UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRARE A AFACERILOR

CENTRUL DE EDUCAŢIE CONTINUĂ ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ FEAA

Prof. univ. dr. FELICIA INEOVAN

Asist. univ. dr. AURA DOMIL

CONTABILITATE FINANCIARĂ. CONCEPTE TEORETICE ŞI APLICAŢII PRACTICE

MANUAL PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ ANUL II

1

2

3

4

5 .

Reflectarea cu fidelitate a realităţii economice presupune ca la evidenţierea tranzacţiilor economice să fie avute în vedere principiile contabile general acceptate. Pregătirea pe parcurs a studenţilor se asigură prin intermediul cursului şi seminariilor. are dreptul să folosească raţionamentul profesional. În vederea redării unei imagini fidele asupra activelor. astfel încât să dezvoltăm raţionamentul profesional bazat pe reflectarea atentă asupra tratamentului contabil a fiecărei tranzacţii . Preocupaţi de reflectarea contabilă a realităţii. 6 . regulile fiscale nu trebuie să aibă nici un rol în deciziile contabile. profesionistul contabil trebuie să aprofundeze procesele şi fenomenele pe care le înregistrează şi pe care trebuie să le regăsească în situaţiile financiare anuale. datoriilor. fără a se „asigura” protecţia fiscală. lucrări aplicative şi teste. profitului sau pierderii entităţii. Acesta urmăreşte problematica contabilităţii financiare jalonată de Directiva a IV –a . profesionistul are dreptul să aleagă între mai multe forme de tratament contabil. poziţiei financiare. OBIECTIVELE CURSULUI Sprijinirea efortului studenţilor de învăţare şi însuşire a cunoştinţelor din domeniul contabilităţii financiare reprezintă obiectivul principal al acestui curs. cu impact direct asupra raportării financiare. urmărind în primul rând principii . folosindu-se dezbateri.1.

7 .

......3............. Contabilitatea imobilizărilor necorporale ........... Evaluarea imobilizărilor..............2...............1.............1.....66 8 .............. Contabilitatea datoriilor ce privesc imobilizările financiare şi a altor datorii pe termen lung......................48 2.........................21 2.........3............................................12 Definirea şi obiectivul contabilităţii financiare...3.......................1...54 3...6 CUPRINS......63 3.......54 3...................59 3..........1........................................................................ Contabilitatea rezervelor.........Definirea şi structura capitalurilor.................................................CUPRINS 1.............................................3........................ Contabilitatea operaţiunilor privind reducerea capitalului............33 2.....................................................20 2.............................. Evaluarea curentă a capitalului social.... Contabilitatea rezultatelor...2................. Clasificare................50 CAPITOLUL III ................... .........3...........12 1......................................44 2.......1....20 2.........14 1...............3.....6...31 2....................................22 2... Contabilitatea operaţiunilor privind majorarea capitalului ...Contabilitatea constituirii şi modificării capitalului....41 2...............................4.................8.....2.........3.....4...3.......8............... Particularităţi şi conturi utilizate.7......2.......................25 2.... Contabilitatea împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni.........................2........ Delimitări şi referinţe privind conturile utilizate.. Conturi utilizate.................. ................................................ Principiile contabilităţii financiare....... Sfera de cuprindere şi organizarea contabilităţii financiare.....1................................... evidenţa primară şi conturi utilizate......................8......................................................16 CAPITOLUL 2.............20 Contabilitatea capitalurilor.....................4..... Contabilitatea acţiunilor proprii ..... Definirea şi structura imobilizărilor.............12 Cadrul teoretic global al contabilităţii financiare...........3...................................66 3.......................... Contabilitatea imobilizărilor corporale ...........3....................56 3.....22 2.......2...................... Contabilitatea împrumuturilor pe termen lung şi a datoriilor asimilate...........3..................59 3...8 CAPITOLUL 1..........54 Contabilitatea activelor imobilizate..............................8............................................................................................... Contabilizarea operaţiunilor privind imobilizările necorporale . Contabilitatea operaţiilor privind construirea capitalului..4.......44 2................ ............36 2........................................... OBIECTIVELE CURSULUI.............28 2....38 2......45 2.5......................... Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung.......................8......................................................................4.... Contabilitatea provizioanelor ...............

....100 4.118 5.............. Contabilitatea datoriilor şi creanțelor.....................100 4.139 5....3............................................. Contabilitatea ajustǎrilor pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizǎrilor... Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie ............139 5.............1............... Definirea şi evaluarea datoriilor şi a creanţelor comerciale...................... Contabilizarea ciclului de operaţiuni...A.......... Contabilitatea ajutoarelor materiale datorate .....................80 CAPITOLUL 4 ...............................5........3.......5..........................103 4.1.1.3....1...............7..........................119 5..71 3........................................2........93 4.......................... Contabilitatea decontărilor cu furnizorii..................112 4.......84 Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie.....................86 4....................... Contabilitatea materiilor prime şi a materialelor......2....106 4......106 4............2...............5..........4........93 4.3.................................2.................110 4.1........................6. Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale şi protecția socială........ Contabilitatea stocurilor aflate la terţi......74 3.... Recunoaşterea şi evaluarea stocurilor.................................... Contabilitatea mărfurilor.. Contabilitatea salariilor datorate. Contabilitatea operaţiunilor privind circulaţia mărfurilor............................. Contabilitatea decontărilor cu personalul...............................140 9 ......................6........4...................................................90 4............3..................... Conturile utilizate.........6..2.....76 3.................114 CAPITOLUL 5....................................................2...................... Contabilitatea contribuţiilor la asigurările sociale (C.. Contabilitatea amortizării....3...................................................................... Contabilitatea altor decontări cu personal..............1.............. Contabilitatea contribuţiilor la asigurările sociale de sănătate (CASS) ..........2.......................................... Conturile utilizate......................................................4.......95 4......84 4..................... Contabilitatea imobilizărilor financiare................133 5...........139 5..2..136 ...... Particularităţi şi conturi utilizate......2....5. 119 5.........2.............118 Contabilitatea terţilor......................7...............................8......................... Contabilitatea operaţiunilor privind intrarea imobilizărilor corporale....... Contabilitatea operaţiunilor privind stocurile fabricate.............. Organizarea contabilităţii sintetice a stocurilor...........................................1 Definirea şi structura stocurilor .......................................... Contabilitatea produselor şi a producţiei în curs de execuţie...........................................132 5........................................................4.................................S)..68 3....................................2....................139 5............. Contabilitatea operaţiilor privind ieşirea imobilizărilor corporale ....120 5.................8....................................6.................1..........................1....................................................84 4....1.........2.........

.....5.......177 Capitolul VII..........146 5........ Contabilitatea altor impozite taxe şi vărsăminte asimilate. Contabilitatea veniturilor din subvenţii de exploatare..................2.... Contabilitatea cifrei de afaceri netă.................188 7..............4.................... Contabilitatea decontărilor privind protecţia socială.....3..1......... Contabilitatea decontărilor efectuate prin conturile bancare...............173 6.... Contabilitatea cheltuielilor de exploatare ..............187 7............... Delimitări şi conturi utilizate........... Contabilitatea decontărilor în numerar..........3.......4..........165 6...................................................3...............................167 6......3.1................4...179 7.........175 6......................................1................2.....4........159 6..191 7........... Contabilitatea impozitului pe venituri de natura salariilor ...........3. Contabilitatea veniturilor din producţia de imobilizări..164 6.....4...3............4......................1......................... Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului şi cu alte organisme publice.....192 10 ..................2........................4..........4.........4........................4................152 5....157 6.2..............141 5......................4.....................179 Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor....................................... Contabilitatea impozitului pe profit/venit.162 6.......4.. Definirea cheltuielilor şi veniturilor reflectate în contabilitatea financiară şi structura acestora................................3... Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt....7................ Contabilitatea acreditivelor şi a avansurilor de trezorerie.....4.........................................4............... Contabilitatea investiţiilor pe termen scurt şi a ajustărilor pentru pierdere de valoare a acestora.........3.144 5.........6...... Contabilitatea obligaţiunilor. Contabilitatea taxei pe valoare adăugată.4.5......4........................3...............................181 7... 154 CAPITOLUL VI..............................1............................................. Contabilitatea viramentelor interne.........4...........2..............................4.142 5..................................157 Contabilitatea trezoreriei ........160 6........2..... Contabilitatea ajustărilor pentru pierderea de valoare a investiţiilor pe termen scurt.... Contabilitatea operaţiilor efectuate prin conturile curente de la bănci........151 5.............Contabilitatea decontărilor cu debitorii şi creditorii diverşi.........4...... Contabilitatea obligaţiunilor emise şi răscumpărate.......... Definirea şi structura trezoreriei............1..171 6............................... Organizarea contabilităţii cheltuielilor şi veniturilor...........................186 7.3..................3...................................... Contabilitatea veniturilor aferente costului producţiei în curs de execuţie........................179 7................... Contabilitatea valorilor de încasat........158 6........161 6. Contabilizarea operaţiunilor referitoare la decontările privind asigurările sociale şi protecţia socială.... Evaluarea investiţiilor pe termen scurt şi a valutei...........5.................183 7.............. Contabilitatea veniturilor din exploatare........144 5.157 6.....3....164 6...........

...........1....................................201 Lucrările de închidere a exerciţiului financiar.. Lucrările de închidere a exerciţiului ......211 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ......199 Capitolul VIII...193 7...................................5........................8............198 7................................................. Întocmirea situaţiilor financiare anuale......................................................213 11 ... Contabilitatea altor venituri din exploatare........... provizioanele şi ajustările pentru depreciere au pierdere de valoare și a veniturilor aferente................................................................................................5............ Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările..................................6..................................................208 GLOSAR DE TERMENI................................. Întocmirea situaţiilor financiare anuale.............201 8... Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor financiare.......................2............4.194 7..7.....201 8.................................................................................... Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor extraordinare.....7...... Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit şi alte impozite .........................197 7....

instituţiile guvernamentale şi alţi utilizatori. Definirea şi obiectivul contabilităţii financiare Sistemul de contabilitate adoptat în România este dualist şi se bazează pe concepţia organizării contabilităţii pe două paliere intercorelate: .contabilitatea de gestiune sau managerială. cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi sau potenţiali. precum şi a rezultatelor obţinute… ea trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie. dezvoltă aspecte referitoare la Directiva a IV-a europeană. Cursul de contabilitate financiară adresat studenţilor din anul II ID. În aceste reglementări contabile(OMFP 3055/2009) au fost precizate în mod expres denumirea şi numărul directivelor implementate: • Directiva a IV –a a CEE privind situaţiile financiare anuale • Directiva a VII –a a CEE privind situaţiile financiare anuale consolidate. reglementări contabile conforme cu Directivele Contabile Europene prin cadrul normativ asigurat de OMFP nr. gestiunea şi controlul activelor. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară. Contabilitatea financiară are rolul de a înregistra în mod curent tranzacţiile întreprinderii cu mediul ei extern pentru ca periodic să determine situaţia financiară cât şi rezultatele operaţiilor efectuate. evaluarea.contabilitatea financiară sau generală şi . prelucrarea.2 contabilitatea financiară în următoarea manieră: „ca activitate specializată în măsurarea. creditorii financiari şi comerciali. cunoaşterea. atât pentru cerinţele interne ale acestora.CAPITOLUL 1 CADRUL TEORETIC GLOBAL AL CONTABILITĂŢII FINANCIARE REZUMAT România aplică începând cu 1 ianuarie 2010.3055/2009. datoriilor şi capitalurilor proprii. clienţii. 12 .” Obiectivul final al contabilităţii financiare aste acela de a elabora situaţiile financiare anuale.82/ 1991 republicată cu modificările şi completările ulterioare defineşte la art. Legea contabilităţii nr.

asigurând un limbaj contabil internaţional pentru lumea afacerilor. informaţii care stau la baza analizelor externe. Informaţiile cuprinse în situaţiile financiare se fac publice pentru a satisface necesităţile de informare ale unei sfere largi de utilizatori. iar cele referitoare la modificarea poziţiei financiare. Cadrul naţional de referinţă în domeniu cuprinde Legea 31/1990 cu completările şi modificările ulterioare şi OMFP nr. în principal. conţinutul şi frecvenţa acestora şi nu 13 . pentru ca aceştia în cunoştinţă de cauză să poată lua decizii economice. iar situaţiile financiare pe care le produce fac obiectul normalizării. astfel managerii sunt interesaţi de poziţia financiară. Informaţiile privind poziţia financiară sunt oferite în primul rând de bilanţ. conducerea are capacitatea de a determina forma. Fără îndoială că terţii sunt utilizatorii privilegiaţi ai informaţiilor din situaţiile financiare. Pentru a asigura succesul şi supravieţuirea întreprinderii într-un mediu economic competitiv. regional cât şi internaţional: Cadrul de reglementare internaţional este asigurat de Standardele Internaţionale de Raportare Financiară(IFRS). rolul acestor informaţii pentru analize interne. Cadrul de reglementare european de către Directivele Europene.Informaţiile contabilităţii financiare au un caracter retrospectiv. rezultatele şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii. Pentru a asigura informaţiile care să satisfacă necesităţile comune ale majorităţii utilizatorilor. Celelalte informaţii financiare şi de gestiune suplimentare pe care le obţin managerii. Obiectivul situaţiilor financiare este de a prezenta informaţii despre poziţia financiară. Dacă forma şi conţinutul situaţiilor financiare este supus normelor contabile naţionale şi internaţionale. dar şi pentru a permite comparabilitatea indicatorilor de gestiune între diferite întreprinderi. sub nici o formă. din contabilitatea de gestiune sunt complementare şi asigură realizarea procesului de conducere. atât pe plan naţional. managerii se concentrează în special asupra profitabilităţii şi lichidităţii – indicatori ce se determină pe baza datelor din bilanţ. pentru satisfacerea necesităţilor proprii de informare financiare şi economice suplimentare ale managerilor. 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. adică se bazează pe norme unitare. prin intermediul situaţiei fluxurilor de trezorerie. informaţii ce sunt utile unei sfere largi de utilizatori atunci când aceştia iau decizii economice. contabilitatea financiară este reglementată. În acelaşi timp nu putem ignora. Informaţiile privind performanţa sunt oferite de contul de profit şi pierdere. performanţele şi modificarea situaţiei financiare a întreprinderii. sintetizând imaginea întreprinderii la finele unui exerciţiu financiar comparativ cu situaţia acesteia la începutul exerciţiului.

Normele şi reglementările contabile pentru instituţiile de credit. .elaborează planul general de conturi. M. 1 din lege sunt prevăzute unităţile patrimoniale care au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea. sunt asigurate de către contabilitatea de gestiune. Contabilitatea financiară este destinată din ce în ce mai mult celor care finanţează întreprinderea şi de aceea se utilizează cel mai adesea denumirea de contabilitate financiară în loc de contabilitate generală. şi se aprobă de Ministerul Finanţelor Publice. 82/1991 cu modificările şi completările ulterioare.elaborează şi emite normele metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora. Aceasta reprezintă segmentul de contabilitate “nestandardizat” precizările metodologice în domeniu permit fiecărei unităţi să-şi elaboreze propriile evidenţe şi instrumente de gestiune adoptate nevoilor şi specificului acestora.elaborează modelele situaţiilor financiare. la art. Având în vedere necesitatea asigurării conformităţii reglementărilor naţionale în domeniul contabilităţii cu reglementările Uniunii Europene. registrelor şi formularelor comune privind activitatea financiară şi contabilă. Astfel.F. 3055/2009 aplicarea în România a reglementărilor contabile conforme cu directivele europene şi procedarea la implementarea graduală a Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). precum şi pentru unităţile care operează pe piaţa de capital se elaborează de Banca Naţională a României. Sfera de cuprindere şi organizarea contabilităţii financiare Sfera de aplicare sau cuprindere a contabilităţii în general şi a celei financiare în special este prezentată în Legea Contabilităţii nr.P a hotărât prin OMFP nr. . de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. unităţile de asigurare – reasigurare. după caz. respectiv de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. Toate aceste informaţii de natură economică necesare luării deciziilor operative de către manageri. În acest sens Ministerul Finanţelor Publice: . . 14 .2.reprezintă obiect al normalizării.elaborează şi emite norme contabile şi reglementări în domeniul contabilităţii. 1.

Organizarea şi conducerea contabilităţii se realizează de regulă.3055/2009 cu modificările şi completările ulterioare. alin. b) reglementări contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Având în vedere. regiile autonome. fie datorită volumului relativ modest de operaţiuni ale firmei. coordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective. 1 IFRS includ: • Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) • Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS) • Interpretările emise de Comitetul pentru Interpretarea Standardelor (IFRIC fost SIC) 15 .subunităţile fără personalitate juridică. Pentru persoanele juridice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente separate. elementele componente ale situaţiilor financiare şi nivelul de normalizare regional european (Directivele CEE) sau internaţional (Standardele Internaţionale de Raportare Financiară)1 . contabilul şef sau de altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. 82/1991 republicată şi anume: societăţile comerciale. societăţile/companiile naţionale. respectiv de contabil autorizat. cu sediul în străinătate. în compartimente distincte. institutele naţionale de cercetare-dezvoltare. conduse de către directorul economic. precum şi sediile permanente din România ce aparţin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate. 1. Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii revine administratorului. 1. acestea pot încheia contracte de prestări servicii cu persoane juridice autorizate sau cu persoane fizice care au calitatea de expert contabil. în principal.Toate reglementările în domeniul contabil se iau prin consultarea organismelor profesionale de profil. OMPF nr. contabilitatea financiară se organizează în România având în vedere următoarele reglementări: a) reglementările contabile conforme cu directivele europene (Directiva a IV-a a Consiliului 78/660/EEC privind conturile anuale ale anumitor tipuri de societăţi comerciale şi Directiva a VII-a a Consiliului 83/349/EEC privind conturile consolidate). Reglementările contabile conforme cu directivele europene.persoanele juridice prevăzute la art. societăţile cooperatiste şi celelalte persoane juridice . se aplică începând cu exerciţiul financiar al anului 2010 de către: . fie din lipsă de personal de specialitate. care aparţin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România.(1) din Legea Contabilităţii nr.

astfel încât: activele curente şi viitoare se vor realiza şi angajamentele şi contractele asumate vor putea fi respectate. prudenţa. indiferent de data plăţii acestora. Prezentăm în continuare esenţa principiilor prevăzute în OMFP nr.veniturile se reflectă în contabilitate în momentul predării bunurilor către cumpărători. Contabilitatea de angajamente presupune că efectele tranzacţiilor şi alte evenimente să fie luate în calcul din momentul când acestea s-au produs şi nu atunci când intervine plata sau încasarea. prudenţa. Rezultă că: .întreprinderea îşi va continua activitatea o perioadă suficient de lungă. 1. . . Principiul continuităţii se realizează la închiderea exerciţiului. Principiile contabilităţii financiare Directiva a IV. 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) se aplică de către persoanele juridice de interes public.în acest fel. . respectiv al livrării. Principiul continuităţii activităţii presupune că întreprinderea îşi continuă în mod normal activitatea într-un viitor previzibil.cheltuielile se înregistrează în momentul angajării lor. etc.cheltuielile şi veniturile astfel înregistrate afectează rezultatele perioadelor respective.2. permanenţa metodelor. noncompensarea. fără a intra în starea de lichidare sau de reducere sensibilă a activităţii sale.a CEE prezintă următoarele principii: continuitatea activităţii. pe când încasările şi plăţile afectează trezoreria. . • se respectă toate celelalte principii (independenţa. 16 . independenţa exerciţiului. În caz de: .3. ). permanenţa metodelor. moment ce atestă transferul de proprietate şi în aceste condiţii nu se are în vedere momentul încasării.perioada de existenţă a întreprinderii va fi mai lungă decât perioada utilă de viaţă a activelor sale.continuitate • evaluarea bunurilor se face în funcţie de utilitatea şi preţul pieţei. Continuitatea activităţii presupune: . intangibilitatea bilanţului de deschidere. cu ocazia inventarierii anuale. veniturile şi cheltuielile sunt delimitate şi înregistrate sub aspect real de mişcare de bunuri şi servicii şi nu sub aspect monetar respectiv de mişcare monetară.

evaluarea.impune ca la deschiderea exerciţiului să fie preluate informaţiile privind activele.prezentarea în bilanţ a tuturor activelor. 17 . Respectarea acestor principii asigură: .transparenţa informaţiei. datoriile şi capitalurile proprii în concordanţă deplină cu cele din bilanţul de închidere a exerciţiului precedent. Momentul aplicării lui – pe tot parcursul anului cât şi la închiderea exerciţiului. . În caz de schimbare a metodelor sau politicilor contabile se vor face menţiuni în notele explicative. Aplicarea principiului asigură: .înregistrarea în contabilitate. Consecinţa aplicării acestui principiu este asigurarea comparabilităţii în timp a datelor. între creanţe şi datorii. precizându-se: . • evaluarea bunurilor se face la valoarea de lichidare.interzice efectuarea compensărilor atât între posturile din bilanţ.necontinuitate • se abandonează principiul continuităţii şi celelalte principii. Principiul noncompensării. Excepţiile de la acest principiu sunt admise dacă schimbarea politicilor contabile este impusă de lege sau are ca rezultat o mai bună informare şi oferă o prezentare mai adecvată a operaţiunilor întreprinderii.prezentarea activelor. datoriilor şi capitalurilor proprii. . pe perioada mai multor exerciţii succesive în ceea ce priveşte: . .motivele care au condus la schimbarea politicilor. • se fac referiri exprese în notele explicative despre cauzele care au dus la lichidare.• se utilizează costul istoric pentru operaţiuni curente. Principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere. . capitalurilor proprii şi a rezultatelor. cât şi între cheltuielile şi veniturile întreprinderii ca şi elemente de structură ale contului de profit sau pierdere. Principiul permanenţei metodelor – presupune aplicarea aceloraşi reguli şi norme.continuitatea şi coerenţa informaţiilor. datoriilor.consecinţele pe care aceste modificări le-au produs asupra elementelor de bilanţ şi asupra rezultatului.are ca scop evitarea pierderii de informaţii. . Orice compensare ar avea ca efect o pierdere de informaţie şi conduce la reducerea fidelităţii imaginii reprezentate. .

Respectarea acestui principiu impune: . nefiind necesară prezentarea lor separată.calcularea şi înregistrarea amortizărilor şi a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare. Principul evaluării separate a elementelor de active şi de datoriiconform acestui principiu fiecare element component al activelor se evaluează separat. . Prin aplicarea acestui principiu. Nu se admite: .la sfârşitul exerciţiului cu ocazia inventarierii anuale. la fel şi elementele componente ale datoriilor trebuie evaluate separat. .curent. evaluarea făcându-se pe o bază prudentă. Principiul independenţei exerciţiului – presupune luarea în considerare a tuturor veniturilor şi cheltuielilor corespunzătoare exerciţiului financiar pentru care se face raportarea. în timpul exerciţiului cu ocazia înregistrării fiecărei tranzacţii .să fie prea abundente în detalii nesemnificative pentru luarea deciziilor.supraevaluarea activelor şi a cheltuielilor. Principiul pragului de semnificaţie – impune ca orice element care are o valoare semnificativă şi care prin importanţa lor afectează deciziile.utilizarea conturilor de regularizare. .. Acest principiu se aplică la finele exerciţiului.prezentarea în contul de profit şi pierdere a ansamblului cheltuielilor şi veniturilor perioadei. Elementele cu valori nesemnificative vor fi însumate. trebuie prezentat distinct în situaţiile financiare. Principiul se aplică cu ocazia inventarierii anuale şi obligă întreprinderile să prezinte elementele în bilanţ la o valoare reală. Principiul prudenţei – presupune aprecierea rezonabilă a faptelor. indiferent de valorile contabile. Momentul aplicării acestui principiu: . astfel încât să se evite riscul de transfer asupra viitorului a unor posibile cheltuieli sau pierderi generate de operaţiuni din perioada curentă. informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să evite cele două extreme posibile: . fără a ţine seama de data încasării sau plăţii sumelor. determinată de preţurile pieţei. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului – dă prioritate realităţii economice asupra formei juridice.subevaluarea datoriilor. capitalurilor proprii şi a veniturilor.efectuarea obligatorie a inventarierii anuale. Cel mai elocvent caz de 18 . .să fie prea sintetice şi asta cu atât mai mult cu cât trebuie respectat şi principiul noncompensării.

Explicaţi principiul independenţei exerciţiilor şi prezentaţi modul de evidenţiere în situaţiile financiare anuale cunoscând că SC Y SA a încasat în avans în cursul luniidecembrie N. Cum se prezintă situaţia în bilanţ? 3.000 lei. Cum este organizată contabilitatea în România? 5. PROBLEME PROPUSE 1.aplicare a acestui principiu îl reprezintă înregistrarea contractelor de leasing astfel: . ÎNTREBĂRI 1. în valoare de 30.000 lei b) în caz de neasigurare a continuităţii activităţii întreprinderii preţul posibil de vânzare este de 50. Enunţaţi principiile contabilităţii financiare.N+1. contravaloarea abonamentelor la revista de specialitate ECONOMICA. Să se înregistreze salariile datorate pe luna decembrie N şi să se prezinte modul de evidenţiere a acestora în situaţiile financiare ale anului N. Care sunt actele normative după care se conduce contabilitatea în România? 6. de un stoc de marfă în valoare de 100.000 lei. În primul caz efectul operaţiunii are implicaţii asupra bilanţului pe când în al doilea caz efectul se „mută” în contul de rezultate. Care sunt funcţiile contabilităţii financiare? 4.01. SC „Alfa” înregistrează la sfârşitul lunii decembrie N. Cu ocazia inventarierii anuale se constată: a) în caz de continuitate a activităţii întreprinderii preţul posibil de vânzare este de 90.000 lei. SC „B” dispune la închiderea exerciţiului N. salariile datorate personalului de 50. Cum este definită contabilitatea financiară conform Legii contabilității? 2.în cazul în care contractul este apreciat ca un leasing financiar se va înregistra o creştere a datoriilor pe termen lung. conform principiului continuităţii activităţii? 19 . 2. care se vor achita pe data de 10.000 lei La ce valoare se va reflecta acest stoc în bilanţ.iar în cazul în care contractul este apreciat ca un leasing operaţional se va înregistra o creştere de cheltuieli şi de datorii curente. . pentru primul trimestru N+1. Care este obiectivul final al contabilităţii financiare? 3.

2.capitalul propriu . Contul utilizat pentru urmărirea constituirii şi 20 . Capitalurile permanente sunt evidenţiate de conturile clasei I din planul de conturi „Conturi de capital”. 105) rezerve (ct. asigurarea realizării autonomiei financiare a întreprinderii prin conservarea şi dezvoltarea capitalurilor proprii. Obiectivul fundamental al acestei contabilităţi îl reprezintă evidenţierea mărimii şi mişcării capitalurilor. 121). Provizioanele se constituie pe seama cheltuielilor şi sunt destinate să acopere datorii clar definite la data bilanţului dar care au exigibilitate sau valoare incertă. Pentru organizarea contabilităţii capitalurilor trebuie să se ţină seama de tipul de întreprindere şi de forma de organizare a acesteia.106) rezultatul reportat (ct. întreprinderile. Capitalul propriu (Activ net) = Active – Datorii Capitalul propriu are ca şi componente: capitalul social (ct. 117) rezultatul exerciţiului (ct.împrumuturile pe termen lung şi datoriile asimilate acestora.CAPITOLUL 2 CONTABILITATEA CAPITALURILOR REZUMAT În cadrul acestui capitol ne-am propus să urmărim structura capitalurilor şi modul de constituire şi modificare a acestora.provizioanele şi . Astfel. urmăresc dimensionarea corectă a mărimii capitalului social. după deducerea tuturor datoriilor sale. Capitalul propriu este definit(atât de IAS cât şi de directivele europene) ca fiind interesul rezidual în activele unei entităţi. Capitalurile permanente cuprind în structura lor: . 101) prime de capital (ct.Definirea şi structura capitalurilor Capitalurile permanente reprezintă sursa de finanţare pe termen lung a unei entităţi. 104) rezerve din reevaluare (ct.1. valorificarea capitalului prin plasamente rentabile.

La constituirea societăţilor. Cunoscând capitalul social şi numărul de părţi sociale (ps). Un exemplu de provizion îl reprezintă provizioanele pentru litigii. Valoarea nominală a acţiunilor reprezintă baza de calcul a dividendelor. respectiv de acţiuni emise („A”) se poate determina valoarea nominală (VN) ca un raport între aceste elemente: VN/ „A”= Capital social/ nr.utilizării lor este contul 151. Împrumuturile pe termen lung (>1 an) cu toate că reprezintă datorii sunt asimilate capitalurilor permanente deoarece se află la dispoziţia entităţii o perioadă lungă de timp şi poate asigura (folosite eficient) o dezvoltare viitoare durabilă. Evaluarea curentă a capitalului social presupune evaluarea titlurilor prin care acesta se identifică: părţi sociale şi acţiuni. capitalul social poate fi modificat ca urmare a operaţiilor de creştere şi de reducere a capitalului. Ele se referă la: împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni (ct. La această valoare se înregistrează în contabilitate capitalul social. generatoare de rezultat valorile reale ale acestor titluri sunt diferite de valoarea nominală. 166) alte împrumuturi şi datorii asimilate (ct. decât în cazuri foarte rare. leasinguri financiare etc. Evaluarea curentă a capitalului social Capitalul social este sursa generată iniţial de aporturile în natură şi în bani ale asociaţilor sau acţionarilor. Pe parcursul vieţii întreprinderii. în comandită simplă şi la societăţile cu răspundere limitată capitalul social este reprezentat de părţile sociale. „ps” Valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale nu se schimbă. egale ca valoare. 162) datorii care privesc imobilizările financiare (ct. În cadrul societăţilor pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni capitalul social este reprezentat de acţiuni egale ca valoare. 2. cazuri care vor fi prezentate în cadrul acestui capitol. Capitalul social se evaluează la valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale care îl formează. 161) credite bancare pe termen lung (ct. 167) cum ar fi concesiuni.2. „A” VN/ „ps”= Capital social/ nr. părţilor sociale şi acţiunilor li se atribuie o valoare nominală care este precizată în actul constitutiv şi este imprimată pe fiecare titlu. 21 . Începând cu primele operaţiuni. În cadrul societăţilor în nume colectiv.

raport numit cotaţie.Valoarea de piaţă este suma ce se obţine din vânzarea. -valori determinate plecând de la patrimoniu (valoare matematiccontabilă şi valoare de lichidare). Conturi utilizate Abordarea contabilă a operaţiunilor de constituire şi modificare a capitalului se realizează cu ajutorul contului 101 „Capital” cont de capitaluri proprii. Valoarea matematic-contabilă (VMC) se determină raportând capitalurile proprii (activul net) la numărul de acţiuni.”A” = (Active – Datorii)/ nr. VMC = Capital propriu/ nr.3. Valoarea de lichidare este valoarea care rezultă din vânzarea forţată a întreprinderii într-un interval limitat şi care de regulă este mai mică decât valoarea care s-ar obţine la vânzare în condiţii de continuitate a activităţii întreprinderii. Valoarea de piaţă este stabilită.”A” Există şi posibilitatea de calcul a valorii contabile sau bilanţiere ca raport dintre capitalurile proprii corectate cu activul fictiv şi numărul de acţiuni. de regulă. prin negociere la bursa de valori pe baza raportului dintre cerere şi ofertă.3. VMC = (Active – Datorii – Activ fictiv)/ nr. cu funcţie de pasiv care se dezvoltă în principal pe două conturi sintetice de gradul II: 1011 „Capital subscris şi nevărsat” 1012 „Capital subscris şi vărsat” 22 . 2. sau dacă cotaţia reţinută este media unei perioade prea scurte atunci valoarea bursieră poate fi completată în estimările investitorilor cu două categorii de valori: -valori determinate plecând de la beneficii distribuite sau realizate (valoarea financiară şi valoarea de rambursat). Dacă titlurile nu fac obiectul unei negocieri regulate şi într-un volum suficient de important. -cheltuieli înregistrate în avans.”A” La activ fictiv se cuprind: -cheltuieli de constituire. -primele de rambursare a obligaţiunilor. sau se plăteşte la achiziţia unei acţiuni pe o piaţă activă.Contabilitatea capitalului constituirii şi modificării 2.1.

a primelor şi de asemenea. În situaţii deosebite el funcţionează ca un cont de datorii cu funcţie de pasiv evidenţiind obligaţiile întreprinderii faţă de investitori pe creditul contului. Se creditează: cu efectuarea vărsămintelor la capitalul în bani sau în natură şi cu împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertite în acţiuni. folosesc contul 1016 „Patrimoniul public”. în situaţiile financiare. de capitalul subscris şi vărsat. precum şi a tipului de acţiune (ordinară sau privilegiată). pentru bunurile aflate în folosinţa lor temporară ce aparţin domeniului public. De la înregistrarea obligaţiei de restituire şi până la achitare. În creditul contului 101 „Capital” se înregistrează: capitalul subscris de asociaţi sau acţionari la constituire sau pe parcurs cu ocazia majorării capitalului cu noi aporturi. Se debitează cu capitalul subscris. reducerile de capital ca urmare a anulării acţiunilor proprii răscumpărate. pe valoarea nominală sau pe o valoare superioară ce include şi prime de capital. soldul este creditor. anularea capitalului la fuziune. 23 . Contabilitatea analitică a capitalului se ţine pe acţionari sau asociaţi. Pe debit se evidenţiază rambursarea de capital sub formă de numerar sau bunuri. bifuncţional (A/P). convertirea datoriilor în acţiuni. cu indicarea numărului şi valorii nominale a acţiunilor sau părţilor sociale subscrise şi apoi vărsate. iar regiile autonome folosesc contul 1015 „Patrimoniul regiei”. el are funcţie de activ. a profiturilor nedistribuite. Soldul creditor evidenţiază capitalul subscris vărsat sau nevărsat. lichidare. Notă: Sumele care se operează în contul de capital rezultă întotdeauna utilizând valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale. În debit se înregistrează: reducerile de capital pentru acoperirea pierderilor din exerciţiile precedente. El este un cont de decontări. Atunci când reflectă creanţe ale întreprinderii faţă de asociaţi sau acţionari pentru capitalul subscris de aceştia. Soldul debitor reflectă aportul la capital subscris şi nevărsat (creanţe ale întreprinderii faţă de investitori). Companiile naţionale. În strânsă legătură cu contul 101 „Capital” funcţionează contul 456 „Decontări cu acţionarii / asociaţii privind capitalul”. capitalul preluat cu ocazia fuziunii. în mod distinct. încorporarea în masa capitalurilor. la constituire sau pe parcurs cu ocazia majorării capitalului. partea care reprezintă capitalul subscris şi nevărsat se menţionează. a rezervelor. retragerea unor părţi de capital de către asociaţi şi de asemenea. cu ocazia retragerii unor asociaţi sau la lichidarea întreprinderii.Pentru a furniza informaţii utile analizelor financiare.

are funcţie de pasiv.a). contul 456 „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul” se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de gradul II: . ea poate fi organizată pe fiecare asociat în parte. şi se dezvoltă în sintetice de gradul II pe categorii de prime astfel: 1041 „Prime de emisiune” (Pr. implică utilizarea contului 104 „Prime de capital” ori de câte ori preţul de emisiune (PE) este peste valoarea nominală (VN) a acţiunilor.e). dar şi de situaţiile în care se găseşte întreprinderea faţă de investitori . cu un număr relativ mic de asociaţi.4567 „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul de rambursat” (DAPCR). se va ţine un singur cont colectiv la 456. Operaţiunile generate de mărirea capitalului cu noi aporturi în numerar sau în natură.f/d). 1043 „Prime de aport” (Pr.la societăţile pe acţiuni. PE > VN => Prime Primele legate de capital reprezintă suplimentul de aport neîncorporat în capitalul social. . având în vedere numărul mare al acţionarilor. Contul 104 „Prime de capital” este un cont ce face parte din structura capitalurilor proprii. Primele de conversie a obligaţiunilor în acţiuni. 1044 „Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni” (Pr.4564 „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind vărsămintele anticipate” (DAPVA).4565 „Decontări cu acţionarii/asociaţii în dificultate” (DAD) .Ţinând cont de condiţiile şi ritmul realizării vărsămintelor.4561 „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul subscris” (DAPCS). .apar cu ocazia emisiunii de noi acţiuni şi reprezintă excedentul dintre preţul de emisiune şi valoarea nominală a acţiunilor ca urmare a majorării capitalului cu noi aporturi în bani. aceasta se realizează astfel: . Primele de emisiune. În ceea ce priveşte organizarea contabilităţii analitice.dacă este vorba de societăţi de persoane.apar cu ocazia fuzionării sau cu ocazia măririi capitalului cu un nou aport în natură şi reprezintă excedentul dintre valoarea aporturilor făcute (conform actelor care atestă valoarea acestor aporturi) şi valoarea nominală a acţiunilor distribuite celor ce realizează acest aport. Primele de fuziune şi primele de aport. .conv).apar cu ocazia conversiei împrumutului obligatar în acţiuni şi reprezintă excedentul dintre 24 . 1042 „Prime de fuziune/divizare” (Pr.

astfel încât să se menţină poziţia iniţială a acestora în totalul capitalului social. răscumpărarea. autentificate la notariat (contractul de societate şi statutul după caz) şi declaraţiile de subscriere în cazul în care se apelează la subscriere publică. În cazul SRL. 2. vânzarea. cu ocazia creşterii capitalului social. Restul aportului în bani se varsă ulterior în 12 luni de la înmatricularea întreprinderii. 31/1990 privind societăţile comerciale. etc. Pentru înregistrarea aporturilor se utilizează chitanţele care fac dovada depunerii numerarului la bancă. Atunci când societatea se constituie prin subscripţie publică. Notă: Majorarea capitalului prin încorporarea primelor presupune emisiunea de noi acţiuni şi distribuirea gratuită a acestora către vechii acţionari. aportul în natură se varsă integral precum şi minim 30% din aportul în bani. contractelor de vânzare-cumpărare. direct proporţional cu numărul de acţiuni vechi deţinute. trebuie vărsat în numerar 50% din capital cu ocazia subscrierii. Se debiteză cu primele încorporate fie în capitalul social.3. de aport sau conversie) care apar pe parcursul existenţei societăţii. republicată) Înregistrarea capitalului subscris are la bază actele de constituire a întreprinderii. Contul 104 „Prime de capital” funcţionează astfel: Se creditează cu primele (de emisiune. de fuziune. fie în rezerve sau cu primele utilizate pentru acoperirea pierderilor din exerciţiile precedente. Cheltuielile de constituire generate cu această ocazie pot fi tratate în două moduri: . cedarea cu titlu gratuit sau 25 . la contul 201 „Cheltuieli de constituire” sau .recunoscute direct în capitalurile proprii la contul 149 „Pierderi legate de emiterea. ca entitate juridică distinctă şi diferită de proprietarii săi (Leg.recunoscute ca o imobilizare necorporală. iar aportul în natură se înregistrează pe baza facturilor.2. Soldul creditor evidenţiază primele legate de capital existente la dispoziţia societăţii. capitalul subscris se varsă de regulă integral înainte de începerea formularităţilor de constituire.valoarea datoriilor ce trebuie rambursate în baza obligaţiunilor şi valoarea nominală a acţiunilor nou emise şi care înlocuiesc obligaţiunile. Cu ocazia construirii capitalului. Contabilitatea operaţiilor privind construirea capitalului Capitalul ca sursă iniţială de finanţare a societăţii se constituie odată cu înfiinţarea întreprinderii.

a. taxe de timbru.Realizarea de vărsăminte anticipate.Vărsarea a 50% din aporturi în contul de la bancă (cont la bănci în lei) 5121 nturi la bănci în lei”= 4561 „DAPCS” 50. Pentru exemplificare vom alege cazul constituirii unei societăţi pe acţiuni prin subscriere publică.Subscrierea integrală a capitalului şi realizarea aportului în bani de 50% în perioada prevăzută de prospectul de emisiune.000 5121 „Conturi la bănci în lei” = 4564 „DAPVA” 15.000 c.000 lei achitate din contul bancar constând din: 200 lei.000 b.înregistrarea cheltuielilor de constituire direct la capitalurile proprii 149 „Pierderi legate de emiterea. prima tranşă cu ocazia subscrierilor iar a doua tranşă până în data de 1.06 ”N” pentru restul de 50% din nominalul acţiunilor subscrise a) încasarea anticipată a sumei de 3. 1. Un posesor. vânzarea.000 lei divizat în 10.Transformarea capitalului din nevărsat în vărsat pentru prima tranşă de 50% 1011 N”= 1012 „CSV” 50.000 răscumpărarea. Cu un capital social de 100.000 de acţiuni cu VN=10 lei. = 5121 „Ct la bănci în lei” 1.000 de acţiuni efectuează cel de al doilea vărsământ cu anticipaţie în 1. acţionarul „Y” de 3.000 c) la data prevăzută pentru cel de al doilea vărsământ 1.03 ”N” se constituie SC „ X ” SA. a.000* 10* 0.08 ”N” se înregistrează: 26 . comisioane şi onorarii către avocaţi în valoare de 600 lei şi comisioane bancare 200 lei. Vărsămintele se realizează în două tranşe de 50%.Subscrierea capitalului 4561 PCS”= 1011 „CSN” 100.înregistrarea cheltuielilor de constituire la imobilizări necorporale 201 Cheltuieli de constituire”= 5121„Conturi la bănci în lei”1.08 ”N”.000 analitic: acţionar Y b) transformarea capitalului din subscris în capitalul vărsat 1011 „CSN” =1012 „CSV” 15. în cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile pentru recunoaşterea lor ca şi imobilizări necorporale.50= 15. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capital propriu” 3.000 2. Înregistrarea cheltuielilor generate de constituirea societăţii de 1.000 b. Pe data de 1.anularea instrumentelor de capitaluri proprii”.

Z 27 .5) 5121 „Conturi la bănci în lei”= 4561 „DAPCS” 9.000 analitic: acţ.reţinerea cheltuielilor şi a dobânzilor 4565 „DAD” = % 115 an:acţ „Z” 758”Alte venituri din exploatare” 15 768”Alte venituri financiare” 100 f.încasarea acţiunilor (1.5 = 9.000 acţiuni*9.subscrierea acţiunilor de către acţionarul „T” (1. vezi operaţiunile de la nr.transformarea capitalului pe valoarea nominală (1.5.000* 9. Y c2) înregistrarea restului de aport 6. 5121 „Conturi la bănci în lei”=4561 „DAPCS” 30.000115= 4.000 (1. aparţinând unui acţionar în dificultate. acţionarului „T” la preţul de 9.500 analitic:acţ T analitic:acţ Z c.000* 9.500.385 analitic:acţ.achitarea diferenţei rămase ca sold creditor la 4565„DAD” (9.500 lei).5 lei pe o acţiune (1. La data de 1. După 60 de zile.5* 12/ 100* 2/ 12= 99.000* 10 *0.000 de acţiuni se află în imposibilitatea de a efectua al doilea vărsământ.385) 4565 „DAD”= 5121 „Conturi la bănci în lei” 4.000 b.5) 4565 D”=4561 „DAPCS” 5.4).99~100) a.500) 4561 „DAPCS” = 4565 „DAD” 9. respectiv în 1.000 e.08 ”N” acţionarul „Z” care a subscris 1.punerea în stare de dificultate (1.000* 10* 0.c1) anularea creanţei faţă de acţionarul care a efectuat vărsăminte anticipate 4564 „DAPVA” =4561 „DAPCS” 15.5= 9.500 analitic:acţ.000 4. Acţionarului aflat în dificultate i se impută cheltuieli de publicitate şi vânzare a acţiunilor de 15 lei şi o dobândă de 12% (1.000*10*0.Acţionari în dificultate.5) 1011 N”= 1012 „CSV” 5.000* 10* 0. T d.10 ”N” se vând acţiunile respective.5= 30.000 de acţiuni rămân nevărsate pentru 50% din valoarea nominală subscrisă.000 c3) transformarea capitalului din subscris nevărsat în capitalul vărsat 1011 N” =1012 „CSV” 30.

Pentru ca operaţiunea să fie practic realizată.aporturi noi în numerar sau în natură.3. Contabilitatea operaţiunilor privind majorarea capitalului Pe parcursul derulării activităţii întreprinderii.prin reorganizarea societăţii prin fuziune. În acest caz.000 lei. susceptibilă să determine intrarea în societate de noi acţionari. Protecţia vechilor acţionari se poate realiza pe două căi: a) prin prima de emisiune. respectiv b) prin dreptul de subscriere (DS). În caz contrar.subscrierea acţiunilor noi 28 .160= 40 lei Înregistrările contabile implicate sunt: .prin convertirea unor angajamente financiare în capital social . a)Aport nou în numerar Creşterea capitalului printr-un nou aport în numerar presupune emisiunea de noi acţiuni până la nivelul aşteptat. pune problema protecţiei vechilor acţionari. Prima de emisiune = PE – VN Prima de emisiune = 200. iar numărul de acţiuni este de 1. De exemplu: SC “ORIZONT” SA dispune de: un capital social de 160. Emisiunea de noi acţiuni. respectiv cursul acţiunilor vechi. rezerve de 40.prin operaţiuni interne (transformarea altor structuri ale capitalurilor proprii în capital social)prin: încorporarea primelor. încorporarea rezervelor. Prima de emisiune – are ca scop egalizarea drepturilor acţionarilor vechi şi noi. Se procedează la o majorare de capital prin emisiunea a încă 500 acţiuni noi. preţul de emisiune (PE) este mai mare decât valoarea nominală(VN). . încorporarea rezultatului reportat. trebuie ca preţul de emisiune (PE) al acţiunilor noi să fie mai mic sau cel mult egal cu valoarea. acţiuni ce trebuie subscrise. Preţul de emisiune este egal cu 200.000. eventualii subscriptori vor prefera să cumpere acţiuni vechi.000 lei. Creşterea de capital nu se poate realiza decât atunci când vechiul capital a fost în întregime vărsat.2. . Majorarea capitalului se poate realiza prin mai multe modalităţi: . fiind preţul plătit de acţionarii noi pentru a dobândi acţiuni. capitalul se modifică adesea în sensul creşterii deoarece societăţile au nevoie de surse financiare noi pentru dezvoltare.3.

preţul de emisiune PE se situează la nivelul valorii nominale a acţiunilor. Fiecare acţiune veche având ataşat un drept de suscripţie (DS). Atunci când se uzează de DS. Pentru acţiunile care nu sunt cotate la bursă se va determina prin calcul o valoare teoretică. are loc pe de o parte creştere a capitalurilor proprii (în cazul a: creşte 1012 „CSV” şi 1041 „Prime de emisiune” iar în cazul b: creşte doar 1012 „CSV”) iar pe de altă parte cresc disponibilităţile băneşti ale SC şi se îmbunătăţeşte structura financiară a întreprinderii prin creşterea fondului de rulment.000 Dreptul preferenţial de subscripţie (DS) la noile acţiuni. această structură va fi modificată deoarece lichidităţile se vor utiliza pentru achiziţionarea de noi active de regulă active imobilizate.realizarea aporturilor 5121 „Conturi la bănci în lei”= 4561 „DAPCS” 200.000 şi 1011 „CSN” = 1012 „CSV” 80. Acţionarii pot utiliza DS.000 1011 „CSN” = 1012 „CSV” 200.000 lei.realizarea aporturilor 5121 „CBL” = 4561 „DAPCS” 100.000* 50) .4561 „DAPCS”= % 100. Înregistrările contabile aferente: .000 (500”A”* 200) 1011 „CSN” 80. al vechilor acţionari este recunoscut acestora proporţional cu numărul de acţiuni vechi deţinute. 29 .000 (500”A”* 160) 1041 „Primă de emisiune” 20. hotărăşte majorarea capitalului prin emiterea a 4. Ulterior.000 acţiuni noi la preţul de emisiune egal cu valoarea nominală şi cu folosirea DS.urile pentru achiziţionarea de noi acţiuni sau pot să le cedeze altor persoane interesate care nu dispun de DS.000 (500”A”*40) . obiectiv care de altfel a fost luat în vedere atunci când s-a decis majorarea capitalului.uri suficiente. Dacă acţiunile sunt cotate la bursă.urile sunt titluri de valori negociabile a căror valoare depinde de legea cererii şi a ofertei.000 (4. Deci: PE = VN Exemplu: SC „TIMP” SA având un capital social de 300.000 de acţiuni ca VN = 50 lei/acţiune.000 Concluzii: Prin aport nou în numerar. DS va fi de asemenea cotat.000 lei şi un număr de 6. DS. rezerve de 60.subscrierea acţiunilor noi 4561 „DAPCS” = 1011 „CSN” 200.

500 (285*100) 1043 „Primă de aport” 300 (285*1.prime de capital.05. Ele revin vechilor acţionari care dispun de un drept de atribuire (DA) proporţional cu acţiunile pe care le deţin. .rezerve. Prima cale nu implică modificarea numărului de acţiuni.800. având VN = 100 lei.100= 1.000 lei. rezerve 50.000 lei.500 c)Operaţiuni interne Creşterea capitalului prin operaţiuni interne presupune încorporarea în capitalul social a celorlalte structuri ale capitalurilor proprii: .000 de acţiuni cu VN=100 înregistrează un aport în natură constând dintr-un teren de 400 m2 a cărui valoare conform raportului evaluatorilor este de 28. Înregistrările contabile presupun surprinderea următoarelor momente: .000 lei se evidenţiază în contabilitate astfel: 30 . Această creştere de capital se poate realiza în două moduri: .800: 285=101.subscrierea: 4561 „DAPCS” = % 28.05.realizarea aportului: 211 „Terenuri”= 4561 „DAPCS” 28.000 acţiuni. Exemplu: SC „R” SA dispune de un capital social de 500.800 şi 1011 N” = 1012 „CSV” 28.fie are loc distribuirea de acţiuni noi gratuite. . Majorarea capitalului prin încorporarea rezervei de 50. Exemplu: SC „STOP” SA având un capital de 100. Se decide emiterea a 500 acţiuni noi care se vor distribui gratuit vechilor acţionari ca urmare a încorporării acestei rezerve de 50.b)Aport nou în natură Creşterea de capital prin aport în natură (active imobilizate sau active circulante) presupune evaluarea de către experţi a bunurilor aportate. ci doar a VN structura acţionariatului rămâne neschimbată. Cea de a doua cale presupune emiterea unor acţiuni noi şi distribuirea gratuită a acestora.05) . Diferenţa dintre valoarea aporturilor şi valoarea nominală a acţiunilor emise şi distribuite aportorilor se va înregistra la prime de aport. .fie creşte valoarea nominală a vechilor acţiuni.000 lei divizat în 1.05 rezultă o primă de aport 101. Pentru a remunera aportul adus emite 285 acţiuni noi la preţul de emisiune 28.800 1011 „CSN” 28.000 lei şi un număr de 5.rezultatul reportat.

deoarece nu se pune problema realizării unor noi aporturi. a. care nu mai sunt necerare. Notă: Reducerea de capital nu poate aduce atingere egalităţii între acţionari.Reducerea capitalului social pentru acoperirea pierderilor. Cu excepţia cazurilor a) acoperirea pierderilor şi e) renunţarea la partea nevărsată de capital. numai după ce s-au epuizat celelalte variante: din profiturile exerciţiilor viitoare sau din rezerve sau prime de capital. b)îşi reduce semnificativ activitatea şi mărimea capitalului iniţial nu se mai justifică. e)dacă o parte din capital nu a fost vărsată. c)se vând o parte din activele întreprinderii.4. 31 . Contabilitatea operaţiunilor privind reducerea capitalului Există uneori situaţii în care întreprinderile procedează la reducerea capitalului şi anume: a) realizează pierderi însemnate ce nu pot fi acoperite din rezerve sau din profiturile perioadelor viitoare. celelalte modalităţi de reducere generază obligaţia plăţii unor sume sau restituirii unor bunuri către asociaţi sau acţionari. societatea poate renunţa la aceasta. acest fapt se poate realiza: .fie prin reducerea valorii nominale a acţiunilor societăţilor. Se procedează la diminuarea capitalului pentru acoperirea pierderilor majore. Dacă se procedează la acoperirea pierderilor realizate în exerciţiile precedente din capital.106 „Rezerve” = 1012 „CSV” 50. . Se constată totodată că în aceste cazuri se procedează direct la majorarea capitalului vărsat.3. d)se retrag o parte dintre asociaţi.fie prin reducerea numărului de acţiuni şi anularea lor. 2. articolul contabil ar fi fost următorul: 104 „Prime de capital” = 1012 „CSV” respectiv 117 „Rezultatul reportat”= 1012 „CSV” Remarcă: atunci când creşterea capitalului se realizează prin operaţiuni interne are loc doar o modificare a structurii capitalurilor proprii în sensul translatării unor structuri către capitalul social.000 În cazul în care ar fi fost încorporate în capital. Reducerea de capital nu se poate realiza decât până la nivelul minim al acestuia stabilit de lege. pe tipuri de societăţi comerciale. prime sau o parte din profitul reportat.

000 = 80 lei/acţiune .000 1012 „CSV” 10. ci şi a rezervelor deoarece contul 149 se închide prin contul 1068 respectiv 1068 = 149 1. Răscumpărate (reducerea de capital 100∗ 100 = 10.000 lei. Rezultatul reportat reprezintă o pierdere cumulată din perioadele anterioare de 60. b.000 În situaţia în care se alegea soluţia reducerii numărului de acţiuni aflate în circulaţie se proceda la retragerea din circulaţie a 600 de acţiuni cu VN de 100 lei/acţiune (respectând principiul proporţionalităţii) pentru a absorbi pierderea de 60. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capital propriu” Notă: Răscumpărarea acţiunilor la un preţ mai mare decât VN şi anularea acestora determină nu numai reducerea capitalului. .000 lei. decide răscumpărarea a 100 de acţiuni.răscumpărarea de la bursă a 100 de acţ. cu un capital social de 200.000 32 . soluţia aleasă fiind reducerea valorii nominale a acţiunilor: .000 .000 149 „Pierderi legate de emiterea.000 de acţiuni cu VN=100 lei/acţiune. „Y” S.C. Cu preţul de 110 lei/acţiune: 109”Acţiuni proprii” = 512 „CBL” 11.A. Acţiunile răscumpărate sunt anulate.000 de acţiuni cu VN = 100 lei/acţiune.000) % = 109 „Acţiuni proprii” 11.care este valoarea nominală a acţiunilor după reducere (VNR)? VNR= (300.000 răscumprarea.cum se contabilizează operaţiunea ? 1012 „CSV” = 117 „ Rezultatul reportat” 60.000 lei.Exemplu: S. acţionarii pierzând toate drepturile ataşate acţiunilor anulate.anularea acţ. Exemplu: S. reprezentat de 2.000 lei. are un capital social de 300. 1. „Trafic” S. Preţul de achiziţie = 110 lei/acţ.A. şi anularea acestora.C. reprezentat de 3.000)/ 3. Se decide acoperirea pierderii pe seama reducerii capitalului. vânzarea.000 – 60.Reducerea capitalului social este motivată de faptul că volumul de activitate al întreprinderii nu mai justifică menţinerea nivelului acestuia la valoarea iniţială.cu cât s-a redus VN a fiecărei acţiuni în urma acestei operaţiuni ? ∆VN =100 – 80 = 20 lei/acţiune . Reducerea capitalului social se realizează prin răscumpărarea şi anularea de acţiuni şi se ilustrează în exemplul următor.

A.rezerve constituite în principal din beneficiul întreprinderii sau din prime legate de capital: evidenţiate cu ajutorul contului 106 „Rezerve”. care au ca obiectiv constatarea valorii juste a fiecărui activ supus reevaluării.răscumpărarea (100 ∗ 95 = 9.C. 141 „Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumente de capitaluri proprii”(CLVAICP) şi se virează apoi la rezerve 141= 1068. în vigoare.4.rezerve din reevaluare: evidenţiate cu ajutorul contului 105 „Rezerve din reevaluare”. Diferenţele în plus rezultate din reevaluare se înregistrează în contabilitate astfel (dacă nu a existat o descreştere anterioară înregistrată ca o cheltuială): 33 . plusul sau minusul de valoare rezultat în urma reevaluării se înregistrează pe creditul. având în vedere preţul pieţei. Diferenţa în plus se înregistrează iniţial la ct. . dacă S. Conform reglementărilor legale. respectiv debitul contului 105 „Rezerve din reevaluare”.500 141 „CLVAICP 500 141 = 1068 500 2. este un cont de pasiv (P).În cazul în care preţul de răscumpărare este inferior valorii nominale se creează o rezervă pentru întreprindere egală cu diferenţa dintre cele două valori.000) 1012 „CSV” = % 10.anularea acţiunilor răscumpărate (capitalul social se reduce pe VN. „X” S. Reluând exemplul anterior. răscumpără cele 100 de acţiuni cu un preţ de 95 lei/acţiune contabilizarea operaţiunilor este următoarea: .500) 109 „Acţiuni proprii” = 512 „CBL” 9. întreaga clasă căreia îi aparţine elementul respectiv trebuie reevaluată. starea şi utilitatea acestuia. adică 100 ∗ 100 = 10. Contabilitatea rezervelor În structura capitalurilor proprii sunt cuprinse şi rezervele care pot fi de mai multe categorii: . Rezervele din reevaluare rezultă în urma reevaluării imobilizărilor corporale conform reglementărilor legale.500 . Reevaluarea imobilizărilor corporale se efectuează de comisii speciale constituite în acest scop.000 109 „Acţiuni proprii” 9. Când un element de natura imobilizărilor corporale este reevaluat.

societăţile comerciale îşi completează capitalurile proprii prin constituirea de rezerve: .din profitul întreprinderii. 34 . . Pentru creşterea capacităţii de autofinanţare. până se atinge a cincea parte (20%) din capitalul social subscris şi vărsat. Tehnice…” 214 „Mobilier…” Diferenţele în minus din reevaluare se contabilizează astfel: 105 „Rezerve din reev. .” = % 211 „Terenuri” 212 „Construcţii” 213 „Instal. cu funcţie de pasiv şi se evidenţiază în contabilitate cu ajutorul contului 106 „Rezerve” .” Soldul creditor al contului evidenţiază rezerve din reevaluarea imobilizărilor corporale ale întreprinderii şi trebuie prezentată în bilanţ la o poziţie separată în cadrul grupei „Capital şi rezerve”. Tehnice…. Rezervele legale se constituie conform legii nr.” = 117 „Rezultatul reportat” în momentul cedării sau casării cu toată valoarea. sau pe măsura amortizării activului.din primele legate de capital. Surplusul din reevaluare se transferă la rezervele întreprinderii atuncii când acest surplus reprezintă un câştig realizat (la scoaterea din evidenţă a activului respectiv sau pe măsura folosirii activului) Aceasta este practica pentru întreprinderile care nu aplică IAS/IFRS formula de transfer fiind: 105 „Rezerve din reev.din alte surse prevăzute de lege: surplusul din reevaluare când reprezintă un câştig realizat. câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii. Aceste rezerve ale întreprinderii care reprezintă elemente de structură ale capitalurilor proprii.% = 105 „Rezerve din reevaluare” 211 „Terenuri” 212 „Construcţii” 213 „Instal.” = 1065 „Rezerve reprezentând surpusul realizat din rezerve din reevaluare” Conform IAS 16 „Imobilizări corporale” surplusul din reevaluare se transferă la contul 117 „Rezultatul reportat”: 105 „Rezerve din reev. 31/1990 privind societăţile comerciale prin repartizări făcute din profitul brut al întreprinderii în proporţie de 5% din acesta.” 214 „Mobilier….

. . Contul 106 „Rezerve”. Soldul creditor evidenţiază rezervele existente. Alte rezerve se constituie din profit sau din alte surse la propunerea consiliului de administraţie şi sunt aprobate de AGA pentru: . din prime sau din câştigurile realizate din vânzarea sau anularea instrumentelor de capital propriu. celelalte rezerve se constituie pe seama rezultatului reportat sau a surplusului din reevaluare capitalizat. cont de pasiv ● se creditează cu ocazia constituirii rezervelor şi la majorarea acestora. ea reprezintă o garanţie sporită faţă de terţi şi revine în caz de distribuire exclusiv acţionarilor. 1068) -Transferul primelor de capital la rezerve: 104 „Prime de capital” = 106 „Rezerve” -Transferarea respectiv capitalizarea surplusului din reevaluare la rezerve: 105 „Rezerve din reevaluare”=1065 „Rezerve reprezentând surplusul realizat din reevaluare” -Câştigurile legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii: 141 „CLVAICP = 1068 „Alte rezerve” -Încorporarea rezervelor în capital (operaţiunea de majorare a capitalului presupune distribuirea gratuită a acţiunilor nou emise către vechii acţionari): 35 . Cu excepţia rezervelor legale.acoperirea diferenţei nefavorabile din anularea acţiunilor răscumpărate.Rezerva legală nu poate fi utilizată pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor.acoperirea pierderilor. ● se debitează la utilizarea rezervelor. Prezentăm în continuare reflectarea în contabilitate a principalelor operaţiuni generate de constituirea şi utilizarea rezervelor: -Constituirea rezervei legale din profitul brut al exerciţiului: 129 „Repartizarea profitului” = 1061 „Rezerve legale” -Constituirea celorlalte categorii de rezerve din profitul reportat: 117 „Rezultatul reportat” = 106 „Rezerve” (1062.finanţarea unor activităţi. 1063. .majorarea capitalului social. Rezervele statutare sau contractuale se constituie conform prevederilor din statutul societăţilor pe seama repartizării profitului în vederea temperării dorinţei acţionarilor de a încasa dividende mari în detrimentul investiţiilor.

vânzarea. Având ca efect reducerea capitalurilor proprii. Aceste două conturi rectifică structura capitalurilor proprii şi se prezintă distinct în bilanţ. Se debitează:cu preţul de achiziţie al acţiunilor proprii răscumpărate şi se creditează– cu ocazia anulării lor ca urmare a reducerii capitalului sau cu ocazia revânzării ori cedării lor cu titlu gratuit. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale entităţii(acţiuni sau părţi sociale) nu vor fi recunoscute în contul de profit şi pierdere. răscumpărarea. -anularea lor ca urmare a deciziei de micşorare a capitalului social. -participarea pe piaţa de capital pentru stabilizarea cursului bursier etc. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii. Câştigurile sau pierderile legate de emiterea. Contul 141 „Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”(CLVAICP) rectifică prin majorare capitalurile proprii. răscumpărarea. ci afectează direct capitalurile proprii astfel: -câştigurile în contul 141 „Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”. Contabilitatea acţiunilor proprii Titlurile care reprezintă capitalul societăţii (acţiunile proprii) pot fi răscumpărate. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”. cont de rectificare a capitalului cu funcţie de activ . acţiunile proprii răscumpărate apar în bilanţ la grupa „Capital şi rezerve ”.106 „Rezerve” = 1012 „ CSV” -Acoperirea pierderilor provenite din exerciţiile precedente: 106 „Rezerve” = 117 „Rezultatul reportat” -Acoperirea din rezerve a cheltuielilor legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii respectiv pentru acoperirea pierderilor legate de vânzarea. răscumpărarea. respectiv în Situaţia modificărilor capitalului propriu. având funcţie de pasiv. 1068 „Alte rezerve” = 149 „PERVCGAICP” 2. 36 . Ele se reflectă cu ajutorul contului 109 „Acţiuni proprii ”. -pierderile în contul 149 „Pierderi legate de emiterea. vânzarea. cu aprobarea AGA în vederea anumitor scopuri: -vânzarea acestora către salariaţi. alături de contul 106 „Rezerve ” din care se scad.5. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea acţiunilor proprii răscumpărate deţinute de societate.

000 1012 „CSV” 100. având funcţie de activ. Se debitează cu : -cheltuielile legate de emiterea acţiunilor. -pierderile determinate ca diferenţă între valoarea de răscumpărare a acţiunilor proprii şi valoarea de vânzare mai mică a acestora precum şi -pierderile determinate ca diferenţă între valoare de răscumpărare mai mare şi valoarea nominală(mai mică) a acţiunilor proprii anulate. Contul 149 „Pierderi legate de emiterea.Răscumpărarea de acţiuni şi anularea lor ca urmare a reducerii capitalului.000 de acţiunii proprii la preţul de achiziţie de 150 lei/A. a1) Răscumpărarea la un preţ mai mare decât valoarea nominală Exemplu: Se răscumpără 1.000) a2) Răscumpărarea la un preţ mai mic decât valoarea nominală. Soldul debitor reflectă pierderile legate de operaţiuni cu instrumente de capitaluri proprii. -achiziţia: 109 „Acţiuni proprii” = 512 „Conturi la bănci” 150. Se debitează cu ocazia transferării acestor câştiguri la alte rezerve. În continuare prezentăm exemple referitoare la operaţiunile generate de răsumpărarea. atunci când nu sunt îndeplinite condiţiile pentru recunoaşterea lor ca imobilizări necorporale la ct 201 respectiv. Se creditează cu acoperirea acestor pierderi pe seama altor rezerve. vânzarea şi anularea acţiunilor proprii. a. precum şi cu câştigurile determinate ca diferenţă între valoarea nominală a acţiunilor proprii anulate şi valoarea lor de răscumpărare mai mică.000 149 „PERVCGAICP” 50. răscumpărarea. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”(PERVCGAICP) rectifică prin diminuare capitalurile proprii. Soldul creditor al contului evidenţiază câştigurile realizate. vânzarea.Se creditează cu: câştigurile realizate din vânzarea acţiunilor proprii la un preţ mai mare decât cel de la răscumpărare. 37 . Ex: Se răscumpără 1 000 de acţiuni la preţul de achiziţie de 90 lei/A. pe care le vor diminua.000 -anularea: % = 109 „Acţiuni proprii ” 150.000 Notă: Pentru diferenţa nefavorabilă între preţul de achiziţie mai mare şi valoarea nominală mai mică se afectează o altă structură de capital propriu: rezerve (1068 = 149 50. VN=100 lei/A şi se anulează. VN=100lei/A şi se anulează.

000 141 „CVAICP” 10. . adică rezultatele exerciţiilor precedente a căror repartizare a fost amânată prin hotărârea AGA şi care 38 . 141 = 1068 10.000 109 „Acţiuni proprii ” 90. Noţiunea de profit are mai multe semnificaţii.000 2. profitul sau pierderea se determină lunar sau chiar mai des deoarece managerii sunt interesaţi de urmărirea performanţelor întreprinderii. se procedează la răscumpărarea unui număr de acţiuni urmate de revânzarea lor la un preţ mai mic către proprii salariaţi.000 pe termen scurt” -revânzare: % = 1091 „Acţ.Răscumpărarea de acţiuni proprii şi revânzarea lor către proprii salariaţi. Datorită acestor necesităţi. ca rezultat al operaţiunilor economice ale perioadei de raportare.000 149 „PERVCGAICP” 30. Contabilitatea rezultatelor În mediul intern al întreprinderii. Modelele de prezentare a performanţei realizate de întreprindere în aceste rapoarte sintetizează veniturile obţinute şi cheltuielile efectuate de o întreprindere pe parcursul unui exerciţiu financiar.000 -anulare: 1012 „CSV” = % 100.6. Una dintre acestea constă în creşterea capitalurilor proprii. vor fi incluse în categoria capitalurilor proprii: .000 de acţiuni proprii la preţul de 150 lei /A şi se revând salariaţilor proprii contra numerar. un obiectiv important al contabilităţii este determinarea profitului sau pierderii realizate de întreprindere şi raportarea acestuia în situaţiile financiare anuale (conturile anuale) ca o componentă distinctă a acestora numit „Cont de profit sau pierdere”.atât rezultatul exerciţiului.-achiziţie: 109 „Acţiuni proprii” = 512 „CBL” 90. Ca urmare. 150. -achiziţie: 1091 „Acţ.000 Notă: În final se reface structura capitalurilor proprii prin trecerea câştigurilor la rezerve.cât şi rezultatul reportat. la preţul de 120 lei/A. care figurează ca sursă de finanţare până în momentul distribuirii pe diferite destinaţii. Proprii deţ. Exemplu: Se răscumpără 1. De regulă.000 b. Proprii deţinute =512 „Conturi la bănci” 150.000 531 „Casa” pe temen scurt” 120. pentru cointeresarea salariaţilor la bunul mers al societăţii.

creditor şi evidenţiază profitul înainte de impozitare respectiv.786 = 121 „Profit sau pierdere” În acest caz soldul contului 121 „Profit sau pierdere” poate fi: . în contabilitate se stabileşte lunar. pentru soldurile lor debitoare 121 rofit sau pierdere” = 601. .686 b. respectiv veniturile. Din punct de vedere contabil pentru a stabili rezultatul exerciţiului se procedează la închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri astfel: a.debitor şi reflectă pierderea realizată. Conform legii menţionate anterior. trimestrial apar cheltuielile cu impozitul pe profit (ct 691 pentru societăţi comerciale şi 698 pentru microîntreprinderi). conturile de cheltuieli şi conturile de venituri în care se înregistrează.Închiderea conturilor de venituri. Profitul contabil ≠ Profitul impozabil Profitul impozabil se calculează ca diferenţă dintre veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în vederea realizării de venituri. pentru soldurile lor creditoare 701. cota de impozit este de 16% aplicată la profitul impozabil pentru societăţile comerciale. în contabilitate. cu ocazia închiderii exerciţiului financiar. Profit impozabil = Rezultatul .Venituri + contabil neimpozabile Cheltuielile nedeductibile Reflectarea în contabilitate a impozitului pe profit datorat trimestrial.reprezintă de asemenea o sursă de finanţare până la luarea unei decizii de repartizare.…………. cumulat de la începutul anului.. Deoarece întreprinderile datorează bugetului de stat impozitul pe profit..Închiderea conturilor de cheltuieli. Rezultatul definitiv se stabileşte anual. În acest sens. care trebuie plătit trimestrial (Lg 571/2003 privind codul fiscal cu completările şi modificările ulterioare). se realizează astfel: 691 „Cheltuieli cu impozitul = 441 „Impozit pe pe profit” profit/venit” După această operaţiune se va transfera soldul contului 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” asupra contului 121 „Profit sau pierdere” 121 „Profit sau pierdere” = 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit ” 39 . cont bifuncţional (A/P). cheltuielile. şi reprezintă soldul final al contului 121 „Profit sau pierdere”.……………. în funcţie de natura lor. din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. se închid provizoriu prin contul 121 „Profit sau pierdere”. Rezultatul exerciţiului.

amânat de la repartizare. Contul 129 „Repartizarea profitului” este un cont rectificativ de rezultate. până la aprobarea destinaţilor profitului de către AGA. respectiv soldul debitor reprezentând pierderea netă a exerciţiului. La începutul exerciţiului financiar contul 121 se închide astfel: . reprezintă profitul nerepartizat.în cazul profitului.cu pierderile provenite din exerciţiile precedente acoperite din prime de capital(104 „Prime de capital”= 117 „Rezultatul reportat”) 40 . Soldul debitor reprezintă profitul repartizat aferent anului în curs.În urma celor arătate mai sus. înregistrarea contabilă folosită este: 121 „Profit sau pierdere”= % 129 „Repartizarea profitului” 117 „ Rezultatul reportat” Se va utiliza contul 117 pentru evidenţierea profitului exerciţiului curent. la încheierea exerciţiului. Se creditează pentru închiderea în anul următor după aprobarea situaţilor financiare prin debitul contului 121 „Profit sau pierdere”. apare în bilanţ în structura capitalurilor proprii. Contul se creditează: . profitul net al exerciţiului. inclusiv cheltuielile cu decembrie. cu funcţie de activ (A) şi evidenţiază: Pe debit repartizările făcute din beneficiile exerciţiului curent la rezerva legală. situaţia în contul 121 „Profit sau pierdere” se prezintă astfel: 121 „Profit sau pierdere” Cheltuielile cumulate până la 31 Veniturile cumulate până la 31 decembrie. impozitul pe profit. 117 „Rezultatul reportat” = 121 „Profit sau pierdere” . Sold debitor – Pierdere netă a Sold creditor – Profit net al exerciţiului exerciţiului Soldul creditor. Rezultatul reportat. acesta se va reporta la contul 117 „Rezultatul reportat”. cont bifuncţional (A/P).în cazul pierderii. respectiv pierderea neacoperită şi se evidenţiază cu ajutorul contului 117 „Rezultatul reportat”.

• pentru majorarea capitalului (117 „Rezultatul reportat” = 1012 „CSV”) .cu pierderile realizate în exerciţiul recent încheiat transferată la pierderi reportate (117 „Rezultatul reportat” = 121 „Profit şi pierdere”). provizioanele. reprezintă sursa de finanţare pe perioada de la constituirea lor şi până la utilizarea sau anularea cu nivelul sumelor acumulate prin includerea lor pe cheltuieli de exploatare anuale. • ca dividende (117 „Rezultatul reportat” = 457 „Dividende de plată”). sau este cert că vor exista. se constituie într-o sursă de finanţare pe termen durabil a întreprinderii făcând parte din categoria capitalurilor permanente. taxe şi vărsăminte asimilate”). .cu pierderile provenite din exerciţiile precedente cu care se reduce capitalul social (1012 „Capital subscris vărsat” = 117 „Rezultatul reportat”).pierderile exerciţiului financiar de raportare şi deficitul reportat sunt reflectate la capitalurile proprii din bilanţ. Contul se debitează: . ca o diminuare a acestora. rezultă: .ca vărsăminte din profitul net al regiilor autonome datorate (117 „Rezultatul reportat” = 446 „Alte impozit.cu profitul net al exerciţilor precedente repartizat pe destinaţii conform hotărârii AGA: • la alte rezerve (117 „Rezultatul reportat” =106 „Rezerve” ). Soldul debitor evidenţiază pierderea neacoperită. Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorii activelor. iar soldul creditorprofitul nerepartizat. Concluzionând asupra celor prezentate în acest paragraf.7.profitul net al exerciţiului curent realizat şi nerepartizat (121 „Profit sau pierdere ” = 117 „Rezultatul reportat”). Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită şi care la data bilanţului este probabil să existe.pe când . Contabilitatea provizioanelor Ocupând o poziţie intermediară între capitalurile proprii şi împrumuturile pe termen lung. . - 2. Ele se constituie pentru: 41 .cu pierderile provenite din exerciţiile precedente acoperite din rezerve (106 „Rezerve” = 117 „Rezultatul reportat”). . provizioanele. Consecinţa aplicării principiului prudenţei.profiturile realizate în exerciţiul financiar de raportare şi profiturile reportate sunt reflectate în secţiunea capitalurilor proprii din bilanţ ca şi o majorare a acestora . dar care sunt incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor apărea.

există o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior. Provizioanele vor fi revizuite la data fiecărui bilanţ şi ajustate în funcţie de situaţii astfel încât să reflecte cea mai bună estimare curentă. aflate la dispoziţia întreprinderii. se constată că aceasta se află în litigiu cu un furnizor de al său. În situaţia în care riscul sau cheltuiala nu au mai avut loc. Soldul creditor.000 lei. despăgubiri. . amenzi şi penalităţi. 42 .Provizioane pentru litigii La finele exerciţiului N. d) restructurare. e) pensii şi obligaţii similare. c) pentru dezafectare de imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea.este probabilă efectuarea unor plăţi pentru onorarea obligaţiilor respective şi . Un provizion va fi înregistrat în contabilitate dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: .la finele exerciţiului cu provizioanele constituite sau ajustate prin majorare. b) cheltuieli legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor. SC „ALFA” cu care are proces pe rol pentru suma pretinsă de 10. În continuare prezentăm exemple de înregistrări pentru două situaţii: a. g) alte provizioane. Valoarea recunoscută ca provizion trebuie să constituie cea mai bună estimare la data bilanţului a ieşirilor de resurse care vor afecta beneficiile economice viitoare. cu ocazia inventarierii creanţelor şi datoriilor întreprinderii. Contul se creditează. f) impozite. Contabilitatea provizioanelor se ţine cu ajutorul contului 151 „Provizioane” care are funcţie de pasiv. Pentru stabilirea existenţei unei obligaţii curente la data bilanţului. deoarece nu mai este probabilă o ieşire de resurse.reprezintă provizioanele constituite.în cursul exerciţiului cu utilizarea provizioanelor pentru acoperirea riscului sau cheltuielilor apărute (anularea lor) sau la finele exerciţiului cu ajustările făcute pentru reducerea provizioanelor. provizionul se va anula prin trecerea lui la venituri. se vor lua în considerare toate informaţiile disponibile.suma poate fi credibil estimată. Ca atare se va constitui un provizion pentru litigii la nivelul sumei pretinse de SC „ALFA”.a) litigii. daune şi alte datorii incerte. Contul se debitează.

În exerciţiul „N+1” expiră perioada de garanţie a produselor vândute şi nu s-au produs defecţiuni care să impună remedieri.000 analitic: SC „ALFA” a2) Se înregistrează datoria faţă de SC „ALFA” de 10.000 .000 lei Cazul a3) se datorează 11.000lei Exerciţiul N. la 31 decembrie „N” se vor constitui provizioane de 100.000 lei pentru care acordă garanţii pe o perioadă de 1 an. 1511„Provizioane pt. 28 martie ca urmare a sentinţei judecătoreşti rămasă definitivă se constată: Cazul a1) câştig de cauză.000 lei. nu se datorează nici o sumă. penalităţi” .În exerciţiul următor N+1.de exploatare = 1512 „Provizioane pentru 3. Cazul a2) se datorează 10. litigii”=7812„Venituri din provizioane”10.exerciţiul N.se achită suma datorată 462 „Creditori diverşi” = 512 „CBL” 10.constituirea provizionului 6812 „Ch. deoarece nu se datorează nimic şi ca atare se anulează. 1511„Provizioane pt.Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor O societate comercială a livrat în exerciţiul „N” produse în valoare totală de 100. Cunoscând că în exerciţiul precedent (N–1) cota medie de cheltuieli cu remedierea produselor în perioada de garanţie realizată a fost de 3%. 1511 „Provizioane pt. 6581 „Despăgubiri.” 10. 28 martie a1) Provizionul constituit rămâne fără obiect.000* 3% = 3. 31 decembrie .000. = 462 „Creditori diverşi” 10.constituirea provizionului 6812 „Cheltuieli de exploatare =1511 „Provizioane pentru 10. litigii”=7812„Venituri din provizioane”10.000 analitic: SC „ALFA” a3) Se înregistrează datoria de 11. .000 43 .000 analitic: SC „ALFA” b.000 lei 6581 „Despăgubiri.000 amenzi. litigii”= 7812„Venituri din prov.000 amenzi.000 privind provizioanele” litigii” analitic: SC „ALFA” Exerciţiul N+1.se utilizează provizionul constituit pentru acoperirea riscului apărut. penalităţi” analitic: SC „ALFA” . = 462 „Creditori diverşi” 11. 31 decembrie.se utilizează provizionul constituit pentru contrabalansarea riscului apărut.

o largă răspândire au dobândit-o operaţiunile de leasing ca formă de împrumut pe termen lung.8. 44 . societăţile comerciale pot proceda şi la finanţarea străină prin apelare la contractarea unor împrumuturi pe termen mediu şi lung. Contabilitatea împrumuturilor pe termen lung şi a datoriilor asimilate 2. În ultimi ani.anularea provizionului 1511 „Provizioane pt. datorită flexibilităţii şi a altor avantaje pe care această modalitate de împrumut o reprezintă.8.privind provizioanele” garanţii acordate clienţilor” . Forma clasică de atragere de disponibilităţi băneşti necesare finanţării este obţinerea unui credit bancar pe termen lung. Societăţile pe acţiuni pot opta pentru obţinerea unui împrumut din emisiuni de obligaţiuni.exerciţiul N+1. garanţii = 7812 „Venituri din 10. Delimitări şi referinţe privind conturile utilizate În afară de finanţarea proprie pe termen lung şi care a fost prezentată la paragrafele precedente ca şi capitaluri proprii şi provizioane.000 acordate clienţilor” provizioane” 2. 31 decembrie. o modalitate larg utilizată de către corporaţii în vederea atragerii de noi capitaluri. Soldul creditor evidenţiază împrumuturile şi alte datorii asimilate acestora nerambursate şi dobânzi aferente neachitate. Împrumuturile pe termen lung şi alte datorii asimilate acestora sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 16 „Împrumuturi şi datorii asimilate” cu următoarea structură: 161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni” (IEO) 162 „Credite bancare pe termen lung” (CBTL) 166 „Datorii ce privesc imobilizările financiare” (DIF) 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” (AID) 168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”(Db af ID) 169 „Prime privind rambursarea obligaţiunilor” (PRO) Fiind conturi de datorii ( cu excepţia contului 169 „PRC” care este cont rectificativ al împrumutului din emisiuni de obligaţiuni”) ele se creditează cu sumele contractate sub forma împrumuturilor şi a altor datorii asimilate şi cu dobânzile datorate şi se debitează la rambursarea împrumuturilor şi achitarea dobânzilor.1.

Evaluarea obligaţiunilor se realizează la: . Atunci când societatea pe acţiuni emite aceste titluri de credit pe termen lung. Această valoare stă la baza calculării dobânzilor. Împrumutul este reprezentat de titluri de valoare negociabile denumite obligaţiuni. .8. Obligaţiunile o dată rambursate se anulează şi nu mai pot fi puse din nou în circulaţie. subscris de obligatari şi care va fi încasat de la aceştia. de pasiv.preţul de rambursare – suma care va trebui restituită şi aceasta poate fi egală cu valoarea nominală.2. care este formată din: .2. . PRO = Preţ de rambursare – Preţ de emisiune Prima de rambursare a obligaţiunilor reprezintă un activ fictiv ce trebuie amortizat pe perioada împrumutului. Obligaţiunile din aceeaşi emisiune trebuie să fie egale ca valoare şi acordă posesorilor lor drepturi egale şi se numeşte valoare nominală.partea necesară pentru plata dobânzilor anuale. ea se angajează să restituie deţinătorilor la obligaţiuni suma împrumutului la o dată viitoare plus o dobândă periodică. Evidenţa împrumutului din emisiunea de obligaţiuni se realizează cu ajutorul contului: 161 „Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni”. Societatea pe acţiuni poate emite obligaţiuni pentru o sumă care nu poate să depăşească ¾ din capitalul subscris şi vărsat şi existent conform ultimului bilanţ aprobat şi publicat. 45 . Contabilitatea împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni Împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni (IEO) numite şi împrumuturi obligatare sunt împrumuturi pe termen lung obţinute de la o masă de creditori prin emiterea de obligaţiuni. Societăţile comerciale pe acţiuni care se împrumută prin emisiunea de obligaţiuni vor trebui să-şi pună regulat de o parte sumele necesare pentru anuitate. dar uneori poate fi şi superioară acesteia. cont de datorii pe termen lung. De regulă preţul de emisiune este mai mic sau egal cu valoarea nominală a obligaţiunilor.preţul de emisiune. Diferenţa dintre preţul de rambursare şi preţul de emisiune reprezintă prima de rambursare a obligaţiunilor (PRO). cel târziu până la data rambursării integrale a împrumutului. Modalităţile de rambursare (amortizare) a obligaţiunilor se stabilesc în momentul contractării împrumutului.partea necesară rambursării sumelor împrumutate.

Preţul de emisiune este egal cu valoarea nominală. Se debitează cu valoarea primelor de rambursare constatate în momentul subscrierii obligaţiunilor. Împrumutul este lansat pe o perioadă de 5ani cu o rată anuală a dobânzii de 10%. lansează la data de 1. Se debitează cu valoarea obligaţiunilor rambursate la scadenţă la nivelul preţului de rambursare.000 lei. Emisiunea şi subscrierea sunt efectuate prin intermediul unei bănci care percepe un comision de 3. privind amortiz. primelor de = 169 „PRO” rambursare a obligaţiunilor ” Menţionăm de asemenea faptul că lansarea împrumutului implică de regulă plasarea obligaţiunilor prin intermediul unei bănci.06 prin tragere la sorţi a 1. fin. 1681 „Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni” este cont de datorii cu funcţie de pasiv. Soldul este creditor şi reflectă dobânzile datorate şi neplătite. a) Operaţiuni privind lansarea împrumutului: 46 . Se creditează cu dobânzile datorate şi se debitează cu dobânzile plătite.07 „N” un împrumut obligatar reprezentat de 1. ceea ce înseamnă că se vor înregistra cu această ocazie cheltuieli: 627 „Ch cu serviciile bancare şi asimilate” = 512 „Conturi la bănci” Exemplu: Societatea comercială „X” S. Soldul debitor reflectă valoarea neamortizată a primelor de rambursare.A. Rambursarea se face anual în 30. 169 „Prime de rambursare a obligaţiunilor” este cont rectificativ al împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni cu funcţie de activ.200 lei/obligaţiune.Se creditează cu valoarea de rambursat aferentă împrumutului realizat prin emisiunea de obligaţiuni (preţul de emisiune + prima de rambursare).000 de obligaţiuni cu o valoarea nominala VN = 1000 lei/O şi cu o valoare de rambursat de 1.pe de altă parte cheltuieli cu amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor: 6868 „Ch.pe de o parte cheltuielile cu dobânzile: 666 „Cheltuieli privind = 1681 „Dobânzi aferente împrumutului dobânzile” din emisiunea de obligaţiuni” . cu obligaţiunile proprii răscumpărate înainte de scadenţă şi anulate şi cu obligaţiunile convertite în acţiuni. Soldul creditor evidenţiază valoarea obligaţiunilor nerambursate. se creditează pe măsura amortizării anuale a acestor prime prin trecerea lor pe cheltuielile financiare.000:5 ani = 200 obligaţiuni. care percepe comisioane. Remarcăm faptul că întreprinderea care a obţinut un împrumut obligatar înregistrează anual: .

000 şi răscumpărate” .000* (1. = 512 „CBL” 100.000) .000.06.000 privind dobânzile” din emisiunea de obligaţiuni” .000 47 .N+1 pentru obligaţiunile rămase în circulaţie: 800* 1.000 dobânzile” din emisiunea de obligaţiuni” .se răscumpără prima tranşă de 200 de obligaţiuni 200* 1200= 240.000 emisiuni de obligaţiuni ” şi răscumpărate” d) Operaţiuni la 31.12.200-1.000* 1.000: 5ani* 6/12 = 20.200.N+1 şi plata dobânzilor pentru primul an: .N+1 1.000 461 „Debitori diverşi” (1.se achită dobânda aferentă întregului an: 1681 „Dobânzi aferente împ.încasarea împrumutului: 512 „CBL” = 461 „Debitori diverşi” 1.cheltuieli cu emisiunea de obligaţiuni: 627 „Cheltuieli cu servicii = 512 „CBL” 3.N+1: . financiare privind = 169 „Prime de ramb.000 din emisiunea de obligaţiuni” .000 .000 169 „PRO” 200.000 6868 „Ch. privind = 1681 „Dobânzi aferente împrumuturilor 50.07-31.000 666 „Cheltuieli = 1681„Dobânzi aferente împrumuturilor 50.000 bancare şi asimilate” b) Operaţiuni la 31.se înregistrează dobânda datorată pe perioada 1.subscrierea împrumutului de către obligatari: % = 161 „IEO” 1.amortizarea primelor de rambursare pe 6 luni: 200.se anulează împrumutul corespunzător obligaţiunilor răscumpărate 161 „Împrumut din = 505 „Obligaţiuni emise 240.12 1.înregistrarea dobânzii datorate pe perioada 1.N: .01.06..000) 1.12.000* 10% * 6/12 =40.07 ÷ 31.000.000 amortizarea primelor a obligaţiunilor” de rambursare” c) Operaţiuni privind rambursarea primei rate la împrumut în data de 30.000 666 „Ch.000 505 „Obligaţiuni emise = 512 „CBL” 240.000.12.000.N+1 ÷ 30.000 1. 20.000* 10% *6/12 = 50.000* 10% * 6/12 = 50.înregistrarea dobânzii pe perioada 1.

000 şi răscumpărate” .000 de rambursare a obligaţiunilor” În exerciţiile următoare N+2.răscumpărarea obligaţiunilor (200* 1. N+4 se continuă aceleaşi înregistrări ca şi în exerciţiul N+1. fluxul de trezorerie.666 „Cheltuieli privind = 1681 „Dobânzi aferente împ. studiul de fezabilitate.amortizarea primelor de rambursare pentru întreg anul N+1: 200.3. bilanţul.000: 5 = 40. Băncile solicită la acordarea creditelor întreprinderilor garanţii care trebuie să depăşească 20-30% din valoarea creditului.100 lei/obligaţiune: . N+3. La acordarea creditului.000 financiare” 2. 40. se răscumpără de la bursă cele 200 de obligaţiuni rămase în circulaţie cu valoarea de 1. primelor = 169 „PRO” 40. Băncile dispun de un sistem propriu de evaluare a bonităţii solicitanţilor de credite şi în funcţie de încadrarea acestora într-o categorie sau alta de risc. băncile stabilesc rata dobânzii. agenţii economici trebuie să întocmească un dosar de creditare care să conţină printre altele: destinaţia creditului. Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung Creditele bancare pe termen lung sunt destinate finanţării investiţiilor sau pentru creşterea durabilă a fondului de rulment al întreprinderii.06. bugetul de venituri şi cheltuieli. Presupunând că în exerciţiul N+5 înainte de scadenţa din 30.000 şi răscumpărate” 768 „Alte venituri 20. etc. privind amortiz.000 161 „Împrumuturi din emisiunea = % 240. posibilităţile de rambursare.200= 240.8. Dacă creditele se aprobă se vor întocmi actele de ipotecă sau gaj asupra garanţiilor.000 dobânzile” din emisiunea de obligaţiuni” .anularea împrumutului pe valoarea de rambursare 200* 1. 48 . balanţa de verificare.100): 505 „Obligaţiuni emise = 512 „Conturi la bănci” 220.000 6868 „Ch. ţinând cont de faptul că an de an cheltuielile cu dobânzile vor fi mai mici (datorită reducerii numărului de obligaţiuni aflate în circulaţie).000 de obligaţiuni” 505 „Obligaţiuni emise 220.

iar pentru analizele financiare efectuate creşte gradul de îndatorare al firmei. de pasiv care se creditează cu datoria contractată deci cu creditele primite şi se debitează cu creditele rambursate. etc. a dobânzii datorate pe un an şi achitarea acesteia:50.000* 3. a rambursării primei rate de împrumut: 49 .A.01.Contractul de credit încheiat între bancă şi întreprindere stipulează: volumul şi obiectul creditului.250 666 „Cheltuili privind = 1682 „Dobânzi aferente creditelor 18. La finele anului I cursul este de 3. soldul creditor reprezintă credite bancare pe termen lung nerambursate. „X” S. soldul creditor reprezintă dobânzi datorate şi neachitate. comisionul.65* 10% = 18.C. Remarcă: • lunar întreprinderea va înregistra pe cheltuieli dobânda datorată: 666 „Cheltuieli privind = 1682 „Dobânzi aferente creditelor dobânzile” bancare pe termen lung” • dacă împrumuturile sunt în valută.la finele anului cu ocazia rectificării datoriilor la cursul de închidere. dobânda.65 lei/euro.01.înregistrarea la sfârşitul anului.000 .12. Se creditează cu dobânzile datorate şi se debitează cu dobânzile achitate.000* 3.N un credit bancar în valută pe 2 ani în valoare de 50.N.în cursul anului cu ocazia rambursării la cursul de schimb al zilei. care se restituie în două tranşe egale la sfârşitul fiecărui an odată cu dobânda de 10%.N.6= 180.primirea creditului la 1. apar fie 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” fie 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar” după cum diferenţele sunt nefavorabile sau favorabile: . Exemplu: S.N:50. Contabilitatea acestor credite se realizează cu ajutorul conturilor: 162 „Credite bancare pe termen lung” (CBTL). la 31.000 lei 5124 „CBL în valută” = 162 „CBTL” 180. • nu trebuie neglijat principalul dezavantaj al creditului şi anume rata dobânzii care poate determina cheltuieli însemnate pentru întreprindere. la 31.5 lei/euro. cont de datorii. termenul de rambursare.12.250 dobânzile” pe termen lung” 1682 „Dobânzi aferente = 5124 „Conturi la bănci 18. 1682 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung” este cont de datorii.6 lei/euro. de pasiv. iar la finele anului II cursul este de 3.250 creditelor pe termen lung” în valută” .000 euro la cursul de 3. . .înregistrarea la sfârşitul anului. primeşte la 1.

000/2ani * 3.000 * (3.5 = 87.000/2ani * 3.250 • echivalent în lei la cursul zilei = 25.500 765 „Ven.250 diferenţe de curs valutar” .000 * 3.750 bancare pe termen lung” în valută” .65 = 91.500 162 „Credite bancare = % 91.şi achitarea acesteia: 1682 „Dobânzi aferente creditelor = 5124 „Conturi la bănci 8.750 666 „Cheltuieli = 1682 „Dobânzi aferente creditelor 8.N+1: • datoria în cost istoric.65-3.-valoarea creditului la cost istoric: 50.înregistrarea la sfârşitul anului.N.6) = 1. sold creditor al contului 162 = 91. a diferenţelor de curs valutar aferente creditului nerambursat.750 privind dobânzile” pe termen lung” . de ajutoare financiare sub forma de împrumuturi în condiţii mai avantajoase decât de la o bancă. 31. Titlurile pot fi cumpărate de la societăţile asociate din cadrul grupului sau din afara acestuia.000 665 „Cheltuieli din 1.4. pentru ca datoria să apară în bilanţul la cursul momentului: 25.250 162 „CBTL” în valută” 90.12.750 2. la 31.12.250 pe termen lung” 5124 „CB în valută” 87.6 = 90.N+1 a dobânzilor datorate 25.000 -echivalentul în lei la cursul zilei a datoriei rambursate: 50.000 * 3. Din diferenţe de curs valutar” 3.5 * 10% = 8. 50 .8.250 665 „Cheltuieli din diferenţe = 162 „CBTL” 1.250 de curs valutar” .12.achitarea celei de a II-a tranşe a creditului în data de 31.250 % = 5124 „Conturi la bănci 91. Contabilitatea datoriilor ce privesc imobilizările financiare şi a altor datorii pe termen lung Acţiunile unei întreprinderii pot fi cumpărate de către altă societate sub formă de titluri imobilizate (dacă achiziţia acestor titluri se face în intenţia deţinerii acestora pe o perioadă durabilă de timp). Societatea care a cumpărat titlurile poate beneficia de la societăţile care au emis titlurile.înregistrarea la sfârşitul celui de-al doilea an.

. cont de pasiv. Se creditează cu datoriile înregistrate ca urmare a împrumuturilor înregistrate pe termen lung primite şi se debitează cu împrumuturile rambursate. De fapt. cu garanţii restituite. aceste sume reprezintă creanţe imobilizate (pe durata împrumutului) şi se contabilizează la imobilizări financiare (267 „Creanţe imobilizate”). Pentru societatea care beneficiază de împrumut. 666 „Cheltuieli privind dobânzile” = % 1685 „Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile afiliate” 1686 „Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile de care compania este legată prin interese de participare” La contul 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”. . 51 . . conturi de pasiv şi anume: 1685 „Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile afiliate” 1686 „Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile de care compania este legată prin interese de participare” În funcţie de clauzele contractuale dobânda datorată se va înregistra lunar sau anual pe cheltuieli.Pentru societatea care acordă aceste împrumuturi. Pentru întreprinderea beneficiară a contractului de leasing care este locatorul respectiv utilizatorul bunului pe durata leasingului financiar. Contul are funcţie contabilă de pasiv. aceste sume reprezintă „Datorii ce privesc imobilizările financiare” contul 166. respectiv cu ratele de leasing scadente facturate de finanţator.bunurile preluate în leasing financiar. respectiv cu redevenţele facturate de concedent.sumele împrumutate pe termen lung de la alte societăţi decât cele asociate sau la care se deţin interese de participare.preluarea bunurilor în concesiune. Soldul creditor evidenţiază datoriile pe termen lung rămase neachitate. Dobânda aferentă acestor împrumuturi se evidenţiază la conturile de datorii. operaţiunea se evidenţiază ca o intrare de bunuri (active imobilizate) şi ca o datorie pe termen lung (167).garanţii de bună execuţie reţinute furnizorilor. locaţie de gestiune sau în chirie. se evidenţiază datoriile pe termen lung ce provin din: . Soldul creditor al contului reprezintă împrumuturi şi datorii asimilate acestora nerestituite. în toate aceste ocazii contul se creditează cu evidenţierea acestor datorii şi se debitează cu sumele rambursate.

cu un capital social de 10.000 lei format din 2.acționarul A 10.000 lei în contul de la bancă şi după 12 luni de la constituire aportul în natură sub forma unui depozit evaluat la suma de 40. cu un capital social de 52 . Ce sunt rezervele din reevaluare? 12.B şi C) au subscris capitalul conform Actul constitutiv după cum urmează: . hotărăşte majorarea capitalului social prin Încorporarea rezervelor în valoare de 1. Care este componenţa capitalurilor proprii? 3.000 lei prin compensarea unei datorii faţă de un furnizor. La data constituirii societăţii acţionarul A depune aportul în numerar 10.acționarul C 5. 4. prin atribuirea gratuită către acţionari a 200 de acţiuni a 10 lei/acţ.000 lei. emite 500 de acțiuni noi pentru remunerarea unui aport în numerar la preţ de emisiune de 5.000 lei. Restul capitalului social se va depune în termen de 12 luni de la înființare de către acționarul C sub forma materiilor prime.02.000 lei divizat în 20. conform Hotărârii AGA şi a Prospectului de emisiune. Să se înregistreze în contabilitatea cronologică şi sistematică operaţiunile enunţate. Ce reprezintă acţiunile? Dar obligaţiunile? 7.2 lei/acţ. 3.000 de acțiuni şi . hotărăşte majorarea capitalului social cu 4.000 de acţiuni. 2. 5. conform Hotărârii AGA şi a actului adiţional la Actul constitutiv. Ce reprezintă capitalurile proprii şi care este componenţa lor? 2.N se înfiinţează societatea SC DOMINO SA cu un capital social de 100. respectând etapele constituirii capitalului.acționarul B 5. Cei 3 acţionari (A. Cum se obţin primele legate de capital? 9. SC Alfa SA. Şi acţionarul B depune aportul în numerar la data constituirii. Care este diferenţa între acţiuni şi obligaţiuni? 8. Care sunt căile de majorare a capitalului social? 5. conform Prospectului de emisiune şi a hotărârii AGA. Care sunt căile de diminuarea a capitalului social? 6. Care este diferența între capitalurile proprii şi capitalurile permanente? 4.000 lei şi a profitului reportat din anii precedenţi în valoare de 1. Ce reprezintă subvenţiile pentru investiţii? PROBLEME PROPUSE 1.000 de acțiuni. La data de 1.ÎNTREBĂRI 1. . Ce reprezintă dreptul de subscriere? 10.000 de acţiuni a 5 lei valoare nominală. Din societatea STUDENT SA. Ce reprezintă rezervele din reevaluare? 11. SC Student SA. SC Construct SA.000 de acțiuni.

000 lei din care impozitul pe profit este de 8.000 lei. conform facturii. 53 . conform hotărârii AGA care dispune diminuarea valorii nominale a acţiunilor. 6.000. știind ca dobânda anuala este de 12% pe an.100. restul rămâne nerepartizat.utilajele având valoarea contabila de 8.000.000 lei. conform scadențarului anexat la contract.000 lei.000 lei. participarea salariaţilor la profit 3.000 lei. 11.000 lei pentru garanţia acordată clienţilor pe un an pentru diverse aparate vândute.000 de acţiuni.000 lei. 7.500 lei. rezerve statutare sau contractuale 5.000 şi amortizarea cumulata de 2. Societatea STUDENT SA plăteşte din casierie contravaloarea aportului retras de acţionar. Cu diferenţele aferente construcțiilor se majorează capitalul social iar cu cele aferente utilajelor se majorează rezervele.000 lei. valoarea reevaluată (valoarea justa) este de 31. alte rezerve 4. Lunar se înregistrează dobânda datorată de societate pentru creditul contractat. conform chitanței.000 şi amortizarea cumulată de 3.000 reprezentat de 1. 8. se retrage unul dintre acţionari căruia i se restituie aportul în numerar în valoare de 1. SC Alfa SA care are ca obiect de activitate producerea şi comercializarea de produse electrocasnice constituite la data de 31.N+1 au loc reparaţii la unele aparate care sunt în garanţie în sumă de 5. TVA 24%. din capitalul social al întreprinderii. . valoarea reevaluata (valoarea justa) este de 9. 9.000 lei. În data de 15.000 lei. valoare nominală 100 lei/acţiune.500 lei. La sfârșitul fiecărei luni se rambursează rata lunara şi se plătește dobânda datorată. SC GICA SA contractează un împrumut pe termen de 5 ani de la BRD-GSG Timişoara în valoare de 50. conform hotărârii AGA. conform contractului de credit. SC Beta SA a realizat un profit contabil în exerciţiul N de 50.06. Conform HG se reevaluează elemente patrimoniale ale SC X SA după cum urmează: . Societatea STUDENT SA este nevoită să acopere pierderile reportate din exercițiile financiare precedente în valoare de 1.construcţiile având valoarea contabilă de 30.12.N un provizion în valoare de 10. dividende 10. 10.000 lei. Conform deciziei AGA profitul net s-a repartizat pe următoarele destinaţii: rezerve legale 2.

acestea cuprimzând toate acele valori economice de investiţie care au o perioadă de utilitate şi lichiditate mai mare de un an. pe cheltuieli a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată de viaţă utilă. Specific imobilizărilor necorporale şi corporale este faptul că ele se amortizează. Amortizarea reprezintă alocarea sistematica. Legislaţia naţională (Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. defineşte la punctul 64 aliniatul (1) activele imobilizate. Activele imobilizate. Definirea şi structura imobilizărilor Prezentarea unor active ca şi active imobilizate sau ca active circulante depinde în mod esenţial de scopul pentru care sunt destinate şi de durata deţinerii.1. . Esenţial este că activul deţinut pentru a fi considerat imobilizare trebuie să poată fi utilizat în mod repetat în activitatea de exploatare pe o perioadă mai mare de un an. . imobilizări sau bunuri imobile. imobilizarile corporale şi imobilizările financiare. Dacă sintetizăm cele prezentate anterior remarcăm faptul că imobilizările sunt active care prezintă următoarele caracteristici: . denumite şi active pe termen lung.imobilizări necorporale.sunt achiziţionate sau realizate pentru a fi utilizate în activitatea de exploatare. Imobilizările financiare reprezintă investiţii financiare pe termen lung care pot înregistra pierderi de valoare.au o durată de utilizare mai mare de un an. în raport de comportamentul lor economic şi al structurii lor materiale. În ceea ce priveşte beneficiile economice viitoare acestea trebuie înţelese în sensul potenţialului acestora de a contribui direct sau indirect la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie către entitate. ca fiind active generatoare de beneficii şi deţinute pe o perioadă mai mare de un an. 3. 54 . 3055/2009).CAPITOLUL III CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE REZUMAT În cadrul acestui capitol ne-am propus să urmărim structura activelor imobilizate. se clasifică în: .nu sunt achiziţionate pentru a fi revândute clienţilor. Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizării pe o bază continuă în scopul desfăşurării activităţilor societăţilor comerciale. În structura imobilizărilor sunt cuprinse : imobilizarile necorporale.

mobilier. mijloace de transport. 3055/2009) ca active identificabile.cheltuielile de dezvoltare. pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative şi b) Sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mare de un an.construcţiile. fără suport material şi deţinute pentru utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri şi servicii. efectuată în avans – capitalizată – neexprimată încă pe cheltuielile curente.imobilizări necorporale în curs de execuţie şi avansurile acordate pentru imobilizări necorporale. animale şi plantaţii. drepturile şi activele similare. . . . - 55 . brevete. . O imobilizare necorporală sau corporală trebuie scoasă din evidenţă la cedare sau la casare atunci când nici un beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sa ulterioară.costul activului poate fi evaluat credibil. Pe măsura utilizării acestor imobilizări şi obţinerea de venituri. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale. mărci comerciale. Dacă analizăm imobilizările necorporale şi pe cele corporale constatăm că ele reprezintă un tip de cheltuială pe termen lung.fondul comercial.alte imobilizări necorporale. Imobilizările corporale includ în structura lor: . pentru a fi închiriate terţilor sau pentru scopuri administrative.terenuri şi amenajările de teren. . . Imobilizări corporale: sunt active care (conform OMFP nr. Problema contabilă este legată de repartizarea pe mai multe exerciţii a costurilor imobilizărilor. licenţe. proces numit amortizare.concesiuni. Imobilizările financiare reprezintă active financiare clasificate ca şi imobilizări datorită deţinerii pe o perioadă mai mare de un an. imobilizări financiare. pe toată durata de funcţionare a activului. nemonetare. . În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind: . 3055/2009): a) Sunt deţinute de o entitate pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de servicii.imobilizări corporale.imobilizările corporale în curs şi avansurile acordate pentru imobilizări corporale. . Imobilizări necorporale: sunt definite (conform Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. cu excepţia celor create intern în entitate. aparatură birotică.instalaţii tehnice. .se estimează că vor genera beneficii economice pentru entitate. Sunt recunoscute în bilanţ imobilizările necorporale care: . .cheltuielile de constituire. aceste cheltuieli capitalizate devin treptat cheltuieli curente fiindcă se pot corela cu veniturile corespunzătoare.

Reguli de evaluare de bază Evaluarea iniţială a imobilizărilor necorporale şi corporale.Imobilizările financiare cuprind: . • împrumuturi acordate pe termen lung terţilor diverşi.la cost de producţie după cum provin din cumpărări sau din producţie proprie.acţiuni deţinute la entităţile de care compania este legată în virtutea intereselor de participare. ca fiind legate de fabricarea imobilizărilor. . care prin crearea unei legături durabile cu aceste entităţi sunt destinate să contribuie la activităţile întreprinderii. . se realizează: . • alte creanţe imobilizate (depozite.obţinerii unor beneficii ca urmare a vânzării acestor investiţii. Prin interese de participare se înţeleg drepturile deţinute în capitalul altor entităţi (reprezentate sau nu prin acţiuni). • împrumuturi acordate societăţilor la care se deţin interese de participare. Costul de achiziţie este egal cu preţul de cumpărare la care se adaugă taxele nerecuperabile. Reducerile comerciale şi alte elemente similare. garanţii depuse de terţi). În ceea ce priveşte imobilizările financiare acestea se evaluează la costul de achiziţie sau la valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora. 56 .costul de achiziţie al materiilor consumate. acordate de furnizori nu fac parte din costul de achiziţie. dobânzi. 3. redevenţe şi chirii sau (în ultimă instanţă) .creanţe imobilizate reprezentând împrumuturi acordate de entitate terţilor în baza unor contracte pentru care se percepe dobândă şi constau din: • împrumuturi acordate entităţilor afiliate.realizării de venituri sub formă de dividende. Imobilizările financiare mai sunt denumite şi investiţii financiare realizate în vederea: .cheltuieli directe de producţie precum şi . Partea de capital deţinută trebuie să depăşească 20% pentru a fi considerată interes de participare.la cost de achiziţie sau . cu ocazia intrării acestora în gestiunea entităţilor. cheltuielile de transport – aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilizare.acţiunile deţinute la entităţi afiliate. . Costul de producţie este format din: . .alte titluri imobilizate.2. Evaluarea imobilizărilor a.cota cheltuielilor indirecte de producţie alocate în mod raţional.

în cadrul unor tranzacţii normale. precum şi pierderile care au apărut în cursul construcţiei în regie proprie a activului nu sunt incluse în costul activului. Cheltuielile ulterioare care pot majora costul activului corporal sau necorporal sunt acelea care au ca efect îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali ai acestora şi vor conduce la obţinerea de beneficii economice viitoare peste performanţa prevăzută iniţial şi pot fi evaluate credibil. În mod similar. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. În cazul includerii dobânzii în valoarea activelor. atunci costul activului este de obicei acelaşi cu costul de obţinere a activului destinat vânzării. inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia şi trebuie prezentate ca venit sau cheltuială. în scopul comercializării. manoperă sau alte resurse peste limitele acceptate ca fiind normale. Cheltuielile ulterioare evaluării iniţiale a imobilizărilor corporale sau necorporale. Obţinerea de beneficii suplimentare se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor. construcţiei sau producţiei de active cu ciclul lung de fabricaţie poate fi inclusă în costurile de producţie în măsura în care aceasta este legată de perioada de producţie. Evaluarea la data bilanţului. în scopul asigurării utilizării continue a acestora. Pierderile de materiale şi manoperă peste limitele normal admise. Câştigurile sau pierderile de determină ca diferenţă între veniturile generate de ieşirea activului şi valoarea sa neamortizată. Activele imobilizate trebuie prezentate în bilanţ la valoarea de intrare. De exemplu. cheltuielile cu reparaţiile efectuate la imobilizările corporale. a cheltuielilor cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor. Evaluarea la ieşire a imobilizărilor se realizează utilizând valoarea lor de intrare. după caz. Astfel. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. stabilite la data bilanţului.Dobânda de capital împrumutat pentru finanţarea achiziţiei. Cu această ocazie trebuie înregistrate câştigurile sau pierderile ce apar odată cu ieşirea activelor imobilizate. reprezintă cheltuieli ale perioadei în care sunt efectuate. dacă entitatea produce active similare. Costul unei imobilizări corporale constituite în regie proprie este determinat folosind aceleaşi principii ca şi pentru un activ confecţionat. cheltuielile generale de administraţie precum şi cheltuielile de desfacere sunt elemente care nu se vor include în contul de producţie. aceasta trebuie prezentată în notele explicative. aliniat (3) din OMFP nr. fie indirect prin reducerea. 3055 / 2009) că orice profituri interne trebuie eliminate din calculul costului acestui activ. după cumpărarea sau finalizarea acestora se vor înregistra în conturile de cheltuieli curente ale perioadei în care sunt efectuate. de exemplu. în contul de profit sau pierdere. mai puţin ajustările cumulate de valoare. fiind recunoscute ca şi cheltuieli ale perioadei în care au survenit. Se precizează sub formă de atenţionare (punctul 108. 57 . cheltuiala reprezentând rebuturi.

ajustări provizorii denumite ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare. Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate în aşa fel încât valoarea contabilă (valoarea de intrare) să nu difere în mod semnificativ de valoarea care poate fi determinată pe baza valorii juste la data bilanţului.ajustări permanente denumite amortizare . mai puţin orice amortizare ulterioară cumulată aferentă şi ajustările pentru deprecierile sau pierderile de valoare cumulate ulterior. de profesionişti calificaţi în evaluare. o imobilizare trebuie înregistrată în bilanţ la valoarea de intrare (cost de achiziţie sau cost de producţie) mai puţin amortizarea cumulată aferentă şi mai puţin pierderile din deprecieri cumulate. Elementele dintr-o grupă de imobilizări corporale se reevaluează simultan pentru a se evita reevaluarea selectivă şi raportarea în situaţiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinaţie de costuri şi valori calculate la date diferite. trebuie înregistrată în bilanţ la valoarea reevaluată care reprezintă valoarea justă la momentul evaluării. de regulă. Ajustările pentru depreciere sunt operabile pentru imobilizările corporale şi necorporale. recunoscut naţional şi internaţional. membri ai unui organism profesional din domeniu. 58 .Reguli de evaluare alternative În scopul întocmirii situaţiilor financiare anuale. au în vedere faptul că ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. determinată în urma reevaluării. b. Pentru imobilizările financiare se pot constata pierderi de valoare pentru care trebuie făcute ajustări.Ajustările de valoare pot fi: . Tratamentul contabil alternativ permite entităţilor să opteze pentru regula potrivit căreia ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. Ajustările de valoare indiferent dacă sunt permanente sau provizorii trebuie înregistrate în contul de profit sau pierdere şi prezentate distinct în notele explicative. Reevaluarea imobilizărilor corporale se face la valoarea justă la data bilanţului. entităţile care aplică tratamentul contabil de bază. În aceste cazuri. astfel încât acestea să fie evaluate la valoarea cea mai mică atribuită acestora la data bilanţului. o imobilizare corporală. Evaluarea la valorile minime nu se mai continuă atunci când nu mai sunt evidente motivele pentru care au fost făcute ajustările respective. dacă nu au fost prezentate separat în contul de profit sau pierdere. regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia. fiind determinată pe baza unei evaluări efectuate. Valoarea rezultată din reevaluare se substituie valorii de intrare a imobilizărilor corporale.

emisiunea de acţiuni). în scopul realizării de produse sau servicii noi sau produse şi servicii substanţial îmbunătăţite. Deşi cheltuielile generate de aceste operaţiuni pot fi credibil măsurate este greu de estimat ce beneficii economice viitoare vor genera. deci înscrierea lor la active în bilanţ. publicitate.3. Contabilitatea imobilizărilor necorporale 3. cheltuieli privind emisiunea şi vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni.pe parcursul existenţei şi desfăşurării activităţii când se decide dezvoltarea capacităţii de finanţare pe termen lung (cheltuieli de prospectarea pieţei. procesele.la înfiinţarea entităţii (taxe şi cheltuieli de înmatriculare. publicitate. Se constată următoarele momente care generează cheltuieli de constituire: . produsele. construcţia şi testarea unei alternative alese pentru aparatele.3. prospectarea pieţei. Particularităţi şi conturi utilizate Imobilizările necorporale. Contul utilizat pentru evidenţa lor este contul 201 „Cheltuieli de constituire”. De aceea. Exemple de activităţi de dezvoltare (Ordinul Ministrului Finanţelor Publice 3055/2009): a) proiectarea. d) proiectarea. construcţia şi operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de vedere economic pentru producţia pe scară largă. admit recunoaşterea lor la imobilizări. cheltuieli cu emisiunea de acţiuni şi obligaţiuni). Cheltuieli de constituire sunt cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea unei entităţi (taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare. construcţia şi testarea producţiei intermediare sau folosirea intermediară a prototipurilor şi modelelor. Prezentăm în continuare structura imobilizărilor necorporale şi particularităţile acestora.). standardele americane (FASB) nu le recunosc ca şi cheltuieli capitalizate la active imobilizate necorporale ci le consideră ca şi cheltuieli curente ale perioadei care le-a generat şi le recunosc în conturile de profit sau pierdere. 59 . Directiva a IV-a CEE şi reglementările contabile din România. . Cheltuieli de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a unor cunoştinţe. b) proiectarea uneltelor şi a matriţelor care implică tehnologie nouă. c) proiectarea. sistemele sau serviciile noi sau îmbunătăţite. Suma reflectată în acest cont trebuie amortizată în cadrul unei perioade de maximum cinci ani. Este vorba despre rezultatele cercetării aplicate în producţie înaintea stabilirii producţiei de serie sau a utilizării propriu-zise a acestor rezultate.1. etc.3. denumite şi imobilizări nemateriale sau active intangibile nu îmbracă forma de bunuri fizice concrete.

deci un activ imobilizat necorporal. acest fapt trebuie semnalat în notele explicative împreună cu motivele care au determinat-o. 4426 = 401) Brevetele sunt documente pe care organul de stat competent le eliberează inventatorului prin care i se recunoaşte acestuia dreptul de a exploata 60 . . pentru că este greu să se identifice cheltuielile specifice aferente anumitor proiecte şi pentru că majoritatea eşuează şi costurile legate de aceste cercetări nu generează beneficii economice viitoare. toate aceste cheltuieli se vor contabiliza ca şi cheltuieli ale perioadei în care au fost angajate. brevete. în contabilitatea entităţii care primeşte concesiunea se va reflecta cheltuiala reprezentând chiria. drepturi şi active similare”. Concesiunile primite se reflectează în contabilitate ca şi imobilizări necorporale.Pentru a aprecia dacă cheltuielile de genul celor sus menţionate reprezintă sau nu o cheltuială capitalizată. 9) lasă la latitudinea reglementărilor naţionale să considere sau nu ca active imobilizate necorporale şi pe cele (de natura celor de mai sus) create de societatea însăşi (brevete. În acest caz. cu excepţia cazurilor în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profitului reportat este cel puţin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate. conforme cu Directiva a IV-a a CEE se face precizarea (la punctul 22) „dacă acestea au fost achiziţionate cu titlu oneros” sunt tratate ca imobilizări necorporale. În această situaţie concesiunea va fi înregistrată la contul 205 „Concesiuni. Notă: În situaţia în care cheltuielile de constituire sau cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate. licenţe. brevete. fără recunoaşterea unei imobilizări necorporale. cu ocazia finalizării proiectelor de cercetare. Directiva a IV-a a CEE (la art. drepturi şi active similare în reglementările contabile naţionale. licenţe. Atunci când în contractul de concesiune se prevede plata unei chirii către concesionar şi nu o valoare amortizabilă. mărci comerciale. Concesiuni. nu se face nici o distribuire din profituri. stabilită conform contractului. entitatea poate să capitalizeze aceste cheltuieli la contul de active necorporale: 203 „Cheltuieli de dezvoltare” şi să estimeze că acest activ va genera beneficii economice viitoare. În faza de cercetare. În acest caz se înregistrează amortizarea concesiunii pe toată durata de folosire a acesteia.(612. În faza de dezvoltare. atunci contractul de concesiune stabileşte o valoare determinată pentru concesiune şi o durată determinată. entitatea va clasifica procesul de creare a imobilizării în: .faza de cercetare. Concesiunea reprezintă dreptul de exploatare a unor bunuri şi servicii obţinut de o entitate numită concesionar de la o altă entitate numită concedent în schimbul unor beneficii pentru acesta din urmă. Dacă durata de utilizare depăşeşte cinci ani. mărci comerciale. afectând contul de profit sau pierdere. cheltuielile de dezvoltare se amortizează pe perioada contractului sau pe durata de utilizare după caz (de regulă în cinci ani).faza de dezvoltare. licenţe create din resurse proprii).

207. În această situaţie valoarea de aport se asimilează valorii juste. sa va evidenţia la contul 207 „Fond comercial” şi se vor avea în vedere următoarele prevederi: a) Fondul comercial se amortizează în cadrul unei perioade de maxim cinci ani. Imobilizările necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei. Licenţa este dreptul obţinut de o persoană de a utiliza o invenţie. mărci comerciale. amortizarea nu trebuie să depăşească durata de utilizare economică a activului. În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ imobilizat necorporal (activ fictiv) ca urmare a achiziţiei de către o entitate a acţiunilor altei entităţi. Brevetele se evidenţiază la contul de imobilizări necorporale 205 „Concesiuni. Toate aceste elemente structurale enumerate sunt considerate. El poate transmite unui terţ acest drept pe baza unui contract de concesiune sau poate să-l vândă. 205. licenţe. În acest caz. lucrările şi serviciile sale de altele cu caracteristici asemănătoare. Marca de fabricaţie. b) Dacă totuşi entităţile consideră că acest fond se poate amortiza într-o perioadă mai mare de cinci ani se vor face precizări exprese în notele explicative şi se va justifica alegerea făcută. Avansurile acordate pentru imobilizări necorporale se evidenţiază cu ajutorul contului 234 „Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale”. de regulă. de reglementările contabile naţionale ca şi imobilizări necorporale (cont 205) dacă provin din aport sau sunt achiziţionate şi se înregistrează la valoarea de aport sau costul de achiziţie. evaluate la costul de producţie sau la costul de achiziţie. după caz se evidenţiază la contul 233 „Imobilizări necorporale în curs de execuţie”. brevete. Fondul comercial apare. Cheltuielile efectuate în procesul creării unui produs software sunt considerate cheltuieli de cercetare-dezvoltare până în momentul în care produsul se dovedeşte fezabil din punct de vedere tehnologic. Amortizarea imobilizărilor necorporale se evidenţiază în contabilitate cu ajutorul contului 280 „Amortizarea imobilizărilor necorporale”. Se debitează cu valoarea imobilizărilor necorporale intrate prin 61 . Alte imobilizări necorporale cuprind programele informatice create de entitate sau achiziţionate de la terţi pentru necesităţile proprii şi se evidenţiază la contul 208 „Alte imobilizări necorporale”. la consolidare şi reprezintă diferenţa dintre costul de achiziţie şi valoarea la data tranzacţiei. Conturile care reflectă imobilizările necorporale amintite anterior (conturile 201.exclusiv invenţia sa. după caz. de servicii sau de comerţ (trademark şi brand name) reprezintă semne distinctive folosite de către o entitate pentru a-şi deosebi produsele. 208) sunt conturi de active care au funcţiune asemănătoare. a părţii din activele nete achiziţionate de către o entitate. drepturi şi active similare”. când toate costurile legate de producţia de software se înregistrează ca active şi se amortizează pe durata estimată de viaţă economică a produsului. 203.

De exemplu la cedarea unei licenţe: 461 „Debitori diverşi” = % 7583 „Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţiuni de capital” 4427 „TVA colectată” 62 . Contul care reflectă avansurile acordate pentru imobilizări necorporale (234) este cont de active în decontare. Contul care evidenţiază imobilizările necorporale în curs (233). cont de active se debitează cu imobilizările necorporale în curs facturate de furnizori. soldul debitor evidenţiază avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale nedecontate. În privinţa metodei de amortizare acestea trebuie să reflecte modul în care beneficiile economice ale activului sunt consumate de către entitate. se creditează cu ocazia decontării acestor avansuri cu furnizorii de imobilizări.achiziţie. se debitează cu amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale scoase din evidenţă când sunt complet amortizate sau cu ocazia cedării. de regulă se foloseşte metoda liniară. Soldul creditor evidenţiază amortizarea înregistrată aferentă imobilizărilor necorporale existente în întreprindere. Soldul acestui cont rectificativ apare în situaţiile financiare anuale ca o deducere din contul corespunzător de active imobilizate. în contul de profit şi pierdere. după caz. aport sau din producţie proprie. Câştigurile sau pierderile ce apar la încetarea utilizării sau ieşirea din patrimoniu a unui activ necorporal se determină ca diferenţă între veniturile generate de ieşirea activului şi valoarea sa neamortizată. Contul se creditează cu valoarea amortizării imobilizărilor necorporale trecută pe cheltuieli. realizate pe cont propriu şi nefinalizate încă şi se creditează cu imobilizările necorporale finalizate şi recepţionate. Soldul debitor reprezintă valoarea imobilizărilor necorporale în curs. de exploatare privind = 280 „Am. inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia şi trebuie prezentate ca venit sau cheltuială. Contul 280 „Amortizarea imobilizărilor necorporale” este un cont rectificativ al valorii imobilizărilor necorporale de pasiv care acumulează amortizarea trecută pe cheltuieli. soldul debitor reprezintă valoarea imobilizărilor necorporale existente în patrimoniu. Se debitează cu suma avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări.imobilizărilor amortizarea imobilizărilor” necorporale” • un activ necorporal trebuie scos din evidenţă la cedare sau atunci când nici un beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sa ulterioară. Notă: • lunar pe cheltuielile întreprinderii apare amortizarea imobilizărilor necorporale: 6811 „Ch. se creditează cu valoarea imobilizărilor necorporale ieşite când sunt amortizate integral sau cu ocazia cedării acestora.

11 au fost angajate cheltuieli de 30.lunar se înregistrează amortizarea 4. mărcilor com. brevete. lic. drepturi şi brev. La data de 28. mărci comerciale. 2805 „Am.800 lei din care achită: cheltuieli notariale 1.3.800 de constituire” constituire” b. unul dintre asociaţii care se ocupă de îndeplinirea formalităţilor pentru autorizarea şi înmatricularea societăţii avansează suma de 4.12.N+1 se fac formele de recepţionare pentru proiectul finalizat.N şi până la 31. .% = 205 „Concesiuni.2.înregistrarea cheltuielilor angajate în faza de cercetare 614 „Cheltuielile cu = 512 „Conturi la bănci” 30. În cursul exerciţiului N pe perioada 1..000 lei.000 lei. autorizaţii şi avize de 1. cheltuieli de înmatriculare la Registru Comerţului 2.01 până la 30. iar întreprinderea este în măsură să demonstreze că la 31.000 lei şi corespund fazei de cercetare.000 studiile şi cercetările” 63 .achitarea diverselor autorizaţii şi avize 201 „Cheltuieli de constituire” = 5311 „Casa în lei” 1.800 .500 .” Cheltuielilor de const. Contabilizarea operaţiunilor privind imobilizările necorporale a.după doi ani se scot din evidenţă cheltuielile de constituire complet amortizate 2801 „Amortizarea cheltuielilor = 201 „Cheltuieli de 4.12.300 . Contabilizarea cheltuielilor de constituire.12.N mai sunt angajate cheltuieli de 2.500 lei.depunerea numerarului 5311 „Casa în lei” = 462 „Creditori diverşi 4. În exerciţiul N+1 se mai fac cheltuieli pentru finalizarea proiectelor pentru utilajele şi matriţele care sunt implicate de tehnologia nouă în suma de 40.N . Contabilizarea cheltuielilor de dezvoltare O întreprindere dezvoltă un nou procedeu de fabricaţie.000 lei. Se înfiinţează un SRL. De la 1. După constituirea societăţii.achitarea taxelor la Registru Comerţului 201 „Cheltuieli de constituire” = 5311 „Casa în lei” 2. Concesiunilor. licenţe. procedeul de fabricaţie satisface criteriile pentru a fi considerate ca un activ imobilizat (faza de dezvoltare). .12.300 lei. cheltuielile de înfiinţare se amortizează într-o perioadă de 2 ani. ” .. active similare” şi active similare” 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţiuni de capital” 3.800: 2: 12= 200 6811”Cheltuieli de exploatare = 2801 „Amortizarea 200 privind amortizarea imb.000 .achitarea taxelor notariale 201 „Cheltuieli de constituire”= 5311 „Casa în lei” 1.

. 10. Anual se plăteşte redevenţa (100. mărci comerciale drepturi comerciale. 8038 „Alte valori în afara bilanţului” 100.înregistrarea redevenţelor anuale 167 „Alte împrumuturi şi = 404 „Fz.000 în curs” 721 „Venituri din producţia 40. 100.000 privind amortizarea brevetelor. licenţe.000 lei.31.12.000 de imobilizări necorporale” Notă: În perioada în care se finalizează acţiunea de dezvoltare. brevete. = 721 „Venituri din producţia 2.000 lei) şi se înregistrează amortizarea concesiunii (100.000 . valoarea totală a concesionării fiind de 100.12 N) 230 „Imobilizări necorp. licenţe.înregistrarea cheltuielilor efectuate pentru finalizarea proiectării .000 datorii asimilate” . terenul. mărci comerciale datorii asimilate” drepturi şi active similare” . licenţe.înregistrarea amortizării 6811 „Ch. = 167 „Alte împrumuturi şi 100.000 lei). la un cont în afara bilanţului Debit ct.înregistrarea la imobilizări în curs a cheltuielilor din faza de dezvoltare şi care îndeplinesc condiţiile pentru a fi considerate active ( pe perioada 1.000 brevetelor.. Contabilitatea concesiunilor Se primeşte în concesiune un teren pentru o perioadă de 10 ani. De imobilizări” 10. = 205 „Concesiuni. Concesiunilor. urmând a se amortiza pe perioada estimată de utilizare (6811 = 2803) până la scoaterea din evidenţă (2803 = 203).000: 10= 10. mărci brevete. de exploatare = 2805 „Amortiz.000 230 „Imobilizări necorporale 2.000 în curs” de imobilizări necorporale” . uneltelor şi matriţelor 203 „Cheltuieli de dezvoltare = % 42.la expirarea contractului se scoate din evidenţă concesiunea 2805 „Amortizarea concesiunilor.000: 10= 10.drepturi şi şi active similare” active similare” 64 .înregistrarea activului primit. c.înregistrarea concesiunii la valoarea totală 205 „Concesiuni. iar imobilizarea în curs se va trece în categoria imobilizărilor necorporale. După expirarea contractului se scoate din evidenţă concesiunea. valoarea activului necorporal va cuprinde toate cheltuielile de dezvoltare înregistrate în perioadele precedente şi în perioada curentă.000 licenţe. mărci imobilizărilor” comerciale drepturi şi active similare” .

000 licenţe. Contabilizarea programelor informatice achiziţionate Se achiziţionează un program informatic la preţul de 1. 80. .000 lei plus TVA 24%. Programul se amortizează în 2 ani. Brevetul este protejat timp de 4 ani după care se scoate din evidenţă.200 205 „Concesiuni. se înregistrează restituirea terenului Credit ct.licenţe mărci comerciale drepturi şi active similare” . drepturi şi active similare” e. Contabilitatea brevetelor achiziţionate Se achiziţionează un brevet de invenţie cu 80.000 licenţe. % = 401 „Furnizori” 612 „Cheltuieli cu redevenţele.667 6811”Cheltuieli de exploatare = 2805 „Amortizare 1.000: 4: 12= 1.000 În cazul în care în contract se prevede plata unei chirii şi nu o valoare amortizabilă.344: 24 = 181 65 . locaţiile de gestiune şi chirii” 4426 A deductibilă” d. brevete.62 lei/ euro.043 .amortizarea lunară a imobilizării 80. . după care se scoate din evidenţă.200 .344 necorporale” 4426 „TVA deductibilă” 1. licenţe.scoaterea din evidenţă după 4 ani a brevetului amortizat 2805 „Amortiz.achiziţionarea programului informatic % = 404 „Furnizori de imobilizări” 5.200 euro. Cursul la data achiziţionării = 3. Concesiuni. brevete.. mărci comerciale brevete.667 privind amortizarea imobilizărilor” concesiuni. entitatea care primeşte concesiunea nu o va recunoaşte ca pe o imobilizare necorporală. mărci drepturi şi active similare” comerciale.înregistrarea lunară a amortizării 4.achiziţionarea brevetului % = 404 „Furnizori de imobilizări” 99.387 208 „Alte imobilizări 4. brevete.200 . 80. mărci comerciale. ci va înregistra doar cheltuiala privind chiria. drepturi şi active similare” 4426 „TVA deductibilă” 19.achitarea facturii 404 „Furnizori de imobilizări”= 512 „Conturi la bănci” 99. = 205 „Concesiuni.la expirarea contractului de concesiune. TVA = 24%. 8038 „Alte valori în afara bilanţului”100.

utilaje şi instalaţii de lucru)” 2132„Aparate şi instalaţii de măsurare. control şi reglare” 2133„Mijloace de transport” 2134„Animale şi plantaţii” 66 .4. mijloace de transport. terenuri fără construcţii cu zăcăminte. Contabilitatea imobilizărilor corporale 3. drumuri de acces. În catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe (H. terenuri silvice.6811 „Cheltuieli de exploatare = 2808 „Amortizarea altor 181 privind amortizarea imobilizărilor” imobilizări necorporale” . racordarea la sistemul de alimentare cu apă şi energie etc. durată minimă şi maximă în care se vor amortiza aceste imobilizări corporale.alte instalaţii. Terenurile nu se amortizează deoarece durata lor de viaţă este considerată nedeterminată datorită proprietăţii lor de a se regenera. Amenajările de terenuri (lucrări de irigaţii. utilaje şi mobilier.344 imobilizări necorporale” necorporale” 3. terenuri cu construcţii. Evidenţa instalaţiilor tehnice. existând astfel posibilitatea alegerii duratei normale de funcţionare cuprinsă între aceste limite. Construcţiile sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul contului de active 212 „Construcţii”.1.G. animalelor şi plantaţiilor se ţine cu ajutorul contului de active 213 „Instalaţii tehnice.instalaţii tehnice şi maşini. Clasificare. respectiv a conturilor sintetice de gradul II pe care le cuprinde: 2131„Echipamente tehnologice (maşini. .avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie. .scoaterea din evidenţă după 2 ani a programului amortizat 2808 „Amortizarea altor =208 „Alte imobilizări 4.4. îndiguiri. etc.) se supun regimului de amortizare. 2139/2004) se prevede pentru fiecare categorie. desecări. imobilizările corporale sunt grupate astfel precum apar şi în bilanţ: . mijloace de transport. evidenţa primară şi conturi utilizate Potrivit reglementărilor contabile româneşti. 2111 „Terenuri” şi 2112 „Amenajări de terenuri” Contabilitatea analitică a terenurilor se ţine pe următoarele grupe: terenuri agricole. . animale şi plantaţii” o grupă foarte complexă care merită precizarea subgrupelor.terenuri şi construcţii. Terenurile sunt evidenţiate în contabilitate cu ajutorul contului de active 211 „Terenuri şi amenajări la terenuri” ce se dezvoltă în următoarele sintetice de grad II.

aparatură birotică. animalele de reproducţie (inclusiv păsările).). Recepţia acestora la imobilizări corporale se face în momentul trecerii pe rod ( după 3-5 ani de la înfiinţare). În aceste condiţii. iar valoarea de intrare este dată de totalitatea cheltuielilor generate de înfiinţarea şi întreţinerea acestor plantaţii până în momentul respectiv. între două locuri de folosinţă ale aceleiaşi entităţi se utilizează ca document primar „Bon de mişcare a mijloacelor fixe”. gradul de uzură etc. 213 şi 214. plantaţiile de hamei. din producţia proprie ( active de natura stocurilor) se înregistrează la imobilizări corporale când devin adulte şi de la ele se obţin produse şi produşi.vie şi până la trecerea lor pe rod. . Contul 214 „Mobilier.În cazul acestor subgrupe.animalele şi păsările tinere.de.pe perioada ce se scurge de la înfiinţarea unei plantaţii de pomi fructiferi sau de viţă. animalele şi plantaţiile se dezvoltă(îşi măresc capacitatea de producţie. În baza documentelor de intrare: factură şi proces-verbal de recepţie a activului imobilizat (poate fi şi un proces verbal de recepţie provizorie de punere în funcţiune urmat de un proces verbal de recepţie finală) se va aloca fiecărui activ imobilizat corporal un număr de inventar din Registrul numerelor de inventar. particularităţi aparte le prezintă animalele şi plantaţiile dintre care evidenţiem următoarele: . motiv pentru care este necesară o evidenţiere distinctă a fiecăruia în parte. cresc în greutate etc.sunt considerate imobilizări corporale: plantaţiile de pomi fructiferi şi plantaţiile de vie ambele din momentul trecerii lor pe rod ( adică din momentul în care se întocmeşte plan de producţie pentru ele). Urmează apoi să se procedeze la deschiderea în contabilitate a „Fişei mijlocului fix” care reprezintă evidenţa analitică a imobilizărilor corporale evidenţiate la conturile 212. dar acest aspect are legătură cu raportarea valorilor lor la data bilanţului. Imobilizările corporale care aparţin unei entităţi economice prezintă o serie de caracteristici individuale determinate de costul de achiziţie sau construcţie. plantaţiile de protecţie şi consolidare a terenurilor. durata normală de utilizare.sunt considerate imobilizări corporale: animalele de muncă. . bineînţeles că se vor opera ajustările pentru deprecieri. . Scoaterea din evidenţă se poate realiza prin: . ele figurează la imobilizări corporale în curs de execuţie. În cazul transferului de imobilizări corporale de la o secţie la alta. . sisteme de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale” evidenţiază subgrupele de imobilizări corporale enunţate în titlul contului. răchitări şi alte asemenea. câinii de pază şi vânătoare şi alte animale de natura acestora. imobilizările corporale se diferenţiază unele de altele. 67 .deşi de la data recepţiei la imobilizări corporale. ele rămân înregistrate la valoarea de intrare.vânzare şi atunci documentul utilizat este factura.

Pentru verificarea concordanţei între contabilitatea analitică şi cea sintetică. deşi dreptul de proprietate se transferă la expirarea contractului când se facturează ultima rată (în acest caz s-a avut în vedere principiul prevalenţei economicului asupra juridicului). Din punct de vedere al contabilităţii. Contul 231 „Imobilizări corporale în curs de execuţie” cont de active.2. 214. Data amortizării complete. Soldul debitor reprezintă avansuri acordate furnizorilor de imobilizări corporale. De asemenea se va evidenţia în această fişă şi modificarea valorii de intrare a acestora. aduse ca aport la capital. casare. Toate operaţiunile de intrare sau ieşire se vor opera şi în fişa mijlocului fix. se debitează cu valoarea imobilizărilor corporale în curs facturate de furnizori sau realizate pe cont propriu şi se creditează cu imobilizările corporale finalizate şi recepţionate. Soldul debitor reprezintă valoarea imobilizărilor corporale existente. 213. constatate minus la inventar. primite gratuit. 213. distruse de calamităţi. sunt evidenţiate distinct cu ajutorul conturilor 231 „Imobilizări corporale în curs de execuţie” şi 232 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”. constatate plus la inventar. modificări sau reevaluări efectuate. Se creditează cu valoarea imobilizărilor corporale ieşite prin cedare. nedecontate. Imobilizările corporale în curs de execuţie şi avansurile acordate pentru imobilizări corporale. durata de funcţionare şi cota de amortizare se înscriu în rubrici separate prevăzute în fişa mijlocului fix. Contabilitatea operaţiunilor privind intrarea imobilizărilor corporale 68 . îmbunătăţirii. ca urmare a completării. lunar se realizează balanţa analitică pentru fiecare categorie de imobilizări corporale.scoaterea din uz pe baza „Procesului verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe / de declasare a unor bunuri materiale”. 214) au o funcţiune asemănătoare. nu sunt altceva decât tot atâtea conturi analitice prin agregarea cărora se obţin mişcările din conturile sintetice 212. fişele mijloacelor fixe. 212. Imobilizările corporale deţinute în baza unui contract de leasing financiar se evidenţiază ca o intrare de active la locatar şi ca o ieşire de active la finanţator. Soldul debitor evidenţiază producţia neterminată de imobilizări corporale. în parte. fiind conturi de active se debitează cu valoarea imobilizărilor corporale intrate prin achiziţie.4. 3. sau în cazul în care au fost cedate sau distruse de calamităţi. Contul 232 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”. sau producţie de imobilizări finalizată dar nerecepţionată. descrise mai sus. se debitează cu avansurile acordate furnizorilor de imobilizări şi se creditează cu ocazia decontării acestora cu furnizorii. Toate conturile de imobilizări corporale (211.. cont de active în decontare. din producţie proprie.

Cum se determină costul respectiv valoarea de intrare a activelor imobilizate? . în funcţie de modalitatea de intrare în entitate: .500  TVA aferent achiziţiei =24% * 100.comisioane.achitarea sumei datorate furnizorului 404 „Furnizori de imobilizări” = 512 „Conturi la bănci” 100.000 + 500 = 101. Achiziţionarea de terenuri Deseori pe lângă preţul de achiziţie al terenurilor 100. Amenajări de terenuri Realizarea căilor de acces.000 cu menţiunea taxare inversă . Clădiri realizate în regie proprie 69 .000 + 1.500 curs de execuţie” b. .000 .înregistrarea terenului pregătit pentru utilizare 2111 „Terenuri”= 231 „Imobilizări corporale în 101.cost de achiziţie dacă sunt cumpărate de la terţi.000 = 24. a.Pentru a soluţiona corect problema contabilizării intrărilor de imobilizări corporale trebuie să se răspundă cel puţin la două întrebări fundamentale: . % = 404„Furnizori de imobilizări” 2112 „Amenajări de terenuri” 4426 „TVA deductibilă” c. a spaţiilor de parcare şi a împrejmuirilor de către un antreprenor se înregistrează pe baza facturii.000 lei în debitul contului 211 „Terenuri” se vor înregistra şi alte cheltuieli legate direct de achiziţia imobilizării: .comisioane ale agenţiei imobiliare 1. taxe notariale achitate 231 „Imobilizări corporale în = 542 „Avansuri de trezorerie” 1.onorariile juriştilor şi taxe notariale 500 lei  costul de achiziţie efectiv al terenului va fi: 100.cost de producţie dacă se obţin din producţia proprie.000 lei . onorarii.000 .achiziţionarea terenului 231 „Imobilizări corporale =404 „Furnizori de imobilizări”100.500 curs de execuţie” . distinct la contul 2112.000 în curs de execuţie” 4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” 24.Cum se abordează cheltuielile ulterioare legate de imobilizările corporale cum ar fi: cheltuieli cu reparaţiile şi întreţinerea şi cheltuieli de modernizare (îmbunătăţire)? O imobilizare corporală recunoscută ca activ trebuie evaluată iniţial la costul său determinat.

în baza facturii şi a declaraţiei vamale de import se înregistrează: 231„Imobilizări corporale = 404„Furnizori de imobilizări” 36.achitarea taxelor vamale şi a TVA: % = 512 „CBL” 21. Cursul la data recepţiei este de 3. în luna iunie 10. tarifele arhitecţilor. asigurarea pe durata construcţiei. când se fac şi formele de recepţie.000 -transportator 720 . Exemplu: Clădirea se realizează în regie proprie pe durata a 2 luni: lucrări decontate la nivelul costului de producţie în luna mai 19. Cheltuieli de montare şi costul probelor este facturat de un terţ la 20. dobânzile la creditele primite pentru realizarea construcţiei. inclusiv asigurarea pe durata acestuia.Costul clădirii va cuprinde toate cheltuielile oportune şi necesare cum ar fi: materialele de construcţii. Taxele vamale 10. salarii. o parte din cheltuielile indirecte de producţie. Aceste cheltuieli includ: preţul facturat minus reducerile acordate.000 în curs de execuţie” de imobilizări corporale” .213 446„Alte impozite – taxe 10.000 euro.înregistrări pentru luna iunie 231 „Imobilizări corporale = 722 „Venituri din producţia 10.înregistrări pentru luna mai 231 „Imobilizări corporale = 722 „Venituri din producţia 19.213 70 . . Cheltuielile de transport facturate 200 euro. etc.înregistrarea taxelor vamale: 231 „Imobilizări corporale = 446 „Alte impozite – taxe 10.000. cheltuieli de instalare.000.000 lei.213 se achită în vamă. autorizaţiile de construcţie şi alte cheltuieli necesare pentru darea în exploatare a clădirii. tarife vamale şi accize.000 în curs de execuţie” de imobilizări corporale” . Exemplu: Se achiziţionează de la un furnizor rus un utilaj în valoare de 10.000+24% TVA. costul testelor de pregătire a echipamentelor pentru exploatare.000 şi vărsăminte asimilate” 4426 „TVA deductibilă ” 11. TVA=11. cheltuieli de transport.6 lei/euro.000 d. asigurări şi protecţie socială aferentă.000 în curs de execuţie” şi vărsăminte asimilate” .720 în curs de execuţie” -producător 36. .înregistrarea recepţiei în luna iulie 212 „Clădiri” = 231 „Imobilizări corporale în curs de execuţie” 29. Achiziţii de echipamente tehnologice din import Costul echipamentelor va cuprinde toate cheltuielile legate de achiziţia şi pregătirea acestora pentru exploatare.

Corporale 66. Amortizarea unei imobilizări corporale depinde de 3 parametri: valoarea contabilă. durata de utilizare economică 2 Belverd E. Henry R. animale şi plantaţii” în curs de execuţie” e)Plus la inventar Exemplu: Cu ocazia inventarierii se constată un plus la active corporale două maşini de numărat şi identificat bani (document – lista de inventariere) în valoare de 2.800 . Arc 2000.000 lei. Acesta este un proces de repartizare.000 echipamente de protecţie natura imobilizărilor” a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale” = 404 „Furnizori de imobilizări” 3.720 de transport. nu de evaluare”2. Contabilitatea amortizării Reglementările contabile conforme cu directivele europene definesc amortizarea ca fiind alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată de viaţă utilă. Anderson.” 20. Caldwel „Principii de bază ale contabilităţii” Ediţia a 5.a Ed. Terenurile nu se amortizează deoarece nu au o durată limitată de utilizare. mijloace = 231 „Imob.000 4426 „TVA deductibilă” 4. Valoarea amortizării corespunzătoare fiecărei perioade trebuie recunoscută ca o cheltuială cu amortizarea. în cheltuieli. fiind un sistem prin care se urmăreşte distribuirea costului activului corporal imobilizat pe durata de viaţă estimată. Atunci când se achiziţionează un activ imobilizat corporal se investeşte de regulă o sumă semnificativă care reprezintă costul activului şi care trebuie repartizat cât mai echitabil pe cheltuielile exerciţiului în care se beneficiază de serviciile oferite de utilizarea activului respectiv „Acest procedeu este cunoscut sub denumirea de amortizare.=134„Plus la inventar de 2..recepţionarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor: 213 „Instalaţii tehnice. James C. Termenul de amortizare se utilizează pentru a descrie transformarea costului unui activ imobilizat corporal (care are o durată de viaţă limitată ).800 213 „IC în curs de exec. aparatură birotică.înregistrarea cheltuielilor de montare şi a costului probelor facturate de terţi: % 24. Jr.5. în mod sistematic şi raţional. 214„Mobilier. 71 . Needles..

Cota de amortizare = 100 / durata de utilizare a activului imobilizat.cazul 2 Amortizarea anuală = 30.000 x 0. În consecinţă. De exemplu. cota de amortizare este de 100/10 =10% sau pentru un activ cu o durată de utilizare de 5 ani. Data de începere a amortizării este data punerii în funcţiune a bunului. d) amortizarea calculată pe unitate de produs sau serviciu.20 = 6. calculul amortizării are în vedere numărul lunilor de funcţionare şi nu cel al zilelor şi se înregistrează în contabilitate din luna următoare punerii în funcţiune.000 lei în al doilea caz.000 lei .cazul 1 Amortizarea anuală = 50.000 x 0.000 lei şi 30.000 lei Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează pe baza unui plan de amortizare.10 = 5. Entităţile amortizează imobilizările corporale utilizând unul din următoarele regimuri de amortizare: a) amortizare liniară. - 72 . b) amortizare degresivă. c) amortizare accelerată. Dacă această dată nu corespunde cu începutul anului sau dacă bunul iese din funcţiune înainte de închiderea exerciţiului financiar amortizarea anuală este calculată proporţional cu timpul efectiv de funcţionare. Dacă valoarea de intrare este în primul caz 50. stabilite proporţional cu duratele de utilizare. Amortizarea anuală lineară se calculează prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare. rata de amortizare este 100/5 =20%.condiţiile de utilizare şi regimul de amortizare ales. Amortizarea anuală = cota de amortizare x valoarea de intrare Cota de amortizare se determină făcând raportul dintre 100 şi durata de utilizare a activului imobilizat. atunci când natura imobilizării justifică utilizarea unei astfel de metode. Durata de utilizare economică reprezintă durata de viaţă utilă reprezentând: a) perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către o entitate sau b) numărul unităţilor produse sau a unităţilor similare ce se estimează că vor fi obţinute din folosirea activului respectiv. Amortizarea lineară se realizează prin includerea în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe. amortizarea anuală va fi: . de la data punerii în funcţiune a acestora şi până la recuperarea integrală a valorii de intrare. la o durată de utilizare de 10 ani.

Utilizarea acestui regim de amortizare presupune calcularea cotei de amortizare degresive prin multiplicarea cotei de amortizare lineare cu un coeficient k astfel: . Amortizarea degresivă poate fi aplicată în două variante: fără a se lua în calcul influenţa uzurii morale. Se debitează cu amortizarea aferentă imobilizărilor ieşite prin cedare sau prin casare. Amortizările anuale pentru exerciţiile următoare sunt calculate după sistemul linear. . raportând valoarea rămasă la numărul anilor rămaşi de funcţionare. substractiv al valorii imobilizărilor corporale (Ct P).Amortizarea degresivă. Amortizarea degresivă fără influenţa uzurii morale În primul an de funcţionare amortizarea se calculează: Amortizarea anuală = valoarea de intrare x cota de amortizare degresivă Amortizarea anulă pentru anii următori se calculează: Amortizarea anuală = cota de amortizare degresivă x valoarea rămasă Se continuă în acest mod până când amortizarea anuală degresivă este mai mică sau egală cu amortizarea calculată raportând valoarea rămasă de amortizat la numărul de ani de utilizare rămaşi. Reflectarea în contabilitate a amortizării se realizează cu ajutorul contului 281 „Amortizări privind imobilizările corporale”. Se creditează cu valoarea amortizării imobilizărilor corporale înregistrată lunar pe cheltuielile de exploatare.5 dacă durata normală de utilizare este între 2 şi 5 ani. 73 .presupune o amortizare mai accentuată a imobilizărilor corporale în primii ani de la punerea în funcţiune. Cota de amortizare degresivă = Cota de amortizare lineară x k Această cotă de amortizare degresivă se aplică la o bază de calcul degresivă (valoarea netă contabilă).1. în cheltuieli de exploatare a unei amortizării de 50% din valoarea de intrare a imobilizărilor corporale. Amortizarea accelerată constă în includerea în primul an de funcţionare. Soldul creditor reprezintă amortizarea cumulată aferentă imobilizărilor corporale existente în unitate. Acesta este un cont rectificativ. cu luarea în calcul a uzurii morale.2. Începând cu anul respectiv şi până la expirarea duratei de utilizare. .5 dacă durata normală de utilizare este mai mare de 10 ani.2 dacă durata normală de utilizare este cuprinsă între 5 şi 10 ani. prin raportarea valorii rămase la numărul de ani de funcţionare rămaşi. se trece pe amortizarea lineară.

3. cheltuieli generate de demolare de 10. în contabilitatea întreprinderii se va înregistra: .000 lei.000 6583 „Cheltuieli privind activele 20.000 74 . amortizarea cumulată până la data casării 180. subansamble.000 421 „Personal salarii datorate” 5.înregistrarea cheltuielilor de casare: 6588 „Alte cheltuieli = % 10. demontarea sau dezmembrarea imobilizărilor corporale. Scoaterea din funcţiune a imobilizărilor corporale se face cu aprobarea Consiliului de Administraţie la propunerea inginerului şef responsabil cu întreţinerea şi repararea utilajelor. înregistrarea contabilă se realizează astfel: se debitează contul de amortizări şi se creditează contul de imobilizări corporale respectiv: 281 = 212.cheltuielile generate de demolarea.000 lei. Ieşirea prin casare Casarea imobilizărilor corporale se realizează atunci când acestea au fost complet amortizate sau chiar înaintea recuperării integrale a valorii de intrare dacă se estimează că prin folosirea lor acestea nu mai generează beneficii economice viitoare pentru unitate. 214 Prezentăm în continuare un exemplu de scoatere din funcţiune a unei clădiri incomplet amortizate. piese. 213. . . componente diverse şi materialele rezultate din casare şi care sunt consemnate în „Procesul-verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe.ansamble. În legătură cu scoaterea din funcţiune a imobilizărilor corporale.vânzarea sau utilizarea ansamblelor şi a materialelor rezultate pentru realizarea altor imobilizări. de declasare a unor bunuri materiale”. la expirarea duratei normale de funcţionare când întreaga valoare de intrare a fost recuperată prin amortizare.000 2812 „Amortizarea construcţiilor” 180. Dacă activul imobilizat corporal este scos din evidenţă.scoaterea din evidenţă: % = 212 „Construcţii” 200. de declasare a unor bunuri materiale”. Contabilitatea imobilizărilor corporale operaţiilor privind ieşirea a. etc.000 lei. iar valoarea materialelor recuperate (cărămizi. .scăderea din evidenţă a imobilizărilor corporale în baza documentului „Proces-verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe.000 lei. propunere argumentată în baza motivării tehnice de casare. Valoarea de intrare 200.000 de exploatare” 302 „Materiale consumabile” 5. ţiglă.) de 8.6.000 cedate şi alte operaţiuni de capital” . .

000 lei.scăderea din gestiune: % =2133 „Instalaţii tehnice.000 * 24% = 480 lei 635 „Ch.vânzarea în baza facturii: 461 „Debitori diverşi” = % 12. 37. . „X” S.000 acordate” . Cedarea cu titlu gratuit Se încheie un act de donaţie pentru un utilaj care are o valoare de intrare de 10.000 lei.000 b. fie prin negociere directă.A. mijloace de transp. = 4427 „TVA colectată” 480 taxe şi vărsăminte asimilate” d. vinde la licitaţie un autoturism având valoarea de intrare de 37.000 mijloace de transport. animale şi plantaţii” 6583„Cheltuieli privind activele 7. 10.000 lei + 24% TVA. cu preţul de vânzare de 10.000 activelor şi alte operaţiuni de capital” 4427 „TVA colectată” 2.000 c.000 – 7. Ieşirea prin vânzare Imobilizările corporale atunci când nu mai sunt necesare pentru activitatea de exploatare se vând fie prin licitaţie..înregistrarea TVA 24% la valoarea rămasă neamortizată (valoare contabilă netă) datorată bugetului de stat 2.000 cedate şi alte operaţii de capital” În urma vânzării acestui activ imobilizat corporal se realizează un câştig de 10. Bunuri distruse de calamităţi 75 .000 lei.000 tehnice.000 mijloace de transport. amortizarea înregistrată de 30. .400 . mijloace de transp. animale şi plantaţii” 2813 „Amz. Instalaţiilor 30.cu alte impozite..000 = 3.scoaterea din gestiune: % = 2133 „Instalaţii tehnice.înregistrarea materialelor recuperate: 302 „Materiale consumabile” = 7588 „Alte venituri din exploatare” 8. Exemplu: S.400 7583„Venituri din vânzarea 10.000 tehnice. animale şi plantaţii” 6582 „Donaţii şi subvenţii 2. animale şi plantaţii” 2813 „Amz.000 lei..C. Instalaţiilor 8. amortizarea înregistrată de 8.

aparatură birotică 2. conform IAS 39 „Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare” sunt incluse în valoarea iniţială a imobilizărilor financiare.000 cedate şi alte operaţiuni de capital” 4427 A colectată” 240 3.000 lei care se impută gestionarului (care a semnat angajamentul de plată) la valoarea netă + 24%TVA.000 lei.500 lei.000 2814 „Amortizarea altor echipament de protecţie a 1.000 lei. Cheltuielile accesorii. Contabilitatea imobilizărilor financiare În paragraful 1.000 2812 „Amortizarea construcţiilor” 7.000 cedate şi alte operaţii de capital ” -imputarea lipsei la inventar: 461 „Debitori diverşi” = % 1. amortizarea înregistrată de 7.500 şi alte evenimente extraordinare” încasarea asigurării: 512 „CBL ” = 7581 „Ven. din acest capitol am prezentat caracteristicile şi structura imobilizărilor financiare.000 imobilizări corporale” valorilor umane şi materiale” 6583 „Ch.Exemplu: S.. -scoaterea din evidenţă (lista de inventariere): % = 214 „Mobilier.din desp.240 7583 „Venituri privind activele 1.A.C „X” S.000 lei şi amortizare înregistrată de 1. Imobilizările financiare se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate pentru pierderi de valoare. privind activele 1. generate de achiziţionarea imobilizărilor financiare. privind calamităţile 2. Valoarea de intrare de 10. Imobilizările financiare recunoscute ca active se evaluează la costul de achiziţie sau la valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora. la 76 . scoate din evidenţă un depozit distrus de inundaţii. având valoarea de intrare de 2.7.” 5. amenzi şi penal. Prin derogare de la regulile generale de evaluare prezentate anterior şi enunţate succint în aliniatul precedent.500 671 „Ch. Constatate lipsă la inventariere şi imputate Exemplu: Cu ocazia inventarierii se constată lipsa unui calculator. entităţile pot evalua în situaţiile financiare consolidate instrumentele financiare. inclusiv instrumentele financiare derivate. Despăgubiri încasate în baza poliţei de asigurare 5.000 e. -scoaterea din evidenţă: % = 212„Construcţii” 10.

aceste titluri vor fi vândute. în valoare de 200 lei/acţiune.N).000 efectuat privind acţiunile deţinute la entităţile afiliate” . Deşi este vorba de titluri de valori deţinute pe o perioadă îndelungată (mai mare de un an).000.000 acţiuni cu preţul de 1.500 = 9.000 lei 461 „Debitori diverşi” = 7641 „Venituri din imbilizări 9. X S. ca urmare a aportului de imobilizări corporale sau necorporale la capitalul altor societăţi sau ca urmare a titlurilor primite în cazul majorării capitalului prin încorporarea beneficiilor la entităţile respective.înregistrarea dividendelor cuvenite pentru exerciţiul N: 10. atunci când posesia acestora nu mai este considerată benefică pentru entitate.01. În detaliu aceste aspecte vor fi analizate la disciplina care tratează contabilitatea operaţiunilor speciale.000 * 1.000.valoarea justă. 50% se achită prin bancă la data tranzacţiei.achiziţia acţiunilor: 261 „Acţiuni deţinute la = % 10.vânzarea acţiunilor în exerciţiul N+1 a 6. Soldul debitor evidenţiază valoarea titlurilor imobilizate deţinute de entitate.000 la bănci” 2691 „Vărsăminte de 5.000.N+1 se vând 6.000 de acţiuni:6. Exemplu : S. achiziţionează la data de 6. Se înregistrează dividendele cuvenite pentru acţiunile rămase în portofoliu.000 entităţile afiliate” 512 „Conturi curente 5.000. Se creditează cu valoarea titlurilor imobilizate cedate sau retrase.10.000 din aceste acţiuni la preţul de 1.000 * 300 = 3.C. de la o filială din cadrul grupului 10.000 lei 4511„Decontări între = 7611„Venituri din acţiuni 3.achitarea ulterioară a vărsămintelor neefectuate: 2691 „Vărsăminte de efectuat = 512 „Conturi curente 5.000 privind acţiunile deţinute la bănci” la entităţile afiliate” .000 lei bucata.01.N. Se înregistrează dividende cuvenite pentru exerciţiul N în valoare de 300 lei/acţiune.000. iar restul ulterior (în data de 10. Contabilitatea titlurilor de valoare imobilizate se realizează cu ajutorul următoarelor conturi de active: 261 „Acţiuni deţinute la entităţile afiliate” 263 „Interese de participare” 264 „Titluri puse în echivalenţă” (apar numai în situaţiile financiare anuale consolidate) 265 „Alte titluri imobilizate” Se debitează cu valoarea titlurilor imobilizate intrate: prin achiziţie cu plata imediată sau ulterioară. a. . aferente exerciţiului N+1.A.500 lei/acţiune.000. În data de 3.000 77 .000.000 entităţile afiliate” deţinute la entităţile afiliate” .000.

b) Contabilitatea creanţelor imobilizate Contabilitatea operaţiunilor privind creanţele imobilizate priveşte în speţă: .dobânda aferentă. Reflectarea în contabilitate a creanţelor imobilizate se realizează cu ajutorul contului de active 267 „Creanţe imobilizate” .încasarea împrumuturilor acordate.financiare cedate” şi scoaterea din evidenţă a acestor titluri: 6.000. Soldul creditor reflectă valoarea împrumuturilor acordate şi a altor creanţe imobilizate.000 =6. Se debitează cu valoarea împrumuturilor acordate şi a dobânzilor aferente cuvenite. Se creditează cu valoarea împrumturilor şi a dobânzilor aferente încasate.000.acordarea de împrumuturi pe termen lung. -atunci când se decide vânzarea titlurilor de valori imobilizate se vor utiliza conturile: 7641 „Venituri din imobilizări financiare cedate” (pentru evidenţierea venitului realizat din tranzacţie) şi 6641 „Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate” (pentru reflectarea scăderii din gestiune a imobilizărilor financiare).000 * 200 = 800. . respectiv 7613 „Venituri din interese de participare”.000 lei 4511 „Decontări între = 7611 „Venituri din acţiunile 800. contul 269 „Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare”(Ct P). 78 .000 entităţile afiliate” deţinute la entităţile afiliate” Concluzionând asupra tranzacţiilor efectuate cu titluri de valoare imobilizate se constată următoarele: . cu valoarea bunurilor acordate în regim de leasing financiar .000.000 6641 „Cheltuieli privind = 261 „Acţiuni deţinute la 6.atunci când valoarea achiziţionată a acestora urmează a se plăti ulterior apare un cont de datorii specific acestor tranzacţii.încasarea creanţei: 512 „Conturi la bănci în lei” = 461 „Debitori diverşi” 9.000 imobilizările financiare entităţile afiliate” cedate” . -veniturile aduse de aceste titluri de valori sub formă de dividende se înregistrează anual la contul 7611 „Venituri din acţiuni deţinute la entităţile afiliate”. .000 .înregistrarea dividendelor cuvenite pentru exerciţiul N+1 4.000* 1. Soldul creditor reprezintă sumele datorate pentru titlurile imobilizate achiziţionate. cu garanţiile şi depozitele restituite de terţi. Se creditează cu datoriile aferente şi se debitează cu ocazia achitării acestora. cu garanţiile şi depozitele depuse la terţi. şi cu valoarea creanţelor reprezentând ratele aferente leasingului financiar şi cu valoarea pierderilor din creanţe imobilizate.

000 . Concluzionând asupra operaţiunilor reflectate cu ajutorul conturilor de creanţe imobilizate şi a modului în care aceste tranzacţii afectează contul de profit şi pierdere precizăm: .000 1663„Dat.C BIP S.I” .000 „Dob.000 + 2.500 2673„Cr.A.Cr.500 = 27. .C. dob”= 1686 5.Dobânda adusă de împrumuturile acordate este înregistrată de regulă periodic (conform contractelor) la contul 763 „Venituri din creanţe imobilizate”.000 lei cu o dobândă preferenţială de 10% pe an.DECLIP” 5.000 „Dob. şi ca atare se trece pe pierderi 25.LIP” „Ven.Cr.000 = 30. iar înregistrările implicate de lichidare se vor detalia la disciplina care tratează operaţiunile speciale.Cr.000 674„Dob.000 2673„Cr.venitul adus de aceste creanţe sub formă de dobândă este înregistrat periodic în contul 763 „Venituri din creanţe imobilizate”. BIP S. Împrumutul şi dobânda aferentă se restituie astfel: .000 + 5.ECLIP” 50. nerecuperate şi a dobânzii: 663„PcrI”=267„Cr. care deţine interese de participare la S.achitarea primei rate la împrumut şi a dobânzii: % = 512 „CBL” 30.în exerciţiul N+1 S.A. intră în faliment declarat.000 lei .LIP” 25.la finele exerciţiului N 25.C.LIP” 25. a intrat în faliment şi nu se mai poate recupera rata a doua la împrumut şi nici dobânda aferentă.C. TOTAL S.A.Cr.000 1686„Dob.C.500 Înregistrări în contabilitatea S. Exemplu: S.înregistrarea dobânzii cuvenite pentru anul N: 2674 = 763 5.000 .000 2674„Dob.I” .LIP”5. TOTAL S.A.înregistrarea dobânzii datorate pe primul an: 666„Ch.I” 27.500 „Dob.Cr.C.ECLIP” 25. DECLIP” .LIP”=512„CBL” 50.Cr. 79 . BIP S. .000 -în exerciţiul N+1 S.000 .încasarea împrumutului în exerciţiul N: 512„CBL”=1663„Dat.LIP” „Ven.acordarea împrumutului: 2673„Cr.includerea pe pierderi a ratei doi.încasarea primei rate şi a dobânzii: 512 „CBL”=267 „Cr. BIP S.500 lei Procedând la evidenţierea înregistrărilor pentru acest exemplu în contabilitatea ambelor societăţi comerciale rezultă: Înregistrări în contabilitatea S.A. acordă acesteia din urmă în exerciţiul N un împrumut pe 2 ani în valoare de 50.LIP”2.I” 30.înregistrarea dobânzii cuvenite pentru al doilea exerciţiu: 2674 = 763 2.A.

creanţele imobilizate nerecuperate de la societăţile la care se deţin participaţii se scot din evidenţă pe seama contului 663 „Pierderi din creanţe legate de participaţii”. reversibilǎ. înregistratǎ ca: b1. mai puţin amortizarea şi ajustǎrile pentru depreciere sau pierdere de valoare. respectiv .diferenţele favorabile sau nefavorabile de curs valutar aferente împrumuturilor pe termen lung acordate în valută afectează veniturile financiare (contul 765) respectiv cheltuielile financiare (contul 665). . 290 „ Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale” 291 „ Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale” 293 „ Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuţie” 296„Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare” Aceste conturi specifice de ajustare care rectificǎ prin scǎdere valoarea activelor imobilizate funcţioneazǎ după regula conturilor de pasiv astfel: 80 . pusǎ de acord cu rezultatele inventarierii. cumulate pânǎ la data respectivă). înregistratǎ ca o amortizare sau b) provizorie. La data bilanţului pentru a determina eventualele deprecieri sau pierderi de valoare se procedeazǎ la compararea valorii de inventar (stabilitǎ pe baza inventarierii ) cu valoarea netǎ contabilǎ (valoarea de intrare. Aşa cum am prezentat deja. Ajustare pentru depreciere când e vorba despre imobilizǎri necorporale. 3. Contabilitatea ajustǎrilor pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizǎrilor La închiderea exerciţiului financiar. imobilizǎrile se evalueazǎ şi se reflectǎ în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare.ajustare pentru depreciere pentru imobilizǎrile necorporale. definitivǎ. ajustǎrile de valoare cuprind toate corecţiile destinate sǎ ţinǎ seama de reducerile valorilor activelor individuale.. Ajustare pentru pierdere de valoare dacǎ se referǎ la imobilizǎri financiare.8. stabilite la data bilanţului indiferent dacǎ reducerea este: a) permanentǎ. corporale şi imobilizǎrile aflate în curs.ajustǎrile pentru pierdere de valoare pentru imobilizǎrile financiare. corporale sau aflate în curs de execuţie respectiv b2. Diferenţa în minus între valoarea de inventar şi valoarea contabilǎ netǎ se înregistreazǎ ca: . Pentru evidenţierea acestor ajustǎri reversibile ale activelor imobilizate se folosesc conturile rectificative ale grupei 29 „Ajustǎri pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizǎrilor”. Aceasta înseamnǎ cǎ imobilizǎrile se prezintǎ în bilanţ la valoarea de intrare minus ajustǎrile cumulate de valoare. conform tratamentului de bazǎ.

respectiv: 3. valoarea recuperabilǎ este de 55.2 veniturile – cu ocazia diminuǎrii sau anulǎrii ajustǎrii ( 29. . = 7813. Ce reprezintă imobilizarile necorporale? 3.000 = 2. Remarcǎm: 1 – O depreciere sau pierdere de valoare are loc în toate cazurile când valoarea contabilǎ netǎ a unui activ depǎşeşte valoarea actualǎ denumitǎ valoare de inventar în reglementǎrile contabile din România. Ce reprezintă amortizarea? 81 . Ce reprezintă activele imobilizate? 2. ) 3. pe seama cheltuielilor pentru constituire sau majorarea ajustǎrilor şi . 000 deprecierea terenurilor şi pentru deprecierea amenajǎrilor de teren” imobilizărilor” - ÎNTREBĂRI 1.000 privind ajustǎrile pentru deprecierea terenurilor şi deprecierea imobilizǎrilor” amenajǎrilor de teren” .se debiteazǎ în cursul sau la închiderea exerciţiului cu ocazia diminuǎrii sau anulǎrii ajustǎrilor efectuate pe seama veniturilor.recunoaşterea deprecierii la finele exerciţiului N de 50. Analitic se urmǎresc pe categorii şi grupe de imobilizǎri ale cǎror valori se ajusteazǎ.se crediteazǎ la închiderea exerciţiului.1 cheltuielile – cu ocazia constatǎrii sau majorǎrii ajustǎrii (6813.. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca un element să fie incadrat ca şi activ corporal? 6.anularea ajustǎrilor la finele exerciţiului N+1 deoarece valoarea recuperabilǎ depǎşeşte valoarea contabilǎ şi nu existǎ nici o depreciere 2911 „Ajustǎri pentru = 7813 „Venituri din ajustări 2.000 lei 6831 „Cheltuieli de exploatare = 2911 „Ajustǎri pentru 2. La finele exerciţiului N valoarea recuperabilǎ a terenului este de 48. Soldul creditor reflectǎ ajustǎrile realizate pentru rectificarea valorii activelor imobilizate. 7863 ) Exemplu: SC „ABC” SRL deţine un teren având valoarea de înregistrare în contabilitate de 50.000 lei iar la finele exerciţiului N+1. 2 – Pentru mǎrimea deprecierii sau pierderii de valoare constatatǎ se procedeazǎ la o ajustare prin utilizarea unui cont rectificativ specific. Ce reprezintăimobilizările corporale? 4.000 – 48.000 lei. 3 – Ajustǎrile pentru depreciere sau pierdere de valoare afecteazǎ contul de profit şi pierdere.000 lei. 6863 = 29. Ce reprezintă imobilizările financiare? 5..

2. După 2 ani se scot din evidenţă cheltuielile de cercetare complet amortizate. Pentru constituirea SC ALFA SA se plătesc cheltuieli de constituire la Registrul Comerţului în valoare de 1. 82 .amortizarea imobilizărilor corporale 500 lei La sfârşitul lunii se înregistrează producţia de imobilizări necorporale. TVA 24%.000 lei diferenţa reprezentând fondul comercial.manopera 1. 4.000 lei. conform facturii şi a contractului de vanzare cumparare.materiale 500 lei . În luna a 2-a s-au realizat următoarele cheltuieli: . conform notei contabile. Începând cu luna următoare se înregistrează amortizarea cheltuielilor de cercetare ştiind că durata de utilizare este de 2 ani. Proiectul de desfăşoară pe 2 luni calendaristice. conform chitanţei. Ce metode de amortizare a imobilizarilor cunoaşteţi? 8. Preţul de achiziţie al terenului este de 100.300 lei . Care sunt caile de iesire din patrimonial unei entităţi a imobilizarilor? PROBLEME PROPUSE 1. 3.500 lei. 5. TVA 24%.materii prime 1. SC ASTRA SA achiziţionează un autoturism din Romania având un preţ de 40. Concomitent se realizeaza capitalul social.materiale nestocate 100 lei .000 lei. conform PV de aport şi a PV de receptie. După începerea activităţii.000 lei. Se achiziţionează un teren situat lângă o şosea modernizată în vederea construirii unei pompe de benzină. care sunt achitate de acţionarul Marinescu. conform planului de amortizare. După 3 ani se scot din evidenţă cheltuielile de constituire complet amortizate. societatea înregistrează amortizarea cheltuielilor de constituire.manopera 1. La înfiinţarea societăţii FAVORIT SA asociatul Popescu depune aportul constând într-un autoturism Dacia în valoare de 30.amortizarea imobilizărilor corporale 400 lei La sfârşitul lunii a 2-a se înregistrează finalizarea lucrărilor de cercetare.materii prime 500 lei . Care sunt caile de intrare în patrimonial unei entităţi a imobilizărilor? 9. Pentru acest proiect s-au realizat în prima lună următoarele cheltuieli: . SC Azur SA realizează pe cont propriu un proiect de cercetare pentru modernizarea unei linii tehnologice care urmează a fi aplicată în producţia de serie.500 lei . ştiind că durata de amortizare conform politicilor societăţii este de 3 ani.100 lei .7. În urma evaluării s-a constatat că valoarea de piaţă a acestuia este de 75.

11. 13. înregistrând concomitent trecerea la venituri a părţii aferente din valoarea utilajului. Sa se inregistreze operatiunile atât ăn contabilitatea chiriaşului cât şi a proprietarului.600 lei. pentru care se fac cheltuieli cu serviciile executate de terţi de 2. cu o chirie lunară de 300 lei. 8. TVA 24%.5 % din valoarea vamuită. SC X SA donează mobilier în valoare de 10. SC X SA primeşte ca donaţie o maşină portabilă de şlefuit în valoare de 20. În urma casării.6.9 lei/$.000. valoarea amortizată din acesta fiind doar de 20%. se obţin piese de schimb în valoare de 3. SC FAVORIT SA achiziţionează de la un furnizor din Germania (intracomunitar) un autoturism în valoare de 11.000 de $.000 lei. conform facturii externe.000 de Euro. Chiria se achită lunar din contul de la bancă. Factura se achită din contul de la bancă.000 lei. achiziţionează un Webasto în valoare de 1. 83 . conform facturii externe. la un curs de 4. După 2 săptămâni SC FAVORIT SA plăteşte furnizorului extern contravaloarea utilajului cumpărat. La expirarea contractului cladirea se restituie societatii GICĂ SA.000 lei. SC FAVORIT SA achiziţionează de la un furnizor din afara UE (extracomunitar) un autoturism cu o capacitate cilindrica de 1900 cmc. 10. TVA-ul se achita în vama conform ordinului de plată. Se casează un utilaj integral amortizat în valoare de 10. norma de poluare euro 3. la un curs de 2.000 lei.000 lei unei şcoli.29 lei/Euro. cursul fiind de 2. conform facturii. ştiind că 30% din valoarea sa a fost amortizată. După 3 săptămâni SC FAVORIT SA plăteşte furnizorului extern contravaloarea utilajului cumpărat. Taxa vamală este de 872 $ iar comisionul vamal este de 0. în valoare de 9. SC FAVORIT SA avand ca obiect de activitate transportul de persoane. Ca urmare se scoate din gestiune mobilierul distrus. Începând cu luna următoare se amortizează utilajul primit ca donaţie (durata de utilizare 4 ani). conform procesului verbal de recepţie. 12. SC FAVORIT SA închiriază de la SC GICĂ SA o cladire cu valoarea contabilă de 60. 7. cursul fiind de 4.26 lei/Euro. Ca urmare a unui incendiu în incinta întreprinderii a ars mobilierul din secţia de reparaţii în valoare de 50.000 lei pe termen de 2 ani. 9.8 lei/$.

4. 84 . materiale şi alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.CAPITOLUL 4 CONTABILITATEA STOCURILOR ŞI A PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE REZUMAT Stocurile sunt active circulante: a) deţinute pentru a fi vândute terţilor pe parcursul desfăşurării normale a activităţii.1 Definirea şi structura stocurilor Stocurile sunt active circulante:16 a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. În categoria stocurilor sunt cuprinse şi activele cu ciclu lung de fabricţie. 3055/2009 pentru aprobarea reglemantărilor contabile conform cu directivele europene. b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării activităţii. materiale şi alte consumabile care urmează să fie folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. destinate vânzării. La fel terenurile cumpărate pe care se vor construi locuinţe destinate vânzării. locuinţele sau complexe de locuinţe realizate de societăţi care au ca activitate construirea şi vânzarea de locuinţe. sau c) sub formă de materii prime. se vor considera stocuri de mărfuri. b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii sau c) sub formă de materii prime. 16 OMFP nr.

instrumente. b) După sursa de provenienţă: .stocuri cumpărate: materii prime.stocuri identificabile care sunt individualizate pentru fiecare categorie de bunuri. .animale şi păsări tinere de orice fel crescute pentru a fi trecute la reproducţie sau aflate la îngrăşat pentru livrare. . furaje şi alte materiale consumabile). fie în starea lor iniţială. seminţe şi material de plantat. fie lucrările.stocuri care sunt în proprietatea întreprinderii fie că se află în depozitele şi spaţiile de producţie proprii. piese de schimb. dispozitive şi verificatoare. d) După gradul de individualizare şi modul de gestionare: . în consignaţie. .producţia în curs de execuţie reprezentată fie de producţia care nu a trecut prin toate stadiile de prelucrare ale procesului tehnologoc. Stocurile se pot clasifica după mai multe criterii astfel: a) După forma fizică şi destinaţie: . produse reziduale. achiziţionate sau fabricate. precum şi echipamentul de protecţie şi de lucru.materiale de natura obiectelor de inventar. destinate produselor vândute şi care în mod temporar pot fi păstrate de clienţi. modele. care cuprind bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a putea fi considerate imobilizări corporale indiferent de durata de utilizare.ambalaje – care sunt refolosibile.produse (semifabricate. cu obligaţia restituirii în condiţiile prevăzute în contracte. .stocuri fabricate: producţia în curs. . semifabricate. . serviciile şi studiile în curs de execuţie sau neterminate.stocuri care nu aparţin întreprinderii. materiale consumabile. mărfuri etc.Potrivit criteriilor menţionate. combustibili. care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau parţial. materiale de natura obiectelor de inventar. schele etc). 85 . fie bunuri cu o durată mai mică de un an indiferent de valoarea lor.materiale consumabile (materiale auxiliare. fie că se află la terţi (în custodie. baracamente şi amenajări provizorii de şantier în construcţii (barăci. materiale pentru ambalat. scule. în mod normal.mărfuri – bunuri pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii. produse finite. care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi.materii prime. c) După apartenenţă: . . produse finite şi produse reziduale). pentru prelucrare sau reparare etc. stocurile sunt bunuri sau servicii care. . fie transformate. de regulă. pentru prelucrare sau reparare). ştanţe. în produsul finit. fie de produsele nesupuse încă probelor şi recepţiei tehnice. se transformă în disponibilităţi băneşti în 12 luni de la data bilanţului. dar se află în gestiunea entităţii fiind primite de la terţi pentru vânzare în consignaţie. animale. .

precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi locul în care se găsesc.stocuri fungibile sau interschimbabile care în cadrul fiecărei categorii nu pot fi în mod unitar identificabile.2. în costul de achiziţie al stocurilor se va include şi TVA aferent. contribuind la fluxul de numerar al întreprinderii.” Stocurile achiziţionate de la terţi cu titlu oneros se evaluează la costul de achiziţie obţinut prin însumarea următoarelor elemente: preţul de cumpărare (exclusiv TVA şi alte taxe recuperabile) la care se adaugă taxele nerecuperabile cum sunt taxele vamale la importuri şi cheltuielile de transport şi manipulare şi alte costuri care pot fi atribuite direct achiziţiei de stocuri. sunt recunoscute dacă îndeplinesc simultan două condiţii: . Aceste criterii de clasificare corespund structurii standardizate aferente contabilităţii financiare. Evaluarea stocurilor la intrare În cazul stocurilor. Se face precizarea că reducerile comerciale. Articolul 157.recunoşterea vânzărilor de stocuri drept venituri.recunoaşterea costului stocurilor ieşite drept cheltuială. inventar şi bilanţ. generată de o diminuare de active. ieşire. reducere ce poate fi evaluată în mod credibil. stocurile.sunt resurse controlate de entitate de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate şi . 4. se face la cost. aliniatul (1) din OMFP nr. De regulă şi a doua condiţie de recunoaştere este satisfăcută deoarece la intrarea stocurilor costul este identificabil în mod cert. . atunci când se produce o reducere a avantajelor economice viitoare.elementul are un cost care poare fi evaluat în mod credibil. evaluarea iniţială. De regulă pentru organizarea contabilităţii analitice a stocurilor pe sortimente şi locuri de gestionare se utilizează structuri interne nestandardizate specifice contabilităţii de gestiune. în calitatea lor de active circulante. Un alt aspect al recunoaşterii stocurilor se referă la următoarele două situaţii: . adică la intrarea în întreprindere. Recunoaşterea şi evaluarea stocurilor Corespunzător reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. Deoarece stocurile sunt destinate vânzării sau consumului în vederea obţinerii de bunuri şi servicii destinate clienţilor care sunt dispuşi să achite contravaloarea acestora. rabaturile şi altele asemenea sunt eliminate din calcul. 86 . Evaluarea stocurilor în contabilitatea curentă şi în situaţiile financiare anuale se face în funcţie de normele generale de evaluare şi în raport cu momentul în care se efectuează această operaţie: intrare.. Când întreprinderea nu este plătitoare de TVA şi deci această taxă este nedeductibilă. 3055/2009 face următoarea precizare: „Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării. prima condiţie este îndeplinită.

în comerţul cu amănuntul. Utilizat în cursul lunii pentru înregistrarea produselor obţinute.cheltuielile de depozitare.pierderile de materiale. producţie în curs de execuţie) se evaluează la costul de producţie sau de prelucrare care cuprinde: . Şi în acest caz se ajunge tot la costul de producţie care e format astfel: Cost de producţie = Cost standard ± Diferenţe de preţ. manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise. următoarele elemente ce trebuie tratate ca şi cheltuieli ale perioadei în care au survenit: . . în activitatea de producţie şi • metoda preţului cu amănuntul. costul standard se va rectifica cu diferenţele de preţ în plus sau în minus faţă de costul de producţie determinat efectiv la sfârşitul lunii sau a perioadei de calculaţie. Costul standard este un cost antecalculat care ia în considerare nivelele normale ale factorilor de producţie consumaţi în condiţiile utilizării eficiente a capacităţii de producţie programată. Metoda costului standard poate fi utilizată şi în cazul aprovizionărilor cu stocuri de la terţi şi în acest caz diferenţele de preţ se înregistrează distinct în contabilitate (conturile 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale” sau 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri”) şi trebuie recunoscute în costul activului. anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie. . Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor.costurile de desfacere. inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea. Aceste diferenţe sunt înregistrate separat în contabilitate (conturile 348 „Diferenţe de preţ la produse” şi 368 „Diferenţe de preţ la animale şi păsări”) şi trebuie recunoscute în costul activului.cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricarea acestora. Nu trebuie incluse în costul stocurilor. precum şi regiile corespunzătoare. .Stocurile obţinute din producţie proprie (produse finite.cheltuielile directe aferente producţiei: costul de achiziţie al materialelor directe consumate şi al energiei tehnologice. cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de producţie.cheltuielile generale de administraţie care nu participă la aducerea stocurilor în forma şi locul final. Repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra stocurilor se efectuează cu ajutorul unui coeficient care se determină astfel: 87 . Şi în acest caz se ajunge tot la costul de achiziţie care e format astfel: Cost achiziţie = Cost standard ± Diferenţe de preţ. În funcţie de specificul activităţii. semifabricate. precum şi cheltuielile cu manopera directă şi alte cheltuieli directe de producţie. la care se adaugă şi . pentru determinarea costului stocurilor pot fi folosite şi alte tehnici de măsurare a costurilor şi anume: • metoda costului standard.

În acest caz costul mărfurilor vândute se va determina: Costul mărfurilor vândute = Preţul de vânzare cu amănuntul – adaosul comercial – TVA neexigibil. la cost standard. de preţ cumulat de la începutul şi până finele perioadei de referinţă Sold iniţial al stocurilor + Valoarea intrărilor la cost standard la cost standard cumulat de la începutul anului şi până la finele perioadei de referinţă Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea în cost standard a bunurilor ieşite. soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri. pentru înregistrarea mărfurilor poate fi utilizată metoda preţului cu amănuntul. Preţul cu amănuntul cuprinde: costul de achiziţie plus adaosul comercial (marja brută) şi TVA neexigibil.la sfârşitul perioadei. Remarcă: În aceste cazuri valoarea de aport şi valoarea justă se substituie costului de achiziţie. Stocurile aduse ca aport la capitalul social se evaluează la valoarea de aport stabilită în urma evaluării. 3055/2009 precizează: „Producţia în curs de execuţie se determină prin inventarierea producţiei neterminate la sfârşitul perioadei. Remarcă: . prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operaţiilor tehnologice şi evaluarea acesteia la costurile de producţie. iar suma rezultată se va înregistra în aceleaşi conturi în care au fost operate ieşirile de stocuri. În comerţul cu amănuntul. O menţiune aparte trebuie făcută în legătură cu evaluarea producţiei în curs de execuţie.” Evaluarea stocurilor la ieşire 88 . astfel încât determinarea costului mărfurilor se poate realiza cu uşurinţă. .Coeficient de = repartizare Sold iniţial al diferenţelor + Diferenţe aferente intrărilor. Articolul 163 din OMFP nr. cât şi asupra bunurilor rămase în stoc. Stocurile obţinute cu titlu gratuit se evaluează la valoarea justă care reprezintă preţul presupus că îl acceptă un client în cadrul unei tranzacţii comerciale cu preţ determinat obiectiv.se poate constata cu uşurinţă faptul că diferenţele de preţ se înregistreză proporţional atât asupra valorii bunurilor ieşite. fie la cost de producţie (pentru stocurile obţinute din prelucrare). astfel încât rezultatul acestor operaţii va reflecta valoarea stocurilor fie la cost de achiziţie (pentru stocurile cumpărate). Precizăm că atât adaosul comercial cât şi TVA neexigibil sunt înregistrate în conturi distincte (378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” şi 4428 „TVA neexigibil”).

stocurile se evaluează la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă.. bunurile ieşite se evaluează la costul lotului următor... utilizându-se următoarele metode:  metoda identificării specifice – utilizând costul stocului pentru bunurile care se pot identifica bucată cu bucată.1300 .. evaluarea stocurilor se face la valoarea actuală numită de IAS 2 „Stocuri”...preţ de vânzare practicat pe piaţă al bunului ... prin serie şi data de intrare (este vorba de regulă de produse de folosinţă îndelungată).. Media se poate calcula periodic (lunar) sau după fiecare recepţie. 89 .valoarea realizabilă netă: 1300 – 200= 1. stocurile ieşite se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al primei intrări (lot). metodele alese trebuie menţinute.. alegându-se metoda ce corespunde specificului şi intereselor firmei. stocurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.200 . valoare realizabilă netă. Pe măsura epuizării lotuilui.. în ordine cronologică. bunurile ieşite se evaluează la costul lotului precedent. Exemplu: ..  metoda costului mediu ponderat (CMP) care presupune calcularea costului fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei......100 Notă: Valoarea realizabilă netă poate fi egală. Evaluarea stocurilor la inventar Cu ocazia inventarierii.. Evaluarea stocurilor în bilanţ Pentru a fi înscrise în bilanţ. cheltuieli de transport etc).. Pe măsura epuizării lotului. mai mare sau mai mică decât costul istoric al stocurilor înregistrat în contabilitate. Pentru a asigura comparabilitatea în timp a datelor din situaţiile financiare anuale. aplicate cu consecvenţă.  metoda ultimului intrat-primul ieşit (LIFO).....La data ieşirii din entitate sau la darea în consum. Remarcă: Fiecare dintre aceste metode se adoptă cu caracter de continuitate (respecatera principiului permananţei metodelor)... Această valoare cuprinde preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut (în condiţiile în care activitatea întreprinderii se desfăşoară în mod normal şi în continuare). O entitate trebuie să utilizeze aceleaşi metode de determinare a costurilor pentru toate stocurile care au natură şi utilizări similare... stocurile ieşite se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al ultimei intrări (lot).. Dacă se ponderează cantităţile ieşite cu costul mediu ponderat se obţine valoarea stocurilor ieşite. în ordine cronologică.. din care se scad costurile estimate necesare vânzării (cheltuieli cu comisioanele de vânzare.. ştiut fiind faptul că utilizarea uneia sau alteia dintre metode influenţează mărimea rezultatelor.  metoda primul intrat-primul ieşit (FIFO)..cheltuieli estimate de vânzare.

400 lei <6.64 aliniatul (1) din OMFP nr.12 X 1.750 6.300 500 Total 6.100 100 Y 750 800 750 Z 4.100 1.150 600 Se constată din analiza datelor din tabelul nr. rezultă o depreciere a stocului. valoarea realizabilă netă este mai mare decât costul stocurilor. plusul de valoare nu se înregistrează în contabilitate.  metoda inventarului intermitent art.:  metoda inventarului permanent.800 4. 4 Denumirea Costul Valoarea Valoarea Ajustări stocurilor stocurilor realizabilă înscrisă în pentru (valoarea netă bilanţ deprecieri contabilă) la 31.3. iar costul stocurilor se va diminua până la nivelul valorii realizabile nete prin înregistrarea pe cheltuiali a unei ajustări pentru depreciere. În tabelul nr. Organizarea contabilităţii sintetice a stocurilor Contabilitatea sintetică a stocurilor se realizează cu ajutorul conturilor din clasa a 3-a „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie” care cuprinde următoarele grupe de conturi.la produsul „Y”.la produsele „X” şi „Z”.Atunci când costul stocurilor (valoarea înregistrată în contabilitate) este mai mare decât valoarea realizabilă netă.000 lei şi rezultă o depreciere totală de 600 lei. valoarea realizabilă netă este mai mică decât costul stocurilor (valoarea contabilă) pe total: 5. Tabel nr. 4 că: . 4.300 4. 3055/2009 se precizează: „contabilitatea stocurilor se ţine 90 .200 1. 30 „Stocuri de materii prime şi materiale” 32 „Stocuri în curs de aprovizionare” 33 „Producţia în curs de execuţie” 34 „Produse” 35 „Stocuri aflate la terţi” 36 „Animale” 37 „Mărfuri” 38 „Ambalaje” 39 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie” Există posibilitatea organizării contabilităţii sintetice a stocurilor. iar .200 6. 4 prezentăm un exemplu de calcul al valorii la care se inscriu stocurile în bilanţ. adoptând una din cele două metode recomandate de reglementările contabile conforme cu directivele europene. respectiv 800 lei>750 lei.

soldul debitor evidenţiază diferenţe de preţ nefavorabile aferente stocurilor. . iar soldul creditor reflectă diferenţe de preţ favorabile aferente stocurilor. ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor. în conturile de stocuri: 301. 346. respectiv de producţie este mai mic decât cel prestabilit. 351.cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent”. Dacă se acceptă înregistrările negru-roşu.Prezentarea conturilor de stocuri în metoda inventarului permanent În condiţiile folosirii inventarului permanent. respectiv de producţie este mai mare decât cel standard (prestabilit). Soldul debitor al conturilor reflectă (în negru sau în roşu) diferenţele de preţ aferente stocurilor existente în entitate. 378 şi 388. 302. Diferenţele de preţ în negru apar atunci când costul de achiziţie. 303. conturilor de stocuri li se asociază conturi distincte care înregistrează diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie respectiv costul de producţie şi anume: 308. 368.se creditează cu diferenţele nefavorabile aferente stocurilor ieşite din gestiune şi cu diferenţele favorabile aferente stocurilor intrate în gestiune. 358. Concluzie: Prin utilizarea inventarului permanent se poate cunoaşte în orice moment stocul operativ curent determinat după formula: Stoc final = Stoc iniţial + Intrări – Ieşiri 91 . Ele sunt conturi rectificative de active. standard şi în acest caz este vorba de o diferenţă favorabilă. În cazul în care evaluarea şi înregistrarea în contabilitate a stocurilor se face utilizând metoda costului standard. conturile de diferenţe de preţ au următoarele funcţiuni: . conturile de diferenţe de preţ citate anterior au următoarea funcţiune: se debitează cu diferenţele de preţ (în negru sau în roşu) aferente intrărilor de stocuri şi se creditează cu diferenţele de preţ (în negru sau în roşu) aferente ieşirilor de stocuri. 356. a. 341. 357. 348. 354. Diferenţele de preţ în roşu apar atunci când costul de achiziţie.se debitează cu diferenţele nefavorabile aferente stocurilor intrate în getiune şi cu diferenţele de preţ favorabile aferente stocurilor ieşite din gestiune. Soldul lor este debitor şi evidenţiază valoarea stocului existent. Aceasta este o diferenţă nefavorabilă. 345. în contabilitate. Dacă nu se acceptă înregistrările contabile în roşu. Conţinutul şi funcţia contabilă a conturilor de stocuri se diferenţiază în raport de metoda folosită pentru evidenţa existenţei şi mişcării acestora. 371 şi 381. se înregistrează în mod curent toate operaţiunile de intrare şi ieşire. 361. . Sunt conturi de active şi se debitează în cursul lunii cu toate intrările de valori materiale de natura stocurilor şi se creditează în cursul lunii cu toate ieşirile de stocuri pe măsura efectuării operaţiilor.

se creditează la începutul perioadei următoare cu deblocarea stocurilor prin trecerea lor fie pe cheltuieli. conturi de active au doar rolul de a înregistra periodic stocurile determinate prin inventariere. 302. la sfârşitul perioadei. 303.au sold doar la finele lunii. având funcţiune de pasiv: . 345. soldul debitor evidenţiind stocurile finale constatate. determinate prin inventariere.Prezentarea conturilor de stocuri în metoda inventarului intermitent În condiţiile utilizării metodei inventarului intermitent. 92 . Nu putem încheia acest paragraf fără a prezenta în continuare conturile care înregistrează deprecierea stocurilor. 351. Sunt conturi rectificative de active. mişcările de intrare şi ieşire a stocurilor în cursul lunii nu afectează rulajele conturilor de stocuri. 361. respectiv creditul conturilor de cheltuieli în cazul materialelor şi mărfurilor sau de venituri din producţie stocată în cazul produselor. 358. c. conturile de stocuri: 301.se debitează la sfârşitul perioadei cu stocurile de valori materiale şi de producţie în curs. . funcţiunea acestor conturi fiind: . 356.se creditează cu valoarea ajustărilor pentru deprecieri înregistrate pe seama cheltuielilor (contul 6814). 357. după stabilirea stocului final pe baza formulei: Ieşiri = Stoc iniţial + Intrări – Stoc final Remarcă: Utilizarea metodei inventarului intermitent are dezavantajul că nu poate identifica eventualele lipsuri în gestiune. 371 şi 381. 396.2 se va prezenta în paralel înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor generate de mişcarea stocurilor în condiţiile utilizării celor două metode de organizare a contabilităţii sintetice. existente în întreprindere.6. . 332. respectiv majorarea veniturilor din producţia stocată pentru stocul de produse şi procducţie în curs. În paragraful 4.Conturile de ajustări pentru deprecierea stocurilor Pentru înregistrarea deprecierii stocurilor se utilizează conturile grupei 39 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie”. determinate prin inventariere şi evaluare. fie prin diminuarea veniturilor din producţia stocată dacă este vorba de produsele ce urmează a fi vândute sau de producţia aflată în curs de execuţie. 395. ci afectează debitul. ieşirile se determină la sfârşitul perioadei. 394. când este vorba despre materiale sau mărfuri. 331. 341. prin diminuarea cheltuielilor pentru stocurile de materiale şi mărfuri.Remarcă: Conturile de stocuri 331 „Produse în curs de execuţie” şi 332 „Lucrări şi servicii în curs de execuţie” prin natura conţinutului lor de stocuri finale. Concluzie: În cazul inventarului intermitent. 354. b. 346. fac obiectul metodei inventarului intermitent. cu ocazia constatării acestora. 397 şi 398. În acest caz. 392. care conţine următoarele conturi: 391. 393. lucrărilor şi serviciilor.

distruse de calamităţi naturale. rezultate din dezmembrări. 4.4. Contabilitatea materiilor prime şi a materialelor 4. primite de la entităţile afiliate sau de la entităţile de care societatea este legată – prin interese de participare. lipsă la inventar. valoarea producţiei obţinute şi trecute la materiale urmărind a fi consumate ulterior în procesul de producţie.. revenite de la terţi. aduse ca aport în natură la capital. Conturile utilizate Contabilitatea acestor stocuri se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 30 „Stocuri de materii prime şi materiale” având următoarea structură: 301 „Materii prime” 302 „Materiale consumabile” 3021 „Materiale auxiliare” 3022 „Combustibili” 3023 „Materiale pentru ambalat” 3024 „Piese de schimb” 3025 „Seminţe şi materiale de plantat” 3026 „Furaje” 3028 „Alte materiale consumabile” 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale” Conturile 301. primite de la unitate sau subunităţi.4. diferenţele de preţ în minus (favorabile) aferente intrărilor. unde s-au aflat în custodie sau la prelucrarereparare.302 şi 303 sunt conturi de active (ct A) şi au următoarele funcţiuni. primite cu titlu gratuit. donate altor unităţi. . în situaţia utilizării inventarului permanent: - • Se debitează cu valoarea stocurilor intrate în unitate: prin achiziţie de la terţi. trimise spre prelucrare sau în custodie la terţi. 93 .se debitează cu ocazia diminuării sau anulării ajustărilor pentru deprecieri prin trecerea lor la venituri (contul 7814).1. • Se creditează cu valoarea stocurilor ieşite din gestiune: prin consum în procesul de producţie. constatate plus la inventar.soldul creditor al acestor conturi reflectă valoarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor existente.

în minus sau diferenţe favorabile. iar în situaţia utilizării inventarului permanent: se creditează cu diferenţele în minus sau favorabile aferente intrărilor de stocuri. Contul 308 se utilizează doar atunci când se apelează la alt tartament de evaluare a costurilor de achiziţie şi anume tehnica sau metoda costului standard. 302. când costul de achiziţie este mai mic decât costul standard şi în acest caz: Valoarea în cost de achiziţie = ct. respectiv materiale consumabile sau de natura obiectelor de inventar) existente în întreprindere. când se evidenţiază diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile. astfel:  94 . ct. materiale consumabile şi materiale de natura obiectelor de inventar. Contul 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale” este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a materiilor prime. 301. se creditează cu diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile aferente ieşirilor de stocuri. 302. 302 şi 303 la costul standard. ct. când costul de achiziţie este mai mare decât costul standard şi în acest caz: Valoarea în cost de achiziţie = ct. soldul creditor reflectă diferenţele de preţ în minus sau favorabile aferente stocului de materii prime. soldul debitor reflectă diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile aferente stocurilor de materii prime. 301.- livrate la unitate sau la subunităţi. 308 are funcţiunea de activ. materiale consumabile şi materiale de natura obiectelor de inventar. Diferenţele de preţ pot fi: a. când se evidenţiază diferenţele în minus sau favorabile. • Soldul debitor al conturilor reprezintă valoarea stocurilor (de materii prime. 308 are funcţiunea de pasiv.   se debitează cu diferenţele în minus sau favorabile aferente ieşirilor de stocuri. în plus sau diferenţe nefavorabile. Pentru a determina diferenţele de preţ aferente ieşirilor respectiv cele aferente stocurilor rămase în gestiune se va calcula un coeficient al diferenţelor de preţ. iar diferenţele între costul de achiziţie efectiv şi costul standard se evidenţiază distinct în contul 308. iar în situaţia utilizării inventarului permanent:    se debitează cu diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile aferente intrărilor de stocuri. În situaţia b). 303 – 308 În situaţia a). materiale consumabile şi a materialelor de natura obiectelor de inventar. Înregistrarea mişcărilor de stocuri se realizează în conturile 301. 303 + 308 b.

iar suma rezultată se va înregistra în toate conturile corespunzătoare. iar ciclul înregistrărilor contabile este următorul: .500 lei TVA aferent 24% = 16.000 kg * 11.000 kg preţ de înregistrare 2 lei/kg 2. materiale consumabile.603.420 lei 95 . Notă: Ieşirile (consumările) de stocuri în cursul perioadei nu se înregistrează în contabilitate. În situaţia aplicării inventarului intermitent funcţia conturilor de stocuri se modifică. Întreprinderea „SCOR” dispune la 1 noiembrie exerciţiul N de următoarele stocuri: -materii prime „X” 1. . În acest mod. la nivelul lor efectiv. Contabilizarea ciclului de operaţiuni A) Aprovizionarea cu factură şi consum de materiale 1. Consumurile de stocuri rămân în conturile de cheltuieli. stabilită pe baza inventarului prin creditarea conturilor de cheltuieli corespunzătoare 601. materiale de natura obiectelor de inventar se înregistrează direct în debitul conturilor de cheltuieli: 601 „Cheltuieli cu materii prime”.602. cu deblocarea stocurilor şi trecere lor pe cheltuieli 601.000 kg preţ de înregistrare 10 lei/kg -materiale consumabile „Y” 3. la finele perioadei de referinţă determinate pe baza releţiei: Ieşiri = Stoc iniţial + Intrări – Stoc final.Achiziţii pe bază de factură în cursul lunii: . 302 „Materiale consumabile” şi 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” se debitează numai la afârşitul perioadei cu valoarea la preţ de înregistrare a cestor bunuri existente în stoc. 4.2. 602 „Cheltuieli cu materiale consumabile” şi 603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”.conturile 301 „Materii prime”.Soldul iniţial al conturilor de diferenţe + de preţ k= diferenţe de preţ aferente intrărilor în cursul perioadei cumulate de la începutul anului şi până la finele perioadei de calcul soldul iniţial al conturilor valoare intrărilor de stocuri în cursul de stocuri la preţ de perioadei la preţ de înregistrare înregistrare + cumulat de la începutul anului şi până la finele perioadei de calcul Acest coeficient (k) se înmulţeşte cu valoarea bunurilor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare.materii prime „X” 6.stocurile existente la începutui perioadei precum şi intrările în cursul perioadei de materii prime. în care au fost înregistrate bunurile ieşite.602.4.75 lei/kg = 70. diferenţele de preţ sunt recunoscute în costul activului peste tot unde au fost operate ieşiri de stocuri.603 şi se creditează la începutil perioadei imediat următoare.920 lei Total de plată 87.

cunoscând că în urma inventarierii s-au stabilit în listele de inventariere următoarele stocuri finale: .500 lai 601 „Cheltuieli cu materii prime” = 301 „Materii prime” 57.000 + 70 .960 302 „Materiale consumabile” 4. I Metoda inventarului permanent – evaluarea la cost de achiziţie 1. iar pentru ieşiri costul mediu ponderat.Consumuri efectualte în cursul lunii (bonuri de consum) .000 kg * 11.Metoda inventarului intermitent.materii prime „X” = 2.50 lei/kg 1.Sold iniţial debitor ct.000 analitic: Y 4426 „TVA deductibilă ” 960 3.materiale consumabile „Y” 96 .000 lei TVA aferent 24% = 960 lei Total de plată 4.960 lei 3.920 .000 kg * 2 lei/kg = 4.materii prime „X” 5.500 = 11.METODA INVENTARULUI PERMANENT – când evaluarea stocurilor se face utilizând pentru intrări costul de achiziţie.000 + 6.000 kg în valoare de 23.000 lei .500 analitic: X 4426 „TVAD” 16. II.materiale consumabile „Y” 4.000 kg Se cere efectuarea înregistrărilor contabile a operaţiunilor sus amintite utilizând: I.000 Evaluarea ieşirilor = 5.000 lei Dovediţi prin înregistrările cronologice şi sistematice că ajungeţi la aceleaşi rezultate. 301 Materii prime:analitic „X”=10.Achiziţii pe bază de factură .materii prime % = 401 „Furnizori” 87.Consumuri în procesul de producţie .420 301 „Materii prime” 70.000 kg .materii prime „X” Se calculează CMP = 10 .materiale consumabile = 1.- materiale consumabile „Y” 2.000 lei Sold iniţial debitor ct 302 Materiale consumabile: analitic „Y”=6.000 kg în valoare de 2.000 lei 2.500 analitic: X .materiale consumabile % = 401 „Furnizori” 4.50 lei/kg = 57.

materiale consumabile Y = 2. .000 + 2.Se calculează CMP = 6.materii prime X 10. nivelul cheltuielilor cu materiale consumabile = 8.000 = 2 lei/kg 3. Achiziţionarea pe bază de factură .960 602 „Cheltuieli cu materiale consumabile” 4. nivelul cheltuielilor cu materii prime = 57.000 .000 analitic: X 602 „Cheltuieli cu = 302 „Materiale consumabile” 6.000 lei 602 „Cheltuieli cu materiale = 302 „Materiale consumabile” consumabile” analitic: Y II METODA INVENTARULUI INTERMITENT 1.500 4426 „TVAD” 16. 4.000 601 „Cheltuieli cu materii prime” = 301 „Materii prime” 10. La sfârşitul lunii 30 noiembrie N se înregistrează pe baza listelor de inventar stocurile finale. nivelul stocurilor iniţiale şi finale identice faţă de cele rezultate în cazul utilizării inventarului permanent cu evaluarea la cost de achiziţie a stocurilor B) Aprovizionări cu stocuri de materiale sosite fără factură 97 .500 lei b.000 8. Ieşirile (consumurile) în cursul lunii nu se înregistrează în contabilitate.000 Evaluarea ieşirilor = 4.420 601 „Cheltuieli cu materii prime” 70.000 lei c. Preluarea stocurilor inţiale în conturile de cheltuieli la 1 noiembrie exerciţiul N (Deblocarea conturilor de stocuri) .000 + 4.000 analitic: X 302 „Materiale consumabile” = 602 „Cheltuieli cu materiale 2.materiale consumabile Y 6.920 .000 4426 „TVAD” 960 3.materii prime X % = 401 „Furnizori” 87.materii prime X = 23.000 lei .000 kg * 2 lei/kg = 8.000 analitic: Y consumabile” Se constată că rezultatele sunt identice cu cele ale variantei I: a.000 lei 301 „Materii prime” = 601 „Cheltuieli cu materii prime” 23.materiale consumabile Y % = 401 „Furnizori” 4.000 materiale consumabile” analitic: Y 2.

Recepţionarea stocurilor de materii prime sosite fără factură % = 408 „Furnizori – facturi nesosite” 31.400 98 . TVA = 2.520 lei Se vor efectua înregistrările contabile a operaţiunilor sus amintite.1.240 lei .înregistrarea facturii şi a diferenţelor în plus % = 401 „Furnizori” 13.640 M2 3.000 2 a) Facturile sosite nu evidenţiază diferenţe faţă de estimările făcute anterior. TVA = 3. cota TVA aferentă = 24%.000 lei 6.exigibilitatea TVA 4426 „TVA deductibilă” = 4428 „TVA neexigibilă” 6.000 kg*11 lei/kg = 11.000 kg*10 lei/kg = 10.000 analitic: X analitic: X . în situaţiile utilizării inventarului permanent: Metoda inventarului permanent 1.000 kg*10 lei/kg=10.640 lei . 2.In data de 6 noiembrie N sosesc facturile de la furnizorul SC „X” cuprinzînd următoarele date: caz 2 a) M1 1. TVA = 2.640 analitic: X 408 „Furnizori-facturi nesosite” 12.000 kg*4 lei/kg = 12. .valoarea estimată anterior M1 = 1.000 2 b1) Factura sosită evidenţiază diferenţele în plus la M1 .valoarea din factură M1 = 1.înregistrarea facturii 408 „Furnizori – facturi nesosite” = 401 „Furnizori” 31.400 lei M2 3.000 lei 5.400.000 kg .000 kg*11 lei/kg = 11.640.600 lei Total 25.000 analitic M2 15.000 240 Total 1.000. TVA = 2.000 analitic: X 301 „Materii prime” analitic:M1 10.000 lei.materiale consumabile M2 3.materii prime M1 1.880 Total 23.000 kg*5 lei/kg = 15.000 4428 „TVA neexigibilă” 6.000 lei caz 2 b) M1 1.000 kg Preţul de cumpărare estimat la nivelul achiziţiilor precedente 10 lei/kg pentru M1 şi 5 lei/kg pentru M2. TVA = 2. Total 13. Total 12.000 lei. materii prime sosite fără factură (cu avizul de însoţire a mărfii) astfel: .000 lei. TVA = 2. Întreprinderea „ALFA” a recepţionat în baza Notei de recepţie şi constatate de diferenţe din 3 noiembrie N.000.000 lei.400 lei diferenţă valorică în plus 1.

880 analitic: X 301 „Materii prime” 3.200*24% = 528 % = 401 „Furnizori” 2.880 C) Aprovizionarea şi utilizarea materialelor de natura obiectelor de inventar SC „VLAD” achiziţionează echipamente de lucru (salopete) la preţul de factură în valoare totală de 2. . la sosirea facturii 4426 „TVA deductibilă” = 4428 „TVA neexigibilă” 2. iar restul de 50% se suportă de întreprindere pe cheltuieli în momentul eliberării salopetelor. în două rate reţinute din salarii.600 analitic: X 401 „Furnizori” 14.728 303„ Materiale de natura obiectelor 2.analitic X 301 „Materii prime” 1.200 natura obiectelor de inventar” obiectelor de inventar” .exigibilitatea TVA.200 de inventar” 4426 „TVA deductibilă” 528 .valoarea din factură M2 = 3.000.364 • 99 .exigibilitatea TVA la sosirea facturii 4426 „TVA deductibilă” = 4428 „TVA neexigibilă” 2.100 • valoarea suportată de salariaţi 2.280 lei .880 Total 14.000 analitic M1 4426 „TVA deductibilă” 240 .200:2 = 1. cheltuieli de transport facturate de furnizor 200 lei.000 analitic: M2 4428 „TVA neexigibilă” 720 .achiziţionarea pe bază de factură • valoarea în cost de achiziţie = 2.000 + 200 = 2.000.720 lei .200 TVA aferent 2. Total 18.distribuirea echipamentului de lucru • valoarea suportată de uinitate 2.000 720 Total 3. iar TVA 24%.valoarea estimată anterior M2 = 3.000 kg*5 lei/kg = 15.600 lei diferenţă valorică în minus 3. TVA = 3.600.înregistrarea facturii şi a diferenţelor în minus 408 „Furnizori-facturi nesosite” = % 18.200:2 = 1.înregistrarea cotei părţi suportate de salariaţi 4282 „Alte creanţe în” = % 1. Echipamentul se distribuie salariaţilor care vor suporta 50% din costul de achiziţie. TVA = 2.000 lei.100 .000 kg*4 lei/kg = 12.400 2 b2) Factura sosită evidenţiază diferenţele în minus la M2 .scăderea din gestiune 603 „Cheltuieli cu materiale de = 303 „Materiale de natura 2.

1. în valoare de 100 lei.reţinerea din salarii a celei de-a doua rată 421 „Personal-salarii datorate” = 4282 „Alte creanţe legate” 682 de personal D) Diferenţe constatate la inventariere Cu ocazia inventarierii gestiunilor de valori materiale se constată.100 4427 „TVA colectată” .reţinerea din salarii a primei rate (1. la depozitul 2 al societăţii.un minus la materiale consumabile. 341 „Semifabricate” 345 „Produse finite” 346 „Produse reziduale” 348 „Diferenţe de preţ la produse” Contabilitatea producţiei în curs de execuţie se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 33 „Producţie în curs de execuţie” cu următoarea structură:331 „Produse în curs de execuţie” 332 „Lucrări şi servicii în curs de execuţie” 100 .legătură cu personalul 264 758 „Alte venituri din exploatare” 1. în listele de inventariere: . .un plus de materii prime la depozitul 1 în valoare de 200 lei. Înregistrarea minusului şi imputarea 602 „Cheltuieli cu materiale = 302 „Materiale consumabile” 100 consumabile” analitic: depozit 2 şi 4282 „Alte creanţe în legătură = % 124 cu personalul” 758 „Alte venituri din exploatare” 100 4427 „TVA colectată” 24 4.5.364:2 = 682) 421 „Personal-salarii datorate” = 4282 „Alte creanţe legate” 682 de personal .5. (100+24% TVA). care se impută gestionarului la valoarea de 124 lei. Contabilitatea produselor şi a producţiei în curs de execuţie 4. Înregistrarea plusului 301 „Materii prime” = 601„Cheltuieli cu materii prime” 200 analitic: depozit 1 2. Conturile utilizate Contabilitatea produselor se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 34 „Produse” care cuprinde următoarele conturi sintetice de grad I. 1.

valoarea stocului de produse în cost efectiv de producţie = ct 341 +ct 345 +ct 346 + 348. produse finite sau produse reziduale) obţinute din producţia proprie sau constatate plus la inventar. produselor finite respectiv produselor reziduale. prin detalierea contului 348 în conturi sintetice de grad II aferente acestor categorii de produse. valoarea stocului de produse în cost efectiv de producţie = ct 341 +ct 345 +ct 346 – 348. De regulă. precum şi cantitatea de producţie obţinută. b) în minus sau favorabilă. contul 348 are funcţie de activ. ca plată în natură conform înţelegerilor contractuale. vândute. valoarea produselor finite trimise la magazinele proprii de desfacere.La aceste conturi se asociază – în legătură cu intrările şi ieşirile în şi din gestiune – contul 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” şi 712 „Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie”. cu semifabricatele primite de unitate de la subunităţi.345.345 şi 346 sunt conturi de active (ct A) care au următoarele funcţiuni în situaţia utilizării inventarului permanent: .se creditează cu valoarea stocurilor de natura semifabricatelor. toate diferenţele ce apar între costurile efective de producţie şi cele standard se vor evidenţia în contul 348 „Diferenţe de preţ la produse”. produse finite respectiv produse reziduale) existente în stoc. Se recomandă ca necesară calcularea şi evidenţierea distinctă a diferenţelor de preţ aferente semifabricatelor. când costul de producţie este mai mic decât costul standard şi în acest caz. când costul de producţie este mai mare decât costul standard şi în acest caz. Soldul debitor al conturilor (341.se debitează cu valoarea stocurilor de natura produselor (semifabricate. precum şi valoarea donaţiilor făcute constând în produse finite. produselor finite sau a produselor reziduale. respectiv valoarea produselor acordate diverselor unităţi prestatoare. iar în cazul utilizării inventarului permanent: 101 . Diferenţele de preţ pot fi: a) în plus sau nefavorabile. produse finite şi produse reziduale (ct A/P). .346) reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a produselor (semifabricate. valoarea produselor acordate salariaţilor ca şi plată în natură. cont rectificativ al valorii de înregistrare a stocurilor de semifabricate. constatate lipsă la inventar sau trimise la terţi pentru prelucrare sau sunt distruse de calamităţi. Pentru stocurile de natura produselor finite mai există şi alte operaţiuni care au ca şi consecinţă creditarea contului 345: valoarea produselor obţinute în unitate şi consumate apoi ca şi materiale. Notă: Costul standard odată stabilit este utilizat ca mărime de evaluare şi decontare atât la intrarea cât şi la ieşirea stocurilor de produse din gestiune. Conturile 341. În situaţia a) când se evidenţiază diferenţele în plus sau negative. aduse de la terţi unde s-au aflat pentru preluare sau reparare. în cursul lunii producţia obţinută se înregistrează la costul standard (antecalculat) deoarece costul efectiv de producţie se cunoaşte doar la sfârşitul lunii când se ştiu cu certitudine toate cheltuielile generate de obţinerea producţiei.

se debitează cu diferenţele în plus sau negative aferente intrărilor de produse; se creditează cu diferenţele în plus sau negative aferente ieşirilor de produse; soldul debitor reflectă diferenţele în plus sau negative aferente produselor (adică semifabricate, produse finite sau produse reziduale) existente în stoc. În situaţia b) când se evidenţiază diferenţele în minus sau favorabile de preţ, contul 348 are funcţiune de pasiv, iar dacă se utilizează metoda inventarului permanent: se creditează cu diferenţele în minus sau favorabile aferente intrărilor de produse; se debitează cu diferenţele în minus sau favorabile aferente ieşirilor de produse; soldul creditor reflectă diferenţele în minus sau favorabile aferente produselor (adică semifabricate, produse finite sau produse reziduale) existente în stoc. În vederea daterminării diferenţelor de preţ (în plus sau în minus) aferente produselor ieşite şi cele aferente produselor rămase în stoc, se va determina prin calcul coeficientul diferenţelor de preţ (k) astfel:
-

Soldul iniţial al conturilor de diferenţe + de preţ k= soldul iniţial al conturilor de produse la preţ de înregistrare +

diferenţe de preţ aferente intrărilor în cursul perioadei cumulate de la începutul anului şi până la finele perioadei de referinţă

valoare intrărilor de stocuri în cursul perioadei, la preţ de înregistrare, cumulat de la începutul anului şi până la finele perioadei de referinţă Acest coeficient se înmulţeşte apoi cu valoarea produselor ieşite, în preţ de înregistrare, şi se obţin diferenţele de preţ aferente ieşirilor. În situaţia utilizării metodei inventarului intermitent, funcţia conturilor 341,345 şi 346 este următoarea: - se debitează numai la sfârşitul lunii cu valoarea în preţ de înregistrare aferentă produselor (semifabricate, produse finite sau produse reziduale) existente în stoc, stabilită pe baza inventarului, prin creditarea contului 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”; - se creditează la începutul lunii următoare, cu deblocarea stocului de produse (semifabricate, produse finite sau produse reziduale), prin debitarea contului 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”;

102

În ceea ce priveşte grupa 33 de conturi, ea evidenţiază prin intermediul conturilor 331 „Produse în curs de execuţie” şi 332 „Lucrări şi servicii în curs de execuţie”, producţia neterminată de la finele fiecărei perioade, fiind conturi de active (ct A). Comparativ cu celelalte categorii de stocuri, producţia aflată în curs de execuţie prezintă anumite aspecte specifice şi anume: - se determină numai la sfârşitul lunii şi se înregistrează în cost efectiv de producţie; - valoarea în cost efectiv de producţie se stabileşte prin inventarierea şi evaluarea producţiei neterminate. Datorită acestor caracteristici, contabilitatea producţiei în curs de execuţie se organizează numai cu ajutorul metodei inventarului intermitent. Şi în acest caz conturile 331 şi 332 funcţionează similar cu conturile 341, 345, 346: - se debitează la sfârşitul lunii cu valoarea în cost de producţie aferentă producţiei neterminate constatate, prin creditul contului 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”respectiv 712 „Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie”; - se creditează la începutul lunii următoare, prin debitul contului 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”,respectiv 712 „Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie” cu valoarea în cost de producţie aferentă producţiei neterminate şi care urmează a se finisa în cursul lunii; - soldul debitor reflectă valoarea în cost efectiv de producţie aferentă produselor, respectiv lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie la sfârşitul perioadei. Concluzii: Operaţiunile efectuate cu stocurile de produse şi producţie în curs afectează în final: - pe de o parte elementele structurale ale bilanţului, unde la stocuri vom regăsi soldurile debitoare ale conturilor din grupele 33 şi 34 (vezi fig. 22) - pe de altă parte elementele structurale ale contului de profit şi pierdere respectiv veniturile din vânzare şi veniturile aferente costurilor stocurilor de produse.

4.5.2. Contabilitatea operaţiunilor privind stocurile fabricate
A)Obţinerea de produse finite şi înregistrarea lor la costul de producţie Exemplu: SC „TU” SA pentru finalizarea unei comenzi ce constă în fabricarea a 1.000 de bucăţi din produsul „A” a înregistrat în cursul lunii următoare cheltuieli: cheltuieli directe cu materii prime 5.000 lei cheltuieli directe cu salariile 5.000 lei (Pentru simplificare nu se vor lua în calcul şi cotele de asigurări şi protecţie socială aferente salariilor directe). cheltuieli indirecte de producţie variabile: salariile muncitorilor indirect productivi din secţiile principale de producţie 3.600 lei

103

cheltuieli indirecte de producţie fixe: amortizarea instalaţiilor, utilajelor şi a clădirilor 1.440 lei Se facturează şi livrează produsele către SC „VO” SA la preţul de vânzare de 20.000 lei + 24% TVA. Cunoscând că nivelul normal de ocupare a capacităţii de producţie este de 1.250 de bucăţi produse, se cere: determinarea gradului de ocupare efectiv a capacităţii de producţie; înregistrarea cheltuielilor de producţie; determinarea costului de producţie total aferent comenzii finalizate; înregistrarea producţiei obţinute; facturarea şi livrarea producţiei; închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli. Rezolvare: - Gradul de ocupare efectivă a capacităţii de producţie: 1.000 buc Gr = * 100 = 80% 1.250 buc - înregistrarea cheltuielilor directe: 601 „Cheltuieli cu materii prime” = 301 „Materii prime” 5.000 641 „Cheltuieli cu salariile = 421 „Personal-salarii datorate” 5.000 personalului” - Înregistrarea cheltuielilor indirecte 641 „Cheltuieli cu salariile = 421 „Personal-salarii datorate” 3.600 personalului” 6811 „Cheltuieli de exploatare = 281 „Amortizări privind” 1.440 privind amortizarea imob.” Imobilzările corporale - Calcularea costului de producţie • cheltuieli directe 5.000 + 5.000 = 10.000
-

cheltuieli indirecte variabile = 3.600 • cheltuieli indirecte fixe aferente gradului de ocupare = 1.440*80/100 = 1.152 Cost de producţie 14.752

• cheltuieli indirecte fixe aferente gradului de neocupare = 1.440*(1-80/100) = 288 Aceste cheltuieli reprezintă costul subactivităţii şi sunt excluse din costul de producţie. Total cheltuieli din contabilitatea financiară = 15.040 - Înregistrarea producţiei obţinute la cost de producţie 345 „Produse finite” = 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” 14.752 - Facturarea şi livrarea producţiei 411 „Clienţi” = % 24.800 701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 20.000 4427 „TVA colectată” 4.800

104

711 „Venituri aferente costurilor= 345 „Produse finite” 14.752 stocurilor de produse” 14.752 - Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli 701 „Venituri din vânzarea = 121 „Profit sau pierdere” 20.000 produselor finite” 121 „Profit sau piedere“ = % 15.040 601 „Cheltuieli cu materii prime” 5.000 641 „Cheltuieli cu salariile personalului”8.600 6811 „Cheltuieli de exploatare privind 1.440 amortizarea imobilizărilor” B) Obţinerea de produse finite şi înregistrarea lor la costul standard Exemplu: SC „TAF” SA are în stoc la 1 noiembrie produse finite 1.000 bucăţi la costul standard de 10 lei/buc, deci în valoarea de 10.000 lei. În cursul lunii noiembrie producţia finită obţinută se înregistrează la costul standard astfel: se obţin 7.000 bucăţi * 10 lei/buc = 70.000 lei. În cursul lunii s-a livrat şi facturat la clienţi produse finite 6.000 bucăţi, cunoscând că preţul de vânzare practicat este de 20 lei/buc, iar TVA 24%. La 30 noiembrie se cunosc costurile de producţie aferente producţiei obţinute de 75.000 lei; se va determina şi înregistra diferenţa de preţ aferentă. Se va determina coeficientul diferenţelor de preţ şi se va calcula şi înregistra diferenţa de preţ aferentă produselor finite livrate. Rezolvare: - obţinerea produselor finite evaluate în cursul lunii la costul standard 345„Produse finite” = 711 „Venituri aferente costurilor 70.000 stocurilor de produse” - livrarea şi facturarea produselor finite (6.000*20 = 120.000) 411„Clienţi” = % 148.800 701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 120.000 4427„TVA colectată” 28.800 - scăderea din gestiune a produselor finite la costul standard (6.000*10 = 60.000) 711 „Venituri aferente costurilor = 345 „Produse finite” 60.000 stocurilor de produse” - determinarea, la sfârşitul lunii, după cunoaşterea costurilor de producţie a diferenţei de preţ aferentă producţiei obţinute • cost de producţie 75.000 lei • valoarea produselor finite în cost standard 70.000 lei diferenţă de preţ în plus (nefavorabilă) 5.000 lei - înregistrarea diferenţei de preţ aferentă produselor obţinute 348 „Diferenţe de preţ la produse” = 711 „Venituri aferente costurilor 5.000 stocurilor de produse” - determinarea coeficientului diferenţelor de preţ

105

2 Recunoaşterea şi evaluarea stocurilor): la cost de achiziţie al mărfurilor. Contabilitatea mărfurilor 4.1. 250 amenzi şi penalităţi” 4427 „TVA colectată” 60 k= 4. altele decât prin livrare Exemplu : SC „Y” SA cu ocazia inventarierii anuale a stocurilor de produse finite constată:  produs „A” lipsă neimputabilă de 100 lei  produs „B” lipsă imputabilă de 200 lei preţ de înregistrare.000*0. congelare etc). = 4427 „TVA colectată” 24 taxe şi vărsăminte asimilate . Tot în categoria mărfurilor sunt trecute şi produsele finite sau semifabricatele obţinute din producţie proprie şi care sunt transferate din depozitul fabricii la magazinele proprii de desfacere. Particularităţi şi conturi utilizate Mărfurile sunt bunuri pe care entitatea le cumpără în vederea revânzarii lor. ambalare. în aceeaşi stare sau după prelucrări nesemnificative (ex: sortare. li se schimbă destinaţia în mărfuri. recomandat în general societăţilor din veriga comerţului „en-gros” unde circulaţia mărfurilor este dată de un 106 .07 = 4.000 + 5.000 .6. materiale consumabile sau materialele de natura obiectelor de inventar) devenite disponibile şi pentru a recupera costurile făcute cu achiziţionarea lor.înregistrarea lipsei neimputabile de produse finite 711 „Venituri aferente costurilor = 345 „Produse finite” 100 stocurilor de produse” analitic: produs A 635 „Cheltuieli cu alte impozite. Evidenţa mărfurilor în contabilitate se poate realiza (aşa cum am prezentat la paragraful 4.înregistrarea lipsei imputabile de produse finite 711 „Venituri aferente costurilor = 345 „Produse finite” 200 stocurilor de produse” analitic: produs B 4282 „Alte creanţe în legătură = % 310 cu personalul” 7581 „Venituri din despăgubiri.000 = 0.6. urmând a fi valorificate apoi în starea în care au fost cumpărate.500 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” = 348 „Diferenţe de preţ la produse” 4.500 C) Ieşiri de produse finite.1. preţul de imputare fiind de 250 lei plus 24% TVA.înregistrarea diferenţei de preţ aferentă produselor finite livrate 60.000 + 70 . .075 10 . Sunt asimilate stocurilor de mărfuri şi celelalte categorii de stocuri (materii prime.

cu o frecvenţă redusă a intrărilor (sau şi a ieşirilor) şi care se realizează în cantităţi mari şi foarte mari. prin aplicarea unei cote de adaos asupra costului de achiziţie. Chiar dacă adesea se utilizează decontărele în numerar se va folosi totuşi contul 411 „Clienţi” ceea ce presupune înregistrarea în prealabil: . consiliul de administraţie al operatorilor economici poate aproba operaţiunea de casare. Preţul cu amănuntul este format din:  costul de achiziţie.număr redus de sortimente. adaosul comercial (AC) se determină în momentul achziţionării mărfurilor. însă de fiecare dată e necesar un inventar pentru schimbarea de preţ. cu o frecvenţă mare a intrărilor şi ieşirilor. Preţul de vânzare cu amănuntul se poate modifica prin reducere sau majorare. salarii. comerciantul trebuie să-şi acopere cheltuielile de circulaţie (stocare. 107 . vânzarea nu presupune facturarea (excepţie fac mărfurile care se vând cu garanţie). preţul de vânzare cu amănuntul. Pentru înregistrarea încasărilor corespunzătoare vânzărilor. Decontarea vânzărilor în comerţul „en-gros” se face pe bază de factură fiscală. chirii pentru spaţii etc) şi să-şi asigure şi o marjă de profit. în baza ordinului de plată.  adaosul comercial. se utilizează casele de marcat şi se eliberează bonuri fiscale. Pentru mărfurile a căror perioadă de garanţie a expirat sau pentru mărfurile degradate şi neimputabile. amortizare. utilizat în comerţul cu amănuntul caracterizat de sortimente variate de mărfuri. În comerţul cu amănuntul.şi apoi decontarea facturii în numerar: 531 „Casa” = 411 „Clienţi” Totuşi marea majoritate a decontărilor în comerţul „en-gros” se realizează prin viramente din conturile bancare.  TVA. vânzare. Din adaosul comercial. a modului de calcul şi a momentului realizării calculului: contabilitatea adaosului comercial se realizează cu ajutorul contului 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri”(cont P). În acest caz vânzarea e simultană cu încasarea: 531 „Casa” = % 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 4427 „TVA colectată” Contabilitatea existenţei şi mişcării stocurilor de mărfuri se realizează cu ajutorul contului 371 „Mărfuri” (cont A). Referitor la adaosul comercial facem următoarele precizări în ceea ce priveşte contul utilizat pentru evidenţierea lui.a vânzării: 411 „Clienţi” = % 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 4427 „TVA colectată” .

- Adaosul comercial se mai calculează şi în momentul scăderii din gestiune a mărfurilor vândute.se debitează: • cu valoarea mărfurilor achiziţionate de la furnizori. . exclusiv TVA neexigibilă aferentă ) aferentă) Pentru a determina adaosul comercial aferent mărfurilor vândute se va înmulţi această cotă medie de adaos cu rulajul creditor al contului 371 astfel: AC aferent ieşirilor = k * Rulajul creditor al contului 371 la preţ cu amănuntul exclusiv TVA aferentă TVA care concură la formarea preţului de vânzare cu amănuntul al mărfurilor intrate în gestiune este neexigibil şi se evidenţiază cu ajutorul contului 4428 „TVA neexigibilă” (cont P în această situaţie). Contul 371 „Mărfuri” este un cont de active (ct A). cont cu funcţie de pasiv. respectiv TVA colectată şi se evidenţiază cu ajutorul contului 4427 „TVA colectată”. În situaţia în care se cunoaşte doar preţul de vânzare cu amănuntul. la costul de achiziţie + adaosul comercial. TVA neexigibilă se determină prin aplicarea cotei de TVA prevăzută de lege. Cota recalculată de TVA se termină folosind procedeul sutei majorate astfel: Cota de TVA Cota de TVA recalculată = Cota de TVA + 100 TVAC = Preţul de vânzare cu amănuntul * Cota % TVA recalculată Prezentăm în continuare funcţia conturilor utilizate în evidenţierea circulaţiei stocurilor de mărfuri în cazul utilizării inventarului permanent. TVAN = (cost de achiziţie + adaos comercial) * cota % TVA La vânzarea mărfurilor TVA devine exigibilă. se aplică cota recalculată de TVA asupra preţului de vânzare cu amănuntul. ocazie cu care se determină cota medie de adaos comercial „k” astfel: Soldul contului 378 la începutul anului + Rulajul creditor al contului 378 cumulat de la începutul anului şi până la finele lunii curente k= Soldul contului 371 + Rulajul creditor al contului 371 la începutul anului cumulat de la începutul anului şi (la preţ cu amănuntul până la finele lunii curente (la preţ cu exclusiv TVA neexigibilă amănuntul. • din avansuri de trezorerie 108 . pentru a evidenţia TVA colectată care este inclusă în acest preţ.

lipsă la inventar. . Notă: TVA neexigibilă aferentă mărfurilor ieşite este egală cu TVA colectată aferentă mărfurilor ieşite.în cazul utilizării metodei inventarului intermitent pentru organizarea contabilităţii sintetice a stocurilor de mărfuri. atunci când evidenţiază TVA în aşteptare ce intră în componenţa preţului de vânzare cu amănuntul al mărfurilor. În situaţia în care evidenţa mărfurilor se ţine la preţ de vânzare cu amănuntul.se debitează cu adaosul comercial aferent mărfurilor ieşite din gestiune. Soldul debitor al contului reflectă valoarea mărfurilor existente în stoc.se creditează cu adaosul comercial aferent mărfurilor intrate în gestiune. Contul 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a mărfurilor. • cu valoarea taxelor vamele. soldul creditor reflectă TVA neexigibilă aferentă mărfurilor existente în stoc. contul 371 „Mărfuri” se mai debitează şi cu adaosul comercial aferent mărfurilor intrate şi cu TVA neexigibilă aferentă intrărilor de mărfuri. Soldul creditor reprezintă valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor existente în stoc. Se creditează cu TVA neexigibilă aferentă mărfurilor intrate şi se debitează cu TVA neexigibilă aferentă mărfurilor ieşite. determinat prin inventariere.se creditează cu valoarea mărfurilor scăzute din gestiune prin vânzare. • cu valoarea mărfurilor reîntoarse de la terţi unde s-au aflat în custodie sau pentru prelucrare. • cu valoarea mărfurilor constatate plus la inventar sau primite cu titlu gratuit. filiera înregistrărilor este următoarea: . • cu valoarea mărfurilor aduse ca aport la capital. făcute donaţii către terţi. cont de pasiv: . a accizelor şi a comisioanelor vamale datorate la mărfurile importate. trimise spre prelucrare la terţi. Contul 4428 „TVA neexigibilă”. livrate subunităţilor.de la entităţile afiliate sau de la entităţile de care unitatea este legată prin interese de participare. are funcţie de pasiv. • cu valoarea materialelor destinate vânzării. Reamintim următoarele aspecte deja tratate în paragrafele precedente: . • cu valoarea produselor finite transferate în magazinle proprii.evidenţierea stocului de mărfuri. existent la sfârşitul lunii 371 „Mărfuri” = % • 109 . . Dacă evidenţa mărfurilor se realizează la preţul de vânzare cu amănuntul contul 371 „Mărfuri” se mai creditează şi cu adaosul comercial aferent mărfurilor ieşite şi cu TVA neexigibilă aferentă. distruse de calamităţi.

000 lei . din care TVA colectată este de 116. În cursul lunii decembrie societatea comercială a vândut mărfuri. Cunoscând aceste elemente se va determina valoarea mărfurilor sosite în preţ de vânzare cu amănuntul şi se va înregistra recepţia acestora. Rezolvare: 110 . iar cota de TVA este de 24%.000 lei (sold creditor la contul 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri”). practicat de unitatea comercială este de 20%. precum şi a adaosului comercial aferent mărfurilor ieşite. Adaosul comercial aferent stocului la 1 decembrie N este de 10.6. Se va înregistra vânzarea mărfurilor şi scăderea din gestiune a mărfurilor vândute. având în factură prevăzute următoarele elemente: . .000 lei Total de plată 620. iar TVA neexigibilă aferentă stocului este de 20. .000 lei * 24/124 = 116.se va calcula cota medie de adaos comercial. (600.000 lei.TVA 24% 120.valoarea în preţ de achiziţie 500.000 lei Adaosul comercial.2.900 lei preţ de vânzare cu amănuntul (sold debitor la contul 371 „Mărfuri”).129). contra numerar.se va stabili TVA neexigibilă aferentă mărfurilor ieşite.se va determina costul mărfurilor vândute.900 lei (sold creditor la contul 4428 „TVAN”).129 lei. scop în care: . Contabilitatea operaţiunilor privind circulaţia mărfurilor a)Operaţiuni cu mărfurile în unităţile comerciale cu amănuntul – achiziţii şi vânzări – Exemplu: SC „SAG” SA are în stoc la 1 decembrie N mărfuri în valoarea de 130. în valoare de 600.„Cheltuieli privind mărfurile” 378”Diferenţe de preţ la mărfuri” 4428 „TVA neexigibilă” deblocarea stocului de mărfuri la începutul lunii % = 371 „Mărfuri” 607 „Cheltuieli privind mărfurile” 378”Diferenţe de preţ la mărfuri” 4428„TVA neexigibilă” achiziţia în cursul lunii a mărfurilor de la diferiţi furnizori % = 401 „Furnizori” 607”Cheltuieli privind mărfurile” 378”Diferenţe de preţ la mărfuri” 4428„TVA neexigibilă” 607 4. În cursul lunii decembrie societatea se aprovizionează cu mărfuri de la furnizori. aferent mărfurilor recepţionate.

000 – 116.....129) * 0..Determinarea costului mărfurilor vândute Costul mărfurilor = 600.744..129 b)Mărfuri constatate în minus sau în plus la inventariere Exemplu: Cu ocazia inventarierii anuale a stocurilor de mărfuri la SC „X” SA se constată: la magazinul nr...................Determinarea preţului de vânzare cu amănuntul al mărfurilor achiziţionate • cost de achziţie..000 ...871 116.966 ...Înregistrarea scăderii din gestiune a mărfurilor % = 371 „Mărfuri” 600.Vânzarea mărfurilor cu numerar 531 „Casa” = % 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 4427 „TVA colectată” .000)*24%.. un minus de mărfuri în valoare de 1.000 4426 „TVA deductibilă” 120..1549295 (130 .... minus care se va imputa vânzătorului....000 + 100.000 = 0. 1..500.000 600.....900 − 20 .........000 −144 ..966 = 408..000 * 20%..000 ⇒preţ cu amănuntul ...905 378 ifere nţe de preţ la mărfuri” 74..000 ) .000 607 „Cheltuieli privind mărfurile” 408.900 ) + (744 ....000 • TVA neexigibilă (500.966 4427”TVA neexigibilă” 116...000 100....Calcularea adaosului comercial aferent mărfurilor ieşite AC aferent ieşirilor = (600........000 • adaos comercial 500...000 483...000 144..Calcularea cotei medii de adaos comercial k= 371 „Mărfuri” = 244.....129 – 74........000 +100 .144.........129 10 .100.. 111 ..000 şi % 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” 4428 „TVA neexigibilă” ...000 – 116.1549295 = 74..000 lei preţ de vânzare cu amănuntul......905 .....Înregistrarea recepţiei mărfurilor % = 401 „Furnizori” 620.......000 371„Mărfuri” 500.Stabilirea TVA neexigibilă aferentă mărfurilor nevândute TVA neexigibilă = TVA colectată = 116...129 ....

000–193–161=642 lei % = 371 „Mărfuri” 1. 2 • Valoarea mărfurilor în preţ cu amănuntul = 500 lei • TVA neexigibilă aferentă 24/124∗500 = 96 lei • Adaos comercial (500 – 96)∗20/100 = 81 lei • Costul de achiziţie al mărfurilor (500 – 96 – 81) = 323 lei 371 „Mărfuri” = % 500 607 „Cheltuieli privind mărfurile” 323 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” 81 4428 „TVA neexigibilă” 96 - 4. amenzi şi penalităţi” 4427”TVA colectată” 193 3)Înregistrarea plusului de mărfuri la magazinul nr.000 lei • TVA neexigibilă aferentă 1. Cunoscând cota medie de adaos comercial. 2.000 lei 4282 „Alte creanţe în = % 1. calculată la sfârşitul lunii de cele două magazine la mărfuri de 20%. se va proceda la efectuarea operaţiunilor de regularizare a rezultatelor inventarierii 1) Înregistrarea minusului de inventar la magazinul 1 • Valoarea mărfurilor în preţ cu amănuntul 1. Contabilitatea stocurilor aflate la terţi Situaţii specifice determină ca unele stocuri să se afle în una din următoarele situaţii: 112 .la magazinul nr. un plus de mărfuri în valoare de 500 lei preţ cu amănuntul.000 legătură cu personalul” 7581 „Venituri din 807 despăgubiri.000 607 „Cheltuieli privind mărfurile” 646 378 „Difer enţe de preţ la mărfuri” 161 4428 „TVA neexigibilă” 193 2)Imputarea minusului vânzătorului de la magazinul 1 • Valoarea mărfurilor în cost de achiziţie 646 lei • Adaos comercial aferent 161 lei = venitul din imputare 807 lei • TVA colectată 193 lei = valoarea mărfurilor în preţ cu amănuntul 1.000∗24/124 = 193 lei • Adaos comercial aferent (1.000 – 193)∗ 20/100 = 161 lei • Cost de achiziţie aferent mărfurilor = 1.7.

dar nesosite sau sosite dar nerecepţionate. trimise pentru prezentare la expoziţii. pentru o anumită perioadă de timp sunt în răspunderea altor operatori economici. aflate în curs de aprovizionare. 354. . urmând a fi sau nu vândute. 371) şi valoarea lucrărilor şi serviciilor prestate de terţi şi TVA aferentă. Se mai creditează şi cu stocurile aflate la terţi constatate lipsă la inventar sau distruse de calamităţi. Stocurile aflate la terţi se delimitează de celelalte categorii de stocuri prin faptul că. 341.achitate şi lăsate în custodia furnizorilor. 357.la primirea stocurilor prelucrate de la terţi se debitează conturile 301. - Contabilitatea acestor stocuri se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 35 „Stocuri aflate la terţi”. 345. 356. Conturile din grupa 35 „Stocuri aflate la terţi” sunt conturi de active (cont A) având următoarea funcţiune: . fie din lipsa spaţiilor de depozitare etc. respectiv cu stocurile sosite după ce au fost prelucrate. . 345. adică achitate. 361. în situaţiile în care nu se dispun de utilajele necesare sau când prelucrarea nu e eficientă datorită volumului redus sau întâmplător al acesteia. 303. când nu există alte modalităţi de valorificare ale acestora. lăsate în custodie sau aflate în curs de aprovizionare. 341. predate terţilor pentru vânzare în consignaţie. 302.se debitează cu valoarea în preţ de înregistrare a diferitelor categorii de stocuri trimise spre prelucrare la terţi. 302. 358) în funcţie de situaţie. Precizări: . cu următoarea structură: 351 „Materii şi materiale aflate la terţi” 354 „Produse aflate la terţi” 356 „Animale aflate la terţi” 357 „Mărfuri aflate la terţi” 358 „Ambalaje aflate la terţi” Contabilitatea analitică a acestor stocuri se ţine pe operatori economici la care se află stocurile în custodie sau prelucrare şi în cadrul acestora pe feluri de stocuri. 113 . urmând ca după ce se crează condiţiile necesare să fie aduse ulterior în depozitele cumpărătorului.se creditează cu stocurile primite de la terţi respectiv aduse în depozitele întreprinderii de la furnizor unde s-au aflat în custodie. Soldurile debitoare ale acestor conturi reflectă stocurile aflate la terţi. 303. 361. fie din lipsa mijloacelor de transport. 371 şi se creditează conturile din grupa 35 „Stocuri aflate la terţi” (351. în scopul mobilizării unor stocuri disponibile. date spre prelucrare la terţi. deşi fac parte din patrimoniul întreprinderii.concomitent se înregistrează în debitul conturilor de stocuri rezultate din prelucrare (301.

în aceste fel se respectă principiul evaluării şi înregistrării stocurilor la costul de achiziţie. la SC „Y”.500 obiectelor de inventar” 351 „Materii şi materiale 5.aducerea mărfurilor în depozitul unităţii 371 „Mărfuri” = 357 „Mărfuri aflate la terţi” 9.operatorii economici care primesc în custodie sau spre prelucrare diferite categorii de stocuri. activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. În cazul stocurilor prelucrate de terţi.000 lei. .achitarea furnizorului şi evidenţierea mărfurilor lăsate în custodia acestuia 401 „Furnizori” = 542 „Avansuri de trezorerie” 9.920 8.000 4. precum şi ca o consecinţă a aplicării principiului prudenţei.920 % = 401 „Furnizori” 357 „Mărfuri aflate la terţi” 4426 „TVA deductibilă” . 114 . valoarea stocurile se diminuează până la valoarea realizabilă netă prin reflectarea în contabilitate a unei ajustări pentru depreciere. asigură urmărirea acestor active cu ajutorul următoarelor conturi în afara bilanţului: 8032 „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare” 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie” Exemplul 1: SC „X” trimite la vopsit.000 lei + 24% TVA.trimitere la prelucrare 351 „Materii şi materiale = 303 „Materiale de natura 5. preţul prelucrării facturat de SC „Y” fiind de 500 lei. panouri publicitare a căror valoare în preţ de înregistrare este de 5. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie În conformitate cu reglementările contabile conforme cu directivele europene. În data de 17 noiembrie se aduc mărfurile în depozitul SC „Z”. Se reîntorc de la terţi panourile vopsite. . acest cost este egal cu valoarea stocurilor trimise spre prelucrare la terţi plus valoarea lucrărilor şi serviciilor prestate de furnizori.920 8.primirea de la terţi a stocurilor şi a facturii care evidenţiază costul prelucrării 303 „Materiale de natura = % 5..000 1.000 aflate la terţi” obiectelor de inventar” . În acest scop. care se achită furnizorului şi care din motive obiective sunt lăsate o săptămână în custodie.000 aflate la terţi” 401 „Furnizori” 500 4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” 120 Exemplul 2: Se achiziţionează în data de 10 noiembrie de către delegatul SC „Z” mărfuri în valoare de 8. .8.

Ajustările pentru deprecierea stocurilor se costituie. Care sunt trasăturile metodei inventarului permanent? 6. Cum se calculează preţul cu amănuntul? 115 . ÎNTREBĂRI 1.Stocurile sunt depreciate dacă valoarea de înregistrare sau valoarea lor contabilă este mai mare decât valoarea realizabilă netă. Care sunt trasăturile metodei inventarului intermitent? 7. Ce reprezintă stocurile şi cum sunt acestea clasificate în contabilitatea financiară? 2. În bilanţ ele rectifică cu semnul minus valoarea stocurilor pentru care au foct constituite ajustări pentru depreciere. Cum sunt evaluate stocurile? 4. În ce cazuri se foloseşte 4428 „TVA neexigibilă”? 8. la finele exerciţiului. când se constată scăderea conjuncturală a valorii acestora. Se debitează în exerciţiile următoare cu anularea sau cu ocazia diminuării ajustărilor pentru deprecierea stocurilor pe seama veniturilor din exploatare (7814). Soldul creditor al conturilor evidenţiază ajustările aferente deprecierii stocurilor. Ce reprezintă producţia în curs de execuţie? 3. Care sunt metodele de evaluare a stocurilor la ieşirea lor din patrimoniul entităţii? 5. Se creditează la sfârşitul exerciţiului cu ajustările constituite sau cu ocazia majorării (suplimentării) ajustărilor pentru deprecierea stocurilor pe seama cheltuielilor de exploatare (6814). Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 39 având următoarea structură pentru sinteticele de grad I: 391 „Ajustări pentru deprecierea materiilor prime” 392 „Ajustări pentru deprecierea materialelor” 393 „Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie” 394 „Ajustări pentru deprecierea produselor” 395 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi” 396 „Ajustări pentru deprecierea animalelor” 397 „Ajustări pentru deprecierea mărfurilor” 398 „Ajustări pentru deprecierea ambalajelor” Aceste conturi după conţinutul economic sunt conturi rectificative a valorii de înregistrare a stocurilor cu funcţie de pasiv. cu ocazia inventarierii anuale.

125 lei/kg. d) În data de 25. Cum pot fi evidenţiate în contabilitate stocurile aflate la terţi? Exemplificaţi.000 kg. TVA 19%. Să se calculeze CMP după fiecare receptie.11. Să se înregistreze în contabilitatea sintetică şi analitică operaţiunile enunţate: .11.5 lei/kg. c) În data de 20.N se dau în consum 3800 kg grâu conform bonului de consum.Diferenţele de preţ aferente stocului iniţial sunt de 100 lei. Care sunt particularităţile contabilităţii mărfurilor? Exemplificaţi.5 116 . e) La sfârşitul lunii se inventariază stocul de grâu şi se constată un minus în valoare de 120 lei. În cursul lunii mai fabrică 5. Societatea evaluează stocurile la ieşirea lor din patrimoniu folosind metoda costului mediu ponderat dupa fiecare receptie. cheltuieli cu materialele consumabile în valoare de 1.SC „MORARUL” SA având ca obiect de activitate Fabricarea produselor de morărit (cod CAEN – Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională – 1061). conform bonurilor de consum şi a facturii.N se achizitionează 1300 kg grâu la un preţ de 3 lei/kg. SE CERE: a.. În cursul lunii societatea vinde 800 kg de făină cu un preţ de 1. În cursul lunii noiembrie au loc urmatoarele operatiuni: a) În data de 10.500 lei. TVA 19 %.SC „MORARUL” SA deţine la începutul lunii decembrie anul N un stoc de făină de 2. cheltuieli cu manopera în valoare de 600 lei şi cheltuieli cu energia electică de 400 lei. Cum se ţine în România contabilitatea stocurilor fabricate? Exemplificaţi. b.pe baza inventarului intermitent. înregistrat la preţul standard de 1 leu/kg.N se dau în consum 250 kg grâu.N se achizitionează 400 kg grâu la un pret de 3. b) În data de 15.11. deţine la data de 1.11. TVA 24%. 11.9.11. conform facturii. efectuând în acest scop cheltuieli cu materiile prime în valoare de 3. conform facturii. conform bonului de consum. PROBLEME PROPUSE 1.pe baza inventarului permanent . 2.000 lei.000 kg. 10.N un stoc de 800 kg grâu la un preţ de 2.

TVA 24%.lei/kg plus TVA 24%. conform facturii. următoarele operaţiuni.000 lei. conform Listei de inventar .SC OCCIDENT SRL ţine evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare cu ridicata înregistrând în cursul perioadei. f) constată în urma inventarierii un minus la stocul de mărfuri în valoare de 3. 8. b) vinde mărfurile achiziţionate anterior la o unitate cu amănuntul.000 lei. conform fişelor de magazie.000 lei. conform notei contabile.Se transferă produse finite în valoare de 3. 117 . conform Listei de inventar şi a PV de inventariere. în condiţiile inventarului permanent: a) achiziţionează mărfuri la preţ de factură în valoare de 4.La inventarierea de la sfârşitul lunii se constată în secţiile de bază produse în curs de execuţie evaluate la costul efectiv de 5. conform contractului. TVA 24%.Se acordă cu titlu gratuit produse finite în valoare de 1. d) vinde mărfuri în valoare de 8.Se constată un plus la semifabricate în valoare de 400 lei. Încasarea clientului având loc în termen de 5 zile. conform statului de salarii. prin contul deschis la BRD-GSG Timişoara.La inventariere se constată un minus de produse finite de 300 lei care se impută gestionarului la valoarea actuală de 500 lei plus TVA 24%. b) constată în urma inventarierii un plus la stocul de mărfuri în valoare de 1.000 lei. 6.000 lei la magazinul Propriu. 5. Suma se încasează ulterior în numerar prin casierie.000 lei unui azil de bătrâni. 9. conform contractului de donaţie. Unitatea practică un adaos comercial (AC) de 15% şi vinde en-gros. 7.000 lei.000 lei. conform listei de inventariere. 4. TVA 24%. în condiţiile inventarului permanent: a) cumpără mărfuri la preţ de factură în valoare de 3. Concomitent se înregistrează descărcarea gestiunii de produsele finite vândute. c) primeşte mărfuri prin donaţie în valoare de 3. cheltuielile de transport aprovizionare 1. conform bonului de predare-transfer-restituire. conform Contractului de donaţie şi a notei de recepţie şi constatare de difernţe. e) Se descarcă gestiunea cu mărfurile vândute ştiind că costul de achiziţie este de 7.Se oferă produse finite angajaţilor ca plată în natură în valoare de 500 i.000 lei.000 lei.SC OMEGA SRL ţine evidenţa mărfurilor la cost de achiziţie înregistrând în cursul perioadei următoarele operaţiuni. 10.000 lei. Să se înregistreze în contabilitatea sintetica şi analitica operaţiunile enunţate 3.

40 „Furnizori şi conturi asimilate” şi gr. CAPITOLUL 5 CONTABILITATEA TERŢILOR REZUMAT Pe parcursul desfăşurării normale a activităţii entităților. în valoare de 10.SC ORIENT SRL ţine evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare cu amănuntul înregistrând în cursul perioadei.conform facturii. conform facturii şi a chitanţei. 11. d) încasarea clientului se face pe baza unui cec emis de acesta. inclusiv TVA.000 lei. După 3 zile se primeşte factura pentru materialele primite anterior.relații comerciale. c) descarcă gestiunea cu mărfurile vândute.400 lei.000 lei. 12. acestea realizează în permanenta relații cu terții. în condiţiile inventarului permanent: a) cumpără mărfuri la preţ de factură în valoare de 5.000 lei. 41 „Clienți şi conturi asimilate”). următoarele operaţiuni. TVA 24%. TVA 24%. recepţionează stocuri de materiale sosite pe baza avizului de însoţire. valoarea totală a facturii fiind de 12. grupate astfel: . conform fişelor de magazie. cu furnizorii şi clienții (gr. b)vinde mărfuri la o unitate cu amănuntul.SC IRIS SRL. ce sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa a IV-a „Conturi de terți”. în valoare de 3. 118 . c)descarcă gestiunea cu mărfurile vândute. în condiţiile inventarului intermitent. conform fişelor de magazie. Unitatea practică un adaos comercial (AC) de 20% şi vinde en-detail.

45 „Grup şi acționari/asociați”).1.transferarea altor active . fonduri speciale şi conturi asimilate”).plata în numerar sau virament . .43 „Asigurare sociala. Toate aceste relații generează creanțe sau datorii cu termene de decontare sub un an şi sunt legate de activitatea de decontare. Toate aceste operaţiuni.se aşteaptă să fie decontate în cursul normal al ciclului de exploatare.41 „Personal şi conturi asimilate”). . 119 .relații în cadrul unităţii (gr. Contabilitatea datoriilor şi creanțelor 5. de regulă.relații cu debitori şi creditori diverși (gr. protecție sociala şi conturi asimilate”). Datoriile şi creanţele comerciale apar doar atunci când cumpărările şi vânzările se realizează pe credit comercial adică există un decalaj între data cumpărării/vânzării şi data plăţii/încasării contravalorii bunurilor.1. . . .relații fiscale (gr. . 48). Stingerea obligaţiei se face în mai multe moduri: .este exigibilă în intervalul a 12 luni.46 „Debitori şi creditori diverși”). proprii ciclului de exploatare al întreprinderii.înlocuirea respectivei obligaţii cu o altă obligaţie (efecte comerciale).relații de decontare intre doua exerciții numite şi de regularizare (conturile 471 şi 472) sau relații de decontare pentru subvențiile primite sau de primit pentru investiții (contul 475).relații în cadrul grupului şi cu asociații (gr.relații cu salariații (gr. Definirea şi evaluarea datoriilor şi a creanţelor comerciale Ca urmare a derulării activităţii.44 „Bugetul statului. O datorie reprezintă o obligaţie actuală a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice.prestare de servicii echivalente . lucrărilor sau serviciilor. un an..relații de asigurare şi protecție sociala cu instituțiile abilitate în acest sens (gr. 5. . Datoriile comerciale sunt datorii curente deoarece: . generează datorii faţă de furnizori şi creanţe faţă de clienţi. întreprinderile efectuează în mod curent tranzacţii de cumpărări şi vânzări de bunuri şi servicii sau de lucrări executate. a căror termen de plată sau încasare un depăşeşte.1.

Diferenţele de curs ce apar între data înregistrării datoriei sau creanţei în valută şi data plăţii sau încasării acestora reprezintă cheltuieli sau venituri financiare (665. 5. la cursul de schimb valutar al BNR.2. În bilanţ datoriile şi creanţele sunt evidenţiate astfel: . la cheltuieli respectiv venituri financiare după caz. Diferențele de curs constatate se înregistrează la cheltuieli sau venituri financiare. termenul de decontare fiind. valoarea de înregistrare a datoriilor şi creanţelor este valoarea netă rămasă după deducerea acestor reduceri. de regulă. cât şi în valută. Dacă se acordă şi reduceri comerciale ulterioare de natura risturnurilor. după caz.datoriile în lei. rămase neachitate.1. rămase neîncasate. în vigoare la data bilanţului ceea ce înseamnă că se vor înregistra diferenţele de curs. ca structură a activelor circulante. la cursul de schimb al BNR. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor. Datoriile şi creanţele în valută se evaluează la cursul de schimb în vigoare la data tranzacţiei. ceea ce presupune înregistrarea diferenţelor de curs. . creanțele şi datoriile în valuta se evaluează la cursul de schimb comunicat de BNR din ultima zi din luna.Creanţele comerciale. la valoarea nominală diminuate cu ajustările constituite pentru deprecierea creanţelor faţă de clienţii incerţi. 765) după cum diferenţa de curs este nefavorabilă sau favorabilă. la cheltuieli respectiv venituri financiare după caz. comunicat de BNR. Conform reglementarilor contabile conforme cu directivele europene (art. la valoarea nominală. Contabilitatea decontărilor cu furnizorii a)Conturile utilizate 120 .datoriile în valută. sunt asimilate unor active în decontare şi reprezintă drepturi cuvenite creditorilor ca persoane ce au avansat valori economice terţilor(debitorilor) de a pretinde de la aceştia un echivalent valoric sau o contraprestaţie. în vigoare la data bilanţului. se întocmeşte factură separată de reducere şi prin înregistrări contabile se va reduce creanţa respectiv datoria iniţială. aceste reduceri apar într-o factură ulterioară de reducere şi prin înregistrări contabile se va reduce creanţa respectiv datoria iniţială. Dacă se acordă şi reduceri financiare de natura sconturilor. Datoriile şi creanţele în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. . Dacă se practică între furnizor şi client reduceri comerciale de natura rabaturilor şi remizelor(reduceri acordate în momentul facturării). Evaluarea datoriilor şi creanţelor comerciale se face la valoarea lor nominală de rambursare.creanţele în valută. sub un an. .186) la finele fiecărei luni.creanţele în lei.

Atunci când bunurile sosesc fără factură (datorită unor condiţii obiective) ele sunt însoţite de avizul de însoţire a mărfii. lucrări şi servicii pentru activitatea de exploatare iar pe debit modalitatea de stingere a acestor datorii. aceasta să se transforme în datorie exigibilă.valoarea ambalajelor primite care circulă în sistem de restituire.valoarea avansurilor facturate.valoarea materialelor nestocabile şi a energiei şi apei facturate de terţi şi incluse direct pe cheltuieli. . .Datoriile faţă de furnizori provin ca urmare a achiziţionării pe credit comercial: . Decontările cu furnizorii se reflectă în contabilitate cu ajutorul conturilor din gr. Factura este documentul de bază utilizat pentru consemnarea transferului de proprietate şi înregistrarea datoriei. Datoria devine exigibilă la termenul de plată stipulat în contract şi în factură.valoarea facturilor primite. Derularea operaţiunilor cu furnizorii se realizează pe baza contractelor economice sau pe baza unor comenzi ferme. urmând ca ulterior. la sosirea facturii.valoarea stocurilor achiziţionate de la terţi. .a stocurilor şi serviciilor. . funcţia contului este: Se creditează cu: .valoarea lucrărilor şi serviciilor facturate de terţi şi care şi care revin activităţii de exploatare. facturate de furnizor. .din operaţiuni efectuate cu entităţile la care se deţin participaţii. P) care reflectă pe credit datoriile faţă de furnizori provenite din achiziţionări de stocuri.TVA înscrisă în facturi. . în cazul în care acestea au fost evidenţiate anterior ca facturi nesosite. 121 . iar în contabilitate se va înregistra o datorie potenţială(probabilă). Detaliat.din tranzacţii cu clauză de rezervă de proprietate şi . Contul 401 „Furnizori” este un cont de datorii pe termen scurt (ct. 40 „Furnizori şi conturi asimilate” având următoarea structură: 401 „Furnizori” 403 „Efecte de plătit” 404 „Furnizori de imobilizări” 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări” 408 „Furnizori facturi nesosite” 409 „Furnizorii debitori” Contabilitatea analitică a furnizorilor se ţine pe fiecare persoană juridică sau fizică în parte (grupate pe furnizori interni şi furnizori externi) iar în cadrul acestora pe termene de plată. se face precizarea potrivit căreia se vor grupa distinct datoriile rezultate: .a imobilizărilor. În reglementările contabile în vigoare. .

valoarea timbrelor, biletelor de tratament şi călătorie achiziţionate; valoarea amenzilor, despăgubirilor şi penalităţilor datorate; diferenţele nefavorabile de curs valutar, constatate la sfârşitul lunii sau exerciţiului, aferente datoriilor în valută; - diferenţele nefavorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora lunar sau la închiderea exerciţiului. Se debitează cu: - sumele achitate furnizorilor; - valoarea efectelor comerciale de plătit acceptate, în contul datoriei faţă de furnizori; - decontarea obligaţiilor faţă de furnizori pe seama avansurilor acordate (cu ocazia regularizării); - valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, predate furnizorilor; - sumele nete achitate colaboratorilor şi impozitul pe venit reţinut acestora; - valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării; - valoarea sconturilor obţinute de la furnizori; - valoarea produselor acordate ca plată în natură; - datorii prescrise sau anulate; - diferenţele favorabile de curs constatate în momentul decontării datoriilor în valută sau la sfârșitul lunii respectiv la finele exerciţiului pentru datoriile în valută neachitate; - diferenţele favorabile de curs aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, constatate la decontare sau cu ocazia evaluării la finele lunii sau la închiderea exerciţiului. Soldul creditor reflectă datorii neachitate faţă de furnizori. Contul 404 „Furnizori de imobilizări” cont de datorii pe termen scurt(ct. P) evidenţiază decontările cu furnizorii ca urmare a achiziţionării de imobilizări necorporale sau corporale, precum şi pentru lucrări şi servicii executate de terţi pentru activitatea de investiţii. Se creditează cu datoriile faţă de furnizorii de imobilizări pentru: - valoarea imobilizărilor necorporale sau corporale achiziţionate şi facturate de terţi; - valoarea ratelor de leasing financiar şi a dobânzii aferente, facturată de locator; - valoarea avansurilor acordate; - TVA din facturi; - valoarea despăgubirilor, amenzilor ş penalităţilor datorate; - diferenţele nefavorabile de curs valutar la sfârşitul lunii sau exerciţiului financiar, din evaluarea datoriilor în valută neachitate, idem pentru diferenţele nefavorabile aferente datoriilor exprimate în lei neachitate şi care se exprimă în funcţie de cursul unei valute.

-

122

Se debitează cu stingerea datoriilor astfel: - cu sumele achitate şi cu avansurile acordate şi regularizate; - cu valoarea garanţiilor depuse la terţi; - efectele comerciale de plătit acceptate în contul datoriei iniţiale faţă de furnizori; - valoarea sconturilor obținute; - diferenţele favorabile de curs constatate la decontarea datoriilor în valută sau cu ocazia evaluării acestora la finele lunii sau exerciţiului, idem pentru diferenţele favorabile aferente datoriilor exprimate în lei şi care se exprimă în funcţie de cursul unei valute. Soldul creditor reflectă datoriile faţă de furnizorii de imobilizări. Atunci când stocurile sosesc în întreprindere şi sunt recepţionate doar pe baza avizului de însoţire a mărfii, factura urmând să sosească ulterior, datoriile estimate de furnizor se înregistrează la contul 408 „Furnizori – facturi nesosite” care este un cont de datorii pe termen scurt (ct P). Se creditează cu: - valoarea stocurilor recepţionate sosite fără factură - valoarea lucrărilor terminate şi a serviciilor executate de terţi, încă nefacturate - TVA neexigibilă aferentă - diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor în valută la sfârşitul lunii sau exerciţiului, idem pentru diferenţele nefavorabile aferente datoriilor în lei dar care se exprimă în funcţie de cursul unei valute. Se debitează cu: - valoarea facturilor sosite - diferenţele favorabile de curs stabilite la sfârşitul lunii sau exerciţiului cu ocazia evaluării datoriilor în valută sau a datoriilor în lei dar exprimate în funcţie de cursul unei valute. Soldul creditor reprezintă sumele datorate furnizorilor pentru care nu sau primit facturi. Pentru stingerea datoriilor faţă de furnizori se pot utiliza efectele comerciale care semnifică în fond stingerea datoriei iniţiale cu o datorie nouă. Îndeplinind funcţia de credit comercial, efectele comerciale de plătit (bilet la ordin,cambie etc.) se reflectă în contabilitate cu ajutorul conturilor: 403 Efecte de plătit şi 405 Efecte de plătit pentru imobilizări Ambele sunt conturi de datorii pe termen scurt, stabilite pe bază de efecte comerciale(ct.P). Contul 403 „Efecte de plătit” se creditează cu valoarea efectelor comerciale emise sau acceptate pentru stingerea datoriilor faţă de furnizori şi cu diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente efectelor comerciale de plătit în valută, stabilite la finele lunii sau exercițiului.

123

Se debitează cu valoarea efectelor comerciale achitate la scadenţă şi cu diferenţele favorabile de curs valutar aferente efectelor de plătit în valută constatate la decontare sau cu ocazia evaluării la sfârşitul lunii sau exerciţiului. Soldul creditor reflectă datorii, respectiv valoarea efectelor comerciale de plătit. Contul 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări” are o funcţiune identică cu cea a contului 403, cu deosebirea de conţinut că aceste efecte comerciale sunt utilizate în relaţiile de decontare cu furnizorii de imobilizări. Societăţile comerciale care au datorii stabilite pe bază de efecte comerciale trebuie să urmărească efectele în ordinea scadenţelor utilizând registrul scadenţar pentru efectele de plătit. În categoria decontărilor cu furnizorii se includ şi avansurile acordate acestora. Spre deosebire de celelalte conturi din gr. 40 care reflectă datorii ale întreprinderii faţă de terţii comerciali, avansurile acordate furnizorilor evidențiate cu ajutorul contului 409 „Furnizori – debitori” înregistrează creanţele întreprinderii faţă de aceştia. La acest cont se ţine de asemenea evidenţa creanţelor faţă de furnizori pentru ambalajele care circulă în sistem de restituire – facturare proformă de furnizori. Pentru avansurile acordate furnizorilor aceştia trebuie să emită facturi în termen de 3 zile de la data încasării sumelor. Ct 409, cont de creanțe, după funcţia contabilă de activ, se dezvoltă în următoarele conturi operaţionale: 4091 Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor şi 4092 Furnizori – debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări. Se debitează cu valoarea avansurilor facturate de furnizori, cu valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire primite de la furnizor precum şi cu diferenţele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la sfârşitul lunii sau exercițiului a avansurilor în valută acordate şi a creanţelor exprimate în lei dar a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute. Se creditează cu valoarea avansurilor decontate cu furnizorii cu ocazia regularizării plăţilor cu aceştia, cu valoarea ambalajelor(care circulă în sistem de restituire) înapoiate furnizorilor precum şi cu valoarea acestor ambalaje degradate, valoarea ambalajelor(care circulă în sistem de restituire) nerestituite furnizorilor, reţinute pentru nevoi proprii precum şi cu diferenţele nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia evaluării la finele lunii sau exerciţiului a avansurilor în valută nedecontate la această dată. Soldul debitor al contului reprezintă avansurile acordate furnizorilor, nedecontate. B)Reducerile acordate de furnizori clienţilor şi contabilizarea acestora În practică se întâlnesc adesea situaţii în care furnizorul acordă clienţilor o serie de reduceri. Reducerile se clasifică în:

124

- reduceri comerciale: rabatul, remiza şi risturnul - reduceri financiare: scontul. Atât rabatul cât şi remiza sunt reduceri comerciale care se acordă în momentul facturării. Fiind acordate în momentul facturării, aceste reduceri nu se înregistrează în contabilitate. Astfel se va înregistra în contabilitate la creanţe din vânzări (ct. 411) respectiv la datorii din cumpărări, doar valoarea netă rezultă ca urmare a aplicării acestor reduceri. Risturnurile sunt reduceri de preţ ulterioare acordate asupra ansamblului de operaţii efectuate cu acelaşi terţ în decursul unei perioade determinate (trimestrul, semestrul, anul). În situaţia în care reducerile comerciale se acordă ulterior, după o anumită perioadă de la livrare şi facturare, aceste reduceri se vor înscrie în facturi de reducere, care vor fi contabilizate deoarece modifică nivelul facturii iniţiale reducând creanţele la furnizor şi datoriile la cumpărător. Reflectarea în contabilitate a reducerilor comerciale acordate ulterior pe baza unei facturi de reducere presupune: - la furnizor scad creanțele inițiale fata de clienți 709 „Reduceri comerciale acordate” = 4111 „Clienți” - la cumpărător scad datoriile inițiale faţă de furnizori 401 „Furnizori” = 609 „Reduceri comerciale primite” Scontul este o reducere financiară acordată clienţilor care îşi achită cumpărăturile înaintea termenului normal de exigibilitate. Scontul se calculează prin aplicarea unei cote procentuale valorii facturii. Scontul se înregistrează în contabilitate astfel: - în contabilitatea furnizorului, ca o cheltuială financiară la ct. 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” - în contabilitatea clientului, ca un venit financiar la ct. 767 „Venituri din sconturi obţinute”.

c)Contabilizarea operaţiunilor privind decontările cu furnizorii Având în vedere că în paragrafele anterioare au fost deja exemplificate operaţiunile de aprovizionări cu stocuri pe credit comercial clasic, aprovizionări cu stocuri pentru care nu s-au întocmit încă facturi, în continuare se vor prezenta alte operaţiuni generate de decontările cu furnizorii: c1) achiziții pe credit cambial Exemplu: SC „Timiş” recepţionează în baza facturii primite de la furnizorul SC „Olt” materii prime în valoare de 5.000 lei + 24% TVA. Pentru achitarea acestei facturi SC „Timiş” emite un bilet la ordin care este acceptat de furnizorul SC „Olt”, efect pe care îl plăteşte la scadenţă. - recepţia materiilor prime % = 401 „Furnizori” 6.200 301 „Materii prime” analitic: SC „Olt” 5.000

125

4426 „TVA deductibilă” 1.200 - emiterea biletului de ordin şi acceptarea lui de către furnizor 401 „Furnizori” = 403 „Efecte de plătit” 6.200 analitic SC „Olt” - achitarea efectului comercial la scadenţă 403 „Efecte de plătit” = 512 „Conturi la bănci” 6.200 c2) avansuri acordate furnizorilor de stocuri Exemplu: SC „ABC” acordă în 2 decembrie furnizorului său de mărfuri SC „XYZ” (prin ordin de plată), un avans în valoare totală de 6.200 lei. După 3 zile, adică în 5 decembrie primeşte factura de la furnizor pentru avansul acordat. În data de 10 decembrie se recepţionează pa bază de factură, mărfuri de la SC „XYZ” în valoare de 7.000 lei+ 24% TVA. În data de 12 decembrie se procedează la regularizarea operaţiunilor cu furnizorul, achitând diferenţa datorată din contul de la bancă. - acordarea avansului 401 „Furnizori” = 512 „Conturi la bănci” 6.200 analitic: SC „XYZ” - primirea facturii pentru avansul deja acordat % = 401 „Furnizori” 6.200 409 „Furnizori – debitori” analitic: SC „XYZ” 5.000 analitic: SC „XYZ” 4426 „TVA deductibilă” 1.200 - recepţia mărfurilor pe baza facturii % = 401 „Furnizori” 8.680 371 „Mărfuri” analitic: SC „XYZ” 7.000 4426 „TVA deductibilă” 1.680 - decontarea operaţiunilor cu furnizorul şi achitarea diferenţei datorate

% 8.680 409 „Furnizori – debitori” 5.000 analitic: SC „XYZ” 4426 „TVA deductibilă” 1.200 512 „Conturi la bănci” 2.480 Practic SC „ABC” (cumpărătorul) a mai avut de plătit în plus faţă de avansul deja acordat: - diferenţa pentru marfă 7.000- 5.000= 2.000 - TVA aferentă diferenţei 2.000* 24/1000= 480 diferenţă totală de plătit 2.4 0 8 5.1.3. Contabilitatea decontărilor cu clienţii a. Conturile utilizate

401 „Furnizori” = analitic SC „XYZ”

126

creanţele incerte sau în litigiu. În detaliu funcţia contului este: Se debitează cu: . . Se creditează cu ocazia decontării creanţelor prin încasare sau prin efecte comerciale acceptate de la clienţi.valoarea la preţ de vânzare plus TVA aferentă livrărilor facturate.venituri înregistrate în avans aferente perioadelor următoare. . creanțele se înregistrează în contabilitate în baza avizului de însoţire a mărfurilor.valoarea bunurilor livrate şi a serviciilor prestate. ca structuri distincte. .dobânda lunară aferentă ratelor de leasing financiar. În cazul în care se fac livrări pentru care nu s-au întocmit încă facturi. Creanţele se înregistrează în contabilitate pe baza facturii. . a mărfurilor sau ca urmare a realizării şi facturării de lucrări şi servicii specifice activităţilor de exploatare. (ct. respectiv din realizări de lucrări şi servicii la nivelul valorilor exprimate în preţ de vânzare plus cota de TV A aferentă. reprezentând creanţe comerciale pe termen scurt. 4111 „Clienţi”. Clienţii sunt litigioşi în situaţia în care s-a deschis o acţiune judecătorească pentru recuperarea sumelor care fac obiectul creanţelor. În contabilitate sunt delimitate şi evidenţiate.Urmare a derulării vânzărilor. la livrare când se realizează transferul de proprietate. care anterior figurau la facturi de întocmit. iar în cadrul acestora pe fiecare termen de încasare. A) şi are următoarea funcţiune: Se debitează cu creanţele faţă de clienţi rezultate din vânzări.avansuri facturate clienţilor. 41 „Clienţi şi conturi asimilate” cu următoarea componenţă: 411 „Clienţi” 4111 „Clienţi” 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu” 413 „Efecte de primit de la clienţi” 418 „Clienţi – facturi de întocmit” 419 „Clienţi creditori” Contabilitatea analitică a clienţilor se organizează pe categorii de creanţe (grupate pe creanţe interne şi externe) şi pe fiecare persoană juridică sau fizică în parte.cont de creanțe. De asemenea se vor evidenţia separat creanţele rezultate din tranzacţii cu clauză de rezervă de proprietate şi cele avute la entităţile la care se deţin interese de participare.creanţa scadentă aferentă ratelor lunare de leasing financiar. Ct. Contabilitatea sintetică a decontărilor cu clienţii se realizează cu ajutorul conturilor din gr. 127 . Creanţele sunt incerte în situaţia în care acestea nu s-au încasat la termenul convenit şi există lipsă de încredere în capacitatea financiară a acestor parteneri comerciali de a-şi onora obligaţiile. . rezultă creanţele comerciale. a producţiei. lucrărilor executate şi serviciilor prestate şi facturate. pe credit comercial.

. . neîncasate. la finele lunii sau exerciţiului.diferenţele nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia decontării creanţelor în valută respectiv cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau exerciţiului.creanţele devenite incerte sau litigioase preluate din ct. valoarea ambalajelor trimise clienţilor şi care circulă în sistem de restituire.diferenţele nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia încasării creanţelor litigioase în valută sau cu ocazia evaluării lor. . .valoarea cecurilor şi efectelor comerciale acceptate. se va proceda la constituirea unei ajustări pentru deprecierea creanţelor utilizând - - 128 . la sfârşitul exerciţiului a creanţelor litigioase în valută. .creanţele recuperate ca urmare a încasării lor. .creanţele nerecuperate. A) şi are următoarea funcţiune: Se debitează cu: .idem pentru diferenţele de curs aferente creanţelor exprimate în lei şi decontate în raport de cursul unei valute.sumele încasate de la clienţi. facturate.valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării.creanţe reactivate.despăgubiri. Se creditează cu: . Soldul debitor al contului reflectă creanţele incerte sau litigioase rămase neîncasate. Se creditează cu: . Ct.valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire. . . . 4111.diferenţele favorabile de curs valutar rezultate cu ocazia evaluării la sfârşitul lunii sau exerciţiului a creanţelor în valută respectiv a creanţelor în lei dar a căror decontare se face în raport de cursul unei valute. trecute pe pierderi cu prilejul scoaterii din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu.decontarea avansurilor încasate de la clienţi. amenzi şi penalităţi datorate de clienţi.creanţele devenite incerte sau litigioase. primite de la clienţi. .diferenţele favorabile de curs valutar constatate cu ocazia evaluării. . . aplicând principiul prudenţei. . Soldul debitor reprezintă creanțele întreprinderii faţă de clienţi. 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu” este un cont de creanțe reprezentând creanţe pe termen scurt comerciale (ct.valoarea garanţiilor reţinute de terţi.valoarea sconturilor acordate clienţilor. Concomitent cu constatarea caracterului incert sau litigios al creanţelor şi transferarea lor din contul 4111 la ct 4118. .

nu s-au întocmit facturi. incerţi sau cu care societatea se află în litigiu. preluate în portofoliu de la clienţi. constatate la sfârşitul lunii sau exerciţiului.cont rectificativ al valorii de înregistrare a creanţelor(rectifică prin scădere) cu funcţie de pasiv.valoarea ajustărilor constituite. La serviciul financiar al întreprinderii. Se debitează cu: . 413 este ordonat pe termene scadente şi pe titularii plătitori. Livrările efectuate sau lucrările executate şi serviciile prestate. sau în caz de necesităţi de lichidităţi. 7814 „Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante”. Soldul creditor reflectă ajustările constituite. dar a 129 . Se creditează cu: .clienţi” are următoarea funcţiune: Se creditează cu: . 491 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor.valoarea efectelor comerciale acceptate.valoarea efectelor comerciale depuse la bancă pentru încasare la scadenţă(ct.valoarea efectelor comerciale încasate direct de la client(512).valoarea ajustărilor diminuate sau anulate prin trecerea lor la venituri la ct. efecte comerciale(cambii. pentru care. la scadenţă. . ct. 5113). 491 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor. înainte de scadenţă. Soldul debitor reflectă valoarea creanțelor neîncasate stabilite pe bază de efecte comerciale neajunse la scadenţă. Se debitează cu: . cont de active. de creanţe comerciale. . aferente creanţelor depreciate faţă de clienţi.ct. În vederea recuperării creanţelor de la clienţi se pot accepta de către furnizori.diferenţele favorabile de curs valutar. inclusiv TVA aferentă. În fond se stinge creanţa iniţială pe bază de factură şi apare o creanţă pe bază de efecte comerciale evidenţiată în contabilitate cu ajutorul contului 413 „Efecte de primit de la clienţi”. bilete la ordin) care se preiau în portofoliu în calitate de beneficiari ai acestora. prin trecerea lor pe cheltuieli la ct 6814 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante”.diferenţele nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia decontării respectiv evaluării la sfârşitul lunii sau exerciţiului a efectelor comerciale de primit în valută. din motive obiective. pentru clienţii dubioşi. Nivelul acestei deprecieri se va stabili la nivelul pierderii probabile şi se va aprecia pentru fiecare client dubios în parte ţinând cont de valoarea nominală a creanţei (inclusiv TVA) care se va înmulţi cu gradul estimat de nerecuperare. aferente efectelor comerciale în valută. Ct. Deoarece efectele comerciale © depuse la încasare. .clienţi”. acestea se vor urmări în ordinea scadenţelor utilizând registrul scadenţar pentru efectele de primit.

. Aceste datorii comerciale se vor deconta pe măsura facturării livrărilor sau prestaţiilor ulterioare.valoarea bunurilor livrate.diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor primite în valută. se încadrează şi contul 419 „Clienţi.creditori”. În grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate” alături de conturile menţionate anterior şi care oglindesc creanţe comerciale fiind conturi de active.valoarea avansurilor facturate clienţilor în cel mult trei zile de la încasare. aferente creanţelor în valută. P). pentru care nu s-au întocmit încă facturi. primite de la clienţi. Se creditează cu: . .diferenţele favorabile de curs valutar.valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire predate şi facturate clienţilor. Se creditează cu: . a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate către clienţi. . Tot la acest cont se ţine evidenţa ambalajelor care circulă în sistem de restituire. b) Contabilizarea operaţiunilor privind decontările cu clienţii 130 . Se debitează cu: .diferenţele nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia facturării sau constatate la finele lunii sau exerciţiului pentru creanţele în valută. . cont de datorii comerciale (ct. .diferenţele favorabile de curs valutar constatate cu ocazia decontării avansurilor în valută sau aferente acestora la finele exerciţiului. .valoarea facturilor întocmite(cu care ocazie TVA neexigibil devine TVA colectat).facturi de întocmit”.valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire. 418 „Clienţi. inclusiv TVA neexigibilă aferentă. Este un cont de creanțe şi anume de creanţe comerciale cu funcţie de activ.valoarea avansurilor decontate pe seama facturilor emise pentru livrările sau prestaţiile ulterioare. reprezintă venituri ale perioadei în care s-au realizat aceste livrări şi simultan trebuie înregistrate şi creanţele la ct. Se debitează cu: . urmând a se încasa doar diferenţa dintre nivelul total al facturii şi avansul încasat.căror valoare este bine determinată. stabilite la închiderea lunii sau exerciţiului.valoarea ambalajelor nerestituite de clienţi. Soldul creditor oglindește datorii faţă de clienţi pentru avansuri încasate şi nedecontate încă. . constatate la sfârşitul lunii sau exerciţiului. Soldul debitor evidențiază creanţe faţă de clienţi pentru care nu sau întocmit încă facturi. evidenţiind datoriile faţă de clienţi pentru avansurile încasate de la aceştia.

200 analitic SC „Timiş” analitic SC „Timiş” .livrarea produselor 418 „Clienţi.800 întocmit” 701 „Venituri din vânzarea 20.800 analitic: SC „IT” analitic: SC „IT” şi 4428 „TVA neexigibilă” = 4427 „TVA colectată” 4. Ulterior SC „FB” întocmeşte şi trimite factura SC „IT”.încasarea contravalorii creanţelor stabilite pe bază de efecte comerciale 512 „Conturi curente = 5113 „Efecte de încasat” 6. efectul comercial este acceptat de SC „Oltul” şi intră în portofoliul acestei societăţi.acceptarea biletului la ordin şi primirea lui în portofoliu 413 „Efecte de primit de la clienţi”= 411 „Clienţi” 6. SC „Timiş” emite un bilet la ordin pentru achitarea obligaţiilor sale. Se încasează creanţa de la SC „IT”.800 şi 711 „Venituri aferente costurilor = 345 „Produse finite” 14.facturi de întocmit” 24.800 131 .depunerea la bancă spre încasare a biletului la ordin 5113 „Efecte de încasat”= 413 „Efecte de primit 6. Valoarea în cost de producţie a produselor este de 14.000 lei(în preţ de vânzare) + 24% TVA.800 .000 produselor finite” 4427 „TVA colectată” 1.b1) Vânzări pe credit cambial Exemplu: SC „Oltul” livrează şi facturează SC „Timiş” produse în valoare în valoare de 5. SC „Oltul” depune la bancă spre încasare acest efect comercial la scadenţă şi înregistrează încasarea.200 la bănci b2) Livrări de stocuri cu facturare ulterioară Exemplu: SC „FB” livrează SC „IT” produse pe baza avizului de însoţire a mărfii în valoare de 20.livrare şi facturare de produse 411 „Clienţi” = % 6.emiterea facturii 411 „Clienţi” = 418 „Clienţi.facturi de = % 24. .000 stocurilor de produse” .încasarea creanţei 512 „Conturi curente la bănci” = 411 „Clienţi” 24.000 lei.200 analitic: SC „Timiş” 701 „Venituri din vânzarea 5.000 lei+ 24% TVA.200 şi 711 „Venituri aferente costurilor = 345 „Produse finite”(la cost stocurilor de produse” de producție) .000 analitic: SC „IT” produselor finite” 4428 „TVA neexigibilă” 4. .200 de la clienţi” analitic: SC „Timiş” .

anularea ajustării constituite în acest scop 491 „Ajustări pentru = 7814 „Venituri din ajustări 111.000 lei din care TVA este de 24. Din analizele efectuate rezultă că societatea se confruntă cu severe dificultăţi financiare. 423) .creanţa comercială asupra clientului SC „X” SA de 124. 424. o reprezintă cheltuielile privind salariile.ajutoare materiale datorate (ct.600 deprecierea creanţelorpentru deprecierea clienţi” activelor circulante” analitic: SC „X” 5. prezintă dubii în ceea ce priveşte posibilitatea încasării ei. Reflectarea în contabilitate a decontărilor cu personalul se realizează cu ajutorul conturilor din gr. . Contabilitatea decontărilor cu personalul Una dintre cele mai mari cheltuieli înregistrate de societăţile comerciale.trecerea la creanţe incerte a drepturilor faţă de SC „X” 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu”= 4111 „Clienţi” 124. În exerciţiul N+1. 427. 428) 132 .2.000 . 425. SC „X” SA este declarată în faliment şi nu se mai poate recupera creanţa.000 analitic: SC „X” analitic: SC „X” .000* 90/100= 111. 421).analitic: SC „IT” b3) Creanţe incerte sau în litigiu Exemplu: La finele exerciţiului N.000 lei.000 654 „Pierderi din creanţe în litigiu” 100.600) 6814 „Cheltuieli de exploatare = 491 „Ajustări pentru 111. Înregistrări în exerciţiul N .600 privind ajustări pentru deprecierea creanţelordeprecierea activelor clienţi” circulante” analitic: SC „X” Înregistrări în exerciţiul N+1 . scadenţa fiind deja depăşită cu 270 de zile.000 şi debitori diverşi analitic: SC „X” 4427 „TVA colectată” 24.scoaterea din evidenţă a creanţei faţă de SC „X” % = 4118 „Clienţi incerţi sau 124. ca atare se scoate din evidenţă.salariile datorate (ct.42 „Personal şi conturi asimilate” care evidențiază distinct : . 426.constituirea unei ajustări pentru deprecierea creanţei(124.alte decontări cu personalul (ct. cu ocazia inventarierii şi evaluării creanţelor sale SC „Favorit” SA constată: . contribuţiile şi impozitele legate de salarii. gradul de nerecuperare fiind de 90%.

datorate personalului.alte reţineri: rate..5. la un interval de două săptămâni sub forma: . se operează.2.5% • Contribuţia la fondul de şomaj: 0. situaţia prezenţelor şi a absenţelor etc. . în statul de plată următoarele reţineri: .reţinerile din salarii reprezentând impozitul pe veniturile din salarii. Mărimea drepturilor salariale se consemnează în final în statul de plată.contribuţii sociale facultative: contribuţii la schemele facultative de pensii ocupaţionale. listă de îndemnizaţii pentru concediul de odihnă. lunar. foaie colectivă de pontaj. Contabilitatea salariilor datorate Documentele primare care stau la baza stabilirii salariilor pentru fiecare angajat se grupează astfel: • Documente privind prezenţa la lucru şi la volumul de muncă prestată: fişă de pontaj. Restul de plată se achită personalului. la data stabilită în contractul de muncă.avansul chenzinal acordat. etc. chirii.. în luna următoare celei la care se referă.lichidare (sau chenzina a II-a).reţinerile din salarii reprezentând contribuţia personalului la asigurările sociale. Se debitează cu: . de regulă. • Documente privind stabilirea salariilor: stat de salarii pentru angajaţi. Se creditează: cu salariile şi alte drepturi asimilate salariilor. desfășurătorul îndemnizaţiilor plătite în contul asigurărilor sociale de stat.5% • Contribuţia la asigurările sociale de sănătate: 5. Contul 421 „Personal-salarii datorate” este un cont de datorii pe termen scurt (cont de pasiv). • Documente privind producţia obţinută: bon de lucru individual. Din venitul brut din salarii. pontajul lucrărilor etc. .avansului (sau chenzina I). Plata salariilor se face. . listă de avans chenzinal. . raport de producţie şi salarizare. imputaţii. .5% • Impozitul pe venituri de natura salariilor . condică de prezenţă. bon de lucru colectiv. cotizaţii sindicale. 133 .contribuţii sociale obligatorii: • Contribuţia personalului la asigurările sociale: 10. stat de salarii pentru colaboratori.. etc.reţinerile din salarii reprezentând contribuţia personalului la fondul de şomaj. Există posibilitatea acordării salariilor şi în două tranşe.1. În acest caz pe lângă contul 421 „Personal-salarii datorate” se va utiliza şi contul 425 „Avansuri acordate personalului”.reţinerile din salarii reprezentând contribuţia personalului la asigurările de sănătate . .

etc. Se creditează cu avansurile reţinute din salarii sau după caz. ajutoare materiale sau participare la profit. însă. neridicate la termen. cont de datorii pe termen scurt (cont de pasiv). salariile nete achitate.plata obligaţiei: 4381 „Alte datorii sociale” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 134 . Soldul creditor reprezintă sumele reţinute datorate terţilor. Se debitează cu avansurile acordate personalului. drepturile de personal neridicate. din ajutoarele materiale. Întreprinderile care plătesc salariile o singură data (lunar) folosesc doar contul 421 şi nu se mai pune problema reţinerii din salarii a avansurilor.25% aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare. Se debitează cu: sumele achitate personalului precum şi cu drepturile de personal neridicate. astfel încât la nivelul anului să nu depăşească echivalentul în lei a 200 de euro. chiriilor şi a altor reţineri în favoarea terţilor cum ar fi contribuţia la schemele facultative de pensii ocupaţionale. Soldul creditor reflectă sumele datorate de întreprindere personalului sub formă de salarii.) se utilizează contul 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor”. Soldul creditor reprezintă drepturi de personal neridicate. Soldul debitor reprezintă avansurile acordate. Angajatorii au obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la Fondul de garantare a creanţelor salariale. Pentru evidenţa reţinerilor de rate. Se creditează cu: sumele datorate personalului reprezentând salarii. reţineri din salarii datorate terţilor. în cotă de 0. Dacă.şi protecţia socială” -fond garantare creanţe salariale . în contabilitate se va utiliza pe lângă contul 421 şi contul 425 „Avansuri acordate personalului”.- reţinerile din salarii reprezentând avansul chenzinal acordat. pensii alimentare. aferente exerciţiilor precedente prescrise. în contractul de muncă se prevede plata salariilor în două tranşe: avans şi lichidare. chirii şi a popririlor pe baza unor sentinţe judecătoreşti (despăgubiri. Se creditează cu sumele reţinute din salarii sau ajutoare materiale a ratelor. Drepturile de personal neridicate în termenul legal se evidenţiază cu ajutorul contului 426 „Drepturi de personal neridicate”. deci creanţe ale întreprinderii faţă de personal. Se debitează cu sumele achitate terţilor. valoarea produselor acordate salariaţilor ca plată în natură. un cont de creanţe curente faţă de personal (cont de activ). Înregistrarea sumelor datorate de angajator la fondul de garantare se realizează astfel: 6458 „Alte cheltuieli privind = 4381 „Alte datorii sociale” asig. este un cont de datorii pe termen scurt (cont de pasiv).

650. în baza centralizatorului Statelor de plată. .750 şi se eliberează produse finite (detergenţi şi săpun) pentru partea în natură aferentă salariilor pe luna decembrie de 50. despăgubiri) 50.achitarea pe 17 noiembrie a avansului 425 „Avansuri acordate =5121 „Conturi la bănci în lei” 500.25% din fondul de salarii realizat pentru verificarea şi certificarea legalităţii înregistrărilor. Reflectarea în contabilitate a acestui comision se realizează în felul următor: 635 „Chelt. unităţile mai datorează un comision Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) de : -0.000 lei valoarea produselor obţinute de întreprindere.avansuri acordate 500.C „Crinul” S. în conturile de card ale salariaţilor.000 lei din care :1. Se va înregistra şi constituirea fondului pentru plata creanţelor salariale aferent lunii noiembrie şi se va vira la organele competente.5% (1. în valoare totală de 1.000 valoarea în cost de producţie a acestora.000 personalului” .75% datorat ITM. Angajatorii au obligaţia plăţii şi declarării lunare a contribuţiei la Fondul de garantare.cu alte impozite = 447„ Fd.650. Pentru TVA aferent produselor acordate se va înregistra suportarea acesteia pe cheltuielile unităţii.650.popriri (rate.5% = 173. la organul fiscal competent.250).000 lei. avansul.000* 5.000 lei.000* 10.speciale-taxe şi taxe şi vărs.înregistrarea salariilor datorate pe luna noiembrie: 641 „Chelt. până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale. -contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate 5.asimilate” vărs.fond garantare creanţe salariale Gestionarea fondului se face de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă prin Agenţiile judeţene. restul de plată în bani de 577.75% din fondul de salarii realizat pentru completarea carnetelor de muncă -0.cu salariile =421 „Personal-salarii datorate” 1.650. În legătură cu fondul de salarii lunar.000* 0.impozitul pe venituri din salarii 200.600.000 lei.5% = 8250).asimilate” . Din veniturile salariale se reţine : . La sfârşitul lunii noiembrie se calculează şi înregistrează salariile datorate personalului. .5% = 90750).A fabrică de detergenţi acordă în data de 17 noiembrie salariaţilor.650. Se va înregistra de asemenea comisionul de 0.5% (1.000 lei. În data de 2 decembrie se varsă din contul de la bancă în lei. sumele se transferă în conturile de card ale acestora. .5% (1.analitic: Camera de Muncă Exemplu: S. . -contribuţia personalului la fondul de şomaj 0. conform listelor de plată în valoare totală de 500.000 135 .contribuţia personalului la asigurări sociale 10..000 lei salariul în bani şi 50.

Contabilitatea ajutoarelor materiale datorate În afară de salarii.75%= 12. .pers. 136 .socială” -fd.angaj.022.garantare creanţe salariale . .asig soc. Privind =4381 „Alte datorii sociale” 4125 asig şi prot.asimilate” şi vărsăminte asimilate analitic: Camera de muncă 5.pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli sau accidente.000 . de sănătate” 90.2. angajatorii mai au şi obligaţia de a acorda personalului concedii medicale şi îndemnizaţii de asigurări sociale de sănătate în următoarele situaţii: .000 * 0.pentru maternitate. Cu alte imp.750 datorate” 5121 „Ct.pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă.25%/100=4125) 6458 „Alte chelt. .înregistrarea TVA aferent produselor acordate (50.000x0.pentru risc maternal.pentru îngrijirea copilului bolnav. De garantare creanţe salariale .650.000 427 „Reţineri din salariile datorate terţilor” 50.750 345 „Produse finite” 50.la bănci în lei” 577.şomaj” 8250 444 „Impozit pe venituri de natura salariilor” 200.2.372) 635 „Chelt cu alte imp = 447 „Fonduri speciale-taxe 12372 taxe şi vărs.soc” 173.la asig.” 500.achitarea pe 2 decembrie a chenzinei a doua în bani şi a produselor ca salarizare în natură: 421 „Personal-salarii = % 627.000 taxe şi vărsăm.250 4314 „Contrib.650.la fd.achitarea obligaţiei privind fondul de garantare: 4381 „Alte datorii sociale” =5121 „Ct.pers.înregistrarea reţinerilor din salarii 421 „Personal-salarii = % 1.000) 635 „Chelt. = 4427 „TVAC” 12.750 4372 „Contrib.000 425 „Avansuri acordate pers.înregistrarea comisionului datorat ITM (1.250 datorate „ 4312 „Contrib.000 * 24/100=12.asimilate „ -înregistrarea fondului de garantare a creanţelor salariale (1.pt.000 .Personalului” .la bănci în lei” 4125 -fd. .

cu îndemnizaţiile sociale datorate personalului suportate din bugetul asigurărilor sociale prin debitul ct. . Contabilitatea sumelor datorate pentru concedii şi îndemnizaţii de asigurări sociale de sănătate şi a modului de decontare a acestora se realizează cu ajutorul contului 423 „Personal – ajutoare materiale datorate” cont de datorii pe termen scurt (ct P).399/2006 pentru aplicarea O. . .G nr.nr.cu reţinerea contribuţiei personalului la fondul de şomaj (4372). la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). (Lg. În restul cazurilor (maternitate. .cu îndemnizaţiile nete achitate (512). pentru concedii şi îndemnizaţiile de plătit. Ct 423 „Personal – ajutoare materiale datorate” are următoarea funcţiune: Se creditează: . astfel: . . iar plata pe baza statelor pentru îndemnizaţii de asigurări sociale de sănătate.cu îndemnizaţiile sociale datorate personalului.de către angajator. referitoare la modul de suportate (finanţare) a concediilor medicale pentru incapacitatea temporară de muncă. prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii temporare de muncă) concediile şi îndemnizaţiile se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de sănătate. risc maternal. Exemplu: 137 .cu reţinerea avansului acordat (425).cu reţinerea contribuţiei personalului la asigurări sociale de sănătate (4314). începând cu ziua următoare celor suportate de angajator. din fondul de salarii.Calculul sumelor datorate pentru situaţiile amintite anterior se realizează pe baza certificatului de concediu medical. Înainte de a prezenta funcţia acestui cont. Se debitează: . . suportate de unitate (6458). Soldul creditor reprezintă datoriile faţă de personal.cu reţinerea impozitului pe venituri din salarii (444).U.158/2005 privind concediile şi îndemnizațiile de asigurări sociale de sănătate). dorim să facem unele precizări făcute de lege. îngrijirea copilului bolnav. .cu îndemnizaţiile neridicate în termen (426).din bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Sumele plătite de întreprindere angajaţilor sub formă de concedii şi îndemnizaţii de asigurări sociale de sănătate (pentru partea suportată din bugetul asigurărilor sociale de sănătate) se reţin din contribuţia datorată de angajator pentru concedii şi îndemnizaţii în luna respectivă.4313.cu reţinerile datorate terţilor (427).02 „Contribuţia angajatorului pentru concedii şi îndemnizaţii de asigurări sociale de sănătate”. din prima şi până în a V-a zi de incapacitate temporară de muncă. .

000 lei din care: .mat. adică 300. Pers.” 4314 „Contrib.200 lei.de sănătate” . Soc.500 4372 „Contrib.500 fd.02 „Contribuţia angajatorului 290.mat.datorate” = 5121„Ct.5/100 = 1.500.contribuţia personalului la asigurări sociale 10. pe luna noiembrie. De şomaj” 444 „Impozit pe venit de 43.înregistrarea reţinerilor % 142.SC „Crinul SA”. datorate” = 138 . adică 300.pers.500 lei.impozitul pe venituri de natura salariilor 43.200 nat.500 asig.300 423 „Personal – ajut. . De sănătate” 16. sumele datorate personalului fiind de 300.000 * 10.şi prot.soc.contribuţia personalului la asigurări sociale de sănătate 5.000 * 5.” 4313.700 4312 „Contrib.pers.000 lei se suportă de unitate .la 31.datorate” 300.5% adică 300.000 lei se suportă din contribuţia unităţii pentru concedii şi îndemnizaţii de asigurări sociale de sănătate Reţinerile din îndemnizaţiile cuvenite salariaţilor: .5%.soc.500 lei. concedii şi îndemnizaţii de asig.000 .000 * 0.înregistrarea sumelor datorate % = 423 „Personal – ajut.5/100 = 31.la bănci în lei” 157.000 asig.contribuţia personalului la fondul de şomaj 0.000 pt. Salariilor” 425 „Avansuri acordate” 50. Privind 10. . Se achită îndemnizaţiile datorate personalului în 2 decembrie prin virarea sumelor în conturile de card ale acestora. întocmeşte statul de îndemnizaţii pentru incapacitatea temporară de muncă.la 1.000 lei.10.achitarea îndemnizaţiilor datorate 423 „Personal–ajut.290.5%.avansurile acordate 50.000 6458 „Alte chelt. mat. la asig. . . . Soc.5%= 16.

Se debitează cu impozitul pe venituri de natura salariilor reţinute din primele cuvenite personalului (444) şi cu sumele nete achitate angajaţilor (512).achitarea primelor 424 „Prime reprez. Exemplu: A.pers.la profit” de natura salariilor” .000 5.3. este obligata potrivit legii sa-şi constituie un provizion la nivelul primelor ce se vor acorda.la profit” particip. Soldul creditor reprezintă primele din profit datorate personalului. Contabilitatea contribuţiilor la asigurările sociale (C.000 lei.A hotărăşte acordarea unui procent de 10% din profitul realizat în anul precedent N-1.A. de exploatare = 1518 „Alte provizioane” 10. = 5121 „Ct la bănci în 9.3. Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale şi protecția socială 5. Se reţine impozitul de 16% şi se achită stimulentele.pers. se anulează provizionul: 1518 „Alte provizioane” = 7812 „Venituri din provizioane” 10. S.600 particip.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.particip.000 Particip.2.S) Potrivit Lg. „F. 139 . a căror venituri şi cheltuieli reprezintă Bugetul Asigurărilor sociale.” S.înregistrarea sumelor datorate ca premii anuale din profitul realizat 643 „Chelt. Nr.1. conform prevederilor legale (643).B” SA personalului.la profit” . Contabilitatea altor decontări cu personal Sumele datorate personalului sub formă de prime din profitul realizat se evidențiază în contabilitate cu ajutorul contului 424 „Prime reprezentând participarea personalului la profit” cont de datorii pe termen scurt (ct.A. la profit” lei” Nota: În anul precedent N-1.000 privind provizioanele” În anul N. de SC „F.G. cu modificările şi completările ulterioare.5.B.400 pers.C. dreptul de asigurări sociale e garantat de stat prin stemul public. P). personalului: 6812 „Ch.cu primele reprez. Se creditează cu sumele datorate personalului din profitul realizat. .pers.= 424 „ Prime reprezentând 10. la acordarea premiilor sub forma participării la profit. după aprobarea AGA. în sumă de 10.3.reţinerea impozitului pe venituri 424 „Prime reprezentând = 444 „Impozit pe venituri 1.

. 140 .8 % pentru condiţii normale.contribuţia angajatorului pentru îndemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate 0. Se creditează cu valoarea contribuţiei datorată de personal.5% indiferent de condiţiile de muncă.3. . Această dată este şi termenul pentru plata obligaţiilor.Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale (CNPAS) îşi exercită atribuţiile în teritoriu prin intermediul Caselor Judeţene de Pensii şi Asigurări Sociale (CJPAS).contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate 5. Contribuie la formarea fondurilor sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale: . reţinută din salarii sau îndemnizaţii de asigurări sociale (421. Contabilitatea contribuţiilor la asigurările sociale de sănătate (CASS) Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.2. Soldul creditor reprezintă sumele datorate la asigurările sociale de către entitate.85% la fondul lunar de salarii. 5. Contul 4312 „Contribuţia personalului la asigurările sociale” e un cont de datorii pe termen scurt (ct P). Se creditează cu valoarea contribuţiei datorată de angajator. .asiguraţii (salariaţii) cu o cotă procentuală de 10. gestionat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate se constituie în principal din: . Reflectarea în contabilitate a contribuţiilor la asigurările sociale (CAS) se realizează cu ajutorul conturilor 4311 şi 4312. Contul 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale” e un cont de datorii pe termen scurt (ct P). Raportarea acestor obligaţii sociale se face lunar prin formularul 100 „Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat” până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se calculează. Soldul creditor evidenţiază contribuţiile individuale datorate la asigurări sociale. la asigurările sociale (6451) şi se debitează cu sumele virate (512).2% la fondul lunar de salarii.contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate 5.angajatorii (entităţile) cu o cotă procentuală diferenţiată în funcție de condiţiile de muncă: 20. Cotele de contribuţii se aprobă anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.5% din venituri salariale lunare.423) şi se debitează cu sumele virate (512).

Soldul creditor reflectă sumele reţinute din salarii şi nevirate încă la bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Contabilitatea decontărilor privind protecţia socială Cadrul normativ care reglementează constituirea şi utilizarea fondului de şomaj este Lg.01 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” este un cont de datorii pe termen scurt (ct P) Se creditează cu contribuţia unităţilor la asigurările sociale de sănătate (6453) şi se debiteză cu sumele virate asigurărilor sociale de sănătate(512).Contribuţiile se raportează lunar în formularul 100 „Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat până în data de 25 a lunii următoare.5 % din venitul brut realizat lunar. Soldul creditor reprezintă sume datorate la bugetul asigurărilor sociale de sănătate.3.02 „Contribuţia angajatorului pentru îndemnizaţii de asigurări sociale de sănătate”Este un cont de datorii pe termen scurt(ct P).4313. Soldul creditor reprezintă sumele datorate la asigurările sociale de sănătate.02 şi 4314. 5. reţinute din salarii (421) şi din ajutoare materiale (423) şi se debitează cu sumele virate (512). Se creditează cu sumele datorate de personalul angajat la asigurări sociale de sănătate. Raportarea şi achitarea sumelor datorate la fondul pentru ajutor de şomaj se face pana la data de 25 ale lunii următoare celei pentru care se calculează. . Contul 4313.contribuţia datorată de angajator de 0. Reflectarea în contabilitate a acestor contribuţii se realizează cu ajutorul conturilor :4313.3. Se creditează cu sumele datorate reprezentând contribuţia unităţii (6453).contribuţia datorată de personalul angajat de 0. 141 . Se debitează cu concediile şi îndemnizaţiile datorate personalului şi care se suportă din contribuţia unităţii (423) precum şi cu sumele virate la bugetul asigurărilor sociale de sănătate (512).5% la suma veniturilor brute realizate lunar (în care se includ şi concediile şi indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă suportate de angajator în primele 5 zile de boală 641=423). Bugetul fondului pentru plata ajutorului de şomaj se constituie în principal din: .01. Administratorul fondului este Agenţia Naţională de Ocupare şi Formare Profesională şi funcționează prin intermediu Agenţiilor Judeţene de Ocupare şi Formare Profesională. Contul 4314 „Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate”este un cont de datorii pe termen scurt(ct P). Contul 4313. Termenul de depunere a declaraţiei reprezintă şi termenul de plată.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. Cotele de contribuţii se stabilesc anual prin legea bugetului asigurărilor sociale.

000* 5.85%= 850 lei . .75% = 750 lei b) Înregistrarea fondului de salarii brut realizat 641 „Chelt. “X” SA procedează: -calcularea contribuţiilor datorate de unitate la asigurările sociale şi protecţia socială cunoscând ca din total fd.pers.500 4314 „Contrib.CASS 100.înregistrarea obligaţiilor sociale şi de protecţie socială datorate de unitate.datorate” 100. Se creditează cu contribuţia datorată de personal la fondul de şomaj reţinută (421. soldul creditor evidenţiază datorii ale întreprinderii privind fondul de şomaj.pers.4% = 400 lei .achitarea obligaţiilor sociale şi de protecţie socială a) Calcularea contribuţiei datorate de unitate: .de şomaj” 500 142 . Se creditează cu contribuţia la fondul de şomaj datorată de unitate (6452) şi se debiteză cu sumele virate (512). Contul 4371 „ Contribuţia unităţii la fondul de şomaj” este un cont de datorii pe termen scurt (ct P).” = 421 „Personal-sal.000* 0.Comision datorat ITM 100.000* 0.CAS aferent condiţiilor normale de muncă: 100.Fond pentru accidente de muncă şi boli profesionale 100. De salarii 100.2%= 5. soldul creditor reflectă sumele reţinute personalului din venituri şi nevirate încă.000 c) Înregistrarea obligaţiilor sociale şi de protecție socială reţinute personalului şi a impozitului pe salarii: 421 „Personal-salarii datorate”= % 16.000* 0.înregistrarea obligaţiilor sociale şi de protecţie socială reţinute personalului . Contul 4372 „ Contribuţia personalului la fondul de şomaj “ este un cont de datorii pe termen scurt (ct P). 423) şi se debitează cu sumele virate (512).800 lei .soc.000 lei este aferent condiţiilor normale de muncă.de sănătate” 5500 4372 „Contrib.500 4312 „Contrib.Contabilitatea decontărilor privind contribuţia unităţii şi a personalului la fondul de şomaj se realizează cu ajutorul conturilor 4371 şi 4372.8%=20.Fond pentru garantare creanţe salariale 100.200 lei -Contribuţia pentru concedii şi îndemnizaţii de asigurări sociale de sănătate 100.la asig soc” 10. Contabilizarea operaţiunilor referitoare la decontările privind asigurările sociale şi protecţia socială În baza centralizatorului statelor de plată S.pers.la fd. 5.cu sal. deci datorii privind fondul de şomaj. asig.25% = 250 lei . .angajaţilor pt.00* 0.000* 0.Contribuţia la fondul de şomaj 100.3.5%= 500lei .C.4.000* 20.

de sănătate” indemniz.unit la asig.de asig.angajatorului = 4313.de asig soc.02 „Contrib.asim 750 taxe şi vărs.500 500 500 650 % = 5121 „Ct la bănci în lei” 4311 „Contrib.asim”.de sănătate” 4314 „Contrib. asig.200 850 5.” 4313.comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Muncă 635 „Chelt cu alte imp = 447 „Fd.contribuţia unităţii la CAS 6451 „Contribuţia unităţii = 4311 „Contribuţia unităţii 20. Sociale” .contribuţia unităţii la fondul pentru garantare creanţelor salariale 6458 „Alte chelt privind = 4381 „Alte datorii sociale” 250 asig.de sănătate” .personalului la fd. la asig soc.de sănătate” pentru asig.soc.angajatorului pt asig.de sănătate” .01 „Contrib. 5200 pt.soc” 4312 „Contrib.250 20.02 „Contrib.de şomaj” 4372 „Contrib.contribuţia unităţii la fondul de şomaj 6452 „Contrib.contribuţia unităţii pentru fondul pt accidente de muncă şi boli profesionale 6458 „Alte chelt privind = 4381 „Alte datorii sociale” 400 asig.garantare .soc.de şomaj” 4381 „Alte datorii sociale” 143 .speciale-taxe şi vărs.contribuţia unităţii pentru concedii şi îndemnizaţii 6453 „Contrib.angajaţilor la asig.sociale” la asig.soc.” Analitic: 02 fd.unit.angajatorului = 4313.de şomaj” .soc de sănătate” 4313.angajatorului pt îndemn.800 10.contribuţia unităţii la CASS 6453 „Contrib.angajat pt 850 pt. pt = 4371 „Contrib.01 „Contribuţia ang.de sănătate” 4371 „Contrib.accidente .pers.800 la asig.d) Înregistrarea obligaţiilor sociale şi de protecţie socială datorate de unitate . Soc.unităţii 500 ajutorul de şomaj” la fd.” Analitic: 01 fd.şi protecţia soc. asig.şi protecţia soc.unităţii la fd.500 5.soc. analitic: comision ITM e) achitarea obligaţiilor sociale şi de protecţie socială şi a impozitului pe salarii în baza ordinului de plată: 45.

4.garantare 447 „Fd speciale-taxe şi vărsăminte asimilate” analitic: comision ITM 5. Contabilitatea decontărilor cu bugetul şi cu alte organisme publice statului Decontările cu bugetul statului şi alte organisme publice sunt. discoteci şi cazinouri datorează un impozit pe profit care nu poate fi mai mic de 5% din veniturile realizate.accidente 02 fd. evidențiate cu ajutorul conturilor din gr. Contabilitatea impozitului pe profit/venit Agenţii economici au obligaţia să plătească impozitul pe profit în baza legii nr. 444. numerotat.subvențiile de primit (445). cumulat de la începutul anului (RIC) 144 . 44 „Bugetul statului. dintr-un an fiscal. parafat şi înregistrat la organul fiscal teritorial.1. . Impozitul pe profit datorat se calculează parcurgând următoarele etape: a. Sunt evidențiate distinct: . 448). Impozitul pe profit se calculează şi se evidenţiază trimestrial. cumulat de la începutul anului. 445. şnuruit.750 01 fd. 446). . Cota de impozitare este de 16% cu unele excepţii: barurile.relațiile fiscale cu bugetul statului (441. din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuieli nedeductibile. contribuabilii sunt obligaţi să întocmească un Registru de evidenţă fiscală. Profit impozabil =V-C-Vneimpozabile+Ch nedeductibile Pentru determinare profitului impozabil.relațiile cu alte organisme publice pentru fonduri speciale (447. cumulat de la începutul anului (RCC) RCC = venituri cumulate – cheltuieli cumulate b.4. determinarea rezultatului contabil. Cota de impozit stabilită de lege se aplică la profitul impozabil care diferă de profitul contabil. Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri. fonduri speciale şi conturi asimilate”.571/2003 privind codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare. 442. Plata impozitului se face trimestrial până în data de 25 a lunii următoare trimestrului încheiat când se depune şi formularul 100 „Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat”. cluburile de noapte. determinarea rezultatului impozabil. 5.

Se debitează cu sumele virate (512) sau cu eventualele sume anulate.000 lei 145 .cu imp. Soldul creditor evidenţiază impozitul pe profit/venit datorat.profit contabil 100.profit contabil cumulat 60.000 lei. Impozit datorat la finele trimestrului I 100. P) care se dezvoltă pe următoarele sintetice de grad II: . Plata impozitului în data de 25 aprilie 441 „Imp.000 lei La sfârşitul trimestrul II SC „X” SA realizează: .venituri totale cumulate 1.000 lei 2.000 lei 3. o sumă egală cu impozitul pe profit calculat pentru trimestrul III al aceluiaşi an fiscal.RIC = RCC + cheltuieli nedeductibile – venituri neimpozabile – pierderea fiscală din anii precedenţi c. cumulat la sfârşitul trimestrului precedent Contribuabilii vor plăti pentru ultimul trimestru.460.pe profit” 16. cumulat de la începutul anului şi până la sfârşitul trimestrului pentru care se face caluculul (IPC) IPC = RIC x cota de impozit d.4411 „Impozit pe profit” .la bănci în lei” 16.000 lei. scutite pentru anul curent (758).cheltuieli totale cumulate 600.000 lei. . . pe profit” = 441 „Imp.000 lei 691„Ch. Nu există cheltuieli nedeductibile şi nici venituri neimpozabile 1. cu imp. Agenţii economici au obligaţia depunerii „Declaraţiei anuale de impozit pe profit” până la 15 aprilie a anului următor.000 * 16% = 16.400. Exemplu: SC „X” SA realizează la sfârşitul trimestrului I: .pe profit/venit” = 5121 „Ct.4418 „Impozit pe venit” Se creditează cu sumele datorate bugetului de stat/local reprezentând impozitul pe profit (691) sau impozitul pe venit la microîntreprinderi (698) şi cu impozitul pe profit/venit aferent exercitiilor anterioare.venituri totale cumulate 700. corectate pe seama rezultatului reportat (117).000 lei . iar soldul debitor reflectă impozitul pe profit/venit vărsat în plus faţă de cel efectiv datorat. Închiderea contului de cheltuieli 121”Profit/Pierdere” = 691 „Ch.pe profit/venit” 16.cheltuieli totale cumulate 1. urmând ca regularizarea şi plata finală a impozitului pe profit să se facă până la data stabilită ca termen limită pentru depunerea Situaţiilor financiare anuale. calcularea impozitului pe profit datorat. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului/bugetul local privind impozitul pe profit/venit se realizează cu ajutorul contului 441 „Impozit pe profit/venit” cont de datorii pe termen scurt (ct.000 lei . prescrise. determinarea impozitului pe profit aferent trimestrului pentru care se face calculul (IPT) IPT = IPC – impozit pe profit datorat.

600 Impozit vărsat în plus 6.pe profit/venit” 5.000 Impozitul datorat = 9. tarife cazare hoteluri. Închiderea contului de cheltuieli 121 „Profit/Pierdere” = 691 „Ch.000 euro. înregistrată în scopuri de TVA. învăţământului. 146 .Nu există cheltuieli nedeductibile şi nici venituri neimpozabile .400 6. e) regimuri speciale de scutire (ex: întreprinderile mici a căror cifră de afaceri declarată e inferioară plafonului de 35. Pentru operaţiunile impozabile din grupa a şi b se exercită dreptul de deducere integral (100%) a TVA. educaţiei.cu imp. agenţiile de turism). Operaţiunile impozabile care intră în sfera de aplicare a TVA se clasifică în: a) operaţiuni taxabile pentru care se aplică cota standard de 24% sau cota redusă de 9% pentru anumite bunuri şi © (livrări de cărţi. de către persoanele impozabile.400 5.400 4.600 Impozitul vărsat = 16.2. b) operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere (exporturile.000 x 16% = 9.impozitul datorat la sfârşitul trimestrului II 60.cu imp. trebuie să plătească bugetului de stat diferenţa dintre suma taxei colectate de la clienţii săi pentru vânzări de bunuri şi servicii şi taxa deductibilă achitată de persoana respectivă pentru achiziţia de bunuri şi servicii. Persoana impozabilă.571/2003) ca fiind un impozit indirect datorat bugetului statului. Contabilitatea taxei pe valoare adăugată a. c) operaţiuni scutite de taxă fără drept de deducere (prestări de servicii în domeniul sănătăţii. livrările intracomunitare şi alte operaţiuni similare). servicii financiar-bancare etc).Stornarea din cheltuieli a impozitului vărasat în plus 691”Ch.pe profit” 6.pe profit” = 441 „Imp. înregistrate în scopuri de TVA şi suportat de către consumatorii finali.4. Consideraţii generale Taxa pe valoarea adăugată este definită în codul fiscal (Legea nr. În cazul în care întreprinderea efectuează atât operaţiuni care dau dreptul de deducere cât şi operaţiuni scutite fără drept de deducere se va calcula pro-rata de TVA. livrări de medicamente etc). d) operaţiuni scutite de taxă pentru care nu se datorează taxă la autorităţile vamale.

Lunar persoanle impozabile. precedat de prefixul „RO”. Conturile utilizate Contabilitatea TVA se realizează cu ajutorul contului 442 „Taxa pe valoarea adăugată” care se detaliază pe cinci conturi sintetice de gradul II astfel: 4423 „TVA de plată” 147 .000 euro şi care depun „Decontul de TVA”trimestrial. lucrări de construcţii-montaj. Persoanele impozabile în scop de TVA sunt înregistrate la organul fiscal competent şi primesc un cod de înregistrare. respectiv taxarea inversă (4426=4427) se aplică pentru operaţiunile următoare (desfăşurate pe teritoriul ţării): livrării de deşeuri. livrări de material lemnos.V t (a o f ltaoato a prl xac ola era r er )r a e t i u n i d d al dr a u e e p d t u u c l e r e P . terenuri. Diferenţa de TVA nedeductibilă se impută pe cheltuieli (635=4426). Taxarea inversă se aplică şi în cazul achiziţiilor intracomunitare.r T ra = o t V a A x 1 0 0  o p( f tec a +  oru r xa pca nat dae i  u) uar eaun t i i u n i ∑   d d dr e e  pd dt urd e ce  p ed t r u e c l e r e Procentul obţinut se înmulţeşte cu totalul TVA deductibilă din luna respectivă şi se obţine TVA recunoscut la deducere din TVA colectată (4427=4426). b. întocmesc şi depun formularul 300 „Decont de taxă pe valoarea adăugată” până în data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face raportarea. vânzări de clădiri. Măsurile de simplificare a TVA. în cazul în care atât cumpărătorul cât şi furnizorul sunt plătitori de TVA. Excepţie o fac persoanele impozabile care nu au depăşit în cursul anului precedent o cifră de afaceri din operaţiuni care dau dreptul la deducerea TVA de 100.

. 461). . pentru livrările şi serviciile realizate şi facturate sau încasate. Se creditează cu: .TVA colectată aferentă vânzărilor de bunuri şi servicii (411.A).4424. .decontarea TVA aferentă avansurilor plătite (401). Contul 4426 „TVA deductibilă” este un cont de creanţe pe termen scurt (ct. 148 .4424 „TVA de recuperat” 4426 „TVA deductibilă” 4427 „TVA colectată” 4428„TVA neexigilă” În cursul lunii. 4428 „TVA N” şi va deveni colectată pe măsură ce se întocmesc facturile (4428=4427). se va utiliza debitul contului 4428 „TVAN” în scopul evidenţierii TVA care va deveni deductibil pe măsură ce sosesc facturile de la furnizori (4426=4428). sau acordate salariaţiilor sub forma avantajelor în natură (635). . Se debitează cu valoarea TVA deductibilă înscrisă în facturile emise de furnizori pentru cumpărări de bunuri şi servicii (401. . . în cadrul procesului de desfacere. Pentru aprovizionările efectuate şi care nu au fost încă facturate de furnizori.P).542) şi cu TVA devenită deductibilă evidenţiată anterior ca neexigibilă (4428) sau cu TVAC (4427) cand se aplica taxarea inversa.la sfârşitul lunii cu TVA deductibilă recunoscută la deducere şi care se scade din TVA colectată (4427).la sfârşitul lunii cu TVA de recuperat de la buget (pentru diferenţa dintre TVAD mai mare şi TVAC mai mică) în corespondenţă cu debitul ct. Contul 4427 „TVA colectată” este un cont de datorii pe termen scurt (ct.TVA aferentă bunurilor şi serviciilor utilizate pentru consum propriu. TVA aferent se va înregistra în creditul ct. predate cu titlu gratuit.5121. Se creditează: în cursul lunii cu TVA deductibilă aferentă reducerilor ulterioare (remize.în creditul contului 4427 „TVAC” Pentru livrările şi prestaţiile efectuate şi care urmează a se factura ulterior. . pentru aprovizionările efectuate de întreprindere cu bunuri şi servicii se va înregistra TVA prevăzută în factură astfel: .TVA aferentă lipsurilor imputabile (4282. În cursul lunii.în jurnalul de vânzări.5311. sconturi) facturate de furnizori (401). aferentă lipsurilor neimputabile.debitul contului 4426 „TVAD”.404. . . 428. 461). 531.la sfârşitul lunii cu TVA deductibilă nerecunoscută la deducere ca urmare a aplicării pro-ratei de TVA (635). se va evidenţia TVA astfel: .în jurnalul de cumpărări .TVA neexigibilă devenită colectată (4428). La sfârşitul lunii nu prezintă sold.

. .În cursul lunii cu TVA aferent reducerilor facturate ulterior (remize şi scontări acordate) prin ct. Contul 4428 „TVA neexigibilă”evidenţiază: . .TVA de recuperat compensat cu TVA de plată (4423). deci creanţe faţă de buget. Soldul creditor reflectă TVA de plătit. A). Se debitează cu: . anulată.411 şi cu decontarea TVA aferentă avansurilor încasate prin ct. Se debitează: . Se creditează la sfârşitul lunii cu diferenţa dintre TVA colectată (mai mare) şi TVA deductibilă (mai mică) datorată bugetului (4427). . • TVA de plată. . contul nu prezintă sold. 149 . Este un cont de datorii fiscale. 411. La sfârşitul lunii.La sfârşitul lunii cu: • TVA recunoscut la deducere (ct. La sfârşitul perioadei.cu TVAD (4426) cand se aplica taxarea inversa.TVA aferent avansurilor facturate (411). Se creditează cu: .758. reflectată în contabilitate cu ajutorul contului 4424 „TVA de recuperat”. compensată (4424). atunci când TVA colectată este mai mare decât TVA deductibilă diferenţa reprezintă TVA de plată reflectată în contabilitate cu ajutorul contului 4423 „TVA de plată”. . .TVA aferent mărfurilor a căror înregistrare se face la preţ de vânzare cu amănuntul. . dacă este aferentă exerciţiului prin ct. datorată bugetului (4423) pentru diferenţă dintre TVAC mai mare şi TVAD mai mică. respectiv datorii faţă de buget. deci de datorii pe termen scurt (ct.4426). Soldul creditor reprezintă TVA neexigibilă livrărilor pentru care nu sau întocmit facturi precum şi TVA aferent mărfurilor în stoc evaluate la preţul de vânzare cu amănuntul. diferenţa reprezintă TVA de recuperat. Soldul debitor reprezintă TVA neexigibilă aferentă cumpărărilor pentru care nu s-au primit facturi.P).TVA de plată virat la buget (5121). Este un cont de creanţe fiscale (ct.TVA de plată. Soldul debitor al contului reprezintă TVA de recuperat.TVA de recuperat încasată de la bugetul statului pe baza cererii de rambursare (5121). Se debitează la sfârşitul lunii cu diferenţa dintre TVA deductibilă (mai mare) şi TVA colectată (mai mică) ce urmează a se recupera de la buget (4426).TVA aferent aprovizionărilor sosite fără factură. La sfârşitul lunii.TVA de recuperat din perioada precedentă.TVA aferent vânzărilor pentru care nu s-au întocmit încă facturile. atunci când TVA deductibilă este mai mare decât TVA colectată.

000 lei +24%TVA.000 lei.nesosite” 3.PF” 20.000 4428 „TVAN” 720 4 – livrarare pe bază de factură 4111 „Clienţi”= % 24.880 7.11. 5 – soseşte factura pentru materialele consumabile recepţionate anterior pe bază de aviz având înscrise valoarea bunurilor 3.nesosite”= 401 „Furnizori” 3.000 lei şi TVA aferent 570 lei.decontul de TVA pe luna noiembrie 4427 „TVAC”=4426 „TVAD” 1.000 4426 „TVAD” 1.000 4427 „TVAC” 4.880 150 .compensarea 4423 „TVA de plată”=4424 „TVA de recuperat” 1. c.000 8. Rezolvare: 2 – aprovizionare cu factură % = 401 „Furnizori” 6.720 302 „Mat.920 4427 „TVAC”=4423 „TVA de plată” 2. 4 – livrări de produse pe bază de factură în valoare de 20. Contabilizarea operaţiunilor privind taxa pe valoarea adăugată Exemplu: SC „X” SA care efectuează doar operţiuni impozabile şi operaţiuni scutite cu drept de deducere a TVA.prime” 5.200 301 „Mat. înregistrează în cursul lunii noiembrie următoarele operaţiuni: 1 – soldul contului 4424 „TVA de recuperat” la 1.Soldurile conturilor de taxă pe valoarea adăugată apar în bilanţ în funcţie de natura soldului fie la creanţe fie la datorii sub un an. 6 – se întocmeşte şi se înregistrează decontul de TVA.200 3 – aprovizionare pe bază de aviz % = 408 „Furnizori fact.din vz.000 lei.720 4426 „TVAD”= 4428 „TVAN” 720 6.800 711 „Venituri aferente costurilor = 345 „Produse finite” 12.000lei +24% TVA. Valoarea de înregistrare a produselor fiind de 12. 2 – aprovizionări cu materii prime pe bază de factură. 3 – aprovizionări cu materiale consumabile.consumabile” 3. 8 – se achită diferenţa de TVA datorată la buget.800 701 „V.000 stocurilor de produse” 5 . în valoare de 5.000 lei +24%TVA.=1.la bănci în lei” 1.achitarea TVA de plată 4423 „TVA de plată”=5121 „Ct. 7 – se procedează la compensarea TVA de plată cu TVA de recuperat.facturi sosite pentru aprovizionări anterioare 408 „Furnizori fact. sosite cu aviz de însoţire 3.

Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut.5. Pentru salariaţii care au venituri brute lunare cuprinse între 1.cotribuţia personalului la asigurările sociale de sănătate (CASS) 5. Persoană în întreţinere poate fi o rudă a salariatului până la gradul al II-lea inclusiv. Contabilitatea impozitului pe venituri de natură salariilor se realizează cu ajutorul contului 444 „ Impozitul pe venituri de natura salariilor” cont de datorii fiscale (datorii pe termen scurt) cont cu funcţie de pasiv. Se creditează cu impozitul reţinut din veniturile realizate de salariaţi sau colaboratori (421.000 lei inclusiv astfel: -250 lei pentru salariaţii care nu au persoane în întreţinere. . deducerile personale sunt degresive şi metodologia de calcul se stabileşte prin OMFP. dar nu mai târziu de data de 25 ale lunii următoare pentru care se cuvin aceste venituri.5.000 lei şi 3.5 %. 423. . plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor. 424.5%.000 lei. Soldul creditor reprezintă impozitul pe salarii datorat bugetului statului. Impozitul pe venitul din salarii se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului impozabil. Pentru avantajele în natură se fac calcule pentru a determina contravaloarea acestora şi considerarea lor ca venituri pe documente ce se ataşează Statelor de plată. Nu se acordă deduceri personale pentru salariaţii care obţin venituri lunare mai mari de 3. .contribuţia personalului la fondul de şomaj (CFS) 0. Contabilitatea impozitului pe venituri de natura salariilor Impozitul pe salarii se determină şi se varsă de către angajatori. de până la 1. Angajatorii sunt obligaţi să reţină impozitul aferent veniturior realizate de personal în fiecare lună şi să vireze la bugetul de stat impozitul reţinut la data plăţii acestor venituri. în luna în care au fost acordate. . 151 .000 lei.cotribuţia personalului la asigurările sociale (CAS) 10. Veniturile salariale în bani sau în natură se impozitează prin stopaj la sursă. .contribuţiile facultative pentru pensii ocupaţionale astfel încât la nivelul anului să nu depăşească echivalentul în lei a 200 euro. -450 lei pentru salariaţii care au două persoane în întreţinere. -350 lei pentru salariaţii care au o persoană în întreţinere.5%.cotizaţia de sindicat. Calcularea venitului impozabil se face prin deducerea din veniul brut a următoarelor elemente: . -650 lei pentru salariaţii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere. pentru funcţia de bază.deducerea personală. ale cărei venituri nu depăşesc 250 lei lunar. -550 lei pentru salariaţii care au trei persoane în întreţinere. 401) şi se debitează cu impozitul virat la buget (5121).

alcool etilic. tutun prelucrat.impozitul aferent veniturilor din salarii 20. Plata accizelor la bugetul de stat se realizeză: . băuturi fermentate altele decât bere şi vinuri. Pentru transformarea în lei se utilizează cursul de schimb din declaraţia vamală. produse petroliere. dat” 8.Taxele vamale sunt obligaţii fiscale ale întreprinderii datorate bugetului de stat. pe venituri de nat. Accizele preced TVA şi se calculează prin aplicarea cotelor procentuale prevăzute de lege asupra bazei de impozitare. 24. Se percep în momentul în care bunurile trec graniţele vamale ale ţării cu ocazia importului.pentru importuri şi achiziţii intracomunitare la data înregistrării declaraţiei vamale de import.000 424 „Prime reprezentând particip.Virarea impozitului la bugetul statului 444 „ Impozit pe venituri = 5121 „ Cont la bănci în lei” 24.mat.000 lei . . energia electrică. respectiv ziua următoare recepţiei produselor.sal.3.000 personalului la profit” 401 „ Furnizori” 1.impozitul aferent sumelor reprezentând participarea personalului la profit 5.000 lei % = 444 „Imp.000 lei . Contabilitatea altor impozite taxe şi vărsăminte asimilate Se datorează bugetului de stat urmatoarele impozite şi taxe: a. Taxele vamale se aplică pentru importuri şi se determină prin aplicarea cotelor procentuale prevăzute în „ Tariful vamal de import al României” (diferenţiat pe grupe de mărfuri) la valoarea în vamă exprimată în lei. gazul natural.000 lei . b.000 de natura salariilor” 5. 152 .pentru produsele provenite din producţia internă pâna la data de 25 ale lunii următoare celei pentru care acciza devine exigibilă.000 -cu colaboratori .impozitul aferent îndemnizaţiilor de asigurări sociale 8. Momentul datorării taxelor vamale este cel al înregistrării declaraţiei vamale.4. vinuri.000 423 „ Personal aj. 5.impozitul reţinut colaboratorilor 1.Accizele sunt taxe speciale de consum care se datorează de întreprinderi bugetului de stat pentru următoarele produse provenite din producţia internă sau din import: bere. autoturisme etc. Datorate” 20.000 421 „ Personal sal.Exemplu: Pe baza centralizatoarelor statelor de salarii pe luna mai se înregistrează: .

Reflectarea în contabilitate a acestor impozite şi taxe presupune pe de o parte înregistrarea unor cheltuieli de această natură la contul 635. le revine persoanelor juridice.cu impozitul pe dividende reţinut acţionarilor respectiv asociaţilor (457) .05. 214. d. -înregistrarea dividendelor cuvenite acţionarilor 117 „Rezultatul = 457 „Dividende de plată” 58. Obligaţia calculării şi reţinerii acestui impozit din veniturile sub formă de dividende cuvenite acţionarilor sau asociaţilor. Se reţine impozitul pe dividende de 16% şi se achită dividendele şi impozitul aferent în 20. conform aprobării AGA.Veniturile sub formă de dobânzi pentru: depozitele la termen constituite se impun cu o cotă de 16% din suma acestora. (ct.cu vărsămintele datorate din profitul net al companiilor şi regiilor aparţinând statului (117). 381). Se creditează: . taxe 9.cu accizele şi taxele vamale datorate aferente bunurilor importate(213. . taxe şi vărsăminte asimilate”este un cont de datorii fiscale. SC „X” SA înregistrează la data de 15. dividendele cuvenite acţionarilor. c) taxa asupra mijloacelor de transport. P). data la care trebuie şi virat la bugetul statului.taxe pentru folosirea mijloacelor de reclame şi publicitate etc. de 58. iar pe de altă parte a datoriilor faţă de bugetul de stat sau bugetele locale la contul 446. Impozitul se calculează şi reţine de plătitorii acestor venituri în momentul plăţii dobânzilor către titularii depozitelor. 302. d) alte impozite şi taxe locale cuprind taxe pentru eliberarea avizelor şi autorizaţiilor. Se debitează cu plăţile efectuate după caz către bugetul de stat sau către bugetele locale (515) şi cu datorii amânate aferente exerciţiului în curs (7588) sau aferente exerciţiilor anterioare (117). Contul 446 „Alte impozite. . 303. Soldul creditor al contului evidenţiază impozite.cu celălalte impozite şi taxe datorate (635). 301. Principalele impozitele şi taxele datorate de entităţi bugetelor locale sunt: a) impozitul pe clădiri. 371.c. impozitul pe dividende se plăteşte pâna la data de 31 decembrie a anului respectiv.05.000 lei.Impozitul pe dividende se impozitează cu o cotă de 16% asupra dividendelor brute. În cazul dividendelor distribuite şi care nu au fost încă plătite până la sfârşitul anului în care au fost aprobate situaţiile financiare anuale şi distribuirea profitului. Exemplu: privind înregistrarea impozitului pe dividende. b) impozitul pe teren. Termenul de virare a impozitului este la data de 25 a lunii următoare celei în care se face plata.280 153 .000 reportat” -reţinerea impozitului pe dividende 457 „Dividende de = 446 „Alte impozite. taxe sau vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.

debite provenite din pagube materiale.720 9.sume cuvenite pentru redevenţe.diferenţele favorabile de curs valutar. . . . penalităţilor şi lipsirilor imputate terţilor (7581. 4427). ca de exemplu: . corporale (7583.A) având următoarea funcţiune: Se debitează cu drepturilen de creanţă asupra debitorilor reprezentând: . Toate aceste creanţe curente se evidenţiază în contabilitate cu ajutorul contului 461 „Debitori diverşi” (ct.taxe şi vărsăm. 141) sau din vânzarea investiţilor pe termen scurt (501 la 508 şi 7642).sume de încasat din vânzarea acţiunilor proprii (109. .Contabilitatea decontărilor cu debitorii şi creditorii diverşi a) Contabilitatea debitorilor diverşi Diferite creanţe ale entităţilor derivă din operaţiuni ce nu sunt direct legate de activitatea de exploatare. aferente creanţelor în valută cu ocazia evaluării acestora la închiderea exerciţiului (765). locaţii de gestiune şi chirii.valoarea despăgubirilor.sume cuvenite din concesiuni.debite reactivate. .plată” -plata obligaţiilor % 457 „Dividende de plată” 446 „Alte imp. . 154 .280 5.împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni.debitele reactivate (754). .4. . . 4427).asim” = 512 “Ct curente la bănci” 58. 4427).dividende şi dobânzi de încasat pentru imobilizări financiare deţinute sau pentru investiţiile financiare pe termen scurt. . .valoarea imobilizărilor financiare cedate (7641).sumele reprezentând avansuri de trezorerie nedecontate pâna la data bilanţului (542).dobânzi datorate de către debitorii diverşi (766). . locaţii de gestiune şi chirii (706.suma împrumuturilor subscrise la valoarea de rambursare a obligaţiunilor (dacă împrumutul se lansează fără prime de rambursare) respectiv la valoarea netă a subscrierilor făcute (când împrumutul s-a lansat cu prime de rambursare) prin ct 161.dividendele de încasat din titluri imobilizate (761) sau din investiţii financiare pe termen scurt (762). .. amenzi şi penalităţi pretinse pe baza unor hotărâri judecătoreşti.vânzări de imobilizări şi de investiţii financiare pe termen scurt. .preţul de vânzare al imobilizărilor necorporale.000 48.4.asim” şi vărsăm. .

Se debitează cu diminuarea sau anularea ajustărilor (7814) Soldul creditor reflectă ajustările constituite pentru deprecierile constatate asupra debitorilor diverşi. (ct P) Se creditează cu ajustările constituite la sfârşitul exerciţiului pentru deprecierile survenite asupra creanţelor din conturile de debitori diverşi (6814). la sfârşitul exerciţiului.partea din subvenţii pentru investiţii sau pentru exploatare care trebuie restituite (131. 531).) Se creditează cu obligaţii faţă de terţi reprezentând: . se va proceda la ajustarea creanţei utilizând contul 496 „ Ajustări pentru deprecierea creanţelor – debitori diverşi”. . 155 . 531) cu sconturile obţinute de la creditori (767). a datoriilor în valută (665). Contabilitatea creditorilor diverşi Întreprinderile au uneori obligaţii faţă de terţi provenite ca urmare a unor sentinţe judecătoreşti rămase definitive sau reprezintă subvenţii de rambursat sau sume datorate terţilor pentru cheltuielile ocazionate de înfiinţarea societăţii etc. P.sumele încasate şi necuvenite (512.Se creditează cu sumele recuperate de la debitori (512.cheltuieli ocazionate de înfiinţarea şi dezvoltarea societăţii (201).sume reprezentând amenzi şi penalităţi datorate (658). Este un cont rectificativ al creanţelor. În situaţia în care la sfârşitul exerciţiului se constată că există dubii în ceea ce priveşte posibilitatea de încasare a unor debite. ” 512 „ Ct. . rectifică în semnul diminării lor. conform principiului prudenţei. Crt la bănci ” = 461 „ Debitori diverşi” 10.000 lei pe care apoi le încasează 461 „ Debitori diverşi” = 7581„ Venit din despăgubiri 10. Se debitează cu ocazia achitării datoriilor (512.000 analitic: SC „ V ” b.diferenţele nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia evaluării. 472). datorii prescrise sau anulate aferente exerciţiului în curs (758) sau aferente exerciţiilor precedente (117) şi cu diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor în valută constatate cu ocazia decontării acestora sau la închiderea exerciţiului (765). despăgubiri şi penalităţi cuvenite de la SC „ V ” în valoare de 10. 531). . cu reduceri sub forma sconturilor acordate (667) cu debitele scoase din evidenţă ca urmare a insolvabilităţii acestora (654) şi cu diferenţele nefavorabile de curs valutar constante cu ocazia decontării creanţelor în valută sau la finele exerciţiului cu ocazia evaluării acestora (665). Reflectarea în contabilitate a acestor datorii curente se realizează cu ajutorul contului 462 „Creditori diverşi” (ct. Exemplu SC „ T ” înregistrează în baza unor titluri executorii. .000 analitic: SC „V” amenzi şi penaliz. Soldul debitor al contului evidenţiază creanţele întreprinderii faţă de debitori diverşi.

4.Soldul creditor al contului reprezintă datoriile entităţii faţă de creditori diverşi. Preţul de înregistrare a jucăriilor la furnizor este de 7.500 lei.000 lei.21 lei/euro . 7. Factura se încasează prin contul de la bancă. conform extrasului de cont. Ce reprezintă creanţele pe termen scurt? Ce reprezintă pro-rata? Ce sunt efectele comerciale? Cum circulă efectele comerciale? Ce reprezintă taxa pe valoare adăugată? Care sunt fondurile speciale? Cum se calculează salariul brul impozabil? Dar cel net de plată? Care sunt reducerile comerciale? Dar cele financiare? PROBLEME PROPUSE 1. CE REPREZINTĂ DATORIILE PE TERMEN SCURT? 2. Să se înregistreze operaţiunile enunţate atât în contabilitatea furnizorilor cât şi în contabilitatea clientului. Curente la bănci” 20. 6. TVA 24 %. conform facturii în valută pe care se scrie „taxare inversă”. TVA 24%. 9.000 lei.000 şi penalităţi ” 462 „Creditori diverşi”=512 „Ct. Concomitent se înregistrează descărcarea gestiunii de produsele finite vândute ştiind că produsele livrate au fost înregistrate la valoarea de 12. reprezentând contravaloarea unui stâlp de înaltă tensiune dărâmat de macaraua întreprinderii. conform avizului de însoţire a mărfii. Peste 2 zile se emite factura în valoare de 5. TVA 24%. 6581 „Despăgubiri. SC „ETY” SA vinde produse finite SC „BOEMA”SA din Italia în valoare de 5.000 euro la un curs de 4. SC „LALA” SA vinde SC „OLA” SRL semifabricate (respectiv mărfuri pentru client) în valoare de 5. Exemplu: SC „X” SA datorează şi achită SC „Electrica” daune în valoare de 20. conform fişelor de magazie. 5.000 lei.000 ÎNTREBĂRI 1. 2. 3. 156 . Să se înregistreze operaţiunile enunţate atât în contabilitatea furnizorilor cât şi în contabilitatea clientului. 3. 8. ca urmare a sentinţei judecatoreşti rămasă definitivă.amenzi=462 „Creditori diverşi” 20.000 lei. SC „LUCA” SA vinde jucării SC „PACILI” SRL la preţul de 10.000 lei.

altor investiții pe termen scurt. conform statului de salarii.disponibilităţile băneşti : în conturi la bănci sau în numerar şi . 6. foarte lichide. convertibile cu uşurintă într-o mărime determinata de lichidităţi şi a căror valoare nu riscă să se schimbe în mod semnificativ. SC „KAPPY” SRL. Trezoreria reprezintă totalitatea mijloacelor de care dispune o întreprindere pentru a face faţă plăţilor.000 lei. cecuri de încasat. acreditivele şi avansurile de trezorerie. CAPITOLUL VI CONTABILITATEA TREZORERIEI Rezumat În cadrul acestui capitol vom evidenţia existenţa şi mişcarea acțiunilor deținute la entitățile afiliate. Definirea şi structura trezoreriei Trezoreria poate fi definită ca totalitatea mijloacelor de care dispune o întreprindere pentru a face faţă plăţilor: disponibilităţi în conturile bancare.echivalente monetare sau echivalente de lichidităţi care sunt plasamente respectiv investiţii pe termen scurt. numerar în ©. efecte comerciale scontate sau ajunse la scadenţă. creditelor bancare pe termen scurt şi altor valori de trezorerie. În data de 15. 4.25 lei/euro.1. În cadrul trezoreriei intră: a) disponibilităţi băneşti în casă şi conturile de la bancă. La aceeaşi dată se înregistrează atât contribuţiile datorate de salariaţi cât şi cele datorate de unitate. Cu ajutorul contabilității trezoreriei se poate urmări gestionarea corectă a disponibilităților bănești și a echivalentelor de lichidități în vederea determinării capacității de plată a entității. inclusiv alte valori de trezorerie. având ca obiect de activitate vânzarea mărfurilor cu amănuntul. titluri de plasament respectiv investiţii pe termen scurt în titluri de valori şi nu în ultimul rând creditele bancare pe termen scurt primite în cazul insuficienţei mijloacelor prezentate anterior.11. Deci trezoreria cuprinde: . 157 . disponibilităților în conturi la bănci/casierie. conform statului de salarii şi-a extrasului de cont.N salariile datorate personalului în valoare de 10.N se achită salariile cuvenite angajaţilor din casieria unităţii şi contribuliile datorate din contul de la bancă.Decontarea se face prin contul de la bancă la un curs de 4. înregistrează la data de 31.12.

b3) efectele comerciale scontate sau cele ajunse la scadenţa (valori de încasat) c) creditele bancare pe termen scurt Dacă disponibilităţile băneşti şi echivalentele de lichidităţi reprezintă alături de stocuri. .N. a. disponibilitățile în valută și alte valori de trezorerie în valută. acreditive. din ultima zi și se recunosc ca și cheltuieli sau venituri din diferențe de curs. investiţiile în titluri de plasament pe termen scurt sunt evaluate în patru momente. care deşi sunt titluri cu acelaşi emitent. acestea se evaluează şi înregistrează în contabilitate aplicând una din metodele: FIFO. se evaluează la cursul de schimb al B. La ieşirea din gestiune a investiţiilor pe termen scurt. 158 . CMP. componente ale activelor circulante evidenţiate ca atare în bilanţ.R.obligaţiuni emise şi răscumpărate.obligaţiuni emise de alte societăţi achiziţionate. Structurile trezoreriei sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa a V. după caz. b1) acţiunile deţinute la entităţile afiliate b2) alte investiţii pe termen scurt . „Conturi de trezorerie”. reprezentat fie de preţul de cumpărare. 6. titluri de stat. Ieşirea se poate opera la valoarea contabilă sau la valoarea de intrare doar dacă se vând în totalitate titlurile de aceeaşi natura şi care conferă aceleaşi drepturi. LIFO.R. Dacă sunt în valută ele se înregistrează la constituire la cursul valutar al B. În categoria investițiilor financiare pe termen scurt se cuprind și depozitele bancare pe termen scurt.alte valori mobiliare achiziţionate în vederea realizării unui profit pe termen scurt. Cum. formate din instrumente financiare foarte lichide.2. Evaluarea investiţiilor pe termen scurt şi a valutei Ca şi în cazul celorlalte elemente structurale ale situaţiilor financiare. La finele fiecărei luni. Conţinutul şi funcţiile contabile ale acestor conturi vor fi tratate în paragrafele următoare.b) toate echivalentele de lichidităţi. . pe care întreprinderea intenţionează să le deţină pe termen mai mic de un an. la data operațiunii.N. b.a. 3055/2009. titlurile de valoare achiziţionate sunt contabilizate la costul de achiziţie. în conformitate cu OMFP nr. de regulă. creditele bancare pe termen scurt reprezintă datorii ce © plătite într-o perioadă mai scurtă de un an şi se vor evidenţia în bilanţ ca sume datorate. ceasiunea se realizează numai pentru o parte din ansamblul titulurilor de aceeaşi natura. La intrare. fie de valoarea stabilită în urma unui contract de achiziţie.

certificate de depozit. se înregistrează la cheltuieli sau venituri din diferențe de curs.3.) în vederea realizării unui profit într-un termen scurt. valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată se evaluaează la valoarea de cotaţie din ultima zi de tranzacţionare. Altfel spus. 50 “ Investiţii pe termen scurt”: 501 „Acţiuni deţinute la entităţile afiliate” 505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate” 506 „Obligaţiuni” 508 „Alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate” Tot în această grupă este prevăzut şi costul de datorii pe termen scurt 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt” Investiţia pe termen scurt reprezintă plasamentele făcute prin cumpărarea de acţiuni şi obligaţiuni şi alte titluri (bonuri de trezorerie. d. Cu ocazia inventarierii anuale. după caz. 3055 / 2009. acestea se evaluează şi înregistrează în contabilitate la cursul de schimb în vigoare la data tranzacţiei. elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţile în numerar şi în conturile bancare. Pentru aceasta se compară valoarea de inventar cu valoarea de intrare sau contabilă şi în cazul în care aceasta din urmă este mai mare se vor înregistra pierderile de valoare prin intermediul ajustărilor pentru pierderi de valoare. iar cele netranzacţionate la valoarea posibilă de vânzare. etc. evaluarea acestora la închiderea exerciţiului se face la valoarea de inventar stabilitată pe baza valorii actuale. este normal ca la ieşire să se utilizeze una din cele trei metode amintite anterior. acreditivele. după caz. aceste titluri sunt doar achiziţionate în vederea vânzării şi realizării 159 . Conform OMFP nr. favorabile sau nefavorabile stabilite între valoarea în cost istoric şi valoarea în cursul de schimb la data închiderii exerciţiului financiar. Diferențele de curs valutar între data constituirii depozitului în valută și data lichidării. comunicat de BNR. La fiecare dată a bilanţului. se înregistrează la venituri sau cheltuieli financiare. 6. avansurile de trezorerie şi alte elemente asimilate) trebuie evaluate şi evidenţiate în situaţiile financiare anuale utilizând cursul de schimb comunicat de BNR valabil la 31 decembrie. Diferenţele de curs valutar. La închiderea exerciţiului financiar în bilanţ plasamentele pe termen scurt se evidenţiază la valoarea de intrare pusă de acord cu rezultatele inventarului. În ceea ce priveşte operaţiunile de încasări şi plăţi în devize.au fost achiziţionate la momente diferite şi cu costul de cumpărare diferite. c. Contabilitatea investiţiilor pe termen scurt şi a ajustărilor pentru pierdere de valoare a acestora Contabilitatea investiţiilor pe termen scurt se realizează cu ajutorul conturilor de activ din gr.

cost de achiziţie 90 lei / obligaţiune cu plata în numerar. 6. valoarea de rambursare a acestor obligaţiuni fiind de 100 lei / obligaţiune. tot inainte de termen 30 de obligaţiuni cu costul de achiziţie de 105 lei / obligaţiune. Un alt tip de câştig asociat lor ar fi venitul din dividende pentru acţiuni şi venitul din dobânzi pentru obligaţiuni şi alte titluri similare.1. mai mare şi costul de achiziţie. de regulă atunci când cursul lor bursier este inferior valorii de rambursare. de la creditori.pe această cale a unui câştig ca diferenţa intre preţul de vânzare. Exemplu: 1) SC „TIM” SA răscumpără la termen. Soldul debitor al contului reflectă valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate încă neanulate.emise şi răsc. din casierie 2) Aceeaşi societate îşi răscumpără înainte de termen. prin bursa 100 de obligaţiuni proprii.600 505 „Oblig. cu functie de pasiv. mai mic. Este cont de activ.3. Contul se debitează cu valoarea în cost de achiziţie a obligaţiunii emise şi răscumpărate şi se creditează cu obligaţiunile răscumpărate anulate cu care ocazie se consideră rambursat imprumutul din emisiuni de obligaţiuni. 59 „Ajustări pentru pierderile de valoare a conturilor de trezorerie” care cuprinde următoarele conturi: 591 „Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate” 595 „Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate” 596 „Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor” 598 „Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate” Conturile din această grupă sunt conturi rectificative ale valorii de înregistrare a activelor deţinute pe termen scurt sub forma titlurilor de valori şi creanţe asimilate acestora. 200 de obligaţiuni proprii.600 160 . 1a) răscumpărarea şi achitarea contravalorii a 200 de obligaţiuni şi a dobânzilor aferente % = 531 „Casa” 21. Contabilitatea obligaţiunilor emise şi răscumpărate Contul 505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate” ţine evidenţa propriilor obligaţiuni emise şi răscumpărate la scadenţă sau înainte de scadentă.000 1681 „Db af ÎEO” 1. 3) La un alt termen SC „TIM” răscumpără. la valoarea de rambursare de 100 lei / obligaţiune şi se achită în acelaşi timp şi dobânda aferentă acestor obligaţiuni în valoarea de 1600 lei.” 20. Contabilitatea ajustărilor pentru pierdere de valoare a investiţiilor pe termen scurt se ţine cu ajutorul conturilor din gr.

2.150 şi răscumpărate” 161 „IEO” 3. 2) Valoarea nominală a obligaţiunilor este de 80 lei. Remarcă: 1) Cu ocazia vânzării acestor obligaţiuni se va înregistra un venit la ct 7642. din care 150 de obligaţiuni se plătesc imediat prin bancă.000 şi răscumpărate” 2b) anularea împrumutului 161 „IEO” = % 10.000 768 „Alte venituri financiare” 1. Contul se debitează cu costul de achiziţie al obligaţiunilor cumpărate şi se creditează la vânzarea lor.emise şi răscumpărate” 20. mai mare. iar restul de 150 de obligaţiuni se achită ulterior. respectiv mai mic decât costul de achiziţie.000 2a) răscumpărarea a 100 de obligaţiuni 505 „Obligaţiuni emise = 531 „Casa” 9. Contabilitatea obligaţiunilor Contul 506 „Obligaţiuni” ţine evidenţa obligaţiunilor emise de către alte societăti achiziţionate de o entitate în vederea revânzării acestora la o perioadă relativ scurtă de timp cu un anumit câştig (Ct A).000 3a) răscumpărarea a 30 de obligaţiuni 505 „Obligaţiuni emise = 531 „Casa” 3. 2) în cazul în care pe perioada scurtă de posesie se incasează şi dobânzi aferente acestor obligaţiuni. existente în entitate. 3) La data de 1 Noiembrie se vând şi se încasează prin bancă 200 de obligaţiuni la preţul de 110 lei /obligaţiune. 161 . ele se vor înregistra la ct 762 „Venituri din investiţii financiare pe termen scurt” Exemplu: 1) SC „TREND” SA cumpară (în vederea revânzării pe termen scurt) la 1 Aprilie 300 de obligaţiuni emise de SC „X” SA la costul de 100 lei/ obligaţiune. Soldul debitor al contului reflectă obligaţiunile emise de alte societăţi achiziţionate. la un moment dat.150 şi răscumpărate” 3b) anularea împrumutului % = 505 „Obligaţiuni emise 3.3. emise şi răscumpărate” 9.000 668 „Alte cheltuieli financiare” 150 6. fie o cheltuială la ct 6642. iar dobânda anuală se încasează în numerar la 1 Octombrie şi este de 10% pe an.000 505 „Oblig.1b) anularea împrumutului 161 „IEO” = 505 „Oblig. în funcţie de poziţia preţului de vânzare.

000 512 „Conturi curente = % 22. la finele exerciţiului.600 pe termen scurt cedate” 6.000* 10/100= 2.valoarea în preţ de vânzare = 200* 110= 22.000 .000 alte investiţii pe termen scurt” 2a) – Calcularea dobânzii cuvenite şi înregistrarea ei : valoarea nominală= 300* 80= 24.3.000 alte invesiţii pe termen scurt” 1b) – achitarea ulterioară a datoriei 5092 „Vărsăminte de efectuat pt.000= 2.pierdere din vânzare= 1.000 512 „Conturi curente la bănci” 15.000.000 506 „Obligaţiuni” = % 30. 15. se va constata o pierdere de valoare pentru investiţiile pe termen scurt. în contul bancar.000 la bănci” 506 „Obligaţiuni” 20.600 . care se va evidenţia cu ajutorul conturilor rectificative ale activelor 162 .4) La data de 1 Decembrie se vând cele 100 de obligaţiuni rămase la preţul de vânzare de 80 lei/obligaţiune încasându-se contravaloarea lor.400 şi titluri de plasament” financiare pe termen scurt 2b) – încasarea dobânzii 531 „Casa” = 5088 „Dobânzi la obligaţiuni 2.000 . = 512 „CBL” 15.000 dobânda anuală = 24.câştig din vânzare = 22.000 7642 „Câştiguri din investiţii 2.000 .400 5088 „Dobânzi la obligaţiuni = 762 „Venituri din investitii 2.valoarea în preţ de vânzare = 100* 80= 8. Contabilitatea ajustărilor pentru pierderea de valoare a investiţiilor pe termen scurt Dacă valoarea de inventar este mai mică decât valoarea contabilă netă (valoarea de intrare minus ajustările pentru pierderi de valoare cumulate).cost achiziţie 300* 100= 30.400 şi titluri de plasament” 3) Vânzarea la 1 Noiembrie a 200 de obligaţiuni .3.000 5092 „Vărsăminte de efectuat pt.valoarea contabilă = 200* 100= 20.000 pe termen scurt cedate” 4) Vânzarea la 1 Decembrie a 100 de obligaţiuni .valoarea contabilă = 100* 96= 9.600 512 „Conturi curente la bănci” 8. 1 a) – achiziţionarea la 1aprilie a 300 de obligaţiuni .600 % = 506 „Obligaţiuni” 9.20.000 6642 „Pierderi din investiţtii 1.

de valoare a altor investiţii pierdera de valoare a pe termen scurt şi creanţe asimilate” activelor circulante” analitic: acţiuni cotate 163 .900 lei 2) – acţiuni necotate – considerate lichide. Exemplu: SC „FORTE” SA deţine la finele exerciţiului „N” în portofoliu ca investiţi pe termen scurt: 1) – acţiuni cotate la bursă – valoare contabilă netă 3. deoarece oricând se pot găsi clienţi pentru ele – valoare contabilă netă 2.de trezorerie din grupa 59 „Ajustări pentru pierdere de valoare a conturilor de trezorerie” care are următoarea componenţă: 591 „Ajustări pentru pierdere de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate” 595 „Ajustări pentru pierdere de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate” 596 „Ajustări pentru pierdere de valoare a obligaţiunilor” 598 „Ajustări pentru pierdere de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate” Conturile din această grupă au funcţie de pasiv.100 lei 6864 „Cheltuielile financiare = 598 „Ajustări pentru pierdere 100 privind ajustările pt.înregistrarea ajustării de valoare pentru acţiunile cotate la bursă .900 lei În exerciţiul următor „N+1” societatea vinde toate titlurile de valori deţinute astfel.preţ posibil de vânzare 1.000 lei .pierdere de valoare .) .valoarea contabilă netă 3. Soldul creditor reprezintă valoarea ajustărilor înregistrate pentru pierderile de valoare constatate. se creditează pe seama cheltuielilor când se constituie sau se majorează ajustările şi se debitează când se reduc sau se anulează ajustările prin trecerea lor la venituri.900 lei .500 lei 4) – acţiunile necotate la preţul precizat în contract de 1. Precizări: 1) La constituire sau cu ocazia majorării ajustărilor pentru pierderea de valoarea a investiţiilor pe termen scurt şi a creanţelor asimilate se vor afecta cheltuielile ct 6864 „Cheltuielile financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante”.12 N 2. existente la sfârşitul perioadei. 3) – acţiunile cotate cu cursul de 3.cursul bursier din ultima zi de tranzacţionare 2.900 lei 1.valoarea la cotaţia din 31.100 lei . 2) Cu ocazia diminării sau anulării ajustărilor pentru pierdere de valoare se vor afecta veniturile ct 786 „Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante” 3) Ajustările de valoare se prezintă în bilanţ ca deduceri clare din elementele corespunzătoare.000 lei .

164 . creditele bancare pe termen scurt.100 512 „Ct curent la bănci” 1.2.900 6642 „Pierderi din investiţii 200 pe termen scurt cedate” 4b) – anularea ajustării rămasă fără obiect 598 „Ajustări pentru pierdere de = 7864 „Venituri financiare 200 valoare a altor investiţii pe din ajustările pentru pierdere termen scurt şi creanţe asimilate” de valoare a activelor analitic: acţiuni necotate circulante” 100 6. operaţiuni efectuate prin conturile curente la bănci.valoare totală la 31.12 N cu preţ posibil de vânzare 1. de valoare a altor investiţii pierdera de valoare a pe termen scurt şi creanţe asimilate” activelor circulante” analitic: acţiuni necotate 3a) – vânzarea tuturor acţiunilor cotate 512 „Conturi curente la bănci” = % 3.4. Delimitări şi conturi utilizate Contabilitatea decontărilor realizate de entitate prin conturile bancare include: operaţiuni cu valori de încasat.900 lei . Contabilitatea conturile bancare decontărilor efectuate prin 6.valoare contabilă netă 2.000 7642 „Câstiguri din investiţii 500 pe termen scurt cedate” 3b) – anularea ajustării rămase fără obiect 598 „Ajustări pentru pierdere de = 7864 „Venituri financiare valoare a altor investiţii din ajustările pentru pe termen scurt pierdere de valoare şi creanţe asimilate” a activelor circulante” analitic: acţiuni cotate 4a) – vânzarea tuturor acţiunilor necotate % = 5081” Alte titluri de plasament” 2.500 5081 „Alte titluri de plasament” 3.100 lei . – înregistrarea ajustării de valoare pentru acţiunile netranzacţionate la bursă .1.pierdere de valoare – 200 lei 6864 „Cheltuielile financiare = 598 „Ajustări pentru pierdere 200 privind ajustările pt.4.

Pentru elementele structurale ale trezorerie amintite anterior se utilizează conturile grupei 51 „Conturi la bănci” cu următoarea desfăşurare: 511 „Valori de încasat” 512 „Conturi curente la bănci” 518 „Dobânzi” 519 „Credite bancare pe termen scurt”. Dobânzile de încasat pentru disponibilităţile din conturile bancare se evidenţiază într-un cont distinct (5187) faţă de dobânzile de plătit la linia de creditare (5186) şi apar în bilanţ la „alte creanţe” dacă se referă la dobânzile cuvenite. deschise la bănci diferite şi evidenţiate la contul 512 „Conturi curente la bănci”. chiar dacă sunt afectate prin erodarea puterii de cumpărare a monedei sau recuperarea anumitor disponibilităţi bancare este incertă datorită situaţiei precare a băncii unde sunt deschise conturile bancare. Remarcă: Elementele structurale ale trezorerie constând din conturi la bănci şi numerar în caserie nu sunt supuse ajustărilor pentru pierderea de valoare. În ceea ce priveşte conturile curente la bănci este cunoscut faptul că în principiu o întreprindere poate dispune de mai multe conturi de disponbil bancar. 5112 „Cecuri de încasat” 165 . Creditele pe termen scurt (sub un an) primite de societăţi pe baza unui contract de creditare. În bilanţ se evidenţiază la grupa D „Datorii: sume ce trebuie plătite într-o perioadaă de până la un an” poziţia 2 „Sume datorate instituţiilor de credit”. Efectele comerciale devin instrumente de încasare fie la scadenţă.2.Valorile de încasat cuprind cecurile şi efectele comerciale depuse la bănci pentru a fi încasate şi se evidenţiază cu ajutorul contului 511 „Valori de încasat” Cecurile fiind cu plata la vedere prezentate la bancă pentru încasare sunt elemente de lichidităţi ce apar şi în bilanţ alături de disponibilităţile băneşti la pozitţa IV „Casa şi conturi la bănci”. fie atunci când sunt scontate şi sunt considerate echivalente de lichidităti ce apar în bilanţ la poziţia III „Investiţii pe termen scurt” alături de alte titluri de plasament. Contabilitatea acestor elemente se realizează cu ajutorul contului de active 511 „Valori de încasat” care se dezvoltă în conturi sintetice de gradul II pe feluri de valori. 6. în categoria valorilor de încasat se includ: cecurile de încasat şi efectele comerciale depuse la încasat la bănci la scadenţă sau scontate înainte de scadenţă. distinct pentru dobânzile aferente acestor credite. prin virarea de către bancă a sumei respective în contul de disponibil al întreprinderii se evidenţiază la contul 519 „Credite bancare pe termen scurt” cu un cont sintetic de gradul II.4. respectiv la „alte datorii” dacă se referă la cele datorate. Contabilitatea valorilor de încasat Asa cum am precizat deja.

Pentru a putea fi încasat emitentul cecului trebuie să dispună la bancă de disponibilităţi în cont. cu ocazia depunerii la bancă pentru încasare. Contul se creditează: la încasarea cecurilor sau a efectelor comerciale sau cu eventualele cecuri şi efecte comerciale returnate de bancă din cauza dificultăţilor de trezorerie ale emitentului respectiv. deoarece creanţa respectivă nu trebuie considerată ca fiind irecuperabilă.000 an: SC „Y”-cecuri neplătite Efectele comerciale primite în contul unor creanţe (cambii.5113 „Efecte de încasat” 5114 „Efecte remise spre scontare” Contul se debitează: cu valoarea cecurilor primite de la clienţi depuse spre încasare la bancă şi cu efectele comerciale ajunse la scadenţă depuse la bancă pentru încasare sau cu efectele comerciale scontate băncilor înainte de scadenţă. Rezolvare: 1) Remiterea spre încasare a cecurilor 5112 „Cecuri de încasat” = 411 „Clienţi” 3.000 lei .000 2b) Înregistrarea cecului neplătit 411 „Clienţi” = 5112 „Cecuri de încasat” 2. Soldul debitor reflectă valoarea cecurilor sau a efectelor comerciale depuse spre încasare la bănci rămase înca neîncasate. Posesorul. Cecurile primite de la clienţi (cumpărători) şi depuse la încasare la bancă se evidenţiază cu ajutorul contului 5112 „Cecuri de încasat”. Exemplu: 166 .000 2a) Încasarea cecului emis de SC „X” 512 „Conturi curente la bănci”= 5112 „Cecuri de încasat” 1. iar cecul emis de SC „B” rămâne neplătit.000 an: SC „X” 1. în contul livrărilor efectuate. Exemplu: 1) SC „TRAFO” SA a primit de la doi clienţi ai săi. fiind fără acoperire.000 an: SC „Y” 2. Se va utiliza contul 5113 „Efecte de încasat”. Este normal ca beneficiarul efectului comercial să înregistreze ieşirea acestora din portofoliu. cecuri care se depun cu borderou la bancă pentru încasare astfel: . într-un cont care să arate starea de în curs de încasare”. ale trasului. în momentul scadenţei.emitent SC „A” cec în valoare de 1. după caz.emitent SC „B” cec în valoare de 2. respectiv beneficiarul acestor efecte le utilizează ca un mijloc de decontare (încasare) prezentându-se la bancă pentru încasare la scadenţă.000 lei 2) Se încasează cecul emis de SC „A”. în caz contrar sunt „Cecuri fără acoperire” şi-n acest caz trebuie reînnoită creanţa faţă de clientul respectiv. bilete la ordin) sunt creanţe decontabile la vedere sau pe termen scurt (la un anumit timp de la data emiterii sau la o dată fixă) în beneficiul persoanelor care le posedă.

scont) a efectului scontat % = 5114 „Efecte remise spre scontare” 3. Scontul se reţine de bancă din valoarea efectului comercial. împreună cu documentele justificative.500 la bănci” Dacă beneficiarul efectelor comerciale.SC „BEBE” SA depune. În extrasul de cont predat entităţilor. el poate să decidă vânzarea acestora unei bănci. efecte comerciale în valoare de 2. Toate operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate prin virament. La perioade de timp regulate (zilnic sau la sfârşitul lunii) soldurile conturilor de la bancă înregistrate în extrasul de cont bancar se confruntă cu soldurile conturilor de disponibilităţi din contabilitate şi ele trebuie să 167 .3. respectiv prin intermediul conturilor de la bancă sunt consemnate de bancă în extrasul de cont al acesteia. 1. Şi-n acest caz se va utiliza un cont de asteptare 5114 „Efecte remise spre scontare”. Încasarea valorii nete (nominal. se inscriu alături de încasările şi plăţile zilnice şi soldul final la contul bancar. Scontul este suma de bani sub formă de dobândă la care se adaugă un comision bancar. are nevoie de bani înainte de scadenţă. în conturi dechise pe numele lor la băncile care le deservesc. la ordinul unităţii bancare. Remiterea spre încasare a efectelor 5113 „Efecte de încasat” = 413 „Efecte de primit” 2.scontul. pe care le încasează în data de 3.4. Avizul de credit şi deci încasarea este operată în data de 5 Decembrie N reţinându-se un scont în valoare de 60 lei. Scontarea efectului 5114 „Efecte remise spre scontare”= 413 “Efecte de primit” 3.11. Încasarea 512 „Conturi curente = 5113 „Efecte de încasat” 2.000 512 „CBL” 2. Banca care devine proprietara până la scadentă a acestor efecte va reţine pentru serviciile sale.500 lei. întreprinderile trebuie să-şi păstreze disponibilităţile băneşti proprii. pentru plata înainte de scadenţă a efectului comercial. în data de 29. Exemplu: SC „DELTA” SA scontează la 1 Decembrie N. la scadenţă. 1. spre încasare.000 lei cu scadenţa la 31 Ianuarie N+1.940 667 „Cheltuieli privind 60 sconturile acordate” 6. Contabilitatea operaţiilor efectuate prin conturile curente de la bănci Pentru a efectua operaţiuni de încasări şi plăţi fără numerar. operaţie numită scontare.000 2. prin gir se transferă băncii toate drepturile izvorâte din acel efect. Disponibilităţile entităţilor ţinute în conturi la diferite bănci pot fi în lei sau în valută. o cambie în valoarea de 3. Efectul scontat este supus girării.10.500 2.

care se înregistrează de către întreprindere pe cheltuieli la contul 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”. A/P). Prin punctaj bancar.corespundă. deoarece în toate paragrafele precedente ale acestui capitol. respectiv datorii în cel de-al doilea caz. Aceste dobânzi care reprezintă creanţe în primul caz. dar şi a celorce vor urma implicate operaţiuni de debitare sau creditare a contului 5121. Băncile reţin comisioanele ce li se cuvin şi ele apar în extrasele de cont. aflate în conturile bancare ale entităţii. Dobânzile încasate se înregistrează astfel: 5121 „Conturi la bănci în lei” = 766 „Venituri din dobânzi” Dobânzile cuvenite aferente perioadei de raportare şi care se vor încasa în exerciţiul următor se evidenţiază astfel: 5187 „Dobânzi de încasat” = 766 „Venituri din dobânzi” 168 . înregistrarea acestora de către întreprinderi se realizează astfel: 627 „Cheltuieli cu serviciile = 5121 „Conturi la bănci în lei” bancare şi asimilate” 2) Dobânzile încasate sau de încasat generate de lichidităţile ţinute în contul de la banca reprezintă venituri financiare înregistrate la contul 766 „Venituri din dobânzi”. iar pentru creditele primite pentru plăti direct prin contul bancar. Nu mai considerăm ca necesară exemplificarea operaţiunilor de încasari şi plăţi efectuate prin contul la bancă în lei. în monedă natională(ct. este necesară desfăşurarea contului 5121 pe fiecare bancă în parte. ceea ce reflectă creditul pentru plăţi acordat de bancă în cadrul liniei de creditare stabilite în baza unui contract de credit. Contul poate avea şi soldul creditor. Dacă societatea dispune de mai multe conturi de disponibil bancar. Se debitează cu toate încasările realizate în contul de disponibil bancar şi se creditează cu toate plătile efectuate din acest cont. deschise la bănci diferite. se vor identifica şi justifica eventualele diferenţe apărute între evidenţa ţinută de întreprindere şi cea ţinută de bancă. se vor evidenţia în contul 518 „Dobânzi” cu următoarea desfăşurare: 5186 „Dobânzi de plătit” 5187 „Dobânzi de încasat” Contul 5121 „Conturi la bănci în lei” ţine evidenţa operaţiunilor de încasări şi plăti făcute prin virament bancar. entităţile datorează dobandă. societăţile vor încasa dobânzi. se percep comisioane bancare. Remarcă : 1) Pentru operaţiunile derulate prin conturile curente la bănci. Contabilitatea acestor operaţiuni se realizează cu ajutorul contului de A/P 512 „Conturi curente la bănci” cu următoarea structură: 5121 „Conturi la bănci în lei” 5124 „Conturi la bănci în valută” 5125 „Sume în curs de decontare” Pentru disponibilităţile ţinute în cont la bancă. Soldul debitor evidentiază existenţa la un moment dat a disponibilităţilor în lei.

Soldul debitor reflectă dobânda de primit la un moment dat. Precizări: Conform OMFP 3055/ 2009 pentru aprobarea reglementărilor conforme cu directivele europene se prevede: 1 – operaţiunile privind încasarile şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei comunicat de BNR 2 – operaţiunile de vânzare – cumpărare de valută se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează licitaţia cu valută fără ca aceasta să genereze în contabilitate diferenţe de curs valutar. Operaţiunile bancare în valută sunt reflectate de contul 5124 „Conturi la bănci în valută”. respectiv încasa în exerciţiul următor. respectiv de primit ce aparţin exerciţiului financiar de raportare. indiferent de momentul plăţii sau cel al încasării acestora. . Acest cont se dezvoltă pe fiecare bancă în parte unde s-a deschis un asemenea cont. iar soldul creditor reflectă dobânzile de plătit la momentul stabilirii soldului. separat pentru fiecare valută în parte. În acest fel se aplică principiul independenţei exerciţiilor şi se realizează delimitarea corectă în timp a cheltuielilor şi veniturilor din dobânzi. Notă: Contul 518 „Dobânzi” se foloseşte doar atunci când se pune problema cuantificării la sfârşitul exerciţiului a dobânzilor de plătit.3) Dobânzile plătite sau cele de plătit pentru creditele primite prin aceste conturi reprezintă cheltuieli financiare şi se înregistrază la contul 666 „Cheltuieli privind dobânzile”. respectiv a datoriilor achitate şi valoarea acestora în cursul din ziua tranzacţiei ( valoarea în cost istoric) afectează veniturile (765) sau cheltuielile (665) după caz. acreditive şi depozite 169 . cont de activ. 4. dar care se vor achita în perioada următoare se înregistrează astfel: 666 „Cheltuieli privind dobânzile” =5186 „Dobânzi de plătit” În ceea ce priveşte contul 518 „Dobânzi” acesta funcţionează în următoarea manieră: . Operaţiunile efectuate în valută se înregistrează în contabilitate atât în valută cât şi în lei. 3 – Diferenţele de curs valutar rezultate între valoarea exprimată la cursul zilei a creanţei încasate.La sfarsitul fiecarei luni cât şi la închiderea exerciţiului financiar. dar care urmează a se plăti.Contul 5186 „Dobânzi de plătit”. Dobânzile plătite se înregistrează: 666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 5121 „Conturi la bănci în lei” Dobânzile datorate aferente perioadei de raportare.Contul 5187 „Dobânzi de încasat” funcţionează ca un cont de activ (de creanţe) şi se debitează cu dobânzile de primit pentru disponibilităţile aflate în conturile bancare şi se creditează la încasarea acestor dobânzi. diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie ( cum sunt titluri de stat în valută. funcţionează ca un cont de pasiv de datorii şi se creditează cu dobânzile datorate la creditele pentru plăţi şi se debitează la plata acestora.

000* 3.000 euro la cursul din data respectivă de 3. N = 10. N .542 = 17. În data de 7 decembrie N.545 lei o factura din 10 noiembrie N de 7. Contul 5124 se debitează cu toate încasările realizate în valută şi cu diferenţele favorabile de curs valutar şi se creditează cu toate plăţile în valută efectate şi cu diferenţele nefavorabile de curs.000 * 3.valoarea în cost istoric = 5.diferenţa favorabilă de curs valutar = 505 lei 170 .000 = 28.” 105 4) Înregistrarea diferenţei de curs aferentă disponibilităţilor în valută la 31 dec N .valoarea în cursul zilei = 7.815 401 „Furnizori“ 24.valoarea soldului contabil = 8.650 . = 8.000 euro la cursul din data respectivă de 3. încasează la cursul zilei de 3.56 lei / euro.000 * 3. plăteşte la cursul zilei de 3.6 = 28. N .53 = 24.000 * 3.de curs val.545 = 24.800 lei .000 * 3.710 .000 euro la cursul de 3. Exemplu: SC „X” SA deţine la 1 decembrie N în contul bancar 10. Soldul debitor reflectă disponibilităţile în valută existente în cont. Este obligatoriu evaluarea disponibilităţilor în valută.710 .650 765 „Venituri din diferenţe 60 de curs valutar “ 3) Achitarea datoriei în valută la 20 dec. În data de 20 decembrie N.710 411 „Clienţi “ 17.542 lei o factură emisă din 17 noiembrie N de 5.dec.pe termen scurt în valută) la cursul de schimb comunicat de BNR valabil pentru ultima zi din luna.53 lei.000 * 3.diferenţa favorabilă de curs valutar = 60 5124 „CBV” = % 17.valoarea soldului la cursul 31.diferenţa nefavorabilă de curs valutar = 105 % = 5124 „CBV” 24.valoarea în cursul zilei = 5. 1) Soldul inţial la 1 dec. se vor înregistra în conturile de venituri sau cheltuieli financiare după caz (765 sau 665 ).815 . Cursul la data închiderii exerciţiului este de 3.295 lei .710 665 „Chelt.valoarea în cost istoric = 7.400 2) Încasarea creanţei în valută la 7 dec.53. din dif.54= 35.53 = 17.54 lei. la sfarsitul fiecarei luni şi la data bilanţului în funcţie de cursul de închidere.

acestea apelează la societăţile bancare cărora le solicită credite pe termen scurt sub un an. în contul bancar.000 2încasarea ulterioară în cont a mandatelor poştale 5121 „CBL” = 5125 „Sume în curs de decontare” 6. Pe baza contractului de credit. banca va alimenta disponibilităţile din conturile bancare cu sumele solicitate.5124 „CBV“= 765 „Venituri din diferenţe 505 de curs valutar“ În structura contului 512 „Conturi curente la bănci” se afla şi contul 5125 „Sume în curs de decontare” care ţine evidenţa sumelor virate sau depuse la bănci sau prin mandat poştal de către terţi sau de unităţile ce aparţin grupului şi dovedesc acest lucru pe baza documentelor prezentate societăţii. Articolul contabil este următorul: 666 „Cheltuieli privind = 5198 „Dobânzi aferente creditelor dobânzile” bancare pe termen scurt” 2) Dacă creditul pe termen scurt este primit în valută. 171 . Exemplu: O editură înregistrează la data de 31 octombrie mandatele poştale primite. în funcţie de evoluţia cursului valutar comparativ cu data contractarii creditelor. Aceste diferenţe de curs afectează veniturile sau cheltuielile financiare prin intermediul conturilor 765 şi 665. Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt Atunci când societăţile nu dispun de suficiente disponibilităţi pentru aşi putea desfăşura în mod normal activitatea. La 5 noiembrie se încasează mandatele poştale. atunci la rambursare vor apărea diferenţe de curs valutar favorabile sau nefavorabile. Aceste credite primite pentru echilibrarea trezoreriei sunt contabilizate cu ajutorul contului 519 „Credite bancare pe termen scurt” cont de datorii (sub un an). Contul se creditează cu valoarea creditelor primite şi cu dobânzile aferente datorate.4. Băncile pot acorda societăţilor comerciale credite pe termen scurt în lei şi în valută. Remarcă: 1) Dobânzile datorate la creditele pe termen scurt afectează cheltuielile financiare ale societăţilor la contul 666 „Cheltuieli privind dobânzile”. Soldul debitor reflectă sumele aflate în curs de decontare. entităţile urmând a rambursa creditul şi dobânda aferentă conform scadentarului. cont de pasiv.4.000 6. şi se debitează cu creditele rambursate şi cu dobânzile achitate. sume care înca nu au apărut în extrasul de cont. Se debitează cu aceste sume şi se creditează în momentul apariţiei lor la încasări în extrasul de cont. în valoare de 6.000 lei. Soldul creditor al contului reprezintă creditele bancare pe termen scurt nerestituite. 1înregistrarea mandatelor poştale primite 5125 „Sume în curs de decontare ” =411 „Clienţi” 6. aferente vânzărilor prin colete.

din cauza unor dificultăţi.000* 8% * 6/12 = 400) 666 „Cheltuieli cu dobânzile” = 5198 „Dobânzi aferente 400 creditelor bancare pe t.600 scurt” 5198 „Dobânzi aferente creditelor 400 bancare pe termen scurt” 4 .000 2.s.040 5192 „Credite bancare pe 2.000* 12% * 2/12 = 40) 666 „Cheltuieli cu dobânzile” = 5198 „Dobânzi aferente 40 creditelor bancare pe termen scurt” 6 – rambursarea creditului şi achitarea dobânzii % = 5121 „CBL” 2.000 lei şi dobânda la credit. plătită odată cu rambursarea creditului.” 3 . din dif. Diferenţa de 2.” Creditele pe termen scurt care nu se pot rambursa la scadenţă stabilită de bancă se vor evidenţia la credite restante care sunt purtătoare de dobânzi penalizatoare. de curs valutar” . La scadenţa.000 termen scurt” nerambursate la scadenţă” 5 .000 termen scurt nerambursate la scadenţă” 5198 „Dobânzi aferente creditelor 40 bancare pe termen scurt” 172 ..dobânda datorată la creditul restant ( 2.rambursarea la scadenţă a unei părţi din credit şi a dobânzii datorate % = 5121 „CBL” 8. societatea nu reuşeşte să ramburseze decât 8.000 lei.înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs constatate la rambursarea creditelor: % = 512 „Conturi curente la bănci” 5191 „Credite bancare pe termen scurt” 665 „Ch. din dif.dobânda datorată (10.000 lei din datorie se rambursează cu o întârziere de 2 luni ( la 31 octombrie N ) pentru care suportă o dobândă de 12% pe an. Exemplu: SC „T” SRL contractează la 1 martie N un credit bancar de 10.înregistrarea diferenţelor favorabile de curs constatate la rambursarea creditelor: 5191 „CBTL” = % 512 „Conturi curente la bănci” 765„Ven.000 5191 „Credite bancare pe termen 7. de curs val. 1 – încasarea creditului bancar 5121 „CBL” = 5191 „Credite bancare pe termen scurt” 10. rambursabil în 6 luni cu o dobândă aferentă de 8% pe an.transferarea datoriei neachitate la credite nerambursate la scadenţă 5191 „Credite bancare pe = 5192 „Credite pe termen scurt 2. 31 august N.

asimilate lichidităţilor în numerar cum sunt: timbre fiscale şi poştale. dispoziţie de plată-încasare. plata se face individual. Contabilitatea decontărilor în numerar Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar realizate prin caseriile societăţilor sunt mai reduse ca volum şi importanţă în comparaţie cu cele efectuate prin virament. Contul 531 „Casa” ţine evidenţa încasărilor şi plăţilor făcute în numerar. Pentru evidenţierea acestor operaţiuni. Registrul de casă este documentul centralizator al tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar.6. tichete de masă. Contul 531 „Casa” (Ct A) se debitează cu încasările în numerar şi se creditează cu plăţile în numerar efectuate. Soldul debitor reflectă numerarul în lei. etc. respectiv valută. se utilizează următoarele documente: chitanţa. Sumele în numerar. chitanţa pentru operaţiuni în valută. foaie de vărsământ. la o poziţie distinctă alături de lichidităţile din conturile la bănci. în lei sau în valută. zilnice. echivalenţi la cursul zilei. În casieria întreprinderii. prin caseriile entităţilor şi se desfăşoară în cadrul unui anumit plafon stabilit. existent în caseria unităţii. Atunci când se foloseşte numerarul. a creanţelor şi datoriilor. 2) În cursul exerciţiului pot apărea diferenţe de curs valutar. cu gestionarea lor distinctă. bilete de tratament şi odihnă. sunt păstrate şi gestionate şi alte valori de trezorerie. Diferenţa apare între cursul din data încasării sau plăţii şi cursul istoric. imediat şi fără intermediere. se înregistrează în contabilitate în lei. de care dispune o entitate sunt păstrate în casieria unităţii. Aria lor se restrânge şi mai mult de când salariile se plătesc prin intermediul cardului.5. se utilizează conturile de activ din grupa 53 „Casa” cu următoarea structură: 531 „Casa” 5311 „Casa în lei” 5314 „Casa în valută” 532 „Alte valori” 5321 „Timbre fiscale şi poştale” 5322 „Bilete de tratament şi odihnă” 5323 „Tichete şi bilete de călătorie” 5328 „Alte valori” Soldurile acestor conturi apar în bilanţ la active circulante. în lei sau în valută. etc. la data 173 . stat de salarii. Precizări: 1) Operaţiunile de încasări şi plăţi în valută efectuate în numerar. efectuate pe baza documentelor justificative şi serveşte la stabilirea soldului de casă zilnic. Se întocmeşte separat petru operaţiunile în lei şi separat pentru fiecare valută în parte. prin intermediul conturilor bancare. atât în ceea ce priveşte soldul din casă cât şi a nivelului plăţilor zilnice. alături de numerar. pentru operaţiunile de decontări în valută prin caseria unităţii. Pentru evidenţierea operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar.

TVA 19% şi eliberează celor în drept aceste tichete.000 de masă acordate salariaţilor” 174 . vor afecta cheltuielile sau veniturile (665 sau 765) după caz. tichete de masă. 1a) – achiziţionarea 5321 „Timbre fiscale şi poştale” = 5311 „Casa în lei” 100 1b) – justificarea utilizării 626 „Cheltuieli poştale şi taxe = 5321 „Timbre fiscale 60 de telecomunicaţii” şi poştale” 2) SC „F.efectuării tranzacţiei.B”.SA achiziţionează. timbre fiscale şi poştale în valoare de 100 lei.000 lei. tichete de masă etc şi se creditează la ieşirea acestor valori din gestiunea caseriei. Soldul debitor reflectă alte valori existente în caseria unităţii.000 4426 „TVA deductibilă“ 760 – şi trecerea pe cheltuieli a TVA 635 „Cheltuieli cu alte impozite. cu plata ulterioară. etc ) se reflectă. bilete de tratamaent. tichete de masă pentru salariaţi în valoare de 4. bilete de tratament şi odihnă. în numerar. din 31 decembrie. diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea numerarului existent în valută la cursul de schimb al BNR. afectează veniturile (765) sau cheltuielile (665) după caz. Aceste diferenţe de curs valutar . 2a) – achiziţionarea % = 401 „Furnizori” 4. Exemple: 1) SC „X” SA achiziţionează cu plata imediată. În baza borderoului de expediere a corespondenţei şi a Notei de justificare a timbrelor fiscale se înregistrează utilizarea timbrelor în valoare de 60 lei.760 în lei” 2c) – eliberarea tichetelor către salariaţi 642 „Cheltuieli cu tichetele = 5328 „Alte valori” 4. bonuri cantităţi fixe de combustibili. Asimilate lichidităţilor în numerar (timbre fiscale şi poştale. 3) La finele lunii cât şi la închiderea exerciţiului financiar.760 5328 „Alte valori ” 4. în contabilitate prin intermediul contului 532 „Alte valori” (Ct A) desfăşurat în sintetice de gradul II pe feluri. = 4426 „TVA deductibilă” 760 taxe şi vărsăminte asimilate” 2b) – achitarea 401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci 4. Se debitează cu valoarea achiziţiilor realizate de timbre fiscale.

presupune respectarea aceloraşi reguli expuse anterior valabile pentru conturile la bănci în valută şi numerarul în valută. a lucrărilor executate şi a serviciilor prestate acestuia. Acreditivul este o formă de decontare solicitată de furnizor. Accizele în cota de 10% din valoarea mărfurilor şi TVA de 19% se achită prin ordin de plată în lei.000 euro. cursul zilei este de 3. reclame şi publicitate etc.45 lei/euro. Acreditivul poate fi alimentat şi din credite pe termen scurt. respectiv 665).000 euro. ca o măsură de siguranţă că işi încaseaza de la client contravaloarea bunurilor livrate. din acreditiv la cursul de 3. sosesc mărfuri în valoare de 4. Plata furnizorului extern se face în data de 28 Noiembrie.4 lei/euro. valabil 30 zile la dispoziţia SC „Y” pentru un import de mărfuri. transporturi. În data de 28 Noiembrie N. sau altor salariaţi pentru a efectua diverse cheltuieli. în favoarea acestora. Acreditivul poate fi deschis în lei şi în valută (5411 şi respectiv 5412). Contabilitatea acreditivelor şi a avansurilor de trezorerie Pentru achitarea unor obligaţii faţă de furnizori se pot deschide la bănci. la dispoziţia furnizorului. Sunt adesea situaţii în care entitatea acordă anumite sume administratorilor. cheltuieli de protocol. deplasări.20. Operaţiunile efectuate în valută prin acreditive afectează contul de rezultate prin intermediul diferenţelor favorabile sau nefavorabile de curs valutar (contul 765. la active circulante alături de Casa şi conturi la bănci.6. detaşări.1) Contul 541 „Acreditive” ţine evidenţa acreditivelor constituite la bancă prin virarea unei sume de bani din contul de disponibilităţi băneşti ale cumpărătorului într-un cont distinct. Plata. Pentru reflectarea în contabilitate a situaţiilor sus amintite.(vezi fig. Exemplu: SC „CRINUL” SA deschide la 1 Noiembrie N un acreditiv de 5. din care urmează să se efectueze plata. 175 . de la paragraful 4. se realizează pe măsură ce furnizorul face la bancă dovada (prezintă documente) livrărilor sau prestaţiilor prevăzute în contractul încheiat între părţi. Efectuarea decontarilor prin intermediul acreditivelor în valută.). acreditive în lei sau în valută. se utilizează conturile de activ din grupa 54 „Acreditive” cu următoarea structură: 541 „Acreditive” 5411 „Acreditve în lei” 5412 „Acreditive în valută” 542 „Avansuri de trezorerie” Soldurile acestor conturi apar în bilanţ. în numele întreprinderii (aprovizionări cu materiale.45 lei/euro. dacă cumpărătorul nu dispune de lichidităţi proprii. la cursul de 3.6.

justificarea avansului şi transformarea sa în cheltuiala efectivă are loc la încheierea mandatului.200 .380 371 „Mărfuri = 446 „Alte impozite. În acest caz.valoarea contabila de 1.valoarea soldului la cursul 30 nov.000 euro= 3.000* 3.380)* 19%= 2.4= 17. cursul la data respectivă fiind de 3.450 Contul 542 „Avansuri de trezorerie” (Ct A) evidenţiază sumele puse la dispoziţia administratorilor sau a altor salariaţi din întreprindere. Soldul debitor reflectă avansurile acordate şi nejustificate.800*10%= 1.45= 13.000* 3. Contul se debitează cu sumele acordate ca avansuri de trezorerie şi se creditează cu avansurile justificate sau restituite ca neutilizate.4 lei/euro. . Avansurile de trezorerie se pot acorda în lei sau în valută.800 401 „Furnizori” = 5412 „Acreditive în valută” 13. pe baza unui decont de cheltuieli.închiderea acreditivului 581 „Viramente interne” = 5412 „Acreditive în valută ” 3.000* 3. la decontarea lor pot să apară diferenţe de curs valutar favorabile sau nefavorabile. în vederea efectuării unor plăţi în numele acesteia.În data de 30 Noiembrie N se anulează acreditivul. .diferenţa favorabilă de curs = 250 5412 „Acreditive în valută” = 765 „Venituri din diferenţe 250 de curs valutar” 7. cursul valutar fiind de 3.800 6.000 euro pentru achiziţionarea unei vopsele speciale.înregistrarea diferenţei favorabile de curs valutar aferent soldului neconsumat . .45= 3. Exemplu : SC „TRAFIC” SRL acordă merceologului întreprinderii un avans de 3. 1.înregistrarea accizelor 13.800 371 „Mărfuri” = 401 „Furnizori” 13.885 şi a accizelor % = 5121 “Conturi la bănci 4.achiziţionarea mărfurilor din import 4.000 2. 176 .achitarea TVA (13. .000*3. taxe 1. care se înregistrează la venituri (765) sau după caz la cheltuieli (665).450 5124 „CBL în valută = 581 „Viramente interne” 3.800 3.885 446 „Alte impozite.800+ 1.450 . De regulă.45= 13.achitarea furnizorului 4.45 lei/euro.000 581 „Viramente interne” = 5124 „Conturi la bănci 17.000 în valută” 5412 „Acreditive în valută” = 581 „Viramente interne” 17. .380 şi vărsăminte asimilate” 5.= 1.taxe 1. .265 în lei” 4426 „TVA deductibilă” 2.380 şi vărsăminte asimilate” 4. .deschiderea acreditivului 5.

200 542 „Avansuri de trezorerie”= 5314 „Casa în valută” 10. în planul de conturi a fost prevăzut contul 581 „Viramente interne”.376 . Se debitează cu sumele virate (ieşite) dintr-un cont de trezorerie spre alt cont de trezorerie şi se creditează cu sumele intrate într-un cont de trezorerie. în cazul în care elementele de trezorerie au ajuns la destinaţia stabilită prin asemenea mişcări interne.diurna= 100 euro .720 5314 „Casa în valută ”= 542 „Avansuri de trezorerie” 1.între conturile bancare ale societăţii deschise la bănci diferite .44= 344 8.44.4= 10. provenite din alt cont de trezorerie .44 lei/euro.vopsea achiziţionată= 2.Avansul se utilizează la cursul de 3. nedecontate până la data bilanţului se trec la contul 461. Pentru evitarea acestor riscuri.44= 1.000* 3.44= 1.44= 6.diurna 100* 3. În aceste cazuri. Este un cont de activ de trezorerie. contul 581 nu trebuie să prezinte sold la finele perioadei. – acordarea avansului 3.3. Nu prezintă sold la sfârşitul perioadei.720 detaşări şi transferări “ 3.materiale 2. Contabilitatea viramentelor interne Există anumite operaţii care reprezintă transferuri de mijloace băneşti dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie şi anume: .între conturile bancare deschise la aceeaşi bancă . articolul contabil fiind: 461 „Debitori diverşi” = 542 „Avansuri de trezorerie” 6.000* 3.600 302 „Materiale consumabile” 6.între conturile bancare ale societăţii şi casieria proprie.000* ( 3.880 . deoarece aceeaşi operaţie se evidenţiază în mai multe registre (cel puţin în două extrase de cont bancar sau în registrul de casă şi în extrasul de cont bancar) există riscul: . – înregistrarea diferenţelor favorabile de curs 3. în următoarea manieră: .fie al unor duble înregistrări.720 4.500 euro se restituie ca avans necheltuit 1.bilete de avion dus-întors= 400 euro . . de tranzit.7.fie omiterea înregistrarii unei operaţii. 177 .600 % = 542 „Avansuri de trezorerie” 8.200 2. – restituirea avansului necheltuit 500* 3.880 625 „Cheltuieli cu deplasări 1. – justificarea avansului cheltuit: .4) = 120 542 „Avansuri de trezorerie” =765 „Venituri din 120 diferenţe de curs” Notă: Avansurile de trezorerie.000 euro .transport 400* 3.

S.000 lei. acceptă ca decontarea să se facă pe baza unui bilet la ordin întocmit de S.A. TVA 24%. prestează servicii de transport în valoare de 1.registru de casa 581 = 5121 6. Încasarea facturii se face pe baza ordinului de plată prin contul de la bancă. Care sunt structurile trezoreriei unei entităţi? 2. cu plata în numerar. e.extras de cont 581= 5311 10. furnizorul îl depune la bancă și îl încasează la scadență.A. a căror plata se va face ulterior prin contul de la bancă.500 lei. vinde S.500 5412 = 581 17. conform facturii. încasarea biletului la ordin. în valoare de 1.. S.500 ÎNTREBĂRI: 1. Specificaţi care este diferenţa între acţiuni şi obligaţiuni? PROBLEME PROPUSE: 1. TVA 24%. SC TRAFIC SA achiziţionează. ”ASTRA” S. Se eliberează aceste foi şefului de grup. Să se înregistreze: a.5 lei/euro extras de cont de disponibil – extras de cont de acreditiv 581 = 5124 17. Ce sunt acţiunile? Dar obligaţiunile? 6. – ridicarea de la bancă a sumei de 6.C.000 lei. ”ASTRA” S. Ce elemente se includ în categoria altor valori? 5.C. S. Ce reprezintă investiţiile financiare pe termen scurt? 3. conform facturii. Ce reprezintă acreditivele? 4. c.C.Exemplu: 1. b.000) registrul de casa . produse finite în valoare de 10. 60% din valoarea biletelor se suportă de unitate. primirea și depunerea efectului comercial la bancă de către furnizor.000 3. ”ASTRA” S. 4. 3. Se dau biletele celor în drept. ”CORAL” S. După primirea efectului comercial. 178 .A.000 5121 = 581 10. ”CORAL” S.A. foi de drum CFR pentru efectuarea unei deplasări în colectiv.000 euro la cursul de 3.A.000 5311 = 581 6.000 lei. d. Conform contractului colectiv de muncă. – depunerea numerarului ce depăşeşte plafonul de casă la bancă (10. În urma vanzării se descarcă gestiunea cu produsele finite vandute.C.deschiderea unui acreditiv de 5. livrarea produselor finite . acceptarea biletului la ordin de către furnizor.C. descărcarea gestiunii cu produsele finite vandute. încasându-se în numerar parte de 40% suportată de salariaţi.000 2. SC „DOMINO” SA achiziţionează bilete de tratament şi odihnă în valoare de 10. 2.000 lei şi depunerea ei în casierie extras de cont bancar .

1. ocazionarea cheltuielilor şi crearea veniturilor se derulează în mai multe etape succesive sau simultane în timp. Se achiziţionează bonuri de combustibil în valoare de 8. ce se vor achita ulterior din contul bancar. TVA aferent este de 24%. financiare.12. înregistrează la sfârşitul lunii noiembrie. Contabilitatea financiară reflectă cheltuielile într-o clasificare corespunzătoare naturii activităţilor pe care le desfăşoară entitatea (exploatare. Astfel. diferenţa de 200 lei. ş.1 lei / euro.000 lei.2 lei / euro. la cursul 4. se porneşte de la caracterul de proces al activităţiilor consumatoare de resurse. SC „ABC” SA participă la licitaţie cu lei pentru a cumpăra în data de 1 octombrie 10.800 lei. Definirea cheltuielilor şi veniturilor reflectate în contabilitatea financiară şi structura acestora 179 . respectiv proces al activităţiilor producătoare de venituri. 7. salarii.000 euro la cursul de 4.N se cuantifică şi se înregistrează dobânda cuvenită de 500 lei pentru disponibilităţile din cont şi care apar la încasare în extrasul de cont din 5 ianuarie N+1. Se utilizează de către şoferi bonuri pentru cumpărarea combustibililor de la staţiile de benzină în valoare de 5.a.000 lei. 6. exerciţiul „N”. 7. Pe baza foilor de parcurs ale şoferilor.000 euro pentru a cumpăra lei. amortitare. în valoare de 1000 lei. CAPITOLUL VII CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR REZUMAT Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor este organizată având la bază concepţia dualistă. Pentru reprezentarea cheltuielilor şi veniturilor se porneşte de la caracterul de proces al activităţilor consumatoare de resurse şi producătoare de rezultate. Aceeaşi societate. În data de 31.5. participă în data de 20 octombrie la licitaţie cu valută 2.). Societatea comercială „TIMIŞ” SA. Pentru evidenţierea în contabilitatea financiară a cheltuielilor şi veniturilor. extraordinare) şi naturii resurselor consumate (materii prime. pe baza extrasului de cont bancar. dobânda încasată pentru disponibilităţile ţinute în cont. se impută ( plus TVA aferent). aceştia justifică consumul combustibililor în valoare de 4.

Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile. altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari. sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor. care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii. Aceasta etapă aducătoare de venituri presupune obţinerea unor creanţe din a caror încasare se aşteaptă intrări de resurse. d) imputarea reprezintă etapa în care cheltuielile sunt decontate. lucrări sau servicii. lucrări şi servicii. Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşterii ale datoriilor. 180 . lucrărilor şi serviciilor ca obiect principal de activitate al unei entităţi. pentru stingerea obligaţiilor salariale. b) consumul reprezintă utilizarea efectivă a resurselor în cadrul procesului de producţie în vederea obţinerii de bunuri. beneficiază de raportări anuale prinvind rezultatul exerciţiului prin formularul „Contul de profit şi pierdere” ca şi document component al situaţiilor financiare anuale. care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii. obţinându-se astfel rezultatul. grupate după natura activităţilor care le-au generat şi anume: . În mediul intern. c) plăţile constau în achitarea obligaţiilor faţă de terţi pentru bunurile cumpărate. plăţi care sunt consumatoare de resurse. precum şi de alte activităţi conexe acestora. În ceea ce priveşte. d) Încorporarea e momentul contabil în care veniturile absorb cheltuielile în vederea stabilirii rezultatului. sociale şi fiscale. Structura cheltuielilor şi a veniturilor. în contabilitatea financiară se face pe felul de venituri şi cheltuieli. adică sunt suportate din veniturile realizate.Veniturile (V) şi cheltuielile (C) reprezintă elemente structurale pe baza cărora se determină profitul sau pierderea( ± P) ± P = V-C Utilizatorii de informaţii contabile reprezentaţi de terţi (mediul extern) cum sunt în special investitorii de capital şi statul. c) Încasarea e etapa în care bunurile şi serviciile vândute se transformă în bani. altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor. În cadrul procesului de creare a veniturilor se delimitează de asemenea patru momente: a) Producţia este etapa realizării bunurilor. moment în care se contractează obligaţia de a plăti aceste cumpărări.cheltuieli şi venituri din exploatare – generate de activităţile desfăşurate în vederea realizării obiectului de activitate al întreprinderii. b) Facturarea sau vânzarea pe credit reprezintă transferul de proprietate de la furnizor la cumparator. managerii sunt interesaţi de cunoaşterea rezultatelor lunar sau chiar mai des pentru a putea urmări performanţa întreprinderii. cheltuielile pot fi delimitate patru momente: a) angajarea cheltuielilor intervine în momentul cumpărării de bunuri.

. În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activităţi curente.cheltuieli privind amortizările. .cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite. . . Pierderile pot să apară: . 181 . . Cheltuielile sunt conectate la venituri în aşa manieră încât se pot determina rezultatele obţinute pe activităţi şi pe total întreprindere.2.ca rezultat al calamităţilor.pierderi nete din cumpărare şi revânzarea titlurilor de valori..câştigurile nete rezultate din cumpărarea şi revânzarea titlurilor de valori (acţiuni.obligaţiuni etc). Se debitează în cursul lunii cu toate cheltuielile efectuate şi se creditează la sfârşitul lunii cu decontarea (imputarea) cheltuielilor în contul 121 „ Profit sau pierdere” în vederea determinării rezultatelor lunare cumulate de la începutul anului. cât şi câştigurile din orice alte surse. Câştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice ce pot apărea sau nu ca rezultat din activitatea curentă. 7. În categoria cheltuielilor pe lângă sumele care reprezintă valorile plătite sau de plătit în nume propriu din activităţi curente.cheltuieli şi venituri extraordinare –rezultate din evenimente sau tranzacţii care sunt diferite de activităţiilor curente (activităţi de exploatare + activităţi financiare = activităţi curente) şi care de regulă nu se repetă în mod frecvent. provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare respectiv.cheltuieli şi venituri financiare – generate de activităţi de natură financiară (dobânzi. Pierderile contribuie la reducerea beneficiilor economice şi din acest punt de vedere corespund definiţiei cheltuielilor şi pot să apară sau nu din activitatea curentă. venituri din provizioane şi ajustări pentru deprecieri sau pierdere de valoare.din cedarea activelor imobilizate. Cheltuielile sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa 6 „Conturi de cheltuieli ” care prin funcţia lor contabilă sunt ataşate conturilor de activ. se includ şi pierderile din orice alte surse. dar nu diferă ca natură de veniturile din această activitatea de exemplu: . diferenţe de curs valutar. cheltuieli şi venituri aferente investiţiilor financiare etc). Organizarea veniturilor contabilităţii cheltuielilor şi Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor şi veniturilor se realizează conform contabilităţii de angajamente. . Astfel efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (în momentul constatării lor) indiferent de momentul plăţii (pentru cheltuieli) respectiv momentul încasării (pentru venituri).sume rezultate din vânzarea de active imobilizate.

... Se creditează în cursul lunii cu toate veniturile realizate şi se debitează la sfârşitul lunii cu încorporarea (decontarea) veniturilor în rezultate la contul 121 „Profit sau pierdere” în vederea determinării rezultatelor lunare cumulate de la începutul anului.Unele conturi de cheltuieli se mai creditază şi cu toate operaţiunile care conduc la diminuarea.. Veniturile se înglobează în rezultate şi sunt preluate în creditul contului 121 „ Profit sau pierdere” % 701...” 200 mat.de preţ la = 601 „Ch.. conturile de cheltuieli se soldează.786 = 121 3..” În acest fel. 371=607). Cheltuielile se impută asupra rezultatului şi sunt preluate în debitul contului 121 „ Profit sau pierdere” 121 = % 601... Contul 121 „ Profit sau pierdere” este un cont de bilanţ din structura capitalurilor proprii.. Înregistrarea consumului presupune următoarele articole contabile: 601 „ Ch. 602 .pr... 121 „ Profit sau pierdere” = 601 „Ch..000 lei. Notă: După încorporarea (decontarea) veniturilor în rezultate..” 800 Notă: După imputarea (decontarea) cheltuielilor asupra rezultatelor.pr. .cu mat...000 308 „ Dif.” = 301 „Mat. De exemplu..prime” 1.. Contabilitatea veniturilor este asigurată cu ajutorul conturilor din clasa 7 „ Conturi de venituri ”. . Soldul creditor al contului 121 evidenţiază faptul că veniturile depăşesc cheltuielile şi ca atare s-a obţinut un profit care contribuie la creşterea capitalurilor proprii.plusuri constatate la inventariere de active circulante (301=601.....diferenţele în minus (favorabile) între costul de achiziţii mai mic şi costul standard mai mare aferent stocurilor consumate (în situaţia în care nu se folosesc înregistrarile în roşu).. 702.pr.... 371=607). . iar costul efectiv de achiziţie aferent materialelor consumate este de 800 lei. Pierderile trebuie acoperite prin consumarea 182 ... 3a.698 2.... Soldul debitor al contului 121 evidenţiază faptul că nivelul cheltuielilor depăşeşte nivelul veniturilor şi ca atare s-a realizat o pierdere care are ca efect diminuarea capitalurilor proprii....pr.cu mat.. fiind o sursă de finanţare (dacă nu e distribuit ulterior integral acţionarilor). costul standard al materialelor consumate este de 1.. şi mat. rectificarea cheltuielilor înregistrate cum sunt : . conturile de venituri se soldează. Conturile de venituri au funcţii contabile de pasiv.în cazul folosirii metodei inventarului intermitent cu stocul inventariat şi evaluat la sfârşitul perioadei (301=601. Concluzii: 1.. 302 = 602.. la contul 601 „Cheltuieli cu materii prime” va evidenţia la sfârşitul perioadei cheltuieli nete de 800 lei care se decontează asupra contului de rezultate...cu mat. 3b.

cu semnul plus dacă este profit respectiv cu semnul minus dacă este pierdere. expresia bănească a consumurilor de resurse materiale şi de forţa de muncă necesare desfăşurării activităţii sau pentru executarea unor obligaţii legale sau contractuale. lucrărilor şi serviciilor. 7. I „ Venituri în avans ” (ct.3. 4. Cheltuielile de exploatare reprezintă în principal. producţia şi desfacerea bunurilor. Contul 121 „ Profit sau pierdere” realizează legătura între conturile de venituri şi cheltuieli pe de o parte şi conturile de bilanţ pe de altă parte. 5. taxe şi vărsăminte asimilate” 64 „ Cheltuieli cu personalul” 65 „ Alte cheltuieli de exploatare” a) Cheltuielile privind consumul de bunuri stocabile sau nestocabile se evidenţiază cu ajutorul următoarelor conturi de activ: 601 „Cheltuieli cu materii prime” 602 „Cheltuieli cu materiale nestocabile” 603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” 604 „Cheltuieli privind materiale nestocate” 605 „Cheltuieli privind energia şi apa” 606 „Cheltuieli privind animalele şi păsările” 607 „Cheltuieli privind mărfurile” 608 „Cheltuieli privind ambalajele” şi a contului 609 „Reduceri comerciale primite” cont de pasiv. De asemenrea sunt cuprinse şi operaţiunile prin care se realizează producţia şi construcţia proprie de imobilizări. cu ajutorul următoarelor grupe de conturi: 60 „ Cheltuieli privind stocurile” 61 „ Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi” 62 „ Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi” 63 „ Cheltuieli cu alte impozite. rezultat reportat. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare Activitatea de exploatare cuprinde toate operaţiunile economice şi comerciale privind aprovizionarea. Structural contabilitatea cheltuielilor de exploatare se realizează în funcţie de natura resurselor consumate.C „ Cheltuieli în avans ” (ct 471) şi gr. 183 . efectul în bilanţ este evidenţiat la capitaluri proprii doar pentru diferenţa dintre venituri şi cheltuieli. prime de capital sau chiar prin reducerea capitalului social).472). Cheltuielile şi veniturile recunoscute ca fiind aferente unui exerciţiu financiar formează structura contului de rezultate „ Profit sau pierdere” . Cheltuielile şi veniturile înregistrate în avans (471 şi 472) deoarece se referă la exerciţiile viitoare nu contribuie la formarea rezultatului în perioada de raportare şi figurează în bilanţ la grupe distincte respectiv gr.altor structuri de capitaluri proprii (rezerve.

ţine evidenţa cheltuielilor generate de valoarea lucrărilor şi serviciilor legate de activitatea de ansamblu a întreprinderii şi anume: 621 „Cheltuieli cu colaboratorii” 622 „Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile” 623 „Cheltuieli de protocol. De exemplu. detaşări şi transferări” 626 „Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii” 184 . constatate lipsă la inventar. se debitează cu valoarea în cost de achiziţie a stocurilor (de natura animalelor.grupa 62. % =401 „Furnizori” 992 605 „Chelt. constatate lipsă la inventar. distruse. Exemplu: Contravaloarea rechizitelor de birou cumpărate din avansuri de trezorerie 500 lei + 24% TVA. % = 542 „Avansuri de trezorerie” 620 604 „Cheltuieli privind mat. indiferent de perioada la care se referă. privind energia şi apa” 800 4426 „TVAD” 192 Conturile 606. Contul 604 se debitează cu valoarea materialelor nestocabile achiziţionate trecute direct pe cheltuieli .” 500 4426 „TVAD” 120 Contul 605 se debitează cu valoarea energiei şi apei facturate de furnizori. cu ajutorul conturilor pe care le cuprinde. reclamă şi publicitate” 624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri şi persoane” 625 „Cheltuieli cu deplasări. Contul 609 „Reduceri comerciale primite” ţine evidenţa reducerilor comerciale primite ulterior facturării. contravaloarea facturii de curent electric pe luna noiembrie la SC „X” SA este de 800 lei +24% TVA. 607 şi 608 au funcţie asemănătoare. cu ajutorul conturilor pe care le cuprinde. Se creditează cu valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării (401). b) Contabilitatea cheltuielilor cu lucrări şi servicii executate de terţi. respectiv sunt scoase din evidenţă ca urmare a faptului că sunt degradate.nest. 602 şi 603 au funcţie asemănătoare. mărfurilor sau ambalajelor) vândute.grupa 61. deteriorate. Contabilitatea cheltuielilor ocazionate de lucrările şi serviciile executate de terţi se realizează cu ajutorul a două grupe de conturi: . sau scose din evidenţă ca urmare a distrugerii. ţine evidenţa cheltuielilor generate de valoarea lucrărilor şi serviciilor executate de terţi direct pentru activitatea de bază a întreprinderii şi anume: 611 „Cheltuieli cu întreţinerile şi reparaţiile” 612 „Cheltuieli cu redevenţele.Conturile 601. locaţiile de gestiune şi chiriile” 613 „Cheltuieli cu primele de asigurare” 614 „Cheltuieli cu studiile şi cercetările” . Se debitează cu valoarea stocurilor consumate în procesul de producţie.

sumele datorate bugetului de stat. prime şi comisioane) în corespondenţă cu conturile care arată obligaţiile faţă de prestatori: furnizori sau colaboratori.cu TVA colectată aferentă bunurilor şi serviciilor folosite în scop personal sau predate gratuit precum şi aferentă lipsurilor care depăşesc limitele legale (4427).de protocol. Excepţie face contul 627. taxe. sau în corespondenţă cu conturi de trezorerie dacă aceste lucrări sau servicii sunt plătite direct. taxe şi vărsăminte asimilate Contul 635 „Cheltuieli cu alte impozite. cu ocazia fiecărei tranzacţii. bugetelor locale şi altor organisme publice sub formă de impozit. Exemplu : Se înregistrează de către SC „X” SA în baza facturii. deoarece banca îşi reţine automat comisionul din contul întreprinderii. Contul 642 se debitează cu valoare tichetelor de masă acordate salariaţilor (532). pentru care debitarea se realizează doar în corespondenţă cu contul 512 (627=512). obligaţia faţă de postul de televiziune locală.627 „Cheltuieli cu servicii bancare şi asimilate” 628 „Alte cheltuieli cu servicii executate de terţi” Toate aceste conturi de activ se debitează cu cheltuielile pe care le sugerează denumirea pe care o poartă (reparaţii. d) Contabilitatea cheltuielilor cu personalul Contabilitatea cheltuielilor cu personalul se realizează cu ajutorul conturilor de activ din gr.64: 641 „ Cheltuieli cu salariile personalului” 642 „Cheltuieli cu tichete de masă acordate salariaţilor” 645 „Cheltuieli privind asigurărule şi protecţia socială” 6451 „ Contribuţia unităţii la asigurări sociale” 6452 „Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj” 6453 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” 6458 „Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială” Contul 641 se debitează cu sumele datorate personalului angajat sub forma salariilor şi asimilate acestora inclusiv sub forma premiilor reprezentând participarea la profit (421. devenită nedeductibilă ca urmare a aplicării pro-ratei de TVA (4426) . 424). pentru publicitatea difuzată în luna noiembrie în valoare de 300 lei +24 % TVA.cu TVA deductibilă. vărsăminte asimilate sau contribuţii la fonduri speciale (446. . taxe şi vărsăminte asimilate”. Contul 645 se debitează cu: 185 . precum şi cu sumele datorate salariaţilor la sfârşitul exerciţiului şi pentru care nu s-au întocmit încă statele de plată (428). Este un cont de activ şi se debitează cu : . % = 401 „Furnizori” 372 623 „Ch. 300 reclamă şi publicitate” 4426 „TVAD” 72 c) Contabilitatea cheltuielilor cu impozite. 447).

valoarea donaţiilor acordate în bunuri sau bani (301. amenzilor şi penalităţilor datorate terţiilor sau bugetului (401. 232).întreţinerea cabinetelor medicale.cu valoarea despăgubirilor. . aferente exerciţiului în curs (471). 404. Contabilitatea veniturilor din exploatare Veniturile din exploatare cuprind: a) Venituri din vânzarea de produse şi mărfuri. .cotă parte din valoarea biletelor de tratament şi odihnă suportată de unitate etc. a creşelor şi grădiniţelor aparţinând unităţii.sumele datorate salariaţilor sub formă de concedii şi îndemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă. 461). 371. Contul 658 se debitează cu : . . Exemplu: SC „X” SA înregistrează în luna noiembrie penalităţi datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor faţă de bugetul statului pentru TVA de plată 50 lei. .cheltuielile efectuate în avans. 381.cadouri oferite copiilor minori ai salariaţilor cu ocazia zilei de 1 iunie şi a sărbătorilor de iarnă precum şi a femeilor cu ocazia zilei de 8 martie. 231. 448.sumele datorate de unitate ca şi contribuţie la asigurările sociale şi la asigurările sociale de sănătate (431). . 303. 211÷ 214. cu despăgubiri = 4481 „Alte datorii faţă de 50 amenzi şi penalităţi” bugetul statului” 7. 186 . 6581 „Ch. suportate de întreprindere (423). e) Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare Pentru evidenţierea altor cheltuieli de exploatare decât cele din categoriile amintite anterior se utilizează conturile de activ: 654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi” 658 „Alte cheltuieli de exploatare” 6581 „Despăgubiri. 462). . Precizăm că la contul sintetic de grad II..4. 512. executări de lucrări şi prestări de servicii. amenzi şi penalităţi” 6582 „Donaţii şi subvenţii acordate” 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţiuni de capital” 6588 „Alte cheltuieli de exploatare” Contul 654 se debitează cu sumele trecute pe cheltuieli cu ocazia scoaterii din evidenţă a clienţilor insolvabili şi a debitoriilor insolvabili (4118. 345.sumele datorate de unitate la fondul pentru ajutorul de şomaj (437).valoarea imobilizărilor necorporale şi corporale scoase din activ (203 ÷ 208). . în contul 6458 se înregistrează cheltuielile cu caracter social legate de: . 302. 531).

firmă de construcţii .1. servicii prestate. .de activ: 709 „Reduceri comerciale acordate” care ţine evidenţa reducerilor comerciale acordate ulterior facturării. . d) Venituri din subvenţii de exploatare. realizează lucrări de montaj a unor utilaje. mai puţin reducerile acordate clienţilor. locaţii de gestiune şi chirii” 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 708 „Veniuri din activităţi diverse” Aceste conturi au o funcţie asemănătoare. pe baza facturii (4111) respectiv expediate cu aviz de însoţire (418). e) Alte venituri din exploatare. Se vor reflecta în contabilitatea ambelor societăţi.4. chirii etc. 7. Contabilitatea cifrei de afaceri netă Cifra de afaceri netă reprezintă totalitatea veniturilor realizate din vânzarea de produse şi mărfuri.(531). firmă de construcţii . 453). SC „Y” SA care realizează investiţia aflată în curs de derulare.000 analitic: SC „Y” SA şi servicii prestate” 187 .000 cu menţiunea „taxare inversă”. Înregistrări la SC „X” SA. înregistrările derivate din operaţiunile amintite anterior. 70 „Cifra de afaceri netă” care cuprinde următoarele conturi: .(Ambele societăţi sunt înregistrate ca plătitori de TVA).vânzările realizate către entităţile afiliate sau entităţi legate prin interese de participare (451.b) Venituri din Venituri aferente costurilor stocurilor de produse. ce se decontează SC „Y” SA pe bază de factură în valoare de 30. recepţionează aceste lucrări pe baza facturii şi a situaţiilor de lucrări.montaj.încasările imediate în numerar pentru vânzări de mărfuri. excutări de lucrări şi prestări de servicii.sumele încasate sau de încasat reprezentând valoarea în preţ de vânzare (exclusiv TVA) al producţiei vândute.montaj: . c) Venituri din poducţia de imobilizări.facturarea lucrărilor 4111 „Clienţi” = 704 „Venituri din lucrări executate 30. Reflectarea în contabilitate a acestor venituri se realizează cu ajutorul conturilor din gr. . astfel se crediteză cu: .de pasiv: 701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor” 703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale” 704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” 705 „Venituri din studii şi cercetări” 706 „Venituri din redevenţe. indiferent de perioada la care se referă (411) Exemplu : SC „X” SA.

% = 711 341. 361.înregistrarea lucrărilor realizate şi decontarea lor la costul de producţie al acestora de 20. 345.200) 4426 „TVA deductibilă”= 4427 „TVA colectată” 7. respectiv serviciile în curs de execuţie evidenţiate cu ajutorul contului 712 „Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie”.000 curs de execuţie” stocurilor de produse” 711 „VaCSP”= 331 „Lucrări şi servicii în 20. 332 % = 711 348. 368 La livrarea stocurilor de produse. venitul potenţial se diminuează devenind venit cert realizat din vânzare la nivelul preţului de vânzare.000 în curs de execuţie” imobilizări” . 331.200 7. aceste stocuri sunt tratate ca venituri cu ajutorul contului 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”. 4111 „Clienţi” = % 701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor” 703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale” 4427 „TVA colectată” 711 „VaCSP „ = % 341 „Semifabricate” 345 „Produse finite” 346 „Produse reziduale” 348 „Diferenţe de preţ la produse” 361 „Animale şi păsări” 368 „Diferenţe de preţ la animale 188 .2.recepţionarea lucrărilor 231 „Imobilizări corporale = 404 „Furnizori de 30. firmă beneficiară de lucrări: ..000 * 24/100 = 7. stocurile de produse.4. Contabilitatea veniturilor aferente costului producţiei în curs de execuţie Pornind de la ideea că stocurile de produse (semifabricate. 346. contabilizate în conturile din cls a 6-a şi sunt potenţial aducătoare de venituri.şi taxarea inversă (30. produse finite şi produse reziduale) cât şi stocurile referitoare la animale şi păsări care au fost obţinute pe temeiul consumurilor de resurse. Acelaşi raţionament se aplică şi pentru producţia în curs de execuţie.000 331 „Lucrări şi servicii în = 711 „Venituri aferente costurilor 20.000 curs de execuţie” Înregistrări la SC „Y” SA. animale şi producţie în curs de execuţie se evidenţiază la venituri (creditul contului 711) la nivelul costului de producţie (uneori compus din costul prestabilit ± diferenţele de preţ). În momentul obţinerii.

dintre costul efectiv şi costul standard. se transferă integral asupra contului de rezultate. • cu costul efectiv al producţiei în curs de execuţie constatată (331. 346.000 lei . în cazul în care se utilizează metoda inventarului permanent: Se creditează: .000 kg * 20 lei/kg (preţ de vânzare) = 1.produse finite 5.în cursul lunii cu valoarea în cost standard aferentă stocurilor de producţie şi animale vândute sau constatate minus la inventar (341. aferent producţiei obţinute (348. 345.în cursul lunii. Soldul care se stabileşte la sfârşitul perioadei. 345. .000 kg * 10 lei/kg (cost standard) = 50.000 lei b) În cursul lunii octombrie s-au realizat următoarele operaţiuni: . 361).producţia în curs de execuţie = 2. creditor sau debitor. 368). 189 .000 lei (cost efectiv de producţie) . 332).000 kg * 10 lei/kg (cost standard) = 500.000 lei . 361).şi păsări” Contul 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” are următoarea funcţiune.la începutul lunii cu valoarea în cost efectiv de producţie aferentă deblocării stocurilor de producţie în curs de execuţie (331. Soldul creditor evidenţiază un stocaj şi anume stocul final de produse şi producţie în curs care este mai mare decât stocul iniţial şi se transferă cu semnul „+” la rezultate.la sfârşitul lunii • cu diferenţele nefavorabile de preţ în negru sau cu cele favorabile în roşu. .la sfârşitul lunii cu diferenţele nefavorabile în negru sau favorabile în roşu aferente producţiei ieşite din gestiune (348. . animale obţinute. 346.obţinerea de produse finite 50. 368). 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” = 121 „Profit sau pierdere” Soldul debitor evidenţiază un destocaj şi anume soldul final de produse şi producţie în curs este mai mic decât stocul iniţial şi se transferă cu semnul „-” la rezultate. 332).livrarea şi facturarea de produse finite 53. inclusiv sporul de creştere în greutate şi plusurile de inventar (341. 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” = 121 „Profit sau pierdere” Exemplu: a) SC „Timiş” SA dispune la 1 octombrie de următoarele stocuri: . Se debitează: .000 lei + 24% TVA.diferenţa de preţ aferentă stocului de produse finite = 1. cu valoarea în cost standard al producţiei obţinute.060.

diferenţa de preţ aferentă produselor obţinute şi .000 k= = 0.diferenţa de preţ aferentă produselor vândute.060.400 701 „Venituri din vânzarea 1.k 1.000 * 0.000 + 500 .000 lei 348 „Diferenţe de preţ la = 711 „Venituri aferente costurilor 10.000 stocurilor de produse” 2 – livrarea şi facturarea producţiei 4111 „Clienţi” = % 1.000 execuţie” stocurilor de produse” e) – închiderea conturilor de venituri % = 121 „Profit sau pierdere”1.000 190 .000 + 10 .400 3 – scăderea din gestiune (53.000 lei Diferenţă de preţ în plus (negativă) 10.000 lei . d) Producţia în curs de execuţie la 31 octombrie determinată prin inventariere şi evaluată la cost de producţie = 1.600 stocurilor de produse” produse” d) – evidenţierea producţiei aflate în curs de execuţie la sfârşitul lunii octombrie 331 „Produse în curs de = 711 „Venituri aferente costurilor 1.254. e) Se vor închide conturile de venituri la finele lunii octombrie. Se va înregistra: .028.400 701 „VVPF” 1.000 kg * 10 lei/kg = 530.000 4427 „TVA colectată” 254.000 stocurilor de produse” c)1 – determinarea şi înregistrarea diferenţei de preţ aferentă producţiei obţinute .000 lei.600 lei 711 „Venituri aferente costurilor = 348 „Diferenţe de preţ la 10.02 50 .060.000 stocurilor de produse” execuţie” b)1 – obţinerea producţiei 345 „Produse finite” = 711 „Venituri aferente costurilor 500.000 produse” stocurilor de produse” 2 – determinarea coeficientului diferenţelor de preţ . Rezolvare: a) – deblocarea stocului de producţie în curs de execuţie pe considerentul că intră în prelucare şi finalizare 711 „Venituri aferente costurilor= 331 „Produse în curs de 2.000 3 – determinarea şi înregistrarea diferenţelor de preţ aferente producţiei vândute 530.c) La sfârşitul lunii octombrie se cunosc costurile efective de producţie aferente producţiei obţinute în luna octombrie de 510.valarea producţiei obţinute în cost standard 500.000 lei) 711 „Venituri aferente costurilor = 345 „Produse finite” 530.02 = 10.valoarea producţiei în cost efectiv 510.000 lei.

000 lei 711 „Venituri aferente costurilor = 345 „Produse finite” 10.000 stocurilor de produse” . Exemplu: Deblocarea – la începutul lunii a stocului de produse finite de 10. care se înregistrează ca active imobilizate corporale sau necorporale pe de o parte şi ca venituri din producţia de 191 . peste nivelul producţiei obţinute au redus nivelul stocurilor. Ca urmare a faptului că înregistrările se fac doar la începutul lunii şi la sfârşitul lunii.000 Contul 712 „Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie” ţine evidenţa costului de producţie al serviciilor în curs de execuţie. Se creditează la sfârşitul perioadei.Stocarea – la finele lunii a producţiei inventariate 345 „Produse finite” = 711 „Venituri aferente costurilor 20.3. Se debitează la începutul perioadei cu reluarea serviciilor în curs de execuţie (332).000 – 10.4. finalizarea unor cercetări şi proiecte proprii etc.000 stocurilor de produse” .Transferarea soldului creditor la rezultate 711 „Venituri aferente costurilor = 121 „Profit sau pierdere” 10. prin înregistrarea costului serviciilor în curs de ececuţie (332). Contabilitatea „mişcării” stocurilor de producţie obţinută şi a efectelor sale asupra veniturilor este mult mai simplă în cazul utilizării inventarului intermitent. 7.600 Concluzie: Vânzările suplimentare.000= 10.000 stocurilor de produse” Notă: La rezultat ajunge diferenţa dintre stocul final şi stocul iniţial 20. modernizarea instalaţiilor şi utilajelor realizate prin efort propriu. poate uneori depăşi graniţele specifice obiectului său de activitate. precum şi variaţia acestuia. extinzându-se şi asupra unor activităţi conexe constând: construcţia sau modernizarea în regie proprie a clădirilor.produselor finite” 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” 31. Contabilitatea veniturilor din producţia de imobilizări Activitatea de producţie a unui agent economic. În toate aceste cazuri este vorba despre costul unor lucrări şi cheltuieli efectuate de entitate pentru ea însăşi. venituri aferente costurilor stocurilor de produse este mult mai evidentă.

Aceste venituri se reflectă în contabilitate cu ajutorul conturilor din gr.4.4. Contabilitatea veniturilor din subvenţii de exploatare Pe lângă subvenţiile pentru investiţii (ct 133).000 exploatare privind corporale” amortizarea imobilizărilor” 2112 „Amenajări la = 722 „Venituri din producţia 10.salarii 5. Se creditează cu valoarea în cost de producţie a imobilizărilor necorporale sau corporale realizate prin efort propriu.000 437 „Ajutor de şomaj” 500 6811 „Cheltuieli de = 281 „Amortizarea imobilizărilor 2.) pentru completarea cifrei de afaceri (subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ la anumite bunuri şi servicii) etc. Funcţiunea acestor conturi este asemănătoare.000 Se recepţionează la imobilizări corporale. 72 „Venituri din producţia de imobilizări” astfel: 721 „Venituri din producţia de imobilizări necorporale” şi 722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale”.000 protecţie socială suportată de unitate 500 amortizarea utilajelor 2. 211. întreprinderile pot beneficia şi de subvenţii de exploatare pentru acoperirea unor cheltuieli (subvenţionarea locurilor de muncă în cazul angajării de absolvenţi şi şomeri etc.000 personalului” datorate” 645 „Cheltuieli cu asigurările = % 2. Exemplu: SC „Triumf” realizează prin efort propriu o amenajare de teren în care scop efectuează următoarele cheltuieli: materiale consumabile 1. 208.500 şi protecţia socală” 431 „Asigurări sociale” 2.500 lei. 192 . 214).000 asigurări sociale suportate de unitate 2.imobilizări pe de altă parte. la nivelul cheltuielilor efective de 10.000 consumabile” consumabile” 641 „Cheltuieli cu salariile = 421 „Personal. 212. 602 „Cheltuieli cu materialele = 302 „Materiale 1. nefinalizate până la finele perioadei (231. Aceste conturi de venituri au rolul de a contrabalansa (echilibra) cheltuielile de producţie generate de realizarea investiţiilor şi obţinerea prin efort propriu a imobilizărilor necorporale sau corporale. lucrările de amenajare a terenurilor finalizate. 233). 213.500 terenuri” de imobilizări corporale” 7.000 salarii datorate 5. respectiv finalizate (203. Contabilizarea subvenţiilor de exploatare se realizează cu ajutorul contului 741 „Venituri din subvenţii de exploatare” .

virarea la venituri a cotei de subvenţii aferenă lunii ianuarie 472 „Venituri înregistrate în = 7411 „Venituri din 25. acceptul primăriei pentru acoperirea diferenţelor de preţ la tichetele de călătorie pe anul următor de 300. . 7. În luna ianuarie N+1 se încasează subvenţia. subvenţia lunară aferentă cifrei de afaceri va fi 300.000 . reactivate. Presupunând că atât veniturile cât şi cheltuielile societăţii comerciale au o evoluţie liniară. entităţile pot realiza de asemenea venituri din creanţe reactivate şi alte sume încasate sau de încasat pentru debite datorate de salariaţi sau terţe persoane juridice sau fizice ca despăgubiri. Exemplu: SC „Transport Urban” primeşte în luna decembrie N. 75 „Alte venituri din exploatare” cu următoarea structură: 754 „Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi” 758 „Alte venituri din exploatare” Contul 754 „Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi” ţine evidenţa sumelor de încasat scăzute anterior din evidenţe (scăzute din coturile de bilanţ. evidenţiază veniturile de natura celor precizate în titlul contului.înregistrarea subvenţiei de primit în decembrie N 445 „Subvenţii” = 472 „Venituri înregistrate în avans” 300. 193 . Contabilitatea altor venituri din exploatare În activitatea de exploatare curentă.încasarea subvenţiei în ianuarie N+1 512 „Conturi curente la bănci” = 445 „Subvenţii” 300. amenzi şi penalităţi” 7582 „Venituri din donaţii şi subvenţii primite” 7583 „Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţiuni de capital” 7584 „Venituri din subvenţii pentru investiţii” 7588 „Alte venituri din exploatare” După cum le spune şi denumirea.5. 445).Se creditează cu subvenţiile de exploatare primite sau care urmează a fi primite (512. Contabilitatea acestor venituri se realizează cu ajutorul conturilor din gr.000 avans” subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri” Precizare: Veniturile înregistrate la 7411 se iau în calcul la determinare cifrei de afaceri.000 .000 lei.000 lei. precum şi cu subvenţiile de exploatare recunoscute anterior la venituri amânate (472).4. dar urmărite în continuare cu ajutorul conturilor extrabilanţiere 8034) reactivate ca urmare a creării condiţiilor pentru a fi încasate. Contul 758 „Alte venituri din exploatare” se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de grad II: 7581 „Venituri din despăgubiri.000: 12= 25. Se creditează cu creanţele faţă de clienţi sau debitori diverşi. penalităţi etc.

133. • Înregistrările la furnizor 461 „Debitori diverşi” = 7583 „Venituri din vânzarea 500.000 activelor şi alte operaţii de capital” % = 212 „Construcţii” 740.000 cedate şi alte operaţii de capital” • Înregistrările la beneficiar 212 „Construcţii” = 404 „Furnizori de imobilizări” 500. amenzi şi penalităţi (461).000 lei. -drepturile de personal neridicate în termen prescrise (426).000 lei şi cu menţiunea pe factură „taxare inversă”. Contabilitatea financiare cheltuielilor şi veniturilor Cheltuielile şi veniturile generate de operaţiunile financiare derulate de entităţi se evidenţiază cu ajutorul unor grupe de conturi separate de cele aferente activităţii de exploatare şi anume gr. sconturile acordate clienţilor şi altele. dobânzile aferente exerciţiului financiar în curs. cheltuieli privind investiţiile financiare cedate. -valoarea în preţ de vânzare a imobilizărilor necorporale sau corporale cedate (461). 132.000 2812 „Amortizarea construcţiilor” 400. Contul 663 „Pierderi din creanţe legate de participaţii” se debitează cu valoarea creanţelor imobilizate trecute pe pierderi (267).000 şi 4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” 95. Exemplu: SC „X” SA vinde o clădire a cărei valoare de înregistrare este de 740. 134. -datorii prescrise şi anulate prin conturile care arată natura datoriilor anulate.000 lei.Se creditează cu: -sumele datorate de terţi ca despăgubiri. respectiv 76 „Venituri financiare”. -bunuri sau sume primite gratuit în corespondenţă cu conturile de stocuri sau de trezorerie în funcţie de natura acestora. La cheltuieli financiare se cuprind: pierderi din creanţe legate de participaţii. diferenţele nefavorabile de curs valutar. -sumele datorate de personalul unităţii reprezentând debite faţă de unitate (4282). 66 „Cheltuieli financiare”. având o amortizare înregistrată de 400. la preţul de 500.000 7. -cota parte din subvenţii pentru investiţii virată la venituri corespunzător amortizării (131. Contul 664 „Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate” se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de grad II: 194 .5. 138).000 6583 „Cheltuieli privind activele 340.

Contul 668 „Alte cheltuieli financiare”. 234.6641 „Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate” 6642 „Pierderi din investiţii pe termen scurt cedate” Se debitează cu: . 542). aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente (512). . .diferenţele nefavorabile de curs valutar.diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor plătite. . 511. constatate la decontarea acestora (419). ce reprezintă de fapt investiţii financiare pe termen lung. Contul 666 „Cheltuieli privind dobânzile” înregistrează pe debit: . 419. Contul 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” în debit. înregistrează sconturile acordate clienţilor. constatate la decontarea acestora (232. debitorilor sau băncilor (411. 263. . .dobânzile datorate. 267.diferenţele nefavorabile de curs valutar. a acreditivelor şi avansurilor de trezorerie în valută (508. 413. . 166. . 509). 5198). 409. 506.dobânzi cuvenite asociaţilor pentru disponibilităţile lăsate temporar la dispoziţia unităţii (451).dobânda datorată la ratele de leasing financiar (404). 461). 531. Se înregistrează pe debit: 195 . scoase din activ (261. în corespondenţă cu conturi de trezorerie (512. 542). 541). 234. 409). 405. 167. aferente împrumuturilor pe termen lung şi datoriilor asimilate acestora (168). a disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie în valută (512.diferenţele nefavorabile de curs valutar. 401. 508. .diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din lichidarea depozitelor pe termen scurt. 462.dobânzile datorate la creditele pe termen scurt (5186. 512). 265). Contul 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” se debitează cu: . 162. 416. rezultate în urma evaluării creanţelor în valută. 404. 508). 411.diferenţele nefavorabile de curs valutar constatate în momentul achitării datoriilor în valută. . 411. la închiderea exerciţiului (232. aferente avansurilor în valută încasate. .valoarea imobilizărilor financiare. 269.dobânzi reţinute de bancă. la închiderea exerciţiului financiar.diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea. 461). 413. . 403. . 168. 541. rezultate cu ocazia evaluării datoriilor în valută (161. 541.pierderea reprezentată dintre valoarea contabilă a investiţiilor financiare pe termen scurt mai mare şi preţul lor de cesiune mai mic (501. 418.diferenţele nefavorabile de curs valutar. 531. rezultate în urma încasării creanţelor în valută (267. 408.

166. 162. 462. 453. din diferenţe favorabile de curs valutar. din sconturi obţinute etc. 418. majorare datorată încorporării profitului nerepartizat (261. 196 . 531) sau stabilite la sfârşitul lunii. La venituri financiare se cuprind venituri: din imobilizări financiare. respectiv a exerciţiului (401. Contul 763 „Venituri din creanţe imobilizate” înregistrează pe credit dobânda cuvenită sau încasată aferentă creanţelor imobilizate (267.diferenţele nefavorabile aferente datoriilor a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute constatat fie la achitare. 512). 541. 263. 451. . 462. 512) respectiv titlurile imobilizate financiar. 267. 168. 409. 512). primite ca urmare a majorării capitalului social la entităţile afiliate sau la care se deţin participaţii. 405. fie la evaluarea de la finele lunii. 542). 461). Contul 761 „Venituri din imobilizări financiare” se dezvoltă pe două conturi sintetice de gradul II: 7611 „Venituri din acţiuni deţinute la entităţile afiliate” 7613 „Venituri din interese de participare” În creditul acestor conturi se înregistrează dividendele cuvenite respectiv încasate pentru investiţiile financiare pe termen lung în titluri de valori deţinute (451. 269. 418. respectiv a anului cu ocazia evaluării creanţelor în valută (232. 413. din dobânzi cuvenite sau încasate. precum şi cu . 411. 512). 509).diferenţele nefavorabile aferente clienţilor şi debitorilor a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute constatate la încasare sau la evaluarea de la finele anului (411. . . 531. 453.404.evaluării disponibilităţilor în valută a sfârşitul anului (512. 403.câştigul realizat din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt la un preţ de cesiune mai mare decât valoarea lor contabilă (461. 453. din investiţii financiare cedate. 453. 512). 167. 419. Contul 762 „Venituri din investiţii financiare pe termen scurt” evidenţiază pe credit dividendele de încasat sau încasate aferente investiţiilor financiare pe termen scurt (461. Contul 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar” se creditează cu diferenţele favorabile de curs valutar constatate cu ocazia: .plăţii datoriilor în valută sau stabilite la sfârşitul anului la evaluarea datoriilor în valută (161. 451. 461). 419. 408. 265). 461. 234. 456 şi 461).încasării creanţelor în valută (512.. din investiţii financiare pe termen scurt. 508.preţul de vânzare al imobilizărilor financiare în titluri de valori cedate (451. 401. 408. 409. Contul 764 „Venituri din investiţii financiare cedate” se dezvoltă în două sintetice de grad II: 7641 „Venituri din imobilizări financiare cedate” 7642 „Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate” Aceste conturi se creditează cu: . 404.

diferenţele favorabile aferente datoriilor care se decontează în funcţie de cursul unei valute. au avut loc în luna mai alunecări de teren şi este distrusă complet o plantaţie de vie a SC „Jidvei” SA având o valoare de înregistrare de 100.6. 381). 404. 341. 67 „Cheltuieli extraordinare” şi gr. În luna iulie se încasează o subvenţie guvernamentală de 80.CAEE” 50. 371. 301.creanţelor imobilizate (267. % = 2134 „Animale şi plantaţii” 100.000 lei şi o amortizare înregistrată de 50. Reflectarea lor în contabilitate se asigură cu ajutorul contului 671 „Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare” care pe debit înregistrează evenimentele amintite anterior în corespondenţă cu creditul următoarelor conturi (2112.000 lei. 345. 409. . 418. 512). 419.462) precum şi cu . Exemplu: Ca urmare a unor ploi torenţiale. 408. constatate la încasare sau la evaluarea de la sfârşitul anului (411. Contabilitatea extraordinare cheltuielilor şi veniturilor La activitatea extraordinară sunt cuprinse acele evenimente sau tranzacţii distincte de activităţile curente ale întreprinderii care apar neregulat şi cu frecvenţă redusă.000 197 . Contul 767 „Venituri din sconturi obţinute” înregistrează pe credit sconturile obţinute de la furnizori sau alţi creditori (401. Se creditează cu sumele primite sau de primit drept compensaţie pentru pierderi înregistrate de unitate ca urmare a efectuării unor cheltuieli pentru eliminarea efectelor calamităţilor. Cheltuielile şi veniturile rezultate din activitatea extraordinară sunt evidenţiate cu ajutorul unor grupe speciale de conturi respectiv gr.000 lei pentru refacerea terenului şi plantaţiei.debitelor deţinute faţă de terţi (461).Contul 766 „Venituri din dobânzi” înregistrează pe credit dobânzile cuvenite sau încasările aferente: . . 214.disponibilităţilor aflate în contul curent (512.ratelor de leasing financiar la locator (411). 77 „Venituri extraordinare”. . constatate la decontare sau la evaluarea de la sfârşitul anului (401. Cheltuielile extraordinare sunt generate de calamităţi naturale sau de exproprierea unor active. 351. 7. 404. Veniturile extraordinare se evidenţiază în creditul contului 771 „Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare”. 213. 461.diferenţele favorabile aferente creanţelor care se decontează în funcţie de cursul unei valute. 512). 462. 512). 212. Contul 768 „Alte venituri financiare” se înregistrează pe credit: . 231. 302. 361. 303. 5187).000 671 „Ch.

2813 „Am. instalaţiilor 50.000 mijloacelor de transport, animale şi plantaţii” 512 „Conturi curente la = 771 „Venituri din subvenţii 80.000 bănci” pentru evenimente extraordinare şi altele similare

7.7. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere au pierdere de valoare și a veniturilor aferente
Amotizările reprezintă ajustări permanente ale activelor imobilizate corporal şi necorporal şi sunt consecinţa utilizării acestor active în activitatea de exploatare. Amortizarea primelor de rambursat sunt consecinţa rambursării împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni la o valoare mai mare decât preţul de emisiume şi sunt legate de activitatea financiară a entităţiilor. Ajustările provizorii constituie pentru deprecierea sau pierderea de valoare a diferitelor categorii de active sunt legate unele de activitatea de exploatare, altele de activitatea financiară. Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită şi care la data bilanţului este probabil să existe, sau este cert că vor exista, dar sunt incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor apărea. Atât amortizările cât şi provizioanele, dar şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare generează cheltuieli cu ocazia înregistrării constituirii sau majorării lor, cât şi venituri cu ocazia reluării sau anulării lor (cu excepţia amortizării). Delimitarea şi înregistrarea distinctă a acestor cheltuieli şi venituri, se realizează în funcţie de natura acestora separat pentru activitatea de exploatare (conturile 681 şi 781) şi separat pentru activitatea financiară (conturile 686 şi 786). Delimitarea este absolut necesară deoarece informaţiile din aceste conturi sunt luate în considerare la determinarea rezultatului exploatării şi a rezultatului financiar. Contul 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere”. În debitul contului 681 se înregistrează: - provizioanele constituite sau majorate (151); - amortizarea imobilizărilor necorporale şi corporale (280, 281); - valoarea ajustărilor constituite sau majorate pentu deprecierea imobilizărilor necorporale sau corporale (290, 291, 293); - valoarea ajustărilor constituite sau majorate pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie (391÷398);

198

- valoarea ajustărilor constituite sau majorate pentru deprecierea creanţelor faţă de clienţi sau debitori diverşi (491, 496). Contul 686 „Cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările pentru pierdere de valoare. Contul 686 se debitează cu: - ajustările constituite sau majorate pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare (296) sau pentru pierderea de valoare a investiţiilor financiare pe termen scurt (591, 595, 596, 598); - amortizarea primelor de rambursat obligaţiuni (169). Contul 781 „Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare” Se creditează cu: - valoarea provizioanelor anulate sau diminuate (151); - sumele reprezentând anularea sau diminuarea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor corporale sau necorporale (290, 291, 293); -sumele reprezentând anularea sau diminuarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie (391÷398); - sumele reprezentând anularea sau diminuarea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor faţă de clienţi sau debitori diverşi (491, 496). Contul 786 „Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare” Se creditează cu: - sumele reprezentând anularea sau diminuarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare (296); - sumele reprezentând anularea sau diminuarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a investiţiilor financiare pe termen scurt (591, 595, 596, 598). Operaţiunile economice care privesc aceste categorii de cheltuieli şi venituri au constituit obiectul mai multor înregistrări contabile exemplificate în capitolele anterioare, considerent pentru care apreciem că nu se justifică repetarea lor.

7.8. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit şi alte impozite
Determinarea şi înregistrarea impozitului pe profit reprezintă operaţia contabilă prin care se reflectă: - pe de o parte, majorarea cheltuielilor de natură fiscală (691, respectiv 698 la microîntreprinderi); - iar pe de altă parte crearea obligaţiei faţă de bugetul statului. Impozitul se determină trimestrial cu date cumulate de la începutul anului. În grupa 69 „Cheluieli cu impozitul pe profit şi alte impozite” sunt cuprinse două conturi:

199

Contul 691 „Impozitul pe profit” care se debitează cu valoarea impozitului pe profit datorat bugetului de stat (4411) şi Contul 698 „Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite ce nu apar în elementele de mai sus” ţine pe debit evidenţa impozitului pe venit de plătit de microîntreprinderi (4418) şi a altor impozite, conform reglementărilor emise în acest scop. Închiderea acestor conturi de cheltuieli se face prin decontarea lor asupra rezultatului la ct 121 „Profit sau pierdere”.

ÎNTREBĂRI
1. Cum sunt definite cheltuielile? Dar veniturile? 2. Care este structura cheltuielilor? Dar structura veniturilor? 3. Care este structura cheltuielilor din exploatare? Dar a veniturilor din exploatare? 4. Ce reprezintă cifra de afaceri netă? 5. Care este structura cheltuielilor financiare? Dar a veniturilor financiare? 6. Care este structura cheltuielilor extraordinare? Dar a veniturilor extraordinare?

PROBLEME PROPUSE
1. SC „Agro” SA achiziţionează pe bază de factură, animale tinere (taurine) pentru a fi îngrăşate şi apoi livrate la abator, în valoare de 100.000 lei + 24% TVA. Societatea înregistrează spor de creştere în greutate la aceste taurine în valoare de 30.000 lei. SC „Agro” SA livrează şi facturează taurinele îngrăşate la SC „Abator” SA la preţul de vânzare de 180.000 lei + 24% TVA. 2. SC „Y” SA eliberează, pe baza bonurilor de consum şi a tabelelor nominale, salariaţilor echipament de lucru în valoare de 10.000 lei din care 50% se suportă de unitate, iar 50% de către salariaţi. 3. SC „Y” SA deţine la 1 mai în portofoliu: - 1.000 de acţiuni, reprezentând interese de participare la SC „Z” SA cu valoarea contabilă 120 lei/acţiune şi înregistrează dividende cuvenite de 20.000 lei - 500 de acţiuni, emise de SC „T” SA achiziţionate de curând în vederea revânzării rapide a acestora, valoarea contabilă 80 lei/acţiune şi înregistrează dividende cuvenite de 1.000 lei. La 1 iunie se vând integral titlurile imobilizate în participaţii la preţul de 90 lei/acţiune.

200

La 12 iunie se vând în totalitate acţiunile SC „T” la preţul de vânzare de 110 lei/acţiune. Se cere: - înregistrarea dividendelor cuvenite la participaţiile deţinute în capitalul SC „Z” SA - înregistrarea dividendelor cuvenite e la SC „T” SA - vânzarea participaţiilor deţinute la SC „Z” SA - vânzarea acţiunilor deţinute la SC „T” SA.

CAPITOLUL VIII LUCRĂRILE DE ÎNCHIDERE A EXERCIŢIULUI FINANCIAR. ÎNTOCMIREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE REZUMAT
Situaţiile financiare anuale, prin componentele structurale, oferă un complex de informaţii pe baza cărora se întemeiază cele mai importante acte de decizie ale investitorilor şi managerilor în legătură cu angajarea economică şi financiară a entităţii în perioada următoare. Situaţiile financiare se întocmesc în mod obligatoriu anual, conform legii contabilităţii, în concordanţă cu reglementările contabile conforme cu directivele europene. Întocmirea situaţiilor financiare reprezintă un proces complex de agregare a datelor în vederea construirii indicatorilor economico-financiari privind în principal: - poziţia financiară şi modoficarea poziţiei financiare în bilanţ; - performanţa realizată în contul de profit şi pierdere. Derularea acestui proces se concretizează într-o suită de lucrări, dintre care unele au caracter preliminar, iar altele se referă la redactarea sau completarea propriu-zisă a situaţiilor financiare anuale.

8.1. Lucrările de închidere a exerciţiului
Lucrările de închidere a exerciţiului financiar la 31 decembrie reprezintă punctul final al ciclului contabil de prelucrare a datelor în vederea elaborarii situaţiilor financiare anuale şi presupune: a) stabilirea balanţei conturilor, înainte de inventariere; b) inventarierea generală a activelor şi datoriilor; c) contabilizarea operaţiilor de regularizare; d) stabilirea balanţei conturilor după inventariere; e) determinarea rezultatului exerciţiului;

201

20. iar minusurile ca şi ieşiri.f) redactarea situaţiilor financiare anuale. grupate în funcţie de natura lor. Pentru produsele perisabile se acordă scăzăminte în cadrul sumelor legale fără a se depăşi valoarea minusurilor constatate. Lipsurile în gestiune şi degradările imputabile gestionarilor se vor recupera de la persoanele vinovate în conformitate cu dispoziţiile legale. b) Inventarierea generală reprezintă lucrarea preliminară prin care se stabileşte situaţia reală (faptică) a activelor şi datoriilor. Totodată rezultatele inventarierii. Prin aceste lucrări se asigură datelor din situaţiile financiare anuale un caracter real. Rezultatele inventarierii. dacă e cazul. Cu această ocazie se realizează şi evaluarea activelor şi datoriilor la nivelul valorii actuale. persoanele vinovate şi măsurile care se impun se consemnează în procesul verbal de inventariere. la nivelul valorii actuale. respectiv pe bază de registre sau documente pentru bunurile necorporale. se procedează la înregistrarea plusurilor ca intări de active.plusuri de stocuri din cumpărări Conturi din gr. iar pe de altă parte balanţa pregăteşte datele de referinţă necesare comparării soldurilor din contabilitate (scriptice) cu cele de la inventar (faptice). concluziile şi propunerile comisiei de inventariere cu privire la cauzele plusurilor. prezentate ca o recapitulaţie a elementelor inventariate. 30. creanţe şi datorii. a) Stabilirea balanţei conturilor înainte de inventariere are rolul pe de o parte de centralizare şi verificare a respectării dublei înregistrări şi a descoperirii cu această ocazie a eventualelor erori de înregistrare. În această etapă are loc constatarea faptică şi înscrierea elementelor de active şi datorii în listele de inventariere.35. plusurile şi minusurile constatate şi deprecierile.37.21.26 = 134 „Plusuri de natura imobilizărilor” .32.31. Tot cu această ocazie se face şi evaluarea activelor şi datoriilor. Cu această ocazie se verifică concordanţa dintre contabilitatea sintetică şi analitică şi între înregistrarea cronologică şi cea sistematică (Totalul debitor sau creditor din balanţă trebuie să fie egal cu totalul rulajului stabilit în Registrul-jurnal). Regularizarea diferenţelor de inventar generează următoarele înregistrări: . conform posturilor din bilanţ se înscriu în Registrul-inventar.38 = Conturi din gr.36. minusurilor şi deprecierilor constatate. Constatarea existenţei elementelor inventariate se face prin observarea directă pentru bunuri corporale. c) Contabilitatea operaţiunilor de regularizare c1) Contabilitatea plusurilor şi minusurilor de inventar Odată stabilite rezultatele inventarierii.23. În acest sens balanţa conturilor înainte de inventariere poate fi abordată ca un „inventar contabil”. Pentru toate elementele inventariate înscrise în listele de inventariere se vor evidenţia. denumită valoare de inventar. 60 202 .plusuri de active imobilizate: Conturi din gr.

598 În cazul diminuării ajustărilor sau cu ocazia anulării lor.491.23 Conturi din gr. atunci când e cazul.495 = 7814 296 = 7863 203 .596.595.392. 28 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţiuni de capital” .495 Pentru imobilizările financiare şi pentru investiţiile financiare pe termen scurt (acţiuni.36.31.395.291.21. peste normele legale şi neimputabile se suportă TVA pe cheltuielile unităţii 635 „Cheltuieli cu alte impozite = 4427 „TVA colectată” taxe şi vărsăminte asimilate” Notă: Distrugerile provocate de calamităţi sunt evenimente cu caracter excepţional şi ele se înregistrează în momentul în care s-au constatat la contul 671 „Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare”.394.491. 290.amenzi şi penalităţi” 4427 „TVA colectată” . 20. pe seama cheltuielilor financiare.35.plusuri de stocuri de produse şi producţie în curs de execuţie Conturi din gr.393.38 . 33.32.minus de stocuri de produse şi producţie în curs de execuţie 711 „Variaţia stocurilor” = Conturi din gr. 6863 = 296 6864 = 591. respectiv a veniturilor financiare. constituirea sau majorarea ajustărilor pentru pierdere de valoare.396.396. 30. atunci când e cazul.plusuri de elemente ale trezoreriei Conturi din gr. necorporale.397.291.393. în curs de execuţie.pentru bunurile constatate lipsă de inventar.34 .293 = 7813 391. pe seama cheltuielilor de exploatare.minus de inventar la imobilizări corporale sau necorporale % = Conturi din gr. 33. se procedează la majorarea veniturilor din exploatare.397.395.394.. c2) Contabilizarea ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare Pentru imobilizări corporale.imputarea lipsurilor se face la valoarea de înlocuire inclusiv TVA aferent 4282 „Alte creanţe în = % legătură cu personalul” sau 461 „Debitori diverşi” 7581 „Despăgubiri. 6813 = 290.53 = 7588 „Alte venituri din exploatare” .293 6814 = 391.minusuri de stocuri din cumpărări Conturi din gr. stocuri şi creanţe se înregistrează constituirea sau majorarea ajustărilor pentru depreciere.392. 60 = Conturi din gr.398.37. 51.398.34 = 711 „Variaţia stocurilor” . obligaţiuni şi alte titluri de valori deţinute pe termen scurt) se înregistrează.

Pentru datorii constatate la inventariere şi pentru care există obligaţii care rezultă din elemente de jurisprudenţă (litigii) sau din contracte (garanţii acordate clienţilor). rămase în sold. Concluzie: Provizioanele reprezintă o categorie aparte a datoriilor entităţii şi se prezintă în bilanţ separat de celelalte datorii. valabil la data închiderii exerciţiului financiar. favorabile sau nefavorabile. dintre cursul la data înregistrării operaţiunilor şi cursul la data închiderii exerciţiului.diferenţe favorabile 267. acreditive. 411. 411.591.598 = 7864 c3) Contabilizarea provizioanelor Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor. Diferenţele de curs valutar. se înregistrează: 5124. 461 = 765 sau . casa).595. disponibilităţile de trezorerie (conturi la bănci. 5412.596. 461 Pentru conturile de trezorerie în valută. neachitate. rămase în sold. după caz. Pentru creanţele în valută. neîncasate.diferenţe nefavorabile 665 = 267. precum şi pentru care există obligaţii implicite (politici ale întreprinderii făcute publice printr-o declaraţie şi care a indus în rândul terţilor aşteptarea că unitatea îşi va onora responsabităţile: refacerea mediului contaminat accidental. diferenţele de curs constatate la 31 decembrie cu ocazia evaluării acestora. creanţele şi datoriile în valută trebuie evaluate şi raportate în bilanţ utilizând cursul de schimb comunicat de BNR. în următoarea succesiune: D: Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an G: Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an H: Provizioane Prin intermediul provizioanelor se regularizează posturile din bilanţ referitoare la datorii. 5314 = 765 sau 665 = 5124. se înregistrează la venituri sau cheltuieli financiare. se înregistrează: 204 . 5314 Pentru datoriile în valută. pentru diferenţele de curs constatate la 31 decembrie cu ocazia evaluării acestora. pentru diferenţele de curs constatate la 31 decembrie cu ocazia evaluării acestora se fac următoarele înregistrări: . salarii compensatorii în caz de restructurare etc) la 31 decembrie se constituie provizioane pe seama cheltuielilor de exploatare. 5412. deoarece stingerea lor presupune o ieşire viitoare de resurse care încorporează beneficii. 6812 = 151 Aceste provizioane trebuie constituite pentru a atenţiona pe utilizatorii de informaţii din situaţiile financiare anuale asupra existenţei unor obligaţii cu exigibilitate (scadenţă) sau cu valoare incertă. c4) Contabilizarea diferenţelor de curs valutar aferente activelor şi datoriilor în valută La fiecare dată a bilanţului.

în contabilitate se utilizează conturile de regularizare: . 705. de cheltuielile şi veniturile aferente exerciţiilor viitoare. Etapa finală de conectare a cheltuielilor şi veniturilor la rezultate se referă la delimitarea acestora în funcţie de factorul timp – în aşa manieră încât fiecare fel de cheltuială în parte să intre în decontare într-o perfectă compatibilitate cu veniturile pe care le genrează. Se încasează contravaloarea acestora în cursul lunii decembrie N în valoare de 600 lei +19% TVA.472 „Venituri înregistrate în avans” Contul 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” (ct A) ţine evidenţa cheltuielilor afectuate anticipat în contul perioadelor viitoare sau a cheltuielilor constatate a fi efectuate în avans şi care urmează a se suporta eşalonat pe cheltuielile exerciţiului următor. 401. Soldul debitor al contului evidenţiază cheltuielile efectuate în avans.521. 404. 167. Notă: Cheltuielile efectuate în avans se vor evidenţia în bilanţ ca elemente de regularizare între două exerciţii şi nu afectează contul de rezultate. 706. 167. 519 sau 161. Soldul creditor al contului reflectă veniturile înregistrate în avans. Exemplu: În baza facturii. 531. 766). chirii facturate sau încasate. 708. Contul se debitează în exerciţiul următor când veniturile devin „scadente” (704. c5) Contabilizarea delimitării în timp a cheltuielilor şi a veniturilor Pentru a stabili corect rezultatul exerciţiului este necesară separarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor înregistrate în cursul exerciţiului şi aferente acestuia. SC „EDITURA” înregistrează în luna decembrie exerciţiul N abonamentele cuvenite pntru anul viitor. a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute. exprimate în lei. 519 = 765 Notă: Pentru creanţele şi datoriile. 512. 461.531) şi se creditează în exerciţiile următoare prin trecerea lor pe cheltuieli. în conturile de cheltuieli din clasa a 6-a şi în conturile de venituri din clasa a 7-a trebuie să rămână doar cheltuielile şi veniturile care se conectează la rezultatele exerciţiului în cauză. aferente perioadelor viitoare de gestiune. abonamente. 401. 611÷ 628. 205 . 658. Fiind consecinţa aplicării principiului independenţei exerciţiilor. Se debitează cu valoarea abonamentelor.471 „Cheltuieli înregistrate în avans” şi . eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile. se înregistrează la alte venituri financiare (768) sau alte cheltuieli financiare (668).665 = 161. asigurări etc. Contul 472 „Venituri înregistrate în avans” (ct P) se creditează cu veniturile anticipate. 445). precum şi cu valoarea subvenţiilor de exploatare aferente perioadelor viitoare (411. 666). În scopul rezolvării acestor cerinţe. conform scandenţarelor (605. care rezultă din evaluarea acestora la 31 decembrie. chiriilor şi a altor cheltuieli efectuate anticipat (401. 404. la revistele de specialitate solicitate de SC „X” SA. respectiv subvenţia devine venit aferent perioadei pentru care a fost încasată (741). după caz.

78 Dacă conturile de cheltuieli şi venituri s-ar deconta doar anual la contul 121 şi impozitul pe profit s-ar calcula şi înregistra anual. aceste conturi de închid.închiderea conturilor de venituri % = 121 „Profit sau pierdere” Conturile gr. 74. Funcţia acesteia se manifestă cu precădere în pregătirea informaţiei necesare determinării rezultatului exerciţiului. În această balanţă.77 gr. 75 gr. 61.60. 65 gr. lunar în exerciţiul N+1 (600 lei:12 luni = 50 lei lunar) 472 „Venituri înregistrate = 704 „Venituri din lucrări 50 în avans” executate şi servicii prestate” Notă: Încasarea anticipată a abonamentelor a afectat în sens pozitiv trezoreria exerciţiului N şi a devenit venit în exerciţiul N+1.67 gr.încasarea în decembrie N 512 „Conturi curente la bănci” = 4111 „Clienţi” 714 .70. respectiv creditoare şi reprezintă suportul informaţional pentru închiderea conturilor de cheltuieli şi de venituri. 64. 63. 71.închiderea conturilor de cheltuieli 121 „Profit sau pierdere” = % Conturile gr. 72.76 gr.66 gr.69 .înregistrarea eşalonată la venituri. când apar cheltuielile de editare şi distribuire care au stat la „temeiul” acestor venituri. . 62. d) Balanţa conturilor după inventariere După efectuarea inventarierii şi a contabilizării operaţiunilor de regularizare se întocmeşte o nouă balanţă a conturilor. În urma acestor decontări a soldurilor conturilor de venituri şi cheltuieli. contul de rezultate ar arăta schematizat astfel: 121 Profit sau pierdere Cheltuieli cumulate Venituri cumulate 206 .68 gr. e) Determinarea rezultatului exerciţiului Determinarea rezultatului exerciţiului presupune decontarea tuturor veniturilor şi cheltuielilor asupra unui cont unic 121 „Profit sau pierdere”. conturile de cheltuieli şi de venituri apar cu soldurile lor debitoare..facturarea în decembrie N 4111 „Clienţi” = % 714 analitic: SC „X” 472 „Venituri înregistrate în avans” 600 4427 „TVA colectată” 114 .

calculul şi evidenţa impozitului pe profit se realizează în cursul anului: 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 „Impozit pe profit/venit” şi 121 „Profit sau pierdere” = 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” În acest mod. După stabilirea impozitului de plată sau de recuperat.” Codul fiscal (legea nr. 72. profitul sau pierderea se stabileşte cumulat de la începutul exerciţiului financiar. se va înregistra diferenţa de impozit datorată în negru sau de recuperat în roşu. 62. 66. până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul” care sunt de fapt plăţi anticipate în contul impozitului anual datorat. 74. 71. 2) Rezultatul definitiv al exerciţiului financiar se stabileşte la închiderea acestuia.60. 34 aliniatul b) „contribuabilii au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit trimestrial. 63. 76. Întrucât contabilitatea este conectată la fiscalitate. 75. la sfârşitul exerciţiului financiar. Pe trimestrul IV se calculează şi se varsă provizioriu un impozit pe profit egal cu cel determinat pentru trimestrul III. 207 . La sfârşitul anului după închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli se va determina impozitul pe profit datorat pe anul fiscal respectiv şi se va înregistra doar diferenţa datorată sau de recuperat dintre impozitul efectiv datorat şi cel calculat şi vărsat în cursul anului.571/2003 cu modoficările şi completările ulterioare) prevede la art. la închiderea exerciţiului financiar la 31 decembrie. 77. În aceste condiţii formula clasică de determinare a profitului impozabil = Venituri totale – Cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile devine: Rezultat contabil înainte de impozitare = (Venituri realizate – Cheltuieli aferente veniturilor realizate) + Cheltuieli cu impozitul pe profit înregistrat în cursul anului.70. 61. contul 121 „Profit sau pierdere” încorporează la cheltuieli inclusiv cheltuielie cu impozitele pe profit calculate în cursul anului. ca diferenţă între impozitul datorat şi impozitul plătit cumulat de la începutul anului.69 REZULTATUL NET Legea 82/1991 – legea contabilităţii republicată prevede la art. 78 REZULTATUL BRUT Cheltuieli cu impozitul pe profit gr. 68 gr.gr. 64. de regulă. Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli se efectuează. Plata fiscală a impozitului pe profit pentru anul fiscal se face până la 15 aprilie a anului următor când se depune o declaraţie anuală de impozit pe profit. 19 următoarele: „1) În contabilitate. 67. 65.

iar soldul debitor pierderea netă a exerciţiului. iar .691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 „Impozit pe profit/venit” şi 121 „Profit sau pierdere” = 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” După această înregistrare soldul creditor al contului 121 „Profit sau pierdere” evidenţiază profitul net realizat.01). 2. deoarece la fiecare post bilanţier sunt înscrise simbolurile conturilor de la care se preiau sodurile finale. Lucrările de completare a situaţiilor financiare reprezintă. financiare şi extraordinare). Opraţiunea de completare a bilanţului (care reprezintă secţiunea 1 din structura situaţiilor financiare) se realizează realtiv uşor. acestea se referă la: 208 . precum şi modul cum acestea se prelucrează. În ceea ce priveşte secţiunea a 3-a „Situaţia modificărilor capitalului propriu” şi secţiunea a 4-a „Situaţia fluxurilor de trezorerie”. 8. Structurile de venituri şi cheltuieli sunt grupate şi evidenţiate pe activităţi (de exploatare. 4 şi 5. 3. ale conturilor de venituri şi cheltuieli.pe de altă parte din cea de-a treia balanţă de verificare (pentru situaţia la 31. majorarea de capital etc.pe de o parte din situaţiile financiare precedente (pentru situaţia de la 1. propunere ce va fi supusă aprobării în AGA. datorii şi capitaluri proprii. se va elabora în prealabil a treia balanţă de verificare (unde conturile de cheltuieli şi venituri apar fără solduri). se pleacă de la totalurile cumulate. aceste componente ale situaţiilor financiare se completează în mod obligatoriu de entităţile care trebuie să supună auditului documentele anuale de raportare. prin însumare sau scădere. din balanţa de verificare. făcându-se atunci când este cazul anumite însumări. Referitor la notele explicative la situaţiile financiare anuale. Consiliul de administraţie face propunerea pentru repartizarea profitului: acoperirea eventualelor pierderi din exerciţiile precedente. dividende. La completarea secţiunii 2 din structura situaţiilor financiare denumită contul de profit şi pierdere. prin conţinutul lor în cea mai mare parte operaţii de prelucrare şi transcriere a datelor: . respectiv rectificări prin scădere ale conturilor din clasele 1. ca şi componente obligatorii ale documentelor de raportare. soldurile conturilor de active. Întocmirea situaţiilor financiare anuale În vederea redactării situaţiilor financiare anuale ca şi punct final al unui ciclu contabil.2. prezentate ca valorile corespunzătoare exerciţiului financiar precedent şi respectiv curent. Rezultatul final aferent fiecarei activităţi se calculează după înscrierea şi totalizarea veniturilor şi cheltuielilor aferente fiecărei categorii de activităţi.12) În formularul de bilanţ se înscriu prin selectare şi grupare.

informaţii privind salariaţii şi membrii organelor de administraţie. cont de profit şi pierdere şi note explicative. însoţite de raportul administratorilor. Ce cuprinde un set de situaţiile financiare? 3. sunt supuse verificării şi certificării de către cenzori.activele imobilizate (nota 1). repartizarea profitului (nota 3). Ce reprezintă situaţiile financiare? 2. b) situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare. Situaţiile financiare anuale încheie un ciclu contabil. precum şi ale societăţilor care intră în perimetrul consolidării conturilor sunt auditate. Pentru întocmirea fiecărei anexe se va ţine cont de cerinţele informaţionale ale fiecărei note. pentru unele dintre ele pe lângă date contabile se va apela şi la explicaţii şi interpretări de natură a detalia aspecte importante şi care pot influenţa deciziile utilizatorilor de informaţii. . situaţia creanţelor şi datoriilor (nota 5). Situaţiile financiare ale entităţilor de interes public. conducere şi supraveghere (nota 8). c) persoana juridică îşi desfăşoară activitatea în condiţii de continuitate. provizioane (nota 2). ce conţin bilanţ prescurtat.calculul şi analiza principalilor indicatori economico-financiari (nota 9). Care sunt lucrările de închidere a exerciţiului? 209 . Situaţiile financiare anuale vor fi însoţite de o declaraţie scrisă din partea administratorului prin care îşi asumă răspunderea pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale şi confirmă că: a) politicile contabile utilizate la întocmirea situaţiilor financiare anuale sunt conforme cu reglementările contabile aplicabile. analiza rezultatului din exploatare (nota 4). principii. sunt supuse aprobării în adunarea generală a acţionarilor şi apoi în formă precurtată date publicităţii. performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată. dar reprezintă în acelaşi timp şi punctul pentru începutul unui nou ciclu. Entităţile care întocmesc situaţii financiare anuale simplificate.alte informaţii (nota 10). politici şi metode contabile (nota 6). raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori (după caz) şi de propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii. - ÎNTREBĂRI 1. . Situaţiile financiare anuale. Deci: punct şi de la capăt. participanţii şi surse de finanţare (nota 7). Care este componenţa situaţiile financiare? 4.

N se înregistrează diferenţele de curs valutar generate de o datorie în valută faţă de un furnizor.21 lei/euro. Ce reprezintă inventarierea generală? 7.12.000 lei.12.12. Ziarul Renaşterea Bănăţeană încasează în contul de la bancă contravaloarea abonamentelor aferente anului viitor în valoare de 5.10 lei/euro iar la 31.000 euro. 210 . În ce constă contabilitatea operaţiunilor de regularizare? PROBLEME PROPUSE 1.21 lei/euro. La 31. La 31.000 lei. 3.12.000 euro. în sumă de 1. SC AUTOMOTIVE SA achită din contul de la bancă primele de asigurare auto pentru exercfiţiul financiar următor în valoare de 10.N cursul era de 4.N cursul era de 4.N SC GAMA SA stabileşte prin inventariere un stoc de materiale consumabile de 500 bucăţi evaluate la un preţ unitar de 10 lei. La 31. Ce reprezintă balanţa conturilor? 6. în sumă de 1. conform facturilor emise şi a exrasului de cont.15 lei/euro iar la 31. 5.12.N se înregistrează diferenţele de curs valutar generate de creanţele în valută. 4. TVA 9%. ştiind că la data înregistrării cursul era de 4. ştiind că la data înregistrării cursul era de 4.5. Societatea foloseşte metoda inventarului intermitent. 2.

fizica sau juridica ce deține una sau mai multe acțiuni hârtie de valoare emisa de o societate pe acțiuni. prin care se dovedește dreptul de proprietate al deţinătorului asupra unei parți din capitalul social al societăţii care a emis-o. pers. separarea unei sume din contul întreprinderii la banca intr-un cont special la dispoziția unui anumit furnizor din care urmează sa se efectueze plați către acest furnizor pentru materialele aprovizionate. Acreditivul se folosește atunci când unitatea plătitoare nu şi-a achitat la timp obligațiile fata de furnizor şi acesta solicita garantarea încasării drepturilor ce i se cuvin. destinata acoperirii cheltuielilor de circulație şi obținerii profitului de către toate societățile comerciale participante la Acționar Acțiune Adaosul comercial 211 . pe baza căreia deţinătorul primește dividend suma cuprinsa intre prețul cu amânuntul şi prețul cu ridicata. prin deschiderea acreditivului. care se include în prețul de vânzare a unor mărfuri determinate. una din formele cele mai răspândita a impozitelor indirecte. lucrările executate sau serviciile prestate.GLOSAR DE TERMENI Acciza Acreditiv Taxa suportata de consumatori.

venituri pe care societatea le încasează proporțional cu numărul titlurilor deținute şi în raport de profitul obținut de societățile respective. a factorilor care au determinat rezultatele. de câștiguri prin trageri la sorti sau sub ambele forme. bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale extrabugetare de către persoanele fizice şi persoanele juridice române sau străine. evaluate în expresie băneasca. sustragerea prin orice mijloace. a aportului întreprinzătorilor. un ansamblu de informații practice. nebrevetate. a existentei elementelor patrimoniale ale unităţii. şi pe elementele sale componente. taxelor şi a altor sume datorate bugetului de stat. titlurile 212 . disponibilitățile bănești. este un titlu de credit.Amortizarea Capital social Cheltuieli Contul de profit şi pierderi Dividende Evaziunea fiscală Inventarierea Know . rezultând din experiența francizorului şi verificate de către acesta. valoarea bunurilor aduse ca aport în societate. stat sau agenți economici (deci şi de societățile comerciale) care conferă posesorului ei calitatea de creditor fata de instituția emitenta şi care are dreptul sa primească pentru suma împrumutată un anumit venit fix sub forma de dobândă. la o anumita data. totalitatea bunurilor mobile şi imobile (inclusiv terenuri). diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşterii ale datoriilor. exprimata în moneda naționala. da posibilitatea cunoașterii rezultatelor financiare. denumite în continuare contribuabili. partea din valoarea imobilizărilor inclusa în costul producției sau în cheltuielile de circulație pentru recuperarea treptata pe măsura uzării lor. global. de la plata impozitelor. Aceasta raportare oferă o imagine de ansamblu asupra situației patrimoniului în expresie bănească.în întregime sau în parte. altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari cuprinde date cu privire la rezultatele activității financiare desfășurată de agenții economici concretizata în profit (beneficii) sau pierderi. sistem de finanțare indirecta a investițiilor are loc pe calea emisiunilor de noi acțiuni sau părţi sociale. acțiunea de constatare faptica. care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii. din punct de vedere cantitativ şi valoric. hârtie de valoare emisa de bănci.how Leasing Majorarea capitalului social Obligațiunea Patrimoniu cumpărarea şi revânzarea mărfurilor. bugetelor locale. a fuziunilor şi prin operațiuni interne de capitalizare.

Ineovan – „Contabilitate financiară”. la date fixe. reprezentând o obligație cuprinsa intr-un act juridic. 1995 A. D. suma de bani sau renta datorata periodic. Needles. 2001 N. Iosif.„Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate”. Jr..„Tratat de contabilitate financiară”. Ineovan. rezervele se pot constitui şi din alte elemente ale situaţiei nete cum sunt diferențele din reevaluare şi primele legate de capital. N. creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile. Duţescu . Colasse . Abbas Ali Mirza . TVA aferenta vânzărilor TVA aferenta cumpărărilor diferența rezultată dacă TVA colectata (din vânzări) > TVA deductibila ( din cumpărări) diferența rezultată dacă TVA deductibilă (din cumpărări) > TVA colectată (din vânzări). Editura Economică. Editura BMT Publishing House. se constituie în principal prin acumularea profitului din exercițiile financiare precedente. Caciuc. 2006 F.„Contabilitate generală”. care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii. C. În mod excepțional. Negruţ „ Contabilitate financiară”. Anderson. Epstein.Wiley IFRS 2005 : „Intrepretarea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate şi Raportare Financiară”. C. Editura Arc. Volumul I. altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Belverd E. Ineovan. Ionaşcu . drepturile şi obligațiile bănești izvorâte din relațiile cu terții. Bobiţan.„Bazele teoretice ale contabilităţii”. Imbrescu. 2000 Barry J.2005 L.„Contabilitate financiară conformă cu directivele europene”. Editura Mirton. Caldwell – „Principiile de bază ale contabilitaţii”. A. Editura de CECCAR Bucureşti. Henry R. I. D. Editura Mirton. 1998 F. Editura Moldova. 2006 B. Haţegan. 2003 F. Cotleţ. sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor. Editura Mirton. Mateş. Feleagă. Editura Mirton. James C. 2008 213 . C. Megan .Redevența Rezervele TVA colectata TVA deductibila TVA de plata TVA de recuperat Venituri de valoare. Volumul I şi II . O.

Monitorul Oficial nr. 765 din 7 septembrie 2006 214 . 454 din 18 iunie 2008 Legea nr. 2006 D. 571/2003 privind Codul fiscal. 2008 M.„ Contabilitatea financiară românească conformă cu directivele europene”.P. A. 2006 Legea nr.„ Contabilitatea financiară românească conformă cu directivele europene”. Bodea . Editura Universităţii de Vest. Matiş. 927 din 23 decembrie 2003 şi MO nr. Deva. 3055/2009-pentru aprobarea reglementărilor Contabile conforme cu Directivele europene.766 din 10 noiembrie 2009 MFP-Reglementări contabile conforme cu directivele europene. Contabilitatea financiară a entităţilor economice. Monitorul Oficial nr. 82 din 24 decembrie 1991 (republicată) Legea contabilităţii.1752/2005 .„ Contabilitatea financiară a întreprinderii”. Contabilitate financiară. A. Editura Universitară Bucureşti.Ghid practic -.P. Editura Irecson. 2007 I. Cotleţ. 343/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. Dumitrescu. D. Editura Inteleredo. A. Domil. Pereş. Cotleţ. Mateş. Pântea şi Gh. 2009 I. D. Domil. C. Dumitrescu. Editura Inteleredo. Bodea . A. aprobate prin OMFP nr. Monitorul Oficial nr. Ristea şi colaboratori .D. Manual pentru învăţământul la distanţă. Editura Mirton. Pântea şi Gh. Mateş. D. Deva. 2004 OMFP nr.