SUPORT DE CURS

I. LEGISLATIA SPECIFICA  TEMA nr. 1. Legea 307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor publicata in Monitorul oficial nr.633/21.07.2006.  TEMA nr. 2 Normele generale de aparare impotriva incendiilor aprobate prin O.M.I.163/2007.  TEMA nr. 3 Dispozitiile generale privind reducerea riscului de incendiu generat de incarcari electrostatice – D.G. –PSI 004/2001, aprobate prin OMI 108/01.08.2001.  TEMA nr. 4 1) Legea nr 481/08.01.2004 privind protectia civila. 2)Ordonanta de Urgenta nr.21/15.04.2004 privins Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta, aprobate prin OMAI nr.712/2005 completat si modificat de OMAI nr 786/2005. II. PREVENIREA INCENDIILOR  TEMA nr. 1 Notiuni generale de chimie si fizica (arderea , autoaprinderea, inflamarea, explozia, vaporizarea si fierberea).  TEME nr. 2 Clasificarea materialelor din punct de vedere al combustibilitatii.Riscul de incendiu (categoria de pericol de incendiu)gradul de rezistenta la foc.  TEME nr. 3 1) Criterii de performanta privind structura organizatorica si dotarea serviciilor voluntare pentru Situatii de urgenta (stabilite prin OMAI 718/2005 completat cu OMAI 195/2007). 2) Criteriile de performanta privind constituirea, incadrarea si dotarea serviciilor private pentru Situatii de urgenta (planificarea, pregatirea, organizarea, desfasurarea si conducerea actiunilor de interventie), prevazute in OMAI 158/2007. 3) Planificarea, organizarea, desfasurarea si finalizarea activitatilor de prevenire a situatiilor de urgenta prestate de serviciile voluntare si private pentru situatii de urgenta reglementate prin OMAI 160/2007. 4) Regulamentul, portul, descrierea, conditiile de acordare si folosire a uniformei, echipamentului de protectie si insemnele distinctive ale personalului serviciilor voluntare(private) pentru situatii de urgenta aprobat prin H nr.160/2007. 5) Statutul personalului voluntar pentru situatii de urgenta aprobat prin H nr.1579/2005.  TEMA nr. 4 Cai de acces si evacuare, reglementari generale.  TEMA nr. 5 Sisteme, instalatii, mijloace tehnice de prevenire a incendiilor.  TEMA nr. 6 1) Cauze de incendiu si prevenirea lor. Clasificarea cauzelor de incendiu in functie de natura surselor de aprindere, mijloacele care produc aprinderea si modul de actiune. 2) Modalitati de actiune in diferite situatii de urgenta. 3) Reguli de ordine interioara privind prevenirea si stingerea incendiilor:focul deschis, fumatul, cai de acces si evacuare, gestionarea deseurilor si ambalajelor. III. CUNOASTEREA SI MANUIREA MIJLOACELOR DE INTERVENTIE

 TEMA nr. 1 Cunoasterea si manuirea stingatoarelor.  TEMA nr. 2 Cunoasterea si manuirea accesoriilor de salvare si protectie individuala a personalului de interventie.  TEMA nr. 3 Cunoasterea si manuirea accesoriilor de trecere a apei.  TEMA nr. 4 Cunoasterea si manuirea mijloacelor de producere a spumei si refularea a pulberilor stingatoare.  TEMA nr. 5 Cunoasterea si manuirea mijloacelor de taiat si demolat.  TEMA nr. 6 Cunoasterea si manuirea mijloacelor de salvare de la inaltimi. IV. PROCEDURI DE INTERVENTIE IN SITUATII DE URGENTA TEMA nr.1 Procedura de patrundere in incaperile incendiate. TEMA nr. 2 Procedura de interventie in cazul incendiilor din subsolurile cladirilor. TEMA nr. 3 Procedura de interventie in cazul incendiilor izbucnite la etajele cladirilor. TEMA nr. 4 Procedura de interventie in cazul incendiilor izbucnite la podurile si acoperisurile cladirilor.  TEMA nr. 5 Proceduri de interventie pentru stingerea diferitelor tipuri de incendii in functie de conditiile admosferice (noapte, vant, seceta, temperaturi scazute).  TEMA nr. 6 Proceduri de acordare a primului ajutor in caz de arsuri, fracturi, plagi deschise si/sau intoxicatii cu produse rezultate in urma procesului de ardera (fum, gaze toxice).

   

V. ORGANIZAREA APARARII IMPOTRIVA INCENDIILOR ➢ TEMA nr. 1 Organizarea apararii impotriva incendiilor pe locul de munca. ➢ TEMA nr. 2 Instructiuni de aparare impotriva incendiilor la instalatiile electrice, de gaze naturale si tehnica de calcul. ➢ TEMA nr. 3 Instructiuni de aparare impotriva incendiilor la depozite, magazii, ateliere pentru prelucrarea lemnului, depozite de material lemnos. ➢ TEMA nr. 4 Instructiuni de aparare impotriva incendiilor specifice activitatilor de turism. ANEXA: Permis de lucru cu foc (model)

I. LEGISLAŢIE SPECIFICĂ Tema nr.1 Legea nr. 307 din 12. 07. 2006 privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în Monitorul oficial nr. 633 din 21.07. 2006 ( Art.1) Apărarea împotriva incendiilor reprezintă ansamblul integrat de activităţi specifice , măsuri şi sarcini organizatorice, tehnice, operative cu caracter umanitar şi de informare publică, planificate, organizate şi realizate potrivit prezentei legi, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a incendiilor,în vederea evacuării, salvării şi protecţiei persoanelor periclitate, protejării bunurilor şi mediului împotriva efectelor situaţiilor de urgenţă determinate de incendii.

În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile referitoare la situaţiile de urgenţă, factori şi tipuri de risc, intervenţie operativă şi evacuare au înţelesul prevăzut în OUG nr. 21/2004 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.15/2005, iar termenii şi expresiile specifice apărării împotriva incendiilor au următorul înţeles: - Autorizaţie de securitate la incendiu - actul a-tiv emis, în baza legii,de ISU judeţean sau al mun. Bucureşti, prin care se certifică îndeplinirea cerinţei esenţiale – securitate la incendiu –la construcţii, instalaţii tehnologice şi alte amenajări. Autorizaţia conferă persoanelor fizice sau juridice dreptul de a edifice , de a pune în funcţiune şi exploata din punct de vedere al securităţii la incendiu, construcţiile, instalaţiile tehnologice şi alte amenajări pe care le deţin; - Aviz de securitate la incendiu - actul emis, în baza legii,de ISU judeţean sau al mun. Bucureşti, după verificarea de conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare a măsurilor de apărare împotriva incendiilor, adoptate în documentaţiile tehnice de proiectare, pentru îndeplinirea cerinţei esenţiale – securitate la incendiu – a , construcţiilor, instalaţiilor tehnologice şi altor amenajări; - Incendiu – ardere autoîntreţinută, care se desfăşoară fără control în timp şi spaţiu, care produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care necesită o intervenţie organizată în scopul întreruperii procesului de ardere; - Cauză de incendiu – suma factorilor care concură la iniţierea incendiului, care constă de regulă, în sursa de aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul material care s-a aprins, precum şi împrejurările determinante care au dus la izbucnirea acestuia; - Mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor – sisteme, instalaţii, echipamente, utilaje, aparate, dispozitive , accesorii, materiale, produse, substanţe şi autospeciale destinate prevenirii, limitării şi stingerii incendiilor; - Operaţiuni de lungă durată – intervenţiile pentru stingerea incendiilor şi eliminarea efectelor negative ale acestora cu o durată mai mare de 4 ore; - Organizare a intervenţiei în caz de incendiu – ansamblul măsurilor tehnico – organizatorice necesare stabilirii forţelor, responsabilităţilor, sarcinilor, mijloacelor, metodelor şi procedeelor ce pot fi utilizate pentru evacuarea şi salvarea persoanelor şi animalelor, protecţia bunurilor şi vecinătăţilor, precum şi pentru stingerea incendiilor; - Pericol iminent de incendiu – situaţia creată de cumularea factorilor care concură la iniţierea incendiului, declanşarea acestuia fiind posibilă în orice moment; - Schemă cu riscurile teritoriale – documentul întocmit de ISU judeţean sau al mun. Bucureşti, care cuprinde tipurile de riscuri specifice precum şi resursele estimate pentru gestionare; - Plan de analiză şi acoperire a riscurilor – documentul care cuprinde riscurile potenţiale dintr-o unitate administrativ-teritorială , măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective; - Prevenirea incendiilor – totalitatea acţiunilor de împiedecare a iniţierii şi propagării incendiilor, de asigurare a condiţiilor pentru salvarea persoanelor şi bunurilor şi de asigurare a securităţii echipelor de interveţie; - Raport de intervenţie – documentul operativ de informare şi analiză statistică în care se înscriu datele esenţiale constatate la locul intervenţiei privind amploarea şi intensitatea incendiului, cauza probabilă a acestuia, efectele produse , desfăşurarea intervenţiei, forţele participante şi timpii operative realizaţi; - Stigerea incendiilor – totalitatea acţiuznilor de limitare şi întrerupere a procesului de ardere prin utilizarea de metode, procedee şi mijloace specifice; - Utilizator – persoana fizică sau juridică ce foloseşte un bun, sub orice titlu, în interesul său, al altuia sau în interes public; - Scenariu de securitate la incendiu – documentul care descrie calitativ evoluţia unui incendiu în timp, identificând evenimentele- cheie care îl caracterizează şi îl diferenţiază de alte incendii posibile într-o incintă;

Capitolul IV. contravenţională. materială.să utilizeze potrivit instrucţiunilor. instalaţiilor tehnologice pe care le deţin sau utilizează. stochează sau comercializează.să nu efectueze manevre sau modificări neautorizate ale sistemelor şi instalaţiilor de apărare înpotriva incendiilor. Persoanele fizice şi juridice răspund de toate efectele nocive ale incendiilor care decurg din: . următoarele obligaţii principale: . . 2 . recunoaştere. În cazul incendiilor produse la păduri. are la locul de muncă. care stabileşte răspunderea disciplinară.să furnizeze persoanelor abilitate toate datele şi informaţiile de care are cunoştinţă. potrivit instrucţiunilor tehnice. respective cu cadrul ethnic specializat. (Art. viaţa bunurile şi mediul.Răspunderea juridică privind încălcarea normelor de apărare împotriva incendiilor. Legea 307/12. fără a fi solicitate. ale administratorului. precum şi toate persoanele fizice şi juridice aflate pe teritoriul României. când şi cât este raţional posibil semenilor aflaţi în dificultate. care are atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor.2 ) Apărarea împotriva incendiilor constituie o activitate de interes public . . civilă sau penală după caz.existenţa sau utilizarea construcţiilor. în condiţiile prezentei legi .să comunice imediat după constatare. instalaţiile. persoanele fizice şi juridice aflate în apropiere au obligaţia să intervină cu mijloacele de care dispun. . conducătorului locului de muncă orice încălcare anormelor de apărare împotriva incendiilor sau a oricărei situaţii stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu. la care sunt obligate să participle. control etc. şi să ia măsuri după posibilităţile sale pentru limitarea şi stingerea incendiului.s. în vederea realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor. echipamentelor. În caz de incendiu orice persoană are obligaţia de a acorda ajutor.de produsele pe care le folosesc. ) . transportă. în conformitate cu procedurile stabilite la locul de muncă. după caz . autorităţile administraţiei publice centrale şi locale. şi să nu primejduiască prin deciziile sau faptele lor. prefectului. substanţele periculoase. primarul etc. pompierii.07. . consiliilor judeţene şi locale.2006 stabileşte obligaţiile generale ale persoanelor fizice şi juridice în domeniul apărării împotriva incendiilor . În capitolul III este stability modul de exercitare a autorităţii de stat în domeniul apărării împotriva incendiilor ( avizare.22) Fiecare salariat.să coopereze cu persoanele desemnate de administrator.aparatura şi echipamentele . după caz.i. precum şi orice defecţiune sesizată la sistemele şi instalaţiile de apărare împotriva incendiilor.să respecte măsurile şi regulile de apărare împotriva incendiilor aduse la cunoştinţă sub orice formă de administrator sau de conducătorul instituţiei. referitoare la producerea incendiilor. se referă serviciile de urgenţă voluntare şi private ( problematica se vat rata în temă separată). le prelucrează. atestare. maşinile. utilajele. poliţia. .de activitatea desfăşurată sau în legătură cu aceasta. naţional. conducătorului instituţiei. ale ministerelor. este tratată în capitolul V . autorizare. . utilajelor. utilizatorului şi salariaţilor.( Art. în cazul apariţiei oricărui pericol imminent de incendiu. . cu caracter permanent. . Orice persoană care observă un incendiu este obligată să anunţe prin orice mijloace.să acţioneze . precum şi celor date de administrator sau de conducătorul instituţiei . TEMA nr. după caz. plantaţii şi culturi agricole. patronul. Persoanele fizice şi juridice sunt obligate să respecte în orice împrejurare normele de p.

Rezistenta la foc a elementelor de constructii care separa sau delimiteaza compartimentele de incendiu de alte spatii ale constructiilor ori ale instalatiilor reprezinta intervalul in care elementele de constructii isi epuizeaza capacitatea de rezistenta la foc printr-o incercare standardizata.Normele Generale de aparare impotriva incendiilor aprobate de O. Se recomanda reducerea pe cat posibil a nivelului riscului de incendiu. determinata de interactiunea proprietatilor specifice materialelor si substantelor combustibile cu sursele potentiale de aprindere.preîntâmpinarea propagării incendiilor .protejarea personalului care intervine în caz de incendiu.i. exigenţele utilizatorilor. in acelasi timp si spatiu. asigurandu-se incadrarea in nivelurile de risc sau in categoriile de pericol de incendiu. evaluarea si controlul riscurilor de incendiu se fac conform legii si potrivit reglementarilor specifice. Nivelurile riscului de incendiu sunt: redus (mic). cu exceptia cazurilor prevazute de lege. . ţinând seama de vârsta şi de starea lor fizică şi psihică. corespunzator reglementarilor specifice. cladiri sau instalatii tehnologice. instalaţiilor şi altor amenajări se realizează astfel încât. interzisa. . nr. criteriile de performanţă. In situatiile in care nivelul de risc este asociat cu pericolul de explozie. Depasirea nivelului riscului de incendiu. comportarea şi stabilitatea la foc .limitarea pierderilor de bunuri. etanseitatea la foc si/sau izolarea termica cerute si/sau alta functiune specializata. daca sunt rezistente. stabilit prin reglementari specifice sau in documentatiile tehnice si in scenariile de siguranta la foc. obligatoriu. spatii. . Norme de p. recomandările şi măsurile generale ce trebuie avute în vedere în scopul apărării împotriva incendiilor. precizandu-se. Nivelurile rezistentei la foc a elementelor de constructii se stabilesc in unitati de timp (ore si minute).căi de acces. compartimente de incendiu. incaperi. Identificarea. este. 163/2007. . nivelul riscului de incendiu poate fi apreciat ca fiind foarte ridicat (foarte mare). Rezistenta.echiparea şi dotarea cu mijloace de prevenire şi stingerea incendiilor Riscul de incendiu Riscul de incendiu este criteriul de performanta care reprezinta probabilitatea globala de izbucnire a incendiilor. comportarea si stabilitatea la foc Rezistenta la foc este proprietatea unui element de constructie sau a unei structuri de a-si pastra pe o durata determinata stabilitatea.s. în cazul producerii unui incendiu în faza de utilizare a acestora. dupa caz.risc de incendiu . intr-o incercare la foc standardizata. precum şi normele .preîntâmpinarea propagării incendiului. la proiectarea şi executarea construcţiilor. să se asigure: .rezistenţa. Proiectarea şi executarea construcţiilor. instalaţii şi alte amenajări. pe zone. cand se impune luarea masurilor compensatorii de aparare impotriva incendiilor.I. evacuare şi intervenţie . regulile. mediu (mijlociu) si ridicat (mare). de regula. in anumite imprejurari.. Normele generale stabilesc principiile. cerinţele şi condiţiile tehnice privind siguranţa la foc pentru construcţii.protecţia şi evacuarea utilizatorilor. agenţii care pot interveni în caz de incendiu şi pentru înlăturarea efectelor acestuia. Riscul de incendiu se va stabili si se va preciza. stabile sau etanse la foc.instalaţii aferente construcţiilor şi instalaţiilor tehnologice . instalaţiilor şi altor amenajări .M.

de: natura. corespunzator dimensionate si realizate. conform reglementarilor tehnice.Gradul de rezistenta la foc reprezinta capacitatea constructiei sau a compartimentului de incendiu. etanseitatea la fum si flacari si rezistenta fatadelor si acoperisurilor la propagarea focului. II. indeosebi a structurii portante sau de rezistenta. grupate sau comasate potrivit reglementarilor tehnice. in ordinea descrescatoare a sigurantei la foc. Gradele de rezistenta la foc. realizate. comportarea si stabilitatea la foc. indiferent de destinatie. precum si evacuarea lor dirijata. Gradul de rezistenta la foc se stabileste in functie de nivelurile de rezistenta la foc ale principalelor elemente de constructii componente. mecanica. Degajarile de fum. pe langa conditiile referitoare la riscul de incendiu. Traseele destinate fortelor de interventie trebuie sa asigure circulatia personalului de interventie si sa fie prevazute cu iluminat de siguranta corespunzator. Preintampinarea propagarii incendiilor Constructiile si instalatiile tehnologice independente. in caz de incendiu. dupa caz. . Constructiile. precum si limitarea propagarii incendiului. urmarindu-se reducerea efectelor negative asupra utilizatorilor si personalului de interventie. rezistenta. Cai special destinate evacuarii persoanelor. nu pot satisface conditiile normate. evacuare si interventie Caile de acces si de circulatie ale constructiilor si instalatiilor de orice categorie trebuie astfel stabilite. Conditiile de siguranta la foc privind degajarile mentionate la alin. IV si V. incat sa asigure evacuarea persoanelor. propagarea flacarilor si a fumului. in mod justificat. se amplaseaza la distante de siguranta fata de vecinatati sau se compartimenteaza astfel incat. astfel incat sa se asigure vizibilitatea si sa fie usor recunoscute. 1 si 2. de a raspunde la incendiu. se are in vedere si criteriul de performanta referitor la preintampinarea propagarii incendiilor. sunt: I. de gaze fierbinti si de alte produse nocive pe timpul incendiilor sunt determinate. stadioanele sau arenele sportive ori incintele amenajate trebuie prevazute cu cai de evacuare a persoanelor. dimensionate. Cai de acces. durata incendiului si de ceilalti factori si actiuni precizate in anexele nr. se vor lua masuri compensatorii de aparare impotriva incendiilor. In cazul executarii unor lucrari la constructiile si instalatiile existente care nu respecta conditiile privind distantele de siguranta la foc normate. in principal. La alcatuirea constructiilor si a instalatiilor. distributia si cantitatile existente de materiale si substante combustibile termodegradabile sau nocive. precum si circulatia si orientarea rapida a fortelor de interventie. de gaze fierbinti si de alte produse nocive. la nivelul terenului ori al cailor de acces. daca situatia impune evacuarea emisiilor de fum. compartimentele de incendiu. Pe timpul interventiilor. Caile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se marcheaza cu indicatoare de securitate si se prevad cu mijloace de iluminat. sa nu puna in pericol alte constructii. viteza de ardere. in numar suficient. se pot practica deschideri in unele elemente ale constructiilor care delimiteaza spatiile respective si care nu au rol de rezistenta. dispuse. prin limitarea si reducerea cantitatilor de emisii. utilizand dispozitive si instalatii speciale. III. compartimente de incendiu. (1) se realizeaza prin sisteme de ventilare natural-organizata si. astfel incat persoanele sa ajunga in timpul cel mai scurt si in deplina siguranta in exterior. animalelor sau bunurilor se prevad atunci cand cele functionale sunt insuficiente sau cand. instalatii si vecinatati. (1) trebuie sa asigure mentinerea stabilitatii constructiei sau a instalatiei expuse incendiului. alcatuite si marcate. Evacuarea dirijata din spatiile inchise a degajarilor mentionate la alin. in functie de: degajarile de fum.

precum si pentru semnalizarea situatiei create. Instalatiile tehnologice se pun in functiune si se exploateaza cu respectarea stricta a instructiunilor si regulilor de utilizare. incalzire. paratrasnet etc. stabilite de proiectantii si de producatorii respectivi. motoare. angrenaje. praf sau pulberi combustibile. instalatiilor. partile componente (echipamente. dispozitivelor. se executa si se exploateaza potrivit reglementarilor tehnice si masurilor specifice de prevenire si stingere a incendiilor. inertizare sau evacuare fortata a acestora. in care se pot degaja vapori. (1) trebuie sa corespunda destinatiei. gaze. tubulatura etc. conform reglementarilor specifice. in functionare normala. canalizare. intretinut si utilizabil in orice anotimp. instalatii. Instalatii aferente constructiilor si instalatii tehnologice Instalatiile aferente constructiilor (electrice. aparatelor si . (1) trebuie sa se asigure cel putin un acces carosabil din drumurile publice si din drumurile de circulatie interioare. astfel incat acestea sa nu constituie surse de izbucnire a incendiilor si/sau de propagare a focului. precum si cele de transport pneumatic se proiecteaza. precum si nivelului de risc de incendiu. tipurilor si parametrilor sistemelor. de inabusire. ventilare. precum si a masurilor de prevenire si stingere a incendiilor. conditionare. conditionare sau transport pneumatic a substantelor care.) si instalatiile tehnologice se proiecteaza. Pentru realizarea protectiei eficiente impotriva incendiilor. Asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de alimentare cu apa in caz de incendiu si a posibilitatilor de folosire a acestor surse in orice anotimp constituie o conditie de siguranta la foc. amenajat. in amestec sau prin combinatie chimica. aparate si alte mijloace de prevenire si stingere a incendiilor. asigurand accesul autospecialelor de interventie. Echiparea si dotarea cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor Constructiile si instalatiile tehnologice se echipeaza cu sisteme. in vederea preintampinarii acumularii de concentratii periculoase. conditionare sau transport pneumatic din constructiile cu risc de incediu sau explozie. Prevederea si realizarea platformelor de acces si de amplasare a autospecialelor de interventie si salvare de la inaltimi langa constructiile si instalatiile stabilite prin reglementari tehnice si scenarii de siguranta la foc sunt obligatorii. precum si intre localitati este obligatorie conform reglementarilor tehnice.Asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incintele agentilor economici si ale institutiilor. Caile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice pentru autovehicule de tip greu. se realizeaza si se exploateaza astfel incat. la stabilirea categoriilor. pot produce incendii ori explozii. Se interzice evacuarea prin aceeasi instalatie de ventilare. In locurile prevazute la alin. potrivit prevederilor reglementarilor tehnice. dupa caz. in zonele locuite. marcat. precum si cele din salile aglomerate ori din incaperile cu bunuri de mare valoare sau de importanta deosebita vor fi independente si complet separate de traseele pentru alte spatii. Instalatiile de ventilare sau conditionare. cu sisteme de detectare a emisiilor si. Instalatiile prevazute la alin. de apa. sa aiba nivelul de protectie corespunzator mediului in care sunt amplasate si sa respecte prevederile din normele generale si specifice de prevenire si stingere a incendiilor. precum si zonele din vecinatatea acestora. dispozitive. Constructiile. Traseele instalatiilor de ventilare. tipului si categoriei de importanta a constructiei.) sa nu genereze surse care pot aprinde substantele vehiculate prin acestea si sa nu faciliteze propagarea incendiului. instalatiile de productie. se prevad.

respectandu-se criteriile minime de performanta privind organizarea si functionarea serviciilor de pompieri civili. precum si a fiabilitatii mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor cu timpii corespunzatori de siguranta la foc si.servicii publice de pompieri civili . dupa caz. b) compatibilitatea intre mijloacele tehnice prevazute.P. pulbere) sau lichida care.S. amplasarea si realizarea acestora se va tine seama de urmatoarele conditii: a) controlul riscurilor de izbucnire.intervenţia în caz de incendiu TEMA nr. precum si la dimensionarea. cu timpii operativi de interventie. a posibilitatilor de alimentare si prin mijloace mobile a instalatiilor de stingere.G. precum si constituirea rezervelor normate. cerinţele şi condiţiile tehnice necesare in vederea prevenirii formarii scânteilor produse de descărcarea sarcinilor electrostatice.-004 stabilesc masurile tehnico-organizatorice. la exploatarea construcţiilor şi instalaţiilor . avizate si agrementate tehnic si care indeplinesc conditiile de calitate. pe baza scenariilor de siguranta la foc sau a analizei capacitatii de aparare impotriva incendiilor. 3 Dispoziţii Generale privind reducerea riscului de incendiu generat de încărcări electrostatice – D. f) prevederea.gestionarea deşeurilor .I. sistemele si dispozitivele cu actionare manuala si cele cu functionare automata. Prevederile prezentelor dispoziţii se aplica şi sunt obligatorii indiferent de titularul dreptului de proprietate. termenii şi expresiile utilizate au următoarele semnificaţii: a) aditiv antistatic . P. precum si intre acestea si caracteristicile mediului protejat. principiile.2001.G.08. In sensul prezentelor dispoziţii.reguli generale .reglementarea fumatului . i) intocmirea instructiunilor si a schemelor de functionare. precum si aportul serviciului de pompieri. in caz de incendiu.altor mijloace de prevenire si stingere a incendiilor. a institutiilor si localitatilor cu autospeciale si cu alte mijloace mobile de interventie la incendii se face. c) complementaritatea reciproca in indeplinirea rolurilor. intretinere si reparare. d) asigurarea unui raport optim intre instalatiile.S.s.substanţa solida (praf.I.instruirea personalului .I. Norme p. Dispoziţiile generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încărcări electrostatice . 108/01. inclusiv a coloanelor uscate. introdusa intr-un volum de lichid combustibil. e) corelarea intrarii si mentinerii in functiune.reglementarea focului deschis . Dotarea agentilor economici. dupa caz. potrivit legii. aprobate prin O.D. dupa caz. stabilite de autoritatile abilitate prin lege. h) utilizarea numai a mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor omologate. care în anumite împrejurări pot iniţia incendii sau explozii.i. 004/2001.M. precum si al dezvoltarii si propagarii incendiilor in zona protejata. are rolul de a reduce efectul difuziei turbulente datorat pulsaţiilor de . conform instructiunilor. g) asigurarea conditiilor care sa permita efectuarea operatiunilor si lucrarilor de verificare.

descărcarea poate fi incompletă (corona) sau completă (străpungere). circuit. r) transvazare .fenomen de împrăştiere. material. o) rezistenta electrica de dispersie a unei prize de pământ . k) legare la pământ . descărcarea corona se dezvolta numai dacă intensitatea câmpului electric în zonă depăşeşte o valoare determinata. nu prezintă crăpături.substanţa. cauciuc. gaz etc. lichidelor prin conducte cilindrice şi de a limita astfel riscul datorat încărcărilor electrostatice. printr-un interval. care se pot aprinde.legătura electrica realizata intre diferite puncte pentru a asigura acestora acelaşi potenţial faţă de pământ. s) zona cu pericol de explozie . p) scânteie electrostatică . l) legătura de echipotenţializare . praful este o forma dispersa a substanţelor solide.descărcare brusca de electricitate.caracteristica intrinseca a materialului de a nu se încărca cu electricitate statica. e) descărcare electrostatică . f) dispersie .instalaţie care asigura o legătura electrica directă cu pământul a unei instalaţii electrice sau a unor echipamente electrice. bachelita etc. răspândire. care acoperă întreaga suprafaţă a pardoselii.proces de realizare a unui canal conductor între două corpuri aflate la potenţiale diferite faţă de pământ.000 Mj. sunt lipite pe suport.fenomen de separare a sarcinilor electrice pe un conductor neutru izolat sau modificarea repartiţiei sarcinilor electrice pe un conductor încărcat şi izolat. ciocnire. sub acţiunea unui câmp electric exterior. .) sau a unui material pulverulent dintr-un vas în altul prin curgere gravitaţionala. lichide sau vapori.spaţiul în care. apar sarcini electrice datorita unor acţiuni mecanice (frecare.descărcare electrica incompletă (nu se dezvoltă pe toata distanţa dintre electrozii configuraţiei) care apare în zone ale conductoarelor cu raza de curbura mica. gaze. în mod permanent. d) descărcare corona . vibraţii). iar ceaţa este o forma dispersa a lichidelor combustibile. j) încărcare electrostatică . termice.).încălţăminte încercată în conformitate cu metoda 5. vapori sau praf în cantităţi suficiente pentru a da naştere unei atmosfere explozive în amestec cu aerul sau cu oxigenul. pentru a asigura acestuia. transportului etc.pardoseala realizata din materiale izolante electric (lemn. energia acumulata rămâne practic constantă sau prezintă variaţii foarte lente. m) pardoseala izolanta electric (electroizolanta) . chimice etc. rezistenta fiind măsurata între pământ şi un punct oarecare al elementului considerat. precum şi ca urmare a altor acţiuni fizice care presupun schimbarea relativa a suprafeţelor de contact. recipient sau instalaţie a cărei rezistenta de scurgere a sarcinilor electrostatice nu depăşeşte 106 ohmi. în mod obişnuit aceasta caracteristica este avuta în vedere la materialele care se utilizează în medii cu risc de incendiu sau explozie. prafuri. daca se disipează într-o descărcare electrica. i) încălţăminte antistatică . c) corp electrostatic la pământ . b) antistatic . g) electricitate statica . în cazul transvazării. aparat. se pot acumula..rezistenţa electrica echivalenta a prizei de pământ. iar rosturile nu depăşesc 3 mm.7 din SR EN 344. între doua corpuri. risipire. de exemplu.viteza.operaţiune de trecere a unui fluid (lichid.energie de natura electrica ce apare datorita unor fenomene electrochimice. ceţuri. gaze. n) priza de pământ . pompare etc. frecări. pe corpuri solide. energia acumulata. în condiţii normale de funcţionare. în sensul prezentelor dispoziţii. h) influenţa electrostatica . încălziri şi de deformare a corpurilor. rezistenţa electrica trebuie sa fie cuprinsă între 100 kj şi 1.legătura electrica a unui corp conductor la priza de pământ. definiţia se refera la pulberi. poate iniţia explozia unor amestecuri inflamabile. daca este mai mare decât energia minima de aprindere a acestora. accidental sau permanent. maşina.proces fizic prin care. în funcţie de valoarea medie a câmpului electric între cele două corpuri. potenţialul pământului (considerat nul). plasării acestora într-un câmp electric.

Soluţiile cele mai eficiente sunt: a) legarea la pământ (sisteme echipotenţiale). iar conductibilitatea materialelor utilizate trebuie sa fie suficient de mare. prin personal specializat se masoara valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pământ. fibrele artificiale. esterii. propanul. b) periodic. Conductibilitatea electrica a legaturilor se asigura prin: a) fixarea demontabila (strangere). sticla. susceptibile să formeze şi să acumuleze sarcini electrostatice. In funcţie de caracteristicile proceselor tehnologice şi de capacitatea de reacţie a operatorilor se pot adopta soluţii care să conducă la dispersia electricităţii statice. influenta. textilele pe baza de lână. unele răşini naturale (chihlimbarul).). c) partile metalice ale echipamentelor electrice (carcase. d) umidificarea atmosferei. butanul. masele plastice. utilajele si instalatiile (pentru amestec.Legarea la pamant a obiectelor metalice asigura reducerea diferentei de potential dintre obiecte si pamant. cilindrilor si a tamburelor metalice ale caror extremitati se rotesc in lagare prevazute cu ungere se asigura prin sisteme speciale cu perii alunecatoare pe arbore. b) fixarea nedemontabila (sudare. fibrele artificiale. În locurile în care se manipulează substanţe explozive valorile limita care se aleg sunt de ordinul 104-105 ohmi pentru rezistenta de curgere a sarcinilor electrice. hidrocarburile. cetonele inferioare si alcoolii. astfel incat sa permita scurgerea fara descarcare disruptiva a incarcarilor electrostatice. 16. c) gaze (vapori): dioxidul de carbon.) care vehiculeaza materiale si substante care produc electricitate statica. e) mărirea conductivităţii corpurilor izolante. c) reducerea frecărilor. contactul direct.). incarcatoarelor si cisternelor. vizual. b) elementele bune conducatoare de electricitate care nu participa direct la procesul tehnologic. inclusiv ale sinelor de cale ferata de la rampele de incarcare-descarcare. . Principalele materiale şi substanţe utilizate frecvent şi pe scara larga. eterul. Art. Reducerea riscurilor determinate de electricitatea statica se realizeaza prin actiuni de prevenire care vizeaza: a) locul de munca. motoare. Cele mai frecvente moduri de electrizare a corpurilor sunt: frecarea. conductele. tangentiale si de capat. metanul. . lipire etc. pana la limite nepericuloase. tablouri etc. valturile. pentru majoritatea substanţelor inflamabile se elimina posibilitatea formarii sarcinilor electrostatice mari şi se considera realizată legarea la pământ. Legarea la pamant a bobinelor. utilajelor. etanul. acţiunea electrochimică şi acţiunea fotoelectrica. precum si asigurarea continuitatii la instalatiile electrice. La o valoare a rezistentei de scurgere a sarcinilor electrice mai mica de 106 ohmi. Este obligatoriu sa fie legate la pământ: a) constructiile metalice. echipamentele. calandrele. rezervoarele. acetilena si hidrogenul. aparataj. b) lichide: sulfura de carbon. masinile de extrudare sau injectie etc. hidrocarburile clorurate. ale instalatiilor.Formarea şi acumularea încărcărilor electrostatice reprezintă fenomene de sistem sau de asociaţie cu apariţia unei sarcini electrice pe suprafaţă unui corp izolant sau izolat din punct de vedere al conductibilităţii electrice. răşinile sintetice. sulful. benzina. hârtia. sunt: a) solide: cauciucul natural si sintetic. Legăturile la pământ trebuie verificate astfel: a) zilnic. b) neutralizarea sarcinilor.

a valorilor culturale şi arhivistice. . . a bunurilor materiale. . limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă civilă şi pentru reabilitarea utilităţilor publice afectate. conflictelor armate şi înlăturării operative a urmărilor acestora şi asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate.asigurarea condiţiilor minime de supravieţuire a populaţiei în situaţii de urgenţă sau de conflict armat. d) operatiunile si procesele de fabricatie. . stocarea. studierea şi analizarea datelor şi informaţiilor referitoare la protecţia civilă. . . în scopul prevenirii şi reducerii riscului de producere a dezastrelor.2004 privind Protecţia civilă Protecţia civilă este o componentă a sistemului securităţii naţionale şi reprezintă un ansamblu integrat de activităţi specifice.participarea la misiuni internaţionale specifice. . . . organizate şi realizate potrivit prezentei legi.limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor şi a efectelor atacurilor din aer pe timpul conflictelor armate. . TEMA nr. planificate. e) conductorii electrici.organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie optime a serviciilor pentru situaţii de urgenţă şi a celorlalte organisme specializate cu atribuţii în domeniu.asanarea şi neutralizarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul conflictelor militare.b) legaturile la pamant. mijloacele de protecţie puse la dispoziţie. 4 1. . prelucrarea. . .înştiinţarea autorităţilor publice şi alarmarea populaţiei în situaţiile de urgenţă.al instituţiilor publice. bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă. cu caracter umanitar şi de informare publică.întocmirea planurilor de analiză şi de acoperire a tipurilor de riscuri în teritoriul de competenţă sau în domeniul de activitate.încadrarea inspectorilor şi/sau a personalului de specialitate în domeniul protecţiei civile.protecţia populaţiei. .01. Legea nr. . Organizarea protecţiei civile la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.constituirea serviciilor pentru situaţii de urgenţă. f) izolantii. măsurile de autoprotecţie ce trebuie îndeplinite.planificarea şi organizarea activităţilor de pregătire a populaţiei şi a salariaţilor privind protecţia civilă. 481/08. Atribuţiile protecţiei civile sunt următoarele: .organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti. . c) imbracamintea sau echipamentul de protectie a personalului. operative. protejării populaţiei.culegerea. obligaţiile ce îi revin şi modul de acţiune pe timpul situaţiei de urgenţă. precum şi a mediului împotriva efectelor dezastrelor şi ale conflictelor armate. tehnice.identificarea şi gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale şi tehnologice de pe teritoriul României.informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă.constituirea rezervelor de resurse financiare şi tehnico-materiale specifice în situaţii de urgenţă sau de conflict armat.constituirea organismelor şi structurilor pentru managementul situaţiilor de urgenţă. al agenţilor economici şi al organizaţiilor neguvernamentale se realizează în raport cu clasificarea acestora din punct de vedere al protecţiei civile şi constă în: . măsuri şi sarcini organizatorice.

să participe la pregătirea de protecţie civilă la locul unde îşi desfăşoară activitatea. mijloacele şi antidoturile adecvate riscurilor specifice. după caz.. precum şi pentru realizarea măsurilor stabilite în planurile amintite.asigură gratuit forţelor de intervenţie chemate în sprijin în situaţii de urgenţă echipamentele. . la amenajarea spaţiilor de adăpostire din teren.planificarea resurselor pentru funcţionarea structurilor prevăzute mai sus. . în situaţii de urgenţă civilă. . în vederea întreţinerii acestora. evacuare. după caz. servicii sau formaţiuni proprii de urgenţă şi stabilesc regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora. indiferent de forma de proprietate. despre iminenţa producerii sau producerea oricărei situaţii de urgenţă despre care iau cunoştinţă. în cazurile prevăzute de lege. potrivit măsurilor dispuse şi aduse la cunoştinţă de către autorităţile abilitate. .organizarea cooperării şi a colaborării privind protecţia civilă.să-şi asigure mijloacele individuale de protecţie.să informeze autorităţile sau serviciile de urgenţă abilitate. în bugetul propriu. fonduri pentru cheltuieli necesare desfăşurării activităţilor de protecţie civilă.să permită. rezerva de alimente şi apă. accesul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în incinte sau pe terenuri proprietate privată. în condiţiile legii. despre descoperirea de muniţie sau elemente de muniţie rămase neexplodate.să ducă la îndeplinire măsurile de protecţie civilă dispuse. .asigură identificarea. . . . . pe baza criteriilor de performanţă elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.stabilesc şi urmăresc îndeplinirea măsurilor şi a acţiunilor de prevenire şi de pregătire a intervenţiei. fără plată. . prin orice mijloace.prevăd anual. după caz. substanţele.să informeze serviciile de urgenţă profesioniste sau poliţia.organizarea evacuării în caz de urgenţă civilă. Cetăţenii sunt obligaţi: . Conducătorii instituţiilor publice. precum şi de conducătorii instituţiilor publice.să accepte şi să efectueze evacuarea din zonele afectate sau periclitate de dezastre. . precum şi alte materiale de primă necesitate pentru protecţia familiilor lor. limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă desfăşurate de unităţile proprii . au următoarele obligaţii principale: .participă la exerciţii şi aplicaţii de protecţie civilă şi conduc nemijlocit acţiunile de alarmare. trusa sanitară. în caz de necesitate. .să participe la întreţinerea adăposturilor din clădirile proprietate personală şi. . . generatori de evenimente periculoase. precum şi accesul persoanelor autorizate.să respecte şi să aplice normele şi regulile de protecţie civilă stabilite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale. . ai agenţilor economici ori ai organizaţiilor neguvernamentale. inclusiv telefonic. inclusiv telefonic.să solicite avizele şi autorizaţiile privind protecţia civilă.să permită instalarea mijloacelor de alarmare pe clădirile proprietate privată sau aparţinând asociaţiilor de locatari sau proprietari.organizează instruirea şi pregătire personalului încadrat în muncă privind protecţia civilă. . prin apelarea numărului 112.asigură alarmarea populaţiei din zona de risc creată ca urmare a activităţilor proprii desfăşurate.organizează şi dotează. de autorităţile competente sau de personalul învestit cu exerciţiul autorităţii publice din cadrul serviciilor publice de urgenţă. . prin apelarea numărului 112. . în funcţie de încadrarea în clasificarea de protecţie civilă. intervenţie. patronii şi managerii agenţilor economici. monitorizarea şi evaluarea factorilor de risc specifici. .

eşecul serviciilor de utilităţi publice şi alte calamităţi naturale. -declararea stării de alertă în cazul iminenţei ameninţării sau producerii situaţiei de urgenţă. în funcţie de situaţie. . termenii şi expresiile folosite au următorul înţeles: . în acelaşi timp şi spaţiu. . în mod organizat. valorile culturale şi materiale importante . acţiuni şi măsuri pentru: -avertizarea populaţiei.intervenţia operativă – acţiunile desfăşurate . .evacuarea – măsură de protecţie luată în cazul ameninţării iminente. de funcţionare a instituţiilor publice şi agenţilor economici.. în condiţiile legii.factor de risc – fenomen. de către structurile specializate în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă. eşuarea sau scufundarea unor vase .stabilesc şi transmit către transportatorii. stării de alertă ori producerii unei situaţii de urgenţă şi care constă în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fi afectate. . -intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite. care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei. .înştiinţează persoanele şi organismele competente asupra factorilor de risc şi le semnalează de îndată cu privire la iminenţa producerii sau producerea unei situaţii de urgenţă civilă la nivelul instituţiei sau agentului economic. în timp oportun.îndeplinesc alte obligaţii şi măsuri stabilite. ţin evidenţa acestora şi le verifică periodic. alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate. hotărârea evacuării din zona afectată sau parţial afectată. cutremure. a consecinţelor acesteia.tipuri de risc – incendii. categorii sau grupuri de populaţie ori bunuri şi dispunerea acestora în zone şi localităţi care asigură condiţii de protecţie a persoanelor. prăbuşiri ale unor construcţii. bunurilor şi valorilor.acordarea de ajutoare de urgenţă. după caz. iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente. . căderi de obiecte din cosmos ori din atmosferă. spaţiile de adăpostire şi mijloacele tehnice proprii. tornade. care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc. inundaţii. potrivit legii. explozii. mediul înconjurător. îmbolnăviri în masă.Ordonanţa de urgenţă nr.menţin în stare de funcţionare mijloacele de transmisiuni-alarmare. Pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă se întreprind. transport şi depozitare. .2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă. avalanşe. accidente . manipulare. de către organismele şi organele abilitate. agenţi economici. instalaţii sau amenajări. a unor instituţii publice.situaţia de urgenţă – eveniment excepţional. 2. corelate cu riscurile previzibile la utilizare. alunecări sau prăbuşiri de teren. . pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative. proces sau complex de împrejurări congruente. instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol.încheie contracte. sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate sau favorizate de factorii de risc specifici. cu caracter non-militar. destinate adăpostirii sau intervenţiei. . . limitării. convenţii sau protocoale de cooperare cu alte servicii de urgenţă profesioniste sau voluntare. 21 din 15.04. distribuitorii şi utilizatorii produselor regulile şi măsurile de protecţie specifice. -punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi de protecţie specifice tipurilor de risc şi. după caz. sau înlăturării. avarii. după caz.

modalităţile.studenţii şi elevii aflaţi în practică. acolo unde situaţia impune. Prezentele dispoziţii stabilesc principiile.instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a instituţiei.53 din Constituţia României.instructajul pe schimb. cu respectarea prevederilor art. persoanele instruite vor fi verificate asupra . La încheierea instructajului introductiv general. . . TEMA nr.acţiunile ce trebuie întreprinse pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor situaţiilor de urgenţă.-instituirea regimului stării de urgenţă.I. Categoriile de instructaje în domeniul situaţiilor de urgenţă sunt: . . temporari sau zilieri. după caz.sistemul de acte normative. -acordarea de despăgubiri persoanelor fizice şi juridice. inviolabilitatea domiciliului. Instruirea în domeniul situaţiilor de urgenţă a persoanelor angajate în muncă constituie parte componentă a activităţii de apărare împotriva incendiilor desfăşurate de persoanele fizice şi juridice potrivit prevederilor legale în vigoare. . care are competenţa necesară. republicată. -alte măsuri prevăzute de lege. republicată. Instructajul introductiv general se efectuează de către cadrul tehnic cu atribuţii de prevenire şi stingere a incendiilor.5 Dispoziţii Generale privind instruirea în domeniul situaţiilor de urgenţă aprobate prin ordinul M.noii angajaţi în muncă. la libera circulaţie. Persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi cu personal angajat cu personal în condiţii prevăzute de lege sunt obligate să organizeze şi să desfăşoare instruirea acestora în domeniul situaţiilor de urgenţă pe baza reglementărilor specifice. dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii. cerinţele şi condiţiile necesare în vederea organizării şi desfăşurării activităţii de instruire în domeniul situaţiilor de urgenţă a persoanelor încadrate în muncă. interzicerea muncii forţate. . 712/2005 completat ţi modificat de OMAI 786/2005.salariaţii transferaţi de la o unitate la alta. .instructajul periodic. .A. . . .mijloacele tehnice existente.managementul situaţiilor de urgenţă la nivelul agentului economic. -solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională. Pe timpul stării de alertă se pot dispune. în condiţiile prevăzute în art. . măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare. . Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă este parte componentă a pregătirii profesionale a acestora.93 din Constituţia României. nr.instructajul introductiv general. 1.instructajul specific locului de muncă.lucrătorii sezonieri. aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia.instructajul la conversia profesională. Va avea o durată de minim 8 ore şi se va executa cu următoarele categorii de persoane : .modul de acîiune în cazul producerii unei situaţii de urgenţă. . Instructajul introductiv general vizează dobândirea de cunoştinţe cu privire la: .instructajul pentru lucrări periculoase.

normală sau uniformă şi ardere rapidă . substanţa combustibilă nu arde în întregime. cunoaşterea şi mânuirea mijloacelor de primă intervenţie din dotarea locului de muncă. modul de acţiune în cazul izbucnirii unui început de incendiu sau a altui eveniment negativ. prevederile legislaţiei de prevenire şi stingere a incendiilor în părţile ce-i privesc. SO2 .1-6 luni pentru personalul auxiliar care are atribuţii de organizare . PREVENIREA INCENDIILOR TEMA NR. arcuri electrice. 1 1 Instructajul periodic se va executa pe baza tematicii anuale şi a graficului de instruire. normele de prevenire şi stingere a incendiilor specifice locului de muncă. alcoli. prezenţa comburantului şi amorsarea reacţiei prin realizarea energiei de aprindere sau prin sursă de foc. etc. II.1-3 luni pentru personalul care lucrează nemijlocit cu aparate . După viteza de reacţie dintre oxigen şi combustibil .maiştri.) se efectuează de conducătorul formaţiei de lucru privind tehnologia de execuţie şi de conducătorul locului de muncă pentru probleme specifice. dezvoltând ca produşi de ardere CO2. 1 1 Instructajul specific locului de muncă se execută individual de către şeful locului de muncă respectiv. După completare fişa individuală de instructaj se semnează atât de persoana instruită cât şi de cea care a efectuat instructajul. utilaje şi instalaţii tehnologice (tehnicieni. . d. c.cel mult o lună (30 zile) pentru personalul cu funcţii de execuţie sau operative. explozia. e. aprinderea. însoţită de degajare de căldură şi în general. rezultând ca produse de ardere: CO. vapori de apă. de regulă. conducere şi control. subingineri. Arderea are loc . azot şi în cantităţi mici alte substanţe) şi arderi incomplete (cantitatea de oxigen este mai mică decât valoarea teoretică. ( arderea. regulamentul intern al societăţii. Instruirea în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor se certifică prin înscrisuri realizate cu cerneală sau pastă. . ultrarapidă. autoaprinderea. în fişele individuale de instructaj. 1. ingineri). Arderea este posibilă numai în condiţiile existenţei a trei factori : prezenţa combustibilului. Nu vor fi admise la locurile de muncă persoanele care nu şiau însuşit nivelul minim de cunoştinţe. Noţiuni generale de chimie şi fizică. lucrări care pot provoca scântei electrice sau mecanice.cunoştinţelor acumulate. maşini. în fază gazoasă. Personalul societăţii va putea începe lucrul numai după ce şi-a însuşit următoarele cunoştinţe minime : a. vaporizarea şi fierberea) Arderea ( combustia) este reacţia de combinare a unui material cu oxigenul. arderea se clasifică în: ardere lentă. tăiere sau lipire cu flacără. 1 1 Instructajul special pentru lucrări periculoase (sudare. b. . Intervalul de timp între două instructaje periodice se stabileşte astfel: . . inflamarea. După tipul de reacţie se deosebesc arderi complete ( combustibilul reacţionează total. Durata instructajului nu poate fi mai mică de 8 ore.3-6 luni pentru personalul auxiliar. de emisie de flăcări şi/sau incandescenţă şi/sau emisie de fum.

Fierberea este procesul prin care se face trecerea unui lichid în stare gazoasă prin formare de vapori în tot cuprinsul său. care sub influienţa acţiunii microorganismelor generează reacţii chimice şi/sau fiziologice care produc cantitatea de căldură necesară declanşării procesului de ardere.existenţa materialului combustibil şi acţiunea unei surse de iniţiere a incendiului ( de aprindere): . este fenomenul de declanşare a procesului de ardere prin încălzirea sau autoîncălzirea unei substanţe combustibile până la valoarea temperaturii de autoaprindere. Arderea cu incandescenţă sau jarul. fără a veni în contact direct cu o sursă exterioară de aprindere. în compuşi gazoşi. Evaporarea se produce numai la suprafaţa lichidului şi are loc la orice temperatură.Cu cât un lichid se fierbe la altitudini mai mari cu atât temperatura lui de fierbere este mai mică.(L. antrenând o creştere mare de temperatură şi/sau de presiune.necesitatea intervenţiei printr-o acţiune de stingere. Incendiul este o ardere autoîntreţinută. Vaporizarea este procesul prin care un lichid trece în stare de vapori. Vaporizarea se poate face prin evaporare sau prin fierbere.) sau aunor produse de origine animală ( lână.producerea de pierderi materiale în urma arderii. cu care majoritatea substanţelor nu reacţionează în condiţii normale. cocs. Ea se produce cu atât mai intens cu cât suprafaţa lichidului este mai mare. amestec) sub acţiunea radiaţiei calorice. Aprinderea este iniţierea arderii unui material combustibil ca urmare aproceselor de accelerare a reacţiei de oxidare până la declanşarea arderii. cu scopul întreruperii şi lichidării procesului de ardere. rumeguş de lemn.autoaprindere de natură fizico-chimică . care produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care necesită o intervenţie organizată în scopul întreruperii procesului de ardere. păr.aprindere de substanţe combustibile stimulată atât de procese chimice cât şi de factori de natură fizică. . de regulă. Inflamarea este aprinderea unui amestec de aer cu vapori sau gaze (provenite inclusiv dintr-un solid sau lichid combustibil) la contactul cu o flacără.). în cazul aprinderii unei substanţe (material. copuşi organici complecşi). specifică. Explozia este un proces fizico chimic foarte rapid de oxidare sau de descompunere a substanţelor explozive şi de transformare a lor . aldehide. Pulberile. . sau spontană în cazul autoaprinderii. . Aprinderea poate fi: inductivă. pene etc.307) Incendiul mai poate fi definit şi ca un proces complex. este o combustie fără flacără a unui material combustibil solid însoţită de emisie de lumină. . trebuie mai întâi să treacă în stare lichidă. Pentru ca un corp solid să treacă în stare de vapori. cu evoluţie nedeterminată (aleatorie) definit de următoarele elemente: .iniţierea şi dezvoltarea în spaţiu şi timp a unei arderi şi scăparea ei de sub control.cetone.autoaprindere biologică – aprinderea unor produse vegetale ( furaj. apă sau compuşi organici. tutun etc. borhot.autoaprindere de natură chimică – aprindere spontană a unor substanţe în contact cu oxigenul din aer. . care se desfăşoară fără control în timp şi spaţiu. vaporii şi gazele combustibile pot forma cu aerul amestecuri explozive dacă au concentraţia cuprinsă în ăntervalul dintre limitele minimă şi maximă de explozie specifice fiecărei substanţe. temperatura lichidului mai mare şi vaporii emanaţi de lichid sunt înlăturaţi mai repede.În cazul în care procesul de ardere se manifestă în întreaga masă a materialului combustibil avem de-a face cu ardere generalizată. arderea incompletă are loc şi atunci când există un amestec neomogen al aerului cu gazul combustibil. După natura proceselor sau reacţiilor ce produc autoîncălzirea se definesc: . Autoaprinderea.

mare – în care se utilizează sau depozitează materiale combustibile ( depozite. În funcţie de comportarea la foc.mic – celelalte încăperi şi spaţii. . Riscul de incendiu. ce exprimă: . .categoria E – existenţa unor materiale sau substanţe incombustibile în stare rece sau a substanţelor combustibile în stare de umiditate înaintată.categoria D – existenţa focului deschis sub orice formă.mic . iar cele mijlocii pot fi considerate mici. în principal de densitatea sarcinii termice (q) stabilită prin calcul şi de destinaţia respectivă. La construcţii de producţie şi/sau depozitare . şi densitatea sarcinii termice. încăperile. . multiplicare. . . .La presiune constantă un lichid fierbe întotdeauna la aceeaşi temperatură care rămâne neschimbată atât timp cât are loc fierberea. . etc.uşor inflamabile. oficii cu preparări calde etc. manipulate sau depozitate. riscul de incendiu considerat va fi cel mai mare care reprezintă minimum 30 % din volumul acestora.categoria C – posibilităţi de incendiu/ardere ( risc mare de incendiu). reprezintă probabilitatea izbucnirii incendiilor în spaţii. TEMA NR.mijlociu qi între 420 şi 840 mj/m2. Riscul de incendiu (categoria de pericol de incendiu).qi sub 420 mj/m2. biblioteci. gradul de rezistenţă la foc Combustibilitatea materialelor şi elementelor de construcţii este capacitatea acestora de a se aprinde şi arde în continuare. prelucrate. riscul de incendiu la clădiri civile ( publice).dificil inflamabile ( greu combustibile ). În încăperile şi spaţiile echipate cu instalaţii automate de stingere a incendiilor. Materialele şi elementele de construcţii combustibile se clasifică în clase de combustibilitate: . În funcţie de densitatea sarcinii termice .mediu inflamabile.qi peste 840 MJ/ m2. . poate fi : .). încăperi. pot fi incombustibile sau combustibile. centrale termice. La clădiri civile ( publice) riscul de incendiu este determinat.categoriile A şi B – posibilităţi de incendiu şi explozie volumetrică ( risc de incendiu foarte mare).practic neinflamabile ( greu combustibile). în cele cu funcţiuni civile ( publice ) se exprimă prin riscuri de incendiu. contribind la creşterea cantităţii de căldură dezvoltată de incendiu.Clasificarea materialelor din punct de vedere al combustibilităţii.mijlociu – în care se utilizează foc deschis ( bucătării. caracteristicile de ardere ale materialelor şi substanţelor utilizate.parcaje autoturisme.mare . riscurile mari de incendiu pot fi considerate mijlocii. Această temperatură se numeşte temperatura de fierbere sau punct de fierbere. peste 80% ( risc mic de incendiu). În funcţie de destinaţie (funcţiune) unele spaţii şi încăperi din clădirile civile se încadrează în următoarele riscuri de incendiu: . construcţii sau compartimente de incendiu sau instalaţii. La acestea riscul de incendiu este definit prin categorii de pericol de incendiu. Zonele din încăperi. compartimentele şi construcţiile de producţie şi/sau depozitare . Pentru întregul compartiment de incendiu sau clădire . riscul de incendiu are în vedere natura activităţilor desfăşurate . iar cele destinate activităţilor de producţie şi/sau de depozitare se exprimă prin categorii de pericol de incendiu. materialele şi elementele de construcţii. . vor avea definit riscul de incendiu ( fiecare în parte) prin una din cele cinci . în absenţa substanţelor combustibile ( risc mediu de incendiu). 2. arhive.). .

organizate cu personal angajat şi/sau voluntar. indiferent de destinaţia sau funcţiunea acestuia. categoria de pericol de incendiu cea mai periculoasă se extinde la întregul volum al acestora . substanţe solide. salvare şi prim ajutor. lichide sau gazoase ce se ard în calitate de combustibil. prelucrate. Pentru compartimente de incendiu sau construcţii. după caz. Criterii de performanta privind structura organizatorica si dotarea serviciilor voluntare pentru situatii de urgenta (stabilite prin OMAI 718/2005 completat cu OMAI 195/2007) Serviciile de urgenţă voluntare/private sunt structuri specializate.. TEMA NR. formaţii de intervenţie.100 0 C. Serviciile de urgenţă voluntare/private au în structură compartiment sau specialişti pentru prevenirea incendiilor.C substanţe şi materiale combustibile solide.D substanţe sau materiale incombustibile în stare fierbinte. .E substanţe sau materiale incombustibile în stare rece sau materiale combustibile în stare de umiditate înaintată ( peste 80%). . ori ambalaje pentru lichide incombustibile. topite sau incandescente.după caz. Organizarea şi funcţionarea serviciilor de urgenţă voluntare/private se stabilesc prin regulamente aprobate. în funcţie de pericolul de incendiu determinat de proprietăţile fizico – chimice ale materialelor şi substanţelor utilizate.precum şi. altele decât cele aparţinând serviciilor de urgenţă profesioniste.B . rafturile. (1). încadrarea şi dotarea serviciilor de urgenţă voluntare/private se realizează pe baza criteriilor de performanţă elaborate de Inspectoratul General şi aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor. . cu apa sau alte substanţe sau materiale. atunci când reprezintă mai mult de 30% din volumul construit al compartimentului sau construcţiei. precum şi independent pentru fiecare compartiment de incendiu şi construcţie în parte. de consiliile locale sau conducerile operatorilor . Lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor până la 28 0 C. paletele. lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 100o C. gaze sau vapori cu limita inferioară de explozie mai mare de 10%. substanţe cu degajări de cădură radiantă. 3. în cantităţi ce pot forma cu aerul amestecuri explozive.categorii de pericol de incendiu. 1.lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor cuprinsă între 28. în scopul apărăii vieţii. ambalajele. gaze sau vapori cu limita inferioară de explozie până la 10%. ateliere de reparaţii şi de ţntreţinere. 12 alin. menţionându-se obligatoriu în documentaţia tehnico economică. Fibre. care se degajă în stare de suspensie. astfel încât posibilitatea aprinderii lor este exclusă. atunci când acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive. Categorii de pericol de incendiu: A . Categoriile de pericol de incendiu se stabilesc pe zone şi încăperi. care pot fi şi cadre tehnice specializate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor. flăcări sau scântei. avutului public şi/sau a celui privat împotriva incendiilor şi a altor calamităţi. praf sau pulberi. atuci când acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive. etc. în sectoarele de competenţă stabilite cu avizul inspectoratelor. conform art. .substanţe a căror aprindere sau explozie poate să aibă loc în urma contactului cu oxigenul din aer. Gradul de rezistenţă la foc este capacitatea globală a construcţiei sau a compartimentului de incendiu de a răspunde la acţiunea unui incendiu standard. Constituirea. manipulate sau depozitate – inclusiv utilajele.

e) transport de apă. iar sumele încasate se constituie ca venituri ale bugetului local. în funcţie de necesitate. Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital aferente activităţii serviciilor de urgenţă private se asigură de operatorii economici şi instituţiile care le-au constituit. b) verifică modul de aplicare a normelor. către orice persoană fizică sau juridică. Formarea.economici şi instituţiilor care le-au constituit. expoziţii. apa. precum şi desfiinţarea unui serviciu de urgenţă voluntar/privat se fac numai cu avizul inspectoratului. extinderea sau restrângerea activităţii. pe drumuri care nu sunt deschise circulaţiei publice ori pe alte terenuri.a animalelor şi a bunurilor periclitate de incendii sau în alte situaţii de urgenţă. Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital aferente activităţii serviciilor de urgenţă voluntare se asigură din bugetele locale. la solicitarea sau cu consimţământul acestora. Statutul personalului din serviciile de urgenţă voluntare se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. utilizarea focului deschis şi efectuarea unor lucrări cu substanţe inflamabile. indemnzaţii ş∫i despăgubiri ce se acordă personalului serviciilor de urgenţă voluntare sau private În exercitarea atribuţiilor ce îi revin. d) efectuarea de lucrări la înălţime. b) transport de apă. e) să se deplaseze cu autospecialele din dotare la locul intervenţiei. Pe baza hotărârii consiliului local şi în condiţiile prevăzute de lege. Drepturi. activităţi de filmare şi altele asemenea. indiferent de sursa din care provine. pentru intervenţii la incendii. în domeniul de competenţă. colectarea sau îndepărtarea unor produse poluante. în condiţiile prevăzute de lege. evaluarea şi certificarea competenţei profesionale a personalului serviciilor de urgenţă voluntare sau private se realizează de centre de formare şi evaluare abilitate prin lege. acordarea primului ajutor şi protecţia persoanelor. evacuarea apei din subsolurile clădirilor sau din fântâni. c) să propună persoanelor în drept oprirea funcţionării sau demolarea construcţiei incendiate. Costurile pentru prestările de servicii efectuate sunt stabilite prin hotărâre a consiliului local. fără a afecta îndeplinirea atribuţiilor. pentru a preveni producerea de incendii ori explozii. c) limitarea. Serviciile de urgenţă voluntare/private au următoarele atribuţii principale: a) desfăşoară activităţi de informare şi instruire privind cunoaşterea şi respectarea regulilor şi a măsurilor de apărare împotriva incendiilor. cu respectarea criteriilor de performanţă. f) să oprească ori să limiteze traficul public în zona desfăşurării operaţiunilor de intervenţie. Înfiinţarea. manifestări cultural-sportive. dacă cerinţele de operativitate şi de lucru impun aceasta. precum şi a celor vecine ori a unei părţi din acestea. personalul serviciilor de urgenţă voluntare sau private are următoarele drepturi: a) să solicite de la persoanele fizice şi juridice date. reglementărilor tehnice şi dispoziţiilor care privesc apărarea împotriva incendiilor. contra cost. c) asigură intervenţia pentru stingerea incendiilor. b) să stabilească restricţii ori să interzică. serviciul de urgenţă voluntar poate presta. g) să intre în locuinţa persoanelor fizice. avizate de Inspectoratul General. d) să utilizeze. informaţii şi documente necesare îndeplinirii atribuţiilor legale privind apărarea împotriva incendiilor. în cazul când se impune înlăturarea unui pericol iminent de . unele servicii cum sunt: a) supravegherea măsurilor de apărare împotriva incendiilor la târguri. potrivit competenţei prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciului.salvarea. în scopul limitării propagării incendiilor.

cursuri de pregătire ori concursuri profesionale. în scopul apărăii vieţii. administratorul sau conducătorul instituţiei asigură gratuit personalului serviciilor de urgenţă voluntare/private uniforma şi echipamentul de protecţie adecvate misiunilor pe care le Ondeplineşte. concursurilor profesionale. Serviciile de urgenţă voluntare/private au în structură compartiment sau specialişti pentru prevenirea incendiilor. salvare şi prim ajutor. îşi păstrează drepturile de salariu la locul de muncă pentru perioada cât participă la intervenţii. echipament de protecţie şi însemne distinctive. În cazul operaţiunilor de lungă durată. integrităţii fizice a persoanelor sau bunurilor acestora. personalului serviciilor de urgenţă voluntare/private i se asigură antidot adecvat naturii mediului de lucru. avutului public şi/sau a celui privat împotriva incendiilor şi a altor calamităţi. condiţii de acordare şi folosire se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Administraţiei şi Internelor. altele decât cele aparţinând serviciilor de urgenţă profesioniste. (1). organizate cu personal angajat şi/sau voluntar. Partea I. 12 alin. ale căror descriere. în echivalentul a cel puţin 2. Pe timpul intervenţiei. Persoanele juridice care organizează servicii de urgenţă voluntare/private au obligaţia să asigure personalul. conform art. 3. în sectoarele de competenţă stabilite cu avizul inspectoratelor. . organizate în afara localităţii în care funcţionează serviciul. care pot fi şi cadre tehnice specializate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor. Personalul serviciilor de urgenţă voluntare are dreptul la indemnizaţii pentru timpul efectiv de lucru la intervenţii şi la celelalte activităţi prevăzute în programul serviciului. aprobat prin hotărâre a Guvernului şi publicat în Monitorul Oficial al României. 2. angajat sau voluntar. personalul serviciilor de urgenţă voluntare beneficiază de toate drepturile de deplasare. administratorului sau conducătorului instituţiei. Consiliul local.precum şi. Criterii de performanta privind structura organizatorica si serviciilor voluntare pentru situatii de urgenta (stabilite prin OMAI 718/2005 completat cu OMAI 195/2007) dotarea Serviciile de urgenţă voluntare/private sunt structuri specializate. gratuit. îl despăgubeşte în mod corespunzător. consimţământul nu este necesar. care se acordă de consiliul local. după caz.000 de calorii. diferenţiat pe categorii de funcţii. cazare şi de diurnă ca şi personalul serviciilor de urgenţă profesioniste. Pe timpul cât se află la cursuri de pregătire şi concursuri profesionale. Personalul serviciilor de urgenţă voluntare/private are obligaţia să poarte uniformă. Personalul angajat al serviciilor de urgenţă voluntare/private se încadrează în condiţii de muncă similare personalului serviciilor de urgenţă profesioniste. antrenamentelor ori altor misiuni specifice. iar în cazul în care pe timpul intervenţiei i s-au degradat îmbrăcămintea ori alte bunuri personale. salariaţi ai altor instituţii publice sau operatori economici. Cuantumul orar al indemnizaţiei prevăzute se stabileşte şi se acordă de consiliul local. Obligaţia asigurării drepturilor prevăzute mai sus revine consiliului local. TEMA NR. la o societate de asigurări pentru caz de boală profesională accident ori deces produs în timpul sau din cauza îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin pe timpul intervenţiilor. Personalul serviciilor de urgenţă voluntare.incendiu asupra vieţii. ateliere de reparaţii şi de ţntreţinere. personalului serviciilor de urgenţă voluntare/private i se asigură hrana. după caz. formaţii de intervenţie.

Pe baza hotărârii consiliului local şi în condiţiile prevăzute de lege. cu respectarea criteriilor de performanţă. precum şi desfiinţarea unui serviciu de urgenţă voluntar/privat se fac numai cu avizul inspectoratului. către orice persoană fizică sau juridică. Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital aferente activităţii serviciilor de urgenţă private se asigură de operatorii economici şi instituţiile care le-au constituit. apa. Drepturi. evaluarea şi certificarea competenţei profesionale a personalului serviciilor de urgenţă voluntare sau private se realizează de centre de formare şi evaluare abilitate prin lege. în domeniul de competenţă. manifestări cultural-sportive. pentru a preveni producerea de incendii ori explozii. personalul serviciilor de urgenţă voluntare sau private are următoarele drepturi: a) să solicite de la persoanele fizice şi juridice date. Înfiinţarea. Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital aferente activităţii serviciilor de urgenţă voluntare se asigură din bugetele locale. serviciul de urgenţă voluntar poate presta. e) transport de apă. precum şi a celor vecine ori a unei părţi din acestea. de consiliile locale sau conducerile operatorilor economici şi instituţiilor care le-au constituit. Statutul personalului din serviciile de urgenţă voluntare se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. d) efectuarea de lucrări la înălţime. Serviciile de urgenţă voluntare/private au următoarele atribuţii principale: a) desfăşoară activităţi de informare şi instruire privind cunoaşterea şi respectarea regulilor şi a măsurilor de apărare împotriva incendiilor. avizate de Inspectoratul General. b) să stabilească restricţii ori să interzică. fără a afecta îndeplinirea atribuţiilor. evacuarea apei din subsolurile clădirilor sau din fântâni. indiferent de sursa din care provine. Organizarea şi funcţionarea serviciilor de urgenţă voluntare/private se stabilesc prin regulamente aprobate.după caz. indemnzaţii ş∫i despăgubiri ce se acordă personalului serviciilor de urgenţă voluntare sau private În exercitarea atribuţiilor ce îi revin. . b) verifică modul de aplicare a normelor. e) să se deplaseze cu autospecialele din dotare la locul intervenţiei. unele servicii cum sunt: a) supravegherea măsurilor de apărare împotriva incendiilor la târguri. în scopul limitării propagării incendiilor. acordarea primului ajutor şi protecţia persoanelor. Formarea.Constituirea. contra cost. Costurile pentru prestările de servicii efectuate sunt stabilite prin hotărâre a consiliului local. dacă cerinţele de operativitate şi de lucru impun aceasta. pentru intervenţii la incendii. d) să utilizeze.salvarea. expoziţii. colectarea sau îndepărtarea unor produse poluante. informaţii şi documente necesare îndeplinirii atribuţiilor legale privind apărarea împotriva incendiilor. reglementărilor tehnice şi dispoziţiilor care privesc apărarea împotriva incendiilor. c) limitarea. c) asigură intervenţia pentru stingerea incendiilor. încadrarea şi dotarea serviciilor de urgenţă voluntare/private se realizează pe baza criteriilor de performanţă elaborate de Inspectoratul General şi aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor. activităţi de filmare şi altele asemenea. c) să propună persoanelor în drept oprirea funcţionării sau demolarea construcţiei incendiate. b) transport de apă. pe drumuri care nu sunt deschise circulaţiei publice ori pe alte terenuri. în funcţie de necesitate. iar sumele încasate se constituie ca venituri ale bugetului local. extinderea sau restrângerea activităţii. utilizarea focului deschis şi efectuarea unor lucrări cu substanţe inflamabile. potrivit competenţei prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciului.a animalelor şi a bunurilor periclitate de incendii sau în alte situaţii de urgenţă.

Consiliul local. gratuit. echipament de protecţie şi însemne distinctive. angajat sau voluntar. potrivit prevederilor reglementarilor tehnice. Partea I. Pe timpul cât se află la cursuri de pregătire şi concursuri profesionale. în condiţiile prevăzute de lege. antrenamentelor ori altor misiuni specifice. Personalul angajat al serviciilor de urgenţă voluntare/private se încadrează în condiţii de muncă similare personalului serviciilor de urgenţă profesioniste. administratorul sau conducătorul instituţiei asigură gratuit personalului serviciilor de urgenţă voluntare/private uniforma şi echipamentul de protecţie adecvate misiunilor pe care le Ondeplineşte. la stabilirea categoriilor. dispozitive. ale căror descriere. Obligaţia asigurării drepturilor prevăzute mai sus revine consiliului local. amplasarea si realizarea acestora se va tine seama de urmatoarele conditii: . instalaţii. instalatiilor. personalului serviciilor de urgenţă voluntare/private i se asigură antidot adecvat naturii mediului de lucru. tipurilor si parametrilor sistemelor. Pentru realizarea protectiei eficiente impotriva incendiilor. Personalul serviciilor de urgenţă voluntare. aparatelor si altor mijloace de prevenire si stingere a incendiilor. personalului serviciilor de urgenţă voluntare/private i se asigură hrana. personalul serviciilor de urgenţă voluntare beneficiază de toate drepturile de deplasare. la solicitarea sau cu consimţământul acestora. Personalul serviciilor de urgenţă voluntare/private are obligaţia să poarte uniformă. mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor Constructiile si instalatiile tehnologice se echipeaza cu sisteme. g) să intre în locuinţa persoanelor fizice. instalatii. în echivalentul a cel puţin 2. aparate si alte mijloace de prevenire si stingere a incendiilor. consimţământul nu este necesar. care se acordă de consiliul local. în cazul când se impune înlăturarea unui pericol iminent de incendiu asupra vieţii. după caz. Persoanele juridice care organizează servicii de urgenţă voluntare/private au obligaţia să asigure personalul.000 de calorii. îşi păstrează drepturile de salariu la locul de muncă pentru perioada cât participă la intervenţii. îl despăgubeşte în mod corespunzător. precum si la dimensionarea. În cazul operaţiunilor de lungă durată. diferenţiat pe categorii de funcţii. cazare şi de diurnă ca şi personalul serviciilor de urgenţă profesioniste. Pe timpul intervenţiei. organizate în afara localităţii în care funcţionează serviciul. cursuri de pregătire ori concursuri profesionale. TEMA NR 5 Sisteme. salariaţi ai altor instituţii publice sau operatori economici. iar în cazul în care pe timpul intervenţiei i s-au degradat îmbrăcămintea ori alte bunuri personale. la o societate de asigurări pentru caz de boală profesională accident ori deces produs în timpul sau din cauza îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin pe timpul intervenţiilor. aprobat prin hotărâre a Guvernului şi publicat în Monitorul Oficial al României. administratorului sau conducătorului instituţiei. Personalul serviciilor de urgenţă voluntare are dreptul la indemnizaţii pentru timpul efectiv de lucru la intervenţii şi la celelalte activităţi prevăzute în programul serviciului. concursurilor profesionale. integrităţii fizice a persoanelor sau bunurilor acestora. condiţii de acordare şi folosire se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Administraţiei şi Internelor. dispozitivelor. Cuantumul orar al indemnizaţiei prevăzute se stabileşte şi se acordă de consiliul local.f) să oprească ori să limiteze traficul public în zona desfăşurării operaţiunilor de intervenţie.

precum si a fiabilitatii mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor cu timpii corespunzatori de siguranta la foc si. precum si intre acestea si caracteristicile mediului protejat. pe baza scenariilor de siguranta la foc sau a analizei capacitatii de aparare impotriva incendiilor. a posibilitatilor de alimentare si prin mijloace mobile a instalatiilor de stingere. Scenariile de securitate la incendiu se elaboreaza obligatoriu pentru categoriile de constructii. 1. instalatii tehnologice si alte amenajari care. i) intocmirea instructiunilor si a schemelor de functionare. în cazul confirmării evenimentului . g) asigurarea conditiilor care sa permita efectuarea operatiunilor si lucrarilor de verificare. punerea în funcţiune a echipamentelor de stingere sau de protecţie. cu timpii operativi de interventie. potrivit reglementarilor in vigoare. avertizare şi alertare în caz de incendiu. . in caz de incendiu. instalaţii. Instalaţiile de semnalizare a incendiilor se prevăd numai la construcţiile de importanţă deosebită sau cu risc mare de incendiu. dupa caz. Scopul echipării şi dotării cu aceste sisteme şi instalaţii este acela de a se lua măsuri imediate pentru alarmarea. c) complementaritatea reciproca in indeplinirea rolurilor. destinate detectării şi semnalizării incendiilor produse în zona supravegheată. .1 Detectoare de incendiu În principiu. 1. d) asigurarea unui raport optim intre instalatiile. transmiterea apelurilor de urgenţă şi alertarea forţelor de intervenţie. să emită semnalul de alarmă adecvat. Echipamentul si mijloacele prevazute trebuie sa asigure protectia personalului de interventie la efectele negative ale agentilor care intervin in caz de incendiu precum si posibilitati de iluminat. precum si aportul serviciului de pompieri. precum si constituirea rezervelor normate. sunt supuse avizarii si autorizarii privind prevenirea si stingerea incendiilor. dupa caz. potrivit legii. Dotarea agentilor economici. instalaţia de semnalizare a incendiilor trebuie să detecteze începutul de incendiu în cel mai scurt timp. fiind sensibile la diverse efecte ale arderii (fum. pentru asigurarea intervenţiei şi evacuării. Personalului de interventie pentru stingerea incendiilor i se prevede si i se asigura echipamentul si mijloacele de protectie adecvate. b) compatibilitatea intre mijloacele tehnice prevazute.a) controlul riscurilor de izbucnire. creşterea temperaturii. de comunicare si de lucru in conditii de siguranta.Sisteme. h) utilizarea numai a mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor omologate. f) prevederea. conform instructiunilor. Detectoarele de incendiu funcţionează pe baza unor principii de detecţie diferite. inclusiv a coloanelor uscate. aparate şi dispozitive de semnalizare. stabilite de autoritatile abilitate prin lege. respectandu-se criteriile minime de performanta privind organizarea si functionarea serviciilor de pompieri civili. avertizarea sau evacuarea persoanelor. radiaţiile electromagnetice emise de flacără). e) corelarea intrarii si mentinerii in functiune. precum si al dezvoltarii si propagarii incendiilor in zona protejata. dupa caz. sistemele si dispozitivele cu actionare manuala si cele cu functionare automata. a institutiilor si localitatilor cu autospeciale si cu alte mijloace mobile de interventie la incendii se face. gaze de ardere. potrivit legii. avizate si agrementate tehnic si care indeplinesc conditiile de calitate. asigurându-se semnalizarea izbucnirii incendiului înainte de intrarea în funcţiune a instalaţiilor automate de stingere. să analizeze rapid informaţiile primite şi. intretinere si reparare.

partea cea mai înaltă a caselor de scări. La stabilirea tipurilor de detectoare pentru incendiu se ţine seama de: o evoluţia cea mai probabilă a incendiului în faza incipientă. Cele mai moderne şi mai sigure soluţii adoptate pentru construcţia detectoarelor sunt cele cu senzori combinaţi (de regulă. obstrucţionări de elemente de compartimentare. în situaţia existenţei unor plafoane (pardoseli) false. Este bine a se avea în vedere inclusiv culoarea fumului posibil a fi degajat. atât depăşirea unui prag fix. pante. pe plafon sau la distanţe anumite faţă de acesta. în general. ţinând cont că materialele celulozice degajă un fum alb.Detectorul cu cameră de ionizare poate sesiza aerosolii formaţi din particule fine de mici dimensiuni. care adăpostesc cabluri electrice. detectoarele de fum amplasate în canalele instalaţiilor de climatizare a aerului nu pot substitui protecţia individuală realizată prin detectoare de fum din interiorul încăperilor. în funcţie de tipul constructiv. care reflectă lumina sau particule fine. în apropierea gurilor de evacuare aferente instalaţiilor de climatizare. detectoarele de temperatură se amplasează pe plafon. amplasarea detectoarelor de incendiu trebuie astfel efectuată încât funcţionarea lor să nu fie perturbată de radiaţii solare. se recomandă a se instala detectoare de incendiu la: toate deschiderile a căror suprafaţă este mai mare de 0.1m2. Detectorul de flacără poate sesiza radiaţiile electromagnetice emise în spectrul infraroşu sau ultraviolet de flăcările incendiului. . independent de cele existente în interiorul încăperii. plafoane false). La montarea detectoarelor se recomandă a se ţine seama de următoarele aspecte: detectoarele se instalează astfel încât să poată fi uşor verificate şi întreţinute. iar detectoarele de flacără pe pereţi sau stâlpi. intersecţia a două sau mai multe coridoare. Configuraţia spaţiului în care se montează detectoarele impune o analiză detaliată a fiecărei situaţii în parte.5m pentru a se asigura „vizibilitatea” detectorului. în timp ce materialele sintetice degajă. fum negru şi cu particule mai mari. de culoare închisă care o absorb. lifturilor sau alte canale verticale care străbat planşeele. se vor prevedea detectoare ş în spaţiul creat. o natura materialelor combustibile existente în zona protejată. o condiţiile de microclimat existente la locul de montare şi sursele potenţiale pentru alarme false. În concluzie. intrările pentru ascensoare. fum şi temperatură). detectoarele de fum. ţinând cont de dimensiunile şi amplasarea elementelor de construcţii (goluri. spaţiul din jurul detectoarelor (orizontal şi vertical) trebuie să fie degajat pe o rază de minimum 0. grinzi. Detectorul optic este un detector sensibil la particule de dimensiuni mai mari. Detectorul de temperatură poate sesiza. puţurilor. canale. stâlpi. izolaţie termică necorespunzătoare a acoperişului sau alţi factori ce pot genera alarme false sau împiedica sesizarea de către detector a fenomenelor ce însoţesc arderea. fiecare nivel al caselor de scări închise. în general. Principiul fizic utilizat în funcţionarea acestor tipuri de detectoare constă în ionizarea aerului în camera de măsură sub acţiunea radiaţiilor emise de o sursă radioactivă. nişe. cât şi creşterile rapide de temperatură. o configuraţia şi dimensiunile spaţiului protejat. cu particule de dimensiuni mici.

• autodiagnoza stării de funcţionare a elementelor ce compun sistemul. Acestea funcţionează. Criterii minimale de apreciere a performanţelor centralelor de semnalizare: • asigurarea posibilităţii de extindere sau reducere. trape.  identificarea şi semnalizarea.sursa de bază – reţeaua electrică conectată la sistemul energetic naţional. cât şi a dispozitivelor comandate. a defectelor (scurtcircuit sau întreruperea circuitelor de conectare. • înregistrarea şi posibilitatea redării unor informaţii privind semnalizările (evenimentele) pe o anumită perioadă de timp la cerere sau automat. fie prin afişare cu caractere alfa numerice. după dorinţă. a integrităţii şi funcţionării elementelor componente ale instalaţiei de semnalizare. punere la masă. o în imediata apropiere a locului protejat este asigurată prezenţa permanentă a unei persoane care să recepţioneze semnalul emis. • posibilitatea verificării. • siguranţa mărită în funcţionare. Tranziţia de la o sursă la alta nu trebuie să conducă la modificări în . Ea trebuie să preia. a semnalului de alarmă. • diferenţierea alarmelor acustice şi prioritatea alarmei de incendiu. de regulă. detector sau dispozitiv comandat. în mod automat. optic şi acustic. fie prin coduri de culori (verde – prezenţa tensiunii. manuale şi automate. Sursele de alimentare sunt: . alimentarea atunci când sursa de bază nu mai asigură alimentarea normală de funcţionare a instalaţiei. a numărului de linii pentru detectoare (structura modulară). • memorarea alarmei optice de incendiu şi posibilitatea anulării ei doar la încetarea condiţiilor care au produs-o. • asigurarea alimentării sistemului cu energie electrică din cel puţin două surse independente. • posibilitatea integrării într-un sistem complex de dispecerat sau interconectarea sistemelor de semnalizare. 1.sursa de rezervă – baterie de acumulatoare.Detectoarele de incendiu pot fi dotate şi cu sisteme relativ simple de alarmare (detectoare independente). • identificarea semnalizărilor optice. • identificarea exactă a detectorului sau butonului manual care a iniţiat alarma de incendiu. • asigurarea retranslaţiei. clapete antifoc). • scoaterea din funcţiune. roşu – alarmă de incendiu.2 Centrale de semnalizare şi alarme Acest echipament asigură următoarele funcţiuni:  alimentarea cu energie electrică a detectoarelor. • conectarea pe aceeaşi linie (circuit) a dispozitivelor prin care se iniţiază alarma de incendiu. a fiecărui buton. . • posibilitatea acţionării instalaţiilor de stingere sau a altor elemente de protecţie împotriva incendiilor (obloane. pe durata de timp prestabilită. galben . defectare sau scoaterea voită din funcţiune a unor elemente componente). în locuri cu prezenţă permanentă. Utilizarea lor este restrânsă pentru cazurile când o încăperea este protejată temporar (pericolul de incendiu este ocazional). după caz.defect). lipsă sursă de alimentare sau valoare tensiune necorespunzătoare. o valoarea bunurilor protejate şi mărimea construcţiei nu justifică realizarea unei instalaţii de semnalizare complexe. alimentate de la acumulatori sau direct de la o sursă de energie electrică obişnuită.

starea sistemului. Sursa de rezervă trebuie să asigure funcţionarea normală a instalaţiei cel puţin 24h şi încă minimum 5 minute în condiţii de alarmă generală de incendiu. Dacă ea este destinată protecţiei oamenilor, acest timp se majorează la 30 de minute. Fiecare instalaţie de semnalizare a incendiilor trebuie să fie dotată şi cu dispozitive de avertizare manuale. Conectarea acestora la centrala de semnalizare este indicat a se realiza în sistemul „contact normal închis în stare de veghe”. Odată acţionate, ele trebuie să rămână blocate în stare de alarmă, readucerea în stare normală făcându-se doar prin utilizarea unor dispozitive speciale. Amplasarea butoanelor de semnalizare se va face în locuri vizibile şi uşor accesibile la o înălţime de circa 1,40m. Este indicat, ţinând cont de comportamentul uman în caz de pericol, ca butoanele de semnalizare să fie amplasate pe căile de evacuare, de preferinţă lângă uşi şi la fiecare ieşire în casa scărilor. Întreţinerea şi verificările periodice ale instalaţiilor de semnalizare vor fi efectuate de către personal calificat şi atestat în acest sens. Cu ocazia verificărilor se urmăreşte: o existenţa şi starea tuturor surselor de alimentare cu energie electrică (inclusiv sursa de rezervă); o funcţionarea centralei de semnalizare corespunzător regimurilor de lucru indicate de producător (în special a semnalizărilor optice şi acustice); o integritatea circuitelor la care se conectează elementele conexe centralei (detectoare şi butoane, dispozitive de alarmare); o funcţionarea detectoarelor şi butoanelor de semnalizare; o funcţionarea elementelor de alarmare conectate la centrală. 2. Sisteme, instalaţii, şi dispozitive de limitare şi stingere a incendiilor, care asigură prezenţa substanţei de stingere în zona protejată sau limitează propagarea incendiului în încăperi şi spaţii adiacente locului de izbucnire. În funcţie de produsul de stingere utilizat aceste sisteme, instalaţii şi dispozitive pot fi de stingere cu apă, cu spumă, pulberi, gaze inerte, aerosoli etc.. 2.1. Proiectarea, executarea, echiparea şi dotarea minimă obligatorie cu instalaţii de stingere cu apă a incendiilor la clădiri se fac conform I 9 – 95, a standardelor în vigoare, cu respectarea cerinţelor din normele generale de protecţie împotriva incendiilor. Investitorul poate solicita dotarea suplimentară şi cu alte instalaţii sau elemente de instalaţii de stins incendii. Numărul de calcul al incendiilor simultane pe teritoriul incintelor de producţie sau depozitare independente se ia astfel: un incendiu pentru suprafeţe mai mici de 150 ha. Şi două incendii simultane pentru suprafeţe de peste 150 ha. Pentru incintele de producţie sau depozitare care se alimentează cu apă din aceleaşi instalaţii cu centrele populate, se ia în calcul un incendiu, dacă suprafaţa incintei este sub 150 ha. Şi centrul populat are maxim 10 000 de locuitori şi două incendii simultane dacă centrul populat are cel mult 25 000 de locuitori, indiferent de suprafaţa incintei de producţie şi/sau depozitare. Dacă localitatea are peste 25 000 de locuitori, numărul de calcul al incendiilor simultane se determină separat pentru fiecare incintă de producţie şi/sau depozitare şi separat pentru localitate, în final însumându-se valorile rezultate din calculele preliminare. Componentele specifice instalaţiilor de stingerea incendiilor utilizate, procurate din ţară sau din import, vor fi obligatoriu avizate de I.G.C.P.M. – C.S.E.S. p.s.i. De regulă, fiecare clădire sau corp de construcţii dintr-o incintă, prevăzută cu instalaţii de stingere a incendiilor, va fi alimentată printr-un singur branşament, cu excepţia unor situaţii în care debitul este insuficient, când avem reţele cu mai mult de 8 hidranţi interiori pe nivel, la clădirile înalte şi foarte înalte, importante şi vulnerabile la incendii precum şi la următoarele tipuri de clădiri:

au volumul mai mare de 5000 m3 şi sunt destinate copiilor de vârstă preşcolară, instituţiilor medicale, azilurilor pentru bătrâni şi infirmi, muzeelor, expoziţiilor, bibliotecilor, arhivelor, magazinelor şi depozitelor anexe; • cinematografe, cluburi şi case de cultură (fără scenă amenajată), săli de concerte şi săli de întruniri, de gimnastică şi sport, cu capacitate de 600 locuri sau mai mult; • teatre dramatice sau muzicale, cluburi şi case de cultură cu scenă amenajată; De asemenea se prevăd două sau mai multe branşamente şi în cazul reţelelor de incendiu inelare de alimentare cu apă din reţeaua publică. Reţelele exterioare de apă pentru incendiu sunt de regulă inelare şi comune cu cele pentru apa menajeră sau industrială. Aceste reţele se împart în sectoare prin vane, astfel: • la grupuri de clădiri pentru ca în caz de avarie să se poată izola porţiuni de maximum 300 m • la incinte industriale, astfel încât în caz de avarie să nu se scoată din funcţiune mai mult de 10 hidranţi sau 2 tunuri de apă pentru incendiu. Vanele de secţionare se vor sigila în poziţia „normal deschis” Conform prevederilor STAS 1478 se stabileşte rezerva de apă intangibilă necesară stingerii incendiilor şi se păstrează în rezervoare independente sau comune, în interiorul sau exteriorul clădirilor. În cazul în care rezerva de apă pentru incendiu este mai mare de 1000 m 3, aceasta se păstrează în cel puţin 2 rezervoare sau 2 compartimente, legate între ele, astfel încât să poată fi scoase individual din funcţiune. Pentru toate rezervoarele şi bazinele, cu excepţia celor mai mici de 10 m 3, aflate la o distanţă mai mică de 1000 m de construcţie se vor prevedea posibilităţi pentru amplasarea directă a pompelor mobile de intervenţie în caz de incendiu. Alimentarea cu apă a hidranţilor de incendiu interiori, din construcţiile prevăzute cu instalaţii de apă potabilă sau industrială se face de regulă prin reţele comune, ramificate sau inelare. Se prevăd reţele independente de distribuţie a apei în următoarele situaţii : • clădiri social-culturale şi industriale la care sunt prevăzute instalaţii automate tip sprinkler, drencer sau apă pulverizată; • la reţelele de distribuţie din mase plastice pentru apă potabilă sau industrială; • în cazurile în care presiunea necesară în instalaţii pentru stingerea incendiilor este mai mare de 6 bari; • când nu se poate asigura debitul de apă pentru stins incendiul de către conductele publice şi este necesar a se prevedea o gospodărie proprie de apă (rezervor + staţie pompe); • în cazul reţelelor interioare de hidranţi pentru care este prevăzut timpul teoretic de funcţionare de minim 60 minute. Reţelele inelare de conducte se prevăd cu robinete astfel încât, în caz de avarii, să nu se întrerupă funcţionarea a mai mult de 5 hidranţi interiori pe un nivel al clădirii. Echiparea cu hidranţi de incendiu interiori ai construcţiilor, compartimentelor de incendiu şi a spaţiilor, potrivit scenariilor de siguranţă la foc elaborate, se asigură, după caz, la: • construcţiile închise din categoriile de importanţă excepţională şi deosebită (A şi B), încadrate conform legislaţiei în vigoare, indiferent de arie şi număr de niveluri; • construcţii publice, administrative şi sociale, cu arie construită de cel puţin 600 m2 şi mai mult de 4 niveluri; • clădiri înalte, foarte înalte şi construcţii cu săli aglomerate, indiferent de ariile construite şi numărul de niveluri cu excepţia locuinţelor;

construcţii de producţie sau depozitare din categoriile A, B sau C de pericol de incendii, cu arii construite de minimum 600 m2, precum şi depozite cu stive înalte (peste 4 m înălţime); • construcţii sau spaţii publice, administrative, sociale şi de producţie sau depozitare subterane, cu aria desfăşurată mai mare de 600 m2; • parcaje sau garaje subterane pentru mai mult de 20 autoturisme şi cele supraterane închise cu mai mult de 2 niveluri. Nu se prevăd hidranţi de incendiu interiori atunci când apa nu este indicată pentru stingere sau se asigură stingerea cu alte substanţe, precum şi la construcţiile parter la care se realizează intervenţia de la hidranţii exteriori cu furtun de maxim 40m lungime. Amplasarea hidranţilor interiori se face astfel încât fiecare punct din interiorul clădirii să fie protejat de cel puţin: odouă jeturi, pentru încăperi sau grupuri de încăperi industriale care comunică prin goluri neprotejate, din categoriile A, B şi C pericol de incendiu şi un volum de peste 1000m3, clădiri civile de peste 45m în depozite comerciale, industriale, magazine sau expoziţii cu exponate combustibile, la săli de spectacole; oun jet, în celelalte încăperi, inclusiv în cele prevăzute cu instalaţii automate de stingere. La proiectarea instalaţiilor de hidranţi interiori, pentru clădirile civile foarte înalte (peste 45m), se vor respecta următoarele: • se prevăd două coloane de alimentare care trebuie să asigure 15l/s pentru clădiri de până la 50000m3 şi 20l/s pentru clădirile cu volum mai mare; • pe fiecare nivel se prevăd cel puţin doi hidranţi a câte 2,5l/s, amplasaţi unul în faţa altuia la o distanţă de 5m, astfel încât fiecare punct al clădirii să fie atins de două jeturi simultane, alimentate de la coloane diferite; • hidranţii interiori se amplasează numai pe coridoare sau în încăperile tampon de acces în casele de scări; • conductele vor fi legate în inel şi prevăzute cu robinete de închidere, astfel încât să nu existe pericolul scoaterii din funcţiune a mai mult de 5 hidranţi pe nivel; • se vor prevedea robinete şi pe coloane, din 5 în 5 niveluri; • sigilarea robinetelor se face în poziţia „normal deschis”; • pe conducta principală de distribuţie se prevede o conductă cu Dn=100mm, cu robinet de închidere, ventil de reţinere şi două racorduri fixe tip B, amplasate pe peretele exterior al clădirii, în nişe cu geam, marcate cu indicatoare, la înălţimea maximă de 1,40m de la nivelul trotuarului, astfel încât să poată fi alimentată de la pompele mobile de incendiu. Hidranţii interiori se echipează cu furtun tip C (Φ50mm) flexibil sau tip B (Φ75mm) flexibil, cu lungimea maximă de 20m şi după nevoi cu ţevi de refulare a apei (simple, cu ajutaj pulverizator, universale). Echiparea cu instalaţii automate de stingere tip sprinkler a construcţiilor, compartimentelor de incendiu şi încăperilor, se asigură la:  construcţii închise din categoriile de importanţă excepţională şi deosebită (A şi B), cu densitatea sarcinii termice mai mare de 420MJ/m2;  clădiri înalte şi foarte înalte cu densitatea sarcinii termice mai mare de 420MJ/m2, cu excepţia locuinţelor;  platourile de filmare amenajate şi închise, studiouri de televiziune şi scene amenajate, cu arii mai mari de 150m2 inclusiv buzunarele, depozitele şi atelierele anexe acestora;

alimentarea cu apă se poate face din reţeaua de apă potabilă. depozite de materiale sau substanţe combustibile cu degajări mari de căldură( cauciuc. în care publicul se află în prezenţa unor cantităţi mari de materiale combustibile. ferestre) din pereţii despărţitori. protecţia golurilor scărilor rulante. textile. expoziţii şi alte săli aglomerate. Pentru înlocuirea capetelor sprinkler deteriorate sau declanşate în caz de incendiu se prevede o rezervă. B sau C de pericol de incendiu cu arie desfăşurată de cel puţin 2000m2 şi totodată cu densitatea sarcinii termice peste 420 MJ/m2. de incendiu sau apă industrială. recipiente pentru lichide combustibile.hangare. garaje şi alte asemenea încăperi în care nu pot fi utilizate alte mijloace de stingere. precum şi la cele supraterane închise cu mai mult de 3 niveluri. Fiecare sector al instalaţiei automate de stingere tip sprinkler se echipează cu un aparat de control şi semnalizare şi va avea un număr maxim de sprinklere. materiale plastice) . Drencerele pentru stingerea incendiilor se prevăd la: încăperile cu pericol mare de incendiu cum ar fi platourile de filmare. protecţia cortinelor. cele destinate depozitării materialelor combustibile. protejarea unor porţiuni de încăperi cu pericol de incendiu. o protejarea obiectelor (instalaţii tehnologice. scenele teatrelor. ). uşilor sau obloanelor din pereţii antifoc.  construcţii publice cu densitatea sarcinii termice mai peste 840MJ/m 2. dar nu mai puţin de 3 bucăţi.  600 bucăţi în cazul instalaţiei apă-aer. alcooli etc. cu aria desfăşurată mai mare de 750m2 şi densitatea sarcinii termice peste 1680MJ/m2. când nu sunt amplasate la distanţe corespunzătoare. dacă sunt montate în încăperi separate în cele cu pereţi şi uşi antifoc. De regulă sprinklerele se montează perpendicular pe suprafaţa protejată. hârtie. astfel:  800 bucăţi în cazul instalaţiei apă-apă.  .  garaje şi parcaje subterane pentru mai mult de 50 de autoturisme. o prevenirea formării unor amestecuri explozive în spaţii închise sau deschise. astfel: dacă instalaţia are sub 30 capete sprinkler rezerva este egală cu numărul celor montate. precum şi depozitele cu stive înalte (peste 6m înălţime). protecţia clădirilor la exterior. Drencerele pentru realizarea perdelelor de protecţie cu apă se prevăd pentru: protejarea elementelor de închidere a golurilor( uşi.construcţii de producţie încadrate în categoria A. Instalaţii fixe de stingere cu apă pulverizată se prevăd pentru: o stingerea incendiilor de materiale combustibile solide (lemn. numărul sprinklerelor dintr-un sector poate fi mărit la 1200 bucăţi. dacă instalaţia are peste 30 capete sprinkler. În situaţiile în care se asigură condiţiile necesare. celuloid. la o distanţă de cel puţin 60cm. gospodării mari de cabluri electrice) împotriva radiaţiei termice emise de un incendiu învecinat. motoare cu ardere internă. Instalaţiile de drencere pot fi utilizate pentru stingerea incendiilor sau pentru protecţie cu perdele de apă. rezerva este între 5 şi 25% din totalul sprinklerelor.

Hidranţii exteriori se amplasează la o distanţă minimă de 5m faţă de zidul clădirilor pe care le deservesc şi la 15m de obiectele care radiază intens căldură.  construcţii de producţie sau depozitare cu volum mai mare de 5000m3. din dotarea serviciului de pompieri civili propriu. depozitare. Acest sistem se recomandă când nu se dispune de personal şi utilaje mobile de intervenţie sau când incendiul poate evolua rapid datorită combustibilităţii materialelor incendiate (lemn. trebuind să permită servirea tuturor punctelor sau obiectelor ce trebuiesc protejate. . . pot fi fixe. 150mm pentru hidranţi Dn100 şi 250mm pentru hidranţi Dn150. indiferent de volum. paie.  colonii de cazare temporară pentru maxim 1000 de locuri. se realizează la:  construcţii închise de importanţă excepţională şi deosebită (A şi B). Se admite asigurarea cu apă direct din bazine. fântâni) cu ajutorul pompelor mobile de stins incendii.Asigurarea posibilităţilor pentru stingerea incendiilor din exterior (hidranţi exteriori şi bazine). amplasaţi pe conducte de 100mm pentru hidranţi Dn65 sau Dn80. cu aria mai mare de 2000m3. . pentru intervenţie folosindu-se pompe mobile. D şi E pericol de incendiu. Asigurarea instalaţiilor de stingere a incendiilor din exterior nu este obligatorie pentru construcţiile izolate (la peste 500m de zone construite) şi la incinte izolate de producţie sau depozitare cu suprafaţa mai mică de 2000m 2 şi care au construcţii de maximum 2 niveluri. prin alimentarea din reţelele de distribuţie a apei ale localităţilor sau din gospodării proprii de apă. cherestea). hârtie. stuf. considerând raza de acţiune a hidranţilor de maximum 120m la reţelele la care presiunea asigură lucrul direct de la hidranţi. foarte înalte şi construcţii cu săli aglomerate.2. . 150m în cazul folosirii motopompelor şi 200m în cazul utilizării autopompelor. cu suprafaţa incintei mai mică de 20ha şi care necesită un debit pentru stingere de 20l/s.rezerva de spumant.  grupuri de clădiri cu maxim 5000 locuitori.dispozitive de generare a spumei. Hidranţii exteriori pot să fie subterani sau de suprafaţă. cu excepţia locuinţelor. rezervoare şi alte surse naturale (râuri. .sistemul de dozare a spumantului în apă. lacuri. de producţie. • reţele la care presiunea disponibilă la hidranţii exteriori nu poate asigura stingerea directă.  construcţii subterane civile.sistemul de alimentare cu apă. Instalaţii de stingere cu spumă.  clădiri înalte. semifixe sau mobile şi au în principiu următoarea alcătuire: .  depozite cu stive înalte (peste 4m înălţime).  depozite de material lemnos situate în afara incintelor industriale sau a centrelor populate. parcaje sau garaje.  construcţii şi grupuri de construcţii civile cu mai mult de două niveluri şi volum construit mai mare de 5000m3. Alimentarea cu apă prin reţele de hidranţi exteriori se poate face prin următoarele sisteme: • reţele la care presiunea poate asigura intervenţia la stingere direct de la hidranţi. 2.reţele de distribuţie a soluţiei spumante.  depozite deschise pentru materiale sau substanţe combustibil. pentru:  construcţii şi instalaţii industriale din categoriile C. cu un debit necesar de 35l/s.

diferite fiind numai dispozitivele de refulare a spumei. în cazul dispozitivelor fixate pe rezervoare sau instalaţii tehnologice. Instalaţii de stingere cu pulberi sunt foarte puţin utilizate. evitându-se refularea apei în focar.la depozitele cu rezervoare supraterane sau semiîngropate cu capacitatea de peste 550m3 . alcool etc. Acţionarea acestor instalaţii se . . încorporate în utilajul sau agregatul de generare a spumei.Din punct de vedere al coeficientului de înfoiere al spumei utilizate.distribuirea uniformă a dispozitivelor de refularea spumei.asigurarea dozării produsului utilizat. fără a produce barbotarea lichidului incendiat.asigurarea posibilităţilor de alimentare a instalaţiei de stingere cu spumă cu pompe mobile în caz de avarie a sistemelor proprii.. . datorită domeniului restrâns de eficacitate şi anume acolo unde celelalte tipuri de instalaţii de stingere sunt ineficiente. păcură. se folosesc echipamente similare pentru alimentarea cu apă şi dozarea spumanţilor.3.timpul maxim de acţiune al instalaţiilor nu trebuie să depăşească 10 minute pentru instalaţiile interioare şi 15 minute la cele exterioare.rezerva de spumant. uleiuri etc.asigurarea intrării în funcţiune a sistemului de dozare simultan cu declanşarea instalaţiei de stingere cu spumă. La alegerea tipului de instalaţie de stingere a incendiilor cu spumă trebuie să se aibă în vedere şi următoarele aspecte: .la depozitele cu rezervoare îngropate cu capacitatea de peste 100 000m3. În procesul de înfoiere a soluţiei spumante. Instalaţiile de stingerea incendiilor cu pulberi funcţie de modul de intervenţie pot fi pentru stingere locală sau pentru inundare totală ( în volum ). .fixe . toluen.asigurarea etanşeităţii faţă de produsele combustibile ce urmează a fi stinse. fixe sau semifixe se prevăd de regulă în următoarele situaţii: la construcţiile în care se utilizează sau depozitează cantităţi mai mari de 10 m3 lichide combustibile cu temperatura de aprindere sub 550C ( benzină. .la depozitele cu rezervoare supraterane sau semiîngropate cu capacitatea de până la 5 000m3 . 2. Depozitele de lichide combustibile se dotează cu următoarele tipuri de instalaţii de stingere cu spumă: .) la construcţiile în care se utilizează sau păstrează cantităţi mai mari de 50m3 de lichide combustibile cu temperatura de aprindere mai mare de 550 C ( motorină.asigurarea manevrării uşoare a dispozitivelor mobile de generarea spumei şi poziţionarea rigidă a celor fixe. .pentru rezervoarele de spumant închise se vor prevedea indicatoare de nivel şi capace de vizitare.). instalaţiile de stingere a incendiilor cu spumă pot fi cu coeficient de joasă. La instalaţiile pentru spumă cu coeficient de înaltă înfoiere.asigurarea unei cantităţi de spumant necesar pentru funcţionarea instalaţiei timp de minimum 30 minute. sistemele de dozare şi distribuţie trebuie să fie protejate de intemperii şi de efectele incendiului.semifixe . astfel încât să se acopere în timp scurt întreaga suprafaţă incendiată cu un strat compact şi uniform de spumă. . .la depozitele cu rezervoare îngropate cu capacitatea între 2 500 şi 100 000m3. Echiparea cu instalaţii de stingerea incendiilor cu spumă. sistemele de dozare sunt . . . conform indicaţiilor date de fabricant.asigurarea unei înfoieri optime a soluţiei spumante şi a deversării line a spumei generate. petrol. medie sau înaltă înfoiere. indiferent de coeficient. de regulă. . . la rampele auto sau de cale ferată care au mai mult de 5 guri de încărcare – descărcare pentru lichide combustibile.

amplasarea buteliilor cu gaze inerte în spaţii amenajate corespunzător. . etanşeitatea relativ bună a spaţiului inundat. scăpate de sub control pot produce victime şi pagube materiale foarte mari. La proiectarea şi realizarea instalaţiilor cu gaze inerte trebuie să se ţină cont de următoarele condiţii: . . timpul de punere în funcţiune. sub efectul presiunii create în interiorul acestora sau datorită efectelor produse în zona supravegheată de fenomenele fizico-chimice asociate incendiului Stingătoarele. centrale telefonice automate. care conţin substanţe de stingere ce pot fi dirijate asupra unui focar de ardere. prin măsuri suplimentare.la maşini şi instalaţii care se află în încăperi închise şi au un rol determinant în continuarea unor procese tehnologice. dar se utilizează şi instalaţii semifixe sau mobile( autospeciale de intervenţie cu pulbere ). precum şi în încăperi în care se află temporar sau permanent substanţe care în contact cu aerul sau apa produc reacţii periculoase. se cunosc şi se utilizează două procedee de stingere: inundarea totală şi acţionarea locală. Alegerea corectă a tipurilor de stingătoare funcţie de natura substanţelor şi materialelor care se utilizează în procesul de producţie. posibilitatea izolării zonei afectate. distanţa dintre duzele de refulare şi focar să nu depăşească 5 metri. săli de comandă. Ca şi în cazul instalaţiilor de stingere cu pulbere. caracteristicile de stingere şi fluiditatea pulberii. atunci când instalaţiile de stingere cu apă sau spumă nu sunt eficiente sau sunt contraindicate. electrice sau combinate. coroborat cu instruirea temeinică a personalului privind cunoaşterea şi mânuirea eficientă a stingătoarelor pot duce la stingerea operativă în fază incipientă a unor incendii care. .4. . de suprafeţele sau cantităţile ce trebuie protejate precum şi de nivelul riscului de incendiu. sau echiparea construcţiilor cu instalaţii automate de semnalizare şi stingere a incendiilor. Din cauza costurilor relativ ridicate ale instalaţiilor de stingere a incendiilor cu gaze inerte. degradabile în contact cu spuma. spaţii. putând fi din punct de vedere constructiv. cu acces limitat şi posibilităţi de ventilare după stingerea incendiului: . biblioteci sau în spaţii unde se păstrează documente şi bunuri de valoare mare sau importanţă deosebită.avertizarea obligatorie a utilizatorilor care ar putea fi surprinşi în spaţiul inundat.în muzee. de înaltă sau joasă presiune. indiferent de tipul gazului folosit.asigurarea cantităţii minime necesare pentru stingere. datorate fenomenelor specifice detentei gazelor. 3. La alegerea variantei optime pentru protejarea împotriva incendiilor a unor încăperi. Cel mai des întâlnite sunt instalaţiile fixe. în vederea evacuării lor prealabile. centrale electrodinamice din domeniul feroviar şi în alte încăperi cu pericol mare de incendiu. unde se află instalaţii sau aparatură de mare valoare. care nu-şi pot permite constituirea unor formaţii de pompieri specializate. . Instalaţii de stingere cu gaze inerte sunt de regulă cu dioxid de carbon şi azot. săli de calculatoare. sunt principalele mijloace de primă intervenţie preferate pentru dotarea majorităţii firmelor mici şi mijlocii. astfel: . volumul încăperii. zone sau obiecte trebuie să se aibă în vedere configuraţia spaţiului.în laboratoare. Stingătoare şi alte aparate de stins incendii. distanţa maximă admisă între rezervorul de stocare şi gura de refulare a pulberii. fixe. mecanice. . arhive. prin acţionare manuală sau automată. semifixe sau mobile cu acţionare manuală sau automată.asigurarea instalaţiilor de stingere împotriva unor creşteri de temperatură accidentale şi evitarea unor obturări sau deteriorări.poate face manual sau automat folosindu-se comenzi pneumatice. ele se adoptă mai rar.la bazine şi rezervoare tehnologice cu lichide combustibile calde. 2.

. cazmale.C şi D de incendiu.stingătoare cu pulbere se poate utiliza cu succes la stingerea incendiilor de natură electrică. substanţă ineficientă ). se prevăd obligatoriu în locurile de muncă. prelate umede. autovehicule etc. întreruperea arderii în diferite focare şi. grăsimilor.pentru focare medii – cu suprafaţa de 1-3m2 – se utilizează stingătoare de 5-10 kg. lăzi cu nisip. expoziţii.stingătoare cu spumă chimică se folosesc pentru stingerea incendiilor de lichide combustibile. la care se pot adăuga factorii de influenţă subiectivă ( frica. spaţiile de producţie şi/sau depozitare care nu au fost dotate sau echipate cu instalaţii automate de semnalizare şi stingerea incendiilor. cu pulberi sau CO2. mături. de condiţiile de temperatură. staţii de pompe. cerurilor şi altor substanţe solide ce se topesc uşor. coloane sau conducte uscate) . ventilatoare mobile. instalaţii de alimentare cu apă pentru incendiu( hidranţi exteriori sau interiori. După substanţa de stingere utilizată se disting cinci categorii de stingătoare: . grăsimi. răngi de oţel. găleţi pentru apă. iar stingătoarele din dotare nu pot avea eficienţa scontată şi nu pot proteja întreaga zonă periclitată. unelte şi mijloace iniţiale de intervenţie. lopeţi. expoziţii. 4. sub efectul presiunii create în interiorul lor. Acestea pot fi electrogeneratoare sau hidrogeneratoare de spumă. bazine. garaje. .pentru focare mari – cu suprafaţa peste 3m2 – se utilizează stingătoare de peste 10 kg. inhibarea ) sau de natură tehnică ( defecţiuni. stingerea acestora Această categorie de mijloace o întâlnim fie alături de celelalte mijloace tehnice de prevenire şi stingerea incendiilor.) . vizibilitate.4 m.pentru focare mici – cu suprafaţa sub 1m 2 – se utilizează stingătoare de până la 10 l cu apă/spumă sau până la 5kg cu pulberi sau CO2.stingătoare cu înlocuitori de haloni. electronice. care conţin o substanţă de stingere care poate fi refulată şi dirijată asupra unui focar de ardere. la obiective agricole sau în punctele de recoltarea cerealelor păioase.Stingătoarele sunt dispozitive de stingere acţionate manual. vase cu apă de diferite capacităţi. unsori. furci pentru înlăturarea furajelor sau paielor. produse petroliere. curenţi de aer. târnăcoape. unelte şi alte mijloace iniţiale de intervenţie utilizate pentru preîntâmpinarea propagării incendiilor. .. . la motoare cu ardere internă. materiale celulozice. Aceste utilaje. Din cauza cantităţii limitate de produs de stingere stingătoarele pot fi folosite numai în faza iniţială a arderii. precum şi la o înălţime de cel mult 1. . după interzicerea halonilor se caută soluţii eficiente de înlocuire. . cleşti sau foarfece pentru tăierea cablurilor electrice etc. . stingătoarele se amplasează la cel mult 15m de posibilele focare din clasa B de incendiu şi maxim 20m. Tipul şi mărimea stingătorului se aleg în funcţie de mărimea posibilelor focare. unsorilor. arhive. topoare. arhive. Eficienţa acţiunii de stingere este dată şi de îndemânarea celui care foloseşte stingătorul. când incendiul se manifestă la suprafaţa materialului şi nu în profunzimea lui. telecomunicaţii. tunuri remorcabile de apă sau spumă. Pentru stingerea operativă şi eficientă a incendiului în faza iniţială. Utilaje. cu pulberi sau CO2 . sunt mai puţin eficiente şi în ultimii ani. pături şi prelate de incendiu ( 2x2m. astfel: . după caz. muzee. căngi cu coadă. faţă de pardoseală. muzee.stingătoare cu dioxid de carbon utilizate pentru stingerea unei game foarte largi de incendii produse la instalaţii electrice. lacuri ş vopsele. Fixarea stingătorului în locurile destinate trebuie să permită desprinderea uşoară în caz de incendiu. de cele din clasele A.stingătoare cu apă pulverizată utilizate pentru stingerea incendiilor de lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate mai mare de 550C. fie singulare în dotarea unor firme mici cu risc de incendiu scăzut.

cum sunt accidente tehnice. cu chibriturile în special. calamităţi naturale. explozii. şantiere. De exemplu nu sunt incendii: . încălzit).) pot să se propage la materiale şi elemente de construcţie combustibile din apropiere. mijloacele care produc aprinderea ţi modul de acţiune.producerea de pierderi materiale în timpul arderii Prin urmare. lichid. curţi.a). se cercetează şi analizează evenimentul care a avut loc în întreg ansamblul său. necesitând o intervenţie organizată în scopul lichidării . un băţ de chibrit aprins poate iniţia incendierea unor materiale uşor aprinzibile (lan de grâu. lăsate fără supraveghere şi scăpate de sub control în păduri. explozii. etc. . sursele de aprindere. Clasificarea cauzelor de incendiu în funcţie de natura lor. în cazul în care acestea nu au provocat aprinderea şi arderea instalaţiilor şi echipamentelor vecine sau a celor pe care le deservesc şi la care nu s-a acţionat. construcţii din lemn. lichide inflamabile – inclusiv uleiul încins din bucătării ş. cum ar fi focuri de tabără. etc. focuri pentru arderea gunoaielor. iniţiind incendii dezvoltate.existenţa combustibilului şi acţiunea unei surse de aprindere . Un risc deosebit îl prezintă aprinderea unui băţ de chibrit în atmosferă explozivă (chiar scurgeri de gaz în apartament).fumigaţii care nu necesită intervenţii de stingere Nu se consideră incendii avariile de natură electrică (scurtcircuite. focuri de mirişte.Cauze de incendiu şi prevenire lor.sursa de aprindere şi. deşeurilor.TEMA nr. depozite. mijlocul care o produce. Incendii puse pe seama neglijenţei fumătorilor se datorează. care necesită 4 elemente definitorii: .). nu orice ardere constituie un incendiu.).iniţierea şi dezvoltarea în spaţiu şi timp a procesului de ardere să fie necontrolate . 6 1.existenţa combustibilului (gazos. Iniţierea unui incendiu presupune următoarele elemente.existenţa unor împrejurări determinate şi a altor condiţii favorizante.etc. Astfel se pot deosebi: Surse de aprindere cu flacără: Chibritul – aruncat din neglijenţă. arcuri electrice întreţinute. sursă care să posede energia minimă necesară pentru aprinderea combustibilului . implicit. gătit. incendiul fiind o componentă a evenimentului respectiv.resturi de hârtie – inclisiv din coşuri de gunoi. In acest caz. flăcării de la băţul de chibrit utilizată pentru aprinderea ţigării. .. tablouri de distribuţie. etc.arderea produselor în cuptoare sau în alte instalaţii similare . ierburilor. clădiri în construcţie. solid). etc.arderea sub control a gunoaielor. Incendiul este un proces complex. absolut obligatorii pentru producerea acestuia: . avarii.procesul de ardere să fie nemotivat social. se ia în evidenţă.etc. în cantitate suficientă pentru susţinerea arderii .) - . de fapt. Factorii favorizanţi sunt vîntul şi prezenţa materialului combustibil în apropriere (ierburi. Un fenomen cu periculozitate socială ridicată îl reprezintă jocul copiilor cu surse de aprindere cu flacăra. care să pună în contact sursa de aprindere cu masa combustibilă Analiza şi clasificarea incendiilor se face după sursa de aprindere. cu evoluţie nedeterminată.resturi menajere. cât şi în spaţii interioare (focuri pentru încălzit în hale industriale. produse în instalaţii şi echipamente electrice (transformatoare. Uneori incendiile sunt consecinţe directe ori indirecte ale altor evenimente care le-au precedat. staţii de conexiuni. Focuri în loc deschis – aprinse voluntar în diferite scopuri (destructiv.

resturi de hârtie.11% din total). Surse de aprindere de natură termică - Tigara – incendiile datorate fumatului deţin o pondere ridicată (10. la reaprindere. uneori depozitate necorespunzător. amplasarea greşită 8în spaţiu circulabil) – răsturnări ale sobelor de către persoane neîndemânatice. alimentarea necorespunzătoare cu combustibil. mărfuri în stive înalte. - - Sobe metalice – îndeosebi cele cu combustibil lichid. paie – fân (în stare uscată) ş. ca şi prin temperatura pereţilor lor în contact direct cu elementele de construcţie combustibile (grinzi. în stare de ebrietate. hîrtie. Brocuri de la sudare şi particule incadescente – aceste particule cad repede (păstrând un potenţial termic ridicat) şi pot pătrunde în cele mai mici fisuri sau crăpături.flăcările acestor aparate pot atinge temperaturi înalte şi Pot provoca incendii prin acţiune directă asupra materialelor combustibile din apropriere sau prin conducţie termică – când se sudează grinzi metalice. depozitarea materialelor combustibile în contact direct cu pereţii sobei sau în imediata apropriere provoacă incendii chiar după încetarea programului de lucru. ca urmare. proiectoare – se pot iniţia incendii în cazul becurilor de puteri mari. Surse de aprindere de natură electrică Arcul electric. etc. lipire. textile. se produce exploziue . executate artizanal. peste 150 W şi în cazul contactului direct cu materiale combustibile (draperii. unde există o probabilitate mare de a intra în contact cu materiale combustibile (lemn. abajururi din materiale combustibile). scîntei electrice – constituie importante surse de aprindere în incendii şiu explozii. fenomenul de fugă a flăcării – dispariţia bruscă a flăcării în arzîtor (ca urmare a contracurentului în coş). Coşuri de evacuare a fumului defecte. în general în cazul unor amestecuri inflamabile - . de puterte mare. Becuri incandescente. rafturi. precum şi scînteile şi particulele aprinse ce ies pe uşiţa deschisă a focarului.coşurile de evacuare a fumului se manifestă ca sursă de aprindere prin scânteile şi particulele incandescente ce ies pe gura coşului sau prin fisurile existente. perdele. pot prezenta un pericol ridicat în incendiu în perioada de iarnă. neetanşeităţi la îmbinările conductelor (cu scurgeri de combustibil pe elementele supraîncălzite ale sobei) In cazul sobelor cu combustibil solid. ca surse de aprindere potenţiele sunt jarul şi cenuşa provenite din ardere. cu o temperatură de peste 500 – 800 oC. cu urmări deseori tragice. Un risc mărit îl prezintă reşourile improvizate. a unor situaţii anormale de funcţionare: . sudare oxiacetilenică . datorită pericolului de supraîncălzire şi ştecherelor improvizate. . dar mai ales a sobelor cu acumulare de căldură. accesul imediat al combustibilului în arzător (contrar instrucţiunilor fabricantului) duce la evaporarea acestuia şi.).etc. burlane supraîncălzite . lemn.etc. Incendiile datorate fumătorilor adormiţi în pat cu ţigările aprinse reprezintă un grav pericol social.a. Restul de ţigară poate iniţia incendierea ţesăturilor din materiale fibroase (bumbac ş.a) rumeguş.etc. copii.. sub tejghele şi rafturi. Un astfel de broc de sudare poate ajunge până la o distanţă de 10 m de punctul de lucru. In cazul sobelor metalice.- Aparate de tăiere.) Aparate de încălzire electrice – reşourile şi radiatoarele constituie o sursă de aprindere prin plasarea necorespunzătoare – sub birouri. şi. mai ales a unui combustibil neindicat pentru tipul sobei . folosirea unui combustibil cu impurităţi. cu apă şi.

care se caracterizează printr-o ardere cu flacără. lîmpi ş. Operaţiuni tehnologioce ca se pot desfăşura în mici unităţi productive şi care favorizează producerea sarcinilor electrostatice. benzi de hârtie şi textile. aerosoli. provocând un scurtcircuit care va aprinde.Scurtcircuitul – poate deveni o sursă de aprindere în anumite condiţii favorizante . nesupravegherea unor instalaţii sau procese tehnologice în care sunt implicate echipamente electrice (de exemplu. izolaţia. Fenomenul apare în urma unor defecte în funcţionare. într-un mediu exploziv.) . conductoare. duluii etc. de exemplu) Materialele capabile să producă descărcări electrostatice sunt - . în condiţii de mediu agresiv (fum. mai ales. derularea unor filme sau pelicule. turaţii de motaore etc. supradimemnsionarea sau improvizarea elementelor de protecţie (îndeosebi a siguranţelor) . compresoare . pentru trecerea conductorilor electrici. reşouri. malaxare. a aparatajului necorespunzător protejat . cu nerespectarea prevederilor normelor în vigoare. depăşirea unor tensiuni. cît şi de la eventualele surse exterioare. transformatoare de sudare. lipire sau sudare . putând genera incendii prin descărcarea acestora sunt. suprasolicitarea instalaţiilor electrice prin folosirea de consumatori (motoare. atât la o supra sarcină electrică. agăţarea hainelor şi diferitele obiecte de întrerupătoare.a ceea ce duce la suprasolicitarea mecanică a acestora . spălarea unor ţesături prin agitare în lichide (mai ales petroliere) . atât electric şi mecanic. mişcări rotative violente. îndeosebi în condiţii de exploatare îndelungată (îmbătrânirea materialelor şi. dar devin potenţial periculoase şi pot genera incendii sau explozii când au loc într-o atmosferă explosivă sau când în apropiere există materiale inflamabile. comprimare .) de către persoane incompetente. cordonul de alimentare constituie cea mai importantă cauză de incendiu – nu numai că astfel de cordoane de alimentare sunt mai puţin bine izolate. amestecare. ieşirea prin ajutaj a gazelor comprimate sau lichefiate mai ales a acelor gaze care antrenează un lichid fin pulverizat (vopsire prin pulverizare. mişcarea particulelor la măcinare. străpungerea unor pereţi. combustibile. suficient pentru ca să intre în contact conductoarele. îmbinarea conductorilor electrici prin metode improvizate şi nu prin cleme de legătură.) cu puteri ce depăşesc puterea calculată prin proiect pentru reţeaua respectivă . transvazarea unor lichide şi umplerea şi golirea vaselor.) Electricitate statică –descărcările electrostatice sunt frecvente. însoţită de apariţia de picături arzânde. iar izolaţia din plastic se înmoaie. de regulă. ventilatoare. Instalaţii de iluminat cu fluorescenţă – pot provoca incendii dacă sunt confecţionate din materiale tzermoplastice. recipientelor (exemplşu – canistre pentru benzină din material plastic) . folii din amterial plastic . folosirea. benzi transportoare sau transmisii cu curea în mişcare . printre altele . ventilatoare etc. dar suferă numeroase deteriorări datorită unor manevrări greşite sau unor şocuri. deversarea substanţelor pulverulente din saci . instalarea sau înlocuirea unor echipamente sau accesorii electrice (întrerupătaore. de regulă. panouri etc. paie) în apropierea circuitelor sau în interiorul tablourilor electrice . în cazul aparatelor electrocasnice. vapori corosivi etc. orize. cordoanele se încălzesc. depozitarea materialelor combustibile (hîrtie. textile. făfă luarea unor măsuri de protecţie . în mediu rural şi în reţeaua comercială . ambalaje. montarea instalaţiilor electrice direct pe elemente combustibile .

puţin circulate. creşterea numărului de persoane fără adăpost (vagabonzi. ţesături păroase etc. de titan. fibrele artificiale (nzlonul etc. copii ai străzii etc. şocuri etc.stabilirea operativă a cauzelor de incendiu .. Incendii intenţionate – Cauzele care determină acest fenomen sunt . . hidrocarburi. fum dens). cu aglomerare de materiale (mobilă veche. şeful de pompieri. transportului. în cel mai scurt timp.luarea măsurilor tehnice şi organizatorice pentru prevenirea unor incendii similare In vederea desfăşurării activităţii de cercetare a cauzei incendiilor se recomandă să se numească o comisie (cadrul tehnic psi. energeticieni etc. permanganat de potasiu.) sau din neglijenţă (ignorarea inscripţionărilor de pe ambalaje sau a listelor de substanţe incompatibile existente. preţuri ridicate ş.). în contact cu apa 8metale alcaline.). potrivit prevbederilor legale . prezenţei unor corpuri străine (nisip. de regulă. benzină. răşini sintetice. montării defectuoase a lagărelor şi a arborelui. frecarea în feredoul autovehiculelor sau blocarea saboţilor de frânare. carbura de calciu. pierderea capacităţii portante a construcţiei . solide – cauciucul natural şi sintetic (îndeosebi în valţuri. situaţia economică nefavorabilă. metale alcaline. precum şi scînteilor mecanice de şoc sau abraziune. datorită perioadei de tranziţie spre economia de piaţă (număr mare de şomeri. nepăzite. penale) ce revin acestora. preşedintele comisiei. disciplşinare. ţi în regim normal de funcţionare a capacităţilor de producţie aferente . în primele faze ale incendiului. Cercetarea cauzelor de incendii Cercetarea cauzelor de incendiu urmăreşte scopurile . esteri etc. Obiuectivele izolate.) care va avea atribuţiile a) stabilirea şi luarea măsurilor necesare pentru preîntâmpinarea la timp a unor pericole iminente create de evoluţia incendiului (producerea de victime. ce permit.stabilirea măsurilor pentru repunerea în funcţiune. contravenţionale. sulfură de fier. substanţelor care se aprind spontan. cloraţi) Reacţii chimice exoterme se pot produce pe timpul fabricaţiei. lichide – în ordinea scăzândă a periculozităţii sulfură de carbon. hidruri de siliciu. majoritatea incendiilor au loc în noaptea de vineri spre sîmbătă. masele plastice. o dezvoltare lentă şi fără manifestări vizibile (flacără.) . de zinmc. pulberi de aluminiu. amplificarea catelor de vandalism . Un factor ce nu trebuie neglijat este aprinderea spontană a depunerilor de lacuri şi vopsele. a materialelor îmbibate cu uleiuri şi grăsimi (cârpe din bumbac. pulberea de aluminiu) şi substanţelor care se aprind spontan în contact cu oxidanţii (peroxid de sodiu. tambururi etc. manipulării şi depozitării substanţelor care reacţionează reciproc. Statistic. praf) între două suprafeţe în mişcare.) Surse de aprindere de natură mecanică – pot fi iniţiate în urma ungerii necorespunzătoare sau a gripajului unor piese cu o viteză mare de rotaţie.).a) . mecanici. Surse de autoaprindere (aprindere spontană) – trebuie acordată atenţie substanţelor piroforice care se aprind în contact cu aerul (fosfor. arhive deşeuri etc. înmulţirea cazurilor de piromani pe fondul dezechilibrărilor psihice datorate dificultăţilor de adaptare la noile condiţii de viaţă Locurile alese de un incendiator pentru a provoca incendiu sunt. fără pază şi împrejmuiri sigure. când vigilenţa este mai scăzută. inclusiv la depozite). propagare la alte instalaţii tehnologice sau obiective vecine. Punerea în contact poate fi accidentală (cutremure. zirconiu). varul nestins. carbidul.stabilirea persoanelor vinovate de producerea incendiului şi a răspunderii (materiale. fără instalaţii de antiefracţie şi antiincendiu sunt adevărate ţinte pentru incendiator. eter. atunci când vin în contact.

vapori şi gaze combustibile . Cercetarea şi clasificarea tuturor ipotezelor pe baza informaţiilor şi datelor culese. asigurînd operativitate maximă efectuarea cercetării independent de orice ipoteză preconcepută consemnarea tuturor datelor. Modalităţi de acţiune la descoperirea unui incendiu. Cele mai des întâlnite urme ale incendiului sunt .a) .victime omemeşti. rângi etc. fundamentată şi prezentată detaliat.urme ale vegetalelor (resturi carbonizate. depozit. suprafaţa incendiată etc. direcţii de propagare.) . informaţiilor.urme de cenuăă şi fum.consecinţe asupra desfăţurării activităţiin (durata întreruperii. ambalarea şi transportarea urmelor se asigură.precipitaţii. cînd şi cum a observat şi anunţat incendiul . efecte economice. celelalte cauze de incendiu analizate şi motivul eliminării lor .cum s-a asigurat prima intervenţie .forţele. Orice persoana are urmatoarele obligatii : . sticlă.caracteristicile incendiului 8modul de manifestare.măsuri luate de comisia de cercetare pe timpul desfăşurării activităţii pentru preîntâmpinarea unor pericole iminente şi pentru repunerea în funcţiune a capacităţii de producţie afectate . cantitatea.atelier. mijloacele şi procedeele utilizate pentru stingerea incendiului . valoarea.dotarea existentă cu sisteme de protecţie contra incendiilor . temperatură.propuneri de măsuri tehnice şi organizatorice pentru prevenirea în viitor a incendiilor similare 1. urme de ciocane.microurme( resturi sau particole de vopsea. îmbrăcăminte etc.datele şi orele iniţierii. lichide combustibile etc.condiţii atmosferice (vânt.urme de lichede. prin procedee şi tehnici specifice. tehnologice= .urme ale omului (biologice. amplasarea materialelor arse sau deteriorate ) . şpan. producerea unor explozii etc.) . constatărilor în legătură cu cauza utilizarea în acest scopă a aparaturii şi tehnicii adecvate particularităţilor incendiilor cunoaşterea procesului tehnologic şiu a fazei în care se află obiectivul incendiat identificarea persoanelor care pot da realţii despre incendiu şi discutarea cu acestea verificarea. printre care se pot menţiona nelimitare în timp a duratei cercetării.) . pierderi materiale provocate de incendiu (natura. trăsnete) .caracteristicile constructive ale obiectivului incendiat şi cele funcţionale ale procesului tehnoilogic . localizării şi lichidării incendiuluiţcine. praf. de către organele în drept. rezultate prin arderea sau topirea materialelor şi substanţelor combustibile sau nerezistenţa la temperaturi înalte . pilitură.aşchii etc. a studierii amprentei incendiului până se ajenge la stabilirea univocă a adevărului c) protejarea urmelor incendiului şi prevenirea distrugerii sau dispariţiei lor Ridicarea.) . potrivit prevederilor legale. de încălţăminte.) se acordă în acest sens asistenţă tehnică de specialitate conducătorului operaţiunii de stingere a incendiului b) cunoaşterea şi aplicarea regulilor tactice generale şi specifice. magazin ş.locul (secţie.cauza incendiului.urme ale unor acţiuni mecanice sau termice (brucuri de sudură.persoane vinovate de izbucnirea sau propagarea incendiului şi răspunderile acestora .urme de produse chimice incendiare sau toxice .- sau instalaţiei afectate.componenţa comisiei de cercetare .) In documentul de cercetare se menţionează .

Rămân în afara clădirii până la încheierea definitivă a evenimentului. nu mergeţi la şcoală să vă căutaţi copiii. lanternă. acte de identitate.Urmează toate indicaţiile primite de la membrii echipei de intervenţie.nu folosiţi liftul. Nu părăsiţi clădirea pe timpul cutremurului. sau prin locurile indicate de membrii echipei de intervenţie: . înlăturaţi orice sursă de aprindere. instalaţii electrice. . După prima replică: . nu telefonaţi. . . prin acţionarea butonului de oprire. . fiţi gata să evacuaţi zona la cererea autorităţilor. dacă este posibil. . urcaţi la etajele superioare cu: apă potabilă.Evacuarea în ordine. . educatorii se ocupă de ei.Încetează orice activitate. apă.Încercarea de stingere a focului.. baterii de schimb.Asistă. radio cu baterii. .nu intraţi în clădiri afectate. profesorii. ascultaţi posturile de radio. paturi. a persoanelor din afara societăţii şi ajutorarea celor care nu se pot evacua singure. În cazul producerii unui cutremur La prima replică: .Lasă uşile deschise. conducte de gaze. pe jos sau cu maşina. dacă focul nu s-a stins.Anunţarea IMEDIATĂ a incendiului. nu folosiţi liftul. lanternă. a detaliilor referitoare la locaţia exactă şi la amploarea incendiului. . alimente. . spre o zonă inundată. îmbrăcăminte călduroasă. salariaţii sunt obligaţi să acţioneze astfel: .evacuaţi locul luând cu dumneavoastră actele de identitate.Personalul salariat al societăţii va opri instalaţia sau aparatul la care lucrează. evacuarea în siguranţă a persoanelor din afara societăţii.dacă sunteţi în clădire adăpostiţi-vă sub mese solide. . medicamente.Menţin libere căile de acces către clădire. grinzi din structura de rezistenţă etc. În caz de inundaţii trebuie să: • • • • • • • • • închideţi uşile şi ferestrele.Dacă sunteţi pe stradă îndepărtaţi-vă de clădiri.Merg către locul de adunare stabilit. . . . evacuaţi imediat zona). . pături. aparat radio cu baterii.Dacă sunteţi în maşină . . fără panică. .opriţi gazele şi alimentarea cu energie electrică. debranşaţi instalaţiile de electricitate şi de gaz. . . La declanşarea alarmei de incendiu. Rămâneţi în maşină. .Abandonează obiectele personale. hrană. la numărul 112 sau 981. cabluri electrice sau conducte de gaze. îmbrăcăminte călduroasă. către conducerea unităţii. medicamente personale.nu mergeţi după copii la şcoală sau grădiniţă. dacă nu este prea riscant (nu se va utiliza mai mult de 1 stingător.Părăsesc imediat clădirea prin ieşirile de urgenţă. . din cea mai apropiată zonă neafectată.Anunţarea telefonică a pompierilor militari.ascultaţi posturile de radio. nu vă îndreptaţi.Comunicarea. opriţi la distanţă de construcţii.

şi pe cât posibil. Spălaţi-vă în caz de iritaţii ale pielii.etc. Nu rămâneţi afară sau într-un vehicul. instalaţiile. 2. Nu mergeţi la şcoală să vă căutaţi copiii.Lucrările cu foc deschis. Spălaţi-vă în caz de iritaţii ale pielii. Fără flacără. gestionarea deşeurilor şi ambalajelor. Reguli de ordine interioară privind prevenirea şi stingerea incendiilor: focul deschis. focul pentru arderea gunoaielor şi deşeurilor etc. fără scântei. Nu telefonaţi. Nu fumaţi. ferestre). schimbaţi-vă de haine. etc. care să fie ţinută de executant asupra sa şi prelucrată ce acesta înainte de începerea lucrării 3. opriţi ventilaţia.întocmirea unei instrucţiuni specifice de prevenire a incendiilor pentru astfel de lucrări. se . Etanşaţi toate golurile de introducere a aerului (uşi. şi pe cât posibil. aducere la cunoştinţă şi păstrarea permisului de lucru cu foc . vehicul. fără scântei. semnare. lipire. dispoziţie. Aşteptaţi instrucţiunile autorităţilor sau semnalul de încetare a alarmei pentru a ieşi. Îndepărtaţi-vă de uşi şi ferestre. fumatul. Nu mergeţi la şcoală să vă căutaţi copiii. Se interzice utilizarea focului deschis în locurile (încăperile. Nu rămâneţi afară sau într-un În cazul producerii unui accident industrial • • • • • • • • • • Intraţi rapid în clădirea cea mai apropiată.stabilirea . ferestre). Etanşaţi toate golurile de introducere a aerului (uşi. • • • • • • • • • Ascultaţi posturile de radio. Ascultaţi posturile de radio. combustibile. Executarea lucrărilor cu foc deschis 1. Fără flacără.( sudare. curăţiri prin ardere.stabilirea locurilor cu pericol de incendiu în care este interzisă utilizarea focului deschis .) se vor executa şi se vor supraveghea numai de persoane calificate.) şi a persoanelor care le supraveghează . zonele.) în care se prelucrează. se utilizează. Nu fumaţi. arderea reziduurilor. Persoana fizică cu atribuţii de conducere va reglementa prin document scris (decizie. dacă este cazul. căi de acces şi evacuare. Nu telefonaţi. Îndepărtaţi-vă de uşi şi ferestre. tăiere. opriţi ventilaţia. Intraţi rapid în clădirea cea mai apropiată.În cazul producerii unui accident privind transportul de materiale periculoase . Nu mergeţi la locul accidentului.) modul de executare a lucrărilor cu foc deschis. mijloacelor de transport. echipamentele . Nu mergeţi la locul accidentului.etc. A. a locurilor unde periodic sau permanent se pot efectua lucrări cu foc deschis (topirea bitumului.descrierea procedurii de emitere .nominalizarea persoanelor care au dreptul să emită permis de lucru cu foc . experimentate şi instruite. schimbaţi-vă de haine. activitate care presupune: . Aşteptaţi instrucţiunile autorităţilor sau semnalul de încetare a alarmei pentru a ieşi 3.

se vehiculează. instituţii.alte date şi informaţii necesare să fie precizate pentru a diminua pericolul de incendiu. aprobate prin ordinul ministrului de interne nr. se manipulează materiale şi substanţe combustibile sau care în prezenţa focului deschis prezintă pericol de incendiu sau de explozie. carton.depozitează.G.I. .S. .reamplasarea pe poziţiile iniţiale a materialelor combustibile îndepărtate sau protejate pe timpul lucrărilor cu foc deschis. 5..colectarea. . Reglementarea fumatului În cadrul fiecărui agent economic.S. 5. realizate din materiale combustibile. 9 din D. deşeuri de textile.).locurile cu pericol de incendiu sau de explozie în care este interzis fumatul sau după caz accesul cu chibrituri.verificarea periodică. După terminarea lucrării cu foc deschis.depozitarea în condiţii de siguranţă a echipamentelor folosite la lucrare. încăperile cu echipament electronic de calcul. . . conform modelului din anexa nr. reglementarea fumatului în unitate se face prin dispoziţie scrisă dată de persoana fizică cu atribuţii de conducere conform art. P. cofraje şi eşafodaje. precum şi în spaţiile de cazare comună. 4. containere metalice sau gropi special amenajate sub supravegherea permanentă a unui angajat şi cu luarea tuturor măsurilor de siguranţă.instruirea personalului care execută lucrările cu foc deschis cu măsurile specifice locului de muncă respectiv.Şeful sectorului de activitate pe raza căruia se execută lucrări cu foc deschis va lua următoarele măsuri: . de regulă.descoperirea zonelor protejate şi verificarea stării materialelor combustibile. 775/1998. B. Fumatul este interzis. carton. Permisul de lucru cu foc se va emite în două exemplare. în toate locurile în care nu se admite folosirea focului deschis.dotarea locului respectiv cu mijloace de limitare şi stingerea incendiilor. şlamului( nămolului de carbid) în containere destinate acestui scop şi depozitarea în locul special amenajat. .G. atunci când este cazul. Scrumierele şi vasele de la locurile de fumat amenajate se vor amplasa astfel încât să nu fie posibilă aprinderea materialelor combustibile din apropiere (perdele. lanurile de cereale în faza de coacere şi zonele împădurite. 60 – 61 din D. în următoarele 24 de ore. Arderea deşeurilor de hârtie. locurile cu schele. 7 din Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor.îndepărtarea şi protejarea materialelor combustibile. textile etc.). În locurile stabilite pentru fumat se vor instala inscripţii „LOC PENTRU FUMAT” şi se vor prevedea scrumiere.controlul amănunţit al încăperii în care s-a executat lucrarea şi a celor învecinate pentru a vedea dacă nu s-au creat focare de incendiu( zone incandescente. . vase cu apă.hârtie. 005/2001. .I. se vor executa următoarele: . încăperile centralelor termice. . miros de ars. . 001/1999 şi art. P. a situaţiei existente la locul în care s-a executat lucrarea. se va face în crematorii. etc.locurile amenajate pentru fumat.evacuarea personalului din încăpere.persoane desemnate să răspundă de supravegherea reglementării pe locuri şi sectoare de activitate.aerisirea şi ventilarea spaţiilor. se face după cel puţin 6 ore de la terminarea lucrării. ţigări sau brichete . În dispoziţie se vor menţiona: . . . degajări de fum etc. nisip sau pământ pentru stingerea resturilor aprinse de chibrituri sau ţigări.

a deşeurilor.) rezultate în urma activităţilor desfăşurate. . corpuri de iluminat etc.completarea datelor noi la apariţia oricărei modificări de situaţie Ambalajele combustibile (folii din plastic. În casele scărilor. de forţă şi la sursele de rezervă care sunt destinate să alimenteze receptoare electrice cu rol în caz de incendiu . Asigurarea căilor de acces.indicarea regimului de colectare şi curăţare . Cheile uşilor de acces în clădiri şi cele ale încăperilor încuiate se păstrează în locuri sau la persoane desemnate astfel încât să poată fi identificate şi folosite în caz de necesitate.instalaţiile tehnologice şi anexe . carton etc. reziduurilor şi ambalajelor presupune: . De asemenea se interzice aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări sau chibrituri aprinse. cu accesul limitat al muncitorilor.tablourile de distribuţie şi întrerupătoarele instalaţiilor electrice de iluminat. semifabricate. Depozitarea seva executa pe rafturi sau în stive. Gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor combustibile Modul de gestionare a deşeurilor.dispozitivele de acţionare a unor mijloace cu rol de protecţie în caz de incendiu . radiatoare. Ambalajele. deşeurile şi reziduurile combustibile rezultate din procesul de producţie. În toate locurile de muncă se va păstra în permanenţă curăţenia. se colectează ritmic. în aşa fel încât să se păstreze căile de acces libere. să nu se blocheze accesul la hidranţii interiori şi stingătoarele din dotare. Deşeurile combustibile (folii din plastic.construcţiile de orice fel şi încăperile acestora . C. . Se va evita depozitarea ambalajelor şi deşeurilor pe perioade mai mari de timp pe căile de acces din societate. se depozitează separat. pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor nu se admite amenajarea de încăperi ori locuri de lucru. D.Se interzice depunerea în scrumierele. hârtie. etc. Golirea scrumierelor şi a vaselor cu resturi de ţigări în coşurile de hârtie sau în alte locuri în care există materiale combustibile este interzisă. aparatele şi mijloacele de prevenire şi stingere a incendiilor. reziduurilor şi ambalajelor specifice activităţii . carton etc. dar obligatoriu la terminarea schimbului de lucru şi se depun în locul special destinat depozitării lor. hârtie. cu accesul limitat al personalului.locurile de depozitare şi modul de distrugere sau de valorificare . evacuare şi intervenţie Accesul mijloacelor şi al persoanelor pentru intervenţiile operative în caz de urgenţă publică de incendiu trebuie să fie asigurat în permanenţă la toate: . carton.depozitele închise şi deschise de materii prime. care ar putea împiedica evacuarea sau intervenţia în caz de incendiu.nominalizarea după caz. precum şi la punctele de comandă ale acestora . evacuare şi intervenţie se vor marca cu indicatoare de securitate conform reglementărilor legale în vigoare astfel încât traseele acestora să fie recunoscute cu uşurinţă atât ziua cât şi noaptea. se depozitează separat. vasele sau gropile destinate stingerii resturilor aprinse de ţigări sau chibrituri.celelalte mijloace utilizate pentru intervenţie în caz de incendiu Căile de acces. iar ambalajele combustibile să nu vină în contact direct cu surse de căldură calorifere.claviaturile şi vanele instalaţiilor tehnologice sau auxiliare care trebuie manevrate în caz de incendiu . textile. depozitarea materialelor.). a altor deşeuri de materiale combustibile (hârtie. ) utilizate pentru ambalarea produselor finite.instalaţiile. finite şi auxiliare .desemnarea personalului responsabil cu gestionarea lor .

dezvoltate cu precădere în spaţiile cu risc de incendiu redus (locuinţe.se aşează pe sol în aproprierea locului de intervenţie şi se scoate agrafa de siguranţă care blochează cuiul percutor. Se utilizează pentru limitarea şi stingerea începuturilor de incendiu. . Ambalajele.stingătoare transportabile.cu pulbere (P) . astfel: . deşeurile textile şi reziduurile combustibile. . Pentru punerea în funcţiune a stingătorului se procedează astfel: . . se colectează ritmic şi se depun în locul special destinat depozitării lor. Stingătorul cu pulberi Sunt destinate primei intervenţii în cazurile începuturilor de incendiu la materialele din clasele B(lichide combustibile. şcoli). motorină grea.se apucă stingătorul de mâner cu mâna dreaptă şi se îndreaptă jetul pulverizat la baza focarului.butelia cu CO2.P. grăsimi. radiatoare.Stingătorul cu apă pulverizată Este destinat primei intervenţii la incendiile de materialele celulozice.pe holuri şi pe căile de acces din societate.) . mase plastice. sau C( gaze combustibile sub presiune). peste 10 kg 1.cu dioxid de carbon (G) De asemenea stingătoarele se pot clasifica şi după modul de transport. uleiuri. corpuri de iluminat etc. în funcţie de natura substanţei de stingere pe care o conţin astfel: . în aşa fel încât să se păstreze căile de acces libere. unsori. pe roţi. birouri. 2. CUNOASTEREA SI MANUIREA MIJLOACELOR DE INTERVENTIE TEMA nr.capacul cu dispozitivul de percutare. să nu se blocheze accesul la hidranţii interiori şi stingătoarele din dotare. magazine. . III.sistemul de refulare. ambalajelor şi deşeurilor pe perioade mai mari de timp sub casele de scări.stingătoare portative până la 10 kg greutate .cu apă pulverizată (A. Este alcătuit din următoarele subansamble: .cu mâna stângă se prinde furtunul de refulare iar cu dreapta se loveşte energic butonul pecutorului. grăsimi). . .recipientul stingătorului. Se va evita depozitarea mobilierului din lemn. Stingătoarele se clasifică şi au simbolurile. vopsele. În toate locurile de muncă se va păstra în permanenţă curăţenia.1 Cunoaşterea şi mânuirea stingătoarelor Stingătoarele sunt dispozitive de stingere acţionate manual care conţine o substanţă ce poate fi refulată şi dirijată asupra unui focar de ardere sub efectul presiunii create în interiorul lor. iar ambalajele combustibile să nu vină în contact direct cu surse de căldură calorifere. unsori.Depozitarea deşeurilor se va face în containere metalice.

indiferent de natura materialelor combustibile. confecţionate din tablă de fier sau masă plastică. confecţionată din oţel.capacul cu dispozitivul de percutare. pătrunde în difuzor. în general.butelia cu dioxid de carbon( CO2) sau azot.recurgânduse la presurizarea recipientului de regulă cu azot.se aşază stingătorul pe sol în apropierea focarului şi se scoate agrafa de siguranţă care blochează cuiul percutor. nu impurifică şi nu prezintă pericol de electrocutare în cazul interevenţiei la echipamente electrice sub tensiune. de forme diferite. fie prin intermediul unei ţevi scurte din oţel şi a unei articulaţii care să permită rotirea. Utilizarea CO2 are avantajul că nu lasă urme. Stingătoarele de CO2 se compun din următoarele părţi: ➢ butelia pentru dioxid de carbon. . carbonoase uscate) şi ineficient la cele din clasa D(metale combustibile). urmărindu-se funcţionarea robinetului şi etanşeitatea buteliei prin scufundarea ei în apă. prin furtunul de cauciuc sau ţeava de oţel. Zăpada este evacuată din difuzor spre focarul incendiului. se face verificarea şi înlocuirea (încărcarea) ei. Stingătoare cu dioxid de carbon Stingătoarele portative cu dioxid de carbon sunt destinate primei intervenţii la incendiile dezvoltate. . Prin deschiderea robinetului. . . Pentru punerea în funcţiune se procedează astfel: . cu mâna stângă se scoate furtunul de refulare din suport. alimentaţie publică şi echipamente electronice sau electrice sub tensiune etc. Este alcătuit din următoarele subansamble: . muzee. cu eficienţă redusă la cele din clasa A( materiale celulozice. iar în interior cu o ţeavă sifon prinsă pe robinetul de închidere a buteliei. puse în legătură cu robinetul buteliei.se îndreaptă jetul de pulbere la baza focarului până la stingerea acestuia. Când butelia a pierdut circa 20-25% din greutate. exceptând cele din clasa D cu care CO2 venind în contact ar putea genera reacţii periculoase. Fulgii de zăpadă carbonică pot produce răni dureroase atunci când vin în contact cu părţile descoperite ale corpului omenesc. 3. Cantitatea de dioxid de carbon din butelie se verifică prin cântărire. în spaţii închise de dimensiuni reduse. Robinetul este prevăzut cu o siguranţă şi un cep găurit pentru ieşirea dioxidului de carbon. datorită fenomenului de detentă ce are loc (trecerea de la un volum mic şi presiune mare la volum mare şi presiune mică). iar cu mâna dreaptă se apasă pârghia sistemului de percutare( la tipurile cu butelie încorporată cu mâna dreaptă se loveşte energic butonul percutorului). dioxidul de carbon lichid aflat în butelie iese din ţeava sifon (datorită presiunii la care se află) şi. Din acest motiv. Stingătorul se curăţă şi se verifică periodic. Ultimile tipuri de stingătoare cu pulberi nu mai dispun de butelii cu gaz inert. ➢ difuzoare.limitat. iar la partea anterioară cu o gaură pentru ieşirea zăpezii carbonice. prevăzute la partea superioară cu un mâner pentru manevrare.sistemul(furtunul) de refulare . sub formă de fulgi de zăpadă carbonică. temperatura dioxidului de carbon scade sub temperatura de solidificare (de 78. fie prin intermediul unui furtun de cauciuc armat cu sârmă. Aici. Pentu punerea în funcţiune a stingătorului se îndreaptă difuzorul spre locul incendiului şi se deschide robinetul buteliei.580C) şi trece în stare solidă. prevăzută la exterior cu un mâner pentru manevrare. model care trebuie să fie prevăzut cu manometru pentru măsurarea presiunii. acest tip de stingătoare se recomandă a fi folosite pentru biblioteci. de formă cilindrică.recipientul (corpul) stingătorului. . magazine sau depozite de blănuri sau materiale de valoare.

3.Fig. butelie cu gaz sub presiune (CO2. piuliţă butelie. 7. 1. 5. nr. aer sau azot). tub sifon . siguranţă. cui percutor. 2. 8. furtun de refulare.recipient stingător. 4. 1. 9. 6. membrană siguranţă. arc. Stingător portativ cu apă pulverizată — principiul de funcţionare.

butelie cu gaz sub presiune (CO2. 2. apărătoare butelie TEMA nr. siguranţă. nr. furtun refulare. aplicatiilor si lucrului la incendii. 3. 6. arc. Stingător portativ cu pulbere—principiul de funcţionare. tub sifon. 10. locul si conditiile atmosferice astfel: 1.Fig. membrană siguranţă. cui percutor. . 7. aer sau azot). Echipament de protectie individuala: ➢ costum de protectie contra apei si/sau costum anticaloric. piuliţă butelie. 5. 1. 4. ➢ casca de protectie cu vizor protector. 2. 2 Cunoasterea si manuirea accesoriilor de salvare si protectie Pe timpul antrenamentelor. personalul ce compune grupele de interventie. foloseste echipament de protectie si diferite accesorii de salvare in raport cu natura incendiului. 9. 8. recipient stingător.

d) hidrantul portativ cu robineti. ➢ cizme de cauciuc cu talpa impotriva obiectelor ascutite. se introduc ghiarele de racordare in locasurile . ➢ lanterna. dupa care o intinde aruncand rola de furtun(in rola simpla sau dubla) inainte. Cordita de salvare – se poarta in banduliera pe umarul stang. ➢ masca contra fumului si gazelor si/sau aparat izolat (aparat cu aer comprimat). b) racordurile (de trecere sau infundate). cat mai aproape de sol. rola dubla sau in panglica). Fluierul si lanterna – se poarta agatate la gat sau in buzunarele costumului de protectie. e) tubul de absorbtie. f) sorbul. ➢ cordita de salvare. Pentru intindere. h) ejectorul de apa mici. pompierul scoate rola de furtun de pe autospeciala si o transporta la locul necesar (un profesionist transporta de fiecare data 2 role. TEMA nr. avand in vedere crearea unei rezerve). Brau si carligul de siguranta – se echipeaza peste costumul de protectie contra apei si se ajusteaza pe talie. ➢ fluier.cand masca este prevazuta cu sac de protectie se poarta pe soldul stang cu cordeaua de sustinere pe umarul drept. Accesorii de salvare individuala: ➢ toporas cu toc si cui de sustinere. Tehnica manuirii accesoriilor. cu partea matisata la spate. 2. g) teava de refulare (tunul de apa fix sau mobil). in scopul prevenirii accidentelor prin lovire. asigurate impotriva pierderii accidentale. se poate purta si agatata de carligul de sigutanta al braului. sonde in foraj sau extractii.Dezracordarea Pentru a racorda diferite accesorii pentru trecerea apei intre ele sau la iesirile pompelor centrifugale se apropie cele doua racorduri. instalatii de gaze naturale. Masca contra fumului si gazelor:. Observatie. c) distribuitorul. cu cordeaua de suspensie dupa gat. Carligul de siguranta se prinde de inelul de siguranta in partea stanga a braului.➢ brau si carlig de siguranta.inainte de intinderea rolei de furtun se va avertiza persoanele aflate pe directia de intindere prin semnalul „ATENTIE!” dat cu voce puternica. daca masca nu are sac de protectie se poarta atarnand pe piept. Modul de achipare Costumul de protectie contra apei (anticaloric) . a) Intinderea si strangerea furtunului: Furtunul de refulare a apei se gaseste pe autospeciala de interventie in rola simpla sau panglica in locasuri speciale.3 Cunoasterea si manuirea principalelor accesorii pentru trecere a apei Principalele accesorii pentru trecere a apei sunt: a) furtunul de refulare (rola simpla.se imbraca peste hainele ce se poarta in mod obisnuit (cel mai indicat – trening de bumbac 100 %) Casca de protectie cu vizor protector – se ajusteaza prin curelele speciala pe circumferinta copului si se fixeaza sub barbie astfel incat pe timpul miscarilor de flexie sau rotatie a gatului sa nu cada. Toporasul – se poarta in toc. agatat de inelul din partea stanga a braului. b) Racordarea . Costumul de protectie anticaloric (contra temperaturilor ridicate) – se imbraca peste costumul de protectie contra apei in cazul procedurilor de interventie pentru stingerea incendiilor la rezervoarele de produse petroliere .

Pentru strangere. de tuburi necesare si racordeaza primul tub la intrarea in pompa centrifugala astfel: soferul (mecanicul) scoate capacul racordului infundat de la intrarea in pompa centrifugala. dupa aceasta se racordeaza furtunul de refulare sau tubul de absorbtie (cu reductie A-B) la hidrantul portativ. folosind cheile de racordat. ajutorul prinde tubul de absorbtie intre genunchi (de la capatul celalalt) si. cheia si mufele din locasurile lor.sustinerea sorbului de inelul parghiei de manevrare a supapei sorbului. Pentru inchiderea apei si demonterea hidrantului portativ de la hidrantul subteran se executa operatiile in ordine inversa. La incetarea actiunii se executa operatiunile in ordine inversa. se deschide robinetul hidrantului si apoi se da drumul apei de la hidrantul subteran prin manuirea cheii. servantul fixeaza distribuitorul cu picioarele. tinand cu ambele maini racordul acesuia dinspre pompe si-l apropie de racordul de intrare in pompa centrifugala. se lasa usor sorbul in apa .se racordeaza teava la capatul liniei de furtun.DESCHIS” . Dezracordarea se va face prin operatiuni in ordine inversa. f) Manuirea sorbului. se cere deschiderea apei si se apuca cu mana dreapra de racordul tevii de la furtun iar cu mana stanga de tubul maner al tevii si se dirijeaza jetul de apa asupra focarului. ambii pompieri imping tuburile unul spre celalalt si le racordeaza intre ele . stand cu fata la masina. h)Manuirea ejectorului Se amplaseaza ejectorul in sptiul de unde trebuie evacuata apa.. La incetarea actiunii se procedeaza invers. In cazul in care apa contine impuritati la sol se monteaza un cos de nuiele (o sita).(de catre soferul pompier si ajutorul acestuia – servant pompier) Pentru racordarea tuburilor de absorbtie soferul si ajutorul acestuia scot din locasurile lor de pe autospeciala de interventie nr. fara a bloca supapa sorbului in pozitia . dupa care se . d) Manuirea hidrantului portativ cu robineti si a cheii pentru hidrant Pentru alimentarea cu apa a autospecialei de interventie. hidrantul se transporta sub bratul stang cu robinetii inainte. racordandu-l. iar furtunurile tip C la iesirile acestuia. sustinerea sorbului de un punct de sprijin.se realizeaza legatura printro linie de furtun tip C intre autospeciala de interventie si intrarea ejectorului. g) Manuirea tevii de refulare Pentru manuire . Pentru deschiderea si inchiderea apei. Se potrivesc urechile piulitei de racordare in ghearele racordului subteran si apoi se invarteste de manerele hidrantului portativ in sensul acelor de ceasornic pana la fixare. se potrivesc cheile pe nervurile exterioare radiale ale racordurilor si se actioneaza prin apasare. Dezracordarea se executa prin operatii inverse. Cand alimentarea cu apa nu se executa de la retea. e) Manuirea tuburilor de absorbtie. c) Manuirea distribuitorului: Se racordeaza furtunul tip B de la iesirea din pompa centrifugala a autospecialei de interventie la intrarea distribuitorului.santurilor de strangere si se rasuceste in sens diferit unul fata de celalalt. Racordarea celorlalte tuburi de absorbtie se face astfel: soferul (mecanicul) prinde cu mainile si intre genunchi primul tub de absorbtie stand cu spatele la masina de lupta. impinge inainte pentru a usura racordarea de catre sofer (mecanic).se leaga apoi capatul corditei pt. se scoate hidrantul portativ. apuca tubul de absorbtie intre genunchi. Se coboara piulita de racordare cu urechi a hidrantului portativ pana la inelul opritor.iar cheia se transporta in mana dreapta.. Se verifica functionarea hidrantului subteran folosind dupa caz mufele de racordare. apoi deschide sau inchide robinetii corespunzatori liniilor de refulare folosite. se leaga celalalt capet al corditei pt. Desracordarea sorbului se face prin operatiuni in sens invers. urmarind ca sita acestuia sa fie asezata contra curentului apei – daca alimentarea se face din apa curgatoare. la tuburile de absorbtie se monteaza sorbul la capatului ultimului tub de absorbtie.

soferul trebuie sa regleze presiunea la pompa centrifuga la 6 – 8 atm. producerea spumei sunt: a) amestecatorul de linie. Tehnica manuirii accesoriilor de producere a spumei: Manuirea amestecatorului de linie Amestecatorul de linie poate fi folosit in doua situatii: -montat la una din iesirile C ale distribuitorului sau la una din iesirile pompei si alimentat cu spumogen lichid din bidon. Se ia pregenatorul si un bidon cu spumogen praf si se transporta pe locul de amplasare. cere deschiderea apei. Pe timpul producerii spumei se manuieste robinetul amestecatorului cu indicele la semnul plus (+) sau minus (-) dupa nevoie marind sau micsorand astfel cantitatea de spumogen lichid consumata. In ambele situatii se poate lucra concomitent cu apa si spuma.intinde o linie de furtun tip B de la iesirea ejectorului pana la locul de evacuare al apei. Manuirea pregeneratorului cu spumogen praf Pregeneratorul cu spumogen poate fi folosit in doua situatii: ➢ amplasat pe dispozitivul de interventie. se ridica tubul prelungitor pana cand capul deversor a trecut de marginea rezervorului in scopul proiectarii spumei pe peretele interior al rezervorului. 4 Cunoasterea si manuirea accesoriilor de producere a a pulberilor stingatoare spumei si refulare Principalele accesorii pt. La terminarea lucrului se opreste alimentarea cu spumogen praf. d) tubul prelungitor cu cap deversor. se deplaseaza pe locul necesar. dupa care se spala instalatia. Dezechiparea se face prin executarea operatiilor in ordine inversa. Apuca cu mana stanga de partea tubular cilindrica a tevii si respectiv de racordul de la furtun cu mana dreapta. se lasa sa se consume intreaga cantitate de spumogen praf din pregenerator. ➢ montat pe autospeciala de interventie. ATENTIE: Amestecatorul de linie se aseaza cu sageata imprimate pe corpul sau catre directia incendiului. Manuirea tevii generatoare de spuma Seful de teava ia teava generatoare. iar capatul deversor se va monta la . Cand spuma trebuie refulata la inaltime mare.montat la una din iesirile pompei si alimentat cu spumogen lichid din rezervorul masinii. . b) teava generatoare de spuma. se cere deschiderea apei si se supravegheaza locul unde se executa evacuarea ei. se cupleaza in mod asemanator capul deversor la capatul tubului prelungitor. lungimea liniei de furtun sa fie minim 60 metri. se aseaza pregeneratorul cu racordul B in directia incendiului si se racordeaza la dispozitiv astfel ca intre el si masina. Desracordarea mestecatorului se executa prin operatii inverse dupa ce in prealabil s-a executat spalarea lui. Manuirea tubului prelungitor cu cap deversor Cand seful de teava nu se poate apropia de focar sau souma trebiue introdusa in rezervoare incendiate construite supradol. c) pregeneratorul cu spumogen praf. atunci teava generatoare se va racorda la capatul superior al coloanei de tuburi prelungitoare. La incetarea lucrului se executa operatiunile in ordine inversa. Cand s-a obtinut spuma la gura tevii se dirijeaza jetut in directia necesara. si racordeaza furtunul la teava. se folosesc tuburile prelungitoare si capul deversor astfel: se cupleaza tuburile prelungitoare la extremitatea anterioara a tevii generatoare de spuma prin strangerea colierelor de strangere. La terminarea lucrului se spala tevile si toate accesoriile prin care a trecut spuma. TEMA nr.

➢ cangea. Pentru lucru cangea se apuca cu ambele maini de coada si se loveste cu putere cu carligul metalic in obiectul respectiv. pt. ferastraul electric. Cel ce fixeaza sta cu spatele spre locul de rezemare al scarii. persoana care sta intre perete si scara apuca prin saritura lantul de intindere al scarii cat mai sus posibil si prin aparnari si sarituri alternative intinde scara pana la inaltimea necesara fiind atent la fixarea sigurantei de blocare pe trepte. evacuari etc. Pentru manuire pompierul o ia de pe masina si o transporta purtand-o sub bratul drept cu carligul metalic inapoi. demolari. cealalta persoana ridica scara de la capatul superior. se desprinde scara din sistemul de fixare si se coboara de pe autospeciala.a se agata. ➢ toporul – tarnacop. Dupa intindere scara se sprijina cu partea superioara de obiectivul respectiv. transportul se va face cu baza scarii catre directia de deplasare. ➢ motoferastraul. in timp ce acesta intinde scara partenerul sau o sprijina tinand-o de lonjeroane. c)Manuirea cangii. impingand-o prin miscarea alternativa a mainilor pe trepte ajutat de partenerul sau care trage de trepte pana cand scara ajunge in pozitie verticala.6 Cunoasterea si manuirea accesoriilor de salvare de la inaltime Principalele accesorii pentru salvare de la inaltime sunt: ➢ scarile culisabile. Pentru instalarea scarii se procedeaza astfel: se lasa scara jos si se fixeaza cu talpile picioarelor lonjeroanele segmentului de baza al scarii la partea lor inferioara.b) Manuirea toporasului si a toporului-tarnacop.extremitatea anterioara a tevii. Strangerea. scara va fi purtata cu lonjeronul superior pe umarul drept. Tehnica manuirii accesoriilor pt. TEMA nr. se scot din toc si se actioneaza la taieri. apoi se impinge sau se trage cu putere ( dupa caz ) pana cand se obtine demolarea sau dislocarea voita. desfaceri. Manuirea motoferastraului si a ferastraului elestric – se face conform manualului tehnic al fiecaruia dintre acestea iar personalul care le utilizeaza va fi instruit privind tehnica securitatii si prevenirii accidentelor. Linia de furtun se racordeaza in acest caz la capatul inferior al coloanei de tuburi prelungitoare realizandu-se o inclinatie care sa evite ruperea coloanei de tuburi. taiat si demolat a). mana dreapta fiind introdusa printre trepte si tinand de lonjeronul superior. in pas alergator in aceasi cadenta. ➢ scara baston. Tehnica manuirii accesoriilor pt. deschiderea usilor si ferestrelor dupa necesitati. se foloseste pentru demolari. salvare de la inaltime: a) Manuirea scarii culisabile: se face de catre doua persoane. desfaceri. capul deversor si liniile de furtun dupa care se executa dezechiparea prin aceleasi operatii in ordine inversa. ➢ scara de imperechere. . tuburile prelungitoare. TEMA nr. coborarea si transportul scarii la autospeciala se executa prin operatii in ordine inversa.5 Cunoasterea si manuirea accesoriilor de taiat si demolat Principalele accesorii pentru taiat si demolat sunt: ➢ toporasul. La terminarea lucrului se spala tevile.

care trage de trepte pana cand scara ajunge in pozitie verticala IV. potriveste si introduce lonjeroanele celuilalt segment intre lonjeroanele segmentului tinut. servantul stand cu spatele catre usa (lovitura calului). Dupa desfacere. ➢ deschiderea usilor trebuie sa se faca cu multa atentie. dar cu fata spre cealalta persoana . transportul se va face cu baza segmentilor catre directia de deplasare. daca usa se deschide in interior.b) Manuirea scarii baston : scara baston se transporta de la masina la locul de amplasament in fuga. impingand-o prin miscare alternativa a mainilor pe trepte. se ridica scara cu ambele maini in pozitie verticala si sprijinand-o cu un capat pe sol o desfacem apasand cu mana pe unul din lonjeroane. mana dreapta fiind introdusa printre trepte si tinand lonjeronul inferior. ➢ in incaperile umplute cu fum personalul va intra numai legat cu cordita de salvare. ➢ in incaperile cuprinse de flacari sa se patrunda pe scari fixe (interioare sau exterioare) si numai in cazuri extreme sa se foloseasca scarile manuale. scara se sprijina de obiectiv cu partea superioara de obiectiv dupa care se incepe urcarea. dupa imperecherea segmentilor se verifica ca dispozitivele de fixare sa nu fie iesite afara din locasuri. deschiderea acesteia se va executa printr-o lovitura cu piviorul. Pentru instalare. cealalta persoana ridica scara de la capatul segmentului superior. iar cealalta persoana ia segmentul de baza si se deplaseaza in fuga spre obiectiv. purtandu-se sub bratul drept si fiind stransa. ➢ in incaperile in care se banuieste prezenta unui pericol de explozie nu se vor folosi lampi de iluminat cu flacara deschisa. la partea lor inferioara (stand cu spatele spre locul de rezemare a scarii). ajutat de partener. ➢ in incaperile cu suprafete mari (hale). iar daca usa se deschide spre exterior cel care intervine deschide usa stand tot timpul la adapostul canatului. persoanele aseaza pe sol segmentii scarii in ordinea in care vor fi imperecheati. albastra sau alba indica o toxicitate puternica. din aceasi pozitie. cealalta persoana. prima persoana se ajuta de mana stanga la sustinerea segmentilor de scara. ➢ sa se tina seama ca fumul de culoare galbena. imperecherea celui deal treilea segment se executa la fel ca la ceilalti segmenti. personalul de interventie ia urmatoarele masuri de siguranta astfel: ➢ aparatele izolante ( cu aer comprimat) si mastile contra fumului si gazelor sa fie permanent in stare de functionare. Pentru imperecherea scarii se procedeaza astfel: prima persoana aseaza segmentul de scara intre genunchi si desface cu ambele maini dispozitivul de fixare. segmentii de scara vor fi purtati pe umarul drept . segmentul de baza gasindu-se cu partea de jos spre obiectiv. c) Manuirea scarii de imperechere : se executa de catre doua persoane O persoana ia segmentul de varf si cel de mijloc. . PROCEDURI DE INTERVENTIE IN SITUATII DE URGENTA TEMA nr. Pentru instalarea scarii se procedeaza astfel: prima persoana fixeaza cu talpile picioarelor lonjeroanele segmentului de baza al scarii.1 Procedura patrunderii in incaperile incendiate Inainte de a patrunde in incaperi. ajunse langa obiectiv. sa se inainteze de-a lungul peretilor. in special daca exista pericol de prabusire a planseelor.

Jeturile pulverizate reduc temperatura mediului inconjurator si rarefiaza fumul.3 Procedura de interventie in cazul incendiilor izbucnite la etajele cladirilor. Atentia sefilor de teava va fi concentrata asupra lichidarii focarelor principale si a racirii elementelor de constructie cu ajutorul jetului de apa. trecerea diferitelor conducte. Se va tine seama de urmatoarele: -desfasurarea bispozitivului din interior este ingreunata de lipsa luminii si a scarilor (in general.. Personalul de interventie va fi dotat cu masti contra fumului si gazelor. o teava B o suptafata de 100mp. repartizandu-se pt. folosindu-se ferestrele si usile iar cand acestea nu exista se vor executa deschideri in planseu. ele constituind principalele cai de acces. cu degajari de oxid de carbon si fum in cantitati mari.2 Procedura de interventie in cazul incendiilor din subsolul cladirilor Operatiile de stingere sunt influentate in mod deosebit de constructie si de felul cum sunt dispuse incaperile subsolului. In majoritatea cazurilor golurile din pereti lipsesc. subsolurile au o singura scara). TEMA nr.etc. in cazul incendiilor izbucnite la etaje ard elementele de constructie combustibile (plansee. de multe ori golurile ferestrelor nu pot fi utilizate pt. In cazul cand incendiul s-a intins pe o suprafata mare si exista o cantitate insemnata de materiale combustibile se vor folosi tevi B. o teava C o suprafata de 50mp. In majoritatea cazurilor incaperile de la subsol se agla sub intreaga suprafata cladita si pot avea diferite adancimi. De asemenea pot fi folosite incaperile vecine. patrunderea in subsol datorita adancimii acestuia.➢ pentru a gasi usor iesirea la inapoiere este necesar sa se memoreze drumul parcurs. cordite prin care se va tine legatura cu cei din afara. se produc arderi incomplete. fapt care pune in pericol viata si sanatatea personalului de interventie care actioneaza neprotejat. deschiderile existente si natura materialelor depozitate. Se vor examina obligatoriu si incaperile vecine celei incendiate. -exista pericolul de propagare a incendiului la parter si etajele superioare. deci neexistand aer suficient. precum si obiecte de uz caznic. aparate izolante (aparate cu aer comprimat). TEMA nr. datorita deschiderilor folosite pt. a se evita pericolul de asfixiere. balcoanele comune. diferite instalatii si canale). Se vor lua masuri de evacuare a fumului . pereti despartitori. Planseele sunt de regula din material incombustibil . Actiunea de interventie se va face mai intai la etajul incendiat. In celelalte cazuri se vor folosi tevi C. a dimensiunilor mici ale ferestrelor si a existentei gratarelor metalice. -fiind incaperi lipsite de deschideri. Cel mai adesea. a casei scarilor. Caracteristica acestor incendii este ca ele se pot propaga la incaperile superioare sau alaturate pe cai ascunse – prin golurile elementelor de constructie. precum si in cazul cand planseele de deasupra subsolurilir sunt construite din materiale combustibile. dar la cladirile vechi acestea sunt combustibile. Pentru realizarea dispozitivului de interventie se folosesc in primul rand scarile interioare. prin canalele de ventilatie – inundand cu fum casele de scari si incaperile din jur pana la distante mari si creand panica in randul locatarilor. La terminarea operatiunilor de stingere trebuie sa se evacueze apa din subsol. iar pt. Personalul care lucreaza in subsol va fi schimbat la perioade scurte de timp pt. golurile de usi si ferestre prin . asupra carora se va efectua supravegherea in decursul intregii perioade de stingere a incendiului.

lucrul cu tevile. Se vor respecta urmatoarele masuri de securitate: ➢ deplasarea pe acoperis trebuie sa se faca de-a lungul coamei iar persolalul trebuie asigurat. Pt trecerea pe acoperisul constructiei scarile se amplaseaza in spatiul dintre ferestre si unde este posibil . a se evita prabusirea acoperisului. capatul superior al scarii depasind cu 30 – 40 cm. Se lucreaza cu tevi tip C folosindu-se jeturi pulverizate. ➢ cand se executa lucrari pe acoperis. Viteza cea mai mare a incendiului se produce de-a lungul coamei. Incendiul se dezvolta pe cai ascunse (cand a cuprins planseul podului) si se naste pericolul propagarii lui. Asupra stalpilor de sustinere ai acoperisului si asupra capriorilor se va actiona cu jet compact pt. In toate cazurile cand servantii actioneaza pe scara se vor asigura prinzandu-se de trepte cu ajutorul carligului de siguranta. 5 Proceduri de interventie pentru stingerea diferitelor tipuri de incendii in functie de conditiile admosferice (noapte. trebuie se se dea o atentie deosebita rezistentei capriorilor si planseelor. Amplasare scarilor se va face pe sol tare iar inclinatia lor fata de perete va fi de 70 – 80 grade. De regula propagarea incendiilor la aceste elemente de constructie se desfasoara rapid datorita combustibilitatii lor si circulatiei neantrerupte a aerului. deoarece micsorarea rezistentei lor la foc creaza pericolul prabusirii pentru cei care lucreaza in pod. sau pe planseul podului trebuie respectata regula ca intr-un singur loc sa nu se grupeze mai multi oameni . 4 Procedura de interventie in cazul incendiilor izbucnite la podurile si acoperisurile cladirilor. a o izola. Pt. vant. In cazul unui pericol iminent de daramare a elementelor de constructie este necesar sa se asigure o retragere rapida a personalului care lucreaza in acel sector. Acoperisul nu va fi desfacut decat in prezenta unor tevi pregatite pt. tevile se vor amplasa in functie de deprinderea personalului de a lucra in dreapta sau in stanga ferestrei. interventie. prin elementele de constructie . la etajul aflat dedesubt. a se micsora temperatura. pt. a)Stingerea incendiilor pe timp de noapte .care se aduc tevile cu ajutorul corzilor sau cu al scarilor de incendiu.Cand incendiul a cuprins pardoseala podului si elementele de constructie a acoperisului. Deschiderile in planseele incendiate si in peretii interiori se fac numai dupa ce mijloacele de stingere sunt gata pregatite. va fi atacat cu jeturi de apa din doua sau mai multe parti. dupa peretii antifoc sau zonele antifoc. Se folosesc pt. daca acesta este cuprins de flacari sa se actioneze cu jeturi pelverizare de jur-imprejur pt. TEMA nr. Cand incendiul a izbucnit in partea centrala a podului. Actiunea de localizare va incepe de la focar spre locurile mai indepartate. patrunderea la etajele cladirilor si pt. petrundere scarile interioare care ajung pana la pod. Pentru stingere se folocesc tevi C cu robinet si jet pulverizat. scarile vor fi luate de pe locul de amplasare numai dupa ce s-a atras atentia servantilor care le-au folosit si le-au fost asigurate alte cai de evacuare. seceta. TEMA nr. tocul acesteia. temperaturi scazute). Este indicat ca la patrunderea in pod. scarile fixe metalice sau culisabile iar pentru actiune se pot folosi si acoperisurile cladirilor vecine. a se evita surparea elementelor de constructie. Pe cat posibil scarile vor fi ancorate de elementele rezistente ale constructiilor. stropindu-se inspecial partea neaprinsa pt.

acoperire cu prelate umede). interventia pe timp de noapte cerand eforturi deosebite din partea intregului personal al formatiei de interventie .. ➢ Se folosesc tevi cu diametru mare cu jeturi puternice de apa . MASURI pt. ➢ se cheama forte in sprijin concomitent cu identificarea posibilelor surse de alimentare cu apa pt. Vantul puternic ingreuneaza activitatea personalului de interventie .optimizarea actiunilor de interventie: ➢ concomitent cu actiunea de lichidare a incendiului se va organiza apararea constructiilor dispuse pe directia vantului (stropire cu apa .folosirea cat mai eficienta a jetului de apa. De asemenea zapada ingreuneaza realizarea rapida a dispozitivelor de interventie pe distante lungi. creand pericolul aparitiei unor noi focare de incendiu. mai ales a celor arse sau nesprijinite. ➢ se organizeaza relee de galeti si se folosesc pompele sumersibile (hidrofoarele) de uz casnic. ➢ iluminarea permanenta a golurilor din plansee si a locurilor unde se demoleaza elemente din constructie. precum si farurile . oblic pe directia vantului (lateral din spate – pt. stingere si prim ajutor (FISPA). lacuri. ➢ polei pe sosele si drumuri (cai de acces). De regula incendiile izbucnite in aceste condeitii sunt observate cu intarziere si ca urmare ele iau proportii insemnate pana la sosirea formatiei. El poate transporta bucati aprinse de materiale combustibile la distante de zeci si uneori sute de metri. ➢ se demoleaza cladirile combustibile (anbexele gospodaresti. avand drept consecinta blocarea cailor de retragere a sefilor de teava. ➢ temperaturi scazute. ➢ se organizeaza dispozitive de interventie circulare.optimizarea operatiunilor de stingere: ➢ asigurarea iluminatului cailor de acces si de evacuare a zonelor in care lucreaza sefii de teava precum si a surselor de alimentare cu apa. ➢ se va realiza o permanenta legatura intre sectoarele de stingere si se va asigura securitatea servantilor.}. lampi electrice de mana sau alte mijloace de iluminat.Intunericul ingreuneaza operatiile de stingere. garduri din materiel combustibil) care pot transforma incendiul izolat in incendiu de masa. d) Stingerea incentiilor pe timp de seceta – masuri pt. folosindu-se proiectoarele de pe autospecialele de interv. rauri. reduce din efectul jetului de apa si favorizeaza prabusirea elementelor de constructie. Temperatura scazuta a aerului poate ingheta . ➢ pe directia vantului vor circula patrule cu misiunea de a depista si lichida eventualele focare aparute. supravegherea dispozitivului si intreaga conducere a operatiilor se realizeaza mult mai anevoie decat ziua. Inzapezirea cailor de acces creaza mari greutati in deplasarea la locul incendiului si catre sursele de alimentare cu apa. Din cauza intunericului dispozitivul se realizeaza mai greu si exista pericolul caderii in gol a servantilor. b)Stingerea incendiilor pe timp de vant puternic Vantul contribuie intr-o masura avansata la intensificarea arderii sila propagarea incendiilor in timp foarte scurt pe suprafete si la distante apreciabile. bazine etc. e)Stingerea incendiilor in conditii de temperatura scazuta (pe ger) Iterventia la stingere pe timp de iarna este ingreunata de: ➢ zapada abundenta.incendiu indiferent de distanta la care se afla (baraje.optimizare a interventiei: ➢ se folosesc tevile cu robinet si jet pulverizat si diametru mic (in scopul economisirii apei). MASURI pt.

➢ la incendiile de exterior . ci. ➢ dupa acordarea primului ajutor se organizeaza transportarea bolnavilor la cea mai apropiata unitate sanitara. Mai frecvent. ➢ unul din membrii FISPA (grupa de salvare) va inlatura „spectatorii” persoanele curioase.). inlocuirea din cand in cand a celor care lucreaza. ➢ sa se evite fixarea liniilor de refulare pe scara si sa nu se permita stropirea scarilor cu apa. In practica pe timpul actiunii de stingere se pot ivi accidente. si anume: . evitandu-se pe cat posibil folosirea distribuitoarelor. se intrebuinteaza de preferinta furtun si tevi tip B . chiar in cazul cand se inlocuiesc furtunele sparte. gaze toxice). ➢ Se va evita scurgerea apei prin casa scarilor si se va asigura rezerva de personel pt. la nevoie. fie la personalul care participa derect la stingere. sa micsoreze doar presiunea. se creaza pericol de accidentare prin cadere pt.soferul sa nu intrerupa refularea apei. mai intai se scoate victima de sub actiunea cauzei care a provocat accidentul (zona incendiata. ferindu-le de apa pana la intrebuintare. primul ajutor se va acorda incepand cu cei care au o stare mai grava. Sursele de apa sunt expuse inghetului . Ne respectarea acestor drepturi peate duce la consecinte grave. fie la unele persoane surprinse in zona incendiata. arsuri si asfixieri. sa fie mentinuti pe cat posibil in pozitii care sa nu le agraveze starea. daramaturi etc. prsonalul de interventie care lucreaza la inaltimi datorita stratului de gheata ce se formeaza pe treptele scarilor de incendiu si pe acoperisuri. Acordarea primului ajutor sanitar in caz de arsuri: In functie de gravitatea lor.se pot intalni fracturi. arsurile se clasifica in trei grade. ➢ ATENTIE!. MASURI pt. REGULI cu caracter general: ➢ in orice imprejurare. De cele mai multe ori. 6 Proceduri de acordare a primului ajutor in caz de arsuri. ➢ trebuie avut grija ca accidentatii.optimizarea interventiei: ➢ liniile de furtun vor fi protejate contra inghetului pri acoperire cu un strat de zapada sau in lipsa acesteia cu paie. mediul toxic.la fata locului nu se gaseste personal medical specializat care sa poata acorda victimelor primul ajutor medical. ➢ in cazul ca sunt mai multi accidentati. distribuitorul va fi amplasat in una din incaperile cladirii. descoperite . facand dificila alimentarea cu apa a autospecialelor de interventie . in special cei cu fracturi sa nu fie supusi la miscari inutile.apa din furtun si in unele cazuri poate duce la scoaterea din actiune a personalului de interventie ca urmare a degeraturilor. ➢ in cazul incendiilor din interior. ➢ sa se intinda linii principale de rezerva catre tevile care lucreaza pe directii hotaratoare. fracturi. spre a le da posibilitatea sa se odihneasca si sa se incalzeasca. fan (si altele) cu deosebire la locurile de racordare. TEMA nr. plagi deschise si/sau intoxicatii cu produse rezultate in urma procesului de ardera (fum.

➢ arsuri de gr. sa fie chemat de urgenta la fata locului personal medical calificat. in cazul ruperii unui os se spune ca avem de-a face cu o fractura. un gaz foarte toxic. ceai. ca sanfele sa poata fi dirijat catre inima si creier. Trebuie retinut faptul ca la fracturile deschise. vajaituri in urechi. Arsurile de gr.. in procesul arderii se produc insemnate degajari de fum si gaze toxice. Fracturile pot fi: ➢ inchisa in cazul cand osul rupt nu iese prin piele. Acordarea primului ajutor sanitar in caz de intoxicatii cu fum si gaze: Pe timpul incendiilor. iar dupa un timp intoxicatul nu se mai poate misca si are o senzatie de paralizie. II si III se trateaza numai in unitati medicale .se recunosc dupa inrosirea dureroasa a pielii. formand o rana. ➢ deschisa in cazul cand osul rupt iese prin piele. . pt.II – sunt mai profunde (adanci) si se recunosc dupa basicile ce se formeaza si care sunt pline cu un lichid ca zeama de lamaie sau de culoare rosiatica. bastoane etc. va fi tinut cu capul indoit inapoi pt. Daca bolnavul cere de baut i se poate da apa indulcita cu zahar. ➢ arsuri de gr. apoi puse de o parte si de alta a osului rupt si fixate cu ajutorul unor fese sau bandaje. vasele de sange si uneori chiar oasele.I – cele mai superficiale si cele mai usoare. In acest scop se folosesc mijloace chiar improvizate. Daca accidentatul este palid si are pulsul foarte slab . Daca victima ramane in continuare sub influenta acestui gaz. se poate aplica ca prim-ajutor un pansament steril uscat avand grija ca basicile sa nu fie sparte. Ele cuprind pielea. va fi asezat astfel incat picioarele sa fie mai sus decat capul . Prima grija a echioei de salvare in cazul fracturilor este sa procedeze de urgenta la imobilizarea provizorie a regiunii in care s-a produs fractura. Tratamentul arsurilor – difera in functie de gradul acestora. a nu le mari durerile ci vor fi invelite in cearceafuri curate si vor fi transportati la spital. Acordarea primului ajutor sanitar in caz de fracturi: In mod obisnuit. limonada. de aceea. cum ar fi: scanduri. In general. care vor fi insa infasurate in prealabil cu vata sau bucati de panza (stofa) . facandu-se apel la serviciile salvarii. intoxicatia cu un astfel de gaz se manifesta prin dureri de cap. care pune in pericol viata servantilor si a persoanelor surprinse in zona incendiata. Cand accidentatul este in stare de inconstienta si respira. a mentine libere caile respiratorii. poate sa-si piarda cunoastinta si sa intre in coma – chiar deces.Persoanele care au suferit asemenea arsuri nu vor fi dezbracate pt. se reaminteste obligatia ca in toate cazurile de accidente concomitent cu primele ingrijiri care se dau bolnavilor. De aceea. crangi sau coji de copac. ameteala. ATENTIE: -locurile unde sau produs arsurile nu se vor unge cu substante grase. Acestea sunt unele masuri de prim-ajutor. Regiunea interesata se uda cu apa rece si se starge apoi usor cu un tampon de vata imbibata in alcool. va fi culcat pe o parte si supraveghiat permanent. mai intai se va aplica pe rana un pansament steril si se va incerca oprirea hemoragiei. muschii. Daca este inconstient si are tendinta de varsaturi . intre care cel mai des oxidul de carbon (CO). In cazul cand arsura a cuprins o suprafata mare si nu este prea adanca.I se trateaza simplu fara mijloace speciale.➢ arsuri de gr.III – sunt cele mai profunde. intoxicatul trebuie scos imediat la aer curat si asezat cu fata in sus. Arsurile de gr. dupa care se va trece la imobilizarea organului afectat si transportat cat mai urgent la prima unitate sanitara. suc natural.

e)instruirea la locul de munca (documente. conform OMAI nr.V.al localitatii) trebuie sa exiate urmatoarele documente. ➢ reguli si masuri specifice de aparare impotriva incendiilor corelate cu riscurile locale.O.10. c)afisarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor. . localitate. planul de analiza si acoperire a riscurilor.situatii de urgenta. explozii. ➢ documente privind serviciul public voluntar pt. 3-dispozitie de numire a sefului serviciului. (serviciul voluntar pt. accidente tehnice. ➢ raportul semestrial de evaluare a capacitatii de a. d)organizarea salvarii si evacuarii (afisarea planurilor cu traseele de evacuare).6 din O. La S. ➢ dispozitia privind reglementarea lucrului cu foc deschis si a fumatului.din fisa localitatii se trimite la ISU).A. publicata in M.: ➢ prevenirea si stingerea incendiilor.1474/2006: 1. anterior definitivarii bugetului local .1 Organizarea apararii impotriva incendiilor pe locul de munca. fisa localitatii..1474/2006. b)organizarea interventiei de stingere a incendiilor . desfasurare. ➢ dispozitie de numire a cadrului tehnic cu atributii indomeniul apararii impotriva incendiilor. 2. ➢ evacuarea si salvarea persoanelor si bunurilor materiale. SCOPUL: Asigurarea conditiilor care sa permita salariatilor (pe baza instruirii si cu mijloacele tehnice pe care le au) sa actioneze eficient pt.. 2) emise de primar : ➢ planul de analiza si acoperire a riscurilor . f)marcarea pericolului prin montarea de indicatoare sau a altor mijloace de atentionare.U. ➢ masuri de optimizare a capacitatii de a. Actele privind apararea impotriva incendiilor: 1) emise de Consiliul Local: ➢ decizia de aprobare a planului de analiza si acoperirea riscurilor pt.i. ➢ raport de analiza a dotarii cu mijloace de aparare impotriva incendiilor: anual.i. ➢ stabilirea si aplicarea masurilor specifice de prevenire a incendiilor.nr. verificare).I. ORGANIZAREA APARARII IMPOTRIVA INCENDIILOR TEMA nr.V.M. In ce consta organizarea apararii impotriva incendiilor la locul de munca.2006 (1 ex. a)prevenirea incendiilor: ➢ loarea in evidenta a materialelor si dotarilor cu pericol de incendiu. ➢ hotararea privind modul de organizare a apararii impotriva incendiilor in localitate. ➢ loarea in evidenta a surselor de aprindere ce pot aparea si mijloacelor care le pot genera.885/31. 2-regulament de organizare si functionare.S. situatii de urgenta: 1-hotararea de infintare .i.nr.i. ➢ inlaturarea efectelor distructive provocate de incendii. ➢ fisa localitatii conform anexei nr.

4. gazelor toxice).respectarea reglementarilor in domeniu. fumului. incaperile destinate cazarii. traseele se marcheaza cu culoare verde.pe incaperi daca in ele se afla cel putin 50 de persoane.a-s. rapoarte in urma controalelor de prevenire (proprii sau ale autoritatii de stat).i.3. dispozitia de numire a cadrului tehnic (CT.i.de locuri pt. conventii cuprinzand raspunderile ce revin partilor pe linie a.18 alin. art. codurile de identificare ori de pericol si produsele de stingere recomandate. Care sunt planurile de protectie impotriva incendiilor: a). pt. 7. dispozitie privind organizarea instruirii personalului . -oprirea functionarii amenajarilor in cazul anularii avizului/autorizarea de siguranta la incendiu . b) – planul de depozitare si de evacuare a materialelor periculoase: se intocmesc pt.i. dispozitie de organizare si stabilire a responsabilitatilor privind apararea impotriva incendiilor. rapoarte de interventie ale SVSU.i. 5. 6. 3) emise de administratorul operatorului economic/conducatorul institutiei: 1. 10. . 4. reguli si masuri de aparare impotriva incendiilor la utilizarea. avizele si autorizatiile de securitate la incendiu. 7.)cu atributii in domeniul a.constructiile din patrimoniul propriu. programe cu masuri si actiuni pt. salvarea rapida si in siguranta a personalului conform planurilor stabilite. dispozitie privind reglementarea lucrului cu foc deschis si a fumatului. cantitatile. 2. 6. masuri speciale de a. 11. stingerea acestora.indiferent de nr.i. In cazul transmiterii temporare a dreptului de folosinta asupra constructiilor (contracte de inchiriere). 8. dispozitii:-de sistare a lucrarilor de constructii .(apararea impotriva incendiilor). La SPSU(CT. 7. 2.planul de evacuare a persoanelor in caz de incendiu: -pe nivel daca se afla simultan peste 30 de persoane. instalatiilor si utilajelor de catre persoane anume desemnate. transportul si depozitarea substantelor periculoase specifice. 4. 10. perioadele caniculare sau secetoase. gaze si fluide combustibile a consumatorilor. date ale personaluluidin cadrul SVSU-lui. 8. OMAI 1474/2006 .evidenta permisului cu focul deschis inclusiv arderea miristilor. evacuarea bunurilor periclitate si protejarea echipamentelor. 9. obiectivul de activitate al acestora .i. trebuie sa existe urmatoarele documente cf. protectia personalului de interventie (impotriva temperaturilor. intreruperea alimentarii cu energie electrica.insotite de documentele vizate spre neschimbare care au stat la baza emiterii lor. obtinute pt. 3. dispozitie de construire a SPSU (ori contract cu alt SPSU). 3. . evidenta exercitiilor SVSU cu cuncluziile rezultate din acestea. instructiuni de aparare impotriva incendiilor si atributii ale salariatilor la locurile de munca. 9. fisele de instruire. 5. fiecare incapere unde se afla asemenea materiale si se mentioneaza clasele acestora . verificarea loculrilor in care se poate propaga incendiul si actionarea pt.nr. registrul pt. . 6. lista operatorilor economici cu care s-au incheiat contracte de inchiriere. actionare asupra focarului de incendiu. alarmarea personalului de la locul de munca si anuntarea incendiului la fortele de interventie (dispecerat acolo unde este constituit).) al operatorului economic/institutiei. 5. Ce presupune interventia la locul de munca: 1. manipularea.si termenul de valabilitate al contractului.

Este obligatorie protecţia la suprasarcini pentru instalaţii din încăperi categoriile de pericol de incendiu A. cu o lăţime ce depăşeşte cu cel puţin 3 cm pe toate laturile elementul de instalaţie electrică 1 1 elemente de susţinere din material incombustibil (ex. Montarea pe materiale combustibile a conductelor electrice cu izolaţie normală. etc. izolaţii termice. a tuburilor din materiale plastice. a aparatelor şi echipamentelor electrice cu grad de protecţie inferior. efectuarea recunoasterilor. I. ţevi metalice. a cablurilor fără întârziere la propagarea flăcării. din încăperile pentru . silicon). se pot prevedea ecrane de protecţie corespunzătoare. INSTALATII ELECTRICE Condiţii de amplasare şi montare a instalaţiilor electrice Conductoarele. se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalaţii cu condiţia ca instalaţia electrică să fie dispusă 11 deasupra conductelor de apă. de canalizare şi de GPL 1 1 sub conductele de gaze naturale şi sub conducte calde (cu temperatura peste 400C Pe toate porţiunile de traseu pe care nu pot fi respectate aceste prevederi.5 m de o parte şi alta porţiunea de traseu protejată. tuburile. punerea acestora in aplicare cu prilejul exeercitiilor. a studiilor tectice si pt. în cantităţi mai mari sau egale cu 25 l.5 cm. se face interpunând materiale incombustibile între acestea şi materialul combustibil sau elemente de distanţare 1 1 straturi de tencuială de minim 1 cm grosime sau plăci din materiale electroizolante incombustibile cu grosimea de minim 0. si se actualizeaza ori de cate ori este cazul. TEMA nr. ce vor depăşi cu minim o. limita de 25 l poate fi majorată la 60 l. console metalice) care distanţează elementele de instalaţie electrică cu cel puţin 3 cm faţă de elementul combustibil Se interzice montarea directă pe elemente de construcţie din materiale combustibile de clasă C3 şi C4 A următoarelor cabluri – cabluri armate sau nearmate. rezultate din scenariul de securitate la incendiu sau din evaluarea capacitatii de evaluare impotriva incendiilor. Materialele şi echipamentele care în serviciu normal. se iau măsuri constructive de protecţie prin prevederea de separări. Pentru lichide izolante greu combustibile (esteri. conductoare electrice neizolate sau cu izolaţie din materiale combustibile. de gaze naturale si tehnica de calcul.Situatii de Urgenta) la dispozitia caruia se pune un exemplar pt. barele. Trebuie luate măsuri pentru asigurarea scoaterii automate de sub tensiune a instalaţiei respective în caz de incendiu. aplicatiilor tactice de interventie precum si in situatii de urgenta. etc. B. Se interzice amplasarea instalaţiilor electrice în interiorul canalelor de ventilaţie.c) – planul de interventie : se avizeaza de ISU (Inspectoratul pt. C. aparate şi echipamente electrice cu grad de protecţie inferior. se vor lua măsuri de colectare a lichidelor scurse (cuve colectoare cu praguri pentru a evita împrăştierea acestora) iar încăperea va avea pereţi din clasa C0. Dacă echipamentele electrice dintr-o încăpere conţin lichide combustibile cum sunt uleiurile minerale şi hidrocarburile izolante. Acest plan se intocmeste pe baza concluziilor privind interventia. Dacă aceste aceste condiţii nu pot fi respectate.2 Instructiuni de aparare impotriva incendiilor la instalatiile electrice. de avarie sau de manevră greşită pot produce flăcări sau scântei sau pot atinge temperaturi ridicate (peste 700C) vor fi amplasate conform condiţiilor prevăzute de producător. Este obligatorie folosirea conductoarelor şi barelor din cupru în următoarele situaţii – la circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor din blocul operator. Pentru diminuarea riscului de incendiu se recomandă utilizarea unui dispozitiv de protecţie diferenţial.

prin presare cu scule adecvate şi elemente dr racord speciale. conductele punte se acoperă cu un strat de tencuială de minim 1 cm. amplasate la 1 m de materialele combustibile. fie prize în execuţie normală. Dacă. cabluri şi bare electrice. în spatele sobelor sau a corpurilor de încălzire. pe suprafaţa panourilor radiante sau pe alte suprafeţe calde similare. Legăturile pentru îmbinări sau derivaţii între conductoarele de aluminiu se fac prin cleme speciale. Se interzice montarea dozelor şi cutiilor derivaţie pe pardoseala podurilor. Legăturile pentru îmbinări sau derivaţii între conductoarele de cupru se fac prin răsucire şi matisare. Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac numai în accesoriile special prevăzute în acest scop (doze. Se interzice montarea conductelor punte pe suprafaţa de zidărie a coşurilor.). prin cleme speciale sau prin presare cu scule şi accesorii corespunzătoare. Se interzice supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune. instalaţii de prevenire şi stingere a incendiilor. Se interzice folosirea arborilor drept suporturi pentru conductele electrice libere. gresie). Se interzice utilizarea cordoanelor flexibile pentru executarea instalaţiilor electrice fixe. prin metalizare asociată cu lipire sau prin sudură. pe suprafaţa coşurilor şi a panourilor radiante sau pe alte suprafeţe similare. Se evită montarea tuburilor pe pardoseala combustibilă a podurilor. în încăperi pentru băi. consumatori de siguranţă din centralele electrice. Legăturile între conductoare de cupru şi conductoare de aluminiu se fac prin cleme speciale. corpurile de iluminat ale iluminatului d siguranţă pentru evacuare de tip 1 sau 2. tuburi de protecţie sau cu alte elemente ale instalaţiilor electrice. duşuri şi grupuri sanitare. în podurile clădirilor şi în construcţii executate din materiale combustibile. ciment. Siguranţele fuzibile se folosesc numai calibrate şi în execuţie închisă. prin simpla răsucire. Nu se admite instalarea tuburilor şi ţevilor în care sunt introduse conducte electrice cu izolaţie obişnuită. Se interzice montarea liberă a conductelor electrice în încăperi din categoria PC. Este obligatorie folosirea prizelor cu contact de protecţie în încăperi cu pardoseală conductoare electrice (mozaic. la exterior. se montează pe pardoseală . se admite numai în cazurile în care pot fi îndeplinite simultan condiţiile 1 1 pereţii exteriori al clădirii să fie din materiale incombustibile 1 1 conductele electrice să fie instalate astfel încât atingerea lor să nu fie posibilă decât cu ajutorul unor mijloace speciale 1 1 se respectă distanţele minime dintre conducte electrice libere şi elementele de pe traseul lor.reanimare şi din încăperile pentru servicii de urgenţă din clădirile de spitale şi similare. în încăperi din clasa PC şi în încăperi în care se utilizează aparatură de calcul. Se interzice executarea legăturilor electrice între conductoare în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie. Legăturile conductoarelor electrice se execută numai în doze. a apei şi la şocurilor mecanice) necesar în scopul respectiv. Este interzisă traversarea coşurilor şi canalelor de fum cu conducte. Se interzice executarea legăturilor electrice la conductoare de aluminiu. omologate pentru acest scop. Montarea liberă a conductelor electrice pe clădiri. golurilor din elementele de construcţie şi trecerilor prin elementele de construcţie. In cazul instalării prizelor în pardoseli sau pe pardoseli se folosesc fie prize în execuţie specială. atunci tuburile trebuie să fie metalice. La montarea îngropată. totuşi. etc. plintelor. cutii de legătură. Se interzice folosirea siguranţelor fuzibile ca aparate de conectare şi deconectare sub sarcină. protejate în cutii speciale care asigură gradul de protecţie(la pătrunderea corpurilor solide. In depozite de materiale combustibile se pot instala prizele cu condiţia ca acestea să fie prevăzute cu dispozitive de protecţie diferenţială şi de limitare a puterii. . metalizare asociată cu lipire sau prin presare.

coloana de alimentare a tabloului ascensoarelor se racordează la tabloul general sau de forţă. subsoluri de cabluri. astfel încât un incendiu la unul dintre panouri să nu-l poată afecta pe cel de-al doilea. clădirea grupului. întrerupătorul respectiv fiind amplasat într-un loc unde nu are acces publicul. înaintea întrerupătorului general sau a siguranţelor generale. marcarea ieşirilor din încăperi. Alimentarea cu energie electrică a tablourilor ascensoarelor de intervenţie în caz de incendiu se face pe două căi de alimentare independente. Instalaţiile electrice din zonele cu pericol de explozie vor fi proiectate şi realizate astfel încât să asigure protecţia împotriva apariţiei de scântei şi arcuri electrice. Circuitele iluminatului normal trebuie să fie distincte de prize. la magazine. In zonele cu pericol de explozie se pot folosi cabluri numai în execuţie corespunzătoare. se marchează distinct. In încăperile cu pericol de explozie este interzisă aşezarea ţevilor de protecţie pe pardoseală. electrovanelor de incendiu şi instalaţiei de ventilare pentru evacuarea fumului se amplasează pe trasee ferite de pericol de incendiu. Este interzisă montare liniilor electrice aeriene în zonele cu pericol de explozie. în încăperi de depozitare a materialelor sau substanţelor combustibile.indicator luminos. La clădirile ce adăpostesc persoane care nu se pot evacua singure. la hoteluri precum şi la alte clădiri cu aglomerări de persoane. La clădirile cu săli aglomerate. . conductoare izolate protejate în tuburi metalice sau ţevi de protecţie sau bare în execuţie etanşă cu tipul de protecţie antiexplozivă corespunzătoare zonei periculoase în care sunt montate. Circuitele şi dozele iluminatului normal trebuie să fie distincte de cele ale iluminatului de siguranţă. a traseului şi a ieşirilor căilor de evacuare se face folosind corpuri de iluminat tip .5 m distanţă de el. Corpurile de iluminat destinate iluminatului de siguranţă. Tablourile electrice se amplasează la cel puţin 3 cm de elementele din materiale combustibile. fluorescente sau cu descărcări în vapori metalici care se instalează în depozite de materiale combustibile. In încăperi cu aglomerări de persoane se folosesc corpuri de iluminat executate din material incombustibile sau greu combustibile Corpurile de iluminat echipate cu lămpi incandescente. care trebuie manevrate în caz de incendiu. respectiv cu difuzor şi dacă există şi pericol de şocuri mecanice. vor avea şi grătar protector.Se interzice amplasarea tablourilor electrice în poduri. La tablourile de distribuţie ale receptoarelor prevăzute cu alimentare de bază şi cu alimentare de rezervă din sursa de intervenţie se prevăd măsuri constructive de separare între panourile celor două alimentări. se marchează sau se echipează cu lămpi de altă culoare pentru a se deosebi de lămpile iluminatului normal. Iluminatul de siguranţă împotriva efectului panicii se realizează cu corpuri de iluminat cu lămpi incandescente. Staţiile de pompare. Sunt obligatorii luarea măsurilor împotriva acumulării electricităţii statice la construcţiile care includ zone cu pericol de explozie. Iluminatul de siguranţă pentru marcarea hidranţilor interiori se amplasează în afara hidrantului la cel mult 1. tabloul electric se prevede cu posibilitatea de întrerupere a alimentării cu energie electrică a instalaţiilor electrice aferente. calamitate naturală etc. vizibil şi clar astfel încât să poată fi identificate rapid la necesitate. vor fi prevăzute cu instalaţie de iluminat de siguranţă pentru continuarea lucrului. centralele de semnalizare a incendiilor. Căile de alimentare ale tabloului de distribuţie al staţiilor pompelor. trebuie să fie prevăzute cu glob. Manetele de pe tablouri. Iluminatul de siguranţă pentru evacuare. electrogen şi zonele în care se află elemente de PSI la care trebuie acţionat. marcat şi uşor accesibil pentru intervenţii în caz de incendiu.

5 m3 pentru bucătării. toate la exterior sau spre balcoane vitrate cu suprafaţa minimă totală de 111 0. luminatoare cu geamuri. sub formă de ferestre. 7. vopsirea părţilor aparente 111 verificarea şi repararea aparatelor de utilizare prin unităţi specializate 111 verificarea instalaţiilor de utilizare o dată la 2 ani 111 revizia instalaţiilor de utilizare o dată la 10 ani Verificarea mijloacelor de măsură supusă obligatoriu controlului metrologic. se prevăd cu suptafeşe vitrate. Condiţii tehnice pentru funcţionarea în siguranţă a instalaţiilor interioare de utilizare a gazelor naturale combustibile . II. cu echipe specializate conduse de un instalator autorizat De asemenea unităţile consumatoare sunt obligate să întocmească şi să afişeze la locuri vizibile 111 instrucţiuni specifice de utilizare şi exploatare pentru fiecare aparat şi agregat alimentat cu gaze naturale 111 telefoanelor echipelor de intervenţie proprii şi ale unităţii distribuitoare Utilizarea corectă a instalaţiilor constă în 111 aprinderea focului (întâi flacăra apoi gazul) şi stingerea acestuia. la intervale de cel mult 72 ore 111 supravegherea.0 m3 pentru bucătării din construcţii existente 111 asigurarea aerului necesar arderii 111 ventilare naturală sau mecanică 111 evacuare totală a gazelor de ardere în atmosferă 111 suprafeţe vitrate Toate încăperile în care se montează aparate de utilizare a gazelor naturale. în cazul construcţiilor din beton armat 111 0. în cazul construcţiilor din zidărie Geamurile au grosimea de maxim 4 mm fără armare.05 m2 pe m3 de volum net de încăpere. uşi cu geam sau goluri. 18.0 m3 pentru încăperi curente . băi şi oficii . întreţinerea curentă.Unităţile consumatoare de gaze naturale sunt obligate să asigure exploatarea corectă a acestora prin 1 1 1 instalator autorizat de furnizorul de gaze 111 verificarea şi revizuirea instalaţiilor. OBLIGAŢIILE CONSUMATORILOR DE GAZE NATURALE ( Normativ I 6 – anexa 15 ) . în funcţie de necesităţi 111 supravegherea arderii şi respectarea parametrilor tehnologici pentru funcţionarea în condiţii optime 111 supravegherea aparatelor de măsură şi control 111 supravegherea instalaţiilor de automatizare 111 anunţarea echipei de întreţinere pentru remedierea defecţiunilor constatate şi scoaterea din funcţiune a instalaţiilor defecte Intreţinerea instalaţiilor de utilizare constă din efectuarea următoarelor operaţiuni 111 controlul eventualelor scăpări de gaze.03 m2 pe m3 de volum net de încăpere.volum interior minim al încăperilor . .

revizuit sau modificat instalaţia de gaze naturale. să nu intervină la contoare. stabilite. accesul aerului necesar arderii precum şi pentru evacuarea gazelor de ardere. atât în instalaţiile de utilizare. să respecte dispoziţiile unităţii distribuitoare cu privire la funcţionarea în regim mixt de consum. să anunţe de urgenţă biroul de reclamaţii al unităţii distribuitoare pentru orice defecţiune suferită la instalaţia de utilizare şi ori de câte ori simt miros specific de gaze. 4. unitatea distribuitoare este exonerată de orice răspundere. care poate duce la o variaţie bruscă a consumului. să cureţe şi să menţină în perfectă stare de funcţionare. În cazul în care se produc accidente care au drept urmare degradarea clădirilor în care se găsesc instalaţiile sau a altor obiective din vecinătate precum şi vătămarea integrităţii corporale a oricărei persoane. decât pe bază de aprobări legale şi numai prin societăţi care au agrement tehnic în acest sens. la tarifele legal aprobate precum şi lucrările executate şi serviciile prestate de unitatea distribuitoare. 7. verificarea sau revizia instalaţiilor. să nu micşoreze sau să astupe suprafeţele vitrate. cu obligaţia acestora de a contribui cu cotă parte la cheltuieli. înaintea efectuării recepţiei şi deschiderii oficiale a gazelor de unitatea distribuitoare. să păstreze toate aprobările şi toată documentaţia tehnică pe baza căreia a realizat. 3.1. 20. decât cele pentru care au fost aprobate. să nu rupă sigiliile aplicate de unitatea distribuitoare. numai prin societăţi agreate. cu personal calificat pentru asemenea lucrări. nişe. să permită racordarea la branşamentul şi instalaţia de utilizare a altor consumatori care au aprobarea unităţii distribuitoare. 12. acordurile energetice emise pentru consumul de gaze naturale. să respecte condiţiile impuse prin aprobările. gaze naturale . Tipul avertizoarelor şi locul de aplicare se fixează de comun acord cu unitatea de distribuţie. să nu permită şi să nu execute modificări ale instalaţiilor existente. sau în cazul în care aceasta scade sub nivelul de funcţionare admis. prevăzute pentru asigurarea siguranţei în exploatare. INSTRUCŢIUNI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR LA INSTALAŢII ŞI APARATURĂ DE CALCUL . să urmărească în mod continuu presiunea şi debitul gazelor naturale. coşurile de evacuare a gazelor arse. să stabilească de comun acord şi să execute manevrele necesare aducerii la normal a funcţionării instalaţiilor. să efectueze remedierea eventualelor defecţiuni ce pot apărea. 19. în cazul depăşirii presiunii de regim. să întreţină instalaţiile în stare bună de funcţionare şi să le utilizeze în conformitate cu instrucţiunile primite de la unitatea distribuitoare. cabine sau la staţiile de reglare – măsurare. 5. 8. în cazul unor avarii în instalaţiile de gaze. prevăzând avertizoare optice şi acustice pentru ieşirea din limitele prescrise a presiunii gazelor. 10. cât şi în cele de distribuţie. să anunţe imediat furnizorul. avizele. 6. din cauza nerespectării obligaţiilor ce revin beneficiarului. 16.combustibil lichid. să nu utilizeze gazele în alte scopuri. să plătească cantităţile de gaze consumate. să nu pună în funcţiune punctele de consum aprobate. 13. 15. 17. racordări sau desfiinţări de puncte de consum. 9. luând în acelaşi timp măsurile necesare de prevenire a accidentelor tehnice şi umane. 18. să anunţe telefonic şi să obţină acceptul furnizorului pentru orice manevră la instalaţiile de gaze. 2. să permită accesul delegaţilor unităţii distribuitoare pentru control. consumatorii industriali alimentaţi prin staţii de reglare racordate la sistemul de distribuţie. 14. golurile pentru ventilare. 11. prin societăţi de specialitate. să anunţe imediat biroul de reclamaţii.

b)Deşeurile de hârtie vor fi colectate şi îndepărtate din încăperile cu tehnică de calcul. se va echipa cu mijloace de protecţie adecvate. TEMA nr. -Decuplarea generală de la tabloul principal de alimentare cu energie electrică. magazii.  Corpurile electrice pentru iluminat vor fi prevăzute cu globuri de protecţie şi carcase de protecţie. -Punerea în funcţiune a mijloacelor de stingere existente pe locul de muncă. c)În aceste încăperi se interzice: . ateliere pentru prelucrarea lemnului. în celelalte spaţii putându-se folosi apa şi pulberile stingătoare. .  Personalul care participă la acţiunile de stingere şi evacuare. a bunurilor materiale de valoare şi materialelor combustibile aflate în imediata apropiere a zonei de incendiu. se va face în strictă conformitate cu prevederile legale. 3 Instructiuni de aparare impotriva incendiilor la depozite. echipamentelor şi aparaturii de calcul electronic. se va proceda la evacuarea materialelor depozitate în locuri fără pericol şi se va organiza supravegherea lor.Introducerea şi folosirea de lichide inflamabile cu excepţia celor folosite pentru întreţinerea aparaturii şi în cantităţile strict necesare acestor operaţiuni.  În caz de incendiu. .  În magazii se vor folosi sisteme de încălzire centrală sau fără încălzire şi nu sisteme cu flacără deschisă. -Alarmarea salariaţilor şi anunţarea incendiului conducerii societăţii şi pompierilor militar. -Evacuarea personalului.a)Pe timpul exploatării instalaţiilor.  Manipularea materialelor şi substanţelor se va face în aşa fel încât să nu se producă spargeri sau revărsări de substanţe periculoase. cuprinse în documentaţiile de proiectare şi realizare a acestora.Folosirea sistemelor şi instalaţiilor de încălzire neadecvate şi neomologate.Fumatul şi focul deschis. . INSTRUCŢIUNI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR LA DEPOZITE ŞI MAGAZII:  Organizarea şi amenajarea depozitelor şi magaziilor.  Materialele şi substanţele combustibile şi cele inflamabile nu se vor depozita în spaţiile cu activităţi curente.Introducerea de materiale şi echipamente altele decât cele prevăzute în proiect. se va asigura permanent menţinerea condiţiilor şi parametrilor de exploatare privind protecţia la foc. în apropierea instalaţiilor sau pe căile de acces şi de evacuare.  Compartimentarea spaţiului de depozitare nu va fi executată din materiale combustibile. d)În cazul producerii unui incendiu măsurile vor viza: -Oprirea instalaţiei de climatizare. depozite de material lemnos. -Scoaterea de sub tensiune a unităţilor periferice şi a celei centrale. Pentru stingerea echipamentelor se recomandă folosirea dioxidului de carbon. instrucţiunile şi prescripţiile tehnice în vigoare. concomitent cu acţiunile de stingere. .

La terminarea lucrului.80m. Este interzis fumatul în atelierele pentru prelucrarea lemnului.). vor fi amplasate în încăperi separate de cele pentru prelucrarea materialului lemnos. Se admite folosirea reşourilor electrice pentru încălzirea cleiului în atelierele cu o suprafaţă mai mică de 400m2.). sârmă etc. pot fi utilizate şi sobe obişnuite cu acumulare de căldură (ex. . Se interzice folosirea sobelor fără acumulare de căldură (sobe metalice) şi a radiatoarelor electrice. Este interzisă utilizarea pentru racordarea la reţea a cablurilor neizolate sau a altor conductori electrici improvizaţi. cu respectarea următoarelor condiţii :  Reşourile electrice vor fi fixate rigid pe un suport de material incombustibil. cu respectarea corespunzătoare a măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor. şeful de atelier nu va părăsi atelierul până nu va asigura: ▪ Curăţirea tuturor locurilor de muncă. În atelierele mici. Verificarea. executate astfel ca uşiţele de alimentare să fie amplasate în afara acestor încăperi. Instalaţiile electrice de forţă şi lumină vor fi executate în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare. ▪ Oprirea tuturor utilajelor. polizoare şi alte utilaje care pot provoca scântei. lipire) nu se admite decât pe baza unui „Permis de lucru cu foc”. cu înălţimea de minimum 0. Se interzice încălzirea cleiului cu lămpi de benzină sau petrol în secţiile pentru prelucrarea lemnului. Lubrifianţii necesari ungerii utilajelor se vor aduce în ateliere în cantităţi pentru maximum trei zile de lucru.  Amplasarea reşourilor electrice se va face la o distanţă de minimum 1. ▪ Scoaterea de sub tensiune a tuturor maşinilor şi aparatelor electrice. Încălzirea atelierelor pentru prelucrarea lemnului (tâmplărie. reparat lăzi etc. Executarea în atelierele de tâmplărie a unor lucrări de reparaţii cu foc deschis (sudură.REGULI ŞI MĂSURI DE PREVENIREA INCENDIILOR ÎN ATELIERELE PENTRU PRELUCRAREA LEMNULUI: Utilajele şi dispozitivele folosite pentru ascuţirea pânzelor de fierăstraie şi a cuţitelor maşinilor de prelucrare a lemnului. lăsându-se libere căile de acces şi evacuare. luându-se măsuri de prevenire a incendiului. ferite de orice surse de foc sau de încălzire. sunt interzise depozitarea. în special. privind executarea lor şi aşezarea materialelor combustibile faţă de elementele instalaţiei. şi. Acesta va fi stivuit în mod ordonat. Lichidele inflamabile utilizate se vor păstra în ambalaje închise etanş. modelărie etc.5m de orice materiale combustibile. cu respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor în vigoare. indiferent de tipul lor. Sunt interzise aşezarea şi uscarea materialelor combustibile pe sobe sau corpuri de încălzire. Păstrarea acestora se va face în locuri special amenajate. În secţiile de prelucrare a lemnului (tâmplărie. pentru înlăturarea eventualelor bucăţi de metal înglobate (cuie. cu o suprafaţă de maximum 400m2. calapoade. Această operaţie se va executa în recipiente încălzite cu aburi sau apă supraîncălzită. aer cald etc. materialele lemnoase vor fi examinate cu grijă. Materialul lemnos nu va fi introdus în ateliere decât în cantităţi strict necesare prelucrării în schimbul respectiv. Înainte de a fi introduse în maşini pentru prelucrare. a utilajelor. transportul şi manipularea lichidelor inflamabile sau explozive.). de teracotă). exploatarea şi întreţinerea acestora se vor face numai de către personal calificat. Depozitarea şi stivuirea materialului lemnos se vor face în spaţii stabilite în acest scop. modelărie.) se va face cu instalaţii de încălzire centrală (apă caldă. abur. cu excepţia celor strict necesare procesului de lucru şi nu mai mult decât pentru un schimb de lucru.

În cazuri excepţionale. Se interzice executarea pe teritoriul depozitului a lucrărilor cu foc deschis (sudură. ele vor astfel întreţinute.). REGULI ŞI MĂSURI DE PREVENIREA INCENDIILOR LA DEPOZITELE DE MATERIAL LEMNOS: Materialul lemnos (cherestea. Teritoriul depozitului va fi împrejmuit. încât să asigure accesul maşinilor de intervenţie pentru stingerea incendiilor. supraîncărcarea accidentală a circuitelor. în toate punctele de acces. În depozit. Pentru fumat se vor amenaja locuri speciale. acolo unde există. care prezintă scurgere de carburanţi sau cu tobele de eşapament defecte ori fără dispozitive parascântei. se vor admite astfel de lucrări în depozite numai pe baza „Permisului de lucru cu foc”cu luarea măsurilor de prevenire a incendiilor pe toată durata lucrării (stabilirea razei de lucru. scurtcircuite. • Pe timpul acţiunii se vor lua măsuri pentru a se evita degradarea utilajelor şi materialelor.▪ ▪ ▪ Punerea în funcţiune. Solul nebetonat sau nepietruit din incinta depozitelor se va stropi cu var sau alte substanţe pentru a se împiedica creşterea vegetaţiei. asigurarea locului respectiv cu mijloace de stingere. compresoare. • Se va opri sistemul de ventilaţie existent şi se va scoate de sub tensiune instalaţia electrică de iluminat şi forţă. ca de exemplu contacte şi legături defecte. folosind spumă sau apă. autocare. ale persoanelor şi vehiculelor. • Concomitent cu stingerea se va organiza evacuarea materialelor. Se interzice accesul în depozite al mijloacelor de transport cu ardere internă (locomotive. instruirea lucrărilor. Aceste locuri vor fi marcate vizibil prin tăbliţe cu inscripţia „Loc pentru fumat” şi prevăzute cu lădiţe metalice cu nisip sau vase cu apă în scopul colectării şi stingerii resturilor de ţigări şi chibrituri aprinse. supravegherea controlului la terminarea lucrărilor etc. se vor monta indicatoare vizibile pentru atenţionarea acestei interdicţii. tractoare etc. Întreruperea instalaţiei electrice şi de iluminat de la tabloul principal al atelierului. Teritoriul depozitului va fi curăţat periodic de deşeuri. Se vor controla periodic legăturile electrice ale motoarelor şi instalaţiilor existente în incinta depozitelor. topirea bitumului sau asfaltului. Pentru localizarea şi lichidarea unui incendiu izbucnit în acest sector se vor lua următoarele măsuri. • Se va acţiona asupra materialelor incendiate. Se va folosi numai iluminat electric. sortimente scurte de lemn) se depozitează în stive. . secţii sau sectoare cu distanţă sigură între ele. Drumurile şi spaţiile de siguranţă din depozite nu vor fi blocate cu materiale. buşteni.). grupe. în orice anotimp. vegetaţie uscată sau alte materiale combustibile. a iluminatului de siguranţă. Fumatul este interzis pe teritoriul depozitelor. amplasându-se la distanţă de cel puţin 10m faţă de cea mai apropiată stivă a depozitului sau construcţie vecină. în conformitate cu prevederile normelor în vigoare. îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile din apropiere. deteriorări ale izolaţiei conductoarelor. încălzirea cu flacără a conductelor etc. acoperirea conductoarelor cu deşeuri etc.). înlăturându-se toate defecţiunile care pot provoca supraîncălziri. Se interzice folosirea în depozite a iluminatului cu flacără deschisă. Închiderea tuturor geamurilor şi uşilor. Va fi oprit accesul altor persoane în afara celor care îşi desfăşoară activitatea. scântei electrice. Locurile pentru fumat se vor amenaja numai în spaţiile libere. lipirea la cald a metalului.

se vor amplasa pliante cu instructiuni speciale de comportare în caz de incendiu. lacuri sau alte substanţe uşor oxidabile. din proprie iniţiativă sau la solicitarea victimei.Se asigura marcarea clara. traduse în limile de circulatie internationala. Vor respecta întocmai regulile şi măsurile de prevenire şi stingerea incendiilor stabilite în cadrul societăţii. Se va asigura în permanenţă funcţionarea. conform STAS 297-80. ajutor în vederea limitării şi stingerii incendiilor. Pe noptiere. Stingerea incendiilor izbucnite la depozitele de material lemnos se realizează prin folosirea ape sub formă de jet pulverizat sau compact. În caz de incendiu. precum şi măsuri pe timp de iarnă care să evite îngheţarea lor etc. În caz de incendiu: 1. Aceste materiale vor fi evacuate zilnic din depozit în locuri special stabilite. praf etc. vizibila. si iluminarea corespunzatoare a tuturor cailor de evacuare din interiorul hotelului. 6. Nu folosiţi liftul în caz de evacuare (excepţie lifturile special destinate pentru aceasta) 8. Alăturaţi-vă unui grup. organizatori ai intervenţiei. la loc vizibil. Nu reveniţi la locul incendiului decât chemaţi de persoanele cu competenţă. de verificare periodică preventivă. 5. îmbibate cu ulei. Se recomanda marcarea prin indicatoare fosforescente. Păstraţi-vă calmul. 7. 2). când şi cât este raţional posibil. bumbac. precum şi alte materiale textile îmbibate cu ulei (câlţi. rumeguş. Respectaţi întocmai instrucţiunile date de personalul societăţii sau cel de pază. a personalului de primă intervenţie sau a pompierilor militari. coborâţi calm scările la parter şi de aici către exteriorul clădirii. persoanelor aflate în pericol sau dificultate. în condiţiile şi la parametrii proiectaţi. nu intraţi în panică. aveţi obligaţia să anunţaţi imediat personalul societăţii sau cel de pază. acordând după posibilitate. observaţi un început de incendiu. INSTRUCTIUNI DE APARARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR SPECIFICE ACTIVITATII DE TURISM Activitatea de cazare 1).În camerele de hotel. . În cazul în care dvs. a reţelei de apă sau a bazinelor de apă pentru stingerea incendiilor. urmărind marcajele sau indicatoarele de securitate sau consultaţi planul de evacuare. aveţi obligaţia să acordaţi ajutor. manipularea şi depozitarea substanţelor şi materialelor combustibile. Părăsiţi în ordine încăperea în care va aflaţi. INSTRUCTIUNI DE ORDINE INTERIOARĂ OBLIGATORII DE URMAT PENTRU PERSOANELE DIN EXTERIOR Persoanele din afara societăţii se vor deplasa numai însoţite. 9. Stivele din apropierea incendiului se evacuează sau se stropesc cu apă. 3. doar pe traseele şi în locurile stabilite.). luându-se măsuri de întreţinere corespunzătoare. pe partea interioara a usilor se va afisa schita cu traseul de evacuare (spre iesirea principala si cea de serviciu).Este interzisă păstrarea în depozite a deşeurilor de lemn (aşchii. Pe teritoriul depozitelor (inclusiv pe spaţiile de siguranţă) sunt interzise descărcarea. 2. cârpe de şters). TEMA nr. 4 Instructiuni de aparare impotriva incendiilor specifice activitatilor de turism. Dacă va aflaţi la etaj. 4.

Personalul hotelului va fi temeinic instruit asupra modului în care se va face alarmarea. spatiile comune se vor verifica si pe timpul noptii la intervale de 2-3 ore. aragaze. anuntarea si orientarea persoanelor cazate spre iesire. 7).Se va controla permanent starea de functionare a instalatiilor electrice. organizarea si atributiile echipelor de prima interventie. în caz de incendiu. 9). 4). Hotele si tubulaturile de ventilatie ce deservesc masinile de gatit. etc). • Masinile de gatit si gratarele pentru fript. Pe geamurile respective se va inscriptiona “USA de evacuare”.curatirea pardoselilor din bucatarii sau spatiile de deservire (salile restaurantului) cu produse petroliere.Se admite mentinerea încuiata a usilor de la scarile de serviciu.Caile de circulatie existente în jurul hotelului. 11).3). . scrumiere cu picior.5 m fata de draperii si perdele. în cazul când acestea sunt prevazute cu geam nearmat. 10). de câte personalul de serviciu. vor fi permanent asigurate. în acest caz. precum si asupra modului de folosire a mijloacelor tehnice de interventie (hidranti. facle. 12). se va face în asa fel încât sa nu produca panica în rândul clientilor si persoanelor cazate în camere. iar parcarea autovehiculelor se va face în asa fel încât sa se asigure o usoara si rapida evacuare în caz de incendiu si accesul autospecialelor apartinând pompierilor militari. chibrituri.Pentru sesizarea în faza incipienta a unui început de incendiu. se executa numai de personal calificat.La fiecare nivel al hotelului se va afisa planul de evacuare. cuptoarele pentru copt. pentru a nu le periclita viata. vor fi curatate si degresate saptamânal si ori de câte ori este nevoie.folosirea focului deschis fara supraveghere (plite de gatit.introducerea de recipienti care pot provoca explozii sau a lichidelor combustibile în spatiile de depozitare a mijloacelor materiale si alimentare. Spargeti geamul în caz de incendiu. . Bucatarie. • Lânga fiecare masina de gatit care functioneaza cu gaze naturale vor fi afisate instructiunile de exploatare a gazelor. stingatoare) pentru localizarea si lichidarea incendiilor. pe o suprafata care sa permita evacuarea normala a persoanelor. Orice lucrari de reparatii sau de întretinere la instalatia electrica. 6). • În restaurant se va asigura numarul suficient de scrumiere de masa.5 m fata de perdele.Alarmarea si anuntarea. Pot fi întrebuintate.folosirea pentru iluminat. în ceea ce priveste amplasarea meselor si numarul de locuri. resouri. în caz de incendiu. draperii. Nu se admit improvizatii sau modificari la instalatia electrica. a mijloacelor pentru iluminat improvizate (lumânari. gratarele pentru fript. iar manipularea robinetelor se va face numai cu chei speciale. se vor respecta prevederile normativelor în vigoare. 5). vor fi dotate cu hote prevazute cu site de protectie. amplasate în apropiere.Receptiile vor fi dotate cu lanterne pentru a fi folosite în situatii de întrerupere a curentului electric. • Pentru evitarea aglomerarii si asigurarea evacuarii în salile restaurantului. restaurant Se interzice cu desavârsire: . felinare de vânt. etc). când iluminatul electric nu poate fi folosit. amplasate la o departare de cel putin 1. .Se interzice folosirea podurilor sau a subsolurilor în scopul depozitarii materialelor combustibile. amplasate la o distanta de cel putin 1. 8). .Pe holuri si pe culoare trebuie sa existe scrumiere pentru colectarea resturilor de tigari si chibrituri. si masti cu filter de fum pentru a putea intervenii la un eventual incendiu . iar pe holuri. prevazute cu globuri si aparatori sau lanterne cu pile uscate.

5.prelingerea grasimilor pe plita din tavi sau vase umplute peste limita sau manipularea necorespunzatoare. se vor amplasa la o distanta de cel putin 1 m fata de elementele combustibile ale constructiilor sau de materialele combustibile din încaperi. inclusiv dintre gestiuni. nu vor fi din materiale combustibile. autoinflamare. 11. compatibilitatea fata de agentii stingatori. Ferestrele si golurile de aerisire de la subsol si parter. semnalizarea si stingerea incendiilor. în functie de pericolul de incendiu si de explozie pe care îl prezinta. Depozitarea materialelor se va face în functie de proprietatile fizico-chimice.orice operatiune de reparatie. 10. 8. 3. 4. • • .Se interzice curatarea hotelor prin ardere. Compartimentarile. echipate cu instalatii si aparatura pentru detectarea. Materialele sau produsele care conditioneaza continuitatea productiei sau activitatii. este interzis: . ori de alte fenomene cu urmari deosebite. prin elemente rezistente la foc. Organizarea si amenajarea depozitelor si magaziilor. cuptoarele si celelalte utilaje care folosesc temperaturi ridicate. 7. sa nu blocheze mijloacele de stingere. acolo unde acestea exista. • Folosirea aparatelor electrice pentru pregatirea preparatelor culinare se va face cu respectarea stricta a normelor de exploatare date de furnizor sau producator. instructiunile si prescriptiile tehnice în vigoare. pentru a nu permite patrunderea chibriturilor si resturilor de tigari aprinse. iar cele care pot fi lovite. prin elemente rezistente la foc. de înlaturare a unor defectiuni sau de modificare a instalatiilor. Stivele vor fi astfel organizate încât sa permita interventia cu usurinta la stingerea incendiilor si evacuarea produselor depozitate. 6.pregatirea pe plita a diverselor preparate în asa fel încât sa prezinte pericol de incendiu. întretinere. sprinklere. Rafturile pentru depozitare vor fi din materiale incombustibile. gratarele pentru fript. se va face în stricta conformitate cu prevederile legale în vigoare. explozii. Depozitele si magaziile se vor organiza pe stive. . grupe de stive si sectoare cu asigurarea distantelor de siguranta între acestea. iar cele din lemn se vor ignifuga. Materialele cu caracteristici diferite se vor depozita în constructii sau compartimente separate. 2. vor fi executate de instalatori autorizati pentru astfel de lucrari. hidranti). vor avea si armaturi (gratare) de protectie. tablourile electrice si caile de acces. tendinte de autoaprindere. importante si de mare valoare. în apropierea instalatiilor sau pe caile de acces si de evacuare. cofetarie. . sa nu reduca raza de actionare a instalatiilor de stingere (drencere. explozie si în raport cu dimensiunea si forma acestora. Spatiile de depozitare vor fi delimitate fata de cele de receptie si livrare. aragazele. de regula se vor pastra în constructii independente sau compartimente separate. 9. nu se vor depozita în spatiile de productie. . Corpurile electrice pentru iluminat vor fi prevazute cu globuri de protectie. • În bucatarii si laboratoare de patiserie. INSTRUCTIUNI DE APARARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR LA DEPOZITE SI MAGAZII 1. Materialele si substantele combustibile si cele inflamabile. Masinile de gatit. fiind interzisa depozitarea în aceeasi magazie sau compartiment a materialelor care pot reactiona violent si genera incendii. vor fi asigurate cu plasa din sârma deasa.pastrarea produselor culinare care prezinta pericol de incendiu în cantitati mai mari decât strictul necesar precum si depozitarea acestora în apropierea surselor de caldura.

ca depozitarea si pastrarea sa se faca pe sortimente. Este interzisa folosirea oricaror surse de foc. 4. costume anticalorice). În salile agregatelor frigorifice nu vor fi prevazute instalatii de încalzire si nu se va folosi nici un sistem de încalzire. se va proceda la evacuarea materialelor depozitate în locuri fara pericol si organizarea supravegherii lor. care sa asigure evacuarea eventualelor scapari de agent frigorific. cu respectarea normelor de exploatare date de producator. lucrarile de orice natura care prezinta pericol de incendiu. Spatiile între stive si rafturi. INSTRUCTIUNI DE APARARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR LA MAGAZII DE ALIMENTE SI BAUTURI: 1. INSTRUCTIUNI DE APARARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR INSTALATII FRIGORIFICE 1. Personalul care participa la actiunile de stingere si evacuare. . 2. încât sa nu se produca loviri. respectându-se cu stricteae prescriptiunile de constructie si exploatare prevazute de noramtivele de PSI. 3. 14.12. La spargerea ori degradarea unor ambalaje care contin substante periculoase se va proceda la îndepartarea eventualelor revarsari si la evacuarea din depozit a ambalajelor respective. 16. amplasate în exterior. resouri si orice aparate producatoare de energie calorica si care prezinta pericol de încendiu. La depozitarea alimentelor si bauturilor în spatii închise. produsele vor fi pastrate în spatii separate pâna la obtinerea tuturor informatiilor necesare. ventilatie. Este interzisa depozitarea diferitelor materiale în încaperile din subsoluri în apropierea conductelor de gaze si coloanelor electrice. 15. va fi echipat cu mijloace de protectie (casti. etc). sa posede instructiuni de manipulare si depozitare. În caz de incendiu. când agentul frigorific prezinta acest pericol. radiatoare. 5. Manipularea materialelor si substantelor. 2. Instalatiile electrice din salile agregatelor frigorifice trebuie executate în conformitate cu normativele în vigoare pentru încaperi cu pericol de explozie. 3. masti. Încalzirea încaperilor de depozitare se va face prin sistemul de încalzire central. atestat. se vor respecta urmatoarele reguli: a) compartimentarea si marcarea spatiilor în asa fel. concomitent cu actiunile de stingere. degradari. se va face numai de personal calificat. precum si fumatul în salile agregatelor frigorifice. Încaperile agregatelor frigorifice vor fi prevazute cu ventilatie eficienta. Instalatia de încalzire din depozite si magazii va fi centrala cu apa calda sau abur. La depozitarea materialelor se va urmari ca acestea sa nu prezinte focare de incendiu. Deservirea si verificarea instalatiilor utilitare (iluminat. 6. Se interzice încalzirea cu sobe metalice. în încaperile în care se depoziteaza materiale combustibile. c) circuitele electrice interioare ale depozitelor si magaziilor. 13. spargeri si reversari de produse. eliberat în conditiile prevazute de normele PSI si dupa ce au fost luate toate masurile de prevenire a incendiilor. sa fie permanent libere. 4. se va face în asa fel. În cazul unor neclaritati. În incinta depozitelor. b) evacuarea permanenta a deseurilor provenite din împachetari si despachetari pentru pastrarea ordinii si curateniei si sa nu blocheze usile si caile de acces si evacuare. vor fi prevazute cu aparate de deconectare a curentului. iar între acestea si elementele de încalzire si iluminat sa se respecte distantele de siguranta prevazute de legislatia în vigoare. se vor executa numai pe baza unui “Permis de lucru cu foc”. încalzire.

În cazul executarii operatiilor de întretinere. vor fi supravegheate si pastrate pe suporturi incombustibile. prize sau alte elemente care pot produce scântei. Ciocanele care se încalzesc la foc. Se interzice folosirea sau lasarea lor în apropierea materialelor combustibile. etc. • dopul orificiului de alimentare va fi bine însurubat. nu se vor monta întrerupatoare. se va controla etanseitatea diferitelor parti ale acestora. Se interzice instalarea polizoarelor si a altor masini care produc scântei în locurile unde se pot degaja gaze sau vapori combustibili. 10. La executarea operatiunilor de prelucrare a metalelor. toate partile metalice ale masinilor-unelte si utilajelor de orice fel vor fi prevazute cu instalatie de legare la pamânt. La folosirea lampilor de benzina se vor respecta urmatoarele reguli: • alimentarea cu benzina se va face numai dupa ce arzatorul s-a racit complet. încât sa nu cada pe pardoseala. ale caror pulberi sunt pirofore. În toata perioada umplerii instalatiilor sau agregatelor frigorifice. Prelucrarea metalelor si aliajelor cu continut de magneziu. cutiile cu petrol sau unsori. ELECTRICE SI DE ÎNTRETINERE 1. 8. scânteilor sau în alte conditii care pot conduce la producerea unor incendii. Bumbacul si cârpele de sters. se va evita scurgerea si raspândirea lubrefiantilor pe utilaje. 6. vor fi tinute în recipiente metalice cu capace special destinate. 11. 9. La sfârsitul fiecarui schimb de lucru materialele întrebuintate vor fi evacuate din atelier si depozitate în locuri special amenajate. 9. în apropierea masinilor si utilajelor care produc scântei prin polizare sau aschiere. se va evita încalzirea excesiva a masinilor unelte si aruncarea spanului sau a aschiilor încinse pe elemente sau materiale combustibile. semifabricate. 8. 12. se va face cu solutii neinflamabile. se interzice încalzirea cu orice mijloace a buteliilor sau tuburilor ca si existenta flacarilor deschise în incinta camerelor în care se face aceasta operatie. Se interzice efectuarea lucrarilor cu benzina si alti solventi inflamabili în prezenta surselor de foc. 2. 6. 4. Decaparea cu acid azotic a pieselor din metale neferoase. pentru evacuarea vaporilor rezultati. Se interzice depozitarea tuburilor cu agenti frigorifici în salile agregatelor frigorifice sau în încaperi cu alte destinatii. trebuie asigurate în asa fel. INSTRUCTIUNI DE APARARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR LA ATELIERELE MECANICE. petrolului sau a altor substante inflamabile. La executarea operatiilor de curatare. În atelierele frigorifice. se interzice fumatul sau folosirea oricaror surse de foc în perioada umplerii agregatelor cu agent frigorific si în perioada probelor. când sunt în functiune. fiind prevazut cu o garnitura corespunzatoare. utilajul va fi oprit si scos de sub tensiune. 10. În interiorul salilor agregatelor frigorifice. 7. Se va evita pierderea de agent frigorigen din instalatii. Se interzice blocarea trecerilor si cailor de acces dintre utilaje cu materiale. 7. piese finite. În astfel de ateliere. astfel încât sa nu produca incendii. iar rezervorul se va umple numai ¾ din volum. curatarea sau spalarea pieselor pregatite pentru diverse operatii. 13. În perioada umplerii instalatiilor cu agent frigorific. ori în imediata apropiere a acestora. este interzisa amplasarea materialelor combustibile sau a substantelor inflamabile. se va face numai în nise de decapare cu ventilatie fortata. iar cele electrice se vor tine în priza numai atâta timp cât se folosec. 5. 3. se va efectua cu multa grija. Se interzice utilizarea benzinei. aluminiu. Degresarea. titan. . Ciocanele de lipit utilizate. Se va evita suprasolicitarea retelei electrice prin racordarea unor aparate si utilaje cu un consum mai mare decât cel pentru care a fost dimensionata instalatia. pe pardoseli.5. Pentru prevenirea acumularilor si descarcarilor electrostatice.

...................................................………………………….................. este interzisa reducerea presiunii prin surubul pentru aer si prin orificiul de alimentare. 4.......... 3..................... trebuie prevazute cu manometru...................... Se interzice golirea combustibilul din rezervor lânga sursa de foc.. S. (acolo unde este cazul)........Ventilarea spatiilor in care se executa lucrările se realizează ………………………… ..... spălarea...... .... si se termina in data de ............ PE TMPUL SI LA TERMINAREA LUCRARILOR CU FOC SE VOR LUA URMATOARELE MASURI: 1......... utilajelor............. înlăturarea surselor de aprindere şi condiţiilor favorizante de producere a incendiilor si exploziilor....... ora ...... prin ……………………………………….............……..................... eliberat de ………………….........................................C...... S.A................... din .Golirea.. .... la (in) ........Verificarea zonei de lucru si a vecinătăţilor acesteia.................. PREMERGATOR..................………………………………………………….......... lampile nu trebuie demontate si reparate lânga surse de foc deschis. Începerea lucrărilor cu foc s-a făcut in baza buletinului de analiza nr ................................ care urmează sa execute .................. .. d-lui ..... ajutat de dl... iar cele cu rezervorul mai mare de 3 litri.... ............. atunci când lampa este aprinsa................. substante explozive sau surse de gaze combustibile....... aparatelor................................... conductelor si recipientelor din zona de executare a lucrărilor si din apropierea acesteia pe o raza de ..... izolarea...... 200 PERMIS DE LUCRU CU FOC Se eliberează prezentul "Permis de lucru cu foc"..... metrii......…………................... 2... instalaţiilor.. protejarea antifoc a materialelor din zona................ utilajelor sau instalaţiilor....• • • lampile de lipit vor fi prevazute cu un sistem de siguranta reglat la presiunea de lucru... astfel: .se interzice folosirea lampii de benzina în încaperi în care se afla lichide combustibile... folosind . aerisirea conductelor........... ANEXA 1 Seful sectorului in care se executa lucrările Executanţii lucrărilor cu foc Nr ........ ........................................Îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile.. .......................... ora . din ..................................... .................………………………………………………….......................................

........………………………….....Supravegherea lucrărilor cu foc se asigura de către dl...………………… 7...... S........Asigurarea in zona de lucru a mijloacelor de stingere a incendiilor …... 8......Alte masuri P.......I.............Controlul masurilor de prevenire si stingere a incendiilor se asigura de către dl......... Sef sector /zona……………………………………………………………...………………………………….......................... 11..............Incendiul sau orice alt incident se va anunţa la ............ 12..... ………….. ...................................Anunţarea sefului sectorului in care se executa lucrarea despre începerea........... control si supraveghere a fost instruit asupra masurilor P...……………………………………………… 6. ….........………………. 9.......................... ……………………...................Personalul de execuţie.……………. ……………………………………………...........5...………………..... Responsabili Nume si prenume Semnătura Emitent……………………………………………………………………...... întreruperea si terminarea acesteia.....……………... 10......prin ................................................Respectarea cerinţelor de prevenire si stingere a incendiilor specifice tehnologiei de lucru ....................S........................................... specifice …………... I...... Executant lucrare…………………………………………………………… Serviciul de pompieri………………………………………………………......

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful