Iluminismul

Prin gândirea ra ional i ac iunile determinate de aceea i ra iune, ilumini tii recuno teau garan ia progresului permanent al omenirii

în vederea st pânirii for elor naturii, precum i a implement rii unei ordini sociale mai drepte.

Dialectica Iluminismului (titlu original: Dialektik der Aufklärung) este o serie de eseuri filozofice scrise de Max Horkheimer i Theodor W. Adorno cu subtitlul Philosophische Fragmente. Opera con ine teza conform c reia, e ecul Iluminismului st chiar în ra iunea instrumental a gândirii sale. Prin faptul c Iluminismul a încercat s st pâneasc natura, accesul la lume (odinioar mitic) este luminat ra ional, dezvr jit . Dar apare un recul: St pânirea naturii îns se întoarce iar la mit, la pozitivism, o afirmare a ceea ce este, care anuleaz "individul" într-o lume administrat i fa de puterile economice . Horkheimer i Adorno reac ioneaz astfel la faptul c masele educate tehnologic sunt gata, într-un mod bizar, s se supun despotismului ideologiilor totalitare. Ei au catalogat acest comportament drept pr bu ire a civiliza iei umane i o scufundare într-un nou gen de barbarie .

y Definitie: Iluminismul este o mi care ideologic i cultural , antifeudal , filosofica, estetica, literara, socialpolitica si stiintifica desf urat în perioada preg tirii i înf ptuirii revolu iilor din sec. 17-19 în rile Europei, ale Americii de Nord i ale Americii de Sud i având drept scop crearea unei societ i ra ionale , prin r spândirea culturii, a luminilor în mase. Iluminismul este o replic la adresa barocului, care încearc s înl ture dogmele religioase i s infiltreze luminarea maselor pe baza experien ei proprii. y Motto: Iluminismul a pretins eliberarea fiin ei umane de sub tutela sa autoindus . Tutela este incapacitatea fiin ei umane de a- i folosi abilit ile cognitive în lipsa instruc iunilor de la o alt persoan . Aceast tutel este auto-indus atunci când cauza sa nu rezid în absen a ra iunii, ci în absen a hot rârii i a curajului de a lua hot râri f r instruc iuni de la o alt persoan . Sapere aude! Ave i curajul de a v folosi propriul sim al ra iunii!" - Immanuel Kant - Iluminismul este un curent de gandire, cu multiple consecinte pe plan politic, istoric si artistic, care tinde sa emancipeze omul din pozitia rigida in care il fixase filozofia traditionala, pentru a-l face obiectul propriei sale activitati: prin munca si cultura, omul este perfectibil ca si societatea pe care el o construieste. y Trasaturi: - are un caracter antifeudal si antidespotic.Toate institutiile feudale erau supuse unei critici severe: monarhia absoluta bazata pe ideea dreptului divin, biserica, justitia, scoala. Ganditorii iluministi cer anularea privilegiilor feudale, limitarea puterii monarhului si acordarea de libertati sociale si politice intregului popor. - spiritul s u rationalist, materialist si laic. In secolul XVIII s-a afirmat ratiunea, fenomenele vietii au cunoscut o interpretare materialista iar problemele culturii si ale stiintei au inceput sa se separe de cele ale religiei, combatand fanatismul si misticismul.

- militeaza pentru emanciparea poporului prin cultura. - încurajeaza tratarea problemelor sociale in literatura. - genereaza o literatura cu caracter moralist. y Idei: a)RATIUNEA este considerata ca un dat specific omului. b)iluminismul proclama EGALITATEA tuturor oamenilor. Monarhul nu mai este unsul lui Dumnezeu si doar primul slujitor al statului preocupat de siguranta supusilor sai. Negandu-se ierarhia sociala feudala, societatea va trebui structurata pe baza unui contract social intre om si semenii sai. c)MONARHUL ILUMINAT reprezinta idealul politic al epocii care inlocuia perimatul monarh absolutist. Treabuia sa fie un filozof inzestrat cu o capacitate de a intelege mecanismele societatii si de a mediatiza si armoniaza relatiile dintre clasele sociale. d)Orasul imaginat de iluminist ca sediu pentru "CETATEANUL UNIVERSAL" este "CETATEA UNIVERSALACOSMOPOLISUL", loc in care razboiele ar disparea iar prejudecatile de ordin rasial sau religos ar fi excluse. Cercetatorii au plasat aparitia unui astfel de oras in 2440. e)Idealul uman al acestei epoci este FILOZOFUL - figura care inlocuia cavalerul si sfantul Evului Mediu. f) Reprezentantii iluminsmului au militat pentru revolutionare sistemului educational si introducera invatamantului in limbile nationale. y Reprezentanti: În Anglia : David Hume, John Locke, Isaac Newton În Germania : Immanuel Kant, Friedrich von Schiller, Gotthold Ephraim Lessing În Italia : Cesare Beccaria În SUA : Benjamin Franklin, Thomas Jefferson, Thomas Paine În România : Ion Budai Deleanu, Ien chi V c rescu, Anton Pann, Samuil Micu, Gheorghe incai

Literatura Pierre Beaumarchais - B rbierul din Sevilia (1775); Daniel Defoe - Robinson Crusoe (1719); Henry Fielding - Tom Jones (1749); Carlo Goldoni Gondolierul (1753); Louis de Montesquieu Scrisori Persane (1721); Jean-Jacques Rousseau Noua Eloiz (1761); Jonathan Swift C l toriile lui Gulliver (1726); François Voltaire - Candid (1759).

Genuri i specii: liric, epic ( povestire, nuvel , roman ), dramatic ( tragedie, comedie );

Daniel Defoe (1659/1661 - 1731) a fost un jurnalist i scriitor englez. Este celebru prin romanul Robinson Crusoe (1719), o poveste despre un om naufragiat care a r mas singur pe o insul . Împreun cu Samuel Richardson, Defoe este considerat fondatorul romanului englez. Primul mare romancier realist englez, Defoe este un observator minu ios, preocupat de morala individual i social . Carlo Goldoni (n. 25 februarie 1707 d. 6 februarie 1793) este un cunoscut dramaturg i libretist italian din Vene ia. Printre operele lui i cele ale lui Luigi Pirandello se enumer unele dintre cele mai cunoscute opere italiene. Suprnumit de Voltaire "Molière al Italiei", Goldoni a scris peste 120 de piese în limba italian , în dialectul vene ian i în francez . Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais (n. 24 ianuarie 1732 d. 18 mai 1799) a fost un ceasornicar, inventator, muzician, politician, refugiat, spion, editor, traficant de arme i revolu ionar (atât francez cât i american). El a fost totu i cunoscut pentru piesele lui de teatru, în special cele trei piese cu b rbierul Figaro.
iganiada Autorul i-a declarat modelul în literatura antic ( Homer, B t lia oarecilor cu broa tele ). În Epistola închin toare c tre Mitru Perea î i alc tuie te, ca Cervantes, o biografie fantezist de igan supus austriac, care a participat la campania din Egipt a lui Napoleon i a r mas acolo. În finalul scrisorii parodiaz proiectele colii Ardelene de a evoca veridic trecutul na ional. iganiada a fost redactat în dou versiuni: prima, din 1800, este mai stufoas i cu o ac iune mai complicat , a doua, din 1812, mai echilibrat i mai artistic . Din p cate, ea nu a fost cunoscut decât târziu, publicat mai întâi într-o revist obscur , Buciumul român în 1875 în prima variant , iar în cea de-a doua abia în 1925. Eminescu nu a cunoscut-o. Opera apar ine genului epic în versuri, fiind o epopee eroi-comic . Este singura epopee româneasc terminat , care are ca tem lumea pe dos, parodierea ordinii universale. Subiectul. Cele dou sprezece cânturi urm resc dou fire epice: pe de o parte se nareaz aventurile iganilor înrola i în armata lui Vlad epe , iar pe de alt parte aventurile lui Parpangel, în c utarea iubitei sale Romica, furat de diavoli. Ca în orice epopee care se respect , eroii p mânteni au du mani i protectori supranaturali. Autorul are sim ul artei ca joc, subiectul i personajele fiind pretexte pentru o comedie a literaturii (N. Manolescu). De aceea, universului nara iunii îi corespunde un metaunivers, prezent în subsolul paginilor i alc tuit dintr-o armat de critici care supun adev rul istoric prezent în epopee unui tir de contesta ii umoristice. Dac textul este o parodie, metatextul este de asemenea parodic, fic iunea amestecându-se cu critica fic iunii, pentru c autorul are sim ul artei ca joc, intui ia gratuit ii i a absurdit ii (N. Manolescu). Exist , deci, dou niveluri ale operei: a) povestirea propriu-zis , care este epopeea fricii cronice i a preocup rii pentru stomac (N. Manolescu), care parodiaz motive literare consacrate, ca ubi sunt (eroii vesti i de alt dat ), muza inspiratoare, devenit aici o femeie cârtitoare cu gur mare i minte pu in , sau lumea pe dos, c ci epopeea începe cu defilarea ordonat à iganilor i sfâr e te cu înc ierarea acestora (întâi ordinea, apoi haosul); b) critica povestirii, ale c rei personaje sunt întruchip ri ale modalit ilor de receptare a textului: Onochefalos, care se mir c Romica s-a putut transforma în tuf vorbitoare, reprezint lectura literal ; Idiotiseanu, care afirm c nu toate cele ce se scriu sunt adev rate, reprezint lectura naiv ; Erudi ian, care recunoa te împrumuturile de la al i scriitori, este lectura savant . Stilul. G. C linescu a remarcat geniul verbal al autorului, care atenueaz lipsa talentului descriptiv. Inven ia verbal începe de la numele iganilor, un grotesc de sonuri (Aordel, Corcodel, Cucavel, Parpangel, G van, Giolban, Goleman, Ciormoi, Dîrboi etc.), trece prin inven ii onomatopeice unele atât de fire ti încât trebuie un studiu deosebit pentru a vedea dac ele nu circul i ajunge la modelarea lor în scopuri prozodice, schimbându-le genul i termina ia pentru a le face s rimeze (drac , palat , copace etc). În Istoria critic a literaturii române, Nicolae Manolescu eviden iaz valoarea iganiadei printr-o compara ie: iganiada este un Don Quijote al nostru, glum i satir , fantasmagorie i scriere înalt simbolic , fic iune i critic a ei .

Iluminismul românesc se identific în mare m sur cu coala Ardelean i cu ecourile ei în Moldova i ara Româneasc . Aceast mi care, întemeiat sub semnul iluminismului european, a stat în serviciul idealului na ional, la a c rui fundamentare a contribuit hot râtor, prin pre uirea istoriei, a istoriei limbii i a poporului. Iluminismul românesc va recurge, la rândul s u, la argumentele istorice în favoarea unor revendic ri politice. coala Ardelean a pus în mi care un amplu proces de afirmare na ional i cultural a românilor din Transilvania în a doua jum tate a secolului al XVIII-lea i la începutul secolului al XIX - lea. C rturarii acestui curent au adus argumente tiin ifice pentru afirmarea drepturilor românilor din Transilvania. Activitatea lor tiin ific s-a manifestat pe mai multe planuri: istoric, lingvistic, filosofic, literar. coala Ardelean a fost o important mi care cultural generat de unirea mitropoliei românilor ardeleni cu Biserica Romano-Catolic , act în urma c ruia a luat na tere Biserica Român Unit cu Roma. Reprezentan ii colii Ardelene au adus argumente istorice i filologice în sprijinul tezei c românii transilv neni sunt descenden ii direc i ai coloni tilor romani din Dacia. Aceasta tez este cunoscut i sub numele de latinism. Diferen a fa de iluminismul francez este dat de faptul c coala Ardelean nu a constituit un curent anticlerical, mi carea cultural transilv nean pornind tocmai din sânul Bisericii Catolice. Mi carea iluminist ilustrat de coala Ardelean a evoluat în mai multe etape: Etapa preg titoare, prin lupta pentru revendic ri politice i na ionale dus de Inocen iu Micu-Klein, episcopul românilor uni i, care cere drepturi i libert i pentru românii din Transilvania, în schimbul unirii cu biserica roman (Sinodul de la Blaj); Etapa de elaborare i afirmare a ideologiei na ionale: formularea crezului latinist extremist atât pe plan filologic cât i istoric, dezvoltarea înv mântului românesc; Etapa pronun at iluminist (având ca moment de vârf iganiada, în care c rturarii se opun ac iunii de def imare a românilor întreprins de clasele feudale privilegiate). Evolu ia mi c rii cunoa te dou direc ii mai importante: prima are un pronun at caracter iluminist i urm re te emanciparea poporului, mai ales a ranilor. Se înfiin eaz numeroase coli în limba român ( Gh. incai înfiin eaz aproximativ 300 de coli ), se scriu abecedare, aritmetici, catehisme, manuale etc. A doua este erudit i cuprinde tratate de istorie i de filologie, care urm resc demonstrarea argumentat a originii romane a poporului român i a continuit ii lui în Ardeal. Treptat, începând cu ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea, afirmarea con tiin ei na ionale în p r ile vestice ale spa iului romanesc alimenteaz un program politic cuprinz tor, incluzând coala, biserica, aspectele general-culturale i, în primul rând, cultivarea limbii. În ceea ce prive te argumentarea latinit ii poporului român, c rturarii colii Ardelene au încercat s impun ideea originii pur latine a poporului român, vehiculând teoria extermin rii dacilor de c tre romani. Samuil Micu, în lucrarea Istoria i lucrurile i întâmpl rile românilor dezvolt idei iluministe, moderne, dar relateaz sec evenimentele sau copiaz pasaje întregi din cronici. Gheorghe incai, în Hronica românilor i a mai multor neamuri dovede te mai mult spirit critic i ofer o informa ie mai bogat , opera sa încercând s eviden ieze adev ruri istorice. Petru Maior este autorul lucr rii Istoria pentru începutul românilor în Dacia, cu un pronun at caracter polemic, mai curând un pamflet de idei decât o cronic , f r valen e literare îns . În direc ia lingvistic , c rturarii colii Ardelene au sus inut ideea originii pur latine a limbii române, cerând scrierea cu alfabet latin i adoptarea scrierii etimologice. Samuil Micu i Gheorghe incai ( Elementa linguae daco-romanae sive valachicae ) fac o paralel între latin i român , propunând eliminarea cuvintelor de alt origine i înlocuirea lor cu neologisme latine ti. Lexiconul de la Buda este un dic ionar colectiv care furnizeaz numeroase neologisme romanice, eliminându-le pe cele de alte origini. Petru Maior afirm c limba român provine din latina popular ( diserta ia de la finalul lucr rii istorie pentru începutul românilor în Dachia ). Din punct de vedere literar, cea mai valoroas oper pe care o d coala Ardelean este epopeea lui Ion Budai Deleanu, iganiada. Înv mântul a contribuit la r spândirea ideilor iluministe. Academiile domne ti, întemeiate în ara Româneasc între 1678-1688, în Moldova la 1707, au reprezentat un însemnat focar de cultur al R s ritului ortodox. O alt form de manifestare a spiritului iluminist a fost interesul pentru tip rirea de c r i. Între 1700 i 1800, s-au tip rit de c tre români 799 de c r i dintre care 617 în române te, iar 182 în grece te, latine te, slav , etc. Procentul de carte laic a crescut necontenit, în dauna subiectelor religioase. Printr-un jurnal de c l torie r spânde te idei iluministe i Dinicu Golescu, luminatul boier muntean, care în Însemnare a c l toriei mele, surprinde contrastele dintre civiliza ia rilor vizitate i realit ile triste din patria sa. În ara Româneasc i în Moldova, Chesarie Râmniceanul i Leon Gheuca r spândiser idei iluministe datorate lecturilor din ra ionali tii francezi i, în special, din Enciclopedia lui Didero

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful