ROMÂNIA ÎN RELA IILE INTERNATIONALE, ÎN PERIOADA INTERBELICA

im

.SITUA IA POLITIC INTERNA IONAL ÎN PERIOADA INTERBELIC . -ROMÂNIA ÎN RELA IILE POLITICE INTERNA IONALE ÎN ANII PREMERG TORI DECLANs RII CELUI DE-AL DOILEA R ZBOI MONDIAL (1936-1939). iar pe ruinele imperiului Austro-Ungar s-au întemeiat state nationale. pe baze noi. din 1922 . a tratatului cu Germania. conferinta de pace desfasurata la Paris si-a asumat raspunderea de a organiza.RELA IILE ROMÂNIEI CU VECINII S I ÎN ANII 1918-1940. ca cele doua state au cooperat. Daca putea fi considerata încheiata constituirea sistemului politic de la ParisVersailles o data cu semnarea celui de-al doilea tratat cu Turcia (1923). ceea ce. pacea atât de greu obtinuta. . NICOLAE TITULESCU SI POLITICA SECURIT II COLECTIVE. .tara învinsa -si Rusiei Sovietice . Japonia) s-au aratat de acord cu propunerile presedintelui W. SUA refuzau. Principalele puteri învingatoare (Anglia. înca din primii ani ai 271 .ROMÂNIA LA CONGRESUL DE PACE DE LA PARISVERSAILLES. Delegatia noastra a protestat deschis împotriva modului în care a fost elaborat tratatul cu Germania (exclusiv de catre cei Äpatru mari") si a amenintat ca daca situatia se va repeta se va retrage de la masa tratativelor. Din pacate. S-a nascut astfel Societatea Natiunilor. astfel. implicit.ROMÂNIA ÎN RELA IILE INTERNA IONALE ÎN PERIOADA ANILOR 1930-1936. La sfârsitul primului razboi mondial.' Nu mai poate surprinde.RQMÂNIA ÎN RELA IILE POLITICE INTERNA IONALE ÎN ANII 1920-1930. Statutul oarecum asemanator atribuit Germaniei . sa sustina procesul de reasezare politica în Europa. . înainte înca de aceasta data se produsesera semnificative polarizari în viata politica internationala care primejduiau grav opera politica savârsita în capitala Frantei. de la început. între care si România. cu grave consecinte pentru pacea mondiala. între principalii beneficiari ai victoriei aveau sa se manifeste multe neîntelegeri. în plus. Situatia politica internationala în perioada interbelica. La 19 noiembrie 1919.NOUL CADRU TERITORIAL AL ROMÂNIEI DUP MAREA UNIRE.le va apropia. Wilson. o serie de probleme. a si facut. modul în care au fost tratate Ämicile puteri". si în timpul conferintei si mai cu seama ulterior.devenita între timp URSS. Mai grav era ca. PRINCIPA LELE SALE OP IUNI ÎN POLITICA EXTERN . a creat. Congresul american a respins ratificarea tratatului cu privire la constituirea Societatii Natiunilor s\. absenta lor din marea organizatie pacifista internationala va avea grave consecinte. astfel. în cele din urma. . Franta.. MICA ÎN ELEGERE. SUA.

Azerbaidjan si Armenia si care cuprindea si o serie de anexe secrete. de la Marea Baltica la Marea Negra. de la începutul perioadei interbelice.. care se obligau sa-l puna în aplicare imediat. învingatoare sau învinse. toate datoriile de razboi germane. si ansambW acordurilor economice si politice sovieto-germane din primavara anului 1926 puneau în evidenta prapastia dintre blocul Marilor Puteri europene. astfel. reînnoit în 1926) si îngaduia acestei tari sa-si refaca potentialul militar si sa continue. relatiile franco-engleze au fost. între timp. precum ÄPactul Briand-Kellogg" (27 august 1928). si ÄProtocolul de la Moscova". în ceea ce priveste tabara puterilor învingatoare. curând devenite obiect de negociere în împartirea sferelor de influenta si putere. adoptat la 16 august 1924. Ocuparea Ruhrului (11 ian. dominate de neîncredere reciproca si în niciuna din chestiunile vitale ale asigurarii pacii si securitatii europene nu s-a putut ajunge la o cooperare loiala între ceie doua Mari Puteri. Anii 1922-1926 au produs noi si semnificative mutatii în planul relatiilor internationale. în special în directia revizuirii tratatelor de pace. Astfel. s-au consumat splendide. Astfel. adoptarea ÄPlanului Young" (\\ august 1929) reducea reparatiile germane cu 20%. Marile Puteri au dus fata de Germania politica de Äappeasement" (linistire) sau conciliatorism al caror pret a fost izolarea politica a statelor interesate în conservarea statu-quoului lor teritorial. care a fost imediat extins si la Ucraina. nu în ultimul rând. iar ÄConferinta internationala te la Geneva pentru dezarmare''(2 februarie 1932 11 iunie 1935) nu se abatea de la regula mai sus numita. 1923-31 iulie 1925) parea a da câstig de cauza Frantei. Franta. ÄPactul de garantii renan" semnat la Locarno. prin care razboiul era interzis ca instrument de reglementare a intereselor nationale (63 de state participante). la 16 aprilie 1922. dar formale actiuni pacifiste de interes general. din ce în ce mai constiente de minima implicare a Frantei în apararea independentei si suveranitatii lor sau de slabiciunea Societatii Natiunilor. asupra României. politica revansarda si revizionista. practic. deci. la 1 decembrie 1925. fapt ce a avut grave urmari asupra tarilor din rasaritul Europei si. de adâncirea prapastiei dintre vorbele si faptele Marilor Puteri. inclusiv. în multiple domenii. URSS prelungea Tratatul sovieto-german (1922. iar ÄP/anul Dawes". a fost participarea acestora la un sistem de tratate si acorduri regionale de securitate. fireste. înainte chiar ca ratificarea acestui tratat sa fi fost facuta de toti semnatarii sai. dar ce valoare aveau aceste angajamente atâta vreme cât printrun alt protocol (24 iunie 1931). Era un prim si un semnificativ succes al fortelor revizioniste. dar si completa indiferenta fata de soarta natiunilor din estul Europei. mereu însa în d 848o1416i irectia eludarii sistemului versaillez. al României. Pacea parea înstapânita pe o lunga axa teritoriala. dispuse sa-si faca reciproc concesii. la 9 februarie 1929. la Rapallo. Cei sase ani care separa lumea de instalarea puterii fasciste în Germania au fost caracterizati. Replica diplomatilor acestor state. sustinuta 272 . Georgia. era semnat un Tratat de colaborare. Dupa ce la 9 iunie 1932 au fost anulate. în dificila chestiune a reparatiilor germane.deceniului trei. sublinia puternicul cerc de interese anglo-american în refacerea economica a principalei puteri învinse în primul razboi mondial. semnat de vecinii europeni ai URSS.

si de România. în acelasi timp.S. Se poate lesne întelege ca ansamblul actelor politice savârsite de Hitler. ÄPactul Anticomintern"(semnat la Berlin. declansat la 1 septembrie 1939. greu de transpus în viata. desigur. încurajata de ezitarile Frantei. care reluau.semnau. s-au dovedit. a tuturor Marilor Puteri. ca un succes semnarea la Londra. constituindu-se ÄAxa Beriin-Roma-Tochio") si. Persia. fiind tacit înlocuite cu revizuirea. semnate la Moscova. Ansamblul acestor tratate.R. Acestea se adaugau Tratatului de neagresiune sovieto-polon. Prin ÄDeclaratia celor cinci puteri" (Anglia. Franta. Turcia. (desi. La rândul lor.16 mai 1935).. în fapt. Anul 1936 avea sa marcheze turnanta decisiva spre razboi. în 6 noiembrie 1937. între Germania si Japonia. trei dintre garantii pacii mondiale . în rasaritul Europei. pacea si securitatea. (Tratatul franco-sovietic . Facându-se parca a nu întelege adevarata natura a nazismului. ulterior. adera si Italia. prevederile ÄPactului Briand-Kellogg". în fond. acest principiu îsi gasea recunoasterea internationala asteptata. între U. concluzia ca. în contextul esecului Conferintei de dezarmare (1935) se poate aprecia. Italia. Hitler îsi expusese doctrina în ÄMein Kampf înca în 1926). 273 . pe 25 iulie 1932. ÄTratatul Ribbentrop-Molotov" (23 august 1939) vor arunca omenirea în cel de-al doilea razboi mondial. Anglia si Italia . Ocuparea Austriei (11-12 martie 1938ÄAnschluss-ul") si ÄAcordul de la Munchen" (29-30 septembrie 1938) vor consolida pozitiile revizionismului. la 15 iulie 1933. la 25 noiembrie. a initiat seria Tratatelor de asistenta mutuala cu URSS la care au fost invitate Cehoslovacia si România. a ÄConventiilor de definire a agresiunii". aratându-se dispuse sa faca jocul Germaniei în rasaritul Europei cu pretul sacrificarii independentei acelor state pe care se obligasera sa le sustina în cadrul sistemului politic versaillez. Iugoslavia. la 11 decembrie 1932. la 3-5 iulie 1933. treptat. la care. Germania a denuntat tratatul de la Locarno (7 martie 1936) si a v ocupat zona demilitarizata renana. ÄPactul de întelegere si colaborare a celor patru puteri''care instituia un directoriu Äal celor patru" (cu Germania) asupra problemelor europene. Polonia. Afganistan. Estonia. Finlanda. fara participarea celorlalte state. indiferenta lor suverana fata de soarta statelor nationale din partea rasariteana si sudica a Europei. România. URSS s-a folosit imediat de succesul primei mari actiunui agresive întreprinse de Hitler si a renuntat. Cehoslovacia. Lituania si. SUA si Germania afirmau nevoia unei depline egalitati. totusi.Franta. de fapt. în cele din urma.S. Germania si Franta). în vreme ce Anglia.2 mai 1935. SUA. a acestora. Anglia si Franta au continuat politica conciliatorismului. împreuna cu Germania. se pronunta pentru o dezarmare progresiva. la condamnarea agresiunii germane în centrul continentului. nu facea altceva decât sa valorifice împrejurarile favorizante care se nascusera înainte de preluarea puterii de catre nazisti: dezbinarea dintre Marile Puteri europene cât si. Se impune deci. în locul dezarmarii s-a ajuns la înarmare. conflictul mondial. subordonata securitatii. dupa ianuarie 1933. Letonia. în materie de armament. cehoslovaco-sovietic . departe de a fi rezultatul exclusiv al celor sapte ani care l-au precedat. mai târziu. (având la baza respectarea tratatelor). constienta de fragilitatea pacii europene.

si multilaterale. Daca primul obiectiv a fost atins în cadrul Conferintei de Pace de la Paris (18 ian. într-un sens mai larg. rezolvarea. dar ele au adus si grave prejudicii echilibrului global. de Polonia republicana. treptat. Politica externa a României în perioada interbelica a avut drept obiectiv prioritar recunoasterea de catre Marile Puteri si comunitatea internationala a unitatii nationale românesti. unilateral. fiind însa radical schimbata. Adaugata problemei tezaurului. apararea nestirbita a integritatii teritoariale si a suveranitatii sale. Cu acest prile} s-a afirmat: Äfondul român de aur care se gaseste la Moscova este declarat intangibil pentru oligarhia româna. 1919-21 ian. Primul grup de state se nascuse. Consiliul Comisarilor poporului din Petrograd a hotarât.si multilaterale alcatuite din state care desfasurau o puternica actiune antirevizionista si de aparare ferma a statu-quo-ului impus de Conferinta de Pace de la Paris. la fruntariile sale. la 13/26 ianuarie 1918.~ ‡ < -‡ ‡ -u vecinii sai. în vreme ce celalalt era asezat în tabara fortelor revizioniste înca dinainte ca primul razboi mondial sa se fi încheiat. prin aderarea tarii noastre la aliante bi. s-au concretizat în acorduri bi. si alta în care au intrat Rusia sovietica (URSS dupa 1922). atât avantajele cât si dezavantajele acestei noi situatii. rus si dualist'austro-ungar. în principal. Daca la începutul secolului al XX-lea era înconjurata de marile Imperii. iata lozinca României peste granita". în 1918. cu care relatiile. Ungaria si Bulgaria. Se pot constata. implicit a vecinilor. locul statelor autocrate a fost luat de federatia sovietica si cehoslovaca (ambele republici). precum si de regatele maghiar si bulgar (primul însa doar cu regent). în preajma unirii Basarabiei cu România. mai mult decât dublul întinderii sale de dinainte de razboi. chestiunea Basarabiei a alimentat puternice tensiuni între cele doua state cu atât mai mult cu cât regimul de la Moscova nu a recunoscut niciodata si în nici o forma drepturile noastre legitime 274 . Partajarea acestuia din urma si abandonarea natiunilor mijlocii si mici însemnau nu numai tradarea spiritului politic care prezidase pacea mondiala dupa razboiul încheiat în 1918. precum si de regatul Bulgariei. de cea iugoslava (un regat). drumul politicii externe românesti a mers Äde la coordonarea progresiva a actiunii noastre cu aceea a statelor cu interes comun pâna la integrarea ei în grupuri internationale din ce în ce mai mari. în anii 19181940. România Mare masura 295 049 km2. configuratia frontierelor. principalele sale optiuni " '‡ '-''tir? externa. asemenea României. Guvernul sovietelor îsi asuma raspunderea de a conserva acest fond si a-l remite în mâinile poporului român". tarile vecine alcatuind. 1920). de regula foarte bune.îsi are cauzele în modul în care Marile Puteri au înteles sa separe doua probleme indisolubil legate una de cealalta: echilibrul de putere în vestul Europei si raportul vestului cu estul continentului. cu consecinte dramatice si în prezent. itorial al Re a'Unire. Reia > . De la national prin regional spre universal. din 1934. ruperea relatiilor diplomatice cu România. Iugoslavia si Polonia.. doua grupe distincte: una compusa din Cehoslovacia. potrivit unei formulari a lui Nicoale Titulescu. la sfârsitul primului razboi mondial si apara ferm sistemul politic de la Versailles. celelalte si-au gasit. de la bun început. acum. prin raportare directa la România.

2) inviolabilitate. împreuna cu trupele cehoslovace. Desi ministrul de externe maghiar Bela Kun a recunoscut justetea drepturilor românesti asupra Transilvaniei. când s-a pus pentru prima oara problema unui tratat de neagresiune cu România. Cehoslovacia si Iugoslavia). parte din trupul tarii. la 4 august 1919. zadarnicea o posibila jonctiune ungarosovietica. dar pentru mentinerea Ungariei milenare (cu teritorii din România. în care s-a afirmat raspicat ca din formularile sale vor lipsi urmatorii termeni: 1) integritate. Contraofensiva româna declansata la 24 iulie se încheia cu ocuparea capitalei ungare. Dupa lupte grele. Declaratia imediata a guvernului de la Bucuresti sublinia ca s-a avut în vedere numai asigurarea granitei noastre apusene. la initiativa partii maghiare. Proclamarea la 21 martie 1919 a Republicii Sovietice a Sfaturilor la Budapesta a condus aproape imediat la declansarea ostilitatilor. în ce priveste Ungaria. locuit din vechime de o populatie majoritar româneasca. 3) suveranitate. Deschiderea lucrarilor Conferintei de Pace de la Paris (1919) 275 . care va hotarî noile granite politice. nu a putut fi evitat un nou atac maghiar în perioada 20-23 iulie 1919 materializat într-o ofensiva a trupelor ungare pe Tisa.asupra teritoriului dintre Prut si Nistru. iar la 11 si 13 iunie 1919 Conferinta de Pace a reglementat frontiera dintre cele doua tari. La 6/19 martie 1919 Comitetul militar interaliat de la Paris a cerut trupelor maghiare din Transilvania sa se retraga pe linia de demarcatie Satu MareOradea-Arad pâna la încheierea pacii. Pozitia ei ferm exprimata era net potrivnica recunoasterii hotarârii Adunarii Nationale din 1 Decembrie 1918. aceasta s-a aratat de la început refractara semnarii Tratatului de pace. în momentul stabilizarii situatiei politice a acestei tari trupele române sau retras (14 noiembrie 1919-20 martie 1920). la 16-18 aprilie 1919 armata româna atingea Tisa si. la 13 ianuarie 1932. în acest sens. semnificativa este pozitia delegatiei'sovietice la negocierile de la Riga.

Bratianu a parasit negocierile de pace si. la aceeasi data. la Trianon. Astfel. între 3-8 martie 1920. înca la 30 mai 1919 ÄConsiliul celor patru" a prezentat un rezumat al Tratatului de pace cu Austria. era semnat tratatul cu Austria si. când delegatia româna condusa de Al-VaidaVoevod a reusit sa convinga membrii Consiliului Suprem de justetea pozitiei noastre. deplina si întreaga ocrotire a vietii si deplina exercitare a libertatilor cetatenesti. rasa sau religie. Concurenta franco-britanica pentru hegemonie în Europa a ajutat direct si indirect politica de refacere a militarismului german si de pregatire a razboiului de revansa. nemultumiri. Tratatul minoritatilor. vreme de cinci ani. tot atunci semnat. carora li s-au adaugat altele prilejuite de stabilirea frontierelor României cu Iugoslavia si Ungaria (11 si 13 iunie 1919). Aceste clauze au stârnit. de asemenea. Tratatul de Pace cu Bulgaria. Pozitia Marii Britanii si a Frantei fata de marile probleme ce priveau România s-a definit în perioada imediat postbelica în functie de interesele economico-politico-strategice urmarite. în Europa centrala si sud-estica.C. stipulând 276 . Fata de asemenea practici Ion I. O mai lunga istorie a avut Tratatul cu Ungaria. pentru a nu semna fara discutii si fara rezerve Tratatul cu Austria. care continea clauze inacceptabile pentru tara noastra. acorda tuturor locuitorilor. a fost semnat la 4 iunie 1920. nationalitate.C. singurele care puteau sa decida Ämasurile pe care le vor crede necesare" în sprijinul lor.I. minoritatile nationale beneficiau de protectia speciala a Marilor Puteri. si de România. statutul Societatii Natiunilor. mai târziu. Abia la 10 decembrie 1919 sub guvernarea ÄBlocului parlamentar" prezidat de Alexandru Vai-daVoevod. astfel. Erau recunoscute. la propunerea presedintelui american Wilson. hotarul dintre cele doua state ramânând cel fixat în 1913. Desi i-a cunoscut continutul cu numai cinci minute înainte. Pentru ca punctul de vedere al delegatiei noastre nu a fost respectat. deplina libertate. factorul reprezentat de tratatele de pace si problema reparatiilor. Bratianua afirmat ca. în felul acesta. limba. precum si frontiera româno-bulgara din 1913. delegatia româna va semna Tratatul de Pace de la Versailles între Puterile Aliate si Germania. a Tratatului de la Saint-Germain en Loye între Puterile Aliate si Austria. dupa lungi negocieri. Ärazboiul notelor ultimative" adresate României a mers pâna la amenintarea ca. în functie de factorul german. înmânat delegatiei maghiare la 6 mai 1920. fireste. factorul sovietic. ni se impune sa abdicam de la apararea suveranitatii noastre de stat independent. la Neuilly-sur-Seine. Lupta decisiva pentru recunoasterea drepturilor noastre istorice asupra Transilvaniei s-a desfasurat la Londra. La 28 aprilie 1919 era adoptat. unirea Bucovinei cu România. Se prevedea. între cei 36 de membri fondatori se numara si România. Textul definitiv al Tratatului. I. daca nu va reveni în opt zile la masa tratativelor îi va fi'retras dreptul de a participa la conferinta. fara deosebire de origine. cu Germania la 28 iunie 1919. Dupa semnarea la 10 septembrie 1919. a tranzitului de marfuri pe teritoriul nostru si acoperirea unei sume cu titlu de reparatii în contul teritoriilor eliberate de sub dominatia austro-ungara.România la Congresul de Pace de la Paris-Versailfes. care va juca un rol eminent în viata acestei organizatii. Avertismentul sau nu a fost însa luat în considerare. pe 10 septembrie si-a dat demisia de la conducerea guvernului.

I .

si dr. 277 . care finalizase negocierile. oferindu-i teoretic si garantiile necesare pentru mentinerea si consolidarea sa. Abia la 24 iulie 1923. în cadrul Conferintei de la Lausanne. ultimul din cele cinci. rmaiiiie poetice «internationale . caruia i s-a adaugat si o noua Conventie a strâmtorilor. România în. Sistemul politic de la Versailles a fost completat pentru România cu Tratatul dtrla Paris. care au determinat o puternica reactie nationala. va fi finalizat un nou acord cu aceasta tara. din 28 octombrie 1920.. loan Cantacuzino. între acestea este cunoscut proiectul esuat al ÄConfederatiei danubiene". prin care patru din cele cinci Mari Puteri învingatoare (Anglia. prin revenirea pe tron a ultimului "împarat Carolde Habsburg. sediu al Ministerului de Externe în perioada interbelica libertatea de navigatie pentru vasele comerciale si de razboi. Italia si Japonia) recunosteau unirea Basarabiei cu România. atât pe timp de pace cât si în timp de razboi. lansat de Ungaria. Poltica externa a României în deceniul al treilea a fost marcata de tendinta revizuirii tratatelor semnate cu tarile învinse. în text se specifica: ÄUngaria renunta în favoarea României la toate drepturile si titlurile fostei monarhii austro-ungare situate dincolo de frontierele Ungariei". prin care se preconiza refacerea vechii monarhii dualiste. la Sevres. partea româna fiind reprezentata prin Nicolae Titulescu. Tratatul cu Turcia. cea din urma semnata si de România. si refacerea în fapt a Ungariei milenare. nu a fost aplicat niciodata.Palatul Sturdza din Bucuresti.n anii «y O-'niJi. Franta. a fost semnat la 10 august 1920. datorita clauzelor sale considerate înrobitoare. Cu toate imperfectiunile care rezultau din politica de forta si dictat. iic? întelegere. tratatele semnate cu tara noastra în anii 1919-1920 au reprezentat recunoasterea internationala a statului unitar român.

din februarie 1924. o scurta vizita în Basarabia. în sfârsit. ând erau definitivate conventiile de alianta defensiva româno-cehoslovaca si omâno-iugoslava. întârziat doar de speranta cooptarii. tensiunea dintre cele doua state atinsese. La începutul anului 1920 guvernul 3mân a declarat ca nu va ataca Rusia Sovietica. trativele româno-sovietice de la Viena. Diplomatul român arata ca rganizatia este deschisa si Austriei si Ungariei. în eventualitatea ca ar fi orit sa se încadreze Midi întelegeri. a Varsovia nu s-a ajuns la o întelegere. pâna la identitate. Faptul nu era ntâmplator: în zilele urmatoare urmau sa se desfasoare. partea omâna aratându-si însa disponibilitatea pentru noi contacte. în replica. privitoare la problemele economice. Bratianusa faca. ceea ce l-a determinat pe Ion I. cu eza impusa de conducerea Internationalei a lll-a Partidului Comunist din România. pe o larga platforma ritirevizionista. la Varsovia. Conferinta s-a întrerupt. în acelasi timp. Reactia favorabila în capitalele franceza si engleza a contracarat ÄConfede-jtia danubiana" si a asigurat succesul fortelor care se opuneau revizuirii tratatelor. desi pe arcurs au fost unele semne încurajatoare. Pe de o parte. înca în august 1920 se ajunsese între cele trei tari la un acord 3 principiu.C. Dupa contactele de la Copenhaga Februarie 1920) si Varsovia (octombrie 1921). ocazie cu care el a precizat ca reconizata alianta în cinci va fi o bariera atât în calea Germaniei. Mica întelegere se va forma la scurt timp. Deschise fiind tratativele la 25 martie 1924. de la )desa si Haga. a Poloniei si Greciei. cote foarte înalte. cât si în cea a nei eventuale aliante a acesteia cu Rusia sovietica. Cehoslovacia si Iugoslavia. dar s-a convenit ca alianta sa fie com-letata cu un tratat polono-român semnat de altfel. România n-a putut rezolva contenciosul ei cu Uniunea Sovietica. la începutul inului. 178 . în sensul reluarii raporturilor diplomatice. Reînnoite la 2 aprilie. seful delegatiei sovietice a afirmat ca guvernul sau tine seama nu-nai de dreptul la autodeterminare al popoarelor si a propus un plebiscit în Basarabia. prin organele de >resa ale sale. în septembrie-noiembrie 1920. la 3 martie 1921. i-au ispuns prompt. însa. în egala masura amenintate. în a loua saptamâna a lunii martie. la Bucuresti. Londra si. ecunoasterea URSS de catre o serie de state din Europa si America reprezenta i presiune indirecta asupra României. Reprezentantul român a aratat ca eluarea relatiilor reciproce este conditionata de recunoasterea frontierelor rasari-ene. La începutul deceniului trei. pe care acesta a popularizat-o. în 1922 România a manifestat o ititudine favorabila URSS la conferintele internationale de la Geneva. punctele de vedere ale celor loua delegatii au devenit publice la 28 martie. Anul 1924 s-a caracterizat prin evolutii contradictorii. propunerile sovietice au fost respinse ntrucât puneau în discutie tratatele de pace. ulterior. Take lonescu va face o calatorie diplo-latica la Paris. la Praga. Punctul de vede al delegatiei sovietice coincidea. noul organism reprezenta cea mai sigura arantie a pacii si securitatii în aceasta parte a Europei iar Ungaria era escurajata în tendinteje ei revizioniste. pentru ca unirea Basarabiei cu ara a rezolvat toate litigiile cu acest stat. la 22 aprilie 1921 si 7 iunie 1921. dupa îndelungi discutii :ontradictorii.România. drumul îi era deschis. ie de alta parte. în septembrie 1921 un act similar între :ehoslovacia si Polonia desavârsea actiunea.

prin care ni se garanta sprijinul în cazul unei conflagratii generale. dupa aproape 2 ani de negocieri. care sustinuse fatis dezmembrarea României.La 8 august 1924 era alcatuit din initiativa Internationalei Comuniste planul de declansare al operatiilor Ärevolutionare" în România. tratatul a fost denuntat de guvernul lui Mussolini în 1934.. independenta lor politica. Parlamentul României a hotarât ilegalizarea P. Consecintele imediate ale esecului sovietic au fost constituirea. România si Polonia reînnoiau mai vechiul lor acord din 1921. Spre sfârsitul deceniului trei România a desfasurat o activitate remarcabila în cadrul Societatii Natiunilor. Ucrainene. Un capitol aparte în consolidarea unitatii si integritatii noastre nationale îl reprezinta tratatele semnate de România în cursul anului 1926. Cum sperantele Italiei de a încorpora România în sfera hegemoniei sale economice nu s-au realizat. în sfârsit. Ca urmare a acestei politici antinationale îndreptata împotriva Marii Uniri. în contextul acestor evenimente. reînnoite în 1931). dublate de simpatizanti de la fata locului. în aceasta zona se vor desfasura. a Republicii Autonome Sovietice Moldovenesti. autoritar în epoca. Cefdoi parteneri îsi propuneau ajutor în eventualitatea ca securitatea unuia din ei ar fi fost primejduita.R. al carei lider. a fost marele diplomat român Nicolae Titulescu si a actionat pentru dezamorsarea treptata a conflictului Consiliul permanent * al Micii întelegeri 279 . contra oricarei agresiuni. Sub presiunea noilor întelegeri româno-polone (de altfel. R. care s-au soldat cu morti si raniti.C. Parlamentul de la Bucuresti a suspendat activitatea P. într-un moment în care Anglia si Franta se aratau din ce în ce mai putin interesate sa garanteze echilibrul politic al Europei rasaritene. subordonata R.S.S. în stânga Nistrului. la 16 septembrie 1926 era semnat la Roma Pactul de amicitie si colaborare cordiala româno-italian. prin care se angajau sa pastreze. înfruntari sângeroase între forte infiltrate din U. în zilele de 12-17 septembrie 1924. având 'drept centru sudul Basarabiei si Tatar-Bun'arul. tara noastra a semnat Tratatul de amicitie cu Franta.S. Importanta acestui act politic nu trebuie însa supraestimata.R. la 12 octombrie 1924. C. si trupe ale armatei române..S.

adoptat la 5 februarie 1933. în contextul ei.în legatura cu noul pact de organizare a Micii întelegeri.se fi consultat cu ceilalti rr"T. siunea Consiliului Permanent al Micii întelegeri desfasurata la Zagreb. a cunoscutelor conventii . avea sa spuna N. Menit sa nsolideze pacea în Balcani. ci cu ganizarea pacii". Titulescu . Sofia. împreuna cu alti reprezentanti ai statelor balcanice a (sfasurat o sustinuta activitate pentru extinderea frontului antirevizionist. Anii de la începutul sceniului patru au adus importante si semnificative mutatii în planul vietii xinomice si politice pe continentul european. s-a încheiat cu un singur rezultat incret: semnarea la Londra. Conceput initial ca un tratat în ici (si cu Bulgaria.din 1932 ministru de externe al omâniei . asociatia. de nistrii de externe ai României. cea mai puternica criza economica din câte cunoscuse pâna unei istoria si. dar semnificatia conventiilor ar fi crescut în iportanta daca Franta sau Anglia i s-ar fi alaturat.j U. Raporturile de amicitie si ianta între participantii la acest sistem de tratate primeau o baza organizatorica abila prin unificarea politicii lor generale. în zilele de 3-5 iulie 1933. Participarea României la Conferinta internationala pentru dezarmare. care însa a declinat oferta). în timp. declara N. cu toate teribilele ale consecinte. ÄCând pacea este amenintata nu se raspunde cu razboiul.R. Dupa semnarea Conventii/or de definire a agresiunii de la Londra. actul a fost redactat la Belgrad. nistrul român de externe. Roadele acestor negocieri vor fi cuprinse într-o mai lunga serie de tratate caror corolar va fi Pactul întelegerii Balcanice.Dri ai pactului. în perioada aniior 1930-1936. itiata de Societatea Natiunilor(1932-1935). a sporit numarul regimurilor politice dictatoriale si rtremiste. >ea ce a determinat o puternica neliniste în tarile Europei centrale si sud-estice. la 22 0 . integrarea. Mica telegere s-a transformat. România în relatiile internationale. si semnat la Atena. la 9 februarie 1934. desigur în conditiile respectarii intereselor noastre tionale. r actele echivalau cu un veritabil pact de neagresiune între URSS si o seama itre vecinii sai asiatici si europeni. iata cele patru coloana ale templului pe care m ridicat astazi pacii". în octombrie-noiembrie el va vizita succesiv Belgradul. Ankara si ena. de cele trei tari membre. într-o Mare Putere care a actionat constant întru mentinerea statu-quo-ului teritorial în spiritul tratatelor de la Versailles. acordul prevedea obligatia fiecarei parti de a nu reprinde nimic fara a.S. ÄSecuritatea. Datorita acestei organizari. Greciei si Turciei. Iugoslaviei. icolae Titulescu si politica securitatii colective. Completarea sistemului de aliante al Micii întelegeri cu întelegerea i/canica îsi câstiga întreaga sa relevanta daca România si-ar fi normalizat Dorturile politice cu URSS. Textul documentelor fusese elaborat de N. Ramâne înca de stabilit în ce masura angajarea noastra foarte Dtarâta alaturi de blocul antirevizionist ne-a adus avantaje sau prejudicii atâta eme cât politica reala a democratiilor occidentale fata de tarile din centrul si isaritul Europei nu a fost totdeauna perceputa aici la adevaratele ei dimensiuni. Preluarea puterii în Germania de catre partidul nazist condus de Adolf itier a fost imediat însotita de afirmarea revizionismului ca politica oficiala de stat. în contextul înrautatirii climatului politic international în toamna anului 1933. zilele de 2-4 februarie 1934. Titulescu. la Geneva.S. S-a dezvoltat. Titulescu. elegerea.ntru definirea agresiunii.

în iunie-iulie 1936. însa. | în conceptia diplomatiei noastre. în 1934 ianuarie 1934. 281 . de altfel ca si a Frantei. în perioada anilor 1934-1936. Dupa tatonarile de la Geneva. a devenit evident ca \ nu este posibil ca partea sovietica sa recunoasca drepturile României asupra [Meritoriilor dintre Prut si Nistru. N. spre a-l discuta în amanunt. ba mai mult. pentru negocierea V unui pact de neagresiune cu U. asteptata recunoastere a integritatii teritoriale românesti. ministrul de externe sovietic. a reusit sa îmbunatateasca substantial raporturile reciproce. \. în iulie 1935. la Riga. regele Carol al II si guvernul Tatarescu <t acordau ministrului nostru de externe depline împuterniciri. ar fi însemnat un pas înainte pe calea consolidarii t securitatiiîn aceasta parte a Europei. însa. din | septembrie 1935. în acest context. Titulescu si Maxim Litvinov. Este întru totul t laudabila abilitatea lui N.R. în mai 1934. Titulescu a ales prilejul oferit de conferinta de la Montreaux. semnarea unui | pact de asistenta româno-sovietica.S. Titulescu care. pozitia I sovietica ramânând cea afirmata în 1932. împotriva t acestor obstacole. a hotarât reluarea raporturilor diplomatice cu URSS atunci când conditiile necesare vor fi întrunite. un schimb de note diplomatice afirma ca -cele doua guverne îsi garanteaza reciproc respectul integral al suveranitatii si îsi asigura mutual a6tinerea de la orice amestec în treburile interne ale celuilalt. N. dupa ce.Semnarea întelegerii Balcanice.S. Schimbul de trimisi extraordinari s-a produs la începutul lui decembrie 1934. anterior. I Deschiderea celor doua ambasade la Moscova si Bucuresti nu a adus. au definitivat acordul de principiu asupra restabilirii relatiilor -reciproce. I dupa sine. La 9 iunie 1934. De la început. ambele state definisera | agresiunea si teritoriul. s-a cerut ca problema Basarabiei sa | fie considerata o chestiune litigioasa între cele doua tari.

care au fost consemnate într-un rotocol. Titulescu negociat cu M. Litvinov bazele viitorului tratat. în 1936 !82 . în 1935. sub pretextul unei întâlnirea lui Nicolae Titulescu cu Maxim Litvinov. a osemintelor lui Dimitrie Cantemir Cu o noua împuternicire primita de la Bucuresti (14 iulie 1936) N. Nu dupa mult timp însa. l Titulescu a fost îndepartat din guvern (la 29 august 1936). dar ministrul de xterne sovietic a amânat pentru toamna acelui an. Titulescu ar fi dorit ca tratatul sa fie semnat imediat.Readucerea la lasi.

factorii de decizie ai tarii noastre se opuneau categoric încorporarii Ucrainei subcarpatice la Ungaria. în continuare. în a doua jumatate a anului 1938. dezmembrarea Cehoslovaciei se agrava. în legatura cu demiterea lui Titulescu si abandonarea pactului sovieto-român. în consecinta. credincioasa pactului Societatii Natiunilor si aliantei cu democratiile occidentale. Ramâne însa cert ca. în ianuarie 1938. între tratratul negociat de M. Germaniei si Italiei au cedat regiunea sudeta a Cehoslovaciei Reichului. un teritoriu de 12 000 km cu o populatie de un milion locuitori fiind încorporat Ungariei.S. Cu Germania si Italia se doreau tratative pentru încheierea unor noi acorduri comerciale. relatii de buna vecinatate cu U. dar. chestiunea tratatului de asistenta mutuala fiind astfel definitiv închisa. Dupa ce în zilele de 29-30 septembrie 1938. se pot face infinite speculatii. ceea ce explica amânarea semnarii. va vizita. în paralel a initiat normalizarea raporturilor sale cu Germania. Litvinov si viziunea conducerii de stat sovietice în aceeasi problema sa fi existat o mare diferenta. pe de alta parte. va deschide seria contactelor cu AdolfHitler. era aprobata survolarea teritoriului românesc de catre avioanele achizitionate de Cehoslovacia din URSS. Mica întelegere s-a vazut nevoita sa-si încheie. pe seama noilor state nationale din Europa centrala si sud-estica. Noul prim ministru declara. ca România îsi va pastra fidelitatea fata de Societatea Natiunilor. sediul organizatiei mondiale. iar la 30 aprilie 1938. partenerele noastre din Mica întelegere.R. de altfel. nu a însemnat o modificare a politicii noastre externe. consacrând. Titulescu cu V. Primele semne îngrijoratoare privind destructurarea statala a Europei centrale si sud-estice. România se va stradui sa descurajeze tendintele agresive ale Ungariei si va întreprinde o intensa activitate diplomatica în sprijinul integritatii Cehoslovaciei. Garda de Fier. nefasta politica a conciliatorismului. si Geneva. dar presata de Germania fascista spre concesii. ministru de externe în noul guvern. România în relatiile politice internationale. Frantei. astfel. România si-a aratat dorinta de a mentine. erau ferm respinse ofertele Poloniei ca o parte a acestui teritoriu sa fie anexat României întrucât era locuit de conationalii nostrii. existenta. practic. ca relatiile cu Franta vor continua si se va strânge prietenia cu Anglia. primii ministri ai Angliei. înlocuirea lui N. au fost corect receptionate la Bucuresti.. Desigur ca. dupa remilitarizarea Rhenanieisi sfârsitul firesc al acordurilor de la Locarno. Gheorghe Bratianu. cunoscutul istoric si om politic. La 18 octombrie 1938. în decembrie 1937. E deci foarte posibil ca. sub presiunea Marilor Puteri revizioniste. la Bucuresti se luau masuri imperative împotriva organizatiei extremiste de dreapta. Dupa ocuparea Austriei de catre Germania (12 martie 1938). Preluarea puterii de catre guvernul Goga-Cuza. la 7 ianuarie 1938.remanieri. la Miinchen. Situatia internationala îngrijoratoare a României. Cehoslovacia si Iugoslavia. Cu toate acestea. la 2 noiembrie 1938. împotriva acestei situatii România continua sa ramâna credincioasa vechilor ei aliati. în contextul declansarii crizei cehoslovace. Datorita complexitatii situatiei politice internationale. Antonescu la conducerea Ministerului Afacerilor Straine nu a modificat însa pozitia României fata de URSS. la 16 noiembrie 1936. în anii premergatori declansarii celui de-al doilea razboi mondial 1936-1939. l-a determinat pe regele Caro/ al II sa . URSS a refuzat sa continue discutiile. prin Äprimul dictat de 2la Viena". URSS nu mai putea fi interesata sa recunoasca intergritatea teritoriala a unui stat cu un potential militar inferior. în concordanta cu aceasta orientare.S. Istrate Micescu.

283 .

pe care l-ar fi dorit negociat de Ankara. 284 . fier si Dtel. Puterile occidentale erau solicitate sa nu mai admita Änoi schimbari în hotarele si starile din Europa". ministrul Reichului la Jucuresti se va întoarce abia la 30 ianuarie 1939. garantiile democratiilor occidentale au constituit un sprijin pentru întarirea pozitiei internationale a tarii noastre. cu vizibila preocupare pentru mentinerea. în contextul situatiei complicate în care se afla România. Vizita particulara în Germania a cuprins si o convorbire cu \dolf Hitler \a Berghof (24 noiembrie). între altele. ÄTratatul asupra promovarii raporturilor economice"între cele doua an va fi semnat la 23 martie 1939. prilej pentru guvernul român . la 12 iunie 1939. La 14 martie 1939 Slovacia si proclama independenta. La 13 aprilie 1939. dadeau României si Greciei asigurarea ca daca va fi întreprinsa o actiune ce Dune în pericol independenta lor Äcele doua se angajeaza sa le dea deîndata toata asistenta care le sta în putere". între timp. instalatii industriale. cel putin deocamdata. nclusiv semnarea tratatului mai sus amintit. un acord prin care guvernul britanic acorda garantii Dentru sporirea exportului acestei tari catre România.ntreprinda vizite oficiale în Marea Brttanie (15-18 noiembrie 1938) si Franta 18-21 noiembrie). în cel mai bun caz. Cehia era invadata de armatele jermane. Praga fiind la rândul ei ocupata. dupa disparitia Micii întelegeri. pun în evidenta vointa tarii noastre de a ramâne departe de conflictul mondial care se pregatea. A doua zi. La 21 martie 1939 guvernul român decreteaza mobilizarea. GrigoreGafencu (18-20 aprilie 1939). un acord eferitor la platile comerciale între Franta si tara noastra. în noile conditii. si. care au inclus si actiuni de salvare a întelegerii Balcanice. recunoasterea frontierelor sau. în întrevederea dintre suveranul României si presedintele Turciei. Hitler nu era interesat sa sprijine revizionismul maghiar în schimbul prieteniei României. în fata acestei situatii si a unui posibil îtac germano-maghiar. confirma opinia ca. în cursul careia cancelarul Reichului a erut României sa rupa legaturile cu Anglia si Franta si sa aduca la putere lartidul legionar. cele doua tari hotarau un demers comun pe lânga guvernele englez si francez. un protocol comercial ntre aceleasi parti. aproape imediat. Interesul României era acela de a obtine din partea lui Hitler. aproape imediat. în vreme ce trupele maghiare intrau în Ucraina jubcarpatica. în schimbul unor importante ivantaje. tratativele economice între cele doua tari. un angajament de espectare a statu-quo-ului teritorial. Caro/ al II se arata interesat chiar de un pact de neagresiune cu URSS.a reia. criza cehoslovaca se apropia de final. Urmau. Aplicarea lui a întâmpinat însa numeroase ezistente guvernamentale si a fost mult taraganata. în noaptea de 29-30 noiembrie 938 Corneliu Zelea Codreanu a fost împuscat împreuna cu alti 13 membri ai ormatiunii sale politice. ngrijorate de soarta statelor europene amenintate de fascism. prim-ministrii Angliei si Frantei. Retras pentru mai bine de o luna de la postul sau. Initiativei Marii Britanii si Frantei. Negociat fara nici un fel de conditii jrealabile. înca la 11 august 1939. a integritatii teritoriale. în numele guvernelor or.suntem hotarâti sa ne aparam hotarele si neatârnarea". Intensele contacte diplomatice. Vizita la Berlin a ministrului de Bxterne român. Replica regelui nu a întârziat. la 15 martie 1939. dublarea exportului de produse jetrohere în schimbul unui import masiv de motoare. împrejurare în :are se desfasoara ultima faza a negocierilor economice româno-germane. care prevedea. fapt ce a deteriorat imediat relatiile româno-germane. pe 20-21 martie 1939 guvernul român ordona concenrarea preventiva de trupe în Transilvania. în cazul unui atac. i se raspundea ca .

la Moscova. dar nu relatii normale între cele doua tan ' Textul pactului de asistenta mutuala sovieto-român adoptat si parafat în vara 1936 1. la vest de Nistru" * într-o scrisoare adresata regelui Carol al II dupa demiterea sa din functia de ministru de externe. Nicolae Titulescu relateaza unul din dialogurile sale cu N Litvinov la Talloires în vara 1937. la fel cum. la punctul trei. trupele sovietice trebuie sa se retraga imediat de pe teritoriul român la est de Nistru. caci fara frontiera se pot obtine armistitii. a celui de-al doilea razboi mondial. se afirma. trupele sovietice nu vor putea trece niciodata Nistrul fara o cerere formala în acest sens din partea guvernului regal al României. instituia suprematia celor doua puteri asupra Europei sud-estice si pregatea declansarea. Äîn sfârsit Litvinov mi-a spus Äva amintiti conditiile în care am reluat relatiile noastre diplomatice? Va era atât de teama de ministrul rus în România încât mi-ati pus întrebarea si daca acest ministru intra în biroul meu si îmi cere în mod pasnic Basarabia în virtutea articolului 19 din Pactul Societatii Natiunilor?" Am raspuns atunci «îl veti da afara» . veti insista asupra faptului ca noi nu ne-am amestecat si nu ne vom amesteca în afacerile interne ale Rusiei si ca noi. Guvernul regal al României recunostea ca trupele române nu vor putea trece niciodata Nistrul în URSS fara o cerere formala a guvernului sovietic 4 La cererea guvernului regal al României. într-o lume partajata de interese contradictorii si în preajma celei mai teribile catastrofe din întreaga sa istorie.De la început. Asistenta mutuala în cadrul Societatii Natiunilor care sa nu vizeze în mod special un stat. ci în general orice agresor european -~ 2 Intrarea în actiune a fiecaruia dintre tari se va face numai când Franta va fi intrat în actiune 3. destindere în raporturile cu Bulgaria si Ungaria. veti declara ca noi suntem gata sa reluam cu ei relatii normale si amicale. dupa cum la cererea guvernului URSS. interesul manifestat de partea sovietica pentru Basarabia si totalul dezinteres al celei germane fata de aceste teritorii. respect fata de toate angajamentele asumate. România afirma.Semnarea tratatului germano-sovietic'Ya 23 august 1939. consolidarea întelegerii' Balcanice. dar ca. în viitorul cel mai apropiat. . cunoscut abia dupa 1945. trupele române trebuie sa se retraga imediat de pe teritoriul URSS. în protocolul aditional secret. la 28 august 1939. Guvernul sovietic recunoaste ca în virtutea diferitelor obligatii de asistenta. oferindu-le ample asigurari asupra intentiilor noastre pasnice. Din instructiunile lui Ion C Bratianu pentru delegatia româna care urma sa negocieze la Viena (martie-aprilie 1924) normalizarea raporturilor României cu URSS. întotdeauna am refuzat sa intervenim pentru a ajuta pe dusmanii ei. pentru aceasta recunoasterea frontierei este necesara. obiectivele esentiale ale politicii sale externe: apararea ferma a independentei si integritatii teritoriale a tarii.

a lui Nicolae Titulescu din guvern? 4 Prezentati situatia diplomatica a României în anii 1938-1939 .România repet .si-a schimbat politica externa Vrem ca potentialul pe care îl reprezinta Basarabia sa devina rus si nu german De aceea tin sa va comunic ca vom încerca sa reluam Basarabia prin toate mijloacele juridice si militare care ne vor fi posibile". în 1936. ' TEM 1 Care au fost principalele trasaturi ale diplomatiei românesti în anii dintre cele doua razboaie mondiale? 2 Caracterizati relatiile româno-sovietice în perioada interbelica 3 Care au fost cauzele înlaturarii.în zadar spuneti contrariul .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful