RESURSE TURISTICE NATURALE SI ROLUL LOR IN DEZVOLTAREA DURABILA

I.

Dezvoltarea durabila. Aspecte generale
Pana de curand preocuparea principala a omului a fost obtinerea de beneficii materiale

indiferent de mijloacele folosite sau de efectele lor asupra mediului. In anii `80 au devenit din ce in ce mai evidente schimbarile majore ale mediului, schimbari care surveneau intr-un mod cat se poate de neasteptat, fiind in mare parte neprevazute de specialisti. Odata cu aparitia acestor modificari, populatia a devenit din ce in ce mai constienta de prezenta unor elemente de risc, care puteau afecta continuitatea in bune conditii a umanitatii. Pentru a nu se ajunge la o situatie de criza, organizatiile mondiale din domeniul protectiei mediului au propus schimbari fundamentale in stilul de viata al populatiei, rezultatele concretizandu-se in aparitia unui nou concept, si anume ³dezvoltarea durabila´ sau ³durabilitatea´. Conceptul de dezvoltare durabila introdus de curand propune constientizarea efectelor pe care le au actiunile noastre asupra mediului si care in viitor ne vor afecta si pe noi si de asemenea ofera metode prin care activitatile omului sa nu dauneze naturii. 1.1 Definitii. Orientari

Dezvoltarea durabila este un concept complex si intens contestat la nivel international, fiind mentionat pentru prima data in anii `80, initial ca mod de abordare a dezvoltarii economice in scopul reducerii cat mai ample a degradarii mediului inconjurator, fiind ulterior integrat in ³miscarea ecologista´ de protejare a mediului natural al planetei. Conceptul a inceput sa fie tratat intr-un sens mai larg in anul 1987, odata cu publicarea raportului ³Viitorul nostru comun´, de catre Comisia Mondiala a Mediului si Dezvoltarii, raport cunoscut mai mult sub numele de ³Raportul Brundtland´ (in cadrul acestui raport au fost stabilite principiile si legile dezvoltarii durabile grupate in 5 categorii: conservarea mediului natural, protectia bio-diversitatii si a
1

patrimoniului uman, dezvoltare-regenerare, generatiile viitoare, eliminarea disparitatilor economice mondiale). Defini iile utiliz rii durabile sunt variate, dar acestea înglobeaz conceptul de echitate între genera ii. Cea mai utilizata dintre ele este cea formulta de Comisia Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator si Dezvoltare: ³Dezvoltarea durabila este dezvoltarea care raspunde nevoilor prezentului fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a raspunde nevoilor lor´. Ea consta in cautarea unui echilibru la intretaierea a trei domenii: social, ecologic si economic (o dezvoltare ³vivabila, viabila si echitabila´). Astfel, putem identifica aceste trei arii ca fiind pilieri ai dezvoltarii durabile: solidaritatea sociala, eficacitatea economica si responsabilitatea fata de mediu.  Durabilitatea sociala si culturala garanteaza o dezvoltare economica favorabila membrilor societatii, compatibila cu cultura si valorile de cultura si civilizatie existente, cu pastrarea identitatilor comunitare;  Durabilitatea economica are un rol definitoriu în asigurarea unei dezvoltari economice eficiente, resursele fiind astfel gestionate, încât sa existe si în viitor.  Durabilitatea ecologica asigura o dezvoltare suportabila cu mentinerea tuturor proceselor ecologice esentiale, mai ales a diversitatii resurselor biologice; 1.2 Turismul durabil În ultima perioada a fost adoptat si în ramura turismului conceptul de "dezvoltare durabila", utilizat deja în alte sectoare de activitate. Defini ia dezvolt rii durabile formulat la Conferin a Comisiei Mondiale pentru Mediul Înconjur tor i Dezvoltare din anul a fost acceptat , de asemenea, la Conferin a Mondial privind Turismul Durabil, ce i-a inut lucr rile în Lanzarote, în anul 1995. Organiza ia Mondial a Turismului a dat urm toarea defini ie turismului durabil:

"Dezvoltarea durabil a turismului satisface necesit ile actuale ale turi tilor i ale regiunilor de primire, protejînd i sporind oportunit ile pentru viitor. Managementul tuturor resurselor trebuie s se efectueze într-un mod care ar permite s fie satisf cute necesit ile economice, sociale i estetice, men inîndu-se integritatea cultural , procesele ecologice esen iale, i sistemele de suport ale vie ii."
2

diversitatea biologic

Resursele trebuie valorificate într-un ritm identic cu cel de reînnoire a lor. durabilitatea economica a turismului se defineste ca un model de dezvoltare care asigura: ‡ ameliorarea calitatii vietii în asezarile umane care primesc turisti. Altfel spus. Dezvoltarea turismului trebuie s fie durabil sub aspect ecologic. ‡ pastrarea calitatii mediului ambiant. element esential pentru vizitatori si gazde. încât de ele sa beneficieze si generatiile viitoare". specialisti din peste 60 de tari au prezentat schimbarile majore care au 3 . pentru a o înlocui cu alta cu mai mare putere de regenerare. La Conferinta Globala pentru Afaceri si Mediul înconjurator care a avut loc la Vancouver (Canada) în anul 1992.I. orienteaza realizarea unor dotari si instalatii de agrement. Din punctul de vedere al protejarii mediului. renuntându-se la exploatare atunci când resursa se regenereaza foarte lent.C. cultural si uman.N. respecta si asigura cerintele de protectie a mediului. viabil i rentabil sub raport economic i echitabil din punct de vedere etic i social pentru popula ia local . avantajele promovarii unui turism durabil rezida în urmatoarele aspecte:    turismul durabil favorizeaza întelegerea efectelor activitatilor de turism asupra mediului natural. asigurând dezvoltarea. pentru cresterea bunastarii economice si sociale a comunitatilor locale. ‡ posibilitatea de a oferi vizitatorilor experiente de prima calitate.   favorizeaza utilizarea rentabila a terenurilor cu randament agricol scazut. astfel: "Dezvoltarea durabila este un proces care se desfasoara fara a distruge sau a epuiza resursele.Acest concept a fost enuntat de U. cladirilor si vestigiilor istorice. dovedind astfel importanta resurselor naturale si cultural-istorice. economic si ecologic) se aplica si in cadrul turismului durabil. asigura realizarea unei planificari si zonari a teritoriului care sa permita o dezvoltare turistica adaptata la capacitatea de suport a ecosistemelor. Toate resursele trebuie exploatate în asa fel. care poate fi benefica si pentru populatia locala si poate contribui astfel cu fonduri la conservarea siturilor arheologice. Cele trei principii majore ale dezvoltarii durabile (social.

mobilizarea sectoarelor industriei turistice pentru practicarea ui turism durabil în concordanta cu cerintele de mediu. .utilizarea tehnologiilor performante pentru proiectarea unui turism receptiv la problemele mediului ambiant. în ideea ca poluatorul trebuie sa suporte anumite taxe legate de formele de poluare. . si anume: a) Politici. reglementari: . cu aplicarea unor solutii arhitecturale. prin care sa contribuie indirect la conservarea mediului ambiant. autoritatilor regionale si locale. cu valente turistice. legislatie. . . national.realizarea unei banci de date si a unei monitorizari prin indicatori specifici care sa evidentieze noile oportunitati si sa sprijine noile decizii de planificare si dezvoltare a industriei turistice în conditiile protejarii mediului. . cu valente turistice. . .includerea costului de mediu în încasarile percepute pentru activitati turistice. .avut loc în sectorul industriei turistice.asigurarea unui management tehnic si practic al circulatiei turistice pentru protejarea echilibrului ecologic si evitarea degradarii mediului c) În domeniul economico-financiar: .identificarea resurselor naturale de baza.stabilirea cererii turistice viitoare si compararea acesteia cu capacitatile ofertei de a o asigura. fara afectarea mediului si în conformitate cu specificul fiecarei zone. regional). Aceste schimbari au vizat toate aspectele prin care se poate aborda industria turismului.realizarea institutiilor si cadrului necesar pentru implementarea turismului durabil.asigurarea conservarii si protectiei resurselor turistice de baza. 4 . de inginerie a constructiilor si de dotare a acestora.identificarea resurselor culturale. în ultimul deceniu.elaborarea unor rapoarte privind gradul de implementare a proiectelor propuse (la nivel international. a unor actiuni întreprinse si a schimbarilor legate de adaptarea la cerintele de mediu ale industriei turistice. pentru corijarea atitudinilor turistilor fata de mediu.stabilirea unui cadru legislativ-juridic care sa vina în sprijinul agentilor de turism. b) În domeniul cercetarii si tehnologiei: . .

prin dezvoltarea si vânzarea unor produse turistice compatibile cu valoarea acestora. planificare regionala etc). cu respectarea cerintelor de mediu si realizarea de parteneriate comune pentru punerea în practica a noului concept de ecoturism . prin aplicarea codurilor de etica turistica.. a aprofundarii cercetarii în aceste domenii de activitate. d) În domeniul comunicarii si formarii: .elaborarea codurilor de practica pentru industria turistica. agricultura.realizarea unei atitudini deschise în rândul angajatilor firmelor de turism si a populatiei locale fata de problemele de mediu. . conexiunile acestora cu industria turistica au condus la delimitarea urmatoarelor tipuri-capacitate de suport pentru turism: 5 . cu întelegerea si a problemelor de mediu. Indicatorii capacitatilor de suport pentru turism Ca urmare a dezvoltarii stiintei mediului ambiant. cu prezentarea modelelor si posibilitatilor de aplicare. cu transmiterea proiectelor si experientelor pozitive prin intermediul organismelor nationale si internationale.obtinerea de beneficii din marketingul de mediu. în vederea stabilirii de noi propuneri de dezvoltare durabila.realizarea de modele si proiecte care sa sprijine dezvoltarea durabila a turismului. .element de sustinere a turismului durabil. e) Alte aspecte: . a standardelor pentru creditul de mediu. în vederea atenuarii impactelor.influentarea cererii turistice si a motivatiilor de calatorie.stabilirea de relatii de colaborare cu alte sectoare de activitate implicate în protectia mediului (silvicultura. .evaluarea rezultatelor pozitive din trecut. prin largirea ofertei si a unei mai bune informari a turistilor. .practicarea unei educatii active de protectie si în alte sectoare care beneficiaza de resursele naturale si culturale ale industriei turistice. a cresterii volumului de informatii privind stiintele economice si sociale. . .utilizarea influentei pietei interne si internationale pentru identificarea de noi piete turistice.

infrastructura generala etc).Capacitatea economica pune în evidenta valorificarea tuturor resurselor prezente. 6 . apa. pot aparea din partea acesteia reactii ostile. culturale. . prin procesul de degradare a componentelor acestuia. dincolo de care încep sa aparii probleme legate de mediu. manifestata în ultimele decenii. ridica problema aparitiei multor forme de poluare (de litoral. de obiceiurile acestora etc. . de respingere. în final. . Eficienta exploatarii se masoara prin raportul dintre costuri si beneficii. în urma degradarilor de mediu sau a atitudinii neadecvate a populatiei autohtone. prin activitati turistice si reprezinta capacitatea de mentinere a functiei turistice a unui teritoriu dat.. care sa nu implice costuri de investitii deosebite. dezvoltarea unei zone sau localitati turistice trebuie sa tina cont de modul traditional de viata al locuitorilor.Capacitatea social-receptiva vizeaza importanta în pastrarea unor bune relatii între gazde (populatia autohtona) si vizitatori (turisti). Din momentul în care populatia locala constata ca activitatile turistice contribuie la degradarea mediului natural si cultural.Capacitatea fizica are rol esential în stabilirea nivelului de saturatie pe care îl pot atinge activitatile turistice. determina limita tangibila sau netangibila. Aplicarea acestuia este conditionata si de calitatea activitatii manageriale care poate determina. fauna) si procesul de productie si refacere economica. Se au în vedere componentele naturale (aer. înregistrându-se totodata o diminuare a pragului de toleranta. sol. masurabila sau nemasurabila. Toate aceste tipuri de capacitati de suport. Dezvoltarea ascendenta a turismului. Nivelul costurilor este dat si de "valoarea calitativa si cantitativa a resurselor (naturale. Pentru evitarea unor astfel de situatii. Acest concept este atasat sustinerii motivatiilor turistice pentru o anumita destinatie si mentinerii satisfactiei lor personale. vegetatie. forta de munca. aflate în strânsa legatura cu activitatile turistice. Protejarea componentelor fizice ale teritoriului se poate face prin investitii în tehnologie performanta si printr-o prestare de ridicat nivel calitativ al serviciilor turistice.Capacitatea ecologica face referire la stabilirea acelui nivel de dezvoltare a structurilor si activitatilor turistice fara a afecta puternic mediul ambiant. determinate de degradarea unor destinatii turistice. a zonelor montane etc). . iar ponderea beneficiilor poate fi marita prin utilizarea unor tehnologii performante. a unui spatiu care detine sau caruia i se poate atribui o functie turistica.Capacitatea psihologica este legata de perceptia negativa a turistilor fata de destinatia turistica. fidelizarea cererii.

sindicale. totusi aceste concepte de suport ne dau masura dezvoltarii durabile a turismului. social deosebit prin permanentizarea populatiei. având probleme specifice. ele au luat în calcul trei obiective principale: economic . sustinerea practicarii unor meseni traditionale si atragerea populatiei în practica turismului. elaborate pe regiuni. a aparut necesitatea elaborarii si adoptarii unor planuri si strategii nationale de dezvoltare a turismului. asociatii si organizatii profesionale. In acelasi timp.important pentru evitarea degradarii. ecologic . sociale. valorificarea si cresterea gradului de exploatare a resurselor turistice. menite sa permita conjugarea experientei si pozitiilor principalilor agenti economici: administratie publica. pe forme de turism. Pe plan international. realizate pe termen mediu (patru-cinci ani) sau scurt (unu-trei ani). În concordanta cu aceste cerinte. care impune organizarea administrativa. globale. un suport legislativ eficient si o sustinuta activitate de educatie cetateneasca. Planurile de dezvoltare turistica care au la baza prognoze pe termen lung. care solicita colaborarea specialistilor din domenii variate. 1. existenta unor resurse economice. în concordanta cu tendintele pietelor externe si planuri concrete.Desi acesti indicatori de capacitate nu ofera o formula standard. tipurile de capacitati de suport indica si masura nivelului la care poate ajunge impactul turismului asupra mediului. dând posibilitatea de a identifica caile de reducere a degradarilor produse de circulatia si activitatile turistice.esential în identificarea. Aceasta actiune poate avea o eficienta satisfacatoare. a poluarii mediului si asigurarea unei exploatari echilibrate si pe termen lung a resurselor turistice. specialisti în cercetarea de profil etc. tari cu vechi traditii turistice adopta o planificare turistica la nivel national fundamentata pe aspectul protejarii resurselor turistice proprii.3 Strategii de dezvoltare durabila in turism Protectia si conservarea potentialului turistic si a mediului se contureaza ca o activitate distincta. ca urmare a faptului ca unele componente ale cadrului natural sau cultural sunt dificil de cuantificat prin serii de date statistico-matematice. zone sau forme de 7 . organizatiile patronale. numai în conditiile asigurarii unui cadru de desfasurare juridico-administrativ adecvat. cresterea gradului de ocupare a fortei de munca. In vederea dezvoltarii unui turism durabil.

Planificarea ecologica presupune supravegherea si analiza tuturor elementelor de mediu. Planificarea turismului reprezinta o forma de control al viitorului. cât si de vizitatori. Prin sprijinul direct al statului se poate aprecia cadrul general de protectie a resurselor. Turismul durabil asigur ecologistilor si comunit tii locale. legat de strategia de planificare a mediului. Turismul durabil asigur continuitatea resurselor naturale pe care se bazeaz si continuitate a culturii comunit tii ± gazd cu experiente satisf c toare pentru vizitatori. Turismul durabil asigur o experient valoroas pentru vizitatori. în scopul determinarii celor mai adecvate modele de dezvoltare si amenajare teritoriala. îmbun t tind acelasi timp calitatea vietii comunit tii ± gazd si protejând mediul. între altele: . planificarea. un echilibru între nevoile industriei turistice. amenajarea si exploatarea turistic trebuie s fac parte integrant din strategia de dezvoltare durabil a zonei. dezvoltarea si modernizarea structurilor si serviciilor turistice. a ideii de conservare a mediului. de informare si estimare a perspectivelor viitorului. sunt fundamentate pe standardele si normele europene privind exploatarea resurselor turistice. . . De aceea. regiunii sau t rii. ‡ continuitate.conservarea resurselor turistice naturale si antropice în scopul unei utilizari continue si în perioada viitoare. Principalele prognoze si planuri de dezvoltare la nivel national au rol orientativ. de stabilire a regimului de exploatare sau de realizare a unor investitii deosebite.turism. Planurile pe termen mediu si scurt sunt benefice. Elaborarea prognozelor si a planurilor de dezvoltare turistica reprezinta principalul punct de sustinere a strategiei de realizare a unui turism durabil care presupune.cresterea nivelului de trai al comunitatilor locale. ‡ echilibru. ale în 8 . îndeosebi pentru sprijinirea dezvoltariilocale si regionale. atât de populatia locala.mai buna cunoastere si constientizare. Strategia turismului durabil implic trei aspecte importante: ‡ calitate.

O. dotari pentru practicarea sporturilor de iarna. . Baron. amenajarea unor puncte de belvedere.dezvoltarea unei constiinte ecologice în rândul populatiei si a sentimentului de dragoste si respect pentru natura. pentru vizitare si exploatare. iar intensitatea relatiilor directe sau indirecte ale turismului cu factorii de mediu sa nu depaseasca limitele capacitatii de suport ale acestora. pe baza studiilor de amenajare teritoriala.exploatarea stiintifica. pentru locuri istorice si monumente de arta si arhitectura create de-a lungul timpurilor.organizarea corespunzatoare a zonelor montane. Op. Snak. N. . . principalele actiuni ce vizeaza protejarea si conservarea mediului si a resurselor turistice se concretizeaza în adoptarea urmatoarelor masuri: 1 . În mod similar se va proceda si la amenajarea. menite care sa asigure o echipare turistica adecvata unui turism competitiv si ecologic. menite sa îmbogateasca si sa diversifice oferta turistica româneasca cu noi produse turistice. astfel încât ritmul de exploatare a acestora sa nu depaseasca ritmul lor de reciclare si regenerare. cabane si refugii montane.instrument principal al organelor de decizie locale. . 478 s asigure un turism competitiv i 9 .) în conditii de conservare si replantare a padurilor. rationala a resurselor turistice. prin localizarea tuturor peisajelor atractive si a domeniilor schiabile. Aceasta se poate realiza printr-o sustinuta actiune de educatie cu privire la mediu si la 1 P.amenajarea si organizarea adecvata si la nivel superior a zonelor. instalatii de transport pe cablu etc.Practic. localitati si pe trasee turistice. menite sa ofere baza de proiectare a amenajarilor turistice viitoare (poteci. . cu asigurarea protectiei lor. . marcaje. componente ale planului de amenajare stiintifica. traseelor si obiectivelor de interes turistic.înnoirea bazei tehnico-materiale a turismului menit ecologic.Neac u.organizarea si exploatarea turistica rationala a parcurilor nationale si rezervatiilor naturale. legat de specificul potentialului turistic al României. ca obiective de atractie deosebita. rationala si eficienta a teritoriului .. pentru dezvoltarea în perspectiva a turismului de munte. p. a pesterilor.realizarea de amenajari cu caracter turistic în zone. conditii de accesibilitate în portiunile mai dificile. cit. .valorificarea în turism a resurselor cu valente turistice sa fie solutionata în contextul valorificarii tuturor resurselor naturale si a protectiei mediului ambiant.

b) resursele utilizate si amenajate de om (gradini zoologice. al retelei hidrografice (rauri. prin diverse publicatii de specialitate sau de catre ghizi si însotitori. Resurse turistice 2. Resursele tangibile nu pot fi elemente de atractie pentru turisti daca nu sunt in echilibru cu resursele intangibile. izvoare minerale). Resursele turistice naturale se impart la randul lor in mai multe subcategorii: a) resursele primare. pot fi mentionate: Carpatii (Valea Prahovei. arhitectuarale si de arta) si cultural-educativa (festivaluri. muntii Bucegi. factori care nu se vad. în vederea ocrotirii lor. pe perioada desfasurarii unor excursii etc. actiune ce trebuie întreprinsa ia nivelul întregii tari. lacuri. sa debuteze înca din perioada copilariei si sa fie consolidata în institutiile de învatamânt de toate genurile si gradele.1 Clasificarea resurselor turistice: Resursele turistice se impart in doua mari categorii: resurse naturale si resurse antropice. peisagistic). ea se poate perfectiona prin intermediul massmedia în cadrul unor cercuri de "prieteni ai naturii". Resursele antropice sunt fie de valoare istorica (muzee si monumente istorice. II. structurile decizionale 10 . festivalurile. Educatia ecologica pentru ocrotirea naturii si a potentialului turistic trebuie sa aiba caracter permanent. unde se insiruie cele mai renumite statiuni de vilegiatura dotate cu echipamente moderne hoteliere si balneare. monumente arhitectuarale si de arta. Resursele turisice urbane pot fi grupate in trei categorii:resurse tangibile. dar se simt : stilul de viata. restaurantele. al vegetatiei si afunei (elemente de interes peisagistic. obiective industriale din marile metropole ale lumii. spatiile si cladirile istorice. litoralul Marii Negre. repectiv potentialul turistic al reliefului (glaciar. Ulterior. resurse intangibile si resurse ambientale. amenajarile pentru divertisment. Ceahlau). noi edificii publice. prin insuflarea unei atitudini de respect si comportament responsabil fata de resursele naturale. carstic. siturile istorice. Dintre resursele naturale cu un ridicat potential si flux turistic in Romania. teatrele.potentialul turistic. cladirile arhitecturale. peisajele culturale.botanice). cinegetic si de pescuit). Resursele tangibile includ muzeele. nedei-asa cum sunt cele din Carpatii romanesti sau Resursele turistice antropice contemporane cuprind mari muzee. hotelurile.

valorificarea si utilizarea judicioasa si echitabila a acestora. precum si de resurse cu întrebuintare mai restrânsa. gama de resurse se largeste continuu. În acest domeniu. localizate în cele doua unitati majore. 2. în categoria carora sunt incluse minereurile feroase si neferoase. de natura vegetala si animala. c. hidroenergie si apele de uz industrial. resurse energetice. energia eoliana si diferite elemente componente ale atmosferei folosite ca materii prime. dar privite dintr-un alt punct de vedere. resurse extraterestre si atmosferice. resurse ale biosferei. care cuprind energia solara. forta vântului si energia solara). Dupa criteriul modului de folosinta. d. forta apei. se pot deosebi: a. unele gaze din componenta atmosferei etc. c. resurse de materii prime industriale. ce includ produse de natura animala sau vegetala. agricultura) si de resurse utilizate în domeniul neproductiv (destinate consumului populatiei). resurse ale hidrosferei. se poate vorbi de resurse folosite în domeniul productiei materiale (industrie. lemnul. lemnul. care cuprind acele substante ce pot produce energie (combustibili fosili. substante minerale utile. ritualurile. resurse alimentare. Oceanul Planetar (cu resurse energetice si substante minerale utile) si Apele continentale (care cuprind apele subterane.care contribuie la amenajarea turistica. agricol sau menajer).2 Clasificarea resurselor naturale Preocupari de clasificare a resurselor naturale au existat de mai multa vreme dar ele s-au intensificat în perioada contemporana. resurse ale litosferei. Literatura de specialitate ofera numeroase clasificari a resurselor naturale bazate pe diferite criterii care pun în evidenta o anumita caracteristica a acestora. A. Tot dupa acest criteriu. 11 . b.. cercetarile efectuate încercând sa faca fata cerintelor impuse de consumul imens de energie al societatii contemporane. roci de constructii si solul. Dupa criteriul repartitiei spatiale (care are cel mai pronuntat caracter geografic). structura societatii urbane in general si. limba vorbita. religia. în cadrul carora se evidentiaza combustibilii fosili. b. pe masura cresterii interesului general fata de problemele privind cunoasterea. legaturile sociale. resursele naturale pot fi grupate în: a. nu in ultimul rand. B.

d. apa. diferite radiatii. s-a alcatuit o clasificare care raspunde cerintelor practice ale situatiei actuale si de perspectiva a economiei mondiale.C. cele de apa subterana etc. Sunt delimitate. se cunoaste importanta lor si sunt exploatabile economic în conditiile actuale.) si resurse slab cunoscute (resurse ale litosferei.). Dupa criteriul gradului de cunoastere. resurse nedescoperite (presupuse) paramarginale si submarginale. cel putin a unora dintre ele. care nu pot fi utilizate decât în locul în care se gasesc (energia mareelor. b. Exploatarea abuziva. dar exploatarea lor este nerentabila. se vorbeste de resurse naturale bine cunoscute (energie solara. resurse inepuizabile. apa. resurse cunoscute paramarginale si submarginale. Cazul cel mai elocvent în acest sens este acela al apei care. resurse netransportabile. a valurilor. solul etc. exploatabile. fie datorita degradarii calitatii care nu mai permite reintroducerea lor în circuitul productiv sau de consum. fie din cauza insuficientei volumului lor în raport cu cerintele consumului. poate produce însa fenomene de criza în anumite locuri. Aceasta clasificare grupeaza resursele naturale în doua categorii: a. ce cuprind aerul.). care pot fi introduse în productie acolo unde este nevoie (substante minerale utile. resurse nedescoperite (presupuse). resurse denumite astfel pentru ca la nivel global nu se poate prevedea epuizarea lor. Includ zacaminte delimitate a caror importanta este cunoscuta. ale solului etc. c. la scara planetara. b.). exista doua categorii: a. îsi mentine acelasi volum dar. resurse relativ bine cunoscute (resurse ale biosferei. dar folosind termeni de comparatie mai mari. inclusiv în documentele ONU. Dupa criteriul durabilitatii exploatarii si al particularitatilor de refacere a unei cantitati exploatabile de resurse naturale. exploatabile. E. în literatura de specialitate. D. Nu sunt delimitate. 12 . Dupa acelasi criteriu. dar prezenta lor în natura este indicata de studiile geologice. în unele locuri intens urbanizate si industrializate. energie eoliana etc. lemnul etc. Dupa criteriul locului de folosinta. resurse cunoscute. resurse transportabile. Ele pot deveni rentabile în alte conditii tehnice.). posibilitatea aprovizionarii cu apa s-a redus considerabil. se vorbeste despre urmatoarele categorii de resurse naturale: a. Includ zacaminte nedelimitate dar a caror prezenta este indicata de prospectiunile geologice.

Economia turismului. resurse epuizabile care pot fi neregenerabile si regenerabile.2 De aceea. p mânt i spa iu în general dar i a materialelor neprelucrate. În conditiile actuale. Cele nerege-nerabile sunt acelea care. alc tuind ³materia prim ´ a turismului. reprezint resursele de baz ale turismului. Resursele epuizabile regenerabile sunt acelea care fac parte din biosfera. Aceast leg tur este una complex . Din aceasta categorie fac parte rezervele de carbune. Mediul înconjur tor este definit ca fiind calitatea vie ii. iar pe de alt parte activitatea turistic are influen atât pozitiv . respectiv plante sau animale. calitatea lui. aceasta clasificare încearca sa atraga atentia asupra modului de valorificare a tezaurului universal de resurse. ea manifestându-se în ambele direc ii. modificându-i elementele componente. Calitatea vie ii este determinat de disponibilitatea pe termen lung în cantitate suficient i de o calitate adecvat a resurselor precum ap . Bucure ti. mai ales. care se pot reface în perioade de timp mult mai scurte.3 Influenta resurselor naturale asupra dezvoltarii turistice Rela ia turism-mediu ambiant are o importan deosebit . 2. prin componentele sale. Ca totalitate a factorilor naturali i. Editura Uranus. cât i negativ asupra mediului ecologic. De asemenea. reprezint motiva ia esen ial a c l toriilor. petrol. p. 2001. aer. 36 13 . condi iile de via ale oamenilor i cadrul natural cu habitatele potrivite pentru animale i plante. ocrotirea i conservarea mediului ambiant reprezentând condi ia primordial de desf urare i dezvoltare a turismului. care impun tot mai mult necesitatea cunoasterii resurselor naturale. prin consum. se distrug iar pentru refacerea lor este necesara o perioada de timp masurata la scara geologica (milioane sau miliarde de ani). a volumului si a posibilitatilor de regenerare ± pentru ca în raport cu acestea sa se realizeze exploatarea lor -. minereu de fier etc. p strarea unui nivel ridicat de 2 Rodica Minciu. Mediul natural.b. constituind un semnal de alarma în vederea protejarii resurselor epuizabile. dar care pot fi distruse printr-o exploatare nejudicioasa. fie ca este vorba de substantele utile care nu se mai reînnoiesc. aceasta clasificare are o deosebita însemnatate practica. fie ca este vorba de cele regenerabile.

hidrografie. 2001. din acest punct de vedere.161 5 V. alpinism etc).. Baron. determinând. 3 P.calitate a resurselor naturale constituie condi ia necesar continu a consumului turistic.Neac u. Condi iile oferite de cadrul natural. forme particulare de manifestare a acestuia.4 Componentele poten ialului natural prezint interes prin valoarea estetic . 3. în ultimii ani. cit. p. Editura Expert.Lacul Motoc . faun . rezerva ii ± contribuie la atragerea de fluxuri turistice i î i exercit influen a asupra activit ii turismului. Geografia turismului în România. Gl van. 1996. p. 468 4 Rodica Minciu. i recreativ-distractiv . posibilitatea practic rii unor sporturi III.1 Localizare: Printre cele mai frumoase si vizitate obiective turistice naturale din Vrancea amintim: -LACURI 1. monumente naturale. p. Op. la rândul lor. Economia turismului. O. atât din punct de vedere al turi tilor implica i cât i din cel al încas rilor realizate. clim .3 pentru perpetuarea i dezvoltarea Mediul înconjur tor este un factor care influen eaz cererea turistic . N. form de turism care. Resurse turistice naturale in zona Vrancea Zona Vrancei este o zona cu potential turistic ridicat datorat in special Muntilor Vrancei munti cu un relief diversificat de o frumusete speciala ± un punct de atractie deosebit pentru turistii care aleg sa isi petreaca aici vacante de neuitat. Având în vedere faptul c cererea pentru produsele turistice este par ial determinat de calitatea acestuia. cognitiv (sky montan . prin componentele sale ± relief. Bucure ti. Lac natural care are o suprafata de 600 mp si este înconjurat de padure. mediul înconjur tor poate avea un impact pozitiv sau negativ asupra turismului.5 România este o ar care beneficiaz de un cadru natural cu un poten ial ridicat i cu o infrastructur de cele mai multe ori suficient pentru turismul natural. În ara noastr . Editura Institutului EDEN.9 14 . Snak. Bucure ti. vegeta ie. este mai pu in preten ioas . aceast ramur a turismului a avut o cre tere din cele mai spectaculoase. calitatea factorilor naturali de cur .

Are 123 km lungime si o suprafata a bazinului de 1010 kmp.Putna. floristica. afluent al Siretului pe teritoriul comunei Nanesti (judetul Vrancea).Cheile Cozei . peretii fiind verticali. Are 706 km. Rezervatia are o suprafata de 10 ha si cuprinde o portiune a defileului. Râu în partea de E a României. 15 . Lac de baraj în suprafata de 1. Din apele lacului ies numeroase trunchiuri de copaci.Râu în partea de E a României. de la care si-a luat numele. Cheile sapate de pârâul Caza au lungimea de 2 km. Rezervatie naturala (peisagistica. 3. În sedimentele de aici este conservata o bogata fauna fosila de pesti. cu directie generala de curgere NNV-SSE. Are 144 km si o suprafata a bazinului de 2740 kmp.5 ha. Râu în partea de E a României. 2.Râmnicu S rat . 2. Grota cu intrare larga cu înaltime de circa 2 m si lungimea de 15 m. -PESTERI Grota Tojanului .Surprinde prin atmosfera de izolare si prin senzatia de liniste deplina. Lacul îsi mentine în permanenta o culoare verzuie. iar peretii laterali sunt taiati în stânca. Adâncimea este de 4 m.Lacul Verde . Spectaculozitatea cascadei se datoreaza detaliilor albiei modelata prin eroziunea selectiva a rocilor si tectonizarea formatiunilor geologice. afluent al Dunarii. de vârsta oligocena. la 8 km aval de confluenta Bârladului cu Siretul. din care 559 km pe teritoriul României. -CASCADE Rezerva ia natural Cascada Putnei . Plafonul grotei este format dintr-o aglomeratie de stânci. Formatiune morfologica. geologica). afluent al Siretului pe teritoriul comunei Nanesti (judetul Vrancea). -CHEI 1. rezultat în 1971 în urma unor alunecari de teren.Siret (Vrancea). -RÂURI 1.

Peretii abrupti dau impresia unei alcatuiri bizare de aschii de gresii care au o sustinere precara.Zboina . Este declarata monument al naturii.Rezerva ia natural Cascada Putnei. Spectaculozitatea cascadei se datoreaza detaliilor albiei modelata prin eroziunea selectiva a rocilor si tectonizarea formatiunilor geologice. pe o distanta de 1 km.Rezerva iile naturale Cenaru I si Cenaru II -rezervatii naturale forestiere.Cheile Tisi ei . în suprafata de 233. geologica) care are o suprafata de 10 ha si cuprinde o portiune a defileului.8 ha.32 % din suprafata 16 .204 ha. Rezervatie naturala extinsa pe o suprafata de 12 ha.2. formand flacari slab colorate de 30-50 cm înaltime. Rezervatia naturala Cenaru II delimiteaza o padure seculara de fag si brad cu exemplare de tisa.rezervatie naturala (forestiera). -ALTE RESURSE NATURALE 1. floristica.Rezerva ia Natural Lepsa . -REZERVA II NATURALE 1. Se mai gasesc moliduri si arborete de molid. Rezervatie naturala (geologica). fag si tisa în suprafata de 149. Cheile sunt sapate de Valea Tisita Mare. ocupand 41. are o suprafata de 38. judetul Vrancea.7 ha si delimiteaza o padure de fagete. Rezervatia naturala Cenaru I delimiteaza o padure seculara de brad. 4. Rezerva ia natural Focul Viu. Parcul natural Putna se suprapune sectorului centralnord-vestic al Muntilor Vrancei. Are o suprafata de 210. 3.rezervatie naturala (peisagistica. constând din emanatii de gaze ce patrund prin crapaturile scoartei terestre si care ard în permanenta. 2.4 ha. brad în vârsta de 80-100 ani.

pe langa cele 14 tipuri de habitate de interes comunitar. din punctual meu de vedere. 3.este o conditie importanta dar nu suficienta pentru transformarea respectivei zone in una intens exploatata turistic. iar zona este renumita si prin speciile aflate pe lista rosie a plantelor vasculare: papucul doamnei. timpului disponibil etc. adaposteste. sulfuroasa zona de aparitie a izvoarelor minerale se afla în apropierea schitului Lepsa. precum si existenta a numeroase specii endemice. traseele montane de acces in Muntii Vrancei au fost imbunatatite in ultima perioada. permitind astfel alegerea cu usurinta a celor mai inedite itinerare. este. astfel incat sa ofere un grad de accesibilitate ridicat dar si privelisti deosebite. în mai multe sectoare. Canis lupus si Lynx lynx.2 Impactul pozitiei obiectivelor naturale asupra afluentei turistilor Existenta unei diversitati de resurse naturale intr. virstei. respective infrastructura rutiera.anumita zona-asa cum este si cazul zonei Vrancea. nu mai putin. alcatuirii numerice a grupurilor. Cele 13 trasee turistice amenajate sunt: 17 . interes stiintific. pe parcursul carora peisajul geografic apare in totalitatea trasaturilor ce-i confera prestanta. Una dintre cele mai importante.Resurse balneare (în Lepsa) . gradul de accesibilitate in zona.Muntilor Vrancei. circumpolare si alpine. populatii reprezentative de carnivore mari din speciile Ursus arctos. bulbucii de munte. fiind o importanta sursa de aprovizionare cu pastravi Curcubeu si argintiu de Vrancea. floarea de colt. Crescatoria de pastravi este una dintre cele mai mari din tara. lista floristica cuprinde 636 de specii fanerogame. atractivitate si. 2. 3. Izvoare cu apa minerala. O serie de alte conditii sunt necesare pentru realizarea acestui obiectiv. urmeaza deopotriva aliniamente orografice si hidrografice principale si secundare. scopurilor drumetiei. Laolalta. capabile sa satisfaca o gama foarte larga de preferinte corespunzatoare experientei in drumetiile montane. a apelor de munte si lacurilor de acumulare. Astfel. Peisajul este dominat de elementele eurasiatice.Cresc torie de p str vi . arborele de tisa. clorosodica. Din fericire. traseele alcatuiesc o retea cu caracter aproximativ rectangular. jneapanul. oaspetilor Vrancei le stau la dispozitie 13 trasee turistice marcate.

cabanele "Giurgiu" .comuna Birsesti 12.saua Geamana 8. Exista insa si unele portiuni care. Comuna Soveja . inclinarii suprafetei topografice.(saua Geamana) .virful Lacauti 3.valea Putnei .cabanele "Giurgiu" 11.1.comuna Nereju 7.comuna Nereju 2.piriul Balosu .Zboina Frumoasa . Saua Golici (Muntele Coza) ."Plostina" .valea Naruja .virful Lacauti 4.Muntele Coza .saua Poienita 10. necesita prudenta sporita.piriul Alunu .Pietrosu .Golu Pietrosului .Dealul Secaturii . Motelul "Cascada Putnei" .piriul Cristianu Mic . Comuna Tulnici . insa numai turistilor experimentati si bine echipati. Satul Vetresti-Herastrau . traseele nu prezinta grad de dificultate care sa-l puna pe drumet in situatii critice.satul Valea Neagra .virful Lacauti 5. Gura piriului Balosu .Culmea Paisele . energie termica si/sau electrica. Piriul Goru "virful Goru" ."Sezatoarea Lupilor" . Pe de alta parte. Valorificarea eficienta a resurselor se refera printre altele si la adoptarea de catre pensiunile si hotelurile din zonele turistice a unor masuri care vizeaza reducerile consumului de apa. 18 . toate traseele sint accesibile si iarna. Masuri de dezvoltare durabila a potentialului turistic constituie un obiectiv prioritar al Valorificarea mai eficient dezvolt rii pe termen mediu si lung. avalanselor si altor factori. Comuna Tulnici .Culmea Frumoasele .Culmea Laposu . "Caldarile" Zabalei .comuna Vintileasca 13.Zboina Frumoasa .Dealul Negru . diferentelor de inaltime accentuate."Caldarile" Zabalei 6. caderilor de pietre. "Casa lui Neagu" .Mirdanu .saua Tisitei 9.valea Tisitei .Culmea Misina .Golu Verdelui .Muntele Zboina Neagra In ansamblul lor.satul Vetresti-Herastrau . IV.valea Zabaluta . Cabanele "Giurgiu" . Poiana Sindrilita .saua Finarii .Mirdanu .saua Furu .Piriul Bradului .virful Pietrosu . "Botu Misinei" . datorita detaliilor de forma ale reliefului.Culmea Laposu de Jos .valea Zabalei .

Aceast schimbare va necesita o investi ie ini ial . De asemenea eficiente metode de reducere a emisiilor de CO2 i a economiei de energie. ‡ Camerele ar trebui sa fie foarte bine izolate. unde ma inii de g tit sau a boilerului determin un consum mai mare de energie decât dac ar fi a ezate la distan temperatura camerei este de 30-35°C. acoperi ar fi necesar ca si rezervoarele de ap cald sa fie izolate. se poate ob ine o reducere cu 7-15% a facturii de înc lzire. conductele sistemului de înc lzire central . Reducerea temperaturii cu doar 1°C poate mic ora factura de energie cu 5-10% i reduce pân la 300 kg de emisii de CO2 per gospod rie în fiecare an. Programarea termostatului în a a fel încât pe timpul nop ii sau când turistii parasesc camera. aceasta este una dintre cele mai i podea reprezint peste 50% din pierderile totale de c ldur .Tara Vrancei etc) Prin luarea unor m suri mici. precum i ni ele din pere i. consumul de energie este aproape dublu i genereaz o cantitate anual suplimentar de 160 kg de emisii de CO2 pentru un frigider i 320 kg pentru un congelator.Aceasta abordare a turismului din perspective dezvoltarii durabile a fost inteleasa si integrata in strategiile lor si de catre numeroase pensiuni turistice din Vrancea ( pensiunea Perla Vrancei-Soveja. acestea pot contribui la efortul global de lupt împotriva schimb rilor climatice i isi pot reduce facturile de electricitate i înc lzire! In acest sens. ‡ Înlocuirea geamurilor simple cu geamuri duble. Astfel. iar pe termen lung investi ia va fi rentabil si in timp pierderile termice pot fi reduse cu pana la 70%! ‡ Caldura nu trebuie lasata sa iasa din locuinta pe o durat mai lung de timp. pensiunea Tara. temperatura s se reduc . ‡ Schimbarea locului frigiderului sau al congelatorului ± pozi ionarea acestora în apropierea de acestea. Pe termen lung. De exemplu. dar va reduce cu jum tate pierderile termice prin geamuri. sa revina in camera. Pierderile termice prin pere i. Dac este lasata o deschiz tur cât de mic pe durata întregii zile. daca sunt asezate într-o c mar cald . 19 . pot fi luate o serie de masuri practice care urmaresc reducerea a consumului de energie : ‡ ‡ Reducerea înc lzirii. iar înainte ca acestia sa se trezeasca sau temperatura s revin la un nivel confortabil. energia necesar înc lzirii interioare pe durata a ase luni reci (o temperatur exterioar de 10°C sau mai pu in) va genera aproximativ o ton de emisii de CO2.

turism si protectie a mediului in tara si strainatate. promovate intens in ultima perioada. Asociatia are urmatoarele scopuri:  Protectia mediului si contributia la schimbarea atitudinilor fata de acesta. a grupurilor comunitare precum si a administratiei locale in actiuni de dezvoltare. Concluzionand .F.D. care si-a asumat misiunea de implicarea a grupurilor de tineri.) infiintata la data de 25 septembrie 1994 . important este sa se continue pe aceasta directive si sa ne bucuram de frumusetea naturii intr-un mod responsabil. Concluzii: Vrancea ±tinut de balada si legenda.‡ Setarea termostatului la o temperatur de max 60°C. Este nevoie doar de schimbarea abordarii modului in care pensiunile si comunitatile locale inteleg sa valorifice resursele naturale turistice din zona prin integrarea conceptelor dezvoltarii durabile.V.  Promovarea conceptului de dezvoltare durabila in comunitatile rurale si urbane.este renumit pentru multitudinea i diversitatea atrac iilor turistice. O astfel de asociatie este si Asociatia Pentru Dezvoltare durabila ³Focul Viu´ din Focsani (A. Peste tot in tara au inceput sa functioneze diverse asociatii care promoveaza turismul durabil. cât i pentru înc lzirea central . el este un imprumut de la copiii nostri. aici potentialul turistic este imens asigurand premizele unei dezvoltari turistice ascendente.D. avand grija de mediul inconjurator si sa retinem un adevar pe care il uitam prea des: ³Pamantul nu este o mostenire de la strabuni. Primii pasi in acest sens au fost facuti (ex Asociatia de dezvoltare durabila ³Focul Viu´). cum ar fi Focul Viu din Andreia ul de Jos sau relieful neuniform din Rezerva ia Natural Reghiu ± Scruntaru. 70% din energia consumat de gospod rii/pensiuni este folosit pentru înc lzirea camerelor i 14% pentru înc lzirea apei.´ 20 . Acest lucru este valabil atât pentru boiler.  Dezvoltarea durabila a zonelor montane.  Promovarea turismului in randul tineretului. În aceast zon binecuvântat poti g si nu numai peisaje impresionante ci si fenomene naturale neobi nuite i spectaculoase.

com/doc/51645226/Protectia-si-conservarea-mediului http://www.scritube.skytrip.php http://www.ro/_documente/turism/studii_strategii/ecoturism_faza1. Snak.Bibliografie:         Rodica Minciu.informatiipublice.mdrl. Bucure ti. Baron. 2001 V.com/geografie/ecologie/Dezvoltarea-durabila-concepte-92858.com/geografie/turism/VRANCEA1751812216.Neac u.scritube.html http://www. Editura Expert. Gl van.ro/obiective-naturale-in-judetul-vrancea. Economia turismului.php 21 . O.scribd.pdf http://www. Editura Institutului EDEN.ro/turism/5462/1827-arii-protejate-rezervatii-naturale-simonumente-ale-naturii-vrancea  http://www. Economia turismului. 2001 P. Bucure ti. Bucure ti http://www. Editura Uranus. N. Geografia turismului în România.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful