ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori

Falimente bancare

Bucureşti 2010

Cuprins
Cuprins...............................................................................................................................................2 1. Introducere.....................................................................................................................................2 2. Noţiuni teoretice.............................................................................................................................4 3. Cauzele falimentelor bancare.........................................................................................................4 3.1. Riscurile bancare....................................................................................................................5 3.2. Concentrarea capitalurilor băneşti..........................................................................................6 3.3. Efectul de domino..................................................................................................................7 3.4. Asimetria informaţiei şi problema lichidităţii.........................................................................7 4. Falimente bancare în diverse state ale lumii.................................................................................7 4.1. Cazul SUA...............................................................................................................................7 4.1.1. Evoluţii recente................................................................................................................7 4.1.2. Criza economică actuală şi impactul asupra băncilor de investiţii din SUA..................10 4.1.3. Studiu de caz - falimentul Lehman Brothers..................................................................12 4.2. Reacţia Europeană la criza financiară.................................................................................15 4.2.1. Cazul Islandei - iminenţa “falimentului naţional”..........................................................15 4.2.2. Cazul Marii Britanii.......................................................................................................16 4.2.3. Cazul României..............................................................................................................18 5. Consecinţe ale falimentului bancar..............................................................................................20 6. Concluzii......................................................................................................................................21 6. Bibliografie...................................................................................................................................22

1. Introducere
Turbulenţele declanşate în vara anului 2007 de creditele ipotecare cu risc ridicat s-au transformat, pe parcursul anului 2008, în cea mai gravă criză economică internaţională consemnată după Marea Depresiune din 1929-1933. Criza s-a amplificat îndeosebi după falimentul băncii Lehman Brothers în septembrie 2008 şi după preluarea băncii Merrill Lynch de către Bank of America în aceeaşi lună. În mod paradoxal, economiile care au resimţit cel mai acut efectele crizei au fost cele emergente, datorită restrângerii lichidităţii pe pieţele internaţionale şi, ca urmare, a comprimării resurselor externe de finanţare pe fondul creşterii aversiunii faţă de risc a investitorilor. Iniţial, criza financiară a afectat cu precădere ţările dezvoltate. După falimentul 2

(ii) creşterea volumului şi frecvenţei operaţiunilor pe piaţă pentru asigurarea lichidităţii şi (iii) extinderea bazei de garanţii eligibile şi a maturităţilor ofertei de lichiditate. au continuat să anunţe pierderi generate de produsele financiare structurate legate de piaţa imobiliară americană. De altfel. băncile cu exces de lichiditate fiind reticente a împrumuta surplusul altor bănci. Accentuarea fenomenului de contagiune şi plasarea acestei regiuni într-o zonă de risc ridicat au avut repercusiuni şi asupra României. aversiunea la risc s-a translatat rapid şi către ţările emergente. Fondul Monetar Internaţional devine tot mai implicat ca parte a soluţiei. Aceste evenimente au creat panică pe pieţele financiare. preluări şi falimente. iar primele de risc au crescut la niveluri extrem de ridicate.P. Fenomenul a cuprins întregul sistem bancar autohton. Funcţionarea pieţei interbancare a fost grav afectată. garanţii guvernamentale sau programe de preluare a activelor toxice. la nivelul acelei luni. Influenţa crizei internaţionale asupra sistemului financiar românesc s-a regăsit şi în manifestarea unor disfuncţionalităţi ale pieţei interbancare. care s-a concretizat în retrageri relativ importante de depozite de la unele bănci. conducând la scăderea masivă a valorii de piaţă a capitalurilor proprii ale instituţiilor financiare. Integrarea economică şi financiară s-a dovedit că propagă cu mare rapiditate şi efectele negative. situaţia financiară a acestor instituţii s-a deteriorat rapid. în special cele britanice. sunt necesare şi măsuri de aceeaşi amploare. deja erodate de pierderile contabile substanţiale suferite în urma crizei creditelor ipotecare cu grad ridicat de risc. indiferent de dimensiunea şi forma juridică (sucursală/filială) a băncilor. Morgan cu ajutorul băncii centrale americane. fenomenul extinzându-se şi asupra Europei Centrale şi de Est. acţiunile de politică monetară fiind mai corelate. În aceste condiţii. Primele şapte luni ale anului 2008. Politicile fiscale şi monetare au devenit puternic expansive. în luna octombrie 2008 s-a conturat un sentiment de neîncredere în rândul deponenţilor. 3 . perioadă dominată de deprecierea dolarului SUA şi de creşterea preţului petrolului. Prin intervenţia sa. băncile centrale deţin un rol din ce în ce mai important în vederea asigurării stabilităţii financiare prin măsuri de reorganizare a structurii de reglementare şi supraveghere financiară. Diminuarea marjei de manevră a politicii monetare a condus la acordarea unei importanţe sporite stimulului fiscal. la naţionalizări. în timp ce Merrill Lynch a fost preluată de către Bank of America. reducerea taxelor. Răspunsul băncilor centrale şi al guvernelor pentru contracararea efectelor crizei a fost fără precedent. Criza de încredere cauzată de expunerea faţă de creditele ipotecare cu grad ridicat de risc s-a acutizat. Gradul de încredere printre participanţii pe pieţele financiare a scăzut puternic. Situaţia s-a agravat odată cu apariţia unor informaţii nefondate privind posibilitatea ca o bancă importantă să aibă dificultăţi majore. iar pe 15 septembrie 2008 banca de investiţii Lehman Brothers a anunţat intrarea în procedură de faliment. ajungându-se la intervenţia autorităţilor. prin programe de stimulare a cumpărării de noi autovehicule. Măsurile luate de guverne au vizat fie susţinerea sistemului bancar prin recapitalizări. Principale măsuri adoptate de băncile centrale au fost: (i) relaxarea rapidă şi semnificativă a politicii monetare. Agenţia Federală de Finanţare a Locuinţelor (FHFA) a dispus plasarea agenţiilor ipotecare americane Fannie Mae şi Freddie Mac sub administrare specială. subvenţii pentru angajatori etc. În aceste condiţii. băncile americane şi europene. În faţa unei crize globalizate. iar în data de 16 martie 2008 banca de investiţii Bear Stearns a fost preluată de J. fie stimularea cererii agregate prin creşterea investiţiilor guvernamentale. La începutul lunii septembrie. Cooperarea între principalele bănci centrale ale lumii a devenit tot mai strânsă.Lehman Brothers. fuziuni. nu numai pe cele pozitive. BNR a prevenit transformarea nervozităţii manifestate în rândul deponenţilor într-un fenomen cu efecte sistemice.

2. După parcurgerea tuturor etapelor legale. dacă au contribuit la falimentul acesteia. Altfel spus o instituţie de credit se va afla în stare de faliment atunci când indicatorul de solvabilitate scade sub 2% sau când autorizaţia de funcţionare i-a fost retrasă. 5-cel mai scăzut nivel. Problemele cu care sistemele bancare s-au confruntat în diverse regiuni ale lumii în cursul ultimelor două decenii au impus căutarea unor puncte comune. experţii autorizaţi să-l ajute şi. Până la apariţia acestei legi.64/1995. În România procedura declarării falimentului bancar este reglementată în prezent de Legea nr. profitabilitatea. Ele pot fi atacate cu recurs. Imediat sunt închise conturile băncii respective. pe o perioadă de cel puţin 30 de zile. situaţiile de faliment bancar s-au judecat în baza legislaţiei privind reorganizarea şi lichidarea societăţilor comerciale. cu modificările şi completările ulterioare. calitatea managerială. o comunicare a hotărârii de începere a procedurii de faliment a băncii debitoare.64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului Falimentul este declarat de către un tribunal care se sesizează în urma unei cereri introduse de către banca debitoare. Hotărârea tribunalului de începere a falimentului este comunicată Fondului de garantare a depozitelor din sistemul bancar. Japonia. unele ţări asiatice (Indonezia. tribunalul desemnează judecătorul sindic. Turcia. Mexic şi Venezuela. Noţiuni teoretice Procedura falimentului se aplică acelei bănci devenite insolvabilă.Toate aceste componente sunt punctate cu valori de la 1 la 5 : 1-cel mai performant nivel. atât în ţările slab dezvoltate cât şi în cele cu o economie puternică.anii 1980. au avut loc în ţările Americii Latine (Chile şi Columbia. Celelalte proceduri de derulare a operaţiunilor de lichidare sunt prevăzute de Legea nr. deschise la BNR şi se deschide un nou cont cu menţiunea “bancă în faliment”. lichidatorul. Organele de conducere şi cenzorii băncii falimentare pot răspunde civil sau penal. după ce BNR constată că măsurile de supraveghere specială nu au putut conduce la evitarea insolvabilităţii. din sistemul de rating folosit de BNR pentru supravegherea băncilor comerciale mai fac parte: calitatea activelor (îndeosebi calitatea portofoliului de credite). de regulă. Procedura se declanşează. lichide şi exigibile. hotărârile tribunalului sunt definitive şi executorii. 3. Crize bancare au avut loc peste tot în lume. Astfel de disfuncţionalităţi. Rusia etc. Pe lângă indicatorul de solvabilitate mai sus menţionat. în Europa de Est şi Balcani (Bulgaria. BNR va primi. iar mai recent în Argentina). în vederea aplicării reglementărilor privind plata depozitelor garantate. Cauzele falimentelor bancare Crizele bancare au devenit fenomene frecvente şi costisitoare în ultima perioadă. cu acordul BNR. unele mai severe altele mai puţin severe. lichiditatea. care se aplică şi în cazul falimentului băncilor. şi Thailanda). după caz. ţările nordice (începutul anilor 1990). de către creditori ai acesteia sau de către Banca Naţională a României . atunci când aceasta nu a onorat integral creanţele certe. adică Legea nr. calitatea acţionariatului. Coreea.) dar şi în SUA (mijlocul anilor 1980). 4 . de asemenea.83/1998 privind falimentul băncilor.1990. sau când valoarea obligaţiilor băncii depăşeşte valoarea activului său. Potrivit prezentei legi. fiind asociate de cele mai multe ori cu recesiuni majore.

Riscul de default sau de credit . influenţa deficienţelor mediului economic. Riscurile bancare • • • Principalele riscuri care au condus la apariţia falimentelor bancare sunt următoarele: Riscul de piaţă.1. abuzuri interne.reprezintă riscul ca deponenţii să retragă un volum ridicat de fonduri din conturile lor.cauzate de o scădere acceptabilă a ofertei de bani precum şi de anumite restricţii impuse băncilor. apariţia efectului de domino. Pornind de la teoria portofoliului (conform căreia relaţia dintre patrimoniul net al unei bănci. Riscul de lichiditate .Cauzele care pot conduce la faliment bancar sunt multiple: calitatea inferioară a activelor. incompetenţa sau efectuarea unor operaţiuni neeficiente. concentrarea capitalurilor băneşti . Băncile sunt expuse la mari riscuri de piaţă în special atunci când portofoliile lor sunt concentrate în sectoare economice puternic afectate de ciclicitate. Alţi factori potenţiali importanţi care pot genera probleme în sistemul bancar sunt: • Efectul de contagiune – poate să apară în situaţia în care problemele cu care se confruntă unele bănci ajung să afecteze şi băncile solide (de exemplu. când apar zvonuri legate de intrarea în faliment a unei bănci. 5 . întregul sistem economic. alimentarea tendinţei deponenţilor de a-şi retrage depozitele din bănci). insuficienţe în planificarea politică şi management. cheltuieli nefundamentate. în final. • Riscul de preţ. clienţii băncii respective tind să-şi retragă economiile deţinute. controlului şi sistemelor interne. iar clienţii celoralte bănci se vor teme că şi banca lor ar putea intra în faliment şi îşi vor retrage de asemenea depozitele.care se referă la posibilitatea ca ratele dobânzii să crească brusc în condiţiile în care banca deţine active cu o scadenţă mai lungă decât pasivele. iar băncile să nu deţină suficiente active lichide pentru a satisface aceste retrageri. va fi puternic afectată piaţa imobiliară. • Hazardul moral – poate fi creat atunci când există expectaţii ca riscurile bancare să fie preluate sau “absorbite” de o terţă parte. tentative de mascare şi înşelăciune. va deveni dificilă obţinerea unui credit ipotecar pentru că tot mai puţine bănci vor mai acorda credite ceea ce va afecta şi eventualele investiţii viitoare şi. fraude materiale. 3. • Riscul de credit – care apare când împrumuturile nu sunt rambursate în volum şi la termenul stabilit.reprezintă riscul ca schimbarea condiţiilor de piaţa să modifice valoarea activelor. instabilitatea câştigurilor de pe urma portofoliului şi cheltuielile de funcţionare determină riscul ce cauzează falimentul băncii) şi în urma analizei marei crize din 1930 doi economişti americani au împarţit riscurile rezultate din evenimente neprevăzute în următoarele categorii: • Riscurile de sistem. Când o bancă intră în faliment.este riscul ca debitorii să nu dorească sau să nu poată rambursa creditele contractate. lipsa de corectitudine a reviziei. • Riscul de funcţionare care rezultă din fraude. rigiditatea în orientarea activităţii şi capacitatea limitată de adaptare rapidă la cerinţele clienţilor. cum ar fi guvernele (prin datoria publică) sau instituţiile financiare internaţionale.

Concentrarea capitalurilor băneşti În ţările dezvoltate. incapacităţii structurale a întregului sector. Bancherul este în mod evident ameninţat de sumele pe care le-a împrumutat şi care pot fi compromise. Ele pot fi de ordin politic sau economic (de exemplu marea criză din 1939). s-a observat o pronunţată tendinţă de concentrare. în ultimele decenii. marile bănci. de exemplu. care afectează depozite de mari dimensiuni. National Provincial Bank.2. • Riscul ţării(risc neprevăzut).ameninţă băncile angajate foarte mult în anumite sectoare şi care sunt surprinse de o criză datorată. relevată de către concurenţă. dispunând de reţele extinse de unităţi operaţionale (sucursale. 6 . cu care o bancă se poatre confrunta şi care pot conduce la falimentul acesteia. în condiţiile unei profitabilităţi ridicate.• Riscul de reglementări. • Riscul de întreprindere . s-a manifestat în ţările care au promovat o economie modernă. ca urmare a unui proces firesc de concentrare a capitalurilor băneşti. prezintă faţă de băncile mici şi mijlocii avantaje considerabile sub raportul posibilităţilor de atragere a depunerilor şi de realizare a plasamentelor. De asemenea şi în SUA . ce împiedică băncile să acţioneze eficient şi în siguranţă. asistăm la o intensificare a puterilor marilor bănci atât pe plan intern cât şi în relaţiile internaţionale.) nu pot fi onorate decât de către bănci pe măsură. O altă clasificare a riscurilor. acestea la rândul lor având o influenţă foarte mare asupra depozitelor de bilanţ ale clienţilor. Tendinţa de concentrare a capitalului bancar. WestmisterBank (care în 1967 deţinea 94% din depozitele tuturor băncilor comerciale englezeşti). restrângerii unei pieţe sau schimbărilor accidentale în sistemul preţurilor. Midland Bank. În lupta de concurenţă. Există riscul general al fenomenelor naturale sau al anumitor cauze de mare amploare. agenţii). în Anglia s-au impus cinci mari bănci comerciale londoneze apărute încă din secolul al XIX-lea şi care şi-au consolidat poziţia preluând prin fuziune şi faliment multe bănci mici şi mijlocii: Lloyd’s Bank. este: • Riscul general – acela care provine din fenomenele de mare amploare ce se abat asupra unei ţări. Orice credit poartă un risc de nerambursare. în 1989 iniţiativa secretarului Trezoreriei SUA vizând permiterea statelor debitoare să-şi reducă suma datoriei utilizând scăderea cotelor pe care titlurile de credit o cunosc pe piaţa secundară). 3. • Riscul de taxă şi de schimb – este foarte dificil ca instituţiile de credit să poată avea resurse şi sume utilizabile ale căror durate să fie echilibrate şi pentru care modalităţile de fixare a datelor să fie identice.se referă atât la schimbări neaşteptate ale reglementărilor bancare cât şi ale legilor . cererile de credite ale unor întreprinderi tot mai mari (trusturi. Barkley’s Bank. De exemplu .luând naştere din incapacitatea unor debitori din ţările considerate de a face faţă angajamentelor sau din incapacitatea autorităţilor monetare de a transforma sumele care corespund serviciului datoriei în moneda în care ea este exprimată.companii etc. De exemplu. • Riscul profesional (corporativ). de creştere a rolului marilor bănci în sistemele bancare naţionale. de obicei dolarul (în 1985 “iniţiativa Baker”de a cere băncilor să-şi sporească concursul faţă de ţările cele mai îndatorate.este cel mai frecvent şi cel mai divers. ca şi pe plan extern.

Băncile plătesc dobânda la depozite şi acordă credite cerând o rată a dobânzii mai mare pentru a acoperi cheltuielile de administrare. În sectorul bancar: informaţia asimetrică. este cel mai puţin probabil ca deponenţii să deţină aceste informaţii. Managerii dispun de cea mai concentrată informaţie referitoare la starea financiară a băncii.1. Efectul de domino Efectul de domino al crizelor bancare internaţionale ale anilor 1990 în bankingul internaţional se referă la faptul că problemele bancare şi economice ale unei ţări apar rapid şi la alte ţări. Odată ce acţionarii încredinţează administrarea întreprinderii managerilor. În aceste condiţii. Astfel de probleme apar în orice ramură a economiei. Informaţia asimetrică presupune zvonuri despre existenţa unei dificultăţi financiare a băncii ceea ce face ca deponenţii neasiguraţi să-şi retragă depozitele. Graficele prezintă evoluţia acestor 7 . cele mai bune contracte manageriale încheiate de proprietari pot duce la diferite tipuri de ineficienţă. pe când investitorii cunosc informaţiile prezentate în controalele financiare. aceştia sunt tentaţi să acţioneze în propriul interes. Astfel. dar şi de alţi factori care rămân invizibili proprietarilor. 4. Ele trebuie să aibă un anumit coeficient de lichiditate. Din această cauză o retragere neaşteptată de depozite înseamnă o problemă a lipsei de lichiditate. rata de creştere a creditelor bancare.1. clienţii. Cea mai importantă problema a agenţilor apare din cauza discrepanţelor de informaţie dintre manageri şi acţionari. Asimetria informaţiei şi problema lichidităţii Managerii. mai ales prin pagubele cauzate comerţului internaţional şi încrederii băncilor în pieţele globale. în detrimentul interesului acţionarilor. acţionarii sau auditorii.1. tocmai din acest motiv ei sunt protejaţi de o asigurare a depozitului. ceea ce înseamnă că numai o parte din depozite sunt disponibile pentru a fi plătiţi clienţii în orice moment. Evoluţii recente Performaţele sistemului bancar al Statelor Unite ale Americii sunt descrise mai jos prin prezentarea evoluţiei unui număr de indicatori de performanţă cum ar fi rata de creştere a activelor bancare. iar investitorii să-şi vândă acţiunile. executorii şi investitorii deţin informaţii diferite despre starea financiară a băncii.3. Cazul SUA 4. 3. Executorii fac rost de informaţii din examinările proprii. procentul creditelor neperformante în totalul creditelor acordate.4. Profitul băncii depinde parţial şi de acţiunile managerilor.3. Falimente bancare în diverse state ale lumii 4. sau chiar ar putea tenta managerii să facă operaţiuni intra sau extra bilanţiere prea riscante. riscul asumat şi profitul ce revine băncii. problemele interne ale unităţilor bancare şi hazardul moral pot fi responsabile de colapsul sistemului financiar. rata de creştere a depozitelor bancare. mai mult decât deponenţii.

valori maxime înregistrate la finele anului 2007 şi scăderi puternice în 2008 (graficele 1. 2 şi 3). 2 -– Rata de creştere a creditelor bancare în perioada 2002-2008 8 . Rata de creştere a activelor bancare. Graficul nr. Este important de menţionat faptul că evoluţia negativă înregistrată de majoritatea indicatorilor în perioada 2007-2008 este puternic influenţată de problemele economice generate de actuala criză financiară. începând cu trimestrul 1 al anului 2002 şi până în trimestrul 1 al anului 2008.1 – Rata de creştere a activelor bancare în perioada 2002-2008 Sursa: Federal Reserve Bank of New York – „Quarterly summary of banking statistics November 2008” Graficul nr.indicatori din ultimii şase ani. a creditelor bancare şi a depozitelor bancare din SUA au avut evoluţii crescătoare în perioada 2002-2003 urmate de fluctuaţii în intervalul 2004-2007.

4 – Credite neperformante ca procent din total credite acordate 9 . 3 – Rata de creştere a depozitelor interne în perioada 2002-2008 Sursa: Federal Reserve Bank of New York – „Quarterly summary of banking statistics November 2008” Graficul nr.3). urmând ca pe fondul crizei economice actuale acestea să urmeze o creştere substanţială (graficul nr. Graficul nr.Sursa: Federal Reserve Bank of New York – „Quarterly summary of banking statistics November 2008” Procentul creditelor neperformante raportat la totalul creditelor acordate a înregistrat niveluri scăzute până în a doua jumătate a anului 2007.

Până la momentul intrării în faliment compania vânduse deja către mai multe bănci o mare parte din datoriile pe care le avea de recuperat din credite ipotecare neperformante. După acordarea creditelor ipotecare persoanelor fizice. piaţa s-a transformat într-o adevărată bombă al cărei fitil a fost aprins în momentul în care debitorii. punând falimentul pe seama mediului de afaceri concurenţial. Prin implicarea excesivă în tranzacţii cu produse derivate bazate pe aceste credite ipotecare cu un grad de risc ridicat.Sursa: Federal Reserve Bank of New York – „Quarterly summary of banking statistics November 2008” 4.1. Criza economică actuală şi impactul asupra băncilor de investiţii din SUA Puternica dezvoltare a băncilor de investiţii din ultimele decenii a atins apogeul în anul 2006. Chiar dacă în mai 2006 a avut loc în SUA primul faliment datorat creditelor ipotecare neperformante (Merit Financial – o mică companie de finanţare). cât şi autorităţile guvernamentale) nu au reacţionat. cea mai mare companie financiară care activa în domeniul creditelor sub-prime intră în faliment şi disponibilizează mai mult de jumătate din angajaţi. Problemele continuă şi în aprilie când New Century Financial. iar în 7 februarie 2007 HSBC a anunţat pierderi substanţiale legate de ipotecile sub-prime. Astfel. Acesta a fost ultimul an bun al pieţei financiare. instituţiile de credit au vândut aceste produse marilor bănci care la rândul lor le-au transformat în produse derivate şi le-au vândut pe piaţa de capital către diverşi investitori instituţionali. În primul trimestru al anului 2007 alte două instituţii de credite ipotecare americane de dimensiuni medii au intrat în faliment.2%.persoane fizice nu au mai avut capacitatea de a-şi achita ratele. dar şi a economiei mondiale în general. în 2004 procentul persoanelor proprietare a unei locuinţe atinsese valoarea record de 69. Premisele crizei economice actuale au apărut încă din perioada 2002-2006 când guvernul american a decis să se faciliteze accesul la credite ipotecare tuturor categoriilor populaţiei cu scopul măririi numărului de proprietari americani. 10 . Diversele instituţii financiare încep să vândă între ele acest gen de datorii şi problema începe să se extindă foarte rapid. ajungându-se în 2005 la situaţia în care băncile acordau credite pentru achiziţia de locuinţe fără investigaţii prealabile serioase referitoare la bonitatea şi profilul de risc al viitorilor clienţi.2. Şi astfel inevitabilul s-a produs. principalii actori ai pieţei financiare (atât marile corporaţii.

cât şi pe plan internaţional”. companiile Fannie Mae şi Freddie Mac au fost naţionalizate în 7 septembrie 2008 prin cumpărarea acţiunilor de către Trezoreria SUA. cea mai mare bancă de investiţii americană înregistrase în trimestrul al treilea o diminuare de 70% a câştigurilor şi o scădere a preţului acţiunilor de la 6. Goldman Sachs. acordarea de facilităţi băncilor cu probleme. acesta garantând active riscante ale Bear Stearns în valoare de 30 miliarde de dolari. anul 2008 aduce şi mai multe probleme. Preţul la care JP Morgan Chase a achiziţionat rivalul Bear Stearns a fost de 12 dolari/acţiune ceea ce a reprezentat un discount de 90% faţă de valoarea maximă atinsă de cursul acţiunilor acestuia din urmă în 2007.9 miliarde de dolari pentru trimestrul al treilea. În aceeaşi zi Bank of America a făcut publică cumpărarea Merril Lynch pentru suma de 50 miliarde de dolari. În data de 16 martie 2008 JP Morgan Chase anunţă că va cumpăra Bear Stearns. care deţineau împreună aproape jumătate din piaţa ipotecară a SUA au înregistrat scăderi dramatice ale acţiunilor la bursa din New York. În ciuda eforturilor depuse de FED în SUA şi de alte bănci centrale în lume legate de injectarea de lichidităţi în piaţă. Desfăşurând atât activităţi de bancă de investiţii.13 dolari/acţiune în august 2007 la 1.81 dolari/acţiune în august 2008. La o săptămână după falimentul Lehman Brothers. conform secretarului Trezoreriei americane Henry Paulson. reducerea repetată a dobânzii de referinţă sau îngheţarea dobânzilor la creditele sub-prime. Se spune că salvarea ar fi fost posibilă doar dacă Banca Centrală a Angliei ar fi fost să participe. în ultima parte a anului 2007 Merrill Lynch anunţă pierderi de 11. Cele două companii. „o mare criză în pieţele financiare atât în Statele Unite. falimentul oricăreia dintre ele ar fi însemnat. anunţa pierderi de 3. în data de 15 septembrie 2008 Lehman Brothers. Dacă iniţial marile bănci de investiţii au fost doar uşor afectate. acest lucru nu s-a întâmplat. cât şi de bancă comercială. Încercările de salvare au fost numeroase printre acestea numărându-se şi negocierile de preluare cu Barclays PLC şi cu Bank of America. pentru a evita prăbuşirea. Tranzacţia a ridicat importante semne de întrebare în rândul investitorilor legate de adevărata valoare a băncilor de pe Wall Street. La 10 septembrie 2008 Lehman Brothers. compania pierzând în 2008 94% din valoarea de piaţă. nici din partea altor bănci de pe Wall Street. iar Citigroup de 18.Marile bănci de investiţii (Merrill Lynch.au decis să îşi schimbe statutul şi să devină companii holding. Citigroup şi Goldman Sachs) încep să aibă probleme în iunie 2007 din cauza finanţării acordate către două fonduri de hedging coordonate de Bear Stearns şi implicate în ipotecile de tip sub-prime. Bear Stearns este prima mare bancă de investiţii din SUA care falimentează din cauza expunerilor foarte mari pe ipotecarele subprime. a cincea bancă de investiţii americană care intrase în faliment. banca britanică Barclays a renunţat la negocieri. Având în vedere puternica implicare pe piaţa de profil a celor două. Deşi toată lumea se aştepta ca guvernul să intervină cu fonduri pentru salvarea Lehman Brothers. JP Morgan Chase. compania deţinea un capital mai mic şi o diversificare mai redusă decât concurenţii săi care sunt susţinuţi de mari firme de asset management. a patra bancă de investiţii din lume şi cel mai mare subscriitor de titluri bazate pe ipotecare şi imobiliare. Din cauza faptului că nu a reuşit să obţină garantarea activelor neperformante ale Lehman nici din partea statului american. În consecinţă.1 miliarde de dolari pentru trimestrul patru 2007. În iulie 2008 cele două mari companii din domeniul ipotecar american Fannie Mae şi Freddie Mac. JP Morgan Chase are posibilitatea de a se finanţa direct de la FED. concernul japonez Numura Holdings a preluat operaţiunile asiatice ale băncii pentru 525 milioane de dolari. Falimentul Lehman Brothers este considerat cel mai mare faliment din istoria financiară a lumii. 11 . ultimele două bănci de investiţii independente de pe Wall Street – Goldman Sachs şi Morgan Stanley .5 miliarde de dolari. Ulterior. Astfel. Pe lângă aceasta. iar acţiunile la bursă cad. cele din Europa fiind controlate de Barclays. o bancă având o istorie de 158 de ani şi datorii de 613 miliarde de dolari a anunţat falimentul. care s-au bucurat dintotdeauna de un sprijin tacit din partea statului ajunseseră să cumuleze datorii de 5 miliarde de dolari.

Chiar dacă schimbarea statutului băncilor Goldman Sachs şi Morgan Stanley este considerată ca o transformare ireversibilă a modelului de bancă de investiţii independentă creat în secolul al XIX-lea. consultanţă financiară. Aurora Loan Services Inc. 4. Grupul financiar Lehman Brothers a fost fondat în 1850 de către fraţii Lehman. într-un sistem care continuă să sufere de sindromul creditului neperformant. Din grupul Lehman Brothers făceau parte Lehman Brothers Inc.SEC). dar activităţile lor vor fi mult mai puternic reglementate şi supravegheate de către FED. De asemenea activităţile lor vor fi atent monitorizate şi de către Federal Deposit Insurance Corporation. În piaţă. După războiul civil din SUA. SIB Mortgage Corporation. a doua bancă a SUA injectând 20 de miliarde de dolari în capitalul instituţiei şi garantând cu 306 miliarde USD creditele ipotecare neperformante şi alte activităţi ale băncii. ci se subordonau Comisiei pentru Valori Mobiliare şi Tranzacţii (Securities and Exchange Commission . Totuş subdiviziunile de brokeraj şi valori mobiliare ale băncilor vor fi reglementate în continuare de către SEC. funcţiile diviziilor de investiţii ale marilor bănci vor fi aceleaşi. fiind obligate să îndeplinească anumite standarde de adecvare a capitalului. Băncile mici vor continua să dea faliment într-un ritm accelerat şi în 2010. Neuberger Berman Inc.. acestea intră sub supravegherea şi reglementarea directă a FED. tranzacţionare de valori mobiliare primare. ele nu vor mai putea fi la fel de profitabile ca în trecut. precum şi subscriere de titluri financiare pentru marile corporaţii. Specialiştii consideră că deşi prin schimbarea de statut cele două bănci au fost salvate de la dispariţie. a patra bancă americană este cumpărată de Wells Fargo. Ca şi bănci de investiţii independente. Morgan Stanley şi Goldman Sachs vor avea limite minime pentru capitalul propriu şi nu se vor implica în investiţii considerate de banca centrală ca fiind prea riscante.Schimbarea de statut (aprobată imediat de către FED) permite celor două bănci să accepte depozite din partea populaţiei şi să aibă acces direct la fondurile FED destinate finanţării în caz de urgenţă.. Lehman Brothers a fost un mare grup financiar care desfăşura activităţi de bancă de investiţii. firma s-a mutat la New York şi de-a lungul timpului s-a transformat într-un gigant al Wall Street-ului. Principalul motiv îl constituie faptul că în trecut capitalul propriu al acestora era de sub 10%. Studiu de caz . iar Federal Rezerve naţionalizează gigantul asigurărilor AIG şi salvează Citigroup. Lehman 12 . brokeraj. Ca bănci comerciale. citată de Mediafax. în octombrie Wachovia. Până la 15 septembrie 2008 când a intrat în faliment. fiind un dealer principal pe piaţa americană a valorilor mobiliare de trezorerie (T-bills. doi emigranţi germani care desfăşurau activităţi de brokeraj pe piaţa bumbacului din statul american Alabama.3. cele două nu erau reglementate în mod direct de către FED. a arătat că relansarea sectorului bancar va rămâne în urma revenirii economiei generale. T-bonds).1. Numărul falimentelor bancare a ajuns în 2009 la 130 în SUA. restul fiind capital împrumutat. secundare sau derivate. Federal Deposit Insurance Corp (FDIC).9 miliarde de dolari. aceasta nu înseamnă dispariţia de pe piaţă financiar-bancară a operaţiunilor specifice sectorului de investment banking. În calitate de companii holding care desfăşoară şi activităţi de bancă comercială. O scădere a riscului şi o creştere procentuală a capitalului propriu va fi în acest caz corelată cu o rentabilitate mai scăzută a acestui capital.. Alte evenimente importante ale ultimului trimestru al anului 2008 au mai fost: în septembrie JP Morgan Chase achiziţionează Washington Mutual pentru 1. agenţia guvernamentală care asigură depozitele constituite în băncile americane.falimentul Lehman Brothers 1. notează agenţia Reuters.

Preşedintele executiv al Lehman a declarat în acea perioadă că rezultatele trimestrului trei arată puterea de a rezista a băncii generată de diversitatea activităţilor desfăşurate în condiţiile provocatoare ale pieţei. FSB. Afacerile grupului legate de operaţiuni pe piaţa de capital (în special brokeraj şi produse derivate) au înregistrat venituri-record de 878 milioane USD ceea ce a reprezentat o creştere de 85% de la valoarea de 474 milioane în 2005. De la listarea la bursă din 1994 şi până la momentul falimentului din 2008 Lehman Brothers a înregistrat o rată de creştere a activelor de peste 600% de la 2. Chiar dacă veniturile provenind din tranzacţionare de acţiuni au scăzut sub nivelul raportat în trimestrul întâi al anului de 944 milioane USD. Eagle Energy Partners şi Crossroads Group. compania a înregistrat o scădere de 8%. precum şi alte sucursale în diverse ţări ale lumii. cu 28% mai mult decât în anul anterior datorită intensificării operaţiunilor de subscriere şi consultanţă financiară.73.05 miliarde de dolari (o creştere de 23% faţă de anul precedent) şi o rată de profitabilitate (ROE) de 23.2 miliarde USD.01 USD/acţiune de la 65. iar cele provenind din tranzacţionarea de acţiuni au crescut cu 85% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Ca o reacţie la ceea ce se întâmpla pe piaţă Lehman Brothers decide în august 2007 să închidă subdivizia BNC Mortgage care se ocupa de gestionarea şi acordarea de credite subprime.20.4% faţă de 21. Investitorii au început să îşi facă probleme deoarece Lehman Brothers era puternic expusă pe piaţa creditelor ipotecare şi derivativelor având ca suport aceste credite.35 la 131. Prăbuşirea lentă a Lehman Brothers a început în vara anului 2007 pe măsură ce criza creditelor ipotecare începea să ia amploare.41 miliarde USD faţă de 3. În cel de-al doilea trimestru al anului 2006. cu o creştere de 13% faţă valorile din primul trimestru al anului 2006 şi de 11% faţă de trimestrul al patrulea 2006. Bear Stearns de la 136. iar Morgan Stanley de la 59. Sfârşitul anului 2006 a adus pentru Lehman Brothers.6% în 2005.28 miliarde în 2005. În aceeaşi perioadă cotaţiile NYSE ale acţiunilor celorlalte mari bănci de investiţii au scăzut de asemenea: Goldman Sachs de la 149. Reprezentanţii Lehman au declarat că uşoara scădere s-a datorat conjuncturii economice mai puţin favorabile. acţiunile grupului începând să coteze sub nivelul de 82 dolari. Pe lângă aceasta Lehman era şi cea mai mică dintre băncile de investiţii având cel mai puţin diversificat portofoliu. Acest fapt a generat un val de panică în rândul investitorilor care şi-au canalizat atenţia şi îngrijorarea spre 13 . Ultimul deceniu de activitate al companiei a fost marcat de evoluţii pozitive.61 în T1. dar existau şi sedii regionale în Londra şi Tokyo.19 la 58. Venitul net a scăzut din iunie până în august 2007 cu doar 3% la valoare de 887 milioane dolari. Pe piaţa financiară americană trimestrul întâi al anului 2008 a adus prăbuşirea primei mari bănci de investiţii: Bear Stearns este preluată de JP Morgan în data de 16 martie 2008. Începând cu anul 2005 Lehman Brothers şi-a concentrat atenţia asupra extinderii operaţiunilor din afara Statelor Unite. cotaţiile ajungând în T2 la 62. În 2007 veniturile nete totale raportate la finalul trimestrului întâi ajunseseră la valorirecord de 5 miliarde USD.Brothers Bank. veniturile totale raportate de Lehman Brothers în trimestrul al doilea 2006 s-au ridicat la 4. Contrar aşteptărilor rezultatele Lehman Brothers pentru trimestrul trei 2007 nu au fost atât de rele. Cu toate acestea investitorii de pe Wall Street au rămas oarecum sceptici faţă de evoluţia Lehman Brothers deoarece comparativ cu primul trimestru al anului. cea de-a patra bancă de investiţii din SUA după capitalizare.89 USD /acţiune la 145 USD /acţiune. un venit net de 4.73 miliarde USD la 19. Sediul central al companiei era localizat în New York. La baza acestor rezultate s-a aflat evoluţia pozitivă a diverselor produse de creditare şi performanţele din sectorul imobiliar care au fost totuşi reduse parţial de scăderea valorilor produselor derivate din cauza problemelor ce începuseră să apară pe sectorul ipotecarelor. veniturile provenind din comisioane generate de activităţile de consultanţă s-au dublat. Câştigurile generate de activităţile de investment banking au crescut la 741 milioane USD.

Lehman a fost nevoită să se confrunte şi cu cei care sfătuiau investitorii să-şi vândă participaţiile Lehman.com Pe 13 septembrie 2008. 5 .8 miliarde acestea au fost puternic compensate de celelalte sectoare de activitate: veniturile din managementul investiţiilor au crescut cu 39% în principal datorită câştigurilor substanţiale din consultanţa în domeniul fuziunilor şi achiziţiilor. Pe de altă parte. Pe măsură ce timpul trecea şi nivelul pierderilor creştea. cotaţia indicelui S&P 500 sa redus cu 3. Lehman a anunţat pierderi de 3. preşedintele Federal Reserve Bank din New York a prezidat o şedinţă specială în care s-a discutat situaţia Lehman Brothers. cu mult peste aşteptările analiştilor. Situaţia s-a calmat câteva zile mai târziu când Lehman Brothers a publicat rezultatele financiare pentru primul trimestru 2008: venitul net a înregistrat o scădere de 30% însă s-a menţinut la un nivel rezonabil de 3. Compania i-a acuzat de speculaţii şi de tentative de a influenţa comportamentul investitorilor cu scopul de a le scădea cotaţiile. probabilitatea ca FED-ul să intervină din nou pentru a ajuta Lehman Brothers era extrem de mică.8 miliarde USD. un număr din ce în ce mai mare din investitori tindea să dea crezare criticilor.corporateinformation. Eforturile au fost în zadar şi situaţia s-a agravat şi mai mult în 8 septembrie când guvernul a anunţat că va prelua companiile de credite ipotecare Fannie Mae şi Freddie Mac. dar şi celor din managementul activelor. Pe 9 iunie 2008.4%. Pe lângă condiţiile vitrege din piaţă. Compania a raportat de asemenea profituri importante din activităţile de investment banking şi tranzacţionarea acţiunilor. dar începând din vara anului 2008 situaţia s-a înrăutăţit. Graficul nr.Evoluţia Lehman Brothers în perioada 2003-2009 Sursa: www. deoarece investitorii au considerat că.5 miliarde USD. iar Lehman a fost considerată următoarea victimă.celelalte bănci de investiţii. Acţiunile au pierdut 7 procente în ziua respectivă. Timothy Geithner.9 miliarde USD şi intenţia de a vinde majoritatea afacerilor de management al investiţiilor inclusiv Neuberger Berman. Pentru a-şi acoperi pierderile. ca urmare a scăderii acţiunilor Lehman. Deşi pe sectorul ipotecarelor Lehman a înregistrat pierderi de 1. În ziua următoare cotaţiile au mai scăzut cu încă 40%. ajungând la 7. compania intenţiona să obţină finanţare de 6 miliarde USD de la investitori. date fiind acţiunile de naţionalizare a celor două. În cadrul acestei 14 . Pe 9 septembrie cotaţiile acţiunilor Lehman au scăzut dramatic cu 45%. criticii Lehman Brothers acuzau compania că nu publică adevăratele cifre referitoare la pierderile înregistrate. În aceeaşi zi. Lehman anunţa pierderi semestriale de 2. Lehman Brothers a reuşit să evite soarta companiei Bear Stearns. Pe 10 septembrie 2008.79 USD/acţiune.

un grup de firme de pe Wall Street a acceptat să furnizeze capital şi consultanţă către Lehman în vederea îndeplinirii formalităţilor de lichidare. Cazul Islandei . iar pe 17 septembrie acţiunile companiei au fost eliminate din tranzacţiile NYSE. în ciuda locului modest pe care îl ocupa pe scena internaţională.2. Regatul Unit. au înregistrat de curând creşteri nerealiste în pieţele activelor. ba 15 . acest mic stat nordic de 320. 4.şedinţe s-a luat în discuţie şi posibilitatea lichidării companiei prin vinderea activelor. Conform ultimului raport anual al Lehman Brothers. cu puţin peste ora 1 a. care sunt atât pieţe dezvoltate. fonduri speculative. conform FMI (2008). filialele ce îţi desfăşurau activitatea în afara Statelor Unite au generat peste 50% din veniturile totale ale grupului. Boom-ul din anii '90 de pe bursă a permis companiilor şi băncilor islandeze să investească foarte mult în toată Europa. Tranzacţia a fost perfectată în data de 13 octombrie.2. datorii din obligaţiuni de 155 miliarde USD şi active în valoare de 639 miliarde USD. acestea nu au fost singurele afectate de şocurile şi prăbuşirea încrederii consumatorului. Acest succes nu avea să dureze prea mult. Orientul Mijlociu şi regiunea Asia-Pacific (inclusiv Japonia. Preţurile imobiliare au crescut rapid datorită unor cauze la baza cărora nu au stat numai principiile de bază ale ţărilor ca Irlanda. În a doua parte a zilei bursa australiană a suspendat tranzacţionarea acţiunilor filialei Lehman Brothers din Australia.000 de locuitori desemna un model de succes şi avea o creştere economică rapidă. din punct de vedere geopolitic. iar Bank of America că va achiziţiona Merrill Lynch. Pe 14 septembrie Asociaţia Internaţională pentru Swapuri şi Produse Derivate (International Swap and Derivatives Association – ISDA) s-a oferit să organizeze o şedinţă specială de tranzacţionare cu scopul de a permite participanţilor pe piaţă să îşi închidă poziţiile pe care le aveau pe diverse produse derivate cu condiţia ca la sfârşitul zilei Lehman Brothers să declare falimentul. însă ambele variante au căzut când Barclays a anunţat că se retrage. iar FED-ul a hotărât să furnizeze companiei asistenţă financiară în schimbul unor active sub-evaluate ale Lehman. La momentul respectiv Lehman a anunţat că se află în discuţii în vederea preluării de către Barclays şi Bank of America. Multe ţări. generate de frenezia speculaţiilor. În data de 15 septembrie 2008. În zilele următoare Barclays a anunţat că va prelua o mare parte din operaţiunile Lehman Brothers inclusiv cele din America de Nord pentru suma de 1. Lehman Brothers Holdings a anunţat că va depune documentele necesare pentru declararea stării de faliment afişând o datorie bancară de 613 miliarde USD. Ca urmare a anunţului.iminenţa “falimentului naţional” Recent. înainte de criză.1. sucursalele băncilor ţărilor dezvoltate.35 miliarde USD. în timp ce ţări cum ar fi China şi Rusia au înregistrat. mulţi traderi şi-au onorat tranzacţiile încheiate în acea şedinţă specială. Reacţia Europeană la criza financiară Deşi această criză generalizată a survenit mai întâi în Statele Unite. cea mai mare firmă de brokeraj din Japonia. şi Australia. Chiar dacă Lehman nu a declarat falimentul în ziua respectivă.m. cât şi pieţe emergente. 4. nivele ameţitoare pe pieţele lor de acţiuni. Operaţiunile Lehman din Europa. Oficialii Lehman Brothers au menţionat că filialele grupului îşi vor continua activitatea în mod normal. Hong Kong şi Australia) au fost preluate de către Nomura Holdings. Integrarea financiară şi holdingurile transnaţionale de fonduri mutuale. şi companiile de asigurări au perpetuat perturbările şi au contribuit la propagarea colapsurilor preţurilor activelor în ţările din Uniunea Europeană şi în alte ţări.

2. dacă nu chiar cea mai vulnerabilă economie europeană la mişcările din sistemul financiar. guvernul islandez preia controlul băncii Kaupthing. S-au dat asigurări că toate depozitele băncii sunt garantate integral. La ora actuală. China şi Rusia.2. toate cele trei mari bănci din Islanda au trecut în întregime sub controlul statului. investiţiile majore au determinat un eşec devastator. iar personalul băncii este de aproape 2. pentru realizarea unei stabilităţi financiare a Suediei şi asigurarea unei funcţionări fluide a pieţelor financiare. O dată cu această naţionalizare. astfel încât. băncile britanice care finanţau ipoteci încep să respingă cererile clienţilor cu un istoric prost de creditare şi cresc dobânzile la astfel de produse. primele 3 bănci şi primele 3 companii de investiţii ca mărime din Islanda deţineau active a căror valoare era de 9 ori mai mare decât avuţia statului. cele mai însemnate fiind în SUA. fapt ce a determinat afundarea coroanei islandeze ca efect al speculaţiilor pesimiste privind capacitatea Băncii Centrale. Glitnir are operaţiuni în 10 ţări. În 2000. pentru a menţine continuitatea operaţiunilor bancare comerciale în Islanda. Astfel. băncile nu au mai fost capabile să îşi achite datoriile faţă de clienţi. preluarea Glitnir pentru 600 de milioane de euro a fost una dintre primele decizii anunţate de guvernul islandez pentru a evita ca ţara să cadă în faliment. din cauza riscului unui "faliment naţional". guvernul încheie procesul de preluare a unei industrii bancare "prăbuşite sub greutatea propriei datorii externe" (Bloomberg). Începând din august 2007. 4. Cea mai mare bancă din Islanda a obţinut un împrumut de 500 de milioane de euro de la Banca Centrală. Moneda islandeza a ajuns să se deprecieze cu până la 50% în numai o săptamană.dimpotrivă. În continuare guvernul a naţionalizat Landsbanki. iar Banca Suediei a anunţat că va împrumuta filialele suedeze ale Kaupthing cu 700 de milioane de euro. când criza a izbucnit. două treimi din finanţări proveneau din surse domestice şi numai o treime din investiţii străine. aflată ea însăşi în criză. Statul islandez a naţionalizat astfel şi ultima instituţie financiară care nu era naţionalizată. Glitnir a anunţat vinderea operaţiunilor din Finlanda. statul nu putea interveni.000 de persoane. Totodată. Cazul Marii Britanii Chiar dacă situaţia de criză s-a declanşat mai întâi în SUA. Băncile şi companiile din Islanda au început să se "înghită" una pe cealaltă şi au creat o interdependenţă care acum poate fi asociată unui "castel de cărţi". care a anunţat că doreşte să obţină un împrumut de 4 miliarde de euro din partea Rusiei. 16 . Înainte de criză situaţia s-a inversat. Guvernul islandez a decis iniţial naţionalizarea băncii Glitnir. aceste companii aveau datorii pe termen scurt ce însumate depăşeau rezervele monetare ale ţării. O mare parte din investiţiile străine erau ipotecate. Instituţiile financiare islandeze au datorii estimate la circa 61 de miliarde de dolari. Potrivit AFP. Canada. a treia ca mărime din Islanda. Bancherii au făcut atat de multe investiţii străine. astfel. a doua mare bancă islandeză. Marea Britanie. Guvernul islandez ar putea cere ajutorul Fondului Monetar Internaţional. Suedia. după finalizarea procesului de privatizare a sectorului bancar. Kaupthing. cum s-a întamplat în cazul altor ţări.48 miliarde de dolari (4 miliarde de euro) din Rusia. economia islandeză este una dintre cele mai fragile. în mod oficial începutul crizei datează în 7 februarie 2007 când marea bancă britanică HSBC anunţă pierderi substanţiale din ipotecile subprime. Din cauza sumelor foarte mari ale datoriilor. a precizat autoritatea financiară a statului nordic. însă recunoaşte şi că încearcă să contracteze un credit de 5. Măsura este menită să asigure funcţionalitatea sistemului bancar în următoarea perioadă. Odată cu naţionalizarea celei mai mari bănci. "Este prima etapă necesară pentru a pune în practică obiectivele guvernului şi parlamentului pentru a garanta calmul necesar operaţiunilor bancare şi securitatea depozitelor".

Blocajul pieţei interbancare este în centrul crizei. urmând să deţină 60% din acţiuni. pierzând 62% din valoare în tranzacţii. lire sterline. un consorţiu condus de RBS a semnat un acord de preluare a băncii ABN Amro plătind 101 miliarde de dolari.HBOS se împrumutase masiv de pe pieţele interbancare. În scurt timp. În toamna anului 2007. ajungând să deţină maximum 43. analiştii estimau că a doua mare bancă din Marea Britanie. ce se traduc practic prin naţionalizare. Acţiunile RBS s-au prăbuşit pe Bursa de la Londra. 17 .23 euro pe 28 octombrie 2008. la 17 februarie 2008 banca britanică Northern Rock este naţionalizată. În cea mai mare naţionalizare din sistemul bancar european. Ca urmare a crizei creditelor. a doua mare bancă din Marea Britanie. grupul RBS a fost naţionalizat de Guvernul Marii Britanii printr-un aport de 25 de miliarde euro.5% din capitalul grupului fuzionat. Cele care nu găsesc fondurile necesare pentru a-şi echilibra situaţia. HBOS a intrat pe piaţa bancară din 2001 cu o cu totul altfel de strategie. cea mai mare retragere de la o bancă britanică din ultimii o sută de ani. instituţiile de profil nu vor mai finanţa ipoteci. pentru finanţarea creditelor ipotecare s-a axat prea mult pe operaţiunile din pieţele financiare internaţionale şi prea puţin pe depozitele din partea populaţiei. a suferit. din cauza lipsei de fonduri. Din lipsa de refinanţare. pierderi de şase miliarde lire. De teama falimentelor. de a proteja investitorii. precum şi de a apăra interesele contribuabililor. Bank of England. Northern Rock a înregistrat pierderi mari din cauza faptului că. formând Lloyds Banking Group (LBG). aşa cum s-a întâmplat în cazul mai multor instituţii financiare europene. Lloyds TSB a achiziţionat HBOS la un preţ ameţitor de numai 12 mld. clienţii băncii au retras un miliard de lire sterline. în primele şase luni ale lui 2008. Royal Bank of Scotland (RBS) era. La fel ca rivalul sau mai mic . într-un efort de a acapara o cotă mai mare de piaţă. băncile nu îşi mai acordă împrumuturi unele celorlalte. Prin urmare. statul britanic a devenit acţionar majoritar al băncii.În luna septembrie 2007 banca comercială britanică Northern Rock anunţă dificultăţi financiare şi solicită ajutorul băncii centrale. fiind cu aproape 90% mai mică decât valoarea înregistrată în februarie 2007. care a injectat capital în valoare totală de 17 miliarde de lire. investitorii au început să creadă că HBOS nu va mai fi în stare să îşi plătească datoriile pe care le-a făcut. un preţ exagerat în condiţiile în care ABN fusese influenţată de criza de pe pieţele financiare din vara anului 2007. A doua zi de la anunţarea problemelor. Tranzacţia a creat un gigant bancar care deţine aproape o treime din depozitele şi creditele de pe piaţa britanică. ceea ce a condus la scăderea acţiunilor la 2. băncile îngheaţă creditele acordate particularilor şi companiilor. banca şi-a finanţat datoriile prin împrumuturi pe termen scurt cu rate ale dobânzii ridicate. companiile şi creditorii.Northern Rock . Pentru că exista riscul ca deponenţii să îşi retragă în număr mare banii. Scopul acestor capitalizări. Guvernul cumpărând acţiuni preferenţiale de cinci miliarde lire şi subscriind alte 15 miliarde. până în octombrie 2008 când i s-au prăbuşit acţiunile. pot să se găsească rapid în dificultate. Dar problemele băncii britanice nu s-au oprit aici. este de a susţine stabilitatea pieţelor financiare. Au oferit clienţilor produse la preţ mic şi servicii de calitate. De când a fost afectată de criza creditelor. Cinci luni mai târziu. Fuziunea a fost susţinută şi de Guvernul Britanic. În octombrie Consiliul Creditorilor Ipotecari din Marea Britanie (Council of Mortgage Lenders) face public faptul că. Royal Bank of Scotland (RBS). ameninţând astfel întregul sistem economic şi financiar.

A. a fost radiată la data de 18.  Banca COLUMNA S.1999.02.09..2001. Acestea au fost: Societe Generale Paris.Banca Generală de Credit şi Promovare S. Cu un an înaintea fuziunii cu BCR .3. a fost radiată la data de 11. potrivit Legii nr.2000 prin sentinţa civilă irevocabilă nr.06.  Banca Comercială ALBINA S.05. -CREDIT BANK -a fost radiată la data de 23.04. Cu o imagine construită special pentru intrarea cu succes în mileniul trei.12.  Renaşterea Creditului Românesc S.1999  Banca Română de Scont S.R.N.1999.11. Falimentele bancare postdecembriste Perioada de după 1989 a fost marcată de o serie de falimente bancare ce au zguduit întreaga economie românească.  Banca Internaţională a Religiilor S.a fost radiată la data de 12. nr. Cazul României A . Ca dovadă este şi faptul că.9/31.2000. New York sucursala Bucureşti.  Banca Română de Comerţ Exterior( BANCOREX) S. Autorizaţia de funcţionare a fost retrasă prin Hotărârea B. modificată prin Legea nr.10.a fost radiată la data de 15. în 1998..83/ 1998 privind procedura falimentului băncilor.4. potrivit Legii nr.N. Secţia Comercială. nr.07.2000 cererea de declanşare a procedurii falimentului băncii.A. Prin sentinţa civilă nr.sucursala Bucureşti. Cazul cel mai cunoscut a fost cel al prăbuşirii Bancorex.A.64/1995 privind procedura reorganizării şi a falimentului. Cu numeroase sucursale în ţară şi în străinătate.04. banca deţinea 25% din economiile populaţiei din România. BNR a depus la 29.05.2. Bancorex s-a bucurat de încredere pe plan internaţional.2002. a fost radiată din Registrul Comerţului la data de 21.2001.contopire care a transformat BCR în principala bancă românească.06.a fost radiată la data de 13. Autorizaţia de funcţionare a fost retrasă prin Hotărârea B.2000 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia Comercială şi ulterior a fost declanşată procedura prevăzută de Legea nr.3/ 18.A. a fost radiată la data de 18.7211/09.  The Chase Manhattan Bank NA. dar şi intern. Autorizaţia de funcţionare a băncii a fost retrasă prin Hotărârea BNR.2002. într-o perioadă în care nu existau instituţii capabile să-şi asume un astfel de rol. şi a fost desemnat drept lichidator Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar. Bankoop. Autorizaţia de funcţionare a fost retrasă prin Hotărârea BNR şi s-a declanşat procedura falimentului băncii.83/1998 privind procedura falimentului băncilor. 1999 ca urmare fuziunii prin absorţie cu Banca Comercială Română .721/08.a fost radiată la data de 23.06.2002 a Tribunalului Bucureşti a fost admisă cererea BNR privind declanşarea falimentului băncii.-a fost radiată la data de 18.11.1999 prin retragerea autorizaţiei de funcţionare.A. Bancorex nu a mai reuşit să treacă în anul 2000.A.1997 prin sentinţa civilă irevocabilă nr.07.A.99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.1999. pronunţată de Tribunalul Bucureşti. Instituţia a asigurat finanţarea importurilor de petrol ale României.03.1215/ 03.1999.R. cu cota de 18 .06.A.  Banca Turco-Română S.a fost radiată la data de 27.

Pe acest fond acţiunile BRD tranzancţionate la BVB s-au prăbuşit în patru şedinţe cu peste 24 %1. Contextul actual Problemele generate de falimentul Lehman Brothers pe pieţele internaţionale s-au apropiat şi de România iar expunerile pe care Societe Generale. de unde obţinea împrumuturi la o dobândă ce depăşea posibilităţile de supravieţuire ale băncii.5% din totalul activelor sistemului bancar . în 2010. iar gradul de neperformanţă financiară al băncilor comerciale a crescut. În afara creditelor neperformante. Nu vor fi falimente în sistemul bancar din România. aceşti clienti erau consideraţi cei cu cele mai sigure venituri. 19 . în condiţiile refuzului BNR de a o credita. care se află sub reglementările BNR. s-au înmulţit temerile că nici sistemul bancar românesc nu ar mai putea fi ocolit multă vreme de astfel de situaţii limită. că măsurile luate până în prezent de banca centrală sunt suficiente pentru a face faţă oricăror probleme. a declarat că totalul liniilor de creditare atrase de băncile româneşti din străinătate este de 23 miliarde de euro şi este imposibil ca aceşti bani să fie retraşi în cazul unor probleme majore ale băncilor-mamă ce au un control limitat asupra băncilor din România. preşedintele de atunci al Bancorex.bloombiz. “Testul de stress arată că cea mai mare sumă ce priveşte deprecierea garanţiilor provine din deprecierea garanţiilor. pe fondul efectelor crizei financiare. a declarat că societatea avea o pierdere săptamânală de şase milioane de dolari.în cadrul unei şedinte comune a celor două Comisii pentru buget. Opinia BNR este însă că situaţia este sub control. Nicolae Cinteza. Directorul din BNR a precizat ca au fost făcute teste de stress la nivelul sistemului. din cauza reducerilor salariale şi de posturi în instituţiile publice. În acea perioadă. Circa trei sferturi dintre instituţiile de credit din România sunt susţinute de bănci din Europa. chiar dacă solvabilitatea unor bănci o să se reducă. Nicolae Danilă. Guvernatorul Băncii Naţionale. Societe Generale a anunţat o expunere pe Lehman Brothers de 479 milioane de euro iar banca austriacă Raiffeisen Zentralbank anunţă suma de 252 milioane de Euro. o parte dintre băncile europene au declarat pierderi din cauza crizei americane sau expuneri pe marile falimente. Mugur Isărescu. O problemă o vor reprezenta cei 150. Bancorex se împrumuta de pe piaţa interbancară cu dobânzi ce atinseseră un nivel mediu de 265% pe an.ro. Bancorex s-a îndreptat către băncile comerciale. care deţine BRD-Groupe Societe Generale şi Raiffeisen Zentralbank le au pe falimentul băncii americane au amplificat temerile legate de siguranţa sistemului bancar românesc. Potrivit raportului BNR pe anul 1999. B. pentru anticiparea reacţiilor în situaţii de risc. afirmă directorul Direcţiei Supraveghere din BNR. orientate cu precădere pe retail.000 de angajaţi bugetari care sunt disponibilizaţi şi care au credite la banci şi al căror risc de nerambursare a datoriilor este foarte mare. Astfel. Unii analişti financiari consideră că exista riscul ca unele bănci de talie mica. Grosul cerinţei de capital ce rezultă din 1 Potrivit www. finanţe şi bănci ale Parlamentului României. criza prin care trecea banca până la introducerea supravegherii BNR a avut drept cauză şi împrumuturile contractate de către Bancorex de pe piaţa financiară. Când au fost acordate creditele.piaţă de 31. dar în situaţia actuală ei prezintă cel mai mare risc. Acesta a apreciat că riscul cel mai mare pentru băncile comerciale este reprezentat de creditele neperformante acordate clienţilor din sistemul bugetar. să devină vulnerabile în faţa unei lipse de lichidităţi. iar în condiţiile în care. BNR instituise regimul de supraveghere specială. Un efect asupra clienţilor băncilor din Romania îl va avea scumpirea creditelor pe fondul lipsei de lichidităţi la nivel global.

Prin preluarea datoriilor de o altă bancă. Acest lucru a făcut ca guvernele altor ţări să se teama de posibilitatea ca cetăţenii statelor respective îşi vor retrage depozitele pentru a le plasa în Germania. la 31 decembrie 2007. la 9 luni din 2008.065 milioane lei. datorită politicii prudente a Băncii Naţionale. persoanele care au depozite la banca respectiva sunt asiguraţi printr-o garanţie de depozit. Dacă o instituţie de credit se declară în faliment. există reguli de tranziţie garantate de stat pentru a preveni totala indisponibilitate a activelor pe perioada întregului proces. iar aceştia vor putea face retrageri până la o anumită limită. Provizioanele la nivelul sistemului bancar din România ajunseseră la 12. Situaţia pe care guvernul german a încercat să o previna a fost aceea în care deponenţii îşi vor retrage economiile şi le vor plasa. Acesta a avertizat că “primele 6 luni din 2010 vor fi hotărâtoare pentru sistemul bancar românesc”. în bănci din alte ţări. creditele rămân în vigoare şi vor trebui sa plătească în continuare ratele.7%. ar putea apărea fenomenul somajului şi ar apărea efecte negative pentru întreaga economie. a explicat Cinteza. la 30 septembrie. a cărei valoare diferă de la un stat la altul şi care presupune că o parte a economiilor clienţilor este asigurată. Banca va încerca să colecteze cât mai mult din activele sale înainte ca o altă institutie financiara să îi cumpere datoriile. 20 . Neperformanţa băncilor se accentuează. Un alt lucru ce trebuie avut în vedere este că procedura falimentului poate dura o perioada destul de lungă de timp. până la 12. comerciale (bănci de afaceri. În anumite cazuri. Suma ce excede limita prevazută va fi pierdută. ceea ce ar avea efecte negative asupra economiei germane. la rândul său. ceea ce poate îngheţa economiile deponenţilor. Investiţiile viitoare ar putea fi anulate. de 13. a furnizorilor şi a angajaţilor. după criza financiară din 2008. ceea ce a determinat o dublare a provizioanelor. considerând că situaţia adecvării cerinţelor de capital este foarte bună pentru băncile româneşti. probabil. nu companii sau alte bănci). nu se va schimba nimic pentru creditor. pentru anumite ţări. Dacă activele ar fi indisponibile.967 milioane lei.642 milioane lei. Consecinţe ale falimentului bancar Consecinţele falimentului diferă în funcţie de tipul băncii: retail (desfaşoară operaţiuni direct cu clienţii persoane fizice. Pentru clienţii ce deţin credite la o bancă falimentară. de la persoane fizice la companii şi eventual întreaga economie. la 30 septembrie 2009. companiile ar putea avea probleme cu plata datoriilor. statul german a crescut. limita de garantare a crescut de la 250 000 SEK la 500 000 SEK). declarând că vor garanta integral depozitele astfel încât deponenţii să îşi păstreze banii în bancă. de la 6. constituie depozite şi acordă credite în mare parte companiilor şi corporaţiilor) şi de investiţii (instituţii financiare ce adună fonduri prin vânzarea de active financiare către companii şi stat).967 milioane lei. faţă de 3. în cazul în care banca intră în faliment (în Suedia. ar putea cauza probleme importante pentru un număr mare de clienti. 5. După criza din 2008. Cu toate acestea gradul de solvabilitate a rămas foarte bun. iar băncile au simţit pericolul şi au luat măsuri. garanţia depozitelor.test stress provine din deprecierea colateralului adus în garanţie”.

scăderea credibilităţii sectorului bancar ce determină pierderea încrederii publicului în serviciile bancare. afectarea lichidităţii. reprezentanţii celor mai importante ţări din lume au avut o serie de întâlniri având ca temă de discuţii viitorul economiei mondiale.money makes money”. În ultimele luni. Majoritatea specialiştilor susţin că închiderea băncilor insolvabile este singura soluţie viabilă. rentabilităţii şi solvabilităţii celorlalţi participanţi pe piaţă. În cadrul acestui forum s-a discutat pe larg despre modalităţi de ieşire din criză. dar şi de crearea unei noi ordini mondiale. În opinia acestora. întreruperea sistemului de plăţi. Ceea ce s-a întâmplat pe pieţele financiare începând cu anul 2007 nu va avea ca efect o schimbare radicală a modului de funcţionare a pieţelor financiare sau eliminarea produselor derivate şi a altor inovaţii financiare.banii produc bani a caracterizat modul în care se făceau afacerile în ultimii douăzeci de ani în cele mai importante economii ale lumii. consecinţele falimentului bancar privesc următoarele aspecte: costuri economice şi sociale imense. însă va presupune o schimbare de abordare. opţiunea pentru lichidare are în vedere şi faptul că. o instituţie bancară care şi-a pierdut capitalul în întregime sau mare parte din acesta. Liderii politici au ajuns la un numitor comun referitor la faptul că această criză financiară trebuie să responsabilizeze mai mult factorii de decizie de la toate nivelurile. aducând o serie de argumente.. Dictonul . pierderi financiare mari suportate de creditorii băncii intrate în stare de faliment. iar legat de modul în care piaţa financiară a ieşit de sub control premierul britanic. 21 . putând ameninţa starea financiară a întregului sistem bancar. În esenţă. de evitare a falimentelor bancare. transmiterea prin contagiune a dificultăţilor financiare ale unei bănci în întregul sistem (riscul sistemic). operează în condiţiile unei structuri de stimulente mult diferite de cea aplicabilă băncilor sănătoase. Modul de soluţionare a falimentului bancar a condus la două opţiuni şi anume: lichidarea totală a băncii falimentare şi asistenţă bancară deschisă care promovează continuitatea. Concluzii Evenimentele din ultimii doi ani care s-au declanşat mai întâi în Statele Unite ale Americii şi care s-au extins ulterior în majoritatea ţărilor lumii au avut meritul de a trage un semnal de alarmă referitor la amploarea pe care au luat-o pieţele financiare şi economia virtuală. Una dintre cele mai recente astfel de reuniuni a fost Forumul Internaţional de la Davos care a reunit elita mondială din politică şi din lumea afacerilor. de regulă. Gordon Brawn a propus crearea unei autorităţi mondiale cu scopul reglementării şi supravegherii operaţiunilor de pe această piaţă la nivel global.6. protecţionismul nu este nici pe departe o soluţie.

P. L. 2009.com www.com www. Petroşani 2007 .bis. Thideman. Clifford. 5) *** BNR. 6) *** BNR. 2007. 7) *** BNR. 2008.lehman. O. 2) Driga.Should banks be allowed to go into bankruptcy?.Raport anual.ro www.se/pengar24/dinekonomi/bankforsakring/artikel_893607.Different Approaches to Bankruptcy. 3) Frenk. Federal Reserve Bank of Minneapolis.bloombiz. -Analiza si managementul riscurilor în activitatea bancara.com www.wikipedia. .corporateinformation.org/bcbs/index. & Christiano.Raport anual. Johan. Koonce.e24 www. Johanna.htm www.org/publ/bcbsca.org www.bis.J.e24.V. 9) *** Federal Reserve Bank of New York – Quarterly summary of banking statistics November 2008 Resurse electronice www. 8) *** BNR.com http://en. Josefina.Raport asupra stabilităţii financiare. Working Paper. 2008.bnr. -Facts and Myths about the Financial Crisis of 2008.ro www.imf.6.htm www.wikipedia. Svensson. Editura Universitas. 4) Hart.J. I.zf. Bibliografie 1) Chari.ro www. 2009.bloomberg. Harvard Institute of Economic. V. 2000.Raport asupra stabilităţii financiare.org/wiki/Lehman_Brothers 22 . & Kehoe.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.