CUPRINS Cap. 1. Aspecte privind informatizarea unităţilor economice 1.1. Unitatea economică – ansamblu de sisteme şi procese 1.1.1.

Cuplul informaţie-decizie într-o economie sistemică 1.1.2. Circuite şi fluxuri informaţionale 1.1.3. Sistemul informatic al unităţii economice 1.2. Consideraţii privind realizarea unui sistem informatic 1.2.1. Proiectul director 1.2.2. Elemente de analiză şi proiectare 1.2.3. Avantajele utilizării bazelor de date 1.2.4. Documentaţia însoţitoare 1.2.5. Principalele etape în realizarea unei aplicaţii Cap. 2. Sisteme informatice pentru conducere 2.1. Introducere 2.2. Obiective 2.2.1. Informarea conducerii 2.2.2. Raţionalizarea procesului de luare a deciziilor 2.3. Structura 2.4. Componente 2.4.1. Banca de date 2.4.2. Banca de modele şi metode 2.4.3. Echipamentele 2.4.4. Oamenii 2.4.5. Mediul înconjurător 2.5. Concepţia globală şi integrabilitatea 2.6. Informaţia a) Calitatea informaţiei b) Utilitatea informaţiei c) Componentele informaţiei d) Reprezentarea informaţiei Cap. 3. Modalităţi de organizare a datelor supuse prelucrării automate 3.1. Definirea şi obiectivele organizării datelor 3.2. Evoluţia metodelor şi tehnicilor de organizare a datelor 3.3. Organizarea datelor în baze de date 3.3.1. Niveluri de organizare a datelor 3.3.2. Obiectivele băncilor de date 3.3.3. Clasificarea bazelor de date Cap. 4. Sisteme informatice de asistare a deciziei în managementul contemporan 4.1 Sistemul holonic 4.2 Noi concepte privind procesele de afaceri Cap. 5. Sisteme informatice de asistarea a deciziei (SIAD) 5.1. Ce înseamnă SIAD 5.2 Evoluţia SIAD 5.3 Caracteristicile unui SIAD 5.4 Clasificarea SIAD- urilor

Cap. 6. Arhitectura unui SIAD 6.1. Gestiunea datelor 6.2 Modelele şi gestiunea modelelor 6.3 Sistemele de gestiune a cunoştinţelor 6.4 Subsistemul de dialog 6.5 Integrarea SIAD-urilor Cap. 7. Tehnologii moderne aferente SIAD 7.1 Inteligenţa artificială in problematica decizională 7.2 Sisteme expert - parte integranta a inteligentei artificiale 7.3. Structura unui sistem expert 7.4. Trăsăturile unui sistem expert şi domeniile de utilizare 7.5. Viitorul inteligentei artificiale Cap. 8. Tablourile de bord electronice Cap. 9. Data Warehouse 9.1. Obiectivele si caracteristicile tehnologiei Data Warehouse 9.2 Structura unui Data Warehouse 9.3 Arhitecturi specifice unui data warehouse 9.4. Realizarea unui Data Warehouse 9.5. Caracteristicile unui proiect de tip data Warehouse 9.6. Diferenţa între bazele de date operaţionale şi depozitele de date 9.7. Riscurile asociate unui proiect Data Warehouse 9.8. Tendinţe în tehnologia depozitelor de date Cap. 10. Data Mining 10.1 Etapele procesului Data Mining Cap. 11. Tehnologia OLAP (Online Analyses Processing) 11.1. Locul instrumentelor OLAP în mediul decizional 11.2 Caracteristicile de bază OLAP 11.3. Modelarea dimensionala 11.4. Bazele de date multidimensionale 11.5. Operațiile OLAP asupra hipercuburilor Cap. 12. Suportul software pentru depozite de date şi OLAP 12.1. Serviciul de transformare a datelor 12.2. Serviciul de asistare a deciziei 12.3. Stocarea datelor OLAP 12.4. Analiza datelor folosind limbaje de procesare a datelor multidimensionale

CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA

CAPITOLUL I

ASPECTE PRIVIND INFORMATIZAREA UNITĂŢILOR ECONOMICE
Activitatea umană, privită ca totalitatea proceselor economico-sociale organizate şi corelate, are la baza unitatea economică. Teoriile moderne consideră unitatea economică formată din sisteme şi subsisteme care comunică şi interacţionează între ele astfel ca unitatea să îşi îndeplinească funcţiile care îi revin în cadrul societăţii umane. Sistemul informatic are ca scop principal automatizarea proceselor informaţional decizionale din cadrul unei unităţi economice. Informatizarea unităţilor economice se poate realiza fie prin cumpărarea şi implementarea unui produs soft existent pe piaţă, fie prin crearea unei aplicaţii proprii. 1.1. Unitatea economică – ansamblu de sisteme şi procese O privire sistemică a unităţii economice conduce la delimitarea a trei sisteme constitutive principale: sistemul de conducere, sistemul operativ şi sistemul informaţional. Sistemul de conducere cuprinde ansamblul activităţilor de conducere, coordonare, comandă, reglare şi control în vederea asigurării funcţionării optime a întregii unităţi; el primeşte informaţii de la sistemul informaţional şi transmite decizii către acesta. Sistemul operativ sau executiv cuprinde ansamblul activităţilor specifice unităţii: producţia, aprovizionarea, desfacerea, transportul, exportul, etc. Volumul şi calitatea acestor activităţi sunt consemnate în documentele justificative care redau starea şi dinamica fenomenelor şi proceselor conduse. Sistemul operativ furnizează date către sistemul informaţional şi funcţionează pe baza deciziilor primite de la acesta. Sistemul informaţional realizează legătura dintre sistemul condus şi sistemul de conducere; el reprezintă un ansamblu ierarhizat de procese informaţionale şi se compune din totalitatea informaţiilor, surselor de informaţie, nivelurilor receptoare, canalelor de circulaţie a fluxurilor informaţionale, precum şi a procedurilor şi mijloacelor de tratare şi transmitere a informaţiei. Într-o unitate economică modernă, prelucrarea datelor are loc cu ajutorul sistemelor automate mai mult sau mai puţin complicate. În acest context, sistemul informaţional “se informatizează”, adică sistemul informatic al unităţii economice devine cea mai importantă componentă a sistemului informaţional. Considerând acest criteriu, ierarhizarea sistemelor în cadrul unităţii economice este reprezentată sugestiv prin schema din FIG.1.1.

sistem de conducere

sistem informaţional
sistem operativ
1.1.1. Cuplul informaţie-decizie într-o economie sistemică FIG.1.1 – Privire sistemică asupra unităţilor economice
1

an) şi nivele de referinţă (ex. zi). desfăşurarea şi 2 . an). semestru. Informaţia tehnico-economică este orice comunicare cu grad de noutate care se referă explicit la mijloacele de producţie. CD-ROM. sau coduri predefinite. astfel încât prezintă în mod continuu evoluţia sistemului. ea reflectă dinamica şi structura fenomenelor şi proceselor economice prin comparaţii între două intervale de timp (intervale de referinţă). statistică sau previzională: Informaţia operativă redă starea şi dinamica fenomenelor şi proceselor economice. datele. se denumeşte generic suportul material al informaţiei. evidenţierea calitativă şi cantitativă a efectelor transformărilor endogene şi exogene. activitate. procesele şi fluxurile tehnologice. informaţia având rol de declanşator al deciziei. Astfel. schimb. în scris sau pe un alt suport de memorare a datelor. Informaţia sintetică prezintă starea şi dinamica fenomenelor şi proceselor economice complexe. După frecvenţa de generare şi utilizare. Ea rezultă din cumularea informaţiei analitice la anumite intervale de timp (ex. organizate după anumite reguli şi principii. informaţia tehnico-economică poate fi operativă. În funcţie de conţinut şi nivelul de detaliere. În condiţiile economiei de piaţă. secţie de producţie. Informaţia statistică se bazează pe utilizarea informaţiei cu caracter operativ şi periodic. La care data respectivă se referă. datele se transformă în informaţie pe măsură ce ele pot sugera o anumită stare sau schimbare de stare a unui fenomen. dischetă. periodică. stadiile de transformare ale obiectului muncii. în aşa fel încât fenomenele şi procesele economice să poată fi cuantificate la încheierea acestor intervale de timp. etc. natura acestor transformări. Informaţia previzională provine din coroborarea informaţiei operative.: comandă de fabricaţie. luarea deciziei corecte depinde esenţial de informaţia disponibilă. trimestru. etc. periodice şi statistice în vederea determinării evoluţiei viitoare a fenomenelor şi proceselor economice pe baza căreia se vor fundamenta deciziile cu caracter previzional. cont sintetic) Prin noţiunea de document. Prin procese de prelucrare specifice.: lună. a efectelor economice ale activităţii depuse de o unitate economică. trimestru. Informaţia este o redare specifică a realităţii economico-sociale. litere. Informaţia economică e folosită în conducerea. diapozitive sau orice altă formă de stocare şi prezentare a datelor prelucrate. Ea reflectă starea şi dinamica fenomenelor şi proceselor cu un grad redus de prelucrare şi prezentativitate. informaţia tehnico-economică poate fi analitică sau sintetică: Informaţia analitică descrie în detaliu fenomenele şi procesele economice elementare care nu mai pot fi descompuse. obiect.: decadă. care fac obiectul cuantificării pe intervale mici de timp (oră. ele se reprezintă prin cifre. transformate în informaţie şi prezentate în mod analitic sau sintetic conduc la luarea deciziilor. Informaţia periodică este formată din cumularea informaţiilor cu caracter operativ la anumite intervale de timp prestabilite (ex. semestru. lună. Datele sunt un ansamblu de semne cu un sens bine determinat.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Privirea sistemică asupra activităţii socio-economice sugerează importanţa cuplului informaţie – decizie. proces. Acesta poate fi constituit din hârtie. fiind destinată funcţiei de gândire umană în vederea descifrării semnificaţiilor sale şi transformării ei în decizii menite să regleze întregul sistem. El reprezintă un tot inseparabil în orice activitate umană. cuvinte.

din suprasisteme sau din mediul economic de colaborare) şi parcurge circuitul informaţional în interiorul unităţii. Fluxurile informaţionale se clasifică după următoarele criterii: După frecvenţa transmiterii informaţiei sunt: fluxuri informaţionale permanente: permit transmiterea informaţiei zilnic sau de mai multe ori pe zi fluxuri informaţionale periodice: permit transmiterea periodică (ex. bănci. Având rolul de declanşator al deciziei. compartimente şi/sau departamente care se află pe acelaşi nivel ierarhic. trimestru. asigură transmiterea informaţiei fie ascendent fie descendent între nivelele care au relaţii informaţionale directe. lună. După direcţia de vehiculare a informaţiei. aleator. circuite informaţionale orizontale. fiind utilizate în procesele economice cu caracter secvenţial fluxuri informaţionale ocazionale: apar ocazional.) a informaţiei. mezo şi macroeconomic.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA controlul fenomenelor şi proceselor economice. principalele tipuri de circuite informaţionale sunt: După traiectoria informaţiei.1.2. între diversele sisteme şi subsisteme ale unităţii economice informaţia circulă în mod organizat. informaţia devine obiectul schimbului între organismele economice ale economiei de piaţă: societăţi comerciale. După sfera de cuprindere a circuitului există: circuite informaţionale interne. circuite informaţionale oblice. sau spre factorii de raportare a realizărilor spre suprasisteme fluxuri informaţionale descendente: asigură transmiterea informaţiei dinspre nivelele superioare de decizie spre nivelele inferioare de execuţie 3 . se disting: fluxuri informaţionale ascendente: asigură transmiterea informaţiei dinspre factorii executori spre factorii de decizie. parcurge circuitul informaţional din interiorul unităţii şi are ca receptor final unul extern (reprezentat de suprasistem sau de un colaborator). receptorul final fiind în interiorul unităţii circuite informaţionale cu receptor extern. Fluxul informaţional reprezintă un ansamblu de circuite informaţionale cu caracteristici şi naturi asemănătoare care circulă în cadrul unui sistem informaţional. etc. Fluxurile şi circuitele informaţionale se desfăşoară între subsistemele aflate din punct de vedere decizional pe diferite nivele şi/sau în cadrul aceluiaşi nivel. clienţi. furnizori. instituţii financiare şi instituţiile guvernamentale de sinteză 1. informaţia se generează din afara unităţii (de obicei. spre factorii care pregătesc decizia. informaţia se transmite între persoane compartimente şi/sau departamente aflate pe nivele diferite şi care nu au relaţii de subordonare ierarhică dar care au obiective funcţionale de colaborare şi/sau informare. au atât sursa cât şi receptorul în interiorul unităţii economice respective circuite informaţionale cu emiţător extern. acţionari. informaţia se generează în interiorul unităţii. există: circuite informaţionale verticale.: cu periodicitate de decadă. aperiodic. schimbul de informaţie se realizează între persoane. ce au loc la nivel micro. Considerând sistemul informaţional al unei unităţi economice. Circuite şi fluxuri informaţionale Având o dinamică extrem de puternică. Circuitul informaţional este drumul parcurs de informaţie din momentul apariţiei şi/sau generării şi până la clasare. distrugere sau arhivare.

respectarea ierarhiei de procesare. gradul de înlocuire a muncii umane. sistemul informatic este înglobat în sistemul informaţional. domeniul de implementare. în care culegerea şi prelucrarea automată a informaţiei se realizează pe calculatoare (în general PC-uri) aflate în locul de producere al informaţiilor sau în apropierea acestora. Sistemul informatic al unităţii economice În economia modernă. transmiterea rapidă şi fără erori a informaţiei între compartimente.3. sisteme informatice automate şi sisteme expert. În diversele etape parcurse în cadrul circuitelor şi fluxurilor informaţionale. Criteriile cele mai importante pentru clasificarea sistemelor informatice sunt: principiul de funcţionare. Sistemul care cuprinde factorul uman. etc. 4 . transporturi. ierarhizate.2).1. În acest context analiza atentă a schimburilor informaţionale devine importantă pentru proiectarea şi eficientizarea sistemelor informaţionale. a vieţii social-politice. procedurile de prelucrare a datelor. Din punct de vedere al locului de procesare al informaţiei. etc. distribuite. transformarea lor în informaţie. Calculatoarele sunt interconectate formând o reţea care asigură caracterul distribuit al procesării. astfel se disting sisteme informatice semiautomate.2 – Relaţia între sistemul informaţional şi sistemul informatic Sistemul informatic se defineşte ca ansamblul de metode şi mijloace care asigură preluarea datelor.1. Prin urmare. culturale şi economice în direcţia creşterii continue a volumului de informaţie şi a posibilităţilor de stocare. sistem informatic distribuit. bazate pe cunoştinţe. etc. tipologia sistemelor informatice suportă modificări deosebit de dese. echipamentele de calcul şi comunicare constituie un sistem informatic. contabilitate. există: sistem informatic local. cooperării şi informării. sistemul informaţional utilizează pe scară largă metodele de prelucrare automată a datelor. prelucrare şi utilizare a acesteia. telecomunicaţii. cu tendinţa puternică de identificare cu acesta (FIG. astfel se disting sisteme informatice integrate. prelucrarea sistematică a acesteia prin utilizarea tehnicii de calcul şi furnizarea rezultatelor prelucrării sub formă de informaţie interpretabilă.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA fluxuri informaţionale orizontale: asigură transmiterea informaţiei pe acelaşi nivel ierarhic cu scopul realizării colaborării. Sistem informaţional Sistem informatic FIG. turism. în care culegerea şi prelucrarea automată a informaţiei se face pe echipamente de calcul electronice aflate în general la oficiul sau centrul de calcul al unităţii. informaţia furnizată de către sistemul informaţional. 1.1. modularizate. informaţia suferă procesări şi prelucrări intermediare. Datorită permanentelor modificări calitative şi cantitative în sfera informaticii. astfel se disting sisteme informatice în învăţământ.

Consideraţii privind realizarea unui sistem informatic Într-o unitate economică modernă. ♦ prefigurarea unor soluţii flexibile. Această alternativă poate fi mai eficientă nu numai sub aspectul unei informatizări complete şi corelate. sau pachetele de programe existente pe piaţă nu satisfac cerinţele specifice. desemnat de comitetul director colectivul de analiză şi proiectare. Dacă efectul scontat nu justifică preţul de achiziţionare şi implementare al unui produs soft de utilitate generală. De obicei. prelucrarea datelor are loc cu ajutorul sistemelor automate mai mult sau mai puţin complicate. utilizatorul este adeseori în situaţia de a avea nevoie urgentă de un document personalizat sau de o informaţie pe care sistemul utilizat nu o prezintă în forma necesară.2. execuţia şi implementarea sistemului informatic. care vor folosi şi întreţine sistemul informatic şeful de proiect. la perfecţionarea structurilor funcţionale şi organizatorice prin raţionalizarea şi optimizarea fluxurilor informaţionale.1. În economia de piaţă. a utilizatorilor finali şi a echipei de informaticieni asupra obiectivelor. dedicat activităţii specifice. soluţiilor şi resurselor necesare. Pe baza proiectului director şi a realităţii tehnico-economice din unitatea economică vizată. În plus. El este un instrument de definire şi conducere a acţiunilor de informatizare în concordanţă cu cerinţele specifice şi posibilităţile tehnico-economice. de obicei. Astfel.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA 1. 1. modulare şi a unor condiţii de dezvoltare ulterioară nerestrictivă. Proiectul director creează cadrul organizatoric şi precizează responsabilităţile în elaborarea. în care se 5 . programare. În acest sens. se desfăşoară apoi activitatea de analiză. Din acest motiv. personalul. ♦ ♦ ♦ ♦ Principalii factori implicaţi în elaborarea proiectului director sunt: comitetul director. care participă la realizarea şi/sau implementarea sistemului.2. De obicei se adoptă conceptul de sistem informatic deschis. proiectare. alegerea modului de informatizare al activităţii unităţii economice este deosebit de important. implementare şi exploatare a sistemului informatic. în conformitate cu standardele naţionale şi internaţionale. el trebuie să puncteze următoarele: justificarea sistemului informatic prin prisma efortului şi a rezultatelor previzibile. din interiorul sau exteriorul unităţii. La realizarea proiectului director se recomandă: ♦ asigurarea consensului conducerii. Proiectul director Proiectul director este principalul document care stă la baza realizării unei aplicaţii dedicată informatizării unei activităţi economice precizate. format din personal de conducere comitetul de utilizatori. are loc organizarea şi motivarea colectivelor de lucru şi de avizare. este elaborarea unui studiu de fezabilitate sau cel puţin a unui proiect director. se poate opta pentru achiziţionarea de pe piaţă a unui software de utilitate generală sau pentru realizarea unui sistem informatic propriu. ci şi din punct de vedere al asistării deciziilor managerilor. din interiorul şi / sau exteriorul unităţii. analiza şi sinteza sistemului informaţional decizional propriu conduce. principalele etape ale realizării sistemului informatic şi aproximarea perioadei de timp afectate fiecărei etape. fixarea punctelor decizionale în derularea acţiunilor şi definirea priorităţilor. Chiar în cazul existenţei unui sistem informatic foarte bine pus la punct. luarea deciziei corect depinde esenţial de informaţia disponibilă. atunci devine necesară proiectarea şi integrarea unui produs informatic propriu. Primul pas în realizarea unui sistem informatic.

situaţia existentă privind conducerea. ea se obţine prin descompunerea consecvent descendentă în părţi denumite sisteme. care se bazează pe echipamentele electronice de calcul. stocarea. modalităţile de urmărire a derulării activităţilor şi a îndeplinirii obiectivelor. etc. Analiza trebuie să stabilească specificul unităţii economice. concepte şi tehnici utilizate pentru prefigurarea. etc. 1. Structura tehnică a sistemului informatic conţine totalitatea mijloacelor electronice de calcul utilizate pentru culegerea. etc. obiectivele şi funcţiile unităţii. încercarea de a crea un sistem informatic fără a efectua în prealabil o analiză temeinică a fenomenului vizat conduce la “produse soft haotice”. organizării şi a informatizării. Analiza este una dintre cele mai importante activităţi în realizarea unui sistem informatic. un calendar al activităţilor incluzând obiective. Rezultate bune în acest sens se pot obţine utilizând tehnica scenariilor. indicatori estimaţi în aprecierea sistemului informaţional-decizional. procese informaţionale vizate.) Sau ale unui domeniu specific de activitate. soluţii de perfecţionare a sistemului informaţional cu precizarea domeniilor de informatizat. estimarea costurilor de realizare şi a surselor de finanţare. transmiterea şi prelucrarea datelor. ineficiente atât din punct de vedere funcţional cât şi economic. Proiectul director şi sistemul informatic rezultat depind esenţial de specificul activităţii economice care face obiectul informatizării. proiectul director trebuie să conţină următoarele elemente: date preliminare. personal. evaluarea sistemului informaţional existent şi stadiul informatizării. Se identifică conexiunile informatice.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA manifestă fenomene de reglare şi autoreglare. precum şi a efectelor scontate. ♦ asigurarea compatibilităţii sistemului informatic cu alte sisteme informatice sau aplicaţii existente. necesităţile informaţionale ale conducerii în timp şi spaţiu. Astfel. Proiectarea este activitatea care prefigurează structura viitorului sistem informatic. etc.2. aria de cuprindere a sistemului informatic. contabilitate. Experienţa arată că pentru a realiza un produs soft competitiv. aprecierea importanţei demersului. Fiecare dintre acestea este o componentă omogenă a sistemului global orientată spre a răspunde la totalitatea problemelor specifice ale unei funcţii distincte a unităţii (producţie. colecţiile de date şi clasificările comune. necesităţile acesteia. se stabilesc standardele. elaborarea şi implementarea sistemelor informaţionale. cum sunt: orientări principale. resurse financiare realocabile. subsisteme. structuri centralizate sau descentralizate. particularităţile unităţii şi a sistemului informaţional al acesteia. module. a priorităţilor. 6 . Elemente de analiză şi proiectare Analiza şi proiectarea sistemelor informatice reprezintă o serie de principii metode. transport. ea stabileşte: Structura funcţională a sistemului informatic global al unităţii economice. organizarea şi informatizarea.2. se stabileşte aplicarea principiului parametrizării. obiectivele specifice acestuia. pregătirea. normele şi recomandările naţionale sau internaţionale care se vor respecta. structura organizatorică şi de conducere. etc. termene şi personal implicat. a tehnologiei şi a arhitecturii sistemului informatic preconizat. performanţele şi/sau limitele resurselor disponibile şi în particular a echipamentelor electronice disponibile. se ţine cont de evoluţia organizaţiei şi a informaticii. cerinţe şi obiective globale privind perfecţionarea conducerii.

vizualizare şi interpretare a informaţiei.2. proiectarea interfeţei pentru culegerea datelor. este un software specializat în stocarea şi prelucrarea unui volum mare de date. raportare. stocarea datelor pe un suport de memorie nevolatilă.). Lotus. Între etape este necesară o sincronizare foarte bine pusă la punct obţinută prin colaborarea între toate echipele care participă la realizarea produsului informatic. În acest sens. Access. etc. Câteva dintre cele mai populare SGBD-uri sau produse soft cu facilităţi de SGBD. protecţia datelor şi a programelor. Principalele etape şi succesiunea acestora în realizarea unui sistem informatic global pentru o unitate economică sunt prezentate în FIG.1. respectarea regulilor de acces şi securitate a datelor. Clipper. etc. stocarea şi gestionarea datelor referitoare la rezolvarea unei probleme. evitarea inconsistenţei datelor. Structura informaţională a sistemului informatic cuprinde fondul principal de date organizate în colecţii de date gestionate cu ajutorul metodelor specifice bazelor de date. tipărire. crearea şi actualizarea sistemului de relaţii între date.3. Excel. administrarea (stabilirea drepturilor de acces. ştergere). SGBD-urile moderne permit crearea bazelor de date relaţionale. Oracle.). prelucrare. ♦ ♦ ♦ ♦ Avantajele utilizării fişierelor bază de date sunt: redundanţa scăzută a datelor. Avantajele utilizării bazelor de date Un sistem de gestionarea al bazelor de date. QuattroPro. posibilitatea validării datelor în momentul preluării. adăugare. Un fişier bază de date este o colecţie de obiecte specifice folosite pentru organizarea. efectuarea unor operaţii de ordonare şi căutare a datelor.3. FoxPro. etc. 1. Paradox. etc. numit pe scurt SGBD. interogarea bazelor de date (afişare. Termenul de bază de date se referă la modul de organizare al informaţiei iar termenul de gestiune se referă la modalităţile de culegere. 7 . actualizarea informaţiei (modificare. principalele funcţii ale unui SGBD sunt: definirea (descrierea) datelor. sunt: dBase. inserare. Caracterul relaţional al unei baze de date decurge din existenţa unor legături logice între obiectele componente.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Ea se stabileşte prin inventarierea mijloacelor electronice disponibile şi/sau achiziţionabile.

CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA ORGANIZAREA ANALIZEI SISTEMULUI INFORMAŢIONAL ANALIZA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL ∗ CONTRACT DE PROIECTARE ∗ DEVIZUL PROIECTANTULUI ∗ ECHIPA DE PROIECTARE ∗ ∗ ∗ ∗ DOCUMENTAREA PRELIMINARĂ CULEGEREA DATELOR ANALIZA CRITICĂ A SISTEMULUI INFORMAŢIONAL DEFINIREA VARIANTELOR PROPUSE PENTRU VIITORUL SISTEM INFORMATIC ANALIZA PROPRIU-ZISĂ ∗ ELABORAREA DOCUMENTAŢIEI DE ANALIZĂ A SISTEMULUI INFORMAŢIONAL ∗ ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA PROIECTĂRII GENERALE ∗ DEFINIREA OBIECTIVELOR SISTEMULUI INFORMATIC ∗ PROIECTAREA SITUAŢIILOR DE IEŞIRE PROIECTAREA GENERALĂ A SISTEMULUI INFORMATIC ∗ PROIECTAREA BAZELOR DE DATE ∗ FORMALIZAREA DATELOR DE INTRARE ∗ PROIECTAREA FLUXULUI GENERAL AL PRELUCRĂRII ∗ ELABORAREA DOCUMENTAŢIEI PROIECTĂRII GENERALE ∗ PROIECTAREA OBIECTELOR BAZELOR DE DATE (BD) ŞI A FIŞIERELOR ∗ PROIECTAREA ATRIBUTELOR SPECIFICE FIŞIERELOR SAU OBIECTELOR BD ∗ PROIECTAREA RELAŢIILOR PROIECTAREA DE DETALIU A SISTEMULUI INFORMATIC PROIECTAREA DATELOR ŞI PROIECTAREA PRELUCRĂRILOR ∗ PROIECTAREA SCHEMELOR EXTERNE ALE BD ∗ PROIECTAREA VIDEOFORMATELOR PT.1.3 – Etapele analizei şi proiectării sistemelor informatice 8 . INTRODUCEREA/LISTAREA DATELOR ∗ PROIECTAREA INTRĂRILOR ŞI IEŞIRILOR UNITĂŢILOR DE PRELUCRARE ∗ PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE PRELUCRARE IMPLEMENTAREA SISTEMULUI INFORMATIC ∗ ELABORAREA DOCUMENTAŢIEI FAZELOR DE PROIECTARE A DATELOR ŞI PRELUCRĂRILOR ∗ ∗ ∗ ∗ TESTAREA SISTEMULUI INFORMATIC DEFINITIVAREA SISTEMULUI DAREA ÎN FOLOSINŢĂ A SISTEMULUI INFORMATIC RECEPŢIONAREA SISTEMULUI INFORMATIC DE CĂTRE UNITATEA BENEFICIARĂ ∗ EXPLOATAREA CURENTĂ A SISTEMULUI ∗ ÎNTREŢINEREA SISTEMULUI INFORMATIC ∗ PERFECŢIONAREA SISTEMULUI INFORMATIC EXPLOATAREA ŞI DEZVOLTAREA SISTEMULUI INFORMATIC FIG.

1.2. cuprinde un set de formulare care oglindesc prin reguli şi metode informatice rezultatele etapelor. Documentaţia de utilizare şi exploatare. Documentaţia însoţitoare se compune din trei părţi: documentaţie de prezentare. j. Munca sa va fi ghidată de următoarele etape: A. b. 9 . g. Documentaţia însoţitoare Metodologia de analiză şi proiectare a sistemului informatic prevede o documentaţie specifică fiecărei etape. precizarea situaţiilor de ieşire (listelor). c. formularea problemei prin: studierea activităţii vizate de aplicaţie.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA 1.4. fiind destinată unităţii beneficiare şi / sau unităţii informatice care exploatează efectiv sistemul. documentaţie de utilizare şi documentaţie de operare-exploatare.proiectare . stabilirea relaţiilor între tabele. i.5. stabilirea datelor de intrare / ieşire. 1. k. stabilirea drepturilor de acces şi a proiectarea sistemului de parole pentru securitatea informaţiei. h. stabilirea datelor de intrare necesare. identificarea informaţională a compartimentului şi a modului de conectare din punct de vedere informaţional cu celelalte compartimente.elaborare . Documentaţia se compune din două părţi.implementare. Analiza problemei şi proiectarea aplicaţiei care constă în: a. identificarea şi studierea actelor normative care reglementează activitatea vizată. construirea unui model matematic sau a unei scheme privind structura funcţională a sistemului informatic (prefigurarea obiectelor din baza de date). Principalele etape în realizarea unei aplicaţii Metodologia schiţată în FIG.3 pentru analiza.. În practică. specialistul în economie sau în informatică economică este pus în situaţia de a realiza aplicaţii simple sau sisteme informatice de dimensiuni reduse orientate spre rezolvarea unor probleme imediate care au o arie de cuprindere mai mică. proiectarea datelor şi a tabelelor. Elaborarea atentă a documentaţiei. schimbul de informaţii între etape şi echipele de lucru. utilizată pentru reflectarea rezultatului etapei. d. O documentaţie insuficientă sau inexactă îngreunează mult munca echipei sau echipelor care lucrează la realizarea produsului informatic şi influenţează negativ calitatea rezultatului final.realizare . implementarea şi exploatarea unui sistem informatic implică activitatea organizată a mai multor echipe de specialişti. este elaborată în etapa de implementare a sistemului. etc. informaticieni şi economişti.2. proiectarea. Acestea conţin elemente tehnico-organizatorice şi funcţional metodologice necesare beneficiarului pentru utilizarea optimă a noului sistem realizat. precizarea funcţiilor compartimentului în care se încadrează problema. mai ales a celei de analiză şi proiectare. numită şi documentaţie însoţitoare. este menită să asigure succesul procesului de analiză . precum şi pentru asigurarea unui dialog permanent între beneficiar şi proiectant. e. f. stabilirea metodelor de prelucrare necesare. Realizarea unui sistem de asemenea anvergură depăşeşte cu mult posibilităţile de cuprindere ale unei singure persoane. diferenţiate în funcţie de momentul elaborării: Documentaţia de analiză şi proiectare este elaborată pe parcursul etapelor de analiză şi proiectare. analiza şi inventarierea documentelor care participă la fluxul informaţional.

construirea obiectelor şi a modulelor de program. p. depanarea acestuia utilizând compilări şi rulări succesive. prezentarea principalelor machete de ecran. precizarea corectă a parametrilor transmişi şi verificarea valorii variabilelor globale. B. u. C. corespunzător fiecărei sarcini a sistemului informatic. n. eventuale modificări şi / sau îmbunătăţiri aduse aplicaţiei. în condiţiile practice pentru care a fost conceput sistemul informatic. Exploatarea aplicaţiei care constă în: s. eventual cu reprezentare grafică printr-o organigramă. pe baza algoritmului. etc.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA l. întocmirea documentaţiei de utilizare care va conţine în mod obligatoriu descrierea meniurilor. 10 . testarea morfologică şi sintactică a fiecărui modul de program în parte. o. stabilirea algoritmului de rezolvare pentru fiecare sarcină în parte. Realizarea aplicaţiei care constă în: m. r. modelul rapoartelor de ieşire. verificarea schimbului de informaţie între obiecte. întocmirea unui meniu sau program cadru prin intermediul căruia se pot lansa în execuţie sarcinile specifice ale aplicaţiei. q. actualizarea permanentă a bazelor de date. validarea funcţionării aplicaţiei prin urmărirea rezultatelor obţinute şi compararea lor cu rezultatele obţinute pe altă cale sau calculate manual pe un exemplu simplu. t. structura tabelelor. folosind un limbaj de programare sau un mediu de dezvoltare şi programare adecvat. utilizarea aplicaţiei folosind date reale.

Se utilizează situaţii bine structurate.2 Sistemul informatic pentru conducere (SIC) 2. deci descrierea unor stări trecute când – de fapt – calculatorul poate şi trebuie să fie folosit pentru pregătirea acţiunilor viitoare. mărindu-le productivitatea. Astfel. în cadrul unui SIC calculatorul se transformă într-un veritabil instrument pentru conducere.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Cap. subsistemele informaţionale se împart în cinci categorii: Sisteme de prelucrare a tranzacţiilor (TPS – Transaction Processing Systems) Acestea se caracterizează prin faptul că execută şi memorează tranzacţiile curente zi cu zi. spre pregătirea deciziilor.1. În funcţie de nivelul de management.asigură interfaţa cu mediul. repetitive şi cu volum mare de date externe. Au o importanţă deosebită din două motive: . 11 . Sisteme destinate activităţii de birotică (OAS – Office Automation Systems) Sunt sisteme destinate managerilor medii spre nivelul inferior precum şi funcţionarilor din birouri şi tuturor persoanelor care trebuie să execute activităţi de birou. El permite să se furnizeze informaţii cu diferite grade de agregare în mod diferenţiat pe nivele de conducere. clare. Conceptul de SIC permite realizarea acestui salt prin tratarea sistemică a informaţiilor şi prin orientarea lor spre conducere. În acest mod. . rezultatele unor lucrări au fost preluate ca intrări în altele. s-a recurs la agregarea datelor. dar saltul calitativ aşteptat nu s-a produs. Fiecare conducător primeşte exact informaţiile de care are nevoie. Operaţiile sunt descrise detaliat şi fără echivoc. s-au organizat fişiere comune pentru mai multe lucrări etc. Efectele au fost favorabile. Scopul principal este gestiunea mesajelor şi documentelor. Au fost făcute diferite încercări pentru a mări eficacitatea prelucrărilor pe calculator. Introducere Calculatorul utilizat ca un mijloc de simplă mecanizare a unor operaţii sau lucrări.generează date primare pentru celelalte sisteme. Preluările vizau evidenţe. iar nivelul superior nu este “deranjat” atât timp cât procesul condus nu (iese) debordează în afara limitelor stabilite.

Trebuie spus că unii autori înglobează toate sistemele informaţionale destinate activităţilor de management în categoria MIS. 12 . adică aplică cunoştinţele substanţiale ale unui expert pentru asistarea managerului în rezolvarea problemelor. Sisteme suport ale executivului (ESS. atrage atenţia asupra reeşalonării producţiei. în cadrul sistemelor informaţionale se utilizează tehnica de calcul. unii autori le mai numesc şi sisteme intensive de cunoştinţe.Executive Suport Systems) Sunt sisteme suport de luare a deciziilor la nivelul cel mai înalt din organizaţie. Unii autori la mai denumesc şi EIS (Executive Information Systems). Deosebirile esenţiale faţă de DSS sunt: posibilităţi de calcul extinse. fiind importante în planificare. are acces la metode manageriale mai complexe şi rezolvă situaţii mai dificile. Din acest motiv.utilizează informaţii externe precum şi interne dintr-un domeniu mai larg. nespecifice.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Sisteme informaţionale destinate conducerii (MIS – Management Information Systems) Aceste sisteme permit întocmirea şi analizarea rapoartelor de rutină. Sistemul informaţional nu prevede neapărat existenţa unui calculator. Dezvoltarea sistemelor informaţionale este o operaţie costisitoare care este executată de specialiştii organizaţiei în colaborare cu firme specializate. . de exemplu. ele sprijinindu-l în situaţii în care are date nestructurate. control şi luarea deciziilor.are o interfaţă mai directă cu utilizatorul. Sunt orientate în general pe responsabilităţi tactice. . Sisteme suport de decizie (DSS – Decision Suport Systems) Aceste sisteme sunt instrumente de luare a deciziilor în mâna managerului. În general agregă informaţiilor furnizate de nivelul TPS şi întocmesc rapoarte de anomalii legate de domeniul de responsabilitate a diferiţilor manageri. posibilităţi extinse de comunicaţii. Principalele deosebiri între DSS şi MIS sunt: DSS are analiza mai avansată. dar şi consultarea on-line a informaţiilor curente şi de arhivă necesare managerilor de nivel mediu. opţiuni grafice mai extinse. . poate răspunde interactiv la întrebări puţin sau deloc structurate etc.utilizează sisteme expert. tablouri de bord şi jocuri strategice. dacă se constată o lipsă de cereri. Dacă însă volumul de informaţii este mare şi operaţiile executate sunt repetabile. astfel.

În acest scop sistemul informatic trebuie să asigure o informare corespunzătoare a conducerii şi să contribuie la raţionalizarea procesului de luare a deciziilor. Dar nu trebuie pierdut din vedere nici faptul că. Acestea trebuie să fie obiectivele centrale ale oricărui sistem informatic pentru conducere. 2. dar aceste sunt nesemnificative. Obiective SIC trebuie să sprijine realizarea în cât mai bune condiţii a atributelor conducerii în întreaga întreprindere. Dacă se definesc ca informaţii de control nişte informaţii nerelevante asupra stării procesului. Informaţiile de control trebuie stabilite cu multă atenţie. Conducerea întreprinderii trebuie deci să tindă spre construirea unui sistem eficient. 13 .2. Informarea conducerii Una dintre marile probleme ale multor conducători este legată de identificarea şi culegerea informaţiilor care le sunt necesare. concluziile trase din analiza lor vor fi neconforme cu starea reală a acestuia şi deciziile luate – necorespunzătoare. Mai multe informaţii nu înseamnă neapărat o conducere mai bună. Sufocaţi de informaţii inutile. în urma unor analize privind necesităţile reale de informare. 2. având în permanenţă grijă să-i asigure datele necesare. Dar oricât ar fi de “nepregătit pentru calculator” sistemul de conducere. ceea ce va amplifica fenomenul şi va duce la crearea unei baze de date imense şi greu de administrat şi în consecinţă la crearea unui sistem informatic greoi şi ineficient. cu atât mai mare este riscul deciziilor eronate. abordarea problemei introducerii unui sistem informatic pentru conducere poate duce la rezultate favorabile imediate chiar numai prin simpla inventariere şi ordonare a informaţiilor. Aceasta este una din explicaţiile funcţionării incorecte a unor sisteme informatice pentru conducere. stocare. În realitate. transmitere şi transformare un calculator electronic”.1. conducătorii respectivi sunt ferm convinşi de rolul şi importanţa experienţei. care descriu global modul de desfăşurare al procesului condus. Ei vor putea demonstra destul de uşor că folosirea unor noi modele de conducere este riscantă şi un calculator nu poate avea “încă” o utilizare eficientă în “condiţiile lor specifice”.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Prin sistem informatic (CBIS – Computer Based Information System) înţelegem “un sistem informaţional care are ca element de culegere. El vizează îndeosebi activităţile de planificare şi control. a intuiţiei şi a altor factori cu caracter subiectiv în procesul de conducere şi vor accepta greu punerea problemei elaborării unui sistem informatic în întreprinderi. mulţi conducători sunt supraaglomeraţi cu informaţii. Dacă se pleacă de la ipoteza lipsei de informaţii proiectanţii vor căuta să le ofere într-o cantitate cât mai mare. De modul în care se realizează aceste sarcini depinde în cea mai mare măsură eficienţa sistemului. Aceasta. De o importanţă deosebită pentru conducere este să stabilească nişte informaţii de control.2. Orice sistem informatic este grefat pe subsistemul sau sistemul informaţional la care se referă. cu cât un sistem informaţional pentru conducere este mai incomplet şi imprecis. deoarece – de cele mai multe ori – informaţiile necesare conducerii nu sunt stabilite în mod ştiinţific. În mod eronat se presupune în unele cazuri că deficienţa critică a unui sistem manual este lipsa cronică de informaţii.

printre acestea amintim: modelarea procesului de conducere CO simularea calcule de prognoză calculul tendinţei de dezvoltare etc.2. Acest lucru se impune în primul rând datorită faptului că în timp ce conceperea sistemului se face la nivel global.3. se adoptă pentru un sistem informatic o structură de tip “organigramă”. 2. Se apelează deci la intuiţie.2. construirea lui este eşalonată în timp. Structura Pentru a proiecta şi a construi un sistem informatic pentru conducere este necesar ca acesta să fie structurat. structurarea sistemului permite planificarea activităţilor de proiectare şi construire a sistemului. precum şi împărţirea muncii pe echipe. decizia este justificată. În sfârşit. căci aceştia sunt atât de numeroşi şi au interacţiuni atât de complexe. În al doilea rând. De aceea. adică decizii luate cu simţământul că suma factorilor de influenţă indică o anume orientare şi prin urmare. eliminând intuiţia sau micşorându-i rolul la minimum. de pref. urmărirea executării acestor lucrări. Raţionalizarea procesului de luare a deciziilor Deciziile sunt orientate spre viitor. anumite cerinţe pot duce la necesitatea realizării cu prioritate a unor părţi ale sistemului. pe elemente componente. În acest punct pot interveni metodele ştiinţifice care ajută la raţionalizarea procesului de luare a deciziilor. 14 . de fapt. şi urmărirea costurilor de şi decontarea producţiei producţie producţiei În mod frecvent. pregătirea deciziilor rămâne unul din obiectivele fundamentale ale unui SIC şi nicidecum totala “automatizare” a luare a deciziilor. Un astfel de sistem ar face inutilă conducerea şi ar ignora. Deciziile de conducere nu se pot lua în mod automat. Aceasta înseamnă că efectul unei decizii se situează în timp după momentul în care ea a fost luată. Un conducător nu poate prevedea toţi factorii ce vor acţiona în viitor influenţând efectele deciziei luate. Din acest motiv se încearcă a se ajunge la “decizii globale”.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA 2. esenţa noţiunilor de conducere şi decizie. încât nu pot fi cuprinşi şi analizaţi de creierul omenesc. SIC Subsistemul Cercetare – Dezvoltare Subsistemul Gestiunea mijloacelor fixe Subsistemul Gestiunea materialelor Subsistemul Personal retribuire salarizare Subsistemul Subsistemul Subsistemul Gestiunea Planificarea Planificarea şi calculul stoc.

subsistemul decontarea producţiei etc. Exemple de aplicaţii sunt: planificarea producţiei. programarea operativă a producţiei. subsistemul desfacere. care au un scop bine definit din punct de vedere informaţional. care se definesc la nivelul unei activităţi sau a unei grupe de activităţi “de aceeaşi natură” şi. Introducerea informaticii generează apariţia procedurilor de interfaţă (de intrare. urmărirea debitorilor. Aici au un rol foarte important experienţa şi cunoştinţele proiectanţilor care vor avea în vedere o multitudine de factori ca: obiectivele sistemului informatic. sau interne – dacă nu au legătură directă cu calculatorul. ş. de regulă.a. sunt localizate într-un compartiment (fără ca acesta să fie obligatoriu). La stabilirea structurii pe subsisteme şi aplicaţii a unui sistem informatic nu se pot da “reţete” sau formule. O procedură se poate defini ca un grup de operaţii efectuate asupra unor informaţii. Procedurile dintr-un sistem informaţional cu calculator pot fi manuale – în cazul operaţiilor efectuate manual. aplicaţiile se descompun în proceduri. la rândul lor. subsistemul tactic şi subsistemul operaţional. cum ar fi obţinerea unei situaţii sau actualizarea unei colecţii de date (fişier). principiile de conducere preconizate. urmărirea cheltuielilor de producţie etc. identificarea subsistemelor se poate face în funcţie de obiectivele întreprinderii. importanţa unor activităţi etc. programare şi urmărirea producţiei. sau automate – în cazul operaţiilor efectuate cu calculatorul. Subsistemele. complexitatea prelucrărilor informaţilor. lansarea şi urmărirea producţiei.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA SISTEM INFORMATIC PENTRU CONDUCERE Subsistem Subsistem Aplicaţie Aplicaţie Aplicaţie Aplicaţie Aplicaţie Criteriile de partajare a sistemului informatic în subsisteme pot fi diferite. Oricare ar fi însă criteriile de definire a structurii trebuie să se aibă în vedere două principii: 15 . subsistemul cercetare – dezvoltare. În sfârşit. respectiv de ieşire) şi a celor automate. Un alt mod de structurare poate fi în raport cu nivelurile decizionale ale sistemului de conducere: subsistemul strategic. De asemenea. subsistemul personal şi subsistemul financiar – contabil. gestiunea stocurilor de materii prime şi materiale. Procedurile manuale pot fi al rândul lor de interfaţă – dacă se referă la pregătirea datelor în vederea prelucrării lor pe calculator sau la interpretarea rezultatelor furnizate de către acesta. Alt mod de “decupare” în subsisteme poate pleca de la grupele de activitate din întreprindere: subsistemul planificare. subsistemul comercial.m. Subsistemele pot fi definite pe baza conceptului de funcţiune a întreprinderii: subsistemul producţie. sunt împărţite în aplicaţii.d.

2. Echipamentele Echipamentele necesare unui sistem informatic pentru conducere sunt variate şi diferenţiate. Componente Elementele componente ale unui sistem informatic pentru conducere sunt: banca de date. precum şi toate programele necesare pentru gestionarea acestei baze de date.1. Ea cuprinde întreaga zestre de date a sistemului. 2. Între date şi modele există o strânsă legătură: un model necesită date pentru testarea şi evaluarea lui şi.O. În consecinţă. 2.4. un sistem informatic introduce noi modele de conducere şi utilizează metode matematice. Banca de modele şi metode Aşa cum s-a arătat. reciproc. grupate în aşa-numita bază de date. când evaluarea modelului indică necesitatea schimbării acestuia. echipamentele. Aceste faze sunt următoarele: asigurarea datelor perceperea lor validarea înregistrarea concentrarea prelucrarea difuzarea rezultatelor 16 . Banca de date Banca de date este elementul central al oricărui sistem informatic. banca de modele şi metode. 2.4. baza tuturor elementelor din structura sistemului informatic. corespunzător diferitelor faze de prelucrare şi manipulare a informaţiilor.4. trebuie să se aibă în vedere în permanenţă dezvoltarea sistemului pentru a putea pregăti din timp datele necesare noilor modele. teoria aşteptării teoria stocurilor teoria înlocuirii stocurilor etc. Banca de date conţine toate datele necesare pentru prelucrărilor din cadrul sistemului. aceasta datorită faptului că analizarea şi tratarea acestor legături ridică cele mai mari dificultăţi atât pentru proiectanţi cât şi pentru utilizatori sistemul trebuie să fie modularizat. oamenii. se vor include în bază noi date. Adoptarea unor noi modele de conducere permite elaborarea unor proceduri care utilizează intens diferite metode matematice cum ar fi: analiza de regresie analiza factorială C.4. Totalitatea acestora constituie banca de modele şi metode a sistemului. 2. mediul înconjurător. constituind partea comună.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA interacţiunile dintre elementele din structura sistemului trebuie să fie cât mai stabile şi reduse. aceasta permite realizarea eşalonată a sistemului şi darea lui în funcţiune “pe bucăţi”.3.

accesul direct la întreaga zestre informaţională a SIC – ului timp de răspuns practic instantaneu 17 .4. utilizându-se tehnici matematice adecvate. O altă latură importantă a unui SIC trebuie să fie tendinţa spre integrare. implicit. Conceptul de sistem integrat a fost definit în capitolul 1.4. DISPLAY. Automatizarea unei aplicaţii izolate afectează numai interacţiunile dintre aceasta şi restul întreprinderii. Un sistem integrat. un sistem integrat cuprinde toate prelucrările de informaţii din cadrul întreprinderii. 2. 2.5. în funcţie de condiţionările logice şi de resursele existente.5. asupra proceselor de decizie cum ar fi: viitorul tehnologiei şi al producţiei întreprinderii starea furnizorilor de materii prime natura şi amploarea restricţiilor externe conjunctura economică şi socială etc.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA interpretarea rezultatelor. Mediul înconjurător este un factor în continuă transformare şi el trebuie foarte bine cunoscut şi analizat deoarece schimbările sale reprezintă cele mai severe restricţii pentru un sistem informatic. Apoi se începe execuţia. Oamenii Personalul de proiectare şi cel utilizator joacă un rol important în buna funcţionare a unui sistem informatic. Realizarea unui sistem integrat afectează mulţimea tuturor interacţiunilor din întreprindere un sistem integrat modifică radical dialogul “conducător – calculator”. Echipamentul de prelucrare este calculatorul electronic şi el constituie elementul central al acestei componente a sistemului informatic. Mediul înconjurător Această componentă cuprinde toate condiţiile şi fenomenele care au influenţă asupra activităţilor din întreprindere şi.1. Concepţia globală şi integrarea Analogie construcţie casă – concepţie globală În concepţia “globală” se elaborează mai întâi planul locuinţei. Reuşita atragerii şi cointeresării personalului utilizator în realizarea sistemului preconizat condiţionează succesul acestei operaţiuni. Cea mai importantă dintre acestea este faza de prelucrare a datelor.4. …) permite un dialog “tête – à – tête”. aşa cum va arăta ea când va fi gata. Calitatea acestui personal determină calitatea potenţială a sistemului. Vom completa această definiţie punctând câteva din caracteristicile integrării. adică acele informaţii care descriu fidel procesele conduse şi sunt determinante în luarea deciziilor un sistem integrat modifică fluxurile informaţionale şi îndeosebi interacţiunile dintre diferitele zone de informaţii. motiv pentru care el a şi fost tratat la punctul 2. prin mijloacele tehnice speciale de care dispune (TELETYPE. în care se folosesc algoritmi deduşi din modelele de conducere adoptate. le înlănţuieşte într-un proces coerent şi elimină informaţiile şi prelucrările inutile sistemul integrat furnizează numai informaţii semnificative. 2.

Datele sunt elemente constitutive ale informaţiei. de obicei pe o foaie de hârtie. CIFRĂ. etapa I – automatizarea procedurilor de rutină cu VM mare etapa II – se trece la realizarea unui sistem integrabil etapa III – se adânceşte gradul de integrare. Principala proprietate a suportului este că poate memora datele (şi deci informaţiile) şi le poate restitui. prin plusul de cunoaştere pe care îl aduce. Latura de conţinut a informaţiei este o prerogativă a diferitelor ştiinţe. Acest suport poate fi hârtia sau un alt obiect pe care sau prin care sunt reprezentate datele. folosind modele şi metode noi. o idee se transmite de la un subiect la altul prin intermediul propoziţiei.6. ceea ce este absurd. Suportul formal al informaţiilor sunt datele. SEMN IDEE PROPOZIŢIE CUVÂNT LITERĂ Admitem apriori că informaţia nu are un caracter subiectiv. Acceptăm deci că informaţia este distinctă de cunoştinţă. atunci când se realizează prin intermediul informaţiilor. Pentru a sugera mai plastic raportul în care se găsesc noţiunile de mai sus. cifre sau semne şi în momentul în care se reprezintă se admite implicit că există un suport material al lor. Trecerea de la utilizarea calculatorului pentru automatizarea unor proceduri manuale (aplicaţii izolate). A confunda informaţia cu cunoştinţa ar însemna deci înglobarea tuturor ştiinţelor într-o ştiinţă despre informaţii. grasul de certitudine al unei fiinţe umane în raport cu mediul înconjurător. Trebuie să facem o diferenţiere netă între semne şi date. fie mijlocit. în general. În mod analog cunoştinţa se transmite de la un subiect la altul prin intermediul informaţiei.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA discreţie absolută etc. a constituit piatra de hotar de la care se poate vorbi într-adevăr despre eficienţă şi ridicarea calităţii deciziilor pe o treaptă superioară. Termenii de dată şi informaţie nu pot fi confundaţi. Cunoştinţa însă are evident un caracter subiectiv la fel ca şi ideea. Propoziţia este formată din cuvinte care sunt reprezentate prin litere. 2. Datele se reprezintă prin litere. Acceptăm această definiţie cu observaţia că formula nu trebuie să fie neapărat scrisă. Ea se poate exprima cu ajutorul unei propoziţii. este suficient ca ea să poată fi scrisă sau simbolizată. este ceva obiectiv. dar propoziţia care exprimă o idee. 18 . la utilizarea calculatorului în contextul unui sistem. Arsac. să încercăm o paralelă cu următorul exemplu: dorim să exprimăm o idee. Analogia merge mai departe. Informaţia măreşte. odată scrisă. sunt cele care constituie “formula” din definiţia dată de Arsac. atunci când subiectul ia contact direct cu obiectul cunoaşterii. Informaţia Cunoaşterea se poate realiza fie nemijlocit. După I. o informaţie este o formulă scrisă susceptibilă de a aduce o cunoştinţă. că ea este forma dată unei cunoştinţe pentru a permite comunicarea sau manipularea acesteia şi că este un concept obiectiv. între date şi informaţii şi între informaţii şi cunoştinţe. Formal avem următoarele corespondenţe: CUNOŞTINŢĂ INFORMAŢIE DATA LITERĂ. Acelaşi raport îl acceptăm între cunoştinţă şi informaţie.

Cu alte cuvinte informaţia trebuie să fie furnizată în timp util. relevantă – adică să poată furniza acele cunoştinţe care ne lipsesc pentru luarea unei decizii. şi de calitatea ei. Este vorba în fond despre aşa-numita piramidă informaţională. Acest fenomen poate fi amplificat şi de lipsa de oportunitate a informaţiei pentru decizia respectivă. 19 . Se pune problema gestionării cu prioritate a informaţiilor care sunt utile şi debarasarea permanentă de informaţiile care sunt sau devin inutile. printre alţi factori. Studierea aprofundată a utilităţii informaţiilor va avea ca rezultat.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Informaţia. exactă – dacă informaţia este exactă conţinutul ei va reflecta situaţia reală a fenomenului şi va influenţa de asemenea luarea deciziei. O informaţie obţinută cu întârziere poate avea o valoare scăzută sau poate să-şi piardă în întregime valoarea. pe lângă reducerea costului de stocare al informaţiilor şi simplificarea accesului la o informaţie dorită. b) Utilitatea informaţiei Volumul informaţiilor existente într-o întreprindere este foarte mare şi în consecinţă ridică numeroase probleme privind culegerea. accesibilă – modul de prezentare a informaţiei joacă de multe ori un rol deosebit. O informaţie irelevantă pentru o anumită decizie poate fi relevantă pentru o altă decizie. de un nivel de conducere sau de firmă în general. se prevede că vor putea fi utile în viitor. Există şi o categorie de informaţii care chiar dacă nu sunt utile pentru moment. O informaţie de calitate trebuie să fie: consistentă – adică să fie suficient de cuprinzătoare încât să poată furniza cât mai multe cunoştinţe. Din cauza lipsei unui studiu sistematic privind utilitatea informaţiei. vom restrânge această arie şi ne vom referi în general la informaţii care privesc aspectele economice în general şi întreprinderea în special. are un sens foarte larg. O informaţie inexactă are de cele mai multe ori consecinţe grave. oportună – adică să existe un decalaj corespunzător între momentul primirii informaţiei şi momentul în care este necesară luarea deciziei. a) Calitatea informaţiei Informaţia prezintă interes doar dacă poate fi utilizată.. Informaţiile elementare sunt cele rezultate din constatări asupra unui obiect. Gradul de agregare al informaţiilor este în directă legătură cu nivelul de decizie (conducere) la care aceste informaţii sunt utile. stocarea. Este necesar aici să punem în evidenţă existenţa a două categorii de informaţii şi anume informaţii elementare şi informaţii agregate. aşa cum am conceput-o până acum. multe cadre de conducere sunt sufocate de cantitatea de informaţii. Ea este un produs perisabil. Utilitatea unei informaţii este legată de un comportament al întreprinderii (firmei). Având în vedere scopul lucrării de faţă. iar informaţiile agregate sunt cele obţinute ca urmare a prelucrării informaţiilor elementare. prelucrarea şi transmiterea lor. fenomen etc. dacă trecerea de la informaţie la cunoştinţă se face uşor sau cu multă dificultate. Măsura în care informaţia poate fi utilizată depinde. dar cu toate acestea în multe situaţii nu dispun de cele necesare fundamentării unor importante decizii. Nu este acelaşi lucru dacă informaţia primită este clară sau confuză. reducerea considerabilă a documentelor şi bineînţeles reducerea aparatului birocratic.

CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA

c) Reprezentarea informaţiei

Raţionalizarea fluxurilor informaţionale, eliminarea paralelismelor în înregistrarea şi transmiterea informaţiilor, reprezentarea uzuală ne creează dificultăţi greu de învins. În acest caz se recurge la codificarea informaţiei. A codifica o informaţie înseamnă a-i ataşa o combinaţie de simboluri care se numeşte cod. Codul poate fi numeric, dacă simbolurile care îl compun sunt cifre, alfabetic dacă simbolurile sunt litere şi alfanumeric dacă este reprezentat printr-o combinaţie de cifre şi litere. Formal şi denumirea este un cod, dar pe plan semantic diferă de acesta. Nimic nu împiedică însă un cod să devină denumire dacă se acceptă ca o informaţie să fie denumită de însuşi codul respectiv. Totuşi nu trebuie să uităm că operaţia de codificare este impusă de prelucrarea informaţiilor, indiferent dacă această prelucrare este manuală, mecanică sau automată. Informaţia poate fi codificată în întregime sau poate fi codificată pe fiecare din cele două componente. De obicei, cea care se codifică este componenta calitativă a informaţiei.
d) Prelucrarea informaţiei

Acumularea de cunoştinţe şi prelucrarea acestora în vederea unei utilizări ulterioare este una din activităţile intelectuale de bază ale omului. Prelucrarea cunoştinţelor face posibilă obţinerea de cunoştinţe noi prin intermediul mecanismelor deducţiei logice, cunoştinţe care nu ar putea fi obţinute direct prin percepţie. Această prelucrare are loc pe plan semantic, fiind deci proprie fiinţei umane. În foarte multe cazuri prelucrarea cunoştinţelor poate fi înlocuită cu prelucrarea de informaţii, acestea din urmă fiind numai o manipulare de formule scrise, realizate în exclusivitate pe plan formal. În acest scop se transformă cunoştinţele în informaţii printr-un proces de trecere de pe planul semnificaţiilor pe cel al reprezentărilor, se prelucrează informaţiile obţinându-se informaţii agregate din care apoi se “extrag” cunoştinţele noi pe care le conţin. Acest proces este realizat deci, după următoarea schemă: Cunoştinţe ce urmează a se prelucra se transformă în informaţii

Informaţiile se prelucrează cu mijloacele de care se dispune, obţinându-se informaţii noi

Informaţiile noi, prin conştiinţa umană, se transformă în cunoştinţe noi

20

CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA

Importanţa deosebită a acestui mod de obţinere a cunoştinţelor constă în faptul că prelucrarea informaţiei se poate automatiza.
e) Componentele informaţiei

Orice informaţie are două componente de bază: o componentă calitativă sau identificator şi o componentă de stare sau cantitativă. Elementul calitativ indică natura obiectului, fie o valoare pe care el o are. Unicitatea componentei calitative sau a componentei cantitative într-o informaţie nu este obligatorie. Spre exemplu într-o listă cu realizările unui atelier de prefabricate pe o zi, o informaţie se compune din numele prefabricatului şi cantitatea produsă. Avem deci o componentă calitativă – numele – şi o componentă cantitativă – cantitatea produsă. Dacă la cele de mai sus adăugăm şi costul diferitelor operaţii se obţine o informaţie cu două componente cantitative. Trebuie însă să admitem că nu în toate informaţiile cele două componente figurează explicit. Una din ele (de obicei componenta calitativă) poate lipsi, fiind subînţeleasă în contextul generat de alte informaţii (fenomenul este similar celui întâlnit în propoziţiile eliptice).
f) Reprezentarea informaţiei

În mod curent informaţiile sunt reprezentate prin mijloace uzuale, cum ar fi cuvintele, numerele, semnele, diferite reprezentări grafice etc. care se caracterizează printr-un grad ridicat de accesibilitate. Reprezentarea uzuală vizează relaţia dintre informaţie şi cunoştinţă, este direct inteligibilă. Dacă dorim însă să grupăm informaţiile după diferite caracteristici, să le combinăm, să le prelucrăm sau chiar să le transmitem, reprezentarea uzuală ne creează dificultăţi mari. De aceea se recurge la codificarea informaţiei. Codul poate fi numeric, alfabetic şi alfanumeric.
g) Transmiterea informaţiei

Transmiterea informaţiei se face de la o sursă de informaţie către destinatarul informaţiei. Sursa de informaţie este un element cuplat la un proces cu scopul de a genera informaţia prin înregistrarea stărilor procesului respectiv. Destinatarul informaţiei este acel element care recepţionează informaţia cu scopul de a valorifica semnificaţia sa. Transportul în spaţiu al informaţiei de la sursă al destinatar se realizează prin canale de informaţie. Mulţimea informaţiilor vehiculate între două elemente în cadrul procesului informaţional poartă denumirea de flux informaţional. Reprezentarea grafică a fluxului informaţional se face cu ajutorul organigramelor de flux cunoscute şi sub denumirea de Flow-chart. Aceste organigrame constituie un suport grafic adecvat în activitatea de raţionalizare a fluxului informaţional. Este necesar să relevăm aici existenţa a două tipuri de informaţii care sunt vehiculate în cadrul organizaţiilor economice: informaţia de stare şi informaţia de decizie. Informaţia de stare este purtătoare de cunoştinţe asupra proceselor trecute sau curente, asupra sistemului condus şi a mediului ambiant. Informaţia de decizie este purtătoarea deciziilor având ca scop declanşarea anumitor acţiuni.

21

CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA

Cap. 3. Modalităţi de organizare a datelor supuse prelucrării automate
3.1. Definirea şi obiectivele organizării datelor organizarea datelor – procesul de identificare, definire, structurare şi memorare a datelor importanţa organizării datelor – eficienţa prelucrării definirea unor structuri de date – necesită cunoaşterea diferitelor metode de structurare Procesul de organizare a datelor vizează următoarele activităţi: definirea, structurarea, ordonarea şi gruparea datelor în colecţii de date stabilirea structurilor adecvate de date stabilirea legăturilor (relaţiilor) între elementele unei colecţii şi între colecţiile de date reprezentarea datelor pe suporturi tehnice de memorie realizarea procedurilor corespunzătoare de prelucrare. Obiectivele urmărite în organizarea datelor: timpul de acces la date să fie minim spaţiul de memorare internă şi externă ocupat de date să fie cât mai redus unicitatea datelor, sau o redundanţă minimă în beneficiul unui acces mai rapid la date sistemul ales de organizare a datelor să reflecte, pe cât posibil, toate legăturile dintre obiectivele, fenomenele, procesele economice pe care aceste date le reprezintă să permită schimbarea structurii datelor şi a relaţiilor dintre acestea fără a fi necesară modificarea programelor care le gestionează (flexibilitatea datelor) 3.2. Evoluţia metodelor şi tehnicilor de organizare a datelor 1) Fişiere de date (FD) 2) Baze de date (BD) 3) Bănci de date (BnD) (FD) – dezvoltarea necontrolată, fără un plan de dezvoltare a unui sistem de prelucrare: redundanţă mare, duplicări, izolarea datelor, dificultăţi în accesarea datelor, securitatea datelor, integritatea datelor, dificultăţi în accesarea datelor. (BD) – o colecţie de elemente grupate împreună pentru a satisface nevoile informaţionale ale unei activităţi particulare sau ale unei organizaţii. Avantajele unei BD: o BD serveşte întreaga organizaţie (nu numai un tip de aplicaţie) datele se introduc doar o singură dată se evită duplicarea folosire eficientă a personalului, utilizare optimă de resurse (BnD) – reprezintă o mulţime de date organizată în scopul optimizării procesului de înserare, eliminare, căutare şi modificare a datelor sau a relaţiilor între acestea, independent de o anumită aplicaţie. (bănci de date bibliografice, centre nervoase ale organizaţiei).

22

Abstractizarea datelor constă în aceea că sistemul ascunde anumite detalii asupra modului în care sunt păstrate şi memorate datele. reprezentând nivelul cel mai înalt în ierarhia organizării datelor în vederea procesării computerizate. trebuie organizate în grupări logice.3. Abstractizarea putându-se produce pe câteva niveluri de abstractizare. pentru a putea fi prelucrate. structură care poartă numele de structură virtuală sau nivel virtual de organizare a datelor.3. structură logică sau nivel vizual (view level) 23 . denumită sistem de baze de date. Un scop major al sistemelor de baze de date este acela de a oferi utilizatorilor o viziune abstractă asupra datelor. Există trei niveluri de abstractizare a structurii organizării datelor: 1. Organizarea datelor în baze de date 3. nivelul fizic sau structură fizică (physical level) 2. Se ajunge astfel la o gestiune independentă a structurii generale a BD. această preocupare fiind numită abstractizarea datelor. nivel logic. se poate vorbi de o colecţie de baze de date.1. structură virtuală sau nivel conceptual (conceptual level) 3. Niveluri de organizare a datelor Datele cu care operează calculatoarele.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA 3. degajând utilizatorul de sarcina de a cunoaşte întreaga structură a BD. Baza de date este o astfel de colecţie de elemente asociate logic. Baza de date Baza de date Fişier 1 Fişier n Fişier 1 Fişier n Articol 1 Articol n Articol 1 Articol n Câmp 1 Câmp n Câmp 1 Câmp n Ierarhia organizării datelor Când colecţia de date este divizată în subcolecţii disjuncte din punct de vedere al conţinutului informaţional. nivel virtual.

aplicaţiei n NIVELUL VIZUAL pct. NIVELUL FIZIC pct. spre deosebire de cele clasice. Nivelul logic corespunde deci programatorilor de aplicaţii. octet. pistă. Nivelul vizual (structura logică) Este nivelul cel mai înalt de abstractizare. bit. precum şi relaţiile care există între acestea... de vedere al inginerului de sistem Relaţia dintre cele 3 niveluri de organizare a datelor în BD 24 . Nivelul conceptual (structura virtuală) Este un nivel de abstractizare care se interpune între nivelul fizic şi cel logic. prin descrierea doar a unei părţi din întreaga BD – aceea care interesează pe fiecare utilizator în parte. cilindru. Nivelurile de referinţă fiind: volum magnetic. de vedere al programatorului de aplicaţie NIVELUL CONCEPTUAL pct. persoana cu rol cheie în definirea datelor din BD la acest nivel. Structura virtuală este problema administratorului bazei de date. coresp. STRUCTURA LOGICĂ a datelor coresp. bloc. astfel încât ea să satisfacă cerinţele tuturor utilizatorilor în condiţii de redundanţă minimă şi control al datelor. La acest nivel fiecare utilizator vede structurarea datelor în funcţie de necesităţile aplicaţiei pe care o rezolvă.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Nivelul fizic (structura fizică) Este nivelul cel mai de jos de abstractizare care se referă la modul CUM sunt memorate realmente datele pe suport fizic. aplicaţiei 1 STRUCTURA LOGICĂ a datelor …. Simplifică interacţiunea utilizatorilor cu sistemul de BD. Structura fizică a BD este problema inginerului de sistem. constituind elementul de noutate al sistemelor de BD. de vedere al administratorului bazei de date STRUCTURA VIRTUALĂ A BAZEI DE DATE STRUCTURA FIZICĂ A BAZEI DE DATE …. La acest nivel se descrie CE fel de date sunt memorate în fapt în baza de date. aplicaţiei 2 STRUCTURA LOGICĂ a datelor coresp. sector.

Linia = înregistrare. iar comportamentul obiectului printr-un set de metode sau operaţii care acţionează asupra atributelor sale. care însumate îi conferă o superioritate comparativ cu celelalte metode şi tehnici de organizare a datelor.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA 3. facilităţi de utilizare a bazei de date folosirea datelor de către mai mulţi utilizatori accesul utilizatorilor la date în mod facil o mai mare cantitate de informaţie disponibilă utilizatorilor control centralizat al datelor utilizarea băncii de date prin diferite limbaje de programare furnizarea unui limbaj de interogare a datelor accesul la informaţii după o multitudine de criterii de regăsire utilizarea meniurilor de asistenţă 3. Atributul este denumirea generică dată coloanei. Obiectivele băncilor de date Obiectivul general al sistemelor informaţionale – creşterea eficienţei activităţii de bază. Obiectele care au acelaşi fel de 25 . sporirea securităţii datelor – autorizare acces 6. Starea unui obiect este exprimată prin valorile atributelor sale. domenii şi valori. obiectivul specific : asigurarea cu informaţii necesare şi suficiente. asigurarea consistenţei datelor 4. asigurarea independenţei datelor faţă de programele de aplicaţii şi invers: posibilitatea de a modifica o schemă de definire la un nivel fără a afecta schema de definire la nivelul imediat superior: independenţa fizică a datelor independenţa logică a datelor. Clasificarea bazelor de date I. orientate pe obiect – obiectele sunt abstractizări ale entităţilor lumii reale. sporirea protecţiei datelor împotriva unor distrugeri neintenţionate sau chiar intenţionate – copii de siguranţă (back-up) (se ocupă administratorul băncii de date) 7. asigurarea integrităţii datelor 5. După domeniul de activitate: universale specializate II. BANCA DE DATE: îşi propune realizarea unor obiective specifice. de o calitate corespunzătoare şi în timp util a nivelurilor de decizie şi/sau de informare din sistemul dat. După modelul datelor selectate în baza de date: de tip arborescent – operează ca entităţi între care există relaţii de subordonare de tip ierarhic de tip reţea – asigură legături de orice natură între entităţile componente de tip relaţional – operează cu tabele bidimensionale care au o structură formată din atribute. controlul redundanţei datelor – SGBD 3.2.3.3. fiind caracterizate prin stare şi comportament. Obiective pentru proiectarea unei bănci de date: 1. înregistrări (tupluri). La intersecţia unui atribut cu un tuplu se localizează valoarea reală.3. ale cărui valori reale constituie domeniile tabelului. 2.

IV. Clasele sunt aranjate întro ierarhie în care fiecare clasă moşteneşte toate atributele şi metodele superclasei din care face parte. După gradul de centralizare a datelor centralizate – prelucrare integrală a datelor în mod global descentralizate – prelucrare parţială pentru o parte a structurii organizatorice. După limbajele utilizate în prelucrarea datelor: autonome – sunt rezultatul unor SGBD-uri care deţin limbaje proprii cu limbaje gazdă – sunt rezultatul unor SGBD-uri care utilizează la crearea. După modul de prelucrare a datelor: locale – sunt operaţionale în nodurile reţelei de calculatoare distribuite – sunt stocate în fişiere în toate nodurile unei reţele de calculatoare.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA atribute şi comportament fac parte din acelaşi tip sau clasă. V. III. având rolul de a satisface atât cerinţele specifice ale unui nod de date. actualizarea şi interogarea BD limbaje de nivel înalt sau extensii ale acestora mixte. Alte clasificări ale BD: după destinaţia lor: pentru informaţii curente şi servicii pentru bănci de date cu interogare pe verticală după finalitatea datelor manevrate de personal informaţionale pentru gestiunea economică. 26 . cât şi cele globale ale tuturor nodurilor.

CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA SISTEM CONDUCĂTOR intrări ieşiri ieşiri intrări MEDIUL EXTERIOR intrări ieşiri Baze de date ieşiri intrări ieşiri intrări intrări ieşiri SISTEM CONDUS SISTEMUL ÎNTREPRINDERE (ORGANIZAŢIE) Locul băncii de date în sistemul întreprindere 27 .

un tip particular de holon îl reprezintă sistemul activităţii umane. . proprietăţi comparativ cu sistemele autonome.este în toate cazurile un sistem deschis.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Capitolul IV Sisteme informatice de asistare a deciziei în managementul contemporan 4.desprinderea şi ataşarea faţă de sistemele autonome pot avea loc în planul abstract. b) dacă n > 2 => caz specific al sistemului holonic cu diferenţe majore faţă de concepţia clasică. Este vorba aici de sisteme care operează în cadrul altor sisteme. .după 1980 – perioada concepţiei holonice asupra sistemelor. . Un sistem holonic este un sistem de referinţă în cadrul căruia funcţionează 2 sau mai multe sisteme autonome adică n entităţi. 28 . Trăsăturile sistemului holonic: . .apar deficienţe legate de rol.se pot constitui sisteme holonice de tip socio-economice sau socio-tehnice.1930-1980 – perioada concepţiei clasice asupra sistemelor. În funcţie de valoarea lui n avem 2 situaţii : a) dacă n = 2 => caz particular în care se apropie de abordarea clasică. .1 Sistemul holonic Teoria sistemelor identifică 2 perioade în evoluţia acestora: . funcţii. optimizarea vizează atât sistemele componente cât şi sistemele de referinţă. optimizare. Termenul de holon provine din limba greacă de la „holos” şi desemnează un întreg dedus în părţi. .presupune introducerea unor limitări în procesul de operare.

CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA S1 S2 INTRĂRI Sistemul informatic IEŞIRI S3 S4 Modelul de bază a sistemului holonic Aportul tehnologiei informatice devine esenţial în managementul oricărei organizaţii. 29 . Folosirea reţelei holonice favorizează exploatarea cunoaşterii ca un nou tip de sursă. Managerii trebuie să-şi adapteze permanent profilul general şi stilul de management în raport cu exigenţele impuse de mediul concurenţial în care se desfăşoară activitatea. ecologice etc. Managementul holonic se va baza pe exploatarea cunoaşterii clasice dar şi pe cunoaşterea inconştientă (cunoaştere bazată pe intuiţie. Prin proces vom înţelege aici un ansamblu de activităţi desfăşurate de o firmă plecând de la regula foii albe. de mentenanţă. imaginaţie…) 4. despre feedback-ul sistemelor.2 Noi concepte privind procesele de afaceri Economia modernă impune organizarea activităţilor pe bază de procese şi nu pe operaţii separate conform principiului diviziunii muncii. Administrarea firmelor holonice va avea la bază noile tehnologii informatice şi avantajele oferite de echipamentele informatice performante. adică făcând abstracţie de procedurile şi tehnicile urmate anterior. Informaţiile prelucrate de astfel de reţele pot fi defalcate în informaţii despre calitate.

procesul de luare a deciziilor presupune integrarea atribuţiilor fiecărui angajat. efortul financiar este mare.schimburile rapide de informaţii între participanţii din locaţii diferite. comunicaţii. Ce înseamnă SIAD Contextul economico-social actual a impus supervizarea procesului economic decizional prin intermediul unor tehnologii informatice tot mai complexe. Pentru multe firme totuşi. astfel au apărut sistemele informatice care au drept obiectiv principal asistarea decidentului în diferite faze ale procesului de decizie.un sistem . .valorificarea simultană a avantajelor centralizării şi a elementelor pozitive specifice descentralizării.arhitectură complexă privită ca entitate. . De asemenea. .Sistem informatic pentru management – Management Information System – MIS. În toate. Capitolul V Sisteme informatice de asistarea a deciziei (SIAD) 5. cel de IT. . a comerţului electronic). firmele trebuie să aibă în vedere modul în care infrastructura informaţională a firmei se intersectează cu infrastructurile publice şi cu cele specifice noii industrii (a internetului.informaţia apare simultan în oricâte locuri este nevoie.Sistem informatic pentru decidenţi – Executive Information System – EIS.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Regândirea şi reproiectarea radicală a procesului de afaceri în vederea creşterii performanţelor economice se numeşte reengineering. definit prin totalitatea investiţiilor efectuate de o firmă în tehnica de calcul. . Toate acestea reprezintă portofoliul IT în strânsă dependenţă cu infrastructurile ramurilor industriale (de exemplu sistemele de plăţi ale băncilor. Vorbim de un concept nou.1. tehnologic şi uman.un salariat cu pregătire generală poate executa lucrările unui expert. Astfel de reguli sunt: .proiectele şi planurile pot fi actualizate şi revizuite instantaneu. Termenul de SIAD are accepţiuni multiple: . SIAD presupune: . financiar. Toate acestea demonstrează rolul în creştere a tehnologiilor informatice. tehnologia informatică va avea un rol fundamental pentru a depăşi vechile reguli şi pentru formularea altora posibil de aplicat. acestea caută o variantă optimă din multitudinea de soluţii tehnice şi economice existente în prezent. 30 . . Implementarea în practică a acestor sisteme ridică diverse probleme pe plan informaţional. sisteme de rezervare ale liniilor aeriene) şi cu cele publice (de exemplu furnizorii de servicii internet şi de telecomunicaţii). pentru elemente de hardware şi software pentru suportul de stocare a datelor cât şi în personalul care furnizează aceste servicii.

existenţa unor factori esenţiali (raţionamentul. . Prin sintetizarea celor prezentate anterior un SIAD poate fi definit ca “un sistem interactiv. . gestionarea datelor.oferă facilităţi de prezentare a unor cunoştinţe ad-hoc sau de elaborare a unor rapoarte periodice. modelarea şi structurarea modelelor. flexibil. capabil să suporte analize ad-hoc şi să modeleze decizia. Steven Alter defineşte SIAD ca fiind sisteme destinate managerilor ce au ca obiect principal eficacitatea deciziilor spre deosebire de sistemele tradiţionale folosite de operatori şi care au ca obiect eficienţa şi consistenţa datelor. proiectantul şi sistemul sunt capabili să se influenţeze reciproc cu rezultate în evoluţia sistemului. Un an mai târziu Klein şi Tixier identifică situaţiile în care se face apel la un SIAD şi anume: .asigură selectarea unui set de cunoştinţe în scopul vizionării acestora pentru extragerea unor informaţii necesare procesului decizional. se referă la rolul important pe care îl poate avea omul în funcţionarea SIAD.deciziile au la bază criterii numeroase care adesea pot fi conflictuale şi dependente de utilizatori. . Little în anii ’70 defineşte SIAD ca un model bazat pe un set de proceduri pentru procesarea datelor şi pentru asistarea unui manager în procesul de luare a deciziilor.interactiv. Un astfel de sistem trebuie să fie simplu.dispune de modul prin care se poate interacţiona direct cu decidentul şi îi asigură acestuia flexibilitate în alegerea soluţiilor sau în gestionarea cunoştinţelor.găsirea soluţiilor optime ce implică activităţi legate de căutarea informaţiilor necesare. flexibil şi adaptat rezolvării problemelor nestructurate pentru ameliorarea procesului decizional în management ”. controlul derulării procesului de decizie revine decidentului. intuiţia şi experienţa decidentului). . Holsapple şi Whiston definesc particularităţile unui SIAD în 1996 astfel: . . . cu precizarea că decizia nu este luată de sistem. Trăsăturile esenţiale ale unui SIAD sunt: . . Keen în 1978 defineşte SIAD ca un produs al procesului de dezvoltare în care managerul. combină raţionalitatea umană cu prelucrarea automatizată a informaţiei.conţine o bază de cunoştinţe care reflectă unele aspecte ale lumii decidentului. Moore şi Chang demonstrează că un astfel de sistem este extensibil.este un sistem informatic asistat de calculator. proceduri).de asistare a deciziei. furnizează asistenţă decidenţilor pentru problemele care nu sunt în totalitate structurate. fiind orientat către viitor şi utilizat pe un interval de timp neregulat şi nedeterminat. uşor de manipulat şi complet în vederea furnizării rezultatelor finale.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA . 31 . Apelarea la tehnologiile informatice se face doar în anumite faze ale actului decizional şi îi lasă factorului de decizie controlul derulării operaţiilor de rezolvare.permite achiziţionarea şi gestionarea unor cunoştinţe descriptive sau de altă natură (reguli.

pe linii se regăsesc tipurile de decizii (structurate.semistructurate – apar atunci când problemele pot fi doar parţial structurate şi apelează la creativitatea şi intuiţia umana.pe coloane se identifica nivelurile proceselor de conducere (strategic. ei apelează la puţine date istorice sau la surse externe. Unii specialişti îl susţin pe Peter Keen care considera cercetările domeniului îndreptate către studiile teoretice şi documentaţiile tehnice desfăşurate la MIT în anii ‘60.structurate – apar în toate fazele procesului decizional. SIAD în acest caz oferă decidentului doar suportul necesar pentru soluţionarea părţilor structurabile ale problemei. . Deciziile pot fi împărţite în 3 mari categorii: . managerii nivelului strategic au nevoie de date agregate şi de calitate superioara în timp ce managerii operaţionali apelează mai mult la date de detaliu şi pun accent pe aspectul calitativ al acestora. 5. marketing. In general managerii la nivel operaţional folosesc surse interne de informaţii de natură repetitivă.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA - este un instrument ce influenţează eficacitatea procesului de decizie mai mult decât eficienţa procesului decizional (adoptarea unor decizii satisfăcătoare). tactic. Modul de rezolvare al unei probleme e puternic influenţat de natura acesteia şi de tipul situaţiei decizionale. 5. La nivel strategic deciziile sunt orientate către probleme legate de performantele 32 . La nivel tactic deciziile sunt complexe iar volumul de informaţii utilizat e mare. de la managerii operaţionali la top manageri. semistructurate şi nestructurate). In acest sens se impune adaptarea şi actualizarea sistemelor în funcţie de nivelul conducerii. . Managerii strategici folosesc foarte multe surse de date externe care le furnizează atât o imagine de ansamblu despre strategia firmelor concurente cat şi informaţii privind tendinţele noi de pe piaţă. B) Asistarea deciziilor se poate realiza la toate nivelurile de conducere. definirea şi implementarea sistemelor informatice folosite în procesul decizional pentru producţie. operaţional).2 Evoluţia SIAD Evoluţii semnificative ale domeniului au fost înregistrate în ultimele 3 decenii. au obiective bine definite şi au drept avantaj faptul că toate variabilele sunt cunoscute şi complet programate. De asemenea. . Scott Morten a marcat debutul preocupărilor legate de studierea. politici de preţ şi publicitate.3 Caracteristicile unui SIAD Particularităţile fundamentale ale SIAD în raport cu facilităţile pe care le asigură sunt: A) Asigura rezolvarea problemelor semistructurate de decidenţii implicaţi în procesul de conducere. Managerii care decid la nivel tactic apelează mai mult la informaţii istorice pentru a previziona anumite evenimente viitoare.nestructurate – apar atunci când obiectivele sunt greu de cuantificat şi e aproape imposibil să se proiecteze o soluţie viabila. În 1989 Morton şi Gorry abordează suportul decizional sub forma unei matrice astfel: .

în general. 3. Astfel deciziile au şanse mai mari de a fi implementate cu succes în practică. Identificarea problemei care se bazează pe cercetarea informaţiei. să sesizeze modificarea condiţiilor de mediu şi a preferinţelor manageriale. iar decidentul trebuie să aibă controlul asupra acestei selecţii finale. Arta decidentului consta în definirea adevăratei probleme pentru a găsi soluţii corespunzătoare. La nivelul organizaţiei procesul de informare se materializează prin posibilitatea adoptării deciziei sau a variantelor decizionale pe baza informaţiilor rezultate din activitatea de modelare. Implementarea deciziilor propuse 5. F) Permite îmbunătăţirea eficacităţii procesului decizional. SIAD-ul devine astfel un suport al procesului de selecţie chiar daca acesta doar extinde capacitatea de luare a deciziilor. Definirea deciziei sau a variantelor decizionale. E) Poate asista mai multe decizii interdependente şi/sau secvenţiale. Rolul SIAD e acela de accesare rapidă şi eficientă a surselor de date interne şi externe organizaţiei. De gradul în care decizia atinge obiectivele predefinite în cadrul organizaţiei depinde eficacitatea procesului de stabilire a deciziilor. Construirea modelelor alternative pentru problemele complexe impune o anumita experienţă ce poate fi furnizată de om sau de un sistem expert întrucât SIAD-ul nu face o varianta a variantei optime. SIAD-urile pot constitui un punct de sprijin din cadrul procesului prin analize de tip „what – if” sau „goal – seeking”. SIAD-urile generează decizii mult mai consistente şi mai obiective având în vedere faptul că se bazează pe o analiză completă a informaţiilor şi sunt realizate cu aportul direct sau indirect al celor implicaţi. Generarea alternativelor pentru problemele structurate poate fi furnizata de SIAD prin intermediul unor metode standard sau specializate. printr-un proces iterativevolutiv. Facilităţile oferite de SIAD trebuie să urmărească şi modul în care acesta contribuie la realizarea obiectivelor. Problema aprecierii deciziei adoptate nu se fundamentează în mod exclusiv prin prisma efectelor directe sau indirecte pe care decizia le generează pe plan managerial sau organizaţional.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA organizaţiei. având în vedere faptul că în practica economica majoritatea deciziilor sunt intercorelate. 2.Evaluarea deciziilor adoptate. D) Permite decidentului să controleze procesul decizional. 4. G) E un sistem adaptabil în timp fiind dezvoltat. C) Dispune de resurse pentru susţinerea procesului decizional în toate fazele sale şi poate fi adaptat diverselor stiluri decizionale. Modelarea fenomenului care a generat problema prin prisma modalităţilor de structurare şi utilizare a informaţiilor. Folosirea unui 33 . In cadrul unei organizaţii decizia se manifestă ca o activitate ce se finalizează cu selecţia uneia din variantele prezentate. Identificam aici următoarele faze ale procesului decizional: 1. de analiză a ansamblului de informaţii. iar la nivel operaţional deciziile sunt luate pe termen scurt şi au adesea caracter repetitiv. Decidentul trebuie să aibă un comportament reactiv în utilizarea SIAD-urilor. Cea mai utilă practică în reprezentarea unei situaţii reale e cea a modelarii.

integrarea acestora e complexa şi destul de incerta. pentru că descrierea structurii modelelor folosite trebuie să permită tratarea unui număr cât mai mare de fenomene fără să genereze o complexitate ridicata.simplitate.naturaleţea comunicării concretizată în faptul că decidentul trebuie să poată schimba uşor intrările şi să obţină rapid rezultatele. 34 . Noţiunea de SIAD universal nu există.exhaustivitate. pentru că sistemul trebuie să fie capabil să integreze şi să actualizeze cu uşurinţa noi informaţii. text sau reguli standard.adaptabilitate. prin eliminarea posibilităţii de a furniza răspunsuri incorecte sau false. gestionare şi dezvoltare a bazei de cunoştinţe necesare procesului decizional.complexitatea procedurilor existente în structura aplicaţiei. modelarea acestora prin diferite tehnici conducând în final la obţinerea unor rezultate ce vor fi evaluate de decident.urilor În literatura de specialitate apar mai multe criterii după care se clasifică SIAD-urile. . Astfel aveam drept criterii: .numărul de utilizatori existenţi în procesul decizional.felul asistenţei acordate de un SIAD în practica decizională. Specialiştii în domeniu au încercat să proiecteze şi să dezvolte SIAD-uri care stimulează creativitatea şi procesul de învăţare şi care pot oferi facilităţi suplimentare de întreţinere. . . deci nu dispunem de modele stabile sau reguli riguros definite.frecvenţa de utilizare a acestora. în sensul că modelele folosite trebuie să conţină numai fenomenele importante eliminând tendinţa de a adaugă detalii. Decidentul e obligat să coordoneze multiple sisteme care comunica între ele.4 Clasificarea SIAD. Calităţile indispensabile ale unui SIAD: . aceasta depinde de calitatea interfeţei care asigură dialogul om – calculator. SIAD-ul reprezintă cea mai flexibila şi interactiva soluţie în domeniul tehnologiile informatice care asista adoptarea unei decizii în condiţiile în care problemele nu sunt structurate. 5.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA prototip iterativ în proiectarea şi construirea unui astfel de sistem poate fi o soluţie viabilă pentru satisfacerea exigentelor utilizatorilor. .modalitatea de orientare a SIAD-urilor către date. . Trebuie să facem diferenţierea intre sistemele informatice de gestiune (care reprezintă metoda tipică de furnizare a unor rapoarte predeterminate în funcţie de care decidentul adopta o decizie bine fundamentata) şi sistemul de asistare a deciziei care permit introducerea treptata pe diferite niveluri a datelor de intrare. În general sistemele sunt proiectate pentru anumite situaţii decizionale ce nu pot fi generalizate. .robusteţe. . La acestea se adaugă creativitatea. modele. . intuiţia sau imaginaţia care deocamdată nu pot fi automatizate.

Pornind de la acest nivel se pot lua măsuri pentru creşterea veniturilor. În acest caz SIAD-ul va crea. Organizarea bazelor de date se poate face în fişiere sau poate avea forme specifice: baze de date relaţionale. ierarhizate. Un procesor de tabele este un instrument software care permite utilizatorului să descrie modelele în scopul efectuării unor analize cât mai pertinente. măsuri ce să determine scăderea cheltuielilor toate în scopul creşterii rentabilităţii. SIAD-urile orientate pe baze de date în cadrul cărora baza de date a organizaţiei este componenta esenţială a sistemului. SIAD-urile orientate pe text care evidenţiază necesitatea prelucrării şi reprezentarea textului într-o formă cât mai accesibilă cu scopul de a asigura gestionarea rapidă şi eficientă a datelor de către decident. 35 . multidimensionale. obiectuale. Gestionarea bazelor de date presupune identificarea tehnicii de date a acestora. 1. SIAD. SIAD-urile orientate pe modele care au principii de funcţionare bazate pe modelul cantitativ şi efectuează analize de tipul „what-if”. Acestea se bazează pe organizarea datelor sub formă tabelară asemenea unei matrici. care presupun explorarea şi căutarea datelor şi OLAP (procesarea analitică on-line). SIAD-urile orientate pe date se bazează pe analiza unui volum mare de informaţii stocate în cadrul sistemului informatic în diferite momente de dezvoltare ale acestuia. De exemplu putem avea o cercetare inteligentă care determină creşterea rentabilităţii firmei. va grupa. 3. Un alt criteriu important grupează SIAD-urile în funcţie de tipul sistemului care asigură managementul informaţiilor. instrumente web…etc. rezultatele obţinute se pot concretiza în acţiuni sugerate de procesul decizional. va revizui şi vizualiza automat unele documente. În situaţia în care decidentul gestionează mai multe foi de calcul apare posibilitatea de a se consacra unei cercetări artistice. antrenând activităţi de simulare optimizare. precizarea modului de acces şi formularea unor interogări care să corespundă obiectivelor propuse. Acesta dispune de tehnici şi metode care permit vizualizarea situaţiilor finale şi manipularea informaţiilor procedurale. 2. Vom avea: 1. previziune. va identifica locaţiile aferente unor colecţii mari de date. SIAD-urile orientate pe baze de date sunt preferate pentru că dispun de facilităţi de interogare puternice şi au capacitatea de a genera situaţii de sinteză complexe. Stocarea datelor se realizează sub forma unor depozite de date de tip Data Warehouse iar analiza se fundamentează pe noile tehnologii informaţionale Data Mining.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Cea mai importantă clasificare este cea care împarte SIAD-urile în funcţie de măsura în care soluţia oferită de sistem este structurată pe baza modelării / analizei datelor.urile orientate pe procesoare de tabele. Utilizarea are drept efect extragerea de informaţii utile din ansamblul de date disponibile. 2. Modulul se construieşte pe bază de obiecte (concepte) şi relaţii (ecuaţii) între obiecte. fuziona şi expedia documentele utilizând tehnologii diverse: hipertext. Metoda de bază constă deci în introducerea valorilor aferente unui parametru întrun tablou matricial iar modificarea acestora implică reacţii în lanţ asupra tuturor elementelor care depind de acel parametru. Baze de date relaţionale sunt mai rigide datorită volumului mare de date folosite şi de aceea sunt mai puţin utilizate.

SIAD-urile orientate pe reguli presupun existenţa unui ansamblu de reguli în cadrul unei componente speciale numită sistem de gestiune a cunoştinţelor utilizând formalisme de prezentare proprii inteligenţei artificiale. 36 . SIAD-urile organizaţionale care permit descrierea unor obiective clare pentru asistarea deciziilor ce se repetă în mod frecvent în cadrul organizaţiei. După frecvenţa utilizării lor.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA 4. SIAD – urile mai pot fi: 1. utilizarea sistemelor devine ineficientă şi este doar o soluţie extremă. Datorită costurilor ridicate pe dezvoltarea unor astfel de programe. 2. Acestea impun un grad mare de interactivitate între utilizatori şi SIAD-ul asociat. SIAD-urile ad-hoc care gestionează problemele specifice asupra cărora nu se pot emite previziuni sau care se găsesc destul de rar în cadrul procesului decizional.

compatibilitatea sistemului ceea ce presupune că resursele acestuia să poată fi partajate de toţi utilizatorii implicaţi în procesul decizional.inter-operabilitatea sistemului.interfaţa meniu. prelucrate.interfaţa de tip “ linie de comandă ”.subsistemul bazei de date care cuprinde atât baza de date cât şi sistemul de gestiune al acesteia. interdependenţa dintre ele.evolutivitatea sistemului în sensul că acele componente care îndeplinesc o singură funcţie în structura sistemului nu trebuie să constituie un obstacol în dezvoltarea viitoare a organizaţiei. percepută ca fiind elementul esenţial al structurii. bazele de date. . Pentru conceperea arhitecturii unui SIAD trebuie să avem în vedere: . încărcare şi indexate implică activităţi destul de complexe. . care asigură posibilităţi suplimentare de manipulare si gestionare a informaţiilor în cadrul sistemului. Power abordează SIAD-ul prin prisma a 4 componente: . .CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Capitolul VI Arhitectura unui SIAD Structura sistemelor de asistare a deciziilor trebuie să reflecte modul în care se realizează combinarea elementelor componente. precum şi modalităţile de integrare şi conectare fizică a componentelor sistemului. SIAD-urile orientate pe date apelează la depozitele de date iar procesul de extragere. Un prim model de arhitectură al SIAD a fost elaborat în 1982 de Sprague şi Carlson. . Aceştia considerau că elementele componente sunt: . .interfaţă bazată pe forme. ansamblul de date externe şi interne gestionate în cadrul organizaţiei.componenta de gestiune a datelor. . De asemenea au identificat următoarele stiluri de dialog: . .interfaţa de tip întrebare – răspuns. instrumentele software. modelele. .interfaţa. . În viitor perfecţionarea tehnologiilor aferente SIAD trebuie să aibă drept obiectiv principal îmbunătăţirea interacţiunii dintre decident şi SIAD. utilizate la diferite niveluri ale firmei.componenta de gestiune a dialogului cu utilizatorul. 37 .componenta de gestiune a modelelor.componenta pentru asigurarea comunicaţiei are în vedere modul cum sunt organizate resursele hardware cum sunt distribuite software-ul şi datele în sistem.setul de modele şi instrumente analitice care sunt o componentă importantă mai ales pentru SIAD-urile orientate pe modele în acest caz software-ul pentru gestiunea modelelor poate fi stocat pe acelaşi server cu bazele de date. .

Gestiunea datelor Aceasta presupune încărcare.cunoştinţe caz în care informaţia este prelucrată şi se stabileşte decizia iar manifestarea ei poate conduce la noi cunoştinţe. De ex: datele din bilanţul contabil devin informaţii doar pentru cel ce cunoaşte modelul contabil. 2. care modifică percepţia asupra realităţii şi reduce gradul de incertitudine.1. Agregarea. proceduri de integrare şi administrare. Exemple de date: empirice. 3. 38 . informaţii – date . neprocesate. iar datele organizaţionale au o singură dimensiune. externe organizaţiei. Într-un mediu decizional de faceri utilizarea eficientă a resurselor informaţionale depinde de relaţiile existente între date informaţionale şi cunoştinţe. Într-un SIAD bazele de date nu au doar funcţia de stocare pasivă a informaţiilor ci participă activ la funcţionarea acestuia. Factorii care diferenţiază datele operaţionale şi datele pentru suportul decizional sunt: 1. informaţii şi decizii apar sub diverse forme astfel: 1. Acestea sunt structurate şi gestionate pentru o prelucrare ulterioară prin intermediul SIAD-ului. Dimensiunea datelor. Relaţiile dintre cele 3 elemente: date. controlul securităţii datelor şi a modului de acces la acestea. extrase din informaţii achiziţionate în timpul procesului decizional. În acest context putem considera informaţia ca acea dată care aduce noi cunoştinţe utilizatorilor săi. Exemple de informaţii:interne obţinute din procesarea datelor sau din alte surse informaţionale. obţinute din transformarea datelor brute în informaţii. rezultate ale procesului decizional curent.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA 6. stocarea. organizarea şi actualizarea datelor relevante. Datele aferente mediului decizional sunt multidimensionale. cunoştinţe – date – informaţii situaţia care poate exista numai dacă se admite că se ştie unde trebuie căutate datele ce produc informaţia cerută. Structura datelor. Datele devin informaţii doar prin prisma unui model interpretativ propriu receptorului. date – cunoştinţe – informaţii atunci când avem nevoie de cunoştinţe pentru a procesa datele în informaţii. Exemple de cunoştinţe: acumulate şi valabile la începutul procesului decizional. 3. valabile din experienţe anterioare. 2. Datele folosite în informaţia decizională au o structură integrală şi nu intră în detalii ele reprezintă doar agregări ale datelor operaţionale. O condiţie esenţială a SIAD-urilor moderne este existenţa unei baze de date cu o structură bine definită şi cu informaţii de calitate superioară. La nivel operaţional datele sunt stocate în baze de date relaţionale în cadrul cărora relaţia este normalizată pentru eliminarea eventualelor anomalii. Datele operaţionale pot fi agregate numai dinamic însă cele folosite pentru suportul decizional permit şi analize complexe. Iniţial bazele de date înregistrează informaţii brute.

5. printr-un sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD) care permite: . formatul datelor. Orizontul de timp. Modelele pot fi împărţite în: 1.baza de modele. în timp ce bazele de date sunt considerate „partea ascunsă ”. Administrarea ansamblului de date se face printr-un program specializat. Modele tactice folosite pentru middle management cu scopul de alocare şi controlare a resurselor sistemului.2 Modelele şi gestiunea modelelor Modelele reprezintă rezultatul unei analize prealabile a situaţiei decizionale propuse spre rezolvare. Pentru administrarea. pentru dezvoltarea obiectului corporaţiei şi pentru achiziţii la diferite niveluri. contabile etc. .sistemul de gestiune al acesteia. Din punct de vedere al utilizatorului modelele sunt „ partea vizibilă ” a unui SIAD.interogarea bazelor de date prin limbaje de interogare declarative. Ele reprezintă instrumente cu ajutorul cărora se prelucrează informaţia.crearea de noi baze de date. . . . . integrarea şi comanda modelelor. Gestiunea modelelor cuprinde: . dimensiunea câmpurilor. 6. Varietatea surselor de provenienţă a datelor impune existenţa unui dicţionar care să conţină informaţii despre structura bazelor de date. (meta = deasupra) În ceea ce priveşte SIAD trebuie să descoperim ce se află deasupra datelor. Construirea modelelor are la bază o serie de reguli care ne ajută să reflectăm cât mai fidel ceea ce este în interiorul sistemului sau în interiorul fenomenului asociat. iar cele pentru asistarea deciziei reprezintă adevărate serii de timp ale datelor organizaţionale. 39 .ansamblul de operaţiuni necesare pentru execuţia. La nivel operaţional dicţionarul conţine mai puţine elemente.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA 4. ci le organizează astfel încât să furnizeze decidentului elemente de informare care au legătură cu preocupările sale. .asigurarea securităţii datelor.limbajul de modelare. Modelele nu se limitează la gestionarea datelor în forma lor brută. Acestea sunt operaţionale doar pentru un subsistem al organizaţiei. sincronizarea şi coordonarea activităţii de obţinere de informaţii se adaugă la clasicul dicţionar de date şi dicţionarul de metadate dar şi serverul de evenimente.extragerea datelor din alte baze de date decât cele administrate de SIAD. a) Baza de modele conţine un set de modele asociate unui anumit domeniu de activitate: modele statistice. . Modele strategice care acţionează la nivelul strategic sunt utilizate pentru asistarea responsabilităţilor de planificare la nivel strategic. Datele operaţionale se referă la starea tranzacţiilor la momentul actual. .dicţionarul de modele. despre tipul surselor de date. 2. Metadatele. financiare.actualizarea bazelor de date existente.

. deşi aplicarea lui impune o anumită personalizare. cu definiții. . pentru controlul calităţii.modele matematice când fenomenele studiate sunt reprezentate prin simboluri şi legi ce administrează sistemul.sisteme cu caracter general asociate activităţilor frecvente. pentru elaborarea programelor de producţie. Modele operaţionale folosite pentru gestionarea activităţii curente. .3 Sistemele de gestiune a cunoştinţelor Pentru rezolvarea problemelor semistructurate sau nestructurate se apelează la sistemele expert sau la alte sisteme inteligente.consemnarea si identificarea modelului.gestionarea modelelor de utilizatori.modele analogice înlocuiesc o proprietate a obiectului cu alta identică. c) Limbajul de modelare care e în general standard. . Prin intermediul unui sistem informatic de gestiune a bazelor de date se asigura: . 6. Sistemele inteligente sunt ansambluri de mijloace destinate asistării factorului de decizie in rezolvarea problemelor specifice de gestiune. e) Procesorul de execuţie şi integrare a modelelor care permite verificarea modului in care se derulează execuţia programelor. 40 .utilizarea unor funcţii analogice pentru exploatarea bazei de modele. Sistemele inteligente bazate pe modele au la bază un raţionament de tip analitic care la rândul lui gravitează în jurul unui algoritm.modele iconice cu aceleaşi caracteristici ca şi obiectul studiat dar la scara diferită. Acestea la rândul lor se pot împărţi în: . d) Dicţionarul de modele care e considerat ca un catalog al tuturor modelelor existente. Subrutinele – folosite independent pentru aplicaţii diferite de analiză a datelor. . .CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA 3.regăsirea ansamblului de variabile asociate modelului.funcţii şi informaţii despre acestea. Alegerea unui model optim presupune realizarea unei expertize. b) Sistemele de gestiune a bazelor de modele. . pentru aprobarea creditelor de o banca.realizarea unor modele de la zero sau de la modele deja existente. O alta clasificare a modelelor le împarte in: . .corelarea modelelor prin intermediul unei baze de date si integrarea acestora in structura SIAD. soluţia fiind raportată la dimensiunile şi proprietăţile originalului. un proces deocamdată neautomatizat.comunicarea rezultatului obţinute la sfârşitul procesului de prelucrare. 4.sisteme cu caracter particular destinate unor operaţii strâns legate de tipul problemei studiate. .

Utilizatorul  Dacă realizatorii SIAD nu au in vedere utilizatorii finali există riscul unui eşec pentru că sistemul nu a fost realizat în conformitate cu exigenţele realităţii ci intr-un spaţiu închis şi rupt de realitate.5 Integrarea SIAD-urilor O problemă ce poate să apară e cea a informaţiei supraîncărcate. Reuşita unui model va evita derularea liniară a acestuia şi nerespectarea cerinţelor utilizatorilor finali. Dialogul se poate realiza sub diferite forme: de tip întrebare – răspuns. Integrarea SIAD are 2 forme: 41 . utilizarea unor chestionare incluse intr-o macheta. .să-şi fundamenteze deciziile pe baza modelelor de simulare sau pe algoritmii de optimizare. Integrarea SIAD-ului e o provocare pentru utilizatori. 6. definirea unor menu-uri ierarhizate. prezentarea datelor sub diferite forme (grafice . Interfaţa ar trebui standardizată astfel încât toate aplicaţiile şi datele sa fie compatibile si uşor accesibile. 6. accesarea unor funcţii care să rezolve situaţiile de blocaj.4 Subsistemul de dialog Un model interactiv presupune un dialog permanent intre utilizator si calculator.să exploreze formalismul matematic. figuri. flexibilitatea şi accesibilitatea care permit utilizatorului să adapteze sistemul în raport cu exigenţele explicaţiei. astfel interfaţa capătă un rol deosebit în cadrul unui SIAD. . Pentru aceasta avem nevoie de o interfaţă de dialog simplă care să permită accesarea cu uşurinţă a informaţiilor. Se estimează că numărul datelor colectate de o organizaţie modernă se dublează în fiecare an. Prin rolul activităţii pe care îl îndeplineşte în funcţionarea unui SIAD utilizatorul poate fi considerat parte integrantă a sistemului. . etc.să-şi exprime ipotezele de lucru sub o forma sintetica si operaţională.să înţeleagă mai bine natura complexa a relaţiilor ce condiţionează rezolvarea problemei. tabele).CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Pentru a folosi astfel de instrumente decidentul trebuie: . Sistemul de dialog este gestionat de un software special ce conţine programe care oferă diverse facilitaţi precum: interfaţa grafică. În acest context analiza efectivă a datelor se rezumă la doar 5% dintre ele.

Capitolul VII Tehnologii moderne aferente SIAD 7. În prezent inteligenţa artificială s-a constituit drept o disciplina ştiinţifică de sine stătătoare aflată la graniţa dintre informatica.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA a) integrarea funcţională care presupune furnizarea unui mediu de acces comun. transferul de date şi instrumente. . al înţelegerii şi al deciziei prin intermediul calculatoarelor. psihologie.maşină” prin utilizarea limbajului natural pentru a comanda un calculator.aplicaţii bazate pe ştiinţe cognitive . În acest mod unul sau mai mulţi utilizatori pot accesa la cerere toate mecanismele de asistare a deciziei.parte integranta a inteligentei artificiale Noile orientări înregistrate pe plan mondial în teoria economică.robotica.o performanţă recentă e „realitatea virtuală” . Domeniul a avut o evoluţie rapidă in special după 1975 si a generat : . . .dezvoltarea unor raţionamente pentru rezolvarea problemelor .1 Inteligenţa artificială in problematica decizională Inteligenţa artificială include o serie de domenii de avangardă ale utilizării calculatoarelor precum recunoaşterea unor imagini.2 Sisteme expert . software-ului şi a caracteristicilor datelor de comunicare. punerea unor diagnostice medicale sau a unora economice. .înţelegerea şi invadarea pornind de la experienţă. b) integrarea fizica care implică comunicarea arhitecturală a hardware-ului.interfeţe “naturale” cu referire la perfecţionarea comunicării „om . biologie cu scopul de a dezvolta programe software specializate care atribuie calculatorului funcţii caracteristice inteligenţei umane precum: .sisteme de studiere care tind să imite procesele de raţionament uman. Integrarea fizică începe înainte ca SIAD-ul să fie proiectat. Obiectivul fundamental constă în analiza comportamentelor umane in domeniul percepţiei. care dezvoltă interfeţe multiple între om si calculator pentru a simula o realitate. .aplicaţii de tip informatic care dezvoltă programe adaptate principiilor de inteligenţă artificială. reengineering-ul si firma holonică se raportează la realizările oferite de tehnologiile informatice moderne. . 7. 42 .manipularea unor informaţii incomplete şi ambigue. constă în crearea unor maşini ce au comportament adaptiv graţie capacităţilor de percepţie sau de deplasare .

Există sisteme în care abordarea unor probleme nu se poate face complet structurat. sunt imperfecte. . .. În funcţie de situaţie un sistem expert poate fi: . Ideea de bază a sistemelor expert e de a recupera cunoaşterea specifică expertului în domeniu. de exemplu: pentru diagnosticarea problemelor financiare ale unei firme in baza de fapte reţinem forma de organizare. sisteme expert.. . Motorul de inferenţă – permite consultarea. . video-discuri interactive etc. Chiar dacă opţiunea finală in alegerea unei soluţii şi în implementarea deciziei revine economistului.. cifra de afaceri. instrumente de asistare a deciziei...(condiţie) atunci . interpretarea si corelarea cunoştinţelor în vederea efectuării raţionamentelor şi a obţinerii concluziilor logice. capitalul social.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA În literatura de specialitate se remarcă apariţia unui nou concept denumit simbolic “tehnologie disruptivă”.un sistem de asistare a studierii care permite transmiterea unor cunoştinţe dintr-un domeniu specific.un sistem de asistare a deciziei prin care decidentul se bazează pe recomandările formulate de sistem dar se poate abate de la acestea. Toate acestea se întâmplă în contextul unei complexităţi a mediului de referinţă şi a proceselor decizionale asociate acestuia.baza de reguli sau cunoştinţe deductive din care pot fi exprimate cunoştinţele expertului uman cu privire la problemele de rezolvat. referitoare la un domeniu specific. de la un expert uman la altul mai puţin pregătit. Baza de cunoştinţe care include: ... „Ruptura” apare între regula veche şi cea noua şi e generată de un anumit tip de tehnologie: bănci de date folosite în comun. Arhitectura tipica cuprinde: A. 7.un sistem de decizie în care se reţin alegerile propuse de sistemul expert. reţele de comunicaţii. 43 . Astfel şi un angajat cu pregătire generală poate derula activităţi aferente unor specializări distincte.ordinale de tipul „daca ..baza de fapte – un ansamblu de cunoştinţe brute. tipul de reţea comercială din care face parte. Structura unui sistem expert Sistemul expert separă cunoştinţele referitoare la problemă (descrise într-o baza de cunoştinţe) de mecanismul de exploatare a acestora (realizat printr-un motor de inferenţă).(acţiune)” în care se definesc condiţiile ce trebuie satisfăcute pentru a face accesibila concluzia. elementare.. B. aceste sisteme permit parcurgerea în timp util a unor secvenţe anterioare din structura procesului decizional.3. de a o încorpora într-un program ce ulterior va fi utilizat de neexperţi pentru a rezolva acelaşi tip de problemă.. iar rezolvarea lor e posibilă prin utilizarea unor metode euristice prin care se progresează pas cu pas spre soluţia finală. Regulile pot fi: .metaregulile prin intermediul cărora sistemul expert e capabil sa aplice o strategie.

atunci când se plecă de la o situaţie dată.modul de „înlănţuire în faţă” care porneşte de la faptele verificate si foloseşte reguli aplicabile pentru a îmbogăţi baza de fapte.furnizarea explicaţiilor referitoare la raţionamentele folosite. Domeniile reprezentative de utilizare sunt: . Trăsăturile unui sistem expert şi domeniile de utilizare Trăsăturile esenţiale ale unui sistem expert sunt: Modularitate evidenţiată de faptul că utilizarea cunoştinţelor dintr-un domeniu e explicitată într-o bază de cunoştinţe structurată pe module. . Problemele şi cerinţele apărute vor fi rezolvate şi 44 .activităţi de concepţie pentru că sistemul poate combina diferite restricţii specifice domeniului precum şi consecinţele lor asupra funcţionalităţilor. iar sistemul poate propune o imagine a evoluţiei viitoare şi chiar opţiuni pentru planificare.modul de „înlănţuire înapoi” în care sistemul e guvernat de scopuri. Cele două moduri pot fi combinate in practica. C. Lizibilitate asigurată de o bază de cunoştinţe care poate fi uşor accesată de un nespecialist.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Modul de funcţionare al acestuia porneşte de la baza de cunoştinţe. formulează observaţii şi propun acţiuni. formalizarea cunoştinţelor fiind independentă de interfaţa om-maşină. 7.5.previziune şi planificare .diagnosticarea şi interpretarea în care sistemul expert porneşte de la un număr de semnale şi reuşeşte să caracterizeze o stare. respectiv culeg şi interpretează cunoştinţele. Pe viitor se vor integra cunoştinţele de reprezentare şi raţionamentul inteligentei artificiale cu modele de baze de date şi procesări pentru a produce un „supermodel obiect”. procedează la selecţia acestora prin metareguli şi defineşte regula ce se va aplica prima. 7.explicarea cauzelor ce au condus la determinarea unor concluzii incoerente (nevalidate de expertul uman). . . . Motorul de inferenţă pleacă de la obiectivul vizat si se întoarce la reguli căutând sa regăsească fapte ce trebuie verificate in vederea atingerii scopului.4. . Viitorul inteligentei artificiale Dezvoltarea domeniului este certă. o situaţie. . Exista 2 moduri de funcţionare a mecanismului: . Mecanismul de asistare în determinarea cunoştinţelor Aceasta componenta asigura: . Aplicarea permite deducerea unor noi fapte si a unor noi reguli.furnizarea concluziilor. caută reguli potenţial aplicabile.atunci când sistemele expert au funcţii suplimentare. Interesul major în realizarea sistemelor expert este de a difuza cunoştinţele experţilor umani într-o organizaţie.remedieri şi menţineri .

Cunoştinţele şi capacitatea de înţelegere sunt determinate de raţionamentele cerute. .caracteristici specifice legate de informarea decidenţilor care se bazează pe contacte personalizate sau pe rapoarte periodice furnizate de nivelurile inferioare.permite căutarea de informaţii printr-o funcţie specială „drill-down” (cercetare pe trepte) prin care se corelează diferite cercetări. b) realizarea unor modificări în tablou e dificila şi impune ca cerinţele utilizatorilor să fie riguros definite.oferă un timp scurt de răspuns cu afişarea rezultatelor pe display. Tablourile de bord electronice au şi limite ce nu pot fi ignorate: a) dacă sistemele de la bază sunt rudimentare finalitatea nu va genera calitate. . .prezintă informaţiile şi sub forma grafică sau tabelară. Componentele principale ale unui tablou de bord electronic sunt: . Trăsăturile tabloului de bord: .foloseşte informaţii în special pentru funcţiile de urmărire şi control. Un prim răspuns la întrebarea privind viitorul domeniului îl reprezintă Sistemul de „stocare” de înaltă performanţă (HPSS). precum şi prin echipamente periferice. Capitolul VIII Tablourile de bord electronice Tabloul de bord reprezintă o tehnică specifică de management care are rolul de a prezenta într-o formă prestabilită un ansamblu de informaţii cu privire la indicatorii de referinţă ai organizaţiei şi la factorii ce condiţionează desfăşurarea eficientă a activităţii. 45 .sunt adaptabile nevoilor si metodelor de lucru ale utilizatorului decident. controlul şi administrarea unor volume foarte mari de date şi diferite din punct de vedere al tipului determină lărgirea interesului pentru acest domeniu. de precizia şi complementaritatea acestora.sunt uşor de accesat prin comenzi simple şi puţine. Caracteristicile tabloului de bord sunt împărţite în: . Avantajele privind reprezentarea. .caracteristici comune tuturor tablourilor. modelarea.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA executate de mai mulţi agenţi în cooperare pentru a găsi cea mai bună soluţie in vederea utilizării resurselor disponibile. .sistemul de programe specializate care permite prezentarea informaţiilor si căutarea in bazele de date prin intermediul unor reţele de comunicare. de gradul de distribuţie şi împărţire între agenţii sistemului. c) se pune accent mai mult pe analiza datelor interne organizaţiei mai uşor accesibile. . Acesta e un software care asigură un management ierarhic de stocare si servicii medii de stocare foarte mari.staţiile de lucru pentru fiecare utilizator. .

Capitolul IX Data Warehouse Cheia succesului constă în arta de a dispune de cât mai multe informaţii. Datele sunt structurate pe teme cu scopul de a dispune de un ansamblu de informaţii utile legate de un subiect considerat esenţial pentru organizaţie. . 2. Obiectivele si caracteristicile tehnologiei Data Warehouse Acesta tehnologie oferă posibilitatea ca toate datele indiferent de provenienţa lor să fie organizate. coordonate. 46 . Integrarea tehnologiei data warehouse se justifica prin faptul ca aceasta permite organizaţiei să fie mai activă pe piaţă pentru a decide şi a anticipa cu o eficienţă cât mai mare. prelucrată şi pregătită pentru a fi pusă la dispoziţia utilizatorului într-o formă cât mai accesibilă. integrate. Caracteristicile Data Warehouse: 1. integrate si stocate astfel încât să permită utilizatorului să aibă o viziune de ansamblu asupra problemei.1. Data Warehouse e un instrument care poate rezolva aceasta problemă. E un sistem care conţine date integrate.definirea din punct de vedere semantic a datelor. în a gestiona baza de date în mod eficient şi în a pune la dispoziţia utilizatorului informaţii cât mai utile.punerea în aplicare a structurii fizice particulare a datelor. Înainte de a fi încărcată informaţia trebuie extrasă. Un element ce trebuie luat în considerare sunt datele ce lipsesc atât din sistemul intern cât şi din cel extern. Aceasta sarcină suplimentară de unificare a datelor e destul de dificilă şi de laborioasă datorită necunoaşterii sensului real al datelor. 4. E un instrument care se bazează pe calitate şi calificare. mai multe decât au concurenţii. date ce sunt necesare în contextul unei analize decizionale. Un Data Warehouse se bazează pe unificare. nonvolatile si istoriceşte organizate pentru a asigura suportul unui proces de asistare a deciziei. În acest sens definim Data Warehouse drept o colecţie de date orientată pe subiecte. Această orientare pe subiecte permite dezvoltarea propriului sistem decizional printr-un proces de incrementare subiect cu subiect. Aceasta implica: . Unitatea de analiză se reduce adesea la nivelul produsului însa de cele mai multe ori nu e uşor de rezolvat. Data Warehouse e realizat la nivel de întreprindere si spre deosebire de un format clasic implica obţinerea unor date finale desfăşurate pe un interval de timp mai îndelungat. E un sistem orientat pe subiecte. 3. 9.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Cu timpul se va asista la o translatare a conceptului de sistem informatic pentru decident către conceptul de sistem informatic pentru angajat.

. În general datele detaliate sunt extrem de voluminoase impunând un sistem hardware destul de sofisticat.organizarea interna a bazei de date trebuie adaptată cu scopul de a suporta optimizarea accesului la date. Într-un sistem clasic datele sunt actualizate după fiecare tranzacţie efectuată astfel încât valoarea mai veche e pierdută iar informaţiile sunt aduse în mod constant la zi. O dată inserata într-un Data Warehouse poate fi considerată o simplificare a informaţiilor extrase din sistem. Prin urmare datele trebuie să fie accesate uşor şi prezentate într-o forma agregata.date detaliate adunate într-o baza. . 6. Datele detaliate reflectă evenimentele cele mai recente din structura unui depozit de date în sensul ca înserările regulate vor fi realizate la acest nivel. .date puternic agregate.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA 5. 47 . 9. Logica de acces folosită de utilizatorii Data Warehouse se bazează pe tehnica drill down – drill up mecanism ce permite deplasarea într-o structura multidimensionala pornind de la nivelul global la cel de detaliu (drill down) sau vice – versa (drill up). Această logică presupune formularea unor criterii de selecţie a datelor din ce in ce mai precise. Datele agregate corespund unor elemente de analiză reprezentative. Caracterul nonvolatil este consecinţa valorilor istorice menţinute în cadrul unui sistem. Datele agregate şi datele puternic agregate formează metadatele. In acest context fiecărei date i se va asocia un element temporal cu scopul de a identifica o valoare particulară in timp.date agregate. un ansamblu de valori de-a lungul timpului. Informaţiile obţinute sunt destinate echipelor responsabile cu procesele de transformare a datelor. Neactualizarea datelor in cadrul unui Data Warehouse are două consecinţe: .date detaliate (istorice). Un depozit Data Warehouse implica date nonvolatile. . fiecare nouă inserare nu distruge vechile valori ci creează o nouă dimensiune a datelor.tehnologiile necesare accesului curent al utilizatorilor trebuie adaptate cerinţelor acestora. În cadrul unui depozit Data Warehouse datele nu trebuie niciodată actualizate pentru ca reprezintă valori inserate în sistemul decizional la un moment dat. Aceeaşi cerere de interogare efectuată la intervale de timp diferite va furniza acelaşi rezultat. Datele istorice reprezintă unul din obiectivele esenţiale ale Data Warehouse. Acest lucru e asigurat prin structuri multidimensionale care le permit utilizatorilor să navigheze în depozitul de date prin metode specifice. echipe care asigură administrarea bazei de date. Data Warehouse se bazează pe date istorice.2 Structura unui Data Warehouse Data Warehouse e structurat în 4 clase de date organizate după o axa în funcţie de sensul istoric şi în raport de caracterul sintetic astfel: . Sunt un rezultat al acesteia aferent procesului decizional. Astfel se va stoca istoricul datelor.

Fiecare subiect tratat este descompus într-un ansamblu de aplicaţii.programul furnizat de proiectanţii bazelor de date.pentru a fi pus la dispoziţia clienţilor(utilizatori finali). C. Deşi structurile de date sunt complexe şi implică instrumente de programare avansate arhitectura reală e justificată de inadaptarea datelor aferente sistemului clasic. Acestea trebuie gestionate cu uşurinţă pentru a furniza rezultate „palpabile”. instrument informatic ce asigură conectivitatea intre tehnicile de asistare a deciziei si datele necesare. . . În condiţiile în care informaţiile sunt dispersate rolul Data Warehouse-ului este de a integra datele astfel încât să se asigure o coerenţă semantică globală pentru că datele sunt supuse unui proces aflat în evoluţie permanentă. Principalul inconvenient al acestei arhitecturi sunt costurile suplimentare aferente stocajului si imposibilitatea accesului „in timp real”.cu scopul de a realiza un proces finit (date analitice). Acestea sunt: a) achiziţionarea datelor ce presupune extragerea.4.stocat intr-un depozit(DW). datele sunt stocate în sisteme informatice interne şi sunt furnizate procesului decizional prin Middleware. .asamblarea componentelor (date din diferite surse). Realizarea unui Data Warehouse Procesele de transformare şi integrare a datelor pot fi sintetizate astfel: . 9. 48 A.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA 9. nu se poate vorbi de consolidare. Realizarea unui Data Warehouse prevede: 1) Aplicaţiile. Arhitectura izolata Este o combinaţie între cele două tipuri şi are drept obiectiv implementarea din punct de vedere fizic a nivelurilor agregate cu scopul de a facilita accesul şi de a conserva nivelul de detaliere. Extragerea datelor se face prin tehnologii specifice astfel: .după instrucţiuni specifice (meta-modele). B. 2) Componente funcţionale. . O aplicaţie este un program informatic cu impact decizional integrat în structura globală. Arhitecturi virtuale In cazul acestora.3 Arhitecturi specifice unui data warehouse Arhitectura reală Constituie o arhitectura specifica sistemelor decizionale prin care stocarea datelor se realizează printr-un sistem de gestionare a bazelor de date (SGBD) separat de sistemul organizaţional şi alimentat prin extrageri periodice de date. Integritatea datelor extrase este obligatorie şi impune sincronizarea proceselor de extragere în plan funcţional sau din punct de vedere tehnic. . pregătirea şi încărcarea datelor.

b) pregătirea datelor presupune transformarea acestora într-o formă acceptată de Data Warehouse. Apar astfel noi sisteme informatice adaptate fiecărui utilizator.instrumente specifice de extragere ce au ca dezavantaj un preţ foarte ridicat care va restricţiona utilizarea lor.programe utilitare de replicare care permit copierea elementelor unei baze de date către una sau mai multe baze situate în mediul eterogen. Caracteristicile unui proiect de tip data Warehouse 1. 3.stocarea datelor în sistemul de gestiune a bazelor de date. Logica de ameliorare continuă Data Warehouse evoluează în conformitate cu cerinţele utilizatorilor şi cu nevoile obiective ale întreprinderii.încărcarea datelor ca ultimă fază a procesului de alimentare. c) modalităţile de acces se bazează în special pe tehnologiile nestructurate. restructurare şi arhivare precum şi suporturi tehnice de stocare mai puţin costisitoare.infrastructura operaţională care cuprinde ansamblul de proceduri si servicii pentru administrarea datelor şi exploatarea sistemului.infrastructura tehnica care cuprinde componentele hardware si software. . Analiza devine astfel interactiva iar rezultatele cererilor curente influenţează adesea interogările următoare. . 2. Legătura implicită cu strategia firmei Putem spune că Data Warehouse fidelizează clientul în sensul că implică pe cât posibil utilizatori experimentaţi. Aici se includ operaţiile de punere in corespondenţă a formatelor de afişare asociate datelor şi anume: . sistemele deschise şi procedurile utilizate în sistemele bazate pe Data Warehouse au înregistrat evoluţii semnificative. Partiţionarea fizica a tabelelor în unităţi de timp mai mici asigură facilităţi suplimentare de indexare. Evoluţiile tehnologice recente Tehnologiile client-server.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA . funcţiile acestuia sunt de administrare. d) infrastructurile În cadrul Data Warehouse-ului se pot identifica două nivele: . Un nivel de maturitate diferit în funcţie de întreprindere 49 . ameliorarea fiind destul de frecventă şi de imprevizibilă. Se orientează pe arhitecturile client-server pentru aplicaţiile tranzacţionate. 9. gestionare şi explorare a sistemului decizional. .5. În ceea ce priveşte metodologia de punere în aplicaţie utilizatorul are la dispoziţie mai multe metode precum: metoda MERISSE şi information engineering. 4. proiectele de acest tip apropiindu-se astfel de strategia întreprinderii.

50 . Riscurile asociate unui proiect Data Warehouse 1. Riscurile organizaţionale care vizează structura echipei de dezvoltare cât şi cultura organizaţiei.6. ci nu de a construi un sistem decizional izolat. Riscurile legate de managementul proiectelor care apar din cauza resurselor insuficiente şi a complexităţii crescute a proiectului. organizarea şi coordonarea informaţiilor provenite din surse diferite.obiectivul este de a pune în aplicare un sistem de informare coerent şi pe deplin integrat. 3. Dacă nu se respectă această cerinţă se va limita valoarea informaţiilor conţinute de Data Warehouse. integrarea şi stocarea acestora cu scopul de a da utilizatorilor finali o imagine adecvată ce permite găsirea rapidă a informaţiilor şi analiza eficace a acestora. Realizarea unei Data Warehouse are la bază două principii: . 2. Riscurile tehnologice se referă la tehnologiile selectate pentru planificarea şi folosirea depozitului de date. Diferenţa între bazele de date operaţionale şi depozitele de date Bazele de date operaţionale conţin date curente detaliate ce trebuie actualizate în condiţii de securitate şi servesc drept suport pentru luarea deciziilor curente. În acest context datele operaţionale deşi abundente sunt departe a fi complete pentru luarea deciziilor. 9.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Data Warehouse vine în completarea achiziţiilor aferente procesului decizional fapt care permite firmelor să beneficieze de o organizare şi de metode de lucru verificate. iar costul informatic va fi considerabil pentru că se gestionează un volum mare de date moştenite de la sistemele anterioare. De asemenea trebuie să evităm construirea unui număr de sisteme corespunzător necesităţilor decizionale. Aceste baze de date sprijină procesarea tranzacţiilor fapt pentru care necesită mecanisme de control ale concurenţei şi mecanisme de acoperire pentru a asigura consistenţa tranzacţiilor. În cadrul acestora trebuie să avem în vedere şi minimizarea redundanţelor.7. Au ca obiectiv regruparea datelor. agregarea şi sintetizarea lor.acest sistem nu se construieşte printr-un singur bloc. date care provin de la alte organizaţii sau informaţii din alte surse eterogene. Depozitele de date sunt concepute special pentru a sprijini luarea deciziilor. Susţinătorul unui astfel de proiect trebuie să provină din zona conducerii strategice ci nu din zona IT. Interogările dintr-un depozit de date sunt mai complexe şi mai variate iar luarea deciziilor necesită date istorice. . ci se descompune în mai multe aplicaţii integrate. în timp ce pentru alţi utilizatori domeniul este mai puţin cunoscut. un sistem poate servi mai multor necesităţi. De aceea trebuie evitată folosirea unor tehnologii neconforme şi de slabă calitate. 9.

9. Riscuri legate de proiectarea depozitului de date pentru că tehnologia Data Warehouse necesită un set nou de tehnici de proiectare astfel încât depozitul de date să fie gândit ca un tot multidimensional ce conţine tabele. Multe proiecte au eşuat datorită subestimării timpului necesar pentru operaţii de extragere.8. . .achiziţii şi fuziuni între firme pentru utilizarea Data Warehouse. Ca direcţii de evoluţie a depozitelor de date reţinem: . variabile. integrare şi transformare a datelor.creşterea utilizării tehnologiei depozitelor de date în diferite. . Tendinţe în tehnologia depozitelor de date Dinamica dezvoltării acestor tehnologii are un trend ascendent impus de necesităţile mediului economic.creşterea ofertei de tehnologii de tip depozite de date. . 51 .utilizarea pe scară largă a internetului pentru accesarea depozitelor de date de la distanţă .CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Unul dintre riscurile este definirea nerealistă a anvergurii proiectului.maturizarea tehnologiilor data mining. 4. agregări.

instrumente de interogare . In prezent este destul de greu să se asigure exploatarea aceleiaşi baze de date în scopuri operaţionale şi decizionale. Un Data Mining e considerat un proces de prelucrare a datelor elementare disponibile în Data Warehouse cu scopul furnizării de informații necesare procesului decizional.tehnologii OLAP pentru analiza multidimensională . 2. gestiunea distribuţiei.motoare de gestionare a bazelor de date pentru stocarea şi structurarea acestora . 10. dependenţelor. Ultimele 3 prezintă diferențieri atât din punct de vedere al scopului urmărit (analiza elementelor trecute sau previzionarea celor viitoare) cât şi în funcţie de gradul de agregare.1 Etapele procesului Data Mining 1. tendinţelor şi claselor prin exploatarea informaţiilor conservate în baza de date folosind metode matematice. În sfera metodelor Data Mining putem identifica atât reţele neuronale sau arbori de decizie cât şi tehnici de vizualizare multidimensionale. structurilor. asocierilor.metode Data Mining pentru descoperirea cunoştinţelor ascunse în spatele datelor clasice. Accesarea datelor in sistemele decizionale se desfăşoară mai mult aleator. se va studia conţinutul şi semantica acestora. . statistice sau algoritmice.Cautarea datelor se face in 2 faze: a) Investigarea . se vor identifica valori extreme etc. gestiunea activităţilor bancare. Aplicațiile pot fi grupate în două categorii : 1. interogările folosesc un volum mare de înregistrări. modelelor. activitatea de manipulare a dosarelor în administraţie. Lansarea unui proces Data Mining presupune în paralel un demers de analiză critică a rezultatelor scontate şi a implicațiilor acestora în diferite domenii de activitate. În majoritatea cazurilor procesul se reduce la automatizarea operaţiilor administrative care sunt repetitive. Sisteme operaţionale care cuprind ansamblul de activităţi tradiţionale de gestiune ca: gestiunea stocurilor. De asemenea trebuie identificaţi utilizatorii pentru că nu toate instrumentele oferă aceleaşi facilităţi în interpretare. Sisteme decizionale care înglobează aplicaţiile ce asigură posibilităţi de diferenţiere la nivel de întreprindere. 2. . .care presupune selectarea datelor cu sprijinul experţilor în domeniu astfel încât să se determine atributele corespunzătoare pentru descrierea problemei. În aceasta fază se vor clasifica asocierile. Sistemele pot fi grupate în: . 52 .CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Capitolul X Data Mining Data Mining e un proces complex de actualizare a relaţiilor. Pentru o formulare cât mai exacta se procedează la descompunerea în subprobleme cu grad de complexitate redus. Identificarea problemei care presupune formularea problemei de rezolvat in condițiile cunoaşterii datelor detaliate.

fiecare sistem are avantaje şi dezavantaje.dacă baza de exemple e restrânsa (mai puţin de 300 înregistrări şi mai puţin de 30 variante).care presupune observarea corelaţiilor dintre anumite date. .dacă baza de date e voluminoasă şi alimentarea cu date se face automat se va trece la identificarea valorilor aberante prin: izolarea valorilor considerate greşite în distribuţiile statistice.transformarea logaritmica a variabilei pentru a limita impactul valorilor excepţionale. Colectarea şi selectarea datelor pertinente reprezintă pana la 80% din ansamblul de activităţi aferente Data Mining-ului. 5. . Pentru administrarea datelor care lipsesc putem recurge la : .modificarea coordonatelor asociate datelor geografice prin instrumente speciale care transformă adresele şi elementele aferente acestora în coordonate geografice.dacă baza de exemple e restrânsa şi alimentarea cu date se face manual se va verifica şi coerenţa datelor în momentul încărcării lor.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA b) Reducerea dimensiunilor problemei . .înlăturarea valorilor absente. astfel : . . Analistul trebuie să aleagă între un studiu bazat pe exhaustivitate efectuat pe un eşantion. iar alimentarea cu date se face automat e mai uşor să verificăm manual şi vizual fiecare înregistrare pentru a descoperi anomaliile. costul va creşte şi beneficiile nu vor fi cele scontate.Eliminarea datelor necorespunzătoare se face diferit în funcţie de dimensiunea bazei de date şi de modul de constituire al acesteia.înlocuirea valorilor aberante. b)Transformarea multivariabila care constă în combinarea mai multor variabile elementare şi obţinerea uneia agregate prin metoda: . 53 .frecvenţelor în cadrul căreia măsurarea datelor pentru un interval de timp permite identificarea gradului de repetabilitate a schimburilor. Reprezentările grafice precum histograma sau norul de puncte fac posibilă izolarea elementelor necorespunzătoare . 3.Selectarea datelor pertinente. . Datele fiabile si variabilele pertinente vor fi transformate în două moduri: a)Transformarea monovariabilă care se poate realiza prin: . construirea unui scor şi identificarea ulterioară prin intermediul indicatorilor statistici etc.transformarea datelor în durate. corelaţii ce pot genera reducerea numărului de intrări într-un sistem fără însă ca aceasta reducere să fie arbitrara.combinări liniare si neliniare. Ultima faza a analizei se refera la studiul valorilor nule care pot afecta înregistrările bazei de date.Stabilirea modului de acțiune asupra variabilelor.dacă baza de exemple e larga şi alimentarea cu date se face manual e posibila introducerea de date identice. .ratelor care presupune corelația a doi indicatori sub forma de rate. . 4. O buna modalitate de creare a unui model este identificarea unor evenimente similare. .excluderea înregistrărilor incomplete.tendinţelor înregistrate care presupune studiul evoluţiei în timp a schimburilor urmărind astfel progresul sau regresul înregistrat de anumiţi indicatori. . . .modificarea unităţii de măsura pentru a evita disproporţiile.

Evaluarea cantitativă se face prin indicatori de sinteză care reflectă gradul de încredere şi precizia sondajului. Data warehouse îi permite decidentului să obţină informaţiile necesare în câteva minute. O predefinire din punct de vedere fizic a unor subansamble de date poate optimiza cererile de interogare efectuate în mod frecvent. Fiecare din etapele prezentate constituie un punct de control în asigurarea calităţii totale a procesului Data Minig. În acest caz se impune evidenţierea diferită între facilităţile depozitelor de date şi cele asociate unui sistem OLAP. Tendințele înregistrate în practica decizională actuală impun integrarea facilităţilor de asistare tip Data Mining la nivelul tuturor stadiilor proiectului. OLAP abordează datele agregate într-o manieră multidimensională.Cercetarea modelului constă în extragerea cunoștințelor utile pornind de la un volum mare de date brute care vor fi prezentate într-o forma sintetica. Capitolul XI Tehnologia OLAP (Online Analyses Processing) 11.căutarea modelelor bazate pe ecuaţii.Evaluarea rezultatului care se poate face din punct de vedere calitativ sau cantitativ. Evaluarea calitativa se face prin reprezentarea grafică a datelor sau conceptual facilitând partajarea cunoştinţelor. test care să verifice corectitudinea clasărilor. Modelele actuale construite într-o maniera automata au un înalt nivel de interactivitate şi permit interogări din ce in ce mai sugestive: Plasarea diferitelor tehnici de modelare are în vedere : . dar acestea au caracter tranzacţional în care modelele sunt destinate minimizării redundanţei. Ele sunt denumite generic OLTP.Integrarea cunoștințelor constă în implantarea modelului şi a rezultatelor sale în sistemul informatic al întreprinderii sau în procesul decizional al acesteia. . În context decizional se are în vedere obţinerea unui timp de răspuns optim pentru volumul de date cercetat. . 7. După construirea modelului se recomandă validarea acestuia prin efectuarea unui test asupra bazei de date. 54 . Locul instrumentelor OLAP în mediul decizional Un Data warehouse reprezintă o bază destinată procesului decizional în care actualizarea informaţiilor nu se desfăşoară liniar şi interdependent.1. 8. OLAP versus OLTP (Online Tranzactional Processing) Metodele bazate pe entitate-asociere. Spre deosebire de instrumentele Data Warehouse.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA 6.alegerea tehnicilor de proiectare.analiza logică sau descompunerea problemei în subansamble succesive pentru a beneficia de un raționament structural. comparativ cu sistemele clasice care generau răspunsuri în câteva zile. metoda MERISSE şi altele au fost şi sunt utilizate pentru automatizarea producţiei.

Datele sunt accesate prin chei.1 Tb Istorice 11. Acest format se numește hypercub. Perspectiva multidimensionala a datelor Acestea pot fi organizate pe mai multe aspecte: timp. tipuri de produse. Vorbim de o tehnologie de agregare a datelor şi de accesare rapidă a informaţiilor sub denumire generică de OLAP. O comparaţie pe scurt între OLAP şi OLTP poate fi sintetizată astfel: CARACTERISTICI Operaţii tipice Tip de acces Nivel de analiză Cantitate de informaţii Orientare Mărimea bazei de date Vechimea datelor OLTP Prelucrări Scris şi citit Elementar Redusă Liniară 100Mb. Cererile de informaţii sunt previzibile şi majoritatea testelor se definesc printr-un ansamblu de tranzacţii.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Concepţia este orientată pe proces şi modelul de date intervine ca suport al acestuia. localizare. În acest context se dezvoltă depozite de date Data Warehouse în care informaţia nu mai este pusă la dispoziţia utilizatorului sub formă liniară ci într-o forma multidimensională. clienți. volumul lor este limitat iar numărul de intrări ieşiri este previzibil.1Gb Recente OLAP Analiză Citit Global Mare Multidimensională 1 Gb.2 Caracteristicile de bază OLAP 1. 55 .

din punct de vedere al perioadei de timp.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Timp Vânzări Produs 2. volumul comisioanelor. numărul de tranzacții pe localităţi. o dimensiune reprezintă o perspectiva din care pot fi privite datele.dimensiunea activităţii: se identifica prin parametrii acesteia. acestea ar cuprinde numele clientului. marketing). care identifica contextul în care acestea sau desfășurat.: dacă avem datele lunare pentru un client al unei bănci.măsura activităţii: volumul tranzacţiilor. medicină. De ex. unde. 56 . Orientare în timp. care modelează activitatea desfășurată pe o anumită perioadă prin 3 noţiuni : . Bazele de date multidimensionale utilizate de OLAP stochează straturi de date agregate pe diverse criterii.3.Efectuarea de calcule intensive Aceasta presupune aplicarea de algoritmi asupra datelor hypercubului cu posibilitatea de adresare multidimensionala directa a locaţiilor şi optimizarea timpului de răspuns. dar şi date statistice calculate pe fiecare nivel de agregare. întreţinere. cum. Elementele fundamentale de structura a datelor utilizate în acest proces de analiza on-line este cubul. numărul de tranzacții. produse de succes). valoarea tranzacţiilor. deoarece timpul ca dimensiune permite realizarea de comparaţii şi analize. Domeniile de succes OLAP sunt: financiar-bancar (gestiunea portofoliului. Datele de sinteza stocate ar putea fi: numărul de tranzacţii ale clienţilor pe trimestre sau luni. 11. zona geografică sau client. 3. volumul creanţelor.: vânzările pot fi privite din punct de vedere al produselor vândute. . clasificarea clienţilor). Modelarea dimensionala Este o tehnică de conceptualizare şi reprezentare a aspectelor cantitative ale activităţii în strânsă legătură cu parametrii acestuia: cine. comisioane încasate în diverse perioade de timp. urmărirea clienților. localitatea. distribuţie (marketing. ce. burse de valori. producţie.faptele: colecţii de măsuri ale activităţii. De ex. telecomunicaţii (întreruperi. . fraude.

UP. care realizează descompunerea măsurilor. în care sunt stocate dimensiunile şi membrii acesteia.DOWN. selecție ce ia forma unei tabele pivot.5. dimensiunile cuburilor sunt strâns legate de detaliile activităţii. Ajustarea gradului de granularitate se poate face prin : . care conțin de regula date agregate.4. 57 . fiecare dimensiune face parte dintr-o structura arborescenta cu o rădăcina şi cu mai multe ramuri ce pot avea “ frunze comune” (ierarhii alternative). Toate ierarhiile au cel puțin un nivel comun (nivelul frunze).CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA O caracteristică esenţiala a tehnologiei OLAP o reprezintă organizarea valorii dimensiunilor în ierarhii. . 11. Structura metadatelor este de tip ierarhic.dicing. La intersecția dintre valoarea dimensiunilor se afla celulele cubului. . Acestea fac legătura între structurile de date şi structurile de metadate. Din punct de vedere fizic datele sunt memorate într-un fişier cu acces direct pe baza adreselor fizice absolute sau relative. Operațiile OLAP asupra hzpercuburilor Numărul de membri ai unei dimensiuni exprima granularitatea. nivelul de detaliu necesar pentru efectuarea unei analize. Proiectarea structurilor. . considerat cel mai scăzut nivel de centralizare. presupune selecționarea pentru a putea viziona doar un membru al unei dimensiuni (o secțiune plana). Modelul este dificil de vizualizat în toate dimensiunile şi ar trebui desfăşurat pe secţiuni sau proiecţii tridimensionale.slicing. centre de responsabilitate. De ex: vânzările de produse bancare in anul 2002 pe clienți şi produse. De ex: vânzarea de produse bancare în 2002 către clienţi şi sucursale. depozitelor de date şi a hipercuburilor continua pe parcursul întregii vieţi a aplicaţiei. oferă mai multe detalii.structura datelor. defalcarea sau proiectarea unei dimensiuni pe o alta dimensiune. în care sunt măsurate activităţile preluate din tabele de fapte a departamentului. care realizează comasarea masurilor analizate.structura metadatelor. prin exploatarea tabelelor bitmap.: pentru analiza profitului pe centre de profit putem defini următoarele structuri: total organizaţie.DRILL . Asupra hypercuburilor se mai pot efectua si următoarele tipuri de operații: . sunt relativ greu de construit şi construcţia se bazează pe un număr fix de membri. Bazele de date multidimensionale O bază de date multidimensională cuprinde: . departamente. De ex. dar şi structurile ierarhice ale dimensiunilor. 11.ROLL .

CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Capitolul XII Suportul software pentru depozite de date şi OLAP Depozitele de date şi tehnologia OLAP au apărut în anii ‘90. ACCES. 2. 5. agregarea şi procesarea lor şi stocarea în baze de date multidimensionale. Serverul client. care pune la dispoziţia utilizatorilor obiecte de suport al deciziei pentru accesarea serverului OLAP. care reprezintă o interfaţa pentru utilizările familiarizate cu mediile de lucru EXCEL. Serverul de prezentare a datelor (tabele pivot). 6. stocarea datelor în depozite de date şi în baze de date multidimensionale. 3. un aspect important îl constituie sincronizarea surselor de date în vederea preluării datelor la același moment. însă suportul software disponibil atunci nu răspundea necesităţilor. care permite formularea de interogări în limbaj natural.0.1. verificarea consistenței datelor.2. prezentarea datelor. accesibilă utilizatorului final şi adaptată necesităţilor companiilor mici. Realizează analiza şi prezentare datelor prin: Serverul OLAP. Serviciul de transformare a datelor Principala sursa de date a serviciului o reprezintă bazele de date relaţionale. Serverul de analiză. 12. ce are drept funcţie principală extragerea datelor din surse eterogene. care presupune pregătirea datelor preluate din sursele primare şi utilizarea lor în analize complexe (de ex: comasarea coloanelor. transformarea dintr-un format în altul). clase sau grupuri. analiza datelor. Componenta client aduce datele necesare într-o memorie cache pentru a putea fi utilizate şi după ce legătura cu serverul s-a terminat. 12. divizarea coloanelor. Managerul OLAP. traducerea în clauze SQL. Serverul English-Query. presupune transportarea datelor in depozit. instalat pe calculatorului utilizatorului final şi se bazează pe serviciul tabele pivot ce accesează serverul OLAP.transformarea datelor. Instrumentul SQL îndeplineşte următoarele funcţii: transformarea şi exportarea datele. Acesta asigura colectarea si transformarea datelor prin: . .validarea datelor care presupun uniformizarea unităţii de măsura. un mediu de lucru accesibil printr-o interfaţă grafica ce permite utilizatorului să-şi construiască o soluţie OLAP pe baza surselor de date existente. care presupune reconcilierea datelor provenite din mai multe surse prin compararea nomenclatoarelor folosite de diverse aplicaţii şi utilizarea ulterioara a unui singur nomenclator. .migrarea datelor. 4. O soluţie a problemei este SQL Server 7. Serviciul de asistare a deciziei 1. .curățarea datelor. 58 . verificarea încadrării pe categorii.

sisteme de gestiune a datelor operaționale.3. compilare. MOLAP (Multidimensional OLAP) – stochează în structurile multidimensionale atât datele de baza.procesul de analiză presupune un mediu pentru aplicaţie care implica serii de timp sau analize încrucişate. . ROLAP (Relational OLAP) – stocarea datelor primare şi a agregărilor în structurile relaţionale cu timpi de răspuns slabi.serverul OLAP de analiza multidimensionala şi agregare. dar ocupă spaţiu mare pe disc. iar ORACLE limbajul EXPRESS. ORACLE sunt de trei categorii: produse Server. 3. cât şi pe cele agregate. secţionarea (slicing). iar datele de baza sunt stocate în tabelele depozite de date. Produsele EXPRESS de la ORACLE se caracterizează prin: . Stocarea datelor OLAP Modelele structurale multidimensionale specifice tehnologiei OLAP se pot stoca în mai multe moduri: 1. HOLAP ( Hybrid OLAP) – combinaţie a structurilor enunţate. Produsele EXPRESS.mediul de programare este structurat si cuprinde structuri condiţionate şi repetitive. unelte client şi soluții pentru aplicaţii analitice.instrumente pentru utilizatorul final.acces la datele relaţionale. .întreţinerea ierarhiilor permite o foarte uşoara consolidare şi agregarea datelor la diferite nivele de detaliu.reprezentarea datelor nu se limitează la 2 sau 3 foi de calcul. 12. la mai multe baze de date. parcurgerea în jos (DRILL-DOWN). calculele necesare se efectuează în interiorul cubului şi are performanţe în ceea ce priveşte timpul de răspuns.facilităţi de citire a datelor. . . .4. calculele sunt efectuate în interiorul cubului.serviciul de extragere si transformare a datelor. . . Pentru a răspunde acestor cerințe Microsoft furnizează limbajul MDX. schimbarea perspectivelor (dicing). cu avantajul utilizării unui spaţiu pe disc mai mic (se foloseşte pentru datele interogate mai rar). instrumentele OLAP trebuie să ofere o serie de operaţii analitice precum: consolidarea (ROLL-UP). 59 . 12.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Instrumentele de dezvoltare incluse în SQL Server sunt: .multidimensionalitate. Acestea conţin instrucţiuni de definire a datelor şi instrucţiuni de manipulare de date. . . Analiza datelor folosind limbaje de procesare a datelor multidimensionale Pentru a răspunde necesităţilor de analiza a datelor. 2. depanare. execuție.

Ed. Mirela – „Sisteme informatice de asistare a deciziei financiare”.CURS MANAGEMENT INFORMAŢIONAL – MBA Bibliografie: Oancea. ASE. 2005 60 . Bucureşti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful