Carte editată şi publicată din fondurile proiectului “RuralJobs - New Sources of Employment to Promote the Wealth-Generating Capacity

of Rural Communities” finanţat prin Programul Cadru 7 al Comunităţii Europene, contract nr. 211605.

1

2

Dezvoltare rurală. Ocuparea forţei de muncă în mediul rural

KEREKES PAKUCS SZŐCS VERES VINCZE

Kinga Bernadett Emese Enikő Mária

3

Referent ştiinţific: Prof. dr. BENEDEK József

© Autorii e-mail: kinga.kerekes@econ.ubbcluj.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României KEREKES, Kinga Dezvoltare rurală. Ocuparea forţei de muncă în mediul rural / Kerekes Kinga. – Cluj-Napoca: Accent, 2010. – 320 p.; 24 cm. ISBN 978-606-561-024-8 Bibliogr. PAKUCS Bernadett, SZŐCS Emese, VERES Enikő, VINCZE Mária 331.526(498-22)

Accent, 2010 str. Dorobanţilor, nr. 98 Cluj-Napoca www.edituraaccent.ro

4

Cuprins
Introducere ............................................................................................................11 Partea I CONCEPTE, TEORII ŞI METODE 1. Bazele teoretice şi metodologice ale dezvoltării rurale .............................15 1.1. Noţiuni de bază: rural, regiune, dezvoltare ..............................................15 1.1.1. Aşezarea rurală, spaţiul rural..........................................................15 1.1.2. Definiţia ruralului în România ......................................................18 1.1.3. Tipologia zonelor rurale în România .............................................19 1.1.4. Regiunea ..........................................................................................22 1.1.5. Tipologii ale regiunilor rurale .......................................................27 1.1.6. Noţiunea de dezvoltare rurală ........................................................29 1.1.7. Principiile dezvoltării rurale ...........................................................31 1.2. Metode şi tehnici de lucru utilizate în studierea spaţiului rural.............33 1.2.1. Considerente generale privind metodele de cercetare ale ştiinţelor socio-umane ...............................................................33 1.2.2. Ancheta............................................................................................35 1.2.3. Interviul ..........................................................................................36 1.2.4. Focus-grupul ....................................................................................37 1.2.5. Observaţia .......................................................................................39 1.2.6. Analiza secundară a datelor............................................................40 1.2.6.1. Analiza secundară a datelor cantitative .............................40 1.2.6.2. Analiza secundară a datelor calitative ...............................44 1.2.7. Studiul de caz ..................................................................................45 1.2.8. Tehnici de eşantionare ....................................................................46 1.2.9. Elaborarea viziunii/misiunii şi identificarea valorilor ...................49 1.2.10. Metoda analizei SWOT ................................................................50 1.2.11. Arborele-problemă şi arborele-obiectiv ......................................53 1.2.12. Tehnici de elaborare a strategiei ...................................................59 1.2.13. Cadrele de analiză logică ..............................................................60 2. Aspecte specifice ale ocupării forţei de muncă din mediul rural .................62 2.1. Diferenţe urban-rural în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă ......62 5

2.2. Sectoare principale de ocupare a forţei de muncă rurale ........................73 2.2.1. Agricultura ......................................................................................74 2.2.2. Diversificarea activităţii gospodăriilor agricole .............................76 2.2.3. Industria ..........................................................................................78 2.2.4. Turismul ..........................................................................................78 2.2.5. Economia urbană.............................................................................79 2.3. Factorii care influenţează ocuparea forţei de muncă rurale ...................80 2.3.1. Infrastructura rurală ........................................................................80 2.3.2. Structura demografică şi starea de sănătate a populaţiei ..............81 2.3.3. Nivelul de educaţie al populaţiei rurale .........................................82 2.3.4. Proprietatea funciară .......................................................................84 3. Ocuparea forţei de muncă rurale în România ................................................85 3.1. Utilizarea terenurilor .................................................................................85 3.2. Infrastructura .............................................................................................86 3.3. Caracteristicile socio-demografice ale populaţiei ....................................87 3.4. Nivelul educaţional ...................................................................................88 3.5. Migraţia ......................................................................................................89 3.6. Importanţa agriculturii ..............................................................................91 3.7. Activităţi economice neagricole................................................................94 3.8. Caracteristicile pieţei forţei de muncă rurale din România .....................95 3.9. Veniturile populaţiei şi sărăcia rurală ......................................................99 3.10. Antreprenoriatul rural ...........................................................................101 3.11. Soluţii propuse pentru dezvoltarea zonelor rurale româneşti .............103 4. Politici de dezvoltare rurală ..........................................................................109 4.1. Politica de dezvoltare rurală a Uniunii Europene ..................................109 4.2. Politica de dezvoltare rurală a României ................................................113 Partea a II-a PREZENTAREA PROIECTULUI DE CERCETARE RURALJOBS 5. Metodologia RuralJobs ...................................................................................121 5.1. Descrierea proiectului RuralJobs ............................................................121 5.1.1. Obiective, parteneriat şi beneficiari .............................................121 5.1.2. Activităţi principale ......................................................................123 5.2. Motivaţia alegerii metodologiei RuralJobs .............................................126 5.3. Analiza datelor cantitative ......................................................................129 5.3.1. Obiectivul analizei datelor cantitative .........................................129 5.3.2. Surse de informaţii ........................................................................130 5.3.3. Instrumente pentru culegerea datelor ..........................................130 5.4. Interviuri semistructurate cu persoane cheie.........................................130 6

...............................162 6......3.................................................................4............Presiune .............................. Starea ocupării forţei de muncă....5..195 8.........................1........ Definirea ruralului ............5.......................152 6........................... Factori care influenţează crearea de noi locuri de muncă ................202 8.........164 6............................... Modelul DPSIR: Forţe motrice . Proceduri de urmat în cercetarea de teren ..................2.............5........132 5................................1.... Analiza SOR ........164 6.............4.................6........... Aspecte curente ale forţei de muncă .............5..................... Analiza SWOT şi SOR...................................................3......................3........... Investiţii în afaceri ....... „Presiuni” asupra ocupării forţei de muncă: populaţia în vârstă de muncă şi locurile de muncă.............4... Oportunităţi şi constrângeri privind diversificarea economiei rurale ............................................ Caracteristicile socio-economice ale judeţului Bistriţa-Năsăud ........................ Caracteristici ale pieţei forţei de muncă .............3.........................164 6........ Zone urbane şi rurale în judeţul Bistriţa-Năsăud ..175 6.......197 8........................................................................6....................................................... Metodologia cercetării de teren ...............6...193 7.6.....156 6....133 6. Caracteristici ale zonelor rurale ........ Viziune asupra ocupării forţei de muncă rurale din zona studiată ............146 6....................................1.......................5............................................190 7............................167 6....................... 203 7 ............158 6........................................198 8....................199 8... Piaţa forţei de muncă a zonelor rurale .....1..2.....3........1.................... Analiza SWOT .193 7............................................. Concluzii......3....................................152 6.............5....5.139 6..................176 Partea a III-a RAPORTUL FINAL AL PROIECTULUI RURALJOBS Preambul ..................1........1..................................6........ Arborele-problemă.......3.....................................7......1...................................... Motivaţia alegerii tipologiei RuralJobs .........148 6.5........6..............3................... Poziţia judeţului Bistriţa-Năsăud în Regiunea Nord-Vest ...............133 6.....2..1........Impact – Răspuns ............3........ Aspecte privind costul forţei de muncă ...... Cererea pentru lucrători ..132 6........ Colectarea de bune practici.................................2....................202 8.... Utilizarea terenurilor.2..................5.................................140 6..1......................Stare ....2................158 6..... Problema „ocupării în zonele rurale” ............................................ Metodologia proiectului ........................ Ce înseamnă „ocupare rurală”?........140 6......189 7......197 8......... Educaţie şi cercetare .... Infrastructura...........1......................... arborele-obiectiv şi cadrul logic .................................. Selectarea zonelor pilot şi definiţia „ruralului” .2.. Naveta şi migraţia sezonieră ...........................................197 8.............1...190 7....4....................

........11.215 9...................1....... Accesibilitate.4.......210 8.. Lituania ........4..........1....219 9.3..... Interrelaţionarea dintre cerere şi ofertă nu este automatică ..9....2..... migraţia şi structura populaţiei .....2.............2....................214 9... Districtul Telšiai.....3..1.. Aprecieri generale ...218 9...................208 8... Dezavantajele zonelor rurale care influenţează relaţia dintre forţa de muncă şi locurile de muncă.......216 9............................ Districtul Pasvalys... Densitatea populaţiei.. Cum să se adapteze nevoile de forţă de muncă la capacităţile forţei de muncă .2.......4.1....................................214 9.8..........1....... Spania .... infrastructura de transport şi comunicaţii ... Caracterizarea forţei de muncă potenţială existentă.......... Regiunea Észak-Alföld..... Litoral de la Janda........ judeţul Panevezys............. Ipoteze de lucru ....219 9........2.....2...............1.. Ungaria...3.......204 8. Conexiunea dintre ofertă şi cerere: de la instituţii publice la agenţii particulare .3.............4.............1....... Pazardjik Oblast.....2..1...2.............. SLM Karcag.......................3.........3........221 9........ Essex...........3. Condiţiile de succes ..207 8..10..213 9.7...1...... Probleme demografice în zonele rurale ............... Oferta de forţă de muncă .... Capitalul lucrătorului potenţial variază de la un teritoriu la altul ..... ZNL Chelmsford şi Braintree...3... Marea Britanie................ Andaluzia.. Cum să conectăm oferta şi cererea ....1. Flexibilitatea condiţiilor de lucru şi a altor condiţii ....... Premisele pentru crearea de locuri de muncă în zonele rurale ..... Lituania ...............8. Ungaria ..209 8.219 9.........2................ Bulgaria ...... Interacţiunea dintre rural şi urban şi impactul pieţelor .210 8...217 9........5......1.........1...1. un factor care poate induce în eroare ......... Schimbarea demografică.. Spania.......12. Marea Britanie ............... Diversitatea şi complexitatea zonelor pilot RuralJobs ......224 9.... Subética Cordobesa...................3.........1..............1....1..205 8...... 221 9.. Thames Gateway South Essex.......2.............. SLM Hajdúszoboszló..224 8 ........... Pays de Tulle......3.........215 9................3.......4.................. Regiunea Nord-Vest............ Essex...... 222 9..........221 9.. România .....6.........................2...... Provocările dezvoltării rurale ..211 9........2...2.......1.............. Potenţialul de creare de activităţi depinde în mare măsură de caracteristicile teritoriale...2....................208 8.....2...................................217 9.............. Judeţul Bistriţa-Năsăud..1.1....... Franţa ..2.......................... Regiunea Észak-Alföld.....1.......... Regiunea Limousin......206 8...............4...............1.208 8....... Situaţia actuală a ocupării rurale în zonele pilot RuralJobs ......1.......205 8........206 8.....3.1...........1.216 9.....3.........4....... Andaluzia...1............... Franţa . „Zona de aglomerare” Pazardjik............220 9..207 8................. Pays de Guéret.3....2.1. Regiunea Limousin.3.......... judeţul Telšiai....4..

......... Turism şi timp liber ..1....4............3...........2..1........8... Antreprenoriat.....3....3...... capacităţi.............252 9.................. inovaţie......3.................... urban versus rural................... Disponibilitatea forţei de muncă .....5.245 9........4......................3......4...3......4..7...... Importanţa capitalului uman pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă în zonele rurale .........................1..278 10...2....6...6. Industrie ............ Agricultură....................................................3.................................3. Construcţii ..... Servicii financiare................ Problemele antreprenoriale şi de administrare în zonele rurale ........................4.9.................3........3................................226 9.... Importanţa capitalului natural pentru ocuparea rurală ...............1............................3........226 9................................ Concluziile cercetării empirice RuralJobs ...2..... vânat şi pescuit................. Problematica ocupării în zonele rurale ....261 9.........2.........2..4... 256 9....... comerţ..... Recomandări RuralJobs pentru creştere economică şi creare de locuri de muncă în zonele rurale ..... Concluzie ...3........... periferialitate.......... Accesibilitate.........................5.........1......3..232 9.........271 10.............2..................267 10......... Lanţurile de aprovizionare agroalimentară şi silvică .........1.. Problemele sociale ............................................ Alte servicii ........... navetism şi migraţie.263 9.......................1........... Noi surse de ocupare rurală în Uniunea Europeană ..... Sănătate.....275 10..4..... industrie prelucrătoare........4.........................258 9.....248 9.........228 9...........235 9....3.....277 10.............269 10.................275 10... Sinteza recomandărilor...... asistenţă socială şi alte servicii publice...................... transport şi comunicaţii............................ Impactul unei capacităţi instituţionale sporite asupra dezvoltării în zonele rurale ................. Lanţurile de alimentare cu energie şi apă . Orientări strategice pentru crearea de locuri de muncă rurale .........1.....3..266 9..3....269 10.........4..............250 9............. Semnificaţia unui mediu de afaceri potrivit pentru creşterea economică din zonele rurale..1.3........268 10.264 9.......2..................3....................5.............. Problemele pieţei .268 10......1.3.............. Spre o Europă Rurală 2+2+ ..278 9 ............ 229 9. Comerţ............4............... Tendinţe demografice..........3............. transport şi comunicaţii ...................... Serviciile financiare şi comerciale ........4....................................................4...................................................... construcţii..........231 9.2..................225 9.277 10........244 9..239 9...............................................1.1..... Diversificarea economiei rurale prin antreprenoriat şi inovaţie .................................241 9.............. susţinerea afacerii şi training......2...2.........................................3............................ Consecinţele sociale şi economice ale îmbunătăţirii atractivităţii şi a calităţii vieţii din zonele rurale ................4... Implicaţii pentru programele de dezvoltare rurală ......................2.5............2....2.......

................................ Recomandările RuralJobs ..6.......................280 10.................8............... Concluzii.........................2........285 Anexe ........................279 10..278 10.............2.....................3...........................................10.283 Bibliografie ...................................................2..................................... Aspecte cheie referitoare la coerenţa setului de recomandări ........307 10 .....................................7............................... Dezvoltare rurală prin abordarea coeziunii teritoriale......................

cât şi localităţi rurale rămase în urmă şi care se confruntă cu probleme socio-economice grave. „medii” conform datelor statistice. cât şi fenomenului migratoriu din rural spre urban sau în străinătate în rândul tinerilor. Nivelul educaţional scăzut al populaţiei rurale este o altă problemă importantă din perspectiva ocupării forţei de muncă. Studiul de caz descrie în detaliu caracteristicile socio-economice ale judeţului Bistriţa-Năsăud. Principalele tendinţe demografice în ruralul românesc sunt scăderea şi îmbătrânirea populaţiei. bazându-se atât pe analiza datelor statistice. Veniturile rurale sunt mai scăzute decât veniturile din mediul urban şi diferenţa dintre venituri continuă să crească. A doua parte prezintă principalele rezultate obţinute de către echipa de autori în cadrul proiectului de cercetare RuralJobs asupra regiunii de referinţă. Această descriere nu prea optimistă este valabilă pentru localităţile rurale „tipice”. datorat atât descreşterii sporului natural. De aceea. canalizare) şi sociale (servicii de sănătate. cât şi pe date primare culese pe teren. luând în considerare specificităţile teritoriale. respectiv asupra zonei pilot studiate din România. 11 . autorii acestui volum şi-au propus o analiză diferenţiată a problemelor din mediul rural. iar altele sunt pe cale de dispariţie. dominată de ferme de subzistenţă şi semi-subzistenţă care produc în principal pentru consum propriu şi doar marginal pentru piaţă. ca urmare incidenţa sărăciei este semnificativ mai înaltă în mediul rural. cauzată de subdezvoltarea infrastructurii fizice (drumuri. educaţionale şi culturale). întrucât 87% din teritoriul ţării este spaţiu rural unde trăieşte 45% din populaţie. Economia rurală din România este slab diversificată şi depinde într-o prea mare măsură de agricultură. Spaţiul rural românesc se caracterizează în mare parte prin condiţii de viaţă nesatisfăcătoare. apă. Prima parte conţine o abordare teoreticometodologică a principalelor concepte ale dezvoltării rurale şi a ocupării forţei de muncă.Introducere Dezvoltarea rurală are o importanţă majoră pentru România. Volumul este structurat pe trei părţi. Oferă totodată informaţii detaliate asupra situaţiei ruralului şi a ocupării rurale din România. Dar în realitate situaţia diferă de la caz la caz: în România putem găsi atât localităţi rurale în plină dezvoltare.

contract nr. dr. precum şi al Departamentului Administrativ şi Financiar al Universităţii Babeş-Bolyai. Mulţumim echipei internaţionale de cercetare RuralJobs pentru că ne-au pus la dispoziţie raportul de cercetare al proiectului şi pentru buna colaborare pe întreaga perioadă de implementare al proiectului de cercetare. de la Facultatea de Geografie al Universităţii Babeş-Bolyai. raport care permite formarea unei viziuni generale asupra situaţiei ocupării forţei de muncă rurale în ţările membre ale Uniunii Europene. iar anexele oferă instrumente de cercetare utile pentru studenţi şi practicieni. Autorii doresc să mulţumească tuturor colegilor. De asemenea ne exprimăm mulţumirile noastre referentului ştiinţific al volumului. Bibliografia vastă poate fi folosită ca sursă de informare de cei care doresc să-şi îmbogăţească cunoştinţele în domeniul dezvoltării rurale. Volumul a fost editat şi publicat din fondurile proiectului “RuralJobs – New Sources of Employment to Promote the Wealth-Generating Capacity of Rural Communities” finanţat prin Programul Cadru 7 al Comunităţii Europene. 211605. Cercetarea RuralJobs şi volumul de faţă nu s-ar fi putut realiza fără sprijinul administrativ şi logistic al conducerii Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor. József Benedek. colaboratorilor şi instituţiilor partenere pentru sprijinul oferit în procesul de adunare a informaţiilor şi pentru observaţiile şi sugestiile făcute pe parcursul elaborării concluziilor cercetării de teren. pentru care rămânem recunoscători.Ultima parte a volumului cuprinde traducerea în limba română (realizată de echipa de autori) a raportului final al proiectului de cercetare RuralJobs. domnului prof. Se prezintă în încheiere o sinteză de recomandări pentru creşterea ratei de ocupare şi crearea de noi locuri de muncă în mediul rural. Echipa de autori 12 . de preferinţă în ramuri ne-agricole.

Partea I CONCEPTE. TEORII ŞI METODE 13 .

14 .

1988). apartenenţa la o colectivitate. care este caracterizat printr-o puternică concentrare de locuitori şi de structuri verticale şi orizontale. spaţiul rural În Uniunea Europeană. industrie. Conceptul de rural nu are o definiţie comună în diferite ţări. un nivel de trai economic superior. Spaţiile rurale sunt legate de valori cum ar fi ocrotirea naturii şi păstrarea unor valori culturale. – alte utilizări. indiferent cum sunt definite în ţara respectivă. (Kovács. Pentru eliminarea acestui inconvenient. experienţa mediului sănătos şi de dimensiuni umane. şi anume numărul locuitorilor pe kilometru pătrat. – activităţi economice şi culturale ale locuitorilor acestor zone (artizanat. regiune. „Charta europeană a spaţiilor rurale” dă următoarea definiţie: spaţiul rural înseamnă un teren continental sau litoral. Sunt considerate 1 OECD/OCDE – Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică 15 . în cadrul OCDE1. Bazele teoretice şi metodologice ale dezvoltării rurale 1. Noţiuni de bază: rural. servicii etc. în care marea parte a terenurilor sunt utilizate pentru: – agricultură. de obicei. Distincţia tradiţională între zonele urbane şi rurale într-o ţară se bazează pe ipoteza că zonele urbane. OCDE foloseşte un singur indicator pentru a deosebi aşezările rurale de cele urbane.) – funcţia de odihnă şi agrement cu caracter neurban sau de ocrotire a naturii. oferă un alt standard de viaţă şi. mâncarea gustoasă.1. mai ales începând din anii 80. Aşezarea rurală. se poate observa o preocupare mai aparte de problematica spaţiului rural. cât şi a regiunii rurale. care conţine satele şi micile oraşe. Părţile agrare şi neagrare ale spaţiului rural formează o entitate distinctă faţă de spaţiul urban. dezvoltare 1. a fost concepută atât definiţia localităţilor rurale.1. silvicultură.1. ceea ce îngreunează studiul comparativ al ruralului pe plan mondial sau chiar la nivelul Uniunii Europene. pregătită în condiţiuni controlabile etc.1. acvacultură şi pescuit.

lângă criteriul principal (ponderea populaţiei rurale în regiune). aer).000 de locuitori şi oraşe cu populaţie mai scăzută.000 de locuitori sunt de obicei caracterizate ca fiind 16 . most urban region) este regiunea unde mai puţin de 15% din populaţie trăieşte în comunităţi rurale. În România statutul unei aşezări este reglementat prin lege. astfel există comune cu peste 10. păstrarea sistemelor biologice. Uniunea Europeană foloseşte criteriul de 100 de locuitori pe kilometru pătrat. Uniunea Europeană. încadrarea unui spaţiu în rural sau urban se face conform raportului dintre populaţia rurală şi cea urbană: – Regiune predominant rurală (predominantly rural region. ecologice şi socio-culturale: – Funcţia economică înseamnă promovarea unui sistem de producţie agricolă şi silvică. În Ungaria o aşezare este considerată rurală dacă nu are statut urban. La nivel regional. acceptate pe plan internaţional. este folosit şi un criteriu secundar: mărimea centrului urban. pescuitul. apă. sau are statut urban. dar fiecare ţară membră a folosit conceptul propriu al ruralului în elaborarea documentului de Program Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioadele de programare 20002006.aşezări rurale acelea în care densitatea populaţiei nu depăşeşte 150 de locuitori pe kilometru pătrat. – Funcţia ecologică înseamnă ocrotirea bazelor naturale ale vieţii sănătoase (pământ. în documentele sale. Funcţiile de bază ale spaţiilor rurale sunt: economice. dar numărul locuitorilor este sub 10 mii (Fehér şi Dorgai. respectiv 2007-2013. Conform definiţiei OCDE. o regiune este considerată rurală. 1998). păstrarea valorilor întruchipate în comunităţile rurale. – Funcţia socio-culturală înseamnă conservarea valorilor tradiţionale comunitare şi culturale legate de modul de viaţă rural. foloseşte definiţia dată de OCDE ori de câte ori se fac comparaţii ale indicatorilor specifice ruralului. În general. Regiunile cu un centru cu peste 500. – Regiune semnificativ rurală (significantly rural region. dacă ponderea populaţiei care trăieşte în aşezări rurale depăşeşte 15%. păstrarea diversităţii şi a caracterului specific al peisajului. valorificarea durabilă a resurselor naturale. most rural region) este regiunea unde peste 50% din populaţie locuieşte în aşezări rurale. intermediate region) este regiunea unde 15-50% din populaţie locuieşte în aşezări rurale. turismul rural. – Regiune predominant urbană (predominantly urban region. funcţionarea întreprinderilor mici şi mijlocii productive şi a serviciilor din spaţiul rural.

Bertolini et al. Principalele explicaţii date de CE (2006b) pentru existenţa varietăţii definiţiilor ale termenului „rural” sunt următoarele: – percepţiile diferite privind ceea ce este (şi ceea ce nu este) rural şi privind elementele care caracterizează „ruralitatea” (naturale.predominant urbane. Într-o revizuire a definiţiilor „ruralului”. judeţe. respectiv a ariilor rurale. 1994). cum ar fi distanţa de la centrele ocupării forţei de muncă. care au avut un rol important în construirea conceptelor de ruralitate: – conceptele funcţionale ale ruralităţii: teritoriile care sunt dominate de utilizarea extensivă a terenurilor (agricultură sau silvicultură). Cu un centru urban de peste 200. În general. 2008).000 de locuitori. naţional şi european. Această distincţie este importantă pentru mai multe iniţiative de dezvoltare şi planuri de acţiune la nivel regional. – conceptele politico-economice: pentru a clarifica natura şi poziţia ruralului din punct de vedere social şi al existenţei. localităţi. modul de viaţă. însă ţările folosesc din ce în ce mai multe alte variabile socio-economice. economice. negativ. în general. regiuni).). – structura socială a ruralităţii: importanţa ruralului constă în fascinarea valorilor sociale. spaţiilor rurale şi vieţii rurale. Criteriile pentru definirea ruralului pot fi aplicate asupra unităţilor teritoriale (geografice) de diverse dimensiuni. culturale şi morale care i se asociază ruralităţii. care demonstrează o relaţie puternică între clădiri şi peisajul extins. 3. adică neurban. 17 . exprimate în timp de acces (OECD. cel puţin în categoria intermediară (OECD.). 2009. 2. distincţia între zonele urbane şi cele rurale este critică în evaluarea calităţii vieţii (în sens larg) a populaţiilor lor (Eurofound. Într-un context politic. culturale etc. Mărimea sau densitatea populaţiei sunt criteriile cele mai comune în definirea localităţilor. conţin aşezări mici. Scott et al. administraţia naţională defineşte în mod clar care regiune a unei ţări se consideră urbană sau rurală. densitatea scăzută a populaţiei. în majoritatea cazurilor. – necesitatea inerentă de a avea o definiţie „făcută la comandă” în conformitate cu „obiectul” analizat sau cu politica în cauză. 4. ruralitatea fiind o categorie analitică. (2006) identifică trei elemente teoretice semnificative. utilizarea extensivă a terenurilor. devine rezonabilă clasificarea regiunii. coeziunea şi guvernarea comunităţii.. – dificultatea de a colecta date relevante la nivelul unităţilor geografice de bază (unitate administrativă etc. 5. Cloke et al. asupra celor administrative (în cazul României. care se caracterizează printr-o identitate coerentă bazată pe respectul pentru calităţile mediului şi ale normelor comportamentale ca parte a peisajului extins (extensive landscape). (2007) au identificat cinci dimensiuni ale ruralului: 1. 2006). sectorul primar oferă principala activitate economică şi de ocupare a forţei de muncă.

Legea nr. 2006).1% din teritoriul ţării. Definiţia ruralului în România Organizarea administrativ-teritorială a României şi statutul fiecărei localităţi (municipiu. Densitatea medie a populaţiei în zonele rurale a rămas relativ constantă de-a lungul anilor. În 2009.1. 2009a). dar nivelul de infrastructură este insuficientă pentru a fi declarată oraş şi se va dezvolta spre urbanizare. Mai târziu.2.959 sate).860 de comune (compuse din 12. prelucrarea industrială a produselor agricole. În 2009. pescuit şi acvacultură. din care 103 municipii (INS. astfel aceste aşezări nu au fost eligibile pentru finanţări în cadrul SAPARD (care a definit zonele rurale conform Legii nr. INS. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi Legea nr. în cazul în care se desfăşoară următoarele activităţi economice: producţie vegetală sau animală. pescăreşti şi de acvacultură. sau dacă majoritatea forţei de muncă este activă în afara agriculturii. 2008.1 locuitori/ km2. Definiţia OCDE a ruralităţii rezultă cifre diferite: regiunile semnificativ şi predominant rurale ocupă aproape 99% din teritoriul şi 90.1 locuitori/km2. forestiere. Unele dintre oraşe includ în teritoriul lor administrativ sate (341 de sate în 2006). 18 . caracteristicile rurale vor fi menţinute prin politici de modernizare. comună) sunt definite prin Legea nr. 2/1968.1. 2009a). silvicultură şi pescuit. 2/1968). 351/2001 privind aprobarea Planului de Planificare Teritorială Naţională. care a definit mediul rural ca fiind „zona comunelor şi zone periurbane ale oraşelor şi municipiilor.0% din populaţie. şi au cuprins 45. mediul rural din România a fost format din 2. silvicultură. Mediul rural este compus din comune şi comuna este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populaţia rurală unită prin interese comune şi tradiţii. prin îmbunătăţirea infrastructurii şi a politicilor de modernizare”. turismul rural şi de agrement”.. Cele 42 de judeţe sunt grupate în opt regiuni de dezvoltare fără funcţii administrative (Guvernul României. oferă un stil de viaţă specific şi durabil pentru locuitorii săi. Oraşele şi comunele sunt grupate în judeţe cu funcţii administrative. 2008). această definiţie a fost modificată prin Ordinul nr.6% din populaţia ţării (Guvernul României.. precum şi obiecte de artizanat şi de mică industrie. Zonele rurale (definite în conformitate cu definiţia naţională) au acoperit 87. o lege specială trebuie să fie aprobată de către Parlament (Guvernul României.03. silviculturii şi pescuitului. şi mediul urban a fost format din 320 localităţi. Giurcă et al. Pentru ca o localitate să-şi schimbe statutul. 2006). acestea sunt considerate ca părţi ale teritoriului urban. 2008. 143/4. Conform legislaţiei naţionale o aşezare se consideră rurală dacă „majoritatea forţei de muncă este concentrată în agricultură. densitatea populaţiei în România a fost 90. oraş. aproximativ 45.2005. şi este compusă din una sau mai multe sate (Giurcă et al.

2 UVM – Unitate de Vită Mare 19 . distanţa de la cel mai apropiat oraş având mai mult 30. 350/6. calculat pe baza unor indicatori statistici la nivelul LAU2.2006 defineşte mediul rural ca fiind compus din satele aparţinând comunelor sau oraşelor şi municipiilor şi zonelor periurbane. astfel politica „o mărime se potriveşte tuturor” nu poate fi aplicată pentru dezvoltare rurală. densitatea populaţiei (21%). numărul sălilor de clasă la 1. precum şi caracteristicile dominante. dar sunt diferenţe însemnate şi între diferite zone rurale.000 de locuitori (23%). 2008). 7/19.2001.01. În Programul Naţional de Dezvoltare Rurală al României 2007-2013. lungimea conductelor de canalizare (4%). Au fost diferenţiate trei tipuri de zone rurale: 1. zone rurale periurbane (zone integrate). Următorii indicatori au fost luaţi în considerare: numărul locuitorilor pe comună (9%). Indicile Condiţiilor de Dezvoltare a Comunelor au fost calculate pe baza a 14 indicatori consideraţi ca factori importanţi de dezvoltare rurală. zone profund rurale (zone periferice). Ordonanţa nr. construcţii şi transport calculate la 1. zone rurale intermediare. suprafaţa agricolă pe cap de locuitor (4%). 2.1. în funcţie de importanţa lor relativă. cu cele mai mici valori ale Indicelui Condiţiilor de Dezvoltare a Comunelor.000 locuitori (3%).000 locuitori (4%). intermediare şi periferice.07.3. ponderea terenurilor arabile din suprafaţa agricolă totală (4%). numărul medicilor la 1. 1. Teritoriile periurbane sunt zonele din jurul municipiilor şi oraşelor.000 locuitori (3%). definite prin Legea nr. se menţionează că Guvernul va analiza oportunitatea de a aplica metodologia OCDE în viitor (Guvernul României. lungimea conductelor de apă (4%). Tipologia zonelor rurale în România În general zonele rurale pot fi diferenţiate de zonele urbane printr-o serie de caracteristici.Astfel. numărul de UVM2 (3%). aplicând diferite ponderi. 3. care face distincţie între zone rurale periurbane. dar acest lucru nu s-a întâmplat până acum. numărul cadrelor didactice la 1. mediul rural a fost definit prin componentele sale teritoriale.000 locuitori (4%). precum şi asupra măsurilor de intervenţie necesare pentru îmbunătăţirea situaţiei actuale. Este importantă recunoaşterea impactului acestor diferenţe asupra bunăstării generale a zonei (inclusiv situaţia ocupării forţei de muncă). Otiman (1999) a subliniat că în România. Valorile absolute ale indicilor au fost transformate în valori relative. delimitate prin studii de specialitate. distanţa de la cea mai apropiată staţie de cale ferată (5%). Otiman (1999) şi Lazăr (2009) au folosit o tipologie propusă de Kayser. ponderate. distanţa de la cel mai apropiat drum european (12%). zonele rurale intermediare sunt în principal spaţii agricole. numărul salariaţilor din industrie. Lazăr (2009) a propus o metodologie pentru clasificarea comunelor după cele trei clase folosind un indicator sintetic.

Cadrul teoretic al măsurărilor se bazează pe teoria capitalului. 3.). Toţi aceşti factori sunt luaţi în considerare cu ponderi diferite. 2.Sandu (1999) a dezvoltat un indicator complex pentru a măsura gradul de dezvoltare (respectiv al sărăciei) al satelor româneşti. zone rurale cu funcţii predominant agricole: ponderea zonelor agricole este mare. sate sărace – modernizate. numărul nou-născuţilor. gospodăriile rurale sunt caracterizate de pluriactivitate. având maximul şi minimul.000 de locuitori. în aceste zone. sate foarte dezvoltate. 2. ponderea populaţiei satului din populaţia comunei. distanţa de la cel mai apropiat oraş. se calculează pe baza unor indicatori statistici (în cea mai mare parte pe baza datelor de la nivelul satelor din Recensământul din 1992): nivelul educaţional. dezvoltarea şi sărăcia. Pe baza valorii indicelui LEVEL98. Dezvoltarea comunitară este considerată ca o variabilă continuă latentă. ale pădurilor. atractivităţi turistice. Economia în zonele montane este îndreptată spre agricultură (mai ales spre creşterea animalelor). Indicele. agricultura este activitatea de bază. ponderea populaţiei care lucrează în agricultură. numărul caselor dotate cu apă şi electricitate. Fiecare sat este considerat ca o combinaţie a capitalui uman. material. o mare parte a forţei de muncă lucrează în agricultură. potrivite pentru exploataţii agricole performante. sate tradiţionale – foarte sărace. sate cu nivel mediu de dezvoltare. populaţia totală. spre minerit. serviciile se practică ca a doua activitate (Ungureanu. ca doi poli. ca parte a unei comune). 2003). vital. rata de emigrare din comună în 1998. Clasificarea de „zone rurale defavorizate” se utilizează pentru zonele miniere care au fost închise şi zonele monoindustriale în declin. sate dezvoltate şi 5. În zonele montane s-au menţinut proprietăţile private în timpul socialismului (nu au fost colectivizate). Într-o cercetare pe teren realizată în perioada 2007-2008 pentru identificarea strategiilor de investiţii ale comunităţilor rurale româneşti. în aceste zone este indispensabilă reconversia profesională şi sprijinul pentru iniţierea de noi activităţi economice (Florian et al. Delimitarea acestora s-a realizat prin folosirea unui model de analiză multicriterială. s-a ajuns la concluzia 20 . ponderea populaţiei în vârstă de 15-59 ani. migraţia temporară în comună în 1998. zone rurale cu funcţii complexe. creşterea animalelor etc. periferică sau nu.. coeziunea între locuitori este mai ridicată.. 4. rata ocupării forţei de muncă. numărul caselor construite din pământ. având minim 30. Cercetarea a fost repetată şi pentru anul 2009 (Sandu et al. 3. ponderea populaţiei de 15-59 ani în comună în 1998. deşi densitatea populaţiei în general este mai scăzută. Această variabilă latentă se măsoară printr-un factor scor indice de 17 indicatori. lipsă de diversificare economică. cu resurse care fac posibilă diversificarea economică (resursele subsolului. denumit LEVEL98. Gavrilescu şi Giurcă (2000) au identificat trei tipuri de zone rurale: 1. 2009). 2009). poziţia satului (în apropierea unui drum european. simbolic şi regional. zone rurale cu funcţii mixte: nivel mediu de dezvoltare. ocazional. silvicultură şi. cu şomaj ridicat. Sandu diferenţiază cinci tipuri de sate: 1.

4% 8. care au un impact clar asupra strategiilor de investiţii ale populaţiei (Chiţea.1% 11.2% În zonele de câmpie şi de dealuri producţia vegetală este prima opţiune în care majoritatea gospodăriilor ar investi bani.1: Opţiuni de investiţii pentru populaţia rurală Opţiuni de investiţii (% gospodăriilor care au ales-o ca prima opţiune) Tipul zonei Cultivarea Creşterea Echipamente Prelucrarea Magazine Magazine Pensiuni Altele rurale plantelor animalelor agricole alimentelor alimentare mixte agroturistice Câmpie Deal Munte 26. iar în cazul respondenţilor mai în vârstă ponderea investiţiilor agricole este mai mare. având cea mai mică mobilitate profesională şi cea mai mare pondere a ocupării forţei de muncă în sectorul primar.4% 14.4% 5. mai puţin educată. în toate tipurile de zone rurale majoritatea gospodăriilor (peste 50%) ar prefera să utilizeze forţa de muncă din familie şi doar cca. 30% ar folosi exclusiv angajaţi din afara familiei. 2008).9% 17.2% Sursă: Chiţea.3% 29.3% 13. din cauza populaţiei mai educate şi mai tinere şi a diversităţii resurselor naturale.5% 18.6% 6.5% 10. iar creşterea animalelor în zonele montane. 39% în zonele de deal. şi de deal.1 se poate concluziona că gospodăriile individuale ar investi în sectorul agricol (57% în zonele de câmp. În zonele de deal şi cele montane apare o preferinţă mai mare de a utiliza forţă de muncă mixtă (din familie şi din afara familiei).4% 4. producţia vegetală este mai importantă în zonele de câmpie. Rezultatele cercetării demonstrează că diferenţele de ordin topografic înseamnă resurse diferite şi potenţial de dezvoltare diferit. 37% în zonele montane). de câmpie.4% 7.1% 16. 2008).că există diferenţe între zonele rurale de munte. Agroturismul este văzut ca o oportunitate mai mult în zonele montane. S-au găsit diferenţe şi în cadrul aceluiaşi tip de zonă geografică între comunele periurbane şi cele depărtate de centrele urbane (Chiţea. dar în aceste zone este cea mai mare rata de emigrare şi cea mai mică ponderea 21 . Tabelul 1. în detrimentul forţei de muncă exclusiv din familie (Chiţea. 2008).5% 13. Zonele de deal se situează între cele montane şi de câmpie în ceea ce priveşte caracteristicile demografice.9% 33. iar în zonele de munte pe primul loc se află investiţia în pensiuni agroturistice.9% 6.3% 6.1% 2.7% 11.0% 9.3% 3. Acelaşi studiu a concluzionat că pentru afacerile „noi”. Premisele cele mai favorabile pentru transformarea în zone multifuncţionale au fost găsite în zonele de munte. 2008 12. dar nu există diferenţe mari între diferite zone în ceea ce priveşte ponderea celor care ar investi în magazine alimentare.6% 11. decât în zonele de câmpie. Populaţia din zonele de câmpie este mai îmbătrânită. Din tabelul 1. Cei care optează pentru activităţile neagricole sunt în general respondenţii mai tineri (sub 40 de ani).

Tabelul 1. 2009).2). legături între ramuri Programe Număr mare de întreprinderi mici şi mijlocii Zone problematice care variază în spaţiu Mobilizarea spontană a resurselor locale Regiuni problematice Bipolar: dezvoltat / nedezvoltat Creştere regională Strategia de bază Forma de organizare Repartizare între regiuni Capital.0% în cele montane) (Tudor. Regiunile NUTS3 pot fi clasificate. – local-neagricol: peste 60% a forţei de muncă este angajată în sectoare neagricole şi peste 50% lucrează în localitatea de rezidenţă. 1998 22 . ţinând cont de oportunităţile de angajare şi de tipul ocupării (agricol-neagricol).1. deja la mijlocul secolului al XX-lea. 1. proiecte Număr redus de întreprinderi mari Regiuni problematice constante în spaţiu Dinamica Reţeaua stabilă a polilor de creştere Sursă: Horváth. tehnologie Transformare calitativă Servicii. – extralocal-neagricol: peste 60% a forţei de muncă este ocupată în sectoare neagricole şi peste 50% din cei angajaţi în sectoare neagricole fac navetă. – local-mixt: 40-60% din forţa de muncă este ocupată în sectoare neagricole şi peste 50% din cei angajaţi în sectoare neagricole lucrează în localitatea de rezidenţă. politica regională a devenit o parte organică a politicii socio-economice.4.6% comparativ cu 5.2: Diferenţe între politica regională tradiţională şi cea nouă Caracteristici Tradiţional Nou Multifactorial: diferite probleme regionale-structurale Inovaţie regională Mobilizarea resurselor regionale interne Informaţii. – extralocal-mixt: 40-60% a forţei de muncă este angajată în sectoare neagricole şi peste 50% din cei angajaţi în sectoare neagricole fac navetă. materii Creştere cantitativă Industrie Obiectul politicii Planuri. 2005a): – local-agricol: peste 60% a forţei de muncă este ocupată în agricultură şi peste 50% din cei angajaţi în sectoarele neagricole lucrează în localitatea de rezidenţă. Regiunea În Comunitatea Europeană. în următoarele şase tipuri (Sandu. – extralocal-agricol: peste 60% a forţei de muncă este angajată în agricultură şi peste 50% din cei angajaţi în sectoare neagricole fac navetă. începând cu anii ’70 ea se dezvoltă conform unor concepţii strategice noi (tabelul 1.gospodăriilor care intenţionează să dezvolte întreprinderi în afara fermelor (5.8% în zonele de câmpie şi 7.

Danemarca. pe unităţi teritoriale administrative. Luxemburgul. şi cu alţi factori de natură culturală. – crearea unor instrumente structurale şi de politici economice naţionale şi comunitare corelate pentru înlăturarea diferenţelor regionale izbitoare. cu numărul populaţiei care poate rezolva eficient şi economic aceste sarcini. Pentru delimitarea teritoriilor de implementare a politicii regionale. Microregiunea poate fi considerată ca o unitate de 23 . Articolul 130 din Tratatul Uniunii Europene de la Maastricht din 1992 a prezentat principalele scopuri şi mijloace ale politicii regionale: – atenuarea deosebirilor dintre regiuni. Astfel regiunile constau întotdeauna din unităţi administrative.Termenul regional folosit în domeniul politicii structurale serveşte la denumirea nivelului teritorial ca fiind situat între nivelul naţional şi cel local (Faragó. pentru a forma unităţi teritoriale în scopul elaborării unui sistem regional de statistică. Sistematizarea conform NUTS se bazează. din cauze practice. pe când Germania are 16. Spania 7. În ţările membre ale UE numărul regiunilor de nivel mediu este de 271. Franţa 9. pentru analize economice. astfel 39 în Germania. 1999). Comisia Europeană publică în fiecare al treilea an un raport privind situaţia socioeconomică şi dezvoltarea regiunilor NUTS 2 ale ţărilor membre. limitele acestora sunt în concordanţă cu sarcinile legate de comunităţile teritoriale. iar baza de date statistice se sprijină pe acestea. iar baza legală în 2003. istorică etc. 26 în Franţa. Nivelul NUTS 3 (cu populaţie medie de 150-800 mii) corespunde nivelului judeţean din România. Estonia. NUTS 4 (sau LAU 1) acoperă nivelul microregiunilor. Regiunile NUTS 2 sunt unităţile de bază ale politicii regionale descentralizate. Republica Cehă. de regulă piaţa forţei de muncă locală. precum şi pentru o politică de dezvoltare. A fost creată în 1970. – coordonarea diferitelor surse financiare comunitare în interesul politicii regionale eficiente. numărul acestora în UE este de 1303. ceea ce reprezintă nivelul de bază al politicii de dezvoltare teritorială construite de jos în sus. NUTS 1 defineşte macroregiunile (având în medie cu 3-7 milioane de locuitori). pe când în România au fost create 8 regiuni NUTS 2 şi în Ungaria 7. trebuie să se execute anumite analize statistice teritoriale. Regionalismul a devenit un factor dinamizant decisiv al dezvoltării politice şi economice a UE. Marea Britanie 12. Începând din 1988. România 4 şi Ungaria 3 regiuni NUTS 1. NUTS (Nomenclature des Unités Statistiques) este baza de referinţă unitară a statisticii regionale în UE. Irlanda. cu populaţie între 800 de mii-3 milioane locuitori. numărul acestora în UE fiind de 97. 37 în Marea Britanie. În principiu. a diferenţelor de şanse datorate dezvoltării întârziate. Slovacia etc. formează câte o singură microregiune NUTS 1.

24 . precum şi protejarea moştenirii socio-culturale. numărul acestora în UE-27 fiind în jur de 121. În funcţie de capacitatea regiunilor rurale de a se integra în economia naţională. de administraţiile colaboratoare. În jurul marilor oraşe aceste terenuri se transformă treptat în spaţii locative. Pornind de la bazele informaţionale la nivel regional se pot defini criterii obiective care determină dacă o regiune poate fi calificată drept spaţiu problematic şi. În UE nivelul regional înseamnă acele structuri NUTS. situate în apropierea centrelor dezvoltate din punct de vedere economic. iar efectele ecologice negative ale agriculturii limitează producţia intensivă. care reprezintă localităţile. adică nivelul local cu administraţie publică. preţul pământului este ridicat. există locuri de muncă şi infrastructură mai dezvoltată. în România 3.601. Perspectivele lor de dezvoltare sunt determinate de capacitatea de a-şi schimba repede structurile agrare şi. administrative şi sociale. NUTS 5 (LAU 2) se referă la aşezări. prin aceasta. Aici se găsesc fermele mari care produc pentru piaţă. acest nivel nu apare în mod ofical. să elaboreze planuri. să înlesnească dezvoltarea şi consolidarea legăturilor sat-oraş. constituie terenul de rezolvare a problemelor locale. infrastructurale şi cele de aprovizionare. 1996). se conturează apariţia acestora. de ritmul în care reuşesc să asigure posibilităţi de ocupaţii alternative pentru populaţia activă.planificare-dezvoltare. mai ales.174. prin constituirea Grupurilor de Acţiune Locală (GAL-uri) în cadrul programului LEADER. În România. oraşele şi comunele. dar. Conform metodologiei OCDE este important să se studieze raportul între regiunile rurale şi economia naţională ca întreg. legate de satisfacerea necesităţilor cotidiene ale populaţiei localnice. Sistemul NUTS este important pentru fundamentarea politicii regionale europene. adică unităţile de planificare şi statistică NUTS 2 şi NUTS 3. ea devine obiectul politicii structurale (Dorgai et al. care se referă la microregiuni şi NUTS 5 (LAU 2). să realizeze dezvoltările. să asigure dezvoltarea identităţii regionale şi dezvoltarea rurală (Csatári. respectiv de industria de prelucrare a produselor agricole. finanţare şi dezvoltare. dar au acces la reţelele de comunicaţii. să găsească şi să coordoneze sursele. şi care depind în mare măsură de agricultură. Funcţia ecologică este o cerinţă primordială. cuprinzând municipiile. Acolo unde condiţiile de producţie şi valorificare ale produselor agrare sunt favorabile. în care se desfăşoară majoritatea proceselor economice. NUTS 4 (LAU 1). Sarcina lor principală este să exprime intenţiile comune legate nemijlocit de peisaj. 1998). localitate. comerciale. care sunt foarte importante din punctul de vedere al programării teritoriale. În aceste regiuni numărul populaţiei creşte. ele pot fi împărţite în trei categorii: – Regiuni rurale integrate economic (economically integrated rural areas). aceste unităţi reprezentând cadrul sarcinilor de programare.. – Regiuni rurale intermediare (intermediate rural areas) – sunt acelea care se află relativ departe de oraşele mari. ca referinţă unitară a statisticii.

iar veniturile sunt mici şi în mare măsură dependente de agricultură.6 50.3).4 0. 25 . Anuarul Statistic al României 1997 şi calcule proprii. Aceste regiuni periferice.4 36. pe lângă densitatea populaţiei şi numărul locuitorilor se mai iau în considerare şi alte criterii. EC.7 47.8 55.6 Regiuni predominant urbane 60.1 44.4 40. rămase în urmă.8 37.6 46./km2. În UE. Ele au o aşezare periferială.0 47.6 9.3 Regiuni semnificativ rurale 29.1 Sursă: EC. migraţia). 2009.2 44. o structură demografică nefavorabilă. la definirea spaţiului rural.5 36.7% din populaţia totală.6 11. reprezintă cea mai mare problemă pentru politica de dezvoltare regională rurală. 1998).7 33.2 54.5 15.7 55. Ilfov.2 locuitori pe km2 şi numai în trei judeţe (Iaşi. dimensiunile aşezămintelor.9% din suprafaţa totală are caracter rural şi 91% din populaţie trăieşte în aceste regiuni.5 14.5 33.3 9. condiţii naturale nefavorabile şi o infrastructură slab dezvoltată. legătura omului cu natura şi de toate acestea la un loc (Kovács.0 52.. 2006) Regiuni predominant rurale 1996 Populaţia UE15 Suprafaţa UE15 Populaţia RO Suprafaţa RO 2006 Populaţia UE15 Suprafaţa UE15 Populaţia UE27 Suprafaţa UE27 Populaţia RO Suprafaţa RO 9. Densitatea medie a populaţiei în România este de 90. densitatea populaţiei. precum şi caracteristici socio-economice ca PIB/loc. regionalitate.3: Distribuţia locuitorilor şi a terenurilor pe regiuni în UE şi România. Caracterul regiunii este conferit de relaţia centru-periferie.– Regiuni rurale îndepărtate (remote rural areas) – cele care au o densitate scăzută a populaţiei. Conform metodologiei descrise comparăm spaţiile rurale ale UE şi ale României (tabelul 1. Tabelul 1. În esenţă.4 43. Aici posibilităţile de dezvoltare economică sunt cele mai scăzute. numai municipiul Bucureşti poate fi considerat ca regiune preponderent urbană. ponderea agriculturii.0 9. Regiunile cu caracter rural (după definiţia OCDE) din UE-27 însumează 91% din suprafaţa totală şi 55. în % (1996. În cazul României 99.5 19. Prahova) şi în capitală cifra lor depăşeşte valoarea de 150 loc.96 51. cum ar fi: modificarea în timp a situaţiei demografice (sporul natural. 1997.0 0. Din cele 41 de judeţe ale ţării numai în 18 ponderea celor care trăiesc la ţară este mai mică decât 50%.

un raport direct între mărimea şi densitatea populaţiei. Pentru ca regula aceasta să se aplice.000 de locuitori. Există şi alte variabile relevante. Cele mai multe recensăminte utilizează numai noţiunea de mărime. ei au considerat ca fiind „urban” oraşele (sau alte aglomerări administrative) care au 5000 sau mai mulţi locuitori (ceea ce înseamnă că toate localităţile cu mai puţin de 5000 de locuitori sunt rurale). definesc o aglomeraţie urbană (cel puţin înainte de secolul XX) au fost: mărimea aglomerărilor urbane. Dintre cele trei criterii care. – Zonele slab populate: acestea sunt grupuri de municipalităţi care nu sunt clasificate în tipurile de zone prezentate mai sus. există o problemă în definirea parametrilor pentru fiecare dintre aceste criterii. – Zone intermediar populate: grupuri de municipalităţi. resursele şi abilităţile umane. fiecare cu densitatea populaţiei mai mare de 500 de locuitori/km2 şi cu populaţia totală pentru zonă de cel puţin 50. se consideră a fi intermediar.000 de locuitori. procentul celor ocupaţi în timp parţial etc. în opinia autorilor. pentru că există. În practică. utilizarea terenului şi dimensiunea spaţială a vieţii sociale. ponderea celor ocupaţi în agricultură. utilizat şi de Ancheta asupra Venitului şi Condiţiilor de Viaţă în UE. în general. din cauza indisponibilităţii statisticilor relevante pentru zonele geografice. distinge trei categorii ale zonelor rurale: – Zone dens populate: grupuri de municipalităţi vecine. densitatea populaţiei şi dominaţia activităţilor neagricole. rata şomajului. sau trebuie să fie adiacentă unei zone dens populate. fiecare cu o densitate mai mare de 100 de locuitori /km2. deşi tipologiile naţionale aplicate la un nivel mai dezagregat ar oferi o descriere mai exactă a situaţiei din zonele rurale în anumite ţări. Dacă o municipalitate sau un grup de municipalităţi vecine este localizat între o zonă dens populată şi una intermediară. Densitatea populaţiei în sine nu este un criteriu suficient pentru clasificarea rurală-urbană. numit „Gradul de urbanizare”. Tipologia regională a OCDE prevede o modalitate de comparare a informaţiilor regionale între ţări pe o bază consistentă. Conceptul spaţial dezvoltat de Eurostat (CE. Agricultura joacă un rol important în identificarea zonelor rurale. grupul de municipalităţi în cauză trebuie să aibă o suprafaţă mai mică de 100 km2.ponderea agriculturii în PIB. 26 . şi un raport invers între ponderea populaţiei ocupate în agricultură şi mărimea localităţii. Mărimea localităţii este criteriul de clasificare utilizat de către Bairoch şi Goertz (1986). cum ar fi agricultura şi specializarea economică. Populaţia totală a zonei trebuie să fie de cel puţin 50. 1997) pentru Ancheta Forţei de Muncă. care nu aparţin unei zone dens populate. ceea ce se justifică. Trebuie să aplicăm o abordare multidimensională pentru tipologizarea zonelor urbane şi rurale.

zonele rurale se disting în următoarele grupuri: – zonele rurale integrate: cu populaţia în creştere. declinul ruralului şi dificultatea de a ajunge în zone îndepărtate. metodologia este adaptată sau înlocuită uneori cu o altă abordare. iar altele se dezvoltă în mod independent. Walsh. Gallego (2004) a propus o clasificare în trei mari categorii. social şi cultural. – zonele rurale intermediare: relativ îndepărtate de centrele urbane. serviciile de bază slab dezvoltate. riscă să devină zone de locuinţe şi nu zone de lucru („rurbanizare”). Cu descrierile bazate pe indicatori.Definiţia OCDE este singura definiţie a zonelor rurale recunoscută pe plan internaţional. deal. Odată ce ruralul este definit. cu o populaţie mai în vârstă. în multe ţări în aceste zone se regăsesc activităţile agricole de scară mare. 2006b). de multe ori cu cele mai mici venituri. aceasta implică faptul că metodologia trebuie să fie în măsură să definească caracterul rural al regiunilor NUTS. Pentru raportare statistică. – zonele rurale îndepărtate: cu o densitate mică a populaţiei. 1. izolarea adesea rezultă din caracteristicile topografice. Pentru UE. Comunicarea CE intitulată „Viitorul societăţii rurale” (EC.1. Aceste zone au. sau distanţa lor faţă de reţelele de transport. 27 . relativ aproape de oraşele mari. 2007). dar apar şi multe tipuri diferite a zonelor rurale în cadrul regiunilor (OECD. devine posibilă crearea tipologiilor în funcţie de diferite probleme (UNECE. factorul determinant este disponibilitatea statisticilor pentru unităţile selectate. 1998) identifică trei probleme ale zonelor rurale: presiunea vieţii moderne. Se confruntă cu ameninţările potenţiale asupra patrimoniului de mediu. fiecare dintre acestea fiind împărţită în subcategorii pe baza mai multor criterii (modul de utilizare al terenului – predominant arabil sau pădure. trebuie remarcat faptul că rezultatele acestei metodologii uneori reflectă în mod imperfect caracterul zonelor rurale. 2006b). condiţiile topografice – munte. În documentele sale recente. în general. 2008). Tipologii ale regiunilor rurale Nu numai termenul „rural” are diferite semnificaţii în diferite ţări.5. Prin urmare. cu un amestec de activităţi economice din sectorul primar şi secundar. Unele dintre aceste zone. cu forţa de muncă ocupată în sectorul secundar şi terţiar. 2006. În funcţie de amploarea integrării lor în economia naţională. indiferent de metodologia adoptată. dar agricultura încă este un utilizator cheie al terenurilor. Cu toate acestea. fiindcă de cele mai multe ori datele socio-economice sunt disponibile numai la acest nivel (EC. Comisia Europeană a folosit în mod consecvent metodologia OCDE pentru a defini ruralul (EC. cum ar fi munţii. performanţa zonelor rurale poate fi măsurată prin utilizarea unor indicatori. în special în cazul regiunilor dens populate. precum şi cu ponderea ridicată a forţei de muncă agricole.

fiindcă numeroase zone sunt clasificate aici din cauza inexactităţii spaţiale ale delimitării aglomerărilor urbane cu baza de date Landscan. Această categorie necesită o analiză suplimentară.000 de locuitori şi nu aparţine nici uneia dintre categoriile de mai sus. O localitate se consideră dominantă. 3 Baza de date LandScanTM Dataset folosită pentru clasificarea nucleelor este construită în baza recensămintelor. Tipologia propusă de autori combină definiţia OCDE a ruralităţii cu cea a „îndepărtării” şi astfel defineşte cinci categorii de regiuni NUTS3: regiuni urbane. regiuni rurale îndepărtate. – Zone preponderent urbane: 50-99% din populaţie locuieşte într-un nucleu urban cu peste 5. – Zone rurale îndepărtate: zone situate la distanţe mari de aglomerările urbane. Clasele majore propuse sunt: 1.gov/sci/landscan/index. în cazul în care peste 50% din populaţia din nucleu locuieşte în acea localitate. regiuni intermediare îndepărtate. Dijkstra şi Poelman (2008) caracterizează regiunile NUTS3 ca fiind „îndepărtate” sau „accesibile”. care ia în considerare populaţia aglomerării.000 de locuitori. 2. rurale: nu se intersectează cu nici un nucleu urban mai mare de 5. calitatea solului etc. folosind pentru delimitarea aglomerărilor o grilă spaţială (http:// www. 28 . Urban: – Zone complet urbane: peste 99% a populaţiei locuieşte într-un nucleu urban3 cu cel puţin 5. – Zone suburbane (urbane periferice): se intersectează cu un nucleu urban de peste 5. regiuni rurale aproape de un oraş.ornl. care atrag în special migranţi pensionari. dar se află în zona de influenţă a unei aglomerări urbane.000 de locuitori. 3.html). 2008) Scott et al.). în funcţie de distribuţia populaţiei regionale privind oraşele selectate. O regiune NUTS3 este considerată „îndepărtată” în cazul în care cel puţin jumătate din populaţie locuieşte la peste 45 de minute (pe drumuri publice) de la un oraş de cel puţin 50.000 de locuitori.câmpie. (Dijkstra şi Poelman. Rural: – Zonele peri-urbane. Zona de influenţă a fost definită printr-un „indicator de gravitate”. regiuni intermediare aproape de un oraş. (2007) propun clasificarea zonelor rurale în trei mari categorii: – Zone care posedă calităţi de „agrement”. Semi-urban: – Zone cu un nucleu urban şi o arie rurală largă: localitatea dominantă a unui nucleu urban (centre urbane mici-mijlocii din zonele rurale).000 de locuitori.

în general. Noţiunea de dezvoltare rurală Asemenea noţiunii de spaţiu rural. printr-o mai mare adaptabilitate şi creativitate. are ca scop creşterea durabilă a productivităţii individuale. în schimb. nu pot fi soluţionate prin acţiuni pe termen scurt. ceea ce poate duce la asigurarea unor venituri mai mari pentru indivizi. în general cu sprijin de la stat. posibilităţile. 5) Elaborarea programelor detaliate de acţiune pe termen scurt. Dezvoltarea este. În cazul abordării programcentrice. Sunt necesare programe integrate succesive. fără schimbarea numerică a acestora. 1. Programele de dezvoltare au în vedere schimbarea condiţiilor fundamentale. cu efecte durabile. 2) Stabilirea piedicilor. 1995). de exemplu. întotdeauna o acţiune cu caracter strategic. 29 . care se manifestă prin îmbunătăţirea condiţiilor instituţionale şi umane. în esenţă. Creşterea înseamnă extinderea întregii activităţi economice într-un teritoriu.1. Sunt dezvoltate instituţiile. resursele umane şi nu se oferă numai un simplu sprijin asigurând creşterea resurselor. precum şi a alternativelor practice pentru soluţionarea problemelor strategice. obstacolelor. situate la distanţe mari de la centre urbane sau metropolitane.– Zone rurale accesibile care se află la distanţă de navetă de la zonele metropolitane. – Zone rurale îndepărtate. căci. pe termen scurt. Noţiunea de dezvoltare se identifică frecvent cu cea de creştere. Se cunosc două abordări fundamentale ale strategiilor de dezvoltare rurală: centrarea pe program şi centrarea pe microregiune. de exemplu prin creşterea productivităţii. Problemele rurale sunt foarte complexe şi.6. 3) Elaborarea propunerilor pentru înlăturarea piedicilor. care stau în calea atingerii obiectivelor strategice. Programele care generează aceste creşteri pun accentul pe crearea imediată a unor locuri de muncă. ceea ce necesită timp îndelungat. care servesc la rezolvarea sarcinii strategice. problema se pune astfel: unde. în care microregiune ar avea mai mult succes un program dat? În cazul abordării centrate pe microregiune în centrul atenţiei se află microregiunea şi se caută strategia optimă pentru microregiunea dată. ea este măsurabilă prin numărul crescând al locurilor de muncă. comunitare şi instituţionale. Dezvoltarea poate să implice şi creştere. prin creşterea veniturilor populaţiei. Elementele importante ale dezvoltării strategice sunt: 1) Identificarea concepţiei. şi noţiunea de dezvoltare trebuie clarificată (Sears şi Reid. dar legătura nu este directă. 4) Determinarea modurilor de acţiune care se vor aplica pe termen lung. Dezvoltarea. locul de muncă poate să fie schimbat cu unul mai bun. deşi ele nu sunt sinonime.

se pot obţine sugestii pentru elaborarea unor strategii de dezvoltare rurală centrate pe microregiune. întreprinderi mici şi mijlocii. Scopul final al dezvoltării rurale este ca spaţiile rurale să fie apte. posibilităţile păstrării şi creşterii numărului locurilor de muncă. învăţământul. în funcţie de condiţii şi necesităţi.Prima abordare se foloseşte mai rar în UE. Noţiunea de dezvoltare rurală cuprinde toate acţiunile îndreptate spre îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei care trăieşte în spaţiul rural. tehnic şi cele de geografie economică.) trebuie să se ţină seama de condiţiile specifice ale regiunilor rurale. 2. deci funcţionează conform altei logici decât dezvoltarea teritorială. pensionari.. 1999): 1. Dezvoltarea teritorială se referă la marile investiţii. sau se poate clarifica în ce condiţii a avut sau nu a avut succes un program dat. Programele de dezvoltare rurală sunt de obicei complexe şi se referă concomitent la mai multe sectoare. comunităţilor locale. la dezvoltările infrastructurale pe plan regional sau care vizează mai multe regiuni pe baza unor concepţii coordonate. amenajare zonală. Viitorul regiunilor rurale depinde în fond de trei factori (Leon. 30 . dezvoltarea comunităţii. valorilor ecologice şi ale peisajului cultural. protecţia diversităţii biologice. deci dezvoltarea rurală înseamnă în esenţă dezvoltarea periferiilor şi păstrarea valorilor acestora. participanţilor vieţii economice şi sociale. turism. dezvoltare teritorială. În cazul dezvoltării teritoriale sunt decisive considerentele de ordin economic. se cam amestecă noţiunile: dezvoltare locală. dar între cele două noţiuni există o legătură. chiar şi în publicaţiile de specialitate. turişti) între sat şi oraş. 1998). 1998). Cunoscând lista programelor aplicate. tehnologii. 3. Dezvoltarea locală se referă la concepţiile privind dezvoltarea unei aşezări date şi a împrejurimilor sale imediate. agricultură. dezvoltare regională (Kulcsár şi Kozári. relaţii internaţionale etc. Noţiunea de rural poate fi definită în relaţia centru-periferie. „Charta Europeană a Spaţiului Rural” prevede că la elaborarea politicilor de dezvoltare (pentru economie. Programul pentru dezvoltarea rurală poate conţine. dar prezentarea unor programe elaborate şi aplicate poate oferi informaţii importante pentru factorii de decizie locali. infrastructură. În limbajul cotidian. învăţământ. planificare regională. dezvoltare rurală. agricultură. în mod durabil. să îndeplinească funcţiile care le revin în societate (Dorgai et al. dezvoltări de: infrastructură. direcţia şi amploarea viitoare a migrării populaţiei (tineri. caracterul reglementărilor locale. silvicultură. regionale şi naţionale. În dezvoltarea rurală rolul primordial revine resurselor umane. precum şi crearea de locuri de muncă. dar şi idei privind protecţia mediului. turism. spre păstrarea peisajului natural şi cultural şi care asigură dezvoltarea durabilă a spaţiilor rurale conform condiţiilor şi specificului acelor meleaguri. respectând principiile subsidiarităţii şi al solidarităţii.

4: Legătura dintre dezvoltarea teritorială şi cea rurală Caracteristici Scară Caracter Dezvoltare teritorială Dezvoltare rurală La scară mare (ţară. dezvoltarea agriculturii adaptată la realităţile locale. dar preponderent Co-finanţare. judeţ) La scară mică (microregiune. sprijinitor Co-finanţare. investiţii mari moştenire culturală. cu delimitare teritorială clară. Se propune o politică de dezvoltare rurală complexă. determinant Orientativ. elaborate în 1996: 1. Punerea în primul plan a ruralului. tindere şi alte reţele infrastucturale. economice şi culturale. În programele de dezvoltare a infrastructurii. 2. Dezvoltarea rurală durabilă trebuie să aibă prioritate între programele UE.folosirea condiţiilor date (restructurare.1. Formarea (crearea) diversităţii. crearea condiţiilor pentru reţinerea populaţiei etc. a învăţământului. O parte crescândă a resurselor disponibile trebuie folosită pentru realizarea scopurilor de dezvoltare rurală şi protecţia mediului. Se va întări rolul oraşelor mici.) Se manifestă în mod indirect. Se manifestă în mod direct asupra numai pe termen mijlociu sau lung oamenilor şi chiar şi pe termen scurt Decisiv. trebuie să fie cuprinse într-un program unitar gospodărirea resurselor naturale de energie. Astfel. 3. varietăţii. care să cuprindă toate activităţile sociale. a ocrotirii sănătăţii.Tabelul 1. Totodată este importantă şi dezvoltarea comunităţilor rurale viabile. iniţiator. produse de calitate. 1999 Parteneriat Conţinut Efect social Rolul asumat de stat Finanţare Instrumentul realizării Condiţiile de bază ale realizării 1. să devină un principiu de bază. Dezvoltarea rurală trebuie cuprinsă într-un cadru juridic şi politic unitar. ruralul trebuie să beneficieze de fonduri sporite din partea statului. diversificarea economiei prin dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii industriale şi de servicii. descentralizate Program Program Decizie centrală Sursă: Jávor. a telecomunicaţiilor. reînnoirea satelor. scoaterea în relief a valorilor mediului natural şi a celor culturale. dar din surse locale proprii.7. 31 . local) De sus în jos De jos în sus Prin activizarea resurselor locale Reţele de comunicaţii de mare în. Principiile dezvoltării rurale Principiile de bază ale politicii UE privind dezvoltarea rurală sunt sistematizate în cele zece puncte ale Declaraţiei din Cork. regiune. din fonduri centrale de stat respectiv de stat. care au o importanţă cheie în dezvoltarea rurală. Sprijinirea diversităţii activităţilor economice şi sociale trebuie să ducă la formarea cadrului de iniţiative private şi comunitare capabile să se întreţină singure (autosusţinere). infrastructură. Abordarea integrată a dezvoltării rurale.

Îndrumare. mai transparente. a frumuseţii peisajului. Generaţiile de azi trebuie să folosească aceste valori astfel. precum şi sprijinirea dezvoltării unor tehnici de creditare rurală care asigură folosirea concomitentă a fondurilor private şi a celor bugetare. vor fi mai elastice. În activitatea locală trebuie să-şi găsească locul şi responsabilitatea globală. transparent.4. Durabilitate. încât să nu pericliteze posibilităţile celor care ne urmează. sprijinirea investiţiilor productive. Programare. 10. oferirea unor informaţii utile. 6. comunicare mai bună. permiţând fiecărei zone posibilitatea de a-şi elabora propria strategie de dezvoltare.Evaluare şi cercetare. Se va realiza o mai mare participare a sectorului bancar şi a altor intermediari în dezvoltarea rurală. regionale. Urmărirea programelor de dezvoltare rurală. Simplificare. 8. Trebuie sprijinită o astfel de dezvoltare rurală. realizarea şi controlul proiectelor. toate acestea constituie principii importante. Dezvoltarea rurală se realizează într-un cadru european coerent la nivel local. susţinut de comunitate. Este importantă micşorarea dificultăţilor financiare ale micilor întreprinderi. evaluarea experienţelor dobândite. naţionale şi europene. Se va pune accentul pe iniţiativele venite de jos şi pe participarea activă la elaborarea. Formarea şi realizarea programelor de dezvoltare rurală trebuie să fie un proces consecvent. căci numai aşa poate fi valorificată creativitatea şi coeziunea comunităţilor. Subsidiaritate. a biodiversităţii. discutarea profesională a problemelor ivite. Conferinţa Dezvoltării Rurale Europene din Cork pretinde din partea politicienilor europeni următoarele: – Să orienteze atenţia opiniei publice asupra necesităţii dezvoltării rurale pe baze noi. care asigură menţinerea identităţii culturale. deci se preconizează să fie mai puţin birocratice. 32 . a surselor de energie. Este necesară antrenarea resurselor financiare locale. Trebuie sporită competenţa şi eficienţa administraţiilor locale şi regionale. perfecţionare. Aceste programe trebuie să se încadreze într-un program unic pe scară regională. precum şi cea a organizaţiilor civice prin ajutor tehnic. 5. stimularea cercetării ştiinţifice şi a inovaţiilor. controlul beneficiarilor. Principiul dezvoltării programelor înseamnă că se aplică un mecanism unitar privind sustenabilitatea şi dezvoltarea rurală. prin dezvoltarea unor relaţii de parteneriat. 7. mai ales cele legate de dezvoltarea agriculturii. diversificarea economiei rurale. Finanţare. Principiul de bază al politicii de dezvoltare rurală eficientă este o cât mai profundă descentralizare a deciziilor şi un grad cât mai mare (ridicat) de parteneriat şi colaborare între nivelele locale. Reglementările şi sistemele de sprijinire. 9.

realitatea umană. Cele mai multe şcoli de metodologie promovează ideea unui pluralism metodologic. – Să susţină programul de zece puncte. respectiv comunitatea de oameni care trăieşte la ţară. colaborând la realizarea lor în calitate de parteneri. organizaţiile civice. Dezvoltarea regională în UE se bazează pe principiile enunţate în Declaraţia de la Cork. unde oamenii să trăiască şi să lucreze cu plăcere. Considerente generale privind metodele de cercetare ale ştiinţelor socio-umane Specificul metodelor de cercetare ale ştiinţelor socio-umane este că subiectul investigării lor este unul specific. – Să-şi asume un rol activ şi pe plan internaţional în sprijinirea dezvoltării rurale durabile. Priorităţile şi strategiile de dezvoltare sunt determinate de situaţia microregiunii date. 33 .– Să realizeze un mediu rural mai atractiv. Această caracteristică face ca să prevaleze principiul subsidiarităţii căci comunităţile rurale sunt subiectele active ale dezvoltării. – Bazat pe principii. întreprinderile şi specialiştii. – Caracter de microregiune. cu alte cuvinte. Ele au în vedere concomitent crearea locurilor de muncă. 1. Cadrul teritorial fixat oferă transparenţă programelor de dezvoltare rurală. încercând să-i îndrume pe cei care-şi propun să descrie un aspect anume al realităţii sociale. numeroasele laturi ale vieţii umane. Direcţii specifice de dezvoltare: dezvoltarea agriculturii.1. Metode şi tehnici de lucru utilizate în studierea spaţiului rural 1. oferindu-se posibilităţi reale tuturor grupelor de vârstă. nu numai obiectele ei pasive. înfrumuseţarea mediului etc. În centrul dezvoltării rurale stă omul. 1999): – Antropocentrism. dezvoltarea resurselor umane. dezvoltarea infrastructurii locale. dezvoltarea întreprinderilor. precum şi cea economică să folosească în mod paralel şi complementar metode cantitative şi calitative în metodologie pentru a realiza un plus de cunoaştere. – Activitate cu mai mulţi participanţi. Participanţii activi importanţi ai programelor de dezvoltare a microregiunilor sunt administraţiile locale. umane. economice. Programele de dezvoltare nu se rezumă la câte un sector. dezvoltarea agricolă. de tradiţiile culturale etc.2. ocrotirea mediului.2. cultivarea tradiţiilor culturale. – Complexitate.. Printre trăsăturile specifice ale dezvoltării rurale putem aminti următoarele (Kulcsár. programe sociale etc. dezvoltarea comunităţii. de sursele ei ecologice.

folosind tehnica generează date „shared intelligence” calitative Studiu exploratoriu şi Permite totodată studierea descriptiv. dar şi în cele economice. interviurile sunt scumpe Dacă membrii focus-grupurilor nu cunosc foarte bine problemele. interviu) Util pentru sondaje Face posibilă colectarea unui de opinie şi cercetări volum mare de informaţii calitative în decursul unui timp exploratorii. generează comportamentelor indivizilor date calitative Se economiseşte timp şi cheltuieli în culegerea datelor Cercetarea Face posibilă cercetarea istorică exploratorie. urmând ca în capitolul 5 să descriem metodele pe care le-am folosit şi noi în proiectul de cercetare RuralJobs.5 ne oferă o prezentare sintetică a principalelor metode de cercetare folosite mai ales în ştiinţele sociale. mai mare generează date Se folosesc atât metode cantitative şi cantitative şi calitative calitative (chestionar. descriptivă sau / şi Poate fi folosită în toate tipurile explanatorie de analiză ca o bază pentru formularea de ipoteze iniţiale Aplicare Limite Chestionarele trebuie pregătite atent şi pot avea o rată scăzută de întoarcere. Tabelul 1. 1998 34 . relativ scurt. cum ar fi baza de date statistice care să facă posibilă studii comparabile Pentru a avea o viziune de Multe informaţii detaliate pot fi ansamblu asupra problemei colectate într-un caz sau câteva trebuie folosite alte metode ale cazuri anchetei sociale sau experimentul Se vrea ilustrarea completă a S-ar putea să nu acopere toate unei situaţii date pentru a da o subiectele pe care am dori să le imagine corectă a fenomenelor analizăm din cauza numărului mic actuale şi pentru a înţelege de cazuri studiate cauzele lor Foloseşte o largă scală de metode de cercetare atât Necesită mult timp cantitative cât şi calitative Sursă: Macionis şi Plummer. rezultatele s-ar putea să nu reflecte situaţia reală Anchetă Focus-grup Observaţie participativă Analiză secundară Cercetare Studiu de caz exploratorie sau explanatorie Necesită mult timp Balansarea rolurilor între respondent şi cercetător Nu există control al unor posibile parţialităţi în date Acces limitat la nişte surse de analiză secundară Nu există întotdeauna surse de analiză. Tabelul 1.5: Principalele metode de cercetare în ştiinţele sociale Metodă Avantaje Eşantionarea permite ancheUtil în cercetările tarea unei populaţii mai mici cu descriptive şi reprezentativitate pe o populaţie interpretative.În cele ce urmează dorim să facem o trecere în revistă a principalelor metode folosite în ştiinţele socio-economice.

falsificări Înţelegere În capitolele următoare vom trece în revistă principalele metode folosite de ştiinţele sociale. Implicaţii pentru metodologia de cercetare Elemente Scopuri Puncte de pornire Proiectare Tehnici Analiza/interpretări Rezultate Positivism Descoperire Ipoteze Experiment Măsurare Verificare Cauzalitate Sursă: Easterby-Smith et al. care în primul rând şi-a motivat plusul de cunoaştere prin faptul că se oferea o cunoaştere obiectivă. O funcţie a anchetei este de a descrie caracteristicile unui set de cazuri. de asemenea. Totuşi anchetatorii sunt. Ancheta Ancheta este considerată ca fiind una dintre principalele metode de cercetare socială. 1. în principiu. folosind orice combinaţie de metode de culegere de date. 2003). Chestionarele sunt foarte des folosite în anchete pentru că ele pun întrebările în acelaşi fel pentru fiecarea persoană şi astfel ne dau un mod simplu şi eficient de construire a unui set structurat de date. având în vedere specificitatea aplicării fiecărei metode într-un anume context. în identificarea cauzelor. respectiv dezavantajelor fiecărei metode. interesaţi în explicaţie. precum şi modul în care acestea se raportează la diferitele probleme şi concepte din procesul de cercetare (tabelul 1.6: Pozitivism versus interpretivism. având în vedere că accentul s-a pus pe o înţelegere mai adâncă a problemei studiate. atât metode cantitative. Tabelul 1. în studierea unui fenomen aparte.2. Tehnica realizării anchetei sociale este una standardizată. începând cu anii ’50. observaţia şi date din acte scrise (de exemplu o fişă personală) (Vaus. o dominanţă a paradigmei pozitiviste. Analiza implică testarea pentru a vedea dacă variaţia în variabila dependentă (de 35 . existând o ordine a formulării şi aplicării întrebărilor.6). cum ar fi interviuri.2. în care acelaşi fel de informaţie este cules pentru fiecare caz în parte. Totuşi celulele din tabelul de date pot fi completate. Un tabel de variabile. Ne propunem o prezentare a avantajelor. cât şi cele calitative. 2002 Interpetivism/constructivism Inventare Sensuri Reflexivitate Conversaţie Semnificaţie. Prin anii ’80 interpretivismul a câştigat teren.. Putem observa.În cele ce urmează dorim să prezentăm principalele două paradigme folosite în metodologie. Acesta este obţinut prin examinarea variaţiei în variabila dependentă (efectul presupus) şi selectarea unei variabile independente (cauza presupusă) care ar putea să fie responsabilă pentru această variaţie. simplifică sarcina descrierii.

Informatorii sunt. Rezultatele depind de nivelul de colaborare şi abilitatea de a interacţiona dintre cei doi. având în vedere că interviul structurat este foarte aproape de metoda anchetei. având o structură asemănătoare chestionarului. covarianţa este o premisă a relaţiilor cauzale (Vaus. însemnând o discuţie directă derulată între două persoane. Mai degrabă. 2003): – Intervievarea creativă. faţă de interviurile structurate. nu se bazează pe întrebări închise sau structurate. Informaţia obţinută de la respondenţi trebuie verificată în mod continuu pentru a vedea veridicitatea ei prin informatori. Intervievatorul urmăreşte obţinerea informaţiilor asupra unei probleme prin punerea unor întrebări deschise sau doar prin stimularea respondentului.2. cel mai des asociate cu cercetarea calitativă. Interviul poate fi înregistrat sau respondentul poate lua notiţe în timpul interviului sau (mai rar) la scurt timp după terminarea interviului. 1. în cazul acestui tip de interviu. Interviul este de mai multe tipuri. deci trebuie să câştige încrederea respondentului. Interviul nestructurat.exemplu venitul) este legată în mod sistematic de variaţia în variabila independentă (de exemplu nivelul educaţional). interviul este rezultatul negociat dintre doi (sau mai mulţi) indivizi. Ancheta deseori implică o populaţie mare în eşantionul studiat. 36 . de regulă. – Interviul activ. membrii marginali ai grupului studiat. care împreună pot crea o poveste – interviul. Datele adunate sunt departe de a fi neutre. Cei mai mulţi specialişti consideră că există o punte de trecere între cele două metode. Interviul nestructurat poate fi văzut ca o interacţie activă între intervievator şi respondent. Interviul Cealaltă metodă des folosită este interviul. Postmodernismul susţine abrogarea meta-teoriilor şi a paradigmelor şi doreşte să revină asupra studierii şi înţelegerii minuţioase a vieţii cotidiene. Caracteristica definitorie a interviurilor semistructurate este că au o structură flexibilă şi fluidă. Cu toate că nu demonstrează relaţii cauzale. decide asupra duratei interviului şi alege modul de folosire a rezultatelor interviului. Interviul semistructurat este un termen cuprinzător folosit pentru a descrie o serie de forme diferite de intervievare. oameni nemulţumiţi. intervievatorul controlează interviul – pune întrebările. determină ce este relevant. 2003). care conţin o secvenţă structurată de întrebări care trebuie puse în acelaşi fel tuturor respondenţilor. Intervievatorul trebuie să observe un aspect particular în viaţa particulară a respondentului. – Interviul postmodern. Interviul nestructurat poate fi împărţit în următoarele subgrupuri (Fontana. instrumentul ghidului de interviu. doritori să divulge informaţii despre grupul lor.3. În mod tradiţional. Termenul de interviu apare scris explicit în secolul al XVIII-lea.

Astfel interviul poate fi modelat de către subiectul de interviu. variind de la cele foarte strict legate. decurs şi sfârşit clar definit). scrisori şi fotografii. Acesta conţine subiecte. scopul este de a explora nu doar înţelesurile din conştientul. Poveşti de viaţă pot fi generate în mai multe feluri. de obicei. Interviul narativ poate avea mai multe forme. care povestesc evenimente specifice din trecut (cu început. în timp ce naratorul şi operatorul negociază spaţiile pentru reîntoarcerile extinse din cursul povestirii. nu o descriere a unor întrebări standardizate. dintr-un arsenal mai larg de cercetare de teren. şi anume (Mason. ci şi din subconştientul respondentului. colaborând.2. 2003). Focus-grupul face posibil adunarea în mod simultan sau secvenţial a mai multor actori într-un program (manageri. 2003). scopul fiind asigurarea flexibilităţii în felul şi ordinea întrebărilor şi modul în care zone specifice sunt dezvoltate cu diferiţi subiecţi de interviu. incluzând documentare. care se referă la întreaga viaţă sau carieră. O poveste poate duce la cealaltă. adrese şi/sau operatori) şi adunarea unei mari cantităţi de informaţii calitative într-o perioadă scurtă de timp prin tehnica „inteligenţei împărţite”. conceput ca fiind o parte a unei terapii conflictuale. până la narative care traversează poveşti temporale şi din spaţiul geografic. Compararea experienţelor şi reprezentărilor participanţilor 37 . Focus-grupul Focus-grupul este un procedeu de intervievare proiectat în special pentru a descoperi aspecte necunoscute de la un număr mic de subiecţi (Krueger. – Interviul istorie orală sau al vieţii implică generarea de poveşti de viaţă şi biografii. De obicei. 1. cum ar fi analiza de jurnale. cât şi în afara interviului. 2003): – Interviul etnografic face parte. de felul în care înţelege el unele lucruri cât şi de interesele cercetătorului. Interviurile etnografice sunt deseori aplicate în cadrul unor munci de teren în curs şi date despre o diversitate de forme sunt astfel generate atât din cadrul. produc şi dau evenimentele şi experienţele povestite de către narator.Tematica unui interviu semistructurat este de obicei organizată în jurul unui aide memoire sau al unui ghid de interviu. Participanţii se implică într-o discuţie evolutivă. Când interviul este văzut ca o conversaţie – o discuţie între vorbitori – reguli cotidiene sunt aplicate: direcţionarea. Modelul întrebare-răspuns (stimul/răspuns) face posibilă privirea interviului ca o realizare discursivă. care. relevanţa şi păşirea din discuţia în şi din lumea povestirii. biografic. acesta ajutând la explorarea asocierilor şi sensurilor care pot conecta diverse povestiri (Kohler Riessmann. – Interviul psihoanalitic este câteodată. Există trei tipuri distincte de intreviuri semi-structurate. putând apărea şi teme neaşteptate. deşi nu necesar. naratorul şi operatorul de interviu. teme sau zone care urmează să fie acoperite în timpul interviului.4.

este mai degrabă o discuţie direcţionată. Ghidurile pentru fiecare grup vor fi diferite. Ghidul de interviu îi aminteşte facilitatorului toate punctele esenţiale care trebuie discutate. dar unde se mai pot purta discuţii. 2003). Este important să definim şi să limităm cu atenţie temele abordate. astfel ca o persoană să poată lua notiţe. Moderatorul îi implică pe participanţi într-o conversaţie şi participanţii sunt încurajaţi să direcţioneze comentariile lor spre ceilalţi din grup. Procesul de implementare constă din următorii paşi (EC. predeterminată într-un cadru permisiv şi într-un mediu neameninţător. Cursul discuţiei. Responsabilităţile primare ale moderatorului sunt păstrarea discuţiei pe temă şi în timp. Selectarea participanţilor. Cu toate că este numit un interviu focus-grup. şi căutarea opiniilor comune şi divergente în cadrul fiecărui grup. variază de la 6 până la 10 pe grup. Alegerea şi instruirea facilitatorilor. Focus-grupurile sunt adaptate la acele cazuri în care temele ce urmează a fi studiate provoacă opinii divergente. Este de preferat să se formeze mai multe tipuri de grupuri (între 3 şi 5) în categoriile selectate. Interpretarea datelor trebuie 38 . Subiectele despre care se va discuta sunt „de interes public” ca să poată fi dezbătute în public (EC. Participanţii vor fi selectaţi în aşa fel ca să existe un grad de omogenitate în grup. 1999). în timp ce celălalt conduce şi facilitează discuţia. 1999): 1. Numărul de participanţi. Focus-grupul constă dintr-un număr limitat de participanţi omogeni. Analiza şi raportarea rezultatelor. în general. Este util să se aducă o a doua persoană în grup. şi implicarea participanţilor în conversaţie (Krueger. Co-facilitatorii pot fi obervatori în cursul discuţiei şi să facă recomandări facilitatorului asupra modului în care a fost condusă sesiunea. Facilitatorul trebuie să dovedească creativitatea şi motivaţia lui şi să aibă o bună relaţie cu participanţii. 4. 3. Este recomandat ca interviul să fie înregistrat sau chiar filmat. 2. Această fază finală constă în interpretarea şi compararea informaţiei primite de la participanţi. mai ales dacă sesiunea nu este înregistrată. discutând despre o temă dinainte. Discuţia poate fi lansată într-un mod relativ deschis prin introducerea temei sesiunii şi prin punerea unei întrebări simple de interes general. Majoritatea întrebărilor sunt deschise.din grup face posibilă înţelegerea fenomenului sub observaţie. 5. Un moderator priceput sau un ghid de interviu poate direcţiona discuţia. Proiectarea ghidului de interviu. De obicei participanţii nu se cunosc dinainte. poate exercita un control limitat asupra discuţiei şi o poate mişca de la o întrebare la alta. Interviul de grup se distinge prin faptul că foloseşte un set de întrebări formulat în mod deliberat sau focusat pentru a direcţiona discuţia spre concepte de interes pentru cercetător.

se aplică mai degrabă logica studiului de caz decât cea a eşantionării aleatoare (Platt. 2003). Forma clasică este crearea unei relaţionări de o durată mai lungă într-un grup mai restrâns. – Eşantionarea în focus-grupuri: trebuie să folosim mai degrabă o „eşantionare calitativă”. Margaret Mead). 2003). câteodată tema discuţiei în focus-grup este chiar interpretarea datelor. Observaţia participativă este clasificată ca o metodă calitativă.să ia în considerare şi să facă diferenţă între principalele două aspecte ale discuţiei: ce consideră participanţii ca fiind interesant şi de ce o consideră ca fiind important. Chiar dacă este considerată ca o metodă potrivită pentru o abordare în profunzime a studierii colectivităţilor. dar este aplicabilă şi în studierea anumitor evenimente ale vieţii sociale. metoda aceasta este folosită ca una complementară altor metode calitative şi cantitative. Observaţia participativă este o metodă de culgere de date în care investigatorul foloseşte participarea într-o zonă a vieţii sociale pentru a o observa. – Planificarea în timp a focus-grupurilor: în faza iniţială a cercetării pentru a genera idei şi ipoteze şi pentru găsirea de noi arii de investigaţie. 1. etnografie şi antropologie şi este definită ca o metodă suplimentară folosită în cercetarea de teren. Observatorul nu începe testarea ipotezelor. dar se poate extinde şi la aderarea în mod anonim la o masă mai mare de oameni. ci intră în arenă cu o minte deschisă. Iniţial. care pot fi apoi testate prin interviuri şi/sau chestionare. Markova (2003) a identificat următoarele aspecte referitoare la focus-grupuri: – Având în vedere că folosirea lor la o populaţie mai mare (reprezentativă) ar fi foarte costisitoare. câteodată. Metoda nu este potrivită în studierea unor populaţii mai mari sau pentru culegerea de date reprezentative despre relaţiile cauzale dintre variabile predefinite. Observaţia Ca metodă calitativă. observaţia participativă a fost considerată o metodă mai degrabă folosită de antropologi (LeviStrauss. dar. 39 . câteodată nu este folosită din cauza unor dificultăţi care vin din statutul observatorului care lesne poate deveni un „participant” şi astfel să piardă obiectivitatea fără de care nu se poate realiza o studiere neutră a realităţii sociale (Jodelet.2. Investigatorul poate să fie sau să nu fie un membru din cadrul social studiat. observaţia este folosită mai ales în sociologie.5. datele culese pot fi cuantificate. în faza finală a cercetării ca mijloc pentru o înţelegere în detaliu a datelor anterior adunate. metodă care poate aduce un plus de cunoaştere tocmai datorită faptului că cercetătorul poate studia fenomenul în cadrul său natural. Presupunerea e că ipotezele adecvate nu pot fi formate fără înţelegerea situaţiei şi a mentalităţii membrilor grupului. Malinowski.

Este deseori valoros să putem încorpora o dimensiune reprezentativă la nivel naţional într-un studiu calitativ pentru a putea stabili mărimea şi distribuţia fenomenelor studiate. Ea este. observaţia ne-participativă este considerată ca fiind mai puţin subiectivă. – dar şi acestea pot fi găsite în surse oficiale. 4 Microregiunile sunt teritorii rurale formate prin asocierea unor unităţi administrative teritoriale. cum ar fi de exemplu Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară. Programele de dezvoltare rurală se bazează întotdeauna pe cunoaşterea condiţiilor concrete. Pentru analiza comprehensivă a situaţiei microregiunilor sunt absolut necesare date veridice şi verificabile.2. considerată ca fiind o metodă asociată interviului. anual.6.2. Pe baza sistematizării şi prelucrării acestor date putem clasifica zonele rurale. trimestrial sau chiar lunar – de exemplu rata şomajului.Spre deosebire de forma ei participativă. deci strategia de dezvoltare poate fi elaborată numai pe baza unei evaluări reale a situaţiei din zona studiată. deseori dintr-o altă cauză. 1. în principal a resurselor interne ale microregiunii4. evoluţia preţurilor etc. Analiza secundară poate fi singurul mod de realizare a comparaţiilor istorice. de asemenea.6. în special când informaţiile nu pot fi culese în mod retroactiv (Dale. 40 .1. studiind realitatea ce urmează a fi cercetată printr-o observare prealabilă aplicării ghidului de interviu. de exemplu din publicaţii statistice sau din recensăminte. le pot folosi. Unele date sunt valabile timp îndelungat şi pot fi procurate relativ uşor. Analiza secundară a datelor 1. Grupurile de Acţiune Locală LEADER. Analiza secundară a seriilor de date poate oferi instrumente pe care cercetătorii. De multe ori suntem însă obligaţi să culegem date locale pentru caracterizarea situaţiei din microregiune. având în vedere că unul dintre principiile de bază este neimplicarea personală al cercetătorului în fenomenul studiat. astfel evitându-se implicarea emoţională şi o subiectivitate mai însemnată în procesul studierii. Astfel putem obţine informaţii mai bogate asupra fenomenelor şi proceselor studiate având în vedere că există riscul ca doar prin interviuri să nu putem obţine toate informaţiile relevante pentru cercetarea noastră. precum şi – în unele ţări – unităţile administrative de nivel LAU1. pentru că ele deseori acoperă o paletă largă de teme în profunzime şi au eşantioane destul de mari ca să poată furniza estimări cu un nivel de acurateţe înaltă. Marile anchete guvernamentale sunt deosebit de importante. iar altele trebuie actualizate mai frecvent. 2003). Analiza secundară a datelor cantitative Analiza secundară a datelor cantitative se referă la analiza unor date culese originar de un alt cercetător. de multe ori cu fonduri limitate.

– Raportul celor ocupaţi în agricultură să fie dublul mediei pe UE. deci comuna este nivelul cel mai de jos la care se mai pot obţine date statistice oficiale. nivelul şcolarizării. situaţia ocupării forţei de muncă. care reprezintă baza dezvoltării durabile. S-a considerat necesar un cadru metodologic compatibil cu metodele de caracterizare a mediului rural aplicate în UE.eu 41 . care au dispus de administraţie teritorială proprie. Carta Verde (MAA. Cele 346 de sate aparţinând administraţiilor municipiilor sau oraşelor nu au făcut obiectul analizei. Dar sistemul statistic actual din România deocamdată nu asigură. nivelul veniturilor gospodăriilor.). Au fost considerate ca fiind teritorii rurale acele 2685 de comune din ţară. dar au fost considerate teritorii rurale acele 33 comune. a fost caracterizată cu ajutorul a şapte criterii complexe (tabelul 1.eurostat. ec. 1998) care conţine şi diagnoza teritoriilor rurale la nivelul anului 1997. Definiţia teritoriilor rurale din România a fost cuprinsă în lucrarea Dezvoltarea rurală în România. Aceste criterii se împart la 35 de subcriterii la care se ataşează un sistem de 45 indicatori. – Rata şomajului să fie mai mare decât media UE. nivelul şi structura şomajului etc.7). 5 Bazele de date EUROSTAT pot fi consultate pe Europa server http://epp. – este posibilă abordarea dezvoltării rurale din punct de vedere regional. – la nivelul administraţiei teritoriale locale este posibilă formarea unei structuri instituţionale care poate deveni un factor activ al dezvoltării rurale. – Numărul locuitorilor să fi scăzut în ultimii zece ani. datele economico-sociale necesare care ar permite compararea cu ţările europene (PIB/locuitori. Această delimitare a noţiunii de teritoriu rural a fost justificată de următoarele considerente: – sistemul statistic de informaţii este organizat în cadrul diviziunii administrative. la nivelul spaţiului rural.europa. Nivelul de dezvoltare şi situaţia resurselor. ale căror populaţie depăşeşte zece mii de locuitori. în statele UE se practică următoarele criterii5: – Indicele de densitate a populaţiei să fie mai mic decît 100 locuitori/km2. folosirea terenurilor neagricole.În vederea solicitării asistenţei pentru dezvoltarea rurală. aportul diferitelor ramuri economice la PIB. Caracterizarea multilaterală a teritoriilor rurale din România a fost posibilă datorită unui sistem complex de criterii. Nu s-au luat în considerare nici cele 67 oraşe mici cu populaţie sub zece mii de locuitori.

Dotarea locuinţelor 4.2.1.3. Teren agricol/locuitor 3.5. Ponderea locuinţelor realizate 4.1.3.1. Gradul de ocupare 3. Economice 4.7. Ponderea locuinţelor realizate 4.3.7: Criteriile.1.1.1. Ponderea populaţiei active neagricole activităţilor economice în totalul populaţiei active 4. Îmbătrânirea demografică (60+ ani / 0-14 ani) 2.5.6. Vechimea clădirilor după anul 1970 4. Populaţia activă în agricultură/100 ha teren a populaţiei agricol 3.2. Structurile de proprietate în totalul suprafeţei agricole 3.1. Gradul de asociere în exploatarea terenului 3.2.6.1.2.6.3.1.1.1. Suprafaţa medie 3.4.1.4.7.1.2. Rata medie a natalităţii – 1991-1996 2. Indice de înnoire a forţei de muncă 2. Numărul de locuitori 1997 2.1.1.4.2.4. Rata medie a mortalităţii – 1991-1996 populaţiei 2.4.2. Potenţialul agricol 3.Tabelul 1.1.1. Indice de îmbătrânire a populaţiei 2. Demografice 3.3. Prelucrarea produselor agricole 3.1.3. Locuire 42 .4. Principale zone supuse factorilor de risc natural 2. Potenţialul exploataţiei a exploataţiei de tip asociativ juridic 3. Ponderea locuinţelor cu cu instalaţii de apă instalaţii de apă în interior 2.2. Potenţialul forestier 3.5. Materiale de construcţie din materiale durabile 4.3.1. Suprafaţa forestieră/locuitor 3. Încărcătura de animale la 100 ha 3. Structura folosinţei agricole 3.5. Ponderea suprafeţei agricole private 3.4.1.2.1. Populaţia activă ocupată la 1000 locuitori 3.1. Principale forme de relief 1. Gradul de complexitate a activităţii industriale 3.3.1. Fizico-geografice 1.1. Densitatea populaţiei 2.1. Înnoirea forţei de muncă (15-29 ani / 30-44 ani) 3. Rata medie a migraţiei nete – 1991-1996 2.1. Evoluţia populaţiei 2. Diversificarea 3.1. Forme de relief 1.4.2. Principale categorii de zone protejate 1. Potenţialul industrial 3.4. Evoluţia populaţiei în perioada 1966-1997 2.2.3.8. Locuitori /km2 2.2.3. Suprafaţa locuibilă 4.1.1.7. Factorii de creştere a 2.2. Volumul populaţiei 2.3.8.4. Potenţialul turistic 3. Ponderea locuinţelor noi construite 4. Suprafaţa medie agricole a exploataţiei de tip asociativ familial 3. Suprafaţa locuibilă/locuitor 4. Zone naturale protejate 1.5.3.5.1. Gradul de atractivitate turistică 3. subcriteriile şi indicatorii utilizaţi în diagnoza spaţiului rural din România Subcriterii 1.1.6. Suprafaţa medie a exploataţiei individuale 3.5. Locuinţe noi în perioada 1993-1996 4. Factori de risc natural Criterii Indicatori 1.2.1. Evoluţia populaţiei în perioada 1992-1997 2.5.5.

1. Accesul la căile de transport 6.1. Alimentarea cu apă în sistem centralizat 5. Sol 7.2.). Alimentarea cu energie electrică 5. la nivelul celor 2685 de comune din România aceste date au fost obţinute de la Direcţiile Agricole Judeţene. date asupra şomajului etc. Apa 7.3.1.4. Nr. Sprijinindu-se pe această bază de date s-a întocmit diagnoza şi tipologia spaţiilor rurale şi clasificarea comunelor după diferite criterii.1. Nr.4. elevi/cadru didactic 6.3.4. Păduri afectate de fenomene de uscare şi deforestare în totalul suprafeţei forestiere Sursă: MAA.3. îmbătrânire şi emigraţie. 1998 Pentru anul 1997. 43 .1. la Universitatea din Gödöllő s-a constituit Baza Rurală de Date.1.1.1. Nr. depus în decembrie 1999 la Comisia Europeană. conform unui indicator complex.4. Şi Vincze (2000) oferă o succintă sinteză asupra rezultatelor concrete. Aer 7. recensământul agricol. Racordarea la reţele telefonice 5. declaraţii de impozitare. Apa potabilă distribuită consumatorilor m3/loc. – situaţie economică medie sau rămasă în urmă.Subcriterii 5. Păduri Criterii Indicatori 5.3.1.1. Calitatea apei (frecvenţa depăşirii LMA pe substanţe poluante) 7. În Ungaria.2.1. care a constituit fundamentarea ştiinţifică a primului „Plan Naţional pentru Agricultură şi de Dezvoltare Rurală” al României. Comunicare 6. Mortalitate infantilă 7.2. – infrastructură mediocră sau mai slabă. Învăţământ 6. abonamente TV/1000 loc.1. Calitatea aerului (frecvenţa depăşirii LMA pe substanţe poluante) 7.1. caracterizarea zonelor rurale şi clasificarea lor s-a făcut conform următoarelor criterii: – situaţie demografică defavorabilă. – dinamică de creştere medie sau mai redusă. Din diferite baze de date (cele ale Oficiului Statistic Central.1.1.2.2.5. Decese sub 1 an/1000 născuţi vii 7.2.1. locuitori/medic 6. Sociale 6. Distribuţia de gaze naturale 5.5.3. Accesul la reţeaua rutieră şi feroviară 6.4. Alimentarea cu gaze naturale a localităţilor 5.1. an 5. Sănătate 6. Gradul de racordare a satelor la reţeaua telefonică 5. Evident.3.1. – zona este de nivel mediu sau rămasă în urmă.1. Ecologice 7. Soluri afectate de factori de limitare a calităţii 7. informaţiile referitor la zonele rurale trebuie periodic actualizate. – densitatea populaţiei este sub 120 persoane/km2. Echiparea tehnică 5. Gradul de electrificare a gospodăriilor (din teritoriul comunal) 5. 6.4. care prezintă spaţiul rural din România la nivelul anului 1997.

numărul celor ocupaţi în localitatea unde îşi au domiciliul. media claselor absolvite. impozitul pe venit pe cap de locuitor.2. raportul acestor grupe de vârstă. funcţionarea organizaţiilor civice etc. suprafaţa. iar descreşterea anuală a populaţiei în perioada analizată este de 0. ponderea şomerilor înregistraţi. 11. posturi telefonice la 1000 de locuitori. 7. gospodari agricoli individuali la 1000 de locuitori. 1999): 1. perspectivele dezvoltării regionale. 3. 35. Pentru că investigaţiile calitative deseori implică o culegere intensivă de date folosind metode cum ar fi interviul 44 . 23. ponderea apei reziduale recondiţionate. elaboratorilor de programe de dezvoltare rurală microregionale li s-au cerut şi alte informaţii. microregiunilor participante la competiţia pentru asistenţă li s-au cerut următoarele informaţii (Kovács. soldul de migraţie anuală. 26. nota de bonitate medie a terenurilor arabile.În Ungaria. 8. ponderea locuinţelor racordate la reţeaua de apă. mărimea suprafeţelor ocrotite şi ponderea faţă de suprafaţa totală. 28. 10. fac posibilă formarea unei imagini reale despre microregiune. de exemplu: numele organizaţiei care răspunde de program. Aceste criterii calitative. 18. numărul celor care posedă certificate de producător. ponderea celor ocupaţi în localitatea unde au domiciliul. 4. 29. ponderea terenurilor cultivate din suprafaţa totală. 36. 9. resursele principale. 14. Pe lângă indicatorii enumeraţi. 19. repartizarea pădurilor după formă de proprietate. numărul celor de 60 ani şi peste. 21.6. în anul 1999. ponderea celor ocupaţi în agricultură. suprafaţa ameninţată de depopulare (dacă densitatea populaţiei este sub 50% din media pe ţară. 30. 20. cei care au beneficiat de sprijin pentru completarea veniturilor. 32.2. 2. teren agricol după ramuri de producţie (ha). numărul familiilor cu mai puţin de 3 ha. raportat la totalul gospodăriilor. 16. respectiv la 1000 de locuitori. legăturile de parteneriat. numărul întreprinzătorilor agrari la 1000 de locuitori. 25. densitatea populaţiei. 17. Analiza secundară a datelor calitative Analiza secundară a datelor calitative înseamnă reexaminarea uneia sau a mai multor seturi de date calitative existente. ponderea şomerilor pe timp îndelungat. 15. 24. împreună cu sistemul de indicatori cantitativi. numărul celor sub 15 ani. 27. 31. regionali şi naţionali. 1. 6. numărul locuitorilor. numărul întreprinderilor în funcţiune la 1000 de locuitori. 12. pentru a răspunde la întrebări de cercetare diferite de cele din investigările originale. ponderea gospodăriilor racordate la reţeaua de gaz. raportat la populaţia de vârstă activă. ponderea locuinţelor racordate la reţeaua de canalizare.5% sau mai mare). 13. 34. factorii externi care frânează dezvoltarea. numărul paturilor disponibile pentru turişti. 33. Datele referitoare la cooperările din zonă au fost evaluate în comparaţie cu indicatorii judeţeni. caracterul legăturilor dintre aşezările din microregiune. ponderea pădurilor. numărul nopţilor petrecute de turişti în localitate. numărul autoturismelor la 1000 de locuitori. 22. numărul comunelor. 5.

note de teren. 2003). corespondenţa etc. în vederea obţinerii unei imagini precise a fenomenelor actuale şi pentru înţelegerea cauzelor acestora. Cu trecerea timpului. ele creează în mod tipic seturi de date care conţin o bogăţie de informaţii pe lângă cele care pot fi incluse într-un raport primar de cercetare. 45 . 1999): – ilustrare: studiul de caz este un instrument care poate fi folosit pentru a adăuga un realism unei evaluări. a verifica sau a contesta rezultatele existente sau a extrage documente din surse disparate pentru a realiza o imagine completă. evaluarea şi interpretarea sistematică şi analiza surselor găsite în arhive. observaţii. 2003).semistructurat şi observaţia participativă. 1. – analiza impactului programelor: a înţelege caracterul unor procese care produc diferite efecte. observaţii în timp. Cercetarea documentară poate fi definită ca localizarea. furnizează un mecanism prin care cercetătorii care activează în domenii similare pot combina seturi de date în vederea răspunderii la întrebări comparative sau pentru a examina teme al căror sens este mascat în contextul eşantionelor mai mici (Thorne. cum ar fi înregistrări ale interviurilor. deseori în locuri diferite. (Corti. prezentat într-o formă narativă. Sursele de materiale originale pot fi consultate şi analizate în scopuri diferite celor pentru care au fost culese: pentru a pune noi întrebări de dată veche. identificând diferite puncte de vedere ale părţilor interesate. Documentele conţin surse oficiale (cum ar fi documente guvernamentale). – explorare: a prezenta ipoteze pentru cercetări viitoare. jurnale personale. Analiza secundară. colecţii personale şi alte materiale contextuale. statistici şi informaţii factuale.2. cum ar fi interviuri. Studiul de caz Metoda studiului de caz este folosită pentru o abordare mai complexă şi în profunzime a unei probleme în situaţii în care nu există informaţii destule şi este necesară realizarea unui studiu exploratoriu. deseori apar întrebări noi pentru care seturile de date existente ar putea fi o sursă eficientă şi adecvată pentru cunoştinţe fundamentale. de asemenea. Pot fi. manuscrise nepublicate. Studiul de caz oferă ilustrarea cea mai completă a unei situaţii date. de asemenea.7. proiect sau strategie. a furniza o comparaţie de-a lungul timpului sau a unor arii geografice. Acest tip de analiză trebuie să se bazeze pe surse multiple de date. – analiza implementării: a examina difuzarea de servicii şi mecanismele ei. Studiul de caz poate avea următoarele scopuri (EC. registre organizaţionale şi medicale. găsite date primare de cercetare. Studiul de caz este o metodă de analiză holistică aplicabilă situaţiilor complexe. – analiză critică: a verifica şi valida afirmaţii referitoare la un program.

cu atât se pot obţine mai multe informaţii despre fiecare în parte. din „eşantion” la „populaţie”. Analiza cauzală sau narativă. Din cauza diferenţelor legate de scopurile şi natura studiului de caz apar unele probleme metodologice (Hammersley.Studiul de caz este de obicei contrastat cu alte două moduri importante de proiectare a cercetării: ancheta socială şi experimentul. nu într-un singur moment. studiind-o. ele fiind de ordin economic (costuri mai mici). Există avantaje faţă de o cercetare exhaustivă a populaţiei. 1. Autenticitate. Cercetătorii diferă în opiniile lor faţă de tipul de perspectivă teoretică dorit. 3. sau chiar întreaga societate naţională sau regiune geografică (Hammersley. istoria vieţii). Aici s-ar putea să fie cazul unei persoane (ex. Aceasta datorită faptului că sunt studiate cauzele în profunzime şi în timp. 2003). Generalizabilitate. e posibilă identificarea proceselor cauzale într-un mod care nu este realizabil în ancheta socială. Tehnici de eşantionare Cercetarea selectivă sau bazată pe un eşantion presupune alegerea unei subpopulaţii pe care. Anchetele sociale studiează un număr mare de cazuri. Cercetătorii consideră că la studiul de caz. de obicei. Pentru unii teoria trebuie să fie aplicabilă în explicarea unui caz anume. un eveniment. grup etc. o instituţie. dar. În studiul de caz sunt adunate cantităţi mari de informaţii despre unul sau mai multe cazuri pe o paletă largă de caracteristici. aplicativ (scurtarea perioadei de timp necesar efectuării cercetării şi de cunoaştere). Cu cât numărul de cazuri e mai mic. prin examinarea unui caz sau două. situaţii. 4. Studiul de caz poate surprinde caracterul unic al unei persoane. Ideea de bază în eşantionare este extrapolarea din fracţiune la întreg. 2003): 1. Specificul teoretic. deci eşantionul trebuie ales astfel încât să poată reprezenta în ansamblu populaţia. Contrastul dintre studiul de caz şi anchetă se datorează dimensiunilor: numărul de cazuri investigate şi cantitatea de informaţii detaliate pe care cercetătorul le adună despre fiecare caz în parte.2. iar pentru alţii rolul teoriei este mai mult să plaseze şi să explice cazul în contextul său social. De multe ori se poartă discuţii asupra faptului că. În câteva studii de caz scopul este să proiecteze sau să ofere o bază pentru proiectarea de concluzii generale asupra unor fenomene sau a unui număr mai mare de cazuri. adună o cantitate mică de date despre fiecare. 46 . în contradicţie cu experimentele. cercetarea prin studiul de caz poate investiga procese cauzale în „lumea adevărată” mai degrabă decât în medii create artificial. 2.8. Scopul este să prezentăm cazul autentic „în propriul stil”. concentrându-se asupra unor factori specifici. Reprezentativitatea unui eşantion peste o anume mărime nu creşte proporţional odată cu volumul eşantionului. putem să tragem concluzii care sunt valide pentru toată populaţia.

Metodele pentru alegerea eşantioanelor sunt denumite „proiectări”. poate fi posibil să evaluăm implicaţiile pe care dimensiunea eşantionului o va avea în acurateţea estimărilor finale (Freedman.8: Tehnici de eşantionare Tehnica de eşantionare Aleator „Bulgărele de zăpadă” Aplicarea Folosit în sondaje şi în cercetarea exploratorie Folosit în cercetarea exploratorie şi în cea descriptivă Avantaje Mai puţin costisitor Un mod mai uşor de cercetare Limite Câteodată poate da o imagine distorsionată a părerilor populaţiei studiate Rareori produce un eşantion reprezentativ pentru întreaga populaţie Multi-stratificat Folosit în sondaje şi (mono. minimizând judecata subiectivă în alegerea unităţilor de anchetă. pe de altă parte. 2003 Eşantionarea aleatoare (eşantionare probabilistă) se referă la proiectarea eşantionării în cazul anchetei care întruneşte criteriile necesare pentru a permite folosirea metodei bazate pe aleatorizare a inferenţei statistice. Eşantioanele mai mari au erori mai mici de eşantionare. Eşantioanele probabiliste trebuie distinse de „eşantioanele de convenienţă”. Ea este aplicată în cazul în care nu există un plan de eşantionare prestabilit. eşantioanele mai mici pot fi administrate mai uşor. 2003). pentru deducerea unor date statistice descriptive (Lynn. 2003). cea a „bulgărelui de zăpadă” (în engleză „snowball”) este una dintre tehnicile speciale neprobabiliste folosite frecvent în cercetarea calitativă. Eşantioanele proiectate prin folosirea metodelor statistice sunt numite „eşantioane probabiliste”. constrângerile de resurse vor determina mărimea eşantionului.sau în cercetarea exploratorie multistadial) Folosit în sondaje şi în cercetarea explanatorie şi exploratorie Sistematic În cazul în care avem o listă a populaţiei studiate Studiul cel mai precis Nu oferă o imagine a restului al unor grupuri (alte grupuri ale populaţiei studiate) O percepere mai bună Un control mai mic al populaţiei a opiniilor tuturor neincluse în listă (de exemplu membrilor populaţiei pentru imigranţi/emigranţi) studiate Sursă: SAGE. Tabelul 1. Dintre diversele tehnici de selecţie de eşantionare. 2003). În cazul acestui tip de selecţie. iar subiecţii pe care ar urma să-i chestionăm locuiesc dispersaţi sau/şi sunt puţini. Eşantioanele mai mari sunt mult mai costisitoare decât cele mici: în general. Proiectările bune implică folosirea unor metode statistice. Eşantionarea aleatoare este considerată abordare acceptabilă pentru anchetele cantitative. Dacă un studiu-pilot este efectuat. cei care au fost intervievaţi sunt întrebaţi pe cine recomandă dintre cunoscuţii lor ca potenţial subiect de interviu care ar putea să furnizeze informaţii relevante în tematica 47 . în cazul cărora eşantionul s-ar putea să nu reprezinte o populaţie mai mare decât ea însuşi (Freedman.

Eşantioanele pe cote sunt eşantioane neprobabiliste care. În consecinţă. În cazul unor anchete de interviuri de teren. Tipul cel mai simplu de eşantionare multistadială este eşantionarea în două stadii. Pe lângă aceasta este important să controlăm probabilităţile în ansamblul lor. foarte probabil având şi aceleaşi caracteristici socio-economice. Eşantionarea multistadială se referă la proiectarea anchetei în care unităţile de populaţie sunt aranjate ierarhic şi eşantionul este selectat în faze corespunzătoare nivelelor ierarhice. 2003). În cazul în care judecăţii umane îi este permis să determine cine va fi selectat. 2007). numai atunci este posibil să construim estimări obiective. Eşantionarea stratificată proporţionată implică controlul dimensiunilor eşantionului în fiecare strat pentru a egala dimensi48 . toată populaţia să aibă probablităţi egale de a fi selecţionată (Lynn. La fiecare fază. Această procedură duce la eşantioane cluster (Merkens.cercetată. altfel se poate obţine un eşantion mai mare pentru un buget fix. Eşantionul stratificat. Motivul principal pentru alegerea eşantionării multistadiale de obicei este unul de reducere de costuri. Acesta ar putea să implice o încercare ca eşantionul să aibă aceeaşi structură ca şi populaţia în caracteristici importante sau o încercare planificată de a devia de la structura populaţiei pentru a mări reprezentativitatea unor subgrupuri. chiar dacă în acest caz intervievatorii trebuie să respecte cotele demografice. fiecare intervievator trebuie să facă un număr de interviuri în aceeaşi locaţie. având în vedere că nominalizările au fost făcute în cadrul unui cerc de cunoştinţe. având în vedere că se colectează informaţii dintr-un grup mai restrâns de persoane (cei care se recomandă reciproc de obicei au aceleaşi preferinţe şi opinii). Administratorii anchetei atribuie cote intervievatorilor care definesc grupuri de respondenţi prin folosirea câtorva caracteristici demografice cheie. eşantioanele pentru anchete sunt proiectate astfel ca să ia în considerare şi structura populaţiei. Altfel. costul pe un interviu este redus. 2003). Proiectările multistadiale rezultă în eşantioane care sunt „grupate” în cadrul unui set limitat de unităţi de nivele superioare. este selectat un eşantion de unităţi de nivel mai înalt. în procesul de selecţie poate să apare subiectivitatea neintenţionată. este selectat un eşantion de unităţi inferioare din cadrul unităţilor superioare selectate în primul stadiu. În prima fază. sunt clasificate ca eşantionări planificate sau de convenienţă (Henry. În stadiul al doilea. reducând timpul alocat deplasărilor în cazul unui eşantion unistadial. Deseori. numai unităţile din cadrul celora de la nivele mai înalte în faza premergătoare sunt luate în consideraţie. Eşantionarea pe cote este a metodă de selectare a respondenţilor pentru anchete. fiecare cluster din eşantion poate forma o sarcină pentru un intervievator. câteodată. În eşantionarea multistadială e important de ştiut şi de captat în setul de date probabilitatea de selectare în fiecare stadiu. „Limitarea” acestei metode este considerată ca fiind o nereprezentativitate a opiniei unei populaţii mai largi. pe cât posibil. Sunt două variante de eşantionare: proporţionate sau disproporţionate. Astfel caracteristicile eşantionului corespund total cu caracteristicile demografice specificate ale populaţiei anchetei.

– organizaţia (internă) cum ar putea să fie/cum va fi. adică ce va deveni zona sau comunitatea rurală după o anumită perioadă de timp. 2003). În multe situaţii. Pasul trei este adăugarea succesivă a valorii A startului aleator. nu e inclus nici un alt mecanism aleator. Primul este atunci când există o listă de unităţi în populaţia cercetată care poate fi folosită ca un cadru de eşantionare. Viziunea este imaginea viitoare durabilă. mediu şi pe termen lung. – imaginea amplă a strategiei cu detalii. Sunt două moduri de folosire uzuale. – cum ar trebui să fie/cum va arăta lumea externă. dar eşantionarea unui flux trebuie realizată pe teren. produsele şi serviciile oferite. Eşantionarea stratificată disproporţionată implică aplicarea de fracţiuni diferite de eşantionare.unile populaţiei.2. Declaraţia misiunii unei zone rurale poate include următoarele elemente: – definirea ţelului comprehensiv al afacerilor şi pieţelor deservite. Elaborarea viziunii/misiunii şi identificarea valorilor Orice planificare trebuie să pornească de la o viziune de dezvoltare asupra teritoriului pe o perioadă mai lungă de timp. formularea misiunii pe care vor s-o îndeplinească şi fixarea valorilor de bază ce vor respecta.9. Al doilea este cel în care nu există liste. pentru că selecţionările sunt obţinute prin adăugarea repetată a intervalului fixat. Obiectivul este deseori de a creşte dimensiunea eşantionului pentru unul sau mai multe subgrupuri pentru care se cer estimări separate (Lynn. Al doilea pas este generarea unui start aleator. – abordarea flexibilă într-o lume nesigură. Acesta va determina care să fie prima unitate de pe listă care să fie eşantionată. 49 . Ţelul unei descrieri a viziunii dintr-o zonă rurală este de a facilita informarea decidenţilor privind: – concentrarea asupra direcţiei viitoare. Primul pas în eşantionarea sistematică îl constituie calcularea intervalului de eşantionare interval. şi beneficiile specifice furnizate propriilor actori de dezvoltare rurală. 2003). Atunci procedura este de a selecta fiecare al A-lea de pe listă. nu există alt mod de a selecţiona un eşantion aleator dintr-un flux. O motivaţie comună pentru folosirea eşantionării sistematice este simplitatea practică. Atunci procedura este de a selecta fiecare a A-lea unitate care să treacă de un anume punct specificat. – relaţia între obiectivele pe termen scurt. Eşantionarea sistematică implică selectarea de unităţi la un interval fix. pentru că nu există liste şi nu este posibilă crearea unei asemenea liste pentru a eşantiona ulterior din acea listă într-un mod oarecum diferit (Lynn. A = N/n. Startul aleator ar trebui să fie un număr între 1 şi 1+A. 1. – mijlocul de comunicare a percepţiei viitorului zonelor rurale cu diversele instituţii şi politici. De fapt acesta va determina întregul eşantion.

Dificultatea definirii viziunii constă în aceea că viitorul este incert. Metoda analizei SWOT Analiza SWOT este o metodă importantă a managementului strategic nu numai la nivelul întreprinderii.1. Etapele mari ale elaborării strategiei de dezvoltare se prezintă în figura 1. Setul de valori se acceptă ca norme. susţin evoluţia viitoare a politicilor de dezvoltare rurală. reacţii constructive.1: Procesul elaborării planului strategic de dezvoltare a zonelor rurale Obiectivele propuse în cadrul strategiei trebuie fundamentate pe baza unei analize a situaţiei de pornire.10. calitatea sau consistenţa produsului). Cum putem ajunge acolo? Analiza SOR Pasul 4. proiectelor de dezvoltare.– sinteza competenţelor distinctive dezvoltate de către instituţiile rurale (de exemplu un ethos al serviciilor. în situaţii de şoc. riscuri. a problematicii de energie şi datorită schimbărilor climatice. În general. ameninţări.2. 1. 50 . Unde suntem acum? Analiza SWOT Analiza factorilor interni Analiza factorilor externi Pasul 3. Denumirea metodei provine din iniţialele în limba engleză a cuvintelor: Strengths – puncte tari. dar şi la nivel teritorial. Formularea răspunsului la întrebarea cum putem ajunge la atingerea obiectivelor reprezintă conţinutul programelor. Acest caracter de incertitudine şi de risc a crescut substanţial în zilele noastre. datorită globalizării. Planuri de acţiune strategice Figura 1. Precizarea valorilor normative arată cum va acţiona comunitatea rurală în relaţiile sale cu factorii decizionali naţionali şi comunitari. evident ţintând cont de elementele viziunii formulate. Analiza SWOT constituie premisa pregătirii strategiilor de dezvoltare. Zonele rurale trebuie să conceapă strategii de dezvoltare în care se prevăd soluţii. analiza SWOT este încorporată în modelul de planificare strategică. care. posibilităţi. sau cu alţi parteneri. Threats – pericole. în condiţii variabile. Pasul 1. a schimbărilor demografice. Weaknesses – puncte slabe. Opportunities –oportunităţi. de fapt. Unde vrem să ajungem? Viziune/misiune Obiective Pasul 2.

orice caracteristică 51 . iar analiza SWOT oferă un bun prilej pentru asigurarea acestei colaborări. Concilierea şi integrarea diferitelor păreri prin compromisuri poate duce la rezultate acceptabile pentru toţi. sau zonei teritoriale. Orice individ. răspunzând la întrebarea „unde suntem acum?” (tabelul 1. în procesul identificării problemei. punctele sale tari şi slabe. în primul rând. susţinători/oponenţi etc. în acest scop. de câte informaţie este disponibilă şi de calitatea acesteia. O echipă SWOT ar putea include întreprinzători şi fermieri. al definirii obiectivelor şi al selectării strategiei (EC. iar cele negative ca pericole. 2004a). În cadrul muncii colective. realizarea şi controlul acesteia să se desfăşoare cu antrenarea grupurilor afectate. în mod explicit. Este important ca cei care sunt implicaţi în identificarea sau formularea proiectelor să fie conştienţi de contextul de politici sectoriale şi instituţionale în cadrul căreia se angajează să lucreze.) au interese diferite şi capacităţi diferite de a-şi impune interesele. Numai prin colaborare se poate asigura ca ei să devină participanţi activi în rezolvarea problemelor locale. Acest aspect trebuie să fie înţeles şi recunoscut. Efectele externe pozitive sunt considerate ca posibilităţi. pot apărea diferenţe de păreri între participanţi cu privire la evaluarea situaţiei interne. manageri din sectorul industriei şi serviciilor (incluzând turismul). Specificul analizei SWOT constă în studierea concomitentă a caracteristicilor interne şi a influenţelor mediului extern. cât şi de cei negativi. Scopul şi profunzimea acestei analize preliminare va depinde. mai ales. ameninţări. ţinând cont atât de factorii pozitivi. pensionari şi tineri. 1999 EXTERNI Posibilităţi (Oportunităţi) Pericole (Ameninţări) În cadrul analizei SWOT. facilitatori. grup de persoane. Apoi se analizează influenţele externe.Prima fază a elaborării oricărei strategii este evaluarea situaţiei şi definirea problemei. precum şi cercetători. instituţie sau firmă care ar putea avea un interes seminificativ în succesul sau eşecul unui proiect (atât ca implementatori. O premisă de bază în contextul analizei părţilor interesate este că diferitele grupuri (participanţi/neparticipanţi. membri ai organizaţiilor comunitare neguvernamentale. În mod ideal.9). un mijloc important este analiza SWOT. Este un principiu de bază că elaborarea ideilor privind dezvoltarea. privind efectele externe. Tabelul 1. membri ai autorităţilor locale. lucrători în infrastructura socială rurală. beneficiari sau adversari) este definit ca parte interesată (stakeholder). dar. se evaluează mai întâi specificul intern al localităţii.9: Modelul general al analizei SWOT pentru diagnoza situaţiei existente CONDIŢII / FACTORI POZITIVI NEGATIVI INTERNI Puncte tari Puncte slabe Sursă: Kulcsár.

politic şi înconjurător pot amplifica sau atenua trăsăturile pozitive sau negative interne. naţionale. Mediul macro include principalele tendinţe de creştere economică regionale. iar în al doilea. Scopul unei analize externe este de a identifica oportunităţi potenţiale care pot fi exploatate de către decidenţii din zona rurală. şi orice ameninţări care ar putea dăuna persoanelor. Acest lucru este valabil mai ales în privinţa dezvoltării spaţiului rural. de piaţă. competitorii şi furnizorii. cum ar fi cele naturale. Factorii externi pot include elemente macroeconomice. Influenţele externe cu impact asupra zonei rurale pot fi clasificate sub două titluri: mediul macro şi mediul micro. care influenţează zona rurală în sens general.ar trebui să fie descrisă ca un set de constatări succinte cuprinzând toate aspectele cheie (tabelul 1. Mediul extern include. Actorii de dezvoltare rurală de obicei pot identifica punctele tari şi punctele slabe. politice. pe care zona rurală nu le poate controla. cei mai importanţi fiind clienţii. precum şi schimbări în poziţionarea pe piaţă sau în competiţie. pe cele sociale. Se aplică în general două abordări de grupare a factorilor externi macro. schimbările externe pozitive importante pentru noi? În ce domenii avem şanse bune? PERICOLE Care sunt obiectivele greu de atins? Care sunt schimbările externe nefavorabile pentru noi? Sursă: Kulcsár. legislaţie. Esenţa analizei SWOT este că facilitează căutarea problemelor şi ajută găsirea răspunsurilor întemeiate la problemele ivite. de etică şi de regulamente (SEPTEMBER). tehnologice. globale. Tabelul 1. economice. capacităţi industriale etc. educaţionale.10: Întrebări generale pentru identificarea elementelor analizei SWOT PUNCTE TARI Care sunt avantajele noastre? Ce facem bine? Care sunt condiţiile noastre avantajoase? PUNCTE SLABE Ce greşeli comitem? Care sunt dezavantajele noastre? Ce fac alţii mai bine? POSIBILITĂŢI Care sunt evenimentele. de mediu şi egalitate (PESTLEE). se pune accent pe elemente politice. deci. socio-culturale. În prima. Când se elaborează o analiză SWOT a situaţiei existente pentru fundamentarea strategiei şi evaluarea concepţiilor stra52 . Este în general cunoscut. tehnologice. schimbări socio-culturale. instituţiilor din zona rurală.10). că factorii mediului economic. legale. Mediul micro dintr-o zonă rurală include actori externi. financiare. economice. schimbare tehnologică. unde factorii regionali. 1999 Factorii interni includ principalele resurse de dezvoltare rurală. naţionali şi cei internaţionali au repercusiuni asupra fenomenelor care au loc în microregiune. de schimbări în mediul de afaceri (business). personale. acei factori. Numai prin identificarea cauzelor reale ale problemei pot fi planificate acţiuni în vederea corectării acestora. dar dificultatea constă în recunoaşterea diferenţei dintre simptomele unei probleme şi cauzele reale ale acesteia.

cauzează problema de pornire. în identificarea punctelor tari şi a punctelor slabe. se selectează o problemă individuală de pornire. 2004a): – Pasul 1: Organizarea unui brainstorming. specificându-se o problemă cunoscută foarte importantă. 1. Modelul de analiză SWOT al spaţiului rural din România prezentat în continuare este o abordare din punctul de vedere al organizării teritoriului la sfârşitul anilor ’90 (tabelul 1. bazat pe analiza preliminară a informaţiei existente şi a consultării factorilor interesaţi. conlucrând cu actorii de dezvoltare rurală. adică problemele care. 53 . – Pasul 3: Se caută problemele legate de problema de pornire. în concordanţă cu viziunea formulată. – Pasul 2: Dintre problemele identificate în timpul brainstorming-ului. în mod direct. în estimarea oportunităţilor şi a ameninţărilor. care sunt efecte directe ale problemei de pornire. Analiza SWOT este un punct de plecare pentru identificarea problemelor. parcurgând următorii paşi (EC. în contextul subiectului cercetat. Factorii interni pot fi văzuţi ca puncte tari sau puncte slabe depinzând de impactul lor asupra obiectivului de dezvoltare al zonei rurale. a instituţiilor rurale. mai degrabă. se recomandă să nu se pună accentul pe înşirarea tuturor punctelor tari şi slabe. pe identificarea acelora care ar putea avea tangenţă cu strategia. Acest prim pas poate fi în întregime deschis. Crearea unui arbore-problemă în mod ideal se elaborează în cadrul unei sesiuni cu un grup de participanţi.2. sau mai direcţionat. sunt puse deasupra. iar în cadrul studiului de caz din capitolul 6 al volumului de faţă găsim o analiză SWOT specifică privind ocuparea forţei de muncă în judeţul Bistriţa-Năsăud. socotită de bază. sunt puse jos.11). analiza SWOT trebuie să înceapă prin conturarea obiectivului. Exemple generale de analiză SWOT a unor zone rurale sunt oferite în Vincze (2000 şi 2002). ci. iar ordonarea acestora după relaţiile de cauzalitate ne conduce la arborele problemelor. Arborele-problemă şi arborele-obiectiv O etapă în cadrul realizării diagnozei unei regiuni o reprezintă evidenţierea problemelor majore cu care se confruntă locuitorii zonei. Cercetătorii. trebuie să încerce să fie obiectivi şi raţionali în evaluarea resurselor. a tuturor posibilităţilor şi pericolelor.tegice. Astfel. ceea ce ar putea reprezenta punct tare pentru un obiectiv ar putea fi punct slab pentru un alt obiectiv. respectiv a unei situaţii finale dorite. şi problemele. abordând complexitatea problemelor. Analiza problemelor identifică aspectele negative ale unei situaţii existente şi stabileşte relaţiile „cauză” şi „efect” dintre problemele identificate. inşirând problemele pe care grupurile afectate le consideră prioritare.11. – Pasul 4: Se stabileşte o primă ierarhizare a cauzelor şi efectelor. Trebuie înţeles că.

Tabelul 1. • Siturile rurale din România. reţea de localităţi etc. • Dezvoltarea urbană excesivă din ultimii 50 de ani a produs stagnarea sau perturbarea dezvoltării satelor (depopularea satelor prin migraţia populaţiei de la sat la oraş. nu este înţeleasă capacitatea proiectului de a genera venituri. • Întocmirea unor ghiduri vizând tehnici de construcţii tradiţionale. mulţi consideră că programele întocmite nu sunt adecvate. • Există cadrul legal al organizării teritoriale rurale. • Nu există. • Condiţii de locuire precare. în cadrul planurilor judeţene şi pe baza reglementărilor locale. • Se manifestă un interes crescând pentru mediul rural. li se pare de neacceptat aplicarea principiului „poluatorul plăteşte”. • Reglementările de organizare teritorială nu ţin cont de identitatea culturală a satului. • Lipseşte un sistem clar de responsabilităţi administrative. • Starea materială a locuitorilor din unele zone este proastă. • Au dispărut în mare parte unele meserii. în general. • Extinderea zonelor urbane nu a afectat în totalitate specificul rural. • Posibilitatea legală a declarării unor zone peisagere ca teritorii ocrotite. ce pot primi asistenţă financiară comunitară. monumente ale naturii. şi mai ales nu se aplică un plan de management rural. Ameninţări • Criteriile de selecţie ale proiectelor. astfel ele pot da directive de dezvoltare greşite. • La sat. • Orientarea învăţământului superior de arhitectură şi către pregătirea specialiştilor de proiectant peisagist. • Legile privind calitatea construcţiilor exceptează de la aplicarea legii clădirile pentru locuinţe cu parter şi parter plus un etaj şi anexele gospodăreşti situate în mediul rural şi în satele ce aparţin oraşelor. care conservau tehnici tradiţionale de construcţii. bogăţii ale subsolului. • Încă nu sunt inventariate sau conştientizate toate zonele rurale. • Legăturile de parteneriat nu sunt suficient de stabile şi pregătirea. • Drumurile naţionale traversează localităţi ce s-au dezvoltat de o parte şi de alta a acestora. • Starea proastă a fondului construit valoros din mediul rural (clădiri părăsite. diminuarea poluării aerului. din punctul de vedere al valorilor tradiţionale de orice fel. • Infrastuctura rurală comunală este inadecvată. managementul deşeurilor. clădiri neîntreţinute. epurare. pe care oamenii le-au perfecţionat de-a lungul mai multor generaţii. 54 . de regulă de specificul ruralului. • În domeniul dezvoltării rurale legislaţia este nesatisfăcătoare şi lipsesc normele metodologice. zone protejate. mai ales în satele mai îndepărtate de centrul comunei (alimentare cu apă. includ unele aspecte cu care locuitorii din mediul rural nu sunt familiarizaţi: nu este conştientizat interesul comunităţii asupra proiectului. inclusiv în mediul rural privind reabilitarea şi extinderea sistemelor de alimentare cu apă. canalizare. • Atractivitate pentru potenţialii investitori în mediul rural. • Drumurile comunale existente sunt.11: Analiza SWOT a spaţiului rural din România din punctul de vedere al organizării teritoriului la sfârşitul anilor ’90 Puncte tari • În mediul rural se găsesc importante resurse naturale: bogăţii ale solului. în special în UE pentru protecţia mediului. prezintă valori particulare şi atracţii turistice considerabile. • Pregătirea în învăţământul superior în domeniul de proiectant peisagist nu ţine cont . • Elaborarea unui plan de organizare a teritoriului pe ţară: căi de comunicaţii. peisaje. • Aplicarea legilor aprobate pe plan internaţional. realizabil în principal prin reabilitarea sistemelor de termoficare. canalizare. neîntreţinute. terenuri agricole cedate pentru extinderi spaţiale ale oraşelor). • Dezvoltarea durabilă încearcă să transforme relaţia de unidirecţionalitate dintre sat şi oraş într-o relaţie de cooperare. apă. clădiri în litigiu. îndesire exagerată). • Cadastrul imobiliar lipseşte în unele zone sau este inexact. Puncte slabe • Privitor la construcţiile şi tehnicile de construire din mediul rural există un fond documentar foarte redus şi incomplet. raportate la alte zone din Europa. încălzire. găsim construcţii de reală valoare. energie electrică. instruirea participanţilor nu este mulţumitoare. Oportunităţi • Uniunea Europeană subvenţionează unele investiţii în domeniul protecţiei mediului. telecomunicaţii).

stare de conservare. Se pune întrebarea către membrii grupului: „Sunt probleme importante care nu au fost încă menţionate?” Dacă da. stabilă de management. peisagistice. zone rurale valorile se găsesc în proastă • Există zone rurale degradate de impactul activităţilor umane. exprimate ca performanţe pozitive. – Pasul 3: Se adaugă noi obiective. valoroase din ţară este neglijată. dacă acestea par a fi relevante. duc la un efect se pune la acelaşi nivel în arborele problemei. Sursă: Vincze. 55 . combinate. – Pasul 2: Verifică relaţiile instrumente-ţinte pentru a fi siguri de validitatea şi completitudinea ierarhiei (relaţiile cauză-efect sunt transformate în legături instrumente-ţintă). de dezvoltare nu este întotdeauna arhitecturale. 2004a): – Pasul 1: Reformulează toate situaţiile negative ale analizei problemelor în situaţii pozitive care sunt dezirabile şi în mod realist realizabile. respectiv instrumente şi rezultate. mulţumitoare. Dacă sunt două sau mai multe cauze care. şi se distribuie pentru comentarii/informaţii ulterioare. Un exemplu de concepere al arborelui-problemă al agriculturii româneşti în perioada tranziţiei la economia de piaţă este dată în figura 1. – Pasul 8: Se copiază diagrama pe o pagină de hârtie ca să fie păstrată ca un act. Arborele-obiectiv este o abordare metodologică folosită pentru a descrie situaţia în viitor. – Pasul 6: Se leagă problemele cauză-efect cu săgeţi. • Nu există o politică definită. • Majoritatea comunelor nu au planuri de amenajare a • Motivaţia personalului implicat în programe teritoriului administrativ. arătând în mod clar legăturile cheie. adică remedierea problemelor identificate.2. în multe comune. în multe • Există încă litigii pe terenuri şi pe clădiri-monument. – Pasul 7: Se analizează arborele-problemă şi se verifică validitatea şi completitudinea ei. După efectuarea analizei „unde suntem acum?” şi după ordonarea problemelor în arborele-problemă. etnografice culturale. care să conserve valorile istorice. 2000 – Pasul 5: Toate celelalte probleme sunt apoi sortate în acelaşi mod – întrebarea directoare fiind „Care este cauza acesteia?”. deficitară. următorul pas în procesul elaborării strategiei de dezvoltare este formularea clară a obiectivelor. Paşii principali ale procesului sunt (EC.Puncte slabe Ameninţări • Lipseşte. trebuie specificate problemele şi incluse într-un loc corespunzător în diagramă. sau se şterg obiective care nu par a fi corespunzătoare sau necesare. Pune în evidenţă ierarhia obiectivelor şi prezintă relaţiile dintre instrumente şi obiective. şi • Funcţionarea pieţei imobiliare rurale este lipsesc şi instrumentele de planificare. o strategie de dezvoltare locală • Reglementarea construcţiilor în zonele pe termen lung. Situaţiile negative din arborele-problemă sunt convertite în soluţii.

1: Arborele-problemă a economiei rurale în perioada tranziţiei la economia de piaţă .56 Pozi ie dezavantajoas în cadrul negocierilor S r cia perpetueaz forma de agricultur de subzisten a Competitivitatea redus a agriculturii Condi ii defavorabile pentru adoptarea monedei euro Riscul de cre tere a omajului latent i a s r ciei rurale Riscul de consolidare a unei structuri agricole nefavorabile Structura economic mult diferit fa de statele membre ale UE-15 Cererea sc zut de consum Investi ii reduse în produc ie Procesarea redus Lipsa facilit ilor de instruire Încapacitatea rii de a beneficia pe deplin de subven iile poten iale PAC Structura de agrobusiness a lan urilor verticale este slab dezvoltat Integrare par ial a economiei rurale române ti în economia de pia Infrastructur rural slab Ponderea mare a tranzac iilor „barter” Progresul tehnologic limitat Predomin agricultura de subzisten Activit i non-agricole slab dezvoltate Agricultura are rolul de tampon ocupa ional Restabilirea dreptului de proprietate privat a terenurilor f r ra ionalitate economic Fragmentarea terenurilor pe proprietari i în spa iu Sursă: Vincze. 2005a Figura 1.

prin creşterea productivităţii muncii 57 . 2005a Figura 1.2: Arborele obiectivelor pentru creşterea competitivităţii întreprinderilor agricole. dezvoltarea parteneriatelor public-privat Sursă: Vincze.Armonizare cu modelul european de agricultur i dezvoltare rural Cre terea competitivit ii întreprinderilor agricole prin cre terea productivit ii muncii Cre terea produc iei agricole i a veniturilor Cre terea eficien ei utiliz rii inputurilor Sc derea ocup rii for ei de munc în agricultur Diversificarea activit ii exploata iilor agricole Concentrarea terenurilor în ferme de dimensiuni viabile Ac iuni de comasarea terenurilor Dezvoltarea activit ilor alternative non-agricole în mediul rural Migra ie extern -temporar -definitiv Pensionare timpurie a fermierilor Cointeresarea popula iei active rural în vârst de pensionare s renun e la cultivarea terenurilor Dezvoltarea infrastructurii rurale Subven ii publice Cre terea gradului de educa ie i formare profesional a popula iei rurale Corelarea subven iilor publice i private.

– Puncte slabe: atribute ale zonei rurale care dăunează atingerii obiectivului. măsurabile (Measurable). deci vizează problema slabei competitivităţi datorită productivităţii reduse a forţei de muncă. Exemplul următor de arbore-obiectiv (figura 1. – Oportunităţi: condiţii externe care sunt utile atingerii obiectivului. respectiv condiţii pentru atingerea diferitelor obiective: – Puncte tari: atribute ale zonei rurale care sunt utile atingerii obiectivului. care însă în etapa actuală nu este încă reală. problema centrală din schema anterioară va deveni „Creşterea integrării economiei rurale româneşti în economia de piaţă” sau se poate formula şi obiectivul mult mai pretenţios de „integrare completă a economiei rurale româneşti în economia de piaţă”. Pornind de jos în sus. adică în obiective. prescurtat SMART. Obiectivele trebuie să fie specifice (Specific).. de exemplu. 1997). bazată pe analiza SWOT. Evaluarea se poate face prin scoruri.2.12.2) are ca obiectiv principal creşterea competitivităţii întreprinderilor agricole prin ridicarea productivităţii muncii. 58 . cea mai simplă fiind: 1 – impact slab. transformându-le în exprimări pozitive.Arborele-obiectiv se obţine de fapt din arborele problemelor: pornind de sus în jos. Folosirea creativă a SWOT-urilor în generarea de strategii înseamnă căutarea răspunsurilor la următoarele întrebări: – Cum putem folosi şi capitaliza fiecare punct tare? – Cum putem să îmbunătăţim fiecare punct slab? – Cum putem exploata şi beneficia de fiecare oportunitate? – Cum putem atenua efectele ameninţărilor? Analiza separată a punctelor tari şi slabe trebuie completată cu clasificarea acestora după prioritatea şi importanţa lor strategică. Obiectivele SMART furnizează actorilor de dezvoltare rurală ţinte operaţionale şi acţionează ca un mecanism de control în determinarea gradului de eficienţă a managementului de dezvoltare. realistice (Realistic) şi derulate după un program de timp stabilit (Timetable). Astfel. relaţiile cauză-efect se transformă astfel în relaţii de instrumente (activităţi) – ţinte (rezultate) (sau metode-rezultate) (Haugland et al. – Ameninţări: condiţii externe care ar putea prejudicia performanţa zonei rurale. Obiectivele furnizează răspunsuri la întrebarea „unde vrem să ajungem?”. reformulând problemele. fezabile (Achievable). 3 – impact puternic. este cea care priveşte elementele componente ale tabelului SWOT ca atribute. Pentru identificarea principalilor factori care influenţează posibilităţile de dezvoltare este necesar să fie evaluaţi toţi factorii după importanţa şi impactul lor în dezvoltarea zonelor rurale. 1. Tehnici de elaborare a strategiei Un exemplu de tehnică de planificare direcţionată pe obiective. 2 –impact mediu. Dificultăţile de reformulare pot fi rezolvate clarificând exprimarea originală a problemei.

fie convertirea ameninţărilor şi/sau punctelor slabe în oportunităţi şi/sau puncte tari. Dacă ameninţările sau punctele slabe nu pot fi convertite.3). Întrebările care trebuiesc în general puse şi la care trebuie găsite răspunsuri în faza analizei de strategii sunt următoarele (EC. 2004a): – Ar trebui să fie luate în considerare toate problemele şi/sau obiectivele identificate sau doar câteva dintre ele. durabile? – Cum este cel mai bine susţinută ideea gestionării locale a proiectului.3: Analiza SWOT aplicat 59 . zona rurală ar trebui să încerce să le minimizeze sau să le evite. incluzând dezvoltarea capacităţii instituţiilor locale? – Care sunt implicaţiile estimate de investiţii de capital şi de costuri curente de funcţionare ale diferitelor intervenţii posibile de realizat şi ce depăşeşte capacitatea reală a proprietarului de proiect? PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNIT I STRATEGII PTO Genereaz strategii care folosesc punctele tari pentru a avansa oportunit i STRATEGII PSO Genereaz strategii care se folosesc pentru a avansa oportunit i învingând punctele slabe AMENIN RI STRATEGII PTA Genereaz strategii care folosesc punctele tari pentru a evita amenin rile STRATEGII PSA Genereaz strategii care minimizeaz punctele slabe i evit amenin rile Figura 1. Modul cel mai simplu de a trece de la analiza SWOT la strategii este folosirea SWOT-ului aplicat (figura 1. care se consideră relevante? – Care sunt oportunităţile pozitive pe care se poate baza construirea strategiei (conform analizei SWOT)? – Care dintre combinaţiile de intervenţii posibile va aduce cu probabilitate mare rezultatele dorite.Alte tehnici de utilizare a SWOT-urilor pentru elaborarea strategiei sunt fie asortarea punctelor tari cu oportunităţi.

2004a). O fază ulterioară este elaborarea Matricei Cadrului Logic (LFM) care îşi propune o analiză ulterioară a obiectivelor. calitativi. rezultatele. testând logica ei internă şi riscurile existente. a factorilor de decizie – identificarea şi caracterizarea potenţialilor factori de decizie majori. care sunt derulate în mod progresiv.– Care este opţiunea cea mai puţin costisitoare? – Care sunt strategiile cu cel mai pozitiv impact asupra grupurilor vulnerabile? – Cum poate fi minimalizat sau evitat impactul de mediu negativ? 1. „Analiză” şi „Planificare”. precum şi resursele corelate cu activităţi (din coloana a doua). estimând durata lor şi fixând responsabilităţile ↓ Programarea resurselor – de la catalogul de activităţi dezvoltând o programă de cheltuieli şi un buget Sursă: EC. care sunt folosite ca parte a unui proces repetabil pentru a fi de ajutor în analiza structurată şi sistematică a unui proiect sau a unei idei de program (EC. – indicatorii prin care se măsoară gradul de atingere a obiectivelor: cantitativi. Cuprinde un set de concepte corelate. pentru creşterea calităţii proiectelor. Astfel relaţiile „cauză-efect” se transformă în relaţii „metode-rezultate” ↓ Analiza strategiilor alternative –analiza diferitelor strategii facilitează identificarea soluţiilor posibile.2. Tabelul 1. Cadrele de analiză logică Abordarea prin cadrele de analiză logică (Logical Framework Approach) este un instrument folosit pentru sprijinirea planificării şi managementului de proiecte. selectarea strategiei celei mai potrivite. constrângeri şi oportunităţi. comportamentali. 2004a Abordarea prin cadrele de analiză logică este un proces analitic. determinarea relaţiilor cauză-efect ↓ Analiza obiectivelor –transformarea arborelui problemelor într-un arbore al obiectivelor. implicând analiza principalilor factori de decizie. fixarea obiectivelor şi selectarea strategiei. FAZA DE PLANIFICARE Dezvoltarea Matricei Cadrului Logic – definirea structurii proiectului.12: Fazele principale ale abordării prin cadrele de analiză logică FAZA DE ANALIZĂ Analiza participării la proiect. 60 . obiectivul concret al proiectului pe termen scurt sau mediu. adică în viitoare soluţii. definind: – principalele elemente ale proiectului: obiectivul general de dezvoltare pe termen lung. Cadrul logic este elaborat în două faze principale. analiza problemelor. constituind baza pentru monitorizare şi evaluare. activităţile (în prima coloană a matricei).12). evaluând capacitatea lor ↓ Analiza problemelor – identificarea problemelor cheie. pas cu pas (Tabelul 1. formularea indicatorilor de succes măsurabili ↓ Catalogarea activităţilor – determinând ordinea şi dependenţa activităţilor.13.

când şi de către Scop – Beneficii directe cine va fi colectată incluzând cantitate. informaţia? programe (impact) calitate. timp? informaţia? Supoziţii Rezultate – Produse sau Cum vor fi măsurate Cum. – sursele de informaţii şi evaluarea disponibilităţii. Construirea Matricei Cadrului Logic constituie primul pas în stadiul de planificare. locaţia (unde) etc.Indicatorii specifică grupul ţintă (pentru cine). siguranţei şi relevanţa acestora. timp? informaţia? Activităţi – Sarcini care trebuie să fie preluate pentru a furniza rezultatele dorite Mijloace: resurse necesare pentru implementarea activităţilor Buget: Costul total Dacă scopul este atins. Matricea este un tabel format din patru coloane şi mai multe rânduri (tabelul 1. 2004a 61 . sunt formulaţi ca propoziţii afirmative. fiind apreciaţi şi în funcţie de posibilitate. care supoziţii trebuie să se dovedească a fi adevărate pentru a obţine scopul? Dacă activităţile sunt terminate. care însumează elementele cheie ale planului de proiect. calitatea (cât de bine). care. şi anume (EC. calitate. 2004a): – Ierarhia în proiect a obiectivelor (Descrierea proiectului sau Logica intervenţiei). de regulă. – factorii externi. care supoziţii trebuie să se dovedească a fi adevărate pentru a obţine obiectivul general? Dacă rezultatele sunt atinse.13: Structura generală a Matricei Cadrului Logic Indicatori de verificare Sursă de verificare a obiectivelor Obiectiv general – Cum va fi măsurat Cum. când şi de către servicii tangibile furnizate rezultatele incluzînd cine va fi colectată de proiect cantitate. – Factorii-cheie externi care se raportează critic la succesul proiectului (Supoziţii). – Cum vor fi monitorizate şi evaluate realizările proiectului (Indicatori şi Surse de verificare). care pot deriva din arborele obiectivelor. cine va fi colectată la obiective de politici şi incluzând cantitate. când şi de către Contribuţia proiectului obiectivul general. respectiv de importanţă (în ultima coloană a matricei). către grupul(urile) ţintă calitate. cantitatea (cât). care sunt interconectaţi cu diferite niveluri ale matricei. care supoziţii trebuie să se dovedească a fi adevărate pentru a obţine rezultate? Sursă: EC. timpul (până când).13). timp? Descrierea proiectului Cum va fi măsurat scopul Cum. Tabelul 1.

care impun necesitatea de a trata separat ocuparea forţei de muncă rurală de cea urbană. calitatea forţei de muncă (abilităţi şi deprinderi). preţul factorilor de producţie. (2003) afirmă că o simplă dihotomie urban-rurală poate să ascundă mai mult decât să arate şi că reprezentările stereotipice ale dezavantajului şi asocierea acestuia cu diferite tipuri de zone ar trebui reanalizate. precum şi locaţia. pentru că în acest model creşterea ocupării forţei de muncă este limitată la creşterea productivităţii muncii prin formarea capitalului uman şi schimbările tehnologice. În opinia lui Green şi Hardill (2003). productivitatea muncii. rata de activitate. cum ar fi veniturile salariale şi nesalariale. Chiar dacă unii autori consideră că în zilele noastre nu mai sunt diferenţe esenţiale între mediul rural şi mediul urban. costul forţei de muncă etc. Autorii susţin 62 . sistemul de taxe şi beneficii sociale etc. condiţiile de muncă.2. Diferenţe urban-rural în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă Piaţa forţei de muncă este spaţiul unde cererea de muncă se întâlneşte cu oferta forţei de muncă. în cea mai mare parte a lumii (inclusiv în România). care duc la performanţe economice scăzute şi ocupare mai scăzută în sectorul neagricol. Literatura de specialitate identifică o serie de probleme. şi diferenţele dintre diferitele zone rurale tind să fie mai mari decât cele dintre zonele rurale şi urbane. care cresc consumul derivat al forţei de muncă (Briones. preferinţa pentru muncă sau timp liber. regiunile rurale se confruntă cu o serie de provocări comune.1. Oferta forţei de muncă are mai multe dimensiuni: mărimea şi structura demografică a populaţiei. Aspecte specifice ale ocupării forţei de muncă din mediul rural 2. politicile de ocupare. iar populaţia ocupată este intersecţia dintre cerere şi ofertă. Literatura de specialitate identifică mulţi factori care influenţează decizia unui individ de a oferi forţă de muncă. Midgley et al. Cererea de forţă de muncă este determinată de cererea pentru produs. Modelul neoclasic al gospodăriilor agricole nu justifică tratament special pentru ocuparea forţei de muncă rurale. 2006). zonele „rurale” şi „urbane” au devenit mai similare în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă. atitudinea faţă de muncă şi faţă de risc. numărul de ore lucrate pe săptămână sau pe an.

calitatea ocupării forţei de muncă şi câştigurile mici) sunt conectate în mod diferit în zonele urbane şi rurale. Primul studiu european referitor la calitatea vieţii efectuat de Eurofound în 2003 (Eurofound. Diferenţele dintre urban şi rural privind veniturile şi nivelurile de sărăcie sunt moderate în ţările mai bogate şi mai pronunţate în ţările mai sărace. Această situaţie constituie o provocare majoră pentru politicile rurale şi agricole ale UE în elaborarea unor modalităţi de a ameliora neajunsurile acestea în zonele rurale din statele membre mai sărace. Studiul SERA (2006) susţine. Această opinie este susţinută de studiile prezentate mai jos. că în noile state membre diferenţele dintre zonele urbane şi rurale sunt mai pronunţate în zonele cu o rată mai mare a şomajului. este aproape general acceptat faptul că unele zone rurale diferă în mod esenţial de zonele urbane privind potenţialul lor de a diversifica activităţile economice. de a crea locuri de muncă şi de a păstra oamenii. 2006) sugereză că calitatea percepută a vieţii pare a fi mai scăzută în zonele rurale decât în zonele urbane din statele membre mai sărace.1: Sistemul ocupării forţei de muncă în mediul rural că problemele dezavantajului (în legătură cu accesul la locuinţe. accesul la locuri de muncă. 2009 Figura 2. în ţările membre şi candidate din sudul şi estul Europei. Cu toate acestea.. Consiliul Agricol din iulie 2003 a identificat mai multe provocări pentru viitorul ocupării forţei de muncă rurale şi a solicitat Comisiei evaluarea 63 . calitatea locuinţei. şi. Revizuirea Strategiei de la Lisabona a reconfigurat politicile de dezvoltare rurală pentru a se concentra pe creşterea economică şi crearea locurilor de muncă în zonele rurale. de asemenea.Sursă: Jazepcikas et al. în special.

2006c) Conform documentului „Noua paradigmă rurală: Politici şi Guvernare”1 (OECD. care contribuie la performanţa economică slabă şi ocuparea forţei de muncă mai scăzută. pentru că multe dintre aceste costuri sunt fixe). ratele scăzute de natalitate şi migraţia tinerilor agravează şi mai mult situaţia demografică. 2006 Figura 2. ocuparea forţei de muncă şi durabilitatea. ca o consecinţă. 2006).2: Cercul vicios al regiunilor rurale în declin Bertolini et al. Al doilea cerc vicios (distanţa) este generat de infrastructura proastă. în special cele mai îndepărtate. care reprezintă un obstacol în dezvoltarea infrastructurii (de exemplu. 2005b. Al treilea cerc vicios (educaţia) este generat de nivelul scăzut de educaţie al majorităţii populaţiei rurale. EC. lucru care duce la o rată mai redusă 1 OECD (2006): The New Rural Paradigm: Policies and Governance 64 . Comisia Europeană a recunoscut faptul că unele zone rurale.profundă a perspectivelor de angajare în zonele rurale. depopulate sau care depind de agricultură se confruntă cu provocări deosebite în ceea ce priveşte creşterea economică. Sursă: OECD. regiunile rurale se confruntă cu o serie de provocări comune.2). (2008) au identificat patru cercuri vicioase ale sărăciei rurale (Figura 2. nivelul de educaţie mai scăzut. cum ar fi: emigraţia şi îmbătrânirea populaţiei. precum şi nivelul scăzut al serviciilor publice (Figura 2. ponderea mică a tinerilor şi densitatea scăzută a populaţiei afectează negativ performanţa economică a zonei. (EC. care afectează negativ performanţa economică a zonei. favorizând astfel emigraţia şi având consecinţe negative asupra situaţiei demografice. productivitatea mai scăzută a muncii. Primul cerc vicios (demografia) începe cu situaţia demografică nefavorabilă a multor zone rurale: ponderea mare a populaţiei vârstnice.3). costurile pe cap de locuitor ale asistenţei medicale sau ale infrastructurii TIC cresc împreună cu scăderea populaţiei rurale.

iar consecinţa este o continuă deteriorare a situaţiei pieţei muncii (Bertolini et al.3: Cele patru cercuri vicioase ale sărăciei din zonele rurale a ocupării forţei de muncă şi. 2008). care forţează multe persoane calificate să migreze şi astfel descreşte calitatea forţei de muncă locale.. 2008 Figura 2. În sfârşit. poate să crească rata sărăciei. 2006): 1) importanţa crescută a resurselor naturale şi culturale. 65 . în consecinţă.. În ţările membre ale OCDE elaborarea politicilor rurale este influenţată de trei factori (OECD. care afectează în mod negativ şansa de a primi educaţie de înaltă calitate. 3) descentralizarea şi noile tendinţe din politica regională. 2) recunoaşterea limitelor politicii agricole şi a presiunilor internaţionale s-o reformeze. al patrulea cerc vicios (piaţa muncii) începe cu oportunităţile slabe de muncă din numeroase zone rurale.Sursă: Bertolini et al. forţa de muncă slab calificată este un factor descurajant pentru investiţii.

Problema analfabetismului afectează zonele rurale. iar în noile state membre sunt mai mulţi tineri (sub 15 ani).. pentru că trebuie să facă navetă de zi cu zi. dar structura de vârstă diferă mult între statele membre. promovarea întreprinderilor din mediul rural (inclusiv dezvoltarea şi finanţarea IMM-urilor). (EC. ponderea populaţiei între 15 şi 64 de ani este semnificativ mai mare în zonele urbane şi ponderea persoanelor de 65 de ani şi peste este adesea mai mare în zonele predominant rurale. în ţările din Est şi Sud în schimb. 2006c) Probleme de echilibru între sexe apar în mod diferit în ţările UE: în Europa de Vest predomină problemele specifice ale categoriei femeilor în vârstă. din cauza barierelor de integrare pe piaţa forţei de muncă apare problema emigraţiei femeilor din mediul rural. bazată pe locaţie. valorificarea resurselor rurale (naturale şi culturale). dar mult mai semnificativ în noile state membre şi în zonele rurale. (Bertolini et al. EC. care conduc la necesitatea de a analiza separat ocuparea forţei de muncă rurale de cea urbană: • Structura demografică nefavorabilă în zonele rurale. proporţia persoanelor în vârstă este mai mare. 2. fără familie. 3. 2001. Între 2000 şi 2007 ponderea tinerilor (sub 15 ani) a scăzut în aproape fiecare stat membru şi în fiecare tip de zonă. 2009.Ca rezultat al acestor schimbări majore în elaborarea politicilor. unde proporţia lor a fost în general mai mare în 2000. 4. legată de strategia de grupare a şcolilor. mai multe ţări OCDE şi non-OCDE caută din ce în ce mai mult posibilitatea să dezvolte o abordare multi-sectorială. În zonele rurale din UE-15. La nivelul UE-27. în loc de subvenţii. Potenţialul uman este un factor cheie pentru dezvoltarea zonelor rurale. calitatea educaţiei este mai scăzută în zonele rurale din cauza infrastructurii educaţionale mai sărace şi nivelul de calificare mai scăzut al personalului. Noua paradigmă rurală este caracterizată de două principii: accentul pe locuri. În plus. Tinerii care trăiesc în regiuni PR pot avea mai multe dificultăţi în accesul la educaţie. furnizarea serviciilor publice. 2008) • Nivel de educaţie mai scăzut şi acces mai dificil la educaţie în mediul rural. Literatura de specialitate şi indicatorii socio-economici dezvăluie o serie de probleme. cu scopul de a identifica şi exploata potenţialul variat de dezvoltare al zonelor rurale. ca o consecinţă a scăderii numărului şcolilor rurale. Pezzini. în loc de sectoare şi accentul pe investiţii. Şcolile primare şi gimnaziale din zonele 66 . dezvoltarea infrastructurii de transport şi TIC. Trecerea de la o politică sectorială (agricolă) spre o abordare integrată a dezvoltării rurale necesită atenţie sporită faţă de cel puţin patru domenii politice critice: 1.

• Diferenţe dintre regiunile rurale şi urbane în ceea ce priveşte ratele de activitate. în timp ce în UE-12. numărul persoanelor cu educaţie superioară din mediul rural poate fi redus şi mai mult din cauza migraţiei persoanelor calificate în regiunile urbane (Bertolini et al. Ponderea populaţiei rurale cu studii superioare în toate ţările membre OCDE este mai mică decât media naţională (OECD. Rata de ocupare este puţin mai scăzută în zonele rurale din UE-27 luat în ansamblu (64. Todorova. ponderea mare a locurilor de muncă sezoniere şi ocazionale din regiunile rurale tind să consolideze tendinţa de a sub-investi în educaţie. În toate ţările (cu excepţia Germaniei) ponderea adulţilor cu nivel scăzut de educaţie este mai mare în regiunile PR decât în regiunile PU. ocupare şi de şomaj.. de aceea în zonele rurale. 2006c). 2006). Puţinele oportunităţi de angajare. 1996. 2006). 2008. Accesul la educaţie până la terminarea celui de-al doilea nivel (cel gimnazial) este asigurat în majoritatea regiunilor. dar nivelul de educaţie este semnificativ mai scăzut în zonele rurale decât în zonele urbane (Bertolini et al.5% în toate zonele în 2007). Există însă variaţii mari între statele membre (de la 27% la 91%).rurale acum sunt mai puţin accesibile din cauza distanţei pe care elevii trebuie s-o parcurgă şi a costurilor mai mari pentru familii. Terluin şi Post.8% în zonele predominant rurale. EC. în majoritatea noilor state membre nivelul de educaţie fiind mai ridicat decât în UE-15. atât la nivelul persoanelor fizice cât şi la nivelul instituţiilor locale. Ratele ocupării forţei de muncă sunt. 1999). 2003). stimulentele unui individ de a-şi dezvolta competenţele pot fi reduse. Eurofound. 2006. Dobândirea competenţelor la nivel individual este legată de comportamentul şi caracteristicile celorlalţi membri ai comunităţii. 2008. Performanţa pieţei forţei de muncă variază considerabil la nivel naţional şi regional. În majoritatea ţărilor. faţă de 66. rata ocupării forţei de muncă a crescut mai mult în zonele rurale decât în zonele urbane. Verde şi Hardill. în zonele rurale apare o creştere mai mică a 67 . Cei cu educaţie înaltă sunt stimulaţi pentru a migra spre locuri cu o mare concentrare de oameni cu abilităţi similare. nivelul de educaţie este mai scăzut în zonele rurale decât în zonele urbane. Bruckmeier şi Tovey (2009) consideră zonele rurale ca locaţii ale deficitelor de cunoaştere. mai ridicate în regiunile PU şi diferenţele faţă de regiunile rurale (PR şi SR) par a fi tot mai accentuate (SERA. Ca urmare. În UE-15.. în special ale cunoştinţelor de specialitate (ştiinţifică sau tehnologică) şi manageriale. iar aceste diferenţe par să fie în creştere în ultimii ani (EC. de asemenea. Dezvoltarea între 2000 şi 2007 este diferită în statele membre noi şi vechi. În 2008 în medie 71% a adulţilor din UE-27 a avut nivel de educaţie mediu sau superior. 2009. unde ponderea persoanelor cu studii superioare este mică. Zonele urbane (PU) au în general rate de activitate economică mai mari decât regiunile rurale. şi statele membre din sudul şi estul Europei şi regiunile periferice în general au rate de activitate mai mici.

Aspectul urban-rural al lucrătorilor în vârstă este destul de amestecat: în unele ţări mediteraneene şi din estul Europei (Grecia. Importanţa relativă a lucrătorilor pe cont propriu şi prevalenţa locurilor de muncă cu timp parţial este mai mare în zonele rurale decât în zonele urbane. 2007. sau chiar o scădere a acesteia (în mod semnificativ în România) (EC.. Fekete. Rata şomajului în rândul tinerilor nu prezintă diferenţe dramatice dintre zonele rurale şi urbane. EC. EC. Eurofound. Todorova.. 2006c). dar în alte ţări (Spania. reducând rata şomajului prin trecerea celor mai puţin ocupabili în rândul inactivilor (SERA. Rata şomajului este mai mare în regiunile rurale îndepărtate (SERA. Polonia şi România). Lipsa oportunităţilor de angajare poate să conducă la problema descurajării: multe femei nu caută în mod activ muncă şi sunt înregistrate ca inactive (Bertolini et al. În alte regiuni. 2008. Csillag şi Elek. 2005. Franţa. Franţa. Rata şomajului este în general mai ridicată în cazul bărbaţilor tineri decât în cazul femeilor din zonele rurale. La nivelul UE-27 rata şomajului (inclusiv şomajul pe termen lung) este puţin mai mare în zonele rurale. rata de ocupare în regiunile PR este semnificativ mai scăzută decât în zonele PU (Bulgaria. Portugalia. 2008. 2006). Spania.ratei ocupării forţei de muncă. Ungaria şi Marea Britanie) rata de ocupare a lucrătorilor în vârstă este semnificativ mai mare în regiunile PU decât în cele PR (Bertolini et al. Green şi Hardill. 2008. şi în acelaşi timp există mai puţine oportunităţi de angajare pentru femei în comparaţie cu zonele urbane. 1999. 2009). 68 . acest lucru nu se observă în toate statele membre. 2006. 2006. Italia. Terluin şi Post. Femeile care lucrează în gospodării nu sunt considerate persoane ocupate. Polonia şi Portugalia). Italia) şi acest lucru poate fi explicat parţial prin lipsa oportunităţile de angajare din zonele rurale. Imaginea este deci mixtă: în unele ţări. puţin mai ridicată în regiunile PR şi IR decât în cele PU.. în special în ţările de Est. EC. Nivelul şomajului într-o zonă rurală reflectă în principal structura economică şi competitivitatea cererii de pe piaţa forţei de muncă. rata ocupării forţei de muncă este mai mare în regiunile PR.. 2006c). Rata de activitate a femeilor este în mod tradiţional mai scăzută în zonele rurale. SERA. 2006c. de obicei. 2003). b) multe femei tinere sunt descurajate privind intrarea pe piaţa forţei de muncă (Bertolini et al. 1996. 2008). Una din caracteristicile principale ale zonelor rurale este lipsa oportunităţilor de angajare pentru tineri. În alte ţări (de exemplu Germania. Ungaria. rata de ocupare a lucrătorilor în vârstă este de fapt mai mare în regiunile PR decât în regiunile IR şi PU. dar şi ca în cazul ratei ocupării forţei de muncă. SERA. ceea ce îngreunează interpretarea corectă a semnificaţiei ratelor de ocupare din mediul rural (Bertolini et al. 2006. chiar dacă aceasta este. Fenomenul de descurajare a lucrătorilor poate avea un efect secundar asupra ofertei. 2006. EC. 2009). Această diferenţă poate fi explicată prin: a) participarea femeilor tinere în învăţământ este mai mare decât cea a bărbaţilor tineri. ponderea mare a economiei de subzistenţă supraestimează rata ocupării forţei de muncă.

oportunitatea de a avansa de la ocupaţii mai slab plătite la cele care sunt mai bine plătite poate fi mai mare în oraşe decât în mediul rural. Venitul pe locuitor este între 21% şi 46% mai mic în zonele rurale la nivelul UE-27 şi. iar cele care necesită calificare înaltă sunt concentrate în zonele urbane.. în timp ce în ţările cele mai sărace. veniturile din mediul urban pot fi cu peste 100% 69 . ocuparea forţei de muncă neagricolă asigură salarii mai mari decât cea agricolă. În noile state membre. în general. Comportamentul şi atitudinile angajatorilor să recruteze lucrători prin intermediul reţelelor sociale informale este o barieră pentru a găsi locuri de muncă în zonele rurale (Bertolini et al. deoarece acest tip de şomaj poate fi ascuns parţial în ratele mai mici de activitate (unii oameni nu sunt înregistraţi ca şomeri. diferenţa dintre zonele predominant rurale şi zonele predominant urbane este mai accentuată. unde nivelul general al veniturilor este aproximativ jumătatea mediei UE-27. în special în ţările din Est. Ca urmare a lipsei oportunităţilor de angajare. care au un loc de muncă timp de câteva luni într-un an. şi bărbaţii câştigă mai mult decât femeile. şi experienţa poate avea un efect mai direct asupra productivităţii în mediul urban decât în mediul rural. talentate sau pur şi simplu cu datorii sunt adesea obligate să plece în zonele urbane pentru a obţine oportunităţi financiare şi de carieră mai bune” (Bertolini et al. 2008). Importanţa reţelelor informale în accesarea ocupării forţei de muncă a fost subliniată ca fiind un aspect cheie al pieţelor forţei de muncă rurale.. 2003). astfel creşterea ocupării forţei de muncă rurale conduce la concentrarea locurilor de muncă cu salarii mici şi calificare inferioară în zonele rurale. Printre rezultatele cele mai durabile ale economiei comparative internaţionale se află următoarele aspecte: locurile de muncă urbane sunt mai bine plătite decât cele din mediul rural. Creşterea salariilor este mai rapidă în zonele urbane din diverse motive: la locurile de muncă urbane salariile sunt mai des reglementate prin convenţii care recompensează vechimea la locul de muncă şi experienţa. „persoanele ambiţioase. pentru că pur şi simplu au renunţat la căutarea unui loc de muncă) şi prezenţa agriculturii de subzistenţă.Ratele şomajului de lungă durată în regiunile PR sunt mai mici decât în regiunile IR din cauza caracterului sezonier al şomajului. statistic. Activităţile care necesită nivel scăzut de calificare se localizează în zonele rurale. În ţările cele mai bogate veniturile din mediul urban sunt cu doar 10% mai mari decât cele din zonele rurale. Green şi Hardill. ca urmare a importanţei relative a turismului şi agriculturii: lucrătorii sezonieri. 2007). Numărul şomerilor de lungă durată în regiunile PR poate fi subestimat. Un studiu efectuat în Ungaria a arătat că oportunităţile de ocupare a forţei de muncă ale populaţiei unei comune scad odată cu dimensiunea aşezării (Csillag şi Elek. ca şomeri de lungă durată. nu sunt consideraţi. • Veniturile în zonele rurale sunt mai mici decât în zonele urbane. creşte cu accentuarea caracterului urban. 2008.

Deşi destinaţia economică a zonelor rurale în ţările dezvoltate pare a fi corelată doar marginal cu performanţa agricolă. ceea ce îngreunează identificarea cauzei principale a sărăciei sau a politicilor care pot să reducă sărăcia în mod semnificativ. În general. 2009.2% în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă şi cu 1% privind valoarea adăugată brută. 2004. Blank. Ponderea ocupării forţei de muncă indică o relevanţă relativ mare a sectorului agricol în unele ţări din Europa de Est (România. 2007. Wojan. •Rata mai ridicată a sărăciei în zonele rurale. Portugalia). Legătura dintre sărăcie şi zona rurală se bazează în parte pe componenţa sectorială a ocupării forţei de muncă rurale. având ponderile corespunzătoare de 17% şi respectiv de 6%. 2003. agricultura rămâne una din caracteristicile distinctive ale zonelor rurale şi joacă un rol important în anumite zone. Letonia. 2008. 2006b. Walsh. •Importanţa agriculturii şi al sectorului primar pentru zonele rurale. România şi Polonia au jucat un rol important în reducerea ocupării forţei de muncă în sectorul primar. Slovenia) şi ţările sudice (Grecia. Bulgaria. ILO. Bertolini et al. Între 2000 şi 2006. În timp ce mediul natural este dat. EC. comparativ cu alte sectoare economice din zonele urbane Veniturile mici şi sezonalitatea muncii reprezentă riscuri semnificative pentru sărăcie şi excluziune socială şi sunt elemente importante în transmiterea intergeneraţională a sărăciei în rândul agricultorilor. Green şi Hardill. 2009). Bulgaria. 2005). În unele ţări vestice (de exemplu. Această situaţie este mai pronunţată în noile state membre. în regiunile cu probleme de accesibilitate. majoritatea activităţilor economice depind din ce în ce mai mult de sectorul serviciilor. 16%. organizaţiile publice şi ale comunităţii funcţionează în mod diferit în comunităţile rurale. deoarece zonele rurale sunt mai izolate. 2009. chiar şi în zonele rurale. Polonia. În UE-15 descreşterea a fost de 1% (Bertolini et al. 2006. chiar dacă acest procent este în scădere şi celelalte sectoare economice devin mai relevante. Hertz et al. 2008. şi respectiv 11%. sărăcia devine în principal un fenomen urban (Dillinger. toţi ceilalţi factori din această listă sunt determinate endogen.. Agricultura este sectorul dominant de ocupare în zonele rurale şi oferă opţiuni mai puţin profitabile. 70 . 2006c. Sărăcia rurală diferă de sărăcia urbană. Eurofound. cu 21%..mai mari decât veniturile rurale (EC. EC. în general. 2009). în Franţa) deşi zonele rurale încă deţin cea mai mare proporţie a oamenilor săraci.. importanţa relativă a sectorului primar în economia zonelor rurale din UE-27 a scăzut cu 4. În ţările vestice în zonele rurale sărăcia este concentrată în regiunile îndepărtate şi. normele sociale sunt diferite şi structura populaţiei rurale diferă de cea urbană. Diferenţa între ratele sărăciei în zonele rurale şi urbane este mai mare în ţările estice decât în cele vestice. Lituania. Sectorul primar reprezintă 9% din ocuparea forţei de muncă şi 3% din valoarea adăugată în zonele rurale ale UE-27.

Weingarten et al. În afară de constrângerile general valabile pentru toate întreprinderile mici şi mijlocii. În majoritatea ţărilor membre OCDE PIB-ul pe locuitor în regiunile rurale a scăzut faţă de media naţională între anii 1995 şi 2000. deşi în această perioadă disparităţile dintre regiunile rurale şi urbane s-au micşorat în unele ţări. Davis şi Cristoiu. în timp ce în regiunile intermediare are valori peste medie. • Nivel mai scăzut al spiritului antreprenorial în zonele rurale. accesul dificil la finanţare pentru întreprinderile rurale. PIB-ul pe locuitor este cel mai mic în regiunile rurale îndepărtate. • Infrastructură insuficientă în zonele rurale. Green şi Hardill. Majoritatea zonelor rurale au dificultăţi în crearea masei critice necesare privind facilităţile. 2002. Zonele rurale tind să rămână în urma zonelor urbane privind PIBul pe locuitor. întreprinderile rurale se confruntă şi cu alte obstacole: nivelul scăzut de educaţie şi formare profesională. dar productivitatea în industrie în regiunile rurale îndepărtate este cu mai mult de 20% sub medie.• Productivitatea muncii mai scăzută şi PIB pe cap de locuitor mai scăzut în zonele rurale. 2002. Lipsa transportului poate fi o barieră a angajării şi a participării la piaţa forţei de muncă. Regiunile rurale periurbane au o pondere mai mare a industriei în VAB şi productivitatea muncii este mai mare în toate cele trei sectoare decât în regiunile rurale îndepărtate (Dijkstra şi Poelman. cât şi în industrie şi servicii. Lansările de afaceri apar în general mai rar în regiunile rurale şi sărace. Preocupările privind calitatea cazării şi disponibilitatea toaletelor în zonele rurale sunt evidente. lipsesc sistemele de informaţii de preţuri şi serviciile de consultanţă (Schrieder et al. Performanţa economică scăzută din regiunile rurale în general se explică prin productivitatea mai scăzută a muncii (OECD. 1999.. Infrastructura de internet de bandă largă este mai puţin dezvoltată şi adoptarea de către populaţie progresează mai lent decât în zonele urbane. cât şi în cele rurale. serviciile pentru producători şi investiţiile pentru a sprijini dezvoltarea economică. Lipsa de servicii de transport afectează atât accesul la mărfuri şi servicii furnizate în centre regionale. Regiunile rurale îndepărtate şi regiunile intermediare au o pondere similară a industriei în valoarea adăugată brută. mai ales în 71 . O analiză a productivităţii sectoriale arată că regiunile rurale îndepărtate au în mod consistent valorile cele mai scăzute de productivitate atât în agricultură. Numărul mic al afacerilor în mediul rural pe cap de locuitor a populaţiei şi a dimensiunii lor mici sunt insuficiente pentru a crea o creştere semnificativă. cât şi capacitatea de a aduce bunuri la piaţă. Spiritul antreprenorial este mai puţin dezvoltat în zonele rurale decât în zonele urbane. comunicaţii şi de piaţă. atât în zonele urbane. 2004). Bezemer şi Davis. insuficienţa infrastructurii de transport. 2006). 2008). 2003. dar şi cea mai scăzută productivitate.. În regiunile rurale îndepărtate sectorul agricol are cea mai mare pondere din valoarea adăugată brută.

2007. Green şi Hardill. 2003). Cererea pentru servicii variază în funcţie de structura socio-economică a populaţiei. deoarece probabilitatea de a satisface aspiraţiile de carieră ale doi oameni cu înaltă calificare (specialişti) pe plan local este relativ scăzută în comparaţie cu alte zone (Scott et al. 2008). Naveta poate ajuta la reducerea şomajului în zonele rurale. •Migraţia şi naveta din zonele rurale spre zonele urbane. Zonele rurale îndepărtate se confruntă cu o migraţie netă negativă relativ mare. posturile de specialişti sunt adesea ocupate din necesitate de către persoane fără calificare corespunzătoare. 2009).noile state membre (Davies et al. Acest lucru este valabil mai ales pentru serviciile specializate. pierderea locurilor de muncă şi ameninţarea identităţii locale (Joseph. Migraţia netă pozitivă în zonele rurale accesibile este adesea însoţită de naveta la locurile de muncă în zonele urbane. Serviciile susţin oamenii şi oamenii susţin serviciile. 2003. • Dezvoltarea serviciilor este mai scăzută în zonele rurale.. Walsh. în comparaţie cu 76% în zonele predominant urbane (EC. 2004. în care oportunităţile de promovare sunt mai mari. cum ar fi cele legate de sănătatea mintală şi nevoile speciale de educaţie. 2001. Walsh (2006a) susţine că acest clivaj dintre rural şi urban s-a intensificat în ultimii ani pentru că dezvoltarea capitalistă tinde spre centrele desemnate de activitate şi politicile economice globale au promovat urbanul şi au exclus ruralul. Fiindcă în cele mai multe cazuri locaţiile rurale se consideră neatractive pentru locuire de către profesionişti. Eurofound. Pezzini. poate redirecţiona cererea pentru serviciile cheie de la furnizorii locali spre cei urbani. rezultând declinul furnizării serviciilor locale (Bertolini et al. 2006. 2006b.. în timp ce veniturile sunt mai mici. dar. cum ar fi costurile economice şi sociale ridicate ale transportului. Zonele rurale îndepărtate sunt neatractive pentru gospodăriile în care ambii parteneri doresc să urmeze o carieră profesională. Green şi Hardill. Toneva. Bertolini et al. La nivelul UE27. 1996. cei din zonele rurale care au nevoie de aceste servicii trebuie să călătorească în zonele urbane sau rămân deprivaţi. 2009. 2008. 2008. Prin urmare. EC. din cauza dependenţei de agricultură şi de alte activităţi care produc venituri scăzute. Nizalov şi Schmid. 72 . Aproape toate bunurile şi serviciile disponibile sunt mai scumpe în zonele rurale. în acelaşi timp. Educaţia şi serviciile de sănătate sunt servicii scumpe şi sunt mai bine furnizate în contextul economiei de scară. Desfiinţarea serviciilor are mai multe consecinţe. 2009).. serviciile reprezintă 63% din activitatea economică în zonele predominant rurale. Mulţi dintre cei care au calificare ridicată (în special tinerii) aleg să facă carieră în zonele urbane mari. Eurofound. 2002).

cum ar fi mediul curat. 2006). 73 . în special în regiunile cu o populaţie dispersată. În timp ce handicapul care provine din distanţa de la pieţe şi densitatea scăzută a populaţiei trebuie depăşit. – accesibilitatea între domiciliu şi locul de muncă. deşi foarte inegal (EC. Infrastructura TIC a redus bariera cauzată de distanţă. În următoarele secţiuni vom prezenta pe scurt sectoarele principale de ocupare a forţei de muncă rurale. cel puţin în unele ţări. lista propusă de Bertolini et al. – costul de oportunitate al participării la piaţa forţei de muncă: îngrijirea copiilor şi vârstnicilor. 2009). Există o serie de obstacole în găsirea locurilor de muncă în zonele rurale. 2. Oportunităţile de angajare sunt mai limitate. (2008) pare a fi aplicabilă în general: – structura pieţei forţei de muncă locale: nepotriviri între locurile de muncă şi competenţe. avantajele sunt mai mari decât dezavantajele tradiţionale ale vieţii rurale. implică toate grupele de vârstă. pe baza literaturii de specialitate. Mobilitatea rural-urbană a crescut. creşterea accesibilităţii şi noile modele de migraţie oferă noi oportunităţi de dezvoltare pentru zonele rurale. – comportamentul şi atitudinile angajatorilor să recruteze lucrători prin intermediul reţelelor sociale informale. indiferent de locul muncii. fiindcă „zonele rurale şi urbane sunt părţile unei economii regionale integrate şi nu pot fi tratate în întregime în mod izolat una de cealaltă” (Sabau şi Paquiet. există semne că. a devenit un proces bidirecţional şi. 2009. peisajele atractive şi patrimoniul cultural (inclusiv alimentele). agenţiile de ocupare a forţei de muncă pot fi mai puţin accesibile persoanelor care locuiesc în zonele rurale. şi mai ales dependenţa de automobil. Un număr mare de regiuni rurale au fost capabile să-şi valorizeze bunurile publice sau cvasi-publice. Comisia Europeană şi OCDE sunt de acord privind faptul că termenul rural nu este sinonim cu declinul. Globalizarea. capcana beneficiului (în cazul în care există un sistem de beneficiu social puternic).2. – insuficienţa intermediarilor de pe piaţa muncii: de exemplu.Recunoscând provocările cu care se confruntă zonele rurale. Ocuparea forţei de muncă situată în zonele rurale făcând navetă pentru a lucra în centrele urbane este considerată în mod egal. Sectoare principale de ocupare a forţei de muncă rurale Prin ocuparea forţei de muncă rurale înţelegem ocuparea persoanelor care trăiesc în zonele rurale (ruralul fiind definit la nivelul comunităţii de reşedinţă). dar ritmul creării de locuri de muncă în majoritatea regiunilor rurale OCDE este relativ bun. OECD. în multe cazuri.

Oamenii săraci din mediul rural lucrează cu mai mare probabilitate în agricultură. este evident că locurile de muncă rurale se găsesc cu cea mai mare probabilitate în sectorul agricol. Davis et al. De obicei. care trebuie să-şi crească productivitatea (Bertolini et al. unde ponderea populaţiei ocupate în agricultură este mai scăzută.2. Conform „Raportului Mondial al Ocupării Forţei de Muncă 2004/2005” (ILO. (2007) concluzionează. 2005. 2004). prin asigurarea de bunuri publice şi semi-publice. creşterea legată de zonele rurale. Csillag şi Elek. cum ar fi serviciile pe cont propriu (domestice). 2008. sectorul agricol este încă principalul angajator în 65 din cele 162 de economii în curs de dezvoltare. În special în noile state membre ale UE. ceea ce ar putea fi una dintre principalele motive ale sărăciei în rândul femeilor (care este mai mare decât cea în rândul bărbaţilor).1. de asemenea.. Pe lângă faptul că cei săraci locuiesc în zonele rurale şi că agricultura este probabil principala sursă de ocupare în ţările sărace. 74 . producerea şi vânzarea alimentelor. în special pentru gospodăriile mai sărace. administraţia publică şi industria prelucrătoare (ILO. mai multe femei lucrează în sectorul agricol decât bărbaţi. pentru care datele privind ocuparea sectorială a forţei de muncă sunt disponibile. În acele ţări în care ocuparea forţei de muncă în agricultură este încă semnificativă.. Pentru că sărăcia este în cea mai mare măsură rurală şi ocuparea forţei de muncă rurale este în principal agricolă. 2004). Veniturile din activităţile de producţie vegetală şi animală. poate avea mai multe efecte imediate şi directe asupra reducerii sărăciei decât ar avea creşterea în afara zonelor rurale. 2007). Creşterea agricolă poate stimula şi alte activităţi ale economiei rurale. prin aspectele legate de protecţia mediului înconjurător etc. că cele mai importante surse de venit pentru familiile sărace în general se bazează pe agricultură. Fehér. şi în special de agricultură.2. precum şi din salariul de muncă agricolă reprezintă partea cea mai mare a venitului total al gospodăriilor mai sărace în aproape fiecare ţară şi o pondere mai mare a gospodăriilor specializate în activităţile de fermă sau având salariul din munci agricole se caracterizează prin bunăstarea cea mai scăzută. implică necesitatea reînnoirii atenţiei asupra acestui sector (Davis et al. de agricultură. în mod direct sau indirect. având în vedere extinderea sectorului agricol necompetitiv. importanţa surselor de venituri agricole. schimbările din agricultură pot avea relevanţă mare în evoluţia zonelor rurale. ajustarea sectorială va exercita presiune considerabilă asupra oportunităţilor de angajare. decât persoanele care nu sunt sărace. Agricultura Mai ales în ţările în curs de dezvoltare. educaţia. construcţiile. agricultura este principalul angajator în mediul rural şi chiar în regiunile. Potrivit autorilor. combinată cu recunoaşterea faptului că o mare parte a oportunităţilor rurale neagricole sunt adesea generate. 2007). agricultura continuă să influenţeze economia rurală prin legăturile cu industriile din amontele şi avalul agriculturii.

În perioada 2005-2007. cum ar fi cultura şi peisajul. Bulgaria. tradiţiile. managementul apei.7% şi 7. legăturile cu industria rurală în amonte şi în aval. Van Huylenbroeck et al. cum ar fi turismul şi activităţile recreative. 2. OCDE a recunoscut de asemenea. recreere. la rândul lor. Rata medie anuală a schimbării în noile state membre variază între -3. 2009): 1. buna gestionare a terenurilor. în special în Europa de Est şi de Sud. agricultura va păstra o relevanţă certă în dinamica pieţei forţei de muncă şi va putea să joace un rol semnificativ privind sărăcia şi excluziunea socială (Bertolini et al. În ceea ce priveşte perspectivele de viitor. productivitatea muncii în UE15 a fost în medie de aproximativ 81% mai mare decât la nivelul UE-27. iar în vechile state membre.4% şi 19%. prin urmare. în special între statele membre vechi şi noi. cum ar fi peisajul. Autorii definesc multifuncţionalitatea ca un „concept unificator prin care rolul productiv al agriculturii şi rolul ei în gestionarea terenurilor pentru conservarea biodiversităţii. agricultura îşi va menţine importanţa ca instrument de gestionare a externalităţilor. (2007) critică paradigma competitivă (sau de liberalizare) conform căreia alocarea cea mai bună a resurselor şi costurile scăzute sunt rezultatul concurenţei. 3. furnizarea bunurilor publice şi semi-publice. controlul climei şi aşa mai departe pot fi aduse 75 . unde productivitatea muncii a fost peste media UE). care. Productivitatea cea mai mare a muncii este observată în Olanda şi Danemarca (peste trei ori mai mare decât media UE-27) şi cea mai mică în Letonia. sunt utilizate de către activităţile locale. prin următoarele canale (OECD. între -6. 4.. că agricultura continuă să aibă o influenţă importantă asupra economiei din regiunile cele mai rurale. zonele rurale dinamice nu implică agricultură puternică şi vice-versa: agricultură puternică poate exista şi în zonele rurale mai puţin dinamice. 2009). între 1999-2001 şi 2005-2007. 2008). precizând că nu toate produsele sunt bunuri de piaţă. liberalizarea poate duce la dispariţia sistemelor de agricultură care sunt superioare în producţia bunurilor publice (locale). România şi Polonia. consumul bunurilor şi serviciilor de către gospodăriile agricole. Mai mult decât atât.Productivitatea muncii în agricultură diferă considerabil în UE. care joacă un rol important în protecţia mediului şi în unele cazuri în prevenirea dezastrelor naturale. ci există produse comune care riscă să dispară de pe pieţele care remunerează numai aspectele de marfă a alimentelor. Cu toate acestea. productivitatea muncii a crescut mai rapid în noile state membre decât în UE-15. biodiversitatea. Preţurile de pe piaţa globală nu reflectă costurile suplimentare legate de furnizarea bunurilor publice nenegociabile şi. întrucât aceasta a fost de patru ori mai mică în noile state membre (cu excepţia Maltei şi a Ciprului. pentru un număr mare de ţări.5% (EC. Cu toate acestea.

ci doar sugerează măsurarea eficienţei în termeni nu numai de profit. economice şi culturale care atrag şi reţin persoanele în zonele rurale. Astfel. cu cât mai departe se situează o fermă de o zonă urbană. Suedia şi Cipru). precum şi furnizarea serviciilor legate de agricultură (OECD. ceea ce înseamnă o creştere medie anuală de 1. acest procent fiind chiar peste 50% în multe ţări şi regiuni (în special în Slovenia. 82% din forţa de muncă ocupată şi 95% din valoarea adăugată în zonele predominant rurale ale UE-27 au venit din sectoare neagricole.2. În general. care decurg din atributele individuale şi avantajele comparative. Localizarea exploataţiei joacă un rol important în determinarea gradului de diversificare a activităţilor. sau de a face uz de specializările existente în gospodării.. precum şi servicii sociale.7% între 2000 şi 2006 (EC. 2007). respectiv 2. ci şi în ceea ce priveşte rezultatele sociale dorite” (Van Huylenbroeck et al. Diversificarea activităţii gospodăriilor agricole cu activităţi neagricole are un efect important asupra economiei rurale prin creşterea nivelului veniturilor agricole şi a viabilităţii exploataţiilor. patrimoniul cultural şi alte rezultate netranzacţionabile ale agriculturii devin active cu o valoare potenţială care trebuie protejate. 2007).. culturale şi teritoriale distinctive. 2. Într-o astfel de abordare biodiversitatea. diversificarea în activităţi neagricole rurale reflectă forţele de împingere (push) sau de tragere (pull) care se manifestă la nivelul gospodăriilor şi reprezintă o cale de ieşire din sărăcie sau o strategie de supravieţuire (Davis et al. Dar accesibilitatea s-a îmbunătăţit în ultimii ani. identitatea locală. cu atât scad oportunităţile de diversificare a fermei în direcţia activităţilor neagricole.în armonie”.2. 2009).8%. şi afectează astfel consumul de bunuri şi servicii locale de către gospodăriile agricole. reţelele 76 . Diversificarea poate funcţiona ca o strategie a gospodăriilor de a gestiona riscul şi de a depăşi eşecurile de piaţă. Analiza diferenţelor dintre sistemele locale rurale şi agricole poate ajuta la construirea unor reţele mai puternice de producţie care pot contribui la îmbogăţirea ruralului şi în aceaşi timp se conformează cu aşteptările sociale. Termenul propagă faptul că sistemele agricole specifice contribuie la subsisteme economice. În Europa se poate observa creşterea diversificării economiei zonelor rurale: 35% din fermierii europeni au avut o altă activitate economică decât agricultura în 2007. 2009). naturale. Diversificarea poate reflecta pur şi simplu o perioadă de tranziţie în care gospodăriile se mută în afara activităţilor agricole. Autorii contrazic părerea că multifuncţionalitarea ar fi un argument deghizat pentru ajutorarea agricultorilor ineficienţi şi susţin că „multifuncţionalitatea ca concept nu refuză eficienţa. Diversificarea activităţii gospodăriilor agricole O economie rurală sănătoasă şi diversificată oferă oportunităţi de muncă şi în afara fermelor.

acestea se leagă de lanţul valoric al producţiei primare (cum ar fi procesarea şi vânzarea directă a produselor agricole) sau de folosirea resurselor fermei (pământ. De asemenea. concluziile OCDE (2009) indică importanţa mai mare a activităţilor în afara fermelor decât cele practicate în fermă (tabelul 2. cu exceptia faptului că acestea sunt adesea activităţi salarizate. turism. În ceea ce priveşte activităţile pe fermă. pensii În afara fermei Darea în chirie a terenurilor Agricultură altor agricultori Ocupare la o altă fermă pentru producţie agricolă Darea în chiriere a terenurilor Profesor. 2009 În ceea ce priveşte diversificarea activităţilor neagricole efectuate de agricultori.. gospodăriile mai bogate din zonele rurale au un nivel ridicat de participarea în. ci şi de peisajul rural înconjurător.1: Clasificarea activităţilor de diversificare a veniturilor gospodăriilor rurale Locaţie Factori de producţie Teren Activitate Cultivare de plante speciale. (OECD. În timp ce tipul diversificării variază de la o gospodărie la alta în fiecare ţară. asistentă Alte domenii pentru silvicultură. 2007:36). Dar motivul poate fi şi că statisticile nu reflectă noile activităţi de diversificare economică rurală. turbine de vânt. recreere şi acvacultură Artizanat. vin. pentru închiriere sau în agroturism). Tabelul 2. medicală. turbine de vânt Sursă: OECD. 2009). Capital Procesarea produselor agricole (caş. În plus. În afara turismului. ulei de măsline) Producere de energie din biomasă. forţă de muncă sau capital) pentru activităţi de împădurire sau în servicii (de exemplu. funcţionar etc.1). Vânzări directe şi producerea de Agricultură contractări (cultivarea materiale organice plantelor etc. Din păcate există puţine informaţii privind tipul activităţilor desfăşurate. au fost evidenţiate puţine diversificări în domenii noi. cum ar fi munţii sau peisajele de coastă (OECD. ceea ce nu este un rezultat surprinzător.de transport şi de telecomunicaţii s-au dezvoltat şi internetul oferă posibilităţi enorme agricultorilor din zonele mai îndepărtate pentru a-şi vinde produsele sau a oferi serviciile lor. vizitatorii atraşi de agroturism nu sunt atraşi doar de exploataţia agricolă. În aproape toate cazurile. ponderea mai mare a veniturilor neagricole este asociată în general cu o bunăstare mai ridicată.) Pe fermă şi de biomasă Domeniu Alte domenii Silvicultură. excavarea zăpezii etc. 2009) 77 . şi o mai mare parte a veniturilor din. activităţi neagricole. gospodăriile mai bogate au o pondere mai mare a celor specializaţi în activităţi neagricole (Davis et al. deoarece utilizarea resurselor şi competenţelor existente în familie este mai la îndemână decât dezvoltarea unui ansamblu de servicii noi (de exemplu cursuri de formare în utilizarea calculatorului). prelucrarea lemnului Cumpărarea unor terenuri noi Venituri din investiţii.

2. Uneori se aplică o limită prag a activităţilor neagricole (de obicei 50% din venituri agricole).4. 2009. oferind locuri de muncă pentru localnici. Potenţialul agroturismului este mai mare în regiunile atractive din punctul de vedere al peisajului şi al potenţialului pentru activităţi sportive şi de agrement. prin promovarea vânzărilor de branduri locale. 2. depind de modul în care agricultura este definită. se poate constata că prima etapă de prelucrare are loc în zonele rurale. şi creşte mai rapid în zonele rurale decât în zonele urbane. 2009). Cu toate acestea. acest sector joacă deja un rol major în cele mai multe dintre ţări membre. fiindcă potenţialul de creştere şi de a crea oportunităţi de angajare este limitată de infrastructura locală şi de competenţele lingvistice ale populaţiei locale (EC..2. unde sunt concentraţi consumatorii (OECD.3. 2009). Dacă se aplică o definiţie mai restrânsă a activităţii agricole. precum şi încurajarea conservării mediului natural. 2007). aproape de producţia primară. în timp ce prelucrarea ulterioară şi distribuţia sunt situate în zonele urbane. cerinţele administrative şi complexitatea operaţiunilor pe fermă pot creşte în urma diversificării economice.2. menţinând astfel în continuare status quo-ul fermei în ceea ce priveşte cerinţele administrative şi facilităţile speciale. OECD. 2009. În aceste cazuri. în esenţă. Turismul Una din posibilităţile de creştere a zonelor rurale provine din turism. 78 . inclusiv peisajele. Deseori se utilizează o definiţie largă a agriculturii. permiţând ca mai multe forme de activităţi de diversificare să fie clasificate ca activităţi agricole sau fermiere. turismul poate fi un element important care contribuie la vitalitatea regiunii prin îmbunătăţirea viabilităţii exploataţiilor. Agroturismul nu este o soluţie general aplicabilă pentru toate zonele rurale. Todorova. Cele mai multe gospodării rurale în majoritatea ţărilor menţin activităţile agricole şi în acelaşi timp participă în alte activităţi în afara fermei (Davis et al. Diversificarea economiei rurale evident nu înseamnă abandonarea completă a activităţilor fermiere. Cu 27% a locurilor de cazare ale UE-27 în zonele predominant rurale. în general.Impactul reglementărilor de muncă. agroturismul poate fi doar un element dintr-o strategie mult mai largă pentru diversificarea activităţilor agricole şi stimularea creşterii economice în zonele rurale. Industria Deşi situaţiile sunt foarte diverse şi localizarea industriei este influenţată de mai mulţi factori. peste care nu se mai pot obţine beneficiile aferente statutului de agricultor (OECD. 1996). al sistemelor de securitate socială şi al sistemelor fiscale asupra diversificării.

din cauza mobilităţii geografice mai ridicate ale populaţiei cu calificări speciale. producând efecte mai mari asupra şomajului şi a participării forţei de muncă pe piaţa muncii.2. Experţii menţionează următoarele condiţii de creştere economică: infrastructura. Naveta a schimbat multe zone rurale..Weingarten et al. dar poate totodată redirecţiona cererea pentru serviciile cheie de la furnizorii locali către cele urbane. însă. economiile dominate de ocupaţii profesionale pot fi asociate cu migraţia mai mare. va fi doar de importanţă minoră.5.. rezultând într-un declin în furnizarea serviciilor locale. Economia urbană Naveta poate contribui la reducerea şomajului din zonele rurale. poluarea şi problemele de mediu etc. ceea ce poate reprezenta o sursă suplimentară de privaţiune pentru grupurile vulnerabile (cum ar fi persoanele în vârstă şi copiii). în consecinţă turismul poate juca un rol important numai în anumite zone cu condiţii favorabile. (Bertolini et al. În zonele rurale dezvoltarea economiei locale şi crearea de locuri de muncă locale produc beneficii mai mari pentru forţa de muncă autohtonă. 2008). Rezidenţii din zonele îndepărtate care se confruntă cu scăderea oportunităţilor de muncă pe plan local nu au multe oportunităţi de muncă nici în zonele din apropiere pentru care să facă navetă. turismul poate produce reacţii diferite ale ofertei la fluctuaţii. Deoarece atrage forţă de muncă dintr-un anumit segment al pieţei forţei de muncă. probabil. Fluctuaţiile cererii forţei de muncă în sectoarele tradiţionale (cum ar fi industria minieră şi industria prelucrătoare) pot produce răspunsuri diferite din partea ofertei. consideră necesară o atitudine critică faţă de evaluările aproape universal-pozitive cu privire la importanţa (agro)turismului. contribuţia turismului. 2. făcându-le mai asemănătoare cu zonele peri-urbane caracterizate de probleme cum ar fi inflaţia mare pe piaţa locuinţelor. De asemenea. urmat de industria prelucrătoare. 79 . Weingarten. costurile de transport. deoarece turismul este o piaţă globală extrem de competitivă. deoarece aceste sectoare se caracterizează prin venituri relativ ridicate şi astfel pot fi mai mulţi solicitanţi şi din alte zone. produse alimentare şi băuturi specifice şi de tehnologia informaţiei. Pentru majoritatea regiunilor. (2004) rezumă opiniile mai multor experţi din Europa Centrală şi de Est şi conclude că pentru a crea surse alternative de venit în zonele rurale aşteptările cele mai mari se leagă de turism. 2009). fiindcă zonele rurale atrag mai puţini lucrători din afară (Partridge et al. Cercetări despre piaţa forţei de muncă rurale sugerează că îndepărtarea de la zonele urbane poate fi asociată cu naveta mai scăzută şi cu migraţia mai mare. instituţiile pentru sprijinirea turismului şi accesul la capital. decât în zonele urbane.

1999). că infrastructura nedezvoltată de transport şi de comunicaţii poate fi o barieră şi cauzează costuri suplimentare de participare a forţei de muncă. (2007). de capital etc. de asemenea.3. 2. Europa de Est şi America Latină. a fost că în regiunile rurale mai dotate cu infrastructură creşterea ocupării forţei de muncă este mai mare (Terluin şi Post. dezvoltarea infrastructurii nu este suficientă pentru a creşte nivelul de ocupare a populaţiei rurale. atât pe termen scurt cât şi pe termen lung. şi prin creşterea productivităţii. Nizalov şi Schmid (2008) au declarat. Una dintre concluziile proiectului de cercetare denumit „Agricultura şi ocuparea forţei de muncă în regiunile rurale ale UE” efectuat în 1997 şi 1998. identificate în literatura de specialitate. însă nu suficientă. 2009). 2005b). dar disponibilitatea acesteia nu depăşeşte celealte limitări care pot exista în comunităţile rurale.). în cazul în care firmele şi lucrătorii rurali sunt angajaţi în timpul procesului de construcţie. şi creşterea veniturilor rurale necesită investiţii publice în şcoli. în facilităţi de sănătate şi în infrastructura de transport şi de comunicaţii (Hertz et al. Internetul şi comunicaţiile de bandă largă pot contribui la depăşirea barierelor geografice (EC. Fox si Porca (2001) au studiat în profunzime impactul investiţiilor în infra-structura rurală şi au ajuns la concluzia că infrastructura poate influenţa performanţa economică rurală în trei moduri: prin extinderea utilizării resurselor existente (de muncă. mărimea.3.. au constatat că accesul la infrastructură este asociat semnificativ şi pozitiv cu participarea în.) oferă potenţialul necesar pentru stimulare economică pe termen scurt. Construirea infrastructurii (autostrăzi. Calitatea infrastructurii locale este un factor important pentru accesul la locurile de muncă de înaltă productivitate. Factorii care influenţează ocuparea forţei de muncă rurale Principalii factori care influenţează ocuparea forţei de muncă rurale. structura pe vârste şi gen. Resursele existente vor fi folosite în mod mai intens. O infrastructură inadecvată poate inhiba creşterea. Infrastructura rurală Importanţa infrastructurii pentru ocuparea forţei de muncă rurale a fost studiată în mod intens şi cercetătorii recunosc că lipsa infrastructurii este un obstacol pentru ocuparea forţei de muncă.1. Davis et al. prin atragerea de resurse suplimentare pentru localităţile rurale. atunci când cererea derivată este mai mare. sunt: infrastructura. În opinia autorilor infrastructura este o condiţie necesară. starea de sănătate şi nivelul educaţional al populaţiei. centrale electrice etc.2. şi reîntoarcerea la ocuparea neagricolă. 80 . într-o cercetare comună a Băncii Mondiale şi FAO care implica ţări din Asia. Africa. pentru creşterea economică. precum şi proprietatea asupra pământului. cu toate acestea.

cultural şi de mediu este că „cel puţin îşi menţin populaţia şi astfel o structură de vârstă viabilă.3. având în vedere importanţa lor. 2001).Nici câştigurile economice ale infrastructurii îmbunătăţite nu sunt aceleaşi pentru toate zonele rurale. este nevoie de infrastructură pentru a creşte calitatea vieţii. în timp ce regiunile îndepărtate au cel mai puţin de câştigat din investiţiile de infrastructură. Depopularea şi pierderea serviciilor sunt blocate într-o îmbrăţişare recursivă formând o „spirală descendentă”: mai puţine persoane înseamnă servicii mai sărace 81 . De obicei.2. şi îmbunătăţirea infrastructurii poate fi foarte importantă pentru ocuparea forţei de muncă în zone izolate cu potenţial turistic important (Fox şi Porca. Costurile curente ale funcţionării şi întreţinerii serviciului pot crea probleme majore în locaţiile distante în cazul în care infrastructura este îmbunătăţită în speranţa unui câştig economic. Structura demografică şi starea de sănătate a populaţiei Populaţia este un factor important al ocupării rurale. având impact atât asupra ofertei cât şi a cererii forţei de muncă. din cauza densităţii scăzute a populaţiei. Zonele îndepărtate dispun într-o măsură mai mică şi de alţi factori care să susţină o creştere puternică (forţa de muncă este adesea foarte dispersată şi lipsită de aptitudinile necesare). Bryden a subliniat la Conferinţa Europeană de Dezvoltare Rurală care a avut loc la Salzburg. trebuie luate decizii privind prioritizarea locului şi domeniului îmbunătăţirilor. distanţa şi dificultatea mişcării bunurilor pe piaţă poate fi doar parţial atenuată cu o infrastructură de transport şi de telecomunicaţii bună. prima şi cea mai importantă caracteristică cheie a localităţilor rurale sănătoase din punct de vedere economic. aceasta înseamnă şi faptul că acestea au o rată pozitivă de migraţie netă” (EC. chiar şi atunci când o parte din costurile de construcţie este finanţată din subvenţii (Fox şi Porca. între 12-14 noiembrie 2003. deoarece costurile de furnizare a serviciilor create pot fi foarte ridicate. Cum John M. Creşterea ocupării forţei de muncă şi creşterea populaţiei sunt conectate în regiunile rurale. Pe de altă parte. Deoarece resursele sunt insuficiente pentru furnizarea serviciilor de înaltă calitate pentru fiecare tip de infrastructură. 2. dacă populaţia este scăzută şi dispersată (Fox şi Porca. 2001). social. în general. Zonele intermediare şi integrate economic. 2001) şi pieţele locale reprezintă un obstacol pentru dezvoltarea industriei şi al comportamentului antreprenorial eficient în zonele rurale (Bertolini et al. 2004b). Numărul adulţilor dintr-o gospodărie se dovedeşte a fi cel mai important factor de reducere a sărăciei conform Nizalov şi Schmid (2008).. 2008). conform Terluin şi Post (1999). au mai multe şanse să obţină câştiguri economice din infrastructura îmbunătăţită (fiindcă infrastructura poate ajuta la crearea economiilor externe în aceste regiuni). Mărimea populaţiei poate fi un factor de limitare pentru dezvoltarea afacerilor locale (care ar putea crea locuri de muncă): costurile furnizării serviciilor pot fi foarte ridicate.

Conform concluziilor anchetelor naţionale privind ocuparea forţei de muncă rurale neagricole efectuate în Armenia.. că nivelul de şcolarizare este pozitiv şi semnificativ asociat cu ocuparea rurală salarială neagricolă. rezidenţii originali sunt adesea dezavantajaţi. 2002). 2004). SUA. În majoritatea cazurilor şcolarizarea reduce participarea în activităţile agricole (Davis et al. Educaţia permite persoanelor să se implice în activităţi neagricole şi pentru că dezvoltă încrederea în sine (Davies et al. 2007). cei cu nivel de educaţie mai ridicat se angajează mai des în activităţi neagricole. 2006). 2002).3. După studierea sărăciei în comunităţile mici din Michigan. Educaţia este un factor important pentru accesarea locurilor de muncă de înaltă productivitate şi venituri mari. şi cum observă Joseph (2002). în timp ce îmbunătăţirea infrastructurii fizice este o altă cale (ILO.şi serviciile mai sărace fac ca zona rurală să devină din ce în ce mai puţin atractivă oamenilor pentru a rămâne acolo (Joseph.. din cauza puterii mai mari de influenţare a noilor veniţi. rata de activitate tinde să fie mai mare şi economia este mai diversificată decât în alte regiuni rurale. dar ridicarea nivelului de educaţie necesită investiţii din partea statului (în şcoli) şi din partea oamenilor (Hertz et al. 2004). pentru că educaţia este recompensată mai bine în astfel de activităţi. Menţinerea oamenilor în educaţie este considerată în Franţa cel mai eficient mod de a combate o criză. Investiţia în capitalul uman prin educaţie şi sănătate este unul dintre căile de creştere a productivităţii din sectorul rural. în special în regiunile rurale îndepărtate „concentrarea resurselor în modernizarea educaţiei şi nivelul de calificare a forţei de muncă locale par să ofere beneficii mult mai mari decât investiţiile în infrastructurile noi. de asemenea. Creşterea dezvoltării rezidenţiale în zonele rurale din apropierea oraşelor duce la expansiunea populaţiei neagricole şi la conflicte între priorităţile rezidenţilor vechi şi noi.” Terluin şi Post (1999) au constatat că. Oamenii cu nivel de educaţie mai scăzut au rate mai mici de ocupare. Fox şi Porca (2001) sugerează că. Numărul locurilor de muncă pentru persoanele necalificate a scăzut mult mai repede decât numărul persoanelor tinere 82 . din cauza lipsei acelor sectoare economice care oferă locuri de muncă pentru forţa de muncă necalificată (Girasek şi Sik. 2009). Georgia şi România în perioada noiembrie 2001 – martie 2002. Nivelul de educaţie al populaţiei rurale Creşterea economică este legată de creşterea nivelului de educaţie al forţei de muncă. Nizalov şi Schmid (2008) au constatat că caracteristicile ofertei forţei de muncă joacă un rol mai important în determinarea sărăciei comunităţii decât condiţiile cererii forţei de muncă. O cercetare mondială privind activităţile generatoare de venituri rurale a constatat. şi motivează mai multe familii printre care şi cele mai defavorizate (Baudelot.. 2. în regiunile rurale cu pondere mai ridicată a populaţiei înalt calificate.3.

Economiile bazate pe valorificarea resurselor locale (inclusiv cunoştinţele locale) folosind alte tipuri de resurse şi cunoştinţe. cererea pentru forţa de muncă înalt calificată şi pentru angajaţii din sectorul de servicii se va intensifica şi va creşte cererea pentru absolvenţii de colegii şi universităţi (Suessmuth. fie prin posibilităţile de creare de noi cunoştinţe. fac comunităţile rurale mai puţin vulnerabile la concurenţa internaţională şi mai atractive pentru angajatori. tehnologice şi comerciale).. Pe lângă importanţa general-recunoscută a cunoştinţelor „moderne” (ştiinţifice. ca urmare. de asemenea. industrial. Locurile de muncă care necesită calificare mai ridicată tind să plătească mai mult şi oferă beneficii mai multe. cât şi la nivelul comunităţii şi să includă cunoştinţe locale şi neprofesionale în procesul decizional. proiectele ar trebui să promoveze activităţi economice durabile atât la nivelul gospodăriilor. un aspect al dezvoltării durabile a acesteia. Declinul ponderii forţei de muncă ocupate cu calificare redusă în zonele rurale a rezultat. care este în creştere şi unde un loc de muncă tipic cere competenţe mai mari decât în industria prelucrătoare.care părăsesc şcoala fără calificări sau cu calificare foarte slabă. uman şi social local (Tovey et al. Ponderea locurilor de muncă necesitând calificare scăzută a fost în declin continuu în SUA pe parcursul secolului al XX-lea. prin intermediul relaţiilor personale sau de familie (Bruckmeier and Tovey. din schimbările ocupaţionale din industrie: substituţia dintre capital şi forţa de muncă (în special în industria prelucrătoare) a atenuat cererea pentru muncitorii mai puţin calificaţi. minerit sau în agricultură. şi. majoritatea lucrătorilor rurali cu o calificare scăzută sunt angajaţi în sectorul serviciilor. nu există suficiente locuri de muncă necalificate (Baudelot. 2002). 2009). În mod ideal. care sunt adesea limitate în zonele rurale. aproape în totalitate. iniţiativele de dezvoltare pot eşua. pentru că în absenţa acestora. informale). Astăzi. Înţelegerea factorilor care conduc la schimbări în nivelul de calificare ar putea ajuta zonele rurale să aleagă strategii mai eficiente de dezvoltare şi să se asigure că toate grupurile beneficiază de creşterea economică (Gibbs. asigurând menţinerea capitalului natural. Locurile de muncă de înaltă calificare. fie prin întoarcerea migranţilor sau prin menţinerea contactelor cu cei care au plecat. Bruckmeier şi Tovey (2009) a subliniat importanţa „cunoaşterii neprofesionale” (locale. ar putea părea să aibă cel mai mare potenţial pentru dezvoltarea rurală durabilă. care poate fi o resursă specifică a dezvoltării locale. Migraţia netă negativă se poate transforma. Chiar dacă cererea viitoare de forţă de muncă nu poate fi prognozată cu certitudine. simultan. într-o resursă de cunoştinţe pentru oamenii rurali. 83 . şi a crescut cererea pentru personalul cu aptitudini manageriale. 2002). profesionale şi tehnice. 2009). 2005). de asemenea. Aceste activităţi economice pot deveni o parte organică a vieţii comunităţii.

Lipsa de teren agricol împinge forţa de muncă către locuri de muncă salariate. Ocuparea unor locuri de muncă salariate este determinată. Însă concentrarea agriculturii de subzistenţă în parcele foarte mici poate creşte riscul sărăciei. de factori de capital uman. (2007) sugerează că mai multe hectare de teren deţinute de o gospodărie înseamnă o probabilitate mai mare de participare în activităţi fermiere. Gospodăriile cu mai mult teren şi animale sunt mai puţin susceptibile de a avea o întreprindere neagricolă.4. reducând necesitatea de a căuta venituri suplimentare neagricole. 84 . Davis et al.3. deoarece fermele mai bine dotate generează mai multe venituri. în principal. Proprietatea funciară Proprietatea funciară este un alt factor important al ocupării forţei de muncă rurale. care sunt mai mari şi au nivelul de educaţie mai ridicat (Davies et al.2. şi este mult mai probabilă în rândul gospodăriilor care au mai puţine persoane în întreţinere. 2004).

dar se situează sub media europeană şi sub pragul de 32-35%. în timp ce schimbarea categoriei de folosinţă a terenului agricol în cel forestier apare.427. Aproape toate terenurile agricole şi peste o treime din terenurile forestiere sunt 85 . Reducerea suprafeţelor de teren agricol. calculat având în vedere condiţiile naturale ale ţării (Guvernul României. 6.272. 2008). eroziunile de teren. Activitatea umană iresponsabilă duce la degradarea solului şi a pădurilor (Gavrilescu şi Giurcă.730.329 ha de păduri şi 155.1. din care 6. 2009a). dealuri. prin includerea acestora în zona urbană. decât în celelalte state membre ale UE. mai mult. identificate în capitolul anterior. lipsa de apă şi activitatea seismică) au un impact mai semnificativ asupra zonelor rurale. 2008b). Astfel. Terenul agricol acoperă 61. 2008). În acest capitol vom prezenta principalele caracteristici ale ruralului şi ale ocupării forţei de muncă rurale din România. podişuri (36%) şi câmpii (33%) (INS. în zonele defavorizate (Guvernul României. majoritatea problemelor sunt mai grave în România.3.678 ha în 2006.956 ha). Pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră reprezintă 27% din fondul funciar al României. în special. Ocuparea forţei de muncă rurale în România În mediul rural din România se regăsesc aproape toate problemele specifice ale ocupării forţei de muncă rurale. împărţit în munţi (31%). 2008b). iar ponderea terenului arabil este de 64. Proprietatea privată asupra terenurilor este predominantă în zonele rurale.391 km2. Suprafaţa agricolă a scăzut în ultimii ani. Transferul suprafeţelor de teren către sectorul forestier şi al construcţiilor a constituit cauza principală a reducerii suprafeţei agricole în ultimii douăzeci de ani. 3. 2000.05% (INS. seceta.8% din teritoriul ţării (14.349 ha alte terenuri cu vegetaţie forestieră (INS. 2008). Guvernul României. ponderea suprafeţelor împădurite în România este importantă. Utilizarea terenurilor Teritoriul României este de 238. Riscurile fizico-geografice (inundaţiile. reprezintă un fenomen întâlnit mai ales în jurul capitalei şi în zonele cu productivitate mai mare.

2008. 2009). 2000. schimbării dreptului de proprietate asupra terenurilor şi schimbărilor demografice în perioada de tranziţie. în special unde sunt condiţii bune pentru practicarea agriculturii (Kuemmerle et al. distanţa faţă de centrele de piaţă şi faţă de terenurile agricole au fost considerate ca factori importanţi şi au contribuit la înţelegerea caracteristicilor spaţiale ale abandonului terenurilor agricole. Plăţile pe suprafaţa de teren din FEADR. Cea mai răspândită schimbare observată în privinţa utilizării terenurilor a fost abandonarea terenurilor agricole. canalizare). Parametrii topografici (altitudine. ceea ce se atribuie declinului agriculturii.. creşterea cererii de biocarburanţi şi dezvoltarea agroturismului vor contribui la creşterea stimulentelor pentru repunerea terenurilor în circuitul agricol.6% din terenurile agricole şi aproximativ 33% din terenurile forestiere au fost restituite foştilor proprietari sau succesorilor legali. apă. Istudor. Ca rezultat. Infrastructura Zonele rurale din România sunt caracterizate de condiţii de trai nesatisfăcătoare. precum şi a infrastructurii sociale (servicii de sănătate şi învăţământ) (Gavrilescu şi Giurcă. Restituirea şi redistribuirea terenurilor agricole şi forestiere a început în anul 1991 şi s-a efectuat în mai multe etape succesive. 3. până în 2005. 95. creşterea preţurilor la alimente. cauzată de dezvoltarea slabă a infrastructurii fizice (drumuri. Guvernul României.1.2.privatizate. 2006. 2006. Apa potabilă se asigură din fântâni în multe zone rurale ale ţării 86 . pantă). Toderoiu. World Bank. Sursă: echipa de autori Figura 3. 2005).

Otiman subliniază că zonele rurale sunt caracterizate de densitatea scăzută a populaţiei şi menţinerea modului de viaţă tradiţional (Otiman.663.616 locuitori (10.6% la 18.8% la 17.472.025. Chiţea. populaţia rurală a României a scăzut cu 502 mii de persoane şi structura de vârstă a populaţiei s-a schimbat: ponderea populaţiei de 0-14 ani a scăzut de la 19. combinate cu o feminizare selectivă (în grupele de vârstă de peste 40 de ani) (Florian et al.3 copii/femeie). Principalele tendinţe demografice în ruralul românesc sunt scăderea continuă şi îmbătrânirea populaţiei (Gavrilescu şi Giurca. rata natalităţii este mai redusă decât media naţională. ceea ce duce la un spor natural negativ al populaţiei în mediul rural (Turtoi. 2005. 1999). cauze care duc la scăderea populaţiei începând din anii 1990. Florian et al. dar Alexandri şi Luca (2008) au arătat că.498.6 ani în 1990 la 72. 2000). Chiţea. 2008a). din cauza părăsirii mediului rural. În perioada 2000-2008. În mediul rural. dar a fost mai mare decât în zonele 87 . Numărul redus de locuitori pe km2 înseamnă.2% din populaţia rurală era de sex feminin şi 49. situaţia demografică nu este identică peste tot în spaţiul rural: există localităţi cu un accentuat proces de îmbătrânire şi localităţi cu o pondere mare a tinerilor (Retegan şi Rusu. Rata fertilităţii s-a redus de la 12. chiar şi după finalizarea programului SAPARD.3. iar mortalitatea infantilă peste medie îngreunează situaţia (Gavrilescu şi Giurcă. procesele demografice în România sunt caracterizate de o rată de fertilitate scăzută (1. de asemenea. 2009). 2004). în timp ce ponderea populaţiei de peste 65 de ani a crescut de la 17. 2000. 2007). Totuşi. infrastructura rurală nu s-a îmbunătăţit în mod apreciabil.4%.6 ani în 2007) şi un sold negativ al migraţiei externe. 2007). Caracteristicile socio-demografice ale populaţiei rurale româneşti au fost studiate în detaliu de economişti.0%) a trăit în zonele rurale. ponderea adulţilor şi a populaţiei în vârstă este în creştere şi ponderea populaţiei tinere este în scădere (INS. Populaţia României trece printr-un proces lent de îmbătrânire..812 bărbaţi şi 11. 50.3 născuţi vii la 1000 locuitori în 2000 la 10.Cel mai mare procent din totalul bugetului SAPARD în România a fost alocat pentru dezvoltarea infrastructurii rurale (Râmniceanu. un potenţial de dezvoltare mai redus (Retegan şi Rusu. 2007).804 femei). Caracteristicile socio-demografice ale populaţiei La 1 ianuarie 2009 populaţia României a fost de 21. 2003).2‰ în 2007.7%. din care 9. o uşoară creştere a speranţei de viaţă (de la 69.516 (45. 3. 2007).84% de sex masculin (INS Tempo. Ponderea populaţiei de 25-49 de ani din mediul rural este mai scăzută decât în zonele urbane.. 2003. Conform analizelor statistice recente.

20 0.63 11. Mortalitatea infantilă în mediul rural a fost de 14.16 6.268.2‰) (INS.2‰ în 2007. Structura nivelului de învăţământ este mai nefavorabilă în rândul tinerilor (15-24 ani) decât în rândul adulţilor între 25-54 ani (Tabelul 3.968 % 21. Guvernul României.. 2009b Situaţia cea mai critică privind nivelul de învăţământ apare în sectorul agricol. Kerekes.66 24.34 2. Crişan şi colab.369.05 1.urbane. 2009. Kerekes şi Vincze.42 36. 2007. 2008. 2007.27 Rural 4. Tudor.55 0.72 Urban 5. Guvernul României. Tabelul 3.4. 88 . 2006.17 27.40 3.95 0..29 27.62 5. Pregătirea educaţională a populaţiei ocupate rurale este mult inferioară populaţiei ocupate urbane (tabelul 3.41 32. 2007. Florian et al. 2008. 2008).100.121 12.1.153 2. acest lucru fiind confirmat în mod repetat şi de date statistice. 2003. Dumbravă.83 6.00 1. în anul 2008 Nivel de instruire Total Universitar de lungă durată Universitar de scurtă durată Postliceal sau de maiştri Liceal Profesional Treapta I liceală Gimnazial (clasele 5-8) Primar (clasele 1-4) Fără şcoală absolvită Total 9. 2007.1). 2008a.24 5. care stabileşte limitele de a extinde rezerva de forţă de muncă rurală în alte sectoare ale economiei (Vincze. 2007.2). Din cauza lipsei de materiale educaţionale. Populaţia ocupată după nivel de instruire.62 2. 2008). situaţia nu se va îmbunătăţi în viitorul apropiat (Berryman et al. Îmbătrânirea şi nivelul scăzut de educaţie sunt problemele majore ale forţei de muncă agricole. 2008c). Retegan şi Rusu. dar mai mare decât în mediul urban (10. infrastructurii educaţionale deficitare şi cunoştinţelor limitate a celor mai mulţi profesori şi directori de şcoli cu privire la reforma curriculară. pe medii. Alexandri. Toderoiu.. 2005).12 1.00 18.25 Sursă: calcule proprii pe baza INS.43 22. Nivelul educaţional Mai multe studii au subliniat faptul că nivelul scăzut de instruire al populaţiei rurale este o problemă gravă (Chiţea. 3.74 4. 2007. BNR. 2002.75 17. Vincze. mai mică decât în 2000.18 4. 2007. World Bank. Deficienţa competenţelor capitalului uman reprezintă o problemă majoră a forţei de muncă rurale în România.

pe grupe de vârstă.37 52. iar alţii au plecat peste hotare.37 0.92 0.604 251.98 3. 2000). Datorită politicii de pensionare între anii 1990 şi 2000.268.244 965.02 Sursă: calcule proprii pe baza INS. După constatarea lui Dumitru et al.23 0.289 462.65 13. 2005).34 32.05 1.93 2. peste o jumătate de milioane de persoane s-au mutat din mediul rural în urban (IER.59 1. 2005). un segment important de populaţie urbană s-a mutat în mediul 89 .153 438. cu atât rata migraţiei este mai mare.00 1.40 1.5.64 9.31 35.12 1.42 1.17 3.77 0.39 13.17 27. care reprezintă 80% din persoane migrate în străinătate între 1990 şi 2002 (Turtoi.95 3.22 4. 2005).63 11.17 33. (2004) cu cât o comunitate este mai dezvoltată şi mai aproape de un oraş.Tabelul 3.67 1.18 6.01 2.75 17. în anul 2008 Nivel de instruire Total (persoane) Universitar de lungă durată Universitar de scurtă durată Postliceal sau de maiştri Liceal Profesional Treapta I liceală Gimnazial (clasele 5-8) Primar (clasele 1-4) Fără şcoală absolvită Grupe de vârstă 15-24 25-34 35-49 50-54 55-59 60-64 65 ani ani ani ani ani ani ani şi peste 4.05 33.58 5.01 1.06 48.96 9.73 46. Nivelul de dezvoltare al localităţilor şi distanţa de la un centru urban sunt alţi factori care influenţează migraţia din zonele rurale.41 13.62 5.31 0.34 39. din mediul urban la rural.93 1.568 390.60 0.025 1.74 22.81 2.50 21.2.89 1.54 1. Populaţia rurală ocupată după nivel de instruire.48 23.51 2.13 38.30 0.37 2.41 32. unii s-au mutat la oraşe. 2009b 3.77 0. La începutul anilor ‘90.25 1. a facilităţilor de pensionare anticipată. de crearea condiţiilor pentru atragerea şi menţinerea tinerilor în afaceri agricole şi crearea condiţiilor pentru participarea femeilor la activităţi neagricole (Turtoi.70 0. Lipsa oportunităţilor de angajare şi atractivitatea scăzută sunt menţionate ca motive de migrare pentru tineri. pentru a lucra în zonele urbane şi în străinătate (Gavrilescu şi Giurcă.65 24.401.34 0. Anul 1990 a fost o perioadă de vârf în ceea ce priveşte numărul de persoane care au părăsit mediul rural.57 2.86 2.23 5.486 % Total 2.95 27.79 0.43 1. de patru-cinci ori mai mare în comparaţie cu alţi ani. Poate fi observată totodată o migraţie inversă.08 30.27 3. Fenomenul migratoriu este mai intens la populaţia sub 35 de ani.94 0.76 22.96 30. Migraţia Stabilitatea populaţiei în zonele rurale depinde de activitatea economică în zona respectivă.938 358.75 1.

000. în special în Spania. şi în industria prelucrătoare (confecţii de îmbrăcăminte). Chiar dacă cea 90 .000 şi 1. ceea ce a condus la deficit de forţă de muncă în România. după 1990. Migraţia din mediul urban în mediul rural a început să întrece la număr migraţia rural-urban începând din 1997. în special în construcţii. 2005b). Locuitorii din mediul rural care ar fi ales să se mute la un centru urban din apropiere. numai angajaţii cu cu nivelul de calificare mai ridicat fac navetă de la distanţe mai mari (Sandu. O altă categorie de populaţie venită din oraşe este cea educată. Naveta din mediul rural în mediul urban a scăzut cu aproximativ două treimi în perioada 1990-2001. 2004.rural şi a început să se ocupe cu agricultură de subzistenţă sau de semi-subzistenţă (Dumitru et al. Estimările lui Dăianu (2004) arată că numărul românilor care trăiesc şi lucrează în afara ţării era între 800. IER. cu venituri mai ridicate. Mobilitatea geografică internă este foarte scăzută. în special din cauza reîntoarcerii populaţiei care s-a mutat la oraşe în perioada de industrializare forţată. Migraţia circulatorie în străinătate a crescut după ianuarie 2002. remitenţele primite injectând lichidităţi în economia rurală. În sondajul „Barometrul Rural” din august 2006 (Gallup. din cauza lipsei de oportunităţi de angajare şi diferenţelor salariale considerabile între România şi ţările din Europa de Vest. Din raportul anual al Băncii Naţionale din România pentru anul 2007 (BNR. De obicei.5 milioane de persoane au plecat la lucru în străinătate. migraţia de la est la vest a devenit fenomenul de mobilitate cea mai răspândită (Diminescu. Peste jumătate din cei care se stabilesc în rural sunt persoane de peste 40 de ani. 12% dintre respondenţi au declarat că le-ar plăcea să lucreze în străinătate în următoarele 12 luni şi 17% dintre gospodării au avut cel puţin un membru al gospodăriei implicat după 1990 în migraţie sezonieră. Forţa de muncă din industrie nu a găsit loc de muncă în alte ramuri. 1996). 2005a). Migraţia internaţională are implicaţii economice şi sociale majore în mediul rural.. ponderea navetiştilor este mai mare în sate aflate la o distanţă de cel mult 12 km de la oraşele mari. După 1993 s-au manifestat două tendinţe: migraţia temporară-sezonieră şi migraţia transfrontalieră pentru scopuri comerciale (Diminescu. 2008c). 2008) reiese că în perioada 2002-2007 peste 1.700. Persoanele sub 35 de ani şi cei din gospodării cu venituri medii sunt mai dispuşi să lucreze în străinătate. mulţi dintre ei sunt şomeri sau pensionari care nu se pot întreţine la oraş. după ce restricţiile de călătorie în zona Schengen au fost uşurate. soldul migraţiei fiind negativ doar pentru populaţia de 20-29 de ani. Potrivit unui sondaj realizat în noiembrie 2001. care aleg să se stabilească în sate periurbane şi în satele cu potenţial turistic ridicat (INS. 2004). 2008a). au ales să emigreze în ţări străine. cu susţinerea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie şi Guvernul României. 1996). 2006). 2005). Germania sau Italia (INS. împreună cu copiii lor sub 15 ani. Naveta înspre zonele urbane depinde de distanţă. 80% din migranţi provine din mediul rural (Dumitru et al.. cele mai afectate au fost satele situate aproape de oraşele mici (Sandu.

Migraţia de muncă poate duce şi la o relativă lipsă de forţă de muncă. În plus. de a contribui la creşterea economiei şi a ocupării forţei de muncă. care produc în principal pentru consum propriu şi doar marginal pentru piaţă. a asigura protecţia resurselor naturale şi întreţinerea peisajului. Dumitru et al.. România se diferenţiază de celelalte state din Europa Centrală şi de Est (unde agricultura a pierdut din importanţă după 1990) prin faptul că aici. agricultura a devenit „tampon ocupaţional”. România are un potenţial agricol important. 2004). 2009). prin diversificarea activităţilor economice. Guvernul României. economia rurală rămâne slab integrată în economia de piaţă (Guvernul României. care a absorbit o parte importantă din forţa de muncă disponibilizată din industrie şi minerit în perioda de tranziţie (Dumitru et al. este eficientă din punct de vedere economic. migraţia populaţiei tinere din zonele rurale pune în pericol mecanismele tradiţionale de solidaritate dintre generaţii la nivelul comunităţii (Ciucă et al. 2004. O exploataţie agricolă sustenabilă asigură un venit decent pentru agricultori şi familiile lor.mai mare parte a transferurilor de bani intră în imobiliare (locuinţe şi terenuri) şi în consum. cu prieteni sau cu alte persoane. Toderoiu. împreună cu sectoarele în amonte şi în aval. 2009. migraţia internaţională are şi costuri sociale. 2006. Importanţa agriculturii Economia rurală din România este slab diversificată şi depinde într-o prea mare măsură de agricultura dominată de ferme de subzistenţă şi semi-subzistenţă. comportamentului şi nivelului lor educaţional (Diminescu.. contribuie la dezvoltarea economică generală. 2005b). UNPD. a creşte calitatea vieţii şi a asigura accesul la servicii moderne pentru persoanele din mediul rural (Kerekes şi Vincze. este transmisibilă generaţiilor viitoare şi regenerabilă din punct de vedere ecologic (Turtoi et al. de agrement şi activităţi culturale pentru vizitatori. Cu toate acestea. Documentele programatice reflectă aşteptări ridicate privind agricultura: a produce alimente sigure în cantităţi suficiente şi într-un mod sustenabil.. 2008). a contribui la oferta de energie. Agricultura.. 3. 2006. 2009). 2008). Familiile sunt dislocate şi copiii sunt adesea lăsaţi cu membrii familiei rămase acasă. 2008. la cei care au lucrat în străinătate se poate observa schimbarea atitudinii şi creşterea spiritului antreprenorial. Astfel. după 1990. 2007). 2000. 1996. a asigura oportunităţi de recreere (relaxare. Astfel. Gavrilescu şi Giurcă. migraţia internaţională „deschide calea pentru modernizarea şi dezvoltarea rurală”. ceea ce implică consecinţe asupra dezvoltării lor. reabilitare). solurile sunt favorabile pentru activităţi de producţie vegetală în sudul şi în vestul ţării (Guvernul României. Vincze. 91 . Stoica. şi anume asupra sănătăţii lor fizice şi psihice.6.

Ponderea agriculturii din PIB în România este superioară mediei UE (CE.. România utilizează 23% din totalul forţei de muncă ocupată în agricultură. Istudor. valoarea adăugată brută agricolă a fost de 13. România deţine 8% din totalul suprafeţei agricole utilizate (UAA) în cadrul UE-27. ceea ce arată că productivitatea muncii în agricultură este scăzută. În 2000-2006 România a produs aproximativ aceeaşi gamă de produse agricole. Productivitatea muncii. Dumitru et al. Producţia agricolă în România a avut o fluctuaţie moderată în perioada de tranziţie. pe de o parte. Toderoiu. lipsa de unelte şi echipamente împiedică. În perioada 1990-2000.. iar. 2005). la 8% din suprafaţa agricolă utilizată (UAA) al UE-27. Fermele de subzistenţă nu vor avea 92 . dar cu costuri interne mai mari şi cu eficienţă mai mică (Dobroteanu. de asemenea. Terenurile şi forţa de muncă sunt folosite sub potenţialul lor economic. Nivelul redus al mecanizării. Vincze. Retrocedarea terenurilor agricole (conform Legii nr. 2006). 2006. 2008b). 2006). Zahiu şi Lazăr. 2000. 2004.6% din totalul VAB. 2004). Chiţea. ca rezultat la creşterii veniturilor (Istudor.. Producţia alimentară a scăzut în 1997-2000 în urma liberalizării preţurilor produselor alimentare.. 2008. 2006. 2008). Scăderea nivelului de performanţă se datorează insuficienţei de capital financiar şi uman (tehnologie si management) (Otiman. Producţia medie agricolă din România ajunge la aproximativ 40% din nivelul optim de producţie al capitalului natural şi biologic (productivitatea solului şi a culturilor). Gavrilescu şi Giurcă. dezvoltarea gospodăriilor ţărăneşti. 2004). 2000. producţia culturilor agricole. Toderoiu. Davidovici et al. cum ar fi satisfacerea nevoilor de uz casnic (Turtoi. (2008) arată că. iar UAA pe cap de locuitor este de 1. 2007). un număr mare de ferme de subzistenţă. în timp ce 32% din forţa de muncă a fost ocupată în agricultură şi silvicultură. valoarea adăugată brută pe ha în România a fost 63% din media UE-27 şi valoarea adăugată brută pe lucrător agricol a fost de numai 22% din media UE-27. 2004. s-a dezvoltat o economie rurală duală: ferme comerciale de stat. 2005. rata de conversie a furajului şi competitivitatea globală a agriculturii româneşti este redusă comparativ cu standardele UE (Dumitru et al. pe de altă parte. 2000. Agricultura de subzistenţă şi de semi-subzistenţă se practică de o pondere foarte mare de ferme şi acestea reduc performanţa agricolă. În 2006. astfel în 2001 a fost la nivelul anilor 19891990 (Dumitru et al. 2004). 18 din 1991) a avut ca rezultat structura excesiv fragmentată a exploataţiilor agricole. Fermele de subzistenţă în principal produc pentru consum propriu (Dumitru et al. Râmniceanu. Deseori este dificilă diferenţierea dintre activităţile economice ale gospodăriilor agricole şi activităţile fără scop economic.7 ori mai mare decât media UE-27 (Davidovici et al. La nivel naţional. şi a crescut ca urmare a consumului intern între anii 2001-2004. ca şi UE-15. Gavrilă. ceea ce este principalul obstacol în dezvoltarea unei agriculturi viabile şi competitive în România (Turtoi. 2008). dar realizează doar 4% din producţia agricolă şi 5% din valoarea adăugată brută (VAB) agricolă.. 2009f. în 2006.

. Pentru a creşte competitivitatea produselor agroalimentare româneşti pe piaţa UE. 2008.. Râmniceanu. Dobroteanu. 2004. Râmniceanu. Peste 90% din fermele agricole sunt administrate de către oameni fără o formare profesională în domeniul agricol (Sălăşan şi Fritzsch. 2006). Toderoiu. 2009).niciodată capacitatea financiară de a investi în utilaje moderne (Vincze. Toderoiu. Florian et al. financiare şi de marketing necorespunzătoare. 2004). 2004. proprietarii exploataţiilor agricole au cunoştinţe economice. Chiar dacă există exces de forţă de muncă agricolă (Dumitru et al. iar serviciile de consultanţă sunt limitate (Dobroteanu. 2008). Sursă: echipa de autori Figura 3. Sectorul de prelucrare a produselor agro-alimentare ezită să cumpere de la un număr mare de producători mici din cel puţin două motive: din cauza creşterii costurilor de tranzacţie şi a lipsei de omogenitate a calităţii materiei prime achiziţionate. 2007. 2007. Dobroteanu. 2006. 2000. 2004. 2008. Dificultăţile de comercializare a producţiei agricole au crescut şi agravează situaţia mai multor ferme de semi-subzistenţă (Otiman. 2008). precum şi îmbunătăţirea distribuţiei de produse agroalimentare. 2006. Gallup.2. mai ales în cazul legumelor şi fructelor (Istudor. Luarea în arendă 93 . Dona. 2000. proporţia forţei de muncă calificate în agricultură este redusă (Otiman. Dumitru et al. Calul şi căruţa reprezintă deseori mecanizarea gospodăriilor ţărăneşti Structura de producţie fragmentată duce la dificultăţi în procesul de vânzare a produselor agricole. este necesară constituierea şi consolidarea dimensiunii optime (viabile) a exploataţiilor agricole.. Dona. Grupurile de producători şi depozitele special amenajate sunt actorii principali a pieţelor agricole. care produc o cantitate suficientă de produse cu o calitate omogenă. Toderoiu. 2000). 2003. 2006).

Producătorii nu sunt capabili de a adăuga valoare ridicată produselor exportate. lărgirea ariei serviciilor culturale. dar în cele mai multe părţi ale ţării minele au fost închise (Florian et al. 2007. 2009. de nivelul educaţional scăzut şi cunoştinţele slabe de limbi străine în rândul populaţiei rurale. 2006). Otiman. 3.. Mineritul a fost o activitate economică complementară pentru unele zone rurale. care sunt în cea mai mare parte neprelucrate. 1999. aproximativ 16% din populaţia ţării este client potenţial al activităţilor turistice rurale. Turismul rural ar putea fi un instrument adecvat al revitalizării zonelor rurale prin păstrarea sau crearea locurilor de muncă. de condiţiile nesatisfăcătoare de cazare. menţinerea serviciilor. performantă şi profitabilă. conservarea resurselor naturale şi susţinerea artei şi meşteşugurilor rurale ca atracţii turistice). deoarece bunurile importate sunt mai competitive (Toderoiu. 2007). Dumitru et al.. pentru formarea unor exploataţii agricole de dimensiuni mai mari cu costuri reduse de investiţii. Potrivit rezultatelor unui studiu prospectiv efectuat în 2001. Cererea de produse ecologice la nivel naţional este încă sub 1% din totalul produselor alimentare cumpărate. 2004). 2003).. prin creşterea diversităţii locurilor de muncă. aceste rezultate ne arată că în România există piaţă internă pentru turismul rural (Naghiu et al. cererea pentru produsele locale a scăzut. iar populaţia ocupată în agricultură trebuie să scadă (Dumbravă. sprijinirea exploataţiilor agricole.a terenurilor ar putea fi o metodă alternativă. Producţia la hectar sau producţia animală trebuie să crească. În august 2006. 2009). precum şi prin întreţinerea peisajului. cum ar fi comerţul şi construcţiile (Gallup. dar mai sustenabilă şi care oferă mai multe oportunităţi de locuri de muncă. Capacitatea industriei de prelucrare a alimentelor nu este utilizată în întregime din cauza lipsei de materie primă.7. Voicilaş. doar 5% din respondenţii Barometrului Rural au exprimat intenţia de a înfiinţa o afacere neagricolă. 2002). Activităţile artizanale şi serviciile rurale de asemenea au scăzut (Vincze. 2000). Dezvoltarea turismului rural şi a agroturismului este însă limitată de infrastructura de acces precară. 2005). 94 . cele mai multe dintre ele putând fi acoperite prin dezvoltarea activităţilor neagricole (Davis şi Cristoiu. dar este un sector dinamic în creştere (Rusali. Otiman (1999) propune agricultura multifuncţională. ca o modalitate alternativă de dezvoltare mai puţin productivă. Naghiu et al. precum şi de problemele legate de siguranţă (Otiman. 2006. Industria a fost aproape exclusiv amplasată în mediul urban. Activităţi economice neagricole Nivelul scăzut de diversificare a activităţilor neagricole în România susţine ipoteza de subutilizare a resurselor locale şi dezvăluie o serie largă de necesităţi existente la nivelul satelor.. iar localităţile rurale industriale au primit statut de oraş.

Davidovici şi Davidovici. Numai 0. Trebuie să avem grijă ca la implantarea activităţilor neagricole în mediul rural caracteristicile principale ale ruralului să nu fie afectate. 2008. 2007).4%. comparativ cu media UE de 4. iar rata de activitate a fost 60.5% în mediul rural şi 50.. 3. Unele zone rurale din România au potenţial turistic ridicat 2005). în 1930. Caracteristicile pieţei forţei de muncă rurale din România Conform recensământului din 1930. 2006. ponderea populaţiei active în România a fost în medie 58. 72. 2007.4% din populaţia ţării trăia din exploatarea pământului şi 78. iar o zonă de producţie şi de industrializare duce la urbanizarea teritoriului (Otiman.1% din economia rurală provine din agroturism.2% în mediul urban. 1939). 2004. Astfel.8. Dumbrava. 95 . 2008a).. Istudor.3. agricultura va rămâne principala activitate economică în mediul rural românesc (Dumitru et al. 1999).4% şi numai în 182 (din 2.2% din populaţia activă a lucrat în acest domeniu (Gusti. Lazăr et al. Cel puţin pe termen mediu. deoarece populaţia rurală a fost ocupată aproape exclusiv în exploatarea pământului şi în această activitate au fost implicaţi şi membrii familiei (cei care nu au fost remuneraţi pentru munca lor). pentru că spaţiul rural este în principal o zonă agricolă. şi mai mulţi autori consideră că agricultura este una dintre cele mai importante resurse pentru dezvoltarea economică din România (Zahiu şi Lazăr.Sursă: echipa de autori Figura 3. Populaţia activă a fost mai bine reprezentată la sate decât la oraşe. 2000).685) comune există pensiuni sau ferme agroturistice (Otiman.

5 10.1 28.2 5471 5101 370 4753 53.6 Sursă: INS 2003. 2007).3 20. au fost cu mult peste ratele din mediul urban (tabelul 3.3 21. 2008 Activitate economică Total forţă de muncă ocupată (persoane şi %) Urban 5100968 Agricultură 123211 (2.8 18.5 0.3 Sursă: INS. Chiţea. dar realitatea din spatele cifrelor ne dă mai degrabă motive de îngrijorare. Structura forţei de muncă ocupate. Problema principală este că ocuparea forţei de muncă rurale în România este în primul rând şi preponderent agricolă (tabelul 3.8 14. precum şi rata ocupării forţei de muncă în zonele rurale au fost peste media naţională şi. 2004.2 82.4 29. o parte importantă a populaţiei rurale peste vârsta de pensionare continuă să lucreze (Dumitru et al.1 13. pe vârste şi sectoare ale economiei naţionale.0 7.6 18. astfel.1 22.7 89. toate persoanele apte de muncă sunt considerate active în mediul rural şi toate persoanele care lucrează în fermele familiale sunt considerate agricultori.1 5.1 31.7 65 ani şi peste (%) 0.9 6.Cu peste şaptezeci de ani în urmă situaţia nu arată foarte diferit în privinţa ocupării forţei de muncă.4 4473 4268 205 3547 55.8 99.6 5.4 6.9 34.2 47.6 23.3 56.1 17.6 22.2 28. mii pers.3 22.4 24.3 7.6 8.4%) Industrie 2042851 (40%) Servicii 2934906 (57. 2007).2 18. Acest lucru ar putea fi interpretat ca un fapt pozitiv.8 17. 2009b 96 . INS 2009b urban rural Rata de activitate rurală ridicată relevă o situaţie în care populaţia rurală trebuie să lucreze în agricultură pentru a completa pensiile mici sau pentru a-şi câştiga existenţa. În ultimele două decenii rata de activitate.2 99. % % % 5188 4607 581 4557 53.3 9.5 99. mii pers.1 25.5 Grupe de vârste 25-34 35-44 45-54 ani ani ani (%) (%) (%) 30. 2007.6%) 15-64 ani (%) 99. Distribuţia sectorială a ocupării forţei de muncă este nefavorabilă.3 21.8 0.4. mii pers. şi. Tabelul 3. Activitatea economică a populaţiei de peste 15 ani.5 49.1 32.8 4891 4627 264 3360 59.3). indiferent de timpul petrecut cu muncă (Retegan şi Rusu.2 4.5%) Rural 4268153 Agricultură 2570876 (60. Tudor.5 90.5 9.3 11..1 0.2 0. Practic.9 99.8 53.5 22.0 55-64 ani (%) 8.6 31.6 29.2%) Industrie 901999 (21.2 32.9 6. în 2002 şi 2008 Medii / An 2002 2008 2002 2008 Persoane active Rata Persoane Rata de Rata de Şomeri inactive activitate ocupare şomajului Total Ocupate BIM BIM mii pers.4).1 10.3 17.3.1%) Servicii 7952781 (18. în acelaşi timp.9 18.7 15-24 ani (%) 6. Tabelul 3.1 4.3 10.

schimburi de muncă între rude. 3.02% 100% Rural 38% 0. 2005a. Ancheta structurală în agricultură. ocuparea forţei de muncă în agricultură a crescut. 2008 Statut Angajat Angajator Lucrător pe cont propriu Membru familial neremunerat Membru al unei asociaţii agricole sau cooperative Total Urban 92.12% 1. 2004. Toderoiu. prieteni sau vecini. 2006).După 1990. agricultura jucând rolul unui tampon de ocupare atunci când performanţele restului economiei au fost slabe. Chiţea. şi ca o ultimă soluţie. Dumbrava. acesta fiind demonstrat şi de faptul că în perioada 1990-2002 naveta rural-urbană a scăzut la jumătate.1% din numărul total al salariaţilor pot fi găsiţi acolo (Florian et al.03% 1. (Dumitru et al. Vincze. Fragmentarea ridicată a terenurilor şi nivelul scăzut de mecanizare presupun metode de producţie bazate pe utilizarea mai intensivă a forţei de muncă. Râmniceanu.5.7% 0. 2007.5% 24. 2007. Lucrătorii concediaţi după închiderea sau restructurarea marilor companii industriale cu capital de stat au fost forţaţi să caute oportunităţi de angajare în mediul rural sau.5). Statutul populaţiei ocupate. Posibilităţile alternative de angajare în oraşe pentru populaţia din mediul rural s-au redus. astfel.366 de persoane au fost angajate pe ferme cu personalitate juridică. folosirea forţei de muncă din familie. să se transfere de la activităţile industriale plătite la agricultura de subzistenţă.2% din numărul total al salariaţilor din economie (Guvernul României. care practică trei moduri de utilizare a forţei de muncă: 1.4 milioane de persoane au lucrat în exploataţiile individuale şi 78. 2008) a subliniat faptul că statisticile ocupării forţei de muncă subestimează numărul persoanelor implicate în activităţi agricole. 2000).1% 100% Sursă: calcule proprii după TEMPO_AMG1102_22_11_2009 Cei mai mulţi oameni care lucrează în agricultură sunt lucrători pe cont propriu. Tabelul 3. din 2005. Aceste cifre ne duc la o altă problemă a ocupării forţei de muncă rurale: deşi 45% din populaţie trăieşte în mediul rural. pentru că există persoane pentru care agricultura reprezintă o activitate secundară şi nu sunt incluşi în statistici. pur şi simplu.7% 36.02% 0. 2003) şi doar 38% din populaţia rurală ocupată sunt angajaţi (Tabel 3. Istudor. angajarea lucrătorilor sezonieri sau permanenţi (Gavrilescu şi Giurcă. a arătat că 8. Economia rurală din România este o economie ţărănească. doar 23. 2. Costul de 97 . 2008). agricultura constituie doar 3. chiar dacă ponderea celor ocupaţi în agricultură este ridicată. 2004.81% 5. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală din România 2007-2013 (Guvernul României.. 2006.

. şi în regiunile unde ponderea angajaţilor în populaţia urbană ocupată este mai mare (Sandu. 2005a). din cauza reducerii sau restructurării industriilor rurale neagricole. Sandu. 2004.1% sunt angajaţi în servicii. Ca o consecinţă. Dumitru et al. Vasile. Economia rurală neagricolă a angajat numai 24. 2004. utilizarea mai intensivă a forţei de muncă în procesul de producţie agricolă. Ponderea ocupării forţei de muncă rurale neagricole creşte împreună cu ponderea locuitorilor din mediul rural cu cel puţin nivel mediu de educaţie. 78% din respondenţi au considerat că şansele de a obţine un loc de muncă sunt scăzute (Mărginean. aceste date reflectă situaţia dinaintea apariţiei crizei economice globale. ca urmare a crescut migraţia externă în rândul populaţiei active şi veniturile rurale au fost scăzute. Unii dintre ei practică agricultura ca o ocupaţie secundară. 2005a.. de asemenea. 2005. 2005). 98 . Subocuparea legată în mod direct de viabilitatea şi dimensiunea economică a exploataţiilor este o problemă importantă în mediul rural. Mărginean. 2007). dar în exploataţii mici nici nu este nevoie de a lucra mai mult. Agricultura utilizează un număr mare de lucrători în timp parţial.. 2008. cauzează subocupare în anumite perioade ale anului (Dumitru et al. alimentară şi de prelucrare a lemnului. 2004. Pentru a îmbunătăţi productivitatea şi competitivitatea sectorului agricol este necesară restructurarea activităţilor fermelor şi creşterea capitalului fermelor comerciale. Lazăr et al. 2008). este mai mare în zonele montane decât în zonele de câmpie. a stimulat. Guvernul României. Otiman.5% din populaţia rurală activă conform Programului Naţional de Dezvoltare Rurală din România 2007-2013. în comerţ la scară mică şi meşteşuguri şi 17. 1999. 2005a). din cauza numărului excesiv de lucrători în ferme familiale mici. productivitatea muncii a scăzut.7% din populaţia rurală sunt angajaţi în industria minieră. 2004. 2004). Sezonalitatea agriculturii. de asemenea.. Într-un sondaj efectuat în 2003.oportunitate scăzut al forţei de muncă. care va duce la scăderea forţei de muncă agricolă. cei care nu muncesc. cauzat de disponibilitatea forţei de muncă. Ocuparea neagricolă a forţei de muncă rurale a scăzut în perioada 1998-2005. Aceasta va avea impact negativ în cazul în care nu vor fi suficiente locuri de muncă în sectoarele neagricole care să absorbă forţa de muncă disponibilizată din agricultură (Guvernul României. deoarece ei cred că nici unul nu este disponibil (Dumitru et al. Nivelul scăzut al şomerilor înregistraţi în mediul rural ascunde o pondere importantă de persoane descurajate. în regiunile unde urbanizarea a început mai devreme. Zahiu and Lazăr. 2008. Davidovici şi Davidovici (2008) menţionează faptul că 18. 2000. dar nu mai sunt în căutarea unui loc de muncă. Vincze. generând astfel mai puţine locuri de muncă şi oportunităţi de diversificare (Guvernul României. Zonele rurale includ o parte importantă din lucrătorii descurajaţi. Manoleli et al.

Femeile din mediul rural au rate de activitate mai scăzute decât femeile din mediul urban şi sunt în cea mai mare parte angajate în administraţie publică, sănătate, asistenţă socială, educaţie şi comerţ, în cazul cărora salariile sunt mai mici, dar locurile de muncă sunt mai sigure. Egalitatea dintre sexe a crescut în ultimii 15 ani, dar creşterea copiilor şi activităţile din gospodării sunt încă văzute ca sarcinile femeilor. În unele judeţe (Botoşani, Bacău, Suceava şi Vaslui), 98% din muncile casnice este efectuată de către femei (Chiţea, 2007; ANES, 2008).

3.9. Veniturile populaţiei şi sărăcia rurală
Veniturile totale reprezintă ansamblul veniturilor băneşti, indiferent de sursa de provenienţă (exclusiv împrumuturile şi creditele luate, sumele retrase din depozitele constituite la CEC, bănci etc.) precum şi contravaloarea veniturilor în natură (consumul uman şi furajer de produse alimentare şi nealimentare din resursele proprii ale gospodăriei, respectiv mărfurile şi serviciile obţinute gratuit sau cu reducere de preţ de la agenţii economici publici şi privaţi) care nu au caracter de salariu în natură (INS Tempo, 2009).
Tabelul 3.6. Veniturile totale medii lunare pe o gospodărie pe principalele categorii sociale, 2009 Principalele categorii sociale Total Salariaţi Lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole Agricultori Şomeri Pensionari Total (Ron) 2315,99 3105,05 1899,42 1823,04 1609,24 1871,67 Urban (Ron) 2619,57 3254,69 2052,29 2534,35 1676,08 2012,87 Rural (Ron) 1920,87 2645,11 1790,31 1771,94 1452,85 1731,25

Sursă: INS Tempo, 2010

Veniturile rurale sunt relativ mai scăzute (tabelul 3.6) şi decalajele faţă de zonele urbane se accentuează (Guvernul României, 2008; Gavrilescu şi Giurcă, 2000; Istudor, 2006). Venitul mediu în mediul rural este cu aproximativ 27-30% mai redus decât cel din zonele urbane (Dumbravă, 2007; Davidovici şi Davidovici, 2008). Diferenţele dintre populaţia rurală şi urbană privind veniturile pe persoană au crescut de la 5% în 1997 la 47% în 2006. Populaţia urbană a beneficiat mai mult de creşterea economică, iar cei mai mari perdanţi ai tranziţiei au fost zonele periferice, agrare (Alexandri şi Luca, 2008; Kurkó, 2007). Sursa principală de venit a gospodăriilor rurale este producţia agricolă; o mare parte a populaţiei rurale practică agricultura de subzistenţă şi ei obţin greu alte surse de venit. Cea mai mare parte a venitului agricol se foloseşte de fapt ca autoconsum, 99

o situaţie larg răspândită printre populaţia rurală care practică agricultura ca o activitate secundară (Dumitru et al., 2004; Florian et al., 2003; Otiman, 1999; World Bank, 2005; Sălăşan şi Fritzsch, 2009). Bezemer şi Davis au arătat într-un studiu din 2002 că în România veniturile neagricole au reprezentat 44% din venitul total al gospodăriilor, dar cea mai mare parte a acestui venit provenea din transferuri sociale, cum ar fi pensiile şi alocaţiile pentru copii (Bezemer şi Davis, 2002). Faptul că veniturile populaţiei rurale provin, în principiu, din agricultură şi transferuri sociale, implică că cea mai mare parte a populaţiei rurale nu plăteşte impozite şi, prin urmare, contribuie la bugetul de stat numai într-un grad foarte scăzut (Alexandri şi Luca, 2008). Datorită diversificării economice în perioada de creştere economică, ponderea veniturilor agricole a scăzut de la 56% în 2001 la 43,5% în 2006 şi ponderea consumului alimentar în cheltuielile gospodăriilor rurale a scăzut de la 67,1% la 54,7%, acesta în majoritate (62% în 2001 şi 50,3% în 2006) fiind acoperit de producţia proprie (Alexandri şi Luca, 2008). În cazul rezidenţilor rurali probabilitatea de a fi sărac este de două ori mai mare decât în cazul rezidenţilor urbani. Cu alte cuvinte, incidenţa sărăciei este semnificativ mai mare în mediul rural. În România rata sărăciei rurale este 20%, comparativ cu 4% în Bucureşti şi 6-7% în alte zone urbane (Dillinger, 2007). Patru din fiecare 10 rezidenţi rurali sunt săraci, mediul rural reprezentând 67-70% din sărăcia totală. Deoarece săracii din mediul rural nu beneficiază de creştere la fel de mult ca alte subgrupuri, sărăcia rurală este mai „încăpăţânată” decât sărăcia urbană şi se perpetuează, asemănător unui cerc vicios. Grupurile cu risc mai ridicat al sărăciei sunt lucrătorii pe cont propriu în agricultură (32%), şomerii (27%), lucrătorii pe cont propriu din afara agriculturii şi casnicele (23%) (Berryman et al., 2007; Guvernul României, 2008; Davidovici şi Davidovici, 2008; Florian et al., 2003; Gavrilescu şi Giurcă, 2000; World Bank, 2005). Sandu (2005a) a analizat stratificarea socială a populaţiei rurale pe baza veniturilor şi furnizarea bunurilor de utilizare pe termen lung şi a constatat că piramida socială pe categorii de ocupaţi arată în felul următor: la bază se află agricultorii; ei constituie categoria cea mai săracă, situaţia lor materială este mai rea decât cea a populaţiei inactive. Fermierii şi populaţia inactivă reprezintă aproape trei sferturi din populaţia rurală de peste 15 ani. În partea de sus a piramidei se află „stratul subţire” al managerilor, specialiştilor şi tehnicienilor, care reprezintă aproximativ 2%. Restul populaţiei ocupate neagricol şi navetiştii reprezintă straturile de mijloc. Nivelul de trai mai scăzut în mediul rural se manifestă şi prin folosirea inferioară a echipamentelor electronice de folosinţă îndelungată în gospodării (Figura 3.4).

100

Computer

15 45 92 99 17 36 52 89 0 20 40 60 80 100 Rural Urban

Televizor color

Autoturism

Ma ina de sp lat rufe

Sursă: INS, Tempo-Online Figura 3.4. Ponderea gospodăriilor după tipul de bunuri de folosinţă îndelungată din dotare, pe medii de rezidenţă, în totalul gospodăriilor în anul 2008 (%)

Sondajele de opinie susţin, de asemenea, că nivelul veniturilor şi consumului populaţiei rurale este nesatisfăcător. Într-un sondaj efectuat în 2003, 62% din respondenţii din mediul rural au considerat că condiţiile lor de trai sunt mai nefavorabile decât în 1989 şi doar 29% au susţinut contrariul. Crearea de locuri de muncă a fost considerată ca fiind cel mai important factor privind îmbunătăţirea condiţiilor de trai conform 40% din respondenţi (Mărginean, 2005). Guvernul ar trebui să se concentreze asupra creşterii nivelului de trai al populaţiei în opinia a 58% din respondenţii participanţi la cercetarea „Barometrul Rural - August 2006”, 46% consideră că guvernul ar trebui să se concentreze asupra creării de locuri de muncă, 31% asupra agriculturii şi 27% asupra sistemului de sănătate (Gallup, 2006).

3.10. Antreprenoriatul rural
Dezvoltarea sectorului întreprinderilor neagricole în mediul rural este prioritară pentru România, fiindcă prin aceasta s-ar putea reduce subocuparea rurală, s-ar îmbunătăţi utilizarea resurselor locale, s-ar creşte veniturile în mediul rural, şi s-ar asigura un nivel de trai mai ridicat pentru populaţia rurală. Totuşi, acest sector este slab reprezentat în mediul rural românesc (Weingarten, 2004; Dumitru et al, 2004; Sandu, 2005a; Davis şi Cristoiu, 2002). IMM-urile ar putea juca un rol important în crearea de locuri de muncă neagricole. Cu toate acestea, un procent redus de IMM-uri funcţionează în mediul 101

rural. În 2005, densitatea IMM-urilor a fost de 6,4 IMM-uri la 1000 locuitori în zonele rurale, în timp ce media naţională a fost de 20,38 IMM-uri la 1000 locuitori (de trei ori mai mică decât media UE). Peste jumătate din IMM-urile rurale sunt active în activităţi comerciale (63% în 2004) şi numai 5% din localităţile rurale dispun de facilităţi de cazare pentru turişti. Acest dezechilibru poate fi explicat prin faptul că pentru o societate săracă nevoile de bază sunt prioritare, dar şi prin faptul că, în timp ce numărul total al IMM-urilor pe 1000 de locuitori din România este de trei ori mai mic decât media UE, supradezvoltarea sectorului comercial al IMM-urilor este o chestiune pur statistică. Lansarea activităţilor de comerţ are nevoie de mai puţine resurse, perioade mai scurte de recuperare a investiţiei şi mai puţine cunoştinţe manageriale, care ar putea fi un alt motiv pentru prevalenţa IMM-urilor active în comerţ (Davidovici şi Davidovici, 2008; Guvernul României, 2006b; Guvernul României, 2008; Dumbravă, 2007; Otiman, 2008a; Dumitru et al., 2004; Sandu, 2005a; Istudor, 2006). IMM-urile rurale au capacitate redusă de a oferi locuri de muncă: 68,1% din IMM-urile nu au angajaţi, şi doar 5,55% au 10 sau mai mulţi angajaţi (Istudor, 2006). Pe baza datelor din 2002, Sandu afirmă că doar 2% din gospodăriile rurale au cel puţin un membru care este antreprenor în activităţi neagricole. Ponderea gospodăriilor rurale, unde cel puţin un membru al gospodăriei intenţionează să devină antreprenor este de aproximativ 6%. Sandu observă că antreprenoriatele non-agricole sunt mai larg răspândite în satele dezvoltate din judeţele sărace. Bărbaţii cu studii superioare şi cu consumul de mass-media mai mare sunt mai susceptibili de a lansa afaceri. Experienţa familială privind migraţia internaţională sau munca în străinătate, precum şi existenţa mai multor animale în gospodărie cresc în mod semnificativ apariţia antreprenorilor (Sandu, 2005a). Conform studiului Global Entrepreneurship Monitor, în România, în anul 2007, rata activităţilor antreprenoriale în stadiul incipient a fost de 4%, iar rata proprietarilor afacerilor înfiinţate a fost de 2,5% în rândul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 18-64 ani. Cea mai mare pondere a antreprenorilor locuieşte în mediul urban (81,9% din proprietarii afacerilor înfiinţate şi 77,2% din cei implicaţi în activitate de antreprenoriat în stadiu incipient), prin urmare, numai 22,8% din cei implicaţi în activitatea de antreprenoriat în stadiul incipient şi 18,1% din proprietarii afacerilor înfiinţate se găsesc în mediul rural. În acelaşi timp, ponderea persoanelor din mediul rural este mult mai ridicată între cei care sunt implicaţi în activitate antreprenorială incipientă pornită de nevoie (32,8%), decât între cei care pornesc o afacere folosindu-se de oportunităţi (18,2%), ceea ce demonstrează că în mediul rural mai degrabă lipsa locurilor de muncă îi împinge pe oameni în activităţi antreprenoriale, decât recunoaşterea oportunităţilor (Nagy et al., 2008). Au fost identificate mai multe motive ale subdezvoltării IMM-urilor neagricole în mediul rural din România: motivul subiectiv este legat de mentalitatea rurală 102

arhaică conform căreia pentru un trai bun totul se poate şi trebui să fie produs acasă; lipsa antreprenorilor; nivelul scăzut de calificare al capitalului uman; fenomenul migraţiei în mediul urban sau migraţia temporară în străinătate; condiţiile nefavorabile pentru afaceri, dezvoltarea insuficientă a serviciilor sociale locale, lipsa infrastructurii (drumuri, apă şi canalizare, telefon, internet etc.); lipsa generală de bani în cazul locuitorilor din mediul rural să plătească chiar şi pentru serviciile de bază; accesul limitat la servicii financiare şi de capital (Bezemer şi Davis 2002; Weingarten, 2004; Dumitru et al., 2004; Sandu, 2005a; Davis şi Cristoiu, 2002; Schrieder et al., 1999; Guvernul României, 2008; Dumbravă, 2007; Tudor, 2007; Vincze, 2004). Rezumând constatările mai multor autori am ajuns la următoarea listă de domenii în care IMM-urile rurale ar putea avea succes: agricultura (ferme comerciale competitive), comercializarea cu amănuntul a inputurilor agricole, industria alimentară, industria prelucrătoare (textile, îmbrăcăminte, încălţăminte şi prelucrarea lemnului), agroturism, meşteşuguri tradiţionale şi silvicultură. Odată ce oamenii din zona rurală vor avea mai mulţi bani, va fi nevoie de servicii noi, cum ar fi reparaţii de auto, reparaţii TV, instalatori, frizeri, care ar putea fi, de asemenea, furnizate de către IMM-uri rurale (Weingarten 2004, Dumitru 2004, Davis şi Cristoiu 2002; Guvernul României, 2006a). Între condiţiile pentru dezvoltarea afacerilor din mediul rural se numără şi următoarele: îmbunătăţirea infrastructurii, stabilitatea macroeconomică, un mediu juridic şi de reglementare sănătos, încurajarea iniţiativelor locale, furnizarea pachetelor atractive pentru facilitarea antreprenorilor rurali, programe de educaţie (inclusiv life long learning) în mediul rural, precum şi promovarea unui sistem mai flexibil de credite din partea băncilor şi cooperativelor de credit (Bezemer şi Davis, 2002; Weingarten, 2004; Dumitru, 2004; Sandu, 2005a; Davis şi Cristoiu, 2002).

3.11. Soluţii propuse pentru dezvoltarea zonelor rurale româneşti
În România dezvoltarea rurală şi dezvoltarea agricolă sunt strâns legate între ele (Vincze, 2002), dar acest sector singur nu poate rezolva problemele economice ale mediului rural (Dumitru et al., 2004). Este necesară dezvoltarea complexă a zonelor rurale în scopul stabilizării forţei de muncă (Zahiu şi Lazăr, 2000). Pentru a spori productivitatea şi competitivitatea agriculturii, este de importanţă fundamentală reducerea forţei de muncă agricole şi dezvoltarea activităţilor economice alternative în mediul rural (Dumitru et al., 2004; Toderoiu, 2006); de la producţia vegetală, forţa de muncă ar trebui să migreze spre domeniul de creştere a animalelor, prelucrarea produselor alimentare şi alte activităţi economice şi sociale (Zahiu şi Lazăr, 2000). Competitivitatea produselor agroalimentare româneşti depinde de calitatea lor, prin urmare, este necesar să se armonizeze standardele de calitate româneşti cu cele 103

ale Uniunii Europene şi să se îmbunătăţească calitatea produselor agroalimentare comercializate (Istudor et al., 2006). Structura producţiei agricole trebuie schimbată şi diversificată, deoarece se cultivă cereale, porumb şi floarea soarelui pe suprafeţe prea mari (Zahiu şi Lazăr, 2000). Dezvoltarea sectorului de legume şi fructe ar putea contribui la diversificarea economică a zonelor rurale şi la creşterea valorii adăugate, precum şi la creşterea şi stabilizarea veniturilor rurale (Zahiu et al., 2008; Ungureanu, 2009). Producţia vinului ar putea deveni competitivă pe piaţa Uniunii Europene, cu condiţia îmbunătăţirii calităţii (Istudor et al., 2006). Prin determinarea formelor de cultivare potrivite, agricultorii ar putea să obţină o producţie mai ridicată pe aceeaşi suprafaţă, utilizând mai puţină forţă de muncă pentru îmbunătăţirea competitivităţii şi obţinerea unui profit mai ridicat (Kantor, 2007). Agricultura ecologică poate fi o alternativă cu multiple beneficii pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale româneşti şi o modalitate de valorificare a resurselor comunităţilor locale. În special zonele montane au condiţii bune de a practica agricultura ecologică. Acest lucru poate conduce la diversificarea ocupării forţei de muncă şi la obţinerea de venituri suplimentare pentru fermele individuale mici. România ar putea avea un avantaj competitiv în privinţa agriculturii ecologice, pentru că numărul muncitorilor agricoli este mare şi poate acoperi necesarul de forţă de muncă cerută de agricultura ecologică (Rusali, 2009; Râmniceanu, 2004; Dobroteanu, 2008).

Sursă: echipa de autori Figura 3.5. Brutărie din mediul rural

Un alt aspect important este integrarea economiei agroalimentare (Zahiu şi Lazăr, 2000) şi reducerea lanţului agroalimentar de la fermier la consumator, prin 104

îmbrăcămintelor şi încălţămintelor reprezintă activităţi economice alternative care pot fi organizate în mediul rural (Dumitru et al. 2008. Davidovici şi Davidovici. facilitează turismul şi asigură locuri de muncă în companii implicate în paza. urmărit de industrie şi de serviciile oferite populaţiei rurale. Diversificarea activităţilor economiei rurale trebuie să fie întreprinsă pas cu pas. Dumbravă. de asemenea. depozitarea şi prelucrarea produselor alimentare. Davidovici şi Davidovici. deoarece furnizează materii prime pentru activităţi economice diverse (industria alimentară. 2005. cât se poate de aproape de cele două extreme în lanţul alimentar (Chitu. 2008. 2007. ar putea contribui. 2004. protecţia şi exploatarea pădurilor (Chitu. 2009. 2004. 2009). industria farmaceutică. luând în considerare întotdeauna potenţialul şi oportunităţile specifice regiunii (Rusu. a terenurilor degradate sau a zonelor expuse la eroziune este o altă formă care oferă posibilităţi de a diversifica economia rurală. Întreprinderile mici şi mijlocii din industria alimentară. 2004). 105 . şi România are un potenţial important de surse de energie regenerabilă. 2000). Valorificarea surselor regenerabile de energie este un obiectiv important al politicii UE. Mărginean. 2005). energia eoliană (potenţial ridicat în zona Mării Negre. Culturile de energie biodiesel şi biomasă ar putea fi o altă posibilitate de dezvoltare a competitivităţii exploataţiilor agricole (Dumitru et al. Moldova şi Podişurile Dobrogei şi în zona de munte). Fabricarea textilelor. Producţia de energie solară (în special în câmpiile de Sud şi Dobrogea). Potrivit Programului Naţional de Dezvoltare Rurală din România 2007-2013. 2005.000 de tone de biodiesel (Guvernul României. Zahiu şi Lazăr. Împădurirea zonelor agricole de productivitate scăzută. Dumitru et al.. 2008. 2004). Dumitru et al. Tălmaciu şi Mihai. în mediul rural. industria mobilei. 2008). Dumbravă. 2005. aderarea la UE a determinat reglementări comune de utilizare minimă a biocombustibilului (cantitatea totală de combustibil trebuie să cuprindă 2% de biocombustibil). la dezvoltarea agriculturii şi la absorbţia forţei de muncă (Chitu. datorită poziţiei sale geografice. punctul de plecare fiind sectorul primar (agricultura şi silvicultura). instrumente muzicale. Activităţile agricole în amonte şi în aval (cerere de inputuri. Pădurile ar putea asigura venituri pentru populaţia din zonele rurale. Kerekes şi Vincze. Ungureanu. celuloză şi hârtie. servicii legate de agricultură. România are potenţialul de a produce până la 2 milioane de tone de bioetanol şi până la 400. precum şi întreprinderile de comercializare a produselor agricole şi promovare a produselor agroalimentare şi băuturi tradiţionale.. biomasa şi energia geotermală poate duce la crearea de noi locuri de muncă în zonele rurale (Guvernul României. Deşi în prezent nu există producţie de biodiesel perceptibil în România. 2007. repararea şi întreţinerea echipamentelor agricole) ar trebui să fie adusă mai aproape de agricultori. construcţii şi meşteşuguri)...apropierea industriei de agro-procesare. 2004. Râmniceanu. 2008). Piaţa de biocombustibil este în curs de dezvoltare. 2009).

2006. dezvoltare de cunoştinţe tehnologice. World Bank. Kerekes şi Vincze. 2005. servicii de asigurări pentru siguranţa alimentară. 106 . 2004. Weingarten. Dumitru et al. competenţe sociale. Florian et al.. furnizate de către IMM-uri din mediul rural (Bucur. 2008.. Dumitru et al.. 2005). 2005). Banca Mondială. Râmniceanu. Vincze. competenţe IT) trebuie să asigure nivelul de calificare a forţei de muncă rurale. prestarea acestor servicii ar putea ieşi la suprafaţă. cunoştinţe de limbi străine. Davidovici et al. cum ar fi serviciile pentru menţinerea calităţii solului. de protecţie a plantelor. 2009. specifice pentru care există cerere pe piaţă (Otiman. 2004. 2002. furnizarea de materii prime agricole. 2008a). 2009. adăugând la activităţile productive preocupări sociale şi ecologice. Naghiu et al. Locuri de muncă rurale trebuie să fie create prin activităţi locale. cât şi din perspectiva întreprinderilor rurale (Davidovici et al. 2009. 2009. precum şi sprijinirea tinerilor din mediul rural să-şi continue studiile. dar numai în economia informală. Unele dintre aceste servicii există. 2003. Subliniind importanţa agriculturii pentru economia rurală. 1999). pentru a creşte şansele de angajare (Bucur. 2008... Dezvoltarea turismului rural poate determina creşterea cererii pentru alimente ceea ce contribuie la creşterea motivaţiei operatorilor economici din industria alimentară (Chitu. 2009). 2002. Ciucă et al. (2003) propune reevaluarea funcţiilor comunităţilor rurale. asigurări de riscuri. Manole et al. infrastructura fizică şi socială de calitate are o importanţă majoră atât din perspectiva locuitorilor din mediul rural. că cele mai importante servicii care trebuie dezvoltate în mediul rural sunt serviciile pentru agricultură. Otiman. Programele de educaţie a adulţilor (inclusiv formare profesională. consultanţă pentru agricultori. 2004). Pentru stabilizarea noilor activităţi economice şi dezvoltarea celor existente. 2005. Weingarten. (2007) consideră. Dumitru et al. 2006b. Sectorul serviciilor este considerat un alt domeniu în mediul rural unde se pot crea noi locuri de muncă. 2004. 2004. Vincze şi Kerekes. Un aspect cheie pentru creşterea capacităţii de adaptare a pieţei forţei de muncă rurală este educaţia şi formarea profesională. Mărginean. spirit antreprenorial. 2009. Popescu. deoarece în situaţia prezentă lipsesc serviciile de bază pentru populaţia rurală. cu creşterea cererii. Davis şi Cristoiu. 2005.. 2004. Toderoiu. Guvernul României. mecanizarea agriculturii. din cauza cererii scăzute. Este necesar creşterea calităţii educaţiei primare şi secundare. 2004. 2001.Turismul rural şi agroturismul sunt alte posibilităţi de diversificare economică cu potenţial ridicat în zonele rurale româneşti. 1999. Florian et al. vânzarea produselor cu amănuntul şi furnizare de credite.. Ungureanu. În zonele de munte vânătoarea şi pescuitul sportiv ar putea fi dezvoltate dacă se îmbunătăţeşte infrastructura turistică necesară (Otiman. Dumitru et al.

naveta la centrele urbane. marketing. 1999..Sursă: echipa de autori Figura 3. astfel. 2004). 2000. Fermele mici ar trebui să fie ţinta acestor investiţii. deoarece forţa de muncă cu calificări potrivite este mai costisitoare decât transportul de materiale şi produse (Otiman. World Bank. Zahiu şi Lazăr. Agricultorii trebuie să fie ajutaţi în privinţa identificării punctelor tari. IMM-urile ar trebui să pună un accent mai mare asupra forţei de muncă. Specializarea fermelor mici trebuie încurajată şi sprijinită. 2008). 1999. Mediul rural are nevoie de cooperative de creditare sau bănci de economisire-creditare. Raportul naţional al dezvoltării umane privind România din 2007 (UNDP 2007) sugerează că este nevoie de investiţii masive în agricultură. 2005). Creşterea nivelului educaţiei începe de la şcolile din mediul rural Persoanele care rămân în domeniul agricol trebuie să obţină cunoştinţe adecvate de management. 2008). finanţe şi economie. migraţia internaţională şi sezonieră va rămâne o oportunitate de angajare alternativă (Dumitru. Dumitru et al. luând în consi107 . pentru ca practicarea agriculturii să devină un loc de muncă şi nu un stil de viaţă (Otiman. oferind condiţii diferite pentru dezvoltarea afacerilor rurale (Davidovici şi Davidovici. şi transformarea unui avantaj comparativ inerent într-unul competitiv. Investiţiile de capital în mediul rural sunt necesare pentru dezvoltarea activităţilor economice şi a întreprinderilor. Davidovici şi Davidovici. 2004) pentru crearea unui mediu de investiţie agreabil la nivel regional şi local. Nu se pot crea suficiente locuri de muncă neagricole în mediul rural pentru toată forţa de muncă disponibilizată din agricultură. cu un sistem mai flexibil de împrumut (Otiman. 2008.6. tehnologia de producţie.

derare avantajele şi dezavantajele oferite de mediul natural specific zonei. 2007). iar astfel potenţialul zonelor va fi irosit. În primul rând. 2007). deoarece zonele rurale depopulate. Produsele tradiţionale implică includerea unui nivel ridicat de valoare adăugată la branduri specifice şi pot fi comercializate la un preţ mai ridicat. ar trebui să se concentreze pe îmbunătăţirea cerinţelor de igienă. în general. care sunt în centrul întregului proces de dezvoltare (UNDP. dotarea lor actuală şi necesităţile viitoare de infrastructură şi disponibilitatea resurselor umane şi financiare. în general. împiedicând astfel depopularea acestor zone (UNDP. ambalarea şi etichetarea produselor provenite din ferme mici în curs de specializare. cu populaţie îmbătrânită. bunăstarea animalelor. Acest lucru va stimula investiţiile în infrastructura specifică şi va ajuta nu numai dezvoltarea producţiei. Autorităţile locale şi naţionale trebuie să colaboreze cu întreprinderile. 108 . ecologice şi astfel propice pentru dezvoltarea umană. de subzistenţă şi să fie transformate în unităţi mici orientate către piaţă (UNDP. Ar trebui evitată depopularea zonelor rurale. 2007). dezvoltarea agriculturii şi a zonelor rurale se influenţează reciproc. partenerii sociali şi micii fermieri individuali. Zonele rurale au păstrat tradiţiile care au fost dezvoltate de sute de generaţii şi care constituie în sine o comoară pentru dezvoltarea umană şi nu ar trebuie să dispară. siguranţă. dar şi dezvoltarea umană. Produsele tradiţionale şi metodele tradiţionale de producţie sunt. vor atrage mai puţini investitori şi turişti. Dezvoltarea umană. aglomeraţia urbană şi un alt val de migraţie a forţei de muncă în străinătate. Producţia de alimente sănătoase va spori semnificativ calitatea vieţii a milioane de oameni dincolo de limitele habitatelor rurale şi va îmbunătăţi semnificativ calitatea vieţii în mediul rural. Fermele mici trebuie să renunţe la caracterul lor universal.

Politica de dezvoltare rurală vizează stabilirea unui cadru coerent şi durabil zonelor rurale ale Europei în viitor prin aplicarea planurilor naţionale strategice. Aceste măsuri urmau să fie orientate şi puse în aplicare în conformitate cu nevoile specifice ale statelor membre. • punerea în aplicare a noii Politici Agricole Comune. Politica de dezvoltare rurală a Uniunii Europene Politica de dezvoltare rurală a Uniunii Europene se concentrează asupra următoarelor domenii fundamentale: economia agroalimentară. şi trebuie să contribuie la: • identificarea domeniilor în cazul cărora utilizarea sprijinului UE pentru dezvoltare rurală aduce o valoare adăugată mai mare. în special cu cele care vizează coeziunea economică şi mediul. În anul 2003. Politici de dezvoltare rurală 4. În noua perioadă de programare 2007-2013 au fost introduse simplificări considerabile privind implementarea politicii de dezvoltare rurală (EC. s-au introdus noi măsuri pentru 109 . 2006a). în urma evaluării intermediare a PAC-ului. respectiv pentru viitor în Europa 2020). 2009). cu aspecte teritoriale limitate. Agenda 2000 a stabilit politica de dezvoltare rurală ca al doilea pilon al Politicii Agricole Comune (PAC) al UE. 2009). Principiile directoare au vizat descentralizarea responsabilităţilor – consolidând astfel principiul subsidiarităţii şi al parteneriatului – şi flexibilitatea de programare. mai mult orientate către piaţă. mediul. bazată pe 22 de măsuri (extinse la 26). Dezvoltarea rurală a intrat sub o reglementare unică. • asigurarea coerenţei cu alte politici ale UE. aplicabilă pe întregul teritoriu al Uniunii Europene.1. adoptate de Consiliu în februarie 2006. cele incluse în Agenda de la Lisabona şi Agenda de la Göteborg. a restructurării necesare în vechile şi noile state membre (EC. Această abordare strategică se bazează pe Orientările strategice ale UE. Iniţial politica de dezvoltare rurală a fost una sectorială (s-a ocupat în principal cu structura agriculturii). Lângă restructurarea agriculturii. economia şi populaţia din mediul rural. pe lângă susţinerea reformei politicii de piaţă (primul pilon). şi. • stabilirea legăturii cu principalele priorităţi ale UE (de exemplu.4. au fost iniţiate şi preocupări legate de mediul înconjurător şi de nevoile zonelor rurale (EC. drept urmare.

după o ierarhie a obiectivelor (EC. 2006a). precum şi diversificarea economiei.Plăţi complementare directe. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.a promova calitatea şi bunăstarea efectivelor de animale. completat cu măsura 511 . al produselor alimentare şi al silviculturii (promovarea transferului de cunoştinţe şi inovaţii). Axa 1 prevede o serie de măsuri care vizează capitalul uman şi material din sectorul agriculturii. la consolidarea politicii de dezvoltare rurală (EC. S-a propus un set de 42 de măsuri statelor membre. Politica de dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013 se concentrează asupra trei axe prioritare (EC. Aceste măsuri sunt organizate pe axe. Consiliul Miniştrilor a adoptat un regulament pentru perioada 2007-2013. Axa 3 contribuie la dezvoltarea infrastructurii locale şi a capitalului uman din zonele rurale pentru ameliorarea condiţiilor de creştere economică şi de creare de locuri de muncă în toate sectoarele. Axa 2 prevede măsuri pentru protejarea şi ameliorarea resurselor naturale. au fost puse la dispoziţie două măsuri suplimentare (în mod special pentru România şi Bulgaria). conform căruia dezvoltarea rurală trebuie finanţată dintr-un singur fond. Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural.Asistenţă tehnică. şi s-au definit trei obiective (economice. Acordarea unui sprijin monetar mai eficient din fonduri UE pentru dezvoltarea rurală prin reducerea plăţilor directe pentru fermele mari a condus. Regulamentul stabileşte normele generale care reglementează politica de dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013. Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier.1). precum şi calitatea producţiei. respectiv măsura 611 . Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). de asemenea. Reforma integrează iniţiativa comunitară Leader în programele de dezvoltare rurală. şi anume: măsura 143 – Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori. În septembrie 2005. Obiectivele strategice au fost simplificate şi clarificate. Axa 4 (Leader) introduce posibilităţi inovative de guvernare prin intermediul unor abordări locale ascendente ale dezvoltării rurale. Regulamentul (CE) Nr. 2006a): 1. 2005a). de mediu şi teritoriale) care constituie baza axelor prioritare. în cadrul unui singur sistem de management şi control şi al unui singur tip de programare. 3. 110 . stabileşte cadrul juridic al dezvoltării rurale şi este valabil pentru toate ţările membre UE. precum şi pentru a ajuta agricultorii să respecte noile standarde ale UE. Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale. De asemenea. 2. fiind considerată a patra axă prioritară. precum şi conservarea sistemelor agricole şi forestiere de mare valoare naturală. precum şi măsurile care stau la dispoziţia statelor membre (tabelul 4. şi a peisajelor culturale din zonele rurale ale Europei.

plăţi Natura 2000. plăţi de agri-mediu. atât din punct de vedere economic cât şi din punctul de vedere al mediului. plăţi destinate agricultorilor din zonele care prezintă handicapuri. sprijin pentru prima împădurire a terenurilor neagricole. precum şi de promovare a inovaţiei. sprijin pentru reconstituirea potenţialului forestier şi adoptarea unor măsuri de prevenire. sprijinirea constituirii grupurilor de producători. alimentar şi forestier. utilizarea serviciilor de consiliere de către fermieri şi deţinători de pădure. prin: plăţi destinate fermierilor din zonele montane pentru a compensa handicapurile naturale. sprijin pentru investiţii neproductive. Ungaria. sunt profitabile • Măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor agricole. • Măsuri tranzitorii pentru Republica Cehă. Noile orientări de dezvoltare rurală ale Uniunii Europene Axa 1: Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricole şi forestiere Stimularea cercetării şi dezvoltării Îmbunătăţirea integrării lanţului alimentar Încurajarea utilizării TIC-lui (Tehnologii Informaţionale şi de Comunicaţii) Promovarea spiritului antreprenorial Dezvoltarea noilor pieţe pentru produsele agricole Restructurarea agriculturii Măsuri pentru diseminarea cunoştinţelor şi îmbunătăţirea potenţialului uman: formare profesională şi acţiuni de informare. inclusiv difuzarea cunoştinţelor ştiinţifice şi a practicilor inovatoare pentru persoanele ocupate în sectorul agricol. Letonia. • Măsuri de restructurare şi dezvoltare a capitalului fizic. altele decâtcelor din zonele montane. prin: modernizarea exploataţiilor agricole. refacerea potenţialului de producţie agricolă afectat de catastrofe naturale şi instituirea unor acţiuni de prevenire corespunzătoare. în ceea ce priveste: sprijinirea exploataţiilor agricole de semisubzistenţă în curs de restructurare. cooperare pentru realizarea de noi produse. • Măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii producţiei şi a produselor agricole prin: sprijinirea fermierilor în vederea adaptării la standardele impuse. Malta. adoptate în baza legislaţiei comunitare. plăţi pentru silvo-mediu. • • • • • Măsuri Obiective Măsuri Obiective 111 . • • • • • • • Axa 2: Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural Promovarea conservării habitatelor naturale şi a speciilor prioritare Conservarea mediului Atenuarea schimbărilor climatice Creşterea ponderii agriculturii ecologice Sprijinirea iniţiativelor care. sprijin pentru prima instalare a sistemelor agro-forestiere pe terenuri agricole. procese şi tehnologii în sectorul agricol. instituirea unor servicii de administrare. îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii necesare evoluţiei şi adaptării sectorului agricol şi forestier. prin: sprijin pentru prima împădurire a terenurilor agricole. îmbunătăţirea valorii economice a pădurilor.1. încurajarea fermierilor să participe la schemele de calitate alimentară. Slovenia şi Slovacia.Tabelul 4. Lituania. precum şi a unor servicii de consiliere în sectorul forestier. sprijin pentru investiţii neproductive. Polonia. alimentar şi forestier. sprijinirea grupurilor de producători în activităţile de informare şi promovare pentru produsele care fac obiectul unor scheme de calitate alimentară. sprijin şi consiliere a fermierlor. plăţi Natura 2000 şi plăţi aferente Directivei 2000/60/CE. instalarea tinerilor fermieri. pensionarea timpurie a fermierilor şi a muncitorilor agricoli. • Măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor forestiere. Estonia. plăţi pentru bunăstarea animalelor. creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere. Cipru.

• O măsură privind dobândirea competenţelor şi animarea în vederea elaborării şi punerii în aplicare a unei strategii locale de dezvoltare.Axa 3: Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi promovarea diversificării economice Diversificarea activităţilor economice şi creşterea ratei ocupării forţei de muncă Promovarea femeilor pe piaţa forţei de muncă Dezvoltarea micro-întreprinderilor şi meşteşugurilor Încurajarea utilizării TIC (Tehnologii Informaţionale şi de Comunicare) Dezvoltarea turismului. • O măsură pentru asigurarea formării şi informării agenţilor economici din domeniile care intră sub incidenţa axei 3. în special: servicii de bază pentru economia şi pentru populaţia rurală. crearea de locuri de muncă şi inovaţiile în zonele rurale. • Interconectarea parteneriatelor locale. know-how şi capital în sectorul agriculturii şi al silviculturii. promovarea spiritului antreprenorial şi consolidarea economiei. bazând pe interacţiunea dintre actorii şi proiectele din diverse sectoare ale economiei locale. statele membre trebuie mai întâi să-şi elaboreze Planul Naţional Strategic. Politica de dezvoltare rurală este menită să ajute zonele rurale să realizeze aceste obiective în perioada 2007-2013. în special: diversificarea spre activităţi neagricole. astfel încât să corespundă situaţiei statului membru şi să se asigure complementaritatea cu politica de coeziune. sprijinul pentru înfiinţarea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor. • Punerea în aplicare a unor abordări inovatoare şi a unor proiecte de cooperare. noilor modalităţi de furnizare a serviciilor şi creării mai multor locuri de muncă. • • • • Măsuri tranzitorii dedicate noilor state membre: Ferme de semi-subzistenţă aflate în curs de restructurare Înfiinţarea grupurilor de producători Plăţile directe complementare Asistenţă tehnică Sursă: EC. Implementarea măsurilor de 112 Măsuri Obiective . denumite „grupuri de acţiune locală”. precum şi o guvernare mai bună la punerea în aplicare a acestor programe. • O abordare ascendentă cu o putere decizională pentru grupurile de acţiune locală în ceea ce priveşte elaborarea şi punerea în aplicare a unor strategii locale de dezvoltare. prin care s-au stabilit măsurile propuse spre finanţare în perioada de programare. promovarea activităţilor turistice. • • • • • • Axa LEADER • Strategii locale de dezvoltare pe zone. Într-o a doua etapă. concepute pentru zone rurale clar definite la nivel subregional. dezvoltarea infrastructurii Măsuri de diversificare a economiei rurale. Astfel abordarea strategică este esenţială în ceea ce priveşte competitivitatea. • Măsuri de îmbunătăţire a calităţii vieţii în mediul rural. renovarea şi dezvoltarea satelor. fiecare stat membru a elaborat programul de dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013. Este necesar acordarea unei atenţii sporite investiţiilor în oameni. • Concepţiea şi punerea în aplicare pe plan multisectorial a strategiei. 2005a În ceea ce priveşte procesul de programare. • Parteneriate public-private la nivel local. conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului rural.

sunt prezentate în detaliu axele şi măsurile propuse şi planul de finanţare. 10% pentru Axa 3 şi 5% pentru axa Leader (pentru noile state membre în perioada de preimplementare cel puţin 2. la nivelul României şi liniile de finanţare de dezvoltare rurală deschise în România până în luna septembrie 2010. Axa 3 reprezintă 17. • la un al doilea nivel suma alocată pentru fondurile de dezvoltare rurală este repartizată statelor member. Tabelul 4. angajare şi locuire.1%. În cadrul documentului de programare sunt justificate priorităţile alese. pentru fiecare axă a fost stabilit plafonul minim de finanţare: 10% pentru Axa 1.5% este rezervată axei 4).dezvoltare rurală trebuie să ajute zonele rurale să-şi exploateze potenţialul de a fi mai atractiv investiţiilor. statele membre trebuie să întocmească programele de dezvoltare rurală. defalcarea anuală pe care statele membre trebuie să o utilizeze ca referinţă. Cadrul financiar prevede distribuţia fondurilor în mod regulat pentru 7 ani. precum şi distribuirea fondurilor între axe şi măsuri. Finanţarea politicii de dezvoltare rurală se efectuează în trei faze (EC. 2009): • la cel mai înalt nivel finanţarea politicii de dezvoltare rurală se bazează pe un cadru financiar multianual aprobat de Parlamentul European şi de Consiliul European la propunerea Comisiei Europene. Pentru a asigura echilibrul global al programului.6% şi 4. 2006a). Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală 2007-2013 reprezintă baza implementării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. Politica de dezvoltare rurală a României Liniile Directoare Strategice ale Comunităţii au stat la baza selectării priorităţilor pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală din România pentru perioada de programare 2007-2013. 113 . astfel politica de dezvoltare rurală poate contribui la dezvoltarea durabilă a teritoriului european (EC.2.2 prezintă măsurile de dezvoltare rurală la nivelul UE. nu este întotdeauna corespunzătoare cu cele prevăzute. adaptate şi implementate. Axa 2 primeşte 44. La nivelul UE-27. precum şi sistemul de monitorizare şi de evaluare. 4. Pentru perioada 2007-2013 pentru dezvoltare rurală a fost alocată suma de 77.3% activităţile Leader. Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR) a fost pus în aplicare prin intermediul unei serii de măsuri de dezvoltare rurală. în special în primii ani. Axa 1 reprezintă 34% din contribuţia totală a FEADR. • pe baza alocărilor anuale. inclusiv plăţile directe către agricultori. 25% pentru Axa 2. În acest cadru financiar este stabilită în fiecare an suma maximă a bugetului UE şi se stabileşte un plafon anual pentru politicile din diferite domenii.6 miliarde de euro din FEADR. când programele trebuie elaborate.

informare şi difuzare de 111 111 cunoştinţe Instalarea tinerilor fermieri 112 112 112 Pensionarea timpurie a fermierilor şi a lucrătorilor 113 agricoli Utilizarea serviciilor de consiliere 114 Servicii de consultanţă în privinţa de farm management. la nivelul României. bazate pe legislaţia 131 comunitară Sprijinirea agricultorilor care participă 132 la sistemele de calitate alimentară Sprijinirea grupurilor de producători în activităţile de informare şi promovare a produselor 133 alimentare Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă 141 141 141 Înfiinţarea grupurilor de producători 142 142 142 Furnizarea serviciilor de consiliere 143 143 şi consultanţă pentru agricultori Axa 2 .Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural Sprijin pentru zona montană defavorizată 211 211 Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât 212 212 zona montană Măsuri la nivelul Măsuri la nivelul UE României 1 Schema de ajutor de stat pentru procesarea produselor agricole şi forestiere în vederea obţinerii produselor neagricole 114 .Tabelul 4. forma de exploatare a fermelor şi 115 consiliere în sectorul forestier Modernizarea exploataţiilor agricole 121 121 121 Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii 122 122 Creşterea valorii adăugate a 123 123 123. XS 123* produselor agricole şi forestiere Cooperarea pentru dezvoltarea noilor produse 124 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea 125 125 125 agriculturii şi silviculturii Restabilirea potenţialului de producţie agricolă afectată de catastrofe naturale şi introducerea 126 unor măsuri de prevenire corespunzătoare Sprijinirea agricultorilor să se adapteze la standardele impuse.Îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agricol şi forestier Formare profesională. Măsurile de dezvoltare rurală la nivelul UE.2. pe perioada de programare 2007-2013 şi liniile de finanţare de dezvoltare rurală deschise în România până în septembrie 2010 Linii de finanţare deschise până Măsuri în septembrie 2010 Axa 1 .

1 431. 431 431 dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului Construcţie parteneriate public-private 431. 431.1 Funcţionarea Grupului de Acţiune Locală.Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale Diversificarea activităţilor non-agricole 311 Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea micro312 312 312 întreprinderilor Încurajarea activităţilor turistice 313 313 313 Servicii de bază pentru economia şi populaţia 321 rurală Renovarea.1 431.LEADER Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi 411 411 forestier Îmbunătăţirea mediului şi a spatiului rural 412 412 Calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale 413 413 Implementarea proiectelor de cooperare 421 421 Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală.Plăţi Natura 2000 şi plăţi legate de directiva 2000/60/CE Plăţi de agri-mediu Plăţi pentru bunăstarea animalelor Sprijin pentru investiţiile neproductive Prima împădurire a terenurilor agricole Prima instalare a sistemelor agroforestiere pe terenuri agricole Prima împădurire a terenurilor non-agricole Plăţi Natura 2000 Plăţi pentru silvo-mediu Sprijin pentru reconstituirea potenţialului forestier şi adoptarea unor măsuri de prevenire Sprijin pentru investiţii neproductive 213 214 215 216 221 222 223 224 225 226 227 214 221 221 Axa 3 .2 dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului Asistenţă tehnică 511 511 Plăţi complementare directe pentru Bulgaria şi 611 611 România Sursă: EC. 2009 115 .2 431. dezvoltarea şi îmbunătăţirea satelor 322 322 322 Punerea în valoare a moştenirii rurale 323 Formarea şi informarea actorilor economici care 331 operează în domeniul reglementat de Axa 3 Dobândirea competenţelor şi animarea în vederea elaborării şi punerii în aplicare a unei strategii de 341 dezvoltare locală Axa 4 .

146.1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat prin FEADR.694. 116 . 2010 Total FEADR 1.356.770.357. şi-a creat cadrul legislativ.820.250 8. control şi implementare pentru România.173.651 1.997 1. 1 PERE . statutar şi administrativ pentru a se asigura că interesele financiare ale Comunităţii Europene sunt protejate în mod eficient.356.745 Regulamentul Consiliului (CE) nr.820. Tabelul 4. ca şi celelalte state membre.854.745 Sume suplimentare PERE 0 0 59. 2010).3) şi se bazează pe principiul cofinanţării a proiectelor de investiţie (PNDR.530 1. • Agenţia de Plăţi acreditată. reprezentată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Direcţia Generală Dezvoltare Rurală (DGDR-AM PNDR) are în responsabilitate funcţia de implementare şi managementul Programului.146.359.357.198.146. integralităţii şi acurateţei conturilor Agenţiilor de Plăţi acreditate.250 8.173.691.3.530 1. reprezentat de Autoritatea de Audit constituită pe lângă Curtea de Conturi a României are în responsabilitate certificarea veridicităţii.634 1.871. Sistemul instituţional de administrare. Figura 4. • Organismul de Certificare.401.146.442. România.359.997 1. A fost constituit un Organism de Coordonare în vederea acţionării ca unic interlocutor cu Comisia Europeană în locul celor două agenţii de plăţi.683 1.504. care au funcţionat în România (Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit pentru FEADR şi FEP şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură pentru FEGA) pentru derularea fondurilor comunitare (PNDR.000 59.000 Sursă: PNDR.359.022.502.687.Suma totală acordată de FEADR şi PERE1 pentru perioada 2007-2013 pentru România este de 8. Contribuţia anuală din cadrul FEADR (în EURO) Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total Regiuni de convergenţă 0 1.854.1 prezintă structura instituţională pentru dezvoltarea sistemului naţional de implementare al FEADR.644.000 0 0 0 101.651 1.683 1.Planul European de Redresare Economică.634 1. este alcătuit din: • Autoritatea de Management. 2010).687.124.124 miliarde de euro (tabelul 4. reprezentată de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) are în responsabilitate funcţia de plată.

România. având ca obiectiv general înrolarea energiei tuturor actorilor în procesul de dezvoltare rurală şi promovarea unui flux eficient de informaţii. grupându-le toate organizaţiile şi instituţiile care sunt implicate în dezvoltarea rurală. a înfiinţat Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală care înregistrează şi grupează.şi transnaţională între ele. schimburi de idei şi bune practici şi cooperarea dintre actori.1698/2005.Sursă: PNDR. ca şi celelalte state membre. cu scopul de a consolida societatea civilă în mediul rural şi de a promova cooperarea intra. 2010).1: Structura instituţională pentru dezvoltarea sistemului naţional de implementare al FEADR în România Conform Regulamentului CE nr. la nivel naţional. rolul principal fiind îmbunătăţirea comunicării între participanţii în economia rurală (PNDR. 2010 Figura 4. Acest parteneriat multinaţional între actorii implicaţi în dezvoltarea rurală (organizaţii ale societăţii civile). organizaţiile şi autorităţile implicate în procesul de dezvoltare rurală. 117 . Funcţionarea acestei reţele este finanţată prin elementul de Asistenţă Tehnică a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.

118 .

Partea a II-a PREZENTAREA PROIECTULUI DE CERCETARE RURALJOBS 119 .

120 .

scenarii pentru evoluţia pieţei forţei de muncă din zonele investigate. în vederea îmbunătăţirii politicilor europene viitoare de dezvoltare rurală pentru creşterea ocupării forţei de muncă din mediul rural. Nord-Vest (România). parteneriat şi beneficiari Titlul complet al proiectului este New Sources of Employment to Promote the Wealth-Generating Capacity of Rural Communities (Noi surse de ocupare pentru promovarea capacităţii comunităţilor rurale de a genera bunăstare). Printre rezultatele proiectului se numără: rapoarte referitoare la politicile şi programele de ocupare. 121 . materiale didactice şi un site web. publicaţii academice. agenţii din sectorul public. Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Universitatea din Plymouth. Universitatea Agricolă din Lituania. o tipologie a mediului rural. IMM-uri şi grupuri comerciale. În cadrul proiectului s-a propus elaborarea unei tipologii a zonelor rurale din perspectiva ocupării forţei de muncă şi s-au dezvoltat metode pentru identificarea nevoilor şi potenţialului de ocupare în zonele rurale. recomandări pentru viitoarele strategii de dezvoltare rurală. Obiective. metodologii de evaluare. patru conferinţe regionale.1): Essex County (UK). Rezultatul pe termen lung al proiectului RuralJobs va fi o mai bună orientare a măsurilor de dezvoltare rurală.5. Metodologia RuralJobs 5. Lista partenerilor: Universitatea din Debrecen. mediul academic etc. Obiectivul principal al proiectului este identificarea factorilor care influenţează potenţialul de ocupare al zonelor rurale. Andalucia (Spania) şi Limousin (Franţa). Ca arii de referinţă au fost alese şase regiuni NUTS2 (figura 5. România.1.1. o conferinţă internaţională organizată la Bruxelles. Descrierea proiectului RuralJobs 5. Marea Britanie. Regiunea Andalucia din Spania. Észak-Alföld (Ungaria). Institutul de Economie Agrară din Sofia. practicieni de dezvoltare rurală. Beneficiarii proiectului sunt factorii de decizie la nivel UE. Lithuania. ONG-uri. Regiunea Limousin din Franţa.1. Ulterior cercetarea s-a extins şi asupra regiunii Sud-Centru din Bulgaria. Ungaria (coordonator). Bulgaria şi Institutul Naţional de Formare Profesională Agricolă din Italia. naţional şi regional.

Astfel. rezultând o lipsă de tineri. Identificarea unor noi surse de ocupare a forţei de muncă din mediul rural. Nu poate fi aplicată o singură strategie pentru ocuparea forţei de muncă rurale în fiecare regiune UE. Recomandări pentru o mai bună orientare a strategiilor. RuralJobs a identificat metode şi indicatori pentru a evalua potenţialul de ocupare în zonele investigate şi interacţiunile dintre diferite tipuri de zone rurale din cele şase zone de referinţă. strategia cea mai potrivită depinde de tipul zonei.1: Ariile de referinţă ale proiectului RuralJobs Proiectul RuralJobs are patru obiective strategice: OS1. care au fost testate în zonele de referinţă. oameni calificaţi şi potenţial întreprinzători. Concluziile rezultate din activitatea SO2 şi SO3 s-au prezentat factorilor de decizie al UE într-un 122 . în acelaşi timp în alte regiuni există alte tendinţe demografice. Revizuirea politicilor şi a programelor de ocupare: evaluarea impactului programelor de ocupare asupra pieţei forţei de muncă. În unele regiuni populaţia este în scădere şi îmbătrânită. OS3. precum şi a tendinţelor demografice şi economice din opt ţări ale UE. Revizuirea a permis proiectului formularea unor ipoteze privind viitoarea structură a programelor de dezvoltare regională şi rurală. OS2.Figura 5.

incluzând toate obligaţiile la timp şi încadrarea în buget. 1. Evaluarea politicilor şi programelor de ocupare Coordonator: Univesitatea din Debrecen Asistenţă: Regiunea Limousin Obiective: WP2 a efectuat o analiză folosind date disponibile la nivel UE şi (pentru ţările partenere RuralJobs) la nivel naţional şi regional formulând un raport despre: – piaţa forţei de muncă. Raportul a fost lansat la Bruxelles. La nivel naţional şi regional s-au identificat domeniile de creştere a ocupării forţei de muncă din zonele rurale. OS4. 2.raport. Promovarea a avut loc pe tot parcursul proiectului.PAB) format din reprezentanţi la nivelul UE şi reprezentanţi din zonele de referinţă au asigurat competenţa ştiinţifică şi relevanţa proiectului. Grupul de Conducere s-a întâlnit cu 6 ocazii. 5.SG) din care fac parte Coordonatorul de Proiect şi câte un reprezentant din partea fiecărui partener. WP2. Grupul Consultativ al Proiectului (Project Advisory Board . 3. coordonarea şi motivarea tuturor activităţilor din RuralJobs. WP1.2. WP3. finanţate de UE (FP5. Managementul proiectului Coordonator: Universitatea din Debrecen Obiective: Administrarea. practicieni sau cadre universitare) din alte proiecte cu profil similar finanţate de CE.1. WP2 a identificat cele mai relevante proiecte de cercetare cu privire la diversificarea economiei rurale. folosind diferite instrumente. Promovare şi integrare. Întâlnirile SG au fost însoţite de şedinţe de diseminare şi conferinţe internaţionale. – proiecte de cercetare similare. site-ul proiectului. Aceste activităţi au vizat partenerii (factori de decizie. – programe şi politici finalizate sau curente la nivel UE. tendinţe demografice şi economice în zone rurale din UE-27. Toate proiectele identificate au fost înştiinţate despre rezultatele RuralJobs prin intermediul WP7. Metodologii şi indicatori Coordonator: Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Asistenţă: Universitatea din Plymouth 123 . cum ar fi: buletin informativ electronic. dezvoltând astfel contacte cu partenerii din aceste proiecte. Reţeaua RUR@CT a oferit un forum pentru capitalizarea şi difuzarea expertizei RuralJobs dincolo de consorţiul proiectului. naţional şi regional. cu scopul de a finaliza proiectul. workshop-uri. conferinţe. Proiectul a fost supravegheat de un Grup de Conducere (Steering Group . în cadrul unei conferinţe dedicate acestui subiect. Activităţi principale Activităţile proiectului au fost împărţite în şapte pachete de lucru. FP6 şi Interreg) sau din surse la nivel naţional. rapoarte şi lucrări academice.

WP4. – Lituania – o ţară europeană nordică care a făcut parte din Uniunea Sovietică. necesităţile. Tipologii ale regiunilor Coordonator: Universitatea de Agricultură din Lituania Asistenţă: Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Obiective: Pentru examinarea ariilor de referinţă şi pentru pregătirea unor scenarii şi recomandări de îmbunătăţire ale politicilor de dezvoltare rurală este necesară identificarea tipurilor specifice a zonelor rurale şi particularităţile acestora. Aceste instrumente iau în considerare factori ca competivitatea economică. guvernarea teritorială şi ajută la cuantificarea constrângerilor „top-down” (de sus în jos) şi „bottom-up” (de jos în sus) în dezvoltarea noilor surse de ocupare în afara activităţilor tradiţionale din sectorul primar şi secundar. potenţialul exogen şi endogen pentru noi surse de ocupare. dar agricultura oferă doar 1. cum ar fi: migrarea din zonele rurale. 30% din suprafaţa sa este acoperită de păduri. cu migrarea populaţiei înspre zonele rurale. problemelor demografice. UK – o regiune preponderent rurală. calitatea mediului. Aceste arii de referinţă sunt: – Essex. puternic influenţată de Londra. Strategii noi pentru ocuparea forţei de muncă rurale din zonele investigate Coordonator: Universitatea din Plymouth Asistenţă: Universitatea de Agricultură din Lituania Obiective: Metodele formulate în WP3 au fost aplicate pentru a analiza situaţia curentă de ocupare din zonele rurale. Partenerii au contribuit la selectarea indicatorilor şi s-au asigurat ca datele să fie obţinute. îmbătrânirea populaţiei şi schimbarea ratei de fertilitate. – Észak-Alföld. activitatea economică rurală diversificata o aşează asupra mediei naţionale. – Regiunea Nord-Vest. 5. România – o regiune relativ săracă. 4. situaţii demografice. Tipul zonei are o influenţă asupra strategiilor de afaceri. WP5.Obiective: WP3 a identificat metodologii şi indicatori pentru a măsura piaţa forţei de muncă. coeziune socială. Ungaria – o regiune unde agricultura rămâne o parte importantă a economiei rurale. – Andalucia. Sarcina principală a fost identificarea unor criterii potrivite pentru clasificarea diferitelor regiuni. trendurile demografice şi economice din zonele de referinţă. Spania – o regiune foarte autonomă cu o puternică tradiţie LEADER.3% din totalul locurilor de muncă. 124 . şi pentru a evalua impactul politicilor în ariile de referinţă. caracterizată de agricultură de subzistenţă. Rezultatele şi concluziile WP5 au fost interpretate în contextul mai larg al tipurilor zonelor rurale pentru a dezvolta scenarii de diversificare a ocupării forţei de muncă în diferite tipuri de regiuni. 72% din suprafaţă este utilizată pentru agricultură.

– Scenarii generale de diversificare economică rurală pentru diferitele tipuri de rural (WP4). Promovare şi integrare Coordonator: Regiunea Limousin Asistenţă: Regiunea Andalucia Obiective: Activităţile de diseminare au inclus o platformă electronică. 6. S-au luat în considerare următoarele: – Evaluarea politicilor şi programelor din trecut şi cele curente (WP2). 125 . pliante. acestea fiind foarte importante pentru menţinerea sustenabilităţii. în contextul situaţiei curente şi a constrângerilor „de sus în jos” şi „de jos în sus” (WP5). Sinteza recomandărilor Coordonator: Regiunea Andalucia Asistenţă: Universitatea din Debrecen Obiective: Rezultatele pachetelor de lucru WP2 şi WP5 au fost sintetizate într-un set de recomandări pentru factorii de decizie la nivel UE. luând în considerare cultura şi tradiţia rurală locală. asigurarea stabilităţii şi creşterea populaţiei. – Importanţa relativă în cadrul UE a unor tipologii diferite a mediului rural (WP4). publicaţii academice.– Limousin. materiale didactice etc. în vederea orientării măsurilor viitoare de dezvoltare rurală. patru conferinţe regionale şi workshop-uri legate de fiecare etapă de cercetare realizată. unde au fost prezentate pentru factorii de decizie concluziile principale şi recomandările proiectului. naţional şi regional. – Recomandări specifice pentru diversificarea economiei rurale din zonele de referinţă (WP5). 7. practicile bune identificate în zonele de referinţă pot fi extrapolate în UE. – Rezultatele proiectelor de cercetare anterioare (WP2). unde declinul populaţiei a fost inversată. broşuri şi gazete electronice. În acest context. Concluziile RuralJobs au fost publicate într-un raport scris. – Cele mai adecvate metodologii şi indicatori pentru măsurarea situaţiei forţei de muncă din mediul rural şi a impactului politicilor şi programelor (WP3). WP6. – Impactul politicilor şi programelor în zonele de referinţă. lansat la o conferinţă internaţională organizată la Bruxelles. WP7. Franţa – o regiune cu un sector de servicii bine dezvoltat. Prin compararea zonelor de referinţă se poate ajunge la o înţelegere globală a diferitelor tipuri de zone rurale şi evoluţia pieţelor forţei de muncă.

Limousin (Franţa). Dacă excludem regiunile cu caracter „predominant urban”. 2003. Obiectivul principal al proiectului a dus la formularea următoarelor întrebări de cercetare: – Care sunt factorii-cheie care afectează crearea de noi surse de ocupare în mediul rural şi care pot fi influenţaţi de politicile şi programele UE? – Ce măsuri putem să recomandăm pentru a avea un impact asupra acestor factori? Pentru cercetarea empirică au fost formulate următoarele întrebări: – Este ocuparea rurală o problemă în zona pilot? – Ce aspecte îmbracă această problemă (locaţie. folosind clasificarea OCDE (predominant urban. intermediar şi predominant rural). Lituania.2. Nord-Vest (România). Motivaţia alegerii metodologiei RuralJobs În acest capitol vom prezenta metodele de cercetare. utilizate pe parcursul cercetării de teren efectuate în cadrul proiecului RuralJobs. care poate fi aplicată în cazul situaţiilor complexe. Accesibilitatea (o regiune se consideră accesibilă dacă peste 50% din populaţia locală poate ajunge la un centru urban cu cel puţin 50.5. ÉszakAlföld (Ungaria). Printre principalele obiective de investigare ale studiului de caz sunt 126 . Zona de Aglomerare Pazardjik. Pentru a selecta zonele pilot s-a folosit o tipologie bazată pe trei criterii: 1. Produsul intern brut (o regiune se consideră dezvoltată dacă PIB pe locuitor este cel puţin 50% din media UE-27 şi nedezvoltată în caz contrar). rămân opt tipuri de regiuni. 2. 2003 şi EC. Principala metodă propusă pentru cercetarea zonelor pilot este studiul de caz (Yin. Densitatea populaţiei. cantitative şi calitative. 3. Andalucia (Spania). sector şi segment al forţei de muncă)? – Ce surse potenţiale de ocupare există în zona pilot? – Care sunt cauzele problemei de ocupare şi ce impedimente sunt în calea soluţionării acestei probleme? – Ce măsuri s-au luat în zona pilot pentru soluţionarea problemei de ocupare şi ce noi măsuri sunt necesare? – Ce fel de bune practici operaţionale există pentru susţinerea ocupării rurale? Cercetarea de teren s-a desfăşurat în zone pilot selectate în regiunile de referinţă identificate în faza de planificare a proiectului: Essex (Marea Britanie).000 locuitori în mai puţin de 45 minute şi izolată în caz contrar). aceasta fiind considerată de echipa RuralJobs metoda cea mai potrivită care poate acoperi toate problemele studiate şi este adaptabilă pentru contextele diferite din regiunile de referinţă. Hammersley. Studiul de caz este o metodă de analiză holistică. 1999). Ulterior s-a ales o zonă pilot şi în Bulgaria. dintre care aproape fiecare poate fi regăsită în regiunile de referinţă RuralJobs.

apărute la punctul 3.1. 2. prezintă structura cercetării de teren derulată în cadrul proiectului RuralJobs. Opinie informată despre situaţia socio-economică şi perspective pentru crearea de noi surse de ocupare rurală în zona pilot. Tabelul 5. 3. Generarea de noi idei şi ipoteze. interviuri semi-structurate cu informatori-cheie şi interviuri structurate pentru culegerea de informaţii despre iniţiative de succes pentru crearea de locuri de muncă (bune practici) identificate în zona pilot. 2 şi 3. Adâncirea interpretării şi analizei datelor cantitative. Asigurara de informaţii descriptive despre zonele pilot. Metode propuse Interogarea bazelor de date oficiale existente. dacă este cazul. publicaţii. Abordarea metodologică a cercetării de teren 127 . Oferirea unor previziuni despre tendinţele viitoare. cheie. Măsurarea riguroasă şi corectă a indicatorilor selectaţi. studii. strategii. Validarea analizei şi concluziilor rezultate de la punctele Întâniri focus-grup cu actorii locali şi experţii 1.) despre zona pilot. dacă este cazul. Un alt motiv în alegerea studiului de caz l-a constituit faptul că această metodă a fost aplicată cu succes în multe proiecte de cercetare anterioare care au obţinut rezultate relevante şi valoroase. care nu sunt disponiblie în statiticile oficiale. Păreri şi sugestii informate asupra rezultatelor de la punctele 1. Scop Prezentarea evoluţiei din trecut şi situaţia actuală a ocupării rurale. Culegerea şi analiza informaţiilor secundare (Internet. Informaţii factuale complementare despre zona pilot. În cursul cercetării de teren au fost folosite următoarele metode: analiza secundară a datelor statistice şi a literaturii relevante (rapoarte. Abordarea studiului de caz este complexă şi include o varietate de metode cantitative şi calitative.2. Raportul studiului de caz din zona pilot Analiza secundar a datelor Interviuri cu informatori-cheie Colectarea de bune practici Figura 5. acestea fiind prezente şi printre scopurile RuralJobs. precum şi analiza SWOT şi SOR (incluzând şi întâlniri focus grup) pentru evaluarea potenţialului de dezvoltare a ocupării în zonele pilot. Oferirea de interpretări şi concluzii noi. Testarea ipotezelor şi ideilor noi.2. monografii etc. rapoarte locale). 4. În cele ce urmează vom detalia fiecare metodă folosită.analiza critică şi analiza impactului. Selecţia metodelor pentru cercetarea de teren în zonele pilot Aşteptări 1. Figura 5. Compararea zonelor pilot în ceea ce priveşte situaţia socio-economică şi a ocupării rurale. Cercetare calitativă pe bază de interviuri semi-structurate. pentru a fi folosite în analizele SWOT/SOR şi la construirea de scenarii. 2 şi 3.

fiecăreia dintre aceste resurse? K. Care sunt constrângerile principale în dezvoltarea de noi surse surse de ocupare existenţei rurală? presiunilor topL. formulează întrebări de cercetare pentru fiecare obiectiv şi specifică metoda de colectare a datelor. Creaţi seturi de date pentru acei B. Şi din afara zonei pilot? I. Care este impactul politicilor teritoriale şi C. instituţional. Care va fi efectul crizei economice actuale asupra dezvoltării de noi surse de ocupare? G. a tendinţelor demografice şi economice. Interviuri semi-structurate ariilor de creştere fi dezvoltate folosind resursele din zona a ocupării pilot? în contextul I. Interviuri semi-structurate E. evitate sau reduse? Identificarea N. Tabelul 5. Care este starea actuală a pieţei forţei de A. în caz că nu există schimbări în politicile actuale? Identificarea H. detaliează obiectivele cercetării de teren. Interviuri semi-structurate sectoriale asupa pieţei forţei de muncă rurale? D. Interviuri semi-structurate G.2: Obiectivele cercetării de teren.L. generale şi specifice.Tabelul 5. care a fost folosită în vederea găsirii răspunsurilor la aceste întrebări. Interviuri semi-structurate şi calificării cost-beneficiu (incluzând atât elementele capitalului uman monetare cât şi cele intangibile) ale disponibil. Selectaţi indicatorii pentru care muncă şi mediul economic şi social în care există date într-o formă comparabilă operează? în toate zonele pilot şi care sunt suficiente pentru a caracteriza situaţia actuală a ocupării B. Interviuri semi-structurate adaptabilităţii J. Interviuri semi-structurate Identificarea K. Interviuri semi-structurate îndepărtate. Întrebări de cercetare Metode de culegerea datelor A. pot fi învăţate din comparaţia acelor indicatori din indicatori pentru o perioadă anume de timp şi analizaţi pentru a arăta zonele pilot? tendinţele şi contrastele dintre zonele pilot C. Care sunt efectele secundare ale acestor D. întrebări de cercetare şi metode de culegerea datelor Obiectivele cercetării de teren Identificarea pieţei forţei de muncă. Care este valoarea probabilă a ratei J. Care sunt perspectivele de viitor pentru ocuparea rurală în fiecare zonă pilot. şi care din “bază” (de ex. Ce politici alternative/adiţonale ar putea avea un impact asupra ocupării rurale? F. economic) up. creşterea ocupării care poate fi aplicate în alte zone? 128 . Ce lecţii. În ce fel pot fi aceste constrângeri M. Interviuri semi-structurate down şi bottom. cultural. Care dintre acestea îşi au originea din “vârf” (de ex. Interviuri semi-structurate F. social. Ce surse alternative de ocupare rurală pot H. Interviuri semi-structurate politici. politic. dacă există? E.2. educaţional)? M. Interviuri structurate bunelor practici. Care sunt iniţiativele de succes pentru N.

impact şi răspuns folosiţi în proiectul RuralJobs Tipul indicatorilor Presiune Denumire Populaţie Densitatea populaţiei Numărul locurilor de muncă Densitatea locurilor de muncă Rata de activitate Rata ocupării Rata şomajului Rata şomajului de lungă durată Ocuparea pe sectoare Statutul în ocupare Venitul personal Inegalitatea distribuţiei veniturilor Locuire (aglomerare) Rata de motorizare Ponderea navetiştilor la distanţe mari (durata navetei mai lungă de 45 minute de la rezidenţă) Rata anuală de migraţie netă la 1000 locuitori Crearea şi dezvoltarea de afaceri (micro-întreprinderi) Atractivitatea zonei (numărul de întreprinderi stabilite în zonă) Sursă: Fieldsend (2009a) Stare Impact Răspuns 129 . Prin această analiză s-au identificat temele relevante pentru ocuparea rurală şi prosperitatea economică rurală şi s-au selectat indicatorii pe baza cărora fiecare zonă pilot a fost caracterizată.1. stare.3. state – stare. Modelul DPSIR (driving force . pressure .presiune.răspuns) folosit în acest proces este un instrument elaborat pentru a arăta legătura dintre „forţele motrice” care influenţează ocuparea şi prosperitatea economică şi răspunsurile din domeniul politic (Fieldsend. Obiectivul analizei datelor cantitative Pentru a putea răspunde la întrebarea de cercetare „Există o problemă de ocupare rurală în zona pilot şi. dacă da. ce formă îmbracă ea?” a fost nevoie de analiza datelor cantitative existente la nivel LAU2 (comună). Analiza datelor cantitative 5. 2009a).forţă motrică. luate din sursele oficiale naţionale şi regionale existente. Tabelul 5. Au fost identificaţi patru indicatori care descriu „presiunile” asupra ocupării.5. impact – impact şi response .3.3: Indicatori de presiune. şase indicatori care descriu „starea” ocupării şi patru care descriu „impactul” asupra ocupării.

6. Interviuri semi-structurate cu persoane cheie Resursele umane. Sursele de informaţii recomandate sunt: 1. pentru a evidenţia diferenţele de gen. Monografii publicate despre zona cercetată. în funcţie de ţară). Situaţia concretă din zona pilot judeţ Bistriţa-Năsăud este prezentată în cadrul capitolului 6.3. având în vedere că cercetarea RuralJobs s-a concentrat asupra identificării de noi surse de ocupare în zonele rurale şi nu pe caracterizarea naturii ocupării sau a şomajului din mediul rural. Statistici despre afacerile locale de la Camera de Comerţ şi de Industrie. sociale. pentru obţinerea acestor informaţii. Instrumente pentru culegerea datelor În cadrul proiectului nu s-a folosit un instrument standardizat pentru culegerea datelor cantitative. trebuie întreprins un proces separat de adunare a datelor primare. În modelul DPSIR (Fieldsend. financiare şi fizice reprezintă potenţialul endogen al unui teritoriu. care a fost aplicat în cadrul cercetării de teren din România. Pentru majoritatea indicatorilor studiaţi cele mai recente date la nivel LAU2 sunt datele de la recensăminte (realizate în 2001 sau 2002. cum ar fi creşterea naturală a populaţiei. Statistici oficiale la nivel LAU2 din publicaţiile şi bazele de date de la oficiile de statistică regionale şi naţionale. 2009a) acestea sunt considerate forţe motrice. 2.2. Trebuie să specificăm că nu există pentru fiecare indicator date centralizate la nivel de comună şi.3. 5. Oriunde este posibil. Surse de informaţii Disponibilitatea şi relevanţa datelor diferă în fiecare ţară.Lista indicatorilor de „stare” din tabelul 5. Acest chestionar poate fi folosit pentru culegerea de date la nivel de comună. Evidenţa populaţiei.3. 5. 5. 7. cu ajutorul cărora se pot calcula variaţii. partenerii din proiect construindu-şi baze de date proprii ale căror structură a fost influenţată în mare măsură de existenţa datelor la nivel LAU2. a modului de folosire al pământului şi al proprietăţilor (de la primării).4. Documentaţiile proiectelor realizate cu fonduri UE. 5. Se recomandă obţinerea unor serii de timp pentru cinci sau zece ani. 3. se recomandă culegerea separată a datelor referitoare la femei şi la bărbaţi. În anexa 1 prezentăm un model de chestionar. Planuri de organizare-dezvoltare teritorială (la toate nivelele teritoriale relevante). Statistici la nivel LAU2 de la agenţiile locale-regionale de ocuparea forţei de muncă. Pentru a ilustra specificitatea teritorială care afectează ocuparea 130 . 4.3 a fost simplificată.

De asemenea.rurală s-au identificat 14 indicatori independenţi: nivelul de educaţie. subocuparea. s-a propus utilizarea aceluiaşi ghid de interviu pentru fiecare persoană interievată. rata ocupării de timp parţial. migraţia netă. pentru a fi consultat de respondenţi. ponderea energiei regenerabile în consumul energetic total. fără a fi influenţate de persoana care conduce interviul. Ghidul de interviu se poate consulta în Anexa nr. 2. Camera de Comerţ. Acolo unde s-a considerat util. – Alţi experţi (de ex. presiuni fiscale asupra costului forţei de muncă. În fiecare zonă pilot s-au realizat în jur de 20 interviuri. s-au identificat şi o serie de indicatori de stare. utilizarea terenurilor. servicii pentru îngrijirea copilului. inegalitate în remunerarea femeilor şi bărbaţilor. ce pot fi discutaţi pe parcursul intervirurilor: numărul de locuri de muncă libere pe numărul de şomeri. precum şi biodiversitatea (common bird index). respondenţii pot să identifice oportunităţile şi constrângerile ocupării forţei de muncă rurale. ponderea cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare din PIB. rezervele de muncă şi numărul fermierilor care desfăşoară activităţi neagricole. universitari. consultanţi). Metoda propusă pentru culegerea de date referitoare la aceşti indicatori este interviul semistructurat cu actori locali şi experţi cheie. cum ar fi naveta la distanţe mari. turistică). Interviurile pot aduna şi date calitative referitoare la răspunsurile socio-economice şi politice. educaţia continuă. ocuparea informală. – Sectorul economic (de ex. prin formularea unor întrebări deschise. starea diferitelor tipuri de infrastructură (de transport. crearea şi dezvoltarea afacerilor. precum şi atractivitatea zonei. persoana care a condus interviul a prezentat pe scurt proiectul şi a evidenţiat importanţa contribuţiei respondentului pentru rezultatele finale ale cercetării. structura populaţiei ocupate şi a şomerilor pe nivele de educaţie. tipul investiţiilor în afaceri. asociaţii ale fermierilor). Înainte de a pune întrebările. de internet. Pentru a obţine date consistente şi comparabile la nivelul zonelor pilot din fiecare ţară. Această abordare se bazează pe ideea că. ghidul de interviu a fost trimis în avans. Dacă respondentul a fost de acord s-a făcut întregistrarea audio a interviului. cu reprezentanţi din următoarele grupuri de persoane (patru persoane din fiecare categorie): – Factori de decizie (consilieri judeţeni şi comunali). De asemenea a asigurat respondentul de asigurarea anonimităţii opiniilor exprimate. situaţia ocupaţională a grupurilor dezavantajate. – Organizaţii comunitare / ONG-uri. 131 . – Experţi ai administraţiilor locale (din consiliile judeţene şi comunale).

trebuie să existe suficiente motive pentru a se implica în procesul de implementare a unei asemenea bune practici. „Bunele practici” din zona pilot au fost identificate printr-o analiză anterioară (din rapoarte. precum şi o descriere detaliată a planului financiar şi a schimbărilor produse în urma implementării proiectului. 3. Primul formular oferă prezentarea amănunţită a organizaţiei iniţiatoare şi a tuturor informaţiilor necesare pentru a putea evalua contextul şi domeniile în care această bună practică a fost realizată. acesta fiind evaluat pe o scală de trei trepte de la foarte slab la bun şi excellent. precum şi factorii care ar putea asigura succesul bunei practici. Pregătirea materialelor şi echipamentelor necesare: tipărirea unui număr suficient de ghiduri de interviu. Colectarea de bune practici Unul dintre obiectivele RuralJobs este identificarea iniţiativelor de succes în crearea de locuri de muncă. pentru transcrierea interviurilor. internet) pentru orientarea şi consilierea persoanelor care efectuează interviurile. este util şi un laptop. Dezvoltarea unor căi de comunicare (telefon. la înregistrarea informaţiilor despre bunele practici s-au folosit instrumentele de culegere a datelor elaborate de reţeaua RUR@CT (www. iniţiative care ar putea fi transferate în alte regiuni. completate de interviuri.2 oferă informaţii asupra gradului de transferabilitate. 4. având în vedere că. Formularul nr. 132 .ue). judeţul BistriţaNăsăud.5. În cazul deplasărilor de mai multe zile. 2. asigurarea unui reportofon pentru înregistrarea interviurilor. proiectul Modernizarea (re-tehnologizarea) fabricii de cherestea de la Lunca Ilvei.ruract. Fiecare persoană intervievată a fost rugată să enumere bune practici despre care are cunoştinţă şi să dea detalii de contact. în cazul „importatorului”.5. 5. Formularele RUR@CT. Informaţiile asupra bunelor practici au fost culese prin vizite la locurile indicate. Contactarea organizaţiilor şi respondenilor cheie. 3a şi 3b.6. ziare). studii. Aceste iniţiative sunt denumite „bune practici”. hârtie de scris etc. Pentru a asigura transferabilitatea bunelor practici către reţeaua RUR@CT. completate cu datele unui exemplu real. se găsesc în Anexele nr. Elaborare unor proceduri pentru situaţii neaştepate şi de forţă majoră. Proceduri de urmat în cercetarea de teren Înainte de vizitele pe teren s-au făcut următoarele acţiuni pregătitoare: 1.

6 78. Cluj. 1269646 295132 199334 % 46.2 133 .). este situată în nordul României şi împreună cu judeţele Bihor.2 Rural Nr. Satu Mare şi Sălaj constituie Regiunea Nord-Vest.jpg Figura 6.3 50. Tabelul 6.com/images/harti/wm_mari/BistriţaNăsăudRegional_Mare.8 62. 1449002 297923 117871 % 53. Maramureş. Regiunea Nord-Vest Jude ul Bistri a-N s ud Sursă: Vincze.46 7544. Poziţia judeţului Bistriţa-Năsăud în Regiunea Nord-Vest Judeţul Bistriţa-Năsăud are o suprafaţă de 535.1.restromania.7 49.1. Populaţia (pe medii).6. Caracteristicile socio-economice ale judeţului Bistriţa-Năsăud 6.1. pe 1 iulie 2009 Urban Regiune Regiunea Nord-Vest Bihor Bistriţa-Năsăud Total 2718648 593055 317205 Nr.8 Suprafaţa totală (km2) 34160. 2009.2 37.520 hectare.2 Densitatea populaţiei (loc/km2) 79.6 59. pers. http://www.1: Localizarea judeţului Bistriţa-Năsăud Judeţul Bistriţa-Năsăud are cea mai ridicată pondere a populaţiei rurale şi cea mai mică densitate a populaţiei dintre judeţele Regiunii Nord-Vest (Tabelul 6. suprafaţa şi densitatea populaţiei în judeţele Regiunii Nord-Vest.27 5355. pers.

2).2 52.4 41. Ilustrează că densitatea populaţiei este scăzută în cea mai mare parte a judeţului.6 58. 2006 Bistriţa-Năsăud este judeţul având cea mai mare pondere a populaţiei rurale din Regiunea Nord-Vest şi conform criteriilor OCDE1 (66%).85 3864.1 82.4 81.8 47. 230434 210590 191828 142328 % 33. iar regiunile în care peste 50% a populaţiei trăieşte în localităţi rurale se clasifică regiuni predominant rurale.1 Rural Nr.Urban Regiune Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj Total 690299 511311 364938 241840 Nr. ceea ce îl clasifică drept regiune predominant rurală (Tabelul 6.4 6304.6 Sursă: INS Tempo Online Time Series Figura 6. 459865 300721 173110 99512 % 66.2: Densitatea populaţiei în unităţile administrative din Regiunea Nord-Vest.9 Suprafaţa totală (km2) 6674.38 Densitatea populaţiei (loc/km2) 103. 134 .2.36 4417. 2009 Figura 6. 1 OCDE consideră rural localităţile cu densitatea populaţiei sub 150 de locuitori pe km2.6 58.6 62.4 41. pers. Sursă: Vincze. pers.

4 arată că aşezările rurale din judeţul Bistriţa-Năsăud (cu excepţia părţii sud-estice a judeţului). au o structură mai favorabilă privind structura de vârstă decât media regională.1% 19.0% 10.2006) 53% (PR) 59% (PR) 66% (PR) 32% (IR) 57% (PR) 63% (PR) 62% (PR) Ponderea populaţiei în localităţi situate la o distanţă sub 30 km de la oraşe cu peste 50.9% 20.0% 18. Recensământ 2002 Ponderea populaţiei în vârstă de 0-14 ani este cea mai mare în judeţul BistriţaNăsăud în comparaţie cu celelalte judeţe din regiune.Tabelul 6.3 şi 6.1% 17.6% 19. accesibilitatea. 2009 Figura 6. Sursă: Vincze.6% 15.000 locuitori 68% 53% 67% 79% 58% 72% 86% Rata şomajului Ponderea înregistrat populaţiei de (noiembrie 0-14 ani (2002) 2009) 5. rata şomajului şi ponderea populaţiei în vârstă de 0-14 ani Ponderea populaţiei în localităţi având densitatea populaţiei sub 150 loc/km2 (1.0% Regiune Nord-Vest Bihor Bistriţa-Năsăud Cluj Maramures Satu Mare Salaj Sursă: calcule bazate pe date din INS . Figurile 6.7% 7. 2002 (%) 135 .8% 6.Tempo Online Time Series.1% 6.3% 6.3: Ponderea populaţiei de 0-14 ani în Regiunea Nord-Vest.4% 19. Eurostat.2: Caracteristicile judeţelor Regiunii Nord-Vest privind gradul de ruralitate OCDE.07.

5: Rata de creştere populaţiei în perioada 2002-2006.4: Ponderea populaţiei de 15-59 ani în Regiunea Nord-Vest. în % 136 . 2009 Figura 6. Sursă: Vincze. 2002 (%) Judeţul Bistriţa-Năsăud se remarcă în Regiunea Nord-Vest prin variaţia numerică pozitivă a populaţiei în cea mai mare parte a judeţului în perioada 2000-2006 (figura 6.Sursă: Vincze (2009) Figura 6.5).

Poziţia comunelor din Regiunea Nord-Vest privind disponibilitatea forţei de muncă s-a identificat folosind următorii indicatori: populaţia totală. că judeţul Bistriţa-Năsăud se află într-o situaţie mai favorabilă privind disponibilitatea forţei de muncă rurale.6) putem conclude.6: Tipologia comunelor din Regiunea Nord-Vest privind disponibilitatea forţei de muncă În urma analizei cluster aplicată asupra tuturor comunelor din Regiunea Nord-Vest (pe baza indicatorilor enumeraţi mai sus). rata sporului natural pe 1000 locuitori.3). Ponderea agriculturii în valoarea adăugată brută regională în judeţul BistriţaNăsăud este cea mai ridicată din regiune. Sursă: calcule proprii şi editare proprie bazată pe datele din TEMPO-INSSE şi Recensământ 2002 Figura 6. şi ponderea forţei de muncă ocupată în agricultură se situează peste media regională. variaţia numerică relativă a populaţiei în perioada 2002-2006. Uitându-ne la rezultatele analizei (figura 6. ponderea populaţiei de 15-59 ani. rata de dependenţă. 137 . indicele de îmbătrânire şi densitatea populaţiei. decât celelate judeţe ale regiunii. rata migraţiei nete pe 1000 locuitori. ponderea populaţiei în vârstă de 0-14 ani. variaţia numerică relativă a populaţiei în perioada 1992-2002. ceea ce arată importanţa sectorului primar pentru judeţ (tabelul 6. comunele au fost clasificate în funcţie de disponibilitatea forţei de muncă.

4 22.03% 9. având o economie subdezvoltată în mare măsură bazată pe agricultură de (semi)subsistenţă. în acelaşi timp.91% 13.44% 7.24% 30.Tempo Online Time Series şi Eurostat Valoarea PIB-lui pe locuitor în judeţul Bistriţa-Năsăud în perioada 19982006 a fost sub media regională şi în pofida creşterii semnificative din această perioadă.4: PIB pe locuitor (în PPS) în Regiunea Nord-Vest Regiune Nord-Vest Bihor Bistriţa-Năsăud Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj PIB pe locuitor 1998 4400 4700 3500 5400 3900 4100 3700 2002 5800 6700 4600 7400 4500 5200 4500 2006 8500 9000 7300 11200 6600 7200 7100 Sursă: Eurostat PIB pe locuitor în % mediei EU 27 1998 25.9 22.0 25.25% 34.71% 15.4).68% Ponderea forţei de muncă ocupată în agricultură (2008) 30.69% 14.9 47.29% Sursă: calcule bazate pe date din INS .46% 35.1 2006 35.73% 33.9 27.7 2002 28. densitate scăzută a populaţiei.9 38. în 2006 PIB-ul pe locuitor (în PPS .8 23. Tabelul 6.7 29. 2 Purchasing Power Standards 138 .3 27. că judeţul Bistriţa-Năsăud este o regiune cu pondere ridicată a populaţiei rurale.96% 36.9 Putem concluziona. se caracterizează prin disponibilitate favorabilă a forţei de muncă în zonele rurale.puterea de cumpărare standard2) a reprezentat doar 30.Tabelul 6.3 32.19% 13. dar.2 30.9 30.7 22.7 22.7 20.9% din media EU-27 (tabelul 6.5 35.9 21.4 31.00% 21. în judeţele Regiunii Nord-Vest Regiune Nord-Vest Bihor Bistriţa-Năsăud Cluj Maramures Satu Mare Salaj Ponderea agriculturii în VAB (2006) 11.3: Ponderea agriculturii din VAB şi ponderea forţei de muncă ocupată în agricultură.

pentru că multe companii şi-au redus activităţile din cauza crizei economice. Oraşul Sângeorz-Băi (o staţiune turistică cu ape minerale terapeutice) este puţin mai departe. Figura 6. de asemenea.2. După calculele noastre a rezultat ca o proporţie de 67% din populaţia judeţului trăieşte la o distanţă mai mică de 30 km faţă de oraşul Bistriţa. starea neadecvată a drumurilor rurale şi posibilităţile limitate de transport în comun. judeţul Bistriţa-Năsăud nu este o regiune accesibilă. putem observa că aproximativ 51% din populaţie locuieşte în localităţi rurale situate la mai puţin de 30 km de oraşul Bistriţa. În ceea ce priveşte numărul mediu de salariaţi în oraşele judeţului. la 38 de km faţă de Bistriţa. Două dintre celelalte trei oraşe se află la distanţe destul de mici faţă de Bistriţa: Năsăud (un vechi centru cultural) la 20 km şi Beclean (un punct important de juncţiune de cale ferată) la 30 km. Tabelul 6. în anul 2009 Tipul unităţilor administrative Municipii (nr. chiar şi locuitorii acestor oraşe pot face naveta la Bistriţa. putem afirma că majoritatea populaţiei trebuie să călătorească peste 45 de minute pentru a ajunge la Bistriţa şi. că zone rurale întinse ale judeţului (în special în zona de munte) nu sunt polarizate de nici un centru urban. Având în vedere topografia judeţului (munţi şi dealuri). alte trei sate fiind incluse în teritoriul administrativ al municipiului şi al oraşelor (tabelul 6. Deci.7 ilustrează rolul municipiului Bistriţa ca pol de atracţie în judeţul Bistriţa-Năsăud.) Sate (nr. 3 oraşe şi 58 comune (cu 232 sate). Năsăud 3817 salariaţi (locuitori: 10897) şi Sângeorz Băi 2107 salariaţi (locuitori: 10844). Putem observa.) Comune (nr. în consecinţă. În anul 2009 numărul salariaţilor a scăzut. situaţia arăta în felul următor pentru anul 2008: Bistriţa 37670 salariaţi (locuitori: 83571). 139 . Dacă luăm în considerare doar zonele rurale.) Oraşe (nr.5: Unităţi administrative în România şi în judeţul Bistriţa-Năsăud. Dijkstra şi Poelman (2008) consideră accesibile acele regiuni în care peste 50% a populaţiei poate ajunge cu mijloace de transport în cel mult 45 de minute în centre urbane (cu cel puţin 50.) România 103 217 2860 12.000 de locuitori).6. Beclean 4625 salariaţi (locuitori: 11499). cultural şi administrativ şi atrage forţă de muncă de la o distanţă destul de mare.956 Sursă: INS – Tempo Online Time Series Bistriţa-Năsăud 1 3 58 235 Municipiul Bistriţa este un important centru economic.5). Zone urbane şi rurale în judeţul Bistriţa-Năsăud Judeţul Bistriţa-Năsăud este compus dintr-un municipiu. practic.

Sursă: www. „Presiuni” asupra ocupării forţei de muncă: populaţia în vârstă de muncă şi locurile de muncă În modelul DPSIR elaborat de Fieldsend (2009a).965 203. densitatea populaţiei. cum ar fi rata ocupării.550 36.ro Figura 6.020 120.6: Populaţia pe medii de rezidenţă în judeţul Bistriţa-Năsăud Populaţia totală Medii Total BN Total urban Total rural Urban % Rural % 1992 328.7 63.139 200.3 2002 318.3.1.9 2007 316.1 63.281 207.689 116.7 63.739 36. populaţia totală.315 114.7: Orientarea şi tipul polarizării spaţiilor rurale din România. numărul de locuri de muncă şi densitatea locurilor de muncă sunt considerate „presiunile” care influenţează evoluţia indicatorilor de ocupare. Tabelul 6.mie.3 140 . Aspectele curente ale forţei de muncă 6.350 36.3. în 2006 6.

7).9 40.4 291. iar între anii 2002 şi 2007 a scăzut.8). În mediul urban densitatea populaţiei este de şapte ori mai mare decât în mediul rural.02 -1. ceea ce se explică prin formarea a cinci noi comune (unele sate s-au desprins din comune mari şi s-au constituit astfel noi comune). iar în zonele urbane se observă o mică creştere a populaţiei (tabelul 6. Cea mai mare pondere a populaţiei rurale a locuit în comune cu 2500-5000 de locuitori.8 65.42 -2. ponderea populaţiei rurale a crescut între 1992 şi 2002. Tabelul 6. iar între 2002 şi 2007 a scăzut (tabelul 6.2 2007/2002 -0.6). În perioada 1992-2007 ponderea populaţiei din localităţi mici a crescut la 8.7: Densitatea populaţiei în judeţul Bistriţa-Năsăud pe medii (persoană/km2) Medii Total Urban Rural 1992 57.4 41.0 304. 141 .1%.5% din populaţie a locuit în comune cu mai puţin de 2500 de locuitori.51 1. negativă în zonele rurale ale judeţului Bistriţa-Năsăud. dar între anii 1992–2007 se observă o scădere a populaţiei.1 Populaţia pe grupe de vârstă în 2002 Sursă: INS – Tempo Online Time Series. Recensământ 2002 În perioadele 1992-2002 şi 2002-2007 creşterea populaţiei a fost.38 15-59 years 193646 79146 114500 40.4 Sursă: INS – Tempo Online Time Series În anul 1992 în judeţul Bistriţa-Năsăud 4. în general.96 -4. Putem observa o scădere de densitate a populaţiei între 1992-2007 în toate zonele ale judeţului (tabelul 6.1 293.0 41.Rata de creştere a populaţiei Medii Total BN Total urban Total rural Medii Total BN Total urban Total rural Urban % Rural % 2002/1992 -2.9 2002 55. Ca urmare.9 59.0 2007 55.11 0-14 years 64172 22353 41819 34. Ponderea populaţiei rurale în comune cu peste 5000 de locuitori a crescut între 1992 şi 2002.

în perioada 2002-2008 în zonele rurale ale judeţului se observă o uşoară creştere (cu 0.058 9.Tabelul 6.9).74 13. fără a angaja nici un salariat. ponderea populaţiei tinere şi active este destul de mare.1 2002 63.95%). caraulii. Sunt încadraţi în această categorie întreprinzătorii independenţi (vânzătorii ambulanţi.1 5.) Populaţia de 15-64 ani (%) 2002 2008 63.7 21.186.59 73. pers.2 20.976 21.71 62.919 116.93%). meditatorii.22 România U 11.14 65.5 37. Totuşi.1 Sursă: INS – Tempo Online Time Series Judeţul Bistriţa-Năsăud trece prin aceleaşi procese demografice ca şi toată România (populaţia rurală îmbătrâneşte).01 18.0 24. spre deosebire de media naţională.81 1992 63.90 73.29%) a populaţiei de peste 65 de ani şi o scăderea a populaţiei de 0-14 ani cu -2.608. În ciuda migraţiei internaţionale masive a forţei de muncă (în special către Spania şi Italia).83 60.9: Populaţia în judeţul Bistriţa-Năsăud şi România pe medii şi grupe de vârstă Populaţia de 0-14 ani Regiune Medii (%) 2002 2008 2002 2008 R 198. fiind ajutat sau nu de membrii familiei neremuneraţi.9 36.74% (peste media naţională de -1.62 10. În aceeaşi perioadă s-a înregistrat o creştere a populaţiei adulte atât în mediul rural.).45% în zonele rurale ale judeţului.04 18.328 15.57 11.669. unde se observă o scădere a populaţiei în vârstă de muncă cu -1.7 8.30 Bistriţa-Năsăud U 112. iar ponderea populaţiei vârstnice (peste 65 de ani) este mai mică decât media naţională (tabelul 6.7 4.1 35. liber profesioniştii (muzicanţii 142 .9 2007 63.00 7.0 34.3 36.60 R 10. taximetriştii particulari etc.20 76. femeile care îngrijesc copii.3 36.835.114 19.69 18.52 Populaţia totală (nr.67 Populaţia peste 65 ani (%) 2002 2008 15. dar deocamdată pare a fi într-o situaţie demografică mai bună.735 11.82 16.8: Ponderea populaţiei rurale după mărimea comunelor în judeţul Bistriţa-Năsăud (%) Indicatori Ponderea populaţiei rurale Ponderea populaţiei urbane Ponderea populaţiei rurale în comunele cu mai puţin de 2500 de locuitori Ponderea populaţiei rurale în comunele între 2500-5000 locuitori Ponderea populaţiei rurale în comunele cu mai mult de 5000 locuitori Sursă: INS – Tempo Online Time Series Tabelul 6. Ponderea lucrătorilor pe cont propriu3 în 3 Conform terminologiei statistice româneşti lucrător pe cont propriu este persoana care-şi exercită activitatea în unitatea proprie sau într-o afacere individuală.11 7.17 17.811 19. cât şi în mediul urban (+2.738 199.69 74.80 15. La nivel de comună nu sunt date referitoare la numărul locurilor de muncă disponibile (ocupate şi neocupate).

5. în zonele rurale ponderea forţei de muncă ocupate în agricultură este de şase ori mai mare. Al doilea ca importanţă era industria prelucrătoare (7.47% 1. titularii de contracte de gestiune sau de concesiune care nu folosesc salariaţi.43% 100% Nr.05% 2.54% 5.10) reflectă toate tipurile de locuri de muncă.610 1. inclusiv lucrătorii pe cont propriu.71% 0.77% 2.19% 0. Tabelul 6. agricultorii individuali sau care lucrează în asociaţii agricole.723 507 133 220 2. Astfel.78%) şi construcţii (2.106 1.15% 2. astfel.552 % din urban 12. în zonele rurale numărul de salariaţi nu reflectă numărul locurilor de muncă existente. avocaţii).166 443 1.152 171 205 47. iar ponderea ocupării în exploatare forestieră este de 2.00% 1.6 ori mai mare.607 6.480 Rural % din rural 72.25% 0.36% 0.34% 100% Sursă: Recensământ 2002 Datele din Recensământul 2002 (tabelul 6.23% 2.insse. Ponderea ocupării în industria ambulanţi.48% 14. urmat de comerţ (3.13% 29.71% 3.035 3.195 21 982 6.35% 0.02% 1.04% 7.62% 1. indicatorul „densitatea locurilor de muncă” nu poate fi calculată pentru zonele rurale româneşti.35% 0.33% 3.61% 2.208 2.52% 1.35%).156 1. artiştii plastici. Putem observa ponderea ridicată a forţei de muncă ocupate în agricultură (72.84% 8.82% 0.181 670 180 317 94. gaze şi apă Construcţii Comerţ Hoteluri şi restaurante Transport şi depozitare Poştă şi telecomunicaţii Intermedieri financiare Tranzacţii imobiliare Administraţie publică Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Celelalte activităţi ale economiei naţionale Activităţi menajere Nedeclarat Total Urban Nr. (Sursă: www.923 1.agricultură este foarte mare. Comparativ cu structura forţei de muncă urbană.35% din totalul locurilor de muncă în mediul rural).ro) 143 .93% 6.62%) în mediul rural.01% 0.49% 0. educaţie (2.426 709 725 873 4.49% 1.71%).946 531 2.42% 0.78% 1.465 2.976 233 6 64 14.54% 0.57% 0. 2002 Activităţi ale economiei naţionale Agricultură Exploatare forestieră Pescuit şi piscicultură Industria extractivă Industria prelucrătoare Energie electrică şi termică.49% 6.626 1.26% 0.56% 2.680 1. 68.297 2.564 3.14% 0. zilierii ocazionali.10: Structura populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale în judeţul Bistriţa-Năsăud.

7 -80.003 Rural 12.087 148 739 1.3 -35.1 5.11: Numărul mediu de salariaţi în judeţul Bistriţa-Năsăud pe activităţi ale economiei naţionale şi medii.4 0.9 108.580 345 2.1 8.6 45.637 3.71 2. bancare şi de asigurări Administraţie publică Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Total Agricultură Industrie .) 45.9 105.431 971 1.2 8.7 2.267 7.20 Index 2007/2002 28.303 1. este foarte scăzută (1.36 13.total Industria extractivă Industria prelucrătoare Energie electrică şi termică.5 4.1 11.792 235 2.6 58.6 42. 2002-2007 Activităţi ale economiei naţionale Total Agricultură Industrie .0 44. Piscicultura nu este semnificativă în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă în judeţul Bistriţa-Năsăud. dar.0 6.3 -22. bancare şi de asigurări Administraţie publică Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială 2002 (nr.6 21.131 2007 (%) 100 0.2 16.70 20.9 Sursă: Direcţia Judeţeană de Statistică Bistriţa-Năsăud 144 .2 9.1 49.441 2.291 1.789 1.625 1.1 -24.479 515 15.6 2.8 10.1 -41.4 7.057 13.75 0.1 0.2 1. gaze şi apă Construcţii Comerţ Transport şi servicii poştale Activităţi financiare.763 31 14.583 2.22 8.975 620 2. pers.8 21.2 4.7 7.3 6.5 -29.964 3.362 2.4 0.9 19.8 7. gaze şi apă Construcţii Comerţ Transport şi servicii poştale Activităţi financiare.395 6 20.) Urban 35.7 47.7 6.1 40.1 -20. Tabelul 6.094 903 2.086 3.total Industria extractivă Industria prelucrătoare Energie electrică şi termică.9 37.804 517 75 648 2.177 3.07 5.110 2002 (%) 100 1.056 3. cu toate acestea. pers.50 15.4 1.356 487 2.9 35.54 4.449 299 21.0 6.5 100 3.3 1.6 -51.170 3.9 10.3 4.270 190 493 866 796 41 472 2.13 1.7 100 1.1 82.8 11.0 5.0 7.70 18.1 -64.0 2007 (nr.08 3.extractivă este de opt ori mai mare în zonele rurale decât în zonele urbane.0 1.5 44.7 6.5 64.3 3.04%) şi o mare parte din industria minieră a fost închisă după 2002.

se poate observa că ponderea din agricultură şi industrie este mai mare.indiferent de forma ei de proprietate . ocuparea forţei de muncă şi ponderea populaţiei de vârstă activă. cu acest statut au fost înregistraţi şi militarii în termen. construcţii şi servicii financiare. Pe baza unor indicatori.Comparând numărul mediu de salariaţi4 (tabelul 6. în timp ce ponderea din construcţii şi din sectorul serviciilor este mai mică decât media regională (tabelul 6. Acesta este însă singurul indicator înregistrat separat pentru mediul rural şi urban sub nivel regional (NUTS2). că numărul salariaţilor din mediul rural a scăzut în perioada 2002-2007 în industria extractivă (din cauza închiderii minelor). se poate concluziona. Numărul salariaţilor a crescut în special în comerţ.552 persoane. în bani sau în natură. Crearea de noi locuri de muncă în industrie şi mai ales în sectorul serviciilor ar avea ca rezultat creşterea competitivităţii judeţului.479 persoane în judeţul Bistriţa-Năsăud. lucrătorii familiali neremuneraţi etc. în timp ce numărul mediu al salariaţilor în acelaşi an a fost de 35. în schimbul unei remuneraţii sub forma de salariu. Din tabelul 6. individuale utilizează în cea mai mare parte forţă de muncă familială). 4 Conform terminologiei statistice româneşti aceea persoană este considerată salariat care-şi exercită activitatea pe baza unui contract de muncă într-o unitate economică sau socială . Această creştere s-a datorat creşterii economice care a caracterizat perioada 2002-2007 în toată ţara. industria prelucrătoare. în agricultură (fermele de stat au fost închise. sub forma de comision etc. În ceea ce priveşte distribuţia PIB-ului pe sectoare. Creşterea ponderii sectorului terţiar este cheia succesului. putem aproxima ponderea persoanelor care nu sunt angajate din totalul forţei de muncă ocupate (lucrătorii pe cont propriu.ro) 145 . În mediul urban la Recensământul din 2002 populaţia ocupată înregistrată era de 47. iar fermele mici.).13). (Sursă: www. cum ar fi PIB pe cap de locuitor.sau la persoane particulare. că competitivitatea judeţului Bistriţa-Năsăud se situează sub media regională (tabelul 6. Acestea au fost şi sectoarele care au suferit cel mai mult din cauza crizei economico-financiare globale începută la sfârşitul anului 2008.11 putem observa. în transport şi servicii poştale (oficiile poştale folosesc o tehnologie mai avansată. Pentru creşterea competitivităţii judeţului ar fi necesară creşterea ratei de ocupare şi a productivităţii muncii.356 de persoane (13%) erau salariaţi! Putem concluziona că numărul salariaţilor este un indicator foarte slab pentru numărul de locuri de muncă şi ocuparea forţei de muncă în mediul rural.12). productivitatea muncii. ceea ce necesită angajaţi mai puţini).480 de persoane şi numai 12.insse. În mediul rural diferenţa era mult mai mare: populaţia ocupată era de 94.11) din anul 2002 cu populaţia ocupată înregistrată la Recensământul din acelaşi an. Prin convenţie.

rata de ocupare a forţei de muncă şi ponderea populaţiei de vârstă activă în Regiunea Nord-Vest.0 25.7 35.8 24.Tabelul 6.3 3.1 54.6 6.5 Sălaj 15.8 Bihor 10.5 25.9 * a – agricultură. 146 . Numărul celor care făceau naveta în localităţi urbane a fost de două ori mai mare decât al celor care făceau naveta în localităţi rurale.2.197 27.1 3.4 43.4 39.9 30.778 11. în 2002 în judeţul Bistriţa-Năsăud 86.8 57.652 25. productivitatea muncii.5%.0 48. s –servicii.7 9.455 Productivitatea muncii PIB/E (lei/cap).863 16.3 4. În Bistriţa-Năsăud 8.2 24.2 3.7 23.875 26.0 30. c –construcţii.4 27.3. anul 2005 (%) Indicatori PIBa/PIB PIBi/PIB PIBc/PIB PIBs/PIB Ea/E Ei/E Ec/E Es/E Regiunea Nord-Vest 11.1 4.8 27.1% din populaţia ocupată îşi avea locul de muncă în altă localitate din judeţ şi 1.0 24.8 6.6 2.5 40.1 3. Naveta şi migraţia sezonieră Informaţii mai detaliate privind naveta sunt disponibile numai în datele Recensământului din 2002.6 25.6 BistriţaNăsăud 16. (lei/cap.) 12. (%) 65 64 73 63 61 63 68 65 60 65 61 65 64 61 Sursă: Calcule proprii pe baza datelor INS – Tempo Online Series Tabelul 6.3 Maramureş Satu-Mare 11. Conform acestora. E .655 10.593 Ponderea Rata de ocupăre a populaţiei în forţei de muncă vârstă de muncă E/Pwa (%) Pwa/Pop.8% în alt judeţ. i –industrie. anul 2005 Regiune Nord-Vest Bihor Bistriţa-Năsăud Cluj Maramureş Satu-Mare Sălaj Competitivitate PIB/Pop.6 5.0 3.267 9.4 34.3 Cluj 8.1 32.4 50. 30.6 30.12: Competitivitatea.6 29.8 27.5 56.223 29.14).6 14.3 50.533 36.5% din populaţia ocupată a locuit şi a muncit în aceeaşi localitate.1 35.8 34.1 24.1 41.9 29.populaţie ocupată Sursă: Calcule proprii pe baza datelor INS – Tempo Online Series 6.9 39. depăşind media naţională (tabelul 6.4 33.910 28.2 4. Ponderea celor care lucrează în străinătate în judeţ a fost 3.7 4.13: Distribuţia PIB-ului şi a forţei de muncă ocupate în Regiunea Nord-Vest. depăşind astfel cu 3.9 33.3% media naţională.0 55.623 13.008 10.

5% În judeţ Alte localităţi Urban Rural 9.9% 3.5% Rural 0.7% 2.2% 82.1% 1.6% 3.6% 3.Tabelul 6.14: Localizarea locului de muncă faţă de domiciliu Regiune România Regiunea Nord-Vest Bistriţa-Năsăud Aceeaşi localitate 83.3% 0.5% Sursă: editare proprie pe baza Recensământului 2002 Sursă: editare proprie pe baza Recensământului 2002 Figura 6.3% 0.4% 5. în % 147 . în % Sursă: Recensământ 2002 Figura 6.2% 9.2% 1.9: Ponderea populaţiei care lucrează în străinătate în 2002.0% 3.3% În străinătate 1.6% În alte judeţe Urban 2.1% 86.8: Ponderea navetiştilor în populaţia ocupată în 2002.

Pentru aceşti indicatori cele mai recente date defalcate pentru mediul rural sunt disponibile în Recensământul din 2002. ceea ce poate fi explicat prin rolurile de gen. Conform managerului de resurse umane. organizând transportul zilnic al angajaţilor între localitatea de domiciliu şi Bistriţa. În baza acestor hărţi este dificil a trage concluzii referitoare la mobilitatea forţei de muncă. cât şi în cel urban. 2009a): rata de activitate. populaţia este mai puţin mobilă (pondere redusă de navetişti şi migranţi). firma a înregistrat o rată de fluctuaţie mai mare la angajaţii tineri. decât în mediul urban (49. Un aspect interesant prezintă structura de gen a migranţilor. Leoni a reuşit să atragă un număr semnificativ de muncitori din mediul rural. iar rata şomajului a fost mult mai mică în mediul rural (3.9 arată ponderea populaţiei care face navetă şi a celor care lucrează în străinătate. rata ocupării forţei de muncă. ocuparea forţei de muncă pe sectoare şi statutul profesional. cu excepţia faptului că. date oficiale nu există şi persoanele intervievate au putut doar estima subiectiv procentul populaţiei active care lucrează în străinătate. decât în mediul urban (7. Cel mai important angajator din judeţ.15 prezintă structura populaţiei de peste 15 ani din judeţul BistriţaNăsăud pe activităţi ale economiei naţionale.15%). În anii nouăzeci era o cerere mai mare pentru lucrătorii din construcţii.4. Tabelul 6. În ultimii ani se observă o schimbare.07%).61%). deoarece a crescut oferta de locuri de muncă în asistenţa socială şi multe femei lucrează în străinătate la familii care au persoane mai în vârstă sau persoane cu handicap.8 şi 6. Starea ocupării forţei de muncă Starea ocupării forţei de muncă poate fi caracterizată prin următorii indicatori (Fieldsend. în partea de sud a judeţului. Ratele de activitate şi de ocupare ale bărbaţilor sunt mai mari decât ale femeilor.18%). pe baza datelor Recensământului din 2002. Din tabel rezultă că în 2002 rata de activitate a fost mai mare în mediul rural (51. în comuna Feldru acest procent a fost considerat a fi aproximativ 30% din populaţia activă. rata şomajului pe termen lung. Rata mai mare de activitate şi de ocupare în mediul rural se datorează ponderii ridicate a lucrătorilor pe cont propriu în agricultură. care a contribuit la creşterea nivelului ocupării în zonele rurale (în special înainte de apariţia crizei economice şi financiare globale) este o firmă multinaţională (Leoni) din Germania. atât în mediul rural. astfel mai degrabă bărbaţii au plecat la lucru în străinătate şi familia lăsată în urmă a fost „gestionată” în cea mai mare parte de către soţia sau mama persoanei. Datorită caracterului sezonier al migraţiei în străinătate. iar cei care au familii sunt mult mai stabili şi văd într-o întreprindere industrială mai mare securitate economică şi socială. rata şomajului.Figurile 6. De exemplu. 6. producerea unor statistici fiabile la nivelul judeţului este foarte dificilă. 148 .

783 2. pers.30 44.18 52.86% 753 0.231 21.330 55.68% 531 0.) (nr.176 57.098 57.109 3.49% 21. Tabelul 6.743 198.82 3.645 57.75 42.851 70.39 67.676 9. în viitor.6%).308 97.640 94. mediul rural este într-o situaţie mai defavorabilă.879 64.435 101.86 154.47 41.053 99.513 50. 2002 Din care: Medii Total Elevi/ Întreţinute Pensionari Casnice Studenţi de alţii 24.189 3. pers. a persoanelor întreţinute şi a casnicelor este mai mare.795 7.476 77.21 47.15 58.87% Întreţinute de stat sau de alte organizaţii private 493 0.919 55.67 49.750 43.) (%) (%) (nr.15: Structura populaţiei din judeţul Bistriţa-Năsăud în anul 2002 Rata de Activ activitate (nr. ceea ce poate însemna că în judeţ există un mediu antreprenorial prielnic.57 3.03 Populaţia Rata de Rata Populaţia Şomeri ocupată ocupare şomajului inactivă (nr.303 55.07 7.790 Total masculin feminin Urban masculin feminin Rural masculin feminin Sursă: INS.436 42.64 8.984 4.5%) lucrează în unităţi în întregime private (ponderea este mai mare decât media regională de 56.50% 29.685 86.92 7.093 41.032 45.229 157.461 16.536 29.177 7.657 157.069 14.912 22.17 arată că în judeţul Bistriţa-Năsăud cea mai mare pondere a populaţiei ocupate (58. pe medii.153 47.16). decât mediul urban. pers.78% Altă situaţie 2. Investitorii privaţi pot fi cei care.101 26.15 39.11 45.) 142.95% 15.552 24.16: Structura populaţiei inactive din judeţul Bistriţa-Năsăud.54 53.738 99.78 51.37% 5.43 Total 154.74 45.55% Urban Rural 57383 97093 Sursă: INS. dar şi că sunt mai puţine companii de stat sau proprietăţi mixte cu sediul în judeţul Bistriţa-Năsăud.383 26.181 50.49% 9. 2005 Tabelul 6.075 31.378 87.) (%) 311. 149 .382 5.428 112. deoarece ponderea pensionarilor.61 4.59 6.57 15.490 30.58% 31. iar ponderea persoanelor care participă la procesul educaţional este mai mică. vor ocupa un volum mai mare de forţă de muncă rurală. 2005 În ceea ce priveşte structura populaţiei inactive (tabelul 6.208 26.019 31.83 2.165 4.89% 14. pers.149 4.480 52.895 56.967 41.Tabelul 6.972 6.31 44.50 40.

Judeţul Bistriţa-Năsăud a fost puternic afectat de criză.5 0. totalizând 3.251 de angajaţi (25%). totalizând 8.2 9. având în total 12.528).68% dintre întreprinderi au mai puţin de nouă angajaţi.6 1. 6938 6222 594 108 14 % 100% 89. totalizând 9. Tabelul 6.18 prezintă numărul întreprinderilor pe clase de mărime în funcţie de numărul de angajaţi.17: Populaţia ocupată civilă pe forme de proprietate.7 Regiunea Nord-Vest 646075 27.652 de angajaţi (21%).7 10.852 de angajaţi (19%).18: Numărul întreprinderilor după clase de mărime în judeţul Bistriţa-Năsăud.Tabelul 6. 2007 Formă de proprietate Total (nr.4 58.8%. 101 întreprinderi mijlocii.19 prezintă date referitoare la şomaj la sfârşitul anului 2007 şi 2008. 91% din întreprinderile care au prezentat raportul financiar pentru anul 2008 au fost microîntreprinderi (7.) Proprietate publică Proprietate mixtă Proprietate privată Structură (%) Proprietate cooperatistă Proprietate obştească Proprietate integral străină Judeţul Bistriţa-Năsăud 60868 29.030 de angajaţi (7%) şi opt întreprinderi foarte mari.56% 1.6 1. contribuie de asemenea la rata scăzută a şomajului. 2009).56% au între 10-49 angajaţi. În judeţul Bistriţa-Năsăud microîntreprinderile şi întreprinderile mici sunt principalii actori ai ocupării forţei de muncă: 89. 2008 Clase de mărime Total 0-9 angajat 10-49 angajat 50-249 angajat 250 angajat şi peste Nr.6 0. 150 . opt întreprinderi mari. rata şomajului a crescut rapid. cât şi în mediul urban. Criza financiară şi economică mondială a atins România la începutul anului 2009. Rata şomajului a fost redusă pentru ambele sexe atât în mediul rural. ajungând în noiembrie 2009 la 7. totalizând 11.792 de angajaţi şi reprezentând 28% din numărul total de salariaţi din judeţ.0 3. 608 au fost întreprinderi mici.7 0.56% 0.20% Sursă: Direcţia Judeţeană de Statistică Bistriţa-Năsăud Conform raportului publicat de Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Bistriţa-Năsăud (CCI. Tabelul 6. iar 8.6 Sursă: INS – Tempo Online Time Series Tabelul 6.68% 8. Faptul că cei care obţin venituri din fermele de semi-subzistenţă nu sunt înregistraţi ca şomeri. motivele fiind dezvoltarea economică rapidă din acea perioadă şi migraţia internaţională intensă.4 56.

înregistraţi din populaţia Nr.0 49.Liceal şi postliceal (%) .2 17.163 19.5 41.20: Şomeri înregistraţi pe categorii de şomeri. în judeţul Bistriţa-Năsăud şi în Regiunea Nord-Vest Categorii de şomeri / Nivel de şcolarizare Total (pers. Feminin 40.7 31.479 1.207 70.86% 2.1 29.432 80.) . pers.296 1.456 85.2 10.6 1.) .Tabelul 6.Universitar (%) Beneficiari de indemnizaţie de şomaj (şomeri cu experienţă în muncă) (pers.2 12.Universitar (%) Persoane care nu beneficiază de drepturi băneşti (pers.7 158 37.3 7.185 74.7 4.318 1.4 27.774 8.2 13.799 78.049 65.Primar.24% 599 1.5 24.Liceal şi postliceal (%) .19: Şomeri înregistraţi în judeţul Bistriţa-Năsăud la sfârşit de an 2007 şi 2008 Decembrie 2007 Medii Urban Masculin Feminin Rural Masculin Feminin Decembrie 2008 Ponderea şomerilor Ponderea şomerilor Nr.135 95.614 1.230 18.Primar.3 35.3 7.) .9 6.3 2.Liceal şi postliceal (%) .2 5.0 2.4 Regiunea Nord-Vest Nr.7 2.5 18.4 37. gimnazial şi profesional (%) . pers.Universitar (%) Beneficiari de indemnizaţie de şomaj (total) .077 1.) .8 1.Primar.8 36.0 3.71% 2.310 2. pers.6 66.44% 791 1.3 22.8 2.9 4.008 1.6 3.Universitar (%) Judeţul Bistriţa-Năsăud Nr.1 15.6 31.8 36.95% 1. pers.56% 478 1.3 1.7 Sursă: INS – Tempo Online Time Series 151 .32% 1.Liceal şi postliceal (%) .77% Sursă: AJOFM BN Tabelul 6. gimnazial şi profesional (%) .19% 505 1. înregistraţi din populaţia de 18-62 ani (%) de 18-62 ani (%) 1.0 23.9 7.2 5.4 9.4 72.Primar.7 30.392 58.611 64.4 37.4 6.2 592 92. gimnazial şi profesional (%) .7 10.Primar.55% 1.5 4.4 45.85% 1. gimnazial şi profesional (%) . gen şi nivel de şcolarizare la sfârşitul anului 2008.0 3.4 21.Universitar (%) Beneficiari de indemnizaţie de şomaj (şomeri fără experienţă în muncă) (pers.Liceal şi postliceal (%) . Feminin 3.11% 882 1.028 1.4 1.2 10.146 1. gimnazial şi profesional (%) .290 17.2 23.824 74.6 13.2 7.2 294 41.8 22.102 55.0 39.9 62.

Comparând anul şcolar 2007/2008 cu anul şcolar 2004/2005. 2009a): nivelul de educaţie.4%. primar şi secundar este mai mare.8% din totalul şomerilor din judeţul Bistriţa-Năsăud.20) arată că persoanele cu nivel de instruire scăzut (primar.Datele privind şomerii înregistraţi (tabelul 6. În anul şcolar 2007/2008 la nivel naţional 14. ceea ce reflectă procesul de restructurare în sistemul de învăţământ în 152 .21). de ucenici şi de maiştri şi 20.8% din populaţia de vârstă şcolară a fost înscrisă în învăţământul preşcolar.1.5.5. putem observa că ponderea femeilor este 49.5% a absolvit învăţământul gimnazial (Recensământ 2002). Oportunităţi şi constrângeri privind diversificarea economiei rurale Există anumite forţe stimulatoare (driving forces) endogene şi exogene care trebuiesc examinate pentru a identifica oportunităţile şi constrângerile privind diversificarea economică rurală. profesional. de ucenici şi de maiştri. profesional.22) se poate observa că numărul unităţilor de învăţământ primar şi secundar din mediul rural este mai ridicat decât al celor din mediul urban. 40. În judeţul Bistriţa-Năsăud ponderea studenţilor este mult mai scăzută decât media regională şi naţională. dar în acelaşi timp în zonele rurale nu există unităţi de învăţământ postliceal. cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare. iar a absolvenţilor de învăţământ superior doar de 5. utilizarea terenurilor. Privind numărul unităţilor şcolare din judeţul Bistriţa-Năsăud (tabelul 6. inegalitate în remunerarea femeilor şi bărbaţilor.9%. presiuni fiscale asupra costului forţei de muncă. gimnazial şi profesional) constituie cea mai mare parte a şomerilor (78. 6.9%). În Regiunea Nord-Vest situaţia a fost similară.6% au participat în învăţământul superior. procentul fiind şi mai mare în cazul celor care nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj (94. în timp ce ponderea celor înscrişi în învăţământul preşcolar. În 2002. 6. cum ar fi (Fieldsend.6% în învăţământ primar şi secundar.4% din totalul de 3614 de persoane). ponderea celor care au absolvit liceul a fost de 29. 18% în liceu. Educaţie şi cercetare Nivelul educaţional al populaţiei în vârstă de muncă în judeţul Bistriţa-Năsăud este sub media regională. tipul investiţiilor în afaceri. ponderea celor care au participat în învăţământul preşcolar a fost cu câteva procente peste. precum şi starea diferitelor tipuri de infrastructură. 6% în învăţământ postliceal. În ceea ce priveşte structura şomajului pe sexe. cea mai mare creştere o putem observa în ponderea învăţământului superior (tabelul 6. în timp ce 65. iar a celor din învăţământul superior a fost cu câteva procente sub media naţională. În perioada 2002-2007 a scăzut numărul unităţilor şcolare (cu excepţia liceelor).

22: Unităţi de învăţământ.001 15.756 17.49% Sursă: INS – Anuarul Statistic al României.01% 354 0.59% 887 1.71% 502 0.527 5.682 1.054 0.117 109.885 25.995 1.311 19.44% 29.28% 99.052 18.197 40.60% 5.03% 270 0.788 17.80% 12.32% 11.15% 4.665 16.21: Populaţia de vârstă şcolară pe nivele de educaţie în Regiunea Nord-Vest şi judeţul Bistriţa-Năsăud Primar şi gimnazial Regiune Preşcolar Total Primar Gimnazial Învăţământ Liceu special (clasele (clasele I-IV) V-VIII) (clasele I-VIII) 2007 / 2008 NordVest BistriţaNăsăud 91.75% 1. iar şcolile din sate au fost grupate sub administraţia şcolii din centrul comunei.352 2.593 14.80% 106.56% 16.919 15.866 20.54% 436 0.876 6.84% 5.09% 29.22% 92.33% 21.064 19.145 15.88% 11.293 18. Tabelul 6.169 0.38% 3.10% 11.578 122.33% 116.88% 25.533 26.74% 4.841 131.urma căruia grădiniţele rurale au fost incorporate administrativ de către şcoli.42% Profesional Postliceal şi de şi de Superior ucenici maiştri 2004 / 2005 NordVest BistriţaNăsăud 258.896 7. pe nivele de educaţie şi medii de rezidenţă. judeţul Bistriţa-Năsăud Tipul unităţii de învăţământ Total Învăţământ preşcolar Învăţământ primar şi secundar (incluzând învăţământul special) Liceal Profesional Postliceal Mediu Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural 2002 419 85 334 127 35 92 264 29 235 23 17 6 3 2 1 1 1 0 2007 121 56 65 20 18 2 75 18 57 23 17 6 1 1 0 2 2 0 153 .33% 229.966 52.45% 24.43% 99.272 50.80% 14.78% 19. 2005 şi 2008 Tabelul 6.58% 22.06% 33.860 20.568 44.31% 90.26% 4187 7.14% 35.

fapt care poate fi explicat prin lipsa unităţilor şcolare de la aceste nivele. de ucenici şi de maiştri este mult mai scăzută în mediul rural. precum şi a celor înscrişi în învăţământul primar şi secundar este mai mare în mediul rural decât în cel urban. profesional. Tabelul 6.140 9. în învăţământul postliceal.626 11.838 9.984 7.202 10.729 9.386 8.574 14.561 16.181 9.860 4.825 10. Putem presupune că în ciclul primar şi gimnazial copiii de obicei frecventează şcoala din localitate.614 1.23: Participarea la procesul educaţional.893 1. iar în mediul rural a crescut numărul elevilor din licee.23) putem observa că ponderea copiilor înscrişi în grădiniţe. În acelaşi timp ponderea elevilor înscrişi în licee. şcoli profesionale. de ucenici şi de maiştri. fiindcă cele mai multe licee şi grupuri şcolare profesionale se află în mediul urban.722 11.459 4.914 11. Aceste cifre reflectă doar localizarea şcolilor şi nu spun nimic despre mediul de provenienţă (rural sau urban) al elevilor. acest lucru însă nu este valabil şi pentru cei înscrişi în învăţământul post-secundar.475 1.230 10.938 19.706 5.Tipul unităţii de învăţământ De maiştri Superior Superior privat Mediu Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural 2002 0 0 0 1 1 0 1 1 0 2007 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Sursă: INS – Tempo Online Time Series Analizând participarea la procesul educaţional din mediul rural şi urban (tabelul 6.311 2. postliceale.412 5.705 2. după nivelul de educaţie şi de locaţie a unităţilor de învăţământ în judeţul Bistriţa-Năsăud Nivel Copii în grădiniţă Elevi înscrişi în învăţământul primar (inclus învăţământul special) Elevi înscrişi în învăţământul gimnazial (inclus învăţământul special) Elevi înscrişi în licee Elevi înscrişi în învăţământul profesional şi de ucenici Mediu Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total 2002 3.234 7.352 2007 4. Faţă de 2002. în anul 2007 numărul copiilor din grădiniţe arată o creştere în mediul urban.187 154 .397 1.452 15.573 4.

3 1.0 2004 / 2005 1.12% Sursă: INS – Tempo Online Time Series şi INS.24: Rata abandonului în învăţământul preuniversitar (%) Regiune Primar şi secundar Total Primar Secundar 2007 / 2008 Nord-Vest Bistriţa-Năsăud Nord-Vest Bistriţa-Năsăud 1.10% 2005 0.25) arată o creştere foarte moderată atât la nivel naţional. decât pe plan regional (tabelul 6.6 Liceu Profesional şi de ucenici Postliceal şi de maiştri Sursă: Anuarul Statistic al României 2006 şi 2009 Tabelul 6.38% 0.21% 0.9 7.4 2.352 0 1.2 1.5 3.352 Sursă: INS – Tempo Online Time Series Rata abandonului în învăţământul preuniversitar a fost mai mare în anul şcolar 2007/2008.2 1.9 1.1 1.4 11.1 7.5 2. Valorile cele mai ridicate apar în cazul învăţământului profesional şi de ucenici.7 2.7 2.9 7.24).9 2. 2008e Ponderea cheltuielilor din PIB pentru cercetare.1 7. cât şi în Regiunea Nord-Vest şi în judeţul Bistriţa-Năsăud (aceasta fiind mult sub media naţională şi regională). 155 . În Bistriţa-Năsăud rata abandonului a fost mai ridicată la toate nivelele de învăţământ preuniversitar.4 2. tehnologie şi inovare Regiune România Nord-Vest Bistriţa-Năsăud 2002 0.41% 0.0 10.25: Ponderea cheltuielilor din PIB pentru cercetare. decât în anul şcolar 2004/2005.Nivel Elevi înscrişi în învăţământul postliceal Elevi înscrişi în învăţământul de maiştri Studenţi Mediu Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total 2002 568 0 568 0 0 0 951 0 951 2007 270 84 354 0 0 0 1.8 1.26% 0.2 3. Tabelul 6. tehnologie şi inovare în perioada 2002-2005 (tabelul 6.7 2. respectiv al învăţământului postliceal şi de maiştri.0 5.

2 68.3 21.2.074 lei 1. femeile au avut salarii nete mai ridicate decât bărbaţii.6.8 % 93. care este o situaţie destul de atipică.4 Alte cheltuieli ale unităţii cu forţa de muncă 2002 2008 30.5 22.8 68.8 20.1 79.6 77.3 67.1 22.6 68.9 77.264 lei 1.1 75.5 26. în 2008.2 29.1 70.9 25.9 75.4 % 94.5. Aspecte privind costul forţei de muncă Bărbaţii câştigă în general mai mult decât femeile (tabelul 6.6 Sursă: INS – Tempo Online Time Series 156 .8 28.8 31. în judeţul Bistriţa-Năsăud. 2009c Tabelul 6.3 68. dar diferenţa este mai scăzută în judeţul Bistriţa-Năsăud.6 21.4 77.1 73.2 79.9 24.4 78.082 lei 1.1 24.5 31.153 lei 1.5 22.26).5 73.27: Componentele costului forţei de muncă în România (%) Activitate economică Total Agricultură.9 78.2 31.1 30. în 2007 şi 2008 Regiune România Regiunea Nord-Vest Bistriţa-Năsăud România Regiunea Nord-Vest Bistriţa-Năsăud Bărbaţi 2007 1.9 69. Tabelul 6.6 32 24.2 31.7 32.2 71.7 77.1 % Femei Femei / Bărbaţi (%) Sursă: INS.3 22.8 70.079 lei 985 lei 930 lei 2008 1.3 % 964 lei 881 lei 875 lei 89.8 79 66.1 21.0 75.7 78.9 26.1 34.8 % 102.7 77.9 29.5 78. decât în Regiunea Nord-Vest sau în România. vânătoare Silvicultură Pescuit şi piscicultură Industrie Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Energie electrică şi termală.4 22.9 20.348 lei 1.4 69. apă şi gaze Construcţie Comerţ Hoteluri şi restaurante Transport Poştă şi telecomunicaţii Intermedieri financiare Tranzacţii imobiliare şi alte servicii Administraţie publică şi apărare Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Alte activităţi ale economiei naţionale Sume brute plătite direct salariaţilor 2002 2008 69.5 77.9 66.1 77.9 65.4 68.5 21.3 % 89.9 22.6 30. pe sexe.7 31. 2008d.4 31.1 74.3 22.8 68.26: Salarii nete.2 21 33. Mai mult decât atât.5 68.5 77.099 lei 93. INS.6 22.1 33.

44% 164.035 1.319 Industrie prelucrătoare 1.316 2.858 Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 1.91% 147.39) Activitate economică 2008 (lei) 2. Între 2007 şi 2008 costul mediu lunar al forţei de muncă pe angajat a crescut cu 25.45% 159. urmat de Industria extractivă.071 Pescuit şi piscicultură 796 Industrie 1.11% 206. vânătoare 913 Silvicultură 1.347 5.83% 196.99% 151.6% (tabelul 6.345 Industrie extractivă 2.863 Intermedieri financiare 3.28: Costul mediu lunar al forţei de muncă pe salariat la nivel naţional 2002* (lei) Total 1. apă şi gaze 2.345 3. vânătoare şi silvicultură. Agricultură.535 2. cele mai ridicate costuri fiind în Intermedieri financiare.166 Energie electrică şi termală.821 3. au scăzut în toate sectoarele economice. Impozitele nu diferă între regiuni.795 1. fapt care se explică prin creşterea cererii de forţă de muncă în perioada de creştere economică.315 Agricultură.632 3.686 2. cu excepţia industriei extractive.056 Construcţie 1.28) ca urmare a creşterii economice şi a creşterii nivelului de trai.27 prezintă componentele costului forţei de muncă pe sectoarele economice.797 2. Comerţ şi Industria prelucrătoare.101 Comerţ 897 Hoteluri şi restaurante 868 Transport 1. Hoteluri şi restaurante.342 *la valoarea anului 2008 (IPC 2008/2002=169.066 2.68% 184.235 Învăţământ 1.767 1.509 1. Tabelul 6.200 Alte activităţi ale economiei naţionale 1.07% Sursă: INS – Tempo Online Time Series În aceeaşi perioadă costul mediu lunar al forţei de muncă pe salariat a crescut cu 74. iar cele mai scăzute costuri sunt în Pescuit şi piscicultură.231 Sănătate şi asistenţă socială 1.309 2. altele decât cele plătite direct de angajat. 157 . Putem observa că între 2002 şi 2008 ponderea cheltuielilor cu costurile forţei de muncă.50% 116. deoarece sistemul este definit la nivel naţional.49% 170. valoarea reală a salariilor ajungând la nivelul din 1990 numai la sfârşitul anului 2006. Energie electrică şi termică.20% 211. Această creştere a compensat reducerile din perioada 1990-2000.60% 165.05% 248.61% 164.296 1.77% 156. gaze şi apă.28% 168.140 4.690 2.804 1.379 Administraţie publică şi apărare 1.26% 218.2%.014 2008/2002 174.25% 150.600 Poştă şi telecomunicaţii 2. Se pot observa şi diferenţe sectoriale.Tabelul 6.17% 184.

dintre care 1. Distribuţia numărului de locuri de muncă este nefavorabilă în mediul rural. Lungimea căilor ferate în judeţul Bistriţa-Năsăud nu s-a schimbat în ultimii 20 de ani (tabelul 6. având o pondere de 73% din cifra totală de afaceri a judeţului Bistriţa-Năsăud.29).837 companii au raportat că nu au avut nici o activitate pentru anul 2008. Doar 28. 2% în Agricultură şi pescuit (1% din angajaţi) şi 2% în Cercetare.6.4. iar majoritatea lor (59. fiindcă doar 19% din cei 45. 2009). dar nu a crescut semnificativ în perioada studiată. dar a scăzut în anul 2007 faţă de anul 2002.847 de angajaţi lucrează în mediul rural.3. Cele mai multe întreprinderi (35%) îşi aveau activitatea în sectoarele Comerţ şi comerţ cu amănuntul (având 17% din angajaţi). Investiţii în afaceri Figura 6. Infrastructura Infrastructura de transport. nici în 2007. întitulată „Starea economiei judeţului Bistriţa-Năsăud” (ICC.253 întreprinderi (76%). 158 . 76% din profitul brut total. Statisticile arată o creştere procentuală a liniilor de cale ferată electrificată. silvicultură şi vânătoare nu au avut o pondere importantă nici în 2002. Ponderea întreprinderilor din sectorul Comerţ se află pe primul loc peste tot. 6% în Turism (4% din angajaţi). pe 31. 6.5.5. Din cele 321 km existente 60% (193 km) au fost construite între anii 1884 şi 1909.10 arată structura întreprinderilor după sectoarele economiei în anii 2002 şi 2007 în România. dezvoltare şi high-tech (2% din angajaţi). Ponderea liniilor cu o cale şi cu două căi nu s-a schimbat. depozitare şi telecomunicaţii este importantă. IMM-urile (inclusiv microîntreprinderile) au avut cea mai mare contribuţie la rezultatul economic al judeţului.4% dintre aceste întreprinderi îşi desfăşoară activitatea în mediul rural. Ponderea sectorului Industrie prelucrătoare ocupă locul doi şi arată o creştere de câteva procente. Regiunea Nord-Vest şi judeţul Bistriţa-Năsăud.847 de angajaţi. Începând cu anul 2002. 24% în domeniul Serviciilor (13% din angajaţi). Întreprinderile din sectorul Agricultură. 91% din pierderile totale şi 74% din numărul total al angajaţilor. care a fost una dintre cele mai vechi linii (construită în 1909) şi linia Bistriţa-Prundu Bârgăului.7%) este înregistrată în oraşul Bistriţa. două linii de cale ferată au fost privatizate. 14% în Construcţii (13% din angajaţi). linia Ilva Mică–Rodna (cu o lungime de 20 km). Principalele puncte de juncţiune de cale ferată se găsesc la Beclean. 17% în Industrie (48% din angajaţi). şi-au depus rapoartele financiare obligatorii. O creştere semnificativă apare în cazul sectoarelor Tranzacţii imobiliare şi Construcţii.12. având în total 45.876 societăţi comerciale. Conform raportului publicat de Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Bistriţa-Năsăud. dar acest lucru se datorează faptului că cele neelectrificate au fost transferate în proprietate privată. Ponderea sectorului Transport. Sărăţel şi Salva. Doar 8.2008 au fost înregistrate la Registrul Comerţului în judeţul Bistriţa-Năsăud 10.

2002 2% 1% 0% 1% 9% 0% 3%0% 0% 18% Regiunea Nord-Vest. 2002 0% 4% 0% 23% Bistri a-N s ud.10: Întreprinderi după sectorul de activitate 159 .Rom ânia. 2007 3% 1% 6% 5% 1% 6% 0% 2% 2% 0% 11% 1% 7% 2% 0% 0% 18% 0% 0% 48% 4% 5% 10% 41% Sursă: calcule proprii bazate pe INS – Tempo Online Time Series Figura 6. 2002 2% 1% 0% 1% 5% 4% 9% 3% 0% 15% 0% 5% România. 2007 2% 0% 18% 1% 2% 2% 0% 0% 13% 0% 11% 7% 4% 5% 9% 4% 50% 38% Bistri a-N s ud. 2007 3% 2% 0% 3% 0% 0% 12% 0% 9% 18% 1% 7% 4% 41% 55% Regiunea Nord-Vest.

5 21.3 33. Lipsa şi starea degradată a infrastructurii este o cauză importantă a nevalorificării resurselor rurale.2 21.2 40.5 8.8 Total Naţional Judeţene şi comunale 160 .1 21.Tabelul 6.9 39. sau la 125 km distanţă.9 4. Două treimi din drumurile rurale sunt pietruite sau de pământ. care conectează Transilvania de Moldova şi Maramureş (de exemplu drumul european E58).29: Lungimea căilor ferate în judeţul Bistriţa-Năsăud Tipul liniilor de cale ferată 2002 Total (km) 321 2 6 Densitate (km/100 km ) Linii electrificate (%) 13.4 32. În cazul drumurilor naţionale.5 81. Aproape 80% din totalul drumurilor publice sunt drumuri judeţene şi comunale.9 13.8 7.504 28 23.30: Lungimea drumurilor publice în judeţul Bistriţa-Năsăud Tipul drumului Total (km) Densitate (km/100 km2) Modernizate Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere Structură (%) Pietruite De pământ % în total Modernizate Structură (%) Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere Pietruite % în total Modernizate Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere Structură (%) Pietruite De pământ Sursă: INS – Tempo Online Time Series 2002 1.8 27. Tabelul 6.9 25.3 21.8 4.8 Linii normale cu două căi (%) 6.7 Linii normale cu o cale (%) 93.6 78.9% în 2008) şi în jur de 25. situaţia este mai bună: 80-90% dintre ele sunt modernizate.6 2008 1.9 20. Drumurile judeţene şi comunale sunt modernizate într-o pondere foarte mică (7.9% sunt pavate cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere.2 21. În ceea ce priveşte transportul aerian.2 89.4 26. în Târgu Mureş (judeţul Mureş).7 5.30).2 94.517 28 25.6 Judeţul este străbătut de drumuri europene şi naţionale importante. iar în perioadele ploioase drumurile de pământ sunt deseori impracticabile. cele mai apropiate aeroporturi se află la 100 km distanţă de Bistriţa.2 79.4 5. Lungimea drumurilor publice nu a crescut semnificativ în perioada 20022008 (tabelul 6.4 23. în Cluj-Napoca (judeţul Cluj).2 Sursă: INS – Tempo Online Time Series 2008 320 6 57. în principal din perspectiva turismului şi a investiţiilor străine.

3% 42.1% Moteluri 2 66.6% 3% Sursă: INS – Tempo Online Time Series 2008 27.ro) în ianuarie 2010 apăreau 36 structuri de cazare turistică şi 34 de restaurante din judeţul Bistriţa-Năsăud.31).3% Vile turistice 14 100% 0 0% Cabane turistice 0 0% 34 100% Tabere 120 37. Ponderea gospodăriilor care au acces la internet din totalul gospodăriilor la nivel naţional este mult mai mare în mediul urban. % Total 2. % Total 17 65. ceea ce arată că turismul nu este dezvoltat şi că patrimoniul natural.5% 33. în timp ce în mediul urban se găsesc 10 hotele cu capacitate relativ mare.33).Infrastructura de Internet.5% 200 62. nu este exploatat în mod adecvat. cultural şi istoric de mare valoare. 161 .9% 133 6. Tabelul 6. Tabelul 6.5% Pensiuni turistice 58 58% 42 42% Sursă: INS – Tempo Online Time Series Pe pagina de internet al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (www. anul 2008 Mediu Urban Rural Nr.043 93.4% Hoteluri 2.6% Hoteluri 10 90.307 84.33: Capacitatea de cazare turistică în judeţul Bistriţa-Năsăud.31: Ponderea gospodăriilor cu acces la Internet. la nivel naţional Mediu Total Urban Rural 2007 20. În mediul rural există un singur hotel. Deşi se observă o creştere considerabilă între 2007 şi 2008 în ambele medii.5% 7.6% 421 15. anul 2008 Mediu Urban Rural Nr.4% 9 34.32: Unităţi de cazare turistică în judeţul Bistriţa-Năsăud. În judeţul Bistriţa-Năsăud există puţine unităţi turistice (tabelul 6.32).mie.9% 1 9. Capacitatea de cazare turistică este mult mai mare în mediul urban decât în cel rural (tabelul 6.7% 12 14.7% 1 33.3% Vile turistice 1 100% 0 0% Cabane turistice 0 0% 1 100% Tabere 1 25% 3 75% Pensiuni turistice 3 60% 2 40% Sursă: INS – Tempo Online Time Series Tabelul 6. diferenţa rămâne considerabilă. din care doar 14 unităţi de cazare turistică şi 6 restaurante se aflau în mediul rural. decât în cel rural (tabelul 6. % Nr. cu potenţial turistic ridicat.6% Infrastructura de turism.1% Moteluri 72 85. % Nr. Nu sunt disponibile date la nivel regional şi judeţean.

Judeţul are o reţea hidrografică bogată centrată pe râul Someşul Mare. Tabelul 6. În judeţul Bistriţa-Năsăud ponderea suprafeţei agricole este de 55.15% 2008 61. minerale bogate în magneziu pot fi găsite la Sângeorz-Băi. Ponderea păşunilor. există numai 455 întreprinderi înregistrate în turism. Ilva Mare.15% 2.80% 0. Zona de deal este prezentă în partea centrală şi de vest a judeţului.00% 55.11% 48. există un lac de acumulare cu un volum de peste 80 milioane mc de apă.57% 2. Maieru (Anieş).37% 0.5. Lunca Ilvei. în timp ce în regiune ponderea terenurilor arabile este mai ridicată. există şi câteva lacuri care au o importanţă turistică. Beclean (Figa).23% 3. livezilor şi a pepinierelor de pomi fructiferi este de asemenea mai mare în Bistriţa-Năsăud decât în regiune (tabelul 6.02% 24.56% 38. Târlişua. în aval de Colibiţa. fiind urmată de terenurile arabile. Rodna (Valea Vinului).21% 31.11%).43% 1.43% 17. dacă infrastructura ar fi dezvoltată şi modernizată.Conform raportului publicat de Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Bistriţa-Năsăud (ICC. Bistriţa Bârgăului (Colibiţa).14% 34. care diferă în mod semnificativ de media regională: în judeţ ponderea păşunilor este cea mai mare. În perioada 2002-2008 nu s-a schimbat considerabil ponderea şi structura suprafeţei agricole.47% 18.47% 40. cu un total de 1682 de angajaţi. 6.71% 55. Zona de munte face parte din lanţul Carpaţilor Orientali. În afară de apele curgătoare. Teaca (Pinticu Tecii). În zona de munte există şi izvoare de apă minerală: ape bicarbonatate. Măgura Ilvei.05% 23. sub media regională (61.14%.34). Utilizarea terenurilor Judeţul Bistriţa-Năsăud poate fi caracterizat prin diversitatea formelor de relief. cum ar fi lacurile glaciare din Munţii Rodnei (Lala Mare şi Lala Mică) şi Tăul Zânelor din Munţii Călimani.25% 48.5.34: Utilizarea terenurilor agricole în Regiunea Nord-Vest şi judeţul Bistriţa-Năsăud Regiune Utilizarea terenurilor Suprafaţa agricolă (% în suprafaţa totală) Suprafaţă arabilă Păşuni Structură (%) Fâneţe Vii pe rod şi pepiniere de viţă de vie Livezi şi pepiniere pomicole Suprafaţa agricolă (% în suprafaţa totală) Suprafaţă arabilă Păşuni Structură (%) Fâneţe Vii pe rod şi pepiniere de viţă de vie Livezi şi pepiniere pomicole Sursă: INS – Tempo Online Time Series 2002 61.90% Nord-Vest Bistriţa-Năsăud 162 . Pe râul Bistriţa. Şanţ. 2009) sectorul turism are o performanţă slabă în BistriţaNăsăud.53% 0. calcice. Raportul susţine că turismul ar putea deveni cel mai puternic pilon al sectorului de afaceri al judeţului.10% 0. în timp ce ape clorosodice pot fi găsite la Feldru (Nepos).82% 33.86% 30.

2 3. 16% este luat în arendă. În cazul exploataţiilor între 30-50 ha.35). În exploataţiile de clasa de mărime între 50 şi 100 ha 66% din terenuri se află în proprietate. 18% este luat în arendă.38% 16. 2008f Figura 6. 163 .4% (tabelul 6. Se poate concluziona că suprafaţa agricolă a judeţului este deosebit de fragmentată şi că înfiinţarea unor asociaţii ar eficientiza producţia agricolă. 2% este concesionat şi 2% au alte forme de proprietate.362. 2008f Terenuri agricole utilizate pe clase de m rime i form de proprietate 100% 80% 60% 40% 20% 0% < 0.92 175. 73% din teren se află în proprietate.164.356.4%) intră în grupa de mărime de 1-10 ha.17 3.1 0.1-1 ha 1-10 ha 10-30 ha 30-50 ha 50-100 ha 100< ha Total 9.39% 12.35: Clase de mărime a suprafeţei agricole utilizate în judeţul Bistriţa-Năsăud <0. putem observa că în anul 2007 în judeţul Bistriţa-Năsăud 99% din terenurile agricole utilizate de exploataţii agricole mai mici de 30 ha şi 95% din terenurile agricole utilizate de exploataţii cu peste 100 ha au fost în proprietatea exploataţiei.45% 64.417. 11% este concesionat şi 5% este lucrat în parte.5% şi a exploataţiilor sub 1 ha este de 3.1 ha Total (ha) % în total 72. şi 16.5% din suprafaţa agricolă utilizată aparţine exploataţiilor cu peste 100 ha.42 3. 7% lucrat în parte.11: Suprafaţa utilizată.11).298. Ponderea suprafaţei agricole utilizate de exploataţii între 10 şi 100 ha este de numai 4.23% 1.81 273.885.95 45. Tabelul 6.1-1 1-10 10-30 ha 30-50 50-100 100 < Alte moduri de de inere Utilizat cu titlu gratuit Luat în parte Luat în arend În concesiune În proprietate Sursă: calcule proprii bazate pe INS.În ceea ce priveşte dimensiunea exploataţiilor agricole.1 35. pe clase de mărime şi formă de proprietate în judeţul Bistriţa-Năsăud Analizând structura suprafeţei agricole după mărime şi formă de proprietate (figura 6.03% 0.79 0.94% 1. putem observa că cea mai mare parte a suprafeţei agricole utilizate (64.770.58% 100% Sursă: calcule proprii bazate pe INS.

identificând ocuparea forţei de muncă şi coeziunea economică. naţional şi UE. Am avut în vedere. 2009). definită de Strategia de Dezvoltare Durabilă a UE ca fiind „o economie prosperă. de asemenea. şi ameninţările care pot duce la scăderea ocupării forţei de muncă rurale. Viziune asupra ocupării forţei de muncă rurale din zona studiată Viziunea asupra ocupării forţei de muncă rurale este „prosperitatea economică”. 6. „Auditul extern” (oportunităţile şi ameninţările) se bazează pe factori care au puterea de a influenţa în mod pozitiv sau negativ rata de ocupare rurală din judeţ. socială şi teritorială ca obiective majore ale creşterii inclusive (EC. deoarece acestea sunt utilizate frecvent pentru a identifica punctele tari şi punctele slabe. ca investitori.6. incubatoare de afaceri. oportunităţile şi ameninţările menţionate în interviuri şi am cerut intervievaţilor să aleagă cinci sau mai multe din fiecare categorie. sociale. accesul la ocuparea forţei de muncă. inclusiv rata ocupării forţei de muncă. precum şi oportunităţile şi ameninţările externe ale unei anumite organizaţii sau unităţi teritoriale (Vincze et al. punctele slabe.6. acoperă o serie de probleme.2. care oferă standarde înalte de viaţă şi ocuparea forţei de muncă deplină şi de înaltă calitate” (UE. la inovaţii şi competenţe. Pentru „auditul intern” (punctele tari şi slabe) am inclus atât resurse endogene (umane. 2009). care. Pentru a obţine acest lucru trebuie să existe o evaluare mai concretă a realităţilor socio-economice şi demografice la nivel regional.. În prima variantă a analizei SWOT au fost incluse toate punctele tari. bunuri culturale şi guvern (Sabau şi Paquiet. aceasta fiind una dintre cele două sarcini principale ale Strategiei Lisabona (EC. Pentru a îndeplini această viziune. obiectivul este de a „crea locuri de muncă mai multe şi mai bune”. la rândul său. Analiza SWOT şi SOR 6. Oportunităţi au fost considerate acei factori pe baza cărora pot fi elaboraţi scenarii şi strategii pentru „noi surse de locuri de muncă”. naturale sau fizice). În acest studiu de caz am încercat să identificăm factorii care pot spori durabil creşterea nivelului ocupării forţei de muncă rurale. ceea ce ar duce la prosperitate economică. care au influenţa 164 . În strategia prezentată în 3 martie 2010. piaţă. În studiul nostru unitatea analizată a fost piaţa forţei de muncă rurale din judeţ. cât şi resurse neoendogene (sau potenţiale). financiare. Am elaborat analiza SWOT pe baza informaţiilor adunate din cele 25 de interviuri semistructurate realizate cu părţi interesate (stakeholderi) locale şi judeţene. durabile şi inclusive”.6. inovativă. Comisia Europeană a subliniat principalele iniţiative emblematice ale „creşterii inteligente. 2005a). Analiza SWOT Pentru a obţine o mai bună şi mai completă cunoaştere a condiţiilor în judeţul Bistriţa-Năsăud am optat pentru metodele de analiză SWOT şi SOR. competitivă şi eco-eficientă. 2010). bogată în cunoaştere.1.6. 2006).

zootehnie (în ultimii douăzeci de ani. telefon.36: Analiza SWOT al pieţei forţei de muncă din judeţul Bistriţa-Năsăud Puncte tari PT1. Procentul ridicat al persoanelor cu experienţa de muncă în UE. ca o consecinţă a cunoaşterii şi a capitalului economic insuficient al noilor / vechilor proprietari. dar există un potenţial bun pentru a reporni sau de a dezvolta această ramură). apreciat la mai multe expoziţii internaţionale – care datorită unor noi investiţii din fonduri locale şi UE a fost revitalizată şi una dintre podgoriile din Lechinţa a deschis recent un magazin de vânzare a produselor proprii în Cluj-Napoca) – 6 PT12. pescuitul şi apicultura – 10 PT3. incubatorul de afaceri din Rodna) – 4 PT9. Tabelul 6. Feldru. sau un magazin”) – 7 PT11. Nepos.36 lângă fiecare factor se poate vedea numărul care indică câţi respondenţi l-au menţionat factorul respectiv ca fiind între cei mai importanţi. care organizează transportul pentru navetiştii rurali – 8 PT10. viticultura – localnicii încă vorbesc despre viile de la Lechinţa care au produs un tip foarte specific de vin. de exemplu mineralele polimetalice. de exemplu o spălătorie de maşini. Cursuri de instruire organizate de Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă – 2 PT14. în special în nordul şi nord–estul judeţului (în zona montană aceasta ar putea fi o sursă de locuri de muncă) – 7 PT4. Importante zone pentru exploatarea durabilă a lemnului (silvicultură. horticultura (după privatizarea fermelor agricole mari de stat evoluţia acesteia a rămas în urmă. Resurse demografice în partea nordică a judeţului (zona Rodnei. zona Ilvelor) (un număr mai mare al populaţiei în vârstă activă disponibil ca resursă umană) – 9 PT2. care în cea mai mare parte au lăsat aceste livezi să se distrugă). efectivele de animale au scăzut. marmura. nisipul (crearea locurilor de muncă în industria extractivă) – 4 PT6. Rombat). internet. industria lemnului). Potenţial agricol: producţie vegetală.cea mai importantă asupra ocupării forţei de muncă rurale din judeţul BistriţaNăsăud. Am primit răspuns de la 12 din cele 25 persoane intervievate. canalizare. chiar şi electricitate în unele locuri) – 8 PS6. Structura etnică mixtă a populaţiei judeţului (unguri. PS3. apă potabilă. rezervaţii. unităţi turistice şi pensiuni din zona montană care promovează agroturismul. turismul montan şi ecologic) – 11 PT5. Bun mediu de afaceri (de exemplu. În tabelul 6. Mentalitatea tradiţională este un impediment în dezvoltarea unei atitudini de întreprinzător – 6 165 . saşi) care poate facilita cooperarea internaţională – 1 PS1. Resurse balneare (pentru promovarea turismului curativ) – 5 PT7. Potenţial turistic (resurse naturale. RAAL. Existenţa resurselor minerale. PS5. PS2. Infrastructură socială inadecvată (şcoli. Romuli. Existenţa unor întreprinderi mari (Leoni. Branduri locale (cum ar fi prunele bistriţene în partea de sud-vest a judeţului. cu experienţă în domeniul antreprenorial („cei care vin acasă de peste hotare investesc în locuinţe sau fac o afacere. Existenţa firmelor de construcţii în judeţ care pot contribui la dezvoltarea infrasructurii şi a utilităţilor – 4 PT13. lutul. cu un număr mare de angajaţi. Puncte slabe Îmbătrânirea demografică din sudul judeţului – 6 Rata ridicată de migraţie a populaţiei de vârstă activă – 10 Nivel educaţional scăzut al populaţiei rurale – 6 Infrastructură fizică inadecvată (drumuri. asistenţă medicală) – 0 PS7. Resurse istorice şi culturale (pot fi baza turismului cultural) – 6 PT8.

Alterarea adevăratelor valori culturale. Enciu. valorificarea patrimoniului construit şi Rezervaţia Naturală Biosfera Munţii Rodnei. ecologic şi rural. fiecare parte a judeţului are o resursă specifică neagricolă. umane) printr-o mai bună promovare din partea factorilor de decizie locali (dezvoltarea turismului cultural.) – 12 O3. zootehnie. Managerii nu-şi dau seama de nevoile de formare. Fonduri UE pentru dezvoltarea sectorului agricol (de exemplu programul pentru instalarea tinerilor fermieri) – 8 O5. Lipsa unor strategii de dezvoltare şi viziuni durabile în multe comune – 10 PS11. Transportul public nu acoperă toate zonele – 1 PS16. Oportunităţi de finanţare pentru a stimula dezvoltarea de incubatoare de afaceri – 2 O9. Servicii de curăţenie. prelucrare. nu trimit angajaţii la formare – 4 Oportunităţi O1. Ocniţa. înlocuind firmele de consultanţă care nu sunt interesate de succes – 3 O19. Fonduri UE şi naţionale pentru îmbunătăţirea infrastructurii fizice (drumuri. Puţine locuri de muncă în mediul rural pentru tinerii cu studii superioare – 9 PS17. Delureni. Condiţii de viaţă neatractive (comfort scăzut) în mediul rural – 5 PS14. SC Carmolact importă lapte) – 2 O13. Cerere pentru lapte proaspăt (de ex. Valorificarea diferitelor resurse neeconomice (naturale. domeniul privat utilizează) – 4 O10. o resursă specifică este patrimoniul construit din satele care în timpul ultimelor secole au fost locuite de saşi) – 1 O8. Diversificarea agriculturii şi pluriactivităţii la nivelul fermelor familiale (horticultură. (practicate în prezent în mod informal „la negru”. Fonduri UE pentru dezvoltarea sectorului neagricol din mediul rural – 9 O4. Scăderea suprafeţei terenurilor agricole cultivate în zonele de câmpie – 6 PS12. Problema depozitării şi comercializării producţiei agricole nu este rezolvată – 5 PS13. ciuperci. vii. Dezvoltarea de noi forme de ocupare ar trebui să vină din mediul urban – 2 O17. Dezvoltarea infrastructurii ca firmele din oraşe să se îndrepteze spre mediul rural pentru că costurile generale ale întreprinderilor în mediul rural sunt mult mai mici – 5 O16. a istoriei adevărate (legenda contelui Dracula) şi a imaginii mediului rural (nu se respectă construcţia arhitecturală originală) – 3 PS9. Valorificarea zăcămintelor de gaze naturale din zona de câmpie (Bungard. marketing. plante medicinale – 3 O11.PS8. Administraţia publică ineficientă şi birocraţia excesivă – 2 PS10. Parteneriate public-privat în diferite proiecte de investiţii (domeniul public deţine proprietatea. Cerere pentru fructe de pădure. Exploatarea necontrolată a pădurilor (fără o împădurire corespunzătoare zona de pădure se va diminua în mod semnificativ) – 8 PS19. Investiţii străine în industria prelucrătoare – 4 166 . Fântânele. Existenţa a diverse proiecte europene (pre-aderare. prin implementarea diferitelor proiecte se pot crea noi locuri de muncă – 10 O2. Servicii oferite celor care tranzitează zona (legătură spre Moldova) – 3 O18. Relansarea meseriilor tradiţionale – 5 O20. post-aderare). Silivaşu de Câmpie şi Strugureni) pentru consumul gospodăriilor şi consum industrial – 2 O14. utilităţi etc. Specialiştii angajaţi în administraţia publică locală ar putea ajuta la elaborarea propunerilor de finanţare UE. Posibilitatea de a restaura resursele naturale prin proiectele europene de mediu – 6 O6 Participarea în parteneriate internaţionale pentru promovarea resurselor naturale locale (în cazul rezervaţiei Munţii Rodnei participarea în reţeaua naturală PanParks) – 3 O7. Incapacitatea actorilor locali să creeze parteneriate – 8 PS18. logistică) – 8 O12. de reparaţii etc. acestea ar putea formalizate şi lansate pe piaţă) – 2 O15. Fermierii nu au cunoştinţele necesare pentru a atrage fonduri europene – 7 PS15.

ca să nu plătească impozitul forfetar) – 4 A19. Îndeplinirea normelor UE necesită bani. Alterarea mediului natural prin exploatarea intensivă a ei prin turismul ecologic (de ex. Lucrările finanţate din bugetul de stat sunt plătite cu întârziere firmelor private – 3 A15. Creşterea distanţei socio-economice dintre acele comunităţi care participă cu succes la licitaţii de proiecte (interne şi internaţionale) şi cele care nu au reuşit să acceadă la astfel de proiecte – 2 A5. locurile de muncă create nu vor fi de lungă durată) – 3 A4. dascălii nu sunt implicaţi – 3 A8. Incapacitatea actorilor locali de a crea parteneriate pentru atragerea fondurilor pentru proiecte – 8 A2. În total. Sistemul de finanţare al agriculturii este foarte complicat – 6 A9. – Prefectura. – Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă şi agenţia locală din Lechinţa (în subordinea agenţiei judeţene). Învăţământul nu este legat de practică. iar cei din mediul rural nu dispun de capital – 4 A18. Dezavantaj al zonelor de munte: primăria nu are terenuri pe care să le ofere investitorilor.3. din cauza puterii slabe de negociere a producătorilor – 4 A12. Au fost reprezentate următoarele instituţii: – Consiliul Judeţean. Interes local redus pentru turismul rural („nouă românilor parcă nu ne place să mergem la ţară”) – 6 A11. responsabil pentru învăţământul profesional din judeţ. Lipsa de monitorizare a furnizorilor de formare profesională duce la practici incorecte („diplome pe bani”) – 8 A13. şi-au întrerupt activitatea. în Munţii Rodnei participarea la reţeaua PanParks ar putea duce la o deterioare a florei şi faunei specifice) – 1 A3. Preţul de piaţă redus al laptelui.Ameninţări A1.6. precum şi un specialist de la Inspectoratului Şcolar Judeţean. care să dea posibilitatea IMM-urilor în construcţii să ia o lucrare (nu există măsuri protectoare pentru întreprinderile mici care nu pot să obţină contracte în construcţii) – 4 Sursă: cercetare proprie 6. 167 . Gradul de îndatorare a firmelor mici şi mijlocii este foarte mare deoarece legislaţia şi birocraţia nu sprijină IMM-urile – 2 A14. la focus grupurile din 21 şi 26 ianuarie 2010 au participat 15 experţi locali şi regionali. Plecarea tinerilor la lucru în străinătate poate duce la depopularea satelor – 7 A6. Schimbarea legislaţiei şi taxele fac ca unele afaceri să dea faliment (în jur de 3000 IMM-uri s-au închis. Nu există o legislaţie corespunzătoare. – Institutul Judeţean de Statistică. Analiza SOR În faza următoare a cercetării am organizat două întâlniri focus grup cu experţii care au participat la faza premergătoare a cercetării pe teren ca intervievaţi. Elementul de „sezonalitate” (proiectele nu duc la o dezvoltare sustenabilă. Multe firme îşi reduc activitatea din cauza crizei economice şi fac disponibilizări – 12 A10. Ajutoarele financiare primite contribuie la scăderea motivaţiei persoanelor inactive de a căuta loc de muncă (de exemplu ajutorul social pentru persoanele cu situaţie economică foarte dificilă) – 2 A7. Exemplul părinţilor (care lucrează în agricultură sau în străinătate) nu motivează tinerii din mediul rural să continue studiile (după 8 clase renunţă) – 4 A17. iar localnicii nu sunt motivaţi să vândă terenuri pentru investitori (în zona montană în multe locaţii terenurile şi pădurile sunt în proprietate privată şi nu în proprietatea administraţiei locale) – 4 A16.

Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă. După cum putem vedea din punctajele însumate din tabelul SOR centralizat (tabelul 6. Această situaţie ar putea fi un punct de pornire spre agricultura ecologică.– – – – – Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii Agricole. De asemenea. în sine nu poate asigura locuri de muncă durabile pentru o parte semnificativă a populaţiei rurale. pentru o familie este mai uşor să dezvolte o pensiune agroturistică într-un mediu mai tradiţional. pe termen scurt şi erau ocupate aproape exclusiv de bărbaţi. cât şi la atragerea investitorilor străini şi a turiştilor în zonă. – Un incubator de afaceri. Camera de Comerţ şi Industrie. – Extensia UBB din Bistriţa. Agenţia Regională pentru Întreprinzători Mici şi Mijlocii (cu sediul în ClujNapoca).37) îmbunătăţirea infrastructurii fizice şi de IT este văzută de către respondenţi ca cel mai important factor în creşterea nivelului de ocupare rurală. deşi dezvoltarea infrastructurii constituie o condiţie importantă pentru creşterea nivelului de ocupare în mediul rural. ci pentru că nu-şi pot permite să cumpere aceste produse) şi nivelul de mecanizare este foarte scăzut. 168 . Desigur. dar locurile de muncă create prin acestea au fost specifice. fiecare dintre participanţi expunând punctul de vedere şi motivele punctajelor date factorilor. – O întreprindere privată din industria lemnului. În multe comune din judeţ s-au implementat proiecte pentru îmbunătăţirea infrastructurii. Participanţii focus grupurilor au primit tabelul SOR realizat pe baza analizei SWOT. fiindcă oamenii folosesc oricum mai puţine pesticide şi substanţe chimice (nu din cauza gradului de conştientizare ecologică. mai gustoase. În timpul celor două întâlniri de focus-grup participanţii au subliniat faptul că înapoierea poate avea şi beneficii pentru agricultura locală. Opţiunile au fost centralizate şi rezultatele au fost discutate în grup. din perspectiva ocupării forţei de muncă rurale. Inspectoratul Şcolar Judeţean. la 3 – foarte important) relevanţa oportunităţilor şi ameninţărilor asupra fiecăreia dintre punctele tari şi slabe. ca cele vândute în supermarketuri. luând în considerare factorii cu cel mai mare punctaj (care influenţează în cea mai mare măsură ocuparea forţei de muncă rurale din judeţul BistriţaNăsăud). deoarece starea infrastructurii contribuie atât la menţinerea populaţiei mai tinere şi mai calificate. în sensul că fermele tradiţionale ţărăneşti oferă produse mult mai naturale. Fiecare persoană participantă la focus grup a fost rugată să puncteze (de la 0 – neimportant.

vin. care vizează creşterea ponderii activităţilor neagricole în mediul rural. datorită atitudinii lor negative faţă de cooperarea intercomunitară. prin crearea fermelor specializate. fiindcă există programe de finanţare unde existenţa unui grup de acţiune locală e o condiţie de eligibilitate de bază. precum şi prin dezvoltarea serviciilor de extensie. Meşteşugurile tradiţionale şi produsele agricole cu specific local (prune. urmată îndeaproape de dezvoltarea infrastructurii turistice. vor rămâne în urmă. Crearea serviciilor pentru populaţia locală se clasează pe locul trei.12: Creşterea animalelor este o ocupaţie tradiţională în zonele de munte Punctele tari majore care pot duce la stimularea ocupării forţei de muncă din mediul rural au fost considerate de către toţi stakeholderii a fi potenţialul agricol şi resursele naturale (care o fac zona potrivită pentru turismul rural şi montan). exportate în cantităţi mari înainte de 1989) au fost subliniate ca puncte tari. 169 .Sursă: echipa de autori Figura 6. în timp ce altele. urmat de oferta scăzută a locurilor de muncă calificate pentru tinerii din zonele rurale şi lipsa strategiilor de dezvoltare durabilă în multe comune. Aceste ultime două oportunităţi se potrivesc mai bine cu tendinţele internaţionale actuale. Silvicultura şi industria lemnului au de asemenea un potenţial ridicat. Punctele slabe care ar putea provoca cele mai grave probleme sunt nivelul scăzut de dezvoltare a infrastructurii fizice. Resursele demografice au fost considerate ca puncte tari importante pentru partea de nord al judeţului. pere. Oportunităţile care pot şi trebuie să fie utilizate sunt programele de dezvoltare infrastructurală şi agricolă (fonduri naţionale şi UE). Incapacitatea actorilor locali de a crea parteneriate la nivel local este considerată a fi – pe lângă efectele crizei economice – ameninţarea cea mai importantă pentru creşterea ocupării forţei de muncă rurale. fiindcă pot contribui la constituirea unor branduri locale. mere. Agricultura este considerată importantă pentru creşterea nivelului ocupării forţei de muncă. Unele comune au început să construiască parteneriate.

horticultură. livezi. ecvestru) Resurse istorice şi culturale (turism cultural) Resurse demografice în nordul judeţului (populaţie de vârstă activă. branduri locale) Fond forestier (silvicultură.Puncte tari Potenţial agricol (zootehnie. apicultură) Resurse naturale. agroturism. fără împădurire) Sistem de finanţare complicat al agriculturii Taxe şi legislaţie nefavorabilă mediului de afaceri Lipsa de monitorizare a furnizorilor de formare profesională Total 170 27 27 23 11 5 4 13 30 7 22 8 14 19 8 33 22 4 8 3 261 Tabelul 6.37: Rezultate cumulate ale analizei SOR (15 respondenţi) 37 12 5 8 1 2 31 1 13 8 21 22 4 23 3 1 8 4 204 8 9 24 40 10 10 1 3 8 7 37 34 5 3 26 13 2 267 Oportunităţi Ameninţări . utilaje. pepiniere. care organizează transportul angajaţilor navetişti Produse specifice (mere. pescării. zootehnie) Pluriactivitate la nivelul fermelor familiale Dezvoltarea infrastructurii turistice Dezvoltarea industriei lemnului Restaurarea / promovarea / protecţia resurselor naturale Relansarea meseriilor tradiţionale Criza economică (reducere de activitate. vii. industrie de lemn) 34 20 22 7 3 13 5 6 6 3 47 10 14 14 11 12 4 44 10 11 3 223 7 5 4 24 32 3 5 1 1 2 39 16 10 7 133 11 4 4 8 17 10 23 11 5 1 22 17 2 207 8 25 20 11 15 11 10 7 2 28 17 9 35 5 4 12 7 4 230 5 2 192 5 10 7 21 10 19 17 23 3 14 12 16 10 14 28 9 12 25 5 265 9 10 5 2 1 28 2 17 15 21 22 5 25 1 Îmbunătăţirea infrastructurii fizice Îmbunătăţirea infrastructurii IT Dezvoltarea de servicii către populaţie în mediul rural Dezvoltarea de servicii agricole (inputuri. prune. exploatare. disponibilizări) Incapacitatea actorilor locali de a crea parteneriate pentru atragerea fondurilor Plecarea tinerilor la lucru în străinătate Interes autohton redus pentru turismul rural Diminuarea fondului forestier (defrişare. viticultură. consultanţă) Dezvoltarea agriculturii (producţie vegetală. ecologic) Resurse balneare (turism balnear) Ferme şi pensiuni (turism rural. rezervaţii (turism montan. tânără) Firme mari cu mulţi angajaţi.

utilaje. canalizare. internet. consultanţă) Dezvoltarea agriculturii (producţie vegetală. chiar şi electricitate în unele locuri) Lipsa unor strategii de dezvoltare şi viziuni durabile la nivelul multor comune Locuri de muncă puţine pentru tinerii cu studii superioare în mediul rural În zonele protejate Natura2000 este limitată practicarea zootehniei. pepiniere. migraţie) Nivel educaţional scăzut al populaţiei rurale 4 2 7 6 14 12 3 13 10 26 6 10 7 6 4 12 6 9 8 5 3 1 1 19 149 Îmbunătăţirea infrastructurii fizice 20 Îmbunătăţirea infrastructurii IT 5 7 11 1 1 3 9 6 28 22 10 27 11 5 14 25 35 25 9 8 11 22 16 11 Oportunităţi 10 20 19 Dezvoltarea de servicii către populaţie în mediul rural Dezvoltarea de servicii agricole (inputuri. telefon. apă potabilă. disponibilizări) Incapacitatea actorilor locali de a crea parteneriate pentru atragerea fondurilor Plecarea tinerilor la lucru în străinătate Interes autohton redus pentru turismul rural Diminuarea fondului forestier (defrişare. vii. fără împădurire) 1 Sistem de finanţare complicat al agriculturii 6 8 27 5 2 6 26 6 4 11 12 11 2 9 7 3 2 3 11 2 Ameninţări 7 12 21 14 3 5 2 3 3 4 12 18 6 4 2 5 3 1 5 13 Taxe şi legislaţie nefavorabilă mediului de afaceri Lipsa de monitorizare a furnizorilor de formare profesională Total 168 190 205 198 149 166 163 Total 283 158 226 239 234 135 219 113 142 168 243 289 227 188 118 151 153 84 . Problema depozitării şi comercializării producţiei agricole nu este rezolvată Fermierii nu au cunoştinţele necesare pentru a atrage fonduri europene Lipsa populaţiei active (îmbătrânire sudul judeţului. livezi. zootehnie) Pluriactivitate la nivelul fermelor familiale Dezvoltarea infrastructurii turistice Dezvoltarea industriei lemnului Restaurarea / promovarea / protecţia resurselor naturale Relansarea meseriilor tradiţionale 7 4 9 5 5 7 14 9 15 16 12 8 2 6 4 8 6 7 6 2 1 6 4 2 27 4 2 3 8 4 7 7 5 1 12 7 20 10 25 8 3 5 29 33 14 11 18 13 9 Criza economică (reducere de activitate.171 Puncte slabe Infrastructură fizică inadecvată (drumuri.

). utilităţi etc. Fonduri naţionale şi UE pentru îmbunătăţirea A1. Resurse istorice şi culturale (potenţial pentru turism cultural). O altă ameninţare importantă percepută este nivelul ridicat al migraţiei internaţionale în rândul tinerilor. A4. lăsat aceste livezi să se distrugă). chiar şi electricitate în unele locuri) Lipsa unor strategii de dezvoltare şi viziuni durabile în multe comune. Birocraţia copleşitoare a fost considerată un obstacol major în accesarea fondurilor UE. Incapacitatea actorilor locali de a crea parteneriate pentru atragerea fondurilor şi implementarea proiectelor. zootehnie (în ultimii douăzeci de ani efectivele de animale au scăzut. populaţie în mediul rural). infrastructurii fizice (drumuri. Fermierii nu au cunoştinţele necesare pentru a atrage fonduri europene (FEADR) Ameninţări Multe firme îşi reduc activitatea şi fac disponibilizări din cauza crizei economice. Resurse naturale. ceea ce poate împiedica atragerea fondurilor. Potenţial agricol (diferenţiat pe zone): producţie PS1. O5. PT2. oportunităţi şi ameninţări din perspectiva ocupării forţei de muncă rurale din judeţul Bistriţa-Năsăud Puncte tari PT1. dar există potenţial pentru a reporni sau a dezvolta această PS2.O ameninţare subliniată de mai multe ori de către participanţi este incapacitatea de a îndeplini condiţiile cerute de UE pentru diferitele tipuri de finanţări.cele mai relevante puncte tari. Locuri de muncă puţine pentru tinerii cu studii superioare în mediul rural. Oportunităţi O1. a marketingului. fâneţe şi păşuni în nordul judeţului. ecvestru). utilaje. programe de instalare a tinerilor agricultori şi asociaţiilor de producători). rezervaţii (potenţial pentru turism PS5. care în cea mai mare parte au PS4. necunoaşterii şi a capitalului economic insuficient al noilor / vechilor proprietari. ca o consecinţă a PS3. ecologic). PT3. internet. agricole (de exemplu. considerat un factor important care influenţează negativ ocuparea forţei de muncă rurale. ramură). O2. montan. consultanţă). de asemenea. canalizare. O4. Puncte slabe Infrastructură fizică inadecvată (drumuri. Resurse demografice în nordul judeţului (pondere mare a populaţiei de vârstă activă). agroturism. Interes autohton redus pentru turismul rural şi produse locale. 172 . Interesul scăzut al populaţiei autohtone pentru turismul rural (şi produsele locale) a fost. telefon.38. Fonduri naţionale şi UE pentru dezvoltarea infrastructurii A5. Plecarea tinerilor la lucru în străinătate poate duce la depopularea satelor. O3. Fonduri naţionale şi UE pentru dezvoltarea sectorului neagricol din mediul rural (dezvoltarea de servicii către A2. livezi şi pepiniere în partea de sud. Fonduri naţionale şi UE pentru dezvoltarea producţiei A3. Taxe şi legislaţie nefavorabilă mediului de afaceri. Ferme şi pensiuni (potenţial pentru turism rural. PT4. Problema depozitării şi comercializării producţiei agricole nu este rezolvată. horticultura (după privatizarea fermelor de stat evoluţia acesteia a rămas în urmă. apă potabilă. pescuitul şi apicultura. Analiza SWOT prescurtată . Fonduri naţionale şi UE pentru dezvoltarea de servicii agricole (inputuri. de turism. puncte slabe. vegetală. PT5. Tabelul 6. prelucrării şi logisticii produselor agricole.

industria alimentară. Lipsa infrastructurii este un obstacol pentru creşterea ocupării forţei de muncă.38 şi 6. turismul. agroturism. turism balnear) Resurse istorice şi culturale (turism cultural) Resurse demografice în partea nordică a judeţului Infrastructura fizică neadecvată Lipsa strategiilor de dezvoltare durabilă şi a perspectivelor la nivelul multor comune Locuri de muncă puţine pentru tineri cu studii superioare în zonele rurale Problema de depozitare şi comercializare a producţiei agricole nu este soluţionată Fermierii nu au cunoştinţe adecvate pentru a atrage fonduri europene (FEADR) Total Ameninţări Total 11 2 2 1 3 2 2 1 2 1 1 7 4 10 7 6 3 2 2 7 9 7 6 7 5 7 6 5 O1 O2 O3 O4 O5 A1 A2 A3 A4 A5 2 2 1 1 1 3 2 1 2 2 2 3 9 7 8 1 1 1 1 9 1 1 1 1 1 3 2 1 2 1 1 1 1 3 1 2 În 23 februarie 2010 am organizat la Bistriţa o întâlnire de lucru unde au fost invitate părţile interesate din judeţul Bistriţa-Năsăud pentru a le prezenta rezultatele obţinute. Au fost prezentate şi discutate analizele SWOT şi SOR prescurtate (tabelele 6. În urma analizei au fost identificate următoarele opţiuni strategice care ar putea stimula crearea de noi locuri de muncă: a. pescuit. rezerve (turism montan şi de recreere) Ferme şi pensiuni (turism rural. horticultură şi viticultură. cu toate acestea.39: Sinteza analizei SOR Oportunităţi Potenţialul agricol (creşterea animalelor. industria prelucrătoare şi comerţul. Dezvoltarea infrastructurii fizice şi tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) – cu scopul de a stimula producţia agricolă. dezvoltarea infrastructurii în sine nu este suficientă pentru sporirea creşterii gradului de ocupare a populaţiei rurale. aceste activităţi sunt împiedicate în prezent de accesibilitatea scăzută şi dezvoltarea insuficientă a infrastructurii.Tabelul 6. apicultură) Resurse naturale.39) şi s-au propus opţiuni strategice de dezvoltare pentru judeţ. Măsuri strategice care susţin crearea condiţiilor pentru diversificarea economică în mediul rural al judeţului Bistriţa-Năsăud (astfel contribuind în mod indirect la crearea de noi locuri de muncă) SO1. Infrastructura poate influenţa performanţa economiei rurale în mai multe moduri: extinderea utilizării resurselor 173 Puncte slabe Puncte tari .

Dezvoltarea infrastructurii TIC ar putea contribui la dezvoltarea economiei digitale în viitorul apropiat.existente (teren. SO3. forţă de muncă. capital. accesul dificil la oraş este o problemă reală pentru locuitori. Stimularea stabilirii populatiei tinere şi de vârstă mijlocie în mediul rural. Calitatea educaţiei de bază în mediul rural trebuie îmbunătăţită. deoarece nu sunt armonizate cu cererea reală de pe pieţa forţei de muncă. aducând mai aproape pieţele urbane şi facilitând naveta la locurile de muncă urbane. atragerea de resurse suplimentare în localităţile rurale.). Crearea unui număr limitat de locuri de muncă în acest domeniu (30-40 la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud) ar fi o soluţie. Măsuri strategice care contribuie în mod direct la crearea locurilor de muncă în mediul rural în judeţul Bistriţa-Năsăud SO4: Dezvoltarea serviciilor publice în mediul rural. crearea grupurilor de producători. Datorită dezvoltării infrastructurii s-ar crea locuri de muncă temporare în timpul lucrărilor întreprinse (construirea şi reabilitarea drumurilor etc. educaţie. Nivelul scăzut de educaţie şi de calificare a fost identificat ca fiind unul dintre punctele slabe ale pieţei forţei de muncă rurale din judeţul Bistriţa-Năsăud. b. Dezvoltarea infrastructurii fizice reduce gradul de înapoiere în privinţa dotărilor infrastructurale şi zonele rurale ar putea deveni mai atractive pentru persoanele care doresc să se stabilească (oamenilor din mediul urban sau celor care se întorc din străinătate). instalarea tinerilor fermieri. în cazul în care aceste locuri de muncă ar putea fi finanţate din fonduri publice. trebuie asigurate locuinţe sau terenuri construibile la un preţ accesibil persoanelor tinere cu locuri de muncă în oraşe. SO5. În unele zone îndepărtate serviciile publice oferite populaţiei locale (sănătate. deoarece descurajează stabilirea investitorilor în mediul rural. produse agricole etc. SO2. Dezvoltarea serviciilor de consultanţă oferită persoanelor din mediul rural şi pentru administraţia publică locală în privinţa accesării fondurilor pentru dezvoltare rurală (cum ar fi măsuri ca sprijinirea fermelor de semi-subzistenţă. ceea ce oferă posibilitatea persoanelor provenite din mediul urban să se stabilească în mediul rural. sau profesorilor şi medicilor. şi populaţia rurală nu poate să plătească costurile serviciilor private.). susţinerea întreprinderilor 174 . Cursurile de formare profesională deseori nu oferă competenţele necesare pentru populaţia activă din mediul rural. Pentru a asigura o proporţie mai ridicată a populaţiei de vârstă activă şi fertilă în mediul rural. iar economia digitală ar putea oferi locuri de muncă pentru populaţia cu studii superioare. asistenţă socială pentru persoanele în vârstă) nu sunt suficiente. dacă acceptă să trăiască şi să lucreze în comunităţile rurale. Nivelul redus de dezvoltare a infrastructurii rurale a fost identificat ca un obstacol major în crearea locurilor de muncă rurale. Îmbunătăţirea situaţiei în privinţa nivelului scăzut de educaţie şi a competenţelor.

având ca scop încurajarea dezvoltării şi promovarea agroturismului. ADI-uri. arborele-obiectiv şi cadrul logic Relaţiile de cauzalitate dintre problemele pieţei forţei de muncă rurale. Astfel de proiecte ar putea încuraja diversificarea economică şi ar putea menţine tinerii calificaţi în mediul rural. din fondurile de dezvoltare rurală. parţial. Arborele-problemă. Aceste măsuri nu ar crea mai multe locuri de muncă faţă de situaţia actuală (agricultură de subzistenţă şi de semi-subzistenţă). iar în rădăcină se regăsesc cauzele problemei centrale. Managementul situaţiilor de criză. Crearea unei reţele de turism rural. ar putea crea aproximativ 20 de locuri de muncă (în cadrul reţelei). Pentru a organiza activităţile de prevenţie şi intervenţie. ceea ce înseamnă că problema se reproduce şi 5 Vezi descrierea metodei în Capitolul 1 175 . a turismului balnear (Sângeorz-Băi. dar în analiza de faţă această detaliere nu s-a considerat necesară. Multe dintre problemele prezentate în rădăcina arborelui s-ar regăsi şi între ramuri.4. proiecte de dezvoltare a infrastructurii şi grupurile LEADER). în arborele problemelor se prezintă şi consecinţele problemei centrale (ramurile arborelui). SO6. dar ar contribui la menţinerea locurilor de muncă agricole şi la creşterea calităţii produselor.mici în domeniile neagricole. Din cauza schimbărilor climatice. Înfiinţarea unei reţele de turism rural. inclusiv renaşterea brandurilor locale şi condiţiile bune pentru producţia ecologică şi de plante energetice. În perioada de programare actuală (20072013) şi viitoare (2014-2020) aproximativ 20-30 de locuri de muncă ar putea fi create în domeniul de consultanţă privată. De obicei. SO9. a turismului cultural şi a vacanţelor de scurtă durată.6. alunecările de teren etc. finanţată parţial de către beneficiari şi. un instrument folosit frecvent în procesul de planificare strategică5. Luând în considerare efectivele de animale şi potenţialul de producţie agricolă din judeţul Bistriţa-Năsăud. Figa). a turismului montan şi ecologic (în special promovarea Rezervaţiei Biosferei Munţilor Rodnei). cum ar fi inundaţiile. 6. identificate prin analiza SWOT. comunităţile rurale se confruntă în mod frecvent cu dezastre naturale. asociaţiile intercomunale (asociaţii microregionale. explicate mai departe până la identificarea problemelor de bază (figura 6. încurajarea şi dezvoltarea producţiei agricole şi marketingul produselor. SO7. Promovarea. Problema centrală este Dezechilibrul pieţei forţei de muncă rurale din judeţul Bistriţa-Năsăud (trunchiul arborelui). consecinţele dezechilibrului pieţei forţei de muncă fiind binecunoscute din literatura de specialitate. GAL-uri) ar trebui să angajeze specialişti în managementul situaţiilor de criză (aproximativ 10 persoane la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud).12). seceta. pot fi prezentate cu ajutorul arborelui-problemă. ar fi utile unele măsuri pentru încurajarea înfiinţării şi funcţionării grupurilor de producători.

Partea de sud şi sud-vest a judeţului Bistriţa-Năsăud este deluroasă. sau mai multe probleme pot fi rezolvate prin aceeaşi soluţie (caz în care se reduce numărul „căsuţelor”). Aici. Forma acestuia diferă puţin de forma arborelui problemelor. Putem concluziona că în ambele părţi ale judeţului. orientările strategice se regăsesc la nivelul activităţilor care produc rezultatele aşteptate pentru a îndeplini obiectivul central. horticultură şi viticultură. deoarece o anumită problemă poate avea mai multe soluţii (în acest caz se introduc „căsuţe” noi în arbore). ocuparea forţei de muncă rurale este o problemă gravă şi nu se 6 Vezi descrierea metodei în Capitolul 1. atât în cea montană. prezentat în figura 6. dar încă nu putem spune prea multe despre sustenabilitatea economică a acestora.deci avem de a face cu un „cerc vicios” care poate fi întrerupt doar prin rezolvarea problemelor de bază. din cauza infrastructurii fizice slab dezvoltate.13). ne conduc spre aceleaşi rezultate. cât şi din sudul judeţului Bistriţa-Năsăud. Pentru a avea o imagine mai clară a situaţiei locurilor de muncă din judeţ. realizate corect. un posibil obiectiv general fiind Bunăstarea populaţiei rurale din judeţul Bistriţa-Năsăud. fiindcă aici ponderea populaţiei rurale tinere şi active este mult mai ridicată. ceea ce demonstrează faptul că două metode de analiză diferite (SOR şi arborele problemă/obiectiv). 6. ce constituie resurse importante pentru activităţile neagricole. Cadrul logic6.7. După de-colectivizarea din 1990. dar acest potenţial ecologic şi turistic încă nu este folosit la valoarea lui. cât şi în cea de deal. Concluzii Relieful judeţului Bistriţa-Năsăud este variat. decât în partea sudică (deal-câmpie) a judeţului. Încurajat de disponibilitatea fondurilor UE. relieful fiind potrivit pentru agricultură. Putem observa că la rădăcina arborelui-obiectiv apar orientările strategice prezentate în subcapitolul anterior. unde populaţia este îmbătrânită şi lipsa populaţiei active a devenit o problemă pentru economia locală. în ultimul deceniu au fost înfiinţate câteva noi ferme. potenţialul agricol nu s-a valorificat în totalitate şi o mare parte din terenul agricol a fost lăsată pârlog. astfel nu putem considera resursele naturale ca având o influenţă unitară asupra pieţei forţei de muncă. O resursă importantă în zona de munte este resursa umană. O importanţă semnificativă are rezervaţia naturală din Munţii Rodnei.14 este elaborat pe baza arborelui-obiectiv. În partea estică şi nordică găsim arii extinse de pădure şi de păşune. am intervievat persoane atât din nordul. Iar realizarea obiectivului central contribuie la atingerea unor obiective generale. 176 . Înlocuind problemele din arborele-problemă cu soluţiile acestora obţinem arborele-obiectiv (figura 6.

13. dar calificat Activit i industriale pu ine în rural Servicii locale slab dezvoltate Interes sc zut pentru produsele locale Pondere mare a fermelor de dimensiuni mici i fragmentate Cerere redus pentru serviciile locale Naveta este costisitoare (în timp i în bani) Popula ia rural nu posed competen ele cerute pe pia a for ei de munc Nivel de educa ie sc zut Cunoa terea slab a limbilor str ine Competen e ITC slabe Comportament Fermele mici nu de evitare a acumuleaz riscurilor a capital suficient popula iei pentru a se putea lansa în afaceri rurale neagricole Distan e mari pân la ora e Infrastructur de drumuri slab dezvoltat Facilit i limitate de transport în comun Cost specific înalt pentru dezvoltarea infrastructurii de transport rural Num r sc zut de elevi în colile rurale Curriculum colar neadaptat cerin elor pie ei for ei de munc Calculatoare pu ine i acces limitat la internet în zonele rurale îndep rtate M suri neadecvate de sprijin pentru dezvoltarea activit ilor economice rurale Densitate sc zut a popula iei i depopulare Calitatea serviciilor este slab M suri neadecvate-insuficiente de sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii ITC în mediul rural Îmb trânire i depopulare Rat înalt de abandon colar Parteneriat public-privat slab dezvoltat Publicitate insuficient pentru atragerea persoanelor din afara localit ii (în special în turism) 177 Figura 6.Dezechilibrul pie ei for ei de munc rurale din jude ul Bistri a-N s ud Cre terea ofertei for ei de munc Cre te num rul persoanelor în c utarea unui loc munc Sc derea cererii pentru for a de munc Ofert de locuri de munc limitat Migran ii sezonieri se reîntorc din str in tate Agricultura disponibilizeaz for de munc Se reduce /se sisteaz activitatea întreprinderilor Agricultur de subzisten practicat de mul i locuitori din mediul rural Criza economic global Fermierii cu parcele mici vor renun a. deoarece nu sunt eligibili pentru subven iile UE Locurile de munc urbane nu sunt potrivite persoanelor din zonele rurale îndep rtate Agricultura intensiv folose te for de munc pu in . Arborele-problemă pentru piaţa forţei de muncă rurale în judeţul Bistriţa-Năsăud .

ITC afaceri nefiscal) agricole (3) SO5 Curriculum colar adaptat cerin elor pie ei for ei de munc Acces nelimitat la calculatoare i internet cu band larg în zonele rurale îndep rtate (2) SO1 Marketingul produselor i serviciilor locale Servicii locale variate de calitate înalt SO3 Num r mare de elevi în colile rurale M suri de sprijin pentru cre terea particip rii în procesul educa ional Training i consultan pentru întreprinderi rurale (3) Crearea unei re ele de turism rural (SO7) Ofert stabil de for de munc (1) M rimea popula iei active este stabil i omajul sc zut Întreprinderile cresc / se men in sustenabil Locurile de munc urbane sunt accesibile persoanelor din zonele rurale îndep rtate Cre tere economic global stabil Navet convenabil (în timp i în bani) Infrastructur de drumuri dezvoltat în mediul rural Organizarea transportului ieftin (autobuz. servicii pentru popula ie. servicii agricole) Agricultur de scar larg / Promovarea.14.178 Pia Cerere stabil sau cresc toare (1) Varietate mare a oportunit ilor de munc echilibrat a for ei de munc rurale din jude ul Bistri a-N s ud Managementul situa iilor de criz (SO8) Dezvoltarea serviciilor de consultan pentru accesarea fondurilor UE (SO5) Dezvoltarea serviciilor publice (SO4) SO3 Agricultur ecologic Producerea energiei regenerabile Industrie (alimentar . încurajarea i dezvoltarea produc iei agricole i marketingul produselor (SO6) Modernizarea produc iei agricole Creare Comasarea grupuri de terenurilor produc tori Cerere crescut pentru produse i servicii locale Dezvoltarea muncii la distan (teleworking) (2) Popula ie rural calificat i flexibil care se adapteaz cererii for ei de munc / Îmbun t irea nivelului de educa ie i de competen e (SO2) Nivel de educa ie crescut Cun tin e de limbi str ine Fonduri Spirit Îmbun t irea antreprenorial i UE pentru mediului de Competen e asumarea riscurilor lansarea de afaceri (legal. prelucr toare) Servicii private (turism. Arborele-obiectiv pentru piaţa forţei de muncă rurale în judeţul Bistriţa-Năsăud .tren) pentru naveti ti i elevi Stimularea stabilirii populatiei tinere i de vârst mijlocie în mediul rural (SO3) Dezvoltarea infrastructurii fizice i de ITC (SO1) Asigurarea de locuin e sau terenuri ieftine pentru speciali ti (1) Încurajarea parteneriatelor public-privat Figura 6.

Rata abandonului şcolar 1. Ponderea populaţiei cu acces la calculator şi internet 1. Statistici teritoriale.13. Rata şomajului 2. Cerere stabilă sau crescătoare pentru forţa de muncă 179 . GDP pe locuitor 2. Ponderea populaţiei cu competenţe de limbi străine 1. Ponderea populaţiei în vârstă de muncă 1.nu există discrepanţe CCI structurale între cererea şi oferta forţei de muncă 2. Numărul întreprinderilor rurale.salariul minim pe economie acoperă costul vieţii decente . AJOFM. HDI 1.8. Ofertă stabilă de forţă de muncă 1. Ponderea populaţiei de 0-14 ani 1.12.Figura 6. Eurostat AJOFM BN . Ponderea populaţiei cu studii superioare 1.7.1 Rata de ocupare 2.9. . Structura pe vârste a populaţiei care migrează din şi înspre mediul rural 1. Efectivul şcolilor rurale 1. Mărimea populaţiei active 1. Rata şomajului 1.3.rată scăzută de inflaţie DJS. Numărul locurilor de muncă (pe total judeţ şi în mediul rural) 2. DJS BN.2.5. Rata de creştere a populaţiei 3. Costul navetei 2.3.4. Rata de activitate 1. pe sectoare Surse şi mijloace Ipoteze de verificare Anuarul Statistic.11. Ponderea posturilor neocupate Intervenţie logică Obiective Bunăstarea populaţiei rurale din generale judeţul Bistriţa-Năsăud Obiectiv Piaţă echilibrată a forţei de muncă central rurale din judeţul Bistriţa-Năsăud Rezultate 1.15.6. Rata de participare la învăţare continuă 1.15.10. Ponderea drumurilor rurale modernizate 1.1.14. ISJ. Ponderea populaţiei cu compenţe de TIC 1. Cadrul logic Indicatori de performanţă verificabili în mod obiectiv 1.2.

autorităţi locale.Creare grupuri de producători .Spirit antreprenorial şi 2.Servicii locale variate de calitate înaltă 8. Fonduri UE. Dezvoltarea infrastructurii fizice şi de TIC .Acces nelimitat la calculatoare şi internet cu bandă largă în zonele rurale îndepărtate 2. Fonduri UE. autorităţi locale 5. autorităţi locale. Stimularea stabilirii populaţiei tinere şi de vârstă mijlocie în mediul rural (SO3) . asumarea riscurilor mediul de afaceri .Creştere economică Mijloace: 1. Managementul situaţiilor de criză Condiţie Încurajarea parteneriatelor public-private . Fonduri UE. Fonduri UE.Modernizarea producţiei agricole 7. Fonduri UE. mediul de afaceri 4.Măsuri de sprijin pentru creşterea participării în procesul educaţional . bugetul de stat. tren) pentru navetişti şi elevi . bugetul de stat. Crearea unei reţele de turism rural . Fonduri UE. bugetul de stat. mediul de afaceri 8. autorităţi locale. bugetul de stat. Dezvoltarea serviciilor publice 5.Curriculum şcolar adaptat cerinţelor pieţei forţei de muncă 3. autorităţi locale. Fonduri UE. încurajarea şi dezvoltarea producţiei agricole şi marketingul produselor . globală stabilă .Comasarea terenurilor . autorităţi locale.Asigurarea de locuinţe sau terenuri ieftine pentru specialişti 4. bugetul de stat. bugetul de stat. Fonduri UE.180 3.Îmbunătăţirea mediului mediul de afaceri de afaceri (legal. Dezvoltarea serviciilor de consultanţă pentru accesarea fondurilor UE .Infrastructură de drumuri dezvoltată în mediul rural . fiscal) . Îmbunătăţirea nivelului de educaţie şi de competenţe . autorităţi locale Activităţi 1.Marketingul produselor şi serviciilor locale .Dezvoltarea infrastructurii fizice (utilităţi) . autorităţi locale.Organizarea transportului ieftin (autobuz. mediul de afaceri 6.Training şi consultanţă pentru întreprinderi rurale 6. bugetul de stat. Promovarea. mediul de afaceri 7.

9% a mediei UE27. urmată de comerţ (3.300. ponderea populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) de 65. dar migraţia nu s-a oprit în totalitate. în timp ce ponderea producţiei şi comerţului este aproximativ de patru ori mai scăzută.6%.7%). pentru că a făcut posibilă parcticarea agriculturii de subzistenţă. Datele din Recensământ (2002) arată că în judeţul Bistriţa-Năsăud în mediul rural ponderea ocupării forţei de muncă în agricultură este ridicată (72. Comparativ cu structura forţei de muncă urbană. se observă o scădere a forţei de muncă peste hotare. Pe lângă resursele naturale. iar. a crescut migraţia internaţională a forţei de muncă. mai ales în partea de sud şi sud-vest a judeţului.PPS) în judeţul Bistriţa-Năsăud a fost de 7. la faptul că în anii ’90 agricultura a devenit un „tampon ocupaţional”. Pe de altă parte se observă îmbătrânirea populaţiei. iar ponderea domeniului forestier este de 2.5% în perioada 2002-2007) activităţile economice neagricole au arătat o tendinţă de scădere în mediul rural. Valorile a mai multor indicatori (PIB pe cap de locuitor. Al doilea sector cel mai important pentru ocuparea forţei de muncă rurale a fost industria prelucrătoare (7. Mediul rural al judeţului este într-o situaţie demografică mai bună decât mediul rural din România şi Regiunea NordVest. Întrucât în ultimii doi ani şi ţările de destinaţie au fost afectate de criza economică globală. Restituirea terenurilor a contribuit. în mediul rural ponderea agriculturii este de şase ori mai mare. productivitatea muncii. iar ponderea populaţiei în vârstă (peste 65 ani) de 16.corelează exclusiv cu resursele geografice naturale. ca o alternativă a şomajului. ci mai degrabă cu un ansamblu complex de factori economici şi neeconomici. în cazul migraţiei internaţionale. în pofida condiţiilor inadecvate pentru o agricultură productivă (fragmentarea excesivă a terenurilor agricole).1%.4% în 2006).4% din totalul forţei de muncă ocupate). Din cauza perioadei de recesiune economică îndelungate din perioada 19902000 şi a închiderii minelor (numărul angajaţilor din industria minieră rurală a scăzut cu 64.3%. În consecinţă.6 ori mai mare. În 2006 PIB-ul pe cap de locuitor (exprimat în puterea de cumpărare standard .4%). la Recensământul din 2002 ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) a fost de 18. iar perspectivele pe termen lung nu sunt foarte optimiste.6%). Principalul motiv pentru care tinerii şi persoanele calificate părăsesc mediul rural este numărul redus de locuri de muncă neagricole pentru persoanele calificate. precum şi ponderea ocupării forţei de muncă în agricultură (33. motivul principal este nivelul mai ridicat al veniturilor în străinătate. educaţie (2. date care atestă importanţa sectorului primar în judeţ. Ponderea agriculturii în valoarea adăugată brută regională este ridicată (15. capitalul uman şi social are un rol important în evoluţia pieţei forţei de muncă din judeţ.8%) şi construcţii (2. rata ocupării forţei de muncă şi ponderea populaţiei de vârstă activă) arată 181 . pe lângă efectele negative ale recesiunii economice.0% în 2008). ceea ce reprezintă doar 30.

tot aceste sectoare au resimţit în cea mai mare măsură impactul crizei economico-financiare globale. Dacă în primele trei trimestre ale anului 2008 cele mai importante probleme care au împiedicat dezvoltarea economică a judeţului au fost calitatea slabă a infrastructurii şi lipsa forţei de muncă. trebuie să subliniem importanţa atitudinii oamenilor pentru a aduce o schimbare în privinţa situaţiei ocupării forţei de muncă rurale. Serviciile sunt privite ca fiind sectorul principal în care pot fi create noi locuri de muncă în mediul rural pentru persoanele calificate. Spiritul antreprenorial nu este suficient de dezvoltat în judeţ şi mentalitatea oamenilor a fost considerată fiind un impediment în formarea parteneriatelor între comunităţile rurale (Grupuri de Acţiune Locale în proiectele LEADER) sau în crearea de reţele.că competitivitatea judeţului Bistriţa-Năsăud este sub media regională. În prezent. 182 . Dar. Judeţul Bistriţa-Năsăud dispune şi de importante resurse culturale şi istorice. care sunt exploatate numai parţial în cadrul turismului cultural slab dezvoltat. După 2002 se poate observa o creştere substanţială a ocupării forţei de muncă în judeţul Bistriţa-Năsăud în sectorul comerţului. Cursurile de formare profesională deseori nu oferă competenţele necesare pentru populaţia activă din mediul rural. Prestarea serviciilor realizează o legătură esenţială între zonele rurale şi populaţia rurală. în timp ce ponderea construcţiilor şi a serviciilor este mai scăzută decât media regională. servicii şi comerţ (în special la export) (ICC. Crearea unor noi locuri de muncă în industrie. din cauza crizei. multe societăţi comerciale şi-au restrâns treptat activitatea. şi mai ales în sectorul serviciilor ar duce la creşterea competitivităţii judeţului. turism etc.2009 numărul angajaţilor din judeţ a scăzut cu peste 5. deoarece nu sunt armonizate cu cererea reală de pe piaţa forţei de muncă. persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. Creşterea ponderii sectorului serviciilor este cheia succesului. Cele mai mari pierderi au fost înregistrate în industrie.000 de persoane. În baza analizei SWOT. în construcţii şi în servicii hoteliere. fiind nevoite să facă disponibilizări de personal. Pentru a creşte competitivitatea judeţului este necesar să se acţioneze în direcţia creşterii ratei de ocupare şi a productivităţii muncii. iar în prima jumătate a anului 2009 indicatorii economico-financiari ai întreprinderilor din toate sectoarele economiei au fost mai scăzuţi decât în aceeaşi perioadă a anului 2008. Astfel. În perioada 31.) este domeniul spre care economia rurală a judeţului ar trebui să se orienteze.2008–30. se poate concluziona că nivelul scăzut de educaţie. nu pot să se bazeze pe competenţele dobândite în timpul formării în vederea obţinerii unui loc de muncă.12. 2009). De asemenea. de la sfârşitul anului 2008. în 2009. în zonele rurale îndepărtate. S-a constatat faptul că sectorul serviciilor (comerţ.06. calificare şi competenţe reprezintă unul dintre punctele slabe cele mai importante ale forţei de muncă rurale din judeţ. construcţii. În ceea ce priveşte distribuţia PIB-ului la nivel de judeţ se poate observa că ponderea agriculturii şi a industriei este mai ridicată.

– Cultivarea de plante medicinale. – Înfiinţarea de servicii agricole (consultanţă. Dezvoltarea serviciilor rurale este pe de o parte o sarcină urgentă pentru a îmbunătăţi nivelul de trai al populaţiei rurale şi. prelucrarea produselor alimentare. este o oportunitate pentru crearea de noi locuri de muncă rurale. lipsa serviciilor este o cauză des invocată de către forţa de muncă educată când refuză să se stabilească în mediul rural. Rezultatele studiului arată că agricultura judeţului Bistriţa-Năsăud are un potenţial semnificativ. „ieşi din umbră” şi legaliza. am identificat diverse modalităţi prin care agricultura şi activităţile conexe ar putea crea noi locuri de muncă în judeţul BistriţaNăsăud: – Înfiinţarea grupurilor de producători. Dezvoltarea serviciilor poate atrage tineri în mediul rural. în cazul în care fermierii ar avea resurse financiare să plătească pentru aceste servicii. ar putea reţine în mediul rural o parte din populaţia tânără şi calificată. Pentru creşterea productivităţii şi competitivităţii agriculturii ar trebui întreprinse acţiuni în direcţia reducerii forţei de muncă ocupate în agricultură. ale judeţului. precum şi alte activităţi din amontele şi din avalul producţiei agricole. Susţinerea şi valorizarea brandurilor locale (mere. Extinderea serviciilor agricole. Condiţia principală pentru dezvoltarea serviciilor rurale este creşterea veniturilor rurale (care duce la creşterea cererii pentru servicii). aceste servicii ar putea deveni rentabile. 183 . Odată cu creşterea cererii. furnizarea şi aprovizionarea inputurilor şi a materiilor prime. În acelaşi timp. de consultanţă etc. Ar fi necesară reorientarea persoanelor preocupate cu producţia vegetală spre creşterea animalelor. marketingul şi vânzarea produselor). – Înfiinţarea cooperativelor pentru comercializarea directă a produselor agricole şi pentru achiziţionarea inputurilor şi a materiilor prime. cum ar fi serviciile de consultanţă oferită fermierilor în vederea dezvoltării activităţilor în acest sector economic. Accentul trebuie pus pe dezvoltarea întregului lanţ alimentar şi introducerea unor noi servicii. care să susţină agricultura locală. vin) reprezintă o soluţie pentru profesioniştii locali pentru a dezvolta o agricultură bazată pe specificul regiunii. – (Re)organizarea/înfiinţarea pieţelor locale sau microregionale. lipsesc serviciile de bază pentru populaţie (sau se regăsesc numai în economia informală) din cauza cererii şi a puterii de cumpărare scăzute. Literatura de specialitate şi analiza datelor statistice evidenţiază faptul că agricultura nu poate fi o sursă de creştere a ocupării forţei de muncă. – Producţia de biomasă. pe de altă parte. – Practicarea agriculturii ecologice. În urma cercetării de teren. – Colectarea şi prelucrarea fructelor de pădure (mai ales în zona de munte).periferice. prune. – Prelucrarea produselor agricole.

pentru persoanele în vârstă. Această tendinţă va apărea şi în cazul reparaţiilor TV şi de echipamente electrocasnice. schimbarea parcului de maşini va duce la dispariţia atelierelor mici de reparaţii auto. regional. cum ar fi îngrijirea la domiciliu sau prestarea de servicii de uz casnic (care în prezent sunt îndeplinite de membrii familiei sau de vecini). Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei rurale prezintă. industria lemnului are un potenţial ridicat de exploatare în special în partea nordică a judeţului. agricultorilor şi IMM-urilor locale în elaborarea cererilor de finanţare şi în implementarea proiectelor. Activităţile economice care ar putea fi întreprinse cu succes în mediul rural sunt: agricultura (ferme comerciale competitive). meşteşugurile tradiţionale. În mediul rural din judeţ nu există nici spaţii publice sau private care să ofere acces la internet. sunt servicii care ar putea fi furnizate de către microîntreprinderi rurale. serviciile pentru întreţinerea infrastructurii. comercializarea produselor la nivel local. – modernizarea satelor. Măsurile care pot avea o influenţă pozitivă asupra ocupării forţei de muncă rurale se orientează în cea mai mare parte spre eliminarea problemelor şi obstacolelor: – investiţii în învăţământul rural. cât şi din mediul rural. dezvoltarea utilităţilor. – dezvoltarea infrastructurii de transport. distribuţia inputurilor agricole cu amănuntul. servicii de construcţie şi reparaţii imobile). şi centre de îngrijire (azile) pentru bătrâni. de asemenea. – sprijinirea extinderii activităţilor agricole (prelucrarea produselor agricole. la toate nivelele. rămase singure şi cu venituri suficient de ridicate pentru a acoperi costul acestor servicii. îmbrăcăminte. Serviciile necesare pentru populaţia locală (reparaţii auto. Ar trebui înfiinţate birouri de consultanţă pentru asistarea asociaţiilor comunitare. noi oportunităţi de afacere. precum şi îndrumare în utilizarea computerului şi folosirea internetului. reparaţii TV. Susţinerea dezvoltării afacerilor neagricole şi facilităţile oferite întreprinderilor rurale ar fi eficiente mai ales împreună cu creşterea nivelului cunoştinţelor şi cu o mai bună organizare a pieţei. încălţăminte şi prelucrarea lemnului). schimbarea sistemului energetic din case şi ferme. datorită faptului că repararea vehiculelor cu sisteme mai sofisticate va necesita investiţii financiare mai ridicate (în echipamente) şi cunoştinţe mai ample. industria prelucrătoare (textile. silvicultura. asigurarea de apă potabilă etc. naţional sau internaţional). este pădurea. – sprijinirea IMM-urilor rurale. turismul si agroturismul. autorităţilor publice. 184 . formarea profesională având o prioritate majoră. industria alimentară. Pe viitor.O resursă naturală suplimentară. serviciile bancare şi financiar-contabile şi comerţul cu amănuntul. atât din mediul urban. al cărei potenţial este folosit şi în prezent şi care este considerată o resursă importantă în crearea de locuri de muncă rurale. instalaţii electrice şi apă-canal. coafură.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală ar putea fi un cadru coerent. Se vor crea locuri de muncă temporare prin proiectele de infrastructură rurală. de asemenea este importantă şi stabilitatea criteriilor de eligibilitate şi a condiţiilor impuse solicitanţilor pentru diferitele măsuri. menţinerea fermelor de semi-subzistenţă este importantă. Cu toate acestea. 7 A autorilor acestui volum. După părerea noastră7 orientarea spre agricultura tradiţională nu este o direcţie bună. nivelul ridicat al aversiunii faţă de risc. pentru aceasta. internet. 185 . Părţile interesate locale consideră că agricultura tradiţională ar putea oferi noi oportunităţi de angajare pentru populaţia rurală. până la implementarea proiectului şi la raportare). precum şi pentru modernizarea agriculturii (echipamente. Cu toate acestea. reducerea birocraţiei este indispensabilă. decât absorbi forţă de muncă. În fiecare comună ar fi nevoie. veniturilor şi ocupării forţei de muncă. de o persoană familiarizată cu întregul proces (de la accesarea fondurilor. în cadrul administraţiei locale.Un blocaj important al creşterii ocupării forţei de muncă rurale este spiritul antreprenorial scăzut. Ar fi importantă o abordare de jos în sus a planificării. iar întreţinerea şi gestionarea facilităţilor nou înfiinţate va asigura locuri de muncă permanente. în condiţiile crizei economice. toate acestea fiind considerate factori importanţi ai creşterii ocupării forţei de muncă rurale. precum şi nivelul scăzut al mobilităţii profesionale a populaţiei rurale. absorbţia şi utilizarea eficientă a fondurilor de coeziune şi de dezvoltare rurală pot crea premisele creşterii şi diversificării ocupării forţei de muncă rurale. cât şi a produselor de origine animală) şi credem că agricultura mai degrabă va disponibiliza. contribuind astfel la creşterea producţiei. deoarece s-au redus semnificativ oportunităţile de angajare în industrie şi în servicii. Integrarea europeană a României aduce cu sine scăderea ocupării forţei de muncă agricole. Absorbţia fondurilor UE este văzută ca o oportunitate pentru dezvoltarea agriculturii şi a zonelor rurale. care să se ocupe în primul rând cu proiectele de dezvoltare rurală. Judeţul Bistriţa-Năsăud dispune de o gamă largă de resurse neeconomice care nu sunt exploatate în mod satisfăcător. infrastructură socială şi culturală). tehnologie). drenare. din cauza structurii fragmentate a terenurilor şi vânzării dezorganizate a produselor agricole (atât a producţiei vegetale. apă. în prezent. deoarece cauzele de nemulţumire a părţilor interesate sunt legate de faptul că în procesul de elaborare a politicilor rurale nu au fost luate în considerare caracteristicile locale şi că rolul lor în implementarea măsurilor este de ordin strict executiv. Fondurile europene sunt esenţiale pentru modernizarea zonelor rurale (infrastructura fizică: drumuri. telefon. dar. articulat şi stabil de dezvoltare rurală.

pe lângă agricultură şi agroturism. pe posturi care nu necesită calificare specializată.Pe parcursul culegerii datelor pe teren şi al analizei informaţiilor am remarcat lipsa gândirii inovatoare. ceea ce arată că persoanele interesate în dezvoltarea mediului rural nu sunt familiarizate cu noile tendinţe şi provocări ale economiei globale. de aceea trebuie întreprinse acţiuni orientate către atragerea acestor întreprinderi. Comunităţile rurale consideră că. oportunităţi pentru crearea de noi locuri de muncă. companiile de producţie multinaţionale vor crea noi locuri de muncă în mediul rural. Aceste aşteptări pot fi îndeplinite în perioada de implementare a proiectelor. dar întreprinderile locale sunt prea mici pentru a contracta direct lucrările prevăzute în proiectele infrastructurale şi oportunităţile de angajare oferite populaţiei locale în cadrul acestor proiecte nu sunt sustenabile: localnicii sunt de obicei angajaţi pe perioade determinate. 186 . Oportunităţile de creare de locuri de muncă în domenii cum ar fi combaterea schimbărilor climatice sau producerea energiei regenerabile nu au fost menţionate pe parcursul interviurilor şi al întâlnirilor. de asemenea. Proiectele de dezvoltare a infrastructurii sunt considerate. chiar şi la nivelul persoanelor înalt calificate din instituţiile publice. cu salarii scăzute. în principal.

Partea a III-a RAPORTUL FINAL AL PROIECTULUI RURALJOBS 187 .

Kinga Kerekes. Franţa Cédric Léger. Ungaria Dr. Mária Vincze. Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca. România Emese Szőcs. Judit Kovács Katonáné. România Bernadett Pakucs. Bulgaria Dr. Junta de Andalucía Autori Dr. Universitatea din Debrecen. Regiunea Limousin. Dr. Universitatea din Debrecen. Bulgaria Prof. Bozhidar Ivanov. Regiunea Limousin. Judit Oláh. FAFFE. Lituania Gaëlle Codja. Ungaria Dr. Ungaria Dr. Universitatea din Debrecen. Ungaria Prof. Asta Raupeliene. Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca. Marea Britanie Clovis Sabau. Franţa Pierre Paquiet. România 188 . Miklós Pakurár. Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca. Spania Martyn Warren. Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca. Universitatea din Plymouth. Regiunea Limousin. România Enikő Veres.Material editat de Consejería de Agricultura y Pesca. Institutul de Economie Agrară. Franţa Dr. Dr. Institutul de Economie Agrară. András Nábrádi. România Dr. Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca. Universitatea de Agricultura din Lituania. Rumen Popov. Universitatea din Debrecen.

este foarte relevantă oferta de servicii publice. Scopul acestui document este de a contribui la discuţia actuală în cadrul UE. dezvoltarea iniţiativelor antreprenoriale şi un mod de trai decent. în viitorul apropiat trebuie să permită accesul populaţiei rurale la piaţa muncii. dezvoltarea infrastructurii rutiere şi cea a telecomunicaţiilor. adoptată în octombrie 2007. locuibile şi pline de respect este unul dintre principalele atribute. Dinamica globală şi zonele rurale se influenţează reciproc. Politica de coeziune teritorială a UE. sustenabilitatea ecologică şi administraţia pe mai multe nivele sunt toate elemente fundamentale pe care trebuie clădită politica de dezvoltare teritorială a UE dacă ne propunem să obţinem continuitatea unui model de dezvoltare în care existenţa unei lumi rurale active. Evoluţia în acest domeniu. De aceea. îşi propune consacrarea unor politici comune a Uniunii Europene şi ale statelor membre pe coeziune economică. socială şi teritorială. în acest context. dezvoltarea rurală este de o importanţă vitală. stabileşte: „Comunitatea îşi propune să reducă disparităţile dintre nivelele de dezvoltare ale diferitelor regiuni şi rămânerea în urmă a regiunilor sau insulelor defavorizate. reprezentând 91% din teritoriul acesteia. incluzând zonele rurale”. 189 . aşa cum este declarată în Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.Preambul 56% din populaţia celor 27 state membre ale Uniunii Europene (UE) trăieşte în zone rurale. care va continua în următorii patru ani. cum ar fi sănătatea şi educaţia. despre scenariul final pentru 2014-2020. relaţia dintre rural şi urban. Articolul 158 al versiunii de ansamblu al actualului Tratat privind coeziunea economică şi socială. Coeziunea teritorială. cooperarea instituţională. Aceasta constituie baza politicii comunitare pe fondurile structurale şi de coeziune. Sperăm că va inspira munca factorilor de decizie şi al cercetătorilor care activează în domeniul dezvoltării sustenabile şi a ocupării în zonele rurale. Fără îndoială scenariul se schimbă când vine vorba de dezvoltarea zonelor rurale şi. dialogul social. cu impacte teritoriale semnificative.

Rezultatul acestei combinaţii a constat în 12 tipuri de regiuni NUTS3 din care patru sunt urbane. Este important ca studierea gamei de probleme aflate în vizor să fie făcută în concordanţă cu felul în care va fi folosită tipologia şi la un nivel la care există date disponibile. prin crearea de noi surse de ocupare. 190 . 2008) care combină o nouă clasificare a periferialităţii. a tipologiei. 3. 1994). două sunt regiuni periferice intermediare (foarte rar întâlnite în UE). bazată pe accesibilitatea măsurată prin timpul parcurs cu maşina până la oraşul cel mai apropiat (de 50. Deseori. pentru a evita problemele practice legate de definirea şi implementare. Zonele rurale din diferite părţi ale UE diferă în mod fundamental în multe aspecte şi nu este aplicabilă o singură „soluţie” sau „strategie” pentru crearea ocupării rurale pe tot teritoriul UE. astfel ele ar putea să reacţioneze într-un mod similar la politicile aplicate. Iniţiativele pentru crearea de noi surse de ocupare în zonele rurale trebuie să ia în considerare pieţele de forţă de muncă existente.000 locuitori sau mai mulţi) cu clasificarea OCDE a ruralităţii bazată pe densitatea populaţiei (OECD.7. Este necesară o abordare teritorială pentru îmbunătăţirea capacităţii de generare de venit. dacă acestea sunt în sectorul primar. pieţele cele mai mari sunt în zonele urbane. în vreme ce este recunoscută dimensiunea unică a agriculturii şi a altor industrii legate de agricultură în economia rurală.1. Tipologia aleasă pentru RuralJobs (Raupeliene. Scopul principal al tipologiilor rurale este să dovedească faptul că politicile pentru zonele rurale sunt bazate pe recunoaşterea că problemele pe care încearcă să le abordeze sunt multidimensionale. RuralJobs a combinat aceasta cu criteriul competitivităţii regiunii. Metodologia proiectului 7. Motivaţia alegerii tipologiei RuralJobs Tipologiile pot facilita cercetarea dezvoltării unei zone rurale prin gruparea zonelor şi comunităţilor care au caracteristici comune. care este măsurată prin PIB-ul pe locuitor. 4. secundar sau terţiar. 2009) a fost aplicată la nivel NUTS3 şi s-a bazat pe un studiu UE DG Regio (Dijkstra şi Poelman. şi şase sunt „tipuri” de zone rurale mai uzuale. Cercetarea derulată în proiectul RuralJobs s-a bazat pe următoarele trei ipoteze: 1. 2.

Întregul set al acestor trei criterii generează o tipologie care permite gruparea regiunilor în funcţie de caracteristicile zonei. 2007.1).2. 2008) au fost descrise diferenţe majore între caracteristicile pieţei forţei de muncă în cele două tipuri de regiune. anume: 1) câţi locuitori sunt în zonele rurale. (Pakurár şi Kovács. Sursă: Eurostat. a dus la o eşalonarea clară a regiunilor din UE-15 şi a noilor state membre (NSM) din Europa de Est în grupe separate (Figura 7. (1.Alegerea de 50% ca limita PIB (faţă de 75% folosit în prezent în UE la nivelul NUTS2 pentru a defini regiunile de convergenţă). Pe baza celor trei criterii au fost create următoarele tipuri: – Predominant rural: >50% din populaţia NUTS3 locuieşte în unităţi LAU2 definite ca rural (definiţie OCDE).4) PIB pe persoană ocupată în regiunile NUTS2 ale Uniunii Europene în 2004 (UE-27=100) În documentul D.1. citat de EC (2007) Figura 7.2) PIB pe locuitor şi (1. 191 . 2) care este nivelul de dezvoltare economică a regiunilor şi 3) cât de mare este „teritoriul pieţei forţei de muncă“ pentru localnici.1.

Restul de 32% de regiuni UE NUTS3 sunt „predominant urbane” (Raupeliene. 3% sunt „predominant rurale – periferice” şi 6% sunt „intermediar – accesibile”2. – Regiuni dezvoltate: PIB-ul pe locuitor a fost mai mare de 50% din media UE. 2006. 6% sunt „predominant rurale – accesibile”. – Predominant urban: <15% din populaţia NUTS3 locuieşte în unităţi LAU2 definite ca rural (definiţie OCDE). Şapte din cei opt parteneri RuralJobs au întreprins cercetare de teren în zone pilot. Conform tipologiei. 8% sunt „predominant rurale – periferice” şi 29% sunt „intermediar – accesibile”1.– Semnificativ rural: 15-50% din populaţia NUTS3 locuieşte în unităţi LAU2 definite ca rural (definiţie OCDE). dar am considerat că meritele folosirii unei metodologii UE „consacrate” au precumpănit faţă de posibilele ei slăbiciuni. – Accesibil: >50% din populaţia NUTS3 locuieşte la mai puţin de 45 de minute de deplasare cu maşina de la un oraş cu o populaţie de cel puţin 50. 15% din toate regiunile UE sunt „predominant rurale – accesibile”. 2006. D5. 1 Include şi 17 regiuni semnificativ rurale – periferice 2 Include şi 8 regiuni semnificativ rurale – periferice 192 .000 locuitori. – Regiuni în dezvoltare: PIB-ul pe locuitor a fost mai puţin de 50% din media UE. 2007. 2007. „PIB înalt – intermediar – accesibil” şi “PIB înalt – predominant rural – periferic” (Spania). 2007. a cuprins următoarele „tipuri”: „PIB înalt – urban – accesibil” şi „PIB înalt – intermediar – accesibil” (Marea Britanie). „PIB scăzut – intermediar – accesibil” şi „PIB scăzut – predominant rural – accesibil” (Lituania) şi „PIB scăzut – predominant rural – periferic” (România). De aceea tipologia RuralJobs se bazează pe toate cele trei ipoteze RuralJobs şi constituie un cadru adecvat în cadrul căreia trebuie interpretate rezultatele. din regiunile NUTS3 UE cu un „PIB înalt”. – Periferic: <50% din populaţia NUTS3 locuieşte la mai puţin de 45 de minute de deplasare cu maşina de la un oraş cu o populaţie de cel puţin 50. „PIB scăzut – predominant rural – accesibil” şi „PIB scăzut – predominant rural – periferic” (Ungaria). Din regiunile cu un „PIB scăzut”. 2009). acesta nu a fost prevăzut în propunerea de proiect. S-a primit de asemenea un raport de la partenerul bulgar.1. „PIB scăzut – intermediar – accesibil” (Bulgaria). Am luat în considerare că studiul Dijkstra şi Poelman (2008) este unul neterminat.000 locuitori. „PIB înalt – predominant rural – accesibil” şi „PIB înalt – predominant rural – periferic” (Franţa). 2007. Astfel toate cele şase cele mai uzuale „tipuri” de regiune au fost incluse în cercetare.

Stare . State. 2009) a scos la iveală multe abordări diferite în definirea graniţelor zonelor de analiză pentru cercetarea de teren. În toate zonele pilot. Este fapt comun că nu există o singură definiţie a „ruralului” (vezi Kerekes. În mod inevitabil. În Franţa. Presiune. „sisteme locale de muncă” în Ungaria (Radvánszki şi Sütő. am optat pentru folosirea „pieţei forţei de muncă” sau a zonelor de „ocupare”. în majoritatea ţărilor reprezentate în cercetarea RuralJobs. 2007). Woods. Pressure. şi reacţiile politice (Fieldsend. etc.3. şi „zone de aglomerare” în Bulgaria (Anon. 2007). În unele cazuri a fost mai greu să definim care sunt acele părţi din zona pilot care sunt rurale. cu valori înalte ale mediului/agrementului. Impact şi Răspuns). În mod remarcabil. Ocuparea are un impact asupra prosperităţii economice şi altor factori cum ar fi coeziunea socială. În model (figura 7. partenerii RuralJobs au adoptat definiţii diferite ale „ruralului” dar din nou aceasta nu a constituit o problemă. a zonelor de navetă şi a modelelor de lucru în schimbare”. Doar în România a fost necesară folosirea unui teritoriu administrativ (o regiune NUTS 3) ca o zonă pilot. – Peisajele lor sunt dominate de terenuri legate de mediul natural. periferic.2. şi acestea la rândul lor influenţează reacţiile politice 193 .) şi evoluţia pieţelor de forţă de muncă. metodologia folosită pentru definirea zonelor de piaţă a forţei de muncă este diferită în unele ţări. Impact şi Response. Deseori au fost folosite limite administrative (NUTS2. s-a putut realiza această definire a acestor zone. 2009a). ca şi în cazul pieţelor forţei de muncă. RuralJobs a adoptat modelul DPSIR ca instrument de analiză pentru a arăta raportul dintre „forţele motrice” care influenţează ocuparea şi prosperitatea economică. Modelul DPSIR: Forţe motrice .7.Impact – Răspuns Creşterea interesului în ocuparea rurală neagricolă trebuie însoţită de o înţelegere mai bună a factorilor relevanţi şi a proceselor în dezvoltarea economică rurală şi a relaţiilor dintre ele. O abordare care a fost folosită cu success în alt context este modelul DPSIR (acronim format din elementele componente: Driving forces. Astfel. în limba română Forţe Motrice. precum urmează: „zone de navetă pentru lucru” în Marea Britanie (Bond şi Coombes. Stare. Selectarea zonelor pilot şi definiţia „ruralului” Analiza cercetărilor anterioare relevante (Sabau şi Paquiet. NUTS3 sau NUTS4). 2010. Având în vedere că cercetarea noastră urma să „examineze interacţiunea dintre tipuri diferite de zone rurale (periurban. un „pays” este rezultatul unei decizii colective bottom-up care deţine acordul regional pentru graniţele ei.Presiune . 2005).2). 2007). 7. zonele rurale au două trăsături care le dă un grad de omogenitate: – Au o densitate a populaţiei relativ scăzută. ocuparea rurală (locuri de muncă pe persoană) reprezintă starea.

For a de munc .şi socio-economice. încredere. – Capitalul natural este definit ca un stoc de resurse naturale folosite pentru producţie. uman. anume oferta de forţă de muncă (populaţia în vârstă de muncă) şi oferta locurilor de muncă (activitate economică). reacţiile politice pot duce la creşterea ocupării în zonele rurale care ar putea avea impact pozitiv ducând la prosperitate economică durabilă. etc.Reac ii politice . – Capitalul social este definit ca fiind reţeaua de relaţii dintre persoane.. 1999). fizic şi financiar (vezi Alkan Olsson et al. În toate cazurile. Aceste reacţii pot fi direcţionate spre forţele motrice care la rândul lor influenţează presiunile asupra ocupării. social. migra ie) . spre crearea a mai multor locuri de muncă mai bune. având în vedere că prosperitatea economică este un obiectiv-cheie al Strategiei de Dezvoltare Durabile UE. – Capitalul financiar este definit ca fiind suma de bani folosită de antreprenori şi întreprinderi pentru achiziţionarea celor necesare pentru producţia de bunuri sau pentru oferta de servicii. firme şi instituţii dintr-o societate. conectând oferta cu cererea (de exemplu prin centre de locuri de muncă).Reac ii socio-economice (navet . Capital uman. împreună cu regulile asociate de comportament.Num r de locuri de munc Prosperitate economic durabil Ocupare. care fac posibilă funcţionarea eficientă a unei societăţi.. 194 . Figura 7. Această abordare este extrem de relevantă politic. dar deseori sunt definite ca cinci tipuri de „capital”. social .2: Modelul DPSIR aplicat ocupării rurale în proiectul RuralJobs Forţele motrice pot fi categorisite în multe feluri. subocupare. Termenul de „capital” este folosit pentru că aşa se foloseşte şi în literatura de specialitate (DFID. şi anume natural. sau chiar spre stare. fizic. 2004). financiar. natural. Cu toate că este folosit termenul de „capital”. Definiţii simple şi focusate pe ocupare a acestor „capitaluri” sunt precum urmează: – Capitalul uman este definit ca fiind totalitatea capacităţilor şi cunoştinţelor deţinute de lucrători. cooperare etc. majoritatea bunurilor nu sunt capitaluri pe acţiuni în sensul strict economic al termenului.

În cele din urmă. o metodă complexă.1. În timp ce reacţiile politicile s-au direcţionat pe „stare”. în primul rând. a capacităţilor şi adaptabilităţii disponibile ca şi cererea pentru forţa de muncă şi existenţa unor presiuni top-down şi bottom-up. sensibile la diversitatea condiţiilor rurale.– Capitalul fizic se referă la orice bun făcut de oameni. cercetarea a atins şi reacţiile majore nepolitice (cum ar fi navetismul şi migraţia) specificate de indicatorii 37-40. Modelul DPSIR a avut o valoare practică în proiectul RuralJobs prin ajutorul dat înţelegerii importanţei unei abordări teritoriale integrate. deţine abilităţile necesare pentru a le ocupa. în al doilea rând. A fost construit un set de 40 indicatori.) despre zona pilot. Astfel populaţia rurală. Metoda propusă pentru cercetarea de teren din zona pilot a fost studiul de caz. atunci cum se manifestă această problemă). asistenţa copilului şi „capital uman. 7. În cazul problemelor de ocupare mai greu cuantificabile (de ex. „presiuni” sau chiar „impact”. Metodologia cercetării de teren Cercetarea empirică a avut ca scop analiza situaţiei ocupării rurale în zona pilot pentru a vedea dacă a existat o problemă de ocupare a forţei de muncă specifică ruralului (şi. strategii. prin asigurarea unei dezvoltări şi a unei coeziuni teritoriale regionale echilibrate. Paisprezece indicatori (numerele 1-14) ai forţelor motrice au alcătuit o listă de probleme care ar putea apărea în decursul interviurilor în zonele pilot. ca un cadru pentru cercetarea de teren. monografii etc.4. capacităţi şi adaptabilitate” (cum a fost specificat în propunerea de proiect RuralJobs) „locurile de muncă” pot fi traduse în „ocupare”. studii. Partenerii au fost rugaţi să prezinte date (unde era posibil la nivel LAU2) în raportul D5. pentru patru indicatori care descriu presiunile. interviuri semistructurate cu informatori cheie şi interviuri structurate pentru culegerea de informaţii despre iniţiative de succes pentru crearea de locuri 195 . şase care descriu starea şi patru descriind impacturi astfel ca să poată demonstra diferenţele dintre performanţa zonelor rurale şi a centrelor urbane (indicatori 15-28 în Fieldsend. şi să identificăm zone de creştere a ocupării în contextul capitalului uman. Posibil ca modelul să fie folosit cu succes şi de alţii care vor efectua cercetări similare. ocuparea în economia informală) datorită lipsei de date (numerele 29-36) s-a folosit de asemenea o abordare calitativă. folosit în procesul de producţie. care include metode cantitative şi calitative diverse. recomandările RuralJobs demonstrează importanţa politicilor care se concentrează asupra forţelor motrice. mai degrabă decât abordarea pur sectorială (agricolă). dacă da. prin ţintirea unor obiective precum reţelele de comunicare. De exemplu. subocupare. poate avea acces la locuri de muncă nou-create şi. 2009a). În cursul cercetării de teren au fost folosite următoarele metode: analiza secundară a datelor statistice şi a literaturii relevante (rapoarte.

au fost trasate „obiective operaţionale” (un mod concret de a reacţiona la o problemă). la care au fost prezenţi subiecţii de interviu şi alţi factori-cheie de decizie locali. care. Pentru fiecare dintre relaţii. Pentru culegerea de date cantitative nu au fost utilizate instrumente specifice. LAU1 şi NUTS3. 196 . În fiecare zonă pilot a fost întocmită o listă scurtă a componentelor SWOT din rezultatele analizei datelor cantitative. Rezultatele analizei SOR şi ale schemelor scrise ale obiectivelor operaţionale au fost validate la întâlnirile focus-grup (una sau două într-o zonă pilot). care au fost rugaţi să selecteze cinci factori consideraţi cei mai importanţi din fiecare grup. Obiectul analizei SWOT a fost piaţa forţei de muncă rurale în zona pilot. a fost prezentat subiecţilor de interviu. Pentru maximizarea consistenţei dintre parteneri. s-a folosit metodologia RUR@CT (www. consultanţi). Pentru a asigura transferabilitatea „bunelor practici” în reţeaua RUR@CT.ue) pentru culegerea informaţiei. Astfel „auditul intern” (Punctele Tari şi Punctele Slabe) s-a bazat pe avuţiile zonei pilot. Relevanţa pentru ocuparea rurală în zona pilot a relaţiilor dintre fiecare Punct Tare/Punct Slab şi Oportunitate/Ameninţare a fost notată pe o scală de la 0-3. sau e posibil să afecteze ocuparea rurală din zona pilot. Pe baza confirmărilor primite. Date primare au fost culese prin interviuri. Cadrul metodologic folosit este descris detaliat de Vincze et al. informaţia a fost culeasă prin interviuri structurate în zonele unde aceste „bune practici” sunt situate. din nou. Obiectivele operaţionale validate au fost după aceea grupate într-o serie de „orientări strategice” care ar putea să fie baza pentru strategii de dezvoltare viitoare în zona pilot. companii private). precum şi analiza SWOT şi SOR (incluzând şi întâlniri focus-grup) pentru a evalua potenţialul de dezvoltare a ocupării în zonele pilot. care a obţinut scoruri mari de la majoritatea intervievaţilor. s-a întocmit o schemă a matricei SOR. „Bunele practici” au fost identificate prin documentare şi interviuri.1. În fiecare zonă pilot au fost selectaţi în jur de 20 subiecţi de interviu cu expertiză în problematica ocupării rurale. în funcţie de disponibilitatea datelor statistice la nivele LAU2. (2009) şi aspectele specifice ale cercetării de teren din fiecare zonă pilot este descris în D5. experţii autorităţilor locale. alţi experţi (de exemplu universitari. şi „auditul extern” (Oportunităţile şi Ameninţările) s-a bazat pe forţe motrice care afectează. unde 0 înseamnă nesemnificativ şi 3 înseamnă extrem de important. partenerii şi-au construit propriile lor baze de date. Uniunea Fermierilor. incluzând factorii de decizie (reprezentanţi aleşi din unităţi administrative relevante pentru zona pilot). reprezentanţi ai organizaţiilor comunitare/ONG-uri şi ai sectorului de afaceri (Camera de Comerţ.de muncă („bune practici”) identificate în zona pilot. interviuri şi recenzia rapoartelor existente. în toate zonele pilot s-a folosit acelaşi ghid de interviu. aceasta a fost prezentată pentru validare subiecţilor intervievaţi.ruract.

Sunt studiaţi toţi factorii care influenţează cererea şi oferta pentru forţă de muncă. acceptată la nivel internaţional (Kerekes. – Regiuni intermediar rurale (IR): dacă între 15 şi 50% din populaţia regiunii locuieşte în unităţi locale rurale. şi modalitatea conectării cererii cu oferta. şi adaptarea politicilor la contextul lor. în primul rând este examinată diversitatea zonelor rurale din Europa. 8.1. 1994): 1. 197 . este analizată structura pieţei forţei de muncă rurale. este evaluată gama de politici actuale relevante pentru ocuparea rurală. recunoaşterea particularităţilor teritoriale. Caracteristici ale zonelor rurale 8.1. Definirea ruralului Nu există o singură definiţie a „ruralului”.8. comunităţile locale sunt identificate ca rurale dacă densitatea populaţiei lor este sub 150 locuitori/km² (în Japonia 500). Se sugerează categorizarea condiţiilor de succes în stimularea ocupării rurale în cinci teme: promovarea răspândirii cunoaşterii. – Regiuni predominant urbane (PU): dacă mai puţin de 15% din populaţia regiunii locuieşte în unităţi locale rurale. de ideea că politica de ocupare „una se potriveşte la toate” nu poate fi aplicată în toate zonele rurale din UE. În primul rând. susţinerea activităţilor create şi a celor ce urmează a fi create. care desigur înseamnă că există diferenţe semnificative în profilurile pieţei forţei de muncă rurale în regiuni diferite. în paralel cu relaţia dintre ocuparea rurală şi dezvoltare rurală şi în concluzie.1. regiunile (NUTS 3 sau NUTS 2) sunt clasificatre în una din aceste trei categorii: – Regiuni predominant rurale (PR): dacă mai mult de 50% din populaţia regiunii locuieşte în comunităţi rurale (sub 150 locuitori/km2. Partea a doua a capitolului este centrată pe probleme. reducerea dezavantajelor zonelor rurale. Prima parte se referă la fondul general al problematicii ocupării rurale. care se bazează pe o abordare rezumată în doi paşi (OECD. cel mai des folosit este cel propus de OCDE. Apoi. La urmă. Piaţa forţei de muncă a zonelor rurale Acest capitol include concluziile evaluării RuralJobs a politicilor şi programelor din domeniul pieţei forţei de muncă din Europa. În cadrul acestei teme. 2010). 2. În al doilea rând. 500 în Japonia).

unde sunt consumatori urbani (în apropierea unui oraş) pentru cooperative mici (şase persoane). 2008. 8. 2001). dar ele nu sunt valorificate. Fischer Boel. Dar nu existenţa acestora contează.. Jouen 2007). 2002) Proiectele SIMOCA şi BIOMIO au avut ca temă dezvoltarea rurală sustenabilă şi multifuncţională bazată pe creşterea agriculturii organice. peisajele valoroase. Ministero del Lavoro e della Previdenza Sociale 2007). Conform studiului RUREMPLO. 37% a teritoriului este intermediar rurală (IR) şi doar 9. Agricultura multifuncţională este. În statele membre. Multe gospodării agricole îşi suplimentează veniturile cu alte activităţi pentru că oportunităţile de ocupare din agricultură sunt în continuă scădere. ci gradul în care acestea sunt valorificate în procesul economic ca valoare adăugată şi surse de ocupare (Terluin et al.” (Van der Ploeg et al. de asemenea. natura. Limitele pieţei organice sunt preţurile mai ridicate şi aşteptările consumatorilor (Pugliese et al.1.. în special zonele rurale periferice şi înapoiate dispun de valori rurale cum ar fi peisajul.. habitaturile şi tradiţiile culturale sunt în pericol.. În multe regiuni agricultura şi-a pierdut rolul central în economia rurală.. aproape fiecare regiune rurală dispune de valori importante. aceasta însemnând o provocare importantă pentru politicile de ocupare rurală care se vor baza în continuare pe Politica Agricolă Comună (Alister et al.Cercetarea noastră trebuie să se concentreze pe problemele de ocupare care implică anumite locuri şi persoane şi este nevoie de o definiţie a „ruralităţii”. arătând că producţia organică poate fi dezvoltată local astfel ca ea să poată susţine o afacere.2. 2007. zonele predominant rurale (PR) acoperă peste jumătate din teritoriul UE (53.. Bazându-ne pe tipologia OCDE. situaţia ocupării în zonele rurale nu este reprezentativă pentru situaţia de ansamblu a ocupării. nu sunt bine promovate şi popularizate şi s-ar putea să nu aducă o valoare adăugată mai mare (Polidori et al. 2007).3% este predominant urbană (PU). abandonarea în altele). 2006). o problemă cheie. Ce înseamnă „ocupare rurală”? RuralJobs admite că în Europa ponderea forţei de muncă din agricultură este în scădere (Copus et al. Mulţi fermieri şi alţi antreprenori rurali încearcă să descopere noi modalităţi de folosire a resurselor lor pentru a contrabalansa aceste probleme. Practicile agricole în schimbare (intensificare în unele zone. Cercetarea TOP MARD a dezvoltat „conceptul multifuncţionalităţii ca un instrument de poli198 . „Agricultura se confruntă cu aşteptări societale şi pretenţii referitoare la rolul ei în producerea de alimente şi în zonele rurale […] având în vedere că ruralul european se schimbă rapid. aerul curat etc. Modelul propus de proiect este sustenabil pe o piaţă locală. Studiul HIMILCE a evidenţiat o serie de nişe de ocupare ce pot fi găsite în multe zone rurale (Diputacion de Jaén. 2006. 2006). Deseori.6%).

cum ar fi producţia şi utilizarea de biomasă care. muzica. de exemplu prin Iniţiativa Târgurilor din Marea Britanie (Fieldsend şi Boone. Aceasta se poate realiza prin dezvoltarea unor activităţi alternative bazate pe agricultură şi silvicultură. de exemplu în Essex (Fieldsend. Astfel. Această idee nu a fost doar obiectul cercetării academice (anume Courtney et al. 2006). 199 . O creştere în turism duce la o creştere economică şi consolidează competitivitatea regională. Astfel. multe din aceste regiuni nu dispun de capacităţile necesare pentru dezvoltarea sectorului turismului şi nu dispun de concepte de dezvoltare corespunzătoare (Rasmussen şi Balsby. 2008). sculptura şi pictura) pot fi o parte importantă a unei oferte turistice sustenabile pentru „o destinaţie”. Jenkins. Problema „ocupării în zonele rurale” Analizând datele despre ocupare din ţările UE. legumele şi ciupercile). activităţi economice cu o valoare adăugată crescută. DESTILINK admite că produsele locale. Totuşi. ci a fost adoptată pe scară largă în programe de dezvoltare rurală şi regională. sticlă sau metal). se va extinde. social. Zonele rurale pot de asemenea dezvolta surse de energie şi altfel devin mai independente de aprovizionarea de la surse energetice externe. 8. 2001). Totuşi. va creşte şi va fortifica ciclul economic al regiunilor şi va crea noi oportunităţi pentru afaceri. ducând astfel la o creştere mai mare a distanţei dintre urban şi rural. vor rezulta noi oportunităţi de locuri de muncă pentru persoane care vor să intre în acest ciclu economic extins (Zimmermannova.. În timp ce e clar că „ocuparea rurală” include toată ocuparea aflată în zonele rurale (oricum ar fi definite).2. 2006). 2007) şi actualul Program Regional Operaţional din Regiunea Észak-Alföld din Ungaria. cultural. Nopţile petrecute în hoteluri au crescut mai mult în zonele urbane. cum ar fi alimentele şi băuturile (peştele şi carnea. 2007). nu putem pune la îndoială faptul că zonele rurale şi urbane fac parte dintr-o economie regională integrată şi nu pot fi tratate izolat. Micile oraşe („târgurile”) pot servi ca centre de ocupare şi servicii pentru zonele lor rurale de influenţă. arhitectura. de mediu şi geografic într-o Uniune Europeană lărgită” (Bryden et al. 2007. mulţi locuitori din zonele rurale fac zilnic naveta la lucru în centre urbane. fructele. turismul este doar unul dintre multele surse potenţiale pentru creşterea ocupării rurale. O altă strategie importantă de dezvoltare pentru regiunile rurale este dezvoltarea turismului. RuralJobs a observat câteva tendinţe majore care pot fi folosite pentru prognozarea viitorului pieţei forţei de muncă.. probabil. În consecinţă.tici de dezvoltare rurală sensibil la contextul economic. teatrul. putem concluziona că teritoriul care oferă „ocupare rurală” este mai mare decât teritoriul care este într-adevăr „rural”. artizanatul (lemn. arta şi cultura (literatura.

vânatul. Acest lucru susţine faptul că nu s-a îmbunătăţit nici cererea pentru forţa de muncă din regiunile rurale. pentru că în regiunile PU şi IR ocuparea totală a crescut. decât într-o zonă care este din punct de vedere economic în stagnare. Când vorbim de nivelul ocupării. pozitivă. În pofida diferenţelor mari de PIB între diferitele tipuri de regiuni.4%) şi cel mai mic în regiunile PR (76. Tendinţele din PIB. Prin tendinţa generală de creştere a mărimii medii a fermelor. Într-o regiune cu o economie relativ bine dezvoltată posibilităţile de ocupare sunt în general mai mari. Cererea pentru muncă probabil se schimbă şi depinde de ramurile economiei care pot fi justificate de principalii indicatori economici şi prin modelele de ocupare din diferitele ramuri. cât şi în cele rurale.09%). agricultura. în studierea ofertei de forţă de muncă principalele caracteristici sunt ratele scăzute de fertilitate. Economia a fost mai dezvoltată în regiunile urbane.2%). IR şi PR. şi industrie. dintr-o ţară sugerează că cererea pentru forţa de muncă este mai mare în aceasta. decât în altele. silvicultură şi pescuit. Structura activităţilor economice este diferită între mediile regiunilor PU. Cunoaşterea caracteristicilor ocupării din regiunile UE ajută la înţelegerea proceselor de pe piaţa forţei de muncă. agricultură. IR şi PR. dar. Dezvoltarea economică a ţărilor şi regiunilor este factorul determinant cel mai important al pieţei forţei de muncă şi al cererii pentru lucrători. Comparând ponderea ocupării în servicii. având în vedere că PIB-ul în Euro pe locuitor evaluat procentual la media UE a fost cel mai mare în regiunile PU (129. la începutul perioadei dezvoltarea cea mai mare s-a înregistrat în zonele PU cele mai dezvoltate şi creşterea cea mai mică a fost în regiunile PR care a dus la creşterea distanţelor dintre zonele urbane şi rurale. O altă tendinţă importantă pe termen lung este o creştere pronunţată a sectorului de servicii şi. Migraţia netă ridicată. cererea este în creştere atât în zonele urbane. dar a scăzut în regiunile PR. trebuie amintite statutul economic şi potenţialul dezvoltării economice ale unei regiuni. silvicultura şi pescuitul a scăzut semnificativ în regiunile PU. datorită muncii mai intense din acest sector. contribuţia PIB-ului pe locuitor a rămas mică. în pofida dezvoltărilor pozitive în regiunile PU. proporţia persoanelor ocupate în 200 . fiind baza formulării de strategii noi şi eficiente de ocupare.4%) (2005). probabil. în viitor ocuparea din această ramură va scădea. decât în cele rurale. schimbările nefavorabile ale populaţiei şi modelele de migraţie. Aceste evoluţii arată că ne putem aştepta la o cerere în scădere mai ales în regiunile PR. cu toate că declinul cel mai mare s-a înregistrat în regiunile IR (10.În ceea ce priveşte dezvoltarea demografică în UE. poziţia relativă a zonelor rurale nu s-a îmbunătăţit. VAB şi din venitul gospodăriilor în diferitele tipuri de regiuni dovedesc că. mai puţin în IR (84. datorită valorilor de bază foarte scăzute. În ceea ce priveşte ocuparea.57%) şi PR (16. IR ale UE. vânătoare. Putem ajunge la concluzii similare urmărind tendinţele datelor referitoare la ocupare. Rata dezvoltării PIB a fost mult mai mare în ţările foste socialiste.

servicii în regiuni PU sau IR a fost semnificativ mai mare, decât în regiunile PR. Această diferenţă în ocupare susţine faptul că accesul populaţiei rurale la diverse servicii este foarte limitat, în comparaţie cu posibilităţile celor care locuiesc în zone PU şi IR, acesta fiind un dezavantaj important al vieţii rurale. Evoluţia ocupării era diferită pe regiuni: ocuparea totală în general a crescut în regiunile PU (4,12%), IR (4,25%) şi a scăzut în PR (-0,74%) în UE din 2000 până la 2006. Ocuparea în agricultură a scăzut de mai mult timp, aceasta continuând şi în perioada de timp studiată de noi. Ocuparea în agricultură, vânătoare, silvicultură şi pescuit a scăzut mult în regiunile PU (8,66%) şi IR (10,57%) ale UE; totuşi declinul cel mai semnificativ de 16,09% s-a înregistrat în regiuni PR din 2000 până în 2006. Evoluţia ocupării în industrie şi servicii nu a prezentat o tendinţă clară că ar fi afectată de ruralitate. Analizând ocuparea după statutul profesional, putem vedea că partea determinantă a oamenilor are statut de salariat şi mult mai puţine persoane lucrau pe cont propriu. Nivelul educaţional al forţei de muncă dintr-o regiune poate influenţa dezvoltarea economică. Zonele rurale din UE au avut parte de o tendinţă de creştere a nivelului de educaţie al populaţiei ocupate. În acelaşi timp, numărul salariaţilor cu nivel educaţional pre-primar, primar şi secundar a scăzut pentru binele zonelor rurale. Participarea adulţilor cu vârsta între 25-64 ani în educaţie şi instruire a înregistrat o tendinţă mai degrabă crescătoare din 2000 până în 2006. Numărul participanţilor în învăţarea continuă a crescut repede, cu 35,11% în regiuni PU, cu 51,01% în regiuni IR şi cu 45,90% în regiuni PR în perioada studiată. Ratele de ocupare ale grupei de vârstă 25-64 ani au crescut, de asemenea, în toate cele trei tipuri de regiune; rata de ocupare a grupurilor mai tinere (15-24 ani) şi mai în vârstă (65 ani şi peste) a scăzut în regiunile IR şi PR în perioada studiată. Factorul de gen ar putea afecta raportarea populaţiei la locuri de muncă şi zone; totuşi ocuparea pe sexe nu a arătat tendinţe clare în raport cu ruralitatea la nivel UE. Timpul de lucru diferă, de asemenea, între zonele urbane şi cele rurale. Locuitorii din regiunile PR şi IR au avut numărul cel mai mic de ore lucrate pe săptămână. În perioada 2000-2006 lucrătorii cu normă întreagă au avut cele mai multe ore de lucru în regiunile PU şi cele mai puţine în regiunile IR. Declinul cel mai mare în numărul mediu de ore săptămânale de lucru s-a înregistrat în regiunile PU (2,23%) dar în pofida acesui fapt s-a lucrat cel mai mult în regiunile PU. Agricultura nu este considerată ca fiind un sector bazat pe cunoaştere intensivă, aşa cum au arătat Lawton şi Rossiter (2007) pentru UK East Midlands din Marea Britanie. Alte sectoare prezintă potenţial pentru susţinerea ocupării viitoare, chiar dacă deseori acesta este neînsemnat. Prin urmare, în multe zone rurale din UE, agricultura s-a mutat la periferie atât în economie, cât şi în structura socială. În asemenea cazuri, putem pune la îndoială oportunitatea unei politici de ocupare rurală care 201

se concentrează pe agricultură. Într-adevăr, Pakurár şi Kovács (2009) au confirmat că şi în regiunile PR, sectorul primar a dat de lucru pentru mult mai puţine persoane decât cel secundar şi terţiar; şi că în fiecare ţară cu regiuni PR, cu excepţia Portugaliei, ocuparea în sectorul primar a scăzut în perioada 2000-2006. O tendinţă pozitivă notabilă a fost cel din sistemul educaţional din UE între 2000 şi 2006. O îmbunătăţire importantă pe piaţa forţei de muncă a UE a fost creşterea resurselor umane în ştiinţă şi tehnologie. Valoarea resurselor umane în stiinţă şi tehnologie ca pondere din populaţia totală a fost cea mai mare în regiunile PU (29,46%), şi mai mică în regiunile IR (22,48%) şi PR (20,83%) în 2006. Creşterea resurselor umane în ştiinţă şi tehnologie a fost de 20,28% în regiuni PR şi 16,15% şi 15,63% în regiuni PU şi IR. Reţeaua INNOVATION CIRCLE a afirmat că zonele rurale şi oraşele mici care sunt departe de marile oraşe sau alte centre de creştere se confruntă cu probleme de scădere şi îmbătrânire a populaţiei, emigrarea populaţiei tinere, rata mare de şomaj, lipsa de idei inovatoare pentru creşterea de noi locuri de muncă, afaceri şi industrii şi accesul limitat la educaţie. Pentru a creşte competitivitatea lor, autorităţile locale trebuie să caute diverse modalităţi de a-i face pe locuitori mai receptivi la inovaţii – ca antreprenori, consumatori şi cetăţeni. Cu toate acestea acum antreprenorii care vor să întemeieze firme în cele mai periferice zone rurale din Europa se confruntă cu provocări „teritoriale” unice. Izolarea geografică duce la probleme de transport, comunicaţii şi ofertă de forţă de muncă, dar are şi avantajele unei locaţii rurale şi posibilele ajutoare guvernamentale pentru dezvoltarea regiunilor periferice. Este necesară o înţelegere mai bună a efectelor factorilor locali pentru ca factorii de decizie să poată pregăti iniţiative de promovare a dezvoltării firmelor în regiuni îndepărtate de principalele centre de activitate economică. Totodată, conform AGRIPOLICY, costurile traiului rural sunt mai mici decât ale traiului urban, atât în termeni de finanţe familiale şi în costurile de energie ale sistemului total (Wibberley şi Turner 2005, 2007).

8.3. Caracteristici ale pieţei forţei de muncă
Ca şi pentru fiecare tip de piaţă, problematica pieţei forţei de muncă poate fi abordată pe baza următorului cadru: cererea pentru lucrători, oferta de forţă de muncă şi modul de corelare a ofertei cu cererea. 8.3.1. Cererea pentru lucrători Este cunoscută şi ca „ofertă de locuri de muncă”, există doar dacă poate fi creat un loc de muncă. În primul rând, vom vedea ce fel de activităţi există în zonele rurale. Noi surse de ocupare pot fi create în cadrul unei activităţi existente în creştere sau în cadrul uneia noi. De aceea, având în vedere subiectul nostru, este foarte important să se identifice principalii factori care influenţează crearea de activităţi economice. Pe lângă aceasta, crearea de noi activităţi sau extinderea 202

celor existente în zone rurale are o legătură directă cu dezvoltarea rurală care ar putea să impulsioneze economia în regiunile periferice. 8.3.1.1. Factori care influenţează crearea de noi locuri de muncă Am identificat patru tipuri incluzând (a) factori teritoriali intrinseci, (b) reţeaua de relaţii dintre diversele tipuri de actori-cheie care pot construi un întreg teritoriu, (c) potenţialitatea unei cereri pentru firmă şi (d) rolul pe care aceste instituţii publice l-ar putea juca. • Bunurile endogene ale unei zone, sau în alte cuvinte zestrea umană şi materială locală Actorii-cheie (principalii factori de decizie, antreprenori, conducători locali, autorităţi locale, ONG-uri, etc.) constituie factorul esenţial şi decisiv în dezvoltarea ocupării. Întrebarea-cheie referitoare la actorii-cheie este dacă ei au capacitatea (cunoaşterea, aptitudinile şi atitudinea) de a face paşii potriviţi în vederea încurajării dezvoltării ocupării. Această capacitate depinde de modul în care actorii se confruntă cu situaţia lor şi cu perspectivele într-un context mai larg naţional şi internaţional (Terluin şi Post, 1999). Disponibilitatea locală a educaţiei şi instruirii este o parte fundamentală a performanţei economice de succes în zonele rurale (Lee et al., 2005, Courtney et al., 2004, Bryden şi Hart, 2001). Este de asemenea important să se atragă oameni calificaţi, educaţi şi dinamici de afară; predominanţa relativă a calificărilor scăzute într-o zonă poate fi datorată unui echilibru de calificare scăzută (Oamenii au puţine aptitudini … astfel angajatorii locali cer calificări scăzute… astfel oamenii au calificări scăzute etc.) (DEFRA, 2005). Organizarea socio-economică a zonelor rurale este foarte importantă în procesul lor de dezvoltare (Aubert at al., 2005). Amplasamentul geografic este important din punct de vedere al costurilor pentru majoritatea producătorilor, având în vedere că are o influenţă specială asupra costurilor materiilor prime, a echipamentului şi logisticii. Mai mult, teritoriul rural, considerat ca un spaţiu cu valori istorice şi culturale cu o identitate locală puternică şi vizibilă, un sector tipic şi tradiţional, reprezintă resurse sustenabile care sunt în stare să genereze dezvoltare (Polidori et al., 2006, Courtney et al., 2004). Un mediu natural şi construit de calitate stimulează economia locală prin imigrare, pornirea de afaceri şi turism; şi o bună planificare de folosire a terenului este necesară pentru a atinge nu doar o balanţă, ci şi armonie între conservare şi dezvoltare (Courtney et al., 2004). Accesul la servicii şi infrastructura de bază este în general considerat ca o precondiţie importantă pentru antreprenoriatul rural (Copus et al., 2006), şi performanţa economică tinde să fie mai bună în localităţile care dispun de o accesibilitate intra-regională bună (Courtney et al., 2004). Referitor la TIC, lipsa adaptării la Tehnologia Nouă de Informaţii şi Comunicaţii influenţează negativ ratele de şomaj; IMM-urile rurale trebuie să exploateze potenţialul de folosire a TIC pentru a creşte competitivitatea lor. 203

• Reţele existente şi potenţialul de a schimba informaţii Reţelele sociale sunt forţe motrice importante ale dezvoltării rurale. Studiile de caz derulate în regiuni fruntaşe au fost caracterizate prin reţele interne şi externe destul de puternice, în timp ce aceste reţele în studiile de caz din regiuni defavorizate au fost mai degrabă slabe. Reţelele interne din domeniul administrativ sunt cele mai de succes, pentru că ele pot să evalueze situaţiile regionale, să identifice nevoi şi priorităţi, să planifice şi să proiecteze strategii corespunzătoare în cadrul unei perspective comprehensive teritoriale de dezvoltare. Creşterea cooperării dintre comunităţi diferite (universităţi, autorităţi publice şi comunitatea de antreprenori) este, de asemenea, o bază bună pentru crearea de noi activităţi (County Administrative Board of Norrbotten, 2006). • Existenţa de pieţe care să comercializeze produsele muncii, indiferent dacă ele provin din sectorul primar, secundar sau terţiar Adesea pieţele cele mai mari sunt în zonele urbane. Deci este important să existe o legătură între urban şi rural; câteva firme rurale nu sunt în stare să se extindă datorită inabilităţii de a atrage anumite aptitudini şi pentru că au zone de desfacere limitate (DEFRA, 2005). • Influenţa instituţiilor publice Când vorbim de instituţii publice, oamenii se pot gândi la ceea ce acestea ar putea să facă, dar, foarte rar, la impactul actual asupra situaţiei existente şi competivităţii dintre zone rurale, prin politici de finanţare şi de taxe, de la nivel naţional (şi chiar continental) la cel foarte local. Dezvoltarea rurală ar trebuie să amplifice capacitatea antreprenorilor de dezvoltare de activităţi, aceştia fiind confruntaţi cu reglementările în vigoare şi ca aceştia să poată beneficia la maximum de ajutoare disponibile (Vermeire et al., 2006). Capacitatea instituţiilor locale de a stimula dezvoltarea economică este legată nu doar de politicile şi serviciile lor executorii, dar şi de pregătirea şi capacitatea lor de a comunica cu comunităţile locale, pe bază de „localitate” sau de interes comun. Este important să existe reţele puternice ale sectorului public-privat-voluntar şi instituţii capabile să construiască încredere şi mândrie civică (Courtney et al., 2004). 8.3.2. Oferta de forţă de muncă Oferta de forţă de muncă desigur depinde de populaţia activă; baza educaţională şi calificarea celui care caută un loc de muncă sunt puncte-cheie în identificarea potenţialului endogen al unei zone rurale în termeni de forţă de muncă. Pe lângă aceasta, în partea a doua, vom vedea că flexibilitatea şi condiţiile de lucru sunt văzute ca factori decisivi în acceptarea sau nu a unui loc de muncă sau o poziţie. În partea a treia, vom vedea de ce locaţia în zone rurale poate îngreuna ocuparea unui loc de muncă. 204

8.3.2.1. Caracterizarea forţei de muncă potenţială existentă În primul rând, vom trece în revistă situaţia actuală uitându-ne la calificările populaţiei în vârstă de muncă în Europa rurală şi apoi, pe baza noilor tendinţe de ocupare vom identifica schimbările în această populaţie, confruntată cu tendinţele respective. • Descrierea forţei de muncă actuale Descrierea forţei de muncă se bazează pe caracteristicile teritoriale şi demografice, atribute economice, parametrii de ocupare, date despre resursele umane şi despre caracteristicile turismului şi a infrastructurilor. Cauzele plecării din zonele rurale variază de la regiune la regiune. • Evoluţia tendinţelor Ca o consecinţă a schimbărilor economice care au afectat UE şi politica regională, populaţia rurală trebuie să fie adaptată la noul mediu. Problema ocupării poate fi soluţionată devenind angajat, lucrător pe cont propriu sau lucrând ca un membru de familie. Cererea pentru lucrători poate fi satisfăcută, luându-i în considerare şi pe cei fără ocupaţie, dacă sunt persoane cu calificare corespunzătoare şi aceştia sunt destui. Dacă nu există forţă de muncă suficientă, naveta sau migraţia ar putea constitui soluţii în această problemă. Dacă numărul celor care caută loc de muncă satisface cererea, dar calificarea acestora nu corespunde pieţei forţei de muncă, oamenii au nevoie de educaţie corespunzătoare. Totuşi, în aceste condiţii economice şi tehnice în continuă schimbare, populaţia ocupată îşi poate pierde locul de muncă, dacă nu este în stare să se adapteze. 8.3.2.2. Flexibilitatea condiţiilor de lucru şi a altor condiţii Acum ştim puţin mai mult despre unele caracteristici ale forţei de muncă ocupate. Astfel, a părut relevantă determinarea condiţiilor de lucru pe care oamenii trebuie să le accepte. Într-adevăr, găsirea unui loc de muncă nu poate fi considerată un indiciu potrivit pentru dinamismul unei zone, având în vedere că s-ar putea ca unele condiţii de muncă (normă întreagă/parţială, siguranţa locului de muncă, nevoia de mobilitate, mai multe ture etc.) să nu corespundă cu aşteptările sau cu modul de viaţă al lucrătorului. • Condiţii de muncă în zonele rurale În privinţa calităţii muncii, au existat puţine studii dedicate analizării condiţiilor de muncă şi îmbunătăţirea lor la scară europeană (Davoine şi Erhel, 2007; Mandl et al., 2007; Benach et al., 2002) şi, în special, în zonele rurale unde principalul studiu disponibil (Pichler et al., 2006) este bazat pe o anchetă. La pagina 53 este scris: „În grupul celor mai bogate ţări din UE (UE12 High), mai ales în Europa Occidentală şi de Nord, există puţine date despre diferenţe semnificative dintre urban şi rural (în termeni de egalitate a locului de muncă). Pe de altă parte, în 205

ţările mai sărace din Europa de Est şi de Sud, diferenţele dintre urban şi rural sunt mult mai evidente; în cazul majorităţii indicatorilor, această disparitate duce la un nivel inferior de bunăstare perecepută şi în calitatea vieţii în zonele rurale.” Prezenţa neeuropenilor care lucrează în sectorul agricol a crescut continuu în ultimii zece ani. Angajarea imigranţilor are aproape întotdeauna un caracter marginal, fără nici o posibilitate de negociere, formare sau avansare la locul de muncă. • Condiţiile ideale pentru potenţialii angajaţi Axa „Calitatea vieţii” (Axa 3) a Reglementărilor de Dezvoltare Rurală s-a dorit a fi unul foarte important în menţinerea şi îmbunătăţirea vitalităţii economiei rurale (Fieldsend şi Boone, 2007). Sectorul agricol observă transformări în împrejur, datorită altor tipuri de activităţi economice (de exemplu supermarket-uri, centre de transport) şi altor gospodării (turism, cupluri de pensionari), transformări accelerate datorită îmbunătăţirii infrastructurilor (drumuri, telecomunicaţii). Dezvoltarea pluriactivităţii consolidează legăturile cu societatea urbană şi modifică substanţial reprezentarea simbolică a lumii rurale. Percepţii schimbătoare referitoare la prezervarea naturii, a mediului şi a sănătăţii, împreună cu extinderea timpului liber sunt elmente care contribuie în mod pozitiv la creşterea atractivităţii zonelor rurale. În cazul ofertei de muncă, educaţia nu a fost un obstacol în calea creşterii ocupării în regiunile defavorizate. Însă, în unele regiuni defavorizate, lipsa oportunităţilor de ocupare pentru populaţia cu o educaţie superioară a dus la emigrare. Câteva dintre cele mai dinamice pieţe de forţă de muncă rurale, care au cea mai mare creştere relativă a ocupării sunt fermele pluriactive, part-time (Terluin et al., 2001). 8.3.3. Cum să conectăm oferta şi cererea Conexiunea dintre ofertă şi cerere nu este automatică. Într-adevăr, zonele rurale au multe dezavantaje din cauza cărora nu există o piaţă de forţă de muncă fluentă. Astfel, se încearcă îmbunătăţirea lor, iar aceste măsuri diferă de la ţară la ţară. Totodată, există încercări repetate de adaptare a populaţiei active la piaţa forţei de muncă în schimbare. Următoarele paragrafe furnizează o explicaţie exhaustivă a acestor fapte. 8.3.3.1. Dezavantajele zonelor rurale care influenţează relaţia dintre forţa de muncă şi locurile de muncă Există patru obstacole importante în calea găsirii de lucru în zone rurale: neconcordanţa dintre aptitudini şi locurile de muncă disponibile; transportul; costul participării la piaţa forţei de muncă (cum ar fi costul transportului şi al îngrijirii copilului); şi, deseori, angajatorii se bazează pe informaţii verbale ca să ocupe posturile vacante (DEFRA, 2005). Câteodată, datorită dispersiei nucleului de persoane în anumite zone rurale, e posibil ca şomerii să nu poată beneficia de 206

3. Într-adevăr. Cum să se adapteze nevoile de forţă de muncă la capacităţile forţei de muncă Putem răspunde în mai multe feluri la această întrebare: în primul rând. prin anticiparea în firme a nevoilor lor de forţă de muncă (b). zonelor rurale le lipsesc sistemele de suport care are putea facilita în mod eficient primii paşi în afacere (Mets. Se spune că motivul cel mai important pentru formare este creşterea productivităţii. Pentru câţiva. 2002). dar şi pentru a motiva şi 207 .3.2%). 2007). astfel ducând la izolare şi excludere socială (Diputación de Jaén.000 de oficii locale de ocupare (structurate diferit în fiecare ţară). cu un personal de peste 100. 2007). Peste trei sferturi din lucrătorii din aceste agenţii au afirmat că ei aleg în mod voluntar aceste agenţii. în timp ce aproximativ un sfert din lucrători au ales aceste agenţii pentru că le-au facilitat combinarea deservirii cu munca (27. 8.ofertele de formare şi de serviciile de orientare profesională în aceleaşi condiţii. În acelaşi timp. – Formarea.000 care oferă servicii pentru cei care caută un loc de muncă şi angajatori. pentru a creşte şansele lor de a găsi un loc de muncă. 2007).7%). apoi prin îndrumarea şi stimularea modalităţilor de promovare a antreprenoriatului (c). Astfel.8%) şi că aceste agenţii temporare de ocupare le-au acordat o oportunitate de a-şi păstra libertatea şi independenţa (53. Instruirea şi formarea este esenţială nu doar pentru a creşte productivitatea. (European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions. Vârsta şi experienţa de lucru au fost factori importanţi. Însă obstacolele în calea pornirii unei mici afaceri proprii sunt mari datorită lipsei de cunoştinţe (în domeniul administrativ – contabilitate – management) şi aptitudini. În cazul a mai mult de jumătate din aceste agenţii temporare lucrătorii au motivat acest lucru prin faptul că nu au avut un loc permanent de muncă (54.2.3.3%).9%).3. Conexiunea dintre ofertă şi cerere: de la instituţii publice la agenţii particulare Dispunem de puţine informaţii referitoare la diferitele roluri jucate de agenţiile de ocupare (incluzând şi agenţiile temporare) pe piaţa forţei de muncă. Uniunea Europeană /Zona Economică Europeană acordă servicii printr-o reţea de peste 5. agenţiile au fost un mod de a găsi pentru un timp un venit în plus (43.3. Motivul cel mai des amintit (în alegerea Agenţiilor Temporare de Ocupare) a fost de a câştiga mai multă experienţă (60. Cea mai simplă definiţie a acestui termen este: o activitate care schimbă comportamentul persoanelor. 8. munca pe cont propriu şi afacerile micro şi mici sunt văzute ca un motor important de dezvoltare şi o sursă-cheie de creare de locuri de muncă în zone înapoiate. Numărul agenţiilor temporare de ocupare a crescut considerabil în ultimele două decenii (Storrie. prin oportunităţi de formare şi calificare disponibile pentru forţă de muncă potenţială (a).

Aprecierile sunt împărţite pe baza celor trei elemente centrale ale pieţei forţei de muncă: oferta. apoi. – Anticiparea nevoilor viitoare ale firmelor şi a învăţării continue.) influenţează tipul de agricultură şi. 2002).4. Premisele pentru crearea de locuri de muncă în zonele rurale 8. tipuri de teren etc. Preincubarea.1. industriile bazate pe fluvii etc. dezvoltarea planului de afaceri şi testarea ideilor şi inovaţiilor antreprenoriale susţinute de servicii de suport şi de educaţie.1. înainte de înfiinţarea unei firme. Formarea este recunoscută ca metoda cea mai bună de a facilita accesul şi reintegrarea pe forţei de muncă a celor cu dificultăţi în integrare sau reintegrare (Diputacion Provincial de Toledo. Aprecieri generale Principala întrebare de lucru se referă la găsirea celor mai bune modalităţi de stimulare a creării de locuri de muncă. 8. cu un set de activităţi specifice într-un mediu fizic şi/sau virtual. obiceiuri. identificate şi realizate într-o anumită zonă.inspira lucrătorii prin a le spune cât de importante sunt locurile lor de muncă şi acordându-le toată informaţia necesară pentru a reuşi în aceste locuri de muncă (McClelland. Din programul de formare fac parte învăţarea multidimensională. Pregătirea antrepenorilor în formare să-şi dezvolte capacităţile antrepenoriale în incubatorul de afaceri este un mod ideal de ajutorare în lansarea unei afaceri. tradiţii) este un factor pentru succesul în turism. monitorizarea locală a dezvoltării rurale şi din agricultură cu o bază de date cantitative şi calitative a specialiştilor şi afacerilor. astfel ca aceasta să contribuie activ la dezvoltarea rurală.1.4. strategiile de acţiune de dezvoltare locală „în context”. 208 . AGRIORIENTA (INIPA şi Ministero del Lavoro e delle Politiche Sociali. 8. şi în cele din urmă serviciile de orientare oferite de acele persoane care sunt responsabile pentru dirijarea orientării la nivel local. 2007). cererea şi legătura dintre cele două.) unei zone. – Infrastructurile de comunicaţii şi TIC bine dezvoltate au un impact pozitiv asupra potenţialului economic al unei zone. activităţile economice (turism.4. – Stimularea ocupării pe cont propriu. – Patrimoniul cultural cunoscut şi valorificat (clădiri. 2005) a dezvoltat şi a armonizat într-un mod interactiv trei elemente care constituie cheia sistemului de orientare: În primul rând. Potenţialul de creare de activităţi depinde în mare măsură de caracteristicile teritoriale • Caracteristicile geografice şi istorice influenţează distribuţia economică şi strategia teritoriilor: – Relieful şi bunurile naturale (topografie. în general. este definită ca un proces planificat şi dirijat.

– Exceptând firmele multinaţionale. – Dinamismul teritoriilor este un capital pozitiv care garantează inovaţia şi astfel amplifică crearea de noi activităţi (într-o măsură limitată). program etc. incluzând activităţile economice (pentru grupare). – Condiţiile corespunzătoare (gradul de dificultate. condiţii de muncă echitabile) de muncă pentru cei care vor să se angajeze sunt foarte importante şi diferă teritorial. – Potenţialul existent pentru gruparea activităţilor similare trebuie să fie luat în considerare în politicile recomandate. de asemenea. – Serviciile publice sau private pentru firmele dintr-o zonă pot de asemenea motiva apariţia unor noi activităţi. – Potenţialul de cercetare şi dezvoltare existent într-o zonă poate motiva venirea unor noi activităţi. 8. ci şi pe acceptabilitatea de către acesta a condiţiilor de lucru (salarii. gradul de dificultate.4. Capitalul lucrătorului potenţial variază de la un teritoriu la altul • Potrivirea dintre un loc de muncă şi cel care caută un loc de muncă nu este bazată doar pe aptitudini. parteneriatele de cercetare disponibile şi capitalul social. alegerea stabilirii şi crearea de noi activităţi este cea mai limitată înăuntrul graniţelor unei ţări. vârstă.) populaţiei care locuieşte într-o zonă va influenţa tipul de activităţi din acea zonă (şi viceversa când o firmă mai veche se ataşează mai mult de teritoriu). venit/aptitudini.1. cu toate că există un suport şi subvenţii publice. – Durabilitatea unei activităţi. 209 . – Caracteristicile (aptitudini. oficii poştale) în zonă. program. – Constrângerile financiare şi suportul financiar în unele cazuri pot fi un criteriu pentru alegerea stabilirii în zonă (în principal în cazul activităţilor care nu sunt bazate pe atuurile locale). • Reglementările politice locale şi sistemul de taxe ar putea restrânge motivarea pentru crearea de activităţi. • Dinamismul local. – Susţinerea publică are un impact asupra configurării apariţiei de noi activităţi. – Posibilitatea includerii unei activităţi în structura socio-economică generală este un factor-cheie care trebuie luat în considerare înainte de recomandare.2. depinde de serviciile publice şi private uşor accesibile în zonă care sunt importante pentru firme. – Dimensiunea unei zone de locuit (bazin) limitează stabilirea unor tipuri de activităţi cu servicii localizate şi locuri de contact (cârciumi. sex etc. face posibilă apariţia unui cerc virtual de dinamism.– Distanţa mare a unei zone rurale de oraşe este un factor negativ în dezvoltare.). – Capitalul social al persoanelor dintr-o zonă este o componentă logică a dinamicii teritoriale.

de asemenea. – Nu se potriveşte la toţi şi activităţile nu pot să se desfăşoare oriunde. deoarece pot fi instrumente de folos pentru pregătirea competitivităţii firmelor. Mai precis. – Pregătirea şi formarea sunt. trebuie avute în vedere flexibilitatea şi reactivitatea.2. fiecare politică trebuie adaptată caracteristicilor teritoriului unde este implementat.) şi opţiunile sale de viaţă. care diferă de la o regiune la alta.4. • Potrivirea dintre un loc de muncă şi cel care caută un loc de muncă nu este bazat doar pe aptitudini. Ipoteze de lucru Am identificat câteva ipoteze de lucru mai generale: – Nu există o soluţie unitară pentru reglementările politice pentru fiecare teritoriu.3.1. părţi esenţiale pe piaţa forţei de muncă rurale. cadrul natural. 8. presiunile politice 210 .– Convenabilitatea condiţiilor de lucru depinde în mare măsură de reglementările politicii locale şi de obiceiurile culturale privind ocuparea temporară. – Reţeaua de centre pentru locuri de muncă şi agenţii temporare de ocupare este legată de fluxul şi flexibilitatea pieţei forţei de muncă. Interrelaţionarea dintre cerere şi ofertă nu este automatică • Rolul agenţiilor care îi ajută pe oameni să-şi găsească un loc de muncă este crucial pentru această piaţă. fiind stabilite după puncte de intersecţie şi de competiţie cu firme mai importante 8. ataşamentul la o zonă etc. • Anticiparea cererii de lucrători pentru adaptarea ofertei este o condiţie a dinamismului care însă nu poate fi atins oricând. – Atractivitatea unui teritoriu pentru cel care este în căutarea unui loc de muncă este influenţată de ataşamentul la un teritoriu şi asentimentul la mobilitate. • Ocuparea pe cont propriu este o cale specială de interrelaţionare a cererii şi ofertei de locuri de muncă. – Configurarea sistemului de pregătire şi formare trebuie să includă cooperarea dintre factorii decizionali publici şi privaţi. dinamismul zonei. – Anticiparea tendinţelor din ocupare în sectoarele de activitate existente dintrun teritoriu măreşte dinamismul economic. – Ocuparea pe cont propriu are avantajul de a conecta aşteptările şi motivele cu situaţia profesională. – Accesul la informaţie la locul de muncă nu este identic peste tot. sunt unele teme (accesul la TIC.4. – Atractivitatea unui teritoriu este influenţată de facilităţile existente pentru cel care este în căutarea unui loc de muncă şi pentru familia sa. dar şi pe condiţiile de trai din zonă (disponibilitatea serviciilor.

cum ar fi agricultura. Se pare totuşi că provocarea cea mai mare rămâne dezvoltarea ocupării. Aceasta se referă la importanţa crucială pe care răspândirea cunoaşterii trebuie să o aibă în dinamismul rural. astfel putând duce la o economie prezentă prin exploatarea ruralului în scopuri rezidenţiale (când oamenii fac naveta pentru lucru în zonele urbane.– – – – – etc. O altă temă pe care trebuie să o avem în vedere în cadrul cercetării noastre este armonizarea tuturor factorilor. în timp ce locuiesc în zone rurale) şi recreaţionale (când oamenii vin şi se relaxează în zonele rurale). Condiţiile de succes Din cele cinci categorii identificate pentru categorizarea exemplelor de recomandări. În conformitate cu Cartea Verde privind Coeziunea Teritorială. zonele urbane şi zonele rurale pot derula aceleaşi tipuri de activităţi (de exemplu inovaţia nu este menită doar pentru teritoriile urbane). noile modalităţi de lucru şi îmbătrânirea populaţiei sunt deseori factori de risc pentru forţa de muncă rurală. oriunde în Europa.3. din moment ce teritoriile ar putea într-un termen mai scurt sau mai lung să fie capabile să-şi valorifice atuurile lor specifice. Astfel este de dorit ca formarea şi aptitudinile populaţiei rurale 211 . – Stimularea răspândirii cunoaşterii printre actorii economici. Trebuie făcută o evaluare completă a întregului teritoriu. unde centrele decizionale sunt departe de comunităţile rurale. economia socială sau de microcredit.4. în cazul unor zone rurale. Întradevăr. fiecare teritoriu rural (fruntaş şi rămas în urmă). pentru că există particularităţi pe care autorităţile trebuie să le accepte şi să încerce să-şi reprofileze deciziile conform caracteristicilor locale. trebuie ajutat. şi.). în mod special. În afara unor activităţi bazate pe folosirea pământului. la reacţii politice nepotrivite. zonele rurale depind de cele urbane. cea care este semnificativă din punct de vedere al relaţiei dintre rural şi urban. În modelele analizate am observat oportunităţi interesante prin investigarea de domenii „colaterale” cum ar fi sectorul voluntar. în cazul cărora autorităţile trebuie să reducă decalajele dintre regiuni întrun mod coerent. astfel să putem proiecta cercul dintre dezvoltare rurală şi ocupare. Nu există zone rurale care pot să fie lăsate afară oricare ar fi caracteristicile lor. în cele de mai jos le vom evidenţia pe acelea care ar putea fi considerate ca o condiţie de succes pentru dezvoltarea ocupării rurale. crearea de locuri de muncă se adresează culturii antreprenoriale şi se bazează pe o balanţă necesară dintre ofertă şi cerere. 8. domeniul cercetării este larg şi complex: analiza pieţei forţei de muncă implică o cunoaştere macro-economică şi nu prea este folosită pentru zonele rurale mici. schemele de bunăstare socială se aplică la şomeri prin mecanisme de distribuţie „top-down”. restructurarea şi efectele de micşorare duc.

Astfel strategiile de atractivitate trebuie implementate pentru a-i atrage pe turişti şi a-i îndemna pe noii-veniţi să participe în economia lor rezidenţială şi locală. Şi este extrem de importantă extinderea TIC. 212 . A patra serie se referă la specificităţile teritoriale care trebuie valorificate. Adaptarea politicilor la context. există o promovare pentru a ajuta diversificarea firmelor. Astfel. chiar şi pentru afacerile din agricultură care ar putea să-şi crească veniturile prin turism sau prin agricultura organică. acum este de dorit să se ceară şi punctul de vedere al populaţiei printr-o abordare „bottomup”. materială şi tehnică. a cincea serie abordează direct politicile de dezvoltare rurală şi luarea unor decizii cugetate. Câteva proiecte. Mai mult. trebuie ajutaţi în promovarea unei amprente teritoriale şi pentru a face cunoscute adevăratele trăsături ale zonei. În fine. încercând să avem întotdeauna în vedere funcţionarea şi relaţiile multiple ale unei zone. A treia serie extrasă se referă la ajutorul care trebuie acordat firmelor existente sau în devenire. De asemenea. – Suportul acordat creării/continuării de activităţi. că resursele endogene ar putea forma o bază solidă pentru ocuparea locală pentru că specificităţile lor pot fi valorificate în mai multe feluri în vederea creării de noi activităţi economice. O a doua serie are în vedere eforturile ce trebuie întreprinse în vederea reducerii factorilor care împiedică dezvoltarea rurală. se recomandă îmbunătăţirea grupării firmelor astfel ca ele să poată rămâne competitive. prin susţinere financiară. dar una dintre cele mai mari critici ale politicii actuale este că nu se are în vizor complexitatea şi specificităţile teritoriilor înainte de formularea unei legi sau a unei politici ca şi PAC. care sunt menite să activeze capitalul social al acelor zone. S-a recunoscut. trebuie puse în valoare reţelele şi parteneriatele dintre sectorul public şi cel privat. trebuie îmbunătăţite condiţiile de trai pentru reducerea distanţelor dintre zonele rurale şi urbane. Astfel. multisectorială şi spaţială. de asemenea. O primă temă de reflecţie a fost coeziunea teritorială.să fie îmbunătăţite. care ar putea justifica deciziile politice. – Valorificarea specificităţilor teritoriale. De asemenea. Acest suport trebuie legat şi de îmbunătăţirea siguranţei şi a condiţiilor la acele locuri de muncă care au un statut mai scăzut în zonele rurale. Aceasta nu poate fi posibilă prin analize limitate. având în vedere că este necesară o abordare cuprinzătoare. astfel ca accesul la toate tipurile de servicii şi informaţie să fie mai uşor. trebuie să se îmbunătăţească accesibilitatea şi infrastructurile de acest fel pentru a reduce marginalizarea zonelor. – Reducerea dezavantajelor şi a marginalizării zonelor rurale. există multe propuneri pentru încurajarea antreprenoriatului. care este o sursă pentru dinamismul teritorial. Mai mult. Apoi. au considerat că reducerea birocraţiei şi a reglementărilor este de bun augur. într-adevăr. cu o viziune generală a aporturilor şi rezultatelor unor decizii politice. Mai mult. Se cere o analiză de prognoză şi de perspectivă.

uman. naţional şi regional. concentrându-ne asupra capitalului uman. pe lângă cea sectorială (ii) impactul accesibilităţii pieţei asupra produselor muncii şi (iii) în ce fel influenţează diversitatea şi complexitatea zonelor rurale creşterea şi modelele de ocupare. paralel cu o analiză a aptitudinilor. dar. lucrătorii pe cont propriu şi angajaţi. Rezultatele acestor probleme de cercetare vor fi prezentate în prima secţiune a acestui capitol. De aceea. ar putea exista o asemenea soluţie. în principiu. cercetarea de teren RuralJobs şi-a dorit.9. de asemenea. a demonstrat cum pot fi măsurile de dezvoltare rurală mai bine dirijate şi în ce direcţie ar trebui să se îndrepte politicile de dezvoltare rurală. experţii locali au putut identifica strategii pentru creşterea ocupării şi modalităţile prin care programele de dezvoltare rurală pot fi 213 . după trecerea în revistă a politicilor şi programelor la nivelele UE. folosind statistici locale disponibile şi metode cum ar fi interviurile şi focus-grupurile. capacităţilor şi a adaptabilităţii ca şi asupra cererii pentru muncă în sectoare cum ar fi cele de furnizarea de servicii de mediu. abilităţilor şi educaţiei actuale pentru a identifica discrepanţele dintre aşteptări şi nivelele existente în forţa de muncă rurală printre angajatori. pe baza informaţiilor culese. În acelaşi timp. Prin urmare. recreaţionale şi deprinderi tradiţionale. RuralJobs a determinat tendinţele pieţei muncii. Aceasta include identificarea de limite top-down (instituţionale) şi bottom-up (de exemplu sociale) în calea dezvoltării şi a asimilării de noi surse de ocupare. Astfel. RuralJobs a evaluat capitalul natural. să testeze ipotezele de cercetare prin demonstrarea (i) nevoii unei abordări teritoriale asupra dezvoltării economice şi politicile de ocupare din zonele rurale mai largi. şi impactul măsurilor şi politicilor de creare de ocupare în şapte zone de referinţă NUTS2 din UE şi. în fiecare aşezare va exista o serie de impedimente specifice în calea impactulului pe care l-ar avea o asemenea strategie de dezvoltare de noi surse de ocupare. s-a realizat o analiză SWOT şi SOR pentru evaluarea potenţialului de dezvoltare a ocupării în zonele rurale. cele demografice şi economice. Provocările dezvoltării rurale RuralJobs crede în faptul că este nevoie de o strategie la nivel UE pentru încurajarea creării de noi surse de ocupare în zonele rurale. Prin analiza SOR. nu există o soluţie „unică”. în abordarea noastră. material şi social în relaţie cu modelele de ocupare. financiar. Chiar dacă.

0% din locurile de muncă din minerit au dispărut. 65. comparată cu 63.1% populaţia vârstnică.6% şi 9. rata activităţii în mediul rural a fost 73. cât şi în continuă îmbătrânire.6% din populaţia rurală a fost de vârstă activă.1%).7% în oraşe în 2008.7% (aceşti indicatori în mediul urban au avut următoarele valori: 66. Judeţul Bistriţa-Năsăud. ne induc în eroare. rata ocupării 67.6%) de ocupare în agricultură (lucrători pe cont propriu) şi în consecinţă.3%. În 2008. în aceaşi perioadă 65. zona a fost definită ca „PIB scăzut – predominant rural – periferic”. 214 .5% din populaţia ocupată trăieşte şi lucrează în acelaşi loc (dar unităţile LAU2 sunt prea mici pentru a fi considerate pieţe de muncă separate). Referitor la ocuparea rurală „formală”. Societatea rurală este deci atât vârstnică.7%.1%).9% în 2002 la 1. dar nu există date valide referitoare la dimensiunea acesteia.1%. 18. 21. În 2002 din câteva comune (în special cele în apropierea Bistriţei) a făcut naveta până la 38. în special diferenţele dintre urban şi rural referitoare la presiuni (locuri de muncă şi populaţie în vârstă de muncă). stare (ratele de ocupare şi subiecte asociate) şi impact (prosperitate economică).574).direcţionate să implementeze această strategie. în 2009. România Zona pilot are o suprafaţă de 5355 km² şi. cu precădere strategiile identificate de experţii locali pentru stimularea creşterii economice şi a ocupării din zonele lor rurale. Năsăud (10. Având în vedere că mai puţin de 50% din populaţia rurală poate ajunge la Bistriţa (sau orice alt oraş mai important) cu maşina în mai puţin de 45 minute.3% populaţia tânără şi 16. iar în alte comune procentul navetiştilor a fost doar de 2. precum şi sănătatea şi asistenţa socială (8. în timp ce populaţia urbană a crescut cu 1.0%.1. având în vedere că membrii gospodăriilor agricole de semisubzistenţă nu se înregistrează ca şomeri. pentru a prezenta setul de rezultate pe baza căruia au fost compilate concluziile din acest raport. Regiunea Nord-Vest.4% între 2002 şi 2007.334 trăiau în zone rurale. în 2009. sunt rezumate principalele problematici de ocupare în fiecare zonă pilot. 9. În 2002.0%.792 de angajaţi în 2007 sectoarele principale au fost învăţământul (20.471).7% în 2007. pentru cei 13.8% în 2002 şi 76. astfel: Bistriţa (84. A doua secţiune a acestui capitol include o prezentare a rezultatelor acestor analize. 56.7%). comerţul (13.912).6% şi 7. Migraţia internaţională este importantă. a avut o populaţie de 317.2%).2%). Situaţia actuală a ocupării rurale în zonele pilot RuralJobs În această secţiune.1. Populaţia din centrele urbane s-a împărţit. 15. iar navetiştii lucrează în localităţi diferite Populaţia rurală a scăzut cu 1.906) şi Sângeorz Băi (10.0% dintre angajaţi.5% şi rata şomajului 5. Nu au putut fi identificate pieţe de muncă sub nivelul NUTS3 deoarece 86.2%.1. Valorile din mediul rural se datorează în mare parte gradului înalt (72.0% şi 15. Ponderea angajaţilor din agricultură a scăzut de la 3. 9. industria prelucrătoare (15. Beclean (11.205 persoane din care 119.

1% în 2001) dar procentul populaţiei în vârstă a crescut (de la 14. în 2007.1.44. în 2007.8% şi rata de şomaj a fost de 14. Ocuparea din agricultură reflectă condiţiile propice agriculturii. Datele de la nivel NUTS3 (anume incluzând Debrecen) au fost 49.225) cu maşina în mai puţin de 45 minute.7%.0% la 15. dar se aşteaptă ca ea să scadă în continuare.9%.0% la 15. precum 68.691 persoane. 28. ca şi procentul celei de vârstă activă (68. sunt fără ocupaţie de mult timp. are o suprafaţă de 768 km² şi. având în vedere că densitatea tuturor regiunilor LAU2 este sub 150 persoane/ km2 şi doar în jur de 40% din locuitori pot ajunge la oraşul Szolnok (populaţie 75.4% în 2007. cu mici diferenţe între Hajdúszoboszló şi aşezările mai mici. Atât sporul natural. 9. cu toate că apare un nivel semnificativ de ocupare neregistrată („la negru”). Rata de ocupare 215 . În zona pilot. rata de activitate a fost 50. Ratele de motorizare din 2007au fost comparabile cu media regională de 260 maşini pe 1.5% în 2007.5% şi 6. Populaţia romă însumează 8% din populaţie (13% în Karcag) şi mulţi nu au calificare. dar procentul tinerilor a scăzut (de la 19.3.2. din care 23.2% la 16.474) cu maşina în mai puţin de 45 de minute.7%). rata de ocupare a fost de 42. Regiunea Észak-Alföld. care actualmente constă din SLM (Sistemul Local de Muncă) Hajdúszoboszló şi două sate vecine.224 în Kisújszállás. comparat cu 190. Atât sporul migratoriu. Populaţia inactivă include un mare număr de „lucrători descurajaţi”. Are o suprafaţă de 877 km² şi în 2007 a avut o populaţie de 46.8% în servicii. cât şi cel migratoriu a contribuit la un declin de 6% din populaţie (afectând aproape toate aşezările) din 2001. Este definită ca „PIB scăzut – predominant rural – periferic”. cât şi sporul natural (cel din urmă mai ales în Hajdúszoboszló) au fost negative începând din anii ’70. 43. Ungaria Zona pilot.1% în 2007. SLM Hajdúszoboszló.1%. şi procentul populaţiei tinere a scăzut (de la 18.1% dintre salariaţi au lucrat în propria lor localitate şi 28. 12.2%. dar preţurile caselor din rural sunt mici şi multe case sunt nelocuite.824 trăiau în Karcag şi 12. 46.000 locuitori. în 2001.1%.4% în 2001 şi 50.8%).1% şi 7. numărul locuitorilor pe locuinţă a fost peste media regională NUTS3 de 2.9. Procentul celor de vârstă activă a crescut de la 65.8%).9% în 2001 la 68. din care 21.9% în 2007. Între 2001 şi 2007 populaţia a continuat să scadă uşor. Este definită ca „PIB scăzut – predominant rural – accesibil” având în vedere că densitatea tuturor regiunilor LAU2 este sub 150 persoane pe km2 şi 100% din locuitori pot ajunge la oraşul Debrecen (cu o populaţie de 206.6% dintre salariaţi au lucrat în agricultură şi silvicultură. SLM Karcag. În 2001. 46. Regiunea Észak-Alföld. Ungaria Această zonă pilot este formată din SLM Karcag şi două sate vecine. Rata de activitate în 2001 a fost de 45.5% în 2001 şi 53.4% (mai ales lucrători mai tineri) au făcut naveta în afara zonei pilot. în timp ce pentru regiunea NUTS3 (incluzând Szolnok) a fost de 49.6% în industrie şi construcţii şi 58.1.170 persoane. În 2001. a avut o populaţie de 43.800 au trăit în Hajdúszoboszló. În 2004.

Mulţi şomeri de durată lungă sunt lucrători în agricultură care nu au nici o calificare formală.421 km2 sau 98.783 persoane în 2007.1% au lucrat în aşezarea lor. rata de ocupare a fost de 35%. având în vedere că timpul de deplasare cu maşina la lucru la oraşe cu o populaţie mai mare de 10. dar.8% din zona totală) şi în 2001 a avut o populaţie de 55. 9. distribuţie – 10%. Are o suprafaţă de 1. Populaţia rurală a fost de 23.33. în timp ce pentru alţii naveta nu constituie o opţiune. Rata de activitate a fost de 64% în 2007.9% în 2001 şi 48. pe când populaţia urbană a scăzut cu 4%. În 2007. judeţul Telšiai. incluzând 23. finanţe şi asigurări şi alte servicii. hoteluri şi restaurante – 14% şi în administraţia publică. Este definită ca o zonă cu un PIB scăzut. Lituania Această zonă pilot (LAU1) include 11 aşezări (LAU2).4% (în timp ce ratele regionale au fost de 45. În 2007. predominant rurală şi accesibilă. în timp ce populaţia urbană a scăzut cu 4%. În 2001.000) şi Varniai (populaţie de 1. 10.4%).4. şi 70. şi rata de şomaj a fost de 14%. În 2004. a avut o populaţie de 32.5% din salariaţi au lucrat în agricultură şi silvicultură. numărul locuitorilor pe gospodărie a fost cu mult peste media regională NUTS3 de 2.300) şi Joniškėlis (cu o populaţie de 1. Doar 8% au lucrat în agricultură şi pescuit şi cei mai puţini în distribuţia de energie şi ape. putem spune că preţurile caselor din rural sunt mici şi multe case sunt nelocuite. incluzând două oraşe – Pasvalys (cu o populaţie de 8. judeţul Panevezys. Districtul Pasvalys.961 persoane. 14. asta însemnând un declin de 4. Are o suprafaţă de 1.1.4% în 2007) şi rata de şomaj a fost 17. şi în acest caz.1.439 km2 (zona rurală – 1.182 sau 70% care trăiau în zone rurale. educaţie şi sănătate – 30%.3% şi 9. transport şi comunicaţii. Ratele de motorizare în 2007 au fost substanţial sub media regională de 242 maşini pe 1. S-au pierdut locuri de muncă datorită falimentului cooperativei agricole şi închiderii fabricilor care au funcţionat în perioada socialistă. care înseamnă că aceasta este o zonă semnificativ rurală.a fost de 37.000 este între 10-20 minute.300).400). Este de asemenea definită ca o zonă cu PIB scăzut şi accesibilă.5. În 2001. populaţia rurală în municipalitatea Pasvalys a scăzut cu mai mult de 6%. Majoritatea locuitorilor din municipalitatea Telšiai au lucrat în industria prelucrătoare – 24%. Districtul Telšiai. construcţii – 16%. având în vedere că timpul de ajungere cu maşina la oraşele cu o populaţie de peste 10. Lituania Această zonă pilot include 11 aşezări (LAU2).1% în zone rurale.783 sau 43. 9. sectorul bancar.5% (anume 7. incluzând 23. incluzând două oraşe – Telšiai (populaţie de 30.289 km2 (zonă rurală 99% din zona totală).5% în industrie şi construcţii şi 56% în servicii. 216 .000 persoane este între 10-20 minute.000 locuitori.231.8% din 2001. 33.6% din lucrători au făcut naveta în afara zonei pilot (deseori datorită lipsei de locuri de muncă din apropierea locuinţei).

până la 53% în 2000 şi 28% a fost vârstnică (19% în oraşe). Zona pilot este „cu un PIB scăzut – intermediar – accesibil”.561 persoane). Principalele oraşe sunt Pazardjik (cu o populaţie de 118. dar declinul mediu în sate a fost de aproape 5% (în timp ce în urban a fost de 2. distribuţie.313 km2. în industria alimentară 12%. Majoritatea locuitorilor din Pasvalys au fost implicaţi în activiăţi economice în agricultură şi pescuit – 20%. În zonele rurale ale zonei pilot în 2007. 57% din populaţia rurală a fost de vârstă activă (64% în oraşe). educaţie şi sănătate – 37%.1% în oraşe). construcţii. dar câţiva pensionari s-au reîntors la ţară pentru a obţine venituri din agricultură.4% din populaţie trăieşte în regiuni rurale LAU2. bineplătite. de 198. administraţie şi educaţie. Femeile din rural pot găsi locuri de muncă în sectorul public în sectoarele social.677.4%.1% în 2007. „Zona de aglomerare” Pazardjik.055 şi cu o suprafaţă de 1. 9. Ratele de şomaj din satele apropiate de oraşe scad.5%.778). cu o populaţie. Peshara (21. şi rata de şomaj a fost de 18%. reflectând lipsa de locuri de muncă atractive.5%) la lucru.6. Pazardjik Oblast. Este situată în apropiere de Londra 217 . în 2007. Marea Britanie „Zona de navetă la lucru” Chelmsford şi Braintree este definită ca o singură piaţă de muncă de Bond şi Coombes (2007). Scade populaţia tânără şi populaţia îmbătrâneşte.7. rata de ocupare a fost de 48%. transport şi comunicaţii şi sectorul bancar. finanţe şi asigurări. Salariul mediu al bărbaţilor în zonele rurale în 2007 a fost cu 36% mai mic decât în centrele urbane. 44% din suprafaţa de pământ a zonei pilot este cultivată. chiar dacă economia „neagră” este răspândită şi salariile actuale sunt mai mari cu 30-40% decât cifrele oficiale.5%) şi în municipalitatea Belerovo a fost 6. şi are o suprafaţă de 1.907 km². este alcătuită din şase comune LAU1 în partea centrală a Pazardjik Oblast. Essex. apă. industria prelucrătoare – 11%. o scădere faţă de 31% în 2000. ZNL Chelmsford şi Braintree. ZNL a avut o populaţie de 348. Rata medie de şomaj a scăzut de la 22. având în vedere că 45.4% în 2000 la 8. 8-10% din populaţia activă lucrează în străinătate. dar în municipalitatea rurală Lesichevo cifra a fost tot 17%. şi în turism 9%. 9.1. În 2001. 45% din ocupare a fost în agricultură. pentru că bărbaţii fac naveta la Pazardjik sau chiar în oraşele din afara zonei pilot.653) şi Septemvry (8. hoteluri şi restaurante – 14% şi în administraţia publică. şi populaţia neocupată din zonele rurale periferice se mută la Pazardjik şi Peshara (rata de şomaj aproximativ 4.6% (0.Rata de activitate a fost de 65% în 2007. în comerţul cu amănuntul şi cu ridicata au lucrat 13%.1. Din 2000 populaţia a scăzut în medie cu 3. de exemplu Plovdiv. În 2007. Bulgaria Zona pilot. Sporul natural al populaţiei rurale în 2007 a fost de -4. cu toate că 25-30% din această suprafaţă este actualmente abandonată. Doar câteva procente au fost implicaţi în distribuţia de energie. Şomajul de durată lungă a însumat 58% din şomajul total în 2007.

poate fi lucrat cu doar 1. Populaţia zonelor rurale şi urbane a crescut cu 6. În zonele rurale există aproximativ un loc de muncă (sau mai puţin) pentru fiecare două persoane active. respectiv între 2001 şi 2007. clasate de la Chelmsford (cu o populaţie de 97. şi ratele de ocupare au fost de 74.7%) de locuitori rurali sunt manageri sau profesionişti.8. dar nivelul de navetism este înalt şi ratele de ocupare rurală şi urbană sunt similare. TGSE are o suprafaţă de 530 km2 şi.000 sau mai mulţi locuitori însumează mai puţin de 30% din suprafaţă. principalele sectoare de ocupare rurală (conform datelor UK SIC din 2003) au fost: administraţia publică. Essex. zonele rurale în TGSE simt o presiune crescândă datorită urbanizării.7%). chiar dacă este definită de RuralJobs ca „predominant urbană – accessibilă – dezvoltată”. Cu toate că 70-80% din ZNL are pământ arabil bun.88 faţă de 0. distribuţie. educaţia şi sănătatea (24%). Marea Britanie Cu toate că subregiunea Thames Gateway South Essex (TGSE) este împărţită între două „zone de navetă la lucru” (Bond şi Coombes 2007).2% şi 5. În 2007. Chiar şi aşa. producţia (11%). aşa cum a crescut şi procentul populaţiei de peste 65 ani. teritoriul este desemnat de Guvernul Marei Britanii ca o „zonă naţională de creştere” şi tratată ca o singură entitate.8% a suprafeţei.7% din locurile de muncă rurale.0% din lucrătorii rurali fac o navetă mai lungă de 5 km la lucru.095 locuitori rurali dintr-o populaţie totală de 633.749).0%.6% şi 76.6% fac o navetă de peste 40 km. Economia rurală este foarte diversificată: exprimat în numărul de afaceri rurale plătitoare de TVA prin „grup industrial mare”.5% şi 82. ZNL-ul este definită ca o zonă „cu un PIB crescut – intermediar – accesibil”.1%. aşezarea de 10. În 2005. 6% din 218 .7% din populaţie şi ele însumează 87.0% în zonele rurale şi 17.81).(aproximativ 35 minute cu trenul de la Chelmsford) şi include cinci oraşe. rata de activitate rurală şi urbană au fost de 79. şi 12. ratele de ocupare la nivel LAU1 au fost între 75. 9. hoteluri şi restaurante (20. Este situată pe malul de nord al estuarului râului Tamisa şi este foarte aproape de Londra. Şomajul a fost în jur de 3%.451 persoane) la Halstead (cu o populaţie de 10. Un procent mai înalt (30.8% faţă de 26. Prosperitatea economică a locuitorilor din rural şi urban este similară şi numărul autoturismelor în gospodăriile rurale a fost mai mare în zonele rurale (0. Are doar 38.2% în oraşe. serviciile imobiliare şi de afaceri (19%). În 2001. În zonele rurale locuiesc 37.7%.2%.74 în centrele urbane) şi această diferenţă este ascunsă în datele despre ocupare în navetă: 70. în 2006 sectoarele cele mai importante au fost construcţiile (23%). În zonele rurale sunt mai puţine locuri de muncă pe persoană activă (densitatea locurilor de muncă rurale în 2007 a fost de 0. În tipologia RuralJobs 100% din populaţia zonei poate accesa zonele urbane cu maşina în 45 minute sau mai puţin.3% şi 78.8%) şi bănci.43 faţă de 0.687 locuitori şi este dominată de zona urbană Southend-on-Sea (cu o populaţie de 266. Thames Gateway South Essex.000).1. şi comerţul şi transporturile (câte 7%). finanţe şi asigurări (15. ajungând la 22.

1. pentru parcuri şi rezervaţii naturale. în special datorită sosirii de noi locuitori din Germania. Are o suprafaţă de 1. este zona cea mai sudică a Europei. Este o zonă de coastă formată din patru comune: Conil de la Frontera.3%) şi industria prelucrătoare (7. hoteluri şi restaurante (10. cu o creştere de 7.1%). în mod normal nu mai puţin de 25.1%. mai ales. comerţul. La doar 14 km de Africa. În jur de 84% din locuitorii rurali sunt ocupaţi în servicii.3%. pentru gospodărire (arabil şi păşune). având în vedere că 96% din populaţie trăieşte în localităţi cu o densitate a populaţiei sub 150 persoane pe km2. Are un PIB crescut şi este o zonă predominant rurală. Franţa Pays de Tulle (PdT) se află în întregime în cadrul „zonei de ocupare” Tulle (EZ. Vejer de la Frontera şi Tarifa. agricultura – 21.000 persoane ocupate în total. Evoluţia demografică a fost pozitivă.330 locuitori (2007).11. cele şase activităţi principale din această zonă au fost: construcţiile (18%). Suprafaţa folosită în agricultură este aproximativ 29%. între 2001 şi 2007. 86. Litoral de la Janda.252 locuitori.2%. în 2007.9. Este o zonă periferică datorită faptului că toate aşezările sunt situate la mai mult de 50 km de cel mai important oraş la care se poate ajunge în 55 de minute. 9. La Janda este într-o zonă accesibilă.4%). comerţul şi restaurante – 16. În aceste patru sectoare sunt ocupate 74. Spania Aceasta este o zonă de Grup de Acţiune Locală formată din 14 comunităţi LAU2 situate în sud-estul provinciei NUTS3 Cordoba. Pays de Tulle. care în Franţa este definită ca o zonă geografică în cadrul căreia majoritatea populaţiei active. restaurantele şi hotelurile şi industria prelucrătoare. Regiunea Limousin. Cele patru comune au avut aceeaşi tendinţe. 9. comerţul cu amănuntul şi cu ridicata (16. Are o suprafaţă de 912 km2 şi o populaţie totală de 73. La Janda are un PIB crescut şi este o zonă semnificativ rurală pentru că 41. Italia şi Marea Britanie. În 2001.afacerile rurale au fost în sectorul agricol.1. 77% din afacerile rurale care plătesc TVA angajează mai puţin de cinci persoane.597 km2 şi. Spania Aceasta este o zonă de Grup de Acţiune Locală situată în provincia Cadiz. dar au ocupat doar cam 2% din locuitorii rurali. 219 . a avut o populaţie de 124.4% din populaţia ocupată (industria prelucrătoare – 26. Subética Cordobesa. În 2001. Pământul rural este folosit.10. rata de activitate a fost de 42%.000 locuitori.5% din populaţie locuieşte în municipalităţi cu o densitate a populaţiei sub 150 persoane pe km2. Barbate. Agricultura este un sector predominant împreună cu construcţiile. rata de activitate a fost de 44%. administraţia publică şi apărarea (10%) agricultura (9. În 2001.2% din populaţie trăieşte la mai puţin de 45 minute de un centru urban cu o populaţie de cel puţin de 50.1.9% şi construcţiile – 10%). În pofida infrastructurii rutiere rele.3%). rata de ocupare rate de 40% şi cea de şomaj a fost de 35%. rata ocupării de 52% şi rata şomajului de 25%. Andaluzia. Andaluzia. 9.

Doi din trei locuitori trăiesc într-o municipalitate cu o densitate a populaţiei sub 150 locuitori pe km².789 locuiau în oraşul Guéret.2% au fost salariaţi. cu o populaţie în 2006 de 49.009) şi Limoges (cu o populaţie de 136.0% din ocuparea totală este în sectorul terţiar şi include multe locuri de muncă în sectorul public. rata de activitate în PdT a fost de 73%. Franţa Pays de Guéret (PdG) se află în apropierea jumătăţii de est a zonei de ocupare Guéret şi este o regiune de tip „PIB crescut – predominant rural – periferic”. Populaţia PdT a scăzut între 1962 şi 1999. Şomajul rural este scăzut.789 şi o suprafaţă de 1. care a contrabalansat sporul natural negativ (-0. pe când ocuparea în comerţ a crescut. Chiar şi aşa. PdT. Brive-la-Gaillarde (cu o populaţie de 50. Agricultura. Se estimează că 97% din teritoriu este rural şi nici un loc din PdG nu se află la o distanţă mai mică de 50 minute cu autoturismul de Limoges. este definită de RuralJobs ca „PIB crescut – predominant rural – accesibil”. populaţia îmbătrâneşte: aproape 27% din populaţie are peste 65 ani. în care doi din trei locuiau într-o aşezare cu o densitate sub 150 locuitori pe km² şi 13. datorită sporului migratoriu anual uşor pozitiv (+0. Până la 13% fac naveta în afara zonei de ocupare în oraşe apropiate.5%). în mod special în zonele rurale din jurul oraşului Tulle. populaţia îmbătrâneşte având în vedere că tinerii şi acum pleacă spre centre mai atractive.734 locuitori.576 în 1999 la 22. singurul ei oraş. Doar 2.4% au fost şomeri.010 (incluzând multe locuri de muncă în instituţiile autorităţii locale) se află în Tulle. are doar 15.71 în PdT. Patrucincimi din locurile de muncă plătite sunt în activităţi orientate spre nevoile gospodăriilor din zonă. Din populaţia de peste 15 ani 18. în 1996. Numărul locuitorilor de peste 15 ani ocupaţi a crescut de la 20.3% au avut profesii intermediare. 220 .locuieşte şi lucrează).598 în 2006.12. În total.540 persoane. rata de ocupare a fost de 68. în special datorită imigrării persoanelor vârstnice (grupul de vârstă de peste 65 ani însumează acum mai mult de 26% din populaţie). pe când populaţia mai tânără.253 km². Regiunea Limousin. a avut o populaţie de 37. Zonele cu populaţie îmbătrânită sunt concentrate în nordul PdG.1. faţă de 0. 9. Tulle (pentru care PdT este o zonă de recrutare).000 locuitori). industria şi construcţiile au scăzut din 1990. Are o suprafaţă de 938 km² şi.87.539) sunt aşezate în afara PdT. Din 1999.807 de locuri de muncă în PdT. populaţia urbană şi rurală s-a stabilizat după o perioadă de declin. Rata de motorizare în zonele rurale este mai mare decât în Tulle (715 faţă de 474 autoturisme pe 1. astfel mulţi lucrători fac naveta la Tulle. dar de atunci a existat o uşoară inversare în această tendinţă.6% au fost fermieri. 12. cum ar fi Brive-la-Gaillarde. 83. Din cele 21.6% şi 4. 13.1% au fost muncitori (gulere albastre) şi 11. având în vedere că mulţi şomeri se mută la oraşe să-şi găsească de lucru. Pays de Guéret. unde densitatea locurilor de muncă este de 1. activă locuieşte în zona Guéret sau în apropierea drumului principal N145.5%). În 2006.

4% au avut profesii intermediare.1% muncitori (gulere albastre) şi 11. în general.96.1. Totuşi. plus un procent important în comerţul cu amănuntul.2. Probleme demografice în zonele rurale 9. Numărul populaţiei ocupate de peste 15 ani a crescut uşor de la 16. Cercetarea de teren RuralJobs a dezvăluit complexităţile aflate în spatele acestei probleme. incluzând un procent mare de ocupare în sectorul public sector. rata de ocupare a fost de 65. În 2007.1.2. Densitatea populaţiei.3% au fost salariaţi. de obicei.196 locuitori pe km²). 40 în Pays de Tulle şi 39 în municipalitatea districtului Telsiai. 12. 60 în Karcag LLS. poate duce în mod eronat la o diagnoză deformată. Ultima cifră a scăzut (de la 7.În PdG. 78 în Subética. Doar 2. 1 80 în Litoral de la Janda. 40 în Pays de Guéret. dar principala caracteristică a acestor zone este eşecul de a reţine şi de a valorifica propriile resurse umane. 221 . 18.7% au fost agricultori. Diversitatea şi complexitatea zonelor pilot RuralJobs 9. 50 în Hajdúszoboszló. cu toate că afacerile din sectorul agricol reprezintă aproape o treime din toate afacerile din zona PdG. 82% din ocuparea totală este în sectorul terţiar.261 în 1999 la 16. un factor care poate induce în eroare Zonele rurale sunt caracterizate. densitatea în sine nu poate fi măsura absolută a atractivităţii unei zone. 9. unde locuiesc mai puţin de 150 locuitori pe km² 1.745 în 2006. Dintre persoanele cu vârsta peste 15 ani. o asemenea densitate poate creşte temporar datorită atracţiei sezonale legate în principal de sectorul turistic. dar în Guéret a fost de 1.8% au fost şomeri.2% şi 6. acesta fiind în mod evident un centru de ocupare pentru zonă. densitatea populaţiei a variat între 104 locuitori pe km² în ZA Pazardjik şi 26 locuitori pe km² în districtul Pasvalys. Totuşi.7%) din 1999. dar aceasta se datorează în parte faptului că lucrătorii mai tineri migrează spre oraşele mai mari pentru a găsi de lucru. Majoritatea zonelor pilot RuralJobs sunt dominate de zone cu o densitate scăzută a populaţiei. rata de activitate în 2006 a fost de 72%. prezentând relaţiile directe dintre densitatea populaţiei şi competitivate. 59 în Bistriţa-Năsăud County. printr-o densitatea scăzută a populaţiei care este considerată. Aproape 85% din forţa de muncă care trăieşte în PdG lucrează în PdG şi nu există destinaţii importante de navetă pentru lucru în afara PdG. în unele zone. Zonele pilot cele mai dens populate sunt ZNL Chelmsford şi Braintree (266 locuitori pe km² în 2001) şi Thames Gateway South Essex (1.2. Luată separat.1. Densitatea totală a locurilor de muncă în PdG a fost de 0.72. ca fiind o consecinţă a lipsei atractivităţii pentru antreprenoriat şi pentru crearea de locuri de muncă.

2. 222 . a „ambianţei plăcute” şi a modului de trai pe care poate asigura pensionarilor şi nu rezultatul competitivităţii economice capabilă să menţină şi să atragă noi locuri de muncă pentru a reţine populaţia tânără calificată. o zonă dezvoltată predominant rurală. În Pays de Tulle. Această scădere s-a oprit datorată parţial imigrării populaţiei de peste 65 de ani. doar 38. pe care o zonă le deţine. Rata şomajului în iunie 2010 a fost de 19%. migraţia şi structura populaţiei Mai mult decât creşterea naturală. în cazul Chelmsford şi Braintree densitatea mare a populaţiei nu ar trebui să ascundă faptul că doar 38% din populaţie trăieşte în zone rurale şi că nu este o zonă omogenă având în vedere că poate fi împărţită într-o parte mai prosperă de vest şi o regiune de coastă mai săracă de est (care este o zonă relativ slab populată şi cu o economie neperformantă). majoritatea pensio- 2 În Litoral de la Janda.Nu este surprinzător că aceste zone dens populate se află în apropierea unei capitale importante (ZNL Chelmsford şi Braintree se situează la aproximativ 35 minute de Londra şi Thames Gateway South Essex este situată la 70 kilometri est de la estul Londrei). având în vedere că de exemplu o emigrare a populaţiei de vârstă fertilă limitează creşterea naşterilor. 14% britanici şi 28% rata de şomaj în Barbate. Acestea sunt adevărate zone de navetă. 21% germani. 19% germani. 9.687 persoane locuiesc într-o zonă rurală. În timp ce multe motive ale migraţiei (emigraţiei şi imigraţiei) sunt legate de căutarea de oportunităţi mai mari de locuri de muncă şi condiţii mai bune de trai.1. dezvoltata şi însorita Litoral de la Janda. care în 2006 a însumat 26% din populaţie.0% britanici şi 18%.2. Schimbarea demografică. 13.095 locuitori (6%) dintr-o populaţie de 633. migraţia deţine cheia cauzelor schimbării din populaţie şi a factorilor şi tipurilor de atractivitate. 15% sunt britanici şi 15% italieni. aflată pe coasta mării. atrage mulţi cetăţeni din Germania şi Marea Britanie2. are un impact asupra sporului natural al populaţiei. majoritatea fiind legate de ocupare. Migraţia apare din mai multe motive. Imigrarea în zone rurale poate fi motivată prin valorile traiului dintr-un mediu rural. care în lipsa acestora este nevoită să plece. şi la rândul ei. Uşoara creştere de populaţie este mai ales consecinţa atractivităţii zonei. 23% britanici şi 29% rata şomajului în Vejer de la Frontera. rata şomajului în Conil de la Frontera. Precum vom prezenta în cele ce urmează în acest capitol. 22% din totalul de imigranţi ai comunei Tarifa sunt cetăţeni germani. Aceste cifre în alte commune ale zonei pilot sunt: 19% germani. În mod asemănător. populaţia a scăzut între 1962 şi 1999. ele conţin o diversitate de situaţii care nu contribuie sistemic la determinarea competivităţii unor zone. la o asemenea diversitate au contribuit o serie de factori socio-economici. Thames Gateway South Essex este o zonă predominant urbană. doar pentru simplul fapt că în aceste zone există o imigrare.

nu este o zonă atractivă doar pentru pensionari5. dar în acelaşi timp nu poate asigura ocuparea forţei de muncă tinere care pleacă spre zone mai prospere. situată în apropierea unui centru de ocupare şi creştere accesibilă. 27% (o populaţie de 735 dintr-un total de 2. 4 Populaţia zonelor rurale şi urbane a crescut cu 6% şi 5% în perioada 2001-2007. pensionarii nu se reîntorc la ţară pentru a beneficia de o ambianţă plăcută. 3 Reîntoarcerea celor de vârstă activă şi a pensionarilor în zonele rurale poate fi motivată şi prin valoarea pe care o are agricultura ca un furnizor de ocupare şi prin calitatea solului care.738 de imigranţi). a utilităţilor (canalizare. 30. unde s-a văzut o creştere demografică4. apă curentă. în multe cazuri. grupul cel mai numeros de imigranţi este format din cetăţeni români. Într-adevăr. este considerată ca fiind foarte prielnică agriculturii. motivată de costuri relativ scăzute şi un mod de trai mai bun. În Lucena.0% din totalul imigranţilor (o populaţie de 39 dintr-un total de 124 imigranţi) în iunie 2010. motivele tind să fie legate de existenţa sau apropierea de oportunităţi de ocupare. nivelul de trai în aceste zone fiind mai degrabă scăzut. de exemplu în Pazardjik Oblast. sau chiar sărăcie. predominant rurală şi periferică a cărei economie bazată pe agricultură necesită forţă de muncă ieftină şi necalificată. aceste cifre sunt de 45% (din care 77% bărbaţi) (o populaţie de 24 dintr-un total de 47 imigranţi). 6 Potrivit estimărilor primăriei din Feldru. Când migraţia în zonele rurale. dar nu pentru aceleaşi motive ca în zonele dezvoltate. duce mai degrabă la excludere socială. Chelmsford şi Braintree. ea a devenit o zonă de locuire pentru populaţia activă care o găseşte mai accesibilă şi consideră că este mai bine să trăieşti într-o ambianţă rurală plăcută. De exemplu. Această migraţie spre zonele rurale este motivată de nevoia unei surse complementare de venit din agricultura de subzistenţă. În Almedinilla.0% din populaţia activă din comună lucrează în străinătate. În Doña Mencía. aceasta nu este limitată la populaţia vârstnică. 5 De fapt procentul persoanelor de peste 65 ani a crescut cu 22% în zonele rurale şi 17% în oraşe în aceeaşi perioadă. datorită lipsei infrastructurii.nari care s-au aşezat în această zonă rurală. această mişcare nu este neapărat însoţită de o îmbunătăţire semnificativă a calităţii vieţii. În cazul în care migraţia afectează o populaţie activă mai tânără. apare într-o zonă rurală dezvoltată. Existenţa oportunităţilor de ocupare este o altă cauză a emigrării tinerilor din România6 la Subética. care le oferă posibilitatea să lucreze chiar şi de acasă. care reprezintă 30. 223 . Imigrarea pensionarilor este menţionată şi în zonele rurale în dezvoltare. o zonă rurală intermediară dezvoltată. o zonă dezvoltată. electricitate) şi a centrelor sociale şi medicale. suplimentând astfel pensiile mici pe care aceşti pensionari le primesc de la stat. În majoritatea zonelor rurale în dezvoltare. în cazul în care motivul plecării din urban spre rural este cel de a găsi condiţii de locuit şi un trai mai ieftin3.

referitoare la asigurarea de resurse naturale. trebuie menţionat faptul că structura de gen a migranţilor a evoluat din anii ‘90 când exista o cerere mai mare pentru forţă de muncă în construcţii. datorită responsabilităţilor din gospodărie. datorită crizei economice şi financiare actuale.2. infrastructura de transport şi comunicaţii Dezvoltarea infrastructurii de transport şi a tehnologiei informaţiilor a făcut posibilă fluxul de persoane şi de resurse. nu reuşeşte să păstreze propria-i forţă de muncă tânără şi calificată care este nevoită să migreze spre zone urbane. unde mobilitatea este mai scăzută. Influxul de populaţie nu generează neapărat creştere demografică. sunt analizate în secţiunile viitoare. care a fost „condusă” în absenţa bărbatului de soţie sau de mamă. În ultimii cinci ani s-a schimbat oferta de locuri de muncă spre sectorul serviciilor sociale. Secţiunile anterioare au exemplificat o parte din legăturile dintre zonele rurale şi urbane. nu s-a prea semnalat o creştere naturală semnificativă în zonele pilot RuralJobs. în special cele legate de fenomenul demografic şi mişcarea resurselor umane. femeile. Alte interacţiuni. a contribuit la menţinerea populaţiei active în aşezările lor. Accesibilitate. sunt considerate că nu pot face naveta sau migra. astfel îngroşând numărul celor fără ocupaţie. În unele zone rurale. Majoritatea zonelor pilot RuralJobs sunt îmbătrânite şi au o populaţie în scădere. Interacţiunea dintre rural şi urban şi impactul pieţelor Înţelegerea interacţiunii dintre zonele rurale şi urbane este decisivă în realizarea unei dezvoltări teritoriale coezive. aceştia şi-au lăsat acasă familia. 8 De exemplu. Referitor la migraţia internaţională a populaţiei active din judeţul BistriţaNăsăud. 9. avantajând mai degrabă urbanul decât 7 Unul dintre efectele cele mai importante ale crizei economice pentru municipalitatea Telšiai a fost reîntoarcerea în rural a aproape 60% din populaţia locală care cu câţiva ani în urmă a plecat la oraş sau în străinătate.Totuşi. mulţi emigranţi s-au întors acasă7.2. respectiv Thames Gateway South Essex. 224 . în Karcag LLS. mai ales datorită plecării substanţiale a populaţiei active. cauzând emigrarea mai degrabă a bărbaţilor.1. în special care au copii. Aceste legături susţin ipoteza că zonele rurale nu pot fi tratate ca zone izolate fără a ne referi la dimensiunea spaţială care determină situaţia lor socio-economică.2. astfel în prezent în regiunile UE dezvoltate lucrează mai multe persoane de sex feminin (ca femei de serviciu sau îngrijitoare în familii cu persoane vârstnice sau cu nevoi speciale). Totuşi este important de menţionat faptul că. 9. capital şi servicii.2. Cu excepţia zonelor foarte competitive Chelmsford şi Braintree. posibilitatea de a-şi încropi un trai din economia nedeclarată şi/sau lipsa opţiunilor de migraţie care afectează mai ales femeile8. Subética. caracterizată de o economie bazată pe forţă de muncă slab calificată.

problema prioritară este dezvoltarea Internetului de bandă largă ca instrument crucial de comunicare pentru a menţine competitivitatea într-o piaţă globalizată. Competitivitatea depinde de strategiile elaborate pentru accesarea pieţelor. 9. În pofida unei dezvoltări semnificative TI şi a potenţialurilor platformelor software în unele zone (de exemplu Pasvalys şi Telšiai). În opinia unor experţi aceasta ar fi o sursă valoroasă a economei de scală în zonele rurale unde comerţul cu amănuntul este scump. Nivelul şi calitatea infrastructurii şi tehnologiei sunt esenţiale pentru accesarea pieţelor şi mobilitarea lucrătorilor şi are un impact asupra competitivităţii unei zone. majoritatea bunurilor şi serviciilor din zonele rurale îşi pierd avantajul lor relativ. în special pentru cele periferice. care la rândul ei îi influenţează abilitatea de a aduna fonduri pentru dezvoltarea unei asemenea infrastructuri. chiar dacă în coasta relativ izolată a Chelmsford şi Braintree scopul principal este îmbunătăţirea accesibilităţii. cererea de produse alimentare de calitate – sunt vitale pentru extinderea pieţelor din zonele rurale. şi de modul în care factorii de decizie locali reuşesc să folosească în mod optim propriile resurse. PIB-ul pe locuitor variază între 2. Piaţa este locul în care se petrec aceste schimburi şi competiţia le dinamizează. în consecinţă. creşterii şi competitivităţii zonelor rurale în dezvoltare. În acelaşi timp în zonele rurale cele mai dezvoltate.800 Euro10 în Pazardjik. 9 Un drum care leagă capitalele Vilnius (Lituania) şi Riga (Latvia) trece prin municipalitatea districtuală Pasvalys.3. cum ar fi Chelmsford şi Braintree. PIB-ul pe locuitor măsoară competitivitatea economică a unei regiuni şi reflectă situaţia ocupării într-o anumită zonă.100 Euro în Essex. 10 PIB la preţul curent al pieţei la nivel NUTS3 din 2007. Într-o piaţă globalizată şi competitivă. când datorită crizei economice şi financiare a scăzut puterea de cumpărare a consumatorilor şi. dar reţeaua de transport public este slab dezvoltată. Problemele pieţei Zonele pilot RuralJobs sunt amplasate în zone NUTS3 foarte variate. În zonele rurale. De asemenea.2. de exemplu în sectorul agroalimentar sau turistic. 225 . Strategiile eficiente de marketing – în special acum.03. de asemenea.ruralul. respectiv Thames Gateway South Essex. Această rută de transport generează mai multe oportunităţi de activităţi economice şi diversificare în ocupare. UK. calitatea proastă a reţelelor de transport şi infrastructură9 sunt principalele obstacole în calea atractivităţii. accesibilitatea scăzută este impedimentul cheie al creşterii zonelor rurale în dezvoltare. sursă: Eurostat (05.2010). care le-ar putea face competitive. competitivitatea depinde. Într-adevăr. dacă nu au o valoare asociată. Bulgaria şi 28. demonstrează cum poate o zonă să-şi administreze capitalul teritorial şi să atragă resurse exogene pentru a genera bunăstare din resursele proprii.

Într-adevăr. 9. Problematica ocupării în zonele rurale De-a lungul timpului ratele de ocupare în zonele rurale au fost mai scăzute decât în cele urbane şi au existat mai puţine oportunităţi de locuri de muncă. inclusiv din zonele cele mai periferice. de exemplu. trebuie să amintim lipsa infrastructurii de bază (apa curentă. Cu toate că nu sunt legate în mod specific de interacţiunea rural-urban. zonele rurale ale căror pieţe se limitează la populaţiile din vecinătate. în cazuri extreme. noi modele de consum şi modalităţile de accesare ale pieţelor. majoritatea zonelor pilot suferă de lipsa unor instrumente de prognoză care le-ar fi putut furniza informaţii adecvate nu doar despre resursele locale. sau pur şi simplu nu pot să şi le permită. 9. Problemele sociale Problemele sociale în zonele rurale depind în mare măsură de relaţiile dintre zonele rurale şi urbane în privinţa furnizării de servicii sociale. dar. însă. canalizarea şi ocazional chiar şi electricitatea) în unele zone rurale (menţionat. În multe zone rurale dezvoltate. prin urmare modul în care abordarea pieţei este integrată într-o strategie teritorială rural-urbană prezintă importanţă majoră pentru dezvoltarea zonelor rurale. În plus. sau dificultatea de a le accesa pot stimula emigrarea populaţiei şi. În zonele rurale periferice cu un PIB scăzut lipsa unei asemenea infrastructuri şi servicii. Cum întreprinderile mici de obicei au mai puţine rezerve şi sunt mai puţin flexibile decât cele 226 .3.Majoritatea pieţelor sunt situate în zone urbane. precum şi modelul de consum şi puterea de cumpărare al populaţiei sunt esenţiale pentru creşterea economică a zonelor rurale. Criza financiară şi economică recentă adaugă o presiune asupra serviciilor de asistenţă în zonele rurale. în cazul judeţului Bistriţa-Năsăud din România).4. Nivelul de dezvoltare al pieţelor vecine şi regionale. educaţionale şi de îngrijire. ca de altfel şi coeziunea teritorială. prosperă afacerile care vizează nevoile specifice de asistenţă socială şi medicală a populaţiei vârstnice. au un potenţial scăzut de creştere. Această situaţie a fost îngreunată de actuala criză economică şi financiară. Încercările pentru raţionalizarea resurselor au îndemnat multe autorităţi publice să centralizeze serviciile de asistenţă socială şi infrastructura educaţională în oraşe mari sau în aşezări mai importante. în ultima vreme. Aceasta apare mai ales în zonele în dezvoltare care sunt mai marginalizate şi au mai mulţi localnici în vârstă cu pensii mici.2. Aceste servicii sunt menite să satisfacă nevoile populaţiei rurale. care nu apreciază bunurile şi serviciile produse local. Accesibilitatea este vitală pentru expansiunea pieţei. a început să îi afecteze şi pe cei care locuiesc în zone rurale mai dezvoltate. îi deprivează persoanele care nu pot migra. dar şi despre tendinţele pieţelor.

ceea ce obligă femeile să muncească aproape de casă. dacă este vorba de un influx al populaţiei vârstnice în căutarea unei pensionări în rural. agricultura poate fi caracterizată ca „semi-subzistentă”. lucrătorii pe cont propriu reprezintă 73% din populaţia rurală ocupată. Ca un rezultat. decât în zonele urbane. 12 În Bistriţa-Năsăud. respectiv 0. cifrele de şomaj sunt distorsionate datorită numărului mare de lucrători pe cont propriu. În unele zone rurale. comparaţiile rural-urban pot fi făcute între populaţii cu caracteristici foarte diferite. o recesiune tinde să afecteze într-o măsură mai mare întreprinderile mici şi mijlocii (IMM). În zonele rurale dezvoltate sectorul terţiar tinde să fie mai puternic. mai ales în sectorul agricol12. Participarea lor în piaţa rurală a muncii tinde să fie mai scăzută. În societăţile mai tradiţionale şi/sau cu PIB scăzut oportunităţile de navetă pentru femei pot fi limitate de lipsa serviciilor de îngrijire pentru copii şi vârstnici. O dificultate constă în efectul migraţiei. 227 . totuşi ei prezintă un grad ridicat de „subocupare” sau „şomaj deghizat”.43 în rural. cum ar fi Pazardjik. indiferent de direcţia ei. Comparaţia dintre ratele de şomaj din urban şi rural este îngreunată de mulţi factori. Cum majoritatea întreprinderilor rurale sunt IMM-uri. sunt mai puţine locuri de muncă pe persoană activă (densitatea locurilor de muncă în 2007 a fost 0. Pe de altă parte serveşte ca tampon pentru sărăcia datorată lipsei locurilor de muncă salariate şi a pensiilor mici sau inexistente. În unele zone în dezvoltare. care nu sunt înregistraţi drept şomeri. oportunităţile de ocupare pentru femei în zonele rurale în dezvoltare sunt cel mai adesea în sectorul agricol sau în industria prelucrătoare. 11 În zonele rurale din ZNL Chelmsford şi Braintree. În afară de câteva excepţii. Naveta în zonele urbane apropiate este o soluţie pentru locuitorii rurali în căutare de lucru şi reduce rata şomajului rural11. unde femeile au mai multe oportunităţi de ocupare locală în administraţia publică decât bărbaţii. această activitate este greu de măsurat şi nu este probabil să genereze creştere economică substanţială.mari. oferind lucru mai puţin dependent de munca fizică şi deseori mult mai flexibil în ceea ce priveşte orele de lucru – cu toate că salariile de obicei nu sunt mari. Însă aceasta se poate realiza doar în acele zone care sunt mai apropiate de oraşe astfel să poată face naveta zilnic. Nefiind orientată spre piaţă.74 în urban) şi această diferenţă este distorsionată în datele de ocupare de navetism: 70% din lucrătorii rurali fac navetă la distanţe de peste 5 kilometri şi 12. şi asigură o ocupaţie. ocuparea în zonele rurale e posibil să fie afectată mai mult. şi/ sau un flux al populaţiei tinere care pleacă pentru a căuta de lucru şi un mod de trai diferit.6% fac naveta la peste 40 kilometri. deşi chiar şi în zone mai prospere transportul public slab şi costurile ridicate pentru transporturile alternative pot limita serios potenţialul.

3. locurile de muncă nedeclarate au fost plătite cu 30-40% peste cifrele oficiale.Activităţile economice nedeclarate. Commission for Rural Communities. Dintre zonele pilot studiate. Deficitul de resurse umane specializate sau calificate se datorează lipsei serviciilor de formare care să răspundă nevoilor specifice ale afacerilor locale şi creşterii teritoriale. datorită colapsului de pe piaţa imobiliară. Printre cauzele evidenţiate în focus-grupuri putem găsi lipsa structurilor de educaţie şi formare. UK. de obicei ne întâlnim cu situaţia inversă. experţii din Pasvalys şi Telšiai au subliniat faptul că. care a ademenit mulţi tineri să renunţe la şcoală. Cu toate că în condiţiile unui PIB înalt. 14 Commission for Rural Communities (2010) The State of the Countryside 2010. să îndepărteze afacerile potenţiale şi să submineze perspectivele de creştere. Cheltenham. să plece în zone urbanizate. De altfel.gov. nivelul educaţional al tinerilor de la sate poate fi mai înalt decât media14. în pofida consolidării activităţilor agricole datorită aplicării 13 În Pazardjik. şi în special tinerii care doresc să-şi continue studiile. Dacă asemenea activităţi sunt derulate de persoane înregistrate ca şomeri.uk/files/sotc/ sotc2010. Subética şi Litoral de la Janda din Andaluzia au fost afectate în mod deosebit de grav. şi acum suferă de efectele negative având în vedere că. În majoritatea zonelor rurale. în unele ţări rata înaltă de creştere în ultimii ani a dus la dezvoltarea unui sector de construcţii cu locuri de muncă de calificare joasă bine plătite. 9. Distanţa mare de şcoli în unele zone şi lipsa motivaţiei generate de neatractivitatea ofertei de lucru în zonele rurale poate de asemenea contribui la un nivel înalt de abandon şcolar în zonele rurale.pdf [accesat 03-09-10] 228 . fie ea dezvoltată sau în dezvoltare. care deseori pot genera venituri mai mari decât cele declarate13. Disponibilitatea forţei de muncă Piaţa muncii în zonele rurale este caracterizată de o discordanţă mai mare dintre oferta şi cererea de forţă de muncă decât cea din zonele urbane. în 2007. contrabalansând efectul „şomajului ascuns” menţionat mai sus şi deformând interpretările datelor oficiale. http://ruralcommunities. apar datorită disfuncţiilor din economia locală şi din mediul de afaceri. Generaţiile mai tinere în familiile de agricultori sunt din ce în ce mai ezitanţi în preluarea afacerii de la părinţii lor în vârstă. rezultatul constă în „ocupare ascunsă”. lipsa conştientizării importanţei educaţiei continue de către angajatori şi angajaţi este un alt factor care duce la slaba calificare a forţei de muncă.1. 73. p. Astfel. Acesta poate la rândul ei să limiteze potenţialul pentru formare. Lipsa structurilor adecvate de educaţie şi formare poate îndemna familiile tinere. rata înaltă de abandon şcolar şi scheme de formare prost direcţionate. în sectorul de construcţii s-a înregistrat un nivel foarte înalt de şomaj.

adică „a fi fermier nu este la modă”. în primul rând. Grupurile de Acţiune Locală contribuie în mod treptat la diminuarea discrepanţelor dintre nevoile zonelor rurale şi strategiile regionale ample.2. de asemenea. În acest context. şi în al doilea rând. 9. Problemele antreprenoriale şi de administrare în zonele rurale Antreprenorii rurali adesea duc lipsă de anumite competenţe manageriale. în vederea împărtăşirii cunoştinţelor şi a experienţelor. Efecte similare se observă şi în alte zone. prin Grupurile de Acţiune Locală.PAC-ului. cum este şi în cazul zonelor dezvoltate. au dezvoltat scheme de prognozare care fac posibilă culgerea de date asupra resurselor şi nevoilor teritoriilor şi transformarea lor în proiecte concrete de dezvoltare locală. lucrând prin Grupuri de Acţiune Locală. 229 . cum ar fi cele legate de comunicaţiile prin tehnologie nouă. datorită numărului relativ mic de ore de lucru la şcoală care face posibilă să aibă mai mult timp liber pentru alte activităţi. Abordările de jos în sus şi de lucru în reţea favorizate de viziunea LEADER. În această zonă rurală. dar convergente. Subética şi Litoral de la Janda şi. au facilitat. Dispersia resurselor şi lipsa coordonării dintre administraţiile şi instituţiile regionale şi naţionale. pe măsură ce extinderea rapidă a mijloacelor de comunicaţie în zonele periferice face posibilă ca tinerii. lipsesc abordările teritoriale cuprinzătoare care iau în considerare nevoile imediate ale zonelor rurale în timp ce au în vedere perspectivele lor viitoare. Experţii din municipalitatea Pasvalys subliniează nevoia consolidării conducerii locale ca şi factor important al dezvoltării comunităţilor locale. Trebuie dezvoltată o cultură a monitorizării şi responsabilizării printre autorităţile locale şi regionale. cum ar fi Subética şi Litoral de la Janda. constituie obstacole importante ale dezvoltării în zonele rurale. analize de perspectivă şi promovare teritorială. Chiar şi aşa. aptitudini de manager. integrându-le într-o perspectivă regională mai largă a pieţei. ocuparea pe cont propriu în agricultură nu este un „loc de muncă de vis” în Lituania. participarea comună a actorilor locali în dezvoltarea propriului lor teritoriu prin proiecte locale.3. în zonele rurale în dezvoltare. să afle despre plăcerile (aparente) ale modului de trai urban. Experţii în dezvoltata Pays de Guéret au pledat pentru dezvoltarea instrumentelor de prognoză şi formarea unor aptitudini antreprenoriale. de asemenea. merită menţionată cooperarea activă dintre Oficiul de Muncă din Telšiai şi parteneri din alte regiuni. Învăţarea participativă prin schimburi de experienţe la nivel UE dintre diverşi factori de decizie locali poate avea o contribuţie importantă la creşterea instituţională. dezvoltate sau nu. profesorii locali sunt sursa cea mai bună a conducerii locale. În majoritatea zonelor rurale conducerea este deficitară în raport cu dezvoltarea de strategii şi crearea de sinergii. să călătorească ieftin şi fără riscuri în căutarea unor asemenea moduri de trai. Câteva zone rurale.

În dezvoltata Pays de Tulle personalităţile politice de talie naţională. de o reţea bogată şi diversificată de asociaţii. Tendinţa spre asemenea medii a crescut în multe zone datorită crizei economice globale. originare din zonă. în zonele rurale convergente şi în dezvoltare s-a observat că la originea slabei colaborări şi şi ineficienţei parteneriatelor dintre actorii locali stă lipsa de încredere. criză care a dus la reforme fiscale şi administrative crunte. reîntoarcerea din străinătate a câtorva migranţi cu noi experienţe de muncă şi profesionale aduce noi competenţe şi o cultură antreprenorială nouă în economia locală. Totodată. pentru a compensa ratele mai înalte de risc pe care le pun instuţiile financiare pe investiţii în zonele rurale. fermierii şi antreprenorii la întocmirea şi depunerea unei propuneri de proiect. în special dacă este combinată cu un control slab al subvenţiilor agricole şi de altă natură. crucială pentru dinamismul local. În toate zonele rurale este necesară colaborarea dintre întreprinderi şi instituţiile de educaţie şi formare pentru a construi o comunitate de afaceri şi o sinergie intersectorială. s-au implicat activ în dezvoltarea teritoriului prin atragerea unor grupuri importante de întreprinderi. În zonele rurale în dezvoltare. în timp ce oficial acestea dau faliment. de asemenea.Majoritatea experţilor din zonele rurale în dezvoltare menţionează complexitatea reglementărilor de finanţare UE şi dificultatea cu care se confruntă autorităţile locale. Experţii din unele zone pilot consideră că o dependenţă mare de subvenţii şi lipsa unei motivaţii şi iniţiative a populaţiei sunt cauze ale numărului mic de antreprenori. Există o diferenţă semnificativă între afacerile care deţin terenuri. Focus-grupurile din municipalitatea Pasvalys au făcut o recomandare referitoare la consolidarea susţinerii financiare publice pentru investiţii în afacerile locale. Un mediu de afaceri „neprietenos” (cu obstacole administrative. unde abilitatea de a garanta cu proprietatea în cazul luării unor împrumuturi le face mai atractive pentru cei care le acordă aceste împrumuturi şi cele care încearcă să înceaptă sau să menţină o afacere cu resurse limitate. legale şi financiare exagerate) contribuie la subdezvoltarea economică. până în momentul actual. majoritatea acestora a investit în casele lor şi doar puţini au început mici afaceri (ca o spălătorie de maşini sau un magazin). Una dintre consecinţele unor asemenea reforme este trecerea în economia din umbră a multor IMM-uri din zonele cele mai afectate. Dar. Cultura socială a zonei Pays de Tulle este împânzită. şi ca populaţia cu resurse financiare limitate să-şi poată încropi o afacere. precum şi la schimbări în veniturile şi cheltuielile bugetare. în pofida existenţei unui ataşament puternic faţă de teritoriu. Acest fenomen poate avea efecte negative asupra capacităţii financiare a administraţiei locale. la strângerea de fonduri. 230 . adică la administrarea proiectelor economice şi de dezvoltare locală.

3.9. Se prognozează o trecere continuă de la sectorul primar (în special agricultura) şi industriile prelucrătoare tradiţionale spre serviciile şi sectoarele bazate pe cunoaştere intensivă.2% din populaţia rurală ocupată lucrează şi acum în agricultură. există semne clare că această situaţie este în schimbare.5% la 5. Referitor la nevoile de înlocuire. este necesară creşterea abilităţilor parţial din cauza apariţiei unor locuri de muncă care necesită calificare înaltă. E posibil ca locurile de muncă care necesită calificări medii să crească cu aproape patru milioane.8% din populaţie lucra în sectorul servicii. şi în industrie şi construcţii de la 22. totuşi există o imagine care asociează predominant ocuparea rurală cu agricultura. Cu toate că în multe state membre noi şi vechi ocuparea în agricultură şi industrie este şi acum relativ mare. în jur de 18 milioane vor fi pentru locuri de muncă unde se cere o calificare scăzută sau nu se cere nici o calificare. Schimbărilor aşteptate în numărul de locuri de muncă li se adaugă schimbările anticipate în cererea pentru capacităţi.2% (ZNL Chelmsford şi Braintree) până la 12.3. această viziune se confirmă în judeţul Bistriţa-Năsăud prin faptul că datorită agriculturii de semi-subzistenţă.9% la 21. nu putem defini nici „ocuparea rurală”. în jur de 21 de milioane vor fi pentru locuri de muncă care necesită calificare înaltă şi 34 milioane vor fi pentru cele cu calificare medie (Cedefop. şi parţial din cauza dezvoltării actualelor locuri de muncă. 2010). 2010).3%.1%.. Se aşteaptă crearea unui număr de 7 milioane de locuri de muncă suplimentare în UE-27 între 2010 şi 2020. În contradicţie. Dar procentul celor care lucrează în agricultură şi silvicultură în zonele pilot UE-25 variază de la 1. va exista un număr important de noi locuri de muncă având în vedere că majoritatea persoanelor care dispar de pe piaţa muncii vor trebui înlocuite. Noi surse de ocupare rurală în Uniunea Europeană Cedefop (2010) a realizat o predicţie a tendinţelor de ocupare din UE post-criză pe termen mediu (până în 2020) în contextul cererii de abilităţi. Conform acestor tendinţe. 231 . Referitor la zonele pilot RuralJobs. În deceniul viitor se aşteaptă ca ponderea totală a locurilor de muncă din sectorul primar şi serviciile publice să scadă de la 6. Numărul total al locurilor de muncă unde lucrează persoane cu o calificare înaltă se prognozează să crească cu aproape 16 milioane în următorii zece ani. Chiar şi în ultima zonă pilot 58. „Cererea totală de înlocuire” între 2010 şi 2020 este estimată la 73 milioane (Cedefop. în timp ce numărul de locuri de muncă pentru persoane cu calificare joasă sau fără calificare se aşteaptă să scadă cu aproape 12 milioane.6% (SLM Hajdúszoboszló). se aşteaptă să crească ponderea locurilor de muncă în sectorul de servicii de la 70. 2006). Cum nu există o definiţie acceptată a „ruralului”. Dar chiar în acele zone unde e posibil ca să scadă nivelul de ocupare. În pofida unor dovezi clare (de exemplu Copus et al. 73.7% la aproape 74%.

9. Deficienţa acestei abordări constă în inflexibitatea ei. cum ar fi cele dintre reţelele de distribuţie agroalimentare şi turistice.În această lucrare definirea preferată a „ocupării rurale” este „orice activitate aducătoare de venit desfăşurată de o persoană. Un exemplu pentru un nou produs nealimentar în Thames Gateway South Essex 232 . Definiţia se referă şi la lucrătorii care trăiesc şi lucrează în zonele rurale. numită şi CAEN. care are loc într-o zonă rurală”. câţiva lucrători în ferme din Essex (Marea Britanie) care nu-şi pot permite o casă scumpă în rural locuiesc în locuinţe sociale din oraşe. de la care se dorea „să identifice tendinţele de pe piaţa forţei de muncă. O asemenea abordare corespunde termenilor de referinţă din cercetarea RuralJobs. Informaţiile din zonele pilot RuralJobs referitoare la noi surse de ocupare rurală sunt prezentate în cadrul Clasificării Statistice ale Activităţilor Economice din Comunitatea Europeană. şi. silviculturii (A) şi pescuitului (B). În primul rând. chiar dacă locul lor de muncă este situat în urban. dar. 2008). dar acest aspect a fost mai puţin analizat în actuala lucrare. agricultura va fi bazată din ce în ce mai mult pe cunoaştere.1. în al doilea rând. adică cele considerate că promovează o alimentaţie sănătoasă sau previn îmbolnăvirile pe lângă funcţia de bază a asigurării de nutritive (Anon. Cu toate acestea. datorită adoptării continue a tehnologiei de producţie.3. unde echipamentul controlat de calculatoare ia locul unor îndatoriri intense ca şi culesul. Declinul net al locurilor de muncă din ferme este semnalat în toate zonele pilot şi se aşteaptă ca ea să continue. vânat şi pescuit Această temă include sectoarele CAEN ale agriculturii. Cu toate că individul ar trebui să locuiască în rural. din cauza creşterii de cereri mai sofisticate ale consumatorilor. Cea din urmă include producerea de ingrediente pentru alimente funcţionale. acesta nu se întâmplă întotdeauna. care este un sistem de clasificare standardizat al industriei europene (EC. Această definiţie include atât salariaţii cât şi pe cei care lucrează pe cont propriu şi toate sectoarele economiei. în cadrul acestei tendinţe. prin această abordare sunt incluse toate sectoarele economiei. De exemplu. O definiţie alternativă a „ocupării rurale” poate fi „orice activitate aducătoare de venit desfăşurată de o persoană care locuieşte într-o zonă rurală”. 1996). s-au observat şi mai multe aspecte pozitive. având în vedere că reţelele de distribuţie sunt la fel de importante ca sectoarele individuale şi sinergiile. Din cel puţin două motive. demografice şi economice în zonele rurale din UE-27 şi potenţialul pentru noi surse de ocupare în afara activităţilor tradiţionale din sectorul primar şi secundar”.3. Agricultură. Cele 31 de sectoare din sistemul de clasificare pot fi grupate în şase sectoare prezentate mai jos. de exemplu în horticultură. Fieldsend. 2005. Aceasta include oportunităţile de ocupare pentru populaţia rurală care implică navetă sau migraţie. ar putea fi de asemenea importante.

fuziunea fermelor mari ar putea crea câteva oportunităţi de locuri de muncă pentru muncitorii agricoli.este cânepa care este folosită în industria de maşini. datorită capitalizării lor mai slabe şi a problemelor structurale. 2009b). 2007). Acestea pot include diversificarea produselor. cum ar fi cerealele. dar agricultura în UE va continua să se concentreze mai ales pe producerea de mărfuri. relativ bogate. În Pays de Tulle. Astfel. Implementarea ar putea fi încurajată prin programul Leader (Lukesch. Aceasta poate fi o producţie cu o valoare adăugată semnificativă care poate susţine mai multe locuri de muncă. 35% din producători în cazul acesta). în numele comisarului UE Fischer Boel. În noile state membre cererea. cum ar fi Budapesta este în mod evident un avantaj.. sofisticate (adică una care să asocieze valoare la produsele locale). Această tendinţă este statornicită în zonele pilot din Marea Britanie şi Franţa. a fost recomandată pentru zonele pilot din toate cele patru state membre noi (în ZA Pazardjik şi Bistriţa-Năsăud prin nefolosirea generală a pesticidelor şi fertilizatorilor artificiale pe fermele mici. a specificat patru „ameninţări noi” după evaluarea PAC: (a) lupta împotriva şi adaptarea la schimbările de climă. 2010) şi se observă faptul că naţiunile dezvoltate 233 . ca şi în mai multe zone pilot din NSM (incluzând SLM Karcag. posibil asociată cu reţele mici de distribuţie. Are un potenţial de a susţine crearea de locuri de muncă. capre şi bovine). 2003). incluzând fragmentarea proprietăţii funciare (Vizvári şi Bacsi. este mult mai limitată (Fieldsend. Majoritatea fermelor din noile state member nu pot să exploateze la fel de bine oportunităţile descrise mai sus. dar există oportunităţi pentru o „valoare adăugată” mai mare în producţie. 2008). în prezent. Agricultura actualmente foloseşte cam 70% din totalul de apă (UNESCO. şi (d) protejarea biodiversităţii. citat de RAE. (b) o administrare mai bună a apei. Producţia organică. În Pays de Tulle şi Pays de Guéret. şi s-a menţionat în Pays de Tulle (unde creşte cererea pentru produsele locale). Proximitatea unei pieţe urbane mari. cu toate că câteva proiecte „pentru agricultura susţinută de comunitate” funcţionează cel puţin din ultima parte a anilor ’90 (Hayes şi Milánkovics. În UE-15 acest potenţial ne-a fost semnalat ca existând pe scară largă (van der Ploeg et al. tutun şi în produse de ulei etilic în ZA Pazardjik şi zootehnie în zonele muntoase. 2001). Naesager (2008). (c) folosirea optimă a energiei regenerabile. ZA Pazardjik şi judeţul Bistriţa-Năsăud) s-a identificat existenţa unui potenţial pentru producţie crescută de fructe şi legume. cel puţin o parte din „cererea de transfer” pentru fermierii în vârstă care ies din afacere va trebui să fie asigurată de noi-veniţi cu spirit inovativ. de exemplu în viticultură. plantele medicinale şi viile au fost menţionate în judeţul Bistriţa-Năsăud. Fermele zootehnice (cum ar fi oi. Cercetarea RuralJobs a descris oportunităţile unor noi surse de ocupare rurală legate de toate cele patru puncte. Goodman (2004) subliniează că această dezvoltare rurală bazată pe agricultură este de o „intensitate temporală şi spaţială neuniformă”.

(2008) subliniază importanţa potenţială a cunoaşterii şi a sistemelor de inovare locale (cunoştinţele ţărăneşti sau indigene). Există o nevoie tehnologică mai largă pentru îmbunătăţirea eficienţei folosirii apei (rata biomasă:apă) în agricultură. în mod sigur. tind să fie amplasate în centre urbane şi desigur „gruparea” fizică a afacerilor agricole nu este posibilă. în câteva ţări cu un venit mai mare peste 50% din consum este din fructe şi legume procesate. în formele diferite ale acesteia. Cu toate că mai mult de 95% din producţia globală de fructe şi legume este consumat local (EC. În timp ce într-o regiune din Marea Britanie cum este Essex. serviciile locale de consultanţă pentru micile ferme familiale sunt considerate ca fiind o oportunitate pentru crearea de locuri de muncă rurale. Terenurile abandonate în ZA Pazardjik sunt estimate ca fiind 25-30% din totalul de teren agricol şi o mare parte din acest pământ este foarte productiv. fructele de pădure şi ciupercile ar putea face parte dintr-o strategie turistică regională. de exemplu în sistemul extensiv de irigare din ZA Pazardjik. prin folosirea de biocombustibili produşi local. poate fi sesizat 234 . Sonnino et al. despre impactul posibil asupra preţurilor de alimente. Pentru a asigura o cotă mai mare de piaţă este nevoie de o abordare inovativă (cultivarea de soiuri noi sau de mai bună calitate). se estimează că industria de biomasă ar putea crea în jur de 200. care acum este neprofitabil. Centrele de inovaţii. în special prin produse agricole care conţin multă apă. 2007). Ideea dezvoltată mai sus se ocupă doar de un singur aspect al „noii provocări” în o mai bună administrare a apei. cu toate că sunt discuţii despre compoziţia de carbon a producţiei de biomasă. produsele locale. aşa cum au demonstrat şi producătorii de fructe şi legume din Noua Zelandă ale căror exporturi au crescut de la 115 milioane de NZD (dolari neo-zelandezi) în 1980 la 2.6 miliarde de NZD în 2007 (NZTE. Astfel. cum sunt universităţile. Trebuie stimulate abordările alternative ale transferului tehnologic. De asemenea. ca şi prunele de Bistriţa. pământul marginal. o producţie de fructe şi legume mai mare ar putea îmbunătăţi „balanţa comercială” a apei din UE. Astfel. Temele care revin şi vizează o inovare a schimbării tehnologice în agricultură necesită o viziune mai nouă a cunoaşterii agricole şi a sistemelor de inovare (AKIS). 2009).importă apă „virtuală”. Referitor la energiile regenerabile.000 locuri de muncă în ţările OCDE din Europa până la 2020 (Rutovitz şi Atherton. dar aceasta va trebui structurată pe baza nevoilor locale şi un model transferat de la UE-15 nu ar fi cel optim. va fi reintrodus în producţie şi/sau pe pământul folosit actualmente pentru producerea de alimente pot fi produşi şi biocombustibili. în judeţul Bistriţa-Năsăud. va fi nevoie de 38% din pământul agricol. aceasta ar însemna o distribuţie mai mare prin ITC. Anania (2009) sugerează că în vederea atingerii scopului UE ca 10% din totalul de combustibil pentru transport să fie asigurat din „combustibili verzi” până la 2020. De exemplu. Abadonarea terenurilor după 1990 este semnalată şi în judeţul Bistriţa-Năsăud şi. 2007).

industrie prelucrătoare (D) şi alimentare cu electricitate. gazuri naturale şi apă (E). nici în Litoral de la Janda. Potenţial pentru producţia de biomasă s-a raportat în Pays de Tulle. călărit etc. ciclism. Printr-o mai bună folosire a materiilor reziduale. în ZA Pazardjik lemnele din pădure sunt folosite pentru producţia de biomasă. Pescuitul maritim nu este considerat a fi o sursă pentru crearea unor locuri de muncă rurale în Essex. Dar aceste lemne nu sunt deşeuri ale industriei forestiere. de exemplu pentru plimbări. În Pays de Tulle este recunoscut potenţialul turistic al pădurilor. cauzând astfel probleme de mediu. ZA Pazardjik. cu toate că ar putea contribui la menţinerea viabilităţii economice a fermelor. ca şi schemele agro-ecologice.. şi restricţionarea folosirii copacilor pentru încălzire. pentru care există o cerere crescândă. mineritul şi exploatarea sunt împărţite în materiale producătoare de energie (CA) şi minerit şi exploatare. ZA Pazardjik şi judeţul Bistriţa-Năsăud au resurse silvice importante care pot fi folosite în mod durabil. pot contribui la creşterea biodiversităţii. Pădurile pot contribui prin absorbţia de carbon la lupta împotriva schimbărilor climatice. băuturi şi tutun (DA). exceptând materialele producătoare de energie (CB). În partea nordică a Pays de Tulle şi în Pays de Guéret. În perioada dintre 2010-2020 în 235 . Pays de Tulle. Pays de Guéret. s-ar putea dezvolta industria de biomasă din zonă. cum ar fi coaja şi ramurile copacului. ZA Pazardjik (pescuit ecologic în lacurile de acumulare folosite pentru irigaţii şi generarea de putere hidroelectrică) şi în judeţul Bistriţa-Năsăud. creează în mod direct puţine locuri de muncă sustenabile (Mills et al.3. În judeţul Bistriţa-Năsăud s-a propus generarea de energie electrică din volumul mare de rumeguş de la fabricile de cherestea. SLM Hajdúszoboszló şi judeţul Bistriţa-Năsăud. Pădurile. dar există dovezi că. Cele din urmă sunt considerate ca fiind o sursă pentru noi locuri de muncă cel puţin în Thames Gateway South Essex. Potenţialul pădurilor pentru crearea de locuri de muncă durabile poate fi folosit doar în cazul în care exploatarea este urmată de o împădurire sistematică. Vânatul şi pescuitul sunt considerate ca având un potenţial pentru crearea de locuri de muncă (deseori legate de turism) în ZNL Chelmsford şi Braintree (fazan şi potârniche). Industrie Industria include următoarele sectoare CAEN: minerit şi exploatare (C). aşa cum se întâmplă şi în judeţul Bistriţa-Năsăud. 9.şi în zonele pilot din Ungaria. 2010). lipsa organizării dintre numărul mare de proprietari descurajează exploatarea. Industria prelucrătoare este împărţită în 14 subsectoare. dar (de exemplu în fermele piscicole din judeţul Bistriţa-Năsăud) numărul locurilor de muncă create se preconizează a fi destul de mic. cum ar fi industria de cherestea pentru construcţii şi materiale de împachetare. La rândul lor. cum ar fi industria prelucrătoare de alimente.2. De exemplu. ci se taie copacii. SLM Hajdúszoboszló.3. cu toate că există un conflict potenţial cu activităţile productive..

000 în 2020. Datorită unei atenţii crescânde privind importanţa securităţii energetice în UE şi riscul unor şocuri neaşteptate în aprovizionare. în special în cazul gazului natural (TSO. dar rezervele sunt pe cale de epuizare şi localnicii deseori se opun noilor extracţii. citat de Greenpeace (2009).000 în 2030. deseori în zonele rurale. 2009). argilă şi nisip oferă oportunităţi de creare de locuri de muncă rurale în industria extractivă.2% din ocupare în UE-15 (o scădere de la 2. rezervele importante de cărbune din UE ar putea să recâştige un rol important. În 2003 a asigurat 2.3. În timp ce Greenpeace (2009) sugerează că este posibilă o scădere şi mai mare. acompaniat de o productivitate crescândă. Dintre acestea. 9. decât cea din alte sub-sectoare ale industriei prelucrătoare (coduri CAEN DB-DN). procesare şi prelucrare. dar resursele minerale existente. Industrie prelucrătoare În UE creşte rolul industriei alimentare în totalul industriei prelucrătoare şi valoarea adăugată a acestui sub-sector (cod CAEN DA) este mai înaltă (şi creşte mai rapid).b. În judeţul Bistriţa-Năsăud majoritatea minelor au fost închise după 2002. cum ar fi mineralele polimetalice.000 în 2010 la 184. funcţionale şi prin creşterea ieşirilor pentru a mânca (ca parte a abordării „o furculiţă la fermă”). Creşterea cererii consumatorilor pentru alimente mai convenabile şi mai sănătoase şi problemele de etică (de exemplu bunăstarea animalelor) relevă nevoia pentru dezvoltarea inovaţiei (EC.3. Într-un scenariu „afacerea obişnuită” (business as usual – BAU). numărul locurilor de muncă în mineritul de cărbune în ţările OCDE din Europa probabil va scădea de la 260.2. Competitivitatea sectorului este slabă comparată cu alte ţări şi se anticipează un declin în ocupare. 9.4% în 1995 cu toate că se observă o mică creştere în termeni absoluţi). locurile de muncă din exploatarea cărbunelui.2.UE e posibil să dispară în sectorul industriei prelucrătoare 2 milioane de locuri de muncă (Cedefop. În ZNL Chelmsford şi Braintree crearea de locuri de muncă în reţeaua agroalimentară va avea loc acolo unde valoarea adăugată brută (VAB) este cea mai mare (incluzând în prelucrarea alimentelor) şi VAB va fi ridicat printr-o cerere mai mare pentru alimente convenabile. 2007). Până la 2020 ocuparea 236 . 2010). şi că ea ar putea continua şi după 2020. Există depozite valoroase de granit în ZA Pazardjik şi pe zăcămintele de argilă s-a dezvoltat aici o mică industrie rurală de exploatare. Minerit şi exploatare Niciunul dintre rapoartele de cercetare RuralJobs nu include mineritul de cărbune ca fiind o sursă de ocupare. În ZNL Chelmsford şi Braintree exploatarea de nisip şi marmură este un angajator rural destul de important.3. marmură. transportul şi generarea de electricitate se află în majoritate în zonele rurale.3. scenariul BAU afirmă că numărul de locuri de muncă va creşte la 255.a.

cum ar fi producerea de sucuri de fructe şi produse finite pentru a veni în întâmpinarea unei cereri crescânde pentru produsele locale (în special în prima regiune). Prin dezvoltarea prelucrării. În Pays de Tulle şi Pays de Guéret 22%. În judeţul Bistriţa-Năsăud industria prelucrătoare a crescut de la 10. Spre deosebire. cadre şi borduri de geam mai ieftine a fost identificată ca fiind o ameninţare pentru ocuparea rurală actuală. procesarea pe scară mică de cereale şi carne şi producţia de produse alimentare (gemuri etc.în lanţul de distribuţie agroalimentară ar putea creşte cu 10. Tendinţe similare apar în Thames Gateway South Essex şi 70% din venitul fermelor în regiunea East England provine din activitate non-agricolă. în pofida unui declin continuu în locurile de muncă fermiere. Prelucrarea alimentelor în ZA Pazardjik este concentrată în centrele urbane şi dezvoltarea ei va asigura în mod direct un număr relativ mic de locuri noi de muncă în rural. În ZA Pazardjik oportunităţile includ 237 . de exemplu împachetarea cartofilor. stimulând astfel crearea de locuri de muncă de-a lungul reţelei. de asemenea. parcuri) sau alte folosinţe. Conform predicţiilor privind pierderea de locuri de muncă în alte sectoare ale industriei prelucrătoare. Alte locuri de muncă sunt create în afaceri independente. dar ar putea să asigure o valoare adăugată în lanţul agroalimentar regional. Cedefop (2010) notează că unele activităţi din industria prelucrătoare au fost transferate înspre estul şi sudul Europei şi că aceste modele de schimbare vor continua şi în viitorul apropiat. respectiv 17% din ferme şi-au diversificat activităţile. procesatorii de carne şi de produse lactate în SLM Karcag ar putea folosi valoarea adăugată a produselor locale. s-a înregistrat un potenţial scăzut pentru crearea de locuri de muncă rurale în zonele pilot. Totuşi este posibil ca majoritatea locurilor de muncă să fie create în lanţul de distribuţie principal. domeniul procesării rămâne foarte subdezvoltată şi închiderea abatoarelor a dus la o lipsă în lanţul de distribuţie agroalimentar. interesul crescând în reciclare şi „în mediu” în general ar putea duce la „extracţia” din siturile acoperite cu pământ al unor materii cum ar fi tinicheaua şi sticla.0%.0% din ocupare în 2003 la 15% în 2007 şi există potenţial pentru crearea de locuri de muncă în industria textilă şi de încălţăminte şi prelucrarea lemnului ca şi producerea de echipament agricol. utilizând astfel clădiri nefolosite din fermă şi aprovizionând pieţele locale. Există un potenţial pentru procesarea de alimente la nivel fermelor familiale în judeţul Bistriţa-Năsăud şi asta ar putea să susţină capitalizarea mărcilor locale. Câteva locuri de muncă pot fi create prin diversificarea activităţilor fermei. În Pays de Guéret. în ZNL Chelmsford şi Braintree. Siturile ar putea fi apoi convertite în scopuri de relaxare (lacuri. concurenţa din alte regiuni pentru un sector al industriei prelucrătoare cu valoare adăugată mică care produce căsuţe. Pierderi de locuri de muncă din industria prelucrătoare sunt raportate. Într-adevăr.). şi în Pays de Tulle. cel puţin. de exemplu mici berării şi producători de suc.

c. Produsul „digerat” poate fi folosit ca şi fertilizator sau pentru recondiţionarea solului. majoritatea locurilor de muncă sunt în construcţii. ele crescând pînâ în 2020 la 0. tehnologia geotermală în Hajdúszoboszló şi SLM Karcag. prelucrare şi dezvoltare şi doar în operaţii şi întreţinere. câteodată. cea eoliană a fost sugerată pentru ZNL Chelmsford şi Braintree. 2009).atelierele meşteşugăreşti şi fabricarea de mobilă. cel puţin la început. 342. sectoarele industriei prelucrătoare vor rămâne surse viabile de locuri de muncă şi componente cruciale ale economiei europene. lanţul energetic de alimentare în majoritatea zonelor începe în zone rurale şi se termină în centre urbane. instalaţii. Referitor la alte tehnologii de energie regenerabilă. Cedefop (2010) menţionează că în pofida declinului în ocupare. prelucrare şi dezvoltare şi 0. SLM Karcag şi ZA Pazardjik. În SLM Karcag există potenţial pentru producerea de biogas şi în DEFRA (2010) este estimat că producţia de biogaze va avea un rol important în sectorul energiei regenerabile care va asigura până la 0. instalaţii. unde majoritatea locurilor de muncă sunt în operaţii şi întreţinere. geotermală şi solară.29 milioane de locuri de muncă în construcţii. 238 . „Economia verde”. pe ferme. Cu peste 34 milioane de locuri de muncă în 2020 sectorul va prezenta încă o „cerere de înlocuire” semnificativă şi o nevoie asociată pentru dezvoltarea aptitudinilor.000 în 2020. Aceste cifre includ ocuparea directă în construcţii. pentru energia eoliană. ca şi parte din transferul pe o economie lipsită de carbon. dar nu întotdeauna.3. prelucrare şi dezvoltare (astfel ele trebuie incluse şi în secţiunea Construcţii).000 sunt în sectorul de energie regenerabilă (Rutovitz şi Atherton. ca şi sursă de locuri de muncă a fost aminitită deja şi într-adevăr fermierii se văd din ce în ce mai mult ca „producători de energie” cu produsul lor care ar putea fi în forma de energie de alimente sau energie de combustibil sau ambele. Din 749.15 milioane şi 0. Spre deosebire de biomasă. În general strategiile de producerea energiei sunt acum dezvoltate normal în contextul reducerii schimbărilor climaterice (vezi Greenpeace. 2009).000 locuri de muncă estimate în sectorul energetic în UE-27 în 2010 în scenariul BAU citat de Greenpeace (2009). Se aşteaptă ca cifrele să crească la 854. incluzând producţia de energie regenerabilă. cu toate că Greenpeace (2009) afirmă că e posibilă o creştere şi mai mare. Biomasa. instalaţii.36 milioane la nivel mondial.5 milioane locuri de muncă în Marea Britanie până în 2020. alimentare cu gaze naturale şi apă Ca şi în cazul lanţul agroalimentar. De exemplu. Electricitate.000 şi 533. Rutovitz şi Atherton (2009) au estimat că vor fi 0. a fost considerată ca fiind o sursă potenţială importantă de creşterea pentru locuri de muncă noi în Pays de Tulle şi Pays de Guéret.07 milioane în operaţii şi întreţinere în energia eoliană.3.2. Producerea de biogaz din reziduuri alimentare şi de la ferme (cum ar fi bălegarul şi noroiul) prin digerarea anaerobă poate asigura „locuri de muncă verzi” în zone rurale. şi cea solară în Hajdúszoboszló şi SLM Karcag şi ZA Pazardjik. 9.

aprovizionarea cu apă în rural. reflectând datele Cedefop (2010) care sugerează stoparea creşterii locurilor de muncă din 2004.3. Pentru Europa OECD. generarea de electricitate din cărbune (şi gaz) ar putea face parte dintr-un viitor lipsit de carbon. Construcţii Construcţiile au codul CAEN F.Principalele surse de energie neregenerabilă sunt cărbunele. În zonele pilot din NSM. SLM Karcag şi în judeţul Bistriţa-Năsăud recesiunea economică actuală a avut unul dintre cele mai mari impacturi asupra locurilor de muncă rurale din construcţii. de exemplu prin reciclare şi desalinare.000 în 2010 la 86.000 la 51. Nici un raport din zonele pilot nu identifică un potenţial semnificativ pentru crearea de locuri de muncă rurale în administrarea distribuţiei de apă cu toate că în ZNL Chelmsford şi Braintree sediul central al unei companii furnizoare de apă este amplasat în apropierea unui mare rezervor şi acesta este un angajator important din zonă. urbanizarea şi schimbarea climatică fac necesară îmbunătăţirea sistemelor actuale de administrare a apei şi dezvoltarea de noi surse. energia nucleară şi petrolul şi se pare că există un potenţial scăzut pentru crearea de locuri de muncă rurale în zonele pilot.3. Marea Nordică oferă multe situri potenţiale pentru depozitarea carbonului şi există un potenţial pentru crearea de locuri de muncă rurale în Thames Gateway South Essex în jurul ţevilor care transportă bioxid de carbon. de asemenea. este sugerată estimarea rezervelor de gaze naturale folosite pentru consumul industrial şi cel casnic.000 în Spania la o creştere de 136. scăzând puţin de la 6. în toate cazurile. inovaţia dacă nu crearea de locuri de muncă în rural are. Cedefop (2010) anticipează că numărul de locuri de muncă în construcţii din UE va rămâne aproape constant la doar 15 milioane până la 2020. Vor exista diferenţe semnificative între ţări. RAE (2010) menţionează că un număr de factori.8% la 6.3. petroliere numărul va scădea de la 64. 9. majoritatea fiind ocupate de nelocalnici. În ZNL Chelmsford şi Braintree situl unei staţiuni nucleare care a fost închis în 2002 este luat în considerare pentru construcţia unui noi dispozitiv.7% din ocuparea totală. Rutovitz şi Atherton (2009) estimează că în scenariul BAU numărul de locuri de muncă în generarea de electricitatea din gaz va creşte de la 83. TSO (2009) sugerează că. 239 . Funcţionarea lui va crea un număr de locuri de muncă bazate pe cunoaştere. Rutovitz şi Atherton (2009) nu dau explicaţii referitor la motivele creşterii numărului de locuri de muncă în generarea de electricitate din cărbune după 2010.000 în 2020.000 în România. a rămas slab dezvoltată.000. odată cu adoptarea capturii de carbon şi a tehnologiei de depozitare. În judeţul Bistriţa-Năsăud. îndeosebi creşterea demografică. un rol important aici. În regiunea East England. Astfel. de la o scădere de 379. în timp ce cele din energiile nucleare. gazul. dar este însoţită de o creştere proiectată în randament.

Toate zonele pilot din NSM menţionează un potenţial pentru mai multe locuri de muncă în construcţiile rurale asociate cu îmbunătăţirea (în mod special) a infrastructurii de comunicaţii. Ca reacţie la ameninţarea schimbărilor climatice sunt adoptate în construcţii metode care economisesc energie.5 mai mare decât în toate celelalte afaceri). schimbarea climatică va creşte cererea pentru sisteme de administrare ale inundaţiilor incluzând îmbunătăţirea de sisteme şi structuri de apărare împotriva inundaţiilor. desalinare etc. probabil stimulat cel puţin în parte de numărul de gospodării şi nevoia de construire de locuinţe. cum ar fi turismul (de exemplu investiţiile în băile termale şi în renovarea castelului în SLM Karcag) şi în modernizarea generală a satului ca în cazul judeţului Bistriţa-Năsăud. 240 . cererea pentru locuri de muncă în construcţii. în mod cert. creându-se astfel noi locuri de muncă rurale (turbine eoliene. administrarea apei reziduale şi a deşeurilor şi în judeţul Bistriţa-Năsăud drumuri. putem spune că. construcţiile sunt percepute ca un sector cu baza în urban şi nu există date despre împărţirea urban-rural în locurile de muncă din construcţii în UE. staţiile de autobuz şi gările de tren. parcuri solare etc. Cu toate că o mare parte din acest potenţial va fi prin afacerile amplasate în rural şi pentru populaţia din centrele urbane. şi în toate cele patru zone pilot din noile state membre potenţialul a fost identificat în distribuţia apei şi în administrarea deşeurilor unde se investeşte acum mai mult. RAE (2010) a argumentat că din motivele amintite mai sus. În acest ultim caz. ca şi a schemelor de depozitare a apei curente. cum ar fi tâmplarii şi instalatorii. construcţiile sunt angajatorii cei mai însemnaţi din Thames Gateway South East.) vor creşte în continuare. conexiuni telefonice şi de internet. TV cablu. există o cerere pentru construcţii rurale. Totuşi s-a vorbit despre potenţialul semnificativ pe care îl au construcţiile în cadrul reţelei de distribuţie a energiei. De exemplu.În mod intuitiv. Ocuparea meşteşugarilor. încercând să se îmbunătăţească situaţia precară de dinainte. şi ocazional aprovizionarea cu electricitate. este discutată în secţiunea 9. astfel: în ZA Pazardjik drumurile rurale şi în unele zone periferice serviciile de telefonie mobilă. Sectorul se mai poate dezvolta în Pays de Guéret unde există destulă muncă. Ca afaceri plătitoare de TVA. care adesea este încă de o condiţie foarte proastă după mulţi ani de neglijare. şi a fost considerat cel mai important sector pentru crearea de locuri de muncă rurale. conexiunile de Internet şi distribuţia de electricitate. rutele de bicicletă.7. întreţinerea albiilor râurilor. în reţeaua de distribuţie a apei (depozitarea şi distribuţia apei. întreţinerea reţelelor de canalizare de către proprietarii funciari şi menţinerea de sistemelor rutiere de drenaj. În Pays de Tulle în 2008 crearea de noi companii în construcţii a fost relativ mare (o distribuţie cu 3. internetul de bandă largă.4. construirea de case finanţate de către localnici care au lucrat în străinătate a asigurat câteva locuri de muncă. Locurile de muncă din construcţii ar putea fi create şi prin investiţii în alte sectoare. în SLM Karcag şi SLM Hajdúszoboszló reţeaua de străzi.).

yachtingul etc. transport şi comunicaţii Această grupare cuprinde următoarele sectoare CAEN: Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul. hoteluri şi catering în UE între 2010 şi 2020. în cele din urmă. Aici. În prezent.5% la 23.4.9%. Cedefop (2010) prognozează o creştere de 3.4 milioane locuri de muncă în distribuţie. Totuşi nu se aşteaptă ca aceste lanţuri de distribuţie să înlocuiască lanţul principal de distribuţie de alimente care oferă la rândul ei şi produse mai locale/de calitate/etice. cârciumi etc. artă. a existat o expansiune în magazinele şi pieţele de fermieri (asociate cu lanţurile de distribuţie) legate de „valorificarea” mărcilor rurale şi cele asociate acestora (cum ar fi produse de carne „ecologice” în Thames Gateway South Essex) care a făcut posibilă inovarea produsului şi producerea unei valori adăugate mai mari. În Pays de Tulle şi Pays de Guéret.3. reparaţiile vehiculelor cu motor. unde logistica a fost afectată foarte mult. atât supermarketurile. Aproximativ 200. activităţile au inclus reţelele locale de alimente.3.3. Va exista o creştere importantă în numărul locurilor de muncă calificate.a.4. Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul În ZNL Chelmsford şi Braintree şi Thames Gateway South Essex. reîntoarcerea la consumul de produse locale prin lanţurile de distribuţie restrânse permite exploatarea unor mărci locale cum ar fi locul de baştină al bovinei. cât şi extinderea cumpărărilor on-line au sporit nevoia magazinelor mici de diversificare şi de găsirea de noi surse de valoare asociată. Comerţ. care aprovizionează piaţa turismului şi a activităţilor de timp liber în expansiune (cum ar fi magazinele de antichităţi. tăbăcirea pielii şi florăritul. numărul de locuri de muncă în comerţul cu amănuntul „tradiţional” rural (magazine săteşti. transport. în special în comerţ şi distribuţie. meşteşugăreşti. Se aşteaptă crearea de mai multe locuri de muncă în magazinele rurale nealimentare „specializate”.) scade din diferite motive incluzând competiţia din supermarketurile amplasate la marginea oraşelor şi s-a propus „gruparea” serviciilor rurale pentru a reduce această tendinţă. motocicletelor şi a bunurilor casnice şi personale (G). 9. cum ar fi ZNL Chelmsford şi Braintree. să se mute de la oraş în ruralul mai ieftin. eticheta „laptele de viţel”. comerţul cu amănuntul a scăzut în privinţa numărului de consumatori datorită scăderii populaţiei şi. În ambele zone pilot. un impact menţionat în câteva dintre cercetările în zone pilot. în ultimii ani. Dar. cu o pondere din totalul de locuri de muncă crescând de la 21. fabricarea sticlei. lanţurile restrânse de aprovizionare sunt foarte puţin dezvoltate în Pays de Guéret. festivaluri şi târguri de alimente precum şi magazine de ceai şi dulciuri.3. În schimb.9.000 locuri de muncă au fost desfiinţate în sector în perioada recesiunii economice (2008-2009). clădirile din fermele nefolosite au permis unor afaceri. apelare la „munte” etc. cum ar fi reparaţiile auto. hoteluri şi restaurante (H) şi transport.). depozitare şi comunicaţii (I). 241 .

parcuri săteşti.9% pe an în ocuparea din hoteluri şi catering între 2010-2020. Cateringul are o pondere pe piaţă în UE sub 20% (EC. şi potenţialul pentru produse locale şi lanţuri de aprovizionare legate de turism în SLM Hajdúszoboszló. şi câteva afaceri familiale (de exemplu magazinele) au fost înfiinţate de „antreprenori de nevoie” care nu au găsit o altă alternativă. călărit. Toate rapoartele din zonele pilot menţionează turismul şi timpul liber ca fiind un sector important pentru crearea de locuri de muncă în rural. pescuitul.b. În Pays de Tulle. pescuitul şi observarea păsărilor şi menţinerea infrastructurii.4. acest sector este considerat ca fiind o sursă de noi locuri de muncă în zona pilot. 2007).În SLM Karcag agricultura organică ar putea fi legată de turism prin hoteluri. cum ar fi construirea de bărci şi de centre de turism. ciclism. ecoturism şi cel de pe malul mării asigură crearea de oportunităţi de locuri de muncă în hoteluri. valoarea adăugată pe salariat angajat în hoteluri şi catering (circa 27. Lanţul agroalimentar. cursurile de golf. „demipensiuni” şi restaurante ca şi activităţile. cărări. centre de activitate şi restaurante. nişele de piaţă. Este luat în considerare. În ZNL Chelmsford şi Braintree şi Thames Gateway South Essex centrele urbane din apropierea incluzând Londra sunt sursele principale de clienţi.9% pe an în deceniul de dinainte de 2010. Diversificarea fermelor în Thames Gateway South Essex include strânsul fânului pentru animale. accesibilitatea teritoriului este bună şi un turism important poate fi bazat pe mediul rural plăcut. paintballing-ul. În 2003. vacanţele cu peripeţii. grădini. go-cartul. Cu toate că „nu este renumit pentru nimic”. Activităţile de timp liber (similare turismului. Cu toate că această cifră a scăzut un pic în timpul recesiunii. 242 . sporturi acvatice. 9.000 Euro) a fost mai mare decât cea din agricultură (EC. restaurante şi catering (contrar micilor comercianţi) asigură o ofertă de valoare asociată înaltă consumatorului.3. În judeţul Bistriţa-Năsăud comerţul cu amănuntul a crescut de la 7% din ocupare în 2003 la 13% în 2007. Serviciile alimentare sunt de o importanţă crescândă: În UE consumatorii cheltuie o treime din consumul de alimente în pieţe alimentare de desfacere (mai ales restaurante şi fast food-uri). de asemenea. cum ar fi plimbările cu barca. magazine şi brutării organice şi există potenţial pentru artizanat mai competitiv. o mare parte fiind dorinţa pentru plimbări. cu toate că s-a înregistrat o creştere sub 1. Hoteluri şi restaurante Cedefop (2010) anticipează o creştere de 0. 2007). festivalurile şi concertele de muzică. aerodromuri. Este mai uşor să discutăm despre sectorul de turism/leisure rural în această secţiune. cu excepţia că nu se cazează) include parcurile de joacă pentru copii. cum ar fi „ţintirea celor vârstnici”. poate ca urmare a saturaţiei.3. în afara sezonului turistic: sfărşituri de săptămână elevate foarte populare. una dintre performanţele sectoriale cele mai mari. cum ar fi muzeele.

de exemplu prin asigurarea de cazare pe propriile lor ferme. artefacte. meşteşuguri. În Thames Gateway South Essex. Aici. cultural. spa. depozitare şi comunicaţii. În ZA Pazardjik. actualmente. există puţine unităţi de cazare pentru turişti în rural. familii şi vârstnici. SLM Karcag a înregistrat o creştere însemnată în asigurarea locurilor de cazare în hoteluri între 2001 şi 2007. aproape de zonele naturale din Limousin ar putea să-l transforme într-un centru ideal pentru turismul verde pentru care există o cerere crescândă. Există un număr crescând de locuri de muncă în sectorul hotelier şi în restaurante.000 noi locuri de muncă în transport şi telecomunicaţii.ciclism. promovarea de „ofertă verde” şi vizând grupuri. În judeţul Bistriţa-Năsăud.4. depozitare şi comunicaţii Până în 2020. agro-turismul şi turismul montan şi ecologic. tradiţia şi amplasarea ar putea constitui mărci locale. obiceiuri). cum ar fi călăritul şi apropierea de Parcul Naţional Hortobágy (un loc inclus în patrimoniul cultural mondial UNESCO) ar putea contribui la expansiunea pieţei. Hajdúszoboszló este deja o destinaţie internaţională pentru spa. în special în turismul wellness şi spa. precum şi intermedierile financiare (EC.000 de noi locuri de muncă şi vor fi 684. În 2003. valoarea adăugată pe salariat în transport. a fost de aproximativ 75. Thurrock este un centru important de logistică datorită drumurilor sale şi a accesibilităţii feroviare. cum ar fi cel al vârstnicilor (relativ bogaţi). aşezarea zonei Pays de Guéret. Aceste pieţe ar putea fi exploatate de fermierii locali. Biosfera Munţii Rodnei ar putea constitui baza dezvoltării turismului împreună cu alte potenţialuri ca şi turismul curativ.. De asemenea. 9. turismul cultural şi ecologic de grup şi individual în prezent nu sunt bine dezvoltate dar ar putea să valorifice apa minerală şi termală (resorturi spa şi wellness). peisajul şi munţii.c. acestea fiind bazate pe calitate şi nu pe cantitate. afacerile în artă sunt activităţi care au potenţial. şi îmbunătăţirea calităţii de cazare şi dezvoltarea infrastructurii turistice ar putea duce la mai multe locuri de muncă. prin îmbunătăţirea calităţii şi cantităţii cazării turiştilor.3. dar ar putea fi dezvoltată într-un centru care asigură servicii tot timpul pentru o piaţă mai largă care include tineri. O „ofertă” integrată care include alte activităţi. 2007). Atelierele meşteşugăreşti. călărit etc. continuarea unei tendinţe observate în perioada 2000-2010. dar e nevoie pentru a investi în infrastructură şi. siturile arheologice şi moştenirea culturală (tradiţii. confecţionarea de mobilă. Distribuţia va crea 2. Transport.000 Euro în UE-15 şi a întrecut toate celelalte sectoare cum ar fi tranzacţiile imobiliare şi alte servicii.3. 243 .039. şi se aşteaptă ca logistica să asigure în viitor mai multe locuri de muncă rurale în ZNL Chelmsford şi Braintree. Cedefop (2010) anticipează creşteri semnificative în numărul locurilor de muncă în sectoarele de distribuţie şi transport.

Conform Cedefop (2010) sectorul de afaceri şi alte servicii care deja asigură aproape 59 milioane de locuri de muncă în UE. Se aşteaptă în viitor o creştere semnificativă în activităţi cum ar fi cele de contabilitate. s-a extins şi aeroportul Southend şi în SLM Karcag aeroportul Kunmadaras este considerat ca având potenţial pentru expansiune ataşat de înfiinţarea unui parc industrial.5% la 23. În Thames Gateway South Essex. afaceri TI. dezvoltatori de software. industrie de prelucrare high-tech şi companii de bio-tehnologie. împrumuturi şi afaceri (100. 9. economisiri şi împrumuturi (K). agenţii mass-media. arhitecţi.000 Euro) (EC. Crearea de locuri de muncă funcţionale în alte ramuri de transport şi în comunicaţii nu a fost menţionat în niciuna din zonele pilot. un aeroport este o activitate localizată. Spre deosebire. stimulează dezvoltarea sectoarelor de logistică şi depozitare (magazii. cu toate că prima asigură puţine locuri de muncă. asigurări.5. agenţi imobiliari. SACI a întrunit 8. În 2007. stimulat de dezvoltarea traficului 244 . 108. În 2003.3. tipografii şi edituri. întrerupând o creştere însemnată a locurilor de muncă (Cedefop. împreună cu costul scăzut al terenului rural.6% din locurile de muncă în zonele rurale ale ZNL (în unele localităţi până la 16%). este prognozat să crească cu aproape şapte milioane de locuri de muncă între 2010-2020. devine astfel sectorul cu creşterea cea mai mare. de asamblarea de maşini. Altfel spus. un proces care ar putea fi încurajat prin „amplasarea” alături de companii de prelucrare. proiectare web. de exemplu.3. deserveşte o anumită zonă şi nu poate fi mutată într-o locaţie mai ieftină. ingineri de construcţii.4% în zonele urbane. 2007). Serviciile financiare şi comerciale Aici sunt incluse următoarele sectoare CAEN: intermedieri financiare (J) activităţi imobiliare. 2010). Un efect similar a fost menţionat în câteva zone pilot. jurisconsulţi.În special clădirile nefolosite din ferme sunt folosite adesea pentru depozitare şi ambalare. urmat de activităţile imobiliare. studiouri de design.000 Euro). Legăturile de transport bune în centrele urbane din apropiere şi zonele împădurite din ZA Pazardjik. Aici cele două sectoare sunt analizate împreună. În timpul recesiunii economice (2008-2009) în acest sector au dispărut aproximativ 300. asigurând locuri de muncă calificate în construcţii. centre de ambalare şi distribuţie şi de logistică). întreţinere şi deservire. comparat cu 8. Aeroportul Stansted este principalul angajator în Essex (cu toate că este amplasat în afara ambelor zone pilot) şi s-a extins considerabil în ultimii ani. cum ar fi ZNL Chelmsford şi Braintree. În ZNL Chelmsford şi Braintree.000 locuri de muncă. scriitori. intermedierea financiară are valoarea adăugată cea mai mare pe salariat (cca. Procentul locurilor de muncă în acest sector în UE ar creşte de la 21. începând din 1998 se observă o creştere importantă în afacerile cu sediul în rural în domeniul Serviciilor de Afaceri în Cunoaştere Intensivă (SACI).9%.

Cu toate că „telemunca” apare în mai multe sectoare. Funcţionarea lor are un impact redus asupra mediului. şi în cazul profesioniştilor.3. astfel. Un studiu citat de Taylor (2008) menţionează că 65.de internet de viteză mare.5% din locurile de muncă rurale. educaţia (M). Telemunca prin internetul de mare viteză a început să se dezvolte în SLM Hajdúszoboszló şi o soluţie de succes în SLM Karcag unde. Această tendinţă este cea mai însemnată în zonele rurale. de asemenea. Cedefop (2010) anticipează cu numărul total al locurilor de muncă în UE în serviciile necomerciale vor creşte 245 . În ZNL Chelmsford şi Braintree şi Thames Gateway South Essex un număr tot mai mare de oameni cu locuri de muncă în centre urbane lucrează de acasă pentru că afacerile tind să-şi scurteze costurile de locaţie ale firmei şi. de exemplu în servicii de contabilitate şi financiare în ZNL Chelmsford şi Braintree). similare cu cele ale noilor locuri de muncă. Acestea tind să fie afaceri mici (dar nu întotdeauna) şi pot avea sediul într-o clădire transformată din fermă sau o serie de birouri într-un parc industrial-comercial din rural.6. Însă trebuie să subliniem că acestea nu sunt neapărat locuri de muncă „noi”. Importanţa activităţilor de marketing şi de afaceri creşte în SLM Hajdúszoboszló şi se dezvoltă şi sectorul ICT. în judeţul Bistriţa-Năsăud se consideră că dezvoltarea infrastructurii va fi în stare să contribuie la dezvoltarea economiei digitale în 10-15 ani: în 2007 serviciile financiare şi comerciale au însemnat doar 0.3. 25 de persoane lucrează întrun centru de telemarketing cu sediul în mediul rural. dar include câteva activităţi şi din sectorul privat. tema este analizată aici.0% din afaceri se aşteaptă ca munca de acasă să devină o obişnuinţă până la 2018 şi 73% consideră că balanţa dintre muncă şi timp liber va fi cheia alegerii unui loc de muncă. alte activităţi de servicii comunitare şi personale (O). dar ele pot avea multe efecte asupra zonelor rurale. de exemplu. 9. Serviciile comerciale în Pays de Tulle au crescut cu 9% în ocupare între 1990 şi 1999 şi există posibilitatea unei extinderi continue. Este dominată de serviciile publice şi activităţile din sectorul societăţii civile şi de voluntariat. În Pays de Guéret recesiunea economică a determinat unele afaceri să disponibilizeze forţă de muncă şi în consecinţă mai mulţi au fost nevoiţi să-şi amenajeze propriile afaceri (comerţul prin Internet) în zonele rurale în 2009 (o tendinţă menţionată. În Pays de Guéret soluţiile de „telemuncă” sunt considerate o modalitate de a reţine oamenii în zonă şi de a revitaliza magazinele locale şi afacerile. activităţi casnice (P) şi organizaţii şi instituţii extra-teritorială (Q). asigurarea socială obligatorie (L). Alte servicii Acest grup include administraţia publică şi apărarea. În Pays de Guéret numărul de locuri de muncă e-comerţ în afaceri este în creştere. sănătatea şi asistenţa socială (N). Spre deosebire. După o creştere de-a lungul mai multor ani. oamenii petrec mai puţin timp cu naveta.

nivelul multor servicii în zonele rurale (cum ar fi centrele de locuri de muncă) au scăzut în Essex. o creştere de trei procente din 2000) în zonă şi e probabil ca locurile de muncă din sectorul public să scadă. cum ar fi ocrotirea sănătăţii. divertisment şi cazare în cămine. servicii casnice. În ZA Pazardjik s-au pierdut locuri de muncă din serviciile publice rurale (educaţie. de asemenea. costurile accesării serviciilor pe clientul rural. Serviciile de consultanţă şi afaceri sunt aproape inexistente în Pays de Guéret. Până la 2021. în Essex în ansamblu vor fi cu 75% mai mulţi cu vârsta peste 85 ani decât în 2009 şi peste un sfert din populaţie va avea peste 65 ani. În Pays de Guéret nivelele de ocupare publică sunt. Această creştere moderată rezultă din două tendinţe diferite: o creştere considerabilă în cererea de servicii medicale şi de educaţie va fi parţial echilibrată de o cerere redusă în administraţia publică. ca o afacere independentă sau ca o instituţie filantropică. Administraţie publică şi apărare.b.6. ce poate fi centrul de susţinere al părinţilor care lucrează. Reducerile sau concentrarea serviciilor în centre urbane pasează.3. asigurarea socială obligatorie. educaţie În zonele pilot Essex şi Limousin se preconizează pierderea de locuri de muncă în adminstraţia publică. De exemplu. înalte şi se aşteaptă o tendinţă asemănătoare. sănătate) datorită recesiunii economice şi. şi e nevoie de forme inovatoare ale ditribuţiei rurale.3. procentul înalt (83%) al ocupării în terţiar în Pays de Tulle poate fi explicat prin ponderea considerabilă de ocupare publică (42% din ocuparea totală. mulţi având venituri atât din pensii de stat. proporţia bugetului pentru servicii de asistenţă alocate asistenţei locale foarte probabil va fi redusă printr-un set de măsuri care 246 .3. în multe zone periferice. cât şi cele private şi astfel „economia argintie” devine din ce în ce mai importantă. suporturile de afaceri şi programele pentru persoanele cu handicap asigură oportunităţi pentru mai multe locuri de muncă rurale şi a fost amintit şi potenţialul de servicii e-publice. Procentul din ocuparea totală va rămâne aproape constant la 23. ca şi în Pays de Tulle şi Pays de Guéret.a. Prin urmare. transport. Pentru a atenua creşterea probabilă în costuri. datorită restrângerilor probabile ale bugetului public. Ca şi în piaţa în creştere a serviciilor de timp liber şi în alte servicii va exista o nevoie mai mare pentru serviciile specialiştilor care vor asigura locuri de muncă rurale. educaţia adulţilor şi recalificarea.6. pur şi simplu. În ZNL Chelmsford şi Braintree cluburile de asistenţă ale copilului pentru copiii de vârstă şcolară fac parte din şcoala locală. serviciile publice sunt insuficiente. 9.2%. ca şi în judeţul Bistriţa-Năsăud.3. Sănătate şi asistenţă socială Populaţia vârstnică în creştere în ZNL Chelmsford şi Braintree este relativ bogată. În SLM Karcag asistenţa copilului. 9.mult mai lent în următorii zece ani (de la puţin peste un milion la aproximativ 53 milioane în 2010).

tâmplari care deservesc piaţa de lux (de exemplu scară în spirală şi bucătării decomandate. reflectând legătura cu procentul mare de vârstnici. astfel de servicii sunt. ei nu sunt la fel de mobili ca populaţia mai tânără în privinţa schimbării domiciliului. dar ocupată (cum ar fi cei care fac naveta la locuri de muncă în centre urbane). 2010). destul de numeroase şi bine organizate. constructori şi întreţinerea construcţiilor.3. Înfiinţarea de instituţii de asistenţă socială în zone mărginaşe ale SLM Hajdúszoboszló este considerată o oportunitate pentru crearea locurilor de muncă. cum se întâmplă în ZA Pazardjik. blat din marmură). În judeţul Bistriţa-Năsăud.3. În ceea ce priveşte numărul de afaceri din sectorul medical şi de asistenţă ocupă locul patru. Accesul direct la serviciile medicale şi sociale din zonele rurale va putea fi realizat aproape exclusiv cu maşina. în special populaţia rurală este în îmbătrânire (parţial datorită celor localnici şi parţial datorită pensionarilor nou-veniţi) şi creşterea pentru asigurarea de servicii de asistenţă este în creştere (ei vor însemna un procent mai mare de locuri de muncă în zonele rurale) şi economia socială şi de caritate este o oportunitate potenţială.). Acestea includ grădinari. întreţinerea piscinei.) în zonele rurale oferă oportunitatea pentru tinerii absolvenţi şi populaţie să se stabilească în zone rurale şi să înfiinţeze firme de servicii acolo. asistenţă la domiciliu. Alte activităţi în servicii comunitare. În Pays de Tulle şi Pays de Guéret. De asemenea. Populaţia în vârstă este mai săracă. de noi locuri de muncă. noi oportunităţi de ocupare: servicii domestice sau casnice (acum făcute de membrii de familie sau de vecini) şi aşezăminte pentru bătrâni cu scop comercial pentru persoane în vârstă singure şi avute. îngrijire medicală la domiciliu etc. În ZNL Chelmsford şi Braintree. Declinul în serviciile din regiune (doctori.6. confecţionare.include distribuţia de mai multe servicii prin „tele-asistenţă” (Audit Commission. îmbătrânirea va duce la o creştere în cererea pentru servicii de asistenţă socială şi cămine pentru pensionari. restaurare şi lustruire de mobilă. curăţători. câteodată aceasta se datorează revenirii pensionarilor care s-au reîntors acasă pentru a duce o viaţă mai puţin costisitoare în zonele rurale şi pentru a practica o agricultură de semi-subzistenţă. Pays de Guéret este acoperit de servicii de întreţinere pentru vârstnicii la domiciliu (mese aduse acasă. meşteşuguri tradiţionale (cum ar fi tăierea trestiei. populaţia avută. chiar dacă limitată. amenajarea gardului viu şi confecţionarea de acoperişuri cu 247 . 9. dentişti etc. sociale şi personale Acest sector foarte eterogen include câteva activităţi din sectorul privat şi este locul potrivit pentru a discuta de sectorul de afaceri locale private. Îmbătrânirea societăţii rurale aduce totodată. Cu toate că s-a menţionat existenţa unei populaţii îmbătrânite în toate zonele pilot din NSM. în general.c. este o piaţă importantă pentru comercianţii locali care asigură o serie de servicii. astfel ea constituie o „piaţă” mai mică decât în Franţa şi în Marea Britanie.

6. saloane de înfrumuseţare. fierari). În SLM Hajdúszoboszló există oportunităţi de locuri de muncă pentru meşteşugari. Din momentul în care populaţia din judeţul Bistriţa-Năsăud va avea mai mulţi bani de cheltuială. reparaţii TV. schimbări în sistemul energetic al caselor şi fermelor. instituţii şi organizaţii extrateritoriale În niciunul dintre rapoartele despre zonele pilot nu s-a identificat potenţial pentru crearea de ocupare rurală în aceste sectoare. cu toate că zonele urbane din apropierea munţilor au potenţial de atragere a populaţiei să locuiască mai bine acolo decât în centrele urbane. Lipsa unor asemenea servicii în ZA Pazardjik este atribuită şi cererii mici.3. de exemplu. Al cincelea raport intermediar privind coeziunea economică şi socială (EC. Rezultatele arată că. servicii de grădiniţă. chiar dacă nu în toate. Pentru aceste activităţi ar putea exista lanţuri de distribuţie. cum ar fi reparaţiile de case. dar în majoritatea sectoarelor. dar excluzând organizaţiile şi instituţiile extrateritoriale. instalatori. Acesta este în special evident în lanţul de distribuţie agroalimentar unde. Totuşi. chiar dacă agricultura şi industria prelucrătoare vor fi importante şi în continuare. coafor. dezvoltarea de utilităţi.stuf. absenţa unei industrii locale de prelucrare poate scădea activităţile la nivel superior şi inferior. majoritatea noilor locuri de muncă rurale vor fi create în servicii. îngrijirea pisicilor şi câinilor şi dresaj canin. Este adevărat şi că în lanţul de distribuţie al energiei regenerabile. este nevoie de fermieri care ştiu cum trebuie cultivat stuful. Există o cerere pentru comercianţi buni în Pays de Guéret având în vedere că afacerile existente au program lung.4.. asigurarea apei curate etc. De exemplu. În UE există locuri de muncă în zonele rurale. pedichiură. 2008) a folosit clasificarea pe 30 sectoare CAEN15 pentru identificarea de sectoare 15 Incluzând subsectoarele industriei prelucrătoare. instalatori. şi în turism şi leisure este nevoie de existenţa unei „pieţe” în forma unei cereri al consumatorului. 9. punctul cheie care reiese din cercetare este nevoia de a menţine lanţuri de distribuţie complete.3. creând astfel o piaţă. Implicaţii pentru programele de dezvoltare rurală Tendinţele din ocuparea rurală identificate de cercetarea de teren RuralJobs concordă cu cele prezise de Cedefop (2010). va fi nevoie de noi servicii. care ar putea fi furnizată de micile întreprinderi rurale. în cazul stufului. reparaţii auto. Ofertelele de locuri de muncă pentru grădinari anagajaţi a crescut cu 67% în doi ani şi a comercianţilor cu 500%. 248 . producţia de biomasă depinde de existenţa cererii locale pentru prelucrare. coafori. Activităţi domestice. ele apărând la nivel UE (adică rural şi urban) în următorii zece ani. în cadrul căruia cererea locală este adesea o componentă importantă.d. 9. electricieni. mecanici auto. cum ar fi instalatori şi electricieni.

va creşte în continuare şi va însuma o proporţie crescândă din ocuparea totală. Este clar că. EC (2008) de asemenea afirmă că structura sectorială a economiilor regionale variează în cadrul UE. decât forţe motrice ale creşterii economice. transport şi comunicaţii. DL. creşterea economică în viitor în zonele rurale va fi mai mică decât în centrele urbane. cu zonele rurale. comerţ.. EC (2008) a luat în considerare alte două sectoare ca fiind mai degrabă beneficiari. combinată cu o creştere VAB destul de mare. – Electricitate. aceste rezultate concordă cu prognoza Cedefop (2010) care a subliniat că în pofida recesiunii. ca schimbarea medie anuală în ocupare şi schimbarea medie în Valoarea Adăugată Brută (VAB). metale alcaline (DJ) etc. – Trei sectoare ale industriei prelucrătoare high-tech (DG. gaze naturale şi alimentarea cu apă (E). incluzând sectoare unde creşterea unui factor a echilibrat declinul celeilalte. având un impact direct asupra ocupării şi prosperităţii economice. şi anume: – Activităţi casnice (P) care este un sector foarte mic. De aceea. care sunt asociate. – Mineritul şi exploatarea (C). ducând la un declin demografic continuu. datorită acestor tendinţe proiectate în viitor. s-au numărat: – Activităţile comerciale (K) şi serviciile financiare (J) au avut nivele înalte de productivitate. şi construcţii în Regiunile de Competitivitate şi Ocupare (RCO) şi 39% din locurile de muncă în Regiunile de 249 . În 2005. Hotelurile şi restaurantele (H) şi Transportul şi comunicaţiile (I) au avut sau au o ocupare înaltă sau o creştere de VAB şi o productivitate medie. produse forestiere (DD). Spre deosebire. EC (2008) remarcă faptul că multe sectoare. – Prelucrarea de alimente (DA). – Construcţiile (F) au avut creşteri însemnate de ocupare. cum ar fi: – Agricultura (A) şi Pescuitul (B). construcţii şi logistică.de creştere rapidă UE. – Comerţul (G). dar totuşi sub medie. 47% din locurile de muncă au fost în servicii financiare şi comerciale. în mod tradiţional. Printre „forţele motrice ale creşterii economice”. cât şi în VAB calculate faţă de media din UE-27. – Sănătatea şi asistenţa socială (N) din cauza îmbătrânirii populaţiei din UE. „multe dintre tendinţele sectoriale subiacente sunt atât de puternice încât nu ne putem aştepta la schimbări radicale”. Această analiză a fost făcută înainte de recesiunea economică. trebuie să admitem că „adevărata dinamică a creşterii” în UE este bazată mai mult pe sectoare ca serviciile financiare şi industria prelucrătoare high şi medium-high tech. care a cauzat pierderea unui număr semnificativ de locuri de muncă în sectoarele serviciilor financiare. au scăzut atât în ocupare. DM) au obţinut creştere mare de VAB în pofida unui declin în ocupare.

doar 26% din populaţie locuieşte în aşezări cu o populaţie mai mică de 12. Această zonă pilot a fost definită de RuralJobs ca „periferică” pe baza faptului că mai puţin de 50% din populaţia rurală poate ajunge la oraş cu maşina în maximum 45 minute. Legătura dintre „accesibilitate” şi aşezări cu o populaţie de 50. de cinci ori cota-parte pe care o are în regiunile RCO. în SLM Karcag.000 persoane) şi ZA Pazardjik (Pazardjik. Referitor la ocuparea din zonele rurale. De fapt. urban versus rural Poate prin coincidenţă a existat un consens între zonele pilot din Bulgaria. Spre deosebire. în Ungaria aşezările Hajdúszoboszló (cu o populaţie de 23.000 sau peste.000 persoane. unde zonele rurale au fost formate din teritorii în marginea aşezărilor cu o populaţie de 9.1. Franţa.000-10. de asemenea. pe când restul acestui mare teritoriu. un centru cu o populaţie mai mare (Bistriţa. în patru zone pilot. definit ca fiind complet rural.824 persoane) au fost considerate a fi rurale. există o integrare semnificativă a pieţei forţei de muncă între zonele rurale şi centrele urbane cu o populaţie de 50. graficele 9 şi 21) arată că centrul judeţului BistriţaNăsăud (incluzând zonele ei rurale) este o piaţă a muncii „accesibilă”. periferialitate.571 persoane). 9.2.000 persoane sau peste: ZNL Chelmsford şi Braintree (Chelmsford. Spre deosebire.Convergenţă (RC). România şi Marea Britanie.800 persoane) şi Karcag (cu o populaţie de 21. Accesibilitate.000 sau mai mult trebuie atent analizată. aşezarea cea mai mare în zona pilot „accesibilă” Pays de Tulle este Tulle (cu o populaţie de 15. luând în considerare criteriile tipologiei RuralJobs (PIB. câteva dintre forţele motrice (Puncte tari şi Puncte slabe) identificate în cercetarea RuralJobs ca având influenţă în crearea de noi locuri de muncă în zonele rurale.000 şi peste. Deci nu este suficentă doar o analiză simplă în UE a oportunităţilor şi obstacolelor noilor surse de ocupare în zone rurale.734 persoane) şi în SLM Hajdúszoboszló este 250 . agricultura a rămas importantă în RC. Într-adevăr. 67% (adică aproximativ 212. De aceea în părţile următoare din această secţiune vom trece în revistă.744 persoane). cum s-a menţionat şi mai sus. de exemplu în declinul ocupării agricole şi rolul special al agriculturii de semi-subzistenţă ca un „tampon social” în unele regiuni NSM.1. populaţie de 99. Trebuie totuşi menţionat că cercetarea RuralJobs a fost realizată în zonele „periferice” din nord (muntoase) şi din sud (deluroase) ale judeţului. Următoarele zone pilot „accesibile” au inclus aşezări de 50.000 persoane) din populaţie trăieşte la o distanţă mai mică de 30 km de oraş şi datele (D5. 83. De aceea. cu nivele foarte scăzute de navetism între regiunile LAU2. Judeţul Bistriţa-Năsăud conţine.962 persoane) Thames Gateway South Essex (zonă urbană Southend-onSea cu o populaţie de 270. Spre deosebire. este „periferic”.4. având mai mult de 15% din ocupare. populaţie de 86. accesibilitatea şi densitatea populaţiei). EC (2006) punctează diferenţele regionale.

În Tulle. în Marea Britanie. „Accesibilitatea bună la/de la pieţele şi centrele de servicii majore” (rutier.000 persoane. SLM Hajdúszoboszló este încadrat din trei părţi de SLM Debrecen centrat pe oraşul Debrecen (cu o populaţie de 207.Hajdúszoboszló. Aceasta nu este o constatare nouă. care a fost considerată o bună practică (Fieldsend şi Boone. în această temă. În Pays 251 . Importanţa lor este consolidată prin multe strategii. oraş care ar putea fi un centru cultural.000 de locuitori sunt centre de ocupare semnificative pentru hinterlandurile lor rurale.789 persoane) şi Karcag. În timp ce zonele pilot „periferice”. dar se pot descrie aşezările sub acelaşi prag ca fiind „mici” şi cele mai mari ca fiind „mijlocii” în domeniul rural. în timp ce Hajdúszoboszló este zona spa cea mai importantă din Europa Centrală şi de Est. potenţialul „oraşelor târguri”. a fost de mult recunoscută (Courtney şi Errington. Courtney et al.. motivul principal este nivelul înalt de ocupare în sectorul public. De exemplu. Acest lucru se poate datora şi standardului relativ scăzut al infrastructurii de transport în zona pilot. 2007). sunt similare prin faptul că ambele sunt centrate pe aşezări de mărime medie. inadecvarea unei simple diviziuni între urban şi rural. sănătatea şi educaţia şcolară secundară) pentru hinterlandurile lor rurale. având în vedere că acestea ar putea servi ca centre de ocupare (şi de servicii cum ar fi serviciile financiare. şi. În mod similar. CA (2004) a folosit conceptul de „oraşe în zona rurală” pentru cele care au o populaţie sub 10. Pays de Guéret (Franţa) şi SLM Karcag (Ungaria). Astfel. 2007).270). Cercetarea RuralJobs nu poate să tragă concluzii ample pe cunoaşterea actuală. 2000. cum ar fi Planul Operaţional Regional al Regiunii Észak-Alföld din Ungaria şi în Marea Britanie prin „Iniţiativa târgurilor”.87 comparat cu 0.71 în Pays de Tulle. aproape 87% din populaţia activă care locuieşte în zone de ocupare a oraşului Tulle lucrează în zona de ocupare. diferă de zonele pilot „accesibile” din aceste ţări.000 persoane (CA. de asemenea. ca şi „Legăturile bune de servicii”. altfel.009 persoane). „Legăturile cu industria” este o oportunitate cu toate că „urbanizarea” este o ameninţare. Această privire de ansamblu confirmă importanţa de a face politici pe baza contribuţiei potenţiale a aşezărilor medii.000-20. Un prag asemănător a fost folosit şi de van Leuwen şi Nijkamp (2004) în Olanda. Aici. în ambele cazuri oraşe mai mici decât pragul tipologiei RuralJobs fixat la 50. Tulle este un centru de ocupare important: densitatea locurilor de muncă aici este de 1. definit de capacitatea lor de acţiona ca un punct central pentru comerţ şi servicii pentru satele dimprejur şi care au o populaţie aproximativă între 2. “Proximitatea de industrie şi pieţe” şi „Legăturile bune de transport” în Thames Gate-way South Essex. dar ele. Cu toate că este „accesibilă” spre Brive-la-Gaillarde (cu o populaţie de 50. 2003). La nivel de zonă pilot. Cea din urmă ar putea fi consolidată având în vedere că navetismul în oraşul apropiat Debrecen este considerat „obositoare”. aerian şi maritim) este un punct tare în ZNL Chelmsford şi Braintree. anume Guéret (cu o populaţie de 13. feroviar.

Zonele rurale sunt văzute ca fiind plăcute pentru locuit şi lucru. Declinul demografic neînsemnat în „accesibila” SLM Hajdúszoboszló diferă de SLM Karcag cu un declin mult mai însemnat. Creşteri semnificative ale populaţiei sunt proiectate pentru Thames Gateway South Essex. linii feroviare de mare viteză la Limoges. aşa cum reiese şi din următoarele puncte tari: „Mediu plăcut de locuire” şi „Calitatea bună a modului de trai/a stilului de viaţă”. Deci toate zonele pilot „accesibile” au valorificat atuul accesibilităţii pentru ocuparea rurală. Infrastructura din cadrul zonei pilot şi oportunităţile pentru noi locuri de muncă rurale în evoluţia lor sunt discutate în continuare în secţiunea 9. considerată ca fiind mai dinamică” este o oportunitate alături de „Infrastructuri pentru impulsionarea economiei şi a ocupării” (incluzând trenul de mare viteză Brive-Lille. declinul populaţiei rurale a fost mai mare decât în zonele urbane. aeroportul Brive). cu toate că „Acapararea puterii de cumpărare şi comerciale de centrele învecinate (Montluçon (mai dinamică). Şi în judeţul BistriţaNăsăud declinul populaţiei rurale este mai mare decât cel din zonele urbane. rata înaltă de migraţie” este o ameninţare. 9.de Tulle „Proximitatea de Brive-la-Gaillarde.4. În SLM Karcag un punct slab este „Sunt multe aşezări cu acces dificil în zonă. Din 1999 în Pays de Tulle a existat o slabă inversare în tendinţa lungă de declin demografic şi populaţia s-a stabilizat în Pays de Guéret. incluzând un număr important de pensionari.2. condiţiile infrastructurii sunt proaste”. În ambele cazuri au existat rate mici de imigrare pozitive. Un punct slab este „Asistenţa în probleme regionale este concentrată de-a lungul autostrăzilor” care accentuează dezavantajele zonelor rurale care sunt mai departe de principalele drumuri. În ZA Pazardjik. În pofida “periferialităţii”. Cele două componente ale schimbării demografice sunt migraţia „permanentă” şi sporul natural. dar nu a fost inclus în analiza SOR).7. Tendinţe demografice. „Acces (transport) facil la zonă” este un punct tare „neînsemnat” în Pays de Guéret (adică este inclus în analiza SWOT. ambele încluzând şi mediul natural. care este legat de punctul tare „Calitatea infrastructurii de comunicaţii (transportul rutier şi aerian)”. navetism şi migraţie În ZNL Chelmsford şi Braintree populaţia zonelor rurale a crescut mult mai rapid între 2001 şi 2007 decât în zonele urbane. Un punct tare al primei zone pilot este „Mediul plăcut” şi în cea din urmă este „Mediul plăcut de locuire”. La Souterraine (mai accessibilă))” este considerată o ameninţare. Un punct tare în SLM Hajdúszoboszló este „Buna accesibilitate şi a condiţiilor infrastructurale ale aşezărilor”. „Amplasarea geografică şi transportul optim” şi „Densitatea relativ ridicată a infrastructurii rutiere şi a reţelelor comparat cu alte zone ale ţării” sunt puncte tari în ZA Pazardjik. între 2001-2007.4. Cu toate că există 252 . unde „Depopularea. şi migraţia este considerată de Fieldsend (2009a) ca un „răspuns socio-economic (spre deosebire de politici) în modelul DPSIR.

dar sunt foarte ataşaţi de loc şi pot „Mobiliza potenţial (economii.500 salariaţi ai firmei multinaţionale Leoni. În alte cuvinte. comparat cu 0. imagine) pentru binele teritoriului”. 253 . cât şi în Pays de Guéret.tendinţe demografice contrastante între zonele pilot UE-15 şi NSM. capital. De asemenea. preferă să nu se mute. Punctele slabe includ „Acces limitat la învăţare şi la educaţie universitară” în ZNL Chelmsford şi Braintree. unde rata de ocupare rurală a fost în 2001 de 74. în jur de 70% din cei 4. care poate fi mobilizat pentru proiecte locale”. şi este important (şi considerat ca un punct tare în analiza SWOT) în aşezările din centrul judeţului Bistriţa-Năsăud. în toate zonele pilot s-a înregistrat o tendinţă a tinerilor de a se perfecţiona prin educaţie sau de a lucra în afara zonelor rurale.6%. Pays de Guéret şi ZA Pazardjik (în ultima „Mobilitatea şi flexibilitatea forţei de muncă şi înclinaţie spre naveta zilnică în locul plecării definitive din regiune” este o oportunitate. unii. În timp ce faptul că „Populaţia tânără îşi doreşte să se reîntoarcă în zonă” este o oportunitate recunoscută în Pays de Guéret. Navetismul dintre zone rurale şi urbane este în mare parte direcţionat spre urban şi complică lipsa de locuri de muncă în multe zone rurale „accesibile”. Atât în Pays de Tulle. datorită unor factori. Trebuie să menţionăm că mulţi tineri se mută la oraş pentru că preferă un stil de viaţă urban şi ar putea să revină în zonele rurale mai târziu. indiferent de tipul zonei pilot. în ZNL Chelmsford şi Braintree. „Mulţi pensionari tineri stabiliţi în zonă au un capital financiar semnificativ. cu sediul în municipiul Bistriţa. 2006). densitatea de locuri de muncă a fost doar 0.50. există foarte puţine poziţii pentru nivelul lor de calificare. la două persoane active le revine un singur loc de muncă. Fieldsend (2009a) consideră navetismul ca un alt „răspuns” socio-economic în modelul DPSIR în RuralJobs.77 în zonele urbane. Un număr de “Corrézieni” au emigrat din Pays de Tulle din diverse motive. Totuşi. Au fost consemnate câteva oportunităţi datorate migraţiei. şi fluxurile de navetism au crescut din 2000). De exemplu. În SLM Hajdúszoboszló şi SLM Karcag punctele slabe sunt: „Îmbătrânirea populaţiei şi ratele înalte de migraţie” şi „Migraţia populaţiei tinere şi cu o calificare înaltă”. când au o familie sau după ce s-au pensionat (Bosworth. sunt recrutaţi din zonele rurale din împrejurime. Navetismul spre centrele urbane în zonele pilot ca un instrument important de menţinere a ocupării rurale a fost consemnat în Thames Gateway South East. în judeţul Bistriţa-Năsăud faptul că „sunt puţine locuri de muncă în rural pentru tinerii cu educaţie superioară” este un punct slab. Pays de Tulle. De exemplu. „Sosirea de populaţie nouă de Mahorai” a adus un influx de tineri în Pays de Guéret. cum ar fi navetismul şi migraţia temporară (incluzând cea internaţională). Schimbările din oferta de lucrători nu duc neapărat la schimbări similare în rata de ocupare. „Exodul populaţiei tinere din scopuri de training şi educaţie” în Pays de Guéret şi „Lipsa unor mijloace de trai sustenabile impulsionează mişcarea migratorie şi afectează situaţie demografică” în ZA Pazardjik.

într-adevăr. În ZNL Chelmsford şi Braintree acest tip de navetă este adesea asociat cu afacerile (în special cele bazate pe cunoaştere) înfiinţate recent în zonele rurale. datele RuralJobs demonstrează că modelele de navetă deseori sunt foarte complexe (vezi şi EEDA. navetismul este o opţiune pentru acei rezidenţi din rural care îşi pot permite să facă naveta.) din localitate. datorită densităţilor mai scăzute ale populaţiei din zonele rurale. Totuşi. În SLM Hajdúszoboszló aproximativ 24% din cei care fac naveta în afara zonei pilot. şi. 254 . amprenta carbon este incompatibilă cu aspiraţia spre o economie fără carbon. în unele zone pilot o mai bună infrastructură de comunicaţii ar putea contribui la „conectarea ofertei şi a cererii” prin îmbunătăţirea accesului la locuri de muncă. Un raport al Fundaţiei pentru Dezvoltare al Agriculturii din Polonia (FDPA). care subliniază că asemenea dezvoltări nu creează locuri de muncă pentru populaţia locală. Acest lucru este deseori amintit de cei care se împotrivesc dezvoltării economice în zonele rurale. În primul rând. Proximitatea unei forţe de muncă calificată poate fi o componentă importantă a strategiei de afacere a unui antreprenor. Astfel. citat de Weingarten şi Baum (2005).Navetismul spre centre urbane mari în afara zonei pilot este îndeosebi mare în ZNL Chelmsford şi Braintree şi Thames Gateway South East (la Londra) şi în ZA Pazardjik (mai ales la Plovdiv). În al doilea rând. dacă afacerea creşte. unde conducătorii şi directorii de firme fac naveta din Debrecen deoarece „calitatea vieţii” este considerată a fi mai bună la oraş.6% dintre cei care fac naveta la lucru din zone rurale pot fi clasificaţi navetişti de distanţă lungă (adică un drum de cel puţin 45 minute). având mijloace de locomoţie sau/şi îşi pot permite să acopere costurile financiare ale navetei. Rapoartele despre zona pilot abordează tema diferitelor motive ale navetismului care variază de la o dorinţă de a avea un loc de muncă bine plătit la un loc de muncă într-o anume specializare sau de a avea un loc de muncă oriunde. şi rezultatele cercetării din aceste zone pilot susţin această idee. Nu există nici o referire la faptul că navetismul ar trebui eliminat total şi. în zone ca ZNL Chelmsford şi Braintree. oameni de serviciu etc. unde în jur de 12. 2008). în viitor vor fi create locuri de muncă în zonele rurale. Acest lucru trebuie aplicat în special în regiunile unde ocuparea în agricultură scade rapid. şi în SLM Karcag aproximativ 13% (câţiva dintre ei la distanţe mari de această zonă pilot „periferică”). De asemenea. incluzând rute în cadrul şi între zonele rurale şi un „navetism invers” din urban în rural. va fi nevoie de personal cu o calificare mai slabă (oameni de ordine. asemenea afaceri sunt amplasate deseori în locuri unde poate fi recrutat personal care locuieşte în urban. e probabil ca să nu existe forţă de muncă calificată disponibilă în zonă. Totuşi. antreprenorul (dacă el sau ea nu locuieşte deja acolo) şi cel puţin câţiva salariaţi poate se vor muta să locuiască în zona rurală. Totuşi. făcând abstracţie de consecinţele negative ale balanţei muncă-viaţă. Cea din urmă a fost consemnată în SLM Hajdúszoboszló. a afirmat că „este o aberaţie să crezi că pot fi create destule locuri de muncă neagricole pentru a le absorbi pe cele din sectorul agricol”.

ei nu pleacă definitiv din localitate. Totuşi. Macrostabilitatea relativă. În judeţul Bistriţa-Năsăud. ci cumpără o casă şi ceva pământ. Scenariul cel mai sumbru este cel în care acesta coincide cu o lipsă totală a unui potenţial pentru crearea de locuri de muncă locale. în 2050. Totuşi în zonele pilot periferice lipsa de oportunităţi de navetă demască lipsa de locuri de muncă în rural. Luate împreună cu observaţiile lui Cedefop (2010) asupra „tendinţelor puternice”. „Lipsa de oferte de locuri de muncă în zone foarte rurale” şi „Veniturile locale scăzute” sunt puncte slabe în Pays de Guéret. o localitate preponderent agricolă în SLM Hajdúszoboszló. În judeţul Bistriţa-Năsăud emigranţii la muncă se bucură de simpatia comunităţii.7% din nivelul din 2007 şi ponderea populaţiei active (1564 ani) va scădea de la 69. cifrele sunt aproximate la 30% din populaţia activă economic (mai ales spre Spania şi Italia) şi „Rata mare de migraţie a populaţiei active” este un punct slab în zona pilot. populaţia totală va scădea la 74. nediversificate sunt foarte puţine”. lucrând în continuare în străinătate. Weingarten şi Baum (2005) estimează că „şansele pentru zonele rurale periferice. un sat din judeţul Bistriţa-Năsăud.7%. Emigrarea temporară (incluzând cea sezonală) pentru muncă a fost semnificativă în unele zone pilot din NSM. În Feldru. Migraţia internaţională poate avea consecinţe sociale şi beneficii economice. cu toate că locurile de muncă în sine s-ar putea să nu fie locuri de muncă în rural. cel puţin în judeţul Bistriţa-Năsăud. că. Grecia şi Italia) între 2000-2007 sunt estimaţi la aproximativ 7-8% din populaţia totală. nu este ceva obişnuit ca migranţii internaţionali să vină acasă şi să înfiinţeze o afacere şi 255 . 2008). Libera circulaţie a forţei de muncă. În ambele zone pilot migraţia internaţională a contribuit în mod semnificativ la reducerea şomajului. în unele localităţi. Chiar dacă din cauza recesiunii economice a scăzut fluxul migratoriu în ultimii doi ani. şi se aşteaptă ca declinul în populaţia activă să continue. existenţa unei politici sociale pentru gestionarea consecinţelor declinului economic rural nu ar fi singura opţiune potrivită. în prezent. costurile de investiţii şi venitul pentru existenţă în ZA Pazardjik sunt influenţate pozitiv foarte mult de banii pe care emigranţii îi trimit acasă. cum ar fi amplasamentul geografic şi accesibilitatea. conform perspectivelor demografice pe termen lung al Institutului Naţional de Statistică. un drept fundamental în UE. ei au fost consideraţi ca fiind importanţi pentru economie (Legrain. Aici. ca şi în Hajdúszovát.4% la 55.În ZA Pazardjik e posibil ca nici centrul urban să nu poată asigura destule locuri de muncă: „E posibil ca principalul centru urban Pazardjik. să nu poată oferi ocupaţii calitative şi atractive pentru lucrătorii din zonele rurale”. Cu toate că Essex numărul de imigranţi temporari a fost relativ mic (mai ales din Polonia). a dus astfel la o ocupare mai mare pentru cei care vin din zone rurale. Aceasta înseamnă că în următorii 40 ani populaţia activă va scădea cu aproape 40%. În ZA Pazardjik emigranţii internaţionali (mai ales în Spania. cercetarea RuralJobs arată că „nu se pot aştepta îmbunătăţiri pe piaţa muncii din diferite motive”. el nu s-a oprit. acesta fiind aici un punct slab.

dar „Procentul înalt de persoane cu experienţă de muncă în UE. construcţiile şi agricultura). Cercetarea RuralJobs în Marea Britanie şi Franţa a semnalat preocupări în privinţa succesiunii afacerilor în zonele rurale. în Pays de Guéret sunt „Numeroase iniţiative. în primul rând. Această incapacitate este considerată a fi. în special printre firmele din sectoarele „tradiţionale” (cum ar fi industria de prelucrare. cum „Structura economică cu potenţial scăzut pentru o dezvoltare rapidă (fără multe “gazele)” este un punct slab. dar se observă şi „Lipsa organizării actorilor locali şi a spiritului inovator”. „Existenţa unor mecanisme de crearea de suport pentru afaceri” este un punct tare în Pays de Tulle. „Afacerile nu au acces corespunzător la cunoaştere” şi „Suport insuficient pentru afaceri” sunt puncte slabe neînsemnate în ZNL Chelmsford şi Braintree. capacităţi. În Pays de Tulle. 9. În Pays de Guéret „Structura dinamică a IMMurilor şi a structurilor foarte mici cu o piaţă. „Inexistenţa transferului firmelor şi fermelor al căror conducători sunt în vârstă. inovaţie. „Lipsa de strategii de dezvoltare şi de perspective sustenabile în multe comune” împreună cu „Incapacitatea actorilor locali de a crea parteneriate pentru a atrage fonduri şi a implementa proiecte comune” sunt puncte slabe. „Mediul politic nefavorabil şi inconsecvent” în SLM Karcag (unde „este nevoie de consolidarea cooperării regionale la mai multe nivele”) şi „Taxe şi legislaţie împovărătoare pentru mediul de afaceri” în judeţul Bistriţa-Năsăud. un punct tare este „O structură solidă. în timp ce. infrastructuri şi planuri de atragerea afacerilor”. fără manageri potenţiali care să le ia locul. Lipsa de suport pentru afaceri şi cooperare este o preocupare generală în zonele pilot NSM. pe lângă efectele recesiunii economice. pentru crearea unei dinamici şi a importa forţa de muncă” şi „Efective mari de eşaloane teritoriale” sunt puncte slabe. pierderea know-how-ului” este o ameninţare în Pays de Tulle şi Pays de Guéret. locală” este un punct tare.există o ameninţare potenţială asupra viabilităţii comunităţilor rurale („Migraţia internaţională a forţei de muncă tinere poate duce la depopularea satelor”).4. dar „dinamica” teritoriului este sub-optimală.3. În cel din urmă. puternică de firme foarte mici. cu toate că „Lipsa de instrumente de prognoză pentru a atrage creatorii de afaceri. Referitor la suportul afacerilor. cum ar fi cele din industria mecanică. mici şi mijlocii” (incluzând afaceri familiale). ameninţarea 256 . În ZA Pazardjik antreprenoriatul nu este susţinut. de exemplu „Barierele administrative care îngreunează evoluţia antreprenoriatului” în ZA Pazardjik. Potenţialul pentru creştere inovativă este scăzut. cu experienţă antreprenorială” (care ar putea să înfiinţeze la rândul lor o afacere) este un punct tare în judeţul Bistriţa-Năsăud. depind prea mult de unii clienţi. „Birocraţia extremă slăbeşte economia” în SLM Hajdúszoboszló. Antreprenoriat. Într-adevăr s-a considerat că poate sunt prea multe planuri. şi unele firme. susţinerea afacerii şi training „Mulţi antreprenori potenţiali în zonă” este un punct tare în ZNL Chelmsford şi Braintree.

ZA Pazardjik are o „Forţă de muncă relativ ieftină şi calificată”. muncitori în vârstă. ca şi „Discrepanţa dintre ofertele de locuri de muncă şi calificarea forţei de muncă locale disponibile” în Pays de Tulle. care duce la degradarea atitudinii faţă de muncă şi un interes slab de la antreprenori pentru a înfiinţa acolo afaceri”. şi „Educaţia nu corespunde cererilor de pe piaţa de muncă” în SLM Hajdúszoboszló şi SLM Karcag (unde „Educaţia. lipsa infrastructurii pentru formarea profesională locală” în Pays de Guéret. formate local. „Dezechilibrul dintre formarea disponibilă şi piaţa actuală a forţei de muncă în zonă. iar „Nivelul scăzut al capacităţilor forţei de muncă locale” este un punct slab. „Finanţarea UE” este o oportunitate pentru crearea locurilor de muncă şi comunele reticente la cooperare vor rămâne în urmă. cu stabilitate în firmă. populaţia va fi îmbătrânită (este menţionată ca un punct slab în Pays de Tulle) şi. „Forţa de muncă slab calificată” este un punct slab în Thames Gateway South Essex. rromi. În SLM Hajdúszoboszló şi SLM Karcag un punct slab este „Ponderea mare de populaţie dezavantajată care are probleme în ocupare (tineri. cererea pentru capacităţi e posibil să crească.”) este un punct tare în Pays de Tulle (cu toate că „Mobilitatea scăzută a forţei de muncă” este aici un punct slab) şi Pays de Guéret. etc. decât în centrele urbane” în ZNL Chelmsford şi Braintree. care poate reduce „dinamica” zonelor rurale. Neadaptarea capacităţilor este semnalată în alte zone pilot. pentru că finanţarea este direcţionată prin programele Leader către Grupurile de Acţiune Locală. Pe de altă parte. În primul rând.)” Consecinţele constau în: „Tineretul este format într-un mediu pasiv” în SLM Hajdúszoboszló şi „Situaţia populaţiei care locuieşte la periferie devine imposibilă” în SLM Karcag. şi anume „Distribuţia şi accesul la formare nu este adaptat corespunzător la nevoile rurale” şi „Rezultate şcolare mai slabe. dar acum formarea profesională în special în rândul şomerilor este destul de limitată. „Calitatea forţei de muncă (fiabile. S-au exprimat multe griji în legătură cu educaţia şi formarea. În ZNL Chelmsford şi Braintree „Procentul înalt de tineri capabili să absolve o facultate” este un punct tare. etc. S-au menţionat două consecinţe ale pierderii populaţiei tinere. lipsa actuală de locuri de muncă calificate înseamnă că un absolvent al unui curs de formare profesională nu e sigur că îşi va găsi un loc de muncă într-o zonă rurală pe baza capacităţilor obţinute în urma calificării. în timp ce „Nu există destulă forţă de muncă calificată” (şi este dificil de atras în zonă) în Pays de Guéret.cea mai importantă în evoluţia ocupării rurale în zona pilot. dar „Stereotipurile oamenilor şi capitalul social slab” este o ameninţare. În judeţul Bistriţa-Năsăud. Mai general. formarea profesională adaptate nevoilor de pe piaţa forţei de muncă” este o oportunitate). 257 . în al doilea rând (cel mai vizibil în zonele pilot „accesibile” cu un PIB crescut) va fi o lipsă de capacităţi care să poată veni în întâmpinarea unei cereri. prin crearea de un echilibru de „slabcalificaţi” este bine observată în ZA Pazardjik: „Plecarea tinerilor din zonele rurale şi creşterea segmentului de şomaj permanent. Ameninţarea pentru ocupare.

într-o zonă de forţă de muncă de aproximativ 40. Cererea pentru produse ale lanţului de distribuţie agroalimentare a fost identificată ca o oportunitate în celelalte trei zone pilot UE-15. Pays de Tulle şi Pays de Guéret există dovezi că este mai puţin probabil ca afacerile rurale. vor fi trecute în revistă oportunităţile specifice pentru crearea de locuri de muncă rurale (şi câteva ameninţări la locurile de muncă existente) pe sectoare în contextul punctelor tari şi punctelor slabe identificate. cum ar fi mâncarea la restaurante. decât afacerile urbane. 9. Se vor crea locuri de muncă în sectoarele cu VAB relativ înalt. exceptând poate zona Thames Gateway South Essex. cum ar fi industria prelucrătoare. „Consecinţele negative ale crizei economice” în SLM Hajdúszoboszló. şi care necesită capacităţi şi cunoaştere.4. să concedieze din personal. „Amplificarea efectului negativ al crizei economice internaţionale” în SLM Karcag şi „Multe firme îşi reduc activitatea şi concediează personal din caza crizei economice” în judeţul Bistriţa-Năsăud. astfel: „Nevoi diverse pentru produse agroalimentare” în ZNL Chelmsford şi Braintree. într-adevăr. Lanţuri scurte de aprovizionare ale alimentelor locale (pieţele fermierilor etc. dar numărul mic al persoanelor angajate în agricultură în zona pilot înseamnă că impactul general al mecanizării asupra locurilor de muncă rurale în zona pilot va fi foarte mic.) sunt deja bine formate. Pe câteva ferme arabile VAB-ul pe salariat este deja comparabil cu cel din sectoarele industriale cele mai performante. Se estimează că s-ar putea crea 940 de noi locuri de muncă până în 2020.4. Totuşi.000 locuri de muncă rurale (luând în considerare pierderi de locuri de muncă în viitor în agricultură). „Mecanizarea producţiei primare agricole-horticole” a fost amintită ca o posibilă ameninţare pentru locurile de muncă rurale în ZNL Chelmsford şi Braintree. Cererea va fi formată din tendinţe de durată lungă. în ZNL Chelmsford şi Braintree. „Vulnerabilitatea micilor afaceri rurale” în Thames Gateway South Essex.Recesiunea economică a fost identificată ca o ameninţare pentru ocuparea rurală în multe zone pilot: „Recesiunea economică” în ZNL Chelmsford şi Braintree. logistica şi comerţul cu ridicata. unde câştigul de pe urma consumului produselor locale prin lanţurile de aprovizionare pare să crească. „Cereri diferite pentru lanţurile scurte de aprovizionare pentru producţia agricolă locală” în Pays de Tulle. care 258 . împreună cu „Creşterea dimensiunii fermei (cu o nevoie probabilă ca în viitor să fie angajaţi muncitori în fermă)”. mâncăruri gata făcute şi uşor de gătit şi consumat. După această prezentare. în prima zonă pilot multe mici afaceri rurale se gândesc deja la extindere. în cadrul tendinţei generale de pierderea locului de muncă în agricultură a fost consemnat în toate zonele pilot. datorită faptului că ele sunt mai mici şi tind să fie gestionate de familie. Lanţurile de aprovizionare agroalimentară şi silvică Potenţialul pentru noi locuri de muncă în aceste lanţuri de distribuţii.

„Condiţii excepţionale pentru agricultură (climă. dar primele iniţiative. Aici lanţurile scurte de aprovizionare sunt acum la început. sunt promiţătoare. Această din urmă problemă există şi în ZNL Chelmsford şi Braintree. cherestea” şi „Lipsa organizării fazelor inferioare de producţie pentru a putea concura cu comerţul en-gros”. În ZA Pazardjik majoritatea cooperativelor agricole s-au destrămat. în Politica Agricolă Comună (PAC)”. care poate descuraja concurenţii inovatori. Impactele continue asupra ocupării rurale au fost demonstrate clar în rapoartele din zonele pilot. calificaţi şi flexibili. unde ar putea fi dezvoltată producţia horticolă de calitate. Două posibile ameninţări relevante sunt. În Pays de Guéret „Existenţa unei pieţe mici (persoane individuale. de exemplu: „Utilizarea potenţialului în producţia agricolă intensivă” în ZA Pazardjik. Punctele slabe sunt „Lipsa organizării în marketing şi prelucrarea resurselor locale (produse bovine. decât în zonele pilot RuralJobs din UE-15. în special. o economie de piaţă şi accesul în UE. „Dificultatea obţinerii terenului” reflectă faptul că pentru fermierii noi este dificil să înceapă o afacere din cauza veniturilor mici pe fermele mici şi costul mare al celor mai mari. Procentul persoanelor active economic (incluzând fermierii de semi-subzistenţă) în agricultură rămâne mult mai mare. Această oportunitate se va baza pe următoarele puncte tari: „Disponibilitatea de teren arabil productiv potrivit pentru o producţie intensivă” şi „Folosirea şi extinderea tradiţiilor agricole. Totodată. Aceşti lucrători vor trebui să fie competenţi. catering instituţional) pentru produsele locale prin lanţuri de aprovizionare scurte. În pofida pierderii continue a locurilor de muncă din agricultură. proces semnalat şi în judeţul Bistriţa-Năsăud. vânzarea directă şi amenajarea pieţei locale” este o oportunitate.apoi va duce la o cerere mai mare de forţă de muncă în agricultură. Zonele rurale în NSM post-socialiste au trebuit să se confrunte cu tranziţia de la sistemele de planificare centrală la o societate democratică. plus „Educaţia secundară şi superioară agrară bazată pe tradiţii” în cea din urmă. „Sector agricol puţin diversificat” este un punct slab care poate limita abilitatea agriculturii de a reacţiona la noile oportunităţi. aşa cum poate exista „Acces dificil pentru noile afaceri”. ca şi în SLM Hajdúszoboszló şi mulţi angajaţi fără alte calificări nu s-au putut reintegra în piaţa forţei de muncă. puternica tradiţie agricolă este reflectată în faptul că lanţul agroalimentar este văzut ca fiind o oportunitate importantă pentru crearea de locuri de muncă rurale în analizele SWOT din toate cele patru NSM. în special în horticultură” în ZA Pazardjik. pământ)” în SLM Hajdúszoboszló şi SLM Karcag. cum ar fi unul care vizează „comerţul tranzitoriu” pe drumul principal RN 145. reflectând faptul că nesiguranţa în ce priveşte schimbările de după 2013 ar putea afecta deciziile de investiţii şi în al doilea rând „O imagine negativă a locurilor de muncă din agricultură”. în primul rând „Nu există o imagine clară a mecanismelor de asistenţă. şi „Potenţial agricol (producţia de 259 .

prelucrarea alimentelor şi alte activităţi legate de agricultură. ca fiind o cauză a ineficienţei economice în agricultură. scoate în evidenţă tema principală a fragmentării proprietăţii funciare. şi pepiniere. livezi. ca şi „Nu este rezolvată problema depozitării şi a marketing-ului în producţia agricolă”. lipsa de pieţe nu se datorează periferialităţii. datorată fragmentării şi lipsa de forme de producţie organizaţionale eficiente”. 72. în SLM Karcag agricultura organică ar putea fi legată de industria de turism wellness şi spa.culturi. cercetarea RuralJobs menţionează. S-a consemnat în SLM Hajdúszoboszló şi SLM Karcag. ca o formă semnificativă a activităţii economice rurale. în dezvoltare („Crearea de produse agricole locale. în timp ce. Aceste fonduri ar trebui să aibă în vizor punctele slabe. înfiinţarea industriei alimentare indigene” este o oportunitate). În 2002. De subliniat.6% din „ocuparea” în zonele rurale ale judeţului Bistriţa-Năsăud a fost în agricultură. dar nu a fost înscris ca un punct slab în cele două analize SWOT. Fragmentarea terenurilor a fost acompaniată de apariţia agriculturii de semi-subzistenţă. Este recunoscută nevoia de a dezvolta fermele comerciale competitive în judeţul Bistriţa-Năsăud. Punctul slab în ZA Pazardjik. că în SLM Hajdúszoboszló ar exista potenţial pentru dezvoltarea de lanţuri de produse şi integrarea produselor locale în industria de turism („Creşterea competitivităţii şi a gamei de produse locale” este o oportunitate). că nici o analiză SWOT din zonele NSM nu specifică cererea pentru produse agroalimentare locale ca o oportunitate. lipsa de organizare în rândul producătorilor şi lipsa abilităţii de a atrage investiţii. Rapoartele din Bulgaria şi România subliniează importanţa economică a agriculturii de semi-subzistenţă în aceste zone pilot. lipsa de pieţe pentru produsele locale a fost identificată ca o ameninţare în ZA Pazardjik („Lipsa de pieţe şi lipsa de canale existente pentru derularea producţiei şi concurenţa neloială a lanţurilor comerciale”) şi în judeţul Bistriţa-Năsăud („Interes local scăzut pentru turismul rural şi pentru produsele locale”). care duce la ineficienţa producţiei. echipament. păşuni şi fânaţe. pescării şi apicultură)” în judeţul Bistriţa-Năsăud. împreună cu posibilitatea migrării forţei de muncă de la producţia de culturi la creşterea de animale. Într-adevăr. horticultură. şi „Fondurile UE şi naţionale pentru dezvoltarea sectorului agrar (de exemplu programul pentru instalarea tinerilor fermieri) şi dezvoltarea serviciilor agricole ( informaţii. din care marea majoritate a oamenilor au fost fermieri semi-subzistenţi. În unele 260 . în timp ce „Sistemul finanţării agricole” este o ameninţare. zootehnie. dar „Companiile multinaţionale pun antreprenorii locali într-o situaţie dificilă” este o ameninţare. dar procesul este îngreunat de un alt punct slab: „Fermierii nu au cunoştinţele necesare pentru atragerea de fonduri europene”. Congelarea şi procesarea produselor de carne şi lactate ar putea adăuga valoare la produsele locale. „Agricultura necompetitivă. Din vreme ce ambele zone pilot au centre urbane mari. consultanţă)” este văzută ca o oportunitate. în special în Bulgaria şi România. De fapt.

În judeţul Bistriţa-Năsăud „Diversificarea agriculturii şi pluriactivitatea la nivelul fermelor familiale (microferme. de exemplu. cu toate. semnificative în zona pilot înseamnă că nu este probabilă o reducere rapidă la nivelele de agricultură de semi-subzistenţă. pensionari). de exemplu. Lanţurile de alimentare cu energie şi apă Cu toate că cererea pentru energie din biomasă şi combustibile bio (culturi.4. „Cererea crescândă pentru produsele forestiere” a fost văzută ca o oportunitate în Pays de Tulle şi în Pays de Guéret. ar putea fi satisfăcută prin energie eoliană şi solară. aceasta nu a fost specificată în niciuna dintre analizele SWOT RuralJobs. Potenţialul silvic de asigurare de locuri de muncă în ZA Pazardjik este dezbătut în raportul zonei pilot. Aici un membru de familie de vârstă activă. adesea o femeie cu o calificare comparativ bună. care în ceea ce priveşte noile locuri de muncă rurale. dar numai în jur de 35% dintre ei depind exclusiv de producţia agricolă. „Nevoia de electricitate” a fost identificată. pe când o altă parte au o activitate secundară lucrativă. prin adăugarea de valoare pentru produsele lor. livezi. Totuşi. în prima poate constitui un punct tare: „Resurse forestiere parţial mobilizabile”. are un loc de muncă în afara agriculturii. industria lemnului). Cealaltă zonă pilot RuralJobs nu conţine zone împădurite sau păduri importante. În zonele pilot NSM. ca parte a lanţului total de alimentare cu energie. Câteva ferme ar putea beneficia de potenţialul oferit de lanţurile de aprovizionare scurte. în special în partea de nord şi de nord-est a judeţului” este un punct tare în judeţul Bistriţa-Năsăud şi.zone periferice din ZA Pazardjik. „Atitudinea NIMBY faţă de dezvoltare în 261 . Fără o reîmpădurire corespunzătoare. care este principala sursă de bani în gospodăria familiei. Producţia primară este adesea văzută ca o parte a sectoarelor agriculturii şi silviculturii. procesarea şi logistica produselor agricole” este o oportunitate. Referitor la lanţul de aprovizionare forestier. prin procesare. „activitatea economică este redusă la producţia fermelor pentru consumul propriu şi câteva servicii comerciale”. Un punct slab identificat este „Exploatarea necontrolată a pădurilor”. zone împădurite şi păduri) a crescut semnificativ. dar nu apare în analiza SWOT. care. creşterea de animale.5. nu trebuie să presupunem că toţi fermierii semi-subzistenţi sunt: (a) dependenţi economic doar de agricultură şi (b) fac parte din piaţa forţei de muncă (mai degrabă sunt. aceasta ar putea fi o sursă de locuri de muncă pentru populaţie. „Zone împădurite semnificative pentru exploatarea sustenabilă” (silvicultură. că nu este listată nici o oportunitate anume. cum majoritatea sunt pensionari şi primesc pensii. marketing. O lipsă a surselor de ocupare alternativă. ca oportunitate în ZNL Chelmsford şi Braintree. În ZA Pazardjik aproximativ 73% din populaţia rurală este angajată în agricultură. în zona muntoasă populată rar. 9. pădurile (şi abilitatea lor de a asigura locuri de muncă) vor scădea semnificativ. în timp ce verigi ulterioare ale lanţului de alimentare au fost tratate.

Raportul zonei pilot al judeţului Bistriţa-Năsăud menţionează că „Există o lipsă de gândire inovatoare chiar şi la nivelul persoanelor cu o specializare înaltă. 2008). şi finanţarea carbonului redus. sau producerea de energie regenerabilă nu au fost menţionate ca alternative generatoare de ocupare. 2010. şi minimizarea sau evitarea totală de generare a oricărei forme de deşeu şi poluare” (UNEP. cu toate că „Dezvoltarea de surse de energie regenerabile este caracterizată de un viitor întunecos din cauza preţurilor mari şi a problemelor referitoare la alocarea costurilor de investiţii” este văzută ca o ameninţare. prin lanţul de alimentare cu energie regenerabilă şi alte lanţuri de aprovizionare. citat de SWRDA (2009). instalarea de măsuri de economisire a energiei.comunităţile rurale” este un punct slab. Lanţul de alimentare cu energie nu apare în analizele SWOT în alte zone pilot NSM. În Pays de Tulle şi Pays de Guéret. o oportunitate este „Dezvoltarea de surse de energie regenerabilă. Termenul a fost folosit în mai multe feluri în referirea la locurile de muncă din serviciile de ambient (environmentale). generic de „aptitudini verzi”. consultare ambientală. materiale şi apă prin strategii de economisire. cum ar fi cele care „protejează ecosistemele şi biodiversitatea. 2009. dovedind că factorii de decizie locali nu sunt familiarizaţi cu noile tendinţe ale economiei globale”. Jolly et al. 2008) au arătat că „economia verde” constituie o oportunitate economică. o importantă oportunitate este „Creşterea cererii legate de economia verde”. şi „locurile de muncă verzi” nu sunt exclusiv „locuri de muncă rurale”. fabrici noi de energie regenerabilă şi alte surse de energie cu un carbon scăzut. Exceptând „Schimbarea climatică – seceta şi inundaţia”. lanţul de alimentare cu apă nu a fost menţionat în niciuna din analizele SWOT. în special sisteme de energie solară”. Totuşi. reduc consumul de energie.. pentru că includ activităţi cum ar fi izolarea clădirilor în oraşe. o ameninţare în Thames Gateway South Essex. dar aceasta nu înseamnă că nu există oportunităţi. „Epuizarea resurselor de nisip şi pietriş” a fost considerată o ameninţare minoră pentru locurile de muncă din ZNL Chelmsford şi Braintree. Multe rapoarte recente (Boston Consulting Group. o temă care include noi servicii. De aceea. cum ar fi acestea. Combaterea schimbărilor climatice. termenul poate cauza confuzie. Conform IPPR. nu există o definiţie acceptată a „locurilor de muncă verzi”. de-carbonizarea economiei. 262 . eco-industrii şi energii regenerabile. nu există un set unic. obţinerea de produse fără carbon sau ecologice. Quirion şi Demailly. ca şi produsele silvice menţionate mai sus. şi alte activităţi. Referitor la resursele naturale purgative (incluse aici în această secţiune din convenienţă). multe locuri de muncă rurale pot fi considerate într-adevăr „locuri de muncă verzi”. ca potenţial pentru locuri de muncă. În ZA Pazardjik. care poate afecta în special aceste dezvoltări „emoţionale”.

9. în timp ce „Aruncarea ilegală de gunoaie”. în special „O cerere crescândă pentru un turism verde. etc. coastă) şi cel cultural (construcţii. Un posibil punct slab. În Thames Gateway South Essex „Diversificarea fermelor” (în turism) ar putea fi o oportunitate specifică pentru fermieri. conduşi de natura pură. aşa că „Atragerea de investiţii publice-private menite amplasărilor naturale şi culturale din regiune” este. unde se estimează că ar putea fi create 570 locuri de muncă în turismul rural în următorii cinci ani. 263 . Sunt menţionate numeroase puncte tari legate de natură. În ZA Pazardjik „Atragerea mai multor persoane din centrele urbane în zone rurale. care încă nu este explorat” şi „Zone rurale comparativ intacte şi conservate în privinţa capitalului uman”. dar se recunoaşte nevoia de o „ofertă” foarte inovatoare prin care aceste zone se diferenţiază de celelalte. un „Sector turistic inatractiv şi slab coordonat”. care reduce calitatea estetică a mediului. „Cererea pentru turism de week-end” şi „Cererea pentru activităţi de timp liber” sunt oportunităţi în ZNL Chelmsford şi Braintree. În Pays de Tulle şi Pays de Guéret „Turismul”. E nevoie de investiţie pentru a stimula cererea. Din punctul de vedere al locurilor de muncă cu o calificare slabă şi sezonală legate de turism. peisajul în aer liber şi posibilităţile de recreere” este o oportunitate care recunoaşte proximitatea unei pieţe urbane mari. nesigure” (în care salariaţii au puţin control) şi „Prestigiu scăzut al locurilor de muncă manuale” pot fi ameninţări relevante în Pays de Tulle şi „Venituri locale scăzute” un punct slab în Pays de Guéret. în timp ce puncte slabe relevante sunt „Lipsa de imagine din afara teritoriului” (ambele regiuni au o imagine mai degrabă negativă şi oamenii par să-şi schimbe opinia doar când vizitează zona în vacanţă) şi în Pays de Tulle. Turism şi timp liber În majoritatea zonelor pilot a fost înregistrată o cerere locală evidentă pentru turism rural şi leisure. „Ambianţa plăcută” (incluzând mediul) este un punct tare în Pays de Tulle şi în Pays de Guéret.). ar putea fi o ameninţare pentru dezvoltarea turismului rural şi leisure. Cererea pentru servicii de timp liber prin „îmbătrânirea activă” a populaţiei vârstnice face parte din această oportunitate. care include capitalul natural (natura sălbatică. „Zonă atractivă de vizitat şi de locuit” este un punct tare. „Patrimoniu arheologic cu origini străvechi.6. dar „Inabilitatea de a lucra cu fonduri publice şi riscuri politice iminente datorită discontinuităţii” este o ameninţare. centrat pe natură”. şi anume: „Disponibilitatea mai multor locaţii cu izvoare de apă minerală şi termală”. o oportunitate. peisaj. Aceasta include atât lipsa unui singur oficiu pentru turism. „potenţial pentru asigurarea de forţă de muncă în activităţi de timp liber”. „Standard necorespunzător de facilităţi pentru turişti” nu este o problemă majoră. este o oportunitate. „Nouă sursă potenţială de locuri de muncă prost plătite. cât şi calitatea şi cantitatea necorespunzătoare a condiţiilor de cazare pentru turişti. cu ramuri în cuprinsul teritoriului.4. de asemenea.

Un punct slab mai puţin important a fost „Lipsa de amplasamente comerciale noi sau de calitate superioară”. criminalitate scăzută şi un mediu de lucru plăcut. Raportul zonei pilot al judeţului Bistriţa-Năsăud include citatul: „Românilor nu le place să meargă la ţară”. În judeţul Bistriţa-Năsăud. Cum multe din aceste afaceri îşi vând produsele-serviciile prin Internet. în mod frecvent. acces uşor pentru vehicule şi parcare. „Amplasament comercial atractiv” include factori. Servicii financiare. dar „Interesul local scăzut pentru turismul rural şi pentru produsele locale” este o ameninţare. care include agroturismul. Nu este clar. „Afaceri bazate pe cunoaştere cu un impact scăzut asupra mediului” este o oportunitate majoră pentru crearea de locuri de muncă rurale în ZNL Chelmsford şi Braintree.7. dacă zona pilot are multe puncte tari importante. Alegerile de reamplasare. care se bazează pe multe din aceleaşi puncte tari şi puncte slabe. chirii şi rate.4. „Consultanţe/afaceri bazate pe domiciliu” este o altă oportunitate majoră. un punct slab major este: „Viteze reduse de trafic Internet”. navetism uşor sau inexistent. cu o posibilă creştere de 20% al numărului de locuri de muncă până în 2020. de ce serviciile financiare şi de afaceri (şi cele asociate) nu sunt menţionate în raportul zonei pilot Thames Gateway South Essex. „Fondurile UE şi naţionale pentru dezvoltarea sectorului non-agricol din mediul rural” este o altă oportunitate în judeţ. sunt „forţe motrice ale creşterii economice”.„Folosirea şi dezvoltarea oportunităţilor pentru turism” este o oportunitate în SLM Karcag care poate fi consolidată pe puncte tari cum ar fi „Patrimoniu cultural şi istoric bogat” şi „Apă termală şi servicii asociate spa de nivel înalt”. monumente istorice şi tradiţii culturale. comerţ. „Turism dezvoltat” este un punct tare în SLM Hajdúszoboszló. conform Cedefop (2008). dar „ocuparea sezonală (în agricultură şi turism)” este un punct slab. bogăţii naturale. dat fiind că se 264 . că aproape toate referirile de aici sunt pe zonele pilot UE-15. rezervaţii naturale. cum ar fi costuri mai scăzute de început. dar „Planificarea economică şi strategiile de dezvoltare centrate pe urban” şi „atitudinea NIMBY faţă de dezvoltare în comunităţile rurale”. 9. transport şi comunicaţii Această secţiune include majoritatea sectoarelor care. cazări şi pensiuni turistice în zona montană. turismul montan şi ecologic şi cel cultural. “Lipsa de cazare disponibilă” şi „O proastă infrastructură de transport rural” pot reduce disponibilitatea angajaţilor. iau în considerare „Mediul plăcut de locuire”şi „un stil de viaţă foarte bun” în zonele rurale. „Numărul mare de clădiri părăsite din ferme” poate asigura cazare la început. industrie prelucrătoare. Trebui menţionat faptul. Înfiinţarea unor asemenea afaceri este deseori determinată de alegerea de reamplasare a proprietarilor/directorilor şi de faptul. pot îngreuna obţinerea permisiunii de a înfiinţa asemenea afaceri în zonele rurale. „Potenţialul turistic” este un punct tare. construcţii.

şi „Fonduri UE şi naţionale pentru îmbunătăţirea infrastructurii fizice (drumuri. „Închirierea de proprietăţi rurale” (de exemplu clădiri din ferme) pentru amplasarea afacerilor de construcţii şi altele neagricole este aici o altă oportunitate. Nici o analiză SWOT nu menţionează industria prelucrătoare ca o oportunitate pentru crearea de locuri de muncă şi în ZNL Chelmsford şi Braintree „Competiţia în sectorul de produse fabricate de valoare adăugată scăzută” este o ameninţare. „Munca cu baza în domiciliu la distanţă de birou” (telemuncal) este o oportunitate în ZNL Chelmsford şi Braintree. În zonele pilot NSM. utilităţi. logisticii şi al comerţului” este o oportunitate în ZA Pazardjik. integrarea procesării. cu o acoperire broadband aproape totală. îmbunătăţirile în infrastructură sunt o oportunitate. etc. dar multe din activităţile de construcţii e posibil să fie în centrele urbane. 265 . şi descurajaţi de punctul slab al „Vitezei reduse de trafic Internet”. Printre zonele pilot accesibile. În Thames Gateway South Essex. „Proasta infrastructură rurală de transport” (incluzând drumurile) este un punct slab în ZNL Chelmsford şi Braintree. cu toate că furnizarea de servicii este mult mai bună decât în NSM. „Construcţiile” sunt o oportunitate. care este încurajat şi de punctele tari ale „Mediului plăcut de locuire”şi „Un stil de viaţă foarte bun” al zonelor rurale. „Obţinerea de permis de planificare”. depozitării. există mai multe cereri pentru îmbunătăţirea ei. „Infrastructuri bune de informaţii (broadband)”. „Dezvoltarea infrastructurală” în SLM Hajdúszoboszló. cu toate că există un mic punct slab „Mai există zone fără acoperire Internet sau de telefon mobil”.menţionează că „afacerile rurale nu sunt aşa de constrânse cum au fost înainte de rularea Internetului broadband” şi „Acoperiţi de broadband-ul ADSL” este un punct tare în zona pilot. Totuşi. În Pays de Guéret. ca şi mai-sus menţionatul punct tare al „Ambianţei plăcute” ar trebui să încurajeze telemunca cu baza în rural. „Inflaţia preţurilor caselor/costuri ridicate ale terenurilor” şi o „rată de criminalitate relativ mare” (probabil datorită centrelor urbane din apropiere). dar „Afacerile bazate pe internet sunt în dezvoltare (e-comerţ. Sectorul de servicii financiare şi comerciale nu a fost menţionat în nici o altă analiză SWOT a zonelor pilot. sunt puncte slabe care pot descuraja înfiinţarea sau reamplasarea unor asemenea afaceri în zone rurale. în ZA Pazardjik s-a estimat că doar 14% din gospodăriile rurale ar avea orice fel de acces la Internet. telemunca)” este deja o oportunitate. În Pays de Tulle. Spre deosebire. astfel: „Resurse importante care sunt disponibile pentru ameliorarea şi execuţia infrastructurii rutiere” în ZA Pazardjik (unde un punct slab este „infrastructura rutieră de nota 3 şi 4 este o condiţie demnă de dispreţ”). unde „Infrastructura fizică necorespunzătoare” este un punct slab. „Dezvoltarea infrastructurală şi economică” în SLM Karcag.)” în judeţul Bistriţa-Năsăud. „Cererea pentru transportul şi aprovizionarea de bunuri” este o oportunitate mică în ZNL Chelmsford şi Braintree şi „Întemeierea de clustere economice.

având în vedere că populaţia vârstnică este mai săracă. „Competiţia din supermarketurile cu sediul în mediul urban. reflectând un număr de persoane în vârstă. babysitteri. şi „Nevoia de comercianţi buni” este în cea din urmă zonă pilot o altă oportunitate. economia socială şi caritabilă (asociaţii. În ZNL Chelmsford şi Braintree o oportunitate este „Cererea de servicii pentru persoane avute.8. Sănătate. în ZA Pazardjik faptul. companii de integrare). relativ bogate. este o oportunitate în Pays de Tulle şi Pays de Guéret. Situaţia în zonele pilot NSM este foarte contrastantă. care ar putea reveni să locuiască în zona pilot. şi „Buna cuprindere a organizaţiilor de servicii personale” şi „Sectorul voluntar dinamic” sunt într-o oarecare măsură puncte tari. comerţul online)” în Pays de Guéret.4. că „Populaţia din centrele urbane nu-si poate permite încă să caute o nouă calitate a vieţii şi să se deplaseze în număr mare spre zonele rurale pentru locuire” este văzut ca o ameninţare în crearea de locuri de muncă. dar multe rapoarte observă ca serviciile comerciale deseori fac parte din economia „neagră”. amplasamente de asistenţă) este o oportunitate în ZNL Chelmsford şi Braintree. Referitor la sectorul comerţului cu amănuntul. „Potenţialul pentru dezvoltare şi asistenţă pentru companiile co-operative. ca şi „Modele de consum în schimbare (comercianţi în masă la graniţa oraşului. să stea pentru unele puncte tari. punctele slabe includ „Lipsa de capital la populaţie şi în economie” şi „Îndatorarea”. în termeni financiari. În SLM Karcag. magazine DIY. în aceste zone pilot. De exemplu. Aceasta include cererea pensionarilor bogaţi. care se concentrează în special pe sectorul de automatizare casnică pentru cei în vârstă” sunt oportunităţi. Cel puţin o parte din aceste servicii sunt în sectoarele de voluntariat şi privat. în Pays de Tulle. Sectorul comerţului cu amănuntul nu este menţionat în analizele SWOT NSM. cum ar fi: „Mediul plăcut de locuire” şi „Stil de viaţă de calitate”. securitate)”. asistenţă socială şi alte servicii publice „Nevoia de servicii pentru populaţia îmbătrânită” (de exemplu sănătate.)” şi „Clustere de knowhow organizate în jurul automatizării casnice. servicii pentru persoane” este o oportunitate. cererea este mult mai mică. incluzând o automatizare crescută a aparatelor electrocasnice (domotică). în special printre pensionari (atraşi de „Mediul plăcut de locuire (natură. De exemplu. datorită pensiilor mici de 266 . 9. dar foarte ocupate”. unde „Sectorul atractiv de supermarketuri” apare ca un punct tare neînsemnat. „Cererea pentru produse în servicii”.Relativa prosperitate a zonelor pilot RuralJobs în UE-15 este reflectată în cererea pentru servicii de comerţ. centre de grădinărit” este o ameninţare în ZNL Chelmsford şi Braintree. Sectorul nu este menţionat în alte analize NSM. Există o cerere similară sau mai mare pentru asemenea servicii în NMS. ca şi „Nevoia de servicii în economia argintie“ în Pays de Tulle şi Pays de Guéret. unde „Serviciile locale proaste” (incluzând serviciile de comerţ cu amănuntul) este un punct slab. dar. mini-creşe etc. În Pays de Guéret „Nevoia de servicii districtuale (doctori.

şi „Lipsa de resurse în sistemul de sănătate” în SLM Karcag. singură şi avută. cât şi în spitale. aşezările cele mai periferice tind să aibă serviciile cele mai proaste. care vor fi în stare să treacă peste obstacolele existente în calea creşterii şi a coeziunii sociale. Ocuparea din sectorul public se confruntă în multe state membre UE cu reduceri de buget. „Dispariţia serviciilor districtuale” în Pays de Guéret. În cercetare au fost consemnate câteva servicii din sectorul public. raportul zonei pilot a menţionat potenţialul pentru „case şi cămine pe bază de profit pentru populaţia în vârstă. şi problema este foarte arzătoare pentru bătrâni şi pentru cei care au nevoie de ajutor de urgenţă. Concluzie Complexitatea problematicii ocupării în zonele rurale se datorează vulnerabilităţii lor economice şi sociale. Soluţionarea obstacolelor structurale constituie doar o parte din provocările viitoare cu care se confruntă în competiţie crescândă pe piaţa globalizată. ca un punct slab sau ameninţare: „Servicii locale proaste” în ZNL Chelmsford şi Braintree. „Reducerea în numărul de funcţionari publici şi resurse de intervenţie şi capacităţi de reacţie ale autorităţilor locale“ este o ameninţare în Pays de Tulle şi Pays de Guéret. De exemplu.5. în ZNL Chelmsford şi Braintree există o „probabilitate a închiderii şcolilor” din şcolile rurale. în ZA Pazardjik. 267 . 9. „Declinul serviciilor sociale. care ar facilita şi reţine populaţia în aşezările mai mici” şi „Închiderea de şcoli şi spitale” în ZA Pazardjik. din zonele urbane”. Totuşi. De exemplu. Totuşi în judeţul Bistriţa-Năsăud. pentru a le transforma în puncte tari. Majoritatea zonelor pilot menţionează lipsa sau declinul serviciilor de sănătate sau cele asociate. „Pierderea de servicii locale” în Thames Gateway South Essex. Un punct slab neînsemnat în ZNL Chelmsford şi Braintree este „Lipsa disponibilităţii de facilităţi pentru îngrijirea copilului”. şi sunt „şcoli protejate” în unele aşezări periferice în ZA Pazardjik. „Dispariţia serviciilor locale” în Pays de Tulle. Principala sarcină este de a valorifica cu succes toate potenţialurile din zonele rurale. aşezările care sunt departe de oraşe au acces foarte limitat atât la serviciile medicale ambulatorii. ca şi o consecinţă a recesiunii economice.stat şi pensiilor ocupaţionale mai puţine.

1. că distincţiile dintre rural şi urban devin mai puţin importante datorită redefinirii economicului. Astfel apar noi modele de consum datorită unor forţe şi cereri diferite pentru ruralităţile variate. alte zone sunt în declin şi posibilitatea diversificării economice poate fi limitată. De altfel. în vreme ce unele zone rurale experimentează noi presiuni (de exemplu datorită proximităţii centrelor urbane sau prin existenţa unor noi valori de consum pentru produse diferite cu privire la origine sau proces). Pe scurt. tehnologiile de informaţie şi comunicare (TIC) şi biotehnologia au creat noi oportunităţi de ocupare. datorită cererii de produse alimentare locale de calitate. sunt politicile unui noi ecologism (environmentalism) şi opinii diferite despre subsidiile UE. Concluziile cercetării empirice RuralJobs Bazându-ne pe concluziile cercetărilor de teren din zonele pilot RuralJobs. Pe lângă acest lucru. 1999). spre deosebire de cele rurale. „capitalul natural” este o posibilă componentă importantă a capacităţii generatoare de bunăstare. Alte zone ar putea fi în căutarea unor moduri de viaţă mult mai autarhice („rural radical”). Putem concluziona. Sinteza recomandărilor 10. În al doilea rând. În alte părţi oamenii trăiesc în zone tot mai periferice.10. Acestea sunt de ajutor în producerea de noi reprezentări ale vieţii. în toată Europa există o divergenţă de traiectorii de dezvoltare rurală. a modului de viaţă. decizionării. Agro-industria şi nevoia de alimente ieftine sunt acum paralele cu dorinţa de a reconecta ruralul şi urbanul. lipsite de oportunităţi de ocupare şi servicii. Înţelegerea şi extinderea conexiunilor dintre urban şi rural este crucială pentru o politică rurală eficientă şi această realitate este reflectată în faptul că potenţialul pentru noi surse de ocupare rurală este interpretat într-un context regional. Comisia Europeană recunoaşte că. sunt mult mai mari şi au structuri economice interne complexe. a perspectivelor şi ideilor. în zonele rurale dezvoltate. a muncii şi ale comportamentului în zonele rurale. 268 . Majoritatea pieţelor rurale se află în aşezări urbane care. Astfel a devenit mai greu să vorbim de „rural” ca de un grup unanim cu un destin comun (Ray. cu o scală mai largă de bunuri şi servicii şi un grad mai mare de independenţă economică. putem afirma că zonele rurale în general sunt formate din localităţi mici cu o economie trunchiată şi depind într-un grad ridicat de afacerile bazate pe „export-import”.

dinamica consumului a dat zonelor rurale multe oportunităţi pentru adăugarea de noi valori activităţilor lor economice.. (2006) afirmă că a apărut o dinamică de consum „postproductivistă” datorită diminuării ocupării agricole. 2006. acestea la rândul lor stimulând noi forme de turism. Marsden. 2008). sunt patru forţe motrice ale ocupării rurale care apar datorită exploatării capitalului natural. cât şi a atuurilor locale (Puncte tari şi Puncte slabe). 10. Cu toate acestea. chiar dacă nu toate sectoarele. Multe dintre aceste aspecte ale consumului au fost integrate în conceptele de „agricultură multifuncţională” (van Huylenbroeck et al. Aceasta a dus la noi forme de comodificare a satului (într-o pondere predominantă) pentru consumul urban. 269 . 2009). Spre o Europă Rurală 2+2+ „Orientările strategice” formulate în fiecare zonă pilot constituie cadrul unei strategii pentru promovarea unor noi surse de ocupare rurală bazate pe o analiză atât a schimbărilor din economia rurală (Oportunităţi şi Ameninţări). Shucksmith et al.1.. caracteristicile asupra cărora ar trebui să se concentreze programele de dezvoltare (rurală) ale UE. agricultura organică şi conştientizarea ecologică. caracterizează în mod semnificativ profilul de ocupare rurală şi susţine contribuţia centrală a zonelor rurale la funcţionarea economiei regionale.10. Shucksmith et al. S-a dorit ca cercetarea RuralJobs să „identifice zone de creştere a ocupării unde programele de dezvoltare rurală pot fi dirijate astfel să-şi crească contribuţia în crearea ocupării”. cum ar fi ecoturismul. Acestea constau din două grupuri de doi din care am derivat numele de „Europa Rurală 2+2+”. Conceptul de „rural de consum” (consumption countryside) este bine definit (Marsden. 2007) şi „binele public” (Cooper et al. Perspectiva noastră „Europă Rurală 2+2+” identifică atât zone de creştere ale ocupării rurale (sectoare-cheie de creştere) şi în cadrul modelului DPSIR. creşterea diversificării fermelor. emigrarea populaţiei tinere şi o distanţă crescândă între bogaţi şi săraci. Din acestea poate fi alcătuit un set de orientări strategice pentru crearea de locuri de muncă în rural în UE. cum ar fi reţelele mici de distribuţie alimentară. Importanţa capitalului natural pentru ocuparea rurală Cercetarea RuralJobs a reiterat că majoritatea.1. De fapt. Acest efect depăşeşte cu mult sectorul rural „tradiţional” al agriculturii. 1999. dintre care prima diferenţă este cea dintre rolurile de „producţie” şi „consum” a zonelor rurale. Cu toate că remunerarea financiară pentru bunurile publice „pure” (anume cel „ne-exclusiv” şi „nerival”) este dificil sau chiar imposibil de atins. repopularea zonelor rurale cu clase de servicii.. van der Ploeg et al. având în vedere că o astfel de definiţie poate duce la o viziune îngustă a potenţialului de creare a locurilor de muncă în rural. cercetarea a demonstrat şi că „capitalul” care este în preponderenţă o caracteristică a zonelor rurale. oferă ocupare în zonele rurale şi că orice încercare de definire a „ocupării rurale” ar fi una sterilă şi greşită. 1998. şi anume „capitalul natural”.1.1.1.

Cu toate acestea.. În primul rând vorbim de pământ. variind de la „mediul de locuire plăcut” în Essex. 2. dar capitalul natural este un important factor care încurajează populaţia să rămână sau să se stabilească din nou în zonele rurale. Aceasta este una dintre forţele motrice ale ocupării rurale care este de obicei trecută cu vederea. Consumul celor care nu sunt localnici. granitul şi marmura. produsele locale. este exagerat să spunem că ruralul s-a schimbat în totalitate dintr-o locaţie a producţiei într-una a consumului. Multe persoane care se stabilesc în zone rurale pentru raţiuni de „consum” sunt antreprenori care şi-au întemeiat propriile lor afaceri şi au creat locuri de muncă (Hepworth et al. furaj. Astfel rolul de „producţie” al zonelor este deosebit de important în cazul lanţurilor agroalimentare şi de distribuţie energetică. Marea Britanie şi „împrejurimi frumoase” în regiunea Limousin din Franţa la „imaginea nefavorabilă a satului” în Regiunea Észak-Alföld din Ungaria. Cele două componente ale rolului de „consum” al zonelor rurale sunt următoarele: 1. Consumul localnicilor. 270 . Producţia bazată pe resurse regenerabile. Producţia bazată pe resurse neregenerabile. nivelul acestei schimbări diferă între regiuni. fibre şi combustibil şi. bunăstarea vieţuitoarelor. cum ar fi restricţiile geografice. Pe deasupra. metodele ecologice de producţie etc. unde motivaţia din spatele stabilirii este producţia. Cercetarea RuralJobs a dovedit existenţa unor atitudini deosebit de diferite faţă de „satul de consum” în cadrul UE. pentru noi folosinţe cum ar fi cele farmaceutice. gazele. Pensionarii înstăriţi pot. 2004). având în vedere că zonele rurale vor menţine un important rol de producţie prin agricultură. dar. din ce în ce mai mult. calcarul. petrolul şi alte minerale incluzând nisipul şi pietrişul. Există două componente ale rolului „de producţie” al zonelor rurale: 1. 2. argila. care este folosit de lanţurile de distribuţie agroalimentare şi forestiere într-un mod regenerabil pentru producţia de alimente. incluzând vizitatorii. Acesta este în primul rând consumul prin turism şi activităţi de timp liber. include aspectele de consum ale lanţurilor agro-alimentare şi altele. cum a notat Marsden (1998) în Marea Britanie în urmă cu peste zece ani. de asemenea. dar în acelaşi timp furnizează materii prime pentru construcţie şi alte sectoare. Acestea includ cărbunele. Aceste diferenţe sugerează că importanţa relativă a „producţiei” şi „consumului” vor diferi în cadrul UE. spre deosebire de cei care se mută de la oraş la ţară pentru a-şi întemeia propriile lor ferme de semisubzistenţă. a apei şi a mareelor. eoliană. de asemenea. să creeze locuri de muncă devenind o piaţă pentru servicii de timp liber şi asistenţă. Alte resurse regenerabile includ puterea solară.

în măsura în care se bazează pe folosirea sustenabilă a resurselor naturale. energetic şi hidrologic care sunt în scădere atât în ocupare. (2008). Primele două orientări strategice susţin îmbunătăţirea capitalului uman şi dezvoltarea infrastructurii. Prin dezvoltarea rurală este consolidată economia rurală. forestier.Rolul de „consum” al zonelor rurale este din această cauză important nu doar pentru sectorul turismului dar şi pentru multe altele. Aşa cum s-a stabilit. dezvoltarea bazată pe sectoare cum ar fi SEIC trebuie să fie „sustenabile”. există un acord între dezvoltare rurală şi creştere economică rurală”. incluzând sectorul medical şi asistenţa socială. cum ar fi lanţurile de distribuţie agroalimentare. trasează în mod clar că acest concept de reţea nu se limitează la sectorul agricol.1. direct sau indirect. Acesta este adevărat. între laturile de producţie şi consum ale lanţului agro-alimentar şi turism şi dintre consumul localnicilor (din punct de vedere al „modului de viaţă” cotidian) şi timp liber. dar această afirmaţie nu trebuie înţeleasă prea îngust. astfel formează cadrul pentru Europa Rurală 2+2+. (2008).1. o strategie de dezvoltare bazată doar pe activităţi rurale „tradiţionale”. Nu toate formele de creştere economică din rural pot fi considerate ca dezvoltare rurală. astfel să nu dăuneze capitalului natural care atrage noi persoane dornice să se stabilească în zonă. există interdependenţe între cele patru componente ale Europei Rurale 2+2+. Orientări strategice pentru crearea de locuri de muncă rurale Orientările strategice formulate în cercetarea RuralJobs pot fi grupate în cinci orientări strategice de „nivel înalt” pentru crearea de locuri de muncă rurale care sunt centrate pe mobilizarea capitalului natural din zonele rurale. va condamna zonele rurale la o creştere economică şi prosperitate scăzută. Cu toate acestea. care afirmă că „dezvoltarea rurală se bazează pe resurse naturale: ea reproduce şi dezvoltă în continuare aceste resurse. ducând la un declin demografic continuu. 10. Van der Ploeg et al. Evident. iar următoarele trei se concentrează asupra mobilizării capitalului natural din zonele rurale prin dezvoltarea sectoarelor cheie de creştere. cum ar fi Serviciile Antreprenoriale Intensive de Cunoaştere (SEIC) şi Serviciile Publice Intensive de Cunoaştere (SPIC). Doar când folosirea şi dezvoltarea resurselor rurale se transformă. Mai degrabă da decât nu. cât şi în valoarea adăugată brută ca medie a Valorii Adăugate Brute EU-27. 271 . în mare măsură. consolidare economiei locale şi îmbunătăţirea guvernanţei. în detrimentul celei din urmă”. De exemplu. forme indistinctive ale primei sunt. Pe de altă parte.2. în activităţi economice (noi) şi în producţia de valoare adăugată. ei avertizează că „dezvoltarea rurală nu trebuie echivalată într-un mod unilinear cu creşterea economiei rurale. Abordarea Europa Rurală 2+2+ a creării de locuri de muncă este compatibilă cu conceptul de „reţea rurală” formulat de către van der Ploeg et al.

sunt orientări strategice ulterioare. în special a serviciilor care în mod tradiţional sunt furnizate de sectorul public cum ar fi asistenţa medicală. Se propune. OS2. creşterea competitivităţii. De asemenea. este recunoscută nevoia dezvoltării infrastructurii în zonele rurale. Reţelele de transport trebuiesc îmbunătăţite pentru facilitarea accesului la educaţie/formare. servicii de bază. Este. astfel ca rezidenţii de toate vârstele să aibă opţiunea lucrării şi locuirii în comunităţile lor. există nevoia dezvoltării serviciilor rurale în UE. dezvoltarea prelucrării alimentelor. se pune un accent mult mai mic pe crearea de locuri de muncă în lanţul agroalimentar. Orientările strategice RuralJobs includ consolidarea fermelor. în mod special în cadrul celor mai vulnerabile segmente ale societăţii. Îmbunătăţirea aptitudinilor şi a participării la piaţa forţei de muncă în zonele rurale Aici trebuie dezvoltate sinergiile dintre capitalul natural şi cel uman. Furnizarea de instrumente de prognoză şi sprijin pentru alte procese de învăţare. OS3. de asemenea. Dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor În cazul acesta. acestea din urmă sunt doar zone 272 . cum ar organizarea în reţele a actorilor locali. locuri de muncă şi pieţe. creşterea valorii adăugate şi dezvoltarea pieţelor şi a instituţiilor comerciale. îmbunătăţirea educaţiei şi a formării în mediul rural. propusă acoperirea universală a Next Generation Access Broadband prin toate tehnologiile disponibile. incluzând aptitudini antreprenoriale/manageriale în vederea reducerii dependenţei de locuri de muncă cu calificare joasă şi/sau de centrele urbane. ca parte a economiei verzi. Încurajarea dezvoltării sectoarelor-cheie de creştere Referitor la producţia bazată pe resurse regenerabile se crede că mai există potenţial de creare de locuri de muncă în rural în lanţurile agroalimentare. În zonele pilot din UE-15. De asemenea.OS1. Ratele de activitate scăzute în zonele pilot din noile state membre dovedesc nevoia de promovare a participării la piaţa forţei de muncă. Este general acceptată nevoia de îmbunătăţire a aptitudinilor în zonele rurale prin programe de calificare şi educaţie mai accesibile şi mai de calitate. diversificarea. În concordanţă cu contribuţia celor de mai sus la calitatea vieţii în zonele rurale este propusă aprovizionarea cu case mult mai accesibile. în principal. Atât în UE-15. admiţând că accesul şi potrivirea cursurilor de formare sunt probleme mai mari decât cantitatea de formare disponibilă. în special în zonele pilot din noile state membre ale UE. cât şi în noile state membre. educaţia şi asistenţa socială. trebuie să se concentreze asupra sinergiilor dintre capitalul natural şi fizic. exceptând cazul în care face parte din „economia verde”.

pilot care identifică lanţurile de distribuţie forestiere şi a energiei regenerabile ca fiind activităţi pentru crearea de noi locuri de muncă în rural. Producţia bazată pe resursele neregenerabile nu este inclusă în orientările strategice în niciuna dintre zonele pilot. Ca şi consum al nonrezidenţilor zonei incluzând vizitatorii, toate zonele pilot au ca obiectiv crearea de locuri de muncă în sectoarele turistice şi cel de petrecerea timpului liber. Este evidenţiată aici legătura dintre turismul rural şi capitalul cultural şi natural, cu un accent pe armonizarea dezvoltării sectoarelor de turism şi timp liber în ceea priveşte oferta şi accesul la pieţe. O asemenea sinergie şi o conştientizare antreprenorială şi instituţională completă a folosirii sustenabile şi o valorificare mai bună a resurselor locale sunt, de asemenea, orientări strategice majore. Câteva dintre orientările strategice listate mai sus pentru lanţul agroalimentar se referă, de asemenea, la dimensiunea consumului prin probleme cum ar fi caracteristicile locale, alimente sănătoase şi produse locale. Componenta de consum al localnicilor în Europa Rurală 2+2+ este susţinută doar în rapoartele zonelor pilot UE-15, în special promovarea înfiinţării de afaceri în zonele rurale (incluzând afaceri casnice/consultanţe cu posibilitatea de a lucra de acasă) cu un impact scăzut asupra mediului, în special în serviciile bazate pe cunoaştere. Se sugerează beneficierea de oportunităţile economiei argintii care acoperă cererea pentru produse şi servicii, şi mobilizarea economiilor şi capitalului uman al populaţiei pensionare. OS4. Consolidarea economiei rurale locale Această orientare strategică într-o oarecare măsură dezvoltă sinergia dintre capitalul natural şi cel financiar, ca să poată susţine înfiinţarea, creşterea şi sustenabilitatea afacerilor rurale, ca şi competitivitatea acestora, astfel promovând crearea de locuri de muncă, atât ca salariaţi, cât şi ca lucrători pe cont propriu. În primul rând, sunt mai multe moduri în care pot fi îmbunătăţite practicile economice, de exemplu prin construirea unei reţele de învăţare antreprenorială rural-urban condusă de sectorul privat, în care întreprinderile-cheie din sectorul privat ar trebui, singure sau în parteneriat cu universităţi şi agenţii publice, să stabilească reţele de învăţare pentru stimularea spiritului antreprenorial printr-o serie de activităţi centrate pe afaceri. Inovarea din marketing este, de asemenea, un capital pentru creşterea afacerilor şi pieţelor. O altă sugestie este identificarea proprietarilor de afaceri rurale vârstnici în unele sectoare care ar putea fi legate de lipsa inovaţiei şi un risc crescut de închiderea întreprinderii în vederea accentuării preluărilor afacerilor existente. În al doilea rând, susţinând cele de mai sus, serviciile de suport al afacerilor rurale trebuie îmbunătăţite, inclusiv la nivel de comună, în special pentru micile afaceri. Afacerile non-agricole din rural au aproape aceleaşi nevoi ca şi cele urbane, 273

dar izolarea este o problemă şi întreprinderile din rural înţeleg şi pot accesa, într-o măsură mai mică, serviciile de suport existente. Suportul pentru inovaţie include eforturile pentru expansiunea pieţelor pentru produse şi bunuri locale endogene şi ajutorul pentru crearea de produse cu origine declarată. În ceea ce priveşte finanţarea şi detectarea problemelor cauzate de lipsa de capital, întărite de efectul negativ al crizei economice internaţionale, se sugerează amplificarea oportunităţilor aşezărilor rurale pentru atragerea capitalului prin politici locale promovatoare de afaceri, de exemplu prin reducerea de taxe, preţuri mici de închiriere, pământ gratis etc. Se propune, de asemenea, dezvoltarea serviciilor administrative la nivel de comună sau consultanţe private finanţate de beneficiari şi din fonduri publice cu scopul facilitării absorbţiei de fonduri UE de către afacerile locale. În al treilea rând, e nevoie de îmbunătăţirea mediului comercial pentru afacerile rurale în multe feluri, pentru a creşte flexibilitatea planificării teritoriale, pentru a promova mai multe activităţi economice cu un impact scăzut asupra mediului în zonele rurale, de exemplu prin mai multe unităţi mici de oficii de servicii şi unităţi de viaţă/muncă, mai multe activităţi/cazare turistice etc. Legat de acesta, se sugerează promovarea aşezărilor rurale ca locaţii pentru înfiinţarea de noi afaceri şi întreprinderi, accentuându-se că asemenea zone pot oferi acces la beneficii legate de urban, dar fără existenţa aglomerării şi a taxelor locale mai mari. De asemenea, se propune identificarea locaţiilor şi a structurilor care pot găzdui activităţi economice viitoare, în special în domeniul serviciilor. Reglementarea şi birocraţia trebuiesc reduse, în special în noile state membre, de exemplu se sugerează descurajarea regimurilor permisive şi dezvoltarea serviciilor one-stop şi a e-serviciilor via Internet. De asemenea trebuiesc reduse costurile cu forţa de muncă pentru impulsionarea pieţei forţei de muncă. OS5. Asigurarea unei implementări adecvate a strategiei prin acţiuni de susţinere Aici este explorată legătura dintre capitalul natural şi cel social. E necesară mobilizarea populaţiei în jurul unui plan colectiv, tangibil în special în noile state membre. Se propune în special îmbunătăţirea guvernării în zonele rurale prin abordarea „de jos în sus” în definirea strategiilor şi implementarea de proiecte de dezvoltare locală. În această privinţă, întărirea programului Leader şi integrarea tuturor actorilor locali din sectorul privat şi public în jurul unor obiective locale strategice este văzută ca un drum spre o guvernare astfel îmbunătăţită. De asemenea, este nevoie de valorizarea zonelor rurale ca amplasemente de locuire, muncă şi distracţie, care este recunoscută ca prioritate, mai ales, doar în zonele pilot UE-15, cu toate că se pare că este perceput şi mai mult ca prioritate în noile state membre. Aceasta se datorează dezvoltării dinamicii consumului asociat cu zonele rurale. În ZNL Chelmsford şi Braintree se propune promovarea 274

zonelor rurale ca un loc de turism şi leisure de calitate superioară, pe perioade scurte datorită accesibilităţii bune dinspre centrele urbane şi datorită moştenirii ei arhitecturale, culturale şi naturale incluzând biodiversitatea ei şi promovarea zonelor rurale ca o sursă de alimente de calitate superioară şi sănătoase. De asemenea, se propune ca populaţia locală să fie mobilizată pentru îmbunătăţirea atractivităţii zonei „prin elaborarea imaginii” şi a calităţii vieţii în zonă şi prin atragerea investiţiilor locale.

10.2. Recomandări RuralJobs pentru creştere economică şi creare de locuri de muncă în zonele rurale
Recomandările RuralJobs se decuplează de la orientările strategice definite de experţi locali în zone pilot, şi sunt menite să îndrume factorii de decizie locali, regionali şi UE în definirea priorităţilor politice pentru locuri de muncă şi creştere în zonele rurale. Ele sunt definite pe baza Strategiei Lisabona şi caută să aducă Strategia UE 2020 mai aproape de situaţiile socio-economice din zonele rurale de-a lungul Europei. Astfel, ele se bazează atât pe principalele rezultate ale cercetării empirice, cât şi pe cele cinci concluzii principale trase de Sabau şi Paquiet (2009b) având în vedere condiţiile optime pentru crearea de locuri de muncă şi de creştere în zonele rurale şi care sunt: – Promovarea difuzării cunoaşterii printre factorii economici de decizie prin îmbunătăţirea training-ului şi a aptitudinilor, networking-ului, a parteneriatului public-privat şi gruparea întreprinderilor; – Reducerea deficienţelor şi a marginalizării zonelor rurale prin îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi a accesibilităţii; – Susţinerea creării/menţinerii de activităţi prin suport financiar, material şi tehnic şi îmbunătăţirea securităţii şi a condiţiilor de lucru; – Valorificarea specificului teritorial prin promovarea teritorială, referinţa şi marketingul zonei; – Adaptarea politicilor la context prin adaptarea strategiilor la parametrii socioeconomici locali; – În concordanţă cu tipologia folosită în cercetare, recomandările diferenţiează între condiţiile şi calea obţinerii de locuri de muncă şi creşterea în fiecare tip de zonă rurală. 10.2.1. Importanţa capitalului uman pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă în zonele rurale Cercetarea empirică RuralJobs a demonstrat că dezvoltarea zonelor rurale, de orice tip ar fi ele, depinde în mare parte de disponibilitatea resurselor naturale şi a condiţiilor pentru creşterea şi conservarea acestor resurse, a culturii locale şi 275

a tradiţiilor, disponibilitatea unei forţe de muncă calificate, starea infrastructurii şi accesul la pieţe. Deasupra tuturor acestor condiţii stă existenţa unei forţe de muncă calificată. Din perspectiva concluziilor RuralJobs, printre sarcinile principale ale Strategiei Lisabona, cea de bază este promovarea „Cunoaşterii, inovării şi a creşterii”. Într-adevăr, fără această premisă, nu se poate construi „Un loc mai atractiv pentru investiţii şi muncă”, sau „Crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bune”. Disponibilitatea de resurse umane cu o calificare (superioară) şi un training sunt cruciale pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Însă asemenea resurse umane au părăsit aproape toate zonele rurale. Precum s-a raportat în Anuarul Regional Eurostat 2009, există o concentrare urbană de RUST (Resurse Umane în Ştiinţă şi Tehnologie) în jurul regiunilor celor mai importante care deseori sunt oraşele mari care au facilităţi superioare în educaţie. Disponibilitatea unui număr mare de persoane cu o calificare superioară face din aceste regiuni şi „regiunile învecinate locuri sigure pentru noile companii în deschiderea de noi afaceri, datorită ofertei de resurse umane cu o calificare superioară care sunt deja prezente în regiune. În acelaşi timp, populaţia cu o calificare superioară poate fi atrasă în oraşe mai mari, având în vedere că e mult mai posibil să găsească un loc de muncă calificat, care răspunde cererilor acestora într-o regiune unde sunt multe companii”. Cercetarea din zonele pilot RuralJobs a confirmat că eşecul zonelor rurale de a răspunde unor asemenea cerinţe este principala cauză a dificultăţii de obţinere a unei creşteri economice şi de crearea de locuri de muncă. Creşterea calificării forţei de muncă în zonele rurale şi atragerea de muncitori bine calificaţi trebuie să constituie priorităţi. Apoi, cum piaţa forţei de muncă din zonele rurale este orientată într-o măsură mai mare spre sectorul de servicii, nevoia de forţă de muncă calificată este stringentă. Sectorul servicii, ca o zonă importantă a economiei UE, este din ce în ce mai mult bazat pe cunoaştere intensivă. Precum s-a scris recent şi în Anuarul Regional Eurostat 2009, „trei pătrimi din forţa de muncă în 2006 au fost împărţite între alte servicii economice (CAEN 74), care include multe activităţi foarte specializate bazate pe cunoaştere intensivă cum ar fi serviciile juridice, contabile şi management, activităţi arhitecturale şi de inginerie, reclamă şi serviciile de distribuţia de persoane şi de plasament furnizate de agenţii de recrutare de forţă de muncă. Serviciile de securitate şi de curăţare industrială sunt, de asemenea, incluse, aşa cum sunt şi serviciile de secretariat, traducere, împachetare şi alte servicii de business profesionale”. Nivelul de dezvoltare al sectorului serviciilor în diferitele tipuri de zone rurale constituie o dovadă a prezenţei sau lipsei de RUST la nivel local. De fapt, cele mai multe zone rurale consideră că este greu să păstreze forţa de muncă calificată sau doar să o educe. De aceea, educaţia de calitate şi învăţământul profesional bine direcţionat sunt astfel vitale pentru coeziunea socială şi creşterea economică a zonelor rurale. 276

10.2.2. Consecinţele sociale şi economice ale îmbunătăţirii atractivităţii şi a calităţii vieţii din zonele rurale Cercetarea empirică RuralJobs a furnizat, de asemenea, dovezi despre faptul că calitatea vieţii în majoritatea zonelor rurale trebuie în continuare îmbunătăţită. Accesul la servicii medicale şi la educaţie este dificil în majoritatea zonelor rurale. În câteva dintre ele infrastructura de canalizare şi drenaj corespunzătoare, precum şi electricitatea lipsesc şi acum. De asemenea, cu toate că zonele rurale sunt un rezervor de resurse naturale şi de peisaje foarte valoroase, prezervarea acestor resurse în continuare nu este rezolvată în majoritatea zonelor rurale din UE. O calitate mai bună a vieţii în zonele rurale nu este doar un bun social. Ea contribuie, de asemenea, la creşterea lor economică, de exemplu prin furnizarea de atracţii rurale şi turism şi atractivitatea lor ca un plasament pentru locuire, muncă şi investiţii. Buna accesibilitate a zonelor rurale datorată dezvoltării TIC ca şi a infrastructurii şi a reţelei integrate de transport este esenţială pentru creşterea economică şi pentru coeziunea regională a acestor zone. Înţelegerea semnificaţiei acestor factori şi promovarea lor prin politici concentrate este fundamentală în obţinerea de locuri de muncă şi creşterea din zonele rurale. 10.2.3. Diversificarea economiei rurale prin antreprenoriat şi inovaţie Ocuparea şi creşterea din zonele rurale nu mai pot fi bazate pe un singur sector. Capitalul natural şi cultural trebuie considerate ca fiind oportunităţi pentru diversificarea ecnomiei locale printr-o valoare adăugată activităţilor tradiţionale. Noi tendinţe demografice cum ar fi îmbătrânirea, noi modele de consum pentru activităţi de timp liber „mai verzi” şi mai multe alimente ecologice, conştientizarea socială pentru o economie mai curată sunt câteva dintre prospectele în aşteptarea unei dezvoltări economice sustenabile în zonele rurale. Totuşi, calificarea scăzută şi lipsa cunoştinţelor legate de bunurile locale, pieţe potenţiale şi căi de accesare a acestora întârzie apariţia unor proiecte noi şi iniţiative inovatoare care ar putea să alimenteze o astfel de diversificare şi să favorizeze o economie competitivă în zonele rurale. Nivelul de calificare trebuie crescut în vederea îmbunătăţirii disponibilităţii de forţă de muncă bine calificată şi pentru atragerea unor afaceri potenţiale. Antreprenoriatul trebuie încurajat prin formarea adecvată a competenţelor manageriale. Trebuie luate măsuri pentru facilitarea accesulului la instrumentele şi pieţele financiare. Inovaţia trebuie încurajată prin susţinerea cooperării dintre afaceri, centre de formare şi universităţi. Instituţiile vocaţionale şi universităţile trebuie încurajate să înfiinţeze linii de cercetare şi centre de formare în zone rurale. O cultură a networking-ului trebuie, de asemenea, dezvoltată prin programe de cooperare teritorială UE.

277

10.2.4. Semnificaţia unui mediu de afaceri potrivit pentru creşterea economică din zonele rurale RuralJobs, de asemenea, a scos la iveală faptul că mediul de afaceri este crucial pentru creşterea economică. Mediul de afaceri este considerat în linii mari de către experţii locali ca fiind conducerea legală şi administrativă a economiei în scopul înfiinţării şi extinderea afacerilor. Un mediu de afaceri fiabil trebuie promovat prin reglementări potrivite, taxe preferenţiale şi reducerea birocraţiei şi a costurilor cu forţa de muncă. Se materializează prin existenţa unor conducători politici şi economici cu o calificare superioară care sunt conştienţi de semnificaţia unei asemenea cerinţe şi sunt capabili de ducerea la bun sfârşit a politicilor direcţionate spre creşterea economică. 10.2.5. Impactul unei capacităţi instituţionale sporite asupra dezvoltării în zonele rurale Directivele strategice ale Comunităţii Europene pentru dezvoltare rurală (perioada de programare 2007-2013) oferă în Axa 4 un cadru pentru îmbunătăţirea conducerii locale stabile bazat pe experienţa Leader. Această abordare „de jos în sus” a conducerii este în esenţă unul pe mai multe nivele şi este integrat printr-un parteneriat local care participă printr-o cooperare strânsă cu factorii de decizie regionali la definirea obiectivelor ample de dezvoltare rurală şi regională. În acest proces este necesar ca conducătorii locali să aibă calificarea corespunzătoare ca să poată detecta problemele locale, să le transmită instituţiilor de nivel superior, să obţină suportul necesar şi să implementeze cu succes proiectele direcţionate pe obiective. În plus, intensificarea dinamicii instituţionale şi culturale pe lângă o bună conducere legislativă şi administrativă se datorează deseori proceselor de învăţare prin schimburi de experienţe. În multe zone pilot, în special în noile state membre, s-a observat că factorii decizionali locali deseori nu cunosc noile tendinţe în ocuparea rurală, sau iniţiativel disponibile pentru stimularea creării de locuri de muncă. Este necesar un dialog inter-regional mai intensiv, atât la nivel instituţional, cât şi la nivelul Grupurilor de Acţiune Locală (GAL). Un exemplu al modului în care acesta poate fi realizat este reţeaua RUR@CT (vezi www.ruract.ue) a regiunilor NUTS2 (în principal) din cadrul UE. Aceste regiuni conlucrează în cadrul unei reţele de transfer de bune practici şi experienţă, proiectat pentru o exploatare continuă a factorilor inovatori ai dezvoltării rurale integrate. În prezent, coordonată de Regiunea Limousin şi finanţată de regiunile participante, o asemenea iniţiativă ar trebuie să fie direcţionată de către UE ca o parte a strategiei viitoare de dezvoltare rurală. 10.2.6. Dezvoltare rurală prin abordarea coeziunii teritoriale Interacţiunile crescânde dintre pieţe, cele sociale şi de mediu dintre zonele rurale şi urbane poziţionează în mod necesar dezvoltarea rurală ca o componentă necesară a coeziunii teritoriale. Ţinta coeziunii teritoriale, de asemenea, atrage 278

după sine ca strategiile de creştere şi de ocupare UE să fie formulate prin luarea în considerare a cerinţelor specifice ale zonelor rurale; într-adevăr „impregnarea rurală”, aplicată ulterior unui program concentrat pe urban, folosind abordarea de „bifare”, nu este suficientă. Din acest punct de vedere, dezvoltarea rurală trebuie să fie localizată clar în agenda politică UE 2020, să aibă priorităţile proprii mai bine definite prin tipologii consistente ale zonelor rurale şi să aibă garanţia de finanţare şi instrumentele corespunzătoare. Într-adevăr, politicile de dezvoltare rurală eficiente trec peste focus-ul actual al Pilonului II al P AC şi ar trebui construite pe acele Axe (în special 1, 3 şi 4) care contribuie la crearea de locuri de muncă în zonele rurale. Ele necesită o susţinere financiară sporită prin alte instrumente de Finanţare Structurală cum ar fi Fondurile de Dezvoltare Regională şi Sociale. De asemenea, un singur Fond de Dezvoltare Rurală integrat poate funcţiona bine şi de unul singur. Orice fel de instrumente noi sunt asociate politicilor de dezvoltare rurală, ele în mod necesar trebuie aliniate cu finanţarea naţională şi coordonate la nivel UE. În conformitate cu principiul subsidiarităţii, statele membre ar trebui să selecteze nivelul cel mai potrivit pentru implementare, cu toate că putem spune că Fondurile Structurale sunt în mod frecvente administrate la nivelul NUTS2. Integrarea crescândă a economiilor „urbane” şi „rurale” consolidează cazul „integrării” creării de locuri de muncă rurale într-un singur program regional. O grijă specială trebuie acordată în procesul de selecţie a organelor administrative şi organizaţiilor responsabile pentru un management eficient. Programele trebuie orientate apoi spre investiţii şi concentrate pe obiective, mai degrabă, decât orientate pe subsidii şi concentrate pe beneficiar pentru maximizarea impactelor lor favorabile asupra regiunii ca întreg, incluzând specificul de ocupare. 10.2.7. Aspecte cheie referitoare la coerenţa setului de recomandări Coerenţa în formularea politicilor implică aşezarea pe primul plan a construirii de baze solide, în cazul nostru, abordarea, în primul rând, a punctelor slabe ale zonelor rurale, precum şi a punctelor tari ca să poată profita de oportunităţile actuale şi viitoare, putând trece peste obstacole. În această privinţă, punctele slabe cele mai importante subliniate de către cercetarea empirică RuralJobs sunt asociate cu lipsa de resurse umane calificate. Celelalte puncte slabe sunt asociate cu problematica accesibilităţii şi de calitatea vieţii în zonele rurale, şi în fine obstacolele instituţionale şi culturale din calea înfiinţării şi expansiunea afacerilor. Aceste aspecte sunt parţial responsabile pentru lipsa atractivităţii zonelor rurale în general şi reprezintă obstacole în calea stabilirii de afaceri în special. Conducerea deficitară în modelarea strategiilor de dezvoltare adecvată este responsabilă în totalitate pentru aceste puncte slabe. Recomandările noastre sunt o încercare de adoptarea unor alternative judicioase de politici care se bazează pe o logică a cerinţelor dezvoltării locale. Ele sunt di279

vizate în trei seturi de recomandări în ideea că dezvoltarea rurală poate fi obţinută doar dacă fiecare set de recomandări este îndeplinit şi corespunde specificului socio-economic şi situaţiei instituţionale din fiecare zonă rurală. Aceste recomandări merită să primească un puternic interes politic din partea conducătorilor regionali, naţionali şi UE, astfel ca ele să optimizeze eforturile şi resursele investite în coeziunea regională şi dezvoltarea rurală. Recomandările RuralJobs sunt organizate după cum urmează: A. Fundamentarea dezvoltării în zonele rurale În primul rând RuralJobs recomandă asigurarea educaţiei şi formării pentru locuitorii zonelor rurale oriunde ar locui, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a atractivităţii zonelor rurale şi întărirea mediului de afaceri, formarea competenţelor locale şi a capacităţilor instituţionale. B. Instrumente pentru competitivitatea afacerilor din zonele rurale A doua recomandare poate avea efect doar dacă condiţiile anterioare sunt toate îndeplinite; unele zone rurale dezvoltate au îndeplinit total sau parţial aceste prime cerinţe. Astfel, în continuare RuralJobs recomandă luarea unui set de măsuri pentru diversificarea economiei zonelor rurale şi impulsionarea competitivităţi afacerilor locale. C. Agenda politică pentru o dezvoltare rurală UE Recomandarea finală doreşte să contribuie la formularea politicilor viitoare de dezvoltare rurală la nivelul UE. Această ultimă recomendare susţine integrarea politicilor de dezvoltare rurală cu cele de coeziune teritorială. 10.2.8. Recomandările RuralJobs A. Fundamentarea dezvoltării în zonele rurale 1. Asigurarea educaţiei şi formării pentru locuitorii zonelor rurale oriunde ar locui – Construirea şi restaurarea structurilor de educaţie primară; – Creşterea ofertei şi reducerea barierelor economice ale educaţiei secundare şi liceale, astfel ca să poată continua munca începută în educaţia de bază şi furnizarea aptitudinilor şi cunoştinţelor adecvate pentru studii ulterioare; – Intensificarea formării şi educaţiei vocaţionale şi direcţionarea ofertelor de training spre nevoile zonelor rurale specifice pentru piaţa forţei de muncă; – Echilibrarea distribuţiei inegale a instituţiilor de educaţie superioară în cadrul regiunilor, şi îmbunătăţirea coeziunii teritoriale prin cunoaştere promovând educaţia şi formarea on-line de calitate superioară şi încurajând universităţile vocaţionale şi institutele tehnologice să deschidă linii de investigare şi centre de formare în zonele rurale, astfel atrăgând afaceri şi creând sinergii la nivel local; 280

– Combaterea abandonului şcolar şi întocmirea de oferte atractive de educaţie şi training, care să fie accesibile tinerilor din zonele rurale; – Încurajarea şi susţinerea învăţării continue la toate nivelele, atât pentru lucrători, cât şi pentru conducătorii din sectorul public şi privat. 2. Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a atractivităţii zonelor rurale • Prioritizarea acţiunilor asupra sărăciei rurale şi a excluderii sociale: – Îmbunătăţirea accesului la serviciile de bază şi la infrastructura socială, medicală şi de asistenţă; – Îmbunătăţirea infrastructurii locale, cum ar fi cea a sistemelor de canalizare şi drenaj, apă potabilă şi electricitate. • Îmbunătăţirea accesibilităţii şi atractivităţii – Ameliorarea infrastructurii locale de transport şi investirea în tehnologii de informaţie şi comunicare (TIC); – Promovarea folosirii sustenabile de resurse. 3. Îmbunătăţirea mediului de afaceri, formarea de competenţe locale şi a capacităţii instituţionale • Îmbunătăţirea mediului de afaceri – Îmbunătăţirea mediului instituţional pentru crearea de afaceri prin înlăturarea greutăţilor şi a constrângerilor de taxe inutile la parteneriate şi investiţii; – Îmbunătăţirea legislaţiei legate de transferul afacerilor (intergeneraţional dacă este posibil); – Promovarea şi susţinerea de noi scheme de investiţii private prin suport public; – Dezvoltarea de stimulente pentru crearea de locuri de muncă şi integrarea activităţilor economice nedeclarate; – Încurajarea mobilizării economiilor locale ale populaţiei în afaceri locale, îmbunătăţirea accesului la pieţe externe, la inovaţie, la fonduri UE; – Amplificarea culturii antreprenoriale (în special folosind instrumente educaţionale pentru studenţi); – Dezvoltarea de stimulente (expertiză, investiţii, financiar) pentru încurajarea reîntoarcerii emigranţilor. • Formarea competenţelor locale – Asigurarea unor aptitudini necesare de management, instrumente analitice corespunzătoare şi un instructaj adecvat managerilor de afaceri; – Îmbunătăţirea cunoştinţelor TIC, marketing teritorial şi managementul de proiecte al autorităţilor locale, în special pentru proiectele finanţate de UE; – Consolidarea identităţii locale şi a capitalului social prin susţinerea creării de asociaţii şi promovarea implicării în administrarea dezvoltării locale; – Construirea şi transmiterea unei imagini teritoriale pozitive. 281

– Consolidarea instituţiilor locale prin exerciţii de responsabilitate coerente şi de evaluare a politicilor publice. • Restructurarea Fondului European de Agricultură şi Dezvoltare Rurală actual printr-o diferenţiere clară a obiectivelor de dezvoltare rurală (de ocupare). mici şi mijlocii din sectoarele-cheie de creştere şi dezvoltarea potenţialului lor pentru atragerea unor pieţe în formare şi diversificarea activităţilor lor tradiţionale. – Intensificarea guvernării locale prin abordare de jos în sus. agricultura. Agenda politică pentru o dezvoltare rurală UE 5. 282 . ocuparea. comerţul. infrastructura şi plBanificarea teritorială. bunăstarea socială. industria. având în vizor nevoile specifice ale zonelor rurale. Diversificarea economiei rurale şi creşterea competitivităţii afacerilor locale. procese. producătorii ar trebui să se asocieze cu întreprinderile de prelucrare. – Integrarea femeilor în afacerile locale. inclusiv prin exploatarea tuturor aptitudinilor pe care acestea le au şi cunoştinţele lor în domeniul tradiţiilor şi produselor locale. ca de exemplu educaţia. management şi marketing). sănătatea. Susţinerea şi eficientizarea folosirii diverselor Fonduri Structurale pentru realizarea politicilor de dezvoltare rurală (de ocupare). tehnologii. – Activizarea schimbului instituţional şi îmbunătăţirea politicilor de dezvoltare rurală printr-o coordonare multi-nivel a diferitelor politici. • Plasarea dezvoltării zonelor rurale pe agenda UE 2020. generând locuri de muncă • Impulsionarea afacerilor de nivel micro. mediul. Integrarea politicilor de dezvoltare rurală cu cele de coeziune teritorială • Concentrarea dezvoltării rurale în cadrul politicii de coeziune teritorială. B. căutarea pieţelor).• Construirea capacităţilor instituţionale – Asigurarea educaţiei şi formării în management şi practici de bună guvernare pentru conducătorii locali în sectoarele private şi publice. – Îmbunătăţirea instrumentelor locale de analiză şi prognoză (prognoză a obiectivelor teritoriale. atât în activităţile din sectoarele tradiţionale cât şi cele noi. C. Direcţionarea selecţiei priorităţilor de dezvoltare rurală spre crearea de noi locuri de muncă în zonele rurale. – Promovarea cooperării şi a acumulării în dezvoltarea inovatoare (produse noi. multi-nivel şi participativă la definirea de strategii şi dezvoltarea de proiecte. a proceselor sau metodelor şi vânzărilor sau a reţelelor de distribuţie locale. Instrumente pentru competitivitatea afacerilor din zonele rurale 4. promotorii de afaceri sau instituţii de cercetare pentru dezvoltarea de noi produse sau îmbunătăţirea calităţii bunurilor locale.

recomandările vor contribui la susţinerea priorităţilor fundamentale. natura şi nivelul acestei contribuţii vor varia după „tipul” zonei rurale. dar şi la competitivitate. 283 .• Îmbunătăţirea selecţiei nivelelor de management şi implementare şi a instituţiilor cu asemenea fonduri în Statele Membre. Acceptarea importanţei dezvoltării economice rurale bazate pe cunoaştere şi inovaţie. 10. favorizarea difuzării lor. • Intensificarea networking-ului. Însă. 2008). Zonele rurale trebuie să fie atractive pentru oameni pentru rezidenţă. Rural Europe 2+2+ pentru noile surse de ocupare rurală. Nivelul de cunoaştere trebuie crescut pentru a optimiza folosirea sustenabilă a resurselor. ca şi pentru afaceri.ruract. sustenabilă şi inclusivă care să aibă nivele înalte de ocupare. Perspectiva RuralJobs. Concluzii Strategia Lisabona este în curs de a fi înlocuită de Europa 2020 care este proiectat să transforme UE într-o economie ingenioasă. astfel încât conducătorii locali să poată învăţa din experienţele din alte zone din Europa. cum ar fi nevoia de sprijinire a educaţiei şi formării. parteneriatului şi schimbului de bune practici teritoriale prin proiecte cum ar fi RUR@CT (www.ue). bunurile şi informaţiile trebuiesc îmbunătăţite. accesibilitatea pentru toate serviciile. Pentru ridicarea nivelului de cunoaştere al factorilor de decizie cheie din sectorul public şi cel privat printr-o învăţare reciprocă trebuie să existe o dorinţă puternică de creştere a calităţii instituţiilor şi guvernării. unde cunoaşterea „expert” şi cea „laică” pot juca un rol (Tovey şi Mooney. dezvoltarea inovării şi diversificarea economiei pentru asigurarea competitivităţii afacerilor. îmbunătăţirea accesibilităţii şi atractivităţii zonelor rurale şi creşterea bunei guvernări. 2006. muncă şi relaxare. Afirmă că economia rurală poate contribui nu doar la eficienţa folosirii resurselor şi la creşterea „verde”. În cele din urmă este compatibilă cu aspiraţiile Europa 2020 referitoare la coeziunea socială şi teritorială. La nivel regional şi naţional. Recomandările RuralJobs au menirea de a susţine formularea de priorităţi politice pentru creştere şi creare de noi locuri de muncă în mediul rural conform Europei Rurale 2+2+. 2010). lăsând timp pentru iniţiative să-şi dezvolte impactul lor. Oostindie şi van Broekhuizen. Eforturile spre o legislaţie mai bună trebuie continuate astfel să contribuie la îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a administraţiei. productivitate şi coeziune socială (EC. în cadrul dezvoltării regionale şi de coeziune teritorială. Asigurarea că finanţarea de bază poate susţine iniţiative de succes. va permite zonelor rurale din UE să aducă o contribuţie majoră în îndeplinirea obiectivelor Europa 2020.3. • Promovarea cooperării teritoriale şi consolidarea impactului iniţiativelor europene de programe cum ar fi Reţeaua Europeană pentru Dezvoltare Rurală şi INTERREG.

de asemenea. Politica de dezvoltare rurală trebuie încadrată într-o strategie teritorială de coeziune şi trebuie să i se asigure o susţinere financiară şi administrativă majoră. Trebuie precizate priorităţi de dezvoltare diferenţiate pentru fiecare zonă rurală pe baza unor tipuri bine definite. să beneficieze de rezultatele unei asemenea probleme prin includerea lor în agenda politică UE pentru locuri de muncă şi creştere. Recomandările RuralJobs vor.În final. RuralJobs a vrut să aducă o „vizibilitate” majoră a diversităţii ocupării în zonele rurale din cadrul UE. O asemenea încercare a dus la necesitatea definirii tipurilor de zone rurale în cadrul căreia sunt scoase la iveală şi analizate complexitatea situaţiilor lor sociale şi economice. Zonele rurale trebuie să fie mult mai „vizibile” în Strategia UE 2020. 284 .

04.): The Future of Work. Baudelot. Probleme economice vol. Anania.fr/IMG/pdf/rdr_diagnostic_espaces_ruraux_def. www. C. Aubert. Geneva 10. Centrul de Informare şi Documentare Economică. Daniel. http:// agriculture. European Foundation for the Improvement of Living 285 . (2002): Using education to tackle unemployment. F. 329-330. accesat în data de 28. M. Y. Urban Studies.03. Bucureşti. Lepicier.) (2008): Structuri agricole productive în profil regional.. G. L. P..gouv. D. Proceedings of the France / ILO symposium. (2005): Rapport Final.Bibliografie 1.anes. Schaeffer. Bairoch. Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi. Alexandri. C. 7. (eds. and its limits.. ANES (2008): Analiză socio-economică privind situaţia femeilor din mediul rural Comunicat de presă din 6 Martie 2008. F. (2002): Types of employment and health in the European Union.pdf.pdf. www. accesat în data de 17. Employment and Social Protection. C. 23..01. Audit Commission (2010): Under pressure: Tackling the financial challenge for councils of an ageing population 8. eu/dgs/policy_advisers/docs/session4_anania_pp_cap_global.pdf. Luca. (2008): Impactul viitoarei reforme a politicii agricole comune asupra pieţelor agricole şi a veniturilor producătorilor. C. P. Invited paper presented at a workshop organized by the EC in Brussel. (1986): Factors of Urbanisation in the Nineteenth Century Developed Countries: A Descriptive and Econometric Analysis.net/SRA_pdf/ SRA_plant_for_the_future.. (coord. Economie agrară şi dezvoltare rurală. (2009): The EU agricultural policy from a long run perspective: implications from the evolution of the global context. Anon (2005): ‘Plants for the Future’ Stakeholder Proposal for a Strategic Research Agenda 2025. Goertz. Ministère de l’Agriculture et de la Pêche.. 26 February 2009. Part 1.ro. Gimeno. J. 5(1). in Auer. Berriet-Solliec. 285-305 9. D.europa. Summary.euroqualityfiles. 35-53 3. Benavides. http://ec. Benach. International Institute for Labour Studies. G. Alexandri.2008 5. accesat în data de 10.2010 4. The search for new securities in a world of growing uncertainties. G.2007 6.. UMR INRA-ENESAD CESAER.. Bucureşti 2.

QLK5-CT-2002-01696: BUILDING RURBAN RELATIONS. 22.pdf. European Commission. accesat în data de 26. P. (2007): Evaluation of the World Bank’s Assistance to Basic Education in Romania. Coombes. J..05.05. Gove. R. 87-116 Bruckmeier.2009 Bucur. H. Natural Resource Institute Report No. (2008): Poverty and social exclusion in rural areas.. Overbeek.org/files/f4b758983bcf294e6d8445479885dc42. Esparcia Perez. Building new relationships: rural areas under urban pressure. Sapatoru..2009 Boston Consulting Group (2009): Réflexions sur le portefeuille de mesures Grenelle Environnement. I. http://www.eu/pubdocs/2002/21/ en/1/ef0221en. M. Farnham/Burlington.adequations. September 2006.. G (2010): Commercial counterurbanisation: an emerging force in rural economic development. in Costică. J.): Rural sustainable development in the knowledge society. M. Davis. (2009): Aspecte privind ocuparea resurselor de muncă în România în contextul integrării în Uniunea Europeană. Peragine.statistics. K. 2730. 267-287 Bryden. (eds. 19. Tirca. (2002): The rural non-farm economy in Romania: overview of findings. V.eurofound. Briones. 15. (2005): Poverty. H.. R. Iaşi. EAAE Seminar. and Place: How Poverty and Policies to Alleviate Poverty Are Shaped by Local Characteristics. Banca Naţională a României..pdf Berryman.europa. M.. 17. 281-293 286 . 16.rural-urban. Buciega Arévalo.pdf. (2007): 2001-based Travel-To-Work Areas Methodology.uhi. Bucureşti Bond. http://www. A.11. Methodology. M. A. D. Washington DC Bertolini. (2003): D1 Methodology report WP 1: rural-urban context.. accesat în data de 20. S. http://www. accesat în data de 29. Asian Development Review. M (2006): Employment generation for the rural poor in Asia: perspectives.org/IMG/pdf/BCGetudeGrenelle. Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”.): Dimensiuni ale dezvoltării durabile în România. (coord. Borza. Chatham Blank.2010 Bosworth.07. Tovey. Tovey. Brussels Bezemer.. J. Social Affairs and Equal Opportunities. M. Refsgaard. 21. Policy. Directorate-General for Employment. International Regional Science Review 28(4). patterns.uk/geography/downloads/2001_TTWA..gov. E. 23(1).. 20. 14. T. Montanari. A. (2006): Multifunctional Agriculture and the New Rural Development Policy Paradigm in Europe.doc. Johnson.. Environment and Planning. G.pdf. D. and Working Conditions. http://www.policyweb. Ashgate Publishing. A 42 (4) 966-981. Prague. in: Bruckmeier. 18. 13.ac. and policies.uk/topmard/documents/eaaepaper-1-bryden-kr-tgj-july-2006-final2. BNR (2008): Raport anual 2007. K. The World Bank. A Country Case Study. (2009): Beyond the policy process: conditions for rural sustainable development in European countries.http://www. S. 12. K. 23.. 441–464.

pdf 35. Chitu.. H. Chiţea. L.. Hart. (2007): Femeia rurală – factor favorizant sau restrictiv în dezvoltarea comunităţilor rurale... 396 pp. H. Terra Nostra. Baum. Abordare multidisciplinară. accesat în data de 20. T.. Cloke. Mooney. 159-164 27. Johanssons (2006): Study on Employment in Rural Areas – Final Deliverable. Romanian Journal of Economic Forecasting.eu/agriculture/publi/reports/ ruralemployment/sera_report... (2003): Archival Research. Bucureşti. Centrul de informare şi documentare Economică. P. Mladen. K. V. Lindner. http://www. A. Militaru...html. SAGE Publications. Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud. Hall... Marsden.2010 26. http://ec. C. Abordare multidisciplinară. (2005): Rural area revitalization through the agri-food channels – a chance for the rural communities in Bucovian area. M.europa. Report prepared for DG Agriculture and Rural Development. and Baldock. Iordan. (2006): The Handbook of Rural Studies. Weingarten. P. J.europa. P. Barnes A.2009 287 . L... London. London 33. L. L. Iaşi. 5(1). R.eu/agriculture/ analysis/external/public-goods/report_en. Economie agrară şi dezvoltare rurală. 145-149 28. (coord. M. Corti.. (2009): The Romanian flexicurity – a response to the European labour market needs. S. G. 89-96 30. Probleme economice vol.pdf. Cedefop (2010): Skills supply and demand in Europe: medium term forecast up to 2020. (coord.05. http://sage-ereference. accesat în data de 19. 164-183 31. V. Lincaru. Chiţea.24. S. (2006): Resursele umane. 2/2009. in Elemente definitorii ale Planului Naţional de Dezvoltare 20072013. C. (2008): Impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra profilului investiţional şi informaţional al comunităţilor rurale. Son. Bistriţa 25. Agricultural Economics and Rural Development.2010 34.. Encyclopedia of Social Science Research Methods. in Florian. Ciucă. 214-217. CCI (2009): Starea economiei judeţului Bistriţa-Năsăud 2008-2009. Eiden. T. E. accesat în data de 3. S. D. M. Iaşi. 2(7). 95-112 29.): Dezvoltare rurală. SAGE Publications. Cook... http://ec.pdf. Dalton. L.. Hill. D. Ciucă. (2007): Coordonate socio-economice ale spaţiului rural românesc.05. Commissioned by the European Commission... Mcquaid. Paşnicu. P. A. C. Cooper. Copus. (2009): The Provision of Public Goods Through Agriculture in the European Union. in Florian V. Şipoş. Stange.madrimasd.): Dezvoltare rurală. G. Terra Nostra..06..com/socialscience/Article_ n20.org/empleo/documentos/doc/Skills_supply_ and_demand_in_Europe_Medium-term_forecast_up_to_2020.. 161-183 32. P ârciog. Chiţea. IEEP. C.

Rãdulescu. Georgia and Romania: A Synthesis of Findings. and Errington. Davidovici A. Errington A. Bucureşti 46. R. Grupul de Economie Aplicată . http://www. D. accesat în data de 20. Carletto. (2007): Small towns as ‘sub-poles’ in English rural development: Investigating rural–urban linkages using subregional social accounting matrices.2009 40....org/p/fao/wpaper/0716. S.html. A.. Stamoulis. I. (2007): Rural income generating activities. B. Courtney.. in Kerekes. Research report prepared for DEFRA. Csillag. G. com/socialscience/Article_n896. S. Elek. (eds. Moseley. Crişan. Davidovici.05. M. accesat în data de 31.html. Courtney. 280-301. http://ideas. 73-85 45. S. Zezza. and Wandschneider.. Encyclopedia of Social Science Research Methods. (ed.... Csatári. J. Covarrubias. 37. 12191232 39. Dvorski.Centrul Român de Politici Economice.12. 26-27 October 2007. Davis. A. Economie agrară şi dezvoltare rurală. Kruzslicika M. Mayfield. Ph. S.uk/rural/pdfs/research/drep/ contents_exec_summ. P. 38(6). A cross country comparison. Agricultural and Development Economics Division of the Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO-ESA). M. 19-20 septembrie 2008.. A. accesat în data de 18.2009 47. P. (1996): A magyarországi kistérségek néhány jellegzetessége.. (coord. Centrul Educaţia 2000+. Alma Mater.36. Regional and Rural Economics. (2000): The role of small towns in the local economy and some implications for development policy. G.2009 44. G. 5(1).gov. Local Economy 15. K. B. (2008): Reflecţii pe marginea potenţialului competititv al agricultorilor români.pdf 38. Tranter. D. Davidovici. P. Cluj-Napoca. SAGE Publications. (2008): Posibile evoluţii în ruralul românesc.. Courtney.J. P.) (2004): România şi Agenda Lisabona: aderarea la UE şi competitivitatea economică. K. A. http://sage-ereference. A.): Conferinţa internaţională Dezvoltarea economică performantă şi complexă a spaţiului rural şi regional. 121-127 42.repec..): Proceedings of the International Conference Competitiveness and European Integration. cedu. S. A. Working Papers 07-16. Dale. S. K. şi Errington. I. E. Bucureşti.. Davis. Agarwal.12. L. Natural Resources Institute. (2004): Determinants of Relative Economic Performance Of Rural Areas. Rahman. http://www.. Dăianu. Winters.php?id=2.ro/ cercetro001b. Academia de Studii Economice. Quinones.. in Rosca. P. Geoforum. Davidovici. I. Bonomi.. DiGiuseppe.defra. et al. Bezemer.ndrew. E. Chatham 288 .. M. Bucureşti 43. (2004): The Rural Non-Farm Economy and Poverty Alleviation in Armenia. (2007): Rural employment in Hungary.. Janowski. (2003): Secondary Analysis of Quantitative Data. T.. J.. R. Jones. manuscris 41. (2002): Studiu de impact asupra dezvoltării învăţământului rural..

R. et al. Dillinger. Department for Environment. European Commission.fr/fr/doctrav/qualite_emploi_europe_doc86. in Rosca. Diminescu. M. H. gov. Diputacion Provincial de Toledo (2007): Cuaderno de inserción laboral y técnicas BAE.pdf 50.diputoledo.. http://www.. London.. V.pdf.defra.48. Bucureşti 58. D. Food and Rural Affairs. Davoine. Rural Economics Unit. Defra. (2008): Performanţa utilizării fondurilor publice allocate sectorului agricol în perioada de preaderare 2000-2006. DIPURURAL Project. C. 13394. Dorgai L. Dobroteanu. PB no. Directorate-General for Regional Policy. I. 16-32 55. AKII nr. Bucureşti 289 .. Davis. Irecson. (1998): A vidékfejlesztés finanszírozása az Európai Unióban. http://www. Erhel. Bucureşti 61. 2639. Chatham 49. 3(2). Editura Economica. (2000): Economie rurală. A. Ch. Budapest 60. 2(1).equalhimilce. http://www. Academia de Studii Economice. Dona. un nou model de migraţie. 42 pp. Lazea. (2004): Rural development and the reform of Romanian agriculture. (2007): Managementul resurselor umane în agricultură. Tassy S. Hinora F.uk/environment/waste/ad/documents/implementation-plan2010. 10-11. Colecţia de studii IER nr. Dumitru. Defra (2010): Accelerating the uptake of anaerobic digestion in England: an implementation plan. (2007): La qualité de l’emploi en Europe – Une approche comparative et dynamique. Poelman.pdf 51. L. (eds. Document de travail n°86. DEFRA (2005): Productivity in Rural England. Himilce Project. I. (2007): Poverty and Regional Development in Eastern Europe and Central Asia. 01/2008.es/cms/export/ sites/default/himilce/es/documentos/ingles.2010 52. uk/rural/pdfs/research/productivity-rural-england.. V. (2008): Remote Rural Regions.04. http://www. (2002): Patterns of rural non-farm diversification and employment in Romania: A county level analysis. Centre d’Etudes de l’Emploi. Dumbravă. 19-20 septembrie 2008. Brussels 53. Institutul European din România. (1996): Deplasările oşenilor în străinătate.. London.. World Bank Europe and Central Asia Region 54.12. D. Diputacion de Jaén (2007): Analysis of new formulates to promote employment in the rural areas. http://www.es/global/ver_pdf. J.): Conferinţa internaţională Dezvoltarea economică performantă şi complexă a spaţiului rural şi regional.. Chief Economist’s Regional Working Paper Series.gov.pdf 56. accesat în data de 21. Cristoiu.. W.cee-recherche. How proximity to a city influences the performance of rural regions?. Natural Resources Institute Report No. php?id=4991 57. G. Diminescu.defra. Bucureşti 59. Dijkstra. Revista de Cercetări Sociale. Regional Focus No. L.

08.2008 72. EC (2005a): Regulamentul (CE) Nr.2008 71.2008. Bulletin EC.10. accesat în data de 29. http://ec. (2002): Management research: an introduction.2006 on Community strategic guidelines for rural development (programming period 2007 to 2013).08.2005.eu/agriculture/publi/reports/ruralemployment/com857_en. http://eur-lex. Commission of the European Communities.2006. M. accesat în data de 30. Means Collection Vol. Brussels. accesat în data de 30. accesat în data de 30.eu/agriculture/agrista/ rurdev2006/RD_Report_2006.pdf. Commission of the European Communities.01. R. Principal evaluation techniques and tools.05.europa. European Commission. Second European Conference on Rural Development.pdf. 12–14 November 2003. EC (2006c): Communication from the Commission to the Council and the European Parliament: Employment in rural areas: closing the jobs gap. Report 2006. EC (2006b): Rural Development in the European Union.08.htm.3. Sage. 02. http://ec.62.pdf. London 63.2008 73.02. 69. Easterby-Smith. European Commission. EC (2006a): Council Decision 2006/144/EC from 20. EC (2004a): Project Cycle Management Guidelines. EC (2007): Rural Development in the European Union. Aid Delivery Methods. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.eu/growthandjobs/pdf/COM2005_024_en.pdf.. accesat în data de 3. accesat în data de 20. Directorate-General for Agriculture and Rural Development. EC (1997): Rural Developments. 65. Lowe.pitt.2009 67. Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities 66. COM(2006) 857 final. Brussels. European Commission. A. 64.eu/europeaid/multimedia/publi cations/publications/manuals-tools/t101_en.02. Supplement 4/88. EC (1988): The Future of Rural Society.12. CAP 2000 Working Document. http://ec. Office for Official Publications of the European Communities. http:// ec. COM 88(501). http://ec.2008. Thorpe. Statistical and Economic Information. EC (2004b): Planting seeds for rural futures.01.eu/LexUriServ/LexUriServ. 1. Statistical and Economic Information.. European Commission. Report 2007. COM(2005) 24 final. Luxembourg 68. Directorate General for Agriculture. Salzburg.europa.europa. http://aei.europa.2008 70.europa. EC (2005b): Communication to the Spring European Council: Working together for growth and jobs: A new start for the Lisbon strategy. Vol. Directorate General for 290 . 21.pdf.eu/agriculture/ publi/pac2000/rd/rd_en.europa. Rural policy perspective for a wider future.edu/5214/01/001713_1. EC (1999): Evaluating socio-economic programmes.do?uri=OJ:L:2006:055:0020:0 029:EN:PDF. accesat în data de 29.

pdf..eu/social/main.uk/WebDocuments/Public/approved/user_9/ BBK%20SH%20EEDA2%20(2). http://ec. htm.europa. 75.pdf. 80. Directorate-General for Agriculture and Rural Development. accesat în data de 01. eurofound.01. Brussels. http://ec. http://ec.11. accesat în data de 08. 77.eu/ewco/reports/TN0408TR01/TN0408TR01. 83. Council of the European Union.eurofound. accesat în data de 08. Luxembourg. http://www.04. europa.2009 EC (2009): Rural development in the European Union.europa.htm. accesat în data de 01.11.2008 European Council (2009): Joint Employment Report 2008/2009. Simpozionul “Dezvoltare regională şi rurală”.11.04. http://www. Report prepared by Birkbeck College for East of England Development Agency.eu/agriculture/agrista/ rurdev2007/ RD_Report_2007.11.europa. http://ec.08. 2008.htm. accesat în data de 02.74.05. accesat în data de 07.htm. 81. 82. Council of the European Union. Office for Official Publications of the European Communities.europa. Brussels. Publications Office of the European Union.2008 EC (2008): Rural development in the European Union.2009 European Council (2007): Joint employment report 2006/2007. Commission of the European Communities. Main characteristics of national surveys.eurofound. (1999): Regionális programozás. 84. manuscris 291 .pdf Eurostat (2010): Labour force survey in the EU.2009 Eurofound (2009a): Second European Quality of Life Survey: Overview. Commission of the European Communities. L.eu/publications/index. Agriculture and Rural Development. accesat în data de 15.eu/ publications/index.htm. Report 2009. accesat în data de 29.2009 European Foundation for the improvement of living and working conditions (2007): Temporary agency work in the European Union.eu/ agriculture/agrista/rurdev2008/index_en. http:// eastofenglandobservatory.jsp?catId=101&lan gId=en&pubId=16&type=2& furtherPubs=yes.europa. candidate and EFTA countries.org. Statistical and economic information.2009 Eurofound (2006): First European Quality of Life Survey: Urban–rural differences. Luxembourg. Statistical and economic information. http://www. Brussels. Directorate-General for Agriculture and Rural Development. 76. europa.europa.2010 EEDA (2008): Mapping Socio-Economic Flows Across the Region II. Cluj-Napoca. accesat în data de 08.htm.eu/areas/industrialrelations/ dictionary/definitions/europeanemploymentstrategy. Office for Official Publications of the European Communities. europa.eu/ agriculture/agrista/rurdev2009/index_en. 8-10 octombrie. Report 2008. Brussels. Luxembourg Faragó.eurofound. 79. http://www.eu/scadplus/leg/en/cha/c11322. 78.2009 Eurofound (2009b): http://www.

http://sage-ereference. et al. Essex County Council. Fieldsend. Fieldsend. The Gallup Organization. Agroinform.. Encyclopedia of Social Science Research Methods. A. M.08. 183-191 92.. Cluj University Press. Case of Hungary. Institute for Environment and Sustainability. Militaru. Fehér... V. 16 October 2008. SAGE Publications 98. (2001): Investing in Rural Infrastructure. (1998): A vidék eltartóképességének stabilizálása. MTA Agrártudományok Osztály. Fieldsend. Pécs 88. Budapest 86. (1996): Factories in the Field. Cluj-Napoca. Á. L. Gallego. 99.org/. A.August 2006. http://www. International Regional Science Review. E. Gavrilă. F. Fehér. D.ec-gis. Dorgai. F. Discussion Papers no. (2008): Prospects for rural development policy. Freedman. (2008): Forme de proprietate şi de exploatare în agricultura României. (2005): Long-term Unemployment and It Alleviation on Rural Areas.eu/rapid/pressReleases 94.1. W. Chiţea. accesat în data de 30. Deliverable 3.11. 90. V. 24(1).. http://europa. Limassol. Bucureşti 100. 16-25. Bucureşti 95. A. (2004): Mapping Rural/Urban Areas from Population Density Grids. A. Centre for Regional Studies of Hungarian Academy of Sciences. Porca. A. L. 103–133 97.ruraljobs. F.PDF. (ed. (eds. A. (2009b): Facilitating farm succession by supporting business innovation. (2005): A vidékgazdaság és a mezőgazdaság. Tudor. http://www. Gallup (2006): Barometrul Rural . Economics and Rural Development: Research Papers 4 (2).. (2003): “Sampling”.2009 96. J.com/socialscience/ Article_n1059. F. accesat în data de 02. F. J. Chelmsford. of the EU Framework 7 project ‘RuralJobs’. Boone.): Trends in Land Succession. Conference organised by the Directorate General for Agriculture “Europe’s rural areas in action: facing the challenges of tomorrow”.): Conferinţa internaţională Dezvoltarea 292 .. M. Fekete. Chiţu. PRAXIS project. Budapest 87. M. JRC. G. Agenţia pentru Strategii Guvernamentale. A. in: Neményi. A. M.85. A. ISPRA. Fox. (2003): Identificarea priorităţilor politicilor de dezvoltare în mediul rural. I. Fieldsend.html. 86. (2009a): Indicator sets for the assessment of the potential for rural economic diversification in different types of rural areas.05. A. Rusu. Probleme economice vol. org/docs/F11116/RURAL%20URBAN%20%20POPDENS. UK 93. Fieldsend.2008.2009 91. Fischer Boel. SAGE Publications. accesat în data de 20. Fontana. 20-21 89. F. (2007): A practical guide to stimulating entrepreneurship in rural areas. S. Encyclopedia of Social Science Research Methods. Florian. regionális összefüggései.. Centrul de informare şi documentare Economică. in Rosca. Cyprus. (2008): Out of the shadows: making female labour in agriculture visible. (2003): Unstructured Interview. 47. Green Futures 2.

R.com/socialscience/Article_ n92. et al. Bucureşti Gavrilescu. 103.2008 Hammersley. 5. 112. United States Department of Agriculture Economic Research Service Girasek. Encyclopedia of Social Science Research Methods. (1939): Enciclopedia României. K. Expert. accesat în data de 20. Government of Romania. 10.com/socialscience/Article_ n793.ro/pub/imagemanager/ images/file/Domenii/Programe%20si%20strategii%20forta%20de%20munca/ PNAO2006. 105. http://www. Luca.mmuncii. (1997): Cadrele de analiza logică. Bucharest Guvernul României (2008): National Rural Development Programme of Romania 2007-2013. 19-20 septembrie 2008. economică performantă şi complexă a spaţiului rural şi regional.. Tárki. Institute for Employment Research. (2001): Community Supported Agriculture: A Farmers’Manual. skills and training. Expert. in Kolosi. D.3. (eds. D. Bucharest. I. accesat în data de 17. Milánkovics.2008 Guvernul României (2006b): Regional Operational Programme 2007-2013. (2003): Case Study. E. Vol. Bucureşti. (coord.05. D. M. SAGE Publications. Studii de strategie şi politici nr. Bucharest. (2003): Quota Sample. G. 113. SAGE Publications.07. 3-16 Green. 106. Budapest Giurcă.ro/ pages/ dezvoltare_rurala/nrdp_en_official%20version. Bucureşti Guvernul României (2006a): Plan Naţional de Acţiune pentru Ocupare 2006. Government of Romania. accesat în data de 20. University of Warwick Gusti. 109. et al. (2003): Rural labour markets. A. T.101. Regional Operational Programme Managing Authority. (2005): Low-skill employment and the changing economy of rural America.2009 293 . Îndrumare pentru conceperea proiectelor. L. http://sageereference. accesat în data de 31. Nyitott Kert Alapítvány Henry. (2006): Scenarii privind impactul măsurilor de dezvoltare rurală asupra structurilor agricole româneşti după aderarea la Uniunea Europeană. Hardill. 114. Institutul European din România. 110. Sociologia Ruralis 44 (1).pdf. T... C.mapam.. Economia naţională. Giurcă. Ministry of European Integration.html.2009 Haugland. 102.html.) (2000): Economie agroalimentară. 111. Hurduzeu. Encyclopedia of Social Science Research Methods. E.05. Asociaţia Ştiinţifică pentru Enciclopedia României.pdf. Gibbs. Final report. D. Cadre şi producţie. G. 107. http://sage-ereference.): Társadalmi riport 2006. (2006): Munkaerőpiac és informális jövedelem. Economic research report no. D. M. http://www. (coord. (2004): Rural Europe Redux? Reflections on Alternative AgroFood Networks and Paradigm Change.).07. Bucureşti Goodman. E. 104. Bucureşti Hayes. Academia de Studii Economice.. 108. Sík.

Vandermeulen.115. Azzarri. INS (2008b): Repere economice şi sociale regionale.2009 132.uk/rural/pdfs/research/knowledge_economy/full_report. Mettepenningen.2008 116.insse.. A. (1998): Európai regionális politika.gov. P. http://www. and gender. Horváth. Zezza. trends and current research in gender dimensions of agricultural and rural employment: differentiated pathways out of poverty. J. P. G.. INS (2009b): Forţa de muncă în România. Employment. Institutul Naţional de Statistică. C.2007 118. Institutul Naţional de Statistică. INS (2008c): Particularităţi ale evoluţiei demografice a populaţiei din mediul rural. Gy. Hepworth. London.. T. IER (2005): Politica privind piaţa muncii şi ocuparea forţei de muncă.defra.. MINISTERO DEL LAVORO E DELLE POLITICHE SOCIALI (2005): Definizione di un kit di indicatori funzionale alla costruzione dell’osservatorio (banca dati) sullo sviluppo. Verspecht. productivity and poverty reduction. sector. evidence and instruments.Percorso metodologico ed operative. INS (2008f): Ancheta structurală în agricultură 2007 131.ro 125. Institutul European din România. The local futures group. A. Institutul Naţional de Statistică. Bucureşti 294 . E. 31 March . livingreviews. ILO (2004): World Employment Report 2004-2005. Geneva 121. FAO-IFAD-ILO Workshop on Gaps. Bucureşti 120. accesat în data de 24. B. (2007): Multifunctionality of agriculture: a review of definitions. BudapestPécs 119.2 April 2009 117.. B. (2009): Wage inequality in international perspective: Effects of location.. Ocupare şi şomaj în anul 2008. Pickavance. Living Reviews in Landscape Research 1. van Huylenbroek. INS (2005): Structura resurselor de muncă la recensămintele din 1992 şi 2002 124. Institutul Naţional de Statistică. Bucureşti. 3-43. Dialóg Campus. INIPA. de la O Campos.07. E. Quiñones.. Tempo Online Time Series. Winters.insse. INS (2009a): România în cifre – breviar statistic. Statistică teritorială – 2008.12.. www. Ziemann. V.ro... Bucureşti 128.. Ocupare şi şomaj în anul 2002. Institutul Naţional de Statistică. pdf. INS (2003): Forţa de muncă în România. accesat în data de 6. accesat în data de 01.. http:// www. INS. A. INS (2008e): Conturi naţionale regionale 2001–2005 130. Bucureşti 123. Seria Micromonografii Politici Europene. Bucureşti 126. Hertz. INS (2008d): Câştigurile salariale şi costul forţei de muncă 2007 129. (2004): The Knowledge Economy in: Rural England: A Report for Defra. M. www.org/lrlr-2007-3. L. Bucureşti 127. INS (2008a): Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2050. AGRIORIENTA Project 122. Editura Revista Română de Statistică.06. Davis. International Labour Organisation. Rome. le professioni e l’imprenditoria agricola .

D. www.europa. (2009): Institutional Model of Employment System in a Rural Area. N. R. I. Cluj-Napoca. NL 144..): Studii şi cercetări economice. et al. 2009/193. A. Presa Universitară Clujeană. (2007): La politique de développement rural en question. Joseph. Istudor.): Rural space and local development. K. Raupeliene. (coord.02. accesat în data de 12. Manole Victor. (2008): Consolidarea pieţelor agricole prin înfiinţarea grupurilor de producători – pe exemplul legumelor şi fructelor. Boboc. 140. Buschini. (2007): The vegetable growth development in Viişoara and its impact on the rural population.. Cluj-Napoca 295 . C. V. D. Presses Universitaires Française.. N. (2006): Îmbunătăţirea calităţii produselor agroalimentare – condiţie pentru integrarea agriculturii româneşti în Uniunea Europeană. V. (eds. in Moscovici. Geographical Interpretations.2010 135. K (2008): Some aspects of rural employment in the North-West region of Romania. 196-202 141. 20.(2001): SPRITE Supporting and promoting integrated tourism in Europe’s lagging rural regions. Jazepcikas. Amfiteatru Economic.): The Sustainability of Rural Systems. 2007. 2008. Falu. Bucureşti 137. Kluwer Academic Publishers. 139-144 139. Kantor. Academia de Studii Economice. (2010): Rural employment in the context of European integration. T.. 2006. Lithuanian University of Agriculture. város. V. Cluj-Napoca. 2004. A. Kaunas. Costul forţei de muncă în anul 2008 134.133. Istudor.): Les methodes des sciences humaines. 1-2. 2003. in: Matiş. G. Paris. Ion R. 136. Book1. M. INS (2009c): Comunicat de presă. Jodelet. S. Bryant. nr. 2009. Vitunskiene. D. Notre Europe 145. Jávor K. INS: Anuarul Statistic al României 1997. (2002): Rural population and services.. 189–192 143. F. Case study: Cluj County. Cocklin. in: Bowler..eu/research/ agriculture/projects/qlrt_1999 142. Alma Mater. in Surd. Editura ASE. EU Proposal. Jouen. (ed. Introductive paper for the meeting of the task force on September 10th 2007. Faculty of Economics and Business Administration. C. PhD thesis. INS (2010): Buletinul statistic lunar al judeţelor 2009/11 – Judeţul Cluj. Jenkins. A. (2006): Dezvoltarea rurală şi regională a României în perspectiva integrării în Uniunea Europeană. Kerekes. Volume 4. Zotic. (1999): Gondolatok az alámerülés előtt. Babeş-Bolyai University.ro. insse.. (eds. 2005. Istudor. 171-178 147. http://ec. Bucureşti 138. (coord. régió. in Rosca. 19-20 septembrie 2008. N. I. C..): Proceedings of the Fourth International Scientific Conference Rural Development 2009. (2003): General perspective des methodes qualitatives. (eds. Kerekes.): Conferinţa internaţională Dezvoltarea economică performantă şi complexă a spaţiului rural şi regional. in Deltuvas. D. 315-318 146.

): Proceedings of the Fourth International Scientific Conference Rural Development 2009. C. (1998): A vidék kutatása az MTA Regionális Kutatások Központjában. (2007): Employment Quality and the Knowledge Economy in the East Midlands. East Midlands Regional Skills and Productivity Partnership . Ch. Lazăr. 45. 72-81 157. accesat în data de 20. Lazăr. Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca. M. Kulcsár L. Rusu. Vincze.com/socialscience/Article_ n345. in Deltuvas. Kohler Riessman. SAGE Publications. http://sage-ereference. P. M. Lee. 68-73 149. (2009): Dilemmas of Rural Development in Europe and Romania. R. Encyclopedia of Social Science Research Methods. SCOLAR. Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor.esppartnership. P. (2007): Un posibil model de evaluare a durabilităţii exploataţiilor agricole din zona de Nord-Vest a României. Sociologia Ruralis. Nightingale. (2003): Narrative Interviewing. http://www. Teză de doctorat. XLII. S. vol. (2009): Studiu privind implementarea fondurilor europene destinate dezvoltării rurale în judeţul Cluj. nr. Gazdálkodás. 156. Shucksmith.05.A one day workshop. Kurkó. (2007): Economic disparities and competitiveness in the regions of Romania. Kovács T. vol. no. Rossiter. Krueger. Mortan. (coord. (2009): Land use change in Southern Romania after the collapse of socialism. M. A. Kuemmerle. Book 1.. P.. (2008): Why the East of England needs migrant workers and what it must do to make the most of them. A. East Midlands Development Agency. East of England Development Agency. Müller. Transylvanian Review of Administrative Sciences.. XLII.. (2005): Networking: Social capital and identities in European rural development.. R. 9.. 1-12 154. XIII.. A Falu.05. (ed. 269-283. M. (ed. 4. W. K. Environ. vol. Change.html. ClujNapoca 159. 26-27 October 2007..4 151.. accesat în data de 20. 52-67 160. 20. 152.org. Kovács.148. Budapest 155.. K. V. in Kerekes. Kerekes. 5.): Proceeding of the International Conference Competitiveness and European Integration. (1998): A vidékfejlesztés új stratégiája Magyarországon..com/ socialscience/Article_n612. Arnason. Lawton. T. Reg. Legrain. Lithuanian University of Agriculture. SAGE Publications. I. Griffiths. Kulcsár L. http://sage-ereference. J. Kozári J. vol. nr.2009 153. (1998): Mi tekinthető vidéknek? Gazdálkodás. A. 296 . nr. Regional and Rural Economics.uk/esp-docs/ download-esp-documents/ 158. Cluj-Napoca.html. Kaunas. I. D. Alma Mater. Vereş. Volume 4.Evidence and Regional Priorities . Encyclopedia of Social Science Research Methods. RESTRIM project results 161. K. (2003): Focus Group.2009 150.) (1999): A SAPARD előcsatlakozási programra felkészítő képzés tananyaga kistérségek számára.4.

(1998): Sociological investigations. Cambridge. (2007): The LAG-HANDBOOK: A guide through the stunning world of Local Action Groups. Giurcă.org. (2003): Random Sampling. 9th Congress of Agricultural Economists. accesat în data de 15.. (coord.2009 McLelland. S. http://www.pdf Manoleli.2008 Lukesch. Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei. 172. V. Dörflinger. Dezvoltarea rurală în România. Influenţele noii reforme a Politicii Agricole Comunitare. in: Sociology: a global introduction. Probleme economice vol. Brussel Lynn. Y.2009 MAA (1998): Carta verde.eu/pubdocs/2007/18/ en/1/ef0718en.eurofound.. Bucureşti. van Leeuwen. Prentice Hall. (coord. L. Centrul de informare şi documentare Economică. SAGE Publications. accesat în data de 21. http://www. Oberholzner. PHARE RO 950504-03. (2003): Les focus-groups. 270–295 Marsden. 501-520 Mason. 183. Studii de impact nr.04. 167. in: Moscovici. Câmpeanu. (2007): Social capital and job creation in rural Europe. Leader+ Observatory Contact Point. 174. 165. (2004): Ierarhizarea priorităţilor de dezvoltare agricolă şi rurală în România.ro/documente/studiideimpactPaisII_ ro/Pais2_studiu_11_ro. C. R. (2005): Condiţiile de viaţă din mediul rural. August 24-28. 166. 168.repec. 164. D. P.ier. K. Research Paper. 11.2010 Mărginean.uwstout.pdf. Presses Universitaires Française. I.05. J.2008 Leon. Encyclopedia of Social Science Research Methods.10. http://www..pdf 297 . accesat în data de 20. I.pdf.org/p/dgr/vuarem/2004-21.com/socialscience/ Article_n802. http://ideas. Bucureşti Macionis. 169. Plummer.05.. New Jersey Mandl.html. Sociologia Ruralis 39 (4). Chivu. SAGE Publications. (2003): Semistructured Interview. J. Serie Research Memoranda. I. http://sage-ereference. G. http://www. and Nijkamp.html. F.eeda.europa. (2004): The Embeddedness of small enterprises to the rural local economy of small and medium sized towns..02. accesat în data de 20. Bucureşti Markova.): Les methodes des sciences humaines.edu/lib/ thesis/2002/2002mcclellands. http://sage-ereference. T (1999): Rural futures: the consumption countryside and its regulation. accesat în data de 2. Th. (2002): A training needs assessment for the united way of Dunn County Wisconsin. Poland. P.162. 173. European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions.com/socialscience/ Article_n909.html. Institutul European din România. 163. E. Encyclopaedia of Social Science Research Methods.uk/files/Why_the_East_of_England_needs_ migrants.). Paris. Warsaw. Buschini. D.. 171. 170.. D. (1999): Rural Development: Which Lessons from Economic Analysis?.S. S.

I. Ş. D.eu/agriculture/riga_food_2008. 108-114 183. T. Ábel Publishing House. Petru. Vázquez.2009 181.europa. in Benyovszki. Mets. von Kardoff. I. Hodge. Paris 187. Ministerul Justiţiei (2009): Operaţiuni în Registrul Central al Comerţului.): A Companion to Qualitative Research. Naghiu. http://ec.. OECD. A. Paris 186. Nizalov. 31. Midgley. OECD (1996): Territorial Indicators of Employment. http://business. P. L..it/index. Merkens.pdf.. (eds. Matiş.. Nagy. Sampling. Sinteză Statistică. 275-303 184. J. 2(1).unisi. E.biomio.. Brochure from the BioMio project. Benyovszki. Focusing on Rural Development. International Regional Science Review.. OECD (2006): The new rural paradigm – Policies and governance. OECD. php?option=com_content&task=view&id=53&Itemid=57 179.05. Kaire (2007): New Strategies and Tools for Development of Business Environment in Marginal Rural Areas: Good Practices from Kainuu. January 2007. P.it/cipas/ref/OECD_2006_Rural_Paradigm. London 176. A. (2008): Poverty in Michigan Small Communities: Demand Versus Supply of Labor. Monk. OECD Publications.newzealand. OECD (1994): Creating Rural Indicators for Shaping Territorial Policies. Sage. ClujNapoca.175. U.06. Paris.): Entrepreneurship and Economic Growth. New Zealand Trade and Enterprise... Steinke. Pete. accesat în data de 2. Pôlva County and Cliento – Guideline for RuralDevelopers. Urban Studies. A.pdf. Georgiev.. D. H. http://www. Petru. AD/CA/APM/ 298 . Ministero del Lavoro e della Previdenza Sociale (2007): BioMio – il biologico di tutti. (2008): New challenges for rural development after the CAP Health Check. L. TOOLS Programme 177. NZTE (2007): Fruit and vegetable industry in New Zealand. Schmid.com/ common/ files/Fruit-and-vegetable-industry-in-New-Zealand..pdf 188.. accesat în data de 25. 85-95 182. (2003): Patterns and Concentrations of Disadvantage in England: A Rural-Urban Perspective. S. L. http://www. International Review on Public and Non Profit Marketing.(2007): Selection procedures. L. (2008): Main characteristics of entrepreneurial activity in Romania. Györfy... (2005): Rural Development Strategies through Rural Tourism Activities in Romania: Chance for an Internal Demand?. A. Naesager. 40(8).2010 185. Case Construction. (eds. 180. A. A. International Conference 28-29 March 2008. Györfy. 1427-1454 178. T. 3 September 2008. OECD (2009): The role of agriculture and farm households diversification in the rural economy: evidence and initial policy implications.. J. I. in: de Flick. Text of speech delivered at “Riga Food 2008” fair.

P. Katona-Kovács. http://www. I. SAGE Publications. 197. 23(1). County Employment Growth. 247-277 Pagina Prefecturii Judeţului Bistriţa-Năsăud.. R.eurofound. demographic and economic trends at EU. F.189. An overview of current labour market.. Cameron.S. accesat în data de 20. 202. Merridew. (2006): First European Quality of Life Survey .2010 Oostindie. Kovács. Economic Development Quarterly.D. J. europa. Agroprint.pdf Platt. 134–145 Pichler. (2001): Rural Policy Lessons from OECD Countries.. (2001): Rural Policy Lessons from OECD Countries. S. (2008). Assen Otiman. Kovács. 134–145 Pezzini. H. 199. Li.ro/ Pakurár. 192.1. National and Regional Rural Labour Market Policies and Expectations. 196.. European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions. Kovács.html. Economie agrară şi dezvoltare rurală.eu/pubdocs/2006/63/en/1/ef0663en. I. M. http://www. 3-20 Otiman. Bucureşti Otiman. http://www. (2008b): Dezvoltarea rurală şi agricultura: oportunităţi de atenuare a crizei economico-financiare şi de reluare a creşterii economice. S. of the EU Framework 7 project ‘RuralJobs’. P. Rickman. and Marsden. and national and regional levels.prefecturabn. Editura Academiei Române. Timişoara Otiman. 5(3).fr/agora/ruraljobs Pakurár.Urban–rural differences. Deliverable 2. 194. accesat în data de 3. accesat în data de 02.. 13-27 Pezzini. http://www. M. http://www. 193. (2009): EU. http://sageereference. 195. M. 200. Encyclopedia of Social Science Research Methods. Discurs de recepţie rostit la 20 iunie 2007 în şedinţă publică. S. Van Gorcum. (2007): Viaţa rurală românească pe lungul drum între flămânzi şi Uniunea Europeană sau Drama satului şi a ţăranului român într-un secol de iluzii. OECD Trade and Agriculture Directorate. M.org. (2008): The dynamics of novelty production. T. ‘RuralJobs’ Deliverable 2. P.ruraljobs.pdf..11. S. I... (2008a): Strategia de dezvoltare durabilă pe termen mediu şi lung a agriculturii şi spaţiului rural din România – România rurală XXI. (eds) Unfolding webs: The dynamics of regional rural development. International Regional Science Review. in: van der Ploeg.01. dezamăgiri şi speranţe. 191.. M.org/dataoecd/28/45/42714138. S. D. 24(1).. WP(2009)1/FINAL. 201. Economie agrară şi dezvoltare rurală.05. P.region-limousin. oecd. (2009): An overview of current labour market and economic trends at EU level. D. 190. J. (2003): Participant Observation. and van Broekhuizen. J.2009 Partridge. Shucksmith.2009 299 . I. 24(1). 198.com/socialscience/Article_ n692. Pakurár. M. T. H. (2009): Who Wins From Local Economic Development?: A Supply Decomposition of U. International Regional Science Review. (1999): Economie rurală. M.1. 5(1).

. Atherton. Bucureşti 204. (coord. Rutovitz. A. M.destilink.isf. (2009): Energy sector jobs to 2030: a global analysis. in Gavrilescu.. Fortunato. EU Framework 7 project no. Rusali.2010 300 . D. Andreoli.): Lecţii ale tranziţiei. étude pour le WWF. www.. Institutul European din România. (2001): Agricultura şi creşterea economică. C. Cataldi.. Râmniceanu. Falu Város Régió.2009 212. www. Bucureşti 206..Váti Kht. Borza.wwf.C. Sydney. Raupeliene. Fucilli. (2008): Potenţialul de diversificare a activităţilor economice în spaţiul rural. I.12. http://www. TRENO program (Tradurre le Risorse Endogene delle aree Rurali in Nuova Occupazione) 205. project.org. University of Technology.A. F.) Dezvoltare rurală. (2008): -30% de CO2= + 684 000 emplois. 5(3). D. Implicaţii pentru România. Giurcă.php?id=560 211.1: Review of existing typologies.au/publications/ rutovitzatherton2009greenjobs. Romania ‘s Territorial Atlas (Atlasul Teritorial al României).. Popescu. accesat în data de 16. M.mie. Colecţia de studii IER Nr. şi Zanoli. (coord. G. 279-289 216. Contini. B.uts. Iaşi.R. 9.): Dimensiuni ale dezvoltării durabile în România. N. Pugliese P. 186-202 215. Rusu. INTERREG IIIB CADSES S. simoca. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. http://www. şi Sütő..: A.. C. (2006): Rapporto di Ricerca.. (2006): The SIMOCA Project MEMORANDUM on Organic Agriculture & Sustainable Rural Development in the CADSES area . M. 45-54 210. 211605. Economie agrară şi dezvoltare rurală. Á. New Sources of Employment to Promote the Wealth-Generating Capacity of Rural Communities. I. Budapest. (eds.pdf.net/index. Spaini..org/dwld/SIMOCA_Memorandum_final_strategy.edu. Spaţiul Rural şi sectorul agroalimentar românesc. http://www. Prepared for Greenpeace International by the Institute for Sustainable Futures.ro 214. D. D. Fiaschi.O. Expert. Petruzzelle. accesat în data de 16.. M. Sulli. (2007): Planul de amenajare a teritoriului naţional acţiunea a VIII-a -zone rurale. in Florian V. Demailly.pdf 207. http://www. M. Rusu. (2009): Agricultura ecologică – dimensiuni.07. A. Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”.M. 78-87 213. C.pdf 208. V. Iaşi.. M. (2009): Deliverable 4.Elements for a Transnational Strategy.203. P.versiunea consolidată iunie 2010. Garavelii..I... Bucureşti 209. Pacini. Terra Nostra. şi Balsby... Ciannamea. R. Abordare multidisciplinară.. Polidori.fr/pdf/Rapport_WWF_REDUCTION_GES. R. Rasmussen. R. Quirion. Davidovici. M. J. (2007): “Hol a határ?”.ruraljobs. obiective ale politicii comune şi implicaţii asupra dezvoltării rurale durabile. (2007): The DestiLink Experience – a Storybook. (2004): Dileme ale europenizării politicii de dezvoltare rurală. Radvánszki. A. in Costică. P. 2007/3. PNDR (2010): Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007–2013 . Retegan A..

accesat în data de 30.pdf.. http://sage-ereference. (eds): Labor. A.2009 218. www. 53(4). eurofound. J.com/socialscience 220. http://www.sociologieromaneasca. III(4). D.pdf..2010 227.08. Suessmuth. (coord.2009 224. Borza. (2002): Temporary agency work in the European Union.11. accesat în data de 30. Stoica.uk/ economics/research/ SERPpb2. C. Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities. Macaulay Institute. Sandu D. Sears D.. R. R. 4..ro/uploads_ro/883/sr2005_4_r04. (2009b): Review and assessment of a selection of national and EU research and dissemination proiecte. Voineagu V.217.pdf 231.pdf. Sandu. C. Aberdeen. Munz. http://www.eu/agriculture/ publi/ reports/ruralemployment/sera_report. Paquiet. Pizzati.. DG Agriculture and Rural Development. (1999): Rural regional development in transition countries: country case Romania.org. A.. http://ec. Panduru F. M. G. 121. Sabau. Halle (Saale) 221. (1999): Dezvoltare şi sărăcie în satele României. Brussels. Institute of Agricultural Economics and Social Sciences in the Tropics and Subtropics. (2009a): The Rural Labour Market. Scott. and Social Policies in the EU 301 . NelsonHall Publishers. J. in Funck.europa. University of Hohenheim. SAGE Publications..europa. M.)(1995): Rural Development Strategies. (2009): Dezvoltarea comunelor din România. INS. (2009): Dezvoltarea durabilă – efectul investiţiilor în agricultură şi în industria alimentară. A. macaulay. in: Costică. D. Sociologie Românească.07. Sălăşan. Deliverable 2. B. L.2008 229. SERG Policy Brief No. M. http://www. P. accesat în data de 15. (2005a): România rural-neagricolă azi. (2009): The role of agriculture for overcoming rural poverty in Romania. SAS. 555–582 225. European Commission. N Reid (coord.eu/pubdocs/2002/02/en/1/ef0202en. Chicago 228. Sandu. W.ac. (2002): Immigration aspects of European Enlargement. P.org. Schrieder. Gelan.2009 219. 2. Sociologie Românească.. Leibniz Institute of Agricultural Development in Central and Eastern Europe.01. SAGE (2003): Encyclopedia of Social Sciences Research Methods.5 of the EU FP7 project ‘RuralJobs’. Employment.2 of the EU FP7 project ‘RuralJobs’.): Dimensiuni ale dezvoltării durabile în România. Hohenheim 226.ruraljobs. Bucureşti 222. (2007): The Urban-Rural Divide: Myth Or Reality?. Jehle. 230. J. D. Fritzsch. (2005b): Emerging Transnational Migration from Romanian Villages.. IAMO Discussion Paper No.ruraljobs. Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”. http://www.. Sabau. 117-138 223. C. A. Deliverable 2.. Gilbert. SERA (2006): Study on Employment in Rural Areas. accesat în data de 30.07. Sandu. Discussion Paper 7/1999. Storrie.. D. Paquiet. Current Sociology. accesat în data de 24.

(ed. The Stationery Office. M. accesat în data de 03. Post. H. (2006): Agricultura. http://www.org.2009 Toderoiu. accesat în data de 15. vol. Van Haeperen.nl/publicaties/ PDF/1999/4_xxx/ 4_99_10. com/socialscience/Article_n895. 214-227 Terluin. 240. London Tălmaciu. Department for Communities and Local Government. Proposal n°506049. http://www.. 243. H.J. in Bruckmeier. (eds. South West Regional Development Agency. H.html.pdf.uk/documents/themes/LT18-bulletin-green-skills. FP6 Programme.. (2008): Living Working Countryside: The Taylor Review of Rural Economy and Affordable Housing. (coord.. Mooney.pdf. in: Terluin. V. Bulgarian Society of Rural Sociology. Sofia. S..05. Bruckmeier. 233. Changing Perspectives and Policy Options. in Kozhuharova. SAGE Publications.lei. R. 237. (1996): Employment – One of the factor for the development of the Bulgarian village. Terra Nostra. 241. Green Jobs: Opportunities for the South West Low Carbon Economy.the dynamics of expert and lay knowledges – Final Report. 235. Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”.corason. Post J. 243-266 Tovey. Von Mever.2009 Taylor. Mihai. dezvoltarea rurală şi pescuitul. 238.2010 Terluin. S.02.J. 236. (2001): Lessons for Employment Creation in Rural Regions. Farnham/Burlington. in Costică. (2007): Evoluţii ale structurilor sociale rurale. 234. I. (2006): CORASON A cognitive approach to rural sustainable development . I. F. R.. Ashgate Publishing. 150-158 302 . Post J.214-217. CABI Publishing. M.: Employment Dynamics in Rural Europe. Centrul de informare şi documentare Economică. 242. 46-48 Tovey. (2003): Secondary Analysis of Qualitative Data. K. accesat în data de 20. Washington DC SWRDA (2009): Green Skills. K. Abordare multidisciplinară.. Bucureşti Todorova. Agricultural Economics Research Institute (LEI)..dlo. http://www. (2009): Innovation in rural development and rural sustainable development..): Rural Potentials for a Global Tomorrow – The 9th World Congress of Rural Sociology.) (2009): Rural sustainable development in the knowledge society. B.09. M. swslim. (1999): Employment in Leading and Lagging Regions of the EU – Summary report of the RUREMPLO project. Norwich Tudor. 239. H.): Dimensiuni ale dezvoltării durabile în România.. The World Bank.232. Tovey. I.hu/ download/final_report. in Florian V. J..): Dezvoltare rurală. C. Probleme economice.. in: Elemente definitorii ale Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013. Iaşi. H. Enlargement Process. http://sage-ereference. E. M.. Mooney. 225-239 Thorne. M.pdf TSO (2009): The UK Low Carbon Transition Plan. (coord. Borza. H. The Hague. (2009): Impactul economiei forestiere asupra dezvoltării rurale. Encyclopedia of Social Science Research Methods. Iaşi.

. şi Tisenkopes. M. J. Institute of Agricultural Economics and Food Economics.6 . 49-58 246. Borza. European Rural Development Network. http://www. (2005): Structural aspects regarding agricultural labour force in the perspective of Romania’s accession to the EU. Ungureanu. V. Brunori G. Mettepenningen. Agricultural Economics and Rural Development. T. M. Verspecht. (coord. Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”.0%20Complete %20Publication. evidence and instruments. K.pdf.2_ETUDE_WP2_ Synthesis_Report.. Van der Ploeg J. M. Romanian Academy.. Doetinchem 252. Iaşi. livingreviews..08.org/statistics/ rural/9. New York and Geneva. Gavrilescu. şi Banks. D. Rural Households’ Livelihood and Well-Being. (2009): Contribuţia turismului rural românesc la dezvoltarea durabilă a zonelor montane. (2009): Human capital and rural multifuncionality – a territorial overview – Romania’s case. Van Huylenbroeck.2007 303 .. 255-265. Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”. V. Vasile.244. C. A. United Nations. accesat în 28. Toma.Multifunctional Territories: Importance of Rural Areas beyond Food Production. Wagner. E. M.21. A. Long.08. Knickel. 251. The United Nations Development Program. M. Warsaw. http://www.jp/ pie/Japanese/ seminar/workshop040220/Vasile.fao.hit-u.2008 254. 327-332 245..D. Federal Institute of Agricultural Economics. (coord. accesat în data de 02.ier. United Nations Environment Programme. Van Broekhuizen R. IMPACT Project.pdf.. http://www. Rural development processes in Europe: The state of the art.. Sonnino R.D.. G. (eds. http://www. 253. ETUDE Project .. (2009): Indicatorii de estimare a durabilităţii exploataţiei agricole – contribuţii teoretice şi practice.. (2007): Towards a new theoretical framework for understanding regional rural development.. 2(7). UNEP (2008): Green Jobs: Towards decent work in a sustainable. Statistics on Rural Development and Agriculture Household Income. accesed on 17.): Rural areas and development vol.eu/dynamic/media/1/files/D_2.ac. Tudor. Vandermeulen. (2007): Multifunctionality of agriculture: a review of definitions.org/lrlr-2007-3.): Dimensiuni ale dezvoltării durabile în România. in: Costică. National Research Institute. C. Elsevier. in Costică. low-carbon world..2008 249. C. Institute of National Economy. K.etuderd.Enlarging Theoretical Understanding of Rural Development – Deliverable 2. Van der Ploeg J. Bucharest 248. (2002): Living Countrysides. in: Neuwirth.): Dimensiuni ale dezvoltării durabile în România. Nairobi 250. Iaşi. (2004): Demographic changes and labour market in Romania. Borza. UNDP (2007): National Human Development Report – Romania 2007.pdf. 236-245 247. C. Turtoi. Oostindie H. 1(3). UNECE (2007): The Wye Group Handbook. Turtoi..2 synthesis report. J. Living Reviews in Landscape Research.

Vincze. www. (2000): Dezvoltarea regională şi rurală.2009 256.. M. Idei şi practici. K. De (2003): Survey. K. B.255. html. of the EU Framework 7 project ‘RuralJobs’. M. M. accesat în data de 16. 173-180 263. in: Neuwirth. Gellynck. D. Miercurea Ciuc 259.. M. RSA Annual International Conference 2010.): Rural areas and development vol. J. (ed. Regional Responses and Global Shifts: Actors. Kászoni esettanulmány. Hargita Press. Pakucs. Journal of Central European Agriculture (online). Presa Universitară Clujeană. E. 175-184 267. M.6 . Cluj-Napoca.ruraljobs. (2006): Comparative study of endogenous & exogenous sectors in rural development.): Proceedings of the International Conference The Impact of European Integration on the National Economy. Risoprint. Vincze. Cluj-Napoca. M. Fieldsend. Vincze. J.1.F. M. Voicilaş. Institutions and Organisations.. (eds. Case study: the North-West Region. Vincze. accesat în data de 20. www. E.. Regional and Rural Economics. 33-37 260.i Viaene. PTE KTK. RuralJobs Dissemination Event. Hungary 24th-26th May 266. (2002): Vidéki helyzetelemzés. A. (2009): New challenges for Romanian agriculture – Organic farming. Korunk 15(2). Zs.12.05. Vermeire.org. Mezei. (2009): Set of methodologies for collecting data sets from the reference areas.. Alma Mater. K.ruraljobs.. Regional and Rural Economics. H. And Veress.Multifunctional Territories: Importance of Rural Areas beyond Food 304 . (2010): Interpreting the diversity of employment problems in rural areas on the basis of typology of localities. RURAL INNOVA Exchange network for an innovative of regional rural development policy. B. 6th of March 2009.org. ClujNapoca. Vincze. A Romanian case study. SAGE Publications. (2009): Aspects of rural employment in Romania. Pécs 261. Component 3: Innovative economic activities in the rural environment 257. De Steur.. Wagner. Encyclopedia of Social Science Research Methods. M. D. accesat în data de 16. (2005a): Románia vidékpolitikája felül. in: Vincze. 28-29 October 2005.12. (2005b): Could the New Agricultural and Rural Development Policy be a Success in Romania?. (2007): The key problems of Romanian rural development after accession. Kerekes.2009 264. 2. M. Pécs. Vincze. Kászoni esettanulmány. Vizvári. A. in: Kerekes. 269-277 262. Vincze. Vincze.2009 265. Bacsi. M. M. 258. Vincze. (ed.. http://sage-ereference. X. B. 26-27 October 2007.): Proceedings of the International Conference Competitiveness and European Integration. . (2003): Structural problems in Hungarian agriculture after the political turnover. Deliverable 3.com/socialscience/Article_n990. Cluj-Napoca.. Vaus.és alulnézetből. (2004): Vidéki vállalkozások és vállalkozók.

Academia de Studii Economice.euroqualityfiles. (2005): Rural Geography: Processes.. Responses and Experiences in Rural Restructuring. 82. First report for CEEC AgriPolicy project.2009 Weingarten. Federal Institute of Agricultural Economics. (ed. http://sage-ereference. 275. 3rd edition. London World Bank (2005): Sectorul agroalimentar din România într-o perspectivă europeană.. (2000): Agricultura României în procesul de integrare agricolă europeană. http://www. 270. I.03. J. Constanţa Zimmermanova. L. 39. K. accesat în data de 09. R (2000): The Composition of Rural Employment Growth in the “New Economy”. Institute of Agricultural Development in Central and Eastern Europe.eu/ documents/LiberecPresentationOpenDays2007_000. (2006a): Rural Deprivation. Institute of Agricultural Economics and Food Economics. 135-150 Wibberley. 272. M. (2006b): Rural Antipoverty Programs. 280. Turner.) (2004): The future of rural areas in the CEE new member states. (2005): Current situation and future prospects of rural areas in the Central and East European Candidate Countries.pd 305 . P.Introduction and Overview. SAGE. accesat în data de 09. The World Bank. Turner.com/worldpoverty/Article_n596. Lazăr. pp. http://www. P. Washington DC Yin R. (2005): Study on rural vitality. American Journal of Agricultural Economics. D12-1 First six-monthly report. 269.2009 Walsh. G.net/cecap/Report Wojan.euroqualityfiles. T. Bucureşti Zahiu. ECSSD Environmentally and Socially Sustainable Development Working Paper No. 273.html. J. Warsaw.. (2003): Case study research: design and methods. 278. SAGE Publication. Ex Ponto. http://sage-ereference. European Rural Development Network. 277. 125-142 Walsh. et al. Thousand Oaks/London/New Delhi. SAGE Publication..67–79. Encyclopedia of World Poverty.03.com/worldpoverty/Article_n597. 271. T. Production. 279. E.): Conferinţa internaţională Dezvoltarea economică performantă şi complexă a spaţiului rural şi regional.east-of-england. Jahrbuch der Österreichischen Gesellschaft für Agrarökonomie 13. (2007): Rural employment in the context of rural development: an overview. in Rosca. PowerPoint presentation from Zittau Bogatynia Hràdek nad Nisou. REGIOSUSTAIN Project: http://www. Toma. html. D12-3 third six-monthly report for CEEC AgriPolicy project. Zahiu. National Research Institute. (eds. and Baum. A. (2008): Sistemul mecanismelor de politică agricolă din România în perioada 2007-2013. Halle (Saale) Weingarten. S. L.Sustainability for Regional Economic Cycles. Volume 1 . M. M. Encyclopedia of World Poverty. Sage Publications. 19-20 septembrie 2008.268. 276. 274.net/cecap/ Wibberley. 594-605 Woods. J. Dachin. (2006): From Biomass to Energy . J.. H.

306 .

No. Infrastructură II. Bunuri fizice I. 1. Telecomunicaţii Indicator 1 2 3 4 5 Telefon Telefon mobil Internet TV Radio Numărul de utilizatori în gospodării / persoane Numărul de prestatori Detalii / Tendinţe 307 . Reţeaua de transport Indicator 1 2 3 4 5 Acces la drumuri naţionale Acces la autostrăzi Acces la staţia de cale ferată Acces la cel mai apropiat aeroport Acces la port maritim Distanţă (km) Timp (min) Descriere Mijloace de transport Detalii / Tendinţe II. Chestionar pentru culegerea datelor la nivel de comună I. 1 2 3 4 5 6 7 Folosirea pământului Situaţia actuală şi tendinţe Indicator Pământ agricol (ha) Păduri (ha) Teren intravilan (ha) Zonă industrială (ha) Preţurile pământului agricol (EUR/mp) Preţuri la teren intravilan (EUR/mp) Preţuri la pământul industrial (EUR/mp) II.Anexa nr.b.a.a.

Migraţie No. Resurse umane III. Indicator Situaţia actuală şi tendinţe 1 Imigrare .b. Populaţia No. 1 2 3 4 5 Indicator Populaţia ocupată Sex Masculin Feminin Structura pe vârste 15-24 ani 25-54 ani Situaţia actuală şi tendinţe 308 . 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Indicator Total populaţie Masculină Feminină 0-14 ani 15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani 65-74 ani Peste 75 ani Nivelul de educaţie Scăzută Medie Superioară Situaţia actuală şi tendinţe III.total Dintr-o altă localitate rurală 2 Din localitate urbană 3 Din străinătate 4 Peste 55 ani 5 6 Emigrare .a.III.total Dintr-o altă localitate rurală 7 Din localitate urbană 8 Din străinătate 9 25-54 ani 11 Peste 55 ani 12 III.c. Ocupare / Navetism No.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Indicator Şomer înregistrat Primeşte indemnizaţie Alte categorii Sex Masculin Feminin Structura pe vârste 15-24 ani 25-54 ani 55-64 ani Nivel de educaţie Scăzut Mediu Superior Durata şomajului Sub 6 luni 6-12 luni Peste 12 luni Situaţia actuală şi tendinţe 309 .6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 55-64 ani Peste 65 ani Statut Salariat PFA Membru familial cu contract Nivelul de educaţie Scăzut Mediu Superior Loc de muncă şi activitate economică Lucrează în localitate în: Agricultură Industrie Servicii Face naveta la lucru în: Agricultură Industrie Servicii Lucrează în străinătate III. Şomaj No.d.

a. de gospodării Unde comercializează produsul? (enumerare) 2006 2007 2008 V.d. paturi % de folosire Comentariu (observaţie directă) V. Inventar al zonelor naturale şi arhitectonice protejate Numele zonei naturale şi arhitectonice protejate … Locaţie / Descriere V.c.b. locuri naturale atractive etc. Unităţi economice active în zonă (toate unităţile comerciale. dar cu birou sau locaţie în zonă) No. Alte atracţii rurale în zonă (de ex. Volumul de taxe colectate local Nr. biserici. … Nume Sedii Sectorul de activitate Număr de salariaţi (în zonă) 2000 2007 2008 2009 Cifra de afaceri 2007 2008 IV. Unităţi de alimentaţie Numele unităţii … Tip Categorie Nr.b. incluzând acelea care au sediul altundeva. Activităţi economice IV. … Tipul de taxă Suma (în valuta locală) 2006 2007 2008 IV.c. Gospodării plătitoare de taxe pentru comercializarea producţiei agricole proprii 1 2 Indicator Nr. Puncte de atracţie turistică V. Unităţi de cazare Numele unităţii … Tip Categorie Nr. muzee.IV. locuri Comentariu (observaţie directă) 310 .a.) Numele sitului … Locaţie / Descriere (Primărie) Comentariu (observaţie directă) V.

de prestatori Comentariu (observaţie directă) VI.b.a. Servicii publice VI. încălţăminte. Acces la educaţie şi învăţământ profesional Instituţia de educare Liceu Şcoală profesională Colegiu / universitate Învăţământ profesional Descriere Distanţă (km) Timp (min) Mijloc de transport Detalii / Tendinţe VI.f. din care Clasa * Clasa ** Clasa *** Nr.) Tip de servicii Nr. … Oferta de servicii specifică agroturistică (călărie. Supermarketuri) Magazine specializate (îmbăcăminte. paturi % folosire Comentariu (observaţie directă) V. Pensiuni agro-turistice 1 2 3 4 Case clasificate Număr Total. pentru gospodărie) Centre shopping Piaţa agricolă Bancă (birou) Bancă automată Coafor / Frizerie Cosmetică Cinema / Teatru Centre de sport Descriere Distanţă (km) Timp (min) Mijloc de transport Detalii / Tendinţe 311 .e. Acces la servicii medicale Servicii medicale Servicii de bază Servicii specializate / Spital Descriere Distanţă (km) Timp (min) Mijloc de transport Detalii / Tendinţe VI. produse locale etc.V. Acces la bunuri şi servicii Bunuri şi servicii Magazine pentru produse de uz general (de ex.c.

Alte organizaţii neguvernamentale active în zonă Numele ONG-ului … Membri Anul înfiinţării Activităţi VIII.c. de locuri de Stadiul de proiectului beneficiară implementare finanţării UE co-finanţării muncă create implementare … IX.a. Politici recente. Grupuri LEADER (GAL-uri) înregistrate în zonă Nume de grup LEADER … Membri Anul înfiinţării Activităţi 2. Servicii de suport pentru fermieri care aplică pentru sprijin în întocmirea planului de afaceri 312 . legi cu impact asupra ocupării în zonă (emise după 2000) Denumirea politicii/ Numărul legii … La ce se referă politica / legea? IX. Proiecte implementate în zonă cu suport UE (din 2000) Numele Organizaţia Perioada de Valoarea Valoarea Nr.a.VII. Oportunităţi/Ameninţări pentru zona pilot VIII. Impactul politicilor UE în zona pilot IX.b. Numărul fermierilor individuali care au solicitat sprijin pentru ferme de semi-subzistenţă (începând din 2007): _____ IX. Organizaţii civice 1. Cooperative/asociaţii de fermieri existente în zonă Numele cooperativei/asociaţiei … Membri Anul înfiinţării Activităţi 3.

evoluţia în sectorul industrial şi în celelalte sectoare ale economiei 2. vă rugăm să menţionaţi cauzele acestor tendinţe 4. bazată pe cunoaştere  Evoluţia fenomenului migratoriu în judeţul Bistriţa-Năsăud o navetă rural – urban o migraţie internaţională  Tendinţe din ultimii zece ani  Principalii factori care au condus la această situaţie ..Anexa nr. După opinia Dvs. în această zonă?  Ce noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă în mediul rural ar putea să apară? 313 . 1. Cum aţi putea defini tendinţele de evoluţie posibile în ocuparea forţei de muncă în zona dumneavoastră (pe termen scurt. 2. locuri de muncă. ce efecte are / va avea criza actuală cu privire la evoluţia nivelului de ocupare a forţei de muncă rurale? (efecte generale şi specifice pentru judeţ) 3. mijlociu şi perspective pe termen lung)?  Dacă va creşte sau scădea nivelul de ocupare. servicii. Ghid de interviu cu actorii locali Data interviului: Denumirea zonei pilot: Localitatea: Instituţia: Funcţia deţinută în cadrul instituţiei: Am dori să clarificăm cu ajutorul Dvs. Credeţi că este nevoie de noi forme de ocupare a forţei de muncă rurale. evoluţia ocupării forţei de muncă din mediul rural. din judeţul Bistriţa-Năsăud. Cum aţi putea să caracterizaţi starea actuală a forţei de muncă în judeţul Dvs. industrie. având în vedere principalele caracteristici socio-economice şi demografice?  Disponibilitatea locurilor de muncă: în agricultură.

resurse economice – competenţe şi abilităţi ale populaţie? – alţi factori (infrastructură.. servicii. În opinia Dvs. În opinia Dvs. care au contribuit la crearea de noi locuri de muncă în zonele rurale? 8. 10. Care ar trebui să fie în viitor rolul UE / guvernelor (locale. istorice. Credeţi că sunt aspecte relevante ale acestei problematici care nu au fost menţionate în întrebările de mai sus? Vă mulţumim! 314 . Care dintre acestea ar fi sustenabile pentru cei care trăiesc în zonele rurale?  Care ar fi avantajele unor astfel de noi surse de ocupare a forţei de muncă? Aţi putea cuantifica?  Care ar fi aspectele negative ale acestor noi surse de ocupare a forţei de muncă?  Ce riscuri implică promovarea unor astfel de noi surse de ocupare a forţei de muncă? 5. politici suplimentare ar putea avea un impact pozitiv asupra ocupării forţei de muncă rurale? La ce nivel decizional? 7. reglementări ale folosirii pământului) Este tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor un factor important? În ce fel? – Cum pot fi abordaţi aceşti factori? 9. care sunt acele grupuri care au mai puţine şanse în obţinerea unui loc de muncă (femei. tineri. vârstnici etc)?  Enumeraţi-le şi precizaţi motivele inegalităţii de şanse.. care sunt acele comune (zone) rurale care au problemele cele mai serioase în ocuparea forţei de muncă? 11. Care a fost influenţa politicilor guvernamentale teritoriale şi sectoriale (trecut şi prezent) asupra ocupării forţei de muncă în mediul rural? 6. Ne-aţi putea menţiona iniţiative de succes din zona dumneavoastră. naţionale) în promovarea ocupării forţei de muncă în zonele rurale?  Care sunt efectele secundare ale politicilor actuale. ce rol are municipiul Bistriţa în ocuparea populaţiei din localităţile înconjurătoare (asigurarea unor locuri de muncă)? Vă rugăm. După părerea Dvs. romi. Factorii care influenţează ocuparea forţei de muncă în mediul rural – resurse naturale. culturale. dacă este cazul?  Ce alternative / măsuri. regionale. detaliaţi.  Ce măsuri pot fi luate pentru a creşte ocuparea acestor grupuri? 12.

rezultă o cantitate importantă de rumeguş. TITLUL PROIECTULUI Modernizarea (re-tehnologizarea) fabricii de cherestea de la Lunca Ilvei. 1 DESCRIEREA PROIECTULUI DE BUNĂ PRACTICĂ 1. Descrierea proiectului de bună practică FORMULAR NR. după prelucrarea masei lemnoase. ambele judeţe având suprafeţe extinse de păduri unde. 1. Firma S. 3a. judeţul Bistriţa-Năsăud 3. PREZENTAREA SUMARĂ A PROIECTULUI Având în vedere că păduritul şi exploatarea forestieră sunt considerate ca fiind principalul aducător de venit în nordul judeţului Bistriţa-Năsăud. 315 . EVALUAREA BUNEI PRACTICI Gradul de inovare Medie Dimensiunea regională Mare 4. DOMENIU RUR@CT / CUVINTE CHEIE Dezvoltare economică 5. Proiectul are un grad înalt de inovaţie. MIS Grup SRL modernizează acest sector atfel ca economia locală să poată avea o prelucrare a lemnului sustenabilă prin retehnologizarea fabricii de cherestea şi calificarea angajaţilor care lucrează în fabrică să fie de calitate înaltă pentru a putea susţine acest sector economic. grupul de firme intenţionează să devină unul dintre primele care vor produce electricitatea din reziduurile prelucrării lemnului (în primul rând rumeguşul).Anexa nr. În acelaşi timp. eficientizarea şi folosirea de tehnologii ecologice sunt importante în această industrie. ORIGINEA PROIECTULUI ŢARA România REGIUNEA Nord-Vest 2. pentru că e un proiect regional incluzând alte două judeţe (Suceava din Regiunea NE şi Cluj din Regiunea NV din România). Formular RUR@CT nr.C. dar.

resurse implicate Compania cuprinde trei firme . Leitinger şi Maresch. 7.Prelucrarea lemnului printr-o nouă tehnică. Descrierea metodelor folosite Implementarea noilor tehnici a fost făcut sub supervizarea partenerilor. Grupul MIS s-a dezvoltat constant.6% (5983. Deci economia zonei se bazează în mare măsură pe industriile corelate cu acest potenţial natural. care desfăşoară activităţi de exploatare.4% din suprafaţa totală poate fi folosită pentru agricultură. doar 34. astfel ei vor putea să folosească cunoştinţele la Lunca Ilvei. debitare şi prelucrare primară. în primul trimestru al acestui an.Montana Iugan. 316 . 3. situate în nordul judeţului Bistriţa-Năsăud. parteneriate implicate Proiectul include pe lângă Silvania International . respectiv superioară. Silvania Internaţional şi MIS Grup . precum şi în alte puncte de lucru din judeţe limitrofe. au pornit cu 16 angajaţi având ca obiect de activitate exploatarea forestieră şi industrializarea lemnului. obiective. devenind o companie cu cele mai moderne maşini şi utilaje din ţară şi cu aproximativ 700 de angajaţi. PREZENTAREA SITUAŢIEI CONTEXTUALE Zona Ilvelor este formată de satele aflate în valea râului Ilva. utilaje performante. Lunca Ilvei este o comună din această zonă cu o populaţie totală de 3265 persoane (2008. Perioada de implementare şi fazele principale ale implementării bunei practici Proiectul actual a durat între 2007-2010. Folosirea biomasei la un nivel mai înalt. putem spune că au existat trei obiective principale: 1. două fabrici de prelucrare a lemnului. Institutul Naţional de Statistică).142 670 1. Baza materială a companiei o constituie numeroasele utilaje de exploatare forestieră. La început.înfiinţate în 19901993. Trebuie să menţionăm că această zonă este una cu o populaţie tânără semnificativă cu posibilităţi reduse de a găsi un loc de muncă. fiind achiziţionate.37 hectare) sunt păduri care constituie sursa naturală exploatată de localnici. precum şi alte puncte de lucru în trei judeţe limitrofe.518 944 10 După cum putem vedea. s-a făcut o calificare profesională pentru 50 angajaţi care au lucrat anterior în fabrică. Germania şi calificarea profesională a tinerilor a fost făcut în Finlanda. Metode de guvernare: organizaţia implementatoare.Lunca Ilvei (parte a MIS Grup). bio-paleţii sunt folosiţi pentru încălzire şi electricitate. De fapt. restul de 65. zona noastră pilot. fiind un potenţial migrant. Hermagor din Germania.121 3. OBIECTIVELE PROIECTULUI Principalele obiective au fost modernizarea fabricii de cherestea ca şi ridicarea nivelului de calificare al angajaţilor tineri care lucrează în fabrică şi în domeniul împăduritului.6. 2. 8. de către specialişti. De-a lungul timpului s-a extins capacitatea de prelucrare a lemnului şi s-a diversificat gama de produse. Elementele lemnoase sunt folosite într-un mod superior. vor fi testate noile echipamente. Scweighofer Holzindustrie din Austria. un centru de valorificare superioară a lemnului subţire şi a deşeurilor. DESCRIERE DETALIATĂ ŞI METODE DE IMPLEMENTARE Iniţiatorul bunei practici. în acest scop. a lemnului în cele trei centre specializate din judeţul Bistriţa-Năsăud. 1: Structura suprafeţei de pământ în comuna Lunca Ilvei după destinaţie (pe hectare) Suprafaţă agricolă Total suprafaţă Total Arabil Păşuni Fâneaţă Livezi Lunca Ilvei 9. Tabelul nr. Instituţia conducătoare a fost cea din Rosenheim. În acelaşi timp.

o prelucrare a masei lemnoase la un nivel mai înalt şi se va proteja mediul într-o măsură mai mare. rumeguşul va putea fi folosit şi în alte copuri. 10. Îmbunătăţiri posibile Va exista o altă logică a pieţii. PLAN FINANCIAR Perioada acoperită de buget: Cheltuieli: 12 milioane Euro Venituri: Fonduri UE: 4 milioane Euro Finanţare publică naţională: Finanţare privată: 8 milioane Euro sunt din contribuţii ale partenerilor TOTAL: 12 milioane Euro 317 .9. REZULTATE & PREVIZIUNI Rezultate obţinute A fost modernizată fabrica de cherestea (echipamentul nou va fi testat în 2010) şi angajaţii au învăţat noi metode de procesare a lemnului la un nivel mai înalt. Dificultăţi întâmpinate în implementarea soluţiilor Principalul impediment a constat în birocraţia excesivă şi sistemul de finanţare al băncilor din România (firmele inovatoare nu sunt ajutate cu un item de creditare preferenţial). Existenţa unui parteneriat între instituţii maximizează utilizarea resurelor devoltate acestui proiect. după care au revenit la fabrica din Lunca Ilvei. Evaluarea rezultatelor posibile şi analiza relaţiilor dintre obiective-rezultate-resurse Proiectul oferă tinerilor o calificare în domeniul industriei lemnului atfel vor putea găsi mai uşor un loc de muncă în acest domeniu. Puncte tari şi puncte slabe Punctul tare al acestui proiect este că va fi o nouă tehnică de prelucrarea a masei lemnoase. Un al punct tare este că proiectul poate fi extraploat în alte zone împădurite. Până acum nu s-au observat puncte slabe. care va reduce nivelul şi volumul de reziduuri. 50 de tineri au fost calificaţi în Finlanda.

Calificarea profesională a tinerilor a fost făcută în Finlanda. Evaluarea transferabilităţii FORMULAR NR. 3b. Alţi factori de success Management performant al firmei. Scweighofer Holzindustrie din Austria. transport. Descrierea metodelor folosite Cheia principală a succesului constă în standardul însemnat al firmelor partenere: Silvania International .Lunca Ilvei (parte a MIS Grup). 2. • Echipamente performante. judeţul Bistriţa-Năsăud 3. FACTORII DE SUCCES Condiţii tehnice • Tehnologie nouă. Formular RUR@CT nr. Cheltuieli necesare pentru asigurarea succesului Echipamente. Hermagor din Germania. cazare şi masă.Anexa nr. de către specialişti. 2 EVALUAREA TRANSFERABILITĂŢII 1. 318 . Buna practică se bazează pe o folosire eficientă a resurselor existente. ORIGINEA PROIECTULUI ŢARA România REGIUNEA Nord-Vest 2. salarii specialişti. TITLUL PROIECTULUI Modernizarea (retehnologizarea) fabricii de cherestea de la Lunca Ilvei. EVALUAREA BUNEI PRACTICI Gradul de transferabilitate Medie Rezultate potenţiale Mari 4. Cel mai important plus constă în faptul că organizaţiile au conlucrat în: • Acordarea service-ului • Schimbul de idei şi cunoaştere • Împărţirea competenţelor adiţionale (academice şi practice) Cadrul legal şi instituţional Cel mai important cadru constă în validarea calificării. Leitinger şi Maresch.

Website-ul proiectului DATA COMPLETĂRII: 3 Noiembrie 2009 319 . Telefon. FACTORI CHEIE ASOCIAŢI CU CONTEXTULUI LOCAL Existenţa populaţiei tinere în zonă.5. Adresă. PUNCTE DE MONITORIZAT Timp necesar pentru ca efectele bunei practici să fie resimţite: 1-2 ani Riscurile producerii unor efecte nedorite în timpul implementării proiectului: Nu există. CONTACT Instituţie. CONDIŢII PENTRU TRANSFERUL BUNEI PRACTICI Cerinţe impuse de Regiunea Exportatoare: Nu sunt. Nume. 7. E-mail. 6. Servicii asigurate pentru Regiunea Importatoare: Vizitarea proiectului. 8.

320 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful