7. EXECUTAREA SILITĂ 7.1.

Consideraţii generale Din punct de vedere formal, procesul civil presupune două faze: faza judecăţii şi faza executării silite. Cea de-a doua fază a procesului civil, faza executării silite, intervine în cazul hotărârilor judecătoreşti susceptibile de a fi puse în executare cu ajutorul forţei de constrângere a statului, dar şi în cazul altor titluri executorii, în situaţia în care debitorul nu îşi execută de bună voie obligaţia. In situaţia în care creditorul pune în executare un alt titlu decât o hotărâre judecătorească, faza judecăţii lipseşte şi va exista numai faza executării silite. Executarea silită este definită ca fiind procedura prin mijlocirea căreia titularul dreptului subiectiv civil recunoscut printr-un titlu executoriu constrânge, cu ajutorul organelor de stat competente, pe acel care îi încălcase dreptul să execute prestaţia specificată în titlu, asigurându-se astfel, respectarea dreptului şi restabilirea ordinii de drept încălcate. Executarea silita este cea de-a doua faza a procesului civil, avand ca scop realizarea definitiva si practica a unor drepturi recunoscute printr-o hotarare judecatoreasca sau un alt titlu executoriu . Sau, cum s-a remarcat, "executarea silita nu constituie o institutie diferita de actiunea civila, ci ea ne apare ca o faza succesiva a procesului civil pentru obtinerea realizarii hotararii definitive”. Sediul materiei pentru procedura executării silite de drept comun îl constituie Codul de procedură civilă, Cartea V, despre executarea silită, art. 3711-5805. Ca şi celelalte norme de procedură, normele execuţionale se clasifică în funcţie de: întinderea câmpului de aplicare, obiectul reglementării şi caracterul obligatoriu sau susceptibil de derogare al normei. In raport de primul criteriu, întinderea câmpului de aplicare se disting norme generale şi norme speciale. Regula prin care se rezolvă conflictul între norma generală şi norma specială este aceea că se aplică cu preponderenţă norma specială. Când norma specială tace se completează cu norma generală, adică normele cu caracter general cuprinse în Cartea a V-a C. proc. civ. In raport cu criteriul - obiectul de reglementare - normele execuţionale se împart în norme de organizare, de competenţă şi de procedură propriu-zisă. In raport cu caracterul lor obligatoriu sau nu distingem norme imperative şi norme dispozitive. Numai de la dispoziţiile normelor dispozitive se poate deroga, pe când încălcarea ori nesocotirea normelor imperative atrage, după caz, sancţiunea nulităţii absolute sau a decăderii. Clasificarea normelor execuţionale prezintă interes mai ales sub acest din urmă aspect, al sancţiunilor care pot interveni în cazul încălcării lor. Sunt norme imperative protejate prin sancţiunea nulităţii absolute, normele de organizare, unele dintre normele de competenţă şi de procedură propriu-zisă. Faţă de faptul că nu întotdeauna nulitatea absolută este şi o nulitate expresă, iar nulitatea relativă nu este întotdeauna o nulitate virtuală, urmează ca în raport de interesul ocrotit de lege să se califice corespunzător sancţiunea nulităţii, absolută sau relativă.

1

Pornind de la premisa că titlul executoriu poate avea o natură juridică duală: hotărârea judecătorească sau alt titlu executoriu, se poate considera că executarea silită însăşi are o natură juridică. In situaţia în care titlul executoriu îl constituie o hotărâre judecătorească, executarea silită are aceeaşi natură juridică ca şi faza de judecată a procesului civil. Aceasta pentru că faza de judecată şi cea de executare sunt cele două forme pe care le îmbracă materia procesului, în momente procesuale diferite şi, desigur, cu elemente specifice fiecăruia481. In faza executării silite, ca şi în faza de judecată, trebuie să avem în vedere atributele de jurisdicţie şi imperium, proprii numai instanţei de judecată. Axul executării silite fiind atributul de imperium al judecătorului. Natura juridicã a executãrii silite Executarea silitã constituie ultima fazã a procesului, în cazul în care titlul executoriu este o hotãrâre judecãtoreascã. În doctrina juridicã, introducându-se principiul separatiei celor trei puteri în stat, s-a emis opinia potrivit cãreia executarea silitã este o activitate cu caracter administrativ, judecata si executia tinând de douã functii deosebite în stat, judecata de functia de jurisdictie iar executarea de functia executivã. Opinia se sprijinã pe teza potrivit cãreia notiunea de jurisdictie implicã numai judecata propriu-zisã, ius dicere, iar imperium, adicã aducerea la îndeplinire prin constrângere a hotãrârii pronuntate, excede jurisdictiei. Predominantã este însã opinia potrivit cãreia se considerã executarea silitã ca o activitate judiciarã, care integreazã imperium actiunii civile, al cãrui element esential rãmâne constrângerea ca mijloc legal de realizare a dreptului. Cele douã faze ale procesului civil, apar în continuitatea pãrtilor dintr-o fazã în cealaltã, în care rãmânem tot în câmpul mijloacelor de apãrare a drepturilor, mijloace prin care se afirmã si materializeazã notiunea de actiune. Potrivit acestei conceptii, în cadrul procedurilor executionale, astfel cum ele sunt reglementate prin Codul de procedurã civilã, activitatea instantei nu diferã calitativ de cea din prima fazã, ceea ce diferã fiind numai formele adecvate executãrii silite. Executarea silită de drept comun apare ca o activitate complexă cu caracter mixt, care constă într-o latură jurisdicţională reprezentată prin activitatea instanţei de executare şi o latură administrativă, reprezenta prin activitatea execuţională a executorului judecătoresc482. Caracterul mixt al executării silite de drept comun rezultă dintr-o serie de dispoziţii legale reglementate de Codul de procedură civilă, Cartea a V-a, secţiunea a II-a care se referă la sesizarea organului de executare şi la titlul executoriu. Astfel, potrivit art. 374, nicio hotărâre judecătorească nu se va putea executa dacă nu este investită cu formula executorie prevăzută de art. 269 alin. l, cu excepţia încheierilor şi a hotărârilor executorii provizorii şi a altor înscrisuri prevăzute de lege care se execută fără formula executorie. Art. 372 prevede că, executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti sau a unui alt înscris care potrivit dispoziţiilor legale constituie titlu executoriu. Dispoziţiile art. 373 C. proc. civ. precizează că hotărârile judecătoreşti şi celelalte titluri executorii se execută de executorul judecătoresc din circumscripţia curtii

2

de apel în care urmează să se efectueze executarea, ori, în cazul urmăririi bunurilor de către executorul judecătoresc, din circumscripţia curtii de apel în care se află acestea; în cazul în care bunurile se află în circumscripţiile mai multor curti de apel, este competent oricare dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă acestea. Potrivit celui de-al doilea alineat, instanţa de executare este curtea de apel în circumscripţia căreia se va face executarea, în afară de cazurile în care legea dispune altfel.
481

Prescripţia dreptului de a cere despăgubiri pentru executarea cu întârziere a obligaţiei de plată stabilită printr-o hotărâre judecătorească începe să curgă de la data la care aceasta constituie, potrivit legii, titlu executoriu -înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia comercială, Decizia nr. 3500/16.09.2003, „Curierul judiciar" nr. 78/2004, p. 80. 482 S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, op. cit., 1988, p. 32; în ceea ce ne priveşte împărtăşim opinia autorilor care susţin că executarea silită are un caracter mixt; în literatura de specialitate există şi opinia autorilor care susţin că executarea silită are un caracter jurisdicţional, vezi în acest sens 1. Deleanu, op. cit., 2004, p. 472. 239 Alin 3: „Instanta de sesizare solutioneaza cererile de incuviintare a executarii silite, judeca contestatiile la executare, precum si orice alte incidente aparute in cursul executarii silite, cu exceptia celor date de lege in competenta altor instante sau organe.” Sesizarea executorului judecătoresc se face de către partea interesată 483 prin depunerea unei cereri. Automat executorului judecătoresc îi revine obligaţia legală de a solicita instanţei de executare încuviinţarea executării. După încuviinţarea cererii de executare silită prin încheiere dată în camera de consiliu, instanţa de executare va alcătui un dosar la care executorul judecătoresc este obligat să depună câte un exemplar al fiecărui act de executare (art. 3731 alin. 3 C. proc. civ.)484. Prin formarea dosarului de către instanţa de executare şi obligarea judecătorului de a depune câte un exemplar al fiecărui act de executare se asigură controlul nemijlocit al instanţei asupra activităţii executorului, evitându-se astfel, încălcarea dispoziţiilor legale sau efectuarea unor abuzuri. Tocmai pentru evitarea încălcării dispoziţiilor legale şi a săvârşirii unor abuzuri considerăm că declanşarea propriu-zisă a executării silite începe cu încuviinţarea acesteia de către instanţa de executare şi nu cu depunerea cererii de către partea interesată executorului judecătoresc. 483 Potrivit art. 269 alin. 2 C. pr. civ., hotărârea învestită se va da numai părţii care a câştigat procesul sau rezultatul ei. 484 Instanţa ce încuviinţează cererea de executare silită are obligaţia de a verifica îndeplinirea condiţiilor impuse de art. 379 C. proc. civ. privind existenţa unei creanţe certe, licite şi exigibile.. Art.373¹-(1)- Cererea de executare silita,insotita de titlul executoriu, se depune la executorul judecatoresc, daca legea nu prevede altfel. Acesta, in termen de cel mult 5 zile de la inregistrarea cererii, va solicita instantei de executare incuviintarea executarii silte, inaintandu-i in copie cererea de execuatre si titlul respectiv.

3

(1¹)- Instanta de executare incuviinteaza executarea silita a obligatiei stabilite prin titlul executoriu, printr-o singura incheiere data in camera de consiliu, fara citarea partilor, in termen de cel mult 7 zile de la inregistrarea cererii de incuviintare a executarii silite. (1²)- In temeiul incheierii prin care se admite cererea de incuviintare a executarii silite, executorul judecatoresc poate proceda la executarea silita a obligatiei stabilite prin titlul executoriu in oricare dintre formele prevazute de lege, dispozitiile art.371¹, alin. (3) aplicandu-se in mod corespunzator. Incuviintarea executarii silite este de drept valabila si pentru titlurile executorii care se vor emite de executorul judecatoresc in cadrul procedurii de executare silita incuviintate. (1³)- Instanta poate respinge cererea de incuviintare a executarii silite numai daca: 1. cererea de executare silita este de competenta altui organ decat cel sesizat; 2. titlul nu a fost investit cu formula executorie, daca, potrivit legii, aceasta cerinta este necesara pentru pornirea executarii silite; 3. creanta nu este certa, lichida si exigibila; 4. titlul cuprinde dispozitii care nu se pot aduca la indeplinire prin executare silita; 5. exista alte impedimente prevazute de lege. (1\4)- Incheierea prin care instanta admite cererea de incuviintare a executarii silite nu este supusa nicunei cai de atac. Incheierea prin care se respinge cererea de incuviintare a executarii silite poate fi atacata cu recurs numai de catre creditor, in termen de 5 zile de la comunicare. (2)- In tot cursul executarii, executorul judecatoresc este obligat sa aiba rol activ, staruind, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrala si cu celeritate a obligatiei prevazute in titlul executoriu, cu respectarea dispozitiilor legii, a drepturilor partilor si ale altor persoane interesate. (3)- Daca socoteste ca este in interesul executarii, executorul judecatoresc il va putea invita pe debitor pentru a-i cere, in scris, in conditiile legii, lamuriri in legatura cu veniturile si bunurile sale, inclusiv cele aflate in proprietate comuna pe cote-parti sau in devalmasie, asupra carora se poate efectua executarea, cu aratarea locului unde se afla acestea, precum si pentru a-l determina sa execute de bunavoie obligatia sa, aratandu-i consecintele la care s-ar expune in cazul continuarii executarii silite. In toate cazurile debitorul va fi informat cu privire la cuantumul estimativ al cheltuielilor de executare. (3¹)- Refuzul nejustificat al debitorului de a se prezenta ori de a da lamuririle necesare, precum si darea de informatii incomplete ori eronate atrag raspunderea acestuia pentru toate prejudiciile cauzate, precum si aplicarea sanctiunii prevazute de art.108² alin.(2), daca fapta nu intruneste elementele constitutive ale unei fapte prevazute de legea penala. (4)- In situatia prevazuta la art. 371\7, alin.(1), executorul judecatoresc este dator sa puna in vedere partii sa isi indeplineasca de indata obligatia de avansare a cheltuielior de executare.

4

3. 3. In cazul in care bunul cerut dispare in cursul litigiului. poprirea (art. mobiliară (obiectul obligaţiei îl constituie un bun mobil). Executarea silită directă este atunci când creditorul tinde să obţină realizarea în natură a prestaţiei care formează obiectul obligaţiei debitorului. executarea unei obligaţii de a face sau de a nu face(art.7. 4. persoane fizice sau personae juridice. 406-449 C.Normele executionale în materie sunt de aplicare generalã. proc. permite reclamantului sa-si modifice cererea de chemare in judecata si dupa prima zi de infatisare. 132 alin. continutul procedurilor de executare silita urmarind predarea efectiva a bunului catre creditor. urmărirea silită mobiliară (art. art. este o obligatie de a face. In cadrul acestei forme de executare. predarea bunului. dreptul de gaj general al creditorului este format din intregul patrimoniu al debitorului . solicitand valoarea obiectului pierit. fãrã a distinge dupã calitatea si pozitia pãrtilor.art. 1075-1077 C. 1719 C. 3 C. 452-461). Codul de procedură civilă reglementează patru forme de. 2. creditori şi debitori. 463-470). civ. daca insa reclamantul nu si-a modificat cererea. 488-571). 2. Alegerea formei se află la dispoziţia creditorului.). alegerea modalitatii concrete in care se va face executarea revine creditorului. urmărirea silită imobiliară (art. fie lăsarea acestuia în posesia creditorului obligaţiei . 2 pct. art. urmărirea fructelor prinse de rădăcini (art.executare silită indirectă. imobiliară (obiectul obligaţiei îl constituie fie un bun imobil. 322 pct. deoarece potrivit prevederilor articolelor 1718.2. Modalităţile executării Doctrina clasifică modalităţile executării silite în executare silită directă şi executare silită indirectă. civ. care poate folosi simultan mai multe forme de urmărire. înscrisă în titlu executoriu486. el poate sa introduca o cerere de revizuire. proc. proc. care poate folosi simultan mai multe forme de executare silita indirecta. civ).. având de realizat o creanţă bănească. civ. C. Aceasta modalitate de executare mai este cunoscuta si sub denumirea de executare silita in natura Executarea silită directă este de trei feluri: 1. şi anume: 1. indiferent ca a cunoscut sau nu disparitia bunului. Executarea silită indirectă se referă la cazul în care creditorul. 572-5801). civ. In materia490 executării silite indirecte există şi norme derogatorii de la dreptul comun. urmăreşte să-şi îndestuleze creanţa din sumele obţinute prin valorificarea bunurilor debitorului sau a celor pe care debitorul le are de primit de la terţe persoane. Dupa natura sa obligatia care are ca obiect un bun determinat. 1073. nefacand nici o distinctie in 5 .

3 C. la activitatea de executare pot participa şi terţe persoane. proc. Raspunsul a fost afirmativ. civ.şi organele de executare sunt participanţi procesuali indispensabili în faza executării silite. prin pieirea lucrului determinat). Se poate totusi discuta daca nu s-ar putea invoca exceptia lipsei de interes a cererii. urmata apoi de executarea indirecta . interesand doar imprejurarea ca bunul nu mai este in fiinta data introducerii revizuirii . S-a decis ca in situatia in care. îi conferă legitimare procesuală. adica o hotarare in care se constituie in principal o obligatie cu executare in natura si in subsidiar o obligatie in bani. civ. trebuie urmarita silit intai obligatia in natura si numai daca acest lucru este imposibil sau daca executarea in natura nu-i mai foloseste debitorului. cele două părţi poartă denumirea de creditor şi debitor. intemeiata pe dispozitiile art.3. postul in care urma a se efectua reintegrarea s-a desfiintat. intervertirea executarii poate avea loc numai in urma obtinerii unui nou titlu executor. aceasta si in considerarea diferentelor de taxe de timbru. în anumite condiţii. 7. Insa. imprejurarea ca intre timp. acesta va putea solicita executarea silita indirecta. In anumite cazuri. 322.. nu poate fi concepută fără participarea părţilor iniţiale din faza judecăţii şi a organelor de urmărire silită.3 C. pe calea revizuirii (art. dar executarea acesteia a devenit imposibila (de exemplu. pct. iar. s-a decis anularea masurii desfacerii contractului de munca al salariatei contestatoare si reintegrarea ei in postul detinut. 6 . de regula. in literatura juridica si in practica de specialitate s-a pus problema daca executarea silita in natura poate fi intervertita in executare silita indirecta. partea avand la indemana calea revizuirii. fiecăreia dintre părţi revenindu-i anumite drepturi şi obligaţii. Participanţii la executarea silită Executarea silită. daca obiectul nu se afla in fiinta). printr-o hotarare judecatoreasca definitiva. adica executarea prin echivalent. creditorul apeleaza la calea cererii principale. care deşi nu au fost părţi în raportul obligaţional şi în cel execuţional sunt interesate să îşi apere drepturile cărora li s-ar putea aduce atingere prin executare. daca hotararea a carei executare se cere nu prevede decat obligatia executabila in natura. in acele situatii in care termenul de revizuire a expirat. dar s-a facut precizarea ca daca se pune in executare o hotarare cu condamnare alternativa. • Părţile In faza executării silite. . care insa a pierit dupa pronuntarea hotararii. ci poate sa introduca o cerere pe cale principala. debitorul a fost obligat sa predea creditorului un bun cert si determinant. avand ca obiect contravaloarea bunului pierit. proc.functie de momentul in care a disparut bunul. Reamintim insa ca acest motiv de revizuire presupune ipoteza in care printr-o hotarare cu o singura condamnare. 45 C. Subliniem ca daca obiectul pricinii nu se mai afla in fiinta. Părţile debitorul şi creditorul . ca formă a procesului civil. partea interesata nu este obligata sa ia calea revizuirii. Asa fiind. Oarecum in legatura cu aceasta problema. civ.322 pct. apare indispensabilă şi participarea instanţei de judecată. nu justifica admiterea cererii de revizuire impotriva unitatii. la activitatea de executare silită poate participa şi procurorul căruia art. proc.

în faza executării silite este posibilă numai coparticiparea activă. 7 . . prevede că. 2 C. Dacă în faza judecăţii se poate întâlni atât coparticiparea procesuală activă. Terţele persoane ce participă la procedura de executare vor dobândi calitatea de părţi având aceleaşi drepturi şi obligaţii. adică partea care este obligată prin hotărârea judecătorească şi împotriva căreia se va declanşa executarea silită.Creditorul este partea căreia i s-a eliberat titlul executoriu adică partea care a câştigat procesul. art. Obligaţia comună a părţilor în faza executării silite este aceeaşi cu obligaţia lor din faza judecăţii. şi anume: creditorul are dreptul să aleagă. potrivit legii. disponibilitati in cont. deoarece executarea are caracter unipatrimonial şi. Debitorul este partea care a căzut în pretenţii. aceleaşi drepturi ca şi în faza de judecată. Prin poziţia pe care o au părţile. terţii participă la procedura de executare silită voluntar sau forţat. în principiu. în cazul modalităţii de executare indirectă. mobile si imobile. urmarirea silita a mobilelor). In faza procedurii de executare. deci. uneori urmarirea debitorului nu poate fi realizata in cadrul aceleiasi forme de executare silita. formele care constituie procedura de urmărire trebuie îndeplinite faţă de fiecare debitor în parte. Calea de procedură a participării părţilor la executarea silită este contestaţia la executare Uneori. au datoria să dea informaţiile necesare pentru efectuarea executării. Astfel. iar în cazul în care obligaţia este solidară. ci trebuie folosita pentru fiecare activ patrimonial forma de executare silita indirecta specializata pe natura bunului (poprire. şi anume exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor procesuale. Creditorul urmaritor este persoana (fizica sau juridica) in favoarea careia a fost constituit titlul executoriu si care are astfel dreptul de a cere executarea silita. sume de bani detinute de terti. Aşadar. la cererea instanţei de executare sau a executorului judecătoresc. au şi unele drepturi şi obligaţii specifice. decontare bancara. civ. bunurile pe care doreşte să le urmărească.debitorul are obligaţia de a nu se împotrivi executării şi de a nu înstrăina bunurile în frauda creditorilor. 3732 alin. In cadrul modalitatii de executare silita indirecta. cât şi coparticiparea procesuală pasivă. dacă nu îşi execută de bună voie obligaţia dispusă prin titlu executoriu. executarea silită se va face faţă de fiecare debitor în parte. conferită de natura diferită a intereselor din această fază a procesului. cei care datorează sume de bani debitorului urmărit ori deţin bunuri ale acestuia supuse urmăririi. contopind in aceeasi procedura urmarirea diverselor forme active de patrimoniu. proc. are dreptul să aleagă pe care dintre debitori să-i urmărească. dreptul de a formula orice cereri pe care le consideră necesare în vederea aplicării intereselor şi drepturilor lor. părţile au. dreptul de a lua la cunoştinţă de toate actele dosarului. Dintre drepturile comune ale părţilor. dreptul de a solicita restituirea cheltuielilor de executare. în cadrul procedurii de executare amintim: dreptul să participe personal sau prin reprezentanţi la toate actele de executare.

civ. afară de cazul când creditorul a renunţat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel. De mentionat insa ca cesionarul unui titlu executoriu nu poate declansa urmarirea bunurilor decat dupa notificarea prealabila a debitorului despre cesiunea titlului (art. în temeiul art. prevederile art. în baza cărora creditorul poate renunţa le executare499. calitate în baza căreia trebuie să dovedească diligentă sporită în recuperarea creanţelor sale. Executarea silita poate fi promovata si de catre creditorul urmaritorului. civ. care stabileşte obiectul asupra cărora părţile pot conveni în cursul executării silite. In situaţia în care debitorul de reacredinţă împiedică executarea silită prin înstrăinarea bunurilor din patrimoniul său. proc. proc. Intr-adevar. civ. urmărind ca toate cheltuielile ocazionate de efectuarea actelor de executare să fie în sarcina debitorului urmărit. 3715 lit. 8 . Acestia trebuie sa notifice debitorului despre decesul creditorului si despre calitatea lor de succesori in drepturi ai creditorului. numai in limita bunurilor succesorale. drepturile si actiunile patrimoniale a caror exercitare acesta o neglijeaza sau o refuza . In aceasta privinta legea face totusi unele distinctii. Potrivit prevederilor art. 41 C. in procesul civil poate fi parte doar persoana capabila de a avea drepturi si obligatii procesuale. îşi găseşte aplicarea şi în faza executării silite în ceea ce priveşte drepturile de care titularul lor poate dispune. O obligatie asemanatoare revine si mostenitorilor creditorului. care au acceptat succesiunea pur si simplu. potrivit art. menţionăm prevederile art.c C. adica numai persoana care se bucura de capacitate procesuala de folosinta. principiul disponibilităţii.. Aşa cum am arătat deja. subrogandu-se lui. 371 alin. care sunt obligati a raspunde pentru debitor potrivit dreptului comun. deducem ca pentru a fi parte in procesul civil legea nu pretinde si conditia capacitatii procesuale de exercitiu . precum si mostenitorii debitorului. proc. in conditiile art. pe calea actiunii oblice.Executarea silita poate fi solicitata si de mostenitorii universali. Mostenitorii universali sau cu titlu universal.. 975 C. în acest sens. In ceea ce priveste capacitatea procesuala . iar daca au acceptat-o sub beneficiu de inventar. civ. raspund cu intreaga lor avere. civ. 713 C. Mostenitorii cu titlu particular (deci cei care au primit prin testament un bun ut singuli) nu pot fi urmariti decat asupra acelui bun si numai daca obligatia este legata de acesta (de exemplu cand autorul era obligat sa restituie bunul respectiv . 3714 C. partea care solicită îndeplinirea unui act de executare este obligat să avanseze cheltuielile necesare în acelaşi scop. partile si tertii participanti in faza executionala trebuie sa aiba atat capacitate procesuala de folosinta cat si capacitate de exercitiu. cu titlu universal sau cu titlu particular ai creditorului. trebuie facute o serie de precizari.. In privinta acestora din urma. Actiunea oblica este acel tip de actiune civila prin care creditorul chirografar exercita in numele debitorului sau. 1833 C. 974 C. respectiv dupa cum executarea s-a declansat in timpul vietii debitorului sau ulterior . civ. raspund. ca principiu fundamental al procesului civil. Pornind de la prev.). civ. In afara de debitorul propriu-zis. creditorul are la dispoziţie acţiunea revocatorie (pauliană). mai pot fi urmariti garantii. civ. proc. l C. art.. 499 Se impune distincţia pentru situaţia în care creditorul urmăritor este persoană juridică de drept public.

transmisiunea se face in conformitate cu principiul general potrivit caruia trecerea drepturilor si obligatiilor de la o persoana la alta (nou infiintata) inseamna si transmisiunea calitatii procesuale . de asemenea. daca acesta este parte intr-un raport juridic de munca. dar numai cu incuviintarea prealabila a ocrotitorilor sai legali. d) Persoanele juridice dobandesc capacitatea procesuala de exercitiu din momentul desemnarii organelor lor de conducere. persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale. Legiuitorul recunoaste insa o capacitate procesuala de exercitiu minorului care a implinit varsta de 16 ani. organul de executare este un participant indispensabil la executarea silită şi totodată. Organele de executare Organul de executare este definit în doctrină ca fiind organul investit de autoritatea de stat pentru a putea impune debitorului urmărit sau unor terţe persoane. interzisul judecatoresc urmeaza sa fie reprezentat de tutorele desemnat de autoritatea competenta. iar in lipsa acestora de tutorele desemnat de catre autoritatea competenta. Având în vedere rolul deosebit pe care îl îndeplineşte în cadrul procesului civil. avand posibilitatea de a participa personal la activitatea judiciara. daca s-ar ivi un asemenea caz) de catre parinti. Referitor la persoanele juridice rezultate prin reorganizare. un partener important in justiţie. precum şi consecinţele activităţii lui. acest moment coincide cel mai adesea cu data constituirii persoanei juridice respective. obligaţia de a executa dispoziţiile din titlul executoriu. Persoanele care se bucura de capacitate procesuala de exercitiu deplina pot participa la activitatea judiciara fara sa fie necesara reprezentarea sau asistarea lor. 9 . femeia care se casatoreste inainte de varsta majoratului dobandeste capacitate procesuala de exercitiu de la data casatoriei. minorul complet lipsit de capacitate procesuala de exercitiu va fi reprezentat in proces (inclusiv in litigiul solutionat prin arbitraj. in practica insa reprezentarea persoanelor juridice se realizeaza prin oficiile juridice sau prin avocat. care deţin bunurile acestuia. Prin exceptie de la aceasta regula.Cerinta esentiala pentru exercitarea actiunii civile si pentru a fi parte in cadrul procedurii executarii silite ea se determina in functie de intinderea capacitatii civile. se considera de legiuitor ca din acest moment orice persoana are maturitatea necesara spre a-si da seama de semnificatia si consecintele actelor juridice pe care le incheie. astfel a) persoana fizica dobandeste capacitate procesuala de exercitiu deplina la implinirea varstei de 18 ani. acestia il vor asista pe minor in tot cursul procesului civil. Potrivit dispozitiilor legale in vigoare. Persoanele lipsite de capacitate procesuala de exercitiu pot sta in judecata numai prin reprezentantii lor legali. c) Pana la implinirea varstei de 14 ani persoanele fizice sunt lipsite de capacitate procesuala de exercitiu. sunt complet lipsite de capacitate procesuala de exercitiu persoanele fizice care au fost puse sub interdictie printr-o hotarare judecatoreasca definitiva. spre a suplini lipsa lui de experienta si a-i asigura astfel o protectie eficienta a drepturilor si intereselor sale legitime. b) Persoana fizica ce a implinit varsta de 14 ani poseda o capacitate procesuala de exercitiu restransa.

Sediul materiei privind constituirea titlurilor executorii în cazul acestor creante.executorii fiscali. de cãtre executorul judecãtoresc din circumscriptia curtii de apel în care se aflã acestea. amenzi si alte sume ce reprezintã venituri publice pentru bugetul central si bugetele locale.legea bancară. Banca poate fi sesizatã de persoana juridicã creditoare cu o cerere de executare prin decontare bancarã.executorii judecătoreşti. pentru creantele acestor bugete. acestea se vor aplica nu numai creantelor din administrarea Ministerului Finantelor si instituþiilor publice. investiţi să îndeplinească orice activităţi legale în scopul realizării obligaţiilor stabilite prin titlurile executorii ce aparţin băncilor. în temeiul O. Modalitãtile reglementate. 10 . atât directã cât si indirectã. contributii. pentru a constata dacã acest drept nu s-a prescris. va exercita rol activ pentru a verifica caracterul actual al dreptului de a cere executarea. ca urmare. pot fi organe de executare în situatia în care însãrcinarea lor cu atributiile acestui tip de organe este prevãzutã de lege în mod expres. nr. 58/1998 . Normele cuprinse în Codul fiscal constituie norme generale în materia creantelor bugetare si. proc. privind codul de procedură fiscală. 92/2003. activitatea executorilor bancari este reglementată de Legea nr. în cazul decontãrii bancare. . modalitãti care anterior erau de competenta instantei. potrivit prevederilor Codului fiscal si Codului de procedurã fiscalã. 138/2000. ci si în materia creantelor bugetelor locale. Aceste organe sunt organele financiare ale administratiei locale. executorului judecãtoresc i s-a dat o competentã generalã privind executarea silitã.Ca principale organe de executare menţionăm: . inclusiv în ceea ce priveste executarea prin poprire si prin urmãrirea silitã imobiliarã. taxe. . respectiv cu o dispozitie de încasare. investiţi să îndeplinească un serviciu de interes public sub incidenţa Legii nr. în cazul urmãririi bunurilor. modalitatea urmãririi silite indirecte si a formelor acesteia precum si organele de executare îl constituie cele douã coduri mentionate mai sus. este competent oricare dintre executorii judecãtoresti care functioneazã pe lângã acestea”. 373 C. În acest sens. creantele bugetare pot fi realizate si de cãtre alte organe. civ.prin modificãrile aduse Codului de procedurã civilã prin Ordonanþa de urgentã a Guvernului nr. investiţi să îndeplinească o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.executorii bancari. completate cu dispoziþiile Codului de procedurã civilã. adicã a acelor creante constând în impozite.– ca organ de executare. În reglementarea actualã aceste modalitãti de executare vor fi realizate de instantã numai în cazurile expres prevãzute de lege. Dacã bunurile urmãribile se aflã în circumscriptiile mai multor curti de apel. 188/2000 privind executorii. republicată. prevede „hotãrârile judecãtoresti si celelalte titluri executorii se executã de executorul judecãtoresc din circumscriptia curtii de apel în care urmeazã sã se efectueze executarea ori. unitatea bancarã având si calitatea de organ de executare. art. executorii Autorităţii pentru valorificarea Activelor Statului. potrivit legii.G. activeazã în cazul executãrii creantelor bugetare.

a cãrui activitate va fi strict legatã de punerea în executare a titlurilor executorii apartinând acestora. Temeiul de drept cu privire la activitatea instanţei în această fază a procesului civil este dat de: art. civ. Statutul acestui corp de executori va fi aprobat prin ordin al ministrului justitiei. l C. La art. dispune ca hotararile se vor executa de executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in care urmeaza sa se efectueze executarea ori. instanta de executare este prima instanta de fond. de la alte instituþii financiare sau. au atributii in materie de executare si instantele care au pronuntat titlul executoriu (art. 2 C. Operatia investirii cu formula executorie se face. se defineste. 1 C. 70 alin 3 din ordonantã s-a prevãzut posibilitatea ca separat sau în cadrul asociatiei profesionale. In 11 . . . cu exceptia incheierilor executorii. . civ. proc.. de catre executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in care se afla acestea. 269 alin. proc. proc. 5 şi 6). activitãti de creditare de natura celor prevãzute la art. 1 C.Instanţa judecătorească (de executare) Rolul instanţei judecătoreşti în activitatea de executare silită se exercită. 1 C. Investirea cu formula executorie se face in toate cazurile de catre instanta de judecata.ordonarea unor măsuri de executare silită. 7 alin. institutiile financiar nebancare pot avea executori proprii. Asadar. astfel cum dispune in mod expres art. in cazul urmaririi bunurilor. de prima instanta . în principal. In mod exceptional. . a hotararilor executorii provizoriu si in cazul altor hotarari prevazute de lege. proc. civ. l C. 373 alin. 374 alin. civ. 188/2000 principiul fundamental cu privire la activitatea executorilor judecătoreşti este acela că ei îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii. fără niciun fel de discriminări.încuviinţarea punerii în executare a hotărârilor.contestatia la titlu) . proc. cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor şi terţilor. art. executorului îi este interzis orice refuz abuziv de îndeplinire a actelor care ţin de competenţa sa (art.. dupã caz. proc.executorii institutiilor financiare nebancare. civ. proc. cu titlu profesional. 1 din ordonantã si ale cãror surse de finantare provin din resurse proprii sau împrumutate de la institutii de credit. astfel cum dispune art. civ. 400 alin. civ. 374 alin. proc. Prin institutii financiar nebancare.. chiar daca hotararea care se executa apartine unei instante de apel sau de recurs.. orice persoanã juridicã constituitã cu scopul de a desfãsura. Potrivit reglementãrilor din Ordonanta Guvernului nr. Art. 28/2006.rezolvarea problemelor litigioase ivite în cursul executării silite. . 1 C. institutiile financiare nebancare vor putea sã îsi organizeze un corp propriu de executori. Or. din alte surse prevãzute în legi speciale Este evident că în sistemul de drept comun plenitudinea competenţei în materie de executare silită revine executorilor judecătoreşti. art. In conformitate cu prevederile Legii nr. 269 alin. civ.. 374 alin. 373 alin. prin: constituirea titlului executoriu prin investirea cu formulă executorie a hotărârilor judecătoreşti. nici o hotarare nu se poate executa daca nu este investita cu formula executorie prevazuta de art. totodată. l şi 2 C.

Astfel : . precum si în alte cazuri expres prevãzute de lege.tertul creditor care socoteste ca urmarirea a fost pornita de un debitor fictiv se poate opune la distribuirea sumei realizate din vanzarea bunurilor debitorului sau la validarea popririi. este consemnatã si în cuprinsul formulei executorii care învesteste hotãrârea judecãtoreascã. pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii. sau se pot opune la distribuire.Participarea tertilor la executarea silita In mod obisnuit. precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. poarta denumirea. proc. 45 alin. participarea procurorului în faza privind executarea în procesul civil. din oficiu. Ca urmare.creditorii neurmaritori pot participa. vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii. formulate de terţele persoane care se consideră vătămate prin măsurile de executare silită. uneori insasi instanta ordona masurile de executare silita (in cazurile expres prevazute de lege). în conditiile legii. ori in care legea stabileste anumite obligatii pentru terti. cand forma specifica de executare sau legea impun participarea tertilor. . procurorul poate. cand executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice realizate de debitor. la activitatea de executare silita participa cei care au fost parti la judecata si care. la poprire participa si tertul poprit care este debitor al datornicului. Instanţa de judecată este competentă să soluţioneze toate incidentele ivite în cadrul şi în cursul executării silite. sã cearã punerea în executare a hotãrârilor pronuntate în favoarea minorilor. (5) C. .alaturi de creditorul popritor si debitorul poprit. poate exercita cãile de atac împotriva hotãrârii pronuntate de instanta de executare în contestatia la executare.plus. 269 C. de indata ce hotararea este executorie potrivit legii . daca considera ca urmarirea a fost ceruta de un creditor fictiv. . precum şi contestaţiile la executare.Participarea procurorului la activitatea de executare silitã Potrivit prevederilor art. Asa. . proc. de creditor si debitor... civ. ca si la faza judecatii. in conditiile prevazute de lege. Potrivit prevederilor art. poate pune concluzii în procedurile executionale. . cu împuternicirea si ordinul adresat acestuia de a stãrui pentru aducerea la îndeplinire a hotãrârii învestite. dupa cum am mai aratat. procurorul are dreptul de a cere punerea în executare a hotãrârilor judecãtoresti. Sunt insa situatii in care terte persoane au intere sa intervina la o executare inceputa. cerând instantei si suspendarea executãrii. in faza executarii. poate folosi calea contestasiilor la executare pentru a obtine anularea actelor ilegale. ale persoanelor puse sub interdictie si ale dispãrutilor. infiintarea popririi se dispune de instanta de fond. la distribuirea pretului obtinut prin vanzarea bunurilor urmarite sau sumei poprite tertele persoane care sustin ca bunul urmarit este al lor si nu al debitorului sau sotul care afirma ca bunul urmarit pentru datoria personala a sotului este un 12 . spre exemplu.creditorii neurmaritori pot participa la distribuirea pretului obtinut prin vanzarea bunurilor mobile sau imobile ale debitorului urmarit sau a sumelor ce formeaza obiectul popririi. civ.

1832 alin. impun si conditia existentei unui titlu executoriu. are obligatia de a plati. Astfel. plantatii sau oricaror lucrari avand o asezare fixa si in alte caz expres prevazute de lege . poate să pună concluzii în cadrul procedurii exe-cuţionale pornite de creditor. poate fi si o alta persoana decat debitorul. aceasta din urma fiind un efect propriu anumitor hotarari judecatoresti.Drepturile stabilite printr-o hotarire judecatoreasca dobandesc forta executorie. ori in cazul urmaririi silite mobiliare. Textele la care ne referim nu sunt deosebit de precise sub aspectul stabilirii conceptului de titlu executoriu. dupa caz: impozite. poate să exercite căile de atac prevăzute de lege şi să solicite întoarcerea executării silite Deşi dreptul Ministerului Public prin procurorii săi de a pomi executarea silită este consacrat în lege. în practică acesta se implică în rare cazuri. precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege. procurorul poate să participe la punerea în executare a hotărârilor pronunţate în favoarea minorilor. care in numele debitorului sau potrivit legii. ori tertul care are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit pot face contestatie la executare. caruia ii revin anumite obligatii legale . 1 C. dupa caz. De aceea. taxe. in pricinile privitoare la stramutarea de hotare. 1833 C. amenzi si alte venituri bugetare. executorul judecatoresc va numi un administrator al bunului sechestrat. cat si art. bunurile asupra carora s-a pus sechestrul pot fi lasate in custodie la un tert care va putea efectua acte de administrare si conservare. de a retine si de a varsa. 45 alin. Codul civil in art. . iar in art. a dispăruţilor. civ. desfiintarea constructii. 300 alin. civ. in sistemul Codului de procedura fiscala. în cadrul procedurii de executare. Printre altele.. lichide si exigibile nu constituie un temei suficient pentru executarea silita. civ. participarea ministerului public prin procurorii săi este posibilă. si nu bun propriu al sotului urmarit. această reţinere este firească deoarece procesul civil este generat de principiul disponibilităţii. care are anumite drepturi si obligatii. Titlul executoriu nu trebuie confundat cu forta executorie a hotarari judecatoresti (susceptibile de executare silita). civ. procurorul poate formula contestaţii. civ. la poprire. 372 C. 1 C. 1832 face vorbire de necesitatea unui "titlu autentic si executoriu". proc.art. a persoanelor puse sub interdicţie. contributii.platitorul obligatiei bugetare. pe data pronuntarii hotararii (in cazul hotararilor ce se bucura de executie vremelnica). Ministerul Public In sistemul instituit în regimul juridic al Codului de procedură civilă. alaturi de creditorul popritor si debitorul poprit participa si tertul poprit.). 5 C. pe data raman definitive a hotararii. proc. potrivit art. de cesionarea unui "titlu executoriu" (act care serveste la pornirea executarii silite si la realizarea drepturilor declarate in dispozitivul hotararii ). proc. Temeiul executarii silite Existenta unei creante certe. atat art.bun propriu al sau sau un bun comun. El nu influenteaza continutul actului ce urmeaza a se 13 . Titlul executoriu confirma doar existenta creantei si faptul ca aceasta indeplineste condii necesare punerii in miscare a procedurii de executare silita. ori pe data cand hotararea a ramas irevocabila (a se vedea.la urmarirea veniturilor bunurilor imobile.

. forta executorie. proc. astfel cum am mai aratat. Hotararea judecatoreasca pentru a dobandi acest caracter trebuie sa parcurga si procedura investirii sale cu formula executorie prevazuta de art.in speta a organului arbitral . rezolutiunea sau rezilierea unui act juridic. 269 C. astfel ca prima notiune o include si pe cea din urma. hotararile prin care s-a respins cererea de chemare in judecata etc. titluri executorii. civ.)" 14 . 269 alin. respectiv : a1) sa fi ramas definitiva ori sa fi dobandit caracter irevocabil.).. Investirea cu formula executorie este o formalitate procedurala constand in aplicarea formulei executorii pe copia legalizata a hotararii definitive a unui organ de jurisdictie . comerciale. legalitatea sau temeinicia hotararii ce se executa. conceptul de titlu executoriu reprezinta genul. Asa fiind. titlul executoriu poate fi definit ca inscrisul intocmit in conformitate cu prescriptiile legii si in baza caruia creditorul poate solicita valorificarea creantei pe care acest inscris o constata . 373^3 alin. de contencios administrativ etc. civ. cum este cazul cererii de acordare a cheltuielilor de judecata. capetele de cerere accesorii. de munca. Practic orice hotarare judecatoreasca care statueaza asupra unei pretentii civile poate constitui titlu executoriu si poate fi adusa la indeplinire pe calea urmaririi silite. Iar titlul executoriu constiuie singurul temei al executarii silite. cele privind anularea. cheltuieli de judecata. categoria titlurilor executorii este mult mai larga decat cea a hotararilor judecatoresti susceptibile de executare silita . in principiu. Aceasta cerinta esentiala decurge. In acest caz. asa cum a fost modificat prin Legea 459/2006. Totusi inainte de a prezenta si alte titluri executorii este necesar sa aratam ca in practica se poate intampla ca instanta competenta sa refuze investirea cu formula executorie a unei hotarari judecatoresti sau a altui titlu executoriu. civ. in ceea ce priveste capatul de cerere principal. pentru cel lipsa (art. Asadar. Primul text precizeaza.Au acest caracter si hotararile pronuntate in cauze penale si care statueaza asupra unor pretentii civile (despagubiri. etc. la fel ca si autoritatea lucrului judecat.. hotararile pronuntate de materie de stare civila. vor putea fi executate silit) . daca sunt susceptibile de executare. Exista insa unele hotarari nesusceptibile de executare silita. fara a se prevedea si obligatii de restituire. Hotararile judecatoresti pronuntate in pricinile civile pot constitui. precum: hotararile pronuntate in cererile in constare.in vederea executarii pe cale silita a titlului respectiv . indeosebi. ca regula generala. incheierea data de presedintele instantei poate fi atacata cu recurs de catre creditor. 1 C. in faza executarii silite nemaiputandu-se pune in discutie. ca nici o hotarare "nu se va putea executa daca nu este investita cu formula executorie prevazuta de art.executa. a) Principalul titlu executoriu este hotararea judecatoreasca pronuntata in litigiile civile. Hotararea judecatoreasca poate fi pusa in executare numai daca indeplineste anumite conditii. 1 cu art. (desigur ca si in aceste situatii. iar investirea nu are alta finalitate decat aceea de a constata ca toate cerintele legii sunt intrunite pentru a se putea pasi la executarea silita a creantei. Investirea cu formula executorie nu trebuie confundata cu insasi forta executorie a hotararii. iar hotararea specia. din coroborarea art. pentru creditorul prezent. 374 alin. 376 alin. De altfel. este un atribut al hotararii judecatoresti. 1(. 1 C. proc.. si de la comunicare. Termenul de recurs este de 5 zile si curge de la pronuntare. Intr-adevar. proc.

la cererea persoanei interesate. trebuie sa se constate ca i-a fost inmanata in timp util citatia pentru termenul de dezbateri in fond. nerespectarea lor atragand nulitatea urmaririi. 173-177 C. 105/1990).instanta care a pronuntat-o a avut. care nu sunt executate de bunavoie. 269 C. Investirea ulterioara nu poate avea efect de validare asupra executarii silite ilegal incepute. Executarea hotararii straine se incuviinteaza cu respectarea urmatoarelor conditii : . 167 alin. . spre exemplu. Aceasta procedura este reglementata in art. conditiile mentionate pana acum nu se cer daca hotararile straine se refera la statutul civil al cetatenilor statului unde au fost pronuntate sau daca. decurgand din omisiunea citarii persoanei care nu a participat la proces in fata instantei straine. Nelegalitatea investirii cu formula executorie poate fi invocata pe calea contestatiei la executare. Investirea cu formula executorie se face de catre prima instanta de fond. pe baza incuviintarii date de catre tribunalul in circumscriptia caruia urmeaza sa se efectueze executarea. Hotararile judecatoresti straine nu pot fi valorificate in mod automat pe calea executarii silite. hotararea investita cu formula executorie se da numai partii care a castigat procesul sau reprezentantului ei. dar poate sta la baza unei noi executari. printr-o incheiere data fara citarea partilor. recunoscandu-le acestora putere de lucru judecat. civ. Hotararile straine. in etapa validarii popririi. au fost recunoscute mai intai in statul de cetatenie al fiecarei parti (art. final adauga ca eventualul caracter nedefinitiv al hotararii straine. . proc. . De la regula potrivit careia numai hotararile definitive sau irevocabile pot fi valorificate pe calea executarii silite insasi art. inclusiv a contestatiei la poprire.hotararea este definitiva.daca hotararea a fost pronuntata in lipsa partii care a pierdut procesul. 105/1992 stabileste regimul juridic al hotararilor straine. 166 din Legea nr.hotararea este executorie potrivit legii instantei care a pronuntat-o. a2) sa urmeze procedura investirii cu formula executorie. hotararilor executorii provizoriu si a altor hotarari prevazute de lege si care se executa fara formula executorie. inainte de a fi investita cu formula executorie prevazuta de lege. Potrivit art. Cel de-al doilea text. daca dreptul de a cere si obtine executarea silita nu s-a prescris..C. arata ca se investesc cu formula executorie "hotararile care au ramas definitive ori au devenit irevocabile. astfel cum nici o hotarare proprie nu poate fi executata. poate fi invocat numai de catre acea persoana). Dispozitiile legale referitoare la investirea cu formula executorie au caracter imperativ. pot fi puse in executare pe teritoriul Romaniei. fiind pronuntate intr-un stat tert. 15 . competenta sa judece procesul. 374 alin. proc. b) Legea nr. . in principiu.exista reciprocitate in ce priveste efectele hotararilor straine intre Romania si statul instantei care a pronuntat hotararea.". nulitate ce nu poate fi acoperita in nici un mod. civ. admite o exceptie in privinta incheierilor executorii. proc. potrivit legii mentionate. ori pe calea incidentala. 1 C. proc. potrivit legii statului unde a fost pronuntata. cat si actul de sesizare a instantei si ca i s-a da posibilitatea de a se apara si de a exercita calea de atac impotriva hotararii (art.. forta probanta si forta executorie. civ . Procedura in cadrul careia se procedeaza la incuviintarea executarii unei hotarari straine poarta denumirea de execuatur. civ.

in termen de 20 de zile de la comunicarea facuta partilor. deci. 16 . impreuna cu dovezile de comunicare. in temeiul si prin efectul legii.). civ. obligarea acestuia la executare. civ. in conformitate cu textul art.sau ar trebui sa intervina . Pentru ca hotararea arbitrala sa fie investita cu formula executorie.. partea interesata va solicita investirea ei cu formula executorie prevazuta de art. instanta judecatoreasca verifica daca hotararea arbitrala este definitiva. Prin cele doua efecte ce-i sunt atribuite . Fiind definitiva. potrivit art. proc. 367. dosarul se pastreaza la aceasta institutie Urmandu-se pana la capat imperativul rapiditatii. in cadrul unei proceduri necontencioase. partea castigatoare poate cere instantei investirea cu formula executorie. 3671 din Cartea a IV-a) . ci. confera hotararii arbitrale comunicate partilor "efectele unei hotarari judecatoresti definitive". inseamna a extinde nepermis controlul asupra fondului. Iar a analiza. civ. paralela cu cea creata prin lege .dreptul de a cere (si obtine) executarea silita nu este prescris potrivit legii romane. De asemenea.efectul obligatoriu si cel executoriu . c) Caracterul executoriu este recunoscut de lege si hotararilor arbitrale. a) C. si obligatorie. Daca cel obligat prin hotarare nu si-o insuseste de buna voie. hotararea arbitrala este asimilata hotararilor judecatoresti. prin investirea cu formula executorie. Este limpede ca investirea intervine . se bucura de puterea (autoritatea) lucrului judecat. 3 C. iar numai daca nu este executata de buna voie. consultand dosarul arbitral pe care tribunalul arbitral are obligatia sa-l depuna la sediul instantei (art. in cadrul investirii. dispune ca hotararea arbitrala este obligatorie. ignorand caracterul ei obligatoriu. Hotararea arbitrala investita cu formula executorie constituie titlu executoriu si se executa silit intocmai ca si o hotarare judecatoreasca. 368 alin. Astfel art. ceea ce ar coincide cu instituirea unei cai procedurale de atac sui generis. 367 alin. art. civ. cand se vor cita partile. proc. proc. cata vreme hotararea arbitrala este nu numai definitiva. 1 C. Ele asigura efectul sanctionator al nerealizarii "de buna voie" a hotararii de catre cel obligat. intr-o raspundere jurisdictionala de natura sa atribuie institutiei arbitrajului forta si eficienta juridica comparabile cu cele ale instantelor de drept comun. asupra acestuia instituindu-se o prezumtie de regularitate care poate fi inlaturata doar pe calea actiunii in anulare. insasi arbitrabilitatea litigiului. Art. 368. 269 alin. proc. incheierea de investire se da de catre instanta judecatoreasca competenta. fara citarea partilor. raspunderea sa contractuala convertindu-se. 363 alin. hotararea "constituie titlu executoriu si se executa silit intocmai ca si o hotarare judecatoreasca. in afara de cazul in care exista indoieli cu privire la regularitatea hotararii arbitrale. (3) din Cartea a IV-a precizeaza ca "ea are efectele unei hotarari judecatoresti definitive" iar. Controlul de regularitate prilejuit de cererea de investire se limiteaza la o analiza sumara a aspectelor formale ale hotararii arbitrale. Competenta investirii revine instantei judecatoresti care ar fi solutionat litigiul in fond in lipsa conventiei arbitrale (art.in mod exceptional.in mod expres de lege. care exclude verificarea fondului litigiului." Hotararea arbitrala este executorie. 342 C. acest caracter este o consecinta logica a caracterului obligatoriu (iar nu facultativ) al acesteia . Daca arbitrajului a fost organizat de o institutie permanenta.

denumita tragator sau emitent. Biletul la ordin este un inscris . biletul la ordin si cecul. careia ii ordona sa plateasca o suma de bani unei terte persoane purtatoare a titlului – beneficiar. e) Cambia. altei persoane. Cecul este un titlu de credit care cuprinde un ordin pe care o persoana tragator . Instantele judecatoresti au competenta de a investi cu formula executorie cambia. 343 C. biletul la ordin si cecul. fata de redactarea art.opozitia cambiala. .pr. pusa intr-un contract de vanzare-cumparare. 200 C. Biletul la ordin serveste adesea la pregatirea transmiterii usoare a creantei. la scadenta. Probleme (aparente) privind neregularitatea hotararii pot sa apara pornind de la forma compromisului arbitral. biletului la ordin si cecului. acele dispozitii nu se pot aplica unei clauze compromisorii. cheltuielile de drum si despagubirile cuvenite martorului se stabilesc prin incheiere executorie (art. ca garantie de catre emitent .S-a aratat totusi ca in cazul in care partea interesata nu formuleaza o actiune in anulare.il trage asupra unei banci. civ. d) Sunt si unele incheieri premergatoare care. prin intermediul facturilor protestabile care vor fi anexate la bilete. In exercitarea atributiilor ce le revin. .). proc..titlu de credit . sa plateasca la scadenta o suma de bani unei a treia persoane. sau la ordinul acesteia. indiferent de valoarea acestora . 17 .prin care o persoana numita emitent. pentru a determina de mai inainte obiectul judecatii" .actiunea pentru anularea titlului cambial pierdut. numita beneficiar. 343 sunt prescrise sub pedeapsa de nulitate numai pentru compromisul ce se face pentru judecarea unui proces inca de acum nascut. Alte bilete la ordin sunt emise in folosul bancilor pentru a deveni inscrisuri de mobilizare a creantelor comerciale negarantate sau bilete la ordin ce devin scontabile de banci. da dispozitie altei persoane. curtile de apel au dobandit competenta privind trei categorii de cereri : . Respectarea cerintei formei autentice a compromisului reprezinta o masura de prudenta. o instanta judecatoreasca sa considere ca aceasta forma este impusa ad solemnitatem si sa refuze investirea cu formula executorie a unei hotarari arbitrale date pe baza unui compromis incheiat prin act sub semnatura privata. judecatorul poate refuza investirea cu formula executorie a unei sentinte arbitrale prin care a fost solutionat un litigiu nearbitral . in cazurile expres prevazute de lege. Intr-o speta din practica judiciara mai veche. se obliga sa plateasca o suma de bani. la care are fonduri de care poate dispune. Biletul la ordin este cel mai simplu dintre efectele de comert. s-a apreciat ca “Dispozitiile art. printr-o incheiere de investire care nu este supusa caii de atac a apelului . Cambia este un inscris prin care o persoana. nefiind exclus ca. sau la ordinul acesteia .cererea pentru investirea cu formula executorie a cambiei. numita beneficiar. caci partile nu putea sa prevada la stipularea acestei clauze ce diferende se vor putea naste in viitor intre dansele. sunt executorii.civ. numita tras. Astfel.

civ. nu il executa de bunavoie. au caracter executoriu si. Dificultatea posibila este insa data de economia reglementarii speciale. 1 Cod pr. civ. nr. In absenta unei reglementari speciale. proc. prin art.) . 720^8 Cod pr. de limitele controlului judiciar si de caile de atac. nr.f) Constituirea unui titlu executoriu se poate realiza si in cadrul procedurii somatiei de plata. si cu privire la contestatia la executare .potrivit art. conform art. In cazul respingerii cererii de investire. deci. Instanta de executare este . 10 al.U. Aceasta ordonanta poate fi investita. 720^8 Cod pr. Ordonanta irevocabila. O. hotararile in materie comerciala. De altfel. Aceasta presupune ca cererea creditorului de investire cu formula executorie a ordonantei trebuie dispusa de presedintele instantei prin incheiere. incheierea presedintelui instantei poate fi atacata cu recurs de catre creditori in termen de 5 zile de la pronuntare pentru creditorul prezent si de la comunicare pentru cel lipsa (art. civila. dupa textul art. 5/2001 statueaza ca se aplica tot nomele dreptului comun (art. 5 din 19 iulie 2001. conform art. Cererea de investire cu formula executorie si procedura de urmat trebuie sa se supuna regulilor din Codul de procedura civila. civila "Se investesc cu formula executorie hotararile care au ramas definitive ori au devenit irevocabile. 376 alin. in cazul in care debitorul caruia i se comunica o copie a titlului.art. 2 C. Tinand seama de dispozitiile art. – curtea de apel in circumscriptia careia se va face executarea. in ultima redactare. 373^3 Cod pr. dimpotriva. cu formula executorie. 1 Cod pr. conform art.G. nu trebuie sa mai urmeze procedura investirii cu formula executorie. 138/2000. in materie comerciala. introdus prin O. o alta "problema" legislativa a textului ordonantei. pentru a fi realizat un "acces liber la justitie". deci. Totusi. civ. 5/2001 ordonanta care contine somatia de plata se emite in cazul in care pretentiile creditorului sunt gasite intemeiate de catre judecator. 372 si urm. dupa investirea cu formula executorie. 21 din Constitutia Romaniei . la cererea creditorului. in sensul dat de art. proc. Asadar. potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila . civila. Observam ca textul art. Ea se elibereaza creditorului pentru a proceda la executarea silita a ordonantei. Iata. inscrisurile 18 . 5 /2001 nu cuprinde dispozitii derogatorii relative la aceasta chestiune dupa cum creanta care se executa silit are o natura civila sau comerciala ci. civila"Hotararile date in prima instanta privind procesele si cererile in materie comerciala sunt executorii si sunt supuse numai recursului".G. investirea cu formula executorie a ordonantei judecatoresti se face potrivit dispozitiunilor Codului de procedura civila. Ordonanta investita cu formula executorie constituie titlu executoriu pe baza caruia creditorul poate sa ceara pornirea executarii silite. tinand seama de procedura sumara (speciala si ea) a investirii cu formula executorie si. 373 al. caracterul de titlu executoriu. 399 art. procedura sumara si speciala reglementata prin Ordonanta Guvernului nr. 10 din O. proc. 404 C. Potrivit art. 376 alin. desi nu a avut loc o judecata cu toate gradele de jurisdictie. Civila) . potrivit dispozitiunilor Codului de procedura civila. constituie titlu executoriu. in conditiile speciale reglementate. investita cu formula executorie. ca atare. 6 din Ordonanta nr. 9 (2) confera ordonantei.G. C. nr. 1 si art. 11 face trimitere la prevederile Codului de procedura civila.

fara a mai recurge la procedura de drept comun.autentice.. civila. care implica o alta judecata si cai de atac (fond. toate hotararile in materie comerciala sunt executorii conf. astfel ca este posibila urmarirea silita a imobilelor ipotecate prin organele proprii de executare. Pe aceasta baza. s-a apreciat ca fiind valabila clauza inserata in contractul de credit bancar. 5/2001 nu cuprinde norme de procedura derogatorii de la dispozitiile Codului de procedura civila in privinta executarii silite . 36/1995. civ. Contractul de credit bancar nefiind un inscris autentificat si nici un inscris anume prevazut de lege ca avand forta executorie. 5 C. inclusiv caracterul executoriu. in limitele prevazute de lege. practic. caci. potrivit dispozitiilor art. potrivit caruia este interzisa derogarea de la legile care guverneaza "ordinea publica si bunele moravuri". pentru ca acestea sa devina executorii. civ. Intr-o prima opinie exprimata in literatura de specialitate. Ordonanta Guvernului nr. g) Contractul de credit comercial bancar. precum si orice alte hotarari. prin care se prevede ca respectivul contract "are valoare de inscris autentic si constituie titlu executoriu" sau se utilizeaza o alta formula similara . sau inscrisuri. Potrivit art. In sprijinul acestei opinii s-a invocat faptul ca respectivul contract de credit este garantat printr-un contract accesoriu de ipoteca. trebuia nuantata. 720^8 Cod pr. ca dispozitia din art. ea se putea aplica numai in materie civila . art. devin titluri executorii. contractul de credit bancar intervenit intre o societate comerciala bancara si un beneficiar de credite debitor . civ. cand priveste materia comerciala. sau in cazul absentei acestora prin executorul judecatoresc . in situatia in care capitalul (rata de imprumut) si dobanda (rata dobanzii) nu sunt restituite la termenele stabilite in contract.. hotararile judecatoresti. deci. in cadrul actualelor reglementari. potrivit opiniei mentionate. proc. 19 . adica celei de investire cu formula executorie. Or. in virtutea libertatii contractelor. Ca urmare. Intr-o alta opinie^33 . 66 din Legea nr. actul autentic notarial este un alt important titlu executoriu. orice fel de contract. 9 alin. recurs in materie comerciala). banca trece la executarea silita. inscrisurile autentificate si orice alte hotarari si inscrisuri. astfel ca ele n-ar mai trebui sa fie supuse unei alte proceduri. in cazurile anume prevazute de lege". si sa determine prin vointa lor clauzele si efectele pe care trebuie sa le produca. s-a apreciat ca. conventia are putere de lege intre parti. 969 C. singura limita constituind-o interdictia instituita prin art. Rezulta.nu constituie un titlu executor chiar daca partile au inscris o asemenea clauza in contract. in cazuri anume prevazute de lege. 376 C. 2 din ordonanta. incheierile sau ordonantele pronuntate in procedura somatiei de plata pot fi puse in executare in conformitate cu dispozitiile de drept comun. nu face obiectul reglementarii cuprinse in acest articol . privind modalitatea in care acest tip de contract dobandeste caracter executoriu. h) Potrivit art. prin investirea cu formula executorie. partile sunt libere sa incheie. odata investite cu formula executorie. Potrivit acestei opinii. Cert este ca. atata vreme cat prin conventia incheiata nu se contravine ordinii publice si bunelor moravuri.

unele hotarari nedefinitive se pot executa silit daca se bucura de executie vremelnica. 300 alin. poate servi ca titlu executoriu copia legalizata de pe exemplarul inscrisului autentic din arhiva notarului public (art. iar art. i) Actele privind sanctiunile aplicate în materie contraventionalã. 2/2001. Alte titluri executorii. 36/1995. 31. încheiate în conditiile Decretului-Lege nr. f. cu modificãrile ulterioare „Procesulverbal neatacat în termenul prevãzut la art. – dispozitia de încasare si alte instrumente de decontare emise de creditor si pentru care debitorul a acceptat plata precum si cele emise de debitor în favoarea creditorului (în materia decontãrii bancare). predarea unui bun ori a folosinţei acestuia.4.. – decizia organului de pensii pentru recuperarea sumelor plãtite fãrã temei necontestatã în termen care devine definitivã (art. – Contractul de vânzare-cumpãrare. autoritãtilor sau institutiilor publice „La constatarea unei pagube în gestiune. aratate de art. astfel cum prevede in mod expres art. precum şi în desfiinţarea unei construcţii. sunt urmăribile şi numai în măsura necesară pentru realizarea drepturilor creditorilor. fãrã vreo altã formalitate” (art. asa incat o hotarare se poate executa silit numai din momentul in care a devenit definitiva. persoana rãspunzãtoare poate sã-si ia un angajament scris pentru acoperirea acesteia. numai hotararile irevocabile pot fi executate silit . 61/1990 din 07/02/1990 privind vânzarea de locuinte construite din fondurile statului cãtre populatie. fara a fi necesar ca ea sa fie irevocabila. civ. 19/2000). proc. De la aceasta regula exista doua exceptii: pe de o parte.. constituirea de garantii si a rãspunderii în legãturã cu gestionarea bunurilor agentilor economici. Potrivit dispozitiilor Ordonanþei Guvernului nr. l C. 54/1994]. – angajamentul de platã pe care îl iau debitorii sau alte persoane în cazul angajãrii gestionarilor. 20 . 22/1969 modificatã prin Legea nr. pe de alta parte. 32 alin. In lipsa actului original poate constitui titlu executoriu duplicatul. 37). iar nu la data autentificarii . iar. procesul-verbal de predare-primire a locuintei si contractul de împrumut. iar in lipsa si a acestuia. Potrivit art. proc. Apelul este. 3712 alin. 66 din Legea nr. l prevede că. au valoare de înscrisuri autentice si constituie titluri executorii (art. in principiu. 66 din Legea nr. potrivit legii. suspensiv de executare. 7. 87 si 88 din Legea nr. are putere de titlu executoriu la data exigibilitatii acesteia. 1 C. in anumite materii. angajamentul scris constituie titlu executoriu” [art. 3713 alin. veniturile şi bunurile debitorului pot fi supuse executării silite dacă. plantaţii ori a altei lucrări sau în luarea unei alte măsuri admise de lege. civ.Actul autentificat de notarul public care constata o creanta certa si lichida. 19 din DecretulLege). precum si hotãrârea judecãtoreascã irevocabilã prin care s-a solutionat plângerea constituie titlu executoriu. pot fi executate silit obligaţiile al căror obiect constă în plata unei sume de bani. 36/1995). Obiectul executării silite Prin obiectul executării silite se înţelege tot ceea ce poate fi supus urmăririi silite. (1) din Legea nr.

l C. fara a avea dreptul sa exercite urmarirea silita a celorlalte bunuri . De asemenea. categorie in care intra drepturi mobiliare din aria drepturilor de creatie intelectuala. 3723 alin. precum si a dreptului de superficie. proc. . 3712 alin. pot fi urmarite de de acesta.proprietatile incorporale. in masura necesara acoperirii creantei. nu pot urmari bunurile comune decat dupa urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor. poate fi urmărit de aceştia din urmă pentru şi până la realizarea creanţelor lor.. art. bunurile intrate din succesiune. 3713 alin. in temeiul dispozitiilor articolului 33 din C. civ. afară de cazul când există între creditori cauze legitime de preferinţă. Dreptul de gaj al creditorului este consacrat în Codul civil. Literatura juridica distinge trei categorii de bunuri incorporale: . prin Ordonanta de Urgenta nr. potrivit art. 2 C. principiul enuntat nu impiedica executarea silita asupra unui imobil aflat in proprietatea comuna a minorului sau a persoanei puse sub interdictie si a unei persoane cu capacitate deplina de exercitiu. s-a instituit. daca obligatia prevazuta in titlul executoriu este comuna (art. Prezintă interes excepţiile pe care legea le admite de la această regulă: .. civ. în art. 3712 alin. l C.Art. Cu toate acestea. 1719 dispune că. dispune ca sunt supuse urmaririi silite bunurile mobile urmaribile ale debitorului. civ. Se consideră că creditorul are un drept de urmărire asupra întregului patrimoniu al debitorului când acesta nu îşi execută de bună voie obligaţia. 491 C.exceptarea de la urmărire a bunurilor ce aparţin domeniului public. se referă la obiectul executării silite. 21 . 454 alin. proc. proc. in cazul in care mostenitorul a acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar.) . proc. prezente şi viitoare. Din textele de lege arătate rezultă că întregul patrimoniu al debitorului. Astfel. Dacă art. O alta exceptie: in cazul proprietatii comune a sotilor. fam. OG 138/200 a consacrat principiul potrivit caruia imobilele acestora nu pot fi urmarite silit inaintea urmaririi mobilelor lor. 1718 prevede că. cât şi art. ei trebuie mai intai sa ceara impartirea acestor bunuri. în faza dreptului de gaj general al creditorilor. proc. civ. art. Apoi.exceptarea de la urmărire a unor bunuri ce aparţin persoanelor fizice în baza unor considerente de ordin social şi umanitar. in privinta minorilor si a persoanelor puse sub interdictie. oricine este obligat personal este ţinut de a-şi îndeplini îndatoririle cu toate bunurile mobile şi imobile. posibilitatea urmaririi silite a dreptului de uzufruct asupra unui bun imobil. De asemenea. 488 alin. art. in mod expres. 1718 şi 1719. reprezentând expresia principiului potrivit căruia întreaga avere a debitorului formează gajul general al creditorilor. dreptul de superficie poate fi urmarit silit o data cu fondul dominant caruia ii profita. bunurile unui debitor servesc pentru asigurarea comună a creditorilor săi. în sensul că determină categoriile de obligaţii ce pot fi valorificate pe calea executării silite. 138/2000. l are un caracter extrem de general. Art. formand gajul general al creditorului succesoral. Pentru a putea fi urmarite bunurilor comune. drepturi dintr-o activitate in curs.. civ. In urma completarii Codului de procedura civila. creditorii personali ai unui sot. iar preţul lor se împarte între ei prin analogie. l determină într-o măsură generală obiectul executării silite. 3 C. chiar daca acestea sunt detinute de un tert.

c) combustibilul necesar debitorului si familiei sale socotit pentru trei luni de iarnã. precum si alte asemenea sume ce se plãtesc periodic debitorului si sunt destinate asigurãrii mijloacelor de existentã ale acestuia. urmãrirea nu poate depãsi 1/2 din venitul lunar net al debitorului.): a) bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului si familiei sale. 406 C. în cadrul aceluiasi patrimoniu. fiind drepturi nominative. pensile acordate în cadrul asigurãrilor sociale. 409 alin.. . pânã la 1/2 din venitul lunar net. (3). pentru orice alte datorii. veniturile din muncã sau orice alte sume ce se plãtesc periodic debitorului si sunt destinate asigurãrii mijloacelor de existentã ale acestuia. Potrivit prevederilor art. cum ar fi inscrisurile care constata si reprezinta drepturi a caror transmitere are loc prin procese de negociere proprii dreptului comercial si care asigura transmiterea insasi a drepturilor. Se bucurã de aceastã protectie nu numai salariul. în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie. iar dacã debitorul se ocupã exclusiv cu agricultura. în afarã de cazul în care legea prevede altfel. dacã nu sunt mai multe de acelasi fel. Bunurile apartinând debitorilor persoane fizice A. d) bunurile declarate neurmãribile prin alte dispoziþii legale. pânã la 1/3 din venitul lunar net. e. indiferent de natura creantelor. indiferent de mãrimea si natura lor. B. Bunuri care servesc la exercitarea ocupatiei debitorului: – pot fi urmãrite numai în lipsa altor bunuri urmãribile si numai pentru obligatii de întretinere. De la regula potrivit cãreia sunt urmãribile toate bunurile existente în patrimoniul debitorului existã exceptii în cazurile de separatie între bunurile debitorului. pe durata inalienabilitãtii bunul nu va putea fi urmãrit. Bunuri exceptate temporar de la urmãrire – În cazul în care legea prevede o inalienabilitate cu caracter temporar. Nu pot fi supuse executãrii silite (art. proc. animalele destinate obtinerii mijloacelor de existentã si furajele necesare pentru aceste animale pânã la noua recoltã. valorile mobiliare. dar si orice alte drepturi bãnesti ce se cuvin salariatului în temeiul contractului de muncã. precum si obiectele de cult religios. b) alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de douã luni.creantele si alte drepturi incorporale. civ. f. biletul la ordin si cecul). Salariul si alte venituri periodice realizate din muncã. 22 . pot fi urmãrite: 1. Dacã sunt mai multe urmãriri asupra aceleiasi sume. cum ar fi: creantele si partile sociale. pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumtate din acest cuantum. chirii. alimentele necesare pânã la noua recoltã. efectele de comert (cambia. de forma sau de felul contractului de muncã (pe duratã determinatã sau nedeterminatã). pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de întretinere sau de alocatie pentru copii. arenzi sau alte creante privilegiate asupra mobilelor. care nu se identifica cu inscrisurile (titlurile) ce le constata. 2.titlurile de valoare negociabile.

un aparat electronic. atunci când executarea în naturã nu mai este posibilã. executorul se prezintã la domiciliul debitorului sau la locul unde se aflã bunul. 33 din C. ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav. nu pot urmãri bunurile comune decât dupã urmãrirea bunurilor proprii ale sotului debitor. cele acordate în caz de deces. Executarea silitã directã Executarea silitã directã constã în executarea în naturã a obligatiei debitorului înscrisã în titlul executoriu. folosind forta publicã. Procedura privind executarea va începe printr-o somatie. 572-5801). Executarea silitã directã mobiliarã este reglementatã în art.. se vor putea aplica daune cominatorii. este tinut de a lua bunul mobil sau imobil pe care debitorul a fost obligat sã-l predea. g. poate fi atacatã cu contestatie la executare. – numele si calitatea celui care încheie procesul-verbal. executorul judecãtoresc va încheia. Executarea silitã directã mobiliarã În Codul de procedurã civilã sunt reglementate numai unele aspecte ale executãrii silite directe în Capitolul VI al Cãrtii a V-a (art. spre deosebire de executarea silitã indirectã care presupune o executare prin echivalent. va ridica bunul de la debitor si-l va preda creditorului. precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie specialã. 575-577 C. În literatura juridicã de specialitate s-a apreciat cã ori de câte ori este posibilã executarea în naturã a obligatiei. întrucât este unicul act care precede deposedarea de bun a debitorului urmãrit si. dupã care. stabilite potrivit legii. face o nouã somatie verbalã. un proces-verbal care va cuprinde: – denumirea si sediul organului de executare. creditorul trebuie sã urmãreascã sã obtinã în acest mod realizarea prestatiei de cãtre debitor. 23 . bursele de studii acordate de stat. o bijuterie etc. Pentru a putea fi urmãrite bunurilor comune. se va trece la executarea silitã. civ. nu pot fi urmãrite pentru nici un fel de datorii. creditorii personali ai unui sot. În situatia în care obligatia de a face constã într-un fapt personal al debitorului si acesta refuzã sã-si execute obligatia. Somatia are menirea de a-l atentiona pe debitor si de a-i da posibilitatea sã predea bunul ce formeazã obiectul executãrii. în caz contrar. prin care debitorului i se aduce la cunostintã ca în termen de o zi sã predea creditorului bunul mobil. somatia a fost apreciatã ca un act de executare. ajutoarele de maternitate..Astfel. în temeiul dispoziþiilor art. diurnele. sub denumirea de predarea silitã a bunurilor mobile (exemple: un automobil.). predarea silitã a bunurilor mobile si a bunurilor imobile. în mãsura necesarã acoperirii creantei. fam. sã obtinã desfiintarea în mod silit a unei lucrãri ce a fost interzisã sau a cãrei desfiintare a fost prevãzutã prin titlul executoriu. care se calculeazã în sistem exclusiv (pe zile libere). Cu ocazia ridicãrii si predãrii bunului. în cazul proprietãtii comune a sotilor. ca urmare. proc. În cazul executãrii silite directe. la nevoie. Alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii. Dacã dupã expirarea termenului de o zi. ei trebuie mai întâi sã cearã împãrtirea acestor bunuri.

– locul. executorul judecãtoresc va încheia un proces-verbal de împotrivire care va putea fi folosit în activitatea de urmãrire penalã a debitorului. – consemnarea explicaþiilor si obiectiunilor participantilor la executare. va soma din nou verbal pe debitor sã pãrãseascã imobilul si. – titlul executoriu în temeiul cãruia se efectueazã actul de executare. ori o hotãrâre prin care se desfiinteazã un contract translativ al dreptului de proprietate. a lipsei creditorului sau debitorului ori despre refuzul sau împiedicarea de a semna procesul-verbal. indiferent de calitateapãrtilor (debitor sau creditor). – numele si domiciliul. cum ar fi actiunea în revendicare sau o actiune posesorie. Procesul-verbal constituie titlu-executoriu în privinta cheltuielilor de executare ce urmeazã sã le plãteascã debitorul. – mentionarea. cu ajutorul fortei publice va proceda la evacuarea debitorului punând pe creditor în drepturile sale. – mentionarea numãrului de exemplare în care s-a întocmit procesul-verbal. în caz de refuz. – stampila executorului judecãtoresc. în functie de necesitãti. având în vedere si prevederile Legii nr. când este cazul. iar imobilul va fi predat celui îndreptãtit. precum si a persoanelor cãrora li s-a înmânat acesta. dupã aceeasi procedurã. ca si în cazul bunurilor mobile. – semnãtura executorului. în termen de 5 zile de la primirea somatiei (termen calculat pe zile libere).– data întocmirii procesului-verbal si numãrul dosarului de executare. 7/1996a cadastrului si publicitãtii imobiliare. dacã împotrivirea s-a manifestat prin violentã sau amenintãri. – alte mentiuni cerute de lege sau considerate necesare de executor. a altor persoane interesate în executare sau care asistã la efectuarea actului de executare. Executarea silitã directã imobiliarã Constã în predarea silitã a bunurilor imobile care se realizeazã. Executorul judecãtoresc va încredinta bunurile aflate în imobilul urmãrit. 24 . data si ora efectuãrii actului de executare. dar care nu fac obiectul executãrii unui custode. care oblige la retrocedarea imobilului. precum si când este cazul. În procesul-verbal întocmit de executorul judecãtoresc vor fi stabilite si cheltuielile de executare pe care urmeazã sã le plãteascã debitorul. Prin aceastã procedurã executionalã poate fi adusã la îndeplinire o hotãrâre pronuntatã într-o actiune realã imobiliarã. În cazul în care debitorul se împotriveste la executare. ori dupã caz. – mãsurile luate de executor sau constatãrile acestuia. Dacã partea obligatã sã pãrãseascã ori sã predea bunul nu-si îndeplineste aceastã obligatie. sau o hotãrâre prin care se ordonã evacuarea locatarului sau a persoanei care ocupã ilegal o suprafatã de locuit. denumirea si sediul debitorului si creditorului urmãritor. urmând ca plata acestuia sã se facã de proprietarul bunurilor evacuate. va fi îndepãrtatã prin executare silitã. Executorul judecãtoresc poate fi asistat la nevoie de organele de politie. jandarmerie sau alti agenti ai fortei publice.

civ. 574 C. 1075 C. prin aplicarea unei amenzi civile. instanta poate obliga pe debitor sã plãteascã în favoarea statului. Potrivit prevederilor art. în termen de 10 zile de la primirea somatiei. 5803. sã o îndeplineascã el însusi sau prin alte persoane. Pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin neîndeplinirea obligatiei. creditorul poate cere instantei de executare. pe cheltuiala debitorului. o amendã civilã de la 20 lei la 50 lei. datã cu citarea pãrþilor. Aceastã procedurã se va putea folosi atât în raporturile dintre persoanele fizice. acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei.). fiind aplicabile dispozitiile art. sau sã se abtinã de la o anumitã actiune (obligatia de a nu face). potrivit prevederilor art. dacã obligatia de a face nu poate fi îndeplinitã prin altã persoanã decât debitorul. se va face mentiune despre aceasta în procesul-verbal. care se aflã în culpã procesualã întrucât nu si-a executat obligatia de bunãvoie. Executarea silitã a obligatiilor de a face sau de a nu face ce implicã faptul personal al debitorului În astfel de situatii. Executarea silitã a altor obligatii de a face sau de a nu face Executarea silitã a obligatiei de a face sau de a nu face. Dacã pãrtile nu vor ori nu pot sã semneze. predarea silitã a unui bun imobil poate fi întâlnitã si în cazul unor mãsuri dispuse prin hotãrâri arbitrale. prin mãsuri asupra bunurilor din patrimoniul acestuia. proc. creditorul poate fi autorizat de instanta de executare. stabilitã pe zi de întârziere. De asemenea. pânã la executarea obligatiei prevãzutã în titlul executoriu. cheltuielile ocazionate de executare vor fi suportate de debitor. se exercitã indirect. 5802. În cazul în care debitorul se împotriveste sau nu voieste sã deschidã usa. În asemenea cazuri.Activitãtile prilejuite de evacuare vor fi consemnate într-un proces-verbal care va fi semnat de organul de executare si de pãrti. civ. cât si în cele dintre o persoanã fizicã si una juridicã sau între persoane juridice. obligarea debitorului la daune-interese. Dacã în termen de 6 luni debitorul nu va executa obligatia prevãzutã în titlul executoriu. datã cu citarea pãrtilor. hotãrârea ce se cere a fi pusã în executare obligã pe debitor sã realizeze o anumitã prestatie (obligatie de a face). prin încheiere irevocabilã. constrângerea neputându-se exercita direct asupra persoanei debitorului. un scenariu pentru un film etc. fiind astfel determinat indirect sã facã sau sã nu facã ceva ce implicã faptul personal. potrivit cãrora: „Orice obligaþie de a face sau de a nu face se schimbã în dezdãunãri. executorul judecãtoresc va recurge la forta publicã. Prin încheiere irevocabilã. la cererea creditorului. pe care nu ar putea sã o execute decât el (exemple: obligatia asumatã de debitor având în vedere calitãtile sale de a realiza o picturã. Ca si în cazul executãrii directe mobiliare. instanta care a dispus obligarea debitorului la plata 25 . ce nu implicã faptul personal al debitorului Dacã debitorul refuzã sã îndeplineascã o obligatie de a face cuprinsã într-un titlu executoriu. în caz de neexecutare din partea debitorului”. Se au în vedere si prevederile art. sculpturã.

Urmãrirea silitã mobiliarã poate sã înceteze când debitorul sau o altã persoanã interesatã depune la C. ce trebuie exercitat astfel încât sã nu fie diminuatã substanta lucrului sau valoarea lui economicã. civ.. În vederea încetãrii urmãririi si ridicãrii sechestrului instituit asupra bunurilor.). proc. prin punerea sub sechestru acesta pierzând numai dreptul de dispozitie. executorul judecãtoresc va verifica dacã bunurile mai sunt în fiintã 26 . datã fãrã citarea pãrtilor. în acest din urmã caz. 411-449 C. 1. prin încheierea irevocabilã. datã cu citarea pãrtilor. nu se poate opune la vânzare. debitorul rãmâne proprietarul bunului. Asupra valabilitãtii plãtii va decide instanta de executare sub controlul cãreia se realizeazã executarea. tertul va lua la cunostintã despre urmãrire prin aplicarea sechestrului asigurãtor ce precede operatiunea vânzãrii. proc. Executarea silitã indirectã Urmãrirea bunurilor mobile Aceastã modalitate de executare este reglementatã de art. Curtile de apel au atributii în ce priveste ordonarea mãsurii executãrii si controlul exercitãrii acestei activitãti. bunurile urmãrite sunt ale sale si nu ale debitorului urmãrit.. se va adresa. ca o datã cu înmânarea somatiei sã se aplice si sechestrul. executorul judecãtoresc de pe lângã instanta de executare va proceda la sechestrarea bunurilor mobile urmãribile ale debitorului. proc. 411 C. cu exceptia cazurilor în care se aplicã sechestrul cu sigilii sau cu ridicata. Potrivit prevederilor art. proc.C.E. 1633 alin. 3731 C. În cazul creditorilor cu drept de gaj special asupra bunului urmãrit.]. chiar dacã acestea sunt detinute de un tert”. prin încheiere irevocabilã. 574 sunt aplicabile în mod corespunzãtor. Întrucât elementul determinant este proprietatea si nu posesia. 428 C. civ. pe calea contestatiei la executare. În cazul în care creditorul doreste sã-si realizeze creanta prin vânzarea la licitatie a bunurilor mobile urmãribile ale debitorului. Urmãrirea poate fi împiedicatã si de interventia unor terte persoane. la dispozitia organului de executare. iar pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neîndeplinirea obligatiei prevãzute de alin. care are fatã de creditorul chirografar un drept de preferintã. Dacã existã pericolul evident de sustragere a bunurilor de la urmãrire. însã actele materiale de executare sunt realizate de executorul judecãtoresc. dispozitiile art. la cererea creditorului sau a executorului judecãtoresc.unei amenzi civile pe zi de întârziere în favoarea statului va fixa suma datoratã statului cu acest titlu. civ. În cazul în care în cursul judecãtii s-a aplicat un sechestru asigurãtor. civ. pãstrând însã dreptul de folosintã. (2) C. dacã. „dacã în termen de o zi de la primirea somatiei debitorul nu plãteste suma datoratã.. executorului judecãtoresc. suma ce o datoreazã creditorului si cheltuielile de executare. debitorul trebuie sã se îngrijeascã de lucru ca un bun proprietar [art. instanta va emite o hotãrâre. civ. operatiune ce se poate face oricând pânã la efectuarea vânzãrii silite (art. presedintele curtii de apel va putea sã dispunã. tertul contestator dovedeste cã. Pânã la momentul vânzãrii. Pânã la momentul vânzãrii. creditorul poate cere obligarea debitorului la daune-interese. creditorul gajist. urmând ca el sã beneficieze de preferintã cu ocazia distribuirii pretului realizat din vânzarea silitã. din gresealã. potrivit art.

C proc. Data. 27 . Cu cel putin 3 zile înainte de tinerea licitatiei. somatia verbalã fãcutã debitorului ca sã plãteascã. 2.). proc. când acesta se aflã de fatã. executorul judecãtoresc va întocmi si afisa publicatia de vânzare. ora si locul pentru vânzarea la licitatie a bunurilor vor fi aduse la cunostinta debitorului de cãtre executorul judecãtoresc (art. dupã aprecierea executorului judecãtoresc. 4. 3. 416 si urm. pentru ca din suma obtinutã sã poatã fi îndestulatã creanta creditorului si acoperite cheltuielile de executare. la sediul organului de executare. Procedura obisnuitã este cea a sechestrului simplu care. precum si rãspunsul lui dacã a fost de fatã. executorul le va ridica si le va consemna la C. 6. proc. în alt loc. Vânzarea la licitatie este precedatã de aducerea ei la cunostintã publicã cu cel putin douã sãptãmâni si nici în mai mult de douã luni de la data procesului-verbal de sechestru.C. dacã asemenea cerere s-a fãcut. 433 C. la locul licitatiei. civ. 435 C. Vânzarea la licitatie se va face la locul unde se aflã bunurile sechestrate sau. precum si al altor persoane care vor fi fost fatã la urmãrire. urmând sã se aplice sechestru numai pe bunuri care sã acopere diferenta de creantã.si starea lor materialã (dacã bunurile si-au pãstrat valoarea lor economicã. Termenul va putea sã fie prelungit sau scurtat la cererea comunã a debitorului si a creditorului (art.E. Procesul-verbal de sechestru trebuie sã cuprindã (art. Dupã cum rezultã din cele prezentate. numele. în termen de cel mult o zi de la întocmirea procesului verbal de sechestru. Dacã. Dacã valorificarea bunurilor urmeazã sã se facã prin vânzare la licitatie publicã. executorul judecãtoresc. sechestrul cu aplicarea de sigilii si sechestrul cu ridicata. cu ocazia aplicãrii sechestrului. proc.). va identifica si alte bunuri ale debitorului si va aplica sechestrul si asupra acestora. civ. zilei si orei când s-a fãcut urmãrirea. descrierea bunurilor sechestrate si indicarea valorii fiecãruia. se gãsesc sume de bani si dacã debitorul nu consimte ca acestea sã fie predate creditorului. dacã nu au fost înlocuite etc. dã debitorului posibilitatea sã nu fie deposedat de lucrul respectiv. enuntarea titlului executor în virtutea cãruia se face executarea.). iar atunci când apreciazã cã este necesar. al executorului. arãtarea creditorului pentru lucrãrile ce au cerut a se urmãri. Dacã executorul constatã cã bunurile sechestrate nu acoperã creanta creditorului. dupã cum am mai arãtat. 4311 C.). ora si locul licitatiei (art. al primãriei de la locul vânzãrii bunurilor si al instantei de executare. civ. dacã aceasta este cu putintã. arãtarea locului. dupã care va încheia un proces-verbal de sechestru definitiv care va transforma mãsura asigurãtorie în mãsurã executorie. dacã existã motive temeinice..): 1. va fixa data. 5.civ. Vânzarea la licitatie a bunurilor urmãrite Etapa urmãtoare a urmãririi silite mobiliare o constituie vânzarea bunurilor sechestrate. sunt posibile: sechestrul simplu. vânzarea va fi anuntatã si într-un ziar de largã circulatie. prenumele si domiciliul pãrtilor.

Dupã adjudecarea bunului. Costul acestor publicatii si anunturi se va avansa de cãtre creditor în contul bunurilor urmãrite. Pentru realizarea vânzãrii se fac câte trei strigãri. executorul judecãtoresc trebuie sã fie asistat de grefierul sau de ajutorul sãu. pentru fiecare obiect. 439 C. Executorul va indica pretul de la care porneste licitatia.. orice creditor care putea cere executarea silitã asupra bunurilor mobile ale debitorului. dacã constatã cã unele bunuri au fost înstrãinate. civ. Pentru aceastã neregularitate. adjudecatarul este obligat sã depunã de îndatã întregul pret. o altã modalitate de valorificare a bunurilor. întrucât prejudiciazã atât pe debitor. Dacã pretul nu se va depune în conditiile mentionate mai sus. proc. Dacã obiectele se gãsesc în altã localitate decât aceea a sediului curtii de apel. civ. debitorul va suporta paguba. Se va avea însã în vedere ca pretul vânzãrii sã reflecte valoarea bunului. în numerar ori cu ordin de platã sau orice alt instrument legal de platã. executorul trebuie sã fie asistat de un ofiter de politie sau de un ajutor al acestuia. Potrivit art. cu indicarea pentru fiecare a pretului de începere a licitatiei. ori datoritã faptului cã la termenul fixat nu se prezintã persoane care sã liciteze sau din alte considerente. înlocuite etc. iar în cazul în care pretul oferit este mai mic. starea sigiliilor (dacã bunurile au fost puse sub sigiliu) si. urmând sã se efectueze din nou si publicitatea vânzãrii. la dispozitia executorului judecãtoresc. neputându-se realiza vânzarea pe un pret derizoriu. cel putin 10% din pretul de începere al licitatiei pentru bunurile pe are intentioneazã sã le cumpere. care este pretul prevãzut în procesulverbal de sechestru sau.Potrivit prevederilor art. cu exceptia cazurilor în care obiectele alcãtuiesc un set a cãrui valoare ar fi mult diminuatã prin vânzarea separatã (exemple: un serviciu de masã. Dacã la data si locul stabilit pentru licitatie nu se prezintã amatori. vânzarea va fi amânatã. de a o supraveghea si de a solutiona contestatiile la executare. executorul judecãtoresc va putea sã fie sanctionat cu amendã si obligat la plata de despãgubiri pentru prejudiciul cauzat (art. cel mai târziu pânã la începerea vânzãrii la licitatie publicã. degradate. dupã caz. publicatiile si anunturile de vânzare vor cuprinde data. executorul va verifica numãrul si starea bunurilor ce fac obiectul vânzãrii. Nerealizarea publicitãtii privind vânzarea duce la amânarea vânzãrii iar în cazul în care s-a realizat. se va relua licitatia sau. proc. Poate participa la licitatie orice persoanã care. creanta neputându-se stinge sau diminua. îl poate prelua în contul creantei sale la pretul prevãzut în publicatii sau anunturi. civ. bunul fiind adjudecat de cel care oferã pretul cel mai mare. la anularea ei. la intervale de timp care sã permitã opþiuni si supralicitãri. În ziua stabilitã pentru vânzare. se va vinde cu pretul cel mai mare oferit. Dacã bunul a pierit fortuit. Oferta în vederea vânzãrii se va face pentru fiecare obiect în parte. dupã caz. Activitatea privind vânzarea la licitatie a bunurilor debitorului se realizeazã de executorul judecãtoresc. o serie de monede sau timbre ori de tablouri). Dacã datoritã contestatiei la executare.). iar primul adjudecatar este 28 . ora si locul licitatiei. 440 C. cât si pe creditor.. a consemnat la Casa de Economii si Consemnatiuni. cel stabilit prin expertizã. proc. La cererea debitorului. executorul judecãtoresc poate încuviinta depunerea pretului în cel mul 5 zile. va sesiza parchetul pentru declansarea urmãririi penale. 1081 C. succesive.. un automobil cu accesorii. enumerarea bunurilor scoase la vânzare.

(1). plata custodelui (dacã este cazul) sau a publicitãtii vânzãrii. creditorul urmãritor neavând un drept de preferintã. 448 alin. Distribuirea sumelor realizate prin executarea silitã se realizeazã potrivit dispozitiilor art.E. o cantitate de grâu sau porumb). Dupã achitarea pretului. respectându-se principiul egalitãtii între creditori. în afarã de cazul în care a existat fraudã din partea acestuia. dispozitiile din Codul de procedurã civilã se completeazã cu cele din 29 . Dacã toate creantele sunt de acelasi rang. În momentul în care executorul constatã cã suma obtinutã acoperã creanta creditorului si cheltuielile de executare.C. acesta va fi atribuit potrivit ordinii de preferintã. el va putea depune în contul pretului creanta sa. dupã acoperirea cheltuielilor de urmãrire. proc. Distribuirea pretului obtinut prin vânzare Sumele obtinute din vânzarea silitã a bunurilor mobile urmãribile vor fi consemnate de îndatã la C. cheltuielile fãcute cu procedura urmãririi. acesta va obtine o sumã egalã cu creanta. cât si de cheltuielile fãcute pentru aceasta. bucurându-se numai de dreptul de a primi. Dacã sunt mai multi creditori si suma obtinutã din vânzare nu acoperã toate creantele. licitatia se va opri în momentul în care s-a obtinut o sumã suficientã pentru a acoperi si creanþele acestora. Este reglementatã de art. iar dacã acestia doresc sã preia bunul în conditiile art. eventualele dobânzi si cheltuielile de executare. Când adjudecatar a fost creditorul.. 488571 C. cu titlu executoriu si va fi retinutã din suma depusã la începutul licitatiei (10%). dacã existã cauzã de nulitate. urmând ca suma sã fie stabilitã de executor. iar dacã au fost vândute bunuri de gen (de exemplu. Bunurile sechestrate care nu au putut fi valorificate. în tot sau în parte. În cazul în care adjudecatar este însusi creditorul urmãritor. Nu este admisibilã nici o cerere de desfiintare a vânzãrii împotriva tertului adjudecatar care a plãtit pretul. suma rãmasã disponibilã urmând sã fie predatã debitorului. iar dacã nici dupã acest termen nu pot fi valorificate. civ. distribuirea sumelor se va face potrivit ordinii de preferintã. cu preferintã. proc. rãmân indisponibilizate 6 luni de la data sechestrului. Urmãrirea silitã imobiliarã Urmãrirea imobiliarã intervine în cazul în care creditorul întelege sã-si îndestuleze creanta prin valorificarea bunurilor imobile ale debitorului. plata pretului se face concomitent cu mãsurarea sau cântãrirea. adjudecatarul va primi si bunul. va opri vânzarea si bunurile rãmase vor fi restituite debitorului. În cazul în care au mai intervenit si alti creditori în afarã de creditorul urmãritor. vânzarea va putea fi desfiintatã. 562-571 C. vor fi restituite debitorului. Dacã existã un singur creditor. iar la urmãrire nu participã alti creditori sau acestia se aflã într-un rang de preferintã inferior creditorului adjudecatar. civ. în vederea efectuãrii plãtii cãtre creditori. Creditorii urmãritori sau intervenienti nu pot sã adjudece bunurile oferite spre vânzare la un pret mai mic de 75% din pretul de începere a licitatiei. fiecare creditor va primi o sumã proportionalã cu creanta sa.rãspunzãtor atât de scãderea pretului obtinut la a doua vânzare. timp în care executorul poate proceda din nou la valorificarea lor.

de exemplu art. civ. Având în vedere protectia deosebitã ce trebuie acordatã minorilor si proprietãtii lor. 13 alin. nu pot fi urmãrite înaintea urmãririi mobilelor sale. dacã se va dovedi cã. precum si cu unele texte din Codul civil. Procesul-verbal de situatie În vederea identificãrii imobilului urmãrit si pentru a se constata adevãrata stare a acestuia. Urmãrirea imobilelor înscrise în cartea funciarã se face pe corpuri de proprietate în întregimea lor. drepturile privitoare la proprietatea pe etaje sau pe apartamente. prevãzute de Codul civil. poate sã cearã instantei de executare urmãrirea altor imobile ipotecate pentru aceeasi obligatie. proc. sau art. În sistemul de carte funciarã. competenta apartinând instantei în a cãrei circumscripþie se aflã imobilul[art. (1) C. Potrivit prevederilor art. – numele si calitatea executorului. 493 ºi 521 C.Urmãrirea silitã imobiliarã este o procedurã jurisdictionalã. Dacã obiect al executãrii îl formeazã mai multe bunuri immobile distincte ale debitorului. 36/1995 privind notarii publici si activitatea notarialã. 1794 C. executorul judecãtoresc se va deplasa la locul unde este situat imobilul în cauzã si va întocmi un proces-verbal de situatie.. civ. – bunurile accesorii imobilului. civ. – dreptul de superficie. procedura de vânzare la licitatie publicã se va îndeplini pentru fiecare bun în parte. bunurile imobile ale acestora sau ale unei persoane puse sub interdictie. – dreptul de servitute dar numai o datã cu fondul dominant cãruia îi profitã. Unele texte din Codul de procedurã civilã si din Codul civil stabilesc o serie de impedimente care temporizeazã urmãrirea silitã imobiliarã. acesta va putea cere si obtine din partea instantei amânarea urmãririlor deschise mai înainte. se pot urmãri constructiile ce formeazã o proprietate distinctã de sol. care nu este personal obligat pentru creanta ipotecarã. În mod separat. Dacã se urmãreste un imobil ipotecat înstrãinat. care va cuprinde: – denumirea si sediul organului de executare. – dreptul de uzufruct asupra unui bun imobil. se va face potrivit noii Legi a cadastrului si publicitãtii imobiliare nr. dobânditorul acelui bun.]. dacã obligatia prevãzutã în titlul executoriu este comunã. Se poate însã urmãri imobilul aflat în proprietatea comunã a unui minor sau a persoanei puse sub interdictie si a unei persoane cu capacitate deplinã de exercitiu. – numãrul dosarului de executare. aflate în posesiunea debitorului principal.Legea nr. sunt supuse urmãririi silite imobiliare: – bunurile imobile. 7/1996. executarea silitã asupra bunurilor imobile sau uzufructului imobilelor. 30 . precum si mãsurile de asigurare asupra acestora. dar numai o datã cu imobilul. proc. civ. proc. Nu este exclus de la urmãrire imobilul neipotecat al debitorului sãu. Dacã intervine un concurs de urmãrire asupra mai multor imobile ale debitorului. precum si orice alte drepturi privitoare la bunuri pe care legea le declarã imobile. prin vânzarea unuia sau mai multor imobile din prima sau din primele cereri de urmãrire silitã vor fi îndestulati toti creditorii pe care acesta îi are. 488 C.

– datele de identificare a imobilului cuprins în procesul-verbal de situatie. vecinãtãtile. vor fi trecute în detaliu: indicarea tipului de constructie. Înstiintarea (somatia) va cuprinde o copie dupã titlul executoriu si produce o serie de efecte. dacã se aflã în constructie. civ. gradul de fertilitate si zona în care se gãseste dacã este teren agricol si alte elemente care pot contribui la stabilirea realã a valorii imobilului si formarea convingerii celor care doresc sã participe la licitatie. se va trece la vânzarea imobilelor cuprinse în procesul-verbal. starea în care se aflã. nivelul la care se aflã. 31 . din momentul comunicãrii comandamentului. somatia va fi transcrisã în extras. art. civ– somatia este si un act începãtor de executare si nu numai o simplã înstiintare a debitorului. denumirea si sediul debitorului. în baza cãruia urmeazã sã se facã executarea silitã. cum ar fi: – somatia de a plãti. care va fi mentionat expres. – semnãtura si stampila executorului. precum si valoarea acestuia. C. care va semna si originalul. – arãtarea titlului executoriu anexat. care se lasã ocrotitorului legal. în afarã de copia de pe somatie. elementele de confort. potrivit regulilor stabilite de art. va datora daune moratorii. Mãsura înscrierii în cartea funciarã va fi luatã de executor. – numele si domiciliul sau. Transcrierea somatiei produce si o serie de efecte importante. precum si mentiunea cã s-a luat mãsura înscrierii în cartea funciarã. Somaţia Dupã întocmirea procesului-verbal de situatie.– titlul executoriu în temeiul cãruia se face urmãrirea imobilului. – în afarã de indisponibilizarea bunului urmãrit. care. materialul din care este confectionatã. se va semna de cãtre executorul judecãtoresc. zona în care se gãseste. somatia mai produce si alte efecte cum ar fi: întreruperea prescriptiei dreptului de a obtine executarea silitã si punerea în întârziere a debitorului. 92 si urm. mijloacele de acces. 497 C. proc. Somatia de platã va cuprinde: – denumirea si sediul organului de executare. în cartea funciarã a instantei în raza cãruia se aflã situate imobilul. Dupã comunicare. executorul va soma pe debitor cã. suprafata. dupã caz. În procesul-verbal. în caz contrar. sub sanctiunea nulitãtii. sanctioneazã cu inopozabilitatea orice înstrãinare a imobilului urmãrit fãcutã de debitor în urma înscrierii în cartea funciarã. numãrul încãperilor. în ordinea înregistrãrii. stadiul în care se gãseste. va fi încunostintat. dacã nu va plãti. proc. Astfel. – data emiterii somaþiei si numãrul dosarului de executare. – termenul în care cel somat urmeazã sã-si execute de bunãvoie obligatia prevãzutã în titlul executoriu si arãtarea consecintelor nerespectãrii acesteia. În cazul în care urmãrirea se face împotriva unui minor sau interzis. – descrierea cât mai amãnunþitã a imobilului urmãrit. care apoi îl va comunica. se va face vânzarea imobilului. si procurorul de la parchetul de pe lângã instanta de executare. adicã înstiintarea cã. – semnãtura si stampila organului de executare.

numãrul si data procesului-verbal de licitatie. în camera de consiliu. în conditiile prevãzute de art..Potrivit art. fie efectuatã ca o formã de executare silitã. adicã ca poprire definitivã. sau împotriva oricãrei personae care are în posesiune ori detine în fapt. semnãtura si stampila executorului. datele de identificare a imobilului. mentiunea. numele si calitatea executorului. cã imobilul s-a vândut grevat de drepturile de uzufruct. 509 alin. 4. civ. 2. abitatie sau servitute. precum si semnãtura adjudecatarului. pretul la care s-a vândut si modalitatea de achitare în cazul în care vânzarea s-a fãcut cu plata în rate. de executorul judecãtoresc si se deosebeste de poprirea asiguratorie prin 32 . 3. 7. inclusiv dobânzile si cheltuielile de executare. 5. pentru adjudecatar. Actul de adjudecare Actul de adjudecare va cuprinde: 1. Cu privire la cererea formulatã. pe care o tertã persoanã le datoreazã datornicului din process (debitorului urmãrit) si constã în indisponibilizarea acelor sume sau efecte în mâinile tertului. Poprirea executorie se înfiinteazã pe bazã de titlu executoriu. denumitã poprire executorie. sã se facã din veniturile imobilului urmãrit sau din alte venituri ale sale pe timp de 6 luni. instanta se pronuntã printr-o încheiere irevocabilã. 3 si 4. si în obligarea lui sã le plãteascã direct creditorului urmãritor. denumitã poprire asiguratorie (analizatã la mãsurile asigurãtorii). Poprirea este forma de executare silitã indirectã prin care creditorul urmãreste sumele de bani. ea este mult mai sigurã în efectul ei si mai lesnicioasã în formele sale. Poprirea se poate înfiinta fie ca o mãsurã de asigurare. uz. 8. dupã caz. în cazul în care vânzarea s-a fãcut cu plata pretului în rate. mentiunea cã actul de adjudecare este titlu de proprietate si cã poate fi înscris în cartea funciarã. dupã caz. actul de adjudecare constituie titlu executoriu împotriva cumpãrãtorului care nu plãteste diferenta de pret. 9. debitorul are posibilitatea de a cere instantei de executare în termen de 10 zile de la comunicare. Poprirea executorie Procedura popririi permite creditorului sã-si realizeze creanta direct de la o persoanã care este datornic al debitorului (tertul poprit). 6. liber de aceste drepturi. imobilul ajudecat. dacã este cazul. la cererea creditorului. denumirea si sediul debitorului si adjudecatarului. decât dacã creditorul ar fi fost obligat sã astepte mai întâi ca tertul sã plãteascã debitorului sãu si abia apoi sã-l urmãreascã pe acesta pentru platã. ori. debitor al debitorului urmãrit. precum si a faptului cã. constituie titlu executoriu împotriva debitorului. sã-I încuviinteze ca plata integralã a datoriei. proc. mentiunea cã. denumirea si sediul organului de executare. 10. 499 C. numele si domiciliul sau. titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale. pentru creditor. dacã imobilul se aflã în posesiunea acestuia din urmã. fãrã niciun titlu.

Subiectele şi obiectul contestaţiei la executare Contestaţia la executare reprezintă mijlocul procedural prin care părţile sau terţele persoane vătămate prin executare se pot plânge instanţei competente. 399-405 C. desfiintându-se si mãsura indisponibilizãrii. al prestatiei înscrisã în titlu. c. sã dea suma de bani sau efectele ce constituie obiect al popririi. proc. Dacã se constatã cã tertul poprit indicat de creditor nu este debitor al debitorului poprit. b) sumele reprezentând credite nerambursabile sau finantãri primite de la institutii sau organizatii internationale pentru derularea unor programe ori proiecte. care are dreptul de a solicita instantei de executare sã oblige pe debitorul poprit la realizarea obligatiei înscrisã în titlu. devine tert poprit.5. c) sumele necesare plãtii drepturilor salariale. numai dupã împlinirea termenului de 15 zile de la primirea dovezii de consemnare a acestei sume. Contestaţia la executare . b. din momentul înstiintãrii despre poprire. Subiectele popririi a. în temeiul cãruia va putea pretinde de la tertul poprit sã-i plãteascã direct suma blocatã. pentru a indisponibiliza suma de bani datoratã. 7. Nu sunt supuse executãrii silite prin poprire: a) sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevãzute de lege si asupra cãrora debitorul este lipsit de dreptul de dispozitie. tertul poprit – este debitor al debitorului creditorului popritor. care. în scopul de a obţine desfiinţarea actelor ilegale prin executare516. Obiectul popririi Sunt supuse executãrii silite prin poprire sumele de bani. cererea de poprire va fi respinsã.Noţiuni generale.faptul cã aceasta din urmã se înfiinteazã pe bazã de actiune. persoana care la rândul ei are de achitat o creantã fatã de debitorul poprit. titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmãribile datorate debitorului de o a treia persoanã sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente. pânã în momentul în care creditorul va obtine împotriva debitorului sãu un titlu executoriu. debitorul poprit – este persoana obligatã sã realizeze prestatia înscrisã în titlul executoriu. adicã înainte de obtinerea titlului executoriu. poprirea putând fi folositã si ca o simplã dar foarte eficientã mãsurã de asigurare. 33 . Sediul materiei este reglementat de dispoziţiile art. dar nu mai mult de 6 luni de la data înfiintãrii popririi Executorul judecãtoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate. civ. creditorul popritor – este titular al titlului executoriu. Poprirea începe prin operatiunea de blocare a sumei cuvenite datornicului în mâinile debitorului acestuia.

în cazul contestaţiei formulate de către creditor sau debitor împotriva actelor de executare. s-ar putea spune că aceasta semnifică de fapt o cerere de împărţire a bunurilor proprietate comună. de cale de atac specială şi de acţiune în anulare521. civ. Astfel. în acest caz.. Referitor la obiectul contestaţiei la executare. întinderii sau aplicării titlului executoriu. contestaţia la titlu (când se contestă numai înţelesul. chiar şi anihilarea efectului executoriu al respectivului titlu executoriu517. proc. împărtăşim opinia autorilor 522 potrivit căreia. l C. 399 alin. se poate formula contestaţie. am fi în prezenţa unei veritabile acţiuni în revendicare. 45 alin. contestaţia la executare are un caracter mixt. l şi 5 C. instanţa investită cu contestaţia procurorului este obligată să introducă în proces toate părţile direct interesate care. indiferent de felul contestaţiei. precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie atât de părţile interesate. 399 alin. proc. l C. proc. prevede că. întinderea şi aplicarea titlului. cât şi de persoanele vătămate prin executare. contestaţia la executare se poate formula şi în cazul în care organul de executare refuză să îndeplinească un act de executare în condiţiile prevăzute de lege. civ. proc.. trebuie precizat că. contestaţia împotriva refuzului organului de executare de a îndeplini un act de executare în condiţiile prevăzute de lege525. în ceea ce priveşte natura juridică a contestaţiei la executare trebuie să se facă distincţie în raport de obiectul urmărit prin contestaţie518. fie au participat la procedura de executare. Se constată că executarea silită poate fi contestată atât de debitorul urmărit şi de creditorul urmăritor. şi anume: contestaţia la executare este o acţiune civilă obişnuită520. contestaţia la executare se poate prezenta524 sub forma contestaţiei la executare propriu-zisă (când se poate contesta atât executarea silită însăşi. Potrivit dispoziţiilor art. întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau înlăturarea dispoziţiilor potrivnice. Teza a IJ-a a alineatului l din art. contestaţia se înfăţişează ca o cale de atac519. fie trebuiau să participe la această procedură . 399 C. aceasta are natura juridică a unei căi de atac specifice fazei executării silite. Contestaţia la executare poate fi formulată şi de către procuror în temeiul art. în cazul în care este formulată de către o terţă persoană vătămată în cadrul executării silite. atunci când este exercitată de către una dintre părţi şi ca o acţiune civilă particulară. Din prevederile art. cât şi de terţele persoane care justifică un interes în cadrul executării. în literatura de specialitate au fost exprimate şi alte opinii cu privire la natura juridică a contestaţiei la executare. 400 C.. dacă nu s-a utilizat procedura necesară lămuririi cu privire la înţelesul. proc. cât şi orice act de executare). civ. De asemenea. ceea ce înseamnă că nu se contestă validitatea lui). civ. civ. în cazul contestaţiei formulate în condiţiile art. în sensul arătat contestaţia se poate face tocmai pentru lămurirea înţelesului. uneori. contestaţia la executare reprezintă o cale de atac specială. faţă de faptul că totdeauna scopul contestaţiei la executare îl constituie anularea actului nelegal. prin care se poate obţine anularea şi îndepărtarea unor acte de executare sau. prin intermediul acestei căi nu se poate obţine modificarea sau anularea 34 . deoarece terţul ce se pretinde proprietar al bunului solicită respectarea dreptului său prin scoaterea de sub urmărire a bunului respectiv. împotriva executării silite însăşi. reiese că. în cazul contestaţiei formulate de către un terţ vătămat prin executare. în ceea ce ne priveşte.Contestaţia la executare este considerată o plângere specifică procedurii de executare silită.

se efectuează fără somaţie. contestaţia la executare se poate face în termen de 15 zile de la data când: . .. însă potrivit art. l C. Astfel.cel interesat a primit. cauze care au intervenit ulterior rămânerii definitive a hotărârii528. Sancţiunea care intervine în cazul în care contestaţia la executare nu este introdusă în termenul prevăzut de lege. 529 Potrivit art. civ. atrage decăderea. care prevede că. în literatura de specialitate s-a arătat că apărări de fond pot fi invocate în cauze de stingere a obligaţiei înscrise în titlul executoriu. pe calea unei cereri separate. instanţa investită cu judecarea unei contestaţii se limitează la cercetarea îndeplinirii condiţiilor legale a actelor de executare526. proc. contestaţia va fi respinsă ca tardivă. în caz contrar. neintroducerea contestaţiei în termenul menţionat nu împiedică terţa persoană să-şi realizeze dreptul. după caz. este decăderea529. neexercitarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul prevăzut de lege. dacă poprirea este înfiinţată asupra unor venituri periodice. civ. Bineînţeles. Această sancţiune poate fi evitată dacă partea dovedeşte că a fost împiedicată.Procedura la judecată a contestaţiei la executare 1. 401 C. în situaţia în care nu a primit somaţia sau executarea. 399 alin. să întocmească actul de procedură în termenul prevăzut de lege. în consecinţă. proc. prin contestaţia la executare nu pot fi invocate apărări de fond care ar fi de natură să ducă la modificarea sau desfiinţarea hotărârii puse în executare527. . de la data vânzării ori de la data pierderii silite a bunului. . în afară de cazul în care legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o 35 . pentru a-1 repune în termenul de formulare a contestaţiei. în cazul în care contestaţia este formulată de o terţă persoană care pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului.debitorul care contestă executarea silită însăşi a primit somaţia sau de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare.. dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac. se pot invoca. curgerea lui se face în mod diferit. instanţa apreciază dacă motivele invocate de contestator sunt temeinice. civ. Cu alte cuvinte. în cadrul contestaţiei la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu. termenul de contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu de la data efectuării primei reţineri din aceste venituri către terţul poprit.contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care-1 contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare. atunci când executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de instanţa judecătorească. 3 C.Termenul de exercitare a contestaţiei la executare Termenul de exercitare a contestaţiei de executare este de 15 zile. 103 alin. pr. . Elementele contestaţiei la executare Din punct de vedere al formei. comunicarea sau înştiinţarea privind înfiinţarea popririi. contestaţia la executare se redactează ca şi o cerere de chemare în judecată531 şi. Ori de câte ori termenul a fost depăşit dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţii. aceasta poate să formuleze contestaţie în cel mult 15 zile de la data când a încetat împiedicarea530. printr-o împrejurare mai presus de voinţa sa. în condiţiile legii.hotărârii judecătoreşti. Excepţia în acest sens este prevăzută de art.

proc. obiectul. „Dreptul" nr. competenţa revine instanţei de executare. Deşi textul de lege menţionat nu acoperă situaţia în care contestaţia priveşte refuzul organului de executare să îndeplinească un act de executare în condiţiile prevăzute de lege. potrivit cărora: hotărârile judecătoreşti şi celelalte titluri executorii sunt puse în executare de către executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei în care urmează să se efectueze executarea silită ori. Decizia nr. în timp ce contestaţia propriuzisă la instanţa în circumscripţia căreia se execută titlul executoriu. 1361/02. fiind de competenţa instanţei de executare. dispoziţiile art. 2. iar nu o contestaţie la titlu. ca instanţe de executare. alineatul 2 este mai tranşant arătând că instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea. civ.C.împrejurare mai presus de voinţa ei trebuie motivată şi depuse o dată cu ea toate înscrisurile de care se foloseşte contestatorul. 3/2005. tribunal. 400 C. iar dacă bunurile urmăribile se află în circumscripţiile mai multor judecătorii. iar nu de competenţa instanţei care a pronunţat hotărârea . 171-172. Competenţa de soluţionare a contestaţiei privind lămurirea înţelesului. şi anume: numele şi domiciliul părţilor (denumirea şi sediul în cazul persoanelor juridice). se impune următoarea precizare: judecătoriile. Secţia civilă.2003.01. Potrivit art. l şi 2 teza finală. proc. exprimată în literatura de specialitate534. Decizia nr. Tăbăraş. Rezultă că sunt incidente dispoziţiile art. pot fi competente pentru soluţionarea contestaţiilor de titlu. de către executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei în care se află acestea. civ.S. Secţia comercială. proc. 259.. 1). este competent oricare dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă acestea (alin.C. I. constituie o contestaţie la executare propriu-zisă. contestaţia va trebui să îndeplinească condiţiile de formă pe care trebuie să le îndeplinească orice cerere de chemare în judecată. 400 alin. 373 C.J. M. când hotărârea 36 . în ceea ce priveşte competenţa teritorială. op. cât şi contestaţia ce vizează un titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicţie533. curte de apel sau înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. că în acest caz. întinderii sau aplicării titlului executoriu.2004. 112 C. Având în vedere cele arătate. în consecinţă. arătarea dovezilor pe care se sprijină. fac distincţia între contestaţia propriu-zisă. p. în literatură s-a arătat că. instanţa de executare este competentă să soluţioneze atât contestaţia propriu-zisă. care se plânge că i se cere prin executare remiterea unei sume de bani.C. Competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare In ceea ce priveşte competenţa materială de soluţionare a contestaţiei de executare.. p. semnătura532.04. se ridică problema de a şti care dintre judecătorii va fi competentă să soluţioneze contestaţia la executare535. care reglementează elementele necesare cererii de chemare în judecată.J. Soluţia se regăseşte în dispoziţiile art. motivarea în fapt şi în drept. civ. în baza unei hotărâri judecătoreşti la care nu a fost parte. în cazul urmăririi bunurilor. cu excepţia cazurilor în care legea dispune altfel. contestaţia promovată de un terţ. împărtăşim opinia 53 Contestaţia de titlu se îndreaptă la instanţa care 1-a emis. revine instanţei care a pronunţat hotărârea ce se execută.. cit. este posibil ca o contestaţie la titlu să fie soluţionată de judecătorie. contestaţia la titlu şi contestaţia ce vizează un titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicţie. 374/29.

prin aceea că soluţionarea trebuie să aibă loc de urgenţă şi de precădere (art.U. Jurisprudenţa Curţii de Apel Bacău. Gr. 403 C. deoarece lămurirea aplicării dispozitivului hotărârii trebuie să se facă de instanţa competentă pe baza probelor administrate în cadrul procesului iniţial. instanţa se pronunţă prin încheiere. în cazuri urgente. 4 C. 25 din O. Şi în faza executării silite judecătorul trebuie să aibă un rol activ. însă. p. 105 alin. l C. civ. aspect procedural sesizat şi de instanţa de apel. proc. 3.J. deoarece numai prin lămurirea raporturilor reale între părţi şi a situaţiilor de fapt exacte va fi în măsură să pronunţe o hotărâre temeinică şi legală543. Curtea de Apel Bacău.12. 77. Secţia comercială. Alineatul 3 al aceluiaşi articol prevede că. op. 1325/19. 5/2005. conform art. în privinţa probelor se va ţine seama şi de natura contestaţiei la executare care formează obiectul judecăţii. Neprocedând la citarea tuturor părţilor are drept consecinţă încălcarea formelor de procedură. Depunerea cauţiunii pentru soluţionarea cererii de suspendare provizorie este obligatorie. C. nu este necesară administrarea unor probe deosebite. civ. proc. asupra cererii de suspendare. Beck. în mod separat. strictă interpretare. proc.1..G. Contestaţia la executare se judecă în contradictoriu cu toate părţile implicate în procesul de executare silită.executorie a fost pronunţată de ele şi sunt întotdeauna competente să soluţioneze contestaţiile de executare propriu-zisă536. 537 I. 409/2001. Stoenescu. în principiu. când viciul procedural rezultă cel mai adesea din dosarul de executare542. dar numai după depunerea unei cauţiuni în cuantumul fixat de instanţă. în cazul contestaţiilor la titlu. şi o regulă derogatorie de la dreptul comun.). l teza finală. 51/1998 modificată şi completată prin Legea de aprobare nr. 403 alin. suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea de către instanţă a cererii de suspendare (art.. ca în faza judecăţii. dacă s-a plătit cauţiunea prin încheiere şi fără citarea părţilor. nr. In speţă nedepunerea cauţiunii are ca 37 . 403 alin. Porumb. Editura C. 403 alin.C.) nu instituie nicio derogare. în cadrul soluţionării contestaţiei la executare potrivit art. 402 alin. iar nu pe baza unor dovezi extrinseci540.. şi ea poate fi luată numai în cazuri urgente538. 1028/17.03. proc. Decizia civilă nr. civ. situaţie ce este sancţionată cu nulitatea potrivit art. civ. Probleme speciale legate de soluţionarea contestaţiei la executare Procedura de judecată a contestaţiei la executare se desfăşoară potrivit regulilor de drept comun537. se aplică în mod corespunzător procedura prevăzută pentru judecata în primă instanţă. 431. Decizia nr. proc. în cadrul soluţionării contestaţiei la executare se pot administra şi probe după regulile de drept comun. civ. nr.). 2005.2005. 117-120. cu excepţia cazului în care legea dispune altfel (art. 2 C. După sesizare. 402 alin. proc. civ. care poate fi atacată cu recurs. „Buletinul Casaţiei". întrucât textul de lege (art. p. civ.2004. aşa cum rezultă din dispoziţiile art. judecându-se pe fondul cauzei. 4 C. cit. Situaţia este diferită în cazul contestaţiei la executare propriu-zisă541. l C. H. p. preşedintele instanţei poate dispune. fără însă ca prin administrarea lor să se poată combate împrejurări care au fost rezolvate cu ocazia judecării procesului539. O asemenea suspendare are un caracter provizoriu.C. însă neelucidat. instanţa poate dispune suspendarea executării silite.). Se impune. de pildă. proc.

op. 2005. l. G. cât şi cu recurs544. p.. proc. partea interesată are dreptul la întoarcerea executării. Decizia nr.. respectiv atât cu apel. 2004. civ. dacă sunt îndeplinite condiţiile legii. Leş. Decizia nr. 545 S. 2005.C.6..2002. proc. cit.. care să permită aplicarea dispoziţiilor art. Deleanu. 404'-4043 C. cererea este neîntemeiată urmând a fi respinsă ca atare. op.. 3118/28. S. Ciobanu. Pietreanu. contestatorul poate fi obligat. în literatura de specialitate s-a arătat că hotărârea cu privire la o contestaţie la executare poate fi atacată.). ea rezultând din dispoziţiile art. Atât timp cât în cauză nu s-a justificat în niciun fel necesitatea suspendării executării. I.hotărârea pronunţată în cadrul contestaţiei formulată de terţa persoană care pretinde că are un drept de proprietate (art.dacă contestaţia la executare este admisă. 404 alin. Leş. 4001 C. instanţa fie anulează actul de executare contestat. p. op.. op. Achitarea cauţiunii nu constituie o condiţie unică şi suficientă de admisibilitate a cererii de suspendare a executării silite. . Hotărârea pronunţată cu privire la contestaţia la executare este supusă recursului. Curtea de Apel Braşov. sau efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire a fost refuzată (art. 3 C. 544 I. 2 există două excepţii prevăzute în acelaşi text de lege.11. 199-201.urmare casarea sentinţei şi reluarea judecăţii. l).) este supusă atât apelului. M. 403 C. 257 7. V. 520. 280. 919.. 402 alin.. prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia. iar în situaţia în care contestaţia a fost introdusă cu rea-credinţă. Zilberstein. Tăbăraş. şi pe calea contestaţiei în anulare şi revizuirii545. 2) este supusă apelului şi recursului. 919. şi anume: hotărârea prin care instanţa s-a pronunţat în cadrul contestaţiei asupra împărţirii bunurilor proprietate comună (art. cât şi recursului. şi anume: . 908/22. aceasta fiind doar o condiţie prealabilă prevăzută de lege pentru admisibilitatea cererii. având în vedere că în asemenea situaţii are loc o adevărată judecată de fond. în toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită. la despăgubiri pentru pagube cauzate prin întârzierea executării. Efectele hotărârii asupra contestaţiei diferă în raport de soluţia pronunţată..04. 401 alin. cit. Potrivit art... Secţia civilă şi de proprietate intelectuală. p. astfel că este normal ca hotărârea pronunţată să poată fi atacată potrivit regulilor de drept comun. Deşi nu există o dispoziţie expresă în acest sens. M. la cerere. cu toate garanţiile procesuale. l. I. întoarcerea executării întoarcerea executării546 este o situaţie simetric inversă executării silite. p. fie dispune îndreptarea acestuia. Tratat. proc. anularea ori încetarea executării însăşi. . Gavriş. 404 alin. De la această regulă instituită prin dispoziţiile art. 402 alin. D. civ. 2). cit. p.J.dacă contestaţia la executare este respinsă. anularea ori lămurirea titlului executoriu. cit. 404 alin. proc. M.2004. Tratat. civ.. 98100. Textul menţionat 38 . Ambele excepţii se justifică.C. el va fi obligat şi la plata unei amenzi (art. Hotărârea pronunţată în urma soluţionării contestaţiei la titlu este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea ce se execută (art. p. civ.

în raport cu valoarea litigiului sau instanţa anume desemnată printr-o lege specială . 3 C. civ. 2).C. op. 4043 stabilesc competenţa instanţei de judecată de a dispune întoarcerea executării în cazul în care titlul executoriu emis de un alt organ decât o instanţă judecătorească a fost desfiinţat de acel organ sau de un alt organ din afara sistemului instanţelor judecătoreşti.2005. în realitate însă. competenţa de soluţionare a acţiunii prin care se cere restabilirea situaţiei anterioare revine. nu şi atunci când s-a anulat un act de executare pentru neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege550. Decizia nr. 449549.. dar nu a dispus întoarcerea executării. proc. la restabilirea situaţiei anterioare547. 2 în cazul în care instanţa de judecată a desfiinţat titlul executoriu 549 Art. „instanţei judecătoreşti potrivit legii". sau actele de executare. Astfel.C. această măsură se va putea lua de către o instanţă care rejudecă fondul (alin. voi. dacă există temei de nulitate (alin. chiar în art. partea îndreptăţită o va putea cere instanţei de judecată competente. la cererea părţii interesate. în cazul în care executarea silită s-a făcut prin vânzarea unor bunuri mobile. p. Deleanu. Acest text de lege urmează a fi aplicat în sensul că poate fi una din instanţele prevăzute de dispoziţiile articolelor 1-4 din Codul de procedură civilă.I. l şi 2. 3 C. se prevede că. şi asupra restabilirii situaţiei anterioare executării.consacră dreptul părţii care a obţinut desfiinţarea titlului executoriu. 5/2006. 522. exceptându-se situaţia când se aplică prevederile art. nu în toate cazurile se poate realiza restabilirea situaţiei anterioare 548. potrivit legii551. 551 în cazul în care I. 3 al art. în afara cazului în care a existat fraudă din partea acestuia (alin. Prin art.. 4042 C. 4042 alin. Astfel. în această situaţie. 2).J. a desfiinţat hotărârea pe baza căreia a avut loc anterior executarea silită a unei hotărâri. 1126/15. 2004. 4042 Codul de procedură civilă arată şi instanţa competentă să dispună întoarcerea executării. când adjudecatarul a fost creditorul. 1). 550 1.C. în cazul vânzărilor prevăzute în cadrul secţiunii a IH-a (vânzarea bunurilor mobile urmărite) nu este admisibilă nicio cerere de desfiinţare a vânzării împotriva terţului adjudecatar care a plătit preţul. va dispune prin aceeaşi hotărâre. II. p. 4041 alin. vânzarea poate fi desfiinţată. „Dreptul" nr. civ. în cazul în care instanţa de judecată care a desfiinţat hotărârea executată a dispus rejudecarea în fond a procesului şi nu a dispus restabilirea situaţiei anterioare executării. întoarcerea executării se face prin restabilirea situaţiei anterioare. 449 prevedere că. în cazul în care executarea silită s-a realizat prin predarea bunurilor mobile sau imobile ale debitorului.C. întoarcerea executării se va face prin restituirea de către creditor a sumei rezultate din vânzarea actualizată în funcţie de rata inflaţiei. 39 . proc. şi anume bunurile respective se vor restitui celui îndreptăţit. civ. Dacă nu s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare în condiţiile alin.J. conform alin. 404 alin. cit.. 275. partea îndreptăţită poate solicita întoarcerea executării pe calea unei cereri introduse la instanţa prevăzută de art. potrivit art.02. Este de reţinut că întoarcerea executării nu se poate face decât în cazul în care s-a desfiinţat titlul executoriu sau însăşi executarea silită. proc. Dispoziţiile art.

a face sau a nu face.suspendarea urmaririi.perimarea executarii silite . Avem mai intai o prescriptie a dreptului material la actiune si apoi abia. fie pe alte cai care duc la obtinerea unor titluri executorii pe de o parte si pentru punerea in executare a hotararilor executorii sau a altor titluri. care produce urmatoarele efecte juridice: . corespunzator obiectului obligatiei. Cele doua prescriptii.stinge dreptul creditorului de a obtine executarea silita. de recunoastere a dreptului.stinge obligatia organului de executare de a da curs executarii (naste dreptul de a refuza executarea). desi au aceeasi natura procesuala. pe de alta parte.stinge obligatia debitorului de a se supune executarii silite (naste dreptul de a se opune executarii silite). Exista prescriptii deosebite. existenta proprietatii comune asupra bunurilor urmarite poate constitui si ea un impediment de temporizare a executarii silite.Incidente in cursul executarii silite Precizari prealabile In cursul executarii silite pot sa apara diferite incidente de ordin procedural. incepe sa curga o prescriptie noua. iar prescriptia dreptului de a cere executarea silita vizeaza insasi posibilitatea de realizare efectiva a urmaririi silite prin masuri de constrangere patrimoniala. iar altele doar la oprirea temporara a urmaririi. Unele dintre aceste incidente conduc la sistarea definitiva a activitatii de executare silita. Intr-adevar. dupa ce s-a obtinut in temeiul acelei actiuni o hotarare executorie. Prescriptia dreptului la actiune si prescriptia dreptului de a cere executarea silita se intemeiaza pe aceleasi principii si indeplinesc functii asemanatoare. cu termene deosebite. prescriptia dreptului la actiune limiteaza in timp posibilitatea de a obtine concursul organelor de jurisdictie in scopul pronuntarii unei hotarari favorabile. Aceasta nu este o continuare a prescriptiei dreptului material la actiune. De asemenea. 40 . ci o prescriptie de sine statatoare. . prescriptia dreptului de a cere executarea silita in temeiul titlului executoriu obtinut. fie prin actiuni. care priveste putinta de a cere executarea silita a unui titlu ce obliga la a da.prescriptia dreptului de a cere executarea silita . Prescriptia dreptului de a cere executarea Prescriptia dreptului de a obtine executare silita este o cauza legala de stingere a fortei executorii a unui titlu executoriu. cum sunt: . determinate de cauze diferite. pentru valorificarea drepturilor. . au un obiect distinct si uneori termene diferite de realizare. In continuare vom examina succint aceste incidente in realizarea executarii silite .

termenul de prescriptie incepe sa curga de la data cand se naste dreptul de a cere executarea silita.hotararile date in apel prin care se rezolva fondul pricinii. Principiul este acela potrivit caruia hotararile judecatoresti . dupa caz. organul competent nici nu mai poate elibera titlul executoriu. daca se prezinta organului de executare un titlu executoriu. hotararea primei instantei se definitiveaza pe data pronuntarii hotararii de anulare a apelului. Legea statorniceste si momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita.Pe de o parte regula enuntata tine seama de posibilitatea efectiva a creditorului de a cere executarea silita. 41 . 405 alin. . de la data ramanerii lor definitive. Potrivit art. Regula enuntata are un caracter esential. Rezulta asadar ca in toate situatiile pe care le-am examinat determinant este momentul pronuntarii hotararii (fara a interesa timpul pentru redactarea hotararii). deoarece din punctul de vedere al efect juridice. inclusiv cele prin care se urmareste executarea silita a unor obligatii nepatrimoniale . in cazul in care judecata apel s-a perimat. care. hotararea fiind investita. Asadar.daca apelul a fost anulat ca neregulat introdus. iar cand s-ar cere unei instante judecatoresti sa investeasca o hotarare judecatoreasca definitiva ori irevocabila. sunt definitive din momentul expirarii termenului de apel. ca netimbrat sau ca fiind introdus de o persoana ce nu justificat calitatea de reprezentant. susceptibile de apel. caci insasi dreptul sau era inexistent. el trebuie sa refuze punerea in executare a titlului.acelasi este momentul definitivarii in cazul in care impotriva lor s-a declarat un apel tardiv introdus. aceasta fiind solutia si atunci cand ele au fost atacate cu apel. pe cheltuiala debitorului. dreptul de a solicita executarea silita se naste din momentul in care titlul ce urmeaza sa fie valorificat devine executoriu. civ. hotararea de prima instanta devine definitiva pe data pronun hotararii de constatare a perimarii apelului.dobandesc caracter executoriu din momentul ramanerii lor definitive.Pe de alta parte. O atare facultate ii este conferita creditorului numai din momentul nasterii dreptului sau. Mai mult. proc. O data ce a intervenit prescriptia nu se mai poate proceda la punerea in executare silita a titlului executoriu. Astfel : . sa refuze acea investire ori. sa refuze emiterea adresei de executare catre organul de executare . ea trebuie.hotararile date fara drept de apel devin definitive la data pronuntarii lor.principalele titluri executorii .spre exemplu publicarea in ziar. a hotararii instantei. dar ea impune si unele sublinieri particulare .hotararile de prima instanta. . dar neapelate. ce a fost respins ca atare. dupa implinirea termenului de prescriptie. evident a fost respins inadmisibil. anterior acestui moment nu i se poate imputa creditorului nici o culpa. un apel tardiv este ca si inexistent. Sunt supuse termenului de prescriptie de trei ani toate cererile de executare silita indiferent de natura titlului ce urmeaza sa fie valorificat. . devin definitive de la data pronuntarii lor. . . cand constata ca a intervenit prescriptia dreptului de a cere executarea silita. . 2 C. termenul de prescriptie incept curga.In cazul hotararilor judecatoresti (ca de altfel si al hotararilor pronuntate de alte organe cu activitate jurisdictionala). in principiu. cu formula executorie sau sa emita adresa de executare dupa implinirea termenului de prescriptie.

publicata in Monitorul Oficial. intarzierea in executarea obligatiei acestuia s-ar repercuta in lant asupra obligatiilor din alte raporturi juridice in care s-ar afla creditorul. 1073 Cod civil). In consecinta. acordarea unui termen de gratie in raporturile comerciale ar duce la o dezorganizare a activitatii comerciale. deci. 100 din 1 mai 1934. Partea 1. Un exemplu in care termenul de gratie nu este admis il constituie art. creditorul realizeaza scopul avut in vedere la incheierea contractului cu debitorul. civ. Daca prin hotarare s-a acordat debitorului un termen de gratie. executarea exacta a obligatiei este o conditie esentiala (art. publicata in Monitorul Oficial nr. 1) socotim ca si in ce priveste executarea silita ele se refera numai la titlurile executoriii cu obiect patrimonial. executarea la termen a obligatiei comerciale constituie si o necesitate pentru buna desfasurare a activitatii comerciale pe care o realizeaza alti comercianti. art. prescriptia va incepe sa curga de la expirarea lui. respectiv de recurs .Situatia nu mai este aceeasi daca ne referim la hotararile de prima instanta care nu au fost atacate cu apel. 1021 din Codul civil". Se poate discuta daca dispozitiile Decretului nr.conteaza pe sumele pe care le are de incasat . activitatile comerciale si. Atari hotarari devin executorii prin neapelare. aratam ca unele hotarari judecatoresti pot fi valorificate pe calea executarii silite si inainte de a fi ramas definitive. raporturile juridice pe care se bazeaza. in baza art. fara sa se fi pronuntat vreo hotarare care sa le dea caracter executoriu. 59/1934 asupra cecului. 1890 din 42 . hotararile consacrand dreptul de a cere executarea silita a unei obligatii cu caracter nepatrimonial pot fi puse in executare ( potrivit art. Pe de alta parte.. 11/1993. Creditorul comerciant . 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin. 383 C. In acelasi timp. implicit. chiar daca in multe cazuri reprezinta regula. Apoi. 201 din 23 august 1993 si de Legea nr. 167/1958 sunt aplicabile si cat priveste executarea silita in cazul drepturilor personale nepatrimoniale. a constatat decaderea din acest beneficiu . proc. 167/1958 reglementeaza numai prescriptia dreptului la actiune avand un obiect patrimonial (art. se afla intr-o stransa interconexiune. sau hotararile nesusceptibile de apel care nu au fost recurate ori hotararile date in apel si care nu au fost recurate. In cazul in care creditorul solicita instantei sa constate ca debitorul este decazut din termenul de gratie. dar numai dupa expirarea termenului de apel. 44 Cod comercial prevede ca "In obligatiunile comerciale. Intr-adevar. Este cazul hotararilor judecatoresti executorii provizoriu conform art. Cu privire la termenul de gratie dorim sa reamintim ca nu este permis in toate materiile. Intrucat dispozitiile Decretului nr. modificata prin aceiasi ordonanta. putand provoca executari silite. Termenul de prescriptie in cazul executarii silite privitoare la un drept personal nepatrimonial beneficiaza de o discutie mai amanuntita. In raporturile comerciale. Deci. respectiv nerecurare si. Daca instanta judecatoreasca ar acorda termen de gratie unui debitor. astfel cum a fost modificata prin Ordonanta Guvernului Romaniei nr. judecatorul nu poate acorda termenul de gratie permis de art. 279 C. publicata in Monitorul Oficial nr. nr. civ. bineinteles. 97 din Legea nr. proc. revenind la termenul la care hotararea devine executorie. 100 din 1 mai 1934. prescriptia incepe sa curga de la data ramanerii definitive a hotararii prin care instanta. aplicarea procedurii falimentului etc. Numai prin executarea la termen a obligatiei.

trebuie aratat ca o hotarare judecatoreasca neexecutata in termenul de prescriptie nu se va mai putea executa si va pierde puterea lucrului judecat. 6 din Decretul nr. el nu are dreptul sa ceara inapoierea prestatiei. in ceea ce priveste efectele implinirii prescriptiei dreptului de a obtine executarea silita. 167/1956. articol care are un caracter general) timp de 30 de ani de la data cand ele au devenit titluri executorii. Regula se aplica si in cazul hotararilor ce pot fi puse executare silita in termenul prevazut de art. 43 .Codul civil. Asa fiind. chiar daca la data executarii nu stia termenul prescriptiei dreptului creditorului de a obtine executarea silita implinit. Daca insa debitorul a execu de bunavoie obligatia dupa implinirea termenului de prescriptie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful