Analize medicale de laborator IMUNOLOGIE

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Ag HBe Ag HBs alfa -Fetoproteina - test cantitativ alfa 1 Antitrispina alfa 1- microglobulina in urina Anti - HBs Anti - TG Anti - TPO Anti HAV IgM Anti HBc IgM Anti HBc total Anti HBe Anti HBs Anti HCV Anti HIV 1 2 Anti-HBc Antigen carcinoembrionar Antigen carcinoembrionar CEA Apolipoproteina A 1 Apolipoproteina A1 Apolipoproteina B ASLO B CrossLaps Beta-hCG beta2 Microglobulina - test cantitativ CA 125 CA 15-3 CA 19-9 CA 72-4 (neo stomac) Citomegalovirus Ig M Citomegalovirus IgG Complement seric C3 - test cantitativ Complement seric C4 test cantitativ Complexe imune circulante Cortisol Crioglobuline
1

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Cyfra 21-1 (neo pulmonar) Depistare Anti Chlamydii IgA Depistare Anti Chlamydii IgG - test serologic Depistare Anti Chlamydii IgM - test serologic Depistare Anti Toxo IgG - test serologic Depistare Anti Toxo IgM - test serologic Depistare Helycobacter Pylori anticorpi IgG DHEA-S Digoxin Estradiol - test cantitativ Factor reumatoid Factor Rh Feritina Folate Free PSA - test cantitativ FSH - test cantitativ FT3 - test cantitativ FT4 - test cantitativ Grupa sanguina h CG Haptoglobina - test cantitativ Herpes simplex HIV Ag Imumograma Ig A Imunoglobulina A (sange) Imunoglobulina Ig E - test cantitativ Imunograma Ig G Imunograma Ig M Insulina LH - test cantitativ Mioglobina - test cantitativ N-Mid Osteocalcin NSE (neo pulmon) ProBNP Progesteron - test cantitativ Prolactina - test cantitativ Proteina C reactiva PSA - TOTAL
2

• • • • • • • • • • • • • • •

PTH RPR Rubeola - Anticorpi IgG Rubeola - Anticorpi IgM Testosteron - test cantitativ Tireoglobulina (TG) TPHA - test de confirmare Transferina Troponina T - test cantitativ TSH TT3 - test cantitativ TT4 - test cantitativ Ureaplasma Urealytycum VDRL Vitamina B12

Ag HBe

Ag HBe
Ag HBe marker de replicare virala cand replicarea virala scade Ag Hbe dispare si se detecteaza Anti Hbe.

AgHBe se evidentiaza inca din perioada de incubatie, imediat dupa aparitia AgHBs. Dispare in convalescenta cu aparitia anti Hbe. Detectarea lui indica infectivitatea persoanei. Informatii generale AgHBe este codificat de aceeasi secventa de ADN ca si AgHBc, dar transcriptia lui incepe mai devreme. Prezenta AgHBe este indicatorul cel mai concret al replicarii virale si deci al infectiozitatii serului. La purtatorii cronici de AgHBs, investigarea AgHBe permite estimarea riscului de infectare a celor care vin in contact cu acesti indivizi. AgHBe apare in decurs de o saptamana de la aparitia AgHBs si in cazurile acute dispare inaintea acestuia. De obicei remanenta lui in ser este de 3-6 saptamani2;4. Disparitia AgHBe in hepatita acuta se asociaza in mod obisnuit cu un declin al valorilor transaminazelor si inceputul etapei de vindecare3. Cu cateva exceptii, AgHBe este prezent doar la persoane care prezinta in ser ADN VHB si este utilizat ca alternativa la determinarea ADN VHB. Persistenta lui mai mult de 20 de saptamani sugereaza evolutia spre starea de purtator cronic si, posibil, spre hepatita cronica. Prezenta lui la mamele cu AgHBs pozitiv, indica o probabilitate de 90% ca nou-nascutul sa dobandeasca infectia cu VHB. Sunt posibile absenta AgHBe si prezenta ADN VHB la pacientii infectati cu un mutant al VHB care nu sintetizeazã AgHBe4. Recomandari pentru determinarea AgHBe • investigarea gradului de infectiozitate;
3

• monitorizarea hepatitei B acute si cronice; • evaluarea succesului terapiei antivirale2;3. Pregatire pacient - à jeun (pe nemancate)1. Specimen recoltat - sange venos1. Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator1. Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare; se lucreaza imediat; daca acest lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-8°C sau la -20°C1. Volum proba - minim 0.5 mL ser1 Cauze de respingere a probei - specimen hemolizat; specimen expus la temperaturi ridicate; specimen contaminat bacterian1. Stabilitate proba - serul este stabil 7 zile la 2-8°C; timp indelungat la -20°C1. NOTA : Serul nu se lasa la temperatura camerei, deoarece AgHBe este termolabil1. Evitati decongelarea/recongelarea1. Metoda - imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA)1. Valori de referinta – AgHBe negativ1. Limite si interferente – AgHBe nu poate fi detectat la pacientii infectati cu un mutant al VHB, care nu sintetizeazã AgHBe4. • Interferente analitice Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate neconcludente urmatoarele: -tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare; -titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu; -anticorpii monoclonali proveniti de la soarece administrati la unii pacienti in scop diagnostic sau terapeutic Ag HBs

Definitie
Evidentierea antigenului de suprafata al virusului hepatic de tip B.

Semnificatie clinica
Prezenta AgHBs in serul/plasma umana este marker de infectie cu virusul hepatitei B. Ag HBs este primul marker de infectie care apare cu cateva zile sau saptamani innainte de aparitia simptomelor clinice. Detectia AgHBs se face in scop diagnostic si de monitorizare a persoanelor infectate cu HVB , pentru evitarea transmiterii acestuia.prin sange sau derivate de sange. Determinarea AgHBs este factor de monitorizare a evolutie bolii la pacientii cu HVB acuta sau cronica . virusul, pot sa nu prezinte nici un fel de simptome (pana la 40% din cei infectati) fiind descoperiti intamplator cu ocazia testarii pentru donarea de sange ca fiind purtatori; sau pot prezenta simptome asemanatoare unei gripe
4

Multe persoane care au contactat recent: pierderea apetitului alimentar, oboseala (care persista de saptamani), dureri musculare sau articulare, greturi, varsaturi,dureri abdominale sau in zona ficatului, diaree, eruptie cutanata, febra moderata, urina inchisa la culoare, scaune decolorate, icter (coloratia galbena a pielii si ochilor); Simptomele pot aparea intr-un interval de 25-180 de zile dupa expunerea la virus Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Ag HBsNEGATIV
alfa -Fetoproteina - test cantitativ

Definitie
Alfa-fetoproteina este o proteina de origine fetala care se sintetizeaza in ficat si celulele gastrointestinale si trece transplacentar in sangele matern.
AFP se detecteaza in plasma embrionului de 4 saptamani si creste rapid in primul trimestru de sarcina. Cantitati mici de AFP (500ng/ml) strabat placenta si se gasesc in serul matern.

Ce indica acest test
Prezenta alfa-fetoproteinei in serul mamei detecteaza, daca nivelul ei este crescut peste limitele normalului, un risc crescut pentru gemelaritate, defecte deschise ale tubului neural fetal (de ex., anencefalia sau spina bifida), atrezia intestinala, hepatita, nefroza. La adult nivelul Alfa –fetoproteinei este folosit ca markar tumoral. Valori ridicate pot indica stari patologice:seminom testicular, carcinom hepatic. Nivelul ridicat de AFP nu se asociaza intotdeauna cu malignitatea. Cantitati de AFP mari se pot intalni si in cazul unor stari patologice de hepatita virala, hepatita cronica, ciroza. Practicat intre a 15-a si a 20-a saptamana de sarcina testul prenatal pentru alfa fetoproteina din serul matern indica, atunci cand se inregistreaza o scadere marcata, risc crescut pentru nasterea unui copil cu sindrom Down, trisomia 13 sau alte aneuploidii. Trebuie avut in vedere faptul ca exista si alte cauze de scadere a nivelului alfa-fetoproteinei.

Cand trebuie facut acest test
Se recomanda practicarea testului alfa-fetoproteinei in sangele matern la persoanele cu varsta mai mare de 35 de ani, celor care au nascut si alti copii cu defecte ale tubului neural sau cu cromozomopatii diverse, precum si femeilor, care au fost expuse la radiatii, la diferite substante chimice sau la medicamente cu "reputatie" teratogena. Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM alfa -Fetoproteina - test cantitativ <=5.8 F. gravide 14 sapt: <23.2; F. gravide 15-19 sapt: 25.6-45.5IU/ml 5

cu tuse minima. incidenta variind între 5 si 14% din populatia generala. Majoritatea membrilor dintr-o populatie normala au doua gene M. Poluarea aerului sau infectiile respiratorii au efecte defavorabile la pacientii cu deficit al sintezei alfa 1-antitripsinei. alfa AT este un inhibitor eficient al elastazei si al mai multor enzime proteolitice. deci. denumite ca AT tip MM. Când se întrunesc cele doua conditii. Deficienta sintezei acestei proteine are consecinte patologice. desi la fumatori. atacul de emfizem începe la 30 de ani. proteazele leucocitare ataca tesutul înconjurator si produc leziuni care initiaza procesul inflamator. Exista dovada experimentala ca integritatea structurala a elastinei din structura plamânilor depinde de aceasta antienzima. din care se vor putea evalua efectele tratamentului. Pierderea elasticitatii tesutului pulmonar este rezultatul procesului de îmbatrânire fiziologica. Inhibitorul proteazei alfa antitripsina (alfa AT) este un reactant de faza acuta.00 .5 si 2. Date fiind posibilitatea sintezei chimice sau biologice în cantitati semnificative a inhibitorului de alfa proteaza si efectul dovedit în administrarea intravenoasa pentru reechilibrarea balantei proteaza-antiproteaza în lichidul de lavaj din plamânul indivizilor ZZ. caracterizeaza tabloul clinic. Multe gene contribuie la modificarea nivelurilor serice de alfa antitripsina. Pe lânga inhibarea tripsinei. daca grupele de pacienti tratati si netratati sunt selectate pentru a fi comparabile de la început. expresia genetica este aceea a alelei codominante autosomale. deoarece statusul de heterozigot este foarte frecvent. Dispneea progresiva. iar tesutul pulmonar este lezat. iar nivelul lui seric creste în mod firesc în cadrul diverselor reactii inflamatorii si dupa administrarea de estrogen. tintele sale fiziologice sunt proteazele (elastaza. Subiectul este foarte important. ÃŽn absenta acestei proteine inhibitoare.22 sarcina normala: sapt 15-20/25-56 IU/ml alfa 1 Antitrispina Alfa 1-antitripsina este un inhibitor al serin-proteazei. dar deficitul alfa1-antitripsinei accelereaza procesul si produce emfizem pulmonar. 6 . s-a sugerat ca terapia de substitutie cu alfa AT poate fi valoroasa în împiedicarea aparitiei emfizemului la acesti pacienti. Desi se numeste antitripsina. care protejeaza plamânul de proteazele eliberate din leucocite. bronsita cronica este pe primul plan. în reactia inflamatorie pulmonara cronica. eliberate din leucocite (si nu tripsina). Modul exact în care deficienta de antitripsina produce emfizem este neclar. activitatea proteazelor este inhibata completde alfa 1-antitripsina.a patra de viata. ÃŽn conditii normale. în special la fumatori. si un nivel seric de alfa AT peste 2. cu sfârsit letal la 50.22IU/ml alfa -Fetoproteina .7. dar niciodata mai mari de 0. Heterozigotii MZ si MS au niveluri intermediare serice de alfa AT (de exemplu. colagenaza).test cantitativ< 7. un studiu al evolutiei naturale urmeaza a se efectua. Indivizii homozigoti ZZ sau SS au frecvent niveluri serice apropiate de zero. Nivelul seric de alfa AT este fie scazut. Sinteza hepatica a alfa1-antitripsinei creste de 4 ori în reactia inflamatorie.5 g/1). între 0. Leucocitele elibereaza proteazele în timpul fagocitozei. si de aceea un studiu amanuntit stiintific nu a fost posibil. dar cel mai frecvent sunt asociate cu emfizemul genele Z si S. într-un registru national.5 g/1. Procesul panacinar predomina la bazele plamà ¢nilor. Terapia de substitutie a fost folosita înaintea evaluarii eficacitatii ei. Prin tehnicile cu gel acid de amidon si imunoelectroforeza a fost posibila identificarea genetica a tipurilor de inhibitori de proteaza. Un subiect de controversa este daca starea de heterozigot se asociaza cu alterarea functiei pulmonare. si dezvolta un emfizem panacinar sever în decadele a treia .5 g/1.test cantitativ0.alfa -Fetoproteina . fie absent la anumiti pacienti cu debut precoce al emfizemului.

sindrom Fanconi.tubulopatii ereditare. . .8°C in timpul colectarii si ulterior. . Specimen recoltat a) urina din 24 ore: la ora 7 dimineata pacientul urineaza si nu retine aceasta urina.guta. in pahar de plastic de unica folosinta pentru urina. .Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM alfa1 Antitrispina2-100 ani 110-280 mg/dl alfa 1. unde este metabolizata. retine aproximativ 100 ml. datorita reabsorbtiei tubulare doar o mica parte se gaseste in urina finala. b)eprubeta pentru urina2. omogenizeaza (prin agitare) urina recoltata. Forma nelegata este filtrata la nivel glomerular si reabsorbita partial in tubii proximali. . de aceea.evaluarea functiei renale dupa transplant3. masoara intreaga cantitate. inclusiv. . apoi colecteaza intr-un vas curat de 2.detectarea disfunctiilor renale cronice asimptomatice. pana se lucreaza efectiv.monitorizarea evolutiei leziunilor sau disfunctiilor tubulare. orice crestere a excretiei urinare a alfa1 microglobulinei indica fie o modificare morfologica.2. Recomandari pentru determinarea de alfa1microglobulina . proba se tine la 2.3 litri toate emisiunile de urina pana la ora 7 dimineata in ziua urmatoare. . In conditii normale. .nefropatii induse de medicamente. . Cresterile serice ale alfa 1-microglobulinei sunt asociate cu cresteri ale IgA sau afectiuni hepatice. ce face parte din superfamilia proteinelor lipocalin. . nefiind semnificative in depistarea modificarilor tubulo – interstitiale1. b) o proba de urina spontana (preferabil prima urina de dimineata)2.screening-ul tubulopatiilor.sindrom Sjőgren. fie una functionala la nivelul tubului proximal.pielonefrite. 7 . Pregatire pacient – nu este necesara2.microglobulina in urina Informatii generale Alfa1 microglobulina este o glicoproteina cu greutate moleculara mica (26 kDa) sintetizata la nivelul ficatului.nefrite interstitiale.boala Wilson. Recipient de recoltare a)vas de 2 – 3 litri si pahar de plastic de unica folosinta pentru urina. .4. pe care se noteaza cantitatea totala de urina din 24 ore. In plasma formeaza complexe cu IgA.

Anti-HBs apar si dupa transfuzii prin transfer pasiv. Stabilitate proba – 7 zile la 2-8ºC2. Prezenta anti-HBs poate fi utilizata pentru a demonstra eficienta programelor de imunizare (vaccinare). tubulopatii ereditare. Apar la 90 % dintre adultii sanatosi dupa administrarea a 3 doze imunizante. daca acest lucru nu este posibil. cristale etc. O cale alternativa la dozarea alfa1 microglobulinei este determinarea proteinei transportoare a retinolului (RBP). cu disparitia AgHBs si aparitia anticorpilor protectori anti-HBs.a) aproximativ 100 mL.Prelucrare necesara dupa recoltare – nu se adauga acizi sau conservanti2. Cantitate recoltata . Glomerulopatiile si vasculopatiile renale se asociaza adesea cu leziuni tubulare determinand cresteri ale concentratiei urinare de alfa1 microglobulina. Limite si interferente Rezultatele testului pot fi modificate daca specimenele contin particule (celule. prezenta alfa1 microglobulinei in urina indica o afectare renala (pielonefrita). Metoda – nefelometrica2. serul se pastreaza la 2-8o C sau la -20o C. < 1. 3050 % dintre acestia pierd anticorpii dupa 7 ani si necesita revaccinare. Valori de referinta . b) 10 mL2. pacientul nu necesita administrarea de gamaglobuline. se lucreaza imediat. pielonefrite.< 14 mg/L.58 mg/mmol creatinina /24 h2.se separa serul prin centrifugare. deoarece nu exista studii care sa demonstreze superioritatea unui test fata de celalalt4. Interpretarea rezultatelor Modificari ale excretiei urinare de alfa1 microglobulina se inregistreaza in afectiuni tubulare. Pentru cadre medicale Prelucrare necesara dupa recoltare . 8 . specimenul se centrifugheaza la temperatura camerei2. Recomandari Pregatire pacient Se recolteaza a jeun (pe nemancate).) sau au turbiditatea modificata Anti . intoxicatii cu metale grele sau expunere la medicamente nefrotoxice. La pacientii cu infectii urinare. Cauze de respingere a probei – specimene congelate2. nefrite interstitiale. Prezenta anticorpilor anti-HBs fara AgHBs detectabil indica vindecarea dupa o infectie cu VHB. sangele lui poate fi transfuzat. in caz de expunere. Anti-HBs sunt prezenti in ser la 4-6 luni de la debutul bolii si raman detectabili la 80-90 % dintre pacientii cu virusul eliminat. Metoda Se foloseste metoda imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA). absenta contagiozitatii si imunitate fata de o infectie ulterioara cu VHB.HBs Descriere Hepatita virala B se vindeca in totalitate la 90 % dintre pacienti in decurs de 12 saptamani.4.

Valorile peste limta de detectie se exprima astfel > 1000 UI/L sau > 100 000 UI/L pentru esantioanele diluate 1/100 ( dilutia se face manual sau automat cu ser fiziologic sau ser uman negativ ptr HVB. Definitie Anti HBs . sintetizata de catre celulele tiroidiene si stocata in glanda tiroida). Determinarea concentratiei serice de anticorpi antitireoglobulina este utila in diagnosticul tiroiditelor autoimune.5 mL ser.diferentiat. Esantioanele al caror rezultate sunt < 10 UI/L sunt negative. Au rol de monitorizare a succesului terapeutic in hepatita de tip B acuta. Anti HBs sunt detectabili toata viata. In cazul vaccinarii anti HVB permite verificarea necesitatii si succesului vaccinarii anti HVB.00UI/L. Anti . Cand acest test este pozitiv. specimen expus la temperaturi ridicate. precursor al hormonilor tiroidieni. Cauze de respingere a probei .Volum proba . anti-antigene de suprafata a virusului hepatitei B.specimen hemolizat. specimen contaminat bacterian. Stabilitate proba .TG Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Anti . Tireoglobulina (Tg) TG este o glicoproteina care contine atomi de iod. Valori normale 9 . evitati decongelarea/recongelarea.TG<115 IU/ml Descriere termen medical: Anticorpii antiroglobulina sunt anticorpi indreptati impotriva tireoglobulinei (proteina. iar rezultatul se inmulteste cu factorul de dilutie). specimen lipemic. Esantioanele al caror rezultate sunt > 10 UI/L sunt pozitive.anticorpi specifici de tip Ig G. Sinonim: anticorp antiroglobulina.minim 0. timp indelungat la -20o C. Semnificatie clinica Anti HBs apar dupa o hepatita cu HBV (semn de convalescenta sau imunitate) sau dupa vaccinare contra hepatitei B. Valorile sub limita de detectie se exprima astfel < 2. fiind sintetizata in tesutul tiroidian normal si in cel malign tiroidian . inseamna ca persoana respectiva are deja dezvoltata imunitate impotriva virusului hepatitei B Interpretarea rezultatelor pt Anti HBs Domeniul de masurare -2.serul este stabil 6 zile la 2-8o C . si asigura substratul pentru sinteza hormonilor tiroidieni T3 si T4.00-1000 UI/l ( defineste limita de detectie si maximum curbei de referinta).

fumat.TPO Aticorpi anti tiroid peroxidaza • • • TPO se gaseste in microzomii tirocitelor si se exprima pe suprafata celulelor atipice .in special pentru detectia tiroiditelor cronice limfocitare (b.In mod normal exista un nivel seric a Tg ce variaza intre 2-70 ng/ml. latente) Hipertiroidism -mai ales ca analiza aditionala la determinarea TRAK (anticorpi antireceptori TSH) la pacienti cu boala Graves Gusa endemica pentru evaluarea prezentei unei boli tiroidiene autoimune suprapuse 10 Principalele indicatii clinice sunt: . deficit de iod.Hashimoto) Hipotiroidism primar (forme subclinice.T3 si fT3 TPO are potential autoantigenic. Anti . Determinarea concentratiei serice de antiTPO este utila in diagnosticul tiroiditelor autoimune: 90% din pacientii cu tiroidita Hashimoto cronica 70% din pacientii cu boala Graves Anti TPO crescut avem in • • Nivelul seric al antiTPO nu este totdeauna corelat cu starea clinica. tratamente medicamentoase) Valori scazute apar in: Hipotiroidie Prezenta de anticorpi anti-Tg Tiroidectomie subtotala Datorita specificitatii de organ. Valori crescute se intalnesc in: • • • • • • • • • Tiroidita Hashimoto Boala Graves Mixedem idiopatic Boala Addison Tiroidita Riedl Tiroidite . Valori crescute indica o leziune a celulelor foliculare tiroidienesi se pot inatalini in: Boala Graves Boala Hashimoto Gusa difuza netoxica Tiroidite subacute Carcinom tiroidian netratat Alte conditii (sarcina. dar reaparitia antiTPO dupa remisie poate insemna o recrudescenta a bolii. un nivel normal nu exclude boala . in asociatie cu tyroglobulina (TG) are rol esential in iodinarea L-tyrozinei si formarea hormonilor tiroidieni T4. principala utilitate clinica este monitorizarea postoperatorie a pacientilor cu carcinom tiroidian diferentiat. sinteza acesteia fiind controlata de TSH . pentru detectia sau excluderea metastazelor sau a recurentelor tumorale.

6. Virusul se transmite predominat fecal-oral. Prezenta lor indica o expunere anterioara la VHA. Recipient de recoltare . Pregatire pacient . dar pot evolua si sever. Anti-HAV-IgG transferati de la mama la fat transplacentar pot fi detectati la copii. prin apa si alimente contaminate cu fecale.4.vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator1. Virusul este prezent in sange si fecale cu 2 saptamani inaintea debutului bolii si 1-2 saptamani dupa disparitia icterului4. Formele inaparente reprezinta peste 80% din cazurile inregistrate la copii. 11 . cu mortalitate 80-90% ). Titrul minim protector nu este bine definit.7. cu varsta numarul acestora scade. insa foarte rar (1%) ca hepatite fulminante (insuficienta hepato-renala. precum si imunitate fata de hepatita de tip A7. ating un nivel maxim in cursul primei luni si devin nedetectabili dupa 6 luni2.TPO0-34 IU/ml Anti HAV IgM Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Anti HAV IgMnegativ Informatii generale Virusul hepatitei A este un virus mic. dar este foarte mic: < 45 mUI/mL6.4.6. convalescenta. urmati ulterior de aparitia IgG.HAV totali sunt predominant de tip IgG.6. Absenta anticorpilor anti-HAV totali exclude practic infectia recenta cu VHA.sange venos1. titrul anticorpilor postinfectie este mai mare decat cel prezent dupa transfer pasiv3. Hepatita virala A nu cronicizeaza si virusul nu persista in organism3. in functie de proteinele capsidale (VP1 – VP3) a fost descrisa o singura varianta antigenica majora. Anticorpii care apar fata de aceste antigene sunt anticorpi neutralizanti. anti-HAVIgG sunt pusi in evidenta in ser la 2 saptamani de la vaccinare4 si dupa administrarea de imunoglobuline3. ce face parte din familia Picornaviridae. genul Hepatovirus. Manifestarile hepatitei sunt cel mai frecvent de gravitate medie. cand predomina anticorpii de tip IgM. Anti-HAV-IgM apar concomitent cu debutul simptomelor. Anticorpii anti. cu exceptia perioadei infectiei acute cu VHA. este alcatuit dintr-un genom ARN monocatenar de polaritate pozitiva si o capsida cu simetrie icosaedrica.7.à jeun (pe nemancate)1. testele comerciale pun in evidenta anticorpii de tip IgM si totali. Recomandari pentru determinarea anti-HAV • diagnosticul de infectie acuta cu virusul hepatitei A (anti-HAV-IgM)3. Primii anticorpi care apar sunt de tip IgM.7. Specimen recoltat . Diagnosticul de rutina al infectiei este serologic. lipsit de invelis. chiar si peste varsta de1 an3. protectori3.4. dar in conditii de mare promiscuitate este posibila transmiterea si prin contact interuman strans4. Ei sunt aproape intotdeauna prezenti la debutul hepatitei acute si sunt de regula detectabili tot restul vietii (45% dintre adulti au acesti anticorpi prezenti in ser).Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Anti . Perioada de incubatie a bolii este in medie 28 zile (15-60 zile). este raportata si transmiterea pe cale sexuala la homosexuali6 si rar parenteral3.4. Profilaxia infectiei se realizeaza prin vaccinare7.

daca acest lucru nu este posibil.IgM se coreleaza cu activitatea inflamatorie a bolii. Astfel anti-HBc-IgM pot fi utilizati in monitorizarea hepatitei B cronice. 12 . • Interferente analitice Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate neconcludente urmatoarele: .HBc .5 mL ser1 Cauze de respingere a probei .tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi). de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare.imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA)1. Testele de determinare a anticorpilor anti . Efectuarea de teste seriale nu este de obicei indicata7.HBc . pentru identificarea infectiilor acute cu virusul hepatitei B.Prelucrare necesara dupa recoltare . serul se pastreaza la 2°. specimen contaminat bacterian1. . caracteristice fazei de convalescenta.anticorpii monoclonali proveniti de la soarece administrati la unii pacienti in scop diagnostic sau terapeutic Anti HBc IgM Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Anti HBc TotalNEGATIV Anti HBc IgMNEGATIV Descriere Anticorpii anti-HBc-IgM apar in ser in timpul proliferarii active a virusului hepatitei B. Foarte rar anti-HAV-IgM se pot dezvolta dupa vaccinarea anti hepatita tip A5.titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu. specimen expus la temperaturi ridicate.HBc . Metoda . insa aproape intotdeauna in titruri mici. Prezenta anticorpilor anti-HAV nu exclude hepatita B sau alte forme de hepatita virala2.se separa serul prin centrifugare. interval ce acopera fereastra serologica. Limite si interferente Anticorpii anti-HAV totali nu fac distinctia intre o infectie recenta si una veche. Stabilitate proba . mai mult de 1 an. timp indelungat la -20°C. In majoritatea cazurilor acesti anticorpi raman detectabili o perioada mai mare de 2 luni si. dar inainte ca anticorpii corespunzatori sa fi aparut. iar unii autori considera detectarea anti . Impreuna cu anti-HBc pot fi singurii markeri serologici prezenti dupa ce AgHBs si AgHBe au disparut.8°C sau la -20°C1 Volum proba . intr-un procent redus. Ei pot fi detectati in titru ridicat pentru o scurta perioada de timp in cursul stadiului acut al bolii.IgM se fac impreuna cu determinarile de antigen HBs. Pot sa apara rezultate fals pozitive pentru anti-HAV-IgM daca anti-HAV-IgG sunt prezenti in ser in concentratii foarte mari6.IgM pot fi detectati si in hepatita cronica B. In hepatita cronica B prezenta si titrul anti . . pentru aceasta fiind necesara determinarea anti-HAV-IgM. si pot diferentia infectia acuta cu VHB de cea cronica.HBc .serul este stabil 7 zile la 2-8°C. chiar in conditiile vindecarii hepatitei.minim 0. Valori de referinta • anti-HAV-IgM: negativ1.evitati decongelarea/recongelarea1. se lucreaza imediat. Titrul cel mai mare de anti-HBc-IgM este depistat in saptamanile 2-3 de boala. dupa care scad la niveluri joase.IgM ca un semn favorabil in cursul tratamentului cu interferon. Anti .specimen hemolizat.

Anti HBc total Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Anti HBc totalNEGATIV Anticorpii impotriva HBc = Anti-HBc. titrul mare al anticorpilor anti-HBc-IgG poate sa interfere cu determinarea anti . serul se pastreaza la 2-8o C sau la -20o C. timp indelungat la -20o C. specimen expus la temperaturi ridicate. Limite si interferente In cazul hepatitei B cronice. dand rezultate fals pozitive. . Interferente analitice Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate neconcludente urmatoarele: . de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare.anticorpii monoclonali proveniti de la soarece administrati la unii pacienti in scop diagnostic sau terapeutic. Metoda Se foloseste metoda imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA). Prelucrare necesara dupa recoltare . Stabilitate proba .tratamentul cu biotina in doze mari (> 5 mg/zi).serul este stabil 6 zile la 2-8o C.Recomandari Recomandari pentru determinarea anti-HBc-IgM: . Volum proba .HBc IgM.sunt anticorpii impotriva proteinei c .sange venos. se lucreaza imediat. Pentru cadre medicale Specimen recoltat .se separa serul prin centrifugare. . . specimen contaminat bacterian. Cauze de respingere a probei .specimen hemolizat. Pregatire pacient Se recolteaza a jeun (pe nemancate). care arata un contact recent cu virusul hepatitei B (infectie acuta) de cel mult 6 luni 13 .5 mL ser.vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator.diagnosticul hepatitei B acute. evitati decongelarea/recongelarea. daca blocarea acestora este insuficienta. daca acest lucru nu este posibil. decat daca se asociaza si cu prezenta AcHBs . .prezenta lor nu inseamna vindecarea hepatitei.minim 0.sunt doua tipuri de anticorpi anti HBC + Anti HBc IgM. Recipient de recoltare .titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu.monitorizarea hepatitei B cronice.

care arata o infectie veche (cronica ) cu virusul hepatitei B . ○ exista si variante de virus hepatitic B fara acest antigen (mutanti). Valorile sub limita de detectie se exprima astfel < 2. 14 .+ Anti HBc IgG. AgHBe se evidentiaza inca din perioada de incubatie. mai ales daca ai facut tratament cu lamivudina.00UI/L. Dispare in convalescenta cu aparitia anti HBe. inseamna ca persoana respectiva are deja dezvoltata imunitate impotriva virusului hepatitei B Interpretarea rezultatelor pt Anti HBs Domeniul de masurare -2.00-1000 UI/l ( defineste limita de detectie si maximum curbei de referinta). Detectarea lui indica infectivitatea persoanei. destul de frecvente si in Romania. anti-antigene de suprafata a virusului hepatitei B. Ag HBe marker de replicare virala cand replicarea virala scade Ag Hbe dispare si se detecteaza Anti HBe. imediat dupa aparitia Ag HBs. persista toata viata (nu numai 6 luni) Anti HBe Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Anti HBeNEGATIV • Antigenul HBe = Ag HBe ○ este o proteina a virusului hepatitei B ○ se gaseste in sange doar daca este prezent si virusul ○ de obicei dispare la vindecarea bolii. Anti HBs Definitie Anti HBs . Esantioanele al caror rezultate sunt < 10 UI/L sunt negative. • Anticorpii impotriva HBe = Anti HBe ○ sunt anticoprii impotriva proteinei e a virusului B ○ aparitia lor intr-o hepatita acuta inseamana vindecarea bolii ○ persista o perioada indelungata in sange ○ aparitia lor intr-o hepatita cronica poate insemna vindecarea sau lipsa de inmultire a virusului. Cand acest test este pozitiv.anticorpi specifici de tip Ig G. Valorile peste limta de detectie se exprima astfel > 1000 UI/L sau > 100 000 UI/L pentru esantioanele diluate 1/100 ( dilutia se face manual sau automat cu ser fiziologic sau ser uman negativ ptr HVB. Esantioanele al caror rezultate sunt > 10 UI/L sunt pozitive. si fata de cel anterior. iar rezultatul se inmulteste cu factorul de dilutie).

Bolnavii care au infectie cu genotipul 2 au sanse de 85% de a obtine un raspuns sustinut la tratament in cadrul procesului de determinare a diagnosticului trebuie discutata si prezenta factorilor de risc si calea prin care infectarea s-a produs. Anticorpii nu sunt suficienti pentru a oferi imunitate organismului si testul nu poate face distinctia intre infectia acuta si cea cronica. Bolnavii care au acest tip de virus au sanse 40-45% de a obtine un raspuns sustinut dupa tratamentul asociat. Este utila si determinarea genotipului viral. fiind necesara pentru evaluarea inceperii tratamentului Enzimele hepatice (GOT. Au rol de monitorizare a succesului terapeutic in hepatita de tip B acuta. studiile au aratat ca genotipul 1 (cel mai frecvent in SUA) este cel mai rezistent la tratament. Genotipul nu are insa legatura cu felul in care va evolua boala ca severitate. 30 % dintre persoane. anticorpii sunt detectati la 90 % din persoanele infectate doar biopsia hepatica poate apoi identifica tipul si gradul leziunilor hepatice si determina severitatea bolii. In cazul vaccinarii anti HVB permite verificarea necesitatii si succesului vaccinarii anti HVB.Semnificatie clinica Anti HBs apar dupa o hepatita cu HBV (semn de convalescenta sau imunitate) sau dupa vaccinare contra hepatitei B. anumite tipuri de virus raspunzand mai bine la tratament decat altele. 15 . in functie de perioadele de activitate sau inactivitate a bolii. Anti HBs sunt detectabili toata viata. Este util de stiut genotipul viral doar pentru a putea face o evaluare a raspunsului care ar putea fi obtinut la tratamentul antiviral. Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Anti HBs>2 IU/l Anti HCV Defintie Test specific de depistare in sange a anticorpilor anti-virus hepatita C. Daca testul este pozitiv se recomanda repetarea sa pentru eliminarea erorilor de laborator. Dupa 3 luni de la infectare. Daca este depistata prezenta anticorpilor (HCV-Ac). Astfel. se poate determina prezenta in sange a ARN-ului viral (HCV-RNA) care confirma prezenta virusului in sange Aceasta determinare este necesara apoi pentru initierea si evaluarea tratamentului. Semnificatia clinica Anticorpii pot lipsi in primele 4 saptamani dupa infectare la aprox. GPT) pot fi crescute (ele sunt eliberate in sange cand celulele hepatice sunt distruse) sau pot fi normale.

HIV se transmite prin sange contaminat si derivate de sange. ACTG 076 a fost primul studiu clinic care a demonstrat eficienta terapiei antiretrovirale in prevenirea transmiterii verticale a infectiei. ceea ce sugereaza infectie intrapartum. urmata de administrarea intravenoasa de AZT in cursul travaliului reduce rata de transmitere a infectiei cu 67 %. Evolutia infectiei HIV se desfasoara in decurs de cel mult 10 ani.transmiterea nu este atat de eficienta ca in cazul HIV-1. 2NEGATIV Descriere Virusul imunodeficientei umane (HIV).genomul sau este mai inrudit cu genomul SIV decat in cazul HIV-1. Recomandari Recomandari pentru determinarea anti-HIV: . Pregatire pacient Se recolteaza a jeun (pe nemancate). .mai virulent. fiecare cu mai multe subtipuri. inclusiv divergentul grup O si HIV-2. care are capacitatea de a infecta si distruge limfocitele T helper.severitatea infectiei variaza de la o persoana la alta. dar pozitivi dupa 7 zile. in timpul si dupa nastere. . hemofilicii si primitorii de sange. . Detectia simultana a antigenului si anticorpilor conduce la o sensibilitate clinica mai mare in faza precoce de seroconversie. agentul etiologic al sindromului imunodeficientei umane dobandite (SIDA). diferentiate pe zone geografice: HIV-1 . Principalele grupe de risc sunt: homosexualii. In ceea ce priveste infectia neonatala. personalul medico-sanitar. element ce sugereaza infectie in utero.diagnosticul infectiilor cu HIV. Astfel administrarea orala de zidovudin (AZT) in saptamanile 14-34 de sarcina. toxicomanii care folosesc droguri injectabile. este un retrovirus. al carui sfarsit letal se consuma in cateva luni sau ani de la debutul bolii.responsabil de epidemia globala actuala. Testul HIV combi este un test de generatia a 4-a care combina detectia anticorpilor HIV cu cea a antigenului. HIV-2 . Exista doua tipuri de HIV. Metoda Se foloseste metoda imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA). prostituatele. Depistarea gravidelor HIV-pozitive este esentiala pentru prevenirea transmiterii infectiei la fat. finalul survenind prin SIDA. Peste 90 % dintre sugarii infectati sunt HIV-pozitivi la 14 zile. prin contact sexual si de la mama infectata la copil.descoperit initial in vestul Africii. Productia de anticorpi este detectabila dupa 4-12 saptamani de la infectie si dureaza toata viata. In plus permite o 16 . 40 % dintre sugarii nascuti de mame infectate dobandesc infectia HIV si 30 % dintre sugarii infectati sunt pozitivi la nastere (ARN-HIV prezent). . in timp ce 75 % sunt HIV-negativi la nastere.Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Anti HCVNEGATIV Anti HIV 1.2 Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Anti HIV 1. Sunt recunoscute astfel toate grupele si subtipurile majore de HIV-1.

dar anticorpii nu au aparut inca. timp indelungat la -20° C. Volum proba . anticorpii anti-HBc pot fi singurii indicatori ai prezentei hepatitei B acute. Stabilitate proba . specimen expus la temperaturi ridicate. toti sugarii nascuti de catre mame infectate cu HIV-1 sunt seropozitivi pentru HIV-1 timp de aproximativ 18 luni.specimen hemolizat. Metoda de electie pentru diagnosticul infectiei neonatale este PCR pentru ARN HIV. adica o perioada cand HIV se gaseste in sange si celelalte produse. Datorita transferului pasiv de anticorpi materni anti-HIV. Anti-HBc Descriere Exista un antigen central al VHB. Titrul anticorpilor anti-HBc determinat la purtatorii sanatosi de antigen HBs este in medie de 10 ori mai mare fata de cel depistat la pacientii cu hepatita acuta B. detectarea acestor anticorpi este utila in scop epidemiologic. testele serologice sunt dificil de interpretat la sugari. 17 . Dupa disparitia antigenului HBs si inainte de aparitia anticorpilor anti-HBs ( fereastra imunologica ).se separa serul prin centrifugare. pentru a constata prevalenta infectiei cu VHB in anumite grupe de populatie. care prezinta modificari ale antigenemiei si sintezei de anticorpi.sange venos.serul este stabil 3 zile la 25° C . Ag HBc. 10 zile la 2-8° C.tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi). Pentru cadre medicale Specimen recoltat . Acest sange donat poate transmite HIV! Anticorpii de tip IgG traverseaza placenta in cursul ultimului trimestru de sarcina.minim 0.identificare mai buna a pacientilor aflati in stadiu avansat al bolii.titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu. specimen contaminat bacterian. in timp ce la pacientii cu hepatita cronica B este in medie de 100 de ori mai mare. Anticorpii fata de acest antigen. Anticorpii anti-HBc devin aproape intotdeauna detectabili in perioada de incubatie a bolii. . Datorita persistentei anticorpilor anti-HBc (de obicei o perioada lunga dupa infectare). inaintea anti-HBs. Prelucrare necesara dupa recoltare . apar in sange destul de timpuriu. Interferente analitice Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate eronate urmatoarele: .vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator.5 mL ser. avand valoare diagnostica. Cauze de respingere a probei . Obtinerea unui rezultat reactiv impune confirmarea prin testul Western blot. anti-HBc. de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare. care nu se gaseste in sange ci numai in celulele hepatice infectate. sugereaza prezenta hepatitei cronice B (infectie cu VHB criptica). Limite si interferente Exista o fereastra serologica (6-12 saptamani de la contactul infectant). Un titru foarte ridicat de anticorpi anti-HBc chiar si la persoanele cu Ag HBs negativ. Recipient de recoltare . . evitati decongelarea/recongelarea.anticorpii monoclonali proveniti de la soarece administrati la unii pacienti in scop diagnostic sau terapeutic.

La fel ca AFP (alfa-fetoproteina). In timpul dezvoltarii 18 .Recomandari Recomandari pentru determinarea anti-HBc: . Interferente analitice Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate neconcludente urmatoarele: . Volum proba . Recipient de recoltare . Metoda Se foloseste metoda imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA). Cauze de respingere a probei .titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu. . Pregatire pacient Se recolteaza a jeun (pe nemancate).sange venos.anticorpii monoclonali proveniti de la soarece administrati la unii pacienti in scop diagnostic sau terapeutic.se separa serul prin centrifugare. care are o componenta carbohidrat variabila (45-60 %).specimen hemolizat. . Antigen carcinoembrionar Descriere CEA este o glicoproteina cu greutate moleculara de 180kD.serul separat este stabil 5 zile la 2-8° C.minim 0. se lucreaza imediat. specimen expus la temperaturi ridicate. serul se pastreaza la 2-8° C sau la -20° C.vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator. evitati decongelarea/recongelarea. timp indelungat la -20° C. Pentru cadre medicale Specimen recoltat . de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare.tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi). Stabilitate proba .5 mL ser. CEA apartine grupului antigenelor oncofetale care sunt produse in perioada embrionara si fetala. Limite si interferente Testele noi utilizate in determinarile de anti-HBc contin un agent reducator care distruge anticorpii IgM si astfel se mareste semnificativ specificitatea pentru determinarea anti-HBcIgG. specimen contaminat bacterian. specimen care contine azida de sodiu. Prelucrare necesara dupa recoltare . .diagnosticul hepatitei B acute si cronice.verificarea rezultatelor pozitive obtinute pentru AgHBs si anti-HBs. daca acest lucru nu este posibil.

digestive si ovariene (in asociere cu CA 125). serul se pastreaza la 2-8o C. pancreasului (pancreatite). Interferente analitice 19 . Volum proba . Cauze de respingere a probei :specimen hemolizat. CEA se formeaza in pancreas si in tractul gastrointestinal ca un antigen de suprafata celulara. Prelucrare necesara dupa recoltare . posibil indicator al recurentei tumorale si al prognosticului) cu diferite neoplazii (cancer colorectal.serul separat este stabil 7 zile la 2-8o C . specimen contaminat bacterian. daca acest lucru nu este posibil. rinichilor (insuficienta renala). Pentru cadre medicale Specimen recoltat . ficatului (ciroza hepatica. iar dozarea lui in lichidul pleural este utila in diagnosticul pleureziilor paraneoplazice din carcinoame pulmonare. ovarian). pulmonar. mamare. Determinarea CEA in lichidul cefalorahidian poate fi utila in diagnosticarea unor tumori primare si secundare ale sistemului nervos central. hepatita cronica). boala Crohn. Cresteri semnificative ale concentratiei CEA sunt intalnite in diverse neoplazii (cancer colorectal. Recomandari Recomandari pentru determinarea CEA: . Cresteri usoare sau moderate (rar peste 10 ng/mL) sunt intalnite la fumatori si in unele afectiuni benigne ale intestinului (colita ulceroasa.5 mL ser. Recipient de recoltare .monitorizarea pacientilor (raspuns la tratament. pulmonar. pancreatic.sange venos.vacutainer fara anticoagulant.embrionului. cervical. mamar. specimen expus la temperatura ridicata.minim 0. cu/fara gel separator. polipoze). pancreatic. pancreatic si hepatic). ovarian). gastric. Sinteza CEA este supresata dupa nastere si. se lucreaza serul proaspat in maxim 2 ore. la -20o C sau la -70o C. valorile acestuia sunt scazute la adultul sanatos (apare in cantitati foarte mici in tesutul intestinal. nu decongelati/recongelati.se separa serul prin centrifugare. Metoda Se foloseste metoda imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA). Stabilitate proba . mamar. Limite si interferente CEA nu poate fi folosit in scop de screening. plamanilor (emfizem pulmonar) si glandelor mamare. timp indelungat la -20o C sau la -70o C . in consecinta. Pregatire pacient Se recolteaza a jeun (pe nemancate). gastric.

valorile obtinute prin diverse tehnici sunt foarte variate si nu pot fi convertite de la o tehnica la alta. Antigenul carcinoembrionar este o glicoproteina ( glucide peste 50% iar proteine peste 40% ) cu greutatea moleculara de aproximativ 200 000 de Daltoni si cu constanta de sedimentare de 7-8 S. Datorita heterogenitatii structurale marcate.anticorpii monoclonali proveniti de la soarece administrati la unii pacienti in scop diagnostic sau terapeutic. care manifesta o specificitate ridicata pentru cancerele digestive .Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate neconcludente urmatoarele: . de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare. ciroza hepatica alcoolica . Determinarea nivelului sanguin al antigenului carcinoembrionar se face prin aceleasi metode ca si pentru detectarea alfa 1 fetoproteinei. Cea mai importanta forma circulanta de antigen carcinoembrionar pare a fi izoantigenul CAB . iar in afectiunile cailor biliare este expresia interferarii procesului de excretie hepatocitara.tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi). .titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu. Determinarea antigenului carcinoembrionar este totusi nespecifica nu numai datorita multiplelor afectiuni in care concentratia sanguina a acestuia creste dar si datorita pozitivitatii sale intr-o incidenta de aproximativ 33-35 % din cazuri si la fumatori. Antigenul carcinoembrionar este produsul de secretie al :  glicocalixului enterocitelor normale unde se elibereaza sub influenta factorului inflamator  adenocarcinoamelor colonice  suferintelor hepatice cronice de tip inflamator ( hepatita cronica agresiva . A fost izolat in 1965 de Gold si Freedman. Antigen carcinoembrionar CEA Defnitie CEA reprezinta antigenul carcinoembrionar. De aceea se recomanda utilizarea aceleiasi metode de determinare a CEA in monitorizarea evolutiei unei boli maligne. In sangele uman se afla doua tipuri de antigeni carcinoembrionari. Aceste metode sunt: • • • • • imunelectroforeza imunodifuzia difuziunea dubla electroimunodifuzia cantitativa metode radio imunologice 20 . Aceste metode de detectare sunt variabile ca sensibilitate . in functie de cresterea gradului de determinare. . ciroza hepatica primitiva )  FOMELOR NEOPLAZICE HEPATICE  eziunilor obstructive si inflamatorii ale cailor biliare Cresterea nivelului seric al antigenului carcinoembrionar in suferintele hepatice survine ca urmare a reducerii cotei de metabolizare. dar si a excesului de sinteza hepatocitara .

Apolipoproteina A (APO A) este componentul principal al HDL (90 %) iar apolipoproteina B (APO B) este componentul principal al LDL-ului. cancerul pulmonar. totusi. in schimb nivelurile APO A-1 si APO B sunt mai stabile si se coreleaza mai bine cu severitatea si 21 . Valori mari de CEA se gasesc la persoane cu cancer sau cu anumite afectiuni benigne. limfomul. grasimea pe artere). Lipidele si lipoproteinele sunt molecule a caror compozitie si concentratie sunt influentate de variatiile biologice normale. Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Antigen carcinoembrionar CEA03.Antigenul carcinoembrionar migreaza electroforetic cu beta globulinele. renal. Valorile normale in sange ale CEA sunt: • < 2. tiroidian. cancerul de vezica urinara si de col uterin Valori mari ale CEA se pot gasi si in unele afectiuni benigne. componenta majora a lipoproteinelor cu densitate mare (high density lipoproteins –HDL) in plasma. afectiuni hepatice. Valori nornale Valorile normale ale apolipoproteinei A1 sunt: • • barbati: 94-178 mg/dl femei 101-199 mg/dl Ca si component major al HDL. dar acest marker se gaseste in mod normal (in mici cantitati) in sangele persoanelor sanatoase. sa se gaseasca la valori mari si in alte tipuri de cancer. cancerul pancreatic. Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Apolipoproteina A17-18 ani 31-227 F 18-100 ani 108-225 B 18-100 ani 104-201 mg/dl Apolipoproteina A1 Descriere Apolipoproteinele sunt componente proteice ale lipoproteinelor si au rolul de a evalua riscul de boala coronariana. cu rol in reglarea sintezei si metabolismului colesterolului. cum ar fi: melanomul. in special cand se pune problema metastazarii acestuia. in monitorizarea cancerului colorectal. pancreatita. cancerul gastric. cancerul de san. ovarian. pentru detectarea unei recidive a acestuia.01 ng/ml Apolipoproteina A 1 Definitie Apolipoproteina A1 este o lipoproteina. Este un cofactor pentru LCAT (lecitin colesterolacil transferaza) care este responsabila de formarea a multor esteri din plasma. Deficitul de APO-A1 se asociaza cu deficit de HDL care se poate intalni in amiloidoza nonneuropatica. Proteina realizeaza refluxul colesterolului din tesuturi catre ficat pentru a fi excretata. De remarcat faptul ca si fumatul poate determina cresterea valorilor CEA peste normal.5 ng/ ml Celulele canceroase produc mari cantitati de CEA. apolipoproteina A1 impiedica depunerea colesterolului la nivelul vaselor sanguina(impiedica aparitia placii de aterom. CEA poate. in principal. CEA se recomanda a se utiliza. CEA poate fi folosit si dupa tratamentul cancerului colorectal. hepatic. incluzand inflamatii osoase.

gemfibrozil). 2 luni la -20o C. Pentru cadre medicale Specimen recoltat . . Metoda Se foloseste metoda imunoturbidimetrica. .raportul colesterol/HDL crescut. Recipient de recoltare .pacienti cu hipertrigliceridemie care au risc de boala coronariana. Recomandari Recomandari pentru determinarea apolipoproteinelor: .se separa serul prin centrifugare in ziua recoltarii. Stabilitate proba .minim 0.valori normale ale profilului lipidic la copii si adulti cu istoric familial pozitiv.evaluarea pacientilor predispusi la boala coronariana. . prednisolon.nivelul borderline al colesterolului. derivati ai acidului fibric (ex.carbamazepina. fenitoin. furosemid. Volum proba . Limite si interferente Interferente cu medicamente: Cresteri : . Cauze de respingere a probei . Prelucrare necesara dupa recoltare . clofibrat. Nu s-a ajuns inca la un consens daca APO A-I este un test mai fidel in evaluarea riscului de boala coronariana decat HDL-colesterol.lovastatin.5 mL ser. Pregatire pacient Se recolteaza doar daca pacientul nu mananca cu 12-14 ore inaintea recoltarii. .extinderea afectarii cardiovasculare. contraceptive orale. Apolipoproteina B 22 .stabilirea diagnosticului bolii Tangier.vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator. fenobarbital.specimen intens hemolizat /recoltat interprandial. 3 zile la 2-8o C .serul separat este stabil 24 ore la 20-25o C. nivelele Apo A-I se coreleaza cu rata de supravietuire a pacientilor cu infarct miocardic sau arteriopatie periferica. Scaderi : . De asemenea. . cu valoare normala a colesterolului. Raportul APO A-I/APO B are o sensibilitate si specificitate mai mare decat raportul LDL/HDL colesterol sau raportul HDL colesterol/trigliceride .sange venos.

eritem ). Pentru persoanele care au boala coronara(afectare a arterelor coronare) sau risc de a dezvolta o asemenea afectiune. fie in gat. Apolipoproteina B se regaseste in plasma in 2 mari forme:APOB48 si APOB100 Prima este sintetizata exclusiv de catre intestinul mic iar cea de a doua de catre ficat. noduli subcutanati. Exista un factor genetic care predispune la cresteri ale APOB dar si dieta alimentara are un rol foarte important. Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Apolipoproteina B7-18 ani 28-114 F 18-100 ani 60-117 B 18-100 ani 66-133 mg/dl ASLO Definitie Este analiza care descopera in sangele bolnavilor anticorpii antistreptococici. chiar daca in prezent 23 . ( cardita.9 g/l este fiziologic. Apolipoproteina actioneaza ca un ligand pentru diferiti receptori LDL ai diferitelor celule din organism.Definitie Apolipoproteina B este apolipoproteina primara a lipoproteinelor cu densitate mica (low density lipoproteins-LDL sau asa numitul “colesterol rau”) care are responsabilitatea transportului colesterolului la tesuturi. poliartrita. Anticorpii anti streptolizina O apar impotriva unei enzime produse de streptococii b -hemolitici de grup A . choreea minor. s-a stabilit ca un nivel de sub 0. Cresterea titrului de anticorpi anitistreptolizina O se asociaza cu aparitia unor afectiuni poststreptococice: febra reumatismala. nas fie in alta parte a corpului. glomerulonefrita poststreptococica. Rezultatele se exprima in unitati ASLO/ml ser. Niveluri crescute de Apolipoproteina B se asociaza cu boli de inima. Valori normale 0-2 ani <160 U/ml 2-4 ani <120 U/ml 5-5 ani <160 U/ml 6-9 ani <240 U/ml 9-12 ani <320 U/ml 12-100 ani <200 U/ml Cresteri patologice O reactie pozitiva cu valori de peste 300 U/ml arata ca in trecutul apropiat la bolnavului a fost o infectie cu streptococ. Astfel putem considera ca aceasta apolipoproteina poate fi responsabila de producerea de placi de aterom(ateroscleroza). care se numesc antistreptolizine. Exista dovezi ca nivelul de apolipoproteina este un indicator mai important al riscului de boala cardiaca decat colesterolul total sau LDL-ul.

microbul nu se mai gaseste in organism. amigdalita. Pentru cadre medicale Specimen recoltat .sange venos. 24 .serul separat este stabil 24 ore la temperatura camerei.5 mL ser. cu/fara gel separator. Prelucrare necesara dupa recoltare . scarlatina) cat si pentru urmarirea evolutiei in timp a acestori boli spre vindecare.minim 0. Stabilitate proba . dar si pentru prevenirea complicatiilor ce pot surveni dupa infectia cu streptococ mai ales la copii si tineri: reumatism articular acut. boli de inima.osteoporoza : monitorizarea terapiei antiresorbtive (tratament de substitutie hormonala.se separa serul prin centrifugare. bifosfonati. 3 luni la -20° C.2-0.016-0. Analiza ASLO se recomana atat pentru depistarea infectiilor streptococice (faringita. In unele cazuri reactia iese pozitiva si la persoanele care poarta streptococul in gat.vacutainer fara anticoagulant.584 B 50-70 ani 0-0. De aceea repetarea acestei analize este importanta nu numai pentru tratamentul cu penicilina a infectiei. modulatori selectivi ai receptorilor de estrogeni) si estimarea riscului de fracturi (marker de electie).specimen hemolizat. fara sa prezinte semne de infectie streptococica. Pregatire pacient Se recolteaza a jeun (pe nemancate). Cauze de respingereaprobei . boli de rinichi (glomerulornefrita). se va evita decongelarea/recongelarea. calcitonina. Revenirea la normal a valorilor ASLO indica o vindecare a infectiei streptococice pe cand cresterea acestora sugereaza o noua infectie cu streptococ.854 Pre-menopauza: 0.573 Post-menopauza: 0.008ng/ml Recomandari Recomandari pentru determinarea Beta-CrossLaps: . Metoda Se foloseste metoda imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA).704 B 70-100 ani 0. Volum proba . Recipient de recoltare . timp indelungat la -70° C.556-1.299-0. Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM ASLO0-2 ani <160 2-4 ani <120 5-5 ani <160 6-9 ani <240 9-12 ani <320 12-100 ani <200 U/ml B CrossLaps Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM B CrossLapsB 30-50 ani 0.

negravide: 3 F.32 000 -21: 1 800 .2 .2-143 F.10 000 -4 . gravide 8 sapt: 31.5 .8: 15 000 .50 -1 .tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi).40 000 -20: 2 500 .50 000 5 6: 10 000 .70 000 -16: 7 000 .200 000 -8 .este un hormon peptidic produs in sarcina.90 Femei gravide: Sapt.80 000 -15: 9 000 .anticorpii monoclonali proveniti de la soarece administrati la unii pacienti in scop diagnostic sau terapeutic. Beta-hCG Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Beta-hCGF.7 F.5: 1 000 .1: 5 .100 000 -6 . postmenopauza: 6 F.Limite si interferente Interpretarea rezultatelor la pacientii cu disfunctii renale trebuie efectuata cu prudenta (se poate produce o diminuare a excretiei markerului si o crestere in consecinta a nivelului seric al acestuia). gravide 4-6 sapt: 0.6 Barbati: 2mIU/ml Beta hCGBarbati: < 0. Interferente analitice: Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate neconcludente urmatoarele: .100 000 -13: 10 000 .2.50 000 -19: 3 300 . de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare.3-56.500 2 .(parte a placentei). Rolul lui este de a preveni dezintegrarea Corpus Luteum a ovarului.4: 500 . gravide 9-10 sapt: 61. hCG poate avea si alte functii.95 000 -14: 10 000 . gravide 14-19 sapt: 14. 25 . de exemplu se crede ca acest hormon afecteaza toleranta imuna in sarcina.2: 50 .2.25 000 mUI/ml hCG hCG .04-28. -0. Testele de detectie a sarcinii timpurii se bazeaza in general pe detectia si masurarea hCG.1-184 F.3: 100 .5 000 3 .Human chorionic gonadotropin.67 Femei: <0. secretat de catre embrion imediat dupa concepere iar mai tarziu secretat de catre sincitiotrofoblast. .titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu.12: 10 000 . si prin aceasta rolul sau este de a mentine secretia de progesteron absolut critica pentru sarcina la oameni. .5 .64 000 -17: 5 500 56 000 -18: 4 500 .

ea avand o masa moleculara de 36.CGB(1.5x3 nanometers).Subunitatea alfa este formata din 92 de aminoacizi si are dimensiunile de 60x25x15 angstroms (6x2.Din moment ce o sursa majora de hCG o reprezionta femeile gravide.hormoniil hCG interactioneaza cu receptorii LHCG si sunt responsabili de mentinerea corpus luteum in fazele de inceput ale sarcinii si prin aceasta de mentinerea secretiei de progesteron .7.Un alt rol se pare ca il gasim in faptul ca celulele endometriale hCG-tratate au indus o crestere in apoptoza limfocitelor T(ducand practic la distrugerea lor). hCG poate fi folosit in clinica pentru a induce ovulatia si pentru a induce secretia de testosteron la nivelul testicolului.creste circulatia la nivelul uterului asigurand astfel hranirea fatului.caci el . de exemplu .aceste teste de sarcina masoara nivelele de hCG in sange si urina pentru a indica prezenta sau absenta unui embrion. celel mai multe teste implica folosirea de anticorpi monoclonali . Dimensiunile totale sunt de 75x35x30 angstroms (7.7 kDaltoni.de exemplu. hormonul foliculo stimulator( cei doi hormoni cu care se poate confunda hCG sunt tot timpul prezenti in sarcina pe cand hCG este doar in sarcina.8).care sunt specifici subunitatii beta a hCG (βhCG). Teste de sarcina.5x3. a hormonului foliculo-stimulator(FSH).In particular . unele organizatii colecteaza urina femeilor gravide pentru a izola hCG si pentru a o utiliza in tratamentele infertilitatii. prin confuzia hCG cu hormonul luteinizant sau cu alti hormoni.si a hormonului tireo-stimulator(TSH) si de asemenea o subunitate beta care este unica pentru hCG.5 nm). Cele doua subunitati creeaza un mic miez hidrofobic inconjurat de o zona mare formata in cea mai mare parte din aminoacizi hidrofili. · Este heterodimeric (hCG) cu o subunitatea alfa identica cu cea a hormonului luteinizant (LH).3.monoclonal antibody (MAb). in rest cantitatile fiind neglijabile). 26 . · βhCG este codata de 6 gene inalt omoloage care sunt aranjate in tandem si perechi inversate pe cromozomul chromosome 19q13.S-a sugerat de asemenea ca nivelurile hCG sunt legate de severitatea greturilor matinale la femeile gravide.Aceasta este foarte important pentru ca testele sa nu dea rezultate fals pozitive .2.hCG este o glicoproteina oligozaharida in compozitia careia intra 244 de aminoacizi.Datorita incarcarii lui inalt electronegative hCG ar putea sa respinga moleculele cu rol in imunitate provenite de la mama.5.5x1.Acest fapt sugereaza ca hCG ar putea fi o veriga din lantul care duce la dezvoltarea tolerantei imune peritrofoblastice si ca hCG ar putea facilita invazia trofoblastica .Datorita asemanarii lui cu hormonul luteinizant .Progesteronul este foarte important . Functia hCG.3 .

in diferentierea intre celulele normale si cele canceroase ale organismului. ca raspuns la prezenta tumorii maligne sau in anumite afectiuni benigne necanceroase. Urina ar trebui sa fie prima urina dimineata.In prezenta a unuia sau a mai multor foliculi ovarieni maturi ovulatia poate fi declansata de administrarea de hCG. urina sau tesuturile organismului la unele personae cu anumite tipuri de cancer. care pot fi produse de catre tumora sau care apar ca raspuns al organismului fata de aceste antigene. Desi numarul lor este mare si exista tehnici abordabile in practica medicala. dar exista si alte forme de teste. Este o proteina care se gaseste pe suprafata celor mai multe celule nucleate.Ovulatia se va produce dupa aproximativ 40-45 de ore de la injectarea hCG. La barbati. Markerii tumorali sunt substante care pot fi detectate in cantitati mai mari decat normalul in sange. folosindu-se aproximativ 2-6 ml de sange venos. Se pot detecta niveluri ale beta hCG incepand de la chiar 5 mUI/ml. Markerii tumorali sunt produsi fie de catre tumora insasi. Printre caracteristicile principale ale unui marker tumoral ar trebui sa fie: • • acuratete 100%. Testarea sangelui –este o metode fluorimetrica . Markerii tumorali sunt substante. in sensul unor substante sau molecule. cand nivelurile de hCG sunt cele mai mari. hCG este folosit pentru a stimula celulele Leydig sa produca testosteron. Notiunea de marker tumoral a fost introdusa in limbajul medical. capacitatea de a depista toate tumorile pacientului in stadii incipiente 27 .Valorile normale variaza in functie de metoda de testare. Markerii tumorali si deci si beta 2 microglobulina trebuie sa indeplineasca o serie de criterii care sa faca acest test ( de determinare a markerului) unul viabil. a caror aparitie si acumulare sa fie asociata cu aparitia si dezvoltarea tumorilor maligne. fie de catre organism.test cantitativ Definitie b2-M (BETA 2-MICROGLOBULINA) este un marker tumoral .Acest test favorizeaza masurarea cantitativa si cuantificarea concentratiei de beta hCG. in mod particular in concentratii crescute pe suprafata limfocitelor.Testul de urina ar putea fi unul cromatografic .Cuantificarea nivelurilor de beta hCG este foarte importanta in evaluarea sarcinii ectopice si in monitorizarea tumorilor trofoblastice si a riscului de tumori cu celule germinale . beta2 Microglobulina . hCG poate fi folosit ca medicatie parenterala in tratamentele de infertilitate. rolul lor in diagnosticarea diferitelor tipuri de cancer este minor. mai ales in stadiile precoce ale neoplaziilor. in locul hormonului luteinizant. cuprinzand cifre cuprinse in intervalul 20-100 mUI/ml. Testosteronul intratesticular este necesar pentru spermatogeneza.

Ea reprezinta raportul dintre numarul rezultatelor adevarat negative si suma dintre numarul rezultatelor adevarat negative si numarul rezultatelor fals positive. De exemplu. gastrointestinal. de san. 28 . dar aceasta asociere (a markerului cu cancerul ovarian) nu trebuie privita ca unica. Este mai cunoscut sub numele de markerul tumoral al cancerului ovarian. precum si cel cu origine in endometru sau tubele fallopiene. limfom cu celule B.• • corelatie directa intre valoarea markerului si stadiul bolii valoare prognostica Validitatea markerilor tumorali depinde de o serie de parametrii. pe care acestia trebuie sa ii indeplineasca:Intre acestia cei mai importanti sunt: • sensibilitatea reprezinta probabilitatea ca rezultatul testului sa fie pozitiv in prezenta formatiunii tumorale. BETA 2-MICROGLOBULINA b2-M se gaseste frecvent crescuta in boli limfoproliferative (mielom multiplu. ea reprezinta raportul dintre numarul rezultatelor adevarat pozitive si suma dintre numarul rezultatelor adevarat pozitive si numarul rezultatelor fals negative. persistenta unor niveluri crescute are semnificatia neextirparii in intregime a tumorii sau prezenta metastazelor. iar o valoare crescuta un tratament ineficient  Valoare predictiva  ndice de supraveghere S-a constatat ca niveluri crescute ale acestui marker tumoral determinate preoperator au fost asociate cu recidive locale sau metastaze precoce. Postoperator. acest marker poate fi intalnit (nivelurile lui sunt crescute ) si in cancerul pulmonar. fata de cazurile cu niveluri moderate. specificitatea: probabilitatea ca rezultatul negativ al testului sa corespunda starii de sanatate a pacientului. Acest antigen este un marker tumoral sau biomarker ale carui valori pot fi crescute in sangele unor persoane cu anumite tipuri de cancer. CA 125 este o glicoproteina si este produsa de catre gena MUC 16. leucemia limfatica cronica) Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM beta2 Microglobulina . Niveluri crescute ale acestui marker in sange se mai pot intalni si in alte afectiuni maligne.test cantitativ CA 125 Definitie CA-125 este cunoscut ca si Cancer Antigen 125. • ROLUL MARKERULUI TUMORAL IN ONCOLOGIE  Valoare de screening  Valoare diagnostica  Valoare prognostica  Rol in monitorizarea terapeutica un nivel scazut al valorii markerilor tumorali poate semnifica un tratament eficient.

s-ar constata ca faza in care se afla este cel mai probabil una foarte avansata. Aceste marker CA-125 este clinic aprobat pentru urmarirea raspunsului la tratament si pentru evaluarea prognosticului dupa tratament. teste care a iesit pozitiv (s-a gasit acest antigen in sangele unei femei. In plus chiar daca s-ar confirma ca intr-adevar acea persoana are cancer ovarian. Telul oricarui doctor este acela de a perfecta un test care sa poata diagnostica un neoplasm in fazele lui incipiente pentru a se putea interveni cu eficacitate maxima. o interventie chirurgicala ar fi necesara pentru a confirma ca intr-adevar acea femeie are cancer ovarian. diferite afectiuni ale ovarelor si de asemenea sarcina. totusi valori crescute ale markerului CA 125 pot fi un indiciu ca acea persoana la care intalnim aceste valori crescute ar trebui sa primeasca tratament sau macar sa i se efectueze teste de screening suplimentare. Valorile normale variaza de la 0-35 U/ml. acelea in care se mai poate inca interveni. Desi acest test de determinare a CA 125 nu se gaseste printre testele de screening larg aplicate. Rolul potential in detectia timpurie a cancerului ovarian este controversat si de aceea nu este inca adoptat printre testele de screening de larga utilizare sau care se fac standard. lucru care ar face ca terapia sa fie ceva mai putin eficienta. pentru o confirmare pozitiva a unui test de determinare a antigenului CA-125. iar cantitatile erau crescute-ceea ce teoretic ar insemna prezenta cancerului ovarian la acea femeie). Problemele cheie in folosirea testului de determinare a antigenului CA-125 ca unealta de screening sunt tocmai lipsa lui de specificitate si incapacitatea lui de a detecta fazele primare ale cancerului.De asemenea se pot intalni niveluri crescute ale acestui marker in diferite afectiuni benigne cum ar fi endometrioza. El este cu precadere folositor pentru diagnosticarea cancerului ovarian recurent. De exemplu 79 % din totalul cancerelor ovariene prezinta pozitivitate a testului pentru markerul CA-125 in timp ce restul de 21 % nu au nici o expresie a acestui antigen prezenta in sange. caci aceste faze sunt cele curabile. interventie care asociaza desigur riscul pe care orice interventie il are. Alte afectiuni atat benigne cat si maligne ce provoaca inflamatii in zona abdominala pot duce la cresterea acestui marker in sange. Astfel acest marker nu este nici extrem de specific pentru cancer si nici extrem de sensibil caci nu toti pacientii cu cancer au un nivel crescut de CA-125 in sange. CA-125 a fost initial detectat cu anticorpi monoclonali denumiti OC 125. Cresteri moderate sunt considerate cele in care valorile se gasesc in intervalul 29 . De exemplu.

capacitatea de a indica raspunsul pacientului la tratament. Dezideratul actual al eforturilor lor il constituie descoperirea unor factori. in special. in diferentierea intre celulele normale si cele canceroase ale organismului. Caracteristicile principale ale unui marker tumoral ar trebui sa fie: • • • • • • acuratete 100%. in general. pe care acestia trebuie sa ii indeplineasca. curabile. care sa confirme prezenta unor formatiuni tumorale maligne la nivelul organismului in stadii incipiente. capacitatea de a depista toate tumorile pacientului in stadii incipiente. Validitatea markerilor tumorali depinde de o serie de parametrii. rolul lor in diagnosticarea diferitelor tipuri de cancer este minor. Desi numarul lor este mare si exista tehnici abordabile in practica medicala. sensibilitate. reprezinta una din pricipalele probleme actuale de sanatate. specificitate de organ. corelatie directa intre valoarea markerului si stadiul bolii. Ca un marker sa fie util in diagnostic el ar trebui sa indeplineasca niste criterii. sa faca fata unor exigente. De asemenea se pot folosi pentru a realiza estimari.35-50 U/ml. valoare predictiva negativa. si a celor maligne. Niveluri crescute se intalnesc frecvent la femei la menopauza si aceste valori crescute trebuie sa atentioneze persoanele respective cu privire la necesitatea de a efectua analize mai amanuntite. mai ales in stadiile precoce ale neoplaziilor. 30 . Acestia sunt: specificitate. Numarul lor (al markerilor) este destul de mare. care pot fi produse de catre tumora sau care apar ca raspuns al organismului fata de aceste antigene (aceste substante produse de catre tumora sunt antigene). La femeile la care nu s-a instalat inca menopauza testul este mai putin viabil deoarece niveluri crescute se pot intalni din o multitudine de cauze. Markerii tumorali sunt substante. valoare prognostica. deci pentru valoarea prognostica si nu in ultimul rand pentru aprecierea eficacitatii terapiei alese. Studiul tumorilor. Principalul rol al markerilor este in screening ei avand valoare diagnostica. valoare predictiva pozitiva. Cresteri severe sunt cele de peste 50 U/ml . Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM CA 125<35 U/ml CA 15-3 Definitie Ca_15-3 este un marker tumoral. la care participa medici specialisti din diverse domenii. Caracteristicile sale trebuie sa fie bine stiute si orientate catre utilitate.

CA15-3 semnifica CANCER ANTIGEN 15-3. trebuie remarcat faptul. ACEST ANTIGEN ESTE UN MARKER TUMORAL. ca marker in cancerul de san. Desi numarul lor este mare si exista tehnici abordabile in practica medicala. sarcina sau alaptarea) pot determina cresteri ale CA15-3. afectiuni benigne ale sanului. cancerul pulmonar. Nu trebuie absolutizata valoarea markerilor tumorali. Tehnicile folosite pentru masurarea acestui marker detecteaza 2 site-uri antigenice asociate cu celulele canceroase mamare. Markerii tumorali pot fi gasiti la valori crescute in anumite tipuri de cancer. Unele afectiuni benigne (endometrioza. cum ar fi: determinarea cantitatii ADN in celulele tumorale (ADN ploidia). cancer pancreatic. 31 . valori foarte mari ale acestuia semnificand un stadiu avansat de boala sau un cancer in stadiu metastatic.Alaturi de acesti markeri tumorali. mai ales in stadiile precoce ale neoplaziilor. rolul lor in diagnosticarea diferitelor tipuri de cancer este minor. ca pot fi folosite si alte determinari. MARKERII TUMORALI AU O IMPORTANTA TOT MAI MARE IN DIAGNOSTICUL NEOPLASMELOR. deci o extindere a bolii . CA15-3 este folosit. cancerul de prostata).35 U/ml CA 19-9 Definitie CA 19-9 INSEAMNA CARBOHYDRAT ANTIGEN 19-9. in principal. dar valorile pot fi crescute si in unele afectiuni benigne. iar valorile extrem de mari care necesita o atentie sporite din partea doctorului si care determina conduita terapeutica sunt cele care depasesc 60 U/ml. Valori crescute ale CA15-3 pot fi gasite si in alte neoplazii (cancerul ovarian. Markerii tumorali sunt substante. Valorile normale ale acestui marker sunt: • < 40 U/ml.DESI IN PREZENT SUNT RAR FOLOSITI. Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM CA 15-30-31 U/ml CA 15-30 . afectiuni inflamatorii pelvine. hepatita. Valorile moderat crescute sunt cele cuprinse intre 40-60 U/ml. Valori mari postterapeutic ale CA15-3 pot indica o recidiva locala sau o lipsa de raspuns la tratament. cancerul gastric. ovarului. care pot fi produse de catre tumora sau care apar ca raspuns al organismului fata de aceste antigene. CA15-3 se foloseste si pentru monitorizarea terapeutica a cancerului de san. Acest antigen are indicatie crescuta in monitorizarea tratamentului si a evolutiei bolii in cancerul mamar.

la valori crescute. iar specificitatea de organ este mica. desi formatiunea tumorala este prezenta exista posibilitatea de a intalni rezultate negative). 32 . biliar sau gastric precum si in monitorizarea pacientilor cu aceste tipuri de neoplazii. care insa nu este indeplinita aici. ea reprezinta raportul dintre numarul rezultatelor adevarat pozitive si suma dintre numarul rezultatelor adevarat pozitive si numarul rezultatelor fals negative. fie in urina. Validitatea markerului tumoral depinde de o serie de parametrii. persistenta unor niveluri crescute are semnificatia neextirparii in intregime a tumorii sau prezenta metastazelor.Detectarea markerilor tumorali se poate face fie in sange. fata de cazurile cu niveluri moderate. O alta trasatura importanta este specificitatea de organ. Valoarea diagnostica a markerului este orientativa caci doctorul va trebui sa efectueze investigatii suplimentare pentru a determina cauza si stadiul unui eventula neoplasm sugerat de CA 19-9. Ea reprezinta raportul dintre numarul rezultatelor adevarat negative si suma dintre numarul rezultatelor adevarat negative si numarul rezultatelor fals positive. Insa multitudinea de alte neoplasme in care poate fi intalnit ii da aceasta nespecificitate de organ. ca raspuns la prezenta tumorii maligne sau in anumite afectiuni benigne necanceroase. Markerul CA 19-9 are indicatie majora in suspiciunea de cancer pancreatic. pe care acesta trebuie sa ii indeplineasca: • sensibilitatea reprezinta probabilitatea ca rezultatul testului sa fie pozitiv in prezenta formatiunii tumorale. CA 19-9 este prezent in pancreas dar si in tesutul epitelial al stomacului dar nu numai (alte locuri sunt si alte parti ale tubului digestiv). • Atat sensibilitatea cat si specificitatea sunt destul de scazute in cazul acestui marker deoarece el apare. specificitatea: probabilitatea ca rezultatul negativ al testului sa corespunda starii de sanatate a pacientului. hepatic. Markerii tumorali CA 19-9 sunt produsi fie de catre tumora insasi. in stadii avansate ale bolii ( in fazele incipiente. sau alte tesuturi ale organismului in functie de tipul de cancer. Markerul CA 19-9 este folosit pentru detectia si urmarirea in special a tratamentului cancerului pancreatic. Postoperator. fie de catre organism. De asemenea tot acest marker mai are o indicatie relativa in diagnosticarea si monitorizarea cancerului colorectal si ovarian. alte investigatii fiind absolut necesare in stabilirea unui diagnostic corect. S-a constatat ca niveluri crescute ale markerului tumoral determinate preoperator au fost asociate cu recidive locale sau metastaze precoce. Printre trasaturile importante ale unui marker se numara cea conform careia el trebuie sa diferentieze fara echivoc celulele normale si cele canceroase ale organismului. Cea mai importanta utilizare a lui CA 19-9 s-a demonstrat a fi monitorizarea eficacitatii tratamentului administrat bolnavilor cu neoplasm. Testarea pozitiva nu inseamna insa prezenta categorica si singulara a neoplasmului.

reprezinta una din pricipalele probleme actuale de sanatate. Valori considerate a fi cresteri moderate sunt cele cuprinse in intervalul : 35 – 100 U/ML. colecistite. pe care acestia trebuie sa ii indeplineasca: • sensibilitatea reprezinta probabilitatea ca rezultatul testului sa fie pozitiv in prezenta formatiunii tumorale. dupa incheierea tratamentului. poate fi gasit in pancreas. ficatului si pancreasului. si a celor maligne. Markerii tumorali sunt substante. CA 72-4 (neo stomac) Definitie CA 72-4 este un marker tumoral. care pot fi produse de catre tumora sau care apar ca raspuns al organismului fata de aceste antigene. boli autoimune. in general. Validitatea markerilor tumorali depinde de o serie de parametrii. pancreatite. intestinului. ficat.CA19-9 este prezent in tesutul epitelial fetal al stomacului. la care participa medici specialisti din diverse domenii. La adult. Dezideratul actual al eforturilor lor il constituie descoperirea unor factori. Valorile normale <35 U/ml. Studiul tumorilor. De asemenea un rol important i se atribue lui CA 19-9 in cancerul de cai biliare. Este folosit in principal ca marker pentru cancerul de pancreas. CA19-9 poate fi crescut si in alte cancere (cancerul hepatic. 33 . are semnificatia unei evolutii nefavorabile cu posibilitatea aparitiei unei recidive sau extinderea tumorii cu metastazare). cancerul colorectal). curabile. rinichiului sau tractului gastrointestinal) se pot asocia cu valori crescute ale CA19-9. fibroza chistica sau alte afectiuni benigne ale pulmonului. Unele afectiuni benigne (ciroza hepatica. Markerii tumorali pot fi folositi si ca markeri de prognostic pentru o neoplazie (detectarea unor valori mari ale markerilor tumorali la anumite intervale de timp. in special. Iar valorile cele mai importante prin prisma atitudinii terapeurice pe care o impun sunt cele ce depasesc 100 U/ml. plaman si tract biliar. hepatite. cancerul uterin. ea reprezinta raportul dintre numarul rezultatelor adevarat pozitive si suma dintre numarul rezultatelor adevarat pozitive si numarul rezultatelor fals negative. cancerul de san. cancerul ovarian mucinos. gasindu-se la valori crescute mai ales in stadii avansate . cancerul pulmonar. care sa confirme prezenta unor formatiuni tumorale maligne la nivelul organismului in stadii incipiente.

CA 72-4 poate prezenta un nivel seric ridicat si in anumite afectiuni benigne cum ar fi de exemplu: pancreatite. Determinarea lui in perioada preoperatorie in sangele pacientilor poate servi la stadializarea bolii. Valorile normale ale CA 72-4 sunt : • 0.5 U/ml Valorile moderat crescute sunt cele considerate intre 6-30 U/ml. 34 . ciroze hepatice boli pulmonare. ELISA.  Markerii tumorali pot fi folositi si ca markeri de prognostic pentru o neoplazie (detectarea unor valori mari ale markerilor tumorali la anumite intervale de timp. De asemenea un rol important il are in monitorizarea eficacitatii terapiei alese. in special pentru monitorizarea tratamentului (valori scazute ale markerilor semnificand un tratament eficace. Ea reprezinta raportul dintre numarul rezultatelor adevarat negative si suma dintre numarul rezultatelor adevarat negative si numarul rezultatelor fals positive. Valoarea predictiva negativa (VPN) reprezinta probabilitatea ca tumora sa fie absenta. Valoarea acestui marker este una atat de screening. persistenta unor valori mari sau cresterea valorilor markerilor in timpul sau postterapeutic semnalizeaza un tratament cu efecienta redusa sau lipsa de raspuns la tratament.  Markerii tumorali sunt utili. in prezenta valorilor negative ale testului. • • CA 72-4 este o glicoproteina mucin-like de greutate moleculara 220-400 kDaltoni. Metodele de determinare ale acestui marker sunt:RIA. dar nu poate fi un indicator de predictie al recidivei clinice independent. CONCLUZII  Exista un numar mare de markeri tumorali. El poate sa apara la valori crescute si in unele afectiuni benigne (endometrioza). afectiuni ale ovarelor si ale tractului gastro-intestinal.• specificitatea: probabilitatea ca rezultatul negativ al testului sa corespunda starii de sanatate a pacientului. ceea ce impune schimbarea tratamentului). are semnificatia unei evolutii nefavorabile cu posibilitatea aparitiei unei recidive sau extinderea tumorii cu metastazare). Valorile crescute mult sunt cele de peste 30 de unitati la ml. dar pentru practica medicala ei nu pot fi folositi singulari cu rol diagnostic. afectiuni ginecologice. VPP reprezinta raportul dintre numarul rezultatelor adevarat pozitive si suma dintre numarul rezultatelor adevarat positive si numarul rezultatelor fals positive. valoarea predictiva pozitiva (VPP) reprezinta probabilitatea prezentei formatiunii tumorale la pacientii. dupa incheierea tratamentului. ci asociat altor markeri tumorali (CEA. Valorile lor crescute corespund unor stadii avansate ale neoplaziei. boli reumatismale. de diagnostic. ale caror teste au avut rezultate pozitive. CA72-4 este markerul tumoral cel mai specific pentru cancerul gastric. cat si valoare de prognostic insa el trebuie intotdeauna asociat cu alte teste si chiar cu alti markeri (de exemplu CEA). mai ales in stadiile precoce ale neoplaziilor. TPA). VPN reprezinta raportul dintre numarul rezultatelor adevarat negative si suma dintre numarul rezultatelor adevarat negative si numarul rezultatelor fals negative. Valori semnificative ale markerului au fost semnalate in cazurile de cancer gastric cu metastaze ganglionare sau cu invazia seroaselor.

Nu se cunoaste exact morbiditatea prin aceasta afectiune datorita neobligativitatii declararii ei si a numeroaselor forme inaparente. dupa care nivelul seric incepe sa scada treptat. dar boala asociata infectiei este relativ rara. Nu trebuie absolutizata valoarea markerilor tumorali.2 U/ml Citomegalovirus Ig M Definitie CMV –citomegalovirus din familia Herpesviridae. Aceste teste serologice sunt utile pentru triajul donatorilor de sange sau organe si pentru supravegherea epidemiologica. Infectia este frecventa si intereseaza o mare parte din populatie. Anticorpii IgM-CMV apar la cateva saptamani dupa infectie. Anticorpii IgG-CMV apar la o saptamana dupa anticorpii IgM-CMV. se mentin in titru crescut in ser cateva saptamani. Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM CA 72-4 (neo stomac)5. diagnosticul infectiei acute sau recente cu CMV. cand in sangele din cordonul ombilical se deceleaza Ig M-CMV . Ocazional. Diagnosticul serologic este cel mai util si consta in decelarea anticorpilor specifici de tip IgM si IgG. Markerii tumorali pot fi gasiti la valori crescute in anumite tipuri de cancer. Prezenta anticorpilor IgG-CMV in ser confirma infectia cronica cu CMV. intre 70-90% din populatia adulta avand anticorpi pentru infectia cu CMV (mai ales in tarile cu un nivel redus de civilizatie). si persista in ser toata viata.6-8. anticorpii IgM-CMV sunt prezenti in ser cativa ani. dar valorile pot fi crescute si in unele afectiuni benigne. Afectiunea apare frecvent asimptomatic. Existenta anticorpilor IgMCMV in ser nu ne permite a face distinctie intre infectia primara sau secundara cu virusul citomegalic. Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Citomegalovirus Ig MNEGATIV Citomegalovirus IgG Definitie 35 . determina sindroame proteiforme atat la copil cat si la adult. deoarece reactivarea unei infectii cronice este insotita de aparitia acestor anticorpi in serul bolnavilor cu deficienta imuna. in decurs de 4-6 luni. markerii tumorali trebuie corelati cu tabloul clinic si cu alte teste de laborator sau cu explorari imagistice. crescand astfel valoarea lor in diagnostic. Din aceasta cauza. Semnificatie clinica La nou-nascut CMV poate induce un sindrom congenital cu evolutie fatala. Prezenta anticorpilor IgM-CMV in ser este importanta pentru: • • diagnosticul infectiei verticale cu CMV. stadializare sau monitorizarea terapeutica sau evolutiva a pacientilor cu diverse neoplazii.

Au rol in imunitate. Anticorpii IgG-CMV apar la o saptamana dupa anticorpii IgM-CMV. fagocitare. dar boala asociata infectiei este relativ rara. Infectia este frecventa si intereseaza o mare parte din populatie. Semnificatie clinica La nou-nascut CMV poate induce un sindrom congenital cu evolutie fatala.CMV –citomegalovirus din familia Herpesviridae. si persista in ser toata viata. Diagnosticul serologic este cel mai util si consta in decelarea anticorpilor specifici de tip IgM si IgG. deoarece reactivarea unei infectii cronice este insotita de aparitia acestor anticorpi in serul bolnavilor cu deficienta imuna. implicate in patologia umana: • • • hemoliza si/sau citoliza imuna opsonizare. functie de interactiunea cu acestea . Ele migreaza la electroforeza cu beta-globulinele. bacterioliza reactii de fixare a complementului 36 . Anticorpii IgM-CMV apar la cateva saptamani dupa infectie. se mentin in titru crescut in ser cateva saptamani. Aceste teste serologice sunt utile pentru triajul donatorilor de sange sau organe si pentru supravegherea epidemiologica. in decurs de 4-6 luni. Existenta anticorpilor IgMCMV in ser nu ne permite a face distinctie intre infectia primara sau secundara cu virusul citomegalic. Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Citomegalovirus IgGNEGATIV: <8 ECHIVOC: > 12 POZITIV: 8 .test cantitativ Definitie Complementul seric reprezinta un grup de aproximativ 15 proteine. este urmata de declansarea unor efecte biologice . cand in sangele din cordonul ombilical se deceleaza Ig M-CMV . Ocazional. dupa care nivelul seric incepe sa scada treptat. Activarea acestui sistem de catre reactiile antigen-anticorp . anticorpii IgM-CMV sunt prezenti in ser cativa ani. Prezenta anticorpilor IgM-CMV in ser este importanta pentru: • • diagnosticul infectiei verticale cu CMV. determina sindroame proteiforme atat la copil cat si la adult. Afectiunea apare frecvent asimptomatic. intre 70-90% din populatia adulta avand anticorpi pentru infectia cu CMV (mai ales in tarile cu un nivel redus de civilizatie). Prezenta anticorpilor IgG-CMV in ser confirma infectia cronica cu CMV. Nu se cunoaste exact morbiditatea prin aceasta afectiune datorita neobligativitatii declararii ei si a numeroaselor forme inaparente.12 EU/ml Complement seric C3 . diagnosticul infectiei acute sau recente cu CMV.

8 g/L 37 . a properdinei Dintre cele 15 componente ale sistemului de proteine C3 si C4 au urmatoarele valori: • • • • • • C3 = 1200 micrograme /ml si C3-180 000 gr. C4= 400 micrograme/ml si C4-206 000 gr.9 . C3-ficat. mol.1. C4 –macrofag determinarea activitatii globale a complementului seric printr-o reactie de hemoliza cantitativa determinarea activitatii doar a primelor 4 componente ale acestui sistem printr-o reactie de tip imuno-aderenta-hemaglutinare Locurile de producere ale acestor componente sunt: Dozarea activitatii serice a complementului se face prin doua metode: Valori normale Valorile normale ale activitatii complementului sunt: • • • • • • • • • • 45-50 UH/ml unde UH sunt unitati hemolitice reumatism articular acut poliartrita reumatoida (forme usoare) sclerodermie dermatomiozita polimialgie reumatica stadiul de debut al bolilor inflamatorii si infectioase hiperlipoproteinemii usoare unele tumori maligne neoplasme hepatice si intestinale Cresteri( ale compl.  activarea pe cale clasica are loc sub actiunea anticorpilor sau complexelor imune antigenanticorp  calea alternanta de activare a complementului are loc de obicei in faza fluida sub influenta diverselor veninuri. seric luat global si deci si ale fractiunilor C3 si C4): Scaderi: • • • • LES in puseu evolutiv poliartrita reumatoida seropozitiva glomerulonefrita acuta poststreptococica sindromul GOOD-Pasture Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Complement seric: C3 .test cantitativ0. agenti infectiosi a endotoxinelor.• • eliberare de histamina declansarea coagularii sangelui Activarea complementului seric are loc in cascada pe cale clasica sau pe cale alternanta. mol.

mol. bacterioliza reactii de fixare a complementului eliberare de histamina declansarea coagularii sangelui Activarea complementului seric are loc in cascada pe cale clasica sau pe cale alternanta. agenti infectiosi a endotoxinelor. C3-ficat.Complement seric C4 test cantitativ Definitie Complementul seric reprezinta un grup de aproximativ 15 proteine. Activarea acestui sistem de catre reactiile antigen-anticorp .  activarea pe cale clasica are loc sub actiunea anticorpilor sau complexelor imune antigenanticorp  calea alternanta de activare a complementului are loc de obicei in faza fluida sub influenta diverselor veninuri. implicate in patologia umana: • • • • • hemoliza si/sau citoliza imuna opsonizare. mol. a properdinei Dintre cele 15 componente ale sistemului de proteine C3 si C4 au urmatoarele valori: • • • • • • C3 = 1200 micrograme /ml si C3-180 000 gr. functie de interactiunea cu acestea . C4= 400 micrograme/ml si C4-206 000 gr. C4 –macrofag determinarea activitatii globale a complementului seric printr-o reactie de hemoliza cantitativa determinarea activitatii doar a primelor 4 componente ale acestui sistem printr-o reactie de tip imuno-aderenta-hemaglutinare Locurile de producere ale acestor componente sunt: Dozarea activitatii serice a complementului se face prin doua metode: Valori normale Valorile normale ale activitatii complementului sunt: • • • • • • • • 45-50 UH/ml unde UH sunt unitati hemolitice reumatism articular acut poliartrita reumatoida (forme usoare) sclerodermie dermatomiozita polimialgie reumatica stadiul de debut al bolilor inflamatorii si infectioase hiperlipoproteinemii usoare 38 Cresteri( ale compl. este urmata de declansarea unor efecte biologice . Ele migreaza la electroforeza cu beta-globulinele. Au rol in imunitate. seric luat global si deci si ale fractiunilor C3 si C4): . fagocitare.

cu stafilococ. antigenele persista timp îndelungat. dupa inhalarea repetata în plamân. de densitatea epitopilor imunogenici. de multi. de izotipul anticorpilor. producând activarea sau inactivarea lor. în cantitate mare. care nu se multiplica în organism. limfocite). în ser sau în alte lichide ale organismului. In toate aceste cazuri. bacteriene (din actinomicete). complexele imune sunt epurate (eliminate din circulatie) de celulele SFM. care nu pot fieliminate în ritmul formarii si se depun. anticorpii anti-idiotipici si anti-fibronectina maresc dimensiunile complexelor imune. de afinitatea lor. − complexele imune pot fi rezultatul proceselor patologice autoimune.• • unele tumori maligne neoplasme hepatice si intestinale Scaderi: • • • • LES in puseu evolutiv poliartrita reumatoida seropozitiva glomerulonefrita acuta poststreptococica sindromul GOOD-Pasture Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Complement seric: C4 test cantitativ20-40 mg/dl Complexe imune circulante In vivo. Complexele imune sunt structuri tridimensionale ce formeaza o retea moleculara alcatuita din antigen si anticorpii specifici. C3b. Astfel. dar patrund în mod repetat. cu Plasmodium. factorul H sau anticorpii anti-IgG(factorul reumatoid). iar persistenta lor produce manifestari patologice (reactii de hipersensibilitate). Hipersensibilitatea imediata de tip III este dependenta de complexele imune si este consecinta formarii si persistentei complexelor imune în organism. în care antigenul nu este cunoscut. Complexele imune interactioneaza cu celulele sistemului imunitar (macrofage. ale carei dimensiuni variaza în functie de dimensiunile antigenului. C4b. − complexele imune se pot forma cu antigenele exogene. Se sintetizeaza anticorpi specifici si se formeaza complexe imune. De obicei.sau monospecificitatea anticorpilor. Un alt efect major este stimularea retelei citochinelor. cu caracterizarea izotipului de imunoglobulina din complex si 39 . Complexele imune in vivo se formeaza în urmatoarele trei situatii: − în infectiile cronice cu streptococ α -hemolitic. antigenele vegetale. cu HIV. complexele imune se formeaza de fiecare data când anticorpii întâlnesc antigenul specific. cu virusurile hepatitice B si C. Proteinele plasmatice C1q. induc sinteza locala a anticorpilor si formarea complexelor imune. determina formarea complexelor imune. fungice sau antigene de origine animala. Sinteza continua a anticorpilor fata de componentele selfmodificate. pot fi urmate doua cai: 1) estimarea cantitativa a complexelor imune. Pentru demonstrarea complexelor imune in vivo. care eventual se depun întesuturi.

corpul ciliar). comparativ cu celelalte capilare. Complexele Ag-Ac de dimensiuni mari sunt eliminate în câteva minute dupa ce s-au format. Persistenta îndelungata a complexelor imune la locul depunerii 40 . pot fi utilizati pentru a capta C1q.dimensiunile complexelor imune . O varianta tehnica mai simpla consta în amestecul unei concentratii mici de PEG. de asemenea. Orice factor care influenteaza dimensiunile complexelor imune. complexe imune de dimensiuni mici. 2) analiza specificitatii anticorpilor si a antigenului complexat. În sinusoidele ficatului si splinei. cu efect precipitant asupra complexelor macromoleculare si analiza ulterioara a precipitatului. pentru captarea complementului legat cu complexele imune. fixat pe complexele imune in vivo. deoarece mediaza legarea complexelor imune. Alta metoda pentru detectarea complexelor imune pe o faza solida. datorita incapacitatii organismului de a le elimina. bazat pe capacitatea complexelor imune de a interactiona cu domeniul globular al lui C1q. cu evidentierea ulterioara a imunoglobulinei din complex. Complementul este foarte important.izotipul anticorpilor. influenteaza rata clearanceului. iar cele de dimensiuni mici circula timp îndelungat. Testul inhibitiei rozetelor EAC (eritrocite-anticorpi-complement) masoara gradul inhibitiei formarii rozetelor. cu persistenta îndelungata. Anticorpii fata de antigenele self au adeseori. Testul cel mai folosit se bazeaza pe folosirea receptorilor pentru C3bi de pe suprafata celulelor limfoblastoide transformate in vitro. Rata eliminarii este dependenta de mai multi factori: . ceea ce înseamna formarea complexelor imune mici. C1q purificat. AMC specifici fata de C1q imobilizati pe suport. Tot aici sunt retinute eritrocitele îmbatrânite. O tehnica clasica este testul legarii C1q. cu proprietatea de a lega componentele complementului. utilizând teste screening conventionale. eritrocitele se descarca de complexele imune.componentul complementului. In excesul antigenic. radiomarcat. consta în utilizarea conglutininei sau a factorilor reumatoizi. factorul favorizant fiind presiunea sanguina de 4 ori mai mare în glomerulii vasculari. Complexele imune se pot detecta pe calea utilizarii interactiunii lor cu receptorul Fc de pe suprafata macrofagelor sau plachetelor. Conglutinina este o proteina din serul normal de bovine. humorali si celulari. Testele screening rapide pentru detectarea complexelor imune se bazeaza pe capacitatea complexelor imune de a interactiona cu receptorii naturali. de macrofagele din sinusoidele splenice si hepatice. Contactul eritrocitelor cu endoteliul se produce în sinusoidele ficatului si splinei. Complexele imune persista în organism. Rinichiul este organul de electie al depunerii complexelor imune.disponibilitatea proteinelor complementului . caracteristic infectiilor cronice sau maladiilor autoimune. dar si la situsurile la care curgerea sângelui devine turbionara (punctele de ramificatie arteriala). dintre o subpopulatie de limfocite B circulante si eritrocitele tapetate cu C3. situsurile de legare ale anticorpilor se satureaza si se formeaza. de catre complexele imune. se leaga cu complexele imune si ansamblul rezultat se detecteaza prin metoda excluderii dimensionale cu PEG. Dar cele mai severe leziuni se produc la situsurile unde circulatia sângelui produce curgere turbionara: la bifurcatia arterelor si în filtrele vasculare (plexurile coroide. afinitate mica.

glicemia. Rolul CIC este însă doar parţial elucidat. în plasmocitele din membrane sinoviala. alterarea funcţiei renale şi prezenţa CIC. Nivelul complexele imune circulante (CIC) este frecvent crescut în cursul puseelor de LES. crescand gluconeogeneza. crioglobulinemia. Detectarea CIC este totuşi dificil de standardizat. Schimbarea acestui tipar legat de nivelul cortizolului seric este strans legata de hormonul ACTH . Stãrile patologice în care complexele imune par sã joace un rol sunt boala serului datoratã serului. Cantitatea de cortizol prezent in sange parcurge variatii astfel incat nivelul maxim este intalnit spre orele matinale ale diminetii (la trezire) iar nivelul minim este la aproximativ 3 ore dupa ce adormim. frica durere. pneumonita cu hipersensibilizare. care poarta denumirea de factor reumatoid (FR).interventii chirurgicale. Există o corelaţie între activitatea LES. poliarterita nodoasã. aspergiloza bronhopulmonarã. medicamentelor sau antigenului virusului hepatitei. Factorul reumatoid se sintetizeaza in situ (în articulatii). Bolnavii cu valori mari ale CIC evoluează progresiv. Cortizolul: • • • • • • actioneaza ca un antagonist al insulinei. Sunt utile determinările seriate. glomerulonefrita acutã. febra trauma. depresie. ca de exemplu in poliartrita reumatoida. Existã numeroase date care mentioneazã cã complexele imune sunt implicate în patogenia leziunilor tisulare în variate boli la om. Hipersensibilitatea este un termen sinonim cu injuria tisularã mediatã imun. El creste tensiunea arteriala. rezultand un complex circulant antigen-anticorp. boala. altã patologie renalã asociatã. Descriere Complexele imune circulante rezulta in urma legarii imunoglobulinelor (anticorpilor) organismului de antigene. stress.favorizeaza denaturarea IgG. glomerulonefrita membranoproliferativã cronicã. si poate cauza infertilitate la femei. complex care este distructiv pentru articulatie Cortisol Definitie Cortizolul este un hormon corticosteroid produs de catre cortexul glandei suprarenale si care este implicat in raspunsul la stress. poliartrita reumatoidã. IgG denaturat induce sinteza auto-anticorpilor – IgM anti-IgG. lupusul eritematos sistemic. si lipoliza diminueaza activitatea sistemului imun diminueaza activitatea de formare a oaselor este hiperglicemiant si HTA creste eficacitatea catecolaminelor 20 mg/zi sau 55micromoli/zi 41 Valori normale . hipoglicemie. iar evoluţia se corelează cu CIC. Nivelurile CIC sunt utile în urmărirea tratamentului cu corticosteroizi sau imunosupresoare.

Daca rezultatele testarilor sangelui si/sau urinii indica un nivel scazut de cortizol atunci doctorul poate cere un test de stimulare a ACTH. Exista o varietate de procedee dar cel mai des folosit este urmatorul: se administreaza la fiecare 6 ore inhibitorul de ACTH pe parcursul a 2-4 zile. cresterea pigmentarii samd. 42 .terapia cu corticosteroizi). urina de pe parcursul a 24 de ore este colectata atat inainte de administrare cat si in timpul perioadei de testare. Acesta masuratoare se face atunci cand un pacient este suspectat (prezinta semne si simptome) a avea sindrom Cushing:obezitate. Daca nivelul de cortizol scade la testul de inhibare a ACTH aceasta semnifica faptul ca pacientul are o problema cauzata de hipersecretia glandei pituitare. pentru a determina daca principala cauza a excesului se datoreaza cresterii secretiei de ACTH-hormon produs de glanda pituitara si care stimuleaza secretia de cortizol. Separat. Odata ce s-a determinat un nivel anormal de cortizol doctorul va efectua alte teste pentru a stabili cu certitudine daca exista un exces sau din contra un deficit de cortizol in organism si pentru a-i determina cauza. Unii doctori folosesc testarea cortizolului din saliva pentru a pune diagnosticul de sindrom Cushing insa aceasta practica nu s-a raspandit foarte mult. Daca exista un nivel crescut de cortizol doctorul va efectua un test de inhibare a dexametazonei.Testarile sangelui si urinii pentru cortisol sunt folosite pentru a disgnostica in special sindromul Cushing si boala Addison. Dexametazona inhiba secretia de ACTH si implicit ar trebui sa scada si secretia de cortizol daca sursa excesului este cauzata de hipersecretia glandei pituitare. La cei mai multi oameni nivelul de cortizol este foarte mic la culcare si este maxim la trezire dimineata. Amandoua sunt doua boli severe si semnifica afectiuni la nivelul glandelor suprarenalelor. pierderea masei musculare. Daca nu scade. Concentratii normale sau crescute dimineata corelate cu unele care nu scad seara sugereaza o hipersecretie de cortizol. fatigabilitate etc) sau cand prezinta semne ale bolii Addison:slabiciune fatigabilitate. sau chiar medicatiei pe care o ia respectivul pacient (ex. Acest tipar se va schimba daca o persoana isi modifica ritmul somn-veghe. Acest test implica masurarea concentratiei de cortizol in sangelel unui pacient inainte si dupa administrarea de ACTH. atunci nivelul crescut de cortizol se datoreaza unei tumori secretante de ACTH sau unei afectari la nivelul corticalei glandei suprarenale. Daca glandele suprarenale functioneaza normal atunci injectarea de ACTH ar trebui sa stimuleze productia de cortizol. Cele mai dese tipuri de teste ce se fac pentru a stabili nivelul productiei de cortizol in exces sunt testarile pe saliva si mai ales pe urina. Acest test se realizeaza astfel : se administreaza pacientului dexametazona oral (un glucocorticoid sintetic) si apoi se masoara nivelul seric si urinar de cortizol. De asemenea sangele si urina este colectata la sfarsitul perioadei de testare si se evalueaza nivelele serice si urinare de cortizol. Testele de inhibare sau stimulare se fac daca un pacient este suspectat a avea una din afectiunile mentionate sau pentru a monitoriza starea sa daca el a fost deja diagnosticat.

Reactia este reversibila. Odata ce testarea s-a realizat si s-a identificat un nivel anormal-fie scazut fie crescut-de cortizol. Prezenta lor are valoare in urmatoarele cazuri: • • • • • unele leucemii mielom multiplu unele pneumonii macroglobulinemie unele boli autoimune cum ar fi lupusul eritematos sistemic si poliartrita reumatoida De asemenea sunt gasite ocazional si in Hepatita C (aproximativ 30% cazuri) Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Crioglobuline ABSENTE Cyfra 21-1 (neo pulmonar) Definitie 43 . Scaderea nivelului de cortizol se poate datora hipotiroidismului. De asemenea trebuie stiut ca sarcina. doctorul poate cere alte investigatii cum ar fi CT sau RMN. sau administrarii de hormoni steroidieni. stresul fizic si emotional. Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Cortisol seric7-10 AM : 171-536 nmol/l 16-20 PM : 64-327 nmol/lnmol/l. Pentru testare trebuie stiut ca pacientul este bine sa tina o dieta in care concentratia de sare este de 2-3 grame/zi si sa isi limiteze efortul fizic cu 10-12 ore inainte de test. Crioglobuline Definitie Crioglobulinele sunt proteine sau complexe proteice circulante care devin insolubile la temperaturi mici (mai putin de 4 grade Celsius). reversibilitatea producandu-se la 37 de grade Celsius. si boala pot duce la cresterea nivelului de cortizol. Insuficienta corticosuprarenala se caracterizeaza prin nivel scazut de cortizol-boala Addison. Daca nivelul este scazut dar pacientul nu raspunde la un test de stimulare. atunci este foarte probabil ca afectarea s-a produs la nivelul glandei suprarenale. hidrocortizon si contraceptivele orale. Tratamentele cu spironolactona.de asemenea cresc nivelul de cortizol.Daca nivelul de cortizol este prea mic si pacientul raspunde la un test de stimulare a ACTHului atunci problema este secretia insuficienta a glandei pituitare. Cresterea cortizolului sanguin se poate datora si hipertiroidismului sau obezitatii.

aceasta sensibilitate este de aproximativ 51 % . Pentru valori mai mari de 3. adenocarcinom . Markerul cyfra 21-1 este un marker foarte bun pentru cancerul cu celule scuamoase unde valorile crescute ale acestui marker(printre cele mai mari valori ale tuturor markerilor) recomanda realizarea testului ELISA in caz de suspiciune. in special pentru 44 . De asemenea nu s-a stabilit o corelatie intre fumat si nivelurile sanguine ale cyfra 21-1. si respectiv pentru ultimul 36% . Testarea este de tip Elisa (enzyme-linked immunosorbent assay). specificitatea testului cyfra 21-1 pentru afectari benigne ale plamanului este de 95 % iar sensibilitatea pentru afectari maligne cum ar fi cancerul pulmonar cu celule mici . 39 %. carcinom cu celule scuamoase . valoarea medie a fost intre 1. La pacientii cu afectiuni pulmonare tumorale benigne . toate inregistrand cresteri moderate ale nivelelor serice. Insa in cazul cancerelor pulmonare altele decat cu celule mici .9 ng/ml. mai mare decat sensibilitatea antigenului carcinoembrionar.7 si 2.3-3. Se considera a fi valori foarte mari cele care depasesc 5 ng/ml . si carcinom cu celule mari nediferentiate este de: 20 % .1 and BM 19.Cyfra 21-1 este o analiza care masoara fragmente de citokeratina existente in sange. Testul cyfra 21-1 foloseste doi anticorpi monoclonali specifici (KS 19. Se pune intrebarea daca acest marker tumoral prezinta sensibilitatea si specificitatea necesara pentru a fi considerat un marker util si pentru a fi folosit in diagnosticul timpuriu al cancerelor. Se observa ca sensibilitatea este foarte scazuta in cazul tipului de cancer pulmonar cu celule mici. Insa cyfra 21-1 este folosit in special ca marker tumoral pentru neoplasmele de plaman. Sensibilitatea acestuia din urma este mai mare in cazul adenocarcinomului -58 % . Valori normale Valoarea medie a indivizilor sanatosi este de aproximativ : 1.21) pentru citokeratina 19 . 62 %.3 ng/mL.5 ng/ml. Masurarea fragmentelor de citokeratina 19 in sange se face in cazurile de cancer pulmonar (altfel de cancer pulmonar decat cel cu celule mici) si in cazuri de carcinom cu celule scuamoase. pneumonia ) si cyfra21-1. legatura dintre aceste valori fiind una de directa proportionalitate .pentru cancerul pulmonar. Este markerul tumoral cu un indice de susceptibilitate deosebit de mare –indicatie majora . NU s-a facut o legatura clara intre subtipurile de afectari benigne (cum ar fi tuberculoza pulmonara. Nivelurile sanguine ale markerului cyfra 21-1 sunt desigur corelate cu stadiul tumorii si marimea ei. NU s-a observat o diferenta semnificativa intre sexe. este mai mare decat a altor markeri.

În acest caz. formatiuni pulmonare de origine necunoscuta). printre care şi anticorpul IgA. una dintre cele mai comune boli cu transmitere sexuală.test serologic</= 1/32 45 . Utilitatea cea mai mare o are markerul pentru monitorizarea tratamentului si a evolutiei bolii. printre care şi anticorpul IgA.test serologic Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Depistare Anti Chlamydii IgG . Depistare Anti Chlamydii IgG . Ce indică Testul este efectuat: pentru a diagnostica cauza apariţiei simptomelor bolii pentru a investiga starea de sănătate a persoanelor active sexual (dacă în sânge sunt prezente microorganisme) Când se efectuează Medicul poate recomanda efectuarea analizei dacă pacienţii prezintă anumite simptome. una dintre cele mai comune boli cu transmitere sexuală. cum ar fi durerile abdominale şi scurgerile vaginale (pentru femei) sau ale penisului (pentru bărbaţi) şi usturimi la urinare. Depistare Anti Chlamydii IgA Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Depistare Anti Chlamydii IgANEGATIV Definiţie şi caracteristici Analiza depistează dacă pacientul prezintă o infecţie cu bacteria Chlamydia trachomatis. Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Cyfra 21-1 (neo pulmonar)0-3.cancerul pulmonar altul decat cel cu celule mici (NSCLC). Poate avea un nivel ridicat si in alte afectiuni neoplazice (cancerul de vezica urinara. o serie de anticorpi vor fi activaţi.3 ng/ml. În acest caz.Anticorpi IgA Gonoree Imunologie si serologie 7Z Analiza depistează dacă pacientul prezintă o infecţie cu bacteria Chlamydia trachomatis. cancerul laringian. o serie de anticorpi vor fi activaţi. • • Denumire Alte denumiri Categorie Durata Descriere Chlamydia trachomatis . In alte afectiuni insa pot exista cresteri ale nivelelor serice.

printre care şi anticorpul IgM. Obtinerea unui rezultat pozitiv indica infectia specifica. Depistare Anti Chlamydii IgM . o serie de anticorpi vor fi activaţi. o serie de anticorpi vor fi activaţi. una dintre cele mai comune boli cu transmitere sexuală.test serologic Analiza depistează dacă pacientul prezintă o infecţie cu virusul Chlamydia trachomatis. dar nu se poate preciza momentul dobandirii acesteia (cantitatea de anticorpi IgG s-a dovedit a fi un indicator neconcludent pentru infectia recenta). cum ar fi durerile abdominale şi scurgerile vaginale (pentru femei) sau ale penisului (pentru bărbaţi) şi usturimi la urinare. cele mai larg utilizate fiind testele imunoenzimatice.test serologic Parametru Valori normale UM < 16 UI/l Depistare Anti Toxo IgG .Anticorpi IgG Analiza depistează dacă pacientul prezintă o infecţie cu virusul Chlamydia trachomatis. Depistare Anti Toxo IgG .Chlamydia trachomatis . printre care şi anticorpul IgG. Medic poate recomanda efectuarea analizei dacă pacienţii prezintă anumite simptome. În acest caz. Persoanele sunt testate initial pentru prezenta anticorpilor IgG in scopul determinarii statusului imun. de aceea se recomanda 46 . Medic poate recomanda efectuarea analizei dacă pacienţii prezintă anumite simptome. una dintre cele mai comune boli cu transmitere sexuală. cum ar fi durerile abdominale şi scurgerile vaginale (pentru femei) sau ale penisului (pentru bărbaţi) şi usturimi la urinare. Anticorpi anticardiolipinici IgM Conform Medcenter Denumire Categorie Durata Descriere Anticorpi anticardiolipinici IgM Imunologie si serologie 5Z Acest test detectează prezenţa anticorpilor anticardiolipinici IgM. În acest caz. produs de sistemul imunitar ca răspuns la o ameninţare percepută asupra organismului.test serologic Descriere Depistarea anticorpilor specifici reprezinta metoda primara de diagnostic al infectiei cu Toxoplasma gondii.

adica raportul dintre cantitatea de anticorpi cu aviditate crescuta si cantitatea anticorpilor specifici totali. deoarece nivelul anticorpilor IgG specifici trebuie sa fie suficient de mare pentru a permite masurarea indexului de aviditate. .nou-nascuti. Testul nu poate fi folosit in stadiile timpurii ale infectiei. demonstrarea prezentei anticorpilor IgG de aviditate crescuta in primul trimestru de sarcina exclude net infectia materna primara. dar un rezultat pozitiv este dificil de interpretat deoarece anticorpii specifici IgM pot fi depistati prin metode imunoenzimatice pana la 18 luni de la dobandirea infectiei acute. Limite si interferente Nu se recomanda folosirea testului in scop de screening. Datele actuale indica faptul ca testul de aviditate are utilitate mai mare in excluderea (in cazul unei aviditati IgG crescute) decat in confirmarea unei infectii dobandite recent (in cazul unei aviditati IgG scazute). Dificultatea cea mai mare de interpretare a unui rezultat pozitiv pentru anti-Toxoplasma IgM este intalnita la pacientele gravide. din acest motiv. Hedman. Astfel. interventia terapeutica nefiind necesara. Reduce. Pentru cadre medicale Pentru interpretarea corecta a rezultatelor se recomanda ca testul de aviditate sa fie efectuat din acelasi ser in care s-au determinat anticorpii IgG si eventual IgM. inaintea demonstrarii pozitivitatii anticorpilor IgG. Numeroase studii au aratat utilitatea testelor de aviditate in diverse situatii clinice in care stabilirea momentului infectiei si diferentierea infectiei primare de cea secundara sunt vitale. Un rezultat negativ pentru anticorpii IgM exclude practic infectia recenta. Aparitia testelor de aviditate pentru anticorpii anti-Toxoplasma IgG (1989. Efectuarea testului la pacientele gravide in cursul primelor 16 saptamani de sarcina ofera sansa de a reduce monitorizarile in dinamica si de asemenea necesitatea de a recurge la metode invazive (amniocenteza cu determinari PCR din lichidul amniotic).stabilirea momentului infectiei si diferentierea infectiei primare de cea secundara. Finlanda) bazate pe intensitatea legarii anticorpilor specifici IgG de antigenul multivalent Toxoplasma. precum si anxietatea pacientelor asociata cu testari suplimentare. riscul unui tratament nenecesar cu spiramicina sau alte medicamente. de asemenea. a revolutionat diagnosticul serologic al infectiei. la care stabilirea momentului infectiei este cruciala pentru managementul corect al sarcinii. Interpretarea rezultatelor . in aceste situatii fatul are o sansa foarte mica de a dezvolta infectie congenitala. Testul de aviditate IgG reprezinta o metoda care permite diferentierea unei infectii recente de o infectie mai veche.determinarea anticorpilor IgM. Acest test trebuie folosit ca metoda complementara in diagnosticul toxoplasmozei dobandite si in identificarea sarcinilor cu risc de transmitere transplacentara a infectiei. in laborator se vor pastra timp de o luna serurile din care s-au efectuat determinari serologice pentru Toxoplasma.<!--[endif]-->pacienti care sufera de toxoplasmoza cronica (cu limfadenopatii 47 . Recomandari Recomandari pentru determinarea aviditatii anticorpilor IgG anti Toxoplasma gondii: . Metoda Se foloseste metoda imunochimica prin tehnica ELFA (enzyme-linked immunofluorescence assay).in laboratorul Synevo Bucuresti se calculeaza indexul de aviditate. Testul nu a fost validat pentru: . folosindu-se o singura proba de ser (in majoritatea cazurilor).

unde parazitul se reproduce si este eliminat prin materiile fecale sub forma de oochisti. Raspunsul imun la infectie este reprezentat in faza precoce de aparitia anticorpilor IgM in decursul primei saptamani de boala. geofagie.test serologic Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Depistare Anti Toxo IgM test serologic NEGATIV Descriere Toxoplasma gondii este un protozoar apartinand ordinului Coccidia. iar dupa saptamana 30 se reduce la 6%. desi peste 80% dintre gravidele care prezinta infectie primara in aceasta perioada vor transmite infectia fatului. Depistare Anti Toxo IgM . pacientul prezinta un sindrom mononucleozic autolimitant cu astenie fizica si adenopatii. La pacientii HIV-pozitivi precum si la cei cu defecte ale limfocitelor T sau corticoterapie prelungita se produce mai frecvent o parazitemie cronica. asa cum rezulta din prezenta testelor serologice pozitive. Rezultatele nu sunt concludente la pacientii care au primit transfuzii sau alte produse de sange in ultimele luni.oochist: nu se intalneste la om. Nu se cunosc date suficiente despre gradul si durata imunitatii. cu exceptia celei in utero. Infectia primara a mamei imediat inaintea conceptiei sau in primele 10 saptamani de sarcina are o rata de transmitere verticala de 2%. care ating un nivel maxim intr-o luna. dar se asociaza cu un risc mai mare de avort spontan si aparitie a anomaliilor fetale. care se pot infecta si ale caror produse pot constitui surse de infectie pentru om. Cel mai mare risc de boala congenitala severa apare cand infectia este dobandita in saptamanile 10-24 de sarcina. ci numai la pisica (gazda obligatorie). Toxoplasma este un parazit intracelular obligatoriu. Intre saptamanile 24 si 30 prevalenta infectiei severe scade de la 80 la 20%. putand infecta orice mamifer. Atunci cand infectia devine clinic manifesta. Ciclul de viata al Toxoplasma presupune 3 forme: .). celulele coroidei si retinei. corioretinita. .<!--[endif]-->cazurile de reactivare sau reinfectie cu Toxoplasma gondii. Calea transplacentara de transmitere a infectiei constituie o problema majora. porcine. Determinarea anticorpilor de tip IgM are utilitate in diagnosticul infectiei recente. dar are loc inainte de producerea seroconversiei. Infectia contractata intr-o perioada avansata a sarcinii este mai frecventa.Infectia evolueaza in majoritatea cazurilor asimptomatic. iar cel mai mare risc de transmitere verticala se produce in cursul saptamanilor 26-40. foarte apropiat de genul Isospora. Pentru a evita complicatiile din cursul sarcinii se recomanda evaluarea statusului imun inainte de conceptie. bovine. prin ingestia de alimente contaminate cu pamant (ce contine chisturi mature) sau prin contactul cu excrementele de pisica (jocuri de copii. Receptivitatea fata de infectie este generala. ovine. Infectarea este posibila si in cursul travaliului. Frecventa infectiei variaza dupa grupe de varsta si populatie intre 20 si 80%. care are predilectie pentru neuroni. deoarece acesta poate afecta cinetica maturarii IgG in cursul infectiei. Parazitul este ubicuitar in natura. Interpretarea testului poate fi eronata in situatiile in care pacientii au primit deja tratament antiparazitar. pasari domestice si salbatice etc. . Perioada de parazitemie nu este bine definita. Rezervorul infectiei este reprezentat de pisica si numeroase alte specii de animale (caini. rozatoare de camp. insa ciclul evolutiv complet se realizeaza numai la familia Felidae (din care face parte si pisica). avand rol in ciclul evolutiv al Toxoplasmei si in transmiterea infectiei. Transmiterea de la om la om nu este cunoscuta. zarzavaturi contaminate). al caror procent creste cu varsta. .trofozoit: forma invaziva responsabila de manifestarile acute ale infectiei. Modalitati mai rare de transmitere a infectiei sunt transfuziile de sange provenit de la persoane aflate in stadiul de parazitemie si infectiile de laborator. Omul poate dobandi infectia prin consumul de carne insuficient preparata termic (ce contine chisturi). clasa Sporozoare. precum si pentru celulele apartinand sistemului reticuloendotelial. procentul crescand cu varsta. existand posibilitatea de a persista in titruri scazute pana la 2 ani. Infectia fetala in cursul primului trimestru de sarcina se produce mai rar. datorita urmarilor grave pentru fat. dar peste 80% dintre fetusii infectati vor dezvolta o boala severa cu microftalmie.persistente). microglii. dar prezinta un risc mai mic de a induce anomalii fetale. scad progresiv intr-un interval de 3-6 luni. Se considera astfel ca femeile seropozitive inainte de a ramane insarcinate sunt protejate in ceea ce priveste 48 . hidrocefalie si calcificari intracraniene.chist: responsabil de infectia persistenta si latenta.

Daca exista suspiciunea unei infectii recente se recomanda repetarea recoltarii peste 3 saptamani. O crestere de 4 ori a titrului anticorpilor anti. 49 .reprezinta absenta infectiei.Toxo IgG negativ si Toxo IgM negativ .vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator.reprezinta posibilitatea unei infectii acute.reprezinta posibilitatea unei infectii recente (in decursul ultimilor 2 ani).Toxo IgG pozitiv si Toxo IgM echivoc reprezinta existenta unei infectii in antecedente sau un rezultat fals echivoc pentru IgM.reprezinta un status imun incert. Se recomanda testarea unei noi probe peste 2-3 saptamani. . In laboratorul Synevo Bucuresti unde se efectueaza testele serologice. .reprezinta posibilitatea unei infectii acute (nu poate fi exclus un rezultat fals pozitiv). daca la nou-nascut se depisteaza anticorpi IgM care persista la mai multe determinari se suspecteaza cu mare probabilitate infectia congenitala.Toxo IgG pozitiv si Toxo IgM pozitiv .reprezinta posibilitatea unei infectii acute (nu poate fi exclus un rezultat fals pozitiv).sange venos.diagnosticul infectiei cu Toxoplasma Gondii.transmiterea infectiei viitorului fat. Se recomanda testarea unei noi probe peste 1 saptamana.reprezinta existenta unei infectii in antecedente (mai veche de 2 ani).Toxo IgG echivoc si Toxo IgM negativ .Toxo IgG negativ si Toxo IgM pozitiv . iar la acestea trebuie aplicate masuri profilactice.Toxo IgG echivoc si Toxo IgM pozitiv . in cazul pacientelor gravide se va repeta testarea la intervale de 8-12 saptamani. . imunoenzimatica cu detectie prin chemiluminiscenta/ imunochimica prin tehnica ELFA pentru anticorpii IgM.Toxo IgG pozitiv si Toxo IgM negativ . . daca se va obtine un index scazut se va recomanda confirmarea infectiei recente intr-un centru de referinta (alternativ se poate testa o noua proba peste 2-3 saptamani. Pentru cadre medicale Specimen recoltat . Pregatire pacient Nu necesita o pregatire prealabila. Se recomanda testarea unei noi probe peste 1 saptamana.reprezinta un status imun incert. Se recomanda testarea unei noi probe peste 2-3 saptamani. femeile seronegative prezinta riscul de a contracta infectia in cursul sarcinii. . Recipient de recoltare .Toxo . Interpretarea rezultatelor si recomandarile ulterioare: .IgG pe 2 probe recoltate la interval de 2-3 saptamani si testate simultan este sugestiva pentru o infectie recenta sau reactivarea infectiei. Recomandari Recomandari pentru deterinarea anticorpilor: . pentru evidentierea unei modificari semnificative a titrului anticorpilor IgG). . Se recomanda efectuarea testului de aviditate IgG din acelasi ser. Se recomanda testarea unei noi probe peste 1 saptamana. daca pe noua proba se obtin rezultate identice sau IgG devine pozitiv se va recomanda confirmarea infectiei recente intr-un centru de referinta. un rezultat echivoc sau pozitiv pentru Toxo IgM prin chemiluminisenta se confirma intotdeauna si prin metoda ELFA inainte de a se comunica rezultatul pacientului. . Se recomanda efectuarea testului de aviditate IgG din acelasi ser.Toxo IgG echivoc si Toxo IgM echivoc . Metoda Se foloseste metoda imunochimica prin tehnica ELFA (enzyme-linked immunofluorescence assay) pentru anticorpii IgG.Toxo IgG negativ si Toxo IgM echivoc . Pe de alta parte. .

La pacientii imunodeprimati rezultatele obtinute trebuie interpretate cu prudenta. Prezenta sau absenta anticorpilor specifci nu poate fi folosita pentru a evalua eficacitatea tratamentului. 6 luni la –20 ° C. Pylori: Analiza anticorpilor serici consta in depistarea anticorpilor serici impotriva H. La unii pacienti anticorpii IgM pot sa dispara precoce.minim 1 mL ser (pentru determinarea ambelor tipuri de anticorpi).5% si o specificitate de 100% la gravidele care au prezentat seroconversie in cursul sarcinii.serul separat este stabil 3 zile la 2-8° C. Cauze de respingere a probei . Pacientii avand corioretinita activa indusa de Toxoplasma gondii nu prezinta de obicei anticorpi IgM detectabili. Volum proba . Testul repirator cu uree identifica prezenta infectiei la nivel gastric. prezenta acestor anticorpi inseamna ca pacientul a fost infectat cu Helicobacter pylori fie in trecut. fie de curand. La acesti pacienti sunt utile determinarile IgG in dinamica.se separa serul prin centrifugare. desi infectia are capacitatea de a provica ulcer peptic. dar efectuarea acestei analize nu este intotdeauna posibila.Prelucrare necesara dupa recoltare . Majoritatea persoanelor infectate cu Helicobacter pylori nu dezvlta ulcer. Evitati congelarea/decongelarea repetata. Limite si interferente Diagnosticul de infectie recenta cu Toxoplasma gondii nu trebuie sa se stabileasca niciodata pe baza unui singur rezultat pozitiv pentru anticorpii anti-Toxo-IgM.specimen hemolizat. pylori. care are o sensibilitate de 83-97. Centrifugati specimenele decongelate si utilizati supernatantul. in decurs de 3 saptamani de la debut. in absenta infectiei. Anticorpii heterofili prezenti in serul pacientilor pot interactiona cu imunoglobulinele incluse in componentele kitului si da rezultate neconcludente la determinarea prin chemiluminiscenta. iar anticorpii IgM pot fi nedectabili. 50 . Prezenta antigenului la nivelul scaunului. Depistare Helycobacter Pylori anticorpi IgG Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM Depistare Helycobacter Pylori anticorpi IgG NEGATIV Descriere test: Testul pentru Helicobacter pylori se efectueaza pentru identificarea prezentei unei infectii cu Helicobacter pylori la nivelul stomacului si a partii superioare a intestinului subtire (duodenul). presupune identificarea la nivelul materiilor fecale a portiunilor din Helicobacter pylori care determina aparitia unui raspuns imun. dar pot fi intalniti si la cei cu infectii reactivate sau secundare. Stabilitate proba . Anticorpii de tip IgM sunt detectati de obicei la pacientii cu infectie primara recenta. Probele recoltate intr-un stadiu precoce al infectiei acute pot sa nu contina niveluri detectabile de anticorpi IgM. Exista 4 tipuri de analize care pot detecta prezenta infectiei gastrice cu H. Cea mai buna metoda pentru diagnosticul infectiei fetale este PCR din lichidul amniotic. deoarece acestia prezinta de obicei titruri scazute de anticorpi IgG. Rezultatele pozitive obtinute la pacientii care au primit produse de sange in decursul ultimelor luni pot sa nu fie valide. datorita persistentei indelungate a acestui tip de anticorpi la unii pacienti si posibilitatii prezentei de anticorpi IgM “naturali” fata de antigenele Toxoplasmei.

facand introducerea unui ac in vena un proces mult mai sigur. inhibitori de pompa de protoni sau medicamente pe baza de bismut cu o saptamana inainte de efectuarea testului. Doctorul poate de asemenea sa intrerupa administrarea de blocante H2 cu 24 de ore inainte de efectuarea testului. Doctorul ar trebui de asemenea sa va explice riscurile implicate. . cum se va desfasura testul si ce indica rezultatele acestuia. pylori cu materialul radioactiv. si se acopera zona intepata de ac cu tifon.testul respirator cu uree dureaza de obicei o ora si treizeci de minute. nu este necesara niciun fel de pregatire din partea pacientului. pylori a dat rezultate pozitive. De ce se face testul? Acest test este efectuat in urmatoarele conditii: . Se vor respecta urmatorii pasi: .urinati inainte 51 . Puteti discuta cu doctorul dumneavoastra daca va nelamuresc sau va ingrijoreaza anumite anumite aspecte ale testului. In cazul efectuarii unei biopsii gastrice sau in cazul efectuarii testului repirator cu uree trebuie sa nu mancati cu cel putin 6 ore inainte de efectuarea testului.Sangele va fi colectat intr-un recipient special. In cazul depistarii antigenului de la nivelul materiilor fecale. Anumite medicamente pot influenta rezultatele testului.Pentru a opri circulatia sangelui. . pylori este cea care produce ulcer sau inflamatia mucoasei gastrice (gastrita). . Pregatire pacient In cazul in care se analizeaza prezenta anticorpilor serici anti H. Cum se face testul? In cazul efectuarii unei analize a anticorpilor serici va trebui sa furnizati o mostra de sange. . .Se bandajeaza dupa caz. se indeparteaza garoul. Biopsia gastrica este o proicedura care consta in prelevarea unor portiuni mici din mucoasa gastrica sau duodenala prin o procedura nuita endoscopie gastrica.Cand destul sange a fost colectat.se vor colecta mostre respiratorii in momente diferite si se va determina daca acestea contin un material ce se formeaza prin contactul H. Mentineti presiune asupra intepaturii pentru a opri sangerarea.Zona unde se va introduce acul trebuie curatata cu alcool. In cazul efectuarii testului respirator cu uree se va recolta o mostra de la nivelul caii respiratorii prin suflarea intr-un balon sau prin formarea de bule in interiorul unei sticle cu lichid. pylori sau pentru evaluarea raspunsului la tratament importiva Helicobacter pylori. un garou va fi infasurat in jurul partii superioare a bratului. Venele se vor mari.Depistarea antigenului de la nivelul scaunului se poate face pentru confirmarea infectiei cu H. pylori sau a antigenului de la nivelul materiilor fecale. se scoate acul. . .pacientul va inghiti o capsula sau un lichid ce contine o substanta radioactiva.doctorul va colecta o mostra respiratorie inainte de inceperea testului. Trebuie sa discutati cu doctorul dumneavoastra si sa il informati daca urmati un anumit tratament medicamentos. Persoana care va efectua aceasta operatiune trebuie sa respecte urmatorii pasi: . . Doctorul poate de exemplu sa va spuna sa incetati tratamentul medicamentos cu antibiotice. doctorul va dispune incetarea acestor tratamente daca exista riscul sa influenteze rezultatele testului.Un ac va fi introdus in vena (mai multe intepaturi pot fi necesare in aceasta etapa).pentru a se identidaca infectia cu H. .pentru a se afla daca tratamentul impotriva infectiei cu H. Se vor respecta urmatorii pasi: . va trebui sa furnizati o mostra de materie fecala (mostra poate fi colectata si acasa).

in functie de marimea venelor si arterelor pacientului.pylori (procedeu numit cultura H. mai pot aparea senzatie de greata. se recomanda atentionarea medicului prin semne stabilite de la inceput sau printr-un semn usor pe mana. Anestezia locala (la nivelul faringelui) cu spray poate determina aparitia unui gust usor amar. Desi pacientul nu poate vorbi in timpul procedurii deoarece are un tub introdus de-a lungul faringelui. O alta metoda de prelevare a mostrei de fecale are la baza introducerea unui tampon rectal. puteti simti o usoara durere in momentul cand acul este introdus in vena. Daca mostra este colectata in spital.pot fi colectate atat mostrele solide. In cazul in care aveti diaree vi se poate da o punga de plastic ce va fi atasata pe interiorul vasului de toaleta. In cazul efectuarii unei biopsii gastrice. se vor recolta mostre de tesut gastric sau duodenal (cel mult 10). cat si cele lichide. De asemenea. puteti simti o usoara senzatie de ameteala. vedere incetosata. Dupa indepartarea manusilor.in timpul colectarii probei folositi manusile de unica folosinta (fecalele pot contine bacterii care sa raspandeasca infectia). Medicamentele care se administreaza intravenos inainte de inceperea procedurii pot cauza somnolenta. putandu-se astfel afla care antibiotic va avea un efect optim in tratarea infectiei. el va putea comunica cu medicul specialist. balonare sau dureri abdominale in timpul miscarii endoscopului. pentru ca mostra sa nu se amestece cu picaturile de urina. Mostrele de testut vor fi ulterior testate in laborator pentru depistarea infectiei cu H. .nu amestecati mostra cu hartie igienica. Cum se simte? In cazul efectuarii unei analize a anticorpilor serici pacientul poate simti un usor disconfort de la garou. mai multe incercari pot fi necesare. Alte efecte adverse care pot aparea includ dificultati de vorbire. stabilite de medicul specilalist). . insa. In cazul efectuarii testului respirator cu uree pacientul nu va simti discomfort. 52 .nu colectati mostra direct din vasul de toaleta. In cazul efectuarii unei biopsii gastrice pacientul poate simti o intepatura scurta. . Unii pacienti spun ca au avut senzatia ca nu pot respira atunci cand tubul endoscopului este introdus pe gura. uscarea gurii. ca in momentul introducerii tamponului sa resimtiti o usoara senzatie de disconfort si presiune la nivelul rectului.pylori). dar aceasta este o falsa senzatie produsa de anestezia locala.de a avea scaun. . . ascutita atunci cand acul este introdus intravenos. se poate efectua teste pentru a se evidentia sensibilitatea bacteriei la anumite antibiotice. iar pacientul va simti senzatie de amorteala si tumefiere la nivelul limbii si faringelui. simptome care pot persista cateva ore dupa efectuarea testului iar pacientul nu isi poate aminti mai nimic despre ce s-a intamplat in timpul testului.mostra trebuie colectata o singura data pe zi (exceptie fac acele cazuri speciale. prelevarea mostrei de fecale nu implica durere. si rotirea acestuia in mod delicat. Daca bacteria creste la nivelul culturii. apa sau sapun. Ulterior acest sac de plastic va fi introdus intr-un recipient steril. nu trebuie decat sa inmanati laborantului punga de plastic ce a fost atasata in prealabil pe interiorul vasului de toaleta. Exista intotdeauna suficient spatiu pentru respiratie in jurul tubului din regiunea gurii si faringelui. Este posibil. In cazul in care disconfortul este sever. In functie de persoana si in functie de cantitatea de sange prelevata. caderea pleoapelor. spalati bine mainile cu apa si sapun. In cazul depistarii antigenului de la nivelul materiilor fecale. De asemnea.pylori. Se recomanda respiratii rare si profunde. sau in cazuri foarte rare mostra poate fi plasata intr-un recipient care stimuleaza dezvoltarea H.

O mica vanataie in zona unde a fost introdus acul. pacientul nu se expune altui risc decat cel de a raspandi infectia daca nu se va spala pe maini dupa recoltarea mostrei. . Prin folosirea carbonului radiactiv. trebuie sa mentineti presiune asupra zonei respective – acest lucru reduce riscul aparitiei unei vanatai. .apare scurtarea respiratiei sau batai cardiace accentuate. In cazul efectuarii testului respirator cu uree nu exista riscuri pentru pacient. raguseala usoara sau usoara inflamatie a faringelui. acesta este un test negativ. Pentru tratarea acestora pot fi utile pastilele pentru gat sau gargara cu apa calda si usor sarata. Cu toate acestea. aplicati o compresa calda de mai multe ori pe zi. iar cele ale unei biopsii gastrice care este supusa culturii pot dura pana la zece zile. pylori. pylori in scaun sunt gata in cateva ore.Informati-va doctorul daca suferiti de o conditie medicala care previne coagularea sangelui sau daca luati medicamente anticoagulante. . . In cazul efectuarii unei biopsii gastrice exista un risc foarte mic de a gauri peretele esofagului.apare durere abdominala sau cardica a carei intensitate creste. Analiza anticorpilor serici Normal: Mostra sanguina nu contine anticorpi antiH. . Dupa ce medicul extrage acul. . Aceste simptome pot dura cateva zile. In cazul depistarii antigenului de la nivelul materiilor fecale.pylori Anormal: Mostra de sange contine anticorpi antiH. sangerarea se opreste fara tratament. dupa caz. de obicei. In caz contrar va fi foarte greu sa fie oprita sangerarea.Riscuri In cazul efectuarii unei analize a anticorpilor serici. De asemenea poate aparea sangerare la nivelul locului punctiei.Daca vena se umfla. pylori Testul respirator cu uree Normal: Mostra respiratorie nu contine atom de carbon radiomarcat Anormal: Mostra respiratorie contine carbon radiactiv. pacientul se expune unui risc foarte scazut si poate prezenta urmatoarele simptome dupa ce vi se ia o mostra de sange: . uscat. De asemenea mai poate aparea senzatia de gat iritat.apar probleme la inghitire sau de vorbire.apare durere de gat sau de umar. Consumul de alcool dupa efectuarea testului este strict interzis. cu 53 . cele ale biopsiei gastrice sunt gata in 48 de ore. Depistarea antigenului de la nivelul materiilor fecale Normal: Mostra de materii fecale nu contine antigen de H. Cele care detecteaza anticorpii serici sunt disponibili in 24 de ore. Se recomanda contactarea medicului daca: . Rezultatele testului respirator cu uree sau a celui care detecteaza antigenul H. negru. Rezultate Testele pentru Helicobacter pylori se efectueaza pentru detectarea prezentei infectiei cu aceasta bacterie la nivelul stomacului sau regiunii superioare a intestinului subtire (duodenul). . gradul radioactivitatii este comparativ cu cel la care suntem expusi in fiecare zi de catre radiatiile ultraviolete.apare febra. Dupa efectuarea endoscopiei poate aparea senzatia de voma sau de balonare.Dupa recoltarea de sange puteti avea senzatii de ameteala sau lesin. .apar varsaturi cu sange sau scaun cu sange. stomacului sau duodenului in timpul efectuarii endoscopiei pentru recoltarea mostrei de perete gastric.

2-492 F 20-25 ani 148-407 B 20-25 ani 211-492 F 25-35 ani 98.pylori.4-247 F 15-20 ani 65. risc care este insa foarte scazut. . biopsia gastrica este foarte concludenta. testul antigenului de la nivelul scaunului si biopsia gastrica.2 F 10-15 ani 33.in cazul in care simptomatologia persista. . Bacteria creste la nivelul culturii efectuata din biopsia gastrica.9-280 B 10-15 ani 24. contaminarea sau refrigerarea necorespunzatoare a mostrei de sange poate modifica rezultatele testului anticorpilor serici.in cazul in care testul anticorpilor serici se efectueaza in perioada initiala a infectiei pot aparea rezultate fals negative deoarece titrul anticorpilor nu este suficient de ridicat pentru a fi masurat. persoanele in varsta au probabilitate mai inalta de a prezenta valori pozitive ale testelor. pylori. . . .un test al antigenului din scaun negativ nu exclude prezenta infectiei cu H.probabilitatea infectiei cu H. Bacteria nu creste la nivelul culturii din biopsia gastrica Anormal: Mostra de biopsie contine H. .toate acestea. pylori.1-368 B 15-20 ani 70. . se recomanda efectuarea unei endoscopii digestive superioare . omeprazol. dar este cea mai scumpa si mai riscanta dintre toate. numai unii vor dezvolta ulcer peptic. .testul respirator cu uree este contraindicat in timpul sarcinii sau la femeile care alapteaza deoarece poate fi daunator fatului.pylori Biopsia gastrica Normal: Mostra de perete gastric nu contine H.pylori.pylori creste cu inaintarea in varsta.9-427 F 45-55 ani 54 .47-19. de aceea se recomanda efectuarea testului respirator cu uree sau biopsia gastrica pentru a stabili eficienta tratamentului. . rabeprazol.consumul de antibiotice poate afecta rezultatele testului respirator cu uree. in cazul in care mostra se recolteaza din zonele de perete neinfectate de bacterie. DHEA-S Informatii specifice Focus ParametruValori normaleUM DHEA-S1-5 ani 0.9337 B 25-35 ani 160-449 F 35-45 ani 60.8-85. din acest motiv se vor lua in considerare si alti factori (de exemplu simptomatologia pacientului) in interpretarea rezultatelor testului. ranitidina.testul antigenului de la nivelul scaunului este cel mai recent si mai ieftin dintre toate testele pentru H. un test negativ nu exclude existenta unei infectii Anormal: Mostra de materii fecale contine antigen de H.9-337 B 35-45 ani 88. cimetidina sau alte medicamente pe baza de bismut pot de asemenea influenta rezultatele testelor respirator cu uree si biopsia gastrica.prezenta infectiei cu H. Ce poate afecta testul? Rezultatele testului pot fi afectate de: . Alte informatii .testul respirator cu uree este contraindicat femeilor insarcinate sau celor care alapteaza din cauza riscului expunerii copilului la radiatii. dar exista posibilitatea sa nu fie la fel de concludent ca si celelalte. famotidina.consumul de lansoprazol. pylori. .4 5-10 ani 2. nizatidina. pylori.manipularea inadecvata. . sucralfat. prin reducerea cantitatii bacteriei de la nivel gastric si duodenal.desi majoritatea oamenilor prezinta infectia cu H.testul anticorpilor serici poate iesi pozitiv si cativa ani dupa infectie.biopsia gastrica poate sa nu detecteze prezenta infectiei cu H.pylori poate creste riscul de cancer gastric.

0-154 B 75-100 ani 16. un garou va fi infasurat in jurul partii superioare a bratului. 55 . Introducerea acului in vena poate solicita mai mult de o singura incercare. care se gaseste atat in organismul barbatilor cat si al femeilor. Dupa ce medicul extrage acul.Daca vena se umfla. De ce se face testul? Rolul testului este de a depista daca pacientul prezinta cantitati anormale de sulfat dehidroepiandrosteron in sange. si se acopera zona intepata de ac cu tifon.Pentru a opri circulatia sangelui. .6-249 F 75-100 ani 12. trebuie sa mentineti presiune asupra zonei respective – acest lucru reduce riscul aparitiei unei vanatai. Cum se simte? Pacientul poate simti un usor disconfort de la garou. Riscuri Testul pentru depistarea nivelului sulfat dehidroepiandrosteron din sange necesita prelevarea unei mostre de sange. se indeparteaza garoul. facand introducerea unui ac in vena un proces mult mai sigur. Venele se vor mari. . Sulfatul dehidroepiandrosteron este un hormon androgen produs de catre glanda suprarenala. cantitati mari de sulfat dehidroepiandrosteron conduc la aparitia parului in exces (hirutism) si la masculinizarea trasaturilor corpului.4-256 B 45-55 ani 44. Persoana care va efectua aceasta operatiune trebuie sa respecte urmatorii pasi: . Testul mai este efectuat si pentru a descoperi daca sulfatul dehidroepiandrosteron este responsabil pentru maturizarea prematura a copiilor. se scoate acul.Zona unde se va introduce acul trebuie curatata cu alcool. De asemnea. In functie de persoana si in functie de cantitatea de sange prelevata.9-205 B 55-65 ani 51.7-295 F 65-75 ani 9. . Unele persoane pot avea deasemenea senzatii de lesin.O mica vanataie in zona unde a fost introdus acul. medicul va dispune incetarea tratamentului daca exista riscul ca acesta sa influenteze rezultatele testului.2-123 µg/dl Descriere test: Testul se efectureaza pentru a determina cantitatea de sulfat dehidroepiandrosteron in sange. puteti simti o usoara senzatie de ameteala.Un ac va fi introdus in vena (mai multe intepaturi pot fi necesare in aceasta etapa).Se bandajeaza dupa caz. aplicati o compresa calda de mai multe ori pe zi.4-246 B 65-75 ani 33.35. indicand astfel ca glandele suprarenale nu functioneaza normal.Cand destul sange a fost colectat. . Pregatire pacient Trebuie sa discutati cu doctorul dumneavoastra si sa il informati daca urmati anumite tratamente medicamentoase. puteti simti o usoara durere in momentul cand acul este introdus in vena. procedura care prezinta un risc foarte scazut pentru pacient. In cazul persoanelor de sex feminin.Sangele va fi colectat intr-un recipient special. Cum se face testul? Va trebui sa furnizati o mostra de sange. dupa caz. cum se va desfasura testul si ce indica rezultatele acestuia. Mentineti presiune asupra intepaturii pentru a opri sangerarea. . Puteti prezenta urmatoarele simptome dupa ce vi se ia o mostra de sange: . Doctorul ar trebui de asemenea sa va explice riscurile implicate. .3-331 F 55-65 ani 18.

precum si de anumite tratamente medicamentoase.17-90 ug/dL Rezultate normale pentru persoanele de sex masculin. Rezultate normale pentru persoanele de sex feminin.26-200 ug/dL 60-69 . in functie de varsta: Varsta-Dehidroepiandrosteron sulfat seric 18-19 .. . sindromul ovarului polichistic.70-310 ug/dL 60-69 . In caz contrar va fi foarte greu sa fie oprita sangerarea. tumoare a glandei suprarenale. Femeile care au un nivel ridicat de sulfat dehidroepiandrosteron in sange prezinta simptome precum masculinizarea trasaturilor si aparitia parului in exces.280-640 ug/dL 30-39 .42-290 ug/dL 69+ .120-520 ug/dL 40-49 .32-240 ug/dL 50-59 . indiferent daca acele medicamente sunt eliberate fara reteta medicala.Dupa recoltarea de sange puteti avea senzatii de ameteala sau lesin.28-175 ug/dL Legenda: ug/dL = microgram pe decilitru Cantitatile de sulfat dehidroepiandrosteron in sange care nu se incadreaza in valorile normale pot indica: carcinom suprarenal.13-130 ug/dL 69+ .108-441 ug/dL 20-29 .65-380 ug/dL 30-39 .45-270 ug/dL 40-49 . 56 . Alte informatii Sulfatul dehidroepiandrosteron este un hormon androgen. Rezultate Trebuie sa luati in considerare faptul ca rezultatele variaza in functie de sex si varsta. dar acest lucru nu inseamna ca el nu se gaseste si in organismul persoanelor de sex feminin (dar in cantitati reduse). in functie de varsta: Varsta-Dehidroepiandrosteron sulfat seric 8-19 . Este foarte important sa va informati medicul in legatura cu medicamentatia pe care o urmati.145-395 ug/dL 20-29 .Informati-va doctorul daca suferiti de o conditie medicala care previne coagularea sangelui sau daca luati medicamente anticoagulante. Ce poate afecta testul? Testul poate fi afectat de recoltarea necorespunzatoare a probei de sange.95-530 ug/dL 50-59 . Copii care prezinta un nivel ridicat de sulfat dehidroepiandrosteron se maturizeaza prematur. hiperplazie suprarenala congenitala.

57 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful