You are on page 1of 142

G

G

GHIDUL INVESTITORULUI

JUDEŢUL GORJ
-2008-G

1

COLECTIVUL DE LUCRU CARE A PARTICIPAT LA ELABORAREA
GHIDULUI INVESTITORULUI

THE INVESTOR’S GUIDE PROJECT TEAM

COORDONATOR PROIECT
PROJECT COORDINATOR
Ion CĂLINOIU
Preşedinte CONSILIUL JUDEŢEAN GORJ
President of GORJ COUNTY COUNCIL
Claudia-Ileana POPESCU
Director executiv – Direcţia Cooperare şi Dezvoltare Regională
Executive director – Cooperation and Regional Development Directorate

MEMBRII ECHIPEI DE PROIECT
THE PROJECT TEAM MEMBERS
Florinel ACHIM
Şef seviciu – Serviciul Cooperare, Dezvoltare Regională şi Relaţii Externe
Head of Department – Cooperation, Regional Development and External Relations
Department
Tiberiu Laurenţiu GRIVEI
Consilier – Direcţia Cooperare şi Dezvoltare Regională
Counsellor – Cooperation and Regional Development Directorate
Marina IVANOV
Consilier – Direcţia Cooperare şi Dezvoltare Regională
Counsellor – Cooperation and Regional Development Directorate
Alina PĂTRAŞCU
Consilier – Direcţia Cooperare şi Dezvoltare Regională
Counsellor – Cooperation and Regional Development Directorate
Flavia RAUS
Consilier – Direcţia Cooperare şi Dezvoltare Regională
Counsellor – Cooperation and Regional Development Directorate

CONSULTANT DE SPECIALITATE/SPECIALTY CONSULTANT – Sabin CORNOIU

TRADUCEREA/ TRANSLATION – Laura BORICEAN

2

CUVÂNT ÎNAINTE

Aderarea României la Uniunea Europeană şi deschiderea porţilor ţării noastre şi implicit a
judeţului Gorj către piaţa europeană, o piaţa competitivă, în continuă mişcare şi dezvoltare, au
creat premisele pentru Consiliul Judeţean Gorj de a lua iniţiative în vederea dezvoltării
mediului de afaceri şi stimulării inovării.

Prioritatea Consiliului Judeţean Gorj este dezvoltarea socio-economică a judeţului, iar
atragerea de investitori, atât autohtoni, cât şi străini, interesaţi de potenţialul şi oportunităţile pe
care le oferă judeţul Gorj constituie un instrument de o importanţă majoră în atingerea acestui
scop. Pentru a veni în întâmpinarea investitorilor dornici să aducă noi tehnologii şi capital
financiar în judeţ, Consiliul Judeţean Gorj a elaborat Ghidul Investitorului, document ce
reuneşte diverse informaţii utile, menite să orienteze potenţialii investitori care doresc să se
implice în dezvoltarea judeţului.

Potrivit unui studiu efectuat de compania Ernst & Young – „Studiu privind atractivitatea
investiţională a Europei de Sud - Est 2007” – ţara noastră se afla în 2007 în topul atractivităţii,
fiind desemnată cea mai atractivă destinaţie pentru investiţii din Sud-Estul, Centrul şi Vestul
Europei, înaintea Poloniei şi Cehiei, 58% dintre companiile internaţionale dorind să investească
în România în anul 2007.

Potenţialul de creştere al productivităţii, costul relativ mic al forţei de muncă, nivelul redus al
taxelor pe profit, dar şi flexibilitatea legislaţiei muncii, deschiderea totală administraţiei publice
judeţene şi locale, disponibilitatea locaţiilor pentru investiţii, precum şi resursele naturale şi
potenţialul turistic de care judeţul Gorj dispune va atrage investitorii străini în judeţ.

Economia de piaţă contemporană este deosebit de complexă şi variată, bazată pe interesele
diferite, divergente ale agenţilor economici. De aceea, fundamentarea ştiintifică a unei strategii
de dezvolatre socio-economică a judeţului Gorj s-a dovedit a fi oportună în contextul
dezvoltării unei pieţe europene. Analiza socio-economică a judeţului Gorj a identificat cinci
domenii prioritare în dezvoltarea socio-economică a judeţului: agricultura, infrastructura,
mediul şi resursele naturale, resursele umane şi mediul de afaceri, precum şi domeniul social.

3

administrative. date geografice. Totodată. infrastructură. Astfel. urmărindu-se dezvoltarea socio-economică a judeţului Gorj. precum şi informaţii specifice cu privire la economia judeţului. în acelaşi timp. ION CĂLINOIU PREŞEDINTE. să identifice ariile în care ar putea investi. sporind interesul pentru această zonă care are multe de oferit.Ghidul Investitorului a fost întocmit în conformitate cu această strategie. regiune din care face parte judeţul Gorj. ele putându-se modifica ulterior. având posibilitatea. agricultură. Prin acest ghid avem convingerea că vom atrage cât mai mulţi investitori pe meleagurile gorjene. servicii şi nu în ultimul rând turism. Plecând de la o descriere mai generală a României. ghidul pune la dispoziţiea investitorului informaţii de interes general despre judeţ (scurt istoric. resurse naturale). investitorul va avea posibilitatea să îşi formeze o vedere de ansamblu asupra judeţului. dorim să specificăm faptul că informaţiile şi estimările prezentate în acest volum reflectă ultimele date disponibile la momentul efectuării ghidului. CONSILIUL JUDEŢEAN GORJ 4 . urmată de o prezentare a regiunii Sud-Vest Oltenia.

.................................. ECONOMIA .....3.................................... REGIUNEA SUD-VEST OLTENIA ............................................................................................................................................. Clima ..... 33 3...........................C.....C... JUDEŢUL GORJ ............................. 52 4............................................................4.......... 8 1................................................ ISTORIA ..........8............................................................4...................................... INDUSTRIA ŞI SECTORUL ENERGETIC .3.............................................. DATE GEOGRAFICE ..... COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI.5............................................ ELTOP S............................................. S...............................................................4...2..............1......4........... 33 3........................................L....................C............................1................................ ORGANIZAREA STATULUI ................. S...... 41 3.....2........................... 52 4.......2....4........... 68 4.......A.. 21 2............... LOCALIZARE.........................................1......................... ARTEGO Târgu .................... 39 3..........................3......................... 7 1...4.............4..7........ 64 4..........A........................................... RELIEF.......... POPULAŢIA ................. POZIŢIE GEOGRAFICĂ.........3............ 13 2................ 27 3......................................... POPULAŢIA ..... 39 3..........................................................4............................................... ROMÂNIA .... AKYBUD PROD S...................................... CLIMĂ ..Jiu ...........C......... 10 1.................... Solurile .......... ........R........................ 75 5 ........1.. 48 4...................................................2............4.......... RESURSE NATURALE ........... PIAŢA MUNCII ................. ....................2...........................1........................................ 44 3....... ..........L..4............................... Vegetaţia ...............3............................................... S.................................................... ADMINISTRAŢIA....2..4.................................... 72 4........ 16 2.......... S..................CUPRINS 1............. SOCIETĂŢI COMERCIALE ........................................................ SC ETERN CONS SRL .................................................................6..... Hidrologia . DALEMI SERV S............................... SOCIETATEA NAŢIONALĂ A LIGNITULUI OLTENIA SA ............ ECONOMIA JUDETULUI GORJ ............................................... 59 4............. SCURT ISTORIC ŞI ORGANIZARE ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ ................................................. 70 4.......4............................................. 42 3. 14 2.......................................... 14 2...R.......... SECTORUL IMM ŞI INVESTIŢIILE STRĂINE ....2...................................... RELIEF ..2............................. 40 3..2............... COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S........................................ 63 4... 67 4....... 71 4...................... 73 4................................. 56 4...............1............. INFORMAŢII GENERALE .3......................... 37 3.........................................4..............................5....2...

................................................ 85 4.....18.. AGRICULTURA .C........................................................ 94 4................ SC SUCCES NIC COM SRL ....... MIRFO TRADING S..... 104 7............. INFORMAŢII UTILE .............. 92 4.... SC VONREP SRL ..........C........ S.... ...24...C..............L. PRIMĂRIILE DIN JUDEŢUL GORJ .............................A...........15... UZINA DE AGENT TERMIC ŞI ALIMENTARE CU APĂ SA.. 82 4..........................................4...4...............4........................................S.....1.. 83 4..9.................... BUMBEŞTI JIU..... ................L...........................C...............4.....................................23...........L................... .......................... EDUCAŢIA ........R.......... S.... S.........................2..R.............4..........................................C.......19..........................C......R....... ..... VECTRA IMPEX S.. INSTITUŢII DIN JUDEŢUL GORJ .................... RESTAURANTUL AMBASADOR ELITE .....................11 .......... TDS ORSTA PROD S................ 130 10........ 81 4... BĂNCI DIN JUDEŢUL GORJ ..........4................A.......12....A............22.......... S...............2.........................A....................................14................. PARC INDUSTRIAL GORJ S.....4.....A......... 93 4.................................... ROSTRAMO S.......4........................................................ 130 10............ ALTE INFORMAŢII ..... INMELCON PROD S... S...4......... .............................. 112 8...........4...........................R................... 118 9.................................2................. 127 10.... ......... MARSAT S....13.....1.........................4.............................. S................. 76 4......................... 78 4...... TOPI NEW GLASS DESIGN S..................... . SERVICII ................. 99 6........................10...C... S................... 84 4............. 4........ ... S...............4...C...L...........................21........ SC RYLKE PROD SRL ...........................................4.....................................................................2.........17................................R...... 121 10..4... 96 4.......................4............... 97 5. ROMINOX METAL S...................................4......16...........R... NEURO IMPEX S...L.... .......... INFRASTRUCTURA .....L................ 127 10..................... TRIVOLI IMPEX S.....................20. S..... 90 4........... 133 10............... 131 10............C......3...........2......... S.......................................4......C....................................... 95 4....... SC PRO AUTO SRL ...TURISMUL . 80 4......... HOTELURI DIN JUDEŢUL GORJ . S.........C. 86 4............ 135 6 ..................................................2.............C......................

romi. 0.români. 0.6 millioane bărbaţi şi 11. Densitatea populaţiei: 91 locuitori/ km2 Grupuri etnice: 89. 2. din care.3% - ucrainieni.391 km2 ( pe locul 11 în Europa şi pe locul 79 în lume) Populaţia: 21.5% .unguri. 10.3% .8% .6% . plural) România este localizată între 43°37'07" şi 48°15'06" paralela de Nord şi între 20°15'44" şi 29°41'24" meridianul de Est. 0.7 milioane. 6.germani.5% . Tip de guvernare: Republică Zi naţională: 1 Decembrie Moneda naţională: Leu (Lei.1.1 femei. 7 . ROMÂNIA Denumirea oficială: România Limba oficiala: româna Capitala: Bucureşti Suprafaţa: 238.alte naţionalităţi.

Carpaţii Meridionali (între Valea Prahovei si culoarul Timiş- Cerna) sunt mai înalţi (altitudinea maximă la nivel naţional fiind în Munţii Făgăraş. afluent al Dunării. Podişul Moldovei. 33% câmpii). adică într-o poziţie central-sudică. O mare parte din graniţa României cu Serbia şi Bulgaria este formată de fluviul Dunărea. Carpaţii Orientali. Podişul Getic. proporţional repartizat (31% munţi. cu 2. Relieful este variat. Ţara Moţilor) şi frecvente fenomene carstice (în Munţii Apuseni).544 m. iar graniţa cu Republica Moldova este formată de râul Prut. 36% dealuri şi podişuri. din punct de vedere geografic ea se află la distanţe aproximativ egale . între graniţa de Nord şi Valea Prahovei. cu depresiuni largi şi numeroase pasuri ce permit circulaţia rutieră şi feroviară între Moldova şi Transilvania.între graniţa de apus (Oceanul Atlantic) şi cea de răsărit ( Munţii Ural) a Europei. Dealurile de Vest). Vf. Dealuri există atât în interiorul arcului carpatin (Depresiunea Transilvaniei).1. domină relieful României. 2500 km .500 m. Prezintă o serie de depresiuni şi defileuri. care se ridică până la peste 2.1. Moldoveanu. 8 . Prezintă numeroase depresiuni (Ţara Almaşului.cca. Podişul Dobrogei. ca cele ale Oltului şi Jiului. cât şi în exterior (Subcarpaţii.544 metri în Vârful Moldoveanu). Carpaţii Occidentali (între Defileul Dunării la sud şi Someş la nord) sunt mai puţin înalţi. Munţii Carpaţi. din Munţii Făgăraş atingând 2. cel mai înalt vârf. DATE GEOGRAFICE Chiar dacă în concepţia politică România se află în sud-estul Europei. Zonă bine împădurită.

din punctul de vedere al resurselor generate pe teritoriul propriu (fără aportul adus din alte ţări de Dunăre şi alte râuri mai mici) România este una din ţările cele mai sărace în resurse de apă pe kilometru pătrat din Europa. 9 . Jiu. şi cu nopţi răcoroase. Delta Dunării. Cu toată densitatea mare a reţelei hidrografice. îndiguită. Olt. vara este un anotimp temperat. cu precipitaţii relativ reduse şi cu diferenţe mari între anotimpuri. declarată in 1990 rezervaţie a biosferei. Timiş. cu puţine zile tropicale sau de vară. Clima României este temperat-continentală. Prut. României. Dâmboviţa. drenată şi irigată. Siret. care se lărgeşte spre est. râurile Mureş. Someş. Lunca Dunării. Cele mai importante ape ale României sunt: Fluviul Dunărea (al doilea fluviu din Europa ca dimensiuni şi debit). Ialomiţa. România are o bogată reţea hidrografică. specifică Europei Centrale. În zonele montane din nord şi centru.Câmpiile sunt prezente mai ales în sud (Câmpia Română sau Câmpia Dunării de Jos) şi în vestul ţării (Câmpia de Vest). aparţine. în cea mai mare parte a sa. a fost transformată în zonă agricolă.

statul geto-dac avea ca hotare: în nord . Unitatea statului dac este refăcută de regele Decebal (87-106 d. iar în ţinuturile Banat şi Transilvania daciii.râul Bug.2. În urma acestor războaie.).Carpaţii Păduroşi. ISTORIA Graniţele României de astăzi includ o mare parte din teritoriul statului antic Dacia. După moartea lui Burebista statul geto-dac se va destrăma în patru. Noul stat avea reşedinţa la Sarmizegetusa. de triburile indo-europene ale tracilor. Decebal poartă două războaie cu romanii conduşi de împăratul Traian în anii: 101-102 respectiv 105-106. în sud . Romanizarea reprezintă un proces istoric complex prin care civilizaţia romană pătrunde în toate compartimentele vieţii unei provincii încât duce la înlocuirea limbii populaţiei supuse cu limba latină.munţii Haemus (Balcani). 10 . în est .).Hr. În vremea lui Burebista (82-44 î. Dacia este cucerită şi transformată în provincie romană. Începând cu secolul 6 înainte de Hristos.Hr. în vest . Începe oficial procesul de romanizare al autohtonilor geto-daci. apoi în cinci formaţiuni politice. Teritoriul României a fost locuit începând cu mileniul 2 înainte de Hristos.confluenţa râului Morava cu Dunărea mijlocie.1. în regiunea Dunării de Jos sunt semnalaţi geţii.

Autohtonii se integrează definitiv şi deplin romanităţii orientale. când în urma Păcii de la Bucureşti (1913) se obţine Cadrilaterul şi a Primului Război Mondial când Transilvania. în cea mai mare parte. În decembrie 1989. prin aplicarea politicii "autodeterminării naţiunilor" (principiile wilsoniene. Aşadar romanitatea din sudul şi nordul Dunării se consolidează în sec. cu iniţiative locale şi plebiscite). Regimul a rămas îndepărtat de orice altă tentativă de reformă internă. Cea mai mare parte a populaţiei romanizate rămâne la nord de Dunăre. Duminică – Dies / Dominica. După retragerea aureliană este refăcută unitatea dacică din stânga Dunării de Jos. cu manifestări represive. la capătul unei serii de evenimente sângeroase. Regimul dictatorial este înlăturat în urma revoltei populare din decembrie 1989 . odată cu alegerea concomitentă ca domnitor în ambele state a lui Alexandru Ioan Cuza. în anul 1859. dar având ocazional aspectul unor campanii militare (1918-1919). edificiul politic comunist s-a prăbuşit. împăratul Aurelianus retrage administraţia şi armata din Dacia. pe măsură ce era confruntat cu politicile de Perestroika. Bucovina şi Basarabia sunt obţinute. Statul modern român a fost creat prin unirea principatelor Moldova şi Ţara Rumânească.În anul 271. Dumnezeu – Domine Deus. IV-VI. România va deveni o ţară comunistă sub influenţa Uniunii Sovietice. înger – angelus. După cel de-al Doilea Război Mondial. Răspândirea creştinismului în limba latină la nordul Dunării demonstrează romanizarea ireversibilă a dacilor şi continuitatea daco-romanilor. 11 . întorcându-se la abordări dogmatice autoritare. Ţara îşi va mări teritoriul ca urmare a celui de-al doilea război balcanic. Din limba latină – provin şi termenii de bază ai religiei creştine: biserică – Basilica.

proclamă renunţarea la comunism. după ratificarea sa de către cele 25 de state ale Uniunii Europene. la Abaţia Neumünster. pluripartitismul. trecerea la economia de piaţă. România şi-a îmbunătăţit relaţiile cu Europa. restabilirea drepturilor fundamentale ale omului. Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană a fost semnat de reprezentanţii statelor membre şi cei ai ţărilor aderente în Luxemburg. a aderat la NATO în 2004 şi la Uniunea Europeană. 12 .Consiliul Frontului Salvării Naţionale. schimbarea numelui ţării (în România). După încheierea războiului rece în 1989. care a preluat puterea în decembrie 1989. pe 25 aprilie 2005 şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007.

ales prin vot universal pentru un mandat de 4 ani. Preşedintele României.1. pentru un mandat de 5 ani. executivă şi judiciară). democratic şi social. ORGANIZAREA STATULUI România este un stat de legi. drepturile şi libertăţile civice. Demnitatea umană. Consiliile locale şi primarii. reprezintă statul român si veghează la respectarea Constituţiei si la buna funcţionare a autorităţilor publice. ales prin vot universal. 13 . funcţionează ca autorităti administrative autonome şi rezolvă treburile publice din comune şi din oraşe. dreptatea şi pluralismul politic sunt valori supreme şi garantate prin Constituţie. Guvernul numeşte câte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti. Administratia publică din unitătile administrativ-teritoriale se intemeiază pe principiul autonomiei locale şi pe cel al descentralizării serviciilor publice.3. este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat. Parlamentul. Desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru si numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. aleşi prin vot direct. Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice. Constituţia specifică separarea celor trei puteri publice (legislativă. dezvoltarea neîngrădită a personalităţii umane.

212 km2. relief Regiunea Oltenia este situată în zona de sud-vest a României. Localizarea Regiunii Oltenia este favorabilă în special pentru economie şi turism: Carpaţii şi Dunărea formează.25% din suprafaţa totală a României.1.2. Localizare. graniţele naturale ale Olteniei. respectiv în nordul şi în sudul regiunii. ocupând o suprafaţă de 29. 14 . care reprezintă 12. REGIUNEA SUD-VEST OLTENIA r 2.

Aceştia irigă zona de câmpie cuprinsă între Dunăre şi zona deluroasă getică. 2. pe râul Lotru se află lacul de acumulare Vidra (la o altitudine de 1289 m.. Vâlcea.000 hectare suprafaţă.400 metri cubi volum). Regiunea Oltenia cuprinde cinci judeţe: Gorj. unde predomină pădurile şi păşunile alpine. doi afluenţi importaţi ai fluviului. Zaton (judeţul Mehedinţi) şi Câlcescu (judetul Vâlcea). Teritoriul Olteniei este caracterizat de relief muntos şi deluros în zona de nord (Carpaţii şi zona sub-carpatică. Reţeaua hidrografică bogată a regiunii este folosită pentru obţinerea de energie electrică. cu o suprafaţă de 1035 15 .000 hectare suprafaţă şi 800. distanţa între Craiova şi Bucureşti este de 230 km. aflate în judeţul Mehedinţi se situează pe primul şi al doilea loc ca mărime la scară naţională: Ostrova Mare (40. Principalele lacuri naturale sunt situate la Bistreţ (judeţul Dolj). altitudine maximă Parângul Mare 2519 m). Mehedinţi şi Olt. Graniţa de nord a regiunii este la o distanţă de circa 200 km de Timişoara. Dolj. Alături de Dunăre. În judeţul Vâlcea. Lacul Câlcescu este un lac glaciar. Lacul Bistreţ este al doilea ca dimensiune din ţară. cu o suprafaţă de 1867 hectare.Dunărea reprezintă o resursă regională importantă şi urmăreşte graniţa cu Bulgaria şi cu Serbia pe o distanţa de 417 km. În Regiunea Oltenia există şi 6 lacuri artificiale. traversează regiunea: râul Jiu şi râul Olt. Două dintre acestea.000 metri cubi ca volum) şi Porţile de Fier (10.

hectare şi o adâncime maximă la baraj de 109 m, cu un volum de 340 milioane m3 si
o lungime de 9 km), a cărui apă este utilizată pentru hidrocentrala Lotru - Ciunget, cea
mai mare de pe râurile interioare. Apele acestor lacuri artificiale sunt exploatate pentru
producţia de energie.

2.2. Populaţia

Conform datelor furnizate de Direcţia Regională de Statistică Dolj, la 1 iulie 2005,
Regiunea Sud Vest Oltenia are o populaţie de 2.306.450 locuitori, dinamica în
raport cu anul 2004 evidenţiind o scădere cu 0,48%.

La nivelul regiunii Sud Vest Oltenia, evoluţia populaţiei totale continuă trendul
descendent manifestat după recensământul din ianuarie 1992. În anul 2005 faţă de
anul 1992 populaţia regiunii a scăzut cu 146.825 persoane, adică 5,98 % din
populaţia la nivelul anului 1992.

Figura 2.2.1.

Dinamica populatiei totale a regiunii SV Oltenia 1990/2005

2.500.000
2.450.000 populatia totala
2.400.000
2.350.000
2.300.000
2.250.000
2.200.000
2.150.000
2.100.000
90

91

92

93

94

95

96

97

98

99

00

01

02

03

04

05
19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

20

20

20

20

20

20

Sursa: Direcţia Regională de Statistică Dolj, 2006

Scăderea populaţiei în ultimii 13 ani (2005 faţă de 1992) a fost determinată, în
principal, de manifestarea superioară a mortalităţii, comparativ cu natalitatea şi
generarea unui spor natural negativ, precum şi de fenomenul migrator al populaţiei
către alte zone.

16

Populaţia totală, pe judeţe, în data de 1 iulie 2005 - Regiunea Sud Vest Oltenia
Tabel 2.2.1.

PONDEREA IN TOTAL
JUDEŢ POPULAŢIA TOTALĂ
POPULAŢIE IN REGIUNE (%)

DOLJ 718.874 31,17
GORJ 384.852 16,68
MEHEDINŢI 303.869 13,17
OLT 483.674 20,98
VÂLCEA 415.181 18,00
TOTAL REGIUNE 2.306.450 100
Sursa: Direcţia Regională de Statistică Dolj 2006

Din repartiţia pe judeţe a populaţiei totale a regiunii, la nivelul anului 2005, se remarcă
o pondere mai mare în judeţul Dolj (31,17 %), faţă de celelalte judeţe: Olt (20,98 %),
Vâlcea (18,00 %), Gorj (16,68 %) şi Mehedinţi (13,17 %).

Structura populaţiei regiunii SV Oltenia pe grupe de vârste la 1 iulie 2005
Figura 2.2.2

Repartitia populatiei totale pe grupe de varsta la 1
iulie 2005

16% 16% 0-14 ani
8% 15-19 ani
20-24 ani

7% 25-29 ani
8% 30-64 ani
45% 65 ani si peste

Sursa: INS 2006

Asistăm în Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia la reducerea ponderii populaţiei
tinere (0-14 ani) în populaţia totală, de la 22,7% în anul 1990, la 16% în anul 2005, în
timp ce grupele de populaţie vârstnică înregistrează o uşoara creştere, populaţia în
vârstă de 65 de ani şi peste atingând în 2005 un nivel de peste 16 %.

Evoluţia structurii pe grupe de vârstă a populaţiei Regiunii Sud-Vest Oltenia relevă
apariţia unui proces lent, dar constant de îmbătrânire demografică cu implicaţii
negative pentru economie şi societate, fenomen caracteristic tuturor judeţelor

17

componente, datorită ratei scăzute a natalităţii, ce contribuie în mod direct la
reducerea ponderii populaţiei tinere.

Populaţia regiunii SV Oltenia la data de 1 iulie 2005 detaliată pe sexe şi grupe de vârstă
Figura
2.2.3.

Repartitia populatiei totale pe sexe si grupe de
varsta la 1 iulie 2005

600.000
500.000
400.000
300.000
Masculin
200.000
100.000 Feminin
0
0-14 15-19 20-24 25-29 30-64 65 ani
ani ani ani ani ani si
peste

Sursa: INS 2006

Dintr-un total de 2.306.450 persoane la nivelul anului 2005, femeile din Oltenia
reprezintă 1.175.038 (50,95%). Dintre acestea, aproximativ 52 % trăiesc în mediul
rural.

Structura populaţiei pe sexe pe fiecare judeţ păstrează raportul mai mare al populaţiei
feminine faţă de cea masculină, astfel: în Dolj 51,35 %, în Gorj 50.57 %, în Mehedinţi
50,87 %, în Olt 50.69 %, în Vâlcea 50,94 %.

Populaţia regiunii SV Oltenia la data de 1 iulie 2005 detaliată pe medii şi grupe de vârstă
Figura 2.2.4.

Repartitia populatiei totale pe medii de rezidenta
si grupe de varsta la 1 iulie 2005

600.000
500.000
400.000
300.000
Urban
200.000
Rural
100.000
0
0-14 15-19 20-24 25-29 30-64 65 ani
ani ani ani ani ani si
peste

Sursa:INS 2006

18

9 mii persoane. Dinamica populaţiei regiunii SV Oltenia.00 Grupa peste 65 ani 500.5 Evolutia populatiei totale proiectate pentru perioada 2003/2015 INS (mii persoane) 2. Figura 2.063 persoane ( 2. 19 .).00 2.825 persoane. cu un număr de 1.000.00 Grupa 15-64 ani 1.48%).000. generând per total. la nivel de regiune un sold negativ de 146.Distribuţia pe medii a populaţiei totale în anul 2005 a pus în evidenţă preponderenţa populaţiei rurale.27 %.390 persoane (52.34% ) şi în acelaşi timp o scădere a populaţiei rurale cu 171.2. Astfel.500.060 persoane (47. în perioada 1992-2005. populaţia în vârstă de muncă ş. înregistrând o scădere în perioada 2003-2025 de 16. conform prognozelor INS. indică o creştere a populaţiei urbane cu 25.a.500.00 Total populatie 0. aşa cum este previzionat în proiecţiile INS asupra populaţiei regiunii pentru perioada 2003-2025. populaţia regiunii va fi in anul 2015 de 2149.888 persoane ( 12. pe toate grupele de vârstă.43% ).096.00 Anul 2003 Anul 2005 Anul 2010 Anul 2015 Anul 2020 Anul 2025 Sursa: INS 2006 Efectele social . pe medii rezidenţiale.00 Grupa 0-14 ani 1. faţă de populaţia din mediul urban. iar în 2025 de 1950.4 mii persoane. ce însumează 1.economice ale acestei evoluţii a populaţiei regiunii Oltenia din ultimii ani. vor fi de ordin negativ şi vor atrage după sine schimbări la nivelul diferitelor subpopulaţii (populaţia şcolară populaţia feminină în vârstă fertilă.210. Se aşteaptă ca şi în următorii ani tendinţa de scădere a populaţiei totale a regiunii SV Oltenia să continue.52 %). Raportul invers de dinamică între medii rezidenţiale este în măsură să genereze efecte pozitive în privinţa scăderii ocupării în agricultura de subzistenţă şi a creşterii productivităţii muncii.

5. servicii sociale 9. ca urmare a fragmentarii proprietarilor şi a insuficientei mecanizări a activităţii în unităţile de producţie de mică dimensiune. Altele 1. Sursa: INS 2006 Procentul de şomaj la nivel regional este de 11. sănătate. 2 în Drobeta Turnu Severin.000 în servicii şi alte 15. telecomunicaţii. Administraţie publică.000 locuri de muncă în industrie. după cum urmează: A. industria si construcţiile 23. finanţe. s-au pierdut 90. 6. industria hotelieră. Agricultură si silvicultură 51.000 locuri). Energia. distribuite pe sectoarele economiei naţionale astfel: 1. hotelurilor si restaurantelor.6% (anul 2000).000 în sectorul comerţului. 2 în Râmnicu Vâlcea. Sistemul de educaţie universitară cuprinde 11 universităţi (de stat şi particulare atestate): 5 în Craiova. În aceeaşi perioada a crescut indicele de ocupare în sectorul agriculturii (40. 20 .5 mii persoane. B.3 %.000 locuri).5 %. educaţie. Noi locuri de muncă au fost create în administraţia publică şi în sectorul serviciilor publice (3. Alte servicii (transport. 3. Comerţ.2 %. În perioada 1995- 2000. 20. 1616 şcoli şi 13 instituţii de educaţie post-liceală.Populaţia ocupată în Regiunea Sud Vest Oltenia este în număr de 953. restaurante 8 %. 1 în Târgu Jiu.778 şcoli elementare şi medii. Structura preşcolară (creşe şi grădiniţe): 1. Regiunea Oltenia are o infrastructură scolastică optimă la toate nivelele de educaţie.4 %.361 grădiniţe de copii. 4. 149 licee. cu un total de 40. 2. tranzacţii imobiliare) 6.6 %. 1 în Slatina.000 studenţi înscrişi. 1.

ANUARUL STATISTIC 2005 Creşterea PIB la nivel regional a fost mai lentă în comparaţie cu dinamica la nivel naţional în perioada 2000/2003.1 Nord Vest 95009.4 143397.3 SV Oltenia 74888.9 104850.000 3.000 2.Ilfov 168791.000. produsul intern brut naţional având o creştere de 145. existând un trend crescător de la an la an.8 187736.4 144211.9 1975648. pentru întreaga perioadă.4 247760.3. 2006 21 .500.8 Centru 101775.0 1514750.000. 2. 3.000 0 3 00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 01 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 ul ul ul ul ul ul ul ul ul ul ul ul ul ul An An An An An An An An An An An An An An PIB Naţional PIB Regional PIB Regional Tendinţe polinom 2 Sursa : INS.3 171122.8 222638.6 191135.2 248107.000. Economia În perioada 2000-2003.8 112235.1 2000 2001 2002 2003 ROMANIA 803773. ANUARUL STATISTIC 2005.8 136673.1 1167687.6 Sud Est 92868.3 Sud Muntenia 98070. Figura 2. respectiv 156.3 186074.8 Vest 75267. Tabelul 2.000 Dinamica PIB Regional şi Naţional 2000/2003 tendinţe 2013 1. o creştere superioară.2 246190.3 Sursa : INS.5 389200.4 241107. fenomen generat parţial şi de scăderea populaţiei în perioada de analiză.500.4 199827. în perioada de analiză.2 131652.7 130001.1.52%.7 250719.000 500.6 Bucureşti .000 miliarde ROL 2.000 1.3 179313.8 %.8 147139.500.6 143122.3. conform Anuarului Statistic al României Produsul Intern Brut (PIB) total din Regiunea Sud-Vest Oltenia a crescut cu aproximativ 140%.4 319769.1 Nord Est 96348. PIB regional pe cap de locuitor a avut.3.0 180186.

ANUARUL STATISTIC 2005. sectorul tranzacţiilor imobiliare.4 mil RON.60%) şi construcţii 1397. închirieri şi activităţi de servicii prestate întreprinderilor şi comerţul.3 %. la 11.16%). cu 12.2. vor creşte la 12%. industria 22 . sectorul tranzacţiilor imobiliare. 300000 250000 200000 Dinamica miliarde ROL 150000 Valorii Adăugate Brute 2000/2003 şi tendinţe 2013 100000 50000 0 VABR VABR Tendinţă lineară Sursa : INS. cu o creştere de 138%. de la 7% la 9. Administraţie publică şi apărarea scad.03%). închirieri şi activităţi de servicii prestate întreprinderilor 2020. (9.00%). 2006 Pe baza prelucrării grafice a datelor din perioada 2000-2003. urmată de sectorul agricol cu 3562 mil RON. gaze şi apă) va reprezenta 25 % din VAB regională.92%.9 mil RON. va fi urmat de sectorul agricol.5% în VAB. reprezentând 31.89% din VAB regională. Transportul. depozitarea şi comunicaţiile. ponderea valorii adăugate brute a diferitelor sectoare ale economiei regiunii se va schimba: sectorul industrial (inclusiv energie electrică şi termică.0 mil RON.1 mil RON.6%. RON. construcţiile cresc. de la 8.15 % la 6%. care cunoaşte o creştere de la 10% respectiv 7. depozitare şi comunicaţii 1788. urmată de sectorul tranzacţiilor imobiliare.65%. transport. (7.3 mil. gaze şi apă) de 6338. Fig. obsevăm că.5 %.2. comerţ 1524. reprezentând 17. pentru orizontul de timp 2013.3. (10. de la 9.La nivelul anului 2004 cea mai mare contribuţie la formarea Valorii Adăugate Brute (VAB) a avut-o sectorul industrial (inclusiv energie electrică şi termică. Dinamica numărului de IMM-uri pe principalele sectoare de activitate ale economiei naţionale în perioada 2001-2004 demonstrează o creştere de 140% în industria extractivă. având în considerare aprecierile de variaţie de forma celor descrise în legendă. (7.

000 0 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 Total IMM-uri. 2006 23 . IMM-uri 2001/2004 şi tendinţe 2013 40. ANUARUL STATISTIC 2005.000 20. din care: Comerţ Industrie Tendinţă lineară IMM-uri Tendinţă exponenţial Sursa : INS.000 Nr. Fig.de maşini şi echipamente cu 109. 2. depozitare şi comunicaţii cu 93. 60.000 50.52% şi sectorul transporturi.000 10.3.000 30.5%. Regiunea SV Oltenia are cel mai scăzut număr de IMM-uri din România şi cel mai scăzut număr de IMM-uri cu capital străin.3.

construcţii (21.3. Fig.386 persoane. Dinamica locurilor de munca in IMM-uri. pe sectoare de activitate 2001/2004 Regiunea Oltenia 70000 60000 50000 2001 40000 2002 30000 2003 20000 2004 10000 0 Tranzacţii Industrie Transporturi. ANUARUL STATISTIC 2005.131 persoane reprezentând 35. IMM-uri 2001/2004 şi tendinţe 2013 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Industrie Construcţii Hoteluri şi restaurante Transporturi. Fig.49%) şi transporturi. comunicatii Tendinta lineara Ind Prelucrătoare Tendinţă lineară Sursa : INS.499 persoane. reprezentând 28. tranzacţii imobiliare (13.5. reprezentând 11. 8000 7000 Nr. 2006 La nivelul anului 2004 ponderea cea mai mare a persoanelor ocupate în IMM-uri era înregistrată în sectoarele comerţ (63. depozitare şi comunicaţii Tranzacţii imobiliare Industria prelucrătoare Industrie Tendinţă lineară Construcţii Tendinţă putere Hoteluri şi restaurante Tendinţă lineară Tranzacţii imobiliare Tendinţe Transporturi. 2.02%). 2. depozitare şi comunicaţii (12.3. reprezentând 7.4.77%). reprezentând 6. depozitare şi Sănătate şi imobiliare restaurante Comerţ Invăţământ Construcţii comunicaţii Hoteluri şi asistenţă socială Sursa: Direcţia Regională de Statistică Dolj 24 .228 persoane.019 persoane. industria prelucrătoare (51.5%).67%).

Dinamica numărului mediu de persoane ocupate în IMM-uri în aceeaşi perioadă de
analiză, evidenţiază cea mai mare creştere în sectorul sănătate şi asistenţă socială
166,91%, urmează industria extractivă 130.61%, energie electrică şi termică, gaze şi
apă 105,67%, tranzacţii imobiliare 80,54% şi producţia de mobilier şi alte activităţi
industriale 72,76%.

O scădere a numărului mediu de persoane ocupate a avut loc în IMM-urile din
domeniul textile -14,36%, hoteluri şi restaurante -14,38%, construcţii -8,11% şi
industria alimentară şi băuturi -5,88%.

Pentru orizontul de timp 2013, ponderea pe diferitele activităţi ale economiei regiunii,
a numărului de persoane ocupate în IMM-ri se va schimba comparativ cu anul 2004 şi
anume:

Total 180 000  260 000 persoane ocupate în IMM-ri din care:

 Industrie 32%  34% din care:
 Industria extractivă 2,9%  2,4%
 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 7,7%  7,22%
 Industria prelucrătoare 89%  89% din care:
 Alimentară şi băuturi 19,8%  12,5%
 Fabricarea produselor textile 5,36%  3,75%
 Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 2%  1,5%
 Industria de maşini şi echipamente 3,6%  5%
 Industria de maşini şi aparate electrice 2,77%  3,75%
 Producţia de mobilier şi alte activităţi industriale 5,76%  5%
 Construcţii 11,8%  7,7%
 Comerţ 35%  28,8%
 Hoteluri şi restaurante 4%  1,9%
 Transporturi, depozitare şi comunicaţii 6,7%  7,7%
 Tranzacţii imobiliare 7,5%  11,5%
 Învăţământ 0,15%  0,19%
 Sănătate şi asistenţă socială 0,81%  1,15%

25

Cele mai semnificative creşteri ale cifrei de afaceri, în perioada 2001 – 2004, au fost
înregistrate în sectoarele energie electrică şi termică, apă şi gaze (1983 - 71%),
industria de maşini şi aparate electrice (779,53%), industria extractivă (735,37%),
sănătate şi asistenţă socială (404,35%), transporturi, depozitare şi comunicaţii
(314,28%) şi industria de maşini şi echipamente (306,07%).

Cele mai dinamice sectoare pe perioada de analiză 2001/2004 evaluate prin prisma
numărului de IMM active, a persoanelor ocupate şi a cifrei de afaceri sunt: industria
energiei electrice şi termice, gaze şi apă; industria extractivă; industria de maşini şi
echipamente; industria de maşini şi aparate electrice; sănătatea şi asistenţa socială;
transporturile; depozitarea şi comunicaţiile; tranzacţiile imobiliare.

Tab. 2.3.2. Locuri de munca în IMM, 1998-2004
Mărime 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Micro 87694 47175 50937 45363 50883 59430
Mici 37084 45406 42542 44127 50770 50470
Mijlocii 45735 62026 62838 62683 67817 70382
Total IMM-uri 170513 155607 156317 152173 169470 180282
Mari 211305 180553 187782 169569 157200 146299
TOTAL 381818 335160 344099 321742 326670 326581
IMM-uri din TOTAL 44.65% 46.13% 45,43% 47,29% 51,87% 55.20%
Sursa: INS, ANUARUL STATISTIC 2005

26

2.4. PIAŢA MUNCII

Piaţa muncii din România a suferit transformări majore în contextul procesului de
restructurare economică manifestate prin reducerea populaţiei active şi a populaţiei
ocupate, menţinerea şomajului la valori relativ constante (cu excepţia perioadelor de
recesiune economică), dar şi creşterea şomajului de lungă durată.

Piaţa muncii din regiunea Sud-Vest Oltenia reflectă în mare tendinţele de la nivel
naţional.

Dezechilibrele provocate de procesul de restructurare a economiei româneşti, au dat
şi în judeţele regiunii o nouă dimensiune problemei adaptării forţei de muncă la
cerinţele pieţei.

Populaţia activă

Populaţia activă din regiunea Sud-Vest Oltenia număra, în 2005, 1117 mii persoane,
respectiv 10,3% din populaţia activă a ţării. (tabel 4.1.- anexa 4)

Din punct de vedere al evoluţiei, în perioada 2002-2005, tendinţa de reducere a
populaţiei active s-a manifestat atât la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, cât şi la nivel
naţional, cu menţiunea că la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia declinul este mai puţin
accentuat.

Pe medii rezidenţiale, populaţia activă din mediul urban a crescut, pe când populaţia
din mediul rural a avut o tendinţă constantă de scădere.

27

regiunea Sud-Vest Oltenia se află pe locul al doilea în context naţional.8%). 28 . Evoluţia populaţiei active din regiunea S-V Oltenia pe sexe şi medii rezidenţiale 1400 1200 1000 2002 800 2003 600 2004 400 2005 200 0 total urban rural masculin feminin Cu o rată de activitate de 64. deşi rata de activitate totală a scăzut în anul 2005 faţă de anul 2002 (64.8% în anul 2005.8% faţă de 66.2% faţă de 73.1 mii pers.4. Populaţia activă* 2002 2003 2004 2005 total 1162 1145 1123 1117 urban 467 469 499 496 rural 695 676 624 621 masculin 623 616 612 608 feminin 539 529 511 509 Sursa: INS. Din datele statistice rezultă că.3 procente.1. rata de activitate în mediul urban se menţine în jurul valorii de 59% iar rata de activitate în mediul rural (71.5%). Evoluţia populaţiei active din regiunea Sud Vest Oltenia pe sexe şi medii rezidenţiale Tabelul 2. 2. pentru populaţia activă de 15-64 ani.5%) a scăzut cca. după regiunea Nord-Est (65.ancheta AMIGO Figura 2.4.

2.4 Sursa: INS.5 71.00 10.4 58.2.4. Pe intervalele de vârstă componente.0 60.8 59.5 73.8 69.9 71.9 71.3 65.00 total urban rural masculin feminin În ceea ce priveşte structura pe vârste a populaţiei active se remarcă o distribuţie relativ echilibrată pe cele doua sexe. 29 . în perioada 2002-2005. Rata activitate*(%) 2002 2003 2004 2005 total 66.8 urban 59.9 71.2 masculin 72. înregistrându-se o descreştere constantă a ocupării în perioada 2002 .6 58. Rata de activitate 80. Populaţia ocupată Reprezentând 10.4.00 60.1 feminin 61.00 2005 20.3% din populaţia ocupată a României.00 70.0 rural 73.9 58.2 64. la activitatea economică.00 2004 30.2005. Tabelul 2.00 0.00 50. se observă o scădere mai pregnantă a participării populaţiei cu vârste peste 50 ani.8 66. populaţia ocupată din regiunea Sud-Vest Oltenia număra 1043 mii persoane în 2005.2.ancheta AMIGO Fig.9 60.00 2002 2003 40.

Evoluţia populaţiei ocupate din regiunea SV Oltenia pe sexe şi medii rezidenţiale

Tabelul 2.4.3. mii persoane
Populaţia ocupată
2002 2003 2004 2005
total 1083 1076 1039 1043
urban 409 417 442 443
rural 674 659 597 600
masculin 578 575 561 566
feminin 505 501 478 477
Sursa: INS,ancheta AMIGO

Fig. 2.4.3.

Populaţia ocupată

80,00
70,00
60,00
2002
50,00
2003
40,00
2004
30,00
2005
20,00
10,00
0,00
total urban rural masculin feminin

În regiunea Sud-Vest Oltenia, populaţia ocupată de sex masculin era preponderentă
în 2005 (566 mii pers.), iar pe medii rezidenţiale populaţia din mediul rural este
semnificativ mai mare, comparativ cu cea din mediul urban. Reducerile de populaţie
ocupată sunt continue, pentru populaţia ocupată din mediul rural se remarcă o
scădere constantă, ajungând în anul 2005 la 600 mii persoane, spre deosebire de
mediul urban, unde se relevă o creştere.

30

Tabelul 2.4.4.
(%)

Structura populaţiei ocupate pe sectoare de activitate CAEN
sectoare de activitate Total
CAEN 15-64 ani
2002 2003 2004 2005
Agricultură 50,1 48,4 47,7 43,95
Industrie 19,9 20,72 20,8 21,9
Construcţii 3,5 3,9 3,7 4,3
Servicii 26,5 26,9 27,8 29,85
TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0
Sursa: INS,ancheta AMIGO

Figura 2.4.4.

Structura populaţiei ocupate pe sectoare de activitate CAEN

60.00%

50.00%

40.00% Agricultură
Industrie
30.00%
Construcţii
20.00% Servicii

10.00%

0.00%
2002 2003 2004 2005

Şomajul

În intervalul 2002-2005 numărul şomerilor BIM din regiunea Sud-Vest Oltenia, a avut o
descreştere oscilantă de la 79 mii persoane în anul 2002 la 74 mii persoane în anul
2005 trecând prin minime de 69 mii în 2003 şi maxime de 84 mii în 2004.

Tabelul 2.4.5.

31

mii pers.
Număr şomeri (BIM)*
2002 2003 2004 2005
total 79 69 84 74
urban 58 52 57 53
rural 21 17 27 21
masculin 45 41 51 42
feminin 34 28 33 32
Sursa: INS, Ancheta AMIGO

Figura 2.4.5.

Număr şomeri BIM

90
80
70
mii persoane

60 2002
50 2003
40 2004
30 2005
20
10
0
total urban rural masculin feminin

Populaţia şomeră de sex masculin este preponderentă (42 mii în anul 2005), cât şi
cea din mediul urban faţă de cea din mediul rural (53 mii pers.). Ca dinamică,
sesizăm descreşterea populaţiei şomere pe ambele sexe, cât şi pe medii rezidenţiale.

32

Denumirea judeţului pare a fi indisolubil legată de Jiu (unii autori apreciază că etimologic denumirea de Gorj. JUDEŢUL GORJ 3. În secolul al XVII-lea poate fi întâlnit deja un judeţ de o formă apropiată a Gorjului actual cu numele Jiul de Sus. al XIII-lea). cea cunoscută sub numele de Voievodatul lui Litovoi (sec. Cercetările istorice atestă faptul că teritoriul actual al judeţului a fost cuprins într-una dintre primele formaţiuni politice de pe teritoriul României. în care judeţul Gorj a înglobat unele formaţiuni vecine precum Motru şi Gilort.1. 3. înseamnă Jiul de Sus. 33 . Teritoriul şi forma actuală a judeţului este rezultatul unor evoluţii istorice. Scurt istoric şi organizare administrativ-teritorială Judeţul Gorj a fost menţionat documentar încă din secolul al XV-lea.

Astfel. 8000 locuitori fiecare. În anul 2000 oraşul Motru a fost ridicat la rangul de municipiu. în intervalul 1989 – 2007 nu au fost înfiinţate noi comune prin separare sau regrupare (în condiţiile în care în ţară pot fi numărate peste 200 de astfel de situaţii. Jiu şi singurul din judeţ cu peste 20. Tg-Cărbuneşti şi Ţicleni devin oraşe.indică o relativă stabilitate a formei judeţului. Astfel. prin declararea de noi oraşe. 34 . Judeţul Gorj cuprinde un număr de 70 de unităţi administrativ-teritoriale de bază. după ce în 1968. cu populaţii de cca. deci cca. 5 noi comune în medie pe judeţ). Modificările au fost de statut administrativ. Novaci. conform Legii 2 din 1968 (cu modificările şi completările ulterioare). toate celelalte oraşe obţinând acest statut după 1966. După 1990 (în anul 2004) au mai fost declarate alte două noi oraşe: Tismana şi Turceni (Legea 83 /2004).000 de locuitori la vremea aceea devine al 7-lea oraş al judeţului. considerată una dintre cele mai omogene şi sub aspect cultural şi relevantă sub aspect statistic. Motru. fiind al doilea oraş după Tg. Împreună cu judeţul Vâlcea. formează o subregiune de similaritate.000 locuitori. cu peste 11. în cadrul Regiunii 4 Sud-vest Oltenia. în pofida frecventelor schimbări politice şi de organizare administrativ teritorială. Trebuie subliniat că reţeaua urbană a judeţului s-a dezvoltat relativ recent. Evoluţiile ceva mai recente – din ultimii 100 de ani . judeţul Gorj a fost inclus în regiunea de dezvoltare Sud- vest. modificările post-decembriste fiind puţin numeroase. iar în 1989. în 1981 Rovinari dobândeşte acest statut. Bumbeşti-Jiu. Gorj-ul este probabil unul dintre cele mai stabile judeţe din punctul de vedere al organizării administrativ-teritoriale. În urma analizelor socio-economice şi spaţiale din anii 1996-1997. cu excepţia capitalei.

Figura 3.În prezent. Târgu-Jiu. Bumbeşti-Jiu. reşedinţă de judeţ. Rovinari şi Turceni. Acestora li se mai adaugă 15 localităţi componente ale oraşelor Târgu-Jiu.000 locuitori. Axa nord-sud. se află plasat într-o poziţie favorabilă în sistemul de aşezări regional. Tismana şi 61 de comune. judeţul Gorj are 2 municipii: Târgu-Jiu şi Motru. Municipiul Târgu Jiu. 7 oraşe: Ţicleni. Turceni. 2004). este un oraş mijlociu.1. care va asigura conectarea la coridorul IV pan-european. iar axa sud-vest – nord-est pe direcţia Drobeta Turnu-Severin – Râmnicu Vâlcea asigură conectarea la coridorul fluvial 35 . INSSE Gorj. Numărul de sate aparţinătoare este de 411 (conf. Novaci. Târgu-Cărbuneşti. capitala judeţului. Judeţul Gorj – organizarea administrativ – teritorială în prezent Conform clasificărilor tradiţionale. dintre care 35 aparţin oraşelor şi municipiilor. Rovinari.1. Motru. la intersecţia a două axe majore de comunicaţie. aflat la limita superioară a pragului de 100. pe direcţia Craiova – Petroşani – Deva – Cluj-Napoca este susţinută de un dublu traseu rutier (E79) şi feroviar (ramura 202 a magistralei 200). aproximativ perpendiculare.

000 locuitori. prin deschiderea unei viitoare axe către Sofia şi sudul regiunii balcanice. stejar. Principalele resurse naturale constau în cărbune energetic (lignit) şi material lemnos (fag. Principala ocupaţie a locuitorilor este mineritul şi cultivarea legumelor. principal punct de trecere şi legătură între Oltenia şi sud vestul României pe de-o parte şi Transilvania şi nord-vestul ţării pe de altă parte. în preajma accesului către defileul Jiului. dar specific pentru zonele subcarpatice. Severin. Din punct de vedere geografic. la 44 km de Municipiul Târgu-Jiu si la 42 km de Dr. Tr. judeţul Gorj are avantajul poziţiei centrale a capitalei (spre deosebire de poziţiile relativ excentrice ale celorlalte capitale judeţene) şi a unui număr de centre urbane secundare şi terţiare plasate relativ echilibrat în teritoriu. 67A. Municipiul Motru. la limita zonei subcarpatice.Vidin. salcâm).848 locuitori. Din punct de vedere al distribuţiei spaţiale. raport superior mediilor naţionale /regionale de 1:5. În perspectiva realizării podului dublu rutier şi feroviar de la Calafat . rolul strategic al oraşului poate spori. sub 20. Toate celelalte 7 oraşe fac parte din categoria oraşelor mici. sub aspect cantitativ judeţul Gorj prezintă o structură echilibrată a sistemului de aşezări având un raport de 1 oraş /7 comune (la nivel naţional raportul este de 1:9. pe de altă parte.paneuropean(VII). 36 . iar la nivel regional este de 1:10) şi respectiv 7 sate /comună. cu excepţia zonei de sud-est. aşezat pe D.N. pe de-o parte şi prin E81 cu Bucureşti şi celelalte coridoare pan- europene. În concluzie. are o populaţie de 22. capitala gorjeană se află plasată într-o poziţie cheie.

Prin poziţia sa. depresiunea externă sau Depresiunea Tg-Jiu – Câmpu Mare. Geografic.3. dealurile interne şi depresiunea internă. Poziţie geografică. la nord. Astfel. în nord-vestul provinciei istorice Oltenia. Vâlcan şi Parâng. Administrativ. relief. Dolj la sud. se învecinează cu judeţele Hunedoara. mărginită la sud de şiruri de dealuri cu înălţimi de 400-500m. având o suprafaţă de 5602 km2 este întins de o parte şi de alta a cursului mijlociu al râului Jiu. 29% din suprafaţa judeţului şi coboară de la altitudini de peste 2000m către Depresiunea subcarpatică olteană.2. zona montană ocupă cca. Vâlcea la est. conform clasificării EUROSTAT (institutul de statistică al UE). la nord. s-a aflat de-a lungul timpului într-o zonă de graniţă politico-administrativă (între Oltenia. 37 . Aceasta cuprinde dealurile externe. Judeţul. Din 1998 Judeţul Gorj face parte din Regiunea de Dezvoltare 4 Sud-vest Oltenia. climă Judeţul Gorj este situat în sud-vestul României. judeţul este străjuit la nord de crestele masivilor muntoşi Godeanu. Depresiunea Subcarpatică a Olteniei şi Lanţul Carpatic Meridional. Mehedinţi la sud-vest şi Caraş-Severin la vest. în proporţii aproximativ egale şi care coboară de la nord către sud: Dealurile Piedmontului Getic. Cele 8 regiuni de dezvoltare sunt unităţi teritoriale de tip NUTS II. Teritoriul judeţului cuprinde 3 trepte de relief. dar şi geografică şi economică. Ţara Românească şi Transilvania sau Imperiul Austro-Ungar).

dintre care cele mai importante sunt Jiul – în centru şi afluenţii acestuia. 38 . prin procese de sculptogeneză.formează şi principalul bazin hidrografic al Gorjului.1 Poziţia judeţului Gorj în teritoriul Poziţia judeţului Gorj în Regiunea naţional Sud-vest Oltenia Treimea sudică a judeţului (mai precis 37%) este ocupată de o zonă de podiş aparţinând marii unităţi geografice Piemontul Getic. judeţul este drenat de cursul Amaradiei. Motru pe dreapta şi Olteţul pe stânga. care formează şi importante zone de văi. În extremitatea sud-estică. relieful a fost determinat în mare măsură de reţeaua hidrografică ce străbate judeţul de la nord la sud. care străbate judeţul pe o lungime de 133 km. Figura 3. Pe fondul mişcărilor tectonice. iar în colţul de nord-vest de cursul superior al Cernei.2. Jiul. Judeţul este de asemenea brăzdat de la nord la sud de o serie de cursuri de apă.

Clima Datorită faptului că judeţul Gorj acoperă terenuri cu altitudini cuprinse între 90 m şi 2.2. datele climatice diferă mult de la o zonă la alta. Amaradia etc. care adună apele mai multor afluenţi (Sadu. Temperatura medie multianuală variază de la 10. peste 1.518 m.20C (Târgu-Jiu) sau 4. Principalele forme de relief şi cursuri de apă din judeţul Gorj 3. Precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între 585 mm (Ţînţăreni) şi 750 mm (Târgu- Jiu). dar în general frecvenţa şi intensitatea lor creşte pe măsură ce ne deplasăm spre nord. Motru. 3. Figura 3.2.) de pe o suprafaţă de peste 10 mii ha.2. Ţânţăreni. Hidrologia Aparţine în majoritate unui singur bazin colector.1.500 mm în zona cea mai înaltă a Lanţului Carpatic Meridional. Vânturile dominante sunt din direcţia NV-S-SE.2.50 C în zona cea mai înalta a Munţilor Vulcan-Parâng-Negoveanu. Jiul.80C (Cruşeţ. Jiltu. care sunt drenate de 39 . Tismana. Excepţie fac extremităţile NE şi NV ale judeţului.2. Ioneşti) la 10. Gilort.

Mija) şi antropice (Cearu. Din punct de vedere al vegetaţiei naturale ierboase. Cerna. • apele freatice. Numeroase lacuri naturale (Câlcescu. Apa freatică se află la adâncimi diferite şi în general se corelează cu forma de relief. Motru) . pe cele joase.800 m altitudine întâlnim zona pădurilor alpine. • apele pluviale sau de suprafaţă. Reţeaua hidrografică ce străbate judeţul Gorj de la nord la sud aparţine jumătăţii superioare a Bazinului Hidrografic al Jiului şi o mică parte a Bazinului Hidrografic al Olteţului. cea mai mare parte a judeţului Gorj se încadrează în zona de pădure.3. Vegetaţia Vegetaţia naturală. 40 . Cursurile de apă secundare au un regim nepermanent. 3. Cursurile de apă permanente îşi au originea în munţi. zonă care la rândul ei se etajează pe specii dominante: subzona pădurilor de Quercineae.cursurile superioare ale Olteţului şi Cernei. Hidrologia judeţului Gorj se caracterizează prin trei aspecte esenţiale: • reţeaua hidrografică. iar în apropierea cursurilor de apă se află la 0-3 m. pe terase şi luncile înalte se află la adâncimi de 5-10 m. la peste 1. determină forme de relief negative şi se corelează cu drenajul intern.2. Apele pluviale pot să fie permanente sau temporare. Slăveiu. Pe formele cele mai înalte. Pe formele de relief înalte se află la adâncimi de peste 10 m. subzona fagului şi subzona pădurilor de conifere. în exclusivitate torenţial. Din acest punct de vedere. la adâncimi de 3-5 m. au o mare frecvenţă şi un curs periodic torenţial. predomină speciile mezofite acidofile.

. erodisol. Exceptând zona de munte. specii pomicole. soluri neevoluate. Solurile Pot fi împărţite în trei mari categorii: soluri zonale. sol humicosilactic. planosoluri. sol brun acid. protosol antropic.4. Soluri neevoluate: litosol.clasa solurilor hidromorfe: lacoviste. sol roşu (Tera Rossa). sol brun eumezobazic. Solurile zonale sunt cele mai frecvent întâlnite şi sunt specifice condiţiilor naturale întâlnite în judeţul Gorj.clasa spodosolurilor: sol negru acid. 41 . cu solurile: sol brun argiloiluvial. Acestea se încadrează în următoarele clase: . sol pseudogleic. datorită condiţiilor climaterice care permit acest lucru. sol brun luvic. sol aluvial. regosaol. luvisol albic. în judeţul Gorj se cultivă pe arii extinse plante cerealiere. legume.clasa combisolurilor: sol brun emezobazic.clasa argilovisolurilor. plante tehnice. viţa de vie.Vegetaţia cultivată: este de o mare diversitate. inclusiv unele specii de clima caldă. Soluri intrazonale: . protosol aluvial.2. coluvisol. soluri intrazonale. sol gleic. 3. .

1. RESURSE NATURALE Judeţul Gorj este unul dintre judeţele bogate în resurse naturale atât din punct de vedere al cantităţilor cât şi al diversităţii. Aceste resurse pot fi identificate la nivelul terenurilor agricole şi forestiere precum şi al resurselor minerale de suprafaţă şi de adâncime. Pădurile ocupă în special partea de nord a judeţului. Fondul forestier Gorj Resursele de apă sunt de asemenea importante.3. judeţul Gorj fiind situat într-un bazin hidrografic cu resurse interioare superioare mediilor pe ţară (conf. Datorită acestor caracteristici silvicultura şi zootehnia reprezintă ramuri şi activităţi economice importante. precum şi a celor acoperite cu livezi.3. PATN secţiunea II - Apa. În Regiunea 4 de dezvoltare. Gorjul este similar judeţului Vâlcea. Apa şi viaţa sălbatică (fondul faunistic şi floricol) reprezintă de asemenea importante valori ale cadrului natural. Ca structură a fondului funciar. 42 . judeţul Gorj se distinge prin ponderea importantă a suprafeţelor forestiere şi a ponderii suprafeţelor de păşuni şi fâneţe. precum şi văile principalelor cursuri de apă.3. Figura 3. legea 20 /2006).

din păcate puţin sau deloc valorificate. Resursele minerale de suprafaţă şi de adâncime sunt diverse şi răspândite practic pe tot cuprinsul judeţului. granitul. În afara unor resurse minerale aflate în cantităţi deosebit de mari. precum lignitul exploatabil la suprafaţă în special în vestul judeţului (bazinele Motru-Rovinari). 43 . Gorjul deţine importante resurse de petrol şi gaze naturale (în centrul şi estul judeţului). acestea prezintă o vulnerabilitate ridicată în zona de centru vest a judeţului datorită riscului de poluare din cauza activităţilor extractive din zonă.Din punct de vedere al apelor subterane. prin captările şi amenajările hidrotehnice de pe Văile Cernei şi Tismanei. grafit (zona Baia de Fier). sau pietre de construcţie precum dolomitul. Mai trebuie amintite numeroase izvoare de ape minerale (zona Săcelu şi altele).2. calcarul (în zonele de nord- vest şi nord-est ale judeţului).3. dar şi resurse minerale mai rar întâlnite. Resursele de apă reprezintă şi un important potenţial energetic. precum antracit (zona Schela). Figura 3.

3 2050 Sud-vest România 21. Populatia judetului Gorj.1.4.9 locuitori pe km2. (în anul 2003).9 2420 EU27 ≈ 500 ≈ 398. 2005-2006 44 . în judeţul Gorj.2 79.9 ≈ 24.00 ≈ 70 114. EUROSTAT.100 Sursa: INSSE. POPULAŢIA La 1 Ianuarie 2007.9 2878 Gorj Regiunea 2. loc mii kmp locuitori /kmp Eur /loc. Date statistice generale Tabelul 3.21 47. cu o densitate de 68. potrivit Institutului Naţional de Statistică.locuitor totală totală urbanizare teritoriu mil.2.4.5 90.3. Figura 3. populaţia judeţului Gorj era de 382 242 persoane. Din numărul total de locuitori.32 29.67 238.4. un PIB superior celui naţional şi cel al regiunii de dezvoltare Sud-vest Oltenia. Populaţie Suprafaţa Rata de Densitate în PIB . % (2003) Judeţul 0.39 53.60 46. După tipul de reşedinţă.4. Populatia judetului Gorj-2007 2007 Barbati Femei urban 47% Femei Barbati rural 49% 53% 51% urban rural Datele statistice generale indică. Figura 3.382 5. 179 895 (47%) locuiesc în mediul urban şi 202 347 (53%) în mediul rural. 188 986 sunt bărbaţi (49 %) şi 193 256 femei (51%).1.7 68.

44% 0. Figura 3.4.4.35% Sud-vest Romania Eu27 45 .3 25000 Produsul Intern Brut 20000 Gorj Sud-vest România Eu27 15000 10000 5000 0 Figura 3.07% 4. Populaţia 0.4.13% Gorj 95.

peste media regiunii Sud-vest de 7.4% (date AJOFM. iar în rural în jurul valorii de 7.2. POPUL din care: din care: AŢIA POPULAŢIA POPULAŢIA OCUP femini STABILĂ masculin feminin ACTIVĂ masculin feminin ATĂ masculin n 13677 TOTAL 387308 196028 147931 88673 59258 128440 102607 0 MUNICIPII ŞI ORAŞE-TOTAL 162743 80189 82554 70197 39341 30856 61510 40848 51698 MUNICIPIUL TARGU JIU 96641 47615 49026 43898 23511 20387 39380 24104 28639 MUNICIPIUL MOTRU 22967 11337 11630 9636 5695 3941 7832 5642 7689 ORAS BUMBESTI- JIU 10617 5188 5429 4286 2443 1843 3473 2745 3586 ORAS NOVACI 6105 2986 3119 2803 1425 1378 2569 1561 1741 ORAS ROVINARI 12509 6323 6186 5012 3482 1530 4131 2841 4656 ORAS TICLENI 5205 2551 2654 1909 1244 665 1760 1307 1989 ORAS TIRGU CARBUNESTI 8699 4189 4510 2653 1541 1112 2365 2648 3398 COMUNE-TOTAL 224565 1E+05 113474 77734 49332 28402 66930 61759 85072 Sursa: INSSE. populaţie ocupată Tabelul 3. dar sub media naţională de 40. Populaţia activă a judeţului Gorj reprezintă 40. ceea ce situează judeţul pe o poziţie fruntaşă în regiune. În 2005-2006. 2007) Populaţie inactivă. din care: POPULAŢIA din care: ŞOMERI masculin feminin INACTIVĂ masculin feminin TOTAL 19491 13111 6380 239377 102607 136770 MUNICIPII ŞI ORAŞE- 8687 5241 3446 92546 40848 51698 TOTAL MUNICIPIUL TARGU JIU 4518 2716 1802 52743 24104 28639 MUNICIPIUL MOTRU 1804 1011 793 13331 5642 7689 ORAS BUMBESTI-JIU 813 508 305 6331 2745 3586 ORAS NOVACI 234 136 98 3302 1561 1741 ORAS ROVINARI 881 584 297 7497 2841 4656 ORAS TICLENI 149 109 40 3296 1307 1989 ORAS TIRGU CARBUNESTI 288 177 111 6046 2648 3398 COMUNE-TOTAL 10804 7870 2934 146831 61759 85072 46 . şomajul în judeţul Gorj a coborât la 4.4% în mediul urban. şomeri Tabelul 3.3%. peste media regională.4.3. 2005-2006 În ceea ce priveşte şomajul.4. EUROSTAT. Populaţie activă.0%.6%.1% din totalul populaţiei.5% şi peste media la nivel naţional de 6. judeţul Gorj se situa în 2004 la un nivel de 8.

47 . Silvicultură şi Piscicultură Industrie şi construcţii 1659 1657 1591 1528 1544 1820 1628 1565 1728 1987 1944 1915 2020 Servicii 964 977 994 1034 1095 1442 1115 1101 1103 1140 1168 1169 1200 La nivelul ţării. aug. în luna iulie 2007. oct. nov.4. apr.7%). 2006 2007 iul. iul. Total judeţ 1338 1349 1323 1299 1339 1640 1370 1326 1410 1552 1535 1524 1589 Agricultură. mar. vânătoare şi servicii 744 760 905 719 964 1100 876 1047 1125 952 1006 1146 1044 anexe. sep. cu 1. Câştigul salarial mediu nominal net realizat a fost de 1040 lei. feb. câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 1402 lei. Gradul de ocupare a populatiei someri inactiva ocupata activa someri inactiva ocupata activa EFECTIVUL SALARIAŢILOR – pe perioada iulie 2006.iunie 2007 Persoane Tabelul 3. 2006 2007 iul. vânătoare şi servicii anexe. ian.4. apr. Silvicultură şi 1377 1377 1375 1373 1373 1365 1435 1446 1461 1463 1469 1471 1473 Piscicultură Industrie şi construcţii 43372 43353 43293 43232 43247 42993 40164 40477 40883 40948 41102 41175 41228 Servicii 38561 38544 38490 38437 38450 38225 39535 39844 40244 40307 40458 40532 40583 CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT pe perioada iulie 2006.iunie 2007lei (RON)/persoană Tabelul 3. sep.8% mai mare faţă de luna precedentă. nov. oct. în creştere faţă de luna precedentă cu 17 lei (1. mai iun. dec. aug. Figura 3. ian. iul.5.4.4. Total judeţ 83310 83274 83158 83042 83070 82583 81134 81767 82588 82718 83029 83178 83284 Agricultură. feb.5. mai iun. mar. dec.

cu modificările şi completările ulterioare. ep. comunale. ug.4. eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale. descentralizării serviciilor publice. responsabilităţii.6. Consiliul Judeţean Gorj acordă. În conformitate cu prevederile Legii administraţiei publice locale nr. vânătoare şi servicii anexe.iunie 2007 lei (RON)/persoană Tabelul 3. la solicitarea acestora. ct. pr.CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU NET pe perioada iulie 2006. ul. Total judeţ 993 996 983 965 992 1200 1016 979 1044 1136 1130 1117 1166 Agricultură. administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor legalităţii. ec. ADMINISTRAŢIA Consiliul Judeţean Gorj este autoritatea administraţiei publice locale. an. pentru coordonarea activităţii consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. ai un. ov. 215/2001. constituită la nivel judeţean. legalităţii. ar. republicată. oraşe. 2006 2007 i a s o n d i f m a m i i ul. Silvicultură şi 579 598 730 552 779 841 668 833 866 741 789 882 801 Piscicultură Industrie şi construcţii 1225 1215 1172 1129 1136 1326 1202 1151 1276 1442 1419 1390 1466 Servicii 722 731 750 774 819 1059 831 817 821 846 870 868 895 3. autonomiei locale. cooperării şi solidarităţii în rezolvarea 48 . municipii şi autorităţile administraţiei publice de la nivel judeţean se bazează pe principiile autonomiei. Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale din comune.5. sprijin şi consultanţă tehnică şi juridică pentru autorităţile administraţiei publice locale. prin aparatul propriu şi serviciile de specialitate. eb. orăşeneşti şi municipale. eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.

ro. Consiliul Judeţean Gorj adoptă hotărâri. Pentru mai multe informaţii. vizitaţi pagina web a Consiliului Judeţean Gorj: www. • Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională Gorj • Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj • Societatea Comercială Întreprinderea Drumuri şi Poduri Gorj S.C. Preşedintele. Gorj • Serviciul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor şi a Activităţilor de Salubrizare. care răspunde de aducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului Judeţean şi soluţionează problemele curente ale colectivităţii judeţene în care funcţionează. iar preşedintele emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. În exercitarea atribuţiilor ce-i revin. vicepreşedinţii şi secretarul general al judeţului împreună cu aparatul propriu constituie executivul cu activitate permanentă. precum şi în justiţie. cu persoanele fizice şi juridice române şi străine.A. TISPREST S.cjgorj. În relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi Consiliul Judeţean. Tismana • Societatea Comercială „Parc Industrial Gorj” S. 49 . Preşedintele Consiliului Judeţean reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice. Consiliul Judeţean are în subordine următoarele instituţii şi agenţi economici: • Direcţia Comunitară Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Gorj • Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj • Şcoala Populară de Artă Târgu-Jiu • Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului” Târgu-Jiu • Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” • Biblioteca Judeţeană “CHRISTIAN TELL”. semnate de preşedinte sau de vicepreşedintele care a condus şedinţa şi contrasemnate de secretarul general al judeţului.A. nu există raporturi de subordonare.problemelor întregului judeţ. • S.A. Gorj • Serviciului Public Judeţean Salvamont Gorj • Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Târgu-Jiu.

precum şi organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale. sunt reprezentate de consiliile locale. republicată. Primăria municipiului Târgu-Jiu Legea nr.prefecturagorj. şi primării. cu personalitate juridică. Instituţia Prefectului are rolul de a îndeplini atribuţiile şi prerogativele conferite Prefectului prin Constituţia României. organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale (vezi capitolul Informaţii Utile şi pagina web: www.ro). ca autorităţi deliberative. Autorităţile administraţiei publice locale. Instituţia Prefectului urmăreşte modul de realizare în judeţ a strategiei şi obiectivelor cuprinse în Programul de Guvernare şi propune adoptarea de măsuri corespunzătoare.Judeţul Gorj este organizată si funcţionează ca instituţie publică. 215/2001. Instituţia Prefectului are o structura de specialitate formată din funcţionari publici. reglementează regimul general al autonomiei locale. Atribuţiile principale ale autorităţilor publice locale sunt stabilite prin Legea nr.Instituţia Prefectului . si instituţia prefectului şi alte acte normative. 50 . cu modificările şi completările ulterioare. a administraţiei publice locale. Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului. prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe. 215/2001 republicată. ca autorităţi executive.

Consiliul Local şi cele 4 comisii de specialitate îşi desfăşurat activitatea pe baza prevederilor Legii nr. 51 . republicată.În conformitate cu Legea nr. prin publicare în mass-media locală şi ziarul „Curierul Primăriei”. cu modificările şi completările ulterioare şi în exercitarea atribuţiilor sale. cu modificările şi completările ulterioare. Primarul emite dispoziţii cu caracter normativ şi individual. semestriale. a Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare al Consiliului Local şi programele de activitate anuale. 215/2001 republicată. Şedinţele Consiliului Local şi ale comisiilor de specialitate sunt publice. Primarul convoacă Consiliul Local al municipiului Târgu-Jiu în şedinţe de lucru ordinare. 215/2001. ordinea de zi a fiecărei şedinţe fiind adusă la cunoştinţa opiniei publice prin afişare la sediul Consiliului Local. trimestriale şi lunare. Primarul municipiului Târgu-Jiu iniţiază proiecte de hotărâri.

4. adesea subevaluate şi nefolosite la întregul lor potenţial. cu diversificarea ofertei de produse şi servicii şi cu creşterea valorii adăugate a produselor şi serviciilor de pe piaţa locală şi destinate consumatorilor din afara judeţului. cuprinsă în startegia de dezvoltare. după IDU. Din analiza situaţiei existente. Sud şi Nord-Est. INFORMAŢII GENERALE Din punct de vedere al nivelului general de dezvoltare. 52 . În cadrul strategiei. dezvoltarea locală a fost abordată ca un proces prin care s-a urmărit identificarea. alături de regiunile Nord-Vest. superior mediei regionale cu cca.1. ECONOMIA JUDETULUI GORJ 4. 3 ori mai mică în termeni relativi. a necesităţii incluziunii grupurilor defavorizate sau expuse riscului şi pornind de la programele şi politicile sectoriale. a eliminării disparităţilor de dezvoltare prezente în zonele urbane sau rurale sărace. Având în vedere necesitatea dezvoltării economico-sociale a judeţului. a fost elaborată „Strategia de dezvoltare socio-economică a judeţului Gorj 2007-2013”. Ultimul raport al dezvoltării umane plasează regiunea pe locul 6. deoarece regiunea din care face parte este caracterizată de un nivel de dezvoltare mai scăzut. În ceea ce priveşte PIB /locuitor conform datelor disponibile pentru 2003. Această valoare ridicată este explicată de producţia importantă de cărbune şi energie şi este de cca. 40% şi celei naţionale cu cca. Promovarea unicităţii şi specificului local a fost urmărită simultan cu stimularea capacităţii de inovare şi adaptare la contextul şi oprtunităţile prezente. au fost desprinse o serie de concluzii care se referă la elementele de potenţial – puncte tari/oportunităţi – precum şi la slăbiciunile structurale – puncte slabe/probleme – ale judeţului Gorj. prezentate în continuare ca aspecte generale. mobilizarea şi coordonarea resurselor locale. judeţul Gorj se află într-o poziţie mai puţin favorabilă. 8 ori mai mic decât media UE27 în valoare absolută şi de cca. Gorjul ocupă primul loc în regiune cu 2878 EUR /locuitor. Studiile şi analizele regionale din ultimii ani plasează regiunea Sud-vest în rândul celor 4 regiuni mai puţin dezvoltate. 20%.

granit. Resurse de interes cultural şi turistic: Gorjul este unul dintre judeţele bogate în resurse de interes cultural şi turistic. 92 situri arheologice. petrol. Potenţial uman tânăr. căi de comunicaţie şi accesibilitate spre porturile dunărene şi în zona turistică submontană: 53 . păşuni şi fâneţe. atât din punct de vedere cantitativ cât şi al diversităţii acestora: • poziţie geografică favorabilă a judeţului (zona de contact între munte.42). • păduri. Accesibilitate – căi de comunicaţie: Judeţul Gorj este relativ bine echipat din punct de vedere al infrastructurii de transport. calcar). • 513 monumente istorice. • resurse minerale de suprafaţă şi de adâncime (lignit. deşi este într-o regiune cu pronunţat declin demografic. cu nivel de educaţie ridicat şi învăţamânt superior în dezvoltare: Gorjul dispune de un potenţial uman tânar şi cu nivel de educaţie ridicat. 24 monumente de artă. livezi. deal şi câmpie). • terenuri agricole. • resurse de apă cu potenţial energetic şi ape minerale.PUNCTE TARI/OPORTUNUTĂŢI Resurse naturale cu potenţial de valorificare economică şi energetică: Gorjul este unul dintre judeţele bogate în resurse naturale. din care 47 de importanţă naţională (369 monumente şi ansambluri de arhitectură. 28 funerare). antracit. • sărbători populare şi obiceiuri tradiţionale încă vii. dolomit. iar învăţamântul superior este în dezvoltare: • judeţul are cea mai bună situaţie sub aspectul dinamicii populaţiei–cea mai mică scădere din regiune (3. cu diferenţe semnificative însa între mediul urban şi rural. grafit. gaze naturale. • viaţă salbatică şi cadru natural valoros – rezervaţii naturale protejate. • este cel mai vital şi mai puţin îmbătrânit judeţ comparativ cu judeţele învecinate şi mediile naţionale. cu potenţial de valorificare economic.

deşi Gorjul ocupă primul loc în ceea ce priveşte pib/locuitor (2003). • cheltuieli scăzute în domeniul cercetării–dezvoltării. a municipiului Târgu Jiu la intersecţia unor axe majore de circulaţie (Craiova – Deva şi Râmnicu Vâlcea – Drobeta Turnu Severin). PROBLEME/PUNCTE SLABE Nivel scăzut de competitivitate economică şi slabă diversificare a activităţii economice şi a forţei de muncă Din punctul de vedere al competitivităţii economice şi al utilizării intensive a forţei de muncă în sectoare cu valoare adăugată ridicată. • penetraţie scazută a tic şi a e-serviciilor. lipsită de utilaje şi tehnologii moderne. se confruntă cu problemele generale prezente la nivel regional şi naţional: • productivitate scăzută şi tehnologii învechite. 54 . relativ centrală. dar nu însă şi calitativ. accesibilitatea şi densitatea feroviară relativ bună (34. Probleme legate de sectorul economic şi industrie a judeţului: • caracterul mono-industrial al oraşelor.3 km – 100 kmp). • majoritatea oraşelor adiacente unui DN (excepţie Ţicleni) şi un grad bun de acoperire al teritoriului (39. Lipsă spirit antreprenorial şi activităţi economice reduse în zonele rurale: • agricultură ineficientă. • dinamism antreprenorial scăzut. • poziţie favorabilă. care va implica în viitor costuri semnificative legate de reconstrucţia ecologică. • dependenţa ridicată la nivel judeţean şi al oraşelor şi comunelor de sectorul extractiv (lipsa unor activităţi alternative). dependente de sectorul extractiv şi producţia de ciment. • ineficienţă energetică. în apropiere de magistrala Bucureşti – Craiova. • specializarea forţei de muncă doar pe un anumit sector de activitate constituie un risc pe termen lung. • deşi regiunea are o densitate redusă.4 km / 1000 kmp).

ro . MEDIU ŞI RESURSE NATURALE 4. extremităţile estice şi vestice). • număr IMM-uri sub media naţională. În urma coroborării tuturor datelor obţinute. 55 . • aproape tot teritoriul judeţului prezintă riscuri de alunecări de teren şi partial este afectat de inundaţii (zona montană. • dispariţia unor activităţi tradiţionale–creşterea animalelor. Probleme de mediu şi riscuri naturale: • degradare peisaj şi afectarea unor ecosisteme naturale în zonele exploatărilor carbonifere şi petroliere.cjgorj. • nivel redus de atragere al investiţiilor străine. • nivel redus de dezvoltare antreprenorială. SOCIAL Pentru mai multe detalii privind „Strategia de dezvoltare socio-economică a judeţului Gorj 2007-2013” consultaţi site-ul Consiliul Judetean Gorj: www. în special în rândul tinerilor şi al populaţiei feminine. canalizare. în general şi în special în rural. alimentare cu gaze naturale) şi grad scăzut de asociativitate. sub valorile medii naţionale (în special acces la apă potabilă curentă. RESUESE UMANE ŞI MEDIU DE AFACERI 5. AGRICULTURĂ 2. pe perioada 2007 – 2013. • zone rurale cu nivel redus de echipare. cât şi din rezultatele sondajelor de opinie au rezultat ca domenii prioritare de dezvoltare economică şi socială a judeţului Gorj. cu o distribuţie majoritară în urban şi în sectorul servicii. • concentrarea populaţiei în rural unde oferta de locuri de muncă este foarte redusă. INFRASTRUCTURĂ 3. Grad de urbanizare şi echipare redus: • oraşe cu caracteristici predominant rurale şi acces redus la servicii urbane. următoare 5 domenii: 1. atât din studiul „Analiza Socio- economică şi spaţială a judeţului Gorj”. • rata şomajului în creştere.

Bâlteni). Târgu-Jiu. iar agricultura deţine o poziţie secundară. Dependenţa ridicată a judeţului şi a multor oraşe şi comune de sectorul extractiv. ceea ce a făcut ca judeţul să fie mai puţin afectat de procesele de restructurare pe care alte regiuni /judeţe le-au cunoscut în ultimii ani. Motru. Tg-Jiu şi hidrocentrale de la Novaci şi cele din complexul Cerna-Motru-Tismana).640 MW.390 MW. confecţii (Târgu-Jiu. Rogojelu. Târgu Cărbuneşti). Padeş). Padeş.). Baia de Fier. băuturi.4. INDUSTRIA ŞI SECTORUL ENERGETIC Într-o regiune cu profil dominant agrar. Rovinari. Rovinari. Tismana. tuburi de azbociment. dulciuri. poate reprezenta un risc ridicat pe termen mediu şi lung. : energie electrică (termocentrale de la Turceni. maşini-unelte pentru presare-forjare. Judeţul cunoaşte un proces de restructurare. Târgu Cărbuneşti). Novaci.2.720 MW. Ţicleni. în ciuda programelor internaţionale (RICOP. dar acest proces se derulează relativ lent. În mare măsură. Principalele produse industriale din judeţul Gorj. cărămidă etc. tehnologiile învechite şi afectarea cadrului natural impun măsuri accelerate de restructurare cu previzibile efecte socio-economice.. dezvoltarea industrială este determinată de resursele naturale disponibile. sticlărie pentru menaj (Târgu-Jiu). Târgu-Cărbuneşti. Riscurile majore în acest sens sunt legate de caracterul mono-industrial al majorităţii centrelor urbane din judeţ (Motru. cherestea. articole tehnice din cauciuc şi cauciuc regenerat (Târgu-Jiu). Rovinari. Turceni) pe de- 56 . etc. 1. Industria judeţului Gorj este dominată de activităţile extractive şi de producerea de energie. care a debutat la sfârşitul anilor '90. MARR) care au susţinut aceste procese la începutul anilor 2000. plăci aglomerate din lemn (Târgu-Jiu. materiale de construcţii (ciment. Bumbeşti-Jiu. Creşterea preţurilor la energie şi costurile mai reduse în exploatările carbonifere de suprafaţă au asigurat o menţinere a activităţilor extractive şi chiar o revigorare a producţiei energetice. Tismana. Totuşi. produse alimentare (preparate din carne şi lapte. tricotaje (Motru). 1. Târgu-Jiu. mobilă. la Bârseşti . Gorjul se detaşează ca judeţ în care industria joacă încă un rol important. 2. utilaj minier (Motru. parchete.

2. la nivel regional şi judeţean.90 0. Dinamica principalelor produse industriale după producţia fizică Tabel 4.50 /1990 Sursa: INSSE – Statistică teritorială.14 0.2.40 0.1. Ponderea principalelor produse industriale după producţia fizică Tabel nr. Totuşi lipsa unor activităţi alternative.) 57 .60 0. 2006 Se observă că producţia extractivă şi de ciment se menţin ca activităţi de bază în judeţul Gorj.9 0.4.50 0. 16 NS NS 100 2 naţional Sursa: INSSE – Statistică teritorială. NS NS NS 6 NS naţional Gorj % în total 84 37 74 . Cărbune Ţiţei Gaze Ţesături Încălţăminte Cherestea Hârtie Îngrăşăminte Ciment Otel extras extras naturale t t mc mp perechi t t t t t Sud- vest 2004 0.65 /1990 Gorj 2004 0.69 0. Gaze Cărbune Ţiţei Ţesături Cherestea Hârtie Îngrăşăminte Ciment Oţel naturale % în Sud- total 85 15 26 8 3 15 11 6 10 vest naţional % în total 71 6 20 .43 2. 0.).2.93 0. gaze naturale şi ciment.60 0. . 4.2. La nivel regional judeţul Gorj deţine anumite poziţii dominante la cărbune. emergente rămâne o slăbiciune structurală a economiei judeţene.65 .2. datele statistice indică scăderi semnificative la majoritatea acestora.29 0. ţiţei.o parte şi de mobilitatea potenţial redusă a unei forţe de muncă specializată cu precădere într-un anumit sector de activitate. în intervalul 1990-2004.1. Acest aspect este vizibil dacă se urmăreşte ponderea populaţiei active în sectorul extractiv din total populaţie activă (fig. 0. unele spectaculoase.29 0.2. respectiv din totalul populaţiei active ocupate în sectorul industrial (fig. 2006 Ca dinamică a principalelor produse industriale.20 . . 4.

1.2. Figura 4. Pondere activităţi în sectorul extractiv din total populaţie activă ocupată (cifrele indică ponderile de peste 20%) Figura 4. Pondere activităţi în sectorul extractiv din total populaţie activă ocupată în sectorul secundar (cifrele indică ponderile de peste 50%) 58 .2.2.

7% din total (la o populaţie de cca.3. aceasta fiind prezentată în tabelul de mai jos.0 4. acestea erau în 2004 de 405 milioane EURO5.0 2.3 13.6 6.6 89.500 5 Întreprinderi foarte mari Peste 500 Sursa: Camera de Comerţ a României Datele disponibile în legătură cu sectorul IMM şi ISD.1.6 2. În ceea ce priveşte nivelul ISD. cât şi judeţean.5 88. Structura sectorului IMM în 2004 în judeţul Gorj Tabel 4.0 Sud-Vest 14.1. cu numai 2.8 2. 4.249 4 Întreprinderi mari 250 . ceea ce plasa regiunea Sud-vest pe locul 7 între regiunile ţării.1 11. IMM/1000 industrie construcţii servicii micro mici medii Locuitori % % % % % % Gorj 14.0 9.49 3 Întreprinderi mijlocii 50 . Număr Tipul Întreprinderii Număr de angajaţi 1 Micro-întreprinderi 0-9 2 Întreprinderi mici 10 . indică un nivel inferior mediilor naţionale.3 8.3 7.3.4 sursa: POR 2007-2013 59 .4.2 11. se observă că atât la nivel regional. Astfel.7 5.8 România 19. 11% din total ţară). Sectorul IMM şi investiţiile străine În judeţul Gorj microîntreprinderile reprezintă un procent de 93. Clasificarea întreprinderilor dupa mărime Tabel nr.9 79. Clasificarea generală a întreprinderilor se face după numărul de angajaţi.1. numărul IMM /locuitori este sub media naţională.2 77.5 89.6 79.9% din totalul întreprinderilor.

în 2005.2% 60 . AF şi PF în 2005 Tabel 4. în urban. 100% 2.4% 85.3.1.1% 75.2.6% 96. 31 IMM /1000 locuitori.3% Construcţii 7.3% 0.6 IMM /1000 locuitori.7 0% Gorj Sud-vest Romania Datele ONRC din 2005.6 6. Datele generale sunt prezentate în tabelul de mai jos: Structura sectorului IMM. indică pentru judeţul Gorj un număr de 7322 IMM-uri.3.6 89.9% 5.7% Din care în Agricultură 2.4% Industrie 12.2% Din care în Urban 54.5 88 13.3 11.2% Servicii 78. iar în rural numai 8. judeţul are 19 IMM /1000 locuitori.0% 57.6 80% 77.6 79. din care peste 75% în mediul urban.8 2 20% 5. Astfel.Structura sectorului IMM Fig.4.4 9.2 60% 40% 7.7% 76. AF PF (asociaţii (persoane IMM micro mici mijlocii familiale) fizice 6879 390 53 Total 698 2815 7322 93.

mai funcţionau în judeţ 21 de întreprinderi mari cu peste 30.000 de angajaţi (cca.33% micro 0. Figura 4.000 salariaţi) şi cele 2 mari complexe energetice: Turceni şi Rovinari (cu peste 8000 salariaţi în total). în favoarea celor mici şi micro.95% sursa: ONRC. Conform surselor ONRC. 2007 Faţă de situaţia din 2003.3. 10.5% din populaţia ocupată). Figura 4. se poate observa o tendinţă de creştere a numărului de IMM şi mai ales de creştere a ponderii acestora în sectorul productiv.2. A scăzut însă semnificativ ponderea întreprinderilor mijlocii.3. IMM /1000 locuitori în 2005 la nivel de UATB sursa datelor: ONRC – 2007 61 .72% mijlocii mici IMM-uri Gorj 93. 12. în 2005. 5. dintre care cele mai importante sunt Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (cca.3.

în viitorul imediat. în timp ce comune precum Arcani sau Baia de Fier au un număr ridicat. Zona cea mai slab dezvoltată din punct de vedere al numărului de IMM este zona rurală din sudul judeţului. Astfel urbanul are de cca. Turceni şi Ţicleni. de exemplu şi implicit ar putea genera probleme de natură economică şi socială. unde numărul acestora este sub 7 /1000 locuitori şi uneori sub 4 (Bustuchin. Dependenţa de un puternic sector extractiv şi afectarea semnificativă a mediului reprezintă principalii factori restrictivi ai unei dezvoltări durabile. Judeţul Gorj deţine o serie de avantaje competitive.0 ori mai multe IMM /1000 locuitori. Un număr scăzut de IMM-uri prezintă oraşele Tismana. Această situaţie. Aplicarea principiului "poluatorul plăteşte" şi internalizarea costurilor de reconstrucţie ecologică ar ridica enorm costurile de exploatare a lignitului. oferă în prezent o anumită stabilitate a dezvoltării economice. se produce lent şi nu constituie încă o alternativă viabilă la o restructurare profundă şi masivă a structurii economice a judeţului. Ţănţăreni). determinate de bogăţia unor resurse naturale şi de costul relativ redus de exploatare a acestora. Negomir.Distribuţia IMM în teritoriu indică o repartiţie neuniformă şi semnificative disparităţi urban – rural şi nord – sud. 62 . municipiile Tg-Jiu şi Motru grupând peste 60% din totalul IMM-urilor din judeţ. Dezvoltarea sectorului IMM şi a noilor ramuri industriale. ecologice precum şi introducerea noilor tehnologii inovative. dar care pe termen lung poate fi pusă sub semnul îndoielii. 4.

Extracţia şi prepararea cărbunelui inferior Tg-Jiu LIGNITULUI OLTENIA SA SC COMPLEXUL ENERGETIC 2.3.4. reţele structurate voce date. SC TOPI NEWW GLASS DESIGN SRL Fabricarea articolelor din sticlă Tg-Jiu 20 SC TRIVOLI IMPEX SRL Comercializare materiale de construcţii Tg-Jiu SC UZINA DE AGENT TERMIC SI Producţia şi distribuţia energiei termice şi a apei 21. Societăţi comerciale Principalele societăţi comerciale şi tipul lor de activitate sunt prezentate în tabelul următor: Tabelul 4. SC ARTEGO SA Fabricarea altor produse din cauciuc Tg-Jiu 6. SC NEURO IMPEX SRL Comerţ mobilier. SC ETERN CONS SRL Tg-Jiu construcţii Fabricarea construcţiilor metalice şi a produselor din 9. 22. decoraţini interioare Tg-Jiu 13.T. SC AKYBUD PROD SRL Producţie şi export de miere naturală jud. SC SUCCES NIC COM SRL Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate Tg-Jiu Prestări servicii de reparare calculatoare şi 18. restaurant Tg-Jiu Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Gorj 63 . arie şi volum cu laser.R.4. 14. de 7. sisteme de Tg-Jiu contorizare a persoanelor 24. SC PRO AUTO SRL Vânzare piese auto din import Tg-Jiu Fabricare elemente de tâmplărie inox . RESTAURANTUL AMBASADOR ELITE Cofetărie.A. Gorj 5. SC MIRFO TRADING SA Tg-Jiu metalului 12. SC TDS ORSTA PROD SRL Tg-Jiu echipamente periferice 19. 4.S. SC VONREP SRL măsura distanţă. consultanţă. SC INMELCON PROD SA Bârseşti metal 10. SC ROSTRAMO SA Producţia de scaune Tg-Jiu 17. furnizare IT Tg-Jiu Industrie producătoare-prelucrarea lemnului pentru 8. DENUMIRE SOCIETATE Tip de activitate Localitate crt. SC M. SC VECTRA IMPEX SRL Tg-Jiu elemente de design interior şi exterior Producţie şi comercializare/montare sisteme de 23. SC ROMINOX METAL SRL Tg-Jiu accesorii. Nr. prestări servicii. SA Fabricarea utilajelor pentru extracţie şi construcţii Tg-Jiu Fabricarea altor maşini-unelte pentru prelucrarea 11. mobilier. diverse Comerţ produse alimentare. Motru ALIMENTARE CU APA MOTRU SA calde Producţia de elemente de beton pentru construcţii. SOCIETATEA NATIONALĂ A 1.3. pizzerie. 15. SC ELTOP SRL alarmă şi supraveghere. Producţia de energie electrică Turceni TURCENI SA SC COMPLEXUL ENERGETIC 3. Producţia de energie electrică Rovinari ROVINARI SA Com. SC RYLKE PROD SRL Tg-Jiu reparaţii utilaje 16. Băleşti.A. SC DALEMI SERV SA Fabricarea utilajelor pentru extracţie şi construcţii Tg-Cărbuneşti Proiectare şi realizare sisteme de climatizare.

Consilier S. materializându-se în modernizarea a 18 excavatoare cu rotor. 1-15. captare tratare distribuţie apă. Principala piaţă de desfacere a producţiei de lignit realizată de Societatea Naţională a Lignitului Oltenia este piaţa combustibililor utilizaţi în procesul de producere al energiei electrice şi termice. pregătire personal.ro Persoana contact: ing.4.silvicultură şi exploatare forestieră.protecţia mediului.A. instruire. reparare. Corneliu Boldor . Procesul de modernizare a mijloacelor de producţie a demarat în anul 1994 cu utilajele conducătoare. Obţinerea îngrăşămintelor organo- minerale pe suport de lignit Instalaţia pilot pentru producerea îngrăşămintelor organo-minerale pe suport de lignit este un proiect 64 . Fax 0253 212776/212513.1.proiectare specializată. cod poştal 210132 Registrul Comerţului nr. Cod fiscal: R 16306589 Tel. construcţii metalice. recuperarea deşeurilor metalice. Activitate principală: extracţia şi prepararea lignitului Activităţi secundare: extracţie materiale de construcţii. SOCIETATEA NAŢIONALĂ A LIGNITULUI OLTENIA SA Str. Oltenia-S. excavatoarele cu rotor. E-mail : cnlo@cnlo. J18/263/2004. 0253 212601/213501. produse şi servicii informatice. transport general şi specializat. Tudor Vladimirescu Nr.4.N. întreţinere utilaje. 75 linii tehnologice de transport şi 4 maşini de haldat. lucrări speciale de construcţii.L.

Instalaţia prototip realizată a confirmat rezultatele obţinute pe cale de laborator. apei şi solului: .M. . reabilitarea reţelei de canalizare din incinta carierei Lupoaia din cadrul E.realizat cu scopul obţinerii unui nou produs pentru îmbunătăţirea calitativă a solurilor sărace şi în special pentru tratarea suprafeţelor redate agriculturii în zonele afectate de activitatea minieră. localitatea Motru. • Reducerea impactului asupra atmosferei. etc. vibraţii. Motru (montare panouri fonoabsorbante. măsuri tehnice ce necesită a fi luate în vederea încadrării în cerinţele impuse de legislaţia de mediu la depozitul de cărbune Roşiuţa .M. apă). 3. Modernizarea fluxurilor tehnologice. apei şi solului: . Obţinerea cărbunelui activ din xilit. zonă cu importante resurse de xilit. realizare perdele vegetale). monitorizarea nivelului apelor subterane şi a parametrilor calitativi ai acestora în zonele perimetrelor miniere în exploatare şi exploatate. Motru.E. achiziţionarea echipamentelor noi pentru monitorizare. Reducerea nivelului de zgomot şi reducerea impactului asupra atmosferei. cărbunele activ obţinut din xilit prezentând parametrii de calitate comparabili şi chiar superiori cu cel obţinut prin procedeele clasice din materiile prime tradiţionale (lemn. celuloza.) Domeniul de interes pentru o eventualã colaborare cu firme din afarã: 1. 2. Finanţarea proiectelor de mediu. Proiectul a constat în realizarea unei instalaţii prototip de producere a cărbunelui activ amplasată în judeţul Gorj. .C.C. Reamenajarea haldelor de steril şi redarea acestora în circuitul economic. pentru: • Prevenirea poluării: . automonitorizarea factorilor de mediu (pulberi. 65 . zgomot.

. Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc. . . cu urmãtoarele domenii prioritare: .. Implementarea sistemelor adecvate de management pentru reţeaua de arii speciale de protectie a naturii.E. Asistentã Tehnicã 66 . Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor si reabilitarea siturilor contaminate. . Roşia (montare panouri fonoabsorbante.M. Reabilitarea sistemelor municipale de termoficare în zonele prioritare selectate. Accesare de fonduri structurale si de coeziune. 4. realizare perdele vegetale). . măsuri tehnice ce necesită a fi luate în vederea încadrării în cerinţele impuse de legislaţia de mediu la depozitul de cărbune Roşia .C. Extinderea si modernizarea sistemelor de apã si apã uzatã.

ro DOMENII DE ACTIVITATE: .lea in clasamentul centralelor pe cărbune.2. Fax: 0253-335081 E-mail: office@eturceni.FURNIZARE ENERGIE ELECTRICA : cota de piaţa = 12%. furnizare servicii tehnologice de sistem 67 . 1.EXTRAGERE SI PREPARARE LIGNIT Carierele Jilt Sud si Jilt Nord: capacitate de productie = 5200 mii to/an Mina Tehomir : capacitate de producţie = 400 mii to/an . 2 grupuri retehnologizate .PRODUCERE ENERGIE ELECTRICA : Electrocentrala Turceni: capacitate instalata =6 x 330 MW=1980 MW .4. preţ de cost = locul al II. producţie anuala ~ 5700 GWh . COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI Turceni.4. judeţul Gorj Tel: 0253-335045. Uzinei nr. str.

ro Activitatea principală: .cu o putere instalată de 400 MW formată din blocurile energetice nr. Jud.3.A Rovinari. S. Str. 3.producţia de energie electrică (producerea de energie electrică şi termică pe bază de lignit ) Societatea comercială Complexul Energetic Rovinari S. formată din blocurile energetice nr. Gorj. 1 şi 2 sunt în curs de demontare şi dezafectare. - În prezent. blocurile energetice nr. 4. 68 .C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.extracţia şi prepararea cărbunelui inferior (extracţia şi prepararea lignitului). etapa 1 .25. puse în funcţiune în perioada 1972-1973. Tel: +40 253 372580. .A. 4. Fax: +40 253 371590 E-mail: cpecingina@termorov.2 . are o centrala de condensaţie concepută ca o centrală de bază a Sistemului Energetic Naţional şi a fost realizată în două etape: . .4. Energeticianului nr. etapa 2 – proiectată pentru a avea în final o putere instalată de 1320 MW.1 si nr. 5 şi 6 puse în funcţiune în perioada 1976-1979.

1 Realizarea de investiţii în instalaţii de desulfurare. Suntem interesaţi pentru o eventuală colaborare cu firme europene în domeniul finanţării proiectului “Instalaţie de desulfurare a gazelor de ardere aferenta blocului energetic nr. măsura 3: Reducerea impactului negativ a funcţionarii sistemului energetic asupra mediului. Proiectul îşi găseşte aplicabilitatea încadrându-se în axa prioritara IV: Îmbunătăţirea eficienţei energetice în condiţiile dezvoltării durabile a sistemului energetic. De asemenea. ardere cu NOx redus şi filtre pentru instalaţiile mari de ardere din cadrul Programului Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice”. realizarea acestui obiectiv implicând atât utilizarea eficientă a resurselor energetice. dezafectate. suntem interesaţi în colaborarea cu potenţiali investitori pentru a construi un grup nou de putere mare pe vechiul amplasament al grupurilor 1 si 2. 4 “ din fonduri europene.Strategia naţională de dezvoltare energetică urmăreşte încadrarea evoluţiei sectorului energetic în strategia de dezvoltare durabilă a economiei României. 69 . cât şi luarea măsurilor necesare protejării mediului înconjurător. în contextul integrării în Uniunea Europeana. submăsura 3.

În prezent AkyBud Prod S.L. Belgia. Fiind o societate cu capital privat 100% .L. Franţa şi Statele Unite ale Americii. 287. Germania. Tg-Jiu.C. încercand să satisfacă astfel toate cerinţele clienţilor. laborator cu ajutorul caruia se controlează foarte atent fiecare cantitate de miere achiziţionată pentru a preveni cumpărarea de miere care nu corespunde normelor sanitare internaţionale privind condiţiile de calitate. Tel: +40 722217442/722217441. procesarea şi ambalarea mierii pentru pieţele de desfacere se realizează de către un colectiv de angajaţi.C. a luat naştere în 1994 . Tot pentru a veni în întampinarea clienţilor . AkyBud Prod S. laboranţi şi producatori la un nivel tehnic. calitativ şi igienic ridicat. Gorj. Comuna Băleşti.R. E-mail: honey@artelecom. România. AKYBUD PROD S. având ca scop principal atât producţia cît şi exportul de miere naturală pentru clienţii din întreaga lume.L.colectarea.R.4. S. Fax: +40 253 219823. AKYBUD PROD SRL dispune de un laborator specializat de testare a mierii . 70 .R. Cod fiscal: RO7036370. face export de miere în Italia.4.4.net Persoane de contact: Buluz Anca S. nr.

Franţa. anul 2004 constituind un reper de vârf al nivelului cantitativ. Ungaria. În 1990.A. este compusă din: • Cauciuc Regenerat • Matriţe şi accesorii metalice • Benzi transport: • Placi tehnice şi covoare • Garnituri de etanşare • Manşoane şi furtune • Benzi de transport recondiţionate • Tamburi recondiţionaţi • Plasticuri şi soluţii pentru îmbinat benzi transport • Confecţii textile • Lapte şi produse lactate • Pâine şi produse de panificaţie • Servicii: Activitate de Service si îmbinări benzi în exploatările miniere 71 .4. in 1975. calitativ si valoric al producţiei realizate.An de an s-a înregistrat o larga diversificare a gamei de produse si creştere economică.Jiu Pe Platforma de Nord a municipiului Târgu-Jiu. a cauciucului regenerat. ARTEGO S. ARTEGO Târgu . Cehia. Slovacia si de provenienţă românească. Gama sortimentală de produse şi servicii oferite de S. în care lucrează aproximativ 2000 de angajaţi. Acum în secţiile echipate cu instalaţii moderne din Germania. odată cu constituirea Societăţii Comerciale "ARTEGO SA" articolele tehnice au primit marca ARTEGO.5.4. lua fiinţă Întreprinderea de Articole Tehnice de Cauciuc si Cauciuc Regenerat debutând cu producerea in principal. se pot executa peste 2000 de repere de la minusculele inele "O" pana la benzile de transport pentru exploatări miniere.C.

com Obiect de activitate: Fabricarea utilajelor pentru extracţie şi construcţii. care va fi dezafectată. În următorii doi ani am planificat înlocuirea unei clădiri vechi de producţie. 72 . jud. confecţii metalice. Gorj Tel. Având în vedere cele prezentate mai înainte. cu o hală nouă de producţie . Strategia actuală a firmei noastre este de dezvoltare. anul acesta am finalizat o investiţie într-o hală de producţie cu pod rulant. Str.: +40 253 379669.). Alte activităţi: Confecţionare piese de schimb şi confecţii metalice.4. Fax: +40 253 243169 Email: robedana@yahoo. 5. precum şi de colaborări în domeniul producţiei (confecţionare piese de schimb. Blahniţei nr.C. S. Târgu-Cărbuneşti.6. suntem interesaţi în obţinerea finanţării acestor proiecte sau pentru cooperarea în vederea accesării de fonduri europene.A. etc. în acest scop. reparaţii subansamble utilaje miniere. DALEMI SERV S. Dorim în continuare sî investim în dotarea acestei hale cu utilaje moderne pentru prelucrări mecanice.4. Activitatea principală a firmei: Reparaţii utilaje miniere din carierele de cărbune.

instalarea de reţele noi .proiectarea şi realizarea efectivă a sistemelor de climatizare: .R.3.includerea unor noi utilizatori în reţea . Victoriei.C.de protecţie perimetrală . ap.de control acces etc . Jud. ELTOP S.aer condiţionat .extinderea celor existente .de alarmă contra efracţiilor .proiectarea şi realizarea efectivă de reţele structurate voce-date (calculatoare.4. telefonie): . Târgu-Jiu.1.ro www. Fax: 0253-217120 e-mail: office@eltop.4.centale termice .de alarmă contra incendiilor . S. Gorj Tel: 0253-218666. 73 .de supraveghere video .ro Obiect de activitate: .ventilaţie .de interfonie/videointerfonie .proiectarea şi realizarea efectivă a sistemelor de alarmă şi supraveghere: .consultanţă privind achiziţionarea în cel mai eficient mod a sistemelor de calcul. cod postal 210166 . 42.L.2.eltop. Str.7. software-ului legal şi a echipamentelor de birou. bl.

montarea şi punerea lor în funcţiune de specialişti autorizaţi. .furnizarea de tehnică de calcul şi birotică (livrarea. POS-uri. la sediul dumneavoastră).furnizarea de consumabile birotică şi tehnică de calcul.case de marcat fiscale. 74 .închiriere spaţii pentru simpozioane şi cursuri. . .furnizarea de electrocasnice şi electronice (livrarea.service şi asistenţă oferită la cererea dumneavoastră prin contracte lunare sau intervenţii urgenţe. la sediul dumneavoastră). cu personal specializat şi autorizat.furnizarea de software specializat la comandă. montarea şi punerea lor în funcţiune de specialişti autorizaţi.. . . . cântare electronice.

binale (usi. Nr: 23A. ferestre. fabricarea lemnului pentru constructii. amenajari. structure etc). Bulevardul Constantin Brâncuşi.ro Societatea a fost înfiinţată în anul1994. www. 75 . SC ETERN CONS SRL ADRESA: Târgu-Jiu.4.4.222240.ro .8.eterncons. E-mail: office@eterncons. Fax: 0253/ 221780. DOMENIUL DE ACTIVITATE: industria producatoare. Tel: 0253/210119.

Domenii de interes pentru eventuale colaborări cu firme din străinătate: .com Obiect de activitate: . . cinematice. subansamble şi ansamble metalice uzinate.A. . confecţii metalice. de preferinţă. INMELCON PROD S./Fax: +40 253 222678 E-mail: inmelcon@yahoo. 137 B.Confecţii metalice de piese şi subansamble sudate. S.C. utilaje tehnologice şi echipamente specifice producerii de materiale de construcţii etc.finanţare proiecte de retehnologizare şi îmbunătăţire a performanţelor tehnologice în domeniul prelucrărilor mecanice şi a lucrărilor de confecţii – 76 .. .import de componente. Gorj Tel.export piese. de parteneriat. . Târgu–Jiu. .9. . lucrări de construcţii – montaj în variante de preferinţă. confecţii metalice de grad mediu de complexitate şi de preferinţă de serie mare. subansamble şi ansamble metalice uzinate. .prospectarea pieţei externe sub aspectul cererii de piese.Consultanţă tehnică.4. Cod 210205. Reparaţii şi montaj pentru instalaţii industriale complexe .Execuţia lucrărilor în distribuţia gazelor naturale. Jud.Alte servicii pentru întreprinderi.4.Prelucrări mecanice. cu desfacere în ţară. . Cartier Bârseşti nr.

eventuala realizare în zonă a unor fabrici de elemente din polistiren expandat. . astfel încât să devenim din ce în ce mai competitivi pe piaţă. .cooperări în vederea accesării de fonduri europene pentru realizarea de proiecte din domeniile anterior menţionate. plăci sandwich cu umplutură de spumă poliuretanică etc.retehnologizarea unor fabrici de var existente.reabilitare. extindere clădire pentru activitatea de producţie – servicii. montaj.cooperare în vederea accesării de fonduri europene. finanţare proiecte în domeniul managementului mediului înconjurător şi a producerii de energii neconvenţionale. . conform axei de prioritate 4 (IMM) pentru dezvoltarea mediului de afaceri regional şi crearea de noi locuri de muncă cu o dezvoltare economică durabilă. . în contextul asigurării şi creării unor noi locuri de muncă pentru regiune. etc. . dezvoltarea activităţii economice prin achiziţionarea de echipamente şi de tehnologii noi. 77 . din domeniul turismului montan şi a producţiei de materiale de construcţii.

.ro. modernizări. Principal: .Producţia de aparate pentru distribuţie şi comandă electrică. Secundar : . II. asistenţă tehnică şi service pentru instalaţii electrice de forţa medie şi joasă tensiune.Vânzări cu ridicata ale maşinilor.Jiu. Termocentralei. . Tg. asistenţă tehnică şi service pentru instalaţii electrice de comandă. Cod fiscal: R2157460. Jud. întreţinerea şi repararea maşinilor si utilajelor pentru minerit si construcţii. . fiabilizări. . autorizat şi specializat care să-i permită abordarea şi realizarea la un înalt nivel calitativ a oricăror lucrări în domeniu. Tel: +40 253 210047.Instalarea. 2. Fax: +40 253 210031. Cod 210233. reparaţii.10. punere în funcţiune. 78 . MARSAT S.Lucrări de instalaţii electrice. punere în funcţiune. +40 253 210054. indiferent de gradul de complexitate şi de tehnicitate: . . fiabilizări. semnalizare şi control. J18/184/1992 . Registrul Comerţului nr. pe domenii: I. Obiectul de activitate.4.Montaj. revizii. Nr.A.Structuri şi tâmplării metalice.ro.C. revizii.Construcţii metalice şi părţi componente.4. . Web site: www. modernizări. Str. S.Montaj.marsat. aparatelor şi materialelor electrice şi electronice. reparaţii. E-mail: office@marsat. Gorj.com. Societatea dispune de dotarea tehnică necesară şi de personal calificat.com.

fiabilizări. radio sau video.Industria energetică. structuri şi tâmplarii metalice etc. atât pentru lucrările executate la clienţi.trasee cabluri.Montaj. modernizări. . fibră optică. asistenţă tehnică şi service în staţii electrice şi posturi de transformare şi pentru linii electrice aeriene şi subterane. pe baza de comandă şi contract. .) În decursul existentei sale. construcţii metalice şi parţi componente. . societatea a executat lucrări în domeniu pentru mai multe ramuri industriale: .Industria chimică.Industria uşoară (alimentară şi textilă). . revizii. .Industria materialelor de construcţii. dulapuri de automatizare.Instalaţii de avertizare incendii şi efracţii şi instalaţii de sesizare prezenta tensiune. .Industria prelucrării lemnului.). .Industria construcţiilor de maşini.Dispecerizări energetice şi tehnologice cu transmisie de date prin fir. .Instalaţii de televiziune cu circuit închis. punere în funcţiune. cât şi pentru terţi. În cadrul atelierului propriu de producţie secundară industrială se execută echipamente pentru distribuţie şi comandă electrică (tablouri electrice. precum şi confecţii metalice diverse (confecţii mecano . reparaţii.Industria extractiva a petrolului şi gazelor naturale. . celule electrice de medie şi joasa tensiune etc. 79 . . De asemenea.Industria extractiva a cărbunelui. . societatea dispune de un laborator PRAM dotat corespunzător pentru efectuarea de verificări şi măsurători PRAM.

Tg-Jiu.4. 213 406.mecanice.prese hidraulice.C.A. . .subansamble metalice sudate şi prelucrate etc. Mihai Danciulescu.Foarfeci ghilotină pentru debitat tablă cu grosimi de tăiere cuprinse între 1 şi 25 mm pe lungimi cuprinse între 1500 şi 6000 mm . Str. MIRFO TRADING S. România Tel: +40 253 221160. Persona de contact: Ing. sef Birou Marketing Activitatea principală: .4.ro. 210106. Fax: 0253 22 11 60 E-mail: mail@mirfoindustries. Aeea Macului nr.Fabricarea altor maşini-unelte pentru prelucrarea metalului-2942 (prese hidraulice pentru îndoit tabla tip “ABKANT”. 3.11 . .ciocane de forjare cu autocompresor având greutatea părţii căzătoare de la 80 la 1000 kg. . .com. Gorj. Activitate secundară: comerţ 80 . .concasoare piatră. .maşini –unelte la temă.linii de fâşiat. mirfotrading@yahoo.S. .

Str. Tg-Jiu.ro. Gorj. 81 . Registrul Comerţului: J18/389/1993.C. NEURO IMPEX S. • obiecte sanitare.12. 22 Decembrie 1989.R. obiectul principal de activitate îl reprezintă: • comerţul cu mobilier. Romania. a fost fondată în anul 1993. Persoane de contact: Roşca Viorica – administrator NEURO IMPEX S. 4.4. • obiecte de decoraţiuni interioare.L. nr.R. • carpete şi covoare. Strategia societăţii o reprezintă extinderea reţelei de magazine şi depozite la nivel naţional. Fax: +40 253 237557. S. Tel: +40 253 237557. Cod fiscal: RO4025156. 65.L. • electrice. accesarea de fonduri structurale ale Uniunii Europene pentru producţia de mobilier. E-mail: office@neuroimpex.

nr 66A. Calea Bucureşti. diagnoză computerizată. Cu o echipă profesionistă de vânzări. În anul 2006 am început negocierile de cumparare a francizei Automeister. Departamentul distribuţie se ocupă de atelierele partenere cărora le furnizează piesele necesare reparaţiilor.13. situat în Tg Jiu. orientată spre client. nr 195 Telefon: +40253225333 Mobil: +40741133881 Fax: +40253228333 E-mail: magazin@proautotgjiu. nr 66A Telefon: +40253221221 Fax: +40253211517 E-mail: service@proautotgjiu. str.4. Service-ul Automeister – Pro Auto este situat in Tg Jiu.proautotgjiu.ro Datele de contact pentru service sunt: Tg Jiu. 82 . Din septembrie 2003 a fost deschis magazinul specializat în vînzarea pieselor auto din import pentru autoturisme si autoutilitare. Victoriei. În toamna anului 2005 am început amenajarea unui service auto dedicat în special autoturismelor din import.4. strada Victoriei. Departamentul de vânzări directe deserveşte în special clienţii persoane fizice. având ca obiect de activitate comerţul cu piese auto. Calea Bucureşti. SC PRO AUTO SRL Tg Jiu. magazinul a devenit în scurt timp un punct de reper important pe harta furnizorilor locali de piese auto . distribuţie şi service auto. 195.ro Toate informaţiile despre oferta noastră se pot obţine la www. dar şi datorită implementării tehnologiilor de comunicaţii moderne şi încheierii contractelor de distribuţie cu cei mai importanţi importatori de piese auto. care s-au concretizat prin afilierea atelierului nostru la acest concept de service auto începând cu 1 iulie 2007.ro Firma Pro Auto SRL a fost înfiinţată în anul 2003. În acest moment activitatea firmei este structurată în trei departamente: vânzări directe. Service-ul auto oferă servicii de reparaţii mecanice. nr. Numărul de angajaţi a crescut de la 4 în 2003 la 15 în prezent. prin intermediul magazinului din strada Victoriei. diagnoză şi reparaţii pentru sistemele de climatizare.

Tel/Fax: +40 253 228257. Aman.14. Th. Romania. • tâmplărie din inox. Gorj. ap. 6. Cod fiscal: RO 6513897.C.R. bl. ROMINOX METAL S. scări. copertine. 83 . pereţi de cortină. • diverse. Persoane de contact: Viorel Manea ROMINOX METAL S.ro . obiectul principal de activitate îl reprezintă: • mană curentă. a fost fondată în anul 1994. • accesorii. Tg-Jiu. 1. • placări.4.L.R.L. E-mail: office@rominox. Str. • mobilier. • balustrade. S.4.

J18/1021/1993 . marfă în depozit . 0253/228389 E-mail : rylkeprod@yahoo. Activitatea de comerţ cu amănuntul se desfăşoară prin cele 3 magazine proprii situate în oraş . RO 4665546 Tel. RYLKE PROD S. Tg.C. organizat pe departamente şi sectoare de activitate .L. mijloace de transport .4 .4 MAGAZIN MONDIAL – situat în centrul oraşului . judeţul Gorj. clădiri . SC RYLKE PROD SRL CU NOI .15. tot aici aflându-se şi birourile firmei şi partea logistică . fiind totodată şi cel mai mare magazin .înfiinţată în anul 1993 ţi care îşi desfăşoară activitatea în TARGU-JIU../Fax 0253/237322 .C.R. Domeniul principal de activitate este comerţul cu amănuntul al produselor alimentare . nr.4. 1 Decembrie 1918 . este o companie cu capital privat 100%.Jiu . MAGAZIN LIDO – situat în strada Liviu Rebreanu . ambalaje .4. aparatură de birotică . C. prin magazine specializate şi ca domenii secundare de activitate prestări servicii şi reparaţii utilaje Firma dispune de active imobilizate reprezentate prin terenuri .L. nr.U. mobilier şi active circulante: stocuri de mărfuri . Gorj R. băuturi şi ţigări .65 . MAGAZIN REAL – situat în strada Minerilor .. De 15 ani ne preocupă CALITATEA şi SATISFACEREA CLIENŢILOR Vă invităm să apelaţi cu încredere la noi şi o să aveţi … O VIAŢĂ MAI BUNĂ S.com 84 . nr. O VIAŢĂ MAI BUNĂ S. strada Unirii Societatea dispune de asemenea de personal specializat calificat . RYLKE PROD S.C.I. Str.R. alături de depozitele firmei . dotate la standarde europene .

comode. 10. 22 mm. nr.com Persoane de contact: Dipl. 8. 10. 18.A. bufete. grosimi 6. B-dul E. ing. PAL dimensiuni 2440 x 1220 sau 2440 x 1830. 5. 22 mm. mese. Marcel Cocan – Director General Dipl.4. . Teodoroiu. 16. Fax: +40 253 226205 E-mail: office@rostramo. placaj de fag dimensiuni 2000 x 1250. 18. . 16. 85 . 8. fondată în 1959 şi-a început exporturile în 1960 şi acum după mai bine de 47 ani de experienţă produce şi exportă: . mic mobilier. Constantin Şalapa – Director Tehnic ROSTRAMO S.16. toate tipurile de scaune din fag. grosimi: 3.A. ing.C.4. ROSTRAMO S. România Tel: +40 253 226100. S. Tg-Jiu. 6. 354. Gorj. . 12. 4. 12.

100% privat Acţionariat : Sarcină Nicolae. jud. integral suportate de societate). grupaţi pe compartimentele funcţionale.900.Jiu.J18/490/1994 Cod de Inregistrare Fiscală : RO5762598 Domeniul de activitate : comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate. 0040 253 214 080.Jiu. asociat unic Conducere şi structură organizatorică Conducerea executivă a firmei se realizează de o echipă managerială (Comitet Director) alcătuită din Vicepreşedinte. Gorj Inregistrare : Număr de ordine in Registrul Comerţului jud. jud. Gorj . Runcu.4. în special în domeniul vânzărilor (cca 100 salariaţi au absolvit astfel de cursuri. Fax 0040 253 216 691 Sediul social : sat Bâlta. în reţea inchisă (intranet) şi internet. Pentru menţinerea performanţei profesionale. 120 Tg.4. pe de o parte salariaţii sunt stimulaţi 86 . Tel. 120. cu vânzare predominantă de produse alimentare. str. Firma se preocupă permanent pentru a spori nivelul de calificare al personalului. SC SUCCES NIC COM SRL Certificare SR EN ISO 9001:2005 SR EN ISO 18001 :2004 – OHSAS SR EN ISO 14 001 : 2005 CF RO 5762598 J18 / 490 / 1994. Gorj. În prezent structura organizatorică a societaţii cuprinde un număr de cca 850 salariaţi. reţea internă de acces la informaţii. com. Nr. societatea a organizat cursuri de perfecţionare a acestora. Director General şi Director Economic. Pentru a asigura un climat de muncă eficient. băuturi si tutun Capital social : 15. transferul de date realizându-se pe suport magnetic. Pentru ca pretenţiile manageriale în ceea ce priveşte personalul din punct de vedere al calificării şi profesionalismului angajaţilor să fie satisfăcute. Gorj Sediul operational : Tg. Unirii. firma are în dotare un sistem informatic bine pus la punct.000 RON. nr.17. Unirii. conform organigramei.

legume.material la un nivel satisfăcător. băuturi alcoolice şi răcoritoare. făinoase. dar şi nealimentare. De asemenea. În vederea alinierii activitaţii la normele Uniunii Europene. Societatea comercializează toată gama de produse alimentare si nealimentare. conserve. Constanţa). Sistemul de Management de Mediu – ISO 14001 si Sistemul de Management al Siguranţei Alimentelor – HACCP). iar pe de altă parte conducerea firmei a finalizat şi a dat in folosinţă în anul 2003 o cantină pentru salariaţi. băuturilor şi tutunului. cafea. fasole). ape minerale. Hunedoara. pâine şi produse de panificaţie. în condiţiile stabilite conform contractelor şi convenţiilor incheiate cu partenerii de afaceri. zahăr. Societatea nu este cotată la agenţii de rating. Firma işi desfăşoara activitatea sa pe raza a cinci judeţe (Gorj. construcţii. mezeluri. Descrierea activităţii Societatea şi-a început activitatea în anul 1994. lactate. Domeniul în care acţionează este cel al comerţului en-gross şi en-detail al produselor alimentare. Aprovizionarea cu aceste produse se face ritmic. astfel că şi activele imobile cu ajutorul cărora este susţinuta activitatea de comerţ sunt dispuse în teritoriul acestor judeţe. dulciuri. fructe. Mehedinţi.Jiu. auditarea s-a realizat de firma de audit SC TRASTER SRL Tg. Auditare. În judeţul Gorj firma dispune de următoarele spaţii comerciale : 87 . bunul renume de care se bucură firmele colaboratoare şi vechimea relaţiilor de colaborare. societatea desfăşoară şi alte activităţi conexe celei principale. ulei. service auto. producţia de pâine şi produse de patiserie. Vâlcea. Principalele criterii de selectare a furnizorilor sunt raportul calitate-preţ. respectiv : comerţ cu produse petroliere. societatea a finalizat implementarea şi este in faza finală a certificării unui sistem integrat de management (Sistemul de Management al Calităţii – ISO 9001. alte produse industriale. orez. cotare la agenţii de rating. Pentru întreaga activitate desfăşurată în ultimii ani (ani financiari incheiaţi). închirieri. ţigări. produse cosmetice şi de curăţat. respectiv : zaharoase. Tot ca şi activitate conexă se consideră şi linia tehnologică utilizată pentru ambalarea produselor achiziţionate vrac (făina.

18 standuri situate în complexele comerciale Rodna şi Păltiniş. în complexul comercial FLORA. De asemenea. IVECO. . Drăgoieni. 15 dubiţe. OPEL. predominând următoarele mărci : VOLVO. 35 camionete. dar şi pentru deplasările personalului între punctele de lucru. Vulcan – 5 unităţi. având în proprietate un depozit şi un magazin situate vis-a-vis de METRO Voluntari. 30 autoturisme. . preţurile practicate fiind cele de en-gross. . Spaţiile de depozitare au o suprafaţă de peste 7500 mp. 88 . 6 depozite en-gross situate in Tg-Jiu. Transportul mărfurilor se realizeaza preponderent cu mijloacele de transport ale firmei. 25 autoizoterme. DACIA. . Petroşani – 3 unităţi proprii şi 5 standuri închiriate. 20 TIR-uri. respectiv : 40 autoutilitare. Defileul Jiului – Vişina. incepând cu anul 2003. prin intermediul cărora se distribuie en-gross si en-detail marfa sub sigla SUCCES. Bumbeşti-Jiu – punct Vişina. 75 magazine en-detail situate în Tg-Jiu şi în majoritatea localităţilor din judeţul Gorj. MERCEDES. Bâlta. Constanţa). dar şi în judeţele limitrofe (Mehedinţi. . Suprafaţa spaţiilor de depozitare depaşeste 18000 mp. având posibilitatea de păstrare a produselor la temperaturi constante de la -10 la +20 grade. Firma dispune de un parc auto propriu alcătuit din mijloace de transport utilizate în special pentru transportul mărfurilor şi al altor materiale.. Lupeni – 7 unităţi de vânzare. Vâlcea. firma are inchiriat un stand de vânzare. În judeţul Hunedoara firma dispune de unităţi de vânzare în principalele oraşe: . datorită agregatelor frigorifice existente. RENAULT. Câlnic. mai rar cu cele ale furnizorului. Buneşti). 4 restaurante cu terasă cu o capacitate de 400 locuri situate în Tg-Jiu. firma şi-a extins vânzările şi la nivelul capitalei. . - Unităţile sunt astfel concepute încat să se poată realiza vânzări atât en-detail cât şi en-gross. 5 staţii de distribuţie a carburanţilor (Tg-Jiu. DAEWOO.

producţia realizată şi încasată în urma desfăşurării acestei activităţi se cifrează la cca 1. care împreună au o capacitate de producţie de cca 45t/24 ore. în creştere vădită în ultimele 12 luni. În creştere este şi activitatea de distribuţie desfăşurată în zona Bucureşti.5 mil. mai ales că sectorul construcţii este susţinut de : 2 staţii sortare agregate. În medie. persoane juridice). Activitatea de construcţii – politica de construcţii şi amenajări ale activelor imobile proprietatea firmei este bine organizată şi susţinută cu surse proprii şi cu personal. 89 . Mărfurile sunt vândute către clienţi (populaţie. încasarea făcându-se în cea mai mare parte direct în numerar şi în mai mică măsură prin virament.lei lunar. În acest domeniu. dotările fabricii de pâine se concretizează într-un număr de 4 cuptoare de panificaţie (3 cuptoare tip tunel.000 bucăţi. atelier de confecţii metalice şi tâmplărie de aluminiu. Se realizează astfel importante economii de cheltuieli. de câte 10 t fiecare şi un cuptor cu vatră). locuri de unde marfa este distribuită cu ajutorul mijloacelor de transport proprii către punctele de vânzare ale firmei sau se face propria distribuţie la firmele care posedă standuri de vânzare. autonomă şi care să nu-i afecteze poziţia pe piaţă sunt extinse la nivelul a două judeţe (Gorj si Hunedoara) prin intermediul depozitelor situate în Tg-Jiu şi Lupeni. dar şi a spaţiilor de vânzare care sunt dotate cu spaţii de depozitare. staţie de betoane.Producţia de pâine şi produse de panificaţie reprezinta una din principalele verigi ale producţiei care susţine activitatea comercială. ceea ce înseamnă un număr de 90. Distribuţie si vânzare Canalele utilizate pentru o distribuţie independentă.

Romania. fiind distribuitor oficial în judeţul Gorj al multor firme de marcăa. Unirii – Siret. TDS ORSTA PROD S. De-a lungul celor 15 ani au fost urmărite permanent cateva principii care în cea mai mare parte au fost şi respectate : 90 . fiind autorizat ISO înca din anul 2005 respectând şi căutând să impună un grad înalt de calitate produselor şi serviciilor oferite.R. bl. TDS ORSTA PROD SRL s-a impus înca de la început activităţii sale ca o societate serioasă.L.ro. ajungând astazi să aiba cea mai completă ofertă de pe piaţă : • Sisteme antiefracţie • Sisteme de detecţie la incendiu • Sisteme de acces • Sisteme de televiziune cu circuit închis • Alarme auto • Case de marcate fiscale • Calculatoare de birou şi portabile • Copiatoare şi imprimante • Cântare electronice • Centrale telefonice • Echipamente birotică • Service echipamente Astăzi TDS ORSTA PROD SRL este considerat unul dintre cei mai serioşi operatori din domeniu pe piaţa Gorjului. ap. TDS ORSTA PROD SRL şi-a mărit an de an gama de produse şi servicii . Fax: +40 253 217337. Str. Tel: +40 253 217337. Tg-Jiu.4. E-mail: orzan@xnet. având ca obiect principal de activitate: Repararea calculatoarelor şi a echipamentelor periferice TDS ORSTA PROD SRL a pus pe primul plan clienţii şi beneficiarii serviciilor şi produselor comercializate. 7. S. 4. Persoane de contact: Orzan Gheorghe .18.C. Cod fiscal: RO 4897660.4.director general Înfiinţată în anul 1993 în Târgu – Jiu. Gorj.

• Produsele oferite corespund unor standarde înalte de fiabilitate şi perfomanţa tehnica • Preturile cele mai competitive in raport cu performantele acestora • Livrare din stoc pentru cea mai mare parte din produse • Gama cea mai completa de produse si servicii • Un departament tehnic bine pregatit capabil sa ofere oricand asistenta 91 .

şi Contemporary Who’s Who of Professionals . ca Frankfurt. 1993-1994. Târgu-Jiu. Succesul lucrărilor sale s-a materializat în premii naţionale şi internaţionale. tehnicieni şi personal administrativ. platouri. Str. ca o necesitate de a pune în valoare creaţia artistului sticlar Mihai Ţopescu.4. 92 . S. simpozioanele. articole unicat sau de serie scurtă. bowluri.com Studioul Topi New Glass Design a fost înfiinţat în anul 1994.C. Tokyo. Jud. Gorj Tel: +40 253 226100.19. expoziţiile şi concursurile naţionale şi internaţionale au făcut ca lucrările de sticla ale artistului să fie prezente în colecţii particulare. TOPI NEW GLASS DESIGN S. cuprinde vaze. s-au creat peste 1. Experienţa sa de 30 de ani în lumea sticlei artistice şi decorative. prin participări la târguri internaţionale şi naţionale. ediţia 2004-2005.topescu-glass-studio. precum şi multe alte publicaţii. New York. Paris.L. includerea în Who's Who in Contemporary Glass Art. Londra. Bucuresti etc. în general obiecte artistice şi decorative lucrate liber.R. sfeşnice. Fax: +40 253 226205. maeştri în sticlă. semnata “GLASS COLLECTION MIHAI TOPESCU”. În cei 12 ani de când studioul Topi New Glass Design funcţionează.4. Moscova. care s-au bucurat de mari succese în toată lumea. Artistul lucrează alături de echipa sa de 20 de colaboratori. Unirii Nr. Milano. participările la cursuri naţionale şi internaţionale.000 de modele noi. Birmingham. E-mail: topescu@xnet. Colecţia studioului Topi New Glass Design.ro Website: www. 92 C. prin straturi suprapuse de sticlă clară şi sticlă colorată. mari galerii de artă şi muzee cunoscute din întreaga lume.

t.c.L.Societatea dispune în prezent de 4 depozite situate în 4 zone diferite ale orasului Târgu Jiu: ăş Depozitul din strada Ana Iptescu nr.ro Mail: office@trivoli. un sediu nou Societatea noastrăăăăş dispune în prezent de dotri auto de cea mai bun calitate care acoper i satisfac în acelaişţţtimp necesarul nostru în relaia cu clienii si furnizorii. J18/1395/1992.TRIVOLI IMPEX S. Baumit e. Saint Gobain. Narciselor nr.U. TRIVOLI IMPEX S. noi invitm potenialul ăăţşşşăăă cumprtor la o discuie cu specialitii notri i dup o analiz atent a nevoilor sale îi putem da o ţţţ în privina materialelor pe care le poate achiziiona.113.. TRIVOLI IMPEX S. Depozitul de pe centura oraului ăşţ se va dezvolta i o hala de 750 mp cu spaiu de prezentare depozit în cadrul cruia precum şi . Gorj R.ro 4. La farge. Caparol. TRIVOLI – CALITATEA NE REPREZINT. Lindab. S.. 11 – 13. specialiti care ofer cele mai bune soluii pentru ţş achiziionarea celor mai bune i eficiente materiale.R. Depozitul din zona 9 Mai nr. Preţul ne recomandă. Ana Ipătescu. Wienerberger. 11-13. Str. este o societate privatăă cu capital 100% românesc înfiintat în anul 1992.C. Principiul de baz ăăţăţ al societi noastre nu este acela de a vinde oricum. fiind momentan i cel mai mare depozit.20. 93 .L. Bramac.4. R2574603 Tel.L. ĂŢĂPREUL NE RECOMAND.I.).Calitatea ne reprezintă.R.18. Timp de 15 ani am lucratîăşş mpreun cu clientul i am oferit materiale de calitate fapt ce ne-a adus i o şăăăţşăţă recunotere a meritelor noastre. firmăşăşăţăţşş ce îi desfoar activitatea cu preponderen în Judeul Gorj.C.C.. dar rap ortul calitate preţăţăă este unul care primeaz. ş str.În momentul de faa societatea noastr se afl. ca vânzri. i cu rezultate foarte bune la nivel de ar pe anumite produse ( ex.trivoli.C.R. pe primul loc judeul Gorj. Aa cum reiese i din sloganul nostru ne-am axat cu precdereăîş pe vânzarea materialelor de calitate ncercând si reuind săţţţăţăă meninem preurile la un nivel competitiv pe pia./Fax 0253/222 825 Web: www. Depozitul din strada Amaradiei. Tot aici se aflăşă birourile i partea logistic. ăînţşţă.Cel mai important este faptul c noi ăşî dispunem de cei mai buni specialiti n domeniu existeniţţşşăţpe piaa din Gorj i nu numai. soluie Nu avem pretenia ţăşîăă c vindem cel mai ieftin i nici nu ncercm cu precdere acest lucru. Nr. V invitm s apelai cu încre dere la noi i o s avei surpriza s constataiţăstandardele la care lucrm. S. Oferim garanie real pentru toate materialele care pleac din depozitele noastre. Târgu Jiu. Elpreco. C. S.

pomparea şi distribuţia apei potabile. Domeniul de interes pentru o eventuală colaborare cu o firmă din afară: . Cod 215200. +40 253 360532. De asemenea. Fax: +40 253 362305 E-mail: sc_uataa_sa@yahoo. De asemenea.finanţare proiecte sau cooperare în vederea accesării de fonduri europene în vederea modernizării şi rentabilizării activităţilor prevăzute la obiectul de activitate. Jud. str. unitatea mai are ca obiect de activitate captarea. în prezent este în curs de implementare investiţia privind montarea unui turbogenerator pentru producerea şi comercializarea energiei electrice.4. stocarea. Motru. UZINA DE AGENT TERMIC ŞI ALIMENTARE CU APĂ SA. Calea Severinului nr.21. 25. S. 94 .com Obiectul de activitate: Principalul obiect de activitate este producerea şi distribuţia agentului termic pentru asigurarea necesarului de încălzire şi preparare a apei calde. tratarea.4.C. Gorj Tel: +40 253 360743.

22. Ca şi activităţi secundare: • comerţ cu produse Lafarge (ciment. Bârseşti). E-mail: vectraimpex@xnet. imitaţie cărămidă. Calcar concasat şi derocat). 95 . Romania. ornamente de gradină).L. VECTRA IMPEX S.4. elemente gard şi stâlp.C. Str. Tg-Jiu. bolţari).L. nr.R. Gorj.R. imitaţie piatră spartă. Registrul Comerţului: J18/1539/1994. • elemente de construcţii pentru design interior şi exterior (stâlpi. • produse Simcor Oradea (vas calcic hidratat cl 80 saci). a fost fondată în anul 1994 şi a început activitatea în 1995. Tel: +40 253 215565. balustrade. Persoane de contact: Inginer Marcel Avrămescu – director general VECTRA IMPEX S. • activitatea de construcţii civile şi industriale. pavele.4. 3. obiectul principal de activitate îl reprezintă: • fabricarea elementelor din beton pentru construcţii: (ţiglă. S. acoperiş gard şi stâlp.ro. Cod fiscal: RO6470818. multibat. Fax: +40 253 215565. Albatrosului (fosta Cart.

biblioteci si parcari . depozite de containere. comercializeaza si/sau monteaza se afla: • Sisteme de masura distanta. industria otelului. specializata in tehnici de masurare cu laser cu aplicatii in minerit.DigiToolTM este solutia ideala pentru controlul efectuarii rondului cu mai multe puncte de control si in acelasi timp achizitia de date cu privire la evenimentele constatate.SC Vonrep este reprezentantul in Romania al firmei Lase GmbH din Germania. centre istorice. • Sisteme de contorizare a persoanelor – SC Vonrep este reprezentantul in Romania al firmei PFM. manevrarea de material brut. protectie si supraveghere. specializata in contorizarea persoanelor cu aplicatii in lanturi de magazine.23. • Sisteme antiefractie. • Automatizari pentru usi si porti. 96 .4. Firma noastra are propriul departament de cercetare si dezvoltare. centre comerciale. stadioane. control acces si monitorizare video. industria aluminiului. SC VONREP SRL SC VONREP SRL este o firma privata avand ca obiect principal de activitate automatizari industriale si rezidentiale. avand un colectiv de ingineri bine pregatiti. • Sisteme de control al rondului . • Usi de garaj si industriale Hormann.4. industria cuprului. arie si volum cu laser . Printre produsele pe care firma noastra le produce. • Bariere automate. cu abilitati in a dezvolta proiecte hardware si software.

RESTAURANTUL AMBASADOR ELITE Adresa: Str. unde rafinamentul culinar se exprimă prin diminuarea porţiilor. Meniul internaţional cu puternice accente din bucătăria românească este menit sa satisfacă şi cele mai exigente gusturi. unde tradiţia şi noutatea se îmbina armonios.elite@yahoo. Locul perfect pentru întâlniri de afaceri. Avem drept scop satisfacerea pe deplin a gusturilor şi preferinţelor dumneavoastră culinare. aceasta fiind garanţia unui gust pe care nu-l veţi uita multă vreme. la Ambasador Elite se pune accentul pe savoarea bucatelor. 110. Tel. Mâncarea extraordinară este acompaniată de vinuri cu personalitate. Toate ingredientele sunt proaspete si alese cu grijă. Odată patrunşi în interior.4.com Un singur nume. 4. Gorj. 0253 243060. atmosfera serenă.24. cine romantice. alese cu îndemânare. 97 . o singură locaţie: cofetărie. pizzerie şi restaurant. Spre deosebire de alte restaurante cu specific internaţional. decoraţiunile vă binedispun şi vă invită la masă. cine festive. muzica ambientală. Tg-Jiu. Victoriei. restaurantul Ambasador Elite într-un cuvânt este ideal pentru toţi aceia care încearcă să găsească o oază de linişte departe de tumultul zilnic. Fax. 0253 228217 e-mail: ambasador. pentru a se completa reciproc. Restaurant Ambasador Elite a fost creat pentru toţi oaspeţii nostri dragi într-o atmosferă rafinată şi discretă. nr.

rafinate şi delicioase vă poate aduce în cadrul cofetăriei noastre unde nu vor lipsi cupele speciale într-o diversitate de arome.Gustoase. atent selecţionate. de cea mai buna calitate. coaptă pe vatră în cuptor cu lemne vă invităm sa alegeţi dintr-o gamă la fel de diversificată care să vă satisfacă pe deplin dorinţele. În orice sezon gândul la savoarea unor îngheţate naturale. Torturile realizate sunt dovada unor ani îndelungaţi de experienţă. decorate atât cu aranjamente florale în culorile preferate cât şi cu figurine sau imagini foto comestibile. patiserie şi panificaţie sunt preparate după reţete originale cu ingrediente naturale. aromate si apetisante produsele noastre de cofetărie. 98 . Iar dacă poftele dumneavoastră se îndreaptă spre o pizza gustoasă cu blat subţire şi pufos. putând fi create şi la comandă conform dorinţelor dumneavoastră.

viticultura şi apicultura reprezintă activităţi specifice pentru nordul judeţului.542 fâneţe naturale.961 ha livezi şi pepiniere pomicole etc. Agricultura în judeţul Gorj dispune de 243.10% agricolă arabilă pasuni fâneţe vii şi pepinire livezi păduri arabilă livezi pasuni ape şi bălţi vii fâneţe 12.149 ha teren arabil. 88. 42. din care 99. AGRICULTURA-GORJ alte suprafeţe agricolă 4.5. AGRICULTURA Judeţul Gorj se află în zona de nord a regiunii.69% 30. plante de nutreţ. precum şi pomicultura. cultura cerealieră fiind prezentă mai ales în centru şi sud. unde agricultura ocupă un loc mai puţin însemnat decât în judeţele din sud.29% alte suprafeţe Principalele culturi agricole sunt cele de porumb. grâu şi secară.654 ha păşuni.14% 5. conform datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Gorj.03% 0. 99 . orz şi ovăz. legume.1. 8. Creşterea animalelor şi silvicultura. Fig.57% păduri 34.32% ape şi bălţi 0.740 ha de terenuri agricole. 5.11% 11.33% 1. cartofi.

424.896 6.431 2. Total producţie Denumire cultură Crt. formează areale compacte în zona localităţilor Bârseşti. nuci).6 mii familii de albine).2 mii capete caprine.3 mii capete). Dobriţa.393 4.2. avicultura (2.792 9.4 mii capete ovine. (tone) 1. 129. 100 . cu extinderi mari în părţile deluroase ale judeţului. Legume de câmp 68. Turcineşti. apicultura (13.551 5.751 7. Grâu 39. 22. Nr. Fructe 32. Porumb 187. 79. peri. sectorul zootehnic cuprindea 157. Culturi agricole 2006 Tabelul 5. pruni. Ponderea suprafeţelor agricole în totalul suprafeţei UAT Figura 5. cireşi.715 8. Cartofi 44.7 mii capete bovine.a.4 mii capete porcine. Viţă de vie 17. Plante de nutreţ 195.439 3. Săcelu ş.1.134 Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Gorj Pomicultura (meri. Orz 2. Ovăz 3. În 1995.

AF Costescu Ion Turceni.3.2. Hotel Gorj. Gorj 120 6. depresionară şi în sudul şi sud-vestul judeţului. Tg-Jiu. Asociaţia crescătorilor de ovine Oraş Novaci-Gorj.2.75 Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Gorj 101 . Calea Bucureşti nr.30 70 4.D. Bîrseşti -Tg-Jiu O. Asociaţia crescătorilor de albine A. Gorj 120 7.Z. SC Agromec Bibeşti. Bd.A.-GORJ 3. Tg-Jiu. Băleşti-GORJ 2. SC Iris Agro SRL. Băleşti.18 55 15. Teilor nr. 40 12. SRL. Str. Tg-Jiu. Asociaţia producătorilor de cartofi Tg-Jiu. GORJ 747 2. Asociaţia producătorilor agricoli GORJ Com. Asociaţia apicultorilor ecologici Tg-Jiu.Unirii. S.R.H Tg-Jiu Tg-Jiu. Săuleşti. Suprafaţa Denumirea exploataţiilor Adresa Crt. SC Pailint Prest SRL Peştişani.A.6. nr. Principalele exploataţii agricole comerciale.Tg-Jiu Tg-Jiu. Bl. Nr. SC Valeris SRL. 180 10. DENUMIREA ASOCIAŢIEI ADRESA Crt. Cart. SC Tălpăşeşti 7 SRL.134. Agroserv. cam. SC Presanitas Tg-Jiu. Str. Gorj. Exploataţii agricole comerciale cu profil vegetal Tabel 5. Lelrşti. Tg-jiu. SC Prod. Gorj 10 13. 6. Nr. Teodoroiu 45 11. 71 160 3. Aleea Fîntînii nr. Str. SC Pastorala SA. Agromec SA Turceni Turceni. cu profil vegetal.25. 3 100 5. Gorj 110 9. SC.Aurel Vlaicu nr. Str. 4.C. AF Damian Tg-jiu. Str. Cartier Drăgoeni nr. parter 5. Gorj 53 Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Gorj Asociaţii agricole şi zootehnice din judeţul Gorj Tabel 5. Ec. SC Răsărit SRL. Asociaţia crescătorilor de taurine Cart.C. 1. Drăgoeni nr. asociaţiile agricole şi zootehnice sunt prezentate în tabelele de mai jos. SC Fortuna EM SRL.2. 10 16.Se observă ponderea mai mare a terenurilor agricole în zona mediană. Gorj 82 14. SC Jaleşul Arcani SA. SC Agroprest SA Băleşti Băleşti. Tg-Cărbuneşti. (ha) 1. Meteor nr. Gorj 120 8. Arcani. Calea Bucureşti.

1. bd. ATOS GARANT SA Com Drăguţeşti. SC Velpitar.A. 38 4. Târgu Jiu. Titulescu 3. Gilortului. Roşca Nicolae Comuna Leleşti -Gorj 9. nr. SC VelPitar SA Tg-Jiu. SC Valeris Tg-Cărbuneşti Tg-Cărbuneşti. Comuna Săuleşti -Gorj 14.2. Gorj 2. nr. Tg-Jiu 3. 49 15. România –Muncitoare. S. S. nr. DENUMIREA SOCIETĂŢII ADRESA crt PROCESATORI LAPTE 1. Targu-Jiu.VELPITAR SA Târgu Jiu. ap.ANAIRO SRL Târgu Jiu. ap. bd. Gorj 6. Gorj Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Gorj În judeţ s-au dezvoltat câteva societăţi procesatoare de produse agricole. nr. Comuna Băleşti-Gorj 12. S.CARMANGERIE 1. Comuna Teleşti. SC Agenţia Economic -SA Motru. SC Agromec -Turceni Turceni.12 2. Calea Severinului. Depozitarii din judeţul Gorj Tabelul 5. SC Unisem-SA Bucureşti. Denumirea şi adresele acestora sunt cele din tabelul următor: Procesatorii din judeţul Gorj Tabelul 5.C.A Târgu Jiu. S. Cartierul Iezureni MORĂRIT ŞI PANIFICAŢIE 1. 37 4.L. SC. Tg-Jiu Targu-Jiu 13. Tg-Jiu Targu-Jiu 11.4. Aleea Mesteacănului bl. SC Semrom Oltenia -SA. S.R. Str. Str. Gorj 10. Comb Gorj-SA Targu-Jiu 7.C.C. Gorj ABATORIZARE . 3. Nr. sc. N. S.C. nr. bl. S. 9. S. nr. str. Ec. Str. Sucursala MH. Gorj 3.C. str. S. ARTEGO S. ARTEGO S. S. Gorj 2. SC Pastorala -SA. AVI INSTANT SA Târgu Jiu. SC Moravo -SRL. LEXI STAR Bucureasa Comuna Dăneşti. Nr. Strada Mărgăritarului.C. 63 8. „moara MĂRU” Targu-Logreşti. Ciocârlău. SC Tălpăşeşti -S. Strada Ciocârlău.24. DENUMIREA SOCIETĂŢII ADRESA crt.5. Str. 1. 22 Decembrie.L. RADPEL S. SUINPROD SA Târgu Jiu. Depozit-Brăneşti Craiova. 38. nr.R. Teodoroiu. Victoriei Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Gorj 102 . 88 2. Gorj 4.C. SUCCES NIC COM SRL Târgu Jiu. SC Assani Impex -SRL.C. sc. SC Agromec -Bibeşti. Pitoacă Cornelia Rovinari. 17.C. S. Gorj 3.C SECAMPROD NOVACI Oraş Novaci. Gorj 5.C.

Ec. 88 1700 1700 - 2 SC Vel Pitar Tg.6.Ec.sucursala Gorj Tg. Teodoroiu 88 Str. str Ecaterina Tg. 2000 SC Comb Gorj Tg. Jiu Str Ecaterina 7 Teodoroiu 525 Teodoroiu 525 400 . Băleşti sat Tălpăşeşti 300 300 9 SC Semrom Oltenia SA. Cărbuneşti. 1000 11 Agromec Bibeşti Comuna Săuleşti 400 . 250 6 SC Pastorala SA Tg. Cărbuneşti sat 3 Pojogeni 2000 . Societăţi comerciale care posedă spaţii de depozitare a cerealelor: Spaţii de depozitare a cerealelor Tabelul 5. Gării 3000 . Jiu. Str Moara Măru Comuna Cărbunesti sat Logreşti 248 52 196 5 SC Agentia Economică Uniunea Europeană Motru Calea Severinului 68 A 250 Motru Calea Severinului 68 . Ciocârlău 4 Tg.7. 400 Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Gorj Parcul de tractoare şi maşini agricole Tabelul 5. SECTOR TIP SECTOR PRIVAT TOTAL PUBLIC TRACTOARE AGRICOLE FIZICE 28 2381 2409 PLUGURI PENTRU TRACTOARE 26 1954 1980 CULTIVATOARE CU TRACTIUNE MECANICA 2 236 238 COMBINE AUTOPROPULSATE RECOLTAT CEREALE 7 313 320 MASINI DE IMPRASTIAT INGRASAMINTE 3 38 41 PRESE DE BALOTAT PAIE SI FIN 1 12 13 SEMANATORI CU TRACTIUNE MECANICA 12 859 871 Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Gorj 103 . Jiu Str. Cărbunesti Str. Teodoroiu 88 Str. Str. 8 - Com. JiuEc. Teodoroiu nr. Jiu 350 350 - SC Valeris srl Tg Carbunesti Tg. 3000 10 Agromec Turceni Oraş Turceni 1000 . Capacitate Din care: Locaţia unităţii de Nume şi adresă totală depozitare Siloz Magazie (to) 1 SC Vel Pitar Tg.Unirii 120Tg. Ciocârlău nr 7 10 000 10 000 - SC Moravo SRL Tg. Jiu . Jiu. 400 SC Tălpăşeşti SRL Comuna Băleşti.

Începând cu anul 2007. Pentru mai multe informaţii în legătură cu programele turistice desfăşurate în judeţul Gorj. Reşedinţa sa. Municipiul Târgu Jiu. Mănăstirile şi schiturile constituie o componentă importantă a patrimoniului cultural al judeţului. 6. 184 de biserici. listă care cuprinde obiective ce sunt legate de ideile şi principiile care stau la baza Uniunii Europene.gorj-turism. Ansamblul a fost înscris în lista Patrimoniului Cultural European. găzduieşte memorabila operă a marelui sculptor Constantin Brâncuşi. vizitaţi pagina web www. istoriei şi civilizaţiei româneşti.ro. Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”. Poarta Sărutului şi Coloana fără Sfârşit.TURISMUL Judeţul Gorj dispune de un potenţial turistic deosebit. Salba de mănăstiri este foarte bogată. 104 . constituit din Masa Tăcerii. încă neexploatat la valoarea sa. De numele lor se leagă evenimente importante din istoria naţională. dar şi personalităţi marcante ale culturii. din care 110 din lemn.

Schitul Târgu-Logreşti. lăcaş religios străbătut de liniştea munţilor ce-l înconjoară. Ridicată pe locul unei alte biserici ce data din anul 1777. iar lucrările au fost urmărite de arhitecţii Ion Antonescu. Întreaga manieră de construcţie a acestor lăcaşuri de cult vorbeşte despre simplitate şi curăţenie sufletească. situată în sălbăticia Defileului Jiului. 105 . ca mărturie a începuturilor monarhismului la noi. a servit ca loc de refugiu în vremuri de restrişte şi a atras prin pitoresc şi istoric de-a lungul secolelor personalităţi de prim rang ale culturii româneşti. Anghel Păunescu şi Iulius Doppellreiter. XVIII. ea a fost reconstruită între anii 1927 şi 1938 şi inaugurată odată cu complexul executat de Brâncuşi. în timp ce. De o însemnătate turistică deosebită. Pictura în stil neobizantin a fost executată în frescă de către pictorul gorjean Iosif Keber. creând o legătură între elementele ansamblului sculptural. dau grandoare oraşului Bumbeşti Jiu. 7 noiembrie 1937.În arhitectura religioasă din Gorj. Biserica Sfântul Nicolae şi Sfântul Andrei. situată la 40 de kilometri de Târgu Jiu. Biserica Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril (aflată în Piaţa Victoriei. alături de alte câteva biserici construite în sec. Mănăstirea Tismana. atât din punct de vedere arhitectural cât şi ca importanţă istorică sunt mănăstirile: Strâmba. ridicată la 1378 de Sfântul Nicodim. la ieşirea din Defileu. Crasna. bisericile din lemn mărturisesc despre o civilizaţie a lemnului cu rădăcini adânci în timp. în faţa Palatului Comunal). Mănăstirea Lainici. Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel se află pe axul Căii Eroilor şi a fost integrată creaţiei brâncuşiene. străjuieşte Mănăstirea Vişina.

Ecaterina Teodoroiu). unde astăzi funcţionează Instituţia Prefectului judeţului Gorj. Dacă adăugăm şi casele memoriale – muzee. Palatul comunal din Târgu Jiu. cea din Târgu Jiu (locul de naştere al Eroinei de la Jiu. iar în restul Europei construcţii similare apar doar în Balcani. în forma originală. care îşi face loc treptat în arhitectura târgurilor şi micilor oraşe gorjene începând cu sfârşitul secolului XVII. Colegiul Tudor Vladimirescu. La 30 de kilometri de Târgu-Jiu se află staţiunea balneară Săcelu. Acestora li se poate adăuga casa-culă de la Glogova care s-a dezvoltat pe nucleul unei cule. înfiinţat în septembrie 1890 ca Gimnaziu Real “Tudor Vladimirescu“. au un caracter de unicitate dat de restrângerea pretenţiilor de confort în favoarea celor privind apărarea. De o parte şi de alta a intrării în pridvor se pot admira cele două reprezentări iconografice. la Vladimir (casa memorială Tudor Vladimirescu). începând cu secolul XVII. nu facem decât să aducem noi argumente la invitaţia de a vizita judeţul. precum cea de la Hobiţa (casa sculptorului Constantin Brâncuşi ). O caracteristică a arhitecturii din Oltenia sunt culele – locuinţe fortificate care au permis micii boierimi să se apere şi să îşi supravegheze domeniile de-a lungul timpului. sau casa memorială Maria Lătăreţu. Pictura bisericii este deosebit de valoroasă atât în ceea ce priveşte iconografia cât şi execuţia tehnică. Cula Cioabă-Chintescu de la Şiacu şi Cula Crăsnaru de la Groşerea.Mănăstirea Polovragi are o vechime de 500 de ani (1505). care datează din timpul 106 . comuna Aninoasa. ale mănăstirilor româneşti închinate la Sfântul Munte Athos. Aceste construcţii. se mai păstrează 3 obiective – Cula Cornoiu de la Curtişoara. din comuna Bălceşti. În judeţul Gorj istoriografia vorbeşte de 24 de astfel de construcţii din care astăzi. Printre acestea se numără Primăria municipiului Târgu Jiu. Casele şi conacele sunt o componentă importantă a arhitecturii civile realizată din zidărie. precum şi datorită faptului că în România se întâlnesc numai în Oltenia şi în Argeş. unice în ţara noastră.

situată în partea de nord a Municipiului Târgu Jiu. mountainbike-ul. peşteri. scufundări. avene. alpinismul şi escalada (judeţul Gorj este anual gazda finalei Campionatului Naţional de Escaladă). schiul şi multe altele. zone omologate pentru practicarea alpinismului şi escaladei. Toate aceste posibilităţi sportive şi de recreare au stat la baza realizării programului „România – Gorj . Aici se pot practica raftingul (fiind cea mai atractivă zonă pentru acest sport). oferă iubitorilor muntelui extrem de multe atracţii: trasee turistice montane pedestre. sporturile montane constituie cea mai atractivă activitate pentru turişti. zborul cu parapanta şi deltaplanul. inclusiv cascade de gheaţă. canyioningul.Adventure”. ale aparatului locomotor şi sistemului nervos periferic. având în prezent peste 400 de locuri de cazare. ATV şi enduro-ul. Această zonă.romanilor. sau în cura internă pentru tratarea afecţiunilor aparatului digestiv. Staţiunea este bine cunoscută pentru apele sale puternic mineralizate folosite pentru cura externă în afecţiuni reumatismale. în bolile renale sau hepatobiliare. Datorită acestui potenţial. cascade. la aproximativ 30 – 40 de km. Godeanu şi Mehedinţi. Zestrea montană a judeţului Gorj este reprezentată de versanţii sudici ai Munţilor Parâng şi Vâlcan şi parţial de Munţii Căpăţânii. speologia (Gorjul deţine cel mai mare potenţial turistic speologic din ţară). cu siguranţă cel mai complet şi complex program de aventură montană din România. canioane. offroad-ul. 107 .

acesta poate fi considerat imens.600 de metri. Cele peste 25 de activităţi turistico – sportive de vară şi de iarnă ale programului. în timp ce etajele inferioare au statut de rezervaţie ştiinţifică speologică. Peştera Muierilor. oferind programe deosebite.declarat la Târgul Naţional de Turism al României „cel mai atractiv program turistic lansat de turoperatori în anul 2004”. dintre care două sunt amenajate şi introduse în circuitul turistic. într-un masiv calcaros. în care participanţii reuşesc să-şi depăşească sau să-şi descopere noi limite. Cu o lungime de peste 3. Una dintre acestea. Este suficient să menţionăm faptul că Gorjul deţine peste 2000 de peşteri. ca operă a râului Galbenul. toate excepţional pregătite pe nivele de dificultate. fac ca acest program să fie unul dintre cele mai competitive pe plan european. pline de adrenalină. este dispusă pe patru niveluri de carstificare.000 de ani. 108 . O categorie specială de activităţi sunt cele de team building. s-a format în urmă cu 6. de 960 m. situată la 40 de km de Târgu Jiu. fiind electrificat şi introdus în circuitul turistic. organizatorii reuşind practic să revoluţioneze piaţa de training outdoor din România. În ceea ce priveşte potenţialul turistic montan. pe teritoriul comunei Baia de Fier. etajul superior.

Staţiunea este locul ideal pentru practicarea sporturilor de iarnă sau pentru zborurile cu parapanta. datorită formaţiunilor sale carstice. Stoieniţa. având un climat ozonat şi tonifiant. Zăpada abundentă de pe parcursul anului (din septembrie până în mai). Mândra. în vestul judeţului. Setea 109 . Munţii Parâng sunt cei mai stâncoşi din grupa munţilor cuprinşi în spaţiul dintre Jiu. În ultimii ani s-a permis construirea unui mare număr de vile. Păpuşii sau Mohorului invită la drumeţie pe cărările de munte. precum şi frumuseţile naturale ale locului au făcut din această staţiune un important punct de reper al turismului gorjean. La 60 de km distanţă de Târgu Jiu. Strei şi Olt. Parângul are piscuri ce parcă sfârtecă norii. Înălţimile Dengherului.Peştera Cloşani.519 m altitudine. ei domină zările Gorjului si ale Vâlcii şi se compară cu puternicele cetăţi ale Retezatului. aflat în apropiere de vârful Păpuşa. situată pe valea Motrului. reprezintă una dintre cele mai frumoase peşteri din ţară. la o altitudine de 1600 m. se află situată staţiunea montană Rânca. asa cum sunt sunt Carja. în Masivul Piatra Cloşani (1421 m). De la 2. Pe un drum ce urcă de la Peştera Cloşani spre vârful Piatra Mare a Cloşanilor. la circa 46 km de Târgu-Jiu. lacul Gâlcescu şi Obârşia Lotrului. Rânca având şansa să devină un oraş- staţiune. amplasat într-un splendid decor natural. se află Peştera Cioaca cu brebenei. Este un vârf cu acces auto.

„Steiul”. Mija. Vâlcan si Parâng. 110 . străjuind intrarea în Parcul Naţional Retezat. defileul îngust şi sălbatic. Mohorul. Cu un peisaj spectaculos. creând forme spectaculoase. în apropierea căreia se află o cabană. Câlcescu. Nu putem omite. Râul Jiu a învins piatra formând unul din cele mai cunoscute defileuri ale Carpaţilor. precum „Cuptorul”. Aceasta a condus la demararea unui program special de conservare şi protejare a patrimoniului natural. fiind declarat Parc Naţional în anul 2005. o îmbinare de stânci cu aspect selenar şi un univers al apelor învolburate care îşi croiesc drumul prin stânca tare. el mai adăposteşte lacuri glaciare cu ape curate ca lacrima: Roşiile. situată la 15 km distanţă de Târgu Jiu. ca şi prin cele 40 de tuneluri care ascund în munte linia ferată. Lacul Verde etc. În partea de nord a judeţului. „Inelul”. Străbătut de şoseaua DN 66 şi o cale ferată care fac legătura între Târgu-Jiu şi Petroşani. un popas turistic şi mânăstirea Lainici. Valea Jiului uneşte într-o „poartă a sărutului” munţii Retezat. „Nările”. se află Defileul Jiului. trece prin trecătoarea Lainici. cheile sunt bogate în formaţiuni calcaroase. săpat de apele Jiului pe o distanţă de 30 km între munţii Vâlcan şi Parâng atrage interesul turistului prin numeroase poduri şi viaducte din fier şi beton suspendate peste râu. de un pitoresc deosebit. de către râul Sohodol.Mare. Formate în zona de nord a judeţului. Drumul. Defileul Jiului este extrem de atractiv şi beneficiază de un potenţial natural de excepţie. din peisajul judeţului Gorj. Valea Sohodolului.

au fost descoperite interesante desene rupestre.La locul numit lunca cu pruni. în imediata apropiere a cheilor. La dispoziţia turiştilor. se află popasul turistic “Sohodol”. 111 . pe un perete de stâncă. lângă satul Runcu (acces din Dn 67).

112 . Reţeaua rutieră a judeţului Gorj Fig. Pe direcţiile nord-sud şi est-vest.7.500 km de drumuri la nivelul judeţului). se află cele două magistrale rutiere. Timişoara. 7. INFRASTRUCTURA Judeţul Gorj este traversat de drumuri judeţene şi este accesibil prin reţeaua de drumuri naţionale de bună calitate (1.Bucureşti. drenând practic întregul areal al Olteniei de sub Munte şi având o importanţă deosebită pentru dezvoltarea turismului.1). DN67 are un rol major în asigurarea accesibilităţii în zona submontană a Carpaţilor Meridionali. 7.1. Craiova. care împart teritoriul judeţului Gorj în aproximativ 4 sferturi egale (Fig. În 2-5 ore se poate ajunge într-unul din marile centre ale ţării . Cea mai importantă este E70 care asigură relaţia dintre sud-vestul Olteniei şi vestul ţării.

administrativă Km/ Km/ Km/ Km 100 kmp % 100 kmp % Km 100kmp Gorj 356 6.22 90.78 România 14824 6. Trebuie subliniat că în partea de nord. care reprezintă o legătură alternativă prin oraşul Novaci către centrul Transilvaniei şi care traversează o zonă de un pitoresc aparte. respectiv din punct de vedere al gradului de modernizare.6 63655 26. în mare parte nemodernizate. Constanţa au întocmit un Plan de Dezvoltare Durabilă pentru Judeţul Gorj în cadrul căruia a fost identificate zonele cu potenţial de dezvoltare din judeţul Gorj. 80-90% fiind pietruite sau de pământ. mai ales la nivelul drumurilor judeţene (DJ ) şi comunale (DC).70 9. Lung. Densit.3 km/100kmp. judeţul Gorj este plasat pe prima poziţie din punct de vedere al gradului de acoperire a teritoriului.14 Sud-vest Oltenia 1944 1944 85.9 10161 34. Drumuri judeţene şi Drumuri naţionale TOTAL comunale Unitatea Lung.1 1913 34. Lung.1.13 10.1 1557 27.4 78479 32. în 2004 având valori superioare mediei judeţene (39.2 8217 28. Densit. Modern. Applied Ecological Services. accesul la principalele obiective turistice este asigurat de astfel de drumurile comunale. conform POR 2007-2013).Reţeaua majoră a drumurilor naţionale este completată de alte 4 importante trasee. dintre care trebuie amintit DN67C. Black and Veatch şi Universitatea Ovidius. Universitatea Wisconsin-Milwaukee.92 Starea drumurilor comunale este cu precădere critică. În context regional.78 23. Densit. 113 . faţă de 35. Nu aceeaşi este situaţia sub aspect calitativ. Indicatori ai sistemului de transport rutier din judeţul Gorj în 2002 Tabelul 7.9. Modern.35 98.

prin poziţia sa relativ centrală în judeţ şi la intersecţia celor 2 artere rutiere majore.2. iar Budapesta este mai "aproape" decât Iaşi.Potenţialul de dezvoltare al Judeţului Gorj Fig. punctul de traversare de la Porţile de Fier este important. are rol de placă turnantă şi nod major intermodal în judeţ (fiind şi nod feroviar). Pentru relaţiile cu sudul şi sud-estul Europei. Capitala judeţului. În fig. 5.3. către centrele judeţene şi capitalele ţărilor vecine. Cluj-Napoca. 7. este reprezentat timpul de acces pe drumurile principale (DN) şi autostrăzi. Târgu-Jiu este principalul reper şi punct de conectare al judeţului cu restul ţării şi cu alte regiuni europene. cu alte centre regionale din vestul ţării precum Timişoara. dar mai important va fi viitorul pod mixt rutier şi feroviar de la Calafat-Vidin. 114 . Se poate observa o bună conectare cu centrul regional Craiova. Sofia sau Belgrad. Bucureştiul se află cam în aceeaşi zonă de accesibilitate temporală ca şi Cluj-Napoca.

sunt conectate la calea ferată. 115 . Figura 7. Linii CF km % Total 250 100. Accesibilitatea orară a municipiului Tg-Jiu în raport cu capitalele judeţene.00 Din care electrificate 233 93.2 cu doua căi 57 32.2 Linii cu ecartament normal 250 100. neconectată la reţeaua de linii CF. densitatea fiind superioară mediei judeţene de 34. cu capitalele ţărilor vecine sau apropiate.4 km linii CF /1000kmp.3.00 Din care: cu o cale 193 77. restul judeţului are în general o accesibilitate bună la sistemul de transport feroviar. Cu excepţia zonei de nord-vest.4. Situaţia statistică este ilustrată de tabelul de mai jos: Indicatori ai sistemului de transport feroviar din judeţul Gorj în 2003 Tabelul 7. Ruta naţională (Timişoara . Gorjul deţine o poziţie favorabilă.8 Densitate linii pe 1000 kmp teritoriu 44. dar şi alte 35 de alte localităţi. care are o serie de ramificaţii spre zonele miniere din vestul şi estul judeţului. Judeţul Gorj este traversat de la nord la sud de magistrala feroviară Craiova –Simeria.Bucureşti) traversează întregul judeţ şi în cadrul judeţului cele şase oraşe importante.00 250 100.6 Comparativ cu judeţele din regiune şi mediile regionale. Transportul pe calea ferată este foarte important pentru judeţul Gorj.

Hidrocentralele (grupuri de 1 până la 2 MW) contribuie cu 12 MW la producţia de energie electrică. în ansamblu.) pentru a reduce poluarea şi a creşte randamentul. celelalte având indicatori inferiori. Este de remarcat costul de producţie care este cel mai scăzut din ţară. judeţul Gorj ocupă primul loc la nivel naţional.Singurul judeţ cu o densitate apropiată este Olt (42.2 şi că din totalul de 1010km de CF. plasate lângă minele de cărbune. 116 . regiunea are o densitate redusă de CF. turbine etc. Distribuţia electricităţii funcţionează bine şi sunt în curs de modernizare termo- centralele (noi cazane.720 MW) şi la Turceni (7 grupuri cu un total de 2.4. Bucureşti – Craiova – Timişoara (900) şi de nodul feroviar de la Filiaşi unde se intersectează cele 2 magistrale În judeţul Gorj.310 MW). Cu un total de 4030 MW. ca principal furnizor de energie electrică pentru România. la Rovinari (6 grupuri cu un total de 1.4). 50% sunt linii electrificate şi 24% sunt duble. ceea ce reprezintă 36% din producţia naţională. sub media naţională de 46. există două mari centrale electrice. Reţeaua CF a judeţului Gorj De remarcat faptul că judeţul beneficiază de apropierea de principala magistrală a regiunii Sud-vest. Trebuie însă spus că. Figura 7.

000 abonaţi telefonici. în ultimii doi ani. În judeţul Gorj. care asigură 95 % din cantitatea de gaz consumată. faţă de 23% la nivel naţional.O importantă conductă de gaze (15 . o nouă centrală digitală cu 16. În prezent există aproximativ 45. din Transilvania la Craiova. Un număr de 13 oraşe din judeţ au o reţea de distribuţie a gazului alimentată de surse locale. Şapte centre sunt acum conectate prin cabluri de fibră de sticlă şi în Târgu-Jiu. Mai trebuie amintit că în judeţ funcţionează 5 staţii de epurare orăşeneşti. 17% dintre localităţi au sisteme de alimentare cu apă. au avut loc îmbunătăţiri importante în sistemul de telecomunicaţii. faţă de 5% la nivel naţional. Cel mai important furnizor de gaze este oraşul Ţicleni. traversează întregul judeţ. 3% dintre localităţi au sisteme de canalizare a apelor menajere. 117 .000 linii a fost pusă în funcţiune.40 bar). Încălzirea centrală este prezentă în 4 oraşe şi 4 comune (în regiune mai beneficiază de încălzire centrală alte 22 de oraşe şi numai alte 2 comune). În judeţul Gorj.

Ştiinţe Economice. economic şi juridic pentru zona de nord a Olteniei cât si pentru alte judeţe din tară. gimnazial. însumând un număr total de 352 de cadre didactice si aproximativ 6500 de studenţi. asigurând calificarea superioara a specialiştilor in domeniile tehnic. Rata de cuprindere a populaţiei şcolare este în general mai bună decât în alte judeţe din regiune. având la înfiinţare doua facultăţi: Facultatea de Inginerie si Facultatea de Ştiinţe. după numărul de studenţi cu peste 6300 studenţi înscrişi (INSSE – Statistică teritorială. Universitatea are în componenţă şapte structuri: 5 facultăţi (Inginerie. Universitatea “Constantin Brâncuşi” (UCB) din Târgu-Jiu funcţionează ca instituţie de stat de învăţământ superior începând cu anul universitar 1992-1993. judeţul Gorj era al doilea în regiune. un "document de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic în perspectiva anului 2013". În 2005.8. Învăţământul superior este reprezentat de 5 universităţi. Ştiinţe Juridice şi Administrative. înfiinţată în 1992. În judeţ funcţionează 33 de licee (din care 13 în Târgu- Jiu) şi 2 şcoli post-liceale. 2007). EDUCAŢIA Judeţul Gorj beneficiază de un Plan Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (PLAI). Învăţământul pre-universitar cuprinde toate formele de învăţământ: preşcolar. dintre care cea mai importantă este Universitatea "Constantin Brâncuşi". Actualmente. rata de cuprindere a populaţiei şcolare în judeţul Gorj a fost superioară mediilor judeţene şi naţională (date INSSE şi HDR. liceal şi postliceal. primar. 2007). În 2005 /2006. În Universitate se derulează 118 . Litere şi Ştiinţe Sociale şi Educaţie Fizică şi Sport) şi 2 departamente (Departamentul de matematică şi Departamentul de Pregătire şi Perfecţionare a Personalului Didactic).

pentru realizarea unor contracte de cercetare. acreditată CNSIS. De asemenea Universitatea a obţinut. De asemenea Universitatea şi structurile sale organizează anual o serie de conferinţe ştiinţifice cu participare internaţională. o serie de burse în cadrul programului european FP (Programul Cadru). organism acreditat de către ENQA. facilităţi de cazare si cercetare. acordat de către Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS). Acest calificativ a fost primit la această evaluare pilot de către doar zece universităţi din România. Studenţii sunt reprezentaţi în Senat şi sunt organizaţi în ligi ale studenţilor. In cadrul structurilor Universităţii există şapte centre de cercetare. Cercetarea la nivelul UCB este coordonată de Consiliul Cercetării Ştiinţifice (CCS) şi reprezintă o prioritate de bază a instituţiei. dotate cu materiale moderne de cercetare. De asemenea. pe diverse teme de interes. în sistemul de învăţământ la zi şi la distantă. Viaţa studenţeasca este de asemenea un element foarte important pentru Universitate: in anul universitar în curs se vor finaliza lucrările la un campus cu dotări moderne. iar studenţii sunt atraşi şi promovaţi în grupuri de lucru mixte.programe de studii la nivel de licenţă. o Editură proprie („Academica Brâncuşi”). acţiuni culturale şi sportive cu participare naţională si internaţională. Sume importante de bani din bugetul Universităţii se îndreaptă către acest domeniu. Universitatea „Constantin Brâncuşi” se află constant în primele cincisprezece poziţii la nivel naţional. 119 . lucru confirmat şi prin obţinerea calificativului „grad înalt de încredere”. iar studenţii sunt încurajaţi şi sprijiniţi material pentru organizarea de manifestări ştiinţifice studenţeşti. Universitatea dispune de o Bibliotecă Universitară. Universitatea a demarat eforturile de afiliere la diverse asociaţii universitare internaţionale cât şi de obţinere a Cartei Universitare Erasmus (EUC). Pe plan intern. prin cercetătorii săi. in ultima perioada. De asemenea. Pe plan extern. Universitatea „Constantin Brâncuşi” este lider pe piaţa zonală a serviciilor educaţionale. eforturile susţinute pentru realizarea de proiecte şi parteneriate internaţionale dovedesc apetenţa Universităţii „Constantin Brâncuşi” pentru integrarea in Spaţiul European al Învăţământului Superior. precum si programe de formare continuă. masterat. în topurile anuale efectuate de fundaţia AD ASTRA.

Universitatea „Constantin Brâncuşi” este o universitate tânăra insă aflată în plină dezvoltare. iar poziţia sa de unic furnizor acreditat de servicii educaţionale în judeţ. cât şi calitatea serviciilor oferite. îi asigură şi pe viitor existenţa unui bazin solid de recrutare a candidaţilor. lucru confirmat şi de numărul şi cantitatea investiţiilor din ultimii ani. 120 .

Cabane turistice 125 40 38 34 14 existentă. 5. Hoteluri 28 162 28 173 28 699 28 582 38160 turiştilor cazaţi în 2. Cabane turistice 2 881 672 466 222 216 cazare turistică 4. 2002 2003 2004 2005 2006 Capacitatea de cazare în funcţiune locuri-zile 357 458 343 270 328 665 339 032 421004 Numărul de înnoptări număr 104 235 83 648 90 038 84 584 98094 Indicele de utilizare a capacităţii în funcţiune % 29. Vile turistice şi bungalow 48 48 48 48 48 locuri - 6. U.1.9. capacitatea de cazare turistică şi turiştii cazaţi în unităţile de cazare turistică Tabelul 9. Cabane turistice 3 2 2 2 1 unităţi 4. Pensiuni turistice 4 8 11 21 23 . Hosteluri 1 1 1 1 1 TOTAL. Hoteluri 827 815 775 807 916 de cazare 2. Hosteluri 4 015 3 801 4 159 3 112 3037 NSSE – Statistică teritorială. 2007 Indicii de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune pe judeţ Tabelul 9.M. Vile turistice şi bungalow 501 700 380 290 171 6.9 23.nr. Hosteluri 62 62 62 62 62 TOTAL. Hanuri şi moteluri 76 87 91 87 107 turistică 3. din care: 1 199 1 159 1 170 1 320 1480 2) Capacitatea 1. Pensiuni turistice 61 107 143 269 306 tipuri de unităţi – 5. Pensiuni turistice 1 885 1 005 1 218 3 146 5729 . Hoteluri 7 7 6 8 11 cazare turistică 2. Vile turistice şi bungalow 1 1 1 1 1 6. 5. din care: 17 21 24 36 41 1 ) Unităţile de 1. Hanuri şi moteluri 1 2 2 2 3 pe tipuri de 3.nr. pe 4. persoane . unităţi .2 24. Hanuri şi moteluri 458 2 019 3 629 2 165 4211 unităţile de 3. din care: 37 902 36 370 38 578 37 625 51564 3) Numărul 1.3 121 . SERVICII Turism Unităţile de cazare turistică.4 27.4 24.2. 2002 2003 2004 2005 2006 TOTAL.

. . . - Runcu . - Polovragi . . 2002 2003 2004 2005 2006 Mun. . . . . . . - Hoteluri Tismana . . . - Novaci . . Motru . . Motru 1 1 1 1 1 Bumbeşti-Jiu . 1 1 1 Arcani . . - Târgu-Cărbuneşti 1 1 . 1 1 1 2 Baia de Fier 2 3 3 3 2 Padeş . - Săcelu 1 1 1 1 1 122 . omologare. - Arcani . . Unităţi de cazare turistică . . . 1 Baia de Fier . exclusiv preţurile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate. . la capacitatea de cazare turistica în funcţiune din perioada respectivă. . . Indicii de utilizare a capacităţii de cazare turistică în funcţiune se calculează prin raportarea numărului de înnoptări realizate. 1 - Mun. Târgu-Jiu 5 6 6 8 10 Mun. 1 1 Rovinari 1 1 1 . .NOTĂ : Prin unitate de cazare turistică(la 31 iulie) se înţelege orice construcţie sau amenajare care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi alte servicii specifice pentru turişti.Târgu-Jiu 4 4 4 6 8 Mun. . .număr - Tabelul 9. - Turceni . . Capacitatea de cazare turistică existentă (instalată la 31 iulie)) reprezintă numărul de locuri de cazare de folosinţă turistică înscrise în ultimul act de recepţie. . . . .3. - TOTAL Tismana 2 2 2 5 5 Turceni . . . . - Târgu-Cărbuneşti 1 1 . . 2 2 2 Polovragi 1 2 2 3 3 Runcu 1 1 1 1 1 Săcelu 2 2 3 3 3 Peştişani . . . 1 2 Plopşoru . 1 Novaci 1 1 1 6 8 Rovinari 1 1 1 . . clasificare a unităţii de cazare turistică. - Padeş . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . - Târgu-Cărbuneşti . - Mun. . . 1 1 1 Peştişani . . - Tismana 1 2 2 5 5 Turceni . - Novaci 1 1 1 1 1 Cabane turistice Rovinari . . . 1 1 1 Polovragi 1 2 2 3 3 Runcu 1 1 1 1 1 Săcelu . - Săcelu . . 4 6 Rovinari .Târgu-Jiu . . . . Motru 1 1 1 1 1 Novaci . 1 1 1 1 Mun. . . 1 - Mun. . . 1 1 1 Arcani . - Padeş . . 1 2 Plopşoru . . - Rovinari . - Arcani . Motru . - Turceni . . . . - Pensiuni turistice Târgu-Cărbuneşti . . . 1 Padeş 1 1 123 . . . . . - ile turistice şi bungalow Novaci . . - Mun. . - Târgu-Cărbuneşti . . . . . - Baia de Fier . 1 1 1 1 Baia de Fier . . . - Runcu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - Runcu .Târgu-Jiu 1 1 Popasuri turistice .Târgu-Jiu . - Baia de Fier 1 1 1 1 1 Padeş . . . - Săcelu 1 1 1 1 1 Hosteluri 1 1 1 Mun. . . . - Mun. . . . - Tismana 1 . . Motru . . . . . . . 1 1 1 1 Padeş . .Târgu-Jiu . - Arcani . . . - Polovragi . . Mun. - Săcelu . . - Rovinari . . . - Turceni . . - Tismana . .Târgu-Jiu . . . - Polovragi . . . . - Turceni . . - Runcu . . . - Târgu-Cărbuneşti . . . . . . . - Arcani . . . 1 Novaci . . . . . - Polovragi . . . . Motru . - Baia de Fier 1 1 1 1 - Padeş . . . - Mun. - Hanuri şi moteluri Bumbesti-Jiu . . . . . - 2002 2003 2004 2005 2006 Mun. . . - Tismana . .

Camping Padeş . . . - Runcu . - 124 . . . . .

. . - Baia de Fier 155 186 299 60 - Padeş . . . . . . . 65 257 - Padeş . Motru . . . . . . - Runcu . 70 208 78 Polovragi 4 4 21 1 446 2026 Runcu .853 995 849 679 778 Novaci . . .Târgu-Jiu . . - Tismana . . . - Turceni . . . . . 650 Baia de Fier 613 1 162 659 669 575 Padeş . - Polovragi . - Novaci . . . . . . . 650 Baia de Fier . 3 47 45 Turceni . . Motru . - Polovragi . . . . . . - Mun. . . 280 1969 Rovinari . . . - Târgu-Cărbuneşti . . - Bumbeşti-Jiu Hanuri şi moteluri . . . . . - Mun. . - Mun. . . -. 1581 Novaci . - Rovinari . .4. . . 6 . - Padeş . . . - Arcani . . - Săcelu 1 909 1 979 1 892 1 127 1 222 Peştişani . . Motru 1. . - Turceni . . - Mun. . . . . - Baia de Fier .Târgu-Jiu . . . . 6 . . . . 3 47 45 Turceni . - Târgu-Cărbuneşti 797 656 155 . . 187 765 125 . . - Săcelu . - Polovragi .Târgu-Jiu 29 405 30 770 33 987 31 954 40313 Mun. 2002 2003 2004 2005 2006 Mun. . - Săcelu . . . 171 866 1346 Rovinari 567 312 598 . Motru 1 853 995 849 679 778 Bumbeşti-Jiu . Turişti cazaţi Tabelul 9. 225 150 108 Peştişani . - Tismana 2 495 . . - Arcani . . . . 6 . 187 765 Plopşoru . 6 . . - Mun. . - Târgu-Cărbuneşti 797 656 155 . . . 1581 Novaci 231 486 338 1 308 3531 Rovinari 567 312 598 . . - Arcani . . . . . . . - Hoteluri Tismana . . . . -- Runcu . . - Tismana 28 . . . . . . - Runcu . . - Pensiuni turistice Târgu-Cărbuneşti . . - Săcelu . . - TOTAL Tismana 2 523 . . - Săcelu 1 408 1 279 1 287 687 943 Mun. . - Novaci 231 486 167 162 216 Cabane turistice Rovinari .Târgu-Jiu . . .Târgu-Jiu 25 390 25 926 26 488 27 029 35221 Mun. . . . . . . . - Târgu-Cărbuneşti . Motru . . . - Baia de Fier 458 976 295 352 575 Padeş . . 1 043 3 334 1 813 2055 Mun. - Arcani . . . . 6 . 43 100 38 Polovragi 4 4 21 1 446 2026 Runcu . . . - Turceni . . . - Arcani . .

Motru . . . - Târgu-Cărbuneşti . - Mun. iul. . . - Vile turistice şi bungalow Novaci . . . 1) Total judeţ 33. . 23 Pensiuni turistice urbane 391 1223 613 474 624 180 218 272 250 180 373 271 350 Pensiuni turistice rurale 1166 1781 646 321 446 531 944 596 899 614 847 947 1519 1) Date provizorii Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare % Tabel 9. . nov. Mun. feb. sep.5.3 23. dec. . Total judeţ 13341 15999 8483 8010 8006 5286 5863 6988 6441 7304 8152 9795 12492 din care: Hoteluri 9184 10479 5762 6023 5951 4199 4170 5015 4353 5573 5794 7475 9709 Moteluri 816 728 545 695 479 87 52 435 319 461 538 548 409 Vile turistice 900 882 180 . feb.4 39.9 22. - Baia de Fier . . pe tipuri de structuri de primire număr Tabelul 9. . . . . - Rovinari . 27 108 40 Padeş Înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică. ian. . .1 22. . .3 20.6 27. . oct. . aug. . . sep.0 23. ian. . . aug. . - Polovragi . . .8 1) Date provizorii 126 . . . . apr. iul. 30 112 150 72 . mai iun. nov. . - Arcani . 2006 2007 iul. mai iun. . . - Cabane turistice 434 264 360 . - Runcu . - Săcelu 501 700 380 290 171 Hosteluri 4 Mun. mar. - Turceni . .6 19. Tipuri de structuri de 2006 2007 1) primire turistică iul. . . dec. . . mar. . . Târgu-Jiu 4 015 3 801 159 3 112 3 037 Popasuri turistice . . . .8 23.2 24. apr. - Padeş .Târgu-Jiu . oct. - Tismana . . .8 17. . .6. .

în zona de sud – est a oraşului.000 de metri pătraţi). INFORMAŢII UTILE 10.Reţea de termoficare pentru încălzirea clădirilor din parcul industrial 127 . Jiu de municipiul Petroşani. din care suprafaţa construită pentru închiriat va fi de 15. Bumbeşti Jiu SEDIUL: Strada Bumbeşti Nr.ro. judeţul Gorj. se face legătura prin drumul comunal DC 3 (drum care este modernizat) cu parcul industrial • În partea de nord parcul industrial dispune de acces prin intermediul căii ferate uzinale (CFU) la calea ferată naţională ce face legătura între Craiova şi Petroşani • La 120 km de parcul industrial se află Aeroportul Craiova ce asigură legătura aeriană cu Aeroportul Otopeni şi de aici putând avea destinaţii internaţionale • Accesul fluvial spre Dunăre şi la Marea Neagră este asigurat prin Oraşul Turnu Severin aflat la 100 km pe drumul naţional DN 67 Caracteristici generale şi utilităţi existente în parcul industrial • Suprafaţa totală a parcului industrial este de 18. a câte 3. parc_industrial@yahoo.1 S.Sursă principală – Post trafo cu 2 unităţi de 1. Parc industrial Gorj s.a. Bumbeşti –Jiu. şi anume: . şi are următoarele caracteristici: Căi de acces: • Din drumul naţional DN 66 (E79) care leagă municipiul Tg.000 KV.62 ha. 462.C. grup electrogen de 400 KV – cuplat cu postul trafo .com Parcul industrial Bumbeşti Jiu este amplasat pe teritoriul oraşului Bumbeşti Jiu.10. • Parcul industrial va dispune de toate utilităţile necesare unei bune desfăşurări a activităţii tehnologice în diferite domenii.000 metri pătraţi (5 construcţii industriale noi. codul 215100 Telefon/Fax: 0253 46 34 00 E-mail: mvlaicu@cjgorj.

128 . distribuţie. pe o suprafaţă de 9. • Activităţi pentru industria uşoară (prelucrare materiale textile. • Activităţi de depozitare – manipulare . • Activităţi de prelucrare pentru subansamble din industria electrotehnică.. servicii de import – export. având încheiate contracte de închiriere pe 15 ani de zile cu societatea administrator sunt următoarele: 1. activităţi de dezvoltare a parcului industrial şi dezvoltare în general etc. • Prelucrarea lemnului. frigidere. Activităţi acceptate în incinta parcului industrial • Activităţi de prelucrări mecanice pentru repere şi subansamble din industria de minerit şi energetică. Alte date pentru Parcul industrial Bumbeşti-Jiu: Societăţile care îşi desfăşoară aici activitatea.041 mp.Apă – reţeaua de alimentare cu apă asigură 219 m3/h pentru activitatea industrială iar pentru apă potabilă se asigură un debit de 82. produse din materiale plastice.Canalizare – staţie de epurare pentru ape uzate şi staţie de neutralizare pentru ape nocive rezultate din procesul de producţie .Telefonie – centrală telefonică proprie şi staţii GSM . transport.Platformă pentru deşeuri . • Alte activităţi auxiliare. calorifere. • Servicii industriale diverse. confecţii articole din piele).). etc. • Activităţi de distribuţie a mărfurilor. • Activităţi de cercetare şi producţie tehnologie avansată.9 m3/h . SC EUROMODEX SRL Schela – 48 angajaţi – croitorie în sistem Lohm. aparate de uz casnic (congelatoare.Clădire administrativă (604 m 2 ) cu spaţiile necesare serviciilor funcţionale propuse a se realiza în parcul industrial (consultanţă tehnică.). . maşini de spălat.transport.

com Pagina Web: www. SC 4G COM SRL Braşov – 5 angajaţi – în curs de organizare vopsitorie în câmp electrostatic.uv. SC INDUSTRIAL EUMECA SRL Bumbeşti-Jiu – 4 angajaţi – confecţii metalice. parculindustrialgorj@yahoo. E-mail: consjud@cjgorj. 3. SC POPECI RENT SA Bumbeşti-Jiu – 3 angajaţi – confecţii metalice. 4. Parc Industrial Gorj S. ne pot contacta la: Consiliul Judeţean Gorj: Telefon: +40 0253 223481. 6. 8 societăţi comerciale. Fax:+40 0253/212023. 5.com Conducerea Parcului Industrial: Tel: +40 0740 229 699 . 2. În plus. că în următorii ani..041 m 2 . 7. SC LEVROMBEL SRL Bumbeşti-Jiu – 10 angajaţi – producţie cuie. Grupul Pirelli va produce filtre de motorină EURO5 pentru maşini la noua lor fabrică din interiorul Parcului. îşi desfăşoară activitatea în S. 211815 (int. numărul angajaţilor care îşi vor desfăşura activitatea în Parcul Industrial va creşte la 1760.16). ocupând o suprafaţă de 9. Cei interesaţi să-şi promoveze activităţile în S.A.ro 129 .ro. Fax:+40 0253-463400 E-mail: mvlaicu@cjgorj. SC SERES PROD COM SRL Bumbeşti-Jiu – 3 angajaţi – confecţii metalice. În prezent. parc_industrial@yahoo. 8. beneficiind de avantajele şi activităţile acordate de lege. Parc Industrial Gorj S.C. mai multe companii doresc să investească şi să-şi desfăşoare activitatea în cadrul Parcului.A. În aprilie 2008. SC ECO GROUP SRL Bumbeşti-Jiu – 32 angajaţi – reciclare materiale plastice. SC PATRIOT KAION SRL Bumbeşti-Jiu – 5 angajaţi – în curs de organizare –prelucrări prin aşchiere.parculindustrialgorj.ro.C. Se estimează.

ro 0253/227435 Tourism Romania” bl.ro Gospodărire a Apelor Gorj 12.ro 130 . Calea 0253/219374 Urgenţă "Lt. B-dul Constantin 0253/213317 Primăria Targu-Jiu E-mail: primaria. 0253/215893 Oficiul judeţean de cadastru E-mail: ojcgc@intergorj. 2-4 E-mail: prefect@prefecturagorj. 3A 0253/217189 8. Universitatea “Constantin Tg-Jiu. 1.ro Oficiul Judeţean pentru 2-4 0253/212521 Protecţia Consumatorilor Gorj 14.ro Dezvoltare Rurală 0253/215075 cam.-Jiu.rotwater. 0253214403 E-mail: gorj@djs.ro 0253/211331 15. Direcţia pentru Agricultură şi 0253/211018 Str. Oficiul judeţean de plăţi pentru 0253/213400 Tg-Jiu. 2-4 www. Tudor 0253/214391 E-mail: ccigj@intergorj. B-dul Ecaterina 0253/218738 E-mail: Craiova – Sistemul de Teodoroiu nr.2 0253/211545 www.ro 20. parter E-mail: gorjtourism@xnet.ro/isuj_gj. Str.doj. Web: www. Inspectoratul judeţean de Tg-Jiu. Str. 0253/212273 Tg-Jiu. 0253/217556 E-mail: ojpgorj@anpe.ro 0800. Dumitru http//www.ro nr. str.targujiu@xnet.2 E-mail: ojpdrp.ojcagorj.politiaromana.ro Str. Tg-Jiu.ro Gorj Vladimirescu nr. 9 bis 112 Petrescu" al judeţului Gorj E-mail: isugorj@yahoo.turismaventura. Web: www.ro 17. Victoriei nr.gorj@intergorj. Victoriei nr. Direcţia Judeţeană de Statistică Tg-Jiu. Unirii nr. str.ro Str.ro Brâncuşi” nr. Instituţia Adresă Tel. Tg-Jiu.2 ALTE INFORMAŢII 10. Web: pentru evidenţa persoanelor 0253/213843 Str. Tg-Jiu. INSTITUŢII DIN JUDEŢUL GORJ Nr.1. Web: www.ro 0253/222555 Gorj Aventura” 7A E-mail: rga@turismaventura.ro 0253/214387 Gherea nr. Oficiul judeţean de Consultanţă Tg-Jiu.ro 0253/216450 Agricolă 20 E-mail: ojcagorj@gmail. 8 Martie nr. Victoriei nr.ro Prefectura Gorj 0253/218537 Str. 18 0253/210144 13.-Jiu. Victoriei nr. Tg-Jiu.54 6.gorj@apdrp.ro Gorj 2-4 0253/222790 5.gorjtourism. Str. 1 0253/215794 E-mail: univ@utgjiu.com 4.com 11.11 7. 0253/221651 Garda de mediu Tg-Jiu. 76 E-mail: cjgorj@gnm. Col. Inspectoratul pentru Situaţii de Web: Tg-Jiu. Tg.494 2. / Fax Web / E-mail Crt.ro/gorj.2. B-dul Republicii.Victoriei 0253/246896 Inpectoratul Şcolar Gorj E-mail: isjgj@intersys. Agenţia de turism „Gorj Tg.ro Brâncuşi 0253/214878 3. Tg-Jiu.Victoriei nr.htm Bucuteşti nr.10. Administraţia Naţională "Apele Române" Direcţia Apelor Jiu Tg.24. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor – Tg-Jiu. Str. Str. 132-134 0253/224750 16. 0253/213414 Registrul comerţului Str.onrc.ro dezvoltare rurală şi pescuit Gorj 0253/212944 10.ro Gorj 19. 0253/210156 Direcţia de sănătate publică E-mail: dspj. 2-4.800.igsu. Progresului nr.htm 18. Web: www. Direcţia comunitară judeţeană Tg-Jiu.utgjiu. 99 0253/217763 dispecergi@sgagi. B-dul Republicii 0253/214307 Web: www.-Jiu. Victoriei nr. E-mail: dgaa@intersys. 122 9. Camera de comerţ şi industrie Tg-Jiu. str.insse. Agenţia de turism „Romania Tg-Jiu.prefecturagorj. 0253/207600 Web: poliţie Str.18. Victoriei nr. Unirii nr.evidentapersoanelor. Dobrogeanu Web: www. Traian nr. str.

Trandafirilor 5.hotelgorj.: + 40 (253) 213722 HOTEL GORJUL ADRESA: Târgu Jiu. HOTELURI DIN JUDEŢUL GORJ HOTEL ANABELL TG. judeţul Gorj Tel.Jiului.Victoriei.JIU ADRESA: Târgu Jiu.2.10.com HOTEL DASIANA *** ADRESA: Târgu Jiu.Victoriei 142.CARBUNESTI ADRESA: Târgu Cărbuneşti. 210164.Eroilor 6. B-dul Constantin Brâncusi 10./Fax: + 40 (253) 210332 HOTEL BRANCUŞI *** TG. Str.: + 40 (253) 211441 Tel. judeţul Gorj Tel.: + 40 (253) 215981 Mail: hotelbrancus@gmail.ro HOTEL LAGUNA *** ADRESA: Târgu Jiu. judeţul Gorj Tel.: + 40 (253) 214815 Email: receptiegorjhotel@yahoo. 210163.rowww.JIU ADRESA: Târgu Jiu.: + 40 (253) 227127 Email: lagunahotelgorj@gmail 131 .: + 40 (253) 221993 Mail: elsimida@yahoo. 210234.hotelgorj. 215500. Str. judeţul Gorj Tel. Str. Str. judeţul Gorj Tel.com Web: www. Str. judeţul Gorj Tel.com HOTEL GILORT TG.2.

Calea Eroilor 27. 1. str.: + 40 (253) 238353 HOTEL LUŞU ADRESA: Novaci. nr. Calea Eroilor. judeţul Gorj Tel.com HOTEL PANDRA ADRESA: Targu Jiu.hotel-anna.: + 40 (253) 218407 Tel. B-dul Nicolae Titulescu 26. judeţul Gorj TEL: +40 (253) 237118 FAX: +40 (253) 237117 Web: hotel-lexistar. judeţul Gorj TEL: +40 (253) 206333 Email: hotel_anna@yahoo. judeţul Gorj Tel.: + 40 (253) 221994 HOTEL TINERETULUI ADRESA: Târgu Jiu.ro 132 . judeţul Gorj TEL: +40 (253) 466971 . 102. 17.com Web: www. judeţul Gorj TEL: +40 (253) 211810 Email: receptie@hotelrestauranteuropa. 0744/703036 EMAIL: hotellusu@yahoo.ro HOTEL ANA**** ADRESA: Tg-Jiu. 22.ro Web: www. Strada Progresului nr.HOTEL ENERGETICIANULUI ADRESA: Târgu Jiu. B-dul Ecaterina Teodoroiu.hotelrestauranteuropa.net HOTEL EUROPA ADRESA: Tg-Jiu. 210280. nr. 210135. Strada Parangului nr.

ro BANCA ROMÂNĂ PENTRU DEZVOLTARE S.A. Victoriei.2A-2B-4.bancpost. 2 TEL: +40 (253) 211 114.ro BANCA ROMÂNEASCĂ S. BĂNCI DIN JUDEŢUL GORJ ALPHA BANK ROMÂNIA S.Tudor Vladimirescu.atebank. Tudor Vladimirescu. Sucursala Gorj ADRESA: Tg-Jiu.brd.ro BANC POST S. 18 TEL: +40 (253) 218 960 E-mail: targujiu@atebank. str. nr. 25 TEL: +40 (253) 207 021 Web: www. 27-31 TEL: +40 (253) 227 274 E-mail: bcctargujiu@carpatica. bl.A.ro BANCA COMERCIALĂ CARPATICA S. 44 TEL: +40 (253) 211 777 Web: www.ro Web: www. 20 TEL: +40 (253) 213 425 Web: www.ro 133 . nr. nr. +40 (253) 211 857 Web: www.A. Sucursala Gorj ADRESA: Tg-Jiu. str. str. nr. Siretului. Geneva. str. Sucursala Gorj ADRESA: Tg-Jiu.A. +40 (253) 212 258 E-mail: gja@alphabank. Sucursala Gorj ADRESA: Tg-Jiu.A.alphabank.ro BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.bcr. Sucursala Gorj ADRESA: Tg-Jiu. General Magheru. nr. MEMBRĂ A GRUPULUI NAŢIONAL BANK OF GREECE Sucursala Gorj ADRESA: Tg-Jiu.carpatica.ro Web: www. nr.ro Web: www. str.10. str. str. parter TEL: +40 (253) 212 241.banca-romaneasca.2.A.3. Tudor Vladimirescu. Sucursala Gorj ADRESA: Tg-Jiu.ro ATE BANK ROMÂNIA S.A.

volksbankromania. nr.A.A. C1 TEL: +40 (253) 227 094.A.C.A.ro Web: www.A.ro Web: www.piraeusbank. 6 Web: www. Sucursala Gorj Web: www. S. b-dul Ecaterina Teodoroiu. bl. str. str.ro CREDIT EUROPE BANK S. +40 (253) 227 095 E-mail: dorina. str.A.romexterra.bancatransilvania. bl. str.A. bl.mergea@bancatransilvania.ro OTP BANK ROMÂNIA S.ro VOLKBANK ROMÂNIA S. Sucursala Gorj Web: www. Popa Şapcă. Sucursala Gorj ADRESA: Tg-Jiu. Tudor Vladimirescu.A. Tudor Vladimirescu. str.ingbank.unicredittiriac. 14 TEL: +40 (253 ) 218 530 Web: www.A. AMSTERDAM S. 52.ro ING BANK N.A.ro MKB ROMEXTERRA BANK S.otpbank. nr.ro 134 .ro RAIFFEISEN BANK S. Sucursala Gorj ADRESA: Tg-Jiu. Sucursala Gorj ADRESA: Tg-Jiu.ro UNICREDIT ŢIRIAC BANK S. parter TEL: +40 (253) 206 210 Web: www. parter TEL: +40 (253) 211 306 E-mail: targujiu@vbr.finansbank. nr. Sucursala Gorj ADRESA: Tg-Jiu. Sucursala Gorj ADRESA: Tg-Jiu.BANCA TRANSILVANIA S. Victoria.raiffeisen.V. 33 TEL: +40 (253) 211 323 Web: www.ro PIRAEUS BANK ROMÂNIA S. Sucursala Gorj Web: www. Sucursala Gorj ADRESA: Tg-Jiu. Victoria. nr. C3.ro CASA DE ECONOMII ŞI CONSEMNAŢIUNI C. 8 TEL: +40 (253) 215 796 Web: www.cec. str. Traian.E. Sucursala Gorj ADRESA: Tg-Jiu.

judetul Gorj Telefoane: 0253-461.287 Email-uri: primariabalanesti@yahoo.com Primaria Balanesti. judetul Gorj Telefoane: 0253-275.2. judetul Gorj Telefoane: 0253-278.0253-477.890 Email-uri: primariabalesti@yahoo.503 Email-uri: 135 . primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Albeni. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea BaiadeFier.222 Faxuri: 0253-477. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Barbatesti.com Primaria Aninoasa. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Balesti.303 Faxuri: 0253-278.202 Faxuri: 0253-461.com Primaria Barbatesti. judetul Gorj Telefoane: 0253-270. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Alimpesti. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Balanesti.judetul Gorj Telefoane: 0253-274.402 Email-uri: primaria_albeni@yahoo.181 Faxuri: 0253-275. 10.4. judetul Gorj Telefoane: 0253-477.182 Email-uri: mosor_elena_gj@yahoo.890 Faxuri: 0253-210.354 Email-uri: baiadefierprimaria@yahoo.com Primaria Alimpesti. PRIMĂRIILE DIN JUDEŢUL GORJ Primarii din judetul Gorj Primaria Albeni. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Arcani. judetul Gorj Telefoane: 0253-210.223 Email-uri: Nu au instalat Primaria Arcani.402 Faxuri: 0253-274.110.com Primaria Balesti.503 Faxuri: 0253-270.004 Email-uri: In curs de instalare Primaria BaiadeFier.114 Faxuri: 0253-270. judetul Gorj Telefoane: 0253-270. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Aninoasa.

primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Bumbesti-Pitic.302 Email-uri: primariabilteni@yahoo.com Primaria Bumbesti-Pitic.300 Email-uri: bumbestip@yahoo. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Bîlteni. nr.088.0253-475.com Primaria Borascu.0253-463. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Bumbesti-Jiu. judetul Gorj Telefoane: 0253-287.com 136 .Primaria Bengesti-Ciocadia.com Primaria Bolbosi. Bumbesti-Jiu Telefoane: 0253-463.036 Email-uri: bengesti@yahoo.872. judetul Gorj Telefoane: 0253-233. judetul Gorj.505 Faxuri: 0253-287. Str.156 Email-uri: clau_ere@yahoo.001 Email-uri: Nu au instalat Primaria Branesti. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Branesti. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Bolbosi.872.0253-271. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Bengesti-Ciocadia.302 Faxuri: 0253-233. judetul Gorj Telefoane: 0253-287. judetul Gorj Telefoane: 0253-271. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Borascu. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Berlesti. judetul Gorj Telefoane: 0253-232.088. judetul Gorj Telefoane: 0253-273.com Primaria Berlesti.572 Faxuri: 0253-463. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Bustuchin.211 Email-uri: costel_vaduva@yahoo.001 Faxuri: 0253-287.0253-463. judetul Gorj Telefoane: 0253-288.139 Faxuri: 0253-232.com Primaria Bustuchin.com Primaria Bumbesti-Jiu.505 Email-uri: primaria_bolbosi@yahoo.080 Faxuri: 0253-271. judetul Gorj Telefoane: 0253-475.0253-271.125.872 Email-uri: primariabumbestijiu@yahoo.080 Email-uri: clberlesti@home. Parîngulu.156 Faxuri: 0253-475.742 Faxuri: 0253-274. 101.ro Primaria Bîlteni.

701 Faxuri: 0253-376.106 Email-uri: pcciuperceni@yahoo.com 137 .0253-271. judetul Gorj Telefoane: 0253-276.com Primaria Crasna.023 Email-uri: primariacatunele@yahoo. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Danciulesti.106 Faxuri: 0253-276. judetul Gorj Telefoane: 0253-289. judetul Gorj Telefoane: 0253-282.com Primaria Cîlnic.com Primaria Danciulesti.096 Faxuri: 0253-282.701 Email-uri: taniabrehui@yahoo.net Primaria Catunele. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Cîlnic. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Crasna.102 Faxuri: 0253-276. judetul Gorj Telefoane: 0253-376.216 Faxuri: 0253-474.067 Email-uri: primariacruset@yahoo. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Ciuperceni. judetul Gorj Telefoane: 0253-411.600. judetul Gorj Telefoane: 0253-283. judetul Gorj Telefoane: 0253-271. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Dragotesti.com Primaria Ciuperceni.007 Faxuri: 0253-289.007 Email-uri: Primaria Danesti. judetul Gorj Telefoane: 0253-276. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Catunele.102 Email-uri: primaria_cilnic@yahoo.com Primaria Dragotesti.Primaria Capreni. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Danesti.855 Email-uri: primariadanesti@yahoo.023 Faxuri: 0253-411.096 Email-uri: primariacapreni@artelecom.854 Faxuri: 0253-271. judetul Gorj Primar : Vamvu Aurel . primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Capreni.101 Email-uri: primcrasna@go. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Cruset.ro Primaria Cruset.Primar Telefoane: 0253-474.101 Faxuri: 0253-283.

primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Licurici. integrare_2001@yahoo.625 Faxuri: 0253-227.lelesti@yahoo. judetul Gorj Telefoane: 0253-288.001 Email-uri: primaria_godinesti@artelecom.com Primaria Ionesti.544 Email-uri: corina.com Primaria Farcasesti.002 Faxuri: 0253-377.buzducea@yahoo. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Hurezani. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Ionesti. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Dragutesti. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Jupânesti.0253-377.221.543 Email-uri: primaria_dragutesti@yahoo.697 Email-uri: Nu au instalat Primaria Lelesti. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Lelesti.213 Faxuri: 0253-231.0253-231. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Farcasesti.com Primaria Glogova.687 Faxuri: 0253-278.0253-231.411 Email-uri: Nu au instalat Primaria Godinesti.647 Email-uri: primarialicurici@yahoo.606 Faxuri: 0253-230.687 Email-uri: primaria. judetul Gorj Telefoane: 0253-227.com Primaria Licurici.com 138 .411 Faxuri: 0253-411. judetul Gorj Telefoane: 0253-231.com Primaria Hurezani.505 Faxuri: 0253-288. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Godinesti.667 Faxuri: 0253-231.net.Primaria Dragutesti. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Glogova. judetul Gorj Telefoane: 0253-411. judetul Gorj Telefoane: 0253-231.net.001.judetul Gorj Telefoane: 0253-289. judetul Gorj Telefoane: 0253-230.505 Email-uri: Primaria Jupânesti.0253-278.647.judetul Gorj Telefoane: 0253-377.107 Email-uri: primariahurezani@artelecom.544 Faxuri: 0253-289.484. judetul Gorj Telefoane: 0253-278. bodo0577@yahoo.

nr.114. judetul Gorj Telefoane: 0253-471.ro Primaria Matasari. judetul Gorj Telefoane: 0253-272.com Primaria Pestisani.560 Email-uri: primaria@primariamotru.304 Email-uri: primariamatasari@yahoo.563 Faxuri: 0253-410.com.100 Email-uri: miruna_pupaza@yahoo.0253-410.151 Faxuri: 0253-277.501 Faxuri: 0253-272.0253-471. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Novaci.Primaria Logresti.121.655. Parîngulu. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Pestisani. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Logresti.027 Email-uri: primlog@ltop.com Primaria Novaci. judetul Gorj Telefoane: 0253-284. 79. judetul Gorj Telefoane: 0253-285.660 Email-uri: plopsoru@gmail. nr. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Matasari.114 Email-uri: primaria_novaci@yahoo.560.0253-376.com 139 .com Primaria Pades.297. Motru Telefoane: 0253-410.027 Faxuri: 0253-284.100 Faxuri: 0253-285.judetul Gorj Telefoane: 0253-376.297.0253-471.Str. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Pades.221 Faxuri: 0253-466. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Motru. 1.0253-466.782 Faxuri: 0253-376.121 Email-uri: primarianegomir@yahoo. judetul Gorj Telefoane: 0253-277.com Primaria Negomir. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Negomir. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Plopsoru. judetul Gorj Telefoane: 0253-285.0253-285. judetul Gorj.501 Email-uri: primariamusetesti2003@yahoo. B-dul Garii.0253-466.0253-285. Novaci Telefoane: 0253-466.114.298 Faxuri: 0253-471. judetul Gorj.0253-272.298 Email-uri: primariapades@yahoo.com Primaria Plopsoru.660 Faxuri: 0253-285.ro. Primaria Musetesti.551.540. tivleacristian@yahoo.com Primaria Motru. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Musetesti.

0253-371.ro.012 Faxuri: 0253-412. Florilor. office@primariarovinari. judetul Gorj Telefoane: 0253-278.com Primaria Samarinesti. rimarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Rovinari. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Runcu. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Samarinesti.135 Faxuri: 0253-476.ro. integrare@primariarovinari.com. 3. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Polovragi. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Saulesti. judetul Gorj Telefoane: 0253-275.135 Email-uri: primariapolovragi@yahoo.607 Faxuri: 0253-274.502 Email-uri: oliviadanciu@yagoo.com Primaria Prigoria. Primaria Sacelu.com Primaria Schela. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Sacelu.126 Faxuri: 0253-472.502 Faxuri: 0253-275.001 Email-uri: andrita_iustin@yahoo. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Schela. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Prigoria.818 Email-uri: primariaruncu@yahoo. Rovinari Telefoane: 0253-371.538 Email-uri: cornoiun@yahoo.538 Faxuri: 0253-226. judetul Gorj Telefoane: 0253-232.095. nr.012 Email-uri: Nu au instalat Primaria Saulesti.judetul Gorj Telefoane: 0253-472.504 Faxuri: 0253-232.com 140 .607 Email-uri: primar@primariaprigoria. judetul Gorj Telefoane: 0253-226. judetul Gorj.818 Faxuri: 0253-278. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea RosiadeAmaradia.004 Email-uri: primaria_rovinari@yahoo.504 Email-uri: Nu are instalat Primaria Rovinari.com. judetul Gorj Telefoane: 0253-412. judetul Gorj Telefoane: 0253-476. Str. judetul Gorj Telefoane: 0253-274.011 Faxuri: 0253-371.ro Primaria Runcu. Primaria RosiadeAmaradia.Primaria Polovragi.

Târgu-Jiu Telefoane: 0253-213. judetul Gorj Telefoane: 0253-281. Ticleni Telefoane: 0253-234.300 Faxuri: 0253-335.317.0253-273. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Târgu-Carbunesti.300 Email-uri: b_adrianconstantin@yahoo. judetul Gorj Telefoane: 0253-273.482 Faxuri: 0253-214.0253-213.com Primaria Stanesti.355 Faxuri: 0253-273.0253-281.022 Email-uri: primaria_stanesti@artelecom. office@primariacarbunesti.222 Faxuri: 0253-280.663 Email-uri: prtgcarb@intergorj. judetul Gorj Telefoane: 0253-335. Str. Târgu-Carbunesti Telefoane: 0235-378. 141 .323 Faxuri: 0253-276. judetul Gorj Telefoane: 0253-280. Petrolistilor.net Primaria Stoina.120 Email-uri: Primaria Târgu-Carbunesti.361 Email-uri: primaria_ticleni@yahoo. nr. judetul Gorj.302.tin Brîncusi.222 Email-uri: primariascoarta1@yahoo. nr.603. nr.0253-211.ro. 41.ro Primaria Telesti. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Scoarta. 769. judetul Gorj. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Targu Jiu. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Stanesti.19.103.262 Faxuri: 0253-235.120.302 Email-uri: primariastejari@artelecom. judetul Gorj.0253-235.ro Primaria Targu-Jiu.com Primaria Slivesti. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Ticleni.416 Faxuri: 0253-234.878 Email-uri: primaria. B-dul C.0253-379.053 Faxuri: 0253-378.targujiu@xnet.103 Email-uri: Primaria Ticleni. Str.net Primaria Stejari.Primaria Scoarta.020 Faxuri: 0253-281. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Stejari. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Slivesti.0253-276.022. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Stoina. judetul Gorj Telefoane: 0253-235.net.com. Trandafirilor.317. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Telesti. stanesti_gorj@artelecom.judetul Gorj Telefoane: 0253-276.

integrare@primariatismana. judetul Gorj Telefoane: 0253-233.ro. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Urdari.505 Email-uri: artemi79_sa@yahoo.judetul Gorj Telefoane: 0253-472.ro Primaria Turcinesti.109 Email-uri: primaria_tintareni@yahoo.com.131 Faxuri: 0253-472. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Vladimir. Str.465 Faxuri: 0253-233. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Turburea.ro Primaria Urdari. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Tismana.Primaria Tîntareni. Muncii. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Tîntareni.131 Email-uri: primariavladimir@yahoo. judetul Gorj. primaria@primariatismana. judetul Gorj Telefoane: 0253-472.Tismana Telefoane: 0253-374. 2. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Turceni. nr. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Turcinesti..judetul Gorj Telefoane: 0253-412.109 Faxuri: 0253-473.com Primaria Vladimir. Primaria Tismana. Primaria Turburea.turceni@intergorj.025.com.527 Email-uri: primaria_turburea@yahoo. judetul Gorj.0253-335. Primaria Vagiulesti.026 Email-uri: primaria.505 Faxuri: 0253-412. Turceni Telefoane: 0253-335.735 Email-uri: pturcinesti@intergorj.421 Faxuri: 0253-206.0253-374.com 142 .216.549 Faxuri: 0253-226. Primaria Turceni.com..465 Email-uri: primariaurdari@yahoo.ro. judetul Gorj Telefoane: 0253-473.102 Email-uri: prtismana@intergorj.383 Faxuri: 0253-472. judetul Gorj Telefoane: 0253-226.ro. primarii din judetul Gorj Adresa: localitatea Vagiulesti.024 Faxuri: 0253-335.