CUPRINS

CAPITOLUL 1....................................................................................................................3 CONŢINUTUL, EVOLUŢIA ŞI IMPACTUL ASIGURĂRILOR ASUPRA VIEŢII ECONOMICE ŞI SOCIALE...............................................................................................3 1.1. CONCEPTUL DE ASIGURARE.............................................................................3 1.2 EVOLUŢIA ASIGURĂRILOR ÎN ROMANIA.......................................................6 1.3 ROLUL SOCIAL ŞI ECONOMIC AL ASIGURĂRILOR.....................................14 CAPITOLUL 2..................................................................................................................17 ACTIVITATEA ŞI ORGANIZAREA SOCIETĂŢII DE ASIGURARE UNITA SA.....17 2.1. PREZENTAREA GENERALĂ A SC UNITA SA..............................................17 2.2. PREZENTAREA SUCURSALEI IAŞI A SC UNITA SA....................................21 CAPITOLUL 3..................................................................................................................23 LICHIDAREA DAUNELOR LA ASIGURĂRILE AUTO CASCO...............................23 3.1 TEHNICA LICHIDĂRII DAUNELOR LA ASIGURĂRILE DE AUTO CASCO ........................................................................................................................................23 3.1.1 Operaţiuni declanşate de producerea evenimentelor asigurate.........................24 3.1.2 Particularităţi ale lichidării daunelor la asigurările de transport practicate de sucursala Iaşi a SC Unita SA.....................................................................................32 3.2 ANALIZA PLĂŢILOR DIN DESPĂGUBIRI LA ASIGURĂRILE DE TRANSPORT................................................................................................................34 CAPITOLUL 4..................................................................................................................38 CONCLUZII ŞI PROPUNERI..........................................................................................38 BIBLIOGRAFIE................................................................................................................42

1

INTRODUCERE

“New York-ul nu este opera oamenilor, ci a asiguratorilor; fără asigurări n-ar exista zgaraie-nori, deoarece nici un muncitor n-ar accepta să lucreze la o asemenea înălţime, riscand să facă un plonjon mortal şi să-şi lase familia în mizerie; fără asigurări, nici un capitalist n-ar investi milioane pentru a construi astfel de clădiri, pe care un singur muc de ţigară le-ar putea transforma în scrum; fără asigurări nimeni n-ar circula cu automobilul pe străzi. Chiar cu un Ford, un şofer este conştient de faptul că în fiecare clipă riscă să dea peste un pieton.” Henri Ford

2

CAPITOLUL 1 CONŢINUTUL, EVOLUŢIA ŞI IMPACTUL ASIGURĂRILOR ASUPRA VIEŢII ECONOMICE ŞI SOCIALE

1.1. CONCEPTUL DE ASIGURARE
În literatura de specialitate sunt prezentate puncte de vedere diferite în legătură cu conceptul de asigurare. Asigurarea reprezintă un sistem de relaţii economico-sociale, un proces obiectiv necesar al dezvoltării economice şi sociale izvorat din acţiunea legilor economice obiective care constă în crearea în comun, de către persoanele fizice şi juridice ameninţate de anumite riscuri, a unui fond din care se compensează daunele şi se satisfac alte cerinţe economico-financiare probabile, imprevizibile1. Caracteristicile exclusive ale asigurării sunt scopul şi metoda. Scopul reprezintă compensarea pagubelor produse de calamităţi ale naturii şi accidente, precum şi prevenirea pagubelor. Metoda e constituită din acoperirea unor riscuri, crearea unei comunităţi de risc. Scopul şi metoda sunt materializate prin formarea şi utilizarea fondului de asigurare2. Alţi autori definesc conceptul de asigurare ca o operaţie prin care unei părţi, asiguratul, i se permite în schimbul unei prime sau cotizaţii o prestaţie furnizată de către o altă parte, asiguratorul, în cazul apariţiei unui eveniment. Există formulări diferite ale conceptului de asigurare, fără a exista un consens şi aceasta datorită unor dificultăţi de ordin economic, social şi juridic, dintre care cele mai importante sunt:  sfera vastă de acţiune a asigurărilor, precum şi practicile complexe folosite în asigurări;
1

Bistriceanu, D., Bercea, Gh., Bercea, Fl., Macovei, E., “Lexicon de protectie sociala, asigurari si reasigurari”, Editura Karat, 1998 2 Ghibu, O., “Cu privire la unele notiuni si probleme ale teoriei asigurarilor”, in Finante si credit, nr. 8/1972

3

 negarea de către jurişti a faptului că asigurarea este o categorie economică şi prezentarea acesteia ca un raport juridic, punand semnul de egalitate între asigurarea comercială şi o serie de practici şi condiţii care fac obiectul contractului de asigurare; Trăsăturile caracteristice ale asigurărilor Aceste trăsături se desprind din definirea conceptului de asigurare şi sunt:  acoperirea unor riscuri prin crearea unei comunităţi de risc şi suportarea pagubelor după criteriul mutualităţii;  evenimentul trebuie să fie întamplător şi realizarea lui să nu depindă de voinţa asiguratului, fie din cauză că acest lucru este imposibil, fie că interesul asiguratului sau legea îl împiedică să-l provoace;  evenimentul să fie evaluabil, să se bazeze pe calcule statistico-matematice, atat în privinţa frecvenţei lui, cat şi a proporţiilor valorice ale fiecărui caz în parte;  persoanele fizice sau juridice să fie egal ameninţate, adică necesitatea de desdăunare a grupului de persoane respectiv, trebuie să fie pricinuită de acelaşi fel de eveniment cauzator de pagube; Aceste elemente statistice redau în ultimă instanţă esenţa conceptului de asigurare, fiind valabile pentru orice tip de societate. Clasificarea asigurărilor Clasificarea tradiţională, aşa cum aparea ea înainte de 1990 avea în vedere cinci criterii şi anume: 1. domeniul sau ramura de asigurare:  asigurări de bunuri;  asigurări de persoane;  asigurări de răspundere civilă; 2. forma juridică de realizare a asigurărilor:  asigurări obligatorii, prin efectul legii; 4

 asigurări contra grindinii. trăsnetului.  asigurări contra prejudiciilor cauzate terţelor persoane.  asigurări indirecte. 2.  asigurări colective. furtunii. după raporturile stabilite între asigurat şi asigurator:  asigurări directe. inundaţiilor. 3.  asigurări contra avariilor şi altor riscuri specifice pentru mijloacele de transport şi mărfurile transportate în traficul intern şi internaţional. Prin Legea nr.  asigurări pentru boli sau accidente în cazul animalelor.  asigurări maritime. 4.  asigurări externe.  asigurări împotriva unor evenimente ce apar în viaţa oamenilor. uraganului.47/1991 societăţile de asigurări din ţara noastră puteau oferi zece categorii de asigurări.  asigurări complete. 5. Au fost menţionate şi alte criterii de clasificare: 1. asigurări facultative.după modul de gestiune: 5 . Pe baza teoriei şi practicii internaţionale a asigurărilor este oportună şi introducerea altor criterii de clasificatie : 1. riscurile cuprinse în asigurare:  asigurări împotriva incendiului. După 1990. mişcărilor seismice.în funcţie de locul unde se produc riscurile asigurate:  asigurări terestre. ploilor torenţiale. după sfera de cuprindere în plan teritorial:  asigurări interne. în literatura autohtonă s-a introdus şi un al şaselea criteriu.după volumul obiectului asigurării:  asigurări individuale.  asigurări aeriene. datorită modificărilor din legislaţie. prăbuţirilor sau alunecărilor de teren.

“Asigurari si reasigurari”. de incendiu şi asigurări de viaţă.  asigurări de persoane: de viaţă şi asigurări de accidente şi boală.după criteriul diferenţierilor în gestionarea contractelor. 1. asigurări de reparaţie: asigurări de bunuri şi răspundere de bunuri. Aceste reprezentanţe practicau asigurări de transport. prin manifestări ale protecţiei pe baze mutuale. societatea dispunea de un capital social de 3 milioane lei.  asigurări de viaţă. Casa de Incendiu. ce au apărut în Transilvania încă din secolul al XIV-lea. 699 din 13 martie 18713.. Dacia a fost prima societate romanească de asigurare autorizată prin Înaltul Decret Domnesc nr. organizată prin fuzionarea mai multor asociaţii mutuale. D.2 EVOLUŢIA ASIGURĂRILOR ÎN ROMANIA Istoria asigurărilor în Romania. Romania. 2000 6 . În momentul înfiinţării. a început să fie scrisă anterior anului 1871. fondatorii şi membrii consiliului său de administraţie erau personalităţi marcante ale vieţii politice. După tratatul de la Adrianopole din anul 1829. Această societate avea şi ea ca membri fondatori şi ca 3 Marinica. Bucuresti. Editura Fundatiei Romania de Maine. cu un capital social de 2 milioane lei. Cu toate că. În anul 1873 a fost creată a doua societate romanească de asigurări. În anul 1744 a apărut la Braşov.după obiectul lor şi după criterii tehnice:  asigurări de daune: de bunuri şi răspundere civilă. organizaţie ce îşi face apariţia tot la Braşov. au apărut în Bucureşti. 2. 3. la Iaşi şi în porturile Dunării. societatea a întampinat numeroase dificultăţi.  asigurări cu capitalizare: asigurările de viaţă. În anul 1848 ia fiinţă Institutul General de Pensii. a fondului de asigurări şi a rezervelor specifice de asigurări:  asigurări non-viaţă. sociale şi economice din perioada respectivă. ca asociaţie mutuală care asigură membrilor o pensie anuală. Anglia şi Ungaria. Italia. reprezentanţe ale unor companii străine din Austria.

personalităţi marcante ale scenei politice. luand în considerare volumul de prime încasate.membri în consiliile sale de administraţie. În anul 1911 s-a înfiinţat societatea Prima Ardeleană. societatea Naţionala. inclusiv în domeniul asigurărilor de viaţă. erau asigurări de incendiu şi asigurări de viaţă. asigurările de transport 7 . iar în anul 1920 s-a creat societatea Steua Romaniei care. Această societate a avut parte de succes. care era specializată în asigurările pentru transporturi maritime. În anul 1906 s-a înfiinţat societatea Agricola. tot de mari personalităţi ale vieţii socio-politice şi economice. În anul 1935. societatea Generala. Un an mai tarziu. În anul 1881 cele două societăţi romaneşti de asigurări au fuzionat şi au creat o singură societate. s-a infiinţat. Compania italiana “Assicurazioni Generali” din Trieste a participat la subscrierea capitalului societăţii Generala şi a ajutat-o pe aceasta să obţină recunoaşterea poliţelor şi cedarea în reasigurare pe pieţele internaţionale de asigurări. Generala se situa în fruntea societăţilor de asigurare din Romania. cu un capital de 4 milioane lei şi care era specializată în asigurări de viaţă fără examinare medicală. a preluat în 1936 portofoliul corespunzător participaţiei romaneşti la societatea Phonix din Viena. au plasat-o în anul 1937 pe locul şase în cadrul societăţilor din acea perioadă. care a devenit o societate puternică. care avea un capital social de 3 milioane lei. Ulterior societatea Generala şi-a mutat sediul la Bucureşti şi şi-a diversificat portofoliul. economice şi sociale din acea vreme. care era în lichidare. formand societatea Agricola-Fonciera. care practică în principal asigurări agricole dar şi alte tipuri de asigurări şi care a fuzionat în anul 1930 cu societatea Fonciera din Cluj. Dacia-Romania. Compania formată în urma acestei fuziuni. Rezultatele din primele de asigurare obţinute de societate. în anul 1932 a fuzionat cu societatea Ancora. iar rezultatele pe care le-a înregistrat au determinat societăţile străine să-şi retragă reprezentanţele din ţara noastră şi să cedeze portofoliul lor societăţii Romania. Asigurările practicate de societăţile de asigurare pană la începutul Primului Război Mondial. În anul 1897 a fost întemeiată la Brăila. În anul 1923 a luat fiinţă societatea Asigurarea Romanească.

limitandu-se numai la transporturile fluviale. Societăţile romaneşti colaborau cu societăţile cu capital străin. În anul 1942 odată cu apariţia legii care reorganiza activitatea de asigurare.A. Izbucnirea celui de al Doilea Razboi Mondial şi intrarea Romaniei în război a condus la declinul activităţii de asigurări. Asigurare romanească. Bucuresti. mai funcţionau în Romania numai 13 societăţi romaneşti şi 5 reprezentanţe străine. astfel societăţile engleze Caledonian-Romană. Prima Ardeleană care a preluat portofoliul lui Ersteungarische şi Adriatica. Casa de Asigurări a Ministerului de Interne. Germania.A. 2000 8 . aparută în anul 1915 şi reorganizată în anul 1936. dintre care unele erau succesoare ale societăţilor străine de asigurare: Steua Romaniei care a preluat portofoliul lui Munchener. Printre societăţile romaneşti se numărau şi Generala. Standard. După terminarea războiului. era în proprietatea statului. suporta cheltuielile de regie şi despăgubirile din primele de asigurare încasate. s-a transformat în regia Autonomă a Asigurărilor de Stat. practica toate categoriile de asigurări şi deţinea monopolul asupra asigurării bunurilor de stat şi comunale.D. dezvoltandu-se toate ramurile de asigurări care se practicau pe plan internaţional. Sun. După anul 1927 Guvernul a autorizat înfiinţarea societăţilor străine în Romania printre care şi Norwich.A. o societate italiană. Anglia.. Phoenix. În aceeaşi perioadă au existat şi alte instituţii care primeau bunuri publice în asigurare: Eforia Bisericii Ortodoxe. R. regia presta numai servicii publice şi nu obţinea profit. În anii ’30 activitatea economică şi activitatea de asigurări au cunoscut cea mai mare dezvoltare. Colectia Nationala. iar asigurările împotriva grindinei s-au practicat foarte puţin timp şi la o scară foarte restransă4. în anul 1945..A.A. Steaua romanească. R. Avand în vedere faptul că R. şi Sun Insurance LTD şi-au predat portofoliul societăţii Vatra Dornei şi şi-au încetat activitatea. astfel primele de asigurare erau sub nivelul primelor practicate de societăţile private de asigurări. numărul societăţilor de asigurare variind între 20 şi 24. După Primul Război Mondial au apărut încă 22 de societăţi de asigurare. Dacia-Romania. cu filiale sau reprezentanţele pentru Romania ale societăţilor străine din Italia. Asigurari si reasigurari.S.S. Norwich Union F. Casa Armatei – asigura caii pe care îi folosea armata 4 Constantinescu.A.S. D.

În perioada 1949-1990 în condiţiile unei economii centralizate. pe baza unor decrete emise special pentru aceasta. Asigurările prin efectul legii. Bucuresti.  sfera de cuprindere a asigurărilor era puţin diversificată. Numai riscurile care erau cedate în reasiguare. asigurări pentru bunurile care aparţineau persoanelor fizice. activitatea de asigurare s-a caracterizat prin5 :  monopolul statului a împiedicat dezvoltarea şi diversificarea asigurărilor. iar instituţiile publice de asigurări au intrat de asemenea în noile stucturi ale economiei planificate. În urma naţionalizării.  asigurările prin efectul legii au deţinut o pondere semnificativă. capitalul sovietic şi-a făcut apariţia în diverse ramuri ale economiei. practicate de ADAS erau asigurări pentru bunurile care aparţineau cooperativelor agricole de producţie şi asociaţiilor intercooperatiste. instituţie specializată în activitatea de asigurare. asigurări de 5 Ciurel. 2000 9 . Administraţia Asigurărilor de Stat – ADAS. în anul 1948. În aceeaşi perioadă. inclusiv tarifele de prime şi sumele asigurate la asigurările facultative. O serie de bunuri şi riscuri asigurabile pe plan internaţional nu erau cuprinse în asigurare. Abordari teoretice si practice internationale.şi care erau proprietatea statului şi Regia Monopolurilor Statului – R. ADAS şi-a desfăşurat activitatea sub conducerea generală a Ministerului Finanţelor. În anul 1952 s-a creat cu capital integral romanesc. Asigurari si reasigurari. în domeniul asigurărilor s-a creat societatea Sovram-Asigurare. erau stabilite de ADAS. asigura culturile de tutun pentru riscul de grindină. societăţile de asigurare au trecut în proprietatea statului cu toate activele şi pasivele lor. Ulterior.S.M.. Editura All Beck. limitele reţinerilor proprii şi condiţiile reasigurărilor. 40-50% pană în anii 1970. Accentul se punea pe eficientizarea activităţii de asigurarea şi nu pe satisfacerea cerinţelor asiguraţilor. Ministerul Finanţelor aproba regulamentele de funcţionare şi condiţiile generale şi speciale de asigurare. dezvoltarea asigurărilor facultative a determinat scăderea ponderii asigurărilor obligatorii. În anul 1949 Regia Autonomă a Asigurărilor de Stat s-a transformat în societatea comercială de stat şi asigurări. de reasigurare şi de comisariat de avarie. V.

avarierea sau distrugerea unor bunuri şi alte pagube pentru care există răspundere potrivit legilor în vigoare la acea dată.2 ori. în timp ce venitul naţional a crescut numai de 10. în lei sau în valută. se pot crea societăţi de asigurare ca societăţi comerciale pe acţiuni. Asigurarea Romanească SA a preluat de la ADAS şi bunurile imobile care au fost incluse în capital. pentru constituirea fondurilor de rezervă şi a fondurilor speciale şi pentru dezvoltarea societăţii. deces. asigurărilor facultative de autovehicule şi altor asigurări. furt sau altele. pentru acoperirea cheltuielilor în vederea formării şi administrării fondului de asigurare. Astra SA şi agenţia Carom SA înfiinţate prin prevederile aceleaşi hotărari. potofoliul ADAS s-a modificat. asigurărilor obligatorii. asigurări de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule. Asigurările facultative încheiate de ADAS. în completarea celor prin efectul legii. Societatea Asigurarea Romanească SA a preluat activele şi pasivele aferente : asigurărilor facultative de viaţă. În perioada 1955-1989 volumul primelor de asigurare încasate de ADAS a crescut de 14. După anul 1990 au apărut importante schimbări legislative care au condus la înlăturarea monopolului statului. erau asigurări de bunuri pentru riscurile de avarie. asigurări de răspundere civilă. care prevedea ca începand cu data de 1 ianuarie 1991. supravieţuire sau altele. 1279 din 8 decembrie 1990 privind înfiinţarea unor societăţi comerciale pe acţiuni în domeniul asigurărilor. distrugere. pentru riscurile de vătămare corporală sau deces de persoane. Prin Hotărarea de Guvern nr. Activul şi pasivul ADAS a fost preluat de către societăţile de Asigurarea Romanească SA. pentru plata sumelor asigurate pentru asigurările de persoane. Veniturile ADAS obţinute din primele de asiguare. asigurări de persoane pentru riscurile de invaliditate.4 ori. 10 . Fondurile obţinute de ADAS erau folosite pentru acoperirea pagubelor provocate de calamităţi sau accidente. ADAS şi-a încetat activitatea. iar în anii 1970 şi 1980. pană în anii 1960 au fost preponderant din asigurări prin efectul legii. încasările fiind obţinute în majoritate din asigurări facultative. apariţia multor societăţi de asigurare şi la stabilirea climatului concurenţial pe piaţa asigurărilor din Romania.călătorie pentru cazurile de accidente.

58 din data de 14 august 1991 privind privatizarea societatilor comerciale Hotararea Guvernului Romaniei nr. activitatea de asigurare se desfăşoară prin intermediul societăţilor de asigurare. companiile care activau în domeniul asigurărilor. societăţilor de asigurare-reasiguare şi societăţilor de reasigurare şi de asemenea prin intermediul societăţilor de intermediere. În luna septembrie 1990 a fost înfiinţată prima societate de asigurări cu capital integral privat din Romania. dar care şi-a început activitatea în aprilie 1992. Legea reglementa faptul că societăţile comerciale din domeniul asigurărilor. Activitatea 6 7 Legea nr. această situaţie schimbandu-se în anul 1991 cand 30% din capitalul social al entităţilor economice a fost privatizat şi a trecut în administrarea Fondurilor Proprietăţii Private6. atunci cand răspunderea revenea unor asiguraţi la societăţile de asigurare din străinătate şi în cazurile de pagube produse în străinătate de automobiliştii romani asiguraţi la societăţile de asigurare din Romania. Prin departamentul de asigurări-reasigurări.Societatea Astra SA a preluat activele şi pasivele corespunzătoare: societăţilor mixte din străinătate. 1356 din 28 decembrie 1990 8 Hotararea Guvernului Romaniei nr. Agenţia Carom SA a preluat activitatea privind constatarea daunelor. se puteau constitui ca societăţi pe acţiuni sau societăţi cu răspundere limitată. Prevederile Legii stipulau faptul că în Romania. Aceste trei companii au fost create prin participarea statului 100%. cu sediul la Timişoara. 47 din data de 16 iulie 1991 privind constituirea. trebuie să se constituie cu avizul prealabil al Oficiului de supraveghere a activităţii de asigurare şi reasigurare din Ministerul Economiei şi Finanţelor. bancă cu capital integral de stat. stabilirea şi plata despăgubirilor în cazul pagubelor produse în Romania. organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale din domeniul asigurărilor. În 1990 a fost înfiinţată Banca de Import-Export a Romaniei SA – EXIMBANK. SC UNITA SRL. EXIMBANK practica asigurări pentru credite de export împotriva riscului de neplată7. Conform Legii. Se înfiinţează organismul de supraveghere al pieţei asigurărilor. asigurărilor şi operaţiunilor de reasigurare în relaţiile cu străinătatea. În anul 1991 apare Legea nr. 574 din data de 23 august 1991 privind atributiile Oficiului de supraveghere a activitatii de asigurare si reasigurare 11 . ca Direcţie în cadrul Ministerului Finanţelor8.

Generala Asigurări. Sar Transilvania. Asigurări Ion Ţiriac – ASIT.  în anul 1993 se înfiinţează societăţile Asigurarea Anglo-Romană. În această perioadă se observă lipsa unui suport financiar şi a educaţiei potenţialilor asiguraţi în domeniul asigurărilor. OMNIASIG prin cumpărarea portofoliului societăţii Mondragon înfiinţată în 1992. Asigurări-reasigurări Ardaf. prin cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni de către compania Allianz din Germania. numărul societăţilor de asigurare este mare. Colectia Nationalam Bucuresti. Cu toate că nu se afla într-o fază de maturitate. Ulterior. Sara-Asig care în anul 1996 şi-a schimbat numele în Sara Merkur prin cumpărarea pachetului majoritar de către compania Merkur Versicherung din Austria. D. iar concurenţa este în creştere. astfel:  în anul 1992 se înfiinţează societăţile Agras. Roumanie Assurance Internationale. 2000 12 . marea lor majoritate avand sediile în Bucureşti. Deşi. prin cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni de compania AGI din Germania. a neînţelegerii necesităţii asigurării de către agenţii economici şi populaţie..  în anul 1995 se înfiinţează societăţile Asigurarea Populară Romană. În anul 2000 pachetul majoritar al societăţii a fost cumpărat de compania Wienner Staedtische din Austria. dar în acelaşi timp piaţa este nesaturată9. Arinco Societate de Asigurări. piaţa 9 Constantinescu. Nationala Asigurari si Reasigurari. societăţile nu dispun de cadre specializate în domeniul asigurărilor şi reasigurărilor. care în anul 2001 şi-a schimbat numele în Asigurare Reasigurarea AGI-Romania. care în anul 2000 şi-a schimbat numele în Allianz Ţiriac Asigurări. apar alte companii cu capital privat.societăţii UNITA a debutat în luna ianuarie 1991 prin practicarea asigurărilor mixte de viaţă cu acumulare de capital. Evoluţia pieţei asigurărilor şi reasigurărilor din Romania a urmat un curs contradictoriu al economiei în ansamblul ei. romanesc sau /şi cu capital străin. ulterior îşi schimbă numele în Interamerican Romania Asigurări. iar in portofoliul societăţii se regăsesc în prezent toate tipurile de asigurări.  în anul 1994 se înfiinţează societăţile Asitrans.

Membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor sunt numiţi de Parlamentul Romaniei. finanţat de societăţile de asigurare. se înfiinţează Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. În anul 1999 ia fiinţă societatea Commercial Union Asigurări de Viaţă. un vicepreşendinte şi trei membri. de 3. organism independent. în 2002 îşi schimbă numele în AVIVA Asigurări de Viaţă. numărul societăţilor fiind în creştere. În 1998 se înfiinţează societatea Omniasig Asigurări de Viaţă.2 şi respectiv 1 an pentru membri. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor este condusă de Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor format din cinci persoane. cu rol de reglementare. un preşedinte. Prin apariţia Legii 32 /2000. M. Piaţa romanească a asigurărilor a cunoscut o evoluţie interesantă în perioada acestui deceniu. autonom. în anul 2000 activand peste 800 societăţi. După anul 1990. În prezent UNSAR are ca membri un număr de 21 de societăţi de asigurare-reasigurare. care jucau rolul de agenţi dar şi de brokeri de asigurări. În anul 1994 ia naştere la iniţiativa a treisprezece societăţi Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurarea din Romania – UNSAR. control şi supraveghere a pieţei asigurărilor. iar în anul 2001 îşi schimbă numele în ING Nederlanden Asigurări de Viaţă. finanţe şi bănci ale Senatului şi Camerei Deputaţilor şi sunt aleşi cu un mandat de 5 ani pentru preşedinte.romanească a asigurărilor este o piaţă competitivă. 10 Dobrin. în piaţa romanească a asigurărilor. Bucuresti. la propunerea comisiilor pentru buget. de 4 ani pentru vicepreşedinte. În anul 1997 se înfiinţează societatea Naţionale Nederlaneden Asigurări de Viaţă care în 1998 îşi schimbă numele în Nederlenden Asigurări de Viaţă. editura Fundatiei Romania de Maine. Primii membri ai Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor au fost numiţi în luna iulie 2001.. Asigurari si reasigurari. au apărut foarte multe societăţi de intermediere în asigurări. urmand evoluţiile contradictorii pe care le-a suportat şi economia în ansamblul ei10. Se observă o creştere rapidă a numărului societăţilor de asigurare: de la 15 în 1993 pană la 47 în 1996. 2000 13 .

Editura Expert. 1. se introduc pe piaţă produse noi. Cererea este concentrată în zonele cu potenţial economic ridicat şi la grupele de populaţie cu varsta peste medie. Pentru a se înţelege evoluţia unei pieţe de asigurări se analizează două componente: Oferta de asigurare Concurenţa dintre societăţile de asigurări este în creştere dar nu poate fi vorba de o participare echilibrată pe piaţă datorită concentrării pieţei în jurul unui număr relativ restrans de societăţi. adaptate nevoilor clienţilor. al nivelului de dezvoltare a regiunii sau zonei respective şi al nivelului veniturilor 11. Cererea de asigurare Cererea potenţială este ridicată datorită numărului mare de proprietăţi existente. 11 Vacarel. se remarcă tendinţa de diversificare a ofertei. sub aspectul distribuţiei geografice..3 ROLUL SOCIAL ŞI ECONOMIC AL ASIGURĂRILOR Importanţa economico-socială a asigurărilor se manifestă pe mai multe direcţii. Bercea. Asigurari si reasigurari. Acoperirea pagubelor permite reconstituirea bunurilor distruse şi asigurarea continuităţii procesului de producţie şi contribuie la păstrarea integrităţii avuţiei naţionale. Sub aspect calitativ.În Romania piaţa asigurărilor este o piaţă competitivă cu toate că nu este pe deplin matură. 1993 14 . precum şi datorită nevoilor reale de asigurare la nivelul economiei şi al populaţiei. a populaţiei numeroase. a mijloacelor de transport. Cererea efectivă este redusă datorită lipsei de bani şi de cunoaştere a tuturor avantajelor oferite de asigurări. Bucuresti.. În acest fel se realizează şi o economie de devize prin realizarea de încasări în valută pentru prestarea de servicii în asigurări. I. F. a creditelor prezintă o mare importanţă din punct de vedere economic. Asigurarea mărfurilor. Cererea nu are un caracter uniform sub aspectul categoriilor de asigurări solicitate. financiar şi mai ales valutar.

Craiova.. Craiova. atingea o cotă de 0. Ei au dezvoltat activităţi de asistenţă care nu oferă doar despăgubiri în bani şi în special prestaţii în natură pentru a uşura viaţa asiguraţilor. Editura Spirit Romanesc. varsă sume ce compensează pierderile profesionale a unei persoane care din cauza unui accident a rămas cu imposibilitatea de a munci. Asiguratorii nu dorec simpli redistribuitori de mijloace financiare ci îşi dau silinţa şi lupta împotriva consecinţelor evenimentelor nedorite.40%12. M..47%.3% pentru cele de non-viaţă.5% pentru asigurarea de viaţă şi 3. ţară în care protecţia socială este de domeniul asigurării particulare.. asigurările au scopul să plătească indemnizarea asiguraţilor care sunt victime ale unor evenimente nedorite. din care 4. asigurarea salvandu-i pe angajaţi. victime ale unor evenimente nedorite. ceea ce a dat un impuls excepţional asigurărilor de persoane. În 1995 procentul de asigurări în PIB în Romania era foarte redus.8%. 12 13 Galiceanu. precum şi locurile lor de muncă. însă nu va putea înlocui niciodată integritatea corporală a unui rănit ce a rămas infirm în urma unui accident şi nici prezenţa unui om. O indemnizaţie în bani compensează convenabil un conducător de întreprindere pentru distrugerile materiale suferite. cu toate implicaţiile şi contribuie la stabilirea relaţiilor sociale şi a celor de muncă13.. M. Procentul de asigurare în PIB poate să ajungă pană la 15% şi este în general cu atat mai ridicat cu cat ţara considerată a atins un nivel de dezvoltare economică mai mare. I. Asiguratorii resimt limitele intervenţiei lor ce constau în oferirea unei compensări în bani pentru victime. Editura Spirit romanesc. Asigurari interne si internationale. Asigurari interne si internationale. Galiceanu. Prin rolul său social. Procentul cel mai mare de asigurări în PIB a fost atins de Africa de Sud 15. oferă mijloace financiare bolnavilor sau răniţilor pentru îngrijirea medicală pe care o necesită pentru însănătoşirea cat mai rapidă. Galiceanu. 1999 15 .În prezent asigurarea a devent o ramură importantă a economiei naţionale. Asigurările oferă mijloace pentru reconstruirea sau cumpărarea unei locuinţe pentru persoanele care au avut de suferit de pe urma unui eveniment neplăcut ce a produs distrugerea totală sau parţială a imobilului. I. În toate ţările partea de asigurare în PIB mondial este în medie de 7. 1999 Galiceanu. Asigurările permit supravieţuirea întreprinderilor.

16 . Asigurările de viaţă fac pe asiguratori să îşi ia angajamente pe termen lung ce necesită constituirea de provizioane foarte importante. Aceste tipuri tind să se dezvolte cel mai rapid în ţările cu economie modernă şi acest fenomen măreşte constant rolul de gestionar financiar şi implicit de investitor al asigurărilor. Acest lucru îi oferă asiguratorului o trezorerie excedentară pe care trebuie să o gestioneze cat mai bine în interesul mutualităţii. asigurarea de capitalizare. de economisire. Doar asigurările pot să ofere garanţii datorită mecanismelor de asigurare deja existente. Asigurarea a devenit domeniul finanţiştilor. Societatea poate oferi garanţii pentru orice investitor de la un zgarie-nori la cel mai modest comerţ de cartier. nu numai pentru că este nevoie de experţi în finanţe pentru gestionarea capitalurilor acumulate pe cont propriu de către asiguratori sau plasate pe contul clienţilor lor ci şi pentru că anumite ramuri necesită din ce în ce mai mult cunoştinţe din domeniul finanţelor: asigurări pentru pierderi din exploatarea sau asigurarea creditelor pentru întreprinderi. S-au dezvoltat ramuri noi ceea ce demonstrează vitalitatea creativă a asigurărilor şi dezvoltarea fără încetare a nevoilor de protecţie a persoanelor fizice şi juridice. respectiv pentru persoane fizice.Societatea de asigurare este un motor esenţial al dezvoltării economice. Asigurările de capitalizare şi de pensie presupun acumulări de provizioane pe toată durata contractelor. Acest lucru se poate afirma din cel puţin două motive:  garanţia investiţiilor Orice proiect modern de investiţie şi implicit de dezvoltare necesită participarea asigurărilor.  plasamentul primelor Asiguratorul încasează prime înainte ca asiguraţii să fie supuşi riscului împotriva căruia sunt asiguraţi. fără care garanţia cărora antreprenorul nu şi-ar risca sub nici o formă capitalurile necesare pentru proiectul respectiv. O primă unică pentru o garanţie de viaţă unică trebuie să fie economisită pe toată durata de viaţă a asiguraţilor.

Unita SA pune baza asigurărilor non-viaţă.289 miliarde lei. domeniu care va fi dezvoltat sistematic. Biroul Roman de Carte Verde şi a Institutului Roman pentru Asigurări. capitalul social a fost de 67. PREZENTAREA GENERALĂ A SC UNITA SA Unita SA este prima societate de asigurare cu capital integral privat constituită în Romania după decembrie 1989. acestea crescand la 136. care are tot capital austriac. înregistrand succesul scontat. punand capăt unei jumătăţi de secol de monopol al statului în domeniul asigurărilor. Evenimentul a marcat lansarea pe piaţa romanească a primelor de asigurări de viaţă după standardele Europei Occidentale. La începutul anului 2001 Wiener Stadtische Wechselseitige Versicherungsanstalt Vermogensverwaltung a devenit acţionar majoritar al societăţii de asigurare Unita SA preluand 51% din acţiuni. 17 . Înfiinţată în data de 3 septembrie 1990 în municipiul Timişoara.939 miliarde lei. În octombrie 2002 Unita Grup Wiener Stadtische preia pachetul majoritar al Societăţii de Asigurare Agras. majorarea făcandu-se prin aport în numerar în valoare de 6 milioane DEM din partea societăţii Wiener Stadtische. Societatea de asigurare Unita SA este membru fondator al Uniunii Societăţilor de Asigurare şi reasigurare din Romania. La începutul anului 1996 odată cu lansarea asigurării de incendiu şi a altor pagube la bunuri. al Biroului Asigurărilor de Autovehicule din Romania. La începutul anului 2002 Grupul Wiener Stadtische devine acţionar unic al societăţii Unita SA.1 miliarde lei. În momentul preluării pachetului majoritar. Grupul austriac de asigurări Wiener Stadtische care controleaza Unita va dezvolta şi pe piaţa romanească parteneriatul cu Raiffeisen Bank.1. Actualul capital social este de 168. Unita SA şi-a început activitatea în ianuarie 1991 cu asigurarea mixtă de viaţă cu acumularea de capital. În anul 1997 Unita SA obţine autorizarea de a practica asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto.CAPITOLUL 2 ACTIVITATEA ŞI ORGANIZAREA SOCIETĂŢII DE ASIGURARE UNITA SA 2. RCA şi Asigurarea facultativă tip Carte Verde. an după an. cu întreaga gamă de asigurări din acest vast domeniu.

000 de angajati au grija de siguranta clientilor. prima. Slovacia. Romania. Din cei 10000 angajaţi ai concernului un număr de 4000 de persoane vor lucra în străinătate. Polonia. Vienna Insurance Group functioneaza in prezent in 17 tari. potrivit unui comunicat al Vienna Insurance. mai exista companii ale grupului. Croaţia. Germania. vom putea să eleborăm multe produse împreună. Italia. Cehia. Slovacia si România. Croatia. Bulgaria. Incepand cu data de 24 ianuarie 2006. am început deja din această vară să vindem poliţe de asigurări de viaţă emise de Unita prin sucursalele Raiffeisen. Slovenia si Ucraina. Italia. Ungaria. In afara de prezenta din Austria. Pană în anul 2005 jumătate din primele concernului se vor încasa din străinătate. Vienna Insurance detine. Georgia.“Acum. Peste 16.” Societatea de asigurare Wiener Stadtische a fost înfiinţată în 1824 la Viena şi este astăzi una din cele mai mari şi mai puternice societăţi de asigurare din Austria. De altfel. aceea de facilitare a asimilarii brand-ului de catre populatia nevorbitoare de limba germana. experienţa şi bunul renume alcătuiesc cartea sa de vizită. intentia care a stat la baza deciziei de schimbare a brand-ului fiind aceea de a sublinia forta financiara a companiei de asigurari Central – Europene cu sediul la Viena si implicit. ca acţionari ai companiei Agras. avand certitudinea că acest sector de activitate se va dezvolta în continuare. Rusia. Tradiţia. Slovacia. Germania. prin subsidiarele sale. Liechtenstein. în acelaşi timp fiind cotată drept una din cele mai solide societăţi de asigurare din Europa. 18 . Serbia si Muntenegru. Polonia. Intrarea sa pe piaţa asigurărilor din Romania se înscrie într-o politică a investiţiilor bine determinate şi care are ca obiectiv caştigarea unor importante cote de piaţă în ţările din Europa Centrală şi Sud-Est. respectiv a doua pozitie pe piata de asigurari din Austria. Societatea Wiener Stadtische s-a implicat active în ţările vecine Austriei şi deţine acţiuni directe sau indirecte. Grupul îsi mentine obiectivul privind consemnarea unui profit de 290 milioane de dolari în acest an. Grupul WIENER STAEDTISCHE a devenit Vienna Insurance Group. în sistem bancassurance. filiale sau investitii in Belarus. cat şi parteneri de cooperare în nouă ţări europene. Ungaria. recomandand-o ca un partener serios al oricărei companii din lume. mai exact în Cehia. Lichtenstein şi Romania. Republica Ceha.

iar nivelul primelor subscrise a depasit. respectiv 47% în domenuil asigurarilor de proprietati si împotriva accidentelor. Potrivit acordului de preluare. pentru prima data într-un semestru. a investit 34 de milioane de euro pentru a controla direct 60% din actiunile grupului TBIH Financial Services. Aceeasi pozitie a ocupat-o si la sfarsitul anului 2006.90 milioane EUR. La momentul tranzactiei. " Prin majorarea participatiei la TBIH si prin concentrarea asupra activitatilor noastre de baza. cu 38. grup care controleaza TBIH Financial Services.55 milioane EUR. cu 14. a declarat în comunicat Günter Geyer. Valoarea primelor subscrise de Vienna Insurance a avansat cu 14.4% peste valoarea consemnata în perioada ianuarie-iunie 2005. TBIH se va axa în viitor exclusiv asupra sectorului de asigurari si fonduri de pensii.35 milioane de euro în primele sase luni ale anului 2006. vom putea sa dezvoltam activitatile din Europa Centrala si de Est". societatea de asigurare Unita SA ocupă locul opt cu un total de prime brute subscrise în valoare de 65. valoarea TBIH se ridica la 270 milioane de euro. dar cu un total de prime subscrise in valoare de 73.9% în perioada ianuarie-iunie 2006. Compania austriaca de asigurari Wiener Staedtische. având în vedere investitiile din Europa Centrala si de Est.06 miliarde de euro. la 3.4% peste valoarea din perioada similara a anului 2005. o Asigurarea de accidente pentru calatori in transportul urban/interurban 19 . Compania austriaca de asigurari are în prezent 40% din titlurile Kardan Financial Services. ALTELE DECAT CELE DE VIATA o Asigurarea de accidente. director general al Wiener Staedtische. însarcinat cu operatiunile de restructurare din cadrul companiei. Veniturile obtinute din prime în Europa Centrala si de Est au crescut la 1. La finele anului 2005.Vienna Insurance a raportat un profit înainte de impozitare de 143. Tipuri de asigurări practicate:  ASIGURARI DE PERSOANE. membra a Vienna Insurance Group. Primele totale subscrise în aceasta regiune reprezinta aproximativ 35% din primele subscrise la nivelul grupului. trei miliarde de euro.03 miliarde de euro.

CASCO. o Asigurarea cladirilor si a constructiilor. grupate în funcţie de zonă şi grad. o Asigurarea de raspundere a transportatorului auto în calitate de caraus pentru marfurile transportate . în cazul insolvabilitatii sau falimentului agentiei de turism. o Asigurarea creditului în cazul cedarii în leasing a autovehiculelor. o Asigurarea bunurilor mobile. Societatea de asigurare Unita SA este alcatuită din 44 sucursale. o Asigurarea Completa a Locuintei. o Asigurarea facultativa de tip "BUCHET" pentru transportatorii in regim international.RCA.CARGO. 20 . o Asigurarea bunurilor pentru daune produse în timpul transportului maritim si terestru .o Asigurarea de accidente pentru conducatorii auto si persoanele aflate în interiorul autovehiculelor. o Asigurarea de raspundere civila auto cu valabilitate în afara teritoriului României . o Asigurarea de raspundere civila profesionala. o Asigurarea bunurilor casabile. o Asigurarea obligatorie de raspundere civila auto . o Asigurarea lucrarilor de constructii montaj si a raspunderii constructorului. o Asigurarea medicala pentru calatorii în strainatate o Asigurarea de asistenta medicala de urgenta pentru cetatenii straini pe teritoriul României  ASIGURARI GENERALE (NON-VIATA) o Asigurarea de avarii si furt a autovehiculelor . o Asigurarea de raspundere civila generala.CARTE VERDE. o Asigurarea privind rambursarea cheltuielilor de repatriere si/sau a sumelor achitate de catre turist. o Asigurarea de avarii accidentale la masini. utilaje si instalatii.CMR.

La sediul reşedinţă de sucursală îşi desfăşoară activitatea a patra agenţie judeţeană – agenţia Iaşi.  inspector asigurări.  director marketing – director adjunct. Targu Frumos.2. Personalul sucursalei Iaşi are următoarea componenţă:  director general. O agenţie din cadrul sucursalei are în componenţă :  director / şef serviciu asigurări.  operator – verificator sucursală. PREZENTAREA SUCURSALEI IAŞI A SC UNITA SA Sucursala Iaşi a SC Unita SA – grup Wiener Stadtische este actualmente sucursală de gradul II şi are în subordine următoarele agenţii în judeţul Iaşi: Harlău.  contabil agenţie. 21 .operator Total S0 1 1 12 6 2 2 2 4 30 S1 1 1 6 3 1 1 1 2 16 S2 1 1 4 2 1 1 1 2 13 S3 1 4 1 1 1 8 S4 1 2 1 1 1 6 2.Tabelul nr.  insprector de daune.  contabil sef.  jurist. Paşcani.1 Structura personalului pe sucursale Personal / sucursală Director Director adjunct Inspector life şi non-life Inspector daune Administrator Contabil Jurist Verificator.

informaţiilor şi documentelor cu caracter confidenţial.  organizează şi controlează activitatea de protecţie a daunelor.  participă la recepţionarea lucrărilor de investiţii executate conform legii. 22 . pe baza potenţialului pieţei locale şi a studierii competiţiei locale.  propune repartiţia fondului de salarii pe fiecare angajat în parte.  propune noi produse de asigurări sau modificarea celor existente. casier. participarea angajaţilor la cursuri de formare profesională. Directorul unei sucursale are următoarele atribuţii:  aplică strategiile şi programele adoptate de conducerea societăţii în vederea realizării obiectivelor strategice generale.

. Sultan. garaje. adică. astfel încat ele se pot reface prin reparaţii. Editura Metropol. custodie. se disting două categorii:  pierderi directe care apar atunci cand proprietatea este avariată sau distrusă sau dispare datorită contactului cu un risc fizic sau social. recondiţionări. 14 Alexa. se disting:  bunuri imobile.  Daunele bunurilor se clasifică în funcţie de mai multe criterii.1 TEHNICA LICHIDĂRII DAUNELOR LA ASIGURĂRILE DE AUTO CASCO Dauna reprezintă paguba cauzată bunurilor ca urmare a producerii riscurilor asigurate prin poliţa de asigurare14.  daune parţiale care reprezintă avarierea. restaurări sau pot fi valorificate ca depreciate. utilaje.  după gradul de cuprindere.. Cele mai utilizate criterii sunt:  după tipurile bunurilor afectate. adică.. o pierdere care apare pentru ca bunul afectat este distrus.  după tipul pierderii. Bucuresti.  costul reparaţiilor nu se justifică. distrugerea sau deprecierea parţială a bunurilor.  bunuri mobile.CAPITOLUL 3 LICHIDAREA DAUNELOR LA ASIGURĂRILE AUTO CASCO 3.. avariat de alt risc special. în depozit. materii prime. mărfuri în procesul de fabricaţie. Transporturi si asigurari. Sebe. V. Ciurel. locuinţe. daunele pot fi:  daune totale care au următoarele forme:  distrugerea în întregime. fabrici. 1994 23 . fără resturi ce se mai pot întrebuinţa sau valorifica.  distrugerea în aşa mod încat refacerea prin reparaţie nu mai este posibilă. depozite. mobilier. E. clădiri pentru birouri. N. C.  pierderi indirecte sunt pierderile rezultate ca urmare a reducerii valorii datorită daunei directe a unui bun.

cum ar fi. conform reglementărilor contabile.  după valoarea de înlocuire. este necesară determinarea costului pentru înlocuirea sau refacerea bunului existente. în funcţie de :  preţul iniţial. evaluarea se face prin determinarea valorii prezente prin veniturile pe care le produce. greve. situaţia economică de imposibilitate de plată. Această metodă are dezavantajul că se poate ajunge la valori nerealiste. sau datorită unor forţe externe.1 Operaţiuni declanşate de producerea evenimentelor asigurate Activitatea de lichidare a daunelor se realizează cu respectarea prevederilor următoarelor documente:  Legea privind asigurările şi reasigurările în Romania ( Legea 136/1995). respectiv suma de bani plătită pentru cumpărarea bunului.  sociale: deviaţii de la comportamentul normal adică furt.1. ignorand şi posibile schimbări ulterioare prin care creşte valoarea bunului. La asigurările casco evaluarea pagubelor se face prin mai multe metode. după cauza care a produs dauna.  economice: datorită unor forţe interne.  după preţul iniţial din care se scade deprecierea. revolte. neglijenţa.  Condiţiile generale pentru asigurarea bunurilor (CGAB 96). Dezavantajul acestei metode este că nu pot să apară neconcordanţe între deprecierea contabilă şi cea fizică. vandalism. iar pe de alta parte. furtuni. costul iniţial nu ia în considerare deprecierea. explozii care distrug bunurile. erori de management. există trei tipuri de cauze:  fizice: incendiu. 3. uragane. adică.  după valoarea economică.  Condiţiile de asigurare a bunurilor pentru cazurile de daune produse în timpul transportului (CARGO 97). Această metodă are următoarele dezavantaje: pe de o parte valoarea bunului depinde de nivelul preţului şi puterea de negociere la momentul cumpărării. 24 .

Transporturi si asigurari. de a contesta soluţionarea revendicărilor în favoarea sau împotriva deţinătorilor de poliţe.. asiguratorii. Anunţarea daunelor Este necesar ca asiguratul. Sultan. 1994 25 . Bucuresti. prenumele şi calitatea reprezentantului asiguratului. Transporturi si asigurari. în scris. N. Departamentul care are principala responsabilitate privind soluţionarea revendicărilor este denumit frecvent departamentul de despăgubiri şi este reprezentat de persoane care au pregătirea şi abilităţile necesare pentru a negocia sau. Despăgubirile prea mari cresc costul asigurării în timp ce despăgubirile prea mici privează deţinătorii de poliţe de unele beneficii ale contractului de asigurare. Inspectorii de daună se ocupă de rezolvarea întregii game de revendicări16. un rol important îl are inspectorul de daune.. nici prea mare. Sebe. V. Sebe. Dreptul la despăgubire depinde de îndeplinirea acestei obligaţii. Activitatea de lichidare a daunelor presupune realizarea unor lucrări şi documente. 1994 Alexa. numele. denumirea asiguratului.. Soluţionarea necorespunzătoare a revendicărilor poate stanjeni eforturile de marketing ale asiguratorului şi poate duce la acţionarea în judecată a societăţii15. Funcţia de soluţionare a revendicărilor derivă din această promisiune. În cadrul unei operaţiuni de lichidare a daunelor. Un contract de asigurare reprezintă o promisiune de a face o plată către sau în numele deţinătorului de poliţă. V... Scopul procesului de ajustare a daunelor este de a acorda o despăgubire adecvată. C. Editura Metropol. Bucuresti.. 15 16 Alexa. C. N. Primul pas ce trebuie urmat după producerea evenimentului asigurat îl constiutuie anunţarea daunelor. nici prea mică. dacă este necesar. Ciurel.. E. Ciurel.. Cererea de despăgubire a asiguratului se întocmeşte în scris de către asigurat sau reprezentanţii săi legali. într-un exemplar şi trebuie să conţină cel puţin următoarele date:  numele şi prenumele. Editura Metropol. dacă şi cand se vor produce evenimente neprevăzute. E. atunci cand este informat cu privire la orice eveniment acoperit de această asigurare să înştiinţeze prompt. care este responsabil pentru îndeplinirea promisiunilor societăţii de asigurare. Sultan.

un exemplar se 26 . adresa asiguratului.  data şi ora producerii evenimentului cauzator de daune.  descrierea daunelor produse şi valoarea estimată a despăgubirii solicitate. activitatea de lichidare a daunelor nu se mai continuă.  numărul contractului de asigurare şi data intrării lui în vigoare. posibilele consecinţe. Această înştiinţare se întocmeşte de catre inspectorul de daune în două exemplare imediat după primirea cererii de despăgubire a asiguratului. atunci cand acesta face prima inspecţie la faţa locului după primirea anuntului telefonic cu privire la producerea evenimentului cauzator de daune. Un pas important în procesul de anunţare a daunelor îl constituie înştiinţarea de daune către Direcţia Asigurări . adresa perimetrului asigurat. eveniment produs – eveniment cauzator de daune. cererea de despăgubire a asiguratului nu este justificată. adică. Cererea de despăgubire a asiguratului se întocmeşte şi se depune în cel mult trei zile de la producerea evenimentului cauzator de daune. folosindu-se un formular tipizat.  localitatea şi data depunerii solicitării de despăgubiri. Acest lucru se consemnează pe cererea de despăgubire. pentru a putea verifica valabilitatea contractului. Înştiinţarea de daune către Direcţia Asigurări-Bunuri se întocmeşte la filiala / sucursala societăţii unde s-a anunţat dauna. obţinerea doar a unei părţi din despăgubire sau pierderea dreptului la despăgubire. În cazul în care cererea de despăgubire a asiguratului este justificată. se continuă lucrările de lichidare a daunelor. cele două documente înapoindu-se ulterior asiguratului. acesta trebuie să prezinte poliţa de asigurare şi ultima chitanţă de plată a primei de asigurare. eveniment produseveniment neasigurat. adică contract de asigurare expirat sau suspendat. Odată cu cererea de despăgubire a asiguratului. aceasta situaţie comunicandu-se asiguratului în scris. în scris. Depăşirea acestui termen impune ca asiguratului să i se aducă la cunoştinţă. comunicandu-se totodată asiguratului numărul de înregistrare.  semnatura asiguratului/ reprezentantului asiguratului. Cererea de despăgubire a asiguratului se înregistrează la filiala şi/sau la sucursala societăţii în ziua primirii. În cazul în care.Bunuri. după înregistrare. Cererea de despăgubire a asiguratului se depune la filiala sau sucursala menţionată în contractul de asigurare sau se predă inspectorului de daune. adică contract de asigurare în vigoare.

prenumele.  data naşterii / cod fiscal al asiguratului. al asiguratului. care să nu aibă vreun interes în legătură cu bunurile afectate sau părţile din contractul de asigurare. respectiv cu reprezentantul asiguratului. pentru a constata dacă asigurarea era în vigoare la data producerii evenimentului şi pentru a se documenta asupra problemelor ce ar putea să apară în legatură cu rezolvarea cazului respectiv. asiguratorul poate angaja specialişti în calitate de colaboratori externi. actele de identitate şi calitatea persoanelor care participă la întocmirea sa. precum şi alte acte trimise de asigurat.  numărul şi data emiterii contractului de asigurare.  numele . 27 . prenumele/ denumirea asiguratului. utilizandu-se formularul tipizat şi trebuie să cuprindă:  data şi locul întocmirii procesului verbal. ca urmare a anunţării producerii unui eveniment. Înainte de a se deplasa la locul producerii evenimentului cauzator de daune.expediază imediat Direcţiei Asigurări-Bunuri. iar celalat exemplar se ataşează la dosarul de daune. conform legii. Constatarea daunelor Se întocmeşte procesul verbal de constatare a daunelor de către inspectorul de daune la locul producerii daunelor. dar numai cu acordul Direcţiei Asigurări-Bunuri.  actul de identitate / nr înmatriculare la O.  domiciliul/ adresa asiguratului. inspectorul de daune analizează situaţia contractului de asigurare şi cererea de despăgubire a asiguratului.C. Procesul verbal de constatare a daunelor se întocmeşte într-un singur exemplar. Toate persoanele care participă la întocmirea procesului verbal de constatare a daunelor răspund. pentru consemnarea cu bună ştiinţă a unor date false sau nereale. cu participarea asiguratului sau a unui reprezentant al său şi în prezenţa a cel puţin doi martori asistenţi. În cazul daunelor mai importante sau dacă există greutăţi în constatarea şi evaluarea daunelor.  numele.R.

 enumerarea completă a bunurilor distruse. pompieri sau alte organe competente şi documentele întocmite.  cercetările făcute de poliţie.  declaraţie privind reparaţiile şi modificările suferite de bunurile asigurate din momentul încheierii asigurării pană în momentul producerii daunelor. înainte de producerea evenimentului cauzator de daune. chitante fiscale. Nu se admit modificări ulterioare în procesul verbal de constatare a daunelor. necuprinse în asigurare. locul unde se aflau bunurile în momentul producerii evenimentului cauzator de daune. deteriorate sau care au dispărut cu indicarea cantităţii şi valorii lor. Pentru stabilirea cat mai exacta a împrejurărilor în care s-au produs daunele. persoanele din culpa cărora s-au produs ori mărit daunele. bonuri de mană).  semnăturile persoanelor participante la întocmirea sa.  bunurile deteriorate.  descrierea daunelor produse. următoarelor documente suplimentare:  declaraţia scrisă cuprinzand locul unde se aflau bunurile asigurate în momentul producerii evenimentului cauzator de daune.  starea bunurilor afectate. iar modificările în lista bunurilor pentru care urmează să se acorde despăgubiri trebuie certificate sub semnatura aceloraşi persoane care au semnat aceste acte. precum şi poziţia asiguratului faţă de acestea. atunci cand este cazul.  descrierea cauzelor şi a împrejurărilor în care s-au produs daunele.  măsuri luate de asigurat pentru limitarea daunelor şi efectelor acestor măsuri. distruse sau care au dispărut datorită producerii evenimentului cauzator de daune. care pot contribui la stabilirea despăgubirii cuvenite ( facturi. în completare la procesul verbal de constatare a daunelor.  actele deţinute de asigurat. dar pentru care asiguratul solicită despăgubiri şi motivul pentru care aceste bunuri nu sunt cuprinse în asigurare. data şi ora producerii evenimentului cauzator de daune. inspectorul de daune poate solicita. 28 .

Organe ale administraţiei de Stat.  descrierea daunelor produse. data întocmirii şi semnătura.LBAE – se întocmeşte atunci cand s-au înregistrat daune la bunuri mobile sau bunuri casabile.  prezentarea informaţiilor şi datelor cunoscute cu privire la împrejurările producerii evenimentului cauzator de daune. Pompieri. din care trebuie să rezulte situaţia bunurilor asigurate înainte de producerea evenimentului cauzator de daune şi situaţia bunurilor asigurate după producerea acestuia. cauzele şi împrejurările privind producerea evenimentului.  lista bunurilor asigurate afectate de producerea evenimentului cauzator de dauneLBAA. Prin acest document se certifică. că evenimentul cauzator de daune a avut loc.se întocmeşte atunci cand s-au înregistrat daune la bunuri mobile sau bunuri casabile.La procesul verbal de constatare a daunelor se adugă unele documente anexe. în baza ei analizandu-se existenţa sau absenţa protecţiei prin asigurare.  numele şi prenumele persoanelor ce au legatura cu producerea daunelor.  locul. distruse sau care au dispărut înainte de producerea evenimentului cauzator de daune.  data şi ora producerii evenimentului cauzator de daune. 29 .  starea bunurilor deteriorate. Declaraţia unui martor trebuie să cuprindă următoarele:  numele. Procesul verbal de constatare întocmit de organele competente Poliţie. Declaraţia martorilor În procesul de lichidare a unei daune sunt foarte importante declaraţiile martorilor. actul de identitate. de catre organele competente. prenumele. respectiv a subasigurării. domiciliul. Se menţionează următoarele documente anexe:  lista bunurilor asigurate existente la momentul producerii evenimentului cauzator de daune. se utilizează formularul tipizat.  măsurile care s-au luat pentru limitarea daunelor şi efectele acestor măsuri.

Dacă asiguratul nu are nici o opţiune.  readucerea sumei asigurate la valoarea existentă înainte de producerea evenimentului cauzator de daune. Prin urmare. se consideră ca valabilă varianta păstrării sumei asigurate la nivelul rezultat după scăderea valorii despăgubirii. persoanele răspunzătoare. Declaraţia asiguratului privind mărimea sumei asigurate după producerea evenimentului cauzator. În acest caz.descrierea daunelor rezultate. suma asigurată se reduce pentru restul duratei asigurării cu valoarea despăgubirii”. rolul acestor documente este esenţial în stabilirea existenţei dreptului la despăgubire. precum şi în stabilirea celor răspunzători de producerea daunelor.  majoritatea sumei asigurate la o mai mică / mare decat suma asigurată existenţa înainte de producerea evenimentului cauzator de daune. se solicită asiguratului o declaraţie cu privire la suma asigurată ramasă. după producerea unui eveniment cauzator de daune. asiguratul. După întocmirea tuturor documentelor necesare în cazul unei constatări de daune la faţa locului. aceasta modificare se va considera ca fiind efectivă din ziua producerii evenimentului cauzator de daune. prima corespunzatoare urmand a se reţine din despăgubirea cuvenită. Evaluarea daunelor 30 . în funcţie de natura evenimentului produs. inclusiv pentru situaţia recuperării unor sume plătite drept despăgubire. Dacă. “După producerea evenimentului cauzator de daune. asiguratul poate opta pentru una din următoarele variante:  păstrarea sumei asigurate la nivelul rezultat după scăderea valorii despăgubirii. respectiv a mărimii acesteia. optează pentru modificarea sumei asigurate faţă de diferenţa rezultată în urma plăţii despăgubirii. prima corespunzătoare urmand a se reţine din despăgubirea cuvenită.

recondiţionării sau înlocuirii la bunurile afectate. Modul de evaluare a daunelor este tratat separat. în funcţie de felul bunurilor. rezultat din devize. pe baza listei bunurilor asigurate afectate de producerea evenimentului cauzator de daune. nici cuantumul daunelor şi nici valoare asigurată a bunurilor din momentul producerii evenimentului cauzator de daune. Această valoare corectandu-se cu cota de valoare ramasă dacă este cazul. valoarea pagubei este egală cu valoarea asigurată (Va). În această situaţie. valoarea pagubei este dată de costul reparaţiei. valoarea asigurată a bunurilor din momentul producerii evenimentului cauzator de daune. În cazul daunelor parţiale. care au existat la data producerii evenimentului cauzator de daune şi au fost deteriorate. nu se mai aplică regula proporţionalităţii în cazul subasigurării. distruse sau au dispărut parţial sau integral datorită producerii unui risc asigurat. iar dacă este cazul se ţine cont de subasiguare. stabilirea despăgubirilor se face prin şi pe baza fişei de calcul a despăgubirilor. În cazul daunelor totale valoarea despăgubirii este egală cu valoarea reală a bunurilor inaintea producerii evenimentului cauzator de daune. facturi. Valoarea pagubei La daune parţial. costul reparaţiilor.Evaluarea daunelor se face pe baza documentelor întocmite cu ocazia efectuării constatării daunelor. Valoarea totală a despăgubirilor rezultă din fişele de calcul ale despăgubirilor. Pentru evaluarea daunelor trebuie stabilite: valoarea din nou a bunurilor. în funcţie de valoare pagubei şi suma asigurată. La dauna totală. dar nu poate depăşi suma asigurată. chitanţe fiscale. Cheltuielile asigurate se stabilesc pe baza dovezilor prezentate de către asigurat şi se cuprind în fişa de evaluare a daunelor Stabilirea despăgubirilor Despăgubirile plătite de către asigurator nu pot depăşi suma asigurată. valorificabile. cheltuielile asigurate şi valoarea resturilor recuperabile. unde: 31 . Aceste despăgubiri se plătesc pentru toate bunurile cuprinse în asigurare.

 pentru anunţarea daunelor se va folosi formularul tipizat. Dosarul de daune va conţine următoarele documente:  cererea de despăgubire a asiguratului. În instrucţiunile de lichidare a daunelor se regăsesc reglementările:  dacă suma asigurată este defalcată pe componente se adaugă despăgubiri şi pentru cheltuielile făcute în legătură cu transportul şi taxele vamale. 32 .  dacă asigurarea s-a încheiat la o sumă asigurată mai mică decat valoarea reală se consideră subasigurare.  lista bunurilor afectate de producerea evenimentului cauzator de daune. copia poliţei de asigurare şi celelalte documente. precum şi pentru alte cheltuieli. Direcţia Daune. 3. Completarea şi expedierea înştiinţării la Direcţia Asigurări-Bunuri se va face cel mai tarziu în a doua zi lucrătoare de la luarea la cunoştinţă de producerea de daune.1. unde Va – valoarea asigurată (valoare reală la momentul producerii evenimentului cauzator de daune) VN – valoarea din nou CVR – cota de valoare rămasă.2 Particularităţi ale lichidării daunelor la asigurările de transport practicate de sucursala Iaşi a SC Unita SA Lichidarea daunelor la sucursala Iaşi a SC Unita SA este reglementată de instrucţiunile Centralei Unita. Valoarea despăgubirii (VDBM) a) pentru SA > Va ( supraasigurare): VDBM = VP b) pentru SA < Va ( subasigurare) : VDBM = VP x SA / Va La valoarea despagubirii VDBM se adaugă valoarea cheltuielilor asigurate şi a expertizelor tehnice şi se scade valoarea resturilor recuperabile / valorificabile dacă este cazul. cu respectarea condiţiilor de asigurare.Va = VN x CVR.

despăgubirea nu va plăti pentru acea parte din suma asigurată care depăşeşte suma reală. 5. asiguratul. prevazută în poliţă. 2. 7. după plata despăgubirii.Plata despăgubirilor la SC Unita SA se face ţinandu-se seama de următoarele prevederi: 1. asiguratorul despăgubeşte pierderile. din orice despăgubire se scade franciza. bunurile pierdute au fost găsite. despăgubirile se plătesc în lei. asiguratul este obligat să restituie asiguratorului despăgubirea primită. în limita despăgubirii plătite. 4. dreptul de a ridica pretenţii faţă de asigurator privind achitarea despăgubirii se stinge în termen de doi ani de la data producerii evenimentului asigurat care a provocat dauna. iar asiguratorul nu. de obligaţia plăţii despăgubirii. trebuie să aibă un interes în legătură cu bunul asigurat. 10. în măsura prejudiciului cauzat. 9. asiguratorul nu va exercita dreptul de regres împotriva asiguratului decat în cazul comiterii cu intenţie a unor fapte penale. partea din dauna care se suportă de către asigurat. cand asiguratul a avut cunoştinţă de pierderea suferită. asiguratorul este eliberat. respectiv. 3. 6. iar cand plata despăgubirii s-a efectuat. potrivit asigurării. 33 . dacă dreptul de regres nu se poate exercita din culpa asiguratului. asiguratorul este subrogat în toate drepturile asiguratului contra celor răspunzători de producerea daunei. dacă asigurarea a fost încheiată pentru o sumă mai mare decat suma reală. dacă. avariile şi cheltuielile asigurate numai în proporţia dintre suma asigurată şi suma reală. asiguratul va restitui despăgubirea primită. se calculează la acelaşi curs valutar la care s-a calculat şi prima de asigurare sau despăgubirile şi se plătesc în valută dacă prima de asigurare s-a încasat în valută. 8. dacă asigurarea a fost încheiată pentru o sumă mai mică decat suma reală. Asiguratul va fi îndreptăţit a recupera pierderile asigurate suferite în perioada acoperită de asigurare. Pentru încasarea despăgubirii. în momentul producerii daunei. răspunderea asiguratorului este limitată la suma asigurată. în afara pierderilor înregistrate înainte de încheierea contractului de asigurare. dacă prima de asigurarea s-a încasat în lei.

60 14235.40 17258.3. 1 Evolutia despagubirilor pentru asigurarile de transport CASCO ANUL 34 . Tabelul nr. asigurările reprezintă în esenţă o prestare de servicii efectuată de o societate comercială din domeniul asigurărilor în favoarea populaţiei sau a unor persoane juridice.2 ANALIZA PLĂŢILOR DIN DESPĂGUBIRI LA ASIGURĂRILE DE TRANSPORT Din punct de vedere economic. Valoarea despăgubirilor pentru asigurările de transport CASCO RON TIPUL ASIGURĂRII 2004 2005 2006 CASCO 10758.30 Graficul nr.2.

2 Evoluţia veniturilor din prime la asigurările de auto CASCO 35 .80 ANUL Graficul nr. Valoarea primelor încasate la asigurările de transport CASCO RON TIPUL ASIGURĂRII CASCO 2004 370055.3.CHELTUIELI LICHIDARE DAUNE 180000 160000 140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000 0 2004 2005 CHELTUIELI LICHIDARE DAUNE 2006 T abelul nr.00 2005 410265.30 2006 520102.

30RON fata de anul anterior Cu toate că primele încasate pentru acest tip de asigurare nu sunt cele mai mari. avand în vedere faptul că societatea de asigurări a efectuat în acesti ani plăţi pentru despăgubirea contractelor de asigurare circa 30% din nivelul primelor incasate 36 .600000 500000 400000 300000 200000 100000 0 2004 2005 VENITURI DIN PRIME 2006 Din tabelul nr.80 RON.3. În anul 2005 la acelaşi tip de asigurare s-a înregistrat o usoara crestere fata de anul 2004. valoarea acestor prime ridicandu-se la 520102. – Valoarea primelor încasate la asigurările de transport CASCO se poate observa că anul 2006 a fost cel mai prosper din punct de vedere al primelor încasate pentru asigurarile auto casco . acest contract de asigurare auto casco este unul profitabil. nivelul primelor încasate în anul 2005 fiind mai mare cu 40210.

Cu ajutorul datelor din tabelul nr. 37 .Graficul nr. Rata daunei reprezintă raportul exprimat în procente. .Valoarea despăgubirilor pentru asigurările de transport Cargo şi din tabelul nr. – Valoarea primelor încasate la asigurările de transport. It = totalul încasărilor din prime de asigurare. Rata daunei se calculează după formula Rd = ( D / It) x 100. 3 Evoluţia veniturilor din prime si a cheltuielilor cu lichidarea daunelor la asigurările de auto CASCO 600000 500000 400000 300000 200000 100000 0 2004 2005 2006 V ENITURI DIN PRIME CHELTUIELI CU LICHIDARE DAUNE Pentru stabilirea şi aprecierea rezultatelor financiare obţinute de către SC Unita SA sucursala Iaşi se va utiliza indicatorul rata daunei. Rata daunei este un indicator important în aprecierea rezultatelor economice obţinute pe diferite categorii de servicii prestate de către societăţile de asigurare. Rd = rata daunei. D = totalul plăţilor pentru despăgubiri şi sume asigurate. dintre plăţile pentru despăgubiri sau sume asigurate şi încasările din prime de asigurare.

30) x 100 =34.23% Pentru anul 2005: D = 140235.00 în acest caz Rd = ( 100758. să utilizeze la maxim 38 .8.60.60/370055)x100 = 27. în acest caz Rd = (17258. Un obiectiv important este acela de menţinere a clientului.20% Pentru anul 2006: D = 172058.08 % Nivelul foarte scăzut a indicatorului ratei daunei semnifică o eficienţă crescută în acest sector al asigurărilor.30/520102.40 It = 410265. Pentru anul 2004 : D = 100758. CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI PROPUNERI Pentru creşterea profitabilităţii pe client.40/410265.30. în acest caz Rd = ( 14235. It = 520102. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv asiguratorul trebuie să introducă conceptul de management al calităţii serviciilor.se va evidenţia rata daunei la asigurările de transport. la sucursala Iaşi a SC Unita SA pentru perioada 2004 – 2006.8) x 100 =.33.30. un asigurator trebuie să se concentreze asupra unor obiective ce trebuie îndeplinite. It = 370055.

oportunităţile de vanzare şi să îmbunătăţească semnificativ relaţia asigurator – asigurat. dar mai ales iarna. iar asiguratul este nevoit să ducă maşina avariată la asigurator pentru a se putea constata. sunt cazuri în care inspectorul nu se prezintă la locul accidentului invocand diverse motive. Nici societăţile de asigurare nu sunt pe deplin mulţumite de comportamentul asiguraţilor. in mod evident. Pentru constatarea unei daune la un autovehicul. modificările respective intrand în vigoare de la data ce se va conveni în scris. Pentru a evita nemulţumirile pot aduce modificări poliţei de asigurare oricand în cursul valabilităţii acesteia.  inspectorul de daună ce trebuie să constate dauna. Iarna acest lucru se produce în mare parte din cauza condiţiilor meteorologice. impunand deplasarea asiguratului la societatea de asigurare. Cu toate că societăţile de asigurări îşi doresc păstrarea clienţilor şi atragerea altora majoritatea asiguraţilor manifestă nemulţumiri faţă de comportamentul asiguratorului. Unul dintre obiectivele eforturilor de transformare a interacţiunii cu clienţii constă în creşterea gradului de loialitate al acestora. iar în unele cazuri. Asiguratorul nu este convins că dauna este reală. ajunge tarziu la locul accidentului. 39 . iar evenimentul cauzator s-a produs exact cum povesteşte asiguratul. care nu îşi îndeplinesc obligaţiile dar sunt nemulţumiţi dacă acest lucru conduce la reducerea obligaţiei asiguratorului. şi tehnologiile utilizate. Manifestările asiguraţilor se referă în special faţă procesul de lichidare a unei daune:  neîncrederea asiguratorului faţă de asigurat.  nu se evaluează dauna corecta la valoarea de piaţă întotdeauna.  în general. adică asiguratul îşi pierde din drepturi. ceea ce duce la aglomerarea departamentului Daune. înregistra şi evalua dauna. care conduc la eventuale produceri de accidente. A dobandi din partea unui client un plus de loialitate solicită un consum de resurse care contribuie la profitul şi reputaţia organizaţiei. Societatea de asigurare nu achită integral valoarea bunului ce urmnează a fi despăgubit. nici nu ajunge. timpul de constatare a unei daune este foarte mare. În cazul unei daune. Se poate aprecia că piaţă asigurărilor este într-o continuă dezvoltare şi că la aceasta contribuie. se pierde foarte mult timp datorită acestei neîncrederi.

Toate mijloacele prezintă a serie de avantaje şi dezavantaje. Societăţile de asigurare trebuie să le transmită oamenilor o atmosferă serioasă şi profesională pentru a le caştiga încrederea.Caracteristicile asigurărilor moderne şi factorii care le influenţează au determinat companiile de asigurări să adopte noi tehnologii care au rolul de a reduce costurile şi de a a creşte eficienţa. nu este folosit încă pe scară largă. cel mai important loc. fără a renunţa însă la cele tradiţionale. prin filialele societăţilor de asigurare sau prin sistemul bancassurance. Se pare că varianta optimă constă în utilizarea combinată a metodelor vechi cu tehnologiile moderne. Concluzia este că societăţile de asigurare ar trebui să se intereseze şi să evalueze noile tehnologii. o cameră de vederi plasată într-un atelier auto poate ajuta specialiştii unei companii de asigurări să evalueze din propriile birouri daunele. Aceste tehnologii sunt: internetul şi sistemele video. speranţa că internetul va deţine într-un viitor apropiat. convingandu-i de faptul că asigurarea este în beneficiul clientului. Cu toate acestea. însă. avand în vedere aplicaţiile utilizate şi accesul limitat şi destul de costisitor al populaţiei. 40 . Un exemplu de eficacitate îl poate constitui înregistrarea unui accident auto. Acest fapt conduce la scăderea costurilor de deplasare şi centralizează într-o oarecare măsură. Internetul deţine cel mai mare potenţial ca modalitate de a vinde asigurări. De exemplu. Noile tehnologii deţin un rol major atat în vanzarea de asigurări cat şi în activitatea de gestionare a daunelor. fiind folosit în continuare alături de celelalte forme tradiţionale de vanzare a poliţelor de asigurare. Există. Sistemele video pot fi folosite pentru a evalua daunele. activitatea de evaluare a daunelor.

41 .

Bucureşti. Bucureşti. Colecţia Naţională. Asigurări şi Reasigurări. Editura Karat. Bucureşti. Florin Bercea. Bennett. N. Editura All Beck. 1994 10. Bucureşti. V. Caraiani. 2000 2. Editura Metropol. Transporturi şi expediţii internaţionale. Cornel Cazacu. 1995 11. F. Editura Spirit Romanesc. 2002 5. 1993 3. G. 2001 9. Bucureşti. E. Ana Butnaru. Abordări teroretice şi practice internaţionale. Asigurări şi Reasigurări . Violeta Ciurel. Cistelecan. Dan Anghel Constantinescu. C. Editura All Beck. Transportul intern de mărfuri. 2000 7. Macovei. Gheorghe Caraiani. 1999 4. Cadrul juridic şi Asigurările. Lexicon de protecţie socială. E. Editura Fundaţiei Romania de Maine. C. Targu Mureş. Constantin Alexa. Ion Găliceanu. Asigurările internaţionale. Alexa. Bucureşti 16. 1997 12. Mihaela Găliceanu. Ciurel. Dan Anghel Constantinescu. Bombos. 1997 13. Deva. Bistriceanu. 2001 15. Editura Fundaţiei Romania de Maine.G. Iulian Văcărel. Cistelecan. Editura Dimitrie Cantemir. Editura Expert. asigurări şi reasigurări. Bucureşti. Bucureşti. Tratat de Transporturi. Bucureşti. Naţionala – Asigurări şi Reasigurări. Marinica Dobrin. Transporturi şi asigurări internaţionale de mărfuri. S. Craiova. Transporturi şi asigurări. Transporturi şi expediţii internaţionale. 1999 14.BIBLIOGRAFIE 1. 2002 8. Asigurări comerciale. Bercea. editura Lumina Lex. G. Sultan. Cristina Ciumaş. 2000 6. Bucureşti. Editura Economică. Editura Tribuna Economică. Asigurări interne şi internaţionale. Editura Trei 2002 42 . Bucureşti. L. Colecţia Naţională. Asigurări şi reasigurări. Sebe. Dicţionar de Asigurări. Bucureşti. Editura Intelcredo. R.

4. unita. D. primm. http://www. http://www.. 2002 20. Dobrin. Simovici. Bucureşti. Colecţia Naţionala. Cu privire la unele noţiuni şi probleme ale teoriei asigurărilor. 1asig. 2.ro. D. 1998 21.17. Constantinescu. Condiţii generale pentru asigurările de transport la SC Unita SA 23. Constantinescu. D. Ghibu O. asigurări şi reasigurări. 2001 19..ro. în Finanţe şi credit. Bucureşti.ro. A. Colectia Naţională.A. Lexicon de protecţie socială. Despăgubiri în asigurări. Bucureşti.. Bercea Fl. Constantinescu.. Norme privind lichidarea daunelor la SC Unita SA Referinţe internet: 1. Bistriceanu D. unsar. 43 . 1998 18. Bercea Gh. Colecţia Naţională.A.ro . http://www. Tradiţie în Asigurări.A. Editura Karat. Regulamentul de organizare şi funcţionare al SC Unita SA 24. http://www. Managementul societăţii de asigurări.. Macovei E. nr. 8 /1972 22. 3. M.

44 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful