Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Drept Master Relatii Internationale si Diplomatie

LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR SI A FORTEI DE MUNCA

Indrumator, Prof Univ. Dr. Voiculescu Nicolae

Masterand, Catana ( Verde ) Ruxandra

Bucuresti 2010
Page 1

Cuprins
A. Introducere……………………………………………………………………………4 B. Capitolul I – Uniunea Europeana si integrarea Romaniei in structurile acesteia –

repere istorice................................................................................................................5
1.1.

Evolutia istorica a Uniunii Europene…………………………….……..5 Scurt istoric al relatiilor dintre Romania si UE………………………...9 Evolutia negocierilor de aderare a Romaniei la UE…………………...10 Efectele integrarii Romaniei in UE……………………………………14

1.2. 1.3. 1.4.

C. Capitolul II - Libera circulatie a persoanelor si a fortei de munca……………...16 2.1. Libera circulatie a persoanelor…………………………………………...16 2.1.1. Cadrul legal in Romania……………………………………….16 2.1.2. Cadrul legal la nivelul Uniunii Europene………………………20 2.1.3. Scurt istoric privind legislatia liberei circulatii a persoanelor….22 2.1.4. Ingradirea dreptului la libera circulatie a personalor…………...25 2.1.5. Dreptul de acces si sejur………………………………………..25 2.2. Libera circulatie a fortei de munca…………………………………….…26 2.2.1. Liberul acces la angajare si egalitatea de tratament……………26 2.2.1.1. Principiul platii egale pentru munca egala……………30 2.2.1.2. Plata egala pentru munca de valoare egala…………...30 2.2.1.3. Principiul egalitatii de tratament intre barbati si femei31 2.2.2. Restrictii ale dreptului de intrare si dreptului de sedere pe motive de ordine publica, securitate si sanatate publica………………………32 2.2.3. Legislatie interna amornizata privind libera circulatie a pesoanelor si afortei de munca………………………………………..33 2.2.4. Conditiile de munca…………………………………………….35 2.2.4.1. Securitatea si sanatatea la locul de munca……………35 2.2.4.2. Salariile si timpul de munca………………………….37
Page 2

2.2.5. Formarea profesionala si recunoasterea stagiilor de formare profesionala…………………………………………………………..38 D. Capitolul III - Studiu de caz.................................................................................41 E. Concluzii………………………………………………………………………….49 Bibliografie..................................................................................................................53

A. Introducere Page 3

În 50 de ani, Europa s-a schimbat mult - la fel ca întreaga lume. Astăzi, mai mult ca niciodată, într-o lume în evoluţie constantă, Europa trebuie să facă faţă unor noi provocări: globalizarea economiei, evoluţia demografică, schimbările climatice, nevoia de surse durabile de energie şi noile ameninţări la adresa securităţii. Iată provocările secolului al XXI-lea. Iar acestea nu ţin cont de frontiere. Statele membre nu mai sunt în măsură să facă faţă singure tuturor acestor probleme. Pentru a găsi soluţii şi a răspunde preocupărilor cetăţenilor, este necesar un efort colectiv la nivel european. Europa trebuie să se modernizeze, să dispună de instrumente eficiente şi coerente, adaptate nu numai la funcţionarea unei Uniuni recent extinse de la 15 la 27 de state membre, ci şi la transformările rapide prin care trece lumea de astăzi. Prin urmare, regulile care stau la baza cooperării dintre ţări trebuie revizuite. Acesta este obiectivul tratatului semnat la Lisabona, la 13 decembrie 2007. Liderii europeni au convenit asupra unor noi reguli ţinând cont de schimbările politice, economice şi sociale şi dorind, în acelaşi timp, să răspundă aspiraţiilor şi speranţelor europenilor. Tratatul de la Lisabona stabileşte care sunt competenţele UE şi mijloacele pe care aceasta le poate utiliza şi modifică structura instituţiilor şi modul de funcţionare a acestora. În consecinţă, caracterul democratic şi valorile fundamentale ale Uniunii sunt consolidate. Tratatul este rezultatul negocierilor între statele membre, reunite în cadrul unei conferinţe interguvernamentale, la lucrările căreia au participat Comisia Europeană şi Parlamentul European. Toate cele 27 de state membre l-au ratificat urmând proceduri variate, în funcţie de constituţia naţională. Piata unica este componenta esentiala a integrarii economice internationale si, totodata, mijlocul principal de realizare a scopurilor commune tarilor care o compun. Piata unica se concretizeaza in: lichidare tarifelor vamale in interiorul comunitatiilor integrate, libera circulatie a capitalurior si fortei de munca. Libera circulatie a persoanelor şi eliminarea controalelor la frontierele interne constituie o parte a acestui concept larg de piaţă internă – ce nu poate fi realizată în condiţiile existenţei unor frontiere interne şi a restricţionării circulaţiei indivizilor. Lucrarea de fata isi propune sa analizeze evolutia Comunitatii Economice Europene de la originea sa pana la forma actuala de organizare a Uniunii Europene, iurmarind cu precadere una din cele mai importante libertati fundamentale ale omului, si anume libera circulatie a persoanelor, tratand din punct de vedere juridic implicatiile care le are aceasta si urmarind, in principal, efectele economice, sociale, politice si culturale care le emana la nivelul Uniunii Europene, ca intreg, si in secundar, implicatiile la nivelul Romaniei, ca stat membru.

B. Capitolul I – Uniunea Europeana si integrarea Romaniei – repere istorice
Page 4

Uniunea Europeana – familia de tari europene democratice care s-au angajat sa colaboreze pentru pace, stabilitate si prosperitate – s-a impus, in ultimii ani, ca o forta importanta in lume, iar activitatile sale infleuenteaza din ce in ce mai mult viata cetatenilor. Statele member ale Uniunii Europene au pus bazele unor institutii comune carora le-au delegate partial autoritatea pentru ca hotararile de interes comun sa fie luate in mod democratic la nivel European. 1.1. Evolutia istorica a Uniunii Europene

Tentative de unificare a notiunilor europene au existat inca dinaintea aparitiei statelor nationale moderne. Acum trei mii de ani, Europa era dominate de alti, iar mai tarziu a fost cucerita si condusa de Imperiul Roman, centrat in Mediterana. Aceste Uniuni timpurii au fost create cu forta. Imperiul franc al lui Carol cel Mare si Sfantul Imperiu Roman au unit zone intinse sub o singura administratie pentru sute de ani. Uniunea vamala a lui Napoleon si mai recentele cuceriri ale Germaniei naziste din anii `40 au avut doar o existenta tranzitorie. Inceputul celei mai importante constructii economice, sociale si juridice ale Europei si anume Uniunea Europeana, a constat in “Declaratia din 9 mai 1950 a lui Robert Schuman” 1, ministrul francez al afacerilor externe, care prezenta planul pe care il elaborase in vederea unificarii industriei europene a carbunelui si otelului. Era, cu adevarat, o initiative istorica in favoarea unei “Europe organizate si vii”, care este “indispensabila civilizatiei” si fara de care “ pacea in lumen u ar putea fi salvata”. Acest plan a devenit o realitate odata cu incheierea tratatului ce a instituit Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CEDO), semnat la 18 aprilie 1951 la Paris. Planul CEDO presupunea o autoritate tutelara, un organism supranational care sa detina un oarecare control direct al industriilor carbunelui, fierului si otelului din statele membre. Marea Britanie a fost invitata sa adere la CEDO insa a refuzat. La mijlocul anilor ’50, aceasta era preocupata de administrarea si dezvoltarea Commonwealth-ului, comertul britanic era orientat spre coloniile sale, iar guvernul punea accent pe relatiile cu Statele Unite.2 Primele succese ale CEDO au determinat ministrii de exetrene ai celor sase tari fondatoare sa opteze pentru continuarea procesului de integrare in domeniul economic, unde pasiunile nationale erau mai putin intense si sansele de gasire a unui teren de ineterese comune erau mai mari.

1

Conform declaratiei lui Schuman „Europa nu se va construi dintr-odata sau conform unui plan unic, ea va lua nastere din realizari practice care vor crea mai intai o solidaritate reala, menita a fi fermentul unei comunitati mai largi si mai profunde“.
2

Weber Florentina Iuliana in Elemente de drept comunitar, Editura Paralela 45, Pitesti 2007, pag. 10;

Page 5

in cadrul unui referendum. Negocierile cu Spania si Portugalia (care au aderat in 1986) au fost mult mai dificile datorita opozitiei din cadrul Comunitatii. Tot in aceasta perioada are loc elaborarea Planului Werner privind Uniunea Monetara. impotriva aderarii. respective 1977. Acestea au intratin vigoarea la 1 ianuarie 1958. Negocierile cu Grecia s-au realizat fara probleme. deoarece fermierii din sudul Frantei. in 1956. dar celelelate tari: Marea Britanie. fiind cunoscute sub denumirea de Comunitatea Europeana. Cele trei tari care iesisera recent de sub regimuri dictatoriale sau militare (Grecia. pe fondul intelegerii franco-vest-germane. astfel ca in 1981 a devenit tara membra. al cresterii economice inregistrate de toate cele sase state membre si al incurajarii din partea Statelor Unite ale Americii. In primii ani dupa 1958. prezentat de ministrul Belgian de exeterne Paul Henry Spaak. a Tratatului de uniune a executivelor acestora). intrucat Statele Unite ale Americii isi riscau rezervele de aur. a fost semnat Tratatul de aderare al Marii Britanii (odata cu Danemarca. populatia Norvegiei a votat. in 1975. Portugalia) au cerut. Raportul pe aceasta tema. Astfel comertul comunitar a crescut annual. La 22 ianuarie 1972. Anii ’70 au marcat numeroase progrese ale constructiei comunitare. Spania. in 1965. In acelasi an. in special din partea Frantei. dupa ale doua tentative intrerupte de presedintele francez de Gaulle. Euratom si CEE au fuzionat la 1 iulie 1967 (dupa semanrea. se temeau de concurenta rivalilor spanioli. dar si cei din Italia sau Grecia. de stabilire a unui program de actiune vizand ajutorul pentru regiunile nedezvoltate si participarea partenerilor sociali la deciziile economice si sociale. a servit drept baza de negociere a Tratatului Comunitatii Europene a Energiei Atomice (Euratom) semnat in 1957. Ulterior. Irlanda si Norvegia). Cele trei comunitati: CEDO.3 Anii ’80 au fost din ce in ce mai deschisi la idea uniunii politice europene. la Bruxelles. Danemrca si Irlanda au aderat la UE la 1 ianuarie 1973. s-a semnat la Roma. Page 6 . sa devina state membre cu drepturi depline. Tratatul de Constituire a Comunitatii Economice Europene (CEE sau Piata Comuna). in parte datorita faptului ca guvernul grec considera ca trebuie sa intre in Comunitate cu orice prêt. La 30 iunie 1970 au inceput negocierile de aderare ale Marii Britanii. 3 Uniunea Monetara propusa de Planul Werner nu a devenit realitate in anii ’70 datorita prabusirii acordului de la Bretton Woods prin care presedintele Nixon a decis san u mai mentina ratele de schimb fixe.Reuniunea de la Messina din iunie 1955 a ministrilor de externe ai “Celor sase” a avut ca scop proiectarea unei piete comune deschise economiei si energiei nucleare. Comunitatea Europeana a cunoscut o evolutie impresionanta. in primii zece ani cu 28% fata de cresterea cu numai 10% in cazul altor tari.

Finlanda. a altor trei state: Austria. finalizat pe baza ideilor planului Dellors. devine “Consiliul UE” – fiind desemnat astfel in special in continutul actelor adoptate in domeniile PESC si JAI. Noile orientari economice ale CEE au fost regrupate prin Actul Unic European (1987). Prin intrarea in vigoare. aceasta a devenit “Comisia Europeana”. In anul 1989. Sporirea puterilor instantelor comunitare. Politica externa si de securitate comuna (PESC) si cooperarea in domeniile Justitiei si afacerilor interne (JAI). fortei de munca si capitalurilor. prin care se voia deschiderea unui spatiu fara frontiere. Page 7 . Cele mai importante elemente ale noului tratat sunt: Infiinatarea unei uniuni economice si monetare. a Tratatului de la Maastricht (denumit si tratatul de Constituire a Uniunii Euroepe) privind integrarea. Crearea Institutului Monetar European. se intocmeste Raportul Dellors (dupa numele presedintelui Comisiei Europene) care a recomandat crearea monedei EURO in trei etape: Inlaturarea barierelor din calea circulatiei b unurilor. a Tratatului de la Maastricht au fost schimbate o serie de denumiri. Introducerea cetateniei europene. Amploarea fenomenului comunitar este reflectata de aderarea la Uniunea Europeana in 1995. care sa permita libera circulatie a marfurilor. In ultimii ani constructia comunitara a avut o evolutie rapida. in loc de “Comunitatea Europeana” s-a folosit tot mai frecvent termenul de “Uniune Europeana” (UE). iar Comisia CE.a. pana la 1 ianuarie 1999. Anul 2004 a reprezentat deschiderea extraordinara a Uniunii Europene catre tarile din Centrul si estul Europei. serviciilor. amenintarea epuizarii resurselor bugetare. “Consiliul CE”. la 1 noiembrie 1993. prin 4 Uniunea Europeana are la baza un ansamblu de trei „piloni“: Comunitatea Europeana (primul si cel mai consistent “pilon”).Comunitatea avea insa si alte probleme: contributii disproportzionat de mari ale Marii Britanii la buget. Crearea a doi piloni extracomunitari: politica externa si de securitate comuna (PESC). Aparitia “monedei de cont” euro. Suedia. a capitalurilor si a persoanelor. necesitatea de a raspunde provocarii tehnologice lansate de SUA si Japonia s. Astfel. Un cadru consolidate pentru noile politici comune. a serviciilor. Un moment de maxima importanta al istoriei comunitare este semnarea in 1992. cooperarea in domeniul justitiei si afacerilor interne (JAI) pe langa pilonul principal care este considerat a fi Comunitatea Europeana (CEE)4.

Coeziunea teritoriala. respective branzeturi. Editura Wolters Kluwer. Republica Ceha. prin semnarea unui tratat bilateral. “protectia” cetatenilor Uniunii Europene. la 13 decembrie 2007. si anume: “Economia sociala de piata”. Estonia. Slovenia. Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei. a fost ratificat de parlamentele nationale ale tuturor statelor membre ale UE. a fost adoptat. justitie sociala. Croatia si Macedonia. au fost initiate negocierile pentru incheierea unei serii de acorduri tehnico-sectoriale privind anumite produse agro-alimentare. Bucuresti. solidaritatea intre popoare. Obiectivele Uniunii Europene definite in acest tratat dovedesc o concentrare notabila asupra directiei de actiune.2. 1. oua. Cele doua state au indeplinit criteriile de aderare.aderarea a zece tari: Ungaria. carne de porc. comertul liber si echitabil. Letonia. In 1974. cu scopul de a scuti produsele romanesti de taxe suplimentare. Slovacia. dezvoltarea durabila. Romania si Bulgaria au devenit state membre cu drepturi depline la 1 ianuarie 2007. salvarea si dezvoltarea patrimoniului cultural. solidaritate intre generatii. 115. In 1967. dar si de a oblige partea romana sa resoecte un anumit nivel al preturilor pentru a nu crea dificultati pe piata statelor membre. Malta si Cipru. Tratatul de la Lisabona. in Drept comunitar al muncii. 2009. Promovarea progresului tehnic si stiintific. Negocierile de aderare a Turciei constituie inca un punct de discutie pe agenda Consiliului European. sunt in curs de desfasurare negocieri de aderare cu alte trei tari din Europa: Turcia. Dupa o perioada agitate din punct de vedere al confruntarilor de opinii privind viitorul Uniunii. si. Page 8 . pag. si dupa renuntarea la Tratatul ce stabileste o Constitutie pentru Europa in urma neratificarii sale de doua state membre. Polonia. ce sunt menite sa concretizeze ceea ce s-a numit “modelul social European”5. Romania intra in sistemul 5 Voiculescu NIcolae. In relatiile externe. Uniunea Europeana numara astazi 27 membri. semnat de reprezentantii statelor membre UE si de cei ai Romaniei si Bulgariei la Abatia Neumünster din Luxemburg la 25 aprilie 2005. Lituania. eliminarea saraciei si protectia drepturilor omului. Lupta impotriva excluzimii sociale si a discriminarii. Estonia. Respectul pentru diversitatea culturala si lingvistica. Scurt istoric al relatiilor dintre Romania si UE Romania este prima tara din Europa Centrala si de Est care a stabilit relatii oficiale cu Comunitatea Europeana.

in februarie 2000. In acelasi timp. in special in ceea ce priveste justitia si afacerile interne. in mod official. Romania are statutul de observator la activitatea institutiilor europene. semnand in acelasi an. fiind implicate in procesul de elaborare a legislatiei comunitare. Page 9 . la Copenhaga. statele membre au decis ca statele associate din Europa Centrala si de Est pot deveni state membre al Uniunii Europene in momentul in care indeplinesc criteriile economice si politice necesare. un alt Acord cu privire la produsele industriale este semnat in 1980. Romania primeste avizul conform al Parlamentului European. In 1990. politica in domeniul concurentei si mediu. Comisia Europeana adopta Agenda 2000. Incepand cu aceasta data. De asemenea. Uniunea Europeana va continua monitorizarea pregatirilor de aderare si considera ca Romania va fi capabila sa-si assume obligatiile de membru de la 1 ianuarie 2007. se face trecerea la o noua etapa de consolidare a relatiilor dintre Romania si uniunea Europeana. La 13 aprilie 2005. In martie 1998. In iulie 1997. un Acord de Comert si cooperare. Prin decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999 de a deschide negocierile de aderare cu Romania. procesul de extindere. si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora. Acest acord care crea o zona de liber schimb intre Romania si statelel membre recunostea obiectivul Romaniei de a deveni membru al Uniunii Europene si prevedea asistenta financiara si tehnica din partea UE. dar neavand drept de vot. Consiliile Europene pentru finalizarea negocierilor in 2004. care include Opinia asupra cererii de aderare a Romaniei la uniunea Europeana. Uniunea Europeana lanseaza. Romania stabileste relatii diplomatice cu Uniunea Europeana. La 1 februarie 1993. pe de o parte. Romania semneaza Acordul European care instituie o asociere intre tara noastra. Incheierea negocierilor de aderare are loc in dcembrie 2004. la cateva luni dupa intrarea in vigoare a Acordului European (1 februarie 1995). In 1993. Acest lucru a dus la depunerea de catre Romania a cererii de aderare la Uniunea Europeana la 22 iunie 1995. a procesului de negociere a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. imediat dupa caderea zidului Berlinului. semnarea Tratatului de Aderare cat mai curand posibil in 2005 si aderarea efectiva in ianuarie 2007. urmata de lansarea oficiala. iar in luna noiembrie a aceluiasi an Comisia Europeana publica primul raport cu privire la progresele inregistrate de Romania in indeplinirea criteriilor de aderare. pe de alta parte. confirmandu-se totodata in cadrul Consiliului European de la Bruxelles calendarul de aderare. Romaniei i se recomanda sa constituie reformele si sa implementeze angajamentele asumate in negocieri referitoare la acquuis-ul comunitar.generalizat de preferinte al Comunitatii Europene. urmand ca semnarea Tratatului de Aderare sa aiba loc la 25 aprilie 2005.

Acquis-ul comunitar este structurat in 31 de capitole de negociere. Totalitatea normelor juridice care reglementeaza activitatea institutiilor Uniunii Europene. Comisia Europeana publica primul Raport Comprehensiv de Monitorizare pentru Romania care confirma progresele importante in pregatirea interna si masurile ce urmeaza a fi luate in continuare pentru asigurarea aderarii la 1 ianuarie 2007. Libera circulatie a persoanelor Capitolul 3: Libera circulatie a serviciilor Capitolul 4: Libera circulatie a capitalului Capitolul 5: Dreptul societatilor comerciale Capitolul 6: Politica in domeniul concurentei Capitolul 7: Agricultura Capitolul 8: Pescuitul Capitolul 9: Politica in domeniul transporturilor Capitolul 10: Impozitare Capitolul 11: Uniunea economica si monetara Capitolul 12: Statistica Capitolul 13: Politici sociale si ocuparea fortei de munca Capitolul 14: Energie Capitolul 15: Politica industriala Capitolul 16: Intreprinderi mici si mijlocii Capitolul 17: Stiinta si cercetare Capitolul 18: Educatie. astfel: Capitol 1: Libera circulatie a marfurilor Capitol 2. actiunile si politicile comunitare. 1.3. formare profesionala si tineret Page 10 .Evolutia negocierilor de aderare a Romaniei la UE Negocierile de aderare a Romaniei la UE au fost lansate official in 15 februarie 2000.La 25 octombrie 2005. respective ansamblu de drepturi si obligatii comune ce se aplica tuturor statelor membre ale Uniunii Europene poarta denumirea de acquis comunitar.

rezultat in urma alegerilor din toamna anului 2000. 26 – Relatii externe.Stiinta si cercetare. 12 – Statistica. cap.Educatie. Consiliul UE. 17 . 20 – Cultura si politica in domeniul audio-vizualului. s-a bazat in mod special. a fost provizoriu inchis. Dintre cele patru capitole. considerate usoare: cap. cap. formare profesionala si tineret. Noua Strategie de negociere a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana a noului Guvern. 27 – Politica externa si de securitate comuna. prin infiintarea Ministerului Integrarii Europene si a delegatiei Nationale pentru Page 11 . la propunerea Comisiei Europene. Romania a deschis negocierile pentru 9 capitole de negociere si a inchis provizoriu negocierile pentru 6 capitole de negociere. 6 – concurenta. a decis insa deschiderea a numai patru capitoile de negociere cu Romania: cap.Capitolul 19: Telecomunicatii si tehnologia informatiilor Capitolul 20: Cultura si politica in domeniul audiovizualului Capitolul 21: Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale Capitolul 22: Protectia mediului inconjurator Capitolul 23: Protectia consumatorilor si a sanatatii Capitolul 24: Justitie si afaceri interne Capitolul 25: Uniunea vamala Capitolul 26: Relatii externe Capitolul 27: Politica externa si de securitate comuna Capitolul 28: Control financiar Capitolul 29: Dispozitii financiare si bugetare Capitolul 30: Institutii Capitolul 31: Diverse In primul semestru al anului 2000. cap. Romania a aratat ca este pregatita sa inceapa negocieri pentru inca opt capitole. 12 – Statistica. in 2000. pentru celelalte trei capitole fiind solicitate informatii suplimentare din partea autoritatilor romane. 18 . cap. Acesta a urmarit accelerarea si intensificarea pregatirilor pentru aderarea la uniunea Europeana printr-o modificare institutionala care a vizat insusi nucleul sistemului de coordonare la nivel national a activitatii de integrare europeana. In cadrul celei de a doua reuniuni care a avut loc in 14 iunie 2000. 16 – Intreprinderi mici si mijlocii. cap. 19 – telecomunicatii si tehnologia informatiei si cap. Romania a deschis si a inchis provizoriu cinci capitole. Astfel. numai cap. pe abordarea globala a procesului de negocieri. cap.

8 – Pescuitul. principalul obiectiv al negocierilor a fost deschiderea tuturor capitolelor de negociere. Politici regionale. octombrie. Romania a adaugat si alte dimensiuni procesului de elaborare a documentelor de pozitie si negociere. Control financiar si Prevederi financiar-bugetare. noiembrie si decembrie) au fost deschise negocierile pentru 8 capitole (cap. 13 – Politica regionala si ocuparea fortei de munca. 8 – Pescuitul. cap. Pana la sfarsitul anului 2001. In cursul presedintiei suedeze si belgiene (la Conferintele Interguvernamentale de Aderare Romania – UE din martie. Astfel. cap. 5 – Dreptul societatilor comerciale). inchiderea provizorie a cat mai multor capitole de negociere. capitole care nu fusesera abordate deloc pana la sfarsitul anului 2000. 23 – Protectia consumatorului si a sanatatii. 9 – Politica in domeniul transporturilor. Elementele definitorii ale strategiei de negociere pentru anul 2001 au constat in abordarea preponderant cantitativa a acestui process. cap. 8 documente de pozitie complementare. Libera circulatie a marfurilor. cap. Accentul s-a mutat de la capitolelel usoare pe capitole cu impact economic si social. Romania a deschis negocierile pentru 17 capitole de negociere dintre care 9 capitole au fost provizoriu inchise. cap. De asemenea. 25 – Uniunea vamala) si au fost inchise provizoriu negocierile pentru 3 capitole (cap. 4 documente de pozitie revizuite si 2 documente referitoare la acquisul pe 2000).Negocierea Aderarii Romaniei la UE. cu statele membre si cu echipele de negociere ale statelor candidate. iunie. De asemenea. precum Protectia Mediului. Romania a elaborate si trimis official Uniunii Europene un numar de 31 de documente de pozitie (17 documente de pozitie. cap. 23 – Protectia consumatorului si a sanatatii. cap. Pentru a contribui la structurarea functionala a economiei de piata au fost elaborate de catre Delegatia Nationala.institutionale in cadrul Delegatiei Nationale si catre consultari cu partenerii sociali. 10 – Impozitarea. Astfel. 5 – Dreptul societatilor comerciale. au fost abordate capitolele deosebit de dificile. documente de pozitie la celelalte capitole referitoare la piata unica. precum si la coeziunea economica si sociala. Agricultura. au fost communicate official Uniunii Europene documentele de pozitie pentru toate cele 29 de capitole de negociere. pana la sfarsitul anului 2001. Libera circulatie a capitalului). concentratat fiind pe analizarea intregului acquis comunitar. Libera circulatie a serviciilor. partidele politice si comisiile parlamentare. in 2001. respective un amplu process de consultari tehnice cu Comisia Europeana. iulie. bazata Page 12 . Pentru anul 2002. Astfel. cap. Noua abordare strategica si institutionala a permis o avansare substantiala in pregatirea procesului de negocieri. precum si orientarea preponderant interna catre desfasurarea negocierilor inter. la principalele ramuri economice. 4 – Libera circulatie a capitalului. cap. Romania a orientat pregatirile negocierilor spre capitolele esentiale legate de cele patru libertati fundamentale (Libera circulatie a persoanelor.

pe avansul pregatirilor de aderare. cap. prin in chiderea ultimelor doua capitole de negociere: cap. 1 – Libera circulatie a marfurilor. bazata pe planurile de actiune pentru capacitatea administrative si PHARE. 13 capitole de negociere (cap. capitolele 2 – Libera circulatie a persoanelor. La Conferinta de aderare din 16 noiembrie 2004. 3 – Libera circulatie a serviciilor. iulie. cap. miercuri. 24 – Justitie si afaceri interne. 11 – UEM. cap. 19 – Telecomunicatii si tehnologia informatiei. 13 – Politica sociala. Prioritate a avut intarirea capacitatii administrative a Romaniei. cap. Inchiderea celor doua Page 13 . 7 – Agricultura si cap. cap. Avand in vedere faptul ca avansarea negocierilor a fost bazate exclusive pe pregatirea interna. cap. 31 – Diverse. 10 – Impozitarea. 21 – Politica regionala. cap. Romania a finalizat negocierile de aderare. cap. 11 – UEM. 14 – Energia. 15 – Politica Industriala. cap. 23 septembrie 2004. Si tot in 2003. In 2003. cap. marti. octombrie. 9 decembrie.Protectia mediului. aprilie. 24 – Justitia si afaceri interne. 4 – Libera circulatie a capitalului a fost inchis provizoriu in cadrul Conferintei de Aderare Interguvernamentale din aprilie. 7 – Agricultura. 29 – Prevederi financiar bugetare. Romania a finalizat negocierile pentru capitolele 3 – Libera circulatie a serviciilor si cap 21 – Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale in cadrul Conferintei de Aderare Romania – UE. cap. noiembrie si decembrie 2002. la Conferinta de Aderare Romania – UE din 04 iunie 2004 au fost inchise provizoriu cap. s-a confirmat inchiderea capitolului 28 . In consecinta. 28 – Control financiar.Controlul financiar. 30 – Institutii) au fost deschise in cadrul Conferintelor de Aderare Interguvernamentale din martie. cap. 20 – Cultura si politica in domeniul Audio-vizualui. cap. 30 – Institutii au fost inchise provizoriu. care a avut loc la Bruxelles. 6 – Concurenta si cap. respective 9 – Politica in domeniul transporturilor au fost inchise provizoriu la Conferinta de Aderare Romania – UE la nivel ministerial care a avut loc la Bruxelles. iunie. miercuri. 15 – Politica Industriala. Romania a inchis preovizoriu capitolele 22 – Mediu si Cap. in cadrul Conferintei de Aderare Romania – UE. cap. aprobate de catre Comisia Europeana si prezentate statelor membre. si de asemenea. Capitolul de negociere 14 – Energia. cap. a fost inchis provizoriu. cap. 29 – Prevederi financiare si bugetare. 2 – Libera circulatie a persoanelor. cap. cap. desfasurata la Bruxelles. 30 iunie 2004. 1 – Libera circulatie a marfurilor si cap. iar cap. 22 . De asemenea in luna iunie au mai fost inchise provizoriu cap. In cursul presedintiei irlandeze. 25 – Uniunea vamala si cap. precum si indeplinirea angajamentelelor asumate in negocieri. adoptat in ianuarie 2002. Guvernul Romaniei a intensificat masurile necesare pentru indeplinirea criteriului de economie de piata functionala si a aplicat in intregime Programul de Actiune pentru Intensificarea Pregatirilor pentru Aderare.

Page 14 . care nu sunt obisnuite sa tina cont nici macar de putina jurisprudenta a Inaltei Curti de Casatie si justitie si a Curtilor de Apel teritoriale. Romania are o oportunitate de a-si demonstra suprematia in regiune. si nu petentului care solicita interventia instantei europene. Rusia. pentru greselile sale. Oficialii considera ca tara face parte atat din Europa Centrala. precum: Republica Moldova. Integrarea in Uniunea Europeana a influentat si relatiile regionale ale Romaniei. 53. Belarus. Organele administratiei fiscale.4. iar statul va trebui sa plateasca. pag. la propriu.capitole a avut loc cu prilejul conferintei de aderare Romania – UE care a avut loc la Bruxelles. Pitesti 2007. Nu in ultimul rand. concomitant cu crearea unei zone de satbilitate la Marea Neagra. Turcia si Asia. Rezultatul negocierilor este cuprins in Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana. Aderarea este cea care scoate la iveala taote “bubele”6 legislative. pentru ca lor le revine aceata obligatie. Dupa integrarea in Uniunea Europeana. Orientul Mijlociu. oamenii de afaceri trebuie sa inteleaga si sa se integreze intr-un system evoluat. practice toata lumea s-a confruntat cu noutatea in domeniul fiscalitatii. Muntenegru. in seara zilei de 8 decembrie 2004. 7 Idem 6. pag. Ucraina. Efectele imediate ale integrarii Romaniei la UE Amplasarea geopolitica a Romaniei va influenta politica UE cu privire la relatiile cu Europa de Est. 1. Editura Paralela 45. atat in ceea ce priveste legiferarea in materie fiscala. cat si din Balcani. In consecinta. Acest lucru reflecta ambitiile dualiste ale guvernului roman care doreste imbunatatirea integrarii euro-atlantice a tarii.7 6 Weber Florentina Iuliana in Elemente de drept comunitar. 54. Foarte multi dintre cei din domeniul afacerilor sau din interiorul administratiei de stat si-au pus problem ace anume ne asteapta dupa aderare in materie fiscala si daca Legea 343/2006 privind modificarea si completarea Codului Fiscal ar putea fi pasaportul nostrum de trecere la fiscalitatea proprie unui stat membru al uniunii Europene. vor trebui sa tina cont de jurisprudenta europeana. cat si in ceea ce priveste aplicarea legislatiei. Romania a impus un regim de vize pentru cateva state este-europene. in acre vor trebui sa renunte la metodele copilaresti legate de societatile off-shore si sa inteleaga faptul ca e nevoie de spirit civic si participare proportioanala la efortul financiar public al comunitatii. menit sa stabileasca cel putin marjele minime de impozitare pentru fiecare categorie de impozit. Instantele judecatoresti vor trebui sa inteleaga si sa trimita dosare la Curtea Europeana de Justitie. Autoritatile sunt obligate sa respecte anumite cerinte ale dreptului European in materie fiscala cum ar fi: cota principala de TVA de minimum 15% sau anumite restrangeri legate de modul de stabilire a impozitelor directe in idea unui viitor “sarpe fiscal european”. Pin Initiativa de Cooperare in Sud – Estul Europei (SECI). Serbia. Turcia.

Editura Paralela 45. dupa exemplul absentei controlului la frontierele dintre regiunile unui stat.1.C. Prin Actul Unic European s-au statuat patru libertati fundamentale ale Pietei Interne: Libera circulatie a marfurilor. Asadar. Libera circulatie a capitalului. iar d. Capitolul II . Libera circulatie a serviciilor. o piata unica a fortei de muinca. in primul rand. Libera circulatie a persoanelor Libera circulatie a persoanelor urmareste. d.v. economic. Page 15 . Libera circulatie a persoanelor. politic sa realizeze o mai mare coeziune a 8 Weber Florentina Iuliana in Elemente de drept comunitar. Pitesti 2007.p. 57. persoanele. capitalurile si serviciile trebuie sa circule in cadrul ei fara niciun control la frontierele dintre statele membre.Libera circulatie a persoanelor si a fortei de munca Una dintre libertatile fundamentale ale dreptului comunitaro constituie libera circulatie a persoanelor si a fortei de munca.v. pag. piata interna este vazuta ca un spatiu fara frontiere interne care trebuie sa functioneze in aceleasi conditii ca o piata nationala: marfurile.p.8 2. sa creeze .

de sex. de religie. in cazul nostrum. de apartenenta politica. pag. Constitutia Romaniei. in tara si in strainatate. Editura Wolters Kluwer. In Constitutie exista un articol special si anume articolul 7 in care se vorbeste despre romanii din strainatate: “Statul sprijina intarirea legaturilor cu romanii din afara frontierelor tarii si actioneaza pentru pastrarea. fara deosebire de rasa. nr. Astfel. de opinie. le limba. publicata in M. este garantat. 4 este prevazuta unitatea poporului si egalitatea intre cetateni in sensul ca: “Statul are ca fundament unitatea poporului roman si solidaritatea cetatenilor sai. 2009. Legea stabileste conditiile exercitarii acestui drept.9 2.popparelor ce compun Uniunea Europeana prin eliminarea barierelor privind migratia si promovarea unei “cetatenii comunitare”. 767 din 31.11 Totusi pe langa aceste enunturi as dori sa mai adaug cateva articole ale Constitutiei pentru a intari aceste prevederi si a veni in sprijinul acestora.O. 25 din Constitutia Romaniei se face referire directa la libera circulatie a persoanelor prin urmatoarele aliniate: “Dreptul la libera circulatie. 9 Voiculescu NIcolae. Iar ca prim aspect de pornire vom analiza cadrul legislative supreme al unui stat si anume.10. Fiecarui cetatean ii este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara. Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai. de origine etnica.2003. precum si de a reveni in tara”. 115. dezvoltarea si exprimarea identitatii lor entice. culturale.1. in cadrul art. 10 Constitutia Romaniei. Luand la cunostinta de aceste prevederi putem in continuare sa analizam ceea ce ne intereseaza in mod direct in aceasta lucrare si anume prevederile care fac referire la libera circulatie a persoanelor. Cadrul legal in Romania In acest subcapitol se va prezenta baza legala in materie de libera circulatie a persoanelor din Romania. in Drept comunitar al muncii.1. Idem 10. de a emigra. de nationalitate. In primul rand in Constitutia Romaniei la art. 11 Page 16 . Bucuresti. Partea I. de avere sau de origine sociala”10.

O. relatii de buna vecinatate. Idem 12. Nimeni nu este mai presus de lege. 16 prevede egalitatea in drepturi: “Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice. articolul 11. astfel: Art. fac parte din dreptul intern. Idem 16. 767 din 31. 17 prevede drepturile. libertatile si indatoririle cetatenilor romani in strainatate: “Cetatenii romani se bucura in strainatate de protectia statului roman si trebuie sa-si indeplineasca obligatiile. Tratatele ratificate de Parlament. nr. fara privilegii si fara discriminari. in acest cadru. intemeiate pe principiile sip e celelalte norme general admise ale dreptului international”13. iar pentru intarirea acestora urmeaza articolul 10 in care se prezinta situatia relatiilor internationale. Idem 15. In completarea acestui articol vine urmatorul. In cazul in care un tratat la care Romania urmeaza sa devina parte cuprinde dispozitii contrare Constitutiei. 13 14 15 16 17 Page 17 . Partea I.”16 Art.2003. libertatile si indatoririle fundamentale ale diferitelor categorii de cetateni.”17 12 Art. Idem 14.”15 Art. cu respectarea legislatiei statului ai carui cetatean sunt”12.lingvistice si religioase.10. publicata in M.14 Mai departe. potrivit legii. 18 se refera la cetatenii straini si apatrizii: “Cetatenii straini si apatrizii care locuiesc in Romania se bucura de protectia generala a persoanelor si a averilor. tot in Constitutie. in titlul doi sunt prezentate drepturile. 19 prevede extradarea si expulzarea cetatenilor: Idem 11. garantata de Constitutie si de alte legi. ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea Constitutiei”. care prezinta relatia care exista intre dreptul international si dreptul intern astfel: “Statul roman se oblige sa indeplineasca intocmai si cu buna credinta obligatiile cei revin din tratatele la care este parte. Constitutia Romaniei. cu exceptia acelora ce nu sunt compatibile cu absenta lor din tara. dupa cum urmeaza: “Romania intretine si dezvolta relatii pasnice cu toate statele si.

pentru o perioada de pana la 90 (nouazeci) de zile intr-un interval de 6 (sase) luni de la data primei intrari. cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile”. in ceea ce priveste legatura dintre legea interna si prevederile acesteia si legile comunitare si modul in care acestea relationeaza si se subordoneaza. avand in vedere obiectivele Tratatului de intelegere. Prin derogare de la prevederile alineatului (1).“Cetateanul roman nu poate fi extradat sau expulzat din Romania. si legile interne. astfel in articolul 20 se precizeaza ca: “Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Daca exista necorcondante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omunlui. deoarece in subcapitolul urmator se va prezenta legislatia la nivel international care este mai de actualitate si care va modifica si o parte din prevederile Acordului in baza principiului subsidiaritatii.”18 Pentru a lega acest subcapitol de subcapitolul urmator. in privinta desfiintarii reciproce a< obligatiilor vizelor.O. de mai multe ori.10. cooperare si buna vecinatate dintre Romania si Republica Ungara. cetatenii Romania pot fi extradati in baza conventiilor internatioanle la care Romania este parte. doresc sa mai prezint cateva prevederi ale Constitutiei. in dorinta de a dezvolta si consolida in continuare relatiile bilaterale in toate domeniile. Page 18 . 19 20 Acordul din 09.19 Un alt exemplu de legislatie in domeniu este “Acordul din 09. cu pactele si celelalte tratate la care Romania este parte. titulari ai unui document de calatorie valabil dintre cele enumerate in anexa care face parte integranta din prezentul acord.04.2003.2003 intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungaria privind desfiintarea reciproca a obligativitatii vizelor. Constitutia Romaniei. prin punctele de trecere a frontierei deschise traficului international. publicata in M. fara viza”. Expulzarea sau extradarea se hotareste de justitie. au convenit urmatoarele: “Cetatenii statului uneie dintre partile contractante. luand in considerare stadiul actual si evolutia relatiilor dintre cele doua tari. Cetatenii straini si apatrizii pot fi extradati numai in baza unei conventii internationale sau in conditii de reciprocitate. 18 Idem 17.20 Acest Acord prevedea mai multe conditii in ceea ce priveste libera circulatie a persoanelor.04. 767 din 31. in conditiile legii sip e baza de reciprocitate. insa nu se vor prezenta mai multe. pit intra si iesiin/de pe teritoriul statului celeilalte parti contractante. si pot ramane pe teritoriul statului celelilalte parti contractante. Partea I. semnat la Timisoara la 16 septembrie 1996. la care Romania este parte. nr. au prioritate reglementarile internationale.2003 intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare privind desfiintarea reciproca a obligatiilor vizelor” prin care Guvernul romaiei si Guvernul Republicii Ungare.

este necesara consolidarea protectiei drepturilor fundamentale. au hotarat sa impartaseasca un viitor pasnic intemeiat pe valori comune si ca uniunea este intemeiata pe valorile indivizibile si universale ale demnitatii umane. cu respectarea competentelor si sarcinilor Uniunii. din Cartele Sociale adoptate de Uniune si de catre Consiliul Europei. In acest scop. precum si fata de comunitatea umana. precum si libertatea de stabilire. instituind cetatenia uniunii si creand un spatiu de libertate. in spiritual evolutiei societatii. In consecinta. facandule mai vizibile prin Carta. Beneficiul acestor drepturi implica responsabilitati si indatoriri atat fata de terti. Cadrul legal la nivelul Uniunii Europene In preambulul din “Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene” se mentioneaza faptul ca popoarele Europei. egalitatii si solidaritatii. precum si din jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene si a Curtii Europene a drepturilor Omului. securitate si justitie. turismului si sportului”. a progesului social si a dezvoltarii stiintifice si tehnologice. acordand atentia cuvenita explicatiilor redactate sub autoritatea prezidiului Conventiei care a elaborate Carta si actualizate sub raspunderea prezidiului Conventiei europene.Dar putem prezenta inca un exemplu.1. Uniunea Europeana contribuie la pastrarea si la dezvoltarea acestor valori comune. culturii. libertatile si principiile. din Conventia Europena pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.2. Carta va fi interpretata de catre instantele judecatoresti ale Uniunii si ale Statelor membre. precum si identitatea nationala a statelor membre si organizare echilibrata si durabila si asigura libera circulatie a persoanelor. si fata de generatiile viitoare. 2. au stabilit intre ele o uniune tot mai stransa. au hotarat de comun acord sa incheie prezentul acord de colaborare in domeniile invatamantului. Uniunea recunoaste drepturile. aceasta se intemeiaza pe principiile democratiei si statului de drept. 45 este prevazuta “Libertatea de circulatie si de sedere” in care se mentioneaza ca: Page 19 . In acest context. drepturile care rezulta in principal din traditiile constitutionale si din obligatiile internationale comune statelor membre. serviciilor. Tot in cadrul aceluiasi document la art. prin care Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii San Marino. inspirandu-se din principiile exprimate de Carta Organizatiei NAtiunilor Unite si din documentele Consiliului Europei si ale Organizatiei pentru Securitate si cooperare in Europa. Uniunea situeaza persoana in centrul actiunii sale. culturii. marfurilor si capitalurilor. Prezenta Carta reafirma. libertatii. in general. precum si a principiului subsidiaritatii. in dorinta de a promova si dezvolta legaturile de prietenie si de colaborare intre cele doua state. turismului si sportului. “Acordul din 20 mai 2003 intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii San Marino privind colaborarea in domeniile invatamantului. respectand diversitatea culturilor si traditiilor popoarelor Europei.

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.23 Alte articole prevad in continuare ca si in Constitutia Romaniei: egalitatea in fata legii.24 Iar in final.22 in articolul 19 sunt prezentate drepturile privind protectia in caz de stramutare. expulzare sau extradare astfel: in articolul 18 este prevazut dreptul de azil: “Dreptul de azil este garantat cu respectarea normelor prevazute de Conventia de la Geneva din 28 iulie 1951 si de Protocolul din 31 ianuarie 1967 privind statutul refugiatilor si in conformitate cu tratatul privind Uniunea Europeana si cu Tratatul privind functionarea Uniunii Europene”. pe teritoriul unei tari terte in care statul membru. religioasa si lingvistica. nediscriminarea. Libertatea de circulatie si sedere poate fi acordata. articolul 53 prevede o concluzie foarte interesanta legata de nivelul de protectie. La acest articol 45 se aduc mai inainte anumite completari legate de dreptul de azil. expulzat sau extradat catre un stat unde exista un risc serios de a fi supus pedepsei cu moartea. totusi. al carui resortisant este. 22 23 24 Page 20 . Idem 23. in 21 Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. expulzare sau extradare. dupa cum urmeaza: “Nici una dintre dispozitiile prezentei Carte nu poate fi interpretata ca restrangand sau aducand atingere drepturilor omului si liberatatilor fundamentale recunoscute. ca in orice societate civilizate. resortisantilor tarilor terte stability legal pe teritoriul unui stat membru”. de protectia autoritatilor diplomatice sau consulare ale oricarui stat membru. Articolul 46 prevede protectia diplomatica si consulara. in conformitate cu tratatele.“Orice cetatean al Uniunii are dreptul de circulatie si de sedere libera pe teritoriul statelor membre. nu este reprezentat. actualizata la zi. drepturi legate de stramutare. in aceleasi conditii ca si resortisantii acelui stat”. Nimeni nu poate fi stramutat. astfel: “Expulzarile colective sunt interzise. bine conturate pentru a mentine o anumita stare de ordine. ea se desfasoara dupa niste reguli stricte. actualizata la zi. Idem 22. diversitatea culturala. astfel: “Orice cetatean al Uniunii beneficiaza.21 Mergand si analizand pe rand articolele din aceasta Carte vom putea deduce cu usurinta ca atat libera circulatie a persoanelor cat si libera circulatie a serviciilor nu este ingradita. torturii sau altor pedepse sau tratamente inhumane sau degradante”.

cel de piata interna – ce nu poate fi realizata in conditiile existentei unor frontiere interne si a restrictionarii circulatiei indivizilor. Infoeuropa. www.26 Libera circulatie a persoanelor in cadrul Comunitatilor Europene a fost definita in Acordul Unic European (1987) drept una din cele patru libertati fundamentale ale Pietei Interne.25 2. dar au resurse suficiente de trai). Mai mult. problematica trecerii frontierelor externe si politica referitoare la imigratie. azil. Libera circulatie a persoanelor si eliminarea controalelor la frontierele interne constituie o parte a unui concept mult mai larg. Aceste discriminari se pot referi la conditiile de intrare. Esenta acestei liberati consta in eliminarea discriminarilor intre cetatenii statului membru pe teritoriul caruia se afla acestia sau isi desfasoare activitatea si cetatenii celorlalte state membre ce stau sau muncesc pe teritoriul acestui stat.ro www. Tratatul de la Amsterdam a introdus prevederile legate de aceste aspecte in Tratatul de la Roma (Titlul IV – vize. si in special Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.27 Acest nou statut a dus la accelerarea procesului de extindere a drepturilor la libera circulatie asupra unor noi categorii de personae (studenti. munca. precum si de conventiile internationale la care Uniunea sau statele membre sunt parti. deplasare. Tratatul a plasat in domeniul de interes comun al statelor membre si politica referitoare la azil. imigratie si alte politici legate de libera circulatie a persoanelor) si a prevazut o perioada de 5 ani pana la momentul in acre se vor aplica procedurile comunitare si in aceste domenii. serviciilor si capitalului”. personae ce nu depun activitati economice. Conceptul de “cetatenie europeana” a fost prima data introdus prin Tratatul de la Maastricht (1993) prin care s-a adoptat drept de libera circulatie si de libera rezidenta in inateriorul Uniunii tuturor cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene. mie. precum si prin constitutiile statelor membre”.3.domeniile de aplicare corespunzatoare. Scurt istoric privind legislatia liberei circulatii a persoanelor Primele prevederi privind libera circulatie a persoanelor apar in cadrul Tratatului de la Roma (1957). de dreptul Uniunii si Dreptul International. angajare sau remuneratie. Prin asigurarea unui asemenea regim nediscriminatoriu se realizeaza libera circulatie a persoanelor in spatiul comunitar. 25 Idem 24.1. prin care s-a statuat “eliminarea intre statele membre a obstacolelor in calea liberei circulatii a persoanelor.ro 26 27 Page 21 .

semnat la 14 iunie 1985 si Conventia de implementare Schengen. Daca un stat membru ia decizia de indepartare a unui cetatean de pe teritoriul sau. azil si imigratie. Dupa cum am mai mentionat. iar Danemarca va participa doar in cadrul masurilor referitoare la politica de vize. iar cetatenii tertelor tari cuprinse in lista comuna a atrilor ai caror cetateni au nevoie de viza de intrare trebuie doar sa posede o viza unica valabila in intregul spatiu Schengen. 64. Uniunea Europeana are in vedere crearea unei zone europene de libertate. aceasta dubla cerinta a fost inscrisa in Tratat sub forma infiintarii progressive a unei zone de liberate. In acelasi timp.Prin politica sa. precum si un schimb efficient de informatii. pentru a fi cu adevarat in avnatajul tuturor. Totusi. incluzand bineinteles masuri de intarire a controaleor la frontierele externe. editura Fundatiei Romania de Maine. libera circulatie a serviciilor si libera circulatie a capitalurilor. libera circulatie a persoanelor constituie una dintre cele patru libertati din cadrul pietei interne si a politicilor comunitare la nivelul Uniunii Europene. decizia este aplicabila in intregul Spatiu Schengen 28 Abolirea controalelor la frontiere nu a fost insa pe deplin infaptuita in cadrul Uniunii. 2007. Cetatenii Europeni beneficiaza de dreptul fundamental de a se deplasa si de a se stabili unde doresc. securitate si justitie in care nu mai este nevoie de controlul persoanelor la frontierele interne. Dar.29 Obiectivul a fost realizat doar de cateva state membre in baza Conventiei de Implementare a Acordului Schengen (semnata la 19 iunie 1990 si intrata in vigoare la 26 martie 1995). Marea Britanie si Irlanda nu au acceptat sa ia parte la masurile din cadrul Titlului IV al Tratatului de la Roma. La Amsterdam. Implementarea Conventiei Schengen a avut ca scop eliminarea controalelor la frontierele interne pentru toate persoanele. indifferent de nationalitate.ro Page 22 . 29 www. fiecare stat membru are libertatea de a cere viza in cazul cetatenilor altor terte tari. se desfasoara un amplu process de implementare a unor standarde comune in ceea ce priveste controlul la frontierele externe ale Uniunii si politicile de vize. libertatea de circulatie a persoanelor trebuie insotita de un nivel coerspunzator de securitate si justitie. posibilitatea procesarii cererilor de azil. semnata la 19 iunie 1990 si intrata in vigoare la 26 martie 1995. securitate si justitie. Aceste masuri au implicat o politica de vize comunca. 28 Rudareanu Mariana in Drept comunitar. Cea mai importanta etapa in evolutie a constituit-o incheierea celor doua acorduri Schengen: Acordul Schengen. cooperare judiciara si politieneasca. La frontierele externe ale spatiului schengen.infoeuropa. pag. alaturi de libera circulatie a produselor. cetatenii UE trebuie doar sa prezinte un document de identificare valid. Note de curs. Bucuresti.

Articolul 15. Din punct de vedere al sferei subiectelor de drept.31 Amendamentul 19 al aceluiasi raport a dat cele mai multe emotii la Bucuresti. urmand ca in 1991 sa fie semnat un Acord de Comert si Cooperare. Din punct de vedere al sferei de documente internationale. Infoeuropa. In urmatorul raport. Dupa decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999. publicat in octombrie 1999. Obiectivul Romaniei a fost de a obtine statutul de membru cu drepturi depline in 2007. La summit-ul de la Salonic (Thessaloniki) din 2004 s-a declarat ca Uniunea Europeana sprijina acest obiectiv. Carta nu face nici o deosebire intre cetateni. independenta si functionarea sistemului judiciar. stoparea abuzurilor politiei. Comisia si-a publicat “Opinia asupra solicitarii Romaniei de a deveni membra a Uniunii Europene”. europene si nationale. o intelegere a inclus Romania in Sistemul Generalizat de Preferinte al Comunitatii. europene si nationale. negocierile de aderare cu Romania au inceput la 15 febraurie 2000. Acordul European a intrat in functiune in februarie 1995. intrunind – pentru prima data – in cadrul unui document unic. libertatea presei. deoarece in acesta se propunea initial suspendarea negocierilor cu Romania. economice. sociale. iar un acord asupra produselor industriale a fost semnat in 1980. stipulate intr-o serie de documente internationale. Consiliul UE. In 1974. parlamentara europeana in grupul popularilor crestin – democrati. alineatul 1 al Cartei vorbeste despre dreptul oricarui cetatean sau cetatene ai Uniunii de a avea libertatea de a cauta un serviciu.In cadrul Consiliului European de la Nisa (decembrie 2000). a fost intocmit un “Raport privind progresele Romaniei in procesul de aderare la Uniunea Europeana”. de a lucra. se mentioneaza ca “Finalizarea negocierilor de aderare la sfarsitul lui 2004 si integrarea in 2007 sunt imposibile daca Romania nu rezolva doua probleme structurale endemice: eradicarea coruptiei si punerea in aplicare a reformei”. de a se stabili sau de a furniza servicii in orice stat membru. In raportul de tara din 2003. intocmit de baroana Emma Nicholson.30 Romania a fost prima tara din Europa centrala si de est care a avut relatii oficiale cu Comunitatea Europeana. In anul urmator. Prevederile comerciale au fost puse insa in aplicare incepand din 1993 printr-un “Acord interimar”. www. drepturile tuturor persoanelor care se gasesc in mod legal pe teritoriul Uniunii Europene. Recomandarile destinate autoritatilor romane privesc: masurile anticoruptie.ro 31 Page 23 . actualizata la zi. Comisia a recomandat inceperea negocierilor de aderare cu Romania (cu conditia imbunatatirii situatiei copiilor institutionalizati si pregatirea unei strategii economice pe termen mediu). politice. “Parlamentul 30 Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Parlamentul European si Comisia Europeana au semnat Carta Drepturilor Fundamentale. document ce adduce intr-un cadru unic drepturile civile. Relatiile diplomatice ale Romaniei cu Uniunea Europeana dateaza din 1990. In iulie 1997.

pentru a indruma aceasta tara catre un stat de drept. in primul rand. Prin urmare.European cere Comisiei o analiza detaliata si o monitorizare permanenta a problemelor mentionate in raport si raportarea acestora catre parlament. 32 www. in special in ceea ce priveste justitia si afacerile intrene”. libera circulatie a persoanelor implica. primul al uniunii largite. In al doilea rand. resortisanti comunitari. raportului i s-a dat castig de cauza.5.1. Pana la sfarsitul anului sip e parcursul anului 2004. Astfel sunt eliminate o serie de locuri de munca. (…) Cere Comisiei sa stabileasca de urgenta un plan pentru o monitorizare mai buna si mai eficienta a implementarii acelei parti a lesislatiei europene deja adopatate de Romania. de securitate publica ori de sanatate publica.32 2. Dreptul de acces si sejur pe teritoriul statelor membre reprezinta o conditie prealabila a liberei circulatii a persoanelor. Dupa dezbaterea din Parlamentul European.infoeuropa.33 2. Romania a primit asigurari ca face parte din primul val al extinderii alaturi de Bulgaria si celellate 10 state care au aderat la 1 mai la Uniune si ca Uniunea Europeana are in vedere integrarea acesteia la 1 ianuarie 2007. Aceasta libertate de acces si sejur pe teritoriul unui stat membru a fost initial rezervata lucratorilor salariati sau independenti. Uniunea Europeana a dat semnale bune in privinta Romaniei iar la summit-ul de la Bruxelles din 2004. aceasta ingradire nu se aplica angajarilor cu serviciul public. se arata in amendament. Romania a reactionata imediat prin realizarea unui plan de actiune pentru anii dinaintea aderarii. posibilitatea resortisantilor unui stat membru de a intra si a ramane fara nicio restrictie pe teritoriul oricarui alt stat membru.1. Ingradirea dreptului la libera circulatie a personalor In primul rand. pentru ca ulterior sa fie extinsa si la alte categorii. Dreptul de acces si sejur Asa cum am vazut. cum ar fi membrii familiilor acestora. Pitesti 2007. Page 24 . 64.ro 33 Weber Florentina Iuliana in Elemente de drept comunitar. libera circulatie a lucratorilor poate fi limitata pentru motive de ordine publica. insa sau realizat cateva schimbari care au moderat tonul acestuia. confofrm planului. Editura Paralela 45. Aceste prevederi se aplica si celuilalt set si membrilor de familie care se incadreaza in prevederile regulamentelor si directivelor adoptate in acest domeniu conform Tratatului. recomanda Comisiei si Consiliului sa reorienteze strategia de aderare a Romaniei.4. pag.

cid oar pentru a exercita o activitate independenta. Paris. de a ramane pe 34 TCE. 36 Voicu Marin. 186) si art. care include atat persoanele fizice.35 care a incercat o punere in ordine a materiei. in Drept comunitar al muncii. 152. pag.37 Tratatele comunitare disting intre salariatii (lucratori) si persoanele precum liberprofesionistii. art. Editura Armand Collin. oarecum. s-a ajuns ca aceasta libertate sa fie recunoscuta tuturor resortisantilor statelor membre si chiar anumitor categorii de resortisanti ai statelor terte. Bucuresti.In mod progresiv.1.36 2. 2001. 132. Libera circulatie a fortei de munca Libera circulatie a fortei de munca trebuie sa permita tarilor care se confrunta cu un anumit nivel al somajului sa exporte din surplusul sau catre tarile in care se inregistreaza o penurie a mainii de lucru. in Tratatul de la Maastricht.a. 35 Droit materiel communitaire. Instituirea in Tratatul de la Maastricht a dreptului “oricarui cetatean al Uniunii de a circula si de a se stabili in mod liber pe teritoriul Statelor membre” 34 a pus capat. 18. Wallis si Futuna. oamenii de afaceri.2. Editura Wolters Kluwer. 2. Liberul acces la angajare si egalitatea de tratament Libera circulatie a lucratorilor se defineste prin dreptul de a raspunde la oferte privind locuri de munca. Polinezia Franceza. 183) din TCE. 8A. Sabau Mirela Georgiana in Drept Comunitar General. Bucuresti. alin 1.5 (noul art. Cetatenii din tarile si teritoriile de peste mari care au cetatenia unui stat membru (in cazu Frantei este vorba de: Noua Caledonie. 37 Voiculescu NIcolae. Saint-Pierre si Miguelon. cat si cele juridice. 114. alin 1. pag. Page 25 . noul art. Combinatia de cooperare interguvernamentala (consacrata in special prin Acordurile Schengen) cu integrarea comunitara. Acest fapt rezulta din aplicarea facuta dispozitiilor articolului 135 (noul art. 2009. Editura Fundatia Romania de Maine. Mayotte. pag. 47. 2009.2. precum si persistenta refuzului unor state de a elimina controlul la frontierele interioare au facut “aproape ilizibil Tratatul de la Amsterdam”. pamanturile australe si antarctice franceze nelocuite) sunt intr-o situatie mai complexa. de a se deplasa in acest scop pe teritoriul statelor membre. controverselor si tensiunilor privind libera circulatie. editia a VIII. Ei nu se pot preleva de un drept de intrare si de sedere pentru a exercita o activitate salariata.

Pentru a se evita eventualelel confuzii. informatii privind: a. 39 In versiunea consolidata. 1612/68/CEE si ajuta reteaua europeana de servicii de ocupare EURES sa-si indeplineasca activitatile.teritoriul acestora pentru a desfasura activitati salarizate. ofertele de locuri de munca adresate statelor membre. informatii. b. care se refera la: 38 conditiile de munca. regimul liberului acces la angajare. avantajale sociale si in legatura cu taxele. pag. c. 152. cererile de locuri de munca depuse de persoanele ce au declarat in mod formal ca doresc sa lucreze in alt stat membru. privind solicitantii de locuri de munca in alta tara. 1612/68/CEE. Pentru a obtine eliberarea unui permis de rezidenta. precum si de a ramane pe teritoriul unuia din aceste state dupa ce o persoana a desfasurat o activitate. numerotarea articolelor a fost schimbata. 48-49 prezinta libera circulatie a lucratorilor. Voiculescu NIcolae. Pentru a se mari eficacitatea Regulamentului nr. de fapt. Editura Wolters Kluwer. precum si Biroului European de Coordonare40. 40 Conform Deciziei Comisiei nr. Biroul European de Coordonare (redenumit „Biroul de coordonare EURES“) supervizeaza respectarea dispozitiilor partii a II-a din Regulamentul nr. ofertele de locuri de muinca susceptibile sa fie ocupate de resortisantii altor state membre. cum sunt Tratatul de la Maastricht sau Tratatul de la Amsterdam. 2003/8/CE. s-a optat pentru trimiterea la numerotatia originala a diverselor norme pe care le vom prezenta in urmatoarele subcapitole. in Drept comunitar al muncii.39 Libera circulatie a lucratorilor reprezinta in fapt o concretizare in domeniul fortei de munca. Page 26 . pe regiuni si ramuri de activitate. acesta a fost completat prin Regulamentul nr. 2009. d. 2434/92/CEE. 7-9) contine dispozitii privind angajarea si egalitatea de tratament. In acelasi timp. Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene s-a pronuntat in mai multe randuri asupra prevederilor ce au instituit libertatea de miscare a fortei de munca.38 Tratatul de la Roma in art. salariatul va aduce dovada ca el este beneficiarul unui contract de munca printr-o declaratie de angajare sau un certificate de munca furnizat de angajator. Bucuresti. incluzand modificarile aduse de tratatele ulterioare. Acesta este. Titlul II al Regulamentului nr. 1612/68/CEE (art. care oblige serviciile specializate din fiecare stat membru sa trimita in mod periodic serviciilor specializate din celelalte state membre.

in Drept comunitar al muncii. Titlul III al regulamentului (art. Continuitatea sederii nu este afectata de absente temporare care nu depasesc un total de sase luni pe un an sau de absente de durata mai lunga datorate serviciului militar obligatoriu ori de o absenta de maxim douasprezece luni consecutive determinata de motive importante. drepturile de reprezentare si management. Art. Page 27 . (3) lit. perioadele in acre persoana nu a lucrat din motive independente de vointa sa. 2009. locuinte. In mod extensive. Astfel. drepturile sindicale. in aczul pensionarii. Directiva nr. 174. 43 alin. Dispozitia amintita se aplica si in cazul membrilor de familie care nu sunt resortisanti ai unui stat membru si care siau avut resedinta legala neintrerupta cu cetateanul Uniunii in statul membru gazda.- accesul in scolile de pregatire profesionala sau in casele de pensionari.41 Toti cei care in temeiul Directivei nr. angajare. cetatenii Uniunii care si-au avut resedinta legala in statul membru gazda pe o perioada neintrerupta de cinci ani au dreptul de sedere permanenta in statul respective (Art. (3) si (4)). 1). Odata dobandit. 10-12) contin dispozitii privind membrii de familie ai lucratorului migrant. studio sau formare profesionala. perioadele de somaj involuntary. pe o perioada neintrerupta de cinci ani. Sunt incluse. 41 Voiculescu Nicolae. 2004/38/CEE cuprinde in cadrul Capitolului IV. regula generala pe care o introduce pentru cetatenii Uniunii Europene si membrii familiilor lor este aceea conform careia. 16. alin. boli grave. dreptul de sedere permanenta se üpierde numai in cazul unei abesente din statul membru gazda pe o perioada care depaseste doi ani consecutive (art. 16 alin. pentru familie. 2004/38/CE isi au resedinta pe teritoriul unui stat membru gazda beneficiaza de tratament egal cu cel al resortisantilor statului respective. precum si absentele de la lucru si incetarea lucrului datorita unei boli sau accident se considera perioade de munca. dispozitii referitoare la dreptul de sedere permanenta. accesul copiilor la cursurile de pregatire profesionala si ucenicie. precum sarcina sau nasterea. pag. al mortii lucratorului. Editura Wolters Kluwer. adica acela care traieste intr-un stat si lucreaza in altul adiacent. Bucuresti. d al Tratatului CEE recunoaste dreptul de a ramane pe teritoriul unui stat dupa ce un lucrator a fost angajat in acesta. cum sunt: rezidenta. mutare in interes de serviciu in alt stat membru su intr-o tara terta. de asemenea. inregsitrate coresounzator la oficiul de plasare a fortelor de munca competent. dispozitii speciale pentru lucratorul “frontalier”. incapacitatii sau .

dar sunt indreptatiti la sedere permanenta.eu/eures. 20). Curtea de Justitie a fost nevoita sa se pronunte in mai multe randuri asupra sa. constand in burse studentesti sau credite studentesti unor personae aletele decat lucratorii. organisme publice responsabile cu prestarea serviciilor comerciale.2. sa acorde ajutoare pentru studii. se elibereaza un permis de sedere permanenta. cetatenilor Uniunii indepatatiti la sedere permanenta un document care sa ateste sederea permanenta. inclusive pentru formare profesionala.42 In schimb. Comisia Europeana a publicat in 1988 o Nota prin care a propus anumite sectoare de angajare ce urmeaza a fi considerate “suficient de indepartate de activitatile specifice sferei publice astfel cum le-a definit Curtea Europeana si care nu ar putea fi acoperite decat in cazuri rare de exceptia din art. Din punct de vedere administrative. persoanele care exercita o activiatate independenta.1. 24).europa. la cerere. 42 Voiculescu Nicolae. 48 alin. pentru membrii de familie care nu sunt resortisanti ai unui stat membru. predarea in institutiile de invatamant ale statului. 2009. persoanele care isi mentin acest statut si membrii familiilor acestora (art. nu exista obligatia statului gazda de a acorda dreptul la asistenta sociala in timpul primelor trei luni de sedere si nici nu este obligat ca. statele membre urmeaza sa elibereze. 176.43Acestea cuprind: serviciile privind ingrijirea sanatatii publice. cercetare in domenii nemilitare in institutiile publice. (4)”. Principiul platii egale pentru munca egala Curtea Europeana de Justitie a recunoscut dreptul de tratament egal ca un drept fundamentaln in dreptul comunitar. in Drept comunitar al muncii. Bucuresti. 43 Nota a Comisiei Europene publicata in anul 1988. 48 alin (4) al Tratatului CEE.Totusi. Conform art. sursa:http://ec. Avand in vedere practica raspandita printer statele membre de a exclude pe cei ce nu-I sunt cetateni de la un numar mare de profesii in administratia de stat. Datorita gradului mare de generalitate al acestei prevederi. pag. Page 28 . Editura Wolters Kluwer. care se reinnoieste automat la fiecare zece ani (art. inainte de dobandirea dreptului de sedere permanenta. 2.1. statele membre pot refuza sau restrange accesul la locurile de munca din domeniul administratiei publice pe temeiul cetateniei lucratorului.

45 Idem 44. chiar indirect. Bucuresti. 211. (3) al art.2. Ele prevad totodata nulitatea sau corectia obligatory a contractelor individuale sau collective. al dispozitiilor legislative sau cu titlu voluntar.2. 3 si 4 ale Directivei nr. regulamente.Art. in Drept comunitar al muncii. pe care lucratorul il primeste. conventii collective si contracte individuale. 75/117/CEE imoun statelor membre sa aplice egalitatea in lege. 76/207/CEE privind punerea in aplicare a principiului egalitatii de tratament intre barbate si femei in ceea ce priveste accesul la angajare.45 2. fie in temeiul unui contract de munca. 119 al tratatului CEE privind constituirea Comunitatii Europene (art. pag. . Editura Wolters Kluwer. notiunea de “remuneratie” cuprinde toate avantajele in numerar sau in natura. de catre angajator lucratorului in considerarea angajarii acestuia. plata egala fara discriminare bazata pe sex inseamna: . la formare si promovare profesionala si conditiile de munca stabileste obligatia statelor membre de a insera in legislatiile lor nationale dispozitiile necesare pentru a asigura egalitatea de tratament intre 44 Voiculescu Nicolae. In formalarea alin.1.ca acea plata pentru munca in unitatea de timp va fi aceeasi pentru aceeasi activitate. pag. 141 in versiunea consolidata) instituie principiul platii egale pentru munca egala intre barbati si femei. direct sau indirect. Principiul platii egale pentru munca de valoare egala a fost introdus in Codul muncii roman de catre OUG nr.ca acea plata pentru aceeasi munca in unitati de produse va fi calculate pe baza aceleiasi unitati de masura. Totodata. 119. plata “inseamna salariul minim sau obisnuit. Plata egala pentru munca de valoare egala Art.44 In sensul art. contrare principiului egalitatii. In intelesul acestui articol. cu conditia sa fie consimtite. 2009. actuale sau viitoare. fie in numerar.1.2. 6 introdus prin acest act normative prevede: “pentru munca egala sau de valoare egala este interzisa orice discriminare bazata pe criteriul de sex cu privire la toate elementele si conditiile de remunerare”. 55/2006. Principiul egalitatii de tratament intre barbati si femei Directiva nr. pentru munca sa de la angajatorul sau”. Page 29 . 209.3. fie in bunuri. 2.

formare. ca derogarea poate fi aplicata numai la sarcini specifice sin u activitatilor in general. indifferent de ramura de activitate. 218. inclusive promovarea. inclusive de concediere. Art. direct sau indirect. promovare profesionala. precum si de remunerare. Curtea Europeana de Justitie a stabilit. pag. afilierea si implicarea intr-o organizatie a lucratorilor sau a angajatorilor sau orice organizatie ai carei membri exercita o profesie specifica. inclusive criteriile de selectie si conditiile de recrutare. (2) prevede o derogare de la principiul egalitatii de tratament pentru activitatile in care: “datorita naturii lor sau mediului in care sunt desfasurate. 2009. sexul muncitorului constituie un factor determinant. Directiva nr. Page 30 . in ceea ce priveste: a. b. 2 in care se dispune ca: “nu va fi nici un fel de discriminare pe baza de sex. cu aceeasi ocazie. 2 alin. sexul lucratorului constituie un factor determinant”. perfectioanre si recalificare. Bucuresti. 76/207/CEE privind punerea in aplicare a principiului egalitatii de tratament intre barbate si femei in ceea ce priveste accesul la locurile de munca. prin referire in particular la statutul material sau familial”. 3 al directivei.46 Directiva accentueaza dreptul pe care il are femeia aflata in concediu de maternitate sau la terminarea acestuia de a-si relua locul de munca sau unul echivalent in conditii care san u-I fie mai putin favorabile sis a beneficieze de orice imbunatatire a conditiilor de lucru la care ea ar fi avut dreptul in timpul absentei sale. Cu privire la derogarea de la principiul egalitatii de tratament pentru activitatile in care datorita naturii lor sau mediului in care sunt desfasurate. inclusive in institutiile publice. Editura Wolters Kluwer. accesul la toate tipurile si toate nivelurile de orientare profesionala. 2002/73/CE a Parlamentului Europeana si a Consiliului modifica Directiva nr. la activitati independente sau la munca. in sectoarele public sau privat. in Drept comunitar al muncii. Principiul egalitatii de tratament este definit in art. ca si in ceea ce priveste conditiile de munca. 75/117/CEE. Conform art. d. si la toate nivelurile ierarhiei profesionale. formare profesionala. pe criterii de sex. c. aplicarea principiului egalitatii de tratament implica inexistenta oricarei discriminari directe sau indirecte. 46 Voiculescu Nicolae. la formare si la promovare profesionala si la conditiile de munca. inclusive exeprienta practica de munca. conditiile de incadrare in munca si de munca. conditiile de acces la incadrarea in munca.barbate si femei in ceea ce priveste accesul la locurile de munca. inclusive avantajele procurate de acest tip de organizatie. prevazute de Directiva nr.

49 Este vorba despre urmatoarele drepturi: respectul vietii private si familiale. art. ea stabileste principiile pe baza carora un stat poate refuza intrarea sau rezidenta acelora care. constiintei si religiei. Page 31 . in alte conditii ar fi eligibili. Art. (2) dispune ca “inaintea expirarii perioadei de tranzitie. Editura Wolters Kluwer.48 Astfel. Restrictii ale dreptului de intrare si dreptului de sedere pe motive de ordine publica. de a raspunde la oferte de munca efectiv facute”. In al doilea rand. Consiliul adopta directive pentru coordonarea dispozitiilor legislative.2. 2009. Directiva are un scop dublu: pe de o parte. 48 alin.49 47 Voiculescu Nicolae. Aceste articole au stat la baza adoptarii Directivei nr. 179. libertatea de opinie. 48 al Tratatului C. securitatii publice sau sanatatii publice. Restrictiile sunt deci subiectul principiului proportionalitatii. securitate si sanatate publica Art. libera circulatie. Alin.E. pe temeiul ordinii publice. abrogate de catre Directiva nr.47 Daca notiunile de securitate publica si sanatate publica nu au ridicat probleme de interpretare. securitate publica si sanatate publica”. libertatea gandirii. Bucuresti. in Drept comunitar al muncii.E. 48 alin (3) si art. care. 64/221/CEE privind coordonarea masurilor speciale aplicate strainilor in domeniul deplasarii si rezidentei. 2004/38/CE. regulamentare si administrative precitate”. ea stabileste o serie de garantii procedurale care trebuie sa fie respectate de autoritatile competente atunci cand se pune problema excluderii unor straini pe baza unuia din motivele amintite. securitate publica si sanatate publica.2. Dup ace defineste libertatea de circulatie. pe teritoriul sau. 56 este mai complet. priveste nu numai dispozitiile legale si regulamentele care fiecare stat membru trebuie sa le ia pentru a limita. securitate publica si sanatate publica. (3) precizeaza ca ea “implica dreptul. 56 ale Tratatului CEE prevad posibilitatea limitarii liberei circulatii a lucratorilor. intelesul si scopul notiunii de “ordine publica” au necesitat interpretarea Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene. la Capitolul VI instituie noile standarde in materie. el precizand ca “prescriptiile referitoare la libertatea de stabilire nu prejudiaciaza aplicabilitatea dispozitiilor legislative regulamentare si administrative prevazand un regim special pentru cetatenii straini si justificat de ratiuni de ordine publica. pag.2. sub rezerva limitarilor justificate de ratiuni de ordine publica. s-a precizat faptul ca expresia “limitari justificate de ratiuni de ordine publica” din art. dar si deciziile individuale luate in aplicarea unor astfel de dispozitii legale sau regulamentare. 48 Idem 44. justificate de ratiuni de ordine oublica.

la nivel international. cetatenii uniunii Europene. fie ea directa sau indirecta. Codul Muncii prin art. nr. 2. al Organizatiei Internatioanale a Muncii sau al Consiliului Europei. 102/2005 cuprinde prevederi referitoare la aspecte cum sunt: Intrarea. Restrangerea dreptului la libera circulatie pe teritoriul Romaniei. La randul sa. sa asigure exercitiul efectiv al cailor de recurs. precum si la desfasurarea altor activitati de natura economica.2. precum si a membrilor familiilor lor. de a comunica de indata. Partea I. a cetatenilor Uniunii Europene si a membrilor familiilor lor. In plus. de a se abtine de la toate masurile care ar fi utilizate unor scopuri straine nevoilor de ordine publica sau ar adduce atingere drepturilor sindicale. Urmarind structura directivei europene. lit. 5. Legislatie interna armonizata privind libera circulatie a persoanelor si a fortei de munca Directiva nr.3. alaturi de standardele comunitare. si. a inclus ca principiu fundamental al relatiilor de munca principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii. e). prin ratificare. 50 Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. sub rezerva aplicarii masurilor tranzitorii prevazute in Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. interzicand orice fel de dicriminare.Astfel de limitary si garantii rezulta in special din obligatia. 646 din 21 iulie 2005. Page 32 . 38/2004 a Parlamentului European si a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind libera circulatie si sedere a cetatenilor Uniunii Europene si membrilor de familie pe teritoriul statelor membre a fost transpusa in dreptul intern prin intermediul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. printer care si acela al unui acces neingradit pe piata fortei de munca din Romania. oricarei personae afectata de masuri restrictive – si sub rezerva cazurilor sau motivelor privind siguranta statului – ratiunile care sunt la baza deciziei luate. multe din standardele adopatate in cadrul Organizatiei Natiunilor Unite.3. in sfarsit. sederea pe/de pe teritoriul Romaniei a cetatenilor Uniunii Europene. precum si membrii familiilor lor care intra si locuiesc legal in Romania. de a intemeia exclusive masurile luate pe comportamentul individual al persoanelor care fac obiectul acestora. beneficiaza de o serie de drepturi si libertati. impusa statelor membre. 102 din 14 iulie 2005 privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European 50. Romania a asimilat deja. OUG nr. Astfel. in conditiile legii aplicabile cetatenilor romani (art. act normative de o deosebita impoartanta in ceea ce priveste integrarea pietei fortei de munca autohtona in cea europeana.

de la personae fizice. Prin aceasta lege se introduce pentru prima data in dreptul roman notiunea de hartuire sexuala la locul de munca. Un alt act normativ. pag. institutii publice si private si le transmite institutiilor competente in vederea solutionarii si aplicarii sanctiunii (art. Legea nr. pag. 53 54 55 Page 33 . 2009. 2006/54/CE55. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea si sanctinarea tuturor formlor de discriminare. Publicata in M. 324/2006 pentru modificarea si completarea OG nr. dar care produc efectele unei discriminari directe. restrangerea sau inlaturarea recunoasterii. excludere. fie indirecta. 626 din 20 iulie 2006. 202/19 aprilie 2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati54 vizeaza armonizarea legislatiei interne cu normele comunitare referitoare la promovarea egalitatii de sanse intre femei si barbati. 24). 23-26. prin care intelegem actele si faptele intemeiate in mod aparant pe alte criterii decat cele prevazute de lege. in concordanta cu prevederile legislatiei comunitare.Of. pentru a fi in consonanta cu prevederile actului normative comunitar. cu personalitate juridical. primeste reclamatii/plangeri privind incalcarea dispozitiilor normative referitoare la principiul egalitatii de sanse si tratament intre barbati si femei si al discriminarii dupa criteriul de sex. folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute in legislatia muncii. 150 din 1 martie 2007. nr. nr. fie ea discriminare directa.52 Aceasta contine imporatnte definitii ale notiunilor de discriminare. 253.4. Publicata in JO L 204 din 26 iulie 2006. Solidaritatii Sociale si Familiei. care. Editura Wolters Kluwer. 99 din 8 februarie 2007. Bucuresti.51 Prevederile cu valoare de principiu ale Codului Muncii sunt insa tratate pe larg in Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare53 a adoptat principiul partajarii sarcinei probei in cauzele avand ca obiect fapte de discriminare. printre alte atributii. Conditiile de munca 51 Voiculescu Nicolae. 52 Republicata in M.2. in care include actele si faptele de deosebire. personae juridice. Si se infiinteaza Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati (ANES). Trebuie sa subliniem ca legislatia romana urmeaza sa fie analizata si prin luarea in considerare a prevederilor Directivei nr. ca organ de specialitate al administratiei publice centrale. hartuire si victimizare. in subordinea Ministerului Muncii. nr.Codul Muncii roman interzice orice discriminare fata de un salariat. 2.Of. restrictie sau preferinta care au ca scop sau ca effect neacordarea. Republicata in M. in Drept comunitar al muncii. Legea nr.Of.

Page 34 . politia sau protectia civila). in toate sectoarele de activitate. . Aceasta nu inseamna numai libertatea de miscare a oamenilor. a celor ce muncesc in interiorul granitelor acesteia. . la locurile lor de munca. 1-8. serviciilor si capitalului. bunurilor. participarea echilibrata potrivit legislatiilor si/sau practicilor nationale. eliminarea factorilor de risc si accident. ea cuprinde principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale si la protectia securitatii si sanatatii.De la inceputul crearii pietei interne comunitare s-a resimtit importanta dimensiunii sociale a acesteia.informarea si instruirea lucratorilor.evitarea riscurilor. private sau publice (cu exceptia anumitor activitati specifice din cadrul functiei publice. cum ar fi fortele armate. Angajatorii trebuie sa adopte urmatoarele principii generale de prevenire: . cum sunt securitatea lucratorilor. . formarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora.evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate. consultarea.prevenirea riscurilor profesionale.2.1. 2. informarea. Legea – cadru instituie in sarcina angajatorului obligatia sa ia masurile necesare pentru: . In aces scop. In acest scop. 56 Publicata in JO L 183 din 29 iunie 1989.4. Securitatea si sanatatea la locul de munca Directiva Consiliului nr.combaterea riscurilor la sursa.asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca. . Obiectivul acestei directive este acela de a imbunatati sanatatea si securitatea lucratorilor. dar mai ales. normele comuniatre reglementeaza in mod detaliat aspectele referitoare la conditiile de munca. . precum si linii generale pentru transpunerea in practica a principiilor mentionate. salariile si durata de lucru. pag. relatiile de munca etc. 89/391/CEE din 12 iunie 1989 privind introducerea de masuri de incurajare a imbunatatirilor in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor in munca 56 constituie documentul cadru in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca. ci si alte elemente care ajuta la cresterea bunatatii cetatenilor Uniunii.asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor.

adaptarea la progresul ethnic.sa coopereze. . . . in Drept comunitar al muncii. a metodelor de munca si de productie.57 Capitolul IV al Legii nr.adoptarea muncii la om. . aparaturii. s ail inapoieze sau s ail puna la locul destinat pentru pastrare. conditiile de munca. . echipamentele de transport si alte mijloace de productie. Bucuresti. .adoptarea. schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii. atat timp cat este necesar.inlocuirea a cea ce este periculos cu ceea ce nu este pericuilos sau cu ceea ce este mai putin periculos. pentru a face posibila realiazrea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari. atat timp cat este necesar. alegerea echipamentelor de munca.. . pag.sa utilizeze corect masinile. pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor. 2009. modificarea. ale masinilor. . 319/2006 precizeaza obligatiile lucratorilor: . pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate. uneltelor. Page 35 . relatiile sociale si infleunta factorilor din mediul de munca.sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si / sau angajator accidentele suferite de propria persoana. .furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor. in vederea reducerii monotoniei muncii si a diminuarii efectelor asupra sanatatii. 278. aparatura. cu angajatorul si/sau lucratorii desemnati. organizarea muncii.sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati. a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala. substantele periculoase. in mod prioritar. Editura Wolters Kluwer.sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca. in special. instalatiilor tehnice si cladirilor sis a utilizeze corect aceste dispozitive.san u procedeze la scoaterea din functiune. in domeniul sau de activitate.sa utilizeze corect echipamentul individual de productie acordat si. . dupa utilizare.dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile. . 57 Voiculescu Nicolae. uneltele. despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitate si sanatate. .sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora. precum si orice dificienta a sistemelor de protectie.

Directiva nr.Directiva nr. 2008/104/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de munca temporara .. 97/81/CE a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind acordul-cadru asupra muncii cu timp partial incheiat intre Uniunea Confederatiilor din Industrie si a Angajatorilor din Europa (UNICE).sad ea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari. 2003/88/CE din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de munca .Regulamentul (CE) nr. avut in vedere in ultimii ani de catre institutiile comunitare. Confederatia Europeana a Sindicatelor (CES) si Centrul European al Intreprinderilor cu Participare Publica (CEEP) . . UNICE si CEEP asupra muncii cu durata determinata .4. .Of.Directiva nr.Directiva nr.Regulamentul nr. 636 din 24 iulie 2006. 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind acordul cadru CES. .Regulamentul CE nr.2. 96/71/CE a PArlamentului European si a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detasarea lucratorilor efectuata in cadrul unei prestari de servicii . . . Un obiectiv mai larg. 2744/95 al Consiliului din 27 noiembrie 1995. 23/97/Ce al Consiliului din 20 decembrie 1996 relativ la statisticile privind nivelul si structura costului fortei de munca . .Regulamentul nr. este acela al promovarii unui grad cat mai inalt de ocupare a fortei de munca. 2. .2.5. Page 36 . aceasta a fost transpusa in dreptul intern prin Legea nr. . 2. Salariile si timpul de munca Aceste aspecte sunt reglementate la nivelul Uniunii Europene prin urmatoarele acte legislative : .Directiva Parlamentului European si a Consiliului nr. privind statisticile referitoare la structura si repartizarea salariilor . 450/2003 al Parlamentului european si al consiliului din 27 februarie 2003 relativ la indicele costului fortei de munca . 530/1999/CE al Consiliului din 9 martie 1999 referitor la statisticile structurale privind salariile si costul rtei de muca . 344/2006 privind detasarea salariatilor in cadrul prestarii de servicii transnationale58 . nr.2. Formarea profesionala si recunoasterea stagiilor de formare profesionala 58 Publicata in M.

care vizeaza : - Sa faciliteze adaptarea la mutatiile industriale. Bucuresti. cu scopul de a facilita insertia si reinsertia profesionala pe piata muncii . Sa amelioreze pregatire profesionala iinitiala si formarea permanenta. Editura Wolters Kluwer.59 De fapt. pag. in special. in special prin insusirea si difuzarea limbilor statelor membre . Un capitol distinct privind acest domeniu se regaseste in Tratatul de la Maastricht. a tinerilor . in Drept comunitar al muncii. 60 Idem 59. nu de o politica comuna comunitara in aceste domenii. Sa dezvolte schimbul de informatii si de experiente asupra problemelor comune sistemelor de formare ale statelor membre. 405. si. Sa stimuleze cooperarea in materia formarii intre institutii de invatamant sau de formare profesionala si intreprinderi .Domeniul formarii profesionale este unul dintre cele mai dinamice ale dreptului comunitar. actiunea Comunitatii are in vedere : Dezvoltarea dimensiunii europene in educatie. Favorizarea mobilitatii studentilor si profesorilor. precum si al unei interesante jurisprudente.60 Potrivit Tratatului. este vorba de accentuarea cooperarii intre statele membre ale Uniunii Europene. el facand obiectul a o serie de acte normative comunitare. Educatia si formarea profesionala adaptate la societatea bazata pe cunoastere este unul - dintre componentele fundamentale ale modelului social european. care sa contribuie la diminuarea discrepantelor. 2009. cu pastrarea responsabilitatii fiecarui stat pentru continutul invatamantului si organizarea sistemului educatiei. Promovarea cooperarii intre institutiile de invatamant . Cu acest prilej s-a subliniat ca o crestere economica echilibrata cu locuri de munca moderne presupune o educatie de nivel inalt. in special prin formarea si reconversia profesionala . Page 37 . Sa faciliteze accesul la formarea profesionala si sa favorizeze mobilitatea formatorilor si persoanelor in formare. inclusiv prin recunosterea academica a diplomelor si a perioadelor de studii . 59 Voiculescu Nicolae. astfel cum a fost el structurat la Consiliul European de la Lisabona. inechitartilor si excluziunii sociale.

moasa. Consiliul a adoptat Decizia nr.Directiva Consiliului nr. cum ar fi : . 92/51/CEE a Consiliului. 92/51/CEE ale Consiliului privind sistemul general de recunoastere a calificarilor profesionale . 1999/42/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 7 iunie 1999 ce instituie un mecanism de recunoastere a diplomelor pentru activitatile profesionale acoperite de directivele de liberalizare ce cuprinde masuri tranzitorii. medic dentist. farmacist si medic . 89/48/CEE si nr. . Incurajarea dezvoltarii educatiei de la distanta.Directivele nr. nr. 2001/19/CEE a Parlamentului European si a Consiliului din 14 mai 2001 care modifica Directivele nr. arhitect. care completeaza Directiva nr. 85/433/CEE si nr. Pentru aceasta. 77/453/CEE. 77/452/CEE.Directiva nr. din 18 iunie 1992. Page 38 . medi veterinar. nr. 94/819 din 6 decembrie 1994 prin care se stabileste un program de actiune pentru implementarea unei politici de formare profesionala « Programul Leonardo da Vinci ». . nr. si care completeaza sistemul general de recunostere a diplomelor . 78/686/CEE. 2005/36/CEE privind recunoasterea calificarilor profesional. 78/687/CEE. Favorizarea dezvoltarii schimburilor de tineri si de animatori socio-educatioanli . . nr. 78/1026/CEE.Directiva nr. nr. Pentru recunoasterea stagiilor de formare profesionala exista la Nivelul Uniunii o serie de reglementari.Directiva nr. . . relativa la un sistem general de recunoastere a diplomelor de invatamat superior care recunosc formari profsionale cu o durata minima de trei ani .- Dezvoltarea schimbului de informatii si experienta privind principiile comune sistemelor de educatie ale statelor membre . 89/48/CEE . 93/16/CEE ale Consiliului privind profesiunile de asistent medical. privind un al doilea sistem general de recunoastere profesionala.Directiva nr. 89/48/CEE din 21 decembrie 1988.

Reclamantul s-a nascut in anul 1954 si locuieste in Visby. La data de 13 aprilie 1993 a fost inceputa urmarirea penala impotriva reclamantului si a fost retinut de politie sub acuzatia de frauda in tranzactiile sale comerciale.Studiu de caz Hotararea CEDO in Cauza Rosengren impotriva Romaniei Publicata in Monitorul Oficial. La data de 4 mai 2006. 20 si 29 martie1993. Ann Power. romana si suedeza. 70. politia romana i-a luat o declaratie reclamantului cu privire la plangerea penala formulata impotriva sa de catre partenerii sai de afaceri. Elisabet Fura – Sandstrom. in temeiul art. Alvina Gyulumyan. Curtea a declarat cererea admisibila in ceea ce priveste durata procedurii penale incepute impotriva reclamantului si pretinsa incalcare a dreptului sau la libertatea de circulatie prin interdictia de a nu parasi orasul Bucuresti. si Santiago Quesada. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia). Ineta Ziemele. Egbert Myjer. Partea I nr. La data de 1 noiembrie 1993. pronunta urmatoarea hotarare. Suedia. Corneliu Barsan.D. 83 din 08/02/2010 Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia). procurorul de pe langa Curtea Suprema de Justitie a dispus arestarea preventiva a reclamantului. prin care un cetatean cu dubla cetatenie. statuand in cadrul unei camere formate din: Josef Casadevall. La datele de 4 februarie. La originea cauzei se afla o cerere (nr. Restul cererii a fost declarat inadmisibil. La data evenimentelor locuia in Romania. procurorul de pe langa Curtea Suprema de Justitie a dispus trimiterea in judecata a reclamantului in fata Tribunalului Bucuresti. dupa ce a deliberat in camera de consiliu la data de 27 martie 2008. judecatori. domnul Julian Rosengren (reclamantul). presedinte. referitoare la o presupusa frauda. In ziua urmatoare.786/01) indreptata impotriva Romaniei.Capitolul III . Page 39 . Grefier de sectie. a sesizat Curtea in data de 17 august 2000.

instanta a dispus expulzarea reclamantului. astfel cum au fost formulate de procuror la data de 1 noiembrie 1993. Curtea de Apel Bucuresti a admis apelul introdus de reclamant si a trimis cauza la Tribunalul Bucuresti pentru rejudecare. Tribunalul Bucuresti a amanat judecarea cauzei viciilor procedurii de citare. In data de 12 martie 2002. La data de 21 ianuarie 2000. Tribunalul Bucuresti a tinut primul termen de judecata in cauza. Prin Decizia ramasa definitiva din data de 07 aprilie 2003. La data de 30 aprilie 1997. La data de 11 mai 1995. Au fost acordate mai multe termene in vederea administrarii de probe in cauza. cauza fiind in mod repetat amanata din cauza viciilor in procedura de citare. deoarece plangerile penale impotriva reclamantului se prescrisesera. avand in vedere nationalitatea sa suedeza. dupa executarea pedepsei. cauza a fost amanata pentru a-i permite reclamantului sa isi angajaze un nou avocat. a pronuntat decizia definitiva in cauza si a respins recursul reclamantului impotriva Deciziei din data de 16 octombrie 2000. In perioada 27 iunie 1995 – 21 ianuarie 2000 au avut loc aproximativ 40 termene de judecata in fata Tribunalului Bucuresti. a casat partea din Decizia definitiva din data de 12 martie 2002 referitoare la ordinul de expulzare si a anulat ordinul cu motivarea ca reclamantul nu si-a pierdut niciodata cetatenia romana. cu obligatia de a plati daune civile. Prin Sentinta din data de 29 noimbrie 1994.La data de 5 decembrie 1993. dupa reexaminarea probelor. procurorul general a formulat recurs in anulare impotriva Deciziei definitive din data de 12 martie 2002 cu privire la anularea ordinului de expulzare. La data de 25 octombrie 2002. din cauza lipsei partilor sau a lipsei dosarului de urmarire penala. ca urmare a apelului reclamantului. ceea ce ar face ca expulzarea sa sa fie neconstitutionala. Curtea de Appel Bucuresti a recalculat cuantumul daunelor civile pe care urma sa le acorde victimelor. La data de 15 noiembrie 1994 a fost audiat un martor in prezenta reclamantului si a avocatului sau. Dupa reexaminarea probelor si pe baza constatarilor sale. Avocatul reclamantului a solicitat o amanare in vederea pregatirii apararii. In mai multe randuri. Tribunalul Bucuresti l-a condamnat pe reclamant la 4 ani de inchisoare pentru inselaciune si a dispus acordarea de daune civile partilor vatamate. l-a condamnat din nou pe reclamant la 4 ani de inchisoare. Page 40 . dupa reexaminarea probelor administrate in cauza. curtea Suprema de Jusrtitie. Tribunalul Bucuresti. De asemenea. La data de 16 octombrie 2000. Curtea de Apel Bucuresti a dispus incetarea procesului penal ca urmare a prescriptiei raspunderii penale. Instanta superioara a constatat ca instanta de fond nu clarificase toate faptele relevante si ca nu examinase toate acuzatiile aduse impotriva reclamantului. Curtea Suprema de Justitie a admis recursul in anulare.

La data de 29 martie 1996. 11 septembrie si 16 octombrie 1996. O mare parte din intarzieri au fost produse prin faptul ca martorii nu s-au prezentat in fata Page 41 . la cererea reclamantului. reclamantul a parasit Romania din propria initiativa si s-a stabilit in Suedia. care va hotari… asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa ». in special prin neprezentarea sa la cateva termene de judecata. reclamantul nu poate contesta interdictia decat odata cu apelul pe fond declarat impotriva hotararii primei instante. care prevede urmatoarele : « Orice persoana are dreptul la judecarea…intr-un termen rezonabil a cauzei sale. El a argumentat ca. La data de 18 decembrie 1996. masura preventiva prevazuta de Codul de procedura penala al Romaniei (CPP). La data de 27 februarie 1996. de catre o instanta…. reclamantul a depus la Tribunalul Bucuresti o cerere de revocare a acestei interdictii. La data de 22 octombrie 2001. tribunalul Bucuresti a respins o cerere similara pe motivul de circumstantele care au dus la luarea masurii nu s-au schimbat. Prin decizia pronuntata in aceeasi zi. insa i-a impus obligatia de a nu parasi orasul. fondurile necesare pentru plata daunelor ar putea fi procurate mai repede. La datele de 5 si 26 iunie. in conformitate cu CPP. Tribunalul Bucuresti a respins cererea. Acesta a retinut ca pentru derularea afacerilor sale nu era necesar ca reclamantul sa calatoreasca in starinatate sau intr-un alto ras. Asupra pretinsei incalcari a art. 6 A § 1 din Conventie. insa fara a specifica motivele. deoarece ar putea numi un reprezentant. a revocat arestarea preventiva. Tribunalul Bucuresti. daca i s-ar permite sa calatoreasca in strainatate in scopuri de afaceri.Interdictia de a nu parasi orasul Bucuresti La data de 19 decembrie 1995. Aceasta a retinut ca. IN DREPT I. Tribunalul Bucuresti a respins cererile ulterioare primite de la reclamant in vederea ridicarii masurii. 6 A § 1 din Conventie Reclamantul se plange de faptul ca durata procedurii penale pornite impotriva sa a fost incompatibila cu cerinta : « termenului rezonabil » stipulata la art. Guvernul a considerat ca aceasta cauza a fost complexa si ca reclamantul a contribuit semnificativ la tergiversarea sa. Curtea de Apel Bucuresti a respins un recurs introdus de reclamant impotriva acestei decizii.

Ba mai mult. cauza s-a aflat pe rolul instantei de fond. In toata aceasta perioada cauza a fost analizata de 5 instante. in masura in care calea de atac s-a referit numai la masura expulzarii. deoarece retrimiterea cauzelor spre rejudecare este dispusa de obicei in urma unor erori comise de instantele inferioare. desi nu este de competenta sa sa analizeze calitatea juridica a jurisprudentei instantelor interne. Curtea reitereaza faptul ca. Curtea a constatat in mai multe randuri incalcari ale art. Perioada care trebuie luata in considerare a inceput abia la data de 20 iunie 1994. conduita reclamantului si conduita autoritatilor competente. Curtea considera ca Guvernul nu a prezentat niciun fapt sau argument care sa o poata convinge sa ajunga la o alta concluzie Page 42 . nu au existat perioade lungi de inactivitate care sa poata fi imputate autoritatilor. si nu reclamantilor. Perioada in discutie s-a incheiat la data de 12 martie 2002. Hotararea din 22 febraurie 1994. Curtea a constat deja. 20. evaluarea trebuie sa se faca in lumina circumstantelor cauzei si cu luare in considerare a urmatoarelor criterii : complexitatea cauzei . Dupa analizarea tuturor elementelor aflate in posesia sa. A § 43). procedura a durat 9 ani pentru 3 grade de jurisdictie. acestea. Astfel. repetarea acestor dispozitii in cadrul aceluiasi set de proceduri denota o deficienta majora a sistemului judiciar. Prin urmare. 281 A. aceasta deficienta le este imputabila autoritatilor. Procedura recursului in interesul legii formulat ulterior de catre procurorul general si care avea drept scop casarea de catre Curtea Suprema de Justitie a Deciziei ramase definitiva din data de 12 martie 2002 nu ar trebui sa fie luata in considerare la stabilirea perioadei relevante pentru durata totatla a procedurii. Pe de alta parte. dupa 16 luni de la plata primei notificari a cercetarii penala pornite impotriva reclamantului. Mai mult decat atat. Raimondo impotriva Italiei. seria A nr. trebuie luata in considerare starea procedurii la data respectiva. in evaluarea caracterului rezonabil al perioadei de timp care s-a scurs dupa aceasta data. mutatis mutandis. la acea data. 6 A § 1 din Conventie in cauze care ridicau probleme similare cu cea din cauza de fata. si nu la fondul acuzatiilor aduse impotriva reclamantului (vezi.instantelor. dintre care 8 ani intra in competenta « ratione temporis » a Curtii. Cu toate. p. ca. pentru stabilirea caracterului rezonabil al duratei procedurii. cand a intrat in vigoare recunoasterea de catre Romania a dreptului la petitie individuala in fata Curtii. deoarece nu se referala « acuzatiile penale » formulate impotriva reclamantului.

prevazute de lege. cu exeptia cazului in care este « in conformitate cu legea ». intr-o societate democratica. pentru securitatea nationala. in mod special prevenirea infractiunilor si protectia drepturilor si libertatilor altora. Curtea considera ca in cauza de fata durata procedurilor a fost excesiva si nu a respectat cerinta 2termenului rezonabil ». Orice persoana este libera sa paraseasca orice tara. 2 A § A § 3 si 4 din Protocolul nr.P . Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrangeri decat acelea care. care prevede urmatoarele : « 1. de asemenea. sa faca obiectul unor restrangeri care. siguranta publica. 4. nr. mentinerea ordinii publice. inclusiv pe a sa. Tinand cont de jurisprudenta sa in materie. urmareste unul dintre scopurile legitime prevazute la art. 4. in plus. Drepturile recunoscute in paragraful 1 pot. In speta. prevenirea faptelor penale. 3. 2 A § 3 din Protocolul nr. constituie masuri necesare. 4 mai 2006 » si a urmarit scopurile legitime stipualate la art.Aprecierea Curtii Curtea observa inca de la inceput ca partile nu contesta faptul ca interdictia de a parasi orasul Bucuresti impusa reclamantului a constituit o ingerinta in libertatea sa de circulatie. 2 din Protocolul nr.P. ingerinta a fost in conformitate cu legea « art. 70. Page 43 .in cauza de fata. III. 2 din Protocol nr. 4 la Conventie. 2. sunt justificate de interesul public intr-o societate democratica ». necesara intr-o societate democratica pentru a atinge scopul sau scopurile in discutie. 4. 136 C. protectia sanatatii sau a moralei ori pentru protejarea drepturilor si libertatilor altora. Oricine se gaseste in mod legal pe teritoriul unui stat are dreptul sa circule in mod liber si sa-si aleaga in mod liber resedinta sa. Curtea reitereaza ca nu este o chestiune discutabila in sine faptul ca statul poate aplica diferite masuri preventive ce limiteaza libertatea unui acuzat pentru a asigura realizarea eficienta a unei cercetari penala. pentru un rezumat al legislatiei in materie.786/01. prevazute de lege. II. 2 din Protocol nr. Aceasta ingerinta incalca art. vezi Rosengren impotriva Romaniei (dec. in masura in care o astfel de masura – in special durata sa – este proportionala cu scopurile urmarite.). 4 la Conventie Reclamantul s-a plans de faptul ca interdictia de a parasi orasul Bucuresti ce i-a fost impusa de Tribunalul Bucuresti la data de 19 decembrie 1995 i-a incalcat dreptul la libertatea de circulatie garantat de art. in anumite zone determinate. 4 si este. Asupra pretinsei incalcari a art.

daca este cazul. desi acuzatiile aduse reclamantului s-au prescris la data de 16 octombrie 2000. 2 din Protocolul nr. Curtea constat ca nu a fost pastrat un just echilibru intre cerintele de interes general si drepturile reclamantului. desi din dosar rezulta ca reclamantul nu a intampinat dificultati la parasirea orasului Bucuresti la data de 22 octombrie 2001 el nu a fost in nici un moment informat de catre autoritati despre revocarea interdictiei. Mai mult chiar. Curtea observa ca instantele interne nu au precizat motivele de luare sau de prelungire a masurii. la data de 13 martie 2002. 800. o reparatie echitabila. masura din cauza de fata a durat 6 ani si 3 luni. interdictia de a parasi orasul Bucuresti i-a fost impusa reclamantului la data de 19 decembrie 1995 si a durat pana la finalul procedurii. o durata ce poate constitui in sine o incalcare a art. Page 44 . « Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inalaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari.000 USD reprezentand daunele produse afacerii sale prin obligatia de a nu parasi orasul Bucuresti . De asemenea.000. desi reclamantul a contestat aceasta masura in mod repetat. 4 cu privire la o amanare de 5 luni in formularea motivelor unei decizii prin care instanta interna a revocat o masura ce viza drepturile reclamantului prevazute de acest articol. intrucat necesitatea de a impune restrictia se va diminua odata cu trecerea timpului. 2 din Protocolul nr. Curtea reitereaza ca in cauza Raimondo impotriva Italiei a constatat o incalcare a art. Pentru toate aceste motive. 4. » A. precum si o intarziere de 18 zile in comunicarea deciziei respective reclamantului. Curtea acorda partii lezate. Prejudiciul Reclamantul solicita urmatoarele sume pentru daunele materiale si morale : 850. Mai mult chiar. Curtea considera ca lipsa motivarii in deciziile instntelor interne aduce atingere tot mai mult drepturilor reclamantului.In cererea de fata. Astfel.000 USD pentru compensarea suferintelor fizice si mentale (inclusiv pentru bolile contractate) in timpul detentiei pe perioada procedurilor judiciare .000 dolari americani (USD) reprezentand creditele pe care a trebuie sa le contracteze pentru a-si acoperi cheltuielile zilnice in timpul procedurilor . 3.

el considera ca reclamantul nu si-a sustinut pretentiile si ca a cerut sume exorbitante cu titlu de daune morale. Curtea reaminteste ca avocatul a primit déjà suma de 701 Euro pentru asistenta juridica. in masura in care interdictia de a parasi localitatea i-a incalcat reclamantului. Guvernul contesta aceste pretentii.- 4. Pe de alta parte. In orice caz.500 USD pentru daunele ce i-au fost cauzate. si 637. Cheltuieli de judecata Reclamantul nu a formulat pretentii cu privire la cheltuielile de judecata angajate in fata instnatelor interne sau in fata Curtii. Page 45 . Dobanzi moratorii Curtea considera potrivit ca rata dobanzii moratorii sa se bazeze pe rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal a Bancii Central Europene. 100. B. Curtea nu acorda reclamantului cheltuielile de judecata. in aclitatea sa de cetatean strain. 4. respinge aceasta cerere. dreptul la libertatea de circulatie. prin limitarea libertatii sale de circulatie.000. 2 din Protocolul nr.000 USD pentru daunele morale suferite din cauzale arestului sau ilegal si atingerea adusa reputatiei sale de om de afaceri in Romania . in mod netemeinic. prin urmare. Aceasta nu distinge nicio legatura de cauzalitate intre incalcarile constate si daunele materiale pretinse . aceasta ii acorda reclamantului suma de 3000 Euro cu titlu de daune morale. Curtea reitereaza faptul ca a constatat deja incalcarea art. 6 din Conventie cu privire la durata procedurii penale si a art. Acesta considera ca nu exista nicio legatura de cauzalitate intre reparatia echitabila pretinsa si masurile luate de stat impotriva reclamantului. C. Tinand cont de situatia expusa mai sus. majorata cu 3 puncte procentuale.000 USD pentru daunele morale suferite din cauze imposibilitatii de a-si vedea familia din Suedia pe timpul interdictiei de a parasi localitatea .

77 A § A § 2 si 3 din Regulament. sume ce vor fi convenite in moneda nationala a statului parat la cursul de schimb valabil la data platii . incepand de la expirarea termenului mentionat mai sus si pana la efectuarea platii. b.PENTRU ACESTE MOTIVE. plus orice suma ce ar putea fi datorata cu titlu de impozit. Josep Casadevall.juristprudentaCEDO. 44 a §2 din Conventie.000 Euro (trei mii euro). Intocmita in limba engleza. in conformitate cu art. Hotaraste ca a avut loc. 4 la Conventie . Respinge cererea de reparatie echitabila pentru rest. Hotaraste ca a avut loc incalcarea art. Ca. CURTEA 1. Santiago Quesada Studiul de caz a fost preluat de pe pagina de internet www. suma de 3. 2 din Protocol nr. Hotaraste : a. in cel mult trei luni de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari. incalcarea art. Statul parat sa ii plateasca reclamantului. pentru daunele morale. majorata cu 3 puncte procentuale . 3. 4. In unanimitate.ro Page 46 . ulterior comunicata in scris la data de 24 aprilie 2008. 6 A § 1 din Conventie . 2. conform art. aceasta suma sa se majoreze cu o dabanda simpla avand o rata egala cu cea a facilitatii de imprumut marginal a Bancii Centrale Europene valabila in acesta perioada.

angajare sau remuneratie. Page 47 . putem formula urmatoarele concluzii. Prin asigurarea unui asemenea regim nediscriminatoriu se realizează libera circulatie a persoanelor in spaţiul comunitar. Asa cum am vazut. Libera circulaţie a persoanelor şi eliminarea controalelor la frontierele interne constituie o parte a unui concept mult mai larg. deplasare. libera circulatie a persoanelor în cadrul Comunitatilor Europene a fost definită în Acordul Unic European (1987) drept una din cele patru libertati fundamentale ale Pietei Interne. cel de piata interna ce nu poate fi realizata in conditiile existentei unor frontiere interne si a restrictionării circulatiei indivizilor. Esenta acestei libertati consta in eliminarea discriminarilor intre cetatenii statului membru pe teritoriul caruia se află acestia sau isi desfasoara activitatea si cetatenii celorlalte state membre ce stau sau muncesc pe teritoriul acestui stat. munca. Aceste discriminări se pot referi la condiţiile de intrare.Concluzii Dupa analiza juridica atent desfasurata de-a lungul lucrarii prezentate privind libera circulatie a persoanelor in cadrul tratatelor care au marcat evolutia Uniunii Europene.E.

se desfasoara un amplu proces de implementare a unor standarde comune în ceea ce priveste controlul la frontierele externe ale Uniunii si politicile de vize. Cetătenii europeni beneficiaza de dreptul fundamental de a se deplasa si de a se stabili unde doresc. Uniunea Europeana are în vedere crearea unei zone europene de libertate.vize. problematica trecerii frontierelor externe şi politica referitoare la imigratie. pentru a fi cu adevarat în avantajul tuturor. libera circulatie a persoanelor constituie una dintre cele patru libertati din cadrul pietei interne si a politicilor comunitare la nivelul Uniunii Europene. In acelasi timp. Dar. imigratie si alte politici legate de libera circulatie a persoanelor) si a prevăzut o perioadă de 5 ani pana la momentul in care se vor aplica procedurile comunitare si în aceste domenii. Conceptul de „cetatenie europeana“ a fost prima oara introdus prin Tratatul de la Maastricht (1993) prin care s-a acordat drept de libera circulatie si de libera rezidenta in interiorul Uniunii tuturor cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene. libertatea de circulatie a persoanelor trebuie insotita de un nivel corespunzator de securitate si justitie. aceasta dubla cerinta a fost inscrisa in Tratat sub forma infiintarii progresive a unei zone de libertate. Abolirea controalelor la frontiera nu a fost insa pe deplin infaptuita in cadrul Uniunii. securitate si justitie în care nu mai este nevoie de controlul persoanelor la frontierele interne. Libera Page 48 . Obiectivul a fost realizat doar de cateva state membre in baza Conventiei de Implementare a Acordului Schengen (semnata la 19 iunie 1990 si intrata in vigoare la 26 martie 1995). persoane ce nu depun activităti economice. dar au resurse suficiente de trai). iar Danemarca va participa doar in cadrul măsurilor referitoare la politica de vize. Tratatul a plasat în domeniul de interes comun al statelor membre şi politica referitoare la azil. securitate si justitie. alaturi de libera circulatie a produselor. azil. La Amsterdam.Acest nou statut a dus la accelerarea procesului de extindere a drepturilor la libera circulatie asupra unor noi categorii de persoane (studenti. Mai mult. Dupa cum am mai mentionat. Marea Britanie şi Irlanda nu au acceptat sa ia parte la măsurile din cadrul Titlului IV al Tratatului de la Roma. azil si imigratie. libera circulatie a serviciilor si libera circulatie a capitalurilor. indiferent de nationalitate. Tratatul de la Amsterdam a introdus prevederile legate de aceste aspecte în Tratatul de la Roma (Titlul IV . Prin politica sa.

Atunci cand angajeaza. Parlamentul European şi Comisia Europeană au semnat Carta Drepturilor Fundamentale. Din punct de vedere al sferei subiectelor de drept. Carti de identitate sau pasapoartele sunt cerute pentru a calatori în afara unui Stat Membru. Chiar Page 49 . totusi. vedem ca pentru cetateni ai Statelor Membre al UE. muncitorii gasesc uneori destul de greu un loc de munca in alte tari decat cele unde si-au obtinut calificarile profesionale. Fie în cazul profesiilor care cer cativa ani de studii superioare. totusi. În majoritatea Statelor Membre.circulatie a persoanelor sau fortei de munca este una dintre cele patru libertati fundamentale care cade mai mult sub incidenta pilonului I (Comunitatile Economice). Astfel. totusi. Una dinte cele mai mari bariere fata de lucrul in afara tarii de origine este recunoasterea calificarilor profesionale. de a lucra. europene si nationale. Suntem la inceputul anului 2010 si putem spune ca suntem direct conexati la toate aceste mari transformari. ca traim zi de zi si pas cu pas aceasta mare transformare care a marcat si va marca istoria omenirii sub toate aspectele sale. Articolul 15 alineatul 1 al Cartei vorbeste despre dreptul oricărui cetatean sau cetatene ai Uniunii de a avea libertatea de a cauta un serviciu. permis de munca sau alt document / permisiune nefiind ceruta. întrucât ea implica aspecte legate de respectarea drepturilor omului. sa ceara angajatilor sa fie fluenti in anumite limbi straine in perioada cat lucreaza. intrunind „ pentru prima data „ in cadrul unui document unic drepturile tuturor persoanelor care se gasesc in mod legal pe teritoriul Uniunii Europene. de a se stabili sau de a furniza servicii in orice stat membru. nici o viza. Acestia pot. sau comercianti care iti cer un anumit training. Consiliul UE. libertatea de miscare prin Uniune a fost atinsa in principiu si acestia au dreptul de a trai. sociale stipulate intr-o serie de documente internationale. Este usor de observat ca. dar si de asigurarea securitatii si accesului la justitie în spatiul European. Aceasta poate actiona ca o „bariera de a nu intra”. aceasta libertate fundamentala are multe tangente cu pilonul III. Carta nu face nici o deosebire intre cetateni. document ce aduce intr-un cadru unic drepturile civile. angajatorilor nu le este permis sa discrimineze vis-a-vis de potentialul angajatilor pe baza de nationalitate (cu exceptia unor arii sensibile cum ar fi securitatea naţionala). politice. economice. munci si circula liber. sederea mai lunga decat o vacanta necesita inregistrare. In cadrul Consiliului European de la Nisa (decembrie 2000).

în aceiasi termeni ca si cei locali. se aşteaptã ca unele State Membre sã cearã o perioadã de tranziţie semnificativ mai lungã. drept pentru care un permis de muncã specific este cerut pentru a lucra în „vechile” State Membre. dupa o perioada de aderare. Sistemele nationale au fost stabilite in asa fel incat oamenii sa contribuie de-a lungul intregii perioade de munca si sa-si poata retrage pensia la momentul retragerii din activitate. alaturi de Bulgaria. o Europa de neclintit si de neinvins. Cei aflati in pozitii mai bine platite isi pot aranja singuri schema de pensie şi de sanatate. o bariera majora este „portabilitatea”drepturilor de pensie. Aceste mãsuri tranzitorii sunt detaliate în Tratatele de aderare : o perioadã de tranziţie pentru 2 pânã la 7 ani se aplicã. cu beneficiile prevazute la nivel nationale. cum ar fi medicina. Romania devine. In anumite profesii.si atunci cand abilitatile de baza sunt asemanatoare. Din observatiile de mai sus. astfel de oameni afla ca trebuie sa urmeze pregatiri intensive spre a se „recalifica” in vederea unui loc de munca in noul Stat Membru. restricţiile pe piaţa de muncã vor trebuie ridicate pânã la 1 ianuarie 2014. Page 50 . membri UE din 2007. Germania şi Austria sunt singurele state care intenţioneazã sã blocheze accesul la piaţa lor de muncã pentru maximum 7 ani. Pentru a rezolva aceasta problema. stat membru al Uniunii Europene. este usor sa ne dam seama ca la nivelul de organizare al Uniunii Europoene exista inca carente serioase. astfel incat cei calificati pentru a munci într-un anumit domeniu întrun Stat Membru pot intra în aceeşi profesie in orice alt Stat Membru. somaj si asigurarile de sanatate. chiar daca fundamentul de constructie al acesteia devine pe zi ce trece mai solid si mai sigur. Când şi dacã Turcia va adera. Pentru cetãţeni ai României şi Bulgariei. De la 1 ianuarie 2007. Pentru persoanele care lucreaza. Lucrãtorii din cele zece State Membre (excluzând Cipru şi Malta) care au aderat în 2004 încã întâmpinã restricţii când cautã locuri de muncã în anumite State Membre. complexitatea sistemului ramane o bariera fata de libertatea de circulatie a celor dornici de a munci. Desi regulile UE dicteaza ca aceste contributii facute in state diferite sunt adunate de-a lungul activitatii profesionale. UE a pus în functiune un sistem de recunoastere reciproca a diplomelor. pânã în 2011. intelegeri speciale au fost facute pentru a se asigura cele mai inalte standarde ale serviciilor in intreaga Uniune. spre o Europa Unita. Cei care lucreaza in State Membre diferite se poate sa fie acumulat beneficii partiale intr-unul sau doua sisteme nationale diferite. precum si alte aspecte ale securitatii sociale. astfel încât o astfel de barierã este probabila de a afecta mai mult munca platita cu mult mai puţin.

treptat eliminate pentru ca sa putem incheia prezenta lucrare in termenii optimisti ai marilor peronalitati care si-au pus amprenta la faurirea Marii Europe. o stabilitate crescuta. Editura Fundatia Romaniei de Maine. 2009. prin realizarea unei piete comune si prin apropierea treptata a politicilor economice ale statelor membre.O data cu intrarea in vigoare la 1 decembrie 2009 a Tratatului de la Lisabona speram ca aceste neajunsuri vor fi treptat. ridicarea accelerata a nivelului de viata si stabilirea unor relatii mult mai apropiate între tarile care le formeaza”. 2007. Editura Fundatia Romania de maine. Bucuresti. 2009. Tinca Ovidiu – “ Drept comunitar general “ – Editura Lumina Lex. Editura Paralela 45. Sabau Mirela Georgiana – “ Drept comunitar general “. • • • • *** Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene ( actualizata la zi ). Page 51 . 2007. sa promoveze o dezvoltare armonioasa a activitatilor economice în ansamblul Comunitatii. o expansiune continua si echilibrata. Bibliografie : • Rudareanu Mariana – “ Drept Comunitar – Note de curs “. Bucuresti. Bucuresti. acest lucru era exprimat în termeni specifici: „Comunitatea are ca misiune. 2005 Voiculescu Nicolae – “ Drept commercial al muncii “ – Editura Wolters Kluwer. Pitesti. Weber Florentina Iuliana – “ Elemente de drept comunitar “. Voicu Marin. Asa cum se remarca inca din primele randuri ale Tratatului de la Roma. Bucuresti.

Tratatele de la Maastricht.mie. Tratatul de la Lisabona. Amsterdam. CEE. **** www.ro www. Tratatul de aderare al Romaniei la UE. CEEA).ro Page 52 .juristprudentaCEDO. Tratatele constitutive (CECO.ro www. Nisa. Monitorul Oficial al Romaniei. Droit materiel communitaire. editia a VIII-a. 2001. Tratatul Constituţional.infoeuropa. Editura Armand Collin. Paris.Constitutia Romaniei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful