You are on page 1of 117

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

LECTOR UNIV.DR. CIOBÃNAŞU MARILENA

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARÃ A ÎNTREPRINDERII

BUCUREŞTI 2010

CAPITOLUL I

FUNDAMENTELE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE A
INTREPRINDERII

I.Necesitatea analizei ca metoda a cunoaşterii şi tipurile de analiză economică

Analiza – metoda a cunoaşterii înseamnă descompunerea unui obiect sau a unui fenomen în
părţile sale componente, în elementele sale simple cercetându-se fiecare parte componentă, precum şi
legăturile cauzale dintre factorii care îl determină.
Analiza nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc pentru realizarea unui obiectiv, prin analiză
găsindu-se soluţii pentru fundamentarea deciziilor.
Analiza economică cercetează fenomenele din punct de vedere economic, respectiv al consumului
de resurse ( eforturi) şi al rezultatelor obţinute (efecte). Deci în analiza economică se realizează prin
luarea în considerare a relaţiilor structural-funcţionale şi a celor cauză-efect.
Ex. Un proces tehnologic poate fi analizat din punct de vedere pur tehnic – vizând succesiunea
diferitelor operaţii, nivelul acestora în raport cu anumiţi parametrii, norme – dar şi sub aspect economic,
respectiv al costurilor şi eficienţei lui.
Obiectul analizei îl poate constitui un rezultat sau o modificare a rezultatului faţă o bază de
comparaţie.
n
Rezultatul poate fi explicat prin relaţia : Y xi .
i 1
Y reprezintă rezultatul exerciţiului, iar xi se identifică cu elementele constitutive ale acestuia.
În al doilea caz obiectul analizei îl constituie ∆Y = Y 1- Y0 , această modificare urmând a fi
explicată pe bază de modele.
În cercetarea relaţiilor cauză –efect trebuie să se ţină seama de caracterul deosebit de complex al
acestor fenomene, şi anume:
- acelaşi efect poate fi produs de cauze diferite;
- aceeaşi cauză poate produce efecte diferite;
- efecte diferite se pot combina dând o rezultantă a complexului de acţiuni sau forţe;

Tipurile de analiză economică

A) După raportul între momentul în care se efectuează analiza şi momentul desfăşurării fenomenului
se disting:
- analiza post-factum (post-operatorie) - aprecieri asupra modului în care s-au realizat
obiectivele stabilite într-o întreprindere (se referă la trecut şi prezent);
- analiza previzională sau prospectivă – determinarea evoluţiei viitoare a unui fenomen
economic pe baza cercetării factorilor, a relaţiilor de cauzalitate (se referă la viitor).
B) Din punct de vedere al determinărilor cantitative şi calitative ale fenomenelor se disting:
- analiza calitativă – urmăreşte esenţa fenomenului, însuşirile sale esenţiale, factorii care sunt de
aceeaşi natură cu fenomenul şi îl determină;
- analiza cantitativă – presupune cercetarea fenomenului prin metode specifice de cuantificare a
acţiunii diferiţilor factori.( determinări cantitative exprimate prin: greutate, grad, volum,
suprafaţă, număr, durată)
C) După nivelul la care se desfăşoară analiza distingem:
- analiză microeconomică – este cea care se desfăşoară la nivelul întreprinderii şi a elementelor
ei ca sistem;

1

- analiza macroeconomică – studiază fenomenele la niveluri agregate – ramură, ec. naţională,
ec. mondială, operând cu măsuri agregate: PIB, VN, etc.
D) După modul de urmărire în timp a fenomenelor, se disting:
- analiza statică – studiază fenomenele la un moment dat, relevând relaţiile dintre elementele şi
factorii care determină o anumită poziţie a fenomenului cercetat;
- analiza dinamică – cercetează fenomenele ec. în mişcare, relevând poziţia lor într-un şir de
momente. Scoate în evidenţă legătura dintre poziţiile care s-au succedat sau se vor succede ale
fenomenului pe baza cercetării factorilor care determină schimbările poziţionale.
E) În funcţie de delimitarea obiectivului analizat distingem:
- analiza pe ramuri, unităţi organizatorice – întreprinderi, grupuri de întreprinderi;
- analiza pe probleme – CA, rentabilitate, etc.

II.Conţinutul procesului de analiză economică

Drumul pe care îl parcurge analiza este inversul evoluţiei reale a fenomenului. Analiza porneşte de
la rezultatele procesului încheiat către elemente şi factori.
Etape:
1) Delimitarea obiectului analizei – presupune constatarea anumitor fapte,
fenomene, rezultate în timp şi spaţiu, calitativ şi cantitativ, utilizând anumite
metode de evaluare şi calcul.
2) Determinarea elementelor, factorilor şi cauzelor fenomenului studiat. Desfacerea
în elemente presupune o analiză structurală. Factorii se stabilesc în mod succesiv
de la cei cu acţiune directă la cei care acţionează indirect.
3) Stabilirea corelaţiilor dintre fiecare factor şi fenomenul analizat şi dintre diferiţii
factori care acţionează. Este necesară determinarea relaţiei cauză – efect,
respectiv a raporturilor de condiţionare.Parcurgerea celor trei etape permite
elaborarea de modele ale fenomenelor analizate.
4) Măsurarea influenţelor diferitelor elemente sau factori, cuantificarea influenţelor,
a aprecierii cât mai exacte a rezultatelor.
5) Elaborarea concluziilor şi aprecierilor care presupune sinteza rezultatelor analizei
din sfera cercetată.
6) Elaborarea măsurilor care constituie conţinutul deciziilor menite să asigure o
folosire optimă a resurselor şi să contribuie la sporirea eficienţei

III.Factorii care determină rezultatele activităţii ec.-fin în cazul întreprinderii

Cunoaşterea factorilor, a naturii lor şi a legăturilor prin intermediul cărora contribuie la formarea
rezultatelor, precum şi stabilirea posibilităţilor de îmbunătăţire a funcţionării întreprinderii ca sistem
reprezintă principalele probleme ce trebuie rezolvate cu ajutorul analiza economico-financiare.
Factorii determină formarea şi modificarea unui efect, a unui rezultat, ei acţionând asupra
rezultatului nu separat, ci interdependent.
Identificarea factorilor necesită cunoaşterea precisă a căii şi a legăturilor cauzale care au stat la
baza formării rezultatului.
Factorii care intervin într-un proces de analiză pot fi grupaţi după mai multe criterii:
A) După conţinutul şi natura lor, factorii pot fi:
- tehnici; - sociali; - naturali.
- tehnologici; - politici;
- organizatorici; - demografici;
- economici; - psihologici;

2

factori complecşi – care pot fi descompuşi în factori simpli sau complecşi dar cu un grad mai redus de complexitate şi a căror acţiune poate fi identificată la nivelul întreprinderii.. termen mediu. factori simpli – care nu mai pot fi descompuşi. 1) ∆Ns . firma.cum au fost obţinute aceste rezultate . (de obicei se măsoară în aceleaşi unităţi ca fenomenul analizat) Ex. Q = Ns x Wa ∆Q .Analiza diagnostic şi rolul acesteia în evaluarea şi reglarea performanţelor economico-financiare ale întreprinderii Analiza diagnostic presupune în primul rând reperarea simptomelor. factori independenţi de efortul propriu al întreprinderii – factori proveniţi din mediul ec. IV.care sunt măsurile concrete. Wa este de aceeaşi natură cu producţia. Factorii cantitativi sunt purtătorii materiali ai celor calitativi. Această grupare prezintă o deosebită importanţă în stabilirea rezervelor ce trebuie mobilizate pentru îmbunătăţirea rezultatului analizat. .care sunt performanţele în funcţie de obiectivele stabilite . În analiza diagnostic urmează să-şi găsească raspuns probleme cum ar fi: . E) După gradul de sintetizare deosebim: . factori cu acţiune directă. .care sunt rezutatele întreprinderii. De aici concluzia că analiza diagnostic nu se limitează la radiografierea şi aprecierea situaţiei din întreprindere ci constituie o parte organică a gestiunii previzionale.factori cantitativi. . fin. gradul de utilizare a capacităţii de producţie. Această grupare prezintă o deosebită importanţă sub raport metodologic. productivitatea muncii. C) După modul cum acţionează asupra fenomenului analizat: .ce trebuie să facă organele de management pentru a atinge aceste performanţe . şi fiscal în care funcţ. practice ce urmează a fi întreprinse pe termen scurt. B) După caracterul factorilor în cadrul unei relaţii cauzale: . Factorii de structură intervin atunci când rezultatul analizat se referă la mărimi agregate (compuse din mai multe rezultate distribuite pe mai mulţi purtători).factor cantitativ 2) ∆Wa – factor calitativ – se referă la o singură persoană sau unitate de timp. disfuncţionalităţilor din activitatea întreprinderii şi în al doilea rând stabilirea stării şi terapiei. . D) În funcţie de efortul propriu al întreprinderii distingem: . respectiv a managementului strategic al firmei. . . . . urmare a căreia se produce îmbunătăţirea sau redresarea rezultatelor obţinute.factori calitativi. factori dependenţi de efortul propriu al întreprinderii – timpul de muncă.factori de structură.dacă aceste rezultate sunt satisfăcătoare şi de ce. factori cu acţiune indirectă – acţionează asupra fenomenului analizat prin intermediul celor cu acţiune directă. 3 . . termen lung. factorul calitativ într-o relaţie cauzală este de aceeaşi natură ca şi fenomenul analizat. Diagnosticarea activităţii unei întreprinderi este condiţionată de sistemul de indicatori şi mai ales de capacitatea informaţională a fiecarui indicator. Ca regulă generală. . Profitul mediu unitar va creşte sau scade în funcţie de ponderea produselor cu un profit unitar mai mare sau mai mic decât cel mediu.

corelaţii dintre creanţe şi obligaţii. strain). profit la 1000 lei Ac). . profit net. .corelaţii dintre indicatorii de volum ai producţiei (ex. etc). de o mare utilitate sunt corelaţiile şi ratele de echilibru şi de eficienţă cum ar fi: . . . VA. structură. rata de eficienţă a mijloacelor fixe (CA.corelaţii dintre trezoreria netă. II.corelaţii dintre ritmul de creştere a producţivităţii muncii şi ritmul de creştere a salariului mediu anual (ex. . VA. . În analiza diagnostic a unei întreprinderi. . Indicatori ai potenţialului financiar şi ai capitalului: .echilibrul economico-financiar. rata de eficienţă a costurilor ( cheltuieli totale sau pe grupări la 1000 lei venituri. rata rentabilităţii (economică. resurselor consumate.corelaţii dintre rata de eficienţă a costurilor şi rata rentabilităţii. . . . cantitativi. . Indicatori ai eficienţei utilizării potenţialului tehnico-economic si financiar: . . Iwa>Isa). rezultatul fiscal. calitativi. . profit la 1000 lei Mf). surse de formare).I. financiară. IQa>IQe). patrimoniul net (dimensiune. . ai productivităţii). fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment. indicatori ai potenţialului uman (ai fluctuaţiei. capitalul propriu (KPR). reglarea şi ameliorarea performanţelor economico-financiare ale întreprinderii. . . . . . Procedeele şi tehnicile utilizate în analiză servesc la descompunerea proceselor economice în părţile sale componente studiind comportamentul acestora independent sau în corelaţie cu alte componente. Metoda reprezintă un proces teoretico-abstract 4 . ai structurii. capitalul permanent (KPERM). indicatori ai capacităţii de producţie. indicatori de volum şi de structură ai activelor circulante . trezoreria. rata de eficienţă a activelor circulante ( CA.METODE ŞI TEHNICI ALE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE Metodologia analizei economico-financiare cuprinde sistemul de metode şi procedee folosite în această disciplină pentru cercetarea realităţii şi formularea rezultatelor fenomenelor economice în interiorul firmei din punct de vedere cantitativ şi calitativ. fondul de rulment (propriu. Un sistem al indicatorilor operaţionali în analiza diagnostic (AD) poate fi reprezentat de următoarea grupare: I. . bonitatea (good will) . Indicatori ai rezultatului economico-financiar: . IV. indicatori ai imobilizărilor. .corelaţia dintre profit (ca indicator absolut) şi rata rentabilităţii ca indicator relativ. Indicatori ai potenţialului tehnico-economic: . viteza de rotaţie a activelor . cifra de afceri. III. valoarea adăugată. analiza diagnostic are un rol fundamental în evaluarea. . autonomia financiară. rezultat din exploatare. respectiv CA) . În concluzie. IV.

scopul analizei este de a descoperi caracteristicile esenţiale ale parţilor componente ale fenomenului studiat şi de a oferi concluzii necesare sintezei (examinarea acestora în unitatea lor) IV. Generalizarea se realizează în raportul de analiză. . mărimile concurenţei. IV.Metode ale analizei cantitative 1. 3. deci sunt semnalate deficienţe.I. Alegerea caracteristicilor se face în funcţie de scopul cercetării.diviziunea rezultatelor după locul de formare – observarea locurilor unde efectul obţinut nu corespunde condiţiilor create. factorii cantitativi. . vechime. 2. astfel: . Comparaţia – orice rezultat al activităţii întreprinderii se apreciază în raport cu anumite criterii.trebuie asigurată comparabilitatea datelor şi indicatorilor.descompunerea pe elemente componente – cuantificarea rezultatelor favorabile sau nefavorabile pe categorii de resurse consumate. La baza substituirilor în lanţ stau 3 principii : (a) Aşezarea factorilor în relaţiile de cauzalitate se face în următoarea ordine a condiţionărilor economice : . reţinându-se aspectele esenţiale pentru procesul decizional de valorificare cât mai bine a resurselor. . calificare. Gruparea – colectivitatea cercetată este despărţită în grupe omogene de unităţi după variaţia unora sau mai multor caracteristici de grupare. Generalizarea sau evaluarea rezultatelor – reuniunea într-un sistem coerent a concluziilor reieşite din studiul factorial-cauzal al fenomenelor.Metode ale analizei calitative.baza de comparaţie o constituie realizările proprii din perioadele precedente. de esenţa fenomenului cercetat (ex. factorii de structură. 4. procese verbale de control.I. . etc).I.Metoda substituirilor în lanţ Acest procedeu se utilizează când relaţiile dintre factori sunt de tip funcţional şi se exprimă sub formă de produs şi de raport. (c) Valoarea substituită a unui factor se menţine ca atare în operaţiile ulterioare. sensul şi intensitatea acţiunii factorilor asupra fenomenului cercetat creând posibilitatea interpretării stării fenomenului în vedera identificării şi valorificării rezervelor interne ale întreprinderii. Astfel.diviziune în timp – evidenţiază abaterile de la tendinţa generală de desfăşurare a rezultatului (de exemplu abaterea aprovizoinării cu materiale de la ritmicitatea proiectată pentru un an indicator). Este de mai multe feluri: . III. . Prin cuantificarea relaţiilor factorial-cauzale se determină mărimea.II. I. studii de fezabilitate. II. Diviziunea şi descompunerea rezultatelor – realizată pentru a se asigura profunzimea studierii faptelor. (b) Înlocurile se fac în mod succesiv începând cu factorii cantitativi. continuând cu factorii de structură şi încheind cu cei calitativi pornind de la factorii cu acţiune directă spre cei cu influenţă indirectă. meserii. 1. sex. factorii calitativi.prin care se fixează o anumită concepţie privind modul de studiere a unui obiectiv în vederea obţinerii de cunoştinţe asupra formei sau alcătuirii acestuia. Aplicarea acestui procedeu: 5 . gradul forţei de muncă pe categorii. norme interne şi internaţionale impuse. produse cal.

Procedând la separarea influenţei dintre cei trei factori avem: F F1 F0 . unde: F – fenomenul analizat. (2) şi (3) rezultă că: F a b c b) în mărimi relative: F (%) I F 100 F1 F0 F (%) 100 F0 a1 b1 c1 IF 100 a0 b0 c0 Ia Ib Ic IF 100 2 Influenţa factorului a în mărimi relative: a1 b0 c0 a0 b0 c0 a1 a0 a(%) 100 100 I a 100 (4) a0 b0 c0 a0 Influenţa factorului b în mărimi relative: a1 b1 c0 a1 b0 c0 a1 b1 b0 b(%) 100 100 a0 b0 c0 a0 b0 a1 b1 a1 b0 Ia Ib 100 100 Ia (5) a0 b0 a0 b0 100 Influenţa factorului c în mărimi relative: a1 b1 c1 a1 b1 c0 Ia Ib Ic Ia Ib c(%) 100 (6) a0 b0 c0 100 2 100 Din relaţiile (4). b. La fenomenele economice care pot fi exprimate printr-o relaţie matematică sub formă de produs: a) în valori absolute: F a b c. 6 . (5) şi (6) rezultă că: F a b c (în mărimi relative). c – factorii care acţionează asupra fenomenului. a. F0 a0 b0 c0 Influenţa factorului a (cu cât determină factorul a modificarea fenomenului): a a1 b0 c0 a0 b0 c0 a1 a0 b0 c0 (1) Influenţa factorului b: b a1 b1 c0 a1 b0 c0 a1 b1 b0 c0 (2) Influenţa factorului c: c a1 b1 c1 a1 b1 c0 a1 b1 c1 c0 (3) Din relaţiile (1).A. F1 a1 b1 c1 .

În cazul fenomenelor exprimate sub formă de raport între 2 variabile (fenomenul analizat este de forma): a F b I) În cazul în care factorul cantitativ se află la numărător: a) în mărimi absolute: a1 a0 F F1 F0 .B. b1 b0 Influenţa factorului a asupra modificării rezultatului: a1 a0 a b0 b0 Influenţa factorului b asupra modificării fenomenului: a1 a1 b b1 b0 F a b b) în mărimi relative: F1 F0 F (%) 100 I F 100 F0 a1 a1 b1 a1 b0 a0 Ia IF 100 100 100 100 a0 b1 a0 b1 Ib b0 b0 Influenţa factorului a în mărimi relative: a1 a0 b0 b0 a(%) 100 I a 100 a0 b0 Influenţa factorului b în mărimi relative: a1 a1 a1 a1 a1 b1 b0 b1 b0 a0 Ia b(%) 100 100 100 100 I a 100 Ia a0 a0 a0 b1 Ib b0 b0 b0 b0 II) În cazul în care factorul cantitativ se află la numitor: a) în mărimi absolute: a F . F0 . a – factorul calitativ. . F1 F0 . F1 b0 b1 influenţa modificării factorului b asupra rezultatului: 7 . b – factorul cantitativ b a0 a1 F F1 F0 .

400 8.400 6.000 F 6.400 Total (F) 100 180% 8.400 a (20 10) 20 5 8 8.400 c 20 12 (6 5) 10 1.000 14. a0 a0 b b1 b0 influenţa modificării factorului a asupra rezultatului: a1 a0 a b1 b1 F a b IF IF 100 b) în mărimi relative: F1 F0 F (%) 100 IF 100 F0 Influenţa factorului b asupra rezultatului în mărimi relative: a0 a0 b1 b0 a0 b0 1 100 2 b(%) 100 100 100 100 2 100 100 a0 b1 a0 b1 Ib 100 b0 b0 Influenţa factorului a asupra rezultatului în mărimi relative: a1 a0 b1 b1 a1 b0 a0 b0 Ia 100 2 a(%) 100 100 100 100 a0 b1 a0 b1 a0 Ib Ib b0 Exemplul 1: F a b c d Specificaţie Planificat Efectiv Diferenţă Procentual (0) (1) Factor a 10 20 +10 20 100 200% 10 Factor b 20 12 -8 12 100 60% 20 Factor c 5 6 +1 6 100 120% 5 Factor d 8 10 +2 10 100 125% 8 10 20 5 8 20 12 6 10 14.400 8.000 b 20 (12 20) 5 8 6.920 d 20 12 6 (10 8) 2.880 8 .000 14.

F0 8. cs0 cs0 200 200 cm1 cm1 240. cs1 cs0 250 200 cm1 240. b – factorul calitativ b Indicator Planificat Efectiv Diferenţă Procentual (%) (0) (1) Consum materiale (Kg) – cm 200.000 a a(%) 100 8.000 cs 240 buc.000 240. a – factorul calitativ.400 100 100 Exemplul 2: a F . IF 180% 100% 80% a(%) I a 100 200% 100% 100% Ia Ib b(%) I a 120% 200% 80% 100 c(%) 144% 120% 24% d (%) 180% 144% 36% Pentru a determina modificarea absolută a unui factor în condiţiile în care se cunoaşte modificarea relativă a acestora se procedează în felul următor: .000 Icm 120 cs(%) 100 Icm 100 120 96 120 24% Ics 125 Exemplul 3: a F . a – factorul cantitativ.000 cm(%) Icm 100 100 100 100 100 20% cm0 200.000 240.000 100 100 F0 8.000 b b(%) 80 6.000 cm 200 buc.000 120 Consum specific de materiale 200 250 +50 125 (Kg/buc) – cs Producţia fizică obţinută (buc) – Q 1000 960 -40 96 cm Q Q Q1 Q0 =-40buc cs 960 Q(%) IQ 100 100 100 4% 1000 cm1 cm0 240.000 200. b – factorul cantitativ b 9 .000 +40.se aplică modificarea relativă la valoarea planificată a fenomenului respectiv.

000.pentru determinarea contribuţiei elementelor se foloseşte metoda balanţieră.000.pentru determinarea influenţei factorilor se foloseşte metoda eliminării pe baza substituirilor în lanţ. la formarea unui rezultat contribuie mai multe elemente.000 120 Producţia fizică obţinută (buc) – Q 10.000 5.În condiţiile în care asupra unui rezultat acţionează mai mulţi factori şi prin intermediul unui factor contribuie mai multe elemente.000=500 480 -20 96 (lei/buc) – Cup lei/buc C cos t / up Cup Cup1 Cup0 20 lei/buc Q C0 C0 5.000 12./10.000.000 +1. Indicator Planificat Efectiv Diferenţă Procentual (%) (0) (1) Cheltuieli de producţie (lei) – C 5. pentru determinarea contribuţiei fiecărui element asupra rezultatului fenomenului economic se aplică metoda balanţieră: F a b c F1 a1 b1 c1 F0 a0 b0 c0 F F1 F0 a a1 b0 c0 a0 b0 c0 a1 a0 b a1 b1 c0 a1 b0 c0 b1 b0 c a1 b1 c1 a1 b1 c0 c1 c0 2.500 +2.000. .500 10.000 6.000.000 C 80 lei/buc pentru că F a b 2) Cup(%) ICup 100 96 100 4% 100 2 Q(%) 100 20% 125 120 100 2 C (%) 100 16% 125 125 În cazul în care.000 1) Q 100 lei/buc Q1 Q0 12.500 125 Cost pe unitatea de produs 5mil. în acest caz se foloseşte o metodă combinată: . a b c a1 b1 c1 a0 b0 c0 F F1 F0 F F1 F0 d d1 d0 a1 b1 c1 a0 b0 c0 (a b c) d0 d0 a1 b0 c0 a0 b0 c0 a d0 d0 a1 b1 c0 a1 b0 c0 b d0 d0 10 .

500 5. Determinarea influenţei factorilor ca urmare a legăturilor funcţionale dintre acestea şi rezultat pe cale logică (legătură directă şi invers proporţională între factor şi rezultat).000 mii lei (c) creşterea preţurilor de vânzare pe unitatea de produs a determinat venituri suplimentare de 2. a1 b1 c1 a1 b1 c0 c d0 d0 a1 b1 c1 a1 b1 c1 d d1 d0 3. 2.000 2. Exemplul 4: Profit0=50. Determinarea influenţei factorilor care nu pot fi stabiliţi pe cale logică ca diferenţă între rezultatul total şi suma influenţei factorilor determinaţi pe cale logică.500 mii lei Modificarea structurii producţiei vândute în funcţie de cerinţele profitului a fost corectă? Cu cât a influenţat modificarea profitului întreprinderea respectivă? Pr qv p qv c qv = cantitatea vândută c = cost unitar p = preţ vânzare Δqv influenţă direct proporţională ΔPr Δs modificarea structurii Δc influenţă invers proporţională Δp influenţă direct proporţională 105 q 50.000 mii lei s Pr qv c p 8.500 8. Δp=+2.000 50.000 2. Iqv=105% (b) ca urmare a modificării costurilor pe unitatea de produs s-a înregistrat o economie de 8.000 mii lei Din anliza diagnostic au reieşit următoarele: (a) cifra de afceri (producţia fizică vândută) a creşterii faţă de plan cu 5%.000 mii lei.000 mii lei Profit1=58.500 mii lei 100 s ? Pr 8. ΔC=+8.000 2.000 mii lei 11 .500 mii lei. 3. Stabilirea rezultatului fenmenului economic analizat.În practica economică se foloseşte şi metoda soldului care presupune parcurgerea următoarelor etape: 1.

Cu cat marimea [n x2 ( x) 2 ] [n y2 ( y) 2 ] coeficientului se apropie mai mult de plus si minus 1 cu atat legatura este mai puternică. Cu cat ne apropiem mai mult de 1 cu atat legaturile dintre fenomen şi factor sunt mai intense. În concluzie. În afara acestor metode specifice analizei economico-financiare se mai folosesc şi alte metode cum ar fi: 4. Utilizarea acestei metode presupune parcurgerea mai multor etape: a) selecţia factorilor esenţiali. şi al coeficientului de corelaţie: n xy x y ryx cu valori cuprinse între -1 şi +1. O asemenea legătură se determină cu ajutorul raportului de corelaţie: ( y Yx) 2 Ryx 1 unde: y – valoarea reala a fenomenului ec-fin. hiperbolic. influenţa acestora se stabileşte cu ajutorul metodei analizei regresionale. exponenţial.studiat (y y) 2 Yx – valoarea teoretica. Analiza economico-financiară oferă multe posibilităţi de aplicare a metodei corelaţiei. lăsând la o parte factorii neesenţiali.-fin. etc.valoarea medie a fenomenului econ. în cazul în care intre factori şi fenomenul analizat sunt relaţii de tip stocastic. Un loc de primă importanţă il ocupă metodologia de stabilire a naturii sensului si intensităţii legăturii de cauzalitate. Dacă între factorii determinanţi şi fenomenul analizat (rezultat) există relaţii factoriale direct proporţionale. logaritmic. b) stabilirea legăturilor de cauzalitate dintre factori şi fenomenul analizat c) alegerea tipului funcţiei pentru exprimarea corelaţiei – acestea pot fi de tip linear. Acestea se determină cu ajutorul raportului de corelaţie şi coeficientului de corelaţie. parabolic. această metodă nu este eficientă. determ. Avantajul acestei metode constă în faptul că este uşor de aplicat.Metoda corelaţiei.studiat Valorile acestui raport sunt intre o şi 1.Metoda programării liniare 12 . Dezavantajul constă în faptul că orice eroare strecurată în determinarea influenţelor pe cale logică este preluată de influenţa factorului determinant prin metoda soldului. Sensul legaturii este dat de semnul “+” = legătură directă de semnul “-“ = legătură inversă 5. atunci se folosesc funcţii de regresie de tipul: Y a bx Dacă între factorii determinanţi şi fenomenul analizat (rezultat) există relaţii factoriale există legătură invers proporţională atunci se folosesc funcţii de regresie de tipul: b Y a x Un loc de primă importanţă îl ocupă metodologia de stabilire a naturii sensului şi intensităţii legăturilor de cauzalitate.de influenta lui x y .

în practică se rezolvă problemele de maximizare sau minimizare a unor factori de producţie ţinând seama de valorile posibile ce le pot căpăta variabilele şi de restricţiile puse în cadrul soluţiei. rentabilităţii... Întocmirea tematicii de analiză: analiza costurilor. Metodă matematică care se utilizează îndeosebi în procesul de fundamentare a sarcinilor de plan sau în previzionarea factorilor şi fenomenelor. IV. 3. Verificarea complexă a datelor supuse analizei: o verificare de fond şi de formă.II. Este o tehnică statistică pentru transformarea informaţiilor oferite de ratele financiare într-un scor capabil să prezică succesul sau insuccesul unei afaceri.. an reprezintă coeficienţii de semnificaţie şi x1 x2. 4. a n xn unde a1 a2. Prelucrarea şi studierea datelor prin aplicarea corectă a etapelor care definesc conţinutul procesului de analiză. Culegerea materialului necesar analizei.... Acestea sunt: 1. 2. Elaborarea concluziilor şi stabilirea măsurilor pentru îmbunătăţirea fenomenului analizat (decizia). 6. Modelul Centralei Bilanţurilor din Banca Franţei.Procesul de analiză a activităţii unităţilor economice A nu se confunda etapele care definesc conţinutul procesului de analiză cu etapele procesului de analiză. Modelul Conan şi Holder. Prin programare liniară. 5. 13 .Metoda scorurilor O funcţie scor este de forma: Z a1 x1 a 2 x2 ... xn reprezintă variabile independente. Aplicarea acestei metode necesită alegerea în primul rand a unui eşantion de firme care să cuprindă atat firme aflate în dificultate sau falimentare cât şi firme fără probleme financiare. Cel mai adesea sunt citate modele dezvoltate pe plan internaţional: Modelul Altman.

b) analiza cifrei de afaceri. pe lângă elementele enumerate mai sus. atunci analiza activităţii de producţie şi comercializare pune accentul pe analiza realizării producţiei fizice pe total şi pe sortimente şi pe analiza structurii producţiei în funcţie de cerinţele pieţei. în activitatea economico-financiară practică au prioritate o problemă sau alta cum ar fi: a) Dacă această analiză se realizează în vederea efectuării unei asocieri în scopul comercializării unor produse atunci se pune accent pe: . I. f) analiza calităţii producţiei şi implicaţiile economice ale îmbunătăţirii (înrăutăţirii) calităţii producţiei asupra principalilor indicatori economico-financiari. e) analiza realizării operative a programului de fabricaţie (analiza ritmicităţii producţiei). 14 . problematica analizei activităţii de producţie şi comercializare a unei firme vizează următoarele aspecte: a) analiza situaţiei generale a activităţii de producţie şi comercializare pe baza indicatorilor valorici. CAPITOLUL II ANALIZA ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE A FIRMEI Reprezintă obiectivul important al oricărei firme indiferent de forma de proprietate şi are ca scop realizarea bunurilor şi serviciilor necesare satisfacerii nevoilor sociale şi individuale. ANALIZA SITUAŢIEI GENERALE A ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE PE BAZA INDICATORILOR VALORICI Situaţia generală a activităţii de priducţie şi comercializare implică analiza dinamicii activităţii de producţie pe baza indicatorilor valorici şi analiza raportului static şi dinamic dintre indicatorii valorici ai producţiei. b) Dacă asocierea respectivă vizează producerea unor bunuri în vederea cuceririi de noi pieţe. Orice activitate tehnico-productivă este urmarea unei comenzi orin care se onorează cererea. . pe baza datelor din contabilitate poate stabili şi indicatorul “producţia fabricată vândută şi încasată” indicator care reflectă finalitatea activităţii de producţie şi comercializare. Analiza activităţii de producţie şi comercializare are în vedere scopul. fiecare dintre aceştia prin conţinut şi mod de determinare având o putere informaţională mare şi caracterizând anumite aspecte ale activităţii unei firme. În cazul în care conducerea firmei are ca scop îmbunătăţirea activităţii de programare operativă a producţiei. . conducerea întreprinderii. Pentru nevoile interne ale firmei. CIFRA DE AFACERI (CA) Cifra de afaceri este un indicator important care reprezintă suma totală a veniturilor din vânzarea mărfii şi a producţiei pe o perioadă determinată.cifra de afaceri. instrumentele utilizate şi subiectul. Pentru caracterizarea activităţii de comercializare şi producţie se folosesc următorii indicatori valorici: 1. analiza structurii producţiei. d) analiza producţiei fizice pe total şi pe sortimente. În acest context.calitatea producţiei. atunci. Pentru dimensionarea activităţii de producţie şî comercializare se recomandă un sistem de indicatori valorici. c) analiza valorii adăugate.clientela proprie. trebuie să avem în vedere şi potenţialul de producţie şi echilibrul dintre acesta şi cerere. În funcţie de aceste elemente.

neajuns ce afecteaza comparabilitatea datelor dar care ar putea fi inlăturat prin exprimarea tuturor indicatorilor in preţuri standard sau prestabilite. capacitatea de producţie. . producţia fabricată este un indicator important in estimarea rezultatului potenţial al exploatării. VALOAREA ADĂUGATĂ (Qa) Indicator valoric ce exprimă măsura bogăţiei realizată de activitatea firmei. Pentru caracterizarea activităţii de producţie şi comerţ se recomandă utilizarea acestui sistem de indicatori valorici întrucât fiecare indicator valoric caracterizează anumite aspecte calitative şi cantitative ale activităţii. Reprezintă surplusul de venituri peste valoarea consumurilor provenite de la terţi.de a stabili cauzele care pot determina anumite abateri.valoarea bunurilor executate şi a serviciilor prestate. Ca situaţie normală se consideră următoarele corelaţii: 1. iar pe de altă parte permite determinarea unor indicatori precum productivitatea muncii. numărul de utilaje.de a stabili măsurile ce se impun pentru a corecta situaţiile nefavorabile intervenite. valoarea producţiei vândute (exprimată in preţuri de vânzare exclusiv TVA). . 15 . . fie adăugând la cifra de afaceri variaţia stocurilor de produse finite. Producţia exerciţiului este un indicator de efect ce permite analiza dinamicii volumului de activitate şi determinarea schimbărilor care au loc in activitatea de exploatare a firmei pe de o parte. Qe Qf Pi Ultimele două componente ale producţiei sunt exprimate in costuri de producţie. semifabricate. Analiza situaţiilor concrete se realizează în raport cu corelaţiile normale care trebuie să existe între indicatorii valorici menţionaţi.valoarea produselor finite şi a semifabricatelor destinate vânzării. PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI (Qe) Indicator valoric care dimensionează întreaga activitate a firmei şi cuprinde: . Faţă de perioada precedentă (baza de comparaţie) vor interveni modificări ale elementelor care diferenţiază indicatorii respectivi. Analiza dinamicii de producţie şi comerţ are menirea: . variaţia producţiei imobilizate realizată de către societate. PRODUCŢIA FABRICATĂ (Qf) Reflectă valoarea bunurilor destinate livrării.). schimbări cantitative care trebuie să intervină şi să determine schimbări de natură calitativă. Se calculează fie însumând valoarea producţiei cu valoarea serviciilor. . realizate in cursul unei perioade de timp şi cuprinde următoarele elemente: . . 4. Prezintă importanţă în primul rând ca instrument de apreciere a performanţelor economico- financiare ale firmei şi în al doilea rând ca indicator de realizare a obiectivelor fiscalităţii.de a stabili gradul de realizare al acestor obiective. . I Qv I Qf Această corelaţie semnifică faptul că întreaga producţie are asigurată desfacerea şi sunt create condiţii pentru reducerea stocurilor din perioada precedentă. 3. 2. Ritmul de creştere al producţiei vândute (sau cifra de afaceri existentă in contul de profit şi pierdere in cazul in care societatea nu are venituri din vânzarea mărfurilor) trebuie să fie superioară sau egală cu ritmul de creştere al producţiei fabricate. etc. variaţia producţiei stocate (creşterea sau scăderea stocului de produse finite. ea dimensionând capacitatea firmei de a produce avere.de a pune în evidenţă obiectivele stabilite în raport cu realizările perioadelor precedente. Deşi nu este un indicator prezentat in contul de profit şi pierdere şi nici in tabloul soldurilor intermediare de gestiune. Qa=Qe-M unde M reprezintă consumurile provenite de la terţi Deducând din valoarea adăugată cheltuielile cu amortizarea vom obţine valoarea adăugată netă. etc.

48 Qf(mil.136 104.400 33.346 104. I Qa I Qe Această corelaţie semnifică reducerea ponderii consumurilor provenite de la terţi cu efecte favorabile asupra costurilor.51 Qa(mil.500 31. scăderii stocului de producţie imobilizată.lei) 34. Deci s-a respectat corelaţia normală dintre aceşti indicatori. Scăderea trebuie să aibă loc până la limita în care mărimea acestor stocuri asigură continuitatea procesului de producţie.320 17.0 106.360 36.8 105 100. Reducerea este apreciată favorabil numai în condiţiile în care nu este afectată calitatea producţiei finite obţinute. . întreprinderea şi-a planificat faţă de perioada precedentă o creştere la toţi indicatorii producţiei industriale.9 Corelaţiile ce trebuie respectate şi care caracterizează o situaţie normală: a) I Qv I Qf b) I Qf I Qe c) I Qa I Qe Din punct de vedere cantitativ.650 105 105.Ritmul prevăzut al Qf este superior ritmului prevăzut al Qe (104.176 104.Ritmul prevăzut al Qa este superior ritmului prevăzut al Qe (104. Aceasta presupune că întreprinderea şi-a stabilit ca obiectiv o dezvoltare a activităţii de producţie şi comercializare faţă de perioada precedentă.5). 2.44 Qe(mil. se apreciază că planul producţiei industriale este fundamentat ştiiţific întrucât a prevăzut măsuri pentru desfacerea producţiei fabricate (Qf). Ritmul de creştere al valorii adăugate trebuie să depăşească ritmul de creştere al producţiei exerciţiului. deci o reducere a imobilizărilor şi în acest caz respectându-se corelaţia normală. . căi care contribuie la sporirea eficienţei activităţii firmei. 3. producţia 16 . În concluzie. Aceasta înseamnă că prin plan firma şi-a prevăzut o reducere a stocului de producţie neterminată. Din punct de vedere calitativ: . În plan efectiv : În perioada curentă se înregistrează o situaţie superioară faţă de perioada precedentă la toţi indicatorii valorici ai producţiei.104 17.Ritmul prevăzut al Qv este superior ritmului prevăzut al Qf (105>104.5>104).5 100.000 31.4 102.858 34. scăderii consumului intermediar. Exemplu Indicator Perioada Perioada curentă Indici (%) precedentă Prevăzut Efectiv Prev/Prec Efectiv/Prec Efectiv/Prev Qv(mil. Aceasta înseamnă că firma şi-a prevăzut în plan să asigure desfacerea întregii producţii fabricată (Qf) şi să creeze condiţii pentru reducerea stocurilor din perioada precedentă. Acest fapt presupune că din punct de vedere cantitativ. Şi în acest caz s-a respectat corelaţia normală.5 106 101.lei) 30.000 35.lei) 32.8>104). Aceasta înseamnă că firma şi-a prevăzut căile de reducere a ponderii consumurilor intermediare cu efecte favorabile asupra costurilor. I Qf I Qe Această corelaţie semnifică scăderea stocurilor de producţie neterminată (a imobilizărilor de mijloace circulante).lei) 16. Ritmul de creştere al producţiei fabricate trebuie să depăşească ritmul de creştere al producţiei exerciţiului.

nu au intervenit modificări în stocul de producţie fizică. Aceasta înseamnă că nu s-a respectat corelaţia normală adică Qf suplimentară nu are asigurată desfacerea. . deci a imobilizărilor. în perioada analizată (curentă).476 17 .industrială din perioada curentă este superioară celei din perioada precedentă. Analiza situaţiei generale a activităţii de producţie şi comercializare mai poate fi realizată şi cu ajutorul raportului static şi a raportului dinamic dintre indicatorii valorici ai producţiei. Sub aspect calitativ constatăm: . Qf Rs2 .Ritmul efectiv al Qf este inferior ritmului efectiv al Qe (106<106. deci se constată o dezvoltare a activităţii de producţie şi comercializare.caracterizează evoluţia stocurilor de producţie neterminată precum şi a consumului Qe intern.caracterizează creşterea/scăderea ponderii consumului intermediar. aceste corelaţii nu au fost respectate. Deşi prin plan s-a asigurat respectarea corelaţiilor corelaţiilor normale. Rs1 1 Qf a avut asigurată desfacerea şi s-au redus stocurile de producţie fizică din perioada precedentă. o parte din această producţie rămânând în stoc. Atunci când avem o tendinţă de Qf creştere rezultă un aspect favorabil .957 0. Dacă: Rs1 1 Qv Q f . cu efecte nefavorabile asupra costurilor şi implicit a rezultatelor. ceea ce presupune o creştere a producţiei stocate.93 0. Aceasta însemnă că a crescut ponderea consumurilor intermediare de la terţi. Aceasta presupune o creştere a stocului de producţie neterminată care va produce imobilizări de mijloace circulante cu efecte nefavorabile asupra situaţiei financiare.926 0.4). Raportul static ia în considerare mărimile absolute ale acestor indicatori valorici şi permite caracterizarea evoluţiei elementelor care îi diferenţiază.oferă informaţii despre stocurile de produse finite. cu efecte nefavorabile asupra rezultatelor. stocurile scad. Rs2 1 situaţie nefavorabilă ca urmare a creşterii stocurilor de producţie neterminată.953 0.48 0. Qa Rs3 .5<106). efectiv. respectiv a Qe cheltuielilor cu materialele.484 0. Rs1 1 Qf nu a avut asigurată desfacerea.949 Rs3 0. Rs2 1 inexistenţa stocurilor de producţie neterminată.4).921 Rs2 0. . şi anume: Qv Rs1 . Rs2 1 situaţie nefavorabilă deoarece are loc reducerea stocurilor de producţie neterminată până la limita asigurării continuităţii procesului de producţie. Ritmul efectiv al Qv este inferior ritmului efectiv al Qf (105.Ritmul efectiv al Qa este inferior ritmului efectiv al Qe (105<106. Rs3 1 întotdeauna (pentru că Qa=Qe-M) Precedent Prevazut Efectiv Rs1 0.

II.9868 0. declin). prestarea lucrărilor şi serviciilor inclusiv subvenţii pentru exploatare.cifra de afaceri netă – indicator al contului de profit şi pierdere format din totalitatea veniturilor obţinute din vânzarea bunurilor. a) Analiza situaţiei generale a evoluţiei şi structurii CA – se realizează cu ajutorul indicilor care surprind evoluţia CA atât pe total cât şi pe principalele activităţi. permiţând incadrarea acesteia sau a produselor in una din fazele ciclului de viaţă (lansare. maturitate. b) analiza factorială a CA.996 0. Implică următoarele aspecte: a) analiza situaţiei generale a evoluţiei şi structurii CA. c) determinarea CA minime probabile în condiţiile economiei de piaţă. in timp ce al treilea raport reflectă creşterea sau scăderea gradului de valorificare a resurselor consumate. I Qv I Qf I Qa Rd1 Rd 2 Rd 3 I Qf I Qe I Qe Valorile obţinute sunt comparabile de asemenea cu 1. cel de-al doilea reflectă legătura dintre ritmul finalizării producţiei şi ritmul volumului total de activitate. In activitatea firmei ca şi in analiză sunt operaţionali următorii indicatori: . .98429 Primul raport reflectă relaţia dintre ritmul vânzărilor şi ritmul fabricaţiei. Dinamica societăţii analizate se compară cu dinamica pieţei sau sectorului de activitate.Analiza Cifrei de Afaceri Este un indicator important al firmei întrucât evidenţiază performanţele economico-financiare ale acesteia permiţând determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi şi totodată oferă informaţii despre dinamica activităţii potenţialul de dezvoltare in cadrul sectorului. Ţinânduse cont de factorii interni care acţionează precum şi de mediul in care activează firma pe baza informaţiilor furnizate in ultimii ani (3-5 ani eliminându-se cei in care se inregistrează variaţii semnificative) putându-se formula strategii de creştere.005 0.995 0. cheltuieli fixe CAcr 1 rata cheltuielilor var iabile 18 . creştere. Pentru situaţia noastră avem: Prev/Prec Efectiv/Prec Efectiv/Prev Rd1 1.Cifra de afaceri critică – evidenţiază pragul de rentabilitate a intreprinderii şi constituie acel nivel al veniturilor necesar acoperirii integrale a cheltuielilor de exploatare. Raportul dinamic între indicatorii valorici exprimă tendinţa sau evoluţia elementelor componente (modificări) ale indicatorilor valorici.0077 0.00048 0.9905 Rd 2 1. De precizat că această evoluţie se realizează faţă de o bază de comparaţie (perioada precedentă) pe baza indicilor şi nu a cifrelor absolute ca în cazul raportului static. De asemenea se urmăreşte şi modificarea structurii CA scoţând în evidenţă modificările intervenite în structura CA în activitatea de bază. Valorile obţinute pe baza raportului dinamic dintre indicatorii valorici sunt similare cu cele prezentate anterior.996 Rd3 1.

000 150. M f = valoarea medie a mijloacelor fixe. Mf Qf = randamentul mijloacelor fixe productive.000 30 25 8.CA Denumire vândută (tone) producţiei (lei/tonă) produse vândute (%) 0 1 0 1 0 1 0 1 A 20.000 22. M 'f CA = gradul de valorificare al producţiei fabricate. Cu alte cuvinte scoate în evidenţă legăturile dintre valorificarea resurselor şi rezultate. Mf = gradul de înzestrare tehnică a muncii. ' M f = valoarea medie a mijloacelor fixe productive. materiale etc. W a = productivitatea medie anuală calculată pe baza producţiei fabricate.000 19 . Qf Acest momdel multiplicativ se recomandă a fi utilizat în cazul tuturor firmelor deoarece pune în evidenţă legăturile dintre folosirea raţională a factorilor de producţie (forţă de muncă. mijloace fixe. NS M f M f Qf ' Mf M f Qf Wa ' NS M f M f CA Qf unde: N S = numărul mediu de salariaţi. NS M 'f = ponderea mijloacelor fixe direct productive în total mijloace fixe. N S Qf ' Mf M f Qf CA CA NS ' .000 10. pi =preţ vânzare pe unitatea de produs i 1 Acest model se recomandă a fi utilizat la firmele cu un nomenclator redus de produse sau în cazul lansării pe piaţă de produse noi.000 462.000 120. unde rata cheltuielilor variabile reprezintă cheltuielile variabile medii la un leu cifră de afaceri b) Analiza factorială a CA – se recomandă utilizarea următoarelor modele: n 1) CA qvi pi qvi =cantitatea vândută. Q f CA 2) CA N S NS Wa . Exemplu: Cantitatea Structura Preţ vânzare Încasări (mii lei) .) . calitatea producţiei şi gradul de satisfacere a creinţelor pieţei.000 400. Q f = producţia fabricată.000 21.000 15.000 B 15.000 40 35 20.

000. 2) Modificarea productivităţii muncii medii anuale din care: 2.000 mii lei Conform celui de-al doilea model asupra modificării cifrei de afaceri acţionează direct şi indirect următorii factori: 1) Modificarea N S .000 40 28.000 21.C 15.000 mii lei/tonă 100 100 c) influenţa modificării preţului de vânzare pe unitate: r p Q1 p1 p 60.000 19.000 Total 50.284.400 mii lei/tonă 100 100 CA CA1 CA0 1.284.000 mii lei b) inflenţa modificării structurii producţiei vândute: r s Q1 p p0 60.000 60.000 24.000 30 40 30.3) modificarea randamentului mijloacelor fixe productive.000 p = preţul mediu g i pi p 100 g i 0 pi 0 40 20.000 mii lei r g i1 pi 0 35 20. 2. 2.000 19.000 672.000 20 . mediu de salariaţi NS 120 115 (pers) Valoarea producţiei fabricate 24.000 21.000 p 21.000 p0 19.000 40 30.1) modificarea gradului de înzestrare tehnică a muncii.000 314.000 25 10.000 1.000 mii lei a) influenţa modificării cantităţii vândute: Q Q1 Q0 p 0 60.000 970.000 25 8.000 25. Mf NS NS ' M f CA Wa M f Qf ' M f Pentru exemplificare luăm următorul model: INDICATORI SIMBOL PREVĂZUT EFECTIV Nr. 3) Modificarea gradului de valorificare al producţiei fabricate.000 30 8000 30 30.000 p1 21.000 28.400 21.400 96.400 194.2) modificarea ponderii mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe.300.000 100 100 * * 970.000 24.400 mii lei/tonă 100 100 g i1 pi1 35 22.000 50.000 450.

276 mii lei ' ' ' M f M f1 M f1 M f0 Qf 0 CA0 2.000 0.221 417.000 mii lei ' Mf M f Qf Wa ' 1.000 16.000 mii lei Verificare: CA NS Wa 900.264. ' N S1 ' ' M f N S1 M f1 M f1 M f0 Qf 0 115 16.000 21.264.067.380.840.67 0.84 16.800.1.3.67 16.312 mii lei 3) N S1 W a1 1 0 115 220.9 1.000 M f productive (mii lei) Productivitatea medie Wa 200.545.000 15.000 664.90 506.000 0.37 16.000 22.000 2.000 0.000 506.37 productive (lei) M f Gradul de valorificare a producţiei fabricate 90 88 (%) CA CA1 CA0 22.(mii lei) Qf Valoarea CA (mii lei) CA 21.380.600.440. N S1 ' NS N S1 N S0 M M f0 f0 Qf 0 115 16.275 1.88 0.000 664.9 2.80 16.67 0.000 mii lei 1) NS N S1 N S0 W a0 0 115 120 200.000 1.9 900.000 220.000 200. N S1 ' M f N S1 M f1 M M f0 f0 Qf 0 115 16.185 mii lei NS M f M f 21 .000 0.000 1.67 0.000 Valoarea medie a mijloacelor fixe M f 1.000 NS (mii lei/pers) Ponderea mijloacelor M ' f fixe productive în 80 84 total mijloace fixe (%) M f Randamentul Qf mijloacelor fixe ' 16.000 0.312 2.000 mii lei ' Mf M f1 M f0 M f0 Qf 0 CA0 2.000 mii lei 2) W a N S1 W a1 W a 0 0 115 220.600.84 0.000 anuală a muncii (mii lei/an) Gradul de înzestrare Mf tehnică a muncii 15.070.8 16.221 mii lei ' Qf M f1 M f1 Qf1 Qf 0 CA0 2.9 417.104.9 1.000 0.2.000 (mii lei) Valaorea medie a mijloacelor fixe ' 1.070.104.

a) stabilirea sumei dividendelor care trebuiesc distribuite asociatilor / actionarilor. materiale. D K S xd 200. în condiţiile în care este încasată.000 mii lei. Impozitul pe profit este de 25%.000 mii lei. putem spune că rezultatele obţinute nu au fost efectul unor investiţii noi ci a unor transferuri sau comasări a unor secţii cu mijloace fixe vechi. Sa se determine cifra de afaceri minima care sa asigure o rata a dividendului egala cu rata dobanzii practicata pe piata bancara si in conditiile unei rate a rentabilitatii costurilor de 15% . În cazul în care scăderea N S este efectul unor cauze subiective situaţia se apreciază nefavorabil întrucât nu s-a respectat programul ce reprezintă asigurarea întreprinderii cu forţă de muncă. o creştere a profitului. Pentru rezolvarea unei astfel de situatii se impune respectarea urmatoarelor etape : a) determinarea sumei dividendelor distribuite actionarilor b) stabilirea profitului net din care se suporta dividendele distribuite c) stabilirea profitului brut intrucat profitul net este un element al acestuia d) stabilirea cifrei de afaceri minime tinand cont de nivelul ratei costurilor Exemplu: O societate comerciala are un capital social de 200. 2. Având în vedere că productivitatea este un indicator care reflectă folosirea eficientă a resurselor (umane. ca urmare a modificărilor structurale intervenite pentru a corespunde cerinţelor pieţei. O asemenea orientare s-a reflectat negative in reducerea gradului de valorificare a producţiei fabricate. Concluzii: Constatăm o modificare a CA cu 664.070.000 mii lei. Ca rezultat situaţia se apreciază favorabil întrucât depăşirea CA va determina.000 x60% d x100 D 120. Creşterile determinate de cele două componente au avut loc in condiţiile reducerii randamentului mijloacelor fixe productive. ceea ce ne determină să presupunem caă producţia nu a corespuns calitativ. situaţia este justificată economic.000 mii lei KS 100 100 b) Intrucat suma dividendelor este suportata din profitul net se pune problema determinarii acestuia avand in vedere ca o parte din profit este destinat constituirii de fonduri proprii ( cf = 62%) 22 . in condiţiile imbunătăţirii ponderii mijloacelor fixe productive.000 mii lei situaţia se apreciază nefavorabil deoarece rezultatele obţinute vor fi “rezultate pe stoc” neexistând o valorificare corespunzătoare a resurselor. În cazul în care scăderea N S este efectul restrângerii activităţii întreprinderii. Determinarea cifrei de afaceri minime cu luarea in considerare a unor restrictii : . In aceste condiţii deşi s-a realizat o CA cu 664.000 mii lei. 3. Scăderea N S a determinat în mod corespunzător o diminuare a CA cu 900. Cauzal sau factorial. această depăşire a CA se explică astfel : 1. financiare) din calcule rezultă că. cu grad de uzură ridicat. Creşterea nivelului W a a fost faptul determinant al creşterii CA cu 2. Astfel. creşterea W a a avut loc in condiţiile sporirii gradului de inzestrare tehnică a salariaţilor.rata dividendelor sa fie egala cu rata dobanzii practicata pe piata bancara la un anumit nivel al ratei costurilor. deci a posibilităţii de formare a fodurilor necesare pentru investiţii şi sporirea gradului de cointeresare materială a salariaţilor şi acţionarilor. Rata dobanzii practicata pe piata bancara pentru creditele acordate este de 60%. fiind refuzată de piaţă.

Pb Rv x100 qv xp 2) asupra modificarilor ratei rentabilitatii economice a activului (CA1 CA0 ) xRv0 CA x100 Ai1 Ac1 Ai = activul imobilizat Ac = activul circulant 3) asupra ratei rentabilitatii capitalului permanent (CA1 CA0 ) xRv0 CA x100 K permanent 1 4) asupra eficientei mijloacelor fixe (se utilizeaza indicatorul cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe) 23 .013 mii lei qv xc Rc 0.052 mii + 2.052 mii lei 100 ci 100 25 ci = cota de impozit c) Determinarea cifrei de afaceri minime care sa respecte restrictiile puse ( rata dividendului este egala cu rata dobanzii la un anumit nivel dat al ratei rentabilitatii costurilor de 15%) Pb Pb 421.789 421.aceasta este cifra de afaceri minima care satisface restrictia data (rata dividendului rata dobanzii practicata pe piata) pentru o anumita rata a rentabilitatii costurilor. cf 62 Pn D ( ) xD 120.228.807.financiari ai intreprinderii Modificarea cifrei de afaceri se reflecta favorabil sau nefavorabil asupra urmatorilor indicatori 1) asupra Pb : ΔCA = ( CA 1 – CA 0 ) x Rv 0 Rv = rata rentabilitatii venitului ( calculata pe baza cifrei de afaceri).000 ( ) x120.052 Rc x100 qv xc 2. Reflectarea cifrei de afaceri in principalii indicatori economico. ci 25 Pb Pn ( ) xPn 315.15 Pb = Σqv xp – Σqv x c => Σqv x p = Pb + Σqv x c = 421.807.789 mii lei 100 cf 100 6 Profitul net este un element al profitului brut .000 315.789 ( ) x315. de aceea se pune problema determinarii profitului brut avandu-se in vedere ca impozitul pe profit este 25%.065 mii lei .013 mii lei = 3.

cheltuieli cu amortizarea . schimbarile intervenite in structura pe elemente.Analiza valorii adaugate(VA) Valoarea adaugata reprezinta unul din indicatorii semnificativi ai activitatii intreprinderii . Prin continut. gradul de realizare al nivelului prevazut si explicarea modificarilor absolute. Valoarea adaugata poate fi determinata prin doua metode : a) metoda sintetica VA = Qe – M Qe = productia exercitiului M = consumuri provenite de la terti (suma cheltuielilor materiale) b) metoda de repartitie (aditiva) are in vedere insumarea urmatoarelor elemente : . cheltuieli cu impozite si taxe . Deci . iar “+” o incetinire a vitezei de rotatie. profitul net Analiza valorii adaugate vizeaza dinamica acesteia .financiare . Cu ajutorul valorii adaugate pot fi construiti o serie de indicatori necesari pentru a caracteriza eficienta factorilor : munca si capital utilizati . CA1 CA0 CA x1000 Mf1 5) asupra vitezei de rotatie a activelor circulante : Ac0 xT Ac0 xT CA CA1 CA0 T = timpul luat in calcul Atunci cand rezultatul este cu semnul “ –“ reprezinta o accelerare a vitezei de rotatie . III. precum si masurile pentru imbunatatirea si sporirea valorii adaugate. valoarea adaugata prezinta interes in primul rand ca indicator de performanta al activitatii economico . valoarea adaugata exprima cresterea de bogatie care se obtine prin activitatea tehnico-productiva . cheltuielile cu personalul . in analiza diagnostic. 24 . iar in al doilea rand ca indicator in sistemul fiscalitatii. iar in cadrul fiscalitatii reprezinta baza impozitului datorat statului .

5 +108 110 6)Alte elemente de natura VA 120 140. situatia se apreciaza ca fiind normala atunci cand indicele cheltuielilor cu salariile < indicele productiei exercitiului (aceasta presupune ca a fost respectata corelatia cheltuielilor cu salariile) .67 5)Amortizarea 1080 1188 18 17.8 +4. -amortizarea ca element al valorii adaugate inregistreaza o crestere tocmai ca urmare a cresterii valorii medii a activelor fixe si respectiv a modificarilor intervenite in structura acestora .36 116. situatie deosebit de favorabila deoarece profitul reprezinta aportul intreprinderii la sporirea eficientei activitatii de productie si comercializare.Evident .3 +64 102.8 3 2. Determinarea valorii adaugate prin metoda de repartitie avand in vedere contributia fiecarui element la modificarea valorii adaugate : milioane lei Per.8 102.54 +407. fapt care se apreciaza ca o situatie favorabila deoarece.Un asemenea fenomen trebuie sa aiba loc in conditiile in care indicele cheltuielilor cu amortizarea este inferior indicelui valorii productiei exercitiului fapt ce se va reflecta in diminuarea cheltuielilor cu amortizarea ce revin la un leu productia exercitiului.6 40 42.2 102. dar o scadere a ponderii . Pe baza valorii adaugate se pot constitui (calcula) anumiti indicatori : . Sociale 420 431.36 2 2. lei se explica astfel : -cheltuielile cu personalul salariat a inregistrat o crestere in suma absoluta .97 7) Profit 2400 2807. O problema deosebita o prezinta analiza diagnostic .67 3)cheltuieli cu protectia sociala 180 184. Curenta Structura Variatia Modificarea INDICATORI 0 1 0 1 Δ % 1)cheltuieli cu salarii 1800 1848 30 28 +48 102.5 +11. Din punct de vedere structural cresterea valorii adaugate cu 600 mil.67 + alte cheltuieli necesare 4)Total cheltuieli cu personalul 2400 2464 40 37.2 7 6. respectiv 10% .contributia factorului uman la formarea valorii adaugate. ca rezultat. 25 . -profitul a avut o contributie decisiva la cresterea valorii adaugate .acestea contribuind la cresterea valorii adaugate cu 64 milioane lei . s-a datorat in mare parte cresterii profitului .67 2)contributiile la asig.16 +20. calculat ca raport intre cheltuielile aferente fondului de salarii si valorea adaugata. tinand cont de cele doua metode de calcul ale valorii adaugate.98 4 8) VA 6000 6600 100 100 +600 110  o crestere a valorii adaugate cu 600 milioane lei .64 116.

Nota: Marimea si evolutia celor doi indicatori furnizeaza informatii cu privire la situatia rentabilitatii potentiale proprii..aportul activelor fixe la formarea valorii adaugate. Analiza factoriala a valorii adaugate pe baza determinarii acesteia prin metoda sintetica M VA Qe M Qe x (1 ) Qe Qe Wh Qe T x Wh T T = NS x t ΔNS ΔT ΔQe Δt Δgi ΔVA Wh Wh i Δgi Va Δvai Asupra modificarii valorii adaugate actioneaza urmatorii factori : 1) Modificarea valorii productiei exercitiului –ca factor extensiv (cantitativ) 2) Modificarea Va ce revine la 1 leu productia exercitiului – ca factor intensiv (calitativ) Semnificatia indicatorilor utilizati : VA= valoarea adaugata Qe = valoarea productiei exercitiului T = fondul total de timp consumat (exprimat in ore) NS = numarul mediu de salariati 26 . calculat ca raport intre amortizare si valorea adaugata.

1 Valoarea productiei exercitiului (Qe) (mii lei) 10 304 000 10 898 550 2 Valoarea consumurilor provenite de la 7 728 000 7 846 956 terti(M) (mii lei) 3 Numarul mediu de salariati (persoane) ( N S ) 140 138 4 Fondul de timp consumat (ore-om) ( T ) 257 600 242 190 5 Nr. 0.Wh = productivitatea medie orara gi = structura productiei Whi = productivitatea muncii pe o persoana pe produs vai = valoarea adaugata pe produs Va = valoarea medie adaugata ce revine la 1 leu productia exercitiului Exemplu: Per.25 0.576. Mediu de ore pe salariat ( t = T/ Ns ) 1 840 1 755 6 Productivit.Poductivitatea medie recalculata (in functie de structura efectiva a productiei) = 42 500 lei.Va recalculata (in functie de sructura efectiva a productiei) = 0.000 = + 475.594 – 2.72 9 Valoarea adaugata (VA = Qe x Va ) 2 576 000 3 051 594 Nota : .051. Medie orara (lei / h). INDICATORI 0 1 Crt.22 ( Va =1-M/Qe) 8 Chelt. curenta Nr.594 mii lei 1) Influenta modificării valorii productiei exercitiului: 27 .cu consumurile la 1 leu Qe.75 0. .26 n gi1 xWhi 0 r i 1 Wh 100 n gi1 x vai r i 1 Va 100 ΔVA = VA1 – VA0 = 3. ( M / Qe) 0.( Wh = Qe/T) 40 000 45 000 7 Valoarea medie adaugata la 1 leu Qe.

000) x 0.28 – 0.25=+148. In ceea ce priveste influenta favorabila a Va ce revine la 1 leu productia exercitiului pe produs .000) x 0. cresterea Wh nu reflecta efortul propriu al intreprinderii ci.550 x (0.898.26 – 0.898. deci sa fie asigurata vanzarea si incasarea acesteia 28 .000 x 0. iar pe de alta parte prezinta importanta din punct de vedere al fiscalitatii. ca factor calitativ.300 mii lei 1.1. Din acest punct de vedere situatia se apreciaza favorabil deoarece influenta decisiva a avut-o factorul calitativ. 2.190 x (45.000 .1.5 mii lei 1.000 x 0.190 – 257.1 Influenta modificării structurii productiei : r Δgi = T1 x ( Wh1 – Wh 0 ) x Va 0 = 242.500 – 40.25 = +302. Ca rezultat situatia se apreciaza favorabil.755–1.956. cat si al cresterii Va ce revine la 1 leu productia exercitiului. deoarece cresterea valorii adaugate reflecta o sporire a eficientei activitatii firmei. factor care de obicei reflecta utilizarea eficienta a resurselor umane .898.737.2 Influenta modificării productivitatii muncii r Whi = T1 x ( Wh1 – Wh1 ) x Va 0 = +151.25 ) = +108.2. de unde rezulta ca.000 x 0.368.25 = + 151.5mii lei 1.5 mii lei 2.304.reducerea ponderii consumurilor intermediare nu a afectat calitatea productiei. cresterea Wh s-a realizat in conditiile scaderii NS si a timpului lucrat / salariat . ca factor cantitativ.1 Influenta modificării fondului de timp consumat : ΔT = ( T 1 – T0 ) x Wh 0 x Va 0 = (242. Sporirea valorii adaugate este efectul influentei favorabile atat al cresterii productiei exercitiului .ΔQe=(Qe1–Qe0)x Va 0 =(10. Din punct de vedere cauzal se constata : 1.100 mii lei 1.898.368.594 mii lei.26 ) = + 217. cresterea este datorata utilizarii unor preturi mai mari ca urmare a inflatiei.1 Influenta modificării productivitatii muncii orare: ΔWh0=T1x ( Wh1 – Wh 0 )x Va 0 =242.600) x 40. situatia se apreciaza pozitiv in conditiile in care : .productia pusa in circulatie pe piata sa corespunda cerintelor pietei .550 x (0.28 – 0.1 Influenta modificării structurii productiei : r Δgi = Qe1 ( Va1 – Va 0 ) = 10. Influenta favorabila a productiei exercitiului este rezultatul cresterii nivelului Wh .2 Influenta modificării valorii adaugate ce revine la 1 leu productia exercitiului pe produs r Δva I = Qe1 ( Va1 – Va1 )=10.550 x (0.800 mii lei 1.637.550–10.25 = .190 x (42.840) x 40.971 mii lei Constatam o depasire a valorii adaugate cu 475. 3.25 ) = +326.840 x 40. .75 mii lei 1. Influenta modificării Va ce revine la 1 leu productia exercitiului : Δ Va = Qe1 ( Va1 – Va 0 ) = 10.000) x 0.25 = -154.2 Influenta modificării lui t (nr de ore / salariat): Δt = N S 1 x ( t1 – t0) x Wh 0 x Va 0 = 138 x (1.985. Din calcule se constata ca.1 Influenta modificării NS : ΔNS = (N S 1 – NS 0) x t0 x Wh 0 x Va 0 = (138 – 140) x 1.75 mii lei 2.25 = .117.2.5 mii lei 2. Sub acest aspect situatia se apreciaza favorabil cu conditia ca aceasta crestere a Wh sa reflecte efortul propriu al intreprinderii.36.40.

Dobinzi curente aferente imprumuturilor primite. CAPITOLUL III ANALIZA COSTURILOR Zona cheltuielilor unei firme cuprinde o arie larga de fenomene economice legate in esenta de consumul utilizarii fortelor de productie (natura. costurile ocupa un loc deosebit in managementul intern al intreprinderii intrucit de utilizarea eficienta a fortelor de productie depinde in mare masura capacitatea concurentiala a firmei respective. formate din acele cheltuieli care nu sint legate Venituri din sconturi obtinute. 2 – analiza eficientei costurilor aferente cifrei de afaceri (variabile si conventional constante). Venituri extraordinare. cheltuielile se aceasta categorie de cehltuieli se reflecta grupeaza in: valoarea pierderilor din calamitati si A. cheltuieli financiare. Venituri din donatii primite. Venituri din lucrari executate. In cazul nostru se observa ca intreprinderea s-a orientat spre cresterea ponderii acelor produse cu o valoare adaugata mai mare decat media bazei de comparatie . B. munca. materiale. cheltuieli extraordinare. piese de schimb. in optica diagnosticului. Problemele analizei cheltuielilor de productie ale intreprinderii. prestate. financiare. In 29 . Costul marfii vindute A – Veniturile din exploatare cuprind: Cheltuieli cu lucrarile si serviciile Ventiru din vinzarea produselor. C – Cheltuielile extraordinare sint Venituri din participatii. si de plasament. Venituri din vainzarea de marfa. cheltuieli. Cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe. sint: 1 – analiza cheltuielilor aferente veniturilor intreprinderii. 1 – ANALIZA CHELTUIELILOR AFERENTE VENITURILOR INTREPRINDERII Desfasurarea activitatii unui agent economic necesita consum de resurse umane. Venituri din productia stocata. Venituri din cedarea activelor. valutar. 3 – analiza diagnostic a principalelor categorii de cheltuieli (materiale. B – Veniturile financiare includ: Pierderile din vinzarea valorilor imobiliare Venituri din dobinzi incasate. capital). cheltuieli de exploatare. C. Venituri din productia imobilizata. Cheltuieli cu personalul. Cheltuieli privind activele cedate. Venituri din exploatare. auziliare. executate de terti. Dupa natura lor. Diferentele de curs valutar. Venituri din diferente favorabile de curs Sconturile acordate clientilor. provizioane. Cheltuieli privind amenzile si penalitatile. B. ceea ce ne determina sa presupunem ca acestea ar corespunde cerintelor pietei. Uzura obiectelor de inventar. In acest context. salariale). Venituri din titluri de plasament. exproprieri de active. B – Cheltuielile financiare includ: Venituri din subventii aferente cifrei de afaceri. Venituri financiare. de activitatea normala a intreprinderii. materiale A. Corespunzator ecestor categorii de C. servicii Cheltuieli cu impozitele si taxele. veniturile se grupeaza in 3 A – Cheltuielile de exploatare cuprind: categorii: Consumurile de materii prime.

financiare. . Asupra eficientei costurilor totale actioneaza urmatorii 2 factori: . eficienta costurilor totale este rezultatul respectarii corelatiei dintre ritmul de crestere al veniturilor totale (ca efect al utilizarii resurselor umane. Din contra. se constata ca sint cheltuieli care genereaza venituri si cheltuieli care nu genereaza venituri. scoate in evidenta aportul modificarii structurii veniturilor asupra eficientei cheltuielilor totale. precum si identificarea rezervelor care pot fi puse in valoare pentru reducerea lor sau mentinerea in limita de eficienta. in timp ce cheltuielile financiare nu au ca rezultat intotdeauna obtinerea de venituri financiare.lei - Venituri Structura Cheltuieli Rata eficientei Natura veniturilor % costurilor activitatii Prevazut Efectiv Prevazut E Prevazut Efectiv Prevazut Efectiv 0 1 0 fectiv 0 1 0 1 1 Exploatare 2800 3150 70 75 2492 2772 890 890 Financiara 800 756 20 18 960 793. Un asemenea model este foarte important intrucit intr-o economie normala contributia cea mai mare la eficienta costurilor totale trebuie sa o aiba activitatea care corespunde profilului intreprinderii (in cazul nostru. modificarea ratei costurilor pe tipuri de activitate. unele cheltuieli financiare pot fi corelate cu venituri din exploatare. Cheltuielile de exploatare se coreleaza direct cu veniturile din exploatare. Eficienta cheltuielilor aferente veniturilor intreprinderii se realizeaza cu ajutorul indicatorului “rata eficientei costurilor totale” (C t ) care poate fi determinata astfel: Cht I) ct x1000 Vt In cazul primului model. modificarea structurii veniturilor pe tipuri de activitate . factorii care influenteaza nivelul lor. materiale si financiare ale intreprinderii) si ritmul de crestere al cheltuielilor totale (ca efect al intreprinderii). activitatea de exploatare).8 1200 1050 30 . Daca se face o corelatie intre cheltuieli si venituri. C – Veniturile extraordinare sint venituri cheltuieli sau pierderi din calamitati sau alte rezultate din compensatiile primite pentru evenimente extraordinare. Analiza cheltuielilor eferente veniturilor intreprinderii are rolul de a evidentia evolutia acestora. extraordinare) cti = rata costurilor totale pe tipuri de activitate Cel de al 2-lea model. In mod normal ar trebui: ct1 < ct0  I Vt > I Cht n g i xcti i 1 II) ct gi = structura veniturilor pe tipuri de activitate 100 (exploatare.

000 mii lei este justificata din punct de vedere economic. cresterii cointeresarii materiale a salariatilor si a asociatilor.cresterea eficientei costurilor totale cu 39 lei la 1000 lei venit este efectul respectarii corelatiei dintre ritmul de crestere al venitului care s-a concretizat in sporirea eficientei cu 44.ct0 = 905 .2 810 800 Total 4000 4200 100 100 3776 3801 944 905 Cht I) ct x1000 Vt Δ ct = ct1 . de 5.95 lei la 1000 lei venit Vt1 Vt 0 2) Influenta modificarii cheltuielilor totale (factor calitativ) Cht1 Cht 0 Cht x1000 905 899. Ca rezultat.944 = -39 lei la 1000 lei venit Cht1 3801 ct1 x1000 905 lei la 1000 lei venit Vt1 4200 Cht 0 3776 ct 0 x1000 944 lei la 1000 lei venit Vt 0 4000 1) Influenta modificarii veniturilor totale (factor cantitativ) Cht 0 Cht 0 Vt x1000 899. situatia se apreciaza favorabil pentru ca va avea loc o crestere a profitului.95 lei la 1000 lei venit).000 mii lei la 3.05 944 44.776.05 5.801. astfel ca acesta crestere a cheltuielilor de la 3.Extraordinara 400 294 10 7 324 235.66%).95 lei la 1000 lei venit Vt1 Vt1 Constatam ca la nivelul intreprinderii s-a obtinut o crestere a eficientei cheltuielilor totale cu 39 lei la 1000 lei venituri.ct0 = 905 . sursa pentru constituirea fondurilor necesare realizarii de noi investitii.95 lei la 1000 lei venit si a ritmului de crestere al cheltuielilor (a carei influneta este negativa. Din punct de vedere cauzal (factorial) se constata ca: . Ritmul de crestere al veniturilor este mai mare decit ritmul de crestere al cheltuielilor totale (105% > 100.944 = -39 lei la 1000 lei venit 1) Influenta modificarii structurii veniturilor pe tipuri de activitate 31 . Pentru activitatea de exploatare: 2492 ct x1000 890lei la 1000 lei venit 2800 n g i xcti i 1 II) ct 100 Δ ct = ct1 .

activitatea de exploatare are ponderea cea mai mare si corespunde profilului activitatii intreprinderii .944 = -3. sporirea eficientei costurilor totale cu 39 lei la 1000 lei venit este efectul: (a) modificarea structurii veniturilor care au o influenta favorabila cu 3.8 lei. activitate a carei eficienta a costurilor este mai buna decit eficienta totala 890 < 944 lei la 1000 lei venit. se observa ca a crescut ponderea veniturilor aferente activitatii de exploatare de la 70% la 75%.940. Din punct de vedere factorial.8 lei la 1000 lei venit 100 n g i1 xcti 0 r i 1 ct = rata eficientei costurilor recalculate 100 (75 x890) (18 x1200) (7 x810) 940. Aceasta inseamna ca a crescut ponderea veniturilor la acea forma de activitate care are o eficienta a cheltuielilor mai buna decit media pe intreprindere. Si in acest caz. fondurilor de premiere a salariatilor si fondurilor de distribuire ale asociatilor.8 lei la 1000 lei venit. sursa pentru constituirea fondurilor necesare investitiilor.2 . In cazul nostru. Apreciind acest rezultat obtinut. 32 .rct = 905 . fata de ritmul de crestere al cheltuielilor. Masurarea modificarii nivelului cheltuielilor totale la 1000 lei venit in rezultatul exercitiului inainte de impozitare se realizeaza cu ajutorul relatiei: Vt1 4200 (c t 1 ct 0 ) x (905 944) x 163.2 lei la 1000 lei venit La nivelul intreprinderii rezulta o sporire a eficientei costurilor cu 39 lei la 1000 lei venit. Semnificativ este si faptul ca s-au redus pierderile din activitatea financiara si anume rata de eficienta a costurilor efectiva in activitatea financiara < rata de eficienta a costurilor prevazuta in activitatea financiara (1050<1200).2 = -35.2 lei la 1000 lei venit 100 2) Influenta modificarii ratei de eficienta a costurilor pe tipuri de activitati Δ cti = ct1 . situatia se apreciaza favorabil deoarece realizarea unei eficiente a costurilor pe fiecare activitate in parte este rezultatul respectarii corelatiei dintre ritmul de crestere al veniturilor.2 lei la 1000 lei venit. (b) influenta modificarii ratei eficientei costurilor pe tipuri de activitate a determinat cresterea eficientei costurilor totale cu 35.8 lei 1000 1000 ceea ce inseamna ca a crescut rezultatul fata de cel prevazut in bugetul de venituri si cheltuieli cu +163. deci exista o legatura directa cu rezultatele obtinute de intreprindere. situatia este favorabila intrucit in conditiile calorificarii productiei intreprinderii se vor crea premisele cresterii profitului brut al intreprinderii. n g i1 xcti 0 i 1 gi ct 0 = 940. Apreciem ca structura este favorabila pentru ca: .produsele activitatii de exploatare sint destinate pietei.

cheltuielile de exploatare detin ponderea cea mai mare. Cheltuielile de exploatare sint aferente ciclului de exploatare care cuprinde ansamblul urmatoarelor operatiuni: .cex0 Chex1 Chex 0 cex1 x1000 cex 0 x1000 Vex1 Vex 0 Chex 0 Chex 0 Vex x1000 Vex1 Vex 0 Chex1 Chex 0 cex x1000 Vex1 Vex1 Se remarca faptul ca sporirea eficientei cheltuielilor din exploatare este rezultatul respectarii corelatiei dintre ritmul de crestere al veniturilor si ritmul de crestere al cheltuielilor din exploatare. asupra eficientei costurilor de exploatare actioneaza urmatorii factori: .Procesul de productie propriu-zis . ele au o contributie decisiva de sporire a eficientei costurilor totale.Cumpararea de materii prime si materiale .Stocarea lor . modificare cheltuielilor din exploatare (factor calitativ) Cuantificarea influentei factorilor implica urmatoarele relatii: Δ cex = cex1 . astfel: Chex 1) ct x1000 Vex In cazul acestei prime relatii. modificarea veniturilor din exploatare (factor cantitativ) .Stocarea semifabricatelor si a productiei finite .Achizitia si vanzarea de marfa Pentru analiza eficientei costurilor din exploatare se foloseste ca indicator rata eficientei costurilor din exploatare (cheltuieli de exploatare la 1000 lei venit din exploatare) care se determina dupa urmatoarele relatii. din punct de vedere al structurii.Vinzarea lor . metodologia de analiza a eficientei costurilor din exploatare fiind asemanatoare cu cea din cazul costurilor aferente veniturilor totale. ceea ce impune o analiza aprofundata a acestora intrucit. Ce1 < Ce0  Ive > Iche n g i xcexi i 1 2) cex 100 gi = structura veniturilor din exploatare cexi = rata de eficienta a costurilor de exploatare pe tipuri de activitate: 33 . In totalul cheltuielilor.

rezulta faptul ca. productie vinduta productie stocata productie imobilizata In cazul celui de al 2-lea model. trebuie sa o aiba ponderea veniturilor aferente productiei vindute. Pentru caracterizarea si analiza eficientei costurilor aferente CA sau productia vinduta se utilizeaza indicatorul cheltuieli la 1000 lei CA exprimat in pret de vinzare. 2 – ANALIZA EFICIENTEI COSTURILOR AFERENTE CIFREI DE AFACERI (VARIABILE SI CONVENTIONAL CONSTANTE).productia vinduta reprezinta finalitatea activitatii de exploatare.productia vinduta corespunde obiectului de activitate al firmei (productie si comercializare). exclusiv TVA. Pentru aceasta se utilizeaza urmatoarele relatii: qv c 1) C 1000 1000 qv p 34 . .rcex Folosirea acetor relatii da posibilitatea masurarii contributiei principalelor activitati la modificarea eficientei costurilor din exploatare. contributia decisiva la sporirea eficientei costurilor din exploatare. iar comercializarea duce la obtinerea rezultatelor finale ale firmei. .cex0 Δ cex : cex1 . pentru ca: . In mod normal. sporirea eficientei costurilor aferente CA este hotaritoare in asigurarea eficientei de exploatare si responsabila asupra asigurarii performantelor economice ale firmei. Avind in vedere detinerea de catre cantitatea vinduta (respectiv CA) a ponderii celei mai mari in cadrul activitatii de exploatare.productia vinduta detine ponderea cea mai mare in cadrul activitatii de exploatare. asupra eficientei costurilor din exploatare actioneaza direct urmatorii factori: a) modificarea structurii veniturilor (factor de structura) b) modificarea ratei eficientei costurilor din exploatare pe activitati (factor calitativ) Cuantificarea influentei factorilor implica urmatoarele relatii: n g i1 xcexi 0 r i 1 cex 100 Δ ge : rcex .

000 3. pune in evidenta influenta favorabila sau nefavorabila a factorilor specifici fiecarei categorii de cheltuieli.variabile qv xcv 540.000 920.180 b) CA efectiva exprimata in pret vinzare prevazut qv1 xp 0 .fixe (F) 180. Total costuri aferente CA qv xc din care: 720.costuri variabile prevazute - q v1 xc v 0 544.costuri prevazute qv1 xc 0 . scotind in evidenta factorii cu actiune directa asupra eficientei costurilor aferente qv (denumit Modelul CLASIC).800 2. 726.400 .600 . 910.lei Indicatori Pr E evazut fectiv 1.000 35 .000 731. . Cel de al 3-lea model se recomanda a fi utilizat atunci cind exista un nomenclator redus de produse sau in cazul lansarii de produse noi. qv cv F 2) C1000 = Cv1000 + Cf1000 = 1000 + 1000 qv p qv xp g i xci 3) C 1000 100 unde: qv = volumul fizic al productiei vindute p = pretul mediu de vinzare pe produs c = costul mediu pe unitatea de produs cv = costul variabil pe unitatea de produs F = suma cheltuielilor conventional constante (fixe) aferente qv gi = structura productiei vindute exprimata pret de vinzare ci = cheltuielile la 1000 lei pe produs. CA exprimata in pret vinzare qv xp 900.180 .000 533. CA efectiva exprimata in: a) . Primul model se recomanda a fi utilizat de catre toti agentii economici. Cel de al 2-lea model da posibilitatea evidentierii rezervelor de sporire a eficientei costurilor prin intermediul diferitelor categorii de cheltuieli.000 197.

798 = -8.C01000 = 795 . qv c C 1000 1000 qv p q v1 c1 C 1000 1000 = 795 lei la 1000 lei venit q v1 p1 qv 0 c0 C 1000 1000 = 800 lei la 1000 lei venit qv 0 p0 Δ C1000 = C11000 . b) modificarea pretului de vinzare pe produs. Cunatificarea influentelor acestor factori implica utilizarea urmatoarelor relatii: 1) Influenta structurii qv (CA) qv1 c0 qv 0 xc0 s 1000 x1000 = 798 . c) modificarea costului pe unitatea de produs. factorul care actioneaza determinind modificarea cheltuielilor la 1000 lei CA sint: a) modificarea structurii productiei vindute.67 lei la 1000 lei venit qv1 p1 qv1 xp1 36 .800 = -2 lei la 1000 lei venit qv1 p0 qv 0 xp0 2) Influenta modificarii pretului de vinzare pe produs qv1 c0 qv1 xc0 p 1000 x1000 = 789.800 = -5 lei la 1000 lei In cazul acestui model.33 .67 lei la 1000 lei venit qv1 p1 qv1 xp0 3) Influenta costului pe unitatea de produs qv1 c1 qv1 xc0 c 1000 x1000 = 795 – 789.33 = +5.

existentei amenzilor. cu 5. De aceea. Situatia se apreciaza nefavorabil. indexarii salariilor ca urmare a unor acte normative. presupune evidentierea cauzelor care au determinata aceasta crestere. o apreciere concreta a influentei costurilor pe unitatea de produs asupra cheltuielilor la 1000 lei CA. Daca depasirea costului pe produs este rezultatul achizitiei de materii prime.este factorul care poate concretiza cel mai bine efortul propriu al intreprinderii. situatia se apreciaza favorabil. c) cresterea costurilor pe unitatea de produs s-a concretizat intr-o influenta nefavorabila. 3. ce se vor finaliza in profit real. nerespectarii corelatiei cheltuielilor cu salariile (Ichsal. realizarea de investitii pentru modernizarea procesului de productie. situatia 37 .costul pe produs reprezinta factorul calitativ al nivelului cheltuielilor la 1000 lei venit. fiind create premisele ca aceste venituri din vinzarea produselor sa fie incasate. situatia se apreciaza favorabil. In cazul in care cresterea pretului de vinzare este rezultatul imbunatatirii calitatii produselor vindute si al imbunatatirii structurii vinzarii pe piata externa. Sub aspect cauzal. Aceasta inseamna ca intreprinderea a modificat structura qv in favoarea sortimentelor care aveau planificat un nivel al cheltuielilor la 1000 lei < media bazei de comparatie (800 lei la 1000 lei venit). surse pentru dezvoltarea si remunerarea asociatilor. 2. situatia se apreciaza ca justificata. CA rezultat.67 lei la 1000 lei venit. intrucit in conditiile incasarii productiei vindute se vor obtine economii de 5 lei la 1000 lei venit. . sporirea eficientei costurilor cu 5 lei la 1000 lei venit. pentru ca: . In cazul in care aceasta modificare de structura corespunde necesitatilor pietei. situatia se apreciaza favorabil. Daca depasirea costului pe produs este efectul modificarii pretului de achizitie la materii prime si materiale. situatia se apreciaza favorabil pentru ca toate aceste eforturi suplimentare vizeaza imbunatatirea productiei vindute. a achizitiilor de materie prima si materiale necorespunzatoare calitativ. folosirea fortelor de munca cu grad ridicat de calificare. Constatam ca la nivelul CA s-a inregistrat o sporire a eficientei costurilor cu 5 lei la 1000 lei venit obtinut. Iqv). Pot exista urmatoarele cauze: a) 1. pentru ca este efectul unor factori independenti de intreprindere. fiind considerat efort propriu al intreprinderii. Daca este efectul depasirii consumurilor specifice la materie prima si materiale. materiale de calitate superioara.67 lei la 1000 lei venit. se explica astfel: a) modificarea structurii qv (cantitatii vindute) a influentat in mod favorabil cu 2 lei la 1000 lei venit. b) cresterea pretului de vinzare pe produs s-a materializat in sporirea eficientei costurilor cu 8.

591.35 lei Δ Cv1000 = Cv11000 .600 = -2 qv1 p0 qv 0 xp0 910000 lei la 1000 lei CA qv1 cv 0 qv1 xcv 0 544.180 1) s 1000 x1000 .4.2 lei la 1000 lei CA  Δ CA .20 lei  Δ c : .este nefavorabila. In acest caz se recomanda a se utiliza cel de al 2-lea model care da posibilitatea evidentierii cauzelor concrete ale modificarii costului pe produs.180 2) p 1000 x1000 598 = -6.Cf01000 = 215 .600 3) cv 1000 x1000 591.5 = qv1 p1 qv1 xp1 920000 -11.5 lei la 1000 lei CA .5 lei la 1000 lei qv1 p1 qv1 xp0 920000 CA qv1 cv1 qv1 xcv 0 533.5 lei  Δ qv : .5 lei la 1000 lei CA Δ Cf1000 = Cf11000 .15 lei la 1000 lei CA 1000  Δ Cf + 15 lei  ΔF +19.6.2.Cv01000 = 580 .600 = 598 .5 = 580 .2. II) C1000 = Cv1000 + Cf1000 1000 q v cv Cv 1000 qv p F C 1000 f 1000 qv xp  Δ str : .11.600 = -20 lei la 1000 lei CA qv1 cv 0 qv 0 xcv 0 544.5 lei la 1000 lei CA Δ C1000 .35 lei  Δ p : .2 lei la 1000 lei CA 1000  Δ Cv  Δ p : .200 = +15 lei la 1000 lei CA 38 .

000 900.000 . amenzi.000 180. In ceea ce priveste influenta favorabila a costului vraiabil pe produs de 11. energie si a cheltuielilor salariale. situatia este justificata economic (efectuarea unor asemenea investitii creeaza premise pentru scaderea consumurilor specifice la materiile prime.000 920. combustibili.5 = -11. In cazul in care sporirea cheltuielilor fixe este rezultatul unor penalitati. energie si asigura respectarea corelatiei dintre cresterea productivitatii muncii ci cresterea salariului mediu annual).000 1) q 1000 x1000 x1000 x1000 = 580 qv1 xp0 qv 0 xp0 910. daca admitem ca depasirea cheltuielilor fixe aferente CA este rezultatul unor investitii noi. intrucit eforturile suplimentare pe linia costului pe produs au avut ca scop imbunatatirea calitatii productiei vindute si deci cresterea competitivitatii acesteia pe piata. reducerea costului variabil pe unitatea de produs care a influentat favorabil cu 11.67 lei la 1000 lei CA este rezultatul urmatoarelor cauze: 1. Acest lucru este confirmat si de faptul ca pretul influenteaza favorabil (ca efect al imbunatatirii calitatii) depaseste influenta negativa a costului pe produs. In cazul in care depasirea cheltuielilor fixe este rezultatul unor investitii noi privind modernizarea procesului de productie. In ceea ce priveste influenta cheltuielilor fixe aferente CA care nu au determinat o influenta favorabila (+19.000 2) p 1000 x1000 x1000 x1000 = qv1 xp1 qv1 xp0 920.000 +19. situatia se apreciaza nefavorabil din punct de vedere economic.591.000 180. combustibili.000 910.000 +2.5 lei la 1000 lei CA F0 F0 180.800 180. situatia se apreciaza negativ. pentru ca aceste produse cu calitate necorespunzatoare nu au asigurat incasarea si deci. depasirea cheltuielilor de administratie. situatia se apreciaza favorabil. situatia se apreciaza favorabil. nerespectarea corelatiei cheltuielilor salariale. in conditiile in care reducerea costurilor cu materiale. 2.5 lei la 1000 lei CA. In cazul in care aceasta scadere a costurilor s-a facut in detrimentul calitatii (desi influenta este favorabila in sensul reducerii). nu sint premise pentru ca eficienta costurilor sa se finalizeze in profit.35 lei la 1000 lei CA. 39 .35 lei la 1000 lei CA Constatam ca influenta nefavorabila a costului pe produs de 5.35 lei) situatia se apreciaza in functie de cauzele care au determinat aceste depasiri. cresterea sumei cheltuielilor fixe aferente CA care a influentat nefavorabil cu 19.5 lei la 1000 lei CA. F0 F0 180. nu au afectat calitatea produselor finite vindute.15 lei la 1000 lei CA F1 F0 197. In concluzie. materiale.000 3) F 1000 x1000 x1000 x1000 = qv1 xp1 qv1 xp1 920.

cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe Eficienţa cheltuielilor materiale se realizează cu ajutorul indicatorului cheltuieli materiale se revin la 1000 lei CA ( Cm1000 ). combustibili. etc) . atunci când este respectată corelaţia dintre ritmul de creştere al Ve (ca efect) şi ritmul de creştere al sumei cheltuielilor materiale(ca efort). Ele reprezintă expresia valorică a consumurilor de resurse materiale şi a prestărilor de servicii de către terţi şi se compun din 2 mari categorii de cheltuieli: . Cm1000 1000 qv p gi cmi 3. Cm1000 1000 Ve qv cm 2. materii auxiliare. SALARIALE) 3. Ca modele de analiză: Chm 1.3 – ANALIZA DIAGNOSTIC A PRINCIPALELOR CATEGORII DE CHELTUIELI (MATERIALE. Al doilea model: qv = producţia fizică vândută cm = costul materialelor pe unitatea de produs p = preţul de vânzare pe unitatea de produs Asupra eficienţei costurilor acţionează direct următorii factori: a) modificare structurii producţiei vândute b) modificare preţului de vânzare pe unitatea de produs c) modificarea costului materialelor pe unitatea de produs 40 .cheltuieli cu materii (materii prime.Analiza cheltuielilor materiale Cheltuielile materiale deţin o pondere mai mică sau mai mare în funcţie de profilul de activitate al întreprinderii. Cm1000 100 Primul model arată eficienţa cheltuielilor materiale ce revine la 1000 lei Ve (CA). Metodologia de analiză este asemănătoare celei prezentate în cazul cheltuielilor totale aferente la 1000 lei CA.

13 lei qv1 p1 qv1 p0 4. ceea ce reprezintă o situaţie nefavorabilă pentru întreprindere. Cheltuieli materiale aferente 2.500 qcm 2.200 4. respectiv o majorare 41 .500 1000 lei la CA Cheltuielile materiale la 1000 lei CA au înregistrat o creştere cu 41.500 Cm0 1000 1000 595.36 lei la 1000 lei CA qv1 p1 4.24 41.500 la 1000 lei CA 3.800 2.200 1000 qv1 cm1 2.600 CA recalculate q1 cm 3. respectiv creşterea cheltuielilor materiale. CA 4.24 17.600 str 1000 Cm01000 1000 595.600 p 1000 1000 1000 1000 13.400 4. Cheltuieli materiale aferente CA 2.36 1000 45.200 4. Influenţează modificarea preţului pe unitatea de produs qv1 cm0 qv1 cm0 2.45 lei la qv1 p1 qv1 p1 4.500 2.12 lei la 1000 lei CA 1. ceea ce înseamnă că întreprinderea a crescut ponderea acelor produse cu o cheltuială materială la 1000 lei CA mai mică decât media bazei de comparaţie. determinând o influenţă nefavorabilă. CA recalculată q1 p0 4.800 Cm1 1000 1000 636.24 lei la 1000 lei CA qv0 p0 4.600 2.46 lei la 1000 lei CA qv1 p0 4. .36 595.Reducerii preţurilor de vânzare faţă de nivelul previzionat. această creştere s-a realizat pe seama următorilor factori: . Influenţează modificarea costului materialelor pe unitatea de produs qv1 cm0 qv1 cm0 2.12 lei. Nr Indicatori Prevăzut Realizat crt 1. Influenţează modificarea structurii producţiei fabricate (şi vândute) qv1 cm0 2.modificarea structurii CA.600 c 1000 1000 636.500 1000 qv0 cm0 2.400 1000 1000 Cm1000 Cm1 Cm0 636. Din punct de vedere cauzal.

Volumul producţiei fabricate(buc) 2.000 CHELTUIELI MATERIALE Chm 0 q 0 cs0 pa 0 = 2.700. cheltuielile de deplasare. creştere care se reflectă în profitul societăţii diminuându-l. Nr.3 x 10.27 3.700.000 2.58 lei la 1000 lei CA (13.555. cheltuielile de producţie înregistrând o creştere cu efect asupra rentabilităţii 42 .700.000.000 11. Influenţa modificării volumului fizic fabricat q : q1 q 0 cs0 pa 0 = (2.000 = 435 mil lei 2. O importanţă deosebită în cadrul analizei cheltuielilor cu materiale o reprezintă analiza cheltuielilor cu materii prime şi materiale auxiliare prin prisma factorilor specifici privind aprovizionarea. În acest sens.3 0.27 x 11. Influenţa modificării preţului mediu de achiziţie al materialului: pa : q1 cs1 ( pa 0 pa 0 ) = 2.3 x 10.000 x 0.700. Preţul mediu de achiziţie al materialelor (lei) 10.700.27 x (11.27-0.45). x 0.000 = -810 mil lei 3. Influenţa modificării consumului specific de materie primă : cs : q1 (cs1 cs0 ) pa 0 = 2.000 = 8. Această depăşire se consideră nefavorabilă deoarece firma nu s-a încadrat în programul prevăzut de producţie.crt Indicatori Prevăzut Realizat 1.3) x 10.019 mil lei ΔChm = Chm1 – Chm0 = 8019 – 7665 = 354 mil lei Această creştere a cheltuielilor este determinată de influenţa următorilor factori: 1.consumul specific (normat de materii prime şi materiale) pa .000 – 10.000 x 0.000(0. consumul şi producţia produsului finit.producţia fizică fabricată cs.000 – 2. pentru un material.preţul mediu de achiziţie al materialului utilizat pa cuprinde preţul de facturare al materialelor.000) x 0. suma totală a consumului se exprimă prin relaţia: Chm q cs pa q. Consum specific de materii prime (kg/buc) 0. manipulare şi păstrare a materialelor respective.000 = 7.000) = 729 mil lei Constatăm o depăşire a cheltuielilor cu materiile prime faţă de nivelul prevăzut cu 354 mil lei.665 mil lei Chm1 q1 cs1 pa1 = 2.000 2.555. faţă de nivelul prevăzut de 58.13 + 45.555.

situaţie în care se apreciază favorabil deoarece scăderea consumului specific reflectă efortul propriu al întreprinderii. Depăşirea volumului fizic al producţiei determină creşterea cheltuielilor materiale cu 435 mil lei.000 lei CA / venituri din exploatare / valoarea A A 1000 1000 CA A – suma cheltuielilor cu amortizarea Va na(%) A 100 Va . 3. Creşterea preţurilor de achiziţie a fost cauza principală a depăşirii cheltuielilor cu 729 mil lei. dar în acelaşi timp nu trebuie să afecteze calitatea produsului finit.norma medie de amortizare a mijloacelor fixe 43 . Creşterea cheltuielilor cu materiile prime aferente producţiei este justificată economic atunci când rezultă ca urmare a creşterii producţiei şi în condiţiile în care vânzările sunt asigurate ( există încheiate contracte). să-şi recupereze în timp cât mai scurt investiţia. Volumul cheltuielilor mijloacelor fixe depinde la rândul său de strategia managementului unei firme în domeniul dezvoltării şi al cheltuielilor de capital. Reducerea consumului specific s-a concretizat într-o economie a cheltuielilor cu materiale de 810 mil lei.valoarea medie a mijloacelor fixe din cursul anului na . încurajând sau descurajând amortizarea accelerată. situaţie care poate fi apreciată favorabil numai atunci când se datorează în exclusivitate calităţii materialelor producţiei aprovizionate Analiza cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe Se urmăreşte determinarea. Deoarece tendinţa în anumite momente sau pe anumite pieţe este ca producătorul să-şi mărească cheltuielile. Din punct de vedere cauzal depăşirea cheltuielilor materiale se explică prin: 1.este o situaţie normală deoarece atunci când creşte producţia cresc şi costurile aferente ei. influenţarea modificării cheltuielilor cu amortizarea asupra totalităţii costurilor de producţie. Norma de amortizare este în funcţie de decizia pe care o ia conducerea unei firme în vederea recuperării accelerate a investiţiei iniţiale. Cheltuiala cu amortizarea este convenţional constantă şi depinde de volumul şi valoarea mijloacelor fixe existente la un moment dat şi de norma de amortizare. 2. statul intervine în mod administrativ prin proceduri fiscale. Eficienţa acestor cheltuieli este caracterizată cu ajutorul indicatorului cheltuieli cu amortizarea ce revine la 1.

Valoarea iniţială a mijloacelor fixe (Vi) 2. Valoarea medie a mijloacelor fixe stabilite la 2.000.200 A1 A1 313.000 7.000 1 A0 A0 262. 600. 700.000.5 12 Norma de amortizare ( na (%)) 3. 12.200 1000 1.000 6.000 105 lei la 1000 lei CA 1000 CA 2.000 sfârşitul anului ( Va ) 2.57 lei la 1000 CA1 1000 3.480.500.000 2.500 CA 1000 1000 105 95.valoarea de intrare a mijloacelor fixe intrate în cursul anului ( investitori noi) E – valoarea medie a ieşirilor de mijloace fixe din cursul anului A Va na 1000 1000 q p Prevăzut Efectiv A A I CA IA 1000 1 1000 0 Va 1 Va 0 na1 na0 Nr. Valoarea cifrei de afaceri (CA) 2.050.crt Indicatori Prevăzut Efectiv 1.000 Valoarea medie a intrărilor în cursul anului ( I ) 4. Va VI I E I . Cheltuieli cu amortizarea 262.000 3.000 90 lei la 1000 lei CA 1000 CA 3.000 lei CA 2) Influenţa modificării sumei cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe 44 .000 0 A A1 A0 1000 1000 1000 90 – 105 = -15 lei la 1000 lei CA 1)Influenţa modificării cifrei de afaceri (factor cantitativ) A1 A0 262.000 1.000 2.500 1000 1.500 313.500.000 440.000 Valoarea medie a casărilor în cursul anului ( E ) 5.480.43 – 105 = -29.100.480.610.

Influenţa modificării valorii iniţiale a mijloacelor fixe na0 (Vi1 Vi0 ) Vi 100 1000 0 CA 2. Influenţa modificării valorii medie a intrărilor în cursul anului de mijloace fixe na0 ( I1 I0 ) 100 1000 (1.1.57 -3.2.1. na0 (E1 E 0 ) 100 1000 (440.610.12 0.125 I 1000 12.1.73 => o sporire a eficienţei cheltuielilor cu amortizarea ce revine la 1000 lei cu 15 lei la 1000 lei CA.3 lei la 1000 CA1 3.1.000 2. A 18.3.1.43 = 14.000(0. A1 A0 A 1000 1000 90 – 75.000 600. Influenţa modificării valorii medii anuale a mijloacelor fixe na (Va1 Va0 ) 100 1000 (2.57 2.480.000 700.1.050.000 CA 1.610.125 Va 1000 18.2.000 CA 2. Va 2.3.125) na 1000 1000 -3.57 lei la 1000 lei CA CA1 CA1 2.000 lei CA 2.1.57 1000 -15 2. (na1 na0 ) Va1 100 2.125 E 1000 5.1. I 12. E 5.3 2.2.73 2.000) 0.73 lei la 1000 CA1 3.480.2.000)0.000 lei CA 2.000) 0.480.73 lei la 1000 lei CA1 3.57 lei la 1000 lei CA1 3.1. Vi 0 A 2. na 14. 45 .100.1. CA -29.480.

sporuri acordate (pe categorii de personal) .73 lei ca urmare a creşterii ponderii a mijloacelor fixe cu o normă de amortizare mai mică decât media pe întreprindere. întrucât sporirea eficienţei cheltuielilor cu amortizarea (ca element component al costurilor) va determina eficienţa costurilor totale şi implicit creşterea profitului.economişti 46 . Sporirea eficienţei cheltuielilor cu amortizarea cu 15 lei la 1000 lei CA este efectul respectării corelaţiei dintre ritmul de creştere al cifrei de afaceri (influenţa favorabilă 29 lei) şi ritmul de creştere al sumei cheltuielilor cu amortizarea (influenţă nefavorabilă 14. 4. sporirea investiţiilor în mijloace fixe presupune o folosire extensivă şi intensivă a acestora. În concluzie. Ca rezultat. Analiza modificării absolute a fondului de salarii (element component cu ponderea cea mai mare) 3. În ceea ce priveşte structura cheltuielilor cu personalul aceasta se poate realiza în funcţie de mai multe criterii: a) în funcţie de elementele componente ale cheltuielilor cu personalul .75 lei). total cheltuieli de producţie.Analiza situaţiei generale a cheltuielilor cu personalul În această etapă se urmăreşte cunoaşterea evoluţiei şi tendinţei unor asemenea categorii de cheltuieli în raport şi de acţiunea unor factori conjuncturali folosind ca indicatori ponderea cheltuielilor cu personalul. premisă nu numai a creşterii eficienţei acestor cheltuieli ci şi a competitivităţii producţiei pe piata concurenţială. Respectarea acestei corelaţii este rezultatul sporirii sumei investiţiilor ( 12. contribuţii b) structura cheltuielilor pe categorii de personal .57).premii şi alte beneficii . În ceea ce priveşte norma de amortizare. devansării termenului de punere în funcţiune a mărfurilor care au determinat creşterea bazei cheltuielilor materiale a societăţii comerciale. Analiza eficienţei cheltuielilor cu personalul 4.Analiza cheltuielilor cu personalul ( salarii) Analiza acestor cheltuieli vizează următoarele aspecte: 1. situaţia este favorabilă.impozite.salarii tarifare .muncitori .1. aceasta a determinat o deducere a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei CA cu 3. taxe. Analiza situaţiei generale a cheltuielilor cu personalul 2.ingineri .

4.salariul mediu anual Ns – numărul mediu de salariaţi t. Această structură este importantă pentru evidenţierea mutaţiilor care s-au produs în structura personalului cât şi pentru efectuarea de comparaţii cu firme similare. Modificarea salariului mediu anual Modificarea numărului mediu de ore pe un salariat (timp consumat) Modificarea salariului mediu orar ( a cărui mărime este dată de salariul mediu orar tarifar şi adaosul) Fs Ns Sa Fs Ns t Sh Sa .salariul mediu orar a .2. taxe. c) structura cheltuielilor cu personalul pe forme de salarizare practicate d) structura cheltuielilor cu personalul în raport de modul de includere a acestor cheltuieli în costuri este necesară în localizarea rezervelor existente pentru sporirea cheltuielilor cu salariaţii Fiecare din această clasificare poate fi folosită în funcţie de scopul urmărit. Modificarea fondului de salarii este cauza principală a modificării cheltuielilor cu personalul şi implicit a costului producţiei. contribuţii.timpul lucrat pe un salariat Sh . În acelaşi timp de modificare a fondului de salarii depinde şi modificarea celorlalte elemente cum ar fi impozitul pe salarii. Modificarea absolută a fondului de salarii depinde de influenţa următorilor factori: 1.adaosul ΔNs ΔFs Δt Δ Sa Δ Sh t Δ Sh Δa ΔF=Fs1 – Fs0 = 20. Modificarea Ns 2.Analiza modificării absolute a fondului de salarii Fondul de salarii este elementul cu ponderea cea mai mare în cadrul cheltuielilor cu personalul.000 mil lei 47 .

Cauzal putem spune că: 1. a cărui mărime se stabileşte în funcţie de gradul de calificare a forţei de muncă şi respectiv gradul de complexitate a muncii.000 mil lei 2.1. În toate cazurile pot fi utilizate în analiză atât modele de corelaţie cât şi modele multiplicative.3.2.000 mii lei.2.Sh = Sh t + a Ns : ( Ns1 Ns 0 ) Sa 0 5.2. înregistrând o depăşire absolută de 20. valoare adăugată. Creşterea salariului mediu anual a determinat o depăşire a fondului de salarii cu 15.Analiza eficienţei cheltuielilor cu salariile Eficienţa cheltuielilor cu salariile poate fi analizată cu ajutorul indicatorului cheltuieli cu salariile ce revin la 1000 lei CA.2. Ca rezultat. 2. situaţia este justificată atunci când creşterea salariului mediu anual este rezultatul creşterii cu precădere a nivelului productivităţii muncii. 4. În cazul analizei noastre se observă că depăşirea salariului mediu anual este rezultatul creşterii salariului mediu orar tarifar. situaţia este justificată economic atunci când depăşirea numărului de salariaţi este rezultatul dezvoltării activităţii întreprinderii.500 mil lei 2.000 mil lei Sa : Ns1 ( Sa 1 Sa 0 ) 15. a : Ns1 t1 (a1 a0 ) 500 mil lei Societatea comercială nu s-a încadrat în fondul de salarii prevăzut.000 mil lei. Sh : Ns1 t1 ( Sh1 Sh 0 ) 17.000 mil lei 2.000 mii lei. Sht : Ns1 t1 ( Sh t1 Sh t 0 ) 16. Creşterea salariului anual poate fi justificat şi în cazul indexării acestuia ca urmare a unor acte normative. Sporirea gradului de calificare a forţei de muncă rezultă ca efect a creşterii productivităţii muncii în sensul scăderii timpului consumat pe produs şi îmbunătăţirii producţiei finite(creşte competitivitatea pe piaţă). Creşterea numărului de salariaţi a determinat în mod corespunzător o depăşire a fondului de salarii cu 8. Cs Fs 1000 1000 CA 48 .1. situaţia este nefavorabilă pentru că depăşirea fondului de salarii a determinat creşterea costurilor şi respectiv reducerea profitului. t : Ns1 t1 (t1 t 0 ) Sh -2.000 mil lei 2.

CA trebuie să crească cu 4. În această ipoteză.5%.000 mld lei 2) Costul CA 6.600 mld lei 5) Rezultatul exploatării 1.9% FondSalarii 1.(1. Cs1 Cs 0 1000 1000 I Fs I CA În orice societate comercială. Cs Ns Fs 1000 1000 CA Ns Primul model este un model de corelaţie. Re z.800 x 20% = 360 mld lei). 49 . Rezolvarea unei asemenea situaţii necesită din partea managerilor negocierea preţului de vânzare astfel încât să se menţină profitul iniţial. limita maximă de majorare a salariului o constituie rezultatul exploatării ceea ce în procente reprezintă 88.600 100 100 88. Într-un asemenea context poate fi înscrisă şi problema negocierii salariilor. exp l 1.600 mld lei 6) KPR 5. rezultatul exploatării trebuie să se majoreze cu 360 mld lei.9%. creşterea eficienţei cheltuielilor cu salariile fiind efectul respectării corelaţiei dintre ritmul de creştere a CA şi ritmul de creştere al fondului de salarii ca efort.400 mld lei 3) Cheltuieli cu personalul aferente CA 1.800 mld lei 4) Cheltuieli materiale 4. În cazul celui de al doilea model multiplicativ. Pentru a se menţine acelaşi rezultat al exploatării CA(indicator pe baza căruia se determină rezultatul exploatării) trebuie să crească cu un procent „x” determinat de cota de majorare a salariilor şi de ponderea acestora în CA. Exemplu: 1) CA exprimată în preţ de vânzare 8.800 Dacă salariile în urma negocierilor şi a conflictului de muncă se majorează cu 20%. sporirea eficienţei cheltuielilor cu salariile este dată de modificarea productivităţii muncii şi modificarea salariului mediu anual ca formă de cointeresare materială. în legătură cu salariile pot apărea o mulţime de aspecte care trebuie soluţionate corespunzător pentru a determina reducerea pierderilor cauzate de conflictele de muncă (grevă). de aceea este necesar stabilirea unei limite maxime de creşteri salariale de către patronat.000 mld lei 7) Profit net 750 mld lei În condiţiile majorării salariilor aceste creşteri salariale pot fi acoperite doar din rezultatul exploatării.

5% CA 8.000 120 Ponderea cheltuielilor cu salariile 48% 52% în costul producţiei gcs Cs Fs 1000 1000 CA Fs Ns Sa Ca Ns Wa I I Wa Sa 120% > 108% Respectarea acestei corelaţii se reflectă în cheltuielile cu salariile la 1000 lei CA.5 ( 360 mld lei). Indicator Prevăzut Realizat Procent(%) Salariul mediu anual Sa 96. În aceste condiţii nu se modifică profitul net.800 20% 20% 4. Influenţa modificării Sa 50 .000 4.5% reprezintă exact echivalentul majorării salariilor 8. Respectarea corelaţiilor cu salariile se reflectă în creşterea eficienţei cheltuielilor cu salariile şi respectiv în reducerea costului pe produs. Influenţa modificării Wa Sa0 Sa0 Wa : 1000 1000 20 lei la 1000 lei CA Wa 1 Wa 0 2.000 Sporirea CA cu 4. indicator ce 100 interesează pe proprietarul KPR.000 960. Cs0 Fs 0 1000 1000 CA 0 Cs0 Sa0 1000 120lei 1000 Wa 0 Cs1 Sa1 1000 108lei 1000 Wa 1 Cs Cs1 Cs 0 12lei la 1000 lei CA 1000 1000 1000 1. Fs 1.680 108 Productivitatea medie anuală Wa 800.000 103.

lipsă de la lucru fără aprobare legală În analiza utilizării timpului de lucru se urmăreşte creşterea ponderii fondului de timp utilizat efectiv în cadrul T max pe seama respectării sau reducerii timpului neutilizat justificat şi eradicarea timpului neutilizat nejustificat.timpul afectat pentru demnitari T nejustificat . Respectarea corelaţiei cheltuielilor cu salariile are ca efect final reducerea costului pe produs având în vedere ponderea cheltuielilor cu salariile în costul producţiei.concediu de odihnă .680 96.000 lei CA Rezultă că reducerea cheltuielilor cu salariile cu 12 lei la 1000 lei CA este rezultatul respectării corelaţiei dintre ritmul de creştere al Wa care a influenţat favorabil cu 20 lei la 1000 lei CA şi ritmul de creştere al salariului mediu anual (influenţat nefavorabil) cu 8 lei la 1000 lei CA.concediu de maternitate . 4.000 Sa : 1000 1000 1000 1000 8 lei la 1000 Wa 1 Wa 1 960.2 %. Aprecierea modificării ce a intervenit în utilizarea timpului de muncă se face pe baza indicatorilor menţionaţi în mărime absolută . Sa1 Sa0 103.Analiza eficienţei utilizării potenţialului uman Balanţa timpului de lucru este reprezzentată de următoarea schemă: Timp utilizat efectiv Tmax Justificat Timp neutilizat nejustificat Tc Sărbători legale nelucrătoare + concedii legale de odihnă T justificat . în mărimi de structură şi cu ajutorul coeficientului de utilizare a fondului de timp maxim disponibil determinat pe baza raportului Fond de timp efectiv utilizat / fond de timp maxim de utilizare 51 . în mărime relativă.satisfacerea serviciului militar .000 960.2 I 120 Wa Respectarea corelaţiei cheltuielilor cu salariile a avut ca efect final reducerea costului pe produs cu 5. Acest lucru se determină folosind următoarea relaţie: I 108 Sa 100 100 g cs1 100 100 52% -5.absenţe nemotivate .

asupra modificării valorii adăugate M0 t Ns1 t1 t 0 wh0 1 Qe0 3. respectiv cauzele folosirii incomplete ale acestuia. asupra modificării valorii produselor t Ns1 t1 t 0 wh 0 T = Ns x t t . Absenteismul poate fi generat de motive justificate (şcoală. ale volumului structurii circulaţiei turistice. maternitate. accidente de muncă. Deşi absenteismul permite numai o valoare cantitativă a utilizării timpului de lucru. Din punct de vedere al analizei economico financiare. asupra modificării valorii privind marfa fabricată Qf 0 t Ns1 t1 t 0 wh0 Qe0 4. asupra modificării CA( produsele vândute) Qf 0 CA t Ns1 t1 t 0 wh0 Qe0 Qf 0 5. evenimente familiale. cauze economice. ale formei de vânzare practicate. asupra profitului brut 52 . ale sistemului de aprovizionare. ale volumului şi calităţii ofertei. obligaţii sociale.( şomaj tehnic) şi motive nejustificate(absenţe nemotivate). cunoaşterea aceasta prezintă un interes deosebit datorită consecinţelor economice reflectate direct în gradul şi modul de utilizare al capacităţii şi indirect în mărimea cheltuielilor şi rezultatelor.timp lucrat în ore de un salariat Δt – numărul de ore lucrate de un salariat 2. În fundamentarea deciziilor prezintă o deosebită importanţă examinarea structurii timpului de muncă în cadrul unui schimb. ale particularităţilor cererii şi am plasamentului unităţii de distribuţie. Folosirea completă a timpului de muncă dintr-un schimb depinde nu numai de comportamentul salariaţilor ci şi de o serie de variante ale organizării producţiei(cazul industriei) al ofertei şi cererii (cazul comerţului). T1 kn Tmax Folosirea timpului de muncă se realizează pe baza balanţei interne în acelaşi sens care cuprinde pe de o parte surse totale de timp ale unei perioade iar pe de altă parte modul de utilizare al timpului maxim disponibil. Costul absenteismului este un cost ascuns ce degajează performanţele atât la nivel micro cât şi macro economic. astfel utilizarea incompletă a timpului de lucru afectează următorii indicatori şi efectul se măsoară utilizând următoarele relaţii: 1. ale nivelului preţului. o problemă deosebită o reprezintă efectele economice ale neutilizării timpului de lucru asupra principalilor indicatori economico financiari.

valoarea producţiei fabricată . Productivitatea muncii este definită în literatura de specialitate ca fiind forţa productivă a muncii sub forma capacităţii forţei de muncă de a crea într-o perioadă de timp un anumit volum de produse şi prestaţii sau eficienţa cu care este cheltuită o anumită cantitate de muncă. De asemenea. Wh Th Q Wz =>Q=Ns x Nz x Wz Tz Tz = Ns x Nz Având în vedere că total om zile lucrate este rezultatul produsului dintre numărul mediu scriptic şi numărul de zile lucrate de un salariat Tz = Ns x Nz 53 . Wz Tz Q 3.valoarea adăugată . Qf 0 CA t Ns1 t1 t 0 wh0 rv0 Qe0 Qf 0 rv0 – rata veniturilor în funcţie de vânzare Eficienţa utilizării potenţialului uman se exprimă cu ajutorul indicatorilor de productivitate (medie şi marginală). Q T W Q-efect.cifra de afaceri În raport cu cheltuiala de muncă. t.valoarea producţiei .efort W T Q În practica calculului economiei şi a analizei financiare privind productivitatea muncii se utilizează un sistem de indicatori prin care se exprimă fie cantitatea de produse obţinute cu o anumită cheltuială de muncă. Wa Ns Q 2. fie cheltuiala de muncă efectuată pentru obţinerea unei unităţi de produse. deosebim indicatorii valorici parţiali ai productivităţii muncii Q 1. calculul productivităţii în unităţi valorice la nivel microeconomic pot fi folosiţi indicatorii: . în practica economică.

Teoretic pot exista următoarele situaţii: 1. Wa Nz Wz 2. Nz1 = Nz0 Nh1 > Nh0 nerespectarea duratei de lucru (activitate nefavorabilă) 54 . ea este rezultatul utilizării incomplete a timpului de lucru. I Wa I Wz I Wh Aceasta reprezintă o situaţie normală întrucât este rezultatul utilizării corecte a timpului de lucru. Nz1 < Nz0 Nh1 < Nh0 3. Iar total om ore lucrate este în funcţie de numărul de salariaţi. Wz Nh Wh Pe baza acestor relaţii se poate realiza analiza situaţiei generale a productivităţii muncii pe baza indicatorilor valorici potenţiali evidenţiind folosirea raţională a timpului de muncă. programat şi a respectat durata zilei de lucru. Nz1 = Nz0 Nh1 = Nh0 2. întreprinderea a respectat numărul de zile pe un salariat. I Wa I Wz I Wh Această situaţie reflectă o activitate favorabilă întrucât întreprinderea a mărit numărul de zile lucrate de un salariat ( prin reducerea timpului neutilizat) şi a respectat durata zilei de lucru Nz1 > Nz0 reducerea timpului neutilizat (activitate favorabilă) Nh1 = Nh0 4. I Wa I Wz I Wh Această situaţie reflectă o activitate nefavorabilă întrucât deşi s-au depăşit toţi indicatorii valorici parţiali ai productivităţii muncii. T1=Ns x Nz x N1 Ajungem la concluzia că indicatorii valorici parţiali ai productivităţii muncii se pot calcula după următoarele relaţii: 1. I Wa I Wz I Wh Această situaţie reflectă o activitate nefavorabilă întrucât întreprinderea nu a respectat durata zilei de lucru. numărul de zile lucrate de un salariat şi durata zilei de lucru.

Această diferenţă de ritm este efectul nerespectării duratei zilei de lucru INh < 100 (=95%) În concluzie.000 102.208. Productivitatea medie anuală Wa 3. Productivitatea orară 2000 2.000 2.38 2.875 3.83%) Ritmul de depăşire a Wh este superior ritmului de depăşire a Wz .200 110 Wh Wa Nz Wz Wz Nh Wh Iwa = 102. Valoarea producţiei (mii lei) Q 2.762.5 % Nz1 < Nz0 Iwh = 110 % Nz1 < Nz0 Se constată că întreprinderea a realizat şi a depăşit toţi indicatorii valorici parţiali ai productivităţii muncii. deşi s-a înregistrat p depăşire a tuturor indicatorilor valorici parţiali ai productivităţii muncii din punct de vedere calitativ. Valori Indicatori Simbol Prevazut Efectiv % 1.238. situaţia se apreciază nefavorabil fiind efectul utilizării incomplete a timpului de lucru – dependente de întreprindere.720 104. Din punct de vedere cantitativ situaţia se apreciază favorabil. Nr mediu de salariaţi Nz 600 595 99. Analiza producţiei ca efect al utilizării potenţialului uman Pentru a realiza analiza producţiei ca efect al utilizării potenţialului uman se porneşte de la următorul raţionament : 55 .6 95% 9. Durata zilei de lucru Nh 8 7.000 16.017.5 7. Astfel : ritmul de depăşire a Wz este superior ritmului de depăşire a Wa .680.83 8. Exemplu: Analiza situaţiei generale a productivităţii muncii pe baza indicatorilor parţiali valorici ai acesteia. care exprimă efortul propriu al acestuia în domeniul utilizării potenţialului uman.000 1.390 101. Total om ore lucrate 5.23 6. Nr zile pe un salariat Wz 160. Această diferenţă de ritm este rezultatul neutilizării timpului la nivelul zilelor licrate de un salariat INz < 100 (=97.17 (persoane) Tz 138.23 % I Wa I Wz I Wh Iwz = 104.450 4.000 3. Ritmul de depăşire a acestor indicatori valorici este diferit ca mărime.104. Total om zile lucrate Th 1.00 133. Productivitatea medie zilnică Nz 230 225 97.

influenţa numărului mediu de salariaţi .influenţa numărului mediu de zile lucrate de un salariat .influenţa duratei zilei de lucru (numărul mediu de ore pe zi) . influenţa Wh 56 . Q Ns Wa Wa Nz Wz Wz Nh Wh Pornind de la acest raţionament sistemul factorial al volumului producţiei ca efect al utilizării potenţialului uman se prezintă astfel : ΔNs ΔQ ΔNz Δ Wa ΔNh Δ Wz Δ Wh Din acest model factorial rezultă că relaţia matematică care pune în evidenţă valoarea producţiei ca efect al utilizării potenţialului uman este următorul: Q Ns Nz Nh Wh Din această relaţie rezultă că asupra modificării valorii Q ca efect al utilizării potenţialului uman influenţează următorii: .

bugetul de venituri şi cheltuieli şi execuţia acestuia . 2.Organele care execută situaţia financiară şi patrimonială sunt următoarele: .datele evidenţei contabilităţii financiare şi de gestiune 4. CAPITOLUL IV ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIAR PATRIMONIALE SI RENTABILITATEA INTREPRINDERII 1. 3. asigurarea unui raport optim între mijloacele întreprinderii şi asigurarea unor relaţii normale cu alte unităţi financiare. asigurarea integrităţii proprietăţii agenţilor economici.Pentru realizarea analizei firmei şi patrimoniului se folosesc următoarele surse informaţionale: . organele bancare şi cele fiscale locale) . Concurenţa care este interesată să cunoască potenţialul tehnico-economic şi financiar în vederea elaborării propriei politici de consolidare a poziţiei pe piaţă. Organele interne ale întreprinderii Analiza situaţiei financiare este executată de către proprietarii sau acţionarii care vor cunoască evoluţia patrimoniului său cu constrângerile care îl aşteaptă în funcţie de care vor adopta măsurile corespunzătoare la politica de investiţii.organele specializate (cele care execută studii de fezabilitate.organele externe ale întreprinderii (în special.Conţinutul: situaţia financiară reflectă întreaga activitate economică a unei societăţi comerciale pe o anumită perioadă de timp prin prisma dimensionării patrimoniului şi al rezultatelor financiare: al creanţelor. 57 . Organele administrative centrale şi locale în vederea cunoaşterii surselor de venituri ce li se cuvin pentru a soluţiona problema economico-sociale. Conducerea întreprinderii care realizează analiza situaţiei financiare pentru detectarea unor eventuale situaţii de dezechilibru financiar care ar putea afecta securitatea financiară a firmei cu consecinţele care decurg dintr-o asemenea situaţie. al încasărilor şi al plăţilor. al obligaţiilor. verificând în special garanţiile pe care le acordă întreprinderii în vederea recuperării împrumuturilor acordate. de evaluare economică sau de analiză financiară).Scopul (obiectivul): analiza situaţiei financiare-patrimoniale are ca obiectiv studierea modului de realizare a autofinanţării în condiţiile autonomiei decizionale. Partenerii de afaceri care sunt interesaţi să amplifice sau să simplifice operaţiunile pe care le derulează cu întreprinderea respectivă în prisma în care acestea le măreşte profitul propriu.organele interne ale întreprinderii . la dividendele care se vor încasa şi la modul de administrare a patrimoniului.bilanţul contabil şi anexele la bilanţul contabil . Organele externe ale întreprinderii Organele bancare cu care se confruntă firma are legătură financiară şi execută execuţia situaţiei financiare a firmei respective în vederea cunoaşterii bonalităţii acesteia cu ocazia acordării de credite.

Analiza potenţialului financiar a întreprinderii si echilibrul financiar 2. Active fixe 1. Nr.950 1. rămasă 84.440 mediu şi Investiţii în lung 3.845 Profit net execuţie (nerepartizat) 67.Analiza ratelor de rotaţie a posturilor de bilanţ. Creanţe 73.370 2.460 IV.762.530 1.850 Alte imobilizări II.990 378. Credite pe 390.688.085 2.910 a)Determinarea şi analiza patrimoniului net al întreprinderii (situatia neta) Bilantul patrimonial reprezinta un instrument de analiza realizat prin retratarea bilantului contabil. Capital 1.370 2. Început Sfârşit crt.025 plasamente 3. curs de 168.170 76.640 178.255 1.665 la valoarea termen 2.560. de fuzionare sau cu ocazia sechestrelor.680 102.240 371. ACTIVE SUME Nr. Mijloace fixe 1. Analiza potenţialului financiar a întreprinderii si echilibrul financiar Pentru a aprecia potenţialul financiar al unei întreprinderi se va avea în vedere următoarele aspecte: a)determinarea şi analiza patrimoniului net al întreprinderii b)caracterizarea bunăstării întreprinderii (GOOD WILL-ul) c)analiza situaţiei necesarului activelor d)analiza capitalului întreprinderii e)determinarea şi analiza fondului de rulment f)analiza ratelor de structură a bilanţului În vederea realizării analizei potenţial financiare a întreprinderii pe baza indicelui de analiză diagnostic se folosesc datele bilanţului contabil.318. sindicatele pot fi interesate în cunoaşterea situaţiei financiare. 2.425 41.540 75.540 3.Analiza rotaţiei activelor circulante şi implicaţiile economico-financiare ale acestora.910 Total Pasiv 2. patrimoniale: 1. Ca organe externe sau interne în acelaşi timp. Active 562. Structura bilantului financiar presupune gruparea elementelor 58 .850 252. Început Sfârşit I. Organele judecătoreşti care pot soluţiona analiza situaţiei financiare şi patrimoniale în operaţiunile de cauzare. Principalele puncte ale analizei financiare.150 (imobilizate) social 1.245 circulante termen scurt 1. 1.468. patrimoniale a întreprinderii respective cu ocazia semnării contractului colectiv de muncă sau în cadrul unor conflicte de muncă (greve).251.435. Obligaţii pe 232.055 4. Stocuri 393.370 1.840 556. Disponibil şi 95.693.318.251. PASIV SUME crt. Total Activ 2.

.rezerve 3. din care: 1.obligatii 3. Pentru a se pastra echilibrul.Datorii pe termen lung 4. ele au fost cedate bancii generand disponibilitati. Ele reprezinta credite pe termen scurt care genereaza o crestere a activului (disponibilitati) concomitent cu majorarea pasivului (credite pe termen scurt).provizioane pentru riscuri si cheltuieli.creante caracter de rezerva) 3.capital social 2.Imobilizari financiare 3.se elimina din categoria elementelor de activ nonvalorile – cheltuieli de constituire. Datorii pe termen scurt. etc. din care: I.subventii II. Bilant financiar ACTIV PASIV I.efectele scontate neajunse la scadenta reprezinta creante al intreprinderii care nu mai sunt in patrimoniul acesteia. Pentru completarea bilantului financiar posturile bilantului contabil vor fi corectate astfel: .investitii financiare II.provizioane pentru riscuri si cheltuieli pentru o perioada mai mica de un an Patrimoniul net al întreprinderii se poate determina pe baza datelor din bilanţul patrimonial (financiar) prin două modalităţi: Pn = (Af + Ac) – (OTS + CTLM) = Active totale – Datorii totale (in cazul in care exista venituri în avans acestea se scad) SN = Total active – Datorii totale . din care: 5.in activele imobilizate din bilantul financiar sunt incluse si creantele pentru o perioada mai mare de 1 an. Diferentele in plus sau in minus rezultate din reevaluare (se compara valoarea de piata cu costul de achizitie sau de productie) se majoreaza sau diminueaza capitalurile proprii.rezultatul exercitiului 4. in pasivul bilantului financiar sunt diminuate capitalurile proprii cu valoarea activelor fictive. din care: 1. . . 1.credite pe termen scurt 2. cheltuieli inregistrate in avans.Venituri în avans 1. elementele patrimoniale luandu-se la valoarea lor neta.stocuri pentru o perioada mai mare de 1 an (au 2.patrimoniale in doua mari categorii: activ si pasiv. OTS = obligaţii pe termen scurt CTML = credite pe termen lung 59 . .disponibilitati III.se reevalueaza activele inscrise in bilantul contabil luandu-se in calcul valoarea de piata.activele corporale detinute in leasing operational vor fi incluse la active corporale si in acelasi timp la datorii pe termen lung cu valoarea neta in cazul continuitatii activitatii. nu sunt generatoare de fluxuri de numerar.Imobilizari necorporale 1. Capitaluri proprii.Imobilizari corporale 2.Active circulante.Active imobilizate. – elemente care nu au valoare in termeni de lichiditate.

mărimea patrimoniului net se determină pe baza acestor variante. De aceea. Conform datelor din bilanţul contabil. Ea se calculează punând faţă în faţă bunurile şi datoriile de aceeaşi scadenţă. Performanţele întreprinderii fiind direct legate de menţinerea capitalului fizic sau financiar. inspirat din cerinţele IAS 1. situaţia netă este mai restrictivă.850 = 1. Menţinerea capitalului fizic presupune ca profitul să fie obţinut numai prin creşterea capacităţii fizice productive în cursul perioadei. fiind averea proprietarilor şi trebuind să fie suficientă pentru a asigura funcţionarea şi independenţa financiară a întreprinderii. 60 .950 + 67.la sfârşitul anului : 1.370 + 556.000 Acest indicator reflectă potenţialul total de care dispune o firmă la un moment dat. iar menţinerea capitalului financiar presupune obţinerea profitului prin creşterea valorii financiare (monetare) a activelor nete.628.688.540) – (178. care interesează proprietarii.769. cât şi pe elemente componente. acţionarii.la sfârşitul anului: (1.762. sursele de acoperire ale acestuia( prin posturile de pasiv). Comparativ cu capitalurile proprii.665 ) = 1.3.000 2. pe baza ei putându-se determina riscul global sau lichidativ.la începutul anului : (1. situaţia netă este un indicator mai relevant. modalitatea este următoarea: . pierderi care au epuizat integral capitalurile proprii.150 + 75. ce exprimă valoarea activului realizabil la un moment dat.Activ fără valoare < 0.628.240) = 1. prin raportul: SN . fiind consecinţa încheierii cu pierderi a exerciţiilor anterioare.490 . deoarece exclude subvenţiile şi provizioanele reglementate. mai ales în condiţiile inflaţiei care îl erodează. Pn = capital social + profit nerepartizat .693. având în vedere pe de o parte. “Situaţia modificării capitalurilor proprii” este un alt document al situaţiilor financiare anuale.840) – (232. O situaţie netă negativă reflectă o stare de prefaliment.640 + 390. reprezentarea materială a patrimoniului net reflectat prin active şi pe de altă parte. atât pe total.490 . În analiză se urmăreşte evoluţia patrimoniului net de la o perioadă la alta.540 = 1. cât şi creditorii întreprinderii.la începutul anului : 1.530 + 562. acesta fiind riscul de insolvabilitate al întreprinderii. Partea neacoperită rămâne exclusiv în sarcina creditorilor. Creşterea situaţiei nete are ca efect creşterea rentabilităţii şi a independenţei financiare. Activ Activul net (capitalurile proprii) reprezintă un indicator esenţial care dă dimensiunea gradului de “sănătate” a întreprinderii referitor la menţinerea capitalului fizic sau financiar. prin care se prezintă detaliat toate variaţiile pe care le-a suferit în cursul exerciţiului financiar fiecare element al activului net (capitalurile proprii). mai ales în cazul lichidării acesteia.560.245 + 371.769. Aceasta exprimă valoarea contabilă a drepturilor pe care le posedă proprietarii asupra întreprinderii.

cât şi a profitului. respectiv din punct de vedere al activelor folosite. b)Analiza bunăstării întreprinderii ( GOOD WILL) GOOD WILL reprezintă capacitatea întreprinderii de a obţine un supraprofit.2 % Din punct de vedere al evoluţiei acestor indicatori situaţia pare a fi favorabilă întrucât faţă de începutul anului toţi indicatorii au înregistrat evoluţii superioare. Aceasta presupune că întreprinderea are o folosire raţională a creditelor pe termen mediu şi lung. I Pn = ICa = IPrb reprezintă o situaţie care reflectă o utilizare programată sau prevăzută a patrimoniului net. această situaţie reflectă o utilizare eficientă a patrimoniului net tocmai ca urmare a folosirii extensive şi intensive a activelor fixe şi o accelerare a vitezei de rotaţie a activelor circulante. C care fiecare are un activ de 5. I Pn < ICa < IPrb. Deci acest profit superior se obţine în condiţiile comparării mai multor unităţi care activează în sectorul de activitate. Din acest punct de vedere apreciem o folosire ineficientă a patrimoniului net întrucât. Comparativ se observă că evoluţia patrimoniului net este superioară atât evoluţiei cifrei de afaceri. Exemplu Δ active fixe Δ active totale ΔPn Δ active circulante Δ obligaţii pe termen scurt Δ obligaţii totale Δ credite pe termen mediu şi lung O analiză raţională a utilizării patrimoniului net presupune o analiză comparativă a evoluţiei patrimoniului net cu evoluţia cifrei de afaceri şi profitului aferent cifrei de afaceri.5% IPn > ICa > I Prb IPrb = 101. În ramura textilă s-a înregistrat în anul anterior o rată medie a folosirii activelor de 20% ( 61 . adică efectele obţinute sunt egale cu eforturile realizate. Exemplu: IPr = 102% ICA = 101. B. A R Gw Pr 100 A = valoarea totală a activelor folosite ( fixe şi circulante) Pr = profit obţinut de întreprindere R = rata rentabilităţii medie pe sectorul de activitate respectiv Întreprinderile de textile A.250.000 mii lei. iar obligaţiile pe termen scurt asigură un echilibru financiar normal. Teoretic. Dacă. adică un profit mai mare decât profitul mediu al sectorului de activitate în care activează întreprinderea respectivă. ritmul de creştere al patrimoniului net ( care reflectă efortul financiar) este superior ritmului de creştere a cifrei de afaceri şi al profitului brut ( care reflectă efortul utilizării patrimoniului net).

Din punct de vedere structural se constată o creştere a ponderii activelor fixe de la 75% la 76% şi o reducere a ponderii activelor circulante de la 25% la 24%. utilizand ineficient activul de care dispune.000 100 100 Din cele 3 întreprinderi supuse analizei. sau atunci când se pune problema fuzionării cu altă întreprindere şi în cazul privatizării acesteia.000 100. Aceasta pentru că în momentul când se prevede o firmă.000 20 Gw(C ) Pr 950.250. Exemplu: Din bilanţul contabil prezentat. Din punct de vedere al utilizării eficiente activului de care dispune constatăm următoarele: A R 5.000 450.500.000 20 Gw( B) Pr 1.R=20%).000 100 100 A R 5. Determinarea acestui indicator este utilă când se stabileşte alocarea unei întreprinderi. situaţia dinamicii şi structurii activelor se prezintă astfel: La începutul anului La sfârşitul anului Active fixe 75% (73840) 76% Active circulante 25% (83995) 24% Total 100% 100% Din punct de vedere al dinamicii ( al evoluţiei valorii) la sfârşitul anului. numai întreprinderea B înregistrează supra profit de 450.000 20 Gw( A) Pr 1.000 mii lei C = 950. ceea ce în perspectivă are şansă sa fie falimentară. faţă de început se constată o creştere a evoluţiei medii şi o creştere a soldului mediu a activelor circulante. 62 .000 mii lei.250. deci au o activitate eficientă întrucât înregistrează profit.000 0 100 100 A R 5.Analiza structurii activelor unei întreprinderi Aceasta presupune o analiză dinamică şi o analiză structurală a activelor întreprinderii pe total şi pe fiecare categorie de active(fixe şi circulante).250. Conform bilanţului contabil (contul de profit şi pierdere) la cele 3 întreprinderi analizate s-a înregistrat următorul profit: A = 1. Întreprinderea C care înregistrează profit este o întreprindere rentabilă.500. ci întregul sistem de relaţii al acesteia. c). deci se situează sub nivelul rezultatului mediu al ramurei textile. adică mai mare decât profitul mediu al unei alte întreprinderi textile.000 mii lei B = 1. Din acest punct de vedere valoarea activelor fixe şi respectiv a soldului mediu a activelor circulante reflectă o activitate favorabilă creând premisele sporirii bazelor tehnico materiale ale întreprinderii.050. inclusiv segmentul de piaţă. se vinde nu numai patrimoniul întreprinderii. când se pune problema vânzării acesteia.050.000 mii lei Apreciind situaţia celor 3 întreprinderi constatăm că toate întreprinderile sunt rentabile.

d).obligaţii faţă de creditori . O primă structură a capitalului întreprinderii presupune următoarele elemente: 1. Creşterea procentuală a capitalului propriu va determina scăderea procentuală a capitalului împrumutat (surse împrumutate) ceea ce reprezintă efectul utilizării eficiente a capitalului propriu. 63 . Această pondere inregistrata a activelor fixe poate crea dificultate in situatii de criză. Ponderea activelor fixe este foarte mare faţă de totalul activelor .obligaţii faţă de bancă . O asemenea problemă se pune cu ocazia privatizării întreprinderii respective. situaţia este favorabilă cu condiţia ca mărimea stocului să nu afecteze continuitatea procesului de producţie. datorii pe termen scurt care cuprind obligaţiile întreprinderii ce se referă la o perioadă mai mică de un an . În concluzie analiza structurii activelor urmăreşte în primul rând procentul activelor fixe care creează dificultate financiară din punct de vedere al valorificării reprofilării activităţii întreprinderii în cazul privatizării. Exemplu: dacă scăderea stocurilor ca element component principal al activelor circulante este efectul accelerarii vitezei de rotaţie. capital împrumutat pe termen mediu şi lung 1 + 2 = capital permanent 3. din punct de vedere tehnic va face ca adaptarea să se realizeze în condiţii dificile faţă de noile cerinţe ce determina modificări de structură şi volum al producţiei întreprinderii. ca urmare a faptului că majoritatea activelor fixe se pot transforma foarte greu în lichidităţi şi în acest caz valorificarea lor se face la preţuri mici. De asemenea ponderea ridicata a activelor fixe. În ceea ce priveşte activele circulante acestea se apreciază din punct de vedere al folosirii acestora. De aceea din punct de vedere financiar se consideră producţie acceptabilă a activelor fixe un nivel situat între 50% şi 60%.Analiza capitalului întreprinderii Analiza urmăreşte evoluţia şi structura capitalului întreprinderii pe principalele componente ale acestuia.obligaţii faţă de salariaţi 1 + 2 + 3 = capitalul întreprinderii La această structură la capitalul întreprinderii se urmăreşte creşterea ponderii capitalului propriu şi în special a fondurilor proprii şi rezervelor constituite şi a profitului net nerepartizat.obligaţii faţă de furnizori . si implicit accelerării vitezei de rotaţie.peste 75%. capital propriu format din a) capital social subscris b) fond propriu şi rezerve constituite c) amortizarea care se regăseşte în fondul de investiţii d) profit net nerepartizat 2.

Un alt principiu al bilanţului funcţional se referă la conceptul de stabilitate. Funcţia de exploatare 1. al afectării. avut în vedere la structurarea posturilor permite descrierea ciclurilor care compun viaţa întreprinderii şi a echilibrelor financiare ce decurg din ele. care are în vedere durata posturilor în patrimoniu. Un principiu de elaborare a bilanţului funcţional se referă la exprimarea posturilor de bilanţ la valoarea brută. Datorii de exploatare Activ circulant financiar 2. Schematic. bilanţul este destinat analizei funcţionale. şi anume: a. e1). bilanţul funcţional se stabileşte din perspectiva continuităţii activităţii. b. Funcţia de trezorerie 1. indiferent de scadenţa sa. bilanţul funcţional se prezintă astfel: Bilanţ funcţional Activ = Utilizări Pasiv = Resurse I. în sensul că un împrumut pe termen lung va rămâne în imobilizările financiare. bilanţul funcţional constituind un punct de plecare ideal pentru o analiză de flux.Determinarea şi analiza FR Construcţia bilanţului funcţional are la bază un set de principii şi reguli menite să pună în evidenţă utilizările şi resursele corespunzătoare fiecărui ciclu de funcţionare a întreprinderii. care poate fi şi o analiză externă. Datorii în afara exploatării (Disponibilităţi) Total Activ Total Pasiv Importanţa bilanţului funcţional în analiza financiară decurge din faptul că el permite aprecierea stabilităţii structurii financiare a întreprinderii prin intermediul trezoreriei nete şi astfel exprimă interdependenţa dintre structura financiară şi natura activităţii sale. Datorii financiare stabile 2. 64 . în timp ce bilanţul financiar este realizat din perspectiva încetării activităţii. Activ circulant de exploatare 2. indiferent de scadenţă. (valoarea de origine a acestora). ceea ce impune includerea amortismentelor şi provizioanelor în capitalurile proprii. în timp ce bilanţul financiar permite o analiză externă a situaţiei financiare a întreprinderii interesantă pentru creditori. Funcţia de exploatare III. iar datoriile pe termen lung nu vor fi trecute la datorii pe termen scurt. destinaţia sau funcţia lor. deoarece permite determinarea variaţiilor de stocuri. În această prezentare. Capitaluri proprii: 1. Al treilea principiu. Comparaţia între bilanţul financiar şi bilanţui funcţional pune în evidenţă două deosebiri esenţiale între acestea. Funcţia de investiţii IV. bilanţul funcţional permite în primul rând o analiză internă realizată în principal de managerii întreprinderii. acesta diferă de conceptul permanenţei al bilanţului financiar. gruparea posturilor fiind legată de operaţiile realizate în raport cu natura. Activ circulant înafara exploatării II. Funcţia de finanţare Utilizări stabile brute Resurse stabile (durabile) II.

Bilanţul contabil armonizat permite determinarea mai rapidă a Fondului de Rulment în două moduri: a) FRF = (Total active – Datorii sub 1 an) – Active imobilizate = F – A. fondul de rulment Financiar arată surplusul activelor circulante nete nefinanţate din datoriile temporare. ceea ce nu înseamnă că în anumite situaţii nu poate exista un fond de rulment negativ fără a compromite buna funcţionare a întreprinderii. fondul de rulment reprezentând partea din capitalurile permanente rămasă după finanţarea imobilizărilor. având diferite cauze. dezinvestire.În consecinţă. ca o marjă de securitate privind solvabilitatea întreprinderii. fond de casă minim). marja de securitate a întreprinderii creşte. Odată cu Fondul de Rulment. ceea ce arată că o parte mai însemnată din activele circulante este finanţată din capitaluri permanente. respectiv datorii curente nete (E). Este partea din capitaluri cu grad de exigibilitate slab. b) FRF = Active circulante. Metoda insistă asupra originii Fondului deRulment şi permite înţelegerea cauzelor variaţiei sale. Un prim echilibru rezultă din confruntarea pasivului pe termen lung (capitalurile permanente) cu necesarul permanent (activul imobilizat). creşterea lui fiind determinată de creşterea capitalurilor permanente (emisii de noi acţiuni. care poate fi temporară sau de durată. Partea inferioară a bilanţului financiar permite determinarea Fondului de Rulment Financiar ca diferenţă: FRF = (Active circulante + Cheltuieli în avans) – (Datorii pe termen scurt + Venituri în avans). permiţându-i să-şi asigure un nivel minim al unor active circulante strict necesare funcţionării (stocuri minime. pe care întreprinderea o consacră finanţării activelor circulante. fără a exista o afectare a unei resurse unui anumit tip de utilizare. noi împrumuturi pe termen lung) şi de reducerea imobilizărilor nete (vânzări de titluri. Scăderea Fondului de Rulment este cauzată de scăderea capitalurilor permanente (rambursări de împrumuturi pe termen lung sau de obligaţiuni) şi de creşterea imobilizărilor nete (investiţii). obligaţiuni. Un Fond de Rulment staţionar reflectă stagnarea întreprinderii. activul circulant fiind superior datoriilor pe termen scurt (Activ circulant net > Datorii sub 1 an). care serveşte finanţării elementelor de activ cu grad de lichiditate suficient de crescut. cesiuni de imobilizări). 65 . Metoda pune în evidenţă afectarea şi finalitatea Fondului de Rulment care este finanţat din activul circulant. Fondul de Rulment trebuie să fie pozitiv. evidenţiind excedentul de lichiditate potenţială. Teoretic. Această metodă pune în evidenţă echilibrul financiar pe termen lung. bilanţul trebuie privit ca un ansamblu de resurse şi de utilizări. În această ipostază. care oferă indicii asupra deciziilor strategice în materie de investiţii şi de finanţare. Un Fond de Rulment pozitiv (Capitaluri permanente > Imobilizări nete) constituie marja de securitate a întreprinderii pentru exploatarea sa cotidiană. aşa cum rezultă din analiza părţii superioare a bilanţului financiar: FRF = Capitaluri permanente (Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung şi mediu) + Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli – Necesar permanent (Active imobilizate nete).

De exemplu. pe care nu le va putea achita (Activ circulant net < Datorii sub 1 an). sau care are active circulante inferioare datoriilor scadente pe termen scurt.17 11. - 4.03 2. Datorii cu scadenţa peste 1 an 8493328 127907177 119413849 1505 3.Datorii curente (F) 434328633 768048262 333719629 176. Active circ. Capitaluri proprii 425835305 640141085 21430578 105.02 Din datele tabelului se constată că Fondul de Rulment pozitiv şi în creştere confirmă o dinamică favorabilă a marjei de securitate a întreprinderii.25 9.83 10. Fondul de Rulment împrumutat (străin) reflectă gradul de îndatorare pe termen lung pentru a finanţa nevoi pe termen scurt.40 6. ponderea capitalurilor împrumutate nu trebuie să fie excesivă în raport cu cea a capitalurilor proprii (să nu depăşească 50 %).datorii curente (E) 100194521 325651589 225457068 325. Cheltuieli în avans 1902966 1489075 . Capitaluri permanente (Cp) 434328633 768048262 333719629 176.02 7. Provizioane pt.resp. Indicatori Exerciţiul financiar Abateri(±) Indici crt. Fond de Rulment Financiar (FRF) 100194521 325651589 225457068 325.03 8.40 14.02 15.02 12. Active imobilizate (A) 334134112 442396673 108262561 132. calculul Fondului de Rulment propriu şi străin pe baza datelor din tabelul anterior conduce la rezultatele din tabelul urmator: 66 . adică măsura în care echilibrul financiar se asigură prin capitalurile proprii. . Exemplu: Calculul şi analiza Fondului de Rulment (*) Nr. Venituri în avans 4435821 5197373 761552 117.413891 78.41401967 81. Fond de Rulment Financiar (FRF) 100194521 325651589 225457068 325. În interiorul capitalurilor permanente.cheltuieli . Precedent Curent (Δ) (%) 1. FRs = Împrumuturi pe termen lung şi mediu – Imobilizări nete.83 5. Această situaţie se întâlneşte mai frecvent în sectorul de distribuţie. se consideră că Fondul de Rulment al întreprinderii industriale trebuie să reprezinte valoarea a 1÷3 cifre de afaceri lunare. Active imobilizate (Ai) 334134112 442396673 108262561 132. ceea ce impune determinarea Fondului de Rulment propriu (FRp) şi a Fondului de Rulment străin (FRs): FRp = Capitaluri proprii – Imobilizări nete. unde viteza de rotaţie a stocurilor este foarte rapidă (sub o lună) şi unde există credite- furnizori însemnate. Datorii pe termen scurt 227834680 186432713 . ceea ce reflectă gradul de autonomie financiară. Un Fond de Rulment negativ constituie un semnal de alarmă pentru întreprindere. care va fi lipsită de capitaluri permanente suficiente să-i asigure finanţarea imobilizărilor (Capitaluri permanente < Imobilizări nete). Fond de Rulment Financiar(F – A) 100194521 325651589 225457068 325. Active circulante 330562056 515792600 185230544 156. riscuri . În practică. Fondul de Rulment propriu pune în evidenţă influenţa structurii de finanţare asupra constituirii sale. .83 13. Total active .

40 (Ai) 5. deşi gradul de îndatorare la termen (raportul Datorii peste 1 an/Capitaluri proprii) a crescut de la 1.5 propriu (FRp) (1-3) 6.98 %. care reclamă cheltuieli ce vor fi recuperate la achitarea facturilor de către clienţi.994 % la 19. Independenţa financiară a întreprinderii se dovedeşte a fi satisfăcătoare. Fond de Rulment -325640784 -314489496 +11151288 96.3 %. produse finite. creanţele. vânzări. Resurse ciclice = Resurse temporare – Credite de trezorerie. Precedent Curent (±Δ) (%) 1. stocurile (de materii prime. Structura Necesarului de Fond de Rulment cuprinde. El reprezintă banii ce trebuie rulaţi în întreprindere pentru a-i asigura funcţionarea (după finanţarea imobilizărilor). Active imobilizate 334134112 442396673 108262561 132. semifabricate) a căror valoare încorporează cheltuielile de fabricaţie şi. Capitaluri proprii 425835305 640141085 21430578 105. chiar dacă ponderea capitalurilor proprii în capitalurile permanente s-a redus de la 98 % la 83. 67 . plăţi salarii). ceea ce arată că nevoile pe termen scurt nu pot fi finanţate prin îndatorare pe termen lung. e2)Analiza Necesarului de Fond de Rulment Necesarul de Fond de Rulment desemnează nevoile financiare generate de executarea unor operaţiuni repetitive care compun ciclul de exploatare curentă (cumpărări.5 %. Din suma acestor componente se scad datoriile (de exploatare şi în afara exploatării). 4. pe de altă parte. care corespund decalajelor între încasări şi plăţi: NFR = Necesităţi ciclice – Resurse ciclice. în care: Necesităţi ciclice = Necesar temporar – Disponibilităţi. Echilibrul financiar pe termen lung şi pe termen scurt este asigurat ca urmare a unei marje de securitate pe care o conferă Fondul de Rulment Financiar pozitiv. Calculul şi analiza fondului de rulment Nr. 2. Pe baza bilanţului necesarul de fond de rulment se determină ca diferenţă: NFR =(Active circulante + Cheltuieli în avans– Casa şi conturi la bănci) - (Datorii ce trebuie plătite într-un an + Credite bancare + Venituri în avans). Fond Rulment 91701193 197744412 +106043219 215. Fondul de Rulment propriu este pozitiv şi în creştere cu 115. pe de o parte. Datorii cu scadenţa 8493328 127907177 119413849 1505 peste 1 an 3. ceea ce confirmă că întreprinderea dispune de o autonomie financiară care îi permite finanţarea imobilizărilor nete din capitaluri proprii.5 străin (FRs) (2-3) Se constată următoarele: 1.03 2. 3.5 %. al cărui total trebuie acoperit cel puţin parţial de resurse stabile (Fondul de Rulment Net). Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici crt. Fondul de Rulment străin este negativ şi în scădere cu 3.

Datorii cu scadenţa de până la 1 an 227834680 186432713 .31 4.03 %.03 2. Active circulante 330562056 515792600 185230544 156. durata de rotaţie a stocurilor. NFR > 0 arată un decalaj nefavorabil între lichidarea stocurilor şi creanţelor şi exigibilitatea datoriilor de exploatare. Total II (5 + 6 + 7) 232270501 191630086 . după cum urmează: a) Dacă NFR > 0. NFR constituie un indicator de echilibru financiar.5524433 34. Venituri în avans 4435821 5197373 761552 117. decalajul dintre termenul de recuperare a creanţelor şi termenul de plată a furnizorilor. a urgentării încasărilor şi relaxării plăţilor. Această situaţie este favorabilă dacă este consecinţa accelerării rotaţiei activelor circulante. fiind o situaţie normală dacă este consecinţa unor investiţii privind creşterea necesarului de finanţare a ciclului de exploatare. 2.49 %. - 7.72 %. este mai fluctuant.65 Pornind de la relaţia care trebuie să existe între necesarul temporar şi resursele temporare. a reducerii cheltuielilor în avans şi a disponibilităţilor băneşti. în condiţiile în care resursele ciclice s- au redus cu 17. ca urmare a creşterii activelor circulante cu 56.41401967 81. necesităţile temporare fiind mai mici decât resursele temporare ce pot fi mobilizate. . mai instabil decât fondul de rulment şi depinde de cifra de afaceri).17 8.51 9. rezultă un surplus de necesar temporar faţă de resursele temporare ce pot fi mobilizate.413891 78.83 6. Creşterea necesarului de fond de rulment a fost consecinţa creşterii necesităţilor ciclice cu 58. Nec de fd de rulment (NFR)(4 – 8) 91785791 322767292 230981501 351. în sensul încetinirii încasărilor şi accelerării plăţilor.25 3. De exemplu. Necesarul de fond de rulment pozitiv şi în creştere confirmă dinamica ascendentă a surplusului de necesităţi temporare faţă de resursele temporar disponibile. . El poate fi exprimat în zile de vânzare prin intermediul vitezei de rotaţie (NFRz = NFR·360/ CA) care reflectă acest decalaj. Cheltuieli în avans 1902966 1489075 . Necesarul de fond de rulment reflectă echilibrul curent al întreprinderii. calculul Necesarului de Fond de Rulment pe baza datelor din bilanţul contabil armonizat (*)conduce la rezultatele din tabelul urmator. Casa şi conturi la bănci 8408730 2884297 . În caz contrar. b) Un NFR < 0 reflectă un surplus de resurse nete temporare faţă de capitalurile circulante. Total I (1 + 2 – 3) 324056292 514357378 190301086 158.72 5. din care rezultă următoarele concluzii: 1. 68 .40640415 82. Exemplu : Calculul şi analiza necesarului de fond de rulment Nr Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici crt Precedent Curent (± Δ) (%) 1. prin reducerea datoriilor sub 1 an şi a veniturilor în avans. Credite bancare de trezorerie . care poate fi pozitiv sau negativ.

Trezorerie pozitivă (TN > 0). la care se adaugă plasamentele rambursabile în orice moment (valori mobiliare de plasament). Credite bancare de . Exemplu : Calculul şi analiza Trezoreriei Nete Nr. fiind un rezultat al operaţiunilor ce afectează toate posturile de bilanţ şi rezultând din lectura pe orizontală a bilanţului financiar. respectiv: a) a părţii superioare: TN = FR – NFR. când: FR > NFR şi respectiv. Trezoreria activă cuprinde disponibilităţile curente degajate de funcţionarea întreprinderii. sau prin creşterea disponibilităţilor şi reducerea creditelor bancare de trezorerie. Creşterea Trezoreriei Nete poate fi realizată prin creşterea fondului de rulment şi prin scăderea necesarului de fond de rulment. cât şi din operaţiuni care privesc activele circulante şi datoriile pe termen scurt.65 de rulment (NFR) 3. . Valoarea pozitivă sau negativă a Trezoreriei Nete este consecinţa unor inegalităţi între Fondul de Rulment şi Necesarul (resursa) de Fond de Rulment: 1.31 ţi băneşti 5.5524433 34.02 financiar(FRF) 2. ceea ce reflectă decalajul dintre ritmul superior de creştere a necesarului de fond de rulment comparativ cu creşterea fondului de rulment financiar (351. Trezoreria netă 8408730 2884297 . Disponibilită 8408730 2884297 . Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici crt Precedent Curent (± Δ) (%) 1. Necesarul de fd. Trezoreria Netă (±) rezultă atât din operaţiuni ce afectează capitalurile permanente şi activul imobilizat. - trezorerie 6.31 (TN) (1 – 2) (a) 4.31 (TN) (4 – 5) (b) Se constată că Trezoreria Netă este pozitivă şi în scădere. b) a părţii inferioare: TN = Disponibilităţi – Credite de trezorerie sau: TN = Trezoreia activă – Trezoreria pasivă. soldurile creditoare de bănci şi efectele scontate (în afara bilanţului). Trezoreria netă 8408730 2884297 . Trezoreria pasivă este reprezentată de creditele bancare curente.5524433 34.02 %). în următoarele cazuri: 69 . Disponibilităţi > Credite trezorerie.5524433 34.e3)Analiza Trezoreriei Trezoreria Netă (TN) poate fi determinată pornind de la egalitatea de bilanţ Activ = Pasiv care conduce la confruntarea fondului de rulment (FR) cu necesarul de fond de rulment (NFR).65 > 325. 91785791 322767292 230981501 351. . din care rezultă echilibrul financiar al întreprinderii. Fondul de rulment 100194521 325651589 225457068 325.

ceea ce impune aprecierea riscului bancar curent. care pot ascunde sub-utilizări de capitaluri. f)Analiza ratelor de structură a bilanţului Ratele de structură a bilanţului reflectă structura financiară (de finanţare) a întreprinderii şi se defineşte prin proporţiile posturilor din activul şi pasivul bilanţului în raport cu totalul acestuia. restul fiind acoperit din datorii pe termen scurt (furnizori. Ciclul de exploatare şi o parte din imobilizări sunt finanţate din datorii pe termen scurt (furnizori şi avansuri clienţi). când resursele permanente nu acoperă decât o parte a activului imobilizat (FR < 0).a. calitatea echilibrului financiar pe termen scurt. în concordanţă cu caracterul mai mult sau mai puţin “capitalistic” al acesteia ca şi vulnerabilitatea sa la evoluţiile inflaţioniste. ş. avansuri clienţi) şi din credite bancare curente. astfel: Activ imobilizat 1) Ponderea imobilizărilor: Si = 100 (%) reflectă indirect intensitatea Activ capitalistică (prin ponderea imobilizărilor corporale) şi a relaţiilor financiare cu alte unităţi (prin ponderea imobilizărilor financiare).a) FR > 0 şi NFR > 0. c) FR < 0 şi NFR < 0. ceea ce impune creşterea capitalurilor permanente (resurselor stabile). ceea ce impune reconsiderarea structurii de finanţare. c) FR < 0 şi NFR < 0. când NFR este finanţat în întregime din resurse permanente (FR > 0). Trezorerie negtivă (TN < 0). autonomia şi independenţa financiară a întreprinderii. când NFR este finanţat parţial din capitaluri permanente (FR> 0) şi parţial din credite bancare curente care sunt mai mari decât disponibilităţile. Disponibilităţi < Credite trezorerie. fiind crescut riscul dependenţei de exterior. care degajă disponibilităţi ce pot ascunde o sub-utlizare de capitaluri. ceea ce impune revederea structurii finanţării. b) FR > 0 şi NFR < 0. când resursele din exploatare (NFR < 0) acoperă un excedent crescut de lichidităţi şi numai o parte a activului imobilizat ( FR < 0). Activ circulant 2) Ponderea activului circulant: Sa = 100 (%) depinde de sectorul de Activ activitate şi durata ciclului de producţie (prin ponderea stocurilor). în următoarele cazuri: a) FR > 0 şi NFR > 0. când resursele din ciclul de exploatare (NFR < 0) se adaugă la un excedent de resurse permanente (FR > 0) pentru a degaja un excedent mare de lichidităţi. Structura activului caracterizează compoziţia patrimoniului economic al întreprinderii. 70 . Ratele de structură a activului reflectă apartenenţa sectorială şi depind de natura activităţii întreprinderii. 2. NFR şi disponibilităţile (inferioare creditelor de trezorerie). b) FR < 0 şi NFR > 0. când creditele bancare pe termen lung şi mediu acoperă o parte din imobilizări (FR < 0). când FR < NFR şi respectiv. Ratele de structură se obţin în urma analizei pe verticală a bilanţului financiar şi pun în evidenţă caracteristici financiare ale întreprinderii. de durata termenelor de plată convenite cu clientela (prin ponderea creanţelor) şi reflectă esenţa trezoreriei (prin ponderea lichidităţilor în patrimoniu). cum ar fi: capacitatea activelor de a se transforma în lichidităţi.

total 27. astfel: Capitaluri permanente 1) Ponderea capitalurilor permanente: Scp = 100 (%) reflectă Pasiv autonomia financiară globală (prin ponderea capitalurilor proprii).98 0. Datorii/ termen scurt 2) Ponderea datoriilor pe termen scurt: Sdts = 100 (%) se Pasiv corelează cu trezoreria întreprinderii.10 46.îndatorare 0. care depăşesc activele imobilizate.90 Total datorii (D) 36.85 19.15 80.90 %.03 40.88 66.83 (C/Cp) Se constată următoarele: 1. evidenţiind gradul de stabilitate a finanţării şi autonomia financiară pe care le asigură combinaţia de resurse cu maturităţi şi origini diverse. Ratele de structură a pasivului reflectă autonomia financiară şi gradul de îndatorare a întreprinderii.30 Stocuri .59 12. Structura pasivului degajă politica de finanţare a întreprinderii.total 21. cu atât este mai mare autonomi şi independenţa financiară a întreprinderii.92 financiare (D/t.10 Capital 65.12 46.38 corporale an(D/tl) Imobilizări 0. autonomia la termen a întreprinderii (prin ponderea datoriilor pe termen lung).s) Active circulante 49. pe baza datelor din bilanţul financiar structura activului şi pasivului se prezintă astfel: Ratele de structură a bilanţului financiar Structura Exerciţiul financiar Structura Exerciţiul financiar activului pasivului (%) Precedent Curent (%) Precedent Curent Active imobilizate 50.70 necorporale proprii (C) Imobilizări 50. care este în reducere până la 46 % în favoarea activelor circulante.499 financ.27 13.88 Total capitaluri 100 100 (C+ D) Creanţe .011 Datorii sub 1 an 34.565 0. ajungând de la 49.12 33.017 0. Structura activului reflectă ponderea de peste 50 % a imobilizărilor corporale în totalul activului.30 Levier 0.(LF=D/C ) Total Active Nete 100 100 Capacit.01 Datorii peste 1 1.88 % la 53.08 permanent(Cp) Imobilizări 0. Cu cât este mai mare ponderea capitalurilor proprii în totalul pasivului.72 Total capital 100 100 (Cp+D/ts) Disponibilităţi 1.88 53.003 0. De exemplu.079 Capitaluri 63.26 0. 71 .

din care: Capitaluri proprii a) Rata de finanţare din resurse proprii: Rfp = ≥1 exprimă Activ imobilizatnet autonomia financiară de care dispune întreprinderea. Activ circulant 2) Rata de lichiditate generală: R lg = ≥1 exprimă gradul de Datorii/ termen scurt lichiditate potenţială(echilibrul financiar pe termen scurt). 72 . Disponibilităţi b) Rata de lichiditate imediată (Testul acid): Rli = exprimă Datorii/termen scurt aptitudinea întreprinderii de rambursare a datoriilor cu scadenţa sub 1 an. în care capitalurile proprii deţin ponderea cea mai mare şi în creştere la peste 66 %. ceea ce se reflectă prin rate de sinteză referitoare la condiţiile de ajustare între utilizările şi resursele puse în operă de întreprindere. 3. în defavoarea datoriilor totale. care au scăzut de la 36 la 33 %. cu scadenţa până la 1 an.2. 3. Ratele de sinteză reflectă echilibrul financiar în mărimi relative: Capitaluri permanente 1) Rata de finanţare stabilă a imobilizărilor: Rfi = ≥1 Activ imobilizat net măsoară stabilitatea resurselor afectate finanţării activelor durabile. Structura pasivului arată creşterea capitalurilor permanente de la 65.15 la peste 80 %. Structura datoriilor s-a modificat prin creşterea datoriilor cu scadenţa peste 1 an şi a reducerii datoriilor curente. Ratele de sinteză se corelează cu ratele de finanţare şi reflectă indirect structura financiară a întreprinderii. structura pasivului trebuind să fie adecvată structurii activului: o întreprindere industrială foarte “capitalistică” are capitaluri permanente mai importante faţă de una mai puţin “capitalistică” din sectorul de distribuţie. Analiza pe verticală a bilanţului vizează corelaţiile dintre posturile din activ şi din pasiv. din care: Activ circulant Stocuri a) Rata de lichiditate relativă (Testul acid)): Rlr = ≥1 exprimă Datorii/ termen scurt capacitatea întreprinderii de rambursare a datoriilor pe termen scurt. Imobilizările corporale deţin ponderea dominantă în totalul activelor imobilizate. în consens cu activitatea predominant industrială a întreprinderii. Datorii/ termen lung + mediu b) Rata de finanţare din resurse străine: Rfs = exprimă Activ imobilizatnet gradul de insecuritate financiară a întreprinderii.

Ratele de sinteză pe baza bilanţului Nr.6 (redusă) (Rlr) 6.74 + 0.27 1. 3.284 253. Rata de finanţare stabilă a 1.836 2. disponibilităţile băneşti nu permit acoperirea datoriilor pe termen scurt.44 + 0.43 2. precum şi şansele de rambursare a datoriilor.4 proprii (Rfp) 3. Rata de lichiditate imediată 0. Autonomia financiară poate fi estimată prin intermediul mai multor rate: Datorii totale 1) Rata îndatorării globale: Rîg = ≤ 0. aceasta măsurându-se cu ajutorul unor rate care exprimă gradul de îndatorare şi gradul de lichiditate-solvabilitate.44 133.8 (Rlg) 5.5 (Rli) Se constată următoarele: 1. prin raportul Datorii/Capitaluri proprii. Autonomia financiară reprezintă aptitudinea întreprinderii de a face faţă angajamentelor financiare.5 exprimă dependenţa întreprinderii Pasiv de diverşi creditori. 73 . Rate de echilibru financiar Exerciţiul financiar Abateri Indici crt. Rata de finanţare din resurse 1. ceea ce nu se confirmă prin valoarea subunitară şi în scădere a ratei de lichiditate (trezorerie) imediată. Rata de finanţare din resurse 0.015 . respectiv capacitatea de a face faţă obligaţiilor pe termen scurt.30 1. care poate conduce la încetarea de plăţi sau la pierderea controlului de către acţionari. fondul de rulment pozitiv. Valorile supraunitare şi în creştere ale ratei de finanţare stabilă a imobilizărilor confirmă marja de securitate consecutivă fondului de rulment pozitiv crescător.8 imobiliz.27 188.03 0. 2. Valorile supraunitare şi în creştere ale ratei de finanţare a imobilizărilor din resurse proprii confirmă existenţa fondului de rulment propriu pozitiv şi crescător.30 + 0. Precedent Curent (± Δ) (%) 1.037 0. Rata de lichiditate rapidă 0.27 1000 străine (Rfs) 4.17 113.0. 4.120 + 1. Rata de lichiditate generală 1.022 40. Acestă autonomie este ameninţată de existenţa unei structuri financiare inadecvate. Valorile subunitare şi în creştere ale ratei de finanţare a imobilizărilor din resurse străine arată existenţa unui fond de rulment străin negativ. (Rfi) 2. Valorile supraunitare şi în creştere ale ratelor de lichiditate generală şi de lichiditate redusă confirmă echilibrul financiar pe termen scurt.70 + 1.

20 + 0.5 exprimă posibilităţile de Capital permanent îndatorare ale întreprinderii. Ratele de finanţare (autonomia financiară) Nr.25 exprimă capacitatea Datorii totale întreprinderii de a-şi rambursa datoriile totale.08 95. care se menţine superioară valorii de 0.15 84.5. Capitaluri proprii 2) Capacitatea de îndatorare: Cî = ≥ 0.98 0. Capitaluri proprii b) Rata autonomiei financiare: Raf = >1.0 CAF/D) Se constată următoarele: 1.05 + 0.4871 -0. 5. Rata îndatorării globale sub 0.354 0. 4. Capacitatea de rambursare (Cr = 0.027 92.0. Rata îndatorării globale (Rîg = 0. Capacitatea de îndatorare (Cî = C/Cp) 0.83 . avînd ca efect creşterea gradului de autonomie financiară la valori supraunitare.160 0.0.82 2.5492 0.327 . Datorii totale a) Levierul financiar: LF= depinde de structura finanţării. fiind un indicator de risc financiar în corelaţie cu randamentul activelor şi rata dobânzii. CAF 3) Capacitatea de rambursare: Cr = ≥ 0. 3. cu efecte Capitaluri proprii asupra ratei rentabilităţii capitalurilor proprii. Rata îndatorării la termen (Rît 0. Reducerea levierului financiar reflectă scăderea gradului de îndatorare ca urmare a creşterii ponderii capitalurilor proprii. 74 . 2. Levierul financiar (LF = D/C) 0.0621 88.5 şi în scădere arată reducerea ponderii datoriilor şi creşterea ponderii capitalurilor proprii în structura finanţării.70 3. Rata autonomiei financiare (Raf = 1.7 6.18 1000 =Dt. arată tendinţa de reducere a ponderii capitalurilor proprii în capitalul permanent. Reducerea capacităţii de îndatorare.37 D/Pasiv) 2.02 0. fiind în relaţie inversă cu Datorii totale levierul financiar (Raf = 1/LF). Creşterea ratei de îndatorare la termen de peste 10 ori a fost consecinţa creşterii mai rapide a datoriilor cu scadenţa peste 1 an comparativ cu capitalurile proprii.lg/C) 5. Rate de finanţare Exerciţiul financiar Abateri Indici crt.152 . Datorii/ termen lung c) Rata îndatorării la termen: Rît = >1 exprimă dependenţa faţă de Capitaluri proprii creditori şi este afectată de inflaţie. Precedent Curent (± Δ) (%) 1. Reducerea capacităţii de rambursare a datoriilor din capacitatea de autofinanţare este consecinţa creşterii mai rapide a datoriilor comparativ cu CAF.6 C/D) 4.23 112.0.

ceea ce reflectă acelaşi lucru: accelerarea vitezei de rotaţie. Însă gestiunea financiară pe termen scurt necesită informaţii pentru aprecierea echilibrului financiar şi a lichidităţii întreprinderii în dinamică. Sm în care: Si + Sf Sm = Stocul mediu = . acestea au un caracter static. din care rezultă ritmul de reînnoire a postului din activul sau pasivului bilanţului financiar. ceea ce impune determinarea unor rate de rotaţie a posturilor de bilanţ. Nac CA CA 4) Numărul de rotaţii ale stocurilor: Ns = (rotaţii).Analiza rotaţiei activelor circulante şi implicaţiile economico-financiare ale acestora. 2 T Sm Durata unei rotaţii: Ds = = 360 (zile/rotaţie). Ratele de rotaţie furnizează indicaţii dinamice deoarece permit să se introducă o dimensiune temporală în analiza bilanţului. prin intermediul numărului de rotaţii (N) şi al duratei unei rotaţii (D). În acest scop. În măsura în care ratele de structură şi de sinteză ale bilanţului vizează posturile la un moment dat. se compară elemente statice de patrimoniu din bilanţ cu indicatori din contul de rezultat care exprimă fluxuri caracteristice ale activităţii de exploatare cum ar fi cifra de afaceri (CA). Smcr 75 . Între aceste rate există o relaţie inversă: creşterea numărului de rotaţii antrenează reducerea duratei unei rotaţii. Nc CA CA Activ Na 3) Numărul de rotaţii ale activelor circulante: Nac = × = . prin evidenţierea ritmului de reînnoire a unor componente ale acestuia. respectiv: C T C Durata unei rotaţii: Dc = = 360 (zile/rotaţie). Analiza ratelor de rotaţie a posturilor de bilanţ.2. Ns CA CA 5) Numărul de rotaţii ale creanţelor: Ncr = (rotaţii). Principalele rate de rotaţie a posturilor de bilanţ sunt următoarele: CA 1) Numărul de rotaţii ale activelor: Na = (rotaţii) şi. respectiv: Activ T Activ Durata unei rotaţii: Da = = 360 (zile/rotaţie). Ratele astfel determinate caracterizează unul dintre cei mai sintetici indicatori de eficienţă. Na CA CA 2) Numărul de rotaţii ale capitalurilor proprii: Nc = (rotaţii) şi. Activ T Ac Durata unei rotaţii: Dac x360 (zile/rotaţie). în care: Activ Ac Sac Ac = Sac = Ponderea activelor circulante în activ (gradul de lichiditate). viteza de rotaţie a posturilor de bilanţ.

reducerea termenului de recuperare a creanţelor. aprovizionări-cumpărări) cu elemente de patrimoniu (activul total. producţie.Nr.816 Durata unei rotaţii (Da) 448. ş.17 2. Viteza de rotaţie a posturilor de bilanţ înregistrează o încetinire.Nr.149 Term. 76 . cu excepţia activelor totale. Curent 1. crescând lichidităţile întreprinderii.519 4.64 6. Nc CA Cumpărări(Aprovizionări) 6) Numărul de rotaţii ale furnizorilor: Nf = (rotaţii).rot. desfacere şi vizează diminuarea stocurilor. la care se înregistrează şi durate de rotaţie ce depăşesc 1 an.rotaţii stocuri (Ns) 3. Smf Cumpărări Numărul de rotaţii (N) al unui post de bilanţ compară un flux de activitate (vânzări.769 6.46) conduce la rezultatele din tabel: Exemplu: Ratele de rotaţie a posturilor de bilanţ Numărul de rotaţii Exerciţiul Durata unei rotaţii Exerciţiul financiar financiar Preced.004 Term. cu excepţia stocurilor. ani) a unei rotaţii (D). care au majorat decalajul între încasări şi plăţi de la 42 zile la 93 zile.65 86. accelerarea vitezei de rotaţie a acestor stocuri. Numărul de rotaţii ale posturilor de bilanţ au cunoscut modificări.51 56.Nr.969 2. indicând intensitatea cu care este valorificat patrimoniul întreprinderii.a. capitalul propriu) încredinţate întreprinderii.62 294. T Smcr Durata (termenul) de recuperare a creanţelor: Dcr 360 (zile).Nr.49 236.creanţe (Dcr) 121. cap. reflectă rapiditatea unei încasări (plăţi): un decalaj între termenul de recuperare a creanţelor şi termenul de plată a furnizorilor poate fi benefic pe termen scurt. Curent (zile) Preced.418 Durata unei rotaţii (Ds) 95.rotaţii active (Na) 0.09 5.rotaţii creanţe (Ncr) 2.519 Durata unei rotaţii (Dac) 222. activul circulant.87 441. 2. Calculul ratelor de rotaţie pe baza bilanţului şi a contului de rezultat (pag. având valori supraunitare.12 3. Termenul de recuperare a creanţelor este superior termenului de plată a furnizorilor .25 179. la care numărul de rotaţii a crescut şi durata unei rotaţii a scăzut.99 44. Durata în zile (luni.224 Durata unei rotaţii (Dc) 286. Factorii care contribuie la modificarea vitezei de rotaţie trebuie identificaţi pe faze ale exploatării: aprovizionare. ambele durate înregistrând creşteri diferite.Nr. Smf T Smf Durata (termenul) de plată a furnizorilor: Df = = 360 (zile). 3.proprii (Nc) 1. în relaţie inversă cu numărul de rotaţii.75 Se constată următoarele: 1.802 0. capitalul total.recup.256 1.plată furnizori (Df) 79. active circ(Nac) 1.618 1. scurtarea duratei ciclului de producţie.rotaţii furnizori (Nf) 4.rot.Nr.

Analizand influentele factorilor. se constata: .300 108 2. -creante 90 100 111.510 104 -stocuri 2.7 zile CA1 CA1 din care datorita: Influentei stocurilor medii ( St ) St1 St0 St xT xT 2 zile CA1 CA1 Influentei stocului mediu al creantelor ( Cr ) Cr1 Cr0 Cr xT xT 14. CA 24.7 zile CA1 CA0 2.1 Durata unei rotatii (zile) Nota: creantele sunt evaluate in preturi de vanzare fara TVA T=360 zile Metodologia de analiza factoriala: Dz Dz1 Dz0 =100-90= +10 zile 1.3 16. determina scurtarea duratei unei rotatii cu 6.marirea soldului mediu al activelor circulante cu 20% a avut ca efect incetinirea vitezei de rotatie. respectiv cresterea duratei unei rotatii cu 16. respectiv marirea duratei unei rotatii cu 10 zile. ceea ce are ca efect direct o imobilizare de capital in suma de 675 lei care se reflecta in cheltuieli suplimentare cu dobanzile si diminuarea profitului brut.7 zile CA1 CA1 Din analiza efectuata se constata o incetinire a vitezei de rotatie a activelor circulante. Soldul mediu al activelor 5.Influenta modificarii cifrei de afaceri Ac0 Ac0 CA xT xT 83.240 144 3.625 6.Influenta soldului mediu al activelor circulante Ac1 Ac0 CA xT xT 100 83.500 24.7 zile.aceasta situatie s-a datorat sporirii valorii creantelor (in proportie de 88%) si (in proportie de 12%) cresterii stocurilor. Cifra de afaceri 22.250 2. . Daca influenta stocurilor se apreciaza ca normala I S t ICA marirea creantelor nu este justificata in totalitatede sporirea vanzarilor firmei I Cr ICA Efectul direct al modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante poate fi o eliberare de capital.300 Relatia de calcul este: E ( I ) ( Dz1 Dz 0 ) x 1 (100 90) x 675 lei T 360 77 .750 120 circulante 3. Incetinirea vitezei de rotatie a activelor circulante s-a datorat in totalitate cresterii soldului mediu al activelor circulante intr-un ritm superior celui al cifrei de afaceri.cresterea cifrei de afaceri cu 8% in conditiile mentinerii constante a soldului mediu al activelor circulante.375 3.7 zile.3 90 6. in cazul accelerarii sau o imobilizare de capital in cazul incetinirii. Analiza factoriala a vitezei de rotatie a activelor circulante Nr.crt Indicatori (mil lei) Programat Realizat % 1.

analiza diagnostic a profitului 2. Analiza rentabilităţii întreprinderii Rentabilitatea este caracteristica unei firme de a obţine venituri mai mari decât cheltuielile efectuate pentru activitatea sa. În legătură cu corelaţia dintre rentabilitate şi eficienţă economică trebuie făcută precizarea că aceste două noţiuni nu se confundă. deci este un indicator de volum al rentabilităţii.4. capacitatea în care capitalul unei firme aduce profit. care reflectă modul de gospodărire al resurselor consumate. eficienţa economică cuprinde rentabilitatea întrucât eficienţa economică poate fi surprinsă şi cu ajutorul altor categorii economice (indicatori) cum ar fi : . Pentru exprimarea rentabilităţii unei firme. analiza diagnostic pe baza ratelor de rentabilitate 3.4.viteza de rotaţie . profitul constituind raţiunea de existenţă a firmei. în timp ce rata medie a rentabilităţii este un indicator relativ şi arată gradul. Cu alte cuvinte. Profitul se dimensionează în jocul preţurilor de pe piaţă ca urmare a raportului cerere-ofertă pe de o parte. analiza rentabilităţii pe baza punctului critic ( pragul de rentabilitate) 78 . analiza rentabilităţii pe produs 4. se utilizează 2 indicatori :profitul şi rata medie a rentabilităţii. Profitul este indicatorul rentabilităţii care reflectă mărimea absolută a rentabilităţii. Rentabilitatea reprezintă numai un aspect al eficienţei economice. etc Analiza rentabilităţii vizează următoarele aspecte: 1.profitul net.productivitatea muncii .nivelul cheltuielilor la 1000 lei CA . firma este supusă falimentului. În caz contrat. precum şi al costurilor pe de altă parte.

Modigliani şi M.Analiza diagnostic a profitului Evoluţia analizei financiare vizează adaptarea obiectivelor sale cerinţelor diverşilor utilizatori în funcţie de aspectele specifice domeniului de interes. a rentabilităţii.1. valoarea acţiunilor este dependentă de profit. 3) Analiza financiară şi creditorii: Dacă analiza financiară s-a dezvoltat rapid în bănci interesate în capacitatea de rambursare a împrumuturilor acordate clienţilor lor. 1) Analiza financiară şi gestionarii: Analiza financiară efectuată în interiorul întreprinderii de către serviciile financiare este o analiză internă care vizează aspectele susceptibile de a-i ameliora gestiunea şi rezultatul. capacitatea de autofinanţare şi rentabilitatea investiţiilor. Ea are la bază date care permit efectuarea unor studii de fineţe. financiar-bancare. analiştii financiari.analiza internă – sau din exterior de către organisme specializate. cu obiective specifice diverşilor utilizatori. de distribuire a dividendelor. creditorii.Miller).Gordon. ci şi politica economică generală a întreprinderii care motivează comportamentul actualilor şi potenţialilor parteneri sau concurenţi. achiziţia totală sau parţială a întreprinderii. c) Efectuarea controlului de gestiune pe baza analizei interne. Acţionarii actuali şi cei potenţiali urmăresc sectorul de activitate al întreprinderii şi locul pe care aceasta îl ocupă aici. în timp ce alţi autori (M. E. trezoreria în pregătirea viitorului întreprinderii.analiza externă – conduce la diagnosticul financiar intern sau extern. În concepţia unor autori (F. investitorii procedează la o evaluare a rentabilităţii sperate de întreprindere.H. se vor orienta deciziile de investiţii. fiind interesaţi atât în perspectiva câştigurilor viitoare (beneficiul pe acţiune şi plus-valoarea în capital).Shapiro) consideră că aceasta este egală cu valoarea actuală a fluxurilor dividendelor estimate. Efectuată în interiorul întreprinderii . cât şi în rentabilitatea imediată prin studiul politicii dividendelor şi al riscului în vederea orientării spre titlurile avantajoase. independent de dividende. b) Pe această bază. având mai multe obiective: a) Periodic se pot face aprecieri asupra gestiunii întreprinderii. aceasta se utilizează şi de către întreprinderile care consimt să ofere împrumuturi sau avansuri altor 79 . cheltuielile financiare. În practică. d) Diagnosticul financiar intern degajat de analiza financiară este fundamental pentru gestionari (manageri). orientată în special spre funcţiunea financiar-contabilă a întreprinderii. Remunerarea acţionarilor este constituită prin dividende şi plus-valoarea aşteptată de întreprindere. 4. deoarece ei investesc capitaluri supuse la riscuri. de finanţare. parte distinctă a diagnosticului economico-financiar. cumpărarea sau vânzarea de titluri. elaborându-se previziuni financiare privind investiţiile. personalul întreprinderii. sau de specialişti independenţi (analişti financiari) .4. Principalii utilizatori ai analizei situaţiilor financiare sunt: gestionarii. fiind interesaţi în îndatorarea acesteia. clarificând nu numai politica financiară. 2) Analiza financiară şi investitorii: Acţionarii – particulari sau întreprinderi – sunt direct interesaţi în creşterea valorii întreprinderii. organele fiscale. Aceste categorii de utilizatori pot adopta decizii privind: gestiunea întreprinderii. acţionarii actuali si potenţiali. solvabilităţii şi riscului financiar. Finalitatea analizei financiare se concretizează în diagnosticul financiar. acordarea sau refuzul unui credit. prin urmărirea echilibrelor financiare.

(diferenţe) între venituri şi cheltuieli. fiind interesaţi de mărimea fondului de rulment şi a necesarului de fond de rulment. băncile) trebuie să se asigure de solvabilitatea şi rentabilitatea întreprinderii. Analiza diferă după cum este vorba de împrumuturi pe termen scurt sau pe termen lung. Indicatorii în mărimi absolute se obţin ca marje. Mai mult. dar nu rămân indiferenţi la echilibrul financiar pe termen lung. adică de capacitatea acesteia de face faţă scadenţelor pe termen scurt. Aceasta creează interesul salariaţilor privind rentabilitatea pe termen scurt. Numai ratele caracterizează real gradul de rentabilitate. regimul de participare a salariaţilor la profit permite acestuia perspectiva de a participa la beneficii în condiţiile legislaţiei în vigoare. ţin legătura cu serviciile financiare ale întreprinderilor pentru a descoperi perspectivele de dezvoltare şi a le evalua acţiunile pe piaţa financiară. 7) Analiza financiară şi analistul financiar: Acţionarii individuali ai marilor întreprinderi recurg la intermediari specializaţi – analişti financiari – care studiază informaţiile economice şi financiare. exprimând în modul cel mai sintetic eficienţa utilizării capitalurilor. punând la dispoziţia celor interesaţi rezultatele analizei externe pe care au efectuat-o. Marjele prin ele însele caracterizează insuficient gradul de rentabilitate al întreprinderii. care să asigure perenitatea întreprinderii şi evitarea riscului de faliment. a) Pe termen scurt. clienţii interesaţi în colaborarea pe termen lung vizează evaluarea continuităţii întreprinderii.întreprinderi. 4) Analiza financiară şi partenerii de afaceri: Furnizorii şi alţi creditori comerciali. deoarece pot exista unităţi foarte rentabile cu marje mici şi invers. interesaţi în iniţierea şi continuarea relaţiilor comerciale şi acordarea de facilităţi. dar şi păstrarea locurilor de muncă prin echilibrul financiar pe termen lung. creditorii sunt interesaţi de structura financiară a întreprinderii care exprimă gradul de risc prin levierul financiar (raportul datorii-capitaluri proprii). iar indicatorii în mărimi relative se obţin ca rate (rapoarte) între rezultate şi cheltuieli sau capitaluri utilizate. creditorii (obligatarii. Aceşti specialişti independenţi interpretează obiectiv documentele. de care depinde plata dobânzilor şi rambursarea datoriilor. capacitatea de autofinanţare a întreprinderii. creditorii sunt interesaţi de lichiditatea întreprinderii. Ei sunt interesaţi de mărimea datoriilor. rentabilităţi slabe cu marje mari. 6) Analiza financiară şi administraţia fiscală: Administraţia fiscală trebuie să se asigure de achitarea cu regularitate a diverselor impozite şi de conformitatea anumitor operaţiuni cu legislaţia în vigoare. 5) Analiza financiară şi personalul întreprinderii: Prin salariile plătite întreprinderea constituie uneori unica sursă de venit a personalului angajat. precum şi de rentabilitatea şi utilitatea împrumutului acordat. evidenţiind în special aspectele legate de rentabilitate şi riscuri. sau care vând pe credit. vizează solvabilitatea întreprinderii. Din aprecierea analistului financiar va decurge atracţia terţilor pentru relaţii comerciale sau plasamente către întreprinderile studiate. organismele specializate. b) Pe termen lung. cum ar fi de exemplu politica în domeniul amortismentelor. posibilitatea de rambursare. 80 . care conferă semnificaţie noţiunii de echilibru financiar. c) Pe termen scurt şi pe termen lung.

Cheltuieli financiare 2. Rezultatul net al exerciţiului (-) Reglementările contabile româneşti armonizate preferă formatul contului de profit şi pierdere după natură în listă. conform formatului de prezentare în listă este redat mai jos: Exemplu : Contul de profit şi pierdere în listă Nr. Cheltuieli extraordinare 3. Venituri din exploatare (+) A.4 2 Producţia vândută (Pv) 530551 777384 +24683 146.cu mat. 711) . Producţia imobilizată (Pi) 598 2254 + 1656 376. 535108 700425 +16531 130. Venituri extraordinare (+) D.6 76179 81 . Rezultatul din exploatare (-) 2.89949 . Cheltuieli de exploatare 1. Venituri financiare (+) B.85025 1826 a. Variaţia stocurilor (ct. Alte venituri din exploatare 4418 4604 + 186 104. care cuprinde ansamblul fluxurilor patrimoniale ce permit crearea bogăţiei plecând de la ansamblul cheltuielilor şi veniturilor. situaţie financiară anuală redactată în termeni de flux. Chelt. Contul de profit şi pierdere al întreprinderii luate în studiu. Analiza rentabilităţii se realizeză pe baza datelor din contul de rezultat Profit şi pierdere. respectiv capacitatea de a genera fluxuri viitoare de numerar prin utilizarea resurselor existente.4924 .4 64593 3. dar Nota explicativă 4 Analiza rezultatului din exploatare cere detalierea rezultatului şi după destinaţie. Rezultatul brut (C+D) (-) Impozit pe profit (+)F. Rezultatul financiar (-) (+) C.2b + 3 + 4) 7 5.5 3 Venituri din vânzarea mărfurilor 4465 6134 + 1669 137. Rezultatul extraordinar (-) Cheltuieli totale Venituri totale (+) E.prime + mater. Cifra de afaceri netă 535016 783518 +24850 146. Venituri. cheltuieli şi rezultate Exerciţiul financiar Abateri Indici rd. consumabile 219897 296076 + 134. Structurarea contului de profit şi pierdere sub formă tabelară permite determinarea marjelor de rentabilitate pe cinci niveluri: Debit Contul de profit şi pierdere Credit Cheltuieli pe tipuri de activităţi Venituri pe tipuri de activităţi 1.20432 60.8 4.2 b. Precedent Curent (± Δ) (%) 1. . fiind redat tabelar sau în listă. .Sold D 54993 119586 + 217.4 2. De exemplu. Rezultatul curent (A+B) (-) 3. Prezentarea contului de rezultat poate fi realizată după natură şi după funcţii (destinaţie).9 TOTAL(1 + 2a . Soldul net al contului (creditor sau debitor) reflectă performanţa întreprinderii.Sold C 50069 29637 .2 VENITURI DIN EXPLOATARE .a.

Cheltuieli 10000 50445 + 504. Venituri din dobânzi 298 751 + 453 252. vărsăminte 5555 8441 + 2886 151. REZULTATUL NET AL 40668 51384 + 126.4 18493 20. Alte cheltuieli de exploatare 33929 49667 + 146. . Venituri din interese de participaţie .5 VENITURI FINANCIARE-TOTAL 3097 5641 + 2544 182.4 18493 16. .9 REZULTATUL DIN EXPLOATARE 9.174 +0. Alte cheltuieli financiare 19898 23952 + 4054 120. Venituri (-) .b. imobiliz. .174 + 0. Ajustarea valorii imobiliz. REZULTATUL CURENT 50796 69289 + 136.a.137 200.8 14. - 17.cu alte impozite. REZULTATUL EXTRAORDINAR .7 b.8400 90.1 b. .4 40445 7.2 18. 1342 + 1342 - 8.2 Cheltuieli privind mărfurile(ct.1 b. rezultatul net al exerciţiului înregistrând o creştere de 26.corp.6 19. REZULTATUL BRUT 50796 69289 + 136.7 6.0 11.0 Din analiza datelor Tabelului 1 se constată că indicatorii de performanţă ai întreprinderii au cunoscut dinamici ascendente.1 Cheltuieli privind prestaţiile externe 21449 32692 + 152. Cheltuieli cu asigurările şi prot.886 98. Impozitul pe profit 10128 17905 + 7777 176.30886 - 13 Cheltuieli privind dobânzile 4525 7008 + 2483 154.diluat 0.+ 10000 50445 + 504. REZULTATUL PE ACŢIUNE . taxe. 82 . despăgubiri. - 10. VENITURI TOTALE 538204 706066 +167862 131.2 TOTAL 7 103008 94608 . Cheltuieli (+) 653 2218 + 1565 233.3 15. din afară (cu energie + apă) 49306 48420 .2 Chelt.2 CHELTUIELI DE EXPLOATARE .4 15738 8.5 39840 a.3 %.1 12.0 7.137 200.9 8. 607) 4158 5350 + 1192 128.1. 432100 605817 +17371 140. active cedate 6924 8534 + 1610 123.4 necorporale 40445 a. Ajustarea val.137 0.1. donaţii.2015 58. Salarii 77140 197482 +12034 256.0 . . Alte venituri financiare 2739 4890 + 2151 178. Alte chelt.137 0. socială 35125 44623 + 9498 127.8 21.4 11243 8. Cheltuieli cu personalul 112265 152105 + 135.3 EXERCIŢIULUI FINANCIAR 10716 22.0 2 b.de bază 0. Ajustarea valorii activelor circulante 653 876 + 223 134. Alte cheltuieli materiale 4894 2879 .2.3 Chelt. CHELTUIELI TOTALE 487408 636777 +149369 130. financiare 30886 .

Creşterea rezultatului brut al exerciţiului a fost consecinţa creşterii veniturilor
totale cu 31,2 %, iar a cheltuielilor totale cu 30,6 %.
Studiul modului de determinare a rezultatului constituie preambulul analizei
rentabilităţii, al analizei financiare, al diagnosticului financiar şi al evaluării
întreprinderii. Pornind de la rezultat se defineşte capacitatea de autofinanţare a
întreprinderii, autofinanţarea şi conceptul de cash-flow, care sunt la originea conceptului
de flux de trezorerie.

4.4.1.1.Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune

Contul de rezultat al exerciţiului furnizează date care pot fi analizate pentru a
obţine indicatori necesari gestiunii, prin amenajarea Tabloului Soldurilor Intermediare de
Gestiune (Cascada SIG).
Soldurile în “Cascadă” permit evidenţierea legăturii dintre funcţiunea de
exploatare şi funcţiunea financiară a întreprinderii şi pot fi împărţite în două categorii:
SIG – activitate şi SIG – rentabilitate.
În partea finală a Tabloului Soldurilor Intermediare de Gestiune se determină
două solduri reziduale de flux (Capacitatea de Autofinanţare şi Autofinanţarea),
indicatori de interes în analiza financiară prin semnificaţia şi utilitatea lor în aprecirea
performanţelor financiare şi în calculul unor rate financiare semnificative.
1. Solduri Intermediare de Gestiune – activitate
Din punctul de vedere al analizei economice, soldurile intermediare de gestiune
caracteristice exploatării sunt indicatorii valorici ai producţiei şi comercializării
prezentaţi pe larg şi analizaţi detaliat în capitolul II:
1) Cifra de afaceri (CA) exprimă volumul afacerilor realizate cu terţii cu ocazia activităţii
curente a întreprinderii şi se determină cu ajutorul relaţiei:
CA =Vânzări de mărfuri (activitate comercială + prestări servicii)(Vmf)+
+ Producţia vândută (activitatea industrială) (Pv).
2) Marja comercială (Mc) este suplimentul de valoare adusă de întreprindere prin
activitatea de comercializare (produse şi mărfuri cumpărate şi revândute), este un element
al valorii adăugate şi se determină cu ajutorul relaţiei:
Mc = Vânzări de mărfuri (Vmf) – Costul mărfurilor (Chmf).
3) Producţia exerciţiului (Pex) cuprinde bunurile şi serviciile produse de întreprindere în
cursul exerciţiului, indiferent de destinaţie, fiind egal cu suma:
Pex = Producţia vândută (Pv) + Producţia stocată (±ΔS) + Producţia
imobilizată (Pi).
4) Valoarea adăugată (Vad) exprimă ceea ce adaugă întreprinderea la circuitul economic
prin propria activitate şi se calculează cu relaţia:
Vad = Marja comercială (Mc) + Producţia exerciţiului (Pex) –
– Consumurile intermediare (Ci).
2. Solduri Intermediare de Gestiune – rentabilitate
Contul de profit şi pierdere permite evaluarea performanţelor întreprinderii, prin
stabilirea conexiunii între soldurile intermediare de activitate economică şi fluxul de
rezultate, având ca punct de plecare valoarea adăugată.

83

1) Excedentul brut (Insuficienţa) de exploatare (EBE) este rezultatul realizat din
activitatea curentă a întreprinderii, care permite să se măsoare capacitatea de a genera şi
conserva fonduri în condiţii de funcţionare, fiind independent de politica financiară,
fiscală şi în domeniul amortizării; se calculează cu ajutorul relaţiei:
EBE = Valoarea adăugată (Vad) + Subvenţii de exploatare (Sbv) -
– Impozite, taxe, vărsăminte asimilate (I+Tx) – Cheltuieli cu personalul (Chp).
2) Rezultatul din exploatare (Rexp) măsoară performanţa comercială şi industrială a
întreprinderii, fiind independent de politica financiară şi fiscală, dar ţine cont de
amortizare şi provizioane; se determină cu relaţia:
Rexp = Excedentul brut (EBE) + Alte venituri din exploatare (Ave) –
– Amortizări şi provizioane - Alte cheltuieli de exploatare.
Acest rezultat mai poate fi determinat şi prin diferenţa:
Rexp = Venituri din exploatare – Cheltuieli de exploatare.
3) Rezultatul financiar (Rfin) este rezultatul din activitatea financiară, cuprinde elemente
de fluxuri financiare şi elemente ce corespund riscurilor ataşate, fiind intermediar între
rezultatul de exploatare şi rezultatul curent:
Rfin = Venituri financiare – Cheltuieli financiare.
4) Rezultatul curent (Rcrt) ţine cont de politica de finanţare a întreprinderii, nu este
influenţat de elemente extraordinare sau fiscale pure şi este egal cu suma:
Rcrt = Rexp+ Rfin.= Rexp +(Venituri financiare – Cheltuieli financiare).
5) Rezultatul extraordinar (Rextr) provine din activitatea neobişnuită a întreprinderii,
nefiind legat de activitatea curentă şi se determină ca diferenţă:
Rextr = Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare.
6) Rezultatul brut al exerciţiului (Rbr) constituie soldul rezidual între veniturile totale şi
cheltuielile totale şi se determină ca diferenţă:
Rbr = Venituri totale – Cheltuieli totale.
7) Rezultatul net al exerciţiului (Rnet) constituie soldul final după aplicarea cotei
procentuale de impozit (i), asupra rezultatului brut, conform relaţiei:
Rnet = Rbr – Impozitul pe profit = Rbr (1 - i).
Rezultatul net urmează a fi repartizat conform legii, parţial distribuit (participare
salariaţi la profit, dividende acţionari) sau reinvestit (pentru mărirea capitalurilor proprii
prin autofinanţare)
De exemplu, Soldurile Intermediare de Gestiune calculate pe baza contului de
profit şi pierdere sunt prezentate în tabelul de mai jos, din care se desprind următoarele
concluzii:
1. Creşterea marjei comerciale cu 55 % s-a datorat creşterii mai rapide a veniturilor din
vânzarea mărfurilor faţă de costul de cumpărare (137,4 > 128,7%).

Exemplu : Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune
Nr. Solduri intermediare de gestiune Exerciţiul financiar Abateri Indici
crt. Precedent Curent (± Δ) (%)
1. Vânzări de mărfuri (Vmf) 4465 6134 + 1669 137,4
2. Costul mfurilor vândute (Chmf) 4158 5350 + 1192 128,7
3. Marja comercială (Mc)(1-2) 307 784 + 477 155,0
4. Producţia vândută (Pv) 530551 777384 + 246833 146,5
5. Cifra de afaceri netă (CA)(1+4) 535016 783518 + 248502 146,4
6. Variaţia stocurilor (±ΔS) - 4924 - 89949 - 85025 1826

84

7. Producţia imobilizată (Pi) 598 2254 + 1656 376,8
8. Producţia exerciţiului(Pex)(4+6+7) 526225 689688 + 163463 131,0
9. Consumuri intermediare (Ci) 292546 380067 + 87521 129,9
10. Valoarea adăugată (Vad)(3+8-9) 233987 310405 + 76418 132,6
11. + Subvenţii de exploatare - - - -
12. - Alte impozite şi taxe 5555 8441 + 2886 151,9
13. - Cheltuieli cu personalul 112265 152105 + 39840 135,5
14. = Excedent brut de exploatare(EBE) 116167 149859 + 33692 129,0
15. + Alte venituri din exploatare 4418 4604 + 186 104,2
16. - Ajustare valori imobilizări 10000 50445 + 40445 504
17. - Alte cheltuieli de exploatare 7577 9410 + 1833 124,2
18. = Rezultatul din exploatare (Rexp) 103008 94608 - 8400 91,8
19. Venituri financiare 3097 5641 + 2544 182,1
20. - Cheltuieli financiare 55309 30960 - 24349 55,9
21. = Rezultatul financiar (Rfin) - 52212 - 25319 + 26893 48,5
22. Rezultatul curent (Rcrt)(18 + 21) 50796 69289 + 18493 136,4
23. Rezultatul extraordinar (Rextr) - - - -
24. Rezultatul brut (Rbr)(22 +23) 50796 69289 + 18493 136,4
30. - Impozitul pe profit 10128 17905 + 7777 176,8
31. = Rezultatul net (Rnet)(24 - 30) 40668 51384 + 10716 126,3

2. Creşterea cifrei de afaceri nete cu 46,4 % s-a datorat atât creşterii producţiei vândute,
cât şi a vânzărilor de mărfuri.
3. Creşterea producţiei exerciţiului cu 31 % s-a datorat atât creşterii destocajului cât şi
creşterii producţiei imobilizate.
4. Creşterea valorii adăugate cu 32,6 % a fost consecinţa creşterii mai rapide a producţiei
exerciţiului în raport cu consumurile intermediare(131 > 129,9 %).
5. Creşterea Excedentului Brut din Exploatare cu 29 % s-a datorat creşterii valorii
adăugate, pe seama cheltuielilor cu personalul şi a altor impozite şi taxe.
6. Reducerea Rezultatului din Exploatare cu 8,2 % s-a datorat creşterii mai lente a sumei
dintre excedentul brut din exploatare cu alte venituri din exploatare
149859 4604 154463
128 % comparativ cu suma dintre amortizare şi alte
116167 4418 120585
50445 9410 59855
cheltuieli de exploatare 340 ,5 % .
10000 7577 17577
7. Reducerea pierderii financiare cu 45,8 % a fost consecinţa creşterii veniturilor
financiare şi a reducerii cheltuielilor financiare.
8. Creşterea Rezultatului Curent cu 36,4 % a fost consecinţa reducerii în proporţie mai
mare a pierderii financiare (54,2 %) comparativ cu scăderea rezultatului din exploatare
(8,2 %).
9. Lipsa rezultatului extraordinar s-a reflectat în egalitatea rezultatului curent cu
rezultatul brut, care a crescut cu 36,4 % ca urmare a creşterii mai rapide a veniturilor
totale (31,2 %) comparativ cu cheltuielile totale (0,6 %).
10. Rezultatul net contabil al exerciţiului a crescut cu 26,3 % într-un ritm inferior creşterii
rezultatului brut (36,4 %) datorită creşterii mai rapide a impozitului pe profit (36,4 %).

85

32 Din analiza datelor Tabelului 3 se constată următoarele: 1. Rezultatul net contabil al exerciţiului a crescut cu 26. ca urmare a decalajului nefavorabil între dinamica veniturilor şi a cheltuielilor de exploatare: I Vexp < IChexp (130.8 %).diluat 0.687 0.2). cheltuieli şi rezultate Exerciţiul financiar Abateri Indici crt. 4.513 25.52212 .8400 91. D. Pe baza analizei datelor Tabloului SIG privind marjele de rentabilitate ce caracterizează fluxul de rezultate din contul de profit şi pierdere se obţin datele urmatoare: Fluxul de rezultate ale contului de profit şi pierdere Nr. Rezultatul financiar constituie o pierdere. Rezultatul curent = Rezultatul din exploatare(A) + Rezultatul financiar(B). C. care s-a redus cu 45% datorită creşterii veniturilor financiare cu 82% şi reducerii cheltuielilor aferente cu 44%. Rezultatul din exploatare (Rexp) + 103008 + .25319 + 26893 48.4 6.Cheltuieli totale. Rezultatul curent (Rcrt) 50796 69289 + 18493 136.5 3. Inexistenţa rezultatului extraordinar antrenează egalitatea rezultatului brut cu rezultatul curent. F. financiar. Numărul de acţiuni (mii) 59200 295996 + 236796 500.32 . 2. Rezultatul net (Rnet) 40668 51384 + 10716 126. Precedent Curent (± Δ) (%) 1.2 %.8 > 45.513 25. Rezultatul din exploatare s-a redus cu 8. Rezultatul extraordinar = Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare. extraordinar. rezultatul pe tipuri de activităţi fiind determinat sub forma marjelor: A. În partea finală a contului de profit şi pierdere se determină: G.174 .9 < 140. 3. . Rezultatul/acţiune = Rezultatul brut (net)/Număr acţiuni.3%. Rezultatul curent a crescut cu 36.4 % datorită decalajului indicilor de dinamică: I Rexp > IRfin (91. Rezultatul extraordinar (Rextr) . 5. E. Venituri.de bază 0. B.3 7. Rezultatul brut (Rbr) 50796 69289 + 18493 136. Rezultatul net/acţiune . Tabloul SIG permite să se măsoare fluxul global de activitate.687 0.8 94608 2.0. Rezultatul din exploatare = Venituri din exploatare – Cheltuieli de exploatare. 86 . - 5.0. datorită creşterii mai rapide a rezultatului brut. Rezultatul net = Rezultatul brut – Impozitul pe profit. Rezultatul financiar = Venituri financiare – Cheltuieli financiare (±). Rezultatul brut = Venituri totale . Analiza marjelor de rentabilitate Contul de rezultat este un document care preia ansamblul cheltuielilor şi veniturilor exerciţiului pe trei niveluri de activitate: exploatare. de unde rezultă profitul (+) sau pierderea (-) pentru fiecare nivel. Rezultatul financiar (Rfin) .174 . ceea ce a majorat rezultatul pe acţiune cu 27 %.4 4. .0 8.

analiza cheltuielilor prin funcţii permite determinarea mai multor marje de rentabilitate: 1) Marja industrială = Producţia exerciţiului – Costul aprovizionărilor. Marja comercială (11 – 12) 307 784 + 477 155. 3. Ele pun în evidenţă faptul că producţia stocată şi cea imobilizată nu reprezintă decât venituri calculate (transferuri de cheltuieli) şi că numai producţia vândută şi vânzările de mărfuri generează rezultat. Cheltuieli variabile 383562 49481 + 115919 130. Costul de cumpărare a mărfurilor 4158 5350 + 1192 128. Producţia exerciţiului 526225 689688 + 163463 131.7 %.5 11. Marja industrială (1 – 2) 233679 309621 + 75942 132. Alte cheltuieli de producţie 37885 55015 + 17130 145. Marja costurilor variabile (6 . marja industrială a crescut cu 32. 3) Marja costului de cumpărare = Cifra de afaceri – Costul de cumpărare. 2. 2) Marja costurilor de producţie = Marja industrială – Alte cheltuieli de producţie.5 % ca urmare a creşterii mai rapide a producţiei exerciţiului faţă de costul aprovizionărilor. Cifra de afaceri 535016 783518 + 248502 146.2 5. Prin cifra de afaceri.5 %. Prin producţia exerciţiului.7) 191001 301198 + 110197 157. 4.9) 151454 284037 + 132583 187.4 % şi a costului de cumpărare cu 40.4 % şi a costului mărfurilor vândute cu 28.0 Se constată următoarele: 1.7 %. 87 . 4) Marja comercială = Vânzări de mărfuri – Costul de cumpărare a mărfurilor. marja costului de cumpărare a crescut cu 57. ceea ce poate fi ilustrat pe baza urmatoarelor date : Marje de rentabilitate aferente cheltuielilor prin funcţii Nr. Marja costurilor de producţie (3 . Costul aprovizionărilor 292546 380067 + 87521 129. Aceste marje sunt caracteristice activităţii industriale a întreprinderii şi trebuie raportate la marja comercială specifică activităţii de comerţ.2 10.4 7. Aceste marje se analizează la nivelul rezultatului curent. Precedent Curent (± Δ) (%) 1.2 %. Venituri şi cheltuieli prin funcţii Exerciţiul financiar Abateri Indici crt.7 9. 195794 254606 + 58812 130.4 12.0 2. Pornind de la veniturile din producţia exerciţiului. Vânzări de mărfuri 4465 6134 + 1669 137.9 3.5 4.7 13. Costul de cumpărare 344015 482320 + 138305 140. Marja costurilor de producţie a crescut cu 30 % în condiţiile creşterii marjei industriale şi a altior cheltuieli de producţie cu 45. Marja costului de cumpărare (6 . deoarece elementele extaordinare nu sunt dependente de vânzări. în condiţiile creşterii cifrei de afaceri cu 46. 5) Marja costurilor variabile = Cifra de afaceri – Cheltuieli variabile. Marja comercială a crescut cu 55 % ca urmare a creşterii vânzărilor de mărfuri cu 37.2 %.0 4) 6.2 8. în timp ce marja costurilor variabile a crescut cu 87.

4.5884 pr Pr e1 Pr e0 2.000 (0.000 100 100 1.5768 – 0.5762 100 100 Δge = 3. modificările profitului mediu.profit mediu la 1 leu venit de exploatare.000 3.000 3.000 88.5884 0.000 147.400.6) (12 0.437 mii lei Modificările profitului la 1 leu venitul pe activitate.000 x (0. 4. stocată) Activitate Venituri Structura Cheltuieli Rezultat Profit mediu venitului Prev Efect Prev Efect Prev Efect Prev Efect Prev Efect Q 2.2.726 1.312 0.936 224.696. influenţa venitului din exploatare 2.174.400 199.720.1.Analiza rezultatului din exploatare Rezultatul din exploatare este dominant în rezultatul brut al exerciţiului.45 Q imob.088. din care: a) influenţa structurii venitului din exploatare b) influenţa profitului ce revine la 1 leu venit pe tipuri de activitate (cantitate vândută.5 0.893.726 0.585 0.000 3. 170.104. Rezultă că asupra modificării profitului exploatat acţionează direct şi indirect factorii: 1.696.61 vândută Q stocată 510.600 243.210.571 0.640 80 84 1.44) (4 0.6 0.174. 88 .310 mii lei Influenţa structurii venitului ge Ve1 ( r pre pre0 ) r ge1 pr0 (84 0.274 1.571 169.400. caracterizează în mărime absolută rentabilitatea activităţii curente a întreprinderii şi este calculat cu ajutorul relaţiei: Ch exp l R exp l V exp l Ch exp l V exp l 1 V exp l Re xpl Ve pr e în care: pr e .000 1.000) 0.632.520 15 12 285.528 85. rata de eficienţă a cheltuielilor de exploatare.696.696.458.000 1.571) = 21.400 233.44 0.326 mii lei a) influenţele venitului din exploatare Ve (Ve1 Ve0 ) Pr e 0 (3.000 66.830 0.600 1.840 5 4 85.571) 64.016 mii lei b) influenţa profitului mediu ce revine la 1 leu venit Pr e Ve1 (Pr e1 Pr e 0 ) 3.5) pre 0.400 2.941.521.000 443.55 Total 3.941.810 1.

în activitatea de exploatare se recomandă următorul model: Ve Pr e Pr e Ae Ae Ve Ae – activitate din exploatare Ve = venitul la 1 leu activitate din exploatare( eficienţa utilizării activelor din Ae exploatare) Pr e profitul mediu la 1 leu venit exploatare Ve 89 .000 lei.400.57) Situaţia se apreciază favorabil pentru că întreprinderea s-a orientat către producţia vândută. întreprinderea s-a orientat să modifice structura venitului în favoarea acelei activităţi care are un profit mediu la 1 leu venituri mai mare decât media pe activităţi de exploatare. sursă şi cointeresării: materiale a salariaţilor şi a acţionarilor. modificarea structurii venitului pe activităţi s-a concretizat într-un profit suplimentar de 21.5884 0. În activitatea de exploatare. activitate destinată pieţei şi alte legături directe cu rezultate finale ale întreprinderii.696. materiale.6 >0.000 (0.326. a determinat o influenţă favorabilă de 169. rezultatele sunt dependente de folosirea eficientă a activelor din exploatare (fixe şi circulante). 3. Apreciind acest rezultat financiar este favorabil pentru că finalizarea activităţii de exploatare va crea premisele depăşirii profitului real.016 lei. corelaţie care este efectul folosirii eficiente a resurselor întreprinderii. În situaţia dată.5768) 42. pre Ve1 ( pre1 r pre) 3. Creşterea profitului la un 1 venituri. creşterea venitului exploatării de la 3.000 la 3. situaţia se apreciază favorabil pentru că sporirea venitului din exploatare este efectul utilizării eficiente a resurselor umane. Pentru a surprinde efectul utilizării extensive şi intensive a activelor fixe. a accelerării vitezei de rotaţie a activelor circulante.873 lei. Situaţia se apreciază favorabil pentru că creşterea profitului la un leu venituri este rezultat respectării corelaţiei dintre ritmul de creştere al venitului şi al cheltuielilor pe activităţi.873 mii lei La nivelul activităţii de exploatare s-a obţinut un profit suplimentar de 233. financiare de care dispune întreprinderea 2.437 lei. determină un profit suplimentar de 42. Apreciind acest rezultat din punct de vedere cauzal( factorial) constatăm: 1.696. se observă că creşterea ponderii veniturilor aferente cantităţii vândute ( de la 80% la 84%) activitate care are un profit la 1 leu venit superior activităţii de exploatare (0.

Pentru analiza profitului aferent cifrei de afaceri se recomandă utilizarea următoarelor modele: 1.1.000 lei Ae0 Ve0 Ve Ve1 Ve0 Pr e ΔPre Ae1 35.4.000 lei Ve Ae1 Ve1 VE0 Rezultă creşterea profitului din activitatea de exploatare a fost rezultatul influenţelor următorilor factori: 1. creşterea eficienţei utilizării activelor exploatate a determinat un profit suplimentar de 35.000 lei Ve0 Pr0 Ae ( Ae1 Ae0 ) 10.000 lei. profit suplimentar de 10.000 lei.000 lei Ae Ae1 Ae0 Ve0 Pe Ve1 Pr1 Pr0 Ae1 25. sporirea valorilor medii a activităţii din exploatare.Analiza rezultatului aferent cifrei de afaceri ( cantitatea vândută) Cifra de afaceri reprezintă partea principală a activităţii de exploatare şi evidenţiază rezultatele aferente cifrei de afaceri reprezentând componenta cea mai importantă a rezultatului exploatării. 4.000 lei. situaţie foarte favorabilă pentru că sporirea eficienţei a activelor din exploatare este efectul investiţiilor noi şi accelerării vitezei de rotaţie a activelor circulante. creşterea profitului mediu la 1 leu venit din exploatare.2. consecinţa utilizării eficiente a activelor din exploatare ceea ce s-a concretizat prin creşterea profitului cu 25. Presupunem :Δpre = 70.1. situaţie favorabilă în condiţiile în care creşterea valorii medii a activelor din exploatare este rezultatul sporirii valorii medii a activelor fixe ca rezultat a unor investiţii noi şi fundamentarea stocurilor de active circulante 2. 3. Pr qvp qvc 90 . analiza rentabilităţii unei întreprinderi se înscrie ca o componentă de bază a analizei rezultatelor aferente cifrei de afaceri care sunt hotărâtoare. În acest context.

rezultă că asupra modificării qvp mărimii profitului acţionează în mod direct şi indirect.fondul de timp consumat în om ore Wh . influenţa structurii cantităţii vândute 3. Pr qv xp qv xc . rezultă că asupra modificării profitului aferent cifrei de afaceri acţionează în mod direct următorii factori: 1. următorii factori: 1. Pr CA pr qvp 1 qvp Qf CA Pr 3. Pr T T Wh pr T Qf CA 4. influenţa costului unităţii de produs 4. Pr CA pr qvp 1 . I. influenţa preţului de vânzare pe produs qvc II. qvc 2. Al patrulea model pune în evidenţă faptul că marja brută poate acoperi suma cheltuielilor fixe sau curente oferind prilejul realizării de profit. Pr ( qvp qvc) CF Mb CF qv – producţia fizică vândută p – preţul de vânzare pe unitatea de produs c – costul unităţii de produs T.productivitatea medie orară α – gradul de valorificare a producţiei fabricată pr .profitul mediu la 1 leu cantitate vândută CV – costul variabil pe unitatea de produs CF – suma cheltuielilor fixe aferente cifrei de afaceri Mb.marja brută Primele două modele sunt modele utilizate în procesele economice şi au ca scop evidenţierea factorilor care acţionează direct şi indirect asupra mărimii profitului. Al treilea model este un model complementar multiplicativ care pune în evidenţă legătura dintre utilizarea eficientă a resurselor umane şi rezultatul întreprinderii. influenţa valorii cifrei de afaceri din care: 91 . influenţa volumului fizic al cantităţii vândute 2.

156.872 3.637 qv ( pr0 Iqv) pr0 787. influenţa preţului de vânzare pe unitatea de produs 2. influenţa volumului fizic al producţiei vândute 4. influenţa costului pe unitatea de produs Δqv ΔPr Δs Δc Δp Δqv Δ qvp Δp ΔPr Δs qvc pr 1 Δp qvp Δc Indicatori Prevenit Efectiv 1.407 lei Pr1 -Pr 0 = 890.439 mil lei.840 3.968 787.968 =102. CA exprimat în preţul de vânzare qvp 3.759 lei 3.938.305 3. influenţa preţului de vânzare pe unitatea de produs c.151.968 lei Pr1 qv1 p1 qv1c1 4.44% 4.898 890.898 3. din care: a.939.151.047.840 qv1 p0 Iqv qv0 p 0 qv1 p1 Ip qv1 p 0 92 .407 – 787.840 4. Indicele preţurilor de vânzare în perioada curentă (Ip) X 100.939.968 15.305 2. influenţa volumului fizic al cantităţii vândute b.156. Costul CA qvc 3.047.71% Pr qvp qvc Pr0 qv0 p0 qv0 c0 3.018. a. influenţa profitului mediu la 1 leu CA (respectiv cheltuieli la 1 leu CA).872 787. influenţa structurii cantităţii vândute b. din care : 1. Indicele costurilor în perioada curentă (Ic) X 99.

637 lei Ip 1.018. influenţa costului pe unitatea de produs c ( qv1 p0 qv1c1 ) ( qv1 p0 qv1c0 ) ( qv1c1 qv1c0 ) (3.156.305 – 3.939.047.493 lei qv0 c0 3.898 qv1c0 3.898 .305 din care: a) influenţa structurii cantităţii vândute: qv1c0 qv0 c0 s qv1 p1 qv1 p 0 qv0 p 0 93 . influenţa modificării valorii cifrei de afaceri qvp ( qv1 p1 qv 0 p 0 ) pr 0 =(4.047.840) x 0.872 pr 1 1 0.305 4. qv1 p1 4.639) 0.047.939.2 15.047.305 qv1 p0 4.734 lei 2.305 80.637 28.946 lei qv1c1 3.637 3. influenţa profitului mediu la 1 leu CA pr ( pr 1 pr 0 ) qv1 p1 (0.840) 0.668 lei qvc Pr qvp 1 qvp Pr1 -Pr 0 =102.759 lei b) p ( qv1 p1 qv1 p 0 ) pr 0 (4.840 din care: a) qv ( qv1 p 0 qv 0 p 0 ) pr 0 (4.156.187 lei qv1c1 Ic qv1c0 qv1c1 3.018.156.2) 4.22 qv1 p1 4. influenţa structurii cantităţii vândute S ( qv1 p0 qv1c0 ) ( pr0 Iqv) 40.898 pr 1 1 1 0.723 lei Ic 0.825 lei 4.018.018.439 lei Din care: 1.047.22 0.9944 3.2 = 29.723) 17.939.2 5.0071 2.305 4.174.047.174. influenţa preţului de vânzare pe unitatea de produs p ( qv1 p1 qv1c1 ) ( qv1 p0 qv1c1 ) ( qv1 p1 qv1 p0 ) 4.151.2 qv0 p0 3.

018. influenţa sistemului este nefavorabilă (întru-cât nu constituie efort propriu).047. Situaţia se apreciază favorabilă fiind că creează condiţii ca cantitatea vândută să fie încasată 3.637 3. realizării fondurilor de prevenire şi a fondului pentru distribuire a dividendelor a acţionarilor. sistemul se apreciază favorabil. sistemul se 94 .825 lei. Sistemul de apreciază favorabil în condiţiile în care depăşirea cantităţii vândute este rezultatul depăşirii cantităţii fabricate şi reducerii stocurilor din perioada anterioară.723 4. Aceasta presupune că depăşirea cantităţii fabricate este efectul factorului intensiv calitativ.898 3.174.187 lei.439 lei se explică astfel: 1.047. În cazul în care.939.047.151. este contractată cu beneficiari şi a avut loc în condiţiile respectării cerinţelor prevăzute în contractul beneficiarilor.637 La nivelul cifrei de afaceri (respectiv cantităţii vândute) s-a obţinut un profit suplimentar de 102.759 lei.047. ci a unor cauze externe.018. 2.174.723 4. Reducerea costului unităţii de producţie a determinat un profit superior de 17.305 24. 3.284 lei 4. dar pentru această reducere este afectată calitatea produselor finite.174.305 4.723 3. reducerea costului pe unitatea de produs nu este rezultatul efortului propriu. Cauzal.047. În condiţiile în care scăderea costului pe unitatea de produs reflectă efortul propriu al întreprinderii şi pentru reducerea costului nu a fost afectată calitatea produselor finite. modificările structurii cantităţii vândute la caracterizat într-o serie favorabilă de 40.305 4.423 3. depăşirea cantităţii fizice vândute cu 2% a determinat în mod corespunzător un profit suplimentar de 15.156. Aceasta înseamnă că întreprinderea s-a orientat să mărească procentual cantitatea vândută în favoarea sortimentului cu o rată a rentabilităţii mai mare decât media.174. Sistemul de apreciază favorabil întrucât în condiţiile încasării cantităţii vândute acest suplimentar devine un profit real şi pe baza repartizării acestuia se pot constitui fondurile necesare realizării de noi investiţii.439 lei.840 b) influenţa costului pe unitatea de produs qv1c1 qv1c0 c qv1 p1 qv1 p1 qv1 p1 3.198 lei 4.047.872 4.473 lei 4.305 16. obţinerea profitului suplimentar de 102.305 c) influenţa preţului de vânzare pe unitatea de produs qv1c0 qv1c0 p qv1 p1 qv1 p1 qv1 p0 3.305 40. În situaţia în care reducerea costului pe unitatea de produs este rezultatul efortului propriu. În condiţiile în care această orientare a întreprinderii către produsele cu o rată a rentabilităţii mai mare decât media corespunzător necesităţilor pieţei.

situaţia este nefavorabilă încât este efectul unui factor extern activităţii întreprinderii(factor conjunctural). creşterea preţului de vânzare pe unitatea de produs a determinat un profit suplimentar de 28. 4.apreciază nefavorabil întrucât cantitatea vândută rămasă în stoc(sold) nefiind onorată de beneficiar. În cazul în care sporirea preţului de vânzare pe unitatea de produs este rezultatul îmbunătăţirii calităţii produselor finite şi respectiv creşterea ponderii vânzării pe piaţa externă. În cazul în care creşterea preţului de vânzare pe unitatea de produs este rezultatul inflaţiei.668 lei. sistemul se apreciază ca fiind favorabil fiind considerat efort propriu al întreprinderii. Pr T Wh pr Ns ( Ns1 Ns 0 ) Wh 0 0 pr T (T1 T0 ) Wh 0 0 pr 0 t Ns1 (t1 t 0 ) wWh 0 0 pr 0 ΔPr Wh T1 (Wh 1 Wh 0 ) 0 pr 0 T1 Wh 1 ( x1 x0 ) pr 0 qv1c0 qv0 c1 s T1 Wh 1 1 qv1 p0 qv0 p0 qv1c0 qv0 c0 pr 0 T1 Wh1 1 ( pr 1 pr 0 ) p T1 Wh 1 1 qv1 p1 qv1 p 0 qv1c1 qv1c0 c T1 Wh 1 1 qv1 p1 qv1 p1 qvc Mb 1 qvp Pr1 ( qvp qvc) CF Mb CF Δqv qvp ( qv1 p1 qv0 p0 ) Δp Mb Mb1 Mb0 Δs ΔPr Mb ( Mb 1 Mb 0 ) qv1 p1 x Δp Δcv CF CF1 CF0 95 .

de mărfuri (5 -7) 65 175 + 110 269.0 4. Factorii de influenţă sunt următorii: ∆ = ∆R + ∆ A + ∆ N .. Cota medie de adaos ( A ) (%) 30. Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici crt.25. Precedent Curent (± Δ) (%) 1.0 33.0 2. Analiza beneficiului aferent vânzărilor de mărfuri Beneficiul aferent vânzărilor de mărfuri caracterizeză performanţa activităţii comerciale şi se calculează cu ajutorul relaţiei: R Bmf = Mc .N ) 100 în care: Mc = Marja comercială. qv1cv0 qv0 cv0 s qv1 p1 qv1 p 0 qv0 p0 5. Nivelul relativ al chelt.1.2 Rezultă următoarele: R0 1024 Bmf 0 A0 .0 + 3. 100 100 96 .0 110. 100 100 R1 2376 Bmf 1 A1 . De exemplu. din Tabloul SIG extragem datele din urmatorul tabel: Analiza beneficiului aferent vânzărilor de mărfuri Nr.N 1 33 . Datele necesare analizei se extrag din Tabloul soldurilor intermediare de gestiune (Cascada SIG) elaborat pe baza contului de profit şi pierdere. N = Nivelul mediu relativ al cheltuielilor de circulaţie.N 0 30 .8 5.R0 1352 R A0 .Ch. Desfaceri de mărfuri (R) 1024 2376 +1352 232. R = Volumul desfacerilor (rulajul) de mărfuri.2. A = Cota procentuală medie de adaos comercial. de circ ( N ) (%) 23. Ch circ = Cheltuieli de circulaţie. Cheltuielile de circulaţie (1*6) 242 609 +367 251.62 175 lei.N 0 30 . Beneficiul aferent vânz.07 108.circ = (A .2.55 87 lei.0 3.55 65 lei.23.62 + 2. 100 100 Modificarea beneficiului este diferenţa: ∆ = Bmf1 – Bmf0 = 175 – 65 = + 110 lei.0 6.55 25. Marja comercială (Mc)(1*2) 307 784 + 477 155. în care: R1 .23.

N 100 100 4.30 72 lei.8 % şi a creşterii cotei medii de adaos cu 3%. ele reflectând diferite laturi calitative ale întreprinderii.62 49 lei 100 100 În concluzie: 1. R1 2376 A A1 . Aceste diferite modele utilizate pentru exprimarea ratei rentabilităţii au putere informaţională diferită. Literatura de specialitate recomandă: 1) rata rentabilităţii economice = raportul între rezultatul exerciţiului înainte de deducerea sarcinilor financiare (profitul brut) şi capitalul permanent (propriu şi împrumutat).N1 23. Indicatorul ratei rentabilităţii construit în funcţie de capitalul avansat sau ocupat exprimă interesele investitorilor în timp ce indicatorul ratei rentabilităţii construit în funcţie de resursele consumate exprimă interesele managerilor unităţi economice..2. Profitul net sau brut (numărător) sau se schimbă baza de raportare (la numitor. 100 100 R1 2376 N N 0 .55 25. cotele de adaos (A) şi nivelul cheltuielilor pe grupe de mărfuri (N): S A S N A . capitalul.8 %.2% a fost consecinţa creşterii volumului desfacerilor cu 132 %. vânzări şi încasare). care exprimă efortul. valoarea producţiei vândute). Pe o treaptă superioară de analiză factorială.4. care a majorat beneficiul cu 133. Rata rentabilităţii este o mărime relativă care exprimă cadrul în care capitalul întreprinderii în întregul său (propriu şi împrumutat) aduce profit. cota medie de adaos şi nivelul mediu al cheltuielilor de circulaţie depind de structura desfacerilor pe grupe de mărfuri (S).07 procente (8.A 0 33 . Pr b Re c 100 Kperm 2) rata rentabilităţii financiare = raportul dintre profitului net şi capitalul propriu 97 . 2. Creşterea beneficiului aferent vânzărilor de mărfuri cu 169. Creşterea nivelului mediu al cheltuielilor de circulaţie cu 2. care l-a majorat cu 110. În ansamblul indicatorilor economico-financiari rata rentabilităţii se situează printre cei mai sintetici indicatori întru-cât se reflectă în rezultatul activităţii din toate stadiile circuitului economic (aprovizionare.Analiza rentabilităţii pe baza ratelor de rentabilitate Metoda ratelor completează analiza indicatorilor în mărimi absolute şi prezintă avantajul că permite efectuarea de comparaţii pentru a situa mai corect întreprinderea în mediul său concurenţial sau pentru a-i aprecia evoluţia. producţie.8 %) a diminuat beneficiul cu 75. Rata rentabilităţii – indicator de eficienţă – poate avea diferite forme de exprimare.4 %.

activele de exploatare . 6) rata rentabilităţii resurselor avansate şi consumate Qf CA Pr b Rac 100 Af Ac Qf CA Acest indicator face legătura dintre folosirea eficientă a fondurilor. structura de valorificare a producţiei fabricate şi rata comercială.profitul net plus impozitul pe profit plus cheltuielile financiare 2) la numitor: .capitalul permanent . Pr b qvp qvc Rres.resursele avansate (ocupate) . Pentru determinarea ratei rentabilităţii ca indicator relativ al rentabilităţii folosim următoarele posibilităţi: 1) la numărător pot fi luaţi în calcul următori indicatori: .activele totale (avansate) .activele imobilizate (fixe) .capitalul propriu 98 . 5) rata rentabilităţii comerciale = raportul dintre profitul brut aferent CA şi CA exprimată în preţ de vânzare.resursele consumate .rezultatul exploatării . Pnet RRf 100 (atunci indicatorul ia în calcul structura capitalului întreprinderii) Kpropriu Acest indicator exprimă eficienţa dintre rezultatele finale (profitul din întreprindere ţi capitalul propriu al întreprinderii).rezultatul exploatării înainte de impozit (profitul brut) . Pr qvp qvc Rcm 100 CA qvp Acest indicator face legătura între nivelul de la 1000 lei CA (indicator de eficienţă a rezultatelor finale). Pr qvp qvc Ra 100 V Af Ac Acest indicator exprimă folosirea eficientă a activelor de care dispune întreprinderea (modul de gospodărire eficientă) a bazei tehnico-materiale a întreprinderii. 4) rata rentabilităţii capitalului avansat (ocupat) = raportul dintre profitul brut şi valoarea medie a fondurilor ocupate (V). 3) rata rentabilităţii resurselor consumate = raportul dintre rezultatul aferent CA (profitul brut) şi costul CA.cons 100 100 cos CA qvc Acest indicator exprimă eficienţa costurilor aferente CA (producţia vândută).rezultatul curent .profitul net aferent CA .

000 circulante Valoarea medie a fondurilor 10.185.000 fixe Soldul mediu a activelor Ac 3.000 10.000 2.700.000 V Profitul aferent CA Pr(1-2) 500.000 2.000. CA Folosirea acestor modele exprimă diferite laturi calitative ale activităţii întreprinderi.500.000.185000 2.000 Rc0 100 100 22.000 4.000 3.600.000 3.350.000 Rc1 – Rc0 = 22.1. qvp0 X 3.500.600.costuri cât şi prin numărător – profit) qv1 p0 qv1c0 S 100 Rc0 qv1c0 99 . .500.440 Capital propriu Kpr 2. qv1c0 a)costuri previzionate X 2.000 5.000.50% qv1c1 2.500.000 Costul CA qvc 2.50 – 20 = 2.000 Capital permanent Kperm 4.500.000 b)preţ vânzare previzionat b. Indicatori Simbol Prevăzut Efectiv CA-preţ vânzare qvp 3.000 Rc0 100 100 20% qv0 c0 2.580.Analiza rentabilităţii resurselor consummate(Rc) qvp qvc Rc 100 .000 Valoarea medie a efectivelor Af 6.50% ( rezultat favorabil) a) influenţa modificării structurii producţiei vândute Are o influenţă dublă asupra ratei rentabilităţii ( atât prin numitor .600.142.000 qv1 p1 qv1c1 3.000 CA-efectiv exprimată: a.000 5.600.250.000.800.000 585.2.000 6. rezultă modificarea Rc acţionează : qvc a) influenţa modificării structurii producţiei vândute b) influenţa modificării costului pe unitate de produs c) influenţa preţului de vânzare pe unitatea de produs Determinarea mărimii şi sensului influenţei factorilor folosim relaţia: qv0 p0 qv0 c0 3.000.

142. o asemenea influenţă se apreciază nefavorabil pentru că costul pe unitatea de produs reprezintă factorul care poate concretiza efortul propriu al întreprinderii prin intermediul diferitelor categorii de cheltuieli (materiale.000 100 100 20. sortimente cu o rată a rentabilităţii mai mare decât media pe întreprindere (20%). qv1 p1 qv1c1 qv1 p0 qv1c1 p 100 100 qv1c1 qv1c1 3.80%.86 1. pentru că în acest caz eforturile financiare suplimentare sunt recuperate prin intermediul preţului de vânzare a producţiei şi în plus producţia întreprinderii este competitivă pe piaţă 100 .580.50 % reprezintă o activitate favorabilă întrucât reflectează eficienţa resurselor consumate.80% 2.50% se aplică: 1. situaţia se apreciază favorabil economic.000 2.000 3.440 2.000 100 20% 21.440 2. preţul de vânzare acţionează asupra ratei rentabilităţii numai prin intermediul numărătorului (profit).600.580.580. Modificarea structurii producţiei vândute a determinat o influenţă favorabilă cu 1. costul are influenţă mai intensivă întrucât el are o acţiune inversă pe numitorul şi numărătorul fracţiei.600.185. Daca acest optim al întreprinderii corespunde cu producţia vândută să fie încasată. a eforturilor întreprinderii pe linia cheltuielilor ocazionale de obţinere a producţiei vândute.600.80 0.580.142.000 2.142.440 2. financiare). situaţie favorabilă pentru că: .142. Creşterea ratei rentabilităţii cu 2.000 b) influenţa modificării costului pe unitatea de produs şi costul pe unitate de produs are o influenţă dublă asupra ratei rentabilităţii .000 2.50 20.86 21.000 rezultă o creştere a ratei rentabilităţii consumate cu 2. rezultatele obţinute sunt superioare resurselor consumate. salariale. creşterea ratei rentabilităţii resurselor consumate cu 2.dar spre deosebire de structură. qv1 p0 qv1c1 qv1 p0 qv1c0 S 100 100 qv1c1 qv1c0 3.000 c) influenţa preţului de vânzare pe produs Spre deosebire de a) şi b).440 2.600.600. Teoretic.94% 2. Creşterea costului pe unitatea de produs s-a concretizat într-o influenţă negativă asupra ratei rentabilităţii resurselor consumate (-0. Atunci creşterea costului pe unitatea de produs este rezultatul unor măsuri care au vizat îmbunătăţiri calitative ale producţiei vândute.64% 2.000 3. întreprinderea s-a orientat să pună în circulaţie pe piaţă acele produse.8% 20% 1.000 100 100 22.94%).600.producţia vândută şi încasată se reflectă în rezultate finale ale activităţii întreprinderii ( profit real) 2.50%. 3.producţia vândută este necunoscută pe piaţă . Cauzal.

52 – 5 = 0.000 Ra 0 100 100 5% V 10 .000 500.influenţa preţului de vânzare pe unitatea de produs V ΔAf ΔAc ΔRa Δqv Δs ΔPr Δc Δp Cuantificarea mărimilor sensului factorilor implică următoarele relaţii: Pr0 500.52% V1 10.influenţa modificării structurii producţiei vândute .000 .2.000 Ra1 – Ra0 = 5.600.00 1 0 1.000 .influenţa valorii medii a fondurilor fixe . Creşterea preţului de vânzare pe produs a determinat o influenţă favorabilă (1.000 V 100 100 100 100 0.3.64%).influenţa modificării fizice al a producţiei vândute . influenţa valorii medii a fondurilor avansate .600 . 5. Influenţa valorii medii a fondurilor avansate Pr0 Pr0 500. influenţa modificării profitului brut . influenţa valorii medie a activelor fixe (Af) Pr0 Pr0 Af 100 100 Af1 Ac0 Af 0 Ac0 101 .2.000 Ra1 100 100 5. situaţie favorabilă numai atunci când sporirea preţului de vânzare pe produs este rezultatul îmbunătăţirii calităţii şi al creşterii ponderii vânzărilor pe piaţa externă.influenţa modificării soldului mediu a activelor circulante 2.28% V V 10 .000 10 .influenţa costului pe unitatea de produs .000 0 Pr1 585.Analiza ratei rentabilităţii resurselor avansate (Ra) Pr Ra V Rezultă că asupra modificării ratei rentabilităţii resurselor avansate acţionează în mod direct şi indirect : 1.52% 1.1.

influenţa structurii producţiei vândute qv1 p0 qv1c0 Pr0 I qv S 100 100 V V 3.2.600. situaţia este favorabilă pentru că creşterea ratei rentabilităţii resurselor avansate este efectul respectării corelaţiei dintre ritmul de creştere al profitului (efect) şi ritmul de creştere al fondurilor avansate(ca efort).4.52%.000 100 0.000 2.2.500.00 500.000 2.600.500.000 2.000.000 10.500.000 Pr 100 100 100 100 0.000 = 100 0.000 1.00 4. influenţa modificărilor volumului fizic al producţiei vândute (Δqv) Pr0 I qv Pr1 qv 100 100 V1 V1 qv1 p0 3.3.000 3.000 6.3500.000 qv 100 100 0.000 500.000 500.000 500.580.000 2.600.1.000 100 0.000 3.500.02 qv0 p0 3.4% 10.000 1 1 2. Influenţa modificării profitului brut Pr1 Pr0 585. aprovizionarea cantitativă şi 102 .41% 6.000 10 .440 100 0.000 1.22% 10.600.000 2.440 2.600.02 100 100 0. 500.13% 6.19% 10.440 I qv 1.600 .185. influenţa preţului de vânzare pe produs qv1 p1 qv1 p0 P 100 V1 3.8% V V 10 .000 1.37% 10.600.600 .600.250.000 3. influenţa costului pe unitatea de produs ( qv1c1 qv1c0 ) C 100 V1 (2. influenţa modificării soldului al activelor circulante (Ac) Pr0 Pr0 Ac 100 100 Af1 Ac1 Af1 Ac0 500.00 3.000 10.000 6.02 500. perfecţionarea profitului de producţie.142.142.580.144.250.000 Se constată o creştere a ratei rentabilităţii resurselor avansate cu 0. Respectarea acestor corelaţii este rezultatul utilizării extensive şi intensive a fondurilor fixe şi a accelerării vitezei de rotaţie a activelor circulante: efectuarea de investiţii noi .250.000 500.

70% Kperm1 5.Analiza ratei rentabilităţii economice (Rec) Pr b Kpr qvp Pr Re c 100 sau Re c 1000 Kperm Kperm Kpr qp Asupra modificărilor acţionează în mod direct şi indirect: 1.calitativă cu materiale şi materii.000.185.700. modificările eficienţei capitalului propriu 3.5 = -0. Influenţa profitului mediu ce revine la 1 leu CA.000 3.60% 5.000 Rec1 – Rec0 = 11. modificările structurii capitalului permanent ( a ponderii capitalului propriu în capitalul permanent) 2.000.000.000.72% 5.000.3.000 3. dimensionarea optimă a stocurilor de materii şi respectarea sortimentelor contractate cu beneficiarii.000 2.000.000 3.000 Pr1 585.700.000 Re c0 100 100 12.000 2.000 4.000.000.000.800.8% 1. Influenţa eficienţei capitalului propriu qvp Kpr1 qv1 p1 qv0 p 0 Pr0 100 Kpr Kperm1 Kpr0 Kpr0 qv0 p0 3.000 2.000 3.000 3.800.000 100 2.000 Re c1 100 100 11.700.7 – 12. 5.2.000 500.000 100 0.000 2.50% Kperm0 4.000 3.800.000 3. cheltuieli la 1 lei CA 103 .000 500. modificările profitului mediu ce revine la 1 lei CA a cheltuielilor la 1 leu CA a) influenţa structurii producţiei vândute b) influenţa preţului de vânzare pe produs c) influenţa costului pe unitatea de produs Determinarea mărimii şi sensului influenţelor factorilor: Pr0 500. influenţa structurii capitalului permanent (ponderii capitalului propriu în capitalul permanent) Kpr Kpr1 Kpr0 qv0 p0 Pr0 100 Kperm Kperm1 Kperm0 Kpr0 qv0 p0 3.

000 3.142.000 100 0. creează premisele pentru a asigura o producţie corespunzătoare necesităţii pieţei şi o îmbunătăţire a calităţii producţiei. Această corelaţie semnifică folosirea eficientă a capitalului permanent al întreprinderii. Folosirea eficientă a capitalului propriu dă posibilitatea participării într-un număr de rotaţii mai mare în circuitul economic.000 3.000 3. Pr Kpr1 qv1 p1 Pr1 Pr0 100 qvp Kperm1 pr1 qv1 p1 qv0 p0 3. Factorul determinant al creşterii ratei rentabilităţii economice îl reprezintă folosirea eficientă al capitalului propriu.700.000 a) influenţa structurii producţiei vândute qv1c0 qv0 c0 Kpr1 qv1 p1 S 100 qv1 p 0 qv0 p 0 Kperm1 Kpr1 2.000.000 3.000 3.700.000 3. Folosirea eficientă a capitalului permanent depinde în mod normal de folosirea eficientă a capitalului propriu (surse proprii).70% 3.185.000.000 Creşterea ratei rentabilităţii economice trebuie să fie efectul corelaţiei dintre ritmul de creştere al profitului şi ritmul de creştere al capitalului permanent.000 3.000 2.700.580.000 100 0.000 3.000 2.000.185.000 2. a asigura competitivitatea acestora pe piaţă.000 3.440 5.78% 3.000 3.000 5. presupune îmbunătăţirea capitalului permanent în sensul creşterii ponderii capitalului propriu.000 3.000 a) influenţa costului pe unitatea de produs qv1c1 qv1c0 Kpr1 qv1 p1 C 100 qv1 p1 qv1 p1 Kperm1 Kpr1 2.000 3.700.185.000.700.4% 3.000.000 3.000 585.500.142.000.580.000 3.700.000 500.185.185.185.000 3.000. ca urmare a măririi numărului de rotaţii a acestuia în circuitul economic.000 b) influenţa preţului de vânzare pe unitatea de produs qv1c0 qv1c0 Kpr1 qv1 p1 p 100 qv1 p1 qv1 p 0 Kperm Kpr1 2.580.000 100 0.000 100 1.580.600. efectul diminuării resurselor împrumutate.08% 5.750. Folosirea eficientă a capitalului propriu.185.700.000 5.440 3. 104 .

qvp = CA qvchv 1 qvp Indicatori P0 (mil lei) P1 (mil lei) Cheltuieli fixe aferente CA 3. intervalul de siguranţă şi evaluarea riscurilor Cunoaşterea pragului de rentabilitate şi siguranţă este utilă practicii pentru că se poate face judecăţi corespunzătoare asupra componenţei firmei în cazul modificărilor unor variabile care influenţează mecanismul de funcţionare al acesteia.modificarea costului pe unitatea de produs qv (qv1 qv0 )( p0 c0 ) ΔPr c (c1 c0 )(qv1 ) p ( p1 p0 )(qv1 ) Rata rentabilităţii pe produs: p c r 100 c rezultă modificarea costului pe unitatea de produs .3. Potrivit metodologiei.Analiza profitului şi ratei rentabilităţii pe produs O asemenea analiză se impune la societăţile comerciale cu un nomeclator redus de produse sau pentru lansarea de noi produse.500 Cheltuieli variabile aferente CA 8. pragul de rentabilitate presupune ca din venitul obţinut să fie acoperite în întregime cheltuielile efectuate ( ocazionate de producţie).860 9.Pragul de rentabilitate.modificarea preţului de vânzare pe produs p0 c1 p 0 c0 C 100 100 c1 c0 Δr p1 c1 p0 c1 p 100 100 c1 c1 5.modificarea cantităţii vândute . 5.650 15.4. rezultă că profitul este nul: F Q chv – cheltuieli variabile.940 4. Profitul pe produs: Pr =qv (p-c).000 CA exprimată în preţuri vânzare 13. rezultă că asupra modificării profitului pe produs acţionează factorii: .000 105 .

profit). bancheri. 3.500 Q1 11.76 mil lei 8. Riscul economic este legat de structura costurilor de exploatare (în fixe şi variabile) şi depinde în mod direct de ponderea mai mare sau mai mică a cheltuielilor fixe în totalul cheltuielilor. după cum şi rentabilitatea aşteptată este cu atât mai mare. (Breakeven Point Analysis). în sensul că rentabilitatea este un indicator de performanţă al întreprinderii. costurile totale (CT). Rentabilitatea este privită şi determinată în mod diferit în funcţie de participanţii la viaţa întreprinderii: gestionari. iar pe ordonată. Este o metodă grafică de reprezentare a elementelor care prin diferenţă dau beneficiul: pe abscisă se reprezintă volumul producţiei vândute (q). de faliment. salariaţi.000 Indiferent de obiectivele vizate de utilizatorii diagnosticului financiar. Rentabilitatea exploatării. total. o metodă de analiză previzională care permite stabilirea condiţiilor necesare realizării echilibrului microeconomic. fixe (Cf) şi variabile (Cv). cât şi impactul resurselor de finanţare utilizate în raport cu mijloacele folosite. acţionari. Un capital investit va fi cu atât mai riscant cu cât sensibilitatea ratei rentabilităţii la modificarea volumului de activitate este mai mare. Riscul financiar decurge din prezenţa cheltuielilor financiare care remunerează capitalurile împrumutate (dobânzile la credite). Analiza financiară vizează atât rentabilitatea în ansamblu.250 mil lei 9. însoţită de riscul de exploatare condiţionează nivelul celorlalte rentabilităţi şi riscurile aferente: financiar. Orice activitate implică un consum de capital care este supus unor riscuri ce însoţesc rentabilitatea.000 1 15. proprietarii săi anticipează un anumit nivel de rentabilitate previzională pentru un anumit nivel de activitate dat.650 4. rentabilitatea financiară va suferi modificări care vor exprima riscul capitalului.227. există o bază comună a relaţiei rentabilitate . cu cât riscul asumat este mai mare. cu sau fără profit (punctul mort). Pentru estimarea riscului de exploatare şi a riscului financiar. Noţiunea de risc nu are semnificaţie decât atunci când se prezintă viitorul şi se încearcă estimarea fluctuaţiilor ratei rentabilităţii în elaborarea de previziuni. indiferent de natura acesteia. Când creează sau dezvoltă o întreprindere aducându-i capitaluri.940 Q0 11. prin studiul performanţelor exploatării înscrise în contul de rezultat.risc. cifra de afaceri (CA). 106 . În cazul variaţiei acestui nivel. practica afacerilor utilizează un instrument de analiză cunoscut sub denumirea de: pragul de rentabilitate (Analyse coût – volume .860 1 13.

punctul Fig. critică v = Cheltuieli variabile pe unitate deE produs. Metoda este aplicabilă în cazul unei producţii omogene sau pe produs. CT CA CA 0 CT B (+) CV CAcritic ă E (-) ’ O Cf 0 O qcritic qB q Fig. întreprinderea. este utilizată în următoarele (+) scopuri: CV CA critică E (-) 107 ’ O Cf . rezultatul O q q0 q fiind egal cu zero (B = 0) numit şicritic punctul mort. ceea ce analitic înseamnă egalitatea: CA =C Cf T + Cv = Cf + q ∙ v. p – v = mcv = Marja unitară a costurilor variabile. care poate fi restrânsă la egalitatea: CT B0 B + Cf = Mcv. Diagrama pragului de rentabilitate în condiţii de liniaritate a cifrei de afaceri şi a costurilor variabile. având acoperit CT ansamblul cheltuielilor fixe şi variabile. E de4:intersecţie a dreptei veniturilor Pragul de rentabilitate liniar (CA) cu dreapta costurilor (Ct) are aceeaşi ordonată.B0 intră în zona de beneficii. sau factorial: CA CA qcritic ∙ p = Cf + q critic ∙v. Cf Cf = Costurile fixe. în care: (+) q = Volumul fizic al vânzărilor. Începând de la acest punct. (-) q (p – v) = Mcv O’ = Marja totală a costurilor variabile. 1: Pragul de rentabilitate în condiţii de liniaritate CT CA CA Realizarea echilibrului în aceste condiţii presupune egalitatea: B = CA – CT = q · p – (Cf + q · v) = q(p – v) – Cf. B În grafic. după repartizarea cheltuielilor şi pleacă de la ipoteza liniarităţii costurilor şi cifrei de afaceri (Figura 1). CV p = Preţul de CA vânzare. Pragul de rentabilitate reprezintă volumul de activitate (volumul fizic al vânzărilor sau volumul critic) la care veniturile (cifra de afaceri) echilibrează cheltuielile.

unde cifra de afaceri depăşeşte cheltuielile (ECA > ECT) datorită uinor vânzări superioare volumului critic (qv > qcritic).CA critică b) Is = 100 (%) CA critică 5) Calculul indicelui de rentabilitate care măsoară marja de securitate în procente din cifra de afaceri. b) Ms = CA – CAcritică (unităţi monetare). 1 Cv / CA Din grafic se constată că punctul E. rezultă următoarele valori critice: Cf Cf a) Volumul critic al vânzărilor: qcritic (unităţi fizice). 4) Determinarea intervalului de siguranţă (Is) oferit de vânzările efectuate în două variante: q v q critic a) IS 100 (%). superioare valorilor critice. 2) Determinarea condiţiilor necesare realizării unui beneficiu (B0). la punctul mort (B = 0). de echilibru (numit şi prag de rentabilitate sau punctul mort) delimitează două zone: a) Zona pierderilor. când din ecuaţia de echilibru: CA = Cf + Cv + B0 rezultă următoarele valori: Cf B 0 Cf B 0 a) Volumul vânzărilor: qB 0 (unităţi fizice).CA critică b) Se = 100 (%). unde cheltuielile depăşesc cifra de afaceri (O'E > OE). Exemplificăm analiza pragului de rentabilitate pentru produsul A. p v mcv Cf b) Cifra de afaceri critică: CAcritică qcritic p (unittăţi monetare). ca urmare a unor vânzări inferioare volumului critic (qv < qcritic). q critic CA . sau sporul de eficienţă (Se). din care se desprind urmîtoarele concluzii: 1. p v m cv Cf B0 b) Cifra de afaceri: CAB 0 qB 0 p (unităţi monetare). CA Pentru evitarea riscului de exploatare maxim în zona punctului mort. 108 . în două variante: q v q critic a) Se 100 (%). qv CA . b) Zona beneficiilor. intervale de siguranţă şi sporuri de eficienţă pozitive. când din egalitatea: qcritic (p – v) = Cf. Volumul de activitate s-a situat peste pragul de rentabilitate. care să permită desfăşurarea unei activităţi în condiţii de siguranţă. au asigurat marje de securitate. pe baza datelor Tabelului12. 1 v/ p 3) Determinarea marjei de securitate (Ms). volumul fizic al vânzărilor şi cifra de afaceri. în două variante: a) Ms = qv – qcritic (unităţi fizice).1) Stabilirea condiţiilor necesare recuperării cheltuielilor din venituri fără profit.20 % peste cifra de afaceri critică. se consideră necesară o marjă de securitate de 10 .

Marja de securitate (Ms) – mil. A Nv Cf b) CAcritică Rcritic A (unităţi monetare). CAcritică – milioane lei 175840 315200 + 139360 179. Preţ unitar (p) .mii lei/t 242 250 +8 103.0 11.6 6. Sporul de eficienţă (Se) . care reflectă o degradare a rentabilităţii. confirmată de creşterea mai rapidă a cheltuielilor fixe (78 %) comparativ cu creşterea cifrei de afaceri (53.lei 65446 101837 + 36391 155.60 .to + 47 + 14 . ceea ce a majorat valorile pragului de rentabilitate (volumul şi cifra de afaceri critice). Volum critic (qcritic) .2 Analiza pragului de rentabilitate în activitatea comercială pură pe baza diagramei punctului mort prezintă factori specifici acestei activităţi.65 20.mii lei/t 785 800 + 15 102.32 12.0 3. dintre care amintim: 109 . 1 Nv / A Valorile astfel determinate trebuie luate în calcule în gestiunea curentă şi previzională a întreprinderii.8 %). Cheltuieli fixe (Cf) .17. lei + 36381 + 11301 .8 10.1 17.2 9. Cifra de afaceri (CA) – milioane lei 212221 326501 +114280 153. Cheltuieli variabile unitare(v) . în vederea limtării riscului economic şi financiar. Cu toate avantajele metodei ce stă la baza analizei cost-volum-profit în stabilirea echilibrului microeconomic pe baza pragului de rentabilitate. Volum vânzări (q v) .tone 271 408 +137 150.13.lei 121544 216403 + 94859 178. performanţele au cunoscut dinamici nefavorabile comparativ cu exerciţiul precedent. Aplicaţia : Pragul de rentabilitate al produsului A Tabelul 12 Nr Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici crt.70 3.3 7.11 3. corespunzătoare punctului de echilibru E. Cheltuieli variabile (Cv) . acoperirea cheltuielilor de cisrculaţie din cifra de afaceri presupune egalitatea CA = Chcirc.2. această metodă prezintă unele limite de care trebuie să se ţină seama din mai multe considerente. pornind de la modul de calcul al beneficiului: R A R Nv B CA Chcirc Cf 100 100 La punctul mort (B = 0). În exerciţiul financiar curent.0 8.5 2.25080 31.0 5.% 17. Marja de securitate (Ms) .8 4.% 20.33 29.mil. Intervalul de siguranţă (Is) .46 . Precedent Curent (± Δ) (%) 1. care conduce la următoarea ecuaţie de echilibru: A Nv R critic Cf 100 Din egalitate rezultă valorile critice specifice activităţii comerciale pure: desfacerile (R critic) şi cifra de afaceri (CA critică): Cf a) Rcritic 100 (unităţi monetare).mil.to 224 394 + 170 176.

E2) atestă existenţa a două praguri de rentabilitate (qcritic 1. Cu toate aceste limite. ceea ce schimbă condiţiile de echilibru: intersecţia curbelor ce le reprezintă în două puncte (E 1. având în vedere costurile fixe şi variabile. indicând în ce măsură o scădere a beneficiilor este datorată unei scăderi a vânzărilor. unei creşteri a costurilor fixe sau costurilor variabile. 3) Metoda nu poate fi aplicată prin extindere la nivelul unei producţii neomogene. 2) În condiţiile unei pieţe concurenţiale imperfecte şi randamentelor factoriale variabile. ci reclamă o producţie omogenă sau individualizare la nivel de produs. qcritic 2). care depinde de volumul vânzărilor. 3) Permite anticiparea profiturilor în diferite ipoteze de lucru. ca singura variabilă asupra căreia poate acţiona producătorul în condiţiile unui preţ de echilibru al pieţii ce nu depinde de acesta. la care se înregistrează o elasticitate cerere-preţ ce tinde spre infinit. 110 . CT CA CT B max E2 (-) Cv E1 (+) CAcrit CA (-) O' Cf O q critic 1 q optim q critic 2 În realitate atât cifra de qafaceri cât şi cheltuielile variabile evoluează neliniar. 4) Orizontul de timp este pe termen scurt. precum şi diferite variante de preţuri. 4) Explică diferenţele între previziuni şi realizări. fie o piaţă concurenţială perfectă care justifică liniaritatea cifrei de afaceri. cifra de afaceri şi cheltuielile sunt neliniare (Figura 2).1) Analiza presupune fie o cerere nelimitată la un preţ fix. Costurile variabile liniare corespund situaţiei particulare ce caracterizează randamentele factoriale constante. de obicei variabile. care delimitează zona Figura 2: Pragul de rentabilitate în condiţii de neliniaritate optimă de creştere a volumului producţiei. 2) Este un instrument de ajutor deciziei în privinţa alegerii unei investiţii într-un nou produs. când nu au loc modificări structurale ale producţiei. a investiţiei de extindere sau investiţiei de modernizare. analiza punctului mort este folosită în gestiunea întreprinderii deoarece oferă unele informaţii utile în următoarele direcţii: 1) Oferă o indicaţie asupra nivelului minimal de activitate pentru ca întreprinderea să realizeze beneficii.

dq dq de unde rezultă: p = v. 2) Cifra de afaceri parabolică: CAM p 1 Ep/ q .4. Intervalul de siguranţă. R exp / q CA 111 . dq Egalitatea capătă expresii care permit determinarea preţului optim în funcţie de piaţa concurenţială (pură sau imperfectă): 1) Cifra de afaceri liniară: CAM = p. unul de 20 % caracterizează situaţia relativ stabilă. Studii statistice arată că un interval de siguranţă de până la 10 % arată o situaţie instabilă. în cazul relaţiei dintre beneficiu şi volumul vânzărilor prin funcţia: B = f (q). Evaluarea riscului de exploatare Riscul de exploatare (economic) decurge din fluctuaţiile rezultatului exploatării în funcţie de poziţia faţă de pragul de rentabilitate (punctul mort) şi de structura costurilor de exploatare (în fixe şi variabile).1. cu atât flexibilitatea întreprinderii este mai ridicată şi.1.4. Modalităţi de evaluare a riscurilor Cea mai importantă utilizare a analizei cost-volum-profit decurge din relaţia pragului de rentabilitate cu riscurile ce însoţesc activitatea curentă: riscul de exploatare (economic). 5. ca răspuns la creşterea cu un procent a vânzărilor (volum fizic. pe baza coeficientului de levier economic şi financiar.5) Permite aprecierea gradului de risc economic şi financiar al activităţii. deci: poptim = C M. riscul economic este mai redus. prin urmare. deci: poptim = CM/(1+Ep/q). q CA / q CA calculat în două variante: rR exp IR exp 100 1) CLE . rq CA Iq CA 100 R exp / q CA 2) CLE .1. care implică anularea derivatei (beneficiului marginal): dB d BM q p v Cf 0 . cifră de afaceri): R exp / R exp CLE . care reflectă poziţia cifrei de afaceri faţă de pragul de rentabilitate. b) Aprecierea şi evaluarea riscului economic se poate realiza pe baza coeficientului levierului de exploatare (CLE) sau gradul de echilibrare a funcţionării întreprinderii - Degree Operating Leverage (DOL). Cu cât valoarea lui este mai mare. d b) BM CA Ct CAM CM 0 . Acest coeficient exprimă sensibilitatea (elasticitatea) rezultatului din exploatare la variaţiile vânzărilor. 5. de unde rezultă: CAM = C M. 6) Permite estimarea condiţiilor de maximizare a beneficiului în raport cu piaţa concurenţială. iar peste 20 % arată o situaţie confortabilă în raport cu pragul de rentabilitate. respectiv mcv = 0. riscul total (global). care măsoară creşterea procentuală a acestuia. a) O primă modalitate de apreciere a riscului de exploatare are la bază marja de securitate şi intervalul de siguranţă. riscul financiar (de îndatorare). denumit şi indicator de poziţie (flexibilitate) exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi modifica producţia şi de a se adapta la cerinţele pieţii.

inexistent. cheltuielile fixe deosebit de mari. Pentru diminuarea riscului rezultat dintr-un levier de exploatare ridicat. Întreprinderea poate fi ferită de riscul de exploatare. deoarece: dR exp d q p v Cf RM exp 0 . cvasi.]. În acelaţi timp. unde riscul de exploatare este maxim. de unde rezultă egalitatea: p = v. acesta este riscul de exploatare asumat de întreprindere. dq q p v Cf q p v Cf R exp în care: Mcv = CA – Cv = Rexp + Cf = Marja costurilor variabile. în cazul în care CLE este egal cu zero: Mcv b) CLE 0 . ea trebuie să-şi asigure o marjă de securitate suficientă prin evitarea zonei punctului mort. Riscul de exploatare este minor în cazul unor cheltuieli fixe relativ reduse (Cf→ 0) neglijabile în raport cu cheltuielile variabile. coeficientul levierului de exploatare măsoară algebric mărimea acestei schimbări şi exprimă direct gradul de risc economic (exploatare). Relaţia arată că. pentru un nivel dat al producţiei.v) = Cf. Având în vedere că rezultatul din exploatare provine în cea mai mare parte din vânzarea producţiei. Dacă analiza punctului mort indică grafic efectele unei schimbări a vânzărilor asupra profitului. schimbări mici ale vânzărilor vor avea consecinţe majore asupra rezultatului exploatării: acesta creşte mult la creşterea vânzărilor. fiind caracterizat de un coeficient de levier cu valori ce tind la infinit: Mcv Mcv a) CLE → ∞. ceea ce corespunde cazului în care: R exp Mcv = q(p-v) = 0. R exp 0 În concluzie. CLE fiind egal cu 1: q p v c) CLE 1. întreprinderea trebuie să-şi variabilizeze cheltuielile fixe. riscul economic fiind maxim. este cu atât mai mare cu cât cheltuielile fixe sunt mai mari: R exp Cf CLE R exp Pe plan financiar rezultă că. care depinde de cuantumul cheltuielilor fixe. dar scade la fel de mult la reducerea acestora. CLE şi implicit riscul de exploatare. la punctul mort (Rexp = 0). dq dq ceea ce confirmă maximul rezultatului exploatării (Rexp = maxim). 112 . factorial CLE este egal cu raportul: d q p v Cf q q p v Mcv CLE ER exp/ q . absorb în întregime marja costurilor variabile [Mcv = q(p . prin imposibilitatea acoperirii cheltuielilor fixe din marja costurilor variabile. recurgând la reducerea stocurilor şi la dezinvestire. dacă o întreprindere are un coeficient al levierului de exploatare ridicat. Această egalitate corespunde cazului în care Rexp = maxim. q p v Cf În acest caz rezultatul din exploarare evoluează echiproporţional cu volumul vânzărilor (IRexp = Iq).

Acest risc este caracteristic întreprinderilor cu muncă predominant manuală, sau
celor care au un utilaj învechit, complet amortizat, la care cheltuielile fixe legate de
amortizare sunt relativ mici sau inexistente.
Evaluarea riscului economic poate fi realizată şi prin intermediul coeficientului
levierului de exploatare calculat în funcţie de cifra de afaceri:
R exp / R exp R exp CA
CLE ER exp/ CA = ,
CA / CA CA Re xp
în care:
R exp d CA CT
1
CA d CA
Factorial, valoarea CLE creşte cu costurile totale (C T):
CA CA
CLE 1 .
Re xp CA CT
Riscul de exploatare în raport cu cifra de afaceri este cu atât mai mare cu cât
costurile aferente sunt mai mari, având valoarea maximă la punctul mort, la care costurile
egalează cifra de afaceri (CA = CT) şi Rexp = 0.
Fluctuaţiile rezultatului exploatării care traduc riscul economic depind de: cifra de
afaceri, ponderea cheltuielilor fixe şi proximitatea de punctul mort.
5.4.1.2. Evalurea riscului financiar
Riscul financiar, sau de capital, priveşte structura financiară şi depinde de modul
de finanţare a activităţii: dacă aceasta este finanţată exclusiv din capitaluri proprii, nu
comportă nici un risc financiar. Riscul financiar apare în cazul finanţării din surse
împrumutate care implică cheltuieli financiare pentru remunerarea datoriilor (dobânzi)
care influenţează rentabilitatea întreprinderii.
Acest risc se manifestă prin sensibilitatea rezultatului net la variaţiile rezultatului
exploatării şi se estimează prin elasticitatea ERnet/ Rexp cunoscută sub denumirea de
coeficient de levier financiar (CLF):
Rnet/ Rnet
CLF ER net / R exp ,
R exp/ R exp
Calculul coeficientului levierului financiar poate fi efectuat în două variante şi
reflectă faptul că el exprimă modificarea procentuală a rezultatului net ca răspuns la
modificarea cu un procent a rezultatului exploatării:
rRnet IR net 100
1) CLF ;
rR exp IR exp 100
Rnet R exp dRnet Re xp
2) CLF .
R exp R net d Re xp Rnet
Mărimea coeficientului astfel calculat este direct proporţională cu gradul de risc
financiar, care, factorial se determină pe baza contului de profit şi pierdere, în care
rezultatul net impune deducerea impozitului pe profit din rezultatul brut:
Rnet Rbrut 1 i R exp Chfin Vfin R extr 1 i
Cum veniturile financiare (Vfin) şi rezultatul extraordinar (Rextr) nu sunt legate
de activitatea curentă, CLF capătă expresia:

113

d R exp R exp
CLF R exp Chfin 1 i .
dR exp R exp Chfin 1 i R exp Chfin
Valoarea CLF creşte odată cu majorarea cheltuielilor financiare şi reflectă gradul
de risc financiar asumat de întreprinderea care recurge la îndatorare, valorile pe care le
poate avea coeficientul levierului financiar fiind dependente de structura financiară a
întreprinderii, care expune întreprinderea la un risc de îndatorare mai mare sau mai mic,
după cum urmează:
1) Riscul financiar este inexistent sau nesemnificativ în următoarele situaţii:
Re xp
a) CLF 0 , la punctul mort (Rexp = 0);
R exp Chfin
dRnet
În acest caz rezutatul net atinge maximul, deoarece 0.
d Re xp
R exp
b) CLF 1 , la finanţarea din capitaluri proprii (Chfin = 0):
R exp 0
În acest caz, rezultatul net evoluează echiproporţional cu rezultatul din exploatare
(IRnet = I Rexp).
2) Riscul financiar maxim (ce tinde la infinit):
R exp
CLF → ∞, în cazul finanţării din împrumuturi însemnate purtătoare de
Re xp Chfin
dobânzi care pot absorbi rezultatul din exploatare (Ch fin → Rexp).
În cazul unor cheltuieli financiare echivalente dobânzilor la împrumuturi la care
se adaugă ratele scadente pentru rambursarea împrumuturilor coeficientul levierului
financiar poate lua valori negative ce prefigurează riscul de insolvabilitate (faliment).
Pentru limitarea efectului cheltuielilor financiare prin intermediul coeficientului
de levier financiar se are în vedere restabilirea unui echilibru microeconomic care să
permită acoperirea cheltuielilor financiare pe lîngă cheltuielile fixe, ceea ce impune
majorarea pragului de rentabilitate (valori critice) prin determinarea unui prag de
rentabilitate global mai mare:
Cf Chfin Cf Chfin
qcritic ; CA critică .
p v 1 Cv / CA
În concluzie, importanţa coeficientului de levier financiar în gestiunea financiară
curentă şi previzională decurge din faptul că rezultatul net este sensibil la gradul de
îndatorare şi el condiţionează mărimea beneficiului şi dividendelor pe acţiune, interesante
pentru acţionari precum şi autofinanţarea întreprinderii, care îi potenţează capitalurile
proprii.

Cuprins

114

CAPITOLUL 1 - FUNDAMENTELE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE A
INTREPRINDERII
I.Necesitatea analizei ca metoda a cunoaşterii şi tipurile de analiză economică pag.1
II.Conţinutul procesului de analiză economică pag.2
III.Factorii care determină rezultatele activităţii ec.-fin în cazul întreprinderii pag.3
IV.Analiza diagnostic şi rolul acesteia în evaluarea şi reglarea performanţelor
economico-financiare ale întreprinderii pag.4
IV.I.Metode ale analizei calitative pag.6
IV.I.Metode ale analizei cantitative pag6
CAPITOLUL 2 - ANALIZA ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI
COMERCIALIZARE A FIRMEI
I. Analiza situaţiei generale a activităţii de producţie şi comercializare pe baza
indicatorilor valorici pag.14
II.Analiza Cifrei de Afaceri pag.18
III.Analiza valorii adaugate(VA) pag.24
CAPITOLUL 3 - ANALIZA COSTURILOR
1. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor intreprinderii pag.26
2.Analiza eficientei costurilor aferente cifrei de afaceri pag34
(variabile si conventional constante);
3.Analiza cheltuielilor materiale pag.41
4.Analiza cheltuielilor cu personalul ( salarii) pag.47
4.1.Analiza situaţiei generale a cheltuielilor cu personalul pag.48
4.2.Analiza modificării absolute a fondului de salarii pag.48
4.3.Analiza eficienţei cheltuielilor cu salariile pag.49
4.4.Analiza eficienţei utilizării potenţialului uman pag.49
CAPITOLUL 4 - ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIAR PATRIMONIALE SI
RENTABILITATEA INTREPRINDERII
1. Analiza potenţialului financiar a întreprinderii si echilibrul financiar pag.58
a)Determinarea şi analiza patrimoniului net al întreprinderii
(situatia neta) pag.59
b)Determinarea şi analiza FR,NFR,TN pag.62
c)Analiza ratelor de structură a bilanţului pag.71
2. Analiza ratelor de rotaţie a posturilor de bilanţ. pag.76
Analiza rotaţiei activelor circulante şi implicaţiile economico-financiare ale acestora.
3.Analiza diagnostic a profitului pag.79
1.1.Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune pag.84
1.2.Analiza rezultatului din exploatare pag.89
4.Analiza rentabilităţii pe baza ratelor de rentabilitate pag.98
5.Analiza profitului şi ratei rentabilităţii pe produs pag.106
6.Pragul de rentabilitate, intervalul de siguranţă şi evaluarea riscurilor pag.106

115

Ed. Ed. Georgescu. Bucureşti 2004. Băicuş – Analiza economico – financiară a întreprinderii. Ed. Ed. Economică. V.Valceanu. Robu. Bucureşti 1999. Işfănescu şi colectiv – Ghid practic de analiză economico – financiară. Işfănescu. Bucureşti. Stănescu. . Robu. Economică. N. Braşov. Georgescu . Ediţia a doua V. C. A. – Analiza economico – financiară. A. Tribuna Economică. N. 2000 A. Omnia.Bibliografie minimală: Ghe. 1999 * studenţii pot studia orice alt material didactic 116 .Analiza economico – financiară.