Tehnici de investigare jurnalistică - 1 www.cartiaz.

ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

1

Tehnici de investigare jurnalistică Tutoratul 1
2008-2009

Asist. univ. drd. Raluca Radu

Descrierea cursului: Investigaţia este raţiunea de a fi a jurnalistului. Cursul îşi propune să analizeze etapele acestui demers decizional, să-i familiarizeze pe studenţi cu adoptarea unor decizii bazate pe raţionament, cu elaborarea de scheme şi opţiuni de analiză, cu mecanismele evaluării finale. Temele primului tutorat: • Investigaţia, ca demers jurnalistic Reporterul de investigaţie • Tipuri de anchete • Legislaţie şi deontologie • Domenii preferate ale jurnalismului de investigaţie. Alegerea temei; alegerea unghiului de abordare

Investigaţia, ca demers jurnalistic
La prima vedere, jurnalismul din România pare atipic - pare un jurnalism de comentariu, un jurnalism de opinie, nu un jurnalism de investigaţie, adică un jurnalism de informare. Genul rege pare să fie editorialul, iar adevăraţii jurnalişti… Jurnaliştii vedetă în România sunt comentatorii şi analiştii. Jurnaliştii de investigaţie se simt ostracizaţi sau singuri: „Cu toţii, cred că suntem 10 în toată ţara”, zice un

Tehnici de investigare jurnalistică - 1 www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

2

jurnalist de investigaţie de la România Liberă; „Nu cred că se pot face cursuri de jurnalism de investigaţie. Eu ţin unul şi, dintre toţi cursanţii, nimeni nu a devenit mai târziu jurnalist de investigaţie” spune un alt jurnalist.1 O altă senzaţie este că degeaba se face jurnalism de investigaţie - toată lumea ştie despre corupţie şi despre afaceri murdare şi despre miliardarii de carton, dar nimeni nu face nimic. În plus, jurnaliştii sunt toţi mână în mână cu politicienii şi cu oamenii de afaceri, aşa că se află numai ce trebuie aflat. Dar ce nu spune o instituţie de presă spune cealaltă - pe Sorin Ovidiu Vântu nu l-au protejat pachetul de acţiuni de la Academia Caţavencu şi tăcerea Academiei de investigaţiile presei şi de furia celor care şi-au depus banii la Fondul Naţional de Investiţii (FNI). În sfârşit, una dintre cele mai dăunătoare percepţii legate de jurnalismul românesc şi de publicul presei din România este că numai sexul şi sângele vând un ziar, sau că românii sunt interesaţi numai de vedete şi de poveşti lacrimogene: cel mai bine, nu-i aşa, se vând Libertatea şi ghidurile TV, cele mai mari audienţe le au emisiunile tip Surprize, surprize şi filmele ca Titanic. Dar ziarele care fac investigaţie sunt, de fapt, liderii de opinie ai presei. Societatea românească nu se ghidează după Fata de la pagina 5, ci după titlurile cotidienelor de ţinută, ca Adevărul sau România Liberă, a săptămânalelor care se bazează pe investigaţie, ca Academia Caţavencu sau Capital. România Liberă a fost motorul extraordinarei investigaţii despre Sorin Ovidiu Vântu şi despre implicarea preşedintelui Senatului, Nicolae Văcăroiu, în scandalul FNI - Banca Română de Scont. Către sfârşitul anului 2002, atât guvernul cât şi opoziţia, prin Partidul Naţional Liberal, înaintau spre discuţie în Parlament proiecte de lege pe tema conflictului de interese în ceea ce-i priveşte pe funcţionarii publici. Un alt exemplu, Capital, devine prin investigaţiile sale o voce a consumatorului român din ce în ce mai atent la modul în care îşi cheltuieşte banii - vezi, de exemplu, investigaţiile despre substituţii alimentari din a doua jumătate a lui 2002. Reprezentanţii cotidianului Adevărul apar adesea în emisiunile de televiziune, pentru a analiza evoluţiile societăţii româneşti; au existat, de-a lungul timpului, mai multe emisiuni la care erau invitaţi permanenţi. Academia Caţavencu este un caz aparte - aparent o revistă de can-can-uri, Academia Caţavencu lansează subiecte de anchetă preluate de restul instituţiilor de presă şi lucrează îndeaproape cu organizaţiile nonguvernamentale pentru protecţia libertăţii de exprimare. Povestea americană a jurnalismului de investigaţie Poate că unele dintre cele mai cercetate evoluţii ale jurnalismului în secolul trecut este evoluţia jurnalismului american. În jurul anului 1900 jurnaliştii vedetă sunt „muckraker-ii” - „răscolitorii de gunoaie” - reporteri de investigaţie care se ocupau de scandalurile legate de puterea capitaliştilor şi de corupţia guvernului. Termenul a fost prima dată folosit în sensul său modern de Theodore Roosevelt, care l-a aplicat peiorativ jurnaliştilor care au atacat Departamentul Poliţiei din New York în 1897, pe când el era comisar. Mai târziu, preşedintele Roosevelt, promovând un discurs de protecţie a consumatorilor şi un program anti-trust, a ajuns să-i aprecieze pe răscolitorii de gunoaie. Joseph Pulitzer se pare că a fost printre primii răscolitori de gunoaie, sprijinind-i pe muncitori în timpul Grevei fermierilor din 1892. „Publicul să fie
1

Interviuri februarie - martie 2002

Tehnici de investigare jurnalistică - 1 www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

3

informat” („The public be informed”), sloganul lui pentru o campanie mai veche pentru susţinerea muncitorilor, a fost un răspuns la „Publicul să fie damnat” („The public be damned”) a lui William H. Vanderbilt, unul dintre primii industriaşi americani, care îşi construise averea cu afaceri legate de transportul pe calea ferată. Răscolitorii de gunoaie au scris articole şi cărţi despre marii industriaşi, despre condiţiile de muncă mizere, despre concurenţa neloaială şi chiar despre corupţia în rândul structurilor guvernamentale. Acestea au avut ca rezultat legislaţia pe probleme sociale care a rămas în vigoare până astăzi în Statele Unite. Munca jurnaliştilor americani a ajutat la formarea unei conştiinţe sociale şi la coagularea consumatorilor în grupuri care să le reprezinte interesele. Presiunea jurnaliştilor şi a opiniei publice asupra lumii afacerilor a fost atât de mare, încât mari industriaşi au fost nevoiţi să renunţe treptat la atitudinea lor arogantă. Au fost nevoiţi să angajeze foşti jurnalişti care să îi ajute să câştige încrederea publicului, prezentând adevărata faţă a afacerilor lor - tot de la începutul secolului trecut începe să se profesionalizeze şi domeniul relaţiilor publice2 în Statele Unite. Acum, nici un conflict de muncă nu ar mai putea fi stăpânit, în interiorul fabricii sau în presă, cu o declaraţie ca cea a lui George F. Baer, un afacerist în industria cărbunelui; în 1902, el le-a spus muncitorilor să-şi pună speranţele în „bărbaţii creştini cărora Dumnezeu, în infinita Lui înţelepciune, le-a dat control asupra intereselor proprietăţii în această ţară” (vezi Newsom, Turk, Kruckeberg, 2001).

Reporterul de investigaţie
Orice reporter care îşi face bine treaba este deja un pic investigator, cred Benjaminson şi Anderson (1990, p. 3 şi următoarele). Reporterul de investigaţie, în viziunea lor, petrece mult timp descoperind informaţii, mai ales informaţiile ascunse în mod deliberat. Este caracterizat de răbdare şi cinism. Jurnalistul de investigaţie este convins că multe acte ilicite nu pot rămâne ascunse pentru totdeauna şi, desigur, că cineva lucrează împotriva interesului public. În consecinţă, munca sa este grea, logică şi completă. Un alt profesor american de jurnalism, cu anii întregi de experienţă ca redactor şef şi ca lider al unor echipe de jurnalişti de investigaţie, spune că un bun reporter de investigaţie ar trebui să aibă următoarele trăsături (Williams, 1978, p. 158-160): Auto-disciplină - chiar dacă lucrează singur sau în echipă, un reporter bun se poate controla; jurnalistul de investigaţie trăieşte permanent un proces de analiză a mediului său şi de auto-analiză. • Este puternic, din punct de vedere mintal - este încăpăţânat şi se poate dovedi, pe parcursul anchetei, mai puternic decât adversarii săi, care încearcă să-l conducă pe un drum greşit. În acelaşi timp, dă dovadă de un calm oriental, şi îşi atinge ţelul prin mijloace ocolitoare, dacă abordarea directă nu dă rezultate. • Nu se lasă distras de alte probleme - nu este o întâmplare, se pare, că cei doi reporteri de la Washington Post, care au lansat cazul Watergate

2

Sub denumirea de relaţii publice se înscriu diversele activităţi şi diversele acţiuni de comunicare pe care le întreprinde o organizaţie pentru a monitoriza, evalua, influenţa şi pentru a corecta atitudinile, opiniile şi comportamentele grupurilor sau indivizilor care constituie publicurile lor.

Tehnici de investigare jurnalistică - 1 www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

4

(Bob Woodward şi Carl Bernstein) erau amândoi tineri şi divorţaţi. Jurnalismul de investigaţie este un mare consumator de timp şi de energie. • Integritate personală - reporterul de investigaţie este probabil printre puţinii care rămâne credincios crezului pentru care multe persoane decid să ajungă jurnalişti: Jurnalistul poate schimba lumea, făcându-o mai bună. Reporterul de investigaţie este dedicat căutării adevărului şi, prin urmare, îşi impune anumite standarde pentru propria activitate. • O minte deschisă la nou - reporterul de investigaţie evită să se lase pradă ideologiilor; atunci când analizează un caz, el caută modelul şi deviaţiile de la model, poate să-şi apere munca de investigaţie şi poate să discute cu redactorul său şef şi să accepte deciziile lui. • Independenţă în gândire - este cea mai importantă trăsătură a unui jurnalist de investigaţie. Pentru a face o anchetă, jurnalistul de investigaţie abordează probleme de care nimeni nu vrea să se atingă sau la care nimeni nu s-a gândit, şi urmează căi pe care nimeni nu le-a urmat până atunci. Adevăratul jurnalist de investigaţie este un inovator în lumea reporterilor care rescriu comunicate de presă şi ştiri de agenţie. • Spirit haiducesc - jurnalistul de investigaţie este un indignat, hotărât să-l apere pe cel slab de cel puternic. Dar jurnalistul de investigaţie este şi auto-disciplinat - nu vânează vrăjitoare şi ştie că nu există oameni răi şi oameni buni. • Bun scriitor - chiar dată o anchetă este mai puţin dramatică decât un reportaj despre o acţiune de salvare, jurnalistul de investigaţie poate scrie o poveste bine structurată şi uşor de citit. Dacă textele unui bun investigator au nevoie de o rescriere laborioasă, acesta trebuie să accepte critica şi să conştientizeze nevoia de continuă perfecţionare. Williams adaugă (1975, p.6): „Pentru a da o definiţie de lucru pentru jurnalismul de investigaţie de mâine, ar trebui să începem de la această premisă: eşti jurnalist pentru a spune cum stau de fapt lucrurile, nu pentru a da varianta cărţilor de educaţie civică despre cum stau lucrurile.” Jurnalistul de investigaţie este opusul reporterului obişnuit. Jurnalistul de investigaţie este un om incomod şi sceptic, pe când reporterul încearcă să fie cel mai bun prieten al surselor sale, pentru a afla primul un anunţ oficial. Reporterul anunţă că s-a întâmplat ceva. Investigatorul trebuie să explice de ce s-a întâmplat ceva, şi de ce s-ar putea întâmpla din nou. De fapt, pare că cele şase întrebări de bază: Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce? s-au împărţit în redacţii, pe domenii. La primele patru răspuns ştirile şi relatările. De Cum? s-ar ocupa departamentul reportaje, iar de întrebarea De ce? jurnaliştii de investigaţie, pe de o parte, şi analiştii, pe de alta. Jurnalistul de investigaţie caută în spatele variantei oficiale, şi priveşte lucrurile din punctul de vedere al cititorului. Caută faptele şi procesele care dau naştere la acele fapte. Analiştii propun ipoteze. Jurnalistul de investigaţie porneşte de la o ipoteză, pe care o va demonstra sau o va infirma.

Tipuri de anchete

Instituţia de presă este un tip de companie comercială. într-o zi. care furnizează produse (vezi Coman. de cerinţele redactorului şef. care nu vroiau să vorbească. nu este în măsură să le ceară. primele relatări publicate în presa centrală descriau locul şi circumstanţele morţii procurorului şi dădeau câteva detalii despre cazurile la care lucra. jurnaliştii nu mai fac investigaţie. care tocmai urmează să fie votat. Desigur.Tehnici de investigare jurnalistică . Toate informaţiile colectate sunt notate cu cea mai mare minuţiozitate. făcută sub presiunea evenimentelor şi publicată cât se poate de repede. nu informaţii care au ajuns la jurnalist. este un articol care se încadrează în categoria genurilor de informare.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 5 Ancheta. anchetă de investigaţie pare un pleonasm. Materialul rezultat este o colecţie de declaraţii ale martorilor. nu a unei sinucideri. În timpul scandalurilor de presă. Următorul tip este ancheta de fapt divers. Drept urmare. nu neapărat în ceea ce priveşte subiectul. Pentru unii. este asemănătoare anchetei poliţiei. Anchetele disting astfel o redacţie de celelalte. Pentru unii. Teoreticienii massmedia consideră că întreaga activitate a jurnaliştilor ar trebui să fie „de investigare”. Sunt intervievaţi toţi martorii şi toţi experţii la care are acces jurnalistul. spune Jacques Mouriquand.1 www. ci devin simple mijloace de difuzare a informaţiilor. analize ale locului unde fusese găsit. câteodată ignorat”. Ancheta jurnalistică „demonstrează mecanismele. consideră Jose de Broucker. Tot în cazul Panait. câteodată ascuns. când o multitudine de surse apar în conferinţele de presă. Din cauza presiunii timpului. Există ancheta de actualitate. jurnaliştii au continuat să cerceteze cazul şi au început să apară descrieri ale blocului şi ale reacţiilor vecinilor. sau prezintă dedesubturile unui buget local. informaţii la care a ajuns jurnalistul în urma demersurilor sale. iar informaţiile. şi care se caracterizează prin originalitate. În primele zile după sinuciderea procurorului Cristian Panait.materialele jurnalistice ar trebui să fie lucrări originale. 1999). în viziunea lui Mouriquand Există mai multe tipuri de anchete jurnalistice. care duceau la ipoteza unei crime. diferitele instituţii de presă încearcă să diferenţieze produsele lor nu numai prin ambalaje (rescrierea textelor furnizate de specialiştii de relaţii publice şi de agenţiile de presă) sau prin imagine (identificarea unei instituţii de presă cu o doctrină politică de dreapta sau de stânga). reconstituind circumstanţele unui eveniment.cartiaz. jurnalism de investigaţie ar trebui încadrat în categoria pleonasmelor. ale reacţiei poliţiei. care pot să-l manipuleze. în funcţie de domeniul de specializare al reporterului. de periodicitatea unui produs de presă (vezi Mouriquand. Formă a anchetei de actualitate. Jurnalistul se bazează pe martori. Motivul acestui tip de anchetă este refuzul justiţiei sau al poliţiei de a comunica cu presa. jurnalistul nu are acces la probele materiale. . în marea lor majoritate. caută ceea ce este subteran. Jurnalistul nu este cel care rescrie un comunicat . ci şi prin produse în sine. speculaţii care legau moartea procurorului de evoluţia cazurilor la care lucra. 1994). după un accident. de exemplu. pe care. Dar… Tipologia anchetelor. ci mai ales în ceea ce priveşte rezultatul. comunicatele de presă şi declaraţiile oamenilor publici sunt puncte de plecare pentru activităţile jurnaliştilor. pentru a face presiuni asupra Justiţiei sau a Poliţiei. prin grija specialiştilor de relaţii publice. în plus.

ci îi intervievează şi pe colaboratori.s-ar putea să fie aşa . în parte practice: salariul funcţionarilor publici. anchetele pot fi informative: jurnalistul vrea să-i dea cititorului său acces la mai multe informaţii. De exemplu. pentru a fi suportate de către o instituţie de presă. dar unele ţin strict de viaţa sa personală.la . Astfel. dacă sunt informaţii de interes public. chiar dacă ceilalţi jurnalişti sau publicul în general consideră afacerea clasată. • readucerea în actualitate a unor informaţii uitate. Acest tip de anchetă este denumit de Jacques Mouriquand document. Astfel. O anchetă jurnalistică le poate identifica şi le poate arăta publicului. dispariţia intelectualilor.Tehnici de investigare jurnalistică . Presa occidentală cultivă şi un alt tip de anchetă magazin. durerile de spate. sub forma trupelor de menţinere a păcii.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 6 Ancheta magazin nu mai este un material scris sub presiunea evenimentelor ci este o colecţie de mai multe materiale de presă care încearcă să explice un mecanism sau să pună un eveniment în context. şi pe adversari. Obiectul anchetei. care se remarcă prin originalitatea temei şi a unghiului de abordare: emisiunile de radio despre televiziune şi evoluţia lor în timp. o redacţie s-ar putea gândi să facă o anchetă care să încerce să răspundă la întrebarea: este sigur transportul feroviar? Acest tip de anchetă poate aborda probleme sociologice: nevoile tinerelor mame care au o carieră. Anchetele informative încearcă: • relevarea unor informaţii ascunse. „Sintagma este folosită astăzi pentru o anchetă care este un proiect de cercetare a faptelor disimulate cu bună ştiinţă. Anumite portrete pot fi considerate anchete. este colectarea şi recuperarea de documente. pot să fie în parte tehnice. studiază mediul de afaceri sau politic în care se mişcă personajul şi află cât mai multe detalii despre viaţa şi activitatea sa până în acel moment. Tipologia anchetelor. prin intermediul anchetelor magazin. Demersul jurnalistic urmăreşte trecerea de la condiţional . economia şi demografia zonei şi chiar despre tratatele şi alianţele internaţionale care au făcut posibilă o intervenţie militară străină în zonă.explicarea contextului unor evoluţii istorice care se desfăşoară chiar sub ochii noştri.1 www. în acest caz. pentru a descoperi sensul lor. Ancheta de investigaţie face obiectul cursului Tehnici de investigare jurnalistică. Jurnalistul nu se mulţumeşte numai cu interviuri în adâncime cu personajul central al viitorului său material. sau pot să fie mici materiale de analiză. Informaţiile ascunse de surse sunt informaţiile inconvenabile. p. • materializarea unor informaţii virtuale. Ele se materializează în cărţi care se bazează pe metodele jurnalismului de investigaţie.cartiaz. şi interpretative: jurnalistul caută în spatele informaţiilor. deosebit de interesant şi cu un puternic caracter educativ . Unele anchete jurnalistice sunt deosebit de costisitoare. spune Mouriquand (1994. de laborioase şi de complexe. divorţul. se desfăşoară într-un climat de reticenţă. • reconstituirea informaţiilor lacunare. adică de ostilitate a informatorilor”. Pentru că orice om are secrete. informaţii despre contextul istoric al conflictului. Prin urmare. francezii sau britanicii au putut afla. despre geografia. ancheta de investigaţie este al cincilea tip de anchetă jurnalistică. sub forma ştirilor de impact. în viziunea lui Jose de Broucker Jose de Broucker împarte anchetele în două categorii. În sfârşit. în timpul războiului din fosta Iugoslavie. dacă există o serie mai lungă de accidente feroviare. 23).

un titlu anunţa „Urmare unei sentinţe judecătoreşti. Temele trebuie să fie legate de actualitate şi interesante pentru public: creşterea impozitelor în România. şi nu este interesat de fapte. care urmăresc stabilirea şi mediatizarea unor stări existente. o redacţie poate face un sondaj despre informaţiile pe care le cunoaşte populaţia României despre Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. Cine le citeşte. pot constitui şi un avant-papier: o prefaţă sau o introducere la evenimente noi. care pot fi cunoscute deja.cartiaz. alături de aliaţii lor. la redeschideri de procese sau cu orice altă ocazie de acest tip. pe de o parte. şi nu mai erau terenuri virane. Sau s-ar putea face o anchetă de investigaţie. Jurnalistul reia documente pe care le-a arhivat redacţia de-a lungul anilor şi caută martori. care merită atenţia presei. în Adevărul de luni. dar neformulate încă. Un alt punct de plecare al anchetelor informative pot fi informaţiile uitate. şi avocaţii lor. poate fi identificat de jurnalist ca făcând parte dintr-un fenomen. la comemorări. . susţinute sau nu de opinia publică din ţările implicate. Pe baza rezultatelor sondajului experţii şi analiştii politici vor fi chemaţi să comenteze. şi despre alianţele militare internaţionale ale Statelor Unite. Paginile unei publicaţii vor avea. hotărând să reconstituie evenimentele care au dus la acea stare de fapt. Jurnalistul poate încerca să răspundă la întrebările de ce şi cum. zilnic apar. Informaţiile uitate. Un jurnalist ar putea să facă o anchetă în care să arate că aceste decizii aberante pot fi rezultatul unei lipse de specializare a procurorilor şi a judecătorilor din România. de exemplu. fotografii legate de subiect şi reportaje. Un alt tip de informaţii care pot sta la baza anchetei jurnalistului sunt informaţiile virtuale: un fapt obişnuit. cum sunt realizate şi de către cine . De exemplu. În această categorie pot intra anchetele magazin de contextualizare.iată un subiect pentru o anchetă căruia Mouriquand i-ar spune anchetă-magazin. rubrici denumite horoscop. o decizie sau un eveniment mediatizat. câţi cred în ele. 13 ianuarie 2003. Jurnalistul poate pleca de la o ştire. Redacţiile ar putea să pregătească un avant-papier despre relaţiile diplomatice şi economice ale Irakului în perioada contemporană. De exemplu. informaţiile lacunare pot sta la baza anchetelor jurnalistice. Informaţiile virtuale pot da naştere şi la sondaje de opinie. Prin anchetele interpretative jurnalistul încearcă să explice un fenomen. aceste anchete informative înregistrează evoluţiile până în prezent ale subiectului respectiv. În sfârşit. în majoritatea cotidienelor. prin cercetarea şi asamblarea lanţurilor marcante de evenimente pentru o istorie cunoscută. care să arate care sunt lacunele în sistemul cărţii funciare şi cum este posibil ca cineva să profite de ele.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 7 indicativ . cu bună ştiinţă. Rezultatul poate fi o punere în lumină a unei actualităţi prezente şi ignorate. dar şi follow-up-urile la anchetele de investigaţie.Tehnici de investigare jurnalistică . Vechii proprietari care intentaseră procesul. care nu este destul de important pentru a da naştere la o ştire. rememorate la aniversări. care sunt nevoiţi să treacă de la procese de divorţ la procese legate de proprietatea intelectuală şi la procese legate de proprietăţi imobiliare. Acest tip de anchetă poate fi încadrat în categoria anchetei de investigaţie. Alături de informaţii şi explicaţii. să atace Irakul. De exemplu. ci de sensul lor. alături de tabelele cu rezultatele sondajului. De exemplu. şi chiar a anchetelor de investigaţie.1 www. / Două dintre cele mai importante intersecţii în Braşov au devenit… proprietate privată”. rememorate de jurnalist. Statele Unite ale Americii se pregătesc. programate să se întâmple.iată cum stau lucrurile. ştiau că terenurile deveniseră intersecţii.

Tehnici de investigare jurnalistică . În cazul în care un jurnalist nu este de acord cu legislaţia în vigoare sau în curs de adoptare. importante. • adoptarea unei false identităţi. spunea Paul Williams în 1978 (p. doar prin căutarea şi demascarea unor vinovaţi individuali. aducând în atenţia opiniei publice pe aceia care lucrează împotriva interesului public şi demonstrând mecanismele care permit existenţa actelor ilicite sau a disfuncţionalităţilor de sistem. în general. motivele pentru care aceştia nu vor să acţioneze împotriva traficanţilor de droguri. pentru a nu mai permite oamenilor să greşească. iar celelalte cresc preţurile . • calomnie şi injurie. Munca jurnalistului de investigaţie trebuie să respecte legislaţia ţării în care îşi desfăşoară activitatea. care nu sunt evidente. ci pe lansarea unor ipoteze posibile. de pe poziţia sa de jurnalist.1 www. şi de reprezentant al societăţii civile. de exemplu. Anchetele de investigaţie merituoase sunt cele care îmbină trăsăturile anchetei informative cu trăsăturile anchetei interpretative. • protecţia surselor. de ce sistemul nu funcţionează.jurnaliştii spun cum este cel mai bine să se desfăşoare activitatea lor de strângere şi de prezentare a informaţiilor. care pierde teren în faţa televiziunii. Jurnalistul de investigaţie nu va reuşi să schimbe lumea.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 8 Faptele pot fi cunoscute de toată lumea. dar motivele posibile pot fi surprinzătoare. sau ziarele şi-au pierdut susţinătorii politici din umbră. Subiectul activităţii investigaţiei jurnalistice. De aceea. cea mai importantă calitate a jurnalistului de investigaţie este credibilitatea sa. de exemplu. şi a demasca sistemul de legături dintre traficanţii de droguri şi poliţie. Este. şi cum poate fi acest sistem îmbunătăţit. ci încercând să arate cititorilor săi. cu ajutorul faptelor. care nu mai sunt interesaţi să aibă o presă bună cu orice preţ? Răspunsurile posibile. cât şi în codurile de etică internaţionale. în al doilea rând. Jurnalismul de investigaţie „înregistrează o trecere graduală de la vechiul stil jurnalistic despre incidente spectaculoase. Într-un an post-electoral. el are datoria să încerce să o schimbe . pot fi prezentate sub forma opiniilor şi convingerilor unor experţi. cu ajutorul specialiştilor în domeniu. care se bazează pe un respect al regulilor scrise ale jurnalismului . care au ecou atât în legislaţie. . codurile de etică sunt o încercare de normare a activităţii din interiorul profesiei . în acelaşi timp. diferenţa dintre a demasca în cazul izolat al poliţiştilor din Mogoşoaia. şi despre crime personale. Legislaţie şi deontologie Aşa cum arătam mai sus.este o evoluţie obişnuită a presei scrise. Demersul jurnalistic nu se va baza pe infirmarea sau confirmarea unei ipoteze. în primul rând. la jurnalismul mai original şi mai conştient despre operaţiunile sistematice ale societăţii”. un ziar dispare. Pe de altă parte. făcând-o mai bună. viii). Există mai multe norme ale activităţii de investigaţie jurnalistică.datorie de cetăţean al ţării. Cele mai importante sunt legate de: • informaţiile de interes public.sub formă de legi sau sub formă de coduri de etică.cartiaz. reporterul de investigaţie încearcă să îmbunătăţească sistemul.

iar presiunea publicului intern ar putea duce la retragerea unei oferte: jurnaliştii nu cunosc raţiunile diplomatice care au stat la baza acelei oferte şi nici posibilele contra-oferte care pot fi făcute. de un patent. care utilizează resurse financiare publice şi care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României. dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate. potrivit legii. la care poate avea acces orice persoană (articolul 12): a) informaţiile din domeniul apărării naţionale. Negocierile sunt pe sistemul ofertă contraofertă. sănătatea bugetului public. Orice firmă are secrete comerciale.Tehnici de investigare jurnalistică . Prin autoritate sau instituţie publică se înţelege orice autoritate sau instituţie publică. dar identificarea unei persoane care . alături de subiecte legate de responsabilitatea socială a companiilor comerciale respective (exploatarea angajaţilor în afara graniţelor României. precum şi orice regie autonomă. Următoarele tipuri de informaţii nu intră în sfera informaţiilor de interes public. o indiscreţie ar putea pune în inferioritate o echipă de negociatori. În aceste categorii se încadrează şi informaţiile militare. dezvăluite. potrivit legii. în termen de maximum 30 de zile. Art. Publicul va fi întotdeauna interesat de dramele de familie. potrivit legii. de o invenţie. potrivit Constituţiei. siguranţei şi ordinii publice. de exemplu). ar pune în pericol siguranţa naţională (strategii militare.1 www. dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate. de exemplu). 1 Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public. nu al informaţiilor de interes public. în conformitate cu Constituţia României şi cu documentele internaţionale ratificate de Parlamentul României. se arată în primul alineat al articolului 7. precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României. Art. care fac obiectul spionajului industrial. În ceea ce priveşte spaţiul privat al cuiva. 2 a. de exemplu. poluarea. care. dacă publicitatea acestora aduce atingere principiului concurenţei loiale. c) informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare. de morbid. exploatarea angajaţilor. b. d) informaţiile cu privire la datele personale. ci şi prin Legea 544/2001. potrivit legii (cum ar fi cazul fişei medicale). există informaţii de interes public şi informaţii de care este interesat publicul. legate de producţie.cartiaz. o informaţie de interes public este legată direct de încălcări ale legislaţiei pe domenii ca protecţia consumatorului. definite astfel prin prezenta lege. Prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice. de sexualitate. În cazul firmelor. b) informaţiile privind deliberările autorităţilor. indiferent de suportul ori de forma sau modul de exprimare a informaţiei. constituie unul din principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice. În negocierile acordurilor internaţionale.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 9 Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public Accesul liber la informaţiile de interes public este protejat acum în România nu numai prin Constituţie. Autorităţile sunt obligate prin lege să răspundă la solicitarea oricărui cetăţean pentru informaţii de interes public.

chiar dacă poate fi încadrat în categoria infractorilor. cum ar fi informaţii despre principalul suspect şi motivele pentru care este considerat principalul suspect. Aflarea cazurilor de încălcare a legii de către cei care administrează fondurile publice intră în sfera interesului legitim al publicului. are foarte multe şanse să fie recuperat de către societate. Presa poate fi un instrument de presiune în desfăşurarea unui proces juridic. pentru că sistemul de guvernare al ţării poate fi influenţat de rezultatele demersului medical. Confidenţialitatea surselor De multe ori. Atunci când preşedintele. identitatea minorilor trebuie păstrată secretă. fotografierea Andreei Marin în dormitor sau cele mai mici detalii ale cazului Monica Lewinski nu sunt la acelaşi nivel al muncii jurnalistului cu aducerea în atenţia publicului a unor practici agricole care duc la apariţia bolii vacii nebune la om sau cu demascarea unor spioni. este vorba de protecţia martorilor în procesele juridice. la fel ca în cazul unei anchete de poliţie. Articolul 13 este extrem de important pentru un jurnalist de investigaţie.1 www. fără acordul ei. jurnalişti sunt tentaţi să-şi ascundă adevărata identitate şi să adopte una falsă. pentru a suferi o intervenţie chirurgicală. Această . integritatea corporală. viaţa unui copil nu trebuie hotărâtă de un jurnalist în căutare de senzaţional. Astfel. să zicem.Tehnici de investigare jurnalistică . e) informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare. sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare. În plus. g) informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor.cartiaz. legiuitorul spune că informaţiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau instituţie publică nu pot fi incluse în categoria informaţiilor clasificate şi constituie informaţii de interes public. Articolul 14 adaugă: informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice. Jurnalistul. În plus. dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces. în regim de urgenţă şi fără plata unei taxe de timbru. se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa. nu are nici o scuză dacă devine instrument al manipulării. ca specialist în comunicare. care îi arată pe părinţii săi certându-se sau care a descoperit un caz de molestare a minorilor. în speranţa că vor obţine mai uşor informaţiile dorite. De aceea. Se consideră că un copil. aceste informaţii devin de interes public. f) informaţiile privind procedurile judiciare. dacă se periclitează rezultatul anchetei. primul ministru sau liderul unui partid important din opoziţie sunt internaţi în spital. care ar putea să-l ajute pe infractor.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 10 suferă de boala vacii nebune. Strângerea informaţiilor Falsa identitate. În afara sferei interesului legitim al publicului intră şi informaţiile legate de anchetele poliţiei. Plângerile pentru nerespectarea legii se rezolvă pe cale judecătorească.

din acest punct de vedere: informaţii off the record numai pentru urechile jurnalistului. dar şi „pensiile vor fi diminuate. Un funcţionar public care se ocupă de protecţia consumatorului sau un poliţist este nevoit să verifice informaţiile primite . informaţiile obţinute astfel pot fi false. dar fără o identificare clară a sursei. dimpotrivă. „surse din interiorul organizaţiei”. care aruncă baloane de încercare. În ce poziţie este un jurnalist de investigaţie care intră în rolul unui fals pacient pentru a demasca un fals doctor? Cât de etică este decizia sa.nimeni nu are voie să se dea drept poliţist. Dacă un jurnalist îşi dezvăluie adevărata identitate. intră şi manipulatori. să poată proteja sursele inocente care. pentru că.jurnalistul poate fi tentat să le publice imediat. poate pentru că jurnaliştii sunt consideraţi căutători legitimi de informaţii. Decizia de a adopta o identitate falsă sau nu este luată în funcţie de situaţia în care se găseşte fiecare jurnalist la un moment dat.deci oricine va putea afla că a minţit. În plus. ( 2) Orice jurnalist sau realizator de programe este liber să nu dezvăluie date de natură să identifice sursa informaţiilor obţinute în legătură directă cu activitatea sa profesională. . în comparaţie cu decizia subiectului investigaţiei sale? Sursele care vorbesc unui jurnalist nu doresc întotdeauna să fie identificate. sau funcţionar public. îl ajută în munca sa. cu 20%. agenţia de ştiri naţională. atunci când ştiu că se află în faţa unui jurnalist. din motive de etică profesională. Cu toate că forurile legiuitoare au încercat să impună jurnaliştilor de la Rompres. 7 ( 1) Caracterul confidenţial al surselor de informare utilizate în conceperea sau elaborarea de ştiri. de exemplu. Mecanismul este foarte simplu: oamenii spun diverse lucruri pentru a se răzbuna sau. chiar despre viaţa lor personală. Informaţii care nu pot fi atribuite sunt şi „la modernizarea autostrăzii X nu se respectă compoziţia standard a asfaltului”.1 www. dacă nu are această calitate.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 11 practică este condamnată prin lege . spun surse din interiorul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale”. şi informaţii on the record care vor fi publicate cu identificarea clară a sursei. aşa cum ar face un detectiv al poliţiei. în termeni reali. Informaţiile off the record sunt puncte de plecare sau de relansare a anchetei jurnalistului. dezvăluirea surselor lor de informare. şi trebuie cântărite constant avantajele şi dezavantajele adoptării unei identităţi false. Este surprinzător pentru un student la jurnalism să descopere câte informaţii sunt dispuşi oamenii să ofere. Sunt dispuşi să spună mai multe decât spun rudelor sau prietenilor apropiaţi. informaţii not for attribution .adică informaţii care pot fi publicate. poate fi în imposibilitatea de a verifica unele informaţii.Tehnici de investigare jurnalistică . alături de oamenii bine intenţionaţi care vor să ajute un jurnalist fără a-şi pune în pericol cariera sau viaţa. precum şi vocea sau imaginea unei surse. de emisiuni sau de alte elemente ale serviciilor de programe este garantat de prezenta lege. pe de altă parte. pentru a ajuta pe cineva care face dreptate. Jurnalistul trebuie să fie atent la aceste încercări de manipulare şi. Din păcate. în această categorie. el îi pune în gardă pe oamenii cu care vorbeşte că informaţiile respective vor fi făcute publice şi atribuite respectivului personaj . Acesta trebuie să găsească alte surse care le confirmă şi care pot fi citate. aşa cum am arătat mai sus. Legea 504/2002 a Audiovizualul. Există trei tipuri de informaţii. stipulează pentru posturile de radio şi de televiziune: Art. ( 3) Se consideră date de natură să identifice o sursă următoarele: a) numele şi datele personale. Informaţiile din categoria celor care nu pot fi atribuite sunt informaţiile care apar alături de surse identificate ca „surse bine informate din guvern”.

c) partea nepublicată a informaţiei furnizate de sursa jurnalistului. în schimb. Spre deosebire de insultă. d) datele cu caracter personal ale jurnalistului sau radiodifuzorului. sau cu o trimitere la un fapt care nu este de interes public: Z este o lichea. beneficiază de aceeaşi protecţie ca jurnaliştii. jurnalistul de investigaţie le poate demonstra cu profesionalism. Nu va folosi însă artificii stilistice la graniţa dintre ce este permis şi ce nu este permis de lege şi de codurile de etică. Jurnalistul de investigaţie trebuie să depăşească etapa lui „Tipătescu vampirul care suge sângele poporului” şi să demonstreze de ce Tipătescu nu trebuie să conducă judeţul.acuzele jurnalistului se bazează pe fapte reale .ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 12 b) circumstanţele concrete ale obţinerii informaţiilor de către jurnalist. contextul indica. Insulta reprezintă etichetarea unei persoane (nu a unei instituţii). atunci când: a) nu există sau au fost epuizate măsuri alternative la divulgare cu efect similar.1 www. greşită (vezi şi Macovei.Tehnici de investigare jurnalistică . În plus. jurnalistul de investigaţie este caracterizat prin autodisciplină şi prin autocontrol. ci şi legea.în care sunt prezentate exclusiv fapte înşiruite într-o ordine logică evidentă şi demonstrabilă. iau cunoştinţa de informaţii de natură să identifice o sursă prin colectarea. prin efectul relaţiilor lor profesionale cu jurnaliştii. fără o trimitere clară la o anumită faptă (o opinie). sau Z este un cocoşat. ci va pune în lumină faptele reprobabile şi a mecanismele defectuoase ale societăţii. anchetele de investigaţie sunt încadrate în categoria textelor de informare jurnalistică . Calomnia reprezintă acuzarea unei persoane de o faptă anume. rezultatul la care a ajuns jurnalistul. Prin natura activităţii lor. cu date. pe care jurnalistul le prezintă cu bună credinţă. legate de activitatea pentru obţinerea informaţiilor difuzate. precum şi în măsura în care aceasta dezvăluire este necesara pentru soluţionarea cauzei aflate în faţa instanţei judecătoreşti. . jurnalistul de investigaţie poate ajuta audienţa să se indigneze la rândul ei şi o poate împinge la acţiune în folosul societăţii în general. ( 4) Confidenţialitatea surselor de informare obligă. Mihai. Nu numai standardele jurnalistice condamnă abordarea „Răcnetului Carpaţilor”. 2003). în mod logic. fără a putea demonstra adevărul acuzaţiilor. jurnaliştii de investigaţie sunt cea mai expusă categorie la acest gen de greşeli condamnate de lege.jurnalistul nu a vrut să facă rău cu orice preţ. Toma. ( 5) Persoanele care. Angajat în aflarea faptelor ilicite. tratarea editorială sau publicarea acestor informaţii. Nevinovăţia jurnalistului poate fi demonstrată prin proba verităţii (numai cazul calomniei) . Insulta şi calomnia Prin definiţie. la asumarea răspunderii pentru corectitudinea informaţiilor furnizate.şi prin arătarea bunei credinţe . calomnia se poate produce numai în public (deci şi prin intermediul presei). Elaborarea anchetelor de investigaţie. ( 6) Dezvăluirea unei surse de informare poate fi dispusă de instanţele judecătoreşti numai dacă aceasta este necesară pentru apărarea siguranţei naţionale sau a ordinii publice.cartiaz. de fapt. Un indignat. chiar dacă acea concluzie este. b) interesul legitim al divulgării depăşeşte interesul legitim al nedivulgării. documente şi declaraţii ale martorilor.

ale căror coordonate pot fi găsite pe acel site. Z putea să se folosească de banii publici şi dacă era cocoşat şi dacă nu.strânşi ca taxe şi impozite (bugete publice) sau strânşi . alegerea unghiului de abordare Pe un site dedicat jurnalismului de investigaţie . Z poate fi acuzat că a folosit banii publici pentru a-şi construi o casă (o informaţie de interes public).ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 13 Chiar dacă nu sunt condamnaţi de justiţie. ci „X poate fi acuzat de luare de mită. dacă. pierzându-şi astfel credibilitatea lor şi punând în pericol credibilitatea instituţiei de presă la care lucrează. corupţia la nivel guvernamental. filantropie. O persoană nu poate fi etichetată de presă ca infractor.Tehnici de investigare jurnalistică . Este vorba fie de cum sunt guvernaţi cetăţenii. guvernare. în ordinea opţiunilor făcute: • justiţia. pentru că…”. dar cocoaşa nu-l împiedică să fie un bun funcţionar public. senzaţionalişti sau iresponsabili. jurnaliştii pot fi condamnaţi de propriul lor public ca tendenţioşi. risipa la nivel guvernamental • administraţia locală • companiile comerciale • mediu • învăţământ • îngrijirea sănătăţii • guvern statal • dreptul la liberă informare • industria automobilelor • armata • organizaţiile nonguvernamentale. În aceste cazuri.www. cenzura pe Internet După cum se poate observa. este puţin relevant că Z este cocoşat.ire. Domenii preferate ale jurnalismului de investigaţie. guvernul federal al SUA. nu spune „X a luat mită” (termen juridic). dacă justiţia nu a acuzat-o de o faptă condamnabilă. finanţarea campaniilor. există două reguli de bază de care trebuie să ţină seama jurnalistul: prezumţia de nevinovăţie şi interesul public. fie de cum sunt cheltuiţi banii lor . procesele penale • politicienii. într-un fel sau altul.org . infracţionalitatea. erau. Pe de altă parte. problemele copiilor • ştiinţă • terorism • arta/ industria divertismentului • dezastre • agricultură • sport • religie • problemele consumatorilor • corupţia presei.cartiaz. Alegerea temei. în acelaşi timp. iar respectiva persoană nu a epuizat toate căile prin care şi-ar putea demonstra nevinovăţia. toate aceste domenii au. Jurnalistul arată faptele. alegerile.domeniile de interes ale jurnaliştilor din întreaga lume. presa. o relevanţă pentru audienţa presei.1 www.

Tehnici de investigare jurnalistică . Cu cât o arie de investigaţie este mai atent delimitată. sunt supuşi la diverse presiuni. de ce nu reuşesc . autorul informează publicul său despre o realitate care trebuie schimbată. De ce este interesant cum sunt folosiţi banii din buget? Pentru că oricine contribuie la buget. autorul unui text jurnalistic hotărăşte care este cel mai important element al unui text.1 www. Sunt domenii legate de viaţa şi de siguranţa omului obişnuit (domeniul juridic. funcţionarii publici. ca într-un curs de politologie. prin natura funcţiei lor. Averea pe care o gestionează demonstrează că au cedat presiunilor financiare? O temă prea vastă nu poate duce la un rezultat viabil. fie că nu. cu ajutorul surselor sale. Una dintre acuzaţiile aduse jurnalismului de investigaţie este că se leagă de orice. Bugetul public nu se formează numai din sumele reţinute din salariu. despre care există zvonuri că ar fi corupţi. de corupţie la nivel guvernamental. numai de jurnaliştii de investigaţie nu (Benjaminson. ar trebui să apere interesele tuturor: politicienii. şcolile. şi oricine mănâncă pâine sau călătoreşte cu un mijloc de transport care foloseşte carburanţi. fie că este vorba de sistemul politic. Jurnaliştii de investigaţie analizează modul în care funcţionează societatea şi pun în lumină disfuncţionalităţile. Dacă poate. pp. de guvernul federal al SUA. şi cel puţin unul dintre ei poate fi un om cinstit. întreprinderile în proprietatea statului. de sistemul juridic. să-şi cunoască publicul şi să încerce să răspundă la întrebările pe care publicul său şi le pune sau ar trebui să şi le pună. nu de opinie. Care sunt instituţiile care folosesc banii publici? Nu numai primăriile şi guvernul. Unii oameni.cartiaz. de risipă la nivel guvernamental. din perspectiva căruia publicul său va lua contact cu realitatea. Intenţia autorului unui material jurnalistic (fie el de presă scrisă. de radio sau de televiziune) este transparentă şi datorită unghiului de abordare ales (Roşca. Anderson. 1990). Jurnalistul ar trebui să plece de la o definiţie larg acceptată a termenului de corupt şi să-şi concentreze atenţia pe câţiva parlamentari mai proeminenţi. Unghiul de abordare reprezintă perspectiva din care este prezentat un eveniment. de îngrijirea sănătăţii. de religie sau chiar de presă. Cum fac acest lucru? Dacă nu reuşesc să ne apere interesele.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 14 din donaţii benevole (organizaţiile non-guvernamentale). de finanţarea campaniilor. Ariile de interes şi ariile de specializare sunt restrânse: nu este vorba despre guvernare în general. poliţiştii. de exemplu. De alegerea unghiului de abordare depinde ierarhizarea informaţiilor. Orice societate şi orice grup are subiecte tabu. ci de politicienii. companiile comerciale sau organizaţiile non-profit care beneficiază de scutiri de taxe şi care ar trebui să ofere societăţii în general ceva în schimb. 1997. iar demonstraţia să fie atât de puternică încât să aibă rezultate în concentrarea atenţiei publice asupra fenomenului care a creat acel caz de corupţie. ci şi spitalele. metodele prin care o disfuncţionalitate poate fi corectată. de aceea jurnalistul de investigaţie trebuie să dea dovadă de independenţă de gândire. Există 485 de senatori şi deputaţi. sănătate) sau de drepturile lor (protecţia consumatorilor). Un jurnalist nu îşi poate propune să demonstreze corupţia în Parlamentul României. 61-62). ar trebui să demonstreze soliditatea respectivei afirmaţii măcar pentru unul dintre parlamentari. fie că vrea. cu atât jurnalistul are mai multe şanse să ofere publicului său o anchetă mai clară şi să indice. ci şi din TVA-ul pe pâine sau pe benzină. . descrisă de jurnalist. Prin stabilirea unui unghi de abordare. Chiar dacă o anchetă de investigaţie este un text informativ. construcţia textului şi alegerea tonului folosit.din rea credinţă sau din cauza sistemului? Din cauza poziţiei lor. de alegerile. cu cât o problemă este mai clar formulată.

Bibliografie Benjaminson. prin intermediul unui act notarial. M. Prentice-Hall. 2000. iar pe guvernanţi să îmbunătăţească sistemul pe care îl gestionează. Mouriquand. D. 1995. Manualul de Jurnalism. 2nd ed. a declanşat un proces de adoptare a legii conflictului de interese care. Iaşi.. să stârpim corupţii din Parlament!” Simpla demonstrare a unui caz de corupţie şi punerea în lumină a mecanismului defect sunt suficiente. Mihai. Polirom. în afacerea Banca Română de Scont. IIa. Textul nu va cuprinde îndemnuri de genul: „Cetăţeni. un asemenea comportament. L’enquête.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 15 îmbunătăţită.. This is PR. Ghid Juridic pentru Ziarişti. Paris. M. ed. Van Slyke Turk. J. şi Toma. preşedintele Senatului. Coman. P. unghiul de abordare ar fi ales din perspectiva evidenţieri tarelor din sistem care au permis coruperea unui parlamentar (fapt ce este demonstrat de jurnalist). M. Newsom. 1978. Pratique de l’Information et Ecritures Journalistiques.cartiaz.. după adoptare. P. 7th ed. Există deci o intenţie ascunsă. Polirom.Academia Caţavencu. coord.. 1990. Iowa State Univ... J.Tehnici de investigare jurnalistică . Demonstrarea implicări lui Nicolae Văcăroiu.. Wadsworth. Reportajul. 1994. în Coman. 2003. M.. D. nu va mai permite. L.. CFPJ. Agenţia de Monitorizare a Presei . în teorie. Paris. De Boucker. Introducere în sistemul mass-media. CFPJ. D.. Investigative Reporting and Editing. D. aceea de a-i îndemna pe cetăţeni să facă presiuni asupra celor care îi guvernează. Macovei. Williams. Iaşi. Englewood Cliffs. Investigative Reporting..1 www.. J. Press.. 1999. 1997. Roşca. În cazul parlamentarilor presupuşi corupţi. Teme: . Kruckeberg... Anderson..

.Tehnici de investigare jurnalistică . Justificaţi. în numerele dintr-o lună din 2008.cartiaz. 2.1 www. Alegeţi un subiect pe care aţi dori să-l investigaţi. 1.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 16 Identificaţi subiectele de investigaţie ale unui cotidian românesc la alegere.

cartiaz.2 www.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 17 Tehnici de investigare jurnalistică Tutoratul 2 2008-2009 Asist.Tehnici de investigare jurnalistică . Raluca Radu . univ. drd.

• redactarea. Construirea bazei Cercetarea iniţială Jurnalismul de investigaţie este un proces intelectual. Jurnalistul îşi poate formula o ipoteză despre cauzele pentru care o parte a societăţii funcţionează prost. spune Williams. 70-89) propune un plan de desfăşurare a anchetei: • Documentarea. şi prezentarea lor în faţa publicului. a ipotezei iniţiale sau a ipotezelor ce apar ulterior. • evaluarea finală. • cercetarea iniţială. • decizia finală de a merge mai departe sau nu. dacă acest lucru este indicat de informatori. mai târziu. p. Jacques Moriquand (1994.alegători şi din autorităţi care pot rezolva situaţia. Paul Williams (1978.punctată de pauze pentru clarificarea datelor adunate şi a relaţiilor dintre ele şi pentru regândirea unghiului de abordare a anchetei.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Temele celui de-al doilea tutorat: • • • • Găsirea subiectului anchetei Studiul de fezabilitate Planificarea. • interviurile cheie. pentru o reluare într-o altă anchetă. . Acest proces se bazează pe strângerea şi sortarea de idei şi de date. format şi din cetăţeni . • decizia de a merge mai departe sau nu. p. • planificarea şi construirea bazei. • stocarea notelor anchetei. cu probe. şi va încerca să o verifice cu datele observabile la care are acces. iau forma materialului jurnalistic de investigaţie.cartiaz. pe construirea de modele posibile.www. • decizia de a merge mai departe sau nu. la care se adaugă un al doisprezecelea pas • planul de follow-up. pe analiza opţiunilor şi pe deciziile bazate pe logică. 14-34) consideră că sunt 11 paşi identificabili în procesului intelectual care stă la baza unui articol de investigaţie: • găsirea unei idei de anchetă. Demersul jurnalistic începe cu observarea realităţii. • stabilirea ordinii întrevederilor. • ancheta pe teren . • consultarea informatorilor din primul cerc. • reevaluarea. • o scurtă reluare a documentării. Rezolvarea diferitelor conflicte logice şi identificarea clară. • studiul de fezabilitate. În continuare el poate verifica diferitele combinaţii ale versiunilor în conflict. • redactarea şi publicarea.

unul dintre cele mai persistente zvonuri ale anului 2002 a fost povestea blaturilor din fotbal. Adevărul.le este frică să spună şefilor lor ierarhici. date şi declaraţii. poţi vedea ce se întâmplă între doi oameni de pe partea cealaltă a străzii? Dacă este femeie de serviciu în Primărie. De exemplu. Aţi observat vreodată cum oamenii exagerează atunci când vor să convingă pe cineva de lucrurile în care cred cu tărie? O altă întrebare esenţială este legată de motivele unei surse. Unele ziare au echipe de investigaţie înscrise ca atare în căsuţa redacţională şi au pagini speciale dedicate anchetelor (Ziua. dar înţelege hârtiile pe care le găseşte acolo? O sursă poate fi de bună credinţă .poate crede că ştie ceea ce spune că ştie. de exemplu. urmărind ştirile. Orice jurnalist află informaţii noi în fiecare zi. România Liberă. Care era motivul lor? Au acces la informaţiile respective? Sursele şi abordarea lor. ci şi numele unei publicaţii sau al unui post de radio sau de televiziune. De la etajul şase. alături de sursele cultivate de-a lungul timpului. sursa care ţi le furnizează poate înţelege informaţiile respective? Femeia de serviciu poate intra în birourile serviciului financiar. observând.cartiaz. în parte îşi face singur norocul. Unele surse însă pur şi simplu descoperă că instituţia în care lucrează sau cu care au fost nevoiţi să intre în contact (cumpărători. adică datorită muncii sale şi a colegilor săi. Jurnalistul trebuie să înţeleagă acest mecanism şi să cântărească câştigul sursei sale faţă de interesul public legat de subiectul respectiv. Aceste persoane aleg să apeleze la jurnaliştii de investigaţie. martori. poliţiei sau unui corp de control instituţional. O posibilă sursă va alege mai degrabă o asemenea publicaţie.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 19 Găsirea subiectului anchetei În găsirea unui subiect de investigaţie. . blaturile din fotbalul românesc. Un jurnalist experimentat. Orice jurnalist cu minime cunoştinţe despre cum se joacă acest sport ar fi putut să înceapă o investigaţie care să infirme sau să confirme. pentru a afla dacă a avut sau nu acces la informaţiile pe care le furnizează. public al instituţiilor publice) nu funcţionează aşa cum ar trebui să funcţioneze şi se simt obligate să facă ceva. Nu există oameni buni şi oameni răi . în dauna unei reviste pentru femei. Orice jurnalist poate să facă rost de subiecte citind.2 www. De ce vorbesc sursele? Ce mai bună metodă de a afla dacă o sursă minte este să întrebăm detaliile.cineva care îţi furnizează o informaţie despre duşmanul său cu siguranţă are ceva de ascuns el însuşi. îţi poate spune cum funcţionează serviciul financiar? Chiar dacă are acces la acele informaţii. datorită numelui său sau al instituţiei de presă la care lucrează. Academia Caţavencu).Tehnici de investigare jurnalistică . Ei nu au reuşit să rezolve situaţia prin metodele birocratice sau le este frică să apeleze la aceste metode . cu fapte. atrage noi surse. jurnalistul este în parte ajutat de noroc. Nu numai numele unei persoane este o bună carte de vizită. recitind dosare mai vechi sau urmând unghiurile tangenţiale ale materialelor la care lucrează. Unul dintre primele lucruri care ar fi trebuit făcute ar fi fost evaluarea celor care răspândeau acele zvonuri. aude zvonuri sau întâlneşte binevoitori ai căror saci de informaţii sau de zvonuri se deschid imediat numai la auzul cuvântului jurnalist. făcându-şi pur şi simplu munca zi de zi.

ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 20 Asemenea surse inocente care pot suferi dacă identitatea lor este făcută publică trebuie să înţeleagă modalităţile prin care pot colabora cu jurnalistul pentru a furniza informaţiile în siguranţă. care au descoperit ceva interesant şi nu pot ţine un secret. Ancheta legată de Nicolae Văcăroiu şi Sorin Ovidiu Vântu a făcut cu adevărat valuri atunci când România Liberă a putut să prezinte pe prima pagină un facsimil după înţelegerea de la notariat pentru suma de bani. Jurnalistul le va explica ce înseamnă informaţii care nu vor fi publicate (off the record). • oameni care vor să se răzbune. semnată de Văcăroiu. Studiul de fezabilitate . pe de o parte. Relaţia cu sursele. şi au acces la informaţiile respective. motivele pentru care spun ceea ce spun sunt întemeiate.cartiaz. un jurnalist poate să descopere alte informaţii interesante. de mai multe instituţii financiare: grupul Gelsor. inocentă sau nu. • oameni obişnuiţi. jurnalismul de investigaţie se bazează în primul rând pe probe scrise.un unghi tangenţial. care pot face parte. dintr-o organizaţie non-guvernamentală de protecţie a drepturilor consumatorilor. este cuvântul său. Singura garanţie pe care o poate oferi un jurnalist sursei sale. societatea de asigurări Astra. Benjaminson şi Anderson (1990. Chiar dacă sursele umane par de foarte bună credinţă jurnalistului. care poate fi urmărit mai târziu. Chiar dacă sursa alege să spună anumite lucruri numai pentru urechile jurnalistului. • indivizi mânaţi de interesul personal (gândiţi-vă la campaniile electorale). în eventualitatea unui proces. jurnalistul de investigaţie trebuie să întrebe cine mai ştie respectiva informaţie (o sursă alternativă) şi unde poate găsi documente care arată respectivele informaţii (surse fizice). datorită numeroaselor sale unghiuri tangenţiale. A fost vorba. Scandalul FNI a lansat o constelaţie de scandaluri de presă. ci la ce informaţii îi pot oferi. ce înseamnă informaţiile care sunt publicate fără identificarea sursei (not for attribution) şi informaţiile care sunt publicate cu identificarea clară a sursei (on the record). • informatori .2 www. 23-38) împart sursele umane în aceste categorii: • funcţionari cinstiţi. Unghiul tangenţial În mijlocul unei investigaţii. CEC. Existenţa unei birocraţii indică existenţa unui document scris pentru orice mişcare. de exemplu.investigatori amatori. la fel ca şi relaţia cu cititorii. de exemplu. a căror singură şansă de a schimba ceva este presa. pe de altă parte. care nu sunt legate foarte puternic de materialele pe care le scrie în acel moment. Jurnalistul ar trebui să fie mai puţin atent la cum vorbesc sau cum arată sursele sale. pag. • oameni care bârfesc (nu se pot abţine).Tehnici de investigare jurnalistică . Banca Română de Scont. Este vorba de un alt subiect de anchetă . se bazează pe încredere. Toate probele strânse de o echipă de investigaţie este bine să fie păstrate.

Foştii proprietari sau urmaşii lor trebuie despăgubiţi în mod onest. / Două dintre cele mai importante intersecţii în Braşov au devenit… proprietate privată” (Adevărul. care să arate care sunt lacunele în sistem şi cum este posibil ca cineva să profite de ele. înainte de a demara un proces costisitor. dacă ai compara ancheta cu opusul său jurnalistic. Justiţia. care au fost lipsiţi abuziv de dreptul lor la proprietate. deci fiecare cetăţean al României . . 13 ianuarie 2003). Există surse disponibile? Este timp destul pentru a se produce efectul dorit (până la alegeri.dreptul la proprietate. Avantajele sunt însă evidente. Publicul ar trebui să afle cum a fost posibil aşa ceva. Obstacole Acces la surse. cum poate fi remediată situaţia şi cum poate fi prevenită pe viitor. anchetele sunt însă produse jurnalistice unice. şi nu are cum? Subiectul retrocedărilor de proprietăţi a dovedit.Tehnici de investigare jurnalistică . fac un studiu de fezabilitate pentru subiectul respectiv. În cazul nostru. În al doilea rând este vorba despre interesul public .cum este cazul unui teren pe care se găseşte acum o intersecţie. care dau prestigiu instituţiei de presă şi care fac numele şi reputaţia respectivei instituţii. pornind de la acest articol de ziar. este vorba despre asigurarea unui drept fundamental pentru o societate democratică . nu este vorba despre nişte efecte abstracte. pare că funcţionează atât de prost. Valoare de informare Potenţialul poveştii . că are mai multe valenţe pentru cetăţeanul obişnuit. Ştirile preluate după fluxul de agenţie seamănă între ele.Înseamnă povestea ceva pentru cititori? Care vor fi efectele . ştiau că terenurile deveniseră intersecţii. sau de un efect filozofic. şi nu mai erau terenuri virane. de aceea jurnaliştii au preluat bunele practici din lumea afacerilor profitabile şi.a fost obligat să-i despăgubească pe cei a căror proprietate a fost luată în mod abuziv de către regimul comunist. În primul rând.unele clădiri şi unele terenuri au ajuns să fie folosite de comunitate în general . şi este nevoită să fie o afacere profitabilă. abstract? Audienţa trebuie să afle. indiferent de instituţia de presă care le furnizează. Presa este o afacere. cu bună ştiinţă. pe care nu le poate furniza decât instituţia de presă care le-a produs. prin care statul . încât a ajuns să dea decizii aberante. Iată întrebările cheie.deci bugetul. s-ar putea face o anchetă de investigaţie. Vechii proprietari care intentaseră procesul.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 21 Jurnalismul de investigaţie este unul dintre cele mai costisitoare demersuri jurnalistice. până la votarea bugetului)? Poţi interpreta materialele tehnice? Este clar că în acest caz există în primul rând o barieră în ceea ce priveşte interpretarea probelor din dosar şi a legilor care guvernează respectivul domeniu. de la câteva zile la câteva luni.2 www. şi avocaţii lor. cum este o anchetă jurnalistică. pentru că cere investiţii de resurse financiare şi umane pe o perioadă îndelungată. Spuneam în prima parte că. iar legea stipulează acest lucru .o demonstrează procesele câştigate de foştii proprietari la Curtea Internaţională a Drepturilor Omului. în ceea ce priveşte consumul de resurse. sunt îndreptăţiţi să primească respectiva proprietate sau o despăgubire onestă. exemplificate printr-un studiu de fezabilitate pe tema „Urmare unei sentinţe judecătoreşti.poate că ziaristul de la Adevărul nu a înţeles exact despre ce era vorba). susţinută din bani publici. clar.cartiaz. cum ar fi împroprietărirea unor persoane cu drumuri publice şi cu intersecţii. dacă povestea se confirmă (sursa trebuie verificată . Posesorii unei clădiri sau a unui teren. în timp.este vorba de un efect direct.

Resurse Câţi jurnalişti trebuie implicaţi? Este nevoie de ajutor pentru documentare? Este disponibil pentru o săptămână redactorul specializat pe acele probleme din redacţie? Dacă jurnalistul nu are acces direct la dosarul procesului. s-ar putea să fie nevoie de o echipă care să se ocupe de documentare.alta decât cea impusă de şeful jurnalistului. Ce se întâmplă dacă? Instituţia de presă îşi permite un proces? Care va fi reacţia firmelor care cumpără spaţiu pentru publicitate? Care va fi reacţia audienţei? Redactorul şef este de acord cu subiectul? Cei incriminaţi de o asemenea anchetă sunt pe poziţia de a intenta oricând un proces .sau măcar de a ameninţa cu un proces.cartiaz. se scrie articolul. de exemplu. pentru care jurnalistul trebuie să se familiarizeze cu jargonul profesional şi să stabilească relaţii cu sursele. Dacă un redactor şef nu este de acord cu subiectul. mai ales dacă nu ştii sursa de mult. Nu ştii exact ce face atunci când vorbeşte cu tine şi nu poţi urmări semnalele non-verbale care denotă minciuna. Nu există o limită de timp pentru a rezolva cazul . În ultima jumătate de zi. Rezistenţă (a unui personaj cheie) Poţi să faci acea anchetă? Este fezabilă? Va fi închis accesul la surse? Vor exista presiuni asupra celor care ar putea vorbi? Foarte multe informaţii pot fi obţinute din documentele de la tribunal şi.nu toate anchetele se pot face în trei zile. Aşa cum am arătat mai sus. sau există anchete pentru care sunt necesare călătorii . şi avocatul reclamanţilor. iar jurnalistul va avea nevoie de specialişti neimplicaţi în acest caz pentru a putea înţelege documentele pe care le găseşte şi pentru a se putea familiariza cu jargonul profesional. Pentru a putea avea acces mai uşor la dosare. Dar există domenii noi. Într-un oraş mare. la telefon o sursă poate întrerupe interviul mult mai uşor. din interviuri cu reprezentanţi a Primăriei şi cu cei care au câştigat procesul. ei vor fi nevoiţi să vorbească. jurnalistul poate lua şi interviuri de jumătate de oră la telefon. şi avocatul instituţiei statului care avea în administrare terenul par să-şi fi făcut prost treaba. sau portretul judecătorului care s-a ocupat de cazul respectiv. eventual. Într-o jumătate de zi se strânge documentaţia. Jacques Mouriquand descrie cum pot fi făcute anchete în trei zile. este nevoie de ajutorul unor specialişti pentru înţelegerea datelor dosarului. câte patru pe zi.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 22 Există cel puţin două arii foarte specializate: cea legată de justiţie şi cea legată de cadastru.având în vedere care a fost rezultatul procesului. şi judecătorul. pentru a identifica dosarul respectiv. pentru publicaţiile cotidiene.toţi sunt în situaţia de a constitui posibili subiecţi principali ai anchetei jurnalistice. şi ar trebui să prezinte coerent argumentele pentru care o . jurnalistul ar trebui să-l întrebe care sunt motivele. jurnalistul poate disimula subiectul anchetei sale . Exisă însă o problemă de acces la sursele umane . în care sursele sunt obişnuite cu presa.Tehnici de investigare jurnalistică . În plus. Jurnalistul trebuie să fie deosebit de riguros în strângerea informaţiilor şi în raţionamentul prin care ajunge la concluziile sale. În funcţie de datele pe care jurnalistul le strânge. apoi două zile se iau interviuri. dar practica este riscantă. Este posibil ca judecătorul şi avocaţii să fie mai puţin deschişi în a da informaţii .2 www.poate spune că face un material despre Judecătoria Braşov.

Spuneţi-mi tot ce ştiţi rău despre el!” Jurnaliştii nu sunt obligaţi să dea seamă nimănui despre ce scriu şi de ce . şi pentru avocaţii instituţiilor statului. Activitatea lor ar trebui pusă în perspectivă. Fiscul. Contribuabilii plătesc şi pentru judecători. chiar dacă aceştia îşi fac bine sau rău treaba. pentru a beneficia un anumit grup de neclaritatea lor. Protecţie Protejare internă a investigaţiei . Jurnalistul este singurul stăpân al materialului său. o structură a Ministerului de Justiţie). În redacţie. jurnalistul este protejat de o decizie defavorabilă a Justiţiei dacă a făcut o documentare foarte bună (are probe solide) şi dacă s-a abţinut să facă speculaţii în textul anchetei. în funcţie de treapta judecătorească şi de procesele de tip civil şi penal. despre un personaj. prin reglementări şi prin structuri eficiente (care). şi nu vor omorî ancheta din faşă. imoralitate). cu o statistică a cazurilor de care s-au ocupat şi a rezultatelor obţinute. legat de bugetul Primăriei. şi pe care ancheta jurnalistică îi ajută în munca lor (Curtea de Conturi.legile sunt neclare. în cazul nostru. Chiar dacă personajele investigate decid să dea în judecată instituţia de presă. în faţa atacurilor personajului central investigat. În cazul intersecţiei din Braşov. Cel mult. jurnalistul va începe ancheta sau nu. Atunci când ancheta va fi în desfăşurare. 14 martie 2003.Tehnici de investigare jurnalistică . Ministerul Justiţiei este incapabil să stăpânească situaţia. care poate ieşi favorabil sau nu. ei pot să explice unei surse că fac un material despre un domeniu. sau. În al doilea rând. vor afla de anchetă numai aceia care trebuie să ştie (şefii direcţi). trebuie gândite măsuri de protejare pentru jurnaliştii implicaţi şi pentru publicaţie.nici să arate un material unei surse.care sunt obiectivele minimale şi care sunt obiectivele maximale ale anchetei. numai pentru că un obiectiv pare greu de atins. 11).2 www. şi s-a mulţumit să prezinte numai faptele pe care le-a descoperit. înainte de a-l publica. p. între 16% şi 54% dintre hotărârile judecătorilor sunt schimbate de o instanţă de judecată superioară (România Liberă. şefii nu vor fi dezamăgiţi dacă nu a fost atins un obiectiv greu de atins. Un obiectiv maximal ar fi să arăţi că un anumit funcţionar a fost mituit pentru a cheltui banii contribuabilului într-un anumit fel. despre o societate. jurnalistul nu este obligat să spună „Fac o anchetă despre judecătorul Ion Popescu. un obiectiv minimal ar fi să arătăm care sunt cauzele legate de judecător şi de avocaţi care au stat la baza unei asemenea decizii aberante (corupţie. prin bugetul central sau local. pentru a nu avea timp să ascundă datele care îl incriminează.cartiaz. Decizia este indiscutabil legată de intenţiile instituţiei de presă . deci instituţiile care puteau să acţioneze ar fi putut să ia măsuri imediat. incompetenţă. O măsură ar fi relaţiile strânse cu structurile guvernamentale care au aceleaşi arii de investigaţie. .ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 23 asemenea anchetă ar fi interesantă. ar fi să demonstrezi că banii contribuabilului sunt cheltuiţi prost. Un obiectiv maximal ar fi să demonstram mecanismele care permit unui asemenea judecător sau unor asemenea avocaţi pot să îşi desfăşoare activitatea . Bilanţul Ministerului de Justiţie din 2002 arată că. din punctul de vedere al unei surse. Astfel.personajul central al anchetei trebuie să ştie cât mai puţin. Decizia de a merge mai departe sau nu În funcţie de rezultatele studiului de fezabilitate. Parchetul Naţional Anticorupţie. Investigaţia se bazează pe un articol de ziar care a apărut în presa centrală. Un obiectiv minim. sistemele prin care sunt selectaţi judecătorii şi avocaţii sunt corupte.

Pe de altă parte. toată munca de investigaţie va fi în zadar. dar aceasta este numai o tehnică de a afla mai multe informaţii de la o sursă. într-o perioadă anume. Chiar sursele binevoitoare pot fi deranjate de ignoranţa reporterului şi de auto-suficienţa lui. aflarea modalităţilor prin care un jurnalist poate avea acces la dosarul unui proces. Analizând în continuare cazul intersecţiilor din Braşov. legile care guvernează o anumită activitate şi documentele cerute prin lege de la o anumită instituţie (bilanţul contabil anual). şi înţelegerea comportamentelor acceptate şi a comportamentelor neacceptate într-o profesie. Atunci când construieşte baza. jurnalistul nu va fi luat în serios de majoritatea surselor sale sau. Un reporter de investigaţie poate face pe inocentul. sau zece ouă. din punct de vedere moral. decât dacă arată că personajele articolelor sale au făcut ceva rău. Astfel. în faţa documentelor. jurnalistul este expus mai multor pericole. se poate trece la următoarea etapă: Planificarea. aflarea modalităţilor prin care sunt selectaţi judecătorii şi prin care un anumit proces ajunge la un anumit judecător. va intra în panică sau va munci în zadar. pe de o parte. decât de informatori. Acest lucru include. construirea bazei anchetei mai înseamnă şi înţelegerea normelor etice care guvernează un domeniu. cu ajutorul unui expert. Construirea bazei Înainte de orice interviu. Ce impact ar avea o anchetă despre un medic care primeşte (nu care cere de la pacienţi!) pachete de cafea de 250 de grame.Tehnici de investigare jurnalistică . Dar.legate de măsurarea şi plasarea unui anumit teren. cel mai important element al unei anchete de investigaţie poate fi compromis: cititorul nu va înţelege despre ce este vorba şi va sfârşi prin a ignora subiectul. până să ajungă la ţinta sa. . de orice muncă de teren. s-a încălcat cutare sau cutare lege sau regulă. prietenii sau rudele. sau că au încălcat bunul simţ. mai rău. În al doilea rând. construirea bazei înseamnă adunarea legilor care se referă la restituirile de proprietăţi şi înţelegerea lor. sau că ancheta este prea scumpă. jurnalistul trebuie să afle şi să înţeleagă normele şi regulile domeniului. sau că obiectivele nu pot fi atinse. care intră eventual în categoria informaţiilor de interes public. nu va putea pune întrebările care trebuie.cartiaz. Rezultatul nu este numai că ţinta poate să scape cu uşurinţă. jurnalistul ar trebui să înţeleagă cum sunt făcute documentele cadastrale . dacă şefii îl susţin pe jurnalistul de investigaţie. În continuarea anchetei sale. Printre consilieri se numără alţi jurnalişti. nu va şti cu siguranţă ce caută.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 24 Dacă şefii consideră că instituţia de presă nu poate suporta consecinţele publicării unei asemenea anchete.2 www.adică fără a ştii care sunt regulile care guvernează un domeniu. sau că publicul nu ar fi interesat. Fără o bază solidă . decizia poate fi oprirea anchetei. jurnalistul are mai mult nevoie de consilieri. fără o bază solidă. În plus. deci la care poate avea acces jurnalistul. într-o instituţie. când există scandaluri publice despre salariile mici ale personalului medical şi despre fonduri strânse pentru sănătate care dispar în bugetul central? Rezultatul unei anchete este mult mai puternic dacă un jurnalist poate să arate că.

în a încălca o proprietate privată şi în a hăitui un subiect. Atunci când notele de interviu sunt arhivate. 85). sunt notate clar numele şi funcţia sursei. trebuie identificate modalităţile de lucru în echipă. la care a făcut referire intervievatul. p. 1994. dacă se poate. sunt notate separat. de fişare a datelor adunate şi de raportare a datelor pentru ceilalţi membrii ai echipei. În timpul observaţiei. Jurnalismul de investigaţie funcţionează cel mai bine în echipă. jurnalistul trebuie să urmeze normele etice ale muncii sale. Notiţele indescifrabile de la interviuri trebuie transcrise pe curat şi fişate. cu care se poate face comparaţie. Uneori. . pentru care nu există motive ca o sursă să mintă sau să refuze un răspuns. şi pentru a descoperi cine minte şi cu ce minte. pentru a nu permite celor intervievaţi să cadă de acord asupra unei versiuni de poveste. şi punctele în care ancheta pare că se înfundă sau devine prea vastă apar adesea. cultivate. pentru a fi găsite uşor. eventual din instituţii similare. orare. Zilnic. O metodă este folosirea de cuvinte cheie pe fiecare fişă şi încrucişarea referinţelor. pentru a fi mai uşor de regăsit. Indicaţiile către alte surse. Jurnalistul este interesat exclusiv de detaliile tehnice. De la început. însărcinări. sursele pertinente sau care par pertinente sunt foarte numeroase. mai limpede decât unul. membrii echipei ar fi bine să se întâlnească şi să spună în ce punct au ajuns cu investigaţia. Ideile de surse noi sau de unghiuri tangenţiale au nevoie de propria fişare.cartiaz. şi întrebările de anchetă la care ar putea răspunde acele surse. în a minţi în legătură cu adevărata identitate. Aceste interviuri concomitente nu pot fi făcute decât de o echipă de jurnalişti. şi sunt puse în legătură unele cu celelalte.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 25 sursele vechi sau experţii neutrii. Planificarea Planificarea se referă la metode. interviuri şi observaţie sunt arhivate. două interviuri trebuie făcute concomitent. În plus. Cercetarea unui subiect este formată din: • căutarea în arhive • interviuri • observaţie • compararea datelor pe care le găseşte echipa. ca şi în timpul interviului. după o metodă pe care o stabileşte echipa.Tehnici de investigare jurnalistică . de obicei în faza construirii bazei jurnalistul apelează la surse vechi. pentru că fiecare domeniu este vast. Aceasta este singura etapă a documentării pentru o anchetă în care sunt permise interviurile prin telefon. Două capete gândesc. jurnalistul mai poate adăuga întrebări care au apărut ulterior. fie ele persoane sau documente. În cazul interviurilor. roluri.2 www. şi la care ar putea răspunde aceeaşi sursă (vezi modelul de carnet conceput de Mouriquand. O alta este metoda cronologică. Toate aceste activităţi sunt făcute concomitent. Legăturile de cauzalitate dintre evenimente pot fi evidenţiate de ordinea lor în timp. Dar fotografii pe motocicletă care urmăreau maşina Prinţesei Diana prin Paris nu făceau jurnalism de investigaţie. Sunt separate citatele şi informaţiile off the record. Tentaţia poate fi foarte mare în a obliga o sursă să-ţi spună anumite informaţii. Toate detaliile din documente. în aceste momente. locul interviului şi data interviului şi circumstanţele în care a avut loc întrevederea.

menţinerea fişierelor jurnaliştilor de investigaţie. în funcţie de experienţa jurnaliştilor implicaţi (de exemplu. sport). politic.pentru a ţine ascuns de posibilul subiect al investigaţiei şi pentru a nu-i da posibilitatea subiectului central să-şi construiască metode de apărare. într-o ordine logică. dosare cu informaţii de interes public. verificarea informaţiei iniţiale . Domeniului cercetat este delimitat din punct de vedere istoric. Planificarea înseamnă şi însărcinarea fiecărui membru al echipei cu o activitate precisă şi cu organizarea unei metode de raportare a datelor găsite de fiecare (aşa cum spuneam. În cursul documentării. În unele investigaţii. jumătate de zi pentru căutarea legilor legate de tăierea pădurilor în bazele de date de pe Internet.cu tăieturi de ziar. Se începe în bibliotecă şi pe Internet şi se continuă cu interviuri cu experţi neutri. definiţii. oricum se poate planifica etapa construirii bazei cu exactitate. au mai multe şanse să facă un interviu bun şi să afle mai uşor informaţiile de care este nevoie. legal. este greu de hotărât cine este numai sursă şi cine este şi sursă. şi subiect de investigat. prin metode statistice.îndreaptă documentarea jurnalistului într-o anumită direcţie. Interviurile cheie.numită de Mouriquand pre-anchetă. Fiecare însărcinare poate fi evaluată în timp.2 www. Chiar dacă nu se poate planifica de la început toată desfăşurarea anchetei. jurnalistul se apropie treptat de personajele cheie ale anchetei sale. . se pot estima în mare şi se pot trece pe un calendar. Câteodată jurnalistul este obligat să folosească o tehnică în zig-zag. O sursă duce la alta. Urmărind metoda melcului.legi. interviuri. 55-66) vorbeşte despre două metode de a conduce o anchetă: metoda melcului şi metoda în zig-zag. Oricum. jurnalistul se apropie de personajul cheie.cartiaz. sau cu ajutorul altor reporteri. într-o anumită ordine. Primul pas este. În fiecare redacţie există jurnalişti specializaţi pe un anumit domeniu (social. Sursele din primul cerc . financiar. cu personajele centrale. jurnalistul nu va putea înţelege datele pe care le descoperă şi nu va putea pune întrebările corect. şi. apar întrebări noi care pot fi puse unor surse care au mai fost intervievate sau întrebări care îşi pot găsi răspunsul în nişte documente care au mai fost verificate. întâlniri la sfârşitul fiecărei zile). într-un caz dat. cu prieteni foarte îndepărtaţi ai subiectului sau cu duşmanii lui . în linii mari. urmează construirea bazei . o zi pentru interviuri cu pădurari neimplicaţi în povestea investigată). Dacă studiul de fezabilitate dovedeşte că subiectul este unul potrivit pentru reacţia respectivă. Ordinea logică a activităţilor de investigaţie Activităţile legate de anchetă pot fi aşezate pe un calendar. statistic şi etic pentru a înţelege normele de bază ale activităţilor respective. sunt ultimele interviuri luate în timpul unei anchete.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 26 Însărcinări Orice muncă de investigaţie jurnalistică cuprinde mai multe activităţi: munca de bibliotecă . din aproape în aproape. avertizează Benjaminson şi Anderson. Mouriquand (p. desigur.care vor da numai detaliile tehnice . şi desfăşurarea celorlalte etape. sau jurnalişti care.Tehnici de investigare jurnalistică . Fără construirea bazei. înregistrarea datelor pentru a fi procesate de calculator.

iar persoanele intervievate identificate clar. pentru a putea fi identificate punctele interesante pentru jurnalistul de investigaţie.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 27 Vizualizarea informaţiei Echipa de jurnalişti ar trebui să se gândească la imagini de la început. Din această categorie fac parte adjuncţii. pentru a putea fi identificată problema. spune Mouriquand.2 www. care a fost posibilă pentru că fotograful era la locul potrivit. Chiar dacă nu vor fi făcute fotografii care ar putea să ducă la identificarea unei surse care trebuie protejată (vezi legea CNA). poate fi vorba de o manipulare a actelor publice. La fel ca în munca poliţistului. şi sunt profesionişti ai informaţiei. Ce probă poate fi mai clară pentru publicul jurnaliştilor decât o fotografie a unui act incriminat.fie că este vorba de o echipă de investigaţie. prin copiere. toate informaţiile obţinute trebuie înregistrate şi păstrate în aşa fel încât să poată fi folosite mai târziu. Munca de investigaţie poate dura două sau trei luni şi implică mai multe persoane . în timpul căreia o sursă să se simtă confortabil şi să poată vorbi liber. De exemplu. la fel de bine cum poate fi vorba de o încercare de manipulare din partea unei surse umane. în momentul potrivit. este esenţial să ţii note separate cu materialele citabile şi cu informaţiile care au fost spuse numai pentru urechile reporterului pentru care trebuie găsite alte surse. observaţiile şi speculaţiile trebuie notate. de obicei.cartiaz. accesul la informaţiile care ar putea dăuna unei instituţii. După cum aţi observat. fie că este vorba de un jurnalist şi de şeful său direct. Asta nu înseamnă că jurnaliştii de investigaţie nu pot avea o conversaţie normală. de când este planificată desfăşurarea anchetei. crede Mouriquand. interviurile şi observaţia. La recitirea periodică a datelor pot apărea unele discrepanţe: între informaţiile primite în interviu şi datele din dosare. Informaţiile adunate astfel sunt comparate. pentru că toate acestea stau la baza viitoarei documentări. interviurile pot să ducă la alte interviuri.care au o libertate aproape totală în a vorbi despre aspectele unei probleme. oricum se vor lua mai multe fotografii decât ar părea necesar. Acest mod de lucru intră în logica arhivării oricărui detaliu şi a oricărui document fizic. spre observatorii din serviciile tehnice. Toate interviurile şi reacţiile trebuie puse pe hârtie. care pot fi citate. pensionarii şi cei din pragul pensiei . De aceea. Nu există o fragmentare a acestor activităţi . trezorierii. Sugestiile şi indiciile. şi va cere cât mai multe detalii şi .Tehnici de investigare jurnalistică . la fel ca şi jurnaliştii . Asta înseamnă numai că jurnalistul de investigaţie va reţine mai ales faptele. şi opozanţii unui proiect. este vorba de fapte.sursele umane trimit la surse scrise. toate informaţiile trebuie notate într-un mod care permite identificarea lor mai târziu. Conflictele dintre aceste informaţii trebuie rezolvate prin reverificarea surselor scrise sau prin reluarea notiţelor de interviu. Documentele trebuie copiate sau rezumate.deci ei nu sunt. nu de comentarii. Interviurile trebuie datate. Cercetarea iniţială Cercetarea iniţială cuprinde trei modalităţi esenţiale de culegere de informaţii: apelul la sursele scrise. prin natura meseriei lor. o sursă bună pentru jurnalistul de investigaţie. între declaraţiile celor intervievaţi sau între declaraţiile din interviuri şi ceea ce jurnalistul a putut observa. Purtătorii de cuvânt şi persoanele care se ocupă de relaţiile publice obstrucţionează. Jurnalistul ar trebui să se îndrepte. În ceea ce priveşte interviurile. care adesea ştiu mai multe despre cum funcţionează o instituţie decât ştiu şefii unei instituţii.

” „Câţi ani are? Când a terminat facultatea? Unde? De cât timp este judecător la Braşov? Ce a făcut înainte să devină judecător . În timpul interviului de confruntare. de aceea a dat o astfel de decizie. o sursă din judecătorie îţi poate spune .de abia a absolvit Facultatea de Drept. care a fost subiectul lucrării lui de licenţă. acesta din urmă ar trebui să-i dea posibilitatea să o confirme: „Dacă am înţeles bine. Toate informaţiile factuale oferite de sursa noastră trebuie verificate .şi aşa mai departe. Din acest motiv jurnaliştii se bucură de privilegiul confidenţialităţii surselor lor . ce îşi aduc aminte profesorii săi despre el .” „Da. Nici chiar atunci când sunt în faţa unui posibil infractor. nu are posibilităţi reale de a relua informaţiile pe care i le dă sursa sa. reîntorcându-ne la exemplul intersecţiilor din Braşov. personajul central al anchetei poate fi făcut să îşi recunoască greşeala.cartiaz. În plus. pentru că ştie prea multe detalii . Jurnalistul nu se poate substitui structurilor societăţii care pot să ia măsuri pentru remedierea uni situaţii. faţă de alţii care au judecat zece.sursa va fi tentată să mintă mai puţin.tehnologia te poate trăda în orice moment. cu registrele matricole ale Facultăţii de Drept şi aşa mai departe. de accesul la informaţiile de interes public. Un posibil infractor va fi prins datorită informaţiilor pe care le-a strâns un jurnalist în timpul documentării . chiar dacă nu vor fi folosite într-un proces. Atunci când o sursă face o declaraţie deosebit de importantă pentru un jurnalist. avertizându-l atunci când a făcut o declaraţie care ar putea avea repercusiuni asupra carierei sau asupra vieţii sale: „Aş putea să vă citez…”. p. Arhivele Benjaminson şi Anderson (1990. Astfel. Poate că nu este vorba despre un caz de corupţie . şi fac un interviu de confruntare. Comentariile unei surse sunt şi ele importante .„Cred că judecătorul nu are experienţă cu astfel de cazuri.a fost avocat? Câte procese are în medie un judecător în derulare pe săptămână (informaţia poate fi corelată cu numărul de procese pe care le are în derulare un judecător într-un oraş de mărimea Braşovului din altă ţară.ele permit unui jurnalist să înţeleagă mai clar contextul unei situaţii. şi trebuie să rămână politicoşi. el poate afla care au fost rezultatele lui la facultate. au o valoare psihologică . Înregistrările pe reportofon.nu poate fi minţit.nu este datoria lor să pedepsească un infractor. Nimeni nu este obligat să vorbească cu un jurnalist .„Adică judecătorul este prea tânăr .)” Dacă jurnalistul află astfel unde a terminat judecătorul respectiv facultatea şi când. ci doar să semnaleze un posibil infractor. de la avizierul judecătoriei. sau a judecat numai trei procese de acest fel. sau un judecător în Bucureşti. Dacă jurnalistul a ales să lucreze sub o identitate falsă.prea puţină experienţă sau prea multe procese în derulare. sau un înger al dreptăţii.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 28 documente.poate este vorba despre un judecător depăşit de situaţie . Chiar dacă foloseşte reportofonul.atunci când nu este vorba.prieteniile cu funcţionarii de la .2 www. cred că judecătorul este prea tânăr. jurnalistul ar trebui să ia notiţe .” Întrebările care ar urma logic ar fi . desigur. 35-38) recomandă un tip de prietenii pe care trebuie să-l cultive un jurnalist de investigaţie . în nici o fază a anchetei jurnalistul nu este un procuror.Tehnici de investigare jurnalistică . sau nu a mai judecat un asemenea proces. Jurnalistul poate numai să atragă atenţia asupra unui fapt. Un interlocutor neexperimentat ar trebui ajutat.şi datorită isteţimii jurnalistului. aţi spus că…”.cu lista de procese. jurnaliştii nu se pot substitui unui poliţist sau unui procuror.

indiferent de şefi. • Poliţiştii (dacă slujba lor nu este compromisă).cartiaz. finanţat de Uniunea Europeană. cu scopul atingerii obiectivelor minimale. Câteodată.www. Investigaţia nu pare să aibă vreun rezultat interesant. la începutul campaniilor electorale. un document protejat cu străşnicie de instituţia care l-a emis. De exemplu.ro. studenţi care lucrează pentru o lucrare de licenţă). sau erau datele unor oameni care muriseră sau care nu aveau drept de vot. • Persoane din mediul universitar (cadre didactice. Câteodată. Asta nu înseamnă neapărat că o anchetă jurnalistică va fi trecută sub tăcere. şi între ele. În plus. Presa din România a creat chiar un site. Nu tot ce este scris este adevărat. Jurnaliştii colaborează între ei. • Funcţionarii publici. Ea poate fi reluată oricând. în care pe o pagină era acelaşi scris. • Jurnalistul este pregătit pentru interviurile cheie. politica editorială a unei instituţii de presă nu poate fi respectată prin continuarea unei anchete. pentru a atinge obiectivele maximale. • Jurnalistul este pregătit pentru interviurile cheie. dacă apare o informaţie nouă (scurgeri de informaţii. unde jurnaliştii îşi pot publica anchetele pe care nu le-ar accepta instituţiile lor de presă . Parchetul naţional 3 Activitate din domeniul relaţiilor publice care se ocupă de relaţiile dintre o organizaţie sau o persoană şi agenţiile guvernamentale.Poliţia. care are acces la el. piste noi). • Bibliotecarii. În plus. care nu-şi permite cheltuielile posibilelor procese juridice.anchete. şi ştiu să caute un document. • Membrii organizaţiilor non-guvernamentale . este disponibil mai uşor de la o a doua instituţie. Pot fi enumerate mai multe categorii de oameni care sunt nevoiţi adesea să caute în arhive şi care îl pot ajuta pe jurnalist la identificarea şi înţelegerea unui document: • Avocaţii specializaţi şi procurorii. • Cercetătorii. datele din documente ar trebui comparate cu datele adunate din interviuri. • Ancheta este oprită pentru moment. • Politicienii din tabăra adversă.Tehnici de investigare jurnalistică . • Obiectivele minimale sunt atinse. iar cele maximale par foarte posibil de atins. • Detectivii particulari (care adesea oferă informaţii la schimb). chiar dacă aparţin unor instituţii de presă diferite. ponturi.de câte ori nu au apărut. iar unele anchete pot avea ca punct de plecare tocmai documentele scrise . jurnaliştii pot oferi dosarele lor de probe unor instituţii care pot acţiona pentru remedierea situaţiei identificare de jurnalist . articole despre listele de susţinători ale unui candidat. Aceştia rămân în postul respectiv. • Specialiştii în lobby3. Reevaluarea/ decizia de a merge mai departe sau nu În funcţie de informaţiile adunate şi de obiectivele minime şi maxime stabilite pentru anchetă. dacă acel document există. • Alţi jurnalişti.2 www.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 29 arhive. redactorul şef poate stabili următoarele evoluţii: • Se renunţă la anchetă. . este vorba de un ziar mic. din cauza vârstei! Documentele trebuie comparate cu realitatea.

ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 30 Anticorupţie. depăşit de situaţie. Jurnalistul petrece chiar câteva zile cu judecătorul respectiv. Paris. P. Ministerul Justiţiei. P. Teme: 1. Investigative Reporting and Editing. şi a avut de rezolvat cazuri din domenii mult prea diferite . 1995. J. Anderson. să presupunem că cercetarea iniţială a arătat că nu este vorba de un caz de corupţie . deci prea multe cazuri de rezolvat pentru fiecare judecător în parte. D. Bibliografie Benjaminson. Mouriquand.. . Judecătorul recunoaşte toate aceste în timpul unui interviu cu jurnalistul. În cazul intersecţiilor din Braşov. 2nd ed.deci îşi poate da seama că nu este un judecător corupt.Tehnici de investigare jurnalistică . Iowa State Univ. Ar putea să încerce să-şi atingă obiectivele maximale .. 1990. Ştie unde stă judecătorul şi care este nivelul lui de trai .judecătorul a fost. Judecătorul nostru era la începutul carierei. pentru a face o comparaţie între sistemul juridic românesc şi un sistem funcţional (demonstrat ca funcţional de statistici) din altă ţară. Englewood Cliffs.de la divorţuri. la omucideri şi la restituiri de proprietăţi. J. ca să înţeleagă care este activitatea lui şi care sunt presiunile la care este expus. CFPJ. şi poate publica rezultatele demersurilor acelor instituţii. Scrieţi studiul de fezabilitate al unei anchete jurnalistice. Se poate întoarce la documentarea iniţială. pe echipe de cel mult patru studenţi. Pratique de l’Information et Ecritures Journalistiques.. CFPJ. Există prea puţini judecători. De Boucker. Prentice-Hall. Williams.să găsească cazuri asemănătoare şi mecanismele sistemului juridic care permit o asemenea situaţie. Investigative Reporting.cartiaz. Press. 1978... pe un subiect la alegere. L’enquete. 1994. pur şi simplu. Paris.2 www.. Construiţi baza anchetei pentru subiectul ales.

Raluca Radu .Tehnici de investigare jurnalistică – 3 www.cartiaz. drd.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 31 Tehnici de investigare jurnalistică Tutoratul 3 2008-2009 Asist. univ.

dar care ştie coordonatele situaţiei . va evita întrebările directe: „Aţi primit mită de la Ion Popescu” şi va lansa mai degrabă ipoteze . Prin felul în care va pune întrebările. jurnalistul poate ajunge într-un punct în care toţi par să aibă dreptate . ar trebui să apeleze la cineva care nu este implicat în anchetă. Dacă i-a câştigat simpatia. asemenea tuturor interviurilor făcute de un jurnalist: pregătirea.„Cred că îl ştiţi pe domnul Ion Popescu”. Câteodată jurnalistul întâlneşte un personaj pentru prima dată atunci când face un interviu cheie pentru o anchetă de investigaţie (metoda melcului). poate fi de fapt un interviu cheie pentru o anchetă de investigaţie. se poate ajunge la o formulă în care doi reporteri iau interviu unei singure persoane. De aceea. jurnalistul va arăta că ştie despre ce este vorba. Aduceţi-vă însă aminte de cele două tipuri de documentare pe care le-a identificat Mouriquand: metoda melcului şi metoda în zig-zag. Pregătirea Pregătirea interviurilor cheie implică recitirea şi verificarea tuturor documentelor cruciale. fiecare având un anumit rol (ca în filmele poliţiste. Interviurile pot fi simulate cu ceilalţi membrii ai echipei.de la întrebările generale la întrebările delicate.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Temele celui de-al treilea tutorat: • • • Interviurile cheie Redactarea anchetelor de investigaţie Planul de follow-up Interviurile cheie Interviurile cheie sunt ultimele interviuri pe care le ia echipa de jurnalişti de investigaţie. În cea de-a doua situaţie.în acest caz. jurnalistul poate afla mult mai multe amănunte. în care unul este poliţistul rău şi celălalt este poliţistul înţelegător). numai lăsându-l să vorbească liber. În acest fel însă. că are documente pe care se bazează şi va putea menţine controlul asupra desfăşurării interviului. . menţinerea controlului şi obţinerea de noi informaţii. un interviu care pare că face parte din documentarea pentru un reportaj financiar tip poveste de succes. ştiu că aţi făcut ceva rău.www. iar jurnalistul are mai multe şanse să obţină un răspuns la toate întrebările sale.cartiaz. Astfel. chiar dacă jurnalistul ştie clar faptele. jurnalistului îi va fi mai uşor să obţină şi să conducă interviul. Jurnalistul poate miza pe bunăvoinţa subiectului anchetei sale chiar atunci când se ajunge la discutarea subiectului sensibil: eu cred versiunea dumneavoastră.un expert neutru. astfel încât jurnalistul poate vorbi despre orice aspect important şi poate demonstra că stăpâneşte subiectul. în forma interviului pâlnie . Ele sunt făcute cu personajele centrale ale investigaţiei şi au trei elemente cheie. Întrebările este bine să fie redactate şi aşezate într-o ordine logică. dar înţeleg că aţi fost împins de circumstanţe (datorii) sau de alte persoane. Se poate întâmpla însă ca una dintre sursele folosite în documentare să fie identificată de jurnalist ca pion central al investigaţiei (metoda în zig-zag).

cartiaz. Dacă nu este vorba despre o infracţiune definită de lege. jurnalistul ar trebui să încerce să afle informaţii noi. Jurnaliştii trebuie să fie destul de bine pregătiţi pentru a nu fi năuciţi de un răspuns. Jurnalistul de investigaţie trebuie să aibă controlul asupra interviului. vizite la serviciu şi acasă. am dat mită. discuţia evoluează de fapt pe baza informaţiilor pe care le aduce fiecare interlocutor.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 33 De multe ori. partener de afaceri. dând propria sa versiune pentru poveste. trebuie explicate efectele abuzului sau ale manipulării. mai multe cazuri? Nu există nici un instructor auto care nu mituieşte comisia pentru permise?” Informaţii noi Chiar şi prin acest ultim interviu. spun Benjaminson şi Anderson. iar demonstraţia este mai complexă. Jurnalistului s-ar putea să nu remarce un anumit tip de încălcare a legii.am oferit posibilitatea dreptului la replică personajului central al anchetei. Un avocat nu pune o întrebare al cărui răspuns nu-l ştie deja sau nu-l intuieşte. jurnalistul poate cel mult să îl roage să reformuleze răspunsul . scrisori care explică de ce personajul cheie are interesul să colaboreze pentru acest interviu . toate documentele şi să analizeze implicaţiile juridice şi etice legate de publicare. La fel ca şi în alte tipuri de interviu de presă. Controlul Jocul de-a poliţiştii se opreşte aici. mai rău. avocat. jurnaliştii ar trebui să se pregătească asemenea avocaţilor. Numai după ce au fost folosite toate metodele de a lua interviul . înainte de interviurile finale.o acuzaţie la adresa cuiva. Interviurile cheie nu servesc numai de acoperire din punct de vedere juridic .Tehnici de investigare jurnalistică – 3 www. Este esenţial ca echipa care a condus ancheta să verifice încă o dată toate informaţiile adunate.telefon.” „Îmi puteţi da mai multe nume. o lege s-ar putea să fie fost abrogată. materialele ar trebui revăzute de un procuror. dar nu îl poate obţine prin anchete în secţia de poliţie. dar jurnalistul trebuie să se pregătească foarte mult pentru a reuşi . familie. de aceea. Pentru interviurile cheie. care s-a putut apăra. O anchetă bună pe o asemenea . jurnalistul îi va cere detalii. dar acelaşi lucru îl fac toţi instructorii auto din Bucureşti. sau. trebuie stabilite normele.jurnalistul poate spune că cel acuzat a refuzat să vorbească. Trebuie definiţi termenii. sau o negare a faptelor susţinute de probe. „Da. spune Williams. textul anchetei este mai greu de scris. ci despre o manipulare a sistemului. „Nu comentez” sau „Ieşiţi din biroul meu” nu-l ajută pe cititor să înţeleagă mai bine datele problemei. Evaluarea finală/ decizia finală de a merge mai departe sau nu urmează interviurilor cheie.atât la nivelul informaţiilor obţinute prin documentare şi cât şi la nivelul scenariului pregătit pentru interviu. Documentarea pentru anchete poate dura mai multe luni. Dacă intervievatul îşi spune opinia despre o situaţie. admiterea vinei poate fi obţinută prin păcălirea subiectului anchetei. Dacă intervievatul a răspuns deja la o întrebare care nu a fost pusă încă. Controlul este menţinut prin stăpânirea datelor problemei şi prin ascultare atentă a ceea ce are de spus intervievatul. chiar dacă există o serie de întrebări scrise şi o linie care dirijează interviul.

jurnaliştii trebuie să caute punctele neclare sau punctele slabe ale demonstraţiei lor. 3. 2. pentru a lăsa cât mai puţin timp personajelor principale să-şi construiască sisteme de apărare. jurnalistul ar trebui să încerce să spună în două propoziţii despre ce este vorba.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 34 temă poate duce la modificarea normelor. Tot o măsură de protecţie este şi reverificarea cu atenţie a tuturor elementelor care apar în articol. pentru ca. verificarea faptelor elementare . bănci de date). Această etapă trebuie să vină foarte aproape de interviurile cheie. Decizia poate fi nepublicarea anchetei. Aşa cum ar face echipa celui acuzat. Alegerea unghiului de abordare Mouriquand spune că. Dar şi pe asemenea decizii se construieşte unul dintre cele mai importante capitaluri ale jurnalistului de investigaţie . transcrierile ale succesiunilor de întrebări şi răspunsuri.Tehnici de investigare jurnalistică – 3 www.cele două propoziţii despre care vorbea Jacques Mouriquand. pentru a-l apăra. verificarea internă . Întreaga construcţie va fi o demonstraţie care îl va conduce pe cititor la concluzia la care a ajuns jurnalistul . dar nu a fost cu adevărat spus de sursa respectivă? De exemplu: „Toate firmele care distribuie produse pentru spitalele din Bucureşti au în preţul de vânzare un procent. pentru a uşura redactarea. de un cap limpede). verificarea externă .prin relecturarea notelor. dacă se poate. sau ilustrate prin fotografii şi grafice împachetate frumos şi aranjate în aşa fel încât să fie uşor de înţeles. tabelele. . comentariile sau sursele periferice. dar este imposibil de demonstrat. Jose de Broucker (1995) vorbeşte despre trei etape pentru verificare: 1.credibilitatea sa. Redactarea anchetelor de investigaţie Dacă jurnaliştii decid să meargă mai departe. decizii judecătoreşti. adaugă Williams. pe care va fi construit principalul material al anchetei.a calităţii surselor utilizate (cele mai folositoare surse fiind documentele şi datele obiective: statistici. la sfârşit. Doamna Popescu cumpără reactivii pentru spitalul Y” nu este acelaşi lucru cu „Am auzit-o pe doamna Popescu cerând mită de la firma X”.cartiaz. Desigur. Orice altceva. sau nu este vorba decât despre ceva ce jurnaliştii au vrut să audă. să descoperi că rezultatul anchetei nu este ceea ce ar fi vrut să fie. este frustrant să depui atâta efort. Williams denumeşte acest moment identificarea principalei teme a povestirii. sau că ar fi ceva acolo. explicaţiile tehnice.a coerenţei informaţiilor (făcută. mită pentru cel care cumpără în numele spitalului. Anchetele revistei Capital în 2002 pe tema etichetelor alimentelor modificate au făcut presiuni pentru o nouă legislaţie în domeniu. urmează redactarea şi publicarea anchetei. Contextul este clar? Informaţiile obţinute din interviuri sunt cu adevărat incriminatorii. ar trebui plasate ca materiale ce însoţesc textul de bază. studii.

Ca pentru orice alt tip de material de presă. în timp ce infractorii umblă liberi” ar trebui susţinut de exemple elocvente şi. Iar materialele însoţitoare trebuie scrise în aşa fel încât să nu descurajeze lectura materialului principal. jurnalistul de investigaţie este tot timpul pe un teren alunecos. de texte de lege şi de declaraţii. pentru a intra în rândurile poliţiei economice. jurnalistul trebuie să găsească linia de mijloc între supraestimarea informaţiilor cunoscute de audienţă şi subestimarea inteligenţei membrilor audienţei. Scopul este. şapoul.Tehnici de investigare jurnalistică – 3 www. pentru a deveni judecător sau pentru a deveni inspector pe probleme de arme de ucidere în masă. nici parlamentul. subtitlul şi. Un articol de investigaţie are pur şi simplu menirea de a arăta dacă cineva a greşit. un fragment care spune „Justiţia nu funcţionează . este că acestea sunt primele identificate şi citite. desigur.nevinovaţii stau în închisoare. atâta timp cât ancheta este axată pe sumele de bani care se învârt în acel grup de firme. trimiţându-l pe cititor să caute în dicţionar ce înseamnă carotaj. după ce sunt citite elementele care fac parte din titraj: supratitlul. Dacă este vorba aserţiuni care vor fi demonstrate în corpul anchetei. şi. dacă o instituţie nu merge cum ar trebui să meargă sau dacă un proces nu se desfăşoară cum ar trebui să se desfăşoare şi cum afectează toate aceste lucruri viaţa cititorului tău. titlul. citirea şi înţelegerea materialului principal al anchetei. încât cititorul alege să citească titlul şi să treacă mai departe.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 35 Pericolul ridicat de materialele însoţitoare. Chiar şi în cele mai bune texte de anchetă pot apărea fragmente ce par că dezvăluie opinia jurnalistului. să se mire o dată cu el. nici justiţia. să se întristeze o dată cu el.cartiaz. . Este clar că nici jurnalistul nu a făcut acel pas carotajul este o formă de foraj. să întâlnească oamenii interesanţi cu care s-a întâlnit jurnalistul şi să urmărească o dată cu jurnalistul reacţiile acestora. O anchetă jurnalistică despre grupul de firme Tender nu poate prezenta activitatea uneia dintre firme ca axată pe foraj şi carotaj. Publicul are dreptul să-i audă pe experţii neutri care explică elementele de context. eventual. Presa nu este nici guvernul. De exemplu. Un cititor nu parcurge un articol de investigaţie. de aceea tot ce apare în anchetă trebuie să poată fi susţinut cu probe martori sau documente. de imagini şi de grafice. încât audienţa crede că sunt neimportante. Fotografiile şi graficele trebuie făcute în aşa fel încât să stârnească interesul şi să spună o parte din povestea anchetei. chiar de o statistică a cazurilor care să demonstreze că este vorba de o tendinţă clară. nu mai este vorba de opinie. nu pe ce face exact fiecare firmă. Publicul are dreptul să trăiască momentele de suspans ale jurnalistului de investigaţie. eventual. Opinia în textele de anchetă Din punct de vedere juridic. la fel de bine cum pot fi atât de lungi încât nu le citeşte decât corectorul. Dar ancheta scrisă este extrem de plictisitoare dacă apare ca o înşiruire de documente. Construcţia Materialele de presă care apar ca rezultat al anchetelor de investigaţie pot fi atât de scurte. materialele de investigaţie nu pot fi înţelese de cititori şi sunt scrise atât de greoi. care îi va face pe cititori să ia atitudine şi le va face pe instituţiile vizate să se schimbe în bine. carotaj ar fi putut foarte bine să lipsească. De prea multe ori. nu de cazuri accidentale.

există un .000 de dolari şi că preţul ei a fost cu mult supraevaluat. după excursia simplă la Filiaşi. Textul trebuie spart în unităţi lizibile . jurnalistul poate folosi comparaţii şi analogii. teoretic. Aceste serii sunt unite tematic în primul rând prin titluri . descrieri.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 36 Dar jurnalistul va putea scrie un material în care apare culoare. Din ce în ce mai clar ne-a fost. ci şi paginarea. nu au venit mineri să sape după diamante (o ipoteză care ar justifica preţul). nu s-au executat lucrări de transformare în zgârienori (poate asta avea de gând PETROM să facă acolo). dialog. Williams propune mai multe principii ale scriiturii anchetei de investigaţie (1978. prin casete cu unghiuri ale poveştii. cuprinde copia unui document care atestă cumpărarea de către Petrom a casei respective pentru 100. nr. 3 Audienţa nu este neapărat de partea jurnalistului. limbajul. Casa nu a fost dărâmată.ancheta legată de vânzarea casei de la Filiaşi a ministrului justiţiei. De exemplu. el are cinci intertitluri.000 de dolari par cu siguranţă în plus. Rodica Stănoiu. acolo unde este posibil . cu fragmente de interviuri. care permit mai mult loc pentru imagini şi o repetare a principalelor teme ale poveştii. 48/ 2002.Tehnici de investigare jurnalistică – 3 www. în care personajele sunt vii şi se mişcă. Academia Caţavencu. • Creativitate . două fotografii ale casei. pg. O metodă foarte bună de creştere a lizibilităţii unui material sunt seriile investigative. cu preţul lor estimativ. Rodica Stănoiu ar putea fi arestată chiar mâine de PNA Alexandru Vărzaru. Fiecare aserţiune trebuie susţinută de fapte şi de documente. O masă de gri este descurajantă. O bătrână care este verişoară de-a doua cu doamna Stănoiu ne arată cu mâna casa Rodicăi. • Concluzie evidentă (eventual din titlu). Chiar dacă textul nu este foarte lung. propoziţiile şi paragrafele trebuie să fie uşor de înţeles. Rodica Stănoiu ar putea fi arestată chiar mâine de PNA Alexandru Vărzaru. imaginile reprezintă o copie a actului prin care SNP Petrom oferă 100. • Corectitudine factuală şi onestitate intelectuală.000 de dolari pentru casa din Filiaşi Rodicăi Stănoiu.tema. teoretic. Avem noroc. nr. cu descrieri de personaje.cartiaz. teoretic. Rodica Stănoiu ar putea fi arestată chiar mâine de PNA”. din unghiuri diferite şi alte trei clădiri din Filiaşi. 48/ 2002. 134): • Claritate . construcţia. Ieşim din birt şi iar întrebăm pe la case. Cam 90. 3 Pentru a ilustra răul făcut şi legătura dintre subiectul investigaţiei şi viaţa de zi cu zi a audienţei sale. Dar un text în care se trece de la articole de lege la fragmente de documente contabile şi înapoi la articole de lege este aproape imposibil de urmărit. în comparaţii şi metafore. Care? Aia! Care aia?! Aia de lângă gară? Birtul? Birtul! Birtul ăla? Coteţul ăla? Paragina aia?! Aia! Cum. prin inserţie de fotografii şi copii de documente.în tonul scriiturii. în cazul anchetei Academiei Caţavencu. că proprietatea doamnei Stănoiu face cel mult 10.000 de dolari. pg. Cum.prin intertitluri. p. Nu numai lungimea textului şi conţinutul lui sunt importante. „ Cum. Academia Caţavencu.

9) De câteva luni de zile. textul tot poate fi considerat tendenţios. Imaginile care pot fi folosite într-un material de investigaţie cuprind copii de documente. 172). banii intrând în contul unor indivizi cu proptele la nivelul Administraţiei Financiare Constanţa. de fapt.73 de cuvinte într-o singură primă frază Chiar dacă cititorul ar continua lectura anchetei şi ar descoperi argumentele folosite de autor. pe care se construieşte o poveste. într-un limbaj precis şi simplu. cititor. probabil cu rol de ancadrament. Ştefan Mihu.stilul procurorului şi stilul vignette. Stilul procurorului are un schelet de martori şi documente. de când a izbucnit scandalul rambursărilor ilegale. imaginile grafice (de la scheme la diagrame). făcând parte din elita formaţiunii politice amintite (!). De aceea. Titlul anchetei are 20 de cuvinte: „Prin canalele subterane ale rambursărilor ilegale de TVA s-au scurs aproape 6 milioane de dolari de la bugetul de stat”. Mai există şi un post scriptum. de bugetul personal. de încălcarea dreptului la proprietate. de mândrie? • Ce legi au fost încălcate? Este vorba de un vid legislativ? • Care este poziţia diverselor părţi? Iată lead-ul unei anchete din România Liberă (vineri. p. bastion ce stă pe umerii unor importanţi piloni ai PSD Constanţa. fiecare parte va reflecta un aspect diferit al aceleiaşi demonstraţii.care este transformată într-un text de presă de o structură narativă . în desfăşurarea lor. Benjaminson şi Anderson spun că ar exista două stiluri în care poate fi construit un material de investigaţie pentru televiziune . dar va exista un ancadrament care va face un rezumat al părţilor publicate anterior. măcar pentru semnul exclamării dintre paranteze.iată personajele poveştii. o legendă explicativă. despre o structură argumentativă . să îmi prezinte faptele într-un text lizibil şi să mă lase pe mine.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 37 cuvânt cheie care ghidează atenţia asupra subiectului anchetei (în cazul anchetei lui Alexandru Vărzaru. de ce nu. Stănoiu şi PNA pot fi consideraţi termenii cheie). imagini de ilustrare (personaje. Dacă sunt folosite seriile investigative. Aceste construcţii pot fi folosite cu succes şi în presa scrisă. depărtându-se deliberat de miezul problemei. Stilul vignette are un schelet de fapte. Este vorba. pur şi simplu. care despart masa de gri în patru paragrafe. iată care au fost faptele. .cu explicaţii date de experţi • Ce efecte au de suferit membrii audienţei? Este vorba de ameninţări la adresa siguranţei persoanei sau a familiei sale. p. Autorul anchetei ar fi putut. Toate imaginile au.Tehnici de investigare jurnalistică – 3 www. Evitarea tendenţiozităţii şi a etichetării sunt mărci ale unui act jurnalistic credibil.iată de ce un om sau o instituţie a făcut ceva ilegal sau imoral .cartiaz. iată decorurile. . 4 aprilie 2003. anchetatorii bat apa în piuă. locuri) şi. rambursări care au stors bugetul de stat de aproape 6 milioane de dolari. pe care sunt construite poveştile mai multor victime (1990. inclusiv directorul acestei instituţii. Textul are trei intertitluri. imagini care surprind flagrantul. desigur. jurnalistul ar trebui să spună audienţei sale: • Ce s-a întâmplat? • Ce înseamnă toate acestea? • De ce s-a întâmplat? Soluţii? . care ar susţine aceste acuzaţii din lead. să iau o atitudine sau alta faţă de un anumit partid politic.

titlurile şi legendele fotografiilor sunt primele citite pe o pagină de ziar.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 38 Redactarea impune o reverificare a elementelor anchetei . s-a creat o neîncredere în clasa politică în general. care se adresează cititorului în mod personalizat. nu-i aşa. lead-ul soft.titlul trebuie să reflecte sensul materialului. citat de Bird şi Dardenne. de cele mai multe ori. Williams oferă o listă de condiţii simultane pentru a fi folosit lead-ul puternic: • există o singură dezvăluire majoră de făcut. Pentru că. lead-ul cu bumbi. adaugă Williams. • probele care vor fi oferite în corpul materialului de presă susţin fără echivoc acuzaţia sau dezvăluirea făcută în lead. lead-ul anecdotic. Lead-ul puternic este lead-ul tradiţional din formula piramidei inversate . ceea ce poate avea ca rezultat o percepţie greşită şi extrem de periculoasă. şi despre mulţi parlamentari nu se ştie nimic. care intrigă. câteva letale în anumite circumstanţe. pentru un material supraîncărcat cu date şi fapte. ed. O anchetă este absolut inutilă dacă nu este citită decât de jurnaliştii care au scris textul şi de corectorul publicaţiei. indiferent de vârsta lor. în Barkowitz. la care oamenii răspund şi pe care le ţin minte (L. 138-148): lead-ul puternic.Tehnici de investigare jurnalistică – 3 www. Astfel. cel mai uşor dintre toate. majoritatea la fel de inofensive ca margarina. există pericolul de a-i fi distorsionat înţelesul. Alteori. Donahew. dar care . şi.în primele două paragrafe este rezumat întreg materialul. Mai eficiente par a fi materialele jurnalistice scrise sub formă de naraţiune. încât o mare parte dintre informaţiile importante se pierd atunci când jurnalistul reduce totul la maximum două paragrafe. În plus. românii spun adesea că toţi politicienii sunt corupţi. Studiile consumului mesajelor mass-media arată că modelul piramidei inversate încurajează lectura parţială şi ajută cititorii să uite o mare parte din ceea ce au citit. sau dacă fotografia unei persoane apare cu numele altei persoane. în paragrafe de mai mică importanţă. care face un rezumat al celor mai importante puncte. Ca urmare a acestei impresii despre politicieni. Williams consideră că această abordare este periculoasă.. graficele să aibă cifrele corecte. astfel. fotografiile trebuie să aibă legendele corecte. situaţia este atât de complexă. de partidul din care provin sau de averea personală. • restul materialului poate fi aşezat sub forma piramidei inversate fără a crea confuzie din cauza evoluţiilor cronologice sau din cauza evenimentelor multiple care trebuie relatate. Cititorii vor avea o idee generală despre o situaţie. Dacă numele unui personaj este scris greşit într-o legendă. greu de înţeles şi total neatrăgătoare pentru cititor. • natura şi contextul situaţiei sunt familiare cititorului mediu. Lead-ul Williams prezintă câteva opţiuni pentru lead-ul materialelor de investigaţie (p. care va fi dezvoltat progresiv.cartiaz. 1997). Uneori informaţiile reduse la două paragrafe au un aspect prea tehnic şi sunt. Există la ora actuală pe piaţă sute de produse medicamentoase. lead-ul tip „iată povestea”. Nu au existat însă materiale care să poată demonstra acest lucru. credibilitatea publicaţiei şi a jurnalistului pot fi puse la îndoială. dacă o anchetă este redusă la câteva propoziţii.

Dar ce te faci în Bucureştiul secolului XXI când întregul corp . nici în cea a Direcţiei de Sănătate Publică a MSF. Ce să mai vorbim de proba de traseu… Lead-ul soft evită în mod conştient să ofere informaţii care dezvăluie o ilegalitate. studentă FJSC. 2002 Lead-ul cu bumbi rezolvă. într-o intersecţie din nordul Bucureştiului.cartiaz.spun medicii. Aşa e normal. Desigur. Medicamentele „de graniţă”. care a strigat mai devreme.Tehnici de investigare jurnalistică – 3 www. • să îi ofere (de obicei) unu sau două detalii pertinente de contextualizare.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 39 pleacă de la producător fără nici un fel de contraindicaţii sau efecte adverse înscrise pe prospect. pe ouă?” O maşină de poliţie este prinsă în mijlocul unui ambuteiaj.de la firul de păr şi până la unghia mică a piciorului . pentru a înţelege gradat elementele anchetei. dar mai şi pleacă. studentă FJSC. • Cei mai mulţi şoferi din România dau şpagă pentru a obţine mai uşor permisele de conducere • Majoritatea elevilor nu efectuează cele 30 de ore de şcoală necesare susţinerii examenului . dar nici măcar nu sunt înscrise în jurisdicţia nici unuia: nici în cea a Agenţiei Naţionale a Medicamentului. este greu să foloseşti un asemenea lead fără a stârni confuzie şi fără a plictisi cititorul. Unii dintre şoferii României au reuşit să-şi cumpere până şi examenul scris. ştie el ce ştie. Mai multe fragmente de propoziţii prezintă pe scurt câteva puncte asemănătoare ca importanţă. cafea şi iaurturi purgative e mare. Dar poliţistul nervos. majoritatea preparate pe bază de plante sau produse apicole. Conform unor mecanisme deloc savante. Acestea nu numai că nu sunt verificate de nici un organism de control. Bucureşti . atunci când este un lead soft bun. Cererea. apă minerală. problema unui lead prea încărcat. An 2002. reuşeşte: • să intrige cititorul potenţial.răsună o simplă dar disperată întrebare: „Unde e WC-ul public?” Unde e WC-ul public? Cristina Moldovan. cu care cititorul se poate identifica. la fel. 2002 Lead-ul anecdotic este o modalitate de a-i arăta cititorului de ce trebuie să-i pese de problema pusă în discuţie. spune Williams. pentru a deveni astfel conştient de pericolul posibil. în corpul omenesc apa şi mâncarea vin. zona crepusculară în care se îngroapă responsabilitatea pentru sute de produse consumate de români. dar. Acestea sunt medicamentele „de graniţă”. „Pe ce ţi-ai luat carnetul măi. făcând aluzie la dezvăluirile din interiorul materialului. Primele paragrafe ale anchetei descriu experienţa nefericită a unui om obişnuit. Pare un paragraf în plus. aşa e sănătos . Iuliana Maria. • să îl ghideze.capitală europeană. apă plată. Oferta de suc.

cu rol de concluzie. complex iar cititorul nu este familiarizat cu valorile. căpitan şi psiholog. . pleacă acolo cu un singur gînd: . această femeie. Academia Caţavencu. se sacrifică pentru a apăra pacea mondială şi pleacă în Afganistan. Până atunci „citiţi cu atenţie prospectul.Tehnici de investigare jurnalistică – 3 www. Ar trebui oferită însă o ultimă informaţie. studentă FJSC. Nu mai sunt decât câteva săptămâni până la reglementare. pe numele ei de divorţată Oltea Rossela Stoicescu.. sau poate fi un citat în care un oficial spune . Din declaraţiile date la ziar. s-a activat şi are grad de căpitan. Medicamentele „de graniţă”. Iuliana Maria. zona crepusculară în care se îngroapă responsabilitatea pentru sute de produse consumate de români. Un caz aparte: cum l-a aliat nord-atlantic duduia Rossela pe generalul Popescu Ioan T. normele şi regulile domeniului respectiv.Important e să ne îndeplinim misiunea şi.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 40 • Instructorii auto propun chiar ei elevilor cumpărarea analizelor medicale şi a psihologului • Pentru 600 $ se poate cumpăra şi sala.” Dacă aveţi timp. ancheta va evolua sub ochii cititorului. care au fost actorii. Ea. ca în exemplul de mai sus. 2002 Lead-ul tip „iată povestea” a fost folosit de Paul Williams de-a lungul carierei sale de jurnalist de investigaţie ori de câte ori nu a ştiut cum să-şi înceapă anchetele. alături de Batalionul 812. în vîrstă de 33 de ani. Un permis auto = 100$ la cursul zilei. pentru a-i prezenta o demonstraţie a acuzaţiilor făcute în primele paragrafe: ce s-a întâmplat. Încheierea Nici măcar încheierea nu ar trebui să conţină opinia jurnalistului. Pentru manifestări neplăcute. intrigi complicate şi evoluţii complexe pot fi prezentate în cuvinte simple. să ne întoarcem sănătoşi!”. După ce a urmat şcoala de ofiţeri în rezervă. care este reacţia lor. Aşteaptă cu emoţie momentul. Morar. A făcut o cerere să plece în Afganistan şi cererea a fost acceptată. Se făcea că o româncă de-a noastră.1.. 2003. din popor. Lead-ul tip „iată povestea lui…” este foarte folositor când subiectul este nou. studentă FJSC. Ecaterina Teodoroiu se întoarce şi pleacă în luptă! O frumoasă poveste de iarnă a inundat paginile unui cotidian transilvan. nr. femeia dîrză. cu ajutorul lui Dumnezeu. Astfel. 2002 Încheierea poate fi un rezumat al acuzaţiei. Cam asta e povestea. adresaţi-vă medicului sau farmacistului. şi-a luat un masterat şi apoi un doctorat. Sorina Mihail. a absolvit la început facultatea de IstorieFilozofie. surprins eventual într-o imagine elocventă. pagina 3 În funcţie de lead-ul folosit.Şoimii Carpaţilor”. secţia Psihopedagogie din Cluj-Napoca.cartiaz.

După publicarea unui material de investigaţie zilnic pot apărea reacţii la dezvăluiri. o anchetă trebuie citită (sau văzută la televizor. să intimideze martorii sau să construiască o contra-ofensivă. Notarii trebuie să păstreze .pentru a nu-i da posibilitatea personajului central al anchetei să distrugă probele. Publicarea Pentru a avea rezultate. Dar jurnalistul de investigaţie nu trebuie să-l ia peste tot pe fotograf. recomandă ca 55-60% din spaţiul tipografic destinat unei anchete să fie ocupat de titluri şi de ilustraţii.deci trebuie să aibă cea mai bună expunere posibilă. după interviurile cheie . Îl poate trimite pe fotograf după interviu. Iar anchetele de investigaţie sunt materialele care contribuie cel mai mult la credibilitatea unei instituţii de presă. Pe acest lucru pare să se fi bazat şi România Liberă în ancheta legată de implicarea preşedintelui Senatului. dând o linie de perspectivă pentru cititor. cum ar fi muncile sezoniere. Şi trebuie să aibă cea mai bună expunere posibilă cât mai repede. jurnalistul de investigaţie va cere reacţii de la purtătorii de cuvânt ai principalelor instituţii vizate.Tehnici de investigare jurnalistică – 3 www.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 41 dacă se va face sau nu ceva pentru remedierea problemei respective. a purtătorilor de cuvânt de toate felurile. după ce au văzut primele materiale publicate. şi mai ales nu trebuie să-l ia la interviuri. ca redactor şef al unei publicaţii care a avut adesea în paginile sale anchete de investigaţie. de exemplu. Ancheta legată de Sorin Ovidiu Vântu. artişti grafici. în scandalul Băncii Române de Scont. din partea reprezentanţilor structurilor guvernamentale. jurnaliştii îşi vor face însemnări despre ilustraţiile cele mai potrivite şi despre legendele lor. Nicolae Văcăroiu. Cea mai bună expunere posibilă cât mai repede poate fi obţinută numai printr-o bună colaborare cu toţi cei implicaţi în producţie . România Liberă a anunţat publicarea unui document edificator (în toamna lui 2002). pot fi notate ideile de grafice. În plus. sau ascultată la un post de radio) . Seriile de articole de investigaţie Pentru că vor apărea informaţii noi . Pe parcursul mai multor numere. materialele originale de tip anchetă sunt acelea care fac cartea de vizită a unei instituţii de presă. pe măsură ce apar noi informaţii. hărţi. care a ţinut mai mult de un an.cartiaz.vor apărea surse noi. a liderilor de instituţii. În fond. când prezenţa unui alte persoane poate inhiba un martor. O activitatea.redactori şefi. sau vechile tale surse vor decide să spună mai mult. Imaginile sunt elaborate pe măsură ce ancheta este în desfăşurare. Piesa de rezistenţă a anchetei a fost un document semnat la notariat de Nicolae Văcăroiu. fotografi. s-ar putea să nu mai aibă loc peste două săptămâni. Tot în timpul anchetei. Atunci când este scris textul. Planul de follow-up Planul de follow-up este una dintre măsurile de siguranţă că ancheta va produce schimbările dorite de jurnalistul de investigaţie. avocaţi. diagrame. a atras cu siguranţă surse noi. Williams. paginatori.

după anunţul arestării în Olanda a partenerului omului de afaceri român. Academia Caţavencu a adoptat această strategie pentru că nu a existat nici o reacţie a vreunei instituţii a statului după publicarea primului material. la apariţia fiecăruia dintre ele. p. dar închipuiţi-vă ce-ar fi însemnat ca reporterii României Libere să ia arhivele fiecărui notar.pentru simplul motiv că nu există spaţiu suficient. ci puneau în lumină fie tipul de companii care alcătuiesc grupul Tender şi cifra lor de afaceri. pentru că se creează astfel o presiune mai mare asupra autorităţilor să îmbunătăţească situaţia. . în februarie 2002. cred Benjaminson şi Anderson (1990. Pot apărea informaţii false. lipsa unei acţiuni din partea agenţiilor guvernamentale care ar trebui să fie interesate de subiectul respectiv pot avea ca rezultat excelente materiale de presă. Într-una dintre fotografii apărea un om în faţa unei case . pe o pagină întreagă dintr-unul din numerele următoare. şi să caute acel act . 114 şi următoarele). În numerele următoare au apărut caricaturi cu Rodica Stănoiu. pentru a evita etichetarea unui anumit reporter ca hărţuitor al unei instituţii sau al unei persoane. În plus. că. iar acest lucru este de dorit. poate ar trebui să ne gândim la rapoartele Armaghedon. de fapt. Academia Caţavencu a ales o altă strategie pentru a întreţine atenţia cititorilor săi pe subiectul unei anchete despre ministrul justiţiei.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 42 o copie a fiecărui document pe care îl fac. informarea tuturor reprezentanţilor organizaţiilor guvernamentale care pot acţiona pentru a îndrepta lucrurile. pentru a se ajunge. de la membrii ai Congresului la Casa Albă. De cele mai multe ori. despre anchetele publicate.Tehnici de investigare jurnalistică – 3 www. la eliberarea din funcţie a procurorilor care s-au ocupat de caz. Evoluţiile unui subiect sau.ziaristul a precizat că acela este tatăl lui. dimpotrivă. sau pot fi omise informaţii găsite de prima echipă de investigaţie . cerând un preţ absurd pentru locuinţa prezentată. care nu este de vânzare. fie şi numai din Bucureşti. O altă instituţie de presă poate prelua un subiect şi poate continua o anchetă de investigaţie. Pentru a avea numai o idee despre puterea follow-up-ului. El mai spune că unele ziare au. Un subiect de anchetă poate fi reluat în mai multe numere ale unei publicaţii chiar dacă jurnalistul nu descoperă informaţii noi. Anchetele României Libere descurajează prin paginare . fiecare membru al redacţiei a publicat o fotografie a casei părinteşti sau a casei în care stă cu chirie. au stârnit scandaluri prin arestări spectaculoase.în caz că ar fi ştiut de existenţa lui. România Liberă a avut o serie de articole de investigaţie în martie 2003 despre Grupul Tender. fie oamenii politici care fac parte din Consiliile de Administraţie ale firmelor. ca parte a politicii redacţionale. Chiar dacă s-a spus. Rodica Stănoiu. Subiectele preluate Orice anchetă are puncte slabe.aşa că titlurile au cele mai mari şanse să fie citite şi să menţină atenţia opiniei publice pe un anumit subiect. articolele nu aduceau informaţii noi. sunt o colecţie a vechilor informaţii şi presupuneri apărute de-a lungul timpului în presă. la sfârşitul lui 2002. Alexandru Ţuculeanu şi Traian Gherasim. pe subiectul supraevaluării casei sale părinteşti de către Petrom. Williams vorbeşte de practica unor ziare de a desemna un alt reporter de follow-up. Parchetul şi Guvernul s-au sesizat.cartiaz. Reluarea unui subiect Jurnalistul poate stabili o reluare a urmărilor investigaţiei după şase luni sau după un an.

aducerea la zi a acestor informaţii. jurnalistul îl poate suna pe avocatul personajului său cheie. Jurnalistul are mai multe variante: îl poate întreba de ce refuză orice comentariu. sau jurnalistul îl poate întreba pe avocat de ce crede că este inocent clientul său. făcute. Chiar dacă jurnalistul încearcă să facă un interviu cheie folosind tehnica: unii vă acuză că…. adesea urmând sfatul avocatului sau. tipurile de raţionament logic şi tehnicile de culegere de informaţie se învaţă cel mai temeinic prin practică de teren şi prin analiză de studii de caz .adică prin citirea şi înţelegerea poveştilor unor anchete de excepţie. În plus. spun Benjaminson şi Anderson. adăugarea de informaţii noi şi punerea în context a situaţiei respective. pentru a-l întreba cum îşi construieşte apărarea. În plus. Iar un punct de plecare care trebuie atins este reluarea interviurilor cheie. Acestea ar trebui să fie lecturi incitante pentru orice jurnalist. cititorii ar putea crede că toate acuzaţiile sunt adevărate. O asemenea documentare poate dura cel mult o zi.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 43 Un bun material de presă pe un subiect preluat are la bază verificarea informaţiilor apărute.cartiaz.eu cred că nu este adevărat şi vreau să vă ajut să spuneţi care este versiunea dumneavoastră. Cărţile despre jurnalismul de investigaţie sunt adesea cărţi bazate pe poveşti poveştile adevărate ale unor anchete de excepţie. vor fi întrebaţi dacă au apărut informaţii false şi de ce.Tehnici de investigare jurnalistică – 3 www. vor fi sunaţi prietenii şi asociaţii personajului acuzat: ştiau de toată afacerea? O bună documentare pentru un material de recuperare a unui subiect include şi un interviu cu membrii echipei de investigaţie care s-au ocupat iniţial de subiect. de altă echipă de investigaţie. Adesea. de data asta. dacă este publicat un răspuns de genul „Nu comentez”. cu care impactul poveştii lor iniţiale poate fi sporit. Li se vor cere idei. personajul central al unei anchete s-ar putea să refuze contactul cu presa. .

CFPJ. J.cartiaz. probe. Social Meaning of News. 1997.. 2nd ed. Williams.. Prentice-Hall. L’enquête.. Echipe de investigaţie de 2-4 persoane vor prezenta câte un dosar al anchetei de investigaţie realizate. Englewood Cliffs. 1995. 1990. Mouriquand. Anderson. Iowa State Univ. 1994. 2. J.. şi câte o variantă de anchetă. Investigative Reporting. ... D. P. note de observaţie. Pratique de l’Information et Ecritures Journalistiques.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 44 Bibliografie: Barkowitz. Paris. P. Redactaţi propria versiune a anchetei pe care aţi făcut-o în echipă (pentru fiecare echipă va exista un dosar comun de interviuri. Press. De Boucker. Paris. a fiecărui membru al echipei). Benjaminson. D. CFPJ. Teme: 1.. Sage. Investigative Reporting and Editing. semnată.Tehnici de investigare jurnalistică – 3 www. 1978.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful