Cuprins

I.CONCEPTE SI TEORII ASUPRA FENOMENULUI VIOLENTEI FAMILIALE ….………. 2
1.1.Violenta domestica si violenta conjugala……………………....…………………………………….. 2 1.2.Teorii explicative ale violentei domestice………....…………....………………………………….. 5 a.Teorii sociolegice…………………………....................……………………………………................. 5 b.Teorii psihologice………………………………..…….…….................………………………………... 7 c.Teorii feministe…………………………………….……….................………………………………… 7 1.3. Victime si autori ai violentei familiale………......……………………………………………………. 8 1.4. Formele manifestarii violentei familiale……..………………………………………………........... 10 a.Violenta fizica…………………………………..………….................……………………………........ 10 b. Abuzul sexual………………………………..…………….................………………………… …….. 12 c. Violenta afectiva…………………………….…………….................……….................................... 13 d. Violenta economica………………………….....………....................……………………………...... 16 e.Violenta relationala…………………………….……………….................………………………….... 17 f.Violenta morala………………………………….………………….................………........................ 18 1.5 Factori favorizanti ai violentei familiale…….…………………………………………………….… 18

II.DINAMICA VIOLENTEI FAMILALE.CAUZE SI CONSECINTE………………......……......21
2.1 Abuzul:Definitie.Tipuri.Caracteristici……………………………………………………………….21 2.2 Factori specifici ai violentei domestice…………………………………………….......................23 2.3 Efectele violentei domestice………………………………………………………………………...24 a.Impactul violentei asupra copiilor….……………………………………..........................24 b.Consecintele violentei familiale asupra femeilor…………………………………………25 c.Particularitati ale violentei asupra batranilor………………………………………………28 d.Specificul violentei intre frati………………………………………………………………..30 e.Cazul violentei asupra barbatilor…………………………………………………………...31

III.CERCETAREA SOCEIOLOGICA A FENOMENULUI……………...............................32
3.1 Tehnici si metode de cercetare……………………………………………………………………....35 a.Cosilierea…………………….…………………………………………..............................39 b.Planul de securitate ………………………………………………………………………...41 c.Incurajarea si linistea clientului…………………………………………………………..…42 d.Inversarea rolurilor …………………..………………………………………………….…..43 e.Redefinirea…………………………………………………………………………………....43 f.Scolptura familiei………………………………………………………………………………44 g.Fisa procesului decisional…………………………………………………………………...45 h.Mapa coercitiei………………………………………………………………………………..45 3.3 Legislatia in vigoare privind violenta omestica……………………………………………………...46

CONCLUZII……………………………………………………………………………………...53

1

CAPITOLUL I CONCEPTE SI TEORII ASUPRA FENOMENULUI VIOLENŢEI FAMILIALE Conceptul de violenta poate fi definit ca reprezantand un comportament agresiv acut, caracterizat prin „folosirea fortei fizice si prin limitarea, in timp, cu angajare si realizarea rapida” ( Redmishd, 1989 ) Formele de manifestare a violentei difera de la o societate la alta , in functie de legile si traditiile existente, fapt care creeaza dificultati in incercarea de a le compara si de a stabili legitati. Similitudinile de interpretare ,in diferite culturi si societati, apar numai in privinta formeleor de violenta majora. Violenta domestica a fost considerata mult timp o modalitate de manifestare obisnuita in familiile dezorganizate si grupurile marginale, defavorizate social, da s-au observat insa comportamentele similare si in cazul familiilor cu un grad social mai ridicat, care nu sunt dispuse sa le recunoasca, creand o imagine falsa asupra amplorii acestui fenomen.
1.1 Violenţa domestică si violenta conjugala

Termenii de violenţă în familie şi violenţă între rude sunt folosiţi pentru a se referi la orice act care este săvârşit cu intenţia de a răni sau de a face rău din punct de vedere fizic individului cu care persoana se înrudeşte din punct de vedere legal ori este rudă de sânge ( Gelles şi Ştraus, 1988)» Hartman (1981) menţionează că familia este " locul în care convieţuiesc oamenii care au activităţi şi interese diferite şi care , în acest proces , intră adesea în conflict". Alţi specialişti definesc violenţa domestică ca "orice act violent comis de o persoană de pe poziţia unui rol marital, sexual, parental sau de ocrotire asupra altor persoane cu roluri reciproce" ( Stith şi Williams, 1990). Atacul fizic poate fi însoţit de intimidări sau de abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care aparţin victimei, izolarea de prieteni de familie sau de alte potenţiale surse de sprijin, ameninţări la adresa altor persoane importante pentru victimă, inclusiv a copiilor, flirturi, control asupra banilor sau lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasărilor, telefonului şi al altor surse de îngrijire şi protecţie.
2

Ca arie de cuprindere, violenţa domestică se referă la: -violenţa intre fraţi;
-

abuzul şi violenţa asupra părinţilor sau ai altor membri ai familiei; violenţa în cadrul cuplului (violenţa maritală). De-a lungul timpului s-au semnalat o serie de opinii diferite cu privire la legitimarea

- abuzul copiilor din familie;
-

sau ilegitimarea folosirii violenţei în familie, motiv pentru care nu există statistici clare în acest domeniu, întrucât autorităţile ezită să intervină. Din această perspectivă Ştraus, Gellessî Steinmetz, (1980) au propus separarea conceptului de violenţa în două noţiuni: violenţa normala şi violenţa abuzivă; ambele forme însă sunt nocive pentru efectele pe care le au asupra vicimelor şi prin faptul că duc la perturbarea violenţei, întrucât violenţa naşte violenţă, fie ca reacţie de răspuns fie ca formă de apărare. In funcţie de comportamentul agresorilor, se pot remarca două tipuri de violenţe (Correctional Service Canada, 1988, după Rădulescu 2001) : -violenţă expresivă - se caracterizează prin comportamente explozive în situaţii conflictuale din partea agresorilor, acestora lipsindu-le resursele necesare pentru a se controla; agresorul expresiv seamănă cu un " isteric înghesuit într-un colţ": -violenţă instrumentală - persoana în cauză nu are un caracter impulsiv, el exercitânduşi violenţa în mod deliberat, conştient, în vederea obţinerii unui scop. Ambele forme de violenţă nu se pot exprima şi exercită dacă nu beneficiază de un context socializator, care permite învăţarea şi perpetuarea comportamentelor violente. Violenţa intra-familială este un act sau un ansamblu de acte la săvârşirea cărora se foloseşte un anumit grad de forţă fizică, realizat în cadrul unui grup care îndeplineşte funcţiile familiale ( Ana Munteanu şi colab., 2001). Violenţa intrafamilială cuprinde mai multe tipuri de violenţă ( Graţiela Văduvă şi Marina Roman, 2003): -violenţa fizică activă - prin care provoacă celuilalt membru de familie o serie de vătămări; -violenţa -fizică pasivă — care impune victimei izolarea, inclusiv refuzul de a-şi vizita copiii; -violenţa psihologică activă - reprezentată de agresiunile verbale periodice şi susţinute la adresa victimei , inclusiv poreclirea acesteia;

3

oprirea accesului la bani sau la alte mijloace economice.forţarea la activitate sexuală nedorită. mai ales cei mici. Abuzul împotriva soţiei. Din acest punct de vedere. ca şi violenţa familială. Cauzele care au determinat scăderea abuzului împotriva soţiei sunt: climatul economic care este favorabil reducerii factorilor de risc pentru abuzul împotriva mariajele la vârste mai înaintate. abuzul şi violenţa asupra părinţilor sau membrilor mai vârstnici) se limitează numai la agresiunea în cadrul cuplului. deorece copiii. agresiunea este determinata de două variabile principale : intensitatea senzaţiei de furie determinată de o frustrare.-violenţa psihologică pasivă . ci la orice act care are ca scop agresiunea îndreptată asupra unui adult (insultă. femeile bătute sunt privite cu suspiciune şi dispreţ. iar victimele violenţei domestic au fost chiar blamate pentru propria lor victimizare. comparativ cu violenţa domestică în care este inclusă şi care are o arie de cuprindere mai mare (abuz asupra copilului în familie. au fost recunoscute oficial ca problemă socială la începutul anulor '70 ai secolului trecut. realizarea unor acte cu conotaţii sexuale. violenţa între fraţi. Dacă abuzul împotriva copiilor dobândeşte tot mai multă atenţie publică. care au favorizat apariţia familiilor cu un număr mai soţiilor. . existând şi posibilitatea evitării copiilor nedoriţi (Thomton şi colab. Agresiunea este în general orice act de atac asupra unei personae. care nu este provocat de către aceasta. Maltratarea poate fi produsă prin omisiunea unor nevoi ale persoanei (neglijare) sau prin comiterea cu intenţie a unor acte agresive. mic de copii. abuzul şi maltratarea. ea a fost trecută cu vederea. viol şi chiar violul marital) Violenţa conjugală. Alte concepte folosite pentru a defini o agresiunea. Deşi violenţa împotriva femeilor a devenit o problemă oficială. violenţa la nivel de cuplu. abuzul nu se referă numai la o sancţiune fizică. atacurile asupra persoanei.constă în întreruperea sau insuficienţa relaţiilor sociale şi sexuale.violenţa sexuală . Din persepctiva psihologică. atingerea fizică a numitor părţi ale corpului. tendinţa de a exprima în mod deschis această senzaţie. sunt priviţi ca neajutoraţi.) 4 .

astfel o femeie agresată. riscuri ce implică familia şi prietenii. este cel care implică şi copiii. luat în calcul de femeile abuzate. Efectele negative includ agresarea copiilor de către partener sau modul în care aceştia sunt afectaţi. precum şi pentru schimbările necontraloabile din viaţa lor. capacitatea de a soluţiona o problemă. unele ameninţări au fost testate. de relaţia lor cu adulţii şi de alţi factori. Unii agresori precizează clar partenerelor că dacă vor pleca. ameninţări acuze pentru tot ce nu merge bine. Cu toate acestea există o serie de riscuri pentru femeile abuzate majoritatea fiind generate de agresor. Femeile bătute care au în vedere părăsirea relaţiei abuzive evaluează modul în care va determina creşterea sau scăderea violenţei fizice sau sexuale (care determină posibilitatea infestării cu HIV sau alte boli cu transmitere sexuală). de asemena efecte negative şi în rândul copiilor care sunt martorii violenţei domestice. riscuri ce implică pe copii. atunci când analizează posibilitatea părăsirii relaţiei abuzive. Atacurile psihologice pot implica o serie intreaga de insulte. de vârstă . printre care şi a posibilităţii creşterii copiilor pe cont propriu. când vrea să părăsească relaţia abuzivă. în afara riscurilor fizice. precizând că femeile au experimentat efecte postraumatice grave. s5 . este necesar să fie menţionate şi riscurile psihologice. încercarea de a pune capăt relaţiei nu înseamnă neapărat şi încetarea violenţelor. Cercetările efectuate în acest sens. probleme psihologice. Pentru unele femei. incluzând şocul. Există. care au ca efect sublimarea autonomiei şi încrederii în sine a partenerei. pe care femeile bătute le identifică: rănirea fizică. estimează anumiţi factori de risc.. abilitaţile fizice şi cele profesionale.sexul. ei le vor găsi şi abia atunci le vor face rău sau vor încerca să le omoare. Unele studii au amplificat efectele emoţionale. Ei au mărturisit că au sentimente de teamă pentru ei şi pentru mamele lor. Un risc impotant. dezorientarea. fizic său psihologic. apariţia unui cadru legal care să asigure protecţia victimelor. comparându-le cu cele ale victimelor dezastrelor. distrugerea relaţiei maritale şi riscuri ce determină arestul sau afectează statutul legal. consumul de alcool şi tentative de suicid. sunt afectate emoţional de acest comportament.disponibilitatea unui număr mai mare de tratamente şi servicii oferite soţiilor abuzate şi abuzatorilor. ceea ce reprezintă un factor foarte important. în funcţie de severitatea şi frecvenţa violenţei la care asistă. retragerea din diverse activităţi. punânduli-se la îndoială inteligenţa. arată că majoritatea femeilor care au fost agresate de partenerii lor.

1998) menţionează că " supravegherea geloasă " din partea partenerilor poate duce la distrugerea relaţiilor. cum ar fi venitul femeiii. dar şi cele care. poate constitui o formă de intimidare care de multe ori poate dă rezultate. Cercetările au demostrat că serviciul este un factor extrem de important pentru femei. poate constitui forma de intimidare care. asta înseamnă să trăiască unde îşi pot permite. după Davies. se întorceau la soţul lor. Indiferent dacă femeile părăsesc sau rămân într-o relaţie abuzivă. severitatea abuzului erau cei care împărţeau femeile din cele două grupuri. uneori poate da rezultate. Pentru altă categorie de femei. serviciul.a constatat că la aceşti copiii se pot semnala efecte negative în ceeea ce priveşte manifestarea comportamentală emoţională. Violenţa domestică este una dintre principalele cauze care determină pierderea relaţiei. adăpost. In mod obişnuit însă. agresorii îşi ţin partenerele izolate de familie sau prieteni. exisă riscul că ele să piardă suportul familiei şi a prietenilor. locuinţă într-un cartier sigur. siguranţa financiară ar putea însemna îngrijire de calitate superioară. Partenerul abuziv s-ar putea să-i interzică partenerei să aibă contact cu aceştia sau s-ar putea să-i influenţeze în mod negativ. în mod obişnuit. mâncare şi haine obţinute prin donaţii şi apelare la servicii de urgenţă ori de câte ori ele sau copiii lor au nevoie de asistenţă medicală. Pentru femeile sărace. chiar dacă situaţia înseamnă îndeplinirea unor condiţii standard. după o perioadă de timp. haine şi îngrijire medicală. familia şi prietenii. agresorii îşi ţin partenerele izolate de prieteni şi familie pentru a impiedica diferitele forme de ajutor pe care aceştia ar putea să le acorde femeilor agresate. tocmai pentru a împiedica diferite forme de suport care ar putea să le fie acordate Kelly (1996. socială şi cognitivă. terminând creşterea ratelor de delicventă juvenilă. Pentru unele femei agresate. un serviciu cu un salariu bun şi împlinire profesională. Ameninţarea familiei şi a prietenilor care îi ajută soţia. intenatrea divorţului.s-a constat astfel. acces la şcoli bune pentru copiii lor. S-au semnalat deosebiri şi între grupurile de femei care părăseau relaţia abuzivă fară să revină. Dacă partenera se ascunde cu scopul de a părăsi o relaţie agresivă. că unii factori. Astfel de efecte se înregistrează în performanţele şcolare şi în modul de relaţionare cu celelalte persoane. cei amenţaţi de agresor sunt. 6 . Situaţia financiară a femeiii divorţate constituie un alt risc foarte important. Ameninţarea familiei şi prietenilor femeiii agresate. In mod obişnuit. siguranţa financiară ar putea însemna doar satisfacerea nevoior de bază cum sunt : hrană.

în această situaţie.2. O cauză importantă o constituie şi violenţa în societate. Faptul că violenţele în famielie nu sunt sancţionate. pentru a fi explicate ( Gellessî Staus. creând un cerc vicios al violenţei. Violenţa generată în familie conduce la o societate violentă şi invers. teoriile existente asupra agresiunii. sex . care încearcă să explice cauzele apariţiei unul comportament. care este frecvent aplicat în cazul violenţei familiei. 1994). Astfel.media. că dacă îl va părăsi. rigiditatea graniţelor sistemului familial. Teorii explicative ale violenţei domestice In legătură cu violenţa domestică au fost emise unele teorii sociologice. Cercetările violenţei domestice consideră că pe un " caz special " violenţa care necesită propriul suport teoretic. fiind caracterizat prin nereuşita profesională (Ellen Jonosik. este teoria învăţării sociale (Bandura şi colab. care contaminează toate canalele informaţionale din mass. 1967) nu au fost direct aplicate în studiul violenţei familiei. o va denunţa. neexistând norme şi legi care să le interzică iar recompensele imediate fiind mult mai mari decât sancţiunile determină perpetuarea acestor forme de manifestare. în care se evidenţiază un patern circular. 1979) . o societate care accceptă violenţă în sferele vieţii publice accentuiază tendinţele violente în cadrul familie. a. Dollard şi colab. 7 . 1962. sunt variabile care cresc tensiunea. iar rolul lor de " cap de familie" este incomparabil.Teorii sociologice Discrepanţele de vârsta. 1.. cum ar fi teoria agresiunii . Miller.. teoria atitudinii individuale ( Kaplan. Cercetătorii au demonstrat că o cauză importantă a violenţei din mediul familial o constituie stresul vieţii cotidiene. psihologice şi feministe. în cazul în care familia nu este foarte importantă pentru ei. favorizând violenţa ( Ellen Janosik. disonanţa şi inflexibilitatea rolului. 1967) sau teoria culturii violente ( Wolfgang şi Ferracuti.1994).frustrării ( Berkowitz. bărbaţii fiind mai predispuşi în a-şi maltrata soţiile.Un agresor poate să-şi oblige soţia să participle la acţiuni care contravin legislaţiei în vigoare şi să o ameninţe apoi. 1939. 1941). Singurul model teoretic din studiul general al violenţei. privarea de libertate şi statutul de cetăţean pot constitui riscuri care trebuie analizate la latura deciziei de părăsire a partenerului. furnizând modele care sunt preluate la nivelul microstructurilor sociale. 1961). de activităţi şi de interese.

Autorul consideră drept cauză stărilor conflictuale. ridică recompensele potenţiale.este prima abordare teoretică aplicată violenţei domestice şi consideră că violenţa familială poate fi explicată prin faptul că toate sistemele sociale se bazează pe forţă. *Perspectiva ecologică (Garbarino. In acelaşi timp. Explicaţia violenţei în familie s-a bazat şi pe modelul economic şi pe cel socio- cultural. într-un oarecare grad. violenţa este privită ca un produs al unor interacţiuni şi nu ca un rezultat al patologiei individului. 2. 8 . abordarea socială a violenţei. 1987): * Teoria resurselor (Goode.Astfel. neconcordanţa dintre familie şi mediu. 1971) . Folsirea violenţei depinde de resursele pe care un participant sau membru al sistemului familial le poasedă.consideră că violenţa familială poate fi explicată prin prisma costurilor şi recompenselor. Modelul se bazează pe trei nivele de analiză: relaţiile dintre organism şi mediul înconjurător. Interacţiunile care au loc în sistem pot păstra sau pot reduce nivelul de violenţă. 1977) . reduc costurile violenţei. Cu cât sunt mai multe resurse. 3. cele care explică abuzurile în general. din punct de vedere instrumental.Teoriile asupra violenţei familiale au evoluat în trei direcţii: 1. cei cu resurse mai puţine tind să folosească mai mult violenţa.foloseşte abordarea sistemelor sociale pentru explicarea violenţei în familie. respectiv cu cartierul sau comunitatea în care se află.Soţii tind să folosească violenţa atunci când nu au resurse tradiţionale asociate rolului dominator de cap de familie. * Teoria schimbului (Gelles. care au constituit fundamentaul teoretic al elaborării următoarelor teorii (Gelles. 1973) . sau pe ameninţarea cu forţa . * Teoria sistemelor generale (Ştraus. cu atât forţa folosită va creşte . Natura privată a familiei şi refuzul instituţiilor abilitate de a interveni. cele care explică abuzurile împotriva soţiei/soţului. în realitate.1983) . cele care explică abuzurile împotriva copiilor.oferă exlicaţii cu privire la maltratarea copiilor. sistemele interactive care se suprapun contribuind la dezvoltarea umană şi calitatea mediului înconjurător.

1987) . femeile masochiste sunt.societăţile culturale care aprobă şi folosesc violenţa. adesea. * Modelul socio-biologic (Gelles. au de regulă. este rezultatul patriarhatului şi al succesului reproductiv. Astfel. Atunci când violenţa este un răspuns acceptat ca o formă de adaptare la stres. De obicei. Se poate trage concluzia că masochismul poate fi influenţat de evenimentele culturale şi de modul de evoluţie a individului. Patriarhatul duce la dominarea femeii de către bărbat şi explică structurile istorice ale viloenţei sistematice împotriva acesteia. cu distribuţie inegală în structurile sociale. şomajul. fata. 1987) . care sprijină în mod direct ordinea socială şi structura familiei tradiţionale. nefiind determinat numai de instinct.* Patriarhatul (Dobash şi Dodash. pot favoriza abuzul. comportamentul agresiv din partea tatălui determină părăsirea bărbatului. factorii de stres ca: veniturile mici. 1967). în mod conştient provoacă agresiunea acestuia. putem considera că stresul este cauza principală a unor forme de violenta (Coser. temperând dorinţele timpurii pentru tată prin asocierea vinei.consideră că în manifestarea violenţei şi abuzului stresul joacă un rol important. ratele cele mai ridicate de violenţa familială. care se subordonează forţelor primare (libidoului).Teorii psihologice Freud ( 1959) vede comportamentul masochist ca fiind autodistructiv şi ca rezultat al efectului de rezolvare a complexului oedipian. Ideea care stă la baza teoriei lui Freud este că femeia se subordonează din credinţa inconştientă că trebuie să sufere. cauzat de procese sociale şi economice. atrase de acest tip de bărbat.este unul dintre cele mai noi modele teoretice şi sugerează că violenţa împortiva copiilor. Copilul de sex feminin concurează cu mama. 1987) . care determină investiţia făcută de către părinţi în copii. * Explicaţia economica (Gelles. observată şi la maimuţele umaniode. b. boala.consideră abuzul împotriva femeilor ca pe un fenomen unic. 1979) . Astfel. copiii care nu sunt legaţi genetic de părinţi sau cei cu potenţial reproductiv scăzut prezintă un risc mai mare de abandon sau infanticid. 9 . Pentru a renunţa la tată. *Explicaţia socio-culturală (Gelles. Teoria susţine că părinţii nu investesc în copiii care au un potenţial reproductive scăzut. dar se teme de pierderea iubirii acesteia.

de fapt. in afara caminuli. femeile masochiste au experimentat şi au asimilat. aglomerarea. normele si legile patriarhale consolidand pozitia de subordonare a femeilor si subliniind autoritatea barbatului. propusa de Dutton si Painter(dupa Redulescu. care se bazeaza pe o forma de organizare patriarhala. In acesta situatie „casatoria este o institutie in care femeile sunt prinse in rolul de victima. etc. supuse. arena violentei domestice. tinand cont de dependenta lor economica si sociala fata de partenerul de cuplu. Printre factorii externi care sunt perceputi ca fiind frustranti si generatori de stres se numara: statutul socio-economic scazut. ca mariajul si maternitatea reprezinta implinirea lor si pentru atingerea acestor deziderate. care incearca sa paraseasca. femeile fiind maltratate si conditionate sa devina dependente. Accentuarea. somajul. 1.). fara locuinta. Daca femeile se afirma. a acestei subordonari. Se considera ca barbatii isi abuzeaza sotiile pentru ca nimeni nu-i opreste. din partea societatii.2001). ingaduitoare. profesor. de multe ori. Ele sunt invatate de la nastere. persecutia partenerului se extinde. barbatului superior sa si maltrateze sotia. permite.De-a lungul vieţii. Teoria frustratiei considera ca agresivitatea este rezultatul blocarii cauzata de factori externi sau impiedicarea pulsiunii vitale sa-si realizeze scopul. aceasta constituind asa zisa teorie asa numitei legaturi traumatice. izolarea si conditiile de viata alienate.Victime si autori ai violentei familiale 10 . O femeie maltratata. provoaca de asemenea nemultumire pentru nepriceperea lor. ele sunt sanctionate pentru temeritate. Structura patriarhala a familiei legitimeaza inegelitatea intre sexe.Teorii feministe Din perspective feminste. în subconştientul lor.3. In cazul femeilor care reusesc sa-si asigure o independenta economica. iar daca sunt pasive. sa maltrateze sau sa foloseasca alte practice similare. c. lipsa locuintei. ascunzandu-si inclinatiile de a fi libere si categorice”. impreuna cu copiii. maltratarea sotiei trebuie studiata in contextul societatii. femeile trebuie sa fie feminine. comportamente violente din partea unor personae importante pentru ele (tată. ramane. frate. Persecutarea femeilor este o problema importanta. indirect.

pot fi clasificati astfel: - tipul controlorului-este cel care mentine permanent controlul. manifestand consum de alcool si violenta.abuzatorul numai in familie-manifesta un nivel scazut de furie. deoarece nu se poate percepe pe sine ca persoana intreaga fara a-si include partenera. Deoarece respectul de sine este scazut. Se simte puternic numai daca partenera este dependenta de el.Cercetatorii au schitat unele caracteristici ale barbatilor violenti care si au maltratat sotiile sau partenerile intime. odata ce va fi facut sa recunoasca ceea ce simte. pe care il controleaza. acesta accepta si raspunde la tratament. Abuzatorul dominator are mai multe trasaturi antisocial si este mult mai violent. deoarece aceasta pierdere i-ar confirma lipsa respectului de sine. A-i acorda putina autonomie sotiei. care trebuie sa-l accepte si sa-l ierte. Devine violent atunci cand anticipeaza ca partenera ar putea sa-l pedepseasca. Saunders(1992) a inclus in aceasta categorie de abuzatori dominatori trei subtipuri: . Perspectiva pierderii partenerei este foarte amenintatoare. care cauta aprobarea si calea de a se afirma. . sa-l priveze de anumite privilegii si foloseste toate posibilitatile pentru a-i mari vulnerabilitatea - tipul care doreste sa fie aprobat-este barbatul supus complexelor. Devine violent atunci cand pierde controlul si nu se simte in stare sa-si domine sotia.abuzatorul in general. - tipul posesiv-nu vede nici o demarcatie intre el si pertenera lui. poate incepe si munca cu 11 . pe care o precepe ca pe o posesie. in familie si in afara familiei-multi dintre acestia au suferit abuzuri in familie si isi exprima un nivel scazut de furie si depresie. i-si vede partenera ca pe o extensie a sa si este disperat. Diferite tipuri de barbati care si-au abuzat femeile. Acest tip de barbat isi utilizeaza partenera ca pe un obiect. iar violenta lui este legata de alcool. inseamna a-i premite controlul asupra lui. de obicei i-si exprima emotiile in mod verbal. - tipul protectorului-reprezinta tipul de barbat care amesteca dragostea cu ura. Nu ii este frica sa fie controlat ci doar sa nu ii fie ranite sentimentele. iar pentru a obtine ceea ce isi doreste utilizeaza forta sau amenintarea. pentru a-si intari imaginea de sine. depinzand de partenera. el se asteapta sa fie respins si se comporta intr-un mod care incita respingerea celorlalti.

acuzarea altora pentru eşecurile proprii. dar pratica frecvent abuzuri psihologice. încrederea în sine din ce în ce mai scăzută. concepţii tradiţionaliste şi rigide privind rolul bărbaţilor şi al femeii. atracţia pentru arme. acesta necesita o interventie pe termen lung. Foloseste mai putin alcool decat celelalte tipuri. inabilitatea de a-şi identifica sentimentele. încercarea de a domina în conversaţii. este putin depresiv si accepta tratamentul medical. foloseşte sexul ca pe un act agresiv. abilităţi scăzute în viata intimă. certitudinea că puterea şi controlul pot fi obţinute prin violenţă. schimbări de atitudine. 12 . nu consideră că partenera este egalul lui. fiind putin satisfacut de relatia maritala. schimbarea partenerelor.problema propriu-zisa de comunicare si control a impulsurilor. temperament violent. Pesonalitatea agresorului se poate caracteriza prin cateva trasaturi definitorii: • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • neîncrederea în sine. consideră partenera ca pe o mamă. imaturitate emoţionala. tip gelos/posesiv. spirit critic. .abuzatorul timid sau slab emotional-este putin violent comparativ cu celelalte tipuri.de supunere a partenerei. spirit ironic. atitudine negative faţă de femei.

Portretul victimei In cazul victimei.) • • determinând manifestări violente asupra acestora. care pot provoca boli psihosomatice ( ulcer.A.) sau creşterea consumului de droguri şi alcool. violenta morală. senzaţia de pierdere a faculatatilor mintale. Violenţa fizică 13 . violenta psiho-emotionala sau afectivă. Victima este caracterizată prin următoarele trăsături: • • • • sunt influenţate de durata relaţiei şi pierderea încrederii în sine . violenta sexual. 1.I. violenta relaţionala. violenta economică. (1999) a clasificat aceste manifestări în şase categorii: - violenta fizică.S. boli coronariene etc.D. precum şi precizarea trăsăturilor caracteristice ale victimelor care ajută la identificarea abuzatori lor. posibilitatea apariţiei unui comportament de deplasare a furiei asura copiilor tendinţa de suicid. trăsăturile psihlogice vulnerabilitatea emoţional a persoanei în cauză.a valorii de sine şi a sentimentului de control. a.migrene etc. stress ridicat şi teama. Conferinţă Femeilor U.4 Formele manifestării violenţei familiale In funcţie de caracteristicile modului de agresiune şi ale abuzurilor exercitate asupra femeii. neglijenţa personala (igienă şi malnutriţie). pot agrava unele boli comice (astm. • Pentru realizarea unor scheme de tratament şi pentru aplicarea unor terapii este importantă cunosterea tipului de abuzatori şi a personalităţii acestora.

a strangula. abuzul fizic. sugrumare. Conform patternurilor care funcţionează. Violenta familiala cronică în registru moderat. a bate. cuţite sau chiar arme de foc . care presupune izolarea victimei. singurele forme ale autorităţii sale sunt violente.bărbat are ca efect sacrificarea normalităţii interpersolale şi blocarea personalităţii femeii. a trânti. mainifestare survenită din familia de origine sau din mediul de provenienţa . are loc preluarea unui model conflictual. care va duce la fragilizarea relaţiei maritale. a lovi. a înţepa. a omorî etc. există mentalitatea ca victimizarea femeii trebuie trecută cu vederea. în special în sensul suportării acesor trauma. mistificarea relaţiilor femeie . Cu alte cuvinte. 14 vizita copiii. Pe lângă aceste cutume sociale şi a masochismului feminine. a da cu pumnii sau cu piciorul. bătaie. iar armele folosite de abuzator în timpul atacului pot fi unele obiecte contondente. In funcţie de consecinţele în plan medical şl social asupra victimei . este rezultatul atitudinilor tradiţionale şi educaţionale. disimulată. norme care dau dreptul bărbatului de "a-şi ostoi soţia. Femeile sunt socializate. unii cercetători . în cazul abuzului domestic. poate fi: soţia. poate îmbrăca mai multe forme. ca semn al masculinităţii şi al autorităţii sale". violenta fizică pasivă. La acestea se adaugă comunicarea cu soţia numai în probleme formale sau de consum de alcool.prin care se provoacă celuilalt membru de familie o serie de vătămări ( împingere. inclusiv refuzul dreptului de a-şi Abuzul fizic poate fi de diferite intensităţi: de la palme uşoare până la ameninţarea cu moartea. care pornesc de la a împinge. printre care şi Iolanda Mitrofan (1996) au menţionat două forme în care se poate manifestă agresivitatea : violenţa familială cronică şl violenta familiala explozivă. răsucire a braţelor). o contribuţie însemnată o are şi nivelul educaţional al bărbatului. Registrul de manifestare afectivă a bărbatului fiind limitat. a muşca. în unele zone funcţionând chiar anumite dogme. copiii sau alt membru al familiei. In general. de a suporta violenţe fizice. . In familia tradiţionala. lovire cu pumnul sau cu piciorul. Graţiela Văduvă şi Marina Roman ( 2000) au adoptat o clasificare diferită a violenţei domestice: . a tortura.Violenţa fizică este indicatorul cel mai evident care apare în toate cazurile luate în studio. plesnire.violenta fizică activa . înhăţare. Abuzul fizic constă în reacţii violente îndreptate împotriva unei persoane care. a arde. a mutila genital. a trage de păr.

Violul produs de un străin este singurul considerat a fi prototipul violului. pe care societatea le condamnă. măsurile de intervenţie nefiind bine precizate şi având. Abuzul fizic. mai ales atunci când partenerul este acasă. (1980).este retrasă. Abuzul sexual Ca aspect. privit ca violator de către soţie care se poate auto-blama pentru incidental respectiv.pare agitată mai ales când partenerul este în preajmă şi nu acceptă niciodată o invitaţie sau o responsabilitate fară aprobarea lui.prezintă vânătăi.nu mai este active şi este rareori văzută în public. nu are prieteni apropiaţi.are multiple implicaţii negative. . fizice şi psihice. uneori suspecte şi ilogice. .Semnele care arată că o femeie este în relaţie abuzivă cu partenerul ei sunt următoarele: . Faptul că femeile se învinovăţesc ori invata să accepte ralatiile sexual impuse de către cineva cunoscut si pe care l-au iubit poate fi cauza pentru care s-a acordat atât de puţină atenţie asupra problemei.rareori are bani şi îşi "uită" adesea portofelul acasă. . ca element de comportament al violentei domestice .chiar dacă a fost o dată o participant dinamica în activităţi sociale. asupra victimei. Literatura de specialitate vorbeşte de aşa numitul "sindrom al femeilor batute (SFB) prezentat adesea că un caz particular al sindromului de stres posttraumatic (SSPT) care a fost descris prima dată în DSM III. rareori invită pe cineva în vizită. Soţul care impune relaţii sexuale forţate este. nu numai în situaţii adecvate. b.rareori are contact visual cu alte persoane şi pare detaşată şi absenţa. semne şi zagraieturi inexplicabile. în cazul SFB-lui apar mecanisme special de adaptare pentru a face faţă acestor sentimente de nesuportat. ca urmare. cum ar fi flashback-urile. de asemenea nu este foarte clară în modul în care şi-a făcut aceste semne. .are multe accidente. rareori. Este foarte posibil ca acest act să fie produs de un prieten şi relaţiile 15 . dar le tolerează. .are foarte mult machiaj sau ochelari de soare. această problemă abia începe să fie investigata. . o eficienţă scăzută. . Când invită totuşi pe cineva. oaspeţii primesc indicaţii subtile că trebuie să plece inainte de întoarcerea partenerului.

femeile cer să fie violate dacă ies singure noaptea . victime ale violului şi violenta. folosirea forţei sau amenitarea cu forţa şi lipsa consimţământului victimei. Cele mai multe femei exprimă cam aceeaşi părere faţă de viol. efectele se regăsesc în sfera sănătăţii publice. fară consimţământul individului în cauză. Efectele violului marital nu sunt mai puţin înspăimântătoare decât cele ale violului comis de un străin. . cea mai mare parte a miturilor acuză victima. să fie violate. Din această cauză. având următoarele dimensiuni: apariţia unor sarcini numeroase sau înregistrarea unor avorturi multiple ceea ce afectează sănătatea reproducerii şi starea psiho-emotionala a victimei. . erau prietenoase sau imbracate provocator. victimele violului au acţionat. Conform acestei credinţe. în secret. 16 . merg şi se comportă. In mod simplu. atunci femeia nu a fost violata. vorbesc.femeilor aşa le place. mai mult decât de orice fel de formă de abuz. Unii cercetători vorbesc despre asocierea mai apropiată între victima şi violator cum că ar mări violenţa violului (RuselL 1982).sexual forţate din cadrul mariajului să fie considerate forma cea mai comună de viol (Pagelow. după Warshaw( 1988): O femeie care este violata o merită. 1988). mai ales dacă a acceptat să meargă cu maşina unui bărbat sau să meargă în casa lui. femeile care sunt violate de proprii lor parteneri suferă o traumă mai mare şi de lungă durata fata de femeile victime ale violului. - nu a fost viol. anală ori orală. . . aproape toate femeile îşi doresc. poate fi definit ca sexul forţat. In general. de fapt se tem de această formă de abuz. în general. Adevărul este că femeile se tem de viol. Multe persoane au o noţiune greşită despre viol. Invinovăţirea victimei este un mit comun al violului. . se plimbau în oraş seara târziu. care consideră ca. deci merită ceea ce li se întâmplă. ea nu poate fi violata. de exemplu erau ademenitoare. După cum se poate observa.femeile îi provoacă pe bărbati-prin felul în care se îmbracă. Definiţiile legate presupun trei facori separati: relaţii sexuale care includ penetrare vaginală.dacă o femeie este virgină. uneori femeilor le place violul. ci doar ”sex dur ’’ . Astfel. Ele încetează a mai avea încredere în alte persoane aceasta ducând la anxietate sau la teama de lungă durată.dacă un bărbat nu a a avut armă sau cuţit. miturile referitoare la viol sunt răspândite şi crezute. intr-u mod prin care au invitat la viol. aveau un zâmbet provocator. Prezentăm în continuare câteva mituri.femeile spun " nu " când de fapt vor să spună " da".

este obişnuit în rândul femeilor bătute. alcoolul are un rol important în producerea violului asupra soţiei. nevoia de dominare si ocazional. Din cauza acestor probleme complexe. obsesia sexuala. . cum ar fi insultele verbale şi privarea afectivă. a subliniat câteva aspecte: -violul conjugal poate fi mai obişnuit decât toate celelalte tipuri de viol la un loc. care sunt comune.factori care motivează acest tip de viol include: furia. Ambele aspect ale acestui tip de violent sunt calitativ similar. Multe femei batute sunt refractare la recunoaşterea publică a abuzului săvârşit împotriva lor. In descrierile făcute. 1986. a fost identificate şase component majore ale abuzului afectiv extrase din menţiunile femeilor 17 . Totuşi există componente ale experienţelor subiective ale femeilor. c. precum palmele sau loviturile. Analiza violului conjugal menţionează că legătura între sex şi violenţa este mijlocul pe care soţul îl poate folosi pentru a intimida soţia fară a se teme de o intervenţie externă. iar al doilea factor at fi ca un sistem juridic nu ar putea şterge suferinţa pe care o implică existent acestor situaţii. In acest sens. efectele rezultate nu pot fi discutate în termeni referitori la gradul de gravitate ori la permanenţa lor. 1992). abuzul afectiv este dificil de identificat. potrivit impactului pe care îl determină asupra femeii. . femeile nu au vrut să se identifice pe ele însele ca fiind "vătămate permanent". deorece nu poate fi încadrat în tipare uşor observabile (NiCarthy. De asemenea.soţii care-şi violează soţiile par a avea predispoziţie pentru alcool. Violenţă afectivă Violenţa afectivă este mai greu de definit comparativ cu cea fizică. disfuncţii grave în felul de orientare al familiei şi dorinţa de a-şi domina partenera. Apar două inconveniente: numărul mare de cazuri ar invada tribunalele. forţarea sexuala sau atacurile verbale au un impact la un nivel afectiv pe care femeile îl percep ca fiind destul de grav. S-a constatat că violenta fizică. după Catherine Kirkood. iar cele supuse violului marital sunt şi mai refractare. . recapitulând studiile asupra violului marital. manifestate prin influenţa violenţei fizice şi sexual asupra stării afectivea femeii şi prin efectele la nivel pur psihologic.In majoritatea cazurilor. deorece nu poate fi cuantificată. In final se subliniază necesitatea existenţei unui cadru legal care să asigure femeilor protecţia şi în aceste cazuri. Cercetările au identificat două forme ale abuzului afectiv. Bowker (1983).

Ex.frica .. deoarece atitudinea denigratoare a atacatorului este continuă. funcţionară: "..mă făcea în tot felul. casnică:... dar m-am simţit înjosită." ... în calitate de fiinţă umană. având sentimentul că atât sufletul cât şi trupul lor. mă bătea. erau din vina mea." Un alt stadiu al degradării include impunerea valorilor atacatorului în faţa partenerei... Anularea încrederii în sine.. dar stadiile sau mecanismele degradării sunt aceleaşi. .în timp.el şi-a găsit o amantă. . lucrul acesta era îngrozitor." Comportamentele care determină un model de degradare pot varia. de permanentă teamă..1970. impredictibilitatea şi imposibilitatea prevenirii altor atacuri creează o atmosferă de continuă primejdie şi prin urmare. dar care subliniate zilnic. însă dacă nu acceptăm. Am început sa cred că faptul că el bea. 18 . n.este a doua componenta a abuzului afectiv..-Sex fem. îmi găsea defecte în înfăţişare sau mă critică că am obiceilul să miros hainele să văd dacă sunt curate.. se duce la alte femei. Sex feminine. care permit o caracterizare de ansamblu a violentei afective. n. Constanţa unui astfel de act dă naştere unui proces.abuzate (Catherine Kirkood. De câteva ori am acceptat. când am auzit cât de proastă eram şi ca nimeni nu are nevoie de mine.un al treilea stadiu . eu.. n. 1992). Ultima formă de degradare este caracteristică femeilor abuzate sexual de partenerul lor: Ex-Sex fem. Femeile care suferă violenţe trăiesc sentimente de anxietate. mă lovea. individual în cauză este mai puţin apreciat decât altul. în care femeile sunt incapabile să-şi păstreze sentimentul propriei lor valori.cel mai puternic şi mai semnificativ se manifesta atunci când femeile nu au nici o şansă de a-şi defini propria valoare. acesta fiind dat de comportamentul abuzatorului. şi voia sex în trei. sunt în primejdie de a fi vătămate sau distruse. care uneori trec neobservate.1968. care apare ca urmare a primului atac.. Degradarea produce sentimente puternice de îndurerare şi de ruşine maladivă legată de sine.. operator -".. lucruri minore.este primul stadiu de decădere în care apare perceperea ca. mi-am pierdut identitatea. Ex-. nelinişte şi frică într-o oarecare măsură. iau amploare.1968. Un prim stadiu de degradare este critica repetată sau sublinierea unor aspect nesemnificative ale comprtamentului victimei. Componentele violenţei afective sunt: -degradarea . legate de siguranţa lor emoţional şi fizică. el şi amanta.

spunea că numai anumite femei o poartă." . Când îmi cumpăram câte o haină. ingineră ... gradul de violenţă precum şi motivul declanşator.. Am fost şocată.. .. dar si contactele 19 . El a venit acasă şi a comentat ceva în legătură cu mâncarea. Ex. Este percepută ca un sentiment dureros al neîmplinirii şi se manifestă atat sub forma economică.privarea .."El nu lucrează nicăieri. natural. Femeile nu pot să cumpere alimente necesare şi adesea. fără nici o energie interioară. O ceartă a pornit şi la furie el m-a lovit. un săpun bun şi atât! Trebuia să port fuste suficient de lungi şi fără şliţ.este un sentiment care izvorăşte din experienţa femeilor şi constă într-un conflict între nevoile umane de bază şi incapacitatea de a le îndeplini prin resursele disponibile.o metodă de a micşora tensiunea...atacatorii îşi rezervau dreptul de a folosi şi aloca veniturile care intră în casă potrivit dorinţelor lor.".sex fem. pentru a hrăni copiii. să merg la coafor sau să mă rujez.Sex fem... Atacatorii nu numai ca observa si controleaza comportamentulpartenerei.altfel nu puteam cumpăra. a femeii în obiect. dar chiar şi aşa el toarnă în laptele copiilor ţuică". rămâneau flămânde.impegat . el trebuia să vadă şi sa fie deacord cu culoarea . nu erau regulate.iar experienţa anterioară le previne ca un atac fizică este iminent.. Chiar şi în cazul femeilor neexpuse la violenţa fizică.reprezintă transformarea de către atacator.n.bătăile au început să se repete.Ex. că să nu mi se vadă picioarele. fără nevoi sau dorinţe.. Privarea sociala si economica porneste tot din sentimentul posesiunii .Depersonalizarea . In general femeile îşi dau seama când partenerul este furios sau încordat . căutând în experienţa o resursă. socială dar şi afectivă.. 1970. Sunt zile în care nu am ce să mănânc nici eu nici copiii.." Elementul fundamental al acestei temeri era determinate de incapacitatea victimei de a putea anticipa când pot avea loc alte incidente. n.. stăteam cu frica pentru ca ştiam că se vor repetat. In cazul privării economice. n. am fost lovită prima dată.. au existat menţionări ca furia partenerului le dădea sentimentul unui atac fizic potenţial.1963.Dar şi pe banii aceştia avea pretenţii şi nu îmi dădea să cumpăr de mâncare.. de a elimina pericolul potenţialei violenţe. Spunea: femeile sunt frumoase aşa.la şase luni dupa ce l-am născut pe fiul nostru... 1972. fară resurse. casieră:. al proprietatii. singura sursă de venit fiind salariul meu.nu-mi dădea voie să port culoarea roşie. dar nu puteam prevedea cand aveau să se întâmple. In asteptarea acestui atac se întrebau despre intensitatea lui.Sex fem.. Ex.

profesoara-„atentia trebuia indreptata spre el. Am parasit locuinta din cauza batailor. Comportarea abuziva creeaza distantare. sa fie recompensat tot timpul. Neconcordanta dintre ceea ce percepeau femeile si ceea ce simteau sotii lor. 1965. Lupta de a pastra o legatura sociala cu o persoana este uneori pierduta in fata acestor posesivi.Ses.. le-a adus..fem. rezultatul privarii sale fiind izolarea. functionara: „eu credeam ca am un comportament decent. avand drept consecinta incapacitatea de evaluarea realitatii in mod corect. Supraimpovarea este simtita de femei ca o cheltuiala enorma de energie. Eu trebuia sa am grija de copil si de el…il percepeam ca pe un copil mare.” - deformarea si distorsionarea relatiei-presupune inocularea constanta a indoielii in peceptia proprie. Ex.Sex. o izolare cu propria existenta.. care ameninta sanatatea afectiva si psihica a femeilor abuzate. in cele din urma. - supraincarcarea cu responsabilitati-este o componenta a abuzului efectiv mai subtila si mai dficil de identificat pentru femeile care o traiesc. Dupa divortul de sotul meu locuiesc intr-o camera de camin. Avem un copil. lipsa de participare la intretinerea familiei. Ex. obiectiva. Dinamica relatiilor si chiar informarea legata de experienta lor sunt derutante. dupa un timpam inceput sa ma gandesc ca au dreptate. dar chiar si decizia de a avea un copil tot eu a trebuit sa o iau. n. separare de lumea exterioara. e era foarte violent. formand o realitate subiectiva.fem. 1958.Violenta economica Aceasta forma de violenta consta in controlul nechitabilasupra resurselor comune si se poate realiza prin: controlul resurselor destinate menajului. impiedicarea partenerului la obtinerea unui serviciu si vinderea lucrurilor comune sau pesrsonale.sale sociale. 20 . corespunzator dar el imi reprosa tot timpul ca ma comport intrun fel… ca si alte pesoane au spus…asa ca. despre sine a femeilor. d. am cinci copii si pana in august 2004 am locuit cu totii. Cefac eu oare? Numai ca fac ceva rau…incat el ma considera infidela”. nemaiexistand in cadrul cuplului o relatie reciproca de „daruieste si primeste”. Unele femei prezinta aceasta componenta a abuzului ca pe un proces de infantilizare a partenerului.n. sa puna la indoiala validitatea propriilor comportamente. de catre partener. In acest sens adaugam urmatoarele situatii: „. in efortul de a pastra afectiv si practic relatia maritalasi unitatea familiala.

.. Roxana sufera se deficienta mintala usoara iar Alina T... In aceasta situatie tatal se simte eliberat de orice responsabiliatate. casnica „Sotul meu luand salariul pe patru luni si fiind un om fara responsabilitati.C si anemie. Doi dintre copii sunt bolnavi. 1959. masculinitatea este asociata cu munca. Am avut echimoze tot corpul. Nu mi–am luat concediu medical pentru ca imi era rusine. Cand a sosit acasa i-am cerut socoteala unde a stat si ce a facut cu banii iar el m-a luat la palme. Sex. nu este legitimata prin nevoile vietii cotidiene.”. orin violenta si frica. Lipsa acestui atribut esential constituie o privare a copilului de la ceea ce reprezintă "scoală muncii" în termenii în care pedagogii înţeleg educaţia prin muncă şi pentru muncă.. 21 tratamentului copiilor. arde hainele mele si ale copilor.. Ma temeam sa nu sufere si copilul”.” ... confectionera „. Puterea paterna este impusa cel mai adesea dupa cum reiese din toate relatarile..fem.1970..Nu lucreaza si bea alocatia copiilor. Sex. Structura triunghiulara a familieiisi pierde dinamicaprin fixare rigida in pozitia de out-sider al tatalui sau. deseori ma bate. Barbatul meu este impotriva Sex.n.fem.n.n.. In urma bataii am ramas cu semne si ma temeam de alte violente.. a baut toti banii si a venit peste trei zile. 1968.. ii bate pe toti chiar si pe cea mica. coafeza „. In familiile care functioneaza normal la nivelul ideologiilorsi practicilor...B. imi spune sa satu acasa”. Sex. refuzand pana si aportul financiar al intretinerii familiei.fem.fem..n.Sotul meu este violent si mereu creeaza o atmosfera tensionata in casa.sotul meu este foarte violent si pe fondul consumului de alcool. muncitoare Exemplele mentionate arata lipsa implicarii partenerului in realizarea bugetului de familie... Nu ma lasa sa lucrez.mai recent a inceput sa vanda lucruri de valoare din casa si o ameninta pe fetita mea de 15 ani ca va trimite anumit persoane sa o violeze in prezenta lui. avand semnificatia identitara.1976. In urma bataii mia rupt hainele. Cresterea copiilor este transferata integral mamelor. buza crapata.

Când m-am prezentat la secţia de poliţie pentru a reclama agresiunea. după care m-a tras într-un colt unde m-a lovit cu cuţitul peste fată în regiunea ochiului drept. elev ". Mama a încercat să divorţeze.Implicaţiile negative ale violenţei economice pledează şi argumentează importanţa şi necesitatea depistării timpurii a manifestării acestor aspect nedorite cu scopul prevenirii şi eredicarii lor întrucât este mai uşor să previi decât să combaţi.. la scăderea stimei de sine şi la imposibilitatea evaluării dintr-o perspective obiectivă a situaţiei în care se află precum şi la lipsa unui suport emoţional în acest sens. Violenţa relaţională Ca formă de manifestare.. uşi. confecţioneră "Sunt chelneriţă la un han iar soţul meu vine la serviciu şi mă controlează. 1994.. nici mama nu lucrează. e. copiii. n. mă agresează.ca elemente constitutive ale societăţii. chelenerita Acest tip de abuz duce la izolarea victimei. dulapuri. Nici tata.. Obstacolele care apar la scară macrosocială." Sex fem. în fata colegilor de serviciu. n. ofiţerul de serviciu a refuzat inregistarea declaraţiei pentru lipsa certificatului medico-legal. am fost bătută bestial şi sechestrată într-o cameră. A distrus bunurile din casă cu toporul: geamuri.. violenţa relaţională este strâns legată de violenţa economică şi conţine obstacole invizibile şi intangibile care se opun la realizarea oportunităţii oferite femeilor şi la exercitarea drepturilor lor fundamentale.. în mediul familial. se reproduce şi la scară microscopic. sechestrarea sau invadarea spaţiului intim. favorizând structura de putere. O dată m-a bătut în fata hanului.. In acest sens aducem ca exemplu următoarele situaţii: ".în octombrie.. care legitimează apariţia inegalităţii între sexe. sunt decisă. .1979." Sex fem. sunt şomeri. dar tatăl meu este foarte violent faţă de ea şi de noi.1976. După trei zile am reuşit să fug cu greu. Formele de violenţă relaţionala pe care le menţionăm sunt: Izolarea de prieteni.tata îi interzicea mamei să părăsească locuinţa.. 22 . vreau să divorţez" Sex fem. anul trecut. o păzea mereu.

Puteţi admite că sunteţi furios /furioasă atunci când vă chestionează partenerul Sunteţi înclinat să fiţi foarte critic cu partenerul dumneavoastră? Vă simţiţi în stare să-1 faceţi conştient pe partener că sunteţi furios/furioasă? 23 dumneavoastră ? 2. Exemple de situaţii: . m-a obligat si pe mine si pe copii să ne pocăim să mergem la Casa de Rugăciune. noţiunea de44 creştin".. 1974..1970. întrebarea care se ridică este de ce rămân femeile în relaţii abuzive? Intrebarea reflectă şi lipsa de informative în legătură cu femeile abuzate." Sex fem. mă bătea. Mitul că femeilor le place bătaia funcţionează în mediile destul de largi. 3.f. deoarece predomină tendinţa de a găsi defectele victimelor şi nu înclinaţia de a analiza factorii sociali şi economici care favorizează apariţia fenomenului.... . n. Când veneam. era pocăit. Violenţa morală Acest tip de violenţă presupune comportamente care subminează sau distrug credinţele culturale sau religioase ale femeilor.. că ce-s popii zicea . după care este necesară discutarea reacţiilor avute. era doar o formă actualizată pentru a-i apăra "faţa" public deoarece individual se simte singur şi nesigur. casnică . violenţa sunt atât de nocive si de blamate. cercetătorii au realizat testul prezentat în continuare. un ţigan din Slobozia. 1. imi lua toţi banii pe care îi aduceam si dacă nu erau suficienţi.5. casnică Pentru abuzatorul prezentat în fragmentul de mai sus. la care aceştia trebuie să răspundă cu "da" sau "nu".. 1. făcea scandal. n. Violenţă la care recurge pentru impunerea propriului sistem religios demonstrează că valorile religioase nu au o semnificaţie profundă ci una de forma ritualistă. dacă nu mergeam ne bătea.. la care aderă. Menţionăm că forma de violenţă morală : aderarea la un sistem de valori morale diferite şi impunerea unui alt sistem religios. mă bătea frecvent şi mă trimitea la cerşit împreună cu copiii sau să mă prostituez. Pentru a testa abilităţile partenerilor. Factorii favorizanti ai violentei familiale Dacă abuzul." Sex fem.

da..l985. nu am un ban al meu. 1961 . Ce să fac cu copilul? Dacă aş avea un serviciu să pot să mă întreţin. religia precum şi armonia şi unitatea familiei.casnică "Eu sunt o femeie de la ţară cu frica lui Dumnezeu şi faptul că sunt căsătorită cu bărbatul meu aşa cum este beţiv. profesor " Nu am unde să merg.l970.n. Nu am vrut să mă despart că am considerat că datoria mea este să-1 urmez. dependenta lor economică. dar am decis că nu mai pot suporta bătăile zilnice.. la fel? Ripostaţi? 9. Am vrut sa ii părăsesc. 6. vă simţiţi în stare să cedaţi teren în faţa lui/ei? Vă certaţi des cu partenerul? Vă puteţi exprima furia faţă de ea /el fără să " explodaţi"? Aveţi tendinţa să vă loviţi partenerul/parteneracand sunteţi supărat? Aveţi tendinţa să vă răzbunaţi .are drept de viaţă şi de moarte asupra mea .casnică 24 . n." Sex fem. 13..soţul meu spunea că în casă el este legea.. supărat pe partenerul/partenera dvs? Cercetătorii au găsit câteva cauze pentru care femeile continuă să rămână în relaţii violente şi le-au grupat astfel: * Factori socio-culturali . sunt legată de el. 12.. este tot vrerea lui Dumnezeu. dar fără un ban nu pot face nimic.4." Sex fem." Sex fem.să vă vărsaţi furia pe alcineva . vă simţiţi în Vă simţiţi vinovat când vă enervaţi pe partener/parteneră? Atunci când partenerul/partenera este supărat pe dumneavoastră Răspundeţi automat Atunci cand partenerul vă jigneşte. Sunteţi foarte supărat când partenerul nu este deacord cu dumneavoastră? Sunteţi satisfăcut de felul în care vă rezolvaţi conflictele sau părerile diferite? Chiar dacă sunteţi conştient că partenerul dumneavoastră se paote supăra.când de fapt sunteţi stare să nu fiţi de acord? 7. 8.n. 10.Includ educaţia femeilor de a fi subordinate soţilor. 11.. " . 5. că nu mai pot să îl suport. dar familia m-a detrminat să nu fac acest pas...Din toată nimica ne bate pe mine şi pe copil.

De multe ori femeile vor ca violenţa să înceteze. dintre care cel mai important este teamă. Convieţuirea poate avea părţi positive pe care victimele consideră că ar trebui să lupte pentru a le salva.Studiul a fost făcut pe o perioada 25 .învăţătoare Un motiv comun pentru femeile care îşi păstrează partenerul violent este dragostea.." Sex fem. în sinea lui. sentimental de vinovăţie. o lovea cu palmele .. întrerupându-l legaturile cu persoanele care ar putea constitui un suport.o jignea în repeate rânduri. îmi era frică să nu devină mai rău. teama de singurătate.Alţi prieteni nu am . deoarece femeile aflate în astfel de relaţii nu au alte contacte importante în afara căsătoriei partenerul ar fi putut să o izoleze. "Nu am unde să mă duc. mila.pe care o consideră irezolvabilă. dar nu stie sa se comporte.casnică Era beat şi m-a dat afară din locuinţa M-a bătut pe mine si pe copii. Uneori duceam băiatul la părinţi .Are o atitudine cum şi-ar bate joc. dragostea.nl 976.se anifesta frecvent." Sex fem.îmi băga degetele în gât.dar în rest se poartă bine.. nu ştiu încotro să mă îndrept." Sex fem.în special pe fetiţa pe care o umilea şi o trimitea seara târziu "să o caute pe mama".studentă "cred că nu poate să se abţină. în care se manifestă violenţa . că nu-i bun. cui să mă plâng.mă ciupeşte . Mă gândesc că el... ţine la noi. 1976. Cercetările au arătat ca menţinerea unor relaţii abuzive au drept cauză mai mulţi factori personali.pentru a-i determina să intrerupa şirul violenţelor. când bea nu mai ştie ce face .Am ajuns să-mi fie groaznic de frica el.* Factori personali . deoarece cred că situaţia este fără ieşire.n. "Sunt ani de zile de când se poartă foarte urât cu mine soţul meu.n. subestimarea. De multe ori femeile nu operează nici o schimbare în modul lor de viaţa.dar nu şi relaţia lor.îmi spune că mă aruncă în faţa trenului.Mama mi-a spus să nu-1 iau.la mine şi la copil. Bowker a făcut un studiu asupra femeilor care nu şi-au părăsit relaţia violenta rămânând cu soţii lor.că mă arunca în gârlă. funcţionară *Teama de singurătate . Neavând alte persoane spre care să se îndrepte şi cărora să le solicite ajutorul femeile rămân isoiatc cu abuzatorii lor.!972. 1980.dar eu am crezut că se va schimba .care contribuie la permanentizarea unor mariaje. Sex fem..sunt teama în faţă situaţiei .n. este nervos. şantajul din partea partenerului.

apărare pasivă şi evitare. Prezenţa violenţei atrage atenţia asupra efectului sau devastator privind familia şi viaţa indivizilor care o constituie. promisiuni.de nouă luni cu femeile care rămăseseră cu partenerii lor şi a afirmat că modalităţile folosite de femei pentru a-i determina pe soţi să înceteze violenţele se împărţeau în trei categorii: Strategii personale. DINAMICA VIOLENŢEI FAMILIALE: CAUZE SI CONSECINTE 26 . însă se observă prea puţine persoane instruite în acest sens. iar dintre ajutoarele oficiale cele mai solicitate erau serviciile sociale. ameninţări. ce presupuneau discuţii. respectiv poliţia. S-a constatat că cea mai obişnuită strategie neoficială includea prietenii. agenţi de asistenţă socială. Folosirea resurselor neoficiale de ajutor.incluzând membrii familiei sau rude prin alianţă. vecini. al ajutării competent a femeilor şi copiilor abuzaţi. Surse de ajutor oficiale. II. prieteni.

Aceşti copii trăiesc un sentiment din care lipseşte dragostea şi sprijinul celorlalţi. pentru obţinerea informaţiei. Dicţionarul de sociologie (1996) defineşte conceptul de abuz ca fiind excesul de folosire a unui lucru sau a încălcării legii. după o 27 . exemplificat prin abuzul de autoritate. trebuie să ne bazăm. chiar în cazul unui părinte natural sau al unui părinte vitreg. prin alte mijloace decât cele accidentale. atunci când el a încercat să obţină confort şi protecţie. importanta în toate cazurile. ulterior. In legislaţia din diferite ţări.2. mai mult pe limbajul nonverbal. abuzul este definit ca: vătămare fizică sau mentală. cu care se întâlneşte din nou. Dacă există un examen prealabil de laborator. Informaţiile vor fi completate. ca formă de violentă. în urma căreia rezultă rănirea unei persoane sau distragerea unei proprietăţi ce aparţine unei persoane. Comportamentul dezvoltat de copil denotă că îi lipseşte încrederea. pentru depistarea eventualelor leziuni. necesită o atentă investigare a persoanei. pentru obţinerea informaţiilor legate de starea fizică. abuzul sexual şi abuzul psihic. împreună cu radiografiile. Situaţia este relevată de comportamentul nonverbal al copilului mic. acesta. produsă asupra persoanei. Comportamentul este motivat de faptul că părintele 1-a respins în mod sistematic. Copilul. în situaţia în care copilul este mic. tratament neglijent sau maltratare. care nu căuta un contact de apropiere cu mama sa. trebuie consultate cu atenţie. iar alteori poate să plângă în momentul în care părintele abuzator se apropie de el. abuzul de slăbiciune asupra unei persoane sau abuzul de semnătura. caracteristici Unii autori definesc abuzul ca o formă de agresiune din punct de vedere social. tipuri. fiind panicat. Atenţia se va concentra asupra interviului luat copilului şi asupra procesului intervievării. înaintea realizării interviului. în această situaţie. Alţi cercetători definesc abuzul ca fiind orice formă de rănire fizică. există semne evidenţe ale interacţiunii dintre copil şi abuzator. Literatura de specialitate precizează. existenţa a trei forme ale abuzului: abuzul fizic. care este o varietate a falsului. poate să aibă o atitudine timorată. In această etapă foarte importantă este esenţială obţinerea de informaţii şi documente de la medic care să confere o imagine cât mai clara asupra urmărilor fizice ale actului de violenţă. de radiografii sau alte date medicale.1 Abuzul: definiţie. sexuală. abuzul de încredere. Abuzul fizic. După ce abuzul s-a consumat.

Abuzul sexual în familie este destul de rar însoţit de abuzul fizic. abuzul sexual provoacă reacţii de repulsie din partea societăţii. Cercetările au demonstrat că acest copil.perioadă lungă de despărţire. pare a fi mult mai fericit în absenţa mamei. dar intensitatea şi frecvenţă sunt mai 28 . O atmosferă de violenţa va domina interacţiunea papusi-parinti şi papusi-copii. Cei mai frecvent. care nu se pot exprima verbal. Abuzul sexual este un termen care a suferit câteva schimbări importante în timp. destrămate sau cu părinţi vitregi. Ceea ce nu s-a schimbat este faptul că cei care suportă consecinţele acestui abuz sunt de cele mai multe ori copii neajutoraţi şi neinformaţi. şi este indicat să folosească modelul propriei lor case. Abuzul sexual nu este legat de clasa socială. motiv pentru care vor ascunde realitatea. Originile abuzului sexual asupra copiilor sunt obscure. Când există o nemulţumire. In cazul copiilor mici. reprezentând familia. Subiectul nu este mal puţin sensibil nici în acest caz astfel încât trebuie acordată atenţie deosebită stabilirii unui raport bazat pe încredere. conţinutul jocului lor poate fi relevant pentru asistentul social Aceşti copii trebuie invitaţi să se joace cu figuri. Se poate. Copiii abuzaţi sexual consideră. îşi pot da seama că declaraţia poate provoca o ruptura în familie sau o dificultate financiară. că vina este a lor. Aceşti copii ştiu că dacă mărturisesc adevărul cel suspectat că a comis abuzul poate avea necazuri. şi este asociat fie cu comportamente patologice fie cu moşteniri trangenerationale. combinaţia dintre deficitul psihosocial al tatălui şi lipsa lui de implicare în primii ani de viaţa ai fiicei şi insatisfacţiile sexuale ale bărbatului într-o relaţie sexuală matură. observa. Spre deosebire de abuzul fizic. par a fi cadre favorizante. în majoritatea cazurilor. dar se presupune că sistemele familiale deficitare. In cazul unui copil aflat la o vârstă la care poate transpune în cuvinte experienţele trăite. posibilitatea unui abuz fizic poate fi explorată în toate sensurile. în special cu păpuşi. Dintre factorii de risc în mediile familiale ar putea fi taţii vitregi care locuiesc cu fiicele lor. că păpuşa care este în rolul copilului va fi ameninţată şi lovită frecvent. decât în prezenţa ei. din comportamentul lor. dacă unul din părinţi va fi rupt de familie. putem observa că păpuşa copil plânge sau se roagă mereu de un membru al familiei. chiar în perioada de stres puternic. iar cei responsabili de îngrijirea lor le exploatează neajutorarea şi ignoranţa. La vârsta lor. astfel. Copiilor li se dă'sansa să joace rolurile celor'din casă. Sentimentul de vină care apare este la fel ca şi în cazul abuzului fizic. cei care comit abuzul sunt bărbaţii care nu sunt retardaţi mintal şi nu sunt în evidenţele psihologilor sau în conflict cu justiţia.

Principalul sau efect este diminuarea sentimentelor copilului şi a valorilor proprii. Din perspectiva numeroaselor teorii enumerate mai sus. copiii mici. copiii abuzaţi emoţional sunt cei a căror dezvoltare a fost afectată într-o măsură serioasă.mari în cazul abuzului sexual. aceste trăsături indezirabile pot fi restructurate. Copiii abuzaţi sunt inconştienţi potenţialul personal pe care îl au. dar este necesară multă atenţie când se lucrează cu aceşti copii. de legăturile sociale asimetrice. caracteristicile personale ale individului în strânsă legătură cu comportamentul deviant psihopatologic şi consumul regulat sau ocazional de alcool sau droguri. predominant. Sentimentul ruşinii şi lipsei de stimă îi împiedica pe copii să declare abuzul. psihologică ori chiar economică şi consideră că violenţa este provocată de resursele materiale scăzute care permit doar un trai la limita subzistenţei. concomitent cu întârzierea dezvoltării intelectuale. Abuzul emoţional se deosebeşte de celelalte forme de abuz şi afectează. în timp. aspectele pozitive fiind complet ignorate. Abuzul psihic sau emoţional este asociat. Alte teorii sunt de natură socială. de cele mai multe ori. Dintre acestea. In general. este dificilă separarea abuzului emoţional de lipsa de îngrijire din partea părinţilor. prin atitudinile şi comportamenrul părinţilor. pentru a le înţelege comportamentul. dar poate apărea şi în instituţiile educative. Deşi cazurile extreme sunt destul de evidente. unele consideră că principalul factor determinat este persoana. deoarece persoanele care au abuzat de ei au fost perseverente în accentuarea aspectelor negative ale personalităţii şi ale comportamentului. unii autori au identificat cinci factori majori care pot determina o rta crescuta a violentei familiale: 29 . 2. emoţionale şi sociale ale acestuia. situaţia complicându-se şi mai mult atunci când abuzatorul este propriul părinte. cu abuzul fizic. de stările conflictuale şi de gradul de instruire al individului. Abuzul emoţional este frecvent în familiile disfuncţionale.2 Factori specifici ai violenţei domestice In explicarea şi înţelegerea cauzalităţii violenţei în familie au fost avansate mai multe teorii. fiind greu de definit şi de identificat.

consumul sau dependenta de diferite substante-alcool. 2. O teorie care explica aparitia crizelor intrafamiliale. „Distribuit” in special pe canale media acest fenomen poate la randul lui fi preluat la nivel familial si acceptat ca model. Caracterul dominant al barbatului la nivelul familiei si al societatii. cu episoade violente. in multe cazuri. un firesc cotidian. Violenta acceptatasi prezentata de canalele media poate duce la o famile care experimenteaza des violenta. Gradul de instruire si comportamentele mostenite. 30 .1. personalitate. Evenimentele stresante determina situatii pentru care familia nu este pregatita si in fata carora nu are mecanisme eficiente de aparare. Convingerea is abisnuita (comportamente repetititve uneori mostenite) ca parintii pot lovi copii pentru a-i indrepta sa pentru ‚a-i aduce pe calea cea buna”. Sotul este capul familiei si reprezinta un elelment dominator in familie si in societate.) care constitue cauze determinante sau. probleme de temperament. Repetarea comportamentelor violente atat parinti-parinti cat si parinti-copii pot duce la insusirea acestor comportamente pe post de modelsi repetarea lor la momentul in care minorii vor intemeia o familie si vor juca la randul lor rolul de parinti. educatie. boli psihice. Violenta familiala. Convingerea ca violenta ca masura punitiva este cea mai buna metoda. Aceleasi elemente care asigura legaturile de afectiune din cadrul familiei se pot dovedisi generatoare de stari conflictuale. care nu pot fi sau nu disponibile pentru moment. Violenta fenomen acceptat de societate. Ele variaza ca intensitate si sunt insotite de unele dificultati.droguri etc. Aceste complicatii sunt factori care precipita criza si necesita competente din partea familiei. 5. Din aest punct de vedere fenomenul violentei poste fi privit ca o reactie in lant. de unde si o societate violenta in ansamblul ei. Conflictele domestice aparute intre membrii familiei. 4. iar mijlocul prin care sunt rezolvate diferitele situatii aparute este forta. este teoria stresului a lui Hill (1958). Pe langa factorii enumerati mai sus deseori intra i joc si probleme individuale(gelozie. Violenta ca fenomen venit pe aceste canale si apoi insusit de indivizi se poate transforma intrun model trans-generational. 3. favorizante ale violentei domestice.

La noi in tara. 31 . nevoile de bază ale copiilor: de siguranţă. cauzele violentei familiale sunt multiple si deteminate de mai multi factori.3 Efectele violentei domestice a. amenintari. Uneori. nu mai pot fi capabili să asigure îngrijirea de bază necesară copilului sau să-1 protejeze de violenţa celuilalt părinte. unele extrem de grave care a mers chiar si pana la suicid sau omorl - lipsa locuintelor in Romania constitue o cauza care favorizeaza violenta. Aceata stare de fapt da dreptul barbatilor de a-si controla partenerele nu numai prin violenta. Criza de economie a crea tensiunini familie. de asemenea. cei care ies cel mai mult in evidenta sunt: - rolul secundar al femeii in societatea romaneasca. izolare si alti factori de control. un factor de risc al sistemul legislativ deficitar si neincrederea in acest sistem ori necunoasterea gradul scazut de instruire al partenerilor ( in special in mediu rural) si preluarea de tranzitie si constituie un factor favorizant al violentei domestice. - drepturilor. care au generat cazuri de violenta. - comportamentelor care favorizeaza actiuni violente pe baze cutumiare (mostenirea de credinte si convingeri gen bataia este rupta din rai ) 2. - multitudinea problemelor socio-economice ce care se confrunta societatea romaneasca in perioada de tranzitie. - violentei domestice. de obicei de mama. în care se manifestă în mod frecvent violenţa. femeile fiind obligate sa suporte relatiile violente. această funcţie este preluată total de un singur părinte. atat in viata publica. de încredere. dar si prin subordonare economica. datorita faptului ca nu au unde sa si gaseasca alta locuinta. - rata mare a somajului determina disfunctii economice in cadrul familiei in perioada imaturitatea partenerilor la casatorie reprezinta . funcţia parentală nu mai poate fi îndeplinită corespunzător. cat si in cea privata. alteori unul din fraţii mai mari dar când şl aceştia sunt victime ale violenţei. Impactul violenţei asupra copiilor Studiile arată cât se poate de clar faptul că în mediile familiale. viaa ordonată nu sunt respectate şi asigurate în mod constant.dintre care. de afecţiune. In familiile în care se manifestă violenţa.

de ce ne-a abandonat Ne-a spus că tata era foarte rău şi o bătea mereu. violenţa familială influenţând randamentul şcolar al copilului şl chiar gradul de Inteligenţă al acestuia. Copilul va învăţa că relaţiile sociale se bazează pe raporturi de forţă. Se crede că tatăl oferă un model violent pentru fii. de a se sustrage din situaţii cu potenţial factor de risc. copiii şi tinerii fiind înclinaţi să Imite şiş a-şi însuşească ulterior aceste comportamente. performanţele lor fiind mult diminuate. o metodă de rezolvare a diferitelor situaţii apărute în viaţa de zi cu zi a familiei sau poate fi un model preluat de pe canalele mass-media ori din mediul sau de viaţă. negare. pe mine şi pe fratele meu. mie şi lui frate-miu." 32 . de supunere a celui slab. de când aveam şase ani şi mai luăm şi bătaie că nu munceam destul. mama s-a căsătorit. care întreţine o continuă incertitudine. Dragostea părintească se manifestă printr-un amestec bizar de tandreţe şi violenţă.P. satul. pe care copilul 1-a văzut în familia de origine şi care constituie o manieră. acceptate sau chiar încurajate. ei nu se mai bucură de calitatea de educatori pe care trebuie să o exercite în familie.viitoare mame. Umblu bătut şi acum de tata. Este un om rău şi bea mult. părinţii din astfel de medii îşi pierd autoritatea în faţa acestora. în scurt timp.. Mi-adue aminte că încă de mic am fost pus la munci grele.de la vârsta de doi ani. Agresivitatea tinde să influenfeze şiş a implementeze modelele de comportament ulterioare.în relaţiile cu copiii. devenind foarte sensibil la aceste forme de manifestare şi va fi mereu preocupat de găsirea diferitelor mijloace de a scăpa. Când nu a mai putut. în timp ce mamele oferă un model nepotrivit pentru fete . Noi am ajuns aici în cămin. Violenţa domestică poate fi rezultatul unui model comportamental. ce va conduce la dezvoltarea unui mechanism de apărare din partea minorului (izolare socială. Minorul va fi în prezenţa timorat şi se va aştepta oricând la izbucniri violente din partea părinţilor chiar dacă nimic nu prevesteşte izbucnirea mm conflict sau a unei stări conflictuale. mama ne-a părăsit. mă înjură. De cele mai multe ori lucrurile nu se opresc aici. în vacanţa asta am căutat-o pe mama şi am găsito.. A plecat pur şi simplu şi noi am rămas cu tata. neîncredere în adulţi etc). stau aici în cămin. De aceea nu mai merg acasă în vacanţă. elev 16 ani) ". aşa cum este şi cu mine şi cu fratele meu. „ nu vreau să merg acasă pentru că tata bea şi este foarte rău cu mine. oraşul.. Ea ne-a explicat.. a plecat de acasă. mă bate ." (G. cartierul în care locuieşte şi în care aceste modele comportamentale sunt răspândite. munci grele şi apoi ne bate şi ne ia banii. Ne pune să muncim şi pe la oameni prin sat.

Tentativele de suicid. În cele mai multe cazuri. dar studiile relevă faptul că femeile ar fi mai puţin victimizate dacă ar căuta ajutorul. Ele consideră că toate acestea se întâmplă din vina lor ceea ce le face să se perceapă ca Incapabile de a face o schimbare în viaţa lor. Se constată o pierdere a interesului pentru activităţi sau persoane şi o incapacitate de relaxare. familiile în care se manifestă violenţa devin mai puţin transparente şi mai puţin deschise mediului social. epuizate şi indiferente din punct de vedere emoţional. Cercetările au menţionat faptul că femeile maltratate nu caută ajutor. deoarece se tem de răzbunarea soţului. atacurile de panică însoţesc adesea comportamentul femeilor aflate în aceste situaţii.. fiind Incapabilă de a coopera şi a comunica cu ceilalţi. casnică 54 ani) b. Manifestarea anxietăţii faţă de necunoscut.D. La nivel psihic este prezenta nu doar teama unui alt atac.(R. care le face să aibă o slabă comunicare. Aceasta constituie şi o barieră în calea depistării familiilor în care se manifestă violenţa. Din cauză situaţiei de permanent scandal şi bătaie. Soţul violent caută să aibă un control absolut asupra relaţiilor sociale ale soţiei. dar şi o luptă continuă pentru a-şl înfrâna impulsurile agresive. Starea de anxietate este dominantă.B. depresia. Consumul acestor substanţe în cazul femeilor bătute. întreţine o stare de conflict permanenet.Consecintele violentei familiale asupra femeilor In plan social.. elev 15 ani) „Soţul meu este foarte violent. poate constitui o formă de 33 . combinată cu o anumită Incapacitate de a se concentra. Răzbunarea poate să apară la diferite intervale de timp. căpătând un sentiment de stigmatizare şi de culpă. Pasivitatea şi negarea par să fie ultimul refugiu împotriva furiei induse şi a Impulsurilor de sinucidere. ceea ce îngreunează găsirea unei soluţii. se simt obosite. Femeia suferă din cauza acestor izolări. unul din copii a fost condamnat penal pentru tâlhărie. reacţiile post traumatice. Tot cercetări recente au arătat că s-au înregistrat rate mai ridicate ale consumului de alcool şl droguri la femeile investigate în perioadele în care a crescut şi incidenţa violenţelor în familie." (P. Ele suferă o relativă izolare faţă de celelalte familii. nereuşită. eu cred că situaţia noastră din casă a dus la asta. o face să devină neajutorată şi pasivă la situaţia ei. pentru a preveni astfel posibilitatea confesării din partea femeii sau a obţinerii unui eventual ajutor.

"Când bea. Violenţa împotriva femeii implică direct dreptul la viaţă. soţul eu devine om violent şi mă bate şi pe mine şi pe copii. la libertate individuală şi la siguranţa proprie a femeii şi se reflectă puternic asupra copiilor. La acestea se adăugă lipsa de protecţie contraceptivă. după ce-am auzit cât de proastă eram şi bună de nimic. Costul certificatelor medicale sau a celor necesare pentru judecată (spitalizări. Discriminările împotriva femeilor şi practicile violente sunt obstacole serioase în calea afirmării drepturilor acestora. Organismele naţionale şi internaţionale sunt preocupate de definirea şi analiza fenomenului. Anul trecut. costuri implicate de aplicarea unor sentinţe) sunt greu de suportat pentru victimă. Abuzurile frecvente la care sunt supuse femeile. mă bate. Traumatismele fizice şi psihice afectează uneori chiar cu consecinţe grave starea de sănătate a femeii. Uneori sinuciderea pare singura soluţie pentru că întreruperea şirului de violenţe pe cale legală este costisitoare. lucrător comercial 44 ani) „Niciodată nu puteam să-i fac pe plac. Studiile au Indicat faptul că într-un procent impresionant femeile battue au menţionat că au avut cel puţin o tentativă în acest sens. Băiatul este afectat psihic. mecanisme de apărare extreme care transformă victimă în agresor şi în unele cazuri aceste situaţii tragice ajung chiar să se soldeze cu crime. anevoioasă şi descurajantă pentru o femeie aflată în situaţie de abuz. fiica mea cea mică a fost stansa de gât de tatăl ei şi am. Să-1 mulţumesc. Am început să cred că era din vina mea faptul că el bea deseori. precum şi de elaborarea unor planuri de acţiune pentru combaterea violenţei care se manifests în familie. reuşit cu chiu cu vai să o scot din mâinile lui. la integritate fizică şi psihică. Cu trecerea anilor. Eu nici nu mai spun câte problem medicale am din cauza lui" (M. mi-am pierdut identitatea. La un alt nivel.rezistenţa în a învinge durerea fizică şi emoţională a abuzului constatându-se că doar un număr restrâns de femei folosesc alcoolul şi drogurile din alte cause. care determina un număr ridicat de avorturi. se duce la alte femei. în timpul violenţelor domestice.M." 34 . care este astfel obstrucţionată în a întrerupe şirul violenţelor şi se trezste într-un cerc vicios. Chiar a sărit cu cuţitul la băiat şi am fost nevoită să-1 reclam la poliţie. Tendinţa de sinucidere este o modalitate prin care se încearcă o întrerupere a şirului violenţelor anormale. abuzurile repetate pot dezvolta în victimă răspunsuri violente. costuri de judecată. sunt cauza îmbolnăvirilor şi a scăderii imunităţii la boala. pentru el a fost necesară consilierea psihologică. Băiatul cel mare este eel mai adesea subiectul actelor violente ale tatălui.

. vânzătoare 54 ani) „Fumez mult.." (P.. M-am şi săturat.. nu fumam înainte. la administrarea unor calmante sau alcool pentru a fi mai uşor de manipulate. dar acum sunt nervoasă când îl văd cum vine băut şi ştiu că iar încep scandalul. casnică 48 ani) „Sunt bolnavă... 35 . confecţioneră 44) c.B. de copii ori de rude apropiate.." (T. îmi dau seama că nu fac bine dar parcă altfel nu mai pot. Acum mă bate mai puţin... şi în general au clasificat violenţa asupra bătrânilor astfel: • neglijarea pasivă. modelul violenţei familiale transmiţându-se intergenerational sau pe celelalte căi cunoscute. dar nu pot să spun că beau.Particularitati ale violenţei asupra bătrânilor Incepând cu anul 1980. de atâta bătaie am ajuns cu nervii la pământ. bătăile. Reacţiile de agresivitate pot cuprinde o multitudine de forme: de la violenţa fizică. dar ce folos dacă sunt aşa bolnavă. doar înainte nu beam deloc. mai ales capul mă doare aproape tot timpul şi apoi sufăr şi cu nervii. am stat mult internată şi iau şi acum iau tratament.. care se referă la o formă aparte de violenţă exercitată asupra batrdnilor în cadrul familiei.. Violenţa asupra bătrânilor se consideră ca o prelungire a celorlalte forme de violenţa familială. la neglijarea necesităţilor materiale şi spirituale..(D.N. în literatura de specialitate a fost introdus termenul de „elder abuse". dar uneori mai beau câte un pahar că nu mai ştiu ce să fac şi ca să uit de necazuri şi de bătăile pe care le iau zilnic. neacordarea ajutorului material şi afectiv atunci când este necesar. deoarece ele nu ajung la cunoştinţa publicului sau a autorităţilor. fiind o parte components a unui model cultural perpetuat de la o generaţie la alta.. Formele cele mai răspândite de violenţă asupra bătrânilor au fost precizate de mai mulţi cercetători.. dar nu se cunosc cifre exacte." (S.. constând în ignorarea vârstnicului. Estimările făcute în acest sens au arătat că maltratarea persoanelor în vârstă înregistrează o raţă la fel de mare cu cea a maltratării copiilor. câte două trei pachete de tigari pe zi. dar dacă tot zilnic vine beat şi mă bate am început să beau şi eu câte un pahar. îngrijitoare 46 ani) „ .Nu beau eu mult..L.F.

privaţi de resurse. care nu au dreptul la demnitate personală. soţiei. fizice §i financiare necesare îngrijirii unui bătrân putând fi uneori enorme. Procesul de instituţionalizare a bătrânilor. Unele ostilităţi se intensifică dacă cel care îngrijeşte realizează că celelalte rude (fraţi) nu împart această povară. • • • în folosul altei persoane. care necesită măsuri medicale şi sociale distincte. fiind împinşi. iar bătrânii sunt predispuŞi îmbolnăvirilor. mai ales când coincide cu cheltuielile mari pentru proprii copii care merg la şcoală. protezelor etc.• abuz verbal sau emoţional. exploatarea . în centrul preocupării acesteia situande-se copiii şi tinerii. cel puţin din punct de vedere financiar. Responsabilitatea îngrijirii bătrânilor revine. undeva la periferia societăţii. • abuzul medical . a contribuit la segregarea vârstnicilor de restul populaţiei. în cele mai multe cazuri. în bătăi şi loviri cu consecinţe din abuzul de medicamente care presupune administrarea medicamentelor în doze mari. a cerinţelor excesive asupra timpului alocat.reţinerea administrării medicamentelor necesare sau a tratamentului Cauzele principale ale violenţei împotriva vârstnicilor sunt de natură economică. respectiv insulte. Cheltuielile de întreţinere sunt mari în cazul bătrânilor. Vârstnicii sunt percepuţi ca un grup vulnerabil. refuzul de a le mai da abuz fizic. cunoscut fiind faptul că spitalizările sau alte îngrijiri madicale sunt scumpe. Povara financiară poate fi dificilă. din acest punct de vedere. a intruziunii în intimitatea ei. • medicamente. . în scopul manipulării mai uşoare a persoanelor vârstnice. • atunci când nu este cazul. tratarea ca neglijarea activă. jigniri. aparţinând unei persoane fiinţe infantile. costurile emoţionale. • cele mai grave. forţarea bătrânilor să se interneze în aziluri sau case de bătrâni. supunere la umilinţe. afective. La acestea se adăugă costul alimentelor şi al întreţinerii. căreia poate să-î displacă prezenţa bătrânilor din cauza muncii în plus. Părinţii pot să-şi trateze descendenţii ca pe nişte copii.furtul sau deposedarea de bani sau proprietăţi. uneori fatale. alimente sau internarea lor forţată în case de bătrâni. şi violarea unor drepturi. ceea ce poate genera sentimente ostile. constând în maltratarea propriu-zisă. 36 prescris. implicând izolarea deliberate a vasmicilor. încercând sau preluând rolul de a decide.

am văzut o doamnă şi i-am zis: doamnă vă rog frumos daţi-mi şi mie un ban. Când am. Specificul violenţei intre fraţi Forma de violenţă cea mai acceptată şi cea mai frecventa în cadrul familiei apare între fraţi.M. am stat la fiica mea.. dar violenţele cele mai frecvente se înregistrează între perechile mixte." (P. m-am dus la blocul unde am stat eu înainte şi am stat în hoi. se purta foarte urât. am ceva eu pentru înmormântare. ieşit în stradă. Violenţa dintre fraţi este privită cu destulă toleranţă comparativ cu abuzurile exercitate de alţi membrii ai familiei. "Prima dată. 37 . dar eu nu am de unde. cum ai să stai aici pe ciment. trebuie să vie şi ziua aceea la mine. neavând capacitatea de a riposta. Acte asemănătoare de violenţă între părinţicopii.. şi toţi locatarii m-au chemat la ei. nu am nimic cumpărat... hai la noi să dormi.. băieţi şi fete. după ce m-au dat afară din casă. sau sot-sotie pot determina sancţiuni ale organelor competenţe şi intervenţii ale serviciilor de asistenţă socială. împinsul... S-a constatat chiar că majoritatea persoanelor. sunt dată afară de fiica mea.N...M. Cercetările efectuate în acest sens au menţionat că perechile de fraţi sunt mai violente decât perechile de surori. pensionară 68 ani) "Fiica mea vrea să-i mai dau bani... cad jos că n-am mâncat. ei deţinând recordul la aruncatul obiectelor...Vulnerabilitatea accentuată a acestei categorii de vârsta face ca respectivul grup social să fie uşor de victimizat. Nu am nici un loc la cimitir.. dar nu s-a putut sta prea mult. hai doamnă. Am ajuns la 69 de ani s n-am nicio mulţumire sufletească" (M. pe când cele dintre fraţi nu atrag astfel de sancţiuni.. nu iau în serios violenţa dintre fraţi.. pensionară 67 ani) d. Cercetările au relevat faptul că 40% dintre copii au lovit o soră sau un frate cu un corp contondent sau s-au angajat într-o formă de violenţă împotriva unui frate sau a unei surori. Intr-o zi mi-a spus să eliberez camera că vrea să închirieze. Aşa am stat." (L.. dar sunt pentru înmormântare. loviturile reciproce.. pensionară 69 ani) "După ce am rămas fără casă.. şi nemâncată şi însetată şi murdară. inclusiv părinţii.

Una din 38 . (M. Motivul apariţiei agresiunii dintre fraţi este în mod frecvent gelozia sau rivalitatea. neînţelegerile dintre fraţi sunt centrate în jurul diviziunii muncii. o cauză frecventă a apariţiei conflictelor o constituie împărţirea moştenirii rămase de la părinţi. cu atitudini nedorite la copilul mai mare. a responsabilităţilor ce revin fraţilor mai mari comparativ cu cei mici în familie. violenţa s-a diminuat. In această situaţie pot să apară violenţe fizice grave. Fapt ce au vazut la parintii lor”. Apoi au venit si al doilea si al treilea copil si in casa era numai scandal. bautura si batai. dacă celor mici li se dau sarcini mai uşoare. poziţia. se arata ca 42 dintre aceste si au ucis sotul sau iubitul.L. într-un cuvânt sunt mai protejaţi de părinţi. care îşi vede periclitată. necesitând o supraveghere atentă din partea părinţilor. curăţenia în camere. Studenţii. Totuşi de cele mai multe ori. La maturitate. dar daca au vazut la noi se bat si ei intre ei. determinând uneori sancţiuni adecvate. în special fetele. pot să apară manifestări de gelozie. desi le spun mereu ca nu-i frumos. în curte şi altele. mai puţine.Vârsta s-a considerat ca fiind un factor care influenţează agresiunea dintre fraţi. cum ar fi: spălatul vaselor. Intrun studiu efectuat in anii ’80 pe 250 de femei batute. Uneori.49 ani) e. Diferenţa de vârstă poate agrava situaţia conflictuală. „ Am trei copii. determinând conflicte între fraţi. au sarcina de a ajuta părinţii la creşterea fraţilor mai mici. comportamentul acestor copii faţă de fraţii lor mai mici este foarte periculos.Dupa ce am nascut primul copil la 18 luni de casatorie au inceput bataile din senin. ceea ce le diminuează timpul afectat jocului. care au fost întrebaţi cât de mult şi în ce perioadă a vieţii s-au bătut cu fraţii lor. Cazul violentei asupra barbatilor Specialistii afirma ca intre ratele actelor de violenta produse in randurile barbatilor si femeilor nu exista diferente majore. au menţionat că numărul de agresiuni a variat în funcţie de vârstă şi că. casnica. In unele familii. Fraţii mai mari. un frate îl invidiază pe celălalt pentru deţinerea unui obiect. De cele mai multe ori. Copiii se mai bat si ei intre ei. dar in cazul femeilor se remarca faptul ca de cele mai multe ori actele de violenta constitue de fapt autoaparare. intervenţia organelor de ordine. privilegiu sau pentru atenţia acordată de părinţi. Fraţii se iau de obicei la întrecere pentru evitarea unor sarcini neplăcute. care necesită. pe măsură ce au crescut. ca urmare a naşterii celui de al doilea copil.

Obiectivele pe termen lung vizează autonomia victimei. Cand venea acasa si-i ceream banii. prin transformarile. întreruperea lanţului violenţei în familia în care apare şi stoparea transmiterii acesteia de la o generaţie la alta...am dat in el cu ce am apucat. Lucrul în echipa presupune respectarea următoarelor principii (lonescu. în echipa interdisciplinară. Faptul că intervenţia vizează mai multe domenii presupune aportul mai multor specialişti. creşterea încrederii în sine. somaj.era sa bag cutitul in el. Intervenţiile vizează mai multe domenii: sănătatea fizică şi psihică a individului abuzat. (M. ne batea si pe mne si pe baiatul cel mare.1 Tehnici şi metode de cercetare Orice intervenţie presupune obiective precise..55 ani) Violenta domestica a devenit un fenomen destul de extins la nivel societal. elaborând planul de acţiune.concluziile importante ale studiului arata cat se poate de clar ca nu exista diferente intre femeile batute.confectionera.. III. 2001). si cele aflate in aceeasi situatie. saracie care provoaca adevarate crize resimtite in special la nivel familial. Eu mancam mereu bataie.si atunci m-am hotarat sa divortez”. Etica profesională a relaţiei în echipă impune gestionarea informaţiei cu discreţie şi face apel la profesionalismul şi competenţa celor care instrumentează cazul. in acest inceput de mileniu. Diferente s-au manifestat doar in structura abuzului si in intensitatea actiunii barbatului. am crezut ca il omor. Intr-o zi nu am mai putut. CERCETARE SOCIOLOGICA A FENOMENULUI 3.. transformarea ei într-un individ cu competenţe şi abilitaţi care să permită rezolvarea unor probleme şi capacitatea de a oferi un cadru normai dezvoltării noii generaţii.. Respectarea valorilor morale şi a persoanelor implicate este importantă în această situaţie.F. care vor conlucra la rezolvarea cazului.. astfel încât să devină o resursa eficientă pentru comunitate. „ Sotul meu juca carti si pierdea banii la carti. conştiente. Aceste realitati transfera modele comportamentale anormale in registrul relatiilor conjugale si parentale. menţionate într-un plan de intervenţie care să atingă toate laturile vietii victimei şi să determine recuperarea acesteia.. prin rasturnari de situatii si valori. dar care nu si-au ucis partenerul. 39 .. care au ucis.

Confidenţialitatea are un rol important în rezolvarea cazurilor şi constituie o condiţie impusă celor care lucrează în echipe interdisciplinare. 40 . In acest context. trebuie să i se explice clientului. rolul lucrului în echipe interdisciplinare. realizându-se mediul favorabil încredinţării informaţiilor de către client.

Adunarea informaţiilor de la fiecare victimă presupune apropierea. Victimele încep adesea relatările cu cele mai mari preocupări/griji ale lor. iar planificarea ţine cont de cerinţele fiecărei profesii. nu pierd timpul cu relatări irelevante. Când asistentul social discută cu victima. în acelaşi timp. Există trei modalităţi de a aduna informaţiile: a aborda fiecare victim a unui abuz ca pe un individ unic. cu informaţii şi cu opţiuni şi menţinerea. Este necesar să fie precizat faptul că lucrul în echipe interdisciplinare presupune şi participarea clientului ca membru al echipei. necesită respectarea părerii fiecăruia şi acordul clientului. Experienţa a arătat faptul că a începe interviul cu perspectiva victimei. Aprecierea se bazează pe nevoile şi preferinţele clientului. Altfel spus. înţelegerea unui individ cu probleme. a asculta eficient şi a înţelege că perspectiva individului se poate schimba. cu întrebări deschise şi într-un mod simplu contribuie la economisirea timpului alocat obţinerii informaţiilor. Pentru a înţelege modul în care asistentul social trebuie să interacţioneze cu victimele unor abuzuri este necesară cunoaşterea unor elemente ale strategiilor de intervenţie. are o anumită experienţă şi cu un anumit bagaj informaţional. Se impune ca ascultarea eficienta să fie realizată în condiţii sigure. Evaluarea se realizează pe baza progresului înregistrat în urma fiecărei intervenţii către scopurile comune stabilite de către echipă. cu realităţi. deci se continuă pe aceeaşi tonalitate pentru a da încredere şi a transmite respect. Asistenţii sociali trebuie să dea dovadă de capacitate empatică şi abilităţi deosebite în a înţelege şi a asculta relatările. este necesar că asistentul social să cunoasca elementele necesare în procesul de intervenţie şi modul de procurare a informaţiilor utile. trebuie să ţină cont că ea se află într-un anumit punct a ciclului vieţii. Implementarea constă în intervenţii coordonate de specialiştii şi membrii echipei. care să ofere victimei abuzului confidenţialitate şi intimitate. Este bine să se înceapă dialogul pornind de la grijile victimei. a sensibilităţii la modul în care victima experimentează interacţiunea cu persoana abuzivă. de la întrebările pe care şi le pune. Exemple de astfel de întrebări pot fi: Cu ce te pot ajuta? Ce te-a iăcut să ridici receptorul şi să ne suni? Ce te-a făcut să suni la poliţie noaptea trecută? Ce ai fi vrut să se întâmple? Care sunt cele mai mari griji ale tale acum? Ce te îngrijorează? Cum se confruntă copiii cu această situaţie? 41 . Tonul conversaţiei este dat de modul în care îşi spune povestea vieţii. coordonate în vederea obţinerii rezultatului dorit de client.Luarea deciziei se realizează în consens de către toţi specialiştii care participă la rezolvarea cazului.

* Familia se pare ca tine mult la tine si te sprijina.Este recomandat ca de la început să se înceapă construirea încrederii victimei.. Cu femeile bătute trebuie să folosească un limbaj simplu şi să încerce întotdeauna să explice 42 . mai ales când victima şi asistentul social provin din medii culturale şi sociale diferite. Inteleg de ce vrei sa. întrebuinţarea termenilor de specialitate poate salva timp atunci când sunt folosiţi în relaţiile cu alte persoane care le cunosc sensul Asistenţii sociali. * Admir puterea de a te confrunta cu ce te confrunti. folosirea limbajului de specialitate poate împiedica procurarea sau oferirea de informaţii şi construirea încrederii. planuri de securitate. intervenţie în caz de criză. precum adăpost. * Ti ai facut multe planuri. In acest sens este importantă validarea a ceea ce spune victima şi sublinierea importanţei respectului pentru viaţă. Ei lucrează adesea cu cadre sau cu sisteme care folosesc un vocabular adiţional. cum ar fi termenii utilizaţi în sistemul judiciar. agresor.. ciclu de violenţă. „acuzaţii" şi „mandat".ceea ce este bine. care fac uz de termenii de specialitate când relaţionează cu victimele. * Ce incerci tu sa faci este foarte greu si ai facut deja foarte mult (apoi se mentioneaza lucrurile pe care le-a facut) dar se poate realiza. Asistenţii sociali au propriul lor vocabular. de „cauză probabilă" „ordin de protecţie". pierzând timp şi direcţionând greşit victimele. * Copiii sunt foarte legati de tine Asistentul social este bine să facă adesea o clarificare asupra a ceea ce a înţeles. Validarea ar putea include folosirea următoarelor fraze: * Te confrunti cu multe. * Chiar tii la copiii tai. Asistenţii sociali trebuie să ştie când şi cum să folosească termenii de specialitate. * Te descurci bine. De asemenea. s-ar putea să comunice ineficient. Pot exista bariere de limbaj. victimă sau victime secundare.

. * * modelul intervenţiei în reţea. speranţa că partenerul se va schimba apare atunci când intervine un organism oficial. analize ale riscurilor sau planuri de securitate. Aceste schimbări reflectă adesea evaluările clare ale riscurilor şi ale opţiunilor ei. În timpul procesului de intertactiune. asistentul social realizează o evaluare primară. Se pun întrebări ajutătoare de tipul: Ce lucruri vă îngrijorează acum? Am vorbit despre. ea încearcă noi strategii pentru îmbunătăţirea situaţiei. femeie etc) fară limitarea întrebărilor despre violenţa fizică. în mnctie de aceste modificări. La fel limbajul trebuie adaptat şi în cazul în care victim este un copil de doar câţiva ani. violenţa domestică poate fi considerată un fenomen social care vizează diferite segmente sociale. Adesea. nu apar prea des aceste speranţe. Pe parcurs. care se pot modifica. propria analiză a riscurilor şi propriul plan de securitate. Acesta este bine să anticipeze următorii paşi ai schimbării şi să rămână deschis la noi şi diferite informaţii. modelul campaniilor de sensibilizare la nivel comunitar şi politic 43 . În acest caz. având impact asupra întregii comunităţi.2 Tehnici si instrumente de interventie Datorită ratelor ridicate care se înregistrează în ultimul timp.ceea ce vor să spună. Totuşi. victima îşi spune: „va merge în sfârşit să primească ajutorul de care are nevoie" sau „cineva îl va pedepsi în sfârşit pentru ce mi-a făcut". dar şi victimă evaluează interacţiunea şi pe cel care o realizează. în special cel legal. Analiza riscurilor şi planurile de securitate vor fi redefinite pentru a include ceea ce a învăţat din noua experienţă. iar balanţa se înclină din nou în favoarea temerilor. ascunzând problema cu care se confruntă. are loc şi intervenţia asistentului social. Informaţiile pe care le culege asistentul social au în vedere descoperirea zonei de riscuri generate de agresor la care se gândeşte victim (copil. Faptul că perspectiva femeii se poate schimba trebuie pus în concordant cu ideea că flecare victima are o perspectivă unică.. Strategia femeii se schimbă. în funcţie de gradul de extindere modelele de intervenţie pot fi clasificate astfel: * modelul lucrului pe caz.Mai există şi altele? 3.

în cazul intervenţiei în reţea. alţii etc).pe termen lung. alcătuite din servicii şi profesionişti implicaţi în intervenţie. A. apariţia voluntarilor. având ca obiectiv general depăşirea situaţiei de criză.Modelul lucrului pe caz are ca subiect de intervenţie victima şi familia acesteia şi presupune înţelegerea situaţiei în care se află aceasta. presupune parcurgerea a trei faze principale: . Campaniile de sensibilizare la nivel comunitar şi politic influenţează contextul sociocultural al intervenţiilor. Campaniile de advocacy pentru prevenirea violenţei domestice au ca scop (Ionescu. 2001): * * * * * * sensibilizarea comunităţii. 44 . Identificarea problemei. urmărindu-se reabilitarea victimei Un model general de intervenţie. precum şi din persoane exterioare sistemului de servicii. apariţia proiectelor de intervenţie comunitară. Problema definită de sisteme importante cu care sistemul clientului interacţionează (familia. iniţiative la nivel legislativ. Problema aşa cum o vede clientul. crearea şi funcţionarea reţelelor de sprijin. Educaţia determină sensibilizarea şi disponibilitatea comunităţii de a ajuta. folosit în rezolvarea problemelor cu aspect social. comunitatea. Intervenţia în cazul violenţei domestice din perspectiva asistenţei sociale. se poate realiza: . în acest context este necesară intervenţia specialiştilor pentru reducerea traumei şi asigurarea protecţiei persoanei. multiplicarea serviciilor de intervenţie comunitară.faza contactului faza contractului faza de acţiune.pe termen scurt. Reţelele şi grupurile de suport social au un efect educativ şi terapeutic incontestabil. Problema aşa cum o vede asistentul social D. C. . B. Problema care presupune lucrul împreună cu clientul. se urmăreşte realizarea unor reţele funcţionale în jurul victimei. Model general de rezolvare a problemelor Faza contactului I.

lipsei sau dificultăţilor. B. A. C. servicii clientului. D. Oportunitate. Evaluare Analiza situaţiei pentru a indica factorii majori care operează. scopuri pe termen lung. Identificarea factorilor care par critici. Ce crede sistemul clientului că este necesar pentru soluţionareabbproblemei? C. Motivaţie: B. C. B. IV.Identificarea scopului A. Stabilirea naturii unei colaborări viitoare. Ce caută sau aşteaptă clientul de la agenţie ca metodă de rezolvare? Care sunt scopurile propuse de asistentului social în rezolvarea acestei probleme? Ce crede asistentul social că ar fi necesar să ofere sistemul de B. în vederea atingerii acestor scopuri? III. E. A. Faza contractului V. Considerarea factorilor importanţi care contribuie la perpetuarea nevoii.Cum vede clientul că trebuie să fie rezolvată problema: * * scopuri pe termen scurt. • • Explorare şi investigare disconfort.II. Clarificarea realităţilor şi evidenţierea interrrelatiilor existente intre servicii. C. Capacitatea sistemului client.Contactul preliminar A. speranţă. 45 . Urgenţa realizării contractului necesar continuării explorării şi evaluării într-un mod care confirmă drepturile şi autonomia sistemului client şi asigură dreptul profesionistului de a interveni.

Găsirea unor modalităţi adecvate de ajutor. D. Dacă metodele folosite au fost adecvate. E. VI. VIII. încurajarea şi liniştirea clientului. C. IX. E. X. A.D. inversarea rolului. îndeplinirea planului . B. Estimarea forţelor. A. redefmirea. Considerarea unor posibile alternative. sculptura familiei. Rolul asistentului social. A fost îndeplinit planul. Tehnicile şi instrumentele de intervenţie sunt folosite de asistentul social în rezolvarea problemelor complexe ale violenţei domestice» Dintre tehnicile şi instrumentele mai importante. metodele prin care pot fi folosite şi cine şi ce trebuie să facă. F. Concentrarea eforturilor asupra schimbării. VII Identificarea resurselor. principiilor şi conceptelor adecvate din grupul de cunoştinţe al profesiei de asistenţă socială Formularea unui plan de actiune-un ghid de Intervenţie. planul de securitate. Acordul cu sfârşitul şi terminarea contractului Menţionarea rezultatelor Evaluarea finală Proces continuu. G. C. 46 . aptitudinilor şi timpului necesar Prognoze . cu activităţile asistentului social. Selecţia şi folosirea generalităţilor. cunoştinţelor. folosite de asistentul social în cazurile de violenţa domestică. Consilierea şi stabilirea unul scop. D. B. menţionăm: consilierea. A. capacităţilor şi motivaţiilor disponibile. Final Evaluarea împreună cu clientul a îndeplinirii planului.ce încredere are asistentul social în succesul planului Faza de acţiune realizării unul plan. fişa procesului decisional şi mapa coerciţie. Luarea în considerare a forţelor exterioare sistemului client care ar putea împiedica desfăşurarea planului. B.se specifică modul de intervenţie şi se împart obligaţiile: resursele şi serviciile care trebuiesc folosite. evaluarea iniţială a violenţei domestice.

In consilierea unei femei abuzate. Consilierea practicată în asistenţa socială trebuie să se diferenţieze de cea practică în psihoterapie. rezolvarea conflictelor interpersonale. realizarea unui bun menagement al resurselor deţinute de pacient şi pregătirea In cazul în care problemele depăşesc competenţa asistentului social. când violenţa constituie o trăsătură înserată la soţ. care trebuie să participe pentru început la şedinţele de 47 acestuia pentru acceptarea schimbărilor în propria viaţă. ale dependenţei de jocuri de noroc sau legături extraconjugale din parte unuia dintre parteneri? Violenţa era dominantă în familiile de origine ale partenerilor? Cum pot fi eludate aceste comportamente încorporate ? Normele şi valorile pe care le au partenerii sunt importante? In cadrul terapiei. dezvoltarea personalităţii. Pot răspunde la întrebare numai persoanele afectate de violenţă. psihologie sau psihiatrie. problema care apare este dacă trebuie direcţionată consilierea pe menţinerea relaţiei prin antrenarea schimbării sau să fie centrată doar pe problemele soţiei. consilierul face observaţii şi pune întrebări în legătură cu gândurile şi sentimentele clientului. asistentul social realizează clarificarea gândurilor şi sentimentelor victimei cu privire la ceea ce o preocupă în prezent. care se desprind din comportamentul verbal sau nonverbal al acestuia.a. analiza şi înţelege substraturile de facture patologice ale actului de violenta domestică. clientul este dirijat spre alte servicii de specialitate. . Consilierea In cazul în care tehnica aleasă de specialist este consilierea. Consilierea utilizată în asistenţa socială are ca scop adaptarea clientului la condiţiile de viaţă. Pe baza celor relatate. ghidul de explorare a situaţiei se poate baza pe următoarele puncte de interes: Care sunt resursele sociale şi financiare ale familiei? Ce elemente de stres afectează în mod curent familia? Care este ocupaţia soţului? Sunt folosite diferenţele religioase pentru justificarea bătăii? Copii au fost planificaţi sau nu? Există dovezi ale abuzului de alcool. deci urmăreşte: reducerea stresului prin oferirea suportului emoţional. Scopul consilierii psihoterapeutice este de a surprinde.

nu chiar. ca in exemplul urmator: Client:. dacă aceştia există. şi trebuie cercetat dacă nu cumva şi ei sunt victime ale violenţei. verificarea sau clarificarea. Recomandările trebuie oferite întro anumită formă: „ Este ceea ce aş face eu. Deoarece femeia batuta este ambivalenta si nehoatrata se recomanda ca cei care realizeaza procesul de consiliere sa nu-l critice ori ridiculizeze pe sot.." "Este ceea ce alţii ar face de obicei".. cu ajutorul căreia să fie indentificata componenta nefuncţionala. parafrazarea. 48 .. reactia femeii este de a-l apara pe atacator si de a se autoinvinovati.Probabil daca sotul meu ar inceta sa mai bea atata as putea avea mai multa grija de gospodarie. consilierul este bine să evite să le sfătuiască să rămână sau să părăsească relaţia abuzivă. In cauzl in care consilierul nu accepta aceasta ambivalenta si confuzie. Când lucrează cu femeile agresate de soţ de exemplu.. Asistent social:. precum şi interacţiunile defectoase pentru a fi corectate. Trebuie evitate recomandările pentru clientul care întreabă „cum. In funcţie de împrejurările şl de motivaţiile celor implicaţi.vreau sa spun ca eu muncesc si nu se vede. trebuie avută în vedere fericirea copiilor. de grup sau individuală. confruntarea sau sumarizarea. caracterizat de separari si impacarai repetate. Consilierul trebuie să acorde o atenţie sporită femeilor care s-au despărţit de soţ şi încearcă să-şi facă o viaţă nouă pentru ele şl pentru copii.Deci credeti ca toata responsabilitatea gospodariei cade asupra dumneavoastra. Exemplificam. evocarea. femeia se va simti neinteleasa si dispretuita. reflexia. poate fi abordată terapia de cuplu.. Plus ca nu ma ajuta nimeni nici macar copiii.consiliere.Deci credeti ca este vina dumneavoastra ca bea? Credeti ca motivul este ce nu va ingrijiti cum trebuie de gospodarie? Client:. Pentru majoritatea femeilor batute decizia de a pleca este un proces amanat. taraganat. Asistent social:. Cel mai adesea. Dintre tehnicile utilizate frecvent se pot mentiona:ascultarea activa.. in continuare catvea din aceste tehnici: Ascultarea activa clarifica cele spuse de ambele persoane si se realizeaza prin repetarea afirmatiilor de catre persoana care vorbeste.Ei. şi ce să fac" sau „Credeţi că ar fi mai bine să divorţez?" Multe femei bătute continuă să stea ani de-a rândul cu partenerul într-o relaţie violenta si nu s epot separa pana cand nu au incredere in propriile puteri. In acest sens. Mi –ar si face mai multa placere.

Evocarea consta in a incuraja pe celalalt sa continuie: Client:- Da. Asistent social:-S-ar parea ca aveti foarte mult de facut de una singura. Ce parere aveti in legatura cu aceasta. Cred ca este foarte greu sa muncesti tot timpul fara nici un fel de ajutor din familie. Verificarea celor intelese sau clarificarea este o intrebare folosita dupa un mesaj ambiguu transmis de client: Asistent social:- Pareti coplesita de toate acestea, nu-i asa? Client:-Da, si sotul meu crede ca nici nu sunt buna de nimic. Parafrazarea poate fi vazuta ca reactie la continut. Cand se parafrazeaza, se atrage atentia clientului asupra coninutului mesajului. Asistent social:-Vreti sa spuneti ca munciti si va ingrijiti de gospodarie si sotul dumneavoastra tot nu este multumuit? Client:-Da, cred ca intr-adevar asa stau lucrurile. Confruntarea este o punere in evidenta a discrepantelor, a distorsiunilor sau a jocurilor pe care le foloseste clientul pentru a ascunde nuste lucruri cat si pentru evitarea unei schimbari de comportament constructiv. Deci unul dintre scopurile confruntarii este de a arata discrepantele si de a-l ajuta pe client sa exploreze fiecare parte a mesajului. b. Planul de securiatate Cel mai imprtant lucru pe care trebuie sa-l faca o victima a violentei domestice este sa-si alcatuiasca un plan de securitate pentru a se proteja de abuzator. Odata ce violenta a aparut intro relatie este probabil sa se mai produca. Planul urmareste protejare victimei si a copiilor. Un asistent social specializat poate sa ajute victima sa pregateasca planul. Planul de securitate poate fi elaborat pentru orice situatie care ar putea pune un individ in eventual pericol si tine seama de locatia in care se afla acesta (acasa, spatiu public, serviciu) de tipul de agresiune care se produce(asupra copiilor,asupra sotiilor),prevede mijloacele care ar putea minimaliza efectele actului de agrsiune(ascundera armelor, chemarea vecinilor, politiei in ajutor ), contine un plan de urmat in cazul in care fuga de la domiciuliu este inevitabila(lista de prieteni care ar putea oferi ajutor, lista refugiilor disponibile in zona
49

de resedinta e victimei), autoritatile ar putea sa se implice eficient in cazul de agresiune. Recomandat este ca planul de actiune sa fie intocmit in scris si pastrat in siguranta de individul care a mai fost victima violentei domestice si care se poate transforma oricand din nou in victima. Recomandări de care trebuie avute în vedere la proiectarea şi întocmirea planului de securitate:
1. încearcă să eviţi o situaţie de abuz, părăsind locul. 2. Păstrează armele, de orice fel în locuri cât mai inaccesibile cu putinţă. 3. Deplasează-te în locuri unde nu sunt arme şi de unde poţi scăpa. 4. Dacă violenţa este inevitabilă, transformă-te într-o ţintă cât mai mică cu putinţă. 5. Dacă este posibil, să ai întotdeauna un telefon şi să cunoşti numerele la care poţi apelă

pentru ajutor.
6. Să nu-ţi fie frică să chemi poliţia. 7. Poţi să ieşi afară pentru ajutor. Vecinii vor auzi şi vor chema ei poliţia.

8.Să ştii cum ajungi la secţiile de poliţie, spitalele, secţiile de pompieri şi la magazinele nonstop din zona ta. 9. Decide-te asupra traseului. Dacă trebuie să pleci în timpul nopţii, este necesar să cunoşti traseul
10. 11. 12. 13.

Cel mai important lucru pentru copii este să fie în siguranţă. Spune-le să nu intervină în mijlocul unei lupte, nici chiar pentru ajutor Identifică un loc sigur pentru ei, cum ar fi casa unui prieten. Invaţă-i că violenţa nu este niciodată justă, chiar dacă este vorba de o persoană Spune-le că nici tu, nici ei, nu sunt vinovaţi şi nu sunt cauza violenţei.

iubită.
14.

Dacă actul de agresiune s-a produs deja este foarte important să se păstreze orice dovadă a violenţei, cum ar fi imaginile, certificatele medicale sau jurnalul în loc sigur şi accesibil c. Incurajarea şi liniştirea clientului Această tehnică îmbracă forma sprijinirii emoţionale a clientului, care conduce şi spre consolidarea punctelor tări ale acestuia. Se recomandă utilizarea tehnicii menţionate numai în condiţiile în care asistentul social manifestă încredere în abilităţile clientului (Hollis şi Woods, 1981). Calmarea se foloseşte atunci când clientul manifestă îndoială în capacităţile sale fizice şi
50

psihice. Asistentul social fără experienţa nu poate folosi această tehnică dacă se simte stânjenit în relaţia cu clientul, existând riscul să fie perceput aşa cum se percepe pe sine. Importantă şi în acest punct este empatia. Specialistul trebuie să fie alături de client iar clientul trebuie să se simtă în deplină încredere, să simtă că este înţeles. Trebuie să vadă că specialistul apreciază corect gravitatea situaţiei, că gestionează bine criza în acest mod având puterea de a oferi linsite şi încredere. Un exemplu elocvent de liniştire şi încurajare ar putea fi: "Pe baza a ceea ce aţi făcut până acum, să ieşiţi din această situaţie, cred că sunteţi capabilă să vă asumaţi responsabilităţile care vă revin şi aveit puterea să depăşiţi acest moment mal dificil." d. Inversarea rolurilor Această tehnică are valoare terapeutică şi este folosită pentru a ajuta o persoană să înţeleagă care sunt percepţiile şi sentimentele altor persoane referitoare la situaţia în care se află. Există două categorii de inversări: între subiect şl altă persoană care îl percepe şi între client şi consilier. Asistentul social poate alege această tehnică atunci când două persoane (în cazul nostru soţ-soţie) sunt în conflict şi fiecare persoană nu înţelege sentimentele partenerului. După ce s-a identificat persoana supusă initerii acestei tehnici, se trece la etapa în care asistentul social cere clienrului să prezinte ideile persoanei pe care o substituie. Când conflictul este latent, persoana substituită este imaginară, iar când conflictul este manifest, persoana este reală. Asistentul social poate cere clienrului să-şi schimbe poziţia spaţială şi scaunul. Astfel, clientul poate să experimenteze modul în care comportamentul său îl afectează pe celălalt, realizând o descifrare a semnificaţiilor tensiunii deja existente. Stăpânită bine şi mânuita corect această tehnică se dovedeşte extrem de utilă şi ajută eficient la conştientizarea şi înţelegerea sentimentelor celuilalt. Asistentul social trebuie să aleagă momentul oportun pentru aplicarea acestei tehnici, să fie un fin observator şi să gestioneze bine momentul inversării rolurilor. La mijloc se află răbdarea şi disponibilitatea clienţilor de a încerca această tehnică şl de a încerca să depăşească momentul de criză care a generat intervenţia specialistului. e. Redefinirea
51

Redefinirea oferă alternative ale perceperii. încă îi este greu să înţeleagă tot ce s-a întâmplat. ci şi pe ale celorlalţi membri. prin tehnica redefinirii. prin traversarea unor evenimente importante din familie (Sheafor şi colab. redefinirea este folosită de asistentul social pentru a modifica semnificaţia pe care clientul o atribuie unui eveniment sau unui comportament. asistentul social. atunci când un membru al familiei şi-a început sculptura: 52 ." f. Incurajând clienţii să reexamineze definiţia dată de ei înşişi unor probleme. Sculptura familiei Acesta tehnică ajută un client sau o familie să-şi înţeleagă nu numai propriile sentimente sau comportamente. Dana când se enervează în prezenţa dumneavoastră. deşi nu am făcut nimic ca s-o supăr. şi astfel să retrăiască. stimulând capacitatea receptiva a clientului şi abilitatea sa de a gândi tolerant în raport cu ceilalţi. Concret se descrie procedeul în care unul dintre membrii familiei aranjeaza sau modelează familia într-un anume sens. Sculptura familiei este o tehnică menită să ajute un client să reproducă.. Ann Hartman (1984) oferă următoarele sfaturi. Adesea izbucneşte în plâns. aşa cum sculptorul modelează un vas de lut de exemplu. 1991). Exemplu: Soţul: „Mă preocupă foarte mult izbucnirile Danei. Tehnică este utilizată în mod special în cazul persoanelor implicate în conflicte interpersonale. promovează înţelegerea necesară interpretării diferenţiate. Dar dintr-o altă perspectivă.Că tehnică. Termenul de sculptură reprezintă o metaforă. trimiterea evident fiind la artă. câteva aspecte importante ale comportamentului familiei. Este un instrument utilizat pentru evaluare. soţia mea. este mânioasă pe mine." Asistent social: "Dana este mânioasă pentru că a avut un trecut tragic. are încredere în dumneavoastră şi are certitudinea că nu o veţi răni şi simte că este în siguranţă. nuanţate a relaţiilor interindividuale. dar şi pentru tratament. Este foarte utilă pentru identificarea problemei clientului şi deschide drumul spre schimbare.

în timp ce actorii îşi menţin poziţiile. în spatele unui ziar. De exemplu. puncte de stres. iar instrucţiunile pot fi date de contextul trecutului sau al viitorului familiei. Asistentul social ar trebui să-1 ajute şi să-1 sprijine pe sculptor. Invitaţia de a-şi exprima părerea. că vor putea să sculpteze şi ei familia. îi întreabă pe fiecare cum se simt în locul lor din sculptura. sculptorul alege membrii grupului pentru a juca rolurile membrilor familiei. Unde va fi fiecare persoană? Ce va face fiecare? Pot fi folosite scaune şi alte obiecte. dacă un copil şl-a plasat tatăl în colţ. mai târziu. asistentul social îşi asumă rolul de moderator şi. în funcţie de cum o percep ei. totodată. Fişa procesului decizional 53 . în modul în care o văd. Tehnica poate fi folosită ca o parte din şedinţa de terapie de grup. ci şi unde se uită sau cum sunt poziţionate corpurile fiecăruia. seara. Este important să permitem sculptorului să termine fară întreruperi şi să-i asigurăm pe ceilalţi membrii ai familiei.Se poate sugera sculptorului să-şi imagineze familia acasă. sculptorul da posibilitatea fiecărei persoane să spună ceva tipic referitor la relaţia lor. deoarece ei se văd într-un mod diferit în cadrul familiei. o variaţie de la vizualizarea idealurilor la portretizarea celor mai temute circumstanţe. asistentul social cere clientului sa-şi preia rolul şi fiecare discută despre sentimentele şi percepţiile lor. In acesta aplicaţie. g. poate arăta nemulţumirea din partea membrilor de familie. Pe măsură ce sculptura se realizează. Intr-o altă variantă a sculpturii familiei. reflectând cum se vede sculptorul. membrii familiei ar putea obiecta. Se remarcă. incurajandu-1 să folosească cât timp are nevoie şi punându-i întrebări ajutătoare de genul: „Acesta este modul în care vrei tu să fie? Sunt schimbări pe care ai vrea să le faci?" După ce sculptorul şi-a terminat lucrarea aşa cum şi-a dorit. dacă doresc. în cadrul familiei. pe sine. Plasarea membrilor include nu numai locul în care se află unii faţă de ceilalţi. Sculptura familiei este o tehnică flexibilă. acestuia s-ar putea să nu-i placă imaginea sau ceea ce comunică fiul sau fiica sa prin această sculptură. de asemenea. Odată ce sculptura este realizată. Aceasta arată şi cum se simt ei în legătură cu structura actuală a familiei şi poate dezvălui.

Un asistent social poate sprijini clientul pentru a se decide asupra unor alternative. Mapa coercitiei Elaborată de Biterman (1973). 54 . Cum va fi influenţată căsătoria mea de naşterea copilului? Ce voi face dacă violenţele continuă? Ce se va întâmpla cu mine dacă voi divorţa? h. Pot să mă bazez pe sprijinul lui financiar? Pot să mii bazez pe sprijinul lui emotinal? Relaţia mea cu el s-a schimbat de când sunt însărcinată? 2. oferindui o fisă care cuprinde diferite întrebări. pe de altă parte poate 11 folosit ca „temă pentru acasă". să păstrez mariajul sau nu? Mă vor ajuta să cresc copilul dacă voi divorţa? Cum se va schimba relaţia cu ei dacă voi păstra mariajul? 3. Pe de o parte. utilizat în cazul unei adolescente însărcinate aflate într-o relaţie violenta: 1. structurate în funcţie de problemele şi specificul clientului.Intrebări referitoare la viaţa mea după naşterea copilului. furnizează informaţii structurate care provoacă clientul la analiza propriei situaţii. efectele şi scopurile întocmirii unei mape de coerciţie sunt redate în continuare. Acest instrument de lucru realizează prezentarea situaţiei în care se află clientul şl furnizează informaţii sintetizate pentru asistentul social Metodele generale. Intrebări referitoare la relaţia mea cu tatăl copilului. utilizată în şedinţele de întâlnire. Intrebări referitoatre la relaţia cu părinţii Ce vor părinţii mei să fac de acum încolo. Exemplu de fişă a procesului decizional. mapa coerciţiei prezintă succint metodele folosite de abuzator în vederea exercitării puterii şi asociaţia dintre efectele violenţei şi scopurile avute de persoană violentă pentru obţinerea unor efecte care să favorizeze dependenţa de el. Se consideră că fişa reprezintă un document scris cu dublă utilitate.

social. excluzând orice posibilitate de discriminare după sex. odată cu constituirea familiei. Documente internaţionale au legiferat drepturile femeiii. respectiv al femeii şi a copiilor şi bătrânilor. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948) prevede drepturi egale pentru femei şi bărbaţi. Declaraţia cu privire la mai primejdioase pentru stima de sine decât Acceptarea cerinţelor trivial obiceiului de a accepta 55 . probabil.Metode generale Izolare Efecte şi scopuri Privează orice victimă de sprijin Dezvoltă îngrijorarea de sine Creează dependenţa victimei de agresor Creează frustrări Elimină stimulii care ar putea intra în Monopolizarea percepţiei competiţie cu cei controlaţi de agreso Provocarea epuizării şi dezechilibrului Slăbeşte abilitatea fizică şi mentală a Teamă Inteligenţă ocazională Demonstrarea supraputerii Degradarea victimei de a face faţă agresiunii Cultivă anxietatea şi disperarea Oferă motive pozitive pentru acord sau compromis Sugerarea inutilităţii rezistenţei Costurile rezistenţei apăr capitulare Dezvoltarea complicitatea 3. dar a fost considerată un timp îndelungat. Convenţia cu privire la egalitatea remunerării mâinii de lucru masculine şi a mâinii de lucru feminine pentru o muncă de valoare egală(l 953). militând pentru egalitatea între sexe pe plan politic. ca o situaţie normală de manifestare a violenţei celui mai puternic şi în aceeaşi măsură de supunere necondiţionată a celui mai slab. Amintim în acest sens următoarele documente: Convenţia cu privire la reprimarea traficului de finite umane şi a exploatării prostituţiei semenilor (1951). Convenţia cu privire la drepturile politice ale femeii(1954).3 Legislaţia în vigoare referitoare la violenţa domestică Violenţa domestică a apărut. economic. cultural.

in afara familiei. De multe ori desfacerea relaţiei prin intentarea procesului de divorţ este evitata. care influenţează negativ decizia. în situaţii în care victima răspunde la violenţă ( pentru a se apăra sau pentru a-şi proteja copiii). Abordarea violenţei domestice se realizează în baza unor articole din Constituţie.Codul Civil(promulgat în 1964. Acestor factori li se adaugă şi alţii cu caracter psihologic şi social în influenţarea hotărârii de a divorţa: • • victimele violenţei domestice văd divorţul ca pe o consemnare definitiavă a problema custodiei copiilor este un factor inhibitor. sex sau religie. prin divorţ. cu pierderea copiilor în urma divorţului. se fac referiri numai la aspectul care fac obiectul Codului Penal. mamele fiind ameninţate rudele intervin. La cele prezentate mai sus intervin şi costurile ridicate ale procesului de divorţ. determinând vătămarea corporală gravă sau chiar moartea victimei. O scurtă analiză a demersului legislativ actual arată lipsa de specificitate a legii cu privire la incriminarea violenţei domestice. descurajând decizia de divorţ. indiferent de rasă. Este necesar să precizăm că atunci când este vorba despre intervenţia poliţiei. care ating securitatea familiei şi a indivizilor care o compun. Declaraţia privind eliminarea violenţei îmoptriva femeilor (1993). etnie. În România. determinând moartea celui care a abuzat-o. apartenenţa la anumite religii intervine ca un factor important. în situaţii în care violenţa atinge cote maxime de agresivitate. modificat în 1956). 56 . pus în aplicare în 1965) şi Constituţia Romniei (1991) stabilesc principalele drepturi ale femeii şi egalitatea acestora cu bărbaţii. eşecului lor şi că pe o incriminare în ochii celorlalţi.eliminarea tuturor formelor de discriminare pentru femei(1980). de cele mai multe ori. • considerând-o un stigmat social. Codul Penal(1997). care garantează dreptul la protecţie şi libertate fizică şi morală al oricărui cetăţean al ţării. Instanţele judecătoreşti intervin în cazuri de violentă domestică în următoarele situaţii: în momentul în care victima violenţei domestice optează pentru întreruperea relaţiei. întrucât victima se teme de agravarea violenţei partenerului său aceasta evaluează dificultăţile materiale care ar apărea după divorţ ori există riscul pierderii locuinţei sau necesitatea plătirii unei sume mari de bani pentru a compensa partea partenerului din proprietatea comună. Codul Familei (1953.

(1) în sensul prezentei legi. 189-191. 314-316. prin care se redefineşte din punct de vedere legal violenţa in familie. . dezvoltarea si consolidarea solidaritatii familiale. ale Legii nr. 305307. violenţa în familie reprezintă orice acţiune fizică sau verbală săvârşită cu intenţie de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii. Plângerea nu este depusă în toate situaţiile de violenţă domestică. Se înfiinţează astfel Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei. 211. precum şi prevederilor prezentei legi. 2. Impăcarea survine ca urmare firească a presiunii sau ameninţării agresorului. ce se înţelege prin membru de familie şi se asigură structurile teritoriale şi personalul corespunzător care vor instrumenta cazurile de violenţă identificate. 217 din 22 mai 2003. îndreptată asupa victimei sau membrilor familiei victimei. 198. 194. psihică. 193. luând în considerare fapta penală. 705/2001 privind sistemul naţional de asistenţă socială şl alte prevederi legale în aceeaşi materie. Intervenţia acestei instituţii este destul de limitată. 309. potrivit dispoziţiilor ari 175. ideea legitimei apărări. 217 din 22 mai 2003: CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art.(1) Ocrotirea si sprijinirea familiei. instanţa judecătorească mai intervine şi în situaţii în care violenţa capătă forme mai grave. Parlamentul Roamniei a adoptat Legea nr. Art. constituie un obiectiv de interes naţional. 206. se specifică atribuţiile asistenţilor familiali şi se stabileşte cadrul de funcţionare a adăposturilor. sexuală sau un prejudiciu material.In afara deciziei de divorţ.din 29 mai 2003. 205. în vederea sancţionării vinovatului. Multe cazuri de vătămare corporală.1. 197. care provoacă o suferinţă fizică.lovire sau alte forme de violenţă nu sunt luate în considerare de pârâtul justiţiei. este doar o soluţie de excepţie. bazată pe prietenie. cum ar fi vătămarea corporală sau moartea. 318 şi altele asemenea din Codul penal. pubicată în Monitorul Oficial nr. 202. tăinuirea fiind o strategie de supravieţuire. Atunci când violenţa domestică se finalizează cu moartea agresorului. (2) Statul acţionează pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie. 57 . 176. deorece acţiunea penală se declanşează prin plângere prealabilă. Prezentăm în continuare conţinutul legii nr. 179183.367. afecţiune şi întrajutorare morală şi materială a membrilor familiei. ca uramare a violenţelor repetate ale acestuia.

precum şi autorităţile administraţiei publice locale asigură condiţii pentru consolidarea familiei. prin membru de familie se înţelege: a) b) soţul. Art. (1) şi (2). dovedite pe baza anchetei sociale. de la bugetele 58 .(2) Constituie. după caz. astfel cum este definită la art. Art. acordându-le sprijinul necesar în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute la alin.(1) Ocrotirea şi sprijinirea familiei. 149 din Codul penal. rudă apropiată. precum şi autorităţile administraţiei publice vor acorda sprijinul logistic.De efectele prezentei legi beneficiază şi persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copil. în condiţiile legii. precum şi cu oricare alte persoane juridice şi fizice implicate în acţiuni caritabile. prin reprezentanţi legali. informaţional şi material Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei. . 7. Art.în sensul prezentei legi.asistenţi sociali şi psihologi -.(1) Comunităţile locale. . (3) Primării şi consiliile locale vor conlucra cu organizaţiile de cult. organizaţiile neguvernamentale. 5 vor asigura pregătirea şi perfecţionarea continuă a persoanelor desemnate pentru identificarea formelor de abuz şi pentru instrumentarea cazurilor de violenţă în familie. Art. violenţă în familie împiedicarea femeii de a-şi exercita drepturile şi libertăţile fundamentale. . comunităţile locale. capabil să desfăşoare programe de terapie şi consiliere a agresorilor. (2) Serviciul de reintegrare socială şi supraveghere a infractorilor va pregăti personal specializat . Ari 1. (4) Organizaţiile neguvernamentale. pentru prevenirea conflictelor şi a violenţelor în familie. 5. . 6.Ministerele şi celelalte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice.(1) Autorităţile prevăzute la art. vor desemna personalul specializat să instrumenteze cu celeritate cazurile de violenţă în familie. Rezultatele aplicării acestor programe se vor prezenta instanţelor. . care fac dovada că desfăşoară programe de asistenţă pentru victimele violenţei în familie. prin structurile lor teritoriale. vor putea beneficia de subvenţii de la bugetul de stat sau. 4. (2) în cazul declanşării unor violenţe. prin reprezentanţi legali. dezvoltarea şi consolidarea solidarităţii familiale. . de asemenea. Art. precum şi oricare alte persoane juridice implicate în acţiuni caritabile. 3.

.locale. CAPITOLUL II Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei Art.(1) Se înfiinţează Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei. ca organ de specialitate în subordinea Ministerului Sănătăţii şi Familiei. (2) Obiectivele agenţiei sunt: 59 . denumită în continuare agenţie. în condiţiile legii. 8.

psihologice şi psihiatrice. 9. a înţelegerii şi întrajutorării în familie. cofinanţarea programelor specifice în domeniul apărării şi consolidării familiei. (3)Sediul agenţiei. 60 . prevenirea şi combaterea violenţei în relaţiile dintre membri. precum şi prin măsuri de protecţie psihologică a acestora. b) controlarea aplicării reglementărilor din domeniul propriu. g) efectuarea de studii şi cercetări. prin hotărâre a Guvernului. (4) La nivelul fiecărui judeţ şi al sectoarelor municipiului Bucureşti se constituie. c) finanţarea sau. fundamentarea şl aplicarea strategiei şl a programelor în domeniul îngrijirii şi protecţiei victimelor violenţei în familie. organizarea. autorizarea şi coordonarea activităţii profesionale a asistenţilor familiali. h)realizarea bazei de date pentru gestionarea situaţiilor de violenţă în familie.a) promovarea valorilor familiale. după caz. e) protejarea victimelor şi. precum şi al activităţii unităţilor care îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea sa. Art. c) sprijinirea victimelor prin programe de recuperare a sănătăţii şi de reinserţie socială. b) sprijinirea membrilor de familie aflaţi în dificultate ca urmare a actelor de violenţă în familie. d) asistarea agresorilor prin tratamente de dezalcoolizare. f) organizarea de cursuri de cunoaştere a formelor de violenţă în familie. agenţia are următoarele atribuţii: a) elaborarea. prin măsuri de păstrare a confidenţialităţi identităţii lor. a minorilor. i) implicarea si sprijinirea initiativelor parteneilor sociali in rezolvarea problemei violentei in familie. elaborarea de strategii. funcţionarea şi finanţarea acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. f) iniţierea şi coordonarea parteneriatelor sociale. . în timpul instrumentării cazului. prognoze. d) înfiinţarea de adăposturi şi de linii telefonice de urgenţă pentru victimele violenţei în familie. dezintoxicare. în scopul prevenirii şi combaterii violenţei în familie. structuri în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei. e) instruirea. realizarea şi publicarea de materiale ştiinţifice şi promoţionale specifice.(1) Pentru realizarea obiectivelor în domeniul îngrijirii şi protecţiei victimelor violenţei în familie. în special. precum şi a îngrijirii şi protecţiei victimelor violenţei în familie.

k)infiintarea de centre de asistenta destinate agresorilor. care se aproba prin hotarare a Guvernului. (2) Ppe langa director functioneaza un consiliu de coordonare. Art.j)infiintarea de centre de recuperare pentru victimele violentei in familie. – (1) Asistentii familiali sunt asistenti sociali autorizati de agentie pentru asigurarea asistentei specifice relatiilor familiale. (3) Ministrul sanatatii si familiei prezinta anual Guvernului un raport privind aplicarea standardelor si a metodologiei prevazute la alin. 12. CAPITOLUL III Asistenti familiali Art. 10. consiliere juridica si psihosociala.(2).(1) Agentia stabileste procedurile si criteriile de evaluare a nevoilor sociale in domeniul violentei in famile si reglementeaza metodologia de actiune in cazurile care necesita interventia asistentilor familiali. numit de ministrul sanatatii si familiei. cu avizul ministrului muncii si solidaritatii sociale.. cu rang de secretar de stat.(1) Agentia este condusa de un director. 11. (2) Instruirea asistentilor familiali si coordonarea activitatilor lor se realizeaza de catre agentie. telefoane de urgenta si de eliberare a certificatelor medico-legale pentru victimele violentei in famile Art. care este numit prin decizie a primului-ministru. cu rol consultativ. servicii medicale de urgenta. (2) Agentia deconteaza cheltuielile legate de adaposturi. 61 .. la propunerea ministrului sanatatii si familiei. (2) Agentia elaboreaza standardelel de calitatate a serviciilor sociale din domeniul protectiei victimelor violentei in famile si normele metodologice corespunzatoare.

culegerea informatiilor asupra acestora. identifica si tin evidenta familiilor in care apar conflite ce pot cauza violente. Art. 62 . (2) In cazul in care constata acte de violenta in familie impotriva minorilor.15.16... intocmirea unei evidente separate. identifica solutii neviolente prin legatura cu persoanele in cauza. e).(1) In activitatea lor asistentii familiali au urmatoarele atributii: a). d). CAPITOLUL IV Masuri de prevenire si combatere a violentei in familie Art. urmaresc desfasuarea activitatii de prevenire a violentei in familie ..respectiv serviciul public specializat de la nivel local.Asistentii familiali instrumenteaza cazul impreuna cu pesoana desemnata de Ministru de Interne. precum si moraliltate pentru ocuparea functiei de asistent familial.13. in conditiile prevazute la art. solicita sprijinul unor persoane fizice sau juridice pentru rezolvarea situatiilor care genereaza violenta in familie.Ministrul de Interne si agentia vor stabili impreuna procedura de conlucrare a persoanelor desemnate si asistentilor familiali in prevenirea si monitorizarea cazurilor de violenta in familie. sanantate fizica si mentala.(3) Agentia stabileste criterii de varsta. pregatire profesionala. Art. monitorizeaza respectarea drepturilor persoaneleor nevoite sa recurga la serviciile adaposturilor.(1)Persoanele desemnate de autoritatile publice pentru instrumentarea cazurilor de violenta in familie vor avea urmatoarele atributii principale: a) monitorizarea cazurilor de violenta in familie din sectorul sau unitatea teritoriala deserviat. b).5. asistentii familiali sunt obligati sa acorde de indatat asistenta necesara si sa sesizeze Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptia.14. Art.. c).

(3) Lucratorul de politie va anunta imediat autoritatea compententa la nivel local.. – Cazurile de violenta in familie pot fi supuse medierii la cererea partilor. 17. CAPITOLUL V Medierea in cazurile de violenta in familie Art. 63 . in conformitate cu legislatia in vigoare.(1) Prevenirea situatiilor conflinctuale si medierea intre membrii familiei se realizeaza prin intermediul consiliului de familie sau de catre mediatori autorizati. – Ministerul Educatiei si Cercetarii realizeaza. Art. e) indrumarea partilor aflate in conflict in vederea medierii. (2) In caul comiterii actelor de violenta in familie .Ministerul Sanatatii si Familiei impreuna cu Ministerul de Interne elaboreaza si dufuzeaza materiale documentare privind cauzle si consecintele violentei in familie. 18.19.asigurarea accesului la informatii la cererea organelor judiciare si a partilor sau reprezentantilor acestora. programe educative pentru parinti si copii in vederea prevenirii violentei in familie. Art. cu sprijinul celorlalte ministere implicate si in colaborare cu organizatiile neguvernamentale cu activitate in domeniu. g) instrumentarea cazului impreuna cu asistentul familial. f) solicitarea de informatii cu privire la rezultatul medierii. b) informarea si sprijinirea lucratorilor politiei care in cadrul activitatilor lor specifice intalnesc situatii de violenta in familie. a altui membru de familie sau a aunei autoritati. in legatura cu situatia victimei. c) identificarea situatiilor de risc pentru partile implicate in conflict si indrumarea acestora spre servicii de specialitate. Persoanele cu atributii in instrumentarea unui caz de violenta in familie vor indruma partile in acest sens.20. organele de politie intervin la sesizare victimei.. Art. d) colaborarea cu institutii locale de protectie a copilului si raportarea cazuriloe.

sunt în executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate ori care. formată din membrii familiei care au capacitate deplină de exerciţiu. . conform legii. Art. nevoite să recurgă la acest serviciu de asistenţă socială. 22.întrunirea consiliului de familie se poate face la propunerea unuia dintre membrii acestuia sau a asistentului familial. denumite în continaure adăposturi. (3) în consiliul de familie participă şi tutorii. de regulă fară personalitate juridică. îngrijire şi consiliere victimelor violenţei în familie.(2) Medierea nu împiedică desfăşurarea procesului penal sau aplicarea dispoziţiilor prezentei legi. (2) Nu pot exercita calitatea de membru al consiliului de familie cei care. . . care asigură protecţie. CAPITOLUL VI Centrele pentru adăpostirea victimelor violenţei în familie Art.(1) Centrele pentru adăpostirea victimelor violenţei în familie. ar trebui să încalce interdicţia de a părăsi localitatea. 21. potrivit legii. pentru a participa la lucrările consiliului de familie. 23.(1) Consiliul de familie este asociaţia fară personalitate juridică şi fară scop patrimonial. pentru membrul de familie pe care îl reprezintă. 64 . găzduire. sunt unităţi de asistenţă socială. Art.

instituţia care a acordat subvenţia participă la administrarea acestora sau. hrană. prin expertiză judiciară. atunci când izolarea victimei de agresor se impune ca măsură de protecţie. Persoanelor care au comis actul de agresiune le este Interzis accesul în incinta adăpostului unde se găsesc victimele. (6) în cazul acordării de subvenţii adăposturilor private.(1) Corpurile gardienilor publici înfiinţate pe lângă consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti asigură paza adăposturilor publice din zona de competenţă. respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureşti. cu avizul agenţiei şi cu respectarea standardelor de calitate a serviciilor sociale în domeniu şi a normelor metodologice prevăzute la art. cazare. (2). prin cursuri de calificare profesională. înfiinţarea adăposturilor publice revine consiliilor judeţene. internarea minorilor în aşezăminte sociale etc. a cheltuielilor corespunzătoare. (6) Adăposturile publice trebuie să asigure gratuit următoarele servicii sociale. 65 . cu avizul agenţiei. Art. Prevederile alin. Consultanţa juridică este gratuită. (7) Adăposturile publice constituie domeniul privat al comunităţii. controlează folosirea fondurilor astfel alocate. după caz. cât şi minorilor aflaţi în îngrijirea acesteia: protecţie împotriva agresorului. după caz. atât victimei. (8) respectarea standardelor de calitate. cel puţin în parte. (3) Izolarea de agresori a victimelor se face cu consimţământul acestora sau. (2) La primirea în adăpost se aduc la cunoştinţă victimei mijloacele juridice prin care să- şi protejeze bunurile rămase la agresor. în finicţie de natura finanţării. acestea vor avea drept de şedere în adăpost până la rezolvarea acestor deziderate de către stat sau de către organizaţiile neguvernamentale. (5) Adăposturile pot fi publice sau private. cum ar fi: notificarea prin executor judecătoresc a înlăturării acordului tacit pentru înstrăinarea bunurilor comune sau asigurarea de dovadă. pe o perioadă determinată. în cazul persoanelor care nu îşi pot asigura singure cazarea şi hrană. 10 alin. până la rezolvarea situaţiei familiale. 24 . cu se aplică şi pentru aceste adăposturi. Iar primarul poate asigură suportarea. (4) consiliilor locale.(2) Primirea victimelor în adăpost se face numai în caz de urgenţă sau cu aprobarea scrisă a asistentului familial. asistenţă psihologică şi consiliere juridică. îngrijire medicală. Organizarea şi funcţionarea adăposturilor publice se stabilesc prin hotărâre a al reprezentantului legal. şi consiliilor locale.

Art. în mod provizoriu. una dintre măsurile prevăzute la art. CAPITOLUL VII Măsuri de protejare a victimelor violenţei în familie Art. Toate adăposturile trebuie arondate la un spital sau altă unitate sanitară. 23 alin. . va sprijini corpurile gardienilor publici pentru exercitarea atribuţiilor ce le revin. Arondarea se face de către consiliul local sau. 26. (4). care să (4) asigure îngrijirea medicală şl psihiatrică. prevăzut la art. ia cererea victimei sau din oficiu.(1) în cursul urmăririi penale sau al judecăţii instanţa de judecată. 113 şi 114 din Codul penal. cu acordul Ministerului Sănătăţii şl Familiei şi al proprietarului adăpostului Arondarea este o condiţie fără de care nu se poate acorda avizul de funcţionare a adăpostului. de către consiliul judeţean. precum şi măsura interzicerii de a reveni în locuinţa familiei. în condiţiile prevăzute de lege. Pentru minori acordul este dat de părinţi sau de tutorele legal. 25. ori de câte ori există probe sau indicii temeinice că un membru de familie a săvârşit un act de violenţă cauzator de suferinţe fizice sau psihice asupra unui alt membra.(3) Prevederile alin. 66 . după caz. . (2) se aplică şi pentru obţinerea certificatelor medico-legale. prin unităţile de poliţie. (5) Ministerul de Interne. poate dispune.Internarea victimelor sau a agresorilor în centre de tratament şi reabilitare se face numai cu acordul acestora.

Persoana cu privire la care s-a luat una dintre măsurile prevăzute la art.(1) Constituie contravenţii. Iar în cazul lipsei unei părţi.000. 27.(1) Măsurile prevăzute la art. 26 se dispun de instanţa de judecată prin încheiere motivată. Art. nu constituie Infracţiuni. 26 poate cere oricând. în termen de 3 zile de la pronunţare pentru cei prezenţi şi de la comunicare pentru cei lipsă.000. (1) încetează la dispariţia stării de pericol care a determinat luarea acestora. . 28. în cursul procesului penal. CAPITOLUL VIII Sancţiuni Art. la solicitarea motivată a asistentului familial.(2) Măsurile prevăzute la alin. şi se sancţionează cu amendă între 10. îngrijire medicală gratuită celui aflat în suferinţă vizibilă. . pentru Măturarea consecinţelor violenţelor. Recursul nu este suspensiv de executare. potrivit legii penale. Art. .000 lei următoarele fapte: a) refuzul primirii în adăpost ori refuzul de a acorda. 67 . instanţei competente să judece fondul cauzei revocarea măsurii când temeiurile care au impus luarea acesteia au încetat. (2) Câte un exemplar al încheierii se înmânează pârtilor. încheierea se afişează la uşa locuinţei (3) încheierea instanţei poate fi atacată separat cu recurs. 29.000 lei şi 50. dacă.

30. în condiţiile prevăzute la art. conform legii.b) nesesizarea de către asistentul familial. (2) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 5. 31.000. . 180/2002. de către asistenţii Contravenţiilor le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.000. (4) Contravenţiile se constată şi sancţiunile se aplică. Guvernul va aproba.000 lei încercarea persoanei care a comis acte de agresiune de a pătrunde în Incinta adăpostului în care se află sau crede că se află victima.000. respectiv a serviciului public specializat de la nivel local.Agenţia poate aplica. în momentul în care condiţiile care au determinat internarea au dispărut. primar sau împuterniciţii acestuia. 13 alin. (2) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României. la propunerea Ministerului Sănătăţii şi Familiei. (5) privind regimul juridic al contravenţiilor. atunci când constată încălcarea de către asistenţii familiali a obligaţiilor ce le revin sau nerespectarea normelor de organizare şi funcţionare a adăposturilor. cu excepţia art.000 lei refuzul părăsirii adăpostului. Art. a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie.(1) In termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. Partea I.000. cu modificările ulterioare.2/2001 familiali. 68 . următoarele sancţiuni: a) avertisment. (2). prin hotărâre. CAPITOLUL IX Dispoziţii finale Art. standardele şi normele metodologice prevăzute la art.000 lei şi 10. 28 şi 29. (3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 5. . indiferent de motiv. b) suspendarea autorizării asistentului familial sau a funcţionării adăpostului pe termen de 1 -3 luni.000 lei şi 10. 10 alin. (2). c) schimbarea destinaţiei adăpostului. c) anularea autorizării asistentului familial sau închiderea adăpostului.

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 24 aprilie 2003. Astfel. lipsa coerenţei legislaţiei şi a unor prevederi constituie carenţe inerente unui început. (2) din Constituţia României Nu sunt specificate sancţiuni exercitate asupra abuzatorului. cu respectarea prevederilor ari. 69 . 74 alin. Violenţa domestică prezintă un cadru legislativ în formare. prin care să fie constrâns să renunţe la comportamente violente.

In ţara noastră singurele instituţii care supraveghează acest fenomen sunt fundaţiile de profil. relaţionala. Indiferent de teoriile care încearcă să explice şi să înţeleagă fenomenul violenţei intrafamiliale (teorii sociologice. In această lucrare au fost evidenţiate următoarele forme de manifestare a violenţei fizice: abuzul (cu grade diferite de intensitate) asupra partenerei de viaţă. dar am avut în vedere şi abuzurile produse asupra fraţilor. în cadrul domeniului mai vast al violenţei. emoţional. intrafamilială a fost considerată ca un capitol aparte sau „un caz special".CONCLUZII Violenta conjugală. este destul de redusă. ca problema socială în România. cum îl numea Gelles (1987). Furnizarea de informaţii corecte asupra violenţei în familie. afectivă. Constientizarea violenţei familiale. sexuală. teoria cauzelor transgenrationale etc) cert este că violenţa conjugală apare tot mai frecvent în societatea româneasca şl tulbura grav funcţionarea familiei văzută ca microsistem social şi chiar pune în pericol existenţa ei. în cuprinsul lucrării de fată s-au evidenţiat mai multe forme de agresiune (fizică. în limita finanţărilor exterioare. teorii economice. care oferă. In prezenta lucrare am încercat o vedere de ansamblu asupra violenţei intrafamiliale şi în acelaşi timp am încercat să surprindem în amănunt factorii favorizanţii ai acetui tip de violent dar şi efectele ei nefaste pentru individ şi pentru societate în ansamblu. forţându-le 70 . bătrânilor şi chiar asupra bărbaţilor toate aceste tipuri de abuz făcând parte din spectrul violenţei intrafamiliale. diverse servicii victimelor violenţei familiale. economică. în acest domeniu. dar mai ales asupra modalităţilor de recunoaştere a existenţei acesteia. problema violenţei domestice a început să fie dezbătută în ultimul timp. teorii pshihologice. psihologică. violenţa intrafamilială presupune mai multe comportamente care subminează sau distrug credinţele culturale sau religioase în special ale femeilor. sa realizat la presiunea organismelor internaţionale. Din toate situaţiile enumerate mai sus violenţa fizică constituie indicatorul cel mai evident care apare în toate cazurile luate în studiu. teorii feministe. pentru asistenţi sociali şi pentru cei implicaţi în prevenirea sau căutarea de remedii în astfel de situaţii. morală) şi s-au propus mai multe modele şi tehnici de intervenţie în funcţie de specificul cazului şi particularităţile clientului. In ţara noastră. Intr-o formă specifică. sunt importante pentru medici. abuzul asupra soţiei şi a copiilor în special. în anii recenţii şi tocmai de asta literatura de specialitate din limba română.

mass-media deţinând un rol important în acest sens. gradul de instruire. Acest tip de violenţă care uneori nu presupune abuz fizic are deasemena implicaţii grave.să adere la sisteme de valori diferite. care include toate categoriile sociale. mediul de provenienţă. pe termen scurt şi pe termen lung. într-o anumită măsură. Mass-media constituie o cale prin care se propagă agresivitatea si care contribuie la menţinerea unei anumite percepţii a comunităţii asupra fenomenului de violenţa domestică. Violenţa manifestată mediul social se transferă sl în mediul familial. prezenţa sau absenţa copiilor sunt factori care influenţează. necesitând măsuri specifice de prevenţie şi intervenţie. 71 . ci doar atribute specific sau particulare. determinând un cerc vicios. Altă concluzie care se desprinde din lucrarea de faţă arată destul de clar faptul că vârsta. iese în evidenţă în special consumul exagerat de alcool. apariţia violenţei şi menţinerea ei. fiind un proces extins. nefiind însă factori determinanţi ai violenţei. Se impune necesitatea obiectivă că opinia publică să devină ostilă faţă de violenţă împotriva femeilor şi a copiilor. se poate preciza că violenţa intrafamilială este un domeniu distict al violenţei. Dintre factorii declanşatori ai violenţei. cu pondere diferită. care posedă propriul specific teoretic şi propriul sistem de intervenţie. urmat de cauze de natură financiară şi de agresivitatea nativă a partenerului. existenţa unei locuinţe sau a unui venit stabil. Ca o concluzie generală. soldându-se cu schimbarea comportamentului celuilalt în sens negativ sau cu schimbarea valorilor sale de referinţă. să contribuie la prevenirea şi la eliminarea practicilor şi atitudinilor culturale negative.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful