LUCRARE DE LICEN

CUPRINS
I N T R O D U C E R E ................................ ................................ ................................ .................... 1 1 CADRUL CONCEPTUAL AL BUSELOR DE VALORI ................................ ....................... 2
1.1 GENERALITATI................................ ................................ ................................ ............................. 2 1.1.1 Ce este bursa?................................ ................................ ................................ ............................. 2 1.1.2 Clasificare i func iile bursei ................................ ................................ ................................ ....... 2 1.2 BURSA DE VALORI MOBILIARE ................................ ................................ ............................... 4 1.2.1 Obiectul bursei de valori ................................ ................................ ................................ ............ 5 Clasificarea burselor de valori ................................ ................................ ................................ .................... 5 1.2.2 Ordinele de burs ................................ ................................ ................................ ........................ 7 1.2.3 Cotarea la bursa de valori................................ ................................ ................................ ............ 9 1.2.4 Tranzac iile bursiere ................................ ................................ ................................ ................. 11 1.2.5 Indicii bursieri ................................ ................................ ................................ .......................... 12

2

BURSELE DE VALORI DIN EUROPA OCCIDENTALA ................................ .................. 16
2.1 SCURT ISORIC AL BURSELOR DE VALORI DIN EUROPA OCCIDENTALA .................... 16 2.2 MARILE PIETE BURSIERE VEST ± EUROPENE ................................ ................................ .... 17 2.2.1 Piata bursiera din Marea Britanie ................................ ................................ .............................. 17 2.2.2 Piata bursiera din Germania ................................ ................................ ................................ ............. 24 2.2.3 Piata bursiera din Franta ................................ ................................ ................................ .................. 26 2.2.4 Piata bursiera din Italia ................................ ................................ ................................ .................... 27 2.2.5 Piata bursiera olandeza ................................ ................................ ................................ .................... 28 2.2.6 Piata bursiera belgiana ................................ ................................ ................................ ..................... 29 2.2.7 Piata bursiera spaniola ................................ ................................ ................................ ..................... 31

3

BURSELE DIN EUROPA DE EST ................................ ................................ ........................ 33
3.1 GENERALIT I................................ ................................ ................................ ........................... 33 3.2 PIETELE BURSIERE ................................ ................................ ................................ ................... 36 3.2.1 Pia a bursier a Bulgariei ................................ ................................ ................................ .......... 36 3.2 2 Pia a bursier a Cehiei ................................ ................................ ................................ .............. 38 3.2.3 Pia a bursier a Croa iei ................................ ................................ ................................ ............ 39 3.2.4 Pia a bursier a Rusiei ................................ ................................ ................................ .............. 40 3.2.5 Pia a bursier a Ungariei ................................ ................................ ................................ ........... 43 3.2.6 Pia a bursier a Poloniei................................ ................................ ................................ ............ 45 3.2.7 Pia a bursier a Slovaciei ................................ ................................ ................................ .......... 46 3.2.8 Pia a bursier a Sloveniei ................................ ................................ ................................ .......... 47 3.2.9 Pia a bursier a României ................................ ................................ ................................ ......... 48

4 STUDIU COMPARATIV INTRE BURSELE DE VALORI DIN BUDAPESTA, VARSOVIA, BUCURESTI SI PRAGA ................................ ................................ ......................... 54
4.1 ROMANIA ................................ ................................ ................................ ................................ ..... 55 4.1.1 Indicatori ................................ ................................ ................................ ................................ .. 55 4.1.2 Cele mai importante sectoare listate la bursa ................................ ................................ .................... 57 4.2 POLONIA ................................ ................................ ................................ ................................ ...... 59 4.2.1 Indicatori ................................ ................................ ................................ ................................ .. 59 4.2.2 Cele mai importante sectoare la bursa ................................ ................................ ....................... 61 4.3 CEHIA................................ ................................ ................................ ................................ ............ 64 4.3.1 Indicatori ................................ ................................ ................................ ................................ .. 64 4.3.2 Cele mai importante sectoare listate la bursa ................................ ................................ .................... 66 4.4 UNGARIA ................................ ................................ ................................ ................................ ...... 68 4.4.1 Indicatori ................................ ................................ ................................ ................................ .. 68 4.4.2 Cele mai importante sectoare listate la bursa ................................ ................................ ............. 70

5

CONCLUZII SI PROPUNERI ................................ ................................ ............................... 72
5.1 5.2 IN CE MASURA CONTEAZA BURSA NOASTRA PE HARTA REGIONALA? ...................... 72 PROPUNERI ................................ ................................ ................................ ................................ . 77

LUCRARE DE LICEN

INTRODUCERE
Tema acestei lucr ri de licen se intituleaz :´BURSELE DE VALORI DIN EUROPA DE EST´. Prin tema aleasa mi-am propus s evaluez global nivelul la care se situeaz la acest moment pia a bursier româneasca prin compara ie cu alte câteva pie e vecine luate drept referin , pie e din ri care au intrat în Uniunea European în mai 2004. În primul capitol, intitulat ³CADRUL CONCEPTUAL AL BURSELOR DE VALORI´, am încercat o în elegere a no iunii de Äburs ´, clasificarea i func iile acesteia. De asemenea, am prezentat obiectul bursei, tipurile de tranzac ii bursiere i metodele de cotare la burs . Sunt totodat prezenta i indicii bursieri, clasificarea acestora i importan a lor în exprimarea evolu iei cursului valorilor mobiliare pe o anumit pia . Capitolul al doilea, cu titlul: ³BURSELE DE VALORI DIN EUROPA OCCIDENTALA´, prezint un scurt istoric al burselor de valoricdin Europa occidental . Sunt descrise, pe scurt, marile pie e bursiere vest europene, istoricul lor, dezvoltarea, structura actual i importan a lor pe pia a bursier . Cel de-al treilea capitol, ³BURSELE DIN EUROPA DE EST´, cuprinde istoria veche i nou a burselor din aceast zon a Europei precum i caracterizarea general burselor, din 9 ri est Europene, i evolu ia ri membre ale Uniunii Europene, tari ce vor adera la

Uniunea European precum i câteva date despre burs de valori din Rusia. Sunt prezenta i principalii indicatori i importanta bursei în raport cu PIB. Penultimul capitol, cu titlul: ³STUDIU COMPARATIV INTRE BURSELE DE VALORI DIN BUDAPESTA, VAR OVIA, BUCURE TI I PRAGA´, încearc s dea un r spuns la întrebarea: dup o evolu ie apreciabil a capitaliz rii i lichidit ii în ultimii 4-5 ani, în ce m sur conteaz bursa noastr pe harta regional ? Au fost utilizate 4 criterii: dimensiunea pie ei ac iunilor, evaluarea medie a ac iunilor, lichiditatea pie ei ac iunilor i posibilit ile de diversificare a unui portofoliu, ponderea criteriilor în scoringul final fiind 25% pentru fiecare din cele patru. Ultimul capitol al lucr rii este intitulat ³CONCLUZII I RECOMAND RI´. În cadrul acestui ultim capitol sunt sintetizate câteva caracteristici ale burselor din România, Polonia, Cehia, i Ungaria, urm rind ierarhizarea lor pe baza câtorva criterii de evaluare a atractivit ii respectivelor pie e i a celei mai u oare i sigure dintre metodele management a riscului, regul de 2%.

1

LUCRARE DE LICEN

1

CADRUL CONCEPTUAL AL BUSELOR DE VALORI

1.1

GENERALITATI

1.1.1 Ce este bursa? Bursa este o component de baz a pie ei de capital. Ea este definit ca fiind institu ia oficial , privat sau de stat, constituit pe baza unui act normativ i supravegheat de stat, prin mijlocirea c reia se efectueaz tranzac ii cu diferite m rfuri fungiblie, dup mostre i satndarde, se negociaz diferite valori mobiliare , efecte de comer , valute str ine, devize.1 Denumirea institu iei bursiere provine de la numele unei vechi familii, van der Boursen, care au înfiin at la Burges (Flandra) actual Belgie, un local numit Hotel de Boursen unde se negociau periodic metalele pre ioase i hârtiile de valoare. În esen , no iunea de bursa indic locul de întâlnire a cump r torilor i vanzatoriilor. În principui termenul de bursa desemneaz o institu ie a economiei de pia , c reia i se ofer un interes deosebit în lumea afacerilor, deoarece asigur un cadru oganizat pentru realizarea tranzac iilor. 1.1.2 Clasificare i func iile bursei Bursele se clasific dup criterii legate de obiectul tranzac iilor, form de organizare i reglementare, statutul juridic, gama de m rfuri sau titluri tranzictionate dup urm toarele tipuri de burse: 1. Dup obiectul tranzac iei: burse de m rfuri burse de servicii burse de valori. modul de execu ie a contractelor i dup tehnica tranzac iilor. Din aceste puncte de vedere se disting

2. Dup form de organizare: burse publice burse private.

3. Dup num rul de participan i:
1

Georgeta Bu e- Dic ionaul complet al economiei de pia , Informa ia Business Books, 1994, pag.57 2

LUCRARE DE LICEN

-

burse cu participare limitat burse cu participare nelimitat .

4. Dup gama de m rfuri sau titluri tranzac ionate: burse specializate burse universale.

5. Dup modul de execu ie a contractelor: burse cash burse la termen cu tranzac ii în marj .

6. Dup tehnica tranzac iilor: burse cu strigare liber burse electronice.2

Bursa este o institu ie ce reprezint o economie liber cu concentrare spre pia . Este foarte important s cunoa tem structura bursei, modul ei de organizare, de administrare i mecanismele decizionale din cadrul institu ii. Bursa asigur un num r importat de de func ii, ce îi atribuie statutul de institu ie reprezentativ a pie ei de capital. Func ia de baz a fiec rei burse o reprezint asigurarea unui cadru optim necesar efectu rii tranzac iilor bursiere. Func iile bursei sunt :
y Organizarea unei pie e vaste prin regelmentari, prin condi ii generale i

concentrarea cererii i ofertei
y Formarea unui pre

corect prin respectarea criteriilor necesare pentru

echilibrul cererii i a ofertei, acest pre fiind reprezentativ pentru întreaga pia a de referin
y Armonizarea pre urilor, bursa joac un rol de mediator pe pia , stabilind

pre uri de referin celelate produse sau servicii armonizându-se cu acesta
y Acoperirea riscurilor. Opera iunea de acoperire a riscurilor se realizeaz

intermediul pie ei bursiere i a mecanismelor de tranzac ie.
y Barometrul economic este cel mai realist instrument de prognoza, devenind

un semnal de ac iune pentru agen ii economici, guverne sau autorit i publice.
2

Adrian Ni u- Burse de m rfuri si valori, Tribuna Economica , Bucuresti 2002, pag. 45 3

LUCRARE DE LICEN

y Feed-Back economic este ssemnalul generat de evolu ia pie ei bursiere, este

criteriul de decizie economic , cursul bursier. Transparen a tranzac iilor i protec ia investitoriilor sunt valorile fundamentale ale orcarei burse i se reg sesc în activitatea opera ional de zi cu zi a bursei.3 1.2 BURSA DE VALORI MOBILIARE

Legea 52/94 privind valorile mobiliare i bursele de valori define te bursa de valori astfel: Äeste o institu ie cu personalitate juridic transparent moral mobiliare´ Bursele de valori mobiliare denumite i burse de fonduri, privite din punct de vedere al con inutului activit ii lor, reprezint segmentul cel mai important al pie ei secundare de capital. Tranzac iile sunt generate de interesele vânz torilor i cump r torilor , iar la rândul ei, genereaz efecte asupra cursului valorilor mobiliar. Existanta i func ionarea burselor de valori mobiliare sunt condi ionate de emisiunea i utilizarea valorilor mobiliare ca active financiare , ca i de diversificarea produselor bursiere în calitatea lor de plasament al capitalurilor disponibile i de acoperire a riscurilor.4 Func iile bursei de valori mobiliare sunt urm toarele:
y Concentrarea cererii i ofertei pe o anumit pia y Efectuarea tranzac iilor în conformitate cu ordinele adresate de clien i i de

asigurând prin ac iuni intermediare

automatizate sisteme, mecanisme i proceduri adecvate pentru efectuarea continu , ordonat , i echilibrat a tranzac iilor cu valori mobiliare admise la cot oferind garan ia i securitatea financiar prin m surarea continu a lichidit ii respectivelor valori

reglementariile pie ei, care sunt obligatorii pentru to i participa ii
y Urm rirea sistematic a cursului valorilor mobiliare înregistrate la cota bursei y Reflectare conjuncturii economice într-o anumit perspectiva

Bursa are un rol complex, asigur o circula ie liber

i intens a valorilor mobiliare la

un curs care reflecata interesul pubicului pentru de inerea anumitor valori mobiliare. Rolul principal al bursei de valori este de a faciliata acumularea de fonduri necesare pentru a finan a activitatiile economice i de a dirija fluxul fondurilor acumulate spre direc iile economice cele

3 4

Adrian Nitu-Burse de marfuri si valori, Tribuna Economica, Bucuresti 2002 pag. 48-49 Gabriela Anghelache- Piata de capital, Editura Economica, Bucuresti 2004 pag. 258 4

LUCRARE DE LICEN

mai rentabile. Ea îndepline te acest rol în special prin operatiuniile de vânzare i cump rare a ac iunilor i obliga iunilor emise de societatiile pe ac iuni. Prin prisma emitentului de valori mobiliare, bursa permite accesul la capitaluri proprii i împrumutate, iar din punct de vedere al investitorului i de in torului de valori mobiliare, ea ofer o mobilitate ridic în ob inerea de lichidit i. 1.2.1 Obiectul bursei de valori Obiectul principal al bursei de valori îl constituie negocierea, în cadrul burselor de valori se negociaz :
y Valori mobiliare (titluri finaciare) : ac iuni, obliga iuni, bonuri de tezaur, titluri

de rent
y Valute selective y Produse bursiere derivate: contracte future, op iuni pe marfa, op iuni pe titluri

financiare, dobânzii

op iuni pe valute, op iuni pe indici de bursa, op iuni pe rata

Exist burse al c ror obiect principal al negocierilor îl constituie ac iunile. Aceste burse se numesc i burse de ac iuni. Bursele de valori care au ca obiect de activitate tranzac ionarea valorilor mobiliare pe plan local se numesc burse locale, necaracteristice în comer ul bursier interna ional. Bursele cu un obiect de activitate extins la un num r mare de valori mobiliare admise la cotare, indiferent de ar emitenta sunt burse caracteristice, de reputa ie interna ional , de inând un rol conduc tor în tranzac iile bursiere generale. Clasificarea burselor de valori Bursele de valori pot fi clasificate dup men ionate: Din punct de vedere juridic : A. Bursa de valori oficial , este pia a unde se negociaz valorile mobiliare admise la cotare, iar opera iunile se desf oar într-un spa iu special amenajat conform unui regulament de func ionare. Tranzac iile sunt centralizate i accesibile inform rii permanente a clien ilor. Opera iunile se desf oar cu exclusivitate în cadrul unui mecanism, folosindu-se un personal specializat în negocierea tranzac iilor i un personal tehnic care se ocup de multiple criterii. Dintre aceste pot fi

5

LUCRARE DE LICEN

preg tirea negocierilor, evidenta contractelor i urm rirea realiz rii lor. Accesul în bursa este restrictiv. Bursa de valori oficial poate fi:
y Bursa de valori clasic . La aceast burs

se formeaz un curs unic, întrucât

procesul negocierilor este

este dirijat i supravegheat în conformitate cu

regulamentul de func ionare, pre urile formându-se pe baz de licita ie public .
y Bursa de valori modern . La aceast burs

procesele de negociere sunt

automatizate, pe baz de mijloace electronice i computere, în exclusivitate sau în combina ie cu mijloace clasice5 B. Bursa de valori neoficial este o burs cu un acces mai pu in restrictiv. Pe aceast pia se negociaz valorile mobiliare neînscrise la cotarea oficial . Este vorba de societ i mici i mijlocii care doresc s ob in fonduri pentru dezvoltare dar nu pot îndeplini condi iile severe de admitere la pia a oficial . Pe lâng acestea, la Bursa neoficial mai apar:
y societ ile radiate de la cota ia oficial ; y societ ile în dificultate, cum sunt cele în curs de dizolvare i lichidare

C. Pia a la ghi eu (OTC - Over The Counter) este pia a organizat direct între operatori, în afara burselor organizate i care se deruleaz printr-o re ea de telecomunica ii. Pe aceast pia se pot vinde i cump r valori mobiliare în cantit i oricât de mici i nu numai pachete de ac iuni care s aib la baz o unitate de m sur . Pre urile, de i se formeaz pe baza cursurilor cotate la Bursa oficial , sunt diferite, variind de la o firm la alta.6 Din punct de vedere al proceduriile de tranzac ionare folosite:
y Pia a bursier de licita ie. Un ordin de vânzare sau cump rare va fi executat

automat în momentul în care întâlne te un contra ordin cu acela i prêt.
y Pia a bursier de negociere. Tranzac iile au loc direct între brokeri, iar pre ul se

stabile te prin negociere direct .

5 6

Gabriela Anghelache ± Piata de capital, Editura Economica, Bucure ti 2004 pag .18 Gabriela Anghelache ± Piata de capital, Editura Economica, Bucure ti 2004 pag. 20

6

LUCRARE DE LICEN

Din punct de vedere al modul de lichidare a tranzac iilor:
y Pia

la vedere denumit

i pia a Äspot". Este pia a pe care se încheie tranzac ii

cu livrarea imediat imediat , dup caz;
y Pia

(tehnic, în câteva zile de la încheiere), cu reglarea

la termen este cunoscut

i sub denumirea de pia

Äfutures´. Decontarea

tranzac iilor se realizeaz la o data stabilit . Dup natura capitalului:
y Burse publice (unde statul este proprietar) y Burse private (societ i anonime pe ac iuni unde ac ionari sunt persoane

juridice ) Marea majoritate a burselor sunt private. Principalele pie e bursiere din lume sunt urm toarele:
y

SUA

- New York Stock Exchange (NYSE) -American Exchange (AMEX) -Nasdaq

y y y

Japonia ± Tokio Stock Exchange (TSE) Marea Britanie ± London Stock Exchange Germania ± HDB7

1.2.2 Ordinele de burs Orice tranzac ie bursiera este ini iat de un ordin de vânzare sau cump rare a valorilor mobiliare. Dup deschiderea unui cont, clientul va completa i semn un ordin de vânzare sau cump rare pentru fiecare tip de valoare mobiliara pe care dore te s o tranzac ioneze. Transmiterea unui ordin se poate realiza fie prin prezentarea la agentul de valori mobiliare care se ocup de contul clientului ori de câte ori este necesar, sau prin alte mijloace, cum ar fi telefonul, fax-ul, e-mail-ul, care sunt stabilite intre client i agentul de valori mobiliare la deschiderea contului. Ordinul este de fapt o ofert (în caz de vânzare) sau o comand (în caz de cump rare) i are ca obiect tranzac ionarea unui anumit volum de valori mobiliare, în anumite condi ii. Din acest punct de vedere ordinul trebuie s con in urm toare informa ii:
7

Pavel V. Ungureanu- B nci, burse si profit pe pia a finaciara, Editura Dacia, 2007, Cluj -Napoca, pag. 171 7

LUCRARE DE LICEN

y Sensul opera iunii (vânzare sau cump rare) y Produsul bursier ce face obiectul ordinului y Cantitatea vânz ri sau cump r rii y Tipul tranzac ie

Cea mai important indica ie este cea referitoare la pre , în practic s -au consacrat urmaroare tipuri Ordinul la pia a (Ämarket order´) presupune un ordin de vanzare-cumpare la cel mai bun pre al pie ei. Un ordin de cump rare la pia a presupune cump rarea la cel mai mic pre existent în bursa, în momentul în care intermediarul prime te instruc iunea de a introduce ordinul la burs , iar ordinul de vânzare la pia , trebuie executat la cel mai mare pre existent pe pia . Dac intermediarul nu reu e te s execute ordinul, se spune c Äa pierdut pia a´ i societatea de servicii de înve tii financiare, este obligat s desp gubeasc clientul. Ordinul limita (Älimit order´) acest ordin presupune limitarea resurselor în momentul efectu rii unei tranzac ii. Clientul aplica un pre minim de cump rare i un pre maxim de vânzare. Aacest ordin poate fi executat doar atunci când pia a îndepline te condi iile impuse prin ordin de client. Ordinele limita sunt intodeauna înso ite de o clauz specific Äla un pre mai bun´ ceea ce presupune c agentul poate s vând la un pre mai mare sau s cumpere la un pre mai mic decât cel din ordin. El este obligat s cumpere sau s vând imediat, în caz contrar intermediarii sunt vinova i de pierderea pie ii. Ordinul stop (Ästop loss order´) are ca scop limitare pierderilor i ac ioneaz în sens contrar ordinului cu limit de pre . Acest ordin devine unul de vânzare sau cump rare în momentul în care pre ul titlului func ioneaz în sens contrar a tept rii clientului. Un astefel de ordin stop de vânzare este plasat la un pre inferior decât cel al pie ei curente iar un ordin stop de cump rare este plasat la un pre superior cursului curent al pie ii. Ordinul stop limita sunt ordine de tranzac ie stop, care la declan are devin ordine limita. Exist i ordine cu men iuni speciale ca de exemplu: deloc.
y Imediat sau anuleaz (Äimmidiate or cancel´) taranzactia va fi executat

y Totul sau nimic (Äall or none´) titlurile vor fi tranzac ionate integral sau

imediat total sau par ial. Ce nu se execut se anuleaz .

8

LUCRARE DE LICEN

y Dintr-o dat sau deloc (Äfill or kill´) tranzac ia se execut imediat la pre ul

stabilit, în caz contrar se anuleaz .
y Ordin la deschidere(Äat the opening´) tranzac ia se realizeaz la cursul de

deschidere sau se anuleaz .
y Ordin de închidere (Äat the end´) tranzac ie trebuie realizat în ultimile 30

de secunde a zilei de tranzac ionare. Exist i alte situa ii care impun o men iune special , cum ar fi : Äîn jurul´, Äcu

aten ie´, Äcu grij ´. Clientul are dreptul s anuleze sau s modifice ordinul s u, oricând înainte ca acesta s fie executat. O problem esen ial în executarea ordinelor de bursa o reprezint respecatrea regulilor de prioritate de pre . Prin prioritate de pre în elegem c ordinele trebuie executate la pre uri mai mari, înaintea celor la pre uri mai mici dac sunt de cump rare, iar dac sunt de vânzare trebuie executate cele la pre uri mai mici înaintea celor la pre uri mai mari. În cazul în care ordinele sunt date la pre uri egale, atunci se procedeaz conform urmatoareleo reguli:
y Prioritate de timp sau precedent . Primul ordin plasat va fi primul ordin

executat
y Prioritatea de volum. Ordinul cu cel mai mare volum va fi primul executat y Executarea prorata. Toate ordinele cu acela i pre vor fi executate în func ie

de volumul lor. Este o regul care se aplic atunci când pia executare integral a ordinelor

nu permite

Din punct de vedere al valabilita ii ordinelor bursiere ele pot fi , ordine valabile o zi, ceea ce presupune c aceste ordine trebuie executate în ziua în care au fost lansate. Ordine cu valabilitate prestabilita (maximum 6 luni) pot fi anulate de investitor oricând înainte de a fi executate i ordine f r valabilitate precizata care se execut în general pân la finele lunii în curs pentru tranzac iile cash, iar pentru tranzac ii la termen pân la la finele angajamentului asumat de investitor. 1.2.3 Cotarea la bursa de valori Într-o economie de pia o societate pe ac iuni devine important numai dac ac iunile

i obliga iunile ei sunt admise s fie cotate la burs .

9

LUCRARE DE LICEN

Problema care se pune nu este aceea a mobilului economic care determin o societate pe ac iuni s se introduc în bursa, ci a posibilit ii întrunirii unor condi ii impuse de legisla ia na ional spre a putea ca ac iunile i obliga iunile emise pe pia a primar s poat fi vândute i cump rate la burs . Metode de cotare la burs Ac iunile i obliga iunile emise de societatea pe ac iuni (societatea de capitaluri) pot fi cotate la bursa de valori în dou situa ii distincte, c rora le corespund dou metode diferite:  Cotarea ac iunilor i obliga iunilor existente;  Cotarea unor noi emisiuni de ac iuni i obliga iuni Cotarea valorilor mobiliare este o opera iune prin care se înregistreaz ordinele de vânzare i cump rare în vederea form rii cursului i efectu rii tranzac iilor. Tehnicile de cotare cele mai utilizate în practic interna ional sunt urm toarele:
y Cotarea prin anun are public . Este o tehnic clasic de cotare la burs , este

folosit atât pe pie ele intermitente cât i pe pie ele continue. Negocieriile sunt deschiese de un func ionar al bursei, care strig titlurile ce urmeaz a fi negociate. Agen ii anun cu voce tare pre urile de vânzare i cump rare c utând parteneri interesa i. Tranzac iile se încheie în momentul în care un agent de bursa prime te un r spuns afirmativ la cota iile sale, din partea altui agent de burs .
y Cotarea pe baz

de carnet de ordin. Aceasta modalitatea presupune

centralizarea ordinelor primite de la clien i într-un document numit carnet de ordin (Äorder book´). Acest carnet de ordine con ine ordinele repartizate în raport cu gradul lor de negociabilitate. Aceasta modalitate mai poate fi numit i cotarea Äprin casier´.
y Cotarea prin înscriere la tabl . În cadrul acestei cotari, ordinele sunt afi ate

în a a fel încât s fie v zute de to i agen ii de bursa care particip la edin a respectiv . Contractarea are loc atunci când un agent de bursa ter accept o cota ie ce figureaz pe tabl .
y Cotarea în groapa (Äpit trading´). Este o variant a tehnicii clasice de

tranzac ionare, a a numita ÄGroapa´ este un spa iu aglomerat, unde agen ii de bursa î i strig pre urile, putând ac iona pe cont propriu sau în contul altor ter i.
10

LUCRARE DE LICEN

A fost una din metodele cele mai spectaculoase de cotare, fiind folosit pentru negocieriile cele mai intense, în special pentru contractele futures i op iuni.
y Cotare pe blocuri de titluri (Äblock trading´). Blocurile de titluri sunt

contracte de mare amploare, ele au caapacitatea de a influen a situa ia pie ii, de aceea negocierea lor este supus unui regim special.
y Cotarea electronic . Se reaalizeaaza prin folosirea tehnologiei moderne în

procesul de transmitere a ordinelor, executarea ordinelor contractelor. Cotarea la burs implic i o serie de dezavantaje:

i lichidarea

Societatea cotat trebuie s furnizeze publicului i speciali tilor bursieri numeroase informa ii economice i financiare. Ea trebuie s explice public modul în care î i gestioneaz afacerile. În multe ri, societ ile cotate la bursa trebuie s - i prevad anumite provizioane financiare suplimentare. Exist riscul ca investitori nedori i s preia în mod treptat controlul societ ii pe calea achizi iei de ac iuni emise la burs sau societatea s fac obiectul unor tentative ostile de achizi ie. 1.2.4 Tranzac iile bursiere În sensul larg , tranzac iile bursiere cuprind toate contractele de vânzare cump rare de titluri i alte active finaciar, încheiate pe pia secundar , indiferent dac
8

aceasta se

tranzac ioneaz la bursa propriu-zis sau pe pie ele interdealeri. În sens restrâns, tranzac iile bursiere se refer burselor de valori prin intermediul agen ilor de burs bursiere. Tranzac iile bursiere dup de tip european.

la contractele încheiate în incinta i în conformitate cu reglementariile cele dou mari

executarea lor sunt catalogate dup

continente, astfel se disting tranzac iile pie elor de tip american i tranzac iile potrivit pie elor

La bursele de tip american exist urm toarele tipuri de tranzac ii: 1. tranzac iile cu lichidare imediata (Äcash delivery´) tranzac ia are loc în ziua încheierii contractului

8

Adrian Ni u-Burse de m rfuri si valori, Tribuna Economica, Bucure ti 2002, pag. 300 11

LUCRARE DE LICEN

2. tranzac iile cu lichidare normal (Äregular settlement´) operatiiunile se finalizeaz în anumite num r de zile de la încheierea contractului, între 3 i 7 zile. 3. tranzac iile cu lichidare pe baz de aranjament special, lichidarea are loc la o dat scadenta. 4. vânz rile scurte (Äshort sales´) - contractul se execut dup formula lichid rii normale, dar pe baz de titluri împrumutate. 5. tranzac ii pe bani gat (Äcash´) - aceste tranzac ii se deruleaz pe baza contului deschis de client la firma broker. 6. tranzac ii în marja (Ämargin trading´) - cumapararile i vânz rile se efectueaz printr-un credit sau un împrumut în titluri. La bursele de tip european, dup modelul francez, exista urm toarele tipuri de tranzac ii: 1. tranzac ii la vedere (Äau comptant´) - executarea contractului are loc imediat sau în decurs de câteva zile de la încheierea tranzac iei bursiere. 2. tranzac ie cu reglementare lunar (Äa reglement mensuel´) - tranzac iile se închei în burs la un moment dat, dar urmeaz a fi executate la o dat prestabilita în decurs de o lun 3. tranzac iile ferme la termen, sunt tranzactii care se încheie ssub form de contracte negociate forward 4. tranzac iile de tip condi ionat, se execut la o dat viitoare, i permit cump r torului s execute contractul s u s abandoneze prina plata ini ial . 5. Tranzac iile bursiere reprezint esen a func ion rii pie ei bursiere, de al c rei volum i valoare depinde eficien a pie ei bursiere respective 1.2.5 Indicii bursieri Indicii bursieri sunt produse sintetice ce exprim evolu ia cursului valorilor mobiliare pe o anumit pia . Introducerea indicilor bursieri a fost necesar i determinat de existen a unui produs i care s nu reflecte evolu ia unui bursier, care s urm reasc în ansamblu pia a bursier

singur titlu cotat. Rolul principal al unui indice bursier este de a reflecta evolu ia unei anumite pie e bursiere per ansamblu. Primul indice bursier ap rut a fost Dow Jones Industrial Average la bursa din New York, urmat fiind de indicele FT-SE 30 la bursa britanic la bursa japoneza i mul i al ii care apar in primei genera ii de indici bursieri. i indicele Nikkei

12

LUCRARE DE LICEN

O nou etapa în evolu ia indiciilor bursieri, au reprezentat-o indicii din Ägenera ia a doua´, ei includ un num r mai mare de ac iuni din diverse sectoare economice compozi i, printre ei se num r i caracterizeaz mai bine pia a bursier . Indicii dein genera ia a dou sunt numi i i indici i indicii: NYSE la bursa New York, FT-SE 100 la bursa ridicat, deoarece britanic sau TOPIX la bursa japonez , ace ti indici au un grad de relevan domeniul bancar, telecomunica ii. Dac ini ial indicii bursieri au fost construi i doar pentru ac iuni, ast zi exist indici bursieri care urm resc evolu ia altor instrumente finaciare, cum ar fi obliga iuni sau titluri emise de fonduri mutuale. Indicii bursieri au evoluat de la apari ia lor ini ial , de la o singur pia a de capital, într-o anumit tara, la pia a financiar interna ional , eviden iat prin apari ia indicilor mondiali sau cei din spa iul monedei unice europene. Clasificarea indicilor bursieri: 1. Dup valorile mobiliare se disting urm toarele categorii de indici:
y indici bursieri pentru ac iuni y indici bursieri pentru obliga iuni y indicii bursieri pentru titlurile emise i fondurile mutuale

cuprind un num r mai mare de emiten i din domenii diferite de activitate, inclusiv din

Indicii pe ac iuni sunt indicii care se calculeaz în aproape toate t riile în lume unde exist o pia de capital, printre ace tia se num r : Dow Jones Average, Standar & Poor¶s 500 i Nasdaq în SUA, indicii FT-SE în Marea Britanie, DAX în Germania, Nikkei i TOPIX în Japonia, CAC-40 în Fran a, BET, BET-C, BET-FI i RAQ în România. 2. În func ie de modul de calcul
y indicii din prima genera ie, se calculeaz

ca o simpl medie aritmetica a

cursului ac iunilor componente
y indicii din a doua genera ie, care cuprind un num r mare de emiten i, ac iunile

apar in mai multor domenii de activitate i se calculeaz ponderea ac iunilor cu cursul bursier. În aceste categorii se num r urmatoarii indici : TOPIX, CAC-40,S&P 500, DAX i to i indicii calcula i pe pia a de capital din România.

13

LUCRARE DE LICEN

3. În func ie de gradul de cuprindere:
y indicii generali ai pie ei, se refer la evolu ia actiiunilor din mai multe domenii

de activitate: Nasdaq-100, CAC-40,FT-SE Actuaries 100, DAX, BET.
y Indicii sectoriali, ei se refer

la evolu ia unui singur sector al economi ei:

industria automobilelor, industria farmaceutic , transporturi, construc ii,massmedia, b nci, asigur ri etc. 4. În func ie de perioada În func ie de intervalul la care sunt calcula i, sunt indici care se calculeaz în timp real, la intervale de 15 secunde, i sunt indicii care se calculeaz la sfâr itul zilei de tranzac ionare. 5. În func ie de tipul pietei de capital
y Indici specifici (cum este indicele BET) y Indici ai pitei de negociere (de exemplu indicele RAQ)

6. În raport cu institu ia care îi calculeaz
y Indici oficiali y Indici calcula i de institu iile pie ei de capital y Indici calcula i de diverse publica ii economico-finaciare y Indici calcula i de intermediari

7. Dup aparenta valorilor mobiliare care intr în calcul
y Indici ce cuprind acutiuni cotate pe o singur pia a bursier y Indici mondiali, cuprind ac iuni ce se coteaz

pe diverse pie e ale lumii

(indicele FT Actuarial World Stock Index, MSCI, indicii Frank Russell ca i indicele Dow Jones Euro STOXX calculat în zona euro) Indicii bursieri sunt de fapt portofolii compuse din ac iuni cu propor ii diferite de participare. Modalitatea de stabilire a propor iei de participare a actiuniilor în aceste portofoliu se stabile te folosindu-se unul din cele dou criterii: capitalizarea sau pre ul actiuniilor. Bursele de valori sunt organisme foarte sensibile la multiplele influen e pe care le declan eaz evenimentele de ordin economic sau socio-politic. Ele pun în eviden starea

14

LUCRARE DE LICEN

conjunctural prelucreaz

a economiei, înregistreaz

mersul afacerilor marilor companii, culeg

i

informa ii privind situa ia economico-financiar

i cea a balan elor de pl i

externe ale altor ri. Orice tranzac ie încheiat la burs este determinat de interesele clien ilor i, la rândul ei, produce efecte asupra evolu iei cursurilor valorilor mobiliare negociate. Cursul acestor titluri cre te, scade, sau se men ine stabil pentru un anumit interval de timp, în func ie de situa ia conjunctural i, nu în ultimul rând, în func ie de încrederea pe care o are publicul în starea general a economiei i finan elor fiec rei ri.

15

LUCRARE DE LICEN

2

BURSELE DE VALORI DIN EUROPA OCCIDENTALA

2.1 SCURT ISORIC AL BURSELOR DE VALORI DIN EUROPA OCCIDENTALA Europa occidental se bucur de o istorie îndelungat , aici formându-se prima bursa existanta. Tranzac iile au început în Europa de Vest i s-au împr tiat în celelalte p r i ale lumii. Unele din cele mai vechi tranzac ii dateaz din anii 1100 la burs de valori din Pari ( Pari Bourse), Amsterdam, Milan i Londra. Alte burse de valori i-au avut începuturile mai târziu în anii 1600-1700 cum ar fi Belgia, Austria, Spania i Portugalia.Deoarece bursele erau neobi nuite înainte de anii 1800, toate aceste tranzac ii s-au executat în m rfuri i valute. În anul 1785 bursa Amsterdam a fost prima care în mod formal, a început tranzac ionarea de valori mobiliare. Apari ia acestor ac iuni este legat de constituirea ³Companiei Indiilor Orientale´, care avea nevoie de capitaluri mari necesare realiz rii expedi iilor sale coloniale. In secolul al 13-lea , la Toulouse, câtiva negustori puternici au avut ideea creerii primei societati pe actiuni cunoscuta în Franta : ´Les Moulins du Basacle et du Chateau de Toulouse´. Proprietatea acestei societati a fost divizata între mai multe persoane care puteau vinde sau schimba partile detinute. Inventatorul uneia din primele valori mobiliare este regele Francois I, care emite pentru prima data un imprumut public de tip obligatar în Franta pentru finantarea unui razboi cu milanezii.. Un punct de reper important îl reprezinta infiintarea burselor de la Lyon (1548), Toulouse (1549), Rouen (1561), Paris (1563) si Bordeaux (1571).Factorii dinamizatori ai secolului trecut i-au constituit mai intai membrii marii burghezii financiare, urmata de mica burghezie atrasa mai ales de imprumuturile obligatare realizate adesea de catre stat. Piata financiara franceza era în aceasta perioada mai mult obligatara, în timp ce Londra sau Berlinul aveau o piata de actiuni mai dinamica.Începând din a doua jumatate a secolului al 20 -lea , Londra devine prima piata bursiera din lume, pentru ca ulterior Wall Street-ul sa cucereasca aceasta pozitie . La sfârsitul secolului al 20-lea, în lupta pentru întâietate a aparut un nou rival, bursa japoneza, Kabuto-cho , care are toate sansele sa devina prima piata financiara mondiala.

16

LUCRARE DE LICEN

2.2

MARILE PIETE BURSIERE VEST ± EUROPENE

2.2.1 Piata bursiera din Marea Britanie Pia a valorilor mobiliare din Marea Britanie este cea mai veche pia din lume. La

sfâr itul secolului IX începutul secolului XX a fost cea mai dinamic pia a, motivul fiind suprema ia Imperiului Britanic. Anume la Londra a ap rut prima burs de valori în anul 1773.Dup r zboaiele mondiale, Marea Britanie i-a pierdut rolul de lider mondial, dar continue s fie în topul centrelor comerciale cele mai dezvoltate. Dup volumul capitaliz rii i tranzac ion rii ocup locul trei în lume fiind dep it de S.U.A. i Japonia, îns dup volumul de tranzac ionare a hârtiilor de valoare a emiten ilor str ini nu cunoa te rivali, 40% din volumul de emisiune a ac iunilor emiten ilor str ini, aproximativ 500 emiten i. Bursa de Valori de la Londra a fost organizat în 1773. În 1802 au fost adoptate regulile de tranzac ionare, care permiteau efectuarea de opera iuni la burs numai de c tre membrii ei (de la început erau 550). Pân 1986 regulile nu s-au modificat mult. Paralel cu Londra burse de valori s-au mai deschis i în alte ora e, îns rolul principal îl juca Londra care la începutul secolului XIX a devenit cel mai dezvoltat centru comercial din lume. Dup al II R zboi Mondial treptat s-au produs unificarea tuturor burselor i în anul 1973 ele au devenit diviziuni în teritoriu ale bursei de la Londra. Pân în 1986 exista o delimitare strict între membrii bursei în brokers i jobbers. Primii executau ordine în numele clien ilor, iar ultimii ± pe cont propriu. Membrii bursei puteau fi numai persoanele fizice. Bursa percepea comisioane fixe i se tranzac iona Äprin strigare´. La începutul anilor ¶80 corpora iilor li s-a permis de a participa în capitalul statutar al membrilor bursei. Pân în noiembrie 1986 Bursa de Valori de la Londra era organizat sub form de asocia ie, dup a fost reorganizat ca companie privat (private limited company). Ac ionari ai bursei erau membrii s i ± firme de broker-dealers, fiecare dintre care avea un singur vot. Num rul total de membri este 410. Dup fenomenul ÄBig Bang´ de pe pia a de capital al Marii Britanii s-au produs urm toarele modific ri: eliminarea comisioanelor fixe; s-a anulat delimitarea membrilor bursei, atât brokers cât i jobbers puteau efectua atât opera iuni pe cont propriu cât i în

17

LUCRARE DE LICEN

numele clien ilor; trecerea la un sistem electronic de tranzac ionare; trecerea dreptului de vot de la persoanele fizice la cele juridice. Aceste modific ri i-au permis Bursei de Valori de la Londra s - i recapete fostele pozi ii. B ncile nu pot fi membri ai bursei, îns prin intermediul companiilor-fiice pot deveni membri. Membrii Bursei de Valori de la Londra pot fi grupa i în 4 grupe:
y Firmele de broker-dealers reprezint cea mai numeroas grup . Principala lor

func ie const în executarea ordinelor de vânzare-cump rare a clien ilor, îns pot executa i opera iuni pe cont propriu. Unele firme apar fie în calitate de broker fie în calitate de dealer.
y Market-makers ± membrii bursei care stabilesc cursul unor anumite titluri pe

parcursul zilei. Ei ocup rolul principal.
y Inter dealer brokers sunt ni te intermediari între market-makers. y Brokers monetari (stock exchange money brokers) ± membrii bursei, care au

dreptul de a împrumuta mijloace financiare i titluri altor membri ai bursei.9

9

www.londonstockexchange.com 18

LUCRARE DE LICEN

Legea privind companiile din 1985 ± 1989

Legea privind hârtiile de valoare (Legea prind insiders) din 1985

Legea privind serviciile financiare din 1986

Consiliul londonez privind fuziunile i contopirile Banca Central a Angliei

Trezoreria Consiliul privind hârtiile de valoare i investi iile Asocia ia participan ilor profesioni ti str ini

Organe de autoreglementare

Bursele de valori

S.F.A.

L.A.U.T.R.O.

L.S.E.

Bursele de futures

I.M.R.O.

F.I.M.B.R.A.

Fig.2.2 1 Structura pietei de capital engleze
Sursa: www.londonstockexchange.com

19

LUCRARE DE LICEN

Tabelul 2.2 1 Evolutia Bursei de Valori din Londra
2004 Numarul de companii listate Capitalizarea pietei (in $ million) Valoarea tranzactionarii actiunilor (in $ million) Media zilnica a cifrei de afacere (in mii $) Media tranzactiilor (in mii $) Capital nou din ofertele publice initiale (milioane $) Capital nou de la ofertele publice secundare (milioane $) Numarul zilelor de tranzactionare Sursa: www.wikipedia.org 2,837 2005 3,091 2006 3,256 2007 3,307 3,851,706 10,333,686 40,684 64.2 50,026 32,759 254

2,865,243 3,058,182 3,794,310 5,169,024 5,677,721 7,571,699 20,351 96.5 13,831 18,649 254 22,531 85.7 31,169 20,669 252 30,046 79.9 55,807 38,561 252

Numarul de companii listate

3,307 3,256

3,091

2,837

2004

2005

2006

2007

Fig.2.2 2 Numarul de companii listate

20

LUCRARE DE LICEN

Capitalizar a pi t i (i $ milli

.

.

.

.

Fig.2.2 3 Capitalizarea pietei

2007

2006

7.571.699

2005

5.677.721

2004

5.169.024

Fig.2.2. 4 Valoarea tranzactionarii actiunilor  

Valoarea tran actionarii actiunilor (in

million 

¤ 

.

.

¦  § ¥© 

©¨ ©

¦ ¤

¡ £ ¢
. . 10.333.686

¡   

   

§ ¤¥ ¥ © § ¤

©¨¤ 

¨ ¤

§¦ ¥¤

21

LUCRARE DE LICEN

Media zil i a a ifrei de afacere (i mii $

0.046

2004

Media tran actiilor (in mii

96,50 85,70 79,90

2004

2005

2006

Fig.2.2 6 Media tranzactiilor

%$

# 



20.

2005

Fig.2.2 5 Media zilnica a cifrei de afacere 



22.

2006

"
40.684 2007 64,20 2007 

!

!

22

LUCRARE DE LICEN

Capital nou din ofertele publice initiale ( ilioane $)
&

55.807 50.026

31.169

13.831

2004

2005

2006

2007

Fig.2.2 7 Capital nou din oferte publice initiale

Capital nou de la ofertele publice secundare (milioane $)

2007

32.759

2006

38.561

2005

20.669

2004

18.649

Fig.2.2 8 Capital nou din oferte publice secundare

23

LUCRARE DE LICEN

2.2.2 Piata bursiera din Germania În Germania activeaz 8 burse de valori: în Frankfurt, Diusselidorf, Munhen,

Hamburg, Berlin, Shtutgard, Hannovra, i Bremen. Tranzac ionarea cu trate a ap rut în Frankfurt în 1585. La sfâr itul sec. XVIII se tranzac ionau regulat obliga iuni i cambii simple. Prima cotare a ac iunilor a avut loc în 1820. În sec. XIX Frankfurtul era principalul centru bursier al Germaniei. În perioada interbelic principala burs era cea de la Berlin. Dup al II R zboi Mondial, în septembrie 1945, Bursa de Valori de la Frankfurt i-a reînceput activitatea. Dup al II R zboi Mondial, principalele burse de valori din Germania erau cea de la Frankfurt i cea de la Diusselidorf. În 1979 Bursei de Valori de la Frankfurt îi revenea 46% din volumul de tranzac ionare bursier, iar celei de la Diusselidorf ± 34%. În anii ¶90 Bursa de Valori de la Frunkfurt a început s de in o pozi ie dominant . În perspectiv nu este exclus faptul de fuziune a tuturoro burselor. Practic, în prezent, toate regulile de tranzac ionare sunt identice, iar informa ia se transmite momentan la toate bursele, deaceea bursele germane pot fi considerate ca o burs . Bursei de Valori de la Frankfurt (Frankfuter Wertpapierborse) îi revine 75% din opera iile cu ac iuni i 74% ± cu obliga iuni. Structura organizatoric a Bursei de Valori de la Frankfurt este specific i nu are analogie în lume. În varianta actual func ioneaz de la 1 ianuarie 1993. Conform legisla iei germane, bursa de valori este o institu ie de drept public ± organiza ie necomercial . Dup statut Bursa de Valori de la Frankfurt este organiza ie cvasipublic , în trecut fiind subordonat Cur ii de Industrie i Comer . Dup reorganizarea din 1992 i pân în prezent, ea este subordonat ÄS.A. Bursa German ´ (Deutsche Borse A.G.). Formal, Bursa de Valori de la Frankfurt i S.A. Bursa German sunt institu ii distincte, iar efectiv ± un tot întreg. S.A. Bursa German este o societate pe ac iuni de tip deschis, 81% din ac iuni, apar ine b ncilor, 10% ± burselor regionale, 9% ± maklerilor.

24

LUCRARE DE LICEN

Pia a de capital

Makler i

7 burse regionale

B nci

Bursa de Valori din Frankfurt

S.A. ÄBursa German ´
Bursa German a Contractelor la Termen

Societatea privind dezvoltarea burselor i pie elor din Europa Central i de Est

Uniunea German de Cas

Centrul German de Informare

Depozitarul emiten ilor str ini

Fig.2.2 9 Structura organizatoric a S.A. Bursa German S.A. Bursa German coordoneaz activitatea Bursei de Valori de la Frankfurt i Bursei Germane a Contractelor la Termen (Deutsche Terminborse ± D.T.B.); întreprinderile-fiice sunt: Depozitarul Central ± Uniunea de Cas german (Deutsche Kassenverein A.G.), sistema de informare (Deutsche Werpapierdaten-Zentrale Gmbh) i Societatea privind Dezvoltarea Burselor de Valori i Pie elor Financiare a clearing rilor Europei Centrale i de Est. La rândul s u, Uniunii de Cas germane îi apar in 100% din capitalul organiza iei de i decontare privind hârtiile de valoare ale emiten ilor str ini (Deutsche la bursele germane se Auslandskassenverein A.G).. Toate tranzac iile ce se efectueaz

lichideaz prin intermediul sistemei de decontare i depozitare a S.A. Bursa German .

25

LUCRARE DE LICEN

Conducerea bursei este asigurat de Consiliul Directorilor în num r de 19 ± 22 persoane numi i pe termen de 3 ani. Membrii Consiliului sunt reprezenta ii burselor, maklerilor, companiilor de asigur ri, emiten ilor i investitorilor. În componen a bursei mai intr Consiliul privind Listing-ul, Arbitrajul Bursier, i Curtea Maklerilor de Curs (Kurmaklerkammer). Membrii bursei se clasific în 3 categorii: b nci, maklerii oficiali (Kurmakler) i maklerii liberi (Freimakler). Companiile str ine investi ionale sunt distribuite în categoria institu iilor financiare (b nci). Membrii bursei S.A. Bursa German sunt în num r de 137 (68 autohtoni i 69 str ini). Num rul total al persoanelor ce au acces în incinta bursei sunt 1136 din partea b ncilor, 42 ± makleri oficiali i 104 makleri liberi. Pân în 1992 supravegherea pie ei bursiere germane era descentralizat i era efectuat de organele speciale ale landurilor. Odat cu aprobarea Legii privind Opera iile cu Hârtiile de Valoare a fost creat Comisia privind Hârtiile de Valoare (Bundesamt fur das Wertpapieren) care a preluat supravegherea pie ei la nivel federal. Deoarece principalii participan i profesioni ti ai pie ei de capital sunt b ncile, un rol important în supravegherea pie ei o are banca central ± Banca Federal German , precum i Curtea Federal de Supraveghere a B ncilor (Bundesaufsichtsamt fur sa Kreditwesen) cu sediul la Berlin. Legisla ia german , ca i legisla ia altor ri europene, presupune participarea muncitorilor la gestiunea societ ilor pe ac iuni. În Germania în societ ile cu un num r de angaja i mai mare de 2000, comisia de supravegherea este constituit din 50% muncitori i 50% ac ionari. În societ ile cu num r de 500 persoane, 30% din consiliul de supraveghere trebuie s constituie muncitorii.10 2.2.3 Piata bursiera din Franta Pia a valorilor mobiliare din Fran a este una din cele mai vechi pie e din lume. În 1724, 60 de agen i de schimb (agents de change) au primit dreptul exclusiv de a tranzac iona ac iuni i obliga iuni. În 1807 aceast profesie a fost legiferat de c tre Codul Comercial al lui Napoleon. Agen ii de schimb i-au p strat monopolul cu opera iuni în baza de comision pân la mijlocul anilor ¶80 ai sec. XX. În Fran a se emit un num r mare de valori mobiliare, îns dep e te pe cea a ac iunilor de 4 ori. pia a obliga iunilor

10

www. deutsche-boerse.com 26

LUCRARE DE LICEN

Dup volumul capitaliz rii Fran a ocup locul 4 în lume, pozi ia dominant ocupând Parisul, c ruia îi revin 100% din totalitatea tranzac iilor cu ac iuni. Pân în 1967 în Fran a activau 7 burse de valori, fondate de agen ii de schimb, în 1967 a fost fondat prin fuziunea agen ilor de schimb Compania Na ional a Agen ilor de schimb (Companie National des Agents de Change), care 1968 s-a renumit Societatea Burselor Franceze. Din 1962 printr-un decret special a fost unificat pia a ac iunilor, iar din 1986 a fost introdus la Bursa de Valori de la Paris sistema C.A.C. (Cotation Assistee en Contenu), ceea ce a permis unificarea tuturor burselor franceze. Aceast sistem este analogic ca sistema CATS de la bursa din Toronto i sistema japonez CORES. Ea permite oric rui membru al Societ ii Burselor Franceze s efectueze tranzac ii on-line la Bursa de la Paris. În incinta bursei de la Paris au sediul 2 burse ce tranzac ioneaz titluri derivate: MONEP i MATIF. Participan ii profesioni ti pe pia a bursier francez sunt Societ ile de Burs (Societes de Bourse). Numai ele au dreptul de a efectua opera iuni pe pia . Societ ile de Burs au înlocuit agen ii de schimb, care erau ni te firme mici organizate ca întov r iri, cu un capital statutar modest. În decembrie 1985 agen ii de schimb au primit dreptul de a înfiin a companii mixte împreun cu b ncile i alte institu ii financiare, cu parteneri str ini precum i de a efectua opera iuni de dealer i a emite hârtii de valori. Aceste modific ri s-au datorat reformei financiare din 1988 când agen i de schimb s-au renumit Societ i de Burs . În prezent pachetul de control al Societ ilor de Burs sunt de inute de institu ii financiare str ine , de obicei, banc sau companie de asigur ri. Pân în 1992 nu s-a permis înfiin area noilor Societ i de Burs , activau numai cele create în baza agen ilor de schimb. Fiecare Societate de Burs are dreptul de a efectua un tip de activitate sau chiar câteva, opera iuni pe cont propriu cât i în numele clien ilor în baza licen ei acordate de Consiliul privind Bursele de Valori.11 2.2.4 Piata bursiera din Italia Bursa din Milano este cea mai veche bursa din Italia. A fost fondat în 1801de viceregele Eugene Napoleon, dup modelul celei din Paris. Activitatea sa a fost limitat de num rul sc zut de ac iuni cotate i de volumul restrâns al tranzac iilor. Abia dup 1858, o dat cu unificarea Italiei, care a antrenat nevoi importante de finan are a lucr rilor publice, se va

27

LUCRARE DE LICEN

dezvolta i bursa milanez

i se vor crea i altele. Importante reforme au avut loc în 1974, i mai complet a

1978 i 1983, fiind înso ite de o cre tere semnificativ a num rului de titluri cotate i a volumului tranzac iilor. Legea din 2 ianuarie 1991 a antrenat o reform bursei. Caracteristica pie ei. Bursele italiene au o pia cel mai sc zut în raport cu P.I.B. (12%) fa burs r mas mondial. Organizarea i intermediarii bursei. Sunt 10 burse în Italia la Milano, Roma, Genova, Torino, Floren a, Vene ia, Trieste, Neapole, Bologna i Palermo. Toate sunt institu ii publice, bursa din Milano fiind cea mai important (peste 90 % din tranzac ii). Activitatea pe pie ele de valori mobiliare este coordonat de CONSOB (Commissione Nazionale per la Societa e la Borsa), care supravegehaz pie ele i informa iile financiare comunicate de societate i controleaz modalit ile de transfer al blocurilor de ac iuni. Pân în 1990, numai agen ii de schimb puteau negocia pe pia . B ncile i al i intermediari financiari puteau negocia în afara pie e pe propriul lor cont. Pornind din 1993, b ncile pot forma societ i intermediere financiar f r colaborare cu agen ii de schimb. Chiar i b ncile str ine pot participa în anumite societ i de burs , comparabile din punct de vedere al activit ii, cu cele franceze. Activit ile specifice acestor societ i se refer la: efectuarea de opera iuni diverse pe pia a valorilor mobiliare; gestiunea portofoliilor de titluri; opera iuni de curtaj i de garan ie a emisiunii titlurilor; participarea la opera iuni de subscriere etc. Pentru valorile de tezaur exist , cu începere din 1988, 20 de speciali ti care afi eaz în permanen cursurile de cump rare i de vânzare a acestor titluri.12 2.2.5 Piata bursiera olandeza Bursa din Amsterdam a fost creat în 1602 i este cea mai veche din lume. Companiile din India oriental au fost primele societ i care s-au finan at prin vânzarea de ac iuni la public, înc de la debut aceast burs are o orientare interna ional pronun at , în secolele XVIII i XIX bursa se dezvolt , permi ând finan area investi iilor olandeze în str in tate i atragerea investitorilor str ini pe pia a intern . Dup 1876 bursa din Amsterdam, entitate
11 12

limitat dac avem în vedere c ri comunitare europene. Este o

titlurile negociate sunt în cvasitotalitate italiene. Capitalizarea bursier reprezint procentul de celelalte captiv de-a lungul timpului, dar care este în prezent în plin proces de

schimbare. Bursa de la Milano se plaseaz pe locul 4 în europa i pe pozi ia a 9-a pe plan

www.euronext.com www.borsaitaliana.it 28

LUCRARE DE LICEN

legal , ia forma unei asocia ii private de Ädealers" de titluri, în 1978, aceea i burs pune în func iune o pia a op iunilor negociabile, pia a cea mai mare de op iuni din Europa, în 1990, sunt abolite comisioanele fixe i cheltuielile de timbru, introducându-se i un sistem particular pentru tranzac iile cu obliga iuni de stat. Bursa din Amsterdam este important , îndeosebi prin faptul c reprezint o pia semnificativ privind evolu ia dolarului i a fenomenelor de conjunctur ale economiei americane. Aceasta deoarece numeroase societ i cotate la Amsterdam realizeaz o parte important din cifra lor de afaceri în S.U.A. Capitalizarea bursier din Amsterdam reprezint un procent destul de ridicat în raport cu P.N.B. (42,1%), bursa olandez plasându-se pe locul 5 între bursele europene i pe locul 10 între bursele mondiale. Asocia ia bursei este condus de un Consiliu compus din 17 membri. Pre edintele este o personalitate independent . Al i 4 membri sunt, de asemenea, personalit i independente, care nu apar in bursei i care reprezint 3 categorii de societ i membre: b ncile, brokerii i firmele specializate. Comisia de valori creat în 1988 este îns rcinat cu mai multe misiuni: supravegherea pie elor pentru contul trezoreriei; asigurarea protec iei investitorilor i a celor care economisesc; verificarea respect rii regulilor privind buna func ionare a pie elor i controlul aplic rii lor. Exist , de asemenea, 3 categorii de firme membre la burs : b ncile, brokerii i firmele specializate. B ncile i brokerii negociaz cu investitorii, dar nu particip la firmele specializate, acestea din urm ac ionând ca intermediari între b nci i brokeri. Pot lua, totodat , pozi ie (de cump r tori sau vânz tori), fiind comparabile cu speciali tii de pe pie ele americane. Operatorii cei mai importan i pe pia MESS and HOPE. Exist sunt grupurile americane ABN-AMRO, i remizieri care încheie contracte cu membrii bursei i sunt de dou

categorii: remizieri A (care pun în leg tur Clien ii cu membrii bursei) i remizieri B (care transmit ordinele pentru contul clien ilor lor) 13 2.2.6 Piata bursiera belgiana Scurt istoric. C tre 1360, negustorii din Bruges se reuneau pentru încheierea afacerilor în fa a hotelului Van der Bourse. Acest nume de burs a fost dat apoi opera iilor de tranzac ionare în ansamblul lor i adoptat în alte ora e belgiene i str ine. Bursa fondurilor publice a fost creat în 1801.

13

www.bsn.eu 29

LUCRARE DE LICEN

Legea din 4 decembrie 1990 a operat o reform profund a opera iunilor pe pie ele financiare i a statutului intermediarilor financiari. De asemenea, prin decizia regal din ianuarie 1991 s-a stabilit noul cadru de func ionare a burselor belgiene. Caracteristica pie ei. Pia a belgian este înc limitat , întreprinderile belgiene apeleaz înc în mic m sur la pia a financiar . Bursa din Bruxelles s-a confruntat în 1992 cu grave dificult i financiare, cu c derea volumului tranzac iilor. Capitalizarea bursier la Bruxelles reprezint 31 % din P.N.B. Bursa belgian se situeaz pe locul 6 între cele europene i pe locul 16 între bursele mondiale. Organizare i reglementare. Pe pia a financiar belgian func ioneaz trei burse la Bruxelles, Anvers i la Liege (bursa fondurilor publice). Cea din Bruxelles este predominant atât prin num rul de titluri negociate (90% din total), cât i prin volumul tranzac iilor. Buna func ionare a pie ei este asigurat de: societ ile de burs , Comisia de burs , Comisia bancar i intermediari. este administrat de o Societate de burs a valorilor mobiliare Fiecare burs

(S.B.V.M.), persoan juridic de drept public, constituit sub forma unei societ i cooperative, având ca ac ionari un num r de 128 societ i. O Comisie de burs administreaz S.B.V.M., fiind un organism de reprezentare format din 15 membri ale i pe trei ani de to i agen ii de schimb. Acesta precizeaz modalit ile de organizare i controleaz pie ele. Comisia bancar este compus dintr-un pre edinte i 6 membri numi i prin decizie regal , al c ror mandat este de 6 ani, reînnoibil. Ea supravegheaz i controleaz institu iile de credit, emisiunile publice i anumite institu ii de credit, cum de titluri, societ ile de portofoliu i fondurile comune de plasament. Principalii intermediari sunt: societ ile de burs credit. B ncile pot primi ordine de burs , dar trebuie s le transmit agen ilor de schimb pentru execu ia lor. De asemenea, guvernul belgian a selectat 14 institu ii bancare pentru func ia de speciali ti în valori de tezaur. Ele pot dezvolta o pia publice pe termen lung. 14 secundar a titlurilor publice. A fost introdus i un sistem de compensa ie pentru certificatele de trezorerie i obliga iunile sunt Banca Na ional a Belgiei, Institutul de rescontare i garantare i institu iile publice de

14

www.euronext.com 30

LUCRARE DE LICEN

2.2.7 Piata bursiera spaniola Scurt istoric. În calitate de institu ie oficial , bursa exist din mijlocul secolului XIX. Bursa de la Madrid a fost fondat în 1831 sub regele Ferdinand al VII-lea, cea din Bilbao în 1889, pentru ca din 1915 s func ioneze o burs de valori i la Barcelona. În prezent exist , al turi de cele 3, înc o burs la Valencia. Bursa din Madrid reprezint 92% din capitalizarea na ional . Vin în ordinea importan ei Barcelona, Valencia i Bilbao. Acela i titlu poate fi cotat pe mai multe pie e, dar interconexiunea informatic dintre ele suprim diferen ele de curs care se produceau înainte. La Barcelona exist o pia secundar pentru întreprinderi mici i mijlocii. Caracteristica pie ei. Ne putem a tepta la o cre tere a importan ei burselor spaniole în viitor, în m sura în care nevoile de investi ii sunt importante, întreprinderile vor recurge mai substan ial la burs pentru a- i finan a expansiunea lor. Mai mult cererea trebuie s dezvolte produsele prin care s fie atra i tot mai mult investitorii institu ionali. Capitalizarea bursier la Madrid reprezint un procent sc zut în P.N.B. (20%). Bursele spaniole se situeaz pe locul 7 între cele europene i 15 între cele mondiale. Organizare i reglementare. Autoritatea activitatea membrilor s i. Func ioneaz tutelar este Comisia Na ional a Pie ei Bursiere, îns rcinat cu supravegherea pie ei, veghind la aplicarea reglement rilor privind i Consiliul Superior al Burselor, în calitate de administrator comun al tuturor burselor spaniole. Este compus din reprezentan i ai autorit ilor publice i din pre edin ii asocia ilor agen ilor de schimb, având func ia de consiliere i coordonare. Principalii intermediari pe pie ele ac iunilor i obliga iunilor sunt: societ ile de titluri, care ac ioneaz în nume propriu sau în calitate de intermediari. Ac ionarii str ini, în special francezi, dar i americani i japonezi, particip cu o parte la capitalul unui num r oarecare de societ i; agen ii de titluri, care ac ioneaz în numele ter ilor, sunt îns rcina i cu plasamentul emisiunilor de titluri. Nu pot interveni pe pia pe propriul lor cont i nu pot s participe la subscrierea de emisiuni pe pia a primar ; membrii individuali i casele de titluri, care trebuie s primeasc avizul Comisiei Na ionale i s fie autorizate de Ministerul Economiei i Finan elor; speciali tii în valori de tezaur. Începând cu 1988, speciali tii în valori de tezaur au fost desemna i pentru animarea pie ei. Ei afi eaz în orice moment un curs de cump rare i unul de vânzare la care se angajeaz s cumpere sau s vând un bloc de titluri pe care
31

LUCRARE DE LICEN

îl de in. Cursurile se afi eaz telefon.

în timp real pe ecranele agen iilor de difuzare a

informa iilor bursiere. Ordinele de vânzare i cele de cump rare se transmit prin Cu începere din iulie 1990, data na terii ÄBig-Bang"-ului spaniol, numero i agen i de schimb intr în leg tur cu b ncile spaniole din str in tate. Deja mai multe societ i de titluri sunt sub controlul b ncilor sau grupurilor financiare spaniole i str ine (exemplu: Barclays i J.P. Morgan). Altele i-au diversificat activitatea în servicii financiare i constituie minib nci de afaceri. Altele au ales s r mân independente.15

15

www.bolsamadrid.es 32

LUCRARE DE LICEN

3

BURSELE DIN EUROPA DE EST

3.1

GENERALIT

I

Pie ele de valori mobiliare din Europa de Est au trebuit s fie construite de la zero, dup c derea comunisnului. În timp ce banciile au evoluat lent, devenind prima sursa de finan are pentru afaceri, pie ele de valori mobiliare au crescut la un ritm i mai modest. Totu i exist o cre tere concentrat asupra rolului crucial care îl pot avea pie ele de valori mobiliare asupra dezvolt rii economice. Istoria pie elor de valori mobiliare în aceast regiune dateaz din secolul 19, când bursele au existat în majoritatea rilor care acum sunt în tranzi ie economic . Dar aceste pie e au fost închise sub guvernarea comunista i au reap rut datorit programelor de privatizare la începutul anilor 1990. Slovenia, Ungaria, Bulg ria i Polonia au deschis pie ele de ac iuni foarte timpuriu în anii 1990-1991, fiind urmate de Republic Ceha, Slovacia i Lituania în 1993. Tranzac iile la bursa de valori Bucure ti au început abia în 1995. T riile au urmat politici foarte diferite în dezvoltarea pie elor bursiere la începutul tranziitilor. Acest lucru poate fi explicat de diferen ele politicilor de privatizare în fiecare ar . Majoritatea companiilor listate erau companii privatizate , i nu companii abia ap rute. Printre rile din regiunea estic putem distinge trei abord ri diferite, în Bulg ria, ri au fost caracterizate ini ial de o cre tere rapid a Republica Ceha, Slovacia, România i Lituania listariile au fost obligatorii dup o privatizare în mas . Bursele de valori în aceste companiilor listate i dup aceea una treptat . În faza incipienta, foarte pu ine din ac iuni au fost tranzac ionate, dar din momentul în care pie ele deveneau tot mai stabile, actiuniile nelichide au fost de-cotate, acest lucru fiind urmarea unor reglement ri stricte (ex minimul de capital i de lichidit i cerut) A doua abordare, al grupurilor de tari ± Estonia, Ungaria, Polonia i Slovenia ± au ales s înceap cu un num r redus de ac iuni listate, num r ce a crescut odat cu dezvoltarea pie elor. Actiuniile listate erau deseori oferte pubilce voluntare. A treia abordare a Rusiei i Ucrainei a fost o combina ie între celelate abord ri. Dezvoltarea capitaliz rii pie elor, de asemenea reflecta metoda privatiz rii. În t riile unde a existat o privatizare treptat , pia a de capital a crescut lent, pe când în rile cu privatizare în mas , pia a de capital a s rit la niveluri foarte ridicate i apoi a sc zut ca urmare a de-cotarii actiuniilor nelichide. La sfâr itul anului 2000 capitalizarea pie ei bursiere din
33

LUCRARE DE LICEN

Rusia a atins cel mai mare prag din Europa de Est, urmat fiind de Polonia, Ungaria i Republica Ceha. Celelate pie e bursiere în aceast regiune au avut o cre tere de neglijat, probail datorit faptului c sunt ri de dimensiuni mici sau cu un cadru de reglementare slab. Cu toate acestea, chiar i cele mai mari tranzac ii în economie de tranzi ie sunt relative mici la scara mondial .
180 155.4 160 140 120 100 80 60 32.2 40 20 0 March 2007 2002 2003 2004 2005 2006 44. 4. . 46.2

Fig.3.1. 1 Evolutia Burselor de valori est europene

34

LUCRARE DE LICEN

Cifra de afaceri (media zilnica 2007 mld. Euro)

Polonia Cehia Romania Ungaria Slovenia Bulgaria Lituania Slovacia Es tonia Letonia

Fig.3.1. 2 Cifra de afaceri Capitalizare 2007 (mld. Euro)

Polonia Cehia Romania Ungaria Slovenia Bulgaria Lituania Slovacia Estonia Letonia

Fig.3.1. 3 Capitalizare 2007
35

LUCRARE DE LICEN

3.2

PIETELE BURSIERE

3.2.1 Pia a bursier a Bulgariei Caracteristica pie ei. În Bulg ria, pia a de capital secundar a avut un început mai aparte. Spre deosebire de alte ri din zon , aici statul nu s-a implicat într-o prim faz în i f r existen a înc a unei entit i organizarea pie ei. Treptat, spontan, au ap rut mai multe burse de valori private, organizate ca societ i pe ac iuni, pe baza Codului Comercial, îns rcinate cu supravegherea pie ei, în aceste condi ii, bursele s-au autoreglementat, dar organizarea, procedurile de tranzac ionare diferite, nereglementate i nesupravegheate au indus mari riscuri în sistem. În consecin , legisla ia este corectat în 1995, în ianuarie 1996 este creat organismul îns rcinat cu supravegherea i reglementarea pie ei de capital ² Comisia pentru Valori Mobiliare i Bursa de Valori ² care, stabilind un nivel înalt al capitalului social pentru burs de valori ca societate pe ac iuni, determin cele 14 burse s fuzioneze, creându-se astfel Bursa de Valori Bulgar , cu sediul la Sofia. Bursa de Valori Bulgar dispune în prezent de un sistem de tranzac ionare computerizat, la fel ca i concurenta s , pia a OTC. De remarcat este faptul c înc nu exist un indice oficial al pie ei, fiind folosit Reuters All Bulgarian Stock Index (RABSL). Volumul tranzac iilor bursiere este sc zut, de i num rul societ ilor cotate a crescut ² mai ales dup desf urarea privatiz rii în mas ², ajungându-se într-o perioad la aproape 1000. Explica ia ine, pe de o parte, de performan ele slabe înregistrate de societ i i de neîncrederea în ele (multe fiind tranzac ionate sub valoarea nominal ), iar pe de alt parte, de concuren României). Tipuri de titlurile mobiliare. Pe fundalul unei rate a infla iei ridicate, dobânda real pozitiv extrem de atractiv practicat la titlurile de stat în anii din urm a determinat o orientare preponderent spre acestea în detrimentul ac iunilor, care i anterior erau lipsite de atractivitate. În consecin , pia a obliga iunilor s-a dezvoltat (mai ales în condi iile dificile din perioada 1995-1997), obliga iunile de stat i certificatele de trezorerie fiind instrumente predilecte folosite pentru finan area deficitului bugetar în lipsa unei finan ri externe. Ca structur pe scaden e a titlurilor de stat, trebuie s remarc m varietatea acestora: la trei, ase, nou i 12 luni pentru titlurile scurt, i la doi, trei, cinci i 10 ani pentru cele pe termen lung. f cut de titlurile de stat (aceste cauze pot fi întâlnite, de altfel, i în cazul

36

LUCRARE DE LICEN

Interesant

este ideea aplicat

de statul bulgar pentru a cre te atractivitatea

obliga iunilor ZUNK, emise în 1990 pe termen de 25 de ani pentru acoperirea unor credite neperformante din perioad anterioar . Nefiind tranzac ionate la burs , ci pe pia a interbancar , pentru a le cre te valoarea s-a introdus un premiu de 40% în cazul folosirii lor ca mijloc de plat în privatiz ri i au fost acceptate ca garan ii pentru b nci în ob inerea de împrumuturi de la Banca Na ional a Bulgariei. Pia a bulgar de capital prezint o serie de caracteristici:
y investi iile str ine,

atât directe, cât i de portofoliu, au r mas la un nivel

sc zut;
y bursa continu s resimt lipsa unor investitori activi, atât autohtoni, cât i

str ini; o parte a investitorilor str ini de portofoliu s-a retras la un moment de pe pia ;
y pia a primar este aproape inexistent ', y capitalizarea bursier

i volumul tranzac iilor raportate la P.I.B. sunt

foarte sc zute;
y este considerat o pia

de frontier .

Progresele f cute de Bulg ria în plan bursier în ultimii ani pleac de la adoptarea unei noi legi a valorilor mobiliare, aliniat cerin elor europene i care încurajeaz participarea investitorilor institu ionali. Spre deosebire de B.V.B., la Sofia, pe pia a oficial , condi iile de listare sunt extrem de stricte în ceea ce prive te raportarea financiar i difuzarea informa iilor, în consecin aici sunt cotate peste 800 de societ i, fiind listate numai 32 de societ i. Pe pia a liber

majoritatea privatizate ± par ial ± prin programul de privatizare în mas . Lichiditatea pie ei este sc zut , multe tranzac ii fiind realizate cu blocuri mari de ac iuni (deal). De remarcat este modul în care a fost stabilit banda de fluctua ie maxim zilnic a pre urilor:
y pe pia a oficial , 15% pentru ac iunile tranzac ionale zilnic; y pe pia a oficial , 30% pentru ac iunile mai pu in lichide (cele netranzac ionate

trei sau mai multe zile);

37

LUCRARE DE LICEN

y pe pia a liber , marja de fluctua ie este între 25 i 50%. 16

3.2 2 Pia a bursier a Cehiei De i programul de privatizare în mas implementat în Cehia a fost considerat un succes, fiind un model urmat i de alte ri din regiune, efectele sale nu au fost cele scontate, cel pu in din anumite puncte de vedere. Dezinteresul i lipsa de informare a noilor ac ionari rezulta i din privatizarea cu ajutorul cupoanelor au dus la o implicare pe scar mai larg a b ncilor, care devin proprietare ale întreprinderilor. Rela ia oarecum nefireasc proprietarcreditor-debitor, conflictul de interese, au dus i la o sl bire a sectorului bancar. În dezvoltarea Bursei de Valori din Praga, deschis la 6 aprilie 1993, se pot identifica mai multe faze de evolu ie. Tipuri de titlurile mobiliare. Dac în primele luni de tranzac ionare (cu o singur edin s pt mânal ) pre ul ac iunilor a avut o puternic tendin de sc dere, justificat de pre urile exagerat de mari de pornire, într-o a doua faz (începând din septembrie 1993), pre urile ac iunilor cresc substan ial, unele i cu peste 1000%. De la jum tatea anului 1994, o sc dere a pre urilor ac iunilor se contureaz pe fundalul dezvolt rii pie ei primare, în special b ncile realizând m riri de capital prin emisiuni de ac iuni care au polarizat cea mai mare parte a sumelor disponibile pe pia . O alt cauz a sc derii pre ului ac iunilor, secondat de cre terea ofertei de ac iuni cotate, este profilarea unui segment de pia atractiv: cel obligatar. Statul, colectivit ile locale i societ ile comerciale încep s emit obliga iuni în paralel, în condi iile unei infla ii p strate sub control, iar ceva mai târziu apar la tranzac ionare i ac iunile fondurilor de investi ii. Pe pia a obliga iunilor se poate întâlni o ofert variat din punctul de vedere al scaden elor ± pân la 20 de ani; uneori, aceea i firm are cotate mai multe emisiuni de obliga iuni cu scaden e diferite. În ansamblu, cele 95 de obliga iuni cotate de ineau în 1999 aproape 20% din valoarea total a tranzac iilor la Bursa din Praga. Ca o particularitate, i obliga iunile sunt cotate tot pe acelea i trei segmente de pia i ac iunile, în func ie de îndeplinirea unor condi ii: pia a principal , pia a paralel liber , iar în cazul ac iunilor fondurilor exist , de asemenea, dou segmente de pia . ca i pia a

16

www.bse-sofia.bg 38

LUCRARE DE LICEN

Multe din cele aproape 2000 de societ i cotate pe diferite segmente de pia urma celor trei Valuri de privatizare, concentrarea ac ionariatului este un proces firesc. i în Cehia se respect regula Ä20-80". Întreaga pia

sunt

netranzac ionate sau tranzac ionale doar în cazul celor mai multe societ i, devenite publice în graviteaz în jurul a câteva

ac iuni, care monopolizeaz pia a în ceea ce prive te volumul tranzac iilor. SPT Telecom cu o pondere de 45,03%, CEZ cu 12,83%, Komercni Banka ± 12,46%, Unipetrol ± 9,15%, Ceska Sporitelna ± 7,10%, Ceske Radio Kommuunikace, ± 6,92%. În anul 1999, aceste ase societ i realizau împreun 93,50% din volumul tranzac iilor, iar primele 50 de societ i (din totalul de 283) realizau 99,80% din total. În ceea ce prive te capitalizarea bursier , situa ia este asem n toare, cinci societ i reprezentând 55,39% din total, cu urm toarea structur : Telecom ± 28,26%, CEZ ± 10,94%, Ceske Radio Kommunikace ± 8,44%, Ceska Sporitelna ± 4,87% i Tabak ± 2,88%. La burs sunt cotate multe societ i cu capital majoritar. Procesul de privatizare a acestor societ i a avut un puternic impact asupra volumului tranzac iilor. În Cehia sunt cotate unele dintre cele mai mari i mai profitabile societ i cu capital majoritar de stat, care au devenit vedete ale bursei. Acesta este cazul a dou mari b nci, Ceska Sporitelna i Komercni Banka, al companiilor na ionale de telecomunica ii, SPT Telecom volumul tranzac iilor i capitalizarea pie ei. Un aspect complet aparte, unicat pentru rile în tranzi ie, ine de deschiderea, în 1999, a unui segment de pia destinat numai întreprinderilor mici mijlocii. 17 i Ceske Radio Kommunikace i al rafin riei Unipetrol ± societ i care, dup cum am v zut, monopolizeaz

3.2.3 Pia a bursier a Croa iei Croa ia se poate remarca între rile din regiune în primul rând prin succesul politicii rile

de stabilizare macroeconomic . Dup 1993, i mai ales dup 1994, rata infla iei a fost definitiv inut sub control, sub nivelul de 6% ± c medie, cea mai sc zut dintre grav performan ele economiei croate i a grevat i începuturile dezvolt rii pie ei de capital. Mai ales dup semnarea Acordului de la Dayton, din decembrie 1995, pe fundalul redres rii economiei reale în condi iile p cii, i pia a de capital a dat semne de revigorare. Ceva mai târziu, criza din Kosovo a afectat din nou, substan ial, atât economia real , cât i bursa de valori. analizate. Trebuie remarcat îns influen a nefast pe care a avut-o r zboiul, care a afectat

17

www.pse.cz

39

LUCRARE DE LICEN

În ceea ce prive te pia a de capital, trebuie semnalat, ca o particularitate nemaiîntâlnit în celelalte ri, c , pe lâng bursa de valori, mai exist dou burse de valori regionale, în Varazdin i Osijek, al turi de obi nuita pia OTC. Fondul Croat de Privatizare (omologul AP APS ± FPS,) a folosit pe scar larg privatizarea prin pia a de capital, pentru pachete de ac iuni de mai mici dimensiuni ± prin Bursa de Valori din Zagreb, între 1993 i 1996, volumul tranzac iilor cu ac iuni în procesul de privatizare prin pia a de capital a reprezentat 7% din volumul total de tranzac ii al Bursei. Cazul societ ii Pliva ± una dintre cele mai mari i cu reputa ie fabrici de medicamente din Croa ia ± este relevant. În urma unei oferte publice, na ional i interna ional , coordonat de Zagrebacka Banka i Union Bank of Switzerland i care s-a bucurat de o cerere extraordinar , societatea a fost listat simultan la London Stock Exchange i la Zagreb Stock Exchange. Al turi de ea, i Zagrebacka Banka este cotat la Londra, prin intermediul GDR. Societ ile mari monopolizeaz volumul tranzac iilor. Între acestea se num r , i Prodavka. Dintre acestea primele dou au evident, Pliva, dar i Zagrebacka Banka

monopolizat aproape 75% din volumul tranzac iilor în 1999, la fel ca în anii anteriori. Volumul investi iilor str ine de portofoliu este redus. 18 3.2.4 Pia a bursier a Rusiei Scurt istoric. În Rusia de pân istorice. În aceast perioad la revolu ia din octombrie 1917, pia a valorilor rilor dezvoltate, deoarece existau circumstan e

mobiliare (P.V.M.) se deosebea de P.V.M.

în majoritate se cereau valori mobiliare (V.M.) ale

întreprinderilor industriale i obliga iuni cu caracter public (emiten ii erau reprezentan ii de stat, ora e, întreprinderi industriale private i alte organiza ii). În 1820 a fost înregistrat primul împrumut, care const numai din V.M. nominative. Un timp oarecare, obliga iunile de stat nu aveau concuren i pe pia a de capital. Datoria statului rus (intern rus i extern ), tot era prezent de P.V.M. Unul din instrumentele financiare principale emis de guvern, ce se cota pe pia a i interna ional erau obliga iunile crean elor de stat. Existen a lor a avut început înc de la primul împrumut extern, primit pe timpurile Ecaterinei II în Olanda în 1769, care ulterior a fost rambursat. Apoi au mai urmat astfel de împrumuturi i ramburs ri. Guvernul lui Nicolae I s-a adresat cu propunerea c tre guvernul Fran ei despre permiterea plas rii obliga iunilor împrumutului de stat în Rusia. Aceste V.M. erau procurate de persoane fizice i juridice, iar cursul lor era stabilit în franci prin raport de aur la rubl , lir sterlin i marc german . Guvernul stabilit de revolu ia din 1917 s-a dezis de datoriile Rusiei

40

LUCRARE DE LICEN

ariste, de aceea aceste obliga iuni se mai p streaz la urma ii investitorilor, acei ce pot s cear restituirea lor în dolari la pre ul aurului. În cei 70 de ani cu dobând se va primi aproape 150 mlrd. dolari. Pân la sfâr itul secolului XIX în Rusia nu existau burse de valori specializate. Tranzac iile cu V.M. se efectuau la bursele de m rfuri, în condi iile vânz rii m rfurilor. La burse se efectuau dou feluri de opera iuni cu V.M. private: abonarea la valorile noilor emisiuni i cump rarea i vânzarea lor. Cel mai mare volum de opera iuni cu V.M. se efectuau la bursa din Petersburg. În anul 1892 la aceast burs circulau ac iunile a 32 S.A. i obliga iunile a 5 companii. Ulterior o mare cantitate de V.M. circul la bursele de valori din Moscova, Riga, Odessa. Primele zile ale Revolu iei din Octombrie au fost ultimele zile ale bursei din Petrograd. În prezent în Federa ia Rus activeaz peste 800 de burse. Pia a valorilor mobiliare a U.R.S.S. În aceast perioad P.V.M. practic nu exist . Guvernul emitea careva împrumuturi cu caracter obligatoriu de tip câ tig tor. Din 1922 ± 1957 s-au emis 69 de împrumuturi, majoritatea pentru popula ie. Deoarece erau obligatorii pentru procurare de c tre popula ie num rul de in torilor ajungea la 70 mln. persoane. În 1957 pre edintele Hru ciov a anulat aceste împrumuturi i a înghe at achitarea pe ele pe 20 de ani. Achit rile s-au efectuat în 1974 ± 1991. În 1982 a fost emis împrumutul câ tig tor cu rata dobânzii 3%, care ulterior în 1992 a fost convertit în împrumutul intern al Federa iei Ruse. Banca extern de economii a U.R.S.S. a emis eurovalori în dou tran e a câte 500 mln. m rci germane, care au fost stinse în 1995. Primele burse pe teritoriul U.R.S.S. au ap rut la sfâr itul anului 1990 pân la apari ia în circula ie a V.M. Au fost fondate de entuzia ti, ce se a teptau la apari ia industriei V.M. Prima burs ap rut era bursa interna ional de valori din Moscova, apoi a ap rut bursa central de valori din Moscova, ambele în 1990. În 1991 apare bursa de valori din Leningrad (ulterior din Sanct-Petersburg). În prezent P.V.M. din Rusia reprezint un segment important în economie. În compara ie cu pie ele europene exist o r mânere în urm . Principalul rol în fondarea P.V.M. ruse l-au avut întreprinderile de stat, care au oferit popula iei posibilitatea de a deveni proprietari de V.M. prin waucere. Participan ii profesioni ti la pia a de capital. Participan ii profesioni ti pe P.V.M. sunt reprezenta i de urm toarele categorii: 1. broker-dealer;
18

www.zse.hr

41

LUCRARE DE LICEN

2. bursa de valori; 3. registratori; 4. depozitari; 5. estimatori; 6. fonduri de investi ii;
7.

companii de trust.

În 1998 Comisia Federal a V.M. a primit hot rârea, conform c reia to i participan ii profesioni ti erau obliga i s devin membri ai organelor de autoreglementare. În 1991 la Bursa Central de Valori din Moscova, s-a început cotarea certificatelor de depozit a B ncilor Comerciale ³Autobank´, ³Inconbank´, ³Menatep´. În ceea ce se refer la cambiile bancare, veniturile pe ele în 1997 dep eau veniturile pe instrumentele financiare de stat. De exemplu, venitul pe cambiile bancare a unor b nci pân la criz cu termen de scadenta de la 2 ± 7 luni constituiau 90-100% anual. Cotarea la bursele de valori din Rusia reprezint fixarea pre urilor tranzac iilor încheiate la burs , analiza informativ a pie ei, care caracterizeaz conjunctura pie ei. Cotarea se stabile te de o comisie special pe baza datelor comercializ rii precedente. Comisia de cotare stabile te nivelul de sus i de jos a pre urilor de vânzare i cump rare pentru fiecare V.M. Indicii bursieri. Tendin ele pie ei de capital îl reflect importan în analiza pie ei de capital ruse îl au urm torii indici: 1. indicii ³Skeit-Press´ pentru companiile reziden i, se calculeaz de c tre agen ia de consulting ³Skeit-Press´. Au cea mai îndelungat istorie de existen . Primul indice ³ 12´ a început s fie calculat din 1992. Drept criteriu de calcul au servit: a) capitalizarea de pia a companiei (peste 10 mln. dolari); b) dividende achitate în ultimii 3 ani; c) existen a pie ei extrabursiere pentru titlurile acestei companii; d) dezv luirea informa iei financiare de c tre companie, .a.; Din 1994 se calculeaz ³ 2. indicii ³ -General´; @ ´ se calculeaz din 1993. Ace ti indici presupun calculul pe baza indicii bursieri. O mare

capitaliz rii componen ilor din 1993. În prezent reprezint o familie de indici financiari, industriali i combina i; 3. indicii Interfax descriu schimbarea pre ului mediu al ac iunilor anumitor întreprinderi, ce se coteaz pe pia a secundar , în perioada curent în corpora ie cu perioada

42

LUCRARE DE LICEN

de baz . Exist indici Interfax bancari, ai întreprinderilor petrolului i gazelor, întreprinderilor metalurgice. Drept baz de 100% serve te m rimea indicelui din 1994 cu care se efectueaz compararea; 4. indicii revistei ³Comersant´, care reprezint media aritmetic dintre m rimea valorii portofoliului investi iilor a circa 17 întreprinderi privatizate ruse din diferite ramuri economice; 5. indicii Bursei Interbancare Valutare, se calculeaz în baza pre ului valorilor comercializate într-o zi la burs . 3.2.5 Pia a bursier a Ungariei Caracteristica pie ei. Ungaria este considerat ca fiind una dintre fostele economii socialiste cu cel mai mare avans în procesul de reform ; exper ii apreciaz c în prezent aici se întâlne te o economie de pia func ional . Reforma a fost f cut gradual, lucru benefic pentru evolu ia mai multor indicatori economici, care au r mas la niveluri acceptabile sau cel pu in suportabile pentru popula ie. Rata infla iei a fost p strat sub control (cu un nivel maxim înregistrat în 1991, de 35%), ajungând în ultima vreme la o singur cifr . În consecin , i deprecierea monedei na ionale fa de dolar pe parcursul ultimilor 10 ani a fost modest (de la 61,4 la 252,5 HUF/USD). Sc derea P.I.B. a fost de ceva mai lung durat , recesiunea de transformare fiind dep it abia dup 1994, apoi an de an înregistrându-se o cre tere economic . Nivelul investi iilor e a crescut semnificativ în 10 ani, contribuind la sus inerea dezvolt rii economice. Totu i, rata omajului se p streaz la un nivel ridicat (peste 9% din popula ia activ ), iar datoria extern , în continu cre tere, atinsese un nivel îngrijor tor (84% din P.I.B. în 1995, pentru a sc dea la 60% din P.I.B. în 1999). În prezent, P.I.B. în Ungaria se situeaz peste nivelul premerg tor tranzi iei, exporturile sale au crescut substan ial, iar ponderea propriet ii publice în P.I.B. a sc zut de la 75% în 1989 la 15% în 1999. Este îns interesant de semnalat nivelul înalt al ponderii propriet ii private în P.I.B. în 1989, explica ia ine de unele reforme care au fost începute în Ungaria înc din 1987. Investitorii institu ionali au c p tat i ei amploare. Dezvoltarea lor s-a f cut pe fondul cre terilor înregistrate de pia a de capital, care la rândul ei a avut un suport în economia real , iar pia a derivatelor le-a permis s - i acopere riscul. Fondurile de investi ii ocup un loc important în preferin ele de plasament ale persoanelor fizice ± aproximativ 10% din plasamentele lor în anul 1999. Dintre fonduri, peste 30 sunt cotate la B.S.E. Reforma timpurie
43

LUCRARE DE LICEN

a sistemului de pensii a dus la apari ia unor noi actori pe pia , fondurile private de pensii i fondurile de pensii voluntare, care s-au orientat în plasamentele lor i spre pia a de capital. Faptul c dou societ i str ine au mobilizat capital de pe pia a maghiar i sunt cotate la B.S.E. denot încrederea pe care o au i emiten ii str ini, mai ales luând în considerare faptul c în 1999 era singurul caz în zona Europei Centrale i de Est. Valoarea tranzac iilor cu cele dou titluri a fost în 1999 de 53,1 milioane USD. Performan ele superioare ale economiei maghiare sunt oglindite i de num rul mare de ac iuni negociate pe pie e din str in tate ± în SUA, sub forma ADR, dar i la Londra, Stuttgart, Munchen i Viena, sub forma GDR. O caracteristic a pie ei de capital din Ungaria, neîntâlnit pe celelalte pie e ale zonei, este c dintre societ ile cotate un num r semnificativ îl reprezint societ i nou-create (la un moment dat, acestea reprezentând aproape jum tate din total la BSE), de i ac iunile societ ilor privatizate sunt mult mai tranzac ionate. Pia a bursier din Ungaria este cea mai lichid pia fiind preferat estimate la peste cinci miliarde USD. Tipuri de titlurile mobiliare. Având drept fundament situa ia economic vreme în cre tere. Indicatorii bursieri arat i ei o pia care progreseaz :
y volumul tranzac iilor ca procent din P.I.B. a crescut de la 0,8% în 1995 la 34%

din Europa Central

i de Est,

i de investitorii str ini. Aici s-au concentrat în timp investi ii de portofoliu bun i

perspectivele de îmbun t irile a indicatorilor macroeconomici, pia a ac iunilor a fost mult

în 1998;
y capitalizarea bursier ca procent din P.I.B. a crescut de la 5,8% în 1995 la

aproape 30% în 1998;
y num rul de tranzac ii cu ac iuni a evoluat, de la 60,8 mii la l011,5 mii; y num rul mediu zilnic de tranzac ii s-a m rit de la 244,4 la 4090,7; y m rimea medie zilnic a tranzac iilor, de la 175,3 la 13.952,8 milioane HUF; y m rimea medie a unei tranzac ii, de la 0,7 la 3,5 milioane HUF.

În ceea ce prive te ac iunile cotate, ca o particularitate, ar fi de men ionat c la introducerea unei noi societ i la cotare este nominalizat un market-maker ± pentru 15 zile sau pân când valoarea tranzac iilor zilnice dep e te 10 milioane HUF sau 0,5% din valoarea

44

LUCRARE DE LICEN

nominal total a ac iunilor introduse la cotare ± având obliga ia de a men ine oferte de vânzare i de cump rare pentru o valoare minim de 100.000 HUF. Pia a obliga iunilor cap t i ea consisten , fiind cotate câteva zeci de obliga iuni, atât de stat, cât i corporatiste. Ponderea tranzac iilor cu titluri de stat ± atât certificate de trezorerie, cât i obliga iuni ² în totalul anual al tranzac iilor la Bursa de Valori Budapesta este, începând din 1991, consistent : 2,98%; 81,44%; 82,29%; 63,96%; 62,51%; 54,52%; 56,10%; 49, 61%. Pia a derivatelor (pe indici bursieri, pe ac iuni sau pe valut ) este foarte popular în Ungaria, existând nu doar în cadrul Bursei de Valori Budapesta, unde func ioneaz o sec ie distinct , ci i în cadrul burselor de m rfuri. Popularitatea pie ei derivatelor chiar printre persoanele fizice ine, mai ales în cazul contractelor pe indici bursieri, de costul sc zut ² cump rarea lor fiind mai ieftin decât a ac iunilor. Investitorii institu ionali folosesc frecvent contractele futures pe indicele BUX pentru acoperirea riscului portofoliului, iar pia a fiind lichid , cump rarea unui num r mare de contracte nu influen eaz pre ul. La B.S.E., nivelul tranzac iilor futures pe indici, comparativ cu dimensiunea pie ei ac iunilor (calculat c raport între ÄPozi ii deschise" i ÄCapitalizarea bursier ") este similar cu cel existent în dezvoltate.
19

rile

3.2.6 Pia a bursier a Poloniei Caracteristica pie ei. În Polonia, reformele economice au început înaintea altor ri. De exemplu, liberalizarea pre urilor a fost f cut rapid, astfel încât în 1989 peste 90% din pre uri erau determinate liber. Acest lucru este eviden iat i de nivelul înalt al infla iei înregistrat în 1989 i 1990 (251,2% i, respectiv, 585,8%), dup care politica gradual de dezinfla ie reu e te s aduc rata anual a infla iei pân în 1999 la o singur cifr (7,3%). Pe de alt parte, procesul privatiz rii în mas a fost limitat la întreprinderile mici, privatizarea întreprinderilor m ri a fost destul de înceat , continuând i în prezent, în 10 ani îns , Polonia a reu it s atrag cel mai mare volum de investi ii str ine din zon , care au impulsionat dezvoltarea sectorului privat, compensând lenta privatizare a sectorului de stat. De altfel, acest fapt demonstreaz c mai importante sunt calitatea privatiz rii i segmentele în care este ini iat , decât viteza ei. Pia a secundar de capital a fost creat în Polonia cu sprijinul statului francez, înc din anul 1991. Începutul timpuriu al reformelor economice a permis bursei poloneze s se afirme, încât, în 1993, clasamentul Euromoney o plas pe un onorant loc opt din 50 de pie e în

45

LUCRARE DE LICEN

formare monitorizate, din punctul de vedere al avantajelor structurale ±, oricum ocupând în acela i an locul unu în lume dup cre terea ob inut (970% în dolari), în aceea i perioad , Agen ia America pentru Comer Exterior plasa Polonia pe locul 10 între cele mai promi toare pie e din lume. În aceast ascensiune a Poloniei fa de celelalte pie e în formare i mai ales, fa de competitoarele ei, rile în tranzi ie, atu-urile principale au fost:
y tranzi ia rapid spre economia de pia ; y controlul infla iei (dup stoparea hiperinfla iei); y st pânirea deficitului bugetar (care înc

din 1994 se încadra în cerin ele

Tratatului de la Maastricht, fiind de 3% din P.I.B.);
y cre terea economic înregistrat de timpuriu i continuu; y larga deschidere a pie ei spre exterior, atr gând cu succes investitori str ini

prin politica (foarte) liberal în domeniu;
y coeren a mai mare în domeniul privatiz rii.

Mai trebuie observat c pia a de capital în Polonia i-a îndeplinit i rolul principal, în timp, majoritatea societ ilor cotate m rindu- i capitalul prin emisiuni publice. Tipuri de titlurile mobiliare. Fondurile na ionale private de pensii reprezint investitori constan i pe pia a de capital, iar investitorii str ini sunt, de asemenea, activi. Câteva dintre cele mai mari societ i cu capital de stat sunt cotate i atrag tranzac ii pe m sur (de exemplu, PKN, cea mai mare rafin rie, sau PZV ± o mare societate de asigur ri. Investitorii au la dispozi ie o gam variat de titluri tranzac ionate la burs pe lâng ac iuni: obliga iuni de stat ± cu rata dobânzii fix i scaden a de doi i cinci ani sau cu rata dobânzii indexabil în func ie la unu, de indicele pre ului de consum sau randamentul certificatelor de trezorerie i scaden companii multina ionale.20 3.2.7 Pia a bursier a Slovaciei Caracteristica pie ei. Începuturile pie ei de capital în Slovacia trebuie legate de reformele demarate de fosta Cehoslovacie în domeniul economic înainte de separarea din ianuarie 1993. De altfel, Bursa de Valori Bratislava, ca societate pe ac iuni, a fost înfiin at
19 20

trei i zece ani ± obliga iuni municipale, dar i titluri pe termen scurt emise de filialele unor

www.bse.hu www.gpw.com.pl

46

LUCRARE DE LICEN

înc

din lun

martie 1991, a primit autoriza ia de func ionare ca burs

pe vremea

Cehoslovaciei, în 1992, i a început substan ial tranzac iile din 1993. Dup crearea Slovaciei ca stat na ional, a fost continuat cu succes politica de liberalizare i stabilizare a economiei, contribuind la un bun demaraj al pie ei bursiere. Bursa de Valori Bratislava are, dou segmente principale de pia , denumite sugestiv Äsenior" i ,junior", pe lâng acestea, al treilea segment fiind considerat cel al necotatelor. Pe lâng Bursa de Valori Bratislava, exist i un alt segment secundar al pie ei, RM ± S Slovacia, pentru a fi deosebit de acel RM existent în Cehia. Impulsul ini ial în dezvoltarea pie ei bursiere a fost dat de tranzac ionarea ac iunilor a aproape 600 de societ i implicate în privatizarea în mas . Investitorii institu ionali au un rol important pe pia a de capital slovac , existând peste 200 de societ i i fonduri de investi ii, fonduri ini ial de privatizare, rezultat al primului val de privatizare în mas . Plecând de la acest început, multe fonduri au devenit în prezent o alternativ de investi ii viabil . Tipuri de titlurile mobiliare. Chiar dac primele dou titluri cotate la burs (în 1992) au fost obliga iuni emise de b nci, urmate apoi de obliga iuni ale statului, municipale i ale societ ilor, ac iunile au o pondere mult mai mare în totalul tranzac iilor. Cre terea volumului total al tranzac iilor s-a f cut, prin alimentarea pie ei cu noi societ i cotate, mai ales dup ce, în urma modific rii legisla iei, a devenit obligatorie cotarea pe o pia organizat a societ ilor rezultate din primul val al privatiz rii în mas . În special pe pia a titlurilor necotate, au ajuns astfel ac iunile a câteva sute de societ i. Titlurile derivate s-au tranzac ionat numai în afara Bursei de Valori Bratislava, prin Bratislava Options Exchange, prima burs de derivate ap ruta în zon , în toamna anului 1993. Creat ca societate pe ac iuni cu participare str ina, a oferit spre tranzac ionare timp de trei ani diferite contracte futures i de op iuni având drept activ suport ac iuni. La expirarea licen ei, societatea organizatoare a pie ei, în urma schimb rii legisla iei, nu a mai primit autorizarea s - i continue activitatea, astfel încât, începând cu anul 1996, pia a derivatelor a disp rut complet.21 3.2.8 Pia a bursier a Sloveniei Caracteristica pie ei. Slovenia se remarc printre rile postsocialiste din spa iul

central-european ca fiind prima care a redeschis bursa de valori ± Bursa de Valori Ljubljana ± la 26 decembrie 1989, cu începerea efectiv a tranzac iilor din 29 martie 1990.

47

LUCRARE DE LICEN

Ca o particularitate, trebuie semnalat c pân la 14 decembrie 1995 bursa sloven nu a fost complet informatizat . Abia începând cu 8 decembrie 1993 fusese introdus un sistem electronic de tranzac ionare, care func iona câte trei zile pe s pt mân , în paralel cu clasicul ring de tranzac ionare cu care demarase activitatea în 1990. Tipuri de titlurile mobiliare. La Bursa de Valori Ljubljana, o pondere important o au i titlurile cu venit fix, nu doar obliga iunile, ci i alte titluri pe termen scurt cu venit fix, acestea în ansamblu revendicând aproape jum tate din volumul tranzac iilor. i aici, pia a derivatelor a fost creat ca o structur juridic separat de Bursa de Valori, chiar dac a fost creat la ini iativa ei.22 3.2.9 Pia a bursier a României Începuturile pie elor bursiere de m rfuri i valori în România pot fi situate pe la mijlocul secolului 19. Deschiderea Bursei de Valori a avut loc la l decembrie 1882, iar peste o s pt mân a ap rut i cota bursei, publicat în ÄMonitorul Oficial". Volumul tranzac iilor era îns redus, iar cota oficial disp rea în câteva zile, deoarece intermediarii i unele b nci preferau s lucreze în afara cotei, direct cu clien ii. La baza reformei burselor de comer din 1904 a fost pus principiul libert ii tranzac iilor în materie de burs . Pentru aplicarea lui a fost creat în cadrul bursei un organ nou, pe lâng cel al mijlocitorilor oficiali, i anume corpora ia bursei. Dac în baza Legii din 1881 opera iunile de burs nu puteau fi f cute direct, ci numai prin intermediul mijlocitorilor oficiali, prin legea din 1904 se acord dreptul de a efectua asemenea opera iuni direct între membrii corpora iei bursei, îns doar pentru opera iunile pe cont proprii pentru cele de intermediere. În Regulamentul interior al Bursei din Bucure ti, aprobat cu Ordinul nr. 68047/12 octombrie 1904 i modificat în 1909 la art. 5 de exemplu, era scris: ÄBursa este deschis în toate zilele de lucrul 9.30 la 10.30, pentru opera iunile de cereale i m rfuri de tot felul i de la orele 11.00 pân la 12.00 diminea a, pentru opera iunile de schimb i de efecte. Deschiderea i închiderea bursei se anun prin sunare de clopot". Activitatea bursei este afectat de evenimentele social-politice ale vremii: în timpul R scoalei din 1907, cursul unor valori marcheaz o sc dere; r zboiul balcanic din 1912-1913

21 22

www.bsse.sk www.ljse.si

48

LUCRARE DE LICEN

duce la pierderi masive de curs, recuperate îns ulterior; în timpul primului r zboi mondial bursa r mâne închis .23 În octombrie 1918, bursa se redeschide i cunoa te o activitate deosebit de intens : cursurile sunt în continu cre tere; localul bursei devine neînc p tor, Äo psihoz atrage lumea spre specul ". Întreaga perioad 1919-1925 a fost caracteristic pentru o Äpia societ ilor de transport, apoi cele bancare i ale societ ilor de asigurare. Din 1926 sc derile încep s reapar la ac iuni, mai întâi lente, apoi precipitate. Celor apte ani de pia în cre tere le urmeaz al i apte ani de sc deri dezastruoase. De la o curs în plin fierbere se ajunge la un num r de operatori ce Äputeau fi lesne num ra i". În 1929 se voteaz o nou lege bursier , aceasta fiind necesar , înainte de toate, pentru a asigura adaptarea cadrului legislativ la noile realit i rezultate în urma Marii Uniri. Legea din 1929, care a unificat legisla ia bursier , a adus i o serie de modific ri de concep ie solu ie juridic , impuse de cerin ele dezvolt rii activit ii bursiere în România, în primul rând, a fost mai bine definit statutul burselor, acestea fiind declarate institu ii publice, beneficiind de personalitate juridic i autonomie, ele fiind puse sub supravegherea i controlul Ministerului de Industrie i Comer . O inova ie important o constituie separarea burselor de m rfuri. Revolu ia din 1989, care a însemnat o nou cotitur important în istoria României, a impus cu acuritate, prin programul de reform ce i-a urmat, i necesitatea recl dirii pie ei de capital i a institu iilor acesteia, printre care i Bursa de Valori Bucure ti. Un grup de speciali ti din diferite sectoare economice au avut ansa, uneori unic întro via de om, de a reconstrui aceast pia , care î i g se te începutul în anul 1992. Procesul de reconstruc ie nu a fost u or, din toate punctele de vedere, începând cu cel legislativ; au fost necesari doi ani pân la adoptarea Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare i bursele de valori ± completat cu cel de educare a publicului larg cu no iuni de mult uitate sau nicicând cunoscute. Acest proces continu un dinamism deosebit. Dup o întrerupere de cinci decenii, bursa de valori a fost reînfiin ata pe pia a de capital a României, în anul 1995. Ca o component a a a-numitei Äeconomii simbolice", bursa de valori este o institu ie indispensabil a economiei de pia . i ast zi ± to i cei implica i înva zilnic, ceea ce le impune a taurului´, cre terea fiind impulsionat , pe rând, de diferite categorii de valori: la început ac iunile

23

www.bvb.ro

49

LUCRARE DE LICEN

Bursa de Valori este o institu ie cu personalitate juridic ce are ca principal scop tranzac ionarea valorilor mobiliare în mod continuu, transparent i echitabil, prin sist me, e mecanisme i proceduri adecvate. Participan ii pe pia a de capital sunt:
y investitorii i emiten ii; organismele de plasament colectiv în valori mobiliare

(fondurile deschise de investi ii i societ ile de investi ii);
y intermediarii (societ ile de servicii de investi ii financiare); y participan ii auxiliari; y infrastructura.

Investitorii sunt de in torii de capital monetar care investesc în produse specifice pie ei de valori mobiliare i care î i asum riscurile acestei investi ii. Dup importan a lor în pia , investitorii sunt de mai multe categorii:
y institu ii financiare i investitori institu ionali, care tind s domine cele mai

multe pie e financiare; b ncile comerciale, societ ile de investi ii i fondurile deschise de investi ii, societ ile de asigurare, b ncile centrale, institu iile multina ionale;
y societ ile comerciale, care investesc surplusul de fonduri ce pot ap rea în

procesul desf ur rii activit ii;
y persoane fizice sau a a-zi i Ämici investitori", care î i investesc economiile

personale de m rimi relativ reduse în ac iuni, obliga iuni i titluri de stat. Emiten ii sunt persoane juridice sau organe ale administra iei publice centrale i locale care fac emisiuni de valori mobiliare. Fondurile deschise de investi ii i societ ile de investi ii sunt intrinsec legate de pia a de capital, aceast leg tur urinând s fie privit sub dou aspecte:
y atât fondurile deschise de investi ii, cât i societ ile de investi ii investesc

fondurile b ne ti pe care le au la dispozi ie în produse ale pie ei de capital;
y fondurile deschise de investi ii concentreaz

disponibilit ile b ne ti ale

micilor investitori, c rora le asigur participarea activ pe pia a de capital.

50

LUCRARE DE LICEN

Intermediarii (societ ile de servicii de investi ii financiare) Pe pia a de capital, societ ile de servicii de investi ii financiare îndeplinesc patru func ii, i anume:
y genereaz un mecanism de atragere a capitalului prin punerea în leg tur a

celor care au bani (investitori) cu cei care au nevoie de bani (emiten i, societ i, guverne);
y genereaz un mecanism al pre urilor pentru evaluarea investi iilor; y genereaz pentru investitori un mecanism de transformare a investi iilor în

lichidit i;
y particip la proliferarea produselor pie ei.

În România, societ ile de servicii de investi ii financiare se clasific în func ie de activit ile pe care le desf oar , în:
y societ ile de servicii de investi ii financiare care ac ioneaz numai în contul

clien ilor (brokerii);
y societ ile de servicii de investi ii financiare care ac ioneaz pe cont propriu

(dealerii);
y societ ile de servicii de investi ii financiare formatoare de pia

(market

makerii). Bursa de Valori Bucure ti i-a început activitatea opera ional în toamna anului 1995, beneficiind de asisten a exper ilor canadieni în elaborarea reglement rilor bursiere. Prima edin de tranzac ionare a avut loc în data de 20 noiembrie 1995, accesul la sistemul electronic al Bursei realizându-se din sala de tranzac ionare aflat în incinta Bursei de Valori Bucure ti. Au fost tranzac ionale ac iunile emise de 9 societ i comerciale prin interj mediul a 28 de societ i de valori mobiliare, în cadrul unei singure edin e pe s pt mân .24 Activitatea de înscriere la Cota Bursei a fost realizat , ini ial, de c tre Comitetul Bursei, deoarece nu exist un organism care s exercite atribu iile specifice acestui proces. Cel mai important eveniment al primului an de func ionare al Bursei de Valori Bucure ti îl reprezint îns i reapari ia acestei institu ii în peisajul economic românesc. A a cum s-a întâmplat i în celelalte ri din centrul i estul Europei, activitatea bursier din

24

Gabriela Anghelache- Pite e de capital, Editura Economica, Bucure ti 2004, pag 280 51

LUCRARE DE LICEN

primul an nu a fost spectaculoas , dar a permis familiarizarea participan ilor din pia conceptele, mecanismele i pârghiile bursiere. În anul 2002, prin mai multe Ordonan e Guvernamentale de Urgen standardele europene în materie, dar respectându-se specificul local.

cu

s-au emis noi

reglement ri pentru pia a de capital, urm rindu-se armonizarea legislativ a acesteia cu Bursa de Valori Bucure ti a fost înfiin at pe baza Deciziei nr. 20/21.04.1995 a Comisiei Na ionale a Valorilor Mobiliare i are sediul în Bucure ti, str. Doamnei nr. 8. Bursa de Valori Bucure ti, denumit în continuare ÄBursa", este învestit cu personalitate juridic , încheie bilan contabil i are cont bancar. Activitatea Bursei se desf oar în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/1994 în scopul realiz rii unei pie e organizate pentru negocierea valorilor mobiliare admise la cot ordonat i echitabil i asigur rii publicului, prin activitatea intermediarilor din i autoriza i a unor sisteme, mecanisme i proceduri adecvate pentru efectuarea continu , a tranzac iilor cu valori mobiliare. Bursa se autofinan eaz comisioanele percepute conform reglement rilor bursiere, constituie la dispozi ia sa

utilizeaz fonduri b ne ti în condi iile legii. Bursa beneficiaz de finan are de la bugetul de stat pentru primul an de activitate, resursele primite în aceste condi ii urinând s fie recuperate i v rsate la bugetul de stat începând cu cel de al treilea an de func ionare a bursei timp de trei ani de zile. Bursa de ine cu titlu de proprietate bunurile din patrimoniul s u i este abilitat s primeasc dona ii, legate i subven ii, în exercitarea dreptului sau de proprietate Bursa posed , folose te i dispune în mod autonom de bunurile pe care le are în patrimoniu în direc ia realiz rii scopului pentru care s-a înfiin at. Bursa poate stabili rela ii de asociere bilateral cu burse din alte capital. Indicii Bursei de Valori Bucure ti. Indicele BET este un indice ponderat cu capitalizarea utilizat pentru caracterizarea tendin ei de ansamblu a pre urilor celor mai lichide zece ac iuni tranzac ionale la Bursa de Valori Bucure ti. Metodologia de calcul, regulile de selectare a ac iunilor i actualizarea permit ca BET s poat furniza o baz i pentru tranzac iile pe indici (options, futures i combina ii ale acestora). Indicele BET poate fi folosit pentru calcularea coeficientului beta, astfel încât se poate m sura mai precis volatilitatea ac iunilor cotate. BET se exprim în lei i în U.S.D. (doilar terms). prin conversiunea pre urilor în lei la cursul zilnic al B.N.R. pentru a oferi str inilor exprimarea valorii indicelui într-o valut . ri i se poate afilia la forurile interna ionale ce reunesc specifice pie elor de

52

LUCRARE DE LICEN

Data de referin

a indicelui BET este 19 septembrie 1997, iar data de start 22

septembrie 1997. Valoarea pre urilor din fiecare zi este raportat la pre urile corespunz toare ale datei de referin începând cu 17 aprilie 1998. Bursa de Valori Bucure ti a introdus un al doilea indice oficial, indicele compozit denumit abreviat BET-C, care este calculat folosind aceea i formul . Data de referin este 16 aprilie 1998, iar valoarea de start va fi tot de 1000 de puncte. 25

25

Adrian Ni u- Burse de m rfuri si valori, Tribuna Economic , Bucure ti 2002,pag 53 53

LUCRARE DE LICEN

4

STUDIU COMPARATIV INTRE BURSELE DE VALORI DIN BUDAPESTA, VAR OVIA, BUCURE TI I PRAGA

Acest mini-studiu i i propune sa evalueze global nivelul la care se situeaz la acest moment pia a bursier romaneasca prin compara ie cu alte cateva pie e vecine luate drept referin , pie e din ri care au intrat în Uniunea Europeana în mai 2004. Intrebarea care se pune este: dup o evolu ie apreciabil a capitaliz rii si lichidit ii în ultimii 4-5 ani, în ce masura conteaza bursa noastr pe harta regional ? Au fost utilizate 4 criterii: a) dimensiunea pie ei ac iunilor ± reprezentat ac iunilor de la sfarsitul lunii iunie 2007; b) evaluarea medie a ac iunilor ± cuantificat prin indicatorul P/E de la finele lunii iunie 2007; în cazul Romaniei s-a utilizat drept baza de raportare profiturile estimate pentru anul 2008 i s-a estimat un indicator mediu P/E ai primilor 15 emiten i ponderati dup lichiditatea primului semestru; s-a adoptat pentru Romania aceasta solu ie datorit relevan ei scazute a unui P/E istoric 2006 în condi iile în care un emitent important precum SNP a inregistrat o pierdere contabil semnificativ ; c) lichiditatea pie ei ac iunilor ± dat de volumul mediu al tranzac iilor zilnice din primul semestru din 2007;
d)

de capitalizarea bursier

a

posibilit ile de diversificare a unui portofoliu, privind din perspectiva unui investitor mare, care este dispus s aloce sume de ordinul zecilor de milioane de euro pe fiecare din pie ele enumerate. S-au considerat aici doua nivele de diversificare, men ionând pentru fiecare din pie e ca i emiten i au avut lichiditatea medie zilnic > 1 milion EUR i ca i >100.000 EUR în primul semestru al anului 2007.

Ponderea criteriilor în scoringul final: 25% pentru fiecare din cele patru, ultimul fiind împar it în 2 (0.125 respectiv pentru cele doua nivele) Punctajul pentru fiecare criteriu s-a situat intre 0 si 1: cea mai bun valoare din cele 5 a primit 1 punct, cea mai slaba 0 puncte.

54

LUCRARE DE LICEN

4.1

ROMÂNIA

4.1.1 Indicatori Indicatorii de capitalizare i P/E ai companiilor românesti corespund datei de 2 august 2007, pentru a surprinde cresterea accentuat a pie ei din luna iulie (13.2% pe indicele BET)

Evolu ie BET în primul semestru 2007

Fig.4.1 1 Evolu ie BET
Sursa: BVB

Tabel 4.1 1 Indicatori macroeconomici
Sursa: BNR, Bank Austria Creditanstalt INDICATORI MACROECONOMICI 2006 Crestere economic (%) Rata infla iei (%) Deficit bugetar (% PIB) Deficit de cont curent (% PIB) RON vs. EUR 8,3 10,1 -1,1 -7,5 4,1 2007e 5,7 8,0 -1,0 -7,9 3,7

55

LUCRARE DE LICEN

Tabel 4.1 2 Indicatori bursieri
Sursa: BVB, P/E - estimare Vanguard INDICATORI BURSIERI 2006 Capitalizare mln EUR) Capitalizare/PIB (%) Lichiditate medie zilnic (mln EUR) Varia ie BET (%) P/E 8,810 15% 2,3 100,4% nerelevant H1'07 11,000 18% 7,5 11,2% 16,2

y la Bursa de Valori din Bucure ti se tranzactioneaz ac iuni si obliga iuni

corporative si municipale;
y piata secundara a obligatiunilor este înca foarte pu in dezovoltat în raport cu

cea a ac iunilor; anul trecut s-au inregistrat tranzac ii de 71.3 mln Euro,
y indicele BET a avut în ultimii 5 ani un randament mediu anual de 62.3%, cu un

maxim de randament de 119.8% în 2003, i un minim de 21.4% în 2002;
y grad redus de diversificare a oportunit ilor de investi ii în ac iuni, in condi iile

unei lichiditai totale a pie ei de ac iuni de 7 - 9 mln EUR zilnic;
y anul acesta trei societ i s-au listat la BVB prin IPO, iar la bursa de la Viena a

început tranzac ionarea indicelui ROTX (in RON, USD si EUR) construit pe baza celor mai reprezentative, lichide i mai capitalizate ase societ i listate la BVB;
y P/E calculat prin raportarea la profiturile estimate pe 2008 ale primilor 15

emitenti de pe pia a, era la finele primului semestru de 16.2. P/E istoric 2004 are o relevan redusa, datorit inregistr rii unor pierderi contabile semnificative de c tre SNP, emitent cu pondere mare in pia .

56

LUCRARE DE LICEN

4.1.2 Cele mai importante sectoare listate la bursa a. Bancar BANCA ROMÂN PENRU DEZVOLTARE- cea mai împortanta banc privat din România i a doua ca valoare a capitaliz rii bursiere pe BVB;
y activele totale ale b ncii se ridicau în 2006 la 2,9 mld Euro, cota de pia a 13% y capitalizarea 2,34 mld Euro, cu o lichiditate medie zilnic 300,000 Euro; y în 2006 banca a avut profit de 89 mln Euro; la începutul lunii august, P/E04

este 22.2 iar P/E 05 estimat este 19.3 BANCA TRANSILVANIA ± una din cele mai importante banci cu capital privat din România, prima banca listata la BVB, în anul 1997;
y în 2006 active totale de 642.5 mln Euro; cota de pia 2.8% y capitalizare 604 mln Euro, lichiditate zilnic de aproximativ 500,000 Euro; y profitul net 2006 a fost de 15 mln Euro, indicatorul P/E 2006 a ajuns la

începutul lunii august la 40.3, iar datorit îmbunat irii rezultatelor in primul semestru 2007, raportul P/E05 estimat devine 20.7; b. Societ i de Investi ii Financiare
y 5 fonduri de tip închis, fiecare cu o capitalizare de 220-300 milioane Euro la

începutul lunii august;
y reprezint un segment semnificativ al pie ei de capital din România, fiind

printre cei mai lichizi emiten i. Datorit adopt rii ordonan ei privind ridicarea pragului de de inere pân la 1%, ele vor atrage interesul investitorilor str ini de portofoliu, inând cont c a de ine un procent într-un SIF presupune o investi ie de 2.2 ±3 mln Euro. c. Petrolier PETROM ± cea mai mare companie de petrol din România; în 2004 a înregistrat o cifr de afaceri de 2,143 mln Euro i o pierdere contabil de 240 mln Euro; compania i-a bugetat profit de 270 mln Euro pe anul în curs;
y capitalizarea 7,981 mln Euro, lichiditatea medie zilnic fiind de aproximativ

720,000 Euro; indicatorul P/E 2005 BVC este de 29.6;

57

LUCRARE DE LICEN

ROMPETROL RAFINARE CONSTAN A ± a doua mare companie petrolier ; anul trecut cifra de afaceri a fost de 991 mln Euro, iar profitul 8.1 mln Euro;
y pentru anul în curs estimam un profit de circa 80 milioane Euro y capitalizarea bursier se ridic la 616 mln EUR, iar lichiditatea medie zilnic

este de peste 1 mil Euro,
y P/E 2005e este 7.7;

d. Farmaceutic ANTIBIOTICE IA I ± companie în proprietatea statului, având o cot de pia 4%; cifr de afaceri a anului 2006 a fost de 33.6 mln Euro, cu un profit de 3 mln Euro;
y capitalizarea bursier ajunge la valoarea de 89 mln Euro, cu lichiditate zilnic

de

de 35,000 Euro,
y P/E 2004 de 30.8 si P/E 2005 pe baza bugetului de 18.5;

SICOMED BUCURE TI ± de inuta de vehiculul de investi ii Venoma Holdings;
y în 2004 cifra de afaceri peste 43 mln Euro, profit de 4.8 mln Euro; y capitalizarea de pia

109.7 mln Euro, cu lichiditate zilnic de peste 65,000

Euro, P/E 2004 de 22.8 si P/E 2005 conform bugetului de 11.6; e. Al i emiten i importan i: Impact (Construc ii, Cap. 77.2 mln Euro), Turbomecanic (Piese & servicii aeronave, Cap. 40 mln Euro);

Tabel 4.1.3 Scoring pia a ac iuni

Scor România : 0.10 puncte

58

LUCRARE DE LICEN

România

126

127 114

65

2004

2005

2006

2007

Fig.4.1 2 Evolu ia pie ei bursiere în România 4.2 POLONIA

4.2.1 Indicatori Tabel 4.2 1 Indicatori bursieri
Sursa: Warsaw Stock Exchange; Vanguard INDICATORI BURSIERI 2006 Capitalizare (mln EUR) Capitalizareactiuni/PIB (%) Lichiditate medie zilnic (mln EUR) Varia ie BET (%) P/E 52,54 27,0 328,3 146,8 24,6% H1'07 57,45 29,5 212,3 96,1 4,4%

59

LUCRARE DE LICEN

Tabel 4.2 2 Indicatori macroeconomici
Sursa: Bank Austria Creditanstalt INDICATORI MACROECONOMICI 2006 Crestere economic (%) y/y Rata inflat ei (%) Deficit bugetar (% PIB) Deficit de cont curent (% PIB) PLN vs. EUR 5,3 3,5 4,8 1,5 4,54 2007e 4,2 2,7 4,5 2,3 4,15

y La bursa din Var ovia se tranzac ioneaz ac iuni, contracte futures si op iuni

(pe ac iuni, valute i indici), obliga iuni si alte instrumente financiare (drepturi de subscriere, certificate de investi ii, warrants, subscription warrants);
y Tranzac iile cu ac iuni si cele cu derivative reprezint fiecare aproape jumatate

din pia , în timp ce obliga iunile i celelalte instrumente cumuleaz sub 5 procente;
y Indicele de ac iuni WIG20 urm re te evolu ia primelor 20 cele mai lichide

ac iuni de la Bursa din Var ovia. În componen a sa ponderea cea mai mare (aproape 38%) este reprezentat de sectorul bancar, urmat de sectorul petrolier ± 17% si telecomunica ii (aproximativ 16%), acestea fiind si cele mai lichide si capitalizate sectoare de pe pia ;
y WIG20 a crescut în ultimii 5 ani in medie cu 2,2%, cu un maxim de cre tere de

33.9% în 2003 i o sc dere accentuat emiten ii cota i pe aceast pia ;

de 33.5% în 2001; randamentul i de

multianual redus reflect gradul de maturitate atins de pia a polonez

60

LUCRARE DE LICEN

2002 WIG20 1,50%

2003 -33,50%

2004 -2,70%

2005 33,90%

2006 24,60%

Fig.4.2 1 Evolu ie WIG 20 Sursa: Warsaw Stock Exchange Cele mai mari randamente se înregistreaz pe segmentul companiilor mici; anul trecut indicele WIRR (care urm re te evolu ia companiilor din categoria small-cap) a crescut cu 72.9%;
y Lichiditatea medie zilnic a pie ei ac iunilor este de ordinul a 100 ± 200 mil

y

euro. De i principalul indice a urcat doar 4.4% în primul semestru, indicatorul P/E a devenit mai atractiv, coborând la 14.0, ca urmare a unei îmbun t iri substan iale a profiturilor câtorva emiten i importan i (TPSA, PKN Orlen) 4.2.2 Cele mai importante sectoare la burs a. Bancar Sectorul bancar este cel mai bine reprezentat la Var ovia, cele cinci mari b nci listate fiind incluse i în componen WIG20. Bank Polska Kasa Opieki (Bank PEKAO) - este a doua banc ca m rime în Polonia. Ac ionar majoritar ± Unicredito cu 53%;

61

LUCRARE DE LICEN

y cota de pia

34.5% (valoare active la sfâr itul 2004: 13,132 mln Euro.);

cre tere venituri nete 46%; profit net: 297.2 mln Euro;
y cu o capitalizare bursiera de aproape 5,934 mil Euro, PEKAO s-a aflat este

permanent între primele trei cele mai capitalizate societ i (lichiditatea medie zilnic a variat în primul semestru între 9 i 20 mil euro), în timp ce indicatorul P/E (cu profitul pe ultimele 12 luni la sfâr itul lunii iunie) este de 17.4 (P/E sector bancar: 19; P/E WIG20: 13.3); P/BV 2.92. PKO Bank Polski este cea mai mare banc comercial din Polonia ± ac ionarul majoritar, cu 62.3% din ac iuni este statul, restul reprezentând free-float-ul pe burs
y banc a fost listata anul trecut la burs prin IPO, fiind astfel transformat în

companie public , iar cu banii ob inu i ac ionarul majoritar a f cut investi ii serioase pentru câ tigarea unei cote de pia ajungând la sfâr itul anului la 25%;
y active totale la sfâr itul anului 19.5 mld Euro; profit net 2004: 334.4 mln Euro; y capitalizare la sfâr itul sem I peste 6,700 mln Euro; P/E 17.9; P/BV 3.23

serioase pe segmentul corporate,

b. Petrolier i produse petrochimice PKN ORLEN ± este lider pe pia a polonez a produselor petroliere i petrochimice, fiind cea mai mare companie de rafinare din Europa Central . Statul are 10.2% din capitalul social, iar free-float-ul este de aproape 56%.
y Profit net 530.3 mln Euro; EBIT 608.6 y Capitalizarea la jum tatea anului reprezenta aprox 10% din total capitalizare

ac iuni (5,336 mil euro); P/E 7.6, P/BV 1.7; P/E sector petrolier 8.4;
y PKN Orlen înregistreaz cea mai mare valoare a lichidit i zilnice; valoarea

zilnic a tranzac iilor se situeaz în general în intervalul 20 ± 30 mil Euro. c. Telecomunica ii TP ± este cea mai capitalizata companie de la burs polonez . La nivel de capitalizare, TP este cel mai mare grup de telecomunica ii din Europa Central . Ac ionarul principal este France Telecom cu 47.8%, free-float: 38.65%;

62

LUCRARE DE LICEN

y profit net 538.7 mln Euro; capitalizare aprox 7,200 mln Euro; P/E 13.1; P/E

sector 12.7. - este pe locul doi la lichiditate medie zilnic in acest an, dup PKN Orlen, cu varia ii la acest nivel între 17.9 si 33.7 mln Euro;

Tabel 4.2 3 Scoring pia a de ac iuni

Scor Polonia 0,90 Puncte

Polonia

230 225 221

198

2004

2005

2006

2007

Fig.4.2 2 Evolu ia pie ei bursiere în Polonia

63

LUCRARE DE LICEN

4.3

CEHIA

4.3.1 Indicatori Tabel 4.3 1 Indicatori bursieri
Sursa: Prague Stock Exchange; Vanguard INDICATORI BURSIERI 2006 Capitalizare mln EUR) *din care ac iuni (mln EUR) Capitalizare bursier /PIB (%) Capitalizare ac iuni/PIB (%) Lichiditate medie zilnic ac iuni (mln EUR) Varia ie PX50 P/E 51.079,2 32.097,8 59,2% 37,2% 59,7 56,6% 18,5 H1'07 58.219,4 38.063,6 67,5% 44,1% 137,1 17,3% 17,2

Tabel 4.3 2 Indicatori macroeconomici
Bank Austria Creditanstalt INDICATORI MACROECONOMICI 2006 Crestere economic (%) y/y Rata infla iei Deficit bugetar (% PIB) Deficit de cont curent (% PIB) CZK vs. EUR 4,0 2,8 3,0 5,2 31,9 2007e 3,7 1,9 4,5 4,8 30,3

64

LUCRARE DE LICEN

Fig.4.3.1Evolu ie PX50 în primul semestru 2007
Sursa: Prague Stock Exchange

y

La bursa din Praga se tranzac ioneaz ac iuni, obliga iuni, unit i de fond.

y În primul semestru din acest an valoarea tranzac iilor cu obliga iuni a

reprezentat, 35-40% din totalul pie ei;

În componen

indicelui PX50

ponderea cea mai mare (peste 35%) este reprezentat cele mai lichide i capitalizate sectoare de pe pia .

de sectorul bancar,

uramat de sectorul energetic i petrolier (aproximativ 30%), acestea fiind i

y Valoarea maxim a fost atins în martie 2005, la 1,262.7 puncte. În ultimii 5

ani PX50 a adus un randament mediu anual de 16%, cre terea cea mai mare fiind în 2004 (+56.6%), iar sc derea maxim a perioadei fiind înregistrat în 2002 (± 17.5%).
y În condi iile unei lichidit i totale pia a ac iunilor care nu a coborât în anul

curent sub 90 mil Euro zilnic se poate vorbi despre un grad bun de diversificare a oportunit ilor de investi ii în ac iuni pe pia a ceha.
y De i pia

a crescut în ultimele 18 luni P/E global r mâne atractiv, datorit

unei
y îmbun t iri semnificative a profiturilor câtorva dintre marii emiten i.

65

LUCRARE DE LICEN

4.3.2 Cele mai importante sectoare listate la burs a. Bancar Komercnibanka este una din cele mai importante b nci pe pia a ceha i în CEE; a fost privatizata în anul 2001 prin preluarea de la stat a pachetului majoritar de c tre GSG;
y Activele bilan iere la sfâr itul anului trecut erau de peste 14,000 mil Euro,

profitul înregistrat fiind de 296 mil Euro; 335 de sucursale i peste 1.4 mil de clien i;
y cu o capitalizare bursiera de aproape 4 mld Euro, Komercni Banka este

permanent pe primele trei locuri în topul lichidit ii (lichiditatea zilnic a variat în primul semestru între 18 i 39 mil Euro), în timp ce indicatorul P/E este sub media pie ei, respectiv de 13.5, în timp ce P/E cu profitul estimat pentru 2008 este sub 13 . ERSTE BANK ± chiar dac a ajuns la sfâr itul primului semestru pe primul loc ca i capitalizare pe pia a ceha (peste 10 mld Euro adic aproape o cincime din capitalizarea total a pie ei ac iunilor), lichiditatea medie zilnic este mai mic , de aproximativ 5-6 mil Euro (cu excep ia lunii martie când a atins 12.4 mil). La sfâr itul lunii iulie, ERSTE BANK a fost dep it la nivelul capitaliz rii de CEZ. b. Energetic CEZ ± este companie cu capital majoritar de stat, printre primele 10 grupuri energetice din Europa. În 2004 a achizi ionat pachetele majoritare la trei companii de distribu ie a energiei electrice din Bulg ria, iar prin achizi ia pachetului de 24.62% din ac iunile Electric Oltenia ^ EZ a urcat pe locul 8 între companiile europene de energie electric , ca num r de clien i. - este în prezent cea mai capitalizata companie de la bursa din Praga, cu o valoare de 10,3 mld Euro, lichiditatea medie zilnic în primul semestru fiind de aproape 36.5 mil Euro. - cu profitul din 2006 (aproximativ 387.6 mil Euro), indicatorul P/E este de 26.5, mult peste media pie ei, cifra de afaceri în cre tere cu peste 18% a dep it la sfâr itul anului trecut 3,1 mld Euro. c. Telecomunica ii

66

LUCRARE DE LICEN

Cesky Telecom ± este singura companie din Cehia care ofer toat gama de servicii de telecomunica ii. În iunie anul acesta a fost finalizata privatizarea prin preluarea pachetului de 51.1% de c tre grupul spaniol Telefonic . Anul trecut compania a înregistrat o cre tere cu aprox 20% a cifrei de afaceri, pân la 1,950 mil Euro, profitul net situându-se la nivelul de 253.7 mil Euro (P/E 19.3 ). Tabel 4.3 3 Scoring pia a de ac iuni

Cehia

304

195

151

102

2004

2005

2006

2007

Fig.4.3 2 Evolu ia pie ei bursiere în Cehia

67

LUCRARE DE LICEN

4.4

UNGARIA

4.4.1 Indicatori Tabel 4.4 1 Indicatori macroeconomici Sursa: Bank Austria Creditanstalt INDICATORI MACROECONOMICI 2006 Crestere economic (%) Rata infla iei Deficit bugetar (% PIB) Deficit de cont curent (% PIB) HUF vs. EUR 4,0 6,8 5,3 -8,9 251,7 Tabel 4.4 2 Indicatori bursieri Sursa: Vanguard INDICATORI BURSIERI 2006 Capitalizare mln EUR) *din care ac iuni (mln EUR) Capitalizare bursier /PIB (%) Capitalizare ac iuni/PIB (%) Vol zilnic ac iuni (mln EUR) Varia ie BUX P/E 56.890 21.100 71% 26% 40,6 57,11% 9,15 H1'07 63.950 25.500 78% 31% 66,6 29,80% 11,9 2007e 3,7 3,6 4,6 -8,0 250,3

68

LUCRARE DE LICEN

Fig.4.4 1 Evolutie BUX 2007
Sursa: Budapest Stock Exchange

La bursa din Budapesta se tranzac ioneaz instrumente financiare derivate i altele;

ac iuni, obliga iuni, titluri de stat,

y ponderea valorica a tranzac iilor cu ac iuni în total a fost anul trecut, în medie

lunar , de pu in peste 50%, iar a derivativelor de 43%. În primul semestru din acest an îns s-a remarcat o tendin de sc dere de la lun la luna a ponderii tranzac iilor cu ac iuni, pia a derivativelor fiind în cre tere;
y indicele BUX este printre primii indici din lume în componen

c ruia

ponderea fiec rui titlu participant este stabilit în func ie de free-float i nu de capitalizare;
y indicele BUX a avut în ultimii 5 ani un randament mediu anual de 13.4%, cu

un maxim de randament de 57.2% în 2006 i o sc dere anual maxim de -11% în 2002;
y în componen

indicelui BUX, ponderea cea mai mare era reprezentat , la

sfâr itul lunii iunie, de sectorul bancar ± 33% (FHB i OTP), sectorul petrolier ± 26.8% (MOL), sectorul farmaceutic ± 18.2% (EGIS, RICHTER);
y grad bun de diversificare a oportunit ilor de investi ii în ac iuni, în condi iile

unei lichidit i medii a
y pie ei ac iunilor de minim 50 mln Euro zilnic;
69

LUCRARE DE LICEN

y de i pia

a crescut în ultimele 18 luni P/E global r mâne atractiv, datorit

îmbun t irii semnificative a profiturilor câtorva dintre marii emiten i. 4.4.2 Cele mai importante sectoare listate la burs a. Bancar Sectorul bancar la burs maghiara era la sfâr itul primelor ase luni cel mai capitalizat (32% din total), cu cea mai mare valoarea a free-float-ului (peste 4,6 mld Euro). OTP - cea mai mare banc din sistem, cu un volum al activelor de 19.3 mld Euro;
y capitalizare bursiera de peste 7.8 mld Euro, în condi iile unei lichidit i zilnice

de circa 20 mln Euro i a unui indicator P/E 04 la finele semestrului I de 18.3; FHB - prima banc local de credit ipotecar din Ungaria. Volum al activelor de 1.7 mld Euro; ac ionarul majoritar, cu peste 50% din ac iuni este statul;
y capitalizare burisera de 335.3 mln Euro, lichiditate zilnic de 0.3 ± 1.2 mln

Euro i P/E cu profitul din 2004 de 10.9; b. Petrolier MOL cifra de afaceri 2004 7.7 mld Euro i capitalizare bursiera de 7.5 mld Euro; lichiditatea medie zilnic dep e te 24 mln Euro; profit net 2004 de 824 mln Euro i P/E04 de 9.1; c. Farmaceutic Richter - cea mai mare companie farmaceutica din Europa Central i de Est, prima companie din aceast regiune listata pe pia a SEAQ de la Londra prin intermediul Bursei de Valori din Luxemburg în 1995. În 2004 cifra de afaceri a companiei a înregistrat în jur de 478.7 mln Euro;
y capitalizarea bursiera se ridic în jurul valorii de 2.3 mld Euro, lichiditatea

zilnic este cuprins între 3 - 7 mln Euro, cu în indicator P/E04 de 15.3; EGIS - dup cifra de afaceri, de 260.7 mln Euro în 2004, se situeaz pe locul al treilea în sectorul farmaceutic;
y capitalizarea bursiera: 598 mln Euro, lichiditatea medie zilnic între 1 i 3 mln

Euro iar P/E04 este 23.5; d. Al i emiten i importan i:
70

LUCRARE DE LICEN

Magyar Telekom (telecomunica ii, cap. 3.7 mld Euro), Borsod Chem (chimice, cap. 700 mln Euro), TVK (chimice, cap. 568 mln Euro), Antenna Hungaria (media, telecomunica ii, cap. 230 mln Euro); Prin compara ie cu celelalte pie e studiate, Bursa de la Budapesta are avantajul celui mai sc zut indicator P/E calculat la finele semestrului I. Pe de alt parte, punctaje mai slabe au fost ob inute la capitolul diversitate a emiten ilor, 6 societ i având lichiditate medie zilnic de minim 1 milion Euro, i 16 de minim 0.1 mln Euro Tabel 4.4 3 Scoring pia a de ac iuni

Ungaria

66

60

56 55

2004

2005

2006

2007

Fig.4.4 2 Evolu ia pie ei bursiere în Ungaria

71

LUCRARE DE LICEN

5

CONCLUZII SI PROPUNERI

5.1 IN CE MASURA CONTEAZA BURSA NOASTRA PE HARTA REGIONALA? În cele ce urmeaz sunt sintetizate câteva caracteristici ale burselor din România, Polonia, Cehia, i Ungaria, urm rind ierarhizarea lor pe baza câtorva criterii de evaluare a atractivit ii respectivelor pie e. Pentru fiecare din macroeconomici pia , relativ fa rile studiate au fost men iona i cei mai importan i indicatori i bursieri, intervalul de valori al randamentelor ultimilor patru ani, de celelalte 4 .

sectoarele bine reprezentate la burs respectiv , încheind cu un scoring care s evalueze acea Pentru fiecare din criterii se pot formula câteva concluzii:
y la capitalizare, cel mai bine st Polonia, cu un nivel la 30.06.2007 de 5 ori mai

mare decât România, i cu lichiditate medie zilnic a pie ei ac iunilor de aproape 20 de ori mai mare;
y la acela i moment de referin , cel mai atractiv indicator P/E mediu îl avea

Ungaria, cu 11.9, iar cel mai pu in atractiv Cehia cu 17.2 Scoringul final pentru fiecare bursa s-a situat între 0 i 1. Interpretarea valorilor trebuie f cut în sens relativ, un scoring mai apropiat de 1 având pia a care a înregistrat valori maxime la majoritatea criteriilor aplicabile celor 5 pie e. Nu se pot a adar formula concluzii în termeni absolu i privind gradul de dezvoltare al pie elor respective. Dup cum se observ în final, Polonia a înregistrat cel mai mare punctaj (0.9), fiind în fapt un pol bursier în estul Europei, cu 30-40 de IPO-uri pe an i cu câ iva emiten i str ini adu i la cota bursei din Var ovia. România a cumulat 0.1 puncte, ocupând ultimul loc în e antionul selectat. Dac s-ar fi luat în calcul criterii similare pentru pie ele din Slovenia Bulg ria i Croa ia, acestea ar fi ob inut un punctaj inferior Bursei de la Bucure ti fie i numai datorit unei capitaliz ri mai reduse Studiul releva urm torul clasament:

72

LUCRARE DE LICEN

Tabel 5.1 1 Clasament pie e studiate Clasament pie e studiate Piata
1

Scoring 0,90 0,50 0,44 0,10

Polonia Ungaria Cehia Romaia

2

3

4

S o ng p 09

ud a

05 0 44

01

Polonia

Ungaria

Cehia

Romaia

Fig.5.1 1 Scoring pie e studiate

73

LUCRARE DE LICEN

Tabel 5.1 2 Locul ocupat de fiecare ar în func ie de fiecare criteriu Vol mediu Capitalizare P/E zilnic ac iuni Emiten i cu lichiditate> 1 mln EUR România Polonia Chehia Ungaria 4 1 2 3 3 2 5 1 4 1 2 3 4 1 2 3 Emiten i cu lichiditate> 0,1 mln EUR 4 1 2 3

Fig.5.1 2 Evolu ie indici bursieri

74

LUCRARE DE LICEN

Tabel 5.1 3 Clasament pie e Europa de Est Capitalizare 2007 (mld. Euro) 144.3 48.0 31.5 31.6 13.3 19.7 4.6 Turnover_2007 medie_zilnica (mil. Euro) 255.5 146.3 138.4 21.8 18.6 12.4 0.1

Poz. 1 2 3 4 5
6 7

Tara Polonia Cehia Ungaria România Bulgaria Slovenia Croa ia

Slovenia

154 134

156

92

2004

2005

2006

2007

Fig. 5.1 1 Evolu ia pie ei bursiere în Slovenia

75

LUCRARE DE LICEN

Bulgaria

998

828

506 392

2004

2005

2006

2007

Fig. 5.1 2 Evolu ia pie ei bursiere în Bulgaria
Croa ia

68 67

63

63

2004

2005

2006

2007

Fig. 5.1 3 Evolu ia pie ei bursiere în Croa ia

76

LUCRARE DE LICEN

La întrebarea pus - în ce m sur pia a noastr se afl la distan

conteaz

bursa noastr

pe harta regional ? -

concluzia este c dup o evolu ie apreciabil a capitaliz rii i lichidit ii în ultimii 4-5 ani mare de tripleta Polonia, Ungaria, Cehia dar putem considera c în fata pie elor din Slovenia Bulg ria i Croa ia. 1.2 PROPUNERI

Urm rea curentului este un sistem comercial popular. Metoda presupune aderarea la un curs stabil cu scopul de a urma valul cresc tor i de a ie i din joc când începe s scad . Un comerciant orientat fie are o linie corect fie una gre it dar nu va p stra niciodat o pozi ie în speran a c sabia nu va c dea. Sistemul necesit metoda i auto disciplina pentru a urma semnalele precise generate de datele ce stau la baza sistemul. Exist mai multe metode de a stabili dac un fond este într-un curent. Cea mai rapid metod este folosirea Guppy Multiple Moving Averages 26 (GMMA).Indicatorul GMMA const din 2 grupuri de EMA27. Primul grup cunoscut ca i ³grupul pe termen scurt´ este format din media mi c rilor pe 3, 5, 8, 10, 12 i 15 zile. Al doilea grup cuprinde media mi c rilor pe 30, 35, 40, 45, 50 i 60 de zile. Cele 2 grupe sunt în mod uzual colorate diferit permi ând o analizare rapid a graficului pentru a determina dac ³grupul pe termen scurt´ este în afar tendin elor grupului pe termen lung. GMMA este un indicator u or de creat care d rapid posibilitatea comerciantului de a analiza dac fondul este o poten ial afacere Analiza GMMA
y Grup pe termen lung y Grup pe termen scurt y Rela ia între cele 2 grupuri

Fig. 5.2 1 Evolu ia grupurilor EMA
26

GMMA - Un indicator folosit în analizarea modificarilor unui current, Daryl Guppy 77

LUCRARE DE LICEN

Fig. 5.2 2 Grafic GMMA Urm rea cursului este o strategie comercial care se bazeaz foarte mult pe definirea riscului. Contribu ia major la succes nu este doar urm rirea unui curent ci i gestionarea datelor de intrare ± ie ire. Ele au tactici comerciale clare de a limita pierderile înainte de a se transform în pierderi majore l sând totu i rularea ac iunilor profitabile. Aceast strategie schimb rapid pozi iile for ând realizarea profitului major dintr-o serie de tranzac ii fructuoase. Succesul comer ului dup curent nu este dat de diferen a între profit i pierdere ci profitul se ob ine de pe pozi ia înving torului. În acest caz este important de a defini un sistem clar de stopare a pierderilor dând totu i suficient libertate de mi care fondului pentru a- i urma tendin i a nu ie i din joc înainte de a recâ tiga. i invocat dintre metodele de management a riscului este Cea mai simpl , eficient

regula de 2%. Scopul acestei tehnici de gestionare a riscului este de a defini o sum pe care agentul economic este dispus s o piard la fiecare tranzac ie. Prin regul de 2% se calculeaz aceast sum ca fiind 2% din valoarea portofoliului. Valoarea portofoliului este calculat prin însumarea valorii de inute în numerar i a valorii curente a tuturo tranzac iilor deschise. Aceast valoare este apoi înmul ita cu 2% pentru a calcula valoarea sumei ce ar trebui riscata. În baza acestei valori, pre ul de intrare i valoarea maxim a pierderilor comerciantul poate s calculeze câte ac iuni poate cump r pentru a risca doar 2% din disponibil.

27

EMA ± Exponential Moving Average ± media exponen ial a mi c rilor 78

LUCRARE DE LICEN

Cu ani în urm în SUA, c ile ferate conduceau lumea transporturilor între state. F ceau profit deoarece nu aveau concuren a. Dup aceea a ap rut un competitor remarcabil sub forma camioanelor interstatale care puteau muta marfa la costuri mai mici pe mil . Ce au f cut c ile ferate? Nu altceva decât s - i plâng soarta. Afacerea lor de monopol s-a diminuat datorit percep iei proprii asupra afacerii lor. Pur i simplu, problema lor a fost c s-au considerat ca fiind parte din bran a c i ferate. Dac ar fi acceptat paradoxul i ar fi reu it s se considere c f când parte din bran a transportatorilor de marf , ar fi putut s î i diversifice serviciile, ar fi putut pune bazele propriilor firme de transport rutier. , continuând s înregistreze profituri. Aproape orice afacere din lume poate profit de privirea cuiva din afar , liber de prejudec i i idei preconcepute, diferit de privirea celui direct implicat, din interior. Ideea potrivit la momentul potrivit v poate ajut s v reevalua i felul cum privi i bursa. Cât de mult valoreaz ideea perfect pentru dumneavoastr ?

79

LUCRARE DE LICEN

BIBLIOGRAFIE

1.Anghelache, G.-Pia a de capital evolutii caracteristici tranzactii, Editura Economica, Bucure ti 2004 2. Anghelache, G. ± Pia a de Capital, Editura Economic , 2002 3. Bu e, G. ± Dic ionarul Complet al Economiei de Pia , Informa ia Business Books, 1994 4. Dalton, M. J. ± How The Stock Market Works, Third Edition, New York Institute Of 5. Du escu, C. Manipularea Pie ei de Capital, Editura CH Beck, 2008 6. Frâncu, M. ± Pia a de Capital, Editura Tribuna Economic , 1998 7. Gallois, D. ± Bursa, Editura Teora, 1990 8. Michie, R.C.-The London Stock Exchange, Oxford, 2001 9. Ni u, A-Burse de m rfuri i valori, Editura Tribuna Economic , Bucure ti 2002 10. Ni u, A.-Pie e de capital, Editura Economic , 2004 11.O¶Neill Wyss, B. - Fundamentals of the Stock Market, Mc Graw Hill, 2001 12.Ungureanu, P.V.-B nci, burse si profit pe pia a financiar , Editura Dacia, Cluj-Napoca 2007 13. Stoica, V., Ionescu, E. ± Pia a de Capital i Bursele de Valori, Editura Economic , 2002 14. Stoica, V. ± Pie e de Capital i Produse Bursiere, Editura Universitar , 2006 15. Trenca, I. ± Tehnic Bancar , Editura Casa C r ii de tiin , 2006 Finance, 2001 16. http://www.bvb.ro ± 2 Bursa de Valori Bucure ti. 17. http://www.bse.hu - Site-ul oficial al Bursei de Valori Budapesta, Ungaria 18.http://www.bse-sofia.bg Site-ul oficial al Bursei de Valori Sofia, Bulgaria; 19.http://www.bsse.sk/ - Site-ul oficial al Bursei de Valori Bratislava, Slovacia 20.http://www.gpw.com.pl- Site-ul oficial al Bursei de Valori Var ovia, Polonia; 21.http://www.kmarket.ro 22.http://www.ljse.si 23.http://www.pse.cz Site-ul -Site-ul Site-ul oficial al oficial al pie ei Bursei Bursei de de de capital Valori Valori din Praga, România Slovenia; Cehia;; Ljubljana,

24. http://www.wall-street.ro Site-ul redac iei Wall-Street
80

LUCRARE DE LICEN

25.http://www.wikipedia.org- Enciclopedie electronica 26.http://www.zse.hr- Site-ul official al Bursei de Valori Zagreb, Croa ia

81

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful