Universitatea Creètin DIMITRIE CANTEMIR Bucureèti

ANTREPRENORIAT
Lect. univ. drd. Marian COVLEA, MA, MS, MSL

20 mai 2011

TEMATICA ABORDAT
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. Definiìia antreprenorului [slide nr. 3, 4] Tipuri de antreprenoriat [5, 6, 9, 48, 65] Contextul, componentele èi problematica antreprenoriatului [11, 12, 16, 17, 18, 19, 20, 23, 32, 33, 47, 49, 50, 51, 59, 73, 74, 100] Etapele procesului antreprenorial [53, 54, 55, 58, 60, 61, 62] Factorii èi calit ìile antreprenorului de succes [24, 25, 26, 27, 40, 44, 46] Educarea èi preg tirea antreprenorilor [7, 8, 10, 13, 14, 15, 21, 22, 64, 86, 101,103, 104, 105] Strategii èi factori de realizare a valorii, performanìei èi excelenìei în afaceri [28, 29, 30, 31, 102] Analiza mediului de afaceri [34, 35, 37, 41, 45] Analiza firmei èi afacerii [36, 38, 39] Planificarea èi finanìarea afacerii [42, 43, 57, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 94] Bariere în calea antreprenoriatului [52, 56, 63, 82] Antreprenoriatul social [66, 67, 68, 69, 70, 71, 93] Vocabular antreprenorial [83, 84, 85, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 95, 96] 8/2/2011 2 Viitorul antreprenoriatului [97, 98, 99]

WHAT IS AN ENTREPRENEUR?
The American Heritage Dictionary defines an entrepreneur as:

Someone who organizes the work and assumes the risks of business initiatives.
8/2/2011 3

WHAT IS AN ENTREPRENEUR?
În sens larg, Antreprenorul investeète, conduce, îèi asum riscuri èi ia decizii strategice în orice afacere/companie. În sens restrâns, Antreprenorul îèi exercit toate aceste prerogative în afacerile/companiile mici (care desigur c ulterior pot deveni afaceri/firme mari, chiar de nivel transnaìional). Tocmai de aceea, în afacerile/firmele mici, Antreprenorul cumuleaz èi funcìiile de Leader èi Manager (a se vedea în acest sens èi slide nr. 19).
8/2/2011 4

TRADITIONAL ENTREPRENEURIAL & BUSINESS MODEL

8/2/2011

5

POST-MODERN ENTREPRENEURIAL & BUSINESS MODEL

8/2/2011

6

CUM V D CHINEZII CRIZA...

SIMPLIFIED CHINESE TRADITIONAL CHINESE

8/2/2011

7

CUM V D CHINEZII CRIZA:
CRISIS = DANGER + OPPORTUNITY!

³When written in Chinese, the word crisis is composed of two characters. One represents danger and the other represents opportunity.´ John F. Kennedy
8/2/2011 8

DOMENII ANTREPRENORIAT
Antreprenoriat pentru tineri, femei, minorit i i alte grupuri defavorizate Antreprenoriat social Antreprenoriat educativ, ètiinìific, artistic èi sportiv Antreprenoriat politic Antreprenoriat creètin Antreprenoriat rural (agro-alimentar, etc.) Antreprenoriat agro-turistic, ecologic i cultural Antreprenoriat general Antreprenoriat alternativ (sinarhic, a treia cale: distributism, cooperatism, etc.) 10. Înv ì mânt, educaìie, instruire èi training pentru antreprenoriat (înc din clasele primare) 11. Consultan , asisten èi finanìare pentru antreprenoriat.
8/2/2011 9

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

12 PRINCIPII ALE AFACERILOR
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. A Wise Man Should Have Money in His Head, not in His Heart! (Jonathan SWIFT). Nimic din ceea ce conteaz cu adev rat nu are leg tur cu banii! Profitul este o opinie, numerarul este un fapt! Banii nu trebuie s fie un scop în sine, ci un mijloc de a face lucruri bune èi o consecinì a priceperii, înìelepciunii èi curajului. Daly Not with Women and Money! Nu-ìi pune toate ou le într-un coè! Do not Steal! The State Hates Competition! St pânul învaì sluga hoaì ! C maèa este mai aproape decât haina! Coming together is a beginning. Keeping together is progress. Working together is success. (Henry FORD). Do not Squander Time! This Is the Stuff Life Is Made of! Time Is Money! (Benjamin FRANKLIN). 8/2/2011 10 Câètigul este direct proporìional cu riscul asumat în afacere.

CONTEXTUL ANTREPRENORIATULUI

1. LEADERSHIP 2. ANTREPRENORIAT 3. MANAGEMENT 4. GUVERNANi CORPORATIV
8/2/2011 11

OTTAWA HILLS SCHOOL OF

8/2/2011

12

PREG TIRE INTEGRAT

8/2/2011

13

The Coventry University Model for Innovation, Entrepreneurship Education, Prosperity and Philanthropy

8/2/2011

14

DEZVOLTAREA ANTREPRENORIAL Înv ì mânt-Cercetare-Practic

8/2/2011

15

ANTREPRENORIAT PENTRU TINERI: Preg tire Implicare Sprijin

8/2/2011

16

LEADERSHIP-ENTREPRENEURSHIPMANAGEMENT

8/2/2011

17

LEADERSHIP-ENTREPRENEURSHIPMANAGEMENT

8/2/2011

18

SEMNIFICAiII PRINCIPALE
1. ENTREPRENEURSHIP = Conducere, strategie, investiìie èi asumare risc. 2. LEADERSHIP = Relaìionare, influenì , charism , inspiraìie, orientare, norm . 3. MANAGEMENT = Administrare, gestionare, decizie tactic èi operaìional .  Un Leader nu trebuie neap rat s fie Antreprenor sau Manager.  Un Manager nu trebuie neap rat s fie Antreprenor sau Leader.  Dar un Antreprenor (mai ales al unei afaceri mici èi / sau aflat la început) trebuie neap rat s fie èi Leader, èi Manager. 8/2/2011 19

ANGRENAJUL LEADERSHIP-ANTREPRENORIAT-MANAGEMENT

8/2/2011

20

DEZVOLTAREA TEORIEI ANTREPRENORIALE

8/2/2011

21

TREI C RiI DE C P TÂI

8/2/2011

22

ETAPELE FORM RII COMPORTAMENTULUI ANTREPRENORIAL

8/2/2011

23

DECALOGUL CALIT iILOR ANTREPRENORULUI DE SUCCES
1. VOCAiIE, TALENT, TACT 2. VIZIUNE, VISARE, SPERANi , OPTIMISM, PASIUNE 3. CURAJ, ÎNDR ZNEAL , BUN-SIMi, REALISM 4. CREATIVITATE, FANTEZIE, SPIRIT NOVATOR 5. COMPETENi PROFESIONAL , CULTUR GENERAL 6. AMBIiIE, CONSECVENi , CONTINUITATE, R BDARE 7. PRESTIGIU, INTEGRITATE, RESPONSABILITATE 8. CHARISM , INFLUENi , RELAiII SOCIALE 9. INTUIiIE, DESCHIDERE, FLEXIBILITATE, OPORTUNISM 10.8/2/2011 TATE DE FIER. S N 24

IMPORTANiA TRADIiIEI ÎN ANTREPRENORIAT 
     

Mai mult ca în orice alt domeniu al activit ii umane, în antreprenoriat tradi ia joac un rol capital. Prin tradi ie, prin acumul rile genera iilor anterioare, noile genera ii nu pornesc (din punctul de vedere al renumelui, culturii, competen ei i averii) de la O, ca într-un absurd i înrobitor mit al lui Sisif. A lovi în antreprenori înseamn a lovi în g inu a care face ou de aur , în ansele de dezvoltare i prosperitate social . Activitatea antreprenorial este singura care creeaz valoare ad ugat . Antreprenorii constituie modele de succes în societate, formeaz clasa mijlocie (coloana vertebral , centrul de greutate i de echilibru al societ ii), sunt singurii care creeaz locuri de munc în sfera productiv i deci premizele aliment rii bugetului na ional cu impozite, taxe i contribu ii. Din p cate, în România tradi ia antreprenorial a fost distrus în perioada 1945-1989 de c tre regimul comunist, pervertind mentalitatea poporului, care vede în antreprenori ni te ho i, exploatatori, parazi i. În prezent, unii antreprenori se manifest chiar a a, dar ei sunt tocmai produsul i prelungirea nomenclaturii comuniste din care provin. Tot în perioada comunist , s-au compromis valorile fundamentale ale oric rei societ i umane s n toase: proprietatea, munca, educa ia, competi ia, solidaritatea social , competen a, speran a, respectul pentru elite, pasiunea pentru calitate i performan , familia, credin a în Dumnezeu, patriotismul... Tocmai de aceea se impune regenerarea, înnoirea clasei antreprenoriale, al turi de celelalte rena teri i reinvent ri necesare în societatea româneasc .
8/2/2011 25

IMPORTANiA TRADIiIEI ÎN ANTREPRENORIAT
În acest sens, în cultura antreprenorial occidental se vorbe te despre Antreprenoriatul Transgenera ional (ilustrat aici printr-un diapozitiv ulterior), despre progresele i dezvolt rile de la o genera ie la alta, concept i realitate inexistente i de neîn eles în România contemporan . De altfel, antreprenoriatul nu are nici un sens decât dac este transgenera ional, deoarece o afacere de orice fel, o firm de produc ie, de construc ii sau de comer , o cas de comer exterior, o banc , o companie de asigur ri, etc. nu se înfiin eaz pentru perioade scurte, deoarece astfel ar produce confuzie, tensiuni, distorsiuni i inechit i pe pia a intern i mai ales extern , aducând astfel mari prejudicii clien ilor, afacerilor i oamenilor de afaceri, bugetului de stat, societ ii în ansamblu. Majoritatea companiilor occidentale de succes, globale (transna ionale), sunt expresia antreprenoriatului transgenera ional. Chiar i companiile de succes din domeniul IT sau din domeniul Internetului au la baz substratul de tradi ie i cultur antreprenorial neîntrerupte din societ ile respective. Un exemplu de mare succes al antreprenoriatului transgenera ional este compania MARRIOTT INTERNATIONAL, fondat în anul 1927 ca o companie de familie i care în continuare este condus i administrat ca o companie de familie, situându-se (dup diferite criterii: cifr de afaceri, profit, num r de unit i, num r de camere, etc.) pe locurile 1 3 în lume între grupurile hoteliere globale! Desigur îns c i antreprenoriatul trebuie s se adapteze la noile cerin e ale societ ii globale, postmoderniste, dup cum am ar tat în partea final a acestui documentar. Din realism, din cauza lipsei tradi iei antreprenoriale în România, nu am enumerat-o în decalogul factorilor de succes, prezentat în diapozitivul nr. 24, dup cum desigur ar fi fost necesar. Am men ionat 8/2/2011 26 în schimb continuitatea ca o condi ie a întemeierii unei tradi ii viitoare.

STRATEGII DE SELECiIE
1. Anglo-saxon : Building on Talent 2. German : Toìi muncesc la fel, talentul diferenìiaz doar culoarea medaliei 3. Româneasc : Fie ce-o fi, cu Dumnezeu înainte!
8/2/2011 27

STRATEGIA GLOBAL DE CREARE A VALORII PENTRU ACiIONARI

8/2/2011

28

FORMELE VALORII FIRMEI

8/2/2011

29

FACTORII PENTRU ATINGEREA PERFORMANiEI I CREAREA VALORII

8/2/2011

30

CRE TEREA VALORII FIRMEI

8/2/2011

31

ANTREPRENORIAT: PROBLEMATICA GENERAL

8/2/2011

32

ANTREPRENORIAT: PROBLEMATICA SPECIFIC
Harvard Business Review num r dedicat Antreprenoriatului Întreb ri la care trebuie s -èi r spund fiecare antreprenor Cum se elaboreaz un Plan de afaceri Cum îèi elaboreaz antreprenorii strategii care s funcìioneze De câìi bani are nevoie afacerea? Repere pentru planificarea eficient a finanì rii prin parteneriate (Venture Capital) 6. Strategii vs. Tactici de la un investitor partener 7. Finanìe autosustenabile: arta iniìierii afacerilor 8. Comercializarea tehnologiei: cum procedeaz cele mai bune companii 1. 2. 3. 4. 5.
8/2/2011 33

CRITERIILE DE ANALIZ A DOMENIULUI CELE 5 FORiE ALE PIEiEI

8/2/2011

34

CELE 5 FORiE ALE PIEiEI

8/2/2011

35

ANALIZA INIiIAL SWOT

8/2/2011

36

ANALIZA INIiIAL PESTLE
Political, Economic, Socio-cultural, Technology, Legal, Environment

8/2/2011

37

BUSINESS LIFE CYCLE MODEL
Introduction Growth Maturity Administrator Low High Rich Formal Medium Decline Asset stripper Low Low Fair Authoritarian Short
38

Management Market Growth Market Share Cash Communication Planning team
8/2/2011

Entrepreneurial High Low Hungry Informal Long

Professional Management High Low Hungry Formal Long

INDICATORI INTERNI Cantitativi èi Calitativi

8/2/2011

39

ANTREPRENORII I RISCUL

8/2/2011

40

MEDIUL ÎNTREPRINDERII

8/2/2011

41

CICLUL PLANIFIC RII ANUALE

8/2/2011

42

THE BUSINESS PLAN

8/2/2011

43

ANTREPRENORIAT TRANSGENERAiIONAL

O carte de referinì . Un nou concept

8/2/2011

44

SL BICIUNILE COMPANIILOR MARI
= OPORTUNIT iI PENTRU ANTREPRENORI

8/2/2011

45

ANATOMIA UNUI ANTREPRENOR

8/2/2011

46

EDIFICIUL ANTREPRENORIATULUI

8/2/2011

47

MODELE DE ANTREPRENORIAT CORPORATIST

8/2/2011

48

8/2/2011

49

COMPONENTE ANTREPRENORIAT

8/2/2011

50

PIRAMIDA ANTREPRENORIATULUI

8/2/2011

51

INFLUENiA BARIERELOR DE INTRARE ASUPRA DEZVOLT RII ANTREPRENORIATULUI

8/2/2011

52

ANTREPRENORIAT: RESURSE I REZULTATE

8/2/2011

53

MEDIUL I FLUXUL ANTREPRENORIAL

8/2/2011

54

PREMIZE-CALIT iI-SCOPURI ale antreprenorului

8/2/2011

55

BARIERE ÎN CALEA ANTREPRENORIATULUI

8/2/2011

56

FINANiAREA CA BARIER

INIiIAL 

Peste 80% dintre antreprenorii aflaìi la început de drum consider c au toate condiìiile create pentru succesul în afacere, doar banii le lipsesc.  Nimic mai fals. Desigur, ar fi ideal ca afacerea s fie finanìat cât mai generos la început, dar la limit , în afara sumei de bani minim iniìial pentru supravieìuirea în primele 6 luni de la înfiinìarea afacerii, nu sunt necesari alìi bani dac exist vocaìie, pasiune, viziune, oportunism, înìelepciune èi pricepere.  B ncile èi alìi finanìatori iniìiali potenìiali urm resc aceste caracteristici ale antreprenorului (care le inspir încredere = credit) mai curând decât garanìii materiale (terenuri, cl diri, utilaje, stocuri, etc.).  Acestea au caracter secundar, colateral (collateral).
8/2/2011 57

ANTREPRENORIAT ÎN SINGAPORE Check-list

8/2/2011

58

ENTREPRENEURSHIP IMPLICATIONS

8/2/2011

59

CORPORATE ENTREPRENEURSHIP

8/2/2011

60

MODEL DE AFACERI: PRODUCiIA DE ÎNGHEiAT

8/2/2011

61

EVOLUiIA RAPID A PIEiEI

8/2/2011

62

ZONA DEZIRABIL

8/2/2011

63

COMPONENTELE INSTRUIRII ANTREPRENORIALE

8/2/2011

64

CULTURA ANTREPRENORIAL

8/2/2011

65

SOCIAL ENTREPRENEURSHIP

8/2/2011

66

COMPONENTE ANTREPRENORIAT SOCIAL

8/2/2011

67

MODELUL ANTREPRENORIATULUI SOCIAL

8/2/2011

68

CADRUL ANTREPRENORIATULUI SOCIAL

8/2/2011

69

SCHEMA ANTREPRENORIATULUI SOCIAL

8/2/2011

70

EFECTUL PUNCT DE INFLEXIUNE
AL ANTREPRENORIATULUI SOCIAL,
între scopurile sociale èi constrângerea profitului [Cadranul II]

8/2/2011

71

PROBLEMELE ANTREPRENORIATULUI ÎN ROMÂNIA
1. Tradiìie, cultur , competenì antreprenorial reduse 2. Mediu social, economic, legislativ, instituìional èi mediatic neprietenos 3. Forìa de munc inadecvat numeric, structural èi calitativ 4. Neimplicarea unor largi categorii sociale în antreprenoriat (femei, tineri, alte grupuri defavorizate), inclusiv din cauza discrimin rii 5. Infrastructur tehnic èi social inadecvat èi insuficient dezvoltat .
8/2/2011 72

DE CE NU REU ESC ANTREPRENORII?
Lips vocaìie antreprenorial Competenì antreprenorial redus Sprijin familial precar Lips solidaritate echip antreprenorial Echip managerial neperformant Resurse financiare iniìiale reduse Mediu social èi economic ostil, corupìie, birocraìie, lips strategii naìionale 8. Probleme de s n tate 9. Lips de noroc (!?!). 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
8/2/2011 73

POZIiIA FINANi RII

8/2/2011

74

FINANiAREA CERCET RII, INOV RII I DEZVOLT RII PENTRU AFACERI

8/2/2011

75

SURSE DE FINANiARE INIiIAL
1. Surse proprii: lei, valut , cl diri, terenuri, utilaje, mijloace de transport, stocuri, etc. 2. Surse provenite de la asociaìi. 3. Fonduri de risc = Angel Capital Funding. 4. Surse împrumutate de la rude èi prieteni. 5. Credite bancare de tip START-UP. 6. Finanìare tip ³prima firm ´ pentru tineri sub 35 de ani. 7. Donaìii, sponsoriz ri. 8. Surse atrase (pasive stabile): furnizori, clienìi creditori, salariaìi.
8/2/2011 76

SURSELE PROPRII DE FINANiARE INIiIAL 
În teoria antreprenorial american se spune c un antreprenor trebuie s posede la începutul afacerii destui bani ca s poat finanìa afacerea èi s poat asigura subzistenìa sa èi a familiei sale timp de 6 luni dac în toat aceast perioad nu câètig 1 cent din afacere.  Pentru România, în aplicarea principiului prudenìei, propunem ca aceast perioad iniìial cât antreprenorul trebuie s se autofinanìeze, s fie de cel puìin 1 an.  În orice caz, înc de la început antreprenorul trebuie s aib o concepìie corect èi s n toas despre afaceri èi despre bani:  Afacerile nu sunt pentru oricine, ci pentru oamenii cu vocaìie, cu înìelepciune èi cu pricepere.  Scopul afacerilor este perfecìionarea personal èi îndeplinirea unui scop social nobil.  Înainte s câètige primii bani, antreprenorul trebuie s investeasc în el, în calitatea produselor èi/sau serviciilor, în afacere èi apoi în clienìi, comunitate, mediu, familia sa, etc.  Banii nu sunt un scop în sine, ci un mijloc pentru realizarea acestui scop personal èi social.  Scopul nobil este acela de a realiza lucruri bune èi frumoase pentru sine èi pentru comunitate, nu acumularea de averi f r rost, îmbuibarea èi consumul deè nìat.  Banii sunt de asemenea o consecinì èi o dovad a îndeplinirii acestui scop nobil, a realiz rii vocaìiei prin înìelepciunea, priceperea èi efortul antreprenorului.
8/2/2011 77

CICLUL FINANi RII INIiIALE A AFACERII

8/2/2011

78

SURSE DE FINANiARE ULTERIOAR
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. Profituri reinvestite. Amortizarea imobiliz rilor (recuperat prin preìul de vânzare a produselor èi serviciilor). Finanìare prin fonduri de risc (Angel Capital Funding). Finanìare prin asocieri în participaìiune (Venture Capital Funding). Finanìare pentru lansarea primului produs creat (Seed Funding, variant de Angel Capital Funding). Împrumuturi bancare. Surse atrase (pasive stabile) de la stat (TVA de plat ). Credite bancare pe efecte de comerì (factoring, scontare). Emiterea de noi acìiuni, cooptarea de noi asociaìi. Credite obligatare (eventual transformate ulterior în capital social). Leasing. Valorificarea imobiliz rilor redundante, desp gubiri de la asigur ri. Finanì ri nerambursabile din fonduri europene. Subvenìii èi parteneriat public-privat. Se adaug surselor de finanìare iniìiale, care pot fi utilizate în 8/2/2011 79 continuare.

STRATEGIA FINANi RILOR PRIN PARTENERIATE CU INVESTITORI 
Este vorba despre sursele de finanìare de tip Angel Capital Funding, Seed Funding sau Venture Capital Funding.  Volumul cifrei de afaceri trebuie s fie suficient de mare pentru a satisface interesele ambilor parteneri (pentru SUA se apreciaz la minimum 1 mld. USD).  Antreprenorul va avea grij s nu piard controlul afacerii èi s nu divulge prea multe secrete ale afacerii sale (reìete, brevete, proceduri, licenìe, know-how, strategii, etc.).  Investitorul doreète o rat de rentabilitate de cel puìin 30% pentru suma investit , de aceea afacerea trebuie s aib o rat de rentabilitate superioar pentru a nu creète costul mediu ponderat al capitalului global èi a beneficia de efectul de levier.  Necesit un plan eficient de ieèire din respectivul parteneriat.
8/2/2011 80

FORME DE FINANiARE PRIN IEgIREA DIN AFACERE 
Reprezint metode de recuperare integral a investiìiilor f cute în vechea afacere èi crearea premizelor pentru finanìarea unei noi afaceri, ca aplicare a principiului flexibilit ìii, adapt rii la condiìiile pieìei èi oportunismului în migrarea capitalurilor c tre afaceri mai profitabile.  Forme de finanìare final : 1. Vânzare direct c tre alìi antreprenori, inclusiv prin fuziune. 2. Vânzare pe piaìa de capital (prin emisiunea de acìiuni). 3. Lichidare.  Este mai uèor de lichidat sau de ieèit dintr-o afacere/firm mic (de tip IMM) decât dintr-o afacere/firm mare, datorit valorii relativ mai mic èi datorit barierelor mai reduse la ieèire.  Uneori barierele de ieèire pot pune mari probleme la vânzarea sau lichidarea afacerii.  Exemple de bariere de ieèire din afacere: 
costurile fixe de ieèire (onorarea unor angajamente faì de clienìi pân la cap t: garanìii, etc.).  activele fixe specializate, de valoare mare, greu de valorificat la valoarea lor.  intervenìia factorilor politici (politici anti-èomaj). 8/2/2011 81

PROBLEMA BARIERELOR DE IE IRE

8/2/2011

82

VOCABULAR ANTREPRENORIAL 
MBET = Master in Business, Entrepreneurship and Technology  IMM = Întreprinderi Mici èi Mijlocii  SME = Small- and Medium-Sized Enterprise  INTRAPRENEURSHIP = Interior Entrepreneurship  INTREPRENEURSHIP = Internet Entrepreneurship  CORPORATE GOVERNANCE = Guvernanìa Corporativ , armonizarea intereselor èi cooperarea între marile grupuri de interese (STAKEHOLDERS: acìionarii, managerii, auditorii interni èi salariaìii) din cadrul firmei. 8/2/2011 83

INTRAPRENEURSHIP 
Acting like an entrepreneur within a larger organization. The term is derived from a combination of "intra" or internal, and "entrepreneurship."  Intraprenuers are usually highly selfmotivated, proactive and action-oriented people who are comfortable with taking the initiative, even within the boundaries of an organization, in pursuit of an innovative product or service.
8/2/2011 84

INTREPRENEURSHIP
INTREPRENEUR: One who sets up, maintains and assumes the financial risks of an Internet business venture. Not to be confused with intrapreneur or the more traditional entrepreneur. They are the new breed of Internet Entrepreneurs. The Companies which were started by intrepreneurs are: 
       Google Yahoo MySpace Facebook YouTube Second Life LinkedIn 8/2/2011 eBay

85

CAPITALISMUL CLASIC

8/2/2011

86

A TREIA CALE PREMIZE gI COMPONENTE 
 Capitalismul înseamn competiìie pentru profit, ceea ce scoate la iveal ce este mai r u èi mai urât în fiinìa uman în condiìiile în care sistemul politico-juridic nu este în stare s impun respectarea regulilor jocului de c tre toìi actorii participanìi. Capitalismul se loveète de propriile contradicìii de îndat ce doreète s fie el însuèi: masele sunt tratate concomitent din dou puncte de vedere diferite, chiar opuse. Întrucât capitalismul (urm rind reducerea costurilor în baza principiului eficienìei) va încerca întotdeauna s reduc cerinìele executanìilor (salariile), dar îèi va s pa astfel la temelie, micèorând totodat puterea de cump rare a clienìilor. Ori puterea de cump rare a clienìilor-salariaìi este baza economiei capitaliste, bazate pe exagerbarea consumului! Capitalismul a încercat s rezolve aceste probleme, reducând costurile èi m rind veniturile prin colonialism, globalizare, asaltarea bugetelor publice, migrarea forìei de munc , atragerea elitelor intelectuale (Brain Drain), fluidizarea frontierelor (pentru capitaluri èi m rfuri), agresiuni armate, totul pentru extinderea pieìelor èi acapararea resurselor. Aceste strategii èi-au atins limitele, èi-au epuizat valenìele. Capitalismul liberal nu mai poate rezolva problemele creèterii èi s r cirii populaìiei, epuiz rii resurselor, ecologiei, crizei alimentare èi a apei potabile, tensiunilor sociale, etc. Capitalismul a ajuns într-o fund tur . Capitalismul liberal èi-a ar tat limitele (creèterea èi concentrarea bog ìiei în tot mai puìine mâini la nivel planetar, incapacitatea pieìei de a se autoregla, l comie, imoralitate, egoism, corupìie, birocraìie, manipularea, exploatarea èi s r cirea majorit ìii) èi a generat o criz sistemic mondial prelungit èi acut , pe care o travers m din 2008 încoace. Capitalismul liberal genereaz puternice reacìii psihosociale èi civice adverse, de la apatie în munc , parazitism èi greve fiscale pân la terorismul internaìional. Capitalismul este un sistem cu o mare putere de adaptare, regenerare, reinventare, supravieìuire èi dezvoltare. Capitalismul popular din perioada 1950-1980 este un exemplu ilustrativ în acest sens. 8/2/2011 87 Componentele economiei alternative (A Treia Cale) sunt Distributismul èi Cooperatismul.  

 

 

DISTRIBUTISMUL 
Distributismul vizeaz diseminarea cât mai larg a propriet ìii productive (p mânt, unelte, echipamente), pentru ca lucr torul s nu mai fie sclavul salariat (proletar), ci proprietarproduc tor, adic o persoan liber èi demn , a c rei bun stare depinde doar de ea îns èi èi de cooperarea cu semenii s i (micul întreprinz tor, membrul unei cooperative), manifestându-se creator èi astfel împlinindu-se.  Pentru a r spunde nevoilor èi demnit ìii celui ce munceète, ca èi necesit ìilor societ ìii, exist diferite tipuri de întreprinderi, dincolo de distincìia net dintre ³privat´ èi ³public´. Pentru a realiza o economie care în viitorul apropiat s reuèeasc s se pun în slujba binelui comun naìional èi mondial, este oportun s se aib în vedere acest interes l rgit al iniìiativei antreprenoriale.  Economia distributist are trei principii fundamentale:  Proprietatea asupra mijloacelor de producìie (o lume a micilor proprietari).  Subsidiaritatea (totul se menìine la nivelul cel mai mic/local posibil, pentru a nu îndep rta omul de producìie èi a împiedica birocratizarea).  Solidaritatea.  O economie a libert ìii èi a demnit ìii umane. O economie a moralit ìii. O economie creètin , a fr ìiet ìii. O economie atât de revoluìionar-subversiv , încât numele ei nu figureaz în dicìionare, chiar dac în trecut a funcìionat în trecutul nostru (cooperativele interbelice ale ì r niètilor lui Ion Mihalache) èi funcìioneaz , înfloritoare, în diferite colìuri ale lumii (iara Bascilor din Spania èi Emilia Romagna din Italia sunt doar dou exemple).  O economie alternativ , promiì toare, pentru viitor.
8/2/2011 88

A TREIA CALE ÎN ROMÂNIA 
La 1864 aveau s apar primele ob ti de arendare pe teritoriul României, iar la 1881, primele cooperative. Acestea au de inut în proprietate c i feroviare forestiere, fabrici, hoteluri Un exemplu: în 1935, 100 de s teni din Slobozia au f cut Cooperativa Lumina i au înfiin at uzina electric din localitate, pe care aveau s o vând statului în 1945.  Era vorba de un sistem cooperatist extrem de bine pus la punct, inspirat atât din modelul austro-ungar, dar mai ales din cel englezesc, îns aplicat la specificul românesc i axat mai ales pe cooperativele agricole, cu federa ie, Cas a Centralelor i Oficiul Na ional al Coopera iei, cu b nci s te ti i o legisla ie impecabil întocmit .  Gra ie cercet rilor Emiliei Corbu, am aflat c , în 1938, an în care coopera iile erau în reviriment, peste 1.100.000 de români lucrau în cele 8.092 de coopera ii, din care, din p cate, în arhive mai exist documente despre doar 1.000. Ca termen comparativ, în Europa, la 1934, existau 23.369 de coopera ii de consum i 170.190 de coopera ii agricole.  Cel care avea s le întemeieze la 1881 a fost boierul Dimitrie Butculescu, care i-a pus toat averea în slujba coopera iei. ci asta pentru c me tesugarii români nu erau accepta i nici în cele austro-ungare, pentru c nu aveau patalamale , nici de cele evreie ti. A a c Butculescu a ini iat primele expozi ii, la care a invitat artizani, dogari, cu itari, c ld rari  Promotorii cooperatismului în România în perioada interbelic erau membrii PN - aripa Ion Mihalache.  În România, sistemul cooperatist a fost spoliat i compromis în perioada comunist , prin confisc ri, prevederi legale aberante i impunerea asocierilor for ate.
8/2/2011 89

ALIANiA COOPERATIST INTERNAiIONAL (ACI) 
ÄPentru cooperatori, libertatea înseamn capacitatea de a întreprinde, de a se asocia, idealurile de responsabilitate, solidaritate, realizare profesional , independen i autonomie´ - Ivano Barberini, Pre edintele ACI, în mesajul s u la ZIUA INTERNAiIONAL A COOPERAiIEI (5 iulie 2008, Ia 86-a aniversare a ACI èi a 14-a aniversare de funcìionare sub egida ONU).  ACI reune te 226 de organiza ii na ionale membre, din 88 de ri, cuprinzând peste 800 milioane de membri, fiind astfel de departe cea mai mare organiza ie neguvernamental de pe mapamond. ACI a luat fiin în anul 1895, printre membrii s i fondatori num rându-se i coopera ia din România.  La rândul s u, Cooperatives Europe, organiza ie Äumbrel ´ a coopera iei europene, cuprinde, în calitatea sa de organism regional al ACI pentru Europa, 171 organiza ii na ionale din 37 de ri, 267.000 de societ i cooperative, totalizând circa 163 milioane de membri cooperatori i 5,4 milioane de angaja i.  Coopera ia nu este nici pe departe caracteristic doar rilor mai pu in dezvoltate, cum în mod gre it i tenden ios se gânde te în unele cercuri. ri puternic industrializate de in solide structuri cooperatiste, ce activeaz în cele mai diverse domenii. Astfel, în Canada i Japonia, 33% din popula ie este implicat în coopera ie, în Germania - 25%, în SUA - 40%, în Columbia - 8%, în Singapore - 50%, în Costa Rica - 10%, iar în Malaezia - 20 %. În India activeaz peste 239 milioane de membri cooperatori, în timp ce în Kenya peste 20 milioane de oameni î i câ tig existen a muncind în coopera ie.
8/2/2011 90

COOPERATISMUL ÎN UNIUNEA EUROPEAN I ÎN LUME 
Într-un Memorandum adresat în 2007 Pre edin iei portugheze a Uniunii Europene, de c tre Cooperatives Europe, se atr gea aten ia asupra faptului c multe IMM-uri sunt cooperative, i c aceste întreprinderi sunt, prin îns i natura lor, foarte inovatoare i puternic implicate în plan local. Ace ti factori permit cooperativelor s contribuie la s n tatea economic i la coeziunea economic , în domenii care se confrunt cu provoc ri de natur economic . Totodat , cooperativele i-au demonstrat capacitatea de a combina securitatea muncii cu flexibilitatea antreprenorial , ele fiind întreprinderi strâns ancorate în comunit ile locale i care se bazeaz în acela i timp pe participarea activ a membrilor lor. Ca momente de referin , Uniunea European a sus inut adoptarea, în 2003, a Statutului Societ ii Cooperative Europene, aplicabil în toate cele 27 de state ale Uniunii, iar Organiza ia interna ional a Muncii (OIM) a adoptat Recomandarea nr. 193, care subliniaz contribu ia important a cooperativelor în peisajul economico-social global, solicitând autorit ilor guvernamentale s asigure un cadru legislativ i organizatoric favorabil afirm rii poten ialului cooperatist.  

Conceptul Comisiei Europene în problema cooperaìiei: cooperaìia este definit ca "o punte de leg tur între forìele globaliz rii èi activitatea economic local ³. În continuare documentul realizeaz :  Analiza fenomenului cooperatist la nivel european;  Relevarea importanìei cooperativelor în diversele sectoare economice;  Evaluarea avantajelor formelor de organizare cooperatist ;  Trecerea în revist a legislaìiei cooperatiste în domeniu;  Evidenìierea parteneriatului dintre cooperaìie èi factorii de decizie la nivel naìional.
8/2/2011 91

Muhammad Yunus & Grameen Bank Winners of 2006 Nobel Peace Prize

8/2/2011

92

Muhammad Yunus & Grameen Bank Exponenìi ai Antreprenoriatului Social 
Muhammad Yunus (n scut pe data de 28 iunie 1940 în Chittagong, East BengalBangladesh) a ob inut un doctorat în economie la Vanderbilt University din SUA, a fost lector la Chittagong College din Bangladesh (1962-1965), profesor asistent la Middle Tennessee State University din SUA (1969-1972), director adjunct în Divizia de Economie General / Comisia de Planificare a Guvernului din Bangladesh (1972), profesor asociat i ef al Catedrei de Economie de la Chittagong University din Bangladesh (1972-1975) i consilier în cadrul Guvernului Interimar din Bangladesh (1996).  Dimensiunea social a fost introdus în antreprenoriat de prof. Yunus èi de Grameen Bank atât prin creditarea unui mare num r de beneficiari s raci, în special din zona rural , cât èi prin implicarea comunit ìii locale în garantarea ramburs rii creditului, conducând prin aceasta la creèterea cooper rii, responsabilit ìii èi solidarit ìii sociale (comunitare, locale).  Prof. Yunus a conferenìiat în România pe data de 29 octombrie 2010 la Hotelul Intercontinental din Bucureèti în cadrul Social Business Tour 2010, prin care s-a promovat antreprenoriatul social în èase ì ri de Europa Central èi de Est.
8/2/2011 93

Muhammad Yunus & Grameen Bank 
V zând condi iile extrem de dificile de trai ale locuitorilor din mediul rural, Yunus a înfiin at un grup de cercetare mai întâi pe zona agricol în special cea a culturii orezului. Cum locuitorii dispuneau de suprafe e foarte mici pe care b ncile nu le luau în garan ie, finan area era oferit cel mai adesea de c m tari, ace tia percepându-le dobânzi de 20% pe lun .  Yunus a împrumutat mai întâi «experimental» câ iva dolari mai multor fermieri i v zând c afacerea merge, iar ramburs rile sunt f cute f r dificultate, a implicat i o banc local .  În 1977 ia afacerea pe cont propriu i lanseaz proiectul Grameen (în traducere, «sat»), care se bucur de un mare succes în Bangladesh. În 1983 se înfiin eaz Banca Grameen, iar din 1989, modelul este exportat în mai multe ri, Grameen având peste 300 milioane de clien i. În prezent, banca finan eaz afaceri nu doar în agricultur , ci i în industria textil , telecom, energie .a.  Ideea de baz a lui Yunus a fost s integreze dimensiunea social în capitalism, unde profitul este centrul oric rui business. Yunus a primit numeroase premii, printre care i cea mai înalt distinc ie oferit în Bangladesh (Independence Day Award), premiul Nobel pentru, Pace, numele lui fiind vehiculat i pentru Nobelul economic. Cu banii luati de la Funda ia Nobel, profesorul Yunus a deschis un spital de oftalmologie, o uzin de tratare a apei i un joint-venture agroalimentar împreun cu un cunoscut grup francez. 8/2/2011 94

Breaking News
Fondatorul ³B ncii s racilor´ a fost demis din toate funcìiile. SUA èi alte state europene îi sar în ajutor
Demiterea lui Muhammad Yunus (laureat al Premiului Nobel pentru pace) din toate func iile pe care le de inea la banca fondat de el - Grameen Bank - tensioneaz rela iile dintre Statele Unite i Bangladesh. Robert Blake, secretar de stat adjunct pentru Asia de Sud, a declarat c Statele Unite au un "puternic interes în men inerea de rela ii strânse" cu Bangladesh, pe care el a numit-o "o societate democratic i o ar musulman moderat ". i ministrul de externe francez a pledat în favoarea lui Yunus, îns decizia de concediere din toate func iile este definitiv . Yunus a fost acuzat de Guvern c a ridicat un e afodaj financiar care s îi permit evitarea pl ii taxelor c tre stat. Premierul Sheikh Hasina l-a acuzat anul trecut pe Yunus c "suge sângele s racilor". [http://economie.hotnews.ro/finante_banci, 6 aprilie 2011]
8/2/2011 95

SYNARCHY / SINARHIA 
Synarchy or Synarchism is a term which generally refers to a conservative political philosophy focused on solving economic, political, and social problems that are perceived to be precipitating anarchy. Viewing society as an organic unity, synarchists aim to a create a synarchy ± a harmonious society where a corporatist government defends social differentiation and hierarchy by encouraging collaboration between social classes in order to transcend conflict between social and economic groups. Its critics and opponents argue that synarchism is particularly associated with anti-anarchism, anti-communism, co-opting (co-optation), elitism, meritocracy, fascism, technocratism, and even occultism.  Beyond this general definition, however, both "synarchism" and "synarchy" have been used to describe several different political processes in various contexts.  Increasingly, the terms have been used by conspiracy theorists as pejorative synonyms for cryptocracy.  In (international) business, synarchy is a synonymous for strategic alliances, groups of companies, holdings, hotel chains, transnational companies, etc.  At corporate level, Corporate Governance is a form of synarchy at large.
8/2/2011 96

VIITORUL ANTREPRENORIATULUI
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Corporate Governance. Corporate Social Responsability (CSR). Business Ethics & Integrity. Sustainable Development. Parteneriatul social ± implicarea salariaìilor în acìionariat èi decizie. Parteneriatul Public ± Privat (PPP). Long Life Learning (LLL). Distributismul & Cooperatismul (A Treia Cale) ca forme de proprietate èi organizare a afacerilor. Sinarhia ca form de conducere strategic . 8/2/2011

97

VIITORUL ANTREPRENORIATULUI
Capitalismul (liberal) - èi Antreprenoriatul în acest context - trebuie s se adapteze pentru a supravieìui. Formele de adaptare ìin în principal de democratizare, etic -integritateresponsabilitate èi dezvoltare-armonizare social : Parteneriatul sincer, real èi extins Public-Privat. Perfecìionarea Guvernanìei Corporative. Creèterea sensibil a nivelului de etic , integritate èi responsabilitate social . Atragerea salariaìilor în formula asociativ (acìionariat) pân la 49% din capitalul social. Simplificarea contabilit ìii, reducerea fiscalit ìii, a corupìiei èi a birocraìiei. Permanenta perfecìionare profesional èi uman . Revigorarea economiei locale èi a profesiunilor tradiìionale. Dezvoltarea unor noi profesiuni èi activit ìi (de niè ). Aplicarea unor forme alternative de afaceri (Distributismul, Cooperatismul).
8/2/2011 98 

       

VIITORUL ANTREPRENORIATULUI
Avantajele coopt rii salariaìilor în formula asociativ :
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Responsabilizarea salariaìilor, perfecìionarea procesului decizional, creèterea calit ìii deciziilor. Îmbun t ìirea finanì rii activit ìii întreprinderii prin creèterea surselor de finanìare. Folosirea mai deplin a ideilor angajaìilor, dezvoltarea creativit ìii acestora. Creèterea veniturilor salariaìilor èi a stabilit ìii în munc . Creèterea motivaìiei, a disciplinei èi productivit ìii muncii. Echilibrarea raporturilor între Stakeholders interni, în spiritul concepìiei Guvernanìei Corporative. Reducerea tensiunilor sociale interne (salariaìii se transform din sindicalièti în proprietari).
99

8/2/2011

PROFESSIONAL SERVICES FOR SUCCESS! 
FORMARE, SPECIALIZARE I PERFECiIONARE ANTREPRENORIAL

I

MANAGERIAL . 
CONSULTANi PENTRU ÎNFIINiAREA DE COMPANII I INIiIEREA DE

AFACERI. 
ASISTENi ANTREPRENORIAL , MANAGERIAL

I DE SPECIALITATE

PENTRU OBiINEREA DE FINANi RI, ÎNTOCMIREA DE PROIECTE DE FINAN ARE I DOCUMENTAiII DE CREDITARE. 
CONSULTANi , ASISTENi DE SPECIALITATE I ÎNTOCMIRE LUCR RI ÎN

DOMENIILE MANAGERIAL, CONTABIL, FINANCIAR-BANCAR, FISCAL, DE MARKETING, AL RESURSELOR UMANE, ETC.
8/2/2011 100

CICLUL ÎNV i RII EXPERIENiIALE

8/2/2011

101

FACTORII DE ATINGERE A EXCELENiEI SUSTENABILE ÎN AFACERI

8/2/2011

102

RAPORTUL DE AFACERI

8/2/2011

103

BIBLIOGRAFIE
Larisa BUG IAN èi colectiv, Antreprenoriat: iniìierea afacerii, Universitatea Tehnic a Moldovei, Chièin u, 2010. 2. Larry C. FARRELL, Cum s devii antreprenor. Dezvolt -ìi propria afacere!, Colecìia Profit, Editura Curtea Veche, Bucureèti, 2008. 3. Marius GHENEA, Antreprenoriat. Drumul de la idei c tre oportunit ìi èi succes în afaceri, Editura Universul Juridic, Bucureèti, 2011. 4. Marcel GHIi , Guvernanìa corporativ , Editura Economic , Bucureèti, 2008. 5. Ovidiu HURDUZEU, Unabomber ± profetul ucigaè, Editura Logos, Bucureèti, 2007. 6. Ovidiu HURDUZEU, Mircea PLATON, A Treia Forì : România profund , Editura Logos, Bucureèti, 2008. 7. John Chrysostom MEDAILLE, Ovidiu HURDUZEU, A Treia Forì . Economia libert ìii. Renaèterea României profunde, Editura Logos, 2009. 8. Michael E. PORTER, Competitive Strategy, Free Press, London, 2004. 9. Marian RUJOIU, Dan LAMBESCU, Bogdan T LMACIU, Daniel DRAGNEA, Ghidul antreprenorului, Editura Vidia, Bucureèti, 2010. 10. Valentina ZAHARIA, Management, Editura Economic , Bucureèti, 2008. 11. Valentina ZAHARIA, Management. Sinteze, Editura Universitar , Bucureèti, 2010. 1.
8/2/2011 104

BIBLIOGRAFIE
1. 2. 3. 4. 5. 6. Papa BENEDICT al XVI-lea, Enciclica Caritas in Veritae, 8 iulie 2009, www.zf.ro/ziarul-de-duminic /9-07-2009 http://www.entrepreneurship.org/ http://mrtrustedguide.com/what%20is%20entrepreneurship http://en.wikipedia.org/wiki/Entrepreneurship http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:Book&bookcmd=rendering&re turn_to=Book%3AEntrepreneurship&collection_id=065457202b426fa3&writer=rl http://www.google.ro/search?hl=ro&q=entrepreneurship&rlz=1B3GGLL_roRO415 RO415&um=1&ie=UTF8&tbm=isch&source=og&sa=N&tab=wi&biw=1024&bih=529 http://engent.blogspot.com/2008/06/oc-learns-to-do-techentrepreneurship.html http://en.wikipedia.org/wiki/Synarchy
8/2/2011 105

7. 8.

ÎNTREB RI?
V MULiUMESC FRUMOS PENTRU INTERESUL gI ATENiIA DV.!

8/2/2011

Lect. univ. drd. Marian COVLEA MA, MS, MSL marian.covlea@gmail.com

106

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful