PARTEA INTAI: CICLUL DE VIATA AL INTREPRINDERII

Capitolul 1 ECONOMIA ÎNTREPRINDERII ÎN CADRUL STIINTELOR ECONOMICE
1. Principiul economicit ii Un comportament ra ional în situa ia de resurse limitate presupune s se ac ioneze astfel încât: - cu un consum dat de resurse s se ob in un rezultat cât mai bun (efect util cât mai mare) principiul maximiz rii; - pentru ob inerea unui anumit rezultat s se foloseasc cât mai pu ine resurse principiul minimiz rii; - s se realizeze cel mai bun raport între rezultatele ob inute i resursele consumate principiul optimiz rii. Cele trei formul ri exprim esen a principiului general al economicit ii. Diferen a dintre valoarea produc iei i costuri fiind definit ca venit net (profit) rezult c afirmarea principiului economicit ii impune maximizarea veniturilor.Aceast maximizare a veniturilor (profitului) devine concretizarea principiului economicit ii i exprim esen a ra ionalit ii în economia de pia . In plus, comportamentul care nu ar urm ri maximizarea venitului este imoral pentru ca prin eventuale pierderi înregistrate de întreprinderi se fura banii cu care popula ia finan eaz in diferite formule întreprinderile. Din resursele limitate pe care le poate atrage, întreprinderea urm re te ob inerea unui volum fizic i valoric cât mai mare de bunuri i servicii ca i a altor rezultate utile. Orice activitate a întreprinderii are o component economic , presupune o decizie de alocare a resurselor. Conducerea întreprinderii moderne impune aplicarea tiin ei economice al turi de alte tiin e sociale, de cele fundamentale, ale naturii i tehnicii.

2. Clasific ri în tiin a economic O prim clasificare se opereaz având în vedere cele trei dimensiuni ale cercet rii tiin ifice economice: teoria economic , tehnologia economic i filozofia economic . Teoria economic analizeaz cauzele i efectele proceselor economice i formuleaz legit i general valabile asupra acestora. Tehnologia economic analizeaz obiectivele i mijloacele (instrumentele) ac iunii economice, operând cu reguli empirice i principii. Tehnologia are o puternic orientare pragmatic . Filozofia economic studiaz procesele economice din perspectiva etic i a concordan ei cu principiile, normele i valorile umane superioare, a a cum sunt, de exemplu, înscrise în conven iile asupra drepturilor fundamentale ale omului sau în constitu ii. 3. Economia întreprinderii ca tiin

Ea se define te ca tiin a conducerii ra ionale a întreprinderii. Disciplina constituie fundamentul pe care se sprijin diferitele subdiviziuni ale economiei întreprinderii. procedee i tehnici pentru planificarea organizarea i controlul activit ilor. fenomenele. a bunurilor i serviciilor. metoda i istoria economiei întreprinderii w tipologia întreprinderilor . o un ansamblu de instrumente. Economia întreprinderii poate fi definit ca un sistem de cercetare i înv are prin care se urm re te reducerea riscului de dobândire a veniturilor de c tre persoane i grupurile de persoane în cadrul unor comunit i. 4. procesele i rela iile specifice. Bazele economiei întreprinderii Figurativ. o politic a întreprinderii menit s înf ptuiasc obiectivele în cadrul unor principii i norme. în ce m sur organiza iile venituri i le pot utiliza ra ional. sunt expu i unor riscuri mai mici de nerealizare a scopurilor. Între economia întreprinderii ca tiin dezvoltat în Europa occidental i tiin a managementului dezvoltat pe continentul nord american se manifest o interferen i apropiere tot mai accentuat mergând pân la identitatea conceptual Economia întreprinderii ca tiin are o tripl voca ie: i cum pot ob ine o teorie economic având ca obiect de studiu întreprinderea. 5. bazele economiei întreprinderii poate fi reprezentat ca trunchiul unui arbore din care se ramific discipline tiin ifice specializate care permit aprofundarea cercet rii sistemului unitar al întreprinderii. Aceste diviziuni aprofundeaz cunoa terea i apar prin aplicarea a dou criterii în identificarea componentelor importante ale economiei întreprinderii: criteriul func iilor întreprinderii (criteriul func ional) i criteriul ramurilor economice bazat pe gruparea statistic a întreprinderilor în ramuri economice dup obiectul principal de activitate (criteriul institu ional sau al obiectului de activitate). Disciplinele tiin ifice în cadrul economiei întreprinderii Economia întreprinderii se împarte în economia general a întreprinderii (sau bazele economiei întreprinderii) i domeniile func ionale i institu ionale ale economiei întreprinderii. O structur devenit de referin a tratatelor de economia întreprinderii include urm toarele teme: w obiectul. Bazele economiei întreprinderii cerceteaz întreprinderea ca un sistem unitar i aspectele comune care se reg sesc în toate tipurile de întreprinderi.Oamenii care tiu cum se afl într-o situa ie favorabil pentru ob inerea veniturilor. Economia întreprinderii studiaz sub aspect structural i func ional dac . tiin a conducerii ra ionale a întreprinderilor se ocup cu toate problemele economice din întreprindere considerat ca un tot unitar (un organism) i aflate sub inciden a legii generale a economicit ii.

planificare. evaluare i control pentru fiecare tem . bani. bunuri materiale. Factorii de produc ie . b ncile) care contribuie la func ionarea ei. Ea este rezultatul procesului de adâncire a diviziunii muncii i schimbului pe pie e. energie.w obiectivele întreprinderii w conducerea întreprinderii w organizarea întreprinderii w circuitul productiv al întreprinderii w factorii de produc ie w personalul întreprinderii w aprovizionarea întreprinderii i gestiunea stocurilor w organizarea i planificarea produc iei i prest rilor w desfacerea i marketingul w finan area întreprinderii i investi iile w costurile i indicatorii de eficien w contabilitatea i bilan ul întreprinderii w impozitarea i taxele w riscurile i asigurarea w rela iile întreprinderii cu mediul w strategia întreprinderii. salaria ii. organizarea transporturilor. cultura organiza ional . aspecte tehnologice i un bogat instrumentar de diagnoz . management. informa ii. credibilitate. fiind solu ia alternativ la autoconsum. DEFINITII SI CARACTERISTICI 1. Capitolul 2 ÎNTREPRINDEREA. Defini ii Întreprinderea este cea mai evoluat solu ie socio-tehnic dezvoltat pân în prezent prin care oamenii ob in mijloacele de subzisten . organizare. În func ie de amploarea lucr rii i de orientarea autorilor sunt incluse i alte teme ca managementul calit ii. particularit i ale diferitelor tipuri de întreprinderi. decizie. statul.) prin care oamenii produc bunuri si servicii ce vor fi vândute pe pie e la un pre suficient ca s asigure remunerarea corect a tuturor celor (proprietarii. 2. Întreprinderea se define te ca o îmbinare de resurse (idei. organizare. al turi de principiile i practicile de succes recomandabile. m rci de produse etc.

materii prime.Întreprinderea realizeaz combinarea factorilor de produc ie pentru ob inerea unui rezultat a teptat. 8. control. instala ii i unelte. antrenare. 4. 2. . ma ini. 3. capacitatea de valorificare a factorilor de baz (practica demonstreaz c întreprinderi cu acelea i resurse de baz . organizare. sisteme de transport pentru materiale. aer condi ionat. instala ii i sisteme pentru depozitarea bunurilor i informa iilor. ob in rezultate mult diferite datorit managementului de care dispun). decizie. Caracteristicile întreprinderilor Întreprinderea este un sistem sociotehnic în care factorului uman îi revine rolul activ în raport cu celelalte resurse. dot ri pentru asigurarea securit ii oamenilor i echipamentelor). drepturi reale (crean e. 3. 2. munca productiv (poten ialul de munc . depozitare i vânzare. eviden . 4. produse i oameni. imaginea. stabilirea obiectivelor. alte bunuri si informatii (bunuri ce se transforma sau se vând ca atare). 3. patente. brevete. c ldur . 7. materiale. cl diri i dot ri pentru personal.Productia de bunuri si servicii mijloceste obtinerea valorii adaugate pentru proprietarii si salariatii intreprinderii. dot ri pentru formarea i perfec ionarea profesional . Factorii de produc ie sunt: A) factori de baz (elementari): 1. crea ie i inovare al oamenilor pus la dispozi ia întreprinderii f r munca de conducere. sisteme de asigurare a utilit ilor ap . 5. planificare i programare. energie. condi iile tehnice de produc ie (terenuri i cl diri pentru produc ie. 9. gaze. 6. comunica ii. în condi ii similare. concesiuni. coordonare. vadul comercial) B) factori dispozitivi (decizionali) 1. factor dispozitiv). licen e. reprezentare Factorii decizionali cuprind capacitatea de management reprezentat de personalul cu competen e de decizie din întreprindere. electricitate.

7. obiective. Principiile func ion rii întreprinderilor Pentru ca o întreprindere s existe ca institu ie trebuie respectate urm toarele principii/conditii fundamentale: Lichiditatea (capacitatea de a acoperi la scaden toate obliga iile de plat ) Rentabilitatea (capacitatea de a genera venituri care s dep easc nivelul cheltuielilor ocazionate de func ionarea întreprinderii. societate comercial . asocia ie familial .Întreprinderea modern este o construc ie abstract de interese. Pentru a face fa concuren ei întreprinderea trebuie s înregistreze cel pu in o cre tere de nivelul ramurii i al economiei în ansamblu.). drepturi i obliga ii fiind tot mai pu in definit prin elementele tangibile ale proceselor economice. fiind organizat într-una din formele juridice permise de lege (persoan fizic autorizat . Personalitatea juridic Pentru a fi persoan juridic întreprinderea trebuie s întruneasc elementele constitutive impuse de lege: w organizarea de sine-st t toare w un patrimoniu propriu w un scop determinat. 4. 6. întreprinderile nerentabile nu mai ob in finan are pentru c nici o persoan fizic sau alt întreprindere privat nu poate pierde pe termen lung). reguli. Ea parcurge un ciclu de via . Elemente de identificare Întreprinderea se identific prin anumite elemente de individualizare: ea are un nume (firm ). num rul de salaria i). o na ionalitate. Fiecare întreprindere are o existen limitat în timp. valoarea ad ugat . cooperativ etc. Cre terea (exprimat prin m rimi cum ar fi: cifra de afaceri. un sediu. Autodeterminarea . Subunit ile întreprinderii Întreprinderea poate înfiin a w filiale w sucursale w agen ii w reprezentan e w unit i operative .competen a decizional nelimitat a proprietarilor 5.

Care este motiva ia înfiin rii întreprinderilor? Comportamentul de a înfiin a o întreprindere se dovede te a fi un r spuns condi ionat la stimulii mediului social i economic general.w puncte de lucru. . în general. Întreprinderea poate înfiin a w filiale w sucursale w agen ii w reprezentan e w unit i operative w puncte de lucru. libertatea economic i concuren dezvolt programe speciale pentru formarea spiritului întreprinz tor în rândul popula iei i recompenseaz comportamentul de implicare în afaceri printr-un statut superior în ierarhia valorilor i prin probabilitatea mare de câ tig b nesc. întreprinderi mici care satisfac anumite nevoi i aspira ii ale întemeietorului. O economie bazat pe proprietatea privat . Principalele motive ale creatorilor de întreprinderi: · Nevoia de succes i recunoa tere. Capitolul 3 ÎNFIIN AREA ÎNTREPRINDERILOR 1. 2. Cine este creatorul? Crearea de noi întreprinderi este un fenomen natural al oric rei economii s n toase în care exist libertatea ini iativei economice private (persoanele fizice i juridice sunt libere s înceap oricând i orice afacere sau s o desfiin eze. O întreprindere poate fi înfiin at de c tre: w o persoan fizic sau mai multe persoane fizice w una sau mai multe persoane juridice (de obicei alte întreprinderi) w persoane fizice i juridice în asociere. Cele mai multe întreprinderi apar ca urmare a ini iativei unei persoane fizice. dac aceast libertate este îngr dit economia în cauz are serioase probleme). În anumite condi ii întreprinderile pot fi înfiin ate de c tre stat prin institu iile acestuia. Rezult .

spiritul de întreprinz tor. Dorin a de schimbare. Aspira ia spre independen a economic . Definirea obiectului de activitate ca ramur . Nemul umirea la actualul loc de munc . pl cut. Care sunt cele mai importante decizii? 1. În mod normal. Dobândirea libert ii de decizie i ac iune. . 3. s sugereze obiectul de activitate. Nevoia de a valorifica resursele personale de munc . De multe ori numele întreprinderii este cel al întemeietorului. Dorin a de a ob ine venituri mai mari. 3. frecven a cump r rilor i pre ul unitar al produselor. 4. Alegerea amplasamentului i delimitarea ariei de activitate. Volumul vânz rilor depinde de num rul cump r torilor. Singura alternativ de supravie uire. Calitatea deciziilor i op iunilor strategice din etapa de înfiin are determin pia . Refuzul de a lucra într-o structur public sau privat cu o birocra ie accentuat .Numele trebuie s respecte anumite restric ii legale i pe cât posibil s fie unic. nivelul de preg tire. Nevoia de asumare a r spunderii i riscului. Aspira ia de a construi ceva durabil i util. sugestiv. s fie u or de re inut. Perspective de câ tig. Abilitatea. Stabilirea numelui întreprinderii. gradul de implicare i puterea de munc ale persoanelor care încep o afacere constituie o conditie important . Volumul i structura acestora trebuie s fie potrivite cu obiectul de activitate. 2. domeniu în care va activa întreprinderea i ca produse i servicii ce vor constitui oferta sa. cantitatea cump rat . adic s se vând la un pre care dep e te suma cheltuielilor ocazionate de ob inerea lui. ansele întreprinderii pe Asigurarea resurselor de pornire. Afirmarea creativit ii i spiritului inovator. cu natura i m rimea obiectivelor propuse i suficiente pentru o perioad cât mai lung de timp.· · · · · · · · · · · · Aspira ia spre o pozi ie social de for . Întreprinderea exist numai dac vinde pe pia bunuri i servicii. Ce condi ii sunt necesare? Existen a cererii. fiecare unitate de produs vândut trebuie s asigure un minim câ tig.

5. Ce ac iuni i în ce succesiune se realizeaz ? Procedura de înfiin are a unei societ i comerciale cu r spundere limitat . i anume: w verificarea la Registrul Comer ului a acceptabilit ii numelui ales w întocmirea actului constitutiv al societ ii w deschiderea unui cont i depunerea capitalului social subscris la o banc w evaluarea bunurilor i a altor contribu ii nemateriale la capitalul firmei w autorizarea constituirii societ ii de c tre judec torul delegat pe lâng Oficiul Registrului Comer ului i înscrierea acesteia în registru w publicitatea privind înfiin area w eliberarea certificatului de înmatriculare w înscrierea la organele administra iei financiare w atribuirea codului unic de inregistrare w ob inerea unor licen e i autoriza ii pentru desf urarea activit ii. de exemplu. Alegerea formei juridice potrivite pentru scopurile întreprinderii i ale proprietarilor. 5. Ce modalit i i mijloace se pot utiliza? 6. conform reglement rilor române ti. câteva demersuri.4. presupune. . coproprietarilor managerilor întreprinderii. Alegerea partenerilor.

activitatea me te ugarilor independen i). . · prestigiu ridicat. . în lume: -întreprinderi specifice unor moduri de produc ie precapitaliste i formule ale viitorului. Dup ce criterii sunt clasificate întreprinderile 1) Dup amprenta unui mod de produc ie se disting: · Întreprinderi de tip precapitalist (exploat ri agricole tradi ionale. . simultan. adaptate cerin elor pie ei. · Întreprinderi de tip capitalist (cazul relevant societatea pe ac iuni). Explica ia rezid în cumularea efectelor urm torilor factori care determin atitudinea i comportamentul proprietarilor: · libertate de ac iune i manifestare economic . . · Întreprinderile proprietate de stat (sau public ). inovatoare i eficiente. 2) Dup forma de proprietate se diferen iaz : · Întreprinderile aflate în proprietate privat . teoretic nelimitate.societ i de capitaluri (societatea pe ac iuni i în comandit pe ac iuni). 2. · Întreprinderi de tip paracapitalist (cooperativele). · Întreprinderile cu un regim combinat al propriet ii. fiind o alt formul organizatoric i juridic a locului de munca i întreprinderi cu sute de mii de salaria i.întreprinderi care nu au salaria i. roluri i caracteristici mult diferite. mobile.întreprinderi care folosesc tehnologii primitive i cele în care robo ii industriali înlocuiesc în mare m sur munca oamenilor. Caracteristicile unor tipuri de întreprinderi Întreprinderile aflate în proprietate privat sunt considerate cele mai dinamice. · riscul de e ec cu consecin e dramatice asupra existen ei personale. · r spunderea (uneori nelimitat ) pentru bunul mers al întreprinderii.întreprinderi care nu au sediu distinct de locuin a patronului i întreprinderi care au sedii cu multe nivele în marile metropole. 3. micii întreprinz tori duc o lupt pe via i pe moarte pentru afacerea lor. 3) Dup natura juridic . · Întreprinderile în proprietate de grup cooperatist. .societ i de persoane (societatea în nume colectiv i cea cu r spundere limitat ). Marea diversitate a întreprinderilor Tabloul economiei contemporane prezint o mare diversitate de întreprinderi i structuri ale acestora. · autoritate asupra afacerii i salaria ilor. cu dimensiuni. · Societ i comerciale: . se reg sesc.Capitolul 4 CLASIFICAREA ÎNTREPRINDERILOR 1. · posibilit i de câ tig material. legisla ia rilor cu economie de pia reglementeaz urm toarele: · Întreprinderi individuale.

.se pot grupa la rândul lor dup natura produselor. Întreprinderi care activeaz pe pie e specializate: a) târguri expozi ii i pie e generale sau tematice (permanente. Clasificareaîntreprinderilor de comer Dup pozi ia întreprinderii (cu un anumit grad de specializare) în sistemul de distribu ie. natura opera iunilor i a clien ilor ca i bunurile comercializate. au impus stabilirea criteriilor lor de încadrare. anuale).Neck vizând IMM-urile sunt contabilizate peste 50 de defini ii în sens statistic date acestora. categoria de clien i etc.4.f r depozite. stimularea dezvolt rii acestuia.A. c) comer prin coresponden . C. B. Fiecare dintre criterii dezv luie o latur . Capitolul 5 CARACTERISTICILE SI ROLUL ÎNTREPRINDERILOR MICI SI MIJLOCI 1. . Întreprinderi integrate (cumuleaz func ia cu ridicata i cea cu am nuntul) . formele de vânzare. de la o ramur la alta. Întreprinderi de comer cu am nuntul: a) comer fix. întreprinderile de comer se grupeaz în: A. Întreprinderi de comer cu ridicata: a) cu bunuri de consum. Într-un studiu realizat de P. b) cu bunuri de produc ie (comer interindustrial). Urm rirea evolu iei sectorului IMM-urilor.cu depozite. Criteriile utilizate sunt cantitative i/sau calitative favorizând proliferarea unor standarde foarte diferite de la o ar la alta. dimensiune. dovedindu-se a fi cel mai activ sector al economiei i totodat un formidabil focar de competen e i idei noi. b) comer ambulant. Ce sunt IMM-urile? Sectorul IMM-urilor joac un rol extrem de important într-o economie modern . b) de export. de la un autor la altul. în 75 de ri. D. c) intermediari specializa i. E.burse de m rfuri. prin magazine. Întreprinderi de comer exterior: a) de import. b) pie e specializate: . . s pt mânale.întreprinderi de licita ii. Nu exist o defini ie în sens statistic i/sau juridic unanim acceptat pentru IMM-uri.

dinamism. deoarece aceasta ar echivala cu ignorarea tr s turilor lor fundamentale . Utilizarea criteriilor calitative în definirea IMM-urilor porne te de la premisa c dimensiunea acestora nu este doar o rezultant a volumului i calit ii combina iilor de resurse de care dispun. (+) generarea celui mai mare num r de noi locuri de munc . rezult astfel o mai bun adaptare a ofertei lor la cerin ele clien ilor. În consecin . viteza mare de reac ie. capacitatea de inovare. astfel. de altfel. Relevarea efectelor lor economice i sociale benefice au condus la considerarea sectorului IMM-urilor ca un domeniu de interes strategic pentru economie. compara iile inter-ramuri i cele între ri devin practic imposibile. capacitatea IMM-urilor de a stimula concuren a sl be te în general pozi iile de monopol ale marilor întreprinderi.sau alta a IMM-urilor. IMM-urile tind s devin singurele întreprinderi compatibile cu un mediu tot mai dinamic i complex. În acest context îns . Rolul IMM în economie Contribu ia vital a IMM-urilor la cre terea economic este ast zi o realitate unanim recunoscut . reducând posibilit ile acestora de a cre te pre urile i de a fi ineficiente în ceea ce prive te combinarea factorilor de produc ie. prin flexibilitatea lor specific . Evolu ia acestui sector trebuie analizat dintr-o perspectiv dinamic . Efectele pozitive generate de sectorul IMM-urilor. cu un cost de capital mai sc zut. Defini iile IMM-urilor bazate pe criterii cantitative înlesnesc o abordare relativ unitar a acestor întreprinderi i slujesc scopului concret de identificare a celor ce pot face obiectul programelor i m surilor speciale de sprijinire. mobilitate i diversitate. ci i a mediului economic în care î i desf oar activitatea. IMM-urile creeaz un num r semnificativ mai mare de noi locuri de munc decît cele mari. IMM-urile accentueaz caracterul de atomicitate a pie ei. într-o economie se concretizeaz în: (+) îmbun t irea mediului concuren ial. racordat la realit ile mediului economic i cu ajutorul unor criterii continuu adaptabile ca num r i con inut. (+) individualizarea puternic a produselor i serviciilor oferite de IMM-uri i de eficien a activit ii desf urate ceea ce contribuie la intensificarea caracterului concuren ial al pie ei. în general. (+) receptivitatea sporit la nevoile pie ei datorit contactului nemijlocit cu aceasta. prin dimensiunile lor reduse i prin num rul mare. grani ele sectorului IMM-urilor nu pot fi riguros delimitate decât pentru perioade scurte i trecute de timp. diminuând astfel puterea întreprinderilor mari de a o influen a. ac ionând ca un amortizor al fluctua iilor de pe pia a muncii i constituind cea mai important alternativ pentru combaterea omajului. Dezvoltarea sectorului de întreprinderi mici i mijlocii . prezentând avantaje (+) i dezavantaje (-) în caracterizarea dimensiunii lor (vezi tabelul urm tor). 2. 3. Nu este posibil i nici de dorit aducerea defini iilor IMM-urilor la acela i numitor.

Întreprinz torii sunt în general recunoscu i ca fiind for a motrice a progresului economic. Pozi ia si rolul întreprinz torilor în dezvoltarea sectorului privat din România este rezultatul unor circumstan e specifice care au prezidat apari ia acestora ca un grup social distinct si particularit ile evolu iei lui ulterioare. întreprinz torul român tipic este la prima genera ie de întreprinz tori din familia sa i este de regul o persoana de vârst mijlocie. Capitolul 6 ÎNTREPRINZATORUL ÎN CONTEXTUL ECONOMIEI ROMÂNESTI 1. ini iativei si atitudinii de asumare a riscului adoptata de sute de mii de indivizi care s-au încumetat sa porneasc pe drumul aventuros al construirii unui alt fel de viitor pentru ei si familiile lor. prin: simplificarea procedurilor administrative. asisten .În schimb. favorizarea accesului IMM-urilor la serviciile publice.În scopul sprijinirii sectorului IMM-urilor din România. intensificarea furniz rii gratuite sau cvasigratuite a unor servicii informare. lipsesc aproape cu des vâr ire. monitorizarea i evaluarea de c tre guvern a politicilor i programelor de dezvoltare a IMM-urilor. la achizi ii publice. w acordarea de facilit i economico-financiare. Unele dintre primele studii remarca dou diferen e de baz între întreprinz torul român i cel vest-european: a) origine social diferit b) abordare. fiscale i bancare. Deoarece în România lan ul tradi iei me te ugului transmis din tat în fiu s-a întrerupt în perioada regimului comunist iar num rul întreprinz torilor califica i la locul de munca este limitat. cele doua categorii principale care în Europa de Vest formeaz coloana vertebrala a clasei întreprinz torilor (fii ai unor familii cu o veche tradi ie antreprenorial si fii ai fo tilor muncitori din marea industrie). iar în rile în tranzi ie. la activele neutilizate ale societ ilor comerciale de stat. a absolvit o facultate. cu experien dobândit în principal într-un post de conducere într-o mare întreprindere de stat. consultan . Tr s turile structurale specifice ale clasei întreprinz torilor din România Progresul pe care România l-a înregistrat pân acum în tranzi ie se datoreaz în mare m sura efortului. sau. . w coordonarea. w finan area de programe de dezvoltare. se presupune c ei trebuie sa fie în linia întâi a b t liei pentru reforma. dac este tân r. legisla ia prevede o serie de m suri concrete orientate pe urm toarele direc ii majore: w crearea unui cadru favorabil înfiin rii i dezvolt rii IMM-urilor. atitudine i a tept ri diferite în ce prive te afacerile.

în opinia multor oameni de afaceri. o surs principal de nesiguran în afaceri. Problemele cel mai ades invocate de întreprinz torii particulari sunt urm toarele: Un cadru legislativ greoi i extrem de instabil este. decizii guvernamentale.2. Exist o mul ime de legi. Un ministru din Guvernul României remarca: Mediul de afaceri din România este extrem de ostil investitorilor. instruc iuni de aplicare i reglementari care genereaz confuzii datorit ambiguit ii lor. socialist i cel din perioada tranzi iei) coexist . . sectorul privat nu a fost capabil s preia conducerea i s joace un rol de locomotiv în restructurare. Caracteristici ale mediului de afaceri din România Din cauza dependen ei sale de stat. În loc de aceasta. trei sisteme legislative (de dinainte de r zboi. Indonezia i Pakistan. plaseaz România în rândul rilor cu cel mai toxic climat economic pentru oamenii de afaceri. Pentru a m ri confuzia. el este ostilizat de corup ie. a prevederilor contradictorii pe care le con in i a frecventelor revizuiri pe care le sufer . sectorul privat a fost el însu i grav afectat. pentru mul i al i întreprinz tori care nu fac parte din sistem fiind foarte dificil s supravie uiasc i s prospere a a încât pie ele libere s func ioneze corespunz tor. dup Rusia. M-am convins f r dubii c România ofer ast zi un astfel de mediu ostil . cu multe legi care nu au fost niciodat abrogate în mod explicit i care sunt invocate de birocra i atunci când vor s obstruc ioneze o ini iativ . Un studiu efectuat de Economist Intelligence Unit pe aceasta tem . de sistemul birocratic de aprobare a oric rei ac iuni a unui investitor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful