1

UNIVERSITATEA “VALAHIA” DIN TÂRGOVIŞTE FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONIMICE

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR: CONF. UNIV. DR. LEONARDO BADEA ABSOLVENT: ZAMFIR D. ION MIHAI

Târgovişte 2009

UNIVERSITATEA “VALAHIA” DIN TÂRGOVIŞTE FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONIMICE
SPECIALIZAREA FINANŢE-BĂNCI

LUCRARE DE LICENŢĂ
Modalităţi, forme şi instrumente de plată la BCR ERSTE

COORDONATOR: CONF. UNIV. DR. LEONARDO BADEA ABSOLVENT: ZAMFIR D. ION MIHAI

3

Târgovişte 2009

................................ 2..........................................2 Cardul instrument de plată modern.........................1......1...........................................................................................................................................2...........4 Dezvoltarea pieţei cardurilor............................... Cecul……………………………………………………………………................................................................ 33 CAPITOLUL 3 – REZULTATEA ALE ACTIVITĂŢII BCR ERSTE........... 26 2.....1................................... 2................................ 2....................... INTRODUCERE............ 1................................................................................................................ 1.................. Biletul la ordin…………………………………………………………… 12 1................... 1............................................................... 2....................3 Evoluţia cardurilor la BCR 19 19 21 22 ERSTE.........................................................5...........................4 CUPRINS LISTA FIGURILOR ŞI A TABELELOR.................. Ordinul de plată………………………………………………………… 6 8 8 10 11 2 4 1.......................................................................1 Indicatori ai activităţii BCR ERSTE............ BIBLIOGRAFIE.................................. CONCLUZII ŞI PROPUNERI.....................3.......................................................................................................................................................1 Activitatea BCR ERSTE..... 3............. 16 CAPITOLUL 2 – ACTIVITATEA BCR ERSTE..................................................................................... CAPITOLUL 1 – ROLUL BCR ERSTE ÎN CADRUL SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC........ 3......................................... ANEXE................................1........... 13 1.................................................. CAPITOLUL 4 – STUDIU DE CAZ – EVOLUŢIA COMERŢULUI ELECTRONIC ÎN ROMÂNIA....................................... Sondaj.............................2 Veniturile şi cheltuielile anuale înregistrate de BCR ERSTE..............................5 Canale alternative.......1........4.1 Cambia.....................1 Instrumente de plată pe suport de hârtie..................... Utilizarea instrumentelor de plată în România…………………………...........................................2 Retail Banking....... 52 55 56 36 36 38 43 ........................................................................................................... 1.......................

............................. 6 Grad de penetrare în rândul personalului angajat.... 1 Evoluţia plăţilor compensate pe suport de hârtie............ Tabelul nr............. Figura nr.............................................. 17 Tranzacţii procesate de RomCard în sistem 3D Secure pe anul 2008.................................. 1 Etapele derulării unei plăţi prin cambie.....................5 LISTA FIGURILOR ŞI A TABELELOR Lista figurilor Figura nr............ Tabelul nr................... 18 Graficul nr.......................... 10 Venituri nete la BCR ERSTE........................................................................................... 12 Cheltuieli administrative BCR ERSTE...... 16 Graficul nr........... 15 Tranzacţii procesate de RomCard în sistem 3D Secure pe anul 2006............. Tabelul nr....................................... 4 Evoluţia ATM-urilor şi a POS-urilor la BCR ERSTE... Graficul nr.......................................... 3 Circuitul ordinului de plată.... 8 Creşterea reţelei de acceptare................................. din total tranzacţii efectuate. 14 Evoluţia profitului anual la 23 25 27 28 29 29 30 31 32 32 33 9 11 12 13 14 14 15 15 21 23 25 39 40 41 41 42 44 45 46 47 48 49 BCR 37 ......................................................... Tabelul nr................... 9 Migrarea creditului de consum pe card...... Graficul nr................................................................. 10 Înlocuirea completă a cardurilor cu bandă magnetică.................................................................... Lista graficelor Graficul nr...... 7 Măsuri cu impact pozitiv asupra gradului de utilizare................................. 11 Efectele concurenţei nebancare................................... 5 Numărul de clienţi BCR ERSTE................................................ Graficul nr........................................................................ Graficul nr............................................... Tabelul nr......... Graficul nr..................... Tabelul nr........................................................ 1 Ponderea instrumentelor de plată pe suport de hârtie refuzate................................. 7 Total bancomate BCR ERSTE.... Tabelul nr....................... 14 Situaţia comerţului 3D Secure în 2005........... Tabelul nr...... Graficul nr........ 11 Cheltuieli cu comisioane la BCR ERSTE................... 12 Utilizarea cardurilor ca instrumente de plată...................... Tabelul nr......................................... 18 Activitatea de comerţ electronic la BCR ERSTE.. Graficul nr......... 5 Grad de penetrare la nivelul economiei................................. 3 Evoluţia cardurilor emise de BCR ERSTE.............................. Lista tabelelor Tabelul nr........................................................................... 13 Valoarea tranzacţiilor efectuate în ultimul trimestru al anului 2004......... 8 Venituri din dobânzi şi alte venituri asimilate la BCR ERSTE.......... Tabelul nr..... 2 Refuz încasare cecuri.......... Tabelul nr. Graficul nr........................................ 4 Circuitul biletului la ordin....................... Figura nr................................. Graficul nr........ Tabelul nr. 4 Refuz încasare bilete de ordin............................................................. Tabelul nr. Graficul nr....... 9 Dobânzi de plătit şi alte cheltuieli asimilate la BCR ERSTE....................................................................... Figura nr.... Tabelul nr........... Tabelul nr.............. Tabelul nr. 6 Total carduri emise de BCR ERSTE. 3 Refuz încasare cambie................................. 2 Etapele derulării unei plăţi prin cec..................................... 16 Tranzacţii procesate de RomCard în sistem 3D Secure pe anul 2007................................................................................. Tabelul nr............................................ 2 Evoluţia portofoliului de carduri bancare valide în circulaţie.................. Graficul nr. 13 Obstacole în calea dezvoltării plăţilor electronice....

.......... 39 ............................................... 15 Evoluţia venitului la BCR 38 ERSTE........................................................................................... Graficul nr.6 ERSTE.............. Graficul nr.............. 16 Structura veniturilor la BCR ERSTE..

7 INTRODUCERE Lucrarea de faţă prezintă schematic caracteristicile şi perspectivele asupra evoluţiei principalelor instrumente de plată internaţionale utilizate de către agenţii economici din România. instrumente şi tehnici de plată. lucrarea în cauză apare în condiţiile în care în ţara noastră organizarea sistemului de plăţi este în etapa de formare şi dezvoltare. Capitolul I face o introducere în sistemul bancar românesc. Astfel. ca şi relaţiile comerciale care stau la baza lor. de preţ sau cele de neexecutare sau executare defectuoasă a obligaţiilor asumate prin contractul comercial să fie pe cât posibil reduse. de regulă. cecul. prezentând şi cele două nivele din care acesta este compus. în cele mai fierbinţi fluxuri ale inter-relaţiilor economice. în ultima perioadă de timp a luat amploare şi plăţile electronice un serviciu de plată de viitor. . se desfăşoară pe baza unor acorduri statale şi opozabile părţilor semnatare sau în cadrul unor relaţii de drept privat. contractul de vânzarecumpărare de mărfuri sau servicii. mecanismelor şi tehnicii utilizate în aceste ţări. în sfera de abordare. Instrumentele de plată utilizate de persoanele juridice în comerţul internaţional s-au diversificat continuu în funcţie de mutaţiile ce au avut loc în cadrul economiei mondiale şi a perfecţionării tehnicilor şi tehnologiilor de trasmitere a mesajelor. Adaptarea instrumentelor clasice prezentate în capitolul I se doreşte a se realiza odată cu adoptarea monedei EURO ca monedă naţională şi a implementării sistemului unic european de plăţi. Relaţiile internaţionale de plăţi. Utilizarea modalităţilor de plată şi de garantare în cadrul relaţiilor comerciale internaţionale presupune o temeinică cunoaştere a acestora. cardul. în tranzacţiile economice sunt: cambia (trata). biletul la ordin. cele mai utilizate mijloace. astfel încât riscurile valutare. Integrarea României în Uniunea Europeană şi totodată extinderea relaţiilor comerciale cu ţările membre UE necesită cu prioritate cunoaşterea normelor.

8 De asemenea este prezentat rolul şi impotanţă pe care BCR ERSTE o are în cadrul sistemului bancar românesc, fiind cea mai impotantă bancă din sistem atât ca număr de clienţi, cât şi după totalul activelor şi pasivelor pe care le gestionează. Nu în ultimul rând în capitolul I sunt definite instrumentele de plată folosite în tranzacţiile econimice, precum şi o scurtă prezentare a evoluţiei acestora de a lungul ultimilor ani Capitolul II cuprinde indicatori ai activităţii BCR ERSTE în ceeea ce priveşte numărul clienţilor care apelează la serviciile băncii, numărul de carduri emise, dar şi reţeaua de ATM-uri şi POS-uri pe care o pune la dispoziţia clienţilor săi. Tot în capitolul II este realizat şi un sondaj cu privire la dezvoltarea pieţei cardurilor în România. Capitolul III este dedicat analizei activităţii BCR ERSTE în ceea ce priveşte profitul realizat. Tot aici mai sunt prezentate şi veniturile pe care BCR ERSTE le-a obţinut din diverse activităţi cum ar fi: acordarea de împrumuturi persoanelor fizice şi juridice, venituri din perceperea de comisioane etc., dar şi cheltuielile pe care BCR ERSTE le-a generat în vederea obţinerii veniturilor. Capitolul IV cuprinde un studiu de caz care analizează evoluţia comerţului electronic în România, încă de la începutul său şi până în prezent. Acest studiu de caz analizează şi activitatea de comerţ electronic în cadrul BCR ERSTE. La finalul lucrării sunt prezentate concluziile şi propunerile precum şi ideile principale ale lucrării practice şi teoretice.

9

CAPITOLUL 1 ROLUL BCR ERSTE ÎN CADRUL SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC
Sistemul bancar din România este un sistem pe două nivele, cuprinzând Banca Naţională a României şi instituţiile de credit. Acest sistem a fost introdus în decembrie 1990, fiind primul pas al procesului de reformă bancară. Caracteristicile principale ale sectorului bancar românesc sunt (conform datelor la 31 iulie 2008):

43 instituţii de credit (3 cu capital majoritar românesc, 2 cu capital de stat, 28 cu capital majoritar străin, 9 sucursale ale unor bănci străine şi o casă centrală a cooperativelor de credit);

• • • •

54,7 % din activele bancare sunt concentrate în primele 5 bănci din sistem; Cota de piaţă a instituţiilor de credit cu capital majoritar străin este de 87,9 %; Cota de piaţă a instituţiilor de credit cu capital majoritar privat românesc este de 6,7%; Cota de piaţă a instituţiilor de credit cu capital majoritar de stat este de 5,4% Pe piaţa românească operează de asemenea instituţii financiare nebancare, precum fonduri

de asistenţă mutuală, case de amanet, societăţi de leasing financiar, societăţi de credite pentru persoane fizice, societăţi de micro-finanţare, societăţi de credit ipotecar, societăţi care oferă operaţiuni de factoring, societăţi specializate în finanţarea tranzacţiilor comerciale, şi altele. Numărul băncilor prezente pe piaţa din România a crescut, în ultimul trimestru al anului trecut, de la 42 la 43, prin demararea activităţii Depfa Bank în decembrie 2008, a declarat directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR, Nicolae Cinteză. "A 43-a instituţie bancară este Depfa Bank. Aceasta a primit autorizarea BNR spre finalul anului 2007, dar a început să funcţioneze şi să raporteze băncii centrale abia din decembrie 2008", a mai spus Cinteză, citat de Newsin.

10 Pe piaţa românească activau 43 de bănci, inclusiv sucursale ale băncilor străine şi Creditcoop, la finalul lui septembrie 2008. Dintre acestea, şase sunt bănci cu capital majoritar autohton (CEC Bank, Banca Transilvania, EximBank, Banca Comercială Carpatica, Libra Bank şi Creditcoop), restul având capital majoritar străin. Banca irlandeză Depfa este controlată, din octombrie 2007, de grupul german Hypo Real Estate, iar pe piaţa autohtonă funcţionează ca sucursală a unei instituţii de credit dintr-un stat membru al UE, statut pe care îl mai au alte 12 entităţi. În România, Depfa a fost înmatriculată în registrul instituţiilor de credit pe 20 decembrie 2007, dar data inaugurării sucursalei de la Bucureşti a fost amanată de câteva ori pe parcursul anului trecut. Banca Comercială Română, liderul pieţei bancare din România, a fost printre primele companii din ţara noastră, care au reuşit să integreze activitatea comercială cu conceptul de responsabilitate socială, îndreptându-şi permanent atenţia spre evaluarea impactului social şi de mediu al activităţii sale. În ultimii ani structura acţionariatului BCR ERSTE s-a modificat continuu. În anul 2003 în structura acţionariatului s-a produs modificări importante prin atragerea ca acţionari a băncilor de investiţii BERD (Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare) şi IFC (Divizia de Investiţii a Băncii Mondiale), care au achiziţionat câte 12,5% din capitalul social al băncii . În anul 2004 a fost oferit un pachet de 8% din acţiunile băncii salariaţilor şi pensionarilor BCR ERSTE. În cursul anului 2005 Banca Comercială Română a fost din nou scoasă la privatizare. În cursa pentru achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni s-au înscris un număr impresionant de bănci impotante de pe piaţa bancară internaţională. În urma negocierilor care au durat mai bine de 6 luni câştigător a fost desemnată banca austriacă ERSTE BANK care a oferit un preţ de 3,75 miliarde EURO (reprezentând 7,65 EURO/acţiune) pentru pachetul de 61,88% scos la vânzare de statul român. Acest preţ a condus la obţinerea celei mai mari sume încasate de statul român din privatizarea unei societăţii autohtone. BCR ERSTE a atins obiectivele stabilite. Profitul anual în 2008 (la nivelul Grupului BCR ERSTE), înainte de a include costurile cu restructurarea şi transformarea, a crescut cu 42%, la 362,1 milioane EUR. Obiectivul de

Activele totale au crescut cu 33.1 milioane lei (723. Ca rezultat. la 1. Creştere puternică a afacerilor ca efect al restructurării proceselor şi al portofoliului de produse.768.3%. în anul financiar 2007. în scopul îmbunătăţirii condiţiilor generale de viaţă din România.7 milioane EUR).6 milioane lei (925.094. de la 2.7% la 2008.686. de la 1.6%. a crescut cu 26. în perioada 2006-2009 (CAGR).4%. Cel mai mare profit net anual din istoria BCR ERSTE.1 milioane EUR). BCR ERSTE contribuie la creşterea economică substanţială din România. Datorită integrării accelerate. ceea ce a creat condiţiile adecvate pentru îmbunătăţirea eficienţei. Veniturile operaţionale au crescut cu 21.8%.409. 1. la 1. la 1. de la 847.0 milioane EUR).120. Instrumente de plată pe suport de hârtie 1. după impozitare şi plata intereselor minoritare. Cambia .5%.3 milioane EUR).9 milioane lei (335.7 milioane EUR). Veniturile nete din comisioane au crescut cu 51. de la 566.562.1 milioane EUR).3 milioane EUR).1%. de la 927.358.550.5 milioane lei (256.435.7 milioane lei (263.3%.4 milioane lei (478. cu angajaţii.9 milioane lei (587. la 857. raportul cost/venituri a înregistrat o uşoară creştere de la 55. colaborând cu clienţii şi partenerii de afaceri.4 milioane EUR) [ Raport anual BCR ERSTE 2007]. cu comunitatea locală şi cu societatea românească în general. la 57. la 24.962.8 milioane (14.8 milioane EUR).1.7%. de la 1. Rentabilitatea capitalului propriu (ROE) a crescut de la 20.1.1 milioane lei (399.4 milioane EUR).4%. în anul financiar 2006.019.8 milioane lei (276.7 milioane EUR).11 creştere a fost confirmat: o creştere anuală a profitului în EUR de 40%. la 3.3 milioane EUR). la 924. Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 16. de la 47.1. cheltuielile administrative generale au crescut cu 25. Profitul net raportat.4 milioane lei (240. Procesul de integrare şi-a atins deja cea mai mare parte a obiectivelor. Profitul înainte de impozitare a înregistrat o creştere cu 20. la 63.3 milioane lei (528.5 milioane lei (160.8 milioane lei (17.5 milioane EUR).2 milioane EUR).5%.

trasul.BNR efectuează operaţiuni cu cambii în cadrul propriei sale activităţi. care pune în legătură în procesul creării trei persoane: trăgătorul.58/1994 asupra cambiei şi biletului la ordin. Astfel. Cadrul legal al utilizării cambiei în România este reprezentat de următoarele acte normative: . iar prin intermediul Direcţiei Decontarea Operaţiunilor Bancare a elaborat Normele Cadru privind comerţul cu cambii realizat de societăţile bancare şi celelalte societăţi de credit. conţinutul Legii nr. În baza legii asupra cambiei şi biletului la ordin.12 În normele bancare. cambia este definită ca fiind instrument de plată ce exprimă obligaţia asumată de un debitor de a plăti la vedere sau la scadenţă o sumă de bani în favoarea unui beneficiar [Alexandru Olteanu. 138]. . modificată prin legea nr. 10/1994. a fost creată baza legală ca acest instrument de plată să poată fi procesat şi prin activitatea de compensare multilaterală a instrumentelor de plată pe suport de hârtie. Management Bancar. Etapele derulării unei plăţi prin cambie sunt următoarele: Casa compensaţii 4 4 Banca centrală 6 6 Banca beneficiar 3 7 Banca debitor 5 Beneficiar 2 Debitor (tras) 1' 1 Creditor (trăgător) . 83/1994 adoptată de BNR a modificat în. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin. . pag.legea nr. sub semnătură privată. cambia este definită ca un titlu de credit.pentru compensarea şi decontarea cambiei se aplică prevederile Regulamentului BNR nr. mod esenţial.83/1994]. şi beneficiarul (Anexa 1). cu modificările ulterioare [Legea nr.

129] (Anexa 2). trăgătorul trage o cambie asupra trasului (cumpărătorului) pentru confirmarea angajamentului de plată rezultat în urma livrării mărfii. trasul devenind debitor faţă de trăgător. suma înscrisă pe cec unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului aflat în calitatea de beneficiar al sumei [Alexandru Olteanu. Norma tehnică nr. 6. 4. Banca trasului transmite fondurile băncii sale centrale care le transmite băncii centrale a beneficiarului prin intermediul băncii centrale unde are loc decontarea. cambia este acceptată de tras şi se returnează trăgătorului. Cecul Cecul este cel mai utilizat mijloc de plată. 7. Norma tehnică nr. denumită tras. 3. Beneficiarul transmite cambia băncii sale pentru încasare. Între trăgător (producător şi în acelaşi timp vânzător) şi tras (cumpărător) are loc un transfer de active. trăgătorul se află atât în poziţia de debitor. şi în continuare fondurile se transmit la banca beneficiarului. 59/1934 asupra cecului. cu modificările şi completările ulterioare. . Cecul reprezintă un înscris prin care titularul unui cont deschis la o bancă. Banca beneficiarului prezintă cambia la plată printr-o casă de compensaţii care o transmite băncii trasului. 1.1. 4/2008.13 Figura nr. la o anumită dată sau la prezentare. 5. Banca trasului debitează contul trasului cu suma înscrisă pe cambie. dă ordin necondiţionat acestei bănci. să achite din contul său. Norma nr. Management Bancar. 9/1994 privind cecul. Etapele derulării unei plăţi prin cambie 1.2. trăgătorul devenind debitorul beneficiarului. în principal de către titularii de conturi bancare. 1. 2. numit trăgător. Cadrul legal al utilizării cecului în România este reprezentat de următoarele acte normative: Legea nr. În urma celor două tranzacţii. 7/1994 privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cecuri. cât şi de creditor şi îşi stinge obligaţia faţă de beneficiar cu creanţa asupra trasului prin transmiterea cambiei. Între beneficiar şi trăgător a avut loc un transfer de active într-o perioadă precedentă celei dintre trăgător şi tras. cu modificările şi completările ulterioare. Banca beneficiarului creditează contul acestuia cu suma înscrisă pe cambie şi astfel se stinge obligaţia trăgătorului faţă de beneficiar şi ale trasului faţă de trăgător. 1’. pag.

el este cel mai apropiat de ceea ce se numeşte plată.1. Ordinul de plată Ordinul de plată reprezintă cea mai simplă modalitate de realizare a unei plăţi.2/2005 privind ordinul de plată utilizat în operaţiunile de transfer de credit]este definit ca o instrucţiune necondiţionată. fie prin încasarea în numerar a sumei respective de la emitent. . b. în condiţiile în care: a. Acest instrument este irevocabil pentru plăţile în lei efectuate pe teritoriul României. prin eliberarea sumei respective în numerar. Instituţia receptoare dispune de fondurile corespunzătoare sumei de bani prevăzute în ordinul de plată fie prin debitarea unui cont al emitentului.14 Pentru plata şi decontarea cecului se aplică prevederile Regulamentului BNR nr. Ca modalitate de decontare. Etapele derulări unei plăţi prin cec sunt următoarele: Banca Beneficiarului 1 2 Banca Plătitorului Figura nr. Instituţia nu prevede că plata trebuie să fie efectuată la cererea beneficiarului. 124]. respectiv încasări [Alexandru Olteanu. dată în orice formă de emitent instituţiei receptoare. pag. întrucât esenţa unui ordin de plată constă în transmiterea unei sume de bani de la persoana care este titular creanţei respective (Anexa 3).Bani 1. în scopul punerii la dispoziţia unui beneficiar a sumei de plată indicate în ordinul de plată. în mod direct sau prin intermediul unui sistem de plăţi. Ordinul de plată [Regulament BNR nr. prin creditarea unui cont al acestuia deschis la instituţia destinatară sau. Management Bancar. după caz. 2/2005 al BNR privind ordinul de plată.Instrument de plată 2.3. 1/1995. 2. Cadrul legal al utilizării ordinului de plată în România îl constituie Regulamentul nr. Etapele derulării unei plăţi prin cec 1.

).4. debitor şi creditor.R. 2 – Firma Alfa S.R. în calitatea sa de debitor se obligă să plătească o sumă de bani beneficiarului în calitate de creditor al emitentului sau al oricărui posesor legitim al titlului. Acesta se emite la cererea creditorului ca o recunoaştere a datoriei debitorului pentru activele transferate (Anexa 4). Banca X 3 – Banca X. din ordinul clientului său (Alfa S. . 148].1.L. şi firma Beta S.R..A. La emitere. pag. Biletul la ordin este emis şi subscris (completat şi semnat) de emitent. debitează contul acestuia şi transmite ordinul de plată primit către Banca Y unde îşi are deschis contul curent beneficiarul.A.15 Circuitul ordinului de plată se prezintă astfel: PLĂTITOR Alfa SA 1 BENEFICIAR Beta SRL 2 SOCIETATEA BANCARĂ INIŢIATOARE Banca X 4 3 SOCIETATEA BANCARĂ DESTINATARĂ Banca Y Figura nr. biletul la ordin este o promisiune scrisă formală (oficială) care se transformă în instrument de plată în momentul prezentării la plată. care. cu suma reprezentând contravaloarea serviciilor prestate.L. 4 – Banca Y (societate bancară destinatară) acceptă ordinul de plată şi creditează contul firmei Beta S.A.L. 3 Circuitul ordinului de plată 1 – Între firma Alfa S. spre deosebire de cambie care stabilea relaţii între trei persoane [Alexandru Olteanu. (în calitate de beneficiar) pe care-l remite băncii sale. (în calitate de plătitor) emite un ordin de plată în favoarea firmei Beta S. Biletul la ordin Biletul la ordin este o variantă a cambiei care pune în legătură numai două persoane. se încheie un contract de prestare servicii. Management Bancar. 1.

A.R.L. Circuitul biletului la ordin se prezintă astfel: 1 2 EMITENT Alfa SA 3 BENEFICIAR Beta SRL 4 Figura nr. (4) – Firma Alfa S.L. în conformitate cu regulamentul BNR (Nr. ordinul de plată.R. biletul la ordin este considerat tot instrument de debit ca şi cambia. pe suport de hârtie. Evoluţia plăţilor compensate pe suport de hârtie pe perioada 2004 – 2008 indică frecvenţa sporită cu care acestea sunt utilizate de clienţii bancari.L. în calitate de creditor (beneficiar).A. se încheie contractul având ca obiect construcţia unei hale de producţie. îm calitate de debitor (emitent) emite biletul la ordin în favoarea firmei Beta S. cecul. stabileşte că toate instrumentele de plată (cambie. . şi este compensat şi decontat ca şi aceasta. biletul la ordin indiferent de valoarea acestora) să se realizeze prin intermediul uneia din cele 42 de Case de Compensaţie interbancare ale BNR (41 de judeţe plus una din cadrul centralei BNR).A.R. Utilizarea instrumentelor de plată în România Regulamentul BNR Nr.10/1994 privind compensarea multilaterală a plăţilor interbancare fără numerar. şi firma Beta S.L. firma Beta S. (2) – Firma Alfa S. prezintă biletul la ordin pentru plată firmei Alfa S. (3) – La scadenţă.A.5. 4 circuitul biletului la ordin (1) – Între firma Alfa S.1.R. 1.16 Din punct de vedere juridic. 6/1994). achită biletul la ordin şi astfel îşi stinge datoria pe care o avea la firma Beta S. pentru stingerea obligaţiilor pe care le au unii faţă de alţii.

334.981.7 52. 2 Refuz încasare cecuri An 2008 2007 2006 2005 2004 Total Număr 27.81 2008 8.31% şi respective 1.1 3. Refuz încasare cecuri: Tabelul nr.969. atât ca număr.ro Conform datelor din tabelul de mai sus.7 Sursa: www. cât şi în valoare reletivă. cât şi ca valoare (0.3 milioane RON.5 2.3 97.808 25.9 408.592.249 114.13 2005 7.321 22. 1 Evoluţia plăţilor compensate pe suport de hârtie Plăţi Volum instrumente (mil.2 milioane instrumente de plată pe suport de hârtie.bnr.2 228.457 22.359.1 50.578. şi valorii instrumentelor de plată are o valoare scăzută.0937. indică faptul că prin acest sistem s-au compensat un volum total de aproximativ 39.829 23.022 204.ro Analiza calitativă şi a funcţionării sistemului de compensare multilaterală a plăţilor.696 26.17 Tabelul nr.4 34.bnr.3% din număr şi valoare totală).334.197. .593 Sumă (mii lei) 735. Pentru a aprecia eficienţa operaţiunilor de compensare se determină un indicator care exprimă numărul şi valoare instrumentelor de plată refuzate la compensare.3 399. Media zilnică a volumului instrumentelor de plată compensate se situează între 100 şi 200 milioane RON. valoarea acestor tranzacţii fiind de aproximativ 228.211 124.214 139.598. instrumente) Valoare (mil.882 196.790.402 20.7 41.5 2006 8.6 344.245.967.3 Sursa: www.054.3 482. RON) Valoare medie zilnică (mil RON) 2004 7.025.493 Total Sumă (mii lei) 87.6 804.5 352.38 2007 7.3 49.949. Un astfel de indicator se determină atât în valoare absolută.3 541.755 24.213 114.2 Din care: motive majore Număr 25.3 752. se constată că pe perioada analizată 2004-2008 ponderea cecurilor refuzate din totalul numărului.8 683.5 Total 39.499.394 20. prin raportarea numărului şi valorii refuzurilor la totalul numărului şi valorii instrumentelor de plată compensate.

5 18.7 804528. se constată că pe perioada analizată 2004-2008 ponderea cambiilor refuzate din totalul numărului.9 2807840. 1. 3 Refuz încasare cambie An 2008 2007 2006 2005 2004 Total Număr 1 2 4 2 9 Total Sumă (mii lei) 28. Ponderea instrumentelor de plată pe suport de hârtie refuzate. atât ca număr.5% iar valoarea acestora este de 23.ro Conform datelor din tabelul de mai sus.1 2.bnr. cât şi ca valoare (0.3 36.2 84.3 7926665 Sursa: www.8 Sursa: www.3 707364. 4 Refuz încasare bilete de ordin An Număr 2008 2007 2006 2005 2004 Total 241714 204831 150734 99732 10457 707468 Total Sumă (mii lei) 3587721. Grafic nr.9 708774.bnr.6 1398204.1 219.00073% din număr şi valoare totală).1 2403831.18 Refuz încasare cambie: Tabelul nr.00012% şi respective 0.ro Ponderea biletelor de ordin refuzate din totalul numărului de instrumente de plată pe suport de hârtie este de 9.2 18.5 1584971. şi valorii instrumentelor de plată are o valoare foarte scăzută. chiar nesemnificativă.3 36.2%. Refuz încasare bilete la ordin: Tabelul nr.5 302.4 Din care: motive majore Număr 1 2 2 2 7 Sumă (mii lei) 28.2 809874 9594936 Din care: motive majore Număr 206086 181893 132712 88609 93114 702414 Sumă (mii lei) 2708490. .

care are ca obiectiv stabilirea de reguli aplicate în activitatea de servicii de transfer de fonduri şi decontare prin cărţile de plată.2.0 0 % b i l e t l a o rd i n cec 1 0 .19 din total tranzacţii efectuate 2 5 . 1. când un grup de bănci: Banca Agricolă. Cartea de plată sau cardul bancar reprezintă un instrument de decontare. Cardul instrument de plată modern. care: asigură posesorului autorizat achiziţionarea de bunuri sau servicii. Banca Comercială „Ion Ţiriac”.0 0 % 1 5 . Banca România pentru Dezvoltare. permite legătura financiară între comercianţi şi consumatori (prin acces într-un cont bancar).11. Principiile organizării plăţilor cu carduri de către societăţile bancare în România sunt prevăzute în Regulamentul nr. . Banca Comercială Română. fărî prezenţa efectivă a numerarului.0 0 % 0 . Prin aceasta băncile s-au angajat în emiterea cardurilor cât şi în crearea condiţiilor pentru acceptarea acestor instrumente de plată ca mijloc de decontare în mediul economic românesc.0 0 % c am bie 5 .1995.0 0 % vo l u m va l o a re Din totalul instrumentelor de plată pe suport de hârtie refuzate o ponderea cea mai mare o au biletele la ordin atât ca număr cât şi ca valoare. Bancorex. au pus bazele programelor de carduri în România. 6/14. Anul debutului cardului bancar în România este 1992. Totodată cardul are caracteristicile unui instrument de plată. permiţând retragerea de numerar de la ghişeele automate bancare.0 0 % 2 0 . iar din 1995 şi Banc Post.

băncile comerciale româneşti. La aceasta creştere au contribuit în principal emitenţii ale căror portofolii se situează între 100. Bank of Cyprus şi Blom Bank în vreme ce Citibank va trece la emiterea cardurilor de credit pentru persoane fizice – cu intenţia de a fi lider de piaţă în următorii trei ani. Evoluţia portofoliului de carduri bancare valide in circulaţie . l-a constituit emisiunea de carduri în monedă naţională.000.1 milioane la 10. Royal Bank of Scotland (fosta ABN Amro Bank). iar o serie de alte nouă bănci şi-au lărgit oferta de carduri prin lansarea de noi produse.7 milioane). alte trei bănci se vor lansa în activitatea de emitere.000 şi 1. ceea ce în termeni nominali înseamnă peste 1.5 milioane de carduri stau în portofolele românilor fără a genera tranzacţii. ritmul de creştere al pieţei cardurilor se va păstra în continuare inferior faţă de anul precedent (grafic 1). 2. bancare şi nebancare. specializată în prelucrarea automată a operaţiunilor derulate prin carduri. Un alt pas important. Piaţa românească a cardurilor se caracterizează printr-o diversitate a produselor. la finele trimestrului III din 2008 erau 13. Din 1993. Grafic nr.8 milioane de carduri.65 milioane carduri (de la 9. ceea ce înseamnă aproximativ 109 tone de platic. şi crearea unor departamente bancare specializate dedicate operaţiunilor cu carduri. Cu toate că două noi bănci au început activitatea de emitere. aproximativ 2.3 milioane de carduri valide. băncile au iniţiat programe de procesare a tranzacţiilor derulate prin carduri emise de sistemul bancar internaţional. Din totalul cardurilor emise.20 Un prim pas al derulării programului a fost aderarea băncilor la sistemele mondiale Visa International şi Europay. În ciuda acestui interes pentru activitatea de emitere. În acest scop s-a constituit societatea comercială ROMCARD. au demarat procesul de emitere a cardurilor cu acoperire valorică în depozite exprimate în moneda naţională. Cu alte cuvinte.000 de carduri. În cursul anului 2007. 82% dintre acestea fiind folosite efectiv la tranzacţionare. ritmul de creştere pe ansamblul pieţei este inferior anului precedent când se consemnă o creştere de 26%. portofoliul de carduri bancare valide în circulaţie a crescut cu 18%. Începând cu anul 1995 pe piaţa de carduri din România s-au pus în circulaţie aproximativ 21. În 2008. cu tendinţa de a coborâ sub 10% din 2009. Garantibank şi Millennium Bank. Odată cu începutul anului 1996.

17 9.no-cash.ro .02 2.7 Sursa: www.) 15 10 5 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008* previziune 1.76 5.83 4.21 Evolutia portofoliului de carduri bancare valide in circulatie (m il.15 3.12 12 10.76 7.

municipalităţi şi societăţi imobiliare. s-a pus accentul pe implementarea unei noi organizări a relaţiei cu clienţii. Un obiectiv important în acest domeniu l-a .1. al căror rol este de a menţine o legătura cât mai eficientă cu piaţa şi cu clienţii. divizie coordonată de preşedintele executiv. Astfel. pe întărirea competenţelor pentru derularea fondurilor UE post-aderare. dar care se bucură de o abordare unitară. De asemenea. bazate pe o nouă segmentare a acesteia: clienţi corporativi mari. principala preocupare a constituit-o menţinerea poziţiei de lider a BCR ERSTE în cadrul sistemului bancar românesc. IMM-uri. la care se adaugă categoria de clienţi GLC (Group Large Corporate). precum şi pe lărgirea ofertei de servicii de consultanţă şi produse de finanţare/cofinanţare investiţii pentru companii şi comunităţi locale. Indicatori ai activităţii BCR ERSTE În 2008. principalele acţiuni au vizat dezvoltarea mai intensă a activităţii de retail banking. s-a manifestat aceeaşi preocupare pentru realizarea unor oferte personalizate în funcţie de specificul şi potenţialul de dezvoltare a relaţiei bancă – client. În cadrul liniei funcţionale Retail & Private banking. a managerilor de relaţii şi a întregului personal din cadrul celor 52 de centre de afaceri dedicate segmentului IMM.22 CAPITOLUL 2 ACTIVITATEA BCR ERSTE 2. În paralel. la nivel central au fost create direcţii noi. prin valorificarea potenţialului economiei româneşti. s-a pus accent pe creşterea finanţărilor şi dezvoltarea sectorului de realestate. În ceea ce priveşte divizia de corporate banking. inclusiv cu ajutorul reţelei . În consecinţă. valorificând experienţa BCR ERSTE în acest domeniu şi cea a Grupului Erste Bank pentru creşterea vânzărilor de produse şi servicii destinate persoanelor fizice şi pentru promovarea unor oferte de finanţare atractive destinate micro-întreprinderilor şi micilor întreprinzători.a managerilor regionali. ale avantajelor competitive ale băncii şi ale schimbărilor generate de Programul de Integrare şi Dezvoltare. fiind create produse specifice diferitelor segmente de clienţi. a fost îmbunătăţită gama de produse şi servicii oferite clienţilor corporate.

când numărul clienţilor era de 4 milioane. Creşterea s-a înregistrat preponderent pe segmentul de clienţi retail. modelul de micro servicii a fost dezvoltat. a proceselor şi a portofoliului său de produse.aproximativ 4. reţeaua de sucursale s-a extins cu încă 100 de noi unităţi. BCR ERSTE se clasează. atât în sectorul retail. iar noile standarde de calitate a servirii sunt puse în practică. a fost lansat pachetul de cont curent. Contabilitatea şi alte funcţii suport au fost. s-a produs o masivă centralizare a activităţilor non-vânzări. Datorită modernizării activităţilor sale. În sectorul retail. amplasate în spaţii comerciale şi zone intens populate. s-au deschis centre imobiliare. Din punct de vedere al gamei de produse oferite. ceea ce reprezintă o creştere cu 18. precum şi crearea de pachete de produse atractive. În sectorul operaţiuni. . În acelaşi timp.în special în domeniul creditării. de asemenea. centralizate. managementul riscurilor a fost centralizat şi organizat ca linie funcţională distinctă. precum şi prin crearea centrelor imobiliare. cu 17% mai mulţi decât în anul 2006. majoritatea proiectelor de îmbunătăţire a afacerii sunt implementate: noile modele de sucursale sunt implementate în teritoriu. proiectul de integrare a cardurilor s-a încheiat cu transferul conturilor de card în sistemul informatic al BCR ERSTE. fiind înfiinţate două centre de prelucrare a datelor în Bucureşti şi Sibiu. continuarea dezvoltării acesteia pe baza unor unităţi de mici dimensiuni.2% faţă de finalul anului precedent. cât şi în sectorul corporate: operaţiunile au fost centralizate. al serviciilor şi produselor ataşate contului curent şi oferite prin electronic banking. de asemenea. pe primul loc după numărul de clienţi . acţiune care a condus la crearea unor noi fluxuri de analiză a solicitărilor de acordare şi rambursare a creditelor.7 milioane la sfârşitul anului 2008.23 reprezentat adaptarea reţelei teritoriale la noul concept de servire a clienţilor. Majoritatea eforturilor privind reorganizarea IT sunt de asemenea încheiate. de administrare a clienţilor băncii şi a conturilor deţinute de aceştia. precum şi a celor necesare gestionării aspectelor excepţionale şi / sau nestandard. implementarea standardelor ERSTE Bank în cadrul BCR ERSTE a impus centralizarea activităţii de back-office (separat pentru activităţile corporate şi retail). s-a urmărit îmbunătăţirea celor existente . În ceea ce priveşte linia funcţională Operaţiuni.

05% Sursa: www.2.BCR ERSTE a introdus un pachet integrat de produse şi servicii ataşate contului curent.08% în 2007. O nouă platformă de Internet banking a fost lansată în 2008 pentru a îmbunătăţi în continuare portofoliu de canale alternative disponibile pentru clienţi. Campanii de marketing de anvergură au completat lansarea centrelor imobiliare. 22 de centre imobiliare au fost deschise în toată ţara.bcr. Clienţii deţin un singur cont curent şi îl pot utiliza pentru orice operaţiune (ATM. Numărul de clienţi BCR ERSTE (mii) Anul Număr clienţi 2006 3. dezvoltatorilor imobiliari şi persoanelor fizice. POS . Centre imobiliare . BCR ERSTE a continuat să îşi mărească reţeaua de unităţi. oferite clienţilor la un preţ preferenţial. 5.05% în 2008 şi cu 17.378 2007 3. care oferă posibilitatea efectuării mai multor tranzacţii şi asigură acces la informaţii despre cont. Noi produse .în octombrie.24 2. Retail Banking Extinderea reţelei de sucursale . având posibilitatea de a face tranzacţii de la orice sucursală a băncii.590 % 16. faţă de 2006. Au fost deschise 72 de noi sucursale şi reţeaua a ajuns la un total de634 de unităţi.ro Clienţilor BCR ERSTE li s-a oferit acces nelimitat la conturile personale.959 % 17. BCR ERSTE şi-a dezvoltat capacitatea de servire a clienţilor prin intermediul funcţionalităţilor îmbunătăţite ale call center. ceea ce face ca BCR ERSTE să fie cea mai importantă bancă din România ca număr de clienţi şi totodată cea mai mare bancă după valoarea activelor gestionate. Numărul de clienţi BCR ERSTE a crescut cu 16. beneficiind de o promovare intensă. atât în plan local.08% 2008 4.pe tot parcursul anului. cât şi naţional. Tabelul nr. Centrele oferă servicii personalizate şi rapide agenţiilor imobiliare.

numărul total de carduri de pe piaţă a continuat să urce.2 milioane de unităţi în martie. o unitate centrală dedicată acestor clienţi. Pachetul este o combinaţie de produse şi servicii.3.Internet banking.una dintre cele mai comode alternative de a plăti facturile proprii sau ale altor persoane.rezerva financiară potrivită să acopere cheltuielile neaşteptate. . serviciile de plăţi programate .25 – pentru accesul la cont sau pentru utilizarea oricărui canal alternativ de accesare .excelent pentru cumpărături).Standing Order şi Direct Debit). respectiv produse investiţionale de tip fondul de fonduri (funds of funds). de 21. menite să uşureze viaţa clienţilor săi (serviciul de operaţiuni prin telefon şi Internet. În cadrul noului model de servire. numărul cardurilor emise a urcat cu 15%. cardul de credit . prin lansarea unui nou produs. Phone banking etc). lansând pachetul de produse şi servicii ataşate contului curent. precum şi servicii noi.78 milioane de unităţi. Comparativ cu luna martie (de când datează prima raportare recentă a BNR privind piaţa cardurilor). atingând în septembrie un nou vârf. moderne.85 milioane de unităţi. 2. au fost dezvoltate o nouă definire a clienţilor Private Banking. Evoluţia cardurilor la BCR ERSTE Numărul cardurilor considerate active a scăzut uşor în trimestul al treilea. ce le oferă economie de timp şi de bani. Obiectivul major al proiectului a fost acela de a crea un cadru unitar aliniat celor mai bune practici şi standarde din cadrul Grupului Erste. Numărul cardurilor de credit a continuat să crească. ajungând la 2. Cu toate acestea. descoperirea de cont . au fost implementate noi standarde de calitate şi au fost dezvoltate noi produse specifice. plata facturilor la ATM . BCR ERSTE a făcut încă un pas pentru creşterea satisfacţiei clienţilor săi.7 milioane de unităţi. coborând la 10. incluzând cele mai folosite şi apreciate produse din oferta băncii (cardul de debit .cheia de acces la contul curent. după ce făcuse un salt de 34% în trimestrul al doilea. faţă de 2. arată datele BNR.

000 166.bcr. servicii extinse) şi dezvoltarea tranzacţiilor fără numerar.000 de carduri active. Totodată s-a remarcat o creştere a numărului şi valorii tranzacţiilor efectuate cu cardul la ATM şi POS în 2008 astfel: numărul de tranzacţii a crescut cu 9%. în premieră pentru România. 6.26 Banca Comercială Română (BCR ERSTE) a depăşit.2 Sursa: www. cu 27% faţă de 2007.440 174.) 2. confort. Evoluţia cardurilor emise de BCR ERSTE . Tabelul nr. faţă de 2007. BCR ERSTE îşi va continua în ritm accelerat programul de extindere şi modificare a sistemului de carduri care vizează creşterea beneficiilor pentru deţinătorii de carduri (accesibilitate.3 2.900 Total (mil. numărul de carduri de debit active nou emise a crescut cu 6.5 2.08 Card credit 184. fiind lider de piaţă cu o cotă de aproximativ 19%. Au fost emise şi cu 6% mai multe carduri de credit comparativ cu anul precedent. siguranţă. În 2008. “Cel mai mare trafic înregistrat zilnic s-a înregistrat în 22 decembire 2008.24 2. Cele mai utilizate rămân totuşi cardurile de debit.500. director executiv al Direcţiei Carduri în cadrul BCR ERSTE. până la peste 4 miliarde de euro. când tranzacţiile efectuate la bancomate s-au ridicat la aproape 140 milioane lei.) 2. 3.75 procente. care reprezintă peste 92% din total cardurilor emise de BCR ERSTE. nivelul record de 2. iar valoarea tranzacţiilor efectuate la POS a însumat aproape 14 milioane de lei” a declarat Igor Zganjer. Ponderea majoritară o reprezintă tranzacţiile la ATM (aproximativ 90%).1 2.ro Grafic nr. în timp ce valoarea acestora a crescut cu 31%. Total carduri emise de BCR ERSTE An 2008 2007 2006 Card debit (mil. dar numărul plăţilor cu cardul la comercianţi a crescut mult mai accentuat.

000 de unitati situate în 8 ţări (Austria.0 milioane de euro. respectiv 21%. a pensiilor private. Gestionând active de peste 17. a băncilor de locuinţe. Reteaua de bancomate şi terminale POS a crescut cu 45%. BCR ERSTE are 634 de unităţi retail pentru populaţie şi microîntreprinderi şi 50 de centre de afaceri corporate. BCR ERSTE membră a grupului Erste. cu activităţi în ţară şi în străinatate . pe piaţa de capital. cea mai mare bancă din România după active. Republica Cehă.463.4 miliarde de euro.27 3000000 2500000 2000000 2008 1500000 2007 2006 1000000 500000 0 Card debit Card credit Total BCR ERSTE se prezintă astăzi drept cel mai important grup financiar din România. iar rentabilitatea capitalului angajat de 21.000 de angajaţi. cu o prezenţă marcantă. în domeniul managementului activelor. prin societăţile sale de profil. profitul net de 1. .5 miliarde euro. În prezent cota de piaţă a BCR ERSTE în ceea ce priveşte reţeaua de POS-uri este de aproximativ 19% în ţară şi 29% în Bucureşti. având peste 16 milioane de clienţi în aproape 3. Croaţia. unul dintre cei mai mari furnizori de servicii financiare din Europa Centrală. La data de 30 septembrie 2008. totalul activelor era de 209. Erste Bank este. Serbia şi Ucraina).prin subsidiare şi reprezentanţe bancare. pe piaţa leasingului. Slovacia. Ungaria. cu cei peste 54. România.7%. precum şi în asigurări.

786. BCR ERSTE a depus eforturi considerabile pentru a oferi un nivel sporit de securitate clienţilor săi.000 133.000 12. oferind un serviciu mai bun pentru comercianţii şi utilizatorii de carduri.475.613.840 Cota POS 5% 16% 5% 7% 29% 8% 17% 13% 19% 2007 2008 Sursa: www.450.210.060 9. cât şi pentru cea de POS-uri.bcr.394.588.28 BCR ERSTE a schimbat procedurile operaţionale pentru a face ATM-urile disponibile clienţilor 24 de ore din 24.000 944.841.000 328. care asigură back-up atât pentru reţeaua de ATM-uri.293.598. dar şi cu o creştere cu 33% a volumului tranzacţiilor.040 15.600 259.441.395. Acest fapt s-a tradus într-o creştere a disponibilităţilor ATM-urilor cu mai mult de 9%. având bancomate şi terminale POS-uri certificate pentru utilizarea cardurilor cu cip.000 11. BCR ERSTE a fost prima bancă din România care a implementat tehnologia EMV.140.789. Pentru a evidenţia disponibilitatea şi rapiditatea bancomatelor sale.244.000 POS 435.937.925.571. scurtarea timpilor de tranzacţionare cu mai mult de 50% pentru terminalele POS. 7.500 484.597.500 810.011.496. Aceste măsuri au dus la o securizare sporită a tranzacţiilor şi un grad ridicat de satisfacţie al clienţilor.000 49.000 12.840 ATM 8.715.600 309. În paralel cu îmbunătăţirea serviciilor oferite comercianţilor şi utilizatorilor de carduri.988.160 11.432.623.000 12.800 521.000 451.000 2.897.800 69.052.000 14.000 462.837.198.628.088.751.187. Acest lucru a permis.122.560 9.040 2. de exemplu. BCR ERSTE a trecut la o infrastructură nouă de comunicare. Tabelul nr.186.853.660 11. ceea ce înseamnă că acum există o nouă infrastructură de siguranţă.221.527.861.771.737.ro . Total bancomate BCR ERSTE An 2006 Debit Credit Total Debit Credit Total Debit Credit Total Total 9.

000. cea 191.000 6. Grafic nr.2 milioane de unităţi în prezent. În ceea ce priveşte portofoliul BCR ERSTE.000 4.000. nu credem că piaţa va încetini".000 8.000 2.450.000.897. Zganjer spune că accentul va fi pus anul acesta pe vânzările de carduri de credit.000.715. banca se aşteaptă la o creştere similară cu cea din 2008.000 0 Total ATM POS 2006 2007 2008 BCR mai mare ERSTE. "Ne aşteptăm ca 2009 să fie cel puţin la nivelul din 2008.000.210.000.000.000. care a reuşit să crească puternic între 2002 şi 2004. unde portofoliul se ridica la peste 2. aceasta şi-a mărit numărul de terminale astfel în cât să ofere clienţilor posibilitatea efectuării de tranzacţii cât mai rapide. plecând de la Pe partea de carduri de debit.000. Numărul ATM-urilor înregistrate la sfârşitul anului 2008 este cu aproximativ 8.000. bancă din sistem. de circa 7%.000. pariază că îşi va dubla portofoliul de carduri de credit anul acesta.25% mai mare faţă de anul precedent când numărul acestora era de 11. La sfârşitul anului 2008 numărul terminalelor POS a fost de 2.000. spune Igor Zganjer.000.000. 4.000 14.000. El îşi bazează optimismul pe o comparaţie cu piaţa cardurilor din Turcia.000 12.000.000.000 10.000. directorul executiv al Direcţiei Carduri în BCR ERSTE.000. Evoluţia ATM-urilor şi a POS-urilor la BCR ERSTE 18. în timp ce pe debit se va concentra pe îmbunătăţirea . Acestea au înregistrat o creştere spectaculoasă faţă de anul precedent când numărul acestora era de doar 944.29 Datorită faptului că BRC doreşte să ofere clienţilor săi o gamă cât mai bună de servicii.598. chiar în timp ce economia era în recesiune.840.000 16.000.000 de unităţi în decembrie.

5 Grad de penetrare la nivelul economiei Gradul de penetrare a cardurilor în economia rom ânească în condiţiile volum ului tranzacţiilor pe card de peste 12 % in PIB în 2006 16 14 12 10 8 6 4 2 0 1 foarte ridicat 14 11 1 ridicat rezonabil Gradul de penetrare a cardurilor în economia românească 1 scăzut extrem de scăzut Sursa: www. "În 2009 ţintim ca 25% din tranzacţiile pe card să fie derulate la POS-urile instalate la comercianţi".50%. banca are în derulare o promoţie prin care oferă clienţilor bonusuri pentru utilizarea cardurilor la plata la comercianţi. iar majoritatea posesorilor de carduri de debit (utilizate în general pentru plata salariilor) preferă să îşi retragă toţi banii. în condiţiile în care şi PIB a înregistrat o crestere de 6%. Cei mai mulţi dintre ei . Dezvoltarea pieţei cardurilor. Grad de penetrare la nivelul economiei. .no-cash. La nivelul pieţei apetitul clienţilor pentru numerar se menţine ridicat. Sondaj. Grafic nr. apreciază că este un grad de penetrare încă scăzut. notând că ponderea urcase la circa 20% încă de la sfârşitul anului trecut. a ajuns să deţină 12% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2006. utilizarea la plată a cardurilor fiind marginală.30 gradului de utilizare. Acest procent este considerat ridicat sau foarte ridicat de numai 7% dintre cei care şi-au exprimat opinia. De altfel.ro La nivelul anului 2007. spune şeful cardurilor de la BCR ERSTE. 2.4. Volumul tranzacţionat pe cardurile emise în Romania. volumul generat de cardurile autohtone a crescut spectaculos (aproximativ 20 miliarde EURO) ajungând să deţină 18% din PIB.

majoritatea (55%) celor chestionaţi consideră că ponderea angajaţilor care îşi primesc drepturile salariale pe card este de maximum 70%.no-cash. atât în mediul urban (20 răspunsuri) cât şi în cel rural (15 răspunsuri). Repondenţii sunt de acord că măsura cu cel mai mare impact pozitiv asupra gradului de utilizare a cardurilor. 6 Grad de penetrare în rândul personalului angajat Ponderea angajaţilor care prim esc salariile pe card 25 20 15 10 5 0 8 22 9 7 2 1 0 între 70 si 90% Rural 0 sub 50% între 50 şi 70% Urban peste 90% Sursa: www.7 milioane de salariaţi în România. La 12 ani de la emiterea primului card.4 milioane de clienţi pe carduri de debit – exclusiv din rândul populaţei ocupate.31 Grad de penetrare în rândul personalului angajat. Dacă luăm în calcul faptul că sunt 4. este . aceasta înseamnă că în piaţă se manifestă încă un potenţial de 1. Grafic nr.ro Măsuri cu impact pozitiv asupra gradului de utilizare.

În vreme ce creşterea reţelei de acceptare altele . mărirea reţelei de acceptare reprezintă măsura cu cel mai mare impact pozitiv asupra creşterii gradului de utilizare a cardurilor. vizează o promovare mai agresivă a produselor de card.no-cash.32 creşterea reţelei de acceptare. de asemenea valabilă în ambele medii. 7 Măsuri cu impact pozitiv asupra gradului de utilizare Măsuri cu im pact pozitiv asupra gradului de utilizare al plaţilor fără num erar 25 20 15 10 5 0 13 3 generalizarea direct debit-ului 15 6 8 4 2 cardurile telefonice prepaid ataşate cardului bancar 13 5 6 16 9 20 15 1 0 facilitati fiscale pentru plătitorii/acceptat orii cardului bancar eliminarea comisionului de retragere us-onus promovarea mai agresivă a produselor de card generalizarea programelor de loialitate pe carduri Sursa: www. Următoarea masură. Grafic nr. Începând cu măsura numărul trei. opiniile se diferenţiază astfel că pentru mediul urban avem generalizarea programelor de loialitate pe carduri în vreme ce pentru mediul rural se propune eliminarea comisionului de retragere us-on-us la ATM/POS.ro Creşterea reţelei de acceptare Aşa cum am văzut în graficul de mai sus.

no-cash. în aceeaşi perioadă de timp.33 60% dintre cei care au răspuns la chestionar consideră că reţeaua de ATM-uri va creşte cu maximum 70% în următorii cinci ani.5%). Peste o treime (38%) dintre cei care au răspuns acestui chestionar sunt de părere că migrarea creditului de consum pe card în următorii cinci ani este probabilă sau foarte probabilă. peste 70% dintre repondenţi apreciază că reţeaua de POS-uri va creşte cu cel puţin 75%. 9 Migrarea creditului de consum pe card . 8 Creşterea reţelei de acceptare Cu cât credeţi că va creşte reţeaua de acceptare în următorii cinci ani? 12 10 8 6 4 2 0 sub 50% 3 6 11 10 7 4 2 4 2 5 50-75% 75-100% ATM POS 100-150% peste 150% Sursa: www. Dacă la această pondere adaugăm şi cele opt răspunsuri care apreciază această migrare ca fiind destul de probabilă. obţinem o majoritate confortabilă (65. Grafic nr.ro Migrarea creditului de consum pe card Cardul va juca un rol din ce în ce mai important în ceea ce priveşte creditul de consum acordat populaţiei. Grafic nr.

83% previzionează că. cardurile cu bandă magnetică de pe piaţa romanească vor fi înlocuite integral de cardurile cu cip sau alte echipamente (telefon mobil.ro Înlocuirea completă a cardurilor cu bandă magnetică Din 30 de repondenti. cardul cu cip va înlocui cardul cu bandă magnetică. 10 Înlocuirea completă a cardurilor cu bandă magnetică .) cu cip încorporat.34 În urm ătorii cinci ani creditul de consum (nevoi personale) va m igra integral pe card: 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 9 8 5 2 5 Foarte probabil Probabil De stul de probabil Puţin probabil Foarte puţin probabil Sursa: www. etc. Toţi cei care au răspuns afirmativ la această întrebare.no-cash. la un moment dat. Grafic nr. 65% dintre cei care s-au exprimat cred că acest lucru se va intampla în următorii 5-7 ani. sunt de acord cu faptul că într-un interval de timp de maxim 20 de ani. ceas.

faţă de posesori. apreciază că unul dintre efectele creşterii numărului de emitenţi nebancari va conduce la o relaxare în relaţia cu clientela: pe de-o parte. faţă de comercianţi. una benefică. 6/2006 care prevede aceleaşi condiţii de desfăşurare a activiăţii atât pentru IFN-uri cât şi pentru instituţiile de credit. 11 Efectele concurenţei nebancare .no-cash. 80% dintre repondenţi. vom asista la o relaxare a condiţiilor de emitere iar pe de altă parte.ro Efectele concurenţei nebancare Apariţia în piaţa cardurilor a tot mai multor jucători nebancari nu este de natură să îngrijoreze.35 În ce orizont de tim p credeţi că va avea loc înlocuirea com pletă a cardurilor cu bandă m agnetică? 10 8 6 4 2 2 0 3-5 ani 5-7 ani 7-10 ani 10-15 ani 15-20 ani peste 20 de ani 9 8 5 1 0 Sursa: www. Este pentru prima oară când piaţa în ansamblul ei consideră că prezenţa IFN-urilor nu reprezintă o concurenţă neloială ci din contră. Aceasta este în fapt. Principalul efect va rămâne cel de dezvoltare a pieţei. vom asista la o diminuare a comisioanelor de acceptare. Grafic nr. deşi repondenţii sunt de acord că acest lucru va înăspri concurenţa. De asemenea. urmarea firească a intrării în vigoare a Regulamentului BNR nr.

no-cash. 40% dintre repondenţi apreciză ca vom ajunge la utilizarea cu preponderenţă a cardurilor la comercianţi în maxim 7 ani în vreme ce 60% consideră că acest lucru nu se va obţine decât după şapte ani. Grafic nr. apreciind că românul va avea un comportament similar cu al unui occidental la nivelul UE abia după 10 ani. 12 Utilizarea cardurilor ca instrumente de plată Când credeţi că minim 60% din tranzacţiile cu card vor fi efectuate la comercianţi. având în vedere că în 2006 nivelul a fost de 14% ? 12 10 8 6 4 2 0 în următorii 3-5 ani în urm ătorii 5-7 ani 3 9 11 5 în urm ătorii 7-10 ani peste 10 ani Sursa: www.no-cash.ro Utilizarea cardurilor ca instrumente de plată În privinţa creşterii gradului de utilizare a cardurilor pentru efectuarea de cumpărături de la comercianţi.36 Cre şterea num ărului de em itenţi nebancari conduce la: 30 25 20 15 10 5 0 26 16 12 9 1 dezvoltarea pieţei cardurilor relaxarea condiţiilor de em itere acordarea de facilităţi suplim entare clienţilor dim inuarea com isioanelor de acceptare la com ercianţi altele Sursa: www. este mai degrabă pesimistă.ro Obstacole în calea dezvoltării plăţilor electronice . Aproape o cincime din cei care şi-au exprimat opinia.

13 Obstacole în calea dezvoltării plăţilor electronice Obstacole în calea dezvoltării plăţilor electronice: 25 20 15 10 5 0 22 21 11 12 4 6 5 8 4 4 3 2 externalizarea redusă a serviciilor legate de carduri 11 13 0 0 altele peste 45% din populaţie rurală infrastructura tehnică deficitară mentalitatea pro numerar lipsa proiectelor guvernamentale tip e-commerce Sursa: www. mai prietenoasă şi mai sigură. zone de retail deschise non-stop şi dotate cu echipamente precum ATM. din contul de card. echipamente multifuncţionale. pe baza contractului dintre BCR ERSTE şi clienţii săi). plata facturilor (cu invoice.no-cash. clienţii pot beneficia de următoarele servicii: retragere de numerar. Zonele de Self Service sunt concepute special pentru a oferi clienţilor posibilitatea de a-şi derula operaţiunile “de casier” într-o manieră mai simplă. rate pentru creditele BCR ERSTE neîncrederea în sistemul bancar inexistenţa unei entităţi de promovare . Folosind ATM-ul. Canale alternative Conceptul Self Service oferă clienţilor BCR ERSTE o nouă alternativă în materie de servicii bancare Retail. Folosindu-şi cardul. Pe următoarele două locuri se situează infrastructura deficitară a terminalelor de acceptare a cardurilor şi procentul foarte mare al populaţiei care trăieşte în mediul rural – 45%.5. FX ATM. terminale telefonice şi Service Box. clienţii BCR ERSTE au acces la 23 de Zone Self Service. Grafic nr.ro 2.37 Principalul obstacol în dezvoltarea plăţilor electronice continuă să rămână mentalitatea pronumerar a românului.

Folosind FX ATM. serviciul Asistenţă Carduri a fost integrat în contact Center. a fost derulată o analiză complexă. Luând noul concept ca punct de reper. pe baza contractului dintre BCR ERSTE şi clienţii săi). HUF în RON. clienţii pot să facă ordine de plată în RON. clienţii pot beneficia de următoarele servicii: depunere de numerar în contul curent cu card de debit ataşat – carduri BCR ERSTE în RON. pentru a atinge obiectivele principale. Principalul obiectiv al anului 2008 pentru serviciul de Contact Center a fost să se dezvolte şi să se redefinească integral conceptul de Contact Center.38 (identificare pe bază de card. Folosind MFM (echipament multifuncţional). soluţia optimă era externalizarea activităţii operaţionale de Contact Center. îmbunătăţind serviciile existente şi adăugând servicii noi. Concluzia acestei analize a fost că. principalele servicii oferite prin Contact Center erau: informaţii generale privind produsele şi serviciile oferite persoanelor fizice. GBP şi CHF. . Unul dintre cele mai importante servicii oferite deţinătorilor de carduri. plus toate funcţionalităţile oferite de ATM. resursele tehnologice şi mai ales costurile şi rentabilitatea acestei soluţii. Terminalul Phone le asigură clienţilor accesul la Contact Center şi la toate funcţionalităţile oferite de acest serviciu (inclusiv informaţii personalizate şi tranzacţii prin serviciul Phone Banking). USD. Folosind Service Box. În 2008. Unele dintre cele mai importante motive care au susţinut această decizie au fost viteza de implementare a funcţionalităţilor dorite. care a impus eforturi considerabile. în limitele contului curent. transfer din contul de card în contul Virtuon Card (card de debit utilizat pentru transferuri prin Internet). clienţii pot: să schimbe EUR. reîncărcarea cardurilor preplătite pentru telefoanele mobile Vodafone.

Astfel. pentru credite contractate: soldul creditului. în campaniile Outbound. devenit standard în dezvoltarea serviciilor către clienţi. cu oferte de costuri atrăgătoare şi competitive pentru serviciile bancare Phone. persoane autorizate.000 clienţi. pentru a finaliza vânzările. acceseze printr-un simplu clientul având acum toate informaţiile telefon referitoare la conturile sale bancare. extrasul de cont.39 informaţii personalizate şi transfer de fonduri din conturile bancare cu opţiunea “Phone Banking” activată. data contractării creditului. ratele lunare de plată. monitorizaţi permanent şi în conformitate cu standardele industriei. asistenţă tehnică oferită utilizatorilor de servicii BCR ERSTE. contactarea clienţilor şi a potenţialilor clienţi. informaţii referitoare la planul de rambursare. a fost implementarea noilor servicii bancare Phone. fără a fi obligat să se deplaseze la ghişeu. validarea produselor bancare. servicii interactive prin IVR (schimbarea parolei pentru utilizatorii serviciilor bancare Phone. asistenţă pentru deţinătorii de carduri. Soluţia alternativă oferită clientului modern este susţinută şi de politica de comisoane şi taxe a băncii. Un element principal. cursuri de schimb valutar actualizate la zi) În anul 2008. Serviciile oferite prin opţiunea Phone Banking sunt următoarele: informaţii personalizate referitoare la conturile bancare pentru care a fost activată opţiunea acestui serviciu. valoarea fondurilor disponibile aprobate. dar şi să solicite efectuarea transferului de fonduri. credite simple). a apărut o alternativă posibilitatea solidă să la varianta clasică a filialei. . pentru conturi curente cu / fără card de debit ataşat: soldul contului. la cererea clienţilor (carduri de debit. Contact Center a interacţionat la un nivel de înaltă calitate cu peste 300. valoarea fondurilor disponibile. stabilirea unor întâlniri cu consultanţii clienţilor din filiale.

valoarea înregistrată. extrasul de cont. valoarea de achiziţie. persoane autorizate. . fără posibilitatea de a mai revoca operaţiunile solicitate. după ce au fost confirmate. valoarea de răscumpărare la data respectivă. extrasul de cont. persoane autorizate. cu impact imediat asupra soldului de cont al clienţilor. activate pentru acest serviciu. pentru conturi curente.40 pentru depozitele la termen SUCCES/MAXICONT: soldul contului. cu/fără card de debit ataşat şi cont de economii. Tranzacţiile efectuate telefonic sunt prelucrate în timp real de către agenţii din Contact Center. data deschiderii depozitului. durata termenului. termenul. pentru certificate de depozit cu discount ACTIV: soldul contului. Transfer de fonduri: transferuri intra/interbancare în lei.

16 milioane de tranzacţii cu carduri la POS-urile din ţară. de la 130 de lei. au fost realizate 52. faţă de 185 de lei în trimestrul întâi. acestea având o valoare de 2. În paralel. Datele BNR arată că valoarea medie a unei plăţi realizate cu cardul de debit a fost în trimestrul al treilea de 200 de lei. În al treilea trimestru.8 milioane de retrageri efectuate în perioada aprilie-iunie.22 miliarde EURO.32% faţă de nivelul consemnat în al doilea trimestru. la 8.41 CAPITOLUL 3 REZULTATE ALE ACTIVITĂŢII BCR ERSTE 3. cu 8.5 miliarde de lei (978 de milioane de EURO).1. în timp ce numărul POS-urilor a ajuns la 84.422 de unităţi. în creştere de la 51.55 miliarde lei. faţă de 3 miliarde de lei.778 de unităţi. Valoarea plăţilor realizate cu carduri a fost în trimestrul al treilea de 3. Valoarea retragerilor de la ATM-uri în al treilea trimestru s-a cifrat la 21.58% peste nivelul valorii retragerilor efectuate în al doilea trimestru.06 miliarde de lei. Totodată. cu 4. în creştere cu 13. Activitatea BCR ERSTE În 2009 ca şi în anii precedenţi BCR ERSTE şi-a concentrat activitatea în satisfacerea clienţilor. Apetitul mare pentru numerar se vede însă în creşterea puternică a retragerilor de numerar de la ATM.8 miliarde de EURO) în trimestrul al III-lea. în creştere cu 27% faţă de trimestrul întâi.086 mai multe decât numărul POS-urilor existente la finele primului semestru. în trimestrul al doilea. . Operaţiunile realizate la bancomatele din ţară cu carduri din ţară au urcat la 21 de miliarde de lei (5. valoarea medie a plăţilor făcute cu carduri de credit a fost uşor mai mică: 166 de lei în trimestrul al treilea. În perioada iulie-septembrie au fost efectuate 16. numărul ATM-urilor la nivel naţional a crescut cu 471 de unităţi.12 milioane de retrageri de numerar de la ATM-urile din România. oferindu-le acestora o gamă variată şi avantajoasă de servicii şi produse. în creştere de la 2.

2 miliarde de lei [Raport anual BCR 2007].73 milioane de plăţi. IFRS). Graficul nr. cu aproximativ 37% mai mult decât în anul precedent. în timp ce reţeaua de POS-uri instalate la comercianţi a ajuns la 77. din septembrie anul trecut.778 în septembrie.14 Evoluţia profitului anual la BCR ERSTE .7 milioane de credit. în creştere cu 31% faţa de 2007. la 1.742 de aparate. Profitul anual înregistrat în anul 2008 ( la nivelul grupului BCR ERSTE. Grosul sumelor au fost însă tranzacţionate la ATM-uri.3 miliarde lei (circa 330 miliarde EURO). respectiv 78% din total. Doar în luna decembrie s-au făcut 4. o creştere. ci dimpotrivă. până la 85 de milioane de lei.2 milioane de tranzacţii pe card.07 milioane Euro. BCR ERSTE a intermediat prin cardurile proprii tranzacţii de 4 miliarde de EURO anul trecut. Igor Zganjer spune că din datele BNR nu reiese o reducere a consumului la sfârşitul anului trecut. arată că pe piaţă erau în circulaţie 13. Obiectivul a fost confirmat: o creştere anuală a profitului în euro de 40% în perioada 2006-2009 (CAGR). cu 1.2. înainte de includerea costurilor cu restructurarea şi transformarea. cu numai 9%. Numărul tranzacţiilor a crescut mai încet.2 milioane de carduri. Valoarea tranzacţiilor a urcat cu circa o treime.42 Grosul operaţiunilor de plată au fost derulate cu carduri de debit .5 milioane de debit şi 2. în creştere cu 17% faţă de decembrie 2007. Numărul total al ATM-urilor funcţionale pe plan local a ajuns la 8. a atins o valoare de aproximativ 496. Cele mai recente date ale Băncii Naţionale. de 59%. Plăţile cu carduri la comercianti au înregistrat o creştere chiar mai mare în volum. dintre care 10.

63 milioane EURO faţă de anul 2007. Acesta a crescut cu aproximativ 190.43 600 500 400 2006 300 2007 2008 200 100 0 profit anual (mil Euro) Sursa: www.4 milioane EURO. când venitul înregistrat era de 843. Venitul net înregistrat de BCR ERSTE la finele anului 2008 a fost de aproximativ 1.ro 3.85 milioane EURO).034. iar restul de 36% sunt venituri realizate din comisioane (364. Din veniturile nete înregistrate în 2008 un procent de 64% îl reprezintă veniturile din dobânzi (669.8 milioane EURO profit înregistrat la finele lui 2008. după impozitare şi plata intereselor minore a crescut de la 214.5 milioane Euro în anul 2007.2.bcr. Veniturile şi cheltuielile anuale înregistrate de BCR ERSTE Conform datelor statistice din anii trecuţi se preconizează că în anul 2009 profitul băncii va creşte cu 40% faţă de anul 2008 ajungând la o valoare de 694.03 milioane EURO.5 milioane EURO (CAGR). Profitul net raportat.18 milioane EURO). la 321. .

498. Euro) Sursa: www.44 Graficul nr. 8 Venituri din dobânzi şi alte venituri asimilate la BCR ERSTE Semestrul I 2007 % Valoare (mii lei) 11.9 % 9.7 mii lei sunt în creştere cu 790.7 87.bcr.245.504.7 mii lei (44.241.568. Euro) Venituri comisioane (mil.8 84.3 Semestrul I 2008 Valoare (mii lei) 248.5%) faţă de primul semestru al anului 2007 şi reprezintă în continuare principala sursă de venituri.2 198.930.888.15 Evoluţia venitului la BCR ERSTE 1200 1000 800 2006 600 2007 2008 400 200 0 Venituri dobanzi (mil.3 1. Euro) Venituri totale (mil.218.2 2.8 149. În structură veniturile din dobânzi şi alte venituri asimilate se compun din: Tabelul nr.4 2008/2007 % 124.ro Veniturile nete din dobânzi se compun din: Venituri din dobânzi de primit şi alte venituri asimilate în sumă de 2.294.6 Dobânzi din trezorerie interbancare Dobânzi din operaţiuni cu clientela .

777.7 894.357 2.8 20. la EURO de la 0.bcr.4 2. iar pe de altă parte creşterii dobânzilor active practicate de bancă în relaţia cu clientela nebancară (de la 13.82% la creditele în lei şi de la 8.569.65%).bcr.16 Structura veniturilor la BCR ERSTE Semestrul I 2008 Valoare (mii lei) Dobânzi din trezorerie interbancare Dobânzi din operaţiuni cu clientela Dobânzi din operaţiuni cu titluri Dobânzi la creditele subordonate Venituri din operaţiuni în afara bilanţului Sursa: www.852.1 1.6 mii lei – 41.7 100.33% la 14.1 100 59.245.3 2.386.4 16. 69% la 9.14% la cele în EURO).3 0.605.14 % la 3.6% ).5 Sursa: www.9 83 144.102.767.6 100 59.272.8 1.45 Dobânzi din operaţiuni cu titluri Dobânzi la creditele subordonate Venituri din operaţiuni în afara bilanţului Total 3.1 0.110. .9% la 1.209.2 mii lei la 40.ro Creşterea cea mai mare se observă la veniturile din operaţiuni cu clientela care se datorează pe de o parte măririi volumului creditelor acordate (de la 2. Veniturile din dobânzi aferente operaţiunilor interbancare şi de trezorerie au crescut în principal ca urmare a majorării plasamentelor la depozitele la vedere şi la termen constituite la bănci dar şi a creşterii dobânzilor bonificate de BNR pentru rezerva minimă obligatorie (la lei de la 2.35%.8 235.3 0.ro Graficul nr.568.

8 1. Cheltuielile cu dobânzile de plătit şi alte cheltuieli asimilate în sumă de 1.4 184.1 248 101.141.573.4 53.bcr.791.4 0.9%) faţă de semestrul 1 2007 şi au cea mai mare pondere în total cheltuielior băncii.500.7 97.9 % 42 53.524. În structură. în sumă de 572.A.2 16.3 2008/2007 % 128.212.7 100 Semestrul I 2008 Valoare (mii lei) 18.7 Comisioane din operaţiuni de trezorerie şi interbancare Comisioane din operaţiuni cu clientela Comisioane din operaţiuni de schimb Venituri din prestări servicii financiare Total Sursa: www.325.708 8.819.46 Veniturile din dobânzi la creditele subordonate au crescut datorită acordării de către BCR ERSTE a unui împrumut subordonat de 9 milioane lei către Financiara S.624.332.1 mii lei înregistrează o creştere de 46.5 620.972 3.5 100 616.6 45.3 415.345.8 145.893.2 109.878.3 131.9 4.5 100 778. 9 Dobânzi de plătit şi alte cheltuieli asimilate la BCR ERSTE Semestrul I 2007 % Valoare (mii lei) 27.500.9 180.4 162.494.077 mii lei sunt în creştere cu 579.6 % 3 67 0.bcr.3 29.9 41.441 920.7 808.9 Dobânzi din trezorerie şi interbancare Dobânzi din operaţiuni cu clientela Dobânzi din operaţiuni cu titluri Dobânzi la cdatorii subordonate Dobânzi din operaţiuni în afara bilanţului Dobânzi privind obligaţiunile emise Total Sursa: www.814. dobânzile de plătit şi alte cheltuieli asimilate sunt formate din: Tabelul nr.4 14.9 1.9 229.ro Veniturile nete din comisioane.9 425.1 281.077 2008/2007 % 247. 10 Venituri nete la BCR ERSTE Semestrul I 2007 % Valoare (mii lei) 3.1 3 100 Semestrul I 2008 Valoare (mii lei) 629.6 254.1 1.257 mii lei (62.458 67 0.2 42.931.ro .4% faţă de 30 iunie 2007 şi se compun din: Tabelul nr.

în sumă de 36.47 Veniturile din comisioane aferente operaţiunilor de trezorerie şi interbancare au crescut în principal datorită comisioanele percepute pentru tranzacţiile interbancare efectuate în perioada analizată plaseamente care au înregistrat un volum superior.5 mii lei.819. sunt mai mici cu 11. Cheltuieli cu comisioane: Tabelul nr. În cadrul elemetului Profit sau pierdere netă din operaţiuni financiare.572. având urmatoarea componentă: profit din operaţiuni cu titluri: 367.277.5 0.bcr. în scădere cu 40.872.8 49.6 179 116. 11 Cheltuieli cu comisioane la BCR ERSTE Semestrul I 2007 % Valoare (mii lei) 73.6 0.1 0.1 mii lei aferente dividentelor încasate.6 6.2 2008/2007 % 119. profit din operaţiuni de schimb şi arbitraj: 213.573 % 64 21.567.9 25.1 2.815.414.7 mii lei. Cheltuielile administrative generale sunt în sumă de 726.739.9 298.5 100 5.544.4 mii lei.8 100 Semestrul I 2008 Valoare (mii lei) 30. la 30 iunie 2008 se înregistrează un profit în sumă de 325.140 mii lei şi cheltuieli în sumă de 737.8 mii lei. profit din operaţiuni financiare derivate: 111.944.2 138 Comisioane din operaţiuni de trezorerie şi interbancare Comisioane din operaţiuni cu clientela Comisioane din operaţiuni cu titluri Comisioane din operaţiuni de schimb Cheltuieli cu prestări de servicii financiare Total Sursa: www.3 16.7 13. 12 Cheltuieli administrative BCR ERSTE Semestrul I 2007 % Valoare (mii lei) % Semestrul I 2008 Valoare (mii lei) 2008/2007 % .9 348.4 mii lei.ro Veniturile din titluri.2 mii lei rezultat din: venituri în sumă de 951.3%) formate din: Tabelul nr.543.6 mii lei faţă de 30 iunie 2007 (-5.9 222.9 8.9 34.710.273.6 47.540.1 10.807.9 mii lei celor înregistrate la 30 iunie 2007.

ro Scăderea înregistrată la „Cheltuieli cu personalul” se datorează faptului că în acest semestru nu s-a mai aplicat programul „retragere de aur”.536.8 24.681.1 128.879.1 211.3 20.435.291.cheltuieli cu materiale .1 5.044 17.6 0.obiective de inventar şi alte stocuri .9 767.732.6 92.6 106.9 89.4 1.3 0.517.4 100 607.4 90.470.1 63.8 15.1 2.732.8 111.6 2.189 160.2 96. CAPITOLUL 4 STUDIU DE CAZ.046.4 119.950.335.6 119.5 107.230 75.7 Sursa: www.alte cheltuieli privind personalul Alte chetuieli asministrative din care: .chetuielile asigurările şi protecţia socială . reclamă şi publicitate Total 79.478.6 17.bcr.7 2 100 551.9 59. EVOLUŢIA COMERŢUL ELECTRONIC ÎN ROMÂNIA .5 19.7 94.9 9.8 4.9 174.9 2.414.2 15.8 434.3 17.6 2.48 Cheltuieli cu personalul din care: .9 249 109.7 18.186 485.3 0.cheltuieli cu terţii Cheltuieli de protocol.cheltuieli cu salariile .6 15.1 726.594.185.

5 milioane USD generate de plata online cu cardul. În ultimele zile ale lunii februarie 2004 s-au înregistrat primele tranzacţii online cu cardul.304 tranzacţii în valoare de aproape 3 milioane USD. cât mai ales din punct de vedere al lipsei totale de încredere a utilizatorilor în participarea la o tranzacţie desfăşurată online. însă. Momentul era.106 tranzacţii. aflându-se în curs de configurare şi Banca Transilvania (emitere şi acceptare). când compania netBrdige Investments a lansat portalul OKazii. . pentru mulţi acesta reprezentând startul propriu-zis al comerţului electronic românesc. 2004 se încheia cu un total de 19.49 Primele semnale ale comerţului electronic românesc au fost date în anul 2000. Visa şi MasterCard. comerţul electronic intră într-o nouă etapă în urma implementării standardului 3D Secure. În ultimul trimestru al anului 2003. RomCard a configurat primele banci în 3D Secure atât pe activitatea de emitere. Raiffeisen Bank. În prezent. care permitea consumatorilor finali contactul în mediul virtual.ro. extrem de dificil atât din punct de vedere al numărului mic de conexiuni la Internet. Începutul a fost timid şi în primele 7 luni de e-commerce securizat s-au realizat doar 3. După 3 ani. care a făcut pionierat sub noul standard promovat de organizaţiile internaţionale emitente de carduri. cât şi de acceptare (BCR ERSTE. licitarea online pentru produsul ales şi finalizarea tranzacţiei în lumea reală. numărul băncilor care au implementat 3D Secure a ajuns la 8 prin aderarea Romexterra şi CEC (emitere) şi a BRD-GSG (emitere şi acceptare). Banca Ţiriac) şi Alpha Bank pe emitere sub sigla Visa. în timp ce ultimul trimestru al anului a adus un volum semnificativ: 16. cel mai înalt sistem de securitate al tranzacţionării prin Internet.410 tranzacţii efectuate în magazinele virtuale configurate 3D Secure de către RomCard şi cu un bilanţ de aproximativ 3. România a fost singura ţară din regiunea CEMEA şi printre puţinele din Europa.

50 Tabelul nr.445. în proporţie de 90%.781. RomCard a raportat 53.511 2. dar care erau procesate prin băncile româneşti. au fost cele din Italia (16% din suma totală a cheltuielilor) şi din Marea Britanie (15%).301 501.000 de tranzacţii în .17 milioane USD comparativ cu 3.374. Poate cel mai important aspect.050.68 milioane USD.145 USD (Tab. însă. arată că deţinătorii de carduri Visa din România au cheltuit mai mult în magazinele virtuale din străinatate decât în cele româneşti. raportările RomCard ne ofera doar o imagine asupra comerţului electronic cu plata prin card. 13. diferenţa făcând-o doar varietatea ofertei de produse şi servicii care.086 100.422 65. de tranzacţionarea cross border.376.478 453.287 701. De cel mai mare succes s-au bucurat magazinele virtuale din SUA unde deţinătorii români de carduri Visa au cheltuit aproape jumătate (43%) din valoarea totală a tranzacţiilor electronice.747 Valoare Euro 6 35. cât au cheltuit românii.753.353.6 milioane USD tranzacţionată online de posesorii de carduri Visa din România. Bilanţul RomCard pentru anul 2005 a fost de 44. Valoarea tranzacţiilor efectuate în ultimul trimestru al anului 2004 Luna Octombrie Noiembrie Decembrie TOTAL Valoare lei vechi 419. 12) cheltuite cu cardul atât de străini.949 2. aproximativ 95% din valoarea pieţei. aproximativ 80% au reprezentat cheltuieli în magazinele online din afara ţării. Nu acelaşi lucru se poate spune despre deţinătorii de carduri Visa din străinătate care au fost mai puţin atraşi de produsele şi serviciile oferite de magazinele virtuale româneşti. O valoare impresionantă generată. efectuând cumpărături de doar 1. în cazul magazinelor virtuale autohtone.514 Sursa: RomCard Statisticile RomCard nu surprind.235 1. Alte magazine virtuale din care românii au facut cumpărături importante. Din suma totală de 4. nr. Numai pentru luna iulie a anului 2005. JCB. Raportul pentru 2004 făcut public de Visa Internaţional. nici tranzacţiile efectuate cu carduri non-3D Secure sau cu carduri emise sub alte sigle decât Visa şi MasterCard (American Express.575. adică de cumpăraturi online cu carduri emise în străinătate pe magazine virtuale străine. de fapt. Faptul demonstrează că posesorii români de card nu sunt reticenţi în a-l folosi pentru a cumpăra de pe Internet. însă. cât şi de români pe magazinele virtuale româneşti. celelalte modalităţi de plată precum cash on delivery nefiind contorizate de nimeni. tranzacţiile efectuate de posesorii de card români în magazinele virtuale din străinătate. chiar dacă reprezintă. este mai mică şi i-a determinat pe străini să cheltuiască mai puţin. Diners Club).014 Valoare USD 29.

812 tranzacţii înregistrate în luna ianuarie dar.000 Valoare 22.145 USD Comercianţi înrolaţi 25 14 49 88 Carduri activate 580 160 1. configurate 3D Secure (Conform tabelului numărul 15). Tabel nr. valoarea medie a unei tranzacţii cu un card emis în moneda locală a fost mai mică decât valoarea medie a tranzacţiilor efectuate cu carduri emise în valută (USD. adică mici.115 55. Tranzacţii procesate de RomCard în sistem 3D Secure pe anul 2006 LUNA Total tranzacţi i Tranzacţii RON Tranzacţii USD Tranzacţii EUR Valoare RON Valoare USD Valoare EUR .747 62. 14 Situaţia comerţului 3D Secure în 2005 Banca BCR ERSTE BCIT RZB Total Nr. Sfârşitul lui 2005 arata pesimist pentru tranzacţionarea pe Internet cu cardul dar. care au cumpărat din magazinele online româneşti. au hotărât restricţionarea activităţii de cross-border. surprinzător şi îmbucurător în acelaşi timp.780.000 USD 44. Restul de 35% înseamna tranzacţii efectuate de deţinătorii unui card străin. emis fie în EURO. Tabel nr. în anul 2006 peste 65% din tranzacţii au fost generate de posesorii de card români în magazinele virtuale autohtone. organizaţiile internaţionale emitente de carduri. Astfel. indica valoarea reală a comerţului electronic pur românesc. depăşind în octombrie pragul de 12.965. cu doar 2. profiturile băncilor de câteva sute de mii de dolari. Evident. ultimul trimestru al anului 2005 aducea comerţul electronic românesc la valori similare cu cele de la finalul lui 2004.51 valoare de aproximativ 9.608.145 USD 11.200 1. Visa şi MasterCard. fie în USD. Chiar dacă românii au generat cele mai multe tranzacţii. s-au transformat în sume infime care le-au determinat să nu mai acorde aceeaşi atenţie activităţii de e-commerce. Astfel. respectiv 210 Euro – potrivit cifrelor furnizate de RomCard. 160 RON per tranzacţie. respectiv EURO). 15.500 de tranzacţii efectuate pe magazinele virtuale româneşti.138 242. motivând decizia prin numărul mare de plângeri şi de fraude înregistrat.000 USD 9. statistică ce extaziase piaţa. în timp ce deţinătorii de card din străinătate au cheltuit 180 USD. Tranzacţii 124. în medie. numărul acestora a crescut constant cu o medie de 15% pe lună. Conform cifrelor şi declaraţiilor RomCard. cel puţin. la scurt timp. Dar.5 milioane USD.353. înregistrate până în acel moment. românii au cheltuit.940 Sursa:RomCard Anul 2006 a început din nou timid.

71 875.23 678. în 2006 această valoare tinde să se dubleze către un volum final de peste 8 milioane USD.096.304. când s-au înregistrat peste 44 de milioane USD. în 2008 numărul acestora a crescut la aproape 51. lărgirea accesului broadband.60 315.055.47 11. Dacă numărul mediu de tranzacţii pe fiecare lună din 2007 era de aproximativ 37. faptul că ecommerce-ul pur românesc a crescut faţă de anul trecut: dacă în 2005 magazinele virtuale româneşti au generat doar 10% din numărul şi valoarea tranzacţiilor totale.157. ulterior putem asistă la o adevărată revoluţie a fenomenului.641 3.197.594 5.040.019. pentru prima oară.795 6. trend care s-a păstrat şi în anul 2008.581 10.204 8.622 2. penetrarea mai amplă a Internetului.86 21.057.448. din activitatea de cross-border specifică anului 2005 şi.165 5.78 913.816 6.884.242.742.59 216.892 5.195. Acestea.828.72 859.967 7.765 5. Odată cu raportarea succeselor financiare a câtorva jucători de pe piaţă.52 IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT TOTAL 2.71 1.588.498.57 23.147.360.123. adică 4. La această explozie a contribuit din plin îmbunătăţirea indicatorilor de dotare cu computere la populaţie.668 8.643. astfel.4 7 634.237.110.294.400 de tranzacţii.34 24.989. Dacă până în anul 2006 nu putem vorbi de o adevărată evoluţie şi ritmul de apariţie al magazinelor online era dictat de alte criterii decât cele economice pure.812 3.318.220.22 26.615.677 12.190. însă.385 2.51 23.311.530 68.933 45. împreună .012.672.32 70.215 113 179 186 671 1. Anul 2007 este primul an în care bilanţul total raportat de RomCard este mai mare decât cel realizat în 2005. Interesant de urmărit este trendul ascendent al numărului de tranzacţii lunare.672 339.58 1.5 milioane USD. 2007 se încheie cu aproximativ 35 de milioane de euro rezultate din tranzacţionarea online cu cardul în sistemul 3D Secure (Conform tabelului numărul 16).186.531 4.25 828.8 8 7.51 345.854.572.38 31.243.02 499.135 4.684. Practic.583. Îmbucurător este.220.718 5.41 1.119 11. Adică de aproape 6 ori mai puţin decât în 2005.764.603.761 7.338 4. comerţul electronic pur românesc depăşeşte volumul rezultat în 90% din cazuri.778 77 173 194 614 208 189 191 1.12 28.17 349. volumul tranzacţiilor atrase prin mediul Internet a devenit atractiv.161 12.6 Sursa:RomCard Bilanţul final pentru 2006 fiind estimat de către RomCard la 8-8.113 7.42 3.665 2.24 923.7 9 12.08 66.68 22.229 316 432 17.23 724.695 2.5 6 1.2 1.4 milioane USD.000 de tranzacţii pe lună.

53 cu acomodarea psihică a existenţei acestui tip de comerţ.72 5.59 1.147.284 33. volumul procesat în primele 6 luni ale anului se apropia vertiginos de bilanţul total al lui 2007 – respectiv aproape 35 de milioane euro.246 5.754 98.44 Sursa:RomCard Deşi creşterile sunt impresionante per ansamblu.547 56.5 milioane euro.34 2. în primul semestru al lui 2008 s-au înregistrat 220.931 6. 16.04 4.67 48. Mai exact.712 4.827.413. anul 2008 se va încheia cu aprox.37 1.376.074.210.04 18.38 62.73 1.071.057.40 4.777.34 1. Link 2 eCommerce.775 4.597.850.778. Potrivit statisticilor RomCard solicitate de singura publicaţie de comerţ electronic din România.925. primul semestru al lui 2008 se încheie cu un bilanţ de aproape 26 de milioane euro.296.922.513 30.153.682 12.11 98.726 17.990.883.326.069 14.0 3 Valoare USD 59.862 22.491.269 43.461 53.731.185.312.543 6. 60 de milioane EURO rezultate din plata online cu cardul sub 3D Secure.991.71 4.070. deşi valoarea medie a acestora este cea mai mică.85 5.363 36.626 9.577 Valoare RON 2.779 Tranzacţii RON 14.34 65.796.821. În acelaşi timp.503 1.907 37.835 37.424.557.56 12.372 30. Neajunsul sistemului folosit de Trafic.86 5.461 7.434.93 70.086.833.168.ro creşterea este de 250%.151 Tranzacţii EUR 5.580.708.598 36. an care s-a încheiat cu un bilanţ de aprox.680 5.784.930.744.859 90.29 119.91 77. au provocat creşterea spectaculoasă a interesului pentru acest sector în ultimii 3 ani.051 Tranzacţii USD 364 332 372 338 427 369 402 459 238 359 696 795 5.68 60.512.396 8. sumă rezultată din plata online cu cardul în sistemul de securitate 3D Secure.ro în 2008 este însă auto-clasificarea companiilor în sistem şi astfel sunt clasificate aici toate activităţile care au legătură în sensul larg cu comerţul electronic şi nu numai magazinele online. creşterea pe care putem să o remarcăm este de la anul 2007 la 2008.421.260.191. Tranzacţii procesate de RomCard în sistem 3D Secure pe anul 2007 LUNA IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOV DEC TOTAL Total tranzacţi i 20.511.154.02 894.490.14 51.306.601.308.561.40.480 41.006.943 1.605. Conform estimărilor Link 2 eCommerce şi RomCard.572 8.535. Cele mai multe tranzacţii sunt generate de cardurile în lei.321.824 6.9 1.641 38.85 1.701 7.384 tranzacţii în . 9.481.401. Cifra este de aproape 3 ori mai mare decât volumul total realizat pe parcursul anului 2006.407 45.854.633 353.01 Valoare EUR 1.431 33. Conform Trafic.68 79.395 48. Tabel nr.07 2.287 448.840 1.637 47.305 43.516.06 2.535 30.052 28.9 5.738 11.

4 2. cu o valoare medie per tranzacţie de 158 RON.021.69 Valoare USD 101. Practic.763 49.399.607.7 3.309.156 11.033 49.700.6 2.2 2.726.936 39.333.162 13624 Valoare RON 6.941.216.892.500 de tranzacţii au fost generate de carduri în euro.239.105. Cea mai mare parte a tranzacţiilor online cu carduri emise în lei este generată de plata facturilor de telefonie mobilă.95 24658297.5 Sursa:RomCard În sectorul comerţului electronic sunt înscrişi aproximativ 150 comercianţi activi.309. Cardurile în USD au generat 3. Tranzacţiile efectuate cu carduri emise în euro aduc “grosul” în comerţul electronic românesc. Numărul cardurilor certificate 3D Secure a atins 3.733.5 miloane de unităţi.105.03 Valoare EUR 1.481 53.52 5.078.91 6.64 145.4 2.908.780.431 51.928.352.2301.315. dintre care doar 10.270.212.636.359 114.915. şi sunt emise de BRD SocGen.470.759.988.019 38.54 lei.441.089 37. lucru care explică şi valoarea medie a tranzacţiilor (158 RON – cifră rezonabilă pentru o factură de telefon).291.426 5.489.46 101.16 108.441 41. unde valoarea medie per tranzacţie este considerabil mai mare.136. certificaţi în sistemul 3D Secure.93 123.775 34.149 55.28 5.819 14. Tranzacţiile efectuate cu carduri emise în valută sunt atribuite comercianţilor care oferă servicii de turism sau rezervări de bilete de avion.945. respectiv 208 EURO.959 49.76 5.438.849 339.004.831 35. valoarea medie a tranzacţiilor este mult mai mare.107 14. din cele 26 de milioane de EURO procesate în primul semestru al anului 2008.564. Tabel nr.571.218.4 6. 3.44 193.173 Tranzacţii RON 39.466 37.275.824.287 11.595 14.088.139.287 35. Din această cauză. O parte dintre comercianţi au fost eliminaţi din cauza orientării excesiv pe tranzacţii cu străinătatea (crossborder).73 63.000 sunt active. 17 Tranzacţii procesate de RomCard în sistem 3D Secure pe anul 2008 LUNA IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOV DEC TOTAL Total tranzacţi i 50.064 4.693.258.69 5. .97 5. Banca Comercială Română şi Banca Transilvania.439 13.371.5 3.35 5.598.201 48.78 96.78 87.237 11.6 2. aproape 16 milioane de EURO au fost generate de cardurile în euro.349.220 Tranzacţii USD 448 518 689 549 439 438 403 546 329 Tranzacţii EUR 10.5 7 1.3 457.708. Aproape 75.081 tranzacţii cu o valoare medie de 249 USD.659 50.

6 2.844 1.756.740.020 1.969 RON 96.247. produsele telecom ocupând primul loc.479 RON 100.084.ro].056.124. 2007 831 EUR 13.003 Tranzacţii e-commerce sep. au spus reprezentanţii Gecad ePayment [www. ePayment.5 1. Tabel nr.8 2.853 USD RON 895 EUR 12. Valută Tranzacţii cont 300. Valută Tranzacţii cont 215. Say Shops.95 542 EUR 8.6 8 6. 2008 . Compania este deţinuta de omul de afaceri Radu Georgescu.25 2.269 Tranzacţii e-commerce sep. 2007 Valoare Nr. 2007 Valoare Nr. categorie urmată de turism şi transporturi . companii şi instituţii precum Vodafone.4 2.497 Tranzacţii e-commerce aug.124 Tranzacţii e-commerce sep.625.997.658 9.4 923.49 121.615 8.55 Cinci bănci din România au fost certificate până în prezent în sistemul de plăţi electronice 3D Secure: BRD.622 1. 2008 Valoare Nr.006.605 Tranzacţii e-commerce aug.409 7.1 1 1.891 USD RON 7. Valută Tranzacţii cont 300. topul vânzărilor a rămas relativ neschimbat anul trecut faţă de 2007. 2008 Valoare Nr.592 USD RON 758 EUR 12.5 133.153. "Anul trecut. 2006 Tranzacţii e-commerce iul.448. RomCard este procesatorul tranzacţiilor cu carduri în România.93 963.111.342 Tranzacţii e-commerce oct.975. GECAD ePayment este integrator de soluţii pentru comerţ electronic.173. 2007 Valoare Nr.8 6 7.37 115.226. 18 Activitatea de comerţ electronic la BCR ERSTE Tranzacţii e-commerce iul. Valută Tranzacţii cont 248. Valută Tranzacţii cont 252.056 USD Tranzacţii e-commerce iul.952 Tranzacţii e-commerce oct. 2006 Valoare Nr. Banca Transilvania.059. BCR.548.592.072. 2006 Valoare Nr.963 USD 838.898 Tranzacţii e-commerce aug.190. Primăria Timişoara sau Hostway România au decis sa abordeze internetul ca şi canal de vânzare/colectare sau au operat investiţii pentru a-şi îmbunătăţi şi consolida poziţia pe acest segment".106.845 RON 596 EUR 9. Ei au adaugat că în 2008 compania a câştigat 270 de clienţi noi.97 647 EUR 10.015.8 1. Valută Tranzacţii cont 283.833. World Vision.456 RON 821 EUR 10.0 3 613 EUR 10.040.931.485.621 USD 6.365 9.26%.1 6 2.350.718 USD 762. Valută Tranzacţii cont 258.2 3 1. Valută Tranzacţii cont 330.579 Tranzacţii e-commerce oct. cu o pondere de 35%.6 126.896 USD RON 703 EUR 11.672.6 2.3 1.032 USD 796.269.5 9 7. Valută Tranzacţii cont 331. Raiffaisen Bank România şi UniCredit Ţiriac Bank.3 2. 2008 Valoare Nr. 2006 Valoare Nr.345 RON 95.034. În ceea ce priveşte produsele comercializate. ID Sarrieri.

fie că este persoană fizică sau juridică. ataşat unui cont curent în USD.859 852 12. îmbucurător este faptul că se înregistrează o creştere constantă atât a numărului de carduri activate cât şi a comercianţilor care aderă la sistemul 3D Secure. La nivelul lunii septembrie 2008 de exemplu.297.874 1. Cardul Virtuon este adresat oricărui deţinător de card de debit BCR.894 Valută cont USD RON EUR Valoare 259.03 USD.700 de tranzacţii. Tranzacţii 3.5 5 Nr.000 la sfarşitul anului 2005) în vreme ce numărul contractelor semnate cu comercianţii în vederea configurării 3D Secure a magazinelor virtuale proprii a depăşit cifra de 540. Între timp.047 11.000 de tranzacţii pe luna pe acest produs. dar tranzacţiile sunt procesate printr-un procesator extern în sistemul SSL de tip PayPal. doar două banci au lansat produse dedicate exclusiv tranzacţionării în mediul virtual: Bancpost cu MasterCard Taifun Virtual şi BCR ERSTE cu Visa Virtuon. primul produs a devenit istorie.55 Nr. În prezent.845 de posesori şi este încă un produs activ deşi prin implementarea standardului 3D Secure. inclusiv celor de tip Electron sau Maestro.814.562 1.725 Valută cont USD RON EUR Valoare 236. Situaţia de la finele lunii octombrie 2008 arată ca au fost activate aproximativ 7. Oricum. tuturor posesorilor de carduri emise de BCR ERSTE.6 9 103.730.636. generat de 329 de tranzacţii.014 9.791. destinat strict tranzacţiilor pe internet. etc.328 14.577.05 1.5 1. La acel moment. în vreme ce la RomCard – în aceeaşi perioada – este înregistrat un volum de numai 63.3 118. .086.55 Nr.692 10.ro Cifrele aferente BCR ERSTE sunt un exemplu foarte bun pentru a exprima dimensiunea importantă a volumului de comerţ electronic care se realizează în afara RomCard.56 Valoare 205.000 de carduri pentru a tranzacţiona pe Internet (faţă de 2.195. Atragerea şi acestor comercianţi în sistemul 3D Secure ar însemna o dublare imediată a volumului de tranzacţionare. în condiţii de siguranţă. BCR ERSTE a raportat un volum de 283.3 1 953.800 de carduri MasterCard Taifun Virtual în circulaţie şi circa 2. dintre care 120 chiar tranzacţionează.387. fiind scos din portofoliul băncii în iulie/august 2004. BCR Visa Virtuon este un card de debit fără bandă magnetică şi fără PIN. Tranzacţii 2.138.844 USD generat de 2. BCR ERSTE oferă posibilitatea tranzacţionării pe Internet.408 16. Visa Virtuon înregistra la 31 octombrie 4. Bancpost înregistra 16.bcr. La BCR ERSTE. Cifra este comparabilă cu cea a numărului de site-uri româneşti care aceptă plata online.017 Valută cont USD RON EUR Sursa : www. 2checkout.195. Tranzacţii 2.7 124.234. moneybookers.

asocierea cardului BCR VISA Virtuon. în cel mai scurt timp posibil. în mod obligatoriu. în funcţie de sensul operaţiunii.09. se utilizează rata de schimb valutar practicată de BCR.3% pentru orice cumpărătură efectuată cu cardul până la 30. Avantaje: alimentarea contului curent ataşat cardului BCR VISA Virtuon se poate face oricând. Pentru operaţiunile efectuate prin intermediul cardului de debit BCR Visa Virtuon. . Alimentarea contului va fi executată înainte de momentul efectuării tranzacţiei de cumpărare bunuri/servicii pe Internet. care acceptă carduri VISA. în mod automat şi fără formalităţi suplimentare. de la orice ATM din ţară (funcţia Transfer fonduri) sau prin telefonul mobil (serviciul Mobile Banking BCR) prin transferul sumelor din oricare dintre conturile curente care au ataşate carduri de debit menţionate de către deţinător. limitarea la maximum a fraudei la tranzactiile efectuate prin intermediul Internet-ului. Cardul poate fi utilizat pe orice site pe internet. în lei. indiferent de moneda contului curent de destinaţie.2009. în sensul utilizării ca bază pentru executarea schimburilor valutare a ratei de schimb BCR de vânzare/cumpărare. După realizarea efectivă a operaţiunilor. deţinătorul va tasta.57 Alimentarea cardului se poate face oricând. care are ataşat card de debit. eventuala sumă rămasă în oricare alt cont curent la care are ataşat un card de debit pe care îl deţine la BCR. În cazul transferului efectuat prin intermediul ATM-ului. deţinătorul este obligat să transfere. 24 de ore din 24. suma în cauză. stabilită şi comunicată zilnic/ori de câte ori evoluţia pieţei o impune de către Direcţia Pieţe Financiare. bonus de 0. 24 de ore din 24. sau prin telefonul mobil (Mobile Banking BCR). din ţară sau străinătate. de la orice ATM din ţară.

atât pe suport de hârtie cât şi pe suport de nonhârtie. .75 miliarde euro (reprezentând 7. orice instrucţiune de transfer de fonduri face parte din următoarele două categorii: ordin de transfer credit. Din punct de vedere al caracteristicilor legale. cecul) decontarea este solicitată de către beneficiar. Distincţia dintre instrumentele de plată pe suport de hârtie şi instrumentele de plată pe alte suporturi nu este întotdeuna foarte clară. transferurile de fonduri pot fi clasificate fie după modul în care sunt prezentate instrumentele de plată – pe support de hârtie sau fără support de hârtie – fie după canalele de transmisie ale acestora – manual. telefonic.65 euro/acţiune). În cazul ordinelor de transfer credit – denumite şi instrucţiuni giro (de ex. Din punctul de vedere al tehnologiei implicate. Odată cu achiziţionarea de către banca austriacă ERSTE Bank a pachetului majoritar de acţiuni BCR capitalul acesteia a dvenit majoritar străin. BCR ERSTE pune la dispoziţia clienţilor săi o gamă variată de intrumente de plată. telex. În cazul ordinelor de transfer debit (de ex. atât după activele pe care le gestionează cât şi după numărul de clienţi. electronic sau prin alte forme de telecomunicaţii. sunt procesate de terminale electronice care citesc aceste informaţii de pe o bandă magnetică. Privatizarea BCR ERSTE a adus în visteria statului român suma de 3. anumite instrumente putând să aparţină ambelor categorii. ordinul de plată) – plătitorul este cel care instructează un intermediar să transfere fonduri către beneficiar. ordin de transfer debit. cea mai mare sumă pe care statul român a încasa-o ca urmare a privatizării unei societăţi autohtone. În acest sens poate fi evocat exemplul cărţilor de credit pentru care iniţial toate plăţile implicau completarea cu informaţiile necesare a unui formular pe suport de hârtie şi care mai curând.58 CONCLUZII BCR ERSTE este cea mai importantă bancă din sistemul bancar românesc.

O filă de cec se va plăti întotdeauna numai de unitatea bancară care l-a vândut. în timp ce pe debit se va concentra pe imbunătăţirea gradului de utilizare. BCR ERSTE a ajutat la creşterea numărulzui de carduri aflate pe piaţa din România. dorind astfel ca majoritatea clienţilor săi să apeleze la servicii precum Homebanking. . Phonebanking. dintre care 2. Dacă în 1992. prin emiterea de noi carduri din ce în ce mai avantajoase pentru clienţi. şi nu prevede ca plata să fie făcută la ordinul beneficiarului. Propun. anul de debut al cardului în România. O dispoziţie este ordin de plată numai dacă plătitorul dispune de fondurile băneşti necesare efectuării operaţiunilor de transfer a fondurilor băneşti.cele mai multe ordine de transfer credit. în prezent toate băncile din sintemul bancar românesc pun la dispoziţia clieţilor lor acest instrument de plată. De asemenea cardul va juca un rol din ce în ce mai important în ceea ce priveşte creditul de consum acordat populaţiei. etc. Bancorex şi Banca Comercială „Ion Ţiriac”).5 milioane. cele mai multe plăţi prin carduri şi cele privind activitatea bancară electronică. Din sondajul realizat de Nocash reiese că repondenţii sunt de acord că măsura cu cel mai mare impact pozitiv asupra gradului de utilizare a cardurilor atât în mediul urban cât şi în cel rural este creşterea reţelei de acceptare. În 2009 Banca Comercială Română va pune accentul pe vânzarea de carduri de credit. ca cercurile bancare de pretutindeni să îşi orienteze preocupările pentru întărirea controlului prudenţial. cecurile instrumente de plată pe suport de nonhârtie – câteva tipuri de ordine de transfer credit.59 În linii generale însă. doar câteva bănci foloseau acest instrument de plată (Banca Agricolă. Astfel în 2008 numărul cardurilor emise de BCR ERSTE era de 2. şi anumite plăţi prin carduri. Cambia este atât titlu de credit negociabil cât şi instrument de plată. Internetbanking. Cardul. cu cele două tipuri de suporturi sunt asociate următoarele instrumente de plată: instrumente de plată pe suport de hârtie .2 milioane carduri de debit. cel mai modern instrument de plată a cunoscut de a lungul existenţei sale o evoluţie spectaculoasă. Banca România pentru Dezvoltare. Banca Comercială Română. BCR ERSTE doreşte ca în viitor să reducă cheltuielile adimistrative. pentru ocolirea oricăror situaţii purtătoare de germeni de criză. debitele directe.

Primele semne ale faptului că se doreşte să se renunţe la numerar au apărut încă de anul trecut. Pe baza sondajului realizat de NoCash reiese că majoritatea repondenţilor (60%) au răspuns că în 5-7 ani cardul cu banda magnetică va fi înlocuit cu cel cu cip. şi vor căpăta tot mai multă încredere în ele. licitarea online pentru produsul ales şi finalizarea tranzacţiei în lumea reală. În viitor se doreşte ca tranzacţiile cu numerar să aibă o pondere cât mai scăzută în totalul la tranzacţiilor efectuate. PhoneBanking. Tot în vederea renunţării la numerar în tot mai multe magazine au fost instalate POS-uri. acest lucru datorându-se în principal implementării standardului 3D Secure cel mai înalt sistem de securitate al tranzacţiilor prin internet. servicii prin care aceştia îşi pot achita diverse facturi fără să mai utilizeze numerar.849. care permitea consumatorilor finali contactul în mediul virtual.60 Tranzacţiile prin intermediul internetului au luat amploare în ultimii ani în România. Cardurile cu cip conferă mai multă siguranţă decât cardurile tradiţionale cu bandă magnetică. românii alegând să facă tranzacţii online. Clienţii BCR ERSTE pot beneficia de Internet Banking.ro. folosindu-se de conturile deschise la bănci. dar şi un timp mai scurt pentru efectuarea tranzacţiilor. În ceea ce priveşte instrumentele de plată. Primele semnale ale comerţului electronic românesc au fost date în anul 2000. când compania netBrdige Investments a lansat portalul OKazii. cardul cu cip începe să fie tot mai acceptat către populaţia din România. În primele trei trimestre ale anului 2008 numărul utilizatorilor de comerţ electronic era de 457. cu ajutorul cărora clienţii pot efectua plăţi direct cu cardul. Eu cred că peste câţiva ani plăţile cu numerar vor avea o pondere foarte scăzută. deoarece populaţia începe să se acomodeze cu noile modalităţi de plată. . Tot mai multe bănci pun la dispoziţia clienţilor lor diverse servicii prin care aceştia îşi plătii facturile fără a mai venii la ghişeul băncii şi fără să mai utilizeze numerar.

bcr.Fundamente şi orientări. Olteanu Alexandru– Management Bancar. Bucureşti. Poanta Dorina – Instrumente de plată fără numerar. Economică. Surse internet: www. Berea Octavian – Managementul bancar. ed.61 BIBLIOGRAFIE Cărţi: Dardac Nicolae.piatafinanciara. 2003 Olteanu Alexandru. Economică.financiarul. Bucureşti. .com. Drăgoi Violeta – Monedă şi credit. Bucureşti. www. Bucureşti. 2000. Operaţiuni prin carduri. ASE.ro.no-cash. www. www. Bucureşti. modalităţi şi instrumente de plată.bnr. 2002. 2000.ro. www. ed. Cartea Universitară.ro. Biblioteca. Dănilă Nicolae.ase. Diaconescu Mariana – Bănci. www. www.sfin. ed.ghiseulbancar. 2006. ed.wall-street. www. ASE.ro.zf. Dareco. www. Bucureşti. ed.romcard. Vâşcu Teodora – Monedă.ro. Târgovişte.biblioteca.ro. ed.ro. 2005. sisteme de plăţi şi riscuri ed. www. Georgescu-Goloşoiu Ligia – Mijloace.ro www. Credit.ro.ro. 2003.

Odată cu achiziţionarea de către banca austriacă ERSTE Bank a pachetului majoritar de acţiuni BCR capitalul acesteia a dvenit majoritar străin. anumite instrumente putând să aparţină ambelor categorii. Din punct de vedere al caracteristicilor legale. atât pe suport de hârtie cât şi pe suport de nonhârtie. telefonic. . atât după activele pe care le gestionează cât şi după numărul de clienţi. În cazul ordinelor de transfer debit (de ex. telex. cea mai mare sumă pe care statul român a încasa-o ca urmare a privatizării unei societăţi autohtone. transferurile de fonduri pot fi clasificate fie după modul în care sunt prezentate instrumentele de plată – pe support de hârtie sau fără support de hârtie – fie după canalele de transmisie ale acestora – manual.62 CONCLUZII BCR ERSTE este cea mai importantă bancă din sistemul bancar românesc.65 euro/acţiune). cecul) decontarea este solicitată de către beneficiar. BCR ERSTE pune la dispoziţia clienţilor săi o gamă variată de intrumente de plată. orice instrucţiune de transfer de fonduri face parte din următoarele două categorii: ordin de transfer credit. În acest sens poate fi evocat exemplul cărţilor de credit pentru care iniţial toate plăţile implicau completarea cu informaţiile necesare a unui formular pe suport de hârtie şi care mai curând. Din punctul de vedere al tehnologiei implicate.75 miliarde euro (reprezentând 7. În cazul ordinelor de transfer credit – denumite şi instrucţiuni giro (de ex. ordinul de plată) – plătitorul este cel care instructează un intermediar să transfere fonduri către beneficiar. sunt procesate de terminale electronice care citesc aceste informaţii de pe o bandă magnetică. Privatizarea BCR ERSTE a adus în visteria statului român suma de 3. Distincţia dintre instrumentele de plată pe suport de hârtie şi instrumentele de plată pe alte suporturi nu este întotdeuna foarte clară. ordin de transfer debit. electronic sau prin alte forme de telecomunicaţii.

Banca Comercială Română. în prezent toate băncile din sintemul bancar românesc pun la dispoziţia clieţilor lor acest instrument de plată. ca cercurile bancare de pretutindeni să îşi orienteze preocupările pentru întărirea controlului prudenţial. etc.2 milioane carduri de debit. BCR ERSTE doreşte ca în viitor să reducă cheltuielile adimistrative. doar câteva bănci foloseau acest instrument de plată (Banca Agricolă.5 milioane. O dispoziţie este ordin de plată numai dacă plătitorul dispune de fondurile băneşti necesare efectuării operaţiunilor de transfer a fondurilor băneşti.63 În linii generale însă. Cardul. Bancorex şi Banca Comercială „Ion Ţiriac”). De asemenea cardul va juca un rol din ce în ce mai important în ceea ce priveşte creditul de consum acordat populaţiei. Banca România pentru Dezvoltare. . Propun. şi nu prevede ca plata să fie făcută la ordinul beneficiarului. debitele directe.cele mai multe ordine de transfer credit. Internetbanking. cele mai multe plăţi prin carduri şi cele privind activitatea bancară electronică. şi anumite plăţi prin carduri. Cambia este atât titlu de credit negociabil cât şi instrument de plată. cu cele două tipuri de suporturi sunt asociate următoarele instrumente de plată: instrumente de plată pe suport de hârtie . cel mai modern instrument de plată a cunoscut de a lungul existenţei sale o evoluţie spectaculoasă. pentru ocolirea oricăror situaţii purtătoare de germeni de criză. anul de debut al cardului în România. dintre care 2. BCR ERSTE a ajutat la creşterea numărulzui de carduri aflate pe piaţa din România. Phonebanking. Astfel în 2008 numărul cardurilor emise de BCR ERSTE era de 2. Din sondajul realizat de Nocash reiese că repondenţii sunt de acord că măsura cu cel mai mare impact pozitiv asupra gradului de utilizare a cardurilor atât în mediul urban cât şi în cel rural este creşterea reţelei de acceptare. prin emiterea de noi carduri din ce în ce mai avantajoase pentru clienţi. O filă de cec se va plăti întotdeauna numai de unitatea bancară care l-a vândut. dorind astfel ca majoritatea clienţilor săi să apeleze la servicii precum Homebanking. Dacă în 1992. În 2009 Banca Comercială Română va pune accentul pe vânzarea de carduri de credit. în timp ce pe debit se va concentra pe imbunătăţirea gradului de utilizare. cecurile instrumente de plată pe suport de nonhârtie – câteva tipuri de ordine de transfer credit.

În primele trei trimestre ale anului 2008 numărul utilizatorilor de comerţ electronic era de 457. Eu cred că peste câţiva ani plăţile cu numerar vor avea o pondere foarte scăzută. servicii prin care aceştia îşi pot achita diverse facturi fără să mai utilizeze numerar. românii alegând să facă tranzacţii online. PhoneBanking. În ceea ce priveşte instrumentele de plată.ro. Primele semne ale faptului că se doreşte să se renunţe la numerar au apărut încă de anul trecut. Primele semnale ale comerţului electronic românesc au fost date în anul 2000. . Cardurile cu cip conferă mai multă siguranţă decât cardurile tradiţionale cu bandă magnetică. Clienţii BCR ERSTE pot beneficia de Internet Banking. Tot în vederea renunţării la numerar în tot mai multe magazine au fost instalate POS-uri. care permitea consumatorilor finali contactul în mediul virtual. când compania netBrdige Investments a lansat portalul OKazii. dar şi un timp mai scurt pentru efectuarea tranzacţiilor. În viitor se doreşte ca tranzacţiile cu numerar să aibă o pondere cât mai scăzută în totalul la tranzacţiilor efectuate. Tot mai multe bănci pun la dispoziţia clienţilor lor diverse servicii prin care aceştia îşi plătii facturile fără a mai venii la ghişeul băncii şi fără să mai utilizeze numerar.849. cardul cu cip începe să fie tot mai acceptat către populaţia din România. folosindu-se de conturile deschise la bănci. şi vor căpăta tot mai multă încredere în ele. acest lucru datorându-se în principal implementării standardului 3D Secure cel mai înalt sistem de securitate al tranzacţiilor prin internet. licitarea online pentru produsul ales şi finalizarea tranzacţiei în lumea reală. cu ajutorul cărora clienţii pot efectua plăţi direct cu cardul. deoarece populaţia începe să se acomodeze cu noile modalităţi de plată. Pe baza sondajului realizat de NoCash reiese că majoritatea repondenţilor (60%) au răspuns că în 5-7 ani cardul cu banda magnetică va fi înlocuit cu cel cu cip.64 Tranzacţiile prin intermediul internetului au luat amploare în ultimii ani în România.