CAIETE DE STUDII Nr.

15

Februarie 2006

CREDITUL NEGUVERNAMENTAL ÎN ROMÂNIA: PERSPECTIVE ŞI IMPLICAŢII
Autori: Florian Neagu Angela Mărgărit Mihai Copaciu Irina Racaru Romulus Mircea Arpad Andrassy

iar utilizarea datelor în diferite lucrări este permisă numai cu indicarea sursei. Tehnoredactarea Caietelor de studii a fost realizată de către Direcţia Studii şi Publicaţii. Reproducerea publicaţiei este interzisă. 7 .ISBN 1224-4449 Notă Opiniile prezentate în această lucrare sunt în întregime ale autorilor şi ele nu implică sau angajează în vreun fel Banca Naţională a României.

................................................9 1..................................10 1. Dispersia geografică a creditelor către populaţie şi companii nefinanciare...........1....................... Concluzii şi propuneri .... Provocări ale evoluţiei CNG la nivel macroeconomic ....................31 3.......................9 1............... Creditul către populaţie.....1................7 1........ Contextul macroeconomic al evoluţiei creditului neguvernamental ........... Cadrul macroeconomic şi financiar din România ... Imagine de ansamblu asupra evoluţiei creditului neguvernamental................................................... Evoluţia ratelor de dobândă .......... Creditul către companiile nefinanciare ............3..........3..53 BIBLIOGRAFIE ........................68 ANEXA 3..........................17 2..............................................31 3.....2.............17 2.........................................27 3....... Evoluţia creditului neguvernamental în România... Principalele provocări ale evoluţiei creditului neguvernamental în România .........................................43 4....................................................................... Provocări la nivel microeconomic .................................72 ............ Analiză comparativă România-Polonia în ceea ce priveşte evoluţia spread-urilor ..............................................................................................................2.............2............................62 ANEXA 2........13 2................................................................................... Rolul sectorului bancar în asigurarea finanţării economiei reale ........................1........................22 2...58 ANEXA 1.....Cuprins SINTEZA STUDIULUI ....................................................... Factorii determinanţi ai spread-urilor de dobândă.

.

La rândul lor. Totuşi. Astfel. restructurarea şi privatizarea sectorului bancar. cât şi populaţia au obţinut în ultimii ani resurse financiare importante. procesul de restructurare a economiei (către una funcţională de piaţă şi capabilă să facă faţă forţelor concurenţiale în special din UE) şi modificarea comportamentului populaţiei (ca urmare a creşterii veniturilor şi a ajustării preferinţelor de consum spre bunuri de folosinţă îndelungată şi servicii) acţionează pe partea creşterii cererii de creditare atât în scopul consumului. obţinem valori puternic supraunitare (de 13. eforturile băncii centrale de a limita creşterea creditului în scopul de a ţine sub control evoluţia cererii agregate s-ar putea concretiza în costuri (inclusiv de imagine) din ce în ce mai mari în raport cu rezultatele. precum şi dirijarea acestei dinamici cu preponderenţă spre populaţie şi spre finanţare în valută reprezintă caracteristici întâlnite în ultimii ani nu numai în România. Creşterea rapidă a salariilor. cât şi a ofertei. economisind mai mult decât se împrumută de la bănci. Astfel.3 şi respectiv de 3. deşi am identificat aspecte caracteristice ambelor forme.5). din studiu a rezultat că rolul principal în aceste evoluţii nefavorabile nu aparţine creditului. companiile nefinanciare au ajuns în anumite perioade să aibă calitatea de creditor net în sistem. iar (ii) rolul creditării bancare în scopul satisfacerii nevoilor de consum sau de investiţii a fost unul secundar. fapt reflectat şi prin nivelul 7 . argumentele care pledează pentru existenţa unui fenomen de dezvoltare financiară par a fi mai consistente. Rezultă astfel că procesul de creştere a creditului neguvernamental are suport sustenabil atât din partea cererii. cât şi pe partea ofertei. precum şi creşterea competiţiei în contextul alinierii la practicile europene acţionează în sensul expansiunii ofertei de creditare. băncile din România se pare că au găsit instrumentele necesare unui management eficient. februarie 2006 SINTEZA STUDIULUI Evoluţiile ultimilor ani au condus la modificări structurale atât pe partea cererii de creditare. În ceea ce priveşte natura evoluţiei creditului. Din punctul de vedere al gestionării acestor evoluţii ale procesului de creditare. altele decât cele bancare. Ritmul de creştere semnificativă a creditului. Ca urmare. (ii) creşterii presiunilor inflaţioniste sau (iii) expansiunii preţurilor activelor financiare şi nefinanciare. respectiv dacă asistăm la o expansiune a acestuia (credit boom) sau la o dezvoltare financiară (financial deepening). Concluzia se întemeiază în special pe faptul că din analize a rezultat că: (i) atât companiile. comparând: (i) valoarea capacităţii de autofinanţare a companiilor şi (ii) valoarea finanţării acestora prin datorii. Dinamica importantă a creditului neguvernamental contribuie la creşterea cererii agregate. ci în majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est. În fapt. ale cărei venituri disponibile au crescut semnificativ. cât şi pentru investiţii.Banca Naţională a României Caiete de studii. chiar în scădere. având impact negativ în direcţia: (i) lărgirii deficitului de cont curent. cu (iii) valoarea finanţării prin credit bancar. a capacităţii de autofinanţare a companiilor (în special datorită componentei profiturilor) şi a promovării unei politici fiscale prociclice ar putea să conducă la o scădere şi mai mare în importanţă a rolului creditului neguvernamental în a genera efectele negative enumerate mai sus. O situaţie asemănătoare se regăseşte şi în cazul populaţiei. niveluri situate pe trend ascendent.

surprinzând şi aspecte legate de eficienţa alocării resurselor financiare în economie prin intermediul evoluţiei spread-urilor. Acţiunea cumulată a acestor factori credem că va conduce la diminuarea spread-urilor. în timp ce factorii microeconomici care joacă un rol foarte important în dinamica spread-urilor sunt legaţi de eficienţa cheltuielilor salariale. Pe de altă parte. 8 . În structură. dacă nu vor avea loc schimbări de politici. acest indicator poate subevalua riscul de credit care există în sistem. generate de evoluţia creditului neguvernamental. valuta rămâne majoritară (aproximativ 60 la sută din total). creditul pe termen mediu şi lung are cea mai mare dinamică. Un ultim aspect de menţionat se referă la alocarea eficientă a resurselor financiare disponibile în cadrul sectorului bancar. februarie 2006 redus şi în scădere al creditelor restante în total credite acordate. cât şi pentru a evalua posibilul impact al acestor factori asupra stabilităţii financiare. ca urmare în special a cererii companiilor. dar populaţia devine un segment care câştigă teren în cadrul bilanţului bancar. Ritmul semnificativ de creştere a creditului neguvernamental din ultima perioadă a generat o serie de preocupări legate de implicaţiile acestui fenomen. Din prima categorie am obţinut că evoluţia ratei dobânzii de referinţă a băncii centrale şi creşterea PIB au influenţă asupra marjelor de dobândă. Capitolul 2 este dedicat surprinderii dinamicii şi a tendinţelor cu privire la creditul bancar acordat companiilor nefinanciare şi populaţiei. provizioanele sunt prociclice şi ritmul de creştere a împrumuturilor este considerabil superior celui în care se înregistrează în bilanţ creditele altele decât cele din categoria standard. În ceea ce priveşte moneda de denominare a creditului. Creditul către companiile nefinanciare continuă să deţină ponderea cea mai mare (aproape 70 la sută). Pe măsură ce puterea financiară a populaţiei va creşte. preocupările s-au orientat cu precădere către surprinderea modului în care sectorul bancar românesc este capabil să gestioneze riscurile mai mari provenind din activitatea de creditare. ne aşteptăm ca ponderea creditării să fie împărţită relativ egal între cele două categorii de debitori. Studiul a fost elaborat din necesitatea de a clarifica o serie dintre aspectele menţionate. creşterea ratelor de dobândă pe plan internaţional ar putea face mai neatractivă această variantă de finanţare. Totuşi. este posibil ca ponderea finanţărilor în monedă străină să rămână ridicată.Banca Naţională a României Caiete de studii. în particular la nivel macroeconomic. În primul capitol analizăm contextul macroeconomic şi financiar în care s-a produs creşterea creditului neguvernamental. În ceea ce priveşte nivelul microeconomic. În contextul în care creditul pentru echipamente şi cel imobiliar au o tendinţă ascendentă. ceea ce poate ridica şi problema managementului necorelării maturităţilor (maturity mismatch). urmând ca al treilea capitol să dezvolte principalele probleme şi provocări la nivel macroeconomic şi microeconomic. rentabilitatea activelor şi ponderea creditelor neperformante în totalul operaţiunilor cu clientela. ci şi cele microeconomice. Nivelul înalt al spread-urilor ridică unele semne de întrebare cu privire la eficienţa acestei alocări. pentru că maturităţile de acordare a finanţărilor sunt tot mai mari. Din studiu a rezultat că nu numai elementele macroeconomice au rol semnificativ în dinamica spread-urilor. Ultimul capitol al studiului concluzionează principalele idei ale lucrării.

tendinţa de apreciere reală a monedei naţionale şi intensificarea concurenţei pe piaţa cu amănuntul) a limitat manifestarea potenţialului inflaţionist al creşterii rapide a consumului. octombrie 2005). dezinflaţiei.3 la sută în 2004. luând ca punct de pornire în analiză anul 2000. Pe ansamblul perioadei. atenuarea presiunilor din partea ofertei (prin reducerea amplitudinii corecţiilor preţurilor administrate. la sfârşitul anului 2004 valoarea PIB/locuitor calculată în funcţie de paritatea puterii de cumpărare reprezenta doar 31. a indus însă anumite riscuri din perspectiva echilibrului extern. rata inflaţiei măsurată prin indicele preţurilor de consum a coborât treptat de la 40. În aceste condiţii. a Tratatului de aderare. serviciile consolidându-şi poziţia de principală sursă a creşterii economice. în general. rol preluat ulterior de consumul final.7 la sută în decembrie 2000 la 8. acordat de Comisia Europeană. în aprilie 2005. şi la finalizarea în luna decembrie 2004 a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. pozitive din perspectiva creşterii economice. deficitul de cont curent s-a majorat de la 3. care s-au intensificat de la 2. Contextul macroeconomic al evoluţiei creditului neguvernamental Performanţele înregistrate de economia românească. Astfel. în contextul în care. Această modificare a tiparului de creştere economică. au fost. sub influenţa intensificării procesului de modernizare şi retehnologizare a economiei. Structura PIB s-a apropiat mai mult de cea a ţărilor dezvoltate.1. în condiţiile în care sectorul guvernamental şi-a limitat cererea de consum. nivel record atins pe fondul unui an agricol de excepţie. precum şi progresele înregistrate în planul reformelor structurale au oferit un sprijin substanţial politicii monetare în consolidarea procesului dezinflaţionist.7 la sută din PIB în anul 2005. ceea ce a creat premisele semnării. Este un alt indiciu al faptului că modificările structurale şi de recuperare a decalajelor faţă de UE nu şi-au atins nici pe departe potenţialul. PIB a revenit la ritmuri anuale pozitive. exporturile au reprezentat principalul motor al creşterii economice numai în intervalul 2000-2002. în ultima perioadă. formarea brută de capital fix a consemnat cea mai importantă dinamică dintre componentele cererii interne. 9 . În ceea ce priveşte evoluţia cererii externe. deficitul fiscal fiind redus progresiv de la 4 la sută din PIB în anul 2000 la 0.Banca Naţională a României Caiete de studii. Evoluţia a fost determinată în special de sectorul privat.3 la sută din media UE-25 (Raportul de ţară al Comisiei Europene. Progresele realizate au contribuit la obţinerea de către România a statutului de economie de piaţă funcţională. Politica fiscală prudentă.3 la sută din PIB în anul 2002 până la aproximativ 9 la sută din PIB în anul 2005. Cadrul macroeconomic şi financiar din România 1. controlului deficitului bugetar şi reducerii ratei şomajului.6 la sută în decembrie 2005 (rata inflaţiei medie plasându-se pentru prima dată din 1990 pe palierul cu o singură cifră). există unele semnale de supraîncălzire a economiei. februarie 2006 1.1 la sută în 2000 la 8. Totodată. Cu toate aceste evoluţii favorabile. asociată cu posibilităţile limitate ale ofertei autohtone de a acomoda exigenţele cererii.

1.3 14. aceasta este promovată atât de ponderea remarcabilă a capitalului de provenienţă europeană1. Tabel 1. sistemul financiar a cunoscut o modificare structurală semnificativă după criza de la sfârşitul anilor '90. în acest domeniu credem că s-a manifestat cel mai semnificativ procesul de integrare. Banca Mondială. se poate afirma că de jure sectorul bancar românesc urmează un proces de integrare.0 0.2. Astfel. iar sectorul bancar deţinea ponderea dominantă.8 1.3 * ponderea capitalizării bursiere în PIB Sursa: Raportul anual al Băncii Naţionale a României. Sistemul financiar românesc se bazează aşadar pe creditarea bancară (bank-based system).1. Rolul sectorului bancar în asigurarea finanţării economiei reale Activele sistemului financiar valorau în decembrie 2004 aproximativ 26 miliarde EUR2. acest proces a presupus eforturi atât pentru transpunerea. în timp ce aceeaşi pondere era de doar 49. 2 3 La sfârşitul anului 2004. Zingales. Aşa cum se observă din Tabelul 1.4 la sută.6 4.6 la sută.9 2004 37. ponderea capitalului social din Uniunea Europeană în totalul capitalului social privat străin reprezenta peste 80 la sută. precum şi accelerarea procesului de privatizare a marilor bănci de stat au condus la crearea premiselor dezvoltării activităţii de creditare pe principii sănătoase. Capitalizarea bursieră din zona euro reprezenta 52. dar au potenţial de creştere. 2002). După privatizarea BCR. februarie 2006 La rândul său. în timp ce în SUA atingea 106. 1. cât şi pentru implementarea acquis-ului comunitar în domeniu.3 3.8 7. 2004. inclusiv în sensul alinierii la practicile şi tendinţele manifestate în cadrul sectorului bancar european. Profilul sistemului financiar românesc Instituţia Instituţii de credit Societăţi de asigurare Fonduri mutuale Societăţi de investiţii financiare Leasing Bursa de Valori Bucureşti* RASDAQ* Ponderea activelor în PIB (%) 2003 31. cu 86. prin stabilirea în cadrul documentelor de negociere a unui calendar de implementare a acquis-ului. Mai mult.1 1. celelalte componente ale sistemului sunt reduse ca proporţii. respectiv 57 la sută din totalul capitalului social subscris şi vărsat.7 2.1. În ceea ce priveşte integrarea de facto. 2005 1 La 31 decembrie 2004.3 la sută în SUA.7 2. 10 . ponderea creditelor bancare în PIB către clienţii rezidenţi din zona euro era de 99. Asanarea sectorului bancar prin preluarea de către Agenţia de Valorificare a Activelor Statului a creditelor neperformante.2 1. cât şi de implementarea de către noii acţionari a unui management bancar modern.Banca Naţională a României Caiete de studii. din punct de vedere legislativ.1 0.6 la sută din aceste active. european.3 2. ponderea capitalului european va creşte covârşitor. Suma include activele nete ale instituţiilor de intermediere financiară menţionate în Tabelul 1. Pentru sectorul bancar românesc. analog situaţiei existente în UE3 (Rajan.9 la sută.

precum şi faţă de zona euro (subiectul va fi reluat în cadrul capitolului 3.Banca Naţională a României Caiete de studii. ceea ce face ca aceştia să apeleze la creditarea bancară doar în mod marginal. Printre cei mai uzitaţi indicatori de cuantificare a dezvoltării financiare. ilustrează fie: (i) existenţa unei anumite limitări a posibilităţilor de investire în economia reală. 4 M2/PIB (Levine. atingând un minim de 22 la sută în 2001. Indicatori ai dezvoltării financiare (%) Ţara România Bulgaria Cehia Ungaria Lituania Polonia Zona euro Active bancare/PIB 2003 33 50 107 79 40 60 200 2004 38 68 96 84 47 61 207 2003 24 46 73 47 31 42 72 M2/PIB 2004 27 55 67 48 35 41 73 Credit neguvernamental/PIB 2003 16 27 33 42 21 29 97 2004 17 36 29 45 26 27 99 Sursa: site-urile băncilor centrale. 11 . deşi se află sub valorile celorlalte ţări europene. Astfel.2. sau (iii) existenţa unei stări de oligopol în sectorul bancar românesc (Lapteacru. activele bancare au înregistrat un declin considerabil. credit neguvernamental sau credit acordat sectorului privat raportat la PIB (Levine. ceea ce determină o intermediere financiară mai puţin atractivă. ca urmare în special a condiţiilor favorabile macroeconomice.1). februarie 2006 Un sistem financiar dezvoltat şi stabil reprezintă o condiţie necesară pentru o creştere economică durabilă şi reciproc. potenţialul dezvoltării sectorului bancar românesc. 2005).1). Zervos. restructurării sectorului bancar. diversificării portofoliului de produse oferite de bănci şi orientării puternice spre creditarea populaţiei. Tabel 1. caracterizată şi prin practicarea unor preţuri (rate ale dobânzii) ridicate. După acest prag critic. literatura4 a pus accent pe gradul de monetizare a economiei (ponderea M2 în PIB). Bank Austria Creditanstalt (2004). ponderea activelor bancare sau a creditului neguvernamental în PIB. Totodată.2. Valorile comparative pentru unele ţări europene sunt evidenţiate în Tabelul 1. 1992). dar. după un nivel maxim de 104 la sută din PIB în 1991. în plus nu prezintă un ritm de creştere superior. Sectorul bancar românesc a cunoscut după anul 1990 o reconfigurare a rolului său în cadrul economiei. evoluţia bilanţului agregat fiind una din expresiile sintetice aferente procesului de reformă. Diferenţa înregistrată faţă de aceste ţări subliniază. activele bancare agregate au avut un ritm de expansiune superior celui de creştere economică (Graficul 1.1998). calcule proprii Indicatorii relevă o dezvoltare financiară mai redusă în cazul României faţă de celelalte ţări din centrul şi estul Europei. pe de o parte. fie: (ii) existenţa în posesia agenţilor economici a unor resurse proprii considerabile. pe de altă parte. constatăm că dezvoltarea financiară.

9 10. 2005). această abordare nu este valabilă.7 24. 2001). iar pe de altă parte posibilul comportament de tip oligopolist al băncilor (Lapteacru.4 active bancare/PIB M2/PIB credit neguvernamental/PIB 60 40 20 0 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 31. 12 .5 22. Graficul 1. observăm că s-au obţinut niveluri superioare de profitabilitate. acesta este important a fi analizat pentru că surprinde. analiza sectoarelor bancare din ţările central şi esteuropene (CEE) a relevat existenţa unor decalaje semnificative de competitivitate faţă de statele membre UE-15. estimările noastre arată că o creştere medie anuală reală pe termen mediu de 20 la sută a creditului ar putea fi avută în vedere. inclusiv fără să genereze preocupări legate de riscul sistemic (Racaru. februarie 2006 În ceea ce priveşte raportul între creditul neguvernamental (CNG) şi PIB. Cazul României este oarecum atipic pentru că. calcule proprii Totodată. iar pe de altă parte. pe de o parte. se constată că într-o mai mică măsură pentru noile state membre şi într-o mai mare măsură pentru România. cât şi pe cea a ofertei.7 24. s-ar putea concluziona că acest raport evidenţiază că problemele se regăsesc atât pe partea cererii. diferenţele faţă de ţările central şi est-europene. Din punctul de vedere al rentabilităţii. capacitatea băncilor de a găsi şi aloca competitiv resurse în funcţie de cerere.2 15. respectiv zona euro. 2003.1 14.5 Sursa: Banca Naţională a României.9 17. Copaciu şi Lapteacru. Având în vedere dinamica actuală şi factorii determinanţi ai evoluţiei CNG (Calza.8 15.1. Acest lucru ar putea conduce. la orizontul anului 2010. Hofmann.6 19. se observă că deşi în perioada 2000-2005 raportul CNG/PIB a evoluat de la 9 la sută la peste 21 la sută. În condiţiile în care competiţia presupune potenţarea reciprocă a productivităţii şi profitabilităţii – fenomen caracteristic ţărilor UE-15 (top 50). analizând indicatorii din Tabelul 1.1 11.3 10. dar cu o productivitate mai scăzută.7 9. capacitatea economiei de a solicita resurse pentru proiecte considerate viabile spre finanţare.3. pe de o parte. Date fiind. se menţin considerabile.Banca Naţională a României Caiete de studii. lichiditatea structurală existentă pe piaţa bancară românească în ultimii ani. Evoluţia indicatorilor de dezvoltare financiară 120 100 80 62. Gartner şi Sousa. la o pondere a creditului neguvernamental în PIB de aproximativ 30 la sută. Identificarea dinamicii pe termen mediu a creditului neguvernamental este dificil de realizat datorită seriei istorice scurte de date statistice. 2006).

cât şi de Ministerul Finanţelor Publice prin intermediul randamentelor certificatelor de trezorerie cu discont arată că evoluţia ratei dobânzii în economia românească a fost una coordonată.0 3 se p.0 4 se p.a. 99 ia n.4 Sursa: Bank Austria Creditanstalt.a.3. 13 n. 01 ia n.3 2. 01 se p. 03 m ai . 03 ia n. Având în vedere importanţa acestui fenomen.8 75 5 0. 2004. Nivel comparativ al eficienţei băncilor. 01 m ai.4 1. 05 m ai .1 0. O evoluţie aparte s-a înregistrat până în anul 2000.1 261 2.1 1.9 61 11 0.7 90 17 2. februarie 2006 Tabel 1.Banca Naţională a României Caiete de studii.4 360 2. Sursa: Banca Naţională a României 13 .0 5 se p.0 272 1. din practicarea de către bănci a unor marje substanţiale între dobânzile active şi cele pasive.6 173 1. în principal.45 64 12 1.2. 99 se p.2 1 58 16 1. Analiza dobânzilor practicate atât pe piaţa interbancară.9 60 17 1. 04 m ai . reducerea costului de finanţare a deficitului şi a serviciului datoriei externe etc. 02 se p. ceea ce a permis acestora să obţină în fiecare dintre ultimii ani venituri considerabile din dobânzi.7 0.7 54 20 2. determinată atât de necesităţi ce ţin de politica monetară.2).3. explicaţia provine. 02 m ai. 2003 UE-15 UE-CEE Polonia Ungaria Cehia Slovacia Slovenia România (top 50) (top 31) Locuitori/angajat bancar Active/angajat bancar (mil. 02 ia n.4 295 1. 9 randament certificate trezorerie cu discount (3M) BUBID 3M * Din septembrie 2004 cifrele sunt aferente randamentului obligaţiunilor de stat cu dobândă şi nu certificatelor de trezorerie cu discont. când superioritatea randamentului titlurilor cu discont poate fi explicată prin măsurile aferente vârfului de datorie externă. Banca Naţională a României În opinia noastră.9 1.1 306 1 1. Evoluţia ratelor de dobândă* 160% 140% 120% 100% 80% 60% 40% 20% 0% 9 ai. ne-am propus să aprofundăm în secţiunea următoare cercetarea legată de ceilalţi factori care au capacitatea de a influenţa marjele de dobândă. 05 m ia n. Evoluţia ratelor de dobândă Îmbunătăţirea condiţiilor de creditare.5 n. 1. 472 0. 00 m ai. cât şi de cea fiscală. 00 ia n. EUR) Costuri cu personalul % în active Rata cost/venit ROE ROA 136 8. 04 ia n. Grafic 1. au determinat înscrierea ratelor de dobândă pe un trend descendent (Graficul 1. 00 se p. semnalele din partea băncii centrale de reducere a dobânzii de referinţă în contextul scăderii ratei inflaţiei.

(ii) lacune în implementarea principiilor de guvernanţă corporatistă. mai ales în condiţiile în care multe bănci-mamă din Europa traversează o perioadă caracterizată de profituri mai reduse. factorii microeconomici joacă un rol foarte important în dinamica spread-urilor. S-a pus astfel întrebarea dacă nu cumva există alţi factori. februarie 2006 Totuşi. Răspunsul la această întrebare este detaliat în Anexa 1. La rândul lor.05 persoane juridice-RON persoane juridice-EUR credit neguvernamental-RON credit neguvernamental-EUR Sursa: Banca Naţională a României. se remarcă faptul că în perioada de expansiune a creditului acordat sectorului privat.04 ian. Din prima categorie am obţinut că evoluţia ratei dobânzii de referinţă a băncii centrale şi creşterea PIB au influenţă asupra marjelor de dobândă. dobânzile active medii nu au înregistrat scăderi majore decât începând cu anul 2005 şi doar pentru creditele exprimate în monedă naţională (Graficul 1. în condiţiile în care rata inflaţiei a cunoscut o tendinţă descrescătoare evidentă.3.05 mai. ideea în esenţă fiind aceea că nu numai elementele macroeconomice au rol semnificativ în dinamica spread-urilor.05 sep. 14 .03 sep. în timp ce rata inflaţiei nu este factor semnificativ.4).04 mai. cei mai reprezentativi fiind legaţi de eficienţa cheltuielilor salariale. calcule proprii Un alt element care a atras atenţia se referă la dinamica relativ timidă a spread-urilor (Graficul 1. Evoluţia ratelor dobânzii active la creditele nou acordate 35 30 25 20 15 10 5 0 mai. rentabilitatea activelor şi ponderea creditelor neperformante în totalul operaţiunilor cu clientela. Diminuarea relativ modestă a dobânzilor la creditele nou acordate ar reprezenta un alt argument în favoarea ideii de piaţă bancară oligopolistă.Banca Naţională a României Caiete de studii.3).03 persoane fizice-RON persoane fizice-EUR ian. inclusiv la nivel microeconomic. însă putem identifica suplimentar şi alte explicaţii cum ar fi: (i) aşteptări superioare privind nivelul inflaţiei.04 sep. ci şi cele microeconomice. mult mai importanţi care determină mişcarea spread-urilor în România. Grafic 1. (iii) precaritate în exercitarea drepturilor creditorilor (în special dificultăţi în executarea creanţelor) şi (iv) posibilitatea de o obţine câştiguri superioare.

Grafic 1.04 sep. calcule proprii În ceea ce priveşte evoluţia ratelor dobânzii reale (Graficul 1. se ghidează după valorile nominale.05 persoane juridice-RON persoane juridice-EUR credit neguvernamental-RON predit neguvernamental-EUR Sursa: Banca Naţională a României.01 ian.00 iul.04 iul. acestea fiind mai uşor de calculat (Shafir.03 sep.05 oct.03 iul.Banca Naţională a României Caiete de studii.02 iul.03 apr. Nu acelaşi lucru este valabil pentru dobânzile pasive reale.02 ian.5. cât şi prin faptul că populaţia. februarie 2006 Grafic 1.02 apr.4. de regulă.00 ian.00 oct. Evoluţia ratelor dobânzii reale 15% 10% 5% 0% ian. se constată permanenţa valorilor real pozitive pentru dobânzile active în perioada analizată.03 ian. Evoluţia spread-urilor de dobândă la creditele şi depozitele nou acordate 16 14 12 10 8 6 4 2 0 mai.03 persoane fizice-RON persoane fizice-EUR ian.01 apr.04 ian. Acest fenomen al iluziei monetare se poate explica atât prin gradul mai redus al culturii bancare şi volatilitatea ratei inflaţiei.01 iul.05 apr.04 apr.04 ian.00 apr.04 mai.05 15 . calcule proprii iul.05 sep.03 oct.02 oct.04 -5% -10% -15% dobânda activă reală pentru clienţi nebancari neguvernamentali dobânda pasivă reală pentru clienţii nebancari neguvernamentali Sursa: Banca Naţională a României.01 oct. Diamond. Tversky.5). 1997).05 mai.

pe măsură ce în România se va produce adâncirea financiară (financial deepening). prin urmare. în sensul renunţării la resursele economisite în scop de precauţie. nici cel de dezvoltare financiară. apelarea la alte pârghii (cum ar fi rata dobânzii de politică monetară) nu s-ar înscrie în gama celor mai indicate soluţii. evoluţia spread-urilor nu a urmat un trend similar. 16 . februarie 2006 Nivelul ridicat al spread-urilor. ridică şi o problemă importantă în analizele de stabilitate financiară. iar creditarea să aibă doar valoare marginală. Aceasta este modificarea de fond care trebuie să se producă în sectorul bancar românesc. Acest posibil comportament nu promovează nici procesul de economisire. respectiv cea a alocării eficiente a resurselor în economie. am obţinut (Anexa 2) că. diferenţa importantă provine de la gradul diferit de dezvoltare financiară existent între cele două ţări. deşi din punct de vedere economic şi financiar între cele două ţări există asemănări. este posibil să asistăm la o modificare a comportamentului celor care vor dori să se îndatoreze. Un ultim aspect pe care ne-am propus să-l surprindem în această secţiune a lucrării este acela de a cerceta dacă spread-urile aferente sectorului bancar românesc urmează o evoluţie similară înregistrată în altă ţară. este posibil ca nivelul spread-urilor să ajungă la unul apropiat celui din Polonia.Banca Naţională a României Caiete de studii. pentru că reducerea spread-urilor nu este un scop în sine şi. În opinia noastră. în special în cazul populaţiei. În acest sens. Judecând doar din punctul de vedere al procesului de creditare. până la concurenţa sumei necesare. astfel încât. alegând Polonia drept element de comparaţie.

calcule proprii Diferenţe în ceea ce priveşte structura activului bancar există şi în funcţie de dimensiunea instituţiei de credit.9 5 .9 6 . Astfel. . ca urmare în special a unei politici a băncii centrale caracterizate prin intervenţii de sterilizare semnificative şi cerinţe de rezerve minime considerabile (Graficul 2.0 1 . Preocuparea băncilor mici de a rămâne pe piaţă şi chiar de a-şi creşte cota a determinat o pliere mult mai pregnantă pe cererea clienţilor de a se împrumuta în devize. În schimb.0 4 ia n . februarie 2006 2. Astfel. Imagine de ansamblu asupra evoluţiei creditului neguvernamental Analiza în structură a bilanţului agregat al băncilor arată particularităţi la nivelul activului şi pasivului.Banca Naţională a României Caiete de studii. creditele neguvernamentale (CNG) reprezintă poziţia dominantă. la sfârşitul anului 2004.9 2 ia n active externe numerar credite interne active interbancare Sursa: Banca Naţională a României. ca pondere în total active. ceea ce ar putea evidenţia faptul că sectorul bancar românesc se află încă în căutarea celei mai bune structuri în ceea ce priveşte plasarea resurselor.9 3 .0 5 17 .0 3 .9 7 . Băncile mijlocii sunt cele care au direcţionat cea mai mică pondere din activul lor către creditele în lei. preferând oportunităţile oferite de creditarea în moneda naţională. în timp ce locul secund este ocupat de activele interbancare. sunt şi cele mai volatile. din totalul resurselor.0 0 .9 4 . 55 la sută din active erau în valută. Evoluţia categoriilor de active bilanţiere 70 Pondere în total active bancare 60 50 40 30 20 10 0 . Ponderea creditelor neguvernamentale în lei acordate de aceste bănci este net superioară ponderii alocate de către celelalte categorii de bănci acestui tip de plasament menţionat.9 9 ia n ia n ia n ia n ia n ia n ia n ia n ia n ia n ia n ia n altele . Băncile mijlocii le-am considerat a fi cele care deţin active între 3-10 la sută.1.0 2 .1). Astfel. Aceste două poziţii bilanţiere. Definiţia am aplicat-o valorilor aferente lunii decembrie 2004. 5 Am considerat bănci mari cele care deţin active superioare nivelului de 10 la sută din totalul activelor bancare agregate din sistem. Evoluţia creditului neguvernamental în România 2. Grafic 2. băncile mari5 s-au orientat cel mai puţin spre plasamentul în active în valută. comparativ cu băncile din celelalte două eşantioane.1. contabilizând de regulă mai mult de 40 la sută din totalul activelor bancare. băncile din această categorie excelează prin active interbancare în lei (aproape o treime din active era direcţionată la sfârşitul anului 2004 către această destinaţie) şi credite în valută (Tabelul 2.9 8 . iar băncile mici cele care deţin active sub 3 la sută.1).

50 30. se înscrie în practica unui management eficient.89 0.36 22.Banca Naţională a României Caiete de studii.54 24. din surse atrase.24 10. februarie 2006 Tabel 2.10 19.34 23.60 34.11 12. Evoluţia în structură a activelor bancare. Referitor la resursele atrase interne.71 14.61 15.26 6.33 1.46 3.91 2. Ponderea pasivelor externe în totalul pasivelor bancare agregate .66 2001 5. Astfel.49 1.82 1. calcule proprii 18 . astfel încât orientarea băncilor către surse externe de finanţare. Un rol important în această dinamică l-ar putea avea în ultimul timp şi restricţiile administrative impuse de banca centrală în scopul limitării creditului în valută.33 42.70 2004 15.77 7. pe grupe de bănci (pondere în total active bancare) -%- Bănci mari 2002 Active în valută (active externe şi active interne în valută) Numerar în casierie Credite neguvernamentale în lei Credite guvernamentale Active interbancare în lei Alte active 2003 2004 Bănci mijlocii 2002 2003 2004 2002 Bănci mici 2003 2004 33.24 23.26 55.04 45.60 24.57 Sursa: Banca Naţională a României. din surse interne ale băncilor (creşterea nominală a capitalurilor proprii în 2004 a depăşit 31 la sută).92 6.29 1.79 19.64 15. ponderea pasivelor externe în total bilanţier se află într-o creştere continuă.93 28. în condiţiile în care creditul neguvernamental în valută a avut o expansiune considerabilă. pe de o parte.04 13.81 1.88 12. calcule proprii Accentuata creştere a creditului a fost susţinută.54 2.61 1.06 0.21 46.81 7.00 0.71 4.03 2003 11.77 2. în ceea ce priveşte sursele externe. Aceste fluxuri măresc datoria privată externă şi pot determina comportamente de creditare mai riscante din partea instituţiilor de credit în scopul fructificării disponibilităţilor (sau în unele cazuri a capitalurilor) semnificativ excedentare.20 46.44 13. Tabel 2.58 18.96 6.84 iunie 2005 18.65 7.1.%2000 5.93 2002 7. aşa cum se poate constata din Tabelul 2.93 14.2.50 54. în ultimii 5 ani triplându-şi importanţa.80 Sursa: Banca Naţională a României.75 8.09 20.2.75 37.86 19.66 9. structura pe valute arată că depozitele în moneda naţională au fost preponderente în ultimii ani.04 6. iar pe de altă parte.30 12.

5 0.6).4).4.3.7 21.7 2002 19.3 5. calcule proprii Evoluţia semnificativă a CNG nu este o caracteristică doar a României.7 18.2 5 2003 9. februarie 2006 Trecând de la analiza în structură la cea în volum. privaţi Populaţie Altele Total PIB 17.5 şi Graficul 2.1 22 45 40.ec.ec.2 775.4 233.4 214 106 48. ritmul cel mai important de dezvoltare aparţinând segmentului populaţiei (Tabelul 2.3 44.1 26. De asemenea. stat Ag. Tabel 2.5 26. observăm că expansiunea CNG din 2001 urmează unei perioade de contracţie severă a creditului (Tabelul 2.9 129 2 263. caracteristică a ţărilor aflate în 19 . Din acelaşi tabel remarcăm că în intervalul analizat s-a înregistrat o evoluţie ascendentă deosebită la nivelul creditului acordat populaţiei.1 14.6 904 280 130 117 2004 47.9 42.4 17 64. Ritmul de creştere a creditului neguvernamental este însă în scădere în ultimii doi ani (Tabelul 2.Banca Naţională a României Caiete de studii.2).3 8.7 2002 40. Evoluţia creditului neguvernamental real -%- Creştere faţă de anul anterior 2001 Ag. Baltică sau Balcanică (Tabelul 2.3 44.3).7 20.5 24. pentru majoritatea ţărilor observate.1 5. creditul în valută a cunoscut o evoluţie mai rapidă decât cel în monedă naţională.7 21. Tabel 2.1 5. calcule proprii Creşterea susţinută a CNG începând cu 2001 diferă pe componente.77 * august 2004-august 2005 **august 2000-august 2005 Sursa: Banca Naţională a României.7 220 133 55.3 77. ci a majorităţii ţărilor din Europa Centrală şi de Est.7 20. creştere care a depăşit-o pe cea aferentă finanţării acordate companiilor.2 111 2003 54.1 14.9 117 1356 572 191 126 2005** 27. Modificarea procentuală a CNG real faţă de anul precedent (1991-2005) 1991 -38 1992 -54 1993 -35 1994 19 1995 36 1996 4 1997 -47 1998 17 1999 -37 2000 -8 2001 21 2002 28 2003 48 2004 26 2005* 26 *august 2005-august 2004 Sursa: Banca Naţională a României.3 2005* -11.2 2004 -4. Condiţiile mai atractive de finanţare în valută şi tendinţa de apreciere a monedelor naţionale. ceea ce poate indica debutul perioadei de maturizare a sectorului bancar din economiile aflate în această zonă a Europei.3 5 Creştere faţă de anul 2000 2001 17.7 132.7 122 103 28.

8 3.5 17.9 25. Pentru Polonia explicaţia provine din faptul că performanţele financiare ale companiilor în anul 2004 au fost considerabile.2 48.3 38.5 40. În cazul Slovaciei. ceea ce s-a concretizat într-un surplus de fonduri utilizat pentru autofinanţare (explicaţie valabilă şi în cazul Cehiei). două excepţii atrag atenţia. Rezultatul a fost o diminuare a creditului în devize acordat companiilor cu 27.1 36 38.5 7.1 20.2 -5.15 la sută.4 25. unele corporaţii au optat pentru reducerea expunerii pe valută şi au profitat de aprecierea monedei naţionale în a doua jumătate a anului 20046 pentru a rambursa anticipat creditele în valută prin credite în monedă naţională.3 28. Dinamica dezvoltării financiare în unele ţari europene în tranziţie (2000-2004) -%- Creştere medie reală a CNG Ucraina Letonia Albania Bulgaria Lituania Rusia Belarus Estonia Moldova Ungaria Croaţia România Slovenia Bosnia Macedonia Polonia Cehia Slovacia 36.3 3.1 4.1 29 7.1 Sursa: Hilbers et al (2005). Tabel 2.2 22. diminuarea creditului în monedă naţională se datorează înrăutăţirii calităţii creditelor.2 19. respectiv Polonia şi Cehia. băncile fiind mai prudente în acordarea lor.Banca Naţională a României Caiete de studii.6 18. creditul în valută înregistrând o scădere de 5.2 22. februarie 2006 tranziţie.5.1 14. În acest context. pot constitui posibile explicaţii ale creşterii componentei în devize a creditului neguvernamental.6 30 29.6 10.8 -8.1 12. Institutul Naţional de Statistică Din eşantionul analizat.2 21.9 35.39 la sută în 2004. în acelaşi timp se remarcă o creştere 6 În Raportul asupra stabilităţii financiare al Poloniei (2004) se menţionează ca aprecierea zlotului din a doua jumătate a anului 2004 a fost percepută de piaţă ca fiind una temporară.2 16.2 18.5 Pondere medie CNG în PIB 18.4 8.3 3. unde componenta creditului în valută a cunoscut şi dinamici negative. Banca Naţională a României. 20 . Un comportament similar se poate observa şi la nivelul populaţiei.6 9.

1 37.6 7.7 0 148 144 62.4 13.8 -13.9 31.4 19. Ritmul mai lent de creştere a CNG este asociat cu o maturizare a economiei şi o creştere a gradului de dezvoltare financiară. februarie 2006 accentuată a componentei în valută a CNG (tot în cazul Slovaciei). de regulă.1 1 21.9 11.3 33.7 -0.2 9.5 -18 39.1 13.7 0 35.5 49. cele cu un ritm de creştere a creditului neguvernamental mai mare au.7 18. creştere explicată prin tendinţa de apreciere a monedei naţionale7. Evoluţia creditelor neguvernamentale în Europa % Total credit neguvernamental total anul Romania Bulgaria Ungaria Cehia Slovacia Polonia monedă naţională valută Credit neguvernamental acordat companiilor total monedă naţională valută Credit neguvernamental acordat populaţiei total monedă naţională valută 2003 2004 2003 2004 2003 2004 2003 2004 2003 2004 2003 2004 2003 2004 2003 2004 2003 2004 69.3 -3.7 29.2 249 0 21 70.5 43.2 13 3.4 20.2 26.6).5 56.2 58.3 9.7 25.5 37.5 16.1 0 6.8 13.1 -3.9 30.6.1 0 4.2 38 12.2 14.Banca Naţională a României Caiete de studii.8 -0.4 0 35.9 15 -27.8 31.9 0 48.1 3.9 45.6 25.7 61.5 51.5 0 2.8 32.8 0 39.9 7.5 Sursa: site-urile băncilor centrale 7 Raportul asupra stabilităţii financiare al Slovaciei (2004) 21 .6 0.4 0 13.2.7 -3.5 8.7 0. Institutul Naţional de Statistică Din analizele noastre am observat că. la nivelul ţărilor emergente din Europa.3 11.9 0 38. Creşterea medie reală a creditului neguvernamental în Europa Centrală şi de Est 30% 25% 20% 15% 10% 5% 0% 2000 2001 2002 2003 2004 Sursa: Hilbers et al (2005).8 0 259 0 60.8 0 -5.2 102 21.7 -1.9 0 284 0 107 0.6 24. Banca Naţională a României.3 3.8 2. Tabel 2.5 9.5 13.4 13.2 66 38.5 0 22.6 4. Grafic 2. o pondere a CNG în PIB mai redusă şi reciproc (Tabelul 2.3 31.1 18.3 76.9 38.

Printre principalele cauze ale acestei evoluţii putem enumera: îmbunătăţirea accesului la resursele bancare.1 19.5 22.3.7). Creditul către companiile nefinanciare Creditarea bancară către companiile nefinanciare a cunoscut un avânt semnificativ în ultimii ani.0 1 m ai . Această modificare pe latura cererii de finanţare a permis şi o evoluţie descendentă a ratelor de dobândă aferente creditelor acordate companiilor.august 2005 Sursa: Banca Naţională a României Expansiunea a fost însoţită de fenomenul de crowding in.7 -8. 99 ian .8 61.9 15.2.99 se p. începând cu anul 2001.0 0 m ai .1 august 2004 .00 se p. ritmul mediu real de creştere fiind în perioada 2001-august 2005 de aproximativ 18 la sută (Tabelul 2.01 se p.05 Credit guvernamental Credit catre companii ian . condiţiile favorabile de finanţare externă.0 2 m ai . Evoluţia ritmului de creştere a creditului către companiile nefinanciare -%1998 Ritm de creştere nominală Ritm de creştere reală * 1999 -3. 03 ian .9 13. în favoarea celor dintâi (Graficul 2.3 2005* 23.0 4 m ai .5 2000 28. băncile din România s-au orientat în special pe creditarea companiilor nefinanciare. putem spune că evoluţia din ultimii ani a creditului neguvernamental în România prezintă tendinţe asemănătoare cu cele manifestate la nivelul ţărilor din Europa Centrală şi de Est. gradul de dezvoltare financiară. 01 ian .1 2004 29. 04 ian .03 se p. 02 ian . 2.8 2003 39.9 8 m ai . competiţia agenţilor economici cu autorităţile statului pentru resursele băncilor înclinând.0 5 m ai .0 3 m ai . Pe plan 22 .3).04 se p.7.9 9 m ai .98 se p. 98 ian . februarie 2006 În concluzie.5 2001 56.02 se p. Fenomenul de crowding in – pondere credit guvernamental şi credit către companii în total active bancare 45% 40% 35% 30% 25% 20% 15% 10% 5% 0% Sursa: Banca Naţională a României În ceea ce priveşte competiţia pentru resursele bancare între companiile nefinanciare şi populaţie. Grafic 2.9 2002 40.Banca Naţională a României Caiete de studii. 00 ian . Tabel 2.1 18. perspectivele economice favorabile pe termen mediu şi lung şi necesitatea finanţării continuării reformelor structurale.2 18.1 -37.

Banca Naţională a României Caiete de studii, februarie 2006

internaţional (Rose, 2003), resursele bancare către sectorul privat sunt alocate în egală măsură între instituţiile nefinanciare şi populaţie. De exemplu, în zona euro, în august 2005 populaţia deţinea 50 la sută din totalul creditelor către sectorul privat, în timp ce companiile nefinanciare deţineau 42,2 la sută, proporţii care se menţin relativ constante în ultimii ani (Buletin lunar BCE 8/2005). Având în vedere aceste cifre, se poate concluziona că procesul de integrare a sectorului bancar românesc către practicile din spaţiul UE va promova scăderea în continuare a ponderii creditului către companiile nefinanciare în favoarea creditelor către populaţie. Cu toate acestea, nu credem că respectiva tendinţă va fi una rapidă, având în vedere faptul că forţa financiară şi potenţialul de absorbţie a resurselor bancare de către populaţie sunt încă reduse comparativ cu cele ale companiilor nefinanciare. Dinamica şi volumul finanţării companiilor de la instituţiile de credit depind şi de valoarea şi evoluţia atât a capacităţii de autofinanţare, cât şi de creditarea obţinută de la celelalte companii (prin intermediul creditelor comerciale, dar şi al arieratelor). După calculele noastre, capacitatea de autofinanţare a companiilor româneşti este în creştere (Tabelul 2.8), reprezentând 102,57 la sută8 în 2004 faţă de 2003, ca urmare şi a creşterii economice susţinute. La rândul lor, datoriile comerciale deţin un rol semnificativ în finanţarea agenţilor economici români (Graficul 2.4), din care arieratele ocupă un loc important (la sfârşitul anului 2004, ponderea arieratelor în total datorii era, conform calculelor noastre, de 28,7 la sută). Totodată, în pofida dinamicii semnificative a creditului către companii, ponderea datoriilor bancare în totalul finanţării acestora rămâne în jurul valorii de 8 la sută (Mircea, Racaru şi Mărgărit, 2006).
Grafic 2.4. Finanţarea companiilor prin intermediul creditului bancar şi a datoriilor comerciale
120 100 80,9 80 60 40 20 0 15,6 18,1 22,5 25,4 29,4 69,4
mld. RON

99,9 87,1

102,1

ian.03

iul.03

ian.04

iul.04

ian.05

datorii către companii nefinanciare şi stat

datorii către bănci

Sursa: Banca Naţională a României; Ministerul Finanţelor Publice; calcule proprii

Un alt aspect deosebit de important este acela că agenţii economici au dobândit calitatea de creditor net în sistem (fac economii mai mult decât se împrumută), idee surprinsă şi de Mircea, Răcaru şi Mărgărit, 2006. Credem că principale explicaţii ale acestui fenomen sunt legate de:
8

Capacitatea de autofinanţare a fost calculată la nivel agregat ca sumă între profit net şi amortizări (respectiv amortizări şi provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale).

23

Banca Naţională a României Caiete de studii, februarie 2006

(i) sporirea capacităţii de autofinanţare a companiilor, în creştere ca urmare a cadrului macroeconomic favorabil, (ii) creşterea finanţării prin intermediul datoriilor comerciale şi a arieratelor, (iii) în cazul unor companii, contractarea de datorii externe şi plasarea sumelor astfel obţinute în depozite în monedă naţională (arbitrajarea diferenţialului de dobândă şi obţinerea de câştiguri inclusiv din apreciere), (iv) rezultatul constrângerilor legale privind participarea la licitaţiile publice care obligă companiile să blocheze sume considerabile în depozite colaterale de tipul garanţiilor, precum şi (v) dinamica în creştere a finanţărilor provenind din fonduri europene. Poziţia de creditor net în sistem a companiilor nefinanciare poate semnala şi o posibilă ineficienţă legată de utilizarea resurselor. Creditul acordat companiilor are o evoluţie prociclică, atât datorită componentei de cerere (creşterea PIB sau accelerarea creşterii economice determină majorarea cererii pentru asemenea credite şi invers), cât şi celei de ofertă (prin înăsprirea sau relaxarea condiţiilor de creditare în funcţie de starea economiei) (Sinkey, 1997). Analiza pe componente a creditului acordat companiilor nefinanciare de către băncile din România (Graficul 2.5) arată că doar creditul în lei pe termen mediu şi pe termen lung prezintă un caracter puternic prociclic (dar ponderea acestor credite în total active bancare a fost foarte modestă), în timp ce creditul pe termen mediu şi lung în valută a cunoscut o tendinţă mai moderată. Creditul pe termen scurt în valută are o mişcare anticiclică. O explicaţie a acestor evoluţii o reprezintă faptul că soluţiile găsite de către bănci în condiţii de volatilitate excesivă a indicatorilor macroeconomici sunt reprezentate de acordarea de credite pe termen scurt, în special în valută. Analiza evoluţiei pe maturităţi a creditelor acordate companiilor arată deja manifestarea existenţei unei modificări în structură, în sensul scăderii ponderii creditelor acordate pe termen scurt în favoarea celor cu maturităţi de peste 5 ani (Graficul 2.6). Spre comparaţie, la nivelul zonei euro, la sfârşitul lunii august 2005, ponderea creditelor sub 1 an era de 31,2 la sută, a celor între 1 şi 5 ani era 17,2 la sută, iar creditele peste 5 ani deţineau 51,5 la sută din totalul creditelor către companii (BCE, 2005). În ceea ce priveşte moneda în care sunt denominate creditele către companii, se constată o creştere a ponderii finanţărilor în euro în detrimentul celor în dolari. Totodată, pe măsura aprecierii monedei naţionale, creditul în valută devine mai avantajos, crescându-şi ponderea (Graficul 2.7). Este posibil ca această tendinţă să se păstreze în viitor, ceea ce ridică semne de întrebare în privinţa volumului şi dinamicii riscului din sistem creat de către debitorii care obţin venituri în altă monedă decât cea folosită pentru achitarea datoriilor rezultate din credite (unhedged borrowers). Soluţia ar fi, fie ca băncilor să li se solicite cerinţe de capital superioare pentru acest tip de expuneri, fie ca instituţiile credit să ofere acestei categorii de debitori instrumente financiare în vederea acoperirii la riscul de curs de schimb, din care derivativele pot căpăta o dinamică considerabilă, având în vedere şi că în viitorul apropiat se vor implementa normele privind adecvarea capitalului. Pe de altă parte, în opinia noastră, nu ar trebui penalizate creditele
24

Banca Naţională a României Caiete de studii, februarie 2006

pentru investiţii acordate în monedă străină, astfel încât procesul de retehnologizare să profite de conjunctura favorabilă a aprecierii monedei naţionale şi să aibă loc la costuri mai mici9.
Grafic 2.5. Evoluţia diverselor tipuri de credite acordate companiilor nefinanciare (pondere în total active bancare - %)
16 15 14 13 12 11 10 9 8 7 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 0.8 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 0.0 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 1.2 0.2 2.4 0.8 0.6 2.8 1.0

2.0

1.6

0.4

LEI_TS

LEI_TM

LEI_TL

18 16 14

14

6

12 10

5

4

12 10 8 6 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 8 3

6

2

4 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

1 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

VAL_TS

VAL_TM

VAL_TL

Sursa: Banca Naţională a României, calcule proprii Grafic 2.6. Structura creditelor către companiile nefinanciare în funcţie de maturităţi
100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% Dec. 2000 Dec. 2001 Dec. 2002 Dec. 2003 Dec. 2004 Aug. 2005

Grafic 2.7. Structura creditelor către companiile nefinanciare în funcţie de moneda de denominare
100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% Dec. 2000
ROL

Dec. 2001
EUR

Dec. 2002

Dec. 2003
USD

Dec. 2004

Aug. 2005
altele

Sub 1 an

Între 1-5 ani

Peste 5 ani

Sursa: Banca Naţională a României (Centrală Riscurilor Bancare)

Din punct de vedere al repartizări geografice a creditelor pentru companiile nefinanciare (Anexa 3) se observă o puternică asimetrie a direcţionării finanţărilor. Astfel, zona Bucureştiului
9

În fundamentarea acestei opinii, am plecat de la ipoteza aprecierii pe termen mediu a monedei naţionale.

25

5 la sută au fost în lei. marja de risc fiind mai uşor de inclus în costul creditului.Banca Naţională a României Caiete de studii. după destinaţie 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% 00 ap r.0 0 ia n.0 2 oc t . Evoluţia ponderii creditelor acordate companiilor nefinanciare. de regulă. în funcţie de destinaţie.0 3 oc t.0 5 iu l . Nu în ultimul rând. Creditele pentru echipamente s-au menţinut la un nivel constant în total credite.0 1 oc t. Această distribuţie este explicată de ponderea pe care aceste zone de dezvoltare o au în total PIB.0 4 ia n. Totodată. care în cele mai multe cazuri se află în capitală. Grafic 2.0 5 ia n. cel mai mare dinamism se înregistrează la nivelul creditelor pentru bunuri imobiliare (Graficul 2. gradul de concentrare trebuie analizat şi având în vedere faptul că. dar ponderea lor este în scădere.8.0 4 oc t. 05 ap r.0 1 ia n.0 3 ia n. O explicaţie ar fi că în condiţii de expansiune economică companiile mari se vor putea finanţa într-o proporţie mai mare din surse proprii sau de pe piaţa de capital.0 2 ia n. În schimb. respectiv de 20 la sută (din care doar 16. De aceea în lumina acestor argumente este posibil ca băncile româneşti să se orienteze mai pregnant asupra întreprinderilor mici şi mijlocii. Creditele de trezorerie rămân dominante. ilustrând dinamica sectorului construcţiilor şi în special a celui privind spaţiile comerciale.0 3 iu l. în condiţiile în care centrul şi nord-estul ţării traversează un proces mai lent de restructurare a sectorului real. în condiţiile unui trend descendent al ratei dobânzii. februarie 2006 concentrează cea mai mare parte a creditelor. 02 ap r. evoluţia creditelor pentru companii nefinanciare. urmată de zona de vest a ţării.0 1 iu l. iar restul în valută.0 2 iu l. expunerile semnificative aferente companiilor mari din teritoriu nu pot fi obţinute decât din centrala băncii.0 0 iu l . 03 ap r. 04 ap r.0 0 oc t. a cunoscut unele modificări în structură. fapt explicat în special de achiziţionarea de utilaje şi alte echipamente din import). Strahan şi Weston (1998) au evidenţiat că nivelul creditării IMM-urilor creşte constant în raport cu dimensiunea băncii.0 4 iu l.8). dar ponderea creditelor către IMM pe unitatea de activ bancar urmează o curbă pătratică. credite comerciale credite pentru echipamente obligaţiuni credite de trezorerie credite pentru bunuri imobiliare credite de export alte credite Sursa: Banca Naţională a României (Centrala Riscurilor Bancare) 26 . 01 ap r. În ceea ce priveşte dimensiunea debitorului.

Creditul către populaţie Expansiunea semnificativă a creditului neguvernamental din ultimii ani a fost susţinută în bună măsură de dinamica foarte accentuată a creditului către populaţie (Tabelul 2. orientarea către retail nu s-a realizat atât de rapid. În condiţiile în care. în România. structura CNG s-a modificat semnificativ. creditul acordat companiilor a avut o evoluţie pozitivă. în România ponderea creditului către populaţie în CNG a crescut cu 21.4 34. Baza de la care a pornit creşterea (177 milioane euro la sfârşitul anului 2000) a fost foarte redusă atât faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă în alte state central şi est-europene (peste 8 miliarde euro în Cehia.8). 2005 52. majorarea ratelor de dobândă pe plan internaţional ar putea face mai neatractivă această variantă de finanţare.6 puncte procentuale în perioada decembrie 2001-decembrie 2004. Dacă ţinem seama de: (i) situaţia din zona euro.3 la sută în decembrie 2004.3. Dimensiunea redusă a creditului către populaţie în România este relevată şi de ponderea în total credit neguvernamental. 2.7 * *decembrie 2004 – august 2005 Sursa: Banca Naţională a României Ceea ce este totuşi de remarcat în cazul României este modificarea bruscă de strategie – dacă în celelalte ţări est-europene.8 aug .4 2000 45.Banca Naţională a României Caiete de studii.6 2004 58. ponderea creditului pentru populaţie în PIB era de numai de 5 la sută la sfârşitul anului 2004. peste 18 miliarde euro în Polonia).2 2001 87. Evoluţia creditului acordat populaţiei -%1998 Ritm de creştere nominală Ritm de creştere reală 88.8. Polonia – 7 la 27 . în ultimii ani. în 2000 fiind de doar 5. în timp ce în alte ţări central şi est-europene era superioară încă din 2002 (Ungaria – 6 la sută. iar 73 la sută din acesta sunt în valută (respectiv 58 la sută în euro). principalele beneficiare ale acestor credite fiind în 2005 companiile din sectorul comerţului cu ridicata şi servicii de intermediere în comerţul cu ridicata.4 la sută. iar creditul imobiliar este de asemenea în creştere (93 la sută fiind în valută. unde ponderea medie a creditului pentru populaţie în CNG era de 50. dar mai redusă comparativ cu cea a creditului acordat populaţiei. Tabel 2.1 -37.2 3.0 2002 161.0 2003 258.7 la sută.5 122. Creditul pentru export va rămâne la un nivel redus în special datorită problemelor existente în sectorul exporturilor (nivel redus al profitabilităţii în ramuri precum industria textilă).6 44. respectiv 78 la sută în euro). 1 miliard euro în Slovacia.0 1999 -3. la finele anului 2004 ponderea creditului pentru populaţie în volumul total ridicându-se la 28.3 44. Pe de altă parte. (ii) faptul că. cât şi faţă de volumul creditului acordat sectorului companiilor din România.9 214.3 44. februarie 2006 Creditul în valută către companii ar putea creşte în continuare în condiţiile în care creditul pentru echipamente reprezintă 20 la sută din totalul creditelor acordate companiilor.

9 30. superior mediei naţionale. Toate celelalte judeţe deţin sub 4 la sută din valoarea cumulată a creditului către populaţie (Anexa 4).0 1 iu n.0 3 iu n. Ponderea componentelor în creditul către populaţie -%- Credit pentru achiziţionare bunuri Credit cu alte destinaţii Credit de investiţii imobiliare Sursa: Chestionar BNR 2000 26. 01 de c. 03 se p.0 4 iu n.0 2 iu n. 04 se p. Evoluţia componentelor creditului către populaţie (milioane RON) 14 000 12 000 10 000 8 000 6 000 4 000 2 000 0 de c.0 2 m ar .0 3 m ar . Cehia – 8 la sută). situaţie evident diferită de cea a ţărilor din zona euro. precum şi de (iii) contextul economic actual din ţara noastră şi cel de convergenţă. Grafic 2.1 47.9. trimestrial pentru anul 2002 şi lunar pentru anul 2003. 02 de c. Opţiunea creditorilor pentru Bucureşti este justificată de o rată a şomajului foarte redusă (2. decembrie 2001.Banca Naţională a României Caiete de studii. 0 1 m ar .9 10 Chestionarul BNR a fost trimis principalelor instituţii de credit din România la începutul anului 2004 cu scopul de a obţine informaţii suplimentare despre evoluţia creditului neguvernamental.0 22. Acesta continuă să reprezinte aproximativ trei sferturi din totalul creditelor către populaţie. componenta cu cel mai mare dinamism fiind creditul de consum. putem afirma că piaţa creditului aferent populaţiei din România este departe de a fi saturată.9).9. 0 4 m ar .8 51. 2004 29.7 la sută în august 2005) şi de un nivel ridicat al veniturilor clientelei. Capitala este singurul nucleu geografic care concentrează un procent semnificativ din valoarea creditului către populaţie acordat la nivel naţional (peste 30 la sută). 05 credit de consum credit ipotecar Sursa: Chestionar BNR10 şi Centrala Riscurilor Bancare Volumul creditului către populaţie a crescut simţitor începând cu sfârşitul anului 2002. unde două treimi sunt destinate finanţărilor imobiliare. Tabel 2. 01 se p. 03 de c.5 26. februarie 2006 sută. 04 de c.9 45.2 2001 21.6 43.5 Feb.0 0 m ar .5 26. În general.6 21. creditele acordate populaţiei de către bănci s-au concentrat în zone ale ţării bine dezvoltate din punct de vedere economic. 02 se p.6 2002 22. Creditele acordate persoanelor fizice au un anumit grad de diversificare din punct de vedere al dispersiei în teritoriu.0 5 iu n.7 56. care nu se regăseau în metodologiile standard de raportare. 28 . Chestionarul BNR indică o tendinţă de echilibrare între componentele credit cu destinaţie achiziţionare de bunuri şi credit de consum cu alte destinaţii (Tabelul 2. Analizând structura creditului de consum. Datele de raportare au fost: decembrie 2000.0 2003 27.

1 1 223. Procesul de integrare europeană reprezintă un factor esenţial în direcţia creşterii venitului permanent al populaţiei din România. ca urmare a dezvoltării fără precedent a creditului ipotecar şi a creditului pentru achiziţionare de bunuri de folosinţă îndelungată. Pe partea cererii. de altfel. prin canalele informale estimându-se că populaţia ar putea primi cu cel puţin 50 la sută mai mult decât se contabilizează în balanţa de plăţi.10. RON 2002 Salarii medii nete anuale Transferuri şi venituri din muncă Depozite bancare Credite bancare. cât şi din transferurile11 şi veniturile din munca prestată în străinătate sunt în creştere.2 7 866. Anticipaţiile cu privire la evoluţia ascendentă a venitului disponibil urmează a fi asimilate de către populaţie sub forma unui şoc permanent asupra nivelului de utilitate obţinut prin creşterea consumului.1 24 387. această modificare a consumului nu se poate realiza în prezent decât fie prin creşterea gradului de îndatorare.9 2003 26 662.0 15 834. Însă.8 2 089. Un fenomen tot mai manifestat în ultimii ani pe piaţa românească îl constituie extinderea continuă a maturităţii creditelor acordate populaţiei.2 Sep. Tabel 2.1 12 025. ci şi prin proliferarea.2 2004 31 646. explicaţiile îşi au originea în creşterea puterii de cumpărare a populaţiei (inclusiv ca urmare a unei politici fiscale şi a veniturilor mai laxe). Conform FMI (2005). Această extindere poate fi într-o anumită măsură şi artificială. 2005 39 242.8 14 320. 11 29 . Din Tabelul 2. considerată drept una din soluţiile identificate de bănci pentru eludarea măsurilor administrative impuse de banca centrală pentru limitarea serviciului datoriei populaţiei în funcţie de venitul disponibil. în ultimii ani.2 4 185.3* 9 962.8 11 874.7 19 191. ** august 2005 Sursa: Banca Naţională a României. Segmentul creditelor cu scadenţe de peste 5 ani înregistrează.6 9 240.4 19 371.10 se observă că resursele disponibile ale populaţiei provenind atât din salarii. la nivel mondial transferurile efective ar putea fi semnificativ mai mari. ţinând seama de perspectiva sporirii volumului cheltuielilor destinate consumului prin prisma teoriilor formulate de Modigliani şi Friedman privind ciclul de viaţă al economisirii şi venitul permanent. din care: credite pentru consum 20 770.3 * estimare pentru anul 2005.7** 28 430. Resurse de finanţare şi plasamente bancare ale populaţiei mil. cât şi în gradul scăzut de înzestrare cu bunuri de consum. fie prin utilizarea resurselor deja acumulate (Neagu şi Mărgărit. dar segmentul creditelor pe termen mediu continuă să deţină ponderea dominantă în totalul creditelor acordate populaţiei (Graficul 2. în special a practicii marilor magazine de a oferi bunuri de folosinţă îndelungată în sistem rate. Institutul Naţional de Statistică Creditul către populaţie are un potenţial de creştere.9 6 424.10).Banca Naţională a României Caiete de studii. dar calitatea de creditor net în sistem a populaţiei s-a diminuat. modificarea comportamentului de consum. o evoluţie foarte rapidă. 2005).1 7 501. februarie 2006 Creşterea ofertei de credit de consum se explică nu numai prin politicile expansioniste în acest domeniu ale instituţiilor de credit.

va induce un ritm de creştere semnificativ aferent acestui segment de creditare. pe termen lung. (iii) ca urmare a aprecierii monedei naţionale şi (iv) datorită relativei euroizări a preţurilor din anumite sectoare (cel imobiliar.). în viitor.02 dec.03 dec. al mijloacelor de transport etc. 30 . coroborat cu nevoile în creştere de bunuri de consum şi imobiliare ale populaţiei.03 dec.01 dec. Structura maturităţii creditelor acordate populaţiei 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% dec.11) survine: (i) pe fondul extinderii maturităţii de acordare a creditelor către populaţie. Grafic 2. februarie 2006 În ceea ce priveşte moneda de denominare a creditelor acordate populaţiei. Ritmul de creştere a creditului către populaţie este posibil să încetinească pe termen scurt.04 2005aug Grafic 2. ca urmare în special a măsurilor legislative recente care introduc constrângeri de lichiditate mai aspre asupra populaţiei. Orientarea către valută (Graficul 2. un potenţial important de creştere l-ar putea avea creditul imobiliar.02 dec. Totuşi.00 dec.01 dec.10.04 valută 2005aug termen scurt termen mediu termen lung RON Sursa: Banca Naţională a României În privinţa componentelor creditului către populaţie.00 dec. Structura pe moneda de denominare a creditului acordat populaţiei 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% dec. procesul de convergenţă la UE susţine aşteptările privind creşterea salariilor ceea ce. deşi în momentul de faţă comportamentul populaţiei este îndreptat către satisfacerea în primul rând a nevoilor privind bunurile de folosinţă îndelungată.11. (ii) ca rezultat al unor dobânzi mult mai reduse pentru creditele în valută decât pentru cele în moneda naţională.Banca Naţională a României Caiete de studii. se remarcă preferinţa pentru valută.

contribuţia directă a creditului neguvernamental la dinamica preţurilor nu este una majoră. de tip bubble. banca centrală a luat în ultima perioadă o serie de măsuri care să conducă la expansiunea creditului în moneda naţională. Principalele provocări ale evoluţiei creditului neguvernamental în România 3. în contextul unei ponderi ridicate dirijate spre finanţarea companiilor. în detrimentul celui în devize şi. există şi voci (ex. Pe de altă parte. având în vedere că în special evoluţia preţurilor administrate şi a combustibililor contribuie la propagarea procesului inflaţionist. (iv) creditul neguvernamental să determine o creştere rapidă şi semnificativă a preţurilor activelor nefinanciare şi financiare. 2003) prin intermediul ratelor de dobândă ca urmare a unui grad ridicat de euroizare a bilanţurilor instituţiilor de credit. aprecierea monedei naţionale şi implicarea semnificativă în procesul de creditare a instituţiilor financiar nebancare. Nu în ultimul rând.1. să determine o utilizare mai eficace a respectivului instrument. creşterea creditului neguvernamental. În scopul eficientizării mecanismului de transmitere a politicii monetare (o analiză pentru România a se vedea în Antohi. (v) să crească dificultatea conducerii politicii monetare folosind instrumentul ratei dobânzii ca urmare a expansiunii creditului în valută (euroizarea bilanţului bancar).Banca Naţională a României Caiete de studii. în special a companiilor de leasing şi a celor de intermediere a creditului de consum) s-a concretizat într-o dinamică importantă a creditului privat. (ii) impactul nefavorabil asupra deficitul de cont curent să se accentueze. menţinerea unui excedent de cerere internă accentuează presiunile inflaţioniste pe termen scurt.: Tieman. Provocări ale evoluţiei CNG la nivel macroeconomic Principalele riscuri potenţiale identificate la nivel macroeconomic ca urmare a creşterii creditului neguvernamental sunt: (i) cererea agregată să fie şi mai mult stimulată. rezultă că. 31 . poate genera pe termen mediu şi lung12 o majorare a PIB potenţial cu efecte benefice asupra diminuării presiunilor inflaţioniste. Udrea şi Braun. pentru moment. 2004) care afirmă că 12 În special prin intermediul creditelor pentru investiţii. existenţa unui cadru favorabil creditării (scăderea ratelor dobânzii. februarie 2006 3. în consecinţă. Conform acestora. Pe de altă parte. cu consecinţele aferente asupra ratei inflaţiei. (iii) natura creşterii creditului neguvernamental să fie de tip „boom&bust” şi să nu reprezinte un fenomen de adâncire financiară (financial deepening). În acest context. Subiectul pericolului indus de creşterea presiunilor inflaţioniste ca urmare a potenţării cererii agregate prin intermediul creditului neguvernamental nu ne propunem să-l abordăm pe larg în această lucrare pentru că face obiectul unei analize mai detaliate în cadrul Rapoartelor asupra inflaţiei elaborate de Banca Naţională a României.

14 Date august 2005 32 . La rândul lor.83 la sută în PIB. investiţiile au scăzut cu 0.1. Mircea.1 la sută în PIB. după ştiinţa noastră. dispozitive mecanice (22 la sută). creşterea investiţiilor a avut o contribuţie mai mare decât consumul în evoluţia cererii agregate. creşterea dezechilibrului extern a avut drept cauză majorarea cererii agregate din sectorul privat.64 la sută în PIB faţă de consum care a înregistrat o creştere cu doar 0. cât şi a cheltuielilor cu dobânzile în total cheltuieli de funcţionare (sub 2 la sută). iar importanţa lor asupra stabilităţii financiare este semnificativă. Grafic 3. Implicaţiile creşterii creditului asupra lărgirii deficitului de cont curent În condiţiile în care deficitul fiscal s-a menţinut la valori modice în ultimii ani. pentru că. Dacă în anul 2003. A.Banca Naţională a României Caiete de studii. februarie 2006 randamentul transmisiei modificărilor de rată a dobânzii de politică monetară în schimbarea ratelor de dobândă operate de instituţiile de credit este în România la un nivel asemănător altor ţări din Europa Centrală şi de Est şi care au un bilanţ bancar mai puţin euroizat. În 2004. a investiţiilor şi a deficitului de cont curent (pondere în PIB) 10% 90% 70% 50% 30% 10% 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 5% 0% -5% -10% -15% -20% investiţii şi variaţa stocurilor (scala din stânga) consum final (scala din stânga) investiţii (scala din stânga) deficit de cont curent (scala din dreapta) Sursa: Banca Naţională a României În structura importurilor.8 la sută) şi (iv) mijloace şi materiale de transport (10 la sută). ajung la concluzia că o explicaţie a unei eficienţe mai scăzute a mecanismului de transmisie s-ar putea datora ponderii scăzute atât a datoriilor bancare în portofoliul companiilor.68 la sută în PIB. în anul 2004 situaţia s-a inversat13 (Graficul 3.85 la sută). problema se pare că ar fi localizată în mecanismul de transmitere a impulsurilor de la ratele de dobândă practicate de instituţiile de credit către cererea agregată. (iii) materii textile (10. Dinamica cea mai mare aparţine mijloacelor de transport 13 În 2003. în timp ce consumul a crescut cu 1. respectiv: (i) maşini. Răcaru şi Mărgărit (2006).1). dinamica investiţiilor a fost principalul element care a determinat creşterea deficitului – investiţiile s-au majorat cu 1. acestea nu au fost analizate până în prezent în cadrul altor lucrări. (ii) produse mineraliere (15. În acest context. În continuare ne vom concentra doar asupra celorlalte trei provocări la nivel macroeconomic enunţate anterior. ponderea cea mai mare este deţinută de bunurile necesare procesului de retehnologizare şi prelucrare14. Evoluţia consumului final.

2 la sută în august 2005/august 2004.Banca Naţională a României Caiete de studii. 18 Atât testul Phillips Perron (cu constantă).2 miliarde EUR) între creşterea importurilor şi cea a creditului de consum în favoarea celui din urmă demonstrează că respectiva concluzie se păstrează. pe măsură ce piaţa va fi saturată cu asemenea produse.5 milioane RON. Pentru analiza dependenţei balanţei comerciale de creşterea creditului neguvernamental am considerat următoarele două serii: importurile reale şi creditul neguvernamental real17. putem simula funcţiile de răspuns la un şoc în cele două serii după cum este prezentat şi în Graficul 3. Comparând aceste evoluţii cu cele aferente creditului. 17 Seriile sunt exprimate în milioane lei. iar oferta internă s-ar putea transforma într-un factor de substituţie tot mai consistent. dar acest domeniu este posibil să-şi aplatizeze expansiunea în următorii ani. comparativ cu 6 646. alegând aproape întotdeauna modelul corect. chiar dacă ar putea exista unele dispute cu privire la categoriile de bunuri care se includ în clasa bunurilor de consum (de exemplu mijloace şi materiale de transport). însă trebuie avut în vedere că după aproximativ 3 luni efectul nu mai este semnificativ statistic. Analiza este susţinută şi de valoarea termenilor absoluţi care reflectă o majorare a bunurilor de consum din import cu 293. AIC este inconsistent.6 la sută. Creşterea importurilor de bunuri de capital şi de consum s-a menţinut relativ constantă în 200515. Ambele serii sunt staţionare conform testelor realizate18. cât şi pentru cele apropiate de a avea o rădăcină unitară. iar preţurile sunt aferente lunii ianuarie 2000 şi desezonalizate folosind o procedură de tip medie mobilă. Impactul asupra importurilor dispare după aproximativ 10 luni. Totodată trebuie avut în vedere că testul Phillips Perron realizează o ajustare a bias-ului care poate apărea datorită corelaţiei în inovaţie. cât şi testul Augmented Dickey-Fuller (cu constantă şi trend) au relevat staţionaritatea datelor.8 milioane RON creşterea creditului acordat populaţiei (din care mai mult de 70 la sută reprezintă credit de consum)16. Ca pondere în importuri. în timp ce HQC şi SWC sunt super consistenţi. Bunurile de capital au crescut cu 38 la sută în 2004 şi cu 34 la sută în august 2005/august 2004.5 la sută). Alegerea numărului optim de lag-uri în estimarea unui model de tip VAR (Vector Autoregresive Model) s-a realizat cu ajutorul criteriilor Schwarz şi Hannan-Quinn care indică ca lag optim o perioadă19.1 la sută în august 2005/august 2004). observăm că ritmul de creştere a importurilor pentru bunuri de consum (23. Ivanov şi Kilian (2001) studiază proprietăţile criteriilor de estimare a numărului optim de lag-uri şi concluzionează că atât pentru procese staţionare. în timp ce bunurile de consum s-au majorat cu 20. ceea ce arată o persistenţă relativ scăzută a şocului în creşterea creditului în importuri. ceea ce arată că doar o parte din creşterea volumului creditului de consum acordat populaţiei se îndreaptă spre bunuri de consum din import.2. componenta second-hand va lua amploare. 15 33 . Estimările se bazează pe date din ianuarie 2000-iunie 2005. în timp ce bunurile de consum 15 la sută. Conform modelului estimat.5 la sută) este inferior ritmului de creştere a creditului de consum acordat populaţiei (64.5 la sută în 2004 şi cu 23. 16 Diferenţa semnificativă (peste 1. 19 Canova (2006) indică că pentru un număr de observaţii mai mare de 20 criteriile Schwartz şi Hannan-Quinn vor alege un număr de lag-uri mai mic decât AIC (Akaike Information Criteria). Folosind o serie de simulări Monte Carlo. bunurile de capital reprezintă 20. criteriul optim pentru date lunare şi trimestriale este Hannan-Quinn. februarie 2006 (creştere cu 85 la sută în 2004/2003 şi cu 63. În plus.

februarie 2006 Mergând mai departe cu analiza. 6519320. 6282763. 6770192.48264 83.38330 82.32188 81.Banca Naţională a României Caiete de studii. Tabel 3.67812 18.51736 16. Raspunsul cresterii CNG la un soc in cresterea CNG 2400000 2000000 1600000 1200000 800000 400000 0 -400000 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 2400000 2000000 1600000 1200000 800000 400000 0 -400000 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Raspunsul cresterii CNG la un soc in Importuri Raspunsul Importurilor la un soc in cresterea CNG 6000000 5000000 4000000 3000000 2000000 1000000 0 -1000000 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 6000000 5000000 4000000 3000000 2000000 1000000 0 -1000000 1 Raspunsul Importurilor la un soc in Importuri 2 3 4 5 6 7 8 9 10 34 .1. 6641093.1).82889 14. 5807371. Innovations ± 2 S. Funcţiile de răspuns la un şoc în creditul real.98434 19. Compoziţia varianţei importurilor Perioada 1 2 3 4 5 6 9 10 11 12 S. observăm un impact scăzut (deşi crescător) al creditului în importuri (Tabelul 3.97727 80.02273 19. conform decompoziţiei varianţei. 4758549.97022 Grafic 3. 6774210.24681 81.99056 80. respectiv importuri Response to Cholesky One S. 6704717.00944 19.61670 17.75319 18.E.01566 80.35798 18.02978 IMP 89.64202 81.E. 6772818. CNG_REAL 10.17111 85.2.D. 6765237.

concluzia prezentată în paragraful anterior poate fi explicată intuitiv la nivel economic20 prin politica firmelor importatoare cu privire la stocuri şi expectaţiile lor privind evoluţia viitoare a cererii prin prisma valorilor viitoare ale creditului real. Lizondo şi Reinhart (1998). Mai precis. Ca 20 21 Intuitiv. definiţia cauzalităţii Granger. Totodată. acţiunile care au impact asupra nivelului viitor al creditului real (ex. ipoteza nulă (nu există cauzalitate de tip Granger dintre creditul neguvernamental real spre importurile reale) nu poate fi respinsă la un nivel acceptabil pentru intervalul de încredere. ale cărui rezultate sunt prezentate în Tabelul 3. în contextul aceleiaşi analize. că importurile cauzează Granger evoluţia creditului real.06886 0. Astfel. Totodată.42816 0. se poate spune. Testul de cauzalitate Granger pentru testarea legăturii între importuri reale şi creditul neguvernamental real Pairwise Granger Causality Tests Sample: 2000:01 2005:06 Null Hypothesis: IMP does not Granger Cause CNG_REAL CNG_REAL does not Granger Cause IMP Obs 65 F-Statistic 3. datorită faptului că firmele anticipează o scădere a valorii creditului neguvernamental şi îşi pot restrânge astfel importurile în perioada curentă. Astfel.39138 Deşi ar putea părea surprinzătoare. După cum poate fi observat. Natura creşterii creditului neguvernamental Este necesar să stabilim dacă recenta evoluţie a creditului neguvernamental: (i) are ca rezultat dezvoltarea sectorului financiar. sau dacă (ii) asistăm la ceea ce în literatura de specialitate este cunoscut ca şi expansiunea creditului (credit boom). Respectiva distincţie a naturii creşterii creditului neguvernamental este importantă în special din punctul de vedere al stabilităţii financiare. revenirea la rate normale de expansiune a creditului după boom este însoţită de deviaţii negative de aproximativ 5 la sută ale PIB real de la trend (FMI. literatura de specialitate21 indică faptul că majoritatea credit boom-urilor este asociată cu crize în cadrul sectoarelor bancare în aproximativ 75 la sută din cazuri şi cu crize valutare în mai mult de 80 la sută din cazuri.74502 Probability 0. 35 . Pentru o prezentare a rezultatelor obţinute în acest sens vezi Kaminsky. B.2. în timp ce ipoteza nulă conform căreia importurile reale nu cauzează Granger evoluţia creditului real este respinsă la 10 la sută. aplicată în acest context. având în vedere că conceptul de cauzalitate Granger nu implică în mod necesar o cauzalitate la nivel economic. februarie 2006 Analiza a fost continuată prin aplicarea unui test de cauzalitate Granger. măsurile recente de limitare a creşterii creditului) pot genera un impact imediat asupra importurilor reale. 2004). Tabel 3. luând de asemenea în considerare posibilitatea unei erori de tip I. implică faptul că valorile creditului real sunt explicate de valori anterioare ale importurilor reale şi valorile importurilor sunt explicate de valori viitoare ale creditului real.Banca Naţională a României Caiete de studii.2. având în vedere ponderea scăzută a creditului neguvernamental în PIB.

2001). majorând astfel valoarea firmei ceea ce conduce la o sporire a capacităţii de îndatorare a acesteia. în lucrarea amintită se consideră că o evoluţie a creditului real poate fi definită ca fiind un proces de tip credit boom dacă excede deviaţia standard a creditului real în jurul unui trend cu un factor de 1. O stopare sau o retragere a intrărilor de capital duce la o scădere a preţurilor la nivelul bunurilor netranzacţionabile. Este de menţionat că. ar fi condus în plus la posibila subestimare a situaţiei reale (un trend care ar începe la nivelul anului 2000 spre exemplu ar încorpora mult mai mult din recenta creştere a creditului neguvernamental.Banca Naţională a României Caiete de studii. eliminându-se astfel şi elementele de sezonalitate din serie. pentru că procesul de dezvoltare financiară. constrângerilor de lichiditate sau unor probleme aferente sectorului instituţional. 2004. folosirea filtrului Hodrick Prescott pe întreaga perioadă şi nu unul iterativ. astfel încât abaterea de la trend ar fi mult mai scăzută). 23 Deşi dezbateri asupra cauzalităţii între cele concepte mai există încă. presupunerea existenţei unei distribuţii normale. Respectivul proces este nesustenabil în măsura în care expectaţiile se dovedesc a fi incorecte. astfel încât existenţa unui fenomen de financial deepening este mai probabilă. Krishnamurthy. distincţia dintre expansiunea creditului (credit boom) şi dezvoltare financiară (financial deepening) devine foarte importantă în evaluarea efectelor pe care o astfel de evoluţie o poate avea asupra contextului macroeconomic. justificabil dacă am avea în vedere faptul că în România au avut loc transformări structurale majore pe perioada analizată. deşi procedura conţine o serie de elemente ad-hoc (ex. 22 36 . deşi însoţeşte procesul de dezvoltare economică23. Consolidarea poziţiilor bilanţiere conduce şi în acest caz la o disponibilitate crescută din partea creditorilor de a acorda credite şi se manifestă printr-o creştere a efectului de levier. am obţinut că evoluţia creditului real în România nu indică prezenţa unui credit boom. potrivit căruia şocurile care afectează preţul activelor sunt amplificate prin efecte bilanţiere22. 24 Această abordare este motivată de următorul aspect: dacă evoluţia creditului ar urma o distribuţie normală ar exista o probabilitate de 5 la sută ca aceste valori extreme să fie întâlnite. 25 S-a folosit o un proces de ajustare a seriei de tip medie mobilă pe 12 luni. nu produce efectele negative menţionate anterior. Pentru o prezentare a principalelor studii în acest sens a se vedea FMI. datorată unei cereri agregate mai ridicate. o evoluţie asemănătoare poate fi datorată şi şocurilor care afectează preţurile bunurilor şi ale serviciilor. procesul descris mai sus producându-se în sensul opus. conduce la o mărire a profitabilităţii firmelor care oferă servicii şi/sau bunuri netranzacţionabile. februarie 2006 principal mecanism de propagare a credit boom-ului. Totodată. 2004.6424. Considerarea unui interval mai restrâns. Ca o primă modalitate pentru investigarea (in)existenţei unui proces de expansiune a creditului (credit boom) în România. influenţată spre exemplu de intrări de capital. p. Luând în considerare că oferta de bunuri netranzacţionabile (non-tradable) este mai puţin elastică decât cea de bunuri tranzacţionabile (tradable). Acesta este rezultatul imperfecţiunilor la nivelul pieţei care apar datorită asimetriilor informaţionale. procesul evoluând şi în acest caz în sens contrar (Caballero. Astfel. Astfel. 26 S-a considerat respectivul interval de timp având în vedere durata medie a unui fenomen de tip „credit boom”. o creştere a preţului primelor relativ la a doua categorie. Folosind un filtru Hodrick Prescott şi date desezonalizate25 (perioada 1993:01-2005:0826). alegerea Expectaţiile optimiste asupra veniturilor viitoare pot genera creşteri în valoarea activelor. literatura de specialitate menţionează acceleratorul financiar. ceea ce generează o reajustare a preţurilor activelor. 148-149. am folosit metodologia utilizată în FMI.

Inexistenţa în prezent a unui credit boom în România este susţinută şi de studiul efectuat de Răcaru. aceasta identifică corect credit boom-ul de pe parcursul anului 1996. Pentru procesul identificat anterior ca fiind unul de credit boom la nivelul României.61 la sută – în condiţiile în care celelalte variabile rămân la acelaşi nivel28. Copaciu şi Lapteacru (2006). Folosind un model de tip logit multinomial de determinare a probabilităţii de criză pe un panel de 20 de ţări emergente cu date din 1994-2004.3. Grafic 3. Banca Naţională a României. Evoluţia indicatorilor care ar putea semnala existenţa unui credit boom în România 35 30 25 20 15 10 5 0 -5 -10 -15 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 Pondere deficit de cont curent în PIB (scala din stânga) Rata reală efectivă de schimb (scala din dreapta) Pondere CNG în PIB (scala din stânga) Ponderea economisirii în PIB (scala din dreapta) Sursa: Economist Intelligence Unit. o perioadă de un an şi jumătate. Valorile medii ale creşterii creditului în perioadele liniştite arată o creştere nepericuloasă pentru România de 29 la sută în 2005 şi de 23. Durata este măsurată ca numărul de ani în care evoluţia creditului real depăşeşte deviaţia standard în jurul unui trend cu un factor de 1. autorii observă că momentele de expansiune a creditului reprezintă un element semnificativ. studiul FMI (2004) realizat pe un eşantion de 28 de ţări emergente analizate în intervalul 1970-2002 estimează durata medie a credit boom-ului ca fiind de trei ani şi jumătate. evoluţie a creditului care a cunoscut o contracţie severă odată cu reajustarea structurală din 1997. Astfel. condiţionată de calificarea observaţiei respective ca fiind un proces de credit boom. o serie relativ scurtă având în vedere durata medie a unui credit boom). aplicarea metodologiei prezentate estimează durata expansiunii creditului ca fiind cuprinsă între octombrie 1995-martie 1997. februarie 2006 unui prag de 95 la sută. Un alt element care trebuie avut în vedere în identificarea situaţiei prezente ca (ne)fiind un fenomen de credit boom este reprezentat de durata medie a unui asemenea fenomen. calcule proprii Am considerat o creştere economică de 5 la sută în 2005. Rezultatele acestei analize trebuie interpretate cu prudenţă deoarece scenariile de expansiune a creditului nu presupun modificarea celorlalţi indicatori (analiza este caeteris paribus).2 la sută în 200627. Având în vedere concluzia din paragraful ulterior. cu o abatere standard de un an şi jumătate. Probabilitatea de criză estimată pe baza acestui model pentru economia românească la momentul martie 2005 este de doar 3. însoţit în perioadele postcriză de restrângeri importante ale creditului.7 la sută determină o probabilitate de criză de doar 3. conceptul de durată pentru evoluţia recentă devine irelevant.Banca Naţională a României Caiete de studii. 28 27 37 .38 la sută – iar modificarea ritmului de creştere a creditului la 37. începutul anului 1997. respectiv neidentificarea unui proces de credit boom în România.

75 3.96 0.79 Sursa: Ministerul Finanţelor Publice.07 0.86 5. a crescut gradul de finanţare a băncilor autohtone din alte surse decât depozitele.3.76 1.59 3. Tabel 3. Dacă la nivelul preţurilor se poate observa o majorare mai ridicată pe componenta bunurilor netranzacţionabile (poate şi ca urmare a efectului Balassa-Samuelson).a.2 5 10-14 15-37 40-41 45 50-52 55 60-64 65-67 70-74 75 80 85 Sector Agricultura Pescuitul şi piscicultura Industria extractivă Produse ale industriei prelucrătoare Energie electrică şi termică. depozitare şi comunicaţii Intermediere financiară Tranzacţii imobiliare Administraţie publică şi apărare Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială 2002 22.Banca Naţională a României Caiete de studii. existenţa unei corelaţii pozitive între evoluţia creditului real şi rata reală efectivă de schimb. cu excepţia societăţilor de intermediere financiară şi de învăţământ şi construcţii (Tabelul 3. gaze şi apă Construcţii Comerţ cu amănuntul Hoteluri şi restaurante Transport. februarie 2006 Pe de altă parte.39 2.a 2.47 3.00 2.59 2. poate reflecta faptul că natura creşterii actuale a creditului neguvernamental este una de tip credit boom (Graficul 3.60 6.83 0.80 3. efectul de levier în ultimii trei ani a înregistrat o scădere în aproape toate sectoarele aferente serviciilor şi bunurilor netranzacţionabile.68 6.82 2.61 3. Evoluţia efectului de levier (datorii/capitaluri proprii) pentru companiile din principalele sectoare economice (2002-2004)29 Grupa CAEN 1. 3.64 0.48 2. Acest aspect este şi el unul caracteristic fazei de construcţie a unui proces de credit boom în măsura în care este corelat cu o creştere a: (i) efectului de levier şi (ii) preţurilor relative practicate de firmele producătoare de bunuri netranzacţionabile (non-tradable).68 3.12 2. şi negative cu balanţa contului curent şi economiile domestice.82 1.61 4. aşa cum am menţionat şi în primul capitol.08 n.57 1. Efectul de levier a fost calculat ca medie a distribuţiei gradului de îndatorare a companiilor din respectivele sectoare de activitate 38 .01 0. calcule proprii 29 Date raportate în luna decembrie a anului corespunzător.98 1.34 9. În plus.40 3. Centrala Riscurilor Bancare.52 1.16 1.37 2. apelând în continuare la metodologia propusă de FMI (2004). Astfel.88 3.86 2004 8.97 1. împrumuturile externe reprezentând o pondere în creştere.41 3.83 2.00 2003 16. observăm că am putea identifica în România şi semnale care ar promova ideea unui credit boom. Trebuie remarcată însă creşterea importantă a efectului de levier la nivelul sectorului construcţiilor (o dublare practic pe parcursul ultimului an) cu posibil impact asupra stabilităţii financiare în condiţiile existenţei unui efect de bubble pe piaţa activelor nefinanciare.21 n.3).3).20 3.

Banca Naţională a României Caiete de studii. analizele efectuate nu permit delimitarea clară a naturii creşterii creditului neguvernamental. Evoluţia principalilor indicatori ai procesului de adâncire financiară 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% 5 5 4 4 3 3 2 2 1 1 0 20 01 19 98 19 96 19 90 M2/PIB (scala din stânga) 19 91 19 92 19 93 19 94 Monedă în afara sistemului bancar/depozite (scala din stânga) 19 95 19 97 19 99 20 00 20 02 Sursa: Banca Naţională a României 30 Spre exemplu. Totuşi. indicatori prezentaţi în dinamică în Graficul 3. Grafic 3. pentru cel de-al doilea fenomen am ales pentru analiză raportul dintre moneda aflată în afara sistemului bancar şi depozite.4. deşi în realitate se regăsesc aspecte caracteristice ambelor variante. Se poate observa ca gradul de monetizare este încă scăzut comparativ cu nivelul înregistrat în ţările dezvoltate. M2 pe PIB şi M1 pe M2. Rapoartele dintre agregatele monetare (M2/M1) şi cel dintre moneda din afara sistemului bancar şi depozite sunt în relativă creştere. Eltony (2003) 20 03 M2/M1 (scala din dreapta) 20 04 39 . cele care susţin existenţa unui fenomen de adâncire financiară tind să aibă o pondere mai ridicată. reflectând o încredere din ce în ce mai ridicată în sistemul bancar şi existenţa unui potenţial de dezvoltare financiară la nivelul sectorului bancar românesc. De exemplu. Ca urmare. respectiv scădere.4. februarie 2006 Un grad ridicat de delimitare a perioadei curente ca fiind una de credit boom sau de adâncire financiară nu poate fi obţinut nici prin interpretarea indicatorilor clasici folosiţi de literatura de specialitate30.

oferta de active nefinanciare a fost necorespunzătoare atât ca volum. îl constituie tendinţa din ce în ce mai accentuată spre urbanizare şi migraţia spre marile centre urbane. a cărei pondere în total credit ipotecar a crescut de la 8. deşi fără o conexiune directă cu evoluţia creditului neguvernamental. creşterea creditului neguvernamental destinat populaţiei a reprezentat componenta cu cel mai mare dinamism din ultimii trei ani. în principal.Banca Naţională a României Caiete de studii. februarie 2006 C. a competiţiei bancare la nivelul creditelor pe termen mediu şi lung şi.83 la sută în 2005 (Graficul 3. obţinând venituri disponibile în creştere şi având expectaţii optimiste privind veniturile viitoare. Având acces tot mai facil la finanţare. cât şi ca structură pentru a satisface această cerere în creştere. respectiv au condus la expansiunea preţurilor imobilelor. la nivelul creditelor ipotecare. respectiv relativ constantă (construcţii. din lipsa datelor statistice. Acest rezultat ar putea arăta că presiunile asupra preţurilor imobilelor cu destinaţie comercială nu provin în special din partea creditului bancar. 31 40 . La rândul său.5). în special în rândul populaţiei. procesul de integrare în Uniunea Europeană a contribuit semnificativ în a imprima preţurilor imobilelor o tendinţă de convergenţă către valorile UE. Implicaţii asupra evoluţiei preţurilor activelor nefinanciare şi financiare Aşa cum am arătat în capitolul 2. a generat o scădere a ratelor dobânzii la acest tip de credite (şi implicit a serviciului lunar al datoriei). Factorii enunţaţi au acţionat cumulativ în aceeaşi direcţie.95 la sută în 2000 la 63. Intensificarea. o pondere tot mai mare a populaţiei s-a găsit în ipostaza de a-şi putea transforma cererea potenţială de locuinţe într-una solvabilă. Nu în ultimul rând. hoteluri şi restaurante). Totuşi. activităţi anexe şi ale agenţiilor de turism). deşi recentă. lărgind sfera potenţialilor clienţi31. este dificil a se stabili dacă creditul bancar a constituit sau nu factorul determinant în evoluţia puternic ascendentă a preţurilor imobilelor rezidenţiale. Creditele ipotecare acordate în perioada 2000-2005 s-au concentrat treptat către populaţie. Alt factor care ar fi putut potenţa cererea. Celelalte ramuri principale prezintă o pondere în scădere (tranzacţii imobiliare.

calcule proprii S-au considerat primele 5 sectoare în funcţie de ponderea creditelor imobiliare pentru respectivul sector în total credite imobiliare acordate. 32 41 . Evoluţia ponderii creditelor imobiliare acordate populaţiei şi principalelor sectoare economice32 (2000-2005) 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Persoane fizice Construcţii Comerţ cu ridicata şi servicii de intermediere în comerţul cu ridicata (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor) Hoteluri şi restaurante Activităţi anexe şi auxiliare de transport.95 37. calcule proprii La rândul său. creşterea valorii colateralului sub forma activelor nefinanciare a permis o îndatorare mai ridicată prin intermediul creditelor astfel garantate.19 63. majorarea substanţială a preţurilor locuinţelor şi a terenurilor a generat. o cerere crescută pentru asemenea credite. acceleratorul financiar a acţionat în aceeaşi direcţie a creşterii cererii pentru active nefinanciare. februarie 2006 Grafic 3. pe de o parte.27 8. Grafic 3.83 Sursa: Centrala Riscurilor Bancare.17 57.Banca Naţională a României Caiete de studii. activităţi ale agenţiilor de turism Tranzacţii imobiliare 15.01 66.5. dar pe de altă parte. Astfel. Evoluţia raportului dintre preţul imobilelor şi venitul disponibil per capita (2000=100) 200 180 160 140 120 100 80 2000 2001 2002 2003 2004 Sursa: Neagu şi Mărgărit (2005).6.

credite care au crescut. indicând că obţinerea unei locuinţe devine tot mai dificilă pentru o proporţie din ce în ce mai ridicată din populaţie.34 la sută pentru creditele externe. aşa cum am arătat în Tabelul 3. ca un element ce surprinde încercarea de adaptare a ofertei la cerere. distincţia între o supraapreciere a preţurilor activelor nefinanciare şi tendinţa de convergenţă către preţurile înregistrate la nivel european este greu de realizat. astfel că ipoteza impactului indirect al creditului asupra preţului activelor financiare este mai puţin probabilă. cel puţin pentru piaţa activelor nefinanciare. Aspectele care ar putea determina existenţa unui astfel de fenomen se referă în principal la confirmarea expectaţiilor şi măsura în care acestea sunt raţionale. cu 40 la sută în ultimii 4 ani. 34 33 42 . De la 8. nu pot fi însă folosite ca argumente directe pentru afirmaţia privind existenţa unui bubble pe piaţa activelor nefinanciare.81 la sută la 8. permiţând astfel din nou o îndatorare mai ridicată. Totuşi. în medie. respectiv de la 4. Totodată. începând cu 2003 ponderea creditelor interne şi externe se află pe un trend ascendent. în termeni reali. raportul dintre preţuri şi venituri (mai corect spus deviaţia acestuia de la trend) şi raportul dintre chirii şi preţuri33 sunt indicatori care ar putea indica (in)existenţa unui fenomen de bubble. La nivelul activelor financiare. În acest sens. astfel încât identificarea existenţei unui bubble pe piaţa activelor nefinanciare este extrem de dificilă. februarie 2006 În ceea ce priveşte oferta. dinamica locuinţelor nou construite nu numai că a fost una slab ascendentă. Dar. având în vedere suprafaţa medie ridicată a acestora (aproape 150 metri pătraţi). dar probabilitatea ca noile locuinţe să se adreseze marii mase a solicitanţilor de credit ipotecar este una scăzută. îndatorarea relativă (raportată la capitalurile proprii) corespunzătoare companiilor din România s-a diminuat.3.Banca Naţională a României Caiete de studii. trebuie evidenţiată dinamica ascendentă a creditelor pentru echipamente acordate firmelor de construcţii.10 la sută în 2002 la 9. raportul dintre preţul imobilelor şi venitul disponibil a înregistrat o creştere substanţială în ultimii patru ani (Graficul 3. În măsura în care expectaţiile sunt raţionale. un rol direct al impactului evoluţiei creditului neguvernamental este de presupus a fi scăzut având în vedere că în România nu există practica achiziţionării de active ale pieţei de capital în marjă. Evoluţiile prezentate care au surprins fenomenul de creştere a cererii de active nefinanciare. Totuşi. relaţia dintre chirii şi preţuri ar trebui să fie una stabilă. în condiţiile unei oferte relativ scăzute. Deşi autofinanţarea continuă să joace rolul principal. în principal datorită lipsei datelor necesare verificării unei astfel de ipoteze. Un impact indirect al creditelor asupra evoluţiei preţurilor activelor financiare este posibil prin folosirea creditelor pentru investiţii34 care să conducă la o creştere a valorii de piaţă a firmelor (coeficientul mediu q al lui Tobin).20 la sută în 2003 pentru creditele interne. putându-se argumenta că respectiva evoluţie a preţurilor este una necesară echilibrării pieţelor. iar ponderea creditelor cu destinaţie cumpărarea de acţiuni sau obligaţiuni este nesemnificativă. La nivelul României.6). Oricum numărul insuficient de observaţii nu permite estimarea unui trend şi în consecinţă a unei deviaţii a raportului actual de la acest trend. credem că aspectele privind influenţa creditului asupra preţurilor activelor financiare şi nefinanciare ar trebui monitorizate în continuare pentru că o evoluţie nefavorabilă în această direcţie poate afecta stabilitatea financiară.

45 la sută la 0. Evoluţia ratei restanţelor pentru creditele acordate populaţiei şi companiilor -%- Dec. 2005 0.27 Dec. în contextul unui ritm semnificativ de creştere a creditării.95 la sută. februarie 2006 3. justificată şi de observarea unei ponderi reduse a creditelor neperformante. reprezintă semnale de alarmă asupra posibilităţii ca nivelul actual al creditelor restante să nu reflecte nivelul real al riscului din sistem. Provocări la nivel microeconomic a) Capacitatea instituţiilor de credit de a gestiona creşterea creditului neguvernamental Creşterea activităţii de creditare implică gestionarea unor riscuri de credit. dar nivelul efectiv va fi vizibil ex-post. acesta fiind subevaluat.97 Dec.95 Sursa: Banca Naţională a României La rândul său. când domina optimismul. tendinţa de lărgire a maturităţii finanţărilor acordate. Tabel 3. Experienţa internaţională consemnează că multe din creditele mai puţin performante au fost acordate în faza de expansiune a ciclului economic.4. iar uneori acest comportament duce la relaxarea condiţiilor de creditare.2. Datele statistice arată că riscul de credit a fost gestionat corespunzător de-a lungul perioadei de creştere a CNG. cu atât mai consistente cu cât ar putea acţiona şi o percepţie excesiv de optimistă asupra riscului. 2001 2.67 Dec. 2000 2. concurenţa puternică determină preocupări de sporire a cotei de piaţă. Cu toate acestea. 2002 1. 2003 1. dar calitatea mai slabă a acestora a fost consemnată în bilanţ prin intermediul provizioanelor abia când perioada de creştere economică a încetinit. de piaţă şi operaţional sporite. ponderea creditelor restante înregistrând o scădere în perioada decembrie 2000 – august 2005 de la 2. Probabilitatea unor pierderi aşteptate există începând cu momentul acordării creditului.Banca Naţională a României Caiete de studii.45 Dec. 43 .16 Aug. 2004 1.

Dacă riscul latent este mai mic decât provizioanele specifice. valoarea acesteia va fi transferată din profiturile băncii într-un fond special al provizioanelor dinamice. adoptarea unui asemenea sistem este costisitoare pentru bănci.5% 0% 2000 2001 2002 2003 2004 9% 8% 7% 6% 5% 4% 3% 2% 1% 0% ponderea provizioanelor în credite interne creştere PIB real (scala din dreapta) Sursa: Banca Naţională a României. Aceşti coeficienţi au fost stabiliţi pe baza valorilor medii ale provizioanelor aferente activelor bilanţiere şi extrabilanţiere. fiind aplicat în mod flexibil. Aceste provizioane se calculează ex-post.5% 2% 1. Japonia) sau doar pentru creditele nou acordate. SUA. Prociclicitatea provizioanelor specifice pentru riscul de credit 3% 2.6 la sută. 0. Spre exemplu. Contrabalansarea efectelor prociclice ale sistemului actual de provizionare se poate realiza prin aplicarea unui sistem de provizionare statistică (sau dinamică). până la 1. ceea ce va accentua faza descendentă a ciclului economic. băncile să calculeze diferenţa între pierderea aşteptată (riscul latent) şi provizioanele specifice.5% 1% 0. crescând în perioade de recesiune şi diminuându-se în perioade de expansiune.7. Dacă diferenţa este pozitivă. februarie 2006 Grafic 3.1 la sută. astfel încât acestea nu trebuie să depăşească de trei ori valoarea pierderii aşteptate estimate. în Spania.4 la sută.7).Banca Naţională a României Caiete de studii. Uruguay. Totodată. băncile pot utiliza modele interne pentru evaluarea riscului de credit care trebuie să fie aprobate de banca centrală sau pot evalua pierderile aşteptate aplicând o abordare standard prin care banca centrală fixează coeficienţii de ponderare. Acest sistem a fost introdus cu succes de Banca Spaniei35 în 2000. în fiecare trimestru. Pentru a calcula pierderile aşteptate. respectiv doar pentru anumite părţi din activul bilanţier (cazul unor state europene. într-o perioadă caracterizată de o expansiune a creditului neguvernamental asociată cu un nivel scăzut al creditelor neperformante şi implicit cu un nivel scăzut al provizioanelor specifice. în spiritul Basel II. 0. 0. s-a fixat o limită superioară pentru provizioanele dinamice. Pe termen scurt. 1 la sută. Utilizarea unui sistem de provizionare dinamică este recomandată în special în anumite condiţii. De asemenea. profitul putând fi afectat semnificativ. dar pe termen lung atenuează şocurile ce pot apărea la nivelul profitului bancar. Un nivel ridicat al provizioanelor duce la o reducere a profiturilor bancare şi astfel la o diminuare a creditării. Modelul a fost preluat ulterior şi de alte ţări (Portugalia. Banca Spaniei propune şase categorii de risc (de la 0 la sută pondere de risc pentru creanţele fără risc. 35 44 . provizioanele dinamice sunt impozabile şi nu se includ în calculul capitalului. Franţa). şi în România se observă un anumit caracter prociclic al provizioanelor pentru riscul de credit (Graficul 3. de-a lungul a mai multor ani.5 la sută pentru creanţele cele mai riscante). calcule proprii Ca şi în alte ţări. Metodologia de calcul al provizioanelor dinamice propusă de spanioli presupune ca. generând fluctuaţii în profitabilitatea băncilor. valoarea diferenţei va fi transferată din fondul provizioanelor dinamice în profitul băncii. O justificare a introducerii acestei metode rezidă în existenţa unor provizioane specifice reduse.

când se aşteaptă o expansiune a îndatorării. pentru că induce costuri suplimentare. caracterizată atât de creştere economică. În aceste condiţii. Adoptarea unui model de tip forward-looking. acesta a scăzut în ultimii ani. ceea ce este benefic pentru stabilitatea financiară. O imagine de ansamblu asupra gradului de concentrare se poate observa în Tabelul 3. Neagu (2003). gradul de concentrare a sectorului bancar românesc se află la un nivel mediu faţă de cel înregistrat pe plan european. dar politica de extindere a reţelei poate deveni destul de riscantă. cât şi la nivelul întregului sistem financiar. cât şi al depozitelor. ajunge la concluzia conform căreia gradul de concentrare a băncilor din România nu evoluează spre limita considerată critică pe plan internaţional. cât şi de o dezvoltare a creditului neguvernamental.5. ar putea fi utilă pe termen mediu. fiind susţinută de proiecte importante de extindere a reţelei teritoriale. dacă judecăm atât din punct de vedere al criteriului activelor bancare sau al creditelor neguvernamentale. De altfel. Totodată. credem că atenţia ar punea fi canalizată într-o analiză viitoare asupra (in)validării ipotezei ca băncile din România să practice politici de tip oligopolist. de tipul celui prezentat. Mai mult. începând cu 2003 creşteri importante au fost înregistrate doar la nivelul băncilor de talie medie cu capital majoritar străin.Banca Naţională a României Caiete de studii. februarie 2006 care vor fi obţinute prin aplicarea principiului privind valoarea justă. Tendinţa s-a menţinut şi în 2004. sondajul realizat de Banca Naţională a României în 2003 referitor la riscurile cu care se confruntă sectorul bancar românesc a relevat încă de atunci creşterea puternică a importanţei pe care băncile mici o asociază dominanţei pe piaţă. ceea ce permite băncilor acumularea unui fond adecvat al provizioanelor dinamice. Analizând riscul de concentrare. Cu toate acestea. Realitatea economică a României ultimilor ani. în condiţiile intensificării competiţiei în sistemul bancar. folosirea acestui sistem este utilă într-o perioadă de creştere economică. fiind o modalitate de atenuare a surselor de instabilitate financiară prin stimularea unui comportament mai prudent atât la nivelul băncilor. Comparativ. influenţând mecanismul de alocare eficientă a resurselor financiare. se observă în ultimii ani orientarea majorităţii instituţiilor de credit către segmentul populaţiei. 36 Standardele internaţionale financiare şi de raportare 45 . Dacă anul 2002 a permis băncilor mici să atingă rezultatele scontate (unele chiar dublându-şi cota de piaţă). odată cu introducerea IFRS-urilor36. analizând evoluţia acestui indicator folosind indicele Herfindahl. Gradul mediu de concentrare a activelor bancare nu reprezintă o barieră puternică în aplicarea strategiilor de dezvoltare ale băncilor mici. aplicarea unui asemenea sistem poate fi contestată de instituţiile de credit. satisface unele ipoteze care stau la baza introducerii sistemului de provizionare dinamică. Astfel.

La nivelul activelor pe termen mediu există o tendinţă de diminuare a ponderii în total.4 4. la nivelul bilanţului bancar agregat.8 4.5 67.Banca Naţională a României Caiete de studii. nu însă în aceeaşi măsură.4 Pasive 1L-3L 18.7 13. dar se constată creşterea ponderii pasivelor pe termen mediu.7 15. Tabel 3.3 4.2 1.3 Pasive >5A 4. Creşterea ponderii activelor pe termen lung a fost însoţită şi de majorarea ponderii pasivelor pe acelaşi termen.9 Active >5A 7. în general.03 2003 61.5.87 Sep.5 9. problema maturităţii nu este atât de acută: activele şi pasivele interbancare.1 Active 1L-3L 8.0 4.3 55.0 Pasive <1L 60.5 4.4 27.6.7. respectiv guvernamentale.2 Pasive 3L-6L 5.5 8.3 Pasive >5A 1.5 Sursa: BNR.2 39. nepotrivirea (mismatch) pe maturităţi şi poziţia valutară netă.1 3.0 11.7 Pasive <1L 58.4 14.1 46.8 2.4 12.6 Active 1L-3L 3.51 61.0 21. calcule proprii 46 .3 1.7 Active 3L-6L 3. Structura pe maturităţi a bilanţului sistemului bancar -%Active <1L 2003 2004 9/2005 38. au contribuit la îmbunătăţirea structurii pe maturităţi.3 Pasive 6L-12L Pasive 1A-5A 6.8 8.0 5.7 2.4 12.8 Active 6L-12L Active 1A-5A 45.9 3. calcule proprii Riscul de piaţă înregistrează un nivel redus în condiţiile în care băncile îşi echilibrează. Structura pe maturităţi a activelor şi pasivelor bancare aferente companiilor şi populaţiei -%Active <1L 2003 2004 9/2005 10.1 10.70 Sursa: Banca Naţională a României. creşterea ponderii creditelor acordate pe termen mediu şi lung companiilor şi populaţiei.1 22.6).0 13. calcule proprii Pe de altă parte.8 45.8 14.1 3.84 2004 59.6 Active 6L-12L Active 1A-5A 28.70 74.1 9.2 20.8 17.4 65. Astfel.8 Active 3L-6L 5. Evoluţia gradului de concentrare în sistem (primele 5 bănci din sistem) -%- 2002 Active bancare Credite neguvernamentale Depozite 63.30 62.9 42.49 70. ar putea genera preocupări în direcţia capacităţii băncilor de a gestiona acest risc de nepotrivire a maturităţilor.74 71.82 66.0 58.8 Pasive 3L-6L 5.0 Pasive 6L-12L Pasive 1A-5A 2.9 Pasive 1L-3L 16.2 1. 2005 59.4 2.3 11. iar rata de dobândă practicată la credite este fluctuantă.7 1.9 9.7 21.5 4.22 76.5 10.6 16.3 Sursa: BNR.4 Active >5A 11. Tabel 3.5 9.2 5. în condiţiile în care depozitele bancare ale acestora au maturităţi de regulă pe termen scurt (Tabelul 3. februarie 2006 Tabel 3.3 8.04 80.6 27.

în special a celui de creditare. inclusiv în ceea ce priveşte supravegherea pe bază consolidată. poziţia era lungă reprezentând echivalentul a aproximativ 25 milioane euro. informaţii privind debitorii rău-platnici. pierderea maximă la orizontul unei luni calendaristice (utilizând value-at-risk cu interval de încredere 99 la sută) era. În acest sens. aşa cum s-a precizat. 47 . De exemplu. în condiţiile în care unele dintre băncile cu portofolii în creştere au o dotare informatică deficitară. după calculele noastre. majoritatea băncilor respondente au plasat riscul informatic pe unul dintre ultimele locuri. modestă (aproximativ 1. Amplificarea volumului activităţii bancare. cadrul de reglementare prudenţială este în cea mai mare parte armonizat atât cu cerinţele europene.Banca Naţională a României Caiete de studii. Astfel. cât şi cu cele mai bune practici în domeniu promovate de Basel. printre altele. cărora le furnizează. Implementarea în viitor a cerinţelor de adecvare a capitalului va impune instituţiilor de credit respectarea unor cerinţe suplimentare referitoare la managementul riscurilor. În plus. desfăşurându-se în conformitate cu majoritatea principiilor Comitetului de la Basel. reprezentând un instrument util în prevenirea manifestării sistemice a eventualelor ameninţări de diminuare a calităţii portofoliului de credite. creşterea cerinţelor de capital ar putea reprezenta pentru unele bănci un şoc care va fi ajustat prin costuri semnificative. enumerăm: armonizarea deplină a normelor referitoare la supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit cu prevederile Directivei 12/2000.5 milioane euro la nivelul întregului sector bancar românesc). care vizează. presupune sporirea riscului operaţional şi în special a celui informatic. La rândul său. conform sondajului privind riscurile cu care se confruntă sistemul bancar în prezent şi pe termen mediu (BNR. existenţa în cadrul BNR a Centralei Riscurilor Bancare reprezintă un sprijin pentru instituţiile de credit. ceea ce presupune că acţiunile pentru reducerea lui (inclusiv achiziţionarea de soft-uri performante) nu reprezentau o prioritate. În plus. februarie 2006 Analizând riscul valutar. principiile administrării riscurilor semnificative de către bănci şi ale organizării şi funcţionării auditului şi controlului intern ale băncilor. activitatea de supraveghere bancară acţionează în direcţia monitorizării calităţii creditelor. la cerere. se constată o poziţie valutară a băncilor relativ redusă faţă de dimensiunea bilanţului agregat. Factorii care reduc îngrijorările privind creşterea creditului provin în principal din reglementarea şi supravegherea adecvată a instituţiilor de credit. între altele. emiterea de norme privind condiţiile de acordare a creditelor de consum şi de investiţii imobiliare. În acest context. Printre măsurile cu impact semnificativ din acest punct de vedere. dar şi din sprijinul furnizat de băncile-mamă. implementarea normelor de control intern care stabilesc. 2003). şi redimensionarea necesarului de capital în funcţie de riscurile asumate. pentru a limita ponderea serviciului datoriei în funcţie de venitul disponibil. la sfârşitul lunii octombrie 2005.

fiecare monedă de denominare şi fiecare maturitate). Deficitele cvasifiscale şi slaba disciplină în domeniul plăţilor reprezintă principalele cauze ale arieratelor din economie. concretizată în proceduri de recuperare a creanţelor restante îndelungate şi costisitoare care reduc valoarea ce poate fi recuperată. Referitor la evaluarea de către creditori a firmelor nou-înfiinţate. cât şi structural. Evoluţia acestor indicatori a cunoscut un trend descendent din anul 2000 până în prezent (Tabelul 3. care favorizează un management eficient al expansiunii creditelor. aspecte legate de volatilitatea încă ridicată a mediului macroeconomic constituie un impediment în analiza dosarului de credit. Eficienţa managementului poate fi analizată prin ponderea sumelor restante în totalul creditelor către companiile nefinanciare pe fiecare categorie (total. lipsa unui istoric aferent debitorilor noi cu privire la întârzierile la plata facturilor emise de diverşi furnizori. atât din punct de vedere financiar. specificitatea segmentului creditat reclamă gestionarea unor riscuri distincte. deşi la nivel internaţional apelarea la evaluările agenţiilor de rating reprezintă o practică uzitată pe scară largă în fundamentarea deciziilor de creditare a agenţilor economici importanţi. acestea având posibilitatea de a oferi produse bancare deja testate pe pieţe cu caracteristici asemănătoare şi beneficiind de modele de evaluare şi monitorizare ale debitorilor perfectate de mame. suplimentează riscurile asumate în activitatea de creditare. b) Managementul procesului de creditare a companiilor nefinanciare Pe lângă factorii analizaţi anterior. prin faptul că în condiţii mai puţin predictibile. în România nu există agenţii naţionale de rating. dar informaţia trebuie analizată şi din prisma ideilor prezentate anterior privind prociclicitatea creditelor restante. slaba protecţie a drepturilor creditorilor. încă în derulare în pofida progreselor economice semnificative. Astfel. reprezentând 62 la sută din activele nete ale sistemului bancar la sfârşitul anului 2004) se bucură şi de susţinerea entităţilor-mamă. deşi în ultimii ani (i) calitatea bilanţurilor companiilor s-a îmbunătăţit.Banca Naţională a României Caiete de studii. calitatea procesului de creditare a companiilor nefinanciare poate fi afectată negativ de aspecte precum: procesul de restructurare a sectorului real.8). (ii) capacitatea de autofinanţare a crescut. care nu poate fundamenta predicţii în ceea ce priveşte onorarea obligaţiilor viitoare. februarie 2006 Băncile care intră în perimetrul de consolidare a instituţiilor de credit străine (16 bănci. iar (iii) procesul de adoptare a standardelor internaţionale de contabilitate de către agenţii economici reprezintă un factor ce susţine evoluţia calitativă a creditării companiilor prin reducerea asimetriei de informaţie şi posibilitatea comparabilităţii. iar costurile apelării la agenţii externe sunt prohibitive. Există încă o pondere importantă a întreprinderilor ineficiente care diminuează gradul de siguranţă a activităţii de creditare. 48 . planurile de afaceri ce stau la baza creditării conferă un grad mai scăzut de credibilitate companiilor.

0 1.4 0.5 3.2 2.2 0. instituţiile de credit trebuie să dispună de o serie de instrumente şi mijloace de gestionare mai eficientă a riscurilor de acest tip. c) Managementul procesului de creditare a populaţiei Dezvoltarea creditului către populaţie a fost susţinută de creşterea puterii de cumpărare a populaţiei în ultimii ani.5 1.6 1.2 2.7 3. scăderii inflaţiei şi reducerii şomajului.7 3. februarie 2006 Tabel 3.6 Termen lung 1. 2001 Dec. Protejarea într-o mai mare măsură a drepturilor creditorilor. Accelerarea creditării acestui segment a adus riscuri suplimentare pentru bănci.1 la sută în decembrie 2000).2 Moneda de denominare Valută 2. pe fondul sporului salariilor reale.4 1. 2004 Aug.3 1. O atenţie deosebită trebuie să li se acorde debitorilor care obţin venituri denominate în altă monedă decât cea a serviciului datoriei (unhedged borrower).5 la sută în august 2005. 2000 Dec. Cu toate acestea.2 0.Banca Naţională a României Caiete de studii. Ponderea creditelor restante în totalul fiecărei categorii de credite către companii -%- Total sistem Dec.8 1. dezvoltarea instrumentelor de acoperire a riscului valutar şi de rată a dobânzii. în contextul reformelor aduse de Basel II.1 1.6 1.1 0. 2003 Dec.8.2 1.2 1. 2002 Dec.4 1.9 2. a căror metodologie de evaluare să corespundă criteriilor OECD.7 0.2 RON 2. O măsură ce se impune tot mai mult ca o prioritate.6 1. eligibili pentru finanţare. în scădere faţă de anii anteriori (1.3 Termen scurt 2.3 0. este crearea cadrului necesar dezvoltării agenţiilor naţionale de rating. ponderea creditelor restante în totalul creditelor acordate populaţiei era de 0.1 0. creşterea gradului de cultură financiară a debitorilor reprezintă tot atâtea mijloace care pot acţiona în sensul îmbunătăţirii climatului de acordare a creditelor către companiile nefinanciare.11 din septembrie 2005 privind limitarea gradului de concentrare a expunerilor din credite în valută prevede că ponderea creditului în valută acordat companiilor şi populaţiei nu poate depăşi 300 la sută din fondurile proprii.3 0. analizând riscul de credit. Serviciile agenţiilor vor constitui pentru creditori o modalitate profesionistă de filtrare a agenţilor economici importanţi. 49 .9 2. 2005 2.3 1. Cadrul prudenţial a fost completat prin reglementarea riscului de concentrare pe creditul în valută ce vizează tocmai debitorii neacoperiţi37.7 1.2 0. 37 Norma BNR nr.1 Sursa: Banca Naţională a României În vederea diminuării riscurilor privind activitatea de creditare a companiilor nefinanciare. îmbunătăţirea guvernanţei corporatiste a companiilor nefinanciare.8 Maturităţi Termen mediu 2.

În plus.53 1. 2002 Dec.12 0.07 3. 2004 Aug.46 1. care solicită credite pierzând din vedere faptul că vor trebui să suporte anumite costuri aferente acestora.Banca Naţională a României Caiete de studii.86 Maturităţi Termen scurt 2. În plus.16 Termen mediu 1.43 0.95 Valută 1.31 0.59 1. O altă statistică arată că în ultimii ani rata în care populaţia se îndatorează depăşeşte rata de creştere a veniturilor acesteia.80 0.85 0. calculat ca pondere a creditelor bancare acordate populaţiei în salariile nete anuale.56 0. băncile impun debitorului.16 0. sunt asigurate şi bunurile de folosinţă îndelungată achiziţionare prin credit. februarie 2006 Tabel 3. pe lângă asigurarea imobilului care face obiectul contractului.51 Sursa: Banca Naţională a României Deşi gradul de îndatorare a populaţiei a crescut constant în ultimii ani.6 la sută la sfârşitul anului 2000 la aproape 45 la sută în august 2005. 2001 Dec. 2003 Dec. 2000 Dec.10).24 0. Ausubel (1991) arată că principala motivaţie a expansiunii spectaculoase a cardurilor de credit din Statele Unite în anii ’80. în pofida creşterii susţinute a costului finanţărilor de acest tip. a crescut simţitor – de la 3.12 1.18 0. corelaţia dintre creditul către populaţie şi salariile reale este strânsă.02 2.02 0. în viitor la creşterea mai accentuată a ratei de default. Ponderea creditelor restante în totalul fiecărei categorii de credite către populaţie -%- Total sistem Dec.72 0.42 0. s-a proliferat practica asigurării creditelor acordate populaţiei.02 0. Din necesitatea de a gestiona mai prudent riscul de credit. ultimii ani marcând accelerarea ratei de creştere a ambilor indicatori. iar în cazul creditelor de investiţii imobiliare.79 Termen lung 0. a constituit-o comportamentul posesorilor de carduri.57 0. şi încheierea unei asigurări de viaţă (Tabelul 3. ceea ce ar putea conduce. 50 . care optau pentru folosirea acestui instrument fără a ţine seama de dobânda asociată.22 0. 2005 Moneda de denominare RON 1.04 0.91 0.9.05 1. Rezultatele Chestionarului BNR indică un comportament mai puţin prudent la nivelul debitorilor.92 0. Gradul de îndatorare a populaţiei. a fost semnalată şi în alte ţări.03 0.00 3. Astfel. Această atitudine. valoarea atinsă recent este încă mică comparativ cu cea raportată de ţările puternic industrializate. în ultimii ani.46 0.29 0.18 0.05 1. ce nu se înscrie în tiparele raţionalităţii din teorie.

un potenţial pericol este reprezentat de asocierea unor instituţii de credit cu intermediari din afara sectorului financiar. experienţa mai redusă a băncilor în acest sens şi precaritatea informaţiilor privind comportamentul debitorilor generează preocupări legate de abilitatea băncilor de a gestiona o astfel de evoluţie. Autoritatea de supraveghere a pieţei asigurărilor a întreprins. Ponderea creditelor asigurate în totalul creditului către populaţie -%2000 2. înfiinţarea departamentelor specializate pe această problemă în cadrul societăţilor de asigurare şi limitarea reţinerii nete la 5 000 euro/debitor pentru creditele de consum. impunând. cât şi banca centrală au acţionat în sensul diminuării potenţialelor riscuri aferente expansiunii creditelor.2 Sursa: Chestionar BNR 2001 3. garanţii personale din partea unor terţi sau achitarea un avans de minimum 25 la sută din valoare în cazul creditelor cu destinaţie achiziţionare de bunuri. unele fiind deja detaliate. Factorul cu o incidenţă semnificativă asupra calităţii portofoliului de credite şi de altfel cel mai dificil de gestionat îl constituie calitatea sistemului decizional al băncilor. Din acest punct de vedere. printre altele. în cazul creditelor personale. se solicită garanţii personale/reale egale ca valoare cu creditul acordat. februarie 2006 Tabel 3. Totodată. aria creditelor reglementate de norma menţionată anterior s-a extins asupra tuturor creditelor de investiţii imobiliare şi în plus a limitat ponderea tuturor datoriilor în venitul net la 40 la sută38.7 2003 16.10. dată fiind amploarea fără precedent pe piaţa românească a fenomenului. intrată în vigoare în august 2005 38 51 . în 2004. acţiuni în sensul diminuării riscurilor asociate asigurării creditelor de consum şi ipotecare. În 2005. Deficienţele de acest gen pot fi într-o oarecare măsură corectate prin importarea de know-how de pe alte pieţe care au traversat condiţii similare. precum şi garantarea creditelor ipotecare în proporţie de minimum 133 la sută cu imobilul obiect al contractului de credit.7 Pentru a preîntâmpina apariţia incidentelor de credit pe acest segment şi a întări cadrul de reglementare şi supraveghere aferent instituţiilor de credit.Banca Naţională a României Caiete de studii.10 din 2005 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice. respectiv 50 000 euro/debitor pentru cele ipotecare. Deşi atât instituţiile de credit. cu atât mai mult în situaţiile în care banca-mamă desfăşoară activitate de creditare a acestui segment pe respectivele pieţe.7 2002 5. în vederea acordării de credite de consum. de asemenea. banca centrală a iniţiat o serie de acţiuni. Un impact deosebit asupra evoluţiei creditului către populaţie l-a avut emiterea. a normelor ce impun instituţiilor de credit limitarea valorii maxime a creditului ipotecar acordat (maximum 75 la sută din valoarea imobilului).6 2004 16. limitarea valorii ratei lunare de rambursare (la maximum 35 la sută din veniturile debitorului pentru creditele ipotecare şi maxim 30 la sută din veniturile disponibile ale debitorului şi familiei acestuia pentru creditele de consum). fenomen care a luat Norma BNR nr.

Această problemă va putea fi însă rezolvată ca urmare a promovării cadrului legislativ ce reglementează activitatea de creditare derulată de instituţiile financiare nebancare. 52 . inexistenţa unei baze de date comune tuturor creditorilor reduce posibilitatea determinării gradului real de îndatorare a solicitanţilor de credite. unele bănci s-au asociat cu intermediari de genul magazinelor de electrocasnice. şi în cazul creditului acordat prin intermediari. În plus. în cazul unor bănci. Cadrul de reglementare impune. instrumentarea zilnică a unui număr foarte mare de dosare de credit poate ridica. respectarea unor condiţii la fel de stricte ca şi în cazul finanţării directe prin bancă. suspiciuni în legătură cu calitatea evaluării bonităţii beneficiarilor. Cu toate acestea. cărora li s-a alocat şi funcţia de analiză preliminară a cererii de credit.6 la sută la sfârşitul anului 2002 la peste 80 la sută în decembrie 2003 – chestionar). Totodată. temporara lipsă de monitorizare a creditelor acordate de intermediari din surse proprii sau atrase din afara sistemului bancar românesc influenţează negativ fundamentarea deciziilor de creditare.Banca Naţională a României Caiete de studii. Această problemă ar putea fi rezolvată prin dezvoltarea bazei de date a Biroului privat de credit sau a Centralei Riscurilor Bancare cu informaţii de la toate categoriile de creditori (instituţii financiare nebancare şi instituţii de credit). februarie 2006 amploare în cursul anului 2003 (ponderea creditului acordat prin intermediari a crescut de la 17. asigurându-şi o cotă cât mai ridicată de piaţă. În încercarea de a profita de relansarea creditului.

la o scară mult mai mică. ale cărei venituri disponibile s-au înscris pe un trend ascendent. Mai mult. ar putea să conducă la o scădere şi mai mare în importanţă a rolului creditului neguvernamental în a genera efectele negative privind lărgirea deficitului de cont curent. companiile au dobândit calitatea de creditor net în sistem. cât şi pentru investiţii. dar decalajele faţă de unele ţări din Europa Centrală (sau UE-15) au rămas. Pe partea ofertei de credite. Ca urmare. şi în cazul populaţiei. având în vedere rolul sectorului bancar în cadrul sistemului financiar românesc. cadrul economic şi financiar din România s-a îmbunătăţit. O evoluţie asemănătoare am putut-o observa. respectiv către creşterea creditului neguvernamental. Creşterea rapidă a salariilor. Această evoluţie ar putea conduce la orizontul anului 2010 la o pondere a CNG în PIB de aproximativ 30 la sută. o creştere medie anuală reală pe termen mediu de 20 la sută ar putea fi avută în vedere. restructurarea şi privatizarea sectorului bancar. Analiza cererii şi ofertei de credite a arătat că aceşti doi factori acţionează în acelaşi sens. creşterea presiunilor inflaţioniste sau expansiunea preţurilor activelor financiare şi nefinanciare. în continuare însă sub valorile înregistrate în prezent în majoritatea ţărilor central şi est-europene. Astfel. eforturile băncii centrale de a limita creşterea creditului în scopul de a 53 . sporirea competiţiei în contextul alinierii la practicile europene acţionează în sensul expansiunii ofertei. potenţialul dezvoltării sectorului bancar românesc. a capacităţii de autofinanţate a companiilor (în special datorită componentei profiturilor) şi promovarea unor politici fiscale prociclice. fie (ii) existenţa unei stări de oligopol în sectorul bancar românesc care se caracterizează şi prin practicarea unor preţuri (rate ale dobânzii) ridicate ce conduc la o intermediere financiară mai puţin atractivă şi/sau (iii) existenţa în posesia agenţilor economici a unor resurse proprii sau împrumutate (de la alte companii nefinanciare) considerabile şi în creştere. Având în vedere dinamica actuală şi factorii determinanţi ai evoluţiei CNG. iar ponderea finanţării prin datorii altele decât cele bancare este în creştere în cadrul bilanţului lor. ceea ce face ca aceştia să apeleze la creditarea bancară doar în mod marginal. pe partea cererii de credite: (i) procesul de restructurare a economiei (către una funcţională de piaţă şi capabilă să facă faţă forţelor concurenţiale în special din UE) şi (ii) modificarea comportamentului populaţiei (ca urmare a creşterii veniturilor şi a ajustării preferinţelor de consum spre bunuri de folosinţă îndelungată şi servicii) conduc la creşterea necesarului de resurse financiare atât pentru consum.Banca Naţională a României Caiete de studii. din studiu a rezultat că în România companiile nefinanciare au o capacitate de autofinanţare tot mai mare (ca urmare în special a creşterii profiturilor). Identificarea dinamicii pe termen mediu a CNG este foarte dificil de realizat datorită seriei istorice scurte de date statistice. această finanţare va fi asigurată în mod preponderent tot de către instituţiile de credit. Concluzii şi propuneri În ultimii ani. Astfel. dar. în ultima perioadă. februarie 2006 4. Continuarea modificărilor structurale necesită finanţare şi. Acest din urmă aspect am considerat că merită o atenţie deosebită. pe de o parte. ilustrează fie: (i) existenţa unei anumite limitări a posibilităţilor de investire în economia reală. în unele privinţe chiar considerabile. economisind mai mult decât s-au împrumutat de la bănci. pe de altă parte. Diferenţa faţă de aceste ţări subliniază.

şi (iii) surselor de finanţare pentru acordarea creditelor. respectiv dacă asistăm la o expansiune a acestuia (credit boom) sau la o dezvoltare financiară (financial deepening). băncile româneşti se pare că au găsit instrumentele necesare unui management corespunzător al procesului de creditare. din prima categorie am obţinut că evoluţia ratei dobânzii de referinţă a băncii centrale şi creşterea PIB au influenţă semnificativă asupra marjelor de dobândă. precum şi dirijarea acestuia cu preponderenţă spre populaţie şi spre finanţare în valută reprezintă caracteristici întâlnite în ultimii ani nu numai în România. Din analize a rezultat că nu numai elementele macroeconomice au rol semnificativ în dinamica spread-urilor. februarie 2006 ţine sub control evoluţia cererii agregate s-ar putea concretiza în costuri (inclusiv de imagine) din ce în ce mai mari în raport cu rezultatele. deşi am identificat aspecte caracteristice ambelor forme. rentabilitatea activelor şi ponderea creditelor neperformante în totalul operaţiunilor cu clientela. Din această perspectivă. În acest sens. ceea ce reflectă faptul că doar o mică parte din credit este destinată importurilor. ci şi cele microeconomice. În ceea ce priveşte natura evoluţiei creditului. ritmul de creştere a creditului pentru populaţie destinat consumului este mult mai mare decât ritmul de creştere a importurilor pentru bunuri de consum (şi comparând valorile absolute obţinem aceeaşi concluzie). Mai mult. o soluţie ar putea-o reprezenta modificarea regulamentului actual privind provizioanele în sensul adoptării unui cadru dinamic de provizionare. În ceea ce priveşte provocările la nivel microeconomic generate de dinamica CNG care ar putea impieta asupra stabilităţii financiare. În faţa acestor evoluţii. Analiza structurii importurilor a arătat că ponderea bunurilor de consum este de doar 15 la sută şi această valoare se păstrează relativ neschimbată în ultimii ani. acest indicator poate subevalua riscul de credit care există în sistem. în timp ce factorii microeconomici care joacă un rol foarte important în dinamica marjelor de dobândă se referă la eficienţa cheltuielilor salariale. în studiu am analizat şi existenţa alocării eficiente a resurselor disponibile în cadrul sectorului bancar. studiul s-a axat în special pe analizarea: (i) riscului de credit. ci în majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est.Banca Naţională a României Caiete de studii. (ii) al celui valutar şi de nepotrivire a maturităţilor. pentru că maturităţile de acordare a finanţărilor sunt tot mai mari. Astfel. 54 . fapt reflectat şi prin nivelul redus şi în scădere al creditelor restante în total credite acordate. argumentele care pledează pentru existenţa unui fenomen de dezvoltare financiară par a fi mai consistente. Totuşi. Trecând de la analiza în volum la cea a preţului creditului. Acţiunea cumulată a acestor factori credem că va conduce în viitor la diminuarea spread-urilor. dacă nu vor avea loc schimbări de politici. nivelul înalt al spread-urilor ridică semne de întrebare cu privire la eficienţa respectivei alocări. Ritmul de creştere semnificativă a creditului. provizioanele sunt pro-ciclice şi ritmul de creştere a împrumuturilor este considerabil superior ritmului în care se înregistrează în bilanţ creditele altele decât cele din categoria standard.

şi creditele acordate companiilor din domeniul construcţiilor de imobile. creditele ipotecare. creşterea ratelor de dobândă pe plan internaţional ar putea face mai neatractivă această variantă de finanţare. în condiţiile în care creditul neguvernamental în valută a avut o evoluţie considerabilă. creditul pe termen mediu şi lung are cea mai mare dinamică. ca urmare în special a cererii provenite din rândul companiilor. având în vedere că rata de dobândă pentru aceste produse are elasticitatea cea mai redusă. ponderea în total bilanţier fiind într-o creştere continuă.Banca Naţională a României Caiete de studii.6 la sută la sfârşitul anului 2000 la 18. analiza bilanţului bancar agregat a arătat că aceasta a fost susţinută semnificativ din surse interne ale băncilor (creşterea nominală a capitalurilor proprii în 2004 a depăşit 31 la sută) şi din surse externe. creditul pentru export ar putea rămâne pe termen scurt la un nivel redus în special datorită problemelor existente în sectorul exporturilor (nivel redus al profitabilităţii în 55 . dar populaţia devine un segment care câştigă uşor teren în cadrul bilanţului bancar. generând randamente substanţiale pentru lei. Printre produsele pe care estimăm că sectorul bancar românesc le va uzita cu preponderenţă. creditul în valută către companii ar putea creşte în continuare în condiţiile în care creditul pentru echipamente reprezintă 20 la sută din totalul creditelor acordate companiilor. menţionăm: creditele destinate achiziţionării de bunuri de folosinţă îndelungată de către populaţie. În contextul în care creditul pentru echipamente şi cel imobiliar au o tendinţă ascendentă. astfel încât orientarea băncilor către surse externe de finanţare. 73 la sută din acesta sunt în valută. Pe de altă parte. se înscrie în practica unui management eficient. triplându-şi rolul în ultimii 5 ani (de la 5. inclusiv pentru companii. ceea ce poate ridica şi problema managementului necorelării maturităţilor (maturity mismatch). valuta rămâne majoritară (aproximativ 60 la sută din total). Referitor la resursele interne atrase. Acestea din urmă au cunoscut o dinamică importantă. în condiţiile în care gradul de cultură financiară va creşte şi clienţii băncilor vor solicita produse pentru a se acoperi la respectivele riscuri. iar creditul imobiliar este de asemenea în creştere (93 la sută fiind în valută). cardurile de credit. Pe măsură ce puterea financiară a populaţiei va creşte. într-un climat al ratei dobânzii descrescătoare. În ceea ce priveşte moneda de denominare a creditului. este posibil ca dinamica semnificativă a creditului neguvernamental să fie susţinută şi în viitor de creşterea mai rapidă a ponderii creditului către populaţie. Creditul către companiile nefinanciare continuă să deţină ponderea cea mai mare (aproape 70 la sută).6 la sută în august 2005). oferite clienţilor pentru acoperirea riscurilor de curs de schimb şi rata dobânzii. instrumentele financiare derivate. ne aşteptăm ca ponderea creditării să fie împărţită relativ egal între cele două categorii de debitori. În ceea ce priveşte finanţarea creşterii creditului. este posibil ca ponderea finanţărilor în monedă străină să rămână ridicată. februarie 2006 În structură. În structură. structura pe valute arată că depozitele în moneda naţională au fost preponderente.

mobilă etc. am ajuns la concluzia că riscurile ce derivă din creşterea activităţii de creditare sunt moderate. pe baza cărora măsurile de menţinere a stabilităţii financiare vor fi mai bine fundamentate. La nivelul băncii centrale există instrumente aferente atât sferei de reglementare. În scopul reducerii riscului din activitatea de creditare şi pentru promovarea dezvoltării financiare. să exceadă beneficiile. iar acestea şi-au suplimentat rapid fondurile proprii în special prin apelarea la resurse externe. Este tot atât de adevărat că impactul propunerilor ar putea fi modic 56 . Propunerea noastră se întemeiază pe argumente de piaţă. principalele beneficiare ale acestor credite fiind în 2005 companiile din sectorul comerţului cu ridicata şi servicii de intermediere în comerţul cu ridicata. cât şi activităţii de supraveghere prin care se monitorizează eficient riscurile implicite şi se poate interveni într-o manieră proactivă. Asemenea măsuri ar putea conduce la o diminuare a volumului arieratelor. normale pentru un management bancar modern.Banca Naţională a României Caiete de studii. cât şi pentru cea corespunzătoare creditelor pentru populaţie. În aceste condiţii. înlocuirea normelor administrative care limitează expunerea instituţiilor de credit pe debitorii neacoperiţi la riscul valutar la 300 la sută din fondurile proprii cu norme orientate către piaţă în care expunerile faţă de aceşti debitori să fie penalizate prin cerinţe de capital suplimentare. modificarea normelor actuale privind provizionarea astfel încât acestea să aibă un caracter dinamic. Este posibil ca măsurile să aibă şi efecte adverse. Aşadar. cadrul macroeconomic favorabil şi procesul de aderare acţionează în aceeaşi direcţie. În acest fel se va putea avea imaginea de ansamblu asupra volumului şi dinamicii îndatorării din întregul sistem financiar. în antiteză cu caracterul administrativ al normelor actuale. creşterea protecţiei drepturilor creditorilor astfel ca disciplina din cadrul plăţilor să crească. Din declaraţiile oficialilor băncii centrale a rezultat că puţine bănci au fost afectate de aceste măsuri.). pentru a exista resurse de acoperire a pierderilor din perioada de încetinire economică sau chiar recesiune (abordare anticiclică). cum ar fi externalizarea activităţii de creditare pentru portofoliile cele mai rentabile către băncile-mamă sau iniţierea unor comportamente de creditare mai riscante din partea instituţiilor de credit în scopul fructificării capitalurilor semnificativ excedentare. dintre care cele mai importante se referă la: extinderea bazei de date cu istoricul debitorilor aferenţi instituţiilor financiare nebancare. care are capacitatea de a asigura o disciplinare mai bună a jucătorilor în cazul neplăţii. inclusiv prin prisma imaginii negative create băncii centrale. o serie de măsuri pot fi avute în vedere. Totodată. analizând factorii care influenţează calitatea creditelor neguvernamentale. iar necesarul de finanţare a companiilor ar fi satisfăcut prin intermediul sectorului bancar. atât în ceea ce priveşte componenta aferentă creditelor către companii. este posibil ca totalul costurilor implementării respectivelor norme administrative. Implementarea ar presupune ca în perioadele de creştere a creditării şi expansiune economică volumul provizioanelor să fie mai mare. februarie 2006 ramuri precum industria textilă.

realizarea unui studiu în care să se analizeze în profunzime factorii determinanţi ai spread-urilor din România. prin prezentarea riscurilor la care se pot expune ca urmare a îndatorării şi a mijloacelor de protecţie împotriva respectivelor riscuri. 57 . Totodată. inclusiv prin comparaţie pe un panel cu ţările Europei Centrale şi de Est. iniţierea de campanii de educare financiară (unde instituţiile de credit ar trebui să aibă rolul principal în orientare). diseminarea de studii şi analize în acest sens. credem că ar fi utilă şi analizarea caracterului de oligopol al sectorului bancar românesc şi efectele acestei realităţi asupra eficienţei alocării resurselor financiare. dar acelaşi rezultat s-a obţinut şi în contextul actualelor prevederi administrative de limitare a creditului în devize. februarie 2006 asupra capitalurilor (şi implicit asupra diminuării ofertei de credit în valută). iar evoluţia spread-urilor surprinde această alocare din punct de vedere al preţului resurselor financiare. creşterea gradului de cultură financiară a agenţilor economici şi populaţiei. Alocarea eficientă a resurselor este foarte importantă pentru stabilitatea financiară.Banca Naţională a României Caiete de studii.

H. The American Economic Review. 50 . 45 „Banking in CEE”. Vol... 513-614 “Modelling the demand for loans to the private sector in the euro area”. 2003 Canova F. 13 “The failure of competition in the credit card market”. Joint Research Centre Banca Centrală Europeană.. R. Bank of Brasil Working Paper „Mecanismul de transmisie a politicii monetare în România”. M. Nakane. Udrea. 2000 Antohi..ba-ca. “Futures project on the techno-economic and social impact of enlargement”. A.. March. 55 “Methods for Applied Macroeconomic Research”. 2003 Ausubel. T. 2004 Banca Mondială. decembrie. Annex – Selected statistical data for enlargement countries.. M. 2003 Banca Centrală Europeană. D. 48. nepublicată Seville. Vol... Jurnal of Monetary Economics. World Bank Working Papers no. Assessment of Key Issues and Recommendations for Development”.com “International and Domestic Collateral Constraints in a Model of emerging Market Crises”. 1991 “The Determinants of Bank Interest Rate Spread in Brazil”. Sousa J. pag. I.. J.. februarie 2006 BIBLIOGRAFIE Afanasieff. pp. S. 2001 58 . L. Caiete de studii ale Băncii Naţionale a României nr. 81 no 1. 2005 Bank Austria Creditanstalt. http://economicresearch-e. 2001 Calza. Krishnamurthy. 2006 Comisia Europeană.. Braun. Lhacer P. 2004 Caballero.Banca Naţională a României Caiete de studii. Princeton University Press.M.81 “Structural analysis of the banking sector” “Financial FDI to the EU accession countries”. ECB Working Paper No. A.. Directorate General International and European Relations “Capital Markets and Non-bank Financial Institutions in Romania. Gartner S.

and Institutions on Bank Margins”... L. A.. No. BIS Papers No. 4 „Using cointegration analysis in econometric modelling”. Levine. Concentration. T. Pazarbasioglu. Carmen Reinhart.Are Credit Boom in Emerging Markets a Concern”. P. 2005 Hofmann.. Staff Paper Vol.. World Bank Policy Research No.. 2001 Kaminsky. MacDonald. Johnsen. No. Saul Lizondo. G. Prentice Hall “Assessing and Managing Rapid Credit Growth and the Role of Supervisory and Prudential Policies”. 2001 Darné. aprilie Finance and Development.. O. 1-8 “The Impact of Bank Regulations. I. 42. December.. 1 “Maximum likelihood seasonal cointegration tests for daily data”. 2003 Fondul Monetar Internaţional.centralbank.. Arab Planning Institute – Kuwait Working Paper World Economic Outlook “Chapter 4 . R. J. 3. International Monetary Fund. http://www. 2004 Koch.. Jaudoin O.I. 2003 “To what extent are prudential and accounting arrangements pro.. 3030 “Quantitative Measures of Financial Sector Reform in the Arab Countries”. 2005 Harris.Banca Naţională a României Caiete de studii.. 1995 Hilbers.. „Leading Indicators of Currency Crises”. No. “Sending Money Home: Trends in Migrant Remittances”. 2000 59 .. 2004 Fondul Monetar Internaţional. International Monetary Fund . 45. Vol. The Dryden Press Demirgüç-Kunt. 18 pag.N. Drumetz F.D. februarie 2006 Clerc L. Otker-Robe.Sector Credit”. Vol. 108. 1 “Benchmarking Irish Private. BIS WP No. IMF Working Paper 05/151 “The determinants of private sector credit in industrialised countries: do property prices matter?”.or countercyclical with respect to overall financial conditions?”. Laeven. G.. Economics Bulletin. C. 1998 Kelly. Forth Edition.. 2003 Eltony.ie/data/qrtbullfiles/2004 “Bank Management”. B. R... S. M.

Cazul României”.. A. Răcaru. în curs de publicare “Banks and Markets: The Changing Character of European Finance”. and Ivanov. Central Bank of Chile “Stock Markets. februarie 2006 Kilian. WP 56. 2003 60 . Copaciu M. V. Lapteacru I. ECB Working Paper 195 „Structura industriei bancare a ţărilor din Europa Centrală şi de Est: cazul României. Oeconomica 4/2003 „Riscurile pentru stabilitatea financiară din România generate de sectorul populaţiei”. Beck T. The American Economic Review.. 2005 “A Practitioner’s Guide to Lag Order Selection for VAR Impulse Response Analysis”. pag. 2002 Rose. 537-538 “Provisioning in Slovenian banks”. 1992 Levine R.. growth and tax policy”. Zingales. P. 1998 Majcen V. 2004 Mircea. I. 1445-1465 “Financial intermediation and growth: causality and causes”. Fifth Edition. 14 „Sistem de avertizare timpurie a crizelor valutare. Caiete de studii ale Băncii Naţionale a României nr. 1999 Levine R.... I. Poloniei şi Cehiei”.. 2006 Neagu. Loayza N. Mărgărit.Banca Naţională a României Caiete de studii. McGraw Hill Levine R... nepublicat „Integrarea europeană a sectorului bancar românesc”... L... 2005 Răcaru I. (2001) Lapteacru. L.. Mărgărit. 2005 Rajan... A. Banca Sloveniei „Rolul companiilor nefinanciare în asigurarea şi menţinerea stabilităţii financiare în România”. Banks and Economic Growth”. F.. 2003 Neagu. Second ECB Central Banking Conference „The transformation of the European financial system” “Commercial Bank Management”. Zervos S. Journal of Finance.. 46. Iglic D. pag. nepublicată “Stock market.. F. R. R.

The Quarterly Journal of Economics. 47-73. pag. 1981 “The determinants of bank interest margins: Theory and empirical evidence”. pag. Vol. August. 331-374 “Commercial Bank Financial Management”. 12. 401-410 “Small Business Lending and the Changing Structure of the Banking Industry”. A. Tversky. 1997 Sinkey. A.. E. P.. 211 Shafir. 2004 61 . vol. Ho.. Prentice-Hall International. 9.. Fifth Edition. 1997 Strahan. Journal of Banking and Finance.. Journal of Financial Economics. 821-845 “Interest Rate Pass-Through in Romania and other Central European Economies”. IMF Working Paper No.F. P. februarie 2006 Saunders. “Money Illusion”. J...Banca Naţională a României Caiete de studii. 1998 Tieman.. pag.. Weston. Issue 2. J. T. A. Diamond.

Banca Naţională a României Caiete de studii.t=total activei. (-) x3 = Operaţiuni cu clientela/(Total Active – Capitaluri Proprii).2500 banca 1 banca 5 banca 9 banca 2 banca 6 banca 10 banca 3 banca 7 banca 4 banca 8 0.) y6 = Variabila spread total calculată ca diferenţă între dobânzile active şi pasive medii ponderate cu volumul activelor corespunzătoare structurii la termen a creditelor/depozitelor..0 no 4 v. Graficul de mai jos surprinde evoluţia spread-urilor în perioada luată în calcul (mai 2003-iunie2005). 04 oc t.1000 0. 1 lună <T2<3luni etc.0 5 ap r. februarie 2006 Anexa 1 Factorii determinanţi ai spread-urilor de dobândă Analiza urmăreşte explicarea determinanţilor spread-urilor pentru cele mai importante zece bănci comerciale din România.2000 0. 0 m 4 ar . Selectarea variabilelor a avut la bază lucrările lui Afanasieff. x1 = Cota de piaţă a băncii i la momentul t (x1i.0 no 3 v. (-) 62 . 03 de c.. în analiză am avut în vedere următorii factori (semnele din paranteze reprezintă aşteptările privind sensul în care variabilele de mai jos influenţează nivelul spread-ului ): y1.0 au 4 g. 04 se p.t/total active sistemt).0 3 ia n. Saunders şi Ho (1981). 03 se p. 05 fe b. 0.0000 . 04 ia n.0 m 4 ai . 03 iu l.0 m 5 ai .0 4 ap r. 05 m ai Sursa: Banca Naţională a României Factorii care ar putea influenţa nivelul spread-urilor au fost căutaţi atât la nivel micro (date din bilanţul contabil şi date de flux din contul de profit şi pierdere).0500 0.1500 0. 03 oc t. 04 iu l. 0 m 5 ar .0 3 iu n.3000 0.0 5 iu n. precum şi aprecierile proprii..y5 = spread-ul de dobândă pentru dobânzile la diferite termene (T1<1 lună. 04 de c. (+) x2 = Conturi curente creditoare/Total Operaţiuni cu clientela(Activ). cumulând aproximativ 75 la sută din totalul activelor bancare.0 4 iu n.y2. Astfel. 04 fe b.0 au 3 g. Lhacer şi Nakane (2000). cât şi macro. Aceste instituţii de credit sunt reprezentative pentru sectorul bancar românesc.

(-) x7 = Venituri din dobânzi BNR/Operaţiuni cu clientela. (-) x15 = Venituri nete din operaţiuni în afara bilanţului/Profit brut. cu atât este mai eficientă banca i în raport cu celelalte. nici prin cei micro. care nu poate fi explicată nici prin factorii macroeconomici. (+) z2 = Rata BUBOR la 6 luni. specifică fiecărei bănci. (-) x11 = ROE(=Profit brut/Capitaluri proprii). (+) x9 = Venituri nete din dobânzi operaţiuni cu clientela/Total active. (+) x13 = Capitaluri Proprii/Total Active. (+) x12 = ROA(=Profit brut/Total active). (+) x14 = Venituri nete din operaţiuni de schimb valutar/Profit brut. (+) z3 = Rata anuală a inflaţiei (faţă de aceeaşi lună a anului trecut). Din raţiuni economice am menţinut două variabile explicative cu nivel de semnificaţie de 12 la sută. (+) z5 = Indicele producţiei industriale calculat faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Aceste variabile ar putea fi considerate o măsură de eficienţă relativă. (-) x16 = Valori Imobilizate/Total Active. pe lângă variabile micro şi macro. 39 63 . (+) x10 = Venituri nete din comisioane/Venituri nete din total operaţiuni+comisioane. februarie 2006 x4 = Ponderea creditelor neperformante în total volum operaţiuni cu clientela. De asemenea pentru două bănci componenta specifică este nesemnificativă. (+) x5 = Provizioane de risc/(Total Active – Capitaluri Proprii). Cu cât valoarea di este mai mică. (+) z1 = Rata BUBOR la 3 luni. câte o variabilă dummy pentru fiecare bancă. (+) z4 = Rata dobânzii pentru depozitele atrase de BNR. Tabelul de mai jos cuprinde estimarea din care au fost excluse variabilele nesemnificative din punct de vedere statistic39. (-) Într-o primă etapă a fost estimat un model pooled OLS introducând. (+) x6 = (Total Active – Capitaluri Proprii)/Capitaluri Proprii. Interpretarea acestor dummy-uri ar fi că acestea sunt componenta pură. (+) x8 = Cheltuieli cu personalul/Total active.Banca Naţională a României Caiete de studii.

0132959 . y2. y4 şi y5).18487 x12 | .093 -. 245) = 59.002621 . februarie 2006 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------y6 | Coef.001 -.05 0.99691 x15 | -.0063451 2.129 -.13071 -.0185188 .0288764 -. aceasta a fost de preferat din punct de vedere teoretic deoarece ţine seama de întreaga expunere a fiecărei bănci pe maturităţi (în antiteză cu semnificaţia pe tranşe de maturităţi reflectată de variabilele y1.0225408 13.98 Prob > F = 0.037 .0062093 -1. t P>|t| [95% Conf.5714092 1.0226958 .8756903 .0084445 -1.0146949 .Banca Naţională a României Caiete de studii.0000 R-squared = 0. În plus s-a dovedit a răspunde cel mai coerent şi semnificativ statistic evoluţiei variabilelor explicative alese.0298219 .5642949 1.162 -.0225907 -.48 0.95 0.033 -.000 .078177 .269977 . y3.122 -.0059873 .0174936 d5 | -.0257938 ----------------------------------------------------------------------------------------Number of obs = 260 F( 14.0048208 .0057201 -5.0284909 .014 -.1175 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Ecuaţia explică în proporţie de aproape 70 la sută spread-urile.01951 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Ramsey RESET test using powers of the fitted values of y6 Ho: model has no omitted variables F(3.0118579 . Err.0266707 -2.041 .8714088 .0104653 .37 0.005073 -2.03 0.719258 23.0267277 d7 | -.004 -.0007979 .52 0.10 0.93 0. Interval] --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------z4 | .2357979 1.77 Prob > F = 0.15 0.88 0.0076799 3.0092465 -.0043704 1.172 -.0022469 -2.2540924 1.95206 3.000 .0081613 d3 | . iar coeficienţii sunt în concordanţă cu aşteptările privind modul în care afectează variabila dependentă.0136395 .0005512 .0287605 . Ecuaţia trece şi testul Ramsey privind specificarea corectă a modelului.0145957 d2 | -.34 0.3587742 z5 | -.672046 4.0017652 d10 | -.6909 Root MSE = .40 0.69 0. Std.000 -.0047752 d6 | .0003952 d1 | . 64 .0052584 -3.55 0.0449488 d4 | -.0400274 -.0026062 _cons | .0256439 x4 | .000 8. În ceea ce priveşte alegerea variabilei endogene y6.3143756 . 242) = 1.0066448 2.987178 x8 | 15.0125984 .53 0.

0094884 .50 0.19 0.446902 5.368169 x8 | 12. 244) = 20. t P>|t| [95% Conf.0027313 -1. care nu se regăseşte în seria reală a spread-urilor.135185 .3855937 1.616498 1.039 .872431 17.89 0.69218 2. Std. februarie 2006 Majoritatea variabilelor care nu se regăsesc în estimările finale explică foarte puţin din variaţia spread-urilor.608652 .18 Prob > F = 0. aşteptările sunt ca estimarea să fie mai robustă datorită unei matrice de varianţă-covarianţă mai corect specificată în acest caz.4567 max = 26 F(6.327439 .01907864 rho | .66 corr(u_i.0000 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------y6 | Coef.3854912 z5 | -.11 0.004 -.47258741 (fraction of variance due to u_i) -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------F test that all u_i=0: F(9.000 7. afectează calitatea specificării modelului.0125395 .0863565 .08 0.Banca Naţională a României Caiete de studii.00065 . Următoarea etapă constă în estimarea unui model Fixed Effects Panel.0298383 -2. Cu toate că specificaţia modelului rămâne propriu-zis aceeaşi.1305 Prob > F = 0. Ponderea creditelor neperformante.244) = 38. Evoluţia pozitivă din economia reală reflectată de indicele producţiei industriale are ca efect restrângerea spread-urilor. de aici semn negativ pentru variabila x15.0791517 2.51192 x12 | 1.58 0.0294721 11.0 overall = 0.067 -. deci sunt nesemnificative din punct de vedere statistic. Altele deşi apar ca fiind semnificative (rata inflaţiei).2693868 .0041085 . Xb) = 0.0012714 cons | . Scăderea acesteia pe perioada analizată a avut un efect de descreştere a spread-urilor pentru toate băncile. Tabelul de mai jos cuprinde rezultatul estimării (constantele specifice băncilor nu apar în rezultatul listat de STATA): -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Fixed-effects (within) regression Number of obs = 260 Group variable (i): bank Number of groups = 10 R-sq: within = 0.4461 avg = 26. Interval] --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------z4 | .116 -.027583 x4 | . Intuiţia ar fi că prin seria „rata inflaţiei” se introduce o variaţie crescută în variabila spread estimat. Err.0000 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------65 . Rata dobânzii la depozitele atrase de BNR influenţează pozitiv spread-urile. În acelaşi timp veniturile din afara bilanţului se substituie veniturilor din dobânzi. în spread-uri mai mari.4874 Obs per group: min = 26 between = 0. cât şi cheltuielile cu personalul se materializează.150865 1.14513 -.349523 x15 | -.0060361 2.024429 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------sigma_u | .84 0. la rândul lor.134 -. Strategia privind profitul băncii se regăseşte în mărimea spread-urilor.000 .01805981 sigma_e | .

4873 Obs per group: min = 26 between = 0.51769 x12 | 1.143454 -.266158 17. z P>|z| [95% Conf.175801 .84 corr(u_i.0853034 .0296692 -2.Banca Naţională a României Caiete de studii.0011475 _cons | . februarie 2006 În urma noii estimări se poate observa că variabilele explicative au rămas cu valori ale coeficienţilor foarte apropiate de cele din estimarea anterioară.124 -.89193 2.6918246 .0293122 -------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------------sigma_u | .3252204 .0 overall = 0. Valorile relativ apropiate ale lui R2 between şi within arată faptul că modelul explică cu aceeaşi putere variaţia în timp a spread-urilor. care nu poate respinge ipoteza nulă a inexistenţei unei diferenţe semnificative între modelul Fixed Effects şi Random Effects.02058662 sigma_e | . încă o dovadă a stabilităţii specificaţiei.0000 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------y6 | Coef.0213948 2.88 0.0088029 1. X) = 0 (assumed) Prob > chi2 = 0.4544 avg = 26.13 0. Err.54 0.0271528 x4 | . În sprijinul aceleiaşi concluzii vine şi rezultatul testului Hausman. specifice băncilor.004 -.3778301 1. cât şi diferenţele în acestea.01907864 rho | .000 .0292264 11.53796267 (fraction of variance due to u_i) ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 66 .4610 max = 26 Random effects u_i ~ Gaussian Wald chi2(6) = 238.171 -.0487089 1.0120588 .0051946 .054 -.2679377 .0094814 .0027115 -1.360129 5.6108252 1.46 0.067 -.83 0.004167 . Totuşi rezultatele estimării Random Effects Panel de mai jos conduc la valori foarte asemănătoare.3825032 z5 | -.000 8.372996 x15 | -.37 0.92 0. Acest fapt pune la îndoială importanţa efectelor fixe specifice băncilor (în pofida testului F de semnificaţie comună a componentelor fixe din tabelul de mai sus). -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Random-effects GLS regression Number of obs = 260 Group variable (i): bank Number of groups = 10 R-sq: within = 0. Interval] -------------+----------------------------------------------------------------------------------------------------z4 | .432358 x8 | 12. Std.

67 .327439 . considerăm utilă extinderea analizei prin includerea tuturor instituţiilor de credit.Banca Naţională a României Caiete de studii.0831726 . obtained from xtreg B = inconsistent under Ha.Coefficients ---| (b) (B) (b-B) sqrt(diag(V_b-V_B)) | Fixed Random Difference S.28 Prob>chi2 = 0.6918246 -.0769862 x8 | 12.000328 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------b = consistent under Ho and Ha.0863565 -. -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------z4 | .1997501 . Nu în ultimul rând.9727 Deşi există contradicţii în ceea ce priveşte opţiunea pentru una din cele două specificaţii (Random Effects sau Fixed Effects) şi deci a rolului componentelor ce explică diferenţele de spread interbănci necaptate de restul variabilelor explicative.0031719 x4 | . precum şi separarea efectelor micro/macroeconomice asupra marjelor de dobândă.0853034 -.3252204 . obtained from xtreg Test: Ho: difference in coefficients not systematic chi2(6) = (b-B)'[(V_b-V_B)^(-1)](b-B) = 1.608652 .0000585 . grupate în funcţie de dimensiunea acestora.135185 1. rămâne certă însă influenţa variabilelor macro şi a celor micro în determinarea spread-ului.175801 -.89193 -. efficient under Ho.E.6458472 x12 | 1.0022185 .0010531 .69218 12. având în vedere aspectele evidenţiate cu privire la spread-uri.004167 . februarie 2006 Hausman test results ---.0037973 z5 | -.0834409 x15 | -.0406152 .0041085 -.

26 la sută. Această liberalizare. Analiza cadrului macroeconomic între cele două ţări nu este completă fără imaginea asupra liberalizării contului de capital (în particular a operaţiunilor de piaţă monetară). acest indicator se află la nivelul celui înregistrat de Polonia în anul 1999. în cazul identificării unui grad mai ridicat de similitudine. Polonia a continuat să atragă fluxuri de capital pe parcursul anului 2000. În ceea ce priveşte ponderea deficitului de cont curent în PIB.5 la sută (o abordare asemănătore putem identifica şi în România în special pentru anul 2005). în principal.8 la sută faţă de anul precedent. fluxurile de capital aferente investiţiilor străine directe au crescut în anul 2000 cu 48. indicatorii fiscali (deficit şi datorie publică) indică o evoluţie contrară. păstrând proporţiile. ajungând la 8. cât şi sub aspect bancar pentru ca. În vederea protejării profiturilor. Chiar în condiţiile în care decizia de amânare a liberalizării fusese luată. spre piaţa obligaţiunilor. în România la sfârşitul anului 2004. Astfel. în timp ce ratele percepute la credite au scăzut cu 6.Banca Naţională a României Caiete de studii. ajungând la 2. să se poată avea o imagine asupra posibilităţii evoluţiei spread-ului din România dacă s-ar urma acelaşi mix de politici adoptat de Polonia.5 la sută. planificată în Polonia iniţial pentru ianuarie 2000.73 la sută. Sumele aferente investiţiilor de portofoliu s-au orientat. Nu acelaşi lucru se poate spune despre evoluţia cerinţelor privind rezervele minime obligatorii.69 la sută pentru creditele de consum.57 la sută pentru creditele acordate corporaţiilor şi cu 3. dar cu un decalaj de patru-cinci ani în favoarea celei din urmă.87 miliarde euro. Este de menţionat faptul că.81 miliarde euro. Ulterior anului 68 . respectiv 11. în condiţiile în care diferenţa de peste 10 procente pe care rata dobânzii de politică monetară o înregistrează faţă de rata inflaţiei la sfârşitul anului 2004 în România a fost menţinută şi în Polonia pe perioada 1998-2001 (cu excepţia anului 1999). evoluţia ratei dobânzii de politică monetară visá-vis de cea a ratei inflaţiei este relativ asemănătoare. februarie 2006 Anexa 2 Analiză comparativă România-Polonia în ceea ce priveşte evoluţia spread-urilor Scopul acestei analize este de a cerceta comparativ situaţia României cu cea a Poloniei atât sub aspect macroeconomic. Pe de altă parte. care au avut un trend descendent în Polonia. în perioada decembrie 2000-februarie 2002 acest indicator înregistrând o scădere de 9. în timp ce investiţiile de portofoliu au crescut în acelaşi an cu 245. a fost amânată pentru 2001. răspunsul comunităţii bancare a fost de ajustare diferenţiată a ratelor de dobândă practicate: ratele dobânzilor la depozite au scăzut cu 7. ritmul de creştere a investiţiilor de portofoliu devansându-l pe cel al investiţiilor directe. Respectivele intrări au avut ca efect axarea politicii monetare a Băncii Naţionale a Poloniei spre reducerea drastică a ratei dobânzii de intervenţie. Analiza comparativă a cadrului macroeconomic (Tabelul 1) identifică o anumită asemănare între situaţia existentă în România cu cea din Polonia în ceea ce priveşte rata inflaţiei şi creşterea economică. Aceste fluxuri au fost determinate de rata dobânzii reale extrem de ridicată în aceea perioadă.

5 3.5 -4.7 6. 41 Dată prognozată pentru bugetul pentru anul 2004 40 69 .0 0.6 31.0 5.49 Sursa: site-urile Băncii Naţionale a României şi Băncii Naţionale a Poloniei.7 2003 3.6 -5. în timp ce în România tendinţa pare să fie contrară.2 -2.3 -7.0 -3.041 4.0 17. gradul de concentrare.8 83.7 46.1 28.8 28.0 -3.0 11.5 3.0 -1.0 27.4 2002 1.0 5.1 3.0 -3.0 -0.3 9.0 18.6 18.5 26.8 9.2 39.8 4.7 1.0 22.6 17.7 45.5 33.5 36.3 -3.1 1999 -1.5 -6.0 -5.8 8.3 n.0 -3.0 5. Această deosebire importantă ar putea determina spread-uri mai mici în Polonia faţă de România ca urmare a faptului că băncile poloneze îşi pot desfăşura activitatea şi pot obţine profituri utilizând drept pârghie volumul şi nu neapărat preţul Pentru perioada 1998-2001 s-a utilizat ca aproximare rata medie anuală pentru depozitele atrase de Banca Naţională a României.0 13.9 1998 6.5 4.7 2000 4.0 25. Polonia a redus considerabil ponderea deficitului de cont curent în PIB.3 -3. deşi putem identifica numeroase similitudini (proporţia semnificativă a capitalului străin.5 3.25 2004 8.5 4.7 41.8 9. Analiza comparativă a indicatorilor macroeconomici -%- ROMÂNIA Creştere reală PIB Rata inflaţiei (Dec.0 5.6 -5.5 3.0 20./Dec) Rata dobânzii de politică monetară40 Ratele rezervelor minime obligatorii: Lei Euro Deficit bugetar/PIB Datorie publică/PIB Deficit cont curent/PIB POLONIA Creştere reală PIB Rata inflaţiei (Dec.8 -1.1 28.6 2001 4.1 18.0 20.0 -6.7 18.6 -6.5 3.).7 20.9 5.1 -4.7 2004 5.9 14.8 16.Banca Naţională a României Caiete de studii.0 5.3 41.5 20.a. în fond există o deosebire esenţială între cele două sectoare bancare.5 -6.0 1999 4.9 45./Dec) Rata scontului Ratele rezervelor minime obligatorii: Zlot – la vedere la termen Euro – la vedere la termen Deficit bugetar/PIB Datorie publică/PIB Deficit cont curent/PIB 1998 -4.6 30. -2.0 5. februarie 2006 2000.9 3.5 5.9 22.1 2001 5.3 17.0 20. calcule proprii Analiza comparativă a sectoarelor bancare din cele două ţări (Tabelul 2) arată că.0 -3.2 54.4 -2.7 16. determinată de gradul de dezvoltare financiară (cu aproximativ 60 la sută mai mare în cazul Poloniei).1 40.8 19.1 8.5 -2.7 30.5 3.0 11.6 71.6 2000 2.0 5.5 36.0 28. Tabel 1.0 5.0 3.8 2002 5.7 -2.0 -3.3 17.4 6.5 4.0 5.8 40.0 5.7 -7.2 -4. rentabilitate a capitalurilor şi a activelor etc.75 2003 4.3 40.1 21.

7 20.10 -%2004 62.36 25.5 2002 51. Ca urmare a existenţei unui nivel mai redus de intermediere financiară înregistrat în România (ponderea creditelor neguvernamentale în PIB fiind la sfârşitul anului 2004 de 17.7 2000 29.1 14. februarie 2006 (rata dobânzii). idee susţinută de altfel şi de existenţa unui grad de corelaţie mare între gradul de dezvoltare financiară şi nivelul spread-urilor. 2004 43 42 1998 20.68 n.4 5.19 6.1 3.73 7.19 18.8 9.6* 1. De asemenea.97 16.9 7. concurenţa ar putea fi şi un element care să explice de ce.4 1.8 6.63 Costuri operaţionale/total active Calculat ca pondere a creditelor acordate sectorului real în PIB Calculată ca diferenţă între rata medie de dobândă la creditele acordate clienţilor neguvernamentali şi rata dobânzii la depozitele constituite de aceiaşi clienţi 43 42 70 .1 59.5 24.3 6.8 6.5 5.2 16.5 46.42 17.64 1999 47.51 2001 55.3 6.9 65.6* 51.2 61. În fapt.5 7.Banca Naţională a României Caiete de studii.94 4.7 9.6 66.6 18.64 3.29 5.7 2004 37.2 66.88 2000 50. o altă explicaţie ar putea fi şi existenţa unei concurenţe mai ridicate în sectorul bancar din Polonia faţă de cel din România.7 la sută în Polonia).6 42.7 2.6 2003 69.9 6.4 63.3 0.3 11. factor considerat determinant pentru evoluţia spread-urilor şi într-un studiu elaborat de BCE (2003).2 19.8 27.3 18.2 27.5 1.58 1998 16.4 53. în condiţiile unui grad mai redus de intermediere.9 0.95 2000 69.2 47.3 2. Analiza comparativă a indicatorilor bancari ROMÂNIA Cota de piaţă a băncilor cu capital majoritar străin (faţă de total active) Grad de concentrare (faţă de total active) ROA ROE Gradul de intermediere Marja de dobândă ROMÂNIA Creştere CNG POLONIA Cota de piaţă a băncilor cu capital majoritar străin (faţă de total active) Grad de concentrare (faţă de total active) ROA ROE Gradul de intermediere Costuri operaţionale/total active Marja de dobândă Creştere CNG * cifrele sunt aferente lunii iunie 2004 Sursa: site-urile Băncii Naţionale a României şi Băncii Naţionale a Poloniei.31 1999 47.8 52.2 15.41 26.8 16.6 7. Bank Austria Creditanstalt.9 12.4 0.0 12.73 6.9 22.97 2003 58.7 0.1 14.46 2003 67.3 8.80 7.66 2001 68.3 0.9 6.4 26.5 1999 -2. Tabel 2.1 1.7 54.14 2002 67.25 24. 6.a.0 67.5 -15.73 2002 56.7 2001 57. sectorul bancar românesc a fost mai profitabil decât cel polonez în perioada 2000-2004.3 7.33 3.5 5. ceea ce conduce la un nivel aproape dublu al spread-urilor.0 12.6 16.2 13.25 5. băncile autohtone sunt nevoite să utilizeze cu preponderenţă pârghia preţului.7 5.7 1.2 2.2 20.8 17.82 5.8 5.88 2004 67.1 21.8 7.5 12.5 la sută faţă de 26.7 -1.6 1998 64.

5 puncte pentru Polonia şi respectiv 3. punctajul acordat Poloniei din această perspectivă este mai avantajos decât cel acordat României (2. Polonia a primit punctaj 0 aferent unui cadru flexibil. Laeven şi Levine (2003) consideră că şi cadrul de reglementare ar putea reprezenta un factor determinant în evoluţia marjelor de dobândă. În concluzie. acestea nu pot determina efecte aproximativ identice pentru că se produc în contexte macroeconomice şi financiar destul de diferite. Cu toate acestea. dar. Demirgüç-Kunt. respectiv: gradul de dezvoltare financiară. dinamica PIB. 71 . în opinia noastră.Banca Naţională a României Caiete de studii.25 puncte pentru România). în urma evaluării stricteţii cadrului de reglementare în domeniul rezervelor minime obligatorii. Conform autorilor. între cele două ţări analizate există unele similitudini la nivel macroeconomic şi de sector bancar. februarie 2006 La rândul lor. Deşi am identificat inclusiv unele răspunsuri asemănătoare de politici (de exemplu scăderea ratei dobânzii de politică monetară pentru a descuraja fluxurile speculative). În acelaşi sens. în timp ce punctajul României a fost de 1 (expresia unui cadru rigid). diferenţele sunt prea importante pentru a se putea contura o analogie în ceea ce priveşte evoluţia spread-urilor. rata dobânzii de politică monetară sau rentabilitatea bancară. analiza o considerăm utilă pentru că a creionat factorii care ar putea fi avuţi în vedere într-un studiu de tip panel privind spread-urile.

5) Mureş (1.2) Maramureş (1.9) Neamţ (1.8) Timiş (3.Banca Naţională a României Caiete de studii.6) Sibiu (1.6) Suceava (1.9) (29.8) (48.6) Maramureş (1.3) Mureş (2.0) Giurgiu (0.9) Vrancea (0.6) Giurgiu (0.3) Gorj (0.4) Tulcea (0.3) Galaţi (1.1) Braşov (2.5) Olt (0.8) Argeş (2.5) Covasna (0.6) 1-2% <1% Populaţie Companii Populaţie Companii Alba (0.5) Brăila (0.7) (2.9) Braşov Prahova Botoşani (1.7) Tulcea (0.8) (3.5) Vaslui (0.3) Călăraşi (0.3) Vaslui (1.4) Harghita (2.8) Hunedoara (2.0) Bistriţa (1.8) Bacău (2.4) Constanţa (3.4) Iaşi (2.5) Dolj (1.7) Bacău (1.5) Iaşi (1.9) Dolj (2.5) Olt (1.4) Sălaj (1.6) Teleorman (1.1) Dâmboviţa (1.7) Arad (1.1) Brăila (1.9) Galaţi (2) Buzău (1. februarie 2006 Anexa 3 Dispersia geografică a creditelor către populaţie şi companii nefinanciare Pondere în >4% 3-4% 2-3% creditul către populaţie*/ companii Populaţie Companii Populaţie Companii Populaţie Companii Judeţe Bucureşti Bucureşti Cluj (3.8) Bistriţa (0.5) Galaţi (1.6) Bihor (3.1) Timiş (3.2) Satu-Mare (1.7) Botoşani (0.8) Sibiu (2.2) Neamţ (1.4) Alba (1.9) Gorj (1.4) Ialomiţa (0.6) Vâlcea (0.0) Constanţa Cluj (3.3) Argeş (2.5) Dâmboviţa (0.2) Vâlcea (1.4) Vrancea (1.7) Bihor (2.4) Satu-Mare (1.7) CaraşSeverin (0.4) Călăraşi (0.8) Mehedinţi (0.6) Mehedinţi (1.7) Hunedoara (0.5) * nu sunt incluse creditele acordate persoanelor fizice autorizate şi asociaţiilor familiale Sursa: Banca Naţională a României 72 .9) Ialomiţa (0.7) Caraş-Severin (1.3) Harghita (0.8) Teleorman (0.9) Prahova (2.3) Suceava (1.2) Buzău (1.7) Sălaj (0.1) (0.4) Covasna (0.7) Arad (1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful