Prof. univ. dr. ing. mast.ec.

Doru CIUCESCU

EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ R.A. BUCUREŞTI 2009

Copyright © 2009 Toate drepturile acestei ediţii sunt rezervate Editurii Didactice şi Pedagogice R.A. Bucureşti

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale Didactica disciplinelor tehnice / Doru Ciucescu Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 2009 335 p.; 24 cm Bibliografie ISBN 978-973-30-2586-3

Referenţi ştiinţifici: prof.univ. dr. ing. Dumitru Bontaş prof.univ. dr. ps. Gheorghe Dumitriu

CUVÂNT ÎNAINTE Deşi omenirea simte nevoia inovării tehnologice, ea nu este întotdeauna pregătită să aloce resursele necesare în acest scop. Este obligatorie asigurarea resurselor umane calificate corespunzător. Nimeni nu poate nega importanţa lucrărilor manuale pe anumite trepte ale dezvoltării copilului sau însemnătatea acţiunilor materiale în elaborarea acţiunilor mintale. Introducerea ariei curriculare în învăţământul preuniversitar reprezintă începutul de la vârstă fragedă al formării profesionale a viitorului specialist, capabil să-şi asume un rol responsabil şi activ în progresul tehnologic. Principiul integrării teoriei cu practica, legarea învăţământului de practică constituie mai mult ca oricând o condiţie a dezvoltării multilaterale a personalităţii elevilor. Pe de altă parte, realizarea unui învăţământ de calitate necesită un efort deosebit din partea cadrelor didactice care predau discipline tehnologice. În acelaşi timp, trebuie avut în vedere faptul că revoluţia tehnico-ştiinţifică a făcut ca ritmul anual de învechire şi de revizuire a cunoştinţelor să fie de 10-15 % şi astfel să dispară noţiunea de bagaj tehnic valabil toată viaţa. Fiecare specialist trebuie să ţină pasul cu noile descoperiri în domeniul său de activitate pentru a evita inadaptarea profesională, generatoare de frustrare. Formarea unui cadru didactic eficient trebuie să se bazeze pe un minim de vocaţie, completată cu experienţa concretă. Perfecţionarea cadrelor didactice nu se poate limita numai la nivelul gândirii, la sporirea bagajului de cunoştinţe, care oricum se perimează rapid, ci şi la schimbări la nivelul simţirii şi acţiunii concrete. În acest context, prezenta lucrare se doreşte a fi un ghid de concepere, de aplicare, de evaluare şi de perfecţionare a proiectelor sistemului de lecţii/lecţiei pentru o temă (capitol) din cadrul disciplinelor tehnologice. Prezentul ghid nu are pretenţia exhaustivităţii, dorind să fie doar o introducere în tematică şi un auxiliar al procesului de învăţământ. Se insistă pe promovarea metodelor activ-participative, care invită elevii să depună un efort de reflecţie personală, interioară şi abstractă, de căutare, de cercetare şi de redescoperire a adevărurilor, de elaborare a noilor cunoştinţe. Astfel, lucrarea cuprinde următoarele capitole: Capitolul I. Abordarea sistemică a procesului de învăţământ Capitolul II. Aspecte generale privind planificarea activităţii didactice Capitolul III. Informaţii preliminare rezultate din analiza curriculum-lui naţional Capitolul IV. Formularea obiectivelor operaţionale Capitolul V. Precizarea resurselor didactice Capitolul VI. Elaborarea proiectului unităţii de învăţare (sistemului de lecţii / lecţiei unei teme / capitol) Capitolul VII. Precizarea instrumentelor de evaluare Capitolul VIII. Proiectarea curriculumului la decizia şcolii Anexă. Exemple de proiecte ale unităţii de învăţare. Este necesară sublinierea faptului că unele dintre ideile prezentate în această parte a cursului reprezintă puncte de vedere personale ale autorului şi o bază de discuţii care nu exclude păreri divergente. Bibliografia recomandată face trimiteri la lucrări de specialitate de sinteză şi nu la studii de cercetare ştiinţifică, mai dificil de găsit şi de studiat. Conştient de lipsurile inerente ale prezentei lucrări, mulţumesc anticipat tuturor cititorilor care vor veni cu sugestii şi propuneri în scopul îmbunătăţirii ei. Autorul 3

.....2................14 III.. Metode de învăţământ utilizate la disciplinele tehnice …...... Etapele unei lecţii de formare a deprinderilor şi priceperilor la disciplinele tehnice………………..…………….....12 III.............………………………………………………………….......21 V.2.9 CAPITOLUL II........……………………………....1..………25 V.18 IV..participative…….……...11 CAPITOLUL III..3.33 4 ........ FORMULAREA OBIECTIVELOR OPERAŢIONALE…………………17 IV................21 V.... Standardele curriculare de performanţă………………………………………..2.. ASPECTE GENERALE PRIVIND PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE………..1... Introducere………..........…………………………………………………………….………... ABORDAREA SISTEMICĂ A PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT.................27 V.......................... Standardele de pregătire profesională..........…………….........3... Definirea resurselor materiale…….. Definirea metodelor de învăţământ………. Stabilirea strategiilor didacice…………………………………….. Introducere în teoria sistemelor..........29 CAPITOLUL VI..14 III..22 V......………….26 V......5.....3...2..............5...3..32 VI.......3......……………………………………………..15 CAPITOLUL IV.4...........27 V....... Conţinuturile învăţării…………………………………………………………...... Obiectivele cadru şi de referinţă……………………………………………….…….........2..………………………………….. Resursele materiale utilizate la disciplinele tehnice…….... ELABORAREA PROIECTULUI UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE (SISTEMULUI DE LECŢII / LECŢIEI UNEI TEME / CAPITOL)..1....22 V. Sistemul metodelor de învăţământ……............……….............8 I.......2............1...... Introducere…………………………………………………………………….....3. Caracterizarea metodelor activ ..... Etapele unei lecţii de comunicare / însuşire a cunoştinţelor cu evaluare orală formativă (de progres) la disciplinele tehnice.4....6..... Resursele materiale…………..9 I. Autoevaluarea proiectului unităţii de învăţare...12 III......33 VI..........………………………………22 V..............30 VI...................4......6..3....... Timpul………………........12 III.. Lecţia de comunicare un sistem cibernetic al procesului de învăţământ.18 CAPITOLUL V...3..........2.8 I..................... Instruirea şi educarea în procesul de învăţământ.. Introducere……………………………………………………………………....................…………………………………………………...17 IV.. Metodele de învăţământ………………………………………………….....12 III.. PRECIZAREA RESURSELOR DIDACTICE……..1......4......……………………............CUPRINS INTRODUCERE…………………………………………………………....3..30 VI............. Criteriul de realizare acceptabil al obiectivelor operaţionale…………………. Formele de organizare……………........ Conţinutul obiectivelor operaţionale…………………………...17 IV.27 V.1... Variante ale proiectului unităţii de învăţare……………………….. Condiţiile de probare ale obiectivelor operaţionale…………………………….....28 V..... INFORMAŢII PRELIMINARE REZULTATE DIN ANALIZA CURRICULUMULUI NAŢIONAL…………………………...…………………………...4...................1.............5.21 V...5..7 CAPITOLUL I......3.. Numărul de ore pe săptămână……………………………………………..

.......................... Definirea clasei.... Erori în evaluarea didactică....37 VII.............. Tipurile de curriculum la decizia şcolii... Elaborarea programei de opţional pentru clasa a IX-a...............2....................1................. Elaborarea programei de opţional pentru clasele X – XII......................... Atributele conducerii cadrului didactic în clasă................1....... Forma detaliată....................37 VII.3..............4......................................37 VII...............................1............................................1..........................1..3................... Probele scrise............3.. Forma semidetaliată................................................ Forma restrânsă............50 IX....... Testul elevului................................................................3......2......3............52 ANEXĂ......... PENTRU DISCIPLINELE TEHNICE................... Etalonul de convertire a punctelor în note şcolare. Strategiile şi instrumentele de evaluare conform Sistemul Naţional de Evaluare a Rezultatelor Şcolare (SNERS)……....2.........................65 A.......………………....1........62 A......................... De la curriculumul oficial (curriculumul formal....1.....1................................1..............2..................... Proiect de lecţie de comunicare cu evaluare formativă ( de progres). Factorii variabilităţii evaluării şi notării.2...3.. PRECIZAREA INSTRUMENTELOR DE EVALUARE………………36 VII.. 44 VIII............2..........2...................................50 IX.....2.......2............. Activităţilele practice.............2........ Forma semidetaliată.....................................................................................46 VIII............1................43 VII.. Instrumentele de evaluare formativă utilizate la disciplinele tehnice………...67 5 ........................46 VIII......... ………….................................... Forma detaliată........2.............1.....................................................1................................ Tendinţe moderne ale managementului clasei....2.........53 A.3..........39 VII.........3...................................57 A...................…36 VII.................................3......50 IX...................................40 VII..37 VII....53 A.........43 VII..........................1..46 CAPITOLUL IX................................37 VII............CAPITOLUL VII.............4....................50 IX..................................2.. EXEMPLE DE PROIECTE ALE UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE (SISTEMULUI DE LECŢII / LECŢIEI UNEI TEME / CAPITOL).........................................................................................................2...3................3...2................................... Etalonul de rezolvare....................... Criterii de evaluare....... PROIECTAREA CURRICULUMULUI LA DECIZIA ŞCOLII........................2...3........... Introducere.......1...................62 A.....3.............1........... Probele orale.................43 VII................................2..50 IX....2.........3...........3. Definirea managementului clasei.50 IX........................3...44 VIII...................... Clasificare.................................2......... Forma restrânsă......51 BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………................. Activităţi specifice ale managementului clasei......................................... Elaborarea programelor de opţional................................ curriculumul intenţionat) la curriculumul realizat (curriculumul aplicat)......................2........................53 A.....................1........ Proiect de lecţie de comunicare cu evaluare formativă ( de progres).........44 VIII.43 CAPITOLUL VIII..................43 VII...... Cerinţe calitative pentru instrumentele de evaluare...54 A...................................................................................... MANAGEMENTUL CLASEI.............

.1....................4......111 A..............................................3.............3.........87 A..................A....................1............4...............1...................... Forma detaliată........................................................ Forma detaliată.....82 A.........................3....................................3................................................................117 6 ...................... Proiect de lecţie de comunicare cu evaluare formativă ( de progres)..94 A...........111 B.............................................................. Forma semidetaliată....102 B..3..................................................1.................. Forma semidetaliată..................81 A....... Proiect de lecţie de comunicare cu evaluare formativă ( de progres)..........4...............................2......3................1...1.................. Forma semidetaliată...........94 A..........................2...... Forma restrânsă...... Proiect de lecţie de formare a deprinderilor şi priceperilor. Forma restrânsă........3.. Forma restrânsă........................................112 A.........................96 A..................................1..4.2.... Forma detaliată............................81 A........

INTRODUCERE În afară de didactica generală. în ansamblu. Didactica disciplinelor tehnice abordează transpunerea în practică a teoriei didacticii generale la disciplinele tehnice pentru a veni în întâmpinarea nevoilor elevului. respectând universul copilăriei şi adolescenţei. ci prin studiile specifice întreprinse. 7 . ca teorie generală a învăţământului. creşterea interdependenţei dintre societăţi. ajută didactica generală să-şi aprofundeze cercetările şi să ajungă la noi generalizări pe un fond mai bogat de date concrete. politic şi cultural. interioară şi abstractă. cât şi pe plan internaţional (generalizarea economiei de piaţă şi a sistemului politic democratic. accentuarea specializării la nivel înalt. care invită elevii să depună un efort de reflecţie personală. urmărind. Nimeni nu poate nega importanţa lucrărilor manuale pe anumite trepte ale dezvoltării copilului şi adolescentului sau însemnătatea acţiunilor materiale în elaborarea acţiunilor mintale. de cercetare şi de redescoperire a adevărurilor. de elaborare a noilor cunoştinţe. atât pe plan intern. să dezvolte atitudini şi capacităţi de tip creativ. care studiază procesul de învăţământ la fiecare disciplină de studiu. culturi şi tehnologii). social. de căutare. Necesitatea studierii Didacticii disciplinelor tehnice devine tot mai imperioasă în condiţiile schimbărilor rapide care au loc la nivel economic. cognitiv. de interacţiune socială şi de comunicare. reflexiv. În prezent se promovează pe scară tot mai mare metodele activ-participative. s-au dezvoltat şi didacticile speciale (metodicile). Didacticile speciale nu sunt numai o aplicare a didacticii generale.

Conform teoriei lui Norbert Wiener (1894-1964). indivizi).1.după legătura cu mediul (sisteme izolate. fiind format din două entităţi. Structura este ordinea de dispunere a legăturilor şi părţilor din sistem. sisteme temporale). Structura activă a unui sistem este suportul esenţial al unui sistem. Orice sistem este caracterizat prin structură. care se condiţionează reciproc.după relaţia dintre intrări şi ieşiri (sisteme deterministe.conexiunea inversă (feed-back). sisteme hipercomplexe). . Y .efectorul. care cuprinde factorii determinanţi ai capacităţii de transformare a elementelor de intrare. Un sistem (S) este descris matematic de relaţia următoare: S= X. intrări de control 8 . Sistemul cibernetic ireductibil Sistemele cibernetice se pot clasifica după următoarele criterii importante: . fenomene.1. sisteme complexe. Introducere în teoria sistemelor Prin sistem se înţelege un ansamblu de elemente (obiecte. intrări ieşiri EFECTOR ieşiri de comandă CONEXIUNE INVERSĂ Fig.II. Evoluţia este succesiunea stărilor sistemului. I.matricea structurii active. stare şi evoluţie. fiind formate la limită din sisteme cibernetice ireductibile. Sistemele cibernetice urmăresc realizarea unui anumit scop. sisteme probabiliste). . un sistem cibernetic ireductibil este cel mai simplu sistem cibernetic (Fig. motiv pentru care au fost denumite cutii negre (black boxes): . care pot fi de orice natură.după evoluţia în timp (sisteme atemporale. pe baza căreia se poate anticipa starea sistemului la un moment dat. A . de substanţă şi de informaţii.1. Fig. separat de mediu printr-un înveliş fizic sau conceptual. .1) în care: X este vectorul intrărilor.după complexitate (sisteme simple. Starea este ansamblul valorilor tuturor caracteristicilor sistemului la un moment dat. care asigură corelarea caracteristicilor intrărilor cu cele ale ieşirilor.vectorul ieşirilor.CAPITOLUL I ABORDAREA SISTEMICĂ A PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT I. sisteme deschise). între care există legături şi schimburi de energie.1). I.1. care asigură transformarea intrărilor în ieşiri. . Y A (I.

.neasimilat de elevi.un sistem cibernetic al procesului de învăţământ Procesul de învăţământ este activitatea organizată în instituţii specifice. Ieşirile sunt următoarele: . . .mijloacele de învăţământ în starea iniţială.profesorul cu personalitatea în starea iniţială. II. Intrările de control sunt rezultatele evaluării în urma obiectivării proiectului de tehnologie didactică al lecţiei. Lecţia de comunicare . care se reflectă în modificările produse în personalitatea elevilor. Un prim aspect este că prin introducerea tehnicii moderne de calcul şi de comunicare se uşurează foarte mult activitatea de informare. procesul de învăţământ se desfăşoară.I. Ambele activităţi constituie o unitate. Pe baza clasificării sistemelor cibernetice prezentate anterior. Instruirea stă la baza educaţiei. în timpul lecţiilor de comunicare / însuşire. . de dobândire de cunoştinţe.resursele materiale în starea finală: . Ieşirile de control sunt măsurile de perfecţionare a procesului de învăţământ luate de profesor şi măsurile de îmbunătăţire a învăţării de către elevi. În învăţământul preuniversitar.resursele materiale în starea iniţială: .1.conţinutul obiectului de studiu: . legi etc. sub conducerea unor persoane specializate.mediul de învăţământ în starea finală. . Efectorul este format din perechea profesor-elevi în perioada de obiectivare a proiectului de tehnologie didactică al lecţiei de comunicare. 9 . Înţelegerea relaţiei dintre informativ şi educativ permite ameliorarea proiectelor de tehnologie didactică şi obţinerea unei eficienţe sporite a procesului de învăţământ. . constituit din noţiuni. se poate defini lecţia de comunicare ca un sistem cibernetic. Instruirea şi educarea în procesul de învăţământ Instruirea este activitatea de informare. cu tentă probabilistă şi evolutiv. Educarea reprezintă efectele instruirii. . Intrările sunt următoarele: . .mediul de învăţământ în starea iniţială.3.elevii cu personalitatea în starea iniţială. Conexiunea inversă este formată de perechea profesor-elevi.conţinutul obiectului de studiu.asimilat de elevi. în principal. . de dobândire de cunoştinţe. Cele două activităţi formează esenţa procesului de învăţământ. complex (hipercomplex). motiv pentru care procesul de învăţământ mai este denumit proces instructiv-educativ (formativ).2.mijloacele de învăţământ în starea finală.elevii cu personalitatea în starea finală ca urmare a asimilării conţinutului obiectului de studiu. prin care se urmăreşte realizarea obiectivelor privind formarea personalităţii. deschis. principii.profesorul cu personalitatea în starea finală ca urmare a experienţei câştigate în perioada de transpunere în practică a proiectului de tehnologie didactică al lecţiei. de realizare a “sistemului naţional”.

10 .Sporirea eficienţei activitatăţii de educaţie mai poate fi realizată prin transformarea elevilor din „obiect” în „subiect” al procesului de de învăţământ. Această transformare se produce când elevii sunt antrenaţi în cercetarea metodelor pentru îmbunătăţirea asimilării cunoştinţelor.

-formele de organizare. -delimitarea conţinutului de instruire corespunzător fiecărui obiectiv operaţional. -evaluarea rezultatelor proiectului unităţii de învăţare. Capitolul (conţinutul) Numărul orelor Perioada Mijloace de învăţământ Proiectul unităţii de învăţare necesită parcurgerea următorului algoritm de faze: -conceperea proiectului unităţii de învăţare. Semestrul Capitolul (conţinutul) Număr ore Planificarea calendaristică semestrială are tot forma unui plan. -elaborarea proiectului unităţii de învăţare. -fondul de probleme. ca oricare altă metodică. Tabelul II. având coloanele din tabelul II. Planificarea calendaristică anuală se prezintă sub forma unui plan. aplicaţii. T abelul II. -autoevaluarea proiectului unităţii de învăţare. -aplicarea proiectului unităţii de învăţare. -proiectele unităţilor de învăţare (sistemelor de lecţii / lecţiei unei teme / capitol). -planificarea calendaristică semestrială.CAPITOLUL II ASPECTE GENERALE PRIVIND PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE Metodica predării disciplinelor tehnice.2. exerciţii.2.1. Conceperea proiectului unităţii de învăţare (sistemului de lecţii / lecţiei unei teme / capitol) implică realizarea următorului algoritm de operaţii: -obţinerea informaţiilor preliminare. -formularea obiectivelor operaţionale. -stabilirea strategiilor didactice. având coloanele din tabelul II. -perfecţionarea proiectului unităţii de învăţare. -resursele materiale. vizează ca viitoarele cadre didactice să fie capabile să planifice în condiţii optime activitatea didactică. -precizarea instrumentelor de evaluare.1. -precizarea resurselor didactice: -timpul. 11 . -metodele didactice. -stabilirea succesiunii parcurgerii obiectivelor operaţionale. Planificarea activităţii didactice cuprinde: -planificarea calendaristică anuală.

tehnologii.3. Numărul de ore pe săptămână Numărul de ore pe săptămână la disciplinele tehnologice este dat de planul-cadru de învăţământ şi de metodologia de aplicare a planului-cadru. -finalităţile pe niveluri de şcolaritate (primar.02. -obiectivele cadru (ale fiecărei discipline pentru mai mulţi ani de studiu). Odată cu noul Curriculum Naţional au apărut şi o serie de concepte cheie: -idealul educaţional şi finalităţile sistemului. -conţinuturi. -condiţiile concrete în care se va desfăşura procesul de învăţământ. este prevăzută 1 oră pe săptămână. norme metodologice şi materiale suport. -obiectivele de referinţă (pentru fiecare an de studiu). 12 . -exemple de activităţi de învăţare. conform Ordinului Ministrului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice nr. -planurile şcolare. arte.CAPITOLUL III INFORMAŢII PRELIMINARE REZULTATE DIN ANALIZA CURRICULUMULUI NAŢIONAL III. la disciplina Educaţie tehnologică pentru filiera teoretică. -manuale alternative. Obiectivele cadru şi de referinţă Obiectivele cadru şi de referinţă ale disciplinelor tehnologice sunt prezentate în programele şcolare ale disciplinelor respective. -ciclurile curriculare (achiziţii fundamentale. De exemplu. III. -arii curriculare (limbă şi comunicare. -ghiduri. -nivelul de pregătire şi posibilităţile elevilor. prin Ordin al Ministrului Educaţiei şi Cercetării. -curriculum nucleu şi curriculum la decizia şcolii. -obiectivele de referinţă (ale fiecărei discipline pentru fiecare an de studiu).1999. -standarde curriculare de performanţă. -standardele curriculare de performanţă. 3207 din 03. trebuie să cuprindă: -cadrul de referinţă. Programele şcolare pentru învăţământul primar cuprind: -obiectivele cadru (pentru mai mulţi ani de studiu). observare şi orientare). dezvoltare. om şi societate. gimnazial şi liceal). -planurile – cadru de învăţământ pentru clasele I-XII/XIII. III.2. consiliere şi orientare).1. iniţiat în anul şcolar 1998/1999. matematică şi ştiinţe ale naturii. Curriculum-ul Naţional. educaţie fizică şi sport. Introducere Informaţiile preliminare necesare elaborării proiectului unităţii de învăţare (sistemului de lecţii/lecţiei unei teme /capitol) se referă la: -conţinutul programelor şi al manualelor şcolare în vigoare.

-să valorifice aptitudinile şi motivaţia personală a colegilor de echipă în scopul obţinerii unui produs. Înţelegerea dezvoltării tehnicii şi a implicaţiilor ei asupra mediului şi a societăţii.De exemplu. Orientarea profesională în raport cu evoluţia tehnologiilor şi cu dinamica pieţei muncii. -pentru obiectivul cadru: înţelegerea dezvoltării tehnicii şi a implicaţiilor ei asupra mediului şi a societăţii: -la sfârşitul clasei IX-a elevul va fi capabil: -să identifice efectele tehnologiilor asupra vieţii economice şi sociale şi aupra mediului. -să aprecieze impactul dezvoltării tehnicii şi tehnologiilor asupra realităţilor locale concrete. -să aleagă traseul propriei formări profesionale în funcţie de capacităţile individuale şi caracteristicile pieţei muncii. Obiectivele de referinţă pentru fiecare obiectiv cadru sunt următoarele: -pentru obiectivul cadru: dezvoltarea capacităţii de proiectare şi evaluare a produselor: -la sfârşitul clasei IX-a elevul va fi capabil: -să analizeze succesiunea logică a operaţiilor tehnologice pentru realizarea produselor. -să identifice sistemele şi procesele de producţie. -să realizeze evaluări ale unor produse în funcţie de standardele de calitate şi de specificul pieţei. -să optimizeze activitatea echipei de lucru în funcţie de rezultatele evaluării şi autoevaluării permanente. 3. -să utilizeze căi de comunicare diversificate şi să accelereze transmiterea de informaţii valorificând limbajul tehnologic. obiectivele cadru sunt următoarele: 1. conform Ordinului Ministrului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice nr. -să identifice factorii care determină orientarea profesională în vederea integrării sociale. 3207 din 03. -să aleagă varianta optimă de proiectare şi realizare a produselor. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs. .1999. -pentru obiectivul cadru: dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs: -la sfârşitul clasei IX-a elevul va fi capabil: -să organizeze activitatea echipei în funcţie de specificul procesului tehnologic. -pentru obiectivul cadru: orientarea profesională în raport cu evoluţia tehnologiilor şi cu dinamica pieţii muncii. Dezvoltarea capacităţii de proiectare şi evaluare a produselor. 2. la disciplina Educaţie tehnologică.02. -să analizeze condiţiile de organizare a procesului de producţie şi de lansare a unei afaceri. -la sfârşitul clasei IX-a elevul va fi capabil: -să aprecieze relaţiile dintre evoluţia tehnologiilor şi dinamica pieţei muncii. 4.

1999. -managementul resurselor şi activităţi specifice economiei de piaţă: -resurse: -materiale. 3207 din 03.5. -procese tehnologice specifice domeniilor de activitate: -etapele de elaborare şi derulare a procesului tehnologic. . -comportamentul în afaceri. ofertă. procedee şi criterii de evaluare a calităţii. Standardele curriculare de performanţă Standardele curriculare de performanţă sunt standarde naţionale care reprezintă un sistem de referinţă comun şi echivalent pentru toţi elevii. conform Ordinului Ministrului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice nr. -impactul proceselor tehnologice asupra mediului. Altfel spus. De exemplu. Standardele curriculare de performanţă ale disciplinelor tehnologice sunt prezentate în programele şcolare ale disciplinelor respective sub formă tabelară (Tabelul III. -organizarea şi optimizarea procesului tehnologic. -obiectul de activitate caracteristic unei firme. III. -umane. -controlul calităţii. standardele curriculare de performanţă sunt specificări ale performanţei privind cunoştinţele. -lansarea unei afaceri.4. vizând sfârşitul unei trepte de şcolaritate. -energetice.13 III. -elemente de design: -designul produselor şi serviciilor. calitate. conţinuturile învăţării în clasa a IXa sunt următoarele: -sisteme de producţie specifice domeniului de activitate: -sisteme şi procese de producţie.1). -cerere. la disciplina Educaţie tehnologică.02. Ele sunt criterii de evaluare a calităţii procesului de învăţare. -concurenţa unei firme. La elaborarea standardelor curriculare de performanţă se au în vedere obiectivele cadru şi cele de referinţă ale disciplinei. -identificarea şi dezvoltarea de pieţe noi de desfacere. precum şi caracteristicile psihopedagogice ale vârstei şcolare vizate. competenţele şi atitudinile stabilite prin curriculum. -importanţa designului în alegerea unui produs în condiţiile economiei de piaţă. preţ. Conţinuturile învăţării Conţinuturile învăţării sunt prezentate în programele şcolare ale disciplinelor respective.

-recomandări privind formele de evaluare.2. Standardul de pregătire profesională este documentul care stă la baza elaborării curriculumului scris (plan de învăţământ. Revizuirea standardelor de pregătire profesională este determinată de: -necesitatea corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de evoluţie de pe piaţa forţei de muncă.1 Obiectivele cadru O.1. Standardele curriculare de performanţă S.k+m+2 S. În forma iniţială (1996). -competenţe de execuţie.k. -competenţe sociale. standardele de pregătire profesională au descris obiectivele formării. Structura unui standard de pregătire profesională cuprinde: -definirea meseriei. S. S. revizuită.CADRU n.CADRU 1. Standardele de pregătire profesională Standardul de pregătire profesională este documentul prin care conţinutul unui program de formare corespunde cerinţelor unui standard ocupaţional.CADRU 2. O. S. S.6.k+1. S. corelate pe orizontală şi verticală (conform unui model). -prezentarea competenţelor necesare pentru practicarea meseriei. examinare şi certificare.k+2. circumscrisă meseriei. .k+m+1 S.k+m. S. grupate în: -competenţe de cunoaştere. cunoştinţele şi deprinderile pe care trebuie să le însuşească persoana care se formează pentru a exercita o anumită ocupaţie.k+m+n III.14 Tabelul III. Acest document reprezintă transpunerea standardului ocupaţional în ofertă educaţională. de execuţie şi sociale pe care urmează să le dobândească persoana care se formează în meserie. auxiliare curriculare). urmăreşte să răspundă ca alcătuire şi conţinut competenţelor de cunoaştere. Forma actuală (1998). -tipuri de conţinuturi grupate pe unităţi de conţinut. programa şcolară. O. -necesitatea transpunerii competenţelor profesionale cuprinse în standardele ocupaţionale în cerinţe pentru educaţie. -recomandări pentru dezvoltarea de curriculum şi materiale auxiliare: -unităţi de conţinut (disciplinare şi modulare). Standardul ocupaţional este elaborat de Consiliul pentru Standarde Ocupaţionale şi Evaluare. potrivite cu tipul de pregătire profesională pentru meseria aleasă.

-se încadrează în timpii normaţi specifici lucrărilor de reparaţii. utilaje de ridicat şi transportat. suspensie. conform manualului de reparaţii. -efectuează reglaje. sistem de direcţie. caroserie. întreţinerea. -respectă normele de calitate. sistem de frânare. suspensie. -curăţă piesele. -competenţe de execuţie: -repară defecţiunile. sistem de fânare. repararea şi exploatarea autovehicolelor (motor. Un exemplu de competenţe necesare pentru practicarea meseriei este prezentat în cazul unităţii "Repararea automobilelor": -competenţe de cunoaştere: -citeşte texte redactate în limbaj tehnic. -calculează necesarul de piese pentru reparaţii. echipament electric şi accesorii auto) în societăţile comerciale de fabricare a autovehicolelor şi în unităţile de transporturi şi reparaţii. -dă dovadă de responsabilitate în vederea satisfacerii nevoilor clienţilor. -descrie metodele de control. -identifică instalaţii. punţi. competenţă profesională şi corectitudine în relaţiile cu clienţii. -are capacitatea de adaptare a soluţiilor tehnice noi. -dă dovadă de spirit de observaţie. . -defineşte procesul de uzură şi enumeră perioadele caracteristice. transmisie. punerea în funcţiune. dispozitive utilizate la reparare. -interpretează acţiunile unor factori fizici şi chimici în procesul de curăţare şi spălare a pieselor. -analizează defecţiunile (motor. -are rezistenţă la efort. transmisie. -se adaptează la tehnologii şi echipamente moderne. -parcurge etapele de control ale operaţiei de reparare. scule. caroserie. scule şi dispozitive necesare la reparaţii. -cooperează în echipă. -competenţe sociale: -dovedeşte spirit organizatoric. disciplină la locul de muncă. -manifestă atitudine de solicitudine. creativitate şi iniţiativă. -susţine cu argumente tehnice competente soluţii de reparare. -evaluează uzurile diferitelor piese de automobil.15 Un exemplu de definire a meseriei este următorul: Mecanicul auto este muncitorul care asigură montarea. utilizând soluţii adecvate. utilaje. tact. sistem de direcţie. echipament electric şi accesorii auto). -analizează tipurile de uzură şi factorii de influenţă. punţi. -utilizează instalaţii. -evaluează posibilităţile de recondiţionare ale pieselor uzate.

-criteriul de realizare acceptabil. -obiectivele cadru (se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice fiecărei discipline de-a lungul mai multor ani de studiu). finalităţile pe nivelul de şcolaritate. primele trei categorii sunt stabilite de Curriculumul Naţional. -condiţiile de probare. Introducere Obiectivele din învăţământ pot fi grupate în următoarele categorii: -idealul educaţional şi finalităţile sistemului de învăţământ (un set de aserţiuni de politică educaţională. 1. care consemnează la nivelul Legii învăţământului profilul de personalitate dezirabil la absolvenţii sistemului de învăţământ). Conţinutul obiectivelor operaţionale Conţinutul obiectivelor operaţionale din cadrul disciplinelor tehnologice trebuie să subordonat celorlalte categorii de obiective (idealul educaţional şi finalităţile sistemului de învăţământ. formularea unui obiectiv operaţional se poate face sub forma unei fraze sau a unui formular şi se referă la: -conţinutul. Corespondenţa dintre vechile categorii de obiectivele din învăţământ şi cele menţionate de Curriculum-ul Naţional este dată în tabelul IV. IV. -obiectivele de referinţă (se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice fiecărei discipline de-a lungul unui singur an de studiu). Categorii de obiective Înainte de apariţia Curriculumului Naţional După apariţia Curriculumului Naţional Obiectivele generale Idealul educaţional şi finalităţile sistemului de învăţământ Obiectivele specifice Obiectivele cadru Obiectivele de referinţă Obiectivele operaţionale Obiectivele operaţionale În schimb. gimnazial sau liceal (detaliere a finalităţilor sistemului de învăţământ pentru diverse niveluri ale acestuia). obiectivele cadru şi obiectivele de referinţă).16 CAPITOLUL IV FORMULAREA OBIECTIVELOR OPERAŢIONALE IV.2. . -obiectivele operaţionale (se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini de-a lungul unei lecţii). obiectivele operaţionale sunt concepute de către cadrele didactice pentru fiecare lecţie. Aşa cum a fost menţionat anterior. În general.1.1. -finalităţile pe nivelele de şcolaritate primar. La stabilirea conţinutului obiectivelor operaţionale se are în vedere şi conţinutul manualelor alternative. De asemenea trebuie avute în vedere conţinuturile învăţării aşa cum sunt prezentate în programa şcolară a fiecărei discipline tehnologice. Tabelul IV.

este necesar să se precizeze condiţiile de probare ale obiectivelor operaţionale. -“Având la dispoziţie…”. laborator. -locul unde se produce realizarea obiectivului operaţional (sală de clasă. desene. Criteriul de realizare acceptabil al obiectivelor operaţionale Este firesc ca nu toţi elevii să asimileze conţinutul obiectivelor operaţionale în proporţie de 100 %. adică se consideră că elevii au devenit apţi să asimileze secvenţa următoare din conţinutul obiectivului respectiv. maşini. Majoritatea verbelor utilizate la formularea conţinutului obiectivelor operaţionale vor fi alese din cele utilizate la formularea obiectivelor cadru şi a obiectivelor de referinţă ale disciplinelor tehnologice respective. ustensile. truse. formulare tip etc). Pentru acest motiv. atelier.17 În general. Verbele folosite la formularea obiectivelor cadru şi a obiectivelor de referinţă ale disciplinei Educaţie tehnologică la clasa a IX-a. dispozitive. fotografii. imagini video. -elemente de sprijin care se oferă elevilor (tabele. Astfel. Cu alte cuvinte există un decalaj între cerinţele unui obiectiv şi posibilităţile individuale ale elevilor. aparate.2.2.3. cabinet tehnic sau de altă specialitate. cum ar fi: -instrumentele cu care se lucrează (unelte. conţinuturile obiectivelor sunt descrise prin folosirea unor verbe sau a substantivelor derivate din verbele respective. Condiţiile de probare ale obiectivelor operaţionale După formularea conţinutului. aşa cum sunt menţionate în programa şcolară respectivă. până la care se consideră că obiectivul operaţional a fost atins. sunt date în tabelul IV.4. -“Utilizând…”. scule. Tabelul IV. . colecţii etc). a dezvolta a înţelege a orienta Verbe utilizate la formularea obiectivelor cadru de referinţă a identifica a analiza a alege a evalua a organiza a valorifica a utiliza IV. în loc de “a proiecta”. IV. uzină etc). la formularea obiectivelor operaţionale trebuie să se menţioneze criteriul de realizare acceptabil. se poate utiliza “proiectarea”. Una dintre posibilităţile de a preciza aceste condiţii este începerea formulării obiectivului operaţional cu următoarele cuvinte: -“Cu ajutorul…”.

23. mare) Complexitatea obiectivului (mică. mică) Importanţa obiectivului pentru realizarea altor obiective (mare. mediu. Pentru a se evita cât mai mult arbitrariul şi subiectivitatea. medie. -prin precizia minimă sau toleranţa maximă acceptată (procentul maxim de greşeli acceptat). -pentru criteriul 3. 4. Oricare ar fi forma prin care se exprimă criteriul de realizare acceptabil. medie. mare) Noutatea problematicii obiectivului pentru elevi (mică. -prin limita maximă de timp folosit pentru probarea comportamentului învăţat. se poate calcula criteriul de realizare acceptabil pe baza criteriilor de analiză a obiectivelor prezentate în tabelul IV. 7. se acordă 3 puncte. Importanţa obiectivului pentru practica profesională (mare. Stabilirea criteriului de realizare acceptabil necesită evaluări făcute de profesori experţi şi experimentări serioase. 3.3. Nr. Oricine poate întreba de ce s-a ales limita de 66 % şi nu 75 %. astfel că: -pentru criteriul 1. Pentru un profesor exigent limitele arătate pot părea prea coborâte. 1. Tabelul III..1) 21 10 · 100 Criteriul de realizare acceptabil pentru obiectivul operaţional O2 = = 52. ca limite prea ridicate. numărul minim de operaţii executate corect). medie. dacă se consideră că dificultatea obiectivului este mare. se acordă 1 punct. Considerându-se că punctajele au fost acordate conform tabelului IV. mică) Dificultatea obiectivului (mică. 6. Criteriul de realizare acceptabil reprezintă numai o ipoteză care urmează a fi verificată.3 % 21 (IV. confirmată sau corectată corespunzător. 2. medie.3.18 Criteriul de realizare acceptabil poate fi exprimat prin una din următoarele modalităţi: -prin procentul minim de acţiuni reuşite (numărul minim de răspunsuri corecte. O2 şi O3 cu ajutorul relaţiilor: 14 · 100 Criteriul de realizare acceptabil pentru obiectivul operaţional O1 = = 66. mic) Punctajele pentru obiective O1 O2 O3 Punctele se acordă în ordinea 3-2-1. Criteriile de analiză a obiectivelor crt.7 % (IV.2) . stabilirea limitei acestuia este o problemă deosebit de complexă. iar pentru un profesor tolerant. medii. 5. mici) Timpul necesar pentru parcurgerea obiectivului (mare. dacă se consideră că importanţa obiectivului pentru practica profesională este mare. se poate calcula criteriul de realizare acceptabil pentru cele trei obiective operaţionale O1. mare) Performanţele majorităţii elevilor din clasă (mari. medie.

4. este experimentat şi. Criteriul de realizare acceptabil obţinut pe baza criteriilor de analiză a obiectivelor prezentate în tabelul III. se poate utiliza prezentarea lui într-un tabel de obiective. Formularea obiectivelor operaţionale Codul obiectivelor operaţionale OC1 OC2 OC3 OC4 Obiectivele operaţionale Conţinutul Condiţiile de probare Elevii să denumească criteriile de clasificare a oţelurilor. iar cea mai mică obiectivului O2. dacă nivelul stabilit de criteriul de realizare acceptabil este atins prea uşor de către elevi. De asemenea.19 18 · 100 Criteriul de realizare acceptabil pentru obiectivul operaţional O3 = = 85. -conţinutul obiectivelor operaţionale să se regăsească implicit sau explicit în celelalte categorii de obiective (idealul educaţional şi finalităţile sistemului de învăţământ. valorile respective îl pot orienta pe cadrul didactic în privinţa exigenţei. -să se refere la situaţii reale şi concrete. se definitivează valoarea astfel obţinută. în sensul că exigenţa cea mai mare va fi aplicată obiectivului O 3. numărul minim de operaţii executate corect) egal cu 66. Elevii să denumească grupele de oţeluri rezultate din clasificarea după criteriul: starea de livrare. -să poată fi realizat de toţi elevii. rezultă că exigenţele obiectivului operaţional depăşesc posibilităţile individuale ale elevilor sau că strategia didactică nu a fost corespunzătoare şi se procedează la reformularea obiectivului operaţional şi la ameliorarea proiectului sistemului de lecţii/lecţiei unei teme. Printre cerinţele privind formularea obiectivelor operaţionale la disciplinele tehnologice se pot menţiona următoarele: -să exprime o acţiune observabilă. aşa cum se poate observa în tabelul IV. -să evite orice echivoc pentru orice persoană l-ar citi.3. Astfel.66% 50% .7 % 21 (IV. cadrul didactic trebuie să opereze modificările care se impun. în actualul sistem de notare.2.6% 50% 66.I. obiectivele cadru şi obiectivele de referinţă ale disciplinelor tehnologice respective). Dacă peste 50 % din elevi nu obţin criteriul de realizare acceptabil. Criteriul de realizare acceptabil 66. finalităţile pe nivelul de şcolaritate primar. Tabelul A. în funcţie de rezultatele experimentării.1. De asemenea.3) Valorile obţinute pentru cele trei obiective îl pot orienta pe cadrul didactic respectiv la stabilirea criteriului de realizare acceptabil în valoare absolută sau relativă. Elevii să denumească grupele de oţeluri rezultate din clasificarea după criteriul: compoziţia chimică.7% pentru obiectivul operaţional O1. nota 5 corespunde unui procent minim de acţiuni reuşite (numărul minim de răspunsuri corecte. Pentru a se asigura o formulare corespunzătoare obiectivelor sistemului de lecţii/lecţiei unei teme. Elevii să denumească grupele de oţeluri rezultate din clasificarea după criteriul: destinaţie.

-fondul de probleme.2. -formele de organizare. în funcţie de tipul lecţiei. care constituie o resursă şi o restricţie. -metodele de învăţământ. -anunţarea temei de rezolvare pentru acasă. -realizarea conexiunii inverse (feed back). -verificarea temei date spre rezolvare acasă. -captarea atenţiei şi interesului elevilor pentru activitatea ce urmează a fi desfăşurată. II. exerciţii. numărul de ore pe săptămână este precizat de metodologia de aplicare a planului-cadru. -omogenizarea nivelului de cunoştinţe în raport cu cerinţele obiectivelor care urmează a fi finalizate (crearea fondului aperceptiv).20 CAPITOLUL V PRECIZAREA RESURSELOR DIDACTICE V. Aşa cum sa arătat în cap. Timpul Proiectul unităţii de învăţare (sistemului de lecţii / lecţiei unei teme / capitol) trebuie să prevadă utilizarea judicioasă a timpului.2. V. Timpul util (tu) de comunicare (predare / învăţare /evaluare) este dat de relaţia: tu = tt – ta (V.1. -notarea unor elevi.1) în care ta este timpul auxiliar destinat altor activităţi. . timpul util pentru o lecţie de comunicare / însuşire a conţinuturilor noi cu evaluare orală de progres poate fi folosit pentru următoarele activităţi: -anunţarea titlului lecţiei. aplicaţii. Timpul auxiliar pentru o lecţie de comunicare/învăţare cu evaluare orală de progres poate fi folosit pentru următoarele activităţi: -controlul prezenţei. -verificarea cunoştinţelor obţinute în lecţia precedentă (evaluare orală de progres). -prezentarea unei aprecieri generale privind activitatea desfăşurată de elevi. -prezentarea conţinuturilor noi. precizarea resurselor didactice se referă la următoarele elemente: -timpul. Astfel. Introducere În general. -anunţarea obiectivelor operaţionale. -resursele materiale..

1. Sistemul metodelor de învăţământ Infinita varietate de situaţii de învăţare este izvorul unei mari diversităţi de metode de învăţământ. nu există o metodă absolută. Aplicarea diversificată a metodelor de învăţământ: -facilitează: -alternarea activităţilor teoretice cu cele practice. care îi permite adoptarea unei soluţii optime. Nicio clasificare a metodelor de învăţământ nu este completă şi nici definitivă. metoda poate deveni: -o cale de transmitere a adevărului de către cadrul didactic şi de achiziţie pentru cei care învaţă (adevăr nou doar pentru elevi. -cu profesor simulat: -textual (prelegere simulată de calculator). duşmanul profesorului nu este metoda nepotrivită ci automatizarea metodei bune. -video (prelegere simulată de calculator). altfel spus. -cu profesor virtual: -în direct: -audio (prelegere prin radio). V.1. . Conform acestui tabel. -o cale prin care cadrul didactic dirijează elevii pentru ca ei să redescopere singuri adevărul (nou doar pentru elevi. metha = spre). Clasificarea metodelor de învăţământ rămâne o problemă deschisă preocupărilor de cercetare pedagogică. Dacă în cercetarea ştiinţifică metoda este o cale de găsire a adevărului. dar cunoscut deja de umanitate). -video (prelegere prin televiziune).3. Definirea metodelor de învăţământ Cuvântul metodă provine din cuvântul grecesc methodos (odos = cale. De asemenea. dar cunoscut deja de umanitate). Metodele de învăţământ V. -previne şi înlătură scăderea randamentului care poate apărea datorită monotoniei. utilizabilă în mod exclusiv. -video (prelegere prin televiziune). Fiecare metodă este o încercare de a găsi calea cea mai potrivită procesului de predare/învăţare. 3. general valabilă. -o cale prin care cadrul didactic dirijează elevii pentru ca ei să descopere singuri adevărul (nou pentru umanitate). O clasificare posibilă a metodelor de învăţământ este dată în tabelul V. -lărgeşte experienţa didactică a profesorului. 3. -trecerea cu rapiditate de la concret la abstract.21 V. -înregistrat: -audio (prelegere prin radio). datorită specificului acestuia.2. în învăţământ. prelegerea poate fi: -cu profesor real (prelegere).

-video (lucrare practică simulată de calculator). -cu profesor virtual: -în direct: -audio (exerciţiu prin radio). 23 . -video (lucrare practică prin televiziune). -video (exerciţiu prin televiziune). -cu profesor simulat: -textual (lucrare practică simulată de calculator). Lectura asistată de calculator se realizează în biblioteca virtuală. De asemenea. -dar cu calculator: -cu bază de date (exerciţiu asistat de calculator). -cu algoritm de calcul (exerciţiu asistat de calculator). -cu profesor simulat: -textual (exerciţiu simulat de calculator). exerciţiul poate fi: -cu profesor real (prelegere). lucrarea practică poate fi: -cu profesor real (lucrare practică). -cu bază de date şi algoritm de calcul (lectură asistată de calculator sau lectură în bibliotecă virtuală). -fără profesor: -şi fără calculator (exerciţiul autodirijată). -cu algoritm de calcul (lectură asistată de calculator sau lectură în bibliotecă virtuală). -video (exerciţiu simulat de calculator). -cu profesor virtual: -în direct: -audio (lucrare practică prin radio). De asemenea. -video (lucrare practică prin televiziune). -dar cu calculator: -cu bază de date (lectură asistată de calculator sau lectură în bibliotecă virtuală). -video (exerciţiu prin televiziune). -înregistrat: -audio (lucrare practică prin radio). -cu bază de date şi algoritm de calcul (exerciţiu asistat de calculator).22 Lectura poate fi: -fără profesor: -şi fără calculator (lectură). -înregistrat: -audio (exerciţiu prin radio).

1.Tabelul V. Sistemul metodelor de învăţământ Metode de învăţământ real în direct audio Elev / elevi cu profesor virtual înregistrat audio video Elev / elevi fără profesor simulat pe calculator (în studiu) textual video video şi fără calculator dar asistat / asistaţi de calculator cu bază cu algoritm cu bază de date al acţiunilor de date şi algoritm al acţiunilor de comunicare orală expozitive conversative descrierea explicaţia prelegerea expunerea instructajul conversaţia discuţia colectivă problematizarea x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x de explorare scrisă directă indirectă lectura observaţia organizată lucrările experimentale studiul de caz ancheta demonstraţia obiectelor înregistrate simulate x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x grafică de acţiune reală exerciţiile lucrările practice proiectarea crearea jocurile de simulare (asumarea de roluri). învăţarea pe simulatoare x x x x x x x x x x x x x x x x x x x simulată 24 .

sistematică şi repetată. care poate fi realizată aşa cum a fost realizată şi societatea economică simulată. exerciţiu înseamnă activitate fizică şi intelectuală. Prin natura lor. lucrările practice implică operaţii mintale.3. desfăşurată în scopul dobândirii de abilităţi şi deprinderi. -cu algoritm de calcul (proiectare asistată de calculator). -cu bază de date şi algoritm de calcul (proiectare asistată de calculator). -dar cu calculator: -cu bază de date (proiectare asistată de calculator). Gama lucrărilor este foarte largă. 25 .3. Importanţa lucrărilor practice trebuie privită şi din punctul de vedere al pregătirii elevilor pentru a deveni buni gospodari. Lucrările practice constă în executarea de către elevi a diferitelor sarcini practice sub conducerea cadrului didactic. (lat. continuând cu proiectarea şi executarea unor produse cu grad de dificultate în creşere progresivă. contribuie la educarea gustului pentru frumos. Activităţile desfăşurate pe parcursul lucrărilor practice dezvoltă in mare măsură simţul practic al elevilor. O altă metodă utilizată în cadrul disciplinei Abilităţi practice este metoda exerciţiului. proiectarea poate fi: -cu profesor real (proiectare dirijată). exercere). Profesorul simulat asistat de calculator face parte din şcoala simulată. -cu profesor simulat: -textual (proiectare simulată de calculator). eforturi fizice şi o încordare a voinţei. Lucrările practice urmăresc aplicarea cunoştinţelor teoretice spre transformarea într-un fel oarecare a stării de existenţă a lucrurilor şi fenomenelor în scopuri utile.Conform aceluiaşi acestui tabel. -video (proiectare prin televiziune). îi ajută să se transforme din simpli privitori în creatori de frumos. -video (proiectare prin televiziune). începând cu operaţii simple. Bunăoară. În sensul etimologic al cuvântului. Metode de învăţământ utilizate la disciplinele tehnice Este evident că metoda lucrărilor practice ocupă un rol dominant în sistemul metodelor de învăţământ la disciplinele tehnologice. -înregistrat: -audio (proiectare prin radio). -cu profesor virtual: -în direct: -audio (proiectare prin radio). V. Faptul că elevii vin în contact cu bogăţia de forme şi culori ale materialelor cu care lucrează. Elevii vin în contact cu diferite materiale naturale sau sintetice. Lucrările practice favorizează dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării produselor. numeroase cunoştinţe de matematică şi ştiinţe se clarifică mai bine cu prilejul unor lucrări practice. -fără profesor: -şi fără calculator (instruire autodirijată). -video (proiectare simulată de calculator).

Caracterizarea metodelor activ . de la exerciţii dirijate pas cu pas de către cadrul didactic. intuitive în structurarea cunoaşterii. 26 . imitaţiei. elevii trebuie să încerce să o facă. Ca să deprindă o acţiune. Metodele activ .Învăţarea deprinderilor motorii (manuale) nu se face printr-un anunţ verbal oferit elevilor. repetării. deşi se poate învăţa şi în acest mod. -libere (autodirijate). memorizării. o obişnuinţă. -învăţare activă.3. figurative. -prelucrarea informaţiilor. Elevii se pot mobiliza la un efort de învăţare mai mare sau mai mic. elevii care învaţă în acest fel preferă activităţi de tipul ascultării. la exerciţii autodirijate. Gradul de independenţă a elevilor în executarea exerciţiilor trebuie să crească treptat. -interpretarea. -creaţia. care apelează la structurile mintale operatorii de care dispun elevii. atingând la un caracter productiv. ci şi o refolosire a unor structuri mintale de învăţare. În acel moment. Învăţarea figurativă se bazează pe elemente imagistice. Nu este suficient ca elevii să privească un cadru didactic care desenează pentru ca ei să înveţe să deseneze. exerciţiul depăşeşte caracterul reproductiv. rămânând la nivelul reprezentării statice. receptării. -satisfacţia depăşirii dificultăţilor (motivaţia intrinsecă). -căutarea de idei.participative Există două tipuri de învăţare: -învăţare figurativă. -asocierea de informaţii. Aceste metode stimulează: -strângerea de informaţii. Exerciţiile pot fi: -după gradul de determinare: -exerciţii dirijate în întregime (algoritmizate). -reflecţia personală. -exerciţii de echipă. -organizarea şi reorganizarea progresivă a ideilor.4. bazat pe mecanismele motivaţiei: -dorinţă de cunoaştere (curiozitate epistemică). -semidirijate (semialgoritmizate). -după aspectul social: -exerciţii individuale. reproducerii. generator de noi forme de acţiune. Din acest motiv. să o repete până ce devine o deprindere. -interacţiuni libere. -inventivitatea. V. -producerea de idei. -sintetizarea informaţiilor.participative promovează o “învăţare activă” sau “învăţare operatorie”. Exerciţiul nu înseamnă o repetare mecanică a unor acţiuni. să conducă o maşină privind la alţii cum o conduc.

-modalitatea de participare a elevilor în efectuarea sarcinilor de instruire (participare colectivă. V. Formele de organizare Activitatea de predare/învăţare se desfăşoară într-o succesiune de: -secvenţe (perioada de timp necesară pentru atingerea unui obiectiv operaţional). Există unele tendinţe ale cercetării pedagogice care afirmă că metodele activparticipative sunt cele care individualizează învăţământul sau îl colectivizează până la extrem. Într-un moment de instruire trebuie să se specifice concomitent următoarele forme de organizare: -modalitatea în care sunt repartizate sarcinile (frontal sau diferenţiat).5. 27 . pe grupe sau individuală). de programe sau independentă). -facilitează transmiterea mesajului didactic. Resursele materiale V. care presupune o îmbinare judicioasă între învăţarea independentă şi învăţarea interdependentă (cooperativă). -modalitatea în care este dirijată activitatea elevilor (activitate dirijată de cadrul didactic. Metodele euristice fac parte prin excelenţă din grupa metodelor activ-participative. Metodele activparticipative transformă activismul exterior în suport material al activismului interior. -învăţare interdependentă (cooperativă).participative se referă la legarea activităţii practice propriu-zise (activismul exterior) cu cea intelectuală (activismul interior). mai trebuie menţionat că învăţarea poate fi: -învăţare independentă. care subordonează mecanismele motivaţiei la mecanismele gândirii. V.5. deoarece mijloacele care facilitează transmiterea mesajului didactic transmit mesajul didactic cuprins în prima categorie de mijloace de învăţământ. Nimeni nu poate nega importanţa lucrărilor manuale pe anumite trepte ale dezvoltării copilului sau însemnătatea acţiunilor materiale în elaborarea acţiunilor mintale.Metodele activ . Definirea resurselor materiale Se consideră resursă materială a procesului de învăţământ orice produs material care manifestă un potenţial pedagogic faţă de acţiunile de predare.1. -momente (perioada de timp când nu se schimbă organizarea). -mediile de instruire. Mediile de instruire oferă cadrul de manifestare a celorlalte resurse didactice. Un alt aspect al metodelor activ . De asemenea. Resursele materiale pot fi: -mijloace de învăţământ care: -cuprind mesaj didactic. Metodele activ-participative trebuie să creeze ambianţa în care elevii să lucreze cu maximum de randament. învăţare şi evaluare.4.participative mobilizează elevii la un efort plenar (psihic şi fizic) de învăţare. Gruparea mijloacelor de învăţământ în cele două categorii este relativă.

-de protecţia muncii. -mijloace audio-video: -folii pentru retroproiector (desene. -de pază contra incendiilor. -CD-ROM-uri. Resursele materiale utilizate la disciplinele tehnice Dintre mijloacele de învăţământ care cuprind mesaj didactic din cadrul disciplinelor tehnice se pot include: -obiecte naturale. -muzeul tehnic. -aspectomatul. -aparatul de proiecţie. -institutul de proiectare. -materii de prelucrare. -calculatorul. -laboratorul. -atelierul şcoală.5. -mulaje. -sculele. -diapozitive. schiţe). -obiecte din materiale sintetice. -suporturi figurative: -planşe. Mediile de instruire trebuie să asigure următoarele cerinţe: -ergonomice. -filme. -obiecte substitutive: -machete. Pentru disciplinle tehnice mediile de instruire pot fi grupate astfel: -medii de instruire organizate în instituţii şcolare: -sala de clasă. -modele. -benzi video.V. -albume fotografice. -cabinetul de specialitate. -videocasetofonul. -dischete. -echipamentele tehnice: -retroproiectorul.2. -igienice. Dintre mijloacele de învăţământ care facilitează transmiterea mesajului didactic din cadrul disciplinelor tehnice se pot include: -ustensilele. -medii de instruire organizate în afara şcolii: -atelierul uzinal. 28 .

-raţionalizarea eforturilor depuse de cadrul didactic şi elevi. Cerinţele de protecţia muncii se referă la asigurarea protecţiei instalaţiilor electrice. -manipulării operative. Stabilirea strategiilor didacice Strategia didactică este stabilirea resurselor didactice pentru fiecare moment (perioada de timp când nu se modifică organizarea) şi secvenţă (perioada de timp necesară pentru atingerea unui obiectiv operaţional) dintr-o lecţie. V. -raţionalizarea timpului de instruire. implicit. aplicaţii. de exemplu posibilitatea: -stocării tuturor celorlalte resurse materiale. la depozitarea corespunzătoare a materialelor cu risc de accidente. Odată stabilită strategia didactică. exerciţii. -formele de organizare. Modificarea unui singur element al resurselor didactice înseamnă schimbarea strategiei didactice. astfel încât să poată fi realizate în condiţii optime obiectivele operaţionale şi. de gaz şi de apă. -resursele materiale. -păstrării lor în condiţii optime. Cerinţele de pază contra incendiilor se referă la protecţia instalaţiilor şi a materialelor cu risc de aprindere şi de propagare a incendiilor.6.Cerinţele ergonomice sunt următoarele: -asigurarea condiţiilor pentru păstrarea tuturor celorlalte resurse materiale. Cerinţele igienice cuprind asigurarea condiţiilor de: -iluminare naturală şi artificială. Rezultă că strategia didactică vizează precizarea următoarelor resurse didactice: -timpul. -trepidaţii. atingerea obiectivelor cadru şi de referinţă. -metodele didactice. cea mai mare parte a proiectului planului sistemului de lecţii/lecţiei unei teme este deja elaborată. -ventilaţie. -nivel sonor. -microclimat. -fondul de probleme. 29 .

…. cuprinzând şi desfăşurarea în timp a activităţilor. -cadrului didactic. -mai mult sau mai puţin simplificat: -semidetaliat.1. -problemele. Variante ale proiectului unităţii de învăţare (sistemului de lecţii / lecţiei unei teme / capitol) Lecţia este activitatea comună a cadrului didactic şi a elevilor în vederea realizării unor obiective operaţionale.. -mediul de instruire. -dirijarea activităţii.CAPITOLUL VI ELABORAREA PROIECTULUI UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE (SISTEMULUI DE LECŢII / LECŢIEI UNEI TEME / CAPITOL) VI. -cuprind mesaj didactic. -obiectivele operaţionale. -lecţii mixte. 4. -activitatea: 5. OPM2. Lecţiile se pot grupa astfel: -lecţii de comunicare / însuşire a conţinuturilor noi. -elevilor.). -facilitează transmiterea mesajului didactic. -lecţii de evaluare a cunoştinţelor.): 1. OC2. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare este sub formă de tabel şi cuprinde 14 coloane (tabelul VI. Obiectivele operaţionale pot fi simbolizate astfel: -obiectivele cognitive: OC1. 6.6.… 30 . 3. Proiectul detaliat (cu desfăşurarea în timp a activităţilor) se recomandă a fi realizat de cadrele didactice începătoare. -formele de organizare a instruirii: 7. -obiectivele afective: OA1. OA2. 10. -lecţii de rezolvare de probleme. aplicaţiile. exerciţiile. -restrâns. Proiectul unităţii de învăţare (sistemului de lecţii / lecţiei unei teme / capitol) poate fi: -detaliat. …. 8. -metodele de învăţământ. 2. -resursele materiale: -mijloace de învăţământ care: 12. 11. -conţinutul de instruire. -timpul (min. -participarea elevilor. -obiectivele psihomotorii: OPM1. -etapele de instruire. -lecţii de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor -lecţii de formare a deprinderilor şi priceperilor.. 14. -repartizarea sarcinilor. 13. 9.

OPM2 .) Etapele de instruire Obiectivele operaţionale Conţinutul de instruire Activitatea cadrului didactic elevilor Formele de organizare a instruirii Repartizarea sarcinilor Participarea elevilor Dirijarea activităţii Metodele de învăţământ Problemele. OA1.. conform manualului (Tabelul VI. aplicaţiile Resursele materiale Mijloace de învăţământ care cuprind mesaj didactic facilitează transmiterea mesajului didactic 13 Mediul de instruire 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 14 Proiectul detaliat (cu desfăşurarea în timp a activităţilor al unităţii de învăţare) necesită codificarea următoarelor elemente.).).) Condiţiile de probare Criteriul de realizare acceptabil Tabelul VI. OPM1. Elemente de conţinut ale obiectivelor operaţionale Delimitarea conţinutului pe obiective Codul Elemente ale conţinutului conform manualului obiectivelor operaţionale Tabelul VI.3.5. OC2 . -metodele de învăţământ (Tabelul VI. OA2.. -setul de probleme. Formularea obiectivelor operaţionale Obiectivele operaţionale Codul Conţinutul obiectivelor operaţionale (OC1.. .1) -conţinutul obiectivelor operaţionale.).4. Metodele de învăţământ Codul metodelor de învăţământ C1 C2 Metodele de învăţământ 31 . Tabelul VI.2.)..6.Tabelul VI. -mijloacele de învăţământ (TabelulVI. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare Timpul (min. care se recomandă a fi date sub formă de tabel: -formularea obiectivelor operaţionale (TabelulVI. exerciţiile.. exerciţii şi aplicaţii (Tabelul VI.2.1..3.

l) realizarea operaţiilor prin autocomandă. exerciţii şi aplicaţii Codul problemelor (P).5. -tipul de lecţie. o) prezentarea unei aprecieri generale privind activitatea desfăşurată de elevi. Etapele unei lecţii de formare a deprinderilor şi priceperilor la disciplinele tehnice Etapele principale ale unei lecţii de formare a deprinderilor şi priceperilor pentru disciplinele tehnologice pot fi următoarele: a) controlul prezenţei. -metodele de învăţământ. b) omogenizarea nivelului de cunoaştere în raport cu cerinţele obiectivelor care urmează a fi realizate (crearea fondului aperceptiv). p) notarea unor elevi. g) demonstrarea operaţiilor de către cadrul didactic. c) captarea atenţiei şi interesului elevilor pentru activitatea ce urmează a fi desfăşurată. VI. Mijloacele de învăţământ Codul mijloacelor de învăţământ M1 M2 Mijloacele de învăţământ Proiectul mai mult sau mai puţin simplificat se obişnuieşte să fie prezentat într-o mare diversitate. -bibliografia. -timpul acordat.2.4. Acest proiect simplificat nu satisface decât parţial cerinţele unei bune elaborări a proiectului unităţii de învăţare (sistemului de lecţii / lecţiei unei teme / capitol). -obiectivele operaţionale. d) anunţarea titlului lecţiei. Cel mai des se obişnuieşte ca planul lecţiei să fie elaborat sub formă restrânsă (fără desfăşurarea în timp a activităţilor). 32 . j) realizarea operaţiilor la comanda cadrului didactic. n) refacerea lucrării în ansamblul ei dacă nu corespunde calitativ. i) controlul lucrării de către cadrul didactic şi elevi (conexiunea inversă). f) prezentarea şi identificarea operaţiilor lucrării. m) controlul lucrării de către cadrul didactic şi elevi (conexiunea inversă). k) controlul lucrării de către cadrul didactic şi elevi (conexiunea inversă). exerciţii şi aplicaţii aplicaţiilor (A) P1 E1 A1 Tabelul VI. unde contează fiecare amănunt al organizării activităţii de instruire. Setul de probleme. -titlul lecţiei. cuprinzând următoarele elemente: -clasa. mai ales pentru învăţământul primar. -mijloacele de învăţământ. r) anunţarea temei pentru acasă. -disciplina. e) anunţarea obiectivele operaţionale care urmează a fi urmărite în cadrul lecţiei. -conţinutul de instruire. h) realizarea operaţiilor de către elevi sub îndrumarea pas cu pas a cadrului didactic. exerciţiilor (E).Tabelul VI. Setul de probleme.

VI.3. Etapele unei lecţii de comunicare cu evaluare orală formativă (de progres) la disciplinele tehnice Etapele principale ale unei lecţii de comunicare cu evaluare orală formativă (de progres) la disciplinele tehnice pot fi următoarele: a) controlul prezenţei; b) verificarea temei de realizat acasă; c) verificarea cunoştinţelor obţinute în lecţia precedentă d) omogenizarea nivelului de cunoaştere în raport cu cerinţele obiectivelor care urmează a fi realizate (crearea fondului aperceptiv); e) captarea atenţiei şi interesului elevilor pentru activitatea ce urmează a fi desfăşurată; f) anunţarea titlului lecţiei; g) anunţarea obiectivele operaţionale care urmează a fi urmărite în cadrul lecţiei; h’) dirijarea învăţării (prezentarea conţinuturilor noi); i’) obţinerea performanţei (conexiunea inversă); l’) asigurarea retenţiei şi transferului (fixarea noilor informaţii); m) conexiunea inversă; o) prezentarea unei aprecieri generale privind activitatea desfăşurată de elevi; p) notarea unor elevi; r) anunţarea temei pentru acasă. Literatura de specialitate grupează aceste etape în diferite secvenţe. Un exemplu este prezentat în continuare: -secvenţa introductivă, conţinând etapele: a); b); c); d); e; -secvenţa de comunicare a noilor cunoştinţe, conţinând etapele: f); g); h); i); j); k); l); m); n); -secvenţa finală: o); p); r). VI.4. Autoevaluarea proiectului unităţii de învăţare (sistemului de lecţii / lecţiilor unei teme / capitol) Deoarece elaborarea unui proiect al unităţii de învăţare (sistemului de lecţii / lecţiilor unei teme / capitol) necesită o muncă laborioasă, ar fi insuficient ca abia după aplicarea lui în practică să se constate că efectele obţinute sunt nesatisfăcătoare. De aceea este necesară o autoevaluare a proiectului înainte de a fi aplicat cu ajutorul unei fişe de caracterizare, care este prezentat în tabelul VI.7. 33

Tabelul VI.7. Fişa de caracterizare Nr. Criteriile crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Existenţa obiectivelor operaţionale comportamentale Organizarea prealabilă a conţinutului de instruire Frecvenţa problemelor şi exerciţiilor Folosirea problemelor pentru dobândirea de cunoştinţe noi Asigurarea caracterului aplicativ al problemelor Prezenţa procedeelor de instruire participativă Prezenţa conexiunii inverse după activităţile independente Varietatea modalităţilor de obţinere a conexiunii inverse Prezenţa activităţilor diferenţiate Prezenţa activităţilor individuale sau de grup Prezenţa resurselor materiale de instruire Prezenţa unor resurse materiale de instruire originale Folosirea unui mediu de instruire adecvat Prezenţa principalelor etape pentru realizarea obiective cognitive: d) anunţarea titlului lecţiei; e) anunţarea obiectivele operaţionale care urmează a fi urmărite în cadrul lecţiei; f’) dirijarea învăţării (prezentarea conţinuturilor noi); g’) obţinerea performanţei (conexiunea inversă); h’) asigurarea retenţiei şi transferului (fixarea noilor informaţii); Prezenţa principalelor etape pentru realizarea obiectivelor psihomotorii: d) anunţarea titlului lecţiei; e) anunţarea obiectivele operaţionale care urmează a fi urmărite în cadrul lecţiei; f) prezentarea şi identificarea operaţiilor lucrării; g) demonstrarea operaţiilor de către cadrul didactic; h) realizarea operaţiilor de către elevi sub îndrumarea pas cu pas a cadrului didactic; i) controlul lucrării de către cadrul didactic şi elevi (conexiunea inversă); j) realizarea operaţiilor la comanda cadrului didactic; k) controlul lucrării de către cadrul didactic şi elevi (conexiunea inversă); l) realizarea operaţiilor prin autocomandă; m) controlul lucrării de către cadrul didactic şi elevi (conexiunea inversă); n) refacerea lucrării în ansamblul ei dacă nu corespunde calitativ; o) prezentarea unei aprecieri generale privind activitatea desfăşurată de elevi;

Aprecierea Da Nu Nu este cazul

15

34

Fiecare din criterii este o întrebare care vizează proiectul, la care se poate răspunde prin “Da”, “Nu” sau “Nu este cazul”. Pentru aprecierea de ansamblu se totalizează răspunsurile din coloana “Da” şi se raportează la numărul total de aprecieri, excluzând pe cele din coloana “Nu este cazul”. Cu cât ponderea aprecierilor pozitive este mai mare, cu atât se poate aprecia că efectele obţinute prin aplicarea proiectului sunt superioare. Când ponderea aprecierilor pozitive este sub 70%, se consideră că întreg proiectul trebuie refăcut.

35

-evaluare de tip examen. -unui nivel de şcolaritate. -unui ciclu curricular. Evaluarea sumativă se poate realiza la sfârşitul: -semestrelor. Sistemul Naţional de Evaluare a Rezultatelor Şcolare (SNERS) precizează două strategii fundamentale de evaluare: -evaluare continuă şi periodică. Strategiile şi instrumentele de evaluare conform Sistemul Naţional de Evaluare a Rezultatelor Şcolare (SNERS) Sistemul Naţional de Evaluare a Rezultatelor Şcolare (SNERS) distinge următoarele categorii de evaluare: -modele de evaluare: -evaluare iniţială. -evaluare formativă (de progres). -anului şcolar.CAPITOLUL VII PRECIZAREA INSTRUMENTELOR DE EVALUARE VII. -anului şcolar. Prin definiţie. -forme de evaluare: -probe scrise. -tipuri de evaluare: -evaluare internă. -evaluare sumativă. -mai multe lecţii. Evaluarea formativă se poate realiza: -pe parcursul unei lecţii. -probe practice. 36 . -evaluare externă. Evaluare continuă şi periodică valorifică toate cele trei modele de evaluare (iniţială. -unui ciclu curricular. -unui nivel de şcolaritate. orală şi practică). strategia de evaluare stabileşte categoriile de evaluare (modele. tipuri.1. -probe orale. -după: -o lecţie. formativă şi sumativă) şi toate formele de evaluare (scrisă. forme) luate în considerare. Evaluarea iniţială se poate realiza la începutul: -semestrelor.

Docimologia este ştiinţa care se ocupă de studiul sistematic al: -modurilor de notare.1.2. Instrumentele de evaluare formativă utilizate la disciplinele tehnice VII. -probe orale. -variabilelor notării la: -examinatori diferiţi. Activităţile practice permit acoperirea a aproape tuturor obiectivelor cadru şi de referinţă. VII. a căror tematică a fost anunţată la începutul semestrului. -să stabilească programe suplimentare de instruire atât pentru elevii foarte buni cât şi pentru cei cu rezultate slabe. -să realizeze recapitularea.2.2. a căror tematică a fost anunţată la începutul semestrului. -să amelioreze rezultatele învăţării.Sistemul Naţional de Evaluare a Rezultatelor Şcolare (SNERS) prevede următoarele instrumente ale evaluării formative: -activităţi practice. -examene locale: -examenul de admitere în liceu. -examenul de bacalaureat. având ca obiective: -să verifice realizarea obiectivelor curriculare. Sunt două tipuri de examene: -examene naţionale: -examenul de capacitate (teste naţionale). aplicabil pe scară naţională. este evident că activitatea practică devine instrumentul principal de evaluare. -mijloacelor menite să amelioreze obiectivitatea. care are loc la sfârşitul fiecărui semestru. -examenul de admitere în şcoala profesională. -acelaşi examinator. Acest instrument de evaluare se caracterizează prin faptul că este o evaluare prin sondaj. Un aspect important al renovării evaluării propus în Sistemul Naţional de Evaluare a Rezultatelor Şcolare (SNERS) este încercarea de realizare a unui test docimologic. Activităţi practice Dat fiind că metoda lucrărilor practice ocupă un rol dominant în sistemul metodelor de învăţământ la disciplinele tehnologice.2. interviuri. 37 . sistematizarea şi consolidarea materiei. Probe orale Verbalizarea acţiunilor desfăşurate este singurul obiectiv de referinţă neacoperit de evaluarea prin activităţi practice. -proiecte. Acest obiectiv de referinţă poate fi acoperit prin alt instrument de evaluare: proba orală. Sistemul Naţional de Evaluare a Rezultatelor Şcolare (SNERS) stabileşte că instrumentul evaluării sumative este teza (reprezintă 25% din media semestrială). -probe scrise -sarcini de lucru individuale. VII. -susţinere de: -referate.

dar plauzibile). formule chimice. desene lacunare. -itemi semiobiectivi: -itemi cu răspuns scurt (sub formă de simbol. Este de preferat ca obiectivele operaţionale să fie astfel formulate. distribuite pe două coloane paralele: prima . propoziţie). -itemi cu completare (formule matematice. propoziţii. scheme. 3. -după natura sarcinii de lucru: -itemi de precizare. standarde.VII. din care unul singur este corect. în cazul obiectivului "elevul să denumească tipurile de scule aşchietoare folosite la maşinile de frezat". -asociaţie complexă. 38 . -itemi care nu necesită materiale de spijin. solicită elevilor stabilirea unor corespondenţe între cuvinte. -itemi de ordonare. nomograme. Testul elevului Testul este alcătuit dintr-un număr de itemi (sarcini. Răspunsurile date de elevi constituie informaţii asupra nivelului la care s-a format comportamentul observabil. a doua – răspunsurile. celelalte fiind distractori – alternative incorecte. -după prezenţa materialelor de sprijin: -itemi care necesită materiale de spijin (tabele de date. de asociaţie. încât evaluarea lor să poată fi realizată printr-un singur item. -itemi de executare de operaţii. Itemii pot fi clasificaţi astfel: -după obiectivitate: -itemi obiectivi: -itemi cu alegere dublă (răspuns alternativ): -cu răspuns corect – incorect. cuvânt. -itemi cu alegere multiplă (solicită elevilor să aleagă un răspuns dintr-o listă. de exemplu: termeni – definiţii.1. -itemi de stabilire de relaţii cauzale. -cu răspuns adevărat – fals. De exemplu. Numărul de itemi trebuie să fie mai mare sau egal cu numărul de sarcini calitative dintr-un obiectiv operaţional.2.3. -itemi cu răspuns deschis: -itemi de tip studiu de caz.enunţul. calculatoare). Probe scrise VII. este necesar un singur item. specificat de obiectivul operaţional. -itemi de tip pereche (de combinare.. În cazul obiectivului "elevul să denumească şi să clasifice sculele aşchietoare folosite la maşinile de frezat". numere etc.2. abace. -itemi de calcul. oameni – realizări): -asociaţie simplă. -itemi de tip eseu. -cu răspuns da – nu. sunt necesari doi itemi. întrebări date elevilor). definiţii incomplete).

Răspuns Item 1. a X X X X X X X X X X Fig.2. 2.VII.-după modalitatea de transmitere (comunicare) a itemului: -itemi comunicaţi oral. pentru a se uşura corectarea. Etalonul de rezolvare Etalonul de rezolvare cuprinde: -răspunsurile corecte la fiecare item. 3. -grilă de control (fig.1).VII.VII. -itemi comunicaţi prin programe.2). se recomandă realizarea următoarelor documente: -fişă de răspunsuri (fig. -punctajul maxim (Pmax). 7. Grilă de control 39 .VII. -itemi comunicaţi în scris.3. care poate fi realizat de fiecare elev şi care rezultă din însumarea tuturor punctelor. 8. 9. 6. -itemi comunicaţi prin mijloace audio-vizuale.2.2. -modul în care se acordă punctajul pentru fiecare rezolvare corectă. VII. În cazul unui test cu itemi cu alegere multiplă. 10. 4.1. 5. Fişă de răspunsuri b c d e Fig.

00 10. VII.00 2.VII.00 20. -ordonata (Oy): nota şcolară (Nş).2) (VII.acc -valoarea punctului normalizat (Vp. Tabelul de date cuprinde: -obiectivele operaţionale: -codul fiecărui obiectiv.00 5.00 5.00 20.00 5. semnificaţiile lor sunt diferite: în primul caz reprezintă o realizare integrală (de 100%).00 20.00 20. -nomograma de convertire (fig.nor).00 20. Etalonul de convertire a punctelor în note şcolare Etalonul de convertire a punctelor în note şcolare cuprinde: -tabelul de date (fig. -ordonatei: nota şcolară 5.00 10.nor = Pmax Obiective operaţionale Cod Cr. Tabelul de date Referitor la valoarea punctului normalizat (Vp.00 10. având: -coordonatele: -abscisa (Ox): punctajul normalizat (Pn).acc = Pmax · Cr.acc).3.00 3. -originea (O): -abscisei: valoarea punctajului mediu acceptabil al testului (Pmed.00 6.50 3. -itemi: -punctaj maxim pentru fiecare item (Pmax).2.3.3.00 5.nor).VII.acc).00 Fig.acc 7.00 20. 1 Vp. se observă că.50 10.50 3.3).1) .50 2.00 100 (%) (VII.3).00 5. 40 Pmin.00 5.acc). -criteriul de realizare acceptabil pentru fiecare obiectiv (Cr. cu valori de la 0 la 100. VII.00 3. Pmin. -punctajul minim acceptabil pentru fiecare item (Pmin. iar în al doilea caz reprezintă o realizare de numai un sfert (25%). dacă un elev obţine 10 puncte la itemii I1 şi I7.00 40.4). cu valori de la 0 la 10.00 2.00 5.acc (%) O1 70 O2 50 O3 O4 O5 O6 O7 60 50 70 60 70 Itemi Cod I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 I9 I10 Pmax 10. calculat cu relaţia (VII.50 Vp.00 28. Nomograma de convertire este o reprezentare grafică.nor (%) 10.

5 • 20 10 Pmed .5 0 10 20 30 40 3 2 1 0 70 80 61 90 100 Pn dreapta de convertire pentru notele 0 . acc i •V p .5 • 20 + 3. n – numărul total al itemilor. cu relaţia: Pmed .VII.5 Fig.acc) se calculează pe baza valorilor din figura VII.10 10 9 6.acc = ∑P i =1 n min . VII.5) dreapta de convertire Nş pentru notele 5 .4) cu valorile din tabelul din fig. Înlocuind în relaţia (VII.5 + 6 • 10 + 3. rezultă: Pmed .nori n (VII.5 • 20 + 3 • 20 + 3 • 20 + 5 • 10 + 28 • 2.acc = 7 • 10 + 2.4.acc = 61 (VII.4) în care: i este numărul curent al itemilor.40 8 5 7 6 72. Nomograma de convertire .3.Valoarea punctajului mediu acceptabil al testului (Pmed.3.5 • 20 + 2.

VII.4.41 Pentru fiecare elev..00 4.00 20.5 pe abscisă.50 10. C.elev.00 6..real . pe ordonată se obţine valoarea 6.00 29. J = t ∑P i n real .00 4.real.i.00 7. .00 10.00 3.00 3.00 20.5 (VII..00 Preal. real .00 4.elev . În cazul elevului A.00 2.00 4.00 3.00 Pr. utilizând valoarea 72.. în urma corectării testelor Punctajul total (Pt.00 8. punctajul total (Pt.elevB 7.00 7.6) în care: Preal .elev).00 7.elev .5. ji este punctajul realizat de elevul J la fiecare item.00 3.00 5..elevA 8.5 + 7 • 10 + 4 • 20 + 3 • 20 10 Pt .00 20.00 20.00 3.00 6.00 Pr.elevJ Pr. B.00 2. VII.00 2.A) realizat la toţi itemii este calculat cu relaţia: 8 • 10 + 3 • 20 + 3 • 20 + 4 • 20 + 5 • 20 + 6 • 10 + 29 • 2.00 22.00 3.7) Din nomograma din fig.elevJ) realizat de elevul J se calculează cu o relaţie asemănătoare cu relaţia (VII. Aceasta este nota elevului A.elevC 9.5 punctajul realizat pe fiecare item (Pr.00 20.elev .real. conform corectării testelor.e v .00 4.00 38. Item I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 I9 I10 Vp. J i •V p.00 Fig. A le = 72.real ..nor (%) 10.00 4.00 4. A = Pt .00 20.5): P .00 3.elev.4.00 4.nor i n (VII. se trece în tabelul din fig. Punctajul elevilor A. VII.

3. -concordanţa (semnificaţia informaţiilor de evaluare furnizate de itemi să fie identice pentru diverşi examinatori).2. -eficienţa (să asigure obţinerea unei densităţi maxime de informaţii în unitate de timp): -claritatea (să se evite orice confuzie de conţinut). Clasificare Erorile de evaluare pot fi: -erori de măsurare (putere limitată de discriminare a evaluatorului).1. -eroi de formulare a itemilor.3.4. -efectul Pygmalion sau Oedip (predicţia profesorului poate facilita comportamentul invocat). VII.) -raportarea la nivelul general atins de populaţia şcolară. care afectează. Factorii variabilităţii evaluării şi notării Factorii variabilităţii evaluării şi notării sunt următorii: -efectul de halou (extinderea unor calităţi secvenţiale la întreaga activitate a elevului. Cerinţe calitative pentru instrumentele de evaluare Principalele criterii sunt umătoarele: -validitatea (să acopere în întregime conţinutul). -dimensiunea utilă (să nu existe conţinut existent şi în alt item). Criterii de evaluare Criteriile de evaluare pot fi: -raportarea la nivelul existent la început.3. Erori în evaluarea didactică VII.3. -personalitatea evaluatorului (generos sau sever).3. în special. VII. elevii foarte buni sau foarte slabi). -raportarea la posibilităţile fiecărui elev. VII. -raportarea la o normă (exprimată în programa şcolară. -erori de justeţe (erori sistematice). obiectve etc. -specificitate (să nu existe posibilitatea unor răspunsuri corecte date la întâmplare). .42 VII.

documentele care formează Curriculumul Naţional. . iniţiată în anul şcolar 1998/1999 de apariţia noului Curriculum Naţional a adus multe noutăţi mai mult sau mai puţin agreate atât de cadrele didactice cât şi de elevi. se oferă o şansă cu opţiuni multiple. Metaforic. într-o viziune unitară. curricumulul ar putea fi definit în sens restrâns ca un ansamblu de documente de tip regulator în cadrul cărora se consemnează datele esenţiale privind procesele educative şi experienţele de învăţare pe care şcoala le oferă elevului. directorului şcolii puterea să decidă asupra unui segment din Curricumulul Naţional şi astfel. -proiectarea de programe de opţional. Reforma curriculară din învăţământul românesc a ajuns să publice la nivel central. curriculum formal sau curriculum intenţionat. -„originea” educaţională (achiziţiile educaţionale anterioare). Abordarea curriculară a învăţământului este necesară pentru a se adapta unui mediu social care se află într-o schimbare rapidă şi imprevizibilă.2. Urmează evaluarea şi revizuirea lui periodică. care înseamnă drum către. se impune o cunoaştere detaliată a metodologiei de aplicare a noului Curriculum Naţional: -organizarea procesului de învăţământ în unităţi de învăţare. Termanul de curriculum derivă din limba latină. Ultima definiţie corespunde ceea ce se mai numeşte curriculum oficial. -„drumul” parcurs (succesiunea secvenţelor educaţionale). curriculumul intenţionat) la curriculumul realizat (curriculumul aplicat) Reforma. De asemenea. VIII.43 CAPITOLUL VIII MANAGEMENTUL DE CURRICULUM VIII. curriculum formal sau curriculum intenţionat. numit de literatura de specialitate curriculum oficial. Tipurile de curriculum la decizia şcolii Curriculumul la decizia şcolii (CDŞ) conferă şcolii şi. -„vehicolul” (posibile auxiliare curriculare).1. astfel încât curriculumul relizat să fie cât mai apropiat de spiritul şi litera curriculumului oficial. curricumulul ar putea fi definit în sens larg ca un ansamblu de procese educative şi de experienţe de viaţă prin care trece elevul pe durata parcursului său şcolar. De la curriculum-ul oficial (curriculumul formal. implicit. -planificarea calendaristică. -etapele esenţiale proiectării demersului didactic: -lectura personalizată a programelor şcolare. -proiectarea secvenţială (a unităţilor de învăţare sau a lecţiilor). -„călătorul” (formabilul sau educabilul). curriculumul cuprinde: -„ţinta” educaţională. Pe de altă parte. Pornindu-se de la originea cuvântului. precum şi aplicarea lui. De-a lungul timpului au fost numeroase încercări de definire a curriculumului. ajungându-se la ceea ce se mai numeşte curriculum realizat sau curriculum aplicat. -„ghidul” sau „tovarăşul de drum” (cadrul didactic).

.44 Tipurile de curriculum la decizia şcolii sunt următoarele: -opţionalul de aprofundare. iar pentru clasele IX-XII sunt date în tabelul VIII. -opţionalul ca disciplină care aparţine curriculumului nucleu de la altă specializare. Opţionalul ca disciplină care aparţine curriculumului nucleu de la altă specializare are deja o programă şcolară elaborată pe plan central.1. -opţionalul de extindere. Opţionalul de extindere este opţionalul derivat dintr-o disciplină studiată în trunchiul comun.1. Opţionalul de aprofundare este opţionalul derivat dintr-o disciplină studiată în trunchiul comun. în afara acelora prevăzute în trunchiul comun sau teme noi care nu se regăsesc în programele naţionale. care urmăreşte extinderea obiectivelor / competenţelor din curriculumul-nucleu prin noi obiective de referinţă/competenţe şi noi conţinuturi. Opţionalul integrat este o disciplină nouă structurată în jurul unei teme integratoare pentru o anumită arie curriculară sau pentru mai multe arii curriculare. Caracteristicile tipurilor de curriculum la decizia şcolii pentru clasele I-VIII Tipul de Clasa Caracteristicile Regim orar Notare în catalog opţional programei de aprofundare I-VIII Aceleaşi obiective de Ore din plaja Aceeaşi rubrică referinţă orară în catalog cu Conţinuturi: prevăzute cu * disciplina sursă de extindere I-VIII Obiective de referinţă Ore din plaja Aceeaşi rubrică prevăzute cu * orară în catalog cu Conţinuturi prevăzute cu * disciplina sursă ca disciplină I-VIII Noi obiective complexe Ore de Rubrică nouă nouă Noi conţinuturi opţional în catalog Opţional I-VIII Noi obiective complexe Ore de Rubrică nouă integrat Noi conţinuturi complexe opţional în catalog din arie . care urmăreşte aprofundarea obiectivelor/competenţelor din curriculumulnucleu prin noi unităţi de conţinut. Opţionalul ca disciplină nouă este un nou obiect de studiu.1. -opţionalul ca disciplină nouă. Caracteristicile diferitelor tipuri de curriculum la decizia şcolii pentru clasele I-VIII sunt date în tabelul VIII. Tabelul VIII. -opţionalul integrat.

3).3.3. Caracteristicile tipurilor de curriculum la decizia şcolii pentru clasele IX-XII Tipul de Clasa Caracteristicile Regim orar Notare în opţional programei catalog de aprofundare IX Aceleaşi obiective de referinţă Ore din Aceeaşi rubrică Conţinuturi noi: CDŞ în catalog cu -prevăzute cu * disciplina sursă -altele X Aceleaşi competenţe dpecifice Ore din Aceeaşi rubrică Conţinuturi noi: CDŞ în catalog cu -prevăzute cu * disciplina sursă -altele de extindere IX Obiective noi de referinţă Ore din Rubrică nouă corelate cu acelea ale programei CDŞ în catalog de trunchi comun Conţinuturi noi corelate cu acelea ale programei de trunchi comun X Obiective noi de referinţă Ore din Rubrică nouă corelate cu acelea ale programei CDŞ în catalog de trunchi comun Conţinuturi noi corelate cu acelea ale programei de trunchi comun ca disciplină IX Obiective noi de referinţă Ore din Rubrică nouă nouă corelate cu acelea ale programei CDŞ în catalog de trunchi comun Conţinuturi noi corelate cu acelea ale programei de trunchi comun X Obiective noi de referinţă Ore din Rubrică nouă corelate cu acelea ale programei CDŞ în catalog de trunchi comun Conţinuturi noi corelate cu acelea ale programei de trunchi comun Opţional IX Noi obiective de referinţă Ore din Rubrică nouă integrat complexe CDŞ în catalog Noi conţinuturi interdisciplinare VIII. Elaborarea programelor de opţional VIII. Elaborarea programei de opţional pentru clasa a IX-a În literatura de specialitate este recomandată o anumită schema de proiectare a programei de opţional pentru clasa a IX-a (Tabelul VIII.2. .45 Tabelul VIII.1.

XII În literatura de specialitate este recomandată o anumită schema de proiectare a programei de opţional pentru clasele X – XII (Tabelul VIII. -în cazul opţionalelor de disciplină nouă: -originale şi nu preluări ale unor/tuturor obiective (lor) din programa şcolară.3. Elaborarea programei de opţional pentru clasele X . Este recomandat ca lista de conţinuturi propuse să nu fie elaborate ca un scop în sine ci ca un mijloc pentru formarea intelectuală.6 pentru un volum orar de 1 oră pe săptămână. dar nu şi probele ca atare.2. -să răspundă la întrebarea “Ce poate să facă elevul?”.). -în cazul opţionalelor integrate: -originale şi nu preluări ale unor/tuturor obiective (lor) din programa şcolară. Este recomandat ca la modalităţile de evaluare să fie menţionate denumirile probele de evaluare. -în număr de 5 . -în număr de 5 . -formulate după modelul obiectivelor de referinţă din din curriculumul nucleu. Lista de conţinuturi Modalităţi de evaluare Argumentul este recomandat să fie redactat pe ½ .1 pagină în care : -se motivează cursul propus.46 Tabelul VIII. 2. -în cazul opţionalelor de extindere: -originale şi nu preluări ale unor/tuturor obiective (lor) din programa şcolară. -se indică formarea unor competenţe de transfer. -se precizează: -nevoi ale elevilor. 3. Obiectivele cadru vor fi elaborate numai dacă opţionalul este prevăzut pentru un nivel de şcolaritate sau un ciclu curricular. -să răspundă la întrebarea “Ce poate să facă elevul?”. -să răspundă la întrebarea “Ce poate să facă elevul?”. -în număr de 5 .6 pentru un volum orar de 1 oră pe săptămână. VIII.4.6 pentru un volum orar de 1 oră pe săptămână. -să răspundă la întrebarea “Ce poate să facă elevul?”.3. -formulate după modelul obiectivelor de referinţă din din curriculumul nucleu. -în număr de 5 . Obiectivele de referinţă se recomandă a fi: -în cazul opţionalelor de aprofundare: -preluări ale unor/tuturor obiective (lor) din programa şcolară. -formulate după modelul obiectivelor de referinţă din curriculumul nucleu. -formulate după modelul obiectivelor de referinţă din curriculumul nucleu.6 pentru un volum orar de 1 oră pe săptămână. Schema de proiectare a programei de opţional pentru clasa a IX-a Argumentul Obiective cadru Obiective de referinţă Activităţi de învăţare 1. -ale comunităţii locale. .

Valori şi atitudini Sugestii metodologice Argumentul este recomandat să fie redactat pe ½-1 pagină în care : -se motivează cursul propus. -în număr de 6 . -formulate după modelul competenţelor specifice din curriculumul nucleu. -în cazul opţionalelor integrate: -originale şi nu preluări ale unor / tuturor obiective (lor) din programa şcolară.4.8 pentru un volum orar de 1 oră pe săptămână. -formulate după modelul competenţelor specifice din curriculumul nucleu.8 pentru un volum orar de 1 oră pe săptămână. -completate cu noi conţinuturi care contribuie la formarea competenţei/competenţelor respective.47 Tabelul IV. -în număr de 6 . 2. -în cazul opţionalelor de disciplină nouă: -originale şi nu preluări ale unor / tuturor obiective (lor) din programa şcolară. -în cazul opţionalelor de extindere: -originale şi nu preluări ale unor/tuturor competenţe (lor) din programa şcolară. Este recomandat ca la sugestiile metodologice să fie menţionate tipurile de activităţi de învăţare şi modalităţile de învăţare. 3. -formulate după modelul competenţelor specifice din curriculumul nucleu. 4. Competenţele generale vor fi elaborate numai dacă opţionalul este prevăzut pentru un nivel de şcolaritate sau un ciclu curricular. -în număr de 6 . -completate cu noi conţinuturi care contribuie la formarea competenţei/competenţelor respective. . -se indică formarea unor competenţe de transfer. -ale comunităţii locale. -completate cu noi conţinuturi care contribuie la formarea competenţei / competenţelor respective. -formulate după modelul competenţelor specifice din curriculumul nucleu.8 pentru un volum orar de 1 oră pe săptămână. -completate cu noi conţinuturi care contribuie la formarea competenţei/competenţelor respective. -se precizează: -nevoi ale elevilor. Schema de proiectare a programei de opţional pentru clasele X – XII Argumentul Competenţe generale Competenţe specifice Activităţi de învăţare 1. Competenţele specifice se recomandă a fi: -în cazul opţionalelor de aprofundare: -preluări ale unor/tuturor competenţe (lor) din programa şcolară. -în număr de 6 – 8 pentru un volum orar de 1 oră pe săptămână.

-proceduri.48 CAPITOLUL IX MANAGEMENTUL CLASEI IX. managementul clasei poate fi definit ca arta şi ştiinţa cadrului didactic de a stabili obiective corespunzătoare şi de a mobiliza resursele disponibile ale clasei pentru a atinge obiectivele respective. În mod similar. . prin organizarea compartimentală a învăţământului la care este bine precizată aria de cuprindere/ponderea ierarhică. şefii de servicii/birouri sunt manageri de nivel mediu ai şcolii. Managementul clasei mai este denumit managementul situaţiilor educaţionale concrete. -mijloace de învăţământ care: -cuprind mesaj didactic. în general. cadrul didactic se regăseşte în „căsuţa” unei catedre. şefii de ateliere sunt manageri de ordin inferior ai şcolii. Definirea clasei Clasa este rezultatul respectării a două cerinţe de organizare: -la nivel de elev. numită norma didactică.1. -facilitează transmiterea mesajului didactic. -strategii/tactici. -reguli.1. Rezultă că: -directorii sunt manageri de nivel superior ai şcolii. -la nivel de cadru didactic.1. -planificări calendaristice. IX. -proiectele elaborate de cadrul didactic: -proiecte de unităţilor de învăţare/lecţiilor. Activităţi specifice ale managementului clasei Conform organigramei oricărei şcoli. prin organizarea procesuală a învăţământului pe ani de studiu.2. -directorii adjuncţi. următoarele: -„calde”: elevii. -programele de opţional de disciplină nouă. Definirea managementului clasei Aşa cum a fost definit în capitolul III. Resursele disponibile ale clasei sunt. INTRODUCERE IX. -bugetarea. norma de management. -„reci”: -componentele din programul de dezvoltare instituţională a şcolii: -misiunea (scopul) şcolii.1. -programe.2. managementul este arta şi ştiinţa de a stabili obiective corespunzătoare şi de a mobiliza resursele disponibile ale organizaţiei/grupului pentru a atinge obiectivele respective. IX. -politici. -mediile de instruire. -şefii de catedră. -obiectivele/ţintele generale ale şcolii.

Dar. 49 Deci. a tematicii orelor de dirigenţie). de exemplu. cadrul didactic: -stabileşte obiectivele de referinţă şi obiectivele cadru ale disciplinelor noi opţionale. Leading-ul este funcţia de management îndeplinită de cadrul didactic când. fiind în contact direct cu „obiectul muncii”-elevul. Autoritatea cadrului didactic în clasă este directă („line”). -controlul. Puterea cadrului didactic în clasă constă în posibilitatea concretă de a influenţa şi de a controla activitatea elevului. .: -stabileşte obiectivele operaţionale ale unităţilor de învăţare/lecţiilor. -de participare a elevilor în efectuarea sarcinilor de instruire ( participare colectivă. -răspunderea. pe grupe sau individuală). de exemplu. -staffing-ul. cadrul didactic. Autoritatea managerului clasei se poate delega parţial elevilor (stabilirea calendarului evaluărilor. În sens lărgit. -controlul resurselor (propunerea de burse). -stabileşte planificarea calendaristică. de exemplu. şi anume: -previziunea. Staffing-ul este funcţia de management îndeplinită de cadrul didactic când. propunerea de sancţiuni disciplinare). pe parcursul evaluării. cadrul didactic stabileşte modalitatea : -în care sunt repartizate sarcinile (frontal sau diferenţiat). IX. -leading-ul. din punct de vedere al organizării compartimentale. -elaborează programele de opţional de disciplină nouă. -expertiza (cunoştinţele. motivează/implică plenar elevii în toate activităţile clasei. Funcţia de organizare este îndeplinită când.-membrii catedrelor fără funcţii fac parte din categoria personalului de execuţie. -în care este dirijată activitatea elevilor (activitate dirijată de cadrul didactic. funcţia de prevedere este îndeplinită când. de exemplu. -responsabilitatea. -organizarea. -controlul recompenselor/sancţiunilor (notarea. În sens restrâns. Atributele conducerii cadrului didactic în clasă Principalele atribute ale conducerii sunt următoarele: -autoritate. -elaborează proiectele unităţilor de învăţare/lecţiilor. în special. de programe sau independentă). stabileşte echipa de „olimpici”. -puterea. La baza puterii cadrului didactic în clasă stau următorii factori: -legitimitatea (actul de numire în funcţia de cadru didactic). Controlul funcţia de management realizată de cadrul didactic. din punct de vedere al procesului de educaţie. funcţia de prevedere este îndeplinită când. cadrul didactic satisface toate funcţiile de management.3. în sensul că acesta are autoritatea de decizie în toate problemele legate de misiunea şcolii. de exemplu. De aici derivă şi relaţia cadru didactic-elev. ca o relaţie de autoritate ierarhică. cadrul didactic nu este manager. competenţele pe care le are cadrul didactic).

-stârneşte interesul elevilor pentru disciplina lui. 50 Puterea cadrului didactic în faţa elevului încă mai este exercitată. care să conducă la o mai mare implicare în procesul de învăţământ. Răspunderea este datoria managerului clasei faţă de şcoală. -creşterea importanţei relaţiei cadru didactic-elev în cadrul şcolii.-charisma cadrului didactic (dorinţa elevului de identificare cu managerul clasei). -ameninţarea. Tendinţe moderne ale managementului clasei Principalele tendinţe ale managementului clasei pot fi rezumate astfel: -creşterea ponderii relaţiei de cooperare dintre cadrul didactic şi elevi în detrimentul relaţiei de autoritate ierarhică. IX. -psihologice: -minciuna. Un cadru didactic bun: -are plăcerea să: -predea. . -psihologice: -ironia.4. -subtile: -fizice: -gesturi ameninţătoare. din păcate. şi. -privire încărcată de ură. -formeze caractere. -insulta. -găseşte timp oricând pentru explicaţii. -ascultă opiniile elevilor. Responsabilitatea este sentimentul datoriei faţă de şcoală a managerului clasei. -atribuie activităţii în clasă valenţe mai şi aşteptări pe măsură privind rezultatele. care primează în faţa aşteptării recompensei materiale sau a echităţii distribuirii acestei recompense. -asumarea de către cadrul didactic şi elevi a unei responsabilităţi morale comune. chiar şi prin forme neligitime (constrângeri): -directe: -fizice: -bătaia. nu rare sunt cazurile. -a spune „este spre binele tău”. -este încurajator. -flatarea. -critica.

ş.D. Consiliul Naţional pentru Pregătirea Profesorilor. 684. Editura Cicero. M. p. 699.D. 7. (1999). Bucureşti. (2003). 13. Introducere în metodica disciplinelor tehnice. (1998).. L. .Dumitriu. Volumele 1-9. Bucureşti. (2003). Editura Prognosis. 688.P. Abilităţi practice şi metodica predării lor.E.N. G.M. 24.D. p. Învăţarea activă (Ghid pentru formatori şi cadre didactice).E. (2003).V. Programe şcolare pentru clasele a X-a-a XII-a. 14. Ciucescu. Buzău. (1998). 697.N. E. Gliga. Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare TEHNOLOGII. p. Tipogrup press. C. M.P.. (2003). nr. C. Universitatea din Bacău.D. 21. Bacau 22.. 15. Programe şcolare pentru clasele a IX-a. Ciucescu. Tribuna învăţământului. 6.C.. Pedagogie. 23. Opţionalele între obligativitate şi plăcere.P. 32-34. 2. nr. nr.N. ş. (2001).N. S. Bucureşti. Cretu. Tipogrup Press. Testele grilă-un „dar ceresc”.E. 12.a. Curriculum naţional.N. E. nr.P.L. Bucureşti. 8 Cristea. 83-98. Bucureşti. Ghid de evaluare şi examinare. nr. 7.P. Spermezan. (1999). Cojocariu.E. (2006).Dumitriu. I. Bucureşti 9. Damian. Singer. D. Ed. 3. Obiectivele de referinţă nu se confundă cu obiectivele operaţionale. (2003) Educaţia pentru schimbare şi creativitate.. 26.N. Seria liceu. Cojocariu. 4. Bucureşti.P. Ionescu-Popa. Tribuna învăţământului.E. 11. Tribuna învăţământului. . Editura Cicero.V. Simionescu s. Psihopedagocia succesului. Tribuna învăţământului. S.5-29. (2003). O.P. Ed. Aplicarea grilelor la examenul de bacalaureat – o măsură discutabilă. (2002). Teoria şi metodologia instruirii. Udrea.C.. (2008) Teoria şi metodologia instruirii. nr. Gh. Editura Didactică şi Pedagogică. Cucoş. Efectele perverse ale testelor grilă. Cojocariu. Iaşi. Cerghit. 25.. Polirom. Editura Polirom. 3. (2003).M. E. M. Tribuna învăţământului. V.M. (2003) Psihopedagogie.1. 16. p. Volumele 1-10. 11. 676-677. 10. 15. Metode de învăţământ. Curriculum naţional. 5. 19.N. Petrovici. M.V.C. Iacob.D. (2001). M.a. (2003). p. T.. p. (2001). p.Gh. D. 7.E.a. 681. 27... “Ghid de practica pedagogica”. 18. 5. Competenţele didactice şi standardele de formare continuă. Bucureşti. (2003)..C. 681. Dima. 20. M.E. Tribuna învăţământului. Bucureşti. (2002). C. 17. Sandu. ARAMIS PRINT. N. 15. nr. ş. Tribuna învăţământului. Bucureşti. 682. Formarea continuă de la obligaţie la necesitate.M. Ghervase. (1997). p. p. 3. D. (1997). Dumitriu. 5. I. Alma Mater. .R. C. Gh... Volumele 1-3. C. 7. C. Florea.E. Tribuna învăţământului. C.D. Predarea pentru dezvoltarea unei gândiri critice. (2000).51 BIBLIOGRAFIE 1. p. (2001). Tribuna învăţământului. Bucureşti. vol.D. 700 p. Curriculum naţional. Bucureşti. O (2003). Comunicare şi predare.C. Editat de S. (2002). E. Curriculum pedagogic. Programe şcolare pentru clasele a V-a-a VIII-a.. nr. S. Ciucescu. Ionescu-Popa.a. Bucureşti. nr. Iaşi. Cojocariu.M. Evaluare şi eroare.

OC2: Elevii să denumească criteriile de clasificare a oţelurilor. OC5: Elevii să denumească grupele de oţeluri rezultate din clasificarea după criteriul: starea de livrare. carbon şi elemente însoţitoare în conţinuturi obişnuite. -după destinaţie. Conţinutul de instruire: Oţelurile sunt aliaje ale fierului cu maxim 2. . M2: Planşă cu clasificarea oţelurilor. în anumite condiţii.52 ANEXĂ EXEMPLE DE PROIECTE ALE UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE (SISTEMULUI DE LECŢII / LECŢIEI UNEI TEME / CAPITOL) PENTRU DISCIPLINELE TEHNICE A. După compoziţia chimică.1. care conţin şi elemente însoţitoare. elemente de aliere.11% carbon. Forma restrânsă Clasa: IX -a Disciplina: Materiale pentru construcţia de maşini Titlul lecţiei: Definirea şi clasificarea oţelurilor utilizate în construcţia de maşini Tipul de lecţie: de comunicare cu evaluare formativă (de progres) Timpul acordat: 50 min.1. OC4: Elevii să denumească grupele de oţeluri rezultate din clasificarea după criteriul: destinaţie. OC3: Elevii să denumească grupele de oţeluri rezultate din clasificarea după criteriul: compoziţia chimică. PROIECT DE LECŢIE DE COMUNICARE CU EVALUARE FORMATIVĂ ( DE PROGRES) A. Metodele de învăţământ: C1: Conversaţia de verificare. Oţelurile se clasifică după trei criterii: -după compoziţia chimică. care conţin numai fier. precum şi. oţelurile pot fi: -oţeluri nealiate (numite şi oţelui carbon).1. Obiectivele operaţionale: OC1: Elevii să definească oţelurile. -după starea de livrare. C2: Expunerea Mijloacele de învăţământ: M1: Planşă cu definirea oţelurilor.

M. destinate: -construcţiilor metalice (poduri.1. Editura Didactică şi Pedagogică.66% 50% . Cojocariu. -construcţiilor de maşini (axe. -oţeluri cu destinaţie specială (arcuri. vanadiu.). 53 După destinaţie. oţelurile pot fi: -oţeluri pentru construcţii. oţeluri inoxidabile. Tabelul A. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică.6% 50% OC4 OC5 66. (2002) Abilităţi practice şi metodica predării lor. D. V. oţeluri refractare. După starea de livrare. titan etc). Bucureşti. oţelurile pot fi: -oţeluri laminate. A. pile. (1993) Materiale pentru construcţia de maşini* manual pentru licee şi şcoli profesionale.2.) -oţeluri de scule. Bibliografia: 1.2. vagoane etc. vase. Forma semidetaliată Clasa: IX -a Disciplina: Materiale pentru construcţia de maşini Titlul lecţiei: Definirea şi clasificarea oţelurilor utilizate în construcţia de maşini Tipul de lecţie: de comunicare cu evaluare formativă (de progres) Timpul acordat: 50 min. carbon. pe lângă fier. Criteriul de realizare acceptabil 50% 66. N. molibden.1.). -oţeluri turnate.1. Ciucescu. care. Popescu. nichel. 2. Elevii să denumească grupele de oţeluri rezultate din clasificarea după criteriul: destinaţie. elemente însoţitoare. Elevii să denumească grupele de oţeluri rezultate din clasificarea după criteriul: compoziţia chimică. conţin şi elenete adăugate în mod voit. Elevii să denumească grupele de oţeluri rezultate din clasificarea după criteriul: starea de livrare. rulmenţi.-oţeluri aliate. numite elemente de aliere (crom.. Formularea obiectivelor operaţionale Obiectivele operaţionale Codul Conţinutul Condiţiile de probare OC1 OC2 OC3 Elevii să definească oţelurile Elevii să denumească criteriile de clasificare a oţelurilor. oţeluri criogenice etc. roţi dinţate etc.

1. -după destinaţie. exerciţiilor (E). care conţin numai fier.5. OC2 Oţelurile se clasifică după trei criterii: -după compoziţia chimică. destinate: -construcţiilor metalice (poduri. elemente însoţitoare.1. oţeluri inoxidabile.2. Metodele de învăţământ Codul Metodele de învăţământ metodelor de învăţământ C1 Conversaţia de verificare C2 Expunerea Tabelul A. exerciţii şi aplicaţii Codul Setul de probleme.4. OC5 După starea de livrare. exerciţii şi aplicaţii problemelor (P). conform manualului obiectivelor operaţionale OC1 Oţelurile sunt aliaje ale fierului cu maxim 2.1. Mijloacele de învăţământ Codul Mijloacele de învăţământ mijloacelor de învăţământ .2. oţelurile pot fi: -oţeluri nealiate (numite şi oţelui carbon). numite elemente de aliere (crom. Setul de probleme.2. Tabelul A. precum şi. oţeluri refractare. -oţeluri turnate.54 Tabelul A.). vase. care conţin şi elemente însoţitoare. oţelurile pot fi: -oţeluri laminate.) -oţeluri de scule. OC3 După compoziţia chimică. -oţeluri aliate. elemente de aliere. oţelurile pot fi: -oţeluri pentru construcţii.). vanadiu. Elemente de conţinut ale obiectivelor operaţionale Delimitarea conţinutului pe obiective Codul Elemente de conţinut. pile. -oţeluri cu destinaţie specială (arcuri. -construcţiilor de maşini (axe. rulmenţi.2.2.1. conţin şi elemente adăugate în mod voit. pe lângă fier. care. roţi dinţate etc. nichel. molibden. carbon şi elemente însoţitoare în conţinuturi obişnuite.11% carbon. titan etc). -după starea de livrare. în anumite condiţii. oţeluri criogenice etc.3. carbon. OC4 După destinaţie. aplicaţiilor (A) P1 E1 A1 Tabelul A. vagoane etc.

2.2.2.2. Prezintă tema de casă şi corectează eventualele greşeli.2.2.1. De asemenea.1. ascultă şi notează pe caiet Privesc.2. Elevul B răspunde: .Fontele pot fi: hipoeutectice. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 1) Timpul.2. Cadrul didactic scrie pe tablă titlul lecţiei.6.I.2.1. .1.Atenţie! În lecţia de astăzi vom vorbi despre oţeluri. " 16 " 18 20 35 Prezintă conţinuturile noi. ele pot fi: de primă fuziune şi de a doua fuziune.Ccle două grupe mari de aliaje din sistemul fier – carbon sunt fontele şi oţelurile.Care sunt grupele de oţeluri rezultate din clasificarea după criteriul: compoziţia chimică? .2. OC1 OC2 OC3 OC4 OC5 OC1 OC2 OC3 OC4 OC5 OC1 OC2 OC3 OC4 OC5 Spune şi scrie pe tablă obiectivele operaţionale.1.Am avut de pregătit lecţia "Clasificarea fontelor". prin sondaj.Care este definiţia oţelurilor? . ascultă şi răspund prezent la apel. Elevul A răspunde: . şi face aprecieri verbale. ascultă şi notează pe caiet Metodele de învăţământ 6 Mijloacele de învăţământ 7 8 C1 14 Crearea fondului aperceptiv Captarea atenţiei şi interesului elevilor Anunţarea titlului lecţiei Anunţarea obiectivelor operaţionale Prezentarea conţinuturilor noi Realizarea conexiunii inverse .Ce aţi avut de pregătit pentru astăzi? -Cum se clasifică fontele? elevilor 5 Privesc. C1 Elevul B răspunde conform tabelului A. eutectice şi hipereutectice.1. 1 1 3 Etapele de instruire 2 Controlul prezenţei Verificarea temei de realizat acasă Verificarea cunoştinţelor obţinute în lecţia precedentă Obiectivele operaţionale 3 Activitatea cadrului didactic 4 Face apelul. Elevul B răspunde conform tabelului A.Din ce material este realizată caroseria autoturismelor "Dacia"? .M1 M2 Planşă cu definirea oţelurilor Planşă cu clasificarea oţelurilor 55 Tabelul A. Privesc.2. Verifică calitativ şi cantitativ tema.2. Elevul C răspunde conform tabelului A.Care sunt grupele de oţeluri rezultate din clasificarea după criteriul: destinaţie? . Fontele mai pot fi: nealiate şi aliate.2.Care sunt grupele de oţeluri rezultate din Elevul A răspunde conform tabelului A. Elevul A răspunde: . Elevul A răspunde conform tabelului A. Elevul A răspunde: .2.Care sunt criteriile de clasificare a oţelurilor? .Caroseria automobilelor "Dacia" este realizată din oţel. în min. conform tabelului A. . conform tabelului A. Privesc. ascultă şi notează pe caiet C2 M1 M2 40 .I.Care sunt cele două grupe mari de aliaje din sistemul fier – carbon? .1.

A.2. Bucureşti. Elevii să denumească grupele de oţeluri rezultate din clasificarea după Criteriul de realizare acceptabil 50% 66.clasificarea după criteriul: starea de livrare? 56 Tabelul A.66% .3.1.1. Cojocariu. 2. Editura Didactică şi Pedagogică.Astăzi aţi fost atenţi .6. D. 6 7 47 48 -Elevul A a fost notat 10. Formularea obiectivelor operaţionale Obiectivele operaţionale Codul Conţinutul Condiţiile de probare OC1 OC2 OC3 OC4 Elevii să definească oţelurile Elevii să denumească criteriile de clasificare a oţelurilor.. V. M. Bucureşti. Privesc. (1993) Materiale pentru construcţia de maşini* manual pentru licee şi şcoli profesionale. Popescu. -Tema pentru acasă este următoarea: "Să se găsească din lecturi suplimentare un alt criteriu de clasificare a oţelurilor".6% 50% 66. (2002) Abilităţi practice şi metodica predării lor.3.1. Ciucescu. Sunt mulţumit de comportamentul vostru. 5 Ascultă. Ascultă. Tabelul A. v-aţi pregătit bine.1. N. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 2) 1 45 2 Prezentarea unei aprecieri generale privind activitatea desfăşurată de elevi Notarea unor elevi Anunţarea temei pentru acasă 3 4 . Forma detaliată Clasa: IX -a Disciplina: Materiale pentru construcţia de maşini Titlul lecţiei: Definirea şi clasificarea oţelurilor utilizate în construcţia de maşini Tipul de lecţie: de comunicare cu evaluare formativă (de progres) Timpul acordat: 50 min. Elevii să denumească grupele de oţeluri rezultate din clasificarea după criteriul: compoziţia chimică. Editura Didactică şi Pedagogică. Elevul B a fost notat 10. ascultă şi notează pe caiet Bibliografia: 1.

5. Setul de probleme. care. exerciţiilor (E). oţelurile pot fi: -oţeluri nealiate (numite şi oţelui carbon).1. conform manualului obiectivelor operaţionale OC1 Oţelurile sunt aliaje ale fierului cu maxim 2. Elemente de conţinut ale obiectivelor operaţionale Delimitarea conţinutului pe obiective Codul Elemente de conţinut. OC4 După destinaţie. molibden. care conţin numai fier.OC5 criteriul: destinaţie. vase. Elevii să denumească grupele de oţeluri rezultate din clasificarea după criteriul: starea de livrare. care conţin şi elemente însoţitoare.3. carbon. vanadiu. OC3 După compoziţia chimică.2. elemente însoţitoare. în anumite condiţii. -oţeluri aliate.1. elemente de aliere. Tabelul A. numite elemente de aliere (crom.11% carbon. 50% 57 Tabelul A. precum şi.2. oţelurile pot fi: -oţeluri pentru construcţii.). exerciţii şi aplicaţii problemelor (P).2. oţelurile pot fi: -oţeluri laminate. destinate: -construcţiilor metalice (poduri. oţeluri criogenice etc.1. pe lângă fier. Mijloacele de învăţământ Codul Mijloacele de învăţământ .1. -oţeluri cu destinaţie specială (arcuri.4. aplicaţiilor (A) P1 E1 A1 Tabelul A. conţin şi elenete adăugate în mod voit. oţeluri inoxidabile.) -oţeluri de scule. oţeluri refractare. exerciţii şi aplicaţii Codul Setul de probleme. vagoane etc. OC2 Oţelurile se clasifică după trei criterii: -după compoziţia chimică. -după destinaţie. rulmenţi.3. -oţeluri turnate. carbon şi elemente însoţitoare în conţinuturi obişnuite.3. Metodele de învăţământ Codul Metodele de învăţământ metodelor de învăţământ C1 Conversaţia de verificare C2 Expunerea Tabelul A. nichel. OC5 După starea de livrare. -construcţiilor de maşini (axe. -după stara de livrare.). pile. roţi dinţate etc. titan etc).

mijloacelor de învăţământ M1 M2 Planşă cu definirea oţelurilor Planşă cu clasificarea oţelurilor 58 .

exerciţiile. ele pot fi: de primă fuziune şi de a doua fuziune. Frontală Colectivă De cadrul didactic C1 7 Participarea elevilor Dirijarea activităţii Formele de organizare a instruirii Metodele de învăţământ Problemele.1. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 1) Timpul.Tabelul A. De asemenea. eutectice şi hipereutectice.Ce aţi avut de pregătit pentru astăzi? -Cum se clasifică fontele? 5 6 Privesc. Etapele de instruire Obiectivele operaţionale Conţinutul de instruire Activitatea cadrului didactic elevilor Repartizarea sarcinilor 1 1 3 2 Controlul prezenţei Verificarea temei de realizat acasă Verificarea cunoştinţelor obţinute în lecţia precedentă 3 4 Face apelul. ascultă şi răspund prezent la apel. aplicaţiile Resursele materiale Mijloace de învăţământ care cuprind mesaj didactic facilitează transmiterea mesajului didactic 13 Mediul de instruire 8 9 10 11 12 14 Sala de clasă " 8 " 14 Crearea fondului aperceptiv .Ccle două grupe mari de aliaje din sistemul fier . . Elevul B răspunde: .Fontele pot fi: hipoeutectice. în min. Verifică calitativ şi cantitativ tema.6.3. Elevul A răspunde: .Am avut de pregătit lecţia "Clasificarea fontelor". Elevul A răspunde: .carbon sunt fontele şi oţelurile. şi face aprecieri verbale. prin sondaj. Fontele mai pot fi: nealiate şi aliate. Prezintă tema de casă şi corectează eventualele greşeli.carbon? " " " " " 59 .Care sunt cele două grupe mari de aliaje din sistemul fier .

1.1.I.Care sunt grupele de oţeluri rezultate din clasificarea după criteriul: destinaţie? .1.3.1.2. .1. Spune şi scrie pe tablă obiectivele operaţionale.1.2. " " " " 35 Tabelul A.2.Caroseria automobilelor "Dacia" este realizată din oţel.Din ce material este realizată caroseria autoturismelor "Dacia"? . Privesc.2.1. conform tabelului A.2.2.1. .1. Elevul A răspunde conform tabelului A. " " " C1 " Elevul B răspunde conform tabelului A. Scrie pe tablă titlul lecţiei. Elevul B răspunde conform tabelului A.I.2. ascultă şi notează pe caiet Privesc. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 2) 1 16 2 Captarea atenţiei şi interesului elevilor Anunţarea titlului lecţiei Anunţarea obiectivelor operaţionale Prezentarea conţinuturilor noi Realizarea conexiunii inverse 3 4 5 . 7 " 8 " 9 " 10 " 11 12 13 14 " 18 Privesc.2.6.2.Care sunt criteriile de clasificare a oţelurilor? . ascultă şi notează pe caiet " " " C2 M1 M2 " 40 Tabelul A.2.2. ascultă şi notează pe caiet " " " " 20 OC1 OC2 OC3 OC4 OC5 OC1 OC2 OC3 OC4 OC5 OC1 OC2 OC3 OC4 OC5 Tabelul A.2.Care sunt grupele de oţeluri rezultate din clasificarea după criteriul: compoziţia chimică? .2.1.Tabelul A.Atenţie! În lecţia de astăzi vom vorbi despre oţeluri.1.Care este definiţia oţelurilor? . conform tabelului A. Elevul C răspunde conform tabelului A.2.2.2.Care sunt grupele de oţeluri rezultate din clasificarea după criteriul: starea de livrare? Elevul A răspunde conform tabelului A. Prezintă conţinuturile noi. 6 Elevul A răspunde: .2.2.

ascultă şi notează pe caiet " " Bibliografia 1. V. Bucureşti. Cojocariu. D. Sunt mulţumit de comportamentul vostru.3. Editura Didactică şi Pedagogică. (2002) Abilităţi practice şi metodica predării lor. Ascultă. Bucureşti. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 3) 1 45 2 Prezentarea unei aprecieri generale privind activitatea desfăşurată de elevi Notarea unor elevi Anunţarea temei pentru acasă 3 4 5 . Privesc. Ascultă. Elevul B a fost notat cu nota 10. v-aţi pregătit bine.60 Tabelul A. (1993) Materiale pentru construcţia de maşini * manual pentru licee şi şcoli profesionale. Popescu. N. -Tema pentru acasă este următoarea: "Să se găsească din lecturi suplimentare un alt criteriu de clasificare a oţelurilor". Ciucescu. 6 7 8 9 10 11 12 13 14 " 47 48 -Elevul A a fost notat cu nota 10. .6..Astăzi aţi fost atenţi . Editura Didactică şi Pedagogică. 2. M.1.

61 .

M7: Schema unui condensator legat în paralel cu alte două condensatoare legate în serie. pentru un caz particular. Mijloacele de învăţământ: M1: Schema a două condensatoare legate în serie.A. în paralel şi mixtă Tipul de lecţie: de comunicare cu evaluare formativă (de progres) Timpul acordat: 50 min. OC2: Elevii să scrie formula capacităţii echivalente a două condensatoare legate în serie. M9: Schema unui condensator legat în serie cu alte două condensatoare legate în paralel. C2: Expunerea. Forma restrânsă Clasa: IX -a Disciplina: Electrotehnică Titlul lecţiei: Legarea condensatoarelor în serie. OC8: Elevii să scrie formula capacităţii echivalente pentru legarea unui condensator în paralel cu alte două condensatoare legate în serie. M2: Formula capacităţii echivalente a două condensatoare legate în serie. M6: Formula capacităţii a "n" condensatoare legate în paralel. PROIECT DE LECŢIE DE COMUNICARE CU EVALUARE FORMATIVĂ ( DE PROGRES) A. M3: Formula capacităţii a "n" condensatoare legate în serie. OC10: Elevii să scrie formula capacităţii echivalente pentru legarea unui condensator în serie cu alte două condensatoare legate în paralel. OC7: Elevii să deseneze schema unui condensator legat în paralel cu alte două condensatoare legate în serie.1. M5: Formula capacităţii echivalente a două condensatoare legate în paralel. M4: Schema a două condensatoare legate în paralel. Metodele de învăţământ: C1: Conversaţia de verificare. OC9: Elevii să deseneze schema unui condensator legat în serie cu alte două condensatoare legate în paralel. OC5: Elevii să scrie formula capacităţii echivalente a două condensatoare legate în paralel.2. Obiectivele operaţionale: OC1: Elevii să deseneze schema a două condensatoare legate în serie. 62 . M8: Formula capacităţii echivalente pentru legarea unui condensator în paralel cu alte două condensatoare legate în serie. pentru un caz particular. pentru un caz particular.2. OC6: Elevii să scrie formula capacităţii a "n" condensatoare legate în paralel. OC3: Elevii să scrie formula capacităţii a "n" condensatoare legate în serie. M10: Formula capacităţii echivalente pentru legarea unui condensator în serie a cu alte două condensatoare legate în paralel. pentru un caz particular. OC4: Elevii să deseneze schema a două condensatoare legate în paralel.

Conţinutul de instruire: Schema a două condensatoare legate în serie este următoarea: V1 C1 q q C2 q q V2

Formula capacităţii echivalente a două condensatoare legate în serie este următoarea: C1 • C2 Ce = C 1 + C2 Formula capacităţii a "n" condensatoare legate în serie pentru un caz particular (în care C = C1 = C2 = C3 ... = Cn) este următoarea: C Ce = n Schema a două condensatoare legate în paralel este următoarea: C1 q1 - q1 (A.2.2) (A.2.1)

q2 C2 V1

- q2 V2

Formula capacităţii echivalente a două condensatoare legate în paralel este următoarea: C e = C1 + C 2 (A.2.3)

Formula capacităţii a "n" condensatoare legate în paralel, pentru un caz particular (în care C = C1 = C2 = C3 ... = Cn) este următoarea: Ce = n • C (A.2.3)

63

Schema unui condensator legat în paralel cu alte două condensatoare legate în serie este următoarea:

C2 C1 C3

Formula capacităţii echivalente pentru legarea unui condensator în paralel cu alte două condensatoare legate în serie este următoarea:

C 1 + C2 • C 3 Ce = C 2 + C3 (A.2.4)

Schema unui condensator legat în serie cu alte două condensatoare legate în paralel este următoarea: C2 C1

C3

Formula capacităţii echivalente pentru legarea unui condensator în serie a cu alte două condensatoare legate în paralel este următoarea: C1• (C2 + C3) Ce = C 1 + C2 + C 3 (A.2.5)

64

Bibliografia: 1. Frăţiloiu, G., Ţugulea, A., Vasiliu, M. (1994) Electrotehnică şi electronică aplicată * manual pentru licee industriale şi şcoli profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 2. Ciucescu, D., Cojocariu, V. M. (2002) Abilităţi practice şi metodica predării lor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. A.2.2. Forma semidetaliată Clasa: IX -a Disciplina: Electrotehnică Titlul lecţiei: Legarea condensatoarelor în serie, în paralel şi mixtă Tipul de lecţie: de comunicare cu evaluare formativă (de progres) Timpul acordat: 50 min. Tabelul A.2.2.1. Formularea obiectivelor operaţionale Obiectivele operaţionale Codul Conţinutul OC1 OC2 OC3 OC4 OC5 OC6 OC7 OC8 OC9 OC10 Elevii să deseneze schema a două condensatoare legate în serie. Elevii să scrie formula capacităţii echivalente a două condensatoare legate în serie. Elevii să scrie formula capacităţii a "n" condensatoare legate în serie, pentru un caz particular. Elevii să deseneze schema a două condensatoare legate în paralel. Elevii să scrie formula capacităţii echivalente a două condensatoare legate în paralel. Elevii să scrie formula capacităţii a "n" condensatoare legate în paralel, pentru un caz particular. Elevii să deseneze schema unui condensator legat în paralel cu alte două condensatoare legate în serie. Elevii să scrie formula capacităţii echivalente pentru legarea unui condensator în paralel cu alte două condensatoare legate în serie; Elevii să deseneze schema unui condensator legat în serie cu alte două condensatoare legate în paralel. Elevii să scrie formula capacităţii echivalente pentru legarea unui condensator în serie cu alte două condensatoare legate în paralel. 65

Condiţiile de probare

Criteriul de realizare acceptabil 50% 70% 70% 50% 70% 70% 50% 70% 50% 70%

2. pentru un caz particular (în care C = C1 = C2 = C3 . = Cn) este următoarea: C Ce = n OC4 Schema a două condensatoare legate în paralel este următoarea: C1 q1 . Elemente de conţinut ale obiectivelor operaţionale Delimitarea conţinutului pe obiective Codul Elemente de conţinut... conform manualului obiectivelor operaţionale OC1 Schema a două condensatoare legate în serie este următoarea: V1 C1 q q C2 q q V2 OC2 Formula capacităţii echivalente a două condensatoare legate în serie este următoarea: C1 • C2 Ce = C 1 + C2 OC3 Formula capacităţii a "n" condensatoare legate în serie pentru un caz particular (în care C = C1 = C2 = C3 .2..q2 V2 Formula capacităţii echivalente a două condensatoare legate în paralel este următoarea: C e = C1 + C 2 OC6 Formula capacităţii a "n" condensatoare legate în paralel.2. = Cn) este următoarea: Ce = n • C 66 .Tabelul A.q1 q2 C2 V1 OC5 ..

OC7 Schema unui condensator legat în paralel cu alte două condensatoare legate în serie este următoarea: C2 C1 C3 OC8 Formula capacităţii echivalente pentru legarea unui condensator în paralel cu alte două condensatoare legate în serie este următoarea: C 1 + C2 • C 3 Ce = C 2 + C3 OC9 Schema unui condensator legat în serie cu alte două condensatoare legate în paralel este următoarea: C2 C1 C3 OC10 Formula capacităţii echivalente pentru legarea unui condensator în serie a cu alte două condensatoare legate în paralel este următoarea: C1• (C2 + C3) Ce = C 1 + C2 + C 3 67 .

3. aplicaţiilor (A) P1 E1 A1 Tabelul A.. exerciţiilor (E).2.2.2. pentru un caz particular (în care C = C1 = C2 = C3 .. = Cn) M4 Planşă cu schema a două condensatoare legate în paralel M5 Planşă cu formula capacităţii echivalente a două condensatoare legate în paralel M6 Planşă cu formula capacităţii a "n" condensatoare legate în paralel.. exerciţii şi aplicaţii problemelor (P).2.5. = Cn) M7 Planşă cu schema unui condensator legat în paralel cu alte două condensatoare legate în serie M8 Planşă cu formula capacităţii echivalente pentru legarea unui condensator în paralel cu alte două condensatoare legate în serie M9 Planşă cu schema unui condensator legat în serie cu alte două condensatoare legate în paralel M10 Planşă cu formula capacităţii echivalente pentru legarea unui condensator în serie a cu alte două condensatoare legate în paralel 68 . Mijloacele de învăţământ Codul Mijloacele de învăţământ mijloacelor de învăţământ M1 Planşă cu schema a două condensatoare legate în serie M2 Planşă cu formula capacităţii echivalente a două condensatoare legate în serie M3 Planşă cu formula capacităţii a "n" condensatoare legate în serie pentru un caz particular (în care C = C1 = C2 = C3 .2.. exerciţii şi aplicaţii Codul Setul de probleme.2.4. Setul de probleme.Tabelul A. Metodele de învăţământ Codul Metodele de învăţământ metodelor de învăţământ C1 Conversaţia de verificare C2 Expunerea Tabelul A.

Capacitatea electrică a unui condensator izolat şi depărtat de alte corpuri este o mărime fizică egală cu raportul dintre sarcina Q a condensatorului şi potenţialul său V..2.Conductoarele electrice sunt corpuri (substanţe pure din punct de vedere chimic) în care se găsesc particule microscopice încărcate liber.Ce sunt conductoarele electrice? 69 . . . Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 1) Timpul.2. capabile să se mişte în cuprinsul lor (particule numite purtători de sarcină).Condensatorul electric este un sistem de două conductoare numite armături.Tabelul A. separate printr-un izolant (dielectric). ascultă şi răspund prezent la apel. 1 1 3 Etapele de instruire 2 Controlul prezenţei Verificarea temei de realizat acasă Verificarea cunoştinţelor obţinute în lecţia precedentă Obiectivele operaţionale 3 Activitatea cadrului didactic 4 Face apelul Verifică calitativ şi cantitativ tema.6. cei mai des întâlniţi? 14 Crearea fondului aperceptiv .Care sunt submultiplii zecimali ai faradului. Q C= V Unitatea si de capacitate se numeşte farad (F) 1C 1F= 1V Elevul B răspunde: . Elevul B trece la tablă şi desenează: q -q q -q Metodele de învăţământ 6 Mijloacele de învăţământ 7 8 C1 condensator fix .Care este capacitatea electrică a unui condensator? condensator variabil Elevul A răspunde: .Ce este condensatorul electric? elevilor 5 Privesc. prin sondaj.Submultiplii zecimali ai faradului. şi face aprecieri verbale. Prezintă tema de casă şi corectează eventualele greşeli. cei mai des întâlniţi sunt următorii: 1mF = 10-3 F (milifarad) 1μF = 10-6 F (microfarad) 1nF = 10-9 F (nanofarad) 1pF = 10-12 F (nanofarad) Elevul C răspunde: . în min. Elevul A răspunde: .

2.2.3.2. Elevul B răspunde conform tabelului A.2.2.2.2.2.2. Prezintă conţinuturile noi. 6 7 18 Privesc.2.Care este formula capacităţii echivalente a două condensatoare legate în paralel? .3.2.2. Elevul C răspunde conform tabelului A.2. viitorii electricieni.Care este formula capacităţii a "n" condensatoare legate în paralel.3. Elevul A răspunde conform tabelului A.2. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 2) 1 16 2 Captarea atenţiei şi interesului elevilor Anunţarea titlului lecţiei Anunţarea obiectivelor operaţionale 3 4 .Care este schema unui condensator legat în paralel cu alte două condensatoare legate în serie? .Care este formula capacităţii echivalente a două condensatoare legate în serie? . pentru un caz particular? .2. 5 Ascultă.3. Elevul C răspunde conform tabelului A. ascultă şi notează pe caiet 20 35 Prezentarea conţinuturilor noi OC1 OC2 OC3 OC4 OC5 OC6 OC7 OC8 OC9 OC10 OC1 OC2 OC3 OC4 OC5 OC6 OC7 OC8 OC9 OC10 Spune şi scrie pe tablă obiectivele operaţionale. Scrie pe tablă titlul lecţiei.2.Care este formula capacităţii a "n" condensatoare legate în serie. Elevul B răspunde conform tabelului A.3.2. conform tabelului A. Elevul A răspunde conform tabelului A.Tabelul A.2.2.2.1.2. Elevul B răspunde conform tabelului A. C1 70 .Care este schema a două condensatoare legate în serie? .3.2.2.Care este schema unui condensator legat în serie cu alte două condensatoare legate în paralel? . ascultă şi notează pe caiet Privesc.2.6.3. Privesc.3.Fiţi atenţi! Urmează o lecţie importantă pentru voi.Care este formula capacităţii echivalente pentru legarea unui condensator în paralel cu alte două condensatoare legate în serie? .3.2. conform tabelului A.2.Care este schema a două condensatoare legate în paralel? . pentru un caz particular? .Care este formula capacităţii echivalente pentru legarea unui condensator în serie a cu alte două condensatoare legate în paralel? Elevul A răspunde conform tabelului A. Elevul B răspunde conform tabelului A.2. Elevul A răspunde conform tabelului A.3. ascultă şi notează pe caiet C2 M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9 M10 40 Realizarea conexiunii inverse .

1 de la pagina 45".Tema pentru acasă este următoarea: "Să se rezolve problema nr. în paralel şi mixtă Tipul de lecţie: de comunicare cu evaluare formativă (de progres) Timpul acordat: 50 min. Ascultă. M. Cojocariu. ascultă şi notează pe caiet Bibliografia: 1.. 6 7 47 48 . Vasiliu. Ţugulea. 5 Ascultă. (1994) Electrotehnică şi electronică aplicată * manual pentru licee industriale şi şcoli profesionale. G. Ciucescu. D. Elevul B a fost notat cu nota 10. Forma detaliată Clasa: IX -a Disciplina: Electrotehnică Titlul lecţiei: Legarea condensatoarelor în serie. A. Bucureşti. A. Privesc..Elevul A a fost notat cu nota 10.2. V. Editura Didactică şi Pedagogică. . Bucureşti. Frăţiloiu. Editura Didactică şi Pedagogică. 71 .. Elevul C a fost notat cu nota 9. 2.6.3. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 3) 1 45 2 Prezentarea unei aprecieri generale privind activitatea desfăşurată de elevi Notarea unor elevi Anunţarea temei pentru acasă 3 4 . (2002) Abilităţi practice şi metodica predării lor. M.Astăzi aţi fost mai atenţi decât ora trecută.Tabelul A.2.2.

Elevii să scrie formula capacităţii a "n" condensatoare legate în paralel. Condiţiile de probare Criteriul de realizare acceptabil 50% 70% 70% 50% 70% 70% 50% 70% 50% 70% 72 . Elevii să scrie formula capacităţii echivalente pentru legarea unui condensator în paralel cu alte două condensatoare legate în serie.3. Elevii să deseneze schema unui condensator legat în serie cu alte două condensatoare legate în paralel. Elevii să deseneze schema a două condensatoare legate în paralel.1. pentru un caz particular. Elevii să deseneze schema unui condensator legat în paralel cu alte două condensatoare legate în serie. Formularea obiectivelor operaţionale Obiectivele operaţionale Codul Conţinutul OC1 OC2 OC3 OC4 OC5 OC6 OC7 OC8 OC9 OC10 Elevii să deseneze schema a două condensatoare legate în serie. Elevii să scrie formula capacităţii echivalente pentru legarea unui condensator în serie cu alte două condensatoare legate în paralel.2. Elevii să scrie formula capacităţii echivalente a două condensatoare legate în serie. Elevii să scrie formula capacităţii echivalente a două condensatoare legate în paralel. pentru un caz particular.Tabelul A. Elevii să scrie formula capacităţii a "n" condensatoare legate în serie.

Elemente de conţinut ale obiectivelor operaţionale Delimitarea conţinutului pe obiective Codul Elemente de conţinut.2.q1 q2 C2 V1 OC5 . conform manualului obiectivelor operaţionale OC1 Schema a două condensatoare legate în serie este următoarea: V1 C1 q q C2 q q V2 OC2 Formula capacităţii echivalente a două condensatoare legate în serie este următoarea: C1 • C2 Ce = C 1 + C2 OC3 Formula capacităţii a "n" condensatoare legate în serie pentru un caz particular (în care C = C1 = C2 = C3 . = Cn) este următoarea: C Ce = n OC4 Schema a două condensatoare legate în paralel este următoarea: C1 q1 .2. = Cn) este următoarea: Ce = n • C 73 .....3.q2 V2 Formula capacităţii echivalente a două condensatoare legate în paralel este următoarea: C e = C1 + C 2 OC6 Formula capacităţii a "n" condensatoare legate în paralel.Tabelul A. pentru un caz particular (în care C = C1 = C2 = C3 .

OC7 Schema unui condensator legat în paralel cu alte două condensatoare legate în serie este următoarea: C2 C1 C3 OC8 Formula capacităţii echivalente pentru legarea unui condensator în paralel cu alte două condensatoare legate în serie este următoarea: C 1 + C2 • C 3 Ce = C 2 + C3 OC9 Schema unui condensator legat în serie cu alte două condensatoare legate în paralel este următoarea: C2 C1 C3 OC10 Formula capacităţii echivalente pentru legarea unui condensator în serie a cu alte două condensatoare legate în paralel este următoarea: C1• (C2 + C3) Ce = C 1 + C2 + C 3 74 .

4. Setul de probleme. Mijloacele de învăţământ Codul Mijloacele de învăţământ mijloacelor de învăţământ M1 Planşă cu schema a două condensatoare legate în serie M2 Planşă cu formula capacităţii echivalente a două condensatoare legate în serie M3 Planşă cu formula capacităţii a "n" condensatoare legate în serie pentru un caz particular (în care C = C1 = C2 = C3 .2. = Cn) M4 Planşă cu schema a două condensatoare legate în paralel M5 Planşă cu formula capacităţii echivalente a două condensatoare legate în paralel M6 Planşă cu formula capacităţii a "n" condensatoare legate în paralel.2.5.Tabelul A. exerciţii şi aplicaţii Codul Setul de probleme..3.. = Cn) M7 Planşă cu schema unui condensator legat în paralel cu alte două condensatoare legate în serie M8 Planşă cu formula capacităţii echivalente pentru legarea unui condensator în paralel cu alte două condensatoare legate în serie M9 Planşă cu schema unui condensator legat în serie cu alte două condensatoare legate în paralel M10 Planşă cu formula capacităţii echivalente pentru legarea unui condensator în serie a cu alte două condensatoare legate în paralel 75 ..3.3. pentru un caz particular (în care C = C1 = C2 = C3 . Metodele de învăţământ Codul Metodele de învăţământ metodelor de învăţământ C1 Conversaţia de verificare C2 Expunerea Tabelul A.3. exerciţii şi aplicaţii problemelor (P).2. aplicaţiilor (A) P1 E1 A1 Tabelul A.. exerciţiilor (E).

.Ce este condensatorul electric? 5 6 Privesc.. Etapele de instruire Obiectivele operaţionale Conţinutul de instruire Activitatea cadrului didactic elevilor Repartizarea sarcinilor 1 1 3 2 Controlul prezenţei Verificarea temei de realizat acasă Verificarea cunoştinţelor obţinute în lecţia precedentă 3 4 Face apelul. Elevul A răspunde: .3.6.2. Elevul B trece la tablă şi desenează: q -q q -q Frontală Colectivă De cadrul didactic C1 7 Participa-rea elevilor Dirijarea activităţii Formele de organizare a instruirii Metodele de învăţământ Problemele. aplicaţiile Resursele materiale Mijloace de învăţământ care cuprind mesaj didactic facilitează transmiterea mesajului didactic 13 Mediul de instruire 8 9 10 11 12 14 Sala de clasă " 8 " -Care este modul de reprezentare al condensatorului? condensator fix condensator variabil 76 . şi face aprecieri verbale.Tabelul A. exerciţiile.Condensatorul electric este un sistem de două conductoare numite armături. prin sondaj. Prezintă tema de casă şi corectează eventualele greşeli. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 1) Timpul. în min. Verifică calitativ şi cantitativ tema. separate printr-un izolant (dielectric). ascultă şi răspund prezent la apel.

Care sunt submultiplii zecimali ai faradului. cei mai des întâlniţi sunt următorii: 1mF = 10-3 F (milifarad) 1μF = 10-6 F (microfarad) 1nF = 10-9 F (nanofarad) 1pF = 10-12 F (nanofarad) Elevul C răspunde: . capabile să se mişte în cuprinsul lor (particule numite purtători de sarcină). 7 " 8 " 9 " 10 " 11 12 13 14 " 14 Crearea fondului aperceptiv .6. cei mai des întâlniţi? Elevul B răspunde: .Capacitatea electrică a unui condensator izolat şi depărtat de alte corpuri este o mărime fizică egală cu raportul dintre sarcina Q a condensatorului şi potenţialul său V.2.Submultiplii zecimali ai faradului.Tabelul A.3. Q C= V Unitatea si de capacitate se numeşte farad (F) 1C 1F= 1V .Care este capacitatea electrică a unui condensator? 6 Elevul A răspunde: .Conductoarele electrice sunt corpuri (substanţe pure din punct de vedere chimic) în care se găsesc particule microscopice încărcate liber.Ce sunt conductoarele electrice? " " " " " 77 . Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 2) 1 " 2 " 3 4 5 .

ascultă şi notează pe caiet " " " C2 M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9 M10 " 78 .2.2.2. 6 Ascultă. conform tabelului A. Privesc.2.1. 7 " 8 " 9 " 10 " 11 12 13 14 " 18 Scrie pe tablă titlul lecţiei. Prezintă conţinuturile noi.2.2. ascultă şi notează pe caiet " " " " 20 35 Prezentarea conţinuturilor noi OC1 OC2 OC3 OC4 OC5 OC6 OC7 OC8 OC9 OC10 OC1 OC2 OC3 OC4 OC5 OC6 OC7 OC8 OC9 OC10 Tabelul A.2.2. Privesc. Spune şi scrie pe tablă obiectivele operaţionale.Tabelul A. viitorii electricieni.2.2. conform tabelului A.3. ascultă şi notează pe caiet Privesc.1.2.Fiţi atenţi! Urmează o lecţie importantă pentru voi.6. " " " " Tabelul A. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 3) 1 16 2 Captarea atenţiei şi interesului elevilor Anunţarea titlului lecţiei Anunţarea obiectivelor operaţionale 3 4 5 .

2.2.2. Elevul B răspunde conform tabelului A.2.2. Elevul B răspunde conform tabelului A.2. Elevul C răspunde conform tabelului A.2.2.2. 7 " 8 " 9 " 10 C1 11 12 13 14 " Elevul A răspunde conform tabelului A.2.2.2. Elevul B răspunde conform tabelului A. Elevul C răspunde conform tabelului A.2.2.2.Tabelul A.Care este formula capacităţii a "n" condensatoare legate în serie.Care este formula capacităţii echivalente pentru legarea unui condensator în serie a cu alte două condensatoare legate în paralel? 6 Elevul A răspunde conform tabelului A. Elevul B răspunde conform tabelului A.Care este formula capacităţii echivalente pentru legarea unui condensator în paralel cu alte două condensatoare legate în serie? .I. pentru un caz particular? .22.2. Elevul A răspunde conform tabelului A.2.Care este schema unui condensator legat în paralel cu alte două condensatoare legate în serie? .6.2.3.2.2.2.22.Care este formula capacităţii echivalente a două condensatoare legate în paralel? .2.2.Care este formula capacităţii a "n" condensatoare legate în paralel.Care este formula capacităţii echivalente a două condensatoare legate în serie? .Care este schema a două condensatoare legate în serie? .2. pentru un caz particular? . 79 .2.2. 5 . Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 4) 1 40 2 Realizarea conexiunii inverse 3 OC1 OC2 OC3 OC4 OC5 OC6 OC7 OC8 OC9 OC10 4 Tabelul A.2.2.Care este schema unui condensator legat în serie cu alte două condensatoare legate în paralel? . Elevul A răspunde conform tabelului A.Care este schema a două condensatoare legate în paralel? .2.

(1994) Electrotehnică şi electronică aplicată * manual pentru licee industriale şi şcoli profesionale. 6 Ascultă.. Elevul C a fost notat cu nota 9.3. 2. Elevul B a fost notat cu nota 10. Bucureşti.6. 1 de la pagina 45".2.. Bucureşti.Astăzi aţi fost mai atenţi decât ora trecută. ascultă şi notează pe caiet " Bibliografia 1.Tabelul A.. G. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Didactică şi Pedagogică. Vasiliu. -Tema pentru acasă este următoarea: "Să se rezolve problema nr. 80 . Frăţiloiu. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 5) 1 45 2 Prezentarea unei aprecieri generale privind activitatea desfăşurată de elevi Notarea unor elevi Anunţarea temei pentru acasă 3 4 5 . " Privesc. Cojocariu. (2002) Abilităţi practice şi metodica predării lor. Ciucescu. Ţugulea. 7 8 9 10 11 12 13 14 " 47 48 -Elevul A a fost notat cu nota 10. Ascultă. D. A. M. M. V.

OC5: Elevii să denumească elementele de identificare ale produselor alimentare. C2: Expunerea. Forma restrânsă Clasa: VI -a Disciplina: Educaţie tehnologică Titlul lecţiei: Ambalajele produselor alimentare Tipul de lecţie: de comunicare cu evaluare formativă (de progres) Timpul acordat: 50 min. M3: Ambalaj din hârtie (pungă pentru făină). M7: Ambalaj din sticlă (butelie pentru apă minerală). impus de normele europene. OC7: Elevii să descrie codul de bare. Mijloacele de învăţământ: M1: Planşă cu rolurile ambalajelor. M2: Planşă cu formele de prezentare ale produselor alimentare. Metodele de învăţământ: C1: Conversaţia de verificare. M6: Ambalaj din ţesături textile (sac pentru zahăr).A. OC4: Elevii să denumească tipurile de informaţii de pe ambalajele produselor alimentare. Obiectivele operaţionale: OC1: Elevii să denumească formele de prezentare ale produselor alimentare. de pe ambalajul produselor alimentare. -uşurinţa manipulării. OC3: Elevii să denumească materialele din care se pot executa ambalajele. OC6: Elevii să denumească semnificaţia elementelor de informare ale produselor alimentare.3. M5: Ambalaj din lemn (lădiţă pentru fructe).3. -ambalate. M4: Ambalaj din mase plastice (butelie de apă minerală). M8: Ambalaj din metal (cutie de suc). 81 . M9: Set cu şase produse ambalate cu cod de bare Conţinutul de instruire: Formele de prezentare a produselor alimentare pot fi: -neambalate. -estetic (educarea gustului pentru frumos).1. PROIECT DE LECŢIE DE COMUNICARE CU EVALUARE FORMATIVĂ ( DE PROGRES) A. OC2: Elevii să denumească rolurile ambalajelor. Rolurile ambalajelor sunt următoarele: -protecţia produselor.

Ciucescu..a. -mase plastice. Bibliografia: 1. V. -ţesături textile. Editura Didactică şi Pedagogică. care semnifică: -ţara de origine a produsului.2. -numărul de cntrol al produsului. -data fabricaţiei a produsului. -numele produsului. -lemn. 2. Elementele de informare sunt următoarele: -compoziţia chimică a produsului ambalat. Cojocariu. Bucureşti. -elemente de informare. M. sub care se află cifre. -termenul de garanţie al produsului. -indicaţii de utilizare a produsului. de pe ambalajul produselor alimentare cuprinde o serie de linii paralele. -metal. -cantitatea ambalată. (2002) Abilităţi practice şi metodica predării lor. A.Materialele din care se pot executa ambalajele pot fi: -hârtie. Bucureşti. S. -sticlă.. Elementele de identificare ale produselor alimentare sunt următoarele: -denumirea produsului. Olteanu. M. 82 . -denumirea sau emblema producătorului. (1999) Educaţie tehnologică * manual pentru clada a VI . Informaţii de pe ambalajele produselor alimentare dau următoarele tipuri de informaţii: -elemente de identificare. impus de normele europene.. Lichiardopol. Editura Didactică şi Pedagogică.3. -indicaţii de păstrare a produsului. Codul de bare. D. G. Marin. Forma semidetaliată Clasa: VI -a Disciplina: Educaţie tehnologică Titlul lecţiei: Ambalajele produselor alimentare Tipul de lecţie: de comunicare cu evaluare formativă (de progres) Timpul acordat: 50 min.

Elevii să denumească elementele de identificare ale produselor alimentare.2. Elemente de conţinut ale obiectivelor operaţionale Codul obiectivelor operaţionale OC1 OC2 Delimitarea conţinutului pe obiective Elemente de conţinut. -uşurinţa manipulării. Informaţii de pe ambalajele produselor alimentare dau următoarele tipuri de informaţii: -elemente de identificare.1. -metal. Elevii să denumească rolurile ambalajelor. -termenul de garanţie al produsului. Un set cu şase alimentare ambalate. Elevii să descrie codul de bare. -numărul de cntrol al produsului. Un set cu şase alimentare ambalate.3. de pe ambalajul produselor alimentare. Codul de bare. Rolurile ambalajelor sunt următoarele: -protecţia produselor. -ambalate. -numele produsului.2. impus de normele europene. sub care se află cifre. Elevii să denumească semnificaţia elementelor de informare ale produselor alimentare. -estetic (educarea gustului pentru frumos). Formularea obiectivelor operaţionale Codul OC1 OC2 OC3 OC4 OC5 OC6 OC7 Conţinutul Obiectivele operaţionale Condiţiile de probare Criteriul de realizare acceptabil 50% 66. -denumirea sau emblema producătorului. -sticlă. -ţesături textile. -indicaţii de păstrare a produsului. Elevii să denumească materialele din care se pot executa ambalajele. Un set cu şase alimentare ambalate.6% 66.3. de pe ambalajul produselor alimentare cuprinde o serie de linii paralele.66% 66. Elementele de identificare ale produselor alimentare sunt următoarele: -denumirea produsului. OC3 OC4 OC5 OC6 OC7 . -data fabricaţiei a produsului. -mase plastice.Tabelul A. impus de normele europene. Elementele de informare sunt următoarele: -compoziţia chimică a produsului ambalat. Un set cu şase alimentare ambalate. -cantitatea ambalată. Un set cu şase alimentare ambalate. -indicaţii de utilizare a produsului. -elemente de informare.66% 50% 60% 50% Elevii să denumească formele de prezentare ale produselor alimentare. conform manualului Formele de prezentare a produselor alimentare pot fi: -neambalate. Elevii să denumească tipurile de informaţii de pe ambalajele produselor alimentare. care semnifică: -ţara de origine a produsului. -lemn. Materialele din care se pot executa ambalajele pot fi: -hârtie.2. produse produse produse produse produse Tabelul A.

3.83 Tabelul A.3.4.2.3. Setul de probleme. exerciţii şi aplicaţii Codul Setul de probleme. exerciţiilor (E). exerciţii şi aplicaţii problemelor (P).5. aplicaţiilor (A) P1 E1 A1 Tabelul A. Mijloacele de învăţământ Codul Mijloacele de învăţământ mijloacelor de învăţământ M1 Planşă cu formele de prezentare ale produselor alimentare M2 Planşă cu rolurile ambalajelor M3 Ambalaj din hârtie (pungă pentru făină) M4 Ambalaj din mase plastice (butelie de apă minerală) M5 Ambalaj din lemn (lădiţă pentru fructe) M6 Ambalaj din ţesături textile (sac pentru zahăr) M7 Ambalaj din sticlă (butelie pentru apă minerală) M8 Ambalaj din metal (cutie de suc) M9 Set cu şase produse alimentare ambalate cu cod de bare .3.2.2. Metodele de învăţământ Codul metodelor de învăţământ C1 Conversaţia de verificare C2 Expunerea Metodele de învăţământ Tabelul A.

Elevul C răspunde: . Elevul A răspunde: . Elevul B răspunde: . spaţiul disponibil.Masa se aranjează în funcţie de tipul mesei. .Alimentele de origine minerală sunt următoarele: apa şi sarea.În funcţie de care factori se aranjează masa? elevilor 5 Privesc. fructele.Care sunt alimentele de origine minerală? .Cum se aleg tacâmurile. ascultă şi notează pe caiet .84 Tabelul A. şi face aprecieri verbale. " 18 Privesc. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 1) Timpul.Ce elemente decorative se folosesc la aranjarea mesei? 14 Crearea fondului aperceptiv . Elevul B răspunde: . 1 1 3 Etapele de instruire 2 Controlul prezenţei Verificarea temei de realizat acasă Verificarea cunoştinţelor obţinute în lecţia precedentă Obiectivele operaţionale 3 Activitatea cadrului didactic 4 Face apelul. ascultă şi răspund prezent la apel.Care sunt alimentele de origine vegetală? 16 Captarea atenţiei şi interesului elevilor Anunţarea titlului lecţiei . Elevul A răspunde: . numărul de persoane. atunci când cumpărăm alimente.Alimentele pot fi de origine minerală.3.Care sunt proprietăţile organoleptice ale produselor alimentare? Care este alimentelor? originea " .Alimentele de origine animală sunt următoarele: carnea şi derivatele ei. animală sau vegetală. miros. în min.Care sunt alimentele de origine animală? . cerealele. paharele. Ascultă. Verifică calitativ şi cantitativ tema.Ce aţi avut de pregătit pentru astăzi? . Elevul A răspunde: . Prezintă tema de casă şi corectează eventualele greşeli. Scrie pe tablă titlul lecţiei. importanţa ei. Elevul A răspunde: . Elevul B răspunde: . laptele şi derivatele lui. Metodele de învăţământ 6 Mijloacele de învăţământ 7 8 C1 .Lecţia aceasta este importantă deoarece veţi afla la ce să ne uităm.Ele se aleg în aşa fel încât să să fie în concordanţă cu evenimentul.2. prin sondaj.Elementele decorative folosite la aranjarea mesei sunt următoarele: vaze de flori şi sfeşnice. auz.Alimentele de origine vegetală sunt următoarele: legumele.Proprietăţile organoleptice ale produselor alimentare sunt date de cele cinci simţuri: văz. pipăit şi gust. feţele de masă şi şerveţelele? .6.Am avut de pregătit lecţia: "Aranjarea mesei" Elevul B răspunde: .

3. -Elevul A a fost notat cu nota 10. Elevul B răspunde conform tabelului A.3.3.2.85 Tabelul A.3.Care sunt formele de prezentare ale produselor alimentare? Care sunt rolurile ambalajelor? .2. Elevul D răspunde conform tabelului A.2.2. Privesc.3. Elevul G răspunde conform tabelului A. ascultă şi notează pe caiet .Care este semnificaţia elementelor de informare ale produselor alimentare? .2. Elevul F răspunde conform tabelului A.2.3.3.Astăzi aţi fost mai atenţi decât ora trecută.2.3.2. Elevul C răspunde conform tabelului A. Elevul A răspunde conform tabelului A. Elevul B a fost notat cu nota 10.3. impus de normele europene. conform tabelului A.3.3. ascultă şi notează pe caiet C2 M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9 40 Realizarea conexiunii inverse 45 47 48 Prezentarea unei aprecieri generale privind activitatea desfăşurată de elevi Notarea unor elevi Anunţarea temei pentru acasă .2.3. de pe ambalajul produselor alimentare? .Cine doreşte să descrie codul de bare. -Tema pentru acasă este următoarea: "Să se rezolve testul de la pagina 71". Privesc.3. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 2) 1 20 2 Anunţarea obiectivelor operaţionale Prezentarea conţinuturilor noi 3 OC1 OC2 OC3 OC4 OC5 OC6 OC7 OC1 OC2 OC3 OC4 OC5 OC6 OC7 OC1 OC2 OC3 OC4 OC5 OC6 OC7 4 Spune şi scrie pe tablă obiectivele operaţionale.2. 5 Privesc. Ascultă. C1 Ascultă.6.Care sunt elementele de identificare ale produselor alimentare? .1.3. conform tabelului A.Care sunt tipurile de informaţii de pe ambalajele produselor alimentare? .Care sunt materialele din care se pot executa ambalajele? . ascultă şi notează pe caiet 6 7 35 Prezintă conţinuturile noi.3.3. Elevul E răspunde conform tabelului A.3.2.

Bucureşti.1.. impus de normele europene. Criteriul de realizare acceptabil 50% 66. Elevii să descrie codul de bare..3.3. Tabelul A. D. Un set cu şase produse alimentare ambalate. Editura Didactică şi Pedagogică.. Cojocariu.86 Bibliografia: 1. Un set cu şase produse alimentare ambalate. G. . Ciucescu. Elevii să denumească materialele din care se pot executa ambalajele. Elevii să denumească rolurile ambalajelor. de pe ambalajul produselor alimentare. Un set cu şase produse alimentare ambalate. Bucureşti. Lichiardopol. Olteanu. Formularea obiectivelor operaţionale Obiectivele operaţionale Codul Conţinutul Condiţiile de probare OC1 OC2 OC3 OC4 OC5 OC6 OC7 Elevii să denumească formele de prezentare ale produselor alimentare. V. M.a. Un set cu şase produse alimentare ambalate. A. M. Editura Didactică şi Pedagogică.66% 66.66% 50% 60% 50% Un set cu şase produse alimentare ambalate. (2002) Abilităţi practice şi metodica predării lor. Marin. Elevii să denumească tipurile de informaţii de pe ambalajele produselor alimentare. (1999) Educaţie tehnologică * manual pentru clada a VI . S.3. Elevii să denumească elementele de identificare ale produselor alimentare.6% 66. Elevii să denumească semnificaţia elementelor de informare ale produselor alimentare. 2.3. Forma detaliată Clasa: VI -a Disciplina: Educaţie tehnologică Titlul lecţiei: Ambalajele produselor alimentare Tipul de lecţie: de comunicare cu evaluare formativă (de progres) Timpul acordat: 50 min.

-elemente de informare. -indicaţii de utilizare a produsului. Elemente de conţinut ale obiectivelor operaţionale Delimitarea conţinutului pe obiective Codul obiectivelor Elemente de conţinut. conform manualului operaţionale OC1 Formele de prezentare a produselor alimentare pot fi: -neambalate.87 Tabelul A. care semnifică: -ţara de origine a produsului. -ambalate. de pe ambalajul produselor alimentare cuprinde o serie de linii paralele. -estetic (educarea gustului pentru frumos).2. OC6 Elementele de informare sunt următoarele: -compoziţia chimică a produsului ambalat. -denumirea sau emblema producătorului. -sticlă. -ţesături textile. OC3 Materialele din care se pot executa ambalajele pot fi: -hârtie. -mase plastice.3. . sub care se află cifre. -numele produsului. OC7 Codul de bare. -lemn. OC2 Rolurile ambalajelor sunt următoarele: -protecţia produselor. -uşurinţa manipulării. -numărul de cntrol al produsului. -metal. -termenul de garanţie al produsului. impus de normele europene. OC4 Informaţii de pe ambalajele produselor alimentare dau următoarele tipuri de informaţii: -elemente de identificare. -cantitatea ambalată. -data fabricaţiei a produsului.3. OC5 Elementele de identificare ale produselor alimentare sunt următoarele: -denumirea produsului. -indicaţii de păstrare a produsului.

exerciţii şi aplicaţii problemelor (P).3.3.4.3. exerciţiilor (E).3.88 Tabelul A.5.3. Setul de probleme.3. aplicaţiilor (A) P1 E1 A1 Tabelul A. exerciţii şi aplicaţii Codul Setul de probleme.3. Metodele de învăţământ Codul metodelor de învăţământ C1 Conversaţia de verificare C2 Expunerea Metodele de învăţământ Tabelul A. Mijloacele de învăţământ Codul Mijloacele de învăţământ mijloacelor de învăţământ M1 Planşă cu formele de prezentare ale produselor alimentare M2 Planşă cu rolurile ambalajelor M3 Ambalaj din hârtie (pungă pentru făină) M4 Ambalaj din mase plastice (butelie de apă minerală) M5 Ambalaj din lemn (lădiţă pentru fructe) M6 Ambalaj din ţesături textile (sac pentru zahăr) M7 Ambalaj din sticlă (butelie pentru apă minerală) M8 Ambalaj din metal (cutie de suc) M9 Set cu şase produse alimentare ambalate cu cod de bare .

89 .

În funcţie de care factori se aranjează masa? 5 6 Privesc. verifică calitativ şi cantitativ tema. şi face aprecieri verbale. aplicaţiile Resursele materiale Mijloace de învăţământ care cuprind mesaj didactic facilitează transmiterea mesajului didactic 13 Mediul de instruire 8 9 10 11 12 14 Sala de clasă " 8 " . spaţiul disponibil.Tabelul A. Elevul A răspunde: .Am avut de pregătit lecţia: "Aranjarea mesei" Elevul B răspunde: . numărul de persoane. ascultă şi răspund prezent la apel. . Frontală Colectivă De cadrul didactic C1 7 Participa-rea elevilor Dirijarea activităţii Formele de organizare a instruirii Metodele de învăţământ Problemele.Masa se aranjează în funcţie de tipul mesei. feţele de masă şi şerveţelele? . prin sondaj.Cum se aleg tacâmurile. Etapele de instruire Obiectivele operaţionale Conţinutul de instruire Activitatea cadrului didactic elevilor Repartizarea sarcinilor 1 1 3 2 Controlul prezenţei Verificarea temei de realizat acasă Verificarea cunoştinţelor obţinute în lecţia precedentă 3 4 Face apelul.Ce elemente decorative se folosesc la aranjarea mesei? 90 . Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 1) Timpul. Prezintă tema de casă şi corectează eventualele greşeli.3. în min. Elevul B răspunde: . paharele. importanţa ei.6.3. exerciţiile. Elevul A răspunde: .Ce aţi avut de pregătit pentru astăzi? .Elementele decorative folosite la aranjarea mesei sunt următoarele: vaze de flori şi sfeşnice.Ele se aleg în aşa fel încât să să fie în concordanţă cu evenimentul.

7 " 8 " 9 " 10 " 11 12 13 14 " 18 Scrie pe tablă titlul lecţiei. Privesc.3.Fiţi atenţi! Urmează o lecţie importantă pentru voi.1.3. ascultă şi notează pe caiet " " " C2 M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9 " 91 Tabelul A. viitorii electricieni. conform tabelului A.3.3.3.3.6. Prezintă conţinuturile noi. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 2) 1 16 2 Captarea atenţiei şi interesului elevilor Anunţarea titlului lecţiei Anunţarea obiectivelor operaţionale Prezentarea conţinuturilor noi 3 4 5 .3.3.1.Tabelul A.3. conform tabelului A.2. Spune şi scrie pe tablă obiectivele operaţionale. ascultă şi notează pe caiet " " " " 20 35 OC1 OC2 OC3 OC4 OC5 OC6 OC7 OC1 OC2 OC3 OC4 OC5 OC6 OC7 Tabelul A. ascultă şi notează pe caiet Privesc. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 3) .3. Privesc. " " " " Tabelul A.6.2.3. 6 Ascultă.3.

3.3. Elevul B răspunde conform tabelului A. Elevul F răspunde conform tabelului A.2.3.3.3.1 40 2 Realizarea conexiunii inverse 3 OC1 OC2 OC3 OC4 OC5 OC6 OC7 4 5 Tabelul A.3.3.2.3.2. Elevul G răspunde conform tabelului A.Care sunt elementele de identificare ale produselor alimentare? .3. impus de normele europene. .Care sunt tipurile de informaţii de pe ambalajele produselor alimentare? . Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 4) .6.Care sunt materialele din care se pot executa ambalajele? .3.Care sunt formele de prezentare ale produselor alimentare? Care sunt rolurile ambalajelor? .3.2.2.3.3.3.3. Elevul C răspunde conform tabelului A.2.3.2. de pe ambalajul produselor alimentare? 6 Elevul A răspunde conform tabelului A. 7 " 8 " 9 " 10 C1 11 12 13 14 " 92 Tabelul A.2. Elevul D răspunde conform tabelului A.3.Cine doreşte să descrie codul de bare.Care este semnificaţia elementelor de informare ale produselor alimentare? .3. Elevul E răspunde conform tabelului A.

Marin. Ascultă. D.. Editura Didactică şi Pedagogică.. Bucureşti. ascultă şi notează pe caiet " " Bibliografia: 1. Editura Didactică şi Pedagogică.45 47 48 Prezentarea unei aprecieri generale privind activitatea desfăşurată de elevi Notarea unor elevi Anunţarea temei pentru acasă . V. 93 .. Lichiardopol. Elevul B a fost notat cu nota 10. Ciucescu. (2002) Abilităţi practice şi metodica predării lor. S. Olteanu. Bucureşti.Astăzi aţi fost mai atenţi decât ora trecută. 2. M. Privesc. Cojocariu.a. G. Ascultă. (1999) Educaţie tehnologică * manual pentru clada a VI . 1 de la pagina 45". " -Elevul A a fost notat cu nota 10. -Tema pentru acasă este următoarea: "Să se rezolve problema nr. M.

A. OC18: Elevii să descrie cernerea pe suprafaţa de lucru fixă. OC7: Elevii să descrie ciururile. OC6: Elevii să descrie grătarele. OC3: Elevii să definească cernutul. OC2: Elevii să denumească fracţiunile care se obţin ca rezultat al cernerii. aparatele de cernere. tipurile de aparate care execută cernerea. OC19: Elevii să descrie cernerea pe suprafaţa de lucru mobilă. Forma restrânsă Clasa: XI -a Disciplina: Operaţii unitare şi procese în industria alimentară Titlul lecţiei: Cernerea Tipul de lecţie: de comunicare cu evaluare formativă (de progres) Timpul acordat: 50 min. refuz). OC14: Elevii să descrie influenţa vitezei mişcării particulelor asupra cernerii. ca fracţiune care se obţine ca rezultat al cernerii.1.4. ca fracţiune care se obţine ca rezultat al cernerii. OC5: Elevii să clasifice.4. OC8: Elevii să descrie ciururile. OC11: Elevii să denumească condiţiile impuse alimentării suprafeţei de lucru. PROIECT DE LECŢIE DE COMUNICARE CU EVALUARE FORMATIVĂ ( DE PROGRES) A. OC12: Elevii să precizeze forma necesară a orificiilor suprafeţei de cernere în funcţie de forma particulelor. OC15: Elevii să descrie influenţa caracterului mişcării particulelor asupra cernerii. Metodele de învăţământ: C1: Conversaţia de verificare. M2: Folie transparentă cu schema cernerii (cernut. OC17: Elevii să clasifice. Obiectivele operaţionale: OC1: Elevii să definească operaţia de cernere. din punct al dimensiunilor orificiilor. C2: Expunerea. OC9: Elevii să definească capacitatea de cernere a suprafeţelor de lucru (cernere). M3: Retroproiector. din punct de vedere al stării de mişcare a suprafeţei de cernere. 94 . Mijloacele de învăţământ: M1: Folie transparentă cu schema de funcţionare a dispozitivului de pulverizare. OC4: Elevii să definească refuzul. OC13: Elevii să descrie influenţa dimensiunilor particulelor materialului asupra cernerii. OC10: Elevii să denumească factorii care influenţează cernerea. OC16: Elevii să descrie influenţa caracteristicilor materialului particulelor asupra cernerii.

-ţesături confecţionate din fibre sau fire textile (naturale sau artificiale). Grătarele au. forma necesară a orificiilor suprafeţei de cernere poate fi: -la particule sferice. Capacitatea de cernere a suprafeţelor de lucru este dată de suprafaţa lor activă. ca element constructiv principal. -plase de sârmă (împletituri din sârmă metalică). Ciururile au. -forma şi dimensiunile orificiilor. pătrată sau rotundă. cu ajutorul unor suprafeţe prevăzute cu orificii de diferite forme şi dimensiuni. Refuzul reprezintă fracţiunea cu particule cu dimensiuni mai mari decât dimensiunile ochiurilor aparatelor de cernere. Fracţiunile care se obţin ca rezultat al cernerii materialului sunt următoarele: -cernutul. aparatele de cernere pot fi: -grătare. Din punct de vedere al dimensiunilor orificiilor. În funcţie de forma particulelor. -viteza şi caracterul deplasării particulelor. care poate fi executată din: -table perforate sau din foi de tablă subţire cu orificii ştanţate. aflate la partea superioară a stratului nu mai vin în contact cu suprafaţa de cernere. astfel încât să lase între ele fante egale. Cernutul reprezintă fracţiunea cu particule cu dimensiuni mai mici decât dimensiunile ochiurilor aparatelor de cernere. -plase de sârmă (împletituri din sârmă metalică). -refuzul.Conţinutul de instruire: Cernerea este operaţia de separare mecanică. suprafaţa de cernere (de lucru) cu orificii de formă dreptunghiulară. ca element constructiv principal. -stratul de material să nu fie prea gros. se aleg suprafeţe de cernere cu orificii alungite sau dreptunghiulare. -site. care poate fi executată din: -table perforate sau din foi de tablă subţire cu orificii ştanţate. se aleg suprafeţe de cernere cu orificii pătrate sau circulare. fixate la distanţe egale pe suporturi transversale. ca element constructiv principal. pe criterii dimensionale a amestecurilor de granule şi pulberi. Condiţiile impuse alimentării suprafeţei de cernere sunt următoarele: -debit uniform. -ţesături confecţionate din fibre sau fire textile (naturale sau artificiale). deoarece particulele mărunte. -ciururi. -la particule cu formă neregulată. 95 . formată din bare de oţel. cu latura sau diametrul mai mare de 1 mm. Sitele au. cu latura sau diametrul mai mic de 1 mm. -caracteristicile materialului particulelor. suprafaţa de cernere (de lucru) cu orificii de formă dreptunghiulară. -debit corespunzător. care reprezintă raportul dintre aria totală a orificiilor şi aria totală a suprafeţei de cernere. -forma şi dimensiunile particulelor. pătrată sau circulară. în fracţiuni mai uniforme din punct de vedere al granulaţiei. Factorii care influenţează cernerea sunt următorii: -alimentarea suprafeţei de lucru. suprafaţa de cernere (de lucru).

. 96 . Viteza mişcării particulelor influenţează cernerea astfel: -viteză prea mică duce la rezultate slabe ale cernerii. iar unghiul de înclinare este suficient de mare. -particulele cu 0. 2. -materialele abrazive distrug sita. E. -mişcarea cu avans sacadat duce la rezultate bune ale cernerii. Cernerea pe suprafaţa de lucru fixă are loc numai când suprafaţa respectivă este înclinată. Calitatea cernerii pe suprafaţa de lucru mobilă este mai bună. l – latura / diametrul ochiurilor) înfundă ochiurile suprafeţei de lucru (se recomană să se lucreze cu ochiuri mai mari cu 10 – 15%)..5·l (d – diametru particulelor.Dimensiunile particulelor materialului influenţează cernerea astfel: -particulele cu d < 0. Onofrei. Editura Didactică şi Pedagogică.7·l (d – diametru particulelor. (1992) Procese şi aparate în industria alimentară * manual pentru clada a XI . -mişcarea cu avans mixt . -viteză prea mare duce la rezultate slabe ale cernerii. -mobile.5·l (d – diametru particulelor. l – latura / diametrul ochiurilor) trec mai uşor prin ochiurile suprafeţei de lucru.sacadat şi în salturi .2. astfel încât forţa tangenţială să fie mai mare decât forţa de frecare a materialului pe suprafaţa respectivă. Din punct de vedere al stării de mişcare a suprafeţei de cernere. Bucureşti. D. Cojocariu.. A. Calitatea cernerii pe suprafaţa de lucru fixă este redusă..4.. Forma semidetaliată Clasa: XI -a Disciplina: Operaţii unitare şi procese în industria alimentară Titlul lecţiei: Cernerea Tipul de lecţie: de comunicare cu evaluare formativă (de progres) Timpul acordat: 50 min. Editura Didactică şi Pedagogică.a. Ciucescu. Teleoacă. Cernerea pe suprafaţa de lucru mobilă permite o repartizare mai uniformă a particulelor pe suprafaţa de lucru şi un contact mai des al fiecărei particule cu suprafaţa de lucru. Caracteristicile materialului particulelor influenţează cernerea astfel: -materialele umede sau adezive înfundă sita. I. Bucureşti. Bibliografia: 1. V. aparatele de cernere pot fi: -fixe.7·l < d < 1.duce la rezultate foarte bune ale cernerii. M. Petculescu. Caracterului mişcării particulelor influenţează cernerea astfel: -mişcarea cu avans constant duce la rezultate slabe ale cernerii. -mişcarea cu avans în salturi duce la rezultate bune ale cernerii. (2002) Abilităţi practice şi metodica predării lor. l – latura / diametrul ochiurilor) trec repede peste suprafaţe de cernere şi nu împiedică particulele mic să ajungă şi să treacă prin ochiurile suprafeţei de lucru. R. -particulele cu d > 1. -viteza optimă duce la rezultate maxime ale cernerii.

din punct de vedere al stării de mişcare a suprafeţei de lucru. 97 . tipurile de aparate care execută cernerea.1. din punct al dimensiunilor orificiilor. Condiţiile de probare Criteriul de realizare acceptabil 50% 50% 50% 66. OC12 Elevii să precizeze forma necesară a orificiilor suprafeţei de cernere în funcţie de forma particulelor. OC4 Elevii să definească refuzul. OC18 Elevii să descrie cernerea pe suprafaţa de lucru fixă. OC10 Elevii să denumească factorii care influenţează cernerea.66% 50% 50% 50% 60% 50% 50% 50% OC3 Elevii să definească cernutul. OC14 Elevii să descrie influenţa vitezei mişcării particulelor asupra cernerii.Tabelul A. OC16 Elevii să descrie influenţa caracteristicilor materialului particulelor asupra cernerii. OC5 Elevii să clasifice. ca fracţiune care se obţine ca rezultat al cernerii. OC9 Elevii să definească capacitatea de cernere a suprafeţelor de lucru ((cernere). aparatele de cernere. OC19 Elevii să descrie cernerea pe suprafaţa de lucru mobilă. OC11 Elevii să denumească condiţiile impuse alimentării suprafeţei de lucru. Elevii să denumească fracţiunile care se obţin ca rezultat al cernerii. OC6 Elevii să descrie grătarele. OC8 Elevii să descrie sitele.4. OC15 Elevii să descrie influenţa caracterului mişcării particulelor asupra cernerii. OC17 Elevii să clasifice. Formularea obiectivelor operaţionale Obiectivele operaţionale Codul OC1 OC2 Conţinutul Elevii să definească operaţia de cernere.66% 50% 70% 70% 70% 66.2. OC7 Elevii să descrie ciururile.66% 60% 50% 66. ca fracţiune care se obţine ca rezultat al cernerii. OC13 Elevii să descrie influenţa dimensiunilor particulelor materialului asupra cernerii.

Fracţiunile care se obţin ca rezultat al cernerii materialului sunt următoarele: -cernutul. Dimensiunile particulelor materialului influenţează cernerea astfel: -particulele cu d < 0. -site. Grătarele au. -particulele cu d > 1. suprafaţa de cernere (de lucru). -plase de sârmă (împletituri din sârmă metalică). -forma şi dimensiunile particulelor. ca element constructiv principal. OC2 OC3 OC4 OC5 OC6 OC7. formată din bare de oţel. Factorii care influenţează cernerea sunt următorii: -alimentarea suprafeţei de lucru. Din punct de vedere al dimensiunilor orificiilor. suprafaţa de cernere (de lucru) cu orificii de formă dreptunghiulară. Refuzul reprezintă fracţiunea cu particule cu dimensiuni mai mari decât dimensiunile ochiurilor aparatelor de cernere. care poate fi executată din: -table perforate sau din foi de tablă subţire cu orificii ştanţate. deoarece particulele mărunte.5·l (d – diametru particulelor. pătrată sau rotundă. Condiţiile impuse alimentării suprafeţei de cernere sunt următoarele: -debit uniform. -particulele cu 0.5·l (d – diametru particulelor. -ciururi. cu ajutorul unor suprafeţe prevăzute cu orificii de diferite forme şi dimensiuni. -stratul de material să nu fie prea gros. care reprezintă raportul dintre aria totală a orificiilor şi aria totală a suprafeţei de cernere. fixate la distanţe egale pe suporturi transversale. în fracţiuni mai uniforme din punct de vedere al granulaţiei. l – latura / diametrul ochiurilor) trec repede peste suprafaţe de cernere şi nu împiedică particulele mic să ajungă şi să treacă prin ochiurile suprafeţei de lucru. pe criterii dimensionale a amestecurilor de granule şi pulberi.7·l (d – diametru particulelor. aflate la partea superioară a stratului nu mai vin în contact cu suprafaţa de cernere. l – latura / diametrul ochiurilor) trec mai uşor prin ochiurile suprafeţei de lucru. -forma şi dimensiunile orificiilor. -viteza şi caracterul deplasării particulelor. Ciururile au. l – latura / diametrul ochiurilor) înfundă ochiurile suprafeţei de lucru (se recomană să se lucreze cu ochiuri mai mari cu 10 – 15%).Tabelul A. cu latura sau diametrul mai mic de 1 mm. astfel încât să lase între ele fante egale. ca element constructiv principal. Sitele au. -debit corespunzător. -ţesături confecţionate din fibre sau fire textile (naturale sau artificiale). aparatele de cernere pot fi: -grătare.2. care poate fi executată din: -table perforate sau din foi de tablă subţire cu orificii ştanţate. ca element constructiv principal. Elemente de conţinut ale obiectivelor operaţionale (Fila 1) Codul obiectivelor operaţionale OC1 Delimitarea conţinutului pe obiective Elemente de conţinut.2. Capacitatea de cernere a suprafeţelor de lucru este dată de suprafaţa lor activă.4. OC8 OC9 OC10 OC11 OC12 98 . conform manualului Cernerea este operaţia de separare mecanică. -caracteristicile materialului particulelor. suprafaţa de cernere (de lucru) cu orificii de formă dreptunghiulară. -refuzul. cu latura sau diametrul mai mare de 1 mm. -plase de sârmă (împletituri din sârmă metalică). Cernutul reprezintă fracţiunea cu particule cu dimensiuni mai mici decât dimensiunile ochiurilor aparatelor de cernere.7·l < d < 1. -ţesături confecţionate din fibre sau fire textile (naturale sau artificiale). pătrată sau circulară.

Tabelul A.4.2.2. Elemente de conţinut ale obiectivelor operaţionale (Fila 2)
Codul obiectivelor operaţionale OC13 Delimitarea conţinutului pe obiective Elemente de conţinut, conform manualului Cernerea este operaţia de separare mecanică, pe criterii dimensionale a amestecurilor de granule şi pulberi, în fracţiuni mai uniforme din punct de vedere al granulaţiei, cu ajutorul unor suprafeţe prevăzute cu orificii de diferite forme şi dimensiuni. Viteza mişcării particulelor influenţează cernerea astfel: -viteză prea mică duce la rezultate slabe ale cernerii; -viteză prea mare duce la rezultate slabe ale cernerii; -viteza optimă duce la rezultate maxime ale cernerii. Caracterului mişcării particulelor influenţează cernerea astfel: -mişcarea cu avans constant duce la rezultate slabe ale cernerii; -mişcarea cu avans în salturi duce la rezultate bune ale cernerii; -mişcarea cu avans sacadat duce la rezultate bune ale cernerii; -mişcarea cu avans mixt - sacadat şi în salturi - duce la rezultate foarte bune ale cernerii. Caracteristicile materialului particulelor influenţează cernerea astfel: -materialele umede sau adezive înfundă sita; -materialele abrazive distrug sita.. Din punct de vedere al stării de mişcare a suprafeţei de cernere, aparatele de cernere pot fi: -fixe; -mobile. Cernerea pe suprafaţa de lucru fixă are loc numai când suprafaţa respectivă este înclinată, iar unghiul de înclinare este suficient de mare, astfel încât forţa tangenţială să fie mai mare decât forţa de frecare a materialului pe suprafaţa respectivă. Calitatea cernerii pe suprafaţa de lucru fixă este redusă. Cernerea pe suprafaţa de lucru mobilă permite o repartizare mai uniformă a particulelor pe suprafaţa de lucru şi un contact mai des al fiecărei particule cu suprafaţa de lucru. Calitatea cernerii pe suprafaţa de lucru mobilă este mai bună.

OC14

OC15

OC16 OC17

OC18

OC19

Tabelul A.4.2.3. Metodele de învăţământ Codul metodelor de învăţământ C1 Conversaţia de verificare C2 Expunerea

Metodele de învăţământ

Tabelul A.4.2.4. Setul de probleme, exerciţii şi aplicaţii Codul Setul de probleme, exerciţii şi aplicaţii problemelor (P), exerciţiilor (E), aplicaţiilor (A) P1 E1 A1 Tabelul A.4.2.5. Mijloacele de învăţământ
Codul mijloacelor de învăţământ M1 M2 M3 Mijloacele de învăţământ Folie transparentă cu schema de funcţionare a dispozitivului de pulverizare Folie transparentă cu schema cernerii (cernut, refuz) Retroproiector

99 Tabelul A.4.2.6. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 1)
Timpul, în min. 1 1 3 Etapele de instruire 2 Controlul prezenţei Verificarea temei de realizat acasă Verificarea cunoştinţelor obţinute în lecţia precedentă Obiectivele operaţionale 3 Activitatea cadrului didactic 4 Face apelul. Verifică calitativ şi cantitativ tema, prin sondaj, şi face aprecieri verbale. - Ce aţi avut de pregătit pentru astăzi? - Ce operaţii realizează aceste maşini? - Care este principiul de funcţionare al dispozitivului de pulverizare, pe baza schemei de pe ecran? elevilor 5 Privesc, ascultă şi răspund prezent la apel. Prezintă tema de casă şi corectează eventualele greşeli. Elevul A răspunde: - Am avut de pregătit lecţia: "Maşinile pentru divizarea fluidelor" Elevul B răspunde: - Realizează pulverizarea şi emulsionarea. Elevul A răspunde: - Dispozitivul este alcătuit dintr-un ajutaj 1 şi o cameră de amestec 2. Gazul este alimentat cu presiune mare în camera de amestec prin conducta 9, terminată cu o duză 4, care să-i asigure creşterea energiei cinetice. Lichidul este aspirat prin camera 5, datorită presiunii care i-a naştere la trecerea gazului din camera de amestec prin orificiul mic 3 al ajutajului. Alimentarea gazului şi lichidului este controlată de la robinetele cu acţiune automată 6 şi 7, iar viteza lichidului este reglată, modificând secţiunea la intrarea acestuia în camera de amestec, cu ajutorul piesei filetate 8. Elevul B răspunde: - Energia cinetică din conductă este transformată în presiune. La ieşirea din difuzor în atmosferă, se produce fenomenul de detentă (creşterea volumului ocupat de amestec). Are loc fragmentarea lichidului, numită pulverizare. Elevul A răspunde: - Când se foloseşte un lichid cu presiune mare, nu un gaz – ca în cazul pulverizării - la ieşirea din difuzor el este fin dispersat în masa unui fluid (cu care formează un amestec omogen), obţinându-se o emulsie. Elevul B răspunde: - Emulsiile pot fi: grosiere şi fine, dacă gradul de divizare al lichidului dispersat este mic, adică se obţin particule mari, respectiv, gradul de divizare al lichidului dispersat este mare, adică se obţin particule mici. Metodele de învăţământ 6 Mijloacele de învăţământ 7

8

C1

M1 M3

- Cum are loc pulverizarea?

- Cum are loc emulsionarea?

- Care sunt tipurile de emulsii?

100 Tabelul A.4.2.6. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 2)
1 14 2 Crearea fondului aperceptiv 3 4 - Care sunt grupele mari de operaţii pentru prelucrarea materiilor prime din morărit şi panificaţie? - Astăzi vom vorbi despre cum se obţine făina bună. Ştiţi, este o borbă: gospodinele, când nu iese bun cozonacul, dau vina pe drojdie sau făină. Scrie pe tablă titlul lecţiei. 5 Elevul A răspunde: - Grupele mari de operaţii pentru prelucrarea materiilor prime din morărit şi panificaţie sunt următoarele: însilozare, curăţire şi măcinare. Ascultă. 6 " 7

16

Captarea atenţiei şi interesului elevilor Anunţarea titlului lecţiei Anunţarea obiectivelor operaţionale Prezentarea conţinuturilor noi Realizarea conexiunii inverse

"

18

Privesc, ascultă şi notează pe caiet Privesc, ascultă şi notează pe caiet

20

OC1 – OC19

Spune şi scrie pe tablă obiectivele operaţionale, conform tabelului A.3.2.1.

35

OC1 – OC19

Prezintă conţinuturile noi, conform tabelului A.3.2.2. - Care este definiţia operaţiei de cernere? - Care sunt fracţiunile care se obţin ca rezultat al cernerii? - Care este definiţia cernutului, ca fracţiune care se obţine ca rezultat al cernerii? - Care este definiţia refuzului, ca fracţiune care se obţine ca rezultat al cernerii? - Care este clasificarea, din punct al dimensiunilor orificiilor, a aparatelor care execută cernerea? - Cum pot fi descrise grătarele? - Cum pot fi descrise ciururile? - Care este definiţia capacităţii de cernere a suprafeţelor de lucru? - Care sunt factorii care influenţează cernerea? - Care sunt condiţiile impuse alimentării suprafeţei de lucru? - Care este forma necesară a orificiilor suprafeţei de cernere în funcţie de forma particulelor?

Privesc, ascultă şi notează pe caiet Elevul A răspunde conform tabelului A.4.3.2. Elevul B răspunde conform tabelului A.4.3.2. Elevul C răspunde conform tabelului A.4.3.2. Elevul D răspunde conform tabelului A.4.3.2.

C2

M2 M3

40

OC1 – OC19

C1

Elevul E răspunde conform tabelului A.4.3.2. Elevul F răspunde conform tabelului A.4.3.2. Elevul G răspunde conform tabelului A.4.3.2. Elevul A răspunde conform tabelului A.4.3.2. Elevul B răspunde conform tabelului A.4.3.2. Elevul C răspunde conform tabelului A.4.3.2. Elevul D răspunde conform tabelului A.4.3.2.

Ciucescu.2.3.4.2.2. Elevul D răspunde conform tabelului A. 2.Astăzi aţi fost mai atenţi decât ora trecută.3. Elevul C răspunde conform tabelului A. I. Onofrei. Bucureşti. din punct de vedere al stării de mişcare a suprafeţei de cernere.Care este influenţa vitezei mişcării particulelor asupra cernerii? . R. Privesc. B şi C..4..a.. Editura Didactică şi Pedagogică.4. a aparatelor de cernere? . .4.Care este clasificarea.4.4.4. 6 7 45 47 48 Prezentarea unei aprecieri generale privind activitatea desfăşurată de elevi Notarea unor elevi Anunţarea temei pentru acasă Elevul B răspunde conform tabelului A. (1992) Procese şi aparate în industria alimentară * manual pentru clada a XI .2. Teleoacă. E..2.Cum este cernerea pe suprafaţa de lucru mobilă? . V. Editura Didactică şi Pedagogică. (2002) Abilităţi practice şi metodica predării lor. Cojocariu.3. Ascultă. Bucureşti. Elevul C răspunde conform tabelului A. D.Care este influenţa caracteristicilor materialului particulelor asupra cernerii? .101 Tabelul A. M.2. Petculescu. Elevul B răspunde conform tabelului A.3.3.Care este influenţa dimensiunilor particulelor materialului asupra cernerii? .3. ascultă şi notează pe caiet Bibliografie 1. 5 Elevul A răspunde conform tabelului A.Care este influenţa caracterului mişcării particulelor asupra cernerii? .Au fost notaţi cu notă maximă elevii A.3. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 3) 1 2 3 4 .4. .4. A. Elevul A răspunde conform tabelului A.3. Forma detaliată Clasa: XI -a Disciplina: Operaţii unitare şi procese în industria alimentară Titlul lecţiei: Cernerea Tipul de lecţie: de comunicare cu evaluare formativă (de progres) Timpul acordat: 50 min. Ascultă.2.2. -Tema pentru acasă este următoarea: "Să se deseneze schema cernerii".6.Cum este cernerea pe suprafaţa de lucru fixă? .

Formularea obiectivelor operaţionale Obiectivele operaţionale Codul OC1 OC2 Conţinutul Elevii să definească operaţia de cernere. OC12 Elevii să precizeze forma necesară a orificiilor suprafeţei de cernere în funcţie de forma particulelor.102 Tabelul A. OC5 Elevii să clasifice. ca fracţiune care se obţine ca rezultat al cernerii.66% 60% 50% 66. OC8 Elevii să descrie sitele.66% 50% 70% 70% 70% 66.3. ca fracţiune care se obţine ca rezultat al cernerii. OC11 Elevii să denumească condiţiile impuse alimentării suprafeţei de lucru. OC9 Elevii să definească capacitatea de cernere a suprafeţelor de lucru ((cernere). din punct al dimensiunilor orificiilor. OC17 Elevii să clasifice. aparatele de cernere. OC14 Elevii să descrie influenţa vitezei mişcării particulelor asupra cernerii. Elevii să denumească fracţiunile care se obţin ca rezultat al cernerii. OC15 Elevii să descrie influenţa caracterului mişcării particulelor asupra cernerii. tipurile de aparate care execută cernerea. OC18 Elevii să descrie cernerea pe suprafaţa de lucru fixă. OC13 Elevii să descrie influenţa dimensiunilor particulelor materialului asupra cernerii. OC4 Elevii să definească refuzul. OC10 Elevii să denumească factorii care influenţează cernerea. OC19 Elevii să descrie cernerea pe suprafaţa de lucru mobilă.4. din punct de vedere al stării de mişcare a suprafeţei de lucru. Condiţiile de probare Criteriul de realizare acceptabil 50% 50% 50% 66. OC6 Elevii să descrie grătarele.66% 50% 50% 50% 60% 50% 50% 50% OC3 Elevii să definească cernutul. .1. OC16 Elevii să descrie influenţa caracteristicilor materialului particulelor asupra cernerii. OC7 Elevii să descrie ciururile.

cu ajutorul unor suprafeţe prevăzute cu orificii de diferite forme şi dimensiuni. -refuzul. fixate la distanţe egale pe suporturi transversale. Sitele au. Grătarele au. l – latura / diametrul ochiurilor) înfundă ochiurile suprafeţei de lucru (se recomană să se lucreze cu ochiuri mai mari cu 10 – 15%).5·l (d – diametru particulelor. -forma şi dimensiunile orificiilor. Ciururile au. -plase de sârmă (împletituri din sârmă metalică). Elemente de conţinut ale obiectivelor operaţionale (Fila 1) Codul obiectivelor operaţionale OC1 Delimitarea conţinutului pe obiective Elemente de conţinut.7·l < d < 1. l – latura / diametrul ochiurilor) trec mai uşor prin ochiurile suprafeţei de lucru. cu latura sau diametrul mai mic de 1 mm. Factorii care influenţează cernerea sunt următorii: -alimentarea suprafeţei de lucru. formată din bare de oţel. -debit corespunzător. în fracţiuni mai uniforme din punct de vedere al granulaţiei. suprafaţa de cernere (de lucru) cu orificii de formă dreptunghiulară. pe criterii dimensionale a amestecurilor de granule şi pulberi.103 Tabelul A. ca element constructiv principal. Fracţiunile care se obţin ca rezultat al cernerii materialului sunt următoarele: -cernutul. conform manualului Cernerea este operaţia de separare mecanică. ca element constructiv principal. OC2 OC3 OC4 OC5 OC6 OC7. pătrată sau circulară. Dimensiunile particulelor materialului influenţează cernerea astfel: -particulele cu d < 0. -caracteristicile materialului particulelor.5·l (d – diametru particulelor. Cernutul reprezintă fracţiunea cu particule cu dimensiuni mai mici decât dimensiunile ochiurilor aparatelor de cernere. aparatele de cernere pot fi: -grătare. care reprezintă raportul dintre aria totală a orificiilor şi aria totală a suprafeţei de cernere. -viteza şi caracterul deplasării particulelor. aflate la partea superioară a stratului nu mai vin în contact cu suprafaţa de cernere. l – latura / diametrul ochiurilor) trec repede peste suprafaţe de cernere şi nu împiedică particulele mic să ajungă şi să treacă prin ochiurile suprafeţei de lucru. -stratul de material să nu fie prea gros. care poate fi executată din: -table perforate sau din foi de tablă subţire cu orificii ştanţate. -ciururi. Condiţiile impuse alimentării suprafeţei de cernere sunt următoarele: -debit uniform. -particulele cu 0.2.7·l (d – diametru particulelor. Din punct de vedere al dimensiunilor orificiilor. -particulele cu d > 1. deoarece particulele mărunte. -ţesături confecţionate din fibre sau fire textile (naturale sau artificiale). astfel încât să lase între ele fante egale.4. Refuzul reprezintă fracţiunea cu particule cu dimensiuni mai mari decât dimensiunile ochiurilor aparatelor de cernere. Capacitatea de cernere a suprafeţelor de lucru este dată de suprafaţa lor activă. OC8 OC9 OC10 OC11 OC12 . care poate fi executată din: -table perforate sau din foi de tablă subţire cu orificii ştanţate. pătrată sau rotundă. -ţesături confecţionate din fibre sau fire textile (naturale sau artificiale). -forma şi dimensiunile particulelor. suprafaţa de cernere (de lucru). -site. suprafaţa de cernere (de lucru) cu orificii de formă dreptunghiulară.3. -plase de sârmă (împletituri din sârmă metalică). ca element constructiv principal. cu latura sau diametrul mai mare de 1 mm.

exerciţiilor (E). aparatele de cernere pot fi: -fixe. -mişcarea cu avans sacadat duce la rezultate bune ale cernerii. OC14 OC15 OC16 OC17 OC18 OC19 Tabelul A. Calitatea cernerii pe suprafaţa de lucru mobilă este mai bună. Cernerea pe suprafaţa de lucru fixă are loc numai când suprafaţa respectivă este înclinată. exerciţii şi aplicaţii Codul Setul de probleme. iar unghiul de înclinare este suficient de mare.4.4. conform manualului Cernerea este operaţia de separare mecanică. -viteză prea mare duce la rezultate slabe ale cernerii.. aplicaţiilor (A) P1 E1 A1 Tabelul A. Metodele de învăţământ Codul metodelor de învăţământ C1 Conversaţia de verificare C2 Expunerea Metodele de învăţământ Tabelul A. Calitatea cernerii pe suprafaţa de lucru fixă este redusă. Din punct de vedere al stării de mişcare a suprafeţei de cernere. -mobile.3.duce la rezultate foarte bune ale cernerii.3.4. -mişcarea cu avans în salturi duce la rezultate bune ale cernerii.3. refuz) .5.4. Elemente de conţinut ale obiectivelor operaţionale (Fila 2) Codul obiectivelor operaţionale OC13 Delimitarea conţinutului pe obiective Elemente de conţinut. astfel încât forţa tangenţială să fie mai mare decât forţa de frecare a materialului pe suprafaţa respectivă.4. Mijloacele de învăţământ Codul mijloacelor de învăţământ M1 M2 Mijloacele de învăţământ Folie transparentă cu schema de funcţionare a dispozitivului de pulverizare Folie transparentă cu schema cernerii (cernut. Setul de probleme. Viteza mişcării particulelor influenţează cernerea astfel: -viteză prea mică duce la rezultate slabe ale cernerii.104 Tabelul A. în fracţiuni mai uniforme din punct de vedere al granulaţiei. -materialele abrazive distrug sita. -mişcarea cu avans mixt .3. Cernerea pe suprafaţa de lucru mobilă permite o repartizare mai uniformă a particulelor pe suprafaţa de lucru şi un contact mai des al fiecărei particule cu suprafaţa de lucru.2. exerciţii şi aplicaţii problemelor (P). cu ajutorul unor suprafeţe prevăzute cu orificii de diferite forme şi dimensiuni. pe criterii dimensionale a amestecurilor de granule şi pulberi. -viteza optimă duce la rezultate maxime ale cernerii. Caracteristicile materialului particulelor influenţează cernerea astfel: -materialele umede sau adezive înfundă sita.sacadat şi în salturi . Caracterului mişcării particulelor influenţează cernerea astfel: -mişcarea cu avans constant duce la rezultate slabe ale cernerii.3.

M3 Retroproiector 105 .

exerciţiile.. ascultă şi răspund prezent la apel.6.4. prin sondaj. .Ce aţi avut de pregătit pentru astăzi? .3.Ce operaţii realizează aceste maşini? 5 6 Privesc. Prezintă tema de casă şi corectează eventualele greşeli. în min. aplicaţiile Resursele materiale Mijloace de învăţământ care cuprind mesaj didactic facilitează transmiterea mesajului didactic 13 Mediul de instruire 8 9 10 11 12 14 Sala de clasă " 8 " 106 .Am avut de pregătit lecţia: "Maşinile pentru divizarea fluidelor" Elevul B răspunde: . Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 1) Timpul. Elevul A răspunde: . Etapele de instruire Obiectivele operaţionale Conţinutul de instruire Activitatea cadrului didactic elevilor Repartizarea sarcinilor 1 1 3 2 Controlul prezenţei Verificarea temei de realizat acasă Verificarea cunoştinţelor obţinute în lecţia precedentă 3 4 Face apelul Verifică calitativ şi cantitativ tema. şi face aprecieri verbale. Frontală Colectivă De cadrul didactic C1 7 Participa-rea elevilor Dirijarea activităţii Formele de organizare a instruirii Metodele de învăţământ Problemele.Tabelul A.Realizează pulverizarea şi emulsionarea.

la ieşirea din difuzor el este fin dispersat în masa unui fluid (cu care formează un amestec omogen). Elevul A răspunde: . datorită presiunii care i-a naştere la trecerea gazului din camera de amestec prin orificiul mic 3 al ajutajului.Tabelul A. Gazul este alimentat cu presiune mare în camera de amestec prin conducta 9. se produce fenomenul de detentă (creşterea volumului ocupat de amestec). nu un gaz – ca în cazul pulverizării . pe baza schemei de pe ecran? 6 Elevul A răspunde: . iar viteza lichidului este reglată. Lichidul este aspirat prin camera 5.6. 7 Frontală 8 Colectivă 9 De cadrul didactic 10 C1 11 12 13 14 " .Care este principiul de funcţionare al dispozitivului de pulverizare. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 2) 1 2 Verificarea cunoştinţelor obţinute în lecţia precedentă 3 4 5 . care să-i asigure creşterea energiei cinetice.Dispozitivul este alcătuit dintr-un ajutaj 1 şi o cameră de amestec 2. cu ajutorul piesei filetate 8.Cum are loc pulverizarea? .3. Are loc fragmentarea lichidului.Când se foloseşte un lichid cu presiune mare. modificând secţiunea la intrarea acestuia în camera de amestec.4. La ieşirea din difuzor în atmosferă. Elevul B răspunde: . numită pulverizare. obţinându-se o emulsie. Alimentarea gazului şi lichidului este controlată de la robinetele cu acţiune automată 6 şi 7. terminată cu o duză 4.Cum are loc emulsionarea? 107 .Energia cinetică din conductă este transformată în presiune.

curăţire şi măcinare.4.6. Privesc.Care sunt tipurile de emulsii? 6 Elevul B răspunde: . Elevul A răspunde: . când nu iese bun cozonacul. adică se obţin particule mari.3. dau vina pe drojdie sau făină. ascultă şi notează pe caiet Privesc. adică se obţin particule mici.1.3.1. ascultă şi notează pe caiet " " " " 20 OC1 – OC19 Tabelul A. Ascultă.2.4. Spune şi scrie pe tablă obiectivele operaţionale. Scrie pe tablă titlul lecţiei.Astăzi vom vorbi despre cum se obţine făina bună. conform tabelului A.3.Emulsiile pot fi: grosiere şi fine.4.2. Prezintă conţinuturile noi. Ştiţi.Tabelul A. este o borbă: gospodinele. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 3) 1 2 Verificarea cunoştinţelor obţinute în lecţia precedentă 3 4 5 . " " " " " Privesc. respectiv. ascultă şi notează pe caiet " " " C2 M2 M3 " 108 .Grupele mari de operaţii pentru prelucrarea materiilor prime din morărit şi panificaţie sunt următoarele: însilozare. dacă gradul de divizare al lichidului dispersat este mic.3.Care sunt grupele mari de operaţii pentru prelucrarea materiilor prime din morărit şi panificaţie? " " " " " 16 Captarea atenţiei şi interesului elevilor Anunţarea titlului lecţiei Anunţarea obiectivelor operaţionale Prezentarea conţinuturilor noi 18 . " " " " 35 OC1 – OC19 Tabelul A. gradul de divizare al lichidului dispersat este mare. conform tabelului A.2.3. 7 Frontală 8 Colectivă 9 De cadrul didactic 10 C1 11 12 13 14 " 14 Crearea fondului aperceptiv .2.

3.4.Care sunt factorii care influenţează cernerea? .Care este definiţia capacităţii de cernere a suprafeţelor de lucru? .2.Care este definiţia cernutului. a aparatelor care execută cernerea? .3. ca fracţiune care se obţine ca rezultat al cernerii? .4.Care sunt condiţiile impuse alimentării suprafeţei de lucru? .4.4.Cum pot fi descrise grătarele? .4.6.2.3.4.2.2. Elevul B răspunde conform tabelului A.3.3.Care este definiţia operaţiei de cernere? .Care sunt fracţiunile care se obţin ca rezultat al cernerii? . Elevul F răspunde conform tabelului A. 109 .4.2. Elevul C răspunde conform tabelului A. 7 " 8 " 9 " 10 C1 11 12 13 14 " Elevul E răspunde conform tabelului A. din punct al dimensiunilor orificiilor.3.Care este clasificarea.3.2.Care este definiţia refuzului.Care este forma necesară a orificiilor suprafeţei de cernere în funcţie de forma particulelor? 6 Elevul A răspunde conform tabelului A.2.4.3.4. Elevul G răspunde conform tabelului A. Elevul D răspunde conform tabelului A.3.4. Elevul A răspunde conform tabelului A. Elevul D răspunde conform tabelului A.3.2.3. Elevul C răspunde conform tabelului A.2.2. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 4) 1 40 2 Realizarea conexi-unii inverse 3 OC1 – OC19 4 5 .3. ca fracţiune care se obţine ca rezultat al cernerii? . Elevul B răspunde conform tabelului A.Tabelul A.4.2.4.Cum pot fi descrise ciururile? .

Ascultă. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 5) 1 40 2 Realizarea conexiunii inverse 3 OC1 – OC19 4 5 .4.3. ascultă şi notează pe caiet " " Bibliografie 1.2. " .3.Care este influenţa caracterului mişcării particulelor asupra cernerii? .2.4. Teleoacă.2.3.Care este clasificarea.3.2.Cum este cernerea pe suprafaţa de lucru mobilă? .Astăzi aţi fost mai atenţi decât ora trecută. (2002) Abilităţi practice şi metodica predării lor. 2.4. Editura Didactică şi Pedagogică.4. Elevul C răspunde conform tabelului A. Elevul D răspunde conform tabelului A.4. -Tema pentru acasă este următoarea: "Să se deseneze schema cernerii". 7 " 8 " 9 " 10 C1 11 12 13 14 " 45 47 48 Prezentarea unei aprecieri generale privind activitatea desfăşurată de elevi Notarea unor elevi Anunţarea temei pentru acasă Elevul B răspunde conform tabelului A. D.3.2. B şi C.3.. Bucureşti.3..2.Care este influenţa vitezei mişcării particulelor asupra cernerii? . Cojocariu. Elevul C răspunde conform tabelului A. Privesc. 6 Elevul A răspunde conform tabelului A.Care este influenţa dimensiunilor particulelor materialului asupra cernerii? . Ascultă. Editura Didactică şi Pedagogică.3. din punct de vedere al stării de mişcare a suprafeţei de cernere. V.Cum este cernerea pe suprafaţa de lucru fixă? .Care este influenţa caracteristicilor materialului particulelor asupra cernerii? .4. I. Elevul B răspunde conform tabelului A.4. M. Petculescu. Elevul A răspunde conform tabelului A. E.. 110 ..2. a aparatelor de cernere? .Tabelul A. Ciucescu. R. Onofrei. (1992) Procese şi aparate în industria alimentară * manual pentru clada a XI .Au fost notaţi cu notă maximă elevii A. Bucureşti.4.6.a.

M9: Mops. M4: Cot G1/2". M5: Mufă G1/2". M10: Şubler. Forma restrânsă Anul: III . 111 . M2: Desen de subansamblu. -selectarea SDV. -şanfrenarea capetelor ţevii. prevăzut la capete cu mufă şi cot. M12: Cânepă. M11: Ulei de in. cu lungimea de gabarit de 0. -filetarea exterioară G1/2" la capetele ţevii. -debavurarea ţevii.1. M14: Stand de probă. dimensiuni) în vederea lucrării. M13: Vaselină.1. -verificarea vizuală a calităţii materialelor.A.lea (Mecanic instalaţii hidraulice şi pneumatice – S. -verificarea etanşeităţii. C2: Lucrare practică. M8: Trusă de filetat. -selectarea materialelor (tipuri. Metodele de învăţământ: C1: Conversaţia de verificare. -măsurarea ţevii la lungimea corespunzătoare. -verificarea vizuală a stării de funcţionare a SDV. PROIECT DE LECŢIE DE FORMARE A DEPRINDERILOR ŞI PRICEPERILOR B.M. Lista operaţiilor: -citirea desenului de subansamblu. -debitarea ţevii. -asamblarea etanşă la capetele ţevii cu fitinguri.B. Obiectivele operaţionale: OPM1: Executarea unui subansamblu etanş de instalaţie din oţel. M7: Pilă de degroşare. M3:Ţeavă Dn 16 mm. M6: Ferăstrău manual.5 m. diametrul de 1/2". Mijloacele de învăţământ: M1: Planşă cu operaţiile.urilor în vederea lucrării.1.) Disciplina: Instruire practică Titlul lecţiei: Executarea unui subansamblu din ţeavă cu fitinguri Tipul de lecţie: Formarea deprinderilor şi priceperilor Timpul acordat: 200 min.urilor.

lea (Mecanic instalaţii hidraulice şi pneumatice – S. -şubler. 2.Bibliografia: 1.M.1.a. Cojocariu.2. Bucureşti. -mops.1. Editura Didactică şi Pedagogică. (2002) Abilităţi practice şi metodica predării lor.5 m. -cot G1/2". -stand de probă.2.1. Editura CD Press. -vaselină.A. B. -mufă G1/2". diametrul de 1/2". -pilă de degroşare. -cânepă. -ferăstrău manual. Ciocîrlea Vasilescu. Tabelul B.) Disciplina: Instruire practică Titlul lecţiei: Executarea unui subansamblu din ţeavă cu fitinguri Tipul de lecţie: Formarea deprinderilor şi priceperilor Timpul acordat: 200 min. -ţeavă Dn 16 mm. prevăzut la capete cu mufă şi cot. V. (2006) Lăcătuşerie mecanică * manual pentru clada a X . Formularea obiectivelor operaţionale Obiectivele operaţionale Codul Conţinutul Condiţiile de probare Sunt puse la dispoziţie: -desenul de subansamblu. Criteriul de realizare acceptabil maxim 1/2 oră 112 . M. OPM1 Executarea unui subansamblu etanş de instalaţie din oţel.. Ciucescu. A. D. -ulei de in. Forma semidetaliată Anul: III . -trusă de filetat. Bucureşti. cu lungimea de gabarit de 0.

-debavurarea ţevii. Elemente de conţinut ale obiectivelor operaţionale (Fila 1) Delimitarea conţinutului pe obiective Codul obiectivelor Conţinutul (Lista operaţiilor) operaţionale OPM1 -citirea desenului de subansamblu. dimensiuni) în vederea lucrării. exerciţii şi aplicaţii Codul Setul de probleme. -asamblarea etanşă la capetele ţevii cu fitinguri.urilor în vederea lucrării. Metodele de învăţământ Codul metodelor de învăţământ C1 C2 Metodele de învăţământ Conversaţia de verificare Lucrarea practică Tabelul B. Setul de probleme.urilor. -debitarea ţevii. Tabelul B. -verificarea etanşeităţii. -verificarea vizuală a stării de funcţionare a SDV.3.1. -filetarea exterioară G1/2" la capetele ţevii. -selectarea SDV.2. exerciţiilor (E).2. -verificarea vizuală a calităţii materialelor.1.Tabelul B. -măsurarea ţevii la lungimea corespunzătoare.5. aplicaţiilor (A) P1 E1 A1 Tabelul B. Mijloacele de învăţământ Codul mijloacelor de învăţământ Mijloacele de învăţământ M1 Planşă cu operaţiile M2 Desen de subansamblu M3 Ţeavă Dn 16 mm M4 Cot G1/2" M5 Mufă G1/2" M6 Ferăstrău manual M7 Pilă de degroşare M8 Trusă de filetat M9 Mops M10 Şubler M11 Ulei de in M12 Cânepă M13 Vaselină M14 Stand de probă 113 .1. exerciţii şi aplicaţii problemelor (P).2.4.2. -selectarea materialelor (tipuri.1. -şanfrenarea capetelor ţevii.2.

Privesc.2.Care este modul lor de îmbinare? . sudare. deformări. înainte de a fi utilizate? 12 14 Captarea atenţiei elevilor Anunţarea titlului lecţiei Anunţarea obiectivelor operaţionale Prezentarea şi identificarea operaţiilor Demonstrarea operaţiilor de către cadrul didactic . crăpături.Cum se verifică vizual materialele. 17 " Prezintă operaţiile. teuri. Elevul D răspunde: . ascultă şi răspund prezent la apel. racorduri olandeze.Fitingurile pot fi: coturi. Elevul A răspunde: . mufe. Elevul E răspunde: Vizual. materialele se verifică să nu aibă fisuri.1. .2. conform tabelului B.Conductele pot fi din oţel.1.1. ascultă şi notează pe caiet Metodele de învăţământ 6 C1 Mijloacele de învăţământ 7 . conform tabelului B.Ele se aleg în funcţie de rolul instalaţiei şi de natura fluidului. filetare sau cu flanşe.Tabelul B1.Ce tipuri de conducte se folosesc la instalaţiile de apă şi gaz? .2. Ascultă. în min. Elevul C răspunde: . starea filetului. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 1) Timpul.Cum se aleg materialele şi metodele de îmbinare? . ascultă şi notează pe caiet Privesc. 16 OPM1 Spune şi scrie pe tablă obiectivele operaţionale.2.6. fontă sau mase plastice.Îmbinarea ţevilor poate fi prin lipire. ascultă şi notează pe caiet C2 M1 22 " Demonstrează conţinuturile noi. Privesc. Privesc şi ascultă. " M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9 M10 M11 M12 M13 M14 114 .Astăzi veţi învăţa să faceţi o lucrare foarte utilă şi acasă! Scrie pe tablă titlul lecţiei. Elevul B răspunde: .Ce fitinguri cunoaşteţi? elevilor 5 Privesc. 1 1 3 Etapele de instruire 2 Controlul prezenţei Crearea fondului aperceptiv Obiectivele operaţionale 3 Activitatea cadrului didactic 4 Face apelul. nipluri.

140 155 Controlul lucrării de către cadrul didactic şi elevi (Conexiunea inversă) Realizarea operaţiilor prin autocomandă " Controlează lucrarea. Execută operaţiile. 5 Execută operaţiile.6. Controlează lucrarea. " M2 M10 M14 100 " Dă comanda şi supraveghează.Tabelul B1. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 2) 1 37 2 Realizarea lucrării de către elevi sub îndrumarea cadrului didactic Controlul lucrării de către cadrul didactic şi elevi (Conexiunea inversă) Realizarea operaţiilor la comanda cadrului didactic 3 " 4 Antrenează elevii să execute operaţiile.. Controlează lucrarea. " M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9 M10 M11 M12 M13 M14 M2 M10 M14 " Supraveghează. Execută operaţiile. 6 " 7 " 87 " Controlează lucrarea. 185 Controlul lucrării de către cadrul didactic şi elevi (Conexiunea inversă) " Controlează lucrarea. M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9 M10 M11 M12 M13 M14 M2 M10 M14 115 . Controlează lucrarea.2.

Ciocîrlea Vasilescu. M. Formularea obiectivelor operaţionale Obiectivele operaţionale Codul Conţinutul Condiţiile de probare Sunt puse la dispoziţie: -desenul de subansamblu. -mops.3. -stand de probă. -ferăstrău manual. -ulei de in. prevăzut la capete cu mufă şi cot.2. -şubler. D. -mufă G1/2". Privesc. A. V. Editura CD Press. B.. Ciucescu. Editura Didactică şi Pedagogică.M. Bucureşti. -cot G1/2".Tabelul B1.a.5 m. Cojocariu.lea (Mecanic instalaţii hidraulice şi pneumatice – S. cu lungimea de gabarit de 0. Privesc şi ascultă.3. 6 7 197 198 . -vaselină. -ţeavă Dn 16 mm. -Tema pentru acasă este următoarea: "Să se execute desenul subansamblului".Elevul A – nota 9. OPM1 Executarea unui subansamblu etanş de instalaţie din oţel. (2002) Abilităţi practice şi metodica predării lor. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 2) 1 195 2 Prezentarea unei aprecieri generale privind activitatea desfăşurată de elevi Notarea unor elevi Anunţarea temei pentru acasă 3 4 .6. (2006) Lăcătuşerie mecanică * manual pentru clada a X . -cânepă. 2. elevul B – nota 8.) Disciplina: Instruire practică Titlul lecţiei: Executarea unui subansamblu din ţeavă cu fitinguri Tipul de lecţie: Formarea deprinderilor şi priceperilor Timpul acordat: 100 min.1.1. 5 Privesc şi ascultă. Bucureşti. Forma detaliată Anul: III . -pilă de degroşare.Astăzi aţi fost mai atenţi. Criteriul de realizare acceptabil maxim 1/2 oră 116 . -trusă de filetat. elevul C – nota7.A. diametrul de 1/2". Tabelul B. ascultă şi notează pe caiet Bibliografia: 1.1.

Tabelul B.urilor. exerciţii şi aplicaţii problemelor (P). -selectarea materialelor (tipuri. -verificarea vizuală a calităţii materialelor.1.Tabelul B.1.3. -filetarea exterioară G1/2" la capetele ţevii. -verificarea vizuală a stării de funcţionare a SDV.3.5.3. Mijloacele de învăţământ Codul mijloacelor de învăţământ Mijloacele de învăţământ M1 Planşă cu operaţiile M2 Desen de subansamblu M3 Ţeavă Dn 16 mm M4 Cot G1/2" M5 Mufă G1/2" M6 Ferăstrău manual M7 Pilă de degroşare M8 Trusă de filetat M9 Mops M10 Şubler M11 Ulei de in M12 Cânepă M13 Vaselină M14 Stand de probă 117 .3. -debitarea ţevii. dimensiuni) în vederea lucrării. -şanfrenarea capetelor ţevii.2. aplicaţiilor (A) P1 E1 A1 Tabelul B. -selectarea SDV. exerciţii şi aplicaţii Codul Setul de probleme. -debavurarea ţevii. -verificarea etanşeităţii.1. Metodele de învăţământ Codul metodelor de învăţământ C1 C2 Metodele de învăţământ Conversaţia de verificare Lucrarea practică Tabelul B. -asamblarea etanşă la capetele ţevii cu fitinguri.3. Elemente de conţinut ale obiectivelor operaţionale (Fila 1) Delimitarea conţinutului pe obiective Codul obiectivelor Conţinutul (Lista operaţiilor) operaţionale OPM1 -citirea desenului de subansamblu. -măsurarea ţevii la lungimea corespunzătoare. exerciţiilor (E).1. Setul de probleme.4.urilor în vederea lucrării.

Elevul D răspunde: . înainte de a fi utilizate? Elevul A răspunde: . aplicaţiile Resursele materiale Mijloace de învăţământ care cuprind mesaj didactic facilitează transmiterea mesajului didactic 13 Mediul de instruire 3 4 Face apelul.3. 7 8 9 10 11 12 14 Sala de clasă " 8 . în min. fontă sau mase 122lastic.Cum se verifică 122lasti materialele. crăpături. racorduri olandeze. 5 6 Privesc.Ce fitinguri cunoaşteţi? .Conductele pot fi din oţel. sudare.Care este modul lor de îmbinare? . nipluri. Elevul E răspunde: Vizual.6. starea filetului. exerciţiile. Elevul B răspunde: . filetare sau cu flanşe. Elevul C răspunde: . Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 1) Timpul.1. materialele se verifică să nu aibă fisuri.Tabelul B.Ele se aleg în funcţie de rolul instalaţiei şi de natura fluidului. ascultă şi răspund present la apel.Cum se aleg materialele şi metodelede îmbinare? .Îmbinarea ţevilor poate fi prin lipire.Fitingurile pot fi: coturi. deformări. 118 .Ce tipuri de conducte se folosesc la instalaţiile de apă şi gaz? . mufe. teuri. Etapele de instruire Obiectivele operaţionale Conţinutul de instruire Activitatea cadrului didactic elevilor Repartizarea sarcinilor 1 1 3 2 Controlul prezenţei Verificarea temei de realizat acasă Verificarea cunoştinţelor obţinute în lecţia precedentă Formele de organizare a instruirii Participarea elevilor Dirijarea activităţii Metodele de învăţământ Problemele.

Privesc.Astăzi veţi învăţa să faceţi o lucrare foarte utilă şi acasă! Ascultă.1. Prezintă operaţiile. Privesc şi ascultă. " " " " 37 Realizarea lucrării de către elevi sub îndrumarea cadrului didactic " " Antrenează elevii execute operaţiile. ascultă şi notează pe caiet " " " " 16 OPM1 Tabelul B.3.1.6.2.1. ascultă şi notează pe caiet Privesc.1. conform tabelului B.1. " " " " 17 " Tabelul B. să Execută operaţiile. conform tabelului B.1.3.2.1. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 2) 1 12 13 14 2 Crearea fondului aperceptiv Captarea atenţiei elevilor Anunţarea titlului lecţiei Anunţarea obiectivelor operaţionale Prezentarea şi identificarea lucrărilor Demonstrarea operaţiilor de către cadrul didactic 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 . Frontală Colectivă De cadrul didactic C1 " Scrie pe tablă titlul lecţiei. " " " " M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9 M10 M11 M12 M13 M14 " " " 119 .3. ascultă şi notează pe caiet " " " C2 M1 " 22 " " Demonstrează conţinuturile noi.3. Spune şi scrie pe tablă obiectivele operaţionale. Privesc.Tabelul B.3.

Execută operaţiile. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 3) 1 87 2 Controlul lucrării de către cadrul didactic şi elevi (Conexiune a inversă) Realizarea operaţiilor la comanda cadrului didactic 3 " 4 " 5 Controlează lucrarea. " " " " 140 155 Controlul lucrării de către cadrul didactic şi elevi (Conexiune a inversă) Realizarea operaţiilor prin autocomandă " " Controlează lucrarea. Execută operaţiile. 6 Controlează lucrarea. " " " " M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9 M10 M11 M12 M13 M14 " 120 .1.3.Tabelul B. " " " " M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9 M10 M11 M12 M13 M14 M2 M10 M14 " " " " Supraveghează. Controlează lucrarea.6. 7 " 8 " 9 " 10 " 11 12 M2 M10 M14 13 14 " 100 " " Dă comanda şi supraveghează.

7 " 8 " 9 " 10 " 11 12 M2 M10 M14 13 14 " 195 .1.6.Astăzi aţi fost mai atenţi. dacă se constată la conexiunea inversă că lucrarea nu a fost executată corect. 6 Controlează lucrarea. " 197 198 . ascultă şi notează pe caiet " " " " " " " " " " Notă: În proiectul unităţii de învăţare. Bibliografia: 1. Cojocariu. Privesc şi ascultă. elevul B – nota 8.. Ciucescu. -Tema pentru acasă este următoarea: "Să se execute desenul subansamblului". Ciocîrlea Vasilescu. Editura CD Press. V. Privesc.Elevul A – nota 9.3. 121 . (2006) Lăcătuşerie mecanică * manual pentru clada a X . Bucureşti. Bucureşti. A.Tabelul B. D. Editura Didactică şi Pedagogică. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 4) 1 185 2 Controlul lucrării de către cadrul didactic şi elevi (Conexiune a inversă) Prezentarea unei aprecieri generale privind activittatea desfăşurată de elevi Notarea unor elevi Anunţarea temei pentru acasă 3 " 4 " 5 Controlează lucrarea. M.a. atunci se introduc etapa: refacerea lucrării. (2002) Abilităţi practice şi metodica predării lor. Privesc şi ascultă. elevul C – nota7. 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful