• ...

i zau
REVISTA Ă Ă DE 0.0. AL U.T.C.
ANUL XVIII - NR. 215 10/88
CONSTRUCTII PENTRU AMATORI
UMA
LUCRAREA PRACTiCA
DE BACALAUREAT ............. pag. 2-3
Utilizarea sintetizoarelor de
ţ ă În radioreceptoare
INITIERE iN
Ă ........... pag. 4-5
Surse de curent constant
Indicatoare de tensiune
CQ-VO ., ........................ pag. 6-,....7
Etaje RF de putere
Circuit defazor
HI-FI ................ : .......... pag. 8-9
Decodor stereo
Circuite integrate decodoare
stereo
ATELIER ................. , .... pag. 10-11
Televizoare utilizate ca
monitoare
Ă ................. pag. 12-13
Calculatorul electronic între
ă ţ
Calculul azimutului ş
ţ
Ceas
Program pentru digitizarea
sunetelor
Ă ........... ' .... pag. 14-15
Contrclul ţ genera-
toarelor
Ţ Ă ......... pag. 16-17
ş ţ de ener-
gie: ă ă
AUTO-MOTO .................. pag. 18-19
Supervizor auto
LA CEREREA CITITORILOR .... pag. 20-21
. REVISTA REVISTELOR .......... pag. 22
Oscilator
Detector
Amplificator
Comutator acustic
CITITORII RECOMANDA ........ pag. 23
Incinte acustice HI-Fl
SERVICE ........................ pag. 24
Radioreceptorul SANYO
8U-280A
TELEVIZOARE
UTILIZATE
CA MONITOARE
Ţ ÎN PAG. 10-11)
cr
,
UTiliZARE SINTETIZOAR LOR
DE Ţ Ă
iN R DIORECEPTOARE
BENEOICT MOCANU, Ş CHICIOREA, ICSITE,
ALEXANDRU OEGERATU, 1. "Microelectronica"
La Întreprinderea "Microelectronica" se ă În faza ă de
. procesare-testare-omologare un set de circuite integrate CMOS la
ă (custdm design) destinate sintezei de ă
Setul cuprinde patru circuite integrate realizate. in tehnologie
CMOS-standard:
- MMC381 - circuit de control ş divizor de ă pentru
sinteza de ă
- MMC382/383 - divizor special zecimal/binar pentru sinteza
de ţ ă
- MMC384 - comparator de ă cu ş ş memorare.
Caracteristicile electrice statice ale acestor circuite se ă
la- datele de catalog ă ă circuit din seria
CMOS4000 ă la "Microelectronica" (vezi Data Book -
1985), exceptind curentul de alimentare ă
Circuitul MMC381 a fost conceput pentru ca ă cu cir-
cuitul integrat MMC382/MMC383 ă constituie partea ă a
unui sistem de ă de ţ ă cu ă ă de ă (PLL).
Sistemul poate ă lucreze in regim autonom sau controlat de· un
microprocesor.
Circuitul integrat MMC381 con1ine un etaj oscilator pilotat cu
ţ ş un divizor programabil al ţ oscilatorului.
Circuitele integrate MMC382/MMC383 sint concepute astfel in-
·cît oricare dintre ele ă divizeze ţ oscilatorului comandat
in tensiune. Ambele. circuite pot furniza semnale de ă pen-
tru un prescaler cu 2 sau 4 rate de divizare. ţ ş un compara-
tor de ă ş ţ ă pentru compararea ţ ţ prin
divizare cu ţ de ţ ă Aceasta poate fi, eventual, furni-
ă de circuitul MMC381.
MMC384 ă compararea fazei unui semnal oarecare cu
semnalul de ţ ă cu ă tipuri de comparatoare:
- digital-analogic de ş mare, cu ş ş memora-
rea semnalului;
- digital.
Semnalul este mai intii cu un modulator de ă ş apoi
comparat.
1. PRINCIPIILE DE Ţ
NARE A UNUI SINTETIZOR DE
Ţ Ă
Sintetizorul de ţ ă este un
bloc în care, folosind o ă de ca-
lare a fazei, se ţ semnale cu
ţ multiplu ale unei frec-
ţ stabile.
Schema-bloc a unui sintetizor de
ţ ă este ă în figura 1.
ţ de referi ţ ă (F R). ţ
ă într-un oscilator stabil cu
ţ este ă într-un divizor
fix sau programabil (7M) ă la va- N
I . - ( R
oarea donta M)' care· este compa-
B=CEILAL Ţ
este un semnal care, filtrat printr-un
filtru de ă (FB), ţ ă
asupra oscilatorului comandat În
tensiune Ţ
În acest fel se ţ la ş os-
cilatorului comandat În tensiune un·
semnal de ţ ă
F
R
Fo = (Q'N)' M
Divizorul fix (70) al ţ de
ş F o trebuie inclus numai în ca-
zul ţ de ş mai mari
de 500 MHz.
Divizarea ă cu N se
ă cu ajutorul unui sistem
de divizare programabil ce include
un prescaler (divizor) cu ă rate
de divizarep/(P+1),în modul ă
(vezi figura 1 pentru P=10):
- ă ă programabile A
ş B sînt ă cu codul raportu-
lui de divizare dorit (N);
- ă ă A ă pre-
scalerul ă ă prin (P+1) de A
ori, ă care prescalerul divide
prin P de (B-A) ori;
- la ş ciclului, ă ă
rul B ă comanda de ă a
raportului de divizare N ş ciclul se
ă
Raportul de divizare al ă ă
rului programabil este:
N = A(P+1)+(B-A)P = BP+A (1)
Raportul de divizare minim este
impus de ţ ă din
punct de vedere logic, a di,vizorului
programabil în ansamblu (B nu
poate lua valori mai mici decît P).
iar raportul de divizare maxim este
il>
limitat de capacitatea ă ă
luiB. , .. "
Pentru cazul cînd prescalerul
1
/
rapoartele de divizare 10 ş 11 r .J'
ă
N= 10B + A (2)
unde A ia valori între O ş 9 ş
Nmin 10Bmin + Amin =
= 10 x 10 + O = 100 (3)
N
max
= 10B
max
+ 9 (4)
În cazul cînd este necesar ca sis-
temul de divizare program abi I sa
ţ la ţ mai mari
de 50 MHz, se ă ş raportul de
divizare al prescalerului. De exem-
plu, pentru un prescaler cu rapoar-
tele de divizare 100 ş 101,
N = BP + A = 100B+A (5)
unde A ia valori între O ş 99 ş
N
min
= 100B
min
+ A
= 100 x 100 + O = 10 000 (6)
Se ă ă În acest caz rapor-
tul minim de divizare este N
min
10000, inacceptabil de mare În
multe ţ
Pentru reducerea În astfel de . "
zuri a raportului minim de divizare
se ş un sistem de divizare
program abil cu un prescaler cu 4
rate de divizare. În figura 2 este pre-
zentat principiul de ţ a
acestui sistem de divizare progra-
mabil exemplificat pentru un pre-
scaler cu ratete 100/101/110/111.
Prescalerul poate diviza cu una
din cele 4 rate, în ţ de comen-
zile combinate primite de la ă
FO
Q·N
FO =-FR
M
UNDE
N=P·S+A
EXEMPLU: N=1537
"--w-''-''
BA
ă într-un comparator de ă ş
ţ ă (C 0 F) cu ţ divi-
ă ă a semnalului de
A=DIGIT UL Ă TILOR
CODAT BINAR P/P+1
ş ( Rezultatul ă
TEHNIUM 10/1988
ă A ş B, astfel încît:
a) ă A 2': B, atunci
N = A·111 + (B-A)'110 +
+ [C - (B-A)] . 100 =
= 100C + 10B + A (7)
b) ă A < B, atunci
N = B·111 + (A-B) ·101 +
= [C - (A-B)] ·100 =
= 100C + 10B + A (7')
unde A ş B iau valori între O ş 9.
Se ă ă În ambele cazuri se
ţ ş ţ pentru rapor-
tulde divizare. Sistemele ţ
ă corect din punct de vedere
logic ă C = 10 ş deci
N
min
= 100'10 + 10'0+0 = 1 000 (8)
Raportul maxim de divizare este
N
max
= 100C
max
+ 10·9+9 = .'
COMENZI
100/101/110/111
ANTENA
'---v----/
A=OIGITUL UNITATILOR
CODAT BINAR'
'-----v----'
B"'DIGITUL ZECILOR
CODAT BINAR
..
N
INCARCARE

'-----v----'
C -CEILAL Ţ Ţ
Ţ BINAR /
AFI 2
= 100C
max
+ 99 (9) 1-----.. ... MIX 1
FI 1
AFI 1
60 MHz
1---__...-1 M IX 2
FI 2
Se ă ă În ă configu-
ţ N
min
are valoarea ă
de 1 000.
Realizarea unui sintetizor de
ţ ă cu un ă redus de
componente, fabricate în totalitate
în ţ ă a devenit ă ca urmare
a producerii de circuite integrate
specializate pentru ă ţ
Astfel, ă produce
prescalerele DP11 ş DP111, iar
"Microelectronica" divizoarele pro-

gramabile speciale MMC381 ş
.... '.' MMC382 (MMC383). Circuitele DP11
(DP111), MMC381 ş MMC382
(MMC383), lucrînd În ţ cu
un filtru de ă ş un oscilator co-
mandat În tensiune, ă un
sintetizor de ţ ă cu perfor-
ţ foarte bune. ă se impune
ca sintetizorul de ţ ă ă fie de
zgomot foarte mic, se ş
drept comparator de ă ş frec-
.1000Hz
1K5
• S+30P
Vss
SEMNAL
100KHz-29999KHz
I
1
I
I
I SCHIMBARE
LS!.IaGAME _ ..,
D3

M


ţ circuitul integrat MMC384
produs de "Microelectronica".
2. RADIORECEPTOR PERFOR-
MANT REALIZAT CU SINTETI-
ZOR DE Ă
Sînt dese ţ În care într-un
receptor de tip ă se
impune o stabilitate mare (de cel
ţ 10-
6
) a ţ de lucru.
ă ţ ă trebuie ă
În receptoarele de trafic pentru ra-
dioamatori ş În cele profesionale.
În ultimul timp, ă ţ ă este
ă ş În radioreceptoarele
de larg consum. Ele devin astfel ca-
TEHNIUM 10/1988
Vss
pabile ă ţ ş emisiuni
de tipul ă ă ă (BLU),
la care se ă ă se va trece,
ă ă tot mai mari a
posturilor de emisie.
Stabilitatea mare a ţ de
lucru se ţ ă oscilatorul lo-
cal al receptorului este realizat cu
un sintetizor de ţ ă În figura
3 este ă !=Ichema-bloc a
unui receptor superhetirodina de
ă ă cu ă schim-
bare de ţ ă În care oscilato-
rul local este realizat cu un sinteti-
zor de ţ ă Schema ă ur-
A Ş Ţ
DE LUCRU
49,3MHz
FQ
-{r::n-
10,7 MHz SPRE ETAJE
DE EXTRAGERE
A SEMNALULUI
UTIL
REGLAJ FIN Ţ Ă
(:!: SOOHz)
FI1 = FOC FSEMNAL
FI2= FI1-Fo.
r +1SV
+SV
O,1jJ 1.
22n

---..
---... -
LD
INDICATOR
SINCRONIZARE
ă avantaje:
- cu un singur oscilator local se
ă întreaga ă a ţ
lor de lucru pentru care a fost con-
ceput: 100 kHz -7- 29,999 MHz;
- se ă un pas de ţ ă
de 1 kHz;
- prin alegerea primei ţ
intermediare de 60 MHz se ă
ţ pe ţ imagine;
- selecti),litatea se ă cu wn
filtru cu ţ ă a doua schim-
bare de ţ ă
- se' ţ sensibilitate mare
ă ă mari in etapele
*L se alege astfel "ncÎt ă
acopere gama 60+90MHz
de ţ ă ă
Schema ă a oscilatorului
local realizat cu un sintetizor de
ţ ă este ă În figura
4. Circuitele integrate DP111 (pre-
scaler cu ratele 100/101/110/111) ş
MMC382 (circuit integrat speciali-
zat ce' preia ţ divizoarelor A,
B ş C din figura 2) ă divizarea
ă cu N la ş Fv a
circuitului MMC382. Se ă ast-
fel rapoartele de divizare necesare
pentru a baleia ă banda de frec-
(CONTINUARE ÎN PAG. 15)
(URMARE DIN NR. TRECUT)
ă abordare empIrica ne
ă ă sursele de tensiune con-
ă ş sursele de curent constant
nu sÎnt, de fapt, decit cazuri particu-
lare de generatoare care, asociate
cu un circuit de ă dat, reali-
ă ţ r R, respectiv R r.
Mai ă de aici faptul impor-
tant ă nu putem disocia sursa de
curent constant (tensiune con-
ă de circuitul extern de sar-
ă pentru care a fost ă
ă ă riscul de a-i ă ă ţ perfor-
ţ respectiv ,,stabilitatea" cu-
rentului (tensiunii la borne).
Exemplu. Pentru o ţ ă de
ă R ă care poate va-
na în intervalul maxim O -:- 5 kn, do-
rim ă ă o ă de curent
constant cu valoarea 10 = 10MA. În
plus, ne propunem ca valoarea
ă a curentului ă nu ă cu
\mai mult de 1 % (respectiv 0,1 MA)
atunci cînd R ş de la zero la va-
loarea ă de 5 kn.
Conform celor discutate, rezis-
ţ ă a sursei va trebui ă fie
cu mult mai' mare decît R În întreaga
ă de ţ deci mult mai mare
decît valoarea ă Rmax = 5 kn.
Ultima precizare din ţ ne ă
ă alegem r :::: 100 . Rmax = 500 kn
(de fapt, un calcul riguros ne con-
duce la ţ r :::: 99·Rmax). Putem
lua la limita de acceptabilitate
r = 500 kn. Valoarea ă a lui
E o deducem din ţ (8), respec-
tiv E = r'lo = 500 ţ = 5 V.
Practic, sursa ă ă poate fi
ţ ă legînd În serie o ţ ă
ă r = 500 kO cu un stabilizator
foarte precis de 5 V, a ă rezis-
ţ ă ă ( ă fie ă în
raport cu r (figura. 5).
O ţ ş mai ă este cea din
figura 6, unde, pentru a ţ cont de
erorile inevitabile ale ă R, r
ş r', s-a introdus posibilitatea de
reglaj prin intermediul ţ
trului P.
Este ş de observat ă sursa
satisface ţ problemei, dar
lucrurile se ă radical ă
ă ă impunem un alt dome-
niu pentru ţ de ă R.
De exemplu, pentru R variabil în
plaja O -:- 100 kfl, circuitul din figura
5 ar avea un curent variabil între
ţ ş cca 8,33MA, deci sursa nu ar
mai putea fi ă de curent
constant (se impune reproiectarea
pentru noile ţ date).
3. Dualismul tensiune-curent
O ă mai ă a celor ex-
puse anterior ne conduce la con-
cluzia ă între sursele de tensiune
ă ş sursele de curent con-
stant ă o ţ ă ă
nare, mai precis ă ţ pri-
melor pot fi deduse direct di n pro-
ă ţ ş viceversa)
prin simpla înlocuire ă a
ţ "opuse" tensiune-inten-
sitatea curentului, ţ ă
ţ ă scurtcircuit-circuit des-
chis, serie-paralel etc.
,Acest dualism ş are originea În
situarea celor ă categorii de

surse - de tensiune, respectiv de
curent (vom presupune În continu-
are ţ atributul "constant")
- la ă ţ diametral opuse
ale familiei generatoare/or electrice
din punct de vedere al valorii rezis-
ţ interne r În ţ cu re-
ţ de ă R. ş ţ
(5) ş (9) care ă tensiunea la
borne, respectiv intensitatea cu-
rentului,
E
U=---
1 + r/R
1=----"'--
1 + R/r
(5)
(9)
de la care am plecat În definirea
surselor de tensiune, respectiv de
curent, devin "identice" prin prisma
dualismului ţ ă înlocu-
ind reciproc tensiunea (U) cu inten-
sitatea curentului (1), tensiunea În
circuit deschis (E) cu intensitatea
curentului de scurtcircuit (10), re-
ţ (r, R) cu ţ
asociate (g = 1/r, G 1/R).
(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
+ ,'DA. -
_--IL_t-.... I--1-..... -"",,- _ ... _ .... _,
+ , r-500kA l=1OuA !O' R.
E-S,3V r
(r<1k.Q.) (regla.j din P) V"f NI.
9- : __________________ ___ J
10
u

...L

il:: El .9. = E 4:: 10
r1 r2 r3 f4.
r1 < r2 <r3 <r4 :: 00
li" E = 100V
10 = 1
100/JA
R
0";'10kIl.
0-.;..1 V
Ri-=10Mfi
Pagini realizate de fiz. A. Ă
Ă Ţ SURSE DE TENSIUNE Ă SURSE DE CURENT CONSTANT
a) Proprietatea de ţ Tensiunea la borne (U) ă de Intensitatea curentul.. absorbit (1) indepen-
o
intensitatea curentului absorbit (1) ă de tensiunea la borne (U) A
b) ţ ă de realizare ţ ă ă r = O ţ ă ă 9 = 1/r = O (r = x) •
c) ţ ă de realizare ţ ă ă În raport cu ţ ă ă În raport cu
ţ de ă r R ţ de ă 9 G (r R)
d) ţ ă care Scurtcircuit la borne, R O (intensitatea Circuit extern deschis, G O (R x)
impune introducerea ţ curentului absorbit ş excesiv, ă la (tensiunea la borne ş excesiv, ă la
valoarea ă '$ E/r) valoarea ă E)
e) Conectarea unor ţ e1) Se pot conecta În paralel cu R ţ nu e1) Se pot conecta În serie cu G (R)
ţ În circuit prea mici, ă ă a afecta tensiunea la borne, U ţ nu prea mici ţ nu prea
mari), ă ă a afecta intensitatea curentului, I
e2) Conectarea unor ţ În serie cu R e2) Conectarea unor ţ În paralel
duce la ă tensiunii pe sarcina R cu G (R) duce la ă ă ţ
curentului prin sarcina G{R)
f) Conectarea surselor În seriei f1) În general se pot conecta În serie ă sau f1) În general se pot conecta În paralel doua
paralel mai multe surse, tensiunile ÎnsumÎndu-se sau mai multe surse, ă ţ curentului
prin ă ÎnsumÎndu-se
f2) Este ă conectarea surselor f2) Este ă conectarea surselor
În paralel (poate fi pus În pericol circuitul În serie (poate fi pus În pericol circuitul extern
intern al surselor) de ă
g) Eroarea ă ă t (%) Atunci cînd R ă În plaja R
min
.;- x Atunci cînd G ă În
(pentru E ş r constante) E - U 100
fU (%) = --. 100 ---- fi (%)
E 1 + Rmin/r
h) ţ ă pentru ca h1) La proiectarea sursei pentru domeniul h1) La proiectarea sursei pentru domeniul
eroarea ă ă ă nu ţ de ă R
min
-;- x ţ de ă G
min
-;- ce
ă ş ă o valoare t (%)
ă
(pentru E = constant)
r :s; r max = ---":=':"- 9 :s; 9 max = ---'--"'--
100/1' 100/1' - 1
r2:r
min
== Rmax (100/1' 1)
h2) La alegerea ţ de ă R h2) La alegerea ţ de ă G
pentru o ă ă (r == cOr)stant) pentru o ă ă (g = constant)
R 2: R
min
r(100h 1) G 2: G
min
g(100/t - 1)
r
R:S; Rmax
100le
TEHNIUM 10/1988
onstructorii amatori cu-
nosc bine montajele de tip "VU-me-
tru cu LED-uri", utilizate pentru in-
dicârea ă în trepte, a nivelului
semnalelor de ţ ă de la
ş amplificatoarelor AF mag-
netofoanelor, casetofoanelo'r efc.
ă propunem ă
expenmentarea unor variante sim-
ple de "VU-metru" pentru tensiune
ă destinate supravegherii
surselor de alimentare, mai ales
sînt susceptibile de
ţ Importante ale tensiunii În
timp sau În ţ de ţ de
ă ş ţ cînd consu-
mul suplimentar al indicatorului nu
ă semnificativ sursa.
Un exemplu tipic de aplicabilitate
ă îl constituie ă va-
ţ de tensiune la bornele acu-
auto În timpul ex-
ploatarII lor normale pe autoturism,
pe parcursul ă ă suplimen-
tare de la ţ sau În cazul alimen-
ă altor consumatori neconven-
ţ Se ş cît este de important
pentru durata de ţ ă a acumula-
torului de a nu permite nici ă
rea lui ă dar nici ă
rea sub o ă ă a tensiunii
la borne.
Indicatoarele propuse În conti-
nuare nu trebuie ş nici nu pot ă În-
ă instrumentele clasice de
ă ă În ţ delicate cum ar fi
8
..
II.. ' ...'.' ..... formarea sau ă acumula-
I :0.\ toarelor. Ele pot ă oferi cu un
efort minim de ă ş într-un
mod foarte ă o imagine de an-
asupra ă bateriei, pu-
n _In valoarea aproxi-
mativa a tensiunII la borne, ca ş ten-
ţ de ţ la diverse ă
mai importante de curent ţ
rea demarorului, a farurilor etc.).
O ă ă ă ă În figura
1, a fost ă ş ă
pentru acumulatoarele auto cu ten-
siunea ă de 6 V. Plaja de in-
ţ a fost ă Între 3,25 V ş
7,75 V, acoperind astfel cu o ă
ă de ţ ă domeniul uzual
de ţ a tensiunii la bornele
acestor acumulatoare.
Principiul de ţ ă
ş din schema ă tensiu-
nea bateriei este ă cu ajuto-
rul unui grup serie de diode (D*,
01-DS), LED-urile (1-6) fiind ali-
mentate decalat, prin intermediul
unor ţ de limitare (R
1
-R
6
),
cu ţ din ce în ce mai mici din
tensiunea ă Atunci cînd ten-
siunea bateriei este ă U =
e
.
i
UMax .= 7.,75 V (s-a ales ţ o
. valoare mai mare decît tensiunea
ă ă la bornele acumula-
toarelor de .6 V), ţ punc-
telor A, S, C, D, E ş F ţ ă de ă
au valorile indicate În partea de sus
a schemei. Toate LED-urile sînt În
apest caz aprinse la maximum, re-
ţ de limitare R
1
-R
6
fiind
dllJlenslonate ă
In exemplul numeric dat s-au
cqnsiderat LED-uri cu un curent
maxim de cca 20 mA ş cu o ă
de ţ pentru 20 mA de cca 2
V. In plus, s-a presupus ă tensiu-
nea ă la care LED-urile Încep
ă ilumineze este de cca 1,7' V. Re-
ă ca aceste ţ care
au de fapt o ă justificare
ă ă fie verificate pen-
tru fiecare LED În parte înainte de a
trece la realizarea ă a mon-
tajului, deoarece mai pot ă Ş
surprize ă ă de
exemplu, LED-uri de 20 mA care au
ă ă de tensiune de cca
1,6-1,7 V). Amatorii care dispun de
alte tipuri de LED-uri pot realiza
montajul dimensionînd corespun-
ă ţ ţ R
1
-R
6
.
Revenmd la pnnciplul de ţ
nare, ă de exemplu, ă
pentru U = U,Max = 7,75 V, ţ
lul punctului f este de 2,45 V. Pen-
tru ca dioda ă LED 6 ă
ilumineze la maximum În acest caz
ă de tensiune pe ea trebuie
ă fJe de 2 V, deci ţ R6 Înse-
nata cu ea va trebui ă preia dife-
ţ de 2,45 V-2 V = 0,45 V, la cu-
rentul de cca 20 mA. ă de aici
R6 = 0,45 V/20 mA = 22,5 n, valoare
ă În ă Practic se
TEHNIUM 10/1988
INDICATOARE
DE TENSIUNE
reducere a ă de tensiune pe
elementul "balast" D* (sortare pen-
tru ă mai ă de tensiune.
eventual înlocuire cu o ă redre-
soare ş ă
De asemenea, în ţ de scopul
ă sau de ă ţ poate
fi redus ş ă LED-uri/or la
cinci, patru sau trei, suprimînd co-
ă una, ă sau trei din
d.iodele D
1
-D
s
. ţ de ten-
siune ă astfel În divizor va
trebui ă desigur, prin
ş ă de tensiune pe ele-
mentul "balast" D*.
poate lua pentru R6 valoarea stan-
ă de 22 n (±5 -;- 10%)/0,5 W.
In mod similar se ă ş la
alegerea lui R
1
-R
s
, valorile calcu-
late fiind indicate În paranteze.
ă presupunem acum ă tensiu-
nea U începe ă ă lent, plecînd
de. Ia valoarea ţ ă = 7,75 V.
PrI_mul va ţ ă
sca.dere va fi LED-ul 6, deoarece În
serie cu el se ă elementul liniar
R6' qon!orm ţ anterioare,
ţ punctului F
atmge cca 1,7 V, LED 6 nu va mai
c<?nduce semnificativ, fiind practic
stinS complet (implicit ă de
tensiune pe R6 devenind aproxima-
tiv ă Prin urmare, pragul Ula
care LED 6 se stinge complet este
cca 2,45 V - 1,7 V = 0,75 V mai
mic ca Ufyli:l
x
(7,75 V), ă de apro-
ximativ 7 v.
Pe parcursul acestei etape, cînd U
scade între 7,75 V ş 7 V, ţ
punctelor A, S, C, D, E se ă ă
aproximativ constante, ă con-
LED-urilor 1-5 (practic
scad Ş ele, dar foarte ţ
La ă în continuare a ten-
siunii U nu ne mai ă LED
6, stins complet, chiar ă la bor-
grupului serie D
s
-D
6
-LED6
mal avem ă o ă rezi ă "
de tensiune. În schimb," vom ob-
serva ă ş ţ punctului E
ducînd treptat la stingerea
lUI LED 5, ţ ce se încheie
ş prag de cca 1,7 V,
deCI pentru o valoare U cu 3,2 V -
1,7=:= 1,5 V mai ă decît U
Max
' res-
pectIv pentru U = 7,75 V - 1,5 V =
6,25 V.
Din aproape În aproape ţ
similar toate pragurile U la care
sting complet (notate
In partea de JOs a schemei).
Precizia cu care indicatorul mar-
ă prin stingerea ă a
LED-urilor, pragurile de tensiune
ţ depinde ţ de
ă de tensiune pe diodele di-
vizorului D*, D
1
-O
S
' Chiar ă
pentru U = U
Max
putem realiza sufi-
cient de precis ţ dorite în
punctele A, S, C, D, E, F (prin sorta-
rea ă a diodelor), ţ nu
se poate ă decît aproximativ
pe ă ă ce U scade. ă
fiecare LED stins ă o
ă cu cca 20 mA a curentului
prin diodele ce îl preced, deci o re-
ducere-e drept, nu prea mare - a
ă de tensiune pe aceste diode.
ţ ă ă reali-
zat cu ă (sortare ă a dia-
delor, redimensionarea ţ lor '
ă fiecare ă ă etc.),
poate asigura lejer o "pre-
CIZie de ±0,2 V, ceea ce ă
mai mult decît suficient pentru su-
pravegherea ă a tensiunii la
bornele acumulatorului.
Diodele D
1
-D
s
se vor alege din
seriile 1N4001-1N4007 (sau altele
cu un curent maxim mai mare), iar
dioda D * din seria diodelor de refe-
ţ ă în direct DRD2 (eventual ă
diode 1 N înseriate), prin sortare
ă .. Rezistoarele R
1
-R
6
pot fi
toate din clasele de precizie de 5%
sau 10% cu puterea de ţ ma-
xima de 0,5 W. Fiecare înlocuire ex-
perimentala a unui LED sau a unei
diode din divizor va fi ă de re-
ş valorilor ă
ale ţ ă de
ă ă adecvate.
Este foarte probabil ca tensiunea
ă a acumulatorului de 6 V ă
nu ă practic ă valoa-
r.ea UM?x = 7,75 V, ă aici În mod
acopentor. Pentru alte valori infe-
rioare ale lui U
max
putem coborî co-
ă pragurile de stingere
ă a U::O-urilor prin simpla
(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
F
J:
u
: (3)5+7,75Vl /1' . 1'/
1jI-
LED 2 LED 3 LED4 LED5
Galben Galben Verde
LED-ul
pentru U

!4,lv.I
,s,lv,


0*
r
..!!. U



LED-ul se
stinge pt.
Uz
(5, 3S V)
1
II1II
..!!.. U
(7,7+15V)
Go.lben
L1U = UZ+ UBE
(6 V)
______ ______
R
Verde
<.±)I
I
I
I
1
I
I
QRS
Verde
Si
ETAJE
DE PUTERE
Ing. TUDOR TÂNÂSESCU, Y03-200000/B
(URMARE DIN NR. TRECUT)
ş o ă concluzie ă
de ţ este ă la triode ă
posibilitatea ă ă ca -
prin ţ - ă fie ţ
astfel de parametri Încît un amplifi-
cator RF În schema cu grila la ă
ă fie lipsit de posibilitatea ă în
ţ oricît de mare ar fi frec-
ţ de lucru ş indiferent de facto-
rii de calitate ai circuitelor osci/ante,
ţ parametrilor etc.
Un asemenea amplificator este
absolut stabil ă În domeniul mi-
croundelor.
Este drept, ţ energe-
tice. ş ş în putere sînt mai
modeste ş scad cu ţ dar
ă la ţ semiconductoarelor
folosirea acestui tip de etaj a repre-
zentat una din principalele posibili-
ă ţ practice (nu singura) prin care
se putea ţ amplificare de pu-
tere în domeniul undelor din ce în
ce mai scurte.
ă proprietate ă
ă "un caz singular", valabil
numai pentru triode. .
ă ă În considerare acum situ-
ţ tetrodelor cu fascicul ş a pen-
todelor în acest montaj.
Nu mai este ă introduce-
rea unei figuri noi din care ă re-
zulte ţ ă ţ deoa-
rece grila ecran fiind ă tot la
ă tubul se va comporta ca o
ă cu ă grile", ambele la
ă
Cuplajul este dat În mod identic
Cgk
de raportul Cak' care conform
tabelului 1 este de circa 1 -;- 2.
Pentru un caz concret, de exem-
Cgk 12
P lu G807, Cak 7 1,7, iar
Cgk 14
pentru GU50, Cak = --= 1,5.
9,15
ţ de intrare În ţ a
etajului este ca acesta ă realizeze,
fie pe ţ de lucru, fie pe o
ţ ă ă ă
toare, ş cum vom vedea, acordu-
lui pe circuite parazite). o amplifi-
care mai mare decît 2. Este necesar
deci ca SZa>2; iar În cazul unei
pante de 5 mAN ă Za=400n.
Practic ă valoare a impe-
ţ de ă este mai ă de-
cît ţ de ă optime
necesare În majoritatea cazurilor,
astfel Încît pare ă un asemenea etaj
nu va putea fi scos din starea de os-
ţ pe care o atinge foarte ş
In realitate ş în ă împiedi-
carea ţ are loc ă
elementelor suplimentare introduse
de circuitul de atac.
Pe figura 14, în cazul atacului cu
tranzistor, se ă ţ între
catod (intrare) ş ă ă a unor
ă ţ suplimentare în paralel cu
capacitatea Cgk a tubului. Toate
aceste ă ţ ă condi-
ţ de ţ iar acest aspect
poate fi exploatat favorabil dar nu-
6
mai la prima vedere. Astfel, ă
vom ă în mod voit capacitatea la
intrare prin ă unor conden-
satoare, etajul final se va stabiliza.
Lucrurile ă ş se petrec,
dar ă ă ţ de intrare,
care constituie "capacitate de sar-
ă pentru tranzistorul de atac, în-
ă ă ţ ş în mod considerabil func-
ţ acestuia la ţ Înalte
prin ă ă ş ş
rea necesarului de putere pentru
atac.
În cazul atacului cu circuit acor-
dat În catod, un dezacord "capaci-
tiv" al acestuia contribuie la stabili-
zare (invers ţ ă de etajul cu catod
la ă Metoda ar putea prezenta
interes, dar numai În cazul lucrului
pe ţ ă ă ş um esje cel al
ţ ă profesionale. In cazul
amatorilor care ă În ţ ă
ă ş pe mai multe benzi,
acest aspect nu are valoare.
Formarea circuitelor oscUante pe in-
ţ ş ă ţ parazite
Este ă ş În acest caz ă
ă în considerare ţ fi-
ă a conductoarelor de ă ă
Spre exemplificare, În figura 15 se
ă acest aspect numai În partea
de ş deoarece partea de intrare
poate fi ă de aceste ţ
într-o ă ap'roximare.
Se ă formarea la ş a
celui de-al doilea circuit oscilant,
format din Cag Lp+L H ş C 1. primul
condensator din filtrul IT. Etajul
poate oscila pe una din cele ă
ţ De obicei, ţ se
produce pe ţ mai înalte de-
oarece o serie de aspecte legate de
ţ altor elemente parazite, in-
ţ din catod ş ă a fost ne-
ă
Materialul de ţ ă a fost prezentat
succint într-o ă ă la Simpo- .
zionul Radioamatorilor VO, Bucu-
ş 1987.
La acea ă au fost expuse ş o
ă de neutrodinare a montaju-
lui cu ă la ă ă de au-
tor (fig. 16a), ş schema ă
în puncte (fig. 16b), care ă
ţ acesteia.
Acumularea de date experimen-
tale ş a· ţ teoretice, ulte-
rioare primei ă a condus
pe autor la opinia ă ă montajul
cu ă la ă realizat cu tetrode
cu fascicul sau pentode cu supreso-
rul legat intern de catod nu ă a
fi ţ în ţ ş de aceea dis-
ţ pe ă ă se dovedesc,
Co
ă la ă sterile deoarece "lipsa
de ţ ă a acestui etaj poate
fi În continuare ă ş sub alte
aspecte.
Concluzia ă ce se impune
În momentul de ţ ă este:
I
I
I
Ă
Ţ I
-
Ca
La ţ înalte, utilizînd tu-
buri, ă ă ă ţ care
ă o ţ ă a
acestora:
1. tuburi triode RF În montaj cu
grila la ă
2. tuburi pentode RF În montaj cu
catod la ă
Fig. 14: Schema ă sim-
ă a etajului cu grila la ă
excitat cu tranzistor În catod.

Fig. 15: Formarea în ş a celui
de-al doilea circuit oscilant din ele-
mente parazite Cag, LI'. L\I. C
l
.
I
I
I
I Ă
I
Zs
Fig. 16a: Schema amplificatorului
cu grila la ă neutralizat (s-a in-
trodus ş ţ de polarizare a
grilei); fig. 16 b: schema ă
în punte.
Zs
TEHNIUM 10/1988
t))
t))
ă o intrebare ă a
ă ţ ă s-a ţ "plutind În
aer". Aceasta este: ce se poate
spune despre ţ tetrode-
lor simple sau a pentodelor cu ă
ecran ă separat la soclu
(GUSO, 813, GK71 etc.) ş care
poate fi ă nuia catod, ci la
ă direct?
Un studiu În ă al acestei
noi ţ este ă foarte
dificil ş hazardat pentru mai multe
motive obiective, ă cum ur-
ă
Tuburile pentode cu supresorul
separat au fost concepute ă I u-
creze În ă C, cu posibilitatea de
aplicare a ţ pe grila su-
presoare.
Toate eforturile tehnologice ş de
proiectare s-au axat pe o cît mai
ă ecranare a grilei de· ă
ţ ă de restul electrozilor.
ţ elementelor de ecra-
-nare În interiorul tubului este ă
pe ă ţ ecranarea ca-
todului ş a terminalelor sale la so-
clu constituind un factor secundar.
Lipsa de date de catalog privi-
toare la noua ţ a ă
ţ Într-o asemenea conexiune
este ă
În principiu, se poate spune ă
ţ În acest regim a unei
pentode (supresorul conectat la
ă este cu certitudine superioa-
ă ţ ă de conectarea la catod, dar

u este ă o ţ
, , ă a ţ În raport
cu conexiunea catod la ă
În ceea ce ş tetrodele sim-
ple, se poate afirma cu mai ă
certitudine ă ele pot ţ
ă ă ă deoarece
ă cel ţ citeva exemple.
Este vorba de tetroda QBl3,S/2000
Philips de ţ ă spe-
ă pentru UHF, ă ă
ţ cu grila la ă Se
poate presupune ă În asemenea
cazuri constructorul are în vedere
luarea unor ă cu totul debse-
La generarea semnalelor BlU
prin metoda ă trebuie asi-
gurate semnale defazate cu 90°, În
ă banda audio.
Pentru ţ unor anumite
defazaje, se pot utiliza celule for-
mate din amplificatoare ţ
nale ş elemente RC (fig. 1).
Caracteristica de transfer a unei

'/ semenea celule este de forma:
\ U
o
= 1 - jwRC
Uj 1 + jwRC
ă se ă un ş unitar ş
un defazaj ce scade de la zero la
-180°, cînd ţ ş de la
zero la infinit. Este cazul clasic al
unei celule de tip trece-tot. Forma ş
panta curbei ce ă defazajul În
ţ de ţ ă depind de con-
stantele de timp, ă de produ-
sele' RC din circuit. Aceste con-
stante de timp ă de fapt,
ţ În planul complex a polilor ş
n ulurilor ţ de transfer. Co-
nectînd În serie mai multe celule, se
ţ circuite cu ş unitar ş de-
fazaje ţ cu ă de
celule.
ă ă asemenea circuite se
ă de la o ă ă
de semnal, ţ de ă dintre
semnalele de ş poate fi ţ
ă ă într-o ă
ă de ţ ă
Montajul din figura 2 ă la
ş ă tensiuni egale ca ampli-
tudine, dar defazate cu 90±2°, Într-o
ă ă de ţ (100 Hz -
10 kHz).
Se ă circuitul integrat
[JM324, alimentat cu ,S V.
Primul amplificator ţ
este conectat ca repetor ş este po-
larizat printr-un divizor rezistiv.
Pentru fiecare ă produsul
RC este determinat de ţ RC =
1/27T·f
o
' unde f
o
este ţ la
care celula ă cu 90°. Valo-
rile acestor ţ sînt indicate
bite pentru a optimiza performan-
ţ etajului avînd În vedere un anu-
mit regim de lucru.
Cîteva exemplare special stu-
diate nu ne ă ţ ă tragem'
concluzia ă toate tetrodele vor
ţ performant În cazul
ă regimului de lucru op-
tim, care a stat la baza ţ
acestora. _
În ,,superfinalul" articolului de
ţ ă se vor descrie un montaj expe-
rimental ş tehnica de lucru care ă
constituie o ă ă prin
care rezultatele si concluziile celor
ă vor putea fi verificate.
Înainte de aceasta mai trebuie
spuse cîteva lucruri privind utiliza-
rea tuburi lor de putere tetrode în
domeniul UUS. De asemenea, cî-
teva ţ asupra ă ţ
amplificatoarelor RF SSB sînt utile.
TUBURI l-A Ţ
INALTE
În paragrafele anterioare s-a ne-
glijat ţ ţ finite a
conexiunii de catod.
ţ acesteia se face ţ ă
Începînd de la ţ de ordinul
a 30 MHz (pentru tuburile de RF) ş
devine ă ă la ţ de
ordinul a 100 MHz.
ţ ţ ţ de
intrare ş ş prin ţ co-
ă a catodului este ă ă În fi-
gura 17a. ţ În ă a
tuturor fenomenelor este destul de
ă dar În linii mari se ajunge
printre altele la un efect de ţ
ă ă ă cu ceea ce se
petrece într-un tranzistor cu rezis-
ţ ă ă în emitor func-
ţ în AF (fig. 17b).
Necazul este ă fiind vorba de o
ţ ă efectul de ţ de-
pinde de ţ ă
O ă ă ă ce poate fi ă
este ţ tubului cu catodul
legat prin ă conexiuni distincte
la ă ş ale soclului
(6J1P). Se ţ ă este vorba de
tuburi ă cu terminale
la aceste ţ se face regla-
jul individual al ă celule. Pen-
tru aceasta se ă intrarea
si iesirea ă celule la ă
de deflexie ă ş ă
ale unui osciloscop. Se ă ge-
neratorul de semnal pe ţ
ă ş prin ajustarea
ţ semireglabile de S kH
se ţ figuri Lissajoux de forma
unui cerc.
+sv
iintrure
,
Za
foarte scurte. Conectarea În circuit
se face ă o ă ca În figura
18, la care, pentru eliminarea circu-
ţ În comun a ţ circui-
tul de intrare trebuie realizat "flo-
tant" ş deci ă un cuplaj in-
ductiv (Iink). ă ă este
ă ş la tranzistoare.
Fig. 18: Realizarea ă a
unui tub cu ă terminale de ca-
tod care permite separarea circu-
ţ ţ de intrare ş ş
link.
Ing. VASILE Ă Ţ Y03APG
----ovcc
Fig. 17: a) ţ În comun
prin ţ ă a conexiunii
de catod a ţ de intrare ş ie-
sire ai unui tub de RF. b) ă de
AF cu tranzistor ş ţ ă de
emitor ă prin care se
ă un efect de ţ nega-
ă
(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
,..---.;,.--0 Ea
6 J 1 P

Uo
în figura 2. ____ __ ______ ,.______ _____ ______ __ ____ ' ___ __ ____ ___ ' ____ lli_. ______ ..
TEHNIUM 10/1988
.,
Montajul prezentat se ă
celor ce ă un radioreceptor
pe lungimi de ă ultrascurte UUS
monotonic ş doresc ă ţ
neze stereotonic emisiunile trans-
mise în acest mod ţ este
necesar ş un amp,/ificator audio de
putere stereo). Modulul necesar se
ş decodor stereo ş este
destinat a separa din semnalul ste-
reo multiplex de la ş demodu-
latorului MF semnalul audio stereo-
fonic pe cele ă canale: stînga
(q ş dreapta (R).
In primul rînd, semnalul stereo
multiplex trebuie ă asigure com-'
patibilitatea semnalului atît cu re-
ceptoarele stereofonice, cît ş cu
cele monofonice; trebuie ă con-
ţ ă ţ ambelor canale
astfel încît acestea ă ă fi sepa-
rate la ţ fiecare acoperind
banda de ţ ă ă
unei ţ de fidelitate. ă
spectrul ocupat de semnalul stereo
multiplex trebuie ă fie minim, iar
ţ de ţ ă ă de
ă ă M F ă se înscrie
În limitele admise.
La ţ spectrul semnalului
audio este 30 Hz ..,... 15 kHz. Se con-
ă ă acesta este suficient re-
producerii fidele a unei . surse so-
nore.
Semnalul stereo multiplex se for-
ă in felul ă ă micro-
foane M, ş M
2
ă semnalele
A ş B. În radiodifuziunea stereo, din
motive de realizare a ă
ţ nu se transmit prin canalele de
transmisie chiar set\lnalele A ş B, ci
ţ ale acestora. Semnalele
A ş B se introduc într-un dispozitiv
de adunare ş ă dispozitiv În
care au loc adunarea ş ă
ă ale celor ă semnale de
ţ ă Se ţ un semnal
ă (A+B) ş un semnal ţ ă
(A-B). Semnalul ă (A+B) se in-
troduce direct într-un submodula-
tor (SM). Semnalul ţ ă (A-B)
are ş spectru de ţ ă ca
ş semnalul (A+B). Este necesar ca
semnalul (A-B) ă tie transmis prin
ş ţ ă ă ă moduleze
ş ă ca ş semnalul
(A+B). De aceea spectrul ă de
ţ ă se ă deasupra
spectrului de ţ ă în do-
meniul ultrasonor ş se modu ă
cu el În amplitudine o subpur-
ă de 38 kHz, care este ţ
ă prin dublarea ţ osei-
latorului pilot de 19 kHz. Deci la ie-
ş modulatorului MA se ţ
ă de 38 kHz ş ă
benzi laterale cu spectrele cuprinse
Între 23 ş 38 kHz ş respectiv, 38 ş
53 kHz. ă aceasta, cu un filtru,
8
M
se ă ă subpur-
ă ţ ş sem-
nal auxiliar stereo ă ă subpur-
ă ţ de fapt, numai
semnalul ţ ă sub ă de
benzi laterale). Acest semnal se
ă submodulatorului SM împre-
ă cu semnalul pilot de 19 kHz ş
ă cum am' mai zis, cu semnalul
ă (A+B). La ş submodula-
torului, prin combinarea spectrelor
introduse, se ţ semnalul ste-
reo multiplex, care va modula În
ţ ă ă ă În
modulatorul principal al ţ de
emisie MF, va fi apoi amplificat ş
aplicat antenei de emisie (flg, 1),
Decodorul pe care îl ă
are principalul avantaj care ă
În faptul ă nu ş nici un fel
de bobine acordate pentru reface-
rea ă de 38 kHz, bo-
bine ce sînt mai dificil 'de construit
sau mai greu de procurat. Acestea
sînt înlocuite cu ş filtre simple
R-C cu caracteristica în "ac de
ă (figura 2). Aceste filtre au o re-
ţ foarte ţ ă ş pot fi
acordate într-o ă de ţ ă
ă cu ajutorul unui simplu
ţ Gînd un asemenea
filtru este folosit în circuitul de
ţ al unui amplificator cu ş
mare, il face pe acesta ă se com-
porte ca un filtru ă ă
sind ă ă decît o ă de
ţ ă relativ ă Fenome-
nul acesta se petrece cînd frec-
ţ semnalului atinge ţ
de ă a filtru/ui, ţ serje
a filtrului fiind atunci foarte mare. In
acest caz, semnalul pe bucla de
ţ este practic nul ş semnalul
de ş atinge. valoarea sa ma-
ă In afara acestei ţ im-
ţ filtrului este relativ ă
semnalul de ţ este mare (reac-
ţ ă ş ş amplifica-
torului scade în ţ ă ţ
nem un etaj amplificator acordat
ă ă nici un fel de ţ (figura
3).
Problema ă a unui deco-
dor stereo este refacerea subpur-
ă de 38 kHz care ă fie ă
ş În ă cu semnalul pilot de 19
kHz, transmis de ţ de emisie. In
schema ă (fig. 4), semnalul
pilot este amplificat, filtrat, dublat,
amplificat din nou ş apoi aplicat
matricei de demodulare.
Analizind schema, vedem ă sem-
nalul stereo multiplex este aplicat
unui amplificator de ă ă ş
r-- FILTRU
-
--
INTRARE AMPLIFICA lOR
-
-
ş mare format din tranzistoarele
T 1 ş T 2' Acest amplificator are o im-
ţ ă mare de intrare (100 kn)
astfel Încît nu ă supli-
mentar ş demodulatorului MF.
ă ş ridicat, tehsiu-
nea ă de intrare este de 5 mV,
astfel Încît decodorul poate fi folo-
sit ş la radioreceptoare/e care
un nivel mic al tensiunii la ş In
cazul unui receptor cu nivel mai ri-
dicat, la ş demodulatorului
MF se ă nivelul (în sensul
ş ă lui) din ţ
Ro = 500 kO, astfel evitînd intrarea
etajelorîn limitare, deci ş
distorsiuni/or.
100
90
Al%J
ă amplificare, semnalul este
trimis unui etaj selector trece-
ă care ă numai semna-
lul pilot de 19 kHz (tranzistorul T
3
cu filtrul RC aferent). Semnalul de
19 kHz este apoi injectat În etajul
dublor de ţ ă (T 4) ş deci
adus la ţ de 38 kHz cu aju-
torul diodelor O, ş O
2
, Acest sem-
nal este amplificat din nou de ă
amplificatorul selectiv constituit
din tranzistorul T 5 ş filtrul RC din
circuitul de ţ ţ astfel
ă care are o ă sta-
bilitate ş este În ă cu semnalul
ţ ă s ă
toare se ă matricei demodula-
torului stereo ă cu spectrul
de ţ ă al semnalului stereo
codat. Astfel, ţ pot fi se-
parate În canalul drept si canalul
stîng. Aceasta se ţ separînd
ţ canalului superior (frec-
ţ ultrasonore) cu ajutorul lui
C
5
ş amestecînd-o cu ă
rea de kHz, apoi aplicînd totul
SEMNAL
Ă
(A+ BJ
SEMf'JAL Ă
MODULAT IN AMPLITUDINE
1.5
10
003
SE MN.L L
P LOT
I
1519 23
R1
INTRARE
C1
0/0 ATE NUARE
O r-___
50

38
C2
R2
. 53
R1
C1
IESIRE
;J
C2 = 2C1
R2-Bl
- 2
1.00 '--------r.&..'t------------.·
,.
CIS TIG
I
(0/0 )
100
1---
50
-
-
IESIRE
)
.....
O
ft
TEHNIUM 10/1988
diodelor 0
3
ş 0
4
ale matricei demo-
dulatoruluistereo. ă matricei i
se ă numai ţ ţ
ă În canalul superior (peste 19
kHz), la ş ţ numai infor-
ţ A-B. ă se ă
decodorul la un amplificator audio,
se ţ o ţ pentru
un semnal stereo ş nimic pentru un
semnal mono. Pentru ţ
efectului stereo trebuie ă
ş ţ ţ ă de canalul
inferior A+B (sub 19 kHz). Aceasta
se ă ă ţ
acestui canal (A+B) la cele ţ
pe cele ă ramuri ale matricei
(vezi figura 4). ă suma ş dife-
ţ celor ă canale (superior ş
inferior) În circuitul de matriciere
ţ semnalele ă
(stînga ş dreapta), ă care rea-
ă o dezaccentuare pe fiecare
canal în parte cu un grup RC. Dez-
accentuarea nu se face direct ă
demodulatorul MF, deoarece ar
atenua puternic semnalele aflate
peste ţ de 15 kHz, ă
semnalul pilot ş semnalul auxiliar
stereo (23 kHz - 53 kHz). Din acest
motiv, circuitele de dezaccentuare
sînt plasate la ş decodorului
stereo.
ţ unei emisiuni stereo este
ă cu ajutorul LED-ului
din colectorul tranzistorului T
7
,
care se aprinde numai cînd un sem-
nal de 38 kHz apare În colectorul lui
T
5
• Semnalul este detectat de dioda

,,5, amplificat de tranzistorul T 6 ş
plicat lui T 7. LED-ul se aprinde nu-
ai În ţ unui semnal de 38
kHz suficient de puternic.
tatea lui ă se ă din
semireglabilul R32' care ă
curentul prin LED.
Alinierea decodorului se face co-
nectînd la intrarea sa un receptor
MF. Cablul de ă ă se reco-
ă a fi cît mai scurt pentru a
evita efectul ă ţ lui parazite,
care ar putea atenua spectrul supe-
rior de ţ al semnalului ste-
reo multiplex. Se ă radio-
receptorul pe un post emis stereo-
tonic. Se ă un osciloscop
ă în celece ă de-
, codoarele stereofonice produse de
firma TELEFUNKEN (R.F.G.) avînd
o ă ă În produsele
electronice de tipul radioreceptoa-
, radiocasetofoanelor porta-
ile, auto sau ţ
Circuitul TCA4511 este destinat
aparaturii de calitate, iar celelalte
ă circuite sînt destinate apara-
turii low cost (de ţ ă ş
parametrii circuitelor sînt ţ
Se ă tensiunea ă ă de
alimentare a circuitului U2342B,
destinat ă lucreze În ă
ă cu tensiunea de alimen-
tare ă ă (3,0-4,5 V), de tipul
radioreceptoarelor cu ţ În
ă ş radiocasetofoane tip Walk-
man etc.
Principalii parametri sînt ş
în tabel, iar În· figurile 1, 2 ş 3 sînt
prezentate schemele electrice de
utilizare.
BIBLIOGRAFIE
Catalog circuite integrate TFK,
1987
Separarea între canale la
f = 1 kHz (dB)
iuni armoni ce
Capsula
Utilizare
TEHNIUM 10/1988
AMPUFICA TOR
D1
EFO 115
SC 173C C13
1nF D2
EFD115
R18 R19
47 4lkQ
R7 [ 23-53kHz J +38kHz MATRICEA DEM, STEREO
10k\1. ;It'"
A.a
R 3[.
47kn.
[ 30Hz-15kHzl
R37
47kn.
în colectorul lui Ţ 3 ş se regleaza
R
12
ă se ţ o tensiune ma-
ă de ş Se ă apoi
osciloscopul În colectorul lui T 5 ş
se ă R
26
pentru a ţ din
nou o tensiune ă de iesire. Se
ă aici ca ţ ă 'fie du-
biul celei din colectorul lui T 3' LED-ul
indicator ă cînd R
26
este
într-o ţ ă ş se stinge
cînd ă radioreceptorul
de pe postul respectiv. ă termi-
narea alinierii se ă deco-
dorul la un amplificator audio ste-
reo ş se ă R6 ă cînd se
ţ o separare ă între ca-
nale. ă separarea este insufi-
ă se ă starea diodelor.
O functionare ă a montaju-
Ing. A. MATEESCU
12V
100nF
H
f
05C
40 35
DIP 18 SIP 9
Receptoare • Receptoare
auto ş portabile cu
ţ Ua ă ă
.5V
r'v
...1-
R35
58kn.
1,5D-
lui permite ţ unei separan
de aproximativ 40 dB În gama
100 Hz - 10 kHz ş cel ţ 30 dB în
rest. Circuitul se ă de la
LauT
45
0,08
SIP 9
Receptoare
cu baterii ş
ţ
STÎNGA
DREAPTA
+
330u
110J_
560.0.
o de +12,7 V ă pe
care o ă În figura 5. Con-
sumul este mai mic de 50 mA cînd
este aprins ş LED-ul indicator.
.. 1000 p F POL YSTIROL
+ Ua .. POLYSTIROL

E. VOICULESCU, S. MICAN
Circuitele descrise în cele ce ur-
ă ă ţ simple ale
unei ă ţ reale, frecvent întîl-
n ite în ă [1]: redareaflnregis-
trarea ă a imaginii ş sunetului,
ă ă modulare-demodulare (proces
ce reduce întotdeauna raportul sem-
nal/zgomot). Aceste circuite aduc o
ă ă ţ ă ă ţ imaginii ş
sunetului, în plus, dispare problema
ă sunetului de pe pur-
ă de 5,5 MHz la ş de RF
a videocasetofonului. Devin astfel
posibile monitorizarea camerelor de
luat vederi, a programelor înregis-
trate pe ă ă utilizarea
receptorului TV ca display pentru
caJculator sau pentru jocuri TV.
In cazul televizorului Cromatic,
ă facilitate este ă
prin ţ (fig. 1,2).
Receptorul estE:: ă cu o
ă audio-video de la care pot fi
culese semnalele de AF ş VF, sau
invers, la care se pot aplica aceste
semnale din ă
În figura 1, calea de imagine la in-
terconectarea ă cu videoca-
setofonul, ă din schema tele-
vizorului. [2], este ă pen-
tru maximum de claritate.
În cazul ă programului înre-
gistrat pe ă tensiunea U /.IV
este SUS, ş ă tranzistorul T 4 di n
modulul audio-video' se ă
Tranzistorul T 2, din ş arie
B342d cu T 4, este blocat, iartranzis-
torul T 3 conduce foarte ţ pe
seama tensiunii de polarizare ă
de divizorul SAY3O-R
17
-R 15' Ori-
cum, T 3 transmite pe calea de sem-
nal ă cu ă ă doar com-
ă ă
Divizoarele din bazele tranzistoa-
relor T 5 ş T 6 sînt acum alimentate la
circa 12 .V, ş ă T 5 ş T 6 conduc.
Semnalul de la ş de VF a case-
tofonului este astfel amplificat pe
calea R
19
II C
08
- T 5 - baza T 6, ă
la modulul video. T
5
, În montaj cu
baza ă ă ă de
ă ă iar repetorul pe
emitor, realizat cu tranzistorul T 6,
separarea.
Pentru înregistrare, punctul notat
cu U e-.v este ă În gol. Din ă
cauza, ,tranzistorul T 4 este ca ş ab-
sent din circuit ş semnalul din emi-
torul tranzistorului T 1 este transfe-
rat la intrarea de ţ ă a
casetofonului (pentru simplitate, în
ă nu sînt figurate distinct
mufele VF OUT ş VF IN). Tranzis-
toarele T 2 ş T 3, ambele repetoare
pe emitor, ă În curent, lucru
ce ă ă sarcina de 75 O de
ia ş nu ă amplitudinea
de 7,5 Vvv a semnalului video.
Pentru semnalul de sunet, schema
.0
ă la interconectarea ă a
televizorului Cromatic cuvideoca-
setofonul este ă În figura 2. Nici
mufa de ţ ă a videoca-
setofonului nu este ă trecerea
cablului din mufa AF OUT în mufa
AF IN nu este ă o ă Pen-
tru ca sunetul înregistrat pe ă
ă fie redat În diftJzorul televizorului
U AV - SUS. Emitorul tranzistorului
VT07 este ridicat la cca 11 V si tran-
zistorul se deschide datorita ă
turii UAv-Ro5-Ro6-Ro7' Emitorul
tranzistorului VT06 este ridicat
peste 4,75 V ş deci VT06 este blo-
cat Semnalul de la videocasetofon
ajunge astfel la pinul 8 al modulului
audio-video, ă în amplificatorul
de ţ ă ş este redat.
La înregistrare, punctul U AV este
ă În gol, iar semnalul din pinul 9
al modulului audio-video este trans-
mis la mufa AF IN a videocasetofo-
nului prin repetorul pe emitor VT06.
Tranzistorul VT07 are emitorul În
gol, deci ă ca întrerupere în
circuit.
Pentru ca televizorul Telecolor ă
ă fi folosit ca monitor, sînt ne-
cesare circuite suplimentare (fig. 3
ş 4), iar tranzistorul T 2392 trebuie
scos din ă Ş rezistorul R
2392
poate lipsi, din moment ce compa-
ratorul ţ are ă în
emitor (1 kO). De altfel, la monitorul
Electronica similar Telecolorului, în
flecurile libere ale tranzistorului
T 2392 sînt aduse firele marcate cu
ă ţ În figura 3.
Pentru redare, U
AV
- +12,5 V, ş
ă prin cei 10 kD tranzistorul comu-
tator BC172B este saturat ş baza
tranzistorului din dreapta compara-
torului ţ este ă JOS. Pe
calea videocasetofon - BC172B -
BC252B - tranzistorul din stînga al
comparatorului ţ -1 kD -
modulul .video al televizorului, este
redat semnalul de ţ ă În-
registrat pe ă
Schema din figura 3, ă din
monitorul Electronica 002, nu per-
mite înregistrare,a programului TV
ş Pentru ca acest lucru ă
fie posibil, schema trebuie comple-
ă cu calea ă de semnal, ca
În figura 1.
La ţ ca televizor,
semnalul de ţ ă care
era transferat În mod normal de re-
petorul pe emitor T 2392 la modulul
video, este condus la tranzistorul
BC252B; acum punctul U AV este În
gol ş tranzistorul din dreapta al
comparatorului ţ ă
semnalul, transferîndu-I, ca ş T 2392,
În pinul 2 al modulului video. Tran-
zistorul din stînga comparatorului
ţ are colectorul În gol ş
poate fi ignorat.
Modificînd schema ă a tele-
vizorului Telecolor ca în figura 4,
este ă redarea sunetului de
___ ------___ TV_C__ A. CROMATIC
(
+12V
H - 7.5V
v
_
v
r---------j
I I
I I
I
I MODUL
-------1 '\
I
I
I
I
I
I
1
I
I \ Ţ Ă I
Llt'J 1.sB.liSP183bJ
I
I
I 'rvroEOCAse'J
I I TOFON I
r---------, 1
: I I
1
, MODUL VIDEO I '1
1 I I-________ I
11· .T6- ario B3L.2d I
I
I
I
I
I
U
TI
-+12.5V
0/ sau gor
I
I
I
I
I
I
I
I
: 2}k I
_______________ J
Ilo
··.4e .. ţ
ţ ă ....· •.·.·TVp
Cromatie<> ....
S()'hema· ă
Fig . .
nectarea ă •
matie
ă ă
TVC CROMATIC

r r--------------l'
MO-
DUlA -
TOR
MF
ÎNREGISTRARE
fijoE"oc"A':i
4.7 F
I 75 I
I .VF OUT 47rF
1 I
I I
1 I
: 12V I
I I
I I
I I
I
I
I
L ___ J 12kfl

1kO II
390fl
L
,J

I
I
I
I
I
I
I I I-_____ ....J
TEHNIUM 10/1988
1
fViDfoCASE =1
I TOFON I
le l I
'l'-'gna I
'.--L-.J--'f"+'t-
r
st. I
h
"IESIRII
I _/ AF I
I
I ar. I
I I L _____ ...J
: 4"J)JF I
_ .C 3fJ0!
:1..Jr' 47nF :
I
1 •. ··· :Lt
I BF I
h I 214 I
i 4 ş
I I VF
TV '8 0
0
:
I ă AF sc :
1728
\ .:C
OD
68kO 33 1kO 100nF SO i
L _____________________________________________ J
pe o ă video. În acest scop,
traseul dintre pinul 8 al amplificato-
rului-limitator ş pinu! 10 al modulu-
lui de sunet se întrerupe ş se inter-
ă circuitul figurat.
Se ţ astfel ă ă AF de
monitor (pentru ţ stereo sau
pentru alegerea limbii În care este
vorbit filmul, la cele bilingve).
Tensiunea U AV este ă de
videocasetofon.
Cînd punctul U
AV
+12,5 V,
comparatorul ţ este trecut
în starea cu tranzistorul din dreapta
deschis ş cel din stînga blocat. Co-
ţ este ă de divizda-
TEHNIUM 10/1988
reie de 33 kn - 68 kO, care polari-
ă bazele la 2/3 ş respectiv 1/3
din tensiunea de +12,5 V. Semnalul
de ţ ă care a fost ă
monotonic rezistoarele de 180
n de balans de
n, este prin repetorul
emitor din dreapta transferat
pinul 10 al modulului sunet.
CînQ. punctul U AV este ă În
gol, are loc redarea programului TV
obisnuit. Atunci tranzistorul din
stîn'ga al comparatoruiui ţ
reproduce În pinul 10 al modulului
de sunet semnalul din pinul 8 al am-
plificatorului !imitator, iar tranzisto-
rul din dreapta al comparatorului
ţ ă ca Întrerupere
În circuit.
ă se ş înregistrarea
semnalului audio de la televizor,
,sînt necesare circuite suplimen-
tare.
Schemele din figurile 3-4 au fost
realizate, testate În receptoare Te-
lecolor ş Elcrom ş se ă În pre-
zent în exploatare.
Coroborînd circuitele anterior
descrise (comutatorul semnalului
imagine ş al celui de sunet de la te-
levizorul Telecolor cu etajul final
realizat cu tranzistorul BF214, tran-
-zistor cu ă ă În emi-
tor ş colector), este ă trans-
formarea unui televizor alb-negru
în monitor TV (fig. 5).
Interconexiunile necesare sînt
exemplificate pe un televizor cu cir-
cuite integrate (Olt [2,3]):
- terminalul AF (TV) se ă la
C
211
din modulul ă de sunet a te-
levizorului;
- terminalul VF (TV) - la pinul 2
al modulului AFI - cale ă
(spre pinul 11 al circuitului TDA440).
Pentru redarea programului TV
ş terminalul U
AV
este ă
În gol; la redarea programului înre-
gistrat pe ă el este co-
mutat manual la tensiunea de +12 V
ă de televizor.
- ş SINCRO se ă ,Ia
C
401
din sincroprocesorul televizo-
rului;
- ş VF la baza tranzistoru-
lui T
102
;
- ş AF la ţ
de volum R
203
din etajul final audio
al televizorului.
Schema a fost ă cu trans-
formator separator de ţ (1: 1) În
televizorul Olt ş mai simplu, Într-un
televizor Sport care ă
transformatorul separator ş tran-
zistorul final de altfel).
Circuitele ţ ă corect ş
în prezent.
In figura 6 sînt prezentate circui-
tul imprimat ş modul de echipare a
modulului de comutare. A fost
ă ă În mare parte topologia
modulului COMUTARE SEMNAL
din monitorul 002 Electronica.
În figura 7 este prezentat un am-
plificator care poate distribui sem-
nal de ţ ă mai multor
monitoare sau videocasetofoane,
de la o ă ă de luat ve-
deri sali de la un videocasetofon
unic [4]. Circuitul are banda de tre-
cere de 30 MHz ş ş maxim În
tensiune 2,5.
Generatorul de curent constant
realizat cu tranzistorul T 6 ă
curentul static la circa 180 mA,
ă etajul de ş insensibil la
ţ sarcinii (31 H ... 157 H). EI
ă ă ă pentru
Darlingtonul T 4-T 5, ă ş la
circa 100 ş amplificatorului
de ă ş ă Întreg semnalul
util spre ă Rezistoarele
R
11
••• R
15
ă la scurtcircuit
amplificatorul.
BIBLIOGRAFIE
1. M. ă R. Mateescu, M.
ă ş Videocasetofoane, Editura
ă ş 1987
2. Intreprinderea Electronica, Sche-
mele electrice ale receptoarelor Cro-
matic, Telecolor, Monitor 002, Sport,
Olt ş ş 1978-1987.
3. M. ş L. Cipere, C.
Constantinescu, ă practice
de Giepanare a receptoarelor de te-
leviziune, Editura ă ş Pe-
ă ş 1982.
4. K.A. Szelessavu video illes-
zto erosho, În revista Radi6tech-
nika nr. 10 ă Elektor - S.U.A.,
1985/7-8), Budapesta, 1987.
....---t--..... --,,,,...-4t---....-._--..... - ...... -------D+12V
2.
3
4
II
ÎncepÎnd din acest ă ă propunem o ă ă Într-un fel de ţ ă a minunilor",
care este În prezent lumea calculatoarelor electronice, ÎncercÎnd ă ă tainele,
trecÎnd dincolo de display sau ă Cum vom realiza aceasta? Simplu: ţ un bit
imaginar prin magistralele de date ş adrese, În memorii sau microprocesor, În universul nu-
mai În ţ ă rece al cipuri/or de siliciu (sau de AsGa etc.), demonstrÎnd ă una dintre
cele mai spectaculoase simbioze ale secolului XX este aceea dintre om ş calculator. Cum a
fost ă realizarea ei ş mai ales care este viitorul ei, vom vedea În celece ă ...
ă pe ţ ă nu vor fi vÎndute mai
mult decÎt 6 calculatoare!"
HOWARD AIKEN, 1950
ă ă ş ă
ţ - pentru noi, cei din anul
1988 - ţ creatorului primu-
lui calculator IBM, MARK 1, ţ
onal 1943! Mai mult decît atît, Alan
Turing, cel care a pus bazele teoriei
calculatorului modern ă din anii
'30, credea, ţ ă numai trei
astfel de ş (calculatoare!) vor
satisface ţ În domeniu ale
Marii Britanii!
ă vine cumva ă ţ ţ
cumva cu ironie ş preziceri
atît de categorice? Inainte de orice,
trebuie ă ţ cont ă În decurs
de numai cîteva decenii, calcula-
toarele ş schimbat caracterul
ţ ele devenind un mijloc ş nu
un scop în orice domeniu. ă
în prezent la o ţ în ceea ce
ş calculatoarele cel ţ la
fel de ă ca aceea ţ ă
ă ţ lor.
Cum vor fi calculatoarele de
mîine? Cît de Cu ce fel de
programe? Cît de miniaturizate?
Cu ce componente? Cît de ieftine?
ă numai cîteva ă de ex-
ă actualitate care îi ă
pe ş în prezent.
Dar, înainte de a încerca unele
posibile ă la aceste multi-
ple ă ă ne întoarcem ţ
pe firul istoriei atît de controversate
a acestei minunate ş ş
aceasta ă numai cunos-
cînd etapele de maturizare a copi-
lului-minune al secolului XX, rea-
ă iNlpactul - ş asupra progre-
sului ş ţ sociale din ulti-
mele decenii.
ş ă întoarcem timpul
Înapoi. ..
Howard Aiken, în 1943, a pus în
ţ primul calculator IBM,
Mark 1: încasetat în ţ inoxidabil
ş ă avea o ă ţ de cca 2,5
m, o lungime de 15,24 m ş perfor-
Programul ă azimutul ş
ţ ţ ă care trebuie
ă o ă pentru a viza un
satelit ţ Cunoscînd lon-
gitudinea ş latitudinea locului
unde este ă antena, precum ş
ţ ă a satelitului, se
poate calcula azimutul ţ de
orientare a "!1tenei ca fiind unghiul
"a" pe care îl ă ţ de
viza re a satelîtului cu nordul geo-
grafic:
a::::: 180 -+- arctg[tg(Lo-Po)/sin (Ia)]
unde: Lo = longitudinea locului; La
:::; latitudinea locului; Po = ţ
ă a satelitului ă la
meridianul O). -
ţ antenei "e", ă ca
unghiul pe care îl face ţ de vi-
zare a satelitului cu orizontala, se
ţ incredibile! Putea memora tipul ENIAC (pe care ne-am ş
72 de numere si efectua 3 ă nuit ă le numim ţ I ă
ă Scopul acestui calculator tuburilor electronice cu vid) de suc-
era destul de "modest": ă automa- cesoarele lor mai tranzistorizate,
.. ş ... _______ .• :,.._; __ ____"-_,,,,_'.__ •. _.3._ ,§
tor ă cu un lucru comun
ă ă ţ anume I NFOR-
MATIA.
ş o întrebare ă ce
anume desparte calculatoarele de
ă cu ţ
clude cipuri noi, mate ale noi,
structuri noi, moduri diferite de co-
municare cu calculatorul etc.),
ă pe care o vom avea în vedere
mai tîrziu.
e =arctg ţ ].
unde R este raza ă iar D
este ţ de ia satelit la ă
R/(R+D) ::::; 0,1513.
Ing. M. GARADCOV
ă atunci, ş "von Neu-
mann" este ă În "lucru", ea bucu-
rîndu-se de una dintre cele mai pal-
pitante istorii care s-au scris v
ă în numai 30 de ani. Tehnol
gia componentelor electronice cu-
ş o ă ă ţ cînd,
în 1948, la BeII Laboratories a fost
inventat tranzistorul de ă Sar-
deen Brattain, Shockley; o ă cu
anul 1959 - cînd apar primele cir-
cuite integrate la firmele Texas In-
struments ş Fairchild - începe a
treia ţ de calculatoare ş
ş timp, o ă ă In 1959
apare primul calculator În între-·
gime tranzistorizat:. unitatea cen-
ă avea 8 000 de diode ş 4 000 de
tranzistoare ş efectua o adunare În
60 p.S. Anii '60 aduc cu ei minicalcu-
latoarele, primul din serie fiind PDP
1, urmat În 1963 de PDP 5 ale firmei
DEC, cu tranzistoare si memorii de
ferite. PDP 8, ă in 1965, efec-
tua o adunare În 3,2 p.S. ţ ani
mai tîrziu, se ţ ă ă circui-
telor integrate pe ă ă (LSI),
microinformaticii. Performan-
ă se ă cu o vi-
itoare: 1973 - Intel lan-
icroprocesorul 8080 (teh-
, iar Motorola M6800.
începe marea ă
: Intel cu 8086, Zi log cu Z
Instruments cu TI 9900, Mo-
cu M 68000. Apar compo-
nente noi, victoria în ă ă siliciu,:,
lui cu arseniura de galiu ă nu a
fost ă softul ă
de la programele în limbaj ş ă ş
limbaje mnemonice la prog-rame
evoluate, complexe, la lucrul În
timp real, la programarea structu-
ă la manipularea ideilor ş nu a
datelor ... A programa devine 'o ă
a ş ţ ...
Cu primul program valoarea azi-
mutului se ă ţ ă de direc-
ţ N-S; valorile pozitive cores-
pund unghiului cu care trebuie ro-
ă antena spre est pornind de la
sud, . iar valorile negative ă
unghiul ă în grade cu care
trebuie ă antena de la sud
spre vest.
Cu al doilea program se poate
ţ pe ecran sau pe ă
un tabel cu valorile ţ ş azi-
mutului ţ de viza re a URui
satelit ţ situat între 40
grade longitudine ă ş 89
grade longitudine ă din grad
În grad.
(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
TEHNIUM 10/1988
Exemplu de calcul pentru primul
program:
42 LPRINT '" 2 LONGITUDINE EST 31:2 LPRINT" ";A$(K Ta K+2l;"= 120 INPUT "Latitudinea (minute)
=";12 ICA"
50 GQ SUB 280
60 LET L=X
70 LET SA=SIN A
II;
320 INPUT Y
330 PRINT Y;
332 LPRINT Y;
130 LET 1a=PI*C11+12/60)/180
140 CLS
Introduceti coordonatele
GREENWICH ale locului de
observatie :
80 LET RR=(6378*(1-SA*SA*33245
E-7ll/42139 '
340 LET X=X+Y/60
A
INT (K/3l
350 NEXT K
150 PRINT "POZITA"'''ORBITALA
ELE:VATIE AZIMUT"
152 r,PRINT "POZITA"'''ORBITALA
ELEVATIE AZIMUT"
1 LATITUDINE NORDICA
GRD=44 MIN=24
2 LONGITUDINE ESTICA
GRD=26 MIN=6
4 LONGIT. ESTICA SATELIT
90 PRINT '" 4 LONGIT. ESTICA S
ATEr.l'!'"
92 I,PRINT '" 4 LONGlT. ESTICA
SATF:r. IT"
100 GO SUB 280
110 LET F=X
120 LET TF=COS (F f,)"'COS A
130 LET X=TF-RR
360 LET X=X*PI/180
370 LPRINT ': PRINT
380 RETURN
LET X=R*180/PI
400 LET Y=SGN X
410 LET X=ABS X
420 UlM G(6)
430 FOR K=l Ta 2
160 PRINT" ................... .
162 LPRINT " •..................
170 FOR j=-40 Ta 80 STEP 10
180 FOR i=l TO 10
GRD=60 MIN=6
140 It' X> O THEN GO Ta 180
SATELITUL ARE
150 PRINT '''SATELIT SUB ORIZONT
440 LET G(K)=Y*INT X
450 LET X=(X-Y*G(K»*60
190 LET ii=j+i-l
200 LET po=ii*PI/180
210 LET a=PI+ATN (TAN (lo-po)/S
IN la) UL LOCULUI"
160 STOP
460 PRINT G(K);" ";A$(3*K-2 Ta
3""K);" ";
ELEVATIE: 28 GRD 42 MIN
AZIMUT: 43 GRD 57 MIN
170 GO TO 90
180 LJ::'1' D=ASN (X/:J(JH (l+HR";(RH-
2*TF» )
462 LPRINT G(K);" ";A$(3""K-2 TO
3*K);" ";
220 LET e=ATN «COS la*COS (10-
poJ-.1513)/SQR CI-COS la*COS la*
COS (lo-poJ*COS (lo-po»)
190 LET E=ASN (SIN (F-Ll/SQR (1
470 NEXT K
480 LPRINT : PRINT
490 RETURN
230 IF iDO THEN PRINT ii;"E";
232 IF ii<=O THEN PRINT -ii;"W
1 REM PROGRAM DE CALCUL
2 REM A AZIMUTULUI SI
3.REM'ELEVAGIEI DIRECTIEI DE
4 REM VIZARE A UNUI SATELIT
5:
-TF"''l'F') J "
200 LE'T R=D
210 PRINT 'TAB 8; "SATELITUL ARE
10 REM PROGRAM DE TIPARIRE
20 REM A AZIMUTULUI SI
;
234 IF ii)O THEN LPRINT ii;"E"
2l'? LPRINT 'TAB 8; "SATELITUL AR
30 REM ELEVATIEI DIRECTIEI DE
40 REM VlZARE
50:
236 IF ii<=O THEN LPRINT -ii;"
ViI":
10 PRINT AT 2,3; "Introduceti c
oordonatele"'''GREENWICH ale locu
lui de'" "observatie :" ',' "1 LATIT
UDINf: NORDICA"
E"
220 PRINT '''ELEVATIE: ,";
222 LPRINT '''ELEVATIE: ";
230 GO SUB 390
60 PRINT "Introduceti lonqitud
inea locului"'''de vizare spre sa
te1it"
240 PRINT TAB 12:INT (e*1800001
PI) /l000:
242 LPRINT TAB 12;INT (e*180000
IPI>/IOOO:
240 LET R=E
70 INPUT "Longitudinea (grade)
250 PRINT TAB 22;INT (a*1800001
PIlIlOOO
=":11
12 LPRINT AT 2,3;"Introduceti
coordonatele"'''GREENWICH ale loc
ului de"'''observatie' :"""1 LATI
TUDINE NORDICA"
250 PRINT '" AZIMUT: ";
251. LPRINT '''AZIMUT: ";
260 GO SUB 390
80 lNPUT "Longitudinea (minute
=";12
252 LPRINT TAB 22;INT (a*180000
IPI> 11000
260 NEXT i 270 GO Ta 90
90 LET 10=PI""(11+12/60)/180
100 PRINT '" Introduceti 1atitud
inea 10cu1ui"'''de vizare spre sa
te1it "
20 GO SUB 280
30 LET A=X
280 LET A$="GRDMIN"
290 LET X=O
270 LPRINT : PRINT
280 NEXT j
40 PRINT '" 2 LONGITUDINE ESTI
CA"
300 FOR K=l Ta 4 STEP 3
310 PRINT" ";A$(K TO K+2J;"="
110 INPUT "Latitudinea (grade)
=" 1 ]
290 STOP
9965, GO TO 9981
9971 CLS : PRINT "Initializare c
eas ex.>09.23.00<"
9972 INPUT aS: lE tEN a$<>8 THEN
GO TO 9972
9974 POKE 63667,VAL
a$(2)
9976 POKE 64668,VAL
a$(5)
9978 POKE 63669', VAL a$ (7)
a$(8)
9979 RANDOMIZE USR 65040: PRINT
I I II Dupa NEW apelare 'cu RAND USR
65040": STOP
9981 BEEP 1,25: CLEAR 63400: PRl
NT AT 10,3; "Asteptati va rog ! II
9982 DATA "F321F8FC01100136F7230
B78B120F83EFDED47ED5EFBC9000000
11
9983 RESTORE 9982: READ aS: FOR
n=O TO 23: LET b$=a$(n*2+1 TO
2+2>: LET b=16*(CODE b$(1l-48-7*
(b$(l»="A"»+CODE
Cu acest program foarte simplu' ţ ă
ţ calculatorul ă ă ă
EI va putea reproduce cuvintele ce le ţ
în memoria lui, cu o voce ă ş ă
ă ce ţ introdus programul în calculator,
se ă comanda RUN ş pe ecran apare ur-
ă meniu:
1. ÎNREGISTRARE
2. REDARE
3. STOP
Pentru a digitiza un cuvînt sau o melodie tre-
buie ă ţ la borna de ă a calculato-
rului ş de ă sau de difuzor suplimentar
a casetofonului sau a unui amplificator. ă fo-
ţ casetofonul, atunci ţ reda cu acesta o
ă cu ă în momentul În care ţ ă În-
ă cuvintele înregistrate ă ţ pe clapa ,,1".
ţ ţ de volum este foarte cri-
ă ş prin reglarea ă a acestuia ţ
ţ o digitizare cu minimum de distorsiuni. In
cazul În care În locul casetofonului ţ ă folo-
ţ un amplificator ş ă ţ cuvintele ce le
ţ la microfon, trebuie, de asemenea, ă ţ
foarte atent la reglarea nivelului de înregistrare.
ţ 3 se ă În momentul În care
ţ ă ţ înregistrarea, ă aceasta nu
s-a oprit automat prin epuizarea ţ de me-
morie disponibil din calculator.
Cu ţ 2 se redau sunetele înregistrate În
difuzorul calculatorului. Se poate ţ o re-
dare mai ă ă ă ia borna de ă a calcu-
latorului se va conecta un amplificator care are ş
TEHNIUM 10/1988
PrOgramUl alaturat ş ă În ţ din
dreapta-sus al televizorului sau monitorului' un
,ceas ce va indica timpului. Modul' de
ş este ore: minute: secunde ş va ă
ş atît timp cît se ă la calculator.
ă introducerea programului se ă co-
manda RUN, ă care ceasul trebuie ţ
la solicitarea programului. ă În timpul lucru-
lui la calculator s-a introdus comanda NEW,
ş ceasului dispare de pe ecran, d ar pro-
gramul poate fi din nou apelat cu comanda
RAND USR 65040.
ă În timpul lucrului, În regiunea pe
ecran unde este ş ceasul ar trebui ş
alte mesaje, acestea nu vor ă fapt ce tre-
buie avut În vedere de utilizatorul programului.
Acest program este destinat ă fie folosit pe
calculatoarele HC-85 sau SPECTRUM.
un reglaj pentru atenuarea- ţ Înalte.
Acest program poate fi rulat pe orice calcula-
tor compatibil SPECTRUM.
2 CLEAR 32767
5 GO SUB 1000
10 PRINT AT 6,6; BRIGHT l;"DIG
ITI ZARE SUNETE II
, 20 PRINT AT 12 .. 7; "1 INREGIST
RARE"
30 PRINT AT 14,7;"2
35 PRINT AT 16,7;"3
40 INPUT e
REDARE"
STOP"
50 IF e=l THEN GO TO 100
60 IF e=2 THEN PRINT AT 14,11
$(2»=/tAIt): POKE 65040+n,b: NEXT
n
9984 RESTORE 9985: READ aS: FOR
n=O '1'0 186: LET b$=a$(n*2+1 TO n
*2+2): LET b=16*(CODE b$(1)-48-7
*(b$(l»=HA"»+CODE b$(2)-48-7*(
b$(2»="A"): POKE 63479+n,b: NEX
T.n
9985 DATA "DDE5F5C5D5E53AB2F83D3
2B2FRC246F83E3232B2F83AB5F8A7CEO
12732B5F8FE60C246F8AF32B5F83AB4F
8A7CE012732B4F8FE60C246F8AF32B4F'
83AR:iP8A7CE012732B3F8FE13C246F83
E0132B3F8DD2118403AB3F8CD79F83EO
ACD8CJ:o'8 3AB4F8CD7 9F8 3EOACD8CF8 3AB
5F8CD79F8211858060836C72310FBEID
1C1FIDDE1C33800F5CB3FCB3FCB3FCB3
FCDBCF8F1E60FCD8CF8C9DDE52A365Cl
1800119EB6F260029292919110001060
87EEEF'F'OD770023DD1910FSDDE1DD23C
9"
998h GO TO 9971
FLASH 1; "REDARE": RANDOMIZE US
R 65308: GO TO 10
65 LF e=3 THEN STOP
70 GO TO 40
100 PRINT AT 18,0;"porneste cas
etofollu1 apoi apasa orice tasta"
110 PAUSE O
IrI PRINT AT 18,0;"
115 PRINT FLASH l;AT 12,11;"IN
REG 1 STRARE"; FLASH o
120 RANDOMIZE USR 65280
130 RUN 10
1000 RESTORE
1010 FOR i=65280 TO 65339
1020 READ a
1030 POKE i,a
1040 NEXT i
1050 RETURN
2000 DATA 243,33,0,128,6,8,219,2
54,203,119,32,2,203,254,203,62,1
6,244,203,14,35,124,254,254,32,2
34,251,201
2010 DATA 243,33,0,128,6,8,203,7
0,40,4,62,0,211,254,62,255,211,2
54,203,6,16,240,203,6,35,124,254
,254,32,230,251,201
Ing. VINTILA Ş
De foarte multe ori este ă
alimentarea cu energie ă a
unor consumatori unde, din cauza
consumului redus cît ş a ţ
lor mari ţ ă de ţ de distri-
ţ a energiei electrice, nu se jus-
ă racordarea acestora la siste-
mul energetic ţ Microcen-
tralele eoliene sau hidro - ce în
multe ţ ă energia elec-
ă a acestor consumatori - ri-
ă unele probleme legate de de-
cuplarea ţ În perioadele de
inactivitate.
Aparatul realizat vine ă ă
acest inconvenient legat de folosi-
rea energiei eoliene sau hidro în di-
ferite ţ ca: alimentarea ţ
lor de ţ a ţ
lor de ă ş transmisii meteo, a
punctelor de lucru sau de locuit izo-
late etc. De asemenea, se mai ă
acolo unde avem posibilitatea ş
vrem ă folosim energie ă ce
are ca ă ă energia curen-
ţ de aer sau a apei.
Este cunoscut faptul ă aceste
forme de energie ă au un
ţ caracter aleatoriu, iar
consumatorii au o ă de ă
ce nu poate fi ă cu ă
ţ de producere a energiei elec-
trice. Introducerea acest\Ji aparat
În circuitul ţ duce la decu-
plarea acesteia În perioadele de
inactivitate (este cunoscut faptul ă
o ţ ă 7 -;- 10% din ca-
pacitatea generatorului, iar alimen-
tarea acesteia în perioadele inac-
tive duce la epuizarea ă a
sursei tampon), cît ş reglarea cu-
rentului de ă ş a tensiunii
sursei.
_ a) ă activarea ţ
numai atunci cînd ţ
ru!ui ă debitarea ener-
gii electrice mai mari ţ ă de cît se
ă În ţ
b) curentul de în-
de tensiunea sur- -
tensiunea sur-
sei tampon cînd ajunge la nive!ul
maxim de ă
c) ă curentul de în-
ă În ţ În care ţ
este ă sau se ă ş ş cu-
rentul maxim ai generatorufui.
MODUL DE Ţ
a) Tensiunea ă de taho-
generator .este ă ş ă
.4
apoi prin divizorul de tensiune for-
mat din R2' P2 ă tranzis-
torului T 3' Gînd tensiunea ă
ş ş o ă valoare, ă În
ţ Ţ 3 cît ş grupul Ţ 4, T 5,
care are ca ă ţ gene-
ratorului. . La ă ţ
scade ş tensiunea de ă a
tranzistorului Ţ 3, iar ţ este
ă
b) Limitarea tensiunii de În··
ă se ă În felul ur-
ă la ă ş tensiunii de 24
V se deschide OZ24, producînd o
ă de tensiune pe ţ
trui Pl' tensiune ce la un anumit ni-
vel ă ă de con-
a Ţ 1, blocarea
lui ş T 5. deci scoaterea di n func-
ţ a ţ Nivelul este reglat
cu este tensiunii de
Clel:iCnllClelre a DZ24.
c) Limitarea curentului de în-
ă este ţ ă de ă de
tensiune de pe ţ P3'
tensiune ce este ţ ă cu
valoarea curentului de. ă
Atunci cînd ă tensiune ă
ş ş un anumit nivel, tranzistorul
T 2 ă În ţ blocînd În
acest fel pe T 4 ş T 5 ş deconectînd
ţ
Toate cele trei ţ sînt inde-
pendente, ţ lor fiind dina-
ă ş conferind întregului sistem
regim optim ş ţ ă
ELEMENTELE COMPONENTE
Tahogeneratorul este realizat din-
tr-un dinam de ă - ş ă
ă cu fiabilitate ă -
ă ă de spire (cu re.:·
ducerea ă a ţ
conductorului de bObinaj), asigu-
rînd În acest fel ţ la tu-
ţ ă ă modificare a fost
amplasat de ă liber al genera-
torului, care este un alternator auto
de 24 V. Tahogeneratorul se poate
antrena ş cu o curea de transmisie
urmînd a se conecta elementele
zorului R
2
- P2-
Diodele 0
1
-;- 0
4
vor trebui ă ă
o tensiune mai mare de 15 V ş un
curent de cca 50 mA.
Tranzistorul T 5 va trebui ă fie
echipat cu radiator ă
puterii disipate, iar ţ P
3
este
Folosirea cit mai ţ ă a combusti-
bililor constituie I.ma din mai acute
probleme ale În acest
sens in Editura
ţ de
ă cu
ă ş cu o
de conn-blJlstilt>iI"
rea constituie valoros
cei care. ă conservarea la nive-
luri minimale a· ţ de consum
a aulovehiculelor.
un ţ realizat dintr-un
conductor de ţ sau alte aliajecu
ţ ă ă ă ă dar cu di-
mensiuni (s; 1) ce ă densitatea
ă admisi ă de curent ş o
tensiune de cca 1 V - tensiune su-
ă valorii ce ş ă con-
ţ tranzistorului T 2-
Se poate ş un instrument de
ă ă cu ajutorul ă ă ur-
ă tensiunea sursei tampon sau
curentul de ă introducîn-
du-se în circuit cu ţ ţ
nale adecvate (R
6
; R
7
). De aseme-
nea, se poate ă ş ţ gene-
ratorului prin ă tensiunii
furnizate de tahogenerator.
Elementele schemei sînt calcu-
late pentru tensiunea de 24 V, ca
ă fiind folosit un generator auto
de 24 V, iar ca ă tampon ă
baterii de acumulatoare de 150 Ah
la 12 V . legate în serie, dar pentru un
amator dornic de ţ nu
este greu a se modifica ş testa in-
ţ la alte tensiuni ş la alte pu-
teti.
Editura Tehnica
TEHNIUM 10/1988
Q2
1T+
5V
Bl lT
MM C 4511

U20
U17
'-' 10 lc IB IA
i-- 'NTD-A 4066
>--- •
>---' 10 Qr lB elA .,
PE (LA TAHOGENtRATOR
,
r-' !o lc lB IA
t- 'NTD-A 4066

1-' ao ar aR (lA
r-:
1
0 le
1
8 IA
D-A 4066
. an (lr 18 DA
l
( x8
I
Îl
I U21
AO by
Al ay eYINHO
AZ "'y MMC4053 \tE fl
a b c d e f q A 3 r- AZB (O CB Ot.\
IJ O O J 7x 220n O O I I 1 .-1--+--___ . ______ --4l'-+--ll
r',J MMC 4028 f7J.
" ,-, " i1 (1 7. m m ? O I It. _ ENA RA
(1:···.·.·

Il " " " fI l,x51K - 6 n'
lomlTsloiGrrLJn'ir."IT IOGT2IDiGT1 -5 C OJ..A
5x5K6
Ţ B Q3A
--1--------+---+---13 A Q2A CKÂ '1

U4A
__ 8 <X>OHz 1000Hz
''jl.l--c:: 7'- :> :> 1/
2
MMC 4520
n U5 A2 A1 AO
777
(URMARE DIN PAG. 3)
ţ ă cu pas de 1 kHz, ş anume În-
tre 60 100 ş 89999. Circuitul inte-
grat MMC381 include oscilatorul de
ţ ă de mare stabilitate pilotat
de un rezonator cu ţ de 4 096
kHz ş un divizor programabil care
este programat ă ă cu 4096
pentru a se ţ un semnal cu
ţ de 1 kHz. Acest semnal
_este folosit, ca semnal de ţ ă
(F
R
), În comparatorul de ă ş
ţ ă inclus În circuitul integrat
MMC382' ş conectat intern la sem-
nalul de comparat (Fv).
Din comparatorul de ă ş frec-
ţ ă se ă Într-un circuit
ă de ă realizat cu
tranzistoarele T 1 --;- T 4, care conver-:
ş ţ de ă Între semna-
lul de ţ ă (F
R
) ş cel de compa-
rat (Fv) într-o tensiune ă la
polarizarea diodelor varicap din os-
cilatorul comandat În tensiune. Cir-
cuitul format din C
1
R, ş C
2
repre-
ă filtrul de ă care ă
stabilitatea buclei; valoarea rezis-
ţ R ă factorul de
amortizare al buclei. Oscilatorul
comandat În tensiune este realizat
cu tranzistorul BFW10 ş circu itul
oscilant format din diodele BB139 ş
bobi na L cu o ă la 1/3 ţ ă de
ă
ş F/16 a circuitului MMC382
ă un semnal cu ţ
de 40 ori mai ă decît cea a osci-
latorului de ţ ă deci de 256
kHz, util În sursa de alimentare,
ă aceasta include un stabiliza-
tor de tensiune în ţ
Blocul de control ă stabili-
rea ş ş ţ de lucru;
tot aici, codul BCD al ţ de
lucru este translatat În sus la 60
TEHNIUM 10/1988
MHz pentru a fi înscris În oscilatorul
local (vezi figura 5).
De la un tahogenerator se pri-
mesc perechi de impulsuri decalate
În timp, care, prelucrate În circuitul
U
9A
, stabilesc sensul de ă
dependent de sensul de ţ Im-
pulsurile de ceas de la tahogenera-
tor, trecute sau nu printr-un divizor
cu 8 (U
4B
), În ţ de nivelul logic
pe bus-ul U/D, ă sau
ă ă ă for-
mat din circuitele U
10
--;- U
14
la ş
rile ă se ă ş ă În
.cod BCD, ţ de ţ În
kHz. Circuitul U
7
ă ă
rea înainte sau înapoi a ă ă
rului cu 4 implementat cu circuitul
U14·
Circuitele U
SBC
' U
9B
ş U
6
for-
ă un limitator de capete de
ă la 100 kHz ş la 29,999 MHz.
Prin intermediul circuitului USA, la
pornirea aparatului se ă În-
ă În ă ă a ţ
de lucru de 100 kHz.
Circuitele U
15
-U
19
ă un
multiplexor necesar pent'ru a rea-
liza În mod ţ ş frec-
ţ de lucru ă În ă
ă precum ş înscrierea acesteia
(cu o ţ de 60 MHz În sus) În
oscilatorul local. Semnalele de co-
ă necesare ă (vezi
figura 6) se ţ din semnalul de
ţ ă de 1 000 Hz generat de cir-
cuitul U
3
din oscilatorul local,
utilizînd circuitele U
4A
ş U
s
.
ş se face utilizind circuitul
U20 (MMC4011), care ş
codul Beb În cod pentru ş cu
7 segmente, necesar ş cu
diode electroluminescente.
Circuitul U
21
ă un salt cu 6
în cazul înscrierii În oscilatorul lo-
cal a cifrei ă zecilor
"R=WR
SOOHz
AO __
A2
. I
o
I I
I . I I i
2 ____ ____ -L ____ 4-__
3 .. I ____ ---i-

iCK/U9B
i SOOHz RAPI)
CCMJTATOO CU 3 pazITA
PENTRU VITEZA DE •
Ă
CCHJTATOO t-DlOSTABIL
NOOMAL DESCHIS
Ţ
o
t
INCET
MEllU
2Hz
de megahertzi.
ă nu se dispune de tahogene-
rator, generarea impulsurilor de
ceas necesare ă ă din
blocul de control se poate realiza
utilizînd circuitele U
48
ş U
9A
, ce de-
'0

.. sv
vin disponibile În acest caz (vezi fi-
gura 7). În acest caz, ă la aprin-
dere comutatorul U/D se ă pe po-
ţ Up, repectiv Down, ă ă
rul se ă cu ţ de
29,999 MHz, respectiv de 100 kHz.
\
15
re CÎnd prin fazele de ă cu
"vetre deschise" ş cu ă ă
ă s-a stabilit la Ă care este con-
ă o ţ a ă
Soba .a început ă fie ă aproxima-
tiv din secolul al XIV"lea, .fiind ă
la Început din ă ă ă ă ş lut,
ca apoi ă se execute din
ă ă ă ă la exterior cu ă ce-
ramice. Sistemul de ă cu sobe s-a
ţ repede, secolul al XVI !-lea
marcînd . industrializarea sobei metalice
ub forma' sobelor din ă În multe
ă se mai ă ş ă sobe
din ă al ă exterior este împodobit
cu ornamente; soba avînd astfel sÎ un rol
estetic, nu numai ţ .
Sobele servesc la ă uneia sau
mai multor ă în principal prin
ţ sau prin ţ ş ţ
Ele pot fi mobile sau stabile (fixe).
Pentru ţ ă iocal se
ă sistemul cu sobe în care se pot
arde lemne, ă petrol, gaze natu-
rale, ş coceni etc.
UL
RA1fONAL
I
DE ENERGfE
Ca oric.e sistem de ă ă
ă cu sobe are avantaje ş dezavantaje
ii. Astfel, ţ cu sobe ă
eltuieli reduse de ţ dar mari în
oatare: ă ă ă
MIRCEA MUNTEANU,
ţ ş
face .Ia ţ ă unele sobe sînt volu-
minoase, ocupînd mult ţ atît prin
forma lor, cît ş prin zona de ţ din
jur; se ă o ă ă în ju-
rul lor, În timp ce în zonele dinspre ţ
rile ţ exterior! cu ferestre tempe-
ratura este cu 5-6
0
C mai ă sobele se
ă de obicei ă unul din pe-
ţ de mijloc ai ţ din necesita-
teaca hornul ş ă fie cît mai
aproape de coama casei. Oricum, avan-
tajele ş dezavantajele puse. în ţ ă se
ă ă fiind faptul ă so-
bele reprezinta sistemul de ă cel
ş ă
In continuare ă modul de
executare a unei sobe' cu acumulare de
ă ă TERACOTA si a uneia ă ă
acumulare de ă ă 'SOBA CU RU-
Ş
SOBA DE TERACOTA.
Soba de ă se ă
printr-o mare capacitate de înmagazi-
nare a ă focul putîndu-se face
continuu sau de mai multe ori pe zLLa
un singur foc de 2-3 ore pe zi,' soba de
ă ,poate acumula ă nece- 4
ă pentru a ţ ă în-,
ă ă timp de '10-14 ore pe zi, în func- 6
ţ de temperatura· din exterior. Randa-
mentul mediu' al sobelor de tera ă este
de 63%, relativ mare ţ ă de cel al ă
nelor, care este de 20-30%. ,\
Din punct de vedere al ţ de
în ă o ă cu arderea com-
bustibilului se produce ş o ă
ă de aer rece ă cu de 3-'-5 ori vo-
lumul ă mai mare la utilizarea de
combustibili ş respectiv gaz me-
tan.
Ă Ţ COMPONENTE
Conform figurii 1, o ă de tera ă
cuprinde ă soclul (1), corpul
sobei (2), focarul (3), ş (4), ş
focarului (5), ş ş (6), ă
terioare de fum (7), cupola (8) ş racordul
la ş (9). In tabelul 1 ă carac-
teristicile pieselor ceramice pentru so-
bele de ă
Soclul se ă din ă de
ă ă ă ă la exterior cu cahle de
soclu, care sînt de ţ (fig. 2) ş laterale
(fig. 3). ,
Corpul sobei are ă ă ţ distincte:
ş din ă ceramice ă ţ ş
ă ş de ă din interior. Corpul
sobei. se ă concomitent din zi-
ă ş ă ceramice ă ţ ă
ceramice ale teracotei (sau cahle, cum li
se mai spune) au ţ ă ă
cu glazuri transparente sau opace, mono
sau polic:rome. Cahlele sînt: de ţ (fig.
4) ş curente (fig.,5). Corpul sobei se În-
chide la partea ă cu elemente
ice ce ă ş ă
ş Ca ş soclul, cupola cu-
rinde elemente de ţ (fig. 6) ş curente
(fig. 7).
Focarul este partea din ă În care
are loc arderea combustibilului. EI se
ă din ă cu ă ă refrac-
tare sau ă ă normale pUne arse.
La arderea cu lemne sau ă foca-
trebuie ă ă o ă ţ de 500-700
mm, în ţ de ă sobei.
La arderea ă inferiori, care
produc ş ă ă precum ş a unor
/'

1
).


I
..
0\

I
b
9
ş neaglomerate (paie, coceni de.
porumb, stuf, crengi etc.), focarul se
face cu un ş mare dedesubt, În·
care' ă se ă introduce o cutie meta-
ă ce are rolul de a colecta ş di-
rect de pe ă Cînd În materialul de
pombustie arderea se ă de sus În
jos, focarul mai trebuie ă ă la partea
ă ş un canal de ţ a ae-
rulvi secundar.
În cazul arderii, de combustibili ş
sau lichizi, ă sau injectorul se
ă în centrul focarului, deasupra
ă care, ă ă se
poate scoate.
ş ă ţ liber de
sub focar. In ş se ă rezi-
duurile de la arderea combustibilului so-
ş trebuie ă fie atît de mare
încît ă preia cel ţ ş ă
În urma arderii combustibilului din
cursul unei tile.
Între focar ş ş se ă un
• ă de .obicei mobil. Acesta este for-
mat dintr-un ansamblu de bare sau ă
ş bare, constituind un suport plan pe
care se arde combustibilul. Pe ă fap-
tul ă permite trecerea ş prin ţ
ile dintre barele ă sau prin golu-
rile din placa de ă în stratul de com-
bustie se distribuie aer.

t='
!

I..L.L..

b
-1
Pentru focarele sobelor de uz casnic,
ă se ă de obicei din ă
sub ă de ă cu un singur rînd de
bare paralele.
ş focarului a ş (fig. 8a
ş 8b) se executa de obicei din ă pe
rame separate ş se ă la Închide-
rea focarului ş ş sobelor .de
ă O ă ă de ş se
compune din: ş focarului (1), rama ş
focarului (2), ă de ţ sau
placa de închidere (3),. ş ş
(4). rama ş ş (5), ă
sau mîner (6), ţ de fixare (7), cîrli-
gul (8) ş axul de rotire (9).
Pe ă sistemul cu ş separate, fa-
bricile ă ă
unitare care ă Într-un contur
atît. ş focarului, cît ş pe cea a ş
rului.
ă interioare de fum, pe care le vom
denumi. în continuare "fumuri",' se con-
struiesc din ă ă ă ţ ă sau
chiar din ă ă ă ă de 2,sau 4
cm grosime.' ţ tumurilor, primind
ă de .Ia gazele de ardere, ă
transmiterea acesteia spre ţ so-
bei. Pentru ă ţ de funingine a fu-
murilor sau de alte depuneri antrenate
gazele de ardere. sub efectul tirajului,
calle de fum au gUrI de ă ţ închise
cu capace din material ceramic, (fig. 9).
Fumurile sînt astfel ă Încît ă acu-
muleze cît mai ă ă ă motiv pen-
tru care cel ţ un perete al lor trebuie
ă fie spre exteriorul sobei.
La arderea" de combustibili solizi cir-
cul.f1tia gazelor din ardere se face În sis-
tem de meandre verticale sus-jos (vezi fi-:.
gura. 10). Sobele În care se arde combus-
tibil gazos trebuie ă ă ă de fum În
meandre orizontale stinga-dreapta, dar
continuu ascendente (fig." 11). La arde-
rea ă tumurile trebuie ă ă
ţ . mai mare decît la arderea cu
lemne sau combustibil gazos. Pe ă
sistemele prezentate În figurile 10 ş 11,
sobele de tera ă pot avea fumurile în
ă ă (vezi schematic În fi-
12).
Racordul la ş Gazele arse la ă
drumului lor prin ă trebuie ă
ă la ş ă dintre ă ş
ş se face cu un tub de ă ars, nu-
mit olan (fig. 13). Nu ă utili-
zarea de tuburi metalice, mai ales dil1
ă ţ deoarece, ă rugini-'
rii, permit ca o parte din gazele arse ă
ă În ă Aceste gaze arse,
chiar ă uneori nu sînt ţ de'foca-
tari, au, mai ales la arderea gazului ma-'
tan, un efect dezastruos asupra finisaju-
lui ă favorizînd exfolierea stratu-
'rilor de ă ă ă cu lapte de
var, Gazele arse ă În ă
contribuie la ă ţ a per-
delelor, adraperiilor, într-un cuvînt a în-
tregului apsamblu de piese din ă
sau din ţ ă
Reglarea debitului de ă ă al sobei
de tera ă se face prin ă sau mic-
ş ă ţ de combustibil ars sau
prin obturarea ţ ă a ţ de tre-
cere prin olan spre ş Ţ El Am
ţ obturarea ţ ă care se
ă conform celor ţ În fi.,
gura 14a ş nu ca În figura 14b, prin reali-
zarea ă se ă complet trece-
iea gazelor arse spre ş
AMPLASARE, Ţ DE
Ţ Ă Ş ALEGEREA
SOBELOR DE TERACOTA.
Sobele de tera ă se construiesc
pentru ă uneia' sau mai multor
n continuare trecem la contact
rea a 176deagrafe ă modelul pre-
zentat În figura 16a), necesare la prinde-
rea între ele a ă de tera ă ş a 12
buc. (ca acelea din figura 16b) necesare
în timpul ă ă
Mortarul pentru înzidire. se poate pre-
para într-o ă pentru mortar, În cuva
unei roabe sau chiar pe o ă ă Ar:"
gila se ă cu nisipul. in ţ
d'El'I-1', ă care se introduce ă ş sa
ă ă se ţ o ţ ă
de lucru mai ă Mortarul ş pe
o. ţ ă ă ă cu 25-30°
nu trebuie ă ă deoarece prin
curgere pe parcursul lucrului ne ă
numai necazuri ă ă ă
tasate neuniform etc.).
Soba trebuie ă ă un fundament
destul de solid pentrun a prelua greuta-
tea ei (aproximativ 500 kg). ă soba se
ă ă montarea parchetului,
este bine ca sub ea ă se ş o ă de
azbest. Aceasta este ă pentru ca
la un exces de ă ă ă nu se ă
bitumul În care deobicei este fixat par-
chetul. Tot ca. ă ă de prevedere ş
c
c
=1
pentru a ne ş o ă vîitoare este
bine a ă cu lapte de var pe perete În
spatele teracoteL La executarea teraco-
tei uneori nu ă ţ ă aces-
tui ă dar cît chin ş ă sînt
ă la prima ă trebuie ă ă
huma din spatele ei!
(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
I ·
Q
c?

c=;-



11

1
t
1
b

Dispozitivul supervizor original, a
ă ţ se va descrie în
cele ce ă este destinat ş
terii ţ ţ auto ş op-
ă regimului termic de ţ
nare a motorului autovehiculului,
realizînd ă ţ
a) Sesizarea ş alarmarea ă
a ă evenimente:
- baterie de acumulatoare ă
regulator de tensiune pentru ă
rea bateriei defect sau contacte im-
perfecte la bornele bateriei;
- presiune ulei ă ă sub !i-
mita ă
- nivel de lichid de ă ă
sub limita ă
ă de ă În ţ
- ş tras.
Cu ajutorul unui ă
tor, alarma ă se poate anula În
cazul ă de ă ă
a unora din ţ de mai sus.
b) Sesizarea ş indicarea ă a
ă evenimente:
- ă ă sub li-
mita de formare a poleiului t :::; O°C;
- risc de ţ cu motor
rece, ă ă ecran obturator la priza
de aer ţ ă pentru ă praguri de
ă la alegere: t :::; t1 -
pentru mers În afara ă ţ
t :::; t2 - pentru mers În ă ţ
- risc de ţ cu motor
prea cald, prin uitarea ecranului ob-
turator montat la priza de aer ţ ă
pentru ş praguri de tempe-
ă ca În cazul precedent: t > t1
- pentru mers În afara ă ţ
t > t2 - pentru mers În ă ţ
ţ listate la punctul (a) $Înt
utile Întrucît ă timpul scurs
între ţ unui defect ş sesiza-
rea lui pe cale ă sau prin mani-
ă anormale ale autovehiculu-
lui. Se ă astfel ţ grave
pentru ţ ţ ş sta-
rea ă a autovehiculului, cum
ar fi pierderea ă a lichidului de
ă sau a ulei ului.
. Alarma ă desi ă
este mai eficace decit cea ă
Ea ţ ă ş cînd becul averti-
zor este ars.
Auzul ă ş defectele de
ă ă care ă de obicei
o stare de defect ă
Martorii optici sînt greu sesizabili
ziua, În special ă sînt ţ de
soare. Ş În acest caz alarma ă
ş ş utilitatea. Ea elibe-
ă În toate ţ pe ă
tor de grija ă bordului, per-
ţ ă se concentreze asupra
ţ La prima ă ă
el va analiza ă optice,
identificînd rapid defectul ă
Ea exclude, chiar pentru ă
ţ cu frÎna de ă În func-
ţ sau cu ş tras.
ţ prezentate la punctul
(b) sînt legate de valoarea tempera-
turii exterioare. Ultimele ă
ţ sînt utile În special pentru
motoarele ă cu aer (Oltcit, Tra-
bant), optimizîndu-se regimul de
ţ ş prin aceasta puterea,
cuplul motor, consumul de com-
bustibil etc.
Semnalul de ă ă este
generat În mod intermitent de ă
ă generatoare. Primul este for-
mat di n com paratorul ţ 1,
rezistoarele R15-R18 ş conden-
satorul C2 ş ă pe o frec-
ţ ă de ă de cca 1 kHz, coman-
dînd direct etajul amplificator al
tranzistorului T2. AI doilea generator,
format din comparatorul diferen-
18
SUPERVIZOR
Dr. Ing. NICOLAE MARINESCU
auto ă ă de defect sînt
semnalizate întotdeauna prin închi-
derea unui circuit spre masa auto-
vehiculului.
Anularea alarme; sonore se face
prin deschiderea ă
rului K2. ţ sus'"amÎntite
ş ă ţ R26 au fost
astfel alese încît alarma ă ă
fie ş ş sigur ă de condu-
ă autovehiculului, dar ă ă a fi
ă sau ş ă ă nici
lLI una din diodele de intrare nu este
,------------------------1 ă la ă tranzistorul Ti este
I I saturat, ş comparatorului 2 de
asemenea ă ş compa-
r ratorului 1 ă ş tranzistorul T2
... I blocat la rîndul ă
4 I ă comparatoarelor 3 ş 4
5 11 06 I sînt aplicate pe diagonalele ţ
.... 711'/ tO.A lor R1, R2, R6, R7 ş respectiv, R1,
6 _r ... , \.'" i1 I R2, R3, R4 (K1 deSChis), alimentate
7 ti: 13 ..... ) I .. cu tensiune ă parametric
8 I I de grupul Ri1, 01, C1. ţ
9 "-C
1
1
I trul R8 se ă astfel încît
10 .... UY1 l23 dioda ă verde 04 ă se
11 J ă atunci CÎnd temperatura
,..... i \ K21 termistorului R2 este de 0° C. Poten-
v + 12 (} I ţ R5 se ă În ş fel
(12V) I R25 I Încît ş comparatorului 4 ă se
blocheze pentru o ă
V-13
1
I foarte ţ mai mare decît limita ti
{OVJ II Rt20 lt 1 r:;fi I ă de fabricantul autoturis-
. - ( I Termistorul R2 se ă În
I I ţ autoturismului, cît mai aproape
... I de sol, În priza de aer de ă a
motorului sau radiatorului aces-
ÎL I tuia. Pe ecranul obturator destinat
1- 1- u,r'4 I anotimpului rece se ă o
rBJ1, I ă ă iar în dreptul ei
- II (cu ecranul montat) un contact co-
\Cf:JLP+ mutator K3 de releu reed.
7 6 2 1 V I ă temperatura termistorului
scade sub limita ti, ţ sa

I ş ş tranzistorul de ş din
+
- 2 . I comparatorul 4 se ă In
_ I lipsa ecranului cu ă magne-
C 1 7
&.::.... ă contactul 1--':2 al comutatorul
11,111,-__ ....;1:;;:;."_---' '. (',.,11:1 l' K3 este Închis ş dioda ă ă
•. .. t'i'" În ţ curentul ei fiind furni-
I zat prin rezistorul R12. ă
lR6 '3 [1 -4 Irul este astfel ţ ş montînd
I r R1 8 9 10, 11 + 1 - 13 14 I ecranul obturator cu ă mag-
I ă deschide contactul 1-2 si
I închide contactul 1-3, stingînd
I ,R8 I astfel dioda 03. ă temperatura
J '1R5 '1/ I termistorului ş peste limita t1,
r-- R ':)02 (j 03 I tranzistorul de ş al comparato-
IC 1 A. K1./.. rului 4 se ă ş în ţ
I '"7 Ir L::r I ecranului, se aprinde dioda 02
lUI J<' l' rare a ecranului în ă ţ
I
Alb lR9 II ş prin rezistorul R 13. O ă
161 I aduce comutatorul K3 În starea in;-

ţ ă stingînd dioda 02.
I I În concluzie, dioda 02 ş cere
3 'i' ă ă ă ecranul
1 l' I întrucît ă este prea cald, iar
I I dioda 03 ă ă montarea
N K3 ecranului la ă temperaturii
, .. M lE exterioare. O' ă executate mane-
nici una din dia-
ţ 2, rezistoarele R19-R22 si con-
densatorul C3, ă pe 1:> frec-
ţ ă ă de cca 2 Hz ş asi-
gura ţ semnalului audio
pe care îl ă în pachete de
semnale emise numai CÎnd tranzisto-
rul de ş al comparatorului
2 este blo<?at. La rîndul ă genera-
torul al dOilea este comandat de cir-
cuitul NANO-TTL, format din dio-
deie 07-017, R23, 06 si Ti. Orice
punere la ă a uneia din ă
ă tranzistorul Ti ş declan-
ş astfel alarma ă intermi-
ă
Se ţ ă ă în tehnica
TEHNIUM 10/1988
deie 02, 03 nu este ă ş
cum ă din tabel.
ţ ă ă motoarele cu
ă cu aer se ă greu În-
sezonul rece În trafic urban, cu dru-
muri scurte, ceea ce conduce la
consum uri mari de combustibil. În
ă ţ este indicat ca li-
mita de ă care cere mon-
tarea ecranului ă fie mai ă
(t2 > t1), fapt ce se ţ ş prin
ş rezistorului R4 cu grupul
R9, R10 prin Închiderea contactului
de ă K1.
Supervizorul a fost realizat ş ex-
perimentat pe un autoturism Oltcit
Club, stabilindu-se t1 = 10° C pen-
tru mers În afara ă ţ lor ş t2 =
15° C pentru parcurs urban, adap-
tarea lui pentru alte tipuri de auto-
vehicule fiind foarte ă Super-
vizorul s-a realizat pe o ă ţ ă de
circuit imprimat (fig. 2) ă În
butonul fals cu care se ă au-
toturismul (fig 3, În care 1 = buton
tais, 2 = circuit imprimat, 3 = diode
luminescente ş 4 = microîntreru-
ă K1 ş K2).
Montajul este foarte compact,
puterea ă fiind nesemnifica-
ă
Termistorul s-a introdus într-o
ă de ţ din ă (fig.
+12 V
o
'"
jrABLDUBORo--
1 c::!J 'tr6
I
I
L
Q::
f2
"::t
::5

l...J
"::t
2
-....;
V)
t:J
...c::J
C5
::;:,
li)..
o
'-

::5

::::;,
t:1


1
TEHNIUM 10/1988
Bc 4
c:::
o
'-
t:J
E:

< .......

CJ

"' .......

1
3
4), înglobîndu:..se În dentacril, pro-
cedîndu-se În mod similar cu con-
tactul de releu reed K3.
S-a procedat la etalonarea super-
vizorului la temperaturile 0° C ă
cu ţ ă 10° C ş 15° C, ă
care dispozitivul s-a ă cu lac
ignifug.
-------,
I
al
I
I
_ ...... ...--.. -"'--,
c:::
QJ
:S
'C:::

t::.1')

'-
:::>


:::::..
ct
i
BUTON
+12V
1
set
+12V III
---1
1
I
I
I
I
@ff§)
4
5
B
6 Q::
7


Q

14 15 16 17
TERt1ISTOR
7 EMPERATURA


(t2 pf. trafic
urban)
f>t1
(t2 pt. trafic
urban)
25
D
M
D
M
D
M

1
r--
/'-,
rtJ5
, )
\ ...... '1
II II
II II
I
25
Conectarea cu circuitele autotu-
rismului s-a ă În zona bordului.
conform figurii 5, cu fire de 0 0,25
mm izolate cu teflon (ignifug).
Se ă ă o parte din ă
circuitului NAND nu sînt conectate.
ă la latitudinea cititorului
utilizarea lor pentru alarmarea altor
ţ (portiere prost închise, cen-
turi de ţ ă nestrÎnse etc.).
Experimentarea acestui supervi-
zor timp de doi ani a dat ă
ţ atît În parcurs urban, cît
ş În afara ă ţ lor.
Schema dispozitivului se pre-
ă În figura 1, În care:
Ri = 1,5 k!l; R2 = TG1150; R3 =
R6 = R7 = 1 kH; R4 = 750 H; R5 R8
220 !l; R9 = 1,3 kO; RîD 2,2 kO;
R 11 = 360 H; R 12 R 13 = R 14 = 2
kO; R15 = R16 RH = R18 = 100
k!l; R19 R20 R21 = R22 = R23 =
750 k!l; R24 R25 5,6 kO; R26
100 O; Ci = C4 = 4,7 MF (tantal, pi-
ă ă C2 = 6,8 nF, ceramic; C3 =
0,47 MF (tantal); 01 1N825A,
PL6V2Z; 02 MOE1103R; 03
MOE1103G; 04 = MOE1103V; 05
07 = 08 09 = 010 D11 012
013 = 014 = D15 016 = 017
1N4148; 06 = OZ3V9; Ti = BC107B;
T2 = B0136; CI1 = ,BM339; OIF = 8
..;- 16 il ă ă electro-
ă
A A S
A S S
S A S
S S S
S S S
S S A
,.
Dancu Iosif - Arad
Amplificatorul de ţ ă
ă al receptorului
din radiocasetofonul PHI-
LlPS 22RR722 este constituit
din ă etaje cu tranzis-
toare BF495.
Primul etaj ş sem-
nalele de 10,7 MHz sau 452
kHz prin rezistorul R779 ş
ă semnalul amplificat
prin C614. De remarcat fap-
tul ă acest etaj este cu sar-
ă RC, dar selectivitatea in
AM este ă de filtrul
piezoceramic XR507. AI doi-
lea etaj are ca ă trans-
formatoare acordate pe cele
ă ţ intermediare,
ă care sînt plasate dio-
deie de ţ ş discrimi-
nare a semnalului.
ă amplificarea a ă
zut, ţ condensatoa-
rele C6i3, C614, C6i8, ă
ce au fost controlate tensiu-
nile de polarizare.
Tranzistoarele pot fi Înlo-
cuite cu BF214 sau BF215.
Enache Roland - Turda
Este ş natural ca recepto-
ul FESTIVAL ă ă din
ă ţ electrice ă ţ
i de ţ
Depanarea trebuie ă în-
ă cu verificarea tensiunii
de alimentare.
Puntea redresoare, ă
se ă ş trebuie înlocu-
ă cu patru diode 1N4007,
alimentarea fiind ă
printr-un rezistor de 10-30
n. Tubul 6X2 se ş
cu ă diode punctiforme
EFD108 sau 1N4148. Diodele
ă chiar În inte-
riorul montajului pe termina-
lele soclului.
Tuburile finale 6P14P se
înlocuiesc direct cu tipul
EL84.
ţ poate fi
ă cu spirt, iar ă usca-
rea spirtului ţ o pi-
ă ă de ulei la Îmbinarea
axului cu corpul ţ
trului.
Grasu Alexandru - ş
Blitzul METZ502 ş un
acumulator de 6V /3Ah.
În convertor tranzistoarele de pu-
tere sint ADi03. ţ starea re-
zistoarelor de valoare mare, cel mai
frecvent ele sînt cauza. ş tim-
pului Între ă ă
10
Rf)g-IM./2
rEHNIUM 10/1988
Angelescu
Suceava
Ca depanarea recepto-
rului ETIUD ă ă fi
ă ţ pu-
ă desenul circuitului
imprimat ş plantarea pie-
selor pe acest circuit. Ru-
perea terminalelor bobi-
nelor de pe bara de ă
este o ţ frecvent
ă de cei care în-
ţ ă ă ă montajul
NicoJaescu Sandu
Giurgiu
ă ă tuburile
cinescop alb-negru de
ţ ă ce
ă receptoarele de
televiziune,
lndicativul ă tub
este format din cifre - li-
tere, cifre ş iar litere.
Primele cifre ă
dimensi,unea diagonalei
ecranului tubului În centi-
i, literele lK ă ă
, este cu deflexie
ă cifra ur-
ă ă modul de
ţ a tubului, iar
ultima ă B ă ă tu-
bul este destinat televiziu-
nii. alb-negru.
In tabel sînt indicate:
tensiunea de filament,
tensiunea de accelerare,
tensiunea de negativare.
tensiunea de anod ş ten-
siunea de focusare.
Pagini realizate
de ing .•. MIHAESCU
TEHNIUM 10/1988
din cutie sperînd totdea-
una ă un defect electric
poate fi lesne observat pe
"partea ă
Bobinele de pe bara de
ă ă elemente
ale circuitelor oscilante
ş de cuplaj) de la
rea radioreceptorului.
Astfel, L 1 == 90 de spire;
L2. == 240 de spire ş L3 == 4
sp,re.
7 2
. J 5
lY
JZ5
.
<:::::.' . f
'<::lI 8
'" ,

/
"- 5 It J
396 . A

fi 8" It
..... 3 I
• .JII
2 7

A It 'tJJ,{j b-OITH!(j A 6
2.6 It J 8 7
J .Jl,
7
_ 8 .2
TIW
VH, B vy, B VM, B Va, B
KIIHt't'Kona
6.rJK3B 1.21 ,.1,5 250,,,450 -50",0 500,.,700
IIJlKIB 1,21 .,1.5 200".400 -,-50,.,0 ,700",1100
16JlKI5 1,21.,,1,5 250 .. .450 -50",0 700,,,1100
2.'3.1lK96 10,8 .. ,13,2 250",350 --IOO .. 600,,,1100
23JlK13B 10,8 .. ,13,2 80,,, 140 -,100",0 900",1300
31JlK36 10.8",13,2 200 .. ,350 -120",0 900".1300
:3IJlK4B 9,9 .. ,12,1 200".350 -120",0 900 ... 1300
35JlK26 5,7".6.9 250 ... 500 -125",0 900",1500
35JlK65. 5,7",6,9 250",500 -125,,,0 900, .. 1500
40JlK3B 5,7 ... 6,9 300.,,500 -125",0 1000.,,1400
40JlK6B 5,7, .. 6.9 250.,,500 -125",0 900".1500
43JlKII B 5,7...6.9 200 .. ,550 -150",0 1200 .. ,1600
47 Jl K2B 5,7",6.9 200",550 --150, .. 0 1200 .. ,1800
50JlK 1 13 S,7..,6,9 200 .. ,550 -150 ... 0 1200",2000
.'59J1K213 5,7...6,9 200 .. ,550 --150,,,0 1400 .. .1800
.'i9.1lK3B 5.7",6,9 220",550 -150.,,0 1400,,,1800
61JlKl6 5,7..,6,9 350",700 --150.,0 1400".2000
65![KIB ,'5,7...6,9 200,.,550 -150 .,0 1700",2300
5B!I/(J[j

8
2 !
52't.7
01 flHI6
li
lY
'
'.

8
1
2
578
6b-!lf(f (j

"
7 Z
"J
UtjJ, B
RM, MOM,
TOK KaTO.D,B,
tie 6o.nee
MKA,
He 6o.nee
100, , +400 7
(), , +600 20
0,. +600 35
100 " +500 1.5 150
1 O(J", + 500 1,0 150
--50 .. , + 500 1,5 300
,- 50, ,+500 1.5 aoo
-300., + 1000 1,0 150
- 300 ,,+ 1000 1,0 150
- 200. , +700 1.5 150
--300 ,,+ 1000 1,0 150
. 350 " + 1100
-55t), ,tiI!}!} 1.5 350
.. .'in!},., 1100 1,5 350
-- 550, ,+ 1100 1,5 350
S.50 ,,+ 1100 1.5 350
-500" + 1000 1,5 350
-550 1.5 350
1 350
21
f • 'Ee -. .... ::IIi.- •. ::. __ .
Montajuleste pilotat cu un ţ de 9 MH.i
la care ţ se poate deplasa cu ± 8 kHz
<:le ş este 1,5 V.
Bobina L
1
are .. 10 spire, iar bobina L
2
are 25
de spire CuEm00;20, bobinate pe carcase cu
diametrul 7 mm.
RADIO,2/1988
Avînd la ă un .circuit de tip CDB400, se
construiesc ă osci latoare cu ţ
de aproximativ 100 kHz. Primul oscilator
L
1
C
1
C:i!C
3
are ţ ă iar al doilea os-
cllator în care ă bobina L
2
are ţ
ă in ţ de apropierea unui obiect
metalic. Semnalele de. Ia cele ă oscila-
toare sint aduse la a treia ă NAND care
ă un semnal AF la ş ţ
între ţ ceior ă oscilatoare. L
1
este, de fapt,. o ă de la un transformator
FI dinradioreceptoare, L
2
se ş în-
tr-un tub de aluminiu (cu ţ ţ cu
diametrul de6-B mm ş lungimea de 950 mm.
ă ţ ă se îndoaie În ă ă la
care capetele nu trebuie ă se ă
, ,In acest tUI::> se introduc 18 spire (induc-
tanta -350 ,aH).
FUNKAMATEUR. 3/1988
lV5 Uos'" + 15 V
Acest amplificator ş un tranzistor MOSFET - GaAs de
tip CF300, 3SK121 MRF96. Pentru uncanal.din.banda 5 TV ampli-
ficarea este de aproximativ 22 dB,cu un factor de ţ de 1.5
,dB.
ş sau ş
rea .releului este ă de
starea circuitului basculant.
Circuitul basculant este
comandat. Ia rîndUI ă de
etajul amplificator de micro-
fon. "
Fiecare impulsacustic de-
ă o modificare de stare
areleu'!uL
RADIOTECHNIKA, 11/1987
AMATERSKERADIO,.3/1988
C,
,75fJ
CF.
S30
3SK
MRF96
C5iJ' TI;. I
C,
7
lE
vr2
KrS03R
1N4004
+9V
__ OV
T1 ,T4: 8C107 ... 109
8C147 ... 149
8C182 ... 184 stb.
22
TEHNIUM 10/1988
ă ţ ş articolele publicate de firme
producatoare ş realizatori ţ
de Incinte acustice propun celor intere-
ţ o multitudine de scheme de ţ de
separare pentru ş construi incinte
acustice de ă fidelitate cu ă sau
mai multe ă (ref. 1-5).
ă cum se ş aceste ţ asi-
ă redarea ă de ă difuzoarele
specializate care ă incintele
acustice, doar a acelor ţ ale
semnalului acustic ce sînt cuprinse în
domeniile de ţ pentru care ele
au fost proiectate ă ţ optim.
Evident, este de dorit ca intrarea ş ie-
ş din ţ a ă dintre di-
fuzoare ă se ă instantaneu, la
acele ţ ce coincid cu ă
ţ domeniului ă de redare ă
ţ de ă Practic ă noi
putem ă ne apropiem doar de acest de-
ziderat prin filtre ce ă cu 6 dBI
ă 12 ă 24 ă etc.
ă ă difuzor în exteriorul
ţ ă ale ă domeniu,
ceea ce duce la ţ ă a
cîte ă difuzoare ş implicit, la distor-
sionarea semnalului. Prefera rea unei re-
ţ ă din filtre de o ă ate-
nuare ori de ă diferite este deter-
ă atît de calitatea ş ţ compo-
nentelor electronice încorporate, cît ş
Îndeosebi, de calitatea difuzoarelor utili-
zate.

ş modelele experimentale ă
",,' ă chiar În cazul ă unor compo-
I ", nente de ţ deosebite, inci n-
tele acustice realizate pe baza scheme-
lor de ţ de separare propuse în majo-
ritatea literaturii de specialitate nu cores-
pund prevederilor standardelor HI-FI.
Aceasta deoarece ţ respective nu
pot asigura În exploatare nici o atenuare
de 3 dB în ă ţ de
ă stabilite ş nici atenuarea pentru
care au fost proiectate, precum nici dife-
ţ de maximum ±4 dB între maximul
ş minimul caracteristicii amplitudine-
ţ ă a incintei acustice.
Elementul ţ în realizarea de in-
cinte acustice HI-FI, neglijat chiar ş În
ref. 1, 2, îl constituie sistemul atenuator
introdus la toate difuzoarele, exceptîn-
du-I pe cel de ţ joase (woofer).
Scopul sistemului atenuator este mul-
tiplu:
1) egalizarea ţ nominale
ale difuzoarelor utilizate (care, conform
standardelor, sînt date cu o ţ ă de
±15%), spre a asigura o ţ ă ă
la intrarea ţ de separare avînd difu-
zoarele conectate;
2) protejarea difuzorului de ţ
înalte (tweeter) ţ ă de pulsuri aleatoare
de tensiune;
3) atenuarea semnalului pentru a
ţ tonalitatea ă pentru fie-

O" care difuzor.
, .' Rezultatele introducerii sistemului ate-
nuator sînt majore asupra ţ
lor incintei:
a) se ţ ţ minime ale impedan-
tei incintei cu ţ semnalului
acustic (doar teoretic ă impe-
ţ ă este ă de ţ ă
b) se ţ o liniaritate ă a ca-
racteristicii ţ ă a in-
cintei (care pentru unicate ă dife-
ţ Între maxim ş minim inferioare ce-
lei ă în standardele HI-FI, ceea
ce le ă între cele mai bune incinte
HI-FI realizabile la costuri accesibile).
Sistemul de atenuare ă din ă
ţ R" R
2
conectate În serie ş
respectiv, În paralel cu difuzorul de im-
ţ ă ă R (fig. 1). ţ
ă a ansamblului difuzor-sis-
tem atenuator, Re=(R+R,)R/(R+R
1
+R2l,
trebuie ă fie ă cu R pentru ca intro-
ducerea ţ R" R
2
ă nu modi-
fice ţ de intrare R a ţ de
separare (valoare ă de ţ
rea ă a circuitelor oscilante ale
ţ
Valori orientative ale ţ R 1-
R
2
sînt date În tabelul 1. Preferarea de
ă constructor a unuia sau a altuia
dintre seturile Rl' R
2
(ori a unor seturi de
valori intermediare) este ă de
cea mai ă ţ ă ă de
ă În ă preliminare. De notat ă
valorile lui Rl' R
2
din tabelul 1 iau în con-
siderare valori de 4 n ş respectiv 8 n
pentru R, ce corespund la ţ ale
bobinei difuzorului (R
b
) de 3,7 n ş res-
pectiv de 6,7 n.
În realitate ă valorile lui R sînt date
cu o ţ ă de ±15%, ă de to-
ţ de aproximativ ±10% a lui Rb'
Drept urmare, pentru a asigura valoarea
R pentru ţ de intrare a ţ
de separare, constructorul inci ntei tre-
buie ă determine 'În prealabil valoarea
ă a ţ nominale a ă
TEHNIUM 10/1988
Fiz. A.C. CONSTANTIN
difuzor ş ă adauge sau ă ă din va-
lorile lui R
1
din tabel cantitatea prin care
R ă ă de 4 n sau 8 n În minus
ş respectiv, În plus.
Întrucît ţ ă a unuidi-
fuzor corespunde unei ţ supe-
rioare ţ de ţ ă a difuzo-
rului, ă sa ă un montaj ce
ţ un generator de ţ ă
Pentru cei ce nu pot benefi,cia de acest
instrument, propun ca substitut ă
ş lui Rb fiecare difuzor
In cazul In care ne propunem sa
ă o ă ă cu difuzoare
avînd R = 4 n ±15%, valorile ă
ale lui Rh sînt cuprinse Între 3,3 n ş 4,1 n
si ele sînt asociate cu valori ale lui R cu-
prinse între 3,4 n ş 4,6 n. Se ă ă
valorile ţ pentru Rb se pot corela,
cu erori minime, cu cele ale lui R, ă
ele sînt inferioare sau egale cu 3,7 n.
ş mai ă a lui R ţ ă de cea a
lui Rb peste ă valoare face nece-
ă o prezicere ă a valorii R
ce corespunde la Rb ă ş implicit,
ă suplimentare' ale sistemului atenu-
ator realizat În atare ţ Laborioa-
se, aceste ă sînt necesare Întrucît
de precizia cu care sînt determinate re-
ţ R" R
2
depinde asigurarea cla-
sei HI-FI a incintei. ţ Rh R
2
se
ă prin ajustarea rezistoarelor
ceramice de putere existente În ţ
sau prin ă pe suporturi ceramice
(alte tipuri de rezistoare pot produce in-
cendierea incintei la o utilizare Îndelun-
ă
O ă ă se impune,
anume ă un ş sistem atenuator
este folosibil la difuzoarefe diferitelor
ale ţ de separare chiar ă ele pre-
ă ş R, ş aceasta ă distri-
buirii diferite a puterii acustice pe fiecare
difuzor.
Propus pentru construirea de incinte
acustice unicate, sistemul atenuator
descris poate fi folosit, de asemenea,
pentru transformarea în incinte Hf-FI a
incintelor acustice de serie cu mai multe
ă ă cu comutatoare. Astfel
'de incinte fie ă nu ă sisteme ate-
nuatoare, fie ă ă doar unul, ş
anume pentru tweeter. Atenuatorul folo-
sit nu poate ă asigura clasa HI-FI a in-
cintelor decît accidental, ă tole-
ţ de ±15% a ţ nominale a
difuzoarelor, care poate implica dife-
ţ de peste 1 n (pentru R = 4 n) ş res-
peCtiv 2 n (pentru R = 8 O) între difuzoa-
rele ce ă fiecare ă pre-
cum ş Între tweeter-ele incintelor de se-
rie, în ţ În care R
1
are o valoare
ă Aducerea unei astfel de incinte În
clasa HI-FI se ă prin ă
ţ nominale ale difuzoarelor
ce o ă stabilirea valorilor co-
ă ale lui R
1
pentru sistemul
atenuator al ă ă ş conectarea
acestor sisteme. Demontarea ş monta-
rea incintei În acest scop au fost descrise
În alte ţ (ref. 3).
ţ prezente asupra rolului
sistemelor atenuatoare În asigurarea
clasei HI-FI a incintelor acustice cu mai
multe ă au rezultat din ă ţ
se, efectuate cu ă ă ale
ţ incintelor acustice cu
trei ă echipate cu ţ de separare
din figura 2 (cea mai ă cu teoria)
ş cu difuzoare HI-FI autohtone, cu pute-
rea de 20 VA ş 40 VA (ref. 4),
ţ de ă pentru care
aceasta a fost ă sînt f
1
= 800 Hz,
f
2
5000 Hz.
Valorile componentelor electronice ce
au asigurat ţ acestor ţ
sînt date În tabelul 2, iar detaliile con-
structive ale bobinelor În tabelul 3. Un
compromis a fost necesar între valorile
standard ale condensatoarelor utilizate
ş valorile C
1
, C
2
necesare pentru atinge-
rea ţ f
1
, f
2
impuse de ă ţ
difuzoarelor folosite. Astfel, pentru R = 4
n (8 n), valoarea C
1
a fost ţ ă prin
conectarea În paralel a ă (1) conden-
sat oare electrolitice nepolarizate, prese-
lectate, tip EN5257, de 15 I1F/63 V ş tole-
ţ ă 20-50%, În timp ce valoarea Crs-a
ţ prin conectarea În paralel a- trei
(2) condensatoare PMP de 2,2 I1F/100 V.
de asemenea preselectate.
Bobinele Ll' L
2
se ă din ă
CuEm 01,1 mm, ă tensionat pe su-
porturile (de ţ ă dure) ţ În
,. - L 1
(1
L1
tigura 3 ş dimensionate conform tabelu-
lui 3. Bobinele se ă (de exem-
plu În lac de transformator) ş se ă la
cald pentru ş ţ ţ ne-
modificate.
ţ de separare din figura 2 a fost
ă cu succes ş pe incinte acu sti ce
dotate cu alte tipuri de difuzoare HI-FI,
fapt care o ă constructorilor
amatori de incinte acustice HI-FI. Ea a
fost de asemenea ă la ţ de se-
parare pentru incinte acustice cu patru
ă cu rezultate la fel de bune.
De notat ă sistemul atenuator din fi-
gura 1 ă clasa HI-FI a incintelor
acustice nu numai prin introducerea sa
În ţ de separare ă În figura
2, ci prin introducerea sa ă În
orice tip de ţ de separare ce ă
ă de minimum 12 ă pe fie-
care cale.
BIBLIOGRAFIE
1. M.D. Huli, Building HI-FI systems.
ă de Philips & MBLE, 1977
2. D. Weems, How to design, build
and test complete speaker systems,
1978
3. "Tehnium" nr. 9/1987, pag. 8
4. "Tehnium" nr. 2/1987, pag. 8
5. ţ revistei "Tehnium".
C
l
(I1F)
R=4f1 36
R=8!l 22
.R=4H
L1
L2
R=8!l
Ll
L
2
L2
(2
L2
(1
R2
M
R=4!1
R:;' I!!) R
2
(n) R
l
(O)
12 2
4 8 4
8 6 8
C
2
(I1F) L
l
(mH)
6,8 1,17
4 2,75
Nr. spire h(mm) 0i (mm)
286 25 15
110 15 15
425 30 15
200 15 15
L
2
(mH)
0,184
0,500
0e (mm)
45
34
73
52
21
ILIE CRISTIAN - JUd,.Prahova
Tubul PL500 este bun. ş
anodei este. ă de. lipsa
semnalului -pe gri!:a de ă
deci bscilatorul de linii nu ţ
ă Va trebui ş ă ţ acest
etaj. Nu ţ ă aparatura
direct de la intreprinderea con-
structoare.
TRANDAFIR GHEORGHITA
jud. ă
Alocarea canalelor TV, atit În FIF
cît ş În UIF, se face În baza unor
ţ ţ
Schimbarea dimensiunilor dia-
metrelor elementelor de la ă
ă ă benzii de frec-
ţ ă ţ ă
Am publicat amplificatoare UIF.
TOFAN VLAD - ş
ţ unui post din US peste
programul UUS este ă
de dezacordarea circuitelor FI-MF,
deci a celor pe 10,7 MHz.
NEMETH ZOI. TAN - ş
TEODORESCU AN-
DREI- ă
Radioreceptorul
SANYO 8U-280A aco-
ă banda undelor
medii 535 - 1 605 kHz
ş benzile de unde
scurte 2.3-7,3 MHz ş
8-22 MHz.
Semnalul de frec-
ţ ă ă este
de 455 kHz. Alimentat
cu 9 V din baterii, re-
ceptorul ă o
putere audio de 400
mW.
Nu ţ modifica minior'ga ca ă
ţ cu tiristoare.
ă ă ă ă f'f"\Ir'lt.::>t"TII"\.
ţ o ă ă cu tiristoare
puteri mqri.
SAVA EMlliAN - jud. Neamt
Reacordarea circuitelor oscilante
cale ă plus sunet va elimina
suprapunerea emisiunii MF peste
programul TV. Nu ţ modifica
un amplificator de canalul 2 TV
canalul 11 TV:
SZOKE ZOl TAN - Tg. ş
ă bobinele de deflexie se ă
mici bare magnetice ş din ţ
narea lor se ă ţ întu-
ă de la marginea ecranului.
ZAHA EMil - ţ
Alimentarea amplificatoarelor
ă se poate face prin cablul
coborire folosind filtre Le.
Pentru aparatul "Alfa" ă ţ
bara de ă cu bobinele fixate pe
ea.
DINU NICOLAE -- jud. Olt
Utilizarea unei singure ţ
reduce consumul mediu de ener-
gie, dar orice energie ă
este ă de contor.
BOLD URA ION - jud. Hune·
doara
Vom publica schema
unui amplificator FI
MHz.
de ţ ă im-
tehnologie În reali-
ţ ă docu-
mentaiie pentru filtrul de la electro-
cardiograf.
DCDU GARfAN - ş
ţ ţ consumatorii ş
ţ ă motorul se ă ş
singur; ă da, trebuie rebobinat.
ă nu, se ş cauza exte··
ă
lUNGU COSTICA - Roman
Nu ţ ţ solici-
ă
Ţ ADRIAN jud.
Vrancea
ţ realizarea montajului.
MARFIUC MIHAil - Galati
La magnetofonul "Kashtan"
'folosi ş boxe cu ţ
dar rezultatele sînt mai mo-
LEONARDO
com llt'atOful ori
ment din joc s-a
o verificare

se dec;onectea:z:a

,

UTiliZARE SINTETIZOAR LOR DE FRECVENŢĂ

iN R DIORECEPTOARE
BENEOICT MOCANU, ŞTEFAN CHICIOREA, ICSITE, ALEXANDRU OEGERATU, 1. "Microelectronica"

La Întreprinderea "Microelectronica" se află În faza finală de .procesare-testare-omologare un set de circuite integrate CMOS la comandă (custdm design) destinate sintezei de frecven1ă. Setul cuprinde patru circuite integrate realizate. in tehnologie CMOS-standard: - MMC381 - circuit de control şi divizor de referin1ă pentru sinteza de frecven1ă; - MMC382/383 - divizor special zecimal/binar pentru sinteza de frecvenţă; - MMC384 - comparator de fază cu eşantionare şi memorare. Caracteristicile electrice statice ale acestor circuite se aliniază la- datele de catalog corespunzătoare oricărui circuit din seria CMOS4000 produsă la "Microelectronica" (vezi Data Book 1985), exceptind curentul de alimentare statică. Circuitul MMC381 a fost conceput pentru ca Împreună cu circuitul integrat MMC382/MMC383 să constituie partea centrală a unui sistem de sinteză de frecvenţă cu buclă calată de fază (PLL). Sistemul poate să lucreze in regim autonom sau controlat de· un microprocesor. Circuitul integrat MMC381 con1ine un etaj oscilator pilotat cu cuarţ şi un divizor programabil al frecvenţei oscilatorului. Circuitele integrate MMC382/MMC383 sint concepute astfel in·cît oricare dintre ele să divizeze frecvenţa oscilatorului comandat in tensiune. Ambele. circuite pot furniza semnale de comandă pentru un prescaler cu 2 sau 4 rate de divizare. Conţine şi un comparator de fază şi frecvenţă pentru compararea frecvenţei obţinute prin divizare cu frecvenţa de referinţă. Aceasta poate fi, eventual, furnizată de circuitul MMC381. MMC384 realizează compararea fazei unui semnal oarecare cu semnalul de referinţă cu două tipuri de comparatoare: - digital-analogic de cîştig mare, cu eşantionarea şi memorarea semnalului; - digital. Semnalul este mai intii modu~at cu un modulator de fază şi apoi comparat.

este un semnal care, filtrat printr-un filtru de bandă (FB), acţionează asupra oscilatorului comandat În tensiune (OCŢ). În acest fel se obţine la ieşirea oscilatorului comandat În tensiune un· semnal de frecvenţă
Fo

limitat de capacitatea numărătoruluiB. , .. " 1 Pentru cazul cînd prescalerul / rapoartele de divizare 10 şi 11 r .J'
zultă:
il>

= (Q'N)' MR

F

Divizorul fix (70) al frecvenţei de ieşire Fo trebuie inclus numai în cazul frecvenţetor de ieşire mai mari de 500 MHz. Divizarea programabilă cu N se realizează cu ajutorul unui sistem de divizare programabil ce include un prescaler (divizor) cu două rate de divizarep/(P+1),în modul următor (vezi figura 1 pentru P=10): - numărătoarele programabile A şi B sînt încărcate cu codul raportului de divizare dorit (N); - numărătorul A comandă prescalerul să dividă prin (P+1) de A ori, după care prescalerul divide prin P de (B-A) ori; - la sfîrşitul ciclului, numărăto­ rul B dă comanda de reîncărcare a raportului de divizare N şi ciclul se
repetă.

N= 10B + A unde A ia valori între O şi 9 şi N min 10B min + Amin = = 10 x 10 + O = 100
N max

(2)

(3)

= 10B max + 9

(4)

Raportul de divizare al numărăto­ rului programabil este: N = A(P+1)+(B-A)P = BP+A (1) Raportul de divizare minim este impus de funcţionarea corectă, din punct de vedere logic, a di,vizorului programabil în ansamblu (B nu poate lua valori mai mici decît P). iar raportul de divizare maxim este

În cazul cînd este necesar ca sistemul de divizare program abi I sa funcţioneze la frecvenţe mai mari de 50 MHz, se măreşte raportul de divizare al prescalerului. De exemplu, pentru un prescaler cu rapoartele de divizare 100 şi 101, N = BP + A = 100B+A (5) unde A ia valori între O şi 99 şi N min = 100B min + A = 100 x 100 + O = 10 000 (6) Se observă că În acest caz raportul minim de divizare este N min 10000, inacceptabil de mare În multe aplicaţii. .~l Pentru reducerea În astfel de ." zuri a raportului minim de divizare se foloseşte un sistem de divizare program abil cu un prescaler cu 4 rate de divizare. În figura 2 este prezentat principiul de funcţionare a acestui sistem de divizare programabil exemplificat pentru un prescaler cu ratete 100/101/110/111. Prescalerul poate diviza cu una din cele 4 rate, în funcţie de comenzile combinate primite de la numă-

1. PRINCIPIILE DE FUNCŢIO­ NARE A UNUI SINTETIZOR DE
FRECVENŢĂ

Sintetizorul de frecvenţă este un bloc în care, folosind o buclă de calare a fazei, se obţin semnale cu frecvenţe multiplu ale unei frecvenţe stabile. Schema-bloc a unui sintetizor de frecvenţă este prezentată în figura 1. Frecvenţa de referi nţă (F R). obţi­ nută într-un oscilator stabil cu cuarţ, este divizată într-un divizor fix sau programabil (7M) pînă la vaIoarea donta ( M)' care· este compa. - R
rată

FO FO =-FR M UNDE N=P·S+A EXEMPLU: N=1537 "--w-''-''

Q·N

B=CEILAL ŢI N

BA

într-un comparator de

fază şi

frecvenţă (C 0 F) cu frecvenţa divizată corespunzător a semnalului de

A=DIGIT UL UNITĂ TILOR CODAT BINAR

P/P+1

ieşire ( ~.~).

Rezultatul

comparării
TEHNIUM 10/1988

RADIORECEPTOR PERFORMANT REALIZAT CU SINTETIZOR DE FRECVENTĂ Sînt dese situaţiile În care într-un receptor de tip superheterodină se impune o stabilitate mare (de cel 6 puţin 10.se' obţine sensibilitate mare datorită amplificării mari in etapele mătoarele - TEHNIUM 10/1988 .litatea se asigură cu wn filtru cu cuarţ după a doua schimbare de frecvenţă. datorită aglomerării tot mai mari a posturilor de emisie. Circuitele DP11 (DP111). + (B-A)'110 + 100/101/110/111 + [C .. realizează un sintetizor de frecvenţă.. 100KHz-29999KHz Realizarea unui sintetizor de I frecvenţă cu un număr redus de 1 componente.-Băneasa produce I SCHIMBARE prescalerele DP11 şi DP111. Schema electrică a oscilatorului local realizat cu un sintetizor de frecvenţă este prezentată În figura 4. . B şi C din figura 2) asigură divizarea programabilă cu N la ieşirea Fv a circuitului MMC382. Stabilitatea mare a frecvenţei de lucru se obţine dacă oscilatorul local al receptorului este realizat cu un sintetizor de frecvenţă. În figura 3 este prezentată !=Ichema-bloc a unui receptor superhetirodina de clasă superioară cu dublă schimbare de frecvenţă În care oscilatorul local este realizat cu un sintetizor de frecvenţă.selecti).• . astfel încît: a) dtcă A 2': B. 1K5 D3 • S+30P A2~--+-~------~ ---.. Această cerinţă trebuie Îndeplinită În receptoarele de trafic pentru radioamatori şi În cele profesionale.1000Hz r +1SV +SV O.se asigură un pas de frecvenţă de 1 kHz. 2.R.IaGAME _ "Microelectronica" divizoarele programabile speciale MMC381 şi '. MMC381 şi MMC382 (MMC383).. atunci . .999 MHz. această cerinţă este îndeplinită şi În radioreceptoarele de larg consum..(B-A)] . C-CEILAL ŢI DlG1Ţl CODAŢ! BINAR / N 1-----.P..rătoarele A şi B. de 1 000. Se asigură astfel rapoartele de divizare necesare pentru a baleia toată banda de frec(CONTINUARE ÎN PAG. I.29.) a frecvenţei de lucru. MMC382 (MMC383). se foloseşte drept comparator de fază şi frecN = A·111 COMENZI INCARCARE '--~-"""'OUT '---v----/ '-----v----' '-----v----' A=OIGITUL UNITATILOR CODAT BINAR' B"'DIGITUL ZECILOR CODAT BINAR . ~o 22n ~---~----~II---------------~ M r---~+-------~ Vss AO~--~---------~ ~--------------------+---~WR Vss LD ---. . atunci N = B·111 + (A-B) ·101 + = [C . Se observă că În ambele cazuri se obţine aceeaşi relaţie pentru raportulde divizare. 15) circuitul integrat MMC384 produs de "Microelectronica". AFIŞOR FRECVENŢA DE LUCRU REGLAJ FIN FRECVENŢĂ (:!: SOOHz) FI1 = FOC FSEMNAL FI2= FI1-Fo. iar LS!. la care se estimează că se va trece..1jJ 1.fie de zgomot foarte mic..prin alegerea primei frecvenţe intermediare de 60 MHz se elimină recepţia pe frecvenţa imagine. MIX 1 FI 1 AFI 1 1---__. fabricate în totalitate în ţară.3MHz FQ -{r::n. Circuitele integrate DP111 (prescaler cu ratele 100/101/110/111) şi MMC382 (circuit integrat specializat ce' preia funcţiile divizoarelor A. În ultimul timp. Schema oferă ur- avantaje: cu un singur oscilator local se acoperă întreaga gamă a frecvenţe­ lor de lucru pentru care a fost conceput: 100 kHz -7. - INDICATOR SINCRONIZARE *L se alege astfel "ncÎt să acopere gama 60+90MHz de frecvenţă intermediară.-1 MIX 2 FI 2 AFI 2 10. cu performanţe foarte bune.. Dacă se impune ca sintetizorul de frecvenţă să... I Astfel.. 100 = = 100C + 10B + A (7) b) dacă A < B. lucrînd În conjuncţie cu un filtru de bandă şi un oscilator comandat În tensiune. a devenit posibilă ca urmare I a producerii de circuite integrate specializate pentru această funcţie.' = 100C max + 99 (9) Se observă că În această configuSEMNAL raţie N min are valoarea acceptabilă. Sistemele funcţio­ nează corect din punct de vedere logic dacă C = 10 şi deci N min = 100'10 + 10'0+0 = 1 000 (8) ANTENA Raportul maxim de divizare este N max = 100C max + 10·9+9 = . .(A-B)] ·100 = = 100C + 10B + A (7') unde A şi B iau valori între O şi 9. Ele devin astfel ca- venţa pabile să recepţioneze şi emisiuni de tipul bandă laterală unică (BLU). .S.7 MHz SPRE ETAJE DE EXTRAGERE A SEMNALULUI UTIL 60 MHz 49.

În plus.. !O' ~- (URMARE DIN NR.. 9 max = ---'--"'-100/1' . 0-.Q.1 r2:r min == Rmax (100/1' 1) sarcină h2) La alegerea rezistenţei de pentru o sursă dată (r == cOr)stant) R 2: Rmin sarcină R h2) La alegerea conductanţei de pentru o sursă dată (g = constant) G 2: Gmin R:S.. 9 ~ G (r ~ R) Situaţie periculoasă care Scurtcircuit la borne..1 MA) atunci cînd R creşte de la zero la valoarea maximă de 5 kn. s-a introdus posibilitatea de reglaj prin intermediul potenţiome­ trului P. pentru R variabil în plaja O -:. deci sursa nu ar mai putea fi considerată de curent constant (se impune reproiectarea pentru noile condiţii date).. pînă la (tensiunea la borne creşte excesiv.x depăşească o valoare t (%) prestabilită r :s.. serie-paralel etc. MĂRCULESCU SURSE DE CURENT CONSTANT de Intensitatea curentul. Pentru o rezistenţă de R cunoscută. (CONTINUARE ÎN NR. tensiunile ÎnsumÎndu-se sau mai multe surse.I--1-. dorim să realizăm o sursă de curent constant cu valoarea 10 = 10MA. I e2) Conectarea unor rezistenţe În serie cu R e2) Conectarea unor conductanţe În paralel duce la scăderea tensiunii pe sarcina R cu G (R) duce la scăderea intensităţii curentului prin sarcina G{R) f) Conectarea surselor În seriei f1) În general se pot conecta În serie două sau f1) În general se pot conecta În paralel doua mai multe surse.'DA. U conductanţe nu prea mici (rezistenţe nu prea mari). r = O c) d) Condiţia practică Conductanţa internă nulă. mai precis proprietăţile primelor pot fi deduse direct di n proprietăţilecelorlalte (şi viceversa) prin simpla înlocuire reciprocă a noţiunilor "opuse" tensiune-intensitatea curentului..E. pînă la valoarea maximă E) e) Conectarea conductanţe unor rezistenţei e1) Se pot conecta În paralel cu R rezistenţe nu e1) Se pot conecta În serie cu G (R) În circuit prea mici.) (regla.... . _ . Ultima precizare din enunţ ne obligă să alegem r :::: 100 .U 100 fU (%) = . respectiv de curent. Valoarea necesară a lui E o deducem din relaţia (8). " . 10 o~----~=-----~~------~ u constant (tensiune conde circuitul extern de sarcină pentru care a fost proiectată. rezistenţele (r. pentru a ţine cont de erorile inevitabile ale mărimilor R. devin "identice" prin prisma dualismului enunţat. =E4:: 10 r1 r2 r3 f4.ce domeniul 9 :s.....la extremităţile diametral opuse ale familiei generatoare/or electrice din punct de vedere al valorii rezistenţei interne r În comparaţie cu rezistenţa de sarcină R.+ " ._ . În raport cu 9 = 1/r = O (r A = x) • cu de realizare Rezistenţa internă neglijabilă rezistenţa de sarcină.33MA. decit cazuri particulare de generatoare care. scurtcircuit-circuit deschis. sarcină (9) il:: El ~ . tensiunea În circuit deschis (E) cu intensitatea curentului de scurtcircuit (10).'10kIl.. deci mult mai mare decît valoarea maximă Rmax = 5 kn.. . PROPRIETĂŢI A. Practic. intensităţile curentului paralel prin sarcină ÎnsumÎndu-se f2) Este contraindicată conectarea surselor f2) Este contraindicată conectarea surselor În paralel (poate fi pus În pericol circuitul În serie (poate fi pus În pericol circuitul extern de sarCină) intern al surselor) 3. _ . 9__________________ ___ J: E-S.tA şi cca 8.1 V Ri-=10Mfi Pagini realizate de fiz. R) cu conductanţele asociate (g = 1/r... de fapt. Rmax g(100/t ." : = ' : " (pentru E = constant) 100/1' domeniul h1) La conductanţei proiectarea sursei pentru de sarcină G min -.. Rmax = 500 kn (de fapt. fără a afecta intensitatea curentului. rezistenţă-con­ ductanţă. Exemplu. (pentru E şi r constante) t (%) Atunci cînd R variază În plaja Rmin ... G 1/R). adică înlocuind reciproc tensiunea (U) cu intensitatea curentului (1). a cărui rezistenţă internă ( să fie neglijabilă în raport cu r (figura. r şi r'. VIITOR) . sursa căutată poate fi obţinută legînd În serie o rezistenţă precisă r = 500 kO cu un stabilizator foarte precis de 5 V. dar lucrurile se schimbă radical dacă încercăm să impunem un alt domeniu pentru rezistenţa de sarcină R. realizează condiţia r ~ R. rmax = . respectiv . r (I\"S~I\) (r<1k. respectiv E r'lo 500 kfl·10ţ.. respectiv de curent (vom presupune În continuare subînţeles atributul "constant") .de tensiune. Putem lua la limita de acceptabilitate r = 500 kn. stantă) curent U=--1 + r/R 1=----"'-1 + R/r E (5) fără riscul manţele... O soluţie şi mai bună este cea din figura 6. Este uşor' de observat că sursa satisface cer~nţele problemei. Conform celor discutate. De exemplu. 100 ---E 1 + Rmin/r x Atunci cînd G fi (%) variază În h) Condiţia necesară pentru ca h1) La proiectarea sursei pentru eroarea relativă maximă să nu rezistenţei de sarcină Rmin -. G O (R x) excesiv.100 kfl. - _ .. respectiv intensitatea curentului.Acest dualism îşi are originea În situarea celor două categorii de g) Eroarea relativă maximă.stabilitatea" cu- de a-i înrăutăţi perfor- rentului (tensiunii la borne).. r ~ R Conductanţa internă neglijabilă În raport conductanţa de sarcină.I L _ t -. asociate cu un circuit de sarcină dat. fără a afecta tensiunea la borne. R impune introducerea protecţiei curentului absorbit creşte valoarea maximă E/r) '$ O (intensitatea Circuit extern deschis.. Dualismul tensiune-curent O analiză mai atentă a celor expuse anterior ne conduce la concluzia că între sursele de tensiune constantă şi sursele de curent constant există o pronunţată asemă­ nare. r-500kA l=1OuA R. Inseşi relaţiile (5) şi (9) care exprimă tensiunea la borne. 5). un calcul riguros ne conduce la condiţia r :::: 99·Rmax). rezistenţa internă a sursei va trebui să fie cu mult mai' mare decît R În întreaga plajă de variaţie. absorbit (1) independentă de tensiunea la borne (U) SURSE DE TENSIUNE CONSTANTĂ Tensiunea la borne (U) independentă intensitatea curentului absorbit (1) = = a) Proprietatea de definiţie b) Condiţia teoretică de realizare Rezistenţa internă nulă. TRECUT) Această abordare empIrica ne arată că sursele de tensiune constantă şi sursele de curent constant Mai rezultă de aici faptul important că nu putem disocia sursa de nu sÎnt. unde.5 kn. surse .1) r 100le G r(100h 1) • TEHNIUM 10/1988 . care poate vana în intervalul maxim O -:.. r1 < r2 <r3 <r4 :: 00 o de la care am plecat În definirea surselor de tensiune.tA = 5 V. respectiv R ~ r.L li" E= 100V • 10 = 100/JA 1 R 0". ne propunem ca valoarea reală a curentului să nu scadă cu \mai mult de 1 % (respectiv 0.j din P) V"f NI. circuitul din figura 5 ar avea un curent variabil între 10ţ.3V L~ +.9.

5 W. prin sortare atentă .I . prin intermediul unor rezistenţe de limitare (R 1-R 6). Indicatoarele propuse În continuare nu trebuie şi nici nu pot să Înlocuiască instrumentele clasice de măsură În operaţii delicate cum ar fi II.10%)/0.45 V-2 V = 0.s. Un exemplu tipic de aplicabilitate practică îl constituie urmărirea variaţiilor de tensiune la bornele acumulatp~relor auto În timpul exploatarII lor normale pe autoturism.).). două sau trei din d.5 V mai mică decît UMax ' respectIv pentru U = 7. anterioare. D 1-O S Chiar dacă ' pentru U = U Max putem realiza suficient de precis potenţialele dorite în punctele A. suprimînd corespunzător una.±)I Uz (5.ea UM?x = 7. S. bineînţeles. aleasă aici În mod acopentor. deci o reducere-e drept. plecînd de. a fost projectată şi experimentată pentru acumulatoarele auto cu tensiunea nominală de 6 V. desigur. Recomandăm ca aceste supoziţii. eventual înlocuire cu o diodă redresoare obişnuită). Amatorii care dispun de alte tipuri de LED-uri pot realiza montajul dimensionînd corespunzător v~lorile re:zisţe~ţelor R 1-R 6 . sau încărcarea acumulaI :0.7 V.stenţ~le de limitare R1-R 6 fiind dllJlenslonate corespunzător.. 01-DS). F (prin sortarea adecvată a diodelor). 8 LED-ul pentru U ~ ~25V sestjng~ ~ !4.. de exemplu. de exemplu.75 V mai mic ca Ufyli:l x (7. prin creşterea căderii de tensiune pe elementul "balast" D*. Diferenţa de tensiune rezultată astfel În divizor va trebui compensată. Revenmd la pnnciplul de funcţio­ nare. dar nici descărca­ rea sub o anumită limită a tensiunii la borne. Practic se INDICATOARE DE TENSIUNE poate lua pentru R6 valoarea stande 22 n (±5 -. fiind practic stinS complet (implicit căderea de tensiune pe R6 devenind aproximativ nulă). Ia valoarea iniţială UM~1S = 7. Rezistoarele R 1-R 6 pot fi toate din clasele de precizie de 5% sau 10% cu puterea de disipaţie maxima de 0.' formarea . situaţia nu se poate păstra decît aproximativ pe măsură ce U scade. Într-adevăr fiecare LED stins înseamnă scădere cu cca 20 mA a curentului prin diodele ce îl preced.25 V şi 7. ca şi tendinţele de variaţie la diverse solicitări mai importante de curent (acţiona­ rea demarorului.7=:= 1. pun In~ _In eVI~enta valoarea aproximativa a tensiunII la borne. C.. destinate supravegherii surselor de alimentare.75 V. poate fi redus şi numărul LED-uri/or la cinci. U = i UMax .7' V.45 V/20 mA = 22. (7.45 V.6-1.dere va fi LED-ul 6. S... C. Din aproape În aproape obţinem similar toate pragurile U la care ~ED-urile s~ sting complet (notate In partea de JOs a schemei). iar dioda D * din seria diodelor de referinţă în direct DRD2 (eventual două diode 1N înseriate). In plus.Max = 7.7 V = 0. Experienţa demonstrează că. nu prea mare .!!. că pentru U = U. E. valoare mai mare decît tensiunea maximă uzuală la bornele acumulatoarelor de .75 V).7+15V) R U QRS I TEHNIUM 10/1988 Si . Toate LED-urile sînt În apest caz aprinse la maximum. De asemenea. D. Este foarte probabil ca tensiunea maximă a acumulatorului de 6 V să nu atingă practic niciodată valoar.25 V. e r • . cînd U scade între 7. potenţia­ lul punctului f este de 2.a căderii de tensiune pe aceste diode. Plaja de indicaţie a fost aleasă Între 3. Atunci cînd tensiunea bateriei este maximă. Prin urmare. E şi F faţă de masă au valorile indicate În partea de sus a schemei..~c..75 V (s-a ales intenţionat o . Pentru alte valori inferioare ale lui U max putem coborî corespunzător pragurile de stingere completă a U::O-urilor prin simpla 9aretizată reducere a căderii de tensiune pe elementul "balast" D* (sortare pentru cădere mai mică de tensiune. potenţialele punctelor A. Principiul de funcţionare rezultă uşor din schema electrică: tensiunea bateriei este divizată cu ajutorul unui grup serie de diode (D*. pe parcursul încărcării suplimentare de la reţea sau În cazul alimentării altor consumatori neconvenţionali.75 V.7 V. deci rezistenţa R6 Însenata cu ea va trebui să preia diferenţa de 2. deCI pentru o valoare U cu 3. chiar dacă la bornel~ grupului serie D s-D 6 -LED6 mal avem încă o cădere rezi duală " de tensiune. prin stingerea succesivă a LED-urilor. depinde esenţial de căderile de tensiune pe diodele divizorului D*.5 n.2 V 1.75Vl 1jI- /1' . I~tl ~ 0* . U~~ ~~ L1U =UZ+ UBE (6 V) ______ ______ JA~ ~\ <.2 V. In mod similar se procedează şi la alegerea lui R 1-R s. În schimb. Rezultă de aici R6 = 0. constatăm. ducînd treptat la stingerea lUI LED 5..45 V. Fiecare înlocuire experimentala a unui LED sau a unei diode din divizor va fi urmată de retuşarea valorilor corespunzătoare ale rezistenţelor. casetofoanelo'r efc. patru sau trei.7 V). La scăderea în continuare a tensiunii U nu ne mai interesează LED 6. E se păstrează aproximativ constante. acoperind astfel cu o bună marjă de siguranţă domeniul uzual de variaţie a tensiunii la bornele acestor acumulatoare. deoarece mai pot apărea ŞI surprize neplăcute (există.75 V.75 V .. Diodele D 1-D s se vor alege din seriile 1N4001-1N4007 (sau altele cu un curent maxim mai mare). o imagine de ans~mbl~ asupra ~tării bateriei. pragul Ula care LED 6 se stinge complet este c~ cca 2. U ~tr1+1SV) Ro~u Ro~u Go. redimensionarea rezistenţe lor ' după fiecare diodă înlocuită etc. potenţialele punctelor A. f1!~n!~jul poate asigura lejer o "preCIZie de ±0. PrI_mul car~ va "simţi' această sca.\ toarelor. S. la curentul de cca 20 mA. at~nclcmd potenţialul punctului F atmge cca 1.!!. s-a presupus că tensiunea minimă la care LED-urile Încep să ilumineze este de cca 1.lv.45 V . realizat cu migală (sortare atentă a diadelor. Se ştie cît este de important pentru durata de "viaţă" a acumulatorului de a nu permite nici încărca­ rea lui excesivă. Pentru ca dioda luminescentă LED 6 să ilumineze la maximum În acest caz căderea de tensiune pe ea trebuie S. '. arătată În figura 1. Precizia cu care indicatorul marchează. Pe parcursul acestei etape.= 7. să fie verificate pentru fiecare LED În parte înainte de a trece la realizarea practică a montajului. precedată de măsurători adecvate. stins complet..1. deoarece În serie cu el se află elementul liniar R6' qon!orm supoziţiei. în funcţie de scopul urmărit sau de disponibilităţi.1. LED-uri de 20 mA care au căderea maximă de tensiune de cca 1. valoare notată În paranteză. LED 6 nu va mai c<?nduce semnificativ. LED-urile (1-6) fiind alimentate decalat. (CONTINUARE ÎN NR." vom observa că şi potenţialul punctului E s~ade.75 V şi 7 V. mai ales cÎn~ . D. AIătu~at propunem începătorilor expenmentarea unor variante simple de "VU-metru" pentru tensiune continuă. Ele pot Însă oferi cu un efort minim de urmărire şi' într-un mod foarte plăcut.lv. operaţie ce se încheie pen~ru acelaşi prag de cca 1. Să presupunem acum că tensiunea U începe să scadă lent.75 V.6 V). LED 2 Ro~u 1'/ LED 3 Galben LED4 Galben LED5 Verde . O primă variantă. cînd consumul suplimentar al indicatorului nu afectează semnificativ sursa.'.. ceea ce reprezintă mai mult decît suficient pentru supravegherea curentă a tensiunii la bornele acumulatorului.iodele D 1-D s.onstructorii amatori cunosc bine montajele de tip "VU-metru cu LED-uri".estea sînt susceptibile de vanaţll Importante ale tensiunii În timp sau În funcţie de condiţiile de sarcină şi.5 V = 6. utilizate pentru indicârea optică. pragurile de tensiune menţionate.lben Verde Verde o LED-ul se ~ stinge pt. VIITOR) F J: ~ u Ro~u : (3)5+7. 3S V) I I I 1 I 1 II1II . C. în trepte. valorile calculate fiind indicate În paranteze.ă fJe de 2 V. a farurilor etc. D. In exemplul numeric dat s-au cqnsiderat LED-uri cu un curent maxim de cca 20 mA şi cu o cădere de ţensiune pentru 20 mA de cca 2 V. dar foarte puţin). datorită consumul~i LED-urilor 1-5 (practic scad ŞI ele. rezl.5 W. care au de fapt o temeinică justificare experimentală. adică de aproximativ 7 v. cu fracţiuni din ce în ce mai mici din tensiunea totală. a nivelului semnalelor de audiOlrecvenţă de la ieşirea amplificatoarelor AF magnetofoanelor..

. zionul Radioamatorilor VO. frecvenţe înalte. 16b). Este Condiţia de intrare În oscilaţie a etajului este ca acesta să realizeze. ETAJE DE PUTERE Ing. 16a). Lucrurile într-adevăr aşa se petrec. aşa cum vom vedea.2. De obicei.5. Pentru un caz concret. valabil . Zs = -. La acea dată au fost expuse şi o schemă de neutrodinare a montajului cu grilă la masă. Metoda ar putea prezenta interes. format din Cag Lp+L H şi C 1.= 9. inductanţa din catod şi grilă a fost ne- pînă la urmă. iar acest aspect poate fi exploatat favorabil dar nu- glijată. iar În cazul unei pante de 5 mAN rezultă Za=400n. utilizînd tuexistă două posibilităţi care asigură o funcţionare performantă a La buri. tubul se va comporta ca o triodă cu "două grile". fie pe frecvenţa de lucru. În cazul atacului cu circuit acordat În catod. se constată apariţia între catod (intrare) şi masă (grilă) a unor capacităţi suplimentare în paralel cu capacitatea Cgk a tubului. acestora: 1. Un asemenea amplificator este absolut stabil pînă În domeniul microundelor. Pe figura 14. sterile deoarece "lipsa de performanţă" a acestui etaj poate fi În continuare dovedită şi sub alte aspecte. Nu mai este necesară introducerea unei figuri noi din care să rezulte distribuţia capacităţilor. ambele la masă.15 14 1. deoarece grila ecran fiind pusă tot la masă. TUDOR TÂNÂSESCU. Materialul de faţă a fost prezentat succint într-o primă formă la Simpo. înrăutăţeşte în mod considerabil funcţionarea acestuia la frecvenţe Înalte prin sc. Concluzia generală ce se impune În momentul de faţă este: Fig. plificată Fig.. care constituie "capacitate de sarcină" pentru tranzistorul de atac. În figura 15 se relevă acest aspect numai În partea de ieşire deoarece partea de intrare poate fi lipsită de aceste contribuţii într-o primă ap'roximare. LI'. un dezacord "capacitiv" al acestuia contribuie la stabilizare (invers faţă de etajul cu catod la masă). 16 b: schema echivalentă în punte. şi schema echivalentă în puncte (fig. In realitate şi în practică împiedicarea oscilaţiilor are loc datorită elementelor suplimentare introduse de circuitul de atac. "un caz singular". acest aspect nu are valoare. fie pe o frecvenţă superioară (corespunză­ toare. 16a: Schema amplificatorului cu grila la masă neutralizat (s-a introdus şi rezistenţa de polarizare a grilei). dar mărirea capacităţii de intrare. primul condensator din filtrul IT. Etajul poate oscila pe una din cele două frecvenţe. Cak mai la prima vedere. oscilaţia se produce pe frecvenţe mai înalte deoarece o serie de aspecte legate de existenţa altor elemente parazite.tale şi a· explicaţiilor teoretice.ăderea amplificării şi creşte­ rea necesarului de putere pentru atac. Această proprietate reprezintă. acordu- luăm nită lui pe circuite parazite). dacă vom mări în mod voit capacitatea la intrare prin adăugarea unor condensatoare. variaţia parametrilor etc. astfel Încît pare că un asemenea etaj nu va putea fi scos din starea de osci/pţie pe care o atinge foarte uşor. Astfel. Este drept. şi cîştigul în putere sînt mai modeste şi scad cu frecvenţa. o primă concluzie demnă de reţinut este că la triode există posibilitatea practică reală ca prin construcţie .. tuburi triode RF În montaj cu grila la masă. Y03-200000/B Co (URMARE DIN NR. de exem12 Cgk Plu G807. tuburi pentode RF În montaj cu catod la masă.să fie realizaţi astfel de parametri Încît un amplificator RF În schema cu grila la masă să fie lipsit de posibilitatea intrării în oscilaţie oricît de mare ar fi frecvenţa de lucru şi indiferent de factorii de calitate ai circuitelor osci/ante. dar numai În cazul lucrului pe frecvenţă fixă. iar Cgk pentru GU50. 15: Formarea în ieşire a celui de-al doilea circuit oscilant din elemente parazite Cag. fig. anticipăm. dar pînă la apariţia semiconductoarelor folosirea acestui tip de etaj a reprezentat una din principalele posibilităţi practice (nu singura) prin care se putea obţine amplificare de putere în domeniul undelor din ce în ce mai scurte. C l . care explică funcţionarea. 2. aşa um esje cel al emiţătoarelor profesionale. I I I I SURSĂ EXCITAŢIE I I I I SARCINĂ I t)) Ca Fig. o amplificare mai mare decît 2. a condus pe autor la opinia fermă că montajul cu grilă la masă realizat cu tetrode cu fascicul sau pentode cu supresorul legat intern de catod nu merită a fi reţinut în atenţie şi de aceea discuţiile pe această temă se dovedesc. Practic această valoare a impedanţei de sarcină este mai mică decît impedanţele de sarcină optime necesare În majoritatea cazurilor. numai pentru triode. Acumularea de date experimen- Zs 6 TEHNIUM 10/1988 . Cak 7 1. t)) • Cuplajul este dat În mod identic Cgk de raportul Cak' care conform tabelului 1 este de circa 1 -. Să luăm În considerare acum situaţia tetrodelor cu fascicul şi a pentodelor în acest montaj. In cazul amatorilor care lucrează În frecvenţă variabilă şi pe mai multe benzi. performanţele energetice. Este necesar deci ca SZa>2. ulterioare primei prezentări. Formarea circuitelor oscUante pe inductanţe şi capacităţi parazite posibilă şi În acest caz dacă în considerare inductanţa fia conductoarelor de legătură. etajul final se va stabiliza.7. acesteia. L\I. Bucureşti 1987. Spre exemplificare. elaborată de autor (fig. 14: Schema echivalentă sima etajului cu grila la masă excitat cu tranzistor În catod. în cazul atacului cu tranzistor. Se constată formarea la ieşire a celui de-al doilea circuit oscilant. Toate aceste capacităţi îngreunează condiţia de oscilaţie. TRECUT) Aşadar.

jwRC • Uj 1 + jwRC adică se asigură un cîştig unitar şi un defazaj ce scade de la zero la -180°. se obţin circuite cu cîştig unitar şi defazaje proporţionale cu numărul de celule.. L a generarea semnalelor BlU prin metoda defazării. Fig. Se poate presupune că În asemenea cazuri constructorul are în vedere luarea unor măsuri cu totul debse- bite pentru a optimiza performanetajului avînd În vedere un anumit regim de lucru. 17: a) Circulaţia În comun prin inductanţa finită a conexiunii de catod a curenţilor de intrare şi iesire ai unui tub de RF. poziţia În planul complex a polilor şi n ulurilor funcţiei de transfer. Situaţia circulaţiei curenţilor de intrare şi ieşire prin inductanţa comună a catodului este arătată În figura 17a. Aceste constante de timp determină. Aceasta este: ce se poate spune despre funcţionarea tetrodelor simple sau a pentodelor cu gril. Această tehnică este aplicată şi la tranzistoare. Cîteva exemplare special studiate nu ne îndreptăţesc să tragem' concluzia că toate tetrodele vor funcţiona performant În cazul schimbării regimului de lucru optim. Primul amplificator operaţional este conectat ca repetor şi este polarizat printr-un divizor rezistiv.. VASILE CIOBĂNIŢA.. biectivă a performanţelor În raport •. Este vorba de tetroda QBl3. Montajul din figura 2 asigură la ieşire două tensiuni egale ca amplitudine.. prin care se provoacă un efect de reacţie negativă. dar u este posibilă o comparaţie . diferenţa de fază dintre semnalele de ieşire poate fi menţi­ nută constantă într-o anumită bandă de frecvenţă. ~ ~_m_~~w ______ ®_~ __ . Pentru obţinerea unor anumite defazaje. cu posibilitatea de aplicare a modulaţiei pe grila supresoare.---. fiind vorba de o inductanţă. b) Schemă de AF cu tranzistor şi rezistenţă de emitor nedecuplată. Înainte de aceasta mai trebuie spuse cîteva lucruri privind utilizarea tuburi lor de putere tetrode în domeniul UUS. Tuburile pentode cu supresorul separat au fost concepute să I ucreze În clasă C.______ _____ ~ ~". Conectarea În circuit se face după o schemă ca În figura 18. dar defazate cu 90±2°. Necazul este că. În ceea ce priveşte tetrodele simple.ă ecran scoasă separat la soclu (GUSO. după cum urmează. care a stat la baza concepţiei acestora. (CONTINUARE ÎN NR... cu conexiunea catod la masă. pentru eliminarea circulaţiei În comun a curenţilor. • 6 J 1P link. Conectînd În serie mai multe celule.) şi care poate fi conectată nuia catod. Se înţelege că este vorba de tuburi miniatură. Într-o gamă largă de frecvenţe (100 Hz 10 kHz). concepută să funcţioneze cu grila la masă. cîteva consideraţii asupra liniarităţii amplificatoarelor RF SSB sînt utile. 18: Realizarea tehnologică a unui tub cu două terminale de catod care permite separarea circulaţiei curenţilor de intrare şi ieşire. efectul de reacţie depinde de frecvenţă. cărei prezenţă s-a simţit "plutind a În aer".. 17b). . ci la masă direct? Un studiu În amănunt al acestei noi situaţii este deopotrivă foarte dificil şi hazardat pentru mai multe motive obiective. 813. _~ TEHNIUM 10/1988 .. Explicaţia În amănunt a tuturor fenomenelor este destul de amplă. frecvenţe sînt indicate la aceste frecvenţe se face reglajul individual al fiecărei celule. Este cazul clasic al unei celule de tip trece-tot. În toată banda audio. Influenţa acesteia se face simţită Începînd de la frecvenţa de ordinul a 30 MHz (pentru tuburile de RF) şi devine supărătoare la frecvenţe de ordinul a 100 MHz.S/2000 Philips de construcţie coaxială specială pentru UHF. De asemenea. circuitul de intrare trebuie realizat "flotant" şi deci necesită un cuplaj inductiv (Iink). se poate spune că funcţionarea În acest regim a unei pentode (supresorul conectat la masă) este cu certitudine superioară faţă de conectarea la catod. cînd frecvenţa creşte de la zero la infinit. O primă măsură ce poate fi luată este construcţia tubului cu catodul legat prin două conexiuni distincte la două picioruşe ale soclului (6J1P). Ing.--0 Ea Fig. alimentat cu . Dacă două asemenea circuite se alimentează de la o singură sursă de semnal.~ru_~~_~~~~~"_' ____'___ __ ____ ~ "'~ b~'~~". Se fixează generatorul de semnal pe frecvenţele corespunzătoare şi prin ajustarea rezistenţelor semireglabile de S kH se obţin figuri Lissajoux de forma unui cerc. Dispoziţia elementelor de ecra-nare În interiorul tubului este axată pe această direcţie. se poate afirma cu mai multă certitudine că ele pot funcţiona după această schemă deoarece există cel puţin citeva exemple.superfinalul" articolului de faţă se vor descrie un montaj experimental şi tehnica de lucru care să constituie o dovadă practică prin care rezultatele si concluziile celor arătate vor putea fi verificate. Y03APG Uo +sv l~~ ____ __ ______.S V. ----ovcc iintrure TUBURI l-A FRECVENŢE INALTE În paragrafele anterioare s-a neglijat existenţa inductanţei finite a conexiunii de catod. trebuie asigurate semnale defazate cu 90°. Lipsa de date de catalog privitoare la noua distribuţie a capacită­ ţilor Într-o asemenea conexiune este cvasitotală.______. Valorile acestor în figura 2. Caracteristica de transfer a unei '/ semenea celule este de forma: \ U o = 1 . ecranarea catodului şi a terminalelor sale la soclu constituind un factor secundar. Toate eforturile tehnologice şi de proiectare s-au axat pe o cît mai bună ecranare a grilei de· comandă faţă de restul electrozilor. la care. Se utilizează circuitul integrat [JM324. dar În linii mari se ajunge printre altele la un efect de reacţie negativă asemănător cu ceea ce se petrece într-un tranzistor cu rezistenţă nedecuplată în emitor funcţionînd în AF (fig. 1).Există o intrebare justificată. Forma şi panta curbei ce arată defazajul În funcţie de frecvenţă depind de constantele de timp. Pentru aceasta se conectează intrarea si iesirea fiecărei celule la intrările de deflexie orizontală şi verticală ale unui osciloscop. _ În . ţele Za . cu terminale foarte scurte. GK71 etc. În principiu. adică de produsele' RC din circuit. se pot utiliza celule formate din amplificatoare operaţio­ nale şi elemente RC (fig. VIITOR) .' ___'____ l i_. Pentru fiecare celulă produsul RC este determinat de relaţia: RC = 1/27T·fo ' unde f o este frecvenţa la care celula defazează cu 90°. de fapt.

care va modula În 100 frecvenţă purtătoarea principală În modulatorul principal al staţiei de 90 emisie MF. il face pe acesta să se comporte ca un filtru trece-bandă. astfel evitînd intrarea etajelorîn limitare. Modulul necesar se numeşte decodor stereo şi este destinat a separa din semnalul stereo multiplex de la ieşirea demodulatorului MF semnalul audio stereofonic pe cele două canale: stînga (q şi dreapta (R). Aceste filtre au o re003 jecţie foarte pronunţată şi pot fi acordate într-o bandă de 'frecvenţă determinată cu ajutorul unui simplu (conţinînd.. SEMNAL Decodorul pe care îl prezentăm S'JMĂ are principalul avantaj care constă (A+ BJ În faptul că nu foloseşte nici un fel de bobine acordate pentru reface. In cazul unui receptor cu nivel mai ridicat. Acest semnal se aplică submodulatorului SM împreună cu semnalul pilot de 19 kHz şi după. respectiv. cîştigul amplificatorului scade în consecinţă.&.. informaţiile pot fi separate În canalul drept si canalul stîng. Problema principală a unui decodor stereo este refacerea subpurtătoarei de 38 kHz care să fie stabilă şi În fază cu semnalul pilot de 19 kHz...2 0/0 ATE NUARE O r -_ _ _ 50 1. cu semnalul Al%J Sumă (A+B). dublat.· CIS TIG I .surse sonore. Obţinem astfel subpurtătoarea care are o bună stabilitate şi este În fază cu semnalul recepţionat. spectrul ocupat de semnalul stereo multiplex trebuie să fie minim. cum am' mai zis. Semnalele A şi B se introduc într-un dispozitiv de adunare şi scădere. Totodată. deci creşterea distorsiuni/or. nu se transmit prin canalele de transmisie chiar set\lnalele A şi B. Semnalul diferenţă (A-B) are acelaşi spectru de frecvenţă ca şi semnalul (A+B).. va fi apoi amplificat şi aplicat antenei de emisie (flg. dispozitiv În care au loc adunarea şi scăderea electrică ale celor două semnale de audiofrecvenţă. iar deviaţia de frecvenţă impusă de această purtătoare M F să se înscrie În limitele admise. Este necesar ca semnalul (A-B) să tie transmis prin acelaşi emiţător. Se consideră că acesta este suficient reproducerii fidele a unei ..cîştig mare format din tranzistoarele T 1 şi T 2' Acest amplificator are o impedanţă mare de intrare (100 kn) astfel Încît nu încarcă suplimentar ieşirea demodulatorului MF. Astfel.J C1 astfel încît acestea să poată fi separate la recepţie. se obţine semnalul stereo multiplex. În radiodifuziunea stereo. prin combinarea spectrelor introduse. impedanţa filtrului este relativ mică.L L P LOT I 1519 23 38 • ./ificator audio de putere stereo). amplificat din nou şi apoi aplicat matricei de demodulare. adică să moduleze aceeaşi purtătoare ca şi semnalul (A+B). filtrat. nelă­ sind să treacă decît o bandă de frecvenţă relativ îngustă. ci combinaţii ale acestora. fiecare acoperind banda de audiofrecvenţă impusă unei audiţii de fidelitate.. şi M 2 captează semnalele A şi B. La recepţie. 15 kHz. Deci la ieşirea modulatorului MA se obţin subpurtătoarea de 38 kHz şi două benzi laterale cu spectrele cuprinse Între 23 şi 38 kHz şi. tătoare obţinîndu-se auxiliar stereo aşa-zisul semfără subpur- Montajul prezentat se adresează celor ce posedă un radioreceptor pe lungimi de undă ultrascurte UUS monotonic şi doresc să recepţio­ neze stereotonic emisiunile transmise în acest mod (bineînţeles. In afara acestei frecvenţe. transmis de staţia de emisie. semnalul diferenţă astfel Încît decodorul poate fi folosit şi la radioreceptoare/e care ~u un nivel mic al tensiunii la ieşire. După aceasta. din motive de realizare a compatibilită­ ţii. în domeniul ultrasonor şi se modu lează cu el În amplitudine o subpurtătoare de 38 kHz. Acestea sînt înlocuite cu nişte filtre simple 10 R-C cu caracteristica în "ac de păr" (figura 2). şi O 2. Acest semnal este amplificat din nou de către amplificatorul selectiv constituit din tranzistorul T 5 şi filtrul RC din circuitul de reacţie. care este obţi­ nută prin dublarea frecvenţei oseilatorului pilot de 19 kHz.1. Semnalul sumă (A+B) se introduce direct într-un submodulator (SM). cît şi cu cele monofonice. 1). impedanţa serje a filtrului fiind atunci foarte mare. 53 R1 R1 C2 INTRARE C1 Gînd un asemenea filtru este folosit în circuitul de reacţie al unui amplificator cu ciştig mare. Se obţin un semnal sumă (A+B) şi un semnal diferenţă (A-B). O ~--------------~--------~--~~ ft TEHNIUM 10/1988 8 . valoarea sa maximă. 38 şi 53 kHz. cu un filtru. La ieşirea submodulatorului. Această s ubpurtă­ toare se aplică matricei demodulatorului stereo Împreună cu spectrul de frecvenţă al semnalului stereo codat.. 4). semnalul stereo multiplex trebuie să asigure com-' patibilitatea semnalului atît cu receptoarele stereofonice.. Fenomenul acesta se petrece cînd frecvenţa semnalului atinge frecvenţa de tăiere a filtru/ui. tehsiunea maximă de intrare este de 5 mV. la ieşirea demodulatorului MF se ajustează nivelul (în sensul micşorării lui) din potenţiometrul Ro = 500 kO.5 rea subpurtătoarei de 38 kHz. spectrul semnalului audio este 30 Hz . (0/0 ) 100 r-- FILTRU 1--- 50 -INTRARE - AMPLIFICAlOR IESIRE ) . semnalul de reacţie este mare (reacţia puternică) şi. semnalul pilot este amplificat. apoi aplicînd totul După SEMf'JAL DIFERENTĂ MODULAT IN AMPLITUDINE SE MN. semnalul pe bucla de reacţie este practic nul şi semnalul de ieşire atinge.0 0 '--------r. R2 C2 = 2C1 R2-Bl .. In acest caz. Semnalul stereo multiplex se formează in felul următor: două microfoane M. Obţi­ nem un etaj amplificator acordat fără nici un fel de inductanţe (figura 3). este necesar şi un amp. IESIRE .'t------------. In primul rînd. amplificare. Datorită cîştigului ridicat. In schema noastră (fig.. bobine ce sînt mai dificil 'de construit sau mai greu de procurat. numai sub formă de benzi laterale). Analizind schema. trebuie să conţină informaţiile ambelor canale de fapt. semnalul este unui etaj selector trecebandă care amplifică numai semnalul pilot de 19 kHz (tranzistorul T3 cu filtrul RC aferent). vedem că semnalul stereo multiplex este aplicat unui amplificator de bandă largă şi potenţiometru. De aceea spectrul său de frecvenţă se translatează deasupra spectrului de audiofrecvenţă. Aceasta se obţine separînd informaţia canalului superior (frecvenţele ultrasonore) cu ajutorul lui C 5 şi amestecînd-o cu subpurtătoa­ rea de 3~ kHz. trimis M se nal rejectează (elimină) subpur- tătoarea. Semnalul de 19 kHz este apoi injectat În etajul dublor de frecvenţă (T 4) şi deci adus la frecvenţa de 38 kHz cu ajutorul diodelor O.

.5. în colectorul lui Ţ 3 şi se regleaza R 12 pînă se obţine o tensiune maximă de ieşire. Dezaccentuarea nu se face direct după demodulatorul MF. Prezentăm în celece urmează de.0-4.53 kHz). Se remarcă tensiunea scăzută de alimentare a circuitului U2342B. După terminarea alinierii se conectează decodorul la un amplificator audio stereo şi se reglează R6 pînă cînd se obţine o separare maximă între canale.F. Alinierea decodorului se face conectînd la intrarea sa un receptor MF. 47kn. Circuitul se alimentează de la o surs~ de +12. care se aprinde numai cînd un semnal de 38 kHz apare În colectorul lui T 5• Semnalul este detectat de dioda .1- lui permite obţinerea unei separan de aproximativ 40 dB În gama 100 Hz ..) avînd o largă răspîndire În produsele electronice de tipul radioreceptoa. iar celelalte două circuite sînt destinate aparaturii low cost (de preţ scăzut). după care realizăm o dezaccentuare pe fiecare canal în parte cu un grup RC. MATEESCU 12V H 100nF LauT . deşi parametrii circuitelor sînt excelenţi. POLYSTIROL TEHNIUM 10/1988 • . Pentru obţinerea efectului stereo trebuie prelucrată şi informaţia conţinută de canalul inferior A+B (sub 19 kHz). Aceasta se realizează adăugînd informaţia acestui canal (A+B) la cele obţinute pe cele două ramuri ale matricei (vezi figura 4). auto sau staţionare.G.. Principalii parametri sînt cuprinşi în tabel. Separarea între canale la f = 1 kHz (dB) iuni armoni ce Capsula Utilizare 40 35 45 0. radiocasetofoane tip Walkman etc. Dacă se conectează decodorul la un amplificator audio. Se conectează apoi osciloscopul În colectorul lui T 5 şi se reglează R26 pentru a obţine din nou o tensiune maximă de iesire. la ieşire obţinem numai informaţia A-B. A.. LED-ul se aprinde nuai În prezenţa unui semnal de 38 kHz suficient de puternic. circuitele de dezaccentuare sînt plasate la ieşirea decodorului stereo. Făcînd suma şi diferenţa celor două canale (superior şi inferior) În circuitul de matriciere obţinem semnalele corespunzătoare (stînga şi dreapta).5 V). 1000 p F POLYSTIROL f 05C BIBLIOGRAFIE Catalog circuite 1987 integrate TFK.a [ 30Hz-15kHzl R37 47kn. care ar putea atenua spectrul superior de frecvenţe al semnalului stereo multiplex. 2 şi 3 sînt prezentate schemele electrice de utilizare. A. de 15 kHz. Apariţia unei emisiuni stereo este semnalizată cu ajutorul LED-ului din colectorul tranzistorului T 7. Se conectează un osciloscop AM PUFICA TOR D1 EFO 115 SC 173C C13 1nF D2 EFD115 R19 4lkQ R18 47 R7 [ 23-53kHz J +38kHz 10k\1. Dacă separarea este insuficientă.It'" MATRICEA DEM.0.codoarele stereofonice produse de firma TELEFUNKEN (R. Ing. deoarece ar atenua puternic semnalele aflate peste frecvenţa.08 DIP 18 Receptoare • auto şi staţionare SIP 9 Receptoare portabile cu Ua scăzută SIP 9 Receptoare cu baterii şi staţionare + Ua . O functionare corectă a montaju- 1. Consumul este mai mic de 50 mA cînd este aprins şi LED-ul indicator.~ " diodelor 0 3 şi 0 4 ale matricei demodulatoruluistereo. amplificat de tranzistorul T 6 şi plicat lui T 7.10 kHz şi cel puţin 30 dB în rest. . de tipul radioreceptoarelor cu audiţie În căşti. Din acest motiv. adică semnalul pilot şi semnalul auxiliar stereo (23 kHz . Int~nsitatea lui luminoasă se ajustează din semireglabilul R32' care limitează curentul prin LED. se verifică starea diodelor.. destinat să lucreze În aparatură portabilă cu tensiunea de alimentare scăzută (3. se obţine o informaţiemono pentru un semnal stereo şi nimic pentru un semnal mono. radiocasetofoanelor portaile. STEREO IE~IRE STÎNGA R 3[. IE~IRE DREAPTA R35 58kn.5V r'v 110J_ 560. Se acordează radioreceptorul pe un post emis stereotonic.7 V stabilizată. Cablul de legătură se recomandă a fi cît mai scurt pentru a evita efectul capacităţii lui parazite.5D- + 330u . pe care o prezentăm În figura 5. Circuitul TCA4511 este destinat aparaturii de calitate. . Se verifică aici ca frecvenţa să 'fie dubiul celei din colectorul lui T 3' LED-ul indicator luminează cînd R26 este într-o poziţie optimă şi se stinge cînd dezacordăm radioreceptorul de pe postul respectiv. iar În· figurile 1. Dacă matricei i se aplică numai informaţia conţi­ nută În canalul superior (peste 19 kHz).

trecerea cablului din mufa AF OUT în mufa AF IN nu este însă o problemă. . aşa că tranzistorul T 4 di n modulul audio-video' se saturează.T 5 . fără modulare-demodulare (proces I I I : ~~!_~Q~~l~Q Ilo _______________ J 2}k I ce reduce întotdeauna raportul semnal/zgomot). În montaj cu baza comună.)~_..2d E. Şi rezistorul R 2392 poate lipsi. în schemă nu sînt figurate distinct mufele VF OUT şi VF IN). iartranzistorul T 3 conduce foarte puţin pe seama tensiunii de polarizare dată de divizorul SAY3O-R 17-R 15' Oricum. Receptorul estE:: prevăzut cu o mufă audio-video de la care pot fi culese semnalele de AF şi VF.·... Pentru ca televizorul Telecolor să poată fi folosit ca monitor..tranzistorul din stînga al comparatorului diferenţial -1 kD modulul .-_ _ _ __A.BC172B BC252B . Modificînd schema internă a televizorului Telecolor ca în figura 4. Devin astfel posibile monitorizarea camerelor de luat vederi.V.. această facilitate este asigurată prin fabricaţie (fig. TVC CROMATIC r-------------------~. punctul U AV este lăsat În gol. ·viqeocasetofof'l~ S()'hema· e. T 3 transmite pe calea de semnal (marcată cu săgeată) doar componentă continuă.baza T 6.·•.1:. schema trebuie completată cu calea inversă de semnal.. extrasă din schema televizorului. VOICULESCU. Pe calea videocasetofon .___.5 Vvv a semnalului video. dispare problema demodulării sunetului de pe purtătoarea de 5. Pentru înregistrare.VF OUT 47rF I I I 1 L ___ J 12kfl 1kO R2392r~ 390fl L .2!9aJ~~"desunetJa· nectarea di. Emitorul tranzistorului VT07 este ridicat la cca 11 V si tranzistorul se deschide datorita legă­ turii UAv-Ro5-Ro6-Ro7' Emitorul tranzistorului VT06 este ridicat peste 4. aşa că prin cei 10 kD tranzistorul comutator BC172B este saturat şi baza tranzistorului din dreapta comparatorului diferenţiat este trasă JOS. nu permite înregistrare. La funcţionarea ca televizor. iar repetorul pe emitor.CROMATIC TV_C ( +12V -------1 '\ I I H . din moment ce comparatorul diferenţial are sarcină în emitor (1 kO).J.5 V. asigură lărgimea de bandă necesară. sau invers. La înregistrare.I : I ~ I 1 I I TOFON MRT~~~~~~~~~H I I 'rvroEOCAse'J 1 I 1 I-________ I '1 I I I I I I I-_____ . semnalul de videofrecvenţă. În pinul 2 al modulului video.+12.ectri9ă~ coneetarea'qireţtă . lucru ce înseamnă că sarcina de 75 O de ia ieşire nu afectează amplitudinea de 7.video al televizorului. Pentru ca acest lucru să fie posibil. Schema din figura 3. schema fijoE"oc"A':i I 1 I I :SETCFO~N: F 4.5V 0/ sau gor I I Circuitele descrise în cele ce urmează reprezintă soluţii simple ale unei necesităţi reale. aşa că T 5 şi T 6 conduc. Pentru redare. în plus. 1. deci contează ca întrerupere în circuit.laiOţer­ Cromatie<> .. 3 şi 4). intră în amplificatorul de audiofrecvenţă şi este redat. MODUL VIDEO I r---------. acum punctul U AV este În gol şi tranzistorul din dreapta al comparatorului diferenţial repetă semnalul.. . Tranzistoarele T 2 şi T 3. este condus la tranzistorul BC252B.sB. tensiunea U/..0 TEHNIUM 10/1988 . ca În figura 1. Tranzistorul din stînga comparatorului diferenţial are colectorul În gol şi poate fi ignorat.5 MHz la ieşirea de RF a videocasetofonului. transferîndu-I.l. MICAN la interconectarea directă a televizorului Cromatic cuvideocasetofonul este dată În figura 2. frecvent întîln ite în practică [1]: redareaflnregistrarea directă a imaginii şi sunetului.tranzistorul T 4 este ca şi absent din circuit şi semnalul din emitorul tranzistorului T 1 este transferat la intrarea de videofrecvenţă a casetofonului (pentru simplitate. Din această cauza. este redat semnalul de videofrecvenţă Înregistrat pe casetă. [2].T6. care era transferat În mod normal de repetorul pe emitor T 2392 la modulul video. sînt necesare circuite suplimentare (fig. Semnalul de la ieşirea de VF a casetofonului este astfel amplificat pe calea R 19 II C08 . '·irnagilJ~. pînă la modulul video. U AV .__\It_-i MO- I I MF I ÎNREGISTRARE Divizoarele din bazele tranzistoarelor T 5 şi T 6 sînt acum alimentate la circa 12 . Pentru ca sunetul înregistrat pe bandă să fie redat În diftJzorul televizorului U AV SUS.7. preluată din monitorul Electronica 002.4e .---------------------r--------------l' : I 12V I I I I I I TOR DUlA .75 V şi deci VT06 este blocat Semnalul de la videocasetofon ajunge astfel la pinul 8 al modulului audio-video. In cazul televizorului Cromatic. În cazul redării programului înregistrat pe casetă. ~ig.liSP183bJ . În figura 1.. este blocat.J II ~ . din aceeaşi arie B342d cu T 4. Pentru semnalul de sunet. T 5. S.a programului TV obişnuit. Aceste circuite aduc o îmbunătăţire netă calităţii imaginii şi sunetului.. Nici mufa de audiofrecvenţă a videocasetofonului nu este 'unică. amplifică În curent. separarea. la monitorul Electronica similar Telecolorului.7 75 I .\Calea ··. utilizarea receptorului TV ca display pentru caJculator sau pentru jocuri TV.--INIV~<I::.. iar semnalul din pinul 9 al modulului audio-video este transmis la mufa AF IN a videocasetofonului prin repetorul pe emitor VT06.IV este SUS. ca şi T 2392. Tranzistorul T 2. ambele repetoare pe emitor..2). Tranzistorul VT07 are emitorul În gol. a programelor înregistrate pe bandă magnetică. iar tranzistorul T 2392 trebuie scos din placă.ario B3L. este posibilă redarea sunetului de electrică I I I I I I I I I U TI -+12. la care se pot aplica aceste semnale din afară. calea de imagine la interconectarea directă cu videocasetofonul.rectă • matie Schemă' electrică. în flecurile libere ale tranzistorului T 2392 sînt aduse firele marcate cu săgeţi În figura 3.·TVp Fig. De altfel.. este redesenată pentru maximum de claritate.J I I I 11· . punctul notat cu U e-..5Vv_v r---------jI I I I I I I I I I \ FRECVENŢĂ MODUL 1 I I I Llt'J1. realizat cu tranzistorul T 6.v este lăsat În gol.

Rădoi. Bucureşti. tran-zistor cu sarcină dtstribuită În emitor şi colector). Băşoiu. terminalul U AV este lăsat În gol.. R.cale comună (spre pinul 11 al circuitului TDA440).. K... Mateescu.JI L I I 1 CAS~~ _ .. C. 1987.A. de la o singură cameră de luat vederi sali de la un videocasetofon unic [4]. :Lt • ~\1 h : 4"J)JF I ~' I :1. iar tranzistozează 3 4 TEHNIUM 10/1988 II .D + 1 2 V 2. care a fost făcut monotonic rezistoarele de 180 n de balans de n. Generatorul de curent constant realizat cu tranzistorul T 6 fixează curentul static la circa 180 mA. Videocasetofoane. are loc redarea programului TV obisnuit. M. I _____ . Se obţin astfel două intrări AF de monitor (pentru audiţie stereo sau pentru alegerea limbii În care este vorbit filmul. Într-un televizor Sport care Încorporează transformatorul separator (şi trandiferenţial zistorul final de altfel).~F 0 0 : I : C~ ~ \ . M. 10 (după Elektor .ieşirea VF la baza tranzistorului T 102..ieşirea AF la potenţiometrul de volum R 203 din etajul final audio al televizorului.. la redarea programului înregistrat pe videocasetă..sînt necesare circuite suplimentare... Szelessavu video illeszto erosho.. Bucureşti.. mai simplu... Sport.. . Rezistoarele R 11 ••• R 15 protejează la scurtcircuit amplificatorul. Intreprinderea Electronica..'. comparatorul diferenţial este trecut în starea cu tranzistorul din dreapta deschis şi cel din stînga blocat. În revista Radi6technika nr.. Coroborînd circuitele anterior descrise (comutatorul semnalului imagine şi al celui de sunet de la televizorul Telecolor cu etajul final realizat cu tranzistorul BF214. 1987 2. Circuitul are banda de trecere de 30 MHz şi cîştigul maxim În tensiune 2.--.. Editura Didactică şi Pedagogică. . EI reprezintă sarcină activă pentru Darlingtonul T 4 -T 5.-. A fost păstrată În mare parte topologia modulului COMUTARE SEMNAL din monitorul 002 Electronica.. Cipere. Editura Tehnlcă. el este comutat manual la tensiunea de +12 V generată de televizor. Schemele electrice ale receptoarelor Cromatic. 3. CînQ. BIBLIOGRAFIE 1. Budapesta. traseul dintre pinul 8 al amplificatorului-limitator şi pinu! 10 al modulului de sunet se întrerupe şi se intercalează circuitul figurat. În figura 7 este prezentat un amplificator care poate distribui semnal de videofrecvenţă mai multor monitoare sau videocasetofoane..A. 5). Olt ş. Cînd punctul U AV -~ +12. ... Pentru redarea programului TV obişnuit. Comutaţia este asigurată de divizda- reie de 33 kn . Tensiunea U AV este generată de videocasetofon.. Dacă se doreşte înregistrarea semnalului audio de la televizor. testate În receptoare Telecolor şi Elcrom şi se află În prezent în exploatare. Schema a fost testată cu transformator separator de reţea (1: 1) În televizorul Olt şi. care polaribazele la 2/3 şi respectiv 1/3 din tensiunea de +12.5.. În acest scop. 157 H). Schemele din figurile 3-4 au fost realizate.la pinul 2 al modulului AFI .5 V.Ia C 401 din sincroprocesorul televizorului. I "IESIRII _ / AF I ar...C 1··· . . Telecolor. Circuitele funcţionează corect şi în prezent.. 1982.3]): . 4.:C ~~~re OD 68kO 33 1kO 100nF L _____________________________________________ J SOi rul din dreapta al comparatorului contează ca Întrerupere În circuit. M. Constantinescu.--L-.. . la cele bilingve). . este posibilă transformarea unui televizor alb-negru în monitor TV (fig. Semnalul de audiofrecvenţă. L.. Lucrări practice de Giepanare a receptoarelor de televiziune. Interconexiunile necesare sînt exemplificate pe un televizor cu circuite integrate (Olt [2.68 kO..... Monitor 002.1c:::Ji--'-\-ff-~ar I h I r st .U.S.J--'f"+'t- fViDfoCASE =1 TOFON I le I 'l'-'gna l I I L-. măreşte la circa 100 cîştigul amplificatorului de bază şi dirijează Întreg semnalul util spre sarcină.ieşirea SINCRO se leagă ..terminalul VF (TV) .Jr' 47nF i I I 3fJ0! : 41t1~f~~RO BF I 214 I 4 I 'ieşire VF TV '8 I )intrări AF sc 1728 k!lI4..5 V. pe o casetă video.-4t---.. Silişteanu. Bucureşti. Atunci tranzistorul din stîn'ga al comparatoruiui diferenţial reproduce În pinul 10 al modulului de sunet semnalul din pinul 8 al amplificatorului !imitator.a. 1978-1987. 1985/7-8). făcînd etajul de ieşire insensibil la variaţiile sarcinii (31 H . este prin repetorul emitor din dreapta transferat pinul 10 al modulului sunet.---t--. punctul U AV este lăsat În gol...._--..terminalul AF (TV) se leagă la C 211 din modulul căii de sunet a televizorului. In figura 6 sînt prezentate circuitul imprimat şi modul de echipare a modulului de comutare..

structuri noi. apărut in 1965.arctg[tg(Lo-Po)/sin (Ia)] unde: Lo = longitudinea locului.):. cînd.·--. Zi log cu Z Instruments cu TI 9900. Mark 1: încasetat în oţel inoxidabil şi sticlă.~i_.:_:'---.în acelaşi timp._'. Cu al doilea program se poate obţine pe ecran sau pe imprimantă un tabel cu valorile elevaţiei şi azimutului direcţiei de viza re a URui satelit geostaţionar situat între 40 grade longitudine vestică şi 89 grade longitudine estică. o lungime de 15. La :::. înainte de a încerca unele posibile răspunsuri la aceste multiple întrebări. unde R este raza Pămîntului. ~!.cînd apar primele circuite integrate la firmele Texas Instruments şi Fairchild . la lucrul În timp real. Cum a fost posibilă realizarea ei şi mai ales care este viitorul ei.~~~ _______ . R/(R+D) ::::.. efectua o adunare În 3. a pus în funcţiune primul calculator IBM. credea. începe marea ofensivă : Intel cu 8086.S. PDP 8. Cîţiva ani mai tîrziu..~~:~~::F) ]. Elevaţia antenei "e"..5 m. ele devenind un mijloc şi nu un scop în orice domeniu. Po = poziţia orbitală a satelitului (raportată la meridianul O).-.'. datorită circuitelor integrate pe scară largă (LSI).. cu tranzistoare si memorii de ferite. Cunoscînd longitudinea şi latitudinea locului unde este situată antena. "Niciodată pe piaţa comercială nu vor fi vÎndute mai mult decÎt 6 calculatoare!" HOWARD AIKEN. numai cunoscînd etapele de maturizare a copilului-minune al secolului XX. să ne întoarcem puţin pe firul istoriei atît de controversate a acestei minunate maşini. maşina "von Neumann" este încă În "lucru". trecÎnd dincolo de display sau tastatură.._.__:_'.2 p. se poate calcula azimutul direcţiei de orientare a "!1tenei ca fiind unghiul "a" pe care îl formează direcţia de viza re a satelîtului cu nordul geografic: a::::: 180 -+. moduri diferite de comunicare cu calculatorul etc.aparţine creatorului primului calculator IBM. GARADCOV Pînă atunci. Performansă se succeadă cu o viitoare: 1973 .S... etapă pe care o vom avea în vedere mai tîrziu. 0.• :.--". realizăm iNlpactul -uriaş asupra progresului t~hnic şi vieţii sociale din ultimele decenii. ea bucurîndu-se de una dintre cele mai palpitante istorii care s-au scris v dată. care este În prezent lumea calculatoarelor electronice.). ..începe a treia generaţie de calculatoare şi.:. Anii '60 aduc cu ei minicalculatoarele.). În decurs de numai cîteva decenii.. Apar componente noi.. Scopul acestui calculator era destul de "modest": să automa- manţe tor lucrează cu oricărei activităţi. Cum vom realiza aceasta? Simplu: Însoţind un bit imaginar prin magistralele de date şi adrese. M. mate ale noi. urmat În 1963 de PDP 5 ale firmei DEC.. trebuie să ţinem cont că._ . operaţi­ Ing. valorile pozitive corespund unghiului cu care trebuie rotită antena spre est pornind de la sud. (CONTINUARE ÎN NR. o dată cu anul 1959 . la programarea structurată.. precum şi poziţia orbitală a satelitului. dofinită ca unghiul pe care îl face direcţia de vizare a satelitului cu orizontala. Tehnol gia componentelor electronice cu"noaşte o adevărată revoluţie. Asistăm în prezent la o revoluţie în ceea ce priveşte calculatoarele cel puţin la fel de importantă ca aceea iniţială._şJilQ. onal 1943! Mai mult decît atît. microinformaticii. primul din serie fiind PDP 1. iar D este distanţa de ia satelit la Pămînt.~~J~lJJ~1~_.._. In 1959 apare primul calculator În între-· gime tranzistorizat:. în 1948.. cei din anul 1988 .. vom vedea În celece urmează. Programul calculează azimutul şi elevaţia direcţiei după care trebuie orientată o antenă pentru a viza un satelit geostaţionar.?.Intel lanicroprocesorul 8080 (teh. softul evoluează de la programele în limbaj maşină şi limbaje mnemonice la prog-rame evoluate.3. complexe. vă propunem o călătorie Într-un fel de "ţară a minunilor"._~~.1H1Q. iar Motorola M6800. •. cel care a pus bazele teoriei calculatorului modern încă din anii '30.~::____"-_. Howard Aiken.preziceri atît de categorice? Inainte de orice. Totuşi o întrebare rămîne: ce anume desparte calculatoarele de clude cipuri noi. Alan Turing. victoria în bătălia siliciu. A programa devine 'o artă a ştiinţei . Aşadar. în numai 30 de ani. ÎncercÎnd să-i pătrundem tainele. . _.§ incredibile! Putea memora 72 de numere si efectua 3 adunării secundă. avea o înălţime de cca 2.~g~_ . se calculează cu relaţia: e =arctg [CO~~ţ:::~~:::. se anunţă.ÎncepÎnd din acest număr. atenţie!. să întoarcem timpul Înapoi. că numai trei astfel de maşini (calculatoare!) vor satisface cerinţele În domeniu ale Marii Britanii! Vă vine cumva să zîmbiţi? Priviţi cumva cu ironie şceste. În memorii sau microprocesor. o nouă eră. unitatea centrală avea 8 000 de diode şi 4 000 de tranzistoare şi efectua o adunare În 60 p. datorată apariţiei lor. demonstrÎnd că una dintre cele mai spectaculoase simbioze ale secolului XX este aceea dintre om şi calculator.. . 1950 Această paradoxală şi incredibilă afirmaţie pentru noi. În universul numai În aparenţă rece al cipuri/or de siliciu (sau de AsGa etc.~-'_w. Dar. în 1943. calculatoarele şi-au schimbat caracterul iniţial._Jm..ti. la BeII Laboratories a fost inventat tranzistorul de către Sardeen Brattain. MARK 1. din grad În grad.._. un lucru comun anume I NFOR- MATIA.'.. la manipularea ideilor şi nu a datelor .__. Cum vor fi calculatoarele de mîine? Cît de r~pide? Cu ce fel de programe? Cît de miniaturizate? Cu ce componente? Cît de ieftine? Iată numai cîteva Întrebări de extremă actualitate care îi preocupă pe specialişti în prezent.24 m şi perfor- tipul ENIAC (pe care ne-am obişnuit să le numim generaţia I datorită tuburilor electronice cu vid) de succesoarele lor mai tranzistorizate. latitudinea locului. Mocu M 68000.'':-~:·~.1513.~._. Shockley. VIITOR) TEHNIUM 10/1988 .iar valorile negative reprezintă unghiul măsurat în grade cu care trebuie orientată antena de la sud spre vest. şi aceasta pentrucă.:c::c:. Cu primul program valoarea azimutului se calculează faţă de direcţia N-S. lui cu arseniura de galiu încă nu a fost adjudecată.

11.211.4. "1 INREGIST II RARE" 30 35 40 50 60 PRINT AT 14.23.203. de asemenea. fapt ce trebuie avut În vedere de utilizatorul programului.. să fiţi foarte atent la reglarea nivelului de înregistrare.25: CLEAR 63400: PRl NT AT 10.62. În regiunea d~ pe ecran unde este afişat ceasul ar trebui afişate alte mesaje. 260 270 280 290 300 310 PRINT '''ELEVATIE: .. afişează colţul 9984 RESTORE 9985: READ aS: FOR n=O '1'0 186: LET b$=a$(n*2+1 TO n *2+2): LET b=16*(CODE b$(1)-48-7 *(b$(l»=HA"»+CODE b$(2)-48-7*( b$(2»="A"): POKE 63479+n." 240 PRINT TAB 12:INT (e*1800001 PI) /l000: 242 LPRINT TAB 12. LPRINT Y..35.A$(K Ta K+2l. după care ceasul trebuie iniţializat la solicitarea programului..32."E" LPRINT -ii.ceas ce va indica ~curgerea timpului. IT" 100 GO SUB 280 110 LET F=X 120 LET TF=COS (F f. VAL a$ (7) ~16+VAL a$(8) 9979 RANDOMIZE USR 65040: PRINT Dupa NEW apelare 'cu RAND USR 65040": STOP 9981 BEEP 1." ".211. STOP Pentru a digitiza un cuvînt sau o melodie trebuie să introduceţi la borna de cască a calculatorului ieşirea de cască sau de difuzor suplimentar a casetofonului sau a unui amplificator. După ce aţi introdus programul în calculator. 170 FOR j=-40 Ta 80 STEP 10 180 FOR i=l TO 10 190 LET ii=j+i-l 200 LET po=ii*PI/180 210 LET a=PI+ATN (TAN (lo-po)/S IN la) 220 LET e=ATN «COS la*COS (10poJ-.VAL a$(4)~16+VAL a$(5) $(2»=/tAIt): POKE 65040+n. 31:2 LPRINT" ".40.n 9985 DATA "DDE5F5C5D5E53AB2F83D3 2B2FRC246F83E3232B2F83AB5F8A7CEO 12732B5F8FE60C246F8AF32B5F83AB4F 8A7CE012732B4F8FE60C246F8AF32B4F' 83AR:iP8A7CE012732B3F8FE13C246F83 E0132B3F8DD2118403AB3F8CD79F83EO ACD8CJ:o'8 3AB4F8CD7 9F8 3EOACD8CF8 3AB 5F8CD79F8211858060836C72310FBEID 1C1FIDDE1C33800F5CB3FCB3FCB3FCB3 FCDBCF8F1E60FCD8CF8C9DDE52A365Cl 1800119EB6F260029292919110001060 87EEEF'F'OD770023DD1910FSDDE1DD23C 9" 998h GO TO 9971 Cu acest program foarte simplu' calculatorul dumneavoastră să vorbească.b: NEXT n 9978 POKE 63669'. trebuie.. LPRINT '''AZIMUT: "..a 1040 NEXT i 1050 RETURN 2000 DATA 243."IN REG 1 STRARE". d ar programul poate fi din nou apelat cu comanda RAND USR 65040.254. Cu opţiunea 2 se redau sunetele înregistrate În difuzorul calculatorului...33. Opţiunea 3 se apelează În momentul În care doriţi să terminaţi înregistrarea.203.254 .0.201 TEHNIUM 10/1988 .203.INT (e*180000 IPI>/IOOO: 250 PRINT TAB 22.. "SATELITUL AR E" II. Poziţia potenţiometrului de volum este foarte critică şi prin reglarea corectă a acestuia veţiput~a obţine o digitizare cu minimum de distorsiuni.' "1 LATIT UDINf: NORDICA" 12 LPRINT AT 2.A$(3""K-2 TO 3*K).254..A$(K TO K+2J.240.11 70 GO TO 40 100 PRINT AT 18. Acest program poate fi rulat pe orice calculator compatibil SPECTRUM. cu o voce gÎjîită şi distorsionată.PRINT "POZITA"'''ORBITALA ELEVATIE AZIMUT" 160 PRINT" . EI va putea reproduce cuvintele ce le intr'oduceţi în memoria lui." ". LET X=X+Y/60 INT (K/3l NEXT K LET X=X*PI/180 LPRINT ': PRINT RETURN 3~0 LET X=R*180/PI 400 LET Y=SGN X 410 LET X=ABS X 420 UlM G(6) 430 FOR K=l Ta 2 440 LET G(K)=Y*INT X 450 LET X=(X-Y*G(K»*60 460 PRINT G(K)."Introduceti coordonatele"'''GREENWICH ale loc ului de"'''observatie' :"""1 LATI TUDINE NORDICA" 20 GO SUB 280 30 LET A=X 40 PRINT '" 2 LONGITUDINE ESTI CA" 220 222 230 240 250 251.230.0.35.. Acest program este destinat să fie folosit pe calculatoarele HC-85 sau SPECTRUM..254. dacă aceasta nu s-a oprit automat prin epuizarea spaţiului de memorie disponibil din calculator.203.219." 115 PRINT FLASH l.244. ESTICA SATELIT GRD=60 MIN=6 SATELITUL ARE ELEVATIE: 28 GRD 42 MIN AZIMUT: 43 GRD 57 MIN 1 REM PROGRAM DE CALCUL 2 REM A AZIMUTULUI SI 3.254. "REDARE": RANDOMIZE US R 65308: GO TO 10 65 LF e=3 THEN STOP un reglaj pentru atenuarea.203. BRIGHT l. ESTICA S ATEr.128. GO SUB 390 LET R=E PRINT '" AZIMUT: ". După introducerea programului se dă comanda RUN.6.1513)/SQR CI-COS la*COS la* COS (lo-poJ*COS (lo-po») 230 IF iDO THEN PRINT ii. 232 IF ii<=O THEN PRINT -ii."3 INPUT e IF e=l THEN GO TO IF e=2 THEN PRINT REDARE" STOP" 100 AT 14.. Dacă În timpul lucrului. 462 LPRINT G(K).00<" 9972 INPUT aS: lE tEN a$<>8 THEN GO TO 9972 9974 POKE 63667.0.6. "Asteptati va rog ! 9982 DATA "F321F8FC01100136F7230 B78B120F83EFDED47ED5EFBC9000000 9983 RESTORE 9982: READ aS: FOR n=O TO 23: LET b$=a$(n*2+1 TO n~ 2+2>: LET b=16*(CODE b$(1l-48-7* (b$(l»="A"»+CODE b$(2)-48-7~(b I I II II 11 PrOgramUl alaturat În din dreapta-sus al televizorului sau monitorului' un .2.12 130 LET 1a=PI*C11+12/60)/180 140 CLS 150 PRINT "POZITA"'''ORBITALA ELE:VATIE AZIMUT" 152 r..124. 20 PRINT AT 12 . FLASH o 120 RANDOMIZE USR 65280 130 RUN 10 1000 RESTORE 1010 FOR i=65280 TO 65339 1020 READ a 1030 POKE i.PRINT '" 4 LONGlT." ".6.203.201 2010 DATA 243.1"..INT (a*180000 IPI> 11000 260 NEXT i 270 LPRINT : PRINT 280 NEXT j 290 STOP =" ~ 1 ] 9965.255. afişarea ceasului dispare de pe ecran.3.. LPRINT '''ELEVATIE: ". In cazul În care În locul casetofonului vreţi să folosiţi un amplificator şi să digitizaţi cuvintele ce le rostiţi la microfon.frecvenţelor Înalte.. 470 NEXT K 480 LPRINT : PRINT 490 RETURN 10 REM PROGRAM DE TIPARIRE 20 REM A AZIMUTULUI SI 30 REM ELEVATIEI DIRECTIEI DE 40 REM VlZARE 50: 60 PRINT "Introduceti lonqitud inea locului"'''de vizare spre sa te1it" 70 INPUT "Longitudinea (grade) =":11 80 lNPUT "Longitudinea (minute =".0.203...3."= 10 PRINT AT 2." ".16.7.32.6. REDARE 3.2 34.0.3. acestea nu vor apărea.14. 162 LPRINT " •. 234 IF ii)O THEN 236 IF ii<=O THEN ViI": LPRINT ii. ÎNREGISTRARE 2."E".2 54.(RH2*TF» ) 190 LET E=ASN (SIN (F-Ll/SQR (1 -TF"''l'F') J " 200 LE'T R=D 210 PRINT 'TAB 8.".62...251.7.."2 PRINT AT 16..8.INT (a*1800001 PIlIlOOO 252 LPRINT TAB 22.62."=" INPUT Y PRINT Y.>09.8.251.119. atunci veţi reda cu acesta o casetă cu muzică..)"'COS A 130 LET X=TF-RR 140 It' X> O THEN GO Ta 180 150 PRINT '''SATELIT SUB ORIZONT UL LOCULUI" 160 STOP 170 GO TO 90 180 LJ::'1' D=ASN (X/:J(JH (l+HR"..Exemplu de calcul pentru primul program: Introduceti coordonatele GREENWICH ale locului de observatie : 1 LATITUDINE NORDICA GRD=44 MIN=24 2 LONGITUDINE ESTICA GRD=26 MIN=6 4 LONGIT.33.. .12 90 LET 10=PI""(11+12/60)/180 100 PRINT '" Introduceti 1atitud inea 10cu1ui"'''de vizare spre sa te1it " 110 INPUT "Latitudinea (grade) A 320 330 332 340 350 360 370 380 120 INPUT "Latitudinea (minute) =".VAL a$(1)~16+VAL a$(2) 9976 POKE 64668."porneste cas etofollu1 apoi apasa orice tasta" 110 PAUSE O IrI PRINT AT 18. "Introduceti c oordonatele"'''GREENWICH ale locu lui de'" "observatie :" '.128..1 6.b: NEX T.REM'ELEVAGIEI DIRECTIEI DE 4 REM VIZARE A UNUI SATELIT 5: 42 LPRINT '" 2 LONGITUDINE EST ICA" 50 GQ SUB 280 60 LET L=X 70 LET SA=SIN A 80 LET RR=(6378*(1-SA*SA*33245 E-7ll/42139 ' 90 PRINT '" 4 LONGIT.. "SATELITUL ARE 2l'? LPRINT 'TAB 8.2 54. 7. în momentul În care vreţi să Înceapă cuvintele înregistrate apăsaţi pe clapa . ESTICA SATF:r. Dacă În timpul lucrului la calculator s-a introdus comanda NEW...7 0.124. GO SUB 390 GO Ta 90 LET A$="GRDMIN" LET X=O FOR K=l Ta 4 STEP 3 PRINT" "."DIG ITI ZARE SUNETE . Modul' de afişare este ore: minute: secunde şi va rămîne afişat atît timp cît se lucrează la calculator.AT 12.. Dacă folosiţi casetofonul.32."W ~I . Se poate obţine o redare mai plăcută dacă ia borna de cască a calculatorului se va conecta un amplificator care are şi faceţi puteţi să FLASH 1.... se apasă comanda RUN şi pe ecran apare următorul meniu: 1. GO TO 9981 9971 CLS : PRINT "Initializare c eas ex.l'!'" 92 I.A$(3*K-2 Ta 3""K)..254. 2 CLEAR 32767 5 GO SUB 1000 10 PRINT AT 6...6.

acest fel pe T 4 şi T 5 şi deconectînd excitaţia.. iar consumatorii au o curbă de sarcină ce nu poate fi corelată cu posibilită­ ţile de producere a energiei electrice. intră În ELEMENTELE COMPONENTE Tahogeneratorul este realizat dintr-un dinam de bicicletă . Tranzistorul T 5 va trebui să fie echipat cu radiator corespunzător puterii disipate. a staţii­ lor de analiză şi transmisii meteo. urmăresc conservarea la niveluri minimale a· performanţei de consum a aulovehiculelor.aplicată tranzistorului T 3' Gînd tensiunea depă­ şeşte o anumită valoare. Microcentralele eoliene sau hidro . T 5. R7 ). Nivelul este reglat cu este tensiunii de Clel:iCnllClelre a DZ24. iar excitaţia este deconectată. conducţie Ţ 3 cît şi grupul Ţ 4. 1) ce asigură densitatea maximă admisi bilă de curent şi o tensiune de cca 1 V . Introducerea acest\Ji aparat În circuitul excitaţiei duce la decuplarea acesteia În perioadele de inactivitate (este cunoscut faptul că o excitaţie consumă 7 -. apoi prin divizorul de tensiune format din R2' P2 este.tensiune superioară valorii ce declanşează conducţia tranzistorului T 2Se poate ataşa un instrument de măsură cu ajutorul căruia să urmărim tensiunea sursei tampon sau curentul de încărcare. c) reglează curentul de încărcare În condiţiile În care turaţia este variabilă sau se depăşeşte curentul maxim ai generatorufui. a punctelor de lucru sau de locuit izolate etc. Elementele schemei sînt calculate pentru tensiunea de 24 V. introducîndu-se în circuit cu rezistenţe adiţio­ nale adecvate (R 6 . Este cunoscut faptul că aceste forme de energie primară au un pronunţat caracter aleatoriu. dar pentru un amator dornic de performanţe nu este greu a se modifica şi testa instalaţia la alte tensiuni şi la alte puteti. iar rezistenţa P3 este un potenţiometru realizat dintr-un conductor de oţel sau alte aliajecu rezistenţă electrică mărită. ca sursă. cît şi reglarea curentului de încărcare şi a tensiunii sursei.:· ducerea corespunzătoare a secţiunii conductorului de bObinaj). tranzistorul T 2 intră În conducţie.legate în serie. nu se justifică racordarea acestora la sistemul energetic naţional. Toate cele trei funcţiuni sînt independente. De asemenea. asigurînd În acest fel funcţionarea la turaţie redusă. din cauza consumului redus cît şi a distanţe­ lor mari faţă de reţelele de distribuţie a energiei electrice. blocînd În cărcare de cu cu o rea constituie valoros cei care. b) . Ing. După modificare a fost amplasat de capătul liber al generatorului. dar cu dimensiuni (s. încărcare. producînd o cădere de tensiune pe potenţiome­ trui Pl' tensiune ce la un anumit nivel determină stării de cona Ţ 1. La scăderea turaţiei. iar ca sursă tampon două baterii de acumulatoare de 150 Ah la 12 V . iar alimentarea acesteia în perioadele inactive duce la epuizarea completă a sursei tampon). Tahogeneratorul se poate antrena şi cu o curea de transmisie urmînd a se conecta elementele divi~ zorului R2 .. ganizată şi manţelor Tratată Editura Tehnica TEHNIUM 10/1988 . VINTILA HÎRŞU De foarte multe ori este necesară alimentarea cu energie electrică a unor consumatori unde. .tensiunea sursei tampon cînd ajunge la nive!ul maxim de încărcare. care are ca sarcină excitaţia generatorului.10% din capacitatea generatorului.0 4 vor trebui să aibă o tensiune mai mare de 15 V şi un curent de cca 50 mA. deci scoaterea di n funclui ţiune a excitaţiei.4 MODUL DE FUNCŢIONARE a) Tensiunea furnizată de tahogenerator . De asemenea. blocarea şi T 5. Atunci cînd această tensiune depă~ şeşte un anumit nivel. fiind folosit un generator auto de 24 V.ma din mai acute probleme ale În acest sens in Editura de conn-blJlstilt>iI" _a) efectuează activarea excitaţiei numai atunci cînd turaţia ru!ui determină debitarea energii electrice mai mari faţă de cît se consumă În excitaţie. se mai aplică acolo unde avem posibilitatea şi vrem să folosim energie electrică ce are ca sursă primară energia curenţilor de aer sau a apei.P2Diodele 0 1 -. acţiunea lor fiind dinamică şi conferind întregului sistem regim optim şi siguranţă. c) Limitarea curentului de încărcare este iniţiată de căderea de tensiune de pe potenţiometrul P3' tensiune ce este proporţională cu valoarea curentului de. scade şi tensiunea de comandă a tranzistorului Ţ 3.este redresată şi filtrată.maşină electrică cu fiabilitate ridicată mărindu-i numărul de spire (cu re. b) Limitarea tensiunii de În·· se realizează În felul următor: la depăşirea tensiunii de 24 V se deschide OZ24. se poate urmări şi turaţia generatorului prin măsurarea tensiunii furnizate de tahogenerator. Folosirea cit mai raţională a combustibililor constituie I. care este un alternator auto de 24 V. Aparatul realizat vine să înlăture acest inconvenient legat de folosirea energiei eoliene sau hidro în diferite situaţii ca: alimentarea staţii­ lor de radioemisie-recepţie. curentul de înde tensiunea sur.ce în multe situaţii asigură energia electrică a acestor consumatori ridică unele probleme legate de decuplarea excitaţiei În perioadele de inactivitate.

"IT Il " " l. !o lc lB IA (lA 'NTD-A 4066 t .cod BCD.--1--------+---+---13 " i1 (1 OO 1 ~ r'. Circuitul U 21 asigură un salt cu 6 în cazul înscrierii În oscilatorul local a cifrei corespunzătoare zecilor mează bandă. Circuitele U 15-U 19 formează un multiplexor necesar pent'ru a realiza În mod secvenţial afişarea frecvenţei de lucru Înscrisă În numă­ rător. care converteşte codul Beb În cod pentru afişare cu 7 segmente.T 4. repectiv Down. codul BCD al frecvenţei de lucru este translatat În sus la 60 Ieşirea î:~u.~D1J4MMC4093 Q2 PE (LA TAHOGENtRATOR . ao ar aR . realizat cu tranzistoarele T 1 --..~1----~ I !5iGiTTi~---4----+-----iI--_-.A B A Q3A Q2A CKÂ r-~--+_-~~J_-----------------------------------~------------~~__t2 r---~-. Semnalele de comandă necesare multiplexării (vezi figura 6) se obţin din semnalul de referinţă de 1 000 Hz generat de circuitul U 3 din oscilatorul local.999 MHz. care asigură stabilitatea buclei.4l'-+--ll MMC 4028 7. ( x8 U17 ' .. ca semnal de referinţă (F R).' 10 lc IB IA i->--.. utilizînd circuitele U 4A şi U s. necesar afişorului cu diode electroluminescente.r--t.· ..·. Oscilatorul comandat În tensiune este realizat cu tranzistorul BFW10 şi circu itul oscilant format din diodele BB139 şi bobi na L cu o priză la 1/3 faţă de masă. tot aici. I I i I .~ IJ " O O .c::}__--__:__----------__---~~---------------r____'___..U 14 la ieşi­ rile căruia se găseşte înscrisă._ _ _ _ _ _. Impulsurile de ceas de la tahogenerator. generarea impulsurilor de ceas necesare numărătorului din blocul de control se poate realiza utilizînd circuitele U 48 şi U 9A . În funcţie de nivelul logic pe bus-ul U/D. 3) venţă cu pas de 1 kHz.. Circuitul format din C 1 R.. sv de megahertzi. m m ?~ +5~ f7J.'NTD-A 4066 1-' r-: 10 le 18 IA t=~T D-A 4066 ~ 1T+5V Bl lT MM C 4511 a b c d e f q U20 >---' 10 Qr lB elA . ce de- vin disponibile În acest caz (vezi figura 7).-----. Circuitul U 7 asigură număra­ rea înainte sau înapoi a numărăto­ rului cu 4 implementat cu circuitul Circuitele U SBC' U 9B şi U 6 forun limitator de capete de la 100 kHz şi la 29. Acest semnal _este folosit. Din comparatorul de fază şi frecvenţă se intră ~ Într-un circuit "pompă de sarcină".I____---i- -------------------~~~--------------~------ iCK/U9B CCMJTATOO CU 3 pazITA PENTRU VITEZA DE • NUMĂRARE RAPI) CCHJTATOO t-DlOSTABIL NOOMAL DESCHIS flENŢRIJ ~ iSOOHz o MEllU t INCET '0 2Hz F/16 a circuitului MMC382 furnizează un semnal cu frecvenţa de 40 ori mai mică decît cea a oscilatorului de referinţă. valoarea rezistenţei R determină factorul de amortizare al buclei. " J 7x 220n fI lomlTsloiGrrLJn'ir. frecvenţa de recepţie În kHz.. Dacă nu se dispune de tahogenerator. numărăto­ rul se Încarcă cu frecvenţa de 29.---::-----<l>-----------. I 2 ____ 3 . respectiv de 100 kHz.:> :> 1/ MMC 4520 2 A2 A1 AO ~Q~~--~ '1 (URMARE DIN PAG. precum şi înscrierea acesteia (cu o translaţie de 60 MHz În sus) În oscilatorul local. TEHNIUM 10/1988 \ 15 .-1--+--___. prelucrate În circuitul U 9A. OI C It.frecvenţa de 1 kHz. deci de 256 kHz. şi anume Între 60 100 şi 89999.J--------------------------------------*-:-~O 777 U5 U4A <X>OHz 1000Hz 7'. util În sursa de alimentare. dacă la aprindere comutatorul U/D se află pe poziţia Up. În . care conver-: teşte diferenţa de fază Între semnalul de referinţă (F R) şi cel de comparat (Fv) într-o tensiune folosită la polarizarea diodelor varicap din oscilatorul comandat În tensiune.1 n 9~ 8~ ''jl. În comparatorul de fază şi frecvenţă inclus În circuitul integrat MMC382' şi conectat intern la semnalul de comparat (Fv). . an (lr 18 DA l I Îl by I U21 AO Al ~-----+---+-+-~+-----~--~~~------4---~~~-------r---r-r~-------t---t-t~-1ax AZ ay eYINHO "'y MMC4053 \tE fl A3 r.J I I .l--c:: .6 -5 5x5K6 ~~-4--+~-+--~~~----------+-------------+--------~-Ţ-i-14 IOGT2IDiGT1 ~-I---+---l--C:'-----'}__-----------.. la pornirea aparatului se asigură Încărcarea În numărător a frecvenţei de lucru de 100 kHz. dependent de sensul de rotaţie. Circuitul integrat MMC381 include oscilatorul de referinţă de mare stabilitate pilotat de un rezonator cu cuarţ de 4 096 kHz şi un divizor programabil care este programat să dividă cu 4096 pentru a se obţine un semnal cu la.x51K . dacă aceasta include un stabilizator de tensiune în comutaţie. "R=WR SOOHz AO _ _~ A2 o ~~-'--~---~----~----4-----~----~---~ 1~ I I .. În acest caz. incrementează sau decrementează numărătorul format din circuitele U 10 --..L____4-__~.AZB (O CB Ot. Afişarea se face utilizind circuitul U 20 (MMC4011). Prin intermediul circuitului USA..999 MHz. şi C 2 reprezintă filtrul de buclă.\ (1:···. MHz pentru a fi înscris În oscilatorul local (vezi figura 5).• r-' ~.. care. De la un tahogenerator se primesc perechi de impulsuri decalate În timp.-. stabilesc sensul de numărare. U14· ·_~~--~!-----+____. Blocul de control asigură stabilirea şi afişarea frecvenţei de lucru. trecute sau nu printr-un divizor cu 8 (U 4B ). _ ENA RA n' OJ.

a perdelelor. rama uşii cenuşarului (5). uşa focarului. Pentru curăţarea de funingine a fumurilor sau de alte depuneri antrenate d~. t:umeguş. cît şi pe cea a cenuşa­ rului. porumb.. dar continuu ascendente (fig.). favorizînd exfolierea stratu'rilor de zugrăveală executată cu lapte de var. stuf. La arderea cărbunilor inferiori. chiar dacă uneori nu sînt simţite de'focatari. Randamentul mediu' al sobelor de tera cotă este de 63%. adraperiilor. se poate scoate.. uşa cen-uşarului (6). uşa focarului (5). Fumurile sînt astfel alcătuite Încît să acumuleze cît mai multă căldură. sub formă de grătar cu un singur rînd de bare paralele. Corpul sobei. unele sobe sînt voluminoase. datorită rugini-' rii. 10). respectiv gaz metan. se alcătuieste concomitent din zidărie şi plăci ceramice smălţuite. o dată cu arderea combustibilului se produce şi o pătrundere orară de aer rece egală cu de 3-'-5 ori volumul încăperii. Ca şi soclul. tumurile trebuie să aibă secţiune . 2) şi laterale (fig. arsă sau chiar din cărămidă refractară. focul putîndu-se face continuu sau de mai multe ori pe zLLa un singur foc de 2-3 ore pe zi.. Racordul la coş_ Gazele arse la capătul drumului lor prin teracotă· trebuie să ajungă la coş. au. precum şi a unor b -1 . coceni de.Ia gazele de ardere.' Pereţii tumurilor. (fig. 4) şi curente (fig. primind căldura de . Corpul sobei se Închide la partea superioară cu elemente ice ce alcătuiesc aşa.industrializarea sobei metalice ub forma' sobelor din fontă. gura. de 2. La arderea" de combustibili solizi circul..' soba de cotă . Cenuşarul trebuie să fie atît de mare încît să preia cel puţin cenuşa rezultată În urma arderii combustibilului din cursul unei tile. Plăcile ceramice ale teracotei (sau cahle. avantajele şi dezavantajele puse. ocupînd mult spaţiu atît prin forma lor. Acesta este format dintr-un ansamblu de bare sau plăci şi bare. în continuare "fumuri". cenuşarul (4). calle de fum au gUrI de cmăţare închise cu capace din material ceramic. se asigură o încălzire puternică în jurul lor. .e sistem de încălzire. 7). Sobele de tera cotă se construiesc pentru încălzirea uneia' sau mai multor Focarul este partea din sobă În care are loc arderea combustibilului. Uşa focarului ~i a cenuşarului (fig." 11).a început să fie utilizată aproximativ din secolul al XIV"lea. deasupra grătarului.L.poate acumula căldura necesară pentru a menţine încăperea în-. Soba . motiv pentru care cel puţin un perete al lor trebuie să fie spre exteriorul sobei. SOBA DE TERACOTA. din necesitateaca hornul (coşul) să fie cît mai aproape de coama casei. constituind un suport plan pe care se arde combustibilul. 6) şi curente (fig. mai ales dil1 tablă subţire. EI se execută din zidărie cu cărămizi refractare sau cărămizi normale pUne arse. un efect dezastruos asupra finisajului Încăperii. Aceste gaze arse.' se construiesc din cărămidă subţire. cupola (8) şi racordul la coş (9). soluţia cu sobe necesită eltuieli reduse de investiţie. soba avînd astfel sÎ un rol estetic. călzită timp de '10-14 ore pe zi. Sobele servesc la încălzirea uneia sau mai multor încăperi. focarul (3). uşa cenuşarului (4). mono sau polic:rome. UL RA1fONAL DE ENERGfE I MIRCEA MUNTEANU. coceni etc. Gazele arse pătrunse În încăpere contribuie la murdărirea pereţilor. ca apoi să se execute din cărămidă placată la exterior cu plăci ceramice. în funcţie de temperatura· din exterior. Pe lîngă sistemul cu uşi separate. Soba de teracotă se caracterizează printr-o mare capacitate de înmagazinare a căldurii. Cahlele sînt: de colţ (fig. în balanţă se echilibrează. arzătorul sau injectorul se montează în centrul focarului. Pentru locuinţe încălzite iocal se adoptă sistemul cu sobe în care se pot arde lemne. 8a şi 8b) se executa de obicei din fontă pe rame separate şi se utilizează la Închiderea focarului şi cenuşarului sobelor . relativ mare faţă de cel al căminelor. Căile interioare de fum.\ Din punct de vedere al circulaţiei de în încăpere.sau 4 cm grosime. Oţelu-Roşu 9 In continuare prezentăm modul de executare a unei sobe' cu acumulare de căldură TERACOTA si a uneia fără acumulare de căldură 'SOBA CU RUMEGUŞ. care se execută conform celor prezenţate În fi.. Sobele În care se arde combustibil gazos trebuie să aibă căiie de fum În meandre orizontale stinga-dreapta. deşeuri /' ). care. mai ales la arderea gazului ma-' tan.re CÎnd prin fazele de încălzire cu "vetre deschise" şi cu . o sobă de tera cotă cuprinde următoarele: soclul (1). focarul se face cu un ce(1uşar mare dedesubt. mai mare decît la arderea cu lemne sau combustibil gazos. cît şi prin zona de protecţie din jur. mai mare la utilizarea de combustibili gazoşi. rama uşii focarului (2). care sînt de colţ (fig. La arderea cărbunilor. crengi etc. ce are rolul de a colecta cenuşa direct de pe grătar. . Reglarea debitului de căldură al sobei de tera cotă se face prin mărirea sau micşorarea cantităţii de combustibil ars sau prin obturarea parţială a secţiuniî de trecere prin olan spre coş. asigură transmiterea acesteia spre suprafaţa sobei. sub efectul tirajului. în stratul de combustie se distribuie aer. dar mari în oatare: încălzirea fiecărei încăperi face . Sistemul de încălzire cu sobe s-a perfecţionat repede. încălzirea locală s-a stabilit la SOBĂ. permit ca o parte din gazele arse să ajungă În încăperi.L. PĂRŢI COMPONENTE 4 6 neaglomerate (paie. cîrligul (8) şi axul de rotire (9). gura 14a şi nu ca În figura 14b.f1tia gazelor din ardere se face În sistem de meandre verticale sus-jos (vezi fi-:. într-un cuvînt a întregului apsamblu de piese din încăpere sau din locuinţă. ATENŢI El Am menţionat obturarea parţială. In cenuşar se colectează reziduurile de la arderea combustibilului so~id. în funcţie de mărimea sobei. O garnitură completă de uşi se compune din: uşa focarului (1). fabricile producătoare livreazăimsambluri unitare care înglobează Într-un contur atît. numit olan (fig. nu numai funcţional. Oricum. în principal prin nvecţle sau prin conducţie şi radiaţie. grătarul de protecţie sau placa de închidere (3).. Ca oric. AMPLASARE. SIGURANŢĂ ŞI ALEGEREA CONDIŢii DE . secolul al XVI !-lea marcînd . care produc cenuşă multă. ~ ~ 1 t=' 0\ .obicei mobil. Pe lîngă faptul că permite trecerea cenuşii prin spaţi­ ile dintre barele grătarului sau prin golurile din placa de grătar. Ele pot fi mobile sau stabile (fixe). cupola curinde elemente de colţ (fig.Ia dorinţă. Pe lîngă sistemele prezentate În figurile 10 şi 11. .irită spaţiul liber de sub focar. Astfel. grătarele se execută de obicei din fontă. de . La arderea cu lemne sau cărbuni focatrebuie să aibă o înălţime de 500-700 mm. căiin­ terioare de fum (7).. . În cazul arderii. 3). corpul sobei (2). închizător sau mîner (6).fiind executată la Început din piatră. Legătura dintre teracotă şi coş se face cu un tub de pămînt ars. focarul mai trebuie să aibă la partea superioară şi un canal de aducţiune a aerulvi secundar. Între focar şi cenuşar se montează un • grătar. Pentru focarele sobelor de uz casnic. Nu r(ilcomandăm utilizarea de tuburi metalice.zisacupolă cornlşa. În multe gospodării se mai găsesc şi astăzi sobe din fontă al căror exterior este împodobit cu ornamente.. colţare de fixare (7). sobele se amplasează de obicei lîngă unul din pereţii de mijloc ai locuinţei. încălzirea locală cu sobe are avantaje şi dezavantaje ii. care este de 20-30%. 13). gazele de ardere. cărbuni.de teracotă. sobele de tera cotă pot avea fumurile în spirală ascendentă (vezi schematic În figur~ 12). Soclul se execută din zidărie de cărămidă placată la exterior cu cahle de soclu. Corpul sobei are două părţi distincte: inve!işul din plăci ceramice smălţuite şi căptuşeala de zidărie din interior. Cenuşaruj reprez. petrol. ~fo ~ I I ! ~ I.~ Conform figurii 1. de combustibili gazoşi sau lichizi. Cînd În materialul de pombustie arderea se propagă de sus În jos. dovadă fiind faptul că sobele reprezinta sistemul de încălzire cel mşi răspîndit.5). deoarece. prin realizarea căreia se obturează complet treceiea gazelor arse spre coş.cămin". În timp ce în zonele dinspre colţu­ rile pereţilor exterior! cu ferestre temperatura este cu 5-60 C mai mică. care este considerată o perfecţionare a căminului. gaze naturale. În· care' să se poată introduce o cutie metaIică. b • SOBELOR DE TERACOTA. 9). In tabelul 1 prezentăm caracteristicile pieselor ceramice pentru sobele de teracotă. cum li se mai spune) au faţa aparentă glazurată cu glazuri transparente sau opace. pe care le vom denumi. cărămidă şi lut. dacă incomodează.

(ca acelea din figura 16b) necesare în timpul montăriiplăcilor: Mortarul pentru înzidire. Aceasta este necesară pentru ca la un exces de căldură să nu se topească bitumul În care deobicei este fixat parchetul. dar cît chin şi murdărie sînt dacă la prima zugrăvire trebuie spălată huma din spatele ei! (CONTINUARE ÎN NR. suprafaţă plană înclinată cu 25-30° nu trebuie să curgă.n continuare trecem la contact rea a 176deagrafe (după modelul prezentat În figura 16a). Tot ca. Ar:" gila se amestecă cu nisipul. deoarece prin curgere pe parcursul lucrului ne creează numai necazuri (plăci murdărite. măsură de prevedere şi c c =1 pentru a ne uşura o muncă vîitoare este bine a zugrăvi cu lapte de var pe perete În spatele teracoteL La executarea teracotei uneori nu acordăm importanţă acestui amănunt. necesare la prinderea între ele a plăcilor de tera cotă şi a 12 buc. VIITOR) c? c=. este bine ca sub ea să se aşeze o placă de azbest. Dacă soba se execută după montarea parchetului.). Soba trebuie să aibă un fundament destul de solid pentrun a prelua greutatea ei (aproximativ 500 kg). după care se introduce apă şi sa ·amestecă pînă se obţine o consistenţă de lucru mai vîrtoasă.~ ~ • • • 11 1 t 1 I· Q b • . În cuva unei roabe sau chiar pe o tablă plană. se poate prepara într-o Iadă pentru mortar. plăci tasate neuniform etc. Mortarul aşezat pe o. in proporţie d'El'I-1'..

. 1~ I netică. alarma sonoră se poate anula În . ieşirea comparatorului 1 blocată şi tranzistorul T2 sub limita admisibilă.fi I I u. ConducătolR6 '3 -4 Irul este astfel atenţionat şi. Alarma sonoră. deschide contactul 1-2 si Auzul sesizează şi defectele de I închide contactul 1-3. \. L:~ I blocat la rîndul său... între apariţia unui defect şi sesizarea lui pe cale optică sau prin mani7 6 5~_+13+ 2 1 V I Dacă temperatura termistorului scade sub limita ti. ~.. format din comparatorul diferenSe menţionează că în tehnica cărui .111.=R=:J. I În concluzie. fără ecran obturator la priza v+ 12 (} I ţiometrul R5 se ajustează În aşa fel de aer faţă. b) Sesizarea şi indicarea optică a 8 ~L. In + rea tehnică a autovehiculului. format din diorezistoarele R15-R18 şi condendeie 07-017.------------------------1I r ti: "-C I i1 1 Rt20 lt r:.~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ eneNa~ă sau şoca~ă..13 14 I ecranul obturator cu pastilă magzor este ars.. Şi În acest caz alarma sonoră IC 1 K1.. circulaţiei. t1 pentru mers În afara 10calităţilor. O în/ătulUI J<' l' rare a ecranului în această situaţie tor de grija observării bordului.~f I lipsa ecranului cu pastilă magne&. La prima alarmă sonoră. 1l ' I întrucît afară este prea cald. tentă.-_ _ r [1 Ir A.I_--ir---+ll~=R=151+-_-+ ÎL I tuia. În special dacă sînt luminaţi de r-~ R ':)02 (j 03 I tranzistorul de ieşire al comparatosoare..~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~.r'4 ~ I 11.... I (~.. I saturat. rezistoarele R19-R22 si conmotoarele răcite cu aer (Oltcit. N K3 ---------------------~--ecranului la scăderea temperaturii .risc de funcţionare cu motor .nivel de lichid de frînă scăzut . Frecvenţele sus'"amÎntite realizînd următoarele funcţii: şi mărimea rezistenţei R26 au fost a) Sesizarea şi alarmarea sonoră astfel alese încît alarma sonoră să a următoarelor evenimente: Dr. ziua..::. comparatorul 4 se saturează.711'/ tO. ~ zat prin rezistorul R12. )o~ I de sol. perI miţîndu-i să se concentreze asupra 161 I aduce comutatorul K3 În starea in.... cuitul NANO-TTL.~.BZQ. rBJ1.. R6.. Ea elibeI ~ '"7 L::r I ecranului.--~ I sînt aplicate pe diagonalele punţitor.... M lE exterioare. 06 si Ti...nfras0!10ră de cca 2 Hz şi asifuncţionare şi prin aceasta puterea. UY1 l23 dioda luminescentă verde 04 să se . oscilează pe 1:> frecbant).cu tensiune stabilizată parametric a unora din situaţiile de mai sus. iar circulaţia cu frÎna de mînă În funcI I dioda 03 galbenă solicită montarea ţiune sau cu şocul tras. R1. ('. sonore se face timizării regimului termic de funcţio­ prin deschiderea microîntrerupăto­ nare a motorului autovehiculului. optimizîndu-se regimul de venţă i. Ing. desi neselectivă. În priza de aer de răcire a pentru aceleaşi praguri de tempemotorului sau radiatorului acesratură ca În cazul precedent: t > t1 +f1.( I Termistorul R2 se montează În turator montat la priza de aer faţă I ':~ . a semnalizate întotdeauna prin închiconstrucţie se va descrie în derea unui circuit spre masa autocele ce urmează. NICOLAE MARINESCU fie uşor şi sigur auzită de condu.pentru mers În afara 10calităţilor..:.. AI doilea generator. R3. Ultimele două funcţii sînt utile În special pentru ţial 2."_---' ~-3' ' .:~7 asemenea saturată. alimentate 7 13 .. 11I anotimpului rece se montează o t > t2 . Pe ecranul obturator destinat . 4 ~ I Intrările comparatoarelor 3 şi 4 Cu ajutorul unui microîntrerupă­ 5 ~ 11 06 ~' . Potenrece.SUPERVIZOR auto modernă stările de defect sînt Dispozitivul supervizor original. t'i'" În conducţie.. cătorul autovehiculului.. tranzistorul Ti este mita admisibilă. semnale emise numai CÎnd tranzistoSemnalul de alarmă sonoră este rul de ieşire al comparatorului generat În mod intermitent de către 2 este blo<?at. cum _ I.'" I R2. rezistenţa sa festări anormale ale autovehiculului.I ţială.pentru mers În localităţi. . i \ K21 termistorului R2 este de 0° C... gura Intermltenţa semnalului audio cuplul motor. cazul acceptării de către conducător 6 ~ _r .. se aprinde dioda 02 rează În toate situaţiile pe conducă­ Alb ~'L4 lR9 I roşie prin rezistorul R 13. Tradensatorul C3.. .~ I faţa autoturismului. dar fără a fi regulator de tensiune pentru încărca­ rea bateriei defect sau contacte im. {OVJ I 1 UR18:~ I ~~~~~iSă de fabricantul autoturis.oIIll J aprindă atunci CÎnd temperatura mita de formare a poleiului t :::..presiune ulei scăzută sub !ipusă la masă. R7 şi. ieşirea comparatorului 2 de . prin uitarea ecranului ob.. comanbloc~ează tranzistorul Ti şi declandînd direct etajul amplificator al şeaza astfel alarma sonoră intermitranzistorului T2. foarte puţin mai mare decît limita ti t :::. Dacă nici lLI una din diodele de intrare nu este perfecte la bornele bateriei. în prezenţa îşi dovedeşte utilitatea. ~ I 18 TEHNIUM 10/1988 .. pentru două praguri de (12V) I R25 Încît ieşirea comparatorului 4 să se blocheze pentru o temperatură temperatură la alegere: t :::. I pastilă magnetică. •.11:1 l' K3 este Închis şi dioda galbenă intră . Se evită astfel consecinţe grave I creşte şi tranzistorul de ieşire din pentru siguranţa circulaţiei şi sta. O°C.2 ./. Potenţiomeurmătoarelor evenimente: 9 I trul R8 se ajustează astfel încît 1 10 . -frînă de mînă În funcţiune. .~~..~ . Orice satorul C2 şi oscilează pe o frecpunere la masă a uneia din intrări venţă de bază de cca 1 kHz. rului 4 se blochează şi. 3 'i' conducătorului să scoată ecranul Ea exclude. 11 + 1 .. .. tică contactul 1--':2 al comutatorul ar fi pierderea totală a lichidului de C1 7 frînă sau a ulei ului. ) I . t2 . Dacă temperatura Martorii optici sînt greu sesizabili R2~~11 J '1R5 ~w'1/ I termistorului creşte peste limita t1.pentru mers În localităţi.R8 ~ I astfel dioda 03.. dioda 02 roşie cere identificînd rapid defectul apărut. fl~ I . respectiv. O' dată executate maneFuncţiile prezentate la punctul (b) sînt legate de valoarea tempera. curentul ei fiind furnieste mai eficace decit cea optică. R23.risc de funcţionare cu motor prea cald. chiar pentru începători.vr~e respect~~ nici una din diaturii exterioare.1:. rului K2. stingînd scurtă durată care indică de obicei o stare de defect incipientă. este destinat creş­ vehiculului. II (cu ecranul montat) un contact co\Cf:JLP+ mutator K3 de releu reed. ~ . Primul este fortorul al dOilea este comandat de cirmat di n com paratorul diferenţiat 1. . iar în dreptul ei Funcţiile listate la punctul (a) $Înt utile Întrucît anulează timpul scurs . 01. terii siguranţei circulaţiei auto şi opAnularea alarme. R2. cît mai aproape -~. generadouă generatoare. R4 (K1 deSChis).. consumul de compe care îl divizează în pachete de bustibil etc. V-13 1 ~.baterie de acumulatoare uzată. .tJ1s I de grupul Ri1. .. montînd Ea acţionează şi cînd becul avertiI R1 8 9 10. C1. stingînd dioda 02. el va analiza semnalizările optice. La rîndul său.A lor R1.şoc tras.temperatură exterioară sub li11 ~&.

. R3 = R6 = R7 = 1 kH.... trafic urban) S S A M S TEHNIUM 10/1988 . trafic urban) S f>t1 (t2 pt. 3 = diode luminescente şi 4 = microîntrerupătoarele K1 şi K2). 6 7 ~ ct ~ Q ~ 11 i 1 '" o 14 15 16 17 TERt1ISTOR 7EMPERATURA D t~OOc A A S S A S S S S M (.. C2 = 6. 05 07 = 08 09 = 010 D11 012 013 = 014 = D15 016 = 017 1N4148. Schema dispozitivului se prezintă În figura 1.47 MF (tantal). cu fire de 0 0... rămînînd la latitudinea cititorului utilizarea lor pentru alarmarea altor situaţii (portiere prost închise. În care 1 = buton tais. ~ ~ t:1 "' .. cît şi În afara localităţi lor. Ti = BC107B. BUTON +12V set +12V c::!J 'tr6 L 2 V) _ -. ~ ~ :::> ~~ '- ~ ~ :::::.I c::: alI QJ I III I I I ---1 I Conectarea cu circuitele autoturismului s-a făcut În zona bordului. 2) montată În butonul fals cu care se livrează autoturismul (fig 3.deie 02. .. Ci = C4 = 4. ceramic..6 kO.. t:J .7 MF (tantal.. 02 MOE1103R. În această situaţie este indicat ca limita de temperatură care cere montarea ecranului să fie mai ridicată (t2 > t1).5 k!l.. ceea ce conduce la consum uri mari de combustibil. PL6V2Z.. ... Experimentarea acestui supervizor timp de doi ani a dat perfectă satisfacţie atît În parcurs urban. 25 r-rtJ5 1 .... după care dispozitivul s-a lăcuit cu lac ignifug.se În dentacril. 03 MOE1103G.:.16 il (capsulă miniatură electrodinamică).... R2 = TG1150.'1 II II I +12 V II II 25 Bc 4 jrABLDUBORo-1 I I -------. S-a procedat la etalonarea supervizorului la temperaturile 0° C (apă cu gheaţă). R9 = 1. R15 = R16 RH = R18 = 100 k!l. f2 "::t ::5 ~ l.. R12 R 13 = R14 = 2 kO.).. conform figurii 5. cu drumuri scurte.2 kO.. fapt ce se obţine uşor prin şuntarea rezistorului R4 cu grupul R9. aşa Experienţa arată că motoarele cu răcire cu aer se Încălzesc greu În- sezonul rece În trafic urban. Supervizorul a fost realizat şi experimentat pe un autoturism Oltcit Club. 10° C şi 15° C. R5 R8 220 !l.J "::t Q:: ::5 ~ ~ B ~ ~ Q:: CJ ::::.25 mm izolate cu teflon (ignifug)..-"'--. OIF = 8 .oC<t~t1 D M D A S S S (t2 pf. centuri de siguranţă nestrÎnse etc. 03 nu este cum rezultă din tabel. R24 R25 5. 01 1N825A. stabilindu-se t1 = 10° C pentru mers În afara localităţi lor şi t2 = 15° C pentru parcurs urban. /'-. T2 = B0136.8 nF. adaptarea lui pentru alte tipuri de autovehicule fiind foarte simplă. R10 prin Închiderea contactului de microîntrerupător K1... procedîndu-se În mod similar cu contactul de releu reed K3. '- c::: o '- E: t:J 'C::: t::. ~. Se observă că o parte din intrările circuitului NAND nu sînt conectate...1') :S ~ 1 ~ @ff§) 4 5 ~ '>~ <.3 kO. 3 Termistorul s-a introdus într-o carcasă de protecţie din alamă (fig. înglobîndu:.-- . aprinsă. Supervizorul s-a realizat pe o plăcuţă de circuit imprimat (fig. puterea disipată fiind nesemnificativă.. RîD 2.. R4 = 750 H. În care: Ri = 1. 4). CI1 = . 04 = MOE1103V...c::J ::.... Montajul este foarte compact.... R26 100 O. 2 = circuit imprimat.BM339. R19 R20 R21 = R22 = R23 = 750 k!l. C5 o li). C3 = 0. 06 = OZ3V9.. R11 = 360 H. picătură)..) \ .

C6i8.Timişoara Blitzul METZ502 foloseşte un acumulator de 6V /3Ah.Arad Amplificatorul de frecvenţă al receptorului PHIdin radiocasetofonul LlPS 22RR722 este constituit din două etaje cu tranzistoare BF495. Tubul 6X2 se Înlocuieşte cu două diode punctiforme EFD108 sau 1N4148. Puntea redresoare. În convertor tranzistoarele de putere sint ADi03. Dacă amplificarea a scă­ zut. creş. Primul etaj primeşte semnalele de 10. De remarcat faptul că acest etaj este cu sarcină RC. Diodele conectează chiar În interiorul montajului pe terminalele soclului. Grasu Alexandru . alimentarea fiind aplicată printr-un rezistor de 10-30 n. Verificaţi starea rezistoarelor de valoare mare. Depanarea trebuie să înceapă cu verificarea tensiunii de alimentare. după ce au fost controlate tensiunile de polarizare.terii timpului Între descărcări. piardă din ităţile electrice după mulţi i de funcţionare./2 Enache Roland . după care sînt plasate diodeie de detecţie şi discriminare a semnalului.7 MHz sau 452 kHz prin rezistorul R779 şi transferă semnalul amplificat prin C614.Dancu Iosif . cel mai frecvent ele sînt cauza. intermediară Rf)g-IM. dar selectivitatea in AM este asigurată de filtrul piezoceramic XR507. dacă se încălzeşte. trebuie înlocuită cu patru diode 1N4007. Potenţiometrul poate fi spălat cu spirt. AI doilea etaj are ca sarcină transformatoare acordate pe cele două frecvenţe intermediare. iar după uscarea spirtului aplicaţi o picătură de ulei la Îmbinarea axului cu corpul potenţiome­ trului. 10 rEHNIUM 10/1988 . C614. Tuburile finale 6P14P se înlocuiesc direct cu tipul EL84. verificaţi condensatoarele C6i3.Turda Este şi natural ca receptoul FESTIVAL să. Tranzistoarele pot fi Înlocuite cu BF214 sau BF215.

..350 80.8 .0 1.0 -120".2 '..0 -120".0 1..6.21. 140 200 ..1500 1200 . 0 -150 .1800 1400... + 500 .0 -150. tensiunea de accelerare. JZ5 .21 .9 5. 3 • . B V M..'3.B.13.9 5..7... ~irJJlfillfj A fi 5B!I/(J[j 7 2 It J .13..•.5 1.0 -125"..450 250". f 8 ".unea diagonalei ecranului tubului În centii.D..6.. ..re.200.7 .9 5. Astfel.500 250. . lY ' 52't.2300 100. cifra următoare ndică modul de construcţie a tubului. He 6o..9 5.6. == 240 de spire şi L3 == 4 sp.1100 700. +700 --300 .500 300.5 1.9 5. .9 .'5.9 250.5 ~~ 8 / 396 . B v y.--~ -.+ 1100 S. B RM.1100 600. L2.1100 900". . 6.5 1.6. tensiunea de negativare.9 S.. .nee TOK KaTO...1500 900. Bobinele de pe bara de ferită reprezintă elemente ale circuitelor oscilante (şi de cuplaj) de la inh~­ rea radioreceptorului. Ruperea terminalelor bobinelor de pe bara de ferită este o operaţie frecvent realizată de cei care învaţă să scoată montajul din cutie sperînd totdeauna că un defect electric poate fi lesne observat pe "partea celaltă". +600 0. .rJK3B IIJlKIB 16JlKI5 2.5 1.100"..6..0 --150. MKA.... 1300 900".litere. B Va.1. 0 --150..2 10.. 40JlK3B 40JlK6B 43JlKII B 47 Jl K2B 50JlK 113 .550. In tabel sînt indicate: tensiunea de filament. .0 1. ..7". .2 10.+ 1000 . +600 100 " +500 1O(J"..9 . . 500 250"...50..7...1400 900". 350 " + 1100 -55t).1800 1200".5 1.0 500.1600 1200 .+ 1100 -500" + 1000 -550 1.300 .5 1. . .1 5.. 1500 1000.-50.12. alb-negru.. +400 (). .0 -50".. fiecărui tub lndicativul este format din cifre .+500 -300.{j b-OITH!(j A 6 578 8 7 ~8 8 .500 200 .6 It J .5 1.5 7 20 35 150 150 300 aoo 150 150 150 150 350 350 350 350 350 350 350 1..13..'i9..Jl. cifre şi iar litere. 7 :~'~~~'~8 J~~:LY~~ ~~ J It 'tJJ. . MIHAESCU 6.6..550 350".7 ~ 01 flHI6 8 ~ 6b-!lf(f (j ~ ~ 't09 _ TIW KIIHt't'Kona ~LrD!)f(:f[j A 2...9 5.0 -125".7. . .450 200".Angelescu Suceava Ca depanarea receptorului ETIUD să poată fi exe. iar ultima literă B arată că tubul este destinat televiziunii.9 5.350 200"..2000 1700".+ 1000 .5 1. MOM.7.6...21 ..0 -125".2 9. . + 500 --50 . . Primele cifre indică dimensi. " 1 2 li 7 Z "J V H.1lK96 23JlK13B 31JlK36 :3IJlK4B 35JlK26 35JlK65....8 .. pubficăm desenul circuitului imprimat şi plantarea pieselor pe acest circuit. 1100 -.1300 900 .1800 1400". este cu deflexie 'I'>r'tr""'rTlJ:llnnetică. .' '<::lI '" NicoJaescu Giurgiu Vă Sandu lY .50 .7". ..550 200".550 200 . 8" I .0 --IOO .700 . L 1 == 90 de spire..7.....9 5.0 -150"..0 -125..JII 2 7 ~~ /~B ~~'~~It~ ~LY ~JWS' J It 5 8 2 ! prezentăm cinescop producţie echipează tuburile alb-negru de sovietică ce receptoarele de televiziune...'59J1K213 .5 1 TEHNIUM 10/1988 21 ...0 -..550 -50".550 200 .'in!}.1.5 10.. . ~.7. .5 1..350 250 ..... 6. literele lK arată că ..nee Pagini realizate de ing .7"..1300 900".6.7"... tensiunea de anod şi tensiunea de focusare.400 250 ...tiI!}!} .0 -150 .8".1lK3B 61JlKl6 65![KIB 1.550 220".1.cutată raţional. + 1000 .0 1. ...700 200..5 1. <:::::.2000 1400 .700".. tie 6o.0 --150. B UtjJ..6. .

Ia cele două oscilatoare sint aduse la a treia capsulă NAND care furnizeaz·ă un semnal AF la ieşire. 149 8C182. ::IIi.f • 'Ee -. S30 3SK MRF96 1N4004 +9V Anclanşarea sau declanşa­ rea .cu un factor de zgomoţ de 1.5 . de fapt.banda 5 TV amplificarea este de aproximativ 22 dB..i la care frecvenţa se poate deplasa cu ± 8 kHz Nivelulsemn~lului <:le ieşire este 1..184 stb.. 10 spire. oscilatoare. . 109 __~ OV 8C147 .dB.2/1988 Avînd la bază un ... AMATERSKERADIO. iar bobina L2 are 25 de spire CuEm00.__. 3SK121 MRF96.T4: 8C107 . " Fiecare impulsacustic determină o modificare de stare areleu'!uL RADIOTECHNIKA.. ceior două..GaAs de tip CF300. 7 CF. 3/1988 variabilă' lV5 Uo s'" +15 V C. Această ţeavă se îndoaie În formă circulară. Ia rîndUI său. lE vr2 KrS03R Montajuleste pilotat cu un cuarţ de 9 MH..din. Circuitul basculant este comandat. Semnalele de.. C5iJ' I C...5 V. 11/1987 ~----~--~--------~-4----~--~~----+---~--~--~------------~--------------~-----T1 .3/1988 . cu diametrul de6-B mm şi lungimea de 950 mm. bobinate pe carcase cu diametrul d~ 7 mm. Primul oscilator L 1C 1C:i!C3 are frecvenţa fixă. L2 se construieşte într-un tub de aluminiu (cu pereţi subţiri).. L 1 este. iar al doilea oscllator în care intră bobina L2 are frecvenţa in funcţie de apropierea unui obiect metalic.releului este dictată de starea circuitului basculant.circuit de tip CDB400. diferenţa între frecvenţele. 22 TEHNIUM 10/1988 . o bobină.20.•. de la un transformator FI dinradioreceptoare.In acest tUI::> se introduc 18 spire (inductanta -350 . se construiesc două osci latoare cu frecvenţa de aproximativ 100 kHz.. la care capetele nu trebuie să se atingă. ~_ ~-_. FUNKAMATEUR.75fJ TI. ~=--~ : . Acest amplificator foloseşte un tranzistor MOSFET . Bobina L 1 are.. RADIO. de etajul amplificator de microfon. .. Pentru uncanal.aH).

Totuşi modelele experimentale arată ~ ". pentru R = 4 n (8 n). exceptîndu-I pe cel de frecvenţe joase (woofer). de calitatea difuzoarelor utilizate. implicit. aceste testări sînt necesare Întrucît de precizia cu care sînt determinate rezistenţele R" R2 depinde asigurarea clasei HI-FI a incintei. Elementul esenţial în realizarea de incinte acustice HI-FI.C.75 Nr. iar detaliile constructive ale bobinelor În tabelul 3. conform standardelor. cu puterea de 20 VA şi 40 VA (ref. În plus. de asemenea preselectate. Atenuatorul folosit nu poate Însă asigura clasa HI-FI a incintelor decît accidental. Reţeaua de separare din figura 2 a fost utilizată cu succes şi pe incinte acu sti ce dotate cu alte tipuri de difuzoare HI-FI.' Rezultatele introducerii sistemului ate• nuator sînt majore asupra performanţe-. Laborioase. ci prin introducerea sa analoagă În orice tip de reţea de separare ce asigură atenuări de minimum 12 dB/octavă pe fiecare cale. implicată de toleranţa de aproximativ ±10% a lui Rb' Drept urmare. nente de performanţe deosebite. măsurarea sa implică un montaj ce conţine un generator de audiofrecvenţă. cu erori minime. M. tip EN5257.6 n. Fiz.cia de acest instrument. 1977 2. Bobinele se impregnează (de exemplu În lac de transformator) şi se usucă la cald pentru a-şi menţine inductanţele nemodificate. 8 5.. ce corespund la rezistenţe ale bobinei difuzorului (R b) de 3. b) se obţine o liniaritate maximă a caracteristicii amplitudine-frecvenţă a incintei (care pentru unicate prezintă diferenţe Între maxim şi minim inferioare celei prevăzute în standardele HI-FI. 8 4. cu rezultate la fel de bune. În timp ce valoarea Crs-a L2 tigura 3 şi dimensionate conform tabelului 3. Weems. 1. cît şi.7 n. A. CONSTANTIN difuzor şi să adauge sau să scadă din valorile lui R 1 din tabel cantitatea prin care R măsurat diferă de 4 n sau 8 n În minus şi. 1978 3. pag. obţinut prin conectarea În paralel a. fapt care o recomandă constructorilor amatori de incinte acustice HI-FI. 9/1987. 24 dB/octavă etc.7 n. 2) protejarea difuzorului de frecvenţe înalte (tweeter) faţă de pulsuri aleatoare de tensiune. în condiţiile În care R1 are o valoare fixă. f 2 5000 Hz.7 n şi respectiv de 6. Sistemul de atenuare constă din două rezistenţe R" R2 conectate În serie şi. inci n• tele acustice realizate pe baza schemelor de reţele de separare propuse în majoritatea literaturii de specialitate nu corespund prevederilor standardelor HI-FI. neprevăzute cu comutatoare. Preferarea de către constructor a unuia sau a altuia dintre seturile Rl' R 2 (ori a unor seturi de valori intermediare) este determinată de cea mai bună audiţie muzicală oferită de incintă În testări preliminare. Demontarea şi montarea incintei În acest scop au fost descrise În alte referinţe (ref. editată de Philips & MBLE. How to design. sistemul atenuator descris poate fi folosit. ale performanţelor incintelor acustice cu trei căi echipate cu reţeaua de separare din figura 2 (cea mai conformă cu teoria) şi cu difuzoare HI-FI autohtone. Îndeosebi. spre a asigura o impedanţă egală la intrarea reţelei de separare avînd difuzoarele conectate.4 n şi 4. Rezistenţele Rh R2 se realizează prin ajustarea rezistoarelor ceramice de putere existente În comerţ sau prin bobinări pe suporturi ceramice (alte tipuri de rezistoare pot produce incendierea incintei la o utilizare Îndelungată). lor incintei: a) se obţin variaţii minime ale impedantei incintei cu frecvenţa semnalului acustic (doar teoretic această impedanţă este independentă de frecvenţă).' I!!) R2 (n) 12 8 6 L l (mH) 1.' ă.R=4H R=8!l L1 L2 Ll L2 h(mm) 25 15 30 15 0i (mm) 15 15 15 15 0e (mm) 286 110 425 200 45 34 73 52 TEHNIUM 10/1988 21 . În paralel cu difuzorul de impedanţă. Huli. Colecţia revistei "Tehnium". Aducerea unei astfel de incinte În clasa HI-FI se realizează prin măsurarea impedanţelor nominale ale difuzoarelor ce o echipează. 1-5). D. După cum se ştie. Valorile componentelor electronice ce au asigurat obţinerea acestor frecvenţe sînt date În tabelul 2. Se observă că valorile obţinute pentru Rb se pot corela. ceea ce duce la funcţionarea simultană a cîte două difuzoare şi. Building HI-FI systems. şi aceasta datorită distribuirii diferite a puterii acustice pe fiecare difuzor. chiar În cazul utilizării unor compoI ". neglijat chiar şi În ref. "Tehnium" nr.8 4 R=4f1 R=8!l 36 22 2. constructorul inci ntei trebuie să determine 'În prealabil valoarea reală a impedanţei nominale a fiecărui O remarcă suplimentară se impune. . Astfel 'de incinte fie că nu posedă sisteme atenuatoare. anume că un acelaşi sistem atenuator este folosibil la difuzoarefe diferitelor ale reţelei de separare chiar dacă ele prezintă acelaşi R. sînt date cu o toleranţă de ±15%).. build and test complete speaker systems. propun ca substitut măsura­ reş lui Rb p~ntru fiecare difuzor utilizat~ In cazul In care ne propunem sa echipăm o incintă acustică cu difuzoare avînd R = 4 n ±15%. la distorsionarea semnalului. îl constituie sistemul atenuator introdus la toate difuzoarele. "Tehnium" nr. efectuate cu aparatură adecvată. Rezistenţa echivalentă a ansamblului difuzor-sistem atenuator. implicit. De notat că valorile lui Rl' R2 din tabelul 1 iau în considerare valori de 4 n şi respectiv 8 n pentru R. precum şi Între tweeter-ele incintelor de serie. de asemenea. aceste reţele asigură redarea fidelă. Propus pentru construirea de incinte acustice unicate. valorile lui R sînt date cu o toleranţă de ±15%. Astfel. 3) atenuarea semnalului pentru a obţine tonalitatea preferată pentru fieO" care difuzor. şi anume pentru tweeter.3 n şi 4. spire . De notat că sistemul atenuator din figura 1 asigură clasa HI-FI a incintelor acustice nu numai prin introducerea sa În reţeaua de separare descrisă În figura 2. C l (I1 F) R=4!1 R:. Întrucît impedanţa nominală a unuidifuzor corespunde unei frecvenţe superioare frecvenţei de rezonanţă a difuzorului. datorită toleranţei de ±15% a impedanţei nominale a difuzoarelor. la acele frecvenţe ce coincid cu extremită­ ţile domeniului său de redare fidelă (frecvenţa de tăiere). fie că posedă doar unul. preselectate. Creşterea mai rapidă a lui R faţă de cea a lui Rb peste această valoare face necesară o prezicere aproximativă a valorii R ce corespunde la Rb măsurat şi. precum nici diferenţe de maximum ±4 dB între maximul şi minimul caracteristicii amplitudinefrecvenţă a incintei acustice. 12 dB/octavă. care poate implica diferenţe de peste 1 n (pentru R = 4 n) şi respeCtiv 2 n (pentru R = 8 O) între difuzoarele ce echipează fiecare incintă. răspunsul fiecărui difuzor în exteriorul frecvenţelor limită ale fiecărui domeniu.2 I1F/100 V. BIBLIOGRAFIE 1.Cărţile şi articolele publicate de firme producatoare şi realizatori independenţi de Incinte acustice propun celor interesaţi o multitudine de scheme de reţele de separare pentru a-şi construi incinte acustice de înaltă fidelitate cu două sau mai multe căi (ref. pentru a asigura valoarea R pentru impedanţa de intrare a reţelei de separare. Scopul sistemului atenuator este multiplu: 1) egalizarea impedanţelor nominale ale difuzoarelor utilizate (care. Prefera rea unei reţele alcătuite din filtre de o anumită atenuare ori de atenuări diferite este determinată atît de calitatea şi preţul componentelor electronice încorporate. f 2 impuse de calităţile difuzoarelor folosite. În realitate însă.trei (2) condensatoare PMP de 2. valoarea C 1 a fost obţinută prin conectarea În paralel a două (1) condensat oare electrolitice nepolarizate. 3). Frecvenţele de tăiere pentru care aceasta a fost concepută sînt f 1 = 800 Hz. ceea ce le situează între cele mai bune incinte HI-FI realizabile la costuri accesibile). Consideraţiile prezente asupra rolului sistemelor atenuatoare În asigurarea clasei HI-FI a incintelor acustice cu mai multe căi au rezultat din testări minuţioa­ se. trebuie să fie egală cu R pentru ca introducerea rezistenţelor R" R 2 să nu modifice impedanţa de intrare R a reţelei de separare (valoare cerută de funcţiona­ rea rezonantă a circuitelor oscilante ale reţelei). stabilirea valorilor corespunzătoare ale lui R 1 pentru sistemul atenuator al fiecărei căi şi conectarea acestor sisteme. 4). respectiv. dacă ele sînt inferioare sau egale cu 3.184 0. Ea a fost de asemenea extinsă la reţele de separare pentru incinte acustice cu patru căi. de către difuzoarele specializate care echipează incintele acustice. de 15 I1F/63 V şi toleranţă 20-50%.500 4 8 C2 (I1 F) 6. valorile măsurate ale lui Rh sînt cuprinse Între 3.1 mm. 2. Evident.nominală R (fig. 1). doar a acelor secvenţe ale semnalului acustic ce sînt cuprinse în domeniile de frecvenţe pentru care ele au fost proiectate să funcţioneze optim. cu cele ale lui R. rulată tensionat pe suporturile (de preferinţă dure) schiţate În . Pentru cei ce nu pot benefi. testări suplimentare' ale sistemului atenuator realizat În atare condiţii. Re=(R+R. Practic însă. Bobinele Ll' L 2 se realizează din sîrmă CuEm 01. 2/1987. - L1 (1 (1 L2 L1 (2 R2 M Valori orientative ale rezistenţelor R 1R 2 sînt date În tabelul 1.1 n si ele sînt asociate cu valori ale lui R cuprinse între 3. Un compromis a fost necesar între valorile standard ale condensatoarelor utilizate şi valorile C 1. noi putem să ne apropiem doar de acest deziderat prin filtre ce atenuează cu 6 dBI octavă.)R/(R+R 1+R2l. . respectiv.D.17 Rl (O) 2 4 8 L2 (mH) 0. pag. C 2 necesare pentru atingerea frecvenţetor f 1. Aceasta deoarece reţelele respective nu pot asigura În exploatare nici o atenuare de 3 dB în vecinătatea frecvenţelor de tăiere stabilite şi nici atenuarea pentru care au fost proiectate. este de dorit ca intrarea şi ieşirea din funcţiune a fiecăruia dintre difuzoare să se producă instantaneu. pentru transformarea în incinte Hf-FI a incintelor acustice de serie cu mai multe căi.

::>t"TII"\. se stabileşte cauza exte·· rioară. TAN .3-7.aţi acest etaj. dar orice energie consumată este înregistrată de contor. inroşirea anodei este. Vă recomandăm să vă f'f"\Ir'lt. provocată de. Vrancea Verificaţi realizarea montajului. trebuie rebobinat. NEMETH ZOI. o altă orgă cu tiristoare puteri mqri.7 MHz.jud. Nu puteţf cumpăra aparatura direct de la intreprinderea constructoare. SAVA EMlliAN . TRANDAFIR GHEORGHITA jud.Prahova Tubul PL500 este bun. Pentru aparatul "Alfa" cumpăraţi bara de ferită cu bobinele fixate pe ea.jud.. lUNGU COSTICA .onectea:z:a TEODORESCU ANDREI.Oravlţa Alimentarea amplificatoarelor antenă se poate face prin cablul coborire folosind filtre Le.Roman Nu deţinem documentaţia solicitată. dacă nu.3 MHz şi 8-22 MHz. ILIE CRISTIAN .Bucureşti Deconectaţi toţi consumatorii şi vedeţi dacă motorul se încălzeşte singur.funcţioneze naţi Nu puteţi modifica minior'ga ca să cu tiristoare. Alimentat cu 9 V din baterii. se face În baza unor convenţii -internaţionale.Ploieşti Apariţia unui post din US peste programul UUS este determinată de dezacordarea circuitelor FI-MF. Va trebui şă verific. Mureş Schimbarea dimensiunilor diametrelor elementelor de la antenă schimbă lărgimea benzii de frecvenţă recepţionată.Bacău Radioreceptorul SANYO 8U-280A acoperă banda undelor medii 535 . Bacău Alocarea canalelor TV. Semnalul de frecvenţă intermediară este de 455 kHz. DCDU GARfAN . se dec. . Neamt Reacordarea circuitelor oscilante cale comună plus sunet va elimina suprapunerea emisiunii MF peste programul TV. atit În FIF cît şi În UIF. ZAHA EMil . Am publicat amplificatoare UIF. Nu puteţi modifica un amplificator de canalul 2 TV pentr~ canalul 11 TV: SZOKE ZOl TAN lîngă de frecvenţă imtehnologie În reali- Tg. dacă da. BOLD URA ION jud. Olt Utilizarea unei singure alternanţe reduce consumul mediu de energie. deci a celor pe 10. Hune· deţinem deocamdată documentaiie pentru filtrul de la electrocardiograf. receptorul debitează o putere audio de 400 mW. MARFIUC MIHAil .1 605 kHz şi benzile de unde scurte 2. deci bscilatorul de linii nu funcţio­ nează.Braşov bobinele de deflexie se află mici bare magnetice şi din poziţio­ narea lor se elimină porţiunea întunecată de la marginea ecranului. TOFAN VLAD . com llt'atOful ori ment din joc s-a o verificare sp(~ciaJjst. MUSTEŢEA ADRIAN jud. DINU NICOLAE -. lipsa semnalului -pe gri!:a de comandă.JUd.Galati La magnetofonul "Kashtan" 'folosi şi boxe cu impedanţa dar rezultatele sînt mai mo- LEONARDO doara Vom publica schema unui amplificator FI MHz.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful