Bazele fizice si biofizice ale imagisticii prin REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA

a raspunsului tesuturilor la un semnal magnetic ce induce RMN a protonilor.se genereaza un camp magnetic caracterizat printr-un moment magnetic μ. imaginile RMN pot inregistra 3 parametrii ceea ce inseamna ca are o mai mare flexibilitate si o cantitate mai mare de informatie.deci de interactiune ei cu moleculele bologice.dar si ca aparatura utilizata si protocoalele de lucru sunt mult mai complexe si astfel necesita o reglare cat mai fina a parametrilor in functie de scop.care sunt sarcini electrice positive. Acest fenomen are la baza anumite considerente fizice.pornind de la un numar mare de sectiuni ori chiar a unei inregistrari tridimensionale.medicina biofizica si inginerie nucleara. Cu ajutorul RMN se obtin imagini in medicina ce sunt extreme de folositoare in punerea unui diagnostic oferind informatii despre caracteristicile fizico-anatomice ale organelor sau tesuturilor ce se doresc investigate.densitatea de protoni este legata de hidratarea tesuturilor iar timpii de trelaxare depend de starea apei dein tesuturi.chimie fizica.radiatia transmisa-razele X.spre deosebire de alte metode imagistice in care se inregistreaza un singur parametru (radiatia reflectata-ecografie.Imagistica prin rezonanta magnetica nucleara Rezonanta Magnetica Nucleara este o tehnica spectroscopica folosita frecvent in domenii precum chimie.deci nocivitatea ei este cu mult mai mica.1.Principii fizice si biofizice ale imagisticii prin RMN In cazul RMN experimentele se realizeaza pe nuclei atomilor si nu pe eletronii acestora. . Este folosita pentru determinarea structurii diversilor ompusi chimici iar in biochimie pentru determinarea structurii proteinelor fiind singura tehnica destinata determinarii structurii proteinelor in solutie deoarece conditiile sunt mult mai apropiate de cele existente in mod normal. Acelasi lucru se intampla si in cazul nucleilor.atunci cand.gradul de fixare in tesuturi-scintigrafia) . proportional se de sens opus cu spinul nucleului l. Nuclei prezinta o proprietate intrinseca numita spin. Chiar si prelucrarea raspunsului in vederea obtinerii imaginii este mai complexa. Parametrii masurabili care fac posibila obtinerea acetor informatii sunt densitatea de protoni si timpii de relaxare. Imagistica RMN are ca scop realizarea unei imagini bidimensionale dintr-o anumita sectiune a corpului din care e posibila obtinerea unei imagini tridimensionale. 2.datorita rotatiei pe care o efectueaza in jurul propriilor axe. in cazul RMN nuclei de interes sunt acei nuclei care au valoarea l=1/2.asa ca informatia ce va fi furnizata se va referi la model de pozitionare spatiala a acestor nuclei in compusul chimic ce est studiat. Unul dintre acestea ar fi ca orice sarcina electrica care este in miscare genereaza in jurul sau un camp magnetic. Dar cu toate ca aceasta metoda este mult mai complexa prezinta marele avantaj de a nu utiliza radiatii ionizante.oferind asrfel informatii despre starea fiziologica sau patologica a unor tesuturi.

deci descrie caracteristicile miscarii: L ~mvr O sarcina electrica ce se afla in miscare este influentata de un camp magnetic. Reorientarea spinilor induce o tensiune electromotoare intr-o infasurare ce inconjoara proba.un moment magnetic orbital. Electronul are un moment cinetic si.acest camp transportand o energei egala cu ∆E.fie neutronii sunt impair rezultand spin semiintreg(+1/2 sau -1/2).la fel ca si cel cinetic.atunci vectorul moment magnetic va putea fi paralel (l=+1/2) sau antiparalel (l= -1/2) cu directia acestui camp.avand ca ax directia campului magnetic.ei intra in rezonanta cu campul electromagnetic. miscarea este asemanatoare cu miscarea unui titirez.fiecare .respectiv.avand un moment magnetic nenul. momentul magnetic de spin total se obtine prin insumarea momentelor corespunzatoare protonilor si. corespunzator rotatiei in jurul nucleului.desi neutru. Acestea din urma ar putea fi interpretate intuitiv ca fiind corespunzatoare unei miscari de rotatie in jurul propriei axe.caracterizat printr-un moment magnetic.ceea ce imprima o miscare de precesie. In mecanica cuantica.plasata intr-un camp magnetic uniform si constant se repartizeaza intre cele doua nivele energetice conform legii lui Boltzman. In mecanica cuantica se demonstreaza faptul ca neutronul .sensul depinzand de semnul sarcinii. De speciicat ca energia sistemului antiparalel este mai mare decat energia sistemului paralel.asupra ei se exercita o serie de forte . Principiile imagisticii de rezonanta magnetica nucleara sunt ca: O particula care se afla in miscare de rotatie e caracterizata de un moment cinetic(L).e plasata in camp magnetic (B). O populatie de nuclee cu spin nenul .Ar mai fi si faptul ca daca asezam un nucleu atomic intr-un camp magnetic extern Bo.care este vector perpendicular pe planul traiectoriei.are totusi un moment magnetic de spin.dar si un moment cinetic si. Pentru un nucleu care are un numar Z de protoni si A-Z de neutroni.spinii absorb energia si pot trece rapid pe nivelul energetic superior. Dar cum in conditii naturale orice system fizic tinde catre o stare cu energie cat mai mica acest nucleu se va relaxa.depinzand de numarul cuantic de spin(s).ceea ce inseamna ca atat protonii cat si neutronii sunt in numar impar.in urma careia se va orient ape directia lui B.un vector perpendicular pe planul traiectoriei .deci se comporta ca un mic magnet.precesie Larmour. respective neutronilor. Daca iradiem nucleul cu un camp de radiofrecvente RF pe o directie transversala a campului constant Bo. Daca o particula. Aplicandu-se un camp electromagnetic de frecventa variabila continuu(in domeniul de rediofrecventa) .astfel incat pentru un numar par spinul total este nul.momentul cinetic de spin sau spinul(S) e cuantificat. Avem deci trei posibilitati: Ca protpnii si neutronii sa fie in numar par rezultand spin nul.spinul este intreg deoarece spinul semiintreg rezultat pentru fiecare tip in parte se aduna si da 1.atunci nucleul (spinul) se va excita trecand de la starea de energie +1/2 la starea de energie -1/2 ce este caracterizata prin energie mai mare.respectiv un moment magnetic de spin. Ca si in cazul electronului nucleoli se asociaza in perechi de spin opus. Ca numarl de masa sa fie impar deci fie protonii.aceasta diferenta fiind direct proportionala cu valoarea campului Bo(∆ E=μB/l). Momentul magnetic este.trecand din nou la starea de energie +1/2 si emitand un alt camp de radiofrecvente din a carui parametrii se obtin informatii despre natura nucleului cum ar fi pozitia sa in molecula respeciv tipul nucleului.dependent de masa si viteza particulei si raza traiectoriei. Daca peste acest camp se suprapune un camp electromagnetic cu frecventa Larmour. Ca A sa fie par si Z sa fie impar.egal cu al protonului.

Prin analiza Fourier a raspunsurilor inregistrate se obtine spectrul bidimensional. Se folosesc magneti permanenti.frecventa liniilor spectrale corespunde frecventei Larmour a nucleelor.A(v). Electromagnetii au un consum mare de energie si dagaja o mare cantitate de caldura necesitand un sistem de racier. Fiecare insa va avea o precesie cu o frecventa ce depinde de campul local. Consecinta va fi o deplasare a frecventei de rezonanta fata de cea a nucleului izolat. dupa un timp t1 variabil in trepte.printr-o precesie Larmour libera.asa ca devine destul de dificil de extras informatia .ce se manifesta prin fapul ca nucleul “simte” un camp magnetic mai mic decat cel aplicat(B).cand spinii vor fi defazati in functie de propria frecventa Larmour.dar si alte varfuri asezate simetric fata de diagonala.corespunzand unui semnal sinusoidal amortizat. Spectrul va cuprinde o serie de varfuri aflate pe diagonala.se aplica un al doilea semnal de radiofrecventa .deci spectrele ce se obtin sunt extrem de complexe.in mod evident. Dupa incetarea impulsului. s-a realizat astfel un baleiaj de frecventa. Operatia se repeat pentru diferite valori ale lui t1. Acesta realizeaza o ecranare. Frecventa Larmour.de frecventa fixa.se inregistreaza raspunsul. Excitarea se face in secvente. Inregistrandu-se semnalul se obtine spectrul RMN .dupa ce se asteapta.organe.specie nucleara cuprinsa in esantion va intra in rezonanta la propria frecventa Larmour . Acestea indica interactiunile dintre protoni.de fiecare data.Obtinerea de imagini RMN la pacienti Pentru obtinerea de imagini RMN ale unor structuri biologice. Acestea induc o perturbare a spinilor. printrun dublu circuit cu azot si heliu lichid. Cei permanenti sunt mai accesibili deoarece nu consunma energie. Magnetii supraconductori sunt electromagneti raciti pana la -269°C.in functie de doua variabile de frecventa corespunzatoare t1 si t2. Se inregistreaza raspunsul sistemului ca o functie de timp f(t). Deplasarea e de odinul micro din frecventa de rezonanta si se exprima in parti pe million.e influentata de campurile magnetice ale altor nuclee prezente si de norul electronic ce inconjoara nucleul. La aceasta temperatura rezistenta infasurarii .multe linii spectrale suprapunandu-se.revenirea la starea de repaus. Se face astfel baleiaj de camp. Aceasta operatie se poate realiza si astfel:campul electromagnetic aplicat are o frecventa constanta. La excitarea cu un camp de radiofrecventa a moleculelor. 3. Dupa un timp t2.dar peste campul B se aplica un al doilea camp. corpul pacientului este introdus in interiorul unui magnet care genereaza un camp magnetic uniform .specific pentu fiecare specie nucleara prezenta. Intr-o prima etapa proba este iradiata cu un semnal de radiofrecventa care va excita toate nucleele.interactiunile dintre protoni sunt multiple.reprezentand spectrul unidimensional. In present spectrele RMN se obtin prin aplicarea unui semnal de radiofrecventa sub forma unor impulsuri scurte. Deplasarea poate da indicatii asupra mediului ambiant.tesuturi. acest lucru este inlaturat prin spectroscopia bidimensionala.timpul de achizitie. iar amplitudinea numarului de nuclee care absorb la frecventa respective. Printr-o transformare Fourier se obtine spectrul A(v) al sistemului.15 tesla. Pot genera campuri magnetice de pana la 0.deci de interactiunile la care ia parte .depinzand de inductia campului magnetic in imediata vecinatate a nucleului.electromagneti ori magneti supraconductori.efecte diferite asupra fiecarui spin.de intensitate mult mai mica(∆B) si reglabil.ei revin in situatia de echilibru.astfel fiinf mai usor de exploatat dar au ca principal dezavantaj greutatea care uneori poate ajunge la 100 de tone.care va avea. Spectroscopia RMN bidimensionala e foarte utila pentru determinarea structurii proteinelor si a altor macromolecule biologice.

RMN are avantajul de a oferi detalii anatomice in imagini multiplanare. Este folosita pentru studii biochimice variate cum ar fi sinteza de L-lizina la bacteria Brevibacterium flavum .aceleasi bobine se folosesc si pentru inregistrarea raspunsului.campuri magnetice neuniforme liniar variabile in spatiu. Pentru evitarea acestor interactiuni se face o ecranare a incaperii si se evita introducerea de surse de radiatii.suporturi pentru inregistrate magnetica (discuri.pe anumite directii.monitoare video.se pot obtine imagini ale un or situatii patologice care in cazul CT nu sunt detectate. Uneori. Acesta metoda imagistica este folosita in toate domeniile medicinei. deci consumul de energie e foarte mic. Dat fiind ca se lucreaza cu camp magnetic si cu semnale electromagnetice de radiofrecventa. Semnalele de radiofrecventa inregistrate fiind slabe pot fi perturbate de semnale captate din exterior.in ambele sensuri.chiar si in biochimie.studiul ionizarilor si legarii de hidrogem in complexul inhibitor chimotripsina-glioxal.devine nula(fenomenul de supraconductivitate).Utilizarea RMN in medicina Rezonanta magnetica nucleara a fost folosita cu success in medicina pentru obtinerea de imagini cu organe sau tesuturi afectate.mecanismul rezistentei insulinei in obezitate. In mai multe alte cazuri RMN a oferit mai multe informatii decat CT.transportul glucozei in muschiul sheletic. RMN a fost utilizat in studiul traumatismelor spinale acute si s-a dovedit a fi o metoda imagistica eficienta pentru demonstrarea traumatismelor oaselor si ligamentelor la pacienti care au suferit vatamari ale sirei spinarii. A fost eficient chiar si in descoperirea traumatismelor fine. Imaginile RMN au fost comparate cu imaginile CT. In 1985 a aparut un articol in American Journal of Roentgenology privind studiul afectiunilor orbitelor. pot aparea interactiuni cu mediul inconjurator. Acestia se obtin cu ajutorul unor infasurari cu geometri si orientare adecvate Semnalele de radiofrecventa excitatoare se aplica prin intermediul unor bobine prin care circula cu current alternativ cu frecventa de rezonanta(dependenta de inductia campului magnetic) .si este mai sensibil decat CT in detectarea hemoragiilor cronice subcutanate. Omogenitatea campului magnetic poate fi afectata de obiecte feromagnetice in special daca acestea sunt in miscare iar campul magnetic poate afecta functionarea unor aparate electrice cum ar fi stimulatoare cardiace.suprapuse peste campul magnetic principal. Pentru stabilirea sectiunii si a elementelor de volum de pe care se face inregistrarea se aplica.asa-numitii gradienti de camp. 4. Fiind mai sensibil decat tomografia computerizata .benzi). CT este superior RMN in portretizarea detaliilor osoase fine. . Prelucrarea semnalelor inregistrate si obtinerea imaginii se face pe computer.in stusiul interactiunilor lizinei 41 cu liganzii la centrul active. Ei por genera campuri magnetice de pana la 2 tesla.de mici dimensiuni si in detectarea ischemiilor.tuburi de radiatii X etc. Si imaginile RMN si cele CT au demonstrat anormalitatile tesutului moale in toate cazurile mai putin doua in care RMN nu a detectat anormalitatile. Studiul a fost efectuat pe 100 de pacienti cu orbite normale care erau evaluati pentru patologia creierului si 21 de pacienti cu leziuni variate ale orbitelor.

In 1973.atat Tevatron-ul cat si tehnologia RMI. Cand cel de-al doilea camp magnetic este inlaturat.sunt foarte grei si genereaza campuri magnetice care genereaza campuri magnetice care devin oricand instabile.care sunt incarcati pozitiv.sarmele facute din alaje de metale .amandoua avand nevoie de campuri magnetice foarte puternice.Edward Purcell si Felix Bloch au determinat faptul ca intensitatea primului camp magnetic si frecventa celui de-al doilea sunt legate de un fenomen numit de ei rezonanta magnetica nucleara sau RMN. . In mod accidental. In acelasi timp Tevatron-ul avea nevoie de magneti de 4000 de ori mai puternici pentru a accelera particule de-a lungul traseului sau cu lungime de 6 kilometrii.iar fiecare molecula de apa contine doi atomi de hydrogen. Cand sunt racite la temperature apropiate de 0 absolut. Stranse intr-un colac au devenit magneti superconductori . Acceleratoarele precedente foloseau magneti facuti din sarma electrica infasurata in colace cilindrice.Paul Lauterbur descoperit faptul ca adaugand variatie campului magnetic mare. In 1974. Aceasta realiniere are loc diferit in functie de material.osciland la frecventa potrivita.Block si Lauterbur au primit Premii Nobel in fizica pentru contributia lor la aceasta.se putea identifica locatia exacta a unor atomi de hidrogen individuali. In 1946. Purcell.unii nuclei de hydrogen primesc un impuls de energie si fac o rotatie de 90 de grade.nuclei se intorc la pozitia initiala.tehnica ar fi ideala pentru studierea tesutului viu. Solutia pentru ambele probleme era superconductivitatea.erau la puncte majore de cotitura. Dupa cincizeci de ani de fizica particulelor joaca un rol major in transpunerea aparatelor de rezonanta magnetica nuclear ape piata comerciala. dintr-o mostra.principii care pornesc din cercetarea timpurie in fizica particulelor.ca acele unei busole. dar acesti electromagneti pierd o cantitate semnificativa de energie prin caldura.prin indicarea aceleiasi directii.oferind oamenilor de stiinta o cale de a le deosebi. Cuvantul nuclear a fost abandonat. Cand un al doilea camp magnetic. Mai tarziu oamenii de stiinta au descoperit ca acel camp actiona asupra nucleilor atomilor .5. Tevatron-ul.Isidor Isaac Rabi a observat ca atomii de hydrogen raspund unui camp magnetic puternic.exact cand tehnica lui Lauterbur devenea cunoscuta. Datorita faptului ca 55-60% din corpul uman este apa .crescand astfel costul elctricitatii la cote extreme.loveste atomii.pentru a nu sugera ca tehnica ar fi periculoasa datorita unor radiatii nucleare .Rezonanta magnetica nucleara-scurt istoric In spatele Rezonantei Magnetice Nucleare se afla anumite principii ce stau la baza. Curand RMN-ul era folosit pentru a analiza natura chimica a lichidelor so solidelor. In 1937. Rabi .permit fluxului de curent electric sa treaca liber fara sa piarda caldura. Paul Lauterbur a folosit aceasta informatie suplimentara pentru a realize prima imagine de rezonanta magnetica nucleara. Dar magnetii permanenti mari nu sunt practice pentru ca nu pot fi opriti .care deja era familiara fizicienilor.o tehnologie efiecienta pe plan energetic.iar tehnica a luat numele de imagistica cu rezonanta magnetica. Pentru a alinia atomii de hidrogen din corpul uman in tinpul unei scanari RMN este nevoie de un magnet de 3000 de ori mai puternic decat magnetii permanenti de pe frigider. Fermi National Accelerator Laboratory a inceput sa construiasca ceea ce a devenit cel mai mare accelerator de particule din lume.

Bibliografie: 1. S. Olson. Kaufman. Harms.Jr. Steven E. David Rollo. Vacirca. Everette James.Number 6 6. Boxer. 0. J. Williams.Jon H. Kulkarni. Michael A.November. AJR 1982. Nuclear Magnetic Resonance Imaging. F. Rose.G. www. Ponnada A.139:406-407 4.Tom K. Narayana. Hyman.Symmtry Magazine deconstruction:MRI.Madan V.A.144:1015-1020 5. Roger A.wikipedia.org 2.Juan M. Bondurant. Stein. Image Quality with Nuclear Magnetic Resonance Imaging Systems.138:201210 7.5 tesla magnetic resonance imaging of acute spinal trauma . Stephen L.Nuclear Magnetic Resonance Imaging:The Current State.Dana O. AJR 1981.Samuel Packer. Particle physics’ key role in producing breathtaking images of the human body by Calla Cofield .1988. Radiographics. AJR 1982.Ronald Rhoads Price. Edwards. AJR 1985.C.6 T Magnetic Resonance Imaging of the Orbit. Neil Holland.. Lewellen. Taveras .John C.Volume 8. 1.David L.137: 1092-1093 3. Gore. Fonda J.Ira H. Leon Partain. Harry L.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful