RO 2004/016-941.01.01.

06

GUVERNUL ROMANIEI

Centrul Transfrontalier de Instruire Profesionala

Suport de curs pentru Cultura Plantelor
Proiect implementat de Consiliul Local Beresti Meria jud. Galati În parteneriat cu Asociatia ,, Speranta Danubiana ” Consiliul Satesc Baurci-Moldoveni Consiliul Local Baneasa jud. Galati

“Centrul Tranfrontalier de Instruire Profesionala”

Proiect implementat de Consiliul Local Beresti-Meria

Suport de curs pentru cultura plantelor

Intocmit si redactat de catre colectivul Oficiului Judetean de Consultanta Agricola Galati

CUPRINS

CEREALE...................................................................................................................................1 Tehnologii de cultivare a grâului de toamnă...............................................................................3 Tehnologii de cutivare a orzului..................................................................................................8 Tehnologii de cutivare a ovăzului.............................................................................................11 Tehnologii de cutivare a florii soarelui......................................................................................13 Tehnologii de cutivare a rapiţei colza........................................................................................16 Tehnologii de cutivare a porumbului.........................................................................................18 Tehnologia de cutivare a sfeclei de zahăr..................................................................................21 Tehnologia de cutivare a cartofului...........................................................................................25 CULTURA SFECLEI DE ZAHĂR..........................................................................................33 TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A LUCERNEI......................................................................36 TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A MUŞTARULUI................................................................39 TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A LEVĂNŢICEI..................................................................41 TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A CORIANDRULUI............................................................44

CEREALE
1. IMPORTANTA , PARTICULARITATI MORFOLOGICE SI BIOLOGICE ALE CEREALELOR Din grupa cerealelor fac parte : graul, secara, triticale, orzul , ovazul, porumbul, sorgul, meiul si orezul. Cerealele constituie o grupa fitotehnica de plante ce apartin familiei gramineae si care prezinta pentru hrana oamenilor si animalelor cea mai mare importanta, ocupand pe glob cele mai mari suprafete dintre toate plantele de cultura, respectiv de aproximativ 52% din suprafata arabila a lumii. In tara noastra cerealele ocupa 6,2- 6,5 mil. Hectare , ceea ce reprezinta 62,65% din suprafata arabila. 2. BIOLOGIE Fructul cerealelor este o cariopsa ( fruct uscat indehiscent) la care se pot distinge pericarpul , testa, endospermul, embrionul. Pericarpul ( invelisul fructului) este format din 4-5 straturi de cellule si provine din peretii ovalului. Testa (invelisul semintei) provine din peretii ovulei. Endospermul este partea cea mai dezvoltata a boabalor de cereale si reprezinta peste 80% din greutatea bobului. Este format din celule mari , bogate in amidon. Embrionul se gaseste la partea inferioara a bobului si este alcatuit din muguras (genula), tulpinita(pigela) si radicela. 3. CRESTEREA SI DEZVOLTAREA In ciclul de crestere si dezvoltare a cerealelor se disting doua etape succesive : vegetativa si generativa Etapei vegetative ii corespunde germinatia, formarea radacinilor si infratirea. Etapa generativa incepe cu momentul alungirii tulpinei si continua pe toata perioada formarii tulpinei(faza de impaiere) precum si in fazele urmatoare de inspicare, formarea bobului si maturare. 4. GERMINAREA Boabele de cereale absorb pentru germinare o cantitate de apa echivalenta cu 50% din greutatea lor. Din punct de vedere al temperaturii minime de germinatie cerealele pot fi impartite in doua grupe : cereale la care temperatura minima de germinare este de 1-30 C( grau, secara, orz si ovaz.) cereale la care temperatura minima de germinare este de cel putin 80 C( porumb, mei, sorg, orez) Temperatura optima pentru toate cerealele se incadreaza in limita a 18- 250 C In conditii optime de germinatie cand cerintele fata de oxigen , temperatura, umiditate sunt indeplinite, rasarirea cerealelor are loc in 4-5 zile. Primele care se dezvolta sunt radacinile embrionare Apoi l ;la suprafata apare mugurasul. Primele radacini care se formeaza in timpul germinatiei poarta denumirea de radacini embrionare si numarul lor difera de la o specie la alta astfel : 3-5 grau, 3 ovaz , 4 secara, 5-8 sorg, 1 porumb, 1- mei, 1- orez 5. INFRATIREA La scurt timp de la rasarire cresterea in lungime a tulpinitei cerealelor inceteaza , iar in sol aproape de suprafata se formeaza nodul de infratire. Din acesta pornesc lastari noi numiti frati, iar faza de vegetatie se numeste Infratire. Pe langa acestea din nudul de infratire se formeaza numeroase radacini denumite coronare. Acestea sunt fasciculate, viguroase, mult mai lungi si abundent ramificate. In nutritia cerealelor radacinile coronare au rolul preponderent. In nodul de infratire se acumuleaza cantitati mari de substante nutritive care la cerealele de toamna joaca un rol deosebit de important pentru rezistenta lor la temperaturi scazute. Prin nodul de infratire plantele se pot regenera formandu-se noi lastari. Lastarii care se formeaza din nodul de infratire dau nastere la alte noduri din care pornesc noi frati si noi radacini coronare. Astfel la o planta se formeaza frati de ordinul 1-2-3 etc. Capacitatea de infratire este determinata de numarul de frati pe care poate sa-i formeze o planta. Dintre cerealele de toamna cea mai mare capacitate de infratire se intalneste la secara urmata de orz si grau.

Asupra capacitatii de infratire actioneaza pozitiv temperatura, lumina, umiditatea, marimea semintei, spatiul de nutritie, masurile fitotehnice corespunzatoare. Infratirea decurge in cele mai bune conditii la temperatura de 8-120 C Aplicatia ingrasamintelor azotate primavara timpuriu- la orzul si graul de toamna care au iesit slabe din iarnaasigura dezvoltarea mai multor frati, deci un numar de spice mai multe. 6. FORMAREA PAIULUI Este faza de vegetatie care se evidentiaza prin alungirea tulpinei. Pentru trecerea de la faza de infratire la faza de alungire a paiului cerealelor de toamna trebuie sa parcurga mai intai stadiul de vernalizare( ierovizare) adica sa parcurga 15-50 zile in conditii de temperaturi scazute de 1-100 C. Fara parcurgerea stadiului de erovizare cerealele de toamna nu pot trece din faza de infratire in faza de formare a tulpinei. Tulpina cu internodiile foarte scurte se formeaza inca din toamna ; in cursul lunilor februarie- martie lungimea spicului in faza embrionara depaseste lungimea tuturor internodiilor. Alungirea tulpinei la cereale se face prin cresterea fiecarui internod in parte. Cresterea tulpinei incepe cu alungirea primului internod bazal. Fata de celelalte internodii , internodul bazal este cel mai scurt si cel mai subtire, insa cu elemente mecanice bine dezvoltate, fapt cei confera o rezistenta mai mare decat al celorlalte internodii. Lungimea internodiilor creste de la baza spre varf, iar cel mai lung este cel ce poarta inflorescenta. Internodiile la grau, secara, orz, ovaz, orez sunt lipsite de maduva pe toata lungimea lor ; iar la porumb, mei, sorg internodiile sunt pline cu maduva pe toata lungimea lor. Nodul tulpinii cerealelor este intotdeauna plin, in el regasindu-se fascicolele libere lemnoase intr-un fel se retea. Deasupra fiecarui nod se gaseste zona de crestere a internodului ce urmeaza. Durata fazei de formare a paiului la cereale este determinata de factori : genetici, temperatura , umiditate, lumina, nutritie. Pe masura alungirii tulpinei de la fiecare nod se formeaza frunzele. Ele sunt dispuse alternativ si sunt formate din teaca si limb. Teaca frunzei pleaca de la nod si inconjoara internodul aproape pe toata lungimea lui. Teaca frunzei superioare protejeaza pe langa internod si inflorescenta in curs de formare. Limbul frunzei este lanceolat cu nervurile paralele. Deci la locul unde incepe diferentierea limbului de teaca la unele cereale se gasesc doua prelungiri mai mult sau mai putin dezvoltate denumite urechiuse( pinteni). Orzul are urechiusele mai dezvoltate decat graul si secara, iar la ovaz acestea lipsesc. 7. INSPICAREA Concomitent cu formarea paiului sub protectia invelisului de frunze creaste si inflorescenta formandu-se treptat rahisul., elementele spiculetelor si elementele florale. Innainte de aparitie teaca ultimei frunze este mai voluminoasa avand aspectul de burduf din cauza inflorescentei pe care o protejeaza numindu-se faza de burduf. La scurt timp dupa faza de burduf inflorescenta iese afara din teaca ultimei frunze. Apare deci spicul ( paniculul) reprezentind faza de inspicare. Un spic este format dintr-o axa cu mai multe segmente denumit rahis. Locul in care se intilnesc doua segmente poarta numele de calcai (genunchi). La fiecare calcai de rahis sunt prinse spiculetele, unul sau mai multe imbracate la baza lor de doua formatiuni numite glume. Un spiculet cuprinde una sau mai multe flori, iar elementele ce alcatuiesc spiculetul se deosebesc intre ele in functie de specie, varietate si soi. Paniculul se deosebeste de spic printr-o axa mai lunga compusa din noduri si internoduri, de la fiecare nod pornind ramificatii de diferite lungimi ; pe aceste ramificatii sunt prinse spiculetele 8. DESCHIDEREA F LORILOR Inflorirea la cereale se poate produce in acelasi timp cu aparitia spicului ( orz), la cateva zile dupa aceea (grau) sau dupa un interval mai mare (secara). Inflorirea incepe de la mijloc spre cele doua extremitati la spic sau din partea superioara spre baza si de la varful ramificatiei spre axa. 9. FORMAREA BOBULUI

In faza maturitatii galbene (in parga) boabele contin o cantitate mai mica de apa de aproximativ 30% din volumul lor . Intregul lan prezinta aspectul de galben. Factorii care determina caderea cerealelor : intensitatea redusa a luminii. densitatea prea mare la semanat. 2. Planta este galbena cu exceptia nodurilor superioare care sunt verzui.Soiuri Potentialul de productie al soiurilor de grau care se cultiva in tara noastra se ridica la 9-10 kintale la hectar. (ex: clorura de clor). proteine si alte substante. Acesta ajunge la maturitate in functie de temperatura si umiditate in 24-45 zile de la fecundare. familia Graminee.Sistematica si soiuri Graul apartine ordinului graminalis. Faza de maturitate deplina –boabele contin 15-16% apa sunt tari si nu mai pot fi strapunse cu unghia. Ea si variatele produse care se obtin din faina de grau constituie hrana de baza pentru o mare parte a populatiei globului . Are forme de toamna si primavara si cuprinde un numar foarte mare de souiri. Plantele sunt uscate in intregime . 3. Embrionul ajunge la dimensiuni normale. folosirea unor substante. . iar frunzele bazale brunificate. asigurarea unui raport echilibrat NPK. Continutul nap al bobului este mai mare de 50% . CADEREA CEREALELOR Este unul dintre cele mai daunatoare fenomene care se poate manifesta in timpul vegetatiei plantelor. Graul comun(Triticum estivum SSP vulgare)este specia cea mai raspandita pe glob ocupand 90% din graul cultivat. Constituie o planta premergatoare excelenta pentru culturile de primavara (rapita) si plantele furazere de toamna. iar sprans intre doua degete lasa sa curga un lichid laptos. Embrionul are formate toate partile care il compun numai ca acestea nu au atins`dimensiunile normale si continua sa creasca.Importanta Graul este una dintre cele mai importante cereale care ocupa cele mai mari suprafete pe glob.Dupa fecundare incepe imediat formarea si cresterea bobului. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A GRAULUI DE TOAMNA 1. de culoare verzuie. Graul durum(Triticum turgidum) la care boabele se intrebuinteaza pentru prepararea pastelor fainoase. Boabele lui sunt folosite in special pentru fabricarea painii. iar volumul lor apropiindu-se de cel normal. Boabele de grau se intrebuinteaza in hrana animalelor prezentand in comparatie cu boabele de porumb mai multe avantaje intre care continutul mai ridicat in substante proteice si o productie comparativa cu a porumbului dar cu un cost mai scazut. Importanta prezinta si faptul ca boabnele sale pot fi pastrate timp indelungat. sunt atacate de diferite boli si daunatori. Rezistenta la cadere este asigurata de factori ereditari si se poate mari si prin masuri fitotehnice ca stabilirea unei densitati optime . perioada in care bobul acumuleaza cantitati mari de amidon. Bobul se poate strapunge cu unghia si poate fi framantat intre degete ca ceara. abundenta nutritiei a plantelor cu azot. 35-40%. Frunzele de la baza plantei si partea inferioara a tulpinei sunt ingalbenite. In perioada de crestere a bobului se pot distinge trei faze : maturitatea verde sau in lapte maturitatea galbene sau in parga maturitatea deplina In faza maturitatii verde ( in lapte) bobul este umflat. Cerealele cazute dau productii mult mai mici . produc boabe de calitate slaba calitativ. 10.

Delia. in sud :Fundulea 4(F 4). zona colinara din sud:Albota. iar in sol aproapa de suprafata se formeaza nodul de infratire. Radacinile embrionare asigura practic trecerea graului peste perioada lunga de iarna.seceta si boli foliare. .sa lase terenul curat de buruieni. . spatiul de nutritie. Particularitatile biologice ale graului Semintele de grau germineaza in procent ridicat numai dupa parcurgerea repausului seminal care in conditii si la soiurile din tara noastra au o durata de 40-65 zile. - 4. Transilvania 1. rezistenta la sistavire(seceta). centrul si sudul Moldovei:Fl 85.Din punct de vedere fitotehnic unui soi i se cere pe langa capacitate mare de productie rezistenta la cadere. . F4. in Transilvania:Ariesan. la toate categoriile de buruieni . valoare nutritiva si tehnologica ridicata. fainare.capacitatea redusa de valorificare a fertilitatii naturale a solului datorita sistemului radicular slab dezvoltat . Soiurile de grau de toamna si zonarea lor in Romania . Prin semanarea unui grau care nu si-a parcurs repausul seminal rezulta un lan care rasare neuniform si cu densitate redusa de la care se obtin productii mici. in zona litoralului si in campia de vest. F4.sa elibereze terenul cat mai devreme . Fl85. cu un continut mare in substante organice si nutritive. in nordul moldovei : Aniversal. grasimi.sensibilitate la un numar mare de boli foliare. Rotatia Graul de toamna prezinta unele cerinte fata de rotatie cum ar fi : .ponderea insemnata a speciei in structura culturilor de camp . T95.F4.cerinte deosebite fata de pregatirea solului si fata de epoca de semanat . Procesul de germinatie incepe cu absorbtia apei in procent 40-45% din greutatea bobului uscat la aer care conduce in scurt timp la marirea volumului semintelor. F4. Accesul apei si al oxigenului la temperaturi mai mari de un grad celsius( optime 22-250 C determina activizarea enzimelor care in mediul apos transforma substantele de rezerva complexe( adica amidon. Dropia. Ariesan. epoca mai timpurie de semanat. Asupra capacitatii de infratire actioneaza pozitiv marimea bobului care se seamana. Numarul de radacini embrionare la grau este 3-5. septorioza. Lovrin 34(L34). Dropia. rezistenta la boli foliare. rezistenta la iernare. Turda 81(T81). T 81. iarna si primavara foarte timpuriu in anii secetosi din zona de sud si sud-est a tarii trebuie atribuita in exclusivitate radacinilor embrionare. proteine) in substante cu molecule mici care sunt dirijate spre muguras si radacina. Fata de aceste multiple cerinte planta premergatoare pentru grau trebuie sa indeplineasca unele conditii : . regimul de nutritie al plantelor. Simnic. fuzarioza) constituie elemente de baza pentru stabilirea structuri soiurilor dintr-o zona sau alta de cultura. Flamura 85(Fl 85). rezistenta la iernare.la exces de umiditate. Dropia. Moldova 83. . Rapid . Alex.sensibilitatea mare a culturilor la imburuienare. in vest: L34. . Ceea ce obisnuit se numeste nod de infratire reprezinta in realitate mai multe noduri foarte strans apropiate intre ele. La 10-12 zile de la rasarire cresterea in lungime inceteaza. din acesta pornesc lastarii noi numiti frati. cu insusiri chimice si fizice imbunatatite. Rezistenta graului de toamna la temperaturi mici din iarna este cu atat mai mare cu cat la intrarea in iarna plantele contin o cantitate mai mare de zaharuri si substante proteice si o cantitate mai mica de apa. Incep sa apara mai intai la suprafata solului tulpinita protejata de colioptil din al carui varf incep sa se formeze frunzele adevarate. Alex. 5. Soiurile de grau durum se extind pe solurile Sudului Munteniei si Olteniei. rugini.Gabriela. L41. . Apullum. Pariticularitatile diferitelor soiuri de grau(perioada de vegetatie. Suceava 84(Suc 84). Trivale. Rezistenta pronuntata a graului de panina din toamna.

Excesul de azot determina cresterea suprafetelor foliare. mai putin cu 20 Kg/Ha dupa borceag si trifoi.nu sufera de boli comune graului. Porumbul pentru boabe este in general o premergatoare mediocra pentru grau deoarece in general lasa solul sarac in apa si cu resturi vegetale. canepa. floarea soarelui. debilitarea plantelor.8 Kg fosfor .Ns.dupa prasitoare cu 30-40%. Rps. se reduce numarul de flori fertile in spic si continutul boabelor in substante proteice. 1Kg/tona aplicat plantei premergatoare. Insuficienta azotului se manifesta prin reducerea numarului de frati.elibereaza terenul inaintea porumbului. Dp = 12Rp= . mustarul. porumbul.aportul solului in azot care se aproximeaza intre 20 Kg/Ha pe solurile sarace si 60Kg/ Ha pe solurile fertile( corect se apreciaza dupa indicele de azot) Ng.3. .8 Kg potasiu. . Orice cultura cu recoltare timpurie cu exceptia cerealelor paioase trebuie luate in considerare ca premergatoare pentru graul de toamna.Cele mai bune premergatoare pentru graul de toamna sunt leguminoasele pentru boabe si furaj( mazare. . expunerea plantelor la cadere. reducerea suprafetei de asimilatie.1-1. Doza de azot calculata se majoreaza cu 15-20Kg/ Ha daca graul este neinfratit in primavara sau descaltat pe timpul iernii.3-3. soia). In functie de planta premergatoare dozele de ingrasaminte se stabilesc diferentiat astfel : .il lasa mai curat de buruieni. Consumul relativ mic de substante nutritive nu se coreleaza insa cu cerintele reduse fata de aplicarea ingrasamintelor. 1.doza de azot 25 – consumul specific de azot la o tona boabe. inul. 1. sorbul si iarba de Sudan (pentru ca lasa solul sarac in apa). reducerea rezistentei la iernare. reducerea asimilatiei.9. planta premergatoare. macul. Insuficienta potasiului se manifesta prin ingalbenirea specifica( opareala) a limbului frunzei in partea superioara si pe margini. Calculul dozei optime economice : DN Kg/ Ha= 25 Rps.3 Kg azot . umiditatea solului. Sunt neindicate ca premergatoare orzul. tipul de sol. 20-25 Kg/Ha dupa premergatoare tarzii nefertilizate cu azot. coriandrul. reduce rezistenta la seceta.Dg in care : . lucerna si monocultura mai mare de 2 ani. 0. Fertilitatea Pentru 100 kg boabe plus productia corespunzatoare de paie. Insuficienta fosforului incetineste cresterea plantelor de grau. 0 Kg/Ha dupa floarea soarelui fertilizata echilibrat.solul se pregateste mai bine decat dupa porumb. Desi mult timp floarea soarelui a fost socotita o premergatoare rea pentru grau ultimele cercetari dovedesc contrariul : . 6. sfecla. Cantitatea de ingrasaminte ce se utilizeaza in cultura graului trebuie stabilita in functie de : soiul cultivat. graul extrage din sol intre 2.5 Kg/ tona aplicat culturii antepremergatoare) Npr. Mai tarziu planta « slabeste » si devine pipernicita. reduce rezistenta la iernare. Culturile tarzii cele mai importante ca premergatoare pentru grau sunt porumbul si floarea soarelui. mareste sensibilitatea la boli. reduce capacitatea de fructificare a plantelor.Ng+ Npr in care DN. rapita de toamna.toamna.aportul ingrasamintelor organice in azot( 2 Kg/tona dat direct. intarzierea vegetatiei.recolta planificata in tone la hectar Ns.dupa leguminoase dozele sunt mai mici . Excesul de fosfor determina cresterea in boabele de grau a continutului de fosfor si a amidonului in detrimentul substantelor proteice. . cartofii de vara.corectia fata de planta premergatoare( mai putin cu 30 Kg/Ha dupa leguminoase. borceag. reduce masa de radacini si intarzie maturitatea. fasole.

rotatia planificata Dg. tipul de sol dar mai cu seama fata de planta premergatoare. dupa care se fac doua discuiri cu grapa cu discuri obisnuita. soia) se administreaza la pregatirea patului administrativ intre ½ si 2/3 din DN avuta in vedere. Daca nu sunt resturi vegetale in ziua semanatului patul germinativ se poate lucra cu combinatorul. De calitatea semintei pentru semanat depinde densitatea culturilor la rasarire. pamantul pe suprafata culturii cu premergatoare tarzii nu se poate ara fara scoaterea unor bulgari mari. porumb. I-1. 99%. Dupa premergatoare care se recolteaza timpuriu aratura de vara trebuie crapata cu grapa stelata pentru a se nivela solul in scopul reducerii de evacuare a apei si maruntirii bulgarilor inca umezi. infratire si vegetatia plantelor. 99%. Deobicei in acest caz se recurge la mobilizarea solului pe o adancime de 12-15 cm utilizand o grapa cu discuri grea in agregat cu un tractor de putere mai mare. A.Mai recent au fost elaborate si au inceput sa fie puse in aplicare si metode de lucru a solului minime. .In preajma semanatului aratura se lucreaza cu grapa cu discuri in agregat cu GCR iar in ziua semanatului imediat inaintea masini de semanat se executa o cultivatie totala cu combinatorul care asigura cele mai bune conditii pentru germinarea semintelor si rasarirea plantelor. capacitate de germinare peste 99%. Ingrasamintele fosfatice se incorporeaza la cultura graului de toamna numai sub aratura de baza la nivelul unde se dezvolta la sistemul radicular sau pe aratura si se incorporeaza cu discul inainte de semanat. Inainte de semanat aratura se lucreaza din nou cu grapa cu discuri in agregat cu GCR.Dp. La desprimavarare ( incepand cu luna februarie si in cursul lunii martie) se administreaza diferenta de doza planificata.consumul specific de fosfor la o tona de boabe Rp. puritate fizica 98%. B. Din seminte netratate apare riscul obtinerii unei recolte cu puternic grad de atac. urmandu-se insa incorporarea in sol a tuturor resturilor vegetale. elita.5%. dar care cer o perfectionalizare a mecanizarii ca principala conditie pentru aplicarea acestui sistem. uscati care nu se mai pot sparge cu grapa cu discuri. recolta care practic nu se mai poate valorifica. In acest caz dupa eliberarea terenului se efectueaza aratura cu plugul in agregat.Hotarator in realizarea de productii mari la grau nu este adancimea araturii premordial ci timpul cand se executa si calitatea acesteia. cu grapa stelata la adancime mai mare sau mai mica in functie de umiditate. Dupa premergatoare care se recolteaza tarziu lucrari solului comporta dificultati in primul rand din cauza resturilor vegetale. Pe timpul verii aratura trebuie mentinuta curata de buruieni prin lucrari cu grapa cu colti reglabili( GCR) pentru ca solul arat mai ales in urma ploi se imburuieneaza. 99. Daca este necesar inainte de arat solul se lucreaza cu grapa cu discuri perpendicular pe directia randurilor plantelor premergatoare pentru maruntirea resturilor vegetale de la suprafata.aportul in ingrasaminte organice In general graul valorifica eficient doze de fosfor cuprinse intre 20-60 Kg/Ha. Lucrarile solului Pentru grau se efectueaza diferentiat in functie de zona de cultura. Semanatul graului de toamna trebuie sa inceapa cand temperatura medie a aerului este de 13-15 oC si sa se termine cand temperatura scade la 8-9 O C.doza de fosfor in Kg/Ha 12. Pentru preintampinarea atacului de boli si daunatori semintele de grau se trateaza obligatoriu inainte de semanat cu diferite substante funcicide sau insecto-funcicide. cartof.8%. 8. dar mai cu seama din cauza unei cantitati reduse de apa in sol in momentul recoltarii si din cauza timpului scurt ce sta la dispozitie pana la semanat. Samanta si semanatul Samanta de grau pentru semanat trebuie sa apartina soiului recomandat in zona si sa indeplineasca toate conditiile unei plante riguroase. In unele toamne in zonele de stepa si silvostepa vremea este foarte secetoasa. Samanta trebuie sa faca parte din categoria biologica : baza . sau cel mult I-2 cu puritate biologica 99. 7. Insamantarea graului intr-o asemenea aratura este o greseala. sfecla. In zonele de stepa si silvostepa unde pe timpul toamnei si iernii precipitatiile sunt reduse si pe soluri bruniroscate dupa planta premergatoare cu recoltare tarzie( floarea soarelui.

bolile coletului. si sa acumuleze in nodul de infratire cantitati mari de zaharuri si sa-si dezvolte puternic radacinile embrionare.puritatea G.se asigura o distribuire uniforma a substantelor . Pe teritoriul tarii noastre cresc in cultura de grau diferite specii de buruieni care fara combatere produc pagube cuprinse intre 10-20% si chiar 60-80% din recolta. Tratamentul pe baza cu ierbicidul cu 2. Daca solul din jurul semintei este prea uscat lucrarea este daunatoare intrucat prin indesarea solului nivelul apei la seminte se poate ridica numai pana la nivelul critic al germinatiei situatie in care unele seminte mucegaiesc. ruginile. Cea mai eficienta udare a graului este considerata udarea de rasarire.In prezent in tara noastra sunt larg utilizate in combaterea buruienilor in cultura de grau ierbicide pe baza de 2. Pentru a putea rezista peste iarna la actiunea conditiilor nefavorabile plantelor trebuie sa formeze doi trei frati. iar buruienile au cea mai mare sensibilitate la aceste irbicide in faza de rozeta. Densitatea de 600 spice produse se poate realiza asigurand la semanat 400-600 boabe germinabile pe metrul patrat. dar momentul administrarii ei nu trebuie sa depaseasca faza de burduf pentru asse evita aparitia bolilor spicului si caderea plantelor.intinderea aripilor de irigat pa carari Prin aceasta productia de semanat se inregistreaza o pierdere de suprafata de 4-5% care este compensata de productia mai mare de pe randurile de pe langa carari. Combaterea directa in cultura graului se face in prezent cu ierbicide simple sau combinate. frunze conduce la importante sporuri de productie 800-1100 Kg/Ha.nu mai este necesara jalonarea . Al treilea . Cantitatea de samanta la hectar : Q= D M M B/ P G * 100 Q. a neformarii nodului de infratire.se intra in cultura cu tractorul numai pe carari fara sa se distruga plantele .Inaite de a intra in iarna planta de grau trebuie sa vegeteze timp 40-50 zile la temperaturi medii zilnice mai mari de 5%C. O productie medie pe spic de 1 g rezulta 600 tone la hectar.capacitatea de germinatie In tara noastra s-a generalizat distanta intre randuri 12. Graul reactioneaza pozitiv la apa de irigat aducand sporuri de productie de 20-25 %. Tratamentul impotriva bolilor ce se instaleaza pe tulpini. Graul nu este afectat de aceste ierbicide pana la inceputul formarii celui de-al doilea internod. rugina. numar care ar trebui sa asigure cel putin 600 de spice pe metrul patrat. septorioza. Cu primul tratament realizat in faza de infratire se limiteaza o serie de boli ca : fainarea.5 cm. Lucrarile de ingrijire Frecvent cantitatea de apa pe care semintele de grau o au la dispozitie in sol este insuficienta pentru rasarire si impune tavalugirea semanaturii cu tavalugul inelar care asigura o rasarire de peste 90%. Metoda cea mai eficace a combaterii de buruieni din cultura de grau este combaterea integrata.4D si cele pe baza de MCPA( in special dicotexul). Adancimea de semanat in conditii optime nu trebuie sa depaseasca 4-5 cm 9. spice. Descaltarea (dezradacinarea ) plantelor la iesirea din iarna datorita inghetului si dezghetului repetat duce la ruperea radacinilor si la dezgolirea nodului de infratire si se previne prin tavalugirea semanaturilor cu tavalugul neted( cand solul este zvantat). Rezistenta graului semanat mai tarziu la iernare se reduce substantial din cauza neparcurgerii de catre planta a procesului de calire. Pentru realizarea densitatii optime trebuie avut in vedere numarul de boabe germinabile care se seamana pe metru patrat.masa unei boabe P.necesarul de samanta la hectar D. De cele mai multe ori in primavara se aplica graului de toamna o singura udare si numai in anii foarte secetosi se administreaza si o a doua udare. Al doilea tratament in faza de burduf limiteaza atacul la fainare. Se pot lasa carari de la semanat care prezinta urmatoarele avantaje: .densitatea pe care o stabilim de semanat( in functie de irigat) MMB. Rolul cel mai important in acest sistem il au asolamentul si lucrarile solului. a inradacinarii slabe .4 D si MCPA incepe cand temperatura aerului este de 8-10 0 C cu tendinta de crestere in ziua inceperii tratamentului.

tratament care se administreaza la aparitia spicului care limiteaza atacul la fuzarioza si inegrire. Cel mai bun orz pentru bere este cel ce contine 9-11% proteina si 60-70% amidon din substanta uscata. Cultivarea in orice exploatatie agricola a doua trei soiuri de grau cu diferenta in durata de vegetatie favorizeaza ca fiecare lan de grau sa fie recoltat in faza optima. Orzul comun se cultiva in scop furajer pe cand orzoaica exclusiv in scopul industrializarii pentru bere. Substantele folosite in timpul vegetatiei sunt sistematice si se utilizeaza singure sau in amestec(Alto. . Indicii de calitate ai operatiei de recoltare a graului cu combina care se urmaresc pe parcursul recoltarii se refera la pierderile de boaba. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A ORZULUI 1. Bayleton. La recoltare se practica doua metode : recoltarea directa si recoltarea divizata. B. fie asociat cu o leguminoasa(borceag). Recoltarea directa se efectueaza cu combina si se cere a fi indeplinite urmatoarele conditii : . 2-3% cenusa. Proportia de substanta proteica in bobul de orz este pozitiv influientata si de ingrasamintele chimice cu azot sau de fertilitatea solului. in anii ploiosi. Pentru hrana animalelor este de dorit ca boabele de orz sa contina o cantitate cat mai mare de substante proteice. Paiele se intrebuinteaza in hrana animalelor.lanul sa fie in faza de coacere deplina . 9. In zonele uscate durata optima de recoltare a graului este de 5-6 zile . A. COMPOZITIA CHIMICA Raportul la substanta uscata boabele de orz contin : 60-65% hidranti de carbon. 2-3% grasimi. Boabele orzului comun contin o cantitate mai mare de celuloza datorita plevelor care imbraca bobul cu o cantitate mai mica de grasimi. In schimb continutul ridicat in substante proteice scade extractia berei .soiul de orz de toamna ( orz comun) Miraj.5% -11% proteina bruta. Dana.Orzul-Hordum vulgare.vremea sa fie calda si insorita. In asemenea situatie graul se recolteaza in doua faze. metoda constand in secerarea plantelor in faza de coacere in parga cu vindroverul la inaltimea de 20-25 cm de la suprafata solului si raman suspendate pe miriste in brazda continua pana la umiditatea boabelor de 14% timp de 7-10 zile dupa care se treiera cu combina echipata cu ridicatori de brazda. Adi.convarietatea Hexastichon prezinta orzurile cu 6 si 4 randuri de boabe.iar in cele mai umede de 6-8 zile. Din soiurile de orz amintim : .etc. SISTEMATICA SI SOIURI Orzul cuprinde trei varietati. Madalin. iar celelalte sunt nefertile. 4-7% celuloza. In tara noastra se afla in cultura orz din ambele varietati : orzul comun si orzoaica. IMPORTANTA Se cultiva in primul rand pentru boabele sale care se intrebuinteaza pe scara larga in furajarea animalelor si in industria berii. Recoltarea divizata apare in general ca necesara in zonele mai umede. Laura. 2. Orzul – Hordum vulgare.cultura sa fie cat mai putin imburienata . Productiv. fie in cultura pura. . dar importante pentru fitotehnie sunt numai doua. in culturile imburuienate sau cu coacere neuniforma.din soiul orzoaica : Victoria. 3. gradul de spargere al boabelor si puritatea boabelor.RECOLTAREA Constituie un proces complex care se cere a se efctua in cel mai scurt timp si fara pierderi. Datorita acestui fapt la aceasta convarietate se formeaza in spic numai doua randuri de boabe. . . Alert. Tilt. Precoce. micsorand astfel procesul de fabricatie.convarietatea Distichon are de la fiecare calcai de rahis tot trei spiculete insa fertil este numai spiculetul din mijloc.) 10. . Se cultiva si pentru furaj verde.plantele sa nu fie cazute .

maxim -15o C si mai ales cand temperatura scade brusc inainte de infratire si de perioada de calire. 5. -12o C. soia. Zona putin favorabila cuprinde cea mai mare parte din Transilvania. soia. Necorespunzatoare premergatoare : porumb tardiv. secara sau ovaz si constituie o insusire de productie de cea mai mare importanta. In perioada de coacere orzul necesita temperaturi medii zilnice minime de 10o C. 7oC in septembrie. Zona favorabila se extinde de-a lungul zonelor din vestul si sudul Moldovei. in cazul in care nivelul de aprovizionare cu apa este optim. fasolea. ovazul. rapita de toamna .3 Kg azot . Mijlocii premergatoare : porumbul semi-timpuriu. pana la -10 o C. in campia din sudul Olteniei si Munteniei. cartoful timpuriu.ingrasamintele cu potasiu si fosfor trebuie aplicate numai la aratura de baza . 10-11oC in iunie. in Baragan si sudul Dobrogei. ROTATIA Are cerinte ridicate din cauza ca el este mai putin rustic decat graul. borceag vara si primavara. Un rol deosebit in acumularea substantelor din bobul de orz ca si la grau revine frunzei stindard din care peste 90% din substantele pe care le produce se depoziteaza in bob. Pentru orzoaica de toamna se excepteaza mazarea. Temperatura minima de germinare a orzului este de 1-2oC.3-3. b). 1. tarzie.3. In zonele de sud. Tarnavelor si Somesului. zona de centru si sud .1-1. In schimb capacitatea de infratire a plantatiilor de orz este mai mare decat la grau. Pentru 100 kg boabe plus productia corespunzatoare de paie.folosirea numai a ingrasamintelor usor solubile . 140C-in iulie. sud-est si in nord-est se intalnesc destul de frecvent toamne secetoase cand conditiile de semanat si rasarire a orzului sunt putin favorabile. Pentru intrega perioada de vegetatie orzul de toamna necesita 17002100o C. 100 mm pe perioada de iarna si 300mm primavara. FERTILIZAREA Consumul de substante nutritive la orz este analog ca la grau. precum si in Campia Transalvaniei si pe aluviunile Muresului. orzul are un consum mediu de 480-500 mm repartizat astfel : 80-100 mm in toamna.La germinatie orzul formeaza 5-8 radacini embrionare. d). Sistemul radicular al plantatiilor de orz este mai putin dezvoltat decat la celelalte cereale paioase. Asigura productii ridicate pe solurile permeabile. cu textura mijlocie. Zona foarte favorabila orzului si orzoaicei de toamna se intinde in campia din vestul tarii. plante care se recolteaza timpuriu. sfecla de zahar recoltata devreme. c). Bune premergatoare : floarea soarelui. Boabele de orz au o lungime de 8-12 mm. Pe intrega perioada de vegetatie. grosime de 2-5mm.8 Kg fosfor . trifoi.4. ca premergatoare deoarece s-ar obtine boabe in continut mare de substante proteice. a).azotul pentru orzul de toamna se aplica fractionat : • o parte inainte de semanat . In conditiile tarii noastre orzul de toamna ajunge la maturitate cu 7-10 zile inaintea graului de toamna.8 Kg potasiu. MMB= 23-58 g. nord-estul Moldovei intre Siret si Prut.9. sfecla de zahar recoltata dupa 10 octombrie. Dintre cerealele de toamna orzul are cea mai slaba rezistenta la temperaturi scazute.Din cae de a doua frunza ajung in bob numai circa 52% din similatele pe care le produce. 1. Aplicarea ingrasamintelor in cultura orzului tine seama de urmatoarele reguli : . suprafete intinse din dreapta Siretuli si zona solurilor podzolite din Campiei Romane. iar rasarirea in conditii optime are loc la temperaturi de 1520o C. lutonisipoase si nisipolutoase. cartoful semi-timpuriu. 6. Pentru rasarire sunt necesare 110-130o C. fasolea. Fata de sol orzul are cerinte ridicate din cauza sistemului radicular mai slab dezvoltat si la capacitate redusa de valorificare a compusilor mai greu solubili. soia. PARTICULARITATI BIOLOGICE Plantula embrionului de orz in timpul procesului de germinatie strabate pe sub palee toata lungimea bobului( germinatie bipolara). Temperatura minima ceruta de orz pentru parcurgerea ciclului de vegetatie sunt in jur de 4 o C in mai. graul extrage din sol intre 2. 12o C in august. Aplicarea unor stropiri extraradiculare cu ingrasaminte prelungeste durata frunzelor stindard cu influente pozitive asupra influientei cresterii bobului( ingrasaminte foliare). MH= 58-75 Kg. Foarte bune premergatoare : mazarea. inul pentru fibra.

In unele toamne in zonele de stepa si silvostepa vremea este foarte secetoasa.restul primavara foarte timpuriu inainte de reluarea vegetatiei La soiurile de orz de toamna care manifesta o rezistenta scazuta la cadere si boli foliare orientativ se administreaza 90-100 Kg N/Ha substanta activa. Adancimea de semanat. 7. Pe timpul verii aratura trebuie mentinuta curata de buruieni prin lucrari cu grapa cu colti reglabili( GCR) pentru ca solul arat mai ales in urma ploi se imburuieneaza. LUCRARILE SOLULUI Pentru orz se efectueaza diferentiat in functie de zona de cultura.Hotarator in realizarea de productii mari la grau nu este adancimea araturii premordial ci timpul cand se executa si calitatea acesteia. 9.este de 3-4 cm. . greutate mare a semintelor si tratate impotriva Taciunului Zburator si Taciunele Imbracat cu produsul Vitavax= 2Kg/ tona de samanta sau Tiramitax= 3 Kg/ tona de samanta Epoca de semanat se incadreaza pentru toate culturile orzului de toamna intre 20 septembrie si 10 octombrie. In acest caz dupa eliberarea terenului se efectueaza aratura cu plugul in agregat. dar care cer o perfectionalizare a mecanizarii ca principala conditie pentru aplicarea acestui sistem. afide si muste. Pierderile la orzul si orzoaica de toamna prin semanat timpuriu sau tarziu pot varia intre 600-2000Kg/Ha. Intarzierea semanatului determina o reducere insemnata a densitatii plantelor si in consecinta micsorarea productiei. LUCRARI DE INGRIJIRE Orzul de toamna comporta in general aceleasi ingrijiri ca la graul de toamna. uscati care nu se mai pot sparge cu grapa cu discuri.Dupa premergatoare care se recolteaza tarziu lucrari solului comporta dificultati in primul rand din cauza resturilor vegetale. Densitatea de semanat a orzului si orzoaicei se stabileste ca se poate realiza in conditii optime prin folosirea de boabe la germinat pe metrul-patrat cuprinse intre 450-550 boabe. capacitate de germinare minima 90%. • 8. Daca este necesar inainte de arat solul se lucreaza cu grapa cu discuri perpendicular pe directia randurilor plantelor premergatoare pentru maruntirea resturilor vegetale de la suprafata. pamantul pe suprafata culturii cu premergatoare tarzii nu se poate ara fara scoaterea unor bulgari mari. urmandu-se insa incorporarea in sol a tuturor resturilor vegetale. B. Deobicei in acest caz se recurge la mobilizarea solului pe o adancime de 12-15 cm utilizand o grapa cu discuri grea in agregat cu un tractor de putere mai mare.5 cm. Se intreprind masuri corespunzatoare pentru preintampinarea baltirii apei care este foarte daunatoare culturii de orz. dar mai cu seama din cauza unei cantitati reduse de apa in sol in momentul recoltarii si din cauza timpului scurt ce sta la dispozitie pana la semanat. In cazul culturilor dezradacinate in primavara se aplica tavalugul. A. Distanta dintre randuri cu cea mai mare raspandire este de 12. cu grapa stelata la adancime mai mare sau mai mica in functie de umiditate. SAMINTA SI SEMANATUL Semintele de orz pentru semanat trebuie sa aiba o puritate minima de 97%. Insamantarea graului intr-o asemenea aratura este o greseala.boabele de orz au puterea de strabatere mai slab decat cele de grau. dupa care se fac doua discuiri cu grapa cu discuri obisnuita.Mai recent au fost elaborate si au inceput sa fie puse in aplicare si metode de lucru a solului minime. Semanatul timpuriu mai ales in toamnele calde si lungi este deosebit de daunator deoarece plantele sunt expuse din toamna atacului de fainare. Inainte de semanat aratura se lucreaza din nou cu grapa cu discuri in agregat cu GCR. tipul de sol dar mai cu seama fata de planta premergatoare.Dupa premergatoare care se recolteaza timpuriu aratura de vara trebuie crapata cu grapa stelata pentru a se nivela solul in scopul reducerii de evacuare a apei si maruntirii bulgarilor inca umezi. Daca nu sunt resturi vegetale in ziua semanatului patul germinativ se poate lucra cu combinatorul.In preajma semanatului aratura se lucreaza cu grapa cu discuri in agregat cu GCR iar in ziua semanatului imediat inaintea masini de semanat se executa o cultivatie totala cu combinatorul care asigura cele mai bune conditii pentru germinarea semintelor si rasarirea plantelor.

Tratamentul pe baza cu ierbicidul cu 2.boabele sunt depozitate numai cand umiditatea lor ajunge la 13-14%. In cazul secetelor prelungite din timpul vegetatiei se impune o udare cu putin timp inainte de inspicare.4 D si MCPA incepe cand temperatura aerului este de 8-10 0 C cu tendinta de crestere in ziua inceperii tratamentului. Tratamentele impotriva bolilor foliare si a caderii plantelor determina sporuri de productie. tipul de sol. 2. umiditatea solului. si soi frantuzesc Cory . Pagubele produse de buruieni la cultura de orz se ridica la 20-65% motiv pentru care se folosesc urmatoarele metode : Metoda cea mai eficace a combaterii de buruieni din cultura de orz este combaterea integrata. IMPORTANTA Constituie unul dintre cele mai importante nutreturi concentrate.Cantitatea de ingrasaminte ce se utilizeaza in cultura graului trebuie stabilita in functie de : soiul cultivat. Combaterea directa in cultura orzului se face in prezent cu ierbicide simple sau combinate. Udarile de primavara sunt determinate de starea de vegetatie a plantelor si de rezerva de umiditate din sol. In alimentatia omului boabele de ovaz sunt utilizate sub forma de fulgi . altul la 3-4 saptamani . iar buruienile au cea mai mare sensibilitate la aceste irbicide in faza de rozeta. fiind de neinlocuit in hrana cabalinelor. Paiele si pleava de ovaz au valoare nutritiva mai mare decat cele de grau sau secara. SOUIRI In cultura de intalnesc soiuri romanesti : Somesan.dupa leguminoase dozele sunt mai mici . si tratamentul cu Phynazol( 3l/Ha) in faza de impaiere( impotriva caderii).5l/ Ha) impotriva bolilor (fainare si rugina) unul la aparitia primelor sintome de atac. orzul nu este afectat de aceste ierbicide pana la inceputul formarii celui de-al doilea internod. faina. In functie de planta premergatoare dozele de ingrasaminte se stabilesc diferentiat astfel : . dar si al celorlalte specii de animale mai ale pentru cele de reproducere si tineret. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A OVAZULUI 1. grisuri. Circa 70% din suprafata totala cultivata in tara noastra se gaseste in Transilvania . Ptrezinta importanta si prin aceea ca valorifica foarte bine solurile cu vizibilitate redusa din regiunile umede si reactioneaza bine atat la ingrasamintele organice cat si minerale.In prezent in tara noastra sunt larg utilizate in combaterea buruienilor in cultura de orz ierbicide pe baza de 2. Rolul cel mai important in acest sistem il au asolamentul si lucrarile solului. .orzul pentru bere se recolteaza numai in faza coacerii depline cand continutul in extracte neazotate este cel mai ridicat (13%-14% maxim 15%).dupa prasitoare cu 30-40%. Mures( prinavara). planta premergatoare. La orzul de toamna udarea inainte de semanat se face cu o norma de 500 m3 / Ha pentru a se umezi solul pe o adancime de 30-40 cm pentru ca solul sa se pregateasca in conditii bune sau dupa semanat 300-400 m3/Ha pentru rasarire cand solul s-a pregatit bine fara udare. Orzul furajer se poate recolta si pentru fulguit la umiditate semintelor de 30-35%. Se cultiva si pentru productia nutretului verde sau a fanului reprezentand si principala cereala care in asociere cu mazarichea se foloseste pentru producerea borceagului de primavara.4D si cele pe baza de MCPA( in special dicotexul). RECOLTAREA Orzul de toamna destinat furazarii animalelor se pote recolta cand umiditatea semintelor este de 16-18% caz in care boabelor se expun la soare si se lopateaza des pentru a impiedica incingerea sau la coacerea deplina cand umiditatea coboara la 15% si sub 15%. La orzul de toamna udarea la semanat are cea mai mare importanta cand partea a doua a verii si perioada semanatului sunt secetoase. In acest caz boabele se insilozeaza rezulta un furaj cu aceasi valoare nutritiva ca boabele recoltate la maturitatea deplina. Se intreprind 2 tratamente cu Bayleton( 0. Florina( de toamna). 10. in vestul si in nordul Moldovei.

1 Kg P.6% proteina bruta. Baileton= 2Kg la tona de samanta. Cea mai dezvoltata inspiculet este floarea inferioara . 8. Pentru a se asigura combaterea Taciunului Zburator inainte de a se semana samanta se trateaza in formalina 40%. Epoca de semanare – ovazul se seamana primavara foarte timpuriu. Ovazul de toamna trebuie semanat intre 1-10 octombrie.(-9)oC. SAMANTA SI SEMANATUL Boabele de ovaz sunt mai intai supuse selectarii si separarii pentru a se separa si retine pentru semanat numai pe cele mai mari care au o puritate minima de 97% si o capacitate germinativa de 85%. Este o premergatoare corespunzatoare pentru plantele ce se seamana primavara in special prasitoare cu exceptia sfeclei de zahar. Fata de umeditate ovazul are cerinte mari. mai mult decat orice alta cereala. 5. creste bine pe soluri argilo-iluviale acide( PH= 56). Ovazul de toamana si de primavara se seamana la distanta de 12. Intarzierea cu 10-15 zile a semanatului determina reduceri la productie cu 11-25%. PARTICULARITATI BIOLOGICE Germinatia boabelor de ovaz este de tip bipolar din care cauza puterea de strabatere a embrionului de ovaz este mai mica decat cea a graului. un panicul in sase sapte zile. iar potasiul influienteaza pozitiv raportul boabe/ paie. MMB= 20-40 g. 3. 6.3% cenusa. Ovazul trebuie considerata o planta a climatului racoros si umed. 4. iar a treia floare de regula ramane sterila.5cm si se asigura 450- . Este mai putin pretentios fata de sol . Este foarte sensibil la efectul remanent al ierbicidelor triacide . iar MH= 36-60 Kg. 12.3. iar plantele rasarite rezista scurt timp la temperaturi de ( -8). Un spiculet infloreste in una doua zile.7% extracte neazotate. 1. Inflorescenta este panicul cu ramuri secundare asezate in 3-9 etaje.3Kg N . coeficientul de transpiratie este de 450-500. Kinolate. Boabele de ovaz sunt foarte bogate in substante grase localizate in embrion.1% celuloza bruta. Bobul de ovaz imbracat are lungimea de 8-18 mm. FERTILIZAREA Ovazul consuma pentru 100Kg boabe + paie : 3. cand pamantul s-a zvantat si se poate iesi in camp. ca si dupa sfecla de zahar datorita unor daunatori comuni(nematozi). LUCRARILE SOLULUI Este necesar pentru realizarea unui strat germinativ cat mai nivelat si cat mai maruntit pentru a raspunde in conditii optime cerinte de insamantare a ovazului la o adancime mica. ROTATIA Dupa plante care lasa solul bogat in azot sau dupa prasitoare ingrasate abundent ovazul asigura productii mari. dar cele mai bune productii se obtin pe soluri lutoase sau luto-nisipoase. spiculetele sunt formate din 2-3 flori acoperite cu glume mari. Pe masura ce inainteaza in vegetatie rezistenta ovazului la temperaturi scazute se reduce. iar planta intreaga 10-12 zile. iar cea mai favorabila temperatura pentru deschiderea florilor este de 15-17oC. nu tolereaza temperaturi ridicate si sufera in conditii de seceta. boabele incep sa germineze la 2-3oC. 57. daca se cultiva dupa el insusi ovazul da productii mici. insa acestea nu sunt concrescute.3% proteina digestibila.1% grasimi. 4. Ovazul depaseste cu mult graul in consumul de azot. Extractele neazotate ajung in boabele decorticate la peste70% si sunt formate in cea mai mare parte din amidon la care se adauga cantitati de zahar si dextrine. Cerinte fata de caldura sunt moderate. Frustul ramane la maturitate imbracat in pleve . Inflorirea incepe de la partea superioara a inflorescentei spre baza si de la varful ramurilor spre axul principal. 7. secarei si de aceea se acorda o mai mare atentie stabilirii adancimii de semanat. COMPOZITIA CHIMICA Boabele de ovaz nedecordicate contin din substanta uscata 11.3% prin scufundare sau cu Vitavax. 8.7Kg K. Sistemul radicular este foarte dezvoltat si profund avand o mare capacitate de utilizare din sol a combinatiilor mai greu solubile. Este recomandat ca azotul sa fie administrat o data cu fosforul pe solurile cernozomice in cantitati egale si in proportie mai mare pe solurile din regiunile umede in mod deosebit pe solurile podzolice. 4. in sol de 0.

Select. Floram 328. Favorit. Decor.Capitolele ramase. aportul Helix . Select. Decor. Trecerea spre maturitatea completa a bobului din partea superioara a inflorescentei reprezinta indicele de baza al inceputului recoltarii. Select. Festiv.neirigat Zona 4: Campia Gavanului Burdea. 2.dupa recoltare. Favorit. Turbo. Romana. miros. Podisul Dobrogei. Turbo. F206. iar pericolul de scuturare prin intarzierea lucrarii este mai mare. Floarea soarelui este o valoroasa planta furajera in deosebi pentru siloz si una din cele mai apriciate plante melifere.4D in perioada de la infratire pana la inceputul alungirii paiului. valoarea nutritiva ridicata. Record( soi). Combaterea buruienilor se face prin ierbicidare 2. culoare). valoare calorica si grad de asimilatie apropiate de valoarea untului de vaca si un grad mare de conservabilitate. 10. Campia Vestica. Tulpinile constituie un valoros combustibil sau material care se poate prefabrica placi foarte usoare si rezistente. Daca ierbicidarea intarzie se micsoreaza eficacitatea actiunii din cauza ca buruienile devin mai rezistente. Favorit. Super Zona 6 (temperaturi scazute. Domino . Daca ierbicidul se aplica mai timpuriu planta de ovaz sufera si determina reduceri de productii. Floram 328. compozitii Helix . Turbo. Domino. buruienilor si daunatorilor. IMPORTANTA Fructele acestor plante contin peste 50% ulei alimentar cu calitate exceptionala(gust.Domino. Select apei freatice si microclimat specific): Lunca si Delta Dunarii.dupa extragerea uleiului raman turtite circa 300kg din tona de samanta care constituie importanta sursa de proteine pentru hrana animalelor si materie prima din care se extrag concentratele de proteine folosite la prepararea mezelurilor si a unor produse lactate. Festiv. SISTEMATICA SI HIBRIZI In prezent in cultura predomina hibrizii de floarea soarelui creati in tara noastra de Centru de cercetare « Fundulea ». LUCRARI DE INGRIJIRE Constau in combaterea crestei solului. Crusta formata la suprafata solului se distruge prin lucrari cu grapa stelata. Festiv. Floram 350. Zonarea hibrizilor de floarea soarelui: AGROSISTEM HIBRIZI Zona 1( cernoziomuri profunde): Campia Festiv. Campia Floram 328.550 boabe germinabile pe m2 ceea ce corespunde unei norme de 130-140 Kg/Ha. Decor. Decor.Super irigat Zona 2(fertilitatea solurilor aluviale. Select. F206 cu perioade de seceta) : Campia Romana. Floram 328. Select. Super Leu Rotunda Zona 5 : Campia Jijei.Floram . Zona 3 ( soluri brun roscate si cernoziomuri Festiv. Super neirigat.Favorit. In aceasta faza de coacere combina realizeaza treieratul in cele mai bune conditii. Podisul Dobrogei.intregi sau sub forma de faina se folosesc in hrana animalelor. Select F206. Adancimea de semanat este de 23cm. RECOLTAREA Momentul recoltarii trebuie stabilit cu mare atentie intracat coacerea este mai putin uniforma decat la celelalte paioase. F206. 9. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A FLOARII SOARELUI 1. in Romania sunt omologati hibrizii : Helix . Podisul Barladului Floram 328.

1215kgK. Reactia mai slaba a florii soarelui la ingrasaminte minerale trebuie pusa in primul rand pe seama capacitatii plantelor de a valorifica foarte bine substantele nutritive din sol chiar daca acestea sunt mai greu solubile. cu capacitate foarte mare de retinere a apei. Cele mai mari productii se obtin dupa porumb. plantele sunt mici. soia. neagra. a tulpinilor si frunzelor si se reduce cantitatea de ulei din seminte. Temperatura minima de germinatie este de 3-50C. Radacina principala este pivotanta . Planta premergatoare. marind rezistenta plantelor la seceta.5 m. In perioada infloritului pretinde temperaturi moderate de 18-20 0C . Plantele au o culoare verde palid. Suprafata pericardului apare diferit colorat :alb. 5. sfecla de zahar.5kgP .2.in regiunile cu ploi suficiente floarea soarelui poate urma dupa orice planta de cultura pe cand in regiunile secetoase nu trebuie cultivata dupa plante cu inradacinare adanca(lucerna. 4. iarba de sudan. rapita deoarece ele sunt atacate de sclerotinia(putregaiul alb) si nici dupa tutun sau canepa din cauza buruienii lupoaie care paraziteaza toate aceste plante. grau. Potasiul mareste capacitatea de retinere a apei. Podisul Getic –Sud 3. tulpini si inflorescenta floarea soarelui extrage din sol : 6-7kgN . . iar plantele tinere suporta inghetul pana la (-6). Florile sunt grupate in inflorescente de tip racem de forma unui disc concav. vargata. conferind o raza de asimilatie foarte mare. respectiv cresterea procentului de seminte seci. La un exces de azot apare cresterea luxurianta a plantelor. avand foarte multi perisori radiculari. Cerinte fata de umiditate : foarea soarelui are un consum ridicat de apa. Super Piemonturile vestice . solul se lucreaza dupa sistemul fara aratura mult mai bine decat dupa porumb. Podisul Moldovei.(-8)0 C daca nu sunt de lunga durata.daca solul este bine aprovizionat cu apa si daunatori. ROTATIA Floarea soarelui este putin pretentioasa la rotatie. lutonisipoase. Pentru floarea soarelui au importanta atat ingrasamintele organice cat si cele minerale. groasa si plina cu maduva. Solurile potrivite pentru floarea soarelui sunt : solurile mijlocii lutoase. cu frunze putin si cu suprafata de asimilatie redusa. Perioada de vegetatie cuprinde intre 110-140 zile. lasa pe sol o cantitate mai mica de resturi vegetale. fructele raman mici. F206. Deasemenea mareste rezistenta la cadere si boli si mareste pozitiv continutul de ulei din seminte. Fructul este o achena in general ascutita la capatul cu care se prinde de inflorescenta.saracesc solul in profunzime). La insuficienta potasiului internodiile raman scurte. cu internodiile lungi. Tulpina este dreapta .nu trebuie cultivata dupa :fasole. mazare. La insuficienta azotului plantele raman subtiri. Floarea soarelui valorifica gunoiul de grajd tot atat de bine daca este administrat plantei premergatoare ca si in cazul ingrasamintelor directe. paroase.chimice si fizice ale solului nefavorabile) : Favorit. Intervalul dupa care revine pe acelasi teren nu trebuie sa fie mai mic de 6 ani. cu frunzele mult mai apropiate intre ele. Frunzele sunt mari . O singura planta pe intreaga perioada de vegetatie consuma in medie 70-80 litri apa. iar daca insuficienta este mai accentuata frunzele de la baza se usuca. iar maturitatea lor intarzie si au efecte negative asupra formarii si umplerii semintelor. La insuficienta fosforului plantele au crestere redusa. Floarea soarelui are cerinte foarte mari fata de lumina.profunde. reduce traspiratia. puternic ramificata si patrunde puternic in sol pana la 2-2. sorg. PARTICULARITATI BIOLOGICE Floarea soarelui este o planta anuala ierboasa.este foarte buna premergatoare pentru culturile de primavara. Floarea soarelui este buna premergatoare pentru grau deoarece elibereaza terenul mai devreme. cenusiu. FERTILIZAREA Pentru 100kg seminte+frunze. iar temperaturi mai mari de 300C determina piederea vitalitatii polenului.

putrezirea tulpinilor si radacinilor. tomate).6.variaza cu textura si gradul de umiditate al solului intre 5-8 cm. Floarea soarelului este o specie cu o serie de boli : putregaiul alb . . din cauza temperaturilor scazute. combaterea bolilor si combaterea daunatorilor si irigarea. LUCRARI DE INGRIJIRE Principalele lucrari de ingrijire in cultura florii soarelui sunt : combaterea buruienilor . In cultura neirigata densitatea optima este cuprinsa intre 40-50 mii plante recoltabile la hectar iar in cultura irigabila 45-55 mii plante la hectar. Mijlocul principal de combatere a lupoaiei il constituie rotatia culturilor si evitarea ca premergatoare a speciilor care sunt atacate de aceasta buruiana parazita( tutun. Dupa aceasta faza pericolul de imburionare dispare intrucat planta acopera foarte bine solul inpiedicand rasarirea buruienilor prin umbrire. iar capacitatea germinativa de peste 85%. Inlocuirea araturii prin lucrari cu grapa cu discuri la 10-12 cm adancime.rasarit in cazul in care aceasta se prelungeste. -prasila a-doua la 10-12 zile de la prima. In zonele cu primaveri frecvent secetoase erbicidele se administreaza pe intreaga suprafata cu 1-5 zile inainte se semanat. cu viteza redusa de 3-5km pe ora. Cantitatea de samanta folosita variaza intre 3. Inlaturarea acestui risc se realizeaza prin tratarea semintelor cu Furadan sau Diafuran. Normele de udare sunt in functie de zona de cultura cuprinse intre 500-700 m3/Ha. Prasele manuale se executa dupa prima si a doua prasila mecanica cu mare atentie pentru a nu se taia si vatama plantele. Distinta intre randuri. Zona de protectie la prima prasila se lasa 8-10cm pe fiecare parte a randului si se mareste la prasilele urmatoare la 12-15cm. Prin atacul pe care il produc la inceputul vegetatiei ratisoara porumbului si vermele sarma se diminuiaza densitatea optima si uneori cultura se compromite. In prezent singura masura de prevenire a atacului de mana o contituie respectarea cu strictete a normelor agrotehnice referitoare la amplasarea florii soarelui in asolament si judicioasa alegere a plantei premergatoare. Intreruperea lucrarilor solului prin arat mai multi ani determina reduceri semnificative de productie din cauza compactarii solului si a infestarii cu unele buruieni perene. Floarea soarelui este o cultura sensibila la imburienare pana in faza in care plantele iregistreaza un ritm intens de crestere adica la 30-40 zile de la rasarire. Se executa trei prasile intre si doua prasile pe rand : -prasila intai se aplica imediat ce plantele au format prima pereghe de frunze. se realizeaza printr-o lucrare cu sapa rotativa pe directia randurilor sau cu grapa cu colti inclinati inapoi perpendicular pe directia randurilor distrugandu-se buruienile abia rasarite sau in curs de rasarire.70 cm. Patul germinativ se pregateste primavara dupa ce solul s-a zvantat bine cu grapa cu discuri urmata imadiat inainte de semanat de lucrarea cu combinatorul. mana. castraveti.5-5 Kg/ Ha. Epoca de semanat : semanatul florii soarelui incepe cand in sol la adancimea de semanat se inregistreaza temperaturi de 70C. Distrugerea buruienilor in intervalul semanat. Consumul cel mai mare de apa se inregistreaza in fazele : aparitia inflorescentei si formarea semintelor. Dupa porumb sau alte premergatoare recoltate mai tarziu se efectueaza aratura de toamna care se grapeaza in regiunile secetoase. 1-2 ani practic nu influienteaza nivelul productiei.lucrarea de baza in combaterea buruienilor o constituie prasitul. SAMANTA SI SEMANATUL Samanta corespunde pentru semanat atunci cand puritatea este cel putin 97%. frangerea tulpinilor. manei si daunatorilor. patarea bruna. In functie de rezerva de apa a solului la semanat si de precipitatiile din timpul vegetatiei se administreaza culturilor florii soarelui 2-4 udari concentrate de regula in intervalul 20 zile inainte de inflorit pana la 20 zile de la inceputul formarii semintelor. LUCRARILE SOLULUI Foarea soarelui reactioneaza pozitiv la araturile efectuate cat mai devreme in vara. In zonele cu primaveri frecvent ploioase pe suprafete infestate cu buruieni mono si dicotiledonate anuale ierbicidele se administreaza concomitent cu semanatul. 8. 7. Adancimea de semanat. canepa. -prasila a treia la 12-15 zile de la a doua. viteza 7-8km pe ora. Inainte de semanat semintele se trateaza semi-umed cu funcicide contra putregaiului alb si cenusiu.

In aceasta stare rapita rezista la temperaturi destu de scazute cu conditia sa nu stagneze apa in sol. inflorirea la rapita este abundenta insa o parte insemnata din flori nu ajung la formarea de silicve. Semintele sunt de culoare rosie-bruna. 2. Sroturile ce raman dupa extragerea uleiului se intrebuinteaza in hrana animalelor. Este deosebit de important ca pana la venirea frigului planta sa fie dezvoltata si adaptata pentru maxima rezistenta la temperaturi scazute. Dupa rasarire apar treptat noi frunze care formeaza la suprafata solului o rozeta. 9. In inflorescenta se afla in acelasi timp silicve formate. IMPORTANTA Semintele contin 42-48% ulei cu multiple intrebuintari industriale. Crestere continu pe toata durata infloritului si inceteaza la inflorirea ultimilor flori. Dupa fecundare silicvele au ritm rapid de crestere iar la circa 80 zile de la inflorire semintele sunt ajunse la maturitate . negre pana la negriceoase. Recoltarea cu combina se face cand 75-80% din capitule au culoare bruna. In primavara pe masura ce creste rapita devine tot mai sensibila la temperaturi scazute. . plantele putand fi distruse la temperaturi de la (-7)-(-10)0C. flori deschise si butoni florali (boboci). La maturitate plantele de rapita pierd frunzele aproape in totalitate. Samanta la inceputul lunii septembrie in conditii corespunzatoare de umiditate rasarirea are loc in 10-15 zile. partea terminala a tulpinii si ramificatiile sunt uscate iar partea bazala a tulpinii ma pastreaza culoarea verde.Din 100 kg. soiuri de toamna : Colvert. in deosebi florile din ultima inflorire datorita fenomenului de avort. Polenizarea se face in mare parte de catre albine. iar umiditatea din seminte ajunge la 14-15%. Triumf. Waton. Adaptarea (calirea) plantelor pentru rezistenta la frig se identifica cu formarea in rozeta a 6-8 frunze complect dezvoltate.5-5. lungime ce cuprinde 11-24 seminte. Star. In cazul solului prea umed rezistenta la germinare este mult mai mica. si ramificatii. Inaltimea de taiere se regleaza in 50-100 cm in lanurile in care plantele nu sunt vazute si de 20-50 cm in cele cu plante cazute. Semintele supuse pastrarii trebuie sa aiba o puritate fizica de 98%. Rapita are o rozeta de 6-8 frunze bine dezvoltate rezistente la temperaturi scazute pana la -15 0C dar cand solul este uscat. La maturitate silcvele plesnesc foarte usor putandu-se inregistra din aceasta cauza mari pierderi de recolta. seminte decojete sau vatamate sa nu depaseasca 2%.5g. Inflorirea incepe in prima decada a lunii aprilie. Fructul este o silicva de 5-10 cm. Cyclone. Primavara in a doua jumatate a lunii martie la temperatura de 50C planta isi reia cresterea si incepe alaungirea tulpinii. Tulpina este ierboasa cu talia 110-150 cm. RECOLTAREA Recoltarea mecanica se executa cu combine de cereale prevazute cu echipamentul de recoltarea florii soarelui.iar inflorescenta pricipala devine vizibila. Semintele rapitei sunt mici MMB=4. - 3.La sporirea productiei de seminte contribuie si polenizarea suplimentara a florilor prin instalarea a cel putin 2 stupi de albine pentru fiecare hectar in apropiere de lanul de floarea soarelui. Florile sunt dispuse in inflorescente racem. MH=65-68kg. profunda cu ramificatii laterale putine. seminte se obtin 30-35 kg ulei si 50-55 kg srot. Conditionarea(tratarea) semintelor de foarea soarelui inainte de pastrare constituie o masura obligatorie. La sfarsitul lunii martie tulpina are lungimea de circa 20cm. Tesuturile interioare ale fructelor se usuca mai repede decat cele exterioare din care cauza fructerle se rasucesc si plesnesc cu usurinta. tulpina inca ramifica si creste in inaltime. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A RAPITEI COLZA 1.Este o excelenta planta melifera iar cultura este in intregime mecanizabila . Valesca. SOIURI Soiuri omologate in Romania sunt : soiuri de primavara : Bolero. PARTICULARITATI BIOLOGICE Rapita colza este planta anuala cu radacina pivotanta. Sunt castanii. Madora.

Rapita este atacata de numeroase boli ca : putregaiul alb si cenusiu. adica fertilizare echilibrata. rugini. Bune premergatoare pentru rapita se considera : mazarea. si in jumatatea de sud a Moladovei. graul de toamna. Distanta in randuri este de 12.umed si asezat. aluviunile. 6. nord si estul tarii. Cantitatea de seminte la hectar prin care se asigura cantitatea optima este de 5-10Kg. Masurile de combatere sunt in primul rand preventive . 4. cernoziomurile. Rovral.5 cm. Campia Dunarii. bogate in humus si capacitate mare de retinere a apei. 3. Adancimea de semanat este mica de 2-3 cm.intra slaba in iarna si nu rezista la temperaturi scazute. Puricii de pamant produc pagube insemnate la plantute mai ales in conditii de seceta. ROTATIA Cele mai bune premergatoare sunt plantele care se r3ecolteaza cat mai timpuriu pentru a se putea pregati terenul pana la semanat in cele mai bune conditii. floarea soarelui. cartofii foarte timpurii. Ronilan. Vegeteaza bine in primavara la temperaturi de 15-200C. Alti daunatori ( gargarita Luciferelor. In tara noastra rapita gaseste cele mai bune conditii de vegetatie in : Campia de Vest.asigura o buna inradacinare a plantelor si amplifica procesul de adaptare la conditiile de iernare. In schimb in primavara datorita cresterii sale rapide rapita valorifica umiditatea acumulata in sol inearna. Fosforul reprezinta o desebita importanta in dezvoltarea rapitei .Alternarile inghet si dezghet in aceasta perioada pot produce mari pagube culturii de rapita. SAMANTA SI SEMANATUL Samanta trebuie sa aiba puritate 98%. 8. Administrarea azotului este indicata sa se faca in special primavara. semanat in epoca optima. Epoca de semanat a rapitei in Romania trebuie considerata factorul tehnologic limitativ de cea mai mare importanta pentru productia de seminte la aceasta cultura. in cresterea rezistentei plantelor la cadere si boli. gandacul Lucios. Ronilan (1kg/tona).5%kgP . . Densitatea plantelor nu trebuie sa coboare sub 100-110 plante/m2 . lucerna.5%kgN . germinare 85%.la semanatul terenului trebuie sa fie maruntit.in functie de solul pe care se cultiva cantitatea de azot ce se administreaza la cultura de rapita se cuprinde intre : 90-95kg pe cernoziomuri si 130kg pe solurile podzolite. soia. evitarea excesului de umiditate. Ritmul de crestere a rapitei in primavara asigura o foarte buna aparare a culturii impotriva imburieonarii in acest sezon. FERTILIZAREA Pentru 100kg seminte+tulpini consuma : 5. interzicerea semanarii rapitei dupa plante cu boli comune( putragaiul alb) : fasole. gandacul Rosu) se combat prin 2-3 tratamente cand culturile sunt in pericol cu diferite insecticide. Rovral. Brumele din perioada infloririi determina distrugerea intregii recolte. Se administreaza prin imprastiere uniforma pe intreaga suprafata inainte de aratura 60-8-kg/ha. la mai buna adaptare la conditiile de iernare. La noi cele mai bune soluri sunt : brun-roscate. Semanatul mai devreme este daunator plantelor putand forma in aceasta situatie o prea mare masa vegetala care le predispune la conditiile nefavorabile din timpul iernii. Epoca de semanat este cuprinsa in perioada 5-15 septembrie in zona de sud a tarii si 1-10 septembrie in vest . Dobrogea. 5. orzul de toamna. Administrarea obisnuita este de circa 70kg/ha si se realizeaza in acelasi perioada cu fosforul. In cazul in care nu se realizeaza un pat germinativ corespunzator cultura de rapita sufera mult si prezinta numeroase goluri. Se recomanda tratarea semintelor inainte de semanat cu produsele :Sumilex. LUCRARILE SOLULUI Realizarea unui pat germinativ bine maruntit constituie pentru rapita in conditiile tarii noastre una dintre cele mai importante probleme. In timpul vegetatiei se fac la avertizare tratamente cu Sumilex.1%kgK si 7kgCa. 7. borceagul de toamna. LUCRARILE DE INGRIJIRE Tavalugirea usoara a solului dupa semanat in cazul in care umiditatea este redusa creaza conditii mai bune pentru rasarire. Seceta inainte si dupa semanat este daunatoare pentru rasaritul si cresterea plantelor de rapita. 4. Este pretentioasa fata de sol si da rezultate bune pe solurile profunde.potasiul are un rol deosebit in acumularea uleiului.

COMPOZITIA CHIMICA Boabele de porumb sunt constituite din : in cea mai mare parte din substante extractive neazotate( endosperm).perioada de vegetatie sa permita maturitatea plantelor . comportare buna la recoltare mecanizata . Pentru a se diminua cat mai mult pierderile se iau urmatoarele masuri : suprimarea rabatorului. F102 . Hibrizii sunt grupati dupa perioada de vegetatie in : . furajarea animalelor si in industria spirtului. Excelent. 200 . Suc99 . Sub denumirea de hibrizi se cuprind semintele obtinute pe baza liniilor consacvinizate.perfecta uniformitate a stiuletilor . Terminarea recoltarii se face in 2-3 zile. Pilinoaie101. In general norma de udare este de 350-400 m3.semitimpurii (1201. in cantitati mai mici se gasesc subtante grase.rezistenta la cadere. Perlat624. substante proteice(apa). amidonului. reducerea numarului de palete si captusirea acestora cu cauciu. Montana . Elan. In tara noastra porumbul se seamana pe 395 mil.tarzii( 1501-16000 C) : F412. 9. 365. 260.rezistenta la factori nefavorabili . Dea . . Sunt de trei feluri: hibrizi simplii.uniformitatea plantelor si a insertiei stiuletilor . TEHNOLOGIA CULTIVARII PORUMBULUI 1.14000 C) : Turda215. Cristal . Hibrizii de porumb ai firmei Pioneer din SUA se caracterizeaza prin: potential ridicat de productie. 322.semitarzii( 1401-15000 C) : F320.. Ciclon.Irigarea : pentru rapita irigarea prezinta importanta deosebita la rasarire. SISTEMATICA SI SOIURI Zea mays indurata ( porumb cu bob tare sticlos) Zea mays indentata ( porumb cu dinte de cal) Zea mays everta ( porumb pentru floricele) :F325. 340.sa dispuna de o capacitate de productie cat mai mare si constanta . Viteza de inaintare a combinei este de 2-3 Km/h. minerale. vitamine.capacitatea de adaptare la conditiile pedoclimatice Hibrizii cultivati intr-o zona sau exploatatie agricola trebuie sa raspunda unor cerinte ca : . 2. 110 . Ha din care 70% in sudul tarii si campia de vest. Rubin.timpurii( 1001-12000 C) : Suc97 . F270. mitozei. Cocor. 3. Hibrizii simplii se evidentiaza prin : . RECOLTAREA Solicita o deosebita atentie atat in stabilirea momentului de recoltare cat si recoltarea in sine. Soim. 376. In primavara rapita nu se iriga. enzime. capacitate de pierdere rapida de apa in faza de maturare. la cultura de la un an la altul .( embrion) celuloza( pericarp). - .evitenta exprimare a fenomenului heterozis numai in generatia F1 . Temerar. hibrizi triliniari.foarte timpurii( 800-10000C) : Suc95 . 420. Vultur. 418. Suc108 . Pentru hrana animalelor se foloseste si in masa verde sau insilozat in faza lapte-ceara asigura multe unitati nutritive si cost scazut.capacitatea de productie mare . Nu trebuie dat o cantitate mare de apa. frangere si boli. Recoltarea rapitei direct cu combina incepe cand semintele sunt brunificate si umiditatea ajunge la 16-18%. dextrinei.capacitatea de adaptare la conditiile. hibrizi dublii. IMPORTANTA Boabele sunt utilizate in : alimentatia oamenilor .

densitatea prea mare. pe soluri acide (odata cu semanatul pe rand si la prasa). lumina . pe soluri nipsipoase in doua trei reprize.B6 .B1 . zaharuri. meiul. 5. Porumbul nu are cerinte deosebite fata de sol. Bobul de porumb este o cariopsa. la prasit. PARTICULARITATI BIOLOGICE Porumbul este o planta anuala ierboasa. Frunzele au limbul lat la inceolat. iar daunatorii comuni se combat cu usurinta . iar in continuare planta formeaza mai multe noduri succesive( 6-10). Porumbul suporta monocultura ani in sir fara sa-si reduca substantial productia daca se aplica ingrasaminte minerale si organice. in conditii de seceta acestea pierd apa din care cauza limbul se rasuceste spre interior astfel isi reduc suprafata de transpiratie marindu-si rezistenta la seceta. fasciculat. dextrina . Epoca de administrare a azotului este in functie de conditiile de cultura : pe cernoziomuri se administreaza fractionat ( pe rand odata cu semanatul.porumb practica fara intrerupere un numar mare de ani se dovedeste necorespunzatoare pentru productii mari de porumb. Porumbul are cerinte mari fata de temperatura : . Potasiul este un macro element nutritiv in care solurile din Romania sunt bine aprovizionate si prezinta tot mai mare importanta ca ingrasamant in cultura porumbului. porumbul valorifica si straturile mai profunde ale solurilor. Rotatia grau. 2.temperaturi mai mici de -40C distruge planta in intregime . cartofi. este mai rezistent la seceta. secara. Premergatoare foarte favorabile :leguminoasele. PP. Este o buna premergatoare pentru culturile de primavara. Plantele formeaza in sol primul nod tulpinal.Extractele neazotate sunt alcatuite din : amidon ( din care rezulta glucoza lichida sau solida si izomeraza( zahar invertit) . Frangerea tulpinii poate fi determinata de : insuficienta in potasiu. 4. Embrionul dezvolta o radacin asi impreuna cu radacinile aventive seminale (2-3) constituie sistemul radicular temporar.14KgK. diferite specii ale genului fuzarioza. FERTILIZAREA Este o mare consumatoare de substante nutritive. Pa fata superioara in epiderma se gasesc numeroase celule buliforme. Are acapacitate de adaptare la seceta. 1KgP.B2 . Boabele de porumb contin vitaminele : E . Pentru porumb gunoiu de grajd constituie un ingrasamant deosebit de valoros care determina sporuri de productie. cu apa de irigat). Tulpina este formata din 8-12 internodii pline cu maduva. Fertilizarea lui este semnificativ amplificata in cazul in care se administreaza azot inpreuna cu fosfor. O planta de porumb formeaza 1-3 stiuleti. Cea mai mare parte din elementele nutritive se consuna pana la inceputul formarii bobului. floarea soarelui. 6.temperatura minima de germinare 8-100 C . cu mici exceptii. . celuloza. Aprecierea efectului potasiului din ingrasamintele aplicate se coreleaza cu actiunea azotului si se asociaza cu marirea rezistentei plantelor la cadere si la boli( fuzarioza). dezvoltarea sistemului radicular. lucerna. iarba de sudan. acid pantotermic. Radacinile din nodurile apropiate tulpinii se ramifica si indeplinesc functii de absorbtie si sustinere. prasitoare.43Kg N. la 15-180C rasare in 8-10 zile . atacul sfrederitorului.la temperatura de 210 C porumbul rasare in 5-6 zile. Porumbul nu are. acid folic. orz. ROTATIA Porumbul are pretentii reduse fata de plantele premergatoare. Pentru 100Kg boabe + paie se inregistreza un consum de 2. Neindicate ca premergatoare :sorgul. sfecla de zahar. latimea 4-12cm. lumgimea 50-80 cm. iar vasele conducatoare de seva sunt dispuse neregulat. Din nodurile de la baza tulpinii porumbului emite lastari numiti copili. Cantitatea anuala de apa trebuie repartizata pe perioada de vegetatie. Sistemul radicular este dezvoltat.in perioada inspicatului si insemanarii temperaturi zilnice 230C. boli comune cu alte plante. reactioneaza mai bine la ingrasaminte si valorifica rezervele nutritive ramase de la plantele premergatoare. canepa. Ca regula generala ingrasamintele cu posfor si potasiu se administreaza inaintea araturii si se incorporeaza in sol cu aceasta. Porumbul este o planta unisexuat monoica. Planta formeaza si radacini aventive ariene numite radacini ancora. Din fiecare nod subteran se formeaza 6-16-20 radacini care constituie radacina adevarata. in.

Datorita intarzierii semanatului apar pierderi de recolta. Pe terenurile in panta lucrarile in primavara se executa obligatoriu perpendicular pe directia pantei. Zona 1. prea timpuriu are ca efect imburuinarea. Dupa plante cu recoltare tarzie imediat ce se elibereaza terenul se executa aratura adanca . la adancimea de 10cm se inregistreaza cel putin 80C . In perioda de vegetatie a porumbului trebuie sa se asigure combaterea buruienilor si a daunatorilor aceste cuprinzand lucrarea cu sapa rotativa. temperatura. in strat adanc. Epoca de semanat : trebuie sa inceapa cand in sol la ora 8 a. adica pe 14. Densitatea optima pentru terenurile nefertile si neirigate este mai mica decat pe terenurile fertile si irigate cu 10-20mii plante la Ha.1-20 aprilie Zona 2.: Campia Transilvaniei si Centrul Moldovei – 15-20 aprilie Zona 3. LUCRARILE DE INGRIJIRE Porumbul este o planta sensibila la buruieni.: zonele sud Carpatice si nordul tarii. prasila mecanica si manuala. 8. 17. SAMANTA SI SEMANATUL Puritate biologica . Sunt necesare trei prasele : 1. Dupa plantele recoltate timpuriu este suficienta o singura aratura in agregat cu grapa stelata. productia zilnica aproxim.6cm pentru 50mii plante la Ha. cu viteza mare de 11-14Km/h.20-30 aprilie si prima decada a lunii mai.7. bine maruntit. Sapa rotativa trebuie sa lucreze pe timp frumos. puritate fizica minima 98%. In primavara se pregateste patul germinativ in ziua sau preziua semanatului cu grapa cu discuri in agregat cu GCR. cu rezerve de apa si curat de buruieni. Se face in procesul de conditionare cu diferite funcicide. Cantitatea de samanta de semanat de la care se asteapta densitatea optima variaza functie de pierderi inregistrate in timpul vegetatiei. In cadrul asolamentului este recomandat o aratura adanca 25-30cm. capacitate de germinare 90%. 38Ha. in caz de sol uscat 10-11-12cm. adancimea de semanat trebuie corelata cu textura.3 m lungime la 70cm distanta intre randuri in 20-30 puncte pe diagonala unei sole de 100Ha.m. iar cea intre plante pe rand variaza de densitatea culturii : 28. LUCRARILE SOLULUI Porumbul trebuie semanat in sol afanat .. Adancimea de lucru a sapei rotative este de 3-6cm. Cel ami adesea se seamana 15-30Kg/Ha.8cm la 80mii plante /Ha. In general adancimea este de 5-6cm pe solurile din regiunea umeda si 6-8cm in regiunea de stepa si cea de silvostepa si pe solurile cu textura mijlocie . cu soare cand s-a ridicat roua si plantele sunt putin ofilite. Lucrarea cu sapa rotativa se face cund plantele au 4-5 frunze si afaneaza solulla suprafata .se executa timpuriu cu viteza mica 4Km/h la scurt timp dupa rasarirea porumbului cu discuri de protectie a randurilor de plante 2. Limitele se cuprind intre 45-80 plante recoltabile la hectar ZONA I ZONA II ZONA III Hibrizi IRIGAT NEIRIGAT IRIGAT NEIRIGAT IRIGAT NEIRIGAT TIMPURII 70-80 50-55 70-80 50-55 70-80 55-60 MIJLOCII 70-80 50-55 70-80 45-50 60-70 50-55 TARZII 70-80 45-50 60-70 45-50 Determinare densitatii lanului de porumb se face prin numararea plantelor pe portiuni de 10m2 . Distanta de semanat intre randuri este 70 cm. umiditatea solului pentru a se obtine un procent mare de germinare si o rapida rasarire a plantelor. distruge buruienile abia rasarite sau incoltite.: Campia de vest. Tratarea semintelor este o importanta masura pentru realizarea densitatii culturii. Sudul Dobrogei si sudul Moldovei. si dupa plante care se recolteaza un pic mai devreme se lucreaza in agregat cu grapa stelata. 9.dupa 14-15 zile de la prima ( 8-10Km/h) . iar vremea este spre incalzire.

20 iunie. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A SFECLEI DE ZAHAR 1. grad de vatamare a boabelor sub 8%.intre 20-25 iunie si 15-20 august Numarul de udari este de 3-4. Stefania. Zona III. Prisma. Forum. Taitei de sfecla reprezinta un nutret cu o mare valoare economica. . pierderile sub 2. sau pe jar) . alimentatia fermentativa. Prima udare dupa semanat. Dana. Fara irigare nu se poate conta pe productii de boabe. Recoltarea porumbului in boabe se efectueaza la o umiditate de max. clima. echipata cu sistem de treier. Dupa recoltare boabele se usuca pana la 14-15% umiditate. Picnic. PARTICULARITATI BIOLOGICE Corpul sfeclei care reprezinta de fapt radacina sfeclei este partea plantei unde se depoziteaza zaharul. 28% si se face cu combina de recoltat cereale paioase. Sonia.dureaza in jur de 10 zile( consumat.5%.udari pe vegetatie – perioada de atentie maxima. SOIURI Alexa.faza coacerii in lapte. Danubia. Centro. irigare. 2. Sfecla de zahar se poate folosi si la : fabricarea spirtului. Jamaica.(soluri permeabile). iar normele de udare de 7-8 m 3/Ha. fiert. intervale intre udari de 12-14 zile . 11. York. Roma. Zona II-1 iulie. Este cornos. Recoltarea nu necesita masuri speciale fata de porumb cultivat in ogor propriu. IMPORTANTA Este planta care asigura in tara noastra si in Europa materia prima pentru industria zaharului. In cultura succesiva cu hibrizi din grupa FAO 300-400 si 400-500 se obtin productii mari de masa verde si stiuleti in faza lapte ceara. RECOLTAREA In procesul de formare si maturare se disting trei faze de coacere : .dupa 15-20 zile de la a doua (10-12Km/h).faza galbena –direaza 10-15 zile (frunzele uscate 50-60%. Densitatea optima este de 80-90 plante /Ha. Lena.. iar puritatea este de 90%. Prasile manuale se intercaleaza intre prasele mecanice.si 400-500 m3/Ha (permeabilitate redusa) 10. Laser. Inger. Gisela. Recoltarea sub forma de stiuleti fara panusi este cea mai larg raspandita si se realizeaza manual sau mecanic. 4. ingrasaminte.3. se realizeaza pe teren discuit sau semanat direct( necesita combaterea buruienilor cu ierbicide nevolatile). iar panusele exterioare accentuat albicioase) . Cleo. iar in continuare in functie de precipitatii.faza maturitatii depline cu un continut de apa de 30% si sub 30%. 3. sol. Fertilizarea cu azot se face o data cu semanatul folosindu-se ½ de doza. Astru. si densitate si oscileaza intre 14-20% din greutatea totala a radacinilor de sfecla.udari de aprovizionare ( pentru completarea deficitului de udare a solului) . Pentru stabilirea regimului de udari la cultura porumbului se au in vedere : . melasa care reprezinta 4-5% radacini prelucrate se foloseste in alimentatia animalelor. de forma pivotanta si cuprinde 3 parti importante : .. a treia se face in prima jumatate a lunii septembrie. Elba. Cremona. a doua se face dupa rasarire . Onix. In cazul in care porumbul nu ajunge la maturitate si apare pericolul brumei care intrerupe vegetatia este mai rational recoltarea plantelor intregi pentru insilozare.udare de rasarire in caz de seceta cu o norma de 20-25mm. PORUMBUL PENTRU BOABE IN CULTURA SUCCESIVA Pentru reusita se tine seama de suma temperaturilor utile care se inregistreaza de la recoltarea plantei premergatoare pana la caderea primei brume si de resursele hidrice.5iulie. COMPOZITIA Proportia de zahar din radacinile de sfecla este influientata de mai multi factori ca : soi.300-400m 3/Ha. alimentatia animalelor. Ovatio. Marian. Date de semanat : Zona 1.

Somes. Relatiile plantei cu factorii de vegetatie : A. Depresiunea Barsei. reprezinta 25-30% din greutatea corpului sfecclei si 5-10% din lungimea sa c)Radacina propriuzisa-reprezinta 50-60% din greutate si 80-90% din lungime. Temperatura . Un mare randament in depunerea substantelor organice se asigura cand in timpul zilei lumina intensa alterneaza cu lumina mai slaba prin innourare. orzul si cartoful.sfecla incepe sa germineze la temperatura 3-40C. august si sunt favorabile temperaturile medii de 180C. Formarea si depunerea zaharului sunt favorizate de perioade lungi de lumina din lunile august. iar temperaturile de -2_-40C produc degenerarea cotiledoanelor. saraturate. iar daca insuficienta se accentuiaza deshidratarea lor. Din aceste zone sunt excluse suprafetele cu terenuri nisipoase . B. Spre toamna o cantitate mai mica de precipitatii inlesnesc acumularea zaharului si maturitatea tehnica. Dupa 6 ani cand se iregistreaza o infectie slaba si 8 ani la infectie puternica. b)Hipocotilul( gatul). octombrie. El creste in afara de pamant .cel mai mare consum il are in lunile inie-iulie-august. 5. care sa favorizeze dezvoltarea radacinilor de sfecla. E. omogene. Radacina recoltata ingheata la -10C. Dealungul ramurilor sunt inserate frunze mai mici decat cele din rozeta formata in anul I si sunt alungite . iar lateral de la 60-100cm. bine structurate cu raportul intre nisip si argila in limite foarte stranse. bogate in substante organice si minerale. Insuficienta apei in aceste faze determina ofilirea si uscarea frunzelor. iulie. nu se industrializeaza si este indepartat prin decoletare. leguminoasele anuale si perene deoarece lasa o rezerva mare de agenti patogeni in sol. Dobrogea. iar durata infloritului la o planta este de 10-25 zile. Sfecla de zahar este o planta alogama . Sfecla da productii mici si dupa ovaz. Solul – cele mai favorabile sunt solurile profunde. S-a stabilit ca jmaturizarea sfeclei sta in directa legatura cu temperatura din cursul lunii iulie. Umiditatea. ele ajung la inaltimea de 120-200cm. Radacina sfeclei de zahar patrunde in pamant pana la 2m si chiar mai mult. echilibrate cu capacitatea de retinere a apei pemeabile pentru apa si aer. masa 1000 glomerule este cuprins intre 20-30g. Tot in aceasta zona se incadreaza luncile raului Mures. si maturitatea tehnologica. Frunzele – sfecla are aparat foliar foarte bine dezvoltat. iarba de sudan si canepa. D. o singura planta in conditii normale ajunge sa formeze pe toata perioada de vegetatie 50-70 frunze. partea de nord-vest a Moldovei. secara. C.a)coletul (epicotilul)-este partea superioara a sfeclei de zahar. acumularea zaharului. Campia Transilvaniei. si scurt petiolate. reprezinta in general 4-8% din lungimea corpului sfeclei si 15-20% din greutate. ROTATIA Sfecla de zahar urmeaza in primul rand dupa cereale de toamna . mustar sau alte crucifere din cauza atacului de nematozi. Planta cu 6-10 perechi de frunze pot suporta geruri pana la -8 0C. Cerinte mai mari fata de temperatura are sfecla in lunile iunie. Fructul la sfecla este o glomerula . Lumina – in lipsa insolatiei directe procentul de zahar scade iar cantitatea de substante nezaharoase si substante minerale cresc. . Ramurile florifere in anul al II-lea de cultura din coletul sfeclei de zahar pornesc una sau mai multe ramuri pe care se gasesc inserate florile. cu conditia ca frunzele sa fie turgescente. Cris.50C.si estul Moldovei. Temperaturile mai mici de 4 0C in cursul rasaririi si in faza de cotiledoane stanjenesc vegetatia plantelor. Baraganul. alte bune premergatoare : inul. Zonarea – zona foarte favorabila ocupa suprafetele in Campia de Vest. Precipitatiile abundente din luna mai pot sa dauneze sfeclei prin formarea crustei si imburuienarea culturii. Sfecla isi formeaza mai intai o suprafata de asimilatie mare dupa care incepe cresterea accentuata a radacinilor si depunerea zaharului. septembrie. Acumularea zaharului inceteaza la temperatura de 5-6 0C. Se cer evitate ca premergatoare floarea soarelui. Timis. cu reactie neutra sau alcaina . Siret iar la irigat estul Campiei Romane. Nu trebuie cultivata dupa ea insusi si poate reveni pe acelasi loc dupa 4 ani in cazul in care terenul nu este infestat cu nematozi. lanceolate. In faza de acumulare maxima a zaharului temperatura medie potrivita este 1616. Cu cat aceasta luna este mai calda cu atat se grabeste dezvoltarea sfeclei. Rasare in 10-15 zile la temperatura de 10150C.este lipsita de radacini. polenizarea facandu-se prin vant si insecte . lacavistele sau alte soluri mai putin corespunzatoare. stagnarea cresterii radacinii. Sfecla de zahar este o planta buna premergatoare pentru plantele care nu sunt atacate de nematozi. Olt. Nu trebuie cultivata dupa rapita.

sa asigure incorporarea resturilor vegetale a gunoiului de grajd si a ingrasamintelor minerale. Primavara patul germinativ se pregateste pentru semanat printr-o singura trecere cu combinatorul la adancimea de 4-5cm . O diminuare a carentei de bor se poate obtine si prin fertilizare extraradiculara in sol de acid boric in concentratie de 0. maruntita.se manifesta prin aceea ca frunzele la inceput au o culoare verde clar care trece apoi in verde galben atunci cand insuficienta este mai accentuata. frunze care intr-o faza mai avansata pier. In cantitate de exces al azotului poate sa favorizeze intarzierea acumularii zaharului si formarea unor cantitati mai mari de substante mezaharata. Aratura trebuie sa fie ca adancime si latime a brazdelor. Carenta de bor se previne prin aplicarea de bor in sol in cantitati de 1. iar daca insuficienta se accentuiaza marginea se inconjoara cu o culoare roscata. Pregatirea patului germinativ pentru sfecla in cea mai mare parte trebuie realizat din toamna prin lucrari ale araturii cu grapa cu discuri prevazuta cu lana nivelatoare. Frunzele primesc o culoare verde intunecata . Ingrasamintele cu fosfor si potasiu se administreaza obligatoriu innainte de efectuarea araturii de baza prin imprastiere uniforma. Pentru tara noastra ingrasamintele cu potasiu ridica putine probleme. mai putin fermentat sau deloc fermentat. FERTILIZAREA Insuficienta azotului.0.2-26. Favorizeaza formarea pe radacini a unui numar mai mare de ramificatii absorbante. fara gresuri . Rezultatele experimentale au evidentiat sporuri de recolta cand impreuna cu gunoiul de grajd se administreaza 50-60Kg/Ha N. stimuleaza activitatea procesului de fotosinteza si mareste rezistenta plantelor la boli si seceta. erbicidele de administreaza . Sse administreza prin imprastiere uniforma pe toata suprafata . La exces de fosfor radacinile au o structura mai rezistenta fara sa-si piarda din calitate se maturizeaza mai repede fapt ce determina scaderea productiei. Dozele de gunoi de grajd care se folosesc la sfecla trebuie sa se incadreze intre 20-30tone/Ha si poate fi administrat atat fermentat. Gunoiul de grajd actioneaza pozitiv prin substantele nutritive si prin imbunatatirea conditiilor fizice si biochimice ale solului. Borul – carenta de bor la sfecla se manifesta prin ingalbenirea si deformarea frunzelor tinere din centrul rozetei. Ingrasamintele cu azot simple se administreaza in cultura sfeclei fie inainte de aratura de baza cu cele fosfatice . Aceasta decolorare se manifesta in primul rand pe frunze mai batrane si este uniforma pe toata suprafata limbului. Se cere o aratura adanca plus scarificare deoarece radacina sfeclei desi este pivotanta si foarte puternica are o capacitate slaba de penetrare a solului neafanat si se creaza conditii pentru inmaganizarea intregii cantitati de apa provenite din precipitatii si imbogateste conditiile fizice ale solurilor argiloase.2 Kg/Ha borax.5-3Kg/Ha bor si care se poate realiza cu 8. contribuie la imbogatirea calitatii sfeclei . accelereaza cresterea si maturitatea plantelor si asigura o buna asimilare a azotului si intervine ca un foctor esential in formarea zaharului. Daca insuficienta fosforului continua si in alte faze de vegetati frunzele pierd treptat culoarea verde inchis trecand in verde clar apoi in galben asemanatoare cu cele de la insuficienta azotului. Tesutul coletului si zona centrala si inima sfeclei putrezesc. Pulpa coletului sub aceste frunze se brunifica si se necrozeaza. fie pe aratura si se incorporeaza cu grapa cu discuri.la inceputul vegetatiei determina o intarziere a dezvoltarii plantelor. Insuficienta fosforului.administrate in acelasi timp cu ingrasamintele NPK. a continutului de zahar.5-17Kg/Ha acid boric sau 13. se incorporeaza sub aratura de vara sau toamna. Carenta de bor aproducand astfel boala putregaiului inimii sfeclei. Fosforul favorizeaza absorbtia apei si a substantelor minerale din sol neutralizeaza acizii organici. LUCRARILE SOLULUI Se executa din vara o aratura adanca de 30cm cu subsolaj. Insuficienta borului determina reducerea greutatii radacinilor.05.1 %. Insuficienta otasiului influienteaza dezvoltarea cantitativa a radacinilor determinand o degradare a calitatii si o sensibilitate marita a plantelor fata de boli si daunatori.6. Pregatirea patului germinativ trebuie sa asigure eliminarea denivelarilor. Fosforul favorizeaza dezvoltarea radacinilor tinere. a continutului acesteia in zahar si cersterea continutului de azot. La exces de potasiu frunzele cresc accentuat in detrimentul radacinilor. obtinerea unui pat germinativ foarte unifoem pentru a se plasa echidistant semintele in plan orizontal si vertical. 7. 40Kg/Ha P.

Palamida si susaiul . Numarul de prasele este cuprins intre 4-5. zona de protectie in cazul mecanizat nu trebuie sa fie mai mica de 4-5mm. iar viteza de 3-4Km/h.mecanica sau manuala. in timp ce la lucrarea cu combinatorul numai cu 18%.seminte plurigerme slefuite.iar urmatoarele la intervale de 10-12 zile functie de precipitatii si imburuienare. daunatori si seceta.prasila IV –V -10-12 cm.5L/Ha) aplicat cand buruienile au 20-30cm inaltime. SAMANTA SI SEMANATUL Semintele sfeclei de zahar pentru semanat pot fi plurigerme care atrag dupa sine raritul si manogerme (se drajeaza). La ultima prasila cutitele tip sageata se inlocuiesc cu cutite unilaterale.Prasila III. LUCRARI DE INGRIJIRE Prasitul sfeclei de zahar – sfecla este deosebit de sensibila la imburuienare datorita ritmului redus de crestere in primele saptamani si a faptului ca partea aeriana a plantei este lipsita de tulpini si ramificatii care sa umbreasca solul. Discurile de protectie se folosesc si la urmatoarele prasile. 8.200 mii seminte= 80-100 plante distanta intre plante pe rand = 22 cm.seminte monogerme= 2. Capacitatea de germinatie a sfeclei de zahar influienteaza direct productia de radacini si zahar. mai ales la inceputul vegetatiei. viteza 3-4Km/h.5Kg) sau Dual 500( 3-6L)+Venzar( 0. Incorporarea ierbicidelor volatile se face cu combinatorul la pregatirea patului germinativ.si se incorporeaza concomitent cu aceasta lucrare. zonaI in cultura : neirigata – 200-220 mii seminte= 70-90 mii plante irigata – 180.5-2. Sfecla de zahar semanata timpuriu rezista mai bine la boli. se conserva apa si se creaza conditii corespunzatoare pentru aerisirea solului. dar nu la temperaturi mai mari de 250C pentru ca produce arsuri pe frunzele de sfecla. in cazul unor infestari mai tarzii se combat cu ierbicidul Lontrel 300(0. Adancimea de semanat : . Adancimea prasililor are importanta si este cuptinsa astfel : prasila I.200 mii seminte= 80-100 plante zona II (Moldova) : neirigata – 200-220 mii seminte= 70-90 mii plante irigata – 180.8-10 cm. Este o greseala folosirea grapei cu discuri primavara. Betanalul se administreaza dupa ce plantele de sfecla au format preimele perechi de frunze. Conbaterea chimica a buruienilor.5Kg). si se face cu cutite tip sageata si cu discuri de protectie a randurilor.3 cm din cauza puterii slabe de strabatere a germinatiei .4-5 cm. Prasila II. Prin prasele se distrug buruienile fata de care sfecla se prezinta ca o cultura foarte sensibila. In intervalele dintre randuri care sunt acoperite cu frunze nu se mai executa prasile ci doar pliviri. Densitatea optima de plante la hectar este cuprinsa intre 80-100 mii si se obtin prin aplicarea unei densitati la semmanare cuprinse intre 180-220 mii seminte germinabile la hectar. Sfecla se seamana cu semanatori de precizie.se executa imediat dupa rarit . Intarzierea semanarii cu 10 zile atrage reducerea productiei cu 20%. pentru ca se reduce cu 40% productia daca semanatul intarzie 14 zile .2-4cm 9.in functie de humusul din sol cuprins intre 1-6% sunt recomandate urmatoarele ierbicide : Olticarb( 5-8Kg)+ Venzar( 0. Raritul reprezinta lucrarea cea mai costisitoare. sa impiedice dezvoltarea buruienilor.aceasta trebuie executata cu foarte mare atentie pentru ca particolele de pamant discocate de cutitele cultivatorului sa nu acopere plantutele de sfecla . De cele mai multe ori pana la rasarirea sfeclei de zahar se da o prasela pe intervalul dintre randuri( prasila oarba) pentru distrugerea buruienilor si a crustei. Volumul lucrului se reduce substantial atunci cand se . Prin aceasta lucrare cand semanatul s-a facut cu seminte plurigerme trebuie sa se elimine din lan 1-3 milioane plante /Ha.sfecla de zahar se seamana primavara timpuriu in momentul in care se poate intra in teren in toate zonele de cultura. prasila II.pasile manuale in numar de 2-3 se executa pe rand cu atentie pentru protejarea fiecarei plante. Prasila I. iar buruienile au 2-3 frunze si se face in zile calduroase . si cu insecticide pentru combaterea daunatorilor care aduc pagube in perioada de rasarire. Betanal( 6-8L).5-2.6-8 cm. Epoca de semanat. Inainte de semanat samanta nedrajata se trateaza cu funcicide pentru combaterea bolilor din perioada de germinare si rasarire. intre randuri= 45 cm.

Rustic. Raritul poate sa intarzie cu 10-15 zile fara ca productia sa scada numai in cazul semintelor monogerme. Milenium N. Roclas. Divizat consta in decoletarea radacinilor urmata de dislocare .4). adica 1 cm deasupra insertiei primelor frunze printr-o taiere orizontala. buha verzei. Intre ultima udare si recoltare trebuie sa treaca 30 zile. 10. Rasant .foloseste samanta monogerma calibrata si drajata. Intarzierea raritului pana la 4 frunze atrage scaderea productiei cu 10% .cu perioada de vegetatie peste 110 zile. Romanu. Curatirea de pamant se face cu patea neascutita a cutitului pentru a nu produce vatamari.Recoltarea mecanica se poate desfasura divizat sau direct. iar decoletarea consta in indepartarea coletului. Se practica 1-2 tratamente la culturile neirigate si 2-3 tratamente la culturile irigate. iar intre daunatori trebuie retinuti : gargarita sfeclei. extragerea din sol. In afara de masurile fitotehnice : rotatie. Dintre soiurile straine mentionam : -timpurii( 0.2) cu perioada de vegetatie 90-100 zile : Escort. iar pana la 6 frune de 15%.5Kg/Ha).1) cu perioda de vegetatie 70-90 zile : Ostara.3). Cristian.1 undare . Ago. Karlena N. Irigarea sfecla de zahar este o mare consumatoare de apa. Raritul se face in faza a doua frunze adevarate. Tilt. iar semanatul se face cu masini de precizie.Recoltarea semimecanizata presupune operatia de dislocare a radacinilor cu dislocatorul urmata de decoletarea manuala c. molia sfeclei. Kondor. amidonului. Signal -semitarzii(0. In industrie cartoful constituie o valoroasa materie prima pentru fabricarea spirtului.intre boli trebuie retinute cele de la germinare si rasarire : caderea plantelor. ratisoara. Robusta N. Luisa N. Combaterea bolilor si daunatorilor. Eterna N.3). a. iulieaugust 3-5 udari. septembrie 1 udare. Hargita. separarea radacinilor de frunze si incarcarea in mijloacele de transport. Runica -semitimpurii(0. Decoletarea gresit efectuata( mai adanca) atrage pierderi de recolta. Sante NN. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CARTOFULUI 1. rezerva de apa a solului la semanat. O data cu decoletarea este obligatorie indepartarea varfului radacinii mai subtire de 1 cm pentru acesta se vestejeste mai repede si de aici incepe alterarea. afidele. RECOLTAREA Momentul recolarii trebuie sa coincida cu recoltarea tehnologica evidentiata prin cel mai ridicat continut de zahar. cercosporioza. SOIURI Din punct de vedere al perioadei de vegetatie soiurile de cartofi se impart in : -timpurii( 0. Frumoasa. Bavistin. fainarea. -semitarzii(0.2) cu perioada de vegetatie 90-100 zile : Sucevita. mana. 2. dextrinei si glucozei. Luand in considerare repartizarea precipitatiilor. Catelina. Agatha N. Bayleton. IMPORTANTA Este una din cele mai importante plante alimentare.cu perioada de vegetatie 100-110 zile : Desiree. lucrari de combatere si respectarea epocii de semanat se iau masuri de combatere chimica prin tratamente la seminte cu insecto-funcicide si tratamente pe vegetatie cu insecto-funcicide. Principalele boli foliare : cercosporioza si mana se combat prin tratamente foliare cu funcicide la aparitia acestora. semimecanizat sau mecanizat. Tampu. cu norme intre 600-800 m 3 /Ha. Amelia . Limitarea raspandirii manei pe parcursul vegetatiei (4-5 frunze) se asigura cu turda de pral( 4. furajere si industriale. -tarzii (0. Siculus N.Pentru recoltarea manuala se foloseste furca cu 2 coarne in forma de lira. b.Cosmos. Superior -semitimpurii(0. Recoltarea sfeclei se face manual. Casin. Rozana. Intervalul intre tratamente 12-14 zile utilizandu-se topsin.cu perioada de vegetatie 100-110 zile : Proventa .1) cu perioda de vegetatie 70-90 zile : Fresco N. Impata N. Redsec. si dinamica consumului de apa udarile se repartizeaza astfel : iunie. Cristela. Nicoleta. puricele sfeclei.

La inceput au forma noduroasa si pe masura ce cresc iau forma specifica soiului.pentru diferite preparate culinare. gradul de maturitate la recoltare. . Radacina cartofului este fibroasa . Radacinile cartofului patrund cu dificultate in solurile grele sau tasate. 3. suculenti. In timpul pastrarii se folosesc acid alfa naftil acetic. 1618% pe strutul de la 20-40cm.pentru salata. Radacina care se formeaza de pe coltii porniti in crestere sunt radacini primare.41%. Solenid solutie. Din punct de vedere al calitatii soiurile se grupeaza in : -clasa A. ingrosati. Tulpina –intalnim la cartof tulpini fipogee (subterane.Catalogul oficial al soiurilor de cultura din romania inscrie 64 de soiuri de cartofi din care 37 create de statiunea Brasov.din punct de vedere botanic tuberculii sunt tulpini modificate in care se acumuleaza mari cantitati de substanta de rezerva. temperatura din perioada de vegetatie.32%. Mugurile crescut se numeste colt. Sufocarea radacinilor apare daca stratul de sol de la suprafata este compact si nu permite accesul suficient al aerului.proteina bruta 7. COMPOZITIE CHIMICA Tuberculii de cartofi contin in medie 76. Tulpina aeriana este ierboasa . Perioada de la incheierea procesului germinal si pana la acumularea in cantitati maxime a substantelor de tuberizare este considerat stadiu de incubatie. 17-20% pe stratul de la 40-60cm. cenusa 4. Radacinile care pornesc din stoloni sunt radacini secundare. Stolonii sunt lastari ai vrejului din portiunea lui aflata in sol. PARTICULARITATI BIOLOGICE Cartoful este o planta ierbacee anuala si se imulteste vegetativ prin tuberculi si sexuat prin seminte. Lungimea perioadei de repaus depinde de soi. cu nuante de albastru sau roz in functie de soi. tuberculii se sfarma complet in timpul fierberii. Intra in categoria productiilor suculente in care apa este ¾ din greutatea totala. Pentru stimularea pornirii in vegetatie s-a propus sectionarea transversala incomplecta a tuberculilor cu cateva zile inainte de plantat. TCNB stropirea frunzelor cu 30 zile inainte de recoltare cu ridrozida maleica de pana la 0. galbena .vrejii).fainosi.23. Florile. Raportate la substanta uscata principalele componente din tuberculii de cartofi reprezinta:amidon 75. foarte mari si etiolati. maronie. Marimea lor variaza de la soi la soi si functie de factorii de vegetatie. Vigoarea mugurilor nu este egala pe toata suprafata tuberculului. La o singura planta se gasesc 4-8 tulpini care ramifica si dau cartofului aspect de tufa.culoarea corolei poate fi: alba. Tuberculii de cartofi degenerati formeaza colti filosi. .7%substanta uscata. si tulpini epigee( aeriene. Radacinile cartofului sunt sensibile la insuficienta oxigenului si la exccesul dioxidului de carbon. Marimea florilor alaturi de culoare poate fi o caracteristica de diferentiere a soiurilor. Coltii filosi se formeaza la lumina si intuneric. nu se sfatma la fierbere sau crapa putin.94%. Coltii crescuti la lumina sunt scurti si grosi si sunt de culoare verde. Dar toate sunt radacini aventive.tuberculii putin fainosi . grasime 0. si munai 2-3% pe stratul de la 60-80cm. Tuberculii. mult ramificata si cu slaba putere de patrundere in sol. rotunda-ovala sau neuniforma. suculenta. sunt mai vigurosi si pornesc primii muguri din partea apicala( superioara) care inhiba sau chiar opresc pornirea mugurilor din jumatatea bazala. Coltii crescuti la intuneric sunt alungiti . consistenti -clasa C. Ei pot avea forma alungita . Repausul germinativ al tuberculilor se poate prelungi folosind substante antigerminative. temperatura la pastrare.23%.3%apa. In conditii de vegetatie corespunzatoare cartofii incoltesc prin pornirea in vegetatie de regula a mugurilor din mijloc. Solenid pudra. Pe suprafata tubercului se gasesc ochii formati din rudimentul unei frunze la subsuara caruia se gasesc deobicei trei muguri. de culoare alba si prin ingrosarea varfului lor rezulta tuberculii.tuberculii sunt putin fainosi.foarte fainosi. violet deschis sau inchis. nu se sfarma la fiebere. etc. Incoltirea – sub notiunea de incoltire la cartofi se intelege pornirea in vegetatie a mugurilor situati pe suprafata tuberculului. muchiata. celuloza2.cartofin .este o baca rotunda cu 100-200 seminte mici. cu consistenta tare -clasa B.stoluni si tuberculi).Superstop-aerosol. Tuberculii nu incoltesc imediat dupa recoltare. Fructul.3%.5%. prezenta vatamarilor pe tuberculi cauzate mecanic sau de boli. 60% din masa de radacini este raspandit pe stratul de sol de la 0-20cm. Ziua scurta sau timpul in care claritatea luminii este limitata favorizeaza formarea substantelor de tuberculizare. Frunza –elaboreaza o substanta care stimuleaza tuberizarea.subtiri si lungi. rotunda. Au o perioada de 2-4 luni de repaus vegetativ.se crapa in timpul fierberii . cu consistenta redusa -clasa D. 4.

35 zile in functie de soi. la 2 sau 3 ani pe zone de reinoire. Farmau. Fazele de vegetatie. puternic incubat. Stadiul 3 :.Acest proces este ireversibil si prin el se explica recoltele mici ce se obtin din cartofii de samanta pastrati timp indelungat in conditii necorespunzatoare. incepe ingalbenirea tufei . . Substantele de tuberizare pe parcursul formarii ei determina stadiul fiziologic al tuberculilor de cartofi si comportarea acestora in initierea unei plante noi. inul. superelita si elita in zone inchise. daca varfurile de crestere au aparut la suprafata solului.putin incubat tuberculul emite un singur germene = dominanta apicala. Plantat in acest stadiu tuberculul incolteste lent iar germenele are crestere lenta . Este faza critica pentru cartofi cand pretind cea mai mare cantitate de apa si elemente nutritive. Brumele si ingheturile tarzii afecteaza cultura plantelor timpurii cu tuberculii incoltiti. Suceava. Cartoful nu rezista la temperaturi scazute astfel : la 0-50C sunt distruse frunzele. Tuberculii emit germeni filosi si ramificati care se opresc repede din crestere si tuberizeza imediat. Degenerarea cartofului. Pentru mentinerea potentialului de productie a soiurilor s-a instituit un riguros sistem de producere a cartofului prin samanta : -producerea cartofului de samanta prebaza. iar pentru cresterea vrejilor este de 18-200C .intrucat unele soiuri de cartofi nu infloresc fazele de vegetatie se pot delimita si numai dupa formarea si evolutia organelor vegetative astfel : -faza plantat –rasarit = dureaza 30-35 zile la temperatura de 7-80C.foarte avansat de incubatie. Este detrminata de factori climatici si factori patologici de natura virotica. -faza de tuberizare foarte intensa= se caracterizeaza prin incetarea cresterii partii aeriene a plantei si cresterea intensa a tuberculilor. Daca brumele apar mai tarziu cand plantele au 2-3 frunze pirderile sunt mai reduse pentru ca plantele se refac repede prin lastari care apar la subsuara frunzei. Coltii tuberculizeaza chiar inainte de plantare. cu insusirea de rezistenta . In acest caz plantele se refac prin pornirea de noi colti din tuberculi. Cerinte fata de temperatura-incoltirea tuberculilor de cartofi are loc la temperaturi de 5-6oC.astfel in : Staduil 1 :. refacerea poate sa dureze 10-15 zile( se pierde timpuritatea). nu fac parte din asolament sfecla de zahar. guliile. la 250C stolonii nu se mai transforma in tuberculi.inceputul tuberizarii= este faza cresterii intense a radacinilor si a partii aeriene in aceasta faza se formeaza stolonii care se ingroasa la varf. pentru formarea tuberculilor de cartofi este de 15-18oC. -pastrarea cartofului de samanta la temperaturi scazute -reinoirea cartofului de samanta anual. Dureaza 10. doza de substanta este redusa. Ciuc) -continuarea procesului de productie a materialului seminal I1 si I2 in afara zonelor inchise in fiecare judet pe cele mai favorabile suprafete in conditii de irigare. Toate lucrarile solului se executa in vara si toamna anului precedent asiguranduse astfel conditii pentru plantarea cat mai timpuriu primavara viitoare. Temperatura ridicata in perioada de formare a tuberculilor determina scurtarea repausului seminal.prin degenerare se intelege un fenomen biologic complex sub influienta caruia productia de tuberculi scade de la un an la altul putand sa ajunga chiar la disparitia totala a unor soiuri. teritorii deplimitate de obstacole naturale si cordoane de protectie in care sunt asigurate cele mai bune conditii pentru vegetatia plantelor. Acesta ar fi stadiul optim de plantare a tuberculilor. la temperatura solului de 260C tuberculii nu mai cresc. Temperaturile de -2. Temperatura optima de rasarire este de 13-15oC. -30C distrug intrega planta de cartof. doza de substanta este maxima. -faza de maturare a tuberculilor = se caracterizeaza prin reducerea ritmului de tuberculizare prin migrarea intensa spre tuberculi a substantelor acumulate in frunze. In conditiile tarii noastre rasare in 18-25 zile. In rotatii se iau ca premergatoare in primul rand graul de toamna si plantele furajere. Stadiul 2 : -doza mijlocie sau mijlociu incubat se inregistreaza incoltirea maxima si rezulta o planta riguroasa cu crestere rapida.doza mare de substanta. de varsta la infectii in stadiul avansat de crestere inainte de zborul maxim al afidelor.80C coltii si la -10C tuberculii. fara surse de infectie cu boli virotice si fara a fi transmitatoare de viroze( Rasnov. Dureaza 25-45 zile functie de soi. -practicarea pe loturi semincere a tehnologiei specifice si optime de cultivare pentru a se putea produce plante viguroase . Stadiul 4 :. uacarea frunzelor de la baza. morcovul. -faza rasarire. prin formarea la suprafata tuberculilor a stratului de suber ( coaja). Plantele de cartofi sunt infectate de viroze prin intermediul afidelor sau prin contact direct intre plantele bolnave si cele sanatoase. la -0. Plantat in acest stadiu tuberculii formeaza stoloni si nu rasare.

precipitatiile de 600-700mm. panta terenurilor sa nu fie mai mare de 9-11 0 in terenuri obisnuite si de 50 in conditii de irigare. Se pot aplica tratamente cu funcicide si rebilonare. iar temperatura lunii iulie 19-200C. 5. Cerinte fata de sol. Grindina poate distruge in mare masura plantele aeriene . luto-nisipoase si lutoase cu capacitate mare de aerisire. Azotul are o importanta pentru formarea si dezvoltarea aportului foliar al plantei de cartofi. La insuficienta azotului plantele sunt galben verzui iar suprafata de asimilatie se reduce pronuntat. in aceasta perioada se cere o umiditate a solului de 85% din capacitatea capilara pentru apa. iar temperatura lunii iulie 20-220C. pentru formarea tuberculilor durata scurta de iluminare este cea mai favorabila 10-12 h. si Munteniei. leguminoase perene si anuale. 2kgP. reducerea suprafetei de asimilatie. -zona favorabila soiurilor timpurii se intinde in regiunea de ses a campiei Banatului.cele mai indicate pentru cultura cartofului sunt soiurile nisipo-lutoase. toata Transilvania cu exceptia campiilor. El este absorbit si folosit de plante pe toata perioada de vegetatie. cernoziomurile irigate. orz. cernoziomuri. se reduce ritmul formarii tuberculilor. Sporul de recolta a cartofului datorat ingrasamantului cu azot sunt cuprinse intre 40-106Kg la 1Kg azot. 12Km) .sunt cuprinse regiunile muntoase din Moldova. podzolite cu textura usoara. Excesul de azot determina cresterea luxurianta a partii aeriene crestere care se face in detrimentul productiei de tuberculi si se prelungeste mult perioada de vehgetatie a cartofului determinand o intarziere a infloritului de 25-26 zile. 7-9kgK. cele din iulie a soiurilor semitimpurii. in. Se pot cultiva toate soiurile. Azotul este element determinant pentru nivelul de productie a cartofului. In conditii de irigare solurile usoare devin foarte favorabile pentru culturile destinate consumului timpuriu sau de vara. porumb.secetele determina stagnarea acumularii substantelor in tuberculi. partea de est a Banatului. fibra. 6. Se caracterizeaza printr-o clima mai putin umeda . regiunile coline a Olteniei. Fosforul are o deosebita importanta in dezvoltarea sistemului radicular. Clima din aceaste zone asigura conditi de vegetatie numai soiurilor timpurii si semitimpurii. Cerinte fata de lumina – are nevoie de multa lumina. inducand piederi de 8-32% functie de starea de vegetatie si gradul de vatamare produs. -zona favorabila – cuprinde regiunea Sub carpatica din regiunea Olteniei. Solul contribuie la realizarea productiei cu 77%. forma si marimea solei in vederea organizarii rationale a plantatului mecanic. sfecla de zahar. La insuficienta de potasiu ritmul de crestere a plantelor de cartofi se reduce. Se poate cultiva pe soluri care au PH = 5-7. regiunile imediat vecine muntilor din Oltenia si Muntenia. Nu trebuie luate ca premergatoare specii din aceeasi familie botanica ( familia solanacee). si culturi de primavara. incoltirea si puirea tuberculilor in camp.5. Excesul de umiditate din sol este foarte daunator formarii tuberculilor si cresterii. partea nord-vestica a Transilvaniei si podisul Moldovei. Temperaturi medii a lunii celei mai calde 18-190c si nebulozitate ridicata in tot cursul verii. iar in mijlocul acestora se formeaza pete rosii. Munteniei si Moldovei si campia Dunarii. Cand insuficienta este mai pronuntata frunzele incepand cu cele de la baza se necrozeaza si cad. in depunerea amidonului si maturizarii tuberculilor. Daca insuficienta de oxigen se mentine mai mult timp tuberculiii putrezesc iar plantele pier in intregime. orz. Zonarea –tinand cont de perioada de vegetatie a soiurilor s-au putut delimita zonele ecologice : -zona foarte favorabila. ROTATIA Asigura productii ridicate dupa grau. secara. aluviuni. luto-argiloasa. Cartoful este premergatoare pentru grau.Cerinte fata de umiditate. apoi prin . Precipitatiile anuale cuprinse intre 400-600mm . FERTILIZAREA Pentru 1000kg tuberculi+tulpini aeriene se consuma 5kgN. In cursul vegetatiei ploile din luna iunie influienteaza in primul rand productia soiurilor timpurii. in formarea tuberculilor. nu suporta umbrirea. La amplasarea culturii de cartofi intr-o exploatatie agricola trebuie luate in considerare : distanta de centru de prelucrare sau depozitare( max. etc. iar cele din august a soiurilor semitarzii. cand durata zilei este mai mare 14 h stolonii se transforma in lastari. Solurile din cele doua zone apartin podzolurilor cu textura nisipo-argiloasa.acest lucru are consecinte negative asupra formarii stolonilor si tuberculilor. Regimul precipitatiilor de 600-800mm anual. Soluri pe care trebuie cartoful sunt aluvialele. In regiunile bogate de precipitatii si solurile nisipoase asigura conditii favorabile de vegetatie. Plantele de cartofi au cea mai mare nevoie de apa la inflorire.ruginii la inceput mai mici. Se caracterizeaza printro clima rece si umeda. La exces temporar de umiditate productioa de tuberculi se reduce la 32-78% .

limbul este mai mic si de culoare mai inchis. In cultura irigata doza economica de azot se cuprinde intre 150-200Kg/Ha cu raportul NPK= 1 : 0. Tuberculii din soiurile la care ochii se concentreaza spre partea apicala se sectioneaza numai longitudinal. 7. Daca din recolta obtinuta nu se poate obtine material de plantare necesar(∅ 55-60 cm) se recurge la sectionarea tuberculilor in doua. Calitatea araturii trebuie sa fie lipsita de bulgari pe toata lungimea ei.unirea lor mai mari care la fierbere in aceasta zona devine tare si se separa de miezul fiert. bine fermentate si intrastiate uniform pe intreaga suprafata. rezistenta la seceta . Sectionarea tuberculilor la o cantitate mare de samanta se poate face mecanic cu o masina care este prevazuta cu dispozitive care trateaza tuberculii sectionati cu praf de creta.6. in prealabil solul este lucrat cu grapa cu discuri. Sectionarea manuala asigura material de plantare de calitate superioara sub aspectul prezentei ochilor si a numarului de ochi pe fiecare portiune. Incorporarea se face sub aratura de vara –toamna. LUCRARILE SOLULUI Lucrarea baza a solului in cultura cartofului o constituie aratul la adancimea de 30cm. pentru soiurile semitarzii si tarzii doza optima de azot 300Kg/Ha cu raportul NPK= 1 : 0. mareste procesul de tuberculi buni pentru samanta. formarea mai timpurie a tuberculilor cu cel putin 10 zile. Icoltirea tuberculilor de samanata trebuie realizata la lumina si la temperaturi de 12-18 0C ziua si . De importanta deosebita este si nivelarea terenului. Asigura elementele nutritive si imbunatateste insusirile fizice ale solului .Incoltirea tuberculilor inainte de plantare are o deosebita importanta pentru cultura de cartofi destinata consumului extracimpuriu si timpuriu si chir pentru consumul de vara. Tuberculii incoltiti rezista la temperaturi scazute. Este mai putin grav daca se intarzie acesta lucrare cu cateva zile decat daca se executa pe teren insuficient zvantat. dozele se cuprind intre 20-40 tone/Ha. La insuficienta potasiului ritmul de crestere al plantelor este redus pana la incetare. Potasiul este consumat in cantitati mari de catre cartofi si influienteaza pozitiv formarea suprafetei de asimilatie . Biloanele se construiesc cu cultivatorul echipat cu rarite cu suprafata in sectiune de 700-1000 cm2 la distanta de 60-70-75cm. ingrasamintele de fosfor si potasiu trebuie incorporate sub aratura de baza. In primavara pregatire a plantarii se face numai in momentul in care in urma lucrarilor rezulta un camp bine maruntit . Deasemenea in timpul incoltirii se poate observa starea sanatatii tuberculilor si valoarea lor vegetativa permitand eleminarea din materialul de samanta a tuturor tuberculilor care manifesta degenerare. Suprafata de asimilatie se micsoreaza . Deasemenea se cere ca in timpul pastrarii tuberculii de samanta a cartofilor sa nu incolteasca.6 : 0. intensitatea procesului de fotozinteza si migrarea substantelor asimilate din stoloni in tuberculi. fara bulgari sau felii umede care prin uscare devin belgari. Tuberculii de cartofi pentru plantare nu trebuie sa fie infectati de viroze sau alte boli. Plantarea tuberculilor sectionati manual se executa dupa 5-6 zile B.6 : 1. Pregatirea cartofului de samanta pentru plantare : A.3 : 0. Gunoiul de grajd – nu ar trebui sa lipseasca din cultura cartofului. Prin incoltirea tuberculilor de cartofi se asigura o grabire a rasaririi plantelor. pentru soiurile timpurii s-a dovedit optim doza de 200Kg/Ha cu raportul NPK= 1 : 0. Potasiul influienteaza pozitiv valoarea seminala a tuberculilor . Pentru lucrarile solului in primavara se disting in linii mari urmatoarele recomandari : -pe solurile nisipoase. afanat. plantarea timpurie si marirea productiei. luto-nisipoase si nisipo. excesul de potasiu grabeste mult perioada de vegetatie determinand o mai rapida maturizare a plantelor si o mai rapida formare a tuberculilor fapt care la soiurile tarzii si semitarzii se rasfrange asupra productiei. -pe terenurile in panta toate lucrarile se executa pe directia curbelor de nivel iar aratura obligatoriu cu scormonitor pentru a se inmagazina toata cantitatea de apa ce cade pana la plantele cartofului. cu cat se face mai timpuriu cu atat efectul pozitiv este mai mare. mana.sortarea – tuberculilor pentru samanta si calibrarea acestora constituie masura esentiala pentru realizarea densitatii optime a culturii. si nanism( piticire).5. incoltirea mai devreme de 2 luni inainte de plantare reducand capacitatea de productie. marginiile foliolelor se rasuceste in sus . PLANTAREA Inmultirea din seminte a cartofului are importanta in campurile de selectie. 8.lutoase executarea lucrarii cu grapa cu discuri si urmata de combinator pentru pregatirea patului germinativ. Pe solurile pe care se manifesta carente in magneziu acestea se administreaza sub forma de sulfat de magneziu in solutie . in timpul vegetatiei intr-o doza echivalenta cu 24Kg/Ha oxid de magneziu in 600 litrii de apa.

Epoca de plantare cartoful se planteaza timpuriu. la o densitate de 60mii cuiburi la Ha este necesara o cantitate de samanta de 2.obisnuit la distanta dintre randuri 70-75cm. In conditii de irigare distanta optima este 60-70 cm.10-120C noaptea. In tehnica ce se aplica pentru realizarea incoltirii cartofilor : -pentru preincoltirea tuberculilor se tin in gramezi de circa 40cm inaltime la intuneric la temperaturi de 15-180C timp de 8-10 zile -cand se constata formarea de colti de 1-2mm incepe incoltirea propriuzisa in conditii de lumina naturala sau artificiala. de calibrare a tuberculilor. mranita si nisip in proportie egala in cosuri de nuiele. C. F. In general . sa fie grosi .Distanta intre randuri. Coltii ce se obtin in conditii de lumina naturala sau artificiala sunt pigmentati. Prin plantarea imediata dupa ce terenul s-a svantat si se lucreaza fara sa se batatureze si fara bulgari se realizeaza cele mai mari productii. Plantarea timpurie atrage cresterea productiei si o serie de alte aspecte importante ca : stoloni mai scurti.Densitatea culturii. se planteaza in zona nisiporilor din Oltenia intre 5-15 martie si pana la 25 marite in restul bazinelor specializate . G. cantitate care constituie pierderi in timpul manipularii si pastrarii materialului de plantare. In cazul in care se folosesc la plantare tuberculii taiati densitatea de plantare creste la 70-80mii neirigat si 75-85mii irigat. scurti de 1.Adancimea de plantare. Daca la data plantarii se mai gasesc tuberculi neincoltiti acestea se elimina. Se recomanda urmatoarele densitati in functie de fractiile . tuberculi mai uniformi ca marime. iar intre fiecare rand de tuberculi se interpun 5cm de material umed. cu posibilitati de aerisire. Daca se utilizeaza lumina artificiala se folosesc pivnitile in care se face pastrarea peste iarna a tuberculilor in ladite pentru incoltire. si la inceputul lunii aprilie in zona foarte favorabila din punct de vedere a temperaturii zona montana si depresiuni submontane. In timpul procesului de incoltire se elimina toti tuberculii cu colti filosi. adanci de 12cm si prevazute cu picioare la capete.5-2cm. Formarea de radacini este stimulata daca in apa deumectare a straturilr se adauga 60g superfosfat si 30g de sare patasica calculate pentru 10 litrii apa. destinat consumului extratimpuriu si timpuriu . Incoltire dureaza 20-45 zile in functie de conditiile de incoltire.7-3 tone. lungi de 60cm. De regula conditiile de plantare a cartofului se inregistreaza la jumatatea lunii martie in zonele de sud si camp a Banatului. productia fiind in corelatie cu numarul de tulpini la Ha.cartoful se planteaza la adancimea de 6cm intelegand prin aceasta dinstanta de la locul unde este asezat tuberculul pana la suprafata solului. durata de plantare a cartofului trebuie sa fie cat mai scurta. Densitatea creste pentru prima fractie la 75-80mii cuiburi la Ha in cadrul unei fertilizari optime. Aceste conditii se realizeaza in incaperi luminoase . Se schimba pozitia laditilor in stive din 7 in 7 zile pentru a se obtine o incoltire uniforma si se mentine in incapere o umiditate ridicata a aerului prin asezarea unor vase cu apa sau prin stropirea tuberculilor. Tuberculii se aseaza pe un singur rand unii langa altii. Incoltirea se poate realiza cu bune rezultate si in solarii daca acestea sunt asigurate cu o sursa de caldura . Laditele se aseaza in stive cate 10-15 . Coltii pornesc in vegetatie si cresc la temperaturi de 6-70C. Cosurile se aseaza apoi in aceleasi conditii in care s-a facut incoltirea.nu marimea tuberculilor de samanta determina productia de cartofi ci densitatea de plantare. Cea mai mare productie de tuberculi se obtine la o densitate de 230-280mii de tulpini principale la Ha. si robusti. Cartoful incoltit. Tuberculii incoltiti se transporta in camp in aceleasi ladite realizandu-se economie la manipulare si evitandu-se ruperea coltilor.Stimularea formarii de radacini se practica numai in scopul de productii foarte timpurii. tuberculizarea mai timpurie. in spatiile in care se face incoltirea se controleaza temperatura si se face zilnic aerisirea pentru a impieadica alungirea coltilor. H.Cantitatea de tuberculi la Ha. Pentru aceasta tuberculii se aseaza in ladite din scandura . Cu circa 10 zile inainte de plantare tuberculii de cartofi se stratifica in rumegus de lemn. sa nu li se inegreasca varfurile( lipsa de aer si intoxicare cu monoxid de carbon) si sa pastreze culoarea caracteristica soiului. in bordee prevazute cu geamuri in acoperis sau chiar in santuri special amenajate la suprafata solului. D. E. Pana la plantare acestea nu trebuie sa depaseasca lungimea de 1. In consecinta tuberculii mari in comparatie cu tuberculi mai mici produc un numar mai mare de tulpini si deci densitatea de plantare este mai mare. cuiburi la Ha : -30-45mm = 70mii cuiburi la Ha -45-55-60mm= 55-60mii cuiburi la Ha Aceste densitati sunt admise in culturi neirigate si la iun nivel mediu de fertilizare. Pentru tuberculii mici si sectionati adancimea este de 4cm. fiecare ladita incarcandu-se cu cate 15-20Kg de tuberculi. – la folosirea unor tuberculi in grosime de 45-50mm. Se practica insa si distanta de 50-60cm pentru soiurile extratimpurii si timpurii. late de 40-50cm.52cm. La aceasta cantitate mai trebuie sa se adauge inca cel putin 10%. in ultima decada a lunii martie in zona colinara.

Targa( in cantitate de 2-3 litri/Ha la Costrei sau 4-6 litrii/Ha la Pir).Tehnica de plantare : -in cazul semimecanizat se deschid rigole cu cultivatorul echipat cu role de rarita. Cel mai mare consum de apa se inregistreza in faza de imbobocit. dupa care consumul din faza de vegetatie inflorireingalbenirea fiziologica a frunzelor bazale. iar pe fundul rigolelor se aseaza manual tuberculii la distanta pe rand stabilita. La inceputul infloritului( nu mai tarziu) se executa ultima bilonare cu bilon mare. dar in momentul in care costreiul are 15-35cm sau pirul tarator si pirul gros au 10-15cm se administreaza unul dinurmataoarele ierbicide : Fusilade super . aspectul comercial si rezistenta la pastrare. Cutitele sageata si rarita distrug buruienile dintre randuri. 9.75-2.10cm. Prin reglarea aripilor de la rarita si a vitezei de inaitare a tractorului se reglaeza si marimea bilonlui. In cultura cartofului prasilele sunt lucrari de combatere a buruienilor si lucrari de bilonare( musuruire care este obligatorie pentru aceasta specie). Sencorul este singurul ierbicid care se poate administra si dupa rasarire pana cand plantele au 10-12cm. -plantarea mecanica se face cu masina de plantat cartofi incoltiti MPCI 6 sau cu maisna de plantat rasad cu echipament pentru plantat cartofi incoltiti.cartoful reactioneaza la irigat mai bine decat oricare alta planta de cultura. In cultura cartofului sunt favorabile udarile la intervale mai scurte. a doua. consecinta a intarzierii udarii.in tehnica de cultivare a cartofului folosind iebicide in combaterea buruienilor este obligatorie plantarea cu biloni.imediat ce se observa formarea crustei .cartoful se acopera prin bilon. pe aceasta cale asigurandu-se reducerea temperaturii in sol. Ierbicidele mentionate se administreaza pe intreaga suprafata intre perioada de plantat si rasarit concomitent cu operatia de rebilonare. Daca stratul de la suprafata solului este uscat tuberculii trebuie plantati putin mai adanc pentru a fi siguri ca ei se gasesc in stratul cu sol cu umiditate suficienta.5-2Kg/Ha). Pe solurile nisipoase dupa acoperirea tuberulilor terenul ramane plan.5-8Kg/Ha)+ Gesagard( 2-6Kg/Ha). Udarile la cartofi se repartizeaza pe doua faze de vegetatie : . iar bilonul redus ca inaltime pentru a nu se acoperi tufele. Bilonarea incepe cu prima prasila cand plantele au 15-20cm in inaltime. combaterea crustei si combaterea buruienilor rasarite sau in curs de rasarire. Excesul de umiditate este deosebit de daunator si determina lipsa sau insuficienta oxigenului in sol la care tuberculii se opresc din crestere.imediat dupa plantare . afecteaza calitatea tuberculilor prin incoltirea si puirea lor. Stresul hidric. Erbicide recomandate : Gesagard( 2-8Kg/Ha).5. a treia. Prasilele se executa cu cultivatorul echipat cu cutite sageata mare si rarita cu aripi reglabile.5 Kg/Ha) Afalon( 2-8Kg/Ha). iar pe rand buruienile sunt distruse prin asfixiere de pamantul aruncat prin bilonare. Tehnici de udare – la cartof prin aspersiune si prin brazda. Dual 500( 3-7 l/Ha)+Gesagard( 2-6Kg/Ha). Sencor( 0. Rigolele se acopera cu pamant manual. adancimea de lucru a cutitelor este mare de 8. isi reduc continutul in amidon si vitamina C. mai ales in faza de crestere a tuberculilor. La plantatul cu bilon. Pe cele mai mari suprafete cartoful se planteaza mecanic cu tuberculi neincoltiti sau preincoltiti cu masina 4SABP 62. In continuare se mai executa doua lucrari de intretinere si refacere a biloanelor cu cultivatorul.influrire maxima.in acest caz grapatul inainte de rasarire se inlocuieste cu o prasila oarba. Pana la rasarire se executa 2-3 grapari : prina. Dupa rasarire cand plantele au 10-15cm se refac biloanele cu ajutorul cultivatorului echipat cu cutite sageata si rarita efectuandu-se si o prasila manuala. Ingrijire culturii cu folosirea ierbicidelor. Nu este exclus in timpul vegetatiei lucrari manuale selective dupa cum nici smulgerea eventualelor buruieni care apar mai tarziu in a doua parte a verii. la suprafata solului si la nivelul partii aeriene. cu sapa sau cu rarita trecand printre randuri si rasturnand pamantul in rigole peste tuberculi realizand in acelasi timp pe rand un bilon de marime mijlocie. I. Lasso( 3. Pe terenurile infectate cu pir sau costrei dupa rasarirea cartofilor indifereant de faza de crestere . Cu aceasta este obligatorie si o prasila manuala pe rand cu care se completeaza bilonarea. Lasso( 3. Irigarea. LUCRARI DE INGRIJIRE La plantatul fara bilon in aceasta situatie pana la rasarirea coltilor( 20-30 zile) grapatul culturii este cea mai importanta lucrare prin ea realizandu-se afanarea solului.la inceputul rasaririi. Dupa 10-14 zile se executa a doua prasila cu bilonul mai mare decat primul. Graparea se face cu GCR cu coltii orientati inapoi fata de directia de inaintare a agregatului. Viteza de lucru a tractorului la aceasta prasila este mica de 4-5Km /h.5-8Kg/Ha)+ Sencor( 0. Galant. Dupa aceasta ultima lucrare buruienile care mai apar se plivesc manual. lucrare ce se executa cu cultivatorul echipat cu cutite speciale in forma de ⊥ si rarite pentru musuroire.

Pastrarea cartofilor de consum se face la intuneric pentru a se evita clorofilizarea lor si formarea de solanina care este daunatoare organismului uman si animal. Recoltarea cartofilor trebuie sa se faca numai pe timp frumos. astfel au fost clasificate: a. cu plugul sau mecanic. O infliuenta deosebita asupra intensitatii respiratiei o are temperatura la care se pastreaza tuberculii.particularitatile soiurilor. PASTRAREA CARTOFILOR A.V. Pentru cartoful timpuriu irigarea are mai mica importanta pentru ca acesta se recolteaza inainte de instalarea secetei. Maturarea naturala a tuberculilor de la caderea vrejilor( ingalbenirea) pana maturarea tehnica ( de recoltat) se desfasoara intr-o perioada lunga de timp. plantarea la adancime mica si uniforma. La stabilirea momentului de recoltare a cartofului de samanta se tine seama de : dinamica de crestere a tuberculilor si de perioada zborului maxim al afidelor – care este vectorul virusilor.soiurile de cartofi se diferentiaza intre ele sub aspectul rezistentei la pastrare. mana. procese care au loc in tuberculi in timpul pastrarii : . factori care influenteaza pastrarea sunt: 1. Pe loturile semincere la maxim 10 zile de la data cand se iregistreaza zborul maxim de afide se intrerupe vegetatia prin distrugerea vrejilor mecanic sau chimic. temperatura cea mai potrivita pentru pastrarea cartofilor este cuprinsa intre 2-40C 3.piederea apei –respiratia si procesele microbiologice . se vestejesc si se zbarcesc. oprirea trecerii bolilor din planta aeriana in tuberculi. altfel tuberculii nematuri fiind isi pierd din turgescenta si din valoare. Dintre bolile specifice pastrarii amintim : putregaiul umed.E ) se efectueaza 3-4 udari prin aspersiune sau 2-3 udari prin brazde cu norme de udare cuprinse intre 400-650 mm in functie de textura solului si metoda de udare.pierderea apei din tuberculi prin procesul de transpiratie determina reducerea turgescentei celulare si ca urmare tuberculii isi pierd prospetimea.4 in functie de textura solurilor in zona de padure de fag din Nord. . procesul este cu atat mai intens cu cat temperatura din depozitul de pastrare este mai mare. cu furci speciale.umiditatea relativa a aerului trebuie sa varieze intre 85-93%.-formarea tuberculilor – in zona de stepa( S. Recoltarea se face treptat pe masura ce se face si comercializarea. 4-7 zona de padure de stejari din Sud si 0. 10. intervalul intre udari este de 10-12 zile. RECOLTAREA Culturile timpurii destinate consumului timpuriu se recolteaza atunci cand tuberculii au ajuns la marimea comerciala de la 30g in sus. Cea mai mare parte din soiurile aflate in cultura sunt mijlociu de rezistenti la pastrare. solul sa fie fara bulgari si curat de buruieni. numarul de udari se reduce la 3-5 in silvostepa din Nord. 2. La culturile de cartofi destinate consumului de vara –toamna si iarna maturitatea tehnica corespunde cand vrejii sunt uscati in proportie de 70%. -cresterea tuberculilor. vrajii sa fie distrusi mecanic sau chimic. Respiratia este cel mai important proces micro-chimic ce are loc la tuberculii pusi la pastrat. timp in care tuberculii se suberifica si ating maturitatea tehnica. inelar. Pe solurile nisipoase din sudul Olteniei si in anii foarte secetosi se administreaza si la cartoful timpuriu 2-3 udari cu norme 500-750 m3/Ha.rezistenti cu pierderi de 9. In timpul pastrarii tuberculiii pot fi feriti de vestejire prin mentinerea unei temperaturi mai scazute si primtr-o umiditate relativa a aerului mai ridicata. Este cea mai costisitoare lucrare din cultura cartofului. Aceasta perioada se reduce cu 9-23 zile in cazul cand se face intreruperea vegetatiei pe cale mecanica sau chimica fapt ce atrage cresterea rezistentei tuberculilor la vatamare.5% c. 11. evitarea tasarii solului prin lucrari de ingrijire. Recoltarea are loc dupa 15-20 zile de la intreruperea vegetatiei. Piederi insemnate la tuberculii de cartofi pusi la pastrare se inregistreaza si datorita activitatii micro-organice( bacterii si ciuperci). Recoltarea se face manual cu sapa .4-5 udari cu norme de udare de 300-350mm. reducerea infectarii tuberculilor cu boli de putrezire. uscat. B. intervalul intre udari este de 6-8 zile. Recoltarea mecanica cu combina cere indeplinite anumite conditii : amplasarea pe soluri usoare si mijlocii.sensibilitate la pastrare cu piederi de 16% b.mijlocii de rezistenti cu pierderi de 12. prevenirea imburuienarii la recoltat.5%.

Fertilizarea cu gunoi de grajd este obligatorie deoarece se asigura o parte din elementele nutritive necesare si se contribuie la imbunatatirea activitatii biologice a solului. Zonarea soiurilor romanesti este urmatoarea: . Zonarea culturii si a soiurilor Cerintele biologice ale sfeclei de zahar o definesc ca pe una dintre cele mai grele si dificile plante de cultura. De aceea fiecarei verigi tehnologice trebuie sa i se acorde un maxim de atentie si o executie la timp a acestora. Pastrarea propriuzisa.soiurile poliploide monogerme.se pastreaza in depozite permanente sau in depozite temporare. Numarul mare de agenti patogeni. imediat. . Amlasarea culturii Sfecla de zahar este o cultura pretentioasa la amplasarea in rotatie cu alte culturi. Se evita cultivarea dupa porumb sau alte culturi cu boli si daunatori comuni sfeclei. . vatamati sau taiati si cei cu inceput de imbolnavire.impune ca ea sa nu revina pe aceeasi sola la un interval mai mic de 4-5 ani. dezinfectate si bine aerisite.vest.Ca plante premergatoare se recomanda: cerealele paioase. .Romanesc 7-sunt zonate in judetele din sud.Monorom. − − 2. Aceste depozite trebuie sa fie curate .mazarea sau cartoful. prin aratura de baza. Consumul mare de apa al sfeclei de zahar impune alegerea arealului de culturacu prioritate in zonele irigate sau cu aport de apa freatica. Aplicarea ingrasamintelor Sfecla de zahar are un consum specific de elemente nutritive foarte ridicat.C. Gunoiul de grajd bine fermentat se administreaza in doza de 40-60t/ha dupa dezmiristirea terenului si se incorporeaza in sol. D. cartofii de samanta se pot pastra si in incaperi cu lumina putin intensa prelungindu-se perioada de pastrare.Moldova si centrul Transilvaniei. precum si a daunatorilor .soiurile poliploide plurigerme – Polirom. − soiurile diploid monogerme -Barsa si Andra-sunt zonate in Transilvania si Moldova. 3.hibridul monogerm-Florentina-este zonat in sudul tarii. CULTURA SFECLEI DE ZAHAR 1. Moldova si centrul Transilvaniei. Pregatirea cartofilor pentru pastrare : sortarea – se inlartura de la pastrare toti tuberculii mici.Brasov 519-sunt zonate in judetele din sud.

impusa de particularitatea biologica a plantei de a-si dezvolta un sistem radicular slab in primele 60 zile de la rasarire.inaintea lucrarilo de baza ale solului. corectata cu aportul de azot adus de fertilizarea cu ingrasaminte organice si efectul remanent de azot al plantei premergatoare. Aplicarea faziala a ingrasamintelor cu azot asigura un inalt randament de utilizare a acestora. Ele sunt compatibile cu tratamentele de combatere a bolilor si daunatorilor.inaintea lucrarilor de baza ale solului.Ingrasamintele cu fosfor se aplica dupa dezmiristirea terenului in vara. . Lucrarea este asigurata de echipamentul de fertilizat montat pe masina de semanat. corespunzator cerintelor plantei in diferite etape de crestere si dezvoltare. Fertilizarea cu potasiu.la adancimea de 30-32 cm. Fertilizarea la semanat( starter) este obligatorie pe toate tipurile de sol. Se utilizeaza ingrasaminte simple cu azot sau ingrasaminte complexe care contin si azot.Se pot utiliza ingrasaminte simple sub forma de pulberi sau ingrasaminte complexe. in doze de 40-50 kg/ha. Ea se corecteaza in functie de dozele asigurate de gunoi de grajd aplicat.in special cu bor. In acest fel se maruntesc resturile vegetale. Dozele optime de azot se stabilesc in fiecare parcela. se impiedica pierderea apei din sol . Doza optima de ingrasaminte cu potasiu se calculeaza in functie de continutul de potasiu usor solubil in stratul arabil si de productia scontata.in functie de productia planificata si de asigurarea solului cu azot. datorita slabei lor utilizari de catre plante. Lucrarile solului Dezmiristitul trebuie efectuat imediat dupa eliberarea terenului de planta premergatoare printr-o trecere cu grapa cu discuri.Ingrasamintele cu fosfor si potasiu nu se aplica in vegetatie la sol.Lucrarea se executa cu plugul in agregat cu grapa stelata la o umiditate optima a solului. perfect uniforma. Fertilizarea faziala se aplica in faza de formare a aparatului foliar.precum si asigurarii unor cantitati optime de azot.Pot fi utilizate ingrasaminte granulate cu fosfor sau ingrasaminte comlexe. activarii proceselor de mineralizare a materiei organice in sol. Nu va depasi epoca optima a prasilei a 2-a deoarece reduce continutul de zahar din radacini. datorita levigarii lor in sol. Corectarea dozelor optime de potasiu se face in functie de doza de ingrasaminte organice aplicate. Ingrasamintele cu potasiu se aplca numai vara sau toamna. Doza optima de fosfor se stabileste in functie de productia scontata si continutul de fosfor mobil din sol. Aratura de baza se efectueaza cat mai devreme( pentru a facilita acumularea si pastrarea apei in sol) . Fertilizarea in vegetatie se aplica concomitent cu prasila 1 si 2. fara gresuri.Fertilizarea cu fosfor . 4. Fertilizarea cu azot.prin imprastiere. utilizand ingrasaminte foliare cu microelemente.

Lucrarea se executa cand plantele au doua perechi de frunze adevarate. Nivelarea araturii este o lucrare obligatorie. Se vor folosi doua scheme de semanat: . Adancimea de semanat este de 2-4 cm pentru samanta monogerma si de 3-4 cm pentru cea plurigerma. Ea se executa prin 1-2 treceri cu tractorul in agregat cu grapa cu discuri echipata cu lama nivelatoare.semanatul echidistant.tratata bbligatoriu cu substante insectofungicide. Densitatea la semanat trebuie sa asigure la recoltare intre 80-110 mii plante/ha Distanta intre randuri . Samanta si semanatului Samanta de sfecla trebuie sa fie certificata. Pregatirea patului germinativ impune o atentie deosebita datorita greutatii specifice foarte mici a semintei precum si a puterii slabe de patrundere si a consumului mare de apa.5 kg/ha. in randuri distantate la 45 cm. Lucrarea se executa cu cutite sageata si discuri de protectie a randurilor .cu rasturnarea completa a brazdei si introducerea sub aratura a resturilor vegetale. Butiran 6-10 l/ha.dupa schema: 45-45-60-45-45-45-60-45-45. Olticarb( RoNeet) 6-8l/ha asociat cu Venzar 0.Adancimea de lucru este de 4-6 cm.timp de 2-3 zile consecutiv. la adancimea de aincorporare a semintei prin 1-2 lucrari cu vibrocultorul in agregat cu grape elicoidale. in vederea combaterii bolilor si daunatorilor specifici pimelor faze de vegetatie a culturii. Combaterea buruienilor se realizeaza prin prasile meca nice si manuale si prin erbicidare. 5. care se executa dupa terminarea araturii de baza. Se vor asigura distante maxime de 20-22 cm intre plante pe rand. Raritul plantelor se face manual . Erbicide cu aplicare preemergenta : Dual EC 3-6 l/ha. 6. Prasila oarba se executa la 10-12 zile de la semanat. Epoca de semanat. pana la intrarea in iarna . Semanatul incepe cand temperatura solului la adancimea de semanat este de 4-5 grade c. Lucrarile de intretinere Datorita ritmului slab de crestere a plantelor de sfecla in prima parte a perioadei de vegetatie trebuie luate masuri de combatere a buruienilor. cu sapaligi late de 15 cm. Erbicide cu aplicare postemergenta: . -semanatul in benzi .75-1. Lucrarea se executa in preziua semanatului. in vederea corectarii densitatii plantelor.in vederea disrugerii crustei si a buruienilor care rasar inantea plantelor.

cerealele de toamna si de primavara. Adonis. cat si alte culturi anuale. care elibereaza terenul pana la sfarsitul verii. Sigma si Magnat. faza in care are loc inceputul ingrosarii radacinilor. Norma de udare este cuprinsa intre 600 si 700 mc apa/ha. . cartofii timpurii. vederea acumularii zaharului in radacini. Betanal Progres 1. Amplasarea culturii Lucerna se seamana dupa culturi care elibereaza terenul de preferinta pana la mijlocul toamnei si care lasa solul de resturi vegetale. Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor se face prin tratarea semintei si cu tratamente in cursul vegetatiei. care elibereaza terenul pana la mijlocul toamnei. Targa Super 1 l/ha. bine drenate si aprovizionate in elemente nutritive.5-2 l/haetc. cartofii timpurii. Irigarea in vegetatie incepe in decada a 11-a a lunii iunie. mazarea. Sunt considerate bune premergatoare pentru lucerna plantele anuale furajere. . TEHNOLOGIA DE CULTURA A LUCERNEI 1. Gallant Super 1 l/ha. Topaz.8-1. Ultima udare se va administra cu 30 zile inaintea inceperii recoltatului. 2.recoltarea mecanizata. Lucerna poate sa revina pe acelasi teren dupa un interval egal cu timpul ei de cultura.prin doua moduri: .ol/ha. 7.recoltarea semimecanizata. Fusilade Super 1 l/ha. Recoltarea Se face cand radacinile au atins maturitatea tehnologica. Cand lucerna se seamana la inceputul toamnei. Selena. premergatoarele cele mai bune sunt culturile anuale furajere . in aceeasi zi cu recoltarea. pe soluri profunde. Sunt extinse in cultura soiurile : Triumf. Amlasarea lucernei dupa prasitoare tarzii nu este indicata. Atentie deosebita trebuie acordata transportului la punctele de receptionare.Productiile cele mai mari se obtin in zone temperate.Agil 0. Irigarea constituie cel mai important element tehnologic de crestere a niveluli de productie. cerealele de toamna. Zonarea culturii si a soiurilor Lucerna se caracterizeaza prin putere mare de acomodare la conditii ecologice variabile.

sunt indicate doze de 70-80kg N/ha in regim neirigat si 80-100kg N/ha in regim irigat. ultima lucrare realizandu-se in preajma semanatului in agregat cu tavalugul.in anul 1 de vegetatie se aplica intre 40-60 kg N/ha in cultura neirigata si de 70-90 kg N/ha in cultura irigata. cu combinatorul sau cu agregatul de grape cu colti. in cadrul rotatiei. pregatirea patului germinativ in primavara se realizeaza in preajma semanatului. bolilor si daunatorilor. Aplicarea ingrasamintelor si amendamentelor Gunoiul de grajd administrat plantelor premergatoare este bine valorificat de catre lucerna. Fosforul. Lucerna este foarte exigenta fata de aprovizionarea solului cu fosfor mobil. Pregatirea patului germinativ se va face cu grapa cu discuri. Cand semanatul se face la sfarsitul verii sau inceputul toamnei. Doza optima este de 30-40t/ha in cultura neirigata si 60-80 t/ha in regim irigat. de preferinta in prima jumatate a toamnei. Lucerna semanata in cultura pura valorifica eficient ingrasamintele azotate numai pe solurile slab aprovizionate cu materie organica. In lipsa datelor de cartare agrochimica. cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti.este necesar numai pe soluri care contin mai putin de 16 mg potasiu mobil/100g sol. In acest caz.60-80 kg P2O5 /ha. mai ales dupa premergatoare ce elibereaza terenul in preajma semanatului. intr-un an sa se realizeze o aratura mai adanca. in raport de tipul de sol si de fertilizarea plantei premergatoare sunt recomandate urmatoarele doze orientative: In cultura irigata: -80-100 kgP2O5/ha In cultura neirigata: . se aplica annual 70-80kg K2O/ha. este de dorit ca. de 28-30 cm. In acest caz . este indicat ca pregatirea solului sa se faca cu grapa cu discuri. .3. 4. In lipsa datelor de cartare agrochimica. aratura se va realiza. Lucrarile solului au rolul sa sporeasca acumularea apei si a elementelor nutritive si sa contribuie la lupta impotriva buruienilor. In general ingrasamintele azotate sunt necesare cand lucerna se cultiva in amestec cu graminee perene. Potasiul. la adancimea de 22-25 cm. Azotul. Lucrarea de maruntire a bolovanilor. Cand semanatul se face primavara. In anii urmatori de vegetatie. Lucrarile solului. este bine sa se faca in a doua jumatate a toamnei. prevazut in spate cu bare metalice.

dar si a unor monocotiledonate.5. In situatia in care lucerna se cultiva in amestec cu graminee perene. Targa super. folosirea erbicidelor antigramineice nu este indicata.5cm. Cand. Eficienta remarcabila in combaterea buruienilor dicotiledonate. Samanta si semanatului Epoca de semanat. Gallant super 1-1. Buruienile din lucernierile vechi se combat cu erbicidul Simadon 50 ( 6-7-kg/ha) care se aplica la desprimavarare inainte de pornirea plantelor in vegetatie. se pot folosi erbicide postemergente. Norma de samanta utila. cand se insamanteaza la inceputul toamnei.5-0. in doza de 0. buruienile monocotiledonate anuale se combat cu Diizocab.Fusilade forte. se insamanteaza 17-18 kg/ha lucerna si 6-7 kg/ha golomat. un tratament cu Pivot 0. din anumite motive. urmand a se face in timpul vegetatiei. cand lucerna se afla in faza de 2-3 lastari. iar in zonele colinare intre 5-25 martie. semanatul este de dorit sa se faca la sfarsitul verii sau la inceputul toamnei. la 12. Adancimea optima de semanat este la 1.Pentru punerea semintei in contact intim cu solul.5 cm. In lupta integrata de combatere a buruienilor. Lucrari de intretinere a culturii Combaterea buruienilor. Cand lucerna se seamana in amestec cu golomatul. aplicarea unei lucrari cu tavalugul inelar.In zonele de campie intervalul optim de semanat se inscrie intre 1-15 martie. o are erbicidul Pivot care se aplica postemergent in faza de 3-5 frunze trifoliate s. mai ales in anii secetosi. acestea incorprrandu-se la 3-4 cm cu combinatorul. Combaterea buruienilor pe cale chimica este strict necesara.75 l/ha. In cultura neirigata. cand buruienile dicotiledonate sunt in faza de 2-4 frunze. imediat dupa semanat.5-2 cm.5- . Eradicane sau Alirox 6-7 l/ha. semanatul lucernei se face in randuri.aceasta lucrare este utila si cand semanatul se face la inceputul primaverii. cand semanatul se face primavara si la 22. nu s-au aplicat erbicidele mentionate. In cultura pura. un rol important il au masurile agrotehnice care se refera la alegerea plantei premergatoare si la aplicarea corecta a lucrarilor solului. Calendaristic acest interval se inscrie in perioada 25 august-5 septembrie in zonele de campie si intre 15-25 august in zonele colinare. 6. Cand lucerna se insamanteaza la inceputul primacerii in cultura para. Pe suprafete cu posibilitati de irigare.5 l/ha. este necesara mai ales cand semanatul se face la inceputul toamnei. cu 20-22 kg/ha. semanatul se face in perioada imediata desprimavararii.

Consumul de apa al lucernei este cuprins intre 600 si 750 mm/an. Soiul cultivat In tara noastra se cultiva populatiile locale : Galben de Craiova( mustarul alb). mustarul negru si mustarul vanat sunt specii cultivate pentru seminte. ultima coasa este bine sa se recolteze in apropierea punctului termic de zero grade( in prima decada a lunii octombrie) .In anii urmatori de vegetatie. deoarece ciclul biologic al daunatorilor nu permite o hranire intensa in aceasta perioada.0. 4-6 mm pentru coasele a treia si a patra si 2-3 mm pentru coasa a cincea. substante proteice. Agriotes) se executa tratamentul semintei cu produse pe baza de carbofuran. tratarea semintei nu mai e necesara. in primele zile dupa recoltarea plantelor nu se iriga. Acestea contin ulei gras. cu exceptia coasei a doua sau a treia. Cand lucerniera se infiinteaza toamna. Lucerna poate fi data in consumul animalelor dupa 45 zile de la tratamentul cu Pivot. respectv Carbodan 35ST si Carbofuran 28 l/tona de samanta. TEHNOLOGIA DE CULTURA A MUSTARULUI Mustarul alb. 1. Aceste date pledeaza pentru necesitatea irigarii lucernei in zonele cu posibilitati. In anul 1 de vegetatie. calitatea furajului si perenitatea lucernariei.pentru prevenirea atacului daunatorilor din sol) Sitona. In toate situatiile. in scopul refacerii rezervei de zaharuri din radacini. care se recolteaza cand 25-30% din plante au inflorit.5-4 mm pentru coasele 1 si a doua. lucerna se recolteaza pe parcursul fazei de imbobocire. pentru favorizarea acumularii zaharurilor din radacini. In cazul unui atac puternic a omizilor defoliatoare masa vegetativa se va recolta cat mai repede posibil. De Timisoara( mustar negru). Cand semanatul lucernei se face primavara. . Irigarea. substante minerale si altele. Recoltarea Modul de recoltare a plantelor conditioneaza nivelul productiei. consumul mediu zilnic de apa este de 2. existand o perioada critica pentru aer. In principiu. toate coasele vor fi recoltate in intervalul cuprins intre inceputul si mijlocul fazei de inflorire a plantelor. Pe parcursul perioadei de vegetatie. 7. mucilagii. Combaterea bolilor si daunatorilor.75 l/ha. aplicarea udarilor va incepe la 7-8 zile dupa recoltare.

a. Folosirea ingrasamintelor Mustarul reactioneaza favorabil la aplicarea ingrasamintelor. Pregatirea patului germinativ se va face primavara. Fertilizarea cu fosfor. mai ales cand in perioada de vegetatie exista suficienta umiditate in sol. Fiind specie de zi scurta. Superfosfatul se aplica toamna si se incorporeaza odata cu aratura de baza. Ingrasamintele cu azot favorizeaza cresterea rapida a mustarului. cu grapa cu discuri in agregat cu colti reglabili sau numai cu combinatorul. Amplasarea culturii Mustarul alb este relativ pretentios fata de caldura. Semanatului . bogate in substante nutritive. Fata de sol. 3. Mustarul este putin pretentios fata de planta premergatoare. Mustarul negru este mai putin pretentios la conditiile pedoclimatice. mustarul alb trebuie semanat mai timpuriu. Este sensibil la seceta si prefera solurile cu textura usoara si mai umede.2.a. Epoca de aplicare. iar adancimea sa fie de 22-25 cm. Nu se indica monocultura si nici amplasarea dupa alte crucifere sau dupa mac datorita inmultirii bolilor si daunatorilor comuni. Se recomanda 40-60 kg/ha s. cat mai timpuriu. 5. Se va avea in vedere ca aratura sa fie executata uniform. Fertilizarea cu azot. Fertilizarea cu potasiu. Azotatul de amoniu se administreaza pe zapada sau primavara cat mai timpuriu. pe terenurile discuite din toamna. 4. Lipsa umiditatii in perioada imediat urmatoare semanatului si in perioada formarii semintelor are ca rezultat scaderea productiei. inainte de pregatirea patului germinativ. suferind uneori dupa rasarire fie din cauza temperaturilor prea scazute. Se recomanda 60-80 kg/ha s.sa lase solul bine nivelat . Pentru cultura de mustar nu este necesara administrarea de ingrasaminte potasice. Fosforul contribuie la sporirea numarului de seminte in fructe si la grabirea coacerii acestora. Lucrarile solului Lucrarile de baza ale solului se fac in functie de planta premergatoare si de umiditatea din sol. ceea ce asigura o productie ma re de seminte. fie din cauza celor prea ridicate. este mai putin pretentios si se poate cultiva in toate regiunile agricole. Necesarul de ingrasaminte se stabileste in functie de continutul solului in substante nutritive si de planta premergatoare.

gandacul albastru al mustarului. Avand un continut ridicat in ulei. imediat dupa recoltare. prin incorporare imediata. Lucrarile de intretinere In culturile semanate in randuri rare. Se face cu combina. 6. prin tratamente cu Dithane 0. Mustarul negru fiind mai sensibil la ingheturile tarzii. fainarea. In terenuri curate. Se utilizeaza produsele: Sinoratox 2l/ha. Combaterea se va putea efectua. 7. viespea rapitei. Adancimea de semanat variaza intre 2-4 cm in functie de umiditatea din sol.5-25 cm ) .25%.Se face cu semanatorile SUP . fiind cuprinsa intre 10-12 kg/ha. sau cu Fusilade 3 l/ha cand buruienile au 4-6 frunze.07% in vegetatie. Pentru prevenire se va evita cultivarea mustarului pe terenuri joase si umede. Norma de semanat se stabileste in functie de distanta intre randuri. Erbicidarea culturii se face cu : Triflurex 4 l/ha la pregatirea patului germinativ.iar in solele imburuienate se recomanada semanatul la 50 cm intre randuri.5 cm. Recoltarea se face cand semintele au ajuns la matutitate. se seamana in epoca a doua.05%etc. Decis 0. iar plantele sunt galbene in itregime. Distanta de semanat depinde de starea de imburuienare a solului. se seamana in randuri apropiate(12. putregaiul radacinilor. Productia obtinuta oscileaza intre 1000 si 2000 kg/ha la cele 3 specii. talstar 0. TEHNOLOGIA DE CULTURA A LEVANTICEI . Cele mai frecvente boli sunt: mana cruciferelor.patarea neagra. Densitatea optima este de 120-130 plante/ mp in cazul insamantarii in randuri rare si de 500-550 plante/mp cand se seamana la 12. primavara cat mai timpuriu( epoca 1). la nevoie. Cei mai importanti daunatori: puricii cruciferelor.055. semintele de mustar. lucrarile de intretinere constau in executare a 1-2 prasile mecanice si manuale. gandacul lucios. Combaterea bolilor si daunatorilor. dimineata pe roua. se vor conditiona si se vor lopata pana vor ajunge la umiditatea de pastrare de 12%. pentru a se putea executa lucrarile de intretinere. Plivitul manual se executa in cazul culturilor in randuri dese. Topsin 0. albumeala cruciferelor.

Levantica este o specie perena si se cultiva pentru inflorescentele lor cu miros placut. produselor farmaceutice. Se va administra in doze de 70-80 kg/ha s. cicatrizanta etc. insa productiile cele mai mari se realizeaza atunci cand plantele sunt pe terenuri profunde. Inflorescentele uscate. Lucrarile solului Lucrarile de baza ale solului au ca scop afanarea sa in profunzime si distrugerea buruienilor. Ingrasamintele cu potasiu imbunatateste schimbul substantelor nutritive in planta. dar necesita totusi. . Imediat dupa aceasta. datorita uleiului volatil intra in formulele unor ceaiuri cu actiune sedativa asupra sistemului nervos central. Uleiul volatil obtinut prin distilarea inflorescentelor proaspete reprezinta produsul principal al acestor specii si are largi utilizari in industria parfumurilor. Lavanda este o specie iubitoare de lumina. Lipsa luminii naturale are o influenta negativa asupra tuturor elementelor de productivitate. cu 3-4 zile inainte de plantare. deyerminand formarea mai multor inflorescente pe tufa si grabind coacerea semintelor. Soiul cultivat in tara noastra este Codreanca. sporind rezistenta acestora la inghet si la boli. bogate in calciu. mai ales atunci cand sunt plantate pe terenuri sarace in elemente nutritive. Levantica creste pe terenuri foarte sarace.Folosirea ingrasamintelor Levantica reactioneaza foarte bine la actiunea ingrasamintelor. − Amplasarea culturii. suficienta umiditate la0 − rasarire si in perioada pana la formarea tufelor. Ingrasamintele cu azot au un efect nedorit asupra plantelor de levantica . In cazul producerii de butasi inradacinati. Fiind semiarbust . umiditatea este un factor hotarator. Levantica are cerinte deosebite fata de lumina si caldura. Se recomanda folosirea de ingrasaminte pe baza de azot mai greu solubile.imbunatateste calitatea uleiului volatil. De asemenea.permeabile. infloritul desfasurandu-se rapid si fara o acumulare normala de ulei volatil. cultivandu-se in afara asolamentului. Este rezistenta la seceta. terenul se va nivela perfect si se va mentine curat de buruieni prin discuiri si grapari repetate. Pregatirea patului germinativ se va execyta cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili. 4.Aratura se executa in septembrie. 3.levantica ramane pe acelasi teren timp de 20-30 ani.a.a. Adancime. Doza recomandata de fosfor este de 40-60 kg/ha s. antiseptica.octombrie la 40-60 cm.a. produselor cosmetice. 1. la adancimea de 12-15 cm. in cantitate de 60-80 kg/ha s. Ingrasamintele cu fosfor asigura dezvoltarea organelor generative.

Se planteaza astfel incat sa fie ingropati cu 3-5 cm mai mult decat adancimea la care au fost in strat. Mecloran-6l/ha sau Afalon-2kg/ha − .5. 6. reducandu-se sistemul radicular pana la 15 cm. Pentru productia de flori uscate.necesar completarii golurilor. Se va planta la 100cm intre randuri si 50 cm intre plante pe rand.iar partea aeriana 10-15cm.in vegetatie se va utiliza Basagran-2l/ha pentru buruienile dicotiledonate anuale si perene.iulie. pe timp insorit. imediat ce se poate intra in camp. 7. Recoltarea In functie de zona de cultura. Plantatul Levantica se poate planta toamna la sfarsitul lunii septembrie inceputul lui octombrie sau primavara devreme. Boli. 8. recoltatul se va executa imediat ce au inceput sa se deschida primele flori. calduros si fara vant. Pentru un ha de levantica sunt necesari 20000 butasi inradacinati sau rasaduri. cu sapa.Fusilade-2l/ha sau Pantera-1l/ha. Fastac-0.02%. daunatori si combaterea acestora In culturile de lavanda pot fi intalnite bolile: uscarea plantelor si patare frunzelor. de 2-3 ori in cursul anului. manual. dar acestea nu reprezinta importanta economica.Cel mai mare continut de ulei volatil se realizeaza atunci cand recoltatul se executa in perioada de inflorire deplina. iar pentru cele monocotiledonate unul din erbicidele: Furore-2l/ha. cu un coeficient de circa 10%.02% sau Sumi-alpha-0. La depasirea unui numar de 4-5 exemplare/mp se recomanda aplicarea de tratamente chimice cu unul din insecticidele: Karate-0.Recoltarea se face dupa ora 10. Se re comanda urmatoarele erbicide: − in perioada de repaos a culturii( toamna tarziu sau primavara devreme) se recomanda : Triflurex-4l/ha. Butasii se fasoneaza. . Lucrarile din interiorul randului se fac manual. lavanda infloreste in lunile iuni. Se va acorda o atentie deosebita distrugerii buruienilor perene si cuscutei. Este bine ca in practica recoltatul sa inceapa atunci cand numarul total de flori inflorite este de 50% si sa se termine cel mai tarziu in faza de inflorire deplina.02%. Lucrari de intretinere Lucrarile de intretinere incep primavara timpuriu si constau in prasitul intervalelor dintre randuri .In ultimii ani s-a semnalat atacul unor specii de lacuste. Inflorescentele recoltate se transporta imediat la instalatiile de distilare.

porumbul pentru boabe si siloz. avand grija ca tija florilor sa nu depaseasca 12 cm. Pentru flori uscate. borceagul. zona de cultura. leguminoasele .Se recomanda evitarea ca premergatoare a florii soarelui. cu secera. 1. rezistenta mai mare la cadere. Soiul cultivat In prezent in tara noastra se cultiva soiul Sandra. in incaperi curate si aerate. . Productiile medii de inflorescente proaspete ce se realizeaza in primii 2-3 ani sunt mai reduse( 2000-3000kg/ha) .contribuie la sporirea productiei si se aplica primavara cat mai devreme. Dupa ascare. bogate in substante hranitoare si curate de buruieni. intre 0.15 si 2.dar in perioada de productie maxima acestea sunt de 50006000kg/ha. Cele mai bune plante premergatoare pentru coriandru sunt: cerealele de toamna. scuturare si spargere a fructelor.Recoltatul se executa manual. Se vor evita solurile grele. argiloase si umede care formeaza crusta dupa ploi.a.a. Ampasarea culturii Se recomanda solurile adanci. 2.. Randamentul de uscare este de 5-7 : 1. care se caracterizeaza printr-o uniformitate mare a plantelor. 3.4 Ingrasamintele cu azot aplicate in doze de 50-70 kg/ha s.In anul 2000 a fost omologat soiul Omagiu care este mai precoce cu 5 zile. inflorescentele recoltate se intind in strat subtire la umbra. incepand din al doilea an de vegetatie. florile se scutura usor prin batozare si se separa prin sitare. conditii pedoclimatice etc. al caror continut in ulei volatil variaza in functie de soi. administrate toamna ca ingrasamant de baza. Folosirea ingrasamintelor Ingrasamintele cu fosfor sunt eficace in doza de 40-50 kg/has. TEHNOLOGIA DE CULTURA A CORIANDRULUI Coriandrul este o planta anuala care se cultiva pentru fructele sala aromate. a sfeclei de zahar si a ierbii de Sudan. Va reveni pe aceeasi sola dupa 4-5 ani. comportare buna fata de boli. plante perene de nutret.10 ml/100g.

primavara.pentru combaterea caruia se recomanda efectuarea a doua tratamente:. 4. − Dintre daunatori.primul la inceputul infloritului − iar al doilea la inflorirea in masa utilizandu-se unul din urmatoarele produse:.02%etc. in prima urgenta. − − − − 6. iar fructele nu ajung la maturitate in acelasi timp. Primavara de indata ce pamantul s-a zvantat. Lucrarile de intretinere Combaterea chimica a buruienilor se face cu ajutorul erbicidelor. fiind colorate in galben-brun. astfel: inainte de semanat se aplica Triflurex-4l/ha incorporat imediat in sol inainte de rasarirea plantelor se recomanda efectuarea tratamentelor cu Afalon-2kg/ha sau Prometrex-4kg/ha precum si sare DMA 6L/HA. Lucrarile solului Dupa recoltarea plantei premergatoare.05%. respectarea asolamentului si igiena culturala. pentru a se reduce pierderile prin scuturare. Cea mai buna pregatire a patului germinativ se realizeaza cu combinatorul la 4-5 cm adancime. terenul se niveleaza si se grapeaza. − Se recomanda tratarea chimica cu Tiradin-4kg/tona de samanta sau Tiramet-3kg/tona. recoltarea se face cand 50-75% din fructe sunt mature.Fusilade-2l/ha sau Gallant2l/ha. 8. care produc pagube importante.Decis0. se efectueaza aratura la adancimea de 22-25 cm cu plugul in agregat cu grapa stelata. Fastac-0. − .Ingrasamintele cu potasiu se aplica in doze de 30-35 kg/ha toamna odata cu ingrasamintele cu fosfor. Recoltarea Deoarece inflorescentele sunt de ordin diferit.02%. cel mai periculos este viespea coriandrului. in cantitate de 16-18 kg/ha. realizandu-se o densitate la rasarire de 350-400 plante/mp.in randuri distantate la 25 cm. daunatori si combaterea acestora − La coriandru este frecfenta brunificarea inflorescentelor si innegrirea fructelor. In vegetatie se recomanda unul din erbicidele: Furore-2l/ha. Boli.Adancimea de semanat este de 3-5 cm.Se va folosi numai samanta certificata. Karate-0. 5.Masurile de prevenire constau in folosirea de samanta neinfectata. 7. Semanatul Coriandrul se seamana cu semanatorile SUP.

europarl.eu Parlamentul European http://www.com Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.01.eu/comm/economy_finance Consiliul Uniunii Europene http://www.europa.Recoltarea se face dimineata pe roua.eu Comisia Europeană – Directoratul General pentru Extindere – Programul PHARE http://ec.eu Curtea Europeană de Conturi http://eca. RO 2004 / 016-941.eu/regional_policy Comisia Europeană – Directoratul General pentru Afaceri economice şi financiare: http://ec. Publicaţie realizată în cadrul proiectului „Centru transfrontalier de Instruire Profesionala ” finanţat de Uniunea Europeană prin Programul de Vecinătate România-Moldova 2004-2006.htm Comisia Europeană – Directoratul General pentru Politica Regională http://ec. judetul Galati Telefon: 0236/342434. fructele se conditioneaza la selector.06 − Editor: Consiliul Local Beresti Meria jud. Drepturile de autor asupra acestei publicaţii sunt rezervate Publicaţia sau părţi ale acesteia pot fi reproduse numai cu permisiunea autorilor. pentru a diminua pierderile prin scuturare. Comisia Europeană http://ec.eu Curtea Europeană de Justiţie http://curia. Productia medie ce se poate obtine este de 1000-1500 kg/ha.europa.europa. PHARE CBC 2004.01. Fax: 0236/342418 E-mail: berestim@yahoo.europa.europa.consilium. Galaţi Comuna Beresti Meria . Consiliul Local Beresti Meria jud.eu/enlargement/financial_assistance/phare/index_en.eu Comitetul Economic şi Social . apoi se intind in srtaturi subtiri la soare pentru a se usca. Galaţi Data publicării: octombrie 2008. sau chiar noaptea.europa.europa. Dupa recoltare.europa.

eu.mae.int Banca Europeană de Investiţii http://eib.europa.eu Comitetul Regiunilor http://cor.ro .http://eesc.int Misiunea Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană http://ue.eu Banca Centrală Europeană http://www.ecb.europa.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful