You are on page 1of 12

c 

   .

Prin Ú Ú.

ampificar  ctroman tica {i ampificar  ctronica Circit  d ampificar c fac obi ct ac {ti capito {nt circit car Ú Ú      . fara a modifica mod d variati a marimii in timp {i foo{ind n ria nor {r{ d aim ntar  Dpa natra di{pozitiv or tiizat in proc { d ampificar { poat vorbi d ampificar  ctrica.{ înt   proc { d marir a vaorior in{tantan a n i pt ri {a a at i marimi. ampificar man tica.

  Ú  daca {nt r aizat c tranzi{toar bipoar {aÚ Ú  .

.

adica forma { mnai d i {ir dif ra d forma d nda a { mnai d intrar  P rformant  ni ampificator {nt apr ciat prin caract ri{tici {i param tri car { r f ra a: ë distorsiunea formei de unda a semnalelor. ë zgomotele interne. ë natura dispozitivelor si regimul de functionare al acestora. iar c a  ctronica { baz aza p modificar a int n{itatii ni cr nt d  ctroni prin variatia t n{inior apicat nor  ctrozi d comanda (ri  In ampificatoar  r a { mna  {nt di{tor{ionat . numarul de etaje etc. ë marimea amplificarii in putere.daca {nt r aizat c tbri  ctronic  Ampificar a  ctrica { baz aza p propri tati  ctric d mat ria. Este important ca valorile unor parametri sau forma unor caracteristici sa se modifice cât mai putin la schimbarea componentelor. la variatia tensiunii surselor de alimentare sau a conditiilor de mediu. ë stabilitatea functionarii amplificatorului. structura interna. tensiune sau curent. ë sensibilitatea la zgomotele exterioare. c .

c c .

  c  .

.

.

Ca{ificar a ampificatoar or { poat fac dpa mai mt crit rii: a J .

 .

ampificatoar  pot fi impartit in: ampificatoar d cr nt contin (cc {i ampificatoar d cr nt at rnativ (ca  Ú .    .

Ú  .

dar pot {a cr z {i c { mna d cr nt at rnativ d joa{a fr cv nta   Ú .   ampifica { mna având o variati arbitrara {i oricât d  nta.

Ú    Ú  Ú .

a in {trctra cpaj car n p rmit tr c r a compon nt or cc S ca{ifica dpa dom ni fr cv nt or { mna or in: ë Ú ÚÚ Ú.

  Ú.

ampificatoar  d ca { impart in: ± Ú Ú . sunt considerate ca amplificatoare de joasa frecventa.cu banda cuprinsa intre zeci de Hz si zeci de KHz. ë Ú ÚÚ    Ú cu banda de la aproximativ 20 Hz la 30 MHz. Daca { tin cont d atim a b nzii d fr cv nta. ë Ú ÚÚ Ú   Ú care sunt destinate amplificarii semnalelor cu frecvente mai mari de 100 KHz.

Ú Ú Ú  Ú ± Ú Ú .

iar c  d banda ara a banda comparabia c fr cv nta c ntraa b J .Ú Ú ÚÚÚ Prim  a banda mica in raport c fr cv nta c ntraa din banda.

 .

.

ampificatoar  {nt:Ú.cpata a i {ir a ampificatori.

 car a {arcini n {  ctiv (ampificatoar d adiofr cv nta {i vid ofr cv nta {i   (acordat  a car banda in{ta { obtin p { ama ra{pn{i circiti r zonant c J .

 .

 .

ampificatoar  { impart in: Ú Ú .    .

Ú    .  {i   .

d J .

 .

  . ampificatoar  { impart in: ± Ú Ú .

Ú   Ú  caract rizat printr-o d p nd nta iniara a { mnai d i {ir d { mna d intrar . mod  c con{id ra param trii con{tanti c vaori d t rminat in pnct {tatic d fnctionar  ± Ú Ú . incât p ntr anaiza or pot fi tiizat mod  iniar p ntr di{pozitiv   ctronic .

iar a anaiza {i proi ctar a or { foo{ {c famiii d caract ri{tici d t rmina {i m tod rafo ± anaitic   J .Ú   Ú Ú caract rizat printr-o d p nd nta n iniara a { mnai d i {ir d { mna d intrar .

  .

.

B. C Ca{  d fnctionar {nt d fapt. ampificatoar  { impart in: ampificatoar in ca{a A. AB. r imri d cr a ampificatoar or c d pind d pozitia pncti {tatic d fnctionar {i d ampitdin a { mnai .  .

.

.

.

ampificatoar  ( taj   {  ctiv d pt r cr aza in ca{  C.   Exi{ta {i at ca{ d fnctionar  D x mp. S {i D c   c .

  .

deoarece acestia sufera variatii importante . trebuie impus un grad de distorsiuni admisibil. Amplificatoarele de putere se caracterizeaza prin faptul ca lucreaza cu semnale mari. astfel încât sa se obtina o putere utila cât mai mare într-o sarcina data. . Domeniul caruia îi apartine puterea utila se întinde de la sute de miliwati pâna la sute de wati. ² întrucât punctul de functionare intra în regiunile neliniare. ceea ce face ca rezistenta pe care se debiteaza putere sa fie cuprinsa între 1 Q si 100 H. servomotor sau difu- zor. punctul de functionare va avea excursii relativ mari. lucru care are trei consecinte : ² calculul nu mai poate fi facut cu parametrii de semnal mic. Este evident ca pentru a obtine aceste puteri. De regula sarcina este constituita dintr-un releu. sau în domeniile lor adiacente.

. º . unde se urmareste o redare cât mai fidela a pro- gramelor. Un alt criteriu de clasificare este dupa conexiunea în care lucreaza tranzistoarele de putere. dis- torsiunile nu constituie un criteriu limitativ (ca de exemplu la amplificatoarele de audiofrecventa. conexiunea  are posibilitatea de a da amplificarea în putere cea mai mare . înregistrarilor etc). ² exista riscul de a scoate tranzistorul din regiunea în care lucreaza stabil. Amplificatoarele de putere se împart în trei categorii: ² amplificatoare liniare (clasa ‘  caracterizate prin faptul ca toate tranzistoarele lucreaza tot timpul în regiunea activa normala a caracteristicilor (aici prin . ² amplificatoare neliniare (clasa  si clasa   unde cel putin în anumite momente din timp relatia iesire-intrare este neliniara. La aplicatiile care necesita comanda unui releu sau servomotor. ceea ce poate duce la distrugerea acestuia.liniar" trebuie înteles ca se urmareste obtinerea unei relatii cât mai liniare între intrarea si iesirea amplificatorului) . dar iesirea circuitului depinde totusi printr-o relatie liniara de intrare. Astfel. ² amplificatoare cvasiliniare (clasa  si clasa ‘ la care unele tranzistoare pot fi blocate sau saturate în anumite intervale de timp.

.

Delimitarea ariei efective de lucru.. .

la tensiuni . Conexiunea  ofera o amplificare în putere ceva mai mica (circa 25²30 dB. Conexiunea  desi are amplificarea în putere cea mai mica (în jur le 15²20 dB). Astfel. In cele ce urmeaza se va considera cazul amplificatoarelor de putere in conexiune EC si una din chestiunile care trebuie abordate este delimi- tarea în planul caracteristicilor a suprafetei efective de lucru. necesita la intrare semnale cu amplitudine mare. sarcina fiind legata direct. fata de 35²40 dB în cazul conexiunii   dar prezinta avantajul unui comportari mai bune cu frecventa. aria este delimitata în primul rând de hiperbola de disipatie     (se presupune ca puterea disipata în jonctiunea emitor- baza este neglijabila fata de cea a jonctiunii colector-baza). este utilizata destul de des din doua motive : ² are o rezistenta de iesire foarte mica. are loc o translatie în sens invers). ² gradul de distorsiuni este redus. Prezinta totusi dezavantajul ca având amplificarea în tensiune subunitara. ceea ce explica translatia hiperbolei pe pozitia punctata. conform figurii 1. la o crestere a temperaturii ambiante (în cazul utilizarii unui radiator. Aceasta o face utila în aplicatiile la care trebuie furnizata o putere însemnata la frecvente mari. puterea disipata maxima depinde de temperatura. ceea ce uneori face inutil transformatorul de iesire. datorita reactiei negative locale. Dupa cum s- a aratat. A doua delimitare se face prin dreapta de saturatie. care este locul în care se despart curbele.

 mici. . unde valoarea lui (3 scade atât de mult încât amplificarea devine neglijabila. a tranzistoarele de putere ea trebuie sa fie cât mai mica posibil (la cele construite pe siliciu este de câtiva ohmi. Inversul pantei acestei drepte este proportional cu rezistenta de saturatie a colectorului. La unele tipuri de tranzistoare acest fenomen apare dupa depasirea curentului de colector maxim admisibil. Aceasta se traduce prin tesirea (taierea) vârfurilor sinusoidei amplificate. iar la cele pe germaniu. de fractiuni de ohm). care este constituita în cea mai mare masura din rezistenta de volum a materialului colectorului. A treia limitare apare la curenti mari de colector. I.

  ² puterea disipata în absenta semnalului. se delimiteaza aria prin acelasi fenomen de aplatizare a vârfurilor (de jos.   ² puterea disipata maxim admisibila . pur si simplu. mai trebuie considerata valoarea maxima admisa a tensiunii. pentru a evita distrugerea prin strapungere a tranzistorului (se ia din catalog). ² eficienta comerciala . de data aceasta) ale sinusoidei. O ultima chestiune care mai trebuie precizata este notatia care a fost folosita în acest subcapitol si anume : Ú ² puterea medie disipata în tranzistor .  ² puterea disipata în conditii de semnal maxim . care apare prin reducerea parametrului la intrarea tranzistorului în taiere. Po ² puterea de curent continuu absorbita de la sursa de aliment. In al patrulea rând.  ² puterea de curent alternativ debitata în sarcina . In fine. randamentul) =Ps/Po. Se mai definesc urmatoarele marimi: ² randamentul de lucru (sau.

. care este maximul raportului dintre puterea data în sarcina si puterea data de tranzistor în timpul functionarii cu semnul (de remarcat ca întotdeauna  Ú =   de unde precautia de notatie).(Ps/Pd)max.

.

.

.

c  .

 c .

 .

  c  .

.

  .

Ú .

£   Schema tipica a unui amplificator de audiofrecventa de semnal mic realizat cu tranzistor bipolar este prezentata in 6 .

. a ± { mna b ± ra{pn{ º.

 Ampificator d adiofr cv nta d { mna mic r aizat c tranzi{tor bipoar Tranzi{tor T fnction aza in con xin EC ( mitor comn Sr{a d { mna {in{oida frniz aza t n{in a v = V{in(t c r pr zinta { mna d ampificat In mod za { mna provin fi d a tradctor ac{tico. ctric ( x micro-fon fi d a n taj d ampificar pr c d nt S mna { apica a intrar a II¶ a ampificatori prin.

 Ú .

 Ú Ú Ú c ro d a { para {r{a d { mna d intrar a II¶ in c priv {t compon nta d cc Daca {r{a d { mna {t n taj d ampificar . t n{in a d i {ir a ac {tia contin {i o compon nta contina car poat modifica pnct {tatic d fnctionar a tran-zi{tori T T n{in a at rnativa v d a intrar a II¶ con{titi { mna d intrar in taj d ampificar con{id rat .

J.

 .

 Ú         ar ro d a poariza ({tabii pnct {tatic d fnctionar  tranzi{tor. adica d a frniza tranzi{tori (jonctin a BE t n{in a d poarizar VBE Divizor r aiz aza t n{in a VBE apicând-{ p  t n{in a d a {r{a comna d co ctor Vcc    Ú {t r zi{t nta d {arcina a tranzi{tori D p a { c  t n{in a d { mna ampificata   Ú din mitor tranzi{tori { rv {t a {tabiizar a pncti {tatic d fnctionar in raport c variatii d t mp ratra c af ct aza tranzi{tor .

 Ú .

 .

 Ú Ú       .

a mic{orar a ampificarii . ar ro d a {crtcircita r zi{t nta RE p ntr compon nta d { mna a cr nti d mitor Daca ip{ {t CE. p RE ar oc o cad r d t n{in at rnativa c a c dc a mic{orar a { mnai d i {ir . d ci impicit.

 Ú .

{t r zi{t nta d intrar a taji d ampificar rmator RL mai poarta nm  {i d   Ú  Ú Ú  Ú Cond n{ator CO boch aza compon nta contina xi{t nta intr co ctor tranzi{tori {i ma{a {a fi tran{mi{a {arcinii ti  Cond n{atoar  CI. d c  mai mt ori. CO a capacitati {fici nt d mari p ntr ca {a { comport practic ca n {crtcircit a fr cv nta minima din banda Etaj d ampificar din fi 6 { nm {t c cpaj RC datorita rprior RB.  ÚÚ  r aiz aza { parar a in cc a i {irii taji d ampificar d {arcina RL a ampificatori car . CE. CO b  . CI {i RL.

tranzi{tor T tr bi poarizat (aim ntat in cc a{tf  ca pnct {tatic d fnctionar {a fi pa{at in zona c ntraa a r inii activ dir ct  In f  ac {ta pnct d fnctionar dinamic poat xpora n dom ni ar a caract ri{ticior fara a patrnd in zon  d {atrati {a d bocar a tranzi{tori In practica { tiiz aza o {inra {r{a p ntr poarizar a amb or jonctini (in .    P ntr a fnctiona cor ct ca ampificator.

 {r{a Vcc In .

 {t pr z ntata {ch ma ampificatori nmai c .

nd m >> 1. IA = mIB. RB {t ca I¶· >> IB R zta: I¶·= IA ± IB .  m nt  c a ro in poarizar a tranzi{tori Conditia p car tr bi {a o ind pin a{ca divizor RA. za ând-{ m = 10 D oar c IB {t n ijabi in raport c cr nt IA. º. divizor cr aza practic in o {i d ci: .

 Sch ma p ntr {tdi poarizarii tranzi{tori R zta ca VB {t ind p nd nt d IB c c  .

    .

.

  P ntr a fac cac  m nt or din {ch ma ampificatori (.

in prim rând.  tr bi cno{ct. IB. pnct {tatic d fnctionar M(VBE. cât mai amp {i {im tric d o part {i d ata a i M P ntr a  r a PFS (pnct d fnctionar {tatic { foo{ {c . VCE. IC  E { a  in zona c ntraa a r inii activ dir ct p ntr a p rmit pncti dina-mic d fnctionar {a vo z in pan caract ri{ticior d i {ir .

caract ri{tici {tatic a tranzi{tori ( xi{ta cataoa car r comanda PFS   Ú  .

 .

.

 m nt  af r nt {i{t mi d poarizar { d t rmina p baza r atiior RC =  (a  RE =  (b  VCC = VCE + (RL + REIC (c RB = (d  RA = (  .c { a  a{tf  incât cad r a d t n{in contina p a {a fi VCE ({a in jr ac {t ia Scop {t d a obtin o t n{in at rnativa vCE{im trica in c  doa at rnant {i d ampitdin cât mai mar  Dpa a  r a PFS {i m.

.

.

.

   N {t obiatori {a foo{im r atii (d {i (  c vaoar a m a a{a in (b In oric caz. {a fi mt mai mici d cât r zi{t nta c car {t con ctata in { ri {i d p car { c  { mna {pr a fi tran{mi{ mai d part  ±   Ú  ÚÚ  {t : Rin = ±   Ú    Ú   {t : Vo = ± mRLTvi nd c RLT {-a notat   Ú . a{tf  incât r actant  or. fici nta {tabiizarii i M cr {t c m. RB Capacitati CI {i CO tr bi {a fi mari. chiar a fr cv nta minima d { mna. dar in ac a{i timp { major aza {i pt r a ab{orbita d divizor RA.

ÚÚ  Ú Ú RLT = RC  RL = .

o = ± mRCvi ±  ÚÚ  Ú Ú {t : ± ‘ Ú Ú . iar RL   R zta: Vo. ±  ÚÚ    Ú Ú {t : AV = ±   Ú    Ú  Ú {t raport dintr t n{in a d i {ir in o {i cr nt d {crtcircit a poarta d i {ir  RLT = RC § RL.

  Ú Ú.

.

 este: .

º.

 Diaram  d { mna p ntr taj d ampificar .

.