CUPRINS Cap. 1. Aspecte privind informatizarea unităţilor economice 1.1. Unitatea economică – ansamblu de sisteme şi procese 1.1.1.

Cuplul informaţie-decizie într-o economie sistemică 1.1.2. Circuite şi fluxuri informaţionale 1.1.3. Sistemul informatic al unităţii economice 1.2. Consideraţii privind realizarea unui sistem informatic 1.2.1. Proiectul director 1.2.2. Elemente de analiză şi proiectare 1.2.3. Avantajele utilizării bazelor de date 1.2.4. Documentaţia însoţitoare 1.2.5. Principalele etape în realizarea unei aplicaţii Cap. 2. Sisteme informatice pentru conducere 2.1. Introducere 2.2. Obiective 2.2.1. Informarea conducerii 2.2.2. Raţionalizarea procesului de luare a deciziilor 2.3. Structura 2.4. Componente 2.4.1. Banca de date 2.4.2. Banca de modele şi metode 2.4.3. Echipamentele 2.4.4. Oamenii 2.4.5. Mediul înconjurător 2.5. Concepţia globală şi integrabilitatea 2.6. Informaţia a) Calitatea informaţiei b) Utilitatea informaţiei c) Componentele informaţiei d) Reprezentarea informaţiei Cap. 3. Modalităţi de organizare a datelor supuse prelucrării automate 3.1. Definirea şi obiectivele organizării datelor 3.2. Evoluţia metodelor şi tehnicilor de organizare a datelor 3.3. Organizarea datelor în baze de date 3.3.1. Niveluri de organizare a datelor 3.3.2. Obiectivele băncilor de date 3.3.3. Clasificarea bazelor de date Cap. 4. Sisteme informatice de asistare a deciziei în managementul contemporan 4.1 Sistemul holonic 4.2 Noi concepte privind procesele de afaceri Cap. 5. Sisteme informatice de asistarea a deciziei (SIAD) 5.1. Ce înseamnă SIAD 5.2 Evoluţia SIAD 5.3 Caracteristicile unui SIAD 5.4 Clasificarea SIAD- urilor

Cap. 6. Arhitectura unui SIAD 6.1. Gestiunea datelor 6.2 Modelele şi gestiunea modelelor 6.3 Sistemele de gestiune a cunoştinţelor 6.4 Subsistemul de dialog 6.5 Integrarea SIAD-urilor Cap. 7. Tehnologii moderne aferente SIAD 7.1 Inteligenţa artificială in problematica decizională 7.2 Sisteme expert - parte integranta a inteligentei artificiale 7.3. Structura unui sistem expert 7.4. Trăsăturile unui sistem expert şi domeniile de utilizare 7.5. Viitorul inteligentei artificiale Cap. 8. Tablourile de bord electronice Cap. 9. Data Warehouse 9.1. Obiectivele si caracteristicile tehnologiei Data Warehouse 9.2 Structura unui Data Warehouse 9.3 Arhitecturi specifice unui data warehouse 9.4. Realizarea unui Data Warehouse 9.5. Caracteristicile unui proiect de tip data Warehouse 9.6. Diferenţa între bazele de date operaţionale şi depozitele de date 9.7. Riscurile asociate unui proiect Data Warehouse 9.8. Tendinţe în tehnologia depozitelor de date Cap. 10. Data Mining 10.1 Etapele procesului Data Mining Cap. 11. Tehnologia OLAP (Online Analyses Processing) 11.1. Locul instrumentelor OLAP în mediul decizional 11.2 Caracteristicile de bază OLAP 11.3. Modelarea dimensionala 11.4. Bazele de date multidimensionale 11.5. Operațiile OLAP asupra hipercuburilor Cap. 12. Suportul software pentru depozite de date şi OLAP 12.1. Serviciul de transformare a datelor 12.2. Serviciul de asistare a deciziei 12.3. Stocarea datelor OLAP 12.4. Analiza datelor folosind limbaje de procesare a datelor multidimensionale

CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA

CAPITOLUL I

ASPECTE PRIVIND INFORMATIZAREA UNITĂŢILOR ECONOMICE
Activitatea umană, privită ca totalitatea proceselor economico-sociale organizate şi corelate, are la baza unitatea economică. Teoriile moderne consideră unitatea economică formată din sisteme şi subsisteme care comunică şi interacţionează între ele astfel ca unitatea să îşi îndeplinească funcţiile care îi revin în cadrul societăţii umane. Sistemul informatic are ca scop principal automatizarea proceselor informaţional decizionale din cadrul unei unităţi economice. Informatizarea unităţilor economice se poate realiza fie prin cumpărarea şi implementarea unui produs soft existent pe piaţă, fie prin crearea unei aplicaţii proprii. 1.1. Unitatea economică – ansamblu de sisteme şi procese O privire sistemică a unităţii economice conduce la delimitarea a trei sisteme constitutive principale: sistemul de conducere, sistemul operativ şi sistemul informaţional. Sistemul de conducere cuprinde ansamblul activităţilor de conducere, coordonare, comandă, reglare şi control în vederea asigurării funcţionării optime a întregii unităţi; el primeşte informaţii de la sistemul informaţional şi transmite decizii către acesta. Sistemul operativ sau executiv cuprinde ansamblul activităţilor specifice unităţii: producţia, aprovizionarea, desfacerea, transportul, exportul, etc. Volumul şi calitatea acestor activităţi sunt consemnate în documentele justificative care redau starea şi dinamica fenomenelor şi proceselor conduse. Sistemul operativ furnizează date către sistemul informaţional şi funcţionează pe baza deciziilor primite de la acesta. Sistemul informaţional realizează legătura dintre sistemul condus şi sistemul de conducere; el reprezintă un ansamblu ierarhizat de procese informaţionale şi se compune din totalitatea informaţiilor, surselor de informaţie, nivelurilor receptoare, canalelor de circulaţie a fluxurilor informaţionale, precum şi a procedurilor şi mijloacelor de tratare şi transmitere a informaţiei. Într-o unitate economică modernă, prelucrarea datelor are loc cu ajutorul sistemelor automate mai mult sau mai puţin complicate. În acest context, sistemul informaţional “se informatizează”, adică sistemul informatic al unităţii economice devine cea mai importantă componentă a sistemului informaţional. Considerând acest criteriu, ierarhizarea sistemelor în cadrul unităţii economice este reprezentată sugestiv prin schema din FIG.1.1.

sistem de conducere

sistem informaţional
sistem operativ
1.1.1. Cuplul informaţie-decizie într-o economie sistemică FIG.1.1 – Privire sistemică asupra unităţilor economice
1

sau coduri predefinite. fiind destinată funcţiei de gândire umană în vederea descifrării semnificaţiilor sale şi transformării ei în decizii menite să regleze întregul sistem. obiect. evidenţierea calitativă şi cantitativă a efectelor transformărilor endogene şi exogene. Informaţia sintetică prezintă starea şi dinamica fenomenelor şi proceselor economice complexe. astfel încât prezintă în mod continuu evoluţia sistemului.: decadă. activitate. Informaţia este o redare specifică a realităţii economico-sociale. în scris sau pe un alt suport de memorare a datelor. informaţia având rol de declanşator al deciziei. organizate după anumite reguli şi principii. ea reflectă dinamica şi structura fenomenelor şi proceselor economice prin comparaţii între două intervale de timp (intervale de referinţă). a efectelor economice ale activităţii depuse de o unitate economică. datele se transformă în informaţie pe măsură ce ele pot sugera o anumită stare sau schimbare de stare a unui fenomen.: lună. Datele sunt un ansamblu de semne cu un sens bine determinat. Acesta poate fi constituit din hârtie. an) şi nivele de referinţă (ex. periodică. în aşa fel încât fenomenele şi procesele economice să poată fi cuantificate la încheierea acestor intervale de timp. diapozitive sau orice altă formă de stocare şi prezentare a datelor prelucrate. cont sintetic) Prin noţiunea de document. natura acestor transformări. Informaţia economică e folosită în conducerea. Informaţia periodică este formată din cumularea informaţiilor cu caracter operativ la anumite intervale de timp prestabilite (ex.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Privirea sistemică asupra activităţii socio-economice sugerează importanţa cuplului informaţie – decizie. care fac obiectul cuantificării pe intervale mici de timp (oră. Ea reflectă starea şi dinamica fenomenelor şi proceselor cu un grad redus de prelucrare şi prezentativitate. La care data respectivă se referă. Informaţia statistică se bazează pe utilizarea informaţiei cu caracter operativ şi periodic. Prin procese de prelucrare specifice. etc. datele. an). luarea deciziei corecte depinde esenţial de informaţia disponibilă. transformate în informaţie şi prezentate în mod analitic sau sintetic conduc la luarea deciziilor. statistică sau previzională: Informaţia operativă redă starea şi dinamica fenomenelor şi proceselor economice. cuvinte. În condiţiile economiei de piaţă. periodice şi statistice în vederea determinării evoluţiei viitoare a fenomenelor şi proceselor economice pe baza căreia se vor fundamenta deciziile cu caracter previzional. lună. etc. secţie de producţie. Informaţia previzională provine din coroborarea informaţiei operative. ele se reprezintă prin cifre. litere. proces. El reprezintă un tot inseparabil în orice activitate umană. informaţia tehnico-economică poate fi analitică sau sintetică: Informaţia analitică descrie în detaliu fenomenele şi procesele economice elementare care nu mai pot fi descompuse. stadiile de transformare ale obiectului muncii. semestru. se denumeşte generic suportul material al informaţiei. trimestru. desfăşurarea şi 2 . CD-ROM. După frecvenţa de generare şi utilizare. dischetă. procesele şi fluxurile tehnologice. informaţia tehnico-economică poate fi operativă.: comandă de fabricaţie. Informaţia tehnico-economică este orice comunicare cu grad de noutate care se referă explicit la mijloacele de producţie. zi). Astfel. trimestru. Ea rezultă din cumularea informaţiei analitice la anumite intervale de timp (ex. schimb. În funcţie de conţinut şi nivelul de detaliere. semestru.

După sfera de cuprindere a circuitului există: circuite informaţionale interne. instituţii financiare şi instituţiile guvernamentale de sinteză 1. Circuitul informaţional este drumul parcurs de informaţie din momentul apariţiei şi/sau generării şi până la clasare. circuite informaţionale orizontale. Considerând sistemul informaţional al unei unităţi economice. între diversele sisteme şi subsisteme ale unităţii economice informaţia circulă în mod organizat. se disting: fluxuri informaţionale ascendente: asigură transmiterea informaţiei dinspre factorii executori spre factorii de decizie. informaţia devine obiectul schimbului între organismele economice ale economiei de piaţă: societăţi comerciale.2. furnizori. au atât sursa cât şi receptorul în interiorul unităţii economice respective circuite informaţionale cu emiţător extern. bănci. schimbul de informaţie se realizează între persoane. acţionari. clienţi. parcurge circuitul informaţional din interiorul unităţii şi are ca receptor final unul extern (reprezentat de suprasistem sau de un colaborator). asigură transmiterea informaţiei fie ascendent fie descendent între nivelele care au relaţii informaţionale directe. lună. sau spre factorii de raportare a realizărilor spre suprasisteme fluxuri informaţionale descendente: asigură transmiterea informaţiei dinspre nivelele superioare de decizie spre nivelele inferioare de execuţie 3 . circuite informaţionale oblice. trimestru. etc. ce au loc la nivel micro. informaţia se transmite între persoane compartimente şi/sau departamente aflate pe nivele diferite şi care nu au relaţii de subordonare ierarhică dar care au obiective funcţionale de colaborare şi/sau informare.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA controlul fenomenelor şi proceselor economice. receptorul final fiind în interiorul unităţii circuite informaţionale cu receptor extern.) a informaţiei. Având rolul de declanşator al deciziei. din suprasisteme sau din mediul economic de colaborare) şi parcurge circuitul informaţional în interiorul unităţii. fiind utilizate în procesele economice cu caracter secvenţial fluxuri informaţionale ocazionale: apar ocazional. principalele tipuri de circuite informaţionale sunt: După traiectoria informaţiei. mezo şi macroeconomic. informaţia se generează din afara unităţii (de obicei. aleator. După direcţia de vehiculare a informaţiei. spre factorii care pregătesc decizia. Fluxul informaţional reprezintă un ansamblu de circuite informaţionale cu caracteristici şi naturi asemănătoare care circulă în cadrul unui sistem informaţional. Fluxurile informaţionale se clasifică după următoarele criterii: După frecvenţa transmiterii informaţiei sunt: fluxuri informaţionale permanente: permit transmiterea informaţiei zilnic sau de mai multe ori pe zi fluxuri informaţionale periodice: permit transmiterea periodică (ex. Circuite şi fluxuri informaţionale Având o dinamică extrem de puternică. Fluxurile şi circuitele informaţionale se desfăşoară între subsistemele aflate din punct de vedere decizional pe diferite nivele şi/sau în cadrul aceluiaşi nivel.1. aperiodic. compartimente şi/sau departamente care se află pe acelaşi nivel ierarhic. informaţia se generează în interiorul unităţii.: cu periodicitate de decadă. distrugere sau arhivare. există: circuite informaţionale verticale.

2). Calculatoarele sunt interconectate formând o reţea care asigură caracterul distribuit al procesării. echipamentele de calcul şi comunicare constituie un sistem informatic. informaţia furnizată de către sistemul informaţional. 4 .CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA fluxuri informaţionale orizontale: asigură transmiterea informaţiei pe acelaşi nivel ierarhic cu scopul realizării colaborării. respectarea ierarhiei de procesare. bazate pe cunoştinţe. în care culegerea şi prelucrarea automată a informaţiei se realizează pe calculatoare (în general PC-uri) aflate în locul de producere al informaţiilor sau în apropierea acestora.1.2 – Relaţia între sistemul informaţional şi sistemul informatic Sistemul informatic se defineşte ca ansamblul de metode şi mijloace care asigură preluarea datelor. cu tendinţa puternică de identificare cu acesta (FIG. sistem informatic distribuit. transporturi. a vieţii social-politice. transmiterea rapidă şi fără erori a informaţiei între compartimente. 1. culturale şi economice în direcţia creşterii continue a volumului de informaţie şi a posibilităţilor de stocare. telecomunicaţii. contabilitate. prelucrare şi utilizare a acesteia. Prin urmare. cooperării şi informării. transformarea lor în informaţie. procedurile de prelucrare a datelor. În acest context analiza atentă a schimburilor informaţionale devine importantă pentru proiectarea şi eficientizarea sistemelor informaţionale.3. etc. distribuite. Din punct de vedere al locului de procesare al informaţiei. etc. Criteriile cele mai importante pentru clasificarea sistemelor informatice sunt: principiul de funcţionare. etc.1. în care culegerea şi prelucrarea automată a informaţiei se face pe echipamente de calcul electronice aflate în general la oficiul sau centrul de calcul al unităţii. există: sistem informatic local. astfel se disting sisteme informatice în învăţământ. domeniul de implementare. sistemul informatic este înglobat în sistemul informaţional. Sistemul care cuprinde factorul uman. sistemul informaţional utilizează pe scară largă metodele de prelucrare automată a datelor. astfel se disting sisteme informatice semiautomate. În diversele etape parcurse în cadrul circuitelor şi fluxurilor informaţionale. modularizate. turism. informaţia suferă procesări şi prelucrări intermediare. prelucrarea sistematică a acesteia prin utilizarea tehnicii de calcul şi furnizarea rezultatelor prelucrării sub formă de informaţie interpretabilă. Sistemul informatic al unităţii economice În economia modernă.1. gradul de înlocuire a muncii umane. Sistem informaţional Sistem informatic FIG. tipologia sistemelor informatice suportă modificări deosebit de dese. ierarhizate. sisteme informatice automate şi sisteme expert. Datorită permanentelor modificări calitative şi cantitative în sfera informaticii. astfel se disting sisteme informatice integrate.

1. De obicei. se poate opta pentru achiziţionarea de pe piaţă a unui software de utilitate generală sau pentru realizarea unui sistem informatic propriu.1. Din acest motiv. execuţia şi implementarea sistemului informatic. desemnat de comitetul director colectivul de analiză şi proiectare. soluţiilor şi resurselor necesare. Această alternativă poate fi mai eficientă nu numai sub aspectul unei informatizări complete şi corelate. are loc organizarea şi motivarea colectivelor de lucru şi de avizare. este elaborarea unui studiu de fezabilitate sau cel puţin a unui proiect director. În plus. De obicei se adoptă conceptul de sistem informatic deschis. Pe baza proiectului director şi a realităţii tehnico-economice din unitatea economică vizată.2. sau pachetele de programe existente pe piaţă nu satisfac cerinţele specifice. Astfel. alegerea modului de informatizare al activităţii unităţii economice este deosebit de important. fixarea punctelor decizionale în derularea acţiunilor şi definirea priorităţilor. proiectare. Proiectul director creează cadrul organizatoric şi precizează responsabilităţile în elaborarea. format din personal de conducere comitetul de utilizatori.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA 1. din interiorul sau exteriorul unităţii. în conformitate cu standardele naţionale şi internaţionale. la perfecţionarea structurilor funcţionale şi organizatorice prin raţionalizarea şi optimizarea fluxurilor informaţionale. Dacă efectul scontat nu justifică preţul de achiziţionare şi implementare al unui produs soft de utilitate generală. el trebuie să puncteze următoarele: justificarea sistemului informatic prin prisma efortului şi a rezultatelor previzibile. personalul. ci şi din punct de vedere al asistării deciziilor managerilor. La realizarea proiectului director se recomandă: ♦ asigurarea consensului conducerii. Primul pas în realizarea unui sistem informatic. În economia de piaţă. implementare şi exploatare a sistemului informatic.2. utilizatorul este adeseori în situaţia de a avea nevoie urgentă de un document personalizat sau de o informaţie pe care sistemul utilizat nu o prezintă în forma necesară. ♦ prefigurarea unor soluţii flexibile. prelucrarea datelor are loc cu ajutorul sistemelor automate mai mult sau mai puţin complicate. Proiectul director Proiectul director este principalul document care stă la baza realizării unei aplicaţii dedicată informatizării unei activităţi economice precizate. luarea deciziei corect depinde esenţial de informaţia disponibilă. El este un instrument de definire şi conducere a acţiunilor de informatizare în concordanţă cu cerinţele specifice şi posibilităţile tehnico-economice. analiza şi sinteza sistemului informaţional decizional propriu conduce. dedicat activităţii specifice. ♦ ♦ ♦ ♦ Principalii factori implicaţi în elaborarea proiectului director sunt: comitetul director. care participă la realizarea şi/sau implementarea sistemului. programare. a utilizatorilor finali şi a echipei de informaticieni asupra obiectivelor. de obicei. atunci devine necesară proiectarea şi integrarea unui produs informatic propriu. principalele etape ale realizării sistemului informatic şi aproximarea perioadei de timp afectate fiecărei etape. din interiorul şi / sau exteriorul unităţii. Chiar în cazul existenţei unui sistem informatic foarte bine pus la punct. în care se 5 . care vor folosi şi întreţine sistemul informatic şeful de proiect. modulare şi a unor condiţii de dezvoltare ulterioară nerestrictivă. Consideraţii privind realizarea unui sistem informatic Într-o unitate economică modernă. se desfăşoară apoi activitatea de analiză. În acest sens.

) Sau ale unui domeniu specific de activitate. etc. obiectivele şi funcţiile unităţii. pregătirea. 1. etc. module. etc. concepte şi tehnici utilizate pentru prefigurarea. evaluarea sistemului informaţional existent şi stadiul informatizării. încercarea de a crea un sistem informatic fără a efectua în prealabil o analiză temeinică a fenomenului vizat conduce la “produse soft haotice”. Proiectul director şi sistemul informatic rezultat depind esenţial de specificul activităţii economice care face obiectul informatizării. necesităţile informaţionale ale conducerii în timp şi spaţiu. a tehnologiei şi a arhitecturii sistemului informatic preconizat. aria de cuprindere a sistemului informatic. contabilitate. cerinţe şi obiective globale privind perfecţionarea conducerii. 6 . Structura tehnică a sistemului informatic conţine totalitatea mijloacelor electronice de calcul utilizate pentru culegerea. precum şi a efectelor scontate.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA manifestă fenomene de reglare şi autoreglare. Elemente de analiză şi proiectare Analiza şi proiectarea sistemelor informatice reprezintă o serie de principii metode. situaţia existentă privind conducerea. necesităţile acesteia. ea stabileşte: Structura funcţională a sistemului informatic global al unităţii economice. cum sunt: orientări principale. Astfel. elaborarea şi implementarea sistemelor informaţionale. subsisteme. un calendar al activităţilor incluzând obiective. Se identifică conexiunile informatice. performanţele şi/sau limitele resurselor disponibile şi în particular a echipamentelor electronice disponibile. Analiza este una dintre cele mai importante activităţi în realizarea unui sistem informatic. Proiectarea este activitatea care prefigurează structura viitorului sistem informatic. ♦ asigurarea compatibilităţii sistemului informatic cu alte sisteme informatice sau aplicaţii existente. personal. resurse financiare realocabile. colecţiile de date şi clasificările comune. se ţine cont de evoluţia organizaţiei şi a informaticii. transport. structura organizatorică şi de conducere. normele şi recomandările naţionale sau internaţionale care se vor respecta. care se bazează pe echipamentele electronice de calcul. Analiza trebuie să stabilească specificul unităţii economice.2. transmiterea şi prelucrarea datelor. termene şi personal implicat. indicatori estimaţi în aprecierea sistemului informaţional-decizional. procese informaţionale vizate. estimarea costurilor de realizare şi a surselor de finanţare. etc. Rezultate bune în acest sens se pot obţine utilizând tehnica scenariilor. Fiecare dintre acestea este o componentă omogenă a sistemului global orientată spre a răspunde la totalitatea problemelor specifice ale unei funcţii distincte a unităţii (producţie. se stabileşte aplicarea principiului parametrizării. structuri centralizate sau descentralizate. stocarea. aprecierea importanţei demersului. ineficiente atât din punct de vedere funcţional cât şi economic. se stabilesc standardele. Experienţa arată că pentru a realiza un produs soft competitiv. particularităţile unităţii şi a sistemului informaţional al acesteia. organizarea şi informatizarea.2. modalităţile de urmărire a derulării activităţilor şi a îndeplinirii obiectivelor. organizării şi a informatizării. etc. obiectivele specifice acestuia. soluţii de perfecţionare a sistemului informaţional cu precizarea domeniilor de informatizat. a priorităţilor. proiectul director trebuie să conţină următoarele elemente: date preliminare. ea se obţine prin descompunerea consecvent descendentă în părţi denumite sisteme.

1. 1. Access.). principalele funcţii ale unui SGBD sunt: definirea (descrierea) datelor. Oracle. vizualizare şi interpretare a informaţiei. Excel. actualizarea informaţiei (modificare. stocarea datelor pe un suport de memorie nevolatilă. Principalele etape şi succesiunea acestora în realizarea unui sistem informatic global pentru o unitate economică sunt prezentate în FIG. prelucrare. Între etape este necesară o sincronizare foarte bine pusă la punct obţinută prin colaborarea între toate echipele care participă la realizarea produsului informatic. interogarea bazelor de date (afişare. Paradox.3. evitarea inconsistenţei datelor. etc. În acest sens. QuattroPro. etc. ştergere). adăugare. stocarea şi gestionarea datelor referitoare la rezolvarea unei probleme.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Ea se stabileşte prin inventarierea mijloacelor electronice disponibile şi/sau achiziţionabile. Caracterul relaţional al unei baze de date decurge din existenţa unor legături logice între obiectele componente. Câteva dintre cele mai populare SGBD-uri sau produse soft cu facilităţi de SGBD. administrarea (stabilirea drepturilor de acces. posibilitatea validării datelor în momentul preluării. raportare. Termenul de bază de date se referă la modul de organizare al informaţiei iar termenul de gestiune se referă la modalităţile de culegere. SGBD-urile moderne permit crearea bazelor de date relaţionale. numit pe scurt SGBD.2. FoxPro. Avantajele utilizării bazelor de date Un sistem de gestionarea al bazelor de date. sunt: dBase. Un fişier bază de date este o colecţie de obiecte specifice folosite pentru organizarea. ♦ ♦ ♦ ♦ Avantajele utilizării fişierelor bază de date sunt: redundanţa scăzută a datelor. Lotus. efectuarea unor operaţii de ordonare şi căutare a datelor.3. proiectarea interfeţei pentru culegerea datelor. Clipper. etc. protecţia datelor şi a programelor. tipărire. inserare. Structura informaţională a sistemului informatic cuprinde fondul principal de date organizate în colecţii de date gestionate cu ajutorul metodelor specifice bazelor de date. este un software specializat în stocarea şi prelucrarea unui volum mare de date. crearea şi actualizarea sistemului de relaţii între date. 7 . respectarea regulilor de acces şi securitate a datelor.). etc.

3 – Etapele analizei şi proiectării sistemelor informatice 8 .1. INTRODUCEREA/LISTAREA DATELOR ∗ PROIECTAREA INTRĂRILOR ŞI IEŞIRILOR UNITĂŢILOR DE PRELUCRARE ∗ PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE PRELUCRARE IMPLEMENTAREA SISTEMULUI INFORMATIC ∗ ELABORAREA DOCUMENTAŢIEI FAZELOR DE PROIECTARE A DATELOR ŞI PRELUCRĂRILOR ∗ ∗ ∗ ∗ TESTAREA SISTEMULUI INFORMATIC DEFINITIVAREA SISTEMULUI DAREA ÎN FOLOSINŢĂ A SISTEMULUI INFORMATIC RECEPŢIONAREA SISTEMULUI INFORMATIC DE CĂTRE UNITATEA BENEFICIARĂ ∗ EXPLOATAREA CURENTĂ A SISTEMULUI ∗ ÎNTREŢINEREA SISTEMULUI INFORMATIC ∗ PERFECŢIONAREA SISTEMULUI INFORMATIC EXPLOATAREA ŞI DEZVOLTAREA SISTEMULUI INFORMATIC FIG.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA ORGANIZAREA ANALIZEI SISTEMULUI INFORMAŢIONAL ANALIZA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL ∗ CONTRACT DE PROIECTARE ∗ DEVIZUL PROIECTANTULUI ∗ ECHIPA DE PROIECTARE ∗ ∗ ∗ ∗ DOCUMENTAREA PRELIMINARĂ CULEGEREA DATELOR ANALIZA CRITICĂ A SISTEMULUI INFORMAŢIONAL DEFINIREA VARIANTELOR PROPUSE PENTRU VIITORUL SISTEM INFORMATIC ANALIZA PROPRIU-ZISĂ ∗ ELABORAREA DOCUMENTAŢIEI DE ANALIZĂ A SISTEMULUI INFORMAŢIONAL ∗ ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA PROIECTĂRII GENERALE ∗ DEFINIREA OBIECTIVELOR SISTEMULUI INFORMATIC ∗ PROIECTAREA SITUAŢIILOR DE IEŞIRE PROIECTAREA GENERALĂ A SISTEMULUI INFORMATIC ∗ PROIECTAREA BAZELOR DE DATE ∗ FORMALIZAREA DATELOR DE INTRARE ∗ PROIECTAREA FLUXULUI GENERAL AL PRELUCRĂRII ∗ ELABORAREA DOCUMENTAŢIEI PROIECTĂRII GENERALE ∗ PROIECTAREA OBIECTELOR BAZELOR DE DATE (BD) ŞI A FIŞIERELOR ∗ PROIECTAREA ATRIBUTELOR SPECIFICE FIŞIERELOR SAU OBIECTELOR BD ∗ PROIECTAREA RELAŢIILOR PROIECTAREA DE DETALIU A SISTEMULUI INFORMATIC PROIECTAREA DATELOR ŞI PROIECTAREA PRELUCRĂRILOR ∗ PROIECTAREA SCHEMELOR EXTERNE ALE BD ∗ PROIECTAREA VIDEOFORMATELOR PT.

Elaborarea atentă a documentaţiei.. b. stabilirea relaţiilor între tabele. 1. documentaţie de utilizare şi documentaţie de operare-exploatare. stabilirea metodelor de prelucrare necesare. precum şi pentru asigurarea unui dialog permanent între beneficiar şi proiectant. Documentaţia însoţitoare se compune din trei părţi: documentaţie de prezentare. precizarea situaţiilor de ieşire (listelor). formularea problemei prin: studierea activităţii vizate de aplicaţie. Analiza problemei şi proiectarea aplicaţiei care constă în: a. g. Principalele etape în realizarea unei aplicaţii Metodologia schiţată în FIG. e. i.5. Documentaţia însoţitoare Metodologia de analiză şi proiectare a sistemului informatic prevede o documentaţie specifică fiecărei etape.2. c. f. O documentaţie insuficientă sau inexactă îngreunează mult munca echipei sau echipelor care lucrează la realizarea produsului informatic şi influenţează negativ calitatea rezultatului final. construirea unui model matematic sau a unei scheme privind structura funcţională a sistemului informatic (prefigurarea obiectelor din baza de date). d. stabilirea datelor de intrare / ieşire.1. precizarea funcţiilor compartimentului în care se încadrează problema.proiectare . utilizată pentru reflectarea rezultatului etapei. Documentaţia de utilizare şi exploatare. implementarea şi exploatarea unui sistem informatic implică activitatea organizată a mai multor echipe de specialişti.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA 1. cuprinde un set de formulare care oglindesc prin reguli şi metode informatice rezultatele etapelor. mai ales a celei de analiză şi proiectare. Acestea conţin elemente tehnico-organizatorice şi funcţional metodologice necesare beneficiarului pentru utilizarea optimă a noului sistem realizat. proiectarea. diferenţiate în funcţie de momentul elaborării: Documentaţia de analiză şi proiectare este elaborată pe parcursul etapelor de analiză şi proiectare.4. Munca sa va fi ghidată de următoarele etape: A. este menită să asigure succesul procesului de analiză .implementare. schimbul de informaţii între etape şi echipele de lucru. proiectarea datelor şi a tabelelor. stabilirea drepturilor de acces şi a proiectarea sistemului de parole pentru securitatea informaţiei. identificarea şi studierea actelor normative care reglementează activitatea vizată. j. fiind destinată unităţii beneficiare şi / sau unităţii informatice care exploatează efectiv sistemul.realizare . numită şi documentaţie însoţitoare. h. k. specialistul în economie sau în informatică economică este pus în situaţia de a realiza aplicaţii simple sau sisteme informatice de dimensiuni reduse orientate spre rezolvarea unor probleme imediate care au o arie de cuprindere mai mică. 9 . În practică.2. analiza şi inventarierea documentelor care participă la fluxul informaţional. stabilirea datelor de intrare necesare. etc. este elaborată în etapa de implementare a sistemului.3 pentru analiza. identificarea informaţională a compartimentului şi a modului de conectare din punct de vedere informaţional cu celelalte compartimente. Documentaţia se compune din două părţi. informaticieni şi economişti. Realizarea unui sistem de asemenea anvergură depăşeşte cu mult posibilităţile de cuprindere ale unei singure persoane.elaborare .

testarea morfologică şi sintactică a fiecărui modul de program în parte. întocmirea unui meniu sau program cadru prin intermediul căruia se pot lansa în execuţie sarcinile specifice ale aplicaţiei. pe baza algoritmului. validarea funcţionării aplicaţiei prin urmărirea rezultatelor obţinute şi compararea lor cu rezultatele obţinute pe altă cale sau calculate manual pe un exemplu simplu. etc. precizarea corectă a parametrilor transmişi şi verificarea valorii variabilelor globale. u. Realizarea aplicaţiei care constă în: m. Exploatarea aplicaţiei care constă în: s. o. corespunzător fiecărei sarcini a sistemului informatic. verificarea schimbului de informaţie între obiecte. întocmirea documentaţiei de utilizare care va conţine în mod obligatoriu descrierea meniurilor. folosind un limbaj de programare sau un mediu de dezvoltare şi programare adecvat. depanarea acestuia utilizând compilări şi rulări succesive. actualizarea permanentă a bazelor de date. prezentarea principalelor machete de ecran. B. eventual cu reprezentare grafică printr-o organigramă. C. utilizarea aplicaţiei folosind date reale. q. modelul rapoartelor de ieşire. t. construirea obiectelor şi a modulelor de program. în condiţiile practice pentru care a fost conceput sistemul informatic.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA l. r. eventuale modificări şi / sau îmbunătăţiri aduse aplicaţiei. p. 10 . structura tabelelor. stabilirea algoritmului de rezolvare pentru fiecare sarcină în parte. n.

în cadrul unui SIC calculatorul se transformă într-un veritabil instrument pentru conducere. Fiecare conducător primeşte exact informaţiile de care are nevoie. mărindu-le productivitatea. Astfel. s-a recurs la agregarea datelor. repetitive şi cu volum mare de date externe. Operaţiile sunt descrise detaliat şi fără echivoc. deci descrierea unor stări trecute când – de fapt – calculatorul poate şi trebuie să fie folosit pentru pregătirea acţiunilor viitoare. rezultatele unor lucrări au fost preluate ca intrări în altele. dar saltul calitativ aşteptat nu s-a produs.1. . clare. Se utilizează situaţii bine structurate. Au o importanţă deosebită din două motive: . El permite să se furnizeze informaţii cu diferite grade de agregare în mod diferenţiat pe nivele de conducere. 11 . subsistemele informaţionale se împart în cinci categorii: Sisteme de prelucrare a tranzacţiilor (TPS – Transaction Processing Systems) Acestea se caracterizează prin faptul că execută şi memorează tranzacţiile curente zi cu zi. Au fost făcute diferite încercări pentru a mări eficacitatea prelucrărilor pe calculator. Sisteme destinate activităţii de birotică (OAS – Office Automation Systems) Sunt sisteme destinate managerilor medii spre nivelul inferior precum şi funcţionarilor din birouri şi tuturor persoanelor care trebuie să execute activităţi de birou. spre pregătirea deciziilor. s-au organizat fişiere comune pentru mai multe lucrări etc. iar nivelul superior nu este “deranjat” atât timp cât procesul condus nu (iese) debordează în afara limitelor stabilite. Conceptul de SIC permite realizarea acestui salt prin tratarea sistemică a informaţiilor şi prin orientarea lor spre conducere. În acest mod.2 Sistemul informatic pentru conducere (SIC) 2.generează date primare pentru celelalte sisteme. Efectele au fost favorabile. Introducere Calculatorul utilizat ca un mijloc de simplă mecanizare a unor operaţii sau lucrări. În funcţie de nivelul de management.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Cap. Preluările vizau evidenţe. Scopul principal este gestiunea mesajelor şi documentelor.asigură interfaţa cu mediul.

astfel. . adică aplică cunoştinţele substanţiale ale unui expert pentru asistarea managerului în rezolvarea problemelor. dar şi consultarea on-line a informaţiilor curente şi de arhivă necesare managerilor de nivel mediu. Trebuie spus că unii autori înglobează toate sistemele informaţionale destinate activităţilor de management în categoria MIS. unii autori le mai numesc şi sisteme intensive de cunoştinţe. control şi luarea deciziilor. dacă se constată o lipsă de cereri. Dezvoltarea sistemelor informaţionale este o operaţie costisitoare care este executată de specialiştii organizaţiei în colaborare cu firme specializate. în cadrul sistemelor informaţionale se utilizează tehnica de calcul.utilizează sisteme expert.are o interfaţă mai directă cu utilizatorul. Sisteme suport de decizie (DSS – Decision Suport Systems) Aceste sisteme sunt instrumente de luare a deciziilor în mâna managerului. nespecifice. tablouri de bord şi jocuri strategice. fiind importante în planificare. . Principalele deosebiri între DSS şi MIS sunt: DSS are analiza mai avansată. ele sprijinindu-l în situaţii în care are date nestructurate. Unii autori la mai denumesc şi EIS (Executive Information Systems). are acces la metode manageriale mai complexe şi rezolvă situaţii mai dificile.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Sisteme informaţionale destinate conducerii (MIS – Management Information Systems) Aceste sisteme permit întocmirea şi analizarea rapoartelor de rutină. atrage atenţia asupra reeşalonării producţiei. Deosebirile esenţiale faţă de DSS sunt: posibilităţi de calcul extinse. Dacă însă volumul de informaţii este mare şi operaţiile executate sunt repetabile. 12 . posibilităţi extinse de comunicaţii.Executive Suport Systems) Sunt sisteme suport de luare a deciziilor la nivelul cel mai înalt din organizaţie. . Sunt orientate în general pe responsabilităţi tactice. În general agregă informaţiilor furnizate de nivelul TPS şi întocmesc rapoarte de anomalii legate de domeniul de responsabilitate a diferiţilor manageri. Sistemul informaţional nu prevede neapărat existenţa unui calculator. poate răspunde interactiv la întrebări puţin sau deloc structurate etc. Sisteme suport ale executivului (ESS. Din acest motiv. de exemplu.utilizează informaţii externe precum şi interne dintr-un domeniu mai larg. opţiuni grafice mai extinse.

El vizează îndeosebi activităţile de planificare şi control. Ei vor putea demonstra destul de uşor că folosirea unor noi modele de conducere este riscantă şi un calculator nu poate avea “încă” o utilizare eficientă în “condiţiile lor specifice”. ceea ce va amplifica fenomenul şi va duce la crearea unei baze de date imense şi greu de administrat şi în consecinţă la crearea unui sistem informatic greoi şi ineficient. De o importanţă deosebită pentru conducere este să stabilească nişte informaţii de control. cu cât un sistem informaţional pentru conducere este mai incomplet şi imprecis. transmitere şi transformare un calculator electronic”. 2. Orice sistem informatic este grefat pe subsistemul sau sistemul informaţional la care se referă. deoarece – de cele mai multe ori – informaţiile necesare conducerii nu sunt stabilite în mod ştiinţific.2. concluziile trase din analiza lor vor fi neconforme cu starea reală a acestuia şi deciziile luate – necorespunzătoare. care descriu global modul de desfăşurare al procesului condus. în urma unor analize privind necesităţile reale de informare.1. Sufocaţi de informaţii inutile. Aceasta. Informarea conducerii Una dintre marile probleme ale multor conducători este legată de identificarea şi culegerea informaţiilor care le sunt necesare. 2. În realitate. Dar oricât ar fi de “nepregătit pentru calculator” sistemul de conducere. mulţi conducători sunt supraaglomeraţi cu informaţii. stocare. având în permanenţă grijă să-i asigure datele necesare. dar aceste sunt nesemnificative.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Prin sistem informatic (CBIS – Computer Based Information System) înţelegem “un sistem informaţional care are ca element de culegere. Dacă se definesc ca informaţii de control nişte informaţii nerelevante asupra stării procesului. De modul în care se realizează aceste sarcini depinde în cea mai mare măsură eficienţa sistemului. În acest scop sistemul informatic trebuie să asigure o informare corespunzătoare a conducerii şi să contribuie la raţionalizarea procesului de luare a deciziilor. Obiective SIC trebuie să sprijine realizarea în cât mai bune condiţii a atributelor conducerii în întreaga întreprindere. Dacă se pleacă de la ipoteza lipsei de informaţii proiectanţii vor căuta să le ofere într-o cantitate cât mai mare. a intuiţiei şi a altor factori cu caracter subiectiv în procesul de conducere şi vor accepta greu punerea problemei elaborării unui sistem informatic în întreprinderi. Mai multe informaţii nu înseamnă neapărat o conducere mai bună. cu atât mai mare este riscul deciziilor eronate. Dar nu trebuie pierdut din vedere nici faptul că. Informaţiile de control trebuie stabilite cu multă atenţie. abordarea problemei introducerii unui sistem informatic pentru conducere poate duce la rezultate favorabile imediate chiar numai prin simpla inventariere şi ordonare a informaţiilor. Acestea trebuie să fie obiectivele centrale ale oricărui sistem informatic pentru conducere. Aceasta este una din explicaţiile funcţionării incorecte a unor sisteme informatice pentru conducere. conducătorii respectivi sunt ferm convinşi de rolul şi importanţa experienţei. În mod eronat se presupune în unele cazuri că deficienţa critică a unui sistem manual este lipsa cronică de informaţii.2. Conducerea întreprinderii trebuie deci să tindă spre construirea unui sistem eficient. 13 .

3. de fapt. Deciziile de conducere nu se pot lua în mod automat. pe elemente componente. adică decizii luate cu simţământul că suma factorilor de influenţă indică o anume orientare şi prin urmare. construirea lui este eşalonată în timp.2. Raţionalizarea procesului de luare a deciziilor Deciziile sunt orientate spre viitor. urmărirea executării acestor lucrări. se adoptă pentru un sistem informatic o structură de tip “organigramă”. 14 . eliminând intuiţia sau micşorându-i rolul la minimum. de pref. Acest lucru se impune în primul rând datorită faptului că în timp ce conceperea sistemului se face la nivel global.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA 2. În al doilea rând. şi urmărirea costurilor de şi decontarea producţiei producţie producţiei În mod frecvent. decizia este justificată. printre acestea amintim: modelarea procesului de conducere CO simularea calcule de prognoză calculul tendinţei de dezvoltare etc. Un astfel de sistem ar face inutilă conducerea şi ar ignora. structurarea sistemului permite planificarea activităţilor de proiectare şi construire a sistemului. SIC Subsistemul Cercetare – Dezvoltare Subsistemul Gestiunea mijloacelor fixe Subsistemul Gestiunea materialelor Subsistemul Personal retribuire salarizare Subsistemul Subsistemul Subsistemul Gestiunea Planificarea Planificarea şi calculul stoc. Aceasta înseamnă că efectul unei decizii se situează în timp după momentul în care ea a fost luată.2. căci aceştia sunt atât de numeroşi şi au interacţiuni atât de complexe. anumite cerinţe pot duce la necesitatea realizării cu prioritate a unor părţi ale sistemului. Se apelează deci la intuiţie. precum şi împărţirea muncii pe echipe. încât nu pot fi cuprinşi şi analizaţi de creierul omenesc. pregătirea deciziilor rămâne unul din obiectivele fundamentale ale unui SIC şi nicidecum totala “automatizare” a luare a deciziilor. 2. În sfârşit. esenţa noţiunilor de conducere şi decizie. Structura Pentru a proiecta şi a construi un sistem informatic pentru conducere este necesar ca acesta să fie structurat. Un conducător nu poate prevedea toţi factorii ce vor acţiona în viitor influenţând efectele deciziei luate. În acest punct pot interveni metodele ştiinţifice care ajută la raţionalizarea procesului de luare a deciziilor. Din acest motiv se încearcă a se ajunge la “decizii globale”. De aceea.

gestiunea stocurilor de materii prime şi materiale. lansarea şi urmărirea producţiei. subsistemul personal şi subsistemul financiar – contabil. urmărirea debitorilor. programarea operativă a producţiei. sau interne – dacă nu au legătură directă cu calculatorul. urmărirea cheltuielilor de producţie etc.m. subsistemul cercetare – dezvoltare. care se definesc la nivelul unei activităţi sau a unei grupe de activităţi “de aceeaşi natură” şi. subsistemul decontarea producţiei etc. care au un scop bine definit din punct de vedere informaţional. programare şi urmărirea producţiei. principiile de conducere preconizate. Alt mod de “decupare” în subsisteme poate pleca de la grupele de activitate din întreprindere: subsistemul planificare.d. Procedurile dintr-un sistem informaţional cu calculator pot fi manuale – în cazul operaţiilor efectuate manual. Exemple de aplicaţii sunt: planificarea producţiei. respectiv de ieşire) şi a celor automate. subsistemul tactic şi subsistemul operaţional. O procedură se poate defini ca un grup de operaţii efectuate asupra unor informaţii. sunt localizate într-un compartiment (fără ca acesta să fie obligatoriu). cum ar fi obţinerea unei situaţii sau actualizarea unei colecţii de date (fişier). subsistemul desfacere. Aici au un rol foarte important experienţa şi cunoştinţele proiectanţilor care vor avea în vedere o multitudine de factori ca: obiectivele sistemului informatic. Oricare ar fi însă criteriile de definire a structurii trebuie să se aibă în vedere două principii: 15 . de regulă. subsistemul comercial. În sfârşit. aplicaţiile se descompun în proceduri. ş.a. sunt împărţite în aplicaţii.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA SISTEM INFORMATIC PENTRU CONDUCERE Subsistem Subsistem Aplicaţie Aplicaţie Aplicaţie Aplicaţie Aplicaţie Criteriile de partajare a sistemului informatic în subsisteme pot fi diferite. Procedurile manuale pot fi al rândul lor de interfaţă – dacă se referă la pregătirea datelor în vederea prelucrării lor pe calculator sau la interpretarea rezultatelor furnizate de către acesta. importanţa unor activităţi etc. Subsistemele pot fi definite pe baza conceptului de funcţiune a întreprinderii: subsistemul producţie. Introducerea informaticii generează apariţia procedurilor de interfaţă (de intrare. Un alt mod de structurare poate fi în raport cu nivelurile decizionale ale sistemului de conducere: subsistemul strategic. sau automate – în cazul operaţiilor efectuate cu calculatorul. identificarea subsistemelor se poate face în funcţie de obiectivele întreprinderii. la rândul lor. complexitatea prelucrărilor informaţilor. De asemenea. La stabilirea structurii pe subsisteme şi aplicaţii a unui sistem informatic nu se pot da “reţete” sau formule. Subsistemele.

constituind partea comună. se vor include în bază noi date. oamenii. Banca de modele şi metode Aşa cum s-a arătat. Între date şi modele există o strânsă legătură: un model necesită date pentru testarea şi evaluarea lui şi. când evaluarea modelului indică necesitatea schimbării acestuia. Banca de date conţine toate datele necesare pentru prelucrărilor din cadrul sistemului.4.4. mediul înconjurător. grupate în aşa-numita bază de date. Componente Elementele componente ale unui sistem informatic pentru conducere sunt: banca de date. Adoptarea unor noi modele de conducere permite elaborarea unor proceduri care utilizează intens diferite metode matematice cum ar fi: analiza de regresie analiza factorială C. aceasta permite realizarea eşalonată a sistemului şi darea lui în funcţiune “pe bucăţi”. 2.4. 2. aceasta datorită faptului că analizarea şi tratarea acestor legături ridică cele mai mari dificultăţi atât pentru proiectanţi cât şi pentru utilizatori sistemul trebuie să fie modularizat. 2.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA interacţiunile dintre elementele din structura sistemului trebuie să fie cât mai stabile şi reduse. trebuie să se aibă în vedere în permanenţă dezvoltarea sistemului pentru a putea pregăti din timp datele necesare noilor modele. un sistem informatic introduce noi modele de conducere şi utilizează metode matematice.1. Echipamentele Echipamentele necesare unui sistem informatic pentru conducere sunt variate şi diferenţiate.4. precum şi toate programele necesare pentru gestionarea acestei baze de date. banca de modele şi metode. baza tuturor elementelor din structura sistemului informatic. reciproc. echipamentele.O. Ea cuprinde întreaga zestre de date a sistemului. Aceste faze sunt următoarele: asigurarea datelor perceperea lor validarea înregistrarea concentrarea prelucrarea difuzarea rezultatelor 16 . 2. Totalitatea acestora constituie banca de modele şi metode a sistemului.2. teoria aşteptării teoria stocurilor teoria înlocuirii stocurilor etc. În consecinţă. corespunzător diferitelor faze de prelucrare şi manipulare a informaţiilor.3. Banca de date Banca de date este elementul central al oricărui sistem informatic.

4.4.4. Echipamentul de prelucrare este calculatorul electronic şi el constituie elementul central al acestei componente a sistemului informatic. accesul direct la întreaga zestre informaţională a SIC – ului timp de răspuns practic instantaneu 17 . Conceptul de sistem integrat a fost definit în capitolul 1. 2. Vom completa această definiţie punctând câteva din caracteristicile integrării. prin mijloacele tehnice speciale de care dispune (TELETYPE.5. implicit. Mediul înconjurător Această componentă cuprinde toate condiţiile şi fenomenele care au influenţă asupra activităţilor din întreprindere şi.1. aşa cum va arăta ea când va fi gata.5. Calitatea acestui personal determină calitatea potenţială a sistemului. Mediul înconjurător este un factor în continuă transformare şi el trebuie foarte bine cunoscut şi analizat deoarece schimbările sale reprezintă cele mai severe restricţii pentru un sistem informatic. le înlănţuieşte într-un proces coerent şi elimină informaţiile şi prelucrările inutile sistemul integrat furnizează numai informaţii semnificative. Realizarea unui sistem integrat afectează mulţimea tuturor interacţiunilor din întreprindere un sistem integrat modifică radical dialogul “conducător – calculator”. adică acele informaţii care descriu fidel procesele conduse şi sunt determinante în luarea deciziilor un sistem integrat modifică fluxurile informaţionale şi îndeosebi interacţiunile dintre diferitele zone de informaţii. DISPLAY. Automatizarea unei aplicaţii izolate afectează numai interacţiunile dintre aceasta şi restul întreprinderii. Cea mai importantă dintre acestea este faza de prelucrare a datelor. în funcţie de condiţionările logice şi de resursele existente. un sistem integrat cuprinde toate prelucrările de informaţii din cadrul întreprinderii. Apoi se începe execuţia. în care se folosesc algoritmi deduşi din modelele de conducere adoptate. Un sistem integrat. asupra proceselor de decizie cum ar fi: viitorul tehnologiei şi al producţiei întreprinderii starea furnizorilor de materii prime natura şi amploarea restricţiilor externe conjunctura economică şi socială etc. Reuşita atragerii şi cointeresării personalului utilizator în realizarea sistemului preconizat condiţionează succesul acestei operaţiuni. Oamenii Personalul de proiectare şi cel utilizator joacă un rol important în buna funcţionare a unui sistem informatic.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA interpretarea rezultatelor. motiv pentru care el a şi fost tratat la punctul 2. utilizându-se tehnici matematice adecvate. 2. 2. Concepţia globală şi integrarea Analogie construcţie casă – concepţie globală În concepţia “globală” se elaborează mai întâi planul locuinţei. O altă latură importantă a unui SIC trebuie să fie tendinţa spre integrare. …) permite un dialog “tête – à – tête”.

că ea este forma dată unei cunoştinţe pentru a permite comunicarea sau manipularea acesteia şi că este un concept obiectiv. Termenii de dată şi informaţie nu pot fi confundaţi. la utilizarea calculatorului în contextul unui sistem. între date şi informaţii şi între informaţii şi cunoştinţe. CIFRĂ. să încercăm o paralelă cu următorul exemplu: dorim să exprimăm o idee. etapa I – automatizarea procedurilor de rutină cu VM mare etapa II – se trece la realizarea unui sistem integrabil etapa III – se adânceşte gradul de integrare. Informaţia măreşte. În mod analog cunoştinţa se transmite de la un subiect la altul prin intermediul informaţiei. SEMN IDEE PROPOZIŢIE CUVÂNT LITERĂ Admitem apriori că informaţia nu are un caracter subiectiv. Datele sunt elemente constitutive ale informaţiei. în general. Propoziţia este formată din cuvinte care sunt reprezentate prin litere. atunci când subiectul ia contact direct cu obiectul cunoaşterii. o idee se transmite de la un subiect la altul prin intermediul propoziţiei. fie mijlocit. Principala proprietate a suportului este că poate memora datele (şi deci informaţiile) şi le poate restitui. prin plusul de cunoaştere pe care îl aduce.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA discreţie absolută etc. este suficient ca ea să poată fi scrisă sau simbolizată. Datele se reprezintă prin litere. este ceva obiectiv. dar propoziţia care exprimă o idee. de obicei pe o foaie de hârtie. Suportul formal al informaţiilor sunt datele. Trecerea de la utilizarea calculatorului pentru automatizarea unor proceduri manuale (aplicaţii izolate). grasul de certitudine al unei fiinţe umane în raport cu mediul înconjurător. odată scrisă. Formal avem următoarele corespondenţe: CUNOŞTINŢĂ INFORMAŢIE DATA LITERĂ. Latura de conţinut a informaţiei este o prerogativă a diferitelor ştiinţe. Acest suport poate fi hârtia sau un alt obiect pe care sau prin care sunt reprezentate datele. Cunoştinţa însă are evident un caracter subiectiv la fel ca şi ideea. După I. Analogia merge mai departe. A confunda informaţia cu cunoştinţa ar însemna deci înglobarea tuturor ştiinţelor într-o ştiinţă despre informaţii. sunt cele care constituie “formula” din definiţia dată de Arsac. Acceptăm această definiţie cu observaţia că formula nu trebuie să fie neapărat scrisă. Acceptăm deci că informaţia este distinctă de cunoştinţă. folosind modele şi metode noi. Arsac. 18 . o informaţie este o formulă scrisă susceptibilă de a aduce o cunoştinţă. atunci când se realizează prin intermediul informaţiilor. Acelaşi raport îl acceptăm între cunoştinţă şi informaţie. cifre sau semne şi în momentul în care se reprezintă se admite implicit că există un suport material al lor. Ea se poate exprima cu ajutorul unei propoziţii. Pentru a sugera mai plastic raportul în care se găsesc noţiunile de mai sus. Informaţia Cunoaşterea se poate realiza fie nemijlocit. ceea ce este absurd. 2. a constituit piatra de hotar de la care se poate vorbi într-adevăr despre eficienţă şi ridicarea calităţii deciziilor pe o treaptă superioară. Trebuie să facem o diferenţiere netă între semne şi date.6.

de un nivel de conducere sau de firmă în general. O informaţie irelevantă pentru o anumită decizie poate fi relevantă pentru o altă decizie. vom restrânge această arie şi ne vom referi în general la informaţii care privesc aspectele economice în general şi întreprinderea în special. accesibilă – modul de prezentare a informaţiei joacă de multe ori un rol deosebit. Acest fenomen poate fi amplificat şi de lipsa de oportunitate a informaţiei pentru decizia respectivă. oportună – adică să existe un decalaj corespunzător între momentul primirii informaţiei şi momentul în care este necesară luarea deciziei. reducerea considerabilă a documentelor şi bineînţeles reducerea aparatului birocratic. iar informaţiile agregate sunt cele obţinute ca urmare a prelucrării informaţiilor elementare. stocarea. Se pune problema gestionării cu prioritate a informaţiilor care sunt utile şi debarasarea permanentă de informaţiile care sunt sau devin inutile. fenomen etc. şi de calitatea ei. se prevede că vor putea fi utile în viitor. Din cauza lipsei unui studiu sistematic privind utilitatea informaţiei. dacă trecerea de la informaţie la cunoştinţă se face uşor sau cu multă dificultate. relevantă – adică să poată furniza acele cunoştinţe care ne lipsesc pentru luarea unei decizii. Nu este acelaşi lucru dacă informaţia primită este clară sau confuză. 19 . O informaţie de calitate trebuie să fie: consistentă – adică să fie suficient de cuprinzătoare încât să poată furniza cât mai multe cunoştinţe. Este vorba în fond despre aşa-numita piramidă informaţională. aşa cum am conceput-o până acum. Este necesar aici să punem în evidenţă existenţa a două categorii de informaţii şi anume informaţii elementare şi informaţii agregate. multe cadre de conducere sunt sufocate de cantitatea de informaţii. O informaţie inexactă are de cele mai multe ori consecinţe grave.. Există şi o categorie de informaţii care chiar dacă nu sunt utile pentru moment. printre alţi factori. Gradul de agregare al informaţiilor este în directă legătură cu nivelul de decizie (conducere) la care aceste informaţii sunt utile. O informaţie obţinută cu întârziere poate avea o valoare scăzută sau poate să-şi piardă în întregime valoarea. a) Calitatea informaţiei Informaţia prezintă interes doar dacă poate fi utilizată. prelucrarea şi transmiterea lor. Cu alte cuvinte informaţia trebuie să fie furnizată în timp util. Utilitatea unei informaţii este legată de un comportament al întreprinderii (firmei). Având în vedere scopul lucrării de faţă. b) Utilitatea informaţiei Volumul informaţiilor existente într-o întreprindere este foarte mare şi în consecinţă ridică numeroase probleme privind culegerea. dar cu toate acestea în multe situaţii nu dispun de cele necesare fundamentării unor importante decizii. Studierea aprofundată a utilităţii informaţiilor va avea ca rezultat. exactă – dacă informaţia este exactă conţinutul ei va reflecta situaţia reală a fenomenului şi va influenţa de asemenea luarea deciziei. Informaţiile elementare sunt cele rezultate din constatări asupra unui obiect.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Informaţia. pe lângă reducerea costului de stocare al informaţiilor şi simplificarea accesului la o informaţie dorită. Ea este un produs perisabil. Măsura în care informaţia poate fi utilizată depinde. are un sens foarte larg.

CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA

c) Reprezentarea informaţiei

Raţionalizarea fluxurilor informaţionale, eliminarea paralelismelor în înregistrarea şi transmiterea informaţiilor, reprezentarea uzuală ne creează dificultăţi greu de învins. În acest caz se recurge la codificarea informaţiei. A codifica o informaţie înseamnă a-i ataşa o combinaţie de simboluri care se numeşte cod. Codul poate fi numeric, dacă simbolurile care îl compun sunt cifre, alfabetic dacă simbolurile sunt litere şi alfanumeric dacă este reprezentat printr-o combinaţie de cifre şi litere. Formal şi denumirea este un cod, dar pe plan semantic diferă de acesta. Nimic nu împiedică însă un cod să devină denumire dacă se acceptă ca o informaţie să fie denumită de însuşi codul respectiv. Totuşi nu trebuie să uităm că operaţia de codificare este impusă de prelucrarea informaţiilor, indiferent dacă această prelucrare este manuală, mecanică sau automată. Informaţia poate fi codificată în întregime sau poate fi codificată pe fiecare din cele două componente. De obicei, cea care se codifică este componenta calitativă a informaţiei.
d) Prelucrarea informaţiei

Acumularea de cunoştinţe şi prelucrarea acestora în vederea unei utilizări ulterioare este una din activităţile intelectuale de bază ale omului. Prelucrarea cunoştinţelor face posibilă obţinerea de cunoştinţe noi prin intermediul mecanismelor deducţiei logice, cunoştinţe care nu ar putea fi obţinute direct prin percepţie. Această prelucrare are loc pe plan semantic, fiind deci proprie fiinţei umane. În foarte multe cazuri prelucrarea cunoştinţelor poate fi înlocuită cu prelucrarea de informaţii, acestea din urmă fiind numai o manipulare de formule scrise, realizate în exclusivitate pe plan formal. În acest scop se transformă cunoştinţele în informaţii printr-un proces de trecere de pe planul semnificaţiilor pe cel al reprezentărilor, se prelucrează informaţiile obţinându-se informaţii agregate din care apoi se “extrag” cunoştinţele noi pe care le conţin. Acest proces este realizat deci, după următoarea schemă: Cunoştinţe ce urmează a se prelucra se transformă în informaţii

Informaţiile se prelucrează cu mijloacele de care se dispune, obţinându-se informaţii noi

Informaţiile noi, prin conştiinţa umană, se transformă în cunoştinţe noi

20

CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA

Importanţa deosebită a acestui mod de obţinere a cunoştinţelor constă în faptul că prelucrarea informaţiei se poate automatiza.
e) Componentele informaţiei

Orice informaţie are două componente de bază: o componentă calitativă sau identificator şi o componentă de stare sau cantitativă. Elementul calitativ indică natura obiectului, fie o valoare pe care el o are. Unicitatea componentei calitative sau a componentei cantitative într-o informaţie nu este obligatorie. Spre exemplu într-o listă cu realizările unui atelier de prefabricate pe o zi, o informaţie se compune din numele prefabricatului şi cantitatea produsă. Avem deci o componentă calitativă – numele – şi o componentă cantitativă – cantitatea produsă. Dacă la cele de mai sus adăugăm şi costul diferitelor operaţii se obţine o informaţie cu două componente cantitative. Trebuie însă să admitem că nu în toate informaţiile cele două componente figurează explicit. Una din ele (de obicei componenta calitativă) poate lipsi, fiind subînţeleasă în contextul generat de alte informaţii (fenomenul este similar celui întâlnit în propoziţiile eliptice).
f) Reprezentarea informaţiei

În mod curent informaţiile sunt reprezentate prin mijloace uzuale, cum ar fi cuvintele, numerele, semnele, diferite reprezentări grafice etc. care se caracterizează printr-un grad ridicat de accesibilitate. Reprezentarea uzuală vizează relaţia dintre informaţie şi cunoştinţă, este direct inteligibilă. Dacă dorim însă să grupăm informaţiile după diferite caracteristici, să le combinăm, să le prelucrăm sau chiar să le transmitem, reprezentarea uzuală ne creează dificultăţi mari. De aceea se recurge la codificarea informaţiei. Codul poate fi numeric, alfabetic şi alfanumeric.
g) Transmiterea informaţiei

Transmiterea informaţiei se face de la o sursă de informaţie către destinatarul informaţiei. Sursa de informaţie este un element cuplat la un proces cu scopul de a genera informaţia prin înregistrarea stărilor procesului respectiv. Destinatarul informaţiei este acel element care recepţionează informaţia cu scopul de a valorifica semnificaţia sa. Transportul în spaţiu al informaţiei de la sursă al destinatar se realizează prin canale de informaţie. Mulţimea informaţiilor vehiculate între două elemente în cadrul procesului informaţional poartă denumirea de flux informaţional. Reprezentarea grafică a fluxului informaţional se face cu ajutorul organigramelor de flux cunoscute şi sub denumirea de Flow-chart. Aceste organigrame constituie un suport grafic adecvat în activitatea de raţionalizare a fluxului informaţional. Este necesar să relevăm aici existenţa a două tipuri de informaţii care sunt vehiculate în cadrul organizaţiilor economice: informaţia de stare şi informaţia de decizie. Informaţia de stare este purtătoare de cunoştinţe asupra proceselor trecute sau curente, asupra sistemului condus şi a mediului ambiant. Informaţia de decizie este purtătoarea deciziilor având ca scop declanşarea anumitor acţiuni.

21

CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA

Cap. 3. Modalităţi de organizare a datelor supuse prelucrării automate
3.1. Definirea şi obiectivele organizării datelor organizarea datelor – procesul de identificare, definire, structurare şi memorare a datelor importanţa organizării datelor – eficienţa prelucrării definirea unor structuri de date – necesită cunoaşterea diferitelor metode de structurare Procesul de organizare a datelor vizează următoarele activităţi: definirea, structurarea, ordonarea şi gruparea datelor în colecţii de date stabilirea structurilor adecvate de date stabilirea legăturilor (relaţiilor) între elementele unei colecţii şi între colecţiile de date reprezentarea datelor pe suporturi tehnice de memorie realizarea procedurilor corespunzătoare de prelucrare. Obiectivele urmărite în organizarea datelor: timpul de acces la date să fie minim spaţiul de memorare internă şi externă ocupat de date să fie cât mai redus unicitatea datelor, sau o redundanţă minimă în beneficiul unui acces mai rapid la date sistemul ales de organizare a datelor să reflecte, pe cât posibil, toate legăturile dintre obiectivele, fenomenele, procesele economice pe care aceste date le reprezintă să permită schimbarea structurii datelor şi a relaţiilor dintre acestea fără a fi necesară modificarea programelor care le gestionează (flexibilitatea datelor) 3.2. Evoluţia metodelor şi tehnicilor de organizare a datelor 1) Fişiere de date (FD) 2) Baze de date (BD) 3) Bănci de date (BnD) (FD) – dezvoltarea necontrolată, fără un plan de dezvoltare a unui sistem de prelucrare: redundanţă mare, duplicări, izolarea datelor, dificultăţi în accesarea datelor, securitatea datelor, integritatea datelor, dificultăţi în accesarea datelor. (BD) – o colecţie de elemente grupate împreună pentru a satisface nevoile informaţionale ale unei activităţi particulare sau ale unei organizaţii. Avantajele unei BD: o BD serveşte întreaga organizaţie (nu numai un tip de aplicaţie) datele se introduc doar o singură dată se evită duplicarea folosire eficientă a personalului, utilizare optimă de resurse (BnD) – reprezintă o mulţime de date organizată în scopul optimizării procesului de înserare, eliminare, căutare şi modificare a datelor sau a relaţiilor între acestea, independent de o anumită aplicaţie. (bănci de date bibliografice, centre nervoase ale organizaţiei).

22

trebuie organizate în grupări logice. nivel virtual.3.3. Baza de date Baza de date Fişier 1 Fişier n Fişier 1 Fişier n Articol 1 Articol n Articol 1 Articol n Câmp 1 Câmp n Câmp 1 Câmp n Ierarhia organizării datelor Când colecţia de date este divizată în subcolecţii disjuncte din punct de vedere al conţinutului informaţional.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA 3.1. structură care poartă numele de structură virtuală sau nivel virtual de organizare a datelor. Baza de date este o astfel de colecţie de elemente asociate logic. nivelul fizic sau structură fizică (physical level) 2. Abstractizarea datelor constă în aceea că sistemul ascunde anumite detalii asupra modului în care sunt păstrate şi memorate datele. se poate vorbi de o colecţie de baze de date. denumită sistem de baze de date. reprezentând nivelul cel mai înalt în ierarhia organizării datelor în vederea procesării computerizate. Organizarea datelor în baze de date 3. structură virtuală sau nivel conceptual (conceptual level) 3. Niveluri de organizare a datelor Datele cu care operează calculatoarele. nivel logic. Se ajunge astfel la o gestiune independentă a structurii generale a BD. degajând utilizatorul de sarcina de a cunoaşte întreaga structură a BD. Un scop major al sistemelor de baze de date este acela de a oferi utilizatorilor o viziune abstractă asupra datelor. pentru a putea fi prelucrate. Există trei niveluri de abstractizare a structurii organizării datelor: 1. această preocupare fiind numită abstractizarea datelor. structură logică sau nivel vizual (view level) 23 . Abstractizarea putându-se produce pe câteva niveluri de abstractizare.

prin descrierea doar a unei părţi din întreaga BD – aceea care interesează pe fiecare utilizator în parte. cilindru. aplicaţiei n NIVELUL VIZUAL pct. astfel încât ea să satisfacă cerinţele tuturor utilizatorilor în condiţii de redundanţă minimă şi control al datelor. de vedere al programatorului de aplicaţie NIVELUL CONCEPTUAL pct. constituind elementul de noutate al sistemelor de BD. STRUCTURA LOGICĂ a datelor coresp.. bloc. de vedere al administratorului bazei de date STRUCTURA VIRTUALĂ A BAZEI DE DATE STRUCTURA FIZICĂ A BAZEI DE DATE …. Structura fizică a BD este problema inginerului de sistem. Simplifică interacţiunea utilizatorilor cu sistemul de BD. coresp. bit. de vedere al inginerului de sistem Relaţia dintre cele 3 niveluri de organizare a datelor în BD 24 . sector.. pistă. precum şi relaţiile care există între acestea. NIVELUL FIZIC pct. Structura virtuală este problema administratorului bazei de date. aplicaţiei 1 STRUCTURA LOGICĂ a datelor …. persoana cu rol cheie în definirea datelor din BD la acest nivel. Nivelul logic corespunde deci programatorilor de aplicaţii.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Nivelul fizic (structura fizică) Este nivelul cel mai de jos de abstractizare care se referă la modul CUM sunt memorate realmente datele pe suport fizic. Nivelurile de referinţă fiind: volum magnetic. Nivelul conceptual (structura virtuală) Este un nivel de abstractizare care se interpune între nivelul fizic şi cel logic. spre deosebire de cele clasice. octet. aplicaţiei 2 STRUCTURA LOGICĂ a datelor coresp. Nivelul vizual (structura logică) Este nivelul cel mai înalt de abstractizare. La acest nivel se descrie CE fel de date sunt memorate în fapt în baza de date. La acest nivel fiecare utilizator vede structurarea datelor în funcţie de necesităţile aplicaţiei pe care o rezolvă.

ale cărui valori reale constituie domeniile tabelului. asigurarea integrităţii datelor 5. Obiectele care au acelaşi fel de 25 . de o calitate corespunzătoare şi în timp util a nivelurilor de decizie şi/sau de informare din sistemul dat. asigurarea independenţei datelor faţă de programele de aplicaţii şi invers: posibilitatea de a modifica o schemă de definire la un nivel fără a afecta schema de definire la nivelul imediat superior: independenţa fizică a datelor independenţa logică a datelor. iar comportamentul obiectului printr-un set de metode sau operaţii care acţionează asupra atributelor sale. La intersecţia unui atribut cu un tuplu se localizează valoarea reală. fiind caracterizate prin stare şi comportament. Atributul este denumirea generică dată coloanei. orientate pe obiect – obiectele sunt abstractizări ale entităţilor lumii reale. obiectivul specific : asigurarea cu informaţii necesare şi suficiente. Obiective pentru proiectarea unei bănci de date: 1. facilităţi de utilizare a bazei de date folosirea datelor de către mai mulţi utilizatori accesul utilizatorilor la date în mod facil o mai mare cantitate de informaţie disponibilă utilizatorilor control centralizat al datelor utilizarea băncii de date prin diferite limbaje de programare furnizarea unui limbaj de interogare a datelor accesul la informaţii după o multitudine de criterii de regăsire utilizarea meniurilor de asistenţă 3.3. Clasificarea bazelor de date I. După domeniul de activitate: universale specializate II. controlul redundanţei datelor – SGBD 3. domenii şi valori.3. sporirea protecţiei datelor împotriva unor distrugeri neintenţionate sau chiar intenţionate – copii de siguranţă (back-up) (se ocupă administratorul băncii de date) 7. sporirea securităţii datelor – autorizare acces 6. 2.2. După modelul datelor selectate în baza de date: de tip arborescent – operează ca entităţi între care există relaţii de subordonare de tip ierarhic de tip reţea – asigură legături de orice natură între entităţile componente de tip relaţional – operează cu tabele bidimensionale care au o structură formată din atribute. Starea unui obiect este exprimată prin valorile atributelor sale.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA 3. înregistrări (tupluri). asigurarea consistenţei datelor 4.3. Obiectivele băncilor de date Obiectivul general al sistemelor informaţionale – creşterea eficienţei activităţii de bază. BANCA DE DATE: îşi propune realizarea unor obiective specifice. care însumate îi conferă o superioritate comparativ cu celelalte metode şi tehnici de organizare a datelor. Linia = înregistrare.

CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA atribute şi comportament fac parte din acelaşi tip sau clasă. Alte clasificări ale BD: după destinaţia lor: pentru informaţii curente şi servicii pentru bănci de date cu interogare pe verticală după finalitatea datelor manevrate de personal informaţionale pentru gestiunea economică. cât şi cele globale ale tuturor nodurilor. Clasele sunt aranjate întro ierarhie în care fiecare clasă moşteneşte toate atributele şi metodele superclasei din care face parte. III. După modul de prelucrare a datelor: locale – sunt operaţionale în nodurile reţelei de calculatoare distribuite – sunt stocate în fişiere în toate nodurile unei reţele de calculatoare. având rolul de a satisface atât cerinţele specifice ale unui nod de date. actualizarea şi interogarea BD limbaje de nivel înalt sau extensii ale acestora mixte. După gradul de centralizare a datelor centralizate – prelucrare integrală a datelor în mod global descentralizate – prelucrare parţială pentru o parte a structurii organizatorice. După limbajele utilizate în prelucrarea datelor: autonome – sunt rezultatul unor SGBD-uri care deţin limbaje proprii cu limbaje gazdă – sunt rezultatul unor SGBD-uri care utilizează la crearea. V. IV. 26 .

CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA SISTEM CONDUCĂTOR intrări ieşiri ieşiri intrări MEDIUL EXTERIOR intrări ieşiri Baze de date ieşiri intrări ieşiri intrări intrări ieşiri SISTEM CONDUS SISTEMUL ÎNTREPRINDERE (ORGANIZAŢIE) Locul băncii de date în sistemul întreprindere 27 .

se pot constitui sisteme holonice de tip socio-economice sau socio-tehnice. Un sistem holonic este un sistem de referinţă în cadrul căruia funcţionează 2 sau mai multe sisteme autonome adică n entităţi. . funcţii. proprietăţi comparativ cu sistemele autonome. În funcţie de valoarea lui n avem 2 situaţii : a) dacă n = 2 => caz particular în care se apropie de abordarea clasică.după 1980 – perioada concepţiei holonice asupra sistemelor.un tip particular de holon îl reprezintă sistemul activităţii umane. Trăsăturile sistemului holonic: . 28 . . .1930-1980 – perioada concepţiei clasice asupra sistemelor.1 Sistemul holonic Teoria sistemelor identifică 2 perioade în evoluţia acestora: . . optimizarea vizează atât sistemele componente cât şi sistemele de referinţă. .este în toate cazurile un sistem deschis.presupune introducerea unor limitări în procesul de operare. Este vorba aici de sisteme care operează în cadrul altor sisteme.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Capitolul IV Sisteme informatice de asistare a deciziei în managementul contemporan 4.apar deficienţe legate de rol. . Termenul de holon provine din limba greacă de la „holos” şi desemnează un întreg dedus în părţi.desprinderea şi ataşarea faţă de sistemele autonome pot avea loc în planul abstract. b) dacă n > 2 => caz specific al sistemului holonic cu diferenţe majore faţă de concepţia clasică. optimizare.

Managementul holonic se va baza pe exploatarea cunoaşterii clasice dar şi pe cunoaşterea inconştientă (cunoaştere bazată pe intuiţie. Administrarea firmelor holonice va avea la bază noile tehnologii informatice şi avantajele oferite de echipamentele informatice performante. Prin proces vom înţelege aici un ansamblu de activităţi desfăşurate de o firmă plecând de la regula foii albe. ecologice etc. despre feedback-ul sistemelor. 29 . Informaţiile prelucrate de astfel de reţele pot fi defalcate în informaţii despre calitate. adică făcând abstracţie de procedurile şi tehnicile urmate anterior.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA S1 S2 INTRĂRI Sistemul informatic IEŞIRI S3 S4 Modelul de bază a sistemului holonic Aportul tehnologiei informatice devine esenţial în managementul oricărei organizaţii. de mentenanţă. Folosirea reţelei holonice favorizează exploatarea cunoaşterii ca un nou tip de sursă.2 Noi concepte privind procesele de afaceri Economia modernă impune organizarea activităţilor pe bază de procese şi nu pe operaţii separate conform principiului diviziunii muncii. Managerii trebuie să-şi adapteze permanent profilul general şi stilul de management în raport cu exigenţele impuse de mediul concurenţial în care se desfăşoară activitatea. imaginaţie…) 4.

un salariat cu pregătire generală poate executa lucrările unui expert. .Sistem informatic pentru management – Management Information System – MIS. Ce înseamnă SIAD Contextul economico-social actual a impus supervizarea procesului economic decizional prin intermediul unor tehnologii informatice tot mai complexe. . . a comerţului electronic). . astfel au apărut sistemele informatice care au drept obiectiv principal asistarea decidentului în diferite faze ale procesului de decizie. acestea caută o variantă optimă din multitudinea de soluţii tehnice şi economice existente în prezent. efortul financiar este mare. Implementarea în practică a acestor sisteme ridică diverse probleme pe plan informaţional. definit prin totalitatea investiţiilor efectuate de o firmă în tehnica de calcul. Toate acestea demonstrează rolul în creştere a tehnologiilor informatice. Astfel de reguli sunt: . Termenul de SIAD are accepţiuni multiple: . financiar. . tehnologia informatică va avea un rol fundamental pentru a depăşi vechile reguli şi pentru formularea altora posibil de aplicat. Capitolul V Sisteme informatice de asistarea a deciziei (SIAD) 5. Toate acestea reprezintă portofoliul IT în strânsă dependenţă cu infrastructurile ramurilor industriale (de exemplu sistemele de plăţi ale băncilor. 30 . SIAD presupune: .schimburile rapide de informaţii între participanţii din locaţii diferite. comunicaţii.Sistem informatic pentru decidenţi – Executive Information System – EIS. De asemenea. În toate. Vorbim de un concept nou. firmele trebuie să aibă în vedere modul în care infrastructura informaţională a firmei se intersectează cu infrastructurile publice şi cu cele specifice noii industrii (a internetului. Pentru multe firme totuşi.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Regândirea şi reproiectarea radicală a procesului de afaceri în vederea creşterii performanţelor economice se numeşte reengineering.1.informaţia apare simultan în oricâte locuri este nevoie.procesul de luare a deciziilor presupune integrarea atribuţiilor fiecărui angajat.valorificarea simultană a avantajelor centralizării şi a elementelor pozitive specifice descentralizării.arhitectură complexă privită ca entitate.proiectele şi planurile pot fi actualizate şi revizuite instantaneu. pentru elemente de hardware şi software pentru suportul de stocare a datelor cât şi în personalul care furnizează aceste servicii. tehnologic şi uman. .un sistem . cel de IT. sisteme de rezervare ale liniilor aeriene) şi cu cele publice (de exemplu furnizorii de servicii internet şi de telecomunicaţii).

interactiv.conţine o bază de cunoştinţe care reflectă unele aspecte ale lumii decidentului. Keen în 1978 defineşte SIAD ca un produs al procesului de dezvoltare în care managerul. furnizează asistenţă decidenţilor pentru problemele care nu sunt în totalitate structurate. .asigură selectarea unui set de cunoştinţe în scopul vizionării acestora pentru extragerea unor informaţii necesare procesului decizional. gestionarea datelor. se referă la rolul important pe care îl poate avea omul în funcţionarea SIAD. Holsapple şi Whiston definesc particularităţile unui SIAD în 1996 astfel: .CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA . modelarea şi structurarea modelelor.oferă facilităţi de prezentare a unor cunoştinţe ad-hoc sau de elaborare a unor rapoarte periodice. controlul derulării procesului de decizie revine decidentului. . Apelarea la tehnologiile informatice se face doar în anumite faze ale actului decizional şi îi lasă factorului de decizie controlul derulării operaţiilor de rezolvare.deciziile au la bază criterii numeroase care adesea pot fi conflictuale şi dependente de utilizatori.existenţa unor factori esenţiali (raţionamentul. combină raţionalitatea umană cu prelucrarea automatizată a informaţiei. . Trăsăturile esenţiale ale unui SIAD sunt: .de asistare a deciziei. Prin sintetizarea celor prezentate anterior un SIAD poate fi definit ca “un sistem interactiv.găsirea soluţiilor optime ce implică activităţi legate de căutarea informaţiilor necesare. proceduri). cu precizarea că decizia nu este luată de sistem. intuiţia şi experienţa decidentului). Un astfel de sistem trebuie să fie simplu.permite achiziţionarea şi gestionarea unor cunoştinţe descriptive sau de altă natură (reguli. Little în anii ’70 defineşte SIAD ca un model bazat pe un set de proceduri pentru procesarea datelor şi pentru asistarea unui manager în procesul de luare a deciziilor. proiectantul şi sistemul sunt capabili să se influenţeze reciproc cu rezultate în evoluţia sistemului. flexibil. . Un an mai târziu Klein şi Tixier identifică situaţiile în care se face apel la un SIAD şi anume: . uşor de manipulat şi complet în vederea furnizării rezultatelor finale. Moore şi Chang demonstrează că un astfel de sistem este extensibil. . . 31 . . capabil să suporte analize ad-hoc şi să modeleze decizia. flexibil şi adaptat rezolvării problemelor nestructurate pentru ameliorarea procesului decizional în management ”.dispune de modul prin care se poate interacţiona direct cu decidentul şi îi asigură acestuia flexibilitate în alegerea soluţiilor sau în gestionarea cunoştinţelor.este un sistem informatic asistat de calculator. fiind orientat către viitor şi utilizat pe un interval de timp neregulat şi nedeterminat. Steven Alter defineşte SIAD ca fiind sisteme destinate managerilor ce au ca obiect principal eficacitatea deciziilor spre deosebire de sistemele tradiţionale folosite de operatori şi care au ca obiect eficienţa şi consistenţa datelor.

politici de preţ şi publicitate. Managerii strategici folosesc foarte multe surse de date externe care le furnizează atât o imagine de ansamblu despre strategia firmelor concurente cat şi informaţii privind tendinţele noi de pe piaţă. de la managerii operaţionali la top manageri. La nivel tactic deciziile sunt complexe iar volumul de informaţii utilizat e mare.3 Caracteristicile unui SIAD Particularităţile fundamentale ale SIAD în raport cu facilităţile pe care le asigură sunt: A) Asigura rezolvarea problemelor semistructurate de decidenţii implicaţi în procesul de conducere. marketing.structurate – apar în toate fazele procesului decizional. SIAD în acest caz oferă decidentului doar suportul necesar pentru soluţionarea părţilor structurabile ale problemei.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA - este un instrument ce influenţează eficacitatea procesului de decizie mai mult decât eficienţa procesului decizional (adoptarea unor decizii satisfăcătoare). Modul de rezolvare al unei probleme e puternic influenţat de natura acesteia şi de tipul situaţiei decizionale. . ei apelează la puţine date istorice sau la surse externe.nestructurate – apar atunci când obiectivele sunt greu de cuantificat şi e aproape imposibil să se proiecteze o soluţie viabila.semistructurate – apar atunci când problemele pot fi doar parţial structurate şi apelează la creativitatea şi intuiţia umana. 5. In acest sens se impune adaptarea şi actualizarea sistemelor în funcţie de nivelul conducerii. La nivel strategic deciziile sunt orientate către probleme legate de performantele 32 . au obiective bine definite şi au drept avantaj faptul că toate variabilele sunt cunoscute şi complet programate. Unii specialişti îl susţin pe Peter Keen care considera cercetările domeniului îndreptate către studiile teoretice şi documentaţiile tehnice desfăşurate la MIT în anii ‘60. Deciziile pot fi împărţite în 3 mari categorii: . . În 1989 Morton şi Gorry abordează suportul decizional sub forma unei matrice astfel: . . In general managerii la nivel operaţional folosesc surse interne de informaţii de natură repetitivă. managerii nivelului strategic au nevoie de date agregate şi de calitate superioara în timp ce managerii operaţionali apelează mai mult la date de detaliu şi pun accent pe aspectul calitativ al acestora.2 Evoluţia SIAD Evoluţii semnificative ale domeniului au fost înregistrate în ultimele 3 decenii. Managerii care decid la nivel tactic apelează mai mult la informaţii istorice pentru a previziona anumite evenimente viitoare. Scott Morten a marcat debutul preocupărilor legate de studierea. tactic. 5. De asemenea. semistructurate şi nestructurate). B) Asistarea deciziilor se poate realiza la toate nivelurile de conducere.pe coloane se identifica nivelurile proceselor de conducere (strategic.pe linii se regăsesc tipurile de decizii (structurate. definirea şi implementarea sistemelor informatice folosite în procesul decizional pentru producţie. operaţional).

SIAD-urile pot constitui un punct de sprijin din cadrul procesului prin analize de tip „what – if” sau „goal – seeking”. E) Poate asista mai multe decizii interdependente şi/sau secvenţiale. iar decidentul trebuie să aibă controlul asupra acestei selecţii finale.Evaluarea deciziilor adoptate. Cea mai utilă practică în reprezentarea unei situaţii reale e cea a modelarii. iar la nivel operaţional deciziile sunt luate pe termen scurt şi au adesea caracter repetitiv. De gradul în care decizia atinge obiectivele predefinite în cadrul organizaţiei depinde eficacitatea procesului de stabilire a deciziilor.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA organizaţiei. Identificarea problemei care se bazează pe cercetarea informaţiei. de analiză a ansamblului de informaţii. Identificam aici următoarele faze ale procesului decizional: 1. printr-un proces iterativevolutiv. Astfel deciziile au şanse mai mari de a fi implementate cu succes în practică. Implementarea deciziilor propuse 5. Construirea modelelor alternative pentru problemele complexe impune o anumita experienţă ce poate fi furnizată de om sau de un sistem expert întrucât SIAD-ul nu face o varianta a variantei optime. Rolul SIAD e acela de accesare rapidă şi eficientă a surselor de date interne şi externe organizaţiei. 4. să sesizeze modificarea condiţiilor de mediu şi a preferinţelor manageriale. C) Dispune de resurse pentru susţinerea procesului decizional în toate fazele sale şi poate fi adaptat diverselor stiluri decizionale. Modelarea fenomenului care a generat problema prin prisma modalităţilor de structurare şi utilizare a informaţiilor. Problema aprecierii deciziei adoptate nu se fundamentează în mod exclusiv prin prisma efectelor directe sau indirecte pe care decizia le generează pe plan managerial sau organizaţional. 2. Definirea deciziei sau a variantelor decizionale. Facilităţile oferite de SIAD trebuie să urmărească şi modul în care acesta contribuie la realizarea obiectivelor. în general. având în vedere faptul că în practica economica majoritatea deciziilor sunt intercorelate. Folosirea unui 33 . SIAD-ul devine astfel un suport al procesului de selecţie chiar daca acesta doar extinde capacitatea de luare a deciziilor. 3. D) Permite decidentului să controleze procesul decizional. G) E un sistem adaptabil în timp fiind dezvoltat. La nivelul organizaţiei procesul de informare se materializează prin posibilitatea adoptării deciziei sau a variantelor decizionale pe baza informaţiilor rezultate din activitatea de modelare. In cadrul unei organizaţii decizia se manifestă ca o activitate ce se finalizează cu selecţia uneia din variantele prezentate. Decidentul trebuie să aibă un comportament reactiv în utilizarea SIAD-urilor. Generarea alternativelor pentru problemele structurate poate fi furnizata de SIAD prin intermediul unor metode standard sau specializate. Arta decidentului consta în definirea adevăratei probleme pentru a găsi soluţii corespunzătoare. F) Permite îmbunătăţirea eficacităţii procesului decizional. SIAD-urile generează decizii mult mai consistente şi mai obiective având în vedere faptul că se bazează pe o analiză completă a informaţiilor şi sunt realizate cu aportul direct sau indirect al celor implicaţi.

felul asistenţei acordate de un SIAD în practica decizională.complexitatea procedurilor existente în structura aplicaţiei. . text sau reguli standard.naturaleţea comunicării concretizată în faptul că decidentul trebuie să poată schimba uşor intrările şi să obţină rapid rezultatele.modalitatea de orientare a SIAD-urilor către date. în sensul că modelele folosite trebuie să conţină numai fenomenele importante eliminând tendinţa de a adaugă detalii. aceasta depinde de calitatea interfeţei care asigură dialogul om – calculator. Noţiunea de SIAD universal nu există. modelarea acestora prin diferite tehnici conducând în final la obţinerea unor rezultate ce vor fi evaluate de decident. 34 . .numărul de utilizatori existenţi în procesul decizional.urilor În literatura de specialitate apar mai multe criterii după care se clasifică SIAD-urile.simplitate. . gestionare şi dezvoltare a bazei de cunoştinţe necesare procesului decizional. pentru că descrierea structurii modelelor folosite trebuie să permită tratarea unui număr cât mai mare de fenomene fără să genereze o complexitate ridicata.exhaustivitate. Trebuie să facem diferenţierea intre sistemele informatice de gestiune (care reprezintă metoda tipică de furnizare a unor rapoarte predeterminate în funcţie de care decidentul adopta o decizie bine fundamentata) şi sistemul de asistare a deciziei care permit introducerea treptata pe diferite niveluri a datelor de intrare. 5.frecvenţa de utilizare a acestora. Specialiştii în domeniu au încercat să proiecteze şi să dezvolte SIAD-uri care stimulează creativitatea şi procesul de învăţare şi care pot oferi facilităţi suplimentare de întreţinere. modele.4 Clasificarea SIAD. Astfel aveam drept criterii: . Decidentul e obligat să coordoneze multiple sisteme care comunica între ele. . În general sistemele sunt proiectate pentru anumite situaţii decizionale ce nu pot fi generalizate. . deci nu dispunem de modele stabile sau reguli riguros definite.adaptabilitate. Calităţile indispensabile ale unui SIAD: . intuiţia sau imaginaţia care deocamdată nu pot fi automatizate.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA prototip iterativ în proiectarea şi construirea unui astfel de sistem poate fi o soluţie viabilă pentru satisfacerea exigentelor utilizatorilor.robusteţe. integrarea acestora e complexa şi destul de incerta. pentru că sistemul trebuie să fie capabil să integreze şi să actualizeze cu uşurinţa noi informaţii. SIAD-ul reprezintă cea mai flexibila şi interactiva soluţie în domeniul tehnologiile informatice care asista adoptarea unei decizii în condiţiile în care problemele nu sunt structurate. . prin eliminarea posibilităţii de a furniza răspunsuri incorecte sau false. La acestea se adaugă creativitatea. . .

Organizarea bazelor de date se poate face în fişiere sau poate avea forme specifice: baze de date relaţionale. Vom avea: 1. antrenând activităţi de simulare optimizare. va grupa. Metoda de bază constă deci în introducerea valorilor aferente unui parametru întrun tablou matricial iar modificarea acestora implică reacţii în lanţ asupra tuturor elementelor care depind de acel parametru. În acest caz SIAD-ul va crea.urile orientate pe procesoare de tabele. fuziona şi expedia documentele utilizând tehnologii diverse: hipertext. În situaţia în care decidentul gestionează mai multe foi de calcul apare posibilitatea de a se consacra unei cercetări artistice. obiectuale. Un procesor de tabele este un instrument software care permite utilizatorului să descrie modelele în scopul efectuării unor analize cât mai pertinente. 3. SIAD-urile orientate pe text care evidenţiază necesitatea prelucrării şi reprezentarea textului într-o formă cât mai accesibilă cu scopul de a asigura gestionarea rapidă şi eficientă a datelor de către decident. Utilizarea are drept efect extragerea de informaţii utile din ansamblul de date disponibile. SIAD-urile orientate pe baze de date în cadrul cărora baza de date a organizaţiei este componenta esenţială a sistemului. Acesta dispune de tehnici şi metode care permit vizualizarea situaţiilor finale şi manipularea informaţiilor procedurale.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Cea mai importantă clasificare este cea care împarte SIAD-urile în funcţie de măsura în care soluţia oferită de sistem este structurată pe baza modelării / analizei datelor. SIAD. Acestea se bazează pe organizarea datelor sub formă tabelară asemenea unei matrici. 2. ierarhizate. Gestionarea bazelor de date presupune identificarea tehnicii de date a acestora. care presupun explorarea şi căutarea datelor şi OLAP (procesarea analitică on-line). SIAD-urile orientate pe modele care au principii de funcţionare bazate pe modelul cantitativ şi efectuează analize de tipul „what-if”. multidimensionale. Baze de date relaţionale sunt mai rigide datorită volumului mare de date folosite şi de aceea sunt mai puţin utilizate. SIAD-urile orientate pe baze de date sunt preferate pentru că dispun de facilităţi de interogare puternice şi au capacitatea de a genera situaţii de sinteză complexe. instrumente web…etc. 1. previziune. rezultatele obţinute se pot concretiza în acţiuni sugerate de procesul decizional. va revizui şi vizualiza automat unele documente. Stocarea datelor se realizează sub forma unor depozite de date de tip Data Warehouse iar analiza se fundamentează pe noile tehnologii informaţionale Data Mining. va identifica locaţiile aferente unor colecţii mari de date. SIAD-urile orientate pe date se bazează pe analiza unui volum mare de informaţii stocate în cadrul sistemului informatic în diferite momente de dezvoltare ale acestuia. Pornind de la acest nivel se pot lua măsuri pentru creşterea veniturilor. Modulul se construieşte pe bază de obiecte (concepte) şi relaţii (ecuaţii) între obiecte. De exemplu putem avea o cercetare inteligentă care determină creşterea rentabilităţii firmei. măsuri ce să determine scăderea cheltuielilor toate în scopul creşterii rentabilităţii. precizarea modului de acces şi formularea unor interogări care să corespundă obiectivelor propuse. 2. Un alt criteriu important grupează SIAD-urile în funcţie de tipul sistemului care asigură managementul informaţiilor. 35 .

SIAD – urile mai pot fi: 1. Datorită costurilor ridicate pe dezvoltarea unor astfel de programe. După frecvenţa utilizării lor.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA 4. utilizarea sistemelor devine ineficientă şi este doar o soluţie extremă. SIAD-urile organizaţionale care permit descrierea unor obiective clare pentru asistarea deciziilor ce se repetă în mod frecvent în cadrul organizaţiei. SIAD-urile orientate pe reguli presupun existenţa unui ansamblu de reguli în cadrul unei componente speciale numită sistem de gestiune a cunoştinţelor utilizând formalisme de prezentare proprii inteligenţei artificiale. 2. SIAD-urile ad-hoc care gestionează problemele specifice asupra cărora nu se pot emite previziuni sau care se găsesc destul de rar în cadrul procesului decizional. 36 . Acestea impun un grad mare de interactivitate între utilizatori şi SIAD-ul asociat.

interfaţă bazată pe forme. prelucrate. . . care asigură posibilităţi suplimentare de manipulare si gestionare a informaţiilor în cadrul sistemului.evolutivitatea sistemului în sensul că acele componente care îndeplinesc o singură funcţie în structura sistemului nu trebuie să constituie un obstacol în dezvoltarea viitoare a organizaţiei. 37 . . utilizate la diferite niveluri ale firmei.inter-operabilitatea sistemului. .interfaţa meniu.interfaţa de tip întrebare – răspuns. Un prim model de arhitectură al SIAD a fost elaborat în 1982 de Sprague şi Carlson. . încărcare şi indexate implică activităţi destul de complexe. ansamblul de date externe şi interne gestionate în cadrul organizaţiei. De asemenea au identificat următoarele stiluri de dialog: . instrumentele software.compatibilitatea sistemului ceea ce presupune că resursele acestuia să poată fi partajate de toţi utilizatorii implicaţi în procesul decizional.subsistemul bazei de date care cuprinde atât baza de date cât şi sistemul de gestiune al acesteia.interfaţa de tip “ linie de comandă ”. . percepută ca fiind elementul esenţial al structurii. interdependenţa dintre ele. SIAD-urile orientate pe date apelează la depozitele de date iar procesul de extragere. . .componenta pentru asigurarea comunicaţiei are în vedere modul cum sunt organizate resursele hardware cum sunt distribuite software-ul şi datele în sistem.setul de modele şi instrumente analitice care sunt o componentă importantă mai ales pentru SIAD-urile orientate pe modele în acest caz software-ul pentru gestiunea modelelor poate fi stocat pe acelaşi server cu bazele de date. . precum şi modalităţile de integrare şi conectare fizică a componentelor sistemului.componenta de gestiune a dialogului cu utilizatorul. Aceştia considerau că elementele componente sunt: .componenta de gestiune a modelelor. bazele de date. modelele.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Capitolul VI Arhitectura unui SIAD Structura sistemelor de asistare a deciziilor trebuie să reflecte modul în care se realizează combinarea elementelor componente. În viitor perfecţionarea tehnologiilor aferente SIAD trebuie să aibă drept obiectiv principal îmbunătăţirea interacţiunii dintre decident şi SIAD.interfaţa. . Power abordează SIAD-ul prin prisma a 4 componente: . Pentru conceperea arhitecturii unui SIAD trebuie să avem în vedere: .componenta de gestiune a datelor.

externe organizaţiei. Datele operaţionale pot fi agregate numai dinamic însă cele folosite pentru suportul decizional permit şi analize complexe. valabile din experienţe anterioare. 2. date – cunoştinţe – informaţii atunci când avem nevoie de cunoştinţe pentru a procesa datele în informaţii. Agregarea. Acestea sunt structurate şi gestionate pentru o prelucrare ulterioară prin intermediul SIAD-ului. Exemple de cunoştinţe: acumulate şi valabile la începutul procesului decizional. neprocesate. Într-un mediu decizional de faceri utilizarea eficientă a resurselor informaţionale depinde de relaţiile existente între date informaţionale şi cunoştinţe. Dimensiunea datelor.1. proceduri de integrare şi administrare. 38 . extrase din informaţii achiziţionate în timpul procesului decizional. Exemple de informaţii:interne obţinute din procesarea datelor sau din alte surse informaţionale. cunoştinţe – date – informaţii situaţia care poate exista numai dacă se admite că se ştie unde trebuie căutate datele ce produc informaţia cerută. 3. 2. Relaţiile dintre cele 3 elemente: date. informaţii – date . informaţii şi decizii apar sub diverse forme astfel: 1.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA 6. Într-un SIAD bazele de date nu au doar funcţia de stocare pasivă a informaţiilor ci participă activ la funcţionarea acestuia. obţinute din transformarea datelor brute în informaţii. Exemple de date: empirice. stocarea. Structura datelor. controlul securităţii datelor şi a modului de acces la acestea. Iniţial bazele de date înregistrează informaţii brute. Factorii care diferenţiază datele operaţionale şi datele pentru suportul decizional sunt: 1. iar datele organizaţionale au o singură dimensiune.cunoştinţe caz în care informaţia este prelucrată şi se stabileşte decizia iar manifestarea ei poate conduce la noi cunoştinţe. La nivel operaţional datele sunt stocate în baze de date relaţionale în cadrul cărora relaţia este normalizată pentru eliminarea eventualelor anomalii. care modifică percepţia asupra realităţii şi reduce gradul de incertitudine. 3. Gestiunea datelor Aceasta presupune încărcare. rezultate ale procesului decizional curent. Datele folosite în informaţia decizională au o structură integrală şi nu intră în detalii ele reprezintă doar agregări ale datelor operaţionale. Datele devin informaţii doar prin prisma unui model interpretativ propriu receptorului. Datele aferente mediului decizional sunt multidimensionale. organizarea şi actualizarea datelor relevante. O condiţie esenţială a SIAD-urilor moderne este existenţa unei baze de date cu o structură bine definită şi cu informaţii de calitate superioară. De ex: datele din bilanţul contabil devin informaţii doar pentru cel ce cunoaşte modelul contabil. În acest context putem considera informaţia ca acea dată care aduce noi cunoştinţe utilizatorilor săi.

5. Varietatea surselor de provenienţă a datelor impune existenţa unui dicţionar care să conţină informaţii despre structura bazelor de date. . Gestiunea modelelor cuprinde: . financiare. Ele reprezintă instrumente cu ajutorul cărora se prelucrează informaţia. Administrarea ansamblului de date se face printr-un program specializat.interogarea bazelor de date prin limbaje de interogare declarative. Acestea sunt operaţionale doar pentru un subsistem al organizaţiei.extragerea datelor din alte baze de date decât cele administrate de SIAD.ansamblul de operaţiuni necesare pentru execuţia. iar cele pentru asistarea deciziei reprezintă adevărate serii de timp ale datelor organizaţionale. pentru dezvoltarea obiectului corporaţiei şi pentru achiziţii la diferite niveluri. contabile etc. . Modelele pot fi împărţite în: 1. Pentru administrarea.limbajul de modelare. . 2. Modelele nu se limitează la gestionarea datelor în forma lor brută. Modele strategice care acţionează la nivelul strategic sunt utilizate pentru asistarea responsabilităţilor de planificare la nivel strategic. Din punct de vedere al utilizatorului modelele sunt „ partea vizibilă ” a unui SIAD.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA 4.2 Modelele şi gestiunea modelelor Modelele reprezintă rezultatul unei analize prealabile a situaţiei decizionale propuse spre rezolvare. a) Baza de modele conţine un set de modele asociate unui anumit domeniu de activitate: modele statistice.baza de modele. sincronizarea şi coordonarea activităţii de obţinere de informaţii se adaugă la clasicul dicţionar de date şi dicţionarul de metadate dar şi serverul de evenimente.sistemul de gestiune al acesteia. integrarea şi comanda modelelor. La nivel operaţional dicţionarul conţine mai puţine elemente. printr-un sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD) care permite: . Construirea modelelor are la bază o serie de reguli care ne ajută să reflectăm cât mai fidel ceea ce este în interiorul sistemului sau în interiorul fenomenului asociat. 39 . în timp ce bazele de date sunt considerate „partea ascunsă ”.actualizarea bazelor de date existente. dimensiunea câmpurilor. Orizontul de timp.crearea de noi baze de date. . . formatul datelor. . . ci le organizează astfel încât să furnizeze decidentului elemente de informare care au legătură cu preocupările sale. 6. Datele operaţionale se referă la starea tranzacţiilor la momentul actual.dicţionarul de modele. . despre tipul surselor de date. Modele tactice folosite pentru middle management cu scopul de alocare şi controlare a resurselor sistemului. Metadatele.asigurarea securităţii datelor. (meta = deasupra) În ceea ce priveşte SIAD trebuie să descoperim ce se află deasupra datelor.

. . . pentru controlul calităţii. Subrutinele – folosite independent pentru aplicaţii diferite de analiză a datelor. Sistemele inteligente sunt ansambluri de mijloace destinate asistării factorului de decizie in rezolvarea problemelor specifice de gestiune.modele analogice înlocuiesc o proprietate a obiectului cu alta identică. soluţia fiind raportată la dimensiunile şi proprietăţile originalului.realizarea unor modele de la zero sau de la modele deja existente. Prin intermediul unui sistem informatic de gestiune a bazelor de date se asigura: . cu definiții. .utilizarea unor funcţii analogice pentru exploatarea bazei de modele. 40 .modele matematice când fenomenele studiate sunt reprezentate prin simboluri şi legi ce administrează sistemul. Modele operaţionale folosite pentru gestionarea activităţii curente.funcţii şi informaţii despre acestea. .3 Sistemele de gestiune a cunoştinţelor Pentru rezolvarea problemelor semistructurate sau nestructurate se apelează la sistemele expert sau la alte sisteme inteligente.gestionarea modelelor de utilizatori. Acestea la rândul lor se pot împărţi în: . un proces deocamdată neautomatizat. b) Sistemele de gestiune a bazelor de modele.sisteme cu caracter general asociate activităţilor frecvente. pentru elaborarea programelor de producţie.corelarea modelelor prin intermediul unei baze de date si integrarea acestora in structura SIAD. . Alegerea unui model optim presupune realizarea unei expertize. pentru aprobarea creditelor de o banca. .consemnarea si identificarea modelului. . .regăsirea ansamblului de variabile asociate modelului.comunicarea rezultatului obţinute la sfârşitul procesului de prelucrare.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA 3. deşi aplicarea lui impune o anumită personalizare. 4. 6. Sistemele inteligente bazate pe modele au la bază un raţionament de tip analitic care la rândul lui gravitează în jurul unui algoritm. d) Dicţionarul de modele care e considerat ca un catalog al tuturor modelelor existente.modele iconice cu aceleaşi caracteristici ca şi obiectul studiat dar la scara diferită. e) Procesorul de execuţie şi integrare a modelelor care permite verificarea modului in care se derulează execuţia programelor. c) Limbajul de modelare care e în general standard.sisteme cu caracter particular destinate unor operaţii strâns legate de tipul problemei studiate. O alta clasificare a modelelor le împarte in: .

astfel interfaţa capătă un rol deosebit în cadrul unui SIAD. Se estimează că numărul datelor colectate de o organizaţie modernă se dublează în fiecare an. flexibilitatea şi accesibilitatea care permit utilizatorului să adapteze sistemul în raport cu exigenţele explicaţiei. Sistemul de dialog este gestionat de un software special ce conţine programe care oferă diverse facilitaţi precum: interfaţa grafică.să înţeleagă mai bine natura complexa a relaţiilor ce condiţionează rezolvarea problemei. figuri.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Pentru a folosi astfel de instrumente decidentul trebuie: . Dialogul se poate realiza sub diferite forme: de tip întrebare – răspuns. În acest context analiza efectivă a datelor se rezumă la doar 5% dintre ele. Integrarea SIAD-ului e o provocare pentru utilizatori. Reuşita unui model va evita derularea liniară a acestuia şi nerespectarea cerinţelor utilizatorilor finali.să-şi exprime ipotezele de lucru sub o forma sintetica si operaţională. prezentarea datelor sub diferite forme (grafice . Interfaţa ar trebui standardizată astfel încât toate aplicaţiile şi datele sa fie compatibile si uşor accesibile. utilizarea unor chestionare incluse intr-o macheta. 6. Integrarea SIAD are 2 forme: 41 . Prin rolul activităţii pe care îl îndeplineşte în funcţionarea unui SIAD utilizatorul poate fi considerat parte integrantă a sistemului. .să exploreze formalismul matematic. . etc.4 Subsistemul de dialog Un model interactiv presupune un dialog permanent intre utilizator si calculator. . accesarea unor funcţii care să rezolve situaţiile de blocaj.să-şi fundamenteze deciziile pe baza modelelor de simulare sau pe algoritmii de optimizare. tabele).5 Integrarea SIAD-urilor O problemă ce poate să apară e cea a informaţiei supraîncărcate. Utilizatorul  Dacă realizatorii SIAD nu au in vedere utilizatorii finali există riscul unui eşec pentru că sistemul nu a fost realizat în conformitate cu exigenţele realităţii ci intr-un spaţiu închis şi rupt de realitate. definirea unor menu-uri ierarhizate. Pentru aceasta avem nevoie de o interfaţă de dialog simplă care să permită accesarea cu uşurinţă a informaţiilor. 6.

robotica. . 7. punerea unor diagnostice medicale sau a unora economice.înţelegerea şi invadarea pornind de la experienţă. transferul de date şi instrumente. Integrarea fizică începe înainte ca SIAD-ul să fie proiectat. Domeniul a avut o evoluţie rapidă in special după 1975 si a generat : . 42 .maşină” prin utilizarea limbajului natural pentru a comanda un calculator. psihologie.2 Sisteme expert . .1 Inteligenţa artificială in problematica decizională Inteligenţa artificială include o serie de domenii de avangardă ale utilizării calculatoarelor precum recunoaşterea unor imagini. . software-ului şi a caracteristicilor datelor de comunicare. al înţelegerii şi al deciziei prin intermediul calculatoarelor.parte integranta a inteligentei artificiale Noile orientări înregistrate pe plan mondial în teoria economică. b) integrarea fizica care implică comunicarea arhitecturală a hardware-ului. constă în crearea unor maşini ce au comportament adaptiv graţie capacităţilor de percepţie sau de deplasare .interfeţe “naturale” cu referire la perfecţionarea comunicării „om . .aplicaţii bazate pe ştiinţe cognitive . care dezvoltă interfeţe multiple între om si calculator pentru a simula o realitate. În acest mod unul sau mai mulţi utilizatori pot accesa la cerere toate mecanismele de asistare a deciziei. .sisteme de studiere care tind să imite procesele de raţionament uman.o performanţă recentă e „realitatea virtuală” .CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA a) integrarea funcţională care presupune furnizarea unui mediu de acces comun. Capitolul VII Tehnologii moderne aferente SIAD 7. .manipularea unor informaţii incomplete şi ambigue. biologie cu scopul de a dezvolta programe software specializate care atribuie calculatorului funcţii caracteristice inteligenţei umane precum: . Obiectivul fundamental constă în analiza comportamentelor umane in domeniul percepţiei. reengineering-ul si firma holonică se raportează la realizările oferite de tehnologiile informatice moderne. În prezent inteligenţa artificială s-a constituit drept o disciplina ştiinţifică de sine stătătoare aflată la graniţa dintre informatica.aplicaţii de tip informatic care dezvoltă programe adaptate principiilor de inteligenţă artificială.dezvoltarea unor raţionamente pentru rezolvarea problemelor .

. 7. 43 . video-discuri interactive etc. cifra de afaceri.3..baza de reguli sau cunoştinţe deductive din care pot fi exprimate cunoştinţele expertului uman cu privire la problemele de rezolvat... Motorul de inferenţă – permite consultarea. . Ideea de bază a sistemelor expert e de a recupera cunoaşterea specifică expertului în domeniu. .(condiţie) atunci . . În funcţie de situaţie un sistem expert poate fi: . „Ruptura” apare între regula veche şi cea noua şi e generată de un anumit tip de tehnologie: bănci de date folosite în comun. instrumente de asistare a deciziei.un sistem de asistare a deciziei prin care decidentul se bazează pe recomandările formulate de sistem dar se poate abate de la acestea. de exemplu: pentru diagnosticarea problemelor financiare ale unei firme in baza de fapte reţinem forma de organizare.(acţiune)” în care se definesc condiţiile ce trebuie satisfăcute pentru a face accesibila concluzia. Structura unui sistem expert Sistemul expert separă cunoştinţele referitoare la problemă (descrise într-o baza de cunoştinţe) de mecanismul de exploatare a acestora (realizat printr-un motor de inferenţă).ordinale de tipul „daca . sunt imperfecte. interpretarea si corelarea cunoştinţelor în vederea efectuării raţionamentelor şi a obţinerii concluziilor logice.... B. referitoare la un domeniu specific.. elementare. Toate acestea se întâmplă în contextul unei complexităţi a mediului de referinţă şi a proceselor decizionale asociate acestuia. de a o încorpora într-un program ce ulterior va fi utilizat de neexperţi pentru a rezolva acelaşi tip de problemă. capitalul social.. iar rezolvarea lor e posibilă prin utilizarea unor metode euristice prin care se progresează pas cu pas spre soluţia finală. aceste sisteme permit parcurgerea în timp util a unor secvenţe anterioare din structura procesului decizional. Astfel şi un angajat cu pregătire generală poate derula activităţi aferente unor specializări distincte..CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA În literatura de specialitate se remarcă apariţia unui nou concept denumit simbolic “tehnologie disruptivă”.metaregulile prin intermediul cărora sistemul expert e capabil sa aplice o strategie. Arhitectura tipica cuprinde: A. de la un expert uman la altul mai puţin pregătit. Există sisteme în care abordarea unor probleme nu se poate face complet structurat. Baza de cunoştinţe care include: . reţele de comunicaţii.un sistem de decizie în care se reţin alegerile propuse de sistemul expert.baza de fapte – un ansamblu de cunoştinţe brute.un sistem de asistare a studierii care permite transmiterea unor cunoştinţe dintr-un domeniu specific. sisteme expert. tipul de reţea comercială din care face parte. Regulile pot fi: . Chiar dacă opţiunea finală in alegerea unei soluţii şi în implementarea deciziei revine economistului..

CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Modul de funcţionare al acestuia porneşte de la baza de cunoştinţe. . Trăsăturile unui sistem expert şi domeniile de utilizare Trăsăturile esenţiale ale unui sistem expert sunt: Modularitate evidenţiată de faptul că utilizarea cunoştinţelor dintr-un domeniu e explicitată într-o bază de cunoştinţe structurată pe module.atunci când sistemele expert au funcţii suplimentare.5.furnizarea explicaţiilor referitoare la raţionamentele folosite. Pe viitor se vor integra cunoştinţele de reprezentare şi raţionamentul inteligentei artificiale cu modele de baze de date şi procesări pentru a produce un „supermodel obiect”.diagnosticarea şi interpretarea în care sistemul expert porneşte de la un număr de semnale şi reuşeşte să caracterizeze o stare. Lizibilitate asigurată de o bază de cunoştinţe care poate fi uşor accesată de un nespecialist. . Aplicarea permite deducerea unor noi fapte si a unor noi reguli.activităţi de concepţie pentru că sistemul poate combina diferite restricţii specifice domeniului precum şi consecinţele lor asupra funcţionalităţilor. respectiv culeg şi interpretează cunoştinţele.atunci când se plecă de la o situaţie dată. Exista 2 moduri de funcţionare a mecanismului: . caută reguli potenţial aplicabile. iar sistemul poate propune o imagine a evoluţiei viitoare şi chiar opţiuni pentru planificare. C. 7. . Mecanismul de asistare în determinarea cunoştinţelor Aceasta componenta asigura: . . o situaţie. .modul de „înlănţuire în faţă” care porneşte de la faptele verificate si foloseşte reguli aplicabile pentru a îmbogăţi baza de fapte.explicarea cauzelor ce au condus la determinarea unor concluzii incoerente (nevalidate de expertul uman).furnizarea concluziilor.previziune şi planificare .modul de „înlănţuire înapoi” în care sistemul e guvernat de scopuri. Interesul major în realizarea sistemelor expert este de a difuza cunoştinţele experţilor umani într-o organizaţie. Problemele şi cerinţele apărute vor fi rezolvate şi 44 . formalizarea cunoştinţelor fiind independentă de interfaţa om-maşină. 7. formulează observaţii şi propun acţiuni. procedează la selecţia acestora prin metareguli şi defineşte regula ce se va aplica prima.remedieri şi menţineri . .4. Domeniile reprezentative de utilizare sunt: . Cele două moduri pot fi combinate in practica. Motorul de inferenţă pleacă de la obiectivul vizat si se întoarce la reguli căutând sa regăsească fapte ce trebuie verificate in vederea atingerii scopului. Viitorul inteligentei artificiale Dezvoltarea domeniului este certă.

modelarea. de precizia şi complementaritatea acestora. Trăsăturile tabloului de bord: .caracteristici comune tuturor tablourilor. b) realizarea unor modificări în tablou e dificila şi impune ca cerinţele utilizatorilor să fie riguros definite. Avantajele privind reprezentarea. . Caracteristicile tabloului de bord sunt împărţite în: . Tablourile de bord electronice au şi limite ce nu pot fi ignorate: a) dacă sistemele de la bază sunt rudimentare finalitatea nu va genera calitate.staţiile de lucru pentru fiecare utilizator. . .caracteristici specifice legate de informarea decidenţilor care se bazează pe contacte personalizate sau pe rapoarte periodice furnizate de nivelurile inferioare. Acesta e un software care asigură un management ierarhic de stocare si servicii medii de stocare foarte mari. c) se pune accent mai mult pe analiza datelor interne organizaţiei mai uşor accesibile.oferă un timp scurt de răspuns cu afişarea rezultatelor pe display. 45 .permite căutarea de informaţii printr-o funcţie specială „drill-down” (cercetare pe trepte) prin care se corelează diferite cercetări. precum şi prin echipamente periferice. . .sunt adaptabile nevoilor si metodelor de lucru ale utilizatorului decident. de gradul de distribuţie şi împărţire între agenţii sistemului. . Cunoştinţele şi capacitatea de înţelegere sunt determinate de raţionamentele cerute. Componentele principale ale unui tablou de bord electronic sunt: . .sistemul de programe specializate care permite prezentarea informaţiilor si căutarea in bazele de date prin intermediul unor reţele de comunicare. Un prim răspuns la întrebarea privind viitorul domeniului îl reprezintă Sistemul de „stocare” de înaltă performanţă (HPSS). controlul şi administrarea unor volume foarte mari de date şi diferite din punct de vedere al tipului determină lărgirea interesului pentru acest domeniu.sunt uşor de accesat prin comenzi simple şi puţine.prezintă informaţiile şi sub forma grafică sau tabelară.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA executate de mai mulţi agenţi în cooperare pentru a găsi cea mai bună soluţie in vederea utilizării resurselor disponibile. Capitolul VIII Tablourile de bord electronice Tabloul de bord reprezintă o tehnică specifică de management care are rolul de a prezenta într-o formă prestabilită un ansamblu de informaţii cu privire la indicatorii de referinţă ai organizaţiei şi la factorii ce condiţionează desfăşurarea eficientă a activităţii.foloseşte informaţii în special pentru funcţiile de urmărire şi control.

E un sistem orientat pe subiecte. 2. E un instrument care se bazează pe calitate şi calificare. în a gestiona baza de date în mod eficient şi în a pune la dispoziţia utilizatorului informaţii cât mai utile. Aceasta implica: . Data Warehouse e realizat la nivel de întreprindere si spre deosebire de un format clasic implica obţinerea unor date finale desfăşurate pe un interval de timp mai îndelungat. mai multe decât au concurenţii. Datele sunt structurate pe teme cu scopul de a dispune de un ansamblu de informaţii utile legate de un subiect considerat esenţial pentru organizaţie. Un element ce trebuie luat în considerare sunt datele ce lipsesc atât din sistemul intern cât şi din cel extern. Această orientare pe subiecte permite dezvoltarea propriului sistem decizional printr-un proces de incrementare subiect cu subiect. E un sistem care conţine date integrate. integrate. 46 . 3. 4. Aceasta sarcină suplimentară de unificare a datelor e destul de dificilă şi de laborioasă datorită necunoaşterii sensului real al datelor. Înainte de a fi încărcată informaţia trebuie extrasă. Capitolul IX Data Warehouse Cheia succesului constă în arta de a dispune de cât mai multe informaţii. Integrarea tehnologiei data warehouse se justifica prin faptul ca aceasta permite organizaţiei să fie mai activă pe piaţă pentru a decide şi a anticipa cu o eficienţă cât mai mare. Unitatea de analiză se reduce adesea la nivelul produsului însa de cele mai multe ori nu e uşor de rezolvat. Caracteristicile Data Warehouse: 1. date ce sunt necesare în contextul unei analize decizionale. . coordonate.1. integrate si stocate astfel încât să permită utilizatorului să aibă o viziune de ansamblu asupra problemei. Data Warehouse e un instrument care poate rezolva aceasta problemă. Un Data Warehouse se bazează pe unificare. Obiectivele si caracteristicile tehnologiei Data Warehouse Acesta tehnologie oferă posibilitatea ca toate datele indiferent de provenienţa lor să fie organizate.punerea în aplicare a structurii fizice particulare a datelor. nonvolatile si istoriceşte organizate pentru a asigura suportul unui proces de asistare a deciziei. În acest sens definim Data Warehouse drept o colecţie de date orientată pe subiecte.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Cu timpul se va asista la o translatare a conceptului de sistem informatic pentru decident către conceptul de sistem informatic pentru angajat.definirea din punct de vedere semantic a datelor. prelucrată şi pregătită pentru a fi pusă la dispoziţia utilizatorului într-o formă cât mai accesibilă. 9.

. Caracterul nonvolatil este consecinţa valorilor istorice menţinute în cadrul unui sistem. un ansamblu de valori de-a lungul timpului.2 Structura unui Data Warehouse Data Warehouse e structurat în 4 clase de date organizate după o axa în funcţie de sensul istoric şi în raport de caracterul sintetic astfel: . Un depozit Data Warehouse implica date nonvolatile. O dată inserata într-un Data Warehouse poate fi considerată o simplificare a informaţiilor extrase din sistem. Datele detaliate reflectă evenimentele cele mai recente din structura unui depozit de date în sensul ca înserările regulate vor fi realizate la acest nivel. Această logică presupune formularea unor criterii de selecţie a datelor din ce in ce mai precise. Logica de acces folosită de utilizatorii Data Warehouse se bazează pe tehnica drill down – drill up mecanism ce permite deplasarea într-o structura multidimensionala pornind de la nivelul global la cel de detaliu (drill down) sau vice – versa (drill up). 47 . Sunt un rezultat al acesteia aferent procesului decizional. Informaţiile obţinute sunt destinate echipelor responsabile cu procesele de transformare a datelor. În general datele detaliate sunt extrem de voluminoase impunând un sistem hardware destul de sofisticat. 6.tehnologiile necesare accesului curent al utilizatorilor trebuie adaptate cerinţelor acestora. . . Aceeaşi cerere de interogare efectuată la intervale de timp diferite va furniza acelaşi rezultat. fiecare nouă inserare nu distruge vechile valori ci creează o nouă dimensiune a datelor. Astfel se va stoca istoricul datelor. Data Warehouse se bazează pe date istorice. In acest context fiecărei date i se va asocia un element temporal cu scopul de a identifica o valoare particulară in timp.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA 5. În cadrul unui depozit Data Warehouse datele nu trebuie niciodată actualizate pentru ca reprezintă valori inserate în sistemul decizional la un moment dat. Acest lucru e asigurat prin structuri multidimensionale care le permit utilizatorilor să navigheze în depozitul de date prin metode specifice.date puternic agregate. Într-un sistem clasic datele sunt actualizate după fiecare tranzacţie efectuată astfel încât valoarea mai veche e pierdută iar informaţiile sunt aduse în mod constant la zi. Datele istorice reprezintă unul din obiectivele esenţiale ale Data Warehouse.date detaliate (istorice). echipe care asigură administrarea bazei de date. 9. Datele agregate şi datele puternic agregate formează metadatele. .organizarea interna a bazei de date trebuie adaptată cu scopul de a suporta optimizarea accesului la date.date detaliate adunate într-o baza. Neactualizarea datelor in cadrul unui Data Warehouse are două consecinţe: .date agregate. Prin urmare datele trebuie să fie accesate uşor şi prezentate într-o forma agregata. Datele agregate corespund unor elemente de analiză reprezentative.

CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA 9. .4. O aplicaţie este un program informatic cu impact decizional integrat în structura globală. B. . . . Acestea sunt: a) achiziţionarea datelor ce presupune extragerea. Arhitectura izolata Este o combinaţie între cele două tipuri şi are drept obiectiv implementarea din punct de vedere fizic a nivelurilor agregate cu scopul de a facilita accesul şi de a conserva nivelul de detaliere. Principalul inconvenient al acestei arhitecturi sunt costurile suplimentare aferente stocajului si imposibilitatea accesului „in timp real”. 9. . În condiţiile în care informaţiile sunt dispersate rolul Data Warehouse-ului este de a integra datele astfel încât să se asigure o coerenţă semantică globală pentru că datele sunt supuse unui proces aflat în evoluţie permanentă. 2) Componente funcţionale.cu scopul de a realiza un proces finit (date analitice).programul furnizat de proiectanţii bazelor de date. Extragerea datelor se face prin tehnologii specifice astfel: . Arhitecturi virtuale In cazul acestora. Deşi structurile de date sunt complexe şi implică instrumente de programare avansate arhitectura reală e justificată de inadaptarea datelor aferente sistemului clasic. datele sunt stocate în sisteme informatice interne şi sunt furnizate procesului decizional prin Middleware. Realizarea unui Data Warehouse prevede: 1) Aplicaţiile. C.după instrucţiuni specifice (meta-modele).stocat intr-un depozit(DW). Realizarea unui Data Warehouse Procesele de transformare şi integrare a datelor pot fi sintetizate astfel: . 48 A.3 Arhitecturi specifice unui data warehouse Arhitectura reală Constituie o arhitectura specifica sistemelor decizionale prin care stocarea datelor se realizează printr-un sistem de gestionare a bazelor de date (SGBD) separat de sistemul organizaţional şi alimentat prin extrageri periodice de date. instrument informatic ce asigură conectivitatea intre tehnicile de asistare a deciziei si datele necesare. pregătirea şi încărcarea datelor.pentru a fi pus la dispoziţia clienţilor(utilizatori finali). Acestea trebuie gestionate cu uşurinţă pentru a furniza rezultate „palpabile”. Integritatea datelor extrase este obligatorie şi impune sincronizarea proceselor de extragere în plan funcţional sau din punct de vedere tehnic.asamblarea componentelor (date din diferite surse). Fiecare subiect tratat este descompus într-un ansamblu de aplicaţii. nu se poate vorbi de consolidare.

Partiţionarea fizica a tabelelor în unităţi de timp mai mici asigură facilităţi suplimentare de indexare. Aici se includ operaţiile de punere in corespondenţă a formatelor de afişare asociate datelor şi anume: . . Un nivel de maturitate diferit în funcţie de întreprindere 49 . ameliorarea fiind destul de frecventă şi de imprevizibilă. proiectele de acest tip apropiindu-se astfel de strategia întreprinderii. Legătura implicită cu strategia firmei Putem spune că Data Warehouse fidelizează clientul în sensul că implică pe cât posibil utilizatori experimentaţi. b) pregătirea datelor presupune transformarea acestora într-o formă acceptată de Data Warehouse. funcţiile acestuia sunt de administrare. Apar astfel noi sisteme informatice adaptate fiecărui utilizator.stocarea datelor în sistemul de gestiune a bazelor de date.infrastructura tehnica care cuprinde componentele hardware si software.încărcarea datelor ca ultimă fază a procesului de alimentare. În ceea ce priveşte metodologia de punere în aplicaţie utilizatorul are la dispoziţie mai multe metode precum: metoda MERISSE şi information engineering.infrastructura operaţională care cuprinde ansamblul de proceduri si servicii pentru administrarea datelor şi exploatarea sistemului.5. gestionare şi explorare a sistemului decizional. Se orientează pe arhitecturile client-server pentru aplicaţiile tranzacţionate. Logica de ameliorare continuă Data Warehouse evoluează în conformitate cu cerinţele utilizatorilor şi cu nevoile obiective ale întreprinderii.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA . c) modalităţile de acces se bazează în special pe tehnologiile nestructurate.programe utilitare de replicare care permit copierea elementelor unei baze de date către una sau mai multe baze situate în mediul eterogen.instrumente specifice de extragere ce au ca dezavantaj un preţ foarte ridicat care va restricţiona utilizarea lor. Evoluţiile tehnologice recente Tehnologiile client-server. . restructurare şi arhivare precum şi suporturi tehnice de stocare mai puţin costisitoare. d) infrastructurile În cadrul Data Warehouse-ului se pot identifica două nivele: . . 9. sistemele deschise şi procedurile utilizate în sistemele bazate pe Data Warehouse au înregistrat evoluţii semnificative. 3. Caracteristicile unui proiect de tip data Warehouse 1. Analiza devine astfel interactiva iar rezultatele cererilor curente influenţează adesea interogările următoare. 2. 4.

integrarea şi stocarea acestora cu scopul de a da utilizatorilor finali o imagine adecvată ce permite găsirea rapidă a informaţiilor şi analiza eficace a acestora. Riscurile asociate unui proiect Data Warehouse 1. Aceste baze de date sprijină procesarea tranzacţiilor fapt pentru care necesită mecanisme de control ale concurenţei şi mecanisme de acoperire pentru a asigura consistenţa tranzacţiilor.obiectivul este de a pune în aplicare un sistem de informare coerent şi pe deplin integrat. De aceea trebuie evitată folosirea unor tehnologii neconforme şi de slabă calitate. Interogările dintr-un depozit de date sunt mai complexe şi mai variate iar luarea deciziilor necesită date istorice.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Data Warehouse vine în completarea achiziţiilor aferente procesului decizional fapt care permite firmelor să beneficieze de o organizare şi de metode de lucru verificate. un sistem poate servi mai multor necesităţi.7. Riscurile tehnologice se referă la tehnologiile selectate pentru planificarea şi folosirea depozitului de date. 50 . iar costul informatic va fi considerabil pentru că se gestionează un volum mare de date moştenite de la sistemele anterioare. ci nu de a construi un sistem decizional izolat. date care provin de la alte organizaţii sau informaţii din alte surse eterogene. În acest context datele operaţionale deşi abundente sunt departe a fi complete pentru luarea deciziilor. Depozitele de date sunt concepute special pentru a sprijini luarea deciziilor. Realizarea unei Data Warehouse are la bază două principii: . Au ca obiectiv regruparea datelor.6. 9. 2. Riscurile legate de managementul proiectelor care apar din cauza resurselor insuficiente şi a complexităţii crescute a proiectului. ci se descompune în mai multe aplicaţii integrate. Riscurile organizaţionale care vizează structura echipei de dezvoltare cât şi cultura organizaţiei. . De asemenea trebuie să evităm construirea unui număr de sisteme corespunzător necesităţilor decizionale. Dacă nu se respectă această cerinţă se va limita valoarea informaţiilor conţinute de Data Warehouse. în timp ce pentru alţi utilizatori domeniul este mai puţin cunoscut. În cadrul acestora trebuie să avem în vedere şi minimizarea redundanţelor. agregarea şi sintetizarea lor. organizarea şi coordonarea informaţiilor provenite din surse diferite. Diferenţa între bazele de date operaţionale şi depozitele de date Bazele de date operaţionale conţin date curente detaliate ce trebuie actualizate în condiţii de securitate şi servesc drept suport pentru luarea deciziilor curente. Susţinătorul unui astfel de proiect trebuie să provină din zona conducerii strategice ci nu din zona IT. 3. 9.acest sistem nu se construieşte printr-un singur bloc.

achiziţii şi fuziuni între firme pentru utilizarea Data Warehouse. . Multe proiecte au eşuat datorită subestimării timpului necesar pentru operaţii de extragere. Tendinţe în tehnologia depozitelor de date Dinamica dezvoltării acestor tehnologii are un trend ascendent impus de necesităţile mediului economic. .maturizarea tehnologiilor data mining. Ca direcţii de evoluţie a depozitelor de date reţinem: .creşterea utilizării tehnologiei depozitelor de date în diferite.8.utilizarea pe scară largă a internetului pentru accesarea depozitelor de date de la distanţă . 4. .CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Unul dintre riscurile este definirea nerealistă a anvergurii proiectului. agregări.creşterea ofertei de tehnologii de tip depozite de date. variabile. integrare şi transformare a datelor. . 51 . Riscuri legate de proiectarea depozitului de date pentru că tehnologia Data Warehouse necesită un set nou de tehnici de proiectare astfel încât depozitul de date să fie gândit ca un tot multidimensional ce conţine tabele. 9.

Lansarea unui proces Data Mining presupune în paralel un demers de analiză critică a rezultatelor scontate şi a implicațiilor acestora în diferite domenii de activitate. se va studia conţinutul şi semantica acestora. Pentru o formulare cât mai exacta se procedează la descompunerea în subprobleme cu grad de complexitate redus. 2.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Capitolul X Data Mining Data Mining e un proces complex de actualizare a relaţiilor. structurilor. 52 . In prezent este destul de greu să se asigure exploatarea aceleiaşi baze de date în scopuri operaţionale şi decizionale. Sisteme decizionale care înglobează aplicaţiile ce asigură posibilităţi de diferenţiere la nivel de întreprindere. Un Data Mining e considerat un proces de prelucrare a datelor elementare disponibile în Data Warehouse cu scopul furnizării de informații necesare procesului decizional. 10.metode Data Mining pentru descoperirea cunoştinţelor ascunse în spatele datelor clasice. Sisteme operaţionale care cuprind ansamblul de activităţi tradiţionale de gestiune ca: gestiunea stocurilor. 2. Aplicațiile pot fi grupate în două categorii : 1.1 Etapele procesului Data Mining 1. În sfera metodelor Data Mining putem identifica atât reţele neuronale sau arbori de decizie cât şi tehnici de vizualizare multidimensionale. asocierilor. Ultimele 3 prezintă diferențieri atât din punct de vedere al scopului urmărit (analiza elementelor trecute sau previzionarea celor viitoare) cât şi în funcţie de gradul de agregare. . tendinţelor şi claselor prin exploatarea informaţiilor conservate în baza de date folosind metode matematice. În aceasta fază se vor clasifica asocierile. modelelor.Cautarea datelor se face in 2 faze: a) Investigarea .care presupune selectarea datelor cu sprijinul experţilor în domeniu astfel încât să se determine atributele corespunzătoare pentru descrierea problemei. interogările folosesc un volum mare de înregistrări.instrumente de interogare . dependenţelor. De asemenea trebuie identificaţi utilizatorii pentru că nu toate instrumentele oferă aceleaşi facilităţi în interpretare. Accesarea datelor in sistemele decizionale se desfăşoară mai mult aleator. activitatea de manipulare a dosarelor în administraţie. În majoritatea cazurilor procesul se reduce la automatizarea operaţiilor administrative care sunt repetitive. Identificarea problemei care presupune formularea problemei de rezolvat in condițiile cunoaşterii datelor detaliate. se vor identifica valori extreme etc. statistice sau algoritmice. Sistemele pot fi grupate în: . .tehnologii OLAP pentru analiza multidimensională .motoare de gestionare a bazelor de date pentru stocarea şi structurarea acestora . gestiunea activităţilor bancare. gestiunea distribuţiei. .

. Ultima faza a analizei se refera la studiul valorilor nule care pot afecta înregistrările bazei de date.transformarea datelor în durate. 53 . . 3.excluderea înregistrărilor incomplete.dacă baza de exemple e restrânsa şi alimentarea cu date se face manual se va verifica şi coerenţa datelor în momentul încărcării lor.dacă baza de date e voluminoasă şi alimentarea cu date se face automat se va trece la identificarea valorilor aberante prin: izolarea valorilor considerate greşite în distribuţiile statistice. Colectarea şi selectarea datelor pertinente reprezintă pana la 80% din ansamblul de activităţi aferente Data Mining-ului. Analistul trebuie să aleagă între un studiu bazat pe exhaustivitate efectuat pe un eşantion. 5.dacă baza de exemple e restrânsa (mai puţin de 300 înregistrări şi mai puţin de 30 variante). iar alimentarea cu date se face automat e mai uşor să verificăm manual şi vizual fiecare înregistrare pentru a descoperi anomaliile. 4. . . Datele fiabile si variabilele pertinente vor fi transformate în două moduri: a)Transformarea monovariabilă care se poate realiza prin: .înlăturarea valorilor absente. Reprezentările grafice precum histograma sau norul de puncte fac posibilă izolarea elementelor necorespunzătoare . Pentru administrarea datelor care lipsesc putem recurge la : .Selectarea datelor pertinente.modificarea unităţii de măsura pentru a evita disproporţiile. costul va creşte şi beneficiile nu vor fi cele scontate.frecvenţelor în cadrul căreia măsurarea datelor pentru un interval de timp permite identificarea gradului de repetabilitate a schimburilor. O buna modalitate de creare a unui model este identificarea unor evenimente similare. .ratelor care presupune corelația a doi indicatori sub forma de rate. astfel : . .transformarea logaritmica a variabilei pentru a limita impactul valorilor excepţionale. . . .care presupune observarea corelaţiilor dintre anumite date.combinări liniare si neliniare. corelaţii ce pot genera reducerea numărului de intrări într-un sistem fără însă ca aceasta reducere să fie arbitrara. fiecare sistem are avantaje şi dezavantaje.dacă baza de exemple e larga şi alimentarea cu date se face manual e posibila introducerea de date identice.Eliminarea datelor necorespunzătoare se face diferit în funcţie de dimensiunea bazei de date şi de modul de constituire al acesteia.modificarea coordonatelor asociate datelor geografice prin instrumente speciale care transformă adresele şi elementele aferente acestora în coordonate geografice.tendinţelor înregistrate care presupune studiul evoluţiei în timp a schimburilor urmărind astfel progresul sau regresul înregistrat de anumiţi indicatori.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA b) Reducerea dimensiunilor problemei . construirea unui scor şi identificarea ulterioară prin intermediul indicatorilor statistici etc. b)Transformarea multivariabila care constă în combinarea mai multor variabile elementare şi obţinerea uneia agregate prin metoda: .Stabilirea modului de acțiune asupra variabilelor.înlocuirea valorilor aberante. . .

54 . În acest caz se impune evidenţierea diferită între facilităţile depozitelor de date şi cele asociate unui sistem OLAP.1. Evaluarea calitativa se face prin reprezentarea grafică a datelor sau conceptual facilitând partajarea cunoştinţelor. Data warehouse îi permite decidentului să obţină informaţiile necesare în câteva minute. O predefinire din punct de vedere fizic a unor subansamble de date poate optimiza cererile de interogare efectuate în mod frecvent. 8. Evaluarea cantitativă se face prin indicatori de sinteză care reflectă gradul de încredere şi precizia sondajului. Capitolul XI Tehnologia OLAP (Online Analyses Processing) 11. comparativ cu sistemele clasice care generau răspunsuri în câteva zile.căutarea modelelor bazate pe ecuaţii. După construirea modelului se recomandă validarea acestuia prin efectuarea unui test asupra bazei de date. Modelele actuale construite într-o maniera automata au un înalt nivel de interactivitate şi permit interogări din ce in ce mai sugestive: Plasarea diferitelor tehnici de modelare are în vedere : . Tendințele înregistrate în practica decizională actuală impun integrarea facilităţilor de asistare tip Data Mining la nivelul tuturor stadiilor proiectului.Evaluarea rezultatului care se poate face din punct de vedere calitativ sau cantitativ. În context decizional se are în vedere obţinerea unui timp de răspuns optim pentru volumul de date cercetat. . test care să verifice corectitudinea clasărilor.Cercetarea modelului constă în extragerea cunoștințelor utile pornind de la un volum mare de date brute care vor fi prezentate într-o forma sintetica. 7. OLAP abordează datele agregate într-o manieră multidimensională. Spre deosebire de instrumentele Data Warehouse.analiza logică sau descompunerea problemei în subansamble succesive pentru a beneficia de un raționament structural.alegerea tehnicilor de proiectare. metoda MERISSE şi altele au fost şi sunt utilizate pentru automatizarea producţiei. Fiecare din etapele prezentate constituie un punct de control în asigurarea calităţii totale a procesului Data Minig. Locul instrumentelor OLAP în mediul decizional Un Data warehouse reprezintă o bază destinată procesului decizional în care actualizarea informaţiilor nu se desfăşoară liniar şi interdependent. dar acestea au caracter tranzacţional în care modelele sunt destinate minimizării redundanţei.Integrarea cunoștințelor constă în implantarea modelului şi a rezultatelor sale în sistemul informatic al întreprinderii sau în procesul decizional al acesteia. OLAP versus OLTP (Online Tranzactional Processing) Metodele bazate pe entitate-asociere. . Ele sunt denumite generic OLTP.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA 6.

tipuri de produse. O comparaţie pe scurt între OLAP şi OLTP poate fi sintetizată astfel: CARACTERISTICI Operaţii tipice Tip de acces Nivel de analiză Cantitate de informaţii Orientare Mărimea bazei de date Vechimea datelor OLTP Prelucrări Scris şi citit Elementar Redusă Liniară 100Mb.1Gb Recente OLAP Analiză Citit Global Mare Multidimensională 1 Gb. În acest context se dezvoltă depozite de date Data Warehouse în care informaţia nu mai este pusă la dispoziţia utilizatorului sub formă liniară ci într-o forma multidimensională. volumul lor este limitat iar numărul de intrări ieşiri este previzibil. Perspectiva multidimensionala a datelor Acestea pot fi organizate pe mai multe aspecte: timp. Vorbim de o tehnologie de agregare a datelor şi de accesare rapidă a informaţiilor sub denumire generică de OLAP. clienți.2 Caracteristicile de bază OLAP 1.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Concepţia este orientată pe proces şi modelul de date intervine ca suport al acestuia. Cererile de informaţii sunt previzibile şi majoritatea testelor se definesc printr-un ansamblu de tranzacţii. 55 . localizare. Acest format se numește hypercub. Datele sunt accesate prin chei.1 Tb Istorice 11.

localitatea. Modelarea dimensionala Este o tehnică de conceptualizare şi reprezentare a aspectelor cantitative ale activităţii în strânsă legătură cu parametrii acestuia: cine.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Timp Vânzări Produs 2. volumul comisioanelor. . burse de valori. De ex. Domeniile de succes OLAP sunt: financiar-bancar (gestiunea portofoliului. 56 .3. numărul de tranzacții. produse de succes). producţie.dimensiunea activităţii: se identifica prin parametrii acesteia. Datele de sinteza stocate ar putea fi: numărul de tranzacţii ale clienţilor pe trimestre sau luni. întreţinere. dar şi date statistice calculate pe fiecare nivel de agregare. din punct de vedere al perioadei de timp.: dacă avem datele lunare pentru un client al unei bănci. . 11.faptele: colecţii de măsuri ale activităţii. medicină.Efectuarea de calcule intensive Aceasta presupune aplicarea de algoritmi asupra datelor hypercubului cu posibilitatea de adresare multidimensionala directa a locaţiilor şi optimizarea timpului de răspuns.: vânzările pot fi privite din punct de vedere al produselor vândute. fraude. volumul creanţelor. comisioane încasate în diverse perioade de timp. clasificarea clienţilor). Bazele de date multidimensionale utilizate de OLAP stochează straturi de date agregate pe diverse criterii. urmărirea clienților. o dimensiune reprezintă o perspectiva din care pot fi privite datele. De ex. acestea ar cuprinde numele clientului.măsura activităţii: volumul tranzacţiilor. cum. marketing). zona geografică sau client. Orientare în timp. 3. valoarea tranzacţiilor. unde. distribuţie (marketing. ce. deoarece timpul ca dimensiune permite realizarea de comparaţii şi analize. care modelează activitatea desfășurată pe o anumită perioadă prin 3 noţiuni : . numărul de tranzacții pe localităţi. care identifica contextul în care acestea sau desfășurat. Elementele fundamentale de structura a datelor utilizate în acest proces de analiza on-line este cubul. telecomunicaţii (întreruperi.

Modelul este dificil de vizualizat în toate dimensiunile şi ar trebui desfăşurat pe secţiuni sau proiecţii tridimensionale. La intersecția dintre valoarea dimensiunilor se afla celulele cubului. Operațiile OLAP asupra hzpercuburilor Numărul de membri ai unei dimensiuni exprima granularitatea. dar şi structurile ierarhice ale dimensiunilor. De ex: vânzările de produse bancare in anul 2002 pe clienți şi produse.structura metadatelor. sunt relativ greu de construit şi construcţia se bazează pe un număr fix de membri.ROLL . Ajustarea gradului de granularitate se poate face prin : . nivelul de detaliu necesar pentru efectuarea unei analize. oferă mai multe detalii. depozitelor de date şi a hipercuburilor continua pe parcursul întregii vieţi a aplicaţiei. presupune selecționarea pentru a putea viziona doar un membru al unei dimensiuni (o secțiune plana). De ex. 11.5. care conțin de regula date agregate. defalcarea sau proiectarea unei dimensiuni pe o alta dimensiune.DOWN. fiecare dimensiune face parte dintr-o structura arborescenta cu o rădăcina şi cu mai multe ramuri ce pot avea “ frunze comune” (ierarhii alternative). Asupra hypercuburilor se mai pot efectua si următoarele tipuri de operații: . . departamente. considerat cel mai scăzut nivel de centralizare. care realizează descompunerea măsurilor. centre de responsabilitate. Toate ierarhiile au cel puțin un nivel comun (nivelul frunze). .CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA O caracteristică esenţiala a tehnologiei OLAP o reprezintă organizarea valorii dimensiunilor în ierarhii. în care sunt măsurate activităţile preluate din tabele de fapte a departamentului.UP. Structura metadatelor este de tip ierarhic.4. Din punct de vedere fizic datele sunt memorate într-un fişier cu acces direct pe baza adreselor fizice absolute sau relative. 57 . De ex: vânzarea de produse bancare în 2002 către clienţi şi sucursale. prin exploatarea tabelelor bitmap.DRILL .: pentru analiza profitului pe centre de profit putem defini următoarele structuri: total organizaţie. care realizează comasarea masurilor analizate. Acestea fac legătura între structurile de date şi structurile de metadate.dicing. selecție ce ia forma unei tabele pivot. dimensiunile cuburilor sunt strâns legate de detaliile activităţii. 11.slicing. Bazele de date multidimensionale O bază de date multidimensională cuprinde: . Proiectarea structurilor.structura datelor. în care sunt stocate dimensiunile şi membrii acesteia. .

3. transformarea dintr-un format în altul). verificarea consistenței datelor. Serviciul de asistare a deciziei 1. 5. 4. . 2. ACCES. 6. Serverul client. care presupune reconcilierea datelor provenite din mai multe surse prin compararea nomenclatoarelor folosite de diverse aplicaţii şi utilizarea ulterioara a unui singur nomenclator. Realizează analiza şi prezentare datelor prin: Serverul OLAP. 58 .CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Capitolul XII Suportul software pentru depozite de date şi OLAP Depozitele de date şi tehnologia OLAP au apărut în anii ‘90. Instrumentul SQL îndeplineşte următoarele funcţii: transformarea şi exportarea datele. instalat pe calculatorului utilizatorului final şi se bazează pe serviciul tabele pivot ce accesează serverul OLAP. Managerul OLAP. care presupune pregătirea datelor preluate din sursele primare şi utilizarea lor în analize complexe (de ex: comasarea coloanelor. care reprezintă o interfaţa pentru utilizările familiarizate cu mediile de lucru EXCEL. stocarea datelor în depozite de date şi în baze de date multidimensionale. care pune la dispoziţia utilizatorilor obiecte de suport al deciziei pentru accesarea serverului OLAP. Acesta asigura colectarea si transformarea datelor prin: .2.migrarea datelor. Serverul de analiză.curățarea datelor. însă suportul software disponibil atunci nu răspundea necesităţilor. . accesibilă utilizatorului final şi adaptată necesităţilor companiilor mici. Componenta client aduce datele necesare într-o memorie cache pentru a putea fi utilizate şi după ce legătura cu serverul s-a terminat.validarea datelor care presupun uniformizarea unităţii de măsura. un mediu de lucru accesibil printr-o interfaţă grafica ce permite utilizatorului să-şi construiască o soluţie OLAP pe baza surselor de date existente. 12. Serverul de prezentare a datelor (tabele pivot). agregarea şi procesarea lor şi stocarea în baze de date multidimensionale. clase sau grupuri. care permite formularea de interogări în limbaj natural. divizarea coloanelor.transformarea datelor. ce are drept funcţie principală extragerea datelor din surse eterogene. Serviciul de transformare a datelor Principala sursa de date a serviciului o reprezintă bazele de date relaţionale. verificarea încadrării pe categorii. . 12. presupune transportarea datelor in depozit.0. analiza datelor. un aspect important îl constituie sincronizarea surselor de date în vederea preluării datelor la același moment. traducerea în clauze SQL. Serverul English-Query.1. O soluţie a problemei este SQL Server 7. prezentarea datelor.

Stocarea datelor OLAP Modelele structurale multidimensionale specifice tehnologiei OLAP se pot stoca în mai multe moduri: 1.serviciul de extragere si transformare a datelor. calculele necesare se efectuează în interiorul cubului şi are performanţe în ceea ce priveşte timpul de răspuns. depanare. instrumentele OLAP trebuie să ofere o serie de operaţii analitice precum: consolidarea (ROLL-UP).3. secţionarea (slicing). MOLAP (Multidimensional OLAP) – stochează în structurile multidimensionale atât datele de baza.4. dar ocupă spaţiu mare pe disc.serverul OLAP de analiza multidimensionala şi agregare. 2. unelte client şi soluții pentru aplicaţii analitice. 12. iar ORACLE limbajul EXPRESS. compilare.mediul de programare este structurat si cuprinde structuri condiţionate şi repetitive. . iar datele de baza sunt stocate în tabelele depozite de date. ORACLE sunt de trei categorii: produse Server. cu avantajul utilizării unui spaţiu pe disc mai mic (se foloseşte pentru datele interogate mai rar). 3. Pentru a răspunde acestor cerințe Microsoft furnizează limbajul MDX. .multidimensionalitate. Produsele EXPRESS de la ORACLE se caracterizează prin: . . 12. Acestea conţin instrucţiuni de definire a datelor şi instrucţiuni de manipulare de date. execuție. schimbarea perspectivelor (dicing). . Analiza datelor folosind limbaje de procesare a datelor multidimensionale Pentru a răspunde necesităţilor de analiza a datelor.facilităţi de citire a datelor.reprezentarea datelor nu se limitează la 2 sau 3 foi de calcul.instrumente pentru utilizatorul final. cât şi pe cele agregate. .sisteme de gestiune a datelor operaționale.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Instrumentele de dezvoltare incluse în SQL Server sunt: . parcurgerea în jos (DRILL-DOWN).acces la datele relaţionale. 59 .întreţinerea ierarhiilor permite o foarte uşoara consolidare şi agregarea datelor la diferite nivele de detaliu.procesul de analiză presupune un mediu pentru aplicaţie care implica serii de timp sau analize încrucişate. . calculele sunt efectuate în interiorul cubului. Produsele EXPRESS. la mai multe baze de date. . ROLAP (Relational OLAP) – stocarea datelor primare şi a agregărilor în structurile relaţionale cu timpi de răspuns slabi. . . HOLAP ( Hybrid OLAP) – combinaţie a structurilor enunţate.

2005 60 . Mirela – „Sisteme informatice de asistare a deciziei financiare”. ASE. Bucureşti.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Bibliografie: Oancea. Ed.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful