Cuprins

I.CONCEPTE SI TEORII ASUPRA FENOMENULUI VIOLENTEI FAMILIALE ….………. 2
1.1.Violenta domestica si violenta conjugala……………………....…………………………………….. 2 1.2.Teorii explicative ale violentei domestice………....…………....………………………………….. 5 a.Teorii sociolegice…………………………....................……………………………………................. 5 b.Teorii psihologice………………………………..…….…….................………………………………... 7 c.Teorii feministe…………………………………….……….................………………………………… 7 1.3. Victime si autori ai violentei familiale………......……………………………………………………. 8 1.4. Formele manifestarii violentei familiale……..………………………………………………........... 10 a.Violenta fizica…………………………………..………….................……………………………........ 10 b. Abuzul sexual………………………………..…………….................………………………… …….. 12 c. Violenta afectiva…………………………….…………….................……….................................... 13 d. Violenta economica………………………….....………....................……………………………...... 16 e.Violenta relationala…………………………….……………….................………………………….... 17 f.Violenta morala………………………………….………………….................………........................ 18 1.5 Factori favorizanti ai violentei familiale…….…………………………………………………….… 18

II.DINAMICA VIOLENTEI FAMILALE.CAUZE SI CONSECINTE………………......……......21
2.1 Abuzul:Definitie.Tipuri.Caracteristici……………………………………………………………….21 2.2 Factori specifici ai violentei domestice…………………………………………….......................23 2.3 Efectele violentei domestice………………………………………………………………………...24 a.Impactul violentei asupra copiilor….……………………………………..........................24 b.Consecintele violentei familiale asupra femeilor…………………………………………25 c.Particularitati ale violentei asupra batranilor………………………………………………28 d.Specificul violentei intre frati………………………………………………………………..30 e.Cazul violentei asupra barbatilor…………………………………………………………...31

III.CERCETAREA SOCEIOLOGICA A FENOMENULUI……………...............................32
3.1 Tehnici si metode de cercetare……………………………………………………………………....35 a.Cosilierea…………………….…………………………………………..............................39 b.Planul de securitate ………………………………………………………………………...41 c.Incurajarea si linistea clientului…………………………………………………………..…42 d.Inversarea rolurilor …………………..………………………………………………….…..43 e.Redefinirea…………………………………………………………………………………....43 f.Scolptura familiei………………………………………………………………………………44 g.Fisa procesului decisional…………………………………………………………………...45 h.Mapa coercitiei………………………………………………………………………………..45 3.3 Legislatia in vigoare privind violenta omestica……………………………………………………...46

CONCLUZII……………………………………………………………………………………...53

1

CAPITOLUL I CONCEPTE SI TEORII ASUPRA FENOMENULUI VIOLENŢEI FAMILIALE Conceptul de violenta poate fi definit ca reprezantand un comportament agresiv acut, caracterizat prin „folosirea fortei fizice si prin limitarea, in timp, cu angajare si realizarea rapida” ( Redmishd, 1989 ) Formele de manifestare a violentei difera de la o societate la alta , in functie de legile si traditiile existente, fapt care creeaza dificultati in incercarea de a le compara si de a stabili legitati. Similitudinile de interpretare ,in diferite culturi si societati, apar numai in privinta formeleor de violenta majora. Violenta domestica a fost considerata mult timp o modalitate de manifestare obisnuita in familiile dezorganizate si grupurile marginale, defavorizate social, da s-au observat insa comportamentele similare si in cazul familiilor cu un grad social mai ridicat, care nu sunt dispuse sa le recunoasca, creand o imagine falsa asupra amplorii acestui fenomen.
1.1 Violenţa domestică si violenta conjugala

Termenii de violenţă în familie şi violenţă între rude sunt folosiţi pentru a se referi la orice act care este săvârşit cu intenţia de a răni sau de a face rău din punct de vedere fizic individului cu care persoana se înrudeşte din punct de vedere legal ori este rudă de sânge ( Gelles şi Ştraus, 1988)» Hartman (1981) menţionează că familia este " locul în care convieţuiesc oamenii care au activităţi şi interese diferite şi care , în acest proces , intră adesea în conflict". Alţi specialişti definesc violenţa domestică ca "orice act violent comis de o persoană de pe poziţia unui rol marital, sexual, parental sau de ocrotire asupra altor persoane cu roluri reciproce" ( Stith şi Williams, 1990). Atacul fizic poate fi însoţit de intimidări sau de abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care aparţin victimei, izolarea de prieteni de familie sau de alte potenţiale surse de sprijin, ameninţări la adresa altor persoane importante pentru victimă, inclusiv a copiilor, flirturi, control asupra banilor sau lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasărilor, telefonului şi al altor surse de îngrijire şi protecţie.
2

Ca arie de cuprindere, violenţa domestică se referă la: -violenţa intre fraţi;
-

abuzul şi violenţa asupra părinţilor sau ai altor membri ai familiei; violenţa în cadrul cuplului (violenţa maritală). De-a lungul timpului s-au semnalat o serie de opinii diferite cu privire la legitimarea

- abuzul copiilor din familie;
-

sau ilegitimarea folosirii violenţei în familie, motiv pentru care nu există statistici clare în acest domeniu, întrucât autorităţile ezită să intervină. Din această perspectivă Ştraus, Gellessî Steinmetz, (1980) au propus separarea conceptului de violenţa în două noţiuni: violenţa normala şi violenţa abuzivă; ambele forme însă sunt nocive pentru efectele pe care le au asupra vicimelor şi prin faptul că duc la perturbarea violenţei, întrucât violenţa naşte violenţă, fie ca reacţie de răspuns fie ca formă de apărare. In funcţie de comportamentul agresorilor, se pot remarca două tipuri de violenţe (Correctional Service Canada, 1988, după Rădulescu 2001) : -violenţă expresivă - se caracterizează prin comportamente explozive în situaţii conflictuale din partea agresorilor, acestora lipsindu-le resursele necesare pentru a se controla; agresorul expresiv seamănă cu un " isteric înghesuit într-un colţ": -violenţă instrumentală - persoana în cauză nu are un caracter impulsiv, el exercitânduşi violenţa în mod deliberat, conştient, în vederea obţinerii unui scop. Ambele forme de violenţă nu se pot exprima şi exercită dacă nu beneficiază de un context socializator, care permite învăţarea şi perpetuarea comportamentelor violente. Violenţa intra-familială este un act sau un ansamblu de acte la săvârşirea cărora se foloseşte un anumit grad de forţă fizică, realizat în cadrul unui grup care îndeplineşte funcţiile familiale ( Ana Munteanu şi colab., 2001). Violenţa intrafamilială cuprinde mai multe tipuri de violenţă ( Graţiela Văduvă şi Marina Roman, 2003): -violenţa fizică activă - prin care provoacă celuilalt membru de familie o serie de vătămări; -violenţa -fizică pasivă — care impune victimei izolarea, inclusiv refuzul de a-şi vizita copiii; -violenţa psihologică activă - reprezentată de agresiunile verbale periodice şi susţinute la adresa victimei , inclusiv poreclirea acesteia;

3

abuzul şi maltratarea. agresiunea este determinata de două variabile principale : intensitatea senzaţiei de furie determinată de o frustrare. existând şi posibilitatea evitării copiilor nedoriţi (Thomton şi colab. au fost recunoscute oficial ca problemă socială la începutul anulor '70 ai secolului trecut. Alte concepte folosite pentru a defini o agresiunea. Dacă abuzul împotriva copiilor dobândeşte tot mai multă atenţie publică. mic de copii. ci la orice act care are ca scop agresiunea îndreptată asupra unui adult (insultă. atingerea fizică a numitor părţi ale corpului. ca şi violenţa familială. Abuzul împotriva soţiei. viol şi chiar violul marital) Violenţa conjugală. violenţa la nivel de cuplu. oprirea accesului la bani sau la alte mijloace economice. mai ales cei mici. abuzul nu se referă numai la o sancţiune fizică.constă în întreruperea sau insuficienţa relaţiilor sociale şi sexuale. Deşi violenţa împotriva femeilor a devenit o problemă oficială. .-violenţa psihologică pasivă . ea a fost trecută cu vederea. sunt priviţi ca neajutoraţi. Agresiunea este în general orice act de atac asupra unei personae. violenţa între fraţi. Din acest punct de vedere.violenţa sexuală .forţarea la activitate sexuală nedorită. abuzul şi violenţa asupra părinţilor sau membrilor mai vârstnici) se limitează numai la agresiunea în cadrul cuplului. Din persepctiva psihologică. Cauzele care au determinat scăderea abuzului împotriva soţiei sunt: climatul economic care este favorabil reducerii factorilor de risc pentru abuzul împotriva mariajele la vârste mai înaintate. femeile bătute sunt privite cu suspiciune şi dispreţ. Maltratarea poate fi produsă prin omisiunea unor nevoi ale persoanei (neglijare) sau prin comiterea cu intenţie a unor acte agresive.) 4 . atacurile asupra persoanei. realizarea unor acte cu conotaţii sexuale. care au favorizat apariţia familiilor cu un număr mai soţiilor. iar victimele violenţei domestic au fost chiar blamate pentru propria lor victimizare. deorece copiii. tendinţa de a exprima în mod deschis această senzaţie. comparativ cu violenţa domestică în care este inclusă şi care are o arie de cuprindere mai mare (abuz asupra copilului în familie. care nu este provocat de către aceasta.

Atacurile psihologice pot implica o serie intreaga de insulte. Pentru unele femei. comparându-le cu cele ale victimelor dezastrelor. abilitaţile fizice şi cele profesionale. unele ameninţări au fost testate. Efectele negative includ agresarea copiilor de către partener sau modul în care aceştia sunt afectaţi.disponibilitatea unui număr mai mare de tratamente şi servicii oferite soţiilor abuzate şi abuzatorilor. Ei au mărturisit că au sentimente de teamă pentru ei şi pentru mamele lor. punânduli-se la îndoială inteligenţa. care au ca efect sublimarea autonomiei şi încrederii în sine a partenerei. de vârstă . Cercetările efectuate în acest sens. ameninţări acuze pentru tot ce nu merge bine. când vrea să părăsească relaţia abuzivă. ceea ce reprezintă un factor foarte important. Există. în afara riscurilor fizice. ei le vor găsi şi abia atunci le vor face rău sau vor încerca să le omoare. riscuri ce implică pe copii. precizând că femeile au experimentat efecte postraumatice grave. de relaţia lor cu adulţii şi de alţi factori. riscuri ce implică familia şi prietenii. Cu toate acestea există o serie de riscuri pentru femeile abuzate majoritatea fiind generate de agresor. dezorientarea. este necesar să fie menţionate şi riscurile psihologice. pe care femeile bătute le identifică: rănirea fizică. arată că majoritatea femeilor care au fost agresate de partenerii lor. distrugerea relaţiei maritale şi riscuri ce determină arestul sau afectează statutul legal. Femeile bătute care au în vedere părăsirea relaţiei abuzive evaluează modul în care va determina creşterea sau scăderea violenţei fizice sau sexuale (care determină posibilitatea infestării cu HIV sau alte boli cu transmitere sexuală). Un risc impotant. Unele studii au amplificat efectele emoţionale. Unii agresori precizează clar partenerelor că dacă vor pleca. în funcţie de severitatea şi frecvenţa violenţei la care asistă. încercarea de a pune capăt relaţiei nu înseamnă neapărat şi încetarea violenţelor. s5 . este cel care implică şi copiii. de asemena efecte negative şi în rândul copiilor care sunt martorii violenţei domestice. sunt afectate emoţional de acest comportament. atunci când analizează posibilitatea părăsirii relaţiei abuzive. consumul de alcool şi tentative de suicid. luat în calcul de femeile abuzate. printre care şi a posibilităţii creşterii copiilor pe cont propriu. fizic său psihologic. probleme psihologice. astfel o femeie agresată.sexul.. retragerea din diverse activităţi. capacitatea de a soluţiona o problemă. estimează anumiţi factori de risc. incluzând şocul. apariţia unui cadru legal care să asigure protecţia victimelor. precum şi pentru schimbările necontraloabile din viaţa lor.

1998) menţionează că " supravegherea geloasă " din partea partenerilor poate duce la distrugerea relaţiilor. Ameninţarea familiei şi prietenilor femeiii agresate. mâncare şi haine obţinute prin donaţii şi apelare la servicii de urgenţă ori de câte ori ele sau copiii lor au nevoie de asistenţă medicală. Pentru altă categorie de femei. intenatrea divorţului. un serviciu cu un salariu bun şi împlinire profesională. Violenţa domestică este una dintre principalele cauze care determină pierderea relaţiei. după o perioadă de timp. 6 . Indiferent dacă femeile părăsesc sau rămân într-o relaţie abuzivă. locuinţă într-un cartier sigur. Dacă partenera se ascunde cu scopul de a părăsi o relaţie agresivă. că unii factori. siguranţa financiară ar putea însemna doar satisfacerea nevoior de bază cum sunt : hrană. în mod obişnuit. In mod obişnuit însă. agresorii îşi ţin partenerele izolate de prieteni şi familie pentru a impiedica diferitele forme de ajutor pe care aceştia ar putea să le acorde femeilor agresate. chiar dacă situaţia înseamnă îndeplinirea unor condiţii standard. Pentru femeile sărace. Cercetările au demostrat că serviciul este un factor extrem de important pentru femei.s-a constat astfel. agresorii îşi ţin partenerele izolate de familie sau prieteni. asta înseamnă să trăiască unde îşi pot permite. Situaţia financiară a femeiii divorţate constituie un alt risc foarte important. cei amenţaţi de agresor sunt. Pentru unele femei agresate. siguranţa financiară ar putea însemna îngrijire de calitate superioară. In mod obişnuit. după Davies.a constatat că la aceşti copiii se pot semnala efecte negative în ceeea ce priveşte manifestarea comportamentală emoţională. haine şi îngrijire medicală. serviciul. dar şi cele care. acces la şcoli bune pentru copiii lor. familia şi prietenii. S-au semnalat deosebiri şi între grupurile de femei care părăseau relaţia abuzivă fară să revină. se întorceau la soţul lor. exisă riscul că ele să piardă suportul familiei şi a prietenilor. terminând creşterea ratelor de delicventă juvenilă. cum ar fi venitul femeiii. adăpost. Partenerul abuziv s-ar putea să-i interzică partenerei să aibă contact cu aceştia sau s-ar putea să-i influenţeze în mod negativ. Astfel de efecte se înregistrează în performanţele şcolare şi în modul de relaţionare cu celelalte persoane. socială şi cognitivă. uneori poate da rezultate. poate constitui forma de intimidare care. Ameninţarea familiei şi a prietenilor care îi ajută soţia. tocmai pentru a împiedica diferite forme de suport care ar putea să le fie acordate Kelly (1996. poate constitui o formă de intimidare care de multe ori poate dă rezultate. severitatea abuzului erau cei care împărţeau femeile din cele două grupuri.

teoria atitudinii individuale ( Kaplan. O cauză importantă o constituie şi violenţa în societate. Miller. favorizând violenţa ( Ellen Janosik. sunt variabile care cresc tensiunea. Singurul model teoretic din studiul general al violenţei. sex . care încearcă să explice cauzele apariţiei unul comportament.Teorii sociologice Discrepanţele de vârsta. 1962. în această situaţie. pentru a fi explicate ( Gellessî Staus.1994). 1. 1967) sau teoria culturii violente ( Wolfgang şi Ferracuti. disonanţa şi inflexibilitatea rolului. 1939. care este frecvent aplicat în cazul violenţei familiei. în cazul în care familia nu este foarte importantă pentru ei. fiind caracterizat prin nereuşita profesională (Ellen Jonosik. Faptul că violenţele în famielie nu sunt sancţionate. creând un cerc vicios al violenţei. Teorii explicative ale violenţei domestice In legătură cu violenţa domestică au fost emise unele teorii sociologice. 1967) nu au fost direct aplicate în studiul violenţei familiei.frustrării ( Berkowitz. iar rolul lor de " cap de familie" este incomparabil. neexistând norme şi legi care să le interzică iar recompensele imediate fiind mult mai mari decât sancţiunile determină perpetuarea acestor forme de manifestare. 7 . furnizând modele care sunt preluate la nivelul microstructurilor sociale. Cercetătorii au demonstrat că o cauză importantă a violenţei din mediul familial o constituie stresul vieţii cotidiene. Astfel. Dollard şi colab. 1979) .Un agresor poate să-şi oblige soţia să participle la acţiuni care contravin legislaţiei în vigoare şi să o ameninţe apoi. o va denunţa. privarea de libertate şi statutul de cetăţean pot constitui riscuri care trebuie analizate la latura deciziei de părăsire a partenerului. o societate care accceptă violenţă în sferele vieţii publice accentuiază tendinţele violente în cadrul familie. Cercetările violenţei domestice consideră că pe un " caz special " violenţa care necesită propriul suport teoretic.2. teoriile existente asupra agresiunii. bărbaţii fiind mai predispuşi în a-şi maltrata soţiile. că dacă îl va părăsi. 1961). a.. este teoria învăţării sociale (Bandura şi colab. psihologice şi feministe. în care se evidenţiază un patern circular. cum ar fi teoria agresiunii .media. 1994). Violenţa generată în familie conduce la o societate violentă şi invers. rigiditatea graniţelor sistemului familial. 1941).. care contaminează toate canalele informaţionale din mass. de activităţi şi de interese.

1987): * Teoria resurselor (Goode. Folsirea violenţei depinde de resursele pe care un participant sau membru al sistemului familial le poasedă. 1973) .foloseşte abordarea sistemelor sociale pentru explicarea violenţei în familie. 1971) . abordarea socială a violenţei. reduc costurile violenţei.este prima abordare teoretică aplicată violenţei domestice şi consideră că violenţa familială poate fi explicată prin faptul că toate sistemele sociale se bazează pe forţă.Teoriile asupra violenţei familiale au evoluat în trei direcţii: 1. cele care explică abuzurile împotriva soţiei/soţului. cu atât forţa folosită va creşte . Modelul se bazează pe trei nivele de analiză: relaţiile dintre organism şi mediul înconjurător. *Perspectiva ecologică (Garbarino. sistemele interactive care se suprapun contribuind la dezvoltarea umană şi calitatea mediului înconjurător. Cu cât sunt mai multe resurse. Natura privată a familiei şi refuzul instituţiilor abilitate de a interveni. Autorul consideră drept cauză stărilor conflictuale.Soţii tind să folosească violenţa atunci când nu au resurse tradiţionale asociate rolului dominator de cap de familie. 3. respectiv cu cartierul sau comunitatea în care se află. cele care explică abuzurile împotriva copiilor. 1977) . neconcordanţa dintre familie şi mediu. Interacţiunile care au loc în sistem pot păstra sau pot reduce nivelul de violenţă. cei cu resurse mai puţine tind să folosească mai mult violenţa. într-un oarecare grad. violenţa este privită ca un produs al unor interacţiuni şi nu ca un rezultat al patologiei individului. în realitate. 2.oferă exlicaţii cu privire la maltratarea copiilor. * Teoria sistemelor generale (Ştraus. cele care explică abuzurile în general. Explicaţia violenţei în familie s-a bazat şi pe modelul economic şi pe cel socio- cultural. sau pe ameninţarea cu forţa .consideră că violenţa familială poate fi explicată prin prisma costurilor şi recompenselor.Astfel. din punct de vedere instrumental.1983) . * Teoria schimbului (Gelles. care au constituit fundamentaul teoretic al elaborării următoarelor teorii (Gelles. ridică recompensele potenţiale. 8 . In acelaşi timp.

1979) . factorii de stres ca: veniturile mici. atrase de acest tip de bărbat. care se subordonează forţelor primare (libidoului).Teorii psihologice Freud ( 1959) vede comportamentul masochist ca fiind autodistructiv şi ca rezultat al efectului de rezolvare a complexului oedipian. * Explicaţia economica (Gelles. cauzat de procese sociale şi economice. 9 . *Explicaţia socio-culturală (Gelles. 1987) . Astfel. în mod conştient provoacă agresiunea acestuia. nefiind determinat numai de instinct. Astfel. Teoria susţine că părinţii nu investesc în copiii care au un potenţial reproductive scăzut. Patriarhatul duce la dominarea femeii de către bărbat şi explică structurile istorice ale viloenţei sistematice împotriva acesteia. Copilul de sex feminin concurează cu mama. Ideea care stă la baza teoriei lui Freud este că femeia se subordonează din credinţa inconştientă că trebuie să sufere. comportamentul agresiv din partea tatălui determină părăsirea bărbatului. b. ratele cele mai ridicate de violenţa familială. putem considera că stresul este cauza principală a unor forme de violenta (Coser. boala. Se poate trage concluzia că masochismul poate fi influenţat de evenimentele culturale şi de modul de evoluţie a individului. dar se teme de pierderea iubirii acesteia.* Patriarhatul (Dobash şi Dodash. * Modelul socio-biologic (Gelles.consideră abuzul împotriva femeilor ca pe un fenomen unic. observată şi la maimuţele umaniode. au de regulă. temperând dorinţele timpurii pentru tată prin asocierea vinei. care determină investiţia făcută de către părinţi în copii. şomajul. fata. Atunci când violenţa este un răspuns acceptat ca o formă de adaptare la stres.consideră că în manifestarea violenţei şi abuzului stresul joacă un rol important. cu distribuţie inegală în structurile sociale. 1987) . 1987) . adesea. De obicei. Pentru a renunţa la tată. copiii care nu sunt legaţi genetic de părinţi sau cei cu potenţial reproductiv scăzut prezintă un risc mai mare de abandon sau infanticid. care sprijină în mod direct ordinea socială şi structura familiei tradiţionale.este unul dintre cele mai noi modele teoretice şi sugerează că violenţa împortiva copiilor. femeile masochiste sunt. este rezultatul patriarhatului şi al succesului reproductiv. 1967).societăţile culturale care aprobă şi folosesc violenţa. pot favoriza abuzul.

aglomerarea. fara locuinta. din partea societatii. barbatului superior sa si maltrateze sotia. sa maltrateze sau sa foloseasca alte practice similare. ascunzandu-si inclinatiile de a fi libere si categorice”. a acestei subordonari. ca mariajul si maternitatea reprezinta implinirea lor si pentru atingerea acestor deziderate. profesor. iar daca sunt pasive. Daca femeile se afirma. persecutia partenerului se extinde. normele si legile patriarhale consolidand pozitia de subordonare a femeilor si subliniind autoritatea barbatului. etc.De-a lungul vieţii. In cazul femeilor care reusesc sa-si asigure o independenta economica. ingaduitoare. de fapt. 1. impreuna cu copiii. ele sunt sanctionate pentru temeritate. arena violentei domestice. care se bazeaza pe o forma de organizare patriarhala. provoaca de asemenea nemultumire pentru nepriceperea lor. c.). Teoria frustratiei considera ca agresivitatea este rezultatul blocarii cauzata de factori externi sau impiedicarea pulsiunii vitale sa-si realizeze scopul. somajul. lipsa locuintei. propusa de Dutton si Painter(dupa Redulescu. frate. indirect. femeile masochiste au experimentat şi au asimilat. in afara caminuli. In acesta situatie „casatoria este o institutie in care femeile sunt prinse in rolul de victima. O femeie maltratata. Structura patriarhala a familiei legitimeaza inegelitatea intre sexe. supuse. Persecutarea femeilor este o problema importanta. izolarea si conditiile de viata alienate.2001). comportamente violente din partea unor personae importante pentru ele (tată. ramane. în subconştientul lor. tinand cont de dependenta lor economica si sociala fata de partenerul de cuplu. femeile trebuie sa fie feminine. Se considera ca barbatii isi abuzeaza sotiile pentru ca nimeni nu-i opreste. femeile fiind maltratate si conditionate sa devina dependente. Ele sunt invatate de la nastere.3. Accentuarea. aceasta constituind asa zisa teorie asa numitei legaturi traumatice. Printre factorii externi care sunt perceputi ca fiind frustranti si generatori de stres se numara: statutul socio-economic scazut. care incearca sa paraseasca.Teorii feministe Din perspective feminste. de multe ori. permite.Victime si autori ai violentei familiale 10 . maltratarea sotiei trebuie studiata in contextul societatii.

Se simte puternic numai daca partenera este dependenta de el. pentru a-si intari imaginea de sine. - tipul posesiv-nu vede nici o demarcatie intre el si pertenera lui. Devine violent atunci cand anticipeaza ca partenera ar putea sa-l pedepseasca. Diferite tipuri de barbati care si-au abuzat femeile. inseamna a-i premite controlul asupra lui. Acest tip de barbat isi utilizeaza partenera ca pe un obiect. odata ce va fi facut sa recunoasca ceea ce simte. A-i acorda putina autonomie sotiei. in familie si in afara familiei-multi dintre acestia au suferit abuzuri in familie si isi exprima un nivel scazut de furie si depresie. care cauta aprobarea si calea de a se afirma. Abuzatorul dominator are mai multe trasaturi antisocial si este mult mai violent. - tipul protectorului-reprezinta tipul de barbat care amesteca dragostea cu ura. sa-l priveze de anumite privilegii si foloseste toate posibilitatile pentru a-i mari vulnerabilitatea - tipul care doreste sa fie aprobat-este barbatul supus complexelor.abuzatorul numai in familie-manifesta un nivel scazut de furie. manifestand consum de alcool si violenta. pot fi clasificati astfel: - tipul controlorului-este cel care mentine permanent controlul. i-si vede partenera ca pe o extensie a sa si este disperat. Perspectiva pierderii partenerei este foarte amenintatoare. pe care il controleaza. . iar pentru a obtine ceea ce isi doreste utilizeaza forta sau amenintarea. deoarece aceasta pierdere i-ar confirma lipsa respectului de sine. poate incepe si munca cu 11 .Cercetatorii au schitat unele caracteristici ale barbatilor violenti care si au maltratat sotiile sau partenerile intime. pe care o precepe ca pe o posesie. Nu ii este frica sa fie controlat ci doar sa nu ii fie ranite sentimentele. Devine violent atunci cand pierde controlul si nu se simte in stare sa-si domine sotia.abuzatorul in general. care trebuie sa-l accepte si sa-l ierte. deoarece nu se poate percepe pe sine ca persoana intreaga fara a-si include partenera. de obicei i-si exprima emotiile in mod verbal. el se asteapta sa fie respins si se comporta intr-un mod care incita respingerea celorlalti. iar violenta lui este legata de alcool. depinzand de partenera. acesta accepta si raspunde la tratament. Saunders(1992) a inclus in aceasta categorie de abuzatori dominatori trei subtipuri: . Deoarece respectul de sine este scazut.

inabilitatea de a-şi identifica sentimentele.problema propriu-zisa de comunicare si control a impulsurilor. acuzarea altora pentru eşecurile proprii. atitudine negative faţă de femei. spirit critic. tip gelos/posesiv. abilităţi scăzute în viata intimă. spirit ironic. este putin depresiv si accepta tratamentul medical. . acesta necesita o interventie pe termen lung.abuzatorul timid sau slab emotional-este putin violent comparativ cu celelalte tipuri. foloseşte sexul ca pe un act agresiv. concepţii tradiţionaliste şi rigide privind rolul bărbaţilor şi al femeii. atracţia pentru arme. Foloseste mai putin alcool decat celelalte tipuri. dar pratica frecvent abuzuri psihologice. certitudinea că puterea şi controlul pot fi obţinute prin violenţă. nu consideră că partenera este egalul lui. schimbarea partenerelor. 12 . fiind putin satisfacut de relatia maritala.de supunere a partenerei. imaturitate emoţionala. Pesonalitatea agresorului se poate caracteriza prin cateva trasaturi definitorii: • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • neîncrederea în sine. încercarea de a domina în conversaţii. temperament violent. încrederea în sine din ce în ce mai scăzută. schimbări de atitudine. consideră partenera ca pe o mamă.

) • • determinând manifestări violente asupra acestora. (1999) a clasificat aceste manifestări în şase categorii: - violenta fizică.Portretul victimei In cazul victimei. precum şi precizarea trăsăturilor caracteristice ale victimelor care ajută la identificarea abuzatori lor.a valorii de sine şi a sentimentului de control. violenta relaţionala. neglijenţa personala (igienă şi malnutriţie). a. senzaţia de pierdere a faculatatilor mintale. care pot provoca boli psihosomatice ( ulcer. Victima este caracterizată prin următoarele trăsături: • • • • sunt influenţate de durata relaţiei şi pierderea încrederii în sine . trăsăturile psihlogice vulnerabilitatea emoţional a persoanei în cauză.I. Conferinţă Femeilor U. violenta psiho-emotionala sau afectivă.A. violenta morală. pot agrava unele boli comice (astm. Violenţa fizică 13 . posibilitatea apariţiei unui comportament de deplasare a furiei asura copiilor tendinţa de suicid. violenta economică. 1.4 Formele manifestării violenţei familiale In funcţie de caracteristicile modului de agresiune şi ale abuzurilor exercitate asupra femeii. stress ridicat şi teama.migrene etc. violenta sexual.D. • Pentru realizarea unor scheme de tratament şi pentru aplicarea unor terapii este importantă cunosterea tipului de abuzatori şi a personalităţii acestora. boli coronariene etc.S.) sau creşterea consumului de droguri şi alcool.

a arde. La acestea se adaugă comunicarea cu soţia numai în probleme formale sau de consum de alcool. există mentalitatea ca victimizarea femeii trebuie trecută cu vederea. In general. a bate.bărbat are ca efect sacrificarea normalităţii interpersolale şi blocarea personalităţii femeii. o contribuţie însemnată o are şi nivelul educaţional al bărbatului. răsucire a braţelor). a trânti. a muşca. în unele zone funcţionând chiar anumite dogme. bătaie. este rezultatul atitudinilor tradiţionale şi educaţionale. abuzul fizic. a da cu pumnii sau cu piciorul. printre care şi Iolanda Mitrofan (1996) au menţionat două forme în care se poate manifestă agresivitatea : violenţa familială cronică şl violenta familiala explozivă. care va duce la fragilizarea relaţiei maritale.Violenţa fizică este indicatorul cel mai evident care apare în toate cazurile luate în studio. a strangula. mainifestare survenită din familia de origine sau din mediul de provenienţa . disimulată. violenta fizică pasivă. care presupune izolarea victimei. în cazul abuzului domestic.violenta fizică activa . înhăţare. copiii sau alt membru al familiei. care pornesc de la a împinge. 14 vizita copiii. In familia tradiţionala. lovire cu pumnul sau cu piciorul. Cu alte cuvinte. Femeile sunt socializate. sugrumare. a tortura. iar armele folosite de abuzator în timpul atacului pot fi unele obiecte contondente. a trage de păr. singurele forme ale autorităţii sale sunt violente. Registrul de manifestare afectivă a bărbatului fiind limitat. cuţite sau chiar arme de foc . plesnire. poate îmbrăca mai multe forme. inclusiv refuzul dreptului de a-şi Abuzul fizic poate fi de diferite intensităţi: de la palme uşoare până la ameninţarea cu moartea. poate fi: soţia. Graţiela Văduvă şi Marina Roman ( 2000) au adoptat o clasificare diferită a violenţei domestice: . norme care dau dreptul bărbatului de "a-şi ostoi soţia. .prin care se provoacă celuilalt membru de familie o serie de vătămări ( împingere. de a suporta violenţe fizice. Violenta familiala cronică în registru moderat. a mutila genital. unii cercetători . are loc preluarea unui model conflictual. Conform patternurilor care funcţionează. Pe lângă aceste cutume sociale şi a masochismului feminine. a înţepa. în special în sensul suportării acesor trauma. a lovi. a omorî etc. In funcţie de consecinţele în plan medical şl social asupra victimei . ca semn al masculinităţii şi al autorităţii sale". mistificarea relaţiilor femeie . Abuzul fizic constă în reacţii violente îndreptate împotriva unei persoane care.

semne şi zagraieturi inexplicabile. Violul produs de un străin este singurul considerat a fi prototipul violului. Faptul că femeile se învinovăţesc ori invata să accepte ralatiile sexual impuse de către cineva cunoscut si pe care l-au iubit poate fi cauza pentru care s-a acordat atât de puţină atenţie asupra problemei.are multiple implicaţii negative. oaspeţii primesc indicaţii subtile că trebuie să plece inainte de întoarcerea partenerului. Literatura de specialitate vorbeşte de aşa numitul "sindrom al femeilor batute (SFB) prezentat adesea că un caz particular al sindromului de stres posttraumatic (SSPT) care a fost descris prima dată în DSM III. . pe care societatea le condamnă. Abuzul fizic. în cazul SFB-lui apar mecanisme special de adaptare pentru a face faţă acestor sentimente de nesuportat.rareori are bani şi îşi "uită" adesea portofelul acasă. . nu numai în situaţii adecvate. rareori.pare agitată mai ales când partenerul este în preajmă şi nu acceptă niciodată o invitaţie sau o responsabilitate fară aprobarea lui. b.prezintă vânătăi. . o eficienţă scăzută. Soţul care impune relaţii sexuale forţate este. . . această problemă abia începe să fie investigata. cum ar fi flashback-urile.rareori are contact visual cu alte persoane şi pare detaşată şi absenţa. privit ca violator de către soţie care se poate auto-blama pentru incidental respectiv. . nu are prieteni apropiaţi. (1980).nu mai este active şi este rareori văzută în public. Când invită totuşi pe cineva. rareori invită pe cineva în vizită. dar le tolerează. fizice şi psihice.are foarte mult machiaj sau ochelari de soare. ca element de comportament al violentei domestice . Este foarte posibil ca acest act să fie produs de un prieten şi relaţiile 15 . Abuzul sexual Ca aspect. .chiar dacă a fost o dată o participant dinamica în activităţi sociale. ca urmare. de asemenea nu este foarte clară în modul în care şi-a făcut aceste semne.are multe accidente. uneori suspecte şi ilogice.Semnele care arată că o femeie este în relaţie abuzivă cu partenerul ei sunt următoarele: .este retrasă. asupra victimei. mai ales atunci când partenerul este acasă. măsurile de intervenţie nefiind bine precizate şi având.

Definiţiile legate presupun trei facori separati: relaţii sexuale care includ penetrare vaginală. ea nu poate fi violata. După cum se poate observa. Adevărul este că femeile se tem de viol. Multe persoane au o noţiune greşită despre viol. mai ales dacă a acceptat să meargă cu maşina unui bărbat sau să meargă în casa lui. cea mai mare parte a miturilor acuză victima. Ele încetează a mai avea încredere în alte persoane aceasta ducând la anxietate sau la teama de lungă durată. Conform acestei credinţe.dacă o femeie este virgină. 1988). vorbesc. anală ori orală. ci doar ”sex dur ’’ . folosirea forţei sau amenitarea cu forţa şi lipsa consimţământului victimei. Astfel. Unii cercetători vorbesc despre asocierea mai apropiată între victima şi violator cum că ar mări violenţa violului (RuselL 1982). deci merită ceea ce li se întâmplă. . uneori femeilor le place violul. efectele se regăsesc în sfera sănătăţii publice. de exemplu erau ademenitoare.femeile îi provoacă pe bărbati-prin felul în care se îmbracă. mai mult decât de orice fel de formă de abuz. să fie violate. având următoarele dimensiuni: apariţia unor sarcini numeroase sau înregistrarea unor avorturi multiple ceea ce afectează sănătatea reproducerii şi starea psiho-emotionala a victimei. - nu a fost viol. aveau un zâmbet provocator. atunci femeia nu a fost violata. Invinovăţirea victimei este un mit comun al violului. In general. merg şi se comportă. femeile care sunt violate de proprii lor parteneri suferă o traumă mai mare şi de lungă durata fata de femeile victime ale violului.femeile spun " nu " când de fapt vor să spună " da". victimele violului au acţionat. fară consimţământul individului în cauză. Din această cauză. de fapt se tem de această formă de abuz. Efectele violului marital nu sunt mai puţin înspăimântătoare decât cele ale violului comis de un străin. după Warshaw( 1988): O femeie care este violata o merită. . .femeilor aşa le place.dacă un bărbat nu a a avut armă sau cuţit. 16 .sexual forţate din cadrul mariajului să fie considerate forma cea mai comună de viol (Pagelow. în secret.femeile cer să fie violate dacă ies singure noaptea . în general. victime ale violului şi violenta. se plimbau în oraş seara târziu. In mod simplu. . Prezentăm în continuare câteva mituri. erau prietenoase sau imbracate provocator. poate fi definit ca sexul forţat. miturile referitoare la viol sunt răspândite şi crezute. aproape toate femeile îşi doresc. . care consideră ca. Cele mai multe femei exprimă cam aceeaşi părere faţă de viol. intr-u mod prin care au invitat la viol.

a subliniat câteva aspecte: -violul conjugal poate fi mai obişnuit decât toate celelalte tipuri de viol la un loc. Cercetările au identificat două forme ale abuzului afectiv.factori care motivează acest tip de viol include: furia. a fost identificate şase component majore ale abuzului afectiv extrase din menţiunile femeilor 17 . deorece nu poate fi cuantificată. Multe femei batute sunt refractare la recunoaşterea publică a abuzului săvârşit împotriva lor. forţarea sexuala sau atacurile verbale au un impact la un nivel afectiv pe care femeile îl percep ca fiind destul de grav. iar cele supuse violului marital sunt şi mai refractare. De asemenea. Violenţă afectivă Violenţa afectivă este mai greu de definit comparativ cu cea fizică. S-a constatat că violenta fizică. cum ar fi insultele verbale şi privarea afectivă. iar al doilea factor at fi ca un sistem juridic nu ar putea şterge suferinţa pe care o implică existent acestor situaţii.soţii care-şi violează soţiile par a avea predispoziţie pentru alcool. Apar două inconveniente: numărul mare de cazuri ar invada tribunalele. femeile nu au vrut să se identifice pe ele însele ca fiind "vătămate permanent". precum palmele sau loviturile. nevoia de dominare si ocazional. potrivit impactului pe care îl determină asupra femeii. In acest sens. Ambele aspect ale acestui tip de violent sunt calitativ similar. disfuncţii grave în felul de orientare al familiei şi dorinţa de a-şi domina partenera. . In final se subliniază necesitatea existenţei unui cadru legal care să asigure femeilor protecţia şi în aceste cazuri. 1986. recapitulând studiile asupra violului marital. care sunt comune. . efectele rezultate nu pot fi discutate în termeni referitori la gradul de gravitate ori la permanenţa lor. 1992). obsesia sexuala. Din cauza acestor probleme complexe. In descrierile făcute.In majoritatea cazurilor.este obişnuit în rândul femeilor bătute. Bowker (1983). abuzul afectiv este dificil de identificat. manifestate prin influenţa violenţei fizice şi sexual asupra stării afectivea femeii şi prin efectele la nivel pur psihologic. . alcoolul are un rol important în producerea violului asupra soţiei. Analiza violului conjugal menţionează că legătura între sex şi violenţa este mijlocul pe care soţul îl poate folosi pentru a intimida soţia fară a se teme de o intervenţie externă. după Catherine Kirkood. Totuşi există componente ale experienţelor subiective ale femeilor. c. deorece nu poate fi încadrat în tipare uşor observabile (NiCarthy.

acesta fiind dat de comportamentul abuzatorului. n. el şi amanta.. ..1968.. operator -". sunt în primejdie de a fi vătămate sau distruse. legate de siguranţa lor emoţional şi fizică. mă lovea. Componentele violenţei afective sunt: -degradarea .este primul stadiu de decădere în care apare perceperea ca. 1992). iau amploare. eu. în care femeile sunt incapabile să-şi păstreze sentimentul propriei lor valori.cel mai puternic şi mai semnificativ se manifesta atunci când femeile nu au nici o şansă de a-şi defini propria valoare. erau din vina mea.mă făcea în tot felul. când am auzit cât de proastă eram şi ca nimeni nu are nevoie de mine.." . n.. care apare ca urmare a primului atac.este a doua componenta a abuzului afectiv. de permanentă teamă. De câteva ori am acceptat. lucrul acesta era îngrozitor. având sentimentul că atât sufletul cât şi trupul lor. dar stadiile sau mecanismele degradării sunt aceleaşi.. Degradarea produce sentimente puternice de îndurerare şi de ruşine maladivă legată de sine.. care uneori trec neobservate.. Constanţa unui astfel de act dă naştere unui proces.. deoarece atitudinea denigratoare a atacatorului este continuă. şi voia sex în trei.1970. Anularea încrederii în sine. mi-am pierdut identitatea.el şi-a găsit o amantă. Ex-. n. mă bătea. în calitate de fiinţă umană. însă dacă nu acceptăm.. Ex. . Un prim stadiu de degradare este critica repetată sau sublinierea unor aspect nesemnificative ale comprtamentului victimei. impredictibilitatea şi imposibilitatea prevenirii altor atacuri creează o atmosferă de continuă primejdie şi prin urmare.-Sex fem. Sex feminine. îmi găsea defecte în înfăţişare sau mă critică că am obiceilul să miros hainele să văd dacă sunt curate... individual în cauză este mai puţin apreciat decât altul. se duce la alte femei.în timp. lucruri minore.. funcţionară: "." Un alt stadiu al degradării include impunerea valorilor atacatorului în faţa partenerei. 18 . care permit o caracterizare de ansamblu a violentei afective.frica . nelinişte şi frică într-o oarecare măsură. Femeile care suferă violenţe trăiesc sentimente de anxietate.." Comportamentele care determină un model de degradare pot varia.. Ultima formă de degradare este caracteristică femeilor abuzate sexual de partenerul lor: Ex-Sex fem. dar m-am simţit înjosită.un al treilea stadiu . dar care subliniate zilnic.. Am început sa cred că faptul că el bea.1968.abuzate (Catherine Kirkood. casnică:.

Spunea: femeile sunt frumoase aşa.nu-mi dădea voie să port culoarea roşie.Sex fem. Ex.reprezintă transformarea de către atacator. rămâneau flămânde. Când îmi cumpăram câte o haină. 1972.o metodă de a micşora tensiunea. Sunt zile în care nu am ce să mănânc nici eu nici copiii.impegat .n.sex fem..atacatorii îşi rezervau dreptul de a folosi şi aloca veniturile care intră în casă potrivit dorinţelor lor. spunea că numai anumite femei o poartă.. stăteam cu frica pentru ca ştiam că se vor repetat.. In asteptarea acestui atac se întrebau despre intensitatea lui. . Atacatorii nu numai ca observa si controleaza comportamentulpartenerei. fără nevoi sau dorinţe. n..altfel nu puteam cumpăra.. să merg la coafor sau să mă rujez. au existat menţionări ca furia partenerului le dădea sentimentul unui atac fizic potenţial.la şase luni dupa ce l-am născut pe fiul nostru. un săpun bun şi atât! Trebuia să port fuste suficient de lungi şi fără şliţ... fără nici o energie interioară."El nu lucrează nicăieri. că să nu mi se vadă picioarele.este un sentiment care izvorăşte din experienţa femeilor şi constă într-un conflict între nevoile umane de bază şi incapacitatea de a le îndeplini prin resursele disponibile. al proprietatii. el trebuia să vadă şi sa fie deacord cu culoarea .. 1970. singura sursă de venit fiind salariul meu.." .. a femeii în obiect. Chiar şi în cazul femeilor neexpuse la violenţa fizică. O ceartă a pornit şi la furie el m-a lovit. dar nu puteam prevedea cand aveau să se întâmple.Depersonalizarea .iar experienţa anterioară le previne ca un atac fizică este iminent.1963. pentru a hrăni copiii. ingineră .bătăile au început să se repete..".. socială dar şi afectivă. am fost lovită prima dată. Femeile nu pot să cumpere alimente necesare şi adesea.Sex fem....Dar şi pe banii aceştia avea pretenţii şi nu îmi dădea să cumpăr de mâncare. Este percepută ca un sentiment dureros al neîmplinirii şi se manifestă atat sub forma economică.Ex. fară resurse.. dar chiar şi aşa el toarnă în laptele copiilor ţuică". gradul de violenţă precum şi motivul declanşator. natural. Privarea sociala si economica porneste tot din sentimentul posesiunii .privarea . In cazul privării economice. Ex.. căutând în experienţa o resursă. Am fost şocată. n... de a elimina pericolul potenţialei violenţe. El a venit acasă şi a comentat ceva în legătură cu mâncarea.. casieră:." Elementul fundamental al acestei temeri era determinate de incapacitatea victimei de a putea anticipa când pot avea loc alte incidente. In general femeile îşi dau seama când partenerul este furios sau încordat . nu erau regulate. dar si contactele 19 .

impiedicarea partenerului la obtinerea unui serviciu si vinderea lucrurilor comune sau pesrsonale.Ses. 1958. Dupa divortul de sotul meu locuiesc intr-o camera de camin. n. formand o realitate subiectiva.fem. o izolare cu propria existenta.. care ameninta sanatatea afectiva si psihica a femeilor abuzate. avand drept consecinta incapacitatea de evaluarea realitatii in mod corect. Cefac eu oare? Numai ca fac ceva rau…incat el ma considera infidela”. Unele femei prezinta aceasta componenta a abuzului ca pe un proces de infantilizare a partenerului. sa puna la indoiala validitatea propriilor comportamente. Supraimpovarea este simtita de femei ca o cheltuiala enorma de energie.” - deformarea si distorsionarea relatiei-presupune inocularea constanta a indoielii in peceptia proprie. Lupta de a pastra o legatura sociala cu o persoana este uneori pierduta in fata acestor posesivi. Eu trebuia sa am grija de copil si de el…il percepeam ca pe un copil mare. Comportarea abuziva creeaza distantare. lipsa de participare la intretinerea familiei. Avem un copil. le-a adus. separare de lumea exterioara. functionara: „eu credeam ca am un comportament decent. d. 20 . Dinamica relatiilor si chiar informarea legata de experienta lor sunt derutante..Violenta economica Aceasta forma de violenta consta in controlul nechitabilasupra resurselor comune si se poate realiza prin: controlul resurselor destinate menajului. e era foarte violent. corespunzator dar el imi reprosa tot timpul ca ma comport intrun fel… ca si alte pesoane au spus…asa ca. am cinci copii si pana in august 2004 am locuit cu totii. Ex. 1965.Sex. Neconcordanta dintre ceea ce percepeau femeile si ceea ce simteau sotii lor.sale sociale. nemaiexistand in cadrul cuplului o relatie reciproca de „daruieste si primeste”. Ex.. sa fie recompensat tot timpul. dar chiar si decizia de a avea un copil tot eu a trebuit sa o iau. despre sine a femeilor. de catre partener. Am parasit locuinta din cauza batailor. obiectiva. dupa un timpam inceput sa ma gandesc ca au dreptate. rezultatul privarii sale fiind izolarea.fem.n. In acest sens adaugam urmatoarele situatii: „. in efortul de a pastra afectiv si practic relatia maritalasi unitatea familiala. - supraincarcarea cu responsabilitati-este o componenta a abuzului efectiv mai subtila si mai dficil de identificat pentru femeile care o traiesc. in cele din urma. profesoara-„atentia trebuia indreptata spre el.

Am avut echimoze tot corpul. confectionera „.. Sex. Nu ma lasa sa lucrez. deseori ma bate. Roxana sufera se deficienta mintala usoara iar Alina T. In aceasta situatie tatal se simte eliberat de orice responsabiliatate... avand semnificatia identitara..n. 21 tratamentului copiilor. Sex. coafeza „. Structura triunghiulara a familieiisi pierde dinamicaprin fixare rigida in pozitia de out-sider al tatalui sau.”. In urma bataii mia rupt hainele. refuzand pana si aportul financiar al intretinerii familiei. Barbatul meu este impotriva Sex.fem.n. Cresterea copiilor este transferata integral mamelor..fem. Cand a sosit acasa i-am cerut socoteala unde a stat si ce a facut cu banii iar el m-a luat la palme.mai recent a inceput sa vanda lucruri de valoare din casa si o ameninta pe fetita mea de 15 ani ca va trimite anumit persoane sa o violeze in prezenta lui..... In familiile care functioneaza normal la nivelul ideologiilorsi practicilor. orin violenta si frica.. Doi dintre copii sunt bolnavi. muncitoare Exemplele mentionate arata lipsa implicarii partenerului in realizarea bugetului de familie. Nu mi–am luat concediu medical pentru ca imi era rusine.fem.C si anemie. Lipsa acestui atribut esential constituie o privare a copilului de la ceea ce reprezintă "scoală muncii" în termenii în care pedagogii înţeleg educaţia prin muncă şi pentru muncă. masculinitatea este asociata cu munca. buza crapata.Nu lucreaza si bea alocatia copiilor.1970. 1959. 1968.fem..sotul meu este foarte violent si pe fondul consumului de alcool.. Ma temeam sa nu sufere si copilul”. Puterea paterna este impusa cel mai adesea dupa cum reiese din toate relatarile.B.1976.. ii bate pe toti chiar si pe cea mica. In urma bataii am ramas cu semne si ma temeam de alte violente.n.n. imi spune sa satu acasa”..” ... arde hainele mele si ale copilor. Sex.. a baut toti banii si a venit peste trei zile.. nu este legitimata prin nevoile vietii cotidiene. casnica „Sotul meu luand salariul pe patru luni si fiind un om fara responsabilitati.Sotul meu este violent si mereu creeaza o atmosfera tensionata in casa.

elev ". în fata colegilor de serviciu. A distrus bunurile din casă cu toporul: geamuri... care legitimează apariţia inegalităţii între sexe. confecţioneră "Sunt chelneriţă la un han iar soţul meu vine la serviciu şi mă controlează. dar tatăl meu este foarte violent faţă de ea şi de noi. am fost bătută bestial şi sechestrată într-o cameră. ofiţerul de serviciu a refuzat inregistarea declaraţiei pentru lipsa certificatului medico-legal. n. Violenţa relaţională Ca formă de manifestare.. Obstacolele care apar la scară macrosocială. sunt şomeri.tata îi interzicea mamei să părăsească locuinţa. e.. dulapuri.în octombrie. Mama a încercat să divorţeze. la scăderea stimei de sine şi la imposibilitatea evaluării dintr-o perspective obiectivă a situaţiei în care se află precum şi la lipsa unui suport emoţional în acest sens. După trei zile am reuşit să fug cu greu. . 1994. în mediul familial. sunt decisă. copiii." Sex fem. mă agresează. după care m-a tras într-un colt unde m-a lovit cu cuţitul peste fată în regiunea ochiului drept. uşi. violenţa relaţională este strâns legată de violenţa economică şi conţine obstacole invizibile şi intangibile care se opun la realizarea oportunităţii oferite femeilor şi la exercitarea drepturilor lor fundamentale.ca elemente constitutive ale societăţii. 22 . n. Când m-am prezentat la secţia de poliţie pentru a reclama agresiunea.. anul trecut." Sex fem. sechestrarea sau invadarea spaţiului intim. In acest sens aducem ca exemplu următoarele situaţii: ".. favorizând structura de putere. Formele de violenţă relaţionala pe care le menţionăm sunt: Izolarea de prieteni. Nici tata.. vreau să divorţez" Sex fem.1979.1976. nici mama nu lucrează.Implicaţiile negative ale violenţei economice pledează şi argumentează importanţa şi necesitatea depistării timpurii a manifestării acestor aspect nedorite cu scopul prevenirii şi eredicarii lor întrucât este mai uşor să previi decât să combaţi. se reproduce şi la scară microscopic.. o păzea mereu. O dată m-a bătut în fata hanului. chelenerita Acest tip de abuz duce la izolarea victimei..

3.. la care aderă.. Violenţă la care recurge pentru impunerea propriului sistem religios demonstrează că valorile religioase nu au o semnificaţie profundă ci una de forma ritualistă. mă bătea frecvent şi mă trimitea la cerşit împreună cu copiii sau să mă prostituez. la care aceştia trebuie să răspundă cu "da" sau "nu".. Factorii favorizanti ai violentei familiale Dacă abuzul. Exemple de situaţii: . Violenţa morală Acest tip de violenţă presupune comportamente care subminează sau distrug credinţele culturale sau religioase ale femeilor. casnică Pentru abuzatorul prezentat în fragmentul de mai sus.1970. violenţa sunt atât de nocive si de blamate. Mitul că femeilor le place bătaia funcţionează în mediile destul de largi. Pentru a testa abilităţile partenerilor. că ce-s popii zicea . cercetătorii au realizat testul prezentat în continuare.5. .. mă bătea. deoarece predomină tendinţa de a găsi defectele victimelor şi nu înclinaţia de a analiza factorii sociali şi economici care favorizează apariţia fenomenului. m-a obligat si pe mine si pe copii să ne pocăim să mergem la Casa de Rugăciune. Menţionăm că forma de violenţă morală : aderarea la un sistem de valori morale diferite şi impunerea unui alt sistem religios.. Puteţi admite că sunteţi furios /furioasă atunci când vă chestionează partenerul Sunteţi înclinat să fiţi foarte critic cu partenerul dumneavoastră? Vă simţiţi în stare să-1 faceţi conştient pe partener că sunteţi furios/furioasă? 23 dumneavoastră ? 2..f. 1974. era pocăit. n. casnică . noţiunea de44 creştin". făcea scandal. dacă nu mergeam ne bătea.. era doar o formă actualizată pentru a-i apăra "faţa" public deoarece individual se simte singur şi nesigur. întrebarea care se ridică este de ce rămân femeile în relaţii abuzive? Intrebarea reflectă şi lipsa de informative în legătură cu femeile abuzate. după care este necesară discutarea reacţiilor avute." Sex fem." Sex fem. 1. imi lua toţi banii pe care îi aduceam si dacă nu erau suficienţi. Când veneam. 1.. n. un ţigan din Slobozia.

este tot vrerea lui Dumnezeu. 10. supărat pe partenerul/partenera dvs? Cercetătorii au găsit câteva cauze pentru care femeile continuă să rămână în relaţii violente şi le-au grupat astfel: * Factori socio-culturali .. la fel? Ripostaţi? 9.4.." Sex fem. nu am un ban al meu. vă simţiţi în Vă simţiţi vinovat când vă enervaţi pe partener/parteneră? Atunci când partenerul/partenera este supărat pe dumneavoastră Răspundeţi automat Atunci cand partenerul vă jigneşte. 8... da.să vă vărsaţi furia pe alcineva .. profesor " Nu am unde să merg.." Sex fem. dar am decis că nu mai pot suporta bătăile zilnice. " .. vă simţiţi în stare să cedaţi teren în faţa lui/ei? Vă certaţi des cu partenerul? Vă puteţi exprima furia faţă de ea /el fără să " explodaţi"? Aveţi tendinţa să vă loviţi partenerul/parteneracand sunteţi supărat? Aveţi tendinţa să vă răzbunaţi . Sunteţi foarte supărat când partenerul nu este deacord cu dumneavoastră? Sunteţi satisfăcut de felul în care vă rezolvaţi conflictele sau părerile diferite? Chiar dacă sunteţi conştient că partenerul dumneavoastră se paote supăra. Nu am vrut să mă despart că am considerat că datoria mea este să-1 urmez. dar fără un ban nu pot face nimic.casnică 24 .Din toată nimica ne bate pe mine şi pe copil. 1961 .l970. 6. Am vrut sa ii părăsesc. sunt legată de el.are drept de viaţă şi de moarte asupra mea . 5. 11.soţul meu spunea că în casă el este legea. religia precum şi armonia şi unitatea familiei." Sex fem. 13.n.l985. că nu mai pot să îl suport. dar familia m-a detrminat să nu fac acest pas. dependenta lor economică.n. n. 12.când de fapt sunteţi stare să nu fiţi de acord? 7.casnică "Eu sunt o femeie de la ţară cu frica lui Dumnezeu şi faptul că sunt căsătorită cu bărbatul meu aşa cum este beţiv..Includ educaţia femeilor de a fi subordinate soţilor. Ce să fac cu copilul? Dacă aş avea un serviciu să pot să mă întreţin.

.la mine şi la copil. dintre care cel mai important este teamă. 1976.Am ajuns să-mi fie groaznic de frica el.dar în rest se poartă bine.că mă arunca în gârlă. şantajul din partea partenerului. este nervos.Studiul a fost făcut pe o perioada 25 .!972.." Sex fem.Mama mi-a spus să nu-1 iau. Sex fem. ţine la noi. Neavând alte persoane spre care să se îndrepte şi cărora să le solicite ajutorul femeile rămân isoiatc cu abuzatorii lor. "Sunt ani de zile de când se poartă foarte urât cu mine soţul meu.De multe ori femeile vor ca violenţa să înceteze. nu ştiu încotro să mă îndrept. 1980. Bowker a făcut un studiu asupra femeilor care nu şi-au părăsit relaţia violenta rămânând cu soţii lor.mă ciupeşte .n..dar eu am crezut că se va schimba .sunt teama în faţă situaţiei . Convieţuirea poate avea părţi positive pe care victimele consideră că ar trebui să lupte pentru a le salva. când bea nu mai ştie ce face .pentru a-i determina să intrerupa şirul violenţelor. subestimarea. funcţionară *Teama de singurătate .îmi spune că mă aruncă în faţa trenului." Sex fem.dar nu şi relaţia lor.casnică Era beat şi m-a dat afară din locuinţa M-a bătut pe mine si pe copii.în special pe fetiţa pe care o umilea şi o trimitea seara târziu "să o caute pe mama". dragostea.Are o atitudine cum şi-ar bate joc. deoarece femeile aflate în astfel de relaţii nu au alte contacte importante în afara căsătoriei partenerul ar fi putut să o izoleze..nl 976.care contribuie la permanentizarea unor mariaje.învăţătoare Un motiv comun pentru femeile care îşi păstrează partenerul violent este dragostea.Alţi prieteni nu am . teama de singurătate. o lovea cu palmele . "Nu am unde să mă duc. în care se manifestă violenţa . că nu-i bun.studentă "cred că nu poate să se abţină. Mă gândesc că el. în sinea lui.îmi băga degetele în gât. De multe ori femeile nu operează nici o schimbare în modul lor de viaţa. întrerupându-l legaturile cu persoanele care ar putea constitui un suport.* Factori personali .n. Cercetările au arătat ca menţinerea unor relaţii abuzive au drept cauză mai mulţi factori personali. mila. dar nu stie sa se comporte.se anifesta frecvent." Sex fem.n. Uneori duceam băiatul la părinţi . îmi era frică să nu devină mai rău..o jignea în repeate rânduri.. sentimental de vinovăţie. cui să mă plâng.pe care o consideră irezolvabilă. deoarece cred că situaţia este fără ieşire.

al ajutării competent a femeilor şi copiilor abuzaţi. ce presupuneau discuţii. II. Prezenţa violenţei atrage atenţia asupra efectului sau devastator privind familia şi viaţa indivizilor care o constituie. DINAMICA VIOLENŢEI FAMILIALE: CAUZE SI CONSECINTE 26 . ameninţări. prieteni. promisiuni. Surse de ajutor oficiale. respectiv poliţia. Folosirea resurselor neoficiale de ajutor. agenţi de asistenţă socială.de nouă luni cu femeile care rămăseseră cu partenerii lor şi a afirmat că modalităţile folosite de femei pentru a-i determina pe soţi să înceteze violenţele se împărţeau în trei categorii: Strategii personale. apărare pasivă şi evitare. însă se observă prea puţine persoane instruite în acest sens. vecini. S-a constatat că cea mai obişnuită strategie neoficială includea prietenii. iar dintre ajutoarele oficiale cele mai solicitate erau serviciile sociale.incluzând membrii familiei sau rude prin alianţă.

ca formă de violentă. prin alte mijloace decât cele accidentale. acesta. iar alteori poate să plângă în momentul în care părintele abuzator se apropie de el. tipuri. atunci când el a încercat să obţină confort şi protecţie. Comportamentul dezvoltat de copil denotă că îi lipseşte încrederea. mai mult pe limbajul nonverbal. Abuzul fizic. In această etapă foarte importantă este esenţială obţinerea de informaţii şi documente de la medic care să confere o imagine cât mai clara asupra urmărilor fizice ale actului de violenţă. trebuie consultate cu atenţie. Aceşti copii trăiesc un sentiment din care lipseşte dragostea şi sprijinul celorlalţi. importanta în toate cazurile. poate să aibă o atitudine timorată. chiar în cazul unui părinte natural sau al unui părinte vitreg. pentru depistarea eventualelor leziuni.2. cu care se întâlneşte din nou. în urma căreia rezultă rănirea unei persoane sau distragerea unei proprietăţi ce aparţine unei persoane. Informaţiile vor fi completate. care este o varietate a falsului. în situaţia în care copilul este mic. trebuie să ne bazăm. tratament neglijent sau maltratare. caracteristici Unii autori definesc abuzul ca o formă de agresiune din punct de vedere social. ulterior. exemplificat prin abuzul de autoritate. care nu căuta un contact de apropiere cu mama sa. Literatura de specialitate precizează. abuzul de încredere. înaintea realizării interviului. abuzul este definit ca: vătămare fizică sau mentală. produsă asupra persoanei. In legislaţia din diferite ţări. necesită o atentă investigare a persoanei.1 Abuzul: definiţie. în această situaţie. Situaţia este relevată de comportamentul nonverbal al copilului mic. Dacă există un examen prealabil de laborator. Copilul. Dicţionarul de sociologie (1996) defineşte conceptul de abuz ca fiind excesul de folosire a unui lucru sau a încălcării legii. existenţa a trei forme ale abuzului: abuzul fizic. abuzul de slăbiciune asupra unei persoane sau abuzul de semnătura. sexuală. Alţi cercetători definesc abuzul ca fiind orice formă de rănire fizică. după o 27 . de radiografii sau alte date medicale. pentru obţinerea informaţiilor legate de starea fizică. După ce abuzul s-a consumat. împreună cu radiografiile. există semne evidenţe ale interacţiunii dintre copil şi abuzator. Comportamentul este motivat de faptul că părintele 1-a respins în mod sistematic. Atenţia se va concentra asupra interviului luat copilului şi asupra procesului intervievării. pentru obţinerea informaţiei. fiind panicat. abuzul sexual şi abuzul psihic.

Originile abuzului sexual asupra copiilor sunt obscure. Aceşti copii ştiu că dacă mărturisesc adevărul cel suspectat că a comis abuzul poate avea necazuri. In cazul unui copil aflat la o vârstă la care poate transpune în cuvinte experienţele trăite. dacă unul din părinţi va fi rupt de familie. Sentimentul de vină care apare este la fel ca şi în cazul abuzului fizic. că păpuşa care este în rolul copilului va fi ameninţată şi lovită frecvent. Abuzul sexual este un termen care a suferit câteva schimbări importante în timp. decât în prezenţa ei. în majoritatea cazurilor. Se poate. dar intensitatea şi frecvenţă sunt mai 28 . Cercetările au demonstrat că acest copil. din comportamentul lor. îşi pot da seama că declaraţia poate provoca o ruptura în familie sau o dificultate financiară. iar cei responsabili de îngrijirea lor le exploatează neajutorarea şi ignoranţa. pare a fi mult mai fericit în absenţa mamei. posibilitatea unui abuz fizic poate fi explorată în toate sensurile. şi este indicat să folosească modelul propriei lor case. Cei mai frecvent. Subiectul nu este mal puţin sensibil nici în acest caz astfel încât trebuie acordată atenţie deosebită stabilirii unui raport bazat pe încredere. dar se presupune că sistemele familiale deficitare. par a fi cadre favorizante. Abuzul sexual în familie este destul de rar însoţit de abuzul fizic. Copiii abuzaţi sexual consideră. La vârsta lor. abuzul sexual provoacă reacţii de repulsie din partea societăţii. că vina este a lor. Dintre factorii de risc în mediile familiale ar putea fi taţii vitregi care locuiesc cu fiicele lor. combinaţia dintre deficitul psihosocial al tatălui şi lipsa lui de implicare în primii ani de viaţa ai fiicei şi insatisfacţiile sexuale ale bărbatului într-o relaţie sexuală matură. şi este asociat fie cu comportamente patologice fie cu moşteniri trangenerationale. în special cu păpuşi. Spre deosebire de abuzul fizic. Abuzul sexual nu este legat de clasa socială. destrămate sau cu părinţi vitregi. reprezentând familia.perioadă lungă de despărţire. astfel. care nu se pot exprima verbal. motiv pentru care vor ascunde realitatea. observa. O atmosferă de violenţa va domina interacţiunea papusi-parinti şi papusi-copii. conţinutul jocului lor poate fi relevant pentru asistentul social Aceşti copii trebuie invitaţi să se joace cu figuri. putem observa că păpuşa copil plânge sau se roagă mereu de un membru al familiei. Când există o nemulţumire. cei care comit abuzul sunt bărbaţii care nu sunt retardaţi mintal şi nu sunt în evidenţele psihologilor sau în conflict cu justiţia. Copiilor li se dă'sansa să joace rolurile celor'din casă. Ceea ce nu s-a schimbat este faptul că cei care suportă consecinţele acestui abuz sunt de cele mai multe ori copii neajutoraţi şi neinformaţi. In cazul copiilor mici. chiar în perioada de stres puternic.

aceste trăsături indezirabile pot fi restructurate. psihologică ori chiar economică şi consideră că violenţa este provocată de resursele materiale scăzute care permit doar un trai la limita subzistenţei. dar poate apărea şi în instituţiile educative. Sentimentul ruşinii şi lipsei de stimă îi împiedica pe copii să declare abuzul. Dintre acestea. cu abuzul fizic. aspectele pozitive fiind complet ignorate. unii autori au identificat cinci factori majori care pot determina o rta crescuta a violentei familiale: 29 . predominant. concomitent cu întârzierea dezvoltării intelectuale. este dificilă separarea abuzului emoţional de lipsa de îngrijire din partea părinţilor. de stările conflictuale şi de gradul de instruire al individului. Abuzul emoţional este frecvent în familiile disfuncţionale. Abuzul psihic sau emoţional este asociat. în timp. prin atitudinile şi comportamenrul părinţilor. dar este necesară multă atenţie când se lucrează cu aceşti copii. deoarece persoanele care au abuzat de ei au fost perseverente în accentuarea aspectelor negative ale personalităţii şi ale comportamentului. unele consideră că principalul factor determinat este persoana. pentru a le înţelege comportamentul. In general. Din perspectiva numeroaselor teorii enumerate mai sus. copiii abuzaţi emoţional sunt cei a căror dezvoltare a fost afectată într-o măsură serioasă. de cele mai multe ori. situaţia complicându-se şi mai mult atunci când abuzatorul este propriul părinte.mari în cazul abuzului sexual. emoţionale şi sociale ale acestuia. Copiii abuzaţi sunt inconştienţi potenţialul personal pe care îl au. caracteristicile personale ale individului în strânsă legătură cu comportamentul deviant psihopatologic şi consumul regulat sau ocazional de alcool sau droguri. fiind greu de definit şi de identificat. Alte teorii sunt de natură socială. Principalul sau efect este diminuarea sentimentelor copilului şi a valorilor proprii. copiii mici. de legăturile sociale asimetrice.2 Factori specifici ai violenţei domestice In explicarea şi înţelegerea cauzalităţii violenţei în familie au fost avansate mai multe teorii. Deşi cazurile extreme sunt destul de evidente. 2. Abuzul emoţional se deosebeşte de celelalte forme de abuz şi afectează.

de unde si o societate violenta in ansamblul ei. Aceleasi elemente care asigura legaturile de afectiune din cadrul familiei se pot dovedisi generatoare de stari conflictuale. educatie. Violenta acceptatasi prezentata de canalele media poate duce la o famile care experimenteaza des violenta.1.droguri etc. Convingerea ca violenta ca masura punitiva este cea mai buna metoda. Evenimentele stresante determina situatii pentru care familia nu este pregatita si in fata carora nu are mecanisme eficiente de aparare. Gradul de instruire si comportamentele mostenite. Repetarea comportamentelor violente atat parinti-parinti cat si parinti-copii pot duce la insusirea acestor comportamente pe post de modelsi repetarea lor la momentul in care minorii vor intemeia o familie si vor juca la randul lor rolul de parinti. Caracterul dominant al barbatului la nivelul familiei si al societatii. Sotul este capul familiei si reprezinta un elelment dominator in familie si in societate. Violenta familiala. Convingerea is abisnuita (comportamente repetititve uneori mostenite) ca parintii pot lovi copii pentru a-i indrepta sa pentru ‚a-i aduce pe calea cea buna”. Violenta fenomen acceptat de societate. „Distribuit” in special pe canale media acest fenomen poate la randul lui fi preluat la nivel familial si acceptat ca model. Ele variaza ca intensitate si sunt insotite de unele dificultati. Pe langa factorii enumerati mai sus deseori intra i joc si probleme individuale(gelozie. cu episoade violente. favorizante ale violentei domestice. 5.consumul sau dependenta de diferite substante-alcool. Din aest punct de vedere fenomenul violentei poste fi privit ca o reactie in lant. in multe cazuri. 3. probleme de temperament. un firesc cotidian. Aceste complicatii sunt factori care precipita criza si necesita competente din partea familiei. 4. Conflictele domestice aparute intre membrii familiei. personalitate. boli psihice. 2. 30 . Violenta ca fenomen venit pe aceste canale si apoi insusit de indivizi se poate transforma intrun model trans-generational. este teoria stresului a lui Hill (1958). iar mijlocul prin care sunt rezolvate diferitele situatii aparute este forta. care nu pot fi sau nu disponibile pentru moment.) care constitue cauze determinante sau. O teorie care explica aparitia crizelor intrafamiliale.

un factor de risc al sistemul legislativ deficitar si neincrederea in acest sistem ori necunoasterea gradul scazut de instruire al partenerilor ( in special in mediu rural) si preluarea de tranzitie si constituie un factor favorizant al violentei domestice. cei care ies cel mai mult in evidenta sunt: - rolul secundar al femeii in societatea romaneasca. - violentei domestice. în care se manifestă în mod frecvent violenţa.3 Efectele violentei domestice a. funcţia parentală nu mai poate fi îndeplinită corespunzător. Criza de economie a crea tensiunini familie.La noi in tara. dar si prin subordonare economica. această funcţie este preluată total de un singur părinte. - multitudinea problemelor socio-economice ce care se confrunta societatea romaneasca in perioada de tranzitie. care au generat cazuri de violenta. nevoile de bază ale copiilor: de siguranţă. cauzele violentei familiale sunt multiple si deteminate de mai multi factori. 31 . de încredere. alteori unul din fraţii mai mari dar când şl aceştia sunt victime ale violenţei.dintre care. datorita faptului ca nu au unde sa si gaseasca alta locuinta. femeile fiind obligate sa suporte relatiile violente. Aceata stare de fapt da dreptul barbatilor de a-si controla partenerele nu numai prin violenta. Uneori. Impactul violenţei asupra copiilor Studiile arată cât se poate de clar faptul că în mediile familiale. izolare si alti factori de control. de afecţiune. nu mai pot fi capabili să asigure îngrijirea de bază necesară copilului sau să-1 protejeze de violenţa celuilalt părinte. atat in viata publica. de asemenea. - rata mare a somajului determina disfunctii economice in cadrul familiei in perioada imaturitatea partenerilor la casatorie reprezinta . In familiile în care se manifestă violenţa. cat si in cea privata. unele extrem de grave care a mers chiar si pana la suicid sau omorl - lipsa locuintelor in Romania constitue o cauza care favorizeaza violenta. viaa ordonată nu sunt respectate şi asigurate în mod constant. - drepturilor. amenintari. de obicei de mama. - comportamentelor care favorizeaza actiuni violente pe baze cutumiare (mostenirea de credinte si convingeri gen bataia este rupta din rai ) 2.

. în timp ce mamele oferă un model nepotrivit pentru fete . „ nu vreau să merg acasă pentru că tata bea şi este foarte rău cu mine. mă bate . De cele mai multe ori lucrurile nu se opresc aici..P. neîncredere în adulţi etc). ei nu se mai bucură de calitatea de educatori pe care trebuie să o exercite în familie. Când nu a mai putut. mama s-a căsătorit. o metodă de rezolvare a diferitelor situaţii apărute în viaţa de zi cu zi a familiei sau poate fi un model preluat de pe canalele mass-media ori din mediul sau de viaţă. a plecat de acasă.în relaţiile cu copiii. care întreţine o continuă incertitudine. elev 16 ani) ". de supunere a celui slab.viitoare mame. în scurt timp." 32 . munci grele şi apoi ne bate şi ne ia banii. devenind foarte sensibil la aceste forme de manifestare şi va fi mereu preocupat de găsirea diferitelor mijloace de a scăpa. Ne pune să muncim şi pe la oameni prin sat. mie şi lui frate-miu. stau aici în cămin. mama ne-a părăsit. De aceea nu mai merg acasă în vacanţă. Umblu bătut şi acum de tata." (G. ce va conduce la dezvoltarea unui mechanism de apărare din partea minorului (izolare socială. de ce ne-a abandonat Ne-a spus că tata era foarte rău şi o bătea mereu. Mi-adue aminte că încă de mic am fost pus la munci grele. A plecat pur şi simplu şi noi am rămas cu tata. performanţele lor fiind mult diminuate. copiii şi tinerii fiind înclinaţi să Imite şiş a-şi însuşească ulterior aceste comportamente. oraşul. de a se sustrage din situaţii cu potenţial factor de risc. de când aveam şase ani şi mai luăm şi bătaie că nu munceam destul. pe mine şi pe fratele meu. Agresivitatea tinde să influenfeze şiş a implementeze modelele de comportament ulterioare. părinţii din astfel de medii îşi pierd autoritatea în faţa acestora. negare. cartierul în care locuieşte şi în care aceste modele comportamentale sunt răspândite. Este un om rău şi bea mult. Noi am ajuns aici în cămin.. Dragostea părintească se manifestă printr-un amestec bizar de tandreţe şi violenţă. Violenţa domestică poate fi rezultatul unui model comportamental. Copilul va învăţa că relaţiile sociale se bazează pe raporturi de forţă. Se crede că tatăl oferă un model violent pentru fii. acceptate sau chiar încurajate. violenţa familială influenţând randamentul şcolar al copilului şl chiar gradul de Inteligenţă al acestuia.. satul. Ea ne-a explicat. în vacanţa asta am căutat-o pe mama şi am găsito. mă înjură.de la vârsta de doi ani. Minorul va fi în prezenţa timorat şi se va aştepta oricând la izbucniri violente din partea părinţilor chiar dacă nimic nu prevesteşte izbucnirea mm conflict sau a unei stări conflictuale. aşa cum este şi cu mine şi cu fratele meu. pe care copilul 1-a văzut în familia de origine şi care constituie o manieră.

În cele mai multe cazuri. întreţine o stare de conflict permanenet. Ele suferă o relativă izolare faţă de celelalte familii. unul din copii a fost condamnat penal pentru tâlhărie. Femeia suferă din cauza acestor izolări. Aceasta constituie şi o barieră în calea depistării familiilor în care se manifestă violenţa. dar şi o luptă continuă pentru a-şl înfrâna impulsurile agresive. elev 15 ani) „Soţul meu este foarte violent. Soţul violent caută să aibă un control absolut asupra relaţiilor sociale ale soţiei. care le face să aibă o slabă comunicare. deoarece se tem de răzbunarea soţului. reacţiile post traumatice.. se simt obosite. Cercetările au menţionat faptul că femeile maltratate nu caută ajutor." (P. Pasivitatea şi negarea par să fie ultimul refugiu împotriva furiei induse şi a Impulsurilor de sinucidere. familiile în care se manifestă violenţa devin mai puţin transparente şi mai puţin deschise mediului social. casnică 54 ani) b. atacurile de panică însoţesc adesea comportamentul femeilor aflate în aceste situaţii. La nivel psihic este prezenta nu doar teama unui alt atac. eu cred că situaţia noastră din casă a dus la asta. fiind Incapabilă de a coopera şi a comunica cu ceilalţi. Răzbunarea poate să apară la diferite intervale de timp. depresia. epuizate şi indiferente din punct de vedere emoţional.. Din cauză situaţiei de permanent scandal şi bătaie.D. pentru a preveni astfel posibilitatea confesării din partea femeii sau a obţinerii unui eventual ajutor. dar studiile relevă faptul că femeile ar fi mai puţin victimizate dacă ar căuta ajutorul. Consumul acestor substanţe în cazul femeilor bătute. căpătând un sentiment de stigmatizare şi de culpă. Starea de anxietate este dominantă. ceea ce îngreunează găsirea unei soluţii. Tentativele de suicid. poate constitui o formă de 33 . combinată cu o anumită Incapacitate de a se concentra. Se constată o pierdere a interesului pentru activităţi sau persoane şi o incapacitate de relaxare.(R.Consecintele violentei familiale asupra femeilor In plan social.B. Tot cercetări recente au arătat că s-au înregistrat rate mai ridicate ale consumului de alcool şl droguri la femeile investigate în perioadele în care a crescut şi incidenţa violenţelor în familie. o face să devină neajutorată şi pasivă la situaţia ei. Ele consideră că toate acestea se întâmplă din vina lor ceea ce le face să se perceapă ca Incapabile de a face o schimbare în viaţa lor. nereuşită. Manifestarea anxietăţii faţă de necunoscut.

Chiar a sărit cu cuţitul la băiat şi am fost nevoită să-1 reclam la poliţie. costuri implicate de aplicarea unor sentinţe) sunt greu de suportat pentru victimă. Organismele naţionale şi internaţionale sunt preocupate de definirea şi analiza fenomenului. se duce la alte femei. Băiatul este afectat psihic. anevoioasă şi descurajantă pentru o femeie aflată în situaţie de abuz. La acestea se adăugă lipsa de protecţie contraceptivă. sunt cauza îmbolnăvirilor şi a scăderii imunităţii la boala. Am început să cred că era din vina mea faptul că el bea deseori. "Când bea. la libertate individuală şi la siguranţa proprie a femeii şi se reflectă puternic asupra copiilor. reuşit cu chiu cu vai să o scot din mâinile lui. La un alt nivel. la integritate fizică şi psihică. precum şi de elaborarea unor planuri de acţiune pentru combaterea violenţei care se manifests în familie. fiica mea cea mică a fost stansa de gât de tatăl ei şi am. mecanisme de apărare extreme care transformă victimă în agresor şi în unele cazuri aceste situaţii tragice ajung chiar să se soldeze cu crime. Să-1 mulţumesc." 34 . Studiile au Indicat faptul că într-un procent impresionant femeile battue au menţionat că au avut cel puţin o tentativă în acest sens. Băiatul cel mare este eel mai adesea subiectul actelor violente ale tatălui. Violenţa împotriva femeii implică direct dreptul la viaţă. Eu nici nu mai spun câte problem medicale am din cauza lui" (M. Uneori sinuciderea pare singura soluţie pentru că întreruperea şirului de violenţe pe cale legală este costisitoare. soţul eu devine om violent şi mă bate şi pe mine şi pe copii. Costul certificatelor medicale sau a celor necesare pentru judecată (spitalizări. care determina un număr ridicat de avorturi. Cu trecerea anilor. costuri de judecată.rezistenţa în a învinge durerea fizică şi emoţională a abuzului constatându-se că doar un număr restrâns de femei folosesc alcoolul şi drogurile din alte cause. Tendinţa de sinucidere este o modalitate prin care se încearcă o întrerupere a şirului violenţelor anormale. lucrător comercial 44 ani) „Niciodată nu puteam să-i fac pe plac. mi-am pierdut identitatea. Abuzurile frecvente la care sunt supuse femeile. mă bate. abuzurile repetate pot dezvolta în victimă răspunsuri violente. care este astfel obstrucţionată în a întrerupe şirul violenţelor şi se trezste într-un cerc vicios. Discriminările împotriva femeilor şi practicile violente sunt obstacole serioase în calea afirmării drepturilor acestora.M. în timpul violenţelor domestice. pentru el a fost necesară consilierea psihologică. Anul trecut. Traumatismele fizice şi psihice afectează uneori chiar cu consecinţe grave starea de sănătate a femeii. după ce-am auzit cât de proastă eram şi bună de nimic.

dar uneori mai beau câte un pahar că nu mai ştiu ce să fac şi ca să uit de necazuri şi de bătăile pe care le iau zilnic. îmi dau seama că nu fac bine dar parcă altfel nu mai pot.. dar dacă tot zilnic vine beat şi mă bate am început să beau şi eu câte un pahar. Estimările făcute în acest sens au arătat că maltratarea persoanelor în vârstă înregistrează o raţă la fel de mare cu cea a maltratării copiilor.. fiind o parte components a unui model cultural perpetuat de la o generaţie la alta. dar acum sunt nervoasă când îl văd cum vine băut şi ştiu că iar încep scandalul. vânzătoare 54 ani) „Fumez mult. bătăile. şi în general au clasificat violenţa asupra bătrânilor astfel: • neglijarea pasivă. neacordarea ajutorului material şi afectiv atunci când este necesar.N.." (T.L. confecţioneră 44) c. doar înainte nu beam deloc. la administrarea unor calmante sau alcool pentru a fi mai uşor de manipulate. Formele cele mai răspândite de violenţă asupra bătrânilor au fost precizate de mai mulţi cercetători. de copii ori de rude apropiate... îngrijitoare 46 ani) „ ..Particularitati ale violenţei asupra bătrânilor Incepând cu anul 1980.. care se referă la o formă aparte de violenţă exercitată asupra batrdnilor în cadrul familiei. în literatura de specialitate a fost introdus termenul de „elder abuse".... am stat mult internată şi iau şi acum iau tratament. mai ales capul mă doare aproape tot timpul şi apoi sufăr şi cu nervii. Violenţa asupra bătrânilor se consideră ca o prelungire a celorlalte forme de violenţa familială.B. M-am şi săturat. dar nu pot să spun că beau.. 35 . modelul violenţei familiale transmiţându-se intergenerational sau pe celelalte căi cunoscute.Nu beau eu mult. câte două trei pachete de tigari pe zi...F." (S. deoarece ele nu ajung la cunoştinţa publicului sau a autorităţilor. dar ce folos dacă sunt aşa bolnavă. dar nu se cunosc cifre exacte." (P. casnică 48 ani) „Sunt bolnavă. constând în ignorarea vârstnicului. nu fumam înainte.(D... Acum mă bate mai puţin.. Reacţiile de agresivitate pot cuprinde o multitudine de forme: de la violenţa fizică. la neglijarea necesităţilor materiale şi spirituale. de atâta bătaie am ajuns cu nervii la pământ.

. în cele mai multe cazuri. exploatarea . undeva la periferia societăţii. a cerinţelor excesive asupra timpului alocat. în bătăi şi loviri cu consecinţe din abuzul de medicamente care presupune administrarea medicamentelor în doze mari. alimente sau internarea lor forţată în case de bătrâni. şi violarea unor drepturi. afective. La acestea se adăugă costul alimentelor şi al întreţinerii. cunoscut fiind faptul că spitalizările sau alte îngrijiri madicale sunt scumpe. • abuzul medical . protezelor etc. Povara financiară poate fi dificilă. Procesul de instituţionalizare a bătrânilor. supunere la umilinţe. jigniri. forţarea bătrânilor să se interneze în aziluri sau case de bătrâni. privaţi de resurse. • medicamente. a intruziunii în intimitatea ei. din acest punct de vedere. care necesită măsuri medicale şi sociale distincte. • • • în folosul altei persoane. încercând sau preluând rolul de a decide. în centrul preocupării acesteia situande-se copiii şi tinerii.furtul sau deposedarea de bani sau proprietăţi. mai ales când coincide cu cheltuielile mari pentru proprii copii care merg la şcoală. Cheltuielile de întreţinere sunt mari în cazul bătrânilor. Vârstnicii sunt percepuţi ca un grup vulnerabil. căreia poate să-î displacă prezenţa bătrânilor din cauza muncii în plus. în scopul manipulării mai uşoare a persoanelor vârstnice. aparţinând unei persoane fiinţe infantile. uneori fatale. fiind împinşi. cel puţin din punct de vedere financiar.• abuz verbal sau emoţional. 36 prescris. soţiei. respectiv insulte. Unele ostilităţi se intensifică dacă cel care îngrijeşte realizează că celelalte rude (fraţi) nu împart această povară. implicând izolarea deliberate a vasmicilor.reţinerea administrării medicamentelor necesare sau a tratamentului Cauzele principale ale violenţei împotriva vârstnicilor sunt de natură economică. • atunci când nu este cazul. constând în maltratarea propriu-zisă. tratarea ca neglijarea activă. Responsabilitatea îngrijirii bătrânilor revine. fizice §i financiare necesare îngrijirii unui bătrân putând fi uneori enorme. a contribuit la segregarea vârstnicilor de restul populaţiei. care nu au dreptul la demnitate personală. ceea ce poate genera sentimente ostile. refuzul de a le mai da abuz fizic. costurile emoţionale. • cele mai grave. iar bătrânii sunt predispuŞi îmbolnăvirilor. Părinţii pot să-şi trateze descendenţii ca pe nişte copii.

Nu am nici un loc la cimitir... hai la noi să dormi. inclusiv părinţii. pe când cele dintre fraţi nu atrag astfel de sancţiuni.. pensionară 69 ani) "După ce am rămas fără casă..N.. "Prima dată.Vulnerabilitatea accentuată a acestei categorii de vârsta face ca respectivul grup social să fie uşor de victimizat.. dar violenţele cele mai frecvente se înregistrează între perechile mixte.." (P. am văzut o doamnă şi i-am zis: doamnă vă rog frumos daţi-mi şi mie un ban. am stat la fiica mea. împinsul. pensionară 67 ani) d.. Cercetările efectuate în acest sens au menţionat că perechile de fraţi sunt mai violente decât perechile de surori. Specificul violenţei intre fraţi Forma de violenţă cea mai acceptată şi cea mai frecventa în cadrul familiei apare între fraţi." (L. loviturile reciproce. Cercetările au relevat faptul că 40% dintre copii au lovit o soră sau un frate cu un corp contondent sau s-au angajat într-o formă de violenţă împotriva unui frate sau a unei surori. ieşit în stradă. cad jos că n-am mâncat. Intr-o zi mi-a spus să eliberez camera că vrea să închirieze.. 37 . Acte asemănătoare de violenţă între părinţicopii. nu am nimic cumpărat. şi nemâncată şi însetată şi murdară.. şi toţi locatarii m-au chemat la ei. S-a constatat chiar că majoritatea persoanelor. am ceva eu pentru înmormântare. dar nu s-a putut sta prea mult. Am ajuns la 69 de ani s n-am nicio mulţumire sufletească" (M. se purta foarte urât. nu iau în serios violenţa dintre fraţi.M. Violenţa dintre fraţi este privită cu destulă toleranţă comparativ cu abuzurile exercitate de alţi membrii ai familiei.. hai doamnă. m-am dus la blocul unde am stat eu înainte şi am stat în hoi. dar sunt pentru înmormântare. cum ai să stai aici pe ciment.M... sau sot-sotie pot determina sancţiuni ale organelor competenţe şi intervenţii ale serviciilor de asistenţă socială. neavând capacitatea de a riposta. ei deţinând recordul la aruncatul obiectelor. băieţi şi fete. Când am... după ce m-au dat afară din casă. Aşa am stat.. trebuie să vie şi ziua aceea la mine. pensionară 68 ani) "Fiica mea vrea să-i mai dau bani... sunt dată afară de fiica mea.. dar eu nu am de unde.

Uneori. dacă celor mici li se dau sarcini mai uşoare. Fraţii mai mari. Studenţii. desi le spun mereu ca nu-i frumos. pot să apară manifestări de gelozie. (M. Intrun studiu efectuat in anii ’80 pe 250 de femei batute. în curte şi altele. comportamentul acestor copii faţă de fraţii lor mai mici este foarte periculos. casnica. In unele familii. Fraţii se iau de obicei la întrecere pentru evitarea unor sarcini neplăcute. care îşi vede periclitată. determinând conflicte între fraţi. în special fetele. bautura si batai. neînţelegerile dintre fraţi sunt centrate în jurul diviziunii muncii. privilegiu sau pentru atenţia acordată de părinţi. într-un cuvânt sunt mai protejaţi de părinţi. Apoi au venit si al doilea si al treilea copil si in casa era numai scandal. violenţa s-a diminuat.Vârsta s-a considerat ca fiind un factor care influenţează agresiunea dintre fraţi. In această situaţie pot să apară violenţe fizice grave. „ Am trei copii. Copiii se mai bat si ei intre ei. poziţia.49 ani) e. au menţionat că numărul de agresiuni a variat în funcţie de vârstă şi că. necesitând o supraveghere atentă din partea părinţilor. Diferenţa de vârstă poate agrava situaţia conflictuală. determinând uneori sancţiuni adecvate. mai puţine. Motivul apariţiei agresiunii dintre fraţi este în mod frecvent gelozia sau rivalitatea. intervenţia organelor de ordine. care au fost întrebaţi cât de mult şi în ce perioadă a vieţii s-au bătut cu fraţii lor. La maturitate. se arata ca 42 dintre aceste si au ucis sotul sau iubitul. Totuşi de cele mai multe ori. De cele mai multe ori. cum ar fi: spălatul vaselor. curăţenia în camere.L. ca urmare a naşterii celui de al doilea copil. Fapt ce au vazut la parintii lor”.Dupa ce am nascut primul copil la 18 luni de casatorie au inceput bataile din senin. Una din 38 . a responsabilităţilor ce revin fraţilor mai mari comparativ cu cei mici în familie. pe măsură ce au crescut. care necesită. o cauză frecventă a apariţiei conflictelor o constituie împărţirea moştenirii rămase de la părinţi. un frate îl invidiază pe celălalt pentru deţinerea unui obiect. ceea ce le diminuează timpul afectat jocului. cu atitudini nedorite la copilul mai mare. dar daca au vazut la noi se bat si ei intre ei. au sarcina de a ajuta părinţii la creşterea fraţilor mai mici. Cazul violentei asupra barbatilor Specialistii afirma ca intre ratele actelor de violenta produse in randurile barbatilor si femeilor nu exista diferente majore. dar in cazul femeilor se remarca faptul ca de cele mai multe ori actele de violenta constitue de fapt autoaparare.

Eu mancam mereu bataie. întreruperea lanţului violenţei în familia în care apare şi stoparea transmiterii acesteia de la o generaţie la alta. Lucrul în echipa presupune respectarea următoarelor principii (lonescu. prin rasturnari de situatii si valori.55 ani) Violenta domestica a devenit un fenomen destul de extins la nivel societal.. dar care nu si-au ucis partenerul. Etica profesională a relaţiei în echipă impune gestionarea informaţiei cu discreţie şi face apel la profesionalismul şi competenţa celor care instrumentează cazul.. Intr-o zi nu am mai putut.concluziile importante ale studiului arata cat se poate de clar ca nu exista diferente intre femeile batute.. care au ucis.am dat in el cu ce am apucat. am crezut ca il omor. creşterea încrederii în sine.confectionera.si atunci m-am hotarat sa divortez”. prin transformarile.1 Tehnici şi metode de cercetare Orice intervenţie presupune obiective precise. „ Sotul meu juca carti si pierdea banii la carti. Obiectivele pe termen lung vizează autonomia victimei. menţionate într-un plan de intervenţie care să atingă toate laturile vietii victimei şi să determine recuperarea acesteia. III.. saracie care provoaca adevarate crize resimtite in special la nivel familial.. Respectarea valorilor morale şi a persoanelor implicate este importantă în această situaţie. Intervenţiile vizează mai multe domenii: sănătatea fizică şi psihică a individului abuzat.era sa bag cutitul in el. 2001). Cand venea acasa si-i ceream banii. ne batea si pe mne si pe baiatul cel mare. Diferente s-au manifestat doar in structura abuzului si in intensitatea actiunii barbatului. elaborând planul de acţiune. astfel încât să devină o resursa eficientă pentru comunitate.. conştiente.. CERCETARE SOCIOLOGICA A FENOMENULUI 3. (M. transformarea ei într-un individ cu competenţe şi abilitaţi care să permită rezolvarea unor probleme şi capacitatea de a oferi un cadru normai dezvoltării noii generaţii. Faptul că intervenţia vizează mai multe domenii presupune aportul mai multor specialişti. în echipa interdisciplinară. in acest inceput de mileniu.F. care vor conlucra la rezolvarea cazului. Aceste realitati transfera modele comportamentale anormale in registrul relatiilor conjugale si parentale. 39 . si cele aflate in aceeasi situatie. somaj...

40 . In acest context.Confidenţialitatea are un rol important în rezolvarea cazurilor şi constituie o condiţie impusă celor care lucrează în echipe interdisciplinare. realizându-se mediul favorabil încredinţării informaţiilor de către client. rolul lucrului în echipe interdisciplinare. trebuie să i se explice clientului.

trebuie să ţină cont că ea se află într-un anumit punct a ciclului vieţii. Victimele încep adesea relatările cu cele mai mari preocupări/griji ale lor. iar planificarea ţine cont de cerinţele fiecărei profesii. nu pierd timpul cu relatări irelevante. Asistenţii sociali trebuie să dea dovadă de capacitate empatică şi abilităţi deosebite în a înţelege şi a asculta relatările. Altfel spus. necesită respectarea părerii fiecăruia şi acordul clientului. Experienţa a arătat faptul că a începe interviul cu perspectiva victimei. Tonul conversaţiei este dat de modul în care îşi spune povestea vieţii. Este bine să se înceapă dialogul pornind de la grijile victimei. a sensibilităţii la modul în care victima experimentează interacţiunea cu persoana abuzivă. Evaluarea se realizează pe baza progresului înregistrat în urma fiecărei intervenţii către scopurile comune stabilite de către echipă. are o anumită experienţă şi cu un anumit bagaj informaţional. cu întrebări deschise şi într-un mod simplu contribuie la economisirea timpului alocat obţinerii informaţiilor. cu informaţii şi cu opţiuni şi menţinerea. Se impune ca ascultarea eficienta să fie realizată în condiţii sigure. cu realităţi. înţelegerea unui individ cu probleme. de la întrebările pe care şi le pune. este necesar că asistentul social să cunoasca elementele necesare în procesul de intervenţie şi modul de procurare a informaţiilor utile. Există trei modalităţi de a aduna informaţiile: a aborda fiecare victim a unui abuz ca pe un individ unic. Este necesar să fie precizat faptul că lucrul în echipe interdisciplinare presupune şi participarea clientului ca membru al echipei. Implementarea constă în intervenţii coordonate de specialiştii şi membrii echipei. în acelaşi timp. a asculta eficient şi a înţelege că perspectiva individului se poate schimba. coordonate în vederea obţinerii rezultatului dorit de client. Când asistentul social discută cu victima. Adunarea informaţiilor de la fiecare victimă presupune apropierea. Aprecierea se bazează pe nevoile şi preferinţele clientului. deci se continuă pe aceeaşi tonalitate pentru a da încredere şi a transmite respect. Exemple de astfel de întrebări pot fi: Cu ce te pot ajuta? Ce te-a iăcut să ridici receptorul şi să ne suni? Ce te-a făcut să suni la poliţie noaptea trecută? Ce ai fi vrut să se întâmple? Care sunt cele mai mari griji ale tale acum? Ce te îngrijorează? Cum se confruntă copiii cu această situaţie? 41 . Pentru a înţelege modul în care asistentul social trebuie să interacţioneze cu victimele unor abuzuri este necesară cunoaşterea unor elemente ale strategiilor de intervenţie. care să ofere victimei abuzului confidenţialitate şi intimitate.Luarea deciziei se realizează în consens de către toţi specialiştii care participă la rezolvarea cazului.

In acest sens este importantă validarea a ceea ce spune victima şi sublinierea importanţei respectului pentru viaţă. de „cauză probabilă" „ordin de protecţie". Asistenţii sociali trebuie să ştie când şi cum să folosească termenii de specialitate. Pot exista bariere de limbaj. folosirea limbajului de specialitate poate împiedica procurarea sau oferirea de informaţii şi construirea încrederii. agresor. „acuzaţii" şi „mandat".. intervenţie în caz de criză. planuri de securitate. * Te descurci bine. * Copiii sunt foarte legati de tine Asistentul social este bine să facă adesea o clarificare asupra a ceea ce a înţeles. * Familia se pare ca tine mult la tine si te sprijina. precum adăpost. * Ti ai facut multe planuri. întrebuinţarea termenilor de specialitate poate salva timp atunci când sunt folosiţi în relaţiile cu alte persoane care le cunosc sensul Asistenţii sociali. De asemenea. mai ales când victima şi asistentul social provin din medii culturale şi sociale diferite. ciclu de violenţă. Ei lucrează adesea cu cadre sau cu sisteme care folosesc un vocabular adiţional. care fac uz de termenii de specialitate când relaţionează cu victimele. Inteleg de ce vrei sa. cum ar fi termenii utilizaţi în sistemul judiciar.ceea ce este bine.Este recomandat ca de la început să se înceapă construirea încrederii victimei. victimă sau victime secundare. s-ar putea să comunice ineficient. * Ce incerci tu sa faci este foarte greu si ai facut deja foarte mult (apoi se mentioneaza lucrurile pe care le-a facut) dar se poate realiza. * Chiar tii la copiii tai. pierzând timp şi direcţionând greşit victimele. * Admir puterea de a te confrunta cu ce te confrunti. Validarea ar putea include folosirea următoarelor fraze: * Te confrunti cu multe. Cu femeile bătute trebuie să folosească un limbaj simplu şi să încerce întotdeauna să explice 42 .. Asistenţii sociali au propriul lor vocabular.

Strategia femeii se schimbă. Totuşi. asistentul social realizează o evaluare primară. femeie etc) fară limitarea întrebărilor despre violenţa fizică. * * modelul intervenţiei în reţea. În timpul procesului de intertactiune. Se pun întrebări ajutătoare de tipul: Ce lucruri vă îngrijorează acum? Am vorbit despre. Aceste schimbări reflectă adesea evaluările clare ale riscurilor şi ale opţiunilor ei. Analiza riscurilor şi planurile de securitate vor fi redefinite pentru a include ceea ce a învăţat din noua experienţă. în special cel legal.. Faptul că perspectiva femeii se poate schimba trebuie pus în concordant cu ideea că flecare victima are o perspectivă unică. propria analiză a riscurilor şi propriul plan de securitate. Acesta este bine să anticipeze următorii paşi ai schimbării şi să rămână deschis la noi şi diferite informaţii.. în mnctie de aceste modificări. ea încearcă noi strategii pentru îmbunătăţirea situaţiei. victima îşi spune: „va merge în sfârşit să primească ajutorul de care are nevoie" sau „cineva îl va pedepsi în sfârşit pentru ce mi-a făcut". Adesea. Pe parcurs. având impact asupra întregii comunităţi. nu apar prea des aceste speranţe. violenţa domestică poate fi considerată un fenomen social care vizează diferite segmente sociale. La fel limbajul trebuie adaptat şi în cazul în care victim este un copil de doar câţiva ani. iar balanţa se înclină din nou în favoarea temerilor. are loc şi intervenţia asistentului social. dar şi victimă evaluează interacţiunea şi pe cel care o realizează. Informaţiile pe care le culege asistentul social au în vedere descoperirea zonei de riscuri generate de agresor la care se gândeşte victim (copil. modelul campaniilor de sensibilizare la nivel comunitar şi politic 43 .2 Tehnici si instrumente de interventie Datorită ratelor ridicate care se înregistrează în ultimul timp.ceea ce vor să spună. analize ale riscurilor sau planuri de securitate. în funcţie de gradul de extindere modelele de intervenţie pot fi clasificate astfel: * modelul lucrului pe caz. ascunzând problema cu care se confruntă. În acest caz.Mai există şi altele? 3. care se pot modifica. speranţa că partenerul se va schimba apare atunci când intervine un organism oficial.

în acest context este necesară intervenţia specialiştilor pentru reducerea traumei şi asigurarea protecţiei persoanei. 2001): * * * * * * sensibilizarea comunităţii. Educaţia determină sensibilizarea şi disponibilitatea comunităţii de a ajuta. Reţelele şi grupurile de suport social au un efect educativ şi terapeutic incontestabil. . crearea şi funcţionarea reţelelor de sprijin. Identificarea problemei. Campaniile de sensibilizare la nivel comunitar şi politic influenţează contextul sociocultural al intervenţiilor. A. multiplicarea serviciilor de intervenţie comunitară. folosit în rezolvarea problemelor cu aspect social. se urmăreşte realizarea unor reţele funcţionale în jurul victimei.pe termen scurt. apariţia proiectelor de intervenţie comunitară.faza contactului faza contractului faza de acţiune. precum şi din persoane exterioare sistemului de servicii. apariţia voluntarilor. Problema aşa cum o vede asistentul social D. alţii etc). alcătuite din servicii şi profesionişti implicaţi în intervenţie. B. în cazul intervenţiei în reţea. Model general de rezolvare a problemelor Faza contactului I. Intervenţia în cazul violenţei domestice din perspectiva asistenţei sociale. având ca obiectiv general depăşirea situaţiei de criză. C. Problema definită de sisteme importante cu care sistemul clientului interacţionează (familia. comunitatea. urmărindu-se reabilitarea victimei Un model general de intervenţie. Campaniile de advocacy pentru prevenirea violenţei domestice au ca scop (Ionescu. 44 .pe termen lung. iniţiative la nivel legislativ. Problema care presupune lucrul împreună cu clientul. presupune parcurgerea a trei faze principale: .Modelul lucrului pe caz are ca subiect de intervenţie victima şi familia acesteia şi presupune înţelegerea situaţiei în care se află aceasta. Problema aşa cum o vede clientul. se poate realiza: .

A. Stabilirea naturii unei colaborări viitoare. B. A. Identificarea factorilor care par critici. Evaluare Analiza situaţiei pentru a indica factorii majori care operează. Faza contractului V. IV. 45 . C. Urgenţa realizării contractului necesar continuării explorării şi evaluării într-un mod care confirmă drepturile şi autonomia sistemului client şi asigură dreptul profesionistului de a interveni. • • Explorare şi investigare disconfort.Identificarea scopului A. scopuri pe termen lung. Considerarea factorilor importanţi care contribuie la perpetuarea nevoii. lipsei sau dificultăţilor.Contactul preliminar A. Ce caută sau aşteaptă clientul de la agenţie ca metodă de rezolvare? Care sunt scopurile propuse de asistentului social în rezolvarea acestei probleme? Ce crede asistentul social că ar fi necesar să ofere sistemul de B.II. servicii clientului. D. în vederea atingerii acestor scopuri? III. E. C. C. speranţă. Oportunitate. Capacitatea sistemului client.Cum vede clientul că trebuie să fie rezolvată problema: * * scopuri pe termen scurt. Motivaţie: B. Ce crede sistemul clientului că este necesar pentru soluţionareabbproblemei? C. B. Clarificarea realităţilor şi evidenţierea interrrelatiilor existente intre servicii.

Rolul asistentului social.se specifică modul de intervenţie şi se împart obligaţiile: resursele şi serviciile care trebuiesc folosite. X. G. redefmirea. Final Evaluarea împreună cu clientul a îndeplinirii planului. C. D. D. B. B. folosite de asistentul social în cazurile de violenţa domestică.D. metodele prin care pot fi folosite şi cine şi ce trebuie să facă. Estimarea forţelor. încurajarea şi liniştirea clientului. VIII. evaluarea iniţială a violenţei domestice. planul de securitate. aptitudinilor şi timpului necesar Prognoze . menţionăm: consilierea. Tehnicile şi instrumentele de intervenţie sunt folosite de asistentul social în rezolvarea problemelor complexe ale violenţei domestice» Dintre tehnicile şi instrumentele mai importante. A. B. Selecţia şi folosirea generalităţilor. sculptura familiei. Dacă metodele folosite au fost adecvate. 46 . îndeplinirea planului . cu activităţile asistentului social. capacităţilor şi motivaţiilor disponibile. IX. cunoştinţelor. E. Luarea în considerare a forţelor exterioare sistemului client care ar putea împiedica desfăşurarea planului. E. A. VII Identificarea resurselor. A fost îndeplinit planul. A. fişa procesului decisional şi mapa coerciţie. Considerarea unor posibile alternative. Consilierea şi stabilirea unul scop. inversarea rolului. Concentrarea eforturilor asupra schimbării. Acordul cu sfârşitul şi terminarea contractului Menţionarea rezultatelor Evaluarea finală Proces continuu. C. Găsirea unor modalităţi adecvate de ajutor.ce încredere are asistentul social în succesul planului Faza de acţiune realizării unul plan. F. VI. principiilor şi conceptelor adecvate din grupul de cunoştinţe al profesiei de asistenţă socială Formularea unui plan de actiune-un ghid de Intervenţie.

când violenţa constituie o trăsătură înserată la soţ. ghidul de explorare a situaţiei se poate baza pe următoarele puncte de interes: Care sunt resursele sociale şi financiare ale familiei? Ce elemente de stres afectează în mod curent familia? Care este ocupaţia soţului? Sunt folosite diferenţele religioase pentru justificarea bătăii? Copii au fost planificaţi sau nu? Există dovezi ale abuzului de alcool. Pot răspunde la întrebare numai persoanele afectate de violenţă.a. deci urmăreşte: reducerea stresului prin oferirea suportului emoţional. psihologie sau psihiatrie. dezvoltarea personalităţii. care trebuie să participe pentru început la şedinţele de 47 acestuia pentru acceptarea schimbărilor în propria viaţă. analiza şi înţelege substraturile de facture patologice ale actului de violenta domestică. clientul este dirijat spre alte servicii de specialitate. Scopul consilierii psihoterapeutice este de a surprinde. ale dependenţei de jocuri de noroc sau legături extraconjugale din parte unuia dintre parteneri? Violenţa era dominantă în familiile de origine ale partenerilor? Cum pot fi eludate aceste comportamente încorporate ? Normele şi valorile pe care le au partenerii sunt importante? In cadrul terapiei. consilierul face observaţii şi pune întrebări în legătură cu gândurile şi sentimentele clientului. problema care apare este dacă trebuie direcţionată consilierea pe menţinerea relaţiei prin antrenarea schimbării sau să fie centrată doar pe problemele soţiei. realizarea unui bun menagement al resurselor deţinute de pacient şi pregătirea In cazul în care problemele depăşesc competenţa asistentului social. In consilierea unei femei abuzate. Consilierea In cazul în care tehnica aleasă de specialist este consilierea. rezolvarea conflictelor interpersonale. care se desprind din comportamentul verbal sau nonverbal al acestuia. . Consilierea utilizată în asistenţa socială are ca scop adaptarea clientului la condiţiile de viaţă. Consilierea practicată în asistenţa socială trebuie să se diferenţieze de cea practică în psihoterapie. Pe baza celor relatate. asistentul social realizează clarificarea gândurilor şi sentimentelor victimei cu privire la ceea ce o preocupă în prezent.

Consilierul trebuie să acorde o atenţie sporită femeilor care s-au despărţit de soţ şi încearcă să-şi facă o viaţă nouă pentru ele şl pentru copii. Recomandările trebuie oferite întro anumită formă: „ Este ceea ce aş face eu. cu ajutorul căreia să fie indentificata componenta nefuncţionala. Trebuie evitate recomandările pentru clientul care întreabă „cum. de grup sau individuală.Probabil daca sotul meu ar inceta sa mai bea atata as putea avea mai multa grija de gospodarie.nu chiar. trebuie avută în vedere fericirea copiilor. caracterizat de separari si impacarai repetate.vreau sa spun ca eu muncesc si nu se vede. şi trebuie cercetat dacă nu cumva şi ei sunt victime ale violenţei.. confruntarea sau sumarizarea.consiliere. In funcţie de împrejurările şl de motivaţiile celor implicaţi. consilierul este bine să evite să le sfătuiască să rămână sau să părăsească relaţia abuzivă. 48 ." "Este ceea ce alţii ar face de obicei". Dintre tehnicile utilizate frecvent se pot mentiona:ascultarea activa..Ei. dacă aceştia există. in continuare catvea din aceste tehnici: Ascultarea activa clarifica cele spuse de ambele persoane si se realizeaza prin repetarea afirmatiilor de catre persoana care vorbeste. Plus ca nu ma ajuta nimeni nici macar copiii. evocarea. precum şi interacţiunile defectoase pentru a fi corectate.. parafrazarea. Când lucrează cu femeile agresate de soţ de exemplu.. şi ce să fac" sau „Credeţi că ar fi mai bine să divorţez?" Multe femei bătute continuă să stea ani de-a rândul cu partenerul într-o relaţie violenta si nu s epot separa pana cand nu au incredere in propriile puteri. Pentru majoritatea femeilor batute decizia de a pleca este un proces amanat. femeia se va simti neinteleasa si dispretuita. reactia femeii este de a-l apara pe atacator si de a se autoinvinovati. Deoarece femeia batuta este ambivalenta si nehoatrata se recomanda ca cei care realizeaza procesul de consiliere sa nu-l critice ori ridiculizeze pe sot. poate fi abordată terapia de cuplu..Deci credeti ca este vina dumneavoastra ca bea? Credeti ca motivul este ce nu va ingrijiti cum trebuie de gospodarie? Client:. Cel mai adesea. reflexia. Mi –ar si face mai multa placere. Asistent social:.. In cauzl in care consilierul nu accepta aceasta ambivalenta si confuzie. verificarea sau clarificarea. In acest sens. Asistent social:. Exemplificam.Deci credeti ca toata responsabilitatea gospodariei cade asupra dumneavoastra. ca in exemplul urmator: Client:. taraganat.

Evocarea consta in a incuraja pe celalalt sa continuie: Client:- Da. Asistent social:-S-ar parea ca aveti foarte mult de facut de una singura. Ce parere aveti in legatura cu aceasta. Cred ca este foarte greu sa muncesti tot timpul fara nici un fel de ajutor din familie. Verificarea celor intelese sau clarificarea este o intrebare folosita dupa un mesaj ambiguu transmis de client: Asistent social:- Pareti coplesita de toate acestea, nu-i asa? Client:-Da, si sotul meu crede ca nici nu sunt buna de nimic. Parafrazarea poate fi vazuta ca reactie la continut. Cand se parafrazeaza, se atrage atentia clientului asupra coninutului mesajului. Asistent social:-Vreti sa spuneti ca munciti si va ingrijiti de gospodarie si sotul dumneavoastra tot nu este multumuit? Client:-Da, cred ca intr-adevar asa stau lucrurile. Confruntarea este o punere in evidenta a discrepantelor, a distorsiunilor sau a jocurilor pe care le foloseste clientul pentru a ascunde nuste lucruri cat si pentru evitarea unei schimbari de comportament constructiv. Deci unul dintre scopurile confruntarii este de a arata discrepantele si de a-l ajuta pe client sa exploreze fiecare parte a mesajului. b. Planul de securiatate Cel mai imprtant lucru pe care trebuie sa-l faca o victima a violentei domestice este sa-si alcatuiasca un plan de securitate pentru a se proteja de abuzator. Odata ce violenta a aparut intro relatie este probabil sa se mai produca. Planul urmareste protejare victimei si a copiilor. Un asistent social specializat poate sa ajute victima sa pregateasca planul. Planul de securitate poate fi elaborat pentru orice situatie care ar putea pune un individ in eventual pericol si tine seama de locatia in care se afla acesta (acasa, spatiu public, serviciu) de tipul de agresiune care se produce(asupra copiilor,asupra sotiilor),prevede mijloacele care ar putea minimaliza efectele actului de agrsiune(ascundera armelor, chemarea vecinilor, politiei in ajutor ), contine un plan de urmat in cazul in care fuga de la domiciuliu este inevitabila(lista de prieteni care ar putea oferi ajutor, lista refugiilor disponibile in zona
49

de resedinta e victimei), autoritatile ar putea sa se implice eficient in cazul de agresiune. Recomandat este ca planul de actiune sa fie intocmit in scris si pastrat in siguranta de individul care a mai fost victima violentei domestice si care se poate transforma oricand din nou in victima. Recomandări de care trebuie avute în vedere la proiectarea şi întocmirea planului de securitate:
1. încearcă să eviţi o situaţie de abuz, părăsind locul. 2. Păstrează armele, de orice fel în locuri cât mai inaccesibile cu putinţă. 3. Deplasează-te în locuri unde nu sunt arme şi de unde poţi scăpa. 4. Dacă violenţa este inevitabilă, transformă-te într-o ţintă cât mai mică cu putinţă. 5. Dacă este posibil, să ai întotdeauna un telefon şi să cunoşti numerele la care poţi apelă

pentru ajutor.
6. Să nu-ţi fie frică să chemi poliţia. 7. Poţi să ieşi afară pentru ajutor. Vecinii vor auzi şi vor chema ei poliţia.

8.Să ştii cum ajungi la secţiile de poliţie, spitalele, secţiile de pompieri şi la magazinele nonstop din zona ta. 9. Decide-te asupra traseului. Dacă trebuie să pleci în timpul nopţii, este necesar să cunoşti traseul
10. 11. 12. 13.

Cel mai important lucru pentru copii este să fie în siguranţă. Spune-le să nu intervină în mijlocul unei lupte, nici chiar pentru ajutor Identifică un loc sigur pentru ei, cum ar fi casa unui prieten. Invaţă-i că violenţa nu este niciodată justă, chiar dacă este vorba de o persoană Spune-le că nici tu, nici ei, nu sunt vinovaţi şi nu sunt cauza violenţei.

iubită.
14.

Dacă actul de agresiune s-a produs deja este foarte important să se păstreze orice dovadă a violenţei, cum ar fi imaginile, certificatele medicale sau jurnalul în loc sigur şi accesibil c. Incurajarea şi liniştirea clientului Această tehnică îmbracă forma sprijinirii emoţionale a clientului, care conduce şi spre consolidarea punctelor tări ale acestuia. Se recomandă utilizarea tehnicii menţionate numai în condiţiile în care asistentul social manifestă încredere în abilităţile clientului (Hollis şi Woods, 1981). Calmarea se foloseşte atunci când clientul manifestă îndoială în capacităţile sale fizice şi
50

psihice. Asistentul social fără experienţa nu poate folosi această tehnică dacă se simte stânjenit în relaţia cu clientul, existând riscul să fie perceput aşa cum se percepe pe sine. Importantă şi în acest punct este empatia. Specialistul trebuie să fie alături de client iar clientul trebuie să se simtă în deplină încredere, să simtă că este înţeles. Trebuie să vadă că specialistul apreciază corect gravitatea situaţiei, că gestionează bine criza în acest mod având puterea de a oferi linsite şi încredere. Un exemplu elocvent de liniştire şi încurajare ar putea fi: "Pe baza a ceea ce aţi făcut până acum, să ieşiţi din această situaţie, cred că sunteţi capabilă să vă asumaţi responsabilităţile care vă revin şi aveit puterea să depăşiţi acest moment mal dificil." d. Inversarea rolurilor Această tehnică are valoare terapeutică şi este folosită pentru a ajuta o persoană să înţeleagă care sunt percepţiile şi sentimentele altor persoane referitoare la situaţia în care se află. Există două categorii de inversări: între subiect şl altă persoană care îl percepe şi între client şi consilier. Asistentul social poate alege această tehnică atunci când două persoane (în cazul nostru soţ-soţie) sunt în conflict şi fiecare persoană nu înţelege sentimentele partenerului. După ce s-a identificat persoana supusă initerii acestei tehnici, se trece la etapa în care asistentul social cere clienrului să prezinte ideile persoanei pe care o substituie. Când conflictul este latent, persoana substituită este imaginară, iar când conflictul este manifest, persoana este reală. Asistentul social poate cere clienrului să-şi schimbe poziţia spaţială şi scaunul. Astfel, clientul poate să experimenteze modul în care comportamentul său îl afectează pe celălalt, realizând o descifrare a semnificaţiilor tensiunii deja existente. Stăpânită bine şi mânuita corect această tehnică se dovedeşte extrem de utilă şi ajută eficient la conştientizarea şi înţelegerea sentimentelor celuilalt. Asistentul social trebuie să aleagă momentul oportun pentru aplicarea acestei tehnici, să fie un fin observator şi să gestioneze bine momentul inversării rolurilor. La mijloc se află răbdarea şi disponibilitatea clienţilor de a încerca această tehnică şl de a încerca să depăşească momentul de criză care a generat intervenţia specialistului. e. Redefinirea
51

deşi nu am făcut nimic ca s-o supăr. Adesea izbucneşte în plâns. asistentul social. Este un instrument utilizat pentru evaluare. Sculptura familiei Acesta tehnică ajută un client sau o familie să-şi înţeleagă nu numai propriile sentimente sau comportamente. Concret se descrie procedeul în care unul dintre membrii familiei aranjeaza sau modelează familia într-un anume sens. redefinirea este folosită de asistentul social pentru a modifica semnificaţia pe care clientul o atribuie unui eveniment sau unui comportament. Tehnică este utilizată în mod special în cazul persoanelor implicate în conflicte interpersonale. soţia mea. dar şi pentru tratament. aşa cum sculptorul modelează un vas de lut de exemplu. încă îi este greu să înţeleagă tot ce s-a întâmplat. atunci când un membru al familiei şi-a început sculptura: 52 . Incurajând clienţii să reexamineze definiţia dată de ei înşişi unor probleme. şi astfel să retrăiască. Termenul de sculptură reprezintă o metaforă. promovează înţelegerea necesară interpretării diferenţiate. Sculptura familiei este o tehnică menită să ajute un client să reproducă. Dar dintr-o altă perspectivă. Dana când se enervează în prezenţa dumneavoastră.Că tehnică. are încredere în dumneavoastră şi are certitudinea că nu o veţi răni şi simte că este în siguranţă. Exemplu: Soţul: „Mă preocupă foarte mult izbucnirile Danei. prin traversarea unor evenimente importante din familie (Sheafor şi colab. prin tehnica redefinirii. ci şi pe ale celorlalţi membri." f. Redefinirea oferă alternative ale perceperii.. Este foarte utilă pentru identificarea problemei clientului şi deschide drumul spre schimbare. trimiterea evident fiind la artă." Asistent social: "Dana este mânioasă pentru că a avut un trecut tragic. 1991). nuanţate a relaţiilor interindividuale. câteva aspecte importante ale comportamentului familiei. este mânioasă pe mine. Ann Hartman (1984) oferă următoarele sfaturi. stimulând capacitatea receptiva a clientului şi abilitatea sa de a gândi tolerant în raport cu ceilalţi.

de asemenea. Plasarea membrilor include nu numai locul în care se află unii faţă de ceilalţi. asistentul social îşi asumă rolul de moderator şi. Intr-o altă variantă a sculpturii familiei. incurajandu-1 să folosească cât timp are nevoie şi punându-i întrebări ajutătoare de genul: „Acesta este modul în care vrei tu să fie? Sunt schimbări pe care ai vrea să le faci?" După ce sculptorul şi-a terminat lucrarea aşa cum şi-a dorit. în cadrul familiei. dacă un copil şl-a plasat tatăl în colţ. acestuia s-ar putea să nu-i placă imaginea sau ceea ce comunică fiul sau fiica sa prin această sculptură.Se poate sugera sculptorului să-şi imagineze familia acasă. pe sine. iar instrucţiunile pot fi date de contextul trecutului sau al viitorului familiei. Asistentul social ar trebui să-1 ajute şi să-1 sprijine pe sculptor. Se remarcă. în funcţie de cum o percep ei. în spatele unui ziar. deoarece ei se văd într-un mod diferit în cadrul familiei. asistentul social cere clientului sa-şi preia rolul şi fiecare discută despre sentimentele şi percepţiile lor. că vor putea să sculpteze şi ei familia. poate arăta nemulţumirea din partea membrilor de familie. puncte de stres. Sculptura familiei este o tehnică flexibilă. seara. Tehnica poate fi folosită ca o parte din şedinţa de terapie de grup. In acesta aplicaţie. Odată ce sculptura este realizată. îi întreabă pe fiecare cum se simt în locul lor din sculptura. Unde va fi fiecare persoană? Ce va face fiecare? Pot fi folosite scaune şi alte obiecte. g. ci şi unde se uită sau cum sunt poziţionate corpurile fiecăruia. membrii familiei ar putea obiecta. dacă doresc. Pe măsură ce sculptura se realizează. sculptorul alege membrii grupului pentru a juca rolurile membrilor familiei. Invitaţia de a-şi exprima părerea. sculptorul da posibilitatea fiecărei persoane să spună ceva tipic referitor la relaţia lor. Aceasta arată şi cum se simt ei în legătură cu structura actuală a familiei şi poate dezvălui. totodată. o variaţie de la vizualizarea idealurilor la portretizarea celor mai temute circumstanţe. Fişa procesului decizional 53 . mai târziu. în modul în care o văd. în timp ce actorii îşi menţin poziţiile. reflectând cum se vede sculptorul. De exemplu. Este important să permitem sculptorului să termine fară întreruperi şi să-i asigurăm pe ceilalţi membrii ai familiei.

Intrebări referitoare la viaţa mea după naşterea copilului. structurate în funcţie de problemele şi specificul clientului. Pe de o parte. efectele şi scopurile întocmirii unei mape de coerciţie sunt redate în continuare. Intrebări referitoatre la relaţia cu părinţii Ce vor părinţii mei să fac de acum încolo. Exemplu de fişă a procesului decizional. Mapa coercitiei Elaborată de Biterman (1973). Se consideră că fişa reprezintă un document scris cu dublă utilitate. utilizată în şedinţele de întâlnire. oferindui o fisă care cuprinde diferite întrebări. utilizat în cazul unei adolescente însărcinate aflate într-o relaţie violenta: 1. să păstrez mariajul sau nu? Mă vor ajuta să cresc copilul dacă voi divorţa? Cum se va schimba relaţia cu ei dacă voi păstra mariajul? 3. Intrebări referitoare la relaţia mea cu tatăl copilului. furnizează informaţii structurate care provoacă clientul la analiza propriei situaţii. Acest instrument de lucru realizează prezentarea situaţiei în care se află clientul şl furnizează informaţii sintetizate pentru asistentul social Metodele generale. mapa coerciţiei prezintă succint metodele folosite de abuzator în vederea exercitării puterii şi asociaţia dintre efectele violenţei şi scopurile avute de persoană violentă pentru obţinerea unor efecte care să favorizeze dependenţa de el. 54 . Pot să mă bazez pe sprijinul lui financiar? Pot să mii bazez pe sprijinul lui emotinal? Relaţia mea cu el s-a schimbat de când sunt însărcinată? 2. pe de altă parte poate 11 folosit ca „temă pentru acasă".Un asistent social poate sprijini clientul pentru a se decide asupra unor alternative. Cum va fi influenţată căsătoria mea de naşterea copilului? Ce voi face dacă violenţele continuă? Ce se va întâmpla cu mine dacă voi divorţa? h.

3 Legislaţia în vigoare referitoare la violenţa domestică Violenţa domestică a apărut. Convenţia cu privire la drepturile politice ale femeii(1954). Convenţia cu privire la egalitatea remunerării mâinii de lucru masculine şi a mâinii de lucru feminine pentru o muncă de valoare egală(l 953). Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948) prevede drepturi egale pentru femei şi bărbaţi. social. probabil. respectiv al femeii şi a copiilor şi bătrânilor. odată cu constituirea familiei. economic. militând pentru egalitatea între sexe pe plan politic. dar a fost considerată un timp îndelungat. Documente internaţionale au legiferat drepturile femeiii.Metode generale Izolare Efecte şi scopuri Privează orice victimă de sprijin Dezvoltă îngrijorarea de sine Creează dependenţa victimei de agresor Creează frustrări Elimină stimulii care ar putea intra în Monopolizarea percepţiei competiţie cu cei controlaţi de agreso Provocarea epuizării şi dezechilibrului Slăbeşte abilitatea fizică şi mentală a Teamă Inteligenţă ocazională Demonstrarea supraputerii Degradarea victimei de a face faţă agresiunii Cultivă anxietatea şi disperarea Oferă motive pozitive pentru acord sau compromis Sugerarea inutilităţii rezistenţei Costurile rezistenţei apăr capitulare Dezvoltarea complicitatea 3. excluzând orice posibilitate de discriminare după sex. ca o situaţie normală de manifestare a violenţei celui mai puternic şi în aceeaşi măsură de supunere necondiţionată a celui mai slab. Amintim în acest sens următoarele documente: Convenţia cu privire la reprimarea traficului de finite umane şi a exploatării prostituţiei semenilor (1951). cultural. Declaraţia cu privire la mai primejdioase pentru stima de sine decât Acceptarea cerinţelor trivial obiceiului de a accepta 55 .

care ating securitatea familiei şi a indivizilor care o compun. Instanţele judecătoreşti intervin în cazuri de violentă domestică în următoarele situaţii: în momentul în care victima violenţei domestice optează pentru întreruperea relaţiei. Acestor factori li se adaugă şi alţii cu caracter psihologic şi social în influenţarea hotărârii de a divorţa: • • victimele violenţei domestice văd divorţul ca pe o consemnare definitiavă a problema custodiei copiilor este un factor inhibitor. În România. mamele fiind ameninţate rudele intervin.eliminarea tuturor formelor de discriminare pentru femei(1980). Codul Familei (1953. eşecului lor şi că pe o incriminare în ochii celorlalţi. indiferent de rasă. descurajând decizia de divorţ. O scurtă analiză a demersului legislativ actual arată lipsa de specificitate a legii cu privire la incriminarea violenţei domestice.in afara familiei. în situaţii în care violenţa atinge cote maxime de agresivitate. Este necesar să precizăm că atunci când este vorba despre intervenţia poliţiei. sex sau religie. Declaraţia privind eliminarea violenţei îmoptriva femeilor (1993). Codul Penal(1997). modificat în 1956). prin divorţ. • considerând-o un stigmat social.Codul Civil(promulgat în 1964. se fac referiri numai la aspectul care fac obiectul Codului Penal. 56 . determinând vătămarea corporală gravă sau chiar moartea victimei. de cele mai multe ori. etnie. La cele prezentate mai sus intervin şi costurile ridicate ale procesului de divorţ. întrucât victima se teme de agravarea violenţei partenerului său aceasta evaluează dificultăţile materiale care ar apărea după divorţ ori există riscul pierderii locuinţei sau necesitatea plătirii unei sume mari de bani pentru a compensa partea partenerului din proprietatea comună. care garantează dreptul la protecţie şi libertate fizică şi morală al oricărui cetăţean al ţării. Abordarea violenţei domestice se realizează în baza unor articole din Constituţie. cu pierderea copiilor în urma divorţului. determinând moartea celui care a abuzat-o. care influenţează negativ decizia. pus în aplicare în 1965) şi Constituţia Romniei (1991) stabilesc principalele drepturi ale femeii şi egalitatea acestora cu bărbaţii. apartenenţa la anumite religii intervine ca un factor important. în situaţii în care victima răspunde la violenţă ( pentru a se apăra sau pentru a-şi proteja copiii). De multe ori desfacerea relaţiei prin intentarea procesului de divorţ este evitata.

ce se înţelege prin membru de familie şi se asigură structurile teritoriale şi personalul corespunzător care vor instrumenta cazurile de violenţă identificate. afecţiune şi întrajutorare morală şi materială a membrilor familiei. precum şi prevederilor prezentei legi. tăinuirea fiind o strategie de supravieţuire. Intervenţia acestei instituţii este destul de limitată. 318 şi altele asemenea din Codul penal. ca uramare a violenţelor repetate ale acestuia. potrivit dispoziţiilor ari 175. 202.lovire sau alte forme de violenţă nu sunt luate în considerare de pârâtul justiţiei. 211. 176. dezvoltarea si consolidarea solidaritatii familiale. se specifică atribuţiile asistenţilor familiali şi se stabileşte cadrul de funcţionare a adăposturilor. . Plângerea nu este depusă în toate situaţiile de violenţă domestică. 314-316. Prezentăm în continuare conţinutul legii nr. îndreptată asupa victimei sau membrilor familiei victimei. (2) Statul acţionează pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie. Multe cazuri de vătămare corporală. bazată pe prietenie. 206. pubicată în Monitorul Oficial nr. care provoacă o suferinţă fizică. ale Legii nr. este doar o soluţie de excepţie.din 29 mai 2003. instanţa judecătorească mai intervine şi în situaţii în care violenţa capătă forme mai grave. Impăcarea survine ca urmare firească a presiunii sau ameninţării agresorului.(1) Ocrotirea si sprijinirea familiei. 217 din 22 mai 2003.(1) în sensul prezentei legi. prin care se redefineşte din punct de vedere legal violenţa in familie. 193. 309. constituie un obiectiv de interes naţional. 189-191. luând în considerare fapta penală. 305307. 179183. psihică. sexuală sau un prejudiciu material. 57 . 197. ideea legitimei apărări.1. 205. 217 din 22 mai 2003: CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. Se înfiinţează astfel Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei.367. 705/2001 privind sistemul naţional de asistenţă socială şl alte prevederi legale în aceeaşi materie. 198. 194. în vederea sancţionării vinovatului. Parlamentul Roamniei a adoptat Legea nr. Art. deorece acţiunea penală se declanşează prin plângere prealabilă.In afara deciziei de divorţ. 2. cum ar fi vătămarea corporală sau moartea. violenţa în familie reprezintă orice acţiune fizică sau verbală săvârşită cu intenţie de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii. Atunci când violenţa domestică se finalizează cu moartea agresorului.

(1) Comunităţile locale. dovedite pe baza anchetei sociale. precum şi cu oricare alte persoane juridice şi fizice implicate în acţiuni caritabile. precum şi autorităţile administraţiei publice vor acorda sprijinul logistic. care fac dovada că desfăşoară programe de asistenţă pentru victimele violenţei în familie. prin membru de familie se înţelege: a) b) soţul. astfel cum este definită la art. Rezultatele aplicării acestor programe se vor prezenta instanţelor. (2) în cazul declanşării unor violenţe. Art. . (2) Serviciul de reintegrare socială şi supraveghere a infractorilor va pregăti personal specializat . Art. violenţă în familie împiedicarea femeii de a-şi exercita drepturile şi libertăţile fundamentale.(1) Autorităţile prevăzute la art. pentru prevenirea conflictelor şi a violenţelor în familie.(1) Ocrotirea şi sprijinirea familiei. (4) Organizaţiile neguvernamentale. prin reprezentanţi legali. vor putea beneficia de subvenţii de la bugetul de stat sau. prin reprezentanţi legali. (1) şi (2).De efectele prezentei legi beneficiază şi persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copil.(2) Constituie. acordându-le sprijinul necesar în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute la alin. 4. . vor desemna personalul specializat să instrumenteze cu celeritate cazurile de violenţă în familie. prin structurile lor teritoriale. dezvoltarea şi consolidarea solidarităţii familiale. (3) Primării şi consiliile locale vor conlucra cu organizaţiile de cult. 5. după caz. 7. Art. de la bugetele 58 . comunităţile locale.asistenţi sociali şi psihologi -. în condiţiile legii. capabil să desfăşoare programe de terapie şi consiliere a agresorilor. Art. 149 din Codul penal. . Ari 1. informaţional şi material Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei. precum şi autorităţile administraţiei publice locale asigură condiţii pentru consolidarea familiei. Art. rudă apropiată.Ministerele şi celelalte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice. . 3.în sensul prezentei legi. organizaţiile neguvernamentale. 5 vor asigura pregătirea şi perfecţionarea continuă a persoanelor desemnate pentru identificarea formelor de abuz şi pentru instrumentarea cazurilor de violenţă în familie. . precum şi oricare alte persoane juridice implicate în acţiuni caritabile. . 6. de asemenea.

(2) Obiectivele agenţiei sunt: 59 .locale. ca organ de specialitate în subordinea Ministerului Sănătăţii şi Familiei. CAPITOLUL II Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei Art.(1) Se înfiinţează Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei. . denumită în continuare agenţie. în condiţiile legii. 8.

agenţia are următoarele atribuţii: a) elaborarea. precum şi prin măsuri de protecţie psihologică a acestora. prin măsuri de păstrare a confidenţialităţi identităţii lor. prevenirea şi combaterea violenţei în relaţiile dintre membri. h)realizarea bazei de date pentru gestionarea situaţiilor de violenţă în familie. organizarea.a) promovarea valorilor familiale. a înţelegerii şi întrajutorării în familie. g) efectuarea de studii şi cercetări. c) sprijinirea victimelor prin programe de recuperare a sănătăţii şi de reinserţie socială. în scopul prevenirii şi combaterii violenţei în familie. (4) La nivelul fiecărui judeţ şi al sectoarelor municipiului Bucureşti se constituie. e) protejarea victimelor şi. a minorilor. funcţionarea şi finanţarea acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. i) implicarea si sprijinirea initiativelor parteneilor sociali in rezolvarea problemei violentei in familie. elaborarea de strategii. cofinanţarea programelor specifice în domeniul apărării şi consolidării familiei. f) iniţierea şi coordonarea parteneriatelor sociale. fundamentarea şl aplicarea strategiei şl a programelor în domeniul îngrijirii şi protecţiei victimelor violenţei în familie. 9. autorizarea şi coordonarea activităţii profesionale a asistenţilor familiali.(1) Pentru realizarea obiectivelor în domeniul îngrijirii şi protecţiei victimelor violenţei în familie. precum şi a îngrijirii şi protecţiei victimelor violenţei în familie. dezintoxicare. d) asistarea agresorilor prin tratamente de dezalcoolizare. c) finanţarea sau. b) sprijinirea membrilor de familie aflaţi în dificultate ca urmare a actelor de violenţă în familie. e) instruirea. prognoze. în special. (3)Sediul agenţiei. b) controlarea aplicării reglementărilor din domeniul propriu. Art. psihologice şi psihiatrice. structuri în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei. d) înfiinţarea de adăposturi şi de linii telefonice de urgenţă pentru victimele violenţei în familie. după caz. prin hotărâre a Guvernului. în timpul instrumentării cazului. precum şi al activităţii unităţilor care îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea sa. f) organizarea de cursuri de cunoaştere a formelor de violenţă în familie. realizarea şi publicarea de materiale ştiinţifice şi promoţionale specifice. . 60 .

10.(1) Agentia este condusa de un director. cu avizul ministrului muncii si solidaritatii sociale. care este numit prin decizie a primului-ministru. – (1) Asistentii familiali sunt asistenti sociali autorizati de agentie pentru asigurarea asistentei specifice relatiilor familiale. (2) Instruirea asistentilor familiali si coordonarea activitatilor lor se realizeaza de catre agentie. (3) Ministrul sanatatii si familiei prezinta anual Guvernului un raport privind aplicarea standardelor si a metodologiei prevazute la alin. CAPITOLUL III Asistenti familiali Art. cu rang de secretar de stat. 61 . 12.(1) Agentia stabileste procedurile si criteriile de evaluare a nevoilor sociale in domeniul violentei in famile si reglementeaza metodologia de actiune in cazurile care necesita interventia asistentilor familiali. consiliere juridica si psihosociala.j)infiintarea de centre de recuperare pentru victimele violentei in familie. 11. la propunerea ministrului sanatatii si familiei. (2) Agentia elaboreaza standardelel de calitatate a serviciilor sociale din domeniul protectiei victimelor violentei in famile si normele metodologice corespunzatoare.(2). k)infiintarea de centre de asistenta destinate agresorilor. (2) Agentia deconteaza cheltuielile legate de adaposturi. Art. telefoane de urgenta si de eliberare a certificatelor medico-legale pentru victimele violentei in famile Art. care se aproba prin hotarare a Guvernului. cu rol consultativ. (2) Ppe langa director functioneaza un consiliu de coordonare. numit de ministrul sanatatii si familiei.. servicii medicale de urgenta..

5.(1) In activitatea lor asistentii familiali au urmatoarele atributii: a). precum si moraliltate pentru ocuparea functiei de asistent familial. asistentii familiali sunt obligati sa acorde de indatat asistenta necesara si sa sesizeze Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptia. CAPITOLUL IV Masuri de prevenire si combatere a violentei in familie Art.13. identifica si tin evidenta familiilor in care apar conflite ce pot cauza violente. monitorizeaza respectarea drepturilor persoaneleor nevoite sa recurga la serviciile adaposturilor. pregatire profesionala. Art.Asistentii familiali instrumenteaza cazul impreuna cu pesoana desemnata de Ministru de Interne. in conditiile prevazute la art.. solicita sprijinul unor persoane fizice sau juridice pentru rezolvarea situatiilor care genereaza violenta in familie. b). Art.. intocmirea unei evidente separate. (2) In cazul in care constata acte de violenta in familie impotriva minorilor. 62 ..16. Art. sanantate fizica si mentala.. identifica solutii neviolente prin legatura cu persoanele in cauza.Ministrul de Interne si agentia vor stabili impreuna procedura de conlucrare a persoanelor desemnate si asistentilor familiali in prevenirea si monitorizarea cazurilor de violenta in familie.(1)Persoanele desemnate de autoritatile publice pentru instrumentarea cazurilor de violenta in familie vor avea urmatoarele atributii principale: a) monitorizarea cazurilor de violenta in familie din sectorul sau unitatea teritoriala deserviat.15. e). d).respectiv serviciul public specializat de la nivel local. c). culegerea informatiilor asupra acestora.(3) Agentia stabileste criterii de varsta.14. urmaresc desfasuarea activitatii de prevenire a violentei in familie .

Persoanele cu atributii in instrumentarea unui caz de violenta in familie vor indruma partile in acest sens. 63 .19. 17.20. in legatura cu situatia victimei. g) instrumentarea cazului impreuna cu asistentul familial. CAPITOLUL V Medierea in cazurile de violenta in familie Art. – Cazurile de violenta in familie pot fi supuse medierii la cererea partilor.Ministerul Sanatatii si Familiei impreuna cu Ministerul de Interne elaboreaza si dufuzeaza materiale documentare privind cauzle si consecintele violentei in familie. c) identificarea situatiilor de risc pentru partile implicate in conflict si indrumarea acestora spre servicii de specialitate.. e) indrumarea partilor aflate in conflict in vederea medierii. (2) In caul comiterii actelor de violenta in familie . Art. – Ministerul Educatiei si Cercetarii realizeaza. programe educative pentru parinti si copii in vederea prevenirii violentei in familie. organele de politie intervin la sesizare victimei. 18. (3) Lucratorul de politie va anunta imediat autoritatea compententa la nivel local. Art.(1) Prevenirea situatiilor conflinctuale si medierea intre membrii familiei se realizeaza prin intermediul consiliului de familie sau de catre mediatori autorizati. f) solicitarea de informatii cu privire la rezultatul medierii. cu sprijinul celorlalte ministere implicate si in colaborare cu organizatiile neguvernamentale cu activitate in domeniu.asigurarea accesului la informatii la cererea organelor judiciare si a partilor sau reprezentantilor acestora. b) informarea si sprijinirea lucratorilor politiei care in cadrul activitatilor lor specifice intalnesc situatii de violenta in familie. a altui membru de familie sau a aunei autoritati. d) colaborarea cu institutii locale de protectie a copilului si raportarea cazuriloe.. in conformitate cu legislatia in vigoare. Art.

(3) în consiliul de familie participă şi tutorii. 22. denumite în continaure adăposturi. 64 .întrunirea consiliului de familie se poate face la propunerea unuia dintre membrii acestuia sau a asistentului familial. . 23. care asigură protecţie. ar trebui să încalce interdicţia de a părăsi localitatea. . de regulă fară personalitate juridică.(1) Consiliul de familie este asociaţia fară personalitate juridică şi fară scop patrimonial.(1) Centrele pentru adăpostirea victimelor violenţei în familie. potrivit legii. Art. 21. sunt în executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate ori care. nevoite să recurgă la acest serviciu de asistenţă socială. conform legii. pentru a participa la lucrările consiliului de familie. CAPITOLUL VI Centrele pentru adăpostirea victimelor violenţei în familie Art. (2) Nu pot exercita calitatea de membru al consiliului de familie cei care. Art. sunt unităţi de asistenţă socială. îngrijire şi consiliere victimelor violenţei în familie. pentru membrul de familie pe care îl reprezintă.(2) Medierea nu împiedică desfăşurarea procesului penal sau aplicarea dispoziţiilor prezentei legi. găzduire. formată din membrii familiei care au capacitate deplină de exerciţiu. .

îngrijire medicală. prin cursuri de calificare profesională. respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureşti. în finicţie de natura finanţării.(1) Corpurile gardienilor publici înfiinţate pe lângă consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti asigură paza adăposturilor publice din zona de competenţă. în cazul persoanelor care nu îşi pot asigura singure cazarea şi hrană. prin expertiză judiciară. cu avizul agenţiei. Iar primarul poate asigură suportarea. cel puţin în parte. după caz. înfiinţarea adăposturilor publice revine consiliilor judeţene. (6) în cazul acordării de subvenţii adăposturilor private. a cheltuielilor corespunzătoare. şi consiliilor locale. Organizarea şi funcţionarea adăposturilor publice se stabilesc prin hotărâre a al reprezentantului legal. (2) La primirea în adăpost se aduc la cunoştinţă victimei mijloacele juridice prin care să- şi protejeze bunurile rămase la agresor. Art. internarea minorilor în aşezăminte sociale etc. atât victimei. până la rezolvarea situaţiei familiale. controlează folosirea fondurilor astfel alocate. 65 . cu se aplică şi pentru aceste adăposturi. (8) respectarea standardelor de calitate. (5) Adăposturile pot fi publice sau private. cum ar fi: notificarea prin executor judecătoresc a înlăturării acordului tacit pentru înstrăinarea bunurilor comune sau asigurarea de dovadă. hrană. cât şi minorilor aflaţi în îngrijirea acesteia: protecţie împotriva agresorului. cazare.(2) Primirea victimelor în adăpost se face numai în caz de urgenţă sau cu aprobarea scrisă a asistentului familial. 10 alin. (7) Adăposturile publice constituie domeniul privat al comunităţii. (3) Izolarea de agresori a victimelor se face cu consimţământul acestora sau. Prevederile alin. (4) consiliilor locale. (6) Adăposturile publice trebuie să asigure gratuit următoarele servicii sociale. pe o perioadă determinată. acestea vor avea drept de şedere în adăpost până la rezolvarea acestor deziderate de către stat sau de către organizaţiile neguvernamentale. Consultanţa juridică este gratuită. asistenţă psihologică şi consiliere juridică. cu avizul agenţiei şi cu respectarea standardelor de calitate a serviciilor sociale în domeniu şi a normelor metodologice prevăzute la art. după caz. atunci când izolarea victimei de agresor se impune ca măsură de protecţie. Persoanelor care au comis actul de agresiune le este Interzis accesul în incinta adăpostului unde se găsesc victimele. (2). instituţia care a acordat subvenţia participă la administrarea acestora sau. 24 .

Art. . (2) se aplică şi pentru obţinerea certificatelor medico-legale.(1) în cursul urmăririi penale sau al judecăţii instanţa de judecată.(3) Prevederile alin. 23 alin. 113 şi 114 din Codul penal. Toate adăposturile trebuie arondate la un spital sau altă unitate sanitară. după caz. în mod provizoriu. (5) Ministerul de Interne. (4). 25. poate dispune. 66 .Internarea victimelor sau a agresorilor în centre de tratament şi reabilitare se face numai cu acordul acestora. prevăzut la art. de către consiliul judeţean. va sprijini corpurile gardienilor publici pentru exercitarea atribuţiilor ce le revin. ori de câte ori există probe sau indicii temeinice că un membru de familie a săvârşit un act de violenţă cauzator de suferinţe fizice sau psihice asupra unui alt membra. Pentru minori acordul este dat de părinţi sau de tutorele legal. prin unităţile de poliţie. una dintre măsurile prevăzute la art. care să (4) asigure îngrijirea medicală şl psihiatrică. Arondarea se face de către consiliul local sau. 26. ia cererea victimei sau din oficiu. . precum şi măsura interzicerii de a reveni în locuinţa familiei. cu acordul Ministerului Sănătăţii şl Familiei şi al proprietarului adăpostului Arondarea este o condiţie fără de care nu se poate acorda avizul de funcţionare a adăpostului. CAPITOLUL VII Măsuri de protejare a victimelor violenţei în familie Art. în condiţiile prevăzute de lege.

şi se sancţionează cu amendă între 10.(1) Constituie contravenţii. . Art.Persoana cu privire la care s-a luat una dintre măsurile prevăzute la art. 26 poate cere oricând. îngrijire medicală gratuită celui aflat în suferinţă vizibilă. 26 se dispun de instanţa de judecată prin încheiere motivată. la solicitarea motivată a asistentului familial. 27. pentru Măturarea consecinţelor violenţelor.000 lei următoarele fapte: a) refuzul primirii în adăpost ori refuzul de a acorda. Recursul nu este suspensiv de executare.000. .(2) Măsurile prevăzute la alin. . 29. Iar în cazul lipsei unei părţi. Art.000. încheierea se afişează la uşa locuinţei (3) încheierea instanţei poate fi atacată separat cu recurs.000 lei şi 50. instanţei competente să judece fondul cauzei revocarea măsurii când temeiurile care au impus luarea acesteia au încetat. (2) Câte un exemplar al încheierii se înmânează pârtilor. (1) încetează la dispariţia stării de pericol care a determinat luarea acestora. nu constituie Infracţiuni. CAPITOLUL VIII Sancţiuni Art.(1) Măsurile prevăzute la art. dacă. 67 . 28. potrivit legii penale. în termen de 3 zile de la pronunţare pentru cei prezenţi şi de la comunicare pentru cei lipsă. în cursul procesului penal.

cu excepţia art. 13 alin. c) anularea autorizării asistentului familial sau închiderea adăpostului.000 lei încercarea persoanei care a comis acte de agresiune de a pătrunde în Incinta adăpostului în care se află sau crede că se află victima. .000.000. cu modificările ulterioare. în condiţiile prevăzute la art. Art. c) schimbarea destinaţiei adăpostului.000 lei şi 10. la propunerea Ministerului Sănătăţii şi Familiei.b) nesesizarea de către asistentul familial. Guvernul va aproba. indiferent de motiv.(1) In termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.Agenţia poate aplica. 68 . 180/2002.000 lei refuzul părăsirii adăpostului.2/2001 familiali. a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie. (2) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României. primar sau împuterniciţii acestuia. 10 alin. atunci când constată încălcarea de către asistenţii familiali a obligaţiilor ce le revin sau nerespectarea normelor de organizare şi funcţionare a adăposturilor. . (2). în momentul în care condiţiile care au determinat internarea au dispărut. 30. respectiv a serviciului public specializat de la nivel local. (2). aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. (4) Contravenţiile se constată şi sancţiunile se aplică. 28 şi 29. (5) privind regimul juridic al contravenţiilor. de către asistenţii Contravenţiilor le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.000. (2) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 5.000. standardele şi normele metodologice prevăzute la art. prin hotărâre. conform legii. b) suspendarea autorizării asistentului familial sau a funcţionării adăpostului pe termen de 1 -3 luni. (3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 5. CAPITOLUL IX Dispoziţii finale Art.000 lei şi 10. 31. următoarele sancţiuni: a) avertisment. Partea I.

74 alin. Violenţa domestică prezintă un cadru legislativ în formare. prin care să fie constrâns să renunţe la comportamente violente.Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 24 aprilie 2003. Astfel. (2) din Constituţia României Nu sunt specificate sancţiuni exercitate asupra abuzatorului. 69 . cu respectarea prevederilor ari. lipsa coerenţei legislaţiei şi a unor prevederi constituie carenţe inerente unui început.

abuzul asupra soţiei şi a copiilor în special. Indiferent de teoriile care încearcă să explice şi să înţeleagă fenomenul violenţei intrafamiliale (teorii sociologice. în cuprinsul lucrării de fată s-au evidenţiat mai multe forme de agresiune (fizică. în limita finanţărilor exterioare. teorii pshihologice. afectivă. economică. Constientizarea violenţei familiale. cum îl numea Gelles (1987). sa realizat la presiunea organismelor internaţionale. Din toate situaţiile enumerate mai sus violenţa fizică constituie indicatorul cel mai evident care apare în toate cazurile luate în studiu. în anii recenţii şi tocmai de asta literatura de specialitate din limba română. In ţara noastră singurele instituţii care supraveghează acest fenomen sunt fundaţiile de profil. Furnizarea de informaţii corecte asupra violenţei în familie. emoţional.CONCLUZII Violenta conjugală. intrafamilială a fost considerată ca un capitol aparte sau „un caz special". teorii economice. sexuală. psihologică. bătrânilor şi chiar asupra bărbaţilor toate aceste tipuri de abuz făcând parte din spectrul violenţei intrafamiliale. forţându-le 70 . sunt importante pentru medici. relaţionala. ca problema socială în România. In această lucrare au fost evidenţiate următoarele forme de manifestare a violenţei fizice: abuzul (cu grade diferite de intensitate) asupra partenerei de viaţă. Intr-o formă specifică. morală) şi s-au propus mai multe modele şi tehnici de intervenţie în funcţie de specificul cazului şi particularităţile clientului. în acest domeniu. dar am avut în vedere şi abuzurile produse asupra fraţilor. In ţara noastră. teoria cauzelor transgenrationale etc) cert este că violenţa conjugală apare tot mai frecvent în societatea româneasca şl tulbura grav funcţionarea familiei văzută ca microsistem social şi chiar pune în pericol existenţa ei. teorii feministe. în cadrul domeniului mai vast al violenţei. dar mai ales asupra modalităţilor de recunoaştere a existenţei acesteia. este destul de redusă. pentru asistenţi sociali şi pentru cei implicaţi în prevenirea sau căutarea de remedii în astfel de situaţii. problema violenţei domestice a început să fie dezbătută în ultimul timp. In prezenta lucrare am încercat o vedere de ansamblu asupra violenţei intrafamiliale şi în acelaşi timp am încercat să surprindem în amănunt factorii favorizanţii ai acetui tip de violent dar şi efectele ei nefaste pentru individ şi pentru societate în ansamblu. diverse servicii victimelor violenţei familiale. violenţa intrafamilială presupune mai multe comportamente care subminează sau distrug credinţele culturale sau religioase în special ale femeilor. care oferă.

soldându-se cu schimbarea comportamentului celuilalt în sens negativ sau cu schimbarea valorilor sale de referinţă. iese în evidenţă în special consumul exagerat de alcool.să adere la sisteme de valori diferite. nefiind însă factori determinanţi ai violenţei. Ca o concluzie generală. apariţia violenţei şi menţinerea ei. gradul de instruire. urmat de cauze de natură financiară şi de agresivitatea nativă a partenerului. Violenţa manifestată mediul social se transferă sl în mediul familial. Altă concluzie care se desprinde din lucrarea de faţă arată destul de clar faptul că vârsta. necesitând măsuri specifice de prevenţie şi intervenţie. prezenţa sau absenţa copiilor sunt factori care influenţează. se poate preciza că violenţa intrafamilială este un domeniu distict al violenţei. ci doar atribute specific sau particulare. Acest tip de violenţă care uneori nu presupune abuz fizic are deasemena implicaţii grave. cu pondere diferită. Se impune necesitatea obiectivă că opinia publică să devină ostilă faţă de violenţă împotriva femeilor şi a copiilor. într-o anumită măsură. fiind un proces extins. mediul de provenienţă. mass-media deţinând un rol important în acest sens. să contribuie la prevenirea şi la eliminarea practicilor şi atitudinilor culturale negative. care include toate categoriile sociale. existenţa unei locuinţe sau a unui venit stabil. care posedă propriul specific teoretic şi propriul sistem de intervenţie. 71 . pe termen scurt şi pe termen lung. determinând un cerc vicios. Dintre factorii declanşatori ai violenţei. Mass-media constituie o cale prin care se propagă agresivitatea si care contribuie la menţinerea unei anumite percepţii a comunităţii asupra fenomenului de violenţa domestică.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful