemelor de ventilare generală este admisă pentru instalaţiile din clădirile civile şi publice fără degajări de noxe.18. fie se va prevedea o instalaţie suplimentară de aspiraţie generală până la debitul corespunzător regimului de presiune dorit.când debitul de aer proaspăt de compensare este suficient pentru diluarea noxelor provenite din scăpări de gaze sau vapori de la dispozitivele de aspiraţie locală. debitele de aer stabilite după alte criterii vor fi verificate din punct de vedere al raţiei de aer proaspăt. fie se va mări debitul instalaţiei de aspiraţie locală. condiţia de temperatură a aerului insuflat va influenţa debitul instalaţiei numai în sensul majorării acestuia.

24. conform diagramelor şi a ecuaţiilor de confort termic (temperatura. d) parametrii punctului de rouă. (conform STAS 6648/2).. precum şi aporturile de căldură din exteriorul încăperii climatizate (prin pereţi. Se va verifica dacă acest debit de aer asigură şi diluarea altor noxe (gaze. pe baza vitezelor de aspiraţie în deschidererile de lucru. pe baza drepresiunii interioare şi a vitezei minime necesare în neetanşeităţi şi goluri. compusă din degajările de umiditate de la oameni.23. sau numărul orar de schimburi de aer. uşi. luminatoare) sau din încăerile alăturate neclimatizate. cu considerarea debitelor de aer introduse şi evacuate din carcasa de către materiale. c) debitul de aer al instalaţiei. c) parametrii de stare ai aerului amestecat (dacă se admite recircularea aerului şi ţinând seama de proporţia admisă). vapori. f) parametrii aerului introdus în încăpere. b) sarcina de umiditate a încăperii. rezervoare. stabilindu-se prealabil sub temperatura aerului climatizat introdus în încăpere. 19. agregate. Instalaţiile de climatizare se calculează separat pentru perioada caldă şi separat pentru perioada rece a anului. umiditatea. din maşini. ţinând seama de necesitatea răcirii şi umidificării sale. Instalaţii de climatizare 19. ferestre. praf) degajate în încăpere. d) starea aerului climatizat.. ce urmează a fi introdus în încăpere. ţinând seama de degajările de căldură (oameni. e) parametrii aerului la ieşirea din baia de răcire. alte surse). materiale care se usucă în încăpere. Pentru perioada caldă se stabileşte: a) sarcina de răcire sensibilă (perceptibilă) a încăperii.pentru dispozitivele de aspiraţie închise (carcase). iluminat electric – după caz maşini şi agregate acţionate electric. în zona de activitate a încăperii. plafoane. În acest scop se folosesc relaţiile de calcul ce stabilesc legătura între parametrii aerului introdus în încăpere şi parametrii aerului din zona de activitate ţinând seama de modul de 39 . Pentru calculul instalaţiei de climatizare pentru perioada caldă se au în vedere: a) parametrii aerului interior. călcatul rufelor etc. suprafeţe calde. (oglinzi de apă). piese în mişcare. 19.pentru dispozitivele de aspiraţie semideschise. b) parametrii de stare ai aerului exterior (temperatura. umiditate). viteza aerului). pornind de la diagramele şi ecuaţiile de confort termic. sau pe baza datelor comunicate de producătorul utilajului de absorbţie locală. .22. Pentru a stabili parametrii aerului climatizat ce urmează a fi introdus în încăpere se pleacă de la parametrii aerului ce trebuie realizaţi în zona de activitate. de pe suprafeţe libere de apă.

care poate diferi de perioada caldă a anului. 392/1994 "Agrementul tehnic pentru produse. Utilizarea de noi materiale şi tehnologii de execuţie este admisă numai dacă sunt agrementate tehnic. Pentru perioada rece se stabileşte: a) necesarul de căldură pentru încălzire a încăperii. cât şi materiale termoizolante: plăci de vată minerală. 19. ce necesită a fi izolate termic. estetice etc. Degajările de căldură dacă nu sunt o permanenţă certă şi constantă. sarcina bateriei de reîncălzire se va determina şi pentru un grad de ocupare mai redus (40-50%). punctul (d). aluminiu. ca diferenţă între degajările de căldură şi consumurile de căldură. ţinând seama de parametrii aerului exterior. iar parametrii aerului amestecat (dacă se admite recircularea). în conformitate cu prevederile "Legii privind calitatea în construcţii" şi HGR nr. etc. Alegerea materialelor şi a tehnologiilor pentru confecţionarea şi montarea canalelor de aer se va face în funcţie de condiţiile de exploatare.introducere a aerului în încăpere (jeturi orizontale.24. etc.25. c) debitul de aer al instalaţiei care rămâne de regulă cel stabilit pentru perioada de vară (raportul dintre debitul de aer proaspăt şi aer recirculat poate fi modificat de la vară la iarnă). Pentru canalele de aer se vor utiliza: tablă de oţel. poliizocianurat expandat placat cu folie de aluminiu etc.26.1. d) modul de umidificare a aerului: adiabatic (camera de pulverizare sau camere cu corpuri de umplutură) sau izotermic (prin injectare de abur viu). jeturi verticale. e) starea aerului refulat.. 19. 19. Pentru perioada rece a anului parametrii aerului interior şi exterior se stabilesc conform STAS 1907/1 şi STAS 1907/2.. mase plastice. b) sarcina de umiditate se neglijează. [top] 20. plafoane perforate. ţinând cont de proporţia admisă. f) sarcina bateriei de încălzire şi de reîncălzire (în cazul umdificării adiabatice). nu se iau în considerare. procedee şi echipamente noi în construcţii" 40 . anemostate. CANALE DE AER Materiale şi tehnologii utilizate pentru confecţionarea canalelor 20.) e) sarcina bateriei de răcire care poate fi cu detentă directă (evaporatorul maşinii frigorifice) sau o baterie cu apă răcită. conform celor arătate la art. excepţie făcând sălile aglomerate şi încăperile în care se prelucrează materiale puternic higroscopice. parcticularităţile construcţiei în care sunt montate. consideraţii economice. Pentru sălile cu aglomerări de persoane. montaj.

încăperi de categoria C pericol de incendiu. 20. 41 .tehnologia de realizare a canalelor de aer.8. centre de calcul.2. Piese speciale 20.4.9. spitale. în afară de "clădiri publice de importanţă deosebită. Forma canalelor se va alege în funcţie de gradul de estetică necesar.6. Canalele de aer din materiale greu combustibile (C1 şi C2) se admit în: . la canalele de evacuare a aerului viciat. dacă este cazul. cu condiţia amplasării canalelor astfel încât acestea să nu contribuie la propagarea cu uşurinţă a focului. 20. respectiv tipizate din catalogul de detalii tip IPCT. . de spaţiul disponibil. Se recomandă utilizarea acestei forme pentru instalaţiile de aspiraţie din clădirile industriale.20. azile de copii şi bătrâni. La canalele cu secţiune dreptunghiulară se recomandă ca raportul laturilor să nu depăşească valoarea 3 :1. Pentru vehicularea aerului încărcat cu particule solide se vor folosi în exclusivitate canale cu secţiune circulară. Canalele de aer vor avea dimensiunile standardizate. 20.3. Se interzice folosirea rabiţului ca material pentru confecţionarea canalelor de aer. de prezenţa particulelor transportate de aer. 20. De asemenea se admit canale din materiale greu combustibile sau combustibili în cazurile impuse de condiţiile de producţie cu realizarea unor măsuri corespunzătoare de prevenire a propagării incendiilor. .natura particulelor solide în suspensie. clădiri înalte şi foarte înalte. Forme şi dimensiuni 20. biblioteci. arhive. .dimensiunile canalelor de aer. Canalele de ventilare se execută de regulă din materiale incombustibile (C0). precum şi la canalele de admisie a aerului proaspăt cuprinse între priza de aer şi gura de aspiraţie a ventilatorului. muzee. de consideraţii economice etc.materialul din care sunt realizate canalele de aer.încăperi de categoria D şi E pericol de incendiu amplasate în construcţii de gradul I şi II rezistenţă la foc.5. 20. .construcţii civile de gradul I şi II rezistenţă la foc. cămine şi alte clădiri ce adăpostesc persoane ce nu se pot evacua singure.7. creşe. săli aglomerate. Se vor utiliza piese speciale care să determine o rezistenţă aeraulică minimă. Grosimea pereţilor canalelor de aer se va stabili în funcţie de: . . de posibilitatea încadrării lor în structura clădirii.

realizarea unui număr cât mai mare de piese speciale identice. dacă ambele au aceeaşi înălţime.piesele de ramificaţie rectangulare vor avea ramificaţiile de aceeaşi înălţime cu cea a canalului principal.două piese cu schimbare de direcţie sau două piese cu schimbare de direcţie şi o porţiune dreaptă cuprinsă între ele să fie combinate într-un singur etaj. precum şi legături cât mai scurte. La instalaţiile care vehiculează aer fără suspensii solide se va da preferinţă razei de curbură de 1.3)d. Pentru ramificaţii se recomandă: .5d.un etaj şi un difuzor sau un confuzor să fie combinate într-o singură piesă.10.amplasarea şi montarea echipamentelor de ventilare astfel ca racordurile la conducte să necesite un număr minim de piese speciale simple. axele curbelor vor avea de regulă raze de curbură cuprinse între (1. De asemenea se recomandă: . .o piesă de schimbare de secţiune şi o piesă cu schimbare de direcţie.11. 20. iar la canalele rectangulare dimensiunea laturii din planul în care se face schimbarea direcţiei). . (d . Indiferent de forma secţiunii. să formeze o singură piesă. 20. .14. Unghiul la vârf al confuzoarelor va fi de preferinţă sub 45o valoare maximă admisă fiind 60o. 20. curbe cu razele indicate la art. 20.12.suma ariilor secţiunilor transversale ale ramificaţiilor să fie cât mai apropiată de aria secţiunii canalului principal din care s-a făcut ramificaţia.17.un tronson scurt (sub 1 m) şi piesa specială imediat următoare să formeze o singură piesă. Se recomandă: . 42 . Etajele cu secţiune rectangulară sau circulară vor avea în punctele de schimbare a direcţiei de curgere.11.16. La secţiuni circulare se recomandă utilizarea difuzoarelor şi confuzoarelor simetrice. La secţiuni rectangulare sunt admise forme nesimetrice şi se recomandă realizarea pieselor cu menţinerea constantă a uneia dintre dimensiuni (înălţimea sau lăţimea). Piesele cu schimbare de secţiune vor face trecerea de la o secţiune la alta prin difuzoare sau confuzoare pentru diminuarea rezistenţei aeraulice. 20..15. 20. valoarea maximă admisă fiind 45o.20. .. 20. . În cazul coturilor cu secţiune rectangulară se vor prevedea pereţi sau palete pentru dirijarea aerului.fiind la canalele circulare diametrul canalului. 20. Unghiul la vârf al difuzoarelor va fi de preferinţă sub 30o.13. Nu se admit coturi (piese cu schimbare de direcţie) cu secţiunea circulară avnd raza de curbură mai mică de 1d.

vapori sau praf inflamabil. .dacă transportă aer tratat ce va fi introdus în încăperile climatizate.19. Materialele utilizate la izolarea termică a canalelor de aer trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: . 20.pentru secţiuni circulare unghiul cuprins între axa ramificaţiei şi axa canalului principal va fi de 15-30o. Se vor evita piese de perturbare a curgeri montate în amonte de punctele de ramificaţie la distanţe mai mici de 10d. . . montate în spaţii cu temperatură ridicată.18. aporturi neconfortabile de căldură în spaţiile ocupate de oameni. ramificaţia de pe canalul principal se va racorda printr-o curbă cu o rază de curbură de minimum 1d sau printr-un cot cu palete de dirijare pentru raze de curbură mai mici. ce determină schimburi termice nefavorabile sau abateri nepermise ale parametrilor de stare a aerului. . 43 .).dacă transportă aer recirculat prin spaţii cu temperaturi diferite de cele ale aerului vehiculat.să fie neputrescibile.să fie incombustibile sau greu combustibile.dacă transportă aer încărcat cu vapori sau dacă sunt montate în medii cu concentraţii mari de vapori (temperatura la suprafaţa pereţilor va fi mai mare cel mult cu 1oC faţă de temperatura punctului de rouă). (se vor izola termic astfel ca la suprafaţa canalelor să se asigure temperaturi nepericuloase). B sau C pericol de incendiu precum şi canalele care transportă gaze. ramificaţiile dispuse de o parte şi de alta a axei canalului principal vor fi decalate.. 20.dacă sunt montate în exteriorul clădirilor sau dacă străbat spaţii neîncălzite.20. . nealterabile în timp. Canalele de distribuţie a aerului cald montate în încăperile ventilate se vor izola termic numai dacă confortul termic în spaţiul deservit de sistemul de ventilare sau climatizare poate fi afectat de temperatura aerului care circulă în canale. .să aibă proprietăţi izolate stabile. . Izolarea termică a canalelor de ventilare 20.dacă transportă aer cu temperatură ridicată (grosimea izolaţiei termice se va stabili astfel încât să se evite pericolul de accidentare la atingere. aporturi de căldură în spaţiile în care ridicarea temperaturii aerului este interzisă de prescripţii tehnologice etc.pentru secţiuni rectangulare. Canalele de ventilare se vor izola termic în totalitate sau pe porţiuni în următoarele cazuri: .pentru secţiuni circulare.dacă transportă aer sau gaze calde fiind montate în spaţii de categoria A. . .

pericol de incendiu şi explozie din spaţiile deservite. etanşarea rosturilro dintre flanşe şi pereţii conductelor pe care acestea sunt montate etc. a duratei de utilizare.3.24. Suprafaţa exterioară a izolaţiei termice se va proteja ţinând seama de condiţiile de expunere la umezeală. social-culturale sau de producţie. . Canalele din tablă zincată sau de aluminiu montate în medii curate şi care vehiculează aer curat se vor vopsi la exterior numai în cazurile cerute de condiţiile de estetică. Canale de ventilare din plăci de vată minerală 20.21. Vopsirea interioară a acestor canale se va face numai în scopul protecţiei împotriva acţiunii corozive a substanţelor vehiculate în aer. Suprafeţele exterioare ale canalelor montate în exteriorul clădirilor se vor proteja cu vopsea rezistentă la acţiunea factorilor climatici exteriori.să nu degaje sulf sau alte noxe. a cheltuielilor de investire şi a posibilităţilor de execuţie. Canalele din tablă neagră vor fi în toate cazurile vopsite la exterior. şocuri. se va stabili prin calcule tehnico-economice de optimizare.. 20.27. Vopsirea canalelor de aer 20.22. 20. praf sau fum. condiţii de estetică etc. Condiţii speciale pentru canalele montate în medii corozive 20. Canalele de aer care vehiculează aer încărcat cu substanţe corozive. La montarea canalelor de aer în medii corozive se vor lua măsuri speciale pentru etanşarea îmbinărilor (garnituri de cauciuc moale. 20.. pentru introducerea aerului în clădirile civile. Grosimea izolaţiei termice pentru limitarea pierderilor sau aporturilor de căldură. ţinând sema de rolul izolaţiei indicat la art.26. 20. 20. la temperaturi ridicate.23. 20. Alegerea materialului sau a stratului de protecţie se va face prin considerarea simultană a rezistenţei la acţiunea chimică. vapori. La instalaţiile de ventilare sau climatizare. vor fi executate din materiale rezistente la acţiuni chimice sau acoperite la interior sau exterior cu straturi de protecţie.25. având în vedere şi prevederile STAS 279/1 şi 2. 20.18. 44 . precum şi cele montate în medii corozive. încadrate în categoriile de pericol de incendiu şi gradul de rezistenţă specificate la art. coroziune.28. Canalele de aer din plăci de vată minerală vor avea secţiunea rectangulară cu latura mare până la 1000 mm. Aceste canale se pot utiliza şi la instalaţiile de evacuare a aerului viciat care vehiculează aer cu temperatura sub 700C şi care nu conţin gaze.).29. se pot utiliza canale de aer din plăci de vată minerală. 20. lipirea cu cositor a falţurilor longitudinale.să fie rigide la temperaturi ridicate.

în încăperi de categoria A şi B de pericol de incendiu. cabane etc.7. piesele speciale şi auxiliare confecţionate din materiale plastice nu se vor utiliza în: .33.flanşe din cornier 50 x 50 x 10 mm pentru canale cu latura mare peste 1600 mm. 20. . Canalele de aer din materiale plastice nu vor fi montate în medii cu temperaturi interioare mai mari de 400C. . autostingător. . Îmbinările traversale ale canalelor de aer din materiale plastice se vor realiza prin flanşe din materiale plastice executate după cum urmează: .1.clădirile înalte şi foarte înalte. . Presiunea statică maximă admisă în canalele de aer din plăci de vată minerală este de 500 Pa.30.flanşe din cornier 30 x 30 x 8 mm pentru canale cu latura mare de la 800 până la 1250 mm. Utilizarea canalelor de aer şi a pieselor speciale din materiale plastice pentru funcţionarea în medii corozive. Adoptarea canalelor din materiale plastice se va face în cadrul domeniilor de utilizare delimitate în "Normativul pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor tehnico-sanitare şi tehnologice cu ţevi din policlorură de vinil neplastificată" – I.) .31. conform normativelor I. 45 . .încăperi din categoriile A şi B de pericol de incendiu fără medii corozive.clădiri cu persoane cazate temporar (hoteluri. cămine.clădiri cu mărfuri de valoare deosebită. 20. .flanşe din benzi 30 x 8 mm pentru canale cu latura mare până la 630 mm.20.32.34. este permisă cu condiţia ca materialul folosit la confecţionarea tubulaturii să fie ignifugat în masă. Canalele de aer şi piesele speciale pentru funcţionare în medii corozive se pot confecţiona din materiale plastice în cazurile în care folosirea acestui material este mai economică. Canalele de aer.clădiri sau încăperi cu aparataje sensibile la produsele degajate în urma arderii materialelor plastice.clădiri pentru persoane care nu se pot evacua singure. . iar la ardere să nu producă căderea de picături aprinse. 20. . Canale de ventilare din materiale plastice 20. precum şi cu radiaţii calorice. Canalele de aer din materiale plastice vor fi prevăzute cu legarea la pământ pentru înlăturarea acumulării electricităţii statice.sălile aglomerate.laboratoare cu pericol de incendiu.

în cazurile în care ocolirea acestor elemente nu este posibilă. 20. obstacolele introduse în curentul de aer vor fi îmbrăcate în piese având formă aerodinamică. care să permită deplasarea longitudinală a tubulaturii prin dilatare sau contracţie.41. Canalele de aer din materiale plastice se vor susţine prin dispozitive de suspendare. carton moale). Canalele de aer se vor proiecta astfel ca pierderile de sarcină prin frecare şi rezistenţele locale să fie minime.18. praf sau fum. Canale de ventilare din poliizocianurat expandat placat cu folie de aluminiu 20. de elemente de construcţie etc. În cazul pereţilor sau planşeelor antifoc se vor lua măsuri prevăzute la art. se pot utiliza canale de aer confecţionate din plăci de poliizocianurat expandat placat cu folie de aluminiu.43. 20. Canalele se pot utiliza şi la instalaţiile de evacuare a aerului viciat cu temperaturi sub 70oC. care nu conţin gaze. Canalele de aer se vor confecţiona în conformitate cu tehnologia de realizare agrementată tehnic. b) canalele se vor executa din materiale cu rugozitate redusă.20.42. Canalele din poliizocianurat expandat placat cu folie de aluminiu nu se vor monta în locuri unde tubulatura ar putea fi expusă degardării prin lovire accidentală cu corpuri dure. 20.36.14.18. Traseele canalelor de aer se vor stabili astfel ca să se realizeze porţiuni drepte cu lungime cât mai mare în amonte de gurile de ventilare (în special de gurile de introducere). dispozitive de reglare.3. canalele de aer din materiale plastice se vor întrerupe printr-un tronson incombustibil în condiţiile prevăzute la art. 17. Consideraţii generale privind proiectarea canalelor de ventilare 20.. La trecerea prin pereţi sau planşee. pentru cazurile preconizate la art.38. Tronsoanele drepte ale canalelor de aer din materiale plastice se vor prevedea cu compensatoare de dilataţie pentru preluarea dilatărilor sau contracţiilor axiale. 20. 17. puncte de măsură. publice sau industriale. ramificaţii.39. Se va analiza utilizarea canalelor d in poliizocianurat expandat placat cu folie de aluminiu pe baza unui calcul tehnico-economic comparativ cu soluţia canalelor de tablă izolate termic. c) canalele de aer nu vor fi traversate de ţevi ale altor instalaţii. La instalaţiile de ventilare sau climatizare pentru introducerea erului în clădirile civile. 20. În acest scop: a) traseele canalelor vor fi cât mai scurte şi cu un număr minim de piese care introduc rezistenţe locale. 46 . 20.40. 20.35 Îmbinările transversale vor fi etanşate cu garnituri elastice cu grosimea de minimum 5 mm (cauciuc.. vapori. 20. încadrate în categoriile de pericol de incendiu şi gradul de rezistenţă la foc specificate la art.37.

punctele de măsurare.47. .. caz în care se va realiza echilibrarea prin calcul în limitele posibile şi se vor prevedea dispozitive de reglare pentru definitivarea echilibrării la darea în exploatare.50.45. cu condiţia prevederii unor măsuri pentru atenuarea zgomotului produs de dispozitivele de reglare. 20. 20. .49.20. 20. . calculul de echilibrare a folosit date neverificate. Egalitatea debitelor de aer între gurile de aer montate de-a lungul unui canal se recomandă a se obţine prin dimensionarea corespunzătoare a canalului.în alte cazuri justificate (avantaje de prefabricare etc. La reţelele din încăperi cu condiţii severe de silenţiozitate. Instalaţiile de ventilare sau climatizare vor avea de regulă.) 20. ramificaţiile. faguri de regularizare a curgerii montate în porţiuni drepte de canal în aval de sursa de perturbare. reţelele de canale echilibrate aeraulic prin calcul. dispozitivele de reglare sunt amplasate în vecinătatea unor surse de perturbare a curgerii. însă numai pe ramificaţii verticale şi numai în cazul unor particule granulare şi neadezive. pentru regularizarea şi stabilizarea curgerii se vor prevedea: palete sau pereţi de dirijare în piesele de schimbare de direcţie. 2 – 5% din presiunea disponibilă în punctul de reglare pentru celelalte instalaţii. în următoarele situaţii: . îmbrăcăminţi cu profil aerodinamic pentru obstacole din interiorul canalelor etc. Canalele de aer care transportă particule solide în suspensie nu se vor prevedea cu dispozitive de reglare în ramificaţii.guri de refulare montate în aceeaşi încăpere cu condiţii riguroase de distribuţie a aerului: 5%.când nu se poate realiza echilibrarea prin calcul în toleranţele indicate la art.când datorită configuraţiei neuzuale a elementelor instalaţiei.. Aceste dispozitive de reglare vor fi concepute şi montate astfel încât să nu permită acumularea particulelor. se admite montarea dispozitivelor de reglare în ramificaţiile care nu pot fi echilibrate prin calcul. . 20. 20. 10 Pa penru instalaţiile în care aerul vehiculează particule solide în suspensie.44. se admite în mod excepţional prevederea dispozitivelor de reglare.48. 1 – 2% din presiune disponibilă în punctul de ramificaţie pentru instalaţiile cu condiţii severe de silenţiozitate şi când atenuarea zgomotului produs de dispozitivele de reglare nu este posibilă.45. Între debitele de aer ale gurilor de introducere montate direct pe canal se admit următoarele abateri faţă de debitul nominal: . Când nu este posibil echilibrarea prin calcul a unor ramificaţii.. 20.guri de refulare montate în aceeaşi încăpere cu condiţii obişnuite de distribuţie a aerului: 10%. Se admit următoarele diferenţe între pierderile de sarcină în conducta de ramificaţie şi presiune disponibilă în punctul de ramificare: 5 . Dacă gurile de ventilare. 47 . Se admite echilibrarea prin dispozitive de reglare la reţelele vehiculând aer fără particule în suspensie. Dispozitivele de reglare a debitului la gurile de aer se vor prevedea numai în măsura în care egalitatea debitelor nu poate fi asigurată prin forma şi dimensiunile canalelor.guri de refulare montate în încăperi diferite: 15%.46.

unificarea canalelor paralele alăturate. 20. . . amplasate în funcţie de configuraţia reţelei. la acelaşi nivel. asigurându-se însă uniformizarea curgerii. luând în considerare şi presiunea dinamică la ieşirea aerului din instalaţie.1.realizarea unei suprafeţe plane pe fundul canalului pentru a se evita acumularea şi stagnarea condensatului. Canalele de aer din materiale combustibile vor avea intercalate tronsoane din materiale incombustibile prevăzute cu clapete antifoc la trecerile prin pereţi şi planşee. Presiunea ventilatorului se va stabili în toate cazurile prin calculul pierderii de sarcină pe traseul de cea mai mare rezistenţă a instalaţiei.51.menţinerea dimensiunii tronsoanelor drepte pe lungimi cât mai mari. 48 .54. .52. .amplasarea centralei de ventilare sau climatizare în centrul de greutate a reţelelor de aer. ECHIPAMENTE Generalităţi 21. Lungimea tronsoanelor incombustibile va fi de cel puţin 3 diametre echivalente dar nu mai mică de grosimea elementului traversat plus 300 mm de o parte şi de alta a acestuia. pentru acelaşi debit de aer. Piesele.apropierea conductei principale de linia de guri de ventilare pentru a reduce lungimea ramificaţiilor.să realizeze funcţiunea atribuită în condiţii tehnice şi economice optime.colectarea şi evacuarea condensatului la partea inferioară a canalului. adoptarea în număr cât mai mare de părţi identice de instalaţie. dispozitivele şi accesoriile se vor proiecta şi executa astfel ca: . [top] 21. . Pentru realizarea unor reţele economice se recomandă: .menţinerea aceleiaşi înălţimi (sau lăţimi) de canal pe porţiuni cât mai mari de reţea. . .evitarea încrucişărilor care determină modificări ale dimensiunilor canalelor.scurgerea condensatului de-a lungul canalelor prin montarea acestora cu o pantă minimă de 1%. 20.în cadrul unui sistem complex. .20. pentru a întrerupe propagarea focului. Nu este admisă stabilirea presiunii ventilatorului prin apreciere.53. 20.montarea conductelor principale şi a ramificaţiilor dintr-un sistem complex. Când există riscul de condensare a vaporilor din aer vehiculat pe pereţii canalelor de aer se va asigura: . .

. De asemenea. în conformitate cu prevederile "Legii privind calitatea în construcţii" – nr. 21.să fie uşor de montat şi demontat. Dispozitivele de evacuare montate pe acoperiş vor fi bine fixate şi ancorate.5.6. 21. Protecţia împotriva pătrunderii în instalaţie a corpurilor străine se va realiza prin rame cu plase de sârmă montate în deschiderile de acces a aerului exterior. Utilizarea noilor tipuri de echipamente este admisă numai dacă acestea sunt agrementate tehnic.să corespundă mediului în care se montează. procedee şi echipamente noi în construcţii". cu marginile rotunjite. astfel încât fluctuaţiile în viteză sau direcţie a acestuia să nu producă perturbări în funcţionarea normală a instalaţiei. 392/1994 "Agrementul tehnic pentru produse. Tipul şi numărul gurilor de introducere se va alege astfel ca să se asigure o distribuţie uniformă a aerului în spaţiul ventilat sau climatizat. Jaluzelele fixe sau mobile ale prizelor de aer proaspăt vor fi egal distanţate. astfel încât să fie limitat la minimum riscul de deformare. . Se vor utiliza cu precădere piese. dispozitive şi elemente accesorii tipizate sau produse în industrie.. 21. .8. 10/1995 şi HGR nr. Prizele de aer proaspăt 21. pentru a rezista la presiunea vântului. cu respectarea condiţiilor de confort şi estetică.să fie executate din materiale incombustibile sau greu combustibile. se va înlătura posibilitatea obturării gurilor prin cuiburi realizate de păsări.să fie uşor manevrabile. din locuri accesibile dacă sunt prevăzute cu organe de manevră. deteriorare sau distrugere. 21. elementele montate în medii corozive fiind protejate corespunzător. . 49 . Prizele de aer proaspăt vor fi protejate. prin amplasare sau prin măsuri constructive.3. Guri şi dispozitive de evacuare a aerului viciat 21. fără deformări şi deplasări de la poziţia de montaj. 21. Gurile şi dispozitivele de evacuare vor fi construite astfel încât să nu permită pătrunderea în instalaţie a precipitaţiilor atmosferice şi vor fi confecţionate din materiale rezistente la acţiunea mediului exterior. Guri de introducere a aerului în încăpere 21.7.4.să fie estetice. Protecţia împotriva pătrunderii în instalaţie a precipitaţiilor atmosferice se va realiza prin jaluzele fixe înclinate faţă de orizontală cu un unghi de minimum 45o. rigide şi bine fixate pentru a se înlătura posibilitatea vibraţiilor şi a zgomotului. împotriva acţiunii vântului.9.2.

21.10. Se va evita montarea pe aceeaşi ramificaţie secundară a două sau mai multe tipuri sau mărimi diferite de guri de introducere. 21.11. Se va evita montarea gurilor de introducere direct pe conductele de aer cu ramificaţii, pentru a se evita generarea zgomotului la guri, în special în clădirile cu cerinţe deosebite de silenţiozitate. 21.12. La gurile de introducere montate direct pe conductele de aer, configuraţia conductei şi modul de racordare al gurii la conductă vor asigura o curgere fără vârtejuri şi a repartiţiei uniformă a aerului la intrarea în gură, prin prevederea unor palete de preluare a debitului de aer. 21.13. Conductele de racord ale anemostatelor vor avea porţiuni drepte cu o lungime egală de cel puţin două diametre, pentru a se asigura o distribuţie uniformă a aerului la intrarea în anemostate. 21.14. Gurile de introducere se recomandă a se monta pe canalele de aer la o distanţă minimă de 3d faţă de prima piesă din amonte care perturbă curgerea aerului în canal ("d" este diametrul canalului cu secţiune circulară, la canalele rectangulare cu laturile "a" şi "b", d = (a + b) / 2). Când nu există posibilitatea adoptării acestei distanţe se vor prevedea regularizarea de curgere montare în canal la o distanţă minimă de 1 d faţă de gura de introducere. 21.15. Gurile de introducere dotate cu dispozitive de reglare a debitului de aer se vor prevedea şi cu jaluzele sau ghidaje pentru orientarea jeturilor. 21.16. La gurile de introducere rectangulare, montate pe suprafaţa laterală a canalelor de aer se vor lua măsuri pentru uniformizarea curgerii pe lungimea deschiderii de refulare (pereţi de dirijare etc.). 21.17. La gurile de introducere montate direct pe conducte se va asigura ieşirea jetului de aer pe o distanţă perpendiculară pe planul gurii. În acest scop se pot adopta următoarele măsuri: - palete curbe de dirijare în spatele gurii de introducere (fără racord); - montarea unui grătar format din pereţi plani, verticali, echidistanţi, în racordul dintre gura şi peretele conductei (valoarea minimă a raportului dintre lăţimea pereţilor şi distanţa dintre doi pereţi fiind 1,5d); - în cazul existenţei unui dispozitiv de reglare cu jaluzele opuse montat în spatele gurii de refulare, lamelele vor avea poziţie verticală, pentru a contribui la îndreptarea curenţilor de aer; - în cazul unei viteze mici de curgere a aerului în conductă, prevederea unui racord scurt între gura de introducere şi peretele conductei. 21.18. Se va evita montarea unui dispozitiv de reglare unilamelar (clapeta fluture) la intrarea aerului într-un anemostat sau imediat în spatele unei guri de refulare de perete sau de canal. Guri de aspiraţie a aerului viciat aferent instalaţiilor de ventilare generală 21.19. La gurile de aspiraţie montate direct pe canalele de aer se recomandă a se prevedea dispozitive de reglare plasate în planul deschiderii de intrare a aerului.

50

Gurile de aspiraţie montate la capetele ramificaţiilor se vor regla de preferinţă prin dispozitive montate pe ramificaţii şi ca atare nu vor fi prevăzute cu organe de reglare în planul deschiderii de intrare a aerului. 21.20. Gurile de aspiraţie cu deschideri de peste 0,15 m2, precum şi cele cu raportul laturilor mai mici de 1 : 3, se vor prevedea cu mijloace de uniformizare a curgerii în planul deschiderii de intrare a aerului, dacă între axa geometrică a gurii şi direcţia de curgere a aerului în canalul la care se racordează gura există un unghi mai mare de 300. 21.21. Toate gurile de aspiraţie vor fi prevăzute cu rame de protecţie având plasa de sârmă sau alte mijloace de mascare montate la deschiderile de intrare a aerului. Dispozitive de aspiraţie locală 21.22. Dispozitivele de aspiraţie locală expuse la gaze fierbinţi sau la flăcări directe, se vor proteja în mod corespunzător cu materiale izolatoare sau refractante. 21.23. Dispozitivele de aspiraţie locală care se încălzesc ca urmare a temperaturii aerului vehiculat sau a utilajelor tehnologice, la care sunt montate se vor izola termic pe suprafeţele exterioare, dacă există riscul de arsuri la atingere sau emit radiaţii calorice în zona de lucru. 21.24. Dispozitivele de aspiraţie locală expuse la şocuri mecanice se vor prevedea cu elemente de rigidizare şi de protecie împotriva deteriorării. 21.25. Dispozitivele de aspiraţie locală pe care pot avea loc condensări de vapori, vor fi prevăzute cu mijloace de colectare şi de evacuare a condensatului. 21.26. Dispozitivele de aspiraţie locală montate în poziţie fixă vor fi susţinute astfel încât să nu provoace sarcini suplimentare tubulaturii de aer la care sunt racordate. 21.27. Dispoztivele de aspiraţie mobile sau elementele mobile ale dispozitivelor vor fi uşor manevrabile şi durabile în timp. 21.28. Dispozitivele de aspiraţie locală vor fi proiectate astfel încât să poată fi uşor demontate şi înlăturate în cazul în care este necesar să se intervină la utilajul pe care îl servesc. Dispozitive pentru reglarea debitelor de aer 21.29. Dispozitivele pentru reglarea debitelor de aer se recomandă a se prevedea în următoarele puncte: - în gurile de ventilare (a se vedea art. 20.47); - în fiecare ramificaţie secundară care alimentează un grup de guri de ventilare; - în fiecare ramificaţie principală care alimentează un grup de ramificaţii secundare; - la ventilator sau în conducta principală înainte de prima ramificaţie; - în camerele de amestec, la prizele de aer proaspăt şi de recirculaţie.

51

21.30. Dispozitivele de reglare din gurile de ventilare vor servi la efectuarea unei reglări fine, pentru corectarea reglării grosiere realizate de un dispozitiv montat în amonte, în conducta de aer. 21.31. În gurile de introducere debitele de aer se vor regla de preferinţă prin jaluzele opuse. 21.32. Nu se prevăd dispozitive de reglare în gurile de ventilare, când acestea sunt montate pe o conductă de distribuţie sau de aspiraţie uniformă, calculată şi dimensionată în acest scop şi având o performanţă verificată. 21.33. La aspiraţie, pentru viteze ale aerului în conducte de până la 12 m/s, se recomandă a nu se prevedea dispozitive de reglare la gurile ce formează un grup montat în aceeaşi încăpere dacă există un dispozitiv de reglare în ramificaţia care serveşte grupul de guri. 21.34. Dispozitivele de reglare din conducte se vor monta în amonte la distanţe cât mai mari de punctul de ramificaţie, astfel încât curgerea aerului în ramificaţie să nu fie perturbată. Recomandarea este valabilă şi pentru dispozitivele de reglare montate în ramificaţii, în amonte de gurile de introducere. 21.35. Se va evita montarea dispozitivelor de reglare în conducte în zone de vârtejuri produse de surse de perturbaţie din amonte. 21.36. Dacă canalele de ventilare sunt amplasate în plafoane false, nedemontabile, nu se vor monta dispozitive de reglare în aceste plafoane, preferându-se prevederea unor dispozitive de reglare în gurile de ventilare. 21.37. Dacă configuraţia tubulaturii nu permite respectarea condiţiei de la art. 21.34, dispozitivele de reglare vor fi de tipul cu jaluzele opuse sau de tipul de diafragma reglabilă. 21.38. La conductele cu dimensiuni mari pentru preluarea unor pierderi de sarcină se pot folosi şi jaluzele paralele cu reglare simultană, dar utlizarea lor ca dispozitive de reglare a debitelor de aer va fi redusă la minimum, jaluzelele paralele urmând a servi în special ca dispozitive de orientare a jeturilor de aer la gurile de introducere. 21.39. În ramificaţii se va prefera prevederea unei clapete fluture sau a unei jaluzele opuse montate în conducta ramificată, faţă de paleta de reglare plasată în punctul de ramificare. 21.40. Tipul dispozitivelor de reglare montate în ramificaţiile cu secţiune rectangulară va fi: - clapeta fluture, pentru dimensiuni până la 1000 x 1000 mm; - jaluzele opuse, pentru ramificaţii cu latura mai mare de 1000 mm. Pentru ramificaţii mai mari de 630 x 250 mm sau 400 x 500 mm se vor folosi jaluzele opuse când: - condiţiile de curgere în aval de locul de montare al dispozitivului de reglare reclamă un spectru de viteze uniform; - regimul de funcţionare al instalaţiei impune o reglare fină în timpul funcţionării. 21.41. Reglarea debitelor de aer în canalele cu secţiune circulaă se va realiza prin clapete de reglare tip fluture.

52

la reglarea şi punerea în funcţiune a instalaţiei se vor marca şi nota pe cursorul (sectorul) clapetei poziţiile manetei corespunzătoare debitelor de aer a căror realizare se urmăreşte în diferite regimuri de funcţionare. sau la instalaţiile pentru introducerea aerului. Jaluzelele opuse pentru care se prevede poziţia complet închis în timpul exploatării. vor avea marginile acoperite cu burete de cauciuc sau de pâslă. Toate dispozitivele de reglare vor fi montate astfel încât organele de comandă ale elementelor mobile să poată fi acţionate manual cu uşurinţă. când între gura de refulare a ventilatorului şi prima ramificaţie sau prima gură de refulare 53 .46. 21.45. Clapetele de tip fluture care servesc la reglarea iniţială (pentru echilibrarea debitelor de aer din instalaţie) şi care rămân fixate în poziţia de reglare pe toată durata de exploatare a instalaţiei. elemente de indicare.54. când ventilatorul refulează în canalul de evacuare. Dispozitivele de reglare montate în interiorul conductelor vor avea. verificarea şi întreţinerea dispozitivelor de reglare montate în conducte cu dimensiuni mari sau în camere de aer. la toate tipurile de dispozitive de reglare. 21. pentru a asigura o închidere etanşă care să împiedice în special generarea zgomotului.48. sibarele vor fi prevăzute cu elemente de fixare rigidă în poziţia dorită de închidere sau reglare. În cazul unor poziţii greu accesibile (de exemplu tavane duble) în proiect se va specifica necesitatea pârghiilor. bine rigidizate. pentru a nu produce vibraţii. Elementele mobile care servesc la stabilirea poziţiei de reglare vor permite fixarea oricărei poziţii de reglare între limitele complet închis şi complet deschis. 21.53.50. 21. 21. care să facă posibilă constatarea din exteriorul conductei.44.43. Se admite reglarea ventilatoarelor prin sibare montate la gura de refulare. 21. tijelor sau a altor elemente de prelungire.47. Pentru ambele funcţiuni.42.52. Ca dispozitive de reglare la ventilatoare se pot folosi aparate directoare la gurile de aspiraţie sau jaluzele opuse cu reglare simultană la gurile de refulare (jaluzelele opuse se vor monta astfel ca axele lor de rotaţie să fie perpendiculare pe planul vertical care trece prin axa rotorului). 21. Elementele mobile introduse în curentul de aer vor fi. de asemenea nu vor permite scăpări sau pătrunderi de aer fals. fără margini ascuţite în drumul aerului şi constructiv adecvate pentru asigurarea unei mişcări uşoare. prin construcţie. Elementele mobile ale dispozitivelor de reglare vor fi robuste. pentru acţionarea de la distanţă a dispozitivelor de reglare.21.51. 21. vor avea piuliţe (sau alte organe de fixare) fără maneta de acţionare. 21. fără jocuri şi a blocajului fix în orice poziţie. În aceste cazuri. Clapetele de reglare tip fluture vor fi prevăzute cu maneta de acţionare în cazurile în care se urmăreşte reglarea debitelor de aer în cursul exploatării instalaţiei. Sibarele montate pe canalele de aer vor servi atât ca dispozitive de închidere cât şi ca dispozitive de reglare a debitului de aer. se vor prevedea uşi de acces etanşe. 21. Pentru reglarea. 21.49. nedeformabile. la instalaţiile de aspiraţie. 21. a poziţiei de reglare.

de pe canal se găseşte o porţiune dreaptă cu lungime totală de minimum 20d (d este diametrul canalelor cu secţiune circulară, la canalele rectangulare cu laturile "a" şi "b", d = (a + b) / 2). Sibarul de reglare va fi introdus în curentul de aer astfel încât sensul de glisare către poziţia închis va fi invers sensului de mişcare a rotorului. 21.55. Se interzice montarea sibarelor sau clapetelor fluture la gurile de aspiraţie ale ventilatoarelor. Clapete cu contragreutate 21.56. Clapetele cu contragreutate se vor monta în conductele de aer dacă este necesar să se împiedice difuziunea prin tubulatura de ventilare a gazelor şi vaporilor nocivi, inflamabili sau explozivi, la oprirea instalaţiilor. Clapetele cu contragreutate se prevăd de asemenea pentru închiderea automată a circulaţiei aerului, la montarea în paralel a două sau mai multe ventilatoare care funcţionează alternativ. 21.57. Clapetele cu contragreutate vor fi prevăzute cu garnituri de etanşare şi vor fi astfel construite încât să întrerupă complet circulaţia aerului, gazelor sau vaporilor în poziţia închis, precum şi scăpările sau pătrunderile de aer fals prin mantaua dispozitivului. 21.58. Pe corpul clapetelor cu contragreutate se va indica sensul de curgere a aerului. 21.59. Clapetele cu contragreutate vor fi dotate cu elemente pentru indicarea sau semnalizarea poziţiei complet închis. Rame cu jaluzele de suprapresiune 21.60. Ramele cu jaluzele de suprapresiune care se montează în elementele de construcţie exterioară, precum şi la gurile de evacuare, vor avea jaluzele ce oscilează liber pe axele lor şi vor fi astfel executate şi prelucrate încât să asigure deschiderea lor sub acţiunea forţelor create de o suprapresiune de 5 Pa. Capace de vizitare 21.61. Se vor prevedea cu capace de vizitare instalaţiile pentru introducerea aerului în încăperi, instalaţiile în care se vehiculează aer încărcat cu particule solide, precum şi toate instalaţiile în care este necesar un control periodic în interiorul canalelor de aer. 21.62. Capacele de vizitare vor fi montate pe tronsoane drepte de canal, în locuri accesibile, alese astfel încât să facă posibile intervenţiile în interiorul canalului, în porţiunile necesare. 21.63. Capacele de vizitare vor fi prevăzute şi executate astfel încât să aibă o etanşeitate practic perfectă, să fie robuste pentru a nu se deforma după demontarea şi remontarea lor şi să fie rezistente la acţiuni de coroziune sau eroziune, în aceeaşi măsură ca şi materialul canalului de aer pe care sunt montate. Racorduri elastice 21.64. Racordurile între canalele de aer şi maşinile, utilajele etc., cu elemente în mişcare (ventilatoare, aparate de climatizare etc.) se vor realiza prin intermediul unor elemente elastice

54

care să împiedice transmiterea vibraţiilor mecanice către canalele de aer (burdufuri, conducte telescopice, fuburi flexibile etc.). Lungimea racordurilor elastice va fi cuprinsă între 0,13 şi 0,40 diametre echivalente. 21.65. Racordurile elastice vor fi etanşe la aer şi vor fi astfel concepute şi executate încât să reziste, după necesităţi, la acţiunea gazelor fierbinţi, a gazelor şi vaporilor corozivi sau a aşchiilor. Puncte de măsurare 21.66. Toate instalaţiile de ventilare se vor prevedea cu un număr suficient de puncte de măsurare pe canalele de aer, astfel situate încât să fie posibile operaţiile de reglare, probare şi verificare a funcţionării înainte de darea în exploatare, precum şi a controlului şi urmăririi în timpul funcţionării. 21.67. Punctele de măsurare se vor amplasa în zone de turbionare minimă. În măsura posibilităţilor, distanţa până la piesele de perturbare a curgerii în montare va fi de 10 diametre echivalente. 21.68. Dispozitivele de protecţie la ventilatoarele acţionate prin curele vor fi prevăzute cu goluri de acces care să permită măsurări de turaţie cu tahometrul fără îndepărtarea dispozitivului de pe poziţia sa. Clapete antifoc 21.69. Clapete antifoc se prevăd pentru a împiedica propagarea focului prin canalele de aer. Clapetele antifoc se vor monta în situaţiile prevăzute la art. 18.14. 21.70. Clapetele antifoc se vor monta în tubulatură astfel ca elementul fuzibil să fie spălat de curentul de aer în condiţiile şi cu viteza peste valoarea minimă stabilită la omologoarea clapetelor. În acest scop, lungimile de canal rectiliniu în amonte şi în aval de clapetă, precum şi forma pieselor de racord dintre corpul clapetei şi tubulatură se vor stabili astfel încât perturbaţiile în curgerea aerului să nu prejudicieze modul de spălare cu aer a elementului fuzibil. De asemenea, montajul clapetei antifoc se va realiza astfel încât mişcarea clapetei să nu fie obstrucţionată de tubulatura de ventilare la care se racordează. 21.71. Elementele fuzibile sau materialul pentru elementele fuzibile folosite la clapetele antifoc vor fi însoţite de certificate emise de producător privind temperatura de topire. 21.72. Temperatura de declanşare a fuzibilului clapetei antifoc va fi mai mare cu 20-30oC faţă de temperatura de regim din interiorul tubulaturii de aer respective. 21.73. După montarea clapetelor antifoc, înainte de darea în exploatare a instalaţiei, se va controla modul de lucru al organelor de închidere automată, prin simularea condiţiilor care provoacă închiderea. 21.74. Clapetele antifoc montate în instalaţii care vehiculează aer încărcat cu particule vor fi prevăzute cu mijloace pentru curăţarea periodică a elementului fuzibil de impurităţile depuse. 21.75. Închiderea clapetei antifoc va comanda printr-un sistem de blocaj electric oprirea ventilatorului care vehiculează aerul prin tubulatura de ventilare. Poziţia clapetei antifoc va fi indicată pe corpul acesteia.

55

Ventilatoare 21.76. Ventilatoarele se vor alege în conformitate cu debitul şi presiunea rezultate din proiect, tipul şi particularităţile instalaţiei, regimul şi condiţiile de funcţionare, consumul de energie, spaţiul disponibil, nivelul de zgomot, costul ventilatorului şi condiţiile de exploatare. La alegerea ventilatorului pentru o situaţie dată, se vor avea în vedere următoarele considerente: - punctul de funcţionare al ventilatorului de pe curbele caracteristice să se afle în zona de consum minim de energie; - în instalaţiile de ventilare fără conducte în care presiunea dezvoltată de ventilator este redusă, iar încăperea ventilată nu prezintă cerinţe de silenţiozitate şi nu sunt degajări de substanţe inflamabile sau corozive, se recomandă prevederea unor ventilatoare axiale; - în instalaţiile de ventilare cu conducte pentru introducerea aerului proaspăt, alegerea se va face între un ventilator centrifugal şi unul axial cu carcasa, în funcţie de cerinţele privitoare la presiune, spaţiu, nivel de zgomot, consum de energie şi cost, dându-se preferinţe ventilatoarelor axiale în măsura satisfacerii acestor cerinţe; - în instalaţiile de ventilare cu conducte, pentru evacuarea aerului viciat se vor prefera ventilatoarele centrifugale; (în cazul folosirii ventilatoarelor axiale montate în conducte cu aer fierbinte sau încărcat cu substanţe corozive sau praf, ventilatoarele se vor acţiona prin curele trapezoidale, motorul electric fiind scos în afara conductei); - ventilatoarele centrifugale montate în instalaţii care conţin multe piese speciale pentru care rezistenţele locale nu pot fi stabilite cu precizie, vor fi cu palete înclinate înapoi; - la instalaţiile cu funcţionare intermitentă, se admit ventilatoare cu puncte de funcţionare corespunzătoare unor randamente mai scăzute, dacă prin acestea se obţin avantaje de altă natură; - din motive de silenţiozitate se vor prefera ventilatoare cu turaţie redusă (500-750 rot/min) în locul celor cu turaţie ridicată (1000 – 1500 rot/min). 21.77. Ventilatoarele din instalaţiile de ventilare care servesc procese de producţie cu regim variabil sau încăperi cu sarcini termice variabile se recomandă a fi dotate cu echipamente electrice pentru reglarea turaţiei în concordanţă cu variaţia sarcinilor. 21.78. Instalaţiile cu rezistenţe aeraulice variabile şi în special cele conţinând filtre de praf colmatabile, vor fi prevăzute cu ventilator având caracteristicile debit – presiune foarte înclinate, astfel încât la variaţiile de presiune să corespundă modificări mici ale debitelor de aer. 21.79. Debitul şi presiunea dintr-o instalaţie se vor asigura de regulă printr-un singur ventilator. Se va evita montarea ventilatoarelor în paralel. Dacă debitul de aer în regim de vară este diferit de cel în regim de iarnă sau dacă în decursul procesului de producţie sunt necesare debite de aer diferite pentru ventilarea încăperii se va prevedea, dacă este posibil, un ventilator acţionat de un motor electric cu două turaţii. 21.80. Dacă ventilatoarele vehiculează aer cu temperaturi şi presiuni diferite de cele care au stat la baza întocmirii cataloagelor de alegere (ventilatoare montate la altitudine, funcţionare cu gaze

56

în cazul când acesta aspiră sau refulează liber în încăpere (indiferent de înălţimea de montare a ventilatorului). Se recomandă ca racordarea ventilatoarelor la conducte să se realizeze prin intermediul unor porţiuni drepte de canal.87. 57 . platforme. b) cutie de aspiraţie cu palete de dirijare. la canalele rectangulare cu laturile "a" şi "b". 21.53 . Se vor alege ventilatoare antiex pentru aspiraţia aerului viciat din încăperile în care se pot degaja substanţe combustibile (gaze. Ventilatoarele se vor racorda la tubulatura prin intermediul unor burdufuri de amortizare. una din următoarele soluţii: a) cot cu secţiune rectangulară cu palete de dirijare sau curba cu secţiune circulară cu raza de curbură mai mare de două diametre. d) efectuarea corectă a legăturilor din cutia de borne a motorului electric. console etc. pe o lungime de 0. pentru racordul la gura de aspiraţie a ventilatorului se va adopta.86. Dacă acest mod de racordare nu se poate realiza. calculate şi executate astfel încât să asigure condiţiile corespunzătoare naturii utilizării respective (clădiri industriale. atât pe aspiraţie cât şi pe refulare ("d" este diametrul canalelor circulare. Ventilatoarele care vehiculează aer încărcat cu substanţe corozive sau cu praf abraziv se vor executa din materiale rezistente care să asigure o durată economică de exploatare. b) montarea unui dispozitiv de protecţie în dreptul roţilor şi curelelor la transmisia prin curele. e) întinderea curelelor de transmisie (se va considera ca întinderea unei curele trapezoidale este corectă dacă. vapori sau praf care pot forma cu aerul amestecuri explozive sau care deplasează astfel de amestecuri).5 m săgeata pe care o face cureaua la apăsarea manuală este cel mult egală cu grosimea sa) (toate curelele trapezoidale montate pe aceleaşi roţi de transmisie vor avea o întindere egală). în ordine preferinţială. 21. Se vor lua următoarele măsuri de protecţie a muncii şi de asigurare a unei funcţionări corecte a ventilatoarelor: a) legarea la pământ a motorului electric şi a ventilatorului). cu lungimea de (8-10)d. 21. 21.). la stabilirea caracteristicilor reale ale ventilatoarelor se vor folosi factorii de corecţie corespunzători. 21. Ventilatoarele.84.. 21.55. în condiţiile art. spitale etc. săli de spectacol. Ventilatoarele acţionate de motoare electrice prin transmisii cu curele se vor dota cu dispozitive mecanice pentru întinderea curelelor şi pentru captarea şi scurgerea electricităţii statice.82. f) prevederea unor dispozitive de reglare a debitului de aer.83.fierbinţi).81. c) montarea unei plase de sârmă cu ochiuri mari (25-50 mm) la gura de aspiraţie sau refulare a ventilatorului.) vor fi prevăzute cu dispozitive de amortizare a vibraţiilor. astfel ca sensul de învârtire al rotorului ventilatorului să fie corect.. d = (a + b) / 2). 21.85. 21. 21. indiferent de modul de montare (pe fundaţie.

96. .90. Tipul filtrului de aer se va stabili în gradul de separare necesar.75(a x b). printr-un confuzor cu unghiul la vârf mai mic de 45o.95. natura. cu un unghi la vârf de maximum 30o sau printr-un difuzor asimetric. 21.5 m. având montată în interior o cruce pentru îndreptarea curentului de aer (doi pereţi plani. montarea între difuzor şi baterie a unui fagure pentru uniformizarea curgerii cu grosimea (în direcţia curgerii) de (0.45)d şi având latura ochiului pătrat de (0.dacă concentraţia de praf în aerul introdus (proaspăt sau recirculat) este mai mare decât concentraţia normală pentru interiorul încăperilor. 21..150 şi lungime de 1.93.89.075 – 0. Dacă bateria se montează imediat după un ventilator axial. racordarea la gura de refulare a ventilatorului se va face printr-un difuzor simetric.25-0. condiţiile prevăzute pentru exploatare. Baterii de încălzire sau de răcire 21. fără intermediul unei tubulaturi. 21. Se recomandă în acest caz. Dacă bateria se montează imediat după o piesă cu schimbare de direcţie. dimensiunile şi concentraţia particulelor de praf. fie un difuzor cu unghiul la vârf de 10. se vor folosi factorii de corecţie respectivi. pe toată lungimea tronsonului.. aceasta va fi prevăzută cu pereţi sau palete de dirijare a aerului.91. 21. Dacă bateria se montează imediat după un ventilator centrifugal. temperatura aerului vehiculat. La alegerea din cataloage a ventilatoarelor racordate la reţea prin intermediul unor piese montate pe aspiraţie sau pe refulare care perturbă curgerea.88. iar în aval de baterie. d este diametrul canalelor circulare.1. precum şi pe baza unui calcul tehnico-economic comparativ. racordarea se va face printr-o piesă de schimbare de secţiune simetrică cu un unghi de vârf de cel mult 30o. 58 .21. Se recomandă ca între piesa de schimbare de secţiune şi baterie să se monteze un tronson cilindric drept cu lungimea de două diametre. care să asigure repartizarea uniformă a aerului pe suprafaţa frontală a bateriei. 21. cu un unghi la vârf de maximum 15o. Filtre de aer 21. Dacă ventilatorul centrifugal refulează direct în atmosferă.în cazurile impuse de cerinţele procesului de producţie. la canalele rectangulare cu laturile "a" şi "b". la gura de refulare a ventilatorului se va monta fie un tronson de canal drept având secţiunea egală cu cea a gurii de refulare (a x b) şi lungimea minimă 0. Bateriile de încălzire sau de răcire se recomandă a se racorda la canalele de ventilare astfel: în amonte de baterie. d = (a + b)/2. 21.94.00.92.. Filtrele pentru curăţirea de praf a aerului introdus în încăperile ventilate sau climatizate se prevăd: . printr-un difuzor cu unghiul la vârf mai mic de 30o.. care să ia în considerare cheltuielile de investiţii şi exploatare.15)d. Reglarea pe circuitul de aer se va face în cazurile în care există spaţiu disponibil. dispus perpendicular). Bateriile de încălzire sau de răcire vor fi prevăzute cu posibilităţi de reglare pe circuitul de agent termic.

sau în exterior.filtrele autocurăţitoare cu celule metalice şi baie de ulei se vor folosi pentru obţinerea unui grad de separare de 95 – 98%. încărcat cu praf în concentraţie de cel mult 2. CENTRALA DE VENTILARE SAU CLIMATIZARE Amplasarea 59 . Separatoarele de praf se vor alege în conformitate cu gradul de separare necesar. precum şi baza unui calcul tehnico-economic care să ia în considerare cheltuielile de investiţii şi exploatare. Se recomandă dotarea filtrelor cu aparate pentru indicarea permanentă a pierderii de sarcină. Se recomandă ca filtrele autocurăţitoare să fie prevăzute în instalaţii de peste 10 m cubi/s. . la aer cu temperatura până la 80oC. fără scame. 21. dispozitivele de protecţie ale prizelor (jaluzele şi plasă de sârmă) se vor monta direct pe rama filtrului. se admite atunci când separatoarele se montează în încăperi proprii având planşee şi pereţi incombustibili. la alegerea filtrelor pentru curăţirea de praf a aerului proaspăt se vor avea în vedere următoarele recomandări: . pentru a putea stabili în orice moment necesitatea înlocuirii mediului filtrant. Intrarea aerului cu praf în separatoare se va face fără perturbaţii ale curgerii în amonte. Filtrul se va monta perpendicular pe direcţia de curgere a aerului. [top] 22. dimensiunile şi concentraţia particulelor de praf. încărcat cu praf. la aer cu temperatura până la 80oC. la aer încărcat cu praf. 21. 21.103. 21. . cu evitarea practic completă a vârtejului şi a zonelor stagnante în interiorul filtrului şi cu asigurarea unei repartiţii uniforme a aerului pe suprafaţa filtrantă.96. fără scame.100. 21.21.5 mg/m3 sau cu scame. Separatoarele de praf se vor executa de regulă din materiale incombustibile. cu amplasarea şi dimensiunile spaţiului disponibil.5 mg/m3 şi cu fracţiune mică de particule fine.104.105.98. Separatoare de praf 21. în concentraţie de cel mult 4. cu temperatura şi umiditatea aerului. La filtrele prevăzute în golurile din pereţi pentru prizele de aer.99. cu natura.101. Folosirea materialelor greu combustibile sau combustibile.filtrele cu celule uscate se vor folosi pentru obţinerea unui grad de separare de cel mult 98%.102.97. 21. 21. La considerarea criteriilor indicate în art. în concentraţie de cel mult 4. 21. Racordarea filtrului la instalaţie se va realiza în condiţiile unei etanşeităţi riguroase.5 mg/m3 şi cu fracţiune mică de particule fine.filtrele cu celule îmbibate cu ulei se vor folosi pentru obţinerea unui grad de separare de cel mult 90%. Se recomandă ca filtrele cu celule să nu depăşească 50 de celule.106. 21.

fără demontări de utilaje şi instalaţii şi fără spargeri sau alte lucrări speciale de construcţii. să se facă pe cât posibil direct.montarea-demontarea şi introducerea-scoaterea din centrala de ventilare sau climatizare a motorului electric. vapori sau praf combustibil se vor amplasa cu respectarea prevederilor normativului I. 2.la clădirile civile şi publice. Dimensiunile centrelor de ventilare sau climatizare se vor stabili ţinând seama de gabaritele utilajelor şi de spaţiile libere necesare pentru montarea. . a bateriei de încălzire şi a oricărui alt echipament voluminos. a ventilatorului.). precum şi atunci când utilajele tehnologice au în dotare echipament de ventilare.6. în măsura posibilităţilor. în încăperi anexe sau într-o clădire separată.22.în aer liber.accesul în centrală. se va amplasa la subsol. în centrul de greutate al acestor spaţii. . în totalitate sau parţial. conţinut de praf etc. temperatură. cheltuieli de exploatare etc. în aceste cazuri construcţia echipamentului de ventilare va corespunde cerinţelor impuse de mediul respectiv cu privire la umiditate. durata de viaţă.să se afle în apropierea spaţiilor ventilate sau climatizate şi. .direct în încăperile de producţie dacă cerinţele impun această soluţie.3. . pentru introducerea şi scoaterea utilajelor şi aparaturii. 17 privind proiectarea. 22. Amplasarea echipamentului centralei de ventilare sau climatizare în spaţii interioare neînchise se va realiza numai dacă condiţiile de zgomot. Echipamentele prin care se vehiculează gaze. mediu şi securitate permit lipsa pereţilor de închidere.5.) şi nu există spaţii închise. când încăperile ventilate sau climatizate au restricţii privind nivelul de zgomot. executarea şi recepţionarea instalaţiilor electrice în mediu cu pericol de explozie: .manevrarea aparatelor de pornire-oprire a ventilatoarelor.2. spaţiu ocupat. În toate aceste cazuri se vor lua măsurile corespunzătoare de protecţie contra agenţilor atmosferici (îngheţ etc. În centrala de ventilare sau climatizare în afara echipamentului aferent centralei este permisă montarea numai a echipamentului auxiliar necesar maşinilor sau aparatelor care intră în componenţa centralei (distribuitor de agent termic aferent bateriei de încălzire. 22. întreţinerea şi repararea utilajelor. 22.în încăperi proprii executate numai din elemente incombustibile. Echipamentul de ventilare sau climatizare se poate amplasa. consum energie. pericol de incendiu sau explozie.D. schimbător de căldură. fără treceri prin spaţii cu alte destinaţii. 60 . în aer liber dacă prin aceasta se obţine o soluţie economică pe ansamblul lucrărilor (consum materiale.4. . Centralele de ventilare sau climatizare se vor organiza şi dimensiona astfel încât să se creeze acces direct şi spaţiu suficient pentru: . aparataj electric de pornire şi protecţie etc.1.). racordarea. exploatarea.. Centrala de ventilare sau climatizare se va amplasa ţinând seama de următoarele considerente: . Dimensionarea 22.

. prevăzute în acest scop. 61 .amplasarea elementelor componente cu un număr minim şi forma cea mai simplă a pieselor de legătură. accese 22.8 m. Uşile de acces se vor deschide spre exteriorul centralei. . pe toată lungimea şi înălţimea acestora. ferestre sau pereţi. întreţinerea şi repararea acestuia se poate efectua în condiţii corespunzătoare din afara încăperii sau spaţiului afectat centralei prin goluri.încăperi de categoria D şi E de pericol de incendiu. numai dacă exploatarea. Se va asigura accesul în centralele de ventilare sau climatizare direct din exterior sau din: . . La organizarea şi stabilirea dimensiunilor încăperilor sau spaţiilor pentru centralele de ventilare sau climatizare se vor avea în vedere următoarele condiţii: .75 m).acces pe toată lungimea şi înălţimea filtrelor de aer cu celule (cu lăţimea de minimum 1.acces pe toată lungimea şi înălţimea filtrelor de aer autocurăţitoare sau cu banda uscată. 22. . .acces la difuzoare-confuzoare. Condiţii constructive. . 22.încăperi cu risc de incendiu. cel puţin pe o singură parte a acestora (pe partea pe care se scot celulele din stelaj pentru curăţire). Această înălţime poate fi redusă la cea strict necesară pentru montarea echipamentului.. . pe conductele de alimentare a bateriilor de încălzire şi de răcire. 22. cât şi în aval (cu lăţimea de minimum 0..acces în jurul tuturor maşinilor şi aparatelor din centrală (cu lăţime de minimum 0.demontarea rotorului din carcasa ventilatorului.existenţa în interiorul camerei. în amonte şi în aval de bateriile de încălzire sau răcire. utilajelor sau a elementelor demontate ale acestora. Înălţimea liberă minimă a centralelor de ventilare sau climatizare va fi de 1.coridoare comune de acces la instalaţiile utilitare. la camerele de umidificare etc. 22..manevrarea dispozitivelor de comandă şi a dispozitivelor de reglare montate pe circuitul de aer. .7.10. . la loc potrivit. Încăperea sau spaţiul pentru centrala de ventilare sau climatizare va fi uşor accesibil.11. (cu lăţimea de minimum 0.introducerea şi scoaterea maşinilor şi aparatelor fără spargeri de uşi. deschideri de acces etc. atât în amonte. Uşile şi scările de acces vor avea dimensiuni care să permită transportul cu uşurinţă a maşinilor.5 m).75 m).9.0 m).8. a spaţiului pentru depozitarea pieselor demontate în momentul reparării utilajelor.

Cerinţele de proiectare şi execuţie 22. Categoria de pericol de incendiu a centralelor de ventilare sau climatizare (introducere sau evacuare) este aceeaşi cu a spaţiilor pe care le ventilează sau climatizează. 22. La construcţia propriu-zisă a centralei se vor lua măsurile necesare pentru limitarea propagării zgomotului şi vibraţiilor în clădirea ventilată sau climatizată şi în instalaţii. realizate în conformitate cu prevederile normativului I. gaze toxice sau iritante între acestea şi centrală se vor intercala încăperi tampon puse în suprapresiune. 22. abraziv etc.22. De regulă centralele de ventilare sau climatizare vor fi ventilate natural. a precipitaţiilor atmosferice şi a vieţuitoarelor.13. 22. Dacă centrala de ventilare sau climatizare comunică şi cu încăperi de categoria A şi B pericol de incendiu sau cu încăperi de degajări de praf.20.7. pentru evacuarea căldurii degajate de motoarele electrice şi de conductele şi organele de reglaj de pe circuitele de alimentare ale bateriilor de încălzire.16. la organele de reglaj.14. Separarea acestor centrale de ventilare-climatizare de restul clădirii sau de încăperile de categoria A şi B de pericol de incendiu se va realiza prin elemente incombustibile rezistente la explozii cu limită de rezistenţă la foc de cel puţin 1 oră şi prin uşi incombustibile cu limita de rezistenţă la foc de minium 45 minute. chiar dacă există mijloace de iluminat natural. 22.15.19. Pentru echipamente de dimensiuni mari care necesită o înlocuire periodică ca urmare a condiţiilor de exploatare (mediu coroziv. Încăperile sau spaţiile pentru centralele de ventilare sau climatizare vor fi prevăzute cu instalaţii interioare de iluminat artificial.12. control şi comandă prin dispoziţii sau dispozitive mecanice sau electrice de avertizare etc. centralele de ventilare se vor prevedea cu goluri de montaj şi cu mijloace simple de manipulare a pieselor grele.17. 22. şi cu lămpi portabile. De asemenea se vor prevedea încăperi tampon puse în suprapresiune dacă centrala de ventilare-climatizare este de categoria A şi B pericol de incendiu şi comunică cu încăperi de altă categorie de pericol de incendiu. În clădiri cu cerinţe deosebite privind nivelul de zgomot. Centralele de ventilare sau climatizare vor fi prevăzute cu prize de tensiune nepericuloasă. Se va asigura protecţia împotriva pătrunderii în instalaţie a corpurilor străine. În acest scop se va recurge în primul rând la amplasarea corespunzătoare a centralelor şi numai dacă această măsură este insuficientă se vor prevedea izolări acustice. nu permite demontarea în elementele componente sau când elementele demontate au dimensiuni mari.7. se vor folosi ventilatoare silenţioase şi se vor trata fonic încăperile şi construcţiile auxiliare ale centralelor. Se vor lua măsuri împotriva accesului persoanelor neautorizate şi neinstruite în centrala de ventilare sau climatizare.) când spaţiul disponibil în centrală. 22.18. La centralele mici (sub 3 m3/s) lămpile portabile pot înlocui iluminatul general artificial. 22. 62 . conform normativului I.

. tratarea suprafeţelor interioare şi exterioare. controlului. Instalaţiile de iluminat şi forţa.23. 22.protecţia împotriva îngheţării agentului termic în bateriile de încălzire sau răcire (termoizolarea conductelor. Se vor asigura condiţiile necesare pentru controlul şi urmărirea funcţionării instalaţiei prin dotarea cu indicatoare de măsură şi opţional de semnalizare.accesibilitatea la organe de comandă acţionare. întreţinerii.protecţia elementelor instalaţiilor împotriva coroziunii (materiale folosite. 22.24. condiţii de amplasare. Centralele de ventilare – climatizare de categoria A sau B pericol de incendiu vor fi echipate cu ventilatoare calate direct pe axa motorului electric sau cu ventilatoare acţionate prin cuplare directă.). 22. c) suprafeţele accesibile ale instalaţiei vor fi lipsite de produse nocive succeptibile de a fi emise.25.accesibilitatea la toate elementele componente în vederea controlului periodic. întreţinerii. conform normativului I. d) se vor lua măsurile de protecţie împotriva electrocutării. se vor încadra în aceeaşi categorie de pericol de incendiu.22. MĂSURI PENTRU ATENUAREA ZGOMOTULUI ŞI AMORTIZAREA VIBRAŢIILOR PRODUSE DE INSTALAŢIILE DE VENTILARE SAU CLIMATIZARE 63 . smulse sau linse. termostate de protecţie împotriva îngheţului. demontării şi înlocuirii unor piese. posibilităţi de golire etc. . În acest scop: a) suprafeţele instalaţiei vor fi lipsite de muchii ascuţite. evitarea formării de cupluri galvanice etc.22. Prin soluţii de proiectare şi execuţie se va asigura uşurinţa funcţionării. b) temperatura suprafeţelor fierbinţi ale instalaţiei nu va depăşi valorile maxime admise de NCPM. precum şi construcţia centralei. Se va asigura stabilitatea pe termen lung a elementelor componente şi păstrarea funcţionalităţii lor prin: . Instalaţiile de ventilare şi climatizare se vor proiecta şi executa astfel încât să fie asigurată protecţia persoanelor împotriva acestora la contactul cu suprafeţele accesibile ale elementelor instalaţiei. [top] 23.21. tăioase sau de rugozităţi care pot provoca răniri. reglaj şi control.). 22. manevrării. reparării şi înlocuirii elementelor instalaţiei prin: .7.

23. operă.prevederea unor camere de detentă şi atenuare. • dimensionarea gurilor de introducere sau evacuare se va face ţinând seama de nivelul de zgomot produs. La proiectarea instalaţiilor de ventilare/climatizare se vor avea în vedere următoarele recomandări: • în calculul canalelor de aer se vor utiliza viteze de circulaţie moderate în concordonanţă cu destinaţia clădirilor (civile. . • se vor evita canalele de muchii ascuţite.3. de producţie) (Anexa 3). înregistrare. • de regulă se admite calculul simplificat al atenuării zgomotului (pentru frecvenţa de 250 Hz). STAS 6156.căptuşirea interioară a canalelor cu materiale fonoabsorbante pe lungimea reieşită din calcul. amplasate între sursa de zgomot (ventilatoare) şi încăperi. generator de abur etc. precum şi normativul C.) trebuie să fie egală cu diferenţa dintre nivelul de zgomot produs de sursa (ventilatoare.1.) şi nivelul de zgomot din încăpere.125. Nivelul zgomotului produs de funcţionarea instalaţiilor de ventilare/climatizare resimţit în încăperi va fi cel mult egal cu nivelul de zgomot ambiant din încăperile ventilate/climatizate. • laturile mari ale canalelor se vor rigidiza. rezultată din însumarea celei naturale (în reţeaua de canale) şi artificiale (atenuatoare. Se vor avea în vedere prescripţiile din "Normativul privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor custice în clădiri" C. corespunzător destinaţiei acestora. . • atenuarea totală.) calculul se va face pentru întreaga gamă de frecvenţe.125. • se va calcula atenuarea naturală a zgomotului în reţeaua de canale şi la pătrunderea în încăperi şi în cazul atenuării nesatisfăcătoare se va lua una din măsurile următoare: . executarea şi montarea instalaţiilor de ventilare/climatizare se vor lua măsurile necesare pentru eliminarea sau atenuarea zgomotului produs de funcţionarea echipamentelor şi de trecere a aerului prin canale şi guri de introducere/evaluare până la valorile admise în încăperi.Atenuarea zgomotului 23. alegându-se în mod corespunzător vitezele aerului. 23.prevederea de atenuatoare de zgomot atât pe introducere cât şi pe evacuare.folosirea de tuburi elastice fonoizolate. Amortizarea vibraţiilor 64 . etc. căptuşiri etc. studiouri de emisie.2. Valorile admisibile pentru nivelul de zgomot sunt cele indicate în NGPM. . În cazul unor clădiri sau încăperi pretenţioase (săli de audiţii. La proiectarea.

d) introducerea în centralele de ventilare sau climatizare a aparatelor şi maşinilor care se montează pe postamente. covoare din cauciuc cu profil variabil) intercalate între agregate. 24.3.). centrul de greutate. La corelarea lucrărilor de ventilare-climatizare cu cele de construcţie se vor avea în vedere următoarele: a) manipularea şi aşezarea pe poziţie a pieselor voluminoase aparţinând instalaţiilor de ventilare sau climatizare se va face prin spaţii libere în ziduri sau planşee. forma. . duritatea. greutatea. goluri etc. b) construcţia va fi prevăzută cu elemente necesare pentru susţinerea maşinilor şi aparatelor de ridicat folosite la introducerea pieselor mari şi grele în clădire şi în centrala de ventilareclimatizare. în scopul de a se reduce expunerea la deteriorările ce ar putea fi provocate de efectuarea altor lucrări în incinta respectivă. 24. Execuţia lucrărilor de instalaţii de ventilare şi climatizare se va efectua respectând normele de tehnica securităţii muncii.elemente elastice (vibroizolatoare de cauciuc.4. fără spargeri ale elementelor construite. console.burdufuri elastice atât pe aspiraţie cât şi pe refularea agregatului (aparatului) cu elemente de legătură între echipamentul considerat şi tubulatura de ventilaţie. [top] 24. debitul. în concordanţă cu mărimea. se va face numai după executarea acestora şi după întărirea betonului. . reieşite din calcul sau indicate de firmele furnizoare.23. platforme etc. c) introducerea în timp oportun a dispozitivelor de prindere şi fixare în elementele de construcţii. postamente. aferente acestor instalaţii. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE INSTALAŢII DE VENTILARE ŞI CLIMATIZARE Generalităţi 24. dimensiunile.2. Montajul instalaţiilor de ventilare-climatizare se va coordona şi corela cu lucrările de realizare a construcţiei şi în special cu lucrările de construcţii auxiliare (platforme. arcuri elicoidale din oţel. situaţia aparatului.. în cazul în care amortizarea vibraţiilor nu s-a făcut prin construcţie. aparate şi fundaţia pe care se aşează. Toate echipamentele producătoare de vibraţii vor fi prevăzute cu: . constanta elastică etc.1. e) introducerea elementelor de ventilare-climatizare în încăperile în care urmează a fi instalate se va face cu puţin timp înainte de montaj. fundaţii. Verificarea materialelor şi echipamentelor 65 .elementele elastice vor corespunde după caz cu numărul.

Materialele de instalaţii asupra cărora condiţiile atmosferice nu au practic influenţa nefavorabilă. echipamentelor şi componentelor de instalaţii se va efectua cu mijloace adecvate mecanizate (trenuri.9.10. depozitarea şi manipularea 24. Materialele ce se deteriorează la umiditate. rame cu jaluzele. toate materialele. standardelor de stat şi normelor interne de fabricaţie.1. 24.11. 24. aparataj electric etc. aparataje şi maşini agrementate tehnic. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securităţii şi în aşa fel încât să nu se deterioreze. Transportul. în stive sau rastele. funcţionarea dispozitivelor de reglaj. pompe etc. montate de executant se va verifica existenţa sigiliului şi a buletinului emis de metrologie. se vor remedia defecţiunile respective sau se vor înlocui aparatele şi maşinile care nu pot fi aduse în stare corespunzătoare prin remediere. La aparatele de măsurare şi control. se pot depozita în aer liber. Materialele de instalaţii se vor păstra în depozitele de materiale ale şantierului. ventilatoare. aparate de măsurare şi control. Se interzice aşezarea foilor de tablă direct pe pământ. cu respectarea reglementărilor în vigoare privind prevenirea şi stingerea incendiilor şi în conformitate cu instrucţiunile furnizorului. căldură sau radiaţie solară (ex.7. Transportul materialelor.6. Se va da o atenţie deosebită materialelor casante sau uşor deformabile.) se vor depozita sub şoproane şi vor fi acoperite cu prelate sau foi de polietilenă.15. 24. 24. aparatele şi maşinile se vor supune unui control cu ochiul liber. care corespund prevederilor proiectului. Înaintea punerii în operă.13. La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale. şocurilor. Foile de tablă se vor aşeza orizontal pe grinzi de lemn în magazii sau şoproane. coroziunii. 24. ventilatoare. 24. 24. cu respectarea normelor de pază şi tehnica securităţii muncii. asigurate contra deteriorărilor datorate vibraţiilor. starea elementelor de îmbinare şi de racordare. pentru a se constata dacă nu au suferit degradări de natură să le compromită tehnic şi calitativ (deformări sau blocări la aparataje. pe durata depozitării. Toleranţele admise la executarea canalelor faţă de dimensiunile nominale sunt indicate în tabelul 24. temperaturii. baterii de încălzire şi răcire. în concordanţă cu indicaţiile producătorului.1 66 .4. special amenajate în acest scop. frig. Toate echipamentele (filtre. Tabelul 24. 24. forma pieselor şi elementelor speciale şi accesorii).14. table etc. pe platforme betonate sau balastate.24. Confecţionarea canalelor de ventilare 24.) se vor păstra în magazii închise. 24. Materialele ce pot fi deteriorate de agenţii climatici (ex.8.12.5. camioane) acoperite.) vor fi însoţite de certificatele de calitate (încercare) ale întreprinderii producătoare.

prin sudură cu flacăra fără material de adaos. iar distanţa dintre şiruri de 7 mm. b) pentru canale cu latura (diametrul) mai mare de 1 m: . .prin falţuri. pentru grosimi de 1 mm şi mai mari.5 mm sau mai mari. .8 mm inclusiv. toleranţele admise se vor stabili asimilând materialele agrementate cu cele din tabel. în cazul sudării prin puncte. Îmbinările longitudinale ale tablelor din oţel sau aluminiu pentru confecţionarea tronsoanelor drepte sau a pieselor speciale se vor realiza în următoarele moduri: .prin nituire. acestea se vor dispune alternat pe două şiruri. Falţurile longitudinale pentru asamblarea foilor de tablă se execută după cum urmează. pentru grosimi până la 0.8 mm inclusiv.falţuri simple.17.16. 67 . pasul dintre două puncte consecutive ale aceluiaşi şir fiind 10 mm.falţuri duble.falţuri combinate constând din falţuri duble sau simple întărite cu nituri sau cu sudură. pentru table zincate ale căror grosimi nu permit îmbinarea prin falţ. . 24. pentru grosimi ale tablelor până la 0.falţuri de colţ.2 mm inclusiv. precum şi pentru table din oţel inoxidabil sau pentru table din aluminiu. la încheierea conductelor cu secţiune rectangulară. pentru table negre cu grosimi de 1. pentru tablele din oţel negre şi zincate cu grosimi până la 1. .Toleranţe la dimensiunile canalelor de ventilare Diametrul sau latura mare a canalului (dimensiuni nominale) (mm) 100 – 250 280 – 500 500 – 1000 1120 – 1400 21600 – 2000 Abaterea maximă admisibilă în mm Canale din tablă 2 3 5 8 10 Canale din zidărie de cărămidă sau beton 5 6 8 12 15 Canale din plăci de materiale plastice 3 4 6 10 12 Canale din plăci de fibre minerale 4 5 7 - Nota: Pentru canalele de ventilare din alte materiale decât cele specificate în tabel. a) pentru canale cu latura (diametrul) sub 1 m: . 24.

Piesele speciale (curbe.la tubulatura verticală.21. piese cu schimbare de secţiune.falţuri de colţ. . Ramele de rigidizare se montează pe perimetrul canalelor la exterior şi se fixează pe canale prinnituri. 68 . aceste lăţimi vor fi de 28 mm şi respectiv 15 mm. pe o înălţime egală cu de 3 ori grosimea tablelor şi prin topirea muchiilor de sudură astfel îndoite. la croirea tablelor se vor lăsa margini cu lăţimi de 17 mm pe o latură şi 8 mm pe cealaltă latură. Îmbinarea tronsoanelor şi a pieselor speciale 24.24. pentru grosimi până la 0. Îmbinările longitudinale prin sudură cu flacără se vor realiza prin îndoirea în plan perpendicular a muchiilor foilor de tablă care se asamblează. manşoane de racord nituite sau prin alte tehnologii agrementate. fără material de adaos.23. Pentru executarea falţurilor simple. La îmbinările transversale prin flanşe.26.19. Pentru falţurile duble. Îmbinările transversale (îmbinările pentru asamblarea cap la cap a tronsoanelor drepte şi a pieselor speciale) se pot realiza prin falţuri.. de condiţiile de transport şi montaj urmărindu-se realizarea unor tronsoane cu lungime maximă posibilă.8 mm inclusiv. nervuri realizate prin presare sau prin alte sisteme agrementate. 24. ramificaţii.la tubulatura orizontală între două îmbinări transversale consecutive să se găsească cel puţin un punct de reazem sau de suspendare. Falţurile simple sau duble vor fi bine etanşate.) nu se rigidizează. Rigidizarea canalelor de ventilare 24. Pentru a se asigura o suprafaţă interioară netedă. 24. la încheierea conductelor cu secţiune rectangulară având latura mare până la 1250 mm. presate uniform şi fără ondulaţii.18.27. 24. Rigidizarea se va realiza prin rame de rigidizare. falţurile vor fi presate numai către exterior. eclise mobile. Tronsoanele drepte se vor rigidiza în funcţie de forma şi dimensiunile secţiunii precum şi de presiunea aerului în canal. etc. Îmbinările transversale prin falţuri sunt admise numai dacă se pot realiza prin mijloace mecanizate şi dacă asigură susţinerea tubulaturii de ventilare. 24. 24. Lăţimea cordonului de sudură realizat în aceste condiţii nu va depăşi de două ori grosimea tablelor asamblate.20. 24.25. îmbinarea transversală să fie solicitată la sarcini admisibile. flanşe. Canalele circulare se pot realiza şi cu falţ în spirală (tip spiromatic). prin modul de montare. 24. astfel ca: .28. 24.22. 24. Lungimea tronsoanelor drepte se vor stabili după caz în funcţie de dimensiunile foilor de tablă. acestea se consideră elemente de rigidizare.

29. 24.la canalele rectangulare se va etanşa falţul pe toată lungimea canalului plus 20 mm pe fiecare din laturile verticale adiacente.34. evacuarea gazelor şi vaporilor. . pentru a se crea posibilităţi de demontare. Îmbinările transversale prin falţuri vor fi presate căter exterior. . filtre. recirculare. în conformitate cu condiţiile de montaj sau cu cerinţele specificate ale instalaţiei.la racordarea tubulaturii la maşini şi aparate de ventilare (baterii de încălzire. Falţurile pentru îmbinările transversale vor fi executate simple.33. etc. La canalele de aer cu diametrul sau latura mare peste 500 mm.). . 24. partea inferioară a îmbinării prin falţuri se va etanşa la exterior prin lipire cu aliaj de cositor. la orice grosime de tablă.la canalele circulare se va etanşa arcul de cerc de 900. 24.38. talaj etc. culcate.37. 24.. 24. Tubulaturile îmbinate cu falţuri sau eclise mobile vor avea din loc în loc şi îmbinări cu flanşe. astfel încât suprafaţa interioară a canalului să fie cât mai netedă. aparate de condiţionare. după cum urmează: . Îmbinarea cu eclise mobile se recomandă la confecţionarea tubulaturii în ateliere cu dotare adecvată (maşini cu role pentru executarea falţurilor sau abkant). . racorduri la tuburi flexibile.31.30. Îmbinările cu eclise mobile nu se vor folosi în următoarele cazuri: . ventilatoare.la instalaţiile de desprăfuire în care aerul vehiculat este încărcat cu scame. organe de reglaj. desprăfuire).24. Dacă aerul vehiculat în interiorul canalelor orizontale conţine vapori care se pot condensa.la îmbinările expuse la solicitări mecanice (burdufuri la ventilatoare.35. 24. Îmbinarea cu eclise mobile se poate utiliza pentru asamblarea tronsoanelor drepte şi pieselor speciale ale tuturor tipurilor de instalaţii de ventilare sau climatizare (introducerea de aer proaspăt.la tubulaturile parcurse de aer cald cu temperatura mai mare de 70oC.36. cu secţiune rectangulară având latura mare până la 600 mm şi se vor executa în conformitate cu fişa tehnologică în vigoare. etanşeitate şi demontabilitate a tubulaturii de aer. sibare. . 24. precum şi pentru canalele cu diametrul sau latura mare peste 600 mm. în cazul în care particulele din aer au forma granulară.în spaţii cu pericol de incendiu sau explozie.32. situate la distanţe de 250 mm. 24.) precum şi la utilajele tehnologice. Îmbinările cu flanşe se vor folosi în special pentru a realiza în condiţii deosebite de rigiditate. 69 . etc. falţurile pentru îmbinările transversale vor fi întărite cu nituri sau puncte de sudură electrică. Îmbinările transversale cu eclise mobile se pot aplica la tubulatura de ventilare executată din tablă neagră sau zincată. 24.

2. Garniturile vor fi tăiate şi montate astfel încât marginile să nu pătrundă în interiorul canalului de aer.43. Tabelul 24. Canalele de aer verticale nu vor avea abateri de la verticală mai mari de 2-3 mm pe 1 m înălţime. susţinerile se vor prevedea la distanţele indicate în tabelul 24. La canalele rectangulare. 24. Canalele de ventilare se vor monta în linie dreaptă orizontală sau verticală.40. montare între flanşe şi confecţionate din carton moale (mucava) sau din cauciuc moale. În alcătuirea porţiunilor de canal. 24.48.45. Materialul flanşelor. precum şi de gradul de etanşeitate necesar şi se va indica în proiect. Îmbinările cu flanşe se vor prevedea cu garnituri de etanşare. 24.47. 24.44.49. numărul maxim posibil de tronsoane şi piese speciale alcătuind porţiuni de canal având forme şi lungimi determinate de condiţiile locale de pe şantier. Înainte de montarea pe poziţie. Montarea canalelor de ventilare 24. pentru a putea fi înlocuite cu uşurinţă.24.39. Montarea flanşelor pe canalul de aer se va face astfel încât planul flanşelor să fie perpendicular pe axa canalului.42. cu grosimea minimă de 4 mm. 24.46. Cartonul sau cauciucul pentru garnituri se va alege în funcţie de natura aerului sau a gazelor vehiculate. Susţinerea canalelor de aer se va face cu elemente de susţinere tipizate. După executarea fiecărei îmbinări transversale este obligatorie verificarea acestei condiţii. fără săgeţi sau devieri. îmbinările longitudinale prin falţ se vor alterna de pe o faţă pe alta a tronsoanelor consecutive. tronsoanele de canal se vor asambla astfel ca la partea inferioară a canalului să nu existe îmbinări longitudinale. asamblarea tronsoanelor se va face astfel încât falţurile longitudinale să fie dispuse alternant pentru a nu forma o cusătură continuă. 24. Porţiunile din canal expuse la deformări prin şocuri se vor îmbina la ambele capete prin flanşe cu şuruburi. găurile pentru şuruburi şi modul de fixare pe canalele de aer se vor stabili în funcţie de dimensiunile canalelor. La canalele orizontale. Distanţa de susţinere a canalelor de aer montate orizontal Diametrul sau latura canalului rectangular (mm) Distanţa maximă de susţinere 70 . se vor asambla la nivelul pardoselii sau al platformei de lucru. 24.41. 24.2. La instalaţiile care vehiculează aer încărcat cu vapori. 24.

a unei mişcări uşoare de rotaţie.53. .). Agregatul ventilator – motor se va aşeza pe poziţie cu respectarea riguroasă a cotelor de amplasament indicate în proiect. pe generatoarea superioară a motorului electric. 21. cu mâna. verificarea orizontalităţii va fi urmată de o operaţie de centrare. orizontalitatea se va verifica prin aşezarea nivelei cu bulă de aer pe generatoarele superioare ale axelor ventilatorului şi motorului electric.corespondenţa dintre caracteristicile înscrise pe plăcuţele de identificare şi datele proiectului. a dispozitivelor de protecţie şi a instalaţiei de legare al pământ. se va verifica cu atenţie echilibrarea rotorului. Înainte de începerea montării.84. slăbirea îmbinărilor cu şuruburi etc. distanţa dintre suporţi va fi indicată în agrementul tehnic. c) La ventilatoarele axiale nivela cu bulă de aer se va aşeza pe generatoarea superioară a carcasei cilindrice în cazul montării cu axul orizontal şi pe două diametre perpendiculare.83 şi 21.50.controlul exterior general al stării echipamentului pentru a se identifica eventualele deteriorări produse în timpul transportului şi manipulărilor (deformări. pentru verificarea orizontalităţii rotorului. b) La ventilatoarele radiale cuplate direct prin cupla elastică sau la cele cu transmisie prin curele trapezoidale.starea izolaţiei motoarelor electrice. conform art. La ventilatoarele livrate fără motorul electric asamblat din fabrică.51. 24.sub 400 peste 400 3 4 Notă: Pentru canalele de ventilare realizate din noile materiale agrementate. . Înainte de fixarea definitivă pe poziţie. în cazul montării cu axul vertical. orizontabilitatea se va verifica cu nivela cu bulă de aer aşezată succesiv pe două direcţii perpendiculare pe rama inferioară. se va regla orizontalitatea aşezării ventilatorului şi motorului electric după cum urmează: a) La ventilatoarele radiale cu rotorul ventilatorului calat direct pe axul motorului electric. 24. După asigurarea montării orizontale. . pe două direcţii perpendiculare pe latura orizontală superioară a carcasei (în cazul în care ventilatorul refulează pe orizontală). . prin imprimare.existenţa dispozitivelor pentru întinderea curelelor.54.52. se vor efectua următoarele verificări ale ventilatorului şi motorului electric de acţionare: .existenţa vaselinei de ungere la paliere şi lagăre. Montarea ventilatoarelor 24. 24. 24. pe două direcţii perpendiculare pe flanşa gurii de refulare (în cazul în care ventilatorul refulează pe verticală). Se va considera că rotorul este bine 71 .

se va asigura etanşarea rosturilor pe întregul perimetru al filtrului. pe perimetrul fiecărei celule.etanşeitatea rosturilor dintre celule şi stelaj. 24. Bateria se va monta astfel încât să se asigure aerisirea.60. La ventilatoarele mari. în apropierea filtrului. Dacă bateriile se montează în goluri în zidărie. 24. golirea şi eliminarea condensatului.50 .57... 24. se va realiza şi se va verifica după montaj etanşeitatea perfectă la aer de-a lungul perimetrului golului. 24. 72 .62. 24. .existenţa mijloacelor de curăţire a celulelor. La montarea filtrelor de aer în goluri în zidărie.scoaterea şi aşezarea uşoară a celulelor în stelaj.acces uşor la fiecare celulă în vederea scoaterii şi reintroducerii ei în stelaj. .56 şi se va efectua în conformitate cu indicaţiile sau instrucţiunile fabricii producătoare. Montarea filtrelor de aer şi a separatoarelor de praf 24.61.existenţa celulelor de rezervă şi păstrarea acestora în locuri corespunzătoare. Montarea bateriilor pe suporţi. 24. se vor asigura şi verifica: . 24.corespondenţa dintre tipul şi caracteristicile bateriei livrate de furnizor şi datele proiectului. . 24.56. .echilibrat dacă se învârte uşor. 25.59. Se va asigura acces uşor la racordarea bateriei la reţeaua de distribuţie a agentului termic.58. Montarea bateriilor de încălzire şi de răcire 24. ansamblul se va efectua după operaţiunile de verificare specificate la art. 24.54.existenţa instrucţiunilor de montare elaborate de producător.55.controlul exterior general. Poziţia de montaj a bateriei va fi în toate cazurile cea indicată de fabrica producătoare. . Lucrările de montaj vor fi precedate de următoarele verificări: . . dacă nu loveşte sau nu freacă în părţile fixe ale maşinii şi dacă după 3-4 învârtiri succesive. pentru identificarea eventualelor deteriorări produse în timpul transportului şi manipulărilor. Montarea filtrelor şi separatoarelor de praf va fi precedată de verificări similare cu cele specificate la art. cu carcasa compusă din două sau mai multe părţi. rotorul se opreşte liber în poziţii diferite. La filtrele cu celule. 24.64.63.

la un procent al pieselor speciale de: 0% 2 3.8 13.1 5. înainte de montaj.70. în Pa 200 400 600 800 1000 1400 Notă: Procentul pieselor componente se determină efectuându-se raportul între suprafaţa laterală a pieselor speciale şi suprafaţa totală a tubulaturii de ventilare. la îmbinările dintre tubulatură şi aparate.25 5.68.66. la capacele de vizitare. Valorile maxime admise ale factorului de etanşeitate.6 6. 24. Separatoarele de praf se vor monta pe construcţii de susţinere care să asigure fixarea rigidă. buna funcţionare a acestor elemente.71.69.2 7. la îmbinările cap la cap ale elementelor de tubulatură. La filtrele mecanice (autocurăţitoare sau cu banda uscată continuă) se va asigura şi verifica: .67. 24. 24. pe perimetrul uşilor de acces la camerele de aer.5 5. înainte de montaj. precum şi etanşeitatea pâlniilor.9 12 17 100% 5. La uşile sau capacele de vizitare ale separatoarelor de praf se va verifica.2 10.3 9.7 8. fără întreruperi şi fără suprasolicitări a tuturor elementelor în mişcare.6 8.6 6. funcţionarea corectă a dispozitivelor pentru evacuarea prafului din separatoare.5 6. manevrarea uşoară şi etanşeitatea acestora. buncărelor sau camerelor de colectare a prafului.6 8 9. Etanşeitatea instalaţiilor de ventilare 24.5 14. fără deplasări în timpul funcţionării.24.7 4. 24.3 9.4 9.7 40% 3.3 18.95 6 7.2 12 60% 3.3 20% 2. în funcţie de procentul de piese speciale ale canalelor de ventilare.funcţionarea normală. 73 . înainte de montarea separatoarelor. La separatoarele de praf cu elemente mobile se va verifica.5 Supradimensiunea/depresiunea de regim în interiorul canalelor de aer. Se va verifica. Factorul de etanşeitate. 24.4 4. respectiv pierderea de aer sau aspiraţia de aer fals a canalelor de aer sunt indicate în tabelul de mai jos.65.8 9.2 10. la punctele de măsurare etc. Se vor lua măsurile necesare pentru limitarea pierderilor de aer prin neetanşeităţi (la îmbinările longitudinale.2 6. în m3/h m. .).8 7.5 80% 4.acces uşor şi manevrare uşoară a dispozitivelor de comandă.

explozie sau intoxicări. vor fi dotate cu aparate de măsurare necesare. 25. după baterie şi un termometru montat în spaţiul ventilat. fumului. montat într-un punct reprezentativ. pentru a se asigura posibilitatea de urmărire a realizării parametrilor proiectaţi.2. [top] 26. Dispozitivele de comandă şi armăturile aparatelor se vor monta în locuri luminate şi uşor accesibile. Instalaţiile pentru introducerea aerului care urmăresc încălzirea sau răcirea spaţiilor ventilate se vor dota cu un termometru montat în canalul de aer. numai în cazuri speciale şi numai când substanţele degajate în încăperi crează pericol de incendiu. montat în spaţiul ventilat sau climatizat şi în instalaţie. 25. Aparatele de măsurare şi control se vor monta în locurile stabilite prin proiect. măsurările în aceste încăperi se vor efectua periodic de organele specializate. 25. 25.10.) în încăperi în care condiţiile de stare a aerului. Instalaţiile aferente încăperilor cu pericol de incendiu sau explozie sau degajări de gaze toxice vor fi dotate cu sisteme de semnalizare în caz de oprire accidentală a ventilatoarelor. pentru a indica sau a comanda automat înlocuirea sau deplasarea materialului filtrant. 25.7.8. cu respectarea indicaţiilor date de furnizor. în celelalte cazuri. 25.3. Instalaţiile pentru evacuarea gazelor. Încăperile prevăzute cu instalaţii care urmează a asigura o anumită umiditate relativă se vor dota suplimentar şi cu un higrometru sau un psihrometru tip August. Încăperile servite de aceste instalaţii se vor dota cu aparate indicatoare sau înregistratoare. realizate de instalaţiile de ventilare sau climatizare sunt determinate pentru buna desfăşurare a proceselor de producţie sau pentru calitatea produselor. 25. PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE ŞI DAREA ÎN EXPLOATARE A INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI CLIMATIZARE 74 . nu se dotează cu aparate de măsură.4. 25. Se recomandă prevederea unui manometru diferenţial la filtrele pentru curăţirea aeruli proaspăt. Instalaţiile de ventilare sau climatizare care trebuie să realizeze condiţii date de stare a aerului în decursul funcţionării lor. Filtrele de aer ale instalaţiei care servesc încăperi cu condiţii speciale de puritate a aerului. vaporilor şi prafului de regulă. etc. într-un punct reprezentativ.5. APARATE DE MĂSURARE 25.6.1. Se recomandă prevederea aparatelor înregistratoare (termografe.[top] 25. se vor dota cu un manometru diferenţial şi cu diagrame de funcţionare a filtrului din care să se poată deduce eficienţa reţinerii prafului în funcţie de pierderea de sarcină.9. 25. higrografe.

Punerea în funcţiune şi darea în exploatare presupune operaţiile specificate a fi efectuate în ordinea de mai jos: . înainte de predarea către beneficiar. . termoanemometre.corespondenţa dintre caracteristicile echipamentelor prevăzute în proiect şi a celor instalate.corespundenţa cu prevederile proiectului.verificarea eficacităţii globale. tahometre etc. performanţele şi efectele scontate. .punerea în funcţiune a instalaţiei. psihrometre.corespondenţa dintre geometria instalaţiei proiectate şi a celei realizate. instalaţiile de ventilare-climatizare vor fi supuse unui ansamblu de operaţii tehnice având drept scop verificarea instalaţiei executate în ceea ce priveşte corespundenţa cu prevederile proiectului. Lucrările pregătitoare constau din: a) Cunoaşterea şi însuşirea proiectului. precum şi cu prevederile din prezentul normativ.reglarea instalaţiei. . .3. . .calitatea execuţiei. 75 .26. Lucrări pregătitoare 26. precum şi crearea tuturor condiţiilor necesare unei funcţionări corecte. c) Examinarea atentă a instalaţiei realizate.1.4. b) Cunoaşterea modificărilor date de proiectant pe parcursul execuţiei proiectului. d) Stabilirea operaţiilor de verificare. Instalaţia de ventilare-climatizare va fi verificată privind: .probarea elementelor din instalaţie.2. .lucrări pregătitoare. . micromanometre.). f) Pregătirea fişelor de constatare. Verificarea instalaţiei 26. 26. termometre. După finalizarea lucrărilor de montaj. e) Procurarea aparatelor de măsură necesară operaţiilor de verificare (anemometre. tuburi Pitot-Prandtl. cu reglementările tehnice în vigoare.verificarea instalaţiei.

. . tipul. apă rece. caracteristicile funcţionale. numărul. racordarea la reţea.condiţiile necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. . caracteristicile funcţionale. tensiunea. fixarea. fixarea. . .capacele de vizitare şi curăţire: poziţia.) Se va urmări dacă au apărut rezistenţe aeraulice suplientare faţă de cele prevăzute în proiect.filtrele de aer: poziţia în instalaţie. ramificaţii. . tipul constructiv. fixarea. fixarea. . . racordarea la tubulatură. agent frigorific etc. . 76 . . tipul. numărul. .bateriile de încălzire şi răcire: poziţia. turaţia.gurile de evacuare: poziţia în instalaţie şi încăperea ventilată. sensul. presiunea. coroziuni. aburi. dimensiunile de gabarit. izolaţia termică (dacă a fost prevăzută în proiect). Verificarea instalaţiei în detaliu va cuprinde: . . dimensiunile.funcţionarea elementelor componente. racordarea la tubulatura de aer. dimensiunile. turaţia şi punerea la pământ.conductele de aer: materialul.condiţiile necesare în vederea asigurării unei durate de serviciu cât mai îndelungate. fixarea. apă caldă.motoarele electrice ale ventilatoarelor: poziţia.ventilatoarele: amplasarea. deformări. modul de montare. existenţa dispozitivelor de reglare a debitului de aer (dacă au fost prevăzute în proiect).prizele de aer proaspăt: poziţia prizei. tipul constructiv. . accesul aerului în conductă în gura de ventilare. debitul. construcţia pieselor speciale (coturi.alimentarea cu energie electrică.dispozitivele de reglare: poziţia în instalaţie.. felul acţionării. . tipul constructiv. eroziuni etc. accesul la comenzi. dimensiunile de gabarit. difuzoare etc. tipul constructiv. modul de racordare la tubulatură. poziţia de montaj. existenţa dispozitivelor de reglare a debitul de aer şi pentru orientarea jetului (dacă au fost prevăzute în proiect).nivelul de zgomot din încăperile ventilate sau climatizate. dimensiunile. dimensiunile.atenuatoarele de zgomot: locul de montare în instalaţie. tipul. modul de montare.. tipul constructiv. în special la instalaţiile sau elementele supuse la şocuri.condiţiile necesare pentru pornirea instalaţiei. confuzoare. 26. fixarea..5.gurile de introducere: poziţia în instalaţie şi încăperea ventilată.condiţiile necesare în vederea asigurării măsurilor de tehnica securităţii indicate în proiect şi în NRPM. . . existenţa unor dispozitive de protecţie contra vântului şi a pătrunderii vieţuitoarelor.

pornirea în sarcina normală.dispozitivele de aspiraţie ale instalaţiilor de ventilare locală: poziţia în instalaţie şi faţă de surse de generare a noxelor. poziţia şi tipul traductoarelor şi a organelor de execuţie. tipul caracteristicile funcţionale. motor şi sistemul de transmisie.8. . .lipsa de vibraţii sau zgomote anormale la ventilator.. . modul de acţionare asupra elementelor instalaţiei. falţuri neetanşate. dimensiunile. . . Pornirea instalaţiei în sarcina redusă se va realiza prin închiderea parţială a sibarului sau a unui alt organ de reglare.sistemele de automatizare: schema. Etanşeitatea sistemului de conducere se va verifica prin proba cu fum sau prin proba cu soluţie de apă cu săpun. guri de ventilare. modul de racordare la tubulatură. dimensiunile. existenţa dispozitivelor de reglare (dacă au fost prevăzute în proiect). ventilatoare. aparate de climatizare. . fixarea.pornirea în sarcina redusă. Se va asigura starea de curăţenie. La verificarea calităţii execuţiei se va observa dacă: .10. Punerea în funcţiune a instalaţiei 26. 26. fixarea. 26.) 26. 26. neuniform presate sau cu ondulări.7. Punerea în funcţiune a instalaţiei de ventilare – climatizare comportă următoarele operaţii: .garniturile de etanşare se încadrează în secţiunile interioare ale canalelor de aer.şuruburile sunt strânse suficient. centrale de ventilareclimatizare etc. forma.filtrele şi separatoarele de praf: poziţia de montare în instalaţie. .dimensiunile canalelor se încadrează în toleranţele prescrise. sistemul de evacuare a prafului colectat. .funcţionarea de probă. 26. Prin deschiderea treptată a organului de reglaj se va trece la sarcina nominală constatându-se: . montat la ventilator. Se va constata dacă în tubulatura de aer nu se produc suprapresiuni sau depresiuni excesive. 77 .9.6.11.gurile de evacuare a aerului viciat: poziţia de montare. Se va constata dacă rotorul ventilatorului se învârteşte în sensul corect. protecţia contra vântului şi a pătrunderii vieţuitoarelor.nu există deformări vizibile la pereţii canalelor de aer. tipul. a tuturor elementelor instalaţiei (conducte de aer. suprafeţe concave sau convexe. în interior şi în exterior.

la toate gurile de introducere şi evacuare. prin lucrări de corectare corespunzătoare. indicat în proiect. . . agent frigorific etc.organele de reglare să asigure alimentarea echipamentului de ventilare – climatizare cu energie electrică. se vor verifica. 26.modificarea rezistenţei aeraulice a instalaţiei.13.lipsa unor scântei la motor sau la aparatajul de pornire-protecţie.12. . se va măsura debitul de aer furnizat.dispozitivele de reglare montate în ramificaţii şi în gurile de ventilare să asigure debitele de aer indicate în proiect.modificarea condiţiilor iniţiale ale proiectului. presiune etc.15.la motoare cu viteza variabilă se verifică turaţia la viteze reduse. Se vor evita porniri repetate la intervale scurte ale motorului electric pentru a evita supraîncălzirea acestuia. cu acordul comun al beneficiarului instalaţiei şi al proiectantului.. 26. caracteristicile tuturor aparatelor montate în instalaţie în poziţie normală de lucru. Înainte de predarea către beneficiar a instalaţiilor de ventilare. . baterii de încălzire sau răcire. în limitele admise de întreprinderea producătoare şi cu acordul scris al acesteia. de la câteva ore la câteva zile. filtre de aer proaspăt. prin sondaj. apă rece. 26. la parametrii prevăzuţi în proiect (temperatură. Funcţionarea de probă se va stabili de la caz la caz. De asemenea. la un număr care se va stabili de la caz la caz în funcţie de specificul instalaţiei. La ventilatoarele centrifugale. lipsa de încălzire a lagărelor şi palierelor. Între debitul de aer măsurat şi cel prevăzut în proiect se admite o diferenţă de ±5% . abur. prin măsurări. Toate instituţiile de ventilare – climatizare se vor regla înainte de predarea către beneficiar. 26.14. a gurilor şi dispozitivelor de aspiraţie.modificarea turaţiei. apă caldă.curentul la pornirea motorului pentru reglarea releelor de protecţie.15 se va adopta una din următoarele măsuri: . separatoare de praf etc.. şi anume: ventilatoare.16. . 78 . se vor verifica. . în situaţia racordării lor normale la instalaţie şi cu toate dispozitivele de reglare din instalaţie fixate în poziţia normală de funcţionare.) Probarea instalaţiei 26. caracteristicile gurilro de introducere.dispozitivele de reglare centrală montate la ventilator să asigure debitul total al instalaţiei.. precum şi la cele axiale montate în canal. ±10% din debitul prevăzut în proiect. În cazul în care diferenţa dintre debitul de aer măsurat şi valoarea prevăzută în proiect este mai mare decât cea admisă la art. Reglarea instalaţiei 26. astfel încât: ..

). nu vor fi măsurate la poziţia de montaj. Verficiarea se efectuează cu întreaga instalaţie în funcţiune şi după ce clădirea a fost complet terminată. Datele rezultate din probele efectuate se vor înscrie în fişele de constatare. Eficacitatea globală a instalaţiei de ventilare-climatizare se verifică spre a constata dacă instalaţia realizează gradul de igienă sau confort prevăzut în proiect. 26. În cazuri speciale. 26. corespunzătoare regimului nominal de funcţionare. 26. Pentru ca verificarea să fie concludentă. 79 . în scopul confruntării lor cu datele proiectului. la cererea beneficiarului sau în urma unor indicaţii speciale date în proiect.23.25. Ventilatoarele axiale de perete.24.19.26. 26.17.perioada caldă a anului cu temperaturi exterioare de peste 20oC pentru instalaţiile de climatizare. se vor determina şi parametrii care caracterizează sursele de alimentare. 26. în mod obişnuit. se va măsura şi gradul de reţinere a prafului. Separatoarele de praf se vor verifica. La filtrele de aer proaspăt se va măsura rezistenţa aeraulică cu materialul filtrant în stare curată. perioada de verificare va fi: . legate de procesele tehnologice sau de gradul de ocupare (utilaje tehnologice.perioada rece a anului cu temperaturi exterioare sub 0oC. . precum şi ventilatoarele de acoperiş (fără tubulatură de aer). în condiţiile de funcţionare existente în momentul efectuării probelor şi se vor confrunta cu valorile prescrise în proiect.20. În cazurile deosebite se va determina şi gradul de reţinere a prafului. în funcţie de felul instalaţiei.) corespund condiţiilor admise la proiectarea instalaţiilor. 26. energie electrică etc. 26.18. în cazul instalaţiilor de ventilare şi încălzire cu aer cald. clădirea etc. numărul de persoane. se va verifica dacă condiţiile de viciere a încăperilor ventilate.22.21. ca bază de calcul. Rezistenţa aeraulică astfel măsurată poate fi cu cel mult 10% mai mare decât rezistenţa iniţială în norma internă de fabricaţie. Înainte de efectuarea măsurătorilor pentru verificarea eficacităţii globale. La recepţia instalaţiei se vor admite caracteristicile certificate de întreprinderea producătoare. Verificarea eficacităţii globale a instalaţiei 26. La bateriile de încălzire sau de răcire se vor determina valorile mărimilor caracteristice care definesc variaţia temperaturilor aerului şi ale agentului termic. în condiţiile normale sau simulate de funcţionare. prin observaţii vizuale efectuate asupra conţinutului de praf din aerul evacuat de separator. La separatoarele de praf alimentate cu utilităţi (apă. conform prevederilor speciale cuprinse în proiect.

în diagramele şi ecuaţiile de confort termic.29. fără degajări de substanţe nocive periculoase pentru sănătatea oamenilor. Metodologia de verificare în clădirile din această categorie. 26. se va verifica temperatura şi umiditatea aerului în zona de activitate. 26.27. precum şi cele cuprinse în "Instrucţiunile tehnice de proiectare pentru ventilarea sau încălzirea cu aer cald prin jeturi de aer orizontale" I. se vor efectua. Eficacitatea igienico-sanitară a instalaţiei se va stabili prin compararea determinărilor efectuate cu instalaţia în funcţiune şi instalaţia oprită. 26.se va aprecia. Verificarea calităţii lucrărilor sau dispozitivelor de izolare fonică se va face cu aparate de măsurare adecvate.se va verifica eficacitatea igienico-sanitară în regimurile corespunzătoare fazelor procesului tehnologic care pot fi produse în timpul recepţiei. La verificarea eficacităţii globale se vor avea în vedere şi prescripţiile art. Viteza curenţilor de aer va fi verificată în toate cazurile. În încăperile din clădirile civile sau publice.26. în zonele de activitate umană.26. 26.32. operaţiile de măsurări şi verificări corespunzătoare. normele igienico-sanitare sau NRPM.se va verifica eficacitatea igienico-sanitară în regimul de funcţionare corespunzător anotimpului în care are loc recepţia. [top] ANEXA 1 80 . . 26.28.31.5/1. Determinările se vor efectua în condiţiile unei desfăşurări normale a activităţii (grad de ocupare a încăperilor cu persoane. vitezele şi umidităţile relative ale aerului în zona de activitate se încadrează. prin calcule şi măsurări parţiale. în măsura în care aceşti parametri au constituit premizele de proiectare. privind uniformitatea repartiţiei temperaturii aerului în spaţiile ventilate sau climatizate.1. privind calitatea aerului exterior introdus în încăperile ventilate sau climatizate. Rezultatele probelor de verificare a eficacităţii globale a instalaţiei se consideră satisfăcătoare dacă temperaturile.30. după anotimp sau după diferitele faze ale procesului tehnologic: . .dacă calculele şi măsurările parţiale nu sunt concludente pentru aprecierea eficacităţii igienicosanitare în alte regimuri. 2. în perioada potrivită. în funcţie de destinaţia încăperii. în funcţie de destinaţia spaţiului ventilat sau climatizat. se va stabili de la caz la caz. În cazul în care instalaţia de ventilare-climatizare are mai multe regimuri de funcţionare. eficacitatea igienico-sanitară a instalaţiei în alte anotimpuri şi faze tehnologice decât cele în care s-a desfăşurat recepţia. 26. . grad de desfăşurare a procesului de producţie etc.). în timp.

constr. nr. nr. nr. cu tensiuni până la 1000 V c. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare Normativ pentru exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor de utilizare a gazului petrolier lichefiat (aragazului) Instrucţiuni tehnice de proiectare pentru ventilarea sau încălzirea cu aer cld prin jeturi de aer orizontale. constr. 9/1994 Bul.1982 81 . procedee şi echipamente noi în construcţii Ordonanţa privind apărarea împotriva incendiilor Norme generale de protecţia muncii Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor tehnico-sanitare şi tehnologice din ţevi de PVC neplastificate Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consuamtor.REGLEMENTĂRI PRIVIND PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE SAU CLIMATIZARE Indicator 1 Denumirea documentului 2 publicat în 3 1. constr. 12/1994 Broşură Broşură Bul. constr. nr. şi 1500 V c. nr.c. 12. LEGI. 10/1973 I 13 – 94 I 9 – 94 I 33 – 76 I 5 – 94 I 26 – 73 I 29 – 77 I 39 – 82 Bul. 3-4/99 Bul. 11/79 MO I 6 – 98 I 7 – 98 Broşură Broşură Bul. constr.a. nr. constr. constr. 60/1997 NGPM – 1996 I 1 – 78 Legea privind calitatea în construcţii Regulament privind Agrementul Tehnic pentru produse. NORMATIVE ŞI INSTRUCŢIUNI TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR Legea 10-95 HGR nr. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea instalaţiilor de încălzire perimetral la clădiri industriale Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea unor sisteme de introducere a aerului în hale industriale în scopul reducerii consumului de combustibil MO nr.G. 392/1994 O. 225197 Broşură Bul. 2/1978 Bul. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea instalaţiilor de încălzire a halelor industriale cu jeturi de aer limitate spaţial. NORME.

1-2/1992 P 118 . nr. nr. laboratoare şi industria farmaceutică) Bul. privind protecţia la acţiunea focului Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor P 121 . nr. constr. NORME. NORMATIVE ŞI INSTRUCŢIUNI TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA CONSTRUCŢIILOR C 125 . 7/1995 Bul. 14/1998 Bul. constr.99 C 107/1 . nr.85 PE 927/E . 4/94 Bul.89 Bul. nr. agrozootehnice şi industriale Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor. constr. STANDARDE DE STAT PRIVIND PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE SAU CLIMATIZARE 82 . social-culturale şi tehnicoadministrative Normativ pentru proiectarea. 3/1987 Bul. laboratoare şi industria farmaceutică) Instrucţiuni tehnice de proiectare şi execuţie privind organizarea camerelor curate în domeniul sănătăţii (spitale.99 Bul.I 45 – 93 C 142 .92 Normativ privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice ale clădirilor Normativ pentru protecţia antiseismică a construcţiilor de locuinţe social-culturale.89 Inustrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi antivibratilă la clădiri industriale Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare fonică la clădiri civile. constr. nr.95 Bul. constr. constr. executarea şi recepţionarea izolaţiilor termice la construcţii civile şi industriale Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit Instrucţiuni tehnice de proiectare şi execuţie a elementelor de construcţii şi instalaţii pentru camere curate utilizate în domeniul sănătăţii (spitale. constr.95 C 253/8 . constr. constr. constr.97 C 253/1 .87 P 100 . 7/1999 Broşura 1983 Bul. 6/1984 C 107 . 9/1985 2. 11/1988 P 122 . nr.35 Instrucţiuni privind metodologia de testare aeraulică şi termică a camerelor curate Instrucţiuni tehnice pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţiilor la elemente de instalaţii Prescripţii pentru calculul izolaţiilor termice ale instalaţiilor Bul. nr. 7/1995 2.

Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Forme şi dimensiuni. Fitinguri şi piese au conducte. de încălzire centrală. de ventilare şi gaze naturale. de încălzire centrală. Determinarea pierderilor de sarc caracteristicilor de reglare. Instalaţii sanitare. Ventilarea dependinţelor din clădiri de locuit. de ventilare şi gaze naturale. Rame cu jaluzele. Măsuri constructive pentru sobe. Instalaţii sanitare. Rame cu jaluzele.STAS 6648/1 STAS 6648/2 STAS 6793 STAS 9072 STAS 9660 STAS 10750 SR. 11573 STAS 12781 STAS 12795 STAS 13046/1 STAS 13046/2 STAS 13046/3 SR 6724/1 SR 6724/2 SR 6724/3 Instalaţii de ventilare şi climatizare. Instalaţii de ventilare. de încălzire centrală. guri de aer. Instalaţii de ventilare şi condiţionare. 83 . de încălzire centrală. Determinarea caracteristicilor de Instalaţii de ventilare şi condiţionare. Conducte pentru flu convenţionale. Prescripţi Instalaţii de ventilare şi climatizare. Aparate de măsură convenţionale. Ventilarea dependinţelor din clădirile de locuit. Determinarea valorii momentului acţionării. Semne cnvenţionale. Agregate. Prescripţii de calcul şi d Instalaţii de ventilare şi climatizare. Semne convenţionale. Instalaţii sanitare. de încălzire centrală. Rame cu jaluzele. Ventilarea naturală. Parametrii climatici exteriori. Coşuri. Canale de aer. convenţionale. de ventilare şi gaze naturale. Determinarea pierderilor de sarcină ale bateriilor de î Instalaţii de ventilare şi condiţionare. Ventilarea naturală organizată a clădirilor. de încălzire centrală. canale de fum pentru focare obişnuite la construcţii civile. 3. Prescripţii generale. Calculul aporturilor de căldură din exterior. Ventilarea mecanică cu ventilator individua Prescripţii de proiectare. aparate. Obiecte de uz gosp încălzire. Semne c Instalaţii sanitare. STANDARDE DE STAT CONEXE STAS 185/1 STAS 185/2 STAS 185/3 STAS 185/4 STAS 185/5 STAS 185/6 Instalaţii sanitare. de ventilare şi gaze naturale. Ventilarea mecanică cu ventilator central Prescripţii de proiectare. Clasificare şi tipizare. de ventilare şi gaze naturale. Instalaţii de ventilare şi climatizare. Determinarea puterii termice a bateriilor de răcire cu Instalaţii de ventilare şi climatizare. Rame cu jaluzele. Armături. de ventilare şi gaze naturale. Instalaţii sanitare. Prescripţii de proiecta Ventilarea dependinţelor din clădirile de locuit. Instalaţii de ventilare şi climatizare.

Unităţi. Sistemul Internaţional de Unităţi (SI). Higrotehnica. Dimensiuni. Instalaţii şi echipamente electrice în zone cu pericol de explozie datorită gazelor şi lichid Prescripţii de proiectare şi montare. Căldura. Higrotehnica. Calculul termotehnic al elementelor de închidere al c Fizica construcţiilor. vitezei şi debitului de tubul Pitot-Prandtl. Termotehnica. Reprezentări. Terminologie. Principii de calcul şi de alcătuire pentru acoperişuri ve Fizica construcţiilor. Proiectarea higrotehnică a elementelor de construcţii Fizica construcţiilor. Măsurarea presiunii.STAS 297/1 STAS 297/2 STAS 737/8 STAS 1647 STAS 4369 STAS 6156 STAS 6562 STAS 6563 STAS 7347/1 STAS 9954/1 SR-En 50014 Culori şi indicatoare de securitate. Execuţie. Terminologie. STANDARDE DE STAT PRIVIND TERMOTEHNICA ÎN CONSTRUCŢII STAS 6472/2 STAS 6472/3 STAS 6472/4 STAS 6472/5 STAS 6472/6 STAS 6472/7 STAS 6472/9 STAS 7109 [top] Fizica construcţiilor. Termotehnica. Termotehnica. Fizica construcţiilor. Condiţii tehnice generale. Metoda cu diafragme şi ajutaje. ANEXA 2 VALORI ORIENTATIVE ALE DEBITELOR DE AER PENTRU ÎNCĂPERI VENTILATE SAU CLIMATIZATE 84 . Prescripţii generale. Forme. Tub Pitot-Prandtl. Proiectarea termotehnică a elementelor de construcţii cu punţi termi Termotehnica construcţiilor. unităţi de măsură. Calculul permeabilităţii la aer a elementelor şi materi Fizica construcţiilor. 4. Higrotehnica. Aparatura electrică pentru atmosfere potenţial explozive. Determinarea debitului fluidelor. simboluri. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-cultura şi parametrii de izolare acustică. Parametrii climatici exteriori. Comportarea elementelor în construcţii la difuzia vap 11/81). Terminologie. ventilare şi condiţionare a aerului. Instalaţii de încălzire. Fizica construcţiilor. Acustica în construcţii. Culori şi indicatoare de securitate.

mici .[top] ANEXA 2A VALORI ORIENTATIVE PENTRU NUMĂRUL ORAR DE SCHIMBURI DE AER ÎN FUNCŢIE DE DESTINAŢIA ÎNCĂPERII SAU DEBITELE DE AER ÎN FUNCŢIE DE SUPRAFAŢA ÎNCĂPERII Destinaţia încăperii Amfiteatre Ateliere fără vicierea puternică a aerului Băi publice Biblioteci .săli de lectură .mijlocii .depozite de cărţi Birouri Bucătării .mari Cantine Călcătorii Centrale telefonice Garaje Garderobe Încăperi pentru decapări Încăperi pentru duşuri 60 80 90 6-8 8-10 5-10 4-5 3-6 5-15 20-30 Debit specific m3/h m2 Schimb orar de aer (h-1) 8-10 3-6 4-6 3 3-5 3 3-6 85 .

fumatul interzis .duşuri .universale Piscine .Încăperi încărcat acumulatoare Încăperi pentru vopsit cu pistolul Laboratoare Magazine .mici.fumatul permis Săli de mese Săli de şedinţe Spălătorii mecanice Spitale 10 10 18 4 2 4-6 20-50 8-15 4-6 6-8 5-10 8-12 4-6 6-8 12-16 6-8 6-8 10-15 86 .încăperi anexe Restaurante .bazine .fumatul permis Săli de baie Săli de dans .fumatul interzis . mijlocii .coridoare .săli îmbrăcare .

cabinete dentare .balneofizioterapie .săli sterilizare instrumente .în locuinţe . în pieţe) • Valorile din table se vor folosi numai pentru estimări în fazele iniţiale de proiectare.saloane de bolnavi .în clădiri cu birouri .publice (pe străzi.coridoare Teatre.. cinematografe Tezaure Vopsitorii WC-uri .săli de operaţie .radiologie . [top] 3-6 5-8 3-4 8-10 5-8 8-10 5-10 5-6 5-6 4-6 3-5 5-8 3-6 5-15 4-5 5-8 8-10 10-15 ANEXA 2B 87 .în fabrici .săli postoperatorii .dezinfectare prealabilă a rufăriei .săli de aşteptare şi vestiar .laboratoare .

5 3.75 ANEXA 2C DEBITUL SUPLIMENTAR DE AER NECESAR A FI INTRODUS ÎN ÎNCĂPERILE VENTILATE SAU CLIMATIZATE ÎN SUPRAPRESIUNE.3 până la 100 de la 100 la 700 de la 700 la 1400 de la 1400 la 2100 [top] ANEXA 2D 88 .75 4.5 2.9 0.5 0.5 .5 3.5 2.8 0.pe trei şi patru faţade Vestibuluri.7 0.pe o faţadă .75 două sau mai multe 4.NUMĂRUL MINIM DE VOLUME DE AER NECESAR A FI INTRODUS FAŢĂ DE NUMĂRUL DE VOLUME DE AER EVACUAT PENTRU A CREA O SUPRAPRESIUNE FAŢĂ DE ÎNCĂPERILE ÎNVECINATE (VALORI ORIENTATIVE) Denumirea încăperii cu exteriorul Încăperi fără ferestre şi uşi exterioare Încăperi cu ferestre exterioare .pe două faţade .5 3.6 0.5 2 2–3 Numărul suplimentar de schimburi de aer în volume/oră 0.25 uşă rotativă una 0. ÎN M3/OM ŞI ORĂ (VALORI ORIENTATIVE) uşă obişnuită Numărul de persoane care trec pe uşă într-o oră una 3 3 3 2.75 4 uşă cu tambur una 2.25 2.0. holuri [top] 1 1.25 două sau mai multe 3.75 4.3 două sau mai multe 1 0.

la fumat foarte intens . SOCIAL .în încăperi pentru copii sub 12 ani Industriale .la volumul incintei până la 20 m3/lucrător . policlinici Camere de hotel 6 36 6 pe m3 de volum 12 - 89 . în m3/om şi ora ANEXA 2E DEBITUL DE AER EXTERIOR RECOMANDAT PENTRU ÎNCĂPERILE VENTILATE SAU CLIMATIZATE Debitul de aer exterior.DEBITUL DE AER EXTERIOR NECESAR PENTRU ÎNCĂPERILE DIN CLĂDIRILE DE LOCUIT.CULTURALE ŞI INDUSTRIALE VENTILATE SAU CLIMATIZATE Destinaţia clădirii sau a încăperii Social-culturale şi de locuit .la fumat moderat . în m3/h Destinaţia încăperii pe m2 de suprafaţă Saloane pentru bolnavi Bloc operator din spitale.în absenţa fumatului .la fumat intens .idem pentru 20 ÷ 30 m3/lucrător Industriale (hale blindate) Social-culturale şi industriale cu degajări de mirosuri neplăcute [top] cel puţin 30 cel puţin 20 cel puţin 40 până la 70 25 35 50 75 15 Debitul de aer.

15-0.20-0. anumite industrii cu muncă medie) [top] Viteza aerului.37-0.37 0.Bucătării la restaurante Laboratoare chimice Laboratoare fizico-mecanice Birouri [top] 72 36 - 4 2 ANEXA 3 VALORI RECOMANDATE PENTRU VITEZELE AERULUI [top] ANEXA 3A VITEZA AERULUI ÎN ZONA DE ACTIVITATE (ŞEDERE) Destinaţia clădirii sau a încăperii Săli cu cerinţe deosebite de confort (de audiţii.12-0.50 ANEXA 3B VITEZE RECOMANDATE PENTRU MIŞCAREA AERULUI ÎN CANALE Tipul canalului Viteza aerului.25-0. săli de dans. anumite industrii cu muncă uşoară) Munca în mişcare în încăperi calde (bucătării mari.25 0.15 0. concerte. teatre) Şedere de lungă durată (birouri) Şedere de scurtă durată (restaurante) Munca în mişcare (magazine.20 0. în m/s 0. în m/s 90 .

socialculturale Priza de aer Canalul prizei de aer Canalul principal Canalul secundar Ramificaţii Guri aspiraţie [top] 3-4 4-6 5-8 3-5 1-3 2-3 Clădiri industriale 4-6 6-8 8-12 5-8 3-5 3-5 91 .Clădiri civile.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful